P. 1
Drept Civil. Introduce Re. Persoane

Drept Civil. Introduce Re. Persoane

|Views: 445|Likes:

More info:

Published by: Mrejeru Mihaela Loredana on Jun 24, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/08/2014

pdf

text

original

Prof. univ. dr. Ovidiu Ungureanu – Drept civil. Partea generală.

Persoanele
PROGRAMA ANALITICĂ

Disciplina: Drept civil. Partea generală. Persoanele Facultatea de Drept „Simion BărnuŃiu” Profilul: ŞtiinŃe juridice Specializarea: Drept An de studiu: I ID Titular curs: Ovidiu Ungureanu Categoria formativă: Disciplină fundamentală (DF) Categoria de opŃionalitate: Disciplină impusă (DI) Forma de evaluare: Examen (E) Materiale didactice necesare: Suport de curs în format electronic; curs tipărit Scop: cunoaşterea şi înŃelegerea instituŃiilor studiate; formarea limbajului juridic; formarea deprinderii de a aplica cunoştinŃele teoretice pentru soluŃionarea unor speŃe. • Obiective: - însuşirea cunoştinŃelor teoretice referitoare la raportul juridic civil, actul juridic civil, proba dreptului subiectiv civil, prescripŃia extinctivă, subiectele dreptului civil, persoana fizică şi persoana juridică; - formarea deprinderii de a întocmi referate pe baza unei tematici date; - formarea deprinderii de a lucra cu actele normative în materie; - dezvoltarea capacităŃii de a aplica cunoştinŃele teoretice la exemple şi speŃe concrete; - formarea deprinderii de a alcătui o speŃă pe baza unui algoritm dat; - dezvoltarea gândirii, imaginaŃiei, memoriei, creativităŃii. Bibliografie obligatorie: O. Ungureanu, Drept civil. Introducere, ediŃia a VII.a, Editura Rosetti, Bucureşti, 2005; O. Ungureanu, C. Jugastru, Drept civil. Persoanele, Editura Rosetti, Bucureşti, 2003. Bibliografie facultativă: C. Hamangiu, I. Rosetti, Bălănescu, Al. Băicoianu, Tratat de drept civil, vol. I, Restitutio, Editura All, Bucureşti, 1995; Gh. Beleiu, Drept civil tomân. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil, ediŃia a VI-a revăzută şi adăugită de M. Nicolae, P. Truşcă, Editura Şansa S.R.L., Bucureşti, 2000. • • • • • • • • • • •

ConŃinut (descriptori)

1. ConsideraŃii generale privind dreptul civil: definire, domeniu, principii, norme imperative şi dispozitive, izvoare, aplicarea legii civile în timp, în spaŃiu şi asupra persoanelor, interpretarea legii civile. 2. Raportul juridic civil: noŃiune, caracter, structură, subiecŃi, conŃinut, obiect, bunurile, faptele juridice. 3. Actul juridic civil: NoŃiune şi clasificare, condiŃii pentru valabilitatea actului juridic civil, modalităŃile actului juridic civil, efectele actului juridic civil, nulitatea actului juridic civil. 4. Proba dreptului subiectiv civil: obiectul şi sarcina probei, mijloacele de probă. 5. PrescripŃia extinctivă: definire, domeniu de aplicare, termenele, începutul cursului prescripŃiei extinctive, suspendarea, întreruperea şi repunerea în termenul de prescripŃie. 6. Persoana fizică. ExistenŃa persoanei fizice: drepturile personalităŃii, viaŃa-capacitatea de folosinŃă, moartea-încetarea capacităŃii de folosinŃă, incapacităŃile de folosinŃă ale persoanei fizice. 7. Capacitatea de exerciŃiu: definire şi caractere juridice, fazele capacităŃii de exerciŃiu. 8. Identificarea persoanei fizice: numele, domiciliul, starea civilă. 9. Ocrotirea persoanei fizice: minorii, majorii. 10. Persoana juridică: tipologie, elemente definitorii ale persoanei juridice. 11. ÎnfiinŃarea persoanei juridice: prin act de dispoziŃie, prin act de înfiinŃare recunoscut, prin act autorizat, capacitatea civilă a persoanei juridice. 12. Identificarea persoanei juridice: atribute de identificare generale, atribute de identificare caracteristice anumitor persoane juridice. 13. Reorganizarea şi încetarea persoanei juridice: definiŃie şi forme, comasarea, divizarea, efectele reorganizării, încetarea persoanei juridice.

