UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI, AUTOVEHICULE RUTIERE

Mijloace de reducere a emisiilor poluante la MAS Sonda Lambda

Student: Brotan Florin Grupa: 8403-B

Mijloace de reducere a emisiilor poluante la MAS Sonda Lambda Pentru ca una din sursele majore de poluare o reprezinta gazele incomplet arse emise de motoare in atmosfera, constructorii au pus la punct sisteme de limitare a emisiilor poluante. Printre acestea se numara convertoarele catalitice (ceramice sau metalice), amplasate pe tubulatura de evacuare a vehiculelor si sondele de masurare a gazelor arse provenite din motor. Emisiile puternice de gaze de esapament apar atunci cind carburantul este incomplet ars, motorul este defectuos reglat, cind se porneste sau se opreste motorul sau la deplasarea cu viteza redusa. In urma cu cca. 25 de ani, in scopul reducerii efectului de poluare al autovehiculelor, constructorii auto au dezvoltat un senzor denumit sonda Lambda - care poate masura cantitatea de oxigen evacuat in urma procesului de ardere al motorului. Aceasta este localizata pe sistemul de evacuare al gazelor, inaintea convertorului catalitic la motorizarile Euro1/2 si inainte si dupa catalizator la motorizarile Euro 3/4. Sonda Lambda asigura sporirea eficientei catalizatorului, dar si emisii reduse de noxe in atmosfera. In sarcina maxima a motorului, de exemplu la viteza de virf, pentru a mentine viteza, sistemul este dezactivat pentru a preveni saracirea exagerata a amestecului. Sonda lambda masoara cantitatea de oxigen din gazele evacuate si trimite semnalul catre unitatea de comanda a motorului ECU (Engine Control Unit). Semnalul este utilizat de aceasta pentru a regla exact amestecul aer-combustibil la nivelul optim pentru o eficienta si o durata de viata maxime ale catalizatorului. Dupa reglajul amestecului aer-combustibil necesar unei arderi cit mai bune, gazele evacuate ajung in asa-numitul "catalizator" unde, intr-adevar, gazele se oxideaza la contactul cu platina si celelalte materiale de reactie. Functionarea defecta a unui motor cu o sonda de O2 (Lambda) defecta determina utilizarea de amestecuri bogate, rezultand un consum marit de benzina, deteriorarea in scurt timp a catalizatorului si uzura prematura a motorului, provocata de excesul de benzina care ajunge in baia de ulei. Prin folosirea unui astfel de echipament se poate ajunge la o reducere a emisiilor de pina la 90%.

Tipuri de sonde Lambda Exista cinci tipuri de sonde lambda fundamental diferite. n cazul fiecarui tip, sonda variaza n ceea ce priveste designul elementului din ceramica, elementului de ncalzire si tubului de protectie, toate acestea afectnd functionarea sondei:
1. Sonda lambda nenclzit

Acesta a fost primul design de sond lambda, Bosch producndu-l din anul 1976. Se utilizeaz un element ceramic cu bioxid de zirconiu pentru a genera tensiune ntr-un mediu cu un coninut ridicat de gaz (oxigen insuficient).
2. Sonda lambda nclzit

A fost lansat de Bosch n anul 1982 i funcioneaz n acelai mod ca sonda nenclzit, ns n interiorul manonului se afl un element de nclzire special, care aduce senzorul la temperatura de funcionare n aproximativ 30-60 de secunde.
3. Sonda Planar

A fost lansat de Bosch n anul 1997 i utilizeaz tehnologie senzorial din ceramic cu bioxid de zirconiu, ns este amplasat ntr-o form mai compact i mai plat (de aici i denumirea).
4. Sonda planar de band larg

Este cel mai nou design de senzor de oxigen i ofer exactitatea sporit necesar pentru a ntruni cele mai recente cerine privind emisiile. Se utilizeaz un element ceramic planar cu bioxid de zirconiu, astfel nct se nclzesc mult mai rapid dect alte tipuri de senzori, reducnd emisiile n cazul pornirii la rece. Suplimentar, senzorii sunt utilizai la motoarele recent dezvoltate cu injecie direct de carburant.
5. Sonda lambda cu titan

