Sunteți pe pagina 1din 42

PSIHODIAGNOZA PERSONALITATII (II)

PSIHOLOGIE Anul de studii III Semestrul II

Tematica cursurilor:
1. Psihodiagnoza personalitatii - notiuni introductive 2. Diagnosticul caracterologic si al temperamentelor (Gaston Berger) 3. Teoria lui Eysenck privind structurarea personalitatii; Chestionarele Eysenck E.P.I., E.P.Q. 4. Teoria factoriala a lui Cattell asupra personalitatii. Chestionarele Cattell (16PF, H.S.P.Q., Chestionar privind nivelul anxietatii) 5. Inventarul de personalitate Myers Briggs 6. Chestionarele de tip Big Five. Chestionarul NEO PI (R) 7. Chestionarul de personalitate California: Teoria lui Gough privind evaluarea personalitatii 8. Chestionare de investigare a tendintelor psihopatologice: Inventarul Multifazic de Personalitate Minnesota (M.M.P.I.), Chestionarul de personaliti accentuate (Smiescheck) 9. Tehnicile proiective in evaluarea personalitatii 10. Teste proiective de desen: Testul arborelui, Testul persoanei umane, Testul familiei 11. Teste proiective clasice: Testele de aperceptie tematica (T.A.T, C.A.T), Testul petelor de cerneala (Rorschach), Testul pulsiunilor (Szondi) 12. Bateria de examinare psihologic i raportul psihologic

Lect.univ.drd. Gabriela Dima

1. PSIHODIAGNOZA PERSONALITATII

NOTIUNI INTRODUCTIVE
Personalitatea este definite ca o configuratie unica, relativ stabila de insusiri psihice care sunt definitorii pentru o persoana si ii confera individualitatea. Probele prin care se realizeaz investigarea personalitii sunt extrem de diverse - reflectand multitudinea de definitii si caracteristici identificate de-a lungul timpului. Concepte caracteristice Psihodiagnoz = mai general, termenul este folosit pentru orice procedur de evaluare psihologic sau de personalitate; in mod specific, termenul se refer la proceduri de diagnosticare a anormalitilor psihologice, a tulburrilor mentale etc. Teorii ale personalitii = n funcie de orientarea general si modul in care caracterizeaz termenul de personalitate, deosebim ntre: teorii tipologice si teorii privind trasaturile. Teoriile tipologice pun accent pe clasificarea indivizilor n funcie de tipuri (ex. Jung introvert vs.extravert). Teoriile privind trasaturile opereaz pe presupunerea c personalitatea unui om este un complex de trsturi sau moduri caracteristice de comportament, gndire, de a simti sau reactiona. Teoriile recente utilizeaz analiza factorial pentru a izola dimensiunile subiacente ale personalitii. Abordrile tipologice i cele privind trsturile sunt complementare. Test de personalitate = orice instrument profesionist pentru evaluarea personalitii. Se disting n principal teste directe, care se adreseaz direct comportamentului observabil sau care poate fi evaluat contient, i teste indirecte, sau proiective, care se adreseaz ntregului personalitii i aspectelor incontiente. Chestionar de personalitate = n sens larg, un set de ntrebri-itemi care se refer la o tem (aspect al personalitii) sau un grup de aspecte nvecinate acesteia; n sens specific, un instrument de evaluare standardizat. Trstur de personalitate = reprezint o dispoziie sau caractenstic subiacenta care poate fi folosita ca o explicaie pentru regularitile sau aspectele consistente ale comportamentului acesteia; in sens mai larg, o descriere a modurilor de comportament, percepere, gndire caracteristice pentru o persoana. Factor = n general, orice aspect care are o influen cauzal asupra unui fenomen; in statistica, un produs al analizei factoriale, numere ntr-o matrice factorial. Exist..o tendin mai ales cnd tehnica analizei factoriale se aplic inventarelor de personalitate, s se identifice factorii care apar cu trsturile. Factorul nu este o trstura; trstura este inferat pornind de la factorul obinut. Analiz factorial = metod statistic ce incearc s pun n eviden factorii comuni unui ansamblu de variabile care au ntre ele anumite corelaii. Analiz de item = analiza n detaliu a itemilor individuali ai unui test sau chestionar cu scopul de a evalua fidelitatea i validitatea fiecruia; analizele se centreaz pe coninutul itemilor i pe forma acestora. Se pot desfura cantitativ sau calitativ, stabilind ct contribuie efectiv fiecare la fidelitatea general i validitatea testului; analiza calitativ se preocup i de aspecte precum ambiguitatea, dificultatea etc.

Analizele moderne ncearc s reconsidere, ntr-o manier sistematica nivele ale problematicii chestionarelor in investigarea personalitatii, printre care: modul de construire a itemilor, forma i coninutul lor; tehnicilor statistice, prin care se detecteaza surse de distorsionare. Limita principal a chestionarului de personalitate este intrinsec demersului de cuantificare a ceva ce in esenta nu a putut fi cunatificat psihismul viu. Dintre dificultile clasice avute n vedere sunt: vizibilitatea itemilor, gradul de schimbare vs. constan a comportamentului masurat, specificitatea mare a rspunsurilor n sfera personalitii, ceea ce duce la dificulti de grupare n categorii bine definite de trsturi sau structuri ale personalitii. O alt problem major ine nu att de construirea chestionarelor, ct de interpretarea datelor: 1. Interpretarea factuala - literala se apropie foarte mult de situaia interviului sistematizat; interpretarea psihologic - diagnostic - simptomatic este posibil n urma experimentrii i validrii chestionarului, respectiv a stabilirii empirice a relaiei dintre rspunsurile la itemi i un criteriu specificat de validare. 2. Discuii privind ce anume interpretm atunci cnd interpretm rspunsul la itemi este faptul c exist o inerent ambiguitate a rspunsurilor, ceea ce conduce spre posibilitatea unei game relativ largi de interpretri pentru fiecare rspuns. Formularea mai specifica si mai clar a itemilor, precum i formularea unor seturi de rspunsuri specificate, pot conduce, pe de o parte, la scderea gamei de posibiliti de interpretare de ctre subiect a coninutului, dar, paradoxal conduc i spre o vizibilitate prea mare, care face ca rspunsurile sa poarte amprenta prea putemic a efectului de faad si a strilor emoionale pe care le triete sau le-a traversat de curnd subiectul.

2. DIAGNOSTICUL CARACTEROLOGIC SI AL TEMPERAMENTELOR (Gaston Berger) Cei 3 factori fundamentali ai caracterului definii de Rene Le Senne sunt emotivitatea, activitatea i secundaritatea. Emotivitatea: emoiile difer prin obiectul lor, intensitate i modul de declanare (mai uor sau mai greu); a fi emoionat echivaleaz cu a fi tulburat, n timp ce nonemotivul este greu de emoionat, rmne raional, cu emoii nonviolente (toi oamenii sunt emoionai n circumstane excepionale), l privete pe emotiv cu uimire i nencredere. Pentru emotiv ns, raiunea este o facultate inferioar simirii. Activitatea: nu este comportament, ci dispoziia celui care acioneaz. Activul acioneaz de la sine, face mai puin efort dect ceilali, pentru el activitatea este fireasc, i reface uor forele dup o munc epiuzant. Inactivul acioneaz contra voinei sale, silit, este indecis, pentru el totul nseamn efort, recupereaz greu, pare sectuit de energie. Secundaritatea: sau rezonana - toate impresiile trite exercit asupra noastr o aciune imediat numit funcie primar; dup ce aceste impresii i reprezentri dispar, ele continu s rsune n noi i s ne influeneze modul de a gndi i aciona, ceea ce caracterizeaz funcia secundar. Viaa tipului primar se afl sub dependena direct a evenimentelor prezente, care i solicit memoria i i determin aciunile, se supune aciunilor care se ntmpl, activitatea lui are discontinuiti,

personalitatea este schimbtoare i multipl, este capabil de adaptri rapide, are reacii vii, dar superficiale. La tipul secundar impresiile au un efect puternic ulterior; este orientat, predeterminat de propriul trecut, se supune aciunilor care s-au ntmplat, se angajeaz profund n tot ce face, este mai puternic dar mai lent, nu este spontan, ci reflexiv, se adapteaz mai greu la nou, nu are ncredere n noutate i schimbare i se apr de surprize printr-un comportament prevztor. Chestionarul elaborat de Gaston Berger pentru evaluarea temperamentelor contine 99 de itemi. Din combinaiile celor trei dimensiuni emotivitate, activitate, secundaritate rezult opt tipuri temperamentale definite dup cum urmeaz: 1. Pasionaii (EAS emotiv, activ, secundar): se autorealizeaz, au o tensiune extrem a ntregii personaliti, sunt concentrai asupra unui scop unic, sunt dominatori, api pentru a conduce; tiu s-i foloseasc violena n propriul interes, dar pot i s i-o domine; sunt sociabili, serviabili, buni oratori; foarte importante pentru ei sunt familia, patria, religia; valoarea dominant a vieii lor este opera de realizat. 2. Colericii (EAP emotiv, activ, primar): generoi, cordiali, exuberani, plini de vitalitate, optimiti, bine dispui, adesea lipsii de simul msurii, duc o activitate intens i febril, multipl i divers; pot mobiliza mulimea, sunt carismatici; valoarea dominant este aciunea. 3. Sentimentalii (EnAS - emotiv, non-activ, secundar): ambiioi care rmn ns la stadiul aspiraiei, meditativi, introvertii, schizotimi, melancolici, nemulumii de ei nii, timizi, vulnerabili, scrupuloi; i alimenteaz viaa interioar prin distilarea trecutului, nu tiu s interrelaioneze; se resemneaz cu uurin chiar n faa evenimentelor care puteau fi evitate; sunt individualiti, valoarea dominant este intimitatea. 4. Nervoii (EnAP - emotiv, non-activ, primar): dispoziie variabil, vor s atrag i s uimeasc, non-obiectivi, au nevoia de a influena realitatea; gust dezvoltat pentru bizar, oribil, negativ; inconstani sentimental, muncesc doar dup bunul plac, nu au sentimentul datoriei; au nevoie de excitani puternici pentru a se sustrage inactivitii i plictiselii (droguri, muzic etc); valoarea dominant este divertismentul. 5. Flegmaticii (nEAS non-emotiv, activ, secundar): oameni ai obinuinelor, cu respect fa de principii, punctuali, obiectivi, demni de ncredere; ponderai, cu o dispoziie echilibrat, impasibili, rbdtori, tenaci, lipsii de afectare; au un civism profund, moralitate nalt, sim al umorului bine reprezentat, iubesc sistemele abstracte; valoarea dominant este legea. 6. Sanguinii (nEAP non-emotiv, activ, primar): extrovertii, buni observatori, au un remarcabil sim practic; tiu s manipuleze, diplomai abili; iubesc societatea, sunt politicoi, spirituali, ironici, sceptici; liberali, tolerani, pun mare pre pe experien, iniiativ, oportuniti, cu suplee a spiritului; valoarea dominant este succesul social. 7. Apaticii (nEnAS non-emotiv, non-activ, secundar): nchii, secretoi, introspectivi, dar fr o via interioar intens, sumbri, taciturni, rd foarte rar; conservatori, supui obinuinei, greu de reconciliat, tenaci n dispute; vorbesc puin, prefer solitudinea, sunt indifereni la viaa social; onorabili, oneti, sinceri; valoarea dominant este linitea. 8. Amorfii (nEnAP - non-emotiv, non-activ, primar): disponibili, conciliani, tolerani prin indiferen, uneori ncpnare pasiv i tenace; neglijeni, nepunctuali, indifereni fa de trecut i viitor; valoarea dominant este plcerea.

3. TEORIA LUI EYSENCK PRIVIND STRUCTURAREA PERSONALITATII CHESTIONARELE EYSENCK E.P.I., E.P.Q. Eysenck, Hans Jurgen (n. 1916) psiholog englez, nscut la Berlin a fost profesor de psihologie la Universitatea din Londra (1955 1983). Mare parte din munca sa, s-a desfurat n domeniul cercetrii psihometrice a personalitatii si inteligentei umane. Adept al empirismului a intreprins numeroase studii experimentale i de laborator; in viziunea lui a te baza doar pe chestionare, evaluri sau autoevaluri ale comportamentului nseamn s depinzi de date subiective; sunt necesare informatii factuale, obiective dintr-o varietate de surse: date anamnestice, biografice, determinari fizice, masuratori fiziologice, autoevaluri, evaluari ale comportamentelor fcute de altii (Eysenck, 1953) abordarea personalitatii intregi. Preocuparile principale merg spre o fundamentare biologica a comportamentului; adept al teoriilor genetice care accentueaza rolul innascutului in determinarea diferentelor psihologice dintre oameni; Eysenck a dezvoltat un model factorial ortogonal tridimensional al personalitii; cei 3 factori sunt conceputi ca un continuum de-a lungul caruia se pozitioneaza persoanele, la una din cele doua extreme sau in puncte intermediare; 1. Extraversia (extraversie introversie) 2. Nevrozismul (stabilitate instabilitate emotional ) 3. Psihoticismul (adaptabilitate psihotism) Analiza celor trei factori / dimensiuni de personalitate releva tipul de personalitate cel mai inalt ca grad de generalitate definit ca si constelaii observabile sau sindroame de trsturi. Prin combinarea factorilor extraversie si nevrotism Eysenck regsete i d o nou ntemeiere tipologiei hipocratice a temperamentelor: coleric, sangvinic, flegmatic si melancolic Cei 3 factori tipologici au o importanta contributie ereditara in gradientul de normalitate anormalitate. 1. Extraversia introversia, unul dintre conceptele de baz ale teoriei sale a fost teoretizat si impus inca de la inceputul sec.XX de catre C.G. Jung; Eysenck explica acest construct prin teoria nivelului innascut al excitarii nervoase, controlat de sistemul reticulat activator ascendent (SRAA): a) introvertiii se nasc cu un nivel ridicat al excitaiei (de aceea evita excitatia); b) extravertii au nevoie de schimbri mai intense pentru a se declana trezirea bioelectric a creierului (de aceea cauta excitatia). 2. Nevrotismul (instabilitatea emotionala) este legat de sistemul limbic si activarea emotiilor la nivelul sistemului nervos automat (ariile hipocampice i amigdaliene ca sediu al emoiilor); ideea si-a gasit numeroase confirmari ulterioare. 3. Psihoticismul este pus in legatura cu sistemul hormonal androgin, cu glandele ce dezvolta si mentin caracteristicile masculine (activismul i agresivitatea); ideea i-a gsit mai puine confirmri ulterioare. Cauzalitatea genetica apare ca predispozanta, defineste tendintele naturale de a reactiona (aspectele genotipice); se masoara prin tehnici experimentale, de laborator; Comportamentul observabil este rezultatul interactiunii cu mediul (aspectele fenotipice) se masoara prin chestionare.

