Sunteți pe pagina 1din 49

Metoda cercetarii psihologice si pedagogice 2

1. Modul de actiune asupra fenomenului studiat este stabilit de:

a. ansamblul principiilor teoretice referentiale b. ansamblul procedeelor de prelucrare a datelor c. metodologia cercetarii d. scolile psihologice e. orientarile psihologice
a. a b. b c. c d. d e. e ANS: C 2. Ca urmare a sintetizarilor si interpretarilor integrative au aparut:

a. metodologii obiective b. metodologii interpretative c. metodologii mixte d. metodologia cercetarii e. scolile si orientarile psihologice
a. a+b+c+d b. a+b+c c. b+c+d d. a+b e. c+d ANS: A 3. Metodologia cercetarii reprezinta strategia si tehnica investigarii Si include urmatoarele clase de

elemente: a. ansamblul procedeelor de prelucrare a datelor b. ansamblul principiilor teoretice referentiale c. ansamblul principiilor de analiza a datelor d. ansamblul metodelor si tehnicilor e. operatiuni concrete de prelucrare statistica
a. a b. b c. c d. d

e. e ANS: C 4.Ce reprezinta modul specific de a investiga realitatea in scopul cunoasterii si transformarii ei:

a. orientarea psihologica b. metoda c. scopul d. problema de cercetare e. interpretarea integrativa


a. a b. b c. c d. d e. e ANS: B 5. Tehnica de cercetare se refera la:

a. operatiuni concrete de colectare a informatiilor b. instrument de informare c. metode de recoltare a informatiilor d. diagnoza e. prognoza
a. a b. b c. c d. d e. e ANS: A 6. Caracteristicile unei bune teorii stiintifice sunt:

a. definitiile ei sa fie caracterizate de consistenta logica b. sa se bazeze pe fapte cunoscute si pe observatii viitoare c. sa poata fi testata d. sa poata fi validata e. sa se bazeze pe presupuneri
a. a+b+c+d b. a+b+c c. b+c+d

d. a+b+c+d+e e. b+c+d+e ANS: A 7. Caracteristicile unei bune teorii stiintifice sunt:

a. definitiile ei sa fie caracterizate de consistenta logica b. sa se bazeze pe fapte cunoscute si pe observatii viitoare c. sa poata fi testata d. sa poata fi validata e. sa se bazeze pe presupuneri
a. a b. b c. c d. d e. e ANS: D 8.Rolul cercetarilor fundamentale este de:

a. a extinde granitele cunoasterii cu privire la diferite aspecte ale vietii psihice b. a aborda psihicul din perspectiva cunoasterii fenomenelor psihosociale c. a aborda din perspectiva fenomenologica d. a aborda din perspectiva cognitiva e. a aborda din perspectiva biologica
a. a b. b c. c d. d e. e ANS: A 9. n raport cu necesitatile procesului de decizie sunt constituite:

a. cercetari teoretice b. cercetari aplicative c. cercetari fundamentale d. cercetari psihosociale e. cercetari metateoretice
a. a

b. b c. c d. d e. e ANS: B 10. Din punct de vedere al aspectului epistemologic ce caracterizeaza scopul cercetarii stiintifice, avem:

a. studii expozitive b. studii exploratorii c. studii descriptive d. studii anticipative e. studii intuitive
a. a+b b. b+c c. c+d d. d+e e. a+e ANS: B 11. Aspectele legate de problemele vagi in urmarirea intelegerii mai aprofundate a unui fenomen complex

sunt date de: a. cercetarea aplicativa b. cercetari fundamentale c. cercetari exploratorii d. cercetari descriptive e. cercetari psihanalitice
a. a b. b c. c d. d e. e ANS: C 12. Descrierea caracteristicilor fenomenelor psihosociale este data de:

a. cercetari descriptive b. cercetari aplicative c. cercetari exploratorii d. cercetari fundamentale

e. cercetari psihanalitice
a. a b. b c. c d. d e. e ANS: A 13. Caracteristica cercetarii descriptive consta in:

a. posibilitatea cunoasterii legaturilor dintre variabile b. obtinerea informatiilor din studierea multitudinii teoriilor c. clasificarea datelor colectate d. intensitatea legaturilor intre variabile e. procedee de analiza statistica
a. a+b b. a+c c. b+e d. a+d e. d+e ANS: D 14. Identificarea relatiilor dintre variabile de tip cauza efect este caracteristica cercetarilor:

a. descriptive b. aplicative c. exploratorii d. cauzale e. fundamentale


a. a b. b c. c d. d e. e ANS: D 15. Cercetarile cauzale sunt menite sa descopere explicatia influentelor si efectelor date de:

a. variabile b. analiza c. informatii 5

d. proces e. probabilistica
a. a b. b c. c d. d e. e ANS: A 16. Cercetarile cantitative sunt absolut necesare in:

a. cunoasterea cat mai exacta b. cuantificarea realitatii sociale c. obtinerea informatiilor generale d. stabilirea conditiilor fenomenelor sociale e. evaluarea teoriilor
a. a+b b. b+c c. c+d d. d+e e. a+e ANS: A 17. Pe baza cercetarilor cauzale se pot realiza previziuni a:

a. starilor psihice b. tendintelor viitoare probabile c. fenomenelor d. variabilelor e. realitatii


a. a b. b c. c d. d e. e ANS: B 18. Alegerea temei de cercetare presupune:

a. formulare la alegere b. formulare riguroasa

c. formulare alternativa d. pastrarea ambiguitatii e. corectitudine gramaticala


a. a b. b c. c d. d e. e ANS: B 19. Literatura de specialitate istorie, beletristica, memorii, etc. este folosita in:

a. esantionare b. documentarea teoretica c. stabilirea variabilelor d. stabilirea ipotezelor e. alegerea temei de cercetare
a. a b. b c. c d. d e. e ANS: B 20. Ipotezele sunt formulate pentru:

a. verificarea lor prin cercetare b. obtinerea unei cercetari care sa le confirme c. formularea temei d. stabilirea variabilelor e. verificarea teoriilor
a. a b. b c. c d. d e. e ANS: A 21. Conditiile unei bune ipoteze sunt:

a. sa fie verificabila 7

b. sa se confirme c. sa aduca ceva nou d. sa nu aduca nou e. sa nu se confirme


a. a+b b. b+c c. c+d d. d+e e. a+c ANS: E 22. Prin selectia unei parti in scopul realizarii inferentei asupra intregului cu un grad de eroare cat mai

redus posibil, se realizeaza prin: a. documentarea b. esantionarea c. stabilirea unei ipoteze d. stabilirea obiectivului e. alegerea temei
a. a b. b c. c d. d e. e ANS: B 23. Ancheta pilot urmareste:

a. finalizarea cercetarii b. testarea instrumentelor de cercetare elaborate in faza anterioara c. obtinerea concluziilor finale d. stabilirea documentelor e. prelucrarea datelor
a. a b. b c. c d. d e. e ANS: B

24. Adecvarea metodelor si tehnicilor la obiectivele cercetarii, verificarea fidelitatii si validitatii

instrumentelor se face prin: a. documentare b. stabilirea ipotezei c. ancheta pilot d. alegerea temei de cercetare e. redactarea raportului de cercetare
a. a b. b c. c d. d e. e ANS: C 25. Prelucrarea informatiilor presupune:

a. codificarea si numerotarea datelor obtinute b. transpunerea lor sub forma tabelara c. prelucrarea propriu-zisa d. ancheta pilot e. alegerea temei de cercetare
a. a+b+c b. b+c+d c. a+c+e d. c+d+e e. a+d+e ANS: A

26.Prelucrarile cantitative se realizeaza pe baza:

a. numararii si masurarii b. numerotarii datelor c. codificarii datelor d. transpunerea tabelara e. identificarii


a. a b. b c. c

d. d e. e ANS: A 27. Analiza datelor permite cercetatorului sa analizeze calitativ si cantitativ informatiile, stabilind in ce

masura a fost confirmata sau informata: a. tema de cercetare b. documentarea c. ipoteza de lucru d. concluziile e. elaborarea instrumentelor
a. a b. b c. c d. d e. e ANS: C 28. Redactarea raportului de cercetare se face in scopul de a:

a. analiza calitativ b. comunica rezultatele c. analiza cantitativ d. stabili ipotezele e. schimba tema de cercetare
a. a b. b c. c d. d e. e ANS: B 29. Metoda observatiei din stiintele fizice si ale naturii a fost impusa sociologiei si psihologiei de catre:

a. Auguste Comte b. Emile Durkheim c. Theodule Ribout d. Claude Bernard e. Franois Parrot
a. a+b b. b+c

c. c+d d. d+e e. a+e ANS: B 30. Observatia ca metoda de cercetare consta in urmarirea intentionata si inregistrarea sistematica a:

a. diferitelor manifestari comportamentale ale individului (sau grupului) b. contextului situational al comportamentului c. analiza datelor d. redactarea raportului de cercetare e. alegerea temei de cercetare
a. a+b b. b+c c. c+d d. d+e e. a+e ANS: A 31.

Continutul observatiei inseamna: a. simptomatica stabila b. simptomatica labila c. contextul situational d. analiza cantitativa e. rezultatele obtinute

a. a+b b. b+c c. c+d d. d+e e. a+e ANS: A 32. Care sunt problemele pe care le ridica observatia in fata psihologului:

a. ce observam b. cum formulam ipoteza c. care sunt conditiile unei bune observatii d. ce instrumente de prelucrare statistica avem e. cum pot fi combatute unele obstacole ce apar in calea observatiei
a. a+c+e

11

b. a+b+c c. b+c+d d. c+d+e e. b+d+e ANS: A 33.Multitudinea comportamentelor si conduitelor flexibile ale individului (????) constituie pentru observatie:

a. simptomatica stabila b. simptomatica labila c. comportamentul ocazional d. context situational e. aspect bioconstitutional
a. a b. b c. c d. d e. e ANS: B 34. Observatia orientata catre surprinderea particularitatilor propriului comportament se numeste:.

a. observatia simpla b. observatia indirecta c. autoobservatia d. observatia ocazionala e. observatia sistematica


a. a b. b c. c d. d e. e ANS: C 35. Calitatea observatiei depinde de o serie de particularitati psihoindividuale ale observatorului, precum: .

a. gradul de sugestibilitate b. capacitatea de a sesiza esentialul c. potentialul managerial d. capacitatea de a-si concentra atentia e. potentialul mnezic

a. a+b+c b. a+b+d c. a+b+e d. b+c+d e. b+d+e ANS: B 36. Observatia directa implica:

a. prezenta observatorului b. prezenta cercetatorului in spatele geamurilor cu vedere unilaterala c. constientizarea de catre subiecti a prezentei cercetatorului d. distanta mare fata de subiecti e. inregistrarea cu aparatura video
a. a+b b. a+c c. b+c d. c+d e. d+e ANS: B 37. n cazul in care observatia este efectuata prin circuit inchis de televiziune avem:

a. observatia directa b. observatia indirecta c. observatia ocazionala d. autoobservatia e. observatia intamplatoare


a. a b. b c. c d. d e. e ANS: B 38. Conditiile unei bune observatii cuprind:

a. stabilirea clara a scopului b. selectarea formelor celor mai potrivite ce vor fi utilizate c. selectarea mijloacelor necesare d. elaborarea unui plan riguros de observatie 13

e. discretia ei
a. a+b+c+d b. b+c+d+e c. a+c+e d. b+d+e e. a+b+c+d+e ANS: E 39. Cand se poate efectua consemnarea datelor observate:

a. dupa o zi b. dupa o saptamana c. dupa 12 ore d. imediat e. dupa o luna


a. a b. b c. c d. d e. e ANS: D 40.Chestionarul

a. o reprezinta modul specific de a interoga realitatea in scopul recunoasterii si transformarii ei b. include ansamblul principiilor teoretice referentiale ce stau la baza metodologiei c. reprezinta o lista de intrebari d. reprezinta o succesiune logica si psihologica de intrebari scrise sau de imagini grafice cu functie de stimul, care determina din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal e. reprezinta modul specific de a clarifica notiunile supuse documentarii
a. a b. b c. c d. d e. e ANS: D 41. Ancheta individuala presupune aplicarea instrumentelor de investigatie:

a. colectiv b. individual

a. a b. b ANS: B 42. Dupa continutul si calitatea informatiilor putem intalni:

a. chestionare de date factuale b. chestionare de opinie c. chestionare speciale d. chestionare cu intrebari inchise e. chestionare colective
a. a+b b. b+c c. c+d d. d+e e. a+e ANS: A 43.

Chestionare autoadministrate sunt chestionare in care subiectii: a. aleg variante de raspuns b. nu aleg variante de raspuns c. formuleaza si isi consemneaza raspunsurile d. le administreaza colegilor
a. a b. b c. c d. d ANS: D

44.Chestionarele administrate de operatorii de ancheta sunt mai costisitoare dar au avantajul ca:

a. se pot da lamuriri b. lamuririle pot fi date la orice nivel de scolarizare c. sunt mai multi operatori d. nu sunt acceptate lamuriri suplimentare e. subiectii formuleaza intrebari
a. a+b b. b+c c. c+d d. d+e

15

e. a+e ANS: A 45. ntrebarile de contact pot fi puse:

a. in cuprinsul chestionarului b. la inceput c. la sfarsit d. oriunde e. nu e cazul


a. a b. b c. c d. d e. e ANS: B 46. Trecerea la o noua grupa de intrebari se realizeaza prin:

a. intrebari introductive b. intrebari de ce c. intrebari tampon d. intrebari de identificare e. intrebari filtru


a. a b. b c. c d. d e. e ANS: C 47. Verificarea primei experiente se face prin:

a. intrebari de ce b. intrebari tampon c. intrebari de identificare d. intrebari filtru e. intrebari de control


a. a b. b c. c

d. d e. e ANS: E 48. ntrebarile de tipul de ce au rolul de:

a. a verifica fidelitatea b. a separa sensurile pro si contra c. a clarifica d. a clarifica unele raspunsuri e. a trece la o noua grupa de intrebari
a. a b. b c. c d. d e. e ANS: D 49. Rolul de a separa sensurile pro si contra revine:

a. intrebarilor de ce b. intrebarilor tampon c. intrebarilor bifurcate d. intrebarilor de clarificare e. intrebarilor introductive


a. a b. b c. c d. d e. e ANS: C 50. Date despre subiect, care sa cuprinda studii, loc de munca, varsta, sunt obtinute in:

a. intrebari de identificare b. intrebari de control c. intrebari de ce d. intrebari filtru e. intrebari de trecere


a. a b. b

17

c. c d. d e. e ANS: A 51. Eroarea datorata raspunsului gresit sau a codarii gresite este:

a. eroarea sistematica b. eroarea intamplatoare c. eroarea intentionata d. eroarea neta e. eroarea bruta
a. a b. b c. c d. d e. e ANS: B

52.Care din urmatoarele afirmatii sunt valabile pentru interviu:

a. raspunsurile sunt greu de structurat b. este impersonal si anonim c. necesita examinatori calificati d. nu cere subiectului sa citeasca e. nu cere subiectului sa scrie
a. a+b+c+d b. a+d+e c. b+c+d d. a+c+d+e e. c+d+e ANS: D 53. Interviul reprezinta una din metodele utilizate in:

a. psihologie b. pedagogie c. asistenta sociala d. sociologie

e. cercetarea stiintifica, pedagogica si psihosociala


a. a b. b c. c d. d e. e ANS: E 54.

Interviul este vazut ca: a. strategie de culegere a informatiilor b. strategie de elaborare a planului de cercetare c. metoda exclusiv psihologica d. metoda exclusiv clinica
a. a b. b c. c d. d ANS: A

55. Interviul poate fi conceput ca:

a. tehnica integrata altor metode b. metoda de- sine-statatoare c. nefiind o metoda d. nefiind o tehnica e. strategie de conturare a altor metode
a. a+b b. b+c c. c+d d. d+e e. a+e ANS: A 56. Interviul presupune:

a. intalnirea, dar nu se confunda cu aceasta b. stabilirea de relatii ca de la mijloc la scop c. stabilirea unei relatii de comunicare d. stabilirea unei relatii de afectiune e. intalnirea in vederea obtinerii altui interviu 19

a. a+b b. b+c c. c+d d. d+e e. a+e ANS: A 57. Operatorul de interviuri interactioneaza:

a. direct cu subiectul b. indirect cu subiectul c. prin intermediul formularelor d. prin comunicarea de informatii e. prin context situational
a. a b. b c. c d. d e. e ANS: A 58. n interviu subiectul:

a. este obligat a raspunde la toate intrebarile b. nu accepta intrebari c. are posibilitatea de a raspunde sau nu la intrebari d. nu i se pun intrebari e. vorbeste ceea ce doreste
a. a b. b c. c d. d e. e ANS: C 59. Dialogul si interviul:

a. se exclud reciproc b. se presupun reciproc c. sunt distincte d. se capata informatii pe care nu le cunoastem dinainte e. vizeaza strangerea de informatii

a. a+b+c b. a+b+e c. b+d+e d. c+d+e e. b+c+d ANS: C 60. Prin convorbire, ca metoda de cercetare a psihicului, se realizeaza:

a. investigarea conduitelor b. sondarea mai directa a vietii interioare a subiectului, a intentiilor ce stau la baza comportamentului c. sondarea atitudinilor, intereselor, convingerilor, prejudecatilor d. sondarea sentimentelor si valorilor subiectului e. analiza reactiilor subiectului fata de grupul de referinta
a. a+b+c b. a+c+d c. c+d+e d. b+c+d e. a+b+e ANS: D 61. Convorbirea, ca o discutie angajata intre cercetator si subiectul investigat, presupune:

a. recoltarea sistematica a unor informatii despre viata psihica a unui individ sau a unui grup social si interpretarea acestora in vederea desprinderii semnificatiei lor psihocomportamentale b. abilitatea cercetatorului de a obtine antrenarea subiectilor in conversatie c. relatia directa, de tipul fata in fata, intre cercetator si subiect; schimbarea locului si rolurilor partenerilor; sinceritatea deplina a subiectilor d. strangerea a cat mai multor informatii despre principalele evenimente parcurse de individ in existenta sa, despre relatiile prezente intre ele si despre semnificatia lor, in vederea cunoasterii istoriei personale a fiecarui individ
a. a+b b. b+c c. c+d d. a+d ANS: B 62. Printre avantajele interviului sunt:

21

a. flexibilitate b. observarea comportamentelor nonverbale c. sporeste cantitatea informatiilor d. sporeste calitatea informatiilor e. abordarea unor teme mai complexe
a. a+b+c b. a+c+d c. b+c+d+e d. a+b+c+d+e e. a+c+d+e ANS: D

63.Apar ca dezavantaje ale interviului:

a. cost ridicat b. numar mare de raspunsuri c. raspunsuri greu de structurat d. asigurarea anonimatului e. sunt cunoscute datele personale ale intervievatului
a. a+b+c b. b+c+d c. a+c+e d. c+d+e e. ac+d ANS: C 64. Interviul poate avea:.

a. scop explorator b. identificare a variabilelor si a relatiei dintre acestea c. tinta de recoltare a informatiilor in vederea testarii ipotezelor d. rol de recoltare suplimentara a informatiilor obtinute prin alte metode e. rol de clarificare a unor informatii, ramase ambigue, obtinute din alte metode
a. a+b+c b. b+c+d c. a+b+c+d d. b+c+d+e e. a+b+c+d+e

ANS: E 65. Din punct de vedere al gradului de libertate al operatorului in formularea si succesiunea intrebarilor

avem: a. interviuri nondirective b. interviuri directe c. interviuri de grup d. interviuri repetate e. interviuri unice
a. a b. b c. c d. d e. e ANS: A 66.Interviurile nondirective sunt caracterizate prin:

a. numar redus de intrebari b. formularea spontana a intrebarilor c. directionare a intervievatului d. durata nelimitata e. raspunsuri complexe si particulare
a. a+b+c+d b. a+b+d+e c. b+c+d+e d. b+d+e e. a+c+d ANS: B 67. Interviurile directive prezinta:

a. formularea spontana a intrebarilor b. durata nelimitata c. intrebari prestabilite d. centrare pe tema e. desfasurare limitata in timp
a. a+b+c b. c+d+e c. b+d+e d. b+c+d

23

e. a+d+e ANS: B 68. Desfasurarea limitata in timp si centrarea pe tema de cercetat este intalnita in:

a. interviu nondirectiv b. interviu directiv c. interviu unic durata nelimitata d. interviu de grup durata nelimitata e. nu este posibil
a. a b. b c. c d. d e. e ANS: B 69. Convorbirea psihanalitica este introdusa la sfarsitul secolului al XIX-lea de:

a. Carl Rogers b. Sigmund Freud c. Cattel d. Karen Horney e. Alfred Bandura


a. a b. b c. c d. d e. e ANS: B 70. n convorbirea psihanalitica subiectul este:

a. incurajat sa vorbeasca liber despre el b. incurajat sa exteriorizeze tot ce ii trece prin minte c. dirijat sa vorbeasca doar despre ce-l intreaba psihoterapeutul d. invitat sa se descarce de pulsiunile si tendintele inconstiente e. invitat sa-si cenzureze limbajul
a. a+b+c b. b+c+d c. a+b+d

d. c+d+e e. a+b+e ANS: C 71. Convorbirea psihanalitica este o convorbire:

a. structurata b. nestructurata c. centrata pe expuneri spontane ale subiectului d. centrata pe sugestiile psihologului e. limitata doar de anumite aspecte
a. a+b+c b. b+d+e c. b+c+d d. c+d+e e. a+b+e ANS: C 72. n convorbirea psihanalitica se impune:

a. contact vizual direct cu psihologul b. absenta contactului vizual cu psihologul c. intreruperea relatarilor subiectului d. restrangerea ariei de relationare e. lungirea in pat fara contact vizual
a. a+b b. b+d c. c+e d. d+e e. b+c ANS: B 73.

Initiatorul convorbirii nondirective: a. Sigmund Freud b. Carl Rogers c. Alfred Binet d. Karl Popper e. Alfred Bandura
a. a b. b

25

c. c d. d e. e ANS: B 74. Interviul nondirectiv presupune:

a. relatia fata-in-fata b. absenta contactului vizual c. lungirea in pat fara contact vizual d. situatie de egalitate cu psihologul e. situatie de inferioritate cu psihologul
a. a+b b. b+c c. a+d d. d+e e. a+c ANS: C 75.