.

disciplina de învãtãmânt. expresia "drept civil" evocã acea posibilitate sau prerogativã recunoscutã de legea civilã titularului dreptului civil. Principalele lui subdiviziuni sunt: dreptul constitutional. Principalele sisteme de drept Împãrtirea clasicã le divide în patru: sistemul anglo-saxon (common-law). Dreptul national se împarte si el în drept public si drept privat. dreptul comercial. se împarte în primul rând în Drept international (public si privat) si Drept national. dreptul administrativ. el este dreptul persoanelor private (persoane fizice si persoane juridice de drept privat). El cuprinde în principal dreptul civil. sistemul comunist. El a apãrut în Anglia ca un drept jurisprudential si s-a extins în SUA. §3. sistemul romano-germanic. sistemul religios. Sistemul common-law.Dreptul public se ocupã de constituirea statului si a puterilor publice si de raporturile dintre stat si particulari în general. Terminologie si definire Expresia "drept civil" poate fi luatã în trei sensuri si anume: Mai întâi ea desemneazã ramura de drept civil a sistemului de drept românesc. Australia. prin drept civil se desemneazã o ramurã a stiintei juridice. §2. Diviziunea dreptului Dreptul. drept penal etc. stiintã ce are ca obiect dreptul civil. DefiniŃia pe care o propunem: dreptul civil este ramura care reglementează raporturi patrimoniale şi nepatrimoniale stabilite între persoane (fizice şi juridice) având la bază libertatea şi egalitatea juridică. În sfârsit. Dreptul privat se ocupã de actele particularilor care nu pun în discutie decât interesele individuale. Canada mai putin provincia Quebec etc.1 Capitolul I Consideratii generale privind dreptul civil §1. într-o a treia acceptiune. Noua Zeelandã. . Într-un al doilea sens. dreptul familiei etc. în general.

contractul de mandat etc.uzul. principiul legalitãtii si principiul separatiei puterilor în stat. diviziunea: drepturi orientale si drepturi europene. Abordarea drepturilor religioase trebuie sa aiba în vedere. izvoarele raportului juridic civil (adicã actele si faptele juridice) si dovada sau proba acestui raport. contractele civile speciale (contractul de vânzare-cumpãrare.principiile generale ale dreptului civil român.).germanic. §8. obiectul dreptului civil este format din raporturi patrimoniale si raporturi nepatrimoniale stabilite între persoanele fizice ori persoanele juridice. aplicabile tuturor institutiilor dreptului civil. §7. de bazã. Acest drept profund ideologizat a fost dreptul fostei URSS si a tarilor satelite ale acesteia (tarile socialiste). principiul egalitãtii în fata legii. într-o oarecare masura.2 Sistemul romano . ele fiind formate din aliajul dreptului roman si cutumele germanice (Germania. continutul si obiectul acestui raport). subiectele dreptului civil (persoana fizicã si persoana juridicã). prescriptia extinctivã. inclusiv în America Latinã. El poate fi divizat în drepturile latine bazate pe dreptul roman (Franta. principiul egalitãtii în fata legii civile. Elvetia etc. succesiunile. Scandinavia. Modelul este ilustrat de dreptul musulman. Cele mai importante sunt: principiul proprietãtii. Delimitarea dreptului civil fatã de alte ramuri de drept 2 . În al doilea rând. Aceste principii le gãsim formulate în legea civilã lato sensu.) si drepturile germanice. deosebim douã categorii de principii si anume: 1) . dreptul de proprietate intelectualã (dreptul de autor si de inventator). Belgia. Italia. uzufructul. actul juridic civil. contractul de locatiune. Acest sistem are o arie largã de rãspândire în întreaga lume. dupã pãrerea noastrã. Portugalia. Spania. § 6. Sunt principii fundamentale ale dreptului român si îsi au aplicatiune în întreaga legislatie a României: principiul democratiei. principiul îmbinãrii intereselor personale cu cele generale. abitatia. administrarea ori folosinta).principiile fundamentale ale dreptului român care au incidentã si în dreptul civil.). drepturile reale principale (dreptul de proprietate cu dezmembrãmintele sale . obligatiile civile. Principiile dreptului civil În dreptul civil. contractul de donatie. doctrina era cea marxist-leninista. Sistemul comunist. Austria. servitutea. Sistemul religios. Domeniul dreptului civil Institutiile dreptului civil sunt: raportul juridic civil (care cuprinde normele privitoare la pãrtile. unele tãri din Orientul Apropiat si chiar în Africa. bunurile. 2) . Principiile generale ale dreptului civil sunt idei directoare. România etc. principiul ocrotirii drepturilor subiective civile şi principiul bunei credinŃe.