Aceti senzori utilizeaz un tip diferit de tehnologie pentru detectarea oxigenului i, n loc de a genera un semnal de tensiune care se modific odat cu raportul aer/carburant, se modific rezistena senzorului. Aceti senzori sunt utilizai pe mai puin de 0,5 % din autovehiculele dotate cu sonda lambda. n figura 1 se prezint senzorul de oxigen (sonda lambda), cel mai frecvent utilizat, pentru controlul motoarelor cu ardere intern funcionnd cu amestec carburant bogat.

Figura 1: Sonda lambda

1 Teac de protecie. 2 Element ceramic. 3 Filet. 4 Dulie de contact. 5 Dulie de protecie.

6 Conectori electrici. 7 Ceramic scldat de gaze de eapament. 8 Ceramic scldat de aer curat 9 Rezisten de nclzire.

Sonda lambda este o celul electrochimic de concentraie cu electrolit solid i electrozi de gaz difuzivi. Se consider un electrod din platin, ca electrod de referin, n contact cu gazul de referin (aer), iar cellalt electrod de platin, ca electrod de lucru, n contact cu gazul de eapament (gaz). Acetia sunt separai prin electrolitul solid compus din zirconie stabilizat cu trioxid de ytriu (YSZ). Sonda genereaz un semnal n gol, E, dat de relaia lui Nernst:

unde: po2 (aer) i po2 (gaz) reprezint presiunile pariale ale oxigenului n aer i n gazul de eapament, R=8,314 J/molK constanta universal a gazelor, T(K) temperatura absolut, F=96500 C/mol constanta lui Faraday. Relaia exprim valoarea tensiunii unui senzor de oxigen n condiii ideale, atunci cnd n gazul de analizat nu mai exist i ali compui fa de care electrodul exterior s manifeste proprieti catalitice sau care s reacioneze cu oxigenul din gazul de analizat. Astfel prin msurarea tensiunii la bornele senzorului, cunoscnd presiunea parial a oxigenului n gazul de referin, se poate determina presiunea parial a oxigenului n gazul de analizat. Influena monoxidului de carbon O situaie diferit de cazul ideal apare la senzorul de oxigen pentru analiza oxigenului din gazele de eapament n care exist i monoxid de carbon. Astfel se gsete o prim explicaie a abaterii valorilor experimentale ale tensiunii unei sonde fa de valorile teoretice. Monoxidul de carbon din gazele de eapament poate influena n dou moduri (figura 2) concentraia local a oxigenului de msurat din gazele de eapament - poate micora concentraia local de oxigen i atunci tensiunea celulei electrochimice va fi:

Unde pO2 este presiunea parial de oxigen care rezult local n gazul de eapament. - poate participa direct la procesele electrochimice i atunci tensiunea celulei electrochimice va fi:

unde pCO(gaz) si pCO2(gaz) sunt respectiv presiunile pariale ale monoxidului de carbon i bioxidului de carbon din gazul de eapament.

n rspunsul final al senzorului tensiunea va fi generat de celule de forma:

Este important de reinut c aceste reacii globale simple, scrise pentru senzorul de oxigen n vederea determinrii concentraiei de oxigen din diferite amestecuri gazoase mascheaz o serie de etape intermediare de disociere, adsorbie, difuzie, desorbie, etc. care au loc la cele dou interfee ale celulei electrochimice i care influeneaz rspunsul acesteia la echilibru termodinamic.

BIBLIOGRAFIE 1.L. M. Constantinescu, Em .Lefter, I. Bostan. Analiza proceselor care au loc la senzorii de oxygen utilizai n controlul emisiilor poluante de la automobile, B. t. al Universitii din Piteti - Seria AR, Nr.3 , Piteti, 1998, pg. 25-30, ISSN 1453-110. 2. W.J. Fleming. Zirconia Oxygen sensor An equivalent circuit model, Transaction SAEE, 1980.