Sunteți pe pagina 1din 2

Un punct central al conferintei l-au constituit discutiile pe tema necesitatii de asociere a institutiilor de presa independente, atat la nivel national,

cat si international, pentru a putea face fata la presiunile care vin atat din partea autoritatilor guvernamentale, cat si din varii surse. Solidaritatea de breasla constituie pentru moment una din putinele optiuni de a proteja libera exprimare si informarea corecta a populatiei. Prima sesiune dedicata libertatii de exprimare si independentei editoriale - de la teorie la practica, a trasat repere concludente din jurisprudenta nationala a celor doua state si cea internationala, a pus in discutie conceptul de libertate de exprimare si constrangerile existente la adresa acesteia, si a facut referire si la o serie de studii de caz care au ilustrat foarte sugestiv situatia in care se afla in prezent mass-media din Republica Moldova. S-a evidentiat, concret, faptul ca guvernarea comunista detine controlul asupra Consiliului Coordonator al Audiovizualului, institutie care reglementeaza activitatea institutiilor mediatice, astfel fiind retrase licentele posturilor de radio sau TV incomode puterii. Televiziunea si radioul public nu sunt de fapt publice, ci subordonate partidului aflat la guvernare, iar presa independenta este in continuu supusa presiunilor. Sunt aplicate masuri ca sechestru asupra conturilor publicatiilor vizate, sunt intentate procese si adesea institutiile independente de presa sunt supuse la achitarea presupuselor daune morale provocate prin articole de investigatie. O solutie enuntata in acest context a fost sprijinul pe care mass-media trebuie sa-l acorde justitiei ca aceasta sa devina independenta. Mass-media trebuie sa fie in mod real a patra putere in stat si sa coopereze cu justitia. In pofida unui cadru legislativ bun in domeniul mass-media, cei prezenti in sala au recunoscut ca justitia este partinitoare si e nevoie de o permanenta monitorizare din partea jurnalistilor care sa induca sistemului judecatoresc un amplu proces de auto-reglementare. De asemenea, e nevoie de continua democratizare a societatii in Republica Moldova, guvernarea comunista ingradind in repetate randuri anumite libertati si drepturi cetatenesti. Subiectul presei independente a dezvaluit aceeasi imagine sumbra in care institutiile mass-media din Republica Moldova sunt mereu supuse la presiuni din partea autoritatilor. Totusi, au fost puse in discutie subiecte precum asigurarea independentei financiare pentru organele de media si asistenta internationala existenta in domeniu. In Republica Moldova, independenta financiara este un deziderat greu de realizat. Majoritatea publicatiilor rezista din abonamente si plasarea de mica publicitate, ceea ce insa nu este nici pe departe de ajuns. In Romania nu exista astfel de probleme din moment ce presa este o afacere si exista deja de ceva timp cateva trusturi mari de media. In acest context, a fost lansata o fraza sugestiva: Capital romanesc, va ordon treceti Prutul!. Solutia exprimata de ziaristii de la Chisinau a vizat infuzarea cu capital romanesc a pietei media din Republica Moldova. Contrar opiniei ca in Moldova nu exista piata pentru dezvoltarea presei ca afacere, lucru sustinut la conferinta de la Chisinau, profesionistii au declarat ca piata exista, insa nu exista investitii. Anumite studii demonstreaza ca publicitatea plasata spre difuzare prin intermediul mass-media din Republica Moldova ar fi estimata la 20-40 milioane euro, iar investitiile in domeniu ar putea creste cu mult aceasta cifra. Astfel, publicatiile din Moldova sunt deschise pentru eventuale investitii din Romania pentru a dezvolta o presa puternica de limba romana si a acoperi intreg spatiul mediatic pentru vorbitorii acestei limbi. In aceeasi ordine de idei, reprezentanta programului Media de la Fundatia pentru o Societate Deschisa din Londra a facut o trecere in revista a asistentei pe care Fundatia o acorda institutiilor de media si a incurajat participantii sa faca uz de aceste resurse. Dat fiind si profilul conferintei, sunt incurajate initiativele care implica mai multe publicatii din tari in tranzitie cu institutii democratice slab dezvoltate. Astfel, proiecte comune a ONG-urilor si institutiilor de presa din Republica Moldova si Romania, eventual si Ucraina sau alte tari din apropiere ar avea sanse mari sa primeasca finantari. Sesiunea despre statutul jurnalistului a prilejuit discutii privind rolul jurnalistului in societate, protectia lui si probleme de etica profesionala. Activitatea de baza si rolul jurnalistului este de a informa corect populatia, a semnaliza abuzurile statului si de a-si urma cu onestitate meseria. Aceste lucruri insa nu se invata la facultate, ci profesand efectiv meseria de jurnalist. Odata cu meseria trebuie insusit si codul deontologic care sa mentina nivelul calitativ al stirilor si sa opreasca jurnalistii de a fi utilizati in scopuri de dezinformare, denigrare sau discreditare a persoanelor publice. Prin urmare, participantii la conferinta au sustinut ideea ca studentii de la facultatile de jurnalism si stiinte ale comunicarii trebuie sa inceapa sa profeseze meseria de jurnalist inca din anii de studentie. Astfel, in calitate de absolventi ei ar avea sanse mult mai mari de a fi angajati la publicatii prestigioase sau posturi de radio si TV.