CHESTIONARELE EYSENCK Ca baz empiric, studiile sale au inceput in 1940, investigaiile originale identificnd doi factori: extraversia (E) si nevrozismul (N); - Primul chestionar, Maudsley Medical Questionnaire (MMQ 1952) cuprindea doar o scar de nevrozism alctuit din 40 de itemi; - Maudsley Personality Inventory (MPI 1959) coninea scala pentru nevrozism i extraversie; - Eysenck Personality lnventory (EPI 1964) aduga: o scar L (Lie), pentru a detecta minciuna, disimularea, se dezvolta si o forma paralela, limbajul este mai accesibil nivelurilor mai putin educate; - Eysenck Personality Questionnaire (EPQ - 1979) introduce variabila psihoticismului;

INVENTARUL DE PERSONALITATE EYSENCK E.P.I. EPI masoara personalitatea prin 2 dimensiuni independente una de alta : extraversia si nevrozismul, incluzand si o scala de minciuna (L lie). Scala extraversie introversie (E): Notele mari sunt caracteristice extraversiunii, notele mici introversiunii. - Extravertul este sociabil, ii plac activitatile distractive, are muli prieteni, simte nevoia de a discuta cu oamenii i nu i place s lucreze de unul singur; ii asum uor riscul, i place aventura i se expune pericolelor; tinde spre emoii puternice, dorete agitaia i este in general impulsiv; ii place s fac glume, este oscilant, optimist, are tendina de a fi agresiv i ii pierde cu uurin stpnirea de sine; artistic, nclinat spre exterior; in creaia estetic, produce un desen mprtiat, adesea cu subiect abstract; tip alert, cu iniiativ i bun organizator; tinde s se supraaprecieze i s accepte doar propriul punct de vedere - Introvertul este linitit, retras, introspectiv, are o via interioara bogat; este tipul gnditor, indicat pentru cercetare, posed gndire abstract, dar un spirit de observale mal puin dezvoltat cci este orientat spre interior i oarecum rupt de exterior; uor tensionat, cci i lipsete uurina exteriorizrii bogatelor triri interioare; in relaiile sociale este rezervat i distant, nencreztor i planificat (non-impulsiv); inclinat spre un mod de via ordonat, nu agreeaz agitaia, i domin agresivitatea i nu-i pierde uor cumptul; tinde s se subaprecieze. Scala instabilitate emotionala (nevrotism) stabilitate (N) - Nevrotismul este caracteristic notelor ridicate; este definit de interrelaia dintre trsturile de anxietate, depresie, autoapreciere sczut, timiditate, toate datorate lipsei de control emoional; reaciile emoionale puternice ale instabilului interfer cu adaptarea sa scazuta la evenimentele de viat i l conduc spre reacii emoionale iraionale, adesea rigide - Stabilitatea emotionala caracteristica notelor scazute, respectiv lipsei emotionalitatii, apatiei; avem de-a face cu persoane extrem de greu de stimulat emoional, reaciile emoionale sunt slabe ca intensitate, lente, intr greu n atmosfera emoional i au tendina de a reveni la starea de apatie, calm plat foarte repede dup activarea emoional.

Scala de minciuna (L) - afirma comportamente sociale dezirabile, dar pe care marea majoritate a populatiei le incalca in comportamentul informal; notele mici indica sinceritatea raspunsurilor, in timp ce notele mari sunt masuri ale raspunsurilor dezirabile, conformiste sau disimulative. Scala L este orientativa in interpretarea rezultatelor chestionarului.

CHESTIONARUL DE PERSONALITATE EYSENCK E.P.Q. Include fata de EPI si o a patra scala psihotism. Psihotismul - este definit de interrelaiile dintre trasaturile de agresivitate, egocentrism, comportament antisocial i lipsa de empatie; - Cotele ridicate specifice psihotismului indica tendina de a produce tulburri, a fi solitar, a arta cruzime, ostilitate fata de ce ceilalti, preferinta pentru lucruri ciudate i neobinuite; - Cotele scazute, specifice adaptabilitatii indica persoane socializate, cu tendinta de a acorda un mare respect regulii sociale, conveniilor, drepturilor celorlali; au nivele de aspiraie adaptate la realitate. Desi sunt utilizati termeni psihiatrici, semnificatia lor nu este in acest caz propriu-zis clinica, intrucat se adreseaza persoanelor normale; din aceast perspectiv, doar la o mic proporie de persoane care prezint un nivel nalt de psihotism este posibil s se dezvolte o condiie psihotic propriu-zis. Schizofrenia este la un capt extrem al dimensiunii psihotism; include de asemenea nivele nalte de criminalitate, psihopatie, tulburri de tip maniaco-depresiv.

4. TEORIA FACTORIALA A LUI CATTELL ASUPRA PERSONALITATII. CHESTIONARELE CATTELL (16PF, H.S.P.Q., CHESTIONAR DE ANXIETATE) Raymond B. Cattell (1905-1998) profesor la universitatile din Massachusetts, apoi al Harvard, Illinois, este unul din cei mai prolifici psihologi ai secolului trecut. Primul care a analizat sistematic trsturile prin analiza factoriala si a oferit o clasificare detaliat a acestora sub forma factorilor de personalitate. Pentru Cattell personalitatea are un sens direct diagnostic i diferenial. Cercetrile lui Cattell asupra personalitii sunt nomotetice n msura n care analiza factorial include cercetarea unui mare numr de persoane i nivelul de performan la diferite instrumente de cercetare. Rezultate n urma analizelor statistice, trsturile nu au o existen ca atare n psihologia fiecrei persoane. Cattell le consider constructe ipotetice sau imaginare inferate din observarea obiectiv a comportamentului deschis. Exist la Cattell cteva modaliti de taxonomizare a trsturilor. Trsturi comune i trsturi unice, distincie intalnita si la Allport. - trstura comun este cea pe care o are fiecare om intr-un anume grad de dezvoltare (ex. inteligenta, extraversia), intrucat toi oamenii au in comun un anume fundal genetic; - trsturile unice sunt cele care rar sunt mprtite de alii i apar mal ales n sfera intereselor i atitudinilor;

Conform formei de manifestare trasaturile sunt grupate n: - capaciti sau abiliti care determin ct de eficient este persoana n a aciona n vederea unui anumit scop (ex. inteligenta); - trsturi temperamentale care definesc stilul sau tempoul de aciune (ex. rapiditatea in actiune); - trsturi dinamice, care sunt acele modaliti sau fore care activeaz i conduc comportamentele (ex. motivaiile). Distincia ntre trsturi de suprafa i trsturi surs: - Trsturile de suprafa sunt un set de caracteristici ale personalitatii care coreleaz ntre ele fr a forma propriu-zis un factor, in msura n care nu sunt determinate de o aceeai trstura sursa; au o valoare n primul rnd descriptiv, asemeni sindroamelor clinice (ex. nevrotismului diferite elemente de comportament, precum anxietatea, indecizia, temerile irationale formeaz un cluster de elemente alctuind aceast trstura de suprafa). Trsturile de suprafa apar mai puin stabile i au o natur mai puin permanent. - Trsturile sursa sunt importante, stabile i permanente pentru c sunt factori unitari, fiecare dintre ele fiind sursa unui aspect al comportamentului. Factorii primari care deriv din analiza factorial exprim aceste trsturi surs ca elemente de baz ale personalitii. Trasaturile sursa se clasifica in doua tipuri: - trsturi constituionale, isi au originea n condiiile interne ale organismului (nefiind in mod necesar innascute) si depind de fiziologia organismului (ex. alcoolul duce la influene comportamentale ce se pot descrie ca lips de griji, limbuie etc.grupate de analiza factoriala ca trasaturi sursa); - trsturi care in de mediu, deriva din influenele cadrului socio-fizic si grupeaz acele caracteristici sau modaliti de comportament nvate care formeaz un model impus de mediu (ex. un cantre de jaz este diferit ca trsaturi surs formate de mediul su, de un ofier de carier). Cattell mai ia in considerare pe langa aceste trasaturi si forele dinamice sau motivationale si considera ca in psihicul uman exista dou tipuri de trsturi dinamice care se manifest la nivelul atitudinilor: - ergi un erg este energia surs pentru ntreg comportamentul, unitatea de baz a motivaiei si este direcionat spre scopuri precise (ex. curiozitatea, sexualitatea etc.); - sentimente, format prin nvare, poae fi in timp supus procesului invers, de dez-nvare, astfel c poate dispare, nemaiavnd important viaa persoanei; pentru fiecare persoan exist un model sau set de sentimente care va funciona ca un sentiment master, si anume sentimentul de sine care este cel mai important i, virtual, se reflect n toate atitudinile persoanei. Diferena dintre erg i sentiment ine de durabilitatea diferit: ergul, fiind constituional, este o structur permanent i niciodat nu va disprea total din psihicul persoanei, putand varia doar ca intensitate. Cercetnd longitudinal i transversal personalitatea, Cattell a evideniat 6 stadii pe care aceasta le traverseaza: (1) Mica copilarie, pana la 6 ani, considerata o perioada de formare majora a personalitatii (formarea deprinderilor bazale, structurarea atitudinilor sociale primare, stabilitatea si forta eului si supraeului, sentimentul de securitate / insecuritate, atitudinea fata de autoritate si posibila tendinta spre nevrotism); (2) Copilaria, pana la 14 ani, perioada de consolidare, inceputul

emanciparii si independentei fata de parinti, tendinta de a se identifica cu cei din jur; (3) Adolescenta, pana la 23 de ani, cea mai plina de stres si probleme subiective cu transformari ale trasaturilor de personalitate unele dispar, altele apar; (4) Maturitatea, 23 50 ani, perioada productiva, personalitatea tinde sa devina stabilizata; (4) Maturitatea tarzie include schimbari si adaptari in personalitate ca raspuns la cele fizice, sociale, psihologice; (5) Batranetea, include problematica adaptarii la o serie de pierderi, obisnuinta cu singuratatea si lipsa securitatii personale. In functie de aceste stadii Cattell a construit mai multe instrumente de masura: 16 PF destinat vrstelor adulte, HSPQ, pentru 12-18 ani, CPQ pentru 8-12 ani i ESPQ pentru vrste de la 6 8 ani; Chestionar de Analiz Clinic (CAQ), chestionar de anxietate etc.

CHESTIONARUL 16 FACTORI PRIMARI (16PF) Cattell construiete i public n 1950 chestionarul 16 PF denumit Chestionarul celor 16 factori ai personalitii care evalueaza trasaturile identificate de autor prin analiza factoriala. Chestionarul masoara 16 factori: 12 trasaturi sursa si 4 factori de ordinul al doilea, factori secunzi. Exist i itemi verbali sau numerici destinai evalurii unui factor de abilitate rezolutiv. Factorii evaluai prin analiz factorial sunt constructe bipolare care ncearc s cuprind mulimea de manifestri comportamentale specifice dimensiunii n mod gradat, de la unul dintre polii acesteia caracterizat printr-o maxim exprimare n comportament a unei extreme a dimensiunii, spre cellalt, caracterizat printr-o maxim exprimare a opusului. Cattell utilizeaza un sistem standard de 10 clase. Se considera semnificative pentru comportamentul real al unei persoane acele trasaturi care au o pozitie de la cota standard 7-10, sau de la cota 0-3. Descrierea factorilor primari Factorul A Schizotimie vs. ciclotimie: de la comportamnet caracterizat prin (cote scazute) schizotimie, orgoliu, spirit critic, opozan, rceal i indiferen, suspiciune, rigiditate, la (cote ridicate) comportament caracterizat prin ciclotimie: individul este bun, amabil, prietenos, serviabil, cu interes pentru ceilali, blnd, ncreztor, adaptabil i cald; nu rareori aleg profesii care inseamn contacte interumane i o tendin spre a se confonna convenienelor sociale. Factorul B Abilitate rezolutiv general: de la (cote scazute) slab abilitate mental, lipsa de interes pentru subiecte intelectuale, la (cote ridicate) inteligena vie, contiinciozitatea i perseverena n rezolvarea problemelor. Scala nu are corelaii semnificative cu testele de abiliti mentale obinuite care tipic sunt probe psihologice in timp limitat. Factorul C Instabilitate emotionala vs. stabilitate emoional: fora eului este definit ca i grad de realizare a integrrii dinamice i a controlului emoional Factorul E Supunere vs. dominan: de la (cote scazute) polul comportamentului supus, blnd, dependent, la (cote ridicate) un comportament agresiv, combativ, ncpnat, sigur de sine. Factorul F Expansivitate vs. nonexpansivitate: este un constituent important al extraversiei-introversiei. Factor care suport influena mediului de formare: cei expansivi au avut n general un mediu mai facil, mai puin sever, creator de optimism, dar i cu aspiraii mai puin exigente; nonexpansivii sunt, n general, crescui dup norme mai severe si tind spre un plus de moderaie.

Factorul G Supraeu slab vs. fora supraeului: este legat, n principal, de energie i perseveren; conform denumirii, factorul corespunde supraeului psihanalitic prin accentul pus pe consideraia fa de normele morale, tendina de a susine eul i a frna impulsurile idului; se distinge de stabilitatea emoional msurat de factorul C prin faptul c rezult dintr-o integrare dinamic adecvat de-a lungul vieii. Factorul H Threctia vs. parmia: factor puternic dominat de ereditate, temperament constituional; Termenul de threctia vine de la threat ameninare si indica o corelaie ridicata cu reactivitatea ridicat a sistemului nervos autonom fa de ameninare; timiditate i sensibilitate la ameninare; opus, termenul parmia indic predominan parsimpatic; curaj i lips de sensibilitate; Factorul I- Harria vs. premsia: factor din categoria celor formai prin influena mediului si a culturii. Factorul L Alexia vs. pretension: de la (cote scazute) ncredere, adaptabilitate, cooperare, interes fa de ceilali, la (cote ridicate) care reprezint tensiunea, un mod de a tri nencreztor, suspicios i timid. Factorul M Praxernia vs. autia: de la (cote scazute) comportament practic i constiincios, spirit logic, expresiv, deschis ca interese, dar cu o relativ lips de imaginaie, la (cote ridicate) nonconvenionalul excentric, imaginativ, boem, adesea original, care isi urmeaz calea proprie. Factorul N Naivitate vs. subtilitate: (cote scazute) polul naivitii, indic un comportament direct, naiv, uneori stngaci i nendemnatic, la (cote ridicate) perspicacitate i luciditate n opinii, spirit analitic, alur intelectual, o viziune nesentimental asupra lucrurilor i vieii. Factorul O - ncredere vs. tendina spre culpabilitate: de la (cote scazute) comportament calm, cu ncredere n sine, senin, eficient, la (cote ridicate) indic lipsa de securitate, un mod anxios, depresiv, agitat de a se raporta la existen; Factorii Q - sunt derivati din analiza factoriala asupra celorlalti factori; sunt mai putin clarificati dar au o buna valoare pronostica atunci cand sunt activi in comportament. - Factorul Q 1 Conservatorism vs. lipsa de respect pentru convenii - Factorul Q 2 Dependena de grup vs. independenta personal: Factor care se manifesta mai ales la nivelul atitudinilor interioare; contribuie la factorul secund introversie. - Factorul Q 3 -Sentiment de sine slab vs. sentiment de sine puternic: factorul depinde de mediu; prezint o corelaie substanial cu integrarea pulsional care vizeaza meninerea unei adecvate imagini sine; contribuie la factorul secundar anxietate. - FactorulQ4 -Tensiune ergic slab vs.tensiune ergic ridicat: factor interpretat ca nivel de excitatie, tensiune, datorate pulsiunilor nedescrcate sau frustraiei. Factorii 16 PF secundari: - Factorul I - Adaptare vs. anxietate: - Factorul II- Intraversie vs. extraversie

CHESTIONARUL DE PERSONALITATE PENTRU ADOLESCENT ( H.S.P.Q.)