Interviurile de grup au avantajul inducerii unui: a. mediu stimulativ b. sentiment de afectiune c. mediu bine iluminat d. mediu propice relaxarii e. mediu propice reflexiei
a. a b. b c. c d. d e. e ANS: A

76. n interviurile de grup se:

a. reconstruieste o situatie de comunicare sociala b. reconstruieste o situatie de relaxare c. reconstruieste mental o situatie de comunicare sociala d. elimina situatiile deranjante e. directioneaza subiectii catre autocunoastere

a. a b. b c. c d. d e. e ANS: A 77. Interviurile de grup ofera:

a. posibilitatea ca subiectii sa-si exprime nemultumirile b. posibilitatea ca subiectii sa-si exprime frustrarile c. posibilitatea ca subiectii sa-si exprime satisfactiile d. posibilitatea ca subiectii sa-si exprime realizarile e. posibilitatea ca subiectii sa-si exprime cu un vocabular elevat nemultumirile, frustrarile si insatisfactiile
a. a+b+c b. b+c+d c. c+d+e d. a+b+c+d e. a+b+c+d+e ANS: D 78. Interviurile focalizate sunt:

a. costisitoare b. mai putin costisitoare c. greu de realizat comparativ cu alte tehnici d. mai usor de realizat e. desfasurate pe o perioada lunga de timp
a. a+b b. b+c c. b+d d. c+d e. d+e ANS: C 79. Interviurile in grup comparativ cu metoda chestionarului sunt caracterizate prin:

a. mai mare flexibilitate b. rigiditate c. generatoare de noi idei d. raspunsuri conventionale e. raspunsuri spontane si mai putin conventionale 27

a. a+b+c b. b+c+d c. a+c+e d. c+d+e e. b+d+e ANS: C 80. Interviurile in grup se caracterizeaza prin:

a. evidentierea unor noi aspecte b. generatoare de noi idei c. analiza relatiilor d. analiza jocurilor de putere ce au condus la formularea unor opinii e. realizarea intr-un timp relativ scurt
a. a+b+c b. b+c+d c. a+b+c+d d. b+c+d+e e. a+b+c+d+e ANS: E 81. Discutiile in grup:

a. pot fi inregistrate video b. pot fi inregistrate audio c. nu pot fi inregistrate d. se pastreaza secretul e. nu pot fi analizate si interpretate
a. a+b b. b+c c. c+d d. d+e e. a+e ANS: A 82. Brainstorming-ul este o tehnica:

a. de creativitate in grup b. individuala de creatie c. de dezvoltare a fluentei ideationale individuala d. de acomodare cu grupul

e. de a gasi idei inovatoare


a. a+b b. b+c c. a+e d. c+d e. d+e ANS: C 83. Organizarea sesiunii de brainstorming se face in mai multe faze:

a. faza de punere in tema cu problema b. faza productiva in care are loc asaltul de idei c. faza de relaxare d. faza de selectare e. faza de redactare a raportului de cercetare
a. a+b+c b. a+b+d c. b+c+d d. b+c+e e. c+d+e ANS: B 84. Conducatorul sedintei de brainstorming are rolul de:

a. a anunta regulile de desfasurare b. a nu anunta regulile de desfasurare c. critica anumite idei care i se par prea extravagante d. a evita orice critica e. evita orice evaluare pozitiva sau negativa
a. a+b+c b. b+c+d c. a+d+e d. c+d+e e. b+d+e ANS: C

85.ntr-o sedinta de brainstorming:

a. conducatorul este obligat sa vegheze la respectarea anumitor reguli b. va urmari si construirea de noi idei bazate pe cele deja emise 29

c. regleaza procesul discutiei d. favorizeaza participarea tuturor la discutii e. deschide noi directii de abordare
a. a+b+c b. b+c+d c. c+d+e d. a+b+c+d e. a+b+c+d+e ANS: E 86. Grupul sinectic are la baza:

a. transformarea a ceea ce este strain in familiar b. transformarea familiarului tot in familiar c. impune reguli de mentinere a familiarului d. transformarea familiarului in neobisnuit e. transpunerea modurilor cotidiene de a privi realitatea in moduri noi, diferite de cele cunoscute.
a. a+b+c b. b+c+d c. a+d+e d. c+d+e e. b+d+e ANS: C 87. Paradigma este:

a. conceptie dominanta intr-un camp al cunoasterii b. conceptie persoanla c. conceptie colectiva d. curent de opinie e. obstacol in calea progresului
a. a b. b c. c d. d e. e ANS: A 88.Paradigma constituie:

a. ansamblul elementelor epistemologice

b. ansamblul elementelor teoretice c. ansamblul elementelor conceptuale d. cadrul de referinta al comunitatii cercetatorilor dintr-o anumita ramura e. mecanism perceptiv si cognitiv de selectare, combinare si recombinare
a. a+b+c b. b+c+d c. a+c+d+e d. b+c+d+e e. a+b+c+d+e ANS: E 89. n cadrul paradigmei structural expresive:

a. psihicul constituie un modelator in exprimarile subiectului b. comportamentul isi are originile in organizarea interna a psihicului c. exprimarea verbala isi are originile in organizarea interna a psihicului d. obiectul de studiu il constituie organizarea interna a psihicului exprimata de personalitatea subiectului e. se surprind formele comunicarii verbale
a. a+b+c b. b+c+d c. c+d+e d. a+b+c+d e. b+c+d+e ANS: D 90. Paradigma formal tranzactionala pune in evidenta:

a. formele comunicarii ce devin in mare masura exterioare b. rationale c. modalitati de conlucrare a stariiafective d. modalitati de conlucrare a starii normative e. subiectul apeleaza la situatii analiogice cu scopul de a ajunge la un nivel al tranzactiilor in diferite forme
a. c+d+e b. a+d+e c. b+c+d d. a+b+c

31

e. a+b+c+d+e ANS: E 91. Paradigma relational sistematica aduce in atentie:

a. relatia dintre indivizi b. comunicarea nonverbala c. organizarea interna a psihicului uman d. mecanisme de combinare e. mecanisme de recombinare
a. a b. b c. c d. d e. e ANS: A 92. Paradigma fenomenologica si praxiologica conduce la:

a. explicitarea semnificatiilor exprinmate de subiecti b. investigarea sistematica a subiectivitatii si continuturilor constiintei c. exprimarea verbala d. exprimarea afectivitatii e. exprimarea formelor comunicarii
a. a+b b. b+c c. c+d d. d+e e. a+e ANS: A 93.

