roceduri tehnice structuri din beton armat

Posted by Site-ul Beneficiarilor de Constructii on februarie 15th, 2011

Conditii prealabile

Existena la executant a proiectului de execuie si a prezentei proceduri. Instruirea personalului de execuie pe linie tehnologica, protecia muncii si PSI specifice activitilor desfurate.

Existena mijloacelor de mecanizare, utilaje, scule si dispozitive specifice activitilor desfurate Existena nregistrrilor de calitate pentru betonul ce se pune in opera. ( bon de transport, comanda beton ) Existena nregistrrilor de calitate pentru suprafaa de betonat (teren de fundare sau element de beton turnat anterior ), armare, piese metalice nglobate si cofrare ( rubricile corespunztoare din Fisa de betonare sau PV de lucrri ascunse sa fie ncheiate ). Existena utilitilor: o instalaie de apa o instalaie de for si iluminat o instalaie de aer comprimat o condiii de nclzire si de protecie sau de rcire a betonului, daca betonarea se va desfura atunci cnd temperaturile sunt mai mici de +5 C sau mai mari de + 21 C (rogojini, prelate, saltele, aeroterme, etc. ) Existena drumului de acces la locul de turnare Existena unui numr suficient de vibratoare de tip corespunztor Echiparea formaiilor de betoniti cu scule si echipamente specifice Existena avizului de ncepere a lucrrii (AIL ) si fisa de betonare ( FB ) Echipele vor fi dotate cu echipament de protecie specifica : salopeta, casca, cizme de cauciuc centuri de sigurana.

Atributii si responsabilitati

eful de lucrare rspunde de aplicarea ntocmai a prezentei proceduri si a documentaiei de execuie si de ntocmirea nregistrrilor de calitate. Responsabilul CQ urmrete aplicarea ntocmai a acestei proceduri, a proiectului de execuie si ntocmirea corecta a nregistrrilor de calitate eful mecanizrii rspunde de existenta si buna funcionare a sculelor si utilajelor ( pompe de beton, vibratoare, macarale )

eful de antier asigura personalul muncitor calificat si instruit precum si condiiile de prelevare si pstrare probe de beton in condiii STAS

PROCEDURA
Pregtirea terenului de fundare

verificarea cotei de fundare cu aparate topo decopertarea manuala a ultimului strat pana la cota din proiect si examinarea vizuala a suprafeei geotehnicianul decide investigaii suplimentare sub cota de fundare curirea suprafeei de fundare cu aer comprimat sau mijloace manuale pana se ndeprteaz prtile desprinse, noroiul sau apa cartarea geologica a suprafeei verificri topo a cotei finale recepia finala a suprafeei si ntocmirea nregistrrilor de calitate ( PV lucrri ascunse sub incidena LEGII 10 / 1995 si fise de betonare rubrica Pregtirea suprafeei

Pregtirea suprafeei de beton turnat anterior

nainte de turnarea betonului, cofrajele, barele de armatura, piesele nglobate, bande de etanare si betonul turnat anterior, vor fi in ntregime curate de toate materialele strine din zona -aferenta betonrii prin batere, buciardare, splare cu apa, suflare cu aer comprimat, dup caz naintea turnrii betonului, timp de 24 ore, suprafaa betonului turnat anterior si cofrajele vor fi udate cu apa pentru a preveni absorbia apei din betonul proaspt turnat; apa rmasa in -denivelri va fi ndeprtata toate operaiile pregtitoare se vor efectua avnd grija sa nu se deterioreze sau deranjeze elementele sau prtile componente ale fazei respective de betonare se executa o verificare topo pentru cota finala a fazei respective de betonare

