Scurt istoric

Societatea SC EXTREM CONSULT SRL a fost infintata in anul 2005 avand ca activitate principala Activitati de consultant pentru afaceri si management. Ini ial serviciile oferite vizau consultan a de management cu un focus pe elaborare de studii de pia i planuri de afaceri. Ulterior, r spunznd nevoilor clien ilor s i, portofoliul de servicii s-a l rgit cu componente de consultan corespunzatoare programelor de finan are ini iate de c tre Comisia European : Progamul Cadru 6, Leonardo da Vinci, precum i programe na ionale de cercetare. In prezent aceasta societate poate realiza consultanta in domenii precum atragerea de fonduri europene , consultant generala de afaceri si planificare de afaceri. Datorita perioadei grele care exista si acum in mediul de afaceri , a fost necesar , a se face anumite disponibilizari , fapt care a dus la situatia actuala in care firma are un singur angajat in pesoana domnului Radulescu Vasile. Societatea are 2 asociati : Radulescu Vasile si Radulescu Anda. Capitalul social al acesteia este de 200 lei fiind format din 10 de parti sociale. Avand un numar mic de angajati , aceasta societate a lucrat numai pentru clientii mici si mijlocii oferind service de cea mai buna calitate. De aceea , daca se va analiza portofoliul clientilor acestei firme nu se vor descoperi nume cu rezonanta in mediul de afaceri local.

CONTABILITATEA RELATIILOR CU TERTII

Aspecte generale

In cadrul activitatii economice , se realizaeaza schimburi de valori intre entitatile care participa la circuitul economic. In functie de pozitia acestora , iau nastere raporturi juridice de drepturi si obligatii cunoscute sub denumirea generica de relatii cu tertii. Acestea sunt generatoare de creante pentru cei care ofera ceva si de datorii pentru cei care primesc sau in favoarea carora se realizeaza anumite prestaii. In aceste conditii , creditorul este in drept sa pretinda o conmtraprestatie , de regula sub forma monetara , iar debitorul este obligat sa plateasca ulterior , la un anumit termen numit scadenta. Nu se includ in categoria decontarilor cu tertii datoriile si creantele referitoare la creditele primite , respectiv acordate , precum si creantele imobilizate. Decontarile cu tertii din operatiuni comerciale presupun legatura dintre 2 entitati , generic denumite : furnizorul si clientul. Furnizorul are calitatea de vanzator sau prestator , fiind cel care pune la dispozitia tertilor bunuri sau servicii contra cost , de regula pe baza unei intelegeri prealabile. Clientul are calitatea de cumparator sau beneficiar al bunurilor si serviciilor achizitionate contra cost de la furnizor la prestator. Furnizorul inregistreaza in contabilitate creante fata de clienti in timp ce clientul inregistreaza datorii fata de furnizor. Creantele reprezinta contrapartida unei prestatii , a unei livrari si se concretizeaza in drepturile creditorilor de a pretinde debitorilor anumite sume de bani , bunuri , servicii sau lucrari. Ele iau nastere odata cu transferul proprietatii bunurilor si valorilor , lichidabdu-se la incasarea clientilor sau debitorilor diversi. Acest fapt determina ca persoanele care gestioneaza creantele sa se preocupe in mod direct de incasarea la termen a acestora , fapt care conduce la o fluiditate sigura a fluxurilor de trezorerie. Din punct de vedere al pozitiei financiare , sunt incadrate in activul bilantului. Creantele se reflecta in contabilitate in momentul inregistrarii drepturilor fata de terti pana in momentul stingerii lor , de regula prin incasare. Datoriile reprezinta surse atrase si angajamente financiare constituind obligatii actuale ale intreprinderii rezultatte din evenimente trecute si prin decontarea carora se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care sa incorporeze beneficii economice. Trebuie facuta dinstinctie intre obligatie actuala si angajament viitor . Sunt recunoscute drept datorii numai obligatiile actuale care au aparut ca urmare a unor evenimente trecute . O datorie reprezinta un angajament sau o responsabilitate de a aactiona intr-un anumit fel.