10

HSPQ (Hight School Personality Questionnaire) contine factorii masurati de 16 PF cu urmatoarele modificari: lipsesc L, M, N, Q1 si apar ca factori suplimentari D si J. Tendine n dezvoltarea personalitii in adolescen (Sealy & Cattell): - Factorul (A) Schizotimie / ciclotimie: de la 11 la 17 ani o cretere a sociabilitii i reducere a nsingurrii; la bieii de peste 18 ani o cretere a obiectivittii, scepticismului; la fete apare un declin slab spre ciclotimie. - Factorul (B) Inteligen: cretere stadial de la 11 la 15 ani. - Factorul (C) Forta eului: creterea nu este semnificativ pentru nici unul dintre sexe. - Factorul (D) Flegmatic /excitabil: de la 11 la 17 ani, la ambele sexe se noteaz o cretere a identitii i suficienei personale, si o scdere a excitabilitii i nesiguranei. - Factorul (E) Sumisiv/ dominant: la ambele sexe de-a lungul timpului creste dominanta, dar in mod diferit: la fete are loc mai nti o cretere ntre 11-17 ani; la biei continu creterea intre 18-23 ani, n timp ce la fete se produce o stagnare, chiar o uoar tendint spre submisivitate; in general scorurile fetelor sunt mai sczute. - Factorul (F) Taciturn /expansiv: expansivitatea crete intre 11-17 ani, apoi apare o tendin spre aplatizare intre 17 19 ani, urmata de decline. - Factorul (G) Fora supraeului: nu apare nici o tendin semnificativ; - Factorul (H) Parmia /threctia: uor declin al timiditii de-a lungul vrstelor. - Factorul (I) Premisa /harria: scorurile pentru biei apar mult mai sczute dect la fete; n adolescena timpurie, bieii prezint o cretere clar, devin mai realiti, cu ncredere n sine, mai hotri; creterea la fete este mai semnificativ ntre 15-18 ani. - Factorul (J) Coasthenia /zeppia: intre 11-17 ani uor declin n coasthenia pe masur ce crete participarea la grup; declinul la biei apare mai mic. - Factorul (L) Protension/ alexia: pentru fete apare un declin ordonat de-a lungul adolescenei. - Factorul (M) Autia/praxernia: tendin de cretere n perioada 11 17 ani, cu semnificaia de convenionalism, spirit practic, realism; la fete apare un declin semnificativ n perioada urmtoare. - Factorul (N) Naivitate /subtilitate: Tendin de cretere mai semnificativ intre 15 - 23 ani. - Factorul (O) Incredere / culpabilitate: tendin general de descretere; la fete tendina spre culpabilizare nregistreaz scoruri mai mari; bieii devin dea lungul adolescenei mai puin nelinistiti. - Factorul (Q1)Conservator /radical: fetele sunt mai conservatoare, fr a fi radicale; bieii (la colegiului) prezint o tendin spre creterea radicalismului; - Factorul (Q2) Dependen /independen: pentru fete, un declin semnificativ de la 11-16 ani; dup 11 ani apare la ambele sexe o cretere semnificativ. - Factorul (Q3) Controlat/necontrolat: cretere semnificativ doar la biei n prima parte a adolescenei. - Factorul (Q4) Relaxare/tensiune: cretere la ambele sexe in adolescenta timpurie; scdere semnificativ a tensiunii ergice intre 18-23 ani pentru (tinerii de la colegiu).

11

CHESTIONARUL CATTELL PRIVIND NIVELUL ANXIETATII Masoara nivelul de anxietate generala al persoanei si face distinctia ntre anxietatea manifest, simptomatic i anxietatea mascat, desfaurat in mod inconstient. Cuprinde un numr de 40 de itemi organizai dup factorii primari componeni si dup caracterul manifest sau interiorizat al simptomelor respective. Primii 20 itemi se refer la manifestri indirecte, voalate ale anxiettii, iar ceilali 20 la expresia direct a strii la nivelul comportamentului. Raportul intre jumtatea A i jumtatea B, calculate separat de nota general de anxietate, este un indice pentru gradul de mascare sau de exprimare n comportamentul observabil al anxietii. Factorii de anxietate Cattell sunt: O - pornire spre culpabilitate; Q4 - tensiune ergic; Q3 - lipsa de integrare; C - slbiciunea eului; L - lips de securitate paranoic; H - timidiate, care nu are corespondent n scar. - Q3 - Dezvoltarea contiinei de sine - indic gradul de integrare (respectiv neintegrare) n funcie de dezvoltarea contiinei de sine; nota arata masura gradului in care s-a legat anxietatea cu structurile caracteriale si obisnuintele social acceptate; este o component dependent de mediu care prin condiiile sale poate genera sau ameliora o stare de anxietate; - C Forta Eului - capaciatea de a controla imediat si de a exprima tensiunile ntr-un mod adaptat i realist; un Eu ngrijorat, cu mult apsare conine in germene anxietatea; o alta explicatie este ca o tensiune anxioas puternic a cauzat o anumit regresie i a mpiedicat cresterea normal a EU-lui; psihoticii prezint o not C ridicata; C variaz n funcie de situaiile specifice unui anumit mediu. - L Insecuritate sau tendine paranoice - reprezint propensiunea sau tendina paranoic, transformabil n sentimentul de insecuritate sociala; Nota L se menine chiar n situaia schimbrii cauzelor care au condus la instalarea sentimentului de insecuritate, suspiciune, persecuie. - O nclinarea ctre culpabilitate indic propensiunea spre culpabilitate ce se poate transforma n stare de anxietate depresiva sau in sindrom depresiv; in termenii freudieni poate fi acoperit prin conceptul de anxietate cauzat de presiunea superegoului; o not O ridicat trebuie s rein atenia cci are stabilitate chiar in cazul schimbrii condiiilor de mediu. - Q4 - Tensiunea ergic - se dezvolt din orice fel de nevoi nesatisfcute; Q4 ridicat se exprim prin hiperemotivitate, tensiune, iritabilitate i nervozitate, fcnd individul ineficent; este cea mai important component n structura anxietii, pentru faptul c influeneaz randamentul; este un factor de personalitate sensibil la tratament psihoterapeutic i la ambiana sociala. Cotele ridicate, extreme, ncepnd de la nota standard 7, indic instalarea anxietti, in timp ce nivelul 10 standard indic necesitatea unei intervenii terapeutice.

12

5.INVENTARUL DE PERSONALITATE MYERS - BRIGGS

Teoria lui C.G. Jung privind tipologia de personalitate Complementar abordrii personalitii prin prisma trsturilor sau dimensiunilor de baz, exista modelul tipologic al personalitatii. Exist numeroase tipologii, fiecare cu un sistem de categorizare pornind de la presupunerea c exist modele coerente de comportament, respectiv stiluri de aciune care sunt suficient de stabile pentru a permite o clasificare a persoanelor de-a lungul acestor tipuri. C.G.Jung descrie o tipologie bazata pe o viziune structurala asupra psihicului. Jung este ntemeietor al psihologiei analitice i al modelului de analiz de profunzime i psihoterapie. Tipologia jungian descrie reacii i preferine curente, aspecte forte i aspecte limitative pentru 8 tipuri principale n functie de orientarea i funcia dominant la nivelul eului contient: introvert senzorial, extravert senzorial, introvert intuitiv, extravert intuitiv, introvert logic, extravert logic, introvert afectiv, extravert afectiv. Inventarul tipologie Myers-Briggs (forma G ) Myers-Briggs Type Indicator (Indicatorul tipologie Myers-Briggs, MBTI) este un chestionar de evaluare a personalitii, care se fundamenteaza pe teoria jungian a tipurilor psihologice. Chestionarul se adreseaz personalitii normale i nu este conceput ca un test clinic. S-au construit i publicat cinci variante: forma F (166 de itemi), forma G (126 itemi), o form abreviat de auto-evaluare, forma AV (50 itemi), forma MMTIC (Murphy-Mesgeier Type Indicator Children 70 itemi), i, cea mai recent, forma M (93 de itemi) publicat n 1998. Indicatorul de tipuri Myers-Briggs vizeaza tipologia de personalitate construit de-a lungul dinamicii dintre atitudinea extraverta i cea introvert, dintre eul contient i coninuturile incontiente, i a celor patru tipuri de funcii de cunoatere: doua rationale functia logica, gandirea si functia afectiva - si doua irationale, perceptive functia senzoriala, legata de informatiile de tip perceptiv si functia intuitiva, legata de cuprinderea unei situatii ca intreg. Din experien rezult c este imposibil ca toate funciile s se dezvolte in mod egal; funcia care n procesul de difereniere rmne cel mai n urm este numit de Jung funcie inferioar. Cel mai adesea ne identificm mai mult sau mai puin complet cu funcia cea mai privilegiat i de aceea cea mai dezvoltat. Aici i au originea tipurile psihologice. Teoria tipurilor pleac de la ideea c oamenii sunt nscui cu o predispoziie pentru preferarea unei anumite funcii n faa celorlalte. Folosirea optim a celor patru funcii nu trebuie i nu se poate obine prin egalizare, ci prin dezvoltarea selectiv a fiecreia n parte. Descrierea scalelor MBTI 1. Scala EI: Extravertire Introvertire - preferina pentru focalizarea ateniei; descrie modul cum este orientat energia la dispoziia eului. 2. Scala SN: Senzoria1itatea Intuiia - preferina pentru adunarea informaiei din mediu; descrie modul cum este perceput informaia. 3. Scala TF: Gndirea logic Afectivitatea - indica felul in care se iau deciziile.

13

4. Scala JP: Judecata - Percepia - preferina pentru orientarea fa de lumea exterioar; implic rspunsul la problema modului cum abordezi raional sau iraional datele de informaie asupra realitii interioare sau exterioare. Funcia dominant Dintre cele patru funcii (senzorial intuitiv; logic afectiv) dou sunt preferate deoarece sunt mai dezvoltate, iar una din ele este functia numarul unu cea care raspunde prima cand subiectul se afla in fata unei informatii noi. Functia dominanta este cea mai familiara subiectului. Funcia dominant se manifest diferit la extravertii i la introvertii: la extravertiti se manifesta inspre afar, spre realitatea din jur, aici si acum; la introvertiti funcia preferenial este menit construirii realitii interioare. Tipuri de temperamente 1. SJ (senzorial i raional) genereaz un dezvoltat sim al datoriei; persoane aezate, asculttoare i n primul rnd soanele cu aceste litere sunt aezate, asculttoare si doresc s fie de folos grupurilor sociale crora le aparin; se simt cel mai bine cnd au obligaii; vor s fie cei care poart de grij ntregii lumi; se simt mai bine atunci cnd dau dect atunci cand primesc. 2. SP (senzorial i percep tiv ) interes pentru bucuriile vieii i distracie; persoane care vor sa fie implicate, sa faca ceva, sunt frecvent plictisite de un status quo, adesea sunt spontane, impulsive; prefer s lucreze mai ales cu situaii de criz, pe care le conduc bine n practic, pe ci bine stabilite. 3. NT (intuitiv i logic) - interes pentru putere si intelect; dorina de putere, nu neaprat putere asupra oamenilor, ci putere asupra mediului nconjurtor; isi doresc sa fie capabili s neleag, s controleze, s prezic i s explice realitatea. Doresc s fie cunoscui pentru competena lor. 4. NF (intuitiv i afectiv) se afl n cutarea autenticitii i auto-actualizrii; cuttori naturali, n cutarea Sinelui, doresc s devin aa cum sunt n realitate; sunt cei mai idealisti si romantici; au mare capacitate de ascultare empatic. MBTI este utilizat preponderent in consiliere vocationala, selectia profesionala si cercetare.

6.CHESTIONARELE DE TIP BIG FIVE CHESTIONARUL NEO PI (R) Chestionarele de tip Big Five (cinci superfactori ai personalitii) se fundamenteaza pe teoriile psiholingvistice in abordarea personalitatii. Ipoteza lexical - presupune c la nivelul limbajului curent sunt encodate trsturile cele mai pregnante confom crora oamenii se evalueaz unii pe ceilali. Paradigma lexicala in evaluarea dimeniunilor personalitatii porneste de la analiza dictionarului unei limbi pentru a extrage descriptorii potentiali de personalitate, care sunt supusi unor criterii de selectie. Majoritatea studiilor de acest gen s-au centrat pe adjective au dus la elaborarea de instrumente de evaluare de tip Lista de adjective (Goldberg, 1981, Brokken, 1978, Angleitner, 1987 etc.); studii ulterioare au inclus si verbe si propozitii.

14

Toate cercetarile din diferite spatii culturale au evidentiat in urma analizei factoriale cinci superfactori. Controversa majora in evaluarea personalitatii este intre abordarea de tip trsturi ale personalitii - clasic - fa de abordarea de tip comportamental; Costa i McCrae dezvolta un model interpretativ care justifica faptul c trsturile de personalitate sunt factori determinativi, explicativi pentru comportament.

CHESTIONARUL NEO PI (R) Autorii americani Costa i McCrae au conceput i experimentat mai multe variante de chestionare de tipul Big Five pentru masurarea celor cinci factori ai personalitii, incluzand si continuturi din alte teste. NEO PI (NEO Personality Inventory, 1985) include 3 factori - nevrotism, extraversie i deschidere, dezvoltai la nivelul faetelor lor, si doi factori - agreabilitatea i contiinciozitatea, doar la nivel global. Chestionarul NEO PI (R) cuprinde 240 de itemi, raspunsurile se dau pe o scala in 5 trepte. Exista o versiune prescurtata - NEP FFI (NEO Five-Factor Inventory) cu 60 itemi care masoara scalele doar global; variantele NEO PI R pot fi utilizate pentru subieci ncepnd de la 17 ani, fara tulburari. Factorii NEO PI (R): 1. Nevrotism (N) - fatete: anxietate, ostilitate, depresie, constiinta de sine (exagerata), impulsivitate, vulnerabilitate; 2. Extraversia (E) - fatete: caldura / entuziasm, spirit gregar, afirmare, activism, cautarea excitarii, calitatea pozitiva a starilor emotionale; 3. Deschiderea (D) - fatete: deschidere spre fantezie, deschidere spre modurile proprii de a simti, deschidere in planul actiunilor, deschidere in plan ideatic, deschidere in planul valorilor; 4. Agreabilitatea (A) - fatete: incredere, sinceritate in exprimarea opiniilor, in conduita, altruism, bunavointa, modstie, blandete 5. Constiinciozitate (C) - fatete: competenta, ordinea, simtul datoriei, dorinta de realizare, auto-disciplina, deliberare. Adaptarea romaneasca Cercetarile romanesti asupra NEO PI R au inceput in 1995 sub coordonarea M. Minulescu; s-a realizat o validare si etalonare a testului pe populatia adulta. Cercetarile au condus spre un model factorial cu o specificitate anume in ceea ce priveste compozitia factorilor si ierarhizarea lor, comparativ cu alte structuri factoriale. Cei 5 mari factori in modelarea Big-Five in limba romana prezinta fiecare cate 5 fatete; a rezultat un chestionar cu 5 scale principale si 25 de scale structurale: Factorul I: Extraversie - Introversie Factorul II: Maturitate, Adaptare normala - Imaturitate, psihopatie, agresivitate Factorul III: Agreabilitate - Lipsa agreabilitatii Factorul IV: Constiinciozitate - Lipsa ordinii Factorul V: Actualizare (atitudine si motivatii generative) - Stagnare (nonevolutiv)

