Sunteți pe pagina 1din 3

My Jimdo Page HOME DESPRE MINE DESPRE CRESTEREA IEPURILOR MASURI URGENTE LA DIAREE DESPRE FERMA MEA MODELE

DE CUSTI PENTRU IEPURI PUI DE VANZARE O IEPUROAICA DE RASA SI PUII EI AFACEREA CU IEPURI VANZARI RETETA CIULAMA DE IEPURE CONTACT despre proprietatea siteulul Desi cresterea iepurilor in gospodariile private este o indeletnicire destul de veche in Romnia, abia de putin timp am inceput s-o privim ca pe o afacere care ar putea aduce profit in al doilea an, dupa cum spun crescatorii din domeniu. Printre cele mai cunoscute rase de iepuri aflate in crescatorii, se numara "uria sul Belgian", "uriasul alb", iepurele alb neo-zeelandez", "rosu de Burgundia", " albastru de Viena" etc. Miklos Botha, inginer zootehnist crescator de iepuri, re comanda celor care abia se lanseaza in domeniul cresterii iepurilor sa inceapa c u animale de talie medie. "Un iepure ideal pentru productia de carne trebuie sa indeplineasca urmatoarele insusiri: sa fie precoce (sa atinga repede maturitatea reproductiva), prolifica (sa se obtina ct mai multi descendenti), sa aiba calita ti materne deosebite (sa-si faca un cuib corespunzator inainte de fatare, sa se smulga ct mai bine, sa aiba capacitate de alaptare ct mai buna, sa-si creasca puii cu ct mai putine pierderi), tineretul sa aiba o viteza mare de crestere cu depun ere de carne in carcasa, sa realizeze sporuri cu consum specific ct mai mic, iar, la sacrificare, sa aiba un randament ridicat si un raport carne-oase favorabil; masculii sa aiba un temperament vioi si libidou crescut", apreciaza Botha. Aceste insusiri, puncteaza crescatorul, le poseda rasele din categoria mijlocie, care au o limita superioara a greutatii de 5,5 kg. Potrivit acestuia, neajunsur ile raselor grele pot fi: tardivitate reproductiva, fertilitate scazuta, instinc t matern mai slab, capacitate de alaptare slaba, depunerea masiva de carne in ca rcasa incepe de la vrsta de 4 luni, randament scazut la sacrificare, raport carne -oase nefavorabil, consum specific ridicat, predispozitie la afectiuni podale (p ododermatite) si ectoparaziti (cu precadere rie auriculara) etc. Astfel, spune Bo tha, pe plan mondial, pentru productia de carne se folosesc hibrizii industriali dintre rasele Neozeelandez Alb si Californian, iar pentru producerea de carne d e iepure ecologica, se prefera rasele mai rustice si colorate (Chinchilla, Neoze elandez Rosu, Rosu de Burgundia, Argintiu Francez si German etc.)" n primul rnd, t rebuie cunoscut faptul ca iepurii (in sistem industrial) se sacrifica la greutat i cuprinse intre 2,2-3 kg (ce realizeaza la vrsta de 10-11 saptamni), dintr-un mot iv foarte bine intemeiat, si anume, dupa aceasta vrsta, respectiv greutate, crest e consumul specific si scade intensitatea sporului in greutate, deci devine nere ntabila cresterea in continuare", argumenteaza crescatorul. Ferma Primul lucru la care ar trebui sa se gndeasca cei care doresc sa creasca iepuri p entru comercializare este amplasarea fermei. Potrivit specialistilor, terenul pe ntru ferma trebui sa fie drept sau usor inclinat, cu ape freatice de suprafata, ferit de curenti puternici si in zone fara noroi. La fel de important este sa se asigure linistea animalelor, astfel ca terenul trebuie ales la departare de alt e ferme de animale, de calea ferata sau de sosea. Iepurii pot fi crescuti in aer liber, in spatii ingradite, in boxe sau pe asternuturi. n cazul cresterii iepuri lor in custi, acestea pot fi confectionate din lemn, metal sau zidarie, iar pent