Transport, manipulare si punere in opera a betonului

betonul va fi livrat de la fabrica in autoagitatoare de beton sau autobetoniera in timpul transportului, betonul va fi malaxat tot timpul , pentru evitare segregrii. Durata de transport care se considera din momentul terminrii ncrcrii, nu va depi: o -45 min. cnd temperatura mediului este mai > 30C o -60 min. cnd temperatura mediului este 15 30C o -90 min. cnd temperatura mediului este mai < 15C betonul din autobetoniera se va descarc direct in benele macaralelor, in buncrele pompelor sau jgheaburile de turnare directa punerea in opera a betonului se poate face cu macaraua cu ben , cu pompa de beton, cu jgheabul sau combinaie intre acestea; dup posibiliti atunci cnd nclinaia jgheabului este prea mare, acesta va fi prevzut cu icane sau cu praguri menite sa schimbe alternativ direcia de micare a betonului, pentru a micora viteza de scurgere nlimea de cdere libera a betonului trebuie sa nu depeasc 1,5 m la turnarea cu bena si 1,0 m la turnarea cu pompa betonul va fi dirijat la locul de turnare , nefiind permisa deplasarea lui pe orizontala mai mult de 1,5 m (prin loptare sau vibrare) pentru a evita segregarea betonul va fi turnat in straturi orizontale uniforme ce nu vor depi 30 cm grosime

rosturile de turnare orizontale si verticale se vor realiza conform planurilor de execuie in cazul defectrii pompei, betonul rmas in conducte va fi scos si rebutat iar conducta splata orice acumulare de apa pe suprafaa betonului, sau scpri de ulei, motorina ,etc. aprute in timpul betonrii vor fi ndeprtate nainte de turnarea stratului urmtor tunarea betonului, se va face evitnd dirijarea jetului de beton direct ctre barele de armatura sau piesele nglobate pentru a preveni deplasarea sau deformarea acestora orice beton vrsat accidental va fi ndeprtat de pe platformele de lucru ale cofrajului se vor prevedea platforme intermediare de lucru , acestea nu vor deranja barele de otel beton in timpul turnrii betonului platformele intermediare si cofrajele fazelor anterioare se vor ndeprta pe msura ce operaia de tunare progreseaz si acestea nu mai sunt necesare se va preveni cderea de materiale strine in betonul proaspt

Compactarea betonului

fiecare strat de beton va fi vibrat, cu vibratoare standard , alese in funcie de lucrabilitatea betonului, dimensiunile elementului i densitatea armaturii vibratoarele vor fi manipulate de muncitori instruii cu experiena se va asigura un numr suficient de vibratoare, cele de rezerva fiind la ndemna muncitorului un strat de beton nu va fi tunat pana cnd betonul din stratul anterior nu a fost complet vibrat. Stratul de beton anterior va fi acoperit cu urmtorul nainte de a intra in priza astfel nct stratul de jos sa fie capabil a fi revibrat cu stratul nou turnat. vibratorul se introduce in beton sub aciunea greutii proprii pe o adncime de 5 15cm in stratul compactat anterior, iar scoaterea lui se va realiza cat mai lent pentru a nu lase goluri pe suprafaa stratului durata de vibrare optima va fi de 5 30 secunde in funcie de lucrabilitatea betonului si tipul vibratorului. Punctele de vibrare vor fi alese astfel nct zonele de influenta sa se suprapun in plan. vibrarea nceteaz in momentul in care suprafaa betonului devine orizontala si uor lucioasa, nu mai apar bule de aer din masa betonului, betonul nu se mai taseaz si apare apa sau lapte de ciment la mbinarea cofrajelor . se va evita contactul vibratoarelor cu cofrajul, barele de armatura, cu benzile de etanare, tecile sistemului de precomprimare. etc. in cazul unor faze de vibrare cu grad ridicat de complexitate, turnarea si vibrarea in straturi a betonului se va face numai pe baza de proiect sau schema tehnologica de punere in opera a betonului. zonele cu grad sporit de dificultate pentru vibrare dintr-o faza de betonare se vor verifica din punct de vedere al umplerii cu beton prin ciocnirea la exterior a cofrajului in zonele respective cu maiul de lemn pana ce cofrajul numi suna a gol.Metoda este eficienta mai ales in cazul stlpilor si diafragmelor