O obligatie apare , in mod normal , in momentul unor livrari sau cand firmele au acorduri (contracte) irevocabile de achizitie. Tocmai de aceea datoriile reprezinta o obligatie actuala si nu viitoare. Lichidarea obligatiilor presupune renuntarea intreprinderii la anumite resurse care incorporeaza beneficii economice. Aceasta inseamna ca datoriile iau nastere odata cu obtinerea dreptului de proprietate asupra bunului , lucrarilor , serviciilor si se lichideaza odata cu plata acestora. Stingerea datoriilor se poate face pe mai multe cai : pata in numerar sau virament , transferul unor active , prestare de servici , inlocuirea unor datorii cu o alta obligatie , conversia obligatiilor in elemente da capital propriu. Datoriile se reflecta in conatbilitae in momentul creeerii angajamentelor (obligatiilor) si pana in momentul stingerii , adica a platii acestora.

Evaluarea si recunoasterea datoriilor si a creantelor

Evaluarea este procesul prin care sunt recunoascute in situatiile financiare valorile corespunzatoare ale creantelor so datoriilor unei entitati. Recunoasterea creantelor si datoriilor in situatiile financiare se realizaeaza prin referinta la doua criterii ce trebuie indeplinite cumulativ : y probabilitatea realizarii unui beneficiu economic viitor (pentru creante) respectiv, inregistrarea unei iesiri de resurse purtatoare de beneficii economice (pentru datorii) ; y evaluarea sa poata fi realizata credibil; Deconatrile cu tertii , generatoare de datorii si creante , sunt evaluate in contabilitate la valoarea nominala din momentul inregistrarii lor. Valoarea nominala este data de suma inscrisa in documentele care consemneaza creanta ori datoria. Aceasta poate fi : costul istoric , costul curent , valoarea realizabila , valoarea actualizata. Creantele si datoriile interne , in moneda nationala , sunt evaluate in lei , reprezentand sumele posibile de incasat ori plata la un moment dat. Creantele si datoriile externe in valuta se inregistreaza in contabilitate in lei si in valuta , daca operatiile ce dau nastere datoriilor si creantelor sunt efectuate in valuta. Transformarea in lei se face la cursul de shimb in vogoare la data efectuarii operatiilor prin care acestea au fost inregistrate. Pe masura incasarii creantelor repectiv a platii datoriilor , diferentele de curs intre data incasarii , respectiv a platii si data inregistrarii in contabilitate se evedentiaza ca venituri sau cheltuieli financiare in functie de situatie. Conform OMFP nr. 1752/2005 , M. Of. 1080bis/2005 la fiecare data a bilantului : y elementele monetare exprimate in valuta trebuie raportate utilizandu-se cursul de inchidere; y elementele nemonetare inregistarte la valoarea justa si exprimate in valuta trebuie raportate utilizandu-se cursul de schimb existent in momentul determinarii valorii respective.
3

Cu ocazia inventarierii , evaluarea creantelor si datoriilor se face la valoarea actuala care se stabileste in functie de valoarea lor probabile de incasat , respectiv , de plata.

Organizarea contabilitatii realtiilor cu tertii

La organizarea contabilitaii relatiilor cu tetii trebuie avute in vedere : obiectivele urmarite ; factorii de influenta ; sistemul documentelor justificative ; sistemul conturilor utilizate ; Obiectivele urmarite: Complexitatea si diversitatea relatiilor dintr-o intreprindere si terti , impune luarea in considerare a urmatoarelor obiective :  cunoasterea in orice moment a nivelului creantelor si datoriilor intreprinderii , ce deriva din relatiile comerciale cu alte unitati si cele financiare cu bugetul statului , asigurarile sociale , bancile , etc. ;  cunoasterea si dimensionarea corecta a creantelor si datoriilor fata de personal ;  cunoasterea exacta a termenlor de incasarea a creantelor si de plata a a datoriilor ;  imbinarea corecta si in favoarea firmei a nivelului si a termenelor crentelor si datoriilor ;  Solutionarea la termen a decontarilor din operatii in curs de clarificare ;

y y y y

Factorii de influenta : Realizarea obiectivelor prezentate mai sus impune luarea in considerare a urmatorilor factori:  continutul si sfera de cuprindere a realtiilor de decontare cu tertii ;  sistemul de decontare , formele , modalitatile , si instrumentele de deconatre ;  forma de organizare a tertilor  natura realtiilor comerciale si financiare : permanente , ocazionale , temporare ;  facilitatile acceptate in relatiile de deconatri reciproce ; Luarea in considerare a acestor factori va conduce la o mai buna coordonare a actiunilor intreprinse in vedrea unei corecte reflectari in contabilitate a datoriilor si creantelor cu tertii.