15

7. CHESTIONARUL DE PERSONALITATE CALIFORNIA: TEORIA LUI GOUGH PRIVIND EVALUAREA PERSONALITATII Harrison G.Gough - psiholog american, creatorul Inventarului de Personalitate California unul din cele mai populare inventare moderne de evaluare obiectiva a personalitatii; are o larga aplicabilitate internationala, fiind tradus in peste 28 de limbi (pana in 1990); chestionarul a fost supus unei serii de revizuiri si imbunatatiri; adaptarea romaneasca a inceput in 1970. CPI-ul a aparut ca un instrument simetric fata de MMPI - lnventarul Multifazic de Personalitate Minnesota destinat psihopatologiei; trebuia construit un instrument paralel pentru normalitatea psihica pornind de la realitatile fiinei normale, obinuite, aflate in interrelatie. Baza conceptuala Gough este adeptul constituirii unui instrument de evaluare centrat pe persoana; nu se urmareste in primul rand gasirea unei tipologii sau dimensiuni generale a personalitatii.Sistemul conceptual a fost structurat prin anii 1940, avand ca baza de pornire asa-numitele concepte populare (folk concepts) acei termeni descriptivi pe care oamenii i utilizeaz ntre ei pentru a-i descrie modurile de a se comporta, caracteristicile obisnuite, cotidiene, termei care fac parte din limbajul cotidian si sunt pastrati in limba o durata mare de timp; Gough se sprijina pe si cauta acele concepte care apar n interrelationarea sociala in toate culturile i societile; scopul fiecrei scale este s reflecte ct de fidel posibil un aspect, o anume tem a comportamentului interpersonal. - Criticile cele mai dificile aduse ideii conceptelor populare const n problema dac nu cumva cuvintele au dobandit conotatii diferite pentru diferite persoane; Gough dorete s evalueze tocmai constructul asa cum este definit cultural, iar atuul il reprezinta faptul ca acestea sunt universale atat cultural cat si in timp; - Scalele CPI nu pot fi interpretate la fel ca scalele specifice inventarelor construite pe modelul trasaturilor / modelul factorila; scalele CPI nu sunt derivate prin analiza factoriala, ci pe baza utilizarii sistematice a analizei conceptuale, care include validarea practica si de construct; astfel scalele CPI se coreleaza una cu alta in aceeasi masura in care se coreleaza conceptele populare (ex. independenta include multimire de sine, distanta, atunci si scala Independenta trebuie sa se refere la aceste concepte);

CHESTIONARUL DE PERSONALITATE CALIFORNIA (C.P.I.) Prima versiune apare in 1951 cu 15 scale, urmata de o versiune cu 18 scale, varianta mai recenta - 1987 cuprinde 20 de scale i un total de 462 de itemi. Scalele pot fi grupate in 4 grupe / clase de semnificatii psihologice. I. Stilul si orientarea interpersonala - indic dimensiunile personalitii ce intervin in afirmarea persoanei, sigurana de sine, imaginea de sine i adecvarea interpersonala: dominanta (Do), capacitate de statut (Cs), sociabilitate (Sy), prezenta sociala (Sp), acceptare de sine (Sa), Independenta (In), empatie (Em);

16

II.

III.

IV.

Atitudinea fata de norme si valori indic opiunile valorice si maturitatea interrelaionala: responsabilitate (Re), socializare (So), autocontrol (Sc), impresie buna (Gi), comunalitate (Cm), sanatatea (Wb), toleranta (To); Eficienta intelectuala - msoar mai ales nivelul motivaional, n sensul potenialului de realizare personal i al focalizrii pe valorile intelectuale: realizarea prin conformism (Ae), realizare prin independenta (Ai), eficienta intelectuala (Ie); Rol si stil personal surprind unele modaliti intelectuale ce modeleaz un stil personal: intuitie psihologica (Py), flexibilitate (Fx), feminitate (Fe).

Descrierea scalelor C.P.I. Scala I: Dominanta Do (36 itemi) este o masura a dominantei sociale. Scala II: Capacitatea de statut Cs (28 itemi) masoara calitati asociate statutului social. Scala III: Sociabilitate Sy (32 itemi) identifica un comportament deschis, atasat social. Scala IV: Prezena social Sp (38 itemi) evalueaza echilibrul, spontaneitatea, si siguranta de sine. Scala V: Acceptarea de sine - Sa (28 itemi) se adreseaza simtului propriei valori si autoaprecierii. Scala VI: Independenta In (28 itemi) masoara resursele i distanta. Scala VII: Empatie - Em (38 itemi) orientarea spre intuitia afectiva si rezonanta fata de alte persoane. Scala VIII: Responsabilitatea Re (36 itemi) surprinde constientizarea regulilor si abilitatilor de a convietui cu cei din jur. Scala IX: Socializarea So (46 itemi) evalueaza gradul de interiorizare a valorilor normative si culturale. Scala X: Autocontrol Sc (38 itemi) indica pastrarea exigentelor normative si respingerea reactiilor nevrotice. Scala XI: Impresie bun Gi (40 itemi) indica raspunsurile caracterizate prin dezirabilitate sociala (scor brut 31 si peste); identifica persoanele al care se prezinta prin supraestimare a atributelor prosociale(prezentare favorabila). Scala XII: Comunalitatea Cm (38 itemi) scala are doua functii: de a identifica protocoalele cu prea multe raspunsuri neuzuale sau date la intamplare (scorurile brute de 27 sau sub); in al doilea rand evalueaza pe un continuum gradul de conventionalitate neconventionalitate. Scala XIII: Sanatatea / Stare personal de bine Wb (38 itemi) se refera la starea fizica si psihica a persoanei; scorurile brute sub 20 sunt un indiciu al accentuarii false pe probleme personale si suparari. Scala XIV: Tolerana To (32 itemi) atitudini de toleranta, rabdare si lipsa a prejudecatilor. Scala XV: Realizare prin conformism - Ac (38 itemi) evidentiaza potentialitatile de realizare care functioneaza bine intr-un cadru bine definit si clar structurat. Scala XVI: Realizare prin independenta - Ai (36 itemi) evidentiaza potentialitatile de realizare care functioneaza bine intr-un cadru deschis, minim definit. Scala XVII: Eficienta intelectuala - Ie (42 itemi) - reflecta gradul in care resursele intelectuale sunt utilizate eficient. Scala XVIII: Intuitie psihologica - Py (28 itemi) masoara capacitatea de a discerne ceea ce altii simt si gandesc.

17

Scala XIX: Flexibilitate - Fx (38 itemi) identifica la un pol rezistenta la schimbare, fata de fluiditatea si placerea schimbarii. Scala XX: Feminitate / Masculinitate F/M (32 itemi) evalueaza pe un continuum rolul social masculin la un pol si feminin la celalalt pol. Modelul cuboid Dupa anii 70 s-au realizat cercetari care au grupat factorial itemii testului dezvoltand un model cuboid in functie de trei super-factori inalt semnificativi. Gough ofer un model conceptual asupra structurii personalitii, utiliznd ca axe cardinale trei vectori: - Vectorul 1 - semnific stilul interpersonal, - Vectorul 2 - semnific raportarea la normele sociale, - Vectorul 3 - semnific sentimentul personal de competen. Din intersecia vectorului 1 (extraversia introversia) i a vectorului 2 (dependena independena de norme) rezulta patru stiluri comportamentale, denumite de Gough cu literele greceti: - Alfa - extravert i dependent - Beta - introvert i dependent - Gama - extravert i independent - Delta - introvert i independent. Aceste 4 stiluri comportamentala capata un specific prin raportarea la vectorul 3 (ncredere nencredere n sine), rezultand 7 nivele diferite pntru fiecare din cele 4 stiluri. Polul superior este definit prin contribuia maxim a ncrederii n sine, fa de polul infenor, definit prin contribuia maxim a nencrederii n sine. n prezent, chestionarul de personalitate California este unul dintre :ele mai bine experimentate instrumente psihologice de evaluare a personalitii. Este un test profesionist, interpretabil doar de profesioniti care s-au format pentru interpretarea acestei probe. CPI se foloseste predominant in domeniul orientarii si selectiei profesionale.

8. CHESTIONARE DE INVESTIGARE A TENDINTELOR PSIHOPATOLOGICE

INVENTARUL MULTIFAZIC DE PERSONALITATE MINNESOTA (M.M.P.I.) M.M.P.I. a aparut ca un instrument care avea ca scop distinctia intre normali i anormali si evaluarea i diagnoza marilor dezordini psihiatrico-psihologice. Chestionarul M.M.P.I este construit n mod deliberat s evalueze acele trsturi care sunt caracteristici comune ale anormalitii psihologice dizabilitante (Hathaway i McKinley,1951). Inventarul este construit prin validare empirica autorii plecand in construcia itemilor i scalelor de la categoriile nosologice ale vremii: au selectionat 1000 de itemi din studii de caz, rapoarte psihologice, cri de specialitate, teste deja existente, retinand doar 550 de itemi considerai a fi independeni unul n raport ceilali. Este un test multifazic pentru c are mai multe subscale care au fost detreminate empiric, prin aplicarea lor unor grupuri de pacieni

18

psihiatrici deja ncadrati in categorii definite de boli i unor grupuri de control; criteriul empiric a fost gradul de concordan ntre diagnosticul prezumtiv pe baza scalelor testului i diagnosticul clinic. Prima varianta MMPI a aparut in 1941, au urmat imbunatatiri ulterioare prin cercetari, iar in 1989 apare forma a doua M.M.P.I. 2, re-standardizat prin aducerea a zi a normelor, revizuirea itemilor depasiti, largirea bazei de intrebari, extinderea constructelor. Scalele de validare ale profilelor MMPI Sunt construite de autori 4 scale de validare ?, L, F, K: primele trei sunt utilizate`pentru evaluarea global a inregistrrilor la prob, iar dac scorurile trec de o valoare maxim admis sunt suspectate nregistrrile; Scala K are funcia unei variabile normalizatoare calculate pentru a permite o corecie a scorurilor scalelor clinice. - Scala,,? numrul de itemi la care subiectul a rspuns Nu tiu; cnd scorul e foarte ridicat rezultatele ntregului test nu sunt valide. - Scala L minciuna (15 itemi) un rezultat ridicat indic o tendin de prezentare (contient sau cvasi-contient) sub o lumin favorabil, ceea ce conduce la o probabila subapreciere a notelor patologice; Scala nu invalideaza profilul, dar indic o subestimare a notelor psihopatologice. - Scala F - frecven (24 itemi) - rspunsurile corespunztoare scalei sunt relativ convenionale, subiecii neconventionali ajung s prezinte scoruri ridicate ntre 10 i 20; un scor brut superior lui 20 indic fie c subiectul nu a neles. - Scala K - corecie - a fost construit pentru a corija o eventual influen a atitudinii subiectului, dar poate evidentia i unele simptome patologice; subiecii cu un scor K ridicat tind s adopte o atitudine defensiv fa de obiceiurile lor psihologice, astfel prezinta un profil normalizat; subiecii cu scor sczut au tendina opusa, spre autocritic, admiterea unor simptome, chiar dac este nesemnificative. - Diferena F K - elimin posibilitatea existenei unui trucaj deliberat al rspunsurilor. Scalele clinice MMPI Scala ipohondrie (Hs): o not Hs ridicat indic faptul c subiectul are tendina de a se plnge excesiv de boli fizice fr nici o baz organic. Scala depresiei (D): este foarte sensibil, se ridic imediat ce n simptomatologie exist o not depresiva sau anxioasa; este ridicata ntr-un mare numr de stri nevrotice sau psihotice. Scala isteriei (Hy): cuprinde doua grupe: o scal de temperament isteroid, caracteriznd subieci cu atitudini sociale naive care cer afeciune i prezinta reacii infantile cnd preteiile nu le sunt satisfcute; o scala de simptome de conversie. Scala de deviaie psihopat (Pd ): o nota ridicata ete caracteristica subiectilor delincventi, care comit delicte de tipul minciunii, furturilor, alcoolismului, toxicomaniei sau delicte sexuale. Scala masclinitate (Mf): scala a fost validat pe un grup de homosexuali cu personalitate feminin constituional. un subiect poate fi homosexual fara a avea o not ridicata. Scala are o relativ valoare diagnostica pentru aspectele patololgice. Scala paranoia (Pa): scal caracterial care detecteaza tendine paranoide i la subieci care n-au prezentat niciodat manifestri patologice.

19

Scala psihastenie (Pt): este o scal simptomatic, itemii se refera la simptomele fobice si obsesionale. Scala schizofrenie (Sc): autorii admit faptul c scala permite depistarea a 60% din schizofrenii. Scala hipomanie (Ma): itemii constituie 2 subscale: expansivitate si iritabilitate. Scala introversiei sociale (S): scala nu este o scal clinic stricto sensu; scorurile ridicate indic tendina de a evita contactele sociale. Scale suplimentare Indicele de anxietate (Ai): masoara nivelul anxietii. Raportul de interiorizare (In): masoara tendina spre interiorizarea dificultilor, spre numeroase simptome psihosomatice sau subiective. MMPI se foloseste predominant in domeniul clinic.

CHESTIONAR DE INVESTIGARE A TENDINTELOR PSIHOPATOLOGICE (SMIESCHECK) Teoria lui K. Leonhard privind normalitatea i condiia de anormalitate: Autorul german aduce n diagnoza personalitii o teorie fondat pe practica sa psihiatric ca medic. n cadrul continuum-lui dintre normalitate i anormalitate avnd n vedere aspectele de structur, funcionare i adaptare din perspectiva psihologica a personalitatii mature vs. imature diferentiem: (1) personalitati accentuate, (2) personalitati destructurate, (3) personalitati patologice. Categoria personalitilor accentuate prezint o serie de caracteristici care ies din comun, din media de manifestare n cadrul populaiei generale, care manifest tendina de a aluneca n anormal fr a deveni propriu-zis tulburri de personalitate. Accentuarea, n sens pozitiv sau negativ, presupune o manifestare ieit din comun n mod constant, indiferent de situaie. Karl Leonard (1968) descrie aceste tipuri din datele empirice clinice i este cel care introduce termenul de personalitate accentuat. Clasificarea sa cuprinde ca trsturi accentuate ale firii: - Tipul hiperperseverent (susceptibilitatea i ambiia) - Tipul hiperexact (contiinciozitatea i seriozitatea sunt exagerate) - Tipul demonstrativ (teatral, se autolaud i autocomptimete) - Tipul nestpnit (irascibil, indispoziie cronic, devieri n direcia alcoolismului sau sexuale) Combinaii ale trsturilor de caracter accentuate ce conduc spre: - Tipul hipertimic (cu o constant bun dispoziie) - Tipul distimic (posomort, seriozitate exagerat) - Tipul labil (oscilaii ntre veselie i tcere, hiper i distimie) - Tipul emotiv (triri afective puternice, determinate att de evenimente triste, ct i fericite) - Tipul exaltat (excesiv oscilaie a afectelor ntre euforie i depresie) - Tipul anxios Combinaii ale trsturilor de caracter i temperament accentuate: - Tipul introvertit (triete preponderent n lumea imaginaiei)

20

Tipul extravertit (trictc preponderent n lumea percepiei) Tipul introvertit hipertimic

Chestionarul elaborat de Smiescheck contine 88 de itemi repartizati in 10 clase care corespund la 10 tipuri de trasaturi accentuate ale personalitatii. Chestionarul se completeaza fara limita de timp. Scalele chestionarului Scala I Demonstrativitate: firea demonstrativa atunci cnd atinge grade mai nalte devine fire isteric; rezid n capacitatea anormal de refulare. Scala II Hiperexactitate: firea hiperexact este contrariul firii demonstrative i se distinge prin lipsa capacitii de refulare. Scala III Hiperperseverenta: substratul firii hiperperseverente, respectiv al celei paranoide, este perseverenta anormal a afectului. Scala IV Lipsa de stapanire, control: fire incapabil s se stpneasc, prezint o lips a controlului comportamentului emoional ca o caracteristic definitorie. Scala V Hipertimie: temperamentul hipertimic, a crui accentuare este denumit hipomaniacal prezinta o combinaie a veseliei cu dorina de aciune i cu nevoia de a vorbi, precum i cu o inclinaie spre divagri. Scala VI Distimie: temperamentul distimic devine, la un grad mai ridicat, temperament subdepresiv. Scala VII Ciclotimie: personaliti labile afectiv; la care predomina exclusiv oscilatiile provocate de o cauz luntric, caz n care este vorba de ciclotimie n sensul unei psihopatii. Scala VIII Exaltare: persoane vesele, cu o impresionant dorin de a tri, de a gusta viaa din plin, pot manifesta o exaltare neobinuit. Scala IX Anxietate: Acest tip de persoane sunt tot timpul anxiosi, stnjenii n context social, se tem de critic sau dezaprobare. Scala X Emotivitate: emotivii sunt impresionai doar de tririle nsei, n timp ce dispoziia general a labililor se schimb n functie de evenimentele exterioare. Calcularea notelor se face printr-o corectie, inmultindu-se cota bruta cu un coeficient specific fiecarei scale, in functie de numarul itemilor. Valorile au urmatoarea interpretare: - Cifra maxima 24 puncte = procent simptomatic de 100%; - Valoarea 13 puncte = procent simptomatic de 75%; - Valoarea 11 puncte = procent simptomatic de 50%; - Valoarea 6 puncte = procent simptomatic de 25%. Caracteristica de accentuare apare atunci cand la una sau mai multe scale procentul depaseste 50%.