ru o utilizare mai eficienta, pot fi structurate pe unul sau doua etaje. Custile din lemn trebuie sa aiba peretii construiti astfel inct sa nu existe spatii intr e scnduri, iar crescatorul trebuie sa tina seama ca suprafetele care nu sunt nete de pot fi roase foarte usor de iepuri. De asemenea, ea trebuie sa aiba inaltimea de cel putin 1,5 ori lungimea iepurelu i, acesta avnd capacitatea de a se catara. Specilistii recomanda ca podeaua custi i sa fie asamblata sub forma unui gratar, din sipci separate la o distanta de 15 pna la 17 milimetri, pentru a permite reziduurilor sa cada. n cazul custilor cu e taj, se recomanda confectionarea unui tavan din tabla sau din folie de polietile na pentru cusca inferioara. Marginile laterale ale sipcilor vor fi rotunjite pen tru a evita ranirea animalelor, iar partea din fata a custii va fi confectionata din plasa si prevazuta cu o usa. Este bine ca la usa sa fie montat si sistemul de hranire, pretabil att pentru furaj concentrat, ct si pentru furaj verde sau suc ulent. Un incepator in ale cresterii iepurilor ar trebui sa cunoasca pretentiile animalului in ceea ce priveste spatiul de cazare (amplasament, dimensiune, mate riale de constructie etc.), cerintele nutritive (alimentatie), tratamentele prof ilactice si comportamentul, spune Miklos Botha. "De asemenea, recomand achizitio narea iepurilor de la crescatori consacrati de la care sa se poata obtine animal e sanatoase si de calitate, si care sa garanteze pentru animalele vndute. n aceeas i ordine de idei, recomand sa se achizitioneze cu precadere iepuri cu vrste cupri nse intre 2 si 4 luni (nici prea tinere, timpuriu intarcate, dar nici animale aj unse la maturitate reproductiva, care ar putea avea antecedente nedorite). Imedi at dupa achizitionare, recomand deparazitarea animalelor (endo si ectoparaziti), dar si vaccinarea impotriva bolii hemoragice a iepurelui si a mixomatozei", mai spune crescatorul. Organizarea efectivelor de animale se realizeaza pe doua sectoare: nucleul princ ipal si iepurii crescuti pentru reproductie si ingrasare. Pentru ferma in care s e doreste productia de carne se recomanda cresterea iepurilor din rasele albe de Noua Zeelanda sau California, dar si Uriasul Alb, Uriasul Belgian sau Chinchila . n nucleul principal, se mentine un raport de un mascul la opt-zece femele. Pna l a 30 de zile, puii sunt tinuti in aceeasi cusca cu femela care alapteaza, urmnd c a apoi sa fie intarcati si trecuti intr-o grupa separata: refacerea nucleului pr incipal, ingrasare. Pentru a obtine rezultate bune in crescatorii, trebuie sa av em grija ca temperatura din interior sa nu sufere variatii mai mari de 2-4 grade pe parcursul a 24 de ore. Dupa unii autori, temperatura critica minima pentru i epuri ar fi de 5 grade, iar cea maxima de 30 de grade. De la temperatura de 20 d e grade Celsius, fiecare grad suplimentar va diminua ritmul de crestere al iepur elui si pofta sa de a consuma nutreturi. Temperaturile sub 10 grade Celsius cons tituie factori favorabili ai bolilor digestive si respiratorii, diminueaza capac itatea de reproductie si contribuie la cresterea consumului de nutreturi (animal ul incearca astfel sa-si pastreze temperatura corpului in limite normale). Hrana Iepurii ar trebui sa aiba intotdeauna apa proaspata si ct mai multe legume. Adapt area cantitatii de apa se face in functie de temperatura mediului ambiant, de ti pul furajelor (in cantitate mai mare, in cazul hranirii cu furaje concentrate sa u mai mica, in cazul hranirii cu furaje verzi), de starea de sanatate sau de sta rea de gestatie. O parte din hrana poate fi constituita din: salata, laptuci, varza, telina, napi , conopida, sfecla (frunze si radacini), gulii, castraveti, dovleci si dovlecei, trifoi, lucerna, gru (verde) sau ovaz. Hrana trebuie sa contina grasimi in canti tati mici. Grasimile sunt necesare in cantitati mai mari in hrana noilor nascuti , dar ele sunt asigurate, in acest caz, de laptele matern, prin alaptare. Nu est e recomandata hranirea iepurilor cu alimente bogate in grasimi cum ar fi nucile sau alunele. Crescatorii trebuie sa tina sub control cantitatea de morcov si fru cte pe care o ingurciteaza un iepure, deoarece acestea au un continut ridicat de zaharuri. n general, iepurii pot mnca morcovi si fructe (mere, pere, piersici, pe