Sistemul documentelor de reflectare a relatiilor cu tertii :

Relatiile cu tertii sunt consemnate in diverse documente justificative , care se pot grupa dupa mai multe criterii :  documente care reflecta relatiile cu furnizorii , clientii , debitorii sau creditorii diversi : facturi , chitante , OP , file CEC , dispozitii de plata , contracte , etc. ;  documente privind realtiile cu bugetul statului , bugetul asigurarilor sociale si alte organisme publice : declaratii de impozite si taxe , situatii de calcul , deconturi , OP , etc. ;  documente privind operatiuni nobisnuite , neregulate : procese verbale , decizii de imputare , titluri executorii etc. ;  documente privind relatiile cu asociatii sau actionarii : OP , declaratii de subscriere . prospecte de emisiune , situatii de calcul ,etc. ; Sistemul conturilor : Contabilitatea sintetica a relatiilor de decontare de natura creantelor , datoriilor , si a a operatiunilor assimilate acestora se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa a 4-a din Planul de Conturi General Conturi de terti. Aceasta cuprinde urmatoarele grupe de conturi : Grupa 40 Furnizori si conturi asimilate Grupa 41 Clienti si conturi asimilate Grupa 42 Personal si conturi asimilate Grupa 43 Asigurari sociale , protectia sociala si conturi asimilate Grupa 44 Bugetul statului , fonduri speciale si conturi asimilate Grupa 45 Grup so asociati Grupa 46 Debitori si creditori diversi Grupa 47 Conturi de regularizare si asimilate Grupa 48 Decontari in cadrul unitatii Grupa 49 Provizioane pentru deprecierea creantelor

Contabilitatea furnizorilor
Furnizorii si conturile asimilate cuprind resursele banesti atrase temporar de la terti si care contribuie la finantarea temporaraa activitatii curente , prin amanarea platilor adica a iesirilor din firma , a numerarrului sau a echivalentelor de numerar. Contabilitatea analitica a frunizorului se tine pe categorii , pe termene de decontare precum si pe fiecare entitate in parte. Aceasta se conduce cu ajutorul conturilor din Grupa 40 Furnizori si conturi asimilate

Contabilitatea clientilor
Conturile de clienti reflecta creantele fata de terti , generate de vanzarea pe credit commercial a bunurilor material rezultate din activitatea entitatilor , precum si a lucrearilor executate si a serviciilor prestate in favoarea acestora. Imobilizarea unor sume sub forma clientilor neincasati constituie o componenta importanta a politicii financiare a intrepridnerilor pe termen scurt. In conditiile amamnarii incasarii creantelor pe care le inregistreaza o firma fata de clienti , atunci cand volumul acestora creste , se pune problema lichiditatii , ceea ce presupune o permanenta urmarire a circuitului fluxurilor de numerar , a strucuturii vanzarilor si a evlutiei cifrei de afaceri . Prin toate aceste actiuni , se urmareste preintampinarea unor dezechilibre financiare , respective evitarea intrarii in incapacitate de plata. In acelasi timp , practicarea unei politici comerciale prudente pe termen lung bazate pe vanzari pe credit commercial poate aduce beneficii firmei. Aceasta contabilitate se conduce cu ajutorul conturilor din Grupa 41 Clienti si conturi asimilate.

Contabilitatea decontarilor cu personalul

Relatiile dintre intreprinderi si angajatii acestora se stabilesc pe baza de contract colectiv de munca . In cadrul acestuia se evidentiaza obligatiile angajatilor de a presta anumite activitati si cele ale firmelor (angajatorilor) de a plati munca prestata , salariile negociindu-se intre salariata si conducatorul intreprinderii. Entitatile care au salariati cu contract de munca , precum si salariatii acestora suporta o serie de contributii , care pentru entitatii reprezinta cheltuieli iar pentru personal , retineri din salarii. De asemenea salariatii pot beneficia si de concedii si indemnizatii de asigurari sociale. Continutul si structura cheltuielilor salariale Sunt considerate cheltuieli de natura salariala si se suporta de catre angajatori urmatoarele structuri :  Fondul de salarii : format din totalitatea salariilor brute suportate de angajtor si cuprinde y Salariul de baza brut de anagajare y Sporuri y Adaosurile la salariul de baza y Indexarile (inflatia) y Indemnizatiile pentru concediile de odihna y Indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca y Avantaje in natura
6

