Sunteți pe pagina 1din 15

Managementul nmolurilor generate n Staia de Epurare Cluj

Scurt istoric
Statia de Epurare din Cluj-Someseni este destinata epurarii apelor uzate menajere si industriale provenite in principal din municipiul Cluj Napoca dar si de la mai multe localitati rurale. Linia veche, respectiv linia I cu o capacitate de 1200 l/s a fost pusa in functiune in anul 1977. Linia veche a fost prevazuta cu treapta de degrosisare cu desnisipator fara separator de grasimi, decantoare primare longitudinale, treapta biologica la capacitatea de 900 l/s cu aeratoare mecanice de suprafata, decantoare secundare longitudinale cu recircularea namolului in proportie de circa 50 %. Lucrarile de extindere a capacitatii statiei de epurare au fost incepute in anul 1989 si au fost terminate odata cu lucrarile de modernizare din programul MUDP II, in anul 2002.

Descrierea procesului tehnologic din statia de epurare


Statia de tratare a apelor uzate din Cluj a fost proiectata pentru un debit mediu de 2170 l/s pe timp uscat debitul maxim de preluare pe timp de ploaie fiind de mximum 5000 l/s. Procesul tehnologic de epurare a apelor uzate din Statia de epurare Cluj are in componenta mai multe faze: - sitarea apelor uzate unde pe gratarele rare si dese sunt retinute corpurile mari si materialele textile care plutesc sau sunt in imersie; - indepartarea nisipului si a grasimilor se face in desnisipator, amandoua componentele fiind de nedorit mai departe in procesul de purificare; - decantarea namolului in suspensie se face in decantoarele primare; - epurarea biologica are loc in bazinele de nitrificare si denitrificare; - decantarea finala a apei epurate are loc in decantoarele secundare unde este retinut namolul biologic care este recirculat in treapta de aerare; - tratarea namolului cuprinde mai multe etape: colectarea si ingrosarea namolului primar, colectarea si ingrosarea namolului in exces, fermentarea anaeroba a namolului, ingrosarea namolului fermentat, deshidratarea namolului si depozitarea lui. - valorificarea biogazului rezultat din fermentarea namolului organic prin producere combinata de energie electrica si termica.

N
1 Metantan curi ferment are 3 2 SP fermen namol tat

STATIA DE EPURARE A APEI CLUJ 2


Ingrosatoare de fermen namol tat Gazome tre 1 Depozita re

PLATFORME PENTRU USCAREA NAMOLULUI

P T1
Hidrofor potab apa ila Statia de uza pompare ape te

Laboratoa re + C T

Deshidratare + D generator

S P

PT 2
Hidrofor apa de spal are

S P

S P

1 2 Decanto primare 3 are LI 4

1 1 2 3 Bazi d aerae ne L re I 2 3 4 Decanto secundL are are I

PLATFOR MA USCAR E

5 Desnisipator Lina II Desnisipator Lina I 6 Decanto primare 7 are L II 8 sufla nte 4 5 6 Bazi d aeraLI ne e re I

5 Decanto 6 6 1 secundLI are are I 7 1 1 8 1 1

Ingrosato d namol e are primar

P T3
Circuit apa uzat@ Circuit namol ingrosatnamol recirculat Circuit

Canalpa by Som ss es
Circuit namol primar ingrosatnamol Circuit fermentat Circuit apa de

Gura evacuare apa epurata i SomesMi c n ul

Circuit biogaz Apa epurata

Schia fluxului nmolului prin staia de epurare


Nmol deshidratat natural

Paturi de uscare ngrotor de nmol primar ngrotor de nmol fermentat 1

Nmol primar

Metantanc 1

Nmol proaspt concentrat

Nmol fermentat

Nmol

fermentat concentrat

Deshidratare

Nmol deshidratat

Nmol activ n exces

ngrotor de nmol activ n exces

Metantanc 2

ngrotor de nmol fermentat 2 Paturi de uscare Nmol deshidratat natural

Caracteristicile principale ale nmolurilor rezultate din procesul de epurare a apei


Nmol primar din decantoarele primare umiditate 99 97 % substane organice 50 60 % Nmol activ n exces rezultat din treapta biologica umiditate 99,5 99,2 % substane organice 50 70 % Dupa ingrosatorul de namol rezulta un namol primar concentrat: - umiditate 98 95 % -substante organice: 50-60 % Obs. Namolul biologic activ este stocat intr-un bazin din care se trimite impreuna cu namolul primar concentrat in fermentatoare (metantancuri)

Caracteristicile namolurilor dupa fermentarea anaeroba in metantancuri


Fermentatia din metantancuri este de tip mezofil desfasurandu-se la temperaturi de 30 35 C
Nmol fermentat umiditate 98,5 95 % substane organice 40 50 % Nmol fermentat concentrat dupa ingrosatoarele de namol fermentat: umiditate 98,5 92 % substane organice 40 50 % Nmol deshidratat dupa centrifuga: umiditate 65 72 % substane organice 40 50 %