Finisarea suprafeelor de beton

Finisarea suprafeelor de beton se va efectua pentru a obine gradul de prelucrare specificat in proiect. Aceasta operaie consta n ndeprtarea neregularitilor locale ( coarne, rizuri sau alte denivelri de la suprafaa betonului) si a celor de planeitate ( abateri de la suprafaa teoretica, aa cum este definita pe planuri, msurate cu abloane de 3.00 m lungime ). Finisarea suprafeelor cofrate verticale beton neaparent. Repararea neregularitilor locale ce depesc + 12 mm - 6 mm

Repararea neregularitilor de planeitate ce depesc + 16 mm 10 mm Finisarea suprafeelor cofrate vertical expuse vederii sau supuse vopsirii : Repararea neregularitilor locale ce depesc + 6 mm Repararea neregularitilor de planeitate ce depesc +10 mm Toate operaiile de finisare se vor executa de muncitori calificai in acest gen de lucrri ( betoniti, zidari, mozaicari, etc. )

Protecia betonului

Pentru a asigura condiii favorabile de ntrire si a se reduce deformaiile de contracie, se va asigura meninerea umiditii betonului minim 7 zile dup turnare. protejnd suprafeele libere prin : o acoperirea cu materiale de protecie; o stropirea periodica cu apa; o aplicarea de pelicule de protecie. Acoperirea cu materiale de protecie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip, etc.Aceasta operaie se va face de ndat ce betonul a cptat suficienta rezistent pentru ca materialul sa nu adere la suprafaa acoperita. Materialele de protecie vor fi meninute permanent in stare umeda. Stropirea cu apa va ncepe dup 2-12 ore de la turnare, in funcie de tipul de ciment utilizat si temperatura mediului, dar imediat dup ce betonul este suficient de ntrit pentru ca prin aceasta operaie sa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, in aa fel nct suprafaa betonului sa se menin permanent umeda. Peliculele de protecie se aplica in conformitate cu prescripiile speciale. Pe timp ploios, suprafeele de beton proaspt vor fi acoperite cu prelate sau folie de polietilena; att timp cat prin cderea precipitaiilor exista pericolul antrenrii pastei de ciment. Betonarea elementelor in perioada de timp friguros se poate face la temperaturi mai mari de + 5 C Elementele in curs de betonare vor fi continuate in cazul scderilor de temperatura pana la 10 C, lundu-se masuri pentru crearea unui rost de lucru. Dup punerea betonului in opera se va asigura elementelor de beton o temperatura minima de + 5 C, pana la atingerea unei rezistente minime la compresiune a betonului de 50 daN/cm2. Pentru punerea in opera a betonului pe timp friguros se vor elabora proiecte tehnologice pentru lucrrile ce se vor executa. Soluiile tehnologice tip, utilizate in mod curent sunt: o metoda conservrii cldurii betonului, care consta in acumularea de cldura prin nclzirea materialelor componente la prepararea betonului si protejarea elementelor de beton cu nveliuri termoizolante. o metoda nclzirii betonului dup punerea in opera se folosete atunci cnd nu se poate realiza rezistenta minima necesara a betonului nainte de nghe. Acesta metoda consta n asigurarea betonului la temperaturi corespunztoare prin tratarea termica a acestuia cu abur sau aer cald, in paralel cu protejarea cu nveliuri termoizolante.

Repararea defectelor de calitate la beton

n cazul descoperirii de defecte la elementul de beton dup decofrare, responsabilul CQ va deschide RNC, iar proiectantul va emite DS cu soluia de remediere. Reparaiile se executa conform procedurii de lucru specifice, dup caz: o zone de separare, caverne in beton ;