21

9. TEHNICILE PROIECTIVE IN EVALUAREA PERSONALITATII Termenul de proiecie a fost folosit pentru prima dat n psihologie de S. Freud, n lucrarea Psihonevrozele de Aprare (1894). Proiecia este ,,o operaie prin care subiectul expulzeaz din sine si localizeaz n altul calitai, sentimente, dorine, chiar obiecte pe care nu le cunoate sau le refuz n sine nsui (Laplanche & Pontalis,1994). Diveri autori au propus ns i alte accepiuni ale proieciei, trecnd dincolo de sensul ei primar de mecanism de aprare. Definitie generala: Termen utilizat ntr-un sens foarte general n neuro-fiziologie i n psihologie pentru a desemna operaia prin care un fapt neurologic sau psihologic este deplasat i localizat n exterior, fie trecnd de la centru la periferie, fie de la subiect la obiect. (Vocabularul psihanalizei al lui Laplanche & Pontalis, 1994). Definitie operationala: proiecia este tendina oamenilor de a fi influenai de trebuinele, emoiile si structura lor psihologic de ansamblu n interpretarea realitii, ori de cte ori cmpul percetiv prezint o anumit ambiguitate (Exner, 1994 dupa Dumitrascu 2005). Proiecia are loc n grade variabile i intensitatea ei variaz pe o ax ncepnd cu gradul zero - nelegerea obiectiv a realitii, pn la gradul maxim - pierderea limitelor personale i invazia spre exterior a fantasmelor noastre care deformeaz flagrant realitatea. Exist momente n via cnd proiectm mai mult sau mai puin i exist persoane care, n general, proiecteaz mai mult sau mai puin n comparaie cu ceilali. Ca fenomen psihologic, proiecia este prezenta la aproape toate nivelurile comportamentului nostru: in sfera relatiilor interpersonale, in alegerea profesiei, in boala mentala, in joc, in arta, in plan macro-social etc. Printre factorii care influenteaza intensitatea proiectiei fac parte: intensitate a emoiilor sau a trebuinelor, gradul de ambiguitate a situaiei, fora i integritatea Eului. Testele proiective Testele proiective au inceput sa fie utilizate n psihologia aplicat ncepand cu anii 30, ca metode de evaluare psihologic mai neconvenionale. Prezint in general urmtoarele caracteristici (Liebert & Spiegler, 1990 dupa Dumitrascu 2005): - Sunt sarcini mai ambigue ca cerine sau mai slab structuratea natur, care perimit multiple rspunsuri din partea subiectului (open-ended tasks); - Subiectul nu cunoate semnificaia rspunsurilor sale, modul de codificare si interpretare; - Codificarea i/sau interpretarea rspunsurilor conin n grade variabile o anumita implicare subiectiv din partea psihologului. Aparitia lor a starnit vii controverse si dezbateri furtunoase; partizanii abordrii psihometrice critica: lipsa cerinele psihometrice de baz ale unui test (fidelitate, validitate, standardizare), subiectivismului psihologului in interpretare si scorare. Termenul de test este nc refuzat de unii autori, preferndu-se mai curnd cel de tehnic proiectiv (Anastasi, 1988); termenii test / tehnica proiectiva sunt folositi de multi autori ca echivalenti; Testele obiective se disting de testele proiective prin: - reprezint sarcini bine structurate, prevzute cu modaliti clare de raspuns (Da-Nu, A-F sau tip gril); - sunt standardizate, valide si fidele;

22

scorarea si interpretarea urmeaz reguli clare, care solicit la minimum implicarea subiectiv a psihologului. Exner (1994) aduce argumente care sa sustina ideea nefondarii impartirii testelor in obiective si proiective. Distincia test obiectiv - test proiectiv are la baz o prejudecat: un test obiectiv poate conine itemi proiectivi, asa cum un test proiectiv poate fi standardizat la nivelul unui test obiectiv (Dumitrascu, 2005). Clasificarea testelor proiective Fiecare tehnic proiectiva apeleaz preferenial la o anumit poart proiectiv un limbaj prin care subiectivitatea noastr se proiecteaz (Dumitrascu, 2005): Limbajul desenelor - proiecia grafic Ex. testele de desen: Testul persoanei, testul Arborelui, testul Familiei etc; Limbajul percepiei - proiecia structural Ex. testele Rorschach, Holtzmann etc., la care subiectul trebuie s spun ce vede n nite pete de cerneal; Limbajul povestilor - proiecia tematic Ex. Testul de Apercepie Tematic (T.A.T), Children Apperception Test (C.A.T.), la care subiectul trebuie s alctuiasc povestiri plecnd de la anumite imagini; fabulele Duss pentru copii, unde subiectul trebuie s completeze povestiri neterminate; Limbajul culorilor - proiecia cromatic: Ex. testul Luscher, unde subiectul trebuie s selecteze nite culori n ordinea preferinelor; Limbajul pulsiunilor - proiecia pulsional: Ex. testul Szondi, la care subiectul trebuie s aleag din nite fotografii pe cele care i plac i care i displac cel mai mult; Limbajul cuvintelor - proiecia asociativ: Ex. testul de asociere verbal a lui Jung, la care subiectul trebuie sa asocieze ct mai repede la stimulii verbali prezentai de examinator; Limbajul frustrrii Ex. testul Rosenzweig, unde subiectul trebuie sa raspunda la nite situaii frustrante prezentate de test. Avantaje i dezavantaje ale tehnicilor proiective Avantaje: - Dificultatea subiectului de a tria; - Pot dezvlui aspecte mai profunde ale personalitii subiectului (temeri, dorine, conflicte incontiente); trebuie mentionat ca nivelul de profunzime al proieciei difer n funcie de tehnic i de rezonana subiectului la respectiva tehnica; - Majoritatea tehnicilor proiective pot fi aplicate pe subieci cu aptitudini verbale reduse sau defavorizai cultural, crora nu li se pot aplica, de exemplu, chestionare de personalitate; - Unele teste proiective (ex. testul culorilor sau testul pulsiunilor) cosum un timp minim de aplicare i scorare si ofera rapid informaii despre eventuale frustrri sau probleme afective. Dezavantaje: - Multe dintre ele sunt mai puin standardizate, au reguli mai puin clare de scorare i/sau interpretare, ceea ce implic un subiectivism mai mare n codificarea i interpretareare i un risc mai mare de eroare; riscul scade proporional cu nivelul de pregtire al interpretului n tehnica respectiv; - Interpretarea tehnicilor proiective este mai dificila decat a altor tehnici de evaluare;

23

Majoritatea tehnicilor necesit un timp i un efort mai mare de nvare, o specializare intensiv (n alte ri, SUA, Canada, Frana, tehnici ca Rorschach, T.A.T sau Szondi implic programe de instruire variind ntre 1-3 ani).

Domeniile de aplicare a tehnicilor proiective - In psihologia clinic: majoritatea tehnicilor s-au nscut n strns relaie cu activitatea clinicianului, ca instrumente utile n clarificarea diagnosticulu i evaluarea structurii iu dinamicii personalittii pacientului; ele pot fi folosite i pentru aprecierea evoluiei pacientului n cursul unei psihoterapii, prin aplicri repetate ale aceluiasi test. - In psihologia colar: pot fi aplicate pe copii pentru a evalua aspecte ale personalitii asociate cu eecul colar, cu tulburri de conduit etc; necesita aptitudini verbale minime. - In psihologia organizaional: sunt folosite de o serie de autori in selectia de personal, evaluarea grupurilor de munca, satisfactiei muncii sau stresului profesional; exista critici vehemente la adresa folosirii tehnicilor proiective in domeniul organizational, in evaluare si selectie. - n psihologia militar i n psihologia judiciara: pot oferi informatii valoroase despre personalitatea criminalului (Gacono & Meloy, 1994, Szondi 1959, 1973). Precauii in utilizarea tehnicilor proiective Selectarea ipotezelor plauzibile tine de familiarizarea cu testul, pregatirea psihologului si de modul in care acesta poate intelege contextul de viata al subiectului. Interpretarea rezultatelor se face intotdeauna in contextul altor informatii obtinute prin interviu, anamneza, observatii, alte teste. Cea mai eficienta utilizare este in cadrul unei baterii de testare compusa din teste obiective si proiective: numai aplicarea unei baterii face posibila completarea reciproc sau amendarea unor caracteristici care reies dintr-o prob sau alta (ex. testul Rorschach pune indirect in evidenta si capacitatile intelectuale; dar, un individ anxios, inhibat poate da raspunsuri sarace, limitate; testarea inteligentei lui ne indica nivelul intelectual).

10. TESTE PROIECTIVE DE DESEN: TESTUL ARBORELUI, TESTUL PERSOANEI UMANE, TESTUL FAMILIEI

Desenul a reprezentat dintotdeauna o modalitate fundamental de expresie a tririlor, atitudinilor i modului de gndire. Pentru psihologia proiectiv desenul a devenit un mod preferenial de analiz a personalitii individului.

24

TESTUL ARBORELUI Arborele reprezint un element al naturii foarte ncrcat de semnificaii (ex. simbol al verticalitii, ascensiunii, devenirii). Componentele arborelui pot fi cu uurin asociate simbolic cu aspecte ale vieii psihice. Exist astzi mai multe variante ale testului, cele mai cunoscute fiind ale lui K.Koch i R. Stora. Aplicarea testului necesit o coal de hrtie A4 i un creion cu o min nici tare nici moale. Instructajul este urmtorul: Desenai un arbore, aa cum vrei dvs., orice fel de arbore, dar s nu fie brad. Bradul este foarte scheletic i ar da posibilitatea subiecilor rezisteni s se ascund uor prin acest desen. Interpretarea desenului Koch recomand parcurgerea urmtoarelor etape n interpretarea arborelui: a) Impresia de ansamblu b) Analiza trsturilor grafice c) Simbolismul spaiului grafic d) Semnificaia componentelor desenului a)Impresia de ansamblu Impresia general poate fi folosit ca ipotez de lucru pentru analiz ulterioar a desenului, ipotez care va fi ntrit sau amendat de aceast analiz. Koch (2002 citat n Dumitracu 2005) recomanda ca primul pas al interpretrii s reprezinte doar o privire contemplativ asupra desenului, pentru a ne forma o imagine intuitiv, de ansamlu asupra acestuia (ex. arbore armonios / nearmonios, schematic / cu detalii, plin de for / fr energie, vesel / morbid etc.). Prima impresie ne poate arat rapid unele trsturi ca nivel energetic, stare de spirit, complexitatea psihologic, atotudinea fa de sine. b)Analiza trsturilor grafice Se refer la analiz liniilor desenului care pot dezvlui anumite caracteristici ale subiectului (ex. linii moi, abia vizibile, fr vlag indic lips de energie; predominana liniilor ascuite semnaleaz agresivitate, liniile ondulate arat flexibilitate etc.). Este important s observm dac apar forme primare (Koch, 2002), o serie de caracteristici grafice primitive (ex. stereoptipii grafice, schematisme, reprezentri naive, nerealiste, mzgleli) prezente n special la copiii mici, care la vrste mai mari pot semnala o regresie afectiv i / sau intelectual. c)Simbolismul spaiului grafic Analiza spaiului grafic se refer la plasarea n pagin i la mrimea desenului. Koch (2002) afirm c spaiul grafic al colii de hrtie deine nite coordonate simbolice care ne permit orientarea n lumea inteioar a subiectului. Astfel analiz plasrii n pagin se face dup cordonatele: sus jos i stnga dreapta (ex. zona inferioar a foii este zona originii, a ceea ce este primit, incontient, instinctual; partea de sus a foii simbolizeaza ascensiunea, devenirea sau pierderea contactului cu realitatea; partea stng este asociat cu trecutul, cu mama, cu sinele; partea drepat cu viitorul, deschiderea spre lume). d)Semnificaia componentelor desenului Componentele desenului precum linia solului, rdcinile, trunchiul, coroana, accesoriile au semnificaii simbolice.

25

Linia solului - este o minim reprezentare a lumii n care se afl arborele. Absena ei d impresia unui copac aerian, trstur asociat cu firile aeriene, vistoare, fr contact prea ferm cu realitatea. Linia solului fuzionat cu baza arat rezerv, pruden. Rdcina reprezint ceea ce este necunoscut, ascuns, subteran, latura noastr nevzut, asociat cu dimensiunea bazal, pulsional a vieii omului. Rdcina asigur inseria i stabilitatea arborelui, simbol al nevoii de ataament, de spijin sau dependen. Trunchiul este elementul de stabilitate al arborelui, asemenea corpului uman. Face legtuara ntre coroan i rdcin, adic ntre dimensiunea subteran i cea aerian, simboliznd Eul subiectului, instana care mediaz ntre pulsiunile incontientului i aspiraiile contiente. Trunchiul este un indicator al vieii afective. Coroana - reprezint raporturile cu mediul, aspiraiile (coroana urc spre cer), dorina de dezvoltare personal, de devenire. Coroana este i elementul mai fragil, mai perisabil al arborelui, care i schimb aspectul n funcie de anotimp. Coroana este un simbol al vrstelor omului i al dispoziiei afective (arbore cu flori sau nfrigurat, dezgolit de frunze). Accesoriile - sunt cele vegetale (frunze, flori, fruncte) i alte elemente ale desenului (arbore ntr-un peisaj, cuiburi, psri etc.), cu semnificaii detaliate n manualul testului. Utilitatea testului Avantaje: - testul este o sarcin accesibil subiecilor cu un nivel redus de instruire sau deficiene cognitive; - necesit un timp scurt de aplicare; - ofer rapid o serie de informaii despre persoan; - tehnic valoroas mai ales dac este inclus ntr-o baterie de teste care pot confirma, completa sau amenda ipotezele interpretative. Limite: - test mai puin standardizat ca interpretare, las loc subiectivitii; - validitatea testului este controversat; - bogaia informaiilor desprinse depinde de gradul n care subiectul s-a proiectat n sarcin i de nivelul de expertiz al psihologului care interpreteaz.