nu însã toate aceste raporturi fac parte din obiectul dreptului civil. prohibitiv sau onerativ. art. 1296 C. Specificã dreptului civil este metoda egalitãtii juridice a pãrtilor dintr-un raport juridic civil Alt criteriu care ajutã la delimitarea ramurilor de drept este acela al caracterului normelor: norme dispozitive si norme imperative. specificul sanctiunilor si principiile dreptului civil. 1305 C. prin izvor de drept civil întelegem forma specificã de exprimare a normelor de drept civil. Definire. fie protejându-le drepturile sau interesele în privinta cãrora are a decide însusi titularul dreptului. Metoda de reglementare. fie întregindu-le vointa. Norme imperative si norme dispozitive Principala clasificare care are în vedere caracterul normelor. Normele permisive nici nu impun si nici nu interzic sãvârsirea unei actiuni. stabilesc o conduitã univocã si strict determinatã de la care subiectul raportului de drept civil nu se poate abate decât asumându-si riscul sanctiunii prevãzute de lege. Obiectul de reglementare al dreptului civil este format din douã mari categorii: raporturi patrimoniale si raporturi nepatrimoniale. §10. În general. în general. Normele dispozitive (interpretative sau declarative) înlesnesc libertatea pãrtilor fie suplinindu-le vointa neexprimatã. lãsând la aprecierea pãrtilor sã aleagã conduita pe care voiesc a o urma din mai multe variante posibile indicate de lege (de exemplu. Pentru dreptul civil sanctiunea specificã este restabilirea dreptului subiectiv civil încãlcat care se face fie prin repararea prejudiciului cauzat. Alt criteriu de delimitare a dreptului civil este caracterul sanctiunii. fie prin încetarea actiunii de vãtãmare a dreptului personal nepatrimonial.civ). caracterul normelor. Izvoarele dreptului civil Notiune. §9.3 Delimitarea dreptului civil fatã de alte ramuri de drept vizeazã mai multe criterii. Acestea. Pentru dreptul civil sunt specifice normele dispozitive (permisive. metoda de reglementare. sunt: obiectul de reglementare. se vor aplica prevederile normei (art.). distinge între normele dispozitive si normele imperative. Clasificare.civ. . calitatea subiectelor. Normele imperative (categorice) sunt cele care. Normele supletive sunt acele reglementãri legale care în anumite situatii permit ca persoanele singure sã-si aleagã conduita de urmat si numai în situatia în care nu si-au ales singure aceastã conduitã. supletive sau interpretative).