fisuri in elemente de beton . ntreruperi neplanificate Pe parcursul betonrii pot apare evenimente nedorite din urmtoarele motive : incendii, defectarea fabricii de betoane, avarii de energie electrica, deformarea cofrajelor, etc. In aceste cazuri antierul va proceda la emiterea deciziei de oprire a punerii in opera a betonului. Se vor lua masuri pentru formarea rosturilor, de poziionare a benzilor de etanare in betonul proaspt turnat si se vor stria suprafeele. In cazul in care se ordona oprirea rapida a punerii in opera a betonului se vor introduce forat benzile de etanare la suprafaa betonului proaspt in vederea formarii unui rost de mbinare. In cazul averselor de ploaie se va reduce coninutului de apa din amestec si se vor prevedea mijloace manuale sau pompe de vacuum in vederea evacurii apelor strnse in / pe cofrajul elementelor structurale, evitndu-se formarea pungilor de apa pe suprafaa betonului pus n oper. nainte de reluarea betonrii se vor ndeprta toate materialele strine precum i laptele de ciment i se va trece la tratarea suprafeei prin turnarea unui strat de beton cu un coninut de ciment mai mare, dup care ncepe operaia de punere in opera a betonului.
o o

Documente si inregistrari

Borderou pentru recoltarea probelor de beton Condica evidena betoane puse in opera Proces verbal lucrri ascunse Fia de control calitate Proces verbal aspect beton dup decofrare RNC Raport de neconformitate DS Dispoziie de antier FCC Fisa control calitate PCC Plan control calitate PV Proces verbal PMI Piese metalice nglobate BETOANE SI MORTARE CU LIANTI MINERALI 5.1 Structura si caracteristicile betonului si mortarului cu lianti silicatici. Aspecte generale Betoanele si mortarele sunt conglomerate artificiale rezultate prin intarirea

amestecurilor omogene de agregat, liant, apa si adaosuri, in anumite proportii. Deoarece in compozitia mortarelor agregatul are dimensiunea maxima 7,1 mm, iar in compozitia betonului dimensiunea maxima a agregatului este 71 mm, se poate considera mortarul ca un beton cu agregat fin. Influenta dimensiunii maxime a granulelor de agregat asupra caracteristicilor betoanelor si mortarelor va fi prezentata ulterior. In aceste conditii, orice referire facuta atat la mortare cat si la betoane, se va prezenta ca pentru betoane si doar pentru caracteristicile specifice mortarului acest material va fi specificat.

Partea activa a sistemului este liantul si apa, care, in urma reactiilor fizicochimice specifice liantului, leaga granulele de agregat intr-un tot coerent, ce este mortarul sau betonul intarit. Liantul si apa vor forma materialul de legatura (matricea betonului) in care sunt inglobate agregatele si va influenta in mod direct toate caracteristicile betonului Fig. 5.1 Structura unui conglomerat in care liantul este ciment (fig.5.1).

Spre deosebire de alte sisteme compozite obtinute prin aglomerare si cimentare, betonul de ciment prezinta o serie de particularitati determinate de: - modul de conlucrare intre matrice si agregat; - caracteristicile intrinseci ale matricei; - proprietatile agregatului.

Fig. 5.2 Structura unui conglomerat: a-liantul reactioneaza cu agregatul si se integreaza in structura; b-liantul este consolidat cu agregat filerizat Daca in betonul de ciment are loc o conlucrare preponderent fizica intre agregat si matrice, exista si conglomerate obtinute cu lianti ce reactioneaza chimic cu agregatele si se integreaza in structura ansamblului, cum ar fi cazul unor materiale refractare (fig.5.2.a).

De asemenea, betonul de ciment se deosebeste de materialele filerizate (beton asfaltic) in care agregatele sunt legate prin intermediul bitumului filerizat (fig.5.2.b.) si in care fenomenele de suprafata si de frecare interioara au rol hotarator. Specific betoanelor de ciment este faptul ca structura pastei de ciment intarit din beton este diferita fata de cea din paste independente.Aceasta neconcordanta se poate explica prin: 1. folosirea unei cantitati de apa mai mare in beton, impus de necesitatea umectarii granulelor de agregat si avand drept consecinta marirea porozitatii matricei betonului, spre deosebire de porozitatea pastei de ciment de aceeasi consistenta ; 2. concentratia solutiilor din beton este micsorata datorita cantitatii mai mari de apa, iar proprietatile solutiilor sunt influentate de natura ionilor si de concentratia acestora (care este proportionala cu coeficientii de activitate ai electrolitilor formati); 3. agregatele cu dimensiuni mai mici ca 0,2 mm au o mare activitate fizica (determinata de faptul ca rocile utilizate ca agregate sunt alcatuite din minerale cu structura ionica sau au legaturi covalente polare in retelele cristaline) ce se manifesta intens in formarea matricei; 4. adeziunea cimentului cu agregatele este un fenomen complex influentat de o serie de factori si la randul sau influentand hotarator toate caracteristicile betonului. 5.2. Structura betonului intarit 5.2.1. Formarea structurii betonului intarit Betonul este deci un material compozit alcatuit dintr-o matrice (piatra de ciment) si agregate.