TESTUL PERSOANEI UMANE (Testul Omului) Iniial F. Goodenough utilizaze tehnica desenului unei persoane pentru a evalua dezvoltarea inteligenei la copii. n accepiunea lui de tehnic proiectiv, testul pleac de la principiul c n desenul unei siluete umane subiecii i proiecteaz modul n care se percep pe ei nii , cu problemele sau conflictele specifice care in de imaginea de sine (Urban, 1967 n Dumitracu 2002:245). Aplicarea testului necesit o coal de hrtie A4 i un creion cu o min nici tare nici moale. Instructajul este urmtorul: Desenai o persoan n ntregime. Dup ce

26

subiectul a terminat, i se cere: ntoarcei pagina i desenai acu o persoan de sex opus primei persoane desenate. Interpretarea desenului Interpretarea presupne parcurgerea urmtoarelor etape: a) Criterii generale b) Analiza formal c) Analiza de coninut a)Criterii generale: include o serie de aspecte de luat n considerare n prima etap a analizei, ce in de aspectul de ansamblu, impresia holist asupra desenului: - Poziia sau atitudinea persoanei desenate (ex. siluat n aciune care indic o fire dinamic, persoan nclinat, indicator al dezechilibrului etc.); - Diferenele flagrante de mrime a personajului masculin fa de cel feminin sau valorizarea diferit a siluetei masculine fa de cea feminin; - Expectanele de rol sexual legate de desenul persoanei de acelai sex cu subiectul (ex. fetele deseneaz n general siluete feminine cu pr lung, vestimentaie specific feminin; bieii deseneaz elemente ale masculinitii, cum ar fi mbrcminte, barb etc.); - Accentuarea, exagerarea, ngroarea, haurarea excesiv sau multiplicarea unor elemente ale desenului sugereaz importana pe care subiectul o acord elementului respectiv n viaa sa (ex. haurarea excesiv poate sugera nevoia de a ascunde, camufla asxpecte conflictuale din imaginea de sine; accentuarea detaliilor sexuale - buze, sni, copase indic dorine erotice intense); - Omiterea nejustificat sau tratarea superficial a unor elemente sugereaz conflicte n zona respectiv sau lips de implicare n sarcina, evadare. Figura desenat schematic arat c subiectul a evitat s se implice n ssarcin. - Semne de bizarerie sau irealism grafic sugereaz conflicte interioare puternice, atitudine ludic, batjocoritoare sau pierderea simului realitii; - Elemente distinctive, atipice, individuale (n comparaie cu vrsta, sexul sau nivelul educaional al subiectului) sunt foarte importante, dezvluind ceva din lumea interioar a persoanei. b)Analiza formal: include analiza trsturilor grafice (ex. liniile zimate exprim agresivitatea, liniile ntrerupte sugereaz nesiguran, anxietate etc.) i a spaiului grafic. Analiza spaiului grafic se refer la plasarea n pagin i la mrimea desenului, simbolismul fiind asemntor celui discuat la analiza arborelui. c)Analiza de coninut: ia n considerare modul n care sunt realizate diferitele elemente i detalii corporale (eventual accesoriile lor). Cea mai consistent este analiza zonelor corporale care se bazeaz pe funciile biologice sau sociale pe care ele le ndeplinesc n realitate: - Capul: este sediul gndurilor, al emoiilor, al concepiei despre sine i lume i al controlului organismului; este sediul contiinei care ghideaz adaptarea individului la mediu. o Faa - este principalul element al expresivitii emoionale;

27

o Gura este organul de asimilare a hranei i simbolic al experienelor afective; particip la exprimarea emoiilor i are semnificaie erotic particular; o Ochii fereastra sufletului, asigur expresivitatea feei i funcia de receptor al informaiilor din lume (ex. mici indic nchiderea fa de lume); o Parul element decorativ, asociat i cu partea instinctual a omului; o Urechile au semnificaie dat de funcia lor dde orientare n mediu (ex. accentuate indic o stare de hiper-vigilen); o Nasul simbol falic, dar legat i de expresia unor afecte precum furia; Gtul: are funcia de canal de comunicare ntre minte i corp, ntre gndire i emoii, ntre planificare i execuie, ntre incontient i contiin. Trunchiul: reprezint zona impulsurilor vitale, expresie a forei i a stabilitii persoanei (ex. masiv indic dorina de for, masculinitate; desenat subire sugereaz sentimente de slbiciune). Elemente de interpretare particular sunt umerii i burta. Braele i minile: component instrumental care asigur manipularea obiectelor din mediu n vederea adaptrii; cu braele se exprim dorina de contact afectiv sau respingerea sau agresarea celuilalt (degete ascuite); Picioarele: asigur deplasarea, echilibrul, autonomia persoanei; Accesoriile (mbrcmintea, cravata, plria, nastuii, cureaua, mnuile, bijuteriile etc.) au o importan specific n interpretare, n funcie de tipul i de accentuarea lor.

Utilitatea testului Avantajele sunt similare testului arborelui: rapiditatea aplicrii i faptul c poate fi utilizat pe grupuri de subieci defavorizai cultural. Principalul dezavantaj const tot n insuficienta validare prin studii specifice. Este recomandat s fie inclus ntr-o baterie de examinare i s nu fie folosit ca unic prob de inevstigare a personalitii.

TESTUL FAMILIEI n raport cu alte teste de desen, unii autori au subliniat aportul specific al desenului familiei. Cele mai vechi lucrri n acest sens aparin lui Cain i Gomila (1953), care au identificat 4 elemente de analiz a desenului familiei: a) Numrul personajelor desenului n comparaie cu numrul de personaje al familiei reale (personaje uitate, respinse etc.) b) Ordinea de realizare i legturile dintre personaje; c) Raportul figur fond; d) Aspectul dinamic al fiecrui personaj. Studii ulterioare, precum Borelli-Vincent (1965), Stora (1963), Porot (1965) (n Jourdan-Ionescu i Lachance, 2005) studiaz valoarea proiectiv a desenului familiei. Aplicarea testului necesit o coal de hrtie A4 prezentat subiectului orizontal. Se pun la dispoziie creioane colorate din lemn (nu carioci sau creioane cerate). Instructajul este urmtorul: Deseneaz o familie. n funcie de obiectivele

28

administrrii, consemnul poate fi modificat sau completat astfel: Deseneaz familia ta. La terminarea desenului examinatorul solicit persoanei s dea un nume familiei desenate i s scrie pe desen deasupra fiecrui personaj numele, vrsta, sexul acestuia i relaia cu restul familiei. La sfarit se solicit subiectului s arate cu cine se identific el sau ce persoanj i-ar place s fie el. Interpretarea desenului familiei Jourdan-Ionescu i Lachance (2005) prezint patru etape ale muncii interpretative: 1. Selectarea elementelor observate n desen, a coninutului manifest (grupate n prile 1-5 ale grilei de cotare elaborate de autori); 2. Elaborarea convergenelor interne (coninutului latent): sunt puse n legtur ipotezele presupuse i se rein cele care reapar sau se repet (prile 6-7 ale grilei de cotare); ipotezele izolate sunt pstrate pentru analiz la nivelurile urmtoare; 3. Convergene externe: confruntarea ipotezelor elaborate pe urma desenului familiei cu observaii i rezultate de la alte instrumente diagnostice (teste de dezvoltare, intelectuale, personalitate etc.); astfel sunt confirmate sau infirmate anumite ipoteze si generate altele; 4. Convergene cu istoria subiectului: punerea n legtur a datelor diagnostice culese cu istoria subiectului. n acest moment final ipotezele rmase izolate pot fi abandonate prin lips de validare. Nu poate fi fcut o interpretare valabil a desenului familiei dect tinnd cont de mediul i realitatea subiectului. Anamneza permite considerarea ca fiind normale i relative a unor elemente care, n alte circumstane ar semnificative patologic (ex. dimensiunile foarte mici sau mari ale membrilor familiei n realitate; caracteristici ale deficienei, bolii, moarte etc.). Criterii de analiz i interpretare: a) Observaii pe timpul administrrii probei b) Compoziia familiei desenate n raport cu familia real c) Aspectul dezvoltrii d) Aspectul global e) Aspectul detaliat f) Aspectul clinic a)Observaii pe timpul administrrii probei Se noteaz dac subiectul este dreptaci sau stngaci, precum i orientarea micrii grafice; se noteaz observaii asupra mimicii, gesticii, verbalizrile subiectului; orice alt observaie asupra manierei subiectului de a desena trebuie consemnat (ex. progresia continu sau discontinu a desenului cap, corp membre sau mai inti capul tuturoro personajelor etc.). Deasemenea timpul de execuie a desenului ofera informaii asupra caracteristicilor psihomotrice i afective. b)Compoziia familiei desenate n raport cu familia real Caracteristicile legate de numrul persoanelor din desen, vrsta, sexul lor sunt comparate cu caracteristicile familiei reale i se analizeaz dac vreun personaj a fost omis sau adugat, diferenele dintre caracteristici i personajul cu care se identific subiectul. c)Aspectul dezvoltrii

29

Acest punct vizeaza stabilirea nivelului de dezvoltare a desenului personajului celui mai bune executat. Pentru evaluarea n termeni de scal mental poate fi folosit scala lui Goodenough amintit la desenul persoanei umane. d)Aspectul global: - Amplasare: se verific dac foaia a fost pstrat sau ntoars (opoziie fa de consemn), situarea desenului n pagin (sus, jos, dreapta, stnga); - nlimea: dimensiunea fiecrui personaj este legat de importana investirii de ctre subiect; proporiile ntre desen i pagin i ntre desen ca ntreg i detalii; - Trasaj: continuu sau discontinuu, apsat sau uor, trasaj sigur, direct sau reluat, striuri, umbre, tieturi, hauri, liniile curbe au drepte, linii frnte, unghiulare sau buclate, accenturi, apect murdar, d ciorn sau exces de precizie; - Dispunerea: aliniamentul global al desenului, distana ntre personaje, gruparea, clasarea personajelor; - Perseverarea: stereotipia major, rigid, repetarea sistematic a mai multor elemente sau stereotipia minor, reproducerea difereniat; - Factori regresivi: regresia-simplificare (figuri primitive), fragmentarea unui personaj, omisiuni, bizarerii (roboi, trsturi de animale etc.); - Dispunerea fiecrui personaj: echilibrul, pezentarea siluetei (cu faa sau din profil), poziia membrelor, postura i micarea, simetria; - Culoarea: alegerea culorilor este un indicator afectiv (culori calde sau reci, multe sau puine etc.); - Expresia: expresia chipului fiecrui personaj are o semnificaie clinic (ex. are un aer fericit, trist). e)Aspectul detaliat Tipuri de detalii: - Detalii corporale: prul, capul, expresia feei, sprncene, ochii, privirea, nasul, pomeii, gura, urechile, barba i mustaa, brbia, gtul, trunchiul (umeri piept), talia, organele interne, organele sexuale, brae i mini, gambe i picioare; - Sexualizare: ex. la fete feminitatea poate fi exprimat prin bijuterii, linia snilor, tocuri nalte etc. - Adugiri: mbrcmintea, mediul nconjurator f)Aspectul clinic - Valorizare sau devalorizare: tendina este de a valoriza personajul de acelai sex; valorizarea personajului special investit n plan afectiv (este adesea desenat primul). Devalorizarea indic o realitate inacceptabil sau dureroas: ex. omiterea unui personaj sau a unei pri a acestuia, dimensiuni mai mici, personaj executat ultimul, mai n spate etc. - Identificrile: realiste, cnd subiectul se deseneaz n manier realist (vrst, sex); identificri ale dorinei, cnd subiectul i proiecteaz tendinele ntr-un alt personaj; identificri de defens, ale Supra-Eului, identificare cu instana punitiv. - Organizarea personalitii: d indicaii asupra unor trsturi ale personalitii n funcie de maniera de a desena (ex.la tipul senzitiv, senzorial, adeziv abund culoarea; tipul raional denot echilibru, rigoare);

30

Analiza relaiilor dintre personaje: distana dintre personaje este semnificativ pentru relaia pe care o ntreine cu acetia n lumea sa intern i pentru dorinele inconiente fa de ei.

11. TESTE PROIECTIVE CLASICE: TESTELE DE APERCEPTIE TEMATICA (T.A.T, C.A.T), TESTUL PETELOR DE CERNEALA (RORSCHACH), TESTUL PULSIUNILOR (SZONDI)

TESTUL DE APERCEPIE TEMATIC (T.A.T.) Publicat n 1935 de ctre H. Murray, medic i biochimist, profesor la Universitatea Harvard, S.U.A; apariia testului nu a avut de la nceput un ecou prea larg, dar a proliferat odata cu curentul proiectiv si teoriile psihanalitice si a dus la numeroase sisteme de scorare i interpretare (peste 20 la ora actuala, dupa Exner, 1994). Testul are la baza o teorie despre motivatie: trebuintele unui om se pot manifesta direct in comportament, fiind usor de identificat, dar si indirect, latent, fiind mai greu de sesizat. Murray elaboreaza testul cu scopul de a masura aceste trebuinte si trasaturi de personalitate; ca instrument foloseste productiile narative - povestirile subiectilor pe marginea unor planse reprezentnd diverse situaii interpersonale; Principiul testului: o trebuin latent puternic ,,este apt sa perceap ceea ce dorete. Un subiect aflat sub influenta unei trebuine are tendina de a proiecta n obiectele inconjurtoare ceva din imageria asociat cu trebuina respectiva (Murray 1962 dupa Dumitrascu 2005). Conceptul-cheie: APERCEPTIA este definit ca fiind condiionarea experienei perceptive de experiena anterioara a subiectului. Aceasta faciliteaza i corecteaza aspectele eventuale imprecise ale percepiei (Dictionar de Psihologie, Schiopu 1997); aperceptia implica continutul perceptiv si continutul proiectiv (proiectiile subiectului in interpretarea datelor reale). Principiul T.A.T. este ca povestind despre personajele i obiectele prezente n planse, subiectul povestete de fapt despre sine. Testul T.A.T. este compus dintr-un numar de 31 de plane dintre care 30 cu imagini reprezentnd personaje umane sau obiecte, si o plansa alba. Imaginile nu au fost alese la ntmplare; ele redau scene cu un anumit grad de ambiguitate i cu un coninut esenial pentru problematica psihologic uman in general, permind o gam larg de proiecii ale individului (ex. silueta unui brbat (sau a unei femei) n faa unei ferestre deschise; un biat contempl o vioar aflat pe o mas in fata lui etc.). Se consider c fiecare plans activeaz o fantasm specific, adic are un continut latent care se mobilizeaz la contactul cu percepia subiectului (Shentoub); alti autori vorbesc de teme dominante sau comune ale fiecarei plane care apar in povestirile subiecilor (Rapaport et.al,1974, Stein, 1955). Plansele se aplica diferentiat in functie de varsta si sexul subiectului; fiecarui subiect i se aplica doar 20 de plane; pe spatele planselor este numrul de ordine pe care il ocupa n serie, iar anumite planse au trecute simbolul care arata categoria de subieci la care se aplic: BM (boysmales/baieti-barbati),GF (girls-females/fete-femei), MF (males-females/ barbatifemei), BG (boys-girls/baieti-fete), B (boys),G (girls); planele care nu prezint iniiale se aplic tuturor subiecilor, indiferent de sex sau vrst.

