Sunteți pe pagina 1din 4

Studiu comparativ: Sistem etalon aur- Sistem etalon aur lingouri

Sistemul monetar international reprezinta un ansamblu de reguli, instrumente si organisme legate de crearea, circulatia si valorificarea monedelor internationale, determinate de schimburile comerciale, de miscarile de capital si de cresterea economica pe plan mondial. In timp statele au adoptat variate forme ale sistemului monetar international, fiecare dintre acestea fiind caracterizata de un set de reguli definite fie prin legi si reglementari , fie prin natura conventiilor sau a traditiilor. Aceste reguli poarta denumirea de Regulile Jocului si delimiteaza sapte perioade distincte in evolutia sistemului monetar international si care au fost preluate de Ronald McKinnon.

Sistemul etalon aur (Gold Spice Standard) 1879-1913 Reprezinta forma clasica a monometalismului-aur, in care baterea si circulatia monedelor din metal pretios era nelimitata. Sistemul etalon aur al secolului al nouasprezecelea a furnizat de departe cea mai buna ordine monetara pe care a cunoscut-o lumea vreodata, o ordine ce functiona, care mpiedica scaparea de sub control a ciclurilor economice si care a facut posibila dezvoltarea libera a comertului international, a pietei valutare si a investitiilor. Avand un continut in aur stabilit de fiecare stat in mod suveran, monedele nationale se schimbau unele pe altele la un curs oficial, stabilit in functie de paritatea monetara. Acest etalon a fost adoptat de Anglia in 1818, de celelalte tari europene dupa 1870, iar de SUA in anul 1900. Romania a trecut la monometalismul aur-moneda in 1890. Sistemul a functionat relativ bine pana la primul razboi mondial, cand a inceput sa-si atinga limitele. Avantaje:  mecanism puternic de reglare automat a cursului de schimb (obligatia b ncii centrale era de mentinere a paritatii monedei fat de aur dar nu si fat de celelalte valute; echilibrul extern era reprezentat de situatia n care n tar cantitatea de aur era constant f r intr ri si iesiri);

 volumul rezervelor de aur determina modificarea masei monetare (cresterea preturilor este moderat );  sistem monetar simetric, toate t rile avnd pozitii de relativ egalitate;  dezvoltarea accelerat a comertului international ca urmare a elimin rii incertitudinilor legate decursul de schimb. Dezavantaje:  izbucnirea primului Razboi Mondial a facut imposibila libera circulatie a aurului si a condus la blocarea fluxurilor comerciale dintre state  sistemul monetar bazat pe acest etalon era rigid si presupunea existenta unor stocuri de aur, implicand si cheltuieli de circulatie importante  insuficien a cantit ii de aur comparativ cu dimensiunile produc iei au determinat renun area la acest sistem, n primii ani ai primului r zboi mondial, cu excep ia SUA care l-a men inut pn n 1933  inexistenta controlului b ncii centrale asupra politicii monetare determin relativa ineficient a sistemului n impulsionarea economic ;  stabilitatea pretului aurului determina stabilitatea celorlalte preturi.

Sistemul etalon aur lingouri (Gold Bullion Standard) 1919-1944

Aceasta varianta a monometalismului-aur a avut o perioada scurta de existenta , mai exact intre cele doua razboaie mondiale.Acesta mentine definirea monedelor nationale in aur,asadar este mentinuta si paritatea metalica,insa se restrange circulatia libera a aurului. Deci aurul nu mai circula efectiv, ci este tinut ca rezerva in tezaurul emitentului de bancnote, sub forma de lingouri. Sistemul a fost practicat in Marea Britanie din anul 1925,si in Franta din anul 1928,si de Statele unite care de asemenea au adoptat o variant a acestui model in anul 1934.Celelalte tari au incercat ,fara success ,sa revina la convertibilitatea in aur pe baza etalonului aur. Dupa primul razboi mondial, din cauza dereglarilor aparute in sistemul etalonului aurmoneda, unele tari ca Anglia si Franta au adoptat sistemul aur-lingouri, prin care s-a renuntat la punerea in circulatie a aurului sub forma de moneda efectiva, aceasta ramanand in depozitele Bancii Centrale, sub forma de lingouri, ca acoperire a semnelor monetare puse in circulatie, confectionate din diverse aliaje si din hartie (bancnote). Anii 20 sunt caracterizati insa de un haos total ,cursurile valuatere avand o volatilitate ridicata,stabilitatea dinainte de razboi nemaiputand fi atinsa. O alta problema a fost izbucnirea Marii Crize economice in anul 1929,aceasta avand ca efect imposibilitatea definirii unor noi