Sunt considerate izvoare indirecte ale dreptului civil jurisprudenta (practica judiciarã) si doctrina (stiinta dreptului). 12. §. Alte izvoare ale dreptului civil. sunt interpretãri oficiale. În timp legile au o viatã a lor delimitatã între momentul intrãrii lor în vigoare si momentul iesirii lor din vigoare. apartinând unui stat (sau numai pe o parte a acelui teritoriu. în limitele teritoriului unui stat dar uneori ele pot cuprinde si elemente de extraneitate. interpretarea poate fi: 4 . 3. c) Interpretarea judiciarã.4 Izvoarele formale ale dreptului civil pot fi clasificate dupã mai multe criterii. Dupã rezultatul la care se ajunge.1. Dupã criteriul ierarhiei organului de stat care emite norma distingem: a) Legile (în sens restrâns) adicã actele normative adoptate de organul legiuitor al statului (Parlamentul). legi ordinare. Interpretarea literalã. Consideratii generale.2. §11. pe teritoriul a douã sau mai multe state. În spatiu legile civile au aplicabilitate pe un anumit teritoriu. 12. 12.) este o regulã de conduitã statornicitã de-a lungul vremii în practica vietii sociale si care tinde uneori a deveni regulã de drept.1. desfãsurându-se. 2. realizatã de un organ de stat îndreptãtit sã facã aceastã interpretare. extensivã sau restrictivã. b) Interpretarea legalã. în sensul unei juste aplicãri. dublat de acela al generalitãtii aplicãrii legii civile la toate raporturile de drept civil. Interpretare oficialã. dacã e vorba de legile locale) si nu au nici o eficientã pe teritoriul altui stat care are propriile sale legi. Principiul fundamental care guverneazã aplicarea legii civile asupra persoanelor este acela al egalitãtii subiectilor de drept civil în fata legii civile. de lãmurire si explicare a continutului si sensului normei. Interpretarea oficiala si interpretarea neoficiala A. în spatiu si asupra persoanelor 11. La rândul lor legile pot fi clasificate în trei categorii: legi constitutionale. situatiile juridice se încadreazã. iar situatiile juridice se înscriu în timp prin data constituirii si data stingerii lor. Morala nu constituie un izvor de drept distinct ci unul derivat în mãsura în care ea este încorporatã în lege. de regulã. datina juridicã etc. dupã caz:a) Interpretarea autenticã. Aplicarea legii civile în timp. Astfel: 1. Obiceiul sau cutuma (obiceiul pãmântului. Interpretarea legii civile Interpretarea legii este o operatie logico-juridicã rationalã. legi organice. succesiv sau simultan.

b) Continutul raportului juridic. rudenie etc. argumentul per a contrario. Care sunt principiile care guvernează aplicarea legii civile în timp? Dar în spaŃiu? Care sunt izvoarele dreptului civil? DaŃi exemplu de o normă civilă dispozitivă-permisivă folosind Codul civil Ce înŃelegeŃi prin argumentul a pari? Capitolul II Raportul juridic civil §1. Structurã Notiunea de raport juridic civil. f) Interpretarea structuralista . raporturile de proprietate. Metodele de interpretare : a) Interpretarea gramaticalã . cele de succesiune. argumentul a fortiori. Notiune. cele de obligatii. Cele mai frecvent utilizate sunt: argumentul a pari (sau de analogie). b) Raportul juridic civil are un caracter volitional . Caracterele juridice ale raporturilor juridice civile sunt urmãtoarele: a) Raportul juridic civil este un raport social . trei elemente distincte: a) Subiectii sau pãrtile raportului juridic. adicã persoanele (fizice sau juridice) între care se leagã raportul juridic. adicã drepturile si obligatiile care leagã cele douã pãrti ale raportului juridic.b) Interpretarea logicã este aceea care se face dupã anumite reguli rationale numite argumente. d) Interpretarea istoricã (numita uneori evolutivă. IdentificaŃi deosebirile dintre principalele sisteme de drept. Asa sunt. Sunt raporturi juridice acele raporturi sociale care sunt reglementate de lege (de norme juridice). Raporturile personale (nepatrimoniale) si raporturile patrimoniale reglementate de norme de drept civil sunt raporturi juridice civile. b) Interpretarea extensiva. Caracter. argumentul reductio ad absurdum si argumentul ab eodem .5 a) Interpretarea literalã (sau strictã) . c) Raportul juridic civil se caracterizeazã esentialmente prin pozitia juridicã de egalitate a pãrtilor (subiectilor).3. 12. Test pentru autocontrol: DefiniŃi dreptul civil şi funcŃiile dreptului civil. de pildã. . Structura raportului juridic civil cuprinde.c) Interpretarea sistematicã . EnumeraŃi şi explicaŃi principiile dreptului civil. c) Interpretarea restrictiva . într-o strânsã unitate.

care au discernãmântul faptelor lor. nota bene. adicã drepturi subiective. Continutul raportului juridic civil este alcãtuit din drepturile si obligatiile pãrtilor (subiectilor) adicã din drepturile subiectului activ si din obligatiile subiectului pasiv între care se stabileste raportul juridic. garantatã 6 .5. Prin subiect al raportului juridic civil se întelege calitatea de a fi titular al drepturilor si obligatiilor ce alcãtuiesc continutul raportului juