Sunteți pe pagina 1din 5

Lupul

Inteligent, inventiv si adaptabil, lupul este probabil specia cea mai rspndit dintre mamiferele care triesc n prezent. Pe vremuri, lupul era prezent n ntreaga emisfer nordic, adaptndu-se cu succes la cele mai diferite conditii de trai. Pentru a se descurca n aceste conditii divese, lupul a fost nevoit s nvete s vneze cele mai diferite vietti, fie insecte, roztoare, sau animale mai mari, cum este elanul, bizonul sau boul moscat. Este un vntor foarte talentat, ns modul lui de trai are un impediment major: este concurent direct al omului, si pe majoritatea zonei lui de rspndire a pierdut n aceast lupt inegal.

Lupul rosu, care pe vremuri popula regiunea sud-estic a Statelor Unite, azi este foarte rar; exemplarele care triau n slbticie poate chiar au disprut complet. Lupul este rspndit n Canada, Alaska, Europa de Est, Peninsula Scandinav, Rusia, Orientul Apropiat, Asia Central si Siberia, dar densitatea lor este n general redus pe aceste arii. Lupul are mai multe subspecii distincte, cum este lupul polar, lupul de pdure nord-american, lupul de step din deserturile Asiei Centrale si lupul comun, care trieste si astzi n muntii si pdurile est-europene si ale peninsulei scandinave. Lupul de pustiu este mai zvelt si mai deschis la culoare dect lupul european si

nord-american, iar lupii polari din tundrele nordice sunt mai mari, avnd blana alb si mai groas. O hait de lupi este de fapt o familie mai mare, care rareori numr peste 20 exemplare. Majoritatea haitelor sunt formate dintrun numr sase-opt indivizi dezvoltati, conductorii lor fiind perechea dominant - masculul si femela alfa, dup cum le denumesc specialistii n domeniu. n mod normal n hait numai acestia pot avea urmasi. n haitele mai mici, restul exemplarelor dezvoltate sunt puii din anul anterior ai perechii dominante, care nc nu posed teritoriu propriu. Lupii sunt animale deosebit de sociale, dar comportamentul n societatea lor este influentat nu numai de instinctul de cooperare, ci si de pozitia ocupat n ierarhia interioar. n vrful ierarhiei este perechea alfa - masculul este putin mai dominant -, iar restul indivizilor se conformeaz ntotdeauna vointei lor. Dac piere unul din perechea alfa, locul acestuia este luat de un alt individ din hait. n aceste situatii are loc o competitie pentru ocuparea pozitiei de lider, dar o lupt adevrat are loc rar deoarece ar nsemna rnirea unor indivizi importanti n vntoare. Din aceast cauz luptele sunt strict simbolice. ntr-o oarecare msur fiecare individ si cunoaste propria pozitie n ierarhia haitei. Ori de cte ori se rentruneste haita, are loc repetarea ritualelor de prestigiu, partial pentru confirmarea pozitiilor si partial pentru verificarea validittii acestora. Uneori are loc o reorganizare, adic un exemplar dominant se trezeste ntr-o pozitie inferioar. Aceste exemplare retrogradate si aleg adesea calea independentei.

Teritoriul
Lupii tineri de la baza scrii ierarhice nu au mult de pierdut. Cu timpul prsesc haita si ncearc s-si gseasc o pereche si s-si ntemeieze propria hait. Acesti "lupi singuratici" sunt uneori nevoiti s fac cltorii foarte lungi. Lupul singuratic este foarte atent. ncearc s ocoleasc teritoriile haitelor strine si s nu fac glgie, deoarece o poate pti usor dac ntlneste o alt hait. Cu toate c n interiorul haitei luptele sngeroase sunt foarte rare, n lupta pentru eliminarea intrusilor, haita atac necruttor. Dac lupul singuratic reuseste s evite contactul cu propria specie, poate ajunge usor pe un teritoriu populat de oameni, unde eventual omoar o oaie si va fi pn la urm mpuscat. Toamna si iarna, haita duce o viat nomad pe un teritoriu mai mare dect zona de resedint. Pe teritoriile unde exist animale de prad din belsug, habitatele sunt mai mici si bine demarcate (circa 100

km). Dac prada este rar, atunci acest teritoriu este de cel putin zece ori mai mare. Lupii de tundre, din teritoriile nordice, care vneaz reni, urmresc migrarea animalelor de prad pe parcursul anului. De multe ori turmele de reni strbat mpreun cu haitele de lupi teritorii imense. n Alska s-a urmrit o astfel de hait care a parcurs 1100 km n sase sptmni, cutreiernd circa 13000 km.

Marcarea prin secretii mirositoare


Binenteles, haita nu poate declara un astfel de teritoriu imens proprietate privat, dar zonele de resedint mici, se consider teritorii proprii. Membrii haitei marcheaz teritoriul prin secretii mirositoare - exact cum procedeaz cinii la primul stlp electric ntlnit. Aceste semne avertizeaz lupii din vecintate c ptrunderea n teritoriul marcat "este interzis". Marcarea prin mirosuri este principalul mijloc de comunicare ntre lupi. Un alt mijloc de comunicare este urletul. Luptele dintre haite nu au un final fericit, de aceea fiecare hait si semnaleaz cu precautie prezenta de la distant prin urlet. La nceput url numai unul, apoi ncep si tovarsii lui, parc urletul ar fi o plcere. Lupii din hait, care se aventureaz singuri prin pdure, url pentru a tine legtura cu ceilalti. Cnd o hait ncepe s urle, de obicei toate haitele din zon ncep s urle ntre ele, realiznd un concert nfiortor. Dac o hait este mic, nseamn c este vulnerabil, este deci mai bine pentru ea s se retrag n liniste. Din considerente similare, nici lupii singuratici nu url niciodat. Tcerea poate avea si un alt motiv; de exemplu atunci cnd o hait vrea s ocupe un teritoriu vecin, rmne n liniste pentru a putea surprinde haita vecin.