Fig. 5.3 Structura betonului: a- proaspat; b- intarit.

Caracteristicile betonului vor fi influentate, datorita compozitiei sale, atat de proprietatile celor doua componente ale amestecului, cat si de interactiunea lor. Structura betonului nu este o suma a structurii componentelor sale; interactiunea matrice-agregat se manifesta odata cu realizarea amestecului, prin coeziunea dintre pasta de ciment si agregate, influentand caracteristicile betonului proaspat si continua sa se manifeste prin aderenta dintre piatra de ciment si granulele de agregat, determinand caracteristicile fizico-mecanice si de durabilitate ale betonului. Prezenta agregatelor in betoane va impune marirea raportului A/C in vederea umectarii suprafetei granulelor de agregat cu consecinte favorabile in ceea ce priveste lucrabilitatea amestecului. Excesul de apa introdus in amestec (fata de un raport optim 0,24 0,28, se foloseste 0,40 - 0,80) va avea consecinte nefavorabile asupra betonului: 1.mareste eterogenitatea structurala a betonului (fig.5.3.a.) ceea ce poate conduce la fenomene de segregare; 2.micsoreaza compactitatea betonului, deoarece apa in exces va fi indepartata prin evaporare in timpul intaririi. In functie de proportia intre diferitele sorturi de agregate din amestecul de beton, cantitatea de apa necesara unei anumite lucrabilitati va fi diferita. Cand in compozitia agregatului partea fina este in cantitate mare, atunci si dozajul de apa va creste deoarece granulele mai fine au suprafata specifica mai mare. Cercetarile efectuate au aratat ca dozajul de apa este influentat si de provenienta si natura agregatului, de aspectul si forma granulelor, de conditiile de turnare si compactare.

Apa suplimentara se evapora in timpul procesului de intarire al betonului, lasand goluri in structura acestuia (fig.5.3.b). In structura betonului apar goluri provenite din antrenarea aerului la preparare si turnare. Sistemul de goluri din structura betonului va fi influentat de o serie de factori tehnologici si de compozitie, din punct de vedere al volumului, formei si dimensiunilor. La randul sau, acest sistem de goluri va influenta in totalitate caracterisiticile betonului. Asupra acestui sistem de goluri s-au facut o multitudine de clasificari si printre acestea si clasificarea simplificata ce urmeaza: 1. cavernele - goluri de dimensiuni mari (10 - 50 mm) rezultate ca o consecinta a unei compozitii necorespunzatoare, sau o prelucrare necorespunzatoare a betonului; prezenta acestor goluri constituie zone slabite a sectiunilor de lucru a materialului si reduce rezistenta elementului sau constructiei in ansamblu; reprezinta defecte de structura; 2. porii de aer - sunt rezultati la amestecarea betonului (aer oclus) sau la folosirea aditivilor antrenatori de aer ; dimensiunile porilor de aer oclus variaza intre 0,1 si 5 mm, iar la porii de aer antrenat intre (50250) . 10-3 mm; porii cu dimensiuni mai mari de 200.10-3 mm apartin defectelor de structura, iar volumul lor trebuie limitat prin alegerea unei compozitii adecvate si o buna compactare a betonului; 3. porii de sub agregate - au dimensiuni variind de la 0,01 la 0,1 mm, sunt inchisi sau interconectati la porii capilari si sunt formati la sedimentarea componentelor solide ale betonului, in ordinea densitatilor si a dimensiunilor particulelor componente, dupa punerea in opera a betonului, in perioada de repaos. Sub granulele plate apar alveole ce rezulta din mustirea apei si constituie defecte de structura; 4. porii capilari - au dimensiuni de 150 x 10-3 mm, sunt uniform repartizati in masa pietrei de ciment, iar pe parcursul intaririi pietrei de ciment se umplu partial cu noile produse de reactie. Sunt determinati de prezenta apei libere din beton, iar dimensiunile si volumul lor cresc odata cu cresterea raportului A/C; sunt legati intre ei si au o influenta hotaratoare asupra tuturor caracteristicilor betonului;