In cadrul sesiunii ce a abordat profesia de jurnalist si oportunitatile pe care ea le implica, a fost reluata discutia despre dificultatile intalnite de ziaristii din Moldova in exersarea meseriei. Regula expunerii obiective a ambelor parti nu poate fi intotdeauna respectata nici in Romania, deoarece deseori a doua sursa este statul sau functionarii publici care refuza sa discute cu jurnalistii. De asemenea, exista necesitatea de solidarizare a institutiilor media, crearea de asociatii profesionale care sa gestioneze activitatea ziaristilor si sa protejeze cu succes interesele lor. In aceeasi masura exista nevoia de instruire permanenta si profesionalizare. Acest lucru se poate face prin training-uri, participare la diverse conferinte profesionale si scoli de vara. O alta solutie sunt stagiile practice peste hotare care adauga un plus de valoare pregatirii profesionale a jurnalistilor. In aceasta directie , a fost lansata initiativa de a crea o baza de date de catre colegii din Romania care sa cuprinda informatii despre conferintele tematice care au loc pe parcursul anului, scoli de vara si stagii practice si a de a o pune in serviciul ziaristilor din Republica Moldova. De asemenea a fost reiterata propunerea de a rula stagii practice intre publicatiile din Republica Moldova si Romania cu un termen cuprins intre 2-4 saptamani care sa ofere oportunitatea familiarizarii cu mediul de lucru si mai bunei intelegeri a realitatilor din teren a fiecarei tari. Ultima sesiune a vizat libertatea de exprimare in era internetului. Internetul ramane in continuare cel mai liber mediu de exprimare. Un exemplu elocvent sunt portalurile media online care ofera constant fluxuri de informatii. Totusi, in Republica Moldova rata de acoperire a internetului este mica, estimata la 24%, iar profilul utilizatorului de internet este un tanar intre 18-35 ani, cu studii superioare si cu un venit mediu. In Romania, era tehnologizarii a facut pasi mari, astfel ca majoritatea publicatiilor au dezvoltat si o varianta electronica, iar ritmurile de crestere a accesarii paginilor de stiri, portaluri media, sunt foarte mari. In viitorul apropiat se va putea vorbi despre situatia in care publicatiile online se vor gandi daca sa dezvolte si o varianta tiparita. O alta alternativa pentru asigurarea libertatii de exprimare o constituie blogurile. In Romania exista deja o blogosfera destul de bine dezvoltata in care ziaristi, oameni politici si alte persoane publice au bloguri personale. In Moldova aceasta zona este inca in dezvoltare, dar ramane in continuare apanajul unei anumite categorii sociale, nefiind un fenomen de masa. Internetul reprezinta totusi o oportunitate ca organele de media independente sa activeze intr-un cadru mai liber, dar si lucrativ (profit din publicitate), fapt demonstrat de unii participanti de la Chisinau. PROPUNERI 1. Crearea si/sau consolidarea organizatiilor locale de media (ex: Club de presa, organizatii media de tip advocacy) pentru a solidariza comunitatea de jurnalisti si editori; 2. Organizarea de campanii locale pentru recunoasterea statutului jurnalistilor de catre oficialitatile guvernamentale din R. Moldova precum si asigurarea protectiei lor conform legislatiei in vigoare; 3. Elaborarea de proiecte pentru cresterea nivelului de constientizare al societatii referitor la importanta libertatii de exprimare; 4. Propunerile inaintate de Marie Struthers, manager de programe la Fundatia pentru o Societatea Deschisa din Londra, Programul Media, care pot fi finantate prin proiecte adresate direct catre OSF Londra si anume: productii media comune (parteneri din mai multe tari); campanii de monitorizare a libertatii de exprimare; programe de pregatire comune care pot fi regionale sau bilaterale; instruirea de formatori locali; schimb de redactori, stagii de pregatire ale redactorilor in redactii pre-identificate de solicitanti. OSI are posibilitatea de a finanta costurile legate de aceste stagii de documentare-informare de minim 4 saptamani; 5. Desfasurarea la initiativa unei organizatii media sau altor organizatii din domeniu a unor intalniri anuale ale jurnalistilor. Aceste intalniri pot fi bilaterale (romano-moldave) sau regionale.

Go to top