Variaia produciei lunare de nmol deshidratat dupa centrifuga


Obs: In luna aprilie centrifuga a fost oprita pentru reparatii astfel incat namolul din fermantatoare a fost trimis spre paturile de uscare

3000

2500 Tone nmol deshidratat pe lun

2000

1500

1000

500

defect major la centrifug


0 Luna

oc t.0 4

oc t.0 3

iu n. 04

oc t.0 5

de c. 03

de c. 04

de c. 05

iu n. 03

iu n. 05

iu n. 06

au g. 03

au g. 04

au g. 05

au g. 06

fe b. 05

fe b. 04

ap r.0 4

ap r.0 5

fe b. 06

ap r.0 3

ap r.0 6

kg polimer / tona substanta uscata namol

au
0 1 2 3 4 5 6

se p. 04 oc

g. 0 4

s-a schimbat lotul de polimer

no

Variaia consumului specific de polimer

s-a schimbat furnizorul de polimer

t.0 4 v. 04 de c. 04 ia n. 05 fe b. 05 m ar .0 5 ap r.0 5 m ai .0 5 iu n. 05 iu l.0 5 au g. 05 se p. 05 oc t .0 5 no v. 05 de c. 05 ia n. 06 fe b. 06 m ar .0 6 ap r.0 6 m ai .0 6 iu n. 06 iu l.0 6 au g. 06 se p. 06


Luna

Analize de metale grele n nmolul deshidratat


Valori maxime UE
150 300 100 150 50 140 50 300 13 30 75 -

Indicator
Zn, mg/kg Cr, mg/kg Cu, mg/kg Pb, mg/kg Cd, mg/kg Ni, mg/kg Fe, mg/kg Mn, mg/kg Co, mg/kg

2003
77,8 33,5 63,8 22,8 0,13 10 278,6 63,8 10,3

2004
83,4 27,4 70,8 21,9 1,13 13,5 271,2 31,7 8,9

Analize de fertilitate a nmolului deshidratat


Parametru
PH K (ppm) P (ppm) N (%) Reziduu conductometric, mg/100 g sol Cloruri, mg/100 g sol Sulfai, mg/100 g sol Bicarbonai, mg/100 g sol Ca, mg/100 g sol Mg, mg/100 g sol Al, mg/100 g sol

Proba 1
7,40 728 3500 3,51 1370 44,37 431 162,42 9 55,9 0,74

Proba 2
7,06 816 2330 3,56 1455 36,75 457,6 150,8 20 36,45 0,69

Valorificarea namolurilor rezultate din Statia de Epurare


Valorificarea prin producere de energie electrica si energie termica; In fermentatoare se produce biogaz cu un procent de 60-65% metan si o putere calorica de cca 20.000kJ/mc la o productie de cca 4000 mc/zi. -Se asigura o compensare a consumului energetic al statiei de 30-38 % (diagrama urmatoare) -Mineralizarea namolului 50-60%

Valorificarea in agricultura sau silvicultura : Cu toate ca namolul nu contine substante daunatoare peste limitele admise nu am primit solicitari in acest sens, neexistand unitati interesate de refacerea solurilor degradate sau producerea de plante tehnice;

Valorificarea prin ardere in incineratoare sau la fabricile de ciment: a existat o solicitare in acest sens din partea unei fabrici de ciment care a ramas la stadiul de intentie deoarece dupa rezultatul testelor, unitatea noastra n-a mai fost contactata.

Consum total zilnic de energie Epurare si aport generator biogaz


25000

20000

15000 kWh/zi
Series1
Series2

10000

5000

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 dec-ian media aport generator 38,6 %

Depozitarea namolului deshidratat

Depozitare la depozitul de deseuri menajere a municipiului Depozitare in gropi din balastiere epuizate a namolului deshidratat dupa o stationare pentru stabilizare finala pe paturile de uscare.

Probleme in managementul namolului din Statia de Epurare


Mineralizarea insuficienta a namolului in fermentatoare; Randament redus de producere a biogazului cauzat de o stationare insuficienta a namolului si o recirculare insuficienta a namolului in metantancuri; Costurile de depozitare a namolului deshidratat sunt in crestere, depozitarea devenind o problema serioasa, protectia mediului impunand conditii tot mai grele de depozitare; Cantitatile mari de nisip intrate in sistemul de canalizare si dificultatile de extragere a tuturor fractiunilor de nisip care se regasesc in namol, conduc la uzuri anormale prin abraziune a pompelor cu surub si in special a centrifugii; Posibililitati de valorificare in agricultura pentru namolul deshidratat nu se intrevad iar valorificarea prin ardere cu producere combinata de energie electrica si termica implica costuri investitionale foarte ridicate.

S-ar putea să vă placă și