Factorii perturbatori ai evaluarii celuilaltconstituie: a. distorsiuni perceptive b. diferente culturale c. absenta feedback-ului d. factori fizici e. lungimea excesiva canalelor de comunicare
a. a+b+c b. c+d+e c. a+b+c+d

d. b+c+d+e e. a+b+c+d+e ANS: E 94. Contextul situational are un rol important in dezvoltarea cercetarii si este determinat de:

a. teritoriu b. spatiu c. pozitia spatiala d. abilitatile psihice e. grad de cunoastere stiintifica


a. a+b+c b. b+c+d c. c+d+e d. a+d+e e. b+d+e ANS: A 95. Factori perturbatori in evaluarea celuilalt sunt:

a. diferente de perceptie b. concluzii grabite c. stereotipii d. lipsa de interes e. emotii


a. a+d+e b. b+c+d c. a+b+c d. a+b+c+d e. a+b+c+d+e ANS: E 96. Functiile principale ale comunicarii vizuale sunt:

a. cererea de informatii b. posibilitatea creata altor persoane de a lua cuvantul c. natura relatiei d. compensarea distantei fizice e. diminuarea anxietatii
a. a+b+c b. a+b+c+d

33

c. b+c+d d. b+c+d+e e. a+c+d+e ANS: B 97. Semnele cele mai diferentiate si specifice ale emotiilor particulare sunt emise de:

a. fata b. corp c. maini d. picioare e. inclinatia corpului


a. a b. b c. c d. d e. e ANS: A 98. Afectiunea pentru o persoana se exprima prin:

a. distanta interpersonala redusa b. distanta interpresonala marita c. inclinarea in fata a corpului d. inclinarea in spate a corpului e. frecventa ridicata a contactului vizual
a. a+b+c b. b+c+d c. a+c+e d. c+d+e e. a+d+e ANS: C 99. Durata si frecventa contactului ocular sunt determinate de:

a. subiectul conversatiei b. distanta interpersonala c. personalitate d. factori situationali e. implicarea afectivitatii


a. a+b+c

b. a+b+c+e c. b+c+d+e d. c+d+e e. a+b+c+d+e ANS: E 100. Semnalele nonverbale functioneaza pentru exprimarea:

a. statutului emitatorului b. motivatiilor emitatorului c. scopurilor emitatorului d. intentiilor emitatorului e. atitudinile emitatorului
a. a+b+c+d+e b. a+b+c+d c. b+c+d d. c+d+e e. b+c+d+e ANS: A 101. Voluntariatul in cadrul cercetarii stiintifice presupune:

a. subiectul sa poata alege b. subiectul sa inteleaga la ce se angajeaza c. subiectul nu are drept de alegere d. subiectul executa ordinele cercetatorului e. subiectul nu comunica cu cercetatorul
a. a+b b. b+c c. c+d d. d+e e. a+e ANS: A

102.Cercetatorul isi asuma:

a. responsabilitatea de a trata corect din punct de vedere etic participantii b. responsabilitatea de a trata corect din punct de vedere etic colaboratorii c. stabileste acord clar cu subiectii prin care se clarifica responsabilitatile fiecaruia 35

d. stabileste acord clar cu subiectii prin care se clarifica obligatiile fiecariua e. obligativitatea de a respecta angajamentu
a. a+b+c+d+e b. a+b+c+d c. b+c+d+e d. b+c+d e. a+d+e ANS: A 103. Psihologul practician trebuie sa aiba in vedere:

a. a nu aduce prejudicii persoanei b. ca orice eroare de diagnoza poate dauna personalitatii subiectului c. orice investigatie care prezinta riscul prejudicierii persoanei va fi sistata d. evitarea apelarii la principiul autoritatii e. respectarea secretului profesional
a. a+b+c+d+e b. a+b+c+d c. b+c+d+e d. c+d+e e. a+c+d ANS: A 104. Standardele eticii cu privire la cercetarea efectuata cuprind:

a. corectitudinea rezultatelor b. claritatea prezentarii c. corectitudinea datelor de identificare d. corectitudinea autorilor e. semnalarea erorilor prin erate
a. a+b+c+d+e b. a+b+c+d c. a+b+c+e d. b+d+e e. c+d+e ANS: A 105. Conditiile de exercitare a profesiunii de psiholog cuprind:

a. psihologul se va asigura de consimtamantul celor pe care ii consulta

b. va acepta doar misiunile pe care le va estima ca fiind compatibile cu competentele, tehnica si functiile sale c. va impune celorlalti respectarea exercitarii profesiunii si autonomia sa tehnica d. va exercita profesia in domenii legate de calificarea sa e. va informa participantii asupra modalitatii obiectivelor si limitelor interventiei sale
a. a+b+c+d+e b. a+b+c+d c. a+b+c d. c+d+e e. b+d+e ANS: A

Documentatiile eliberate de un psiholog trebuie sa cuprinda: a. numele acestuia b. functia c. semnatura d. mentionarea exacta a destinatarului e. nu va accepta ca altcineva sa modifice, sa semneze sau sa anuleze documente relevante ale activitatii sale
106. a. a+b+c+d+e b. a+b+c+d c. c+d+e d. a+b+c e. b+c+d ANS: A 107. Colectarea datelor in functie de tehnica folosita se clasifica in:

a. colectarea directa de catre cercetator b. colactarea cu ajutorul unor mijloace mecanice c. colactarea cu ajutorul unor mijloace electronice d. colectare prin autoaplicare e. colectare prin operatori
a. a+b+c+d+e b. a+b+c+d c. b+c+d+e d. a+d+e e. b+c+d ANS: A

37

108. Scopurile unei cercetari pot constitui:

a. punctul de plecare pentru ideea ce se doreste investigata b. testarea ipotezelor c. ghiduri pentru dirijarea cercetarii d. asigurarea continuitatii operatiilor e. in unele cazuri ipoteze
a. a+b+c+d+e b. a+b+c+d c. b+c+d d. a+c+e e. c+d+e ANS: B