31

Aplicarea testului: Testul se aplica in dou sedinte a cate 10 planse fiecare, necesitand aproximativ o or de sedinta (prima serie: 1-10, apoi 11-20, functie de varsta, sex, numarul plansei in serie). Ultim faz de ancheta are scopul de a elimina eventualele neclariti sau confuzii narative si de a depista prin intrebari sursele povestirilor: experiena de via, fantezia, producii literare sau artistice etc.; unii autori propun ancheta dupa ultima povestire (plansa 20), altii s se realizeze chiar pe parcursul testrii; uneori ancheta este sacrificat din motive de timp. Inregistrarea datelor: Examinatorul trebuie s noteze ct mai fidel posibil povestirile subiectulul pe foaia de protocol, inclusiv stilul de verbalizare sau particularitile discursive ale subiectului (reveniri, poticniri, ezitri, lapsusuri etc.). Interpretarea are n vedere dou dimensiuni: 1. Interpretarea coninutului - se refer la coninutul propriu-zis al povestirilor: personaje, ambiant, aciuni, emoii ale personajelor, teme, deznodminte, simboluri etc. 2. Analiza formal vizeaz cadrul formal al povestirilor: nivelul de conceptualizare, coerena discursului, particulariti ale limbajului, fineea analizei psihologice, tonul afectiv al povestirii, resursele imaginative, gradul de implicare in sarcina, etc. Cele doua demersuri se integreaza intr-o singur interpretare a subiectului. Analiza de continut este cea mai complexa forma de analiza a povestirilor; trecerea de la coninutul manifest al povestirilor la personalitate si stiluri de comportament, reprezint un demers mai puin standardizat; naratiunea poate implica perceptia de sine si a lumii, lumea fanteziei, aspecte inconstiente, negate ale personalitatii, o forma metaforica a unor conflicte interne in care personajele sunt subidentiatile personalitatii subiectului etc.; cea mal dificil sarcin a interpretului este de a afla care dintre aceste variante este valabil din povestirile individului. Paii de interpretare 1. Identificarea personajului principal eroul din fiecare povestire: dupa Murray eroul are o semnificatie particulara, fiind personajul cu care subiectul se identifica cel mai mult; eroul este personajul cruia i se acord cea mai mare atenie in naratiune, este protagonistul; de obicei are acelai sex i/ sau vrst cu subiectul, dar nu ntotdeauna. 2. Identificarea dorinelor, trebuintelor, aspiratiilor eroului - reprezinta intr-o form real sau metaforic pe cele ale subiectului; se urmareste identificarea tipului de trebuinte ale eroului (ex.de iubire, agresivitate), intensitatea lor, manifestarea directa sau indirecta in comportament; celelalte personaje ale povestirii pot fi considerate sub-identiti ale subiectului; de obicei dorinele acceptate de ctre subiect sunt atribuite Eroului, cele reprimate sau neintegrate altor personaje sau obiecte; 3. Analiza interactiunii dintre Erou i mediu, emoiile Eroului care rezult din aceste interaciuni pot fi interactiuni favorabile sau nefavorabile, care arata tipul relatiilor obiectule ale subiectului, obiectele/persoanele foarte investite afectiv, conflictele sau problemele interne ale individului. 4. Sinteza concluziilor partiale care deriv din aceast analiz, pentru fiecare poveste;

32

5. Sinteza datelor descriere a personalitii subiectului pe baza concluziilor desprinse din fiecare poveste cu accent pe: teme frecvente, trsturi frecvent atribuite Eroului sau derivnd din comportamentul lui, emoii si comportamente dominante, deznodminte; in plus sunt relevante povestirile foarte investite afectiv sau cu o tem neobinuit pentru plana respectiv. Analiza formala - se refera la limbajul n care sunt elaborate naratiunile: coerena, concizia, bogia detaliilor, realismul, stilul, tendinele descriptive. Acest tip de analiz evidentiaza particulariti ale subiectului precum: inteligena, claritatea gndirii, aptitudinile verbale, creativitaea, intuiia psihologic, simul realitii. Labilitatea afectiv devine evidenta atunci cnd subiectul reacioneaz afectiv excesiv la o plan, prin explicaii, critici, descrieri foarte emoionale, se tulbur afectiv pe punctul de a plnge, se blocheaz din cauza emoiilor. Avantaje si limite ale T.A.T. T.A.T. este unul dintre cele mai sofisticate instrumente diagnostice i unul dintre cele mai rspndite n practica psihologica att n Europa, ct i n America; se bucura de o popularitate comparabila cu Rorschach. Avantaje: - ofera informaii despre diversele paliere ale personalitii - stil cognitiv, complexitatea gndirii, sfera afectiv i motivaional, relaii interpersonale; - are aplicabilitate larga, att n clinic, ct i n afara ei (ex. mediul educational - evaluarea nevoii de reusita scolara); - exista o varianta pentru copii C.A.T. (Children Apperception Test) care foloseste poze cu animale (Bellak & Sorel), si o versiune pentru varsta a treia S.A.T. (Bellak & Bellak). Dezavantaje: - necesit un timp mai mare de nvare si expertiza in utilizarea lui; - necesita un timp mai mare de aplicare si interpretare.

TESTUL PETELOR DE CERNEALA (RORSCHACH) Autorul testului - psihiatrul elveian Hermann Rorschach (1884-1922) porneste elaborarea testului de la un joc de societate celebru n epoca, jocul Blotto: consta n asocierea liber n faa unor imagini formate prin plierea unei foi peste nite pete de cerneal; jucatorii trebuiau sa spuna ce vad. Rorschach dorea un instrument prin care s poat discrimina schizofrenia de alte tulburri mentale i de subiecii normali; intre 1916-1920 a elaborat i testat o serie de astfel de pete de cerneal pe pacienii lui i a descoperit ca schizofrenii reacionau diferit de ceilali pacieni si ca metoda releva o serie de caracteristici psihologice i la subiecii normali. Autorul publica descoperirile sale in Psihodiagnostic vehement criticata de comunitatea stiintifica a vremii. Dup moartea autorului (la 37 de ani), sansa testului este data de utilizarea sa de catre colegii sai. Ajuns in America testul capata o amploare fara precedent in istoria testelor. Dezvoltarea sa a fost influenata de teoriile psihanalitice la moda si de apariia conceptului de tehnica proiectiv lansat de L. Frank. Tehnica petelor de cerneala a proliferat ntr-o gam impresionant de coli de scorare i interpretare; sau desfasurat numeroase studii, experimente, cercetari, s-au scris tratate, articole. In prezent se foloseste Sistemul Comprehensiv, un sistem standard de scorare si

33

interpretare a autorului american John Exner Jr. care a reuit s dea testului o baz empiric solid. Testul const n zece pete de cerneal simetrice - 5 policrome i 5 alb-negru - care sunt rezultatul ambiguu al plierii unei coli peste o pat de cerneal. Autorul a selectionat aceste pete din multe altele dup anumite criterii empirice (ex. Simetria unele sunt compacte, altele dispersate; criteriul culorii; gradul diferit de ambiguitate). Caracteristicile petelor de cerneala asigur testului fora sa diagnostic, fiind capabil sa suscite n subiect o varietate de reacii cognitive i afective prin care ii dezvluie lumea interioar i trsturile de personalitate. Testul este o sarcin perceptiv nestructurata (nu o proba de imaginatie) la care se cere subiectului s spun ce ar putea fi la fiecare plan; proba implica un proces de interpretare a situatiei-stimul (Formdeutung); percepia este o construcie a lumii, pe care o elaborm n acord cu datele noastre interioare fundamentale. Aplicarea Rorschach Materiale necesare: cele 10 planse, cateva foi A4 si aa-numita foaie de locaie, folosit n faza de anchet pentru localizarea rspunsurilor pe plan. Aplicarea testului implic dou faze: 1. Faza de rspuns este prima etapa a aplicarii testului: se noteaza cuvant cu cuvant tot ce spune subiectul, pastrand o atitudine neutra; raspunsurile care nu sunt notate fidel nu pot fi codificate; inregistrarea se face pe o foaie A4 impartita in 2 coloane: in stanga se trec verbalizarile din faza de raspuns, iar in dreapta explicatiile din faza de ancheta. 2. Faza de anchet - se realizeaz dup ce s-au dat toate rspunsurile la cele l0 planse; scopul anchetei este de a clarifica ce a fost perceput n faza de rspuns pentru a permite scorarea rspusurilor. Esential este ca examinatorul vrea s vad asa cum vede subiectul. Un rspuns este considerat clarificat dac, n urma anchetei, examinatorul a aflat cele trei componente majore ale scorrii: locaia (Unde este?), (2) determinanii (Ce l face s semene cu?) i (3) coninutul (Ce este?). Criterii de interpretare a Rorschach A) Variabilele-cheie: scorurile L- lambda i EB- tipul de rezonanta intima ne dau informaii n lumina carora trebuie analizate cele patru clustere. - Lambda - ne arat dac subiectul tinde sa inteleaga lumea dintr-un cadru ingust de referin, simplificand excesiv situatiile cu care se confrunt; - EB - indica stilul de adaptare al subiectului / tipul de rezonan intim - arat dac subiectul este orientat mai mult spre lumea interioar, lumea extern sau ambele. Clusterul cognitiv - in linii mari, arat efortul depus de subiect si complexitatea operaiilor mentale desfurate n rezolvarea de probleme, ct de bun este contactul cu realitatea sau dac exista distorsiuni serioase la nivelul gndirii. Clusterul afectivitate ne da informaii despre controlul emoional, implicarea afectiv i stresul resimtit pe plan afectiv.

B)

C)

34

D)

E) F)

Clusterul imaginii de sine ne d informaii despre modul n care subiectul se percepe pe sine, inclusiv despre obsesiile sau fantasmele care invadeaza imaginea de sine. Clusterul interpersonal se refer la natura si calitatea relaiilor interpersonale ale subictului. Interpretarea final reuneste informatiile desprinse din analiza clusterelor si variabilelor-cheie si le integreaza intr-un tablou final privind: stilurile de conduit, modul de a gndi si de a reaciona, dimensiunea emoional, stilul lui de percepie a celorlali i de relaionare cu ei.

Avantaje i limite ale testului Rorschach Avantaje: - Dintre toate testele proiective, Rorschach-ul se pare ca merita cel mai mult termenul de test: Sistemul Comprehensiv ofera o tehnica standardizat la nivelul aplicrii, scorrii si interpretrii unui test obiectiv; sistemul confer o anumit validitate i siguran scorrii i interpretarii; - Testul msoar o serie de aspecte foarte variate i profunde ale personalitatii subiectului si ofera un tablou integrat al personalitatii, nu divizat ca multe alte teste; - Are aplicabilitate larga intrucat masoara de la stiluri i abiliti cognitive pn la stiluri afectiv-temperamentale i interpersonale. Dezavantaje: - Necesit un timp mare de nvare pentru a putea fi util n practica evalurii personalitii. - Este consumatoare de timp: aplicarea dureaza in medie 30-45 de minute, scorarea in jur de 20-30 minute, iar interpretarea in jur de 2 ore. - Poate fi greu aplicabila in conditii limtate de timp sau numar mare de subiecti.

TESTUL PULSIUNILOR (SZONDI) Leopold Szondi (1893-1986), de formatie medic endocrinolog, a fost unul dintre cei mai originali gnditori din domeniul psihiatriei i psihopatologiei, dar unul dintre cei mai puin menionai n manuale. Baza conceptuala: Analiza destinului (Schicksalsanalyse) introduce noiunea de destin n cadrul tiinelor umane i medicale. Dupa Szondi destinul este un sir de alegeri fundamentale pe care le face individul i care i marcheaz viata in principalele ei domenii: in iubire, prietenie, profesie, boal i moarte (Dumitrascu 2005). Alegerile care contureaz profilul destinului se supun unei determinari familiale o mostenire ereditara care impinge persoana sa faca inconstient anumite alegeri; ca i cum tendintele strmoilor lui ar continua s se manifeste si ii dirijeaza viata. Predispozitiile genetice familiale sunt denumite inconstient familial (Szondi) situat la un nivel intermediar intre inconstientul colectiv postulat de Jung i inconstientul personal descris de Freud. Teoria sa face un salt de la destin la genele familiale si rolul genelor latente recesive asupra reactiilor psihologice; urmeaza un alt salt, de la gena la pulsiune:

35

genele se manifest n viaa subiectului prin anumite pulsiuni a cror interaciune asigur dinamismul psihic individual. Spre deosebire de Freud, care spunea c nu se poate cunoate numrul pulsiunilor, Szondi afirma c ele sunt n numr de patru, fiecare fiind compus din doi factori pulsionali complementari. Acest sistem pulsional descris de Szondi este considerat general uman, iar in functie de incarcatura genetica / familiala pulsiunile se manifest n mod difereniat de la om la om; astfel se pot explica formele maladive in care se pot manifesta anumite pulsiuni puternice. Manifestarea intens a unei pulsiuni nu duce neaprat la dezadaptare; libertatea individului i asumarea propriului destin const n capacitatea lui de a-i contientiza i regla o anumit dispoziie pulsional periculoas. Sistemul pulsional 1. Pulsiunea Sexual - energia investit n activitile sexuale i agresive; compusa din: - Factorul h (iniiala de la homosexualitate) -contureaz latura feminin, tandr a sexualitii; - Factorul s (de la sadism) - se refer la latura masculin, dur a sexualitii. 2. Pulsiunea Paroxismal energia prin care reactionam afectiv sau prin care ne controlm exprimarea emotiilor; compusa din: - Factorul e (de la epilepsie) - se refer la tendina de descrcare brusc a energiei afective; - Factorul hy (de la isterie) - se refer la dorina de exhibiionism. 3. Pulsiunea de Contact energia investit relaia cu obiectele lumii (de cutare, de pstrare, de ataament); compusa din: - Factorul d (de la depresie) indic nevoia de cutare i de pstrare a obiectelor din mediu; - Factorul m (de la manie) - se refer la nevoia de a cbine plcere din aceste obiecte. 4. Pulsiunea Eului energia depus de subiect pentru a regla i a controla celelalte trei pulsiuni, nct s se asigure un echilibru ntre satisfacerea lor i supravieuirea organismului; compusa din: - Factorul k (de la catatonie) - nevoia de organizare a Eului ca entitate distinct de mediu; - Factorul p (de la paranoia) - nevoia de fuziune a Eului cu lumea.

