CENTRUL INTERNATIONAL PENTRU iNVATAMANT SUPERIOR “TEHNOECONOMIA EUROPEANA” yee eae ACADEMIA ay INOECON! PSIHOLOGIE GENERALA -Note de curs- PROF. UNIV. ILLI STEFAN BUCURESTIPROGRAMA ANALITICA A CURSULUI: “Psihologie generala si aplicata” anul 1 Prof. Thi $tefan Obiectivul cursului (Cuirsul este prevazut in planul de invayimant pe parcursul unui an ett 2 ore curs saptimnanal Obiectivul cursului il constituie traniswniterea unor cunostinje de psihologie generala, judiciara si psihodiagnoza, a uttor tehnici de construire si aplicare 4 mijloacelor de examinare, cercetare, prelucrare §i interpretare a datelor. Predarea sc bazeaza pe prelegeri si prézentarea diferitelor mijloace de investigafie ce se aplica in psihodiagnoza. Sistemul de evaluare a studentilor: Evaluarea studentilor de la toate formele de invafamant se face prin examen. Promovarea se face prin examen la Sfrsitul amafui pentru intregul cours,APARITIA SI DEZVOLTAREA PS! ICULUL UMAN A) Notiuni generale despre psihicul uman B) Metodole psihotogiel C) Ramurite psihologiei D) Sistemul nervos central. Blocurile functionale fundamentale ale crelerului ) Sistemul psihic uman (SPU) si problema constiintel ‘A) Notiuni generate despre psihicul uman Cuvantul "psinologie” inseamna stinta despre psihic sau despre suflet ‘Aceasta denumire provine din limba greaca (psychos=suflet si logos=cuvant, Invatature. ‘Proocuparea omului pentru propria il viata sufleteasca este foarte veche. “Totusi constitutes psinologiei ca stinta autonoma s-a realizat abia cu un secol in ‘rma ca apo' la inceputul secolulul XX s! apo in decursul Wl sa se constituie male construct tooretice si metodologice. Existenta a numeroase’ onentan, teor, Cconcepti.psihologice, asociationism, behaviors, gestaltsm, _psihanaiiza, psinologis umanista face dificil delenitarea iguroasa a obiectului psihoiogie, Fiecare din marie curente si otientari propune diverse modele explicative ‘asupra’ viet psihice. Atel, behaviorist considera ca obiect al psihologiel ‘comportamentul, iar pentru Wundt obiectul psihologiei este viata psihica interna, stare mintale subiecive ‘G.H.Mead indica dropt oblect al psihologie| constinta, acest obiectreprezinta inconstientul Dificultatea dolimitar: obiectun psinologiel este accentuata si de faptul (pe langa existenta @ numeroase orientan s| curente) ca fecare din oxentant desi limitata si partaa se considera general, totalitara, In aceste conditi desprinderea elementelor comune dobendeste 0 mare actuaitale ei stringenta, Un pas insemnat in clasificarea orentaror psihologice care ‘aU contribuit la delimarea obiectulul psihologiei puter realiza utlizand un triphs erteris = elomentele de continut ~ metodologile si metodele foloste; = finalitatea avuta in vedere. Pe baza acesior ertert se pot delimta (dupa MZlate) patru orientart cu prvi la object psinologie Ele se pot clasifica astfe! ~ Autor care considera viata psihica interioura a individu ca obiect al psthologiy,inciferent de natura, forma sau calitatea ei ~ Alt identifica acest obiect cu studi! comportamentului, observarea si masuraroa acesteia cu mijoace obiectve. Alt apreciaza drept esential pentry psinologie studiul actvitat si conduita individu ~ Personalitatea, omut coneret interpretat ca intreg, ca unitate este dupa pparerea unor specialist ceea ce trebuie sa preocupe in cel mai inal grad psihologsa uate separat fecare orientare este exclusivista si reductionista. Analizate concomitant in lumina enteror enuntate, cesta onentan so remarca pn Ccontnibutia edusa la largrea problematica psinologie, ele faciitand in multe cazu ‘dance interpretanlor si ransferul lor in zone ce tee grantle psinologie f pentru psihenaliza