Reproducerea
La sfrsitul primverii comportamentul lupilor din hait se schimb. Migrarea pe ntreg teritoriul habitatului este nlocuit cu vntoarea scurt, avnd punctul de plecare tabra. Alegerea acestui loc este privilegiul femelei gestante. Aceasta este de obicei femela cu rangul cel mai nalt, perechea mascului conductor din hait (la lupi perechea rmne de obicei mpreun pn la moarte). Dup o perioad de gestatie de sapte sptmni se nasc patru-sapte pui neputinciosi, orbi. n urmtoarele trei sptmni, femela nu iese aproape deloc din

vizuin. Perechea ei face rost de hrana necesar, ajutat de ceilati indivizi din hait, care particip att la hrnirea femelei ct si a puilor. Acestia accept si ngrijirea puilor, cnd lupoaica este la vntoare. Dup dou-trei luni, puii ies deja mpreun cu haita. Nu mai au nevoie de vizuin, dar rmn cu printii nc multi ani. n acest timp nvat cum, unde si ce s vneze, iar n final prsesc haita si ncearc s ntemeieze o hait proprie.

Vntoarea
Lupul nu este pretentios; mnnc orice poate prinde si imobiliza. Vara, meniul lui este compus dintr-o sumedenie de ciudtenii - psri, broscute, gndaci si uneori chiar licheni si fructe. Mnnc si lesuri, fapt ce a contribuit la formarea imaginii lor proaste n ochii oamenilor, deoarece n trecut, asemntor cu hoitarii, mncau carnea de pe cadavrele omenesti. Aceste surse de hran sunt ntotdeauna binevenite la lupi, dar dac tot este nevoie s vneze, acestia aleg ntotdeauna prada cea mai mare pe care o pot captura, astfel fcnd ct mai rentabil energia consumat n vntoare. Pentru lupul singuratic, prada cea mai convenabil este puiul sau cprioara tnr sau un miel, dar dac o hait ntreag vneaz, atunci cu ct prada este mai mare cu att cstigul haitei este mai mare. Lupii care vneaz n hait pot captura un elan matur de 500 kg sau chiar mai mult, de zece ori mai mare dect un lup bine dezvoltat. Pentru capturarea unei astfel de przi este nevoie de mult fort, drzenie si o conlucrare foarte bun n echip. n timpul vntorii, lupii se ghideaz mai ales dup miros. Cnd haita miroase ceva, lupii se opresc, si ntorc capul n directia din care simt mirosul, si-si misc entuziasmati coada, savurnd mirosul przsii. Cum procedeaz dup aceasta, depinde de conditiile teritoriale. ntr-un spatiu deschis haita atac instantaneu. n pduri au sanse mai bune de a se apropia ct mai mult de prad, cu att mai mult dac urmresc mirosul acesteia, avnd vntul din fat. Dac prada este singuratic, sansele sunt bune pentru a o prinde, dar n majoritatea cazurilor aceasta simte pericolul si se apr. Dac are dimensiuni mari, atunci se opreste pe loc si d din copite, iar lupii se retrag probabil pentru a cuta o prad mai mic, mai usor de capturat. Dac prada o ia la fug, lupii se lanseaz n urmrirea ei, dar dac distanta nu scade repede, renunt pentru a nu consuma prea mult energie.

Selectia natural
Animalele dezvoltate, puternice si sntoase nu au motiv s se team de lupi, ns cele tinere, btrne, schiope sau bolnave sunt alese ca tint, fiind usor de capturat. Acest lucru iese n evident atunci cnd haita atac o turm de reni sau de boi moscati: tintesc exemplarele care rmn n urm si captureaz ntotdeauna exemplarele cele mai slabe. Din acest considerent turma care este atacat periodic de lupi este mai sntoas n ansamblu dect cea care se bucur de o protectie total. Lupii, ndat ce au fosrt detectati, ncearc s sperie turma pentru a o fugri, ca s izoleze individul cel mai slab de retul turmei. Dac nu reusesc, turma si strnge rndurile si mpreun se apr cu coarnele si copitele, lupii fiind neputinciosi n aceste conditii.

Lucrul n echip
Cooperarea poate spori serios sansele lupilor. Dou sau trei exemplare din hait se ascund, n timp ce restul fugresc turma ctre ele. Cnd fugritii si dau seama c au czut n capcan, cei puternici pot abandona nspimntati pe cei slabi. Unul dintre lupi prinde prada iar restul lupilor i sar n ajutor si n ngrmdeala de copite si picioare tintuiesc victima la pmnt. Din prad au parte si cei de la baza ierarhiei, dar se mnnc n ordinea strict ierarhic si dac mai rmne atunci o ngroap sau pur si simplu o las acolo. Apoi se spal ntr-un pru apropiat, dorm putin si se ntorc pentru a continua osptul. Pentru femelele care alpteaz si pentru pui aduc hran n flci sau n stomac. Un lup poate consuma pn la 10 kg de carne deodat. Oasele sunt curtate si de cele mai mici fsii de carne, iar animalele cele mai mici sunt mncate n ntregime. Deoarece 90% din hituiri se las cu esec, lupii pot rbda de foame mai multe zile la rnd. Succesele n vntoare trebuie folosite cu eficient maxim pentru a putea supravietui.