Testul Szondi a aprut din dorina autorului de a da o baza empiric teoriei sale despre schema pulsionala. Materialul testului: 48 de fotografii de bolnavi mental, alese din multe altele, in baza unor cercetri empirice (inclusiv genealogice); fiecare boal reprezinta cte un factor pulsional; majoritatea feelor provin dintr-un atlas de psihiatrie din secolul al XIX-lea, al lui Wilhelm Weygandt, plus cateva figuri de criminali sadici si altele ale unor pacienti a lui Szondi. Szondi alege figurile unor bolnavi mental considerand ca nebunia este o forma extrem i maladiv de manifestare a genelor pulsionale, iar oamenii au tendina de reaciona afectiv puternic la ali oameni care prezint acelasi tip de ncrctur pulsional (genotropism). Sarcina subiectul este sa aleag dintre fotografii pe cele care i plac cel mai mult i cele care i displac cel mai mult reprezentand o situatie de alegere fortata prin care

36

subiectul isi exprima alegerile pe care le face in viata reala. Principiul testului este c dac cunoatem aceste alegeri, putem cunoate personalitatea subiectului. Aplicare i inregistrarea datelor Cela 48 de fotografii ale testului sunt repartizate n sase serii echivalente de cte opt fotografii. Pe spatele fiecarei fotografii apare: - numarul seriei simbolizat printr-o cifr roman (I,II,III,IV,V,VI); - locul fotografiei n seria respectiv notat cu o cifr arab (de la 1 la 8); - initiala - h (homosexualitate), s (sadism), e (epilepsie), hy (isterie), k (catatonie), p (paranoia), d (depresie) sau m (manie) - indicand factorul la care se refer poza respectiv, adica tipul de boal mental pe care o reprezint. Instructaj: V voi arta nite persoane i va trebui s-mi spunei care dintre ele v plac cel mai mult i care v displac cel mai mult. Se pun n faa subiectului cele opt fotografii din prima serie, pe doua randuri de cate patru: Uitai-v la ele i alegei dou persoane care v plac cel mai mult. Nu stai s v gndii prea mult, alegei la prima impresie. O a doua etapa solicita: Acum vreau s alegei dou persoane care v displac cel mai mult i inc dou persoane care v displac din cele rmase. Observatie: Pentru a pune un diagnostic sau a avea o imagine consistent despre personalitatea subiectului, testul trebuie aplicat de cel puin ase ori; se recomand s avem zece profile ale subiectului, testat la intervale de minimum 24 de ore. Dupa faza de inregistrare a alegerilor si respingerilor se trece la faza de elaborare a profilelor pulsionale: o Profil de fatada in care intra alegerile, personele cele mai placute si primele respingeri, cele mai antipatice; profilul pulsional de faad prezint reaciile cele mai actuale care i determin conduita; o Profil complementar experimental sau de culise - in care intra a doua transa de respingeri, iar pentru persoanele simpatice se iau ultimele 2 poze ramase in fiecare serie; profilul de culise arat tendinele latente ale subiectului, care n anumite circumstane se pot actualiza.

Principii generale de codificare si interpretare Fiecare reacie din profilele pulsionale este codificat cu unul dintre urmtoarele patru semne: Reacia pozitiv (+) - se noteaz cu + reacia n care exista 2 sau mai multe alegeri simpatice si maximum una antipatic (2/0, 2/1 ,3/0, 3/1, 4/0, 4/1, 5/0, 5/1, 6/0); reactia pozitiva indica o identificare constienta sau inconstienta cu structura motivationala corespunzatoare acelui factor; Reacia negativ (-) - se noteaz cu + reacia n care exista 2 sau mai multe alegeri antipatice si maximum una simpatic (0/2, 1/2, 0/3, 1/3, 0/4, 1/4, 0/5, 1/5, 0/6); reactia negativa indica existenta unei atitudini negative, refuzul identificarii cu pulsiunea acelui factor care tinde sa se exprime n comportament ntr-o form modificat sau disimulat. Reacia ambivalent () se noteaz cu reacia n care subiectul a ales minimum dou fotografii ale unui factor ca simpatice si minimum dou ca antipatice (2/2, 2/3, 2/4, 3/3, 3/2, 4/2); reaciile ambivalente exprim un conflict intre acceptarea si refuzul simutan al acelei trebuinte; reactiile ambivalente sunt factori simptomatici subiectivi.

37

Reacia nul (0) - se noteaz cu 0 reacie n care apare maximum o alegere simpatic si maximum o alegere antipatic (0/0, 0/1, 1/0, 1/1); reacia nul arat c nu exist momentan o tensiune dinamic n trebuina respectiv; reactiile nule sunt factori simptomatici obiectivi, observabili comportamental, fie normal, fie patologic. In interpretarea unui profil Szondi se analizeaza: - Reactiile tensionate - apar atunci cand subiectul alege cel putin patru fotografii in aceeasi directie (se noteaz cte un ! unde avem 4 alegeri, !! la 5 si !!! la 6 alegeri in aceeasi directie) ; factorii incarcati indica trebuintele cele mai puternice care nu isi pot descarca energia fie din cauza extremei lor intensitati, fie existenta unor bariere interne sau externe; - Reactiile ambivalente - Reactiile nule - Pozitia si tensiunea factorilor din fiecare vector - Combinatiile factoriale pentru fiecare vector in parte. Avantaje i limite ale testului Szondi Avantaje: - Testarea consuma putin timp, la fel si codificarea reactiilor; - Poate oferi, la un nivel minimal al interpretarii, o orientare rapid n problematica subiectului; psihologul poate depista rapid disconfortul produs de tensiunea unor trebuine nesatisfcute; - Ca tehnica non-verbala este accesibila copiilor sau persoanelor cu un nivel redus de instruire; - Testul este mai putin vulnerabil la incercarile subiectului de a trisa, fiind o sarcina putin transparenta pentru subiect. Dezavantaje: - Necesit un timp destul de mare de practic pentru a putea elabora o interpretare complexa despre personalitatea subiectului; - Dificultatea de a face trecerea de la semnificatia de baza a reaciilor pulsionale la anumite trsturi de personalitate sau comportamente; este uneori dificil de corelat reaciile factoriale i vectoriale intre ele pentru a oferi o imagine unitar i dinamic a structurii subiectului.

12. BATERIA DE EXAMINARE PSIHOLOGIC I RAPORTUL PSIHOLOGIC Evaluarea psihologic presupune utilizarea unui instrumentar psihodiagnostic complex, capabil s surprind o arie ct mai mare i n acelai timp relevant de aspecte: abilti, aptitudini, trsturi, motivaii etc.; astfel examenul psihologic presupune folosirea adecvat a ntregului ansamblu de metode specifice psihologiei cu nuane de interpretare i corelare specifice diagnosticului. Bateria de examinare reprezinta o metodologie de evaluare care combina mai multe probe n funcie de scopul testrii pentru a crete puterea de predicie a unor instrumente. Cele mai frecvent folosite metode n psihodiagnostic sunt: anamneza, observaia, chestionarul, interviul i testul. Valoarea fiecrei metode este variabil n

38

funcie de tipul de psihodiagnostic n care este implicat, astfel nct nu se poate anula valoarea unei metode, dar nici absolutiza. ntotdeauna trebuie s se in cont de necesitatea folosirii unor metode diferite in evaluare; fiecarei metode i se acorda o pondere i valoare specifica n rezultatul final cu o interpretare corelat nuanat a informaiilor obtinute din fiecare metod. Din pcate, adesea studiul validitii combinaiilor de teste nu se cunoate. Rmne semnalat ca o necesitate validarea bateriilor de examinare, pentru ca, combinaia de teste aleas s aibe ntr-adevr o valoare predictiv, respectiv validitate ridicat (un exemplu de combinare a metodelor de evaluare l reprezint centrele de evaluare, care s-au dovedit a avea o valoare predictiv ridicat, mult mai bun comparativ cu utilizarea separat a probelor incluse). Alegerea metodelor de evaluare incluse intr-o baterie de examinare este dependenta de (Horghidan 1997): - Criteriul folosit la evaluare de exemplu inteligenta se masoara folosind teste si scale de evaluare, in timp ce complexele se evidentiaza prin observatie si convorbire; - Scopul evaluarii de exemplu evaluarea potentialului cognitiv se face cu precadere prin teste in cazul selectiei de personal, si preponderant prin scale de evaluare atunci cand scopul este instituirea unui program educationalrecuperator; - Varsta persoanei evaluate unele metode nu sunt potrivite pentru evaluarea copiilor, in timp ce altele nu pot fi aplicate pentru evauarea persoanelor varstnice. In procesul de decizie privind alegerea unui chestionar sau test in favoarea altuia similar se tine cont de calitatile psihometrice ale probelor, pentru a asigura o valoare ridicata a rezultatelor obtinute.

RAPORTUL PSIHOLOGIC Raportul psihologic este expresia condensat a activitii de testare / evaluare psihologic a unei persoane (client, consumator de servicii etc.) care rspunde cu instrumentele tiinei sale scopului pentru care a fost desfurat investigaia. Raportul psihologic nu se confund cu fia psihologic, deoarece raportul rmne la client, iar fia la psiholog; raportul traduce n termeni inteligibili informaia prezent n fi, la care se adaug obligatoriu capitole de interpretare, sumarizare (concluzii) i recomandri. Raportul psihologic nu exclude partea tehnic de prezentare a datelor (notele brute i notele standard ale testelor utilizate), dar important este traducerea limbajului cifric ntr-o descriere narativ, ntr-un limbaj accesibil clientului. Rapoartele se adapteaza nivelului de comprehensibilitate al beneficiarului fiind redactat n termeni profesioniti, dar i accesibili celui care a comandat-o. Forma pe care o ia raportul este de obicei direct legat de tipul de examen i de cerinele beneficiarului: raportul unui examen clinic difer n amploare i profunzime a interpretrilor de raportul unui examen de selectie; raportul privind consilierea educaional difer n coninut i tip de centrare pe probleme de raportul de expertiz judiciar. Un psihodiagnostic profesional poate implica si elemente clinice; un psihodiagnostic clinic poate evidentia carente profesionale. Cand se cere o evaluare globala a unui subiect se insista frecvent asupra folosirii unui psihodiagnostic

39

complex care sa abordeze atat clinic, cat si educational / profesional un subiect. Datorita resurselor de timp si numarului mare de subiecti ce trebuie adesea investigati, psihodiagnosticul complex este mai putin raspandit - el implica un numar mai mare de metode si instrumente folosite, are o durata mare de desfasurare, si o interpretare mai complexa. Condiiile i principiile generale de ntocmire a raportului se refera la: - obiectivitate - non-intruziune - lipsa de ambiguitate i subiectivism - respectarea confidentialitatii - neutilizarea unor termeni care nu sunt inteligibili beneficiarului - explicarea semnificaiei rezultatelor prezente. O deficien const n descriptivismul exagerat (privind comportamentul subiectului in timpul examinarii) fara a oferi si comentarii asupra acestor prezentri. Rapoartele descriptive compuse din copierea din manualul testului a propozitiilor corespunzatoare unui scor sau ansamblu de scoruri la teste nu sunt decat o recolta de concepte si idei disparate, uneori contradictorii, desprinse din fiecare test si servite drept interpretare, fara vreun efort de intelegere si integrare din partea psihologului. n raport se includ explicaii posibile, atenionnd cnd acestea nu sunt certe (posibil, risc pentru etc.). n situaia unor rezultate contradictorii este important ca psihologul s prezinte obiectiv constatrile i s ncerce explicarea inconstanelor, incertitudinilor, discordanelor dintre date. Structura raportului psihologic Structura unui raport psihologic trebuie s cuprind (Clinciu, prelucrare dup Richard 1988): 1. Date factuale si de identificare a subiectului - sunt datele care descriu caracteristicile demografice principale pentru identificarea subiectului i includerea sa intr- o categorie; se refer la informaii precum: data naterii, data evalurii (care permit determinarea vrstei), sex, colarizare, ocupaie, starea civil etc. In cazul prezentarii unui studiu de caz in contextl educational, universitar, la conferinte, seminarii, cercetari etc. se anonimizeaza datele care pot duce la identificarea clientului / cazului din motive de confidentialitate, deontologie profesionala. 2. Scopul evaluarii psihologice (motivul evalurii sau intrebarea de referin / reper) indic cine a cerut evaluarea psihologic i in ce scop. 3. Testele administrate si rezultatele obtinute (note brute si note standard) pentru anumite tipuri de teste pot exista foi de inregistrare / centralizare; aceast seciune conine informaie de strict specialitate i vizeaz personalul de specialitate in cazul in care raportul ajunge la ali psihologi sau categorii de specialiti. 4. Anamneza sau istoria personala a cazului care este ghidat de scopul explicit al evalurii, astfel inct investigarea trecutului clientului s surprind elementele semnificative din viaa persoanei, relevante in legtur cu acest scop (ex. evaluarea in vederea seleciei profesionale se intereseaz de evoluia educaional i profesional, dar nu de aspecte legate de famile / relaii de famile).

40

5. Observatii relevante din timpul examinarii care se refer la aspecte precum conduita general in timpul examenului, starea de mobilizare, fluctuaie a ateniei datorate scderii motivaiei, interesului sau epuizrii, stilul de abordare cognitiv, strategiile utilizate (mai ales la probele de performan), aspecte legate de autocontrol, impulsivitate, nivel de energie, comentariile cu care se asociaz reuita / nereuita, tolerana la frustrare etc. 6. Interpretarea rezultatelor este cea mai complex i cea mai important parte a raportului psihologic deoarece face sinteza datelor psihometrice cu cele de anamnez, de observaie i provenite din surse colaterale, cu scopul de a le da un sens inteligibil pentru client, printe, beneficiar, intr-o manier obiectiv, dar care s nu lezeze, informaia fiind explicit i utilizabil i in alte contexte. 7. Sumarizarea este seciunea in care se rezum in unul-dou paragrafe rezultatele de ansamblu ale intregului examen. 8. Recomandari sugestiile oferite sunt date in sensul potenrii calitilor insuficient puse in valoare i a optimizrii sau compensrii aspectelor deficitare. Att in literatura de specialitate, ct i in practica curent intlnim formate foarte diferite de rapoarte psihologice in funcie de scopul evalurii, metodele folosite in evaluare, persoana creia i se adreseaz raportul i nu in ultimul rnd persoana care redacteaz raportul. De obicei intlnim diferene mari de format intre raportul psihologic al funciilor intelectuale i cel al profilului de personalitate. Raporturile descriptive merg cu un pas dincolo de raporturile de scoruri prin includerea interpretrilor rezultatelor scal cu scal (in cazul testelor de personalitate). Important de reinut este faptul c lungimea unui raport psihologic nu d ins i valoarea acestuia. Valoarea raportului psihologic este data de: - Gradul de acoperire a scopului i a ateptrilor clientului; - Msura n care s-a operat cea mai potrivit selecie a testelor i a procedurilor disponibile la un moment dat, n raport cu solicitarea clientului; - Faptul de a include datele cele mai pertinente reieite din observatie, care au o mare valoare diagnostic; - Faptul dac rezultatele sunt confirmate de timp fidelitatea test-retest), de ali evaluatori (fidelitatea interscoreri sau interspecialiti), de faptele anticipate (validitatea relativ la criteriu) sau de viaa nsi aflat dincolo de peretii cabinetului (validitatea ecologica); - Faptul de a oferi altor specialiti (profesori, medici, sociologi etc.) puncte de sprijin solide in deciziile sau n interventiile lor de specialitate; - Faptul de a ine pasul cu cele mai noi si avansate standarde din domeniu, furnizate de rile cu mare tradiie n testarea psihologic. La final raportul psihologic se parafeaz, se dateaz i semneaz, moment in care devine un document oficial cu consecine posibile asupra clientului, document pentru care psihologul ii asum responsabilitatea.

Bibliografie selectiva 1. Clinciu, A. (2005). Psihodiagnostic. Brasov: Editura Universitatii Transilvania. 2. Cretu, R.Z. (2005). Evaluarea personalitatii. Modele alternative. Iasi: Polirom.

41

3. Dumitracu, N. (2005). Tehnicile proiective n evaluarea personalitii. Bucuresti: Editura Tgrei. 4. Jourdan-Ionescu, C., Lachance. J (2005). Desenul familiei. Bucuresti: Editura Profex. 5. Minulescu, M. (2005). Psihodiagnoza moderna. Chestionarele de personalitate (Ed.II ed.). Bucuresti: Editura Fundatiei Romania de Maine.

42