pene, struguri, zmeura sau capsuni) la o masa o data la doua zile. Vitaminele A, D, E le sunt necesare indiferent de stadiul de dezvoltare in care s-ar afla ani malele. Reproducerea Cu toate ca maturitatea sexuala la iepuri se instaleaza la vrsta de 4-5 luni, ei pot fi folositi la reproductie doar cnd ating vrsta optima si 70-75% din greutatea corporala a individului adult din rasa respectiva. Momentul efectuarii montelor la iepuri este determinat de cel al depistarii femelelor in calduri. Cele mai i ntense calduri la iepuroaica se manifesta dupa fatare la 1-3 zile, la 9-12 zile si la 28-30 de zile. n aceste perioade, femelele sunt nelinistite, se agita in cu sca, rascolesc asternutul, isi smulg parul de pe abdomen, fac cuib, stau intinse , au organele genitale externe de culoare rosu-aprins. Iepuroaica introdusa in c usca masculului accepta monta. Nu se va duce masculul in cusca femelei, deoarece acesta va fi preocupat de acomodarea cu noul mediu si nu va acorda nicio atenti e femelei, care devine astfel agresiva. Dupa circa 26 de zile de la monta, deci cu 4 zile inainte de fatare, trebuie pre gatit cuibul, efectundu-se curatarea custii si introducerea de paie curate si usc ate (sau fn). Cu 2-3 zile inainte de fatare, se realizeaza diminuarea progresiva a hranei oferite mamei. Trebuie sa tinem cont ca puii fatati sanatosi sunt calzi , au miscari vioaie si prezinta tendinta permanenta de hranire, in timp ce puii nascuti cu probleme au pielea mai rece si usor cutanata. Valorificare Iepurele poate fi valorificat in carne, blana, lna sau subproduse. O caracteristi ca foarte importanta a carnii de iepure de casa este faptul ca grasimea nu se de pune intramuscular (intre fibre), astfel ca poate fi inlaturata cu usurinta in c az de nevoie. Daca comparam carnea de iepure cu cea provenita de la alte animale domestice, ac easta se afla la loc de frunte. Se observa ca aceasta contine 40,15% substanta n utritiva fata de 32,62% ct contine carnea de gaina, 27,11% comparativ cu carnea d e porc, 24,61% fata de carnea de vitel si 24,20% comparativ cu carnea de vaca. Lna de iepure (rasele Angora si Vulpe) reprezinta o importanta materie prima pent ru industria textila. Aceasta lna este de cteva ori mai calduroasa dect cea de oaie , motiv pentru care este foarte cautata. "Se poate afirma cu responsabilitate ca , in cele mai bune conditii, o crescatorie de animale poate aduce profit incepnd din al doilea an, daca acesta s-a infiintat pe baza unor studii de piata privind necesitatea acesteia (asigurarea desfacerii) si a unor studii de fezabilitate p rivind amplasamentul (infrastructura, forta de munca etc.)", spune Miklos Botha.

S-ar putea să vă placă și