5. porii de gel - au dimensiuni de regula sub 10-3 mm si sunt greu permeabili pentru apa in stare de agregare lichida; sunt inchisi sau interconectati cu pori capilari si sunt provocati de suctiunea interioara a apei din geluri catre granula nehidratata de ciment; 6. fisuri si microfisuri - au marime variabila si se datoresc contractiilor, fenomenelor fizico-chimice ce au loc la formarea pietrei de ciment, datorita variatiilor de temperatura sau a eforturilor din actiunea sarcinilor exterioare. Constituie defecte ale structurii betonului. In toate golurile din masa pietrei de ciment si a betonului se poate afla faza lichida si faza gazoasa a betonului ce sunt constituite din apa, vapori de apa sau diferite gaze. 5.2.2. Aderenta matriceagregat Odata cu formarea structurii betonului intarit, se realizeaza si conlucrarea dintre componentele acestuia, prin formarea zonei de contact intre matrice si agregat. Cu cat aceasta zona asigura o legatura mai buna intre matrice si agregat, cu atat structura betonului si omogenitatea sa vor fi mai bune, rezistentele mecanice vor creste, va rezulta un beton cu durabilitate sporita.

Fig. 5.4 Aderenta intre piatra de ciment si agregat a-structura betonului proaspat; b-structura betonului intarit.

Realizarea adeziunii intre piatra de ciment si agregat are loc astfel: 1. prin ancorarea mecanica a pietrei de ciment intarit in asperitatile unei suprafete dure, rugoase (fig.5.4), astfel incat agregatele concasate putand crea un spor de rezistenta de 15 20%, datorita unei mai bune aderente. Daca initial pasta de ciment umple toate asperitatile granulelor de agregat, in timp, datorita contractiilor de intarire ale cimentului, apare o retragere partiala a matricei fata de agregat si o fisurare a acesteia perpendicular pe suprafata agregatului ca o continuare a rugozitatii. Acelasi tip de adeziune se realizeaza si la nivelul porozitatii aparente. 2. adeziunea prin epitaxie - se realizeaza cand retelele cristaline ale agregatelor si ale produselor de hidratare au parametri reticulari apropiati sau identici si o orientare favorabila, dand nastere la interfete semicoerente sau coerente (apar tensiuni la interfete, care sunt cu atat

mai mari cu cat diferentele intre parametrii de retea sunt mai mari, pentru cele doua faze in contact). In lipsa epitaxiei, fenomenele determinate de tensiunea superficiala pot determina aparitia de legaturi intre matrice si agregat. Cercetari electromicroscopice asupra betonului, au aratat ca piatra de ciment are porozitate cu atat mai mare cu cat zona analizata se afla mai aproape de suprafata granulelor de agregat; granulele de agregat sunt inconjurate de o zona de contact a carei grosime variaza in functie de cantitatea de apa folosita la prepararea betonului si scade in timp datorita proceselor de hidratare-hidroliza ale cimentului. In aceasta zona distributia compozitionala este neuniforma, constatandu-se o crestere a concentratiei de Ca(OH)2 si hidroaluminat tricalcic trisulfatat in imediata apropiere a suprafetei agregatului. Se poate concluziona ca principalii factori de influenta a adeziunii matriceagregat sunt: 1. raportul A/C, care prin valoarea sa poate mari sau micsora coeziunea amestecului proaspat de beton si odata cu aceasta omogenitatea amestecului; 2. rugozitatea agregatului, care in cazul agregatului grosier, prin cresterea sa conduce la marirea aderentei matrice-agregat; asa cum s-a aratat nu trebuie neglijat aportul la realizarea aderentei a porozitatii aparente a agregatelor; 3. natura mineralogica a agregatului, constatandu-se ca piatra de ciment prezinta o aderenta mai buna la agregate concasate calcaroase decat la cele granitice; 4. natura cimentului si odata cu aceasta natura produsilor sai de hidratare-