y Alte drepturi salariale  Contributia entitatii la asigurarile sociale (CAS) y 19.75% pentru conditii normale de munca y 24.75% pentru conditii deosebite de munca y 29.75% pentru conditii special de munca  Contributia entitatii la fondul de asigurari sociale de sanatate reprezinta 7% din fondul de salarii realizat lunar ;  Contributia entitatii la fondul de somaj (CFS) in cota de 2.5% din fondul de salarii realizat lunar ;  Contributia pentru concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate , calculate in cota de 0.75% din fondul de salarii realizat lunar ;  Contributia pentru accidente de munca si boli profesionale , reprezinta intre 0.5% si 4% din fondul de salarii realizat lunar , indunctie de calsa de risc in care se incadreaza activitatea principaal a entitatii ;  Comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Munca se calculeaza in cote de 0.75% din fondul de salarii realizat lunar ; Continutul si structura retinerilor din salarii Sunt considerate contributii ale salariatilor sau retineri din salarii prin stopaj la sursa urmatoarele :  Contributia personalului la asigurarile sociale care se calculeaza in cota de 9.5% din salariul brut lunar realizat in care se include si sporurile ;  Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate care se determina prin aplicarea unei cote de 6.5% din salariul brut lunar realizat ;  Contributia personalului la fondul de somaj care reprezinta 1% din salariul de baza ;  Impozitul pe salarii care se stabileste prin aplicarea unei cote unice de 16% la venitul impozabil ;  Alte retineri din salarii datorate tertilor (chirii , imputaii , rate , propriri , pensii alimentare ,etc.) De regula plata drepturilor salariale se face in doua transe (chenzine) , astfel : y dupa data de 15 a lunii in curs reprezentand 40-45% din salariul de baza , denumit avans (chenzina a I-a) y dupa data de intai a lunii urmatoare restul de plata (chenzina a II-a) Reflectarea in contabilitate a decontarilor cu personalul se realizeaza cu ajutorul conturilor din Grupa 42 Personal si conturi asimilate.

Contabilitatea impozitului pe venituri de natura salariala

Impozitul pe venituri de natura salariala este un impozit direct datorat bugetului de stat de catre persoanele fizice care desfasoara activitati in baza unui contract individual de munca si si realizeaza venituri sub forma salariilor. Baza de calcul a impozitului o constituie venitul impozabil , care se determina prin deducerea din venitul net din salarii a valorii deducerii personale si dupa caz , a deducerii suplimentare (pt persoanele aflate in intertinerea familiei). Venitul net din salarii se determina prin deducerea din venitul brut ( suna veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de realizare a venitului ) , a contributiiloro obligatorii individuale datorate asigurasrilor sociale , fondului de somaj , asigurarilor de sanatatesi alte contributii legale. Angajatii datoreaza un impozit lunar , sub forma de plati anticipate , care se retine prin stopaj la sursa si se vireaza de catre angajatori bugetului de stat. Impozitul se calculeaza , prin aplicarea cotei de impozit ( 16%) asupra bazei de calclul , determinat ca diferenta intre venitul de net din salarii aferent unei luni si deducerile personale acordate pentru luna respectiva.

Contabilitatea decontarilor cu asigurarile sociale , asigurarile sociale de sanatate si fondul de somaj

Entitatile economice datoreaza organismelor de asigurari si protectie sociala contributii suportate atat prin afectarea cheltuielilor de exploatare ale unitatii , cat si retineri din drepturile salriale cuvenite personalului. Plata acestor contributii are loc prin stopaj la sursa pana in ziua platii chenzinei a II-a , dar nu mai tarziu de 25 a lunii urmatoarea pentru luna expirata. Din fondurile de asigurari sociale se suporta : pensile , indemnizatii materiale pewntru concedii de boala , concedii de maternitate si pentru ingrijirea copilului , ajutoare de deces , proteze medicale , ajutoare de somaj , etc. ; Aceasta contabilitate se tine cu ajutorul conturilor din Grupa 43 Asigurari sociale , protectia sociala si conturi asimilate