valori paritate in raport cu aurul,valori care sa apropie valoarea oficiala a monedelor de valoarea lor reala. Avantaje:  aparitia blocurilor monetare,a caror caracterirstici erau: existen a unui curs fix ntre moneda cheie i monedele satelit monedele satelit puteau fi convertite nelimitat n moneda cheie i ntre ele rezervele valutare erau concentrate i administrate de c tre banca central a statului a c rui moned era desemnat moned cheie.  Controlul bacii centrale asupra politicii monetare;

Dezavantaje:  bancnotele nu aveau acoperire in aur decat in proportie de 30 40%, spre deosebire de etalonul aur-moneda, in cadrul caruia bancnotele erau acoperite in proportie de 100%;  dezavantajul major al sistemului era ca nu se puteau converti decat sumele care aveau cel putin valoarea unui lingou aur (1 lingou standard =400 uncii= 12,44 kg. aur.) si din acest motiv a fost considerat un sistem aristocratic;  convertibilitatea bancnotelor in aur lingouri era accesibila doar celor care dispuneau de sume mari.  etalonul aur lingouri limiteaza excesiv posibilitatea de adaptare a masei monetare,acesta ducand la incercarea de depasire a rigiditatii etalonului aur si de asigurare a capacitatii de plata necesare permanent, ajungandu-se astfel mai apoi la introducerea etalonului aurdevize.

.Deosebirile principale dintre etalonul aur-lingou si etalonul aur-moneda au fost urmatoarele : 1. Baterea monedelor aur a fost oprita si monedele de aur nu au mai circulat ca mijloc de plata dar ele puteau fi folosite ca mijloc de tezaurizare. Aurul era vandut sau cumparat de autoritati ( in special bancile centrale se ocupa de operatiunile cu aur) la un pret fix . Partea cea mai importanta din aurul monetar , in loc sa circule ca mijloc de plata , era depozitata in tezaurele bancilor centrale sub forma de lingouri . Platile se efectuau prin alte tipuri de bani , ca bancnotele , cecurile , etc . 2. Convertibilitatea bancnotelor sau a altor tipuri de bani in aur era ingradita , nu se mai putea face la libera optiune a posesorului si in orice cantitate ceruta . Aurul monetar era vandut solicitantilor numai in forma de lingouri , mult mai grele decat monedele , deci avand o valoare mult mai mare . Pentru cei multi , bancnotele Bancii Centrale nu mai erau convertibile in aur .

De aceea , taranii francezi au denumit etalonul aur-lingouri din Franta interbelica drept etalonul celor bogati. Concluzii: Dupa cum putem observa din cele de mai sus,ambele sisteme au atat avantaje cat si dezavantaje,insa parerea noastra este ca al doilea sistem,si anume sistemul etalon aur-lingouri este mai bun. Aurul nu era disponibil masei largi a populatiei datorita valorii mari pe care o avea un lingou,iar odata cu introducerea acestuia,circulatia libera a aurului se restrange, politica monetara putea fi controlata de catre banca centrala,spre deosebire de sistemul etalon aur, unde controlul bancii centrale era inexistent. Totodata cu aparitia sistemului aur-lingouri au aparut si blocurile monetare avand ca principala caracteristica faptul ca se axau pe o moneda pivot si pe o serie de monede numite satelit. Astfel, tehnicile monetare se caracterizau prin stabilirea unui raport ntre moneda pivot si cele considerate satelite, convertibilitatea totala ntre cele doua categorii de monede, concentrarea rezervelor valutare la statul emitent al monedei pivot si reglementarea relatiilor monetare ale statelor membre ale zonei n raport cu statele member. Insa insuficien a cantit ii de aur comparativ cu dimensiunile produc iei au determinat renun area la acest sistem,iar singura moneda care si-a mentinut convertabilitatea in aur ramanand dolarul american.

Bibliografie: Codruta Fat,Finante internationale, Note de curs Simona Gaftoniuc, Finante international, Editura Economica