hidroliza, capacitatea acestora de a forma cu agregatul interfete coerente sau semicoerente. Piatra de ciment este un sistem evolutiv, iar imaginea prezentata referitor la aderenta matrice-agregat se complica, astfel: - odata cu modificarile compozitionale din piatra de ciment pot fi influentate si interactiile fizico-chimice de la interfata matrice-agregat si implicit aderenta; - aderenta matrice-agregat este influentata de fenomenul de microfisurare care are loc odata cu intarirea pastei de ciment; fisurile formate datorita variatiilor de volum, se dezvolta mai

usor la interfata matrice-agregat datorita valorii mai mici a legaturii data de aderenta matriceagregat, decat la legaturile interparticulare ale matricei si in consecinta, betonul, odata cu imbatranirea, va ceda sub eforturi incepand de la zona de contact dintre matrice si agregat. 5.3. Caracteristici tehnice, incercari si conditii de calitate Betoanele sunt materiale cu pondere foarte mare in industria constructiilor s 939d39j i sunt folosite pentru realizarea structurilor de rezistenta ale constructiilor, cat si pentru alte tipuri de lucrari. Prin prisma rolului pe care il joaca in stabilitatea si functionalitatea constructiilor, betonul trebuie sa fie un material durabil, din punct de vedere al rezistentei la solicitari mecanice si din punct de vedere al comportarii la actiunea factorilor de mediu. Pentru a corespunde cerintelor impuse este obligatoriu ca betoanele folosite sa prezinte caracteristici tehnice corespunzatoare regimurilor de expunere ale constructiilor. Avand in vedere faptul ca betonul este un material compozit, caracteristicile tehnice ale betonului intarit vor fi influentate de caracteristicile si proportiile cu care intervin in amestec materialele componente. Deasemenea, caracteristicile de lucrabilitate (usurinta de punere in opera) ale betonului proaspat, respectiv tehnologia de preparare, de punere in opera si de tratare, vor influenta caracteristicile betonului intarit. 5.3.1. Caracteristicile betonului proaspat 5.3.1.a. Lucrabilitatea Betonul proaspat - defineste starea amestecului din momentul introducerii apei pana la inceperea prizei liantului, deci starea in care betonul poate fi pus in opera. Lucrabilitatea - este o caracteristica complexa a betonului proaspat care exprima faptul, ca acesta ramane omogen in timpul transportului si tunarii si in acelasi timp poate fi usor pus in opera in conditiile in care umple cofrajul ce da forma elementului de constructie si ajunge la grad de compactare necesar, cu consum de lucru mecanic cat mai mic. Asa cum se poate observa din definitie, betonul proaspat trebuie sa fie cat mai plastic pentru a putea fi turnat usor in cofraj si pentru a depune un efort cat mai mic pentru eliminarea

aerului din beton prin compactare, dar in acelasi timp trebuie sa fie suficient de vartos pentru a nu se separa in componente la turnare si compactare. Lucrabilitatea betonului se apreciaza tinand cont de proprietatile masurabile ale acestuia. Aceste proprietati sunt: - consistenta; - aptitudinea de compactare; - tendinta de segregare. Consistenta - reprezinta capacitatea betonului proaspat de a se deforma plastic sub actiunea unui lucru mecanic. Consistenta este determinata de doi factori si anume: 1-fortele de frecare dintre granulele solide din amestec; 2-fortele de coeziune pe care mortarul le exercita asupra granulelor de pietris. Valoarea fortelor de frecare dintre componentele solide depinde de: - forma granulelor determina consistente diferite cand este rotunjita fata de granulele cu muchii vii; - aspectul suprafetei - suprafetele netede, fata de cele aspre, rugoase, determina forte de frecare diferite. Valorile fortelor de coeziune sunt determinante pentru omogenitatea amestecului si depind de: - volumul mortarului - cu cat volumul este mai mare coeziunea este mai buna, asigurand omogenitatea amestecului prin cuprinderea agregatului mare;