Contabilitatea taxei pe valoare adaugata

Taxa pe valoare adaugata este un impozit indirect cuvenit bugetului de stat pentru valoarea adaugata create in fiecare stadiu al circuitului economic. Activitatile economice , in sensul sferei de aplicare a taxei pe valoare adaugata sunt cele desfasurate de producatori , comercianti , prestatori de servicii , cele ale profesiunilor libere sau asimilate , precum si exploatarea bunurilor corporale sau necoroporale in scopul obtinerii de venituri , importurile de bunuri. Taxa pe valoare adaugata se plateste de persoanele fizice sau juridice care efectueaza una sau mai multe operatiuni impozabile prevazute de lege. Exigibilitatea taxei ia nastere , de regula , in momentul efectuarii livrarii bunurilor mobile , transferului proprietatii bunurilor imobliare sau prestarii serviciilor. Cunatumul TVA se calculeaza prin aplicarea cotei de TVA asupra bazei de impozitare. Baza de calcul este reprezentata de contravaloarea bunurilor livrate sau a a serviciilor prestate , exclusiv pe valoarea adaugata adica costul de achizitie sau pretul de cost determinat in momentul livrarii bunurilor si serviciilor. Nu se cuprind in baza de impozitare : reducerile comerciale si financiare , penalizarile, daunele , bunurile distruse de calamitatii natural , perisabilitatile , stocurile degradate din cause obiective , bunurile acordate gratuit , ambalajele care circula la schimb fara facturare , veniturile din subventii bugetare , dobanzile percepute , penalitatile de intarziere , vanzari cu plata in rate , operatiuni de leasing , etc. . Sumele reprezentand TVA dedusa in cursul anului fiscal pentru obiective proprii de investitii pot fi utilizate numai pentru plati aferente aceluiasi obiectiv Pe facturile emise pentru livrarile de bunuri (deseuri , materii prime si materiale secundare , terenuri , cladiri , material lemnos) furnziorii sunt obligati sa inscribe mentiunea taxare inversa. In acest caz furnziorii si cumparaatorii evidentiaza , TVA , concomitent atat in jurnalul de cumparari cat si in jurnalul de vanzari si o inscriu in decontul de TVA atat ca taxa deductibila cat si colectata. In acest caz va avea loc autolichidarea TVA chiar daca este inscrisa in factura. Fiind un impozit datorat in cadrul fiecarui stadiu al circuitului economic , pentru valoara daugata creata ; platitorii de TVA au dreptul deducerii TVA afeenta bunurilor si serviciilor achizitionate , destinate realizarii de opratiuni supuse TVA , aferenta livrarii de bunuri si prestari de srvicii scutite de TVA ; realizarii de actiuni de sponsorizare , reclama si publicitate. TVA datorata bugetului de stat se stanileste ca diferenta intre valoarea taxei facturate petru bunurile livrate si serviciile prestate si a taxei aferente intrarilor , achizitiilor , dedusa potrivit normelor fiscale. Diferenta de taxa in plus sau in minus se regularizeaza in conditiile legii pe baza deconturilor lunare intocmite de contribuabili pana la data de 25 a lunii urmatoare inclusiv. In vederea inregistrarii in contabilitate a TVA , planul de conturi general a prevazut contul 442 Taxa pe valoare adugata car se dezvolta in diferite conturi sitetice de gradul II.

Contabilitatea decontarilor cu actionarii / asociatii si a operatiilor in participatie

Intre societatile comerciale si asociati pot exista relatii de deconatre generate de operatiuni precum : sume lasate temporar de catre asociati la dispozitia entitatii , aporturi subscrise sau retrase de catre asociati , dividende de plata , asociere de entitati pentru realizarea in comun de afaceri , ceea ce presupune operatii de participatii recirpoce. Contul 455 Sume datorate actionarilor/asociatilor tine evidenta sumelor lasate temporar la dispozitia unitatii de catre ascociati si actionari.

Contabilitatea debitorilor si creditorilor diversi

In afara creantelor curente , cum sunt cele privind vanzarea de bunuri siservicii , entitatile pot detine si alte creante diverse cum ar fi : debitele din avansuri spre decontare , din distribuirea de unfirme si echipamente de lucru ,etc. In acelasi context , intreprinderile inregistreaza pe langa datoriile fata de furnizori , personal sau alte activitati curente , si alte datorii denumite creditori diversi cum sunt datoriile fata de terti pe baza de titluri executorii , datorii privind achizitionarea titilurilor de plasament precum diferentele de curs valutar rezultate cu ocazia lichidarii creditorilor , debite reactivate ,etc. Contabilitatea debitorilor si creditorilor diversi se conduce cu ajutorul conturilor din Grupa 46 Debitori si creditori diversi.

Bibliografie
 Contabilitate financiara , editura Mirton , an 2006 : Dorel Mates , Dumitru Matis , Dumitru Cotlet

10