109.Ipoteza este:

a. formulare de relatii intre fenomene b. de cele mai multe ori utilizata la verificarea relatiei ce se stabileste intre doua variabile c. enunt cu caracter probabilistic d. directioneaza domeniul de cercetare si analiza e. este o formulare interogativa
a. a+b+c+d+e b. a+b+c+d c. a+b+c d. c+d+e e. b+d+e ANS: B 110. Criteriile de formulare corecta a ipotezelor pot fi:

a. relatia dintre variabile sa fie adevarata indiferent de conditiile spttio-temporale b. compexitatea c. specificitatea d. recapitularea e. verificarea teoriilor
a. a+b+c+d+d b. a+b+c+d c. a+b+c+e d. a+b+c

e. b+c+e ANS: C 111. Falsificabilitatea (fasifiability) implica:

a. formularea ipotezei complexe b. formularea ipotezei specifice c. formularea clara a ipotezei d. formularea ipotezei fara inducere de erori e. verificabilitatea
a. a+b b. c+d c. b+d d. d+e e. a+e ANS: B 112. Predictibilitatea implica:

a. ipoteza sa descrie si sa explice anticipativ desfasurarea unui fenomen b. ipoteza sa exprime o intrebare c. ipoteza nu trebuie sa descrie neaparat variabilele d. ipoteza cu caracter probabilistic e. verificabilitatea
a. a+b b. b+c c. a+d d. c+d e. d+e ANS: C 113. Corectitudinea formularii ipotezelor cuprinde:

a. specificitatea b. falsificabilitatea c. testabilitatea d. comunicabilitatea e. utilitatea


a. a+b+c+d b. b+c+d+e c. a+b+c

39

d. c+d+e e. a+b+c+d+e ANS: E 114.

Corectitudinea formularii ipotezelor cuprinde: a. utilitatea b. complexitatea c. generalitatea d. predictibilitatea e. testabilitatea


a. a+b+c+d+e b. a+b+c+d c. a+d+e d. a+c+d e. c+d+e ANS: A

115. Ipoteza de cercetare descrie:

a. conceptul utilizat in cercetare fara a aborda aspectele particulare pe care le poate avea b. cel putin o variabila c. instrumentele de lucru d. importanta cecetarii e. utilitatea proiectului de cercetare
a. a b. b c. c d. d e. e ANS: A 116.Ipoteza alternativa poate fi:

a. directionala b. nondirectionala c. omisa d. o variabila e. o teorie


a. a+b+c b. b+c+d

c. a+d+e d. b+d+e e. ac+e ANS: A 117. Formularea ipotezei de cercetare respecta regulile logicii formale:

a. trebuie sa fie operationala b. sa precizeze operatiile concrete ce trebuie efectuate pentru determinarea aparitiei fenomenlui c. riguroase din punct de vedere stiintific d. valabila in momentul in care enuntul este confirmat pe parcursul studiului e. sa precizeze activitatile
a. a+b+c+d+e b. a+b+c+d c. b+c+d+e d. c+d+e e. a+d+e ANS: A 118. Esantionarea este:

a. set de operatii pe baza carora din ansamblul populatiei se alege o parte ce va fi supusa investigatiei b. set de operatii pe baza carora din ansamblul populatiei nu se alege o parte ce va fi supusa investigatiei c. prelucare statistica d. set de probleme ce trebuie rezolvate de cercetator e. set de probleme ce trebuie rezolvate de subiecti
a. a+b b. b+c c. a+d d. c+d e. d+e ANS: C 119. Gradul de reprezentativitate al unui esantion depinde de:

a. caracteristicile populatiei ce urmeaza a fi studiate b. marimea esantionului c. procedura de esantionare folosita d. nu aduce in discutie marimea populatiei e. nu intereseaza procentul din populatia cuprinsa in esantion 41

a. a+b+c+d+e b. a+b+c+d c. a+d+e d. b+c+d e. b+c+d+e ANS: A 120. Procedura de esantionare este aleatorie in momentul in care:

a. fiecariu individ din populatie i se asigura o sansa calculabila dar nenula de a fi inclus in esantion b. se asigura unui procent din populatie sanse calculabile de a fi inclus in esantion c. nu se poate asigura fiecariu individ din populatie o sansa de a fi inclus in esantion d. sansa este nula pentru unii indivizi de a fi inclusi in esantion e. nu este posibila
a. a b. b c. c d. d e. e ANS: A 121. Obtinerea unui grad marit de obiectivitate si evitarea aparitiei erorilor in observatie presupune:

a. planificarea riguroasa a cercetarii b. stabilirea exacta a tehnicilor de cercetare c. alcatuirea unei grile cat mai complete d. alegerea observatorilor in functie de experienta e. instruirea tuturor observatorilor
a. a+b+c+d+e b. a+b+c+d c. b+c+d+e d. a+d+e e. b+c+d ANS: A 122. Avantaje ale metodei observatiei:

a. cost relativ scazut b. selectarea relativ simpla a subiectilor de cercetare c. permite inregistrarea comportamentelor in conditii naturale

d. ofera informatii referitoare la cauzele unor actiuni e. permite obtinerea informatiilro din interior in cazul observatiei participative
a. a+b+c+d+e b. b+c+d+e c. a+d+e d. a+b+d e. b+c+d ANS: A 123.