- consistenta mortarului - un mortar vartos in conditiile unui volum suficient (deci mare) asigura o buna coeziune si omogenitate. Consistenta in conditiile de laborator se apreciaza prin doua metode: - metoda tasarii; - metoda remodelarii VE-BE. Fig. 5.5 Principiul metodei tasarii proprii. Betonul proaspat turnat intr-un tipar de forma tronconica, la indepartarea tiparului isi modifica mai mult sau mai putin forma, in functie de valoarea fortelor interne care trebuie sa echilibreze greutatea proprie a betonului. In aceasta metoda, consistenta se masoara prin diferenta in centimetri dintre inaltimea trunchiului de con umplut cu beton de incercat si inaltimea betonului tasat (fig.5.5.), dupa indepartarea tiparului. In functie de valoarea tasarii, betoanele se clasifica conform tabelului 5.1. Tabel 5.1 Grad de lucrabilitate
L0

Metoda

tasarii

caracterizeaza consistenta betonului prin masurarea deformatiei plastice sub actiunea greutatii

Consistenta

Grad de compactare

Tasare [cm]

Remodelare VE-BE [s] 30 21 20 11 10 5 <5

L1 L2 L3 L4 L5

foarte vartos vartos slab plastic plastic fluid Foarte fluid

>1,4`5 1,261,45 1,111,25 1,041,10 <1,04 -

0,0-0,5 0,6-1,0 1,0-4,0 5,0-9.0 10-15 >15

Fig. 5.6 Principiul metodei de remodelare VE-BE Metoda remodelarii VE - BE, masoara consistenta prin durata in secunde necesara unui volum de beton proaspat, turnat in tipar cu forma de trunchi de con, sa se remodeleze intr-un vas de forma cilindrica,sub actiunea unui disc transparent cu greutate standardizata si sub actiunea vibratiilor (fig.5.6). Consistenta betonului proaspat la turnare in elementele de constructii este diferita, fiind conditionata atat de forma si dimensiunile elementului, de desimea armaturilor ca elemente legate de structura constructiei, cat si de mijloacele tehnologice Fig. 5.23 Influenta dimensiunii maxime a agregatului asupra rezistentei la compresiune

Fig. 5.24 Mecanismul de adsorbtie al aditivilor: a- substante tensioactive ionice cu mai multe grupari polare; b- substante tensioactive ionice cu polaritatea in molecula;Dependenta gradului de Fig. 5.26 Corelatia intre gradul de 5.14 Fig. 5.16 Variatiabetonului de diametrul in hidratare al cimentuluiantrenarii aerului cu ciment permeabilitate al rezistentei la betoane Fig. 5.25 Mecanismul si presiunea fara 5.28 Influenta adaos de depori;1Fig.5.18 porilor pentruapa dindecu temperatura c- substante si cucoeficientuluicimentapaadin lantul relativa aInfluenta rezistenteicenusapolaritate inde Fig. adaosuritensioactive ionice de dedilatatie termica a pietrei de ciment functie de umiditate si 5.11 vaporilor proportieila agregate 5.19 Variatia regimurilor compresiune 5.10 5.7 de trei mediu alPrincipiul dozajuluitipuride de si betoane beton varsta asupra neevaporabila. termocentralaVariatia rezistentelor termice a raportului Variatia conductivitatii betonului segregarii a betonului functie asupra Fig. granulozitate moleculei. 5.21 Curbele limita 5.8 Forme alebetonului betonului totala;2-5.15Celula de dozajul de cimentmecanice tratareFig. A/C asupra rezistentei unor cimenturipentru agregat total 0-16 beton 5.12 contractiei rezistentelor metodei betoanelor permeabilitate Fig. a Waltz Fig. 5.13 Fig. apa

Fig. 5.22 Influenta dimensiunii maxime a agregatului asupra cantitatii de apa de amestecare