n structura tipica a procesului penal se disting trei faze, ntre componentele fazelor existnd o interdependenta: 1. urmarirea penala; 2.

judecata; 3. punerea n executare a hotarrilor penale. Faza de urmarire este acea faza procesuala, premergatoare judecatii, n care se desfasoara o activitate de identificarea infractorului, prinderea acestuia, descoperirea, ridicarea si administrarea probelor n vederea trimiterii n judecata. Activitatea de urmarire penala este efectuata de procuror, de organele de cercetare penala ale politiei si de organele de cercetare penala speciale. Procurorul are competenta de a efectua personal orice act de urmarire penala si de a coordona ntreaga activitate de urmarire penala. Urmarirea penala se efectueaza n mod obligatoriu de catre procuror n cazul unor infractiuni cu un pericol social mai ridicat si care sunt nominalizate expres de legiuitor. Actele prin care este marcat momentul nceperii urmaririi penale sunt: procesul-verbal sau rezolutia prin care se dispune nceperea urmaririi penale. Momentul final al acestei faze este rechizitoriul prin care se dispune trimiterea n judecata si rezolutia sau ordonanta prin care se nceteaza urmarirea penala, se scoate de sub urmarire penala sau se claseaza. Cea de-a doua faza a procesului penal este cea a judecatii, n care si desfasoara activitatea instantele judecatoresti care continua ceea ce au realizat n prima faza organele de urmarire penala. Activitatea la instanta se desfasoara n conditii de publicitate, de contradictorialitate si de oralitate, astfel nct hotarrea instantei trebuie sa exprime adevarul cu privire la fapta savrsita si de gradul de vinovatie al faptuitorului, sintetizate n sanctiunea penala aplicata acestuia la terminarea judecatii cauzei. Momentul final al judecatii se realizeaza prin pronuntarea unei hotarri definitive. Prin punerea n executare a hotarrilor penale se urmareste aplicarea concrecta a sanctiunii prevazute n hotarrea judecatoreasca si realizarea scopului procesului penal. n aceasta faza si desfasoara activitatea instanta de judecata, procurorul, unele organe ale Ministerului de Interne si alte organe abilitate. Momentul de nceput al acestei faze este acela al eliberarii mandatului de executare de catre instanta si trimiterea acestuia la organul competent sa-l duca la ndeplinire. Daca pedeapsa este nchisoarea, momentul final l reprezinta ntocmirea procesuluiverbal de constatare a nceperii executarii nchisorii. Daca pedeapsa este amenda, momentul final l va constitui depunerea la instanta de executare a recipisei de achitare a amenzii penale.

Momentul final al fazei de punere n executare a hotarrii penale, care nu trebuie confundat cu momentul terminarii executarii sanctiunii penale, este determinat de situatiile diferite ce pot sa apara. Nu toate cauzele penale cunosc structura clasica pe cele trei faze, existnd situatii cnd faza de urmarire penala lipseste. Forma atipica a procesului penal este reprezentata de cele opt infractiuni nominalizate de dispozitiile art. 279 alin 2 lit a Cod de procedura penala, cnd plngerea prealabila se adreseaza direct instantei de judecata, daca faptuitorul este cunoscut, iar procesul penal ncepe direct cu judecata. Procesul civil: a. Etapa scris ncepe cu cererea scrisde chemare n judecatprin care se supune judecii o pretenie pe care reclamantul o formuleazmpotriva unei pri (prt). Prtul poate srspund printr-o ntmpinare (act de procedurscris) prin care acesta se aparmpotriva preteniilor reclamantului. El poate sformuleze pretenii proprii fade reclamant prin intermediul unei cereri reconvenionale. Actele de procedurprin care terii sunt atrai n proces sunt: - cererea de intervenie principalsau accesorie; - cererea de chemare n judecata altor persoane; - cererea de chemare n garanie; - cererea de artare a titularului dreptului real. Scopul etapei scrise: 1. stabilirea cadrului procesual din punct de vedere al prilor i al obiectului; 2. informarea reciproca prilor despre preteniile i mijloacele de aprare a lor.