Dezavantajele principale ale metodei observatiei sunt: a. nu poate patrunde in profunzimea unor comportamente intime b. nu se pot identifica relatii cauzale pentru determinarea comportamentelor grupurilor mari c. ridica probleme etice cu privire la observarea indivizilor fara consimtamantul prealabil al acestora d. interpretarea gresita a informatiilor furnizate de comportamentul nonverbal e. focalizarea atentiei pe anumite detalii in detrimentul altora
a. a+b+c+d+e b. a+b+c+d c. a+b+c d. b+c+d e. c+d+e ANS: A

124.Dezavantajele principale ale metodei observatiei:

a. ramane b. inegalitatea distributivitatii atentiei cercetatorului pe toata durata observatiei c. nu se pot identifica relatii cauzale pentru determinarea comportamentelor grupurilor mari d. interpretarea gresita a informatiilor furnizate de comportamentul nonverbal e. focalizarea atentiei pe anumite detalii in detrimentul altora
a. a+b+c+d+e b. a+b+c+d c. a+d+e d. b+c+d e. c+d+e ANS: A 125. Modalitatea sistematica de inregistrare a datelor observatiei este:

43

a. ghid de cercetare b. chestionar c. grila de raspuns d. protocol de observatie e. inregistrarea video


a. a b. b c. c d. d e. e ANS: D 126. Numarul unitatilor din grila de observare trebuie:

a. marit b. limitat c. amplificat d. dezvoltate e. standardizat


a. a b. b c. c d. d e. e ANS: B 127. Continutul unui protocol de observatie cuprinde

a. data b. locul c. ora d. durata observatiei e. membrii participanti la observatie


a. a+b+c+d+e b. a+b+c+d c. a+c+d+e d. b+c+e e. c+d+e ANS: A

128. Pe parcursul inregistrarii notelor de observatie:

a. se pot face caracterizari b. nu se vor face caracterizari c. nu se vor trage concluzii d. faptele pot fi comentate de cercetator e. faptele vor fi prezentate fara nici un fel de comentarii
a. a+b+c b. b+c+d c. b+c+e d. a+d+e e. c+d+e ANS: C 129. Atitudinea clinicianului trebuie:

a. sa induca dialog b. sa nu exprime dezacordul c. sa nu afiseze semne de nerabdare d. sa indrepte atentia catre lupta interioara a subiectului cu sinele e. sa nu afiseze anticipare atotstiutoare
a. a+b+c+d+e b. a+b+c+d c. b+c+d+e d. c+d+e e. a+c+e ANS: A 130. Ascultarea rogeriana are drept caracteristici:

a. utilizarea limbajului simplu b. observare evolutiva c. observare multidimensionala d. neimplicare emotionala profunda e. absenta abordarii teoretice
a. a+b+c+d+e b. a+b+c+d c. b+d+e d. a+c+e e. c+d+e

45

ANS: A

131. Principiile de baza ale Brainstormingului cuprind:

a. amanarea criticii b. necesitatea elaborarii cat mai multor idei c. criticarea ideilor fanteziste d. incurajarea tuturor ideilor e. stimularea, combinarea si imbunatatirea ideilor
a. a+b+c+d+e b. a+b+c+d c. a+b+c d. c+d+e e. a+c+e ANS: A 132. Structura optima a unui grup de brainstorming cuprinde:

a. doi conducatori b. un conducator c. doi secretari cu bogata experienta in brainstorming d. cinsprezece invitati e. 4 5 invitati
a. a+b+c b. b+d+e c. b+c+e d. c+d+e e. a+c+e ANS: C 133. Conducatorul sedintei de brainstorming are rolul de:

a. a anunta regulile de desfasurare b. a nu anunta regulile de desfasurare c. critica anumite idei care i se par prea extravagante d. a evita orice critica e. evita orice evaluare pozitiva sau negativa
a. a+b+c

c. b+c+d d. c+d+e e. a+b+e ANS: B 134. Sinectica presupune urmatoarele etape:

a. enuntarea problemei si analiza acesteia b. sugestii imediate c. utilizarea analogiei pentru cresterea distantei metaforice d. adaptarea fortata a fanteziei e. generarea unor solutii posibile
a. a+b+c+d+e b. a+b+c+d c. a+b+c d. a+d+e e. b+d+e ANS: A 135. Metoda Delphi are drept caracterisitici:

a. utilizarea feedback-ului b. consultare reciproca periodica c. sugestii imediate d. adaptarea la conditiile de mediu e. utilizarea analogiilor
a. a+b b. b+c c. c+d d. d+e e. a+e ANS: A 136. Metoda Delphi presupune parcurgerea urmatorilor pasi:

a. fixarea temei b. intocmirea chestionarului c. organizarea consultarii d. desfasurarea consultarii e. valorificarea raspunsurilor si obtiunea finala
a. a+b+c+d+e

47

b. a+b+c+d c. a+b+c d. b+c+d+e e. c+d+e ANS: A 137. Obiectivele metodei Philips 6-6 constau in:

a. abordarea mai multor aspecte in timp nelimitat b. abordarea mai multor aspecte in timp limitat c. facilitarea exprimarii in grupuri mari d. colectarea deciziilor in timp scurt e. favorizarea confruntarii perceptiilor si creativitatii individuale cu munca
a. a+b+c+d+e b. b+c+d+e c. a+c+d d. c+d+e e. a+d+e ANS: B

138.Discutia Panel se desfasoara dupa urmatoarea metodologie:

a. grup 5 6 persoane b. lider animator c. auditoriul este amplasat in semicerc d. auditoriul urmareste tacut desfasurarea discutiilor e. auditoriul poate trimite mesaje sub forma de cartonase
a. a+b+c+d+e b. a+b+c+d c. a+b+c d. c+d+e e. a+d+e ANS: A 139. Interventia verbala in cadrul interviului clinic non-directiv din partea psihologului:

a. doar in vederea reformularii unei probleme cu care se confrunta clientul

b. va neutraliza parerile subiectului imediat ce acestea sunt emise c. va cauta sa-si impuna punctul de vedere d. va apela la autoritatea sa pentru linistirea clientului e. absenta
a. a b. b c. c d. d e. e ANS: A 140. Dezvoltarea abilitatilor de intervievator pot fi dezvoltate prin:

a. familiarizarea cu cercetarile b. familiarizarea cu teoria c. practica indelungata d. atitudine de acceptare pe tot parcursul interviului e. atitudine de deschidere si implicare in cadrul interviului
a. a+b+c+d+e b. a+b+c+d c. a+b+c d. b+c+d+e e. c+d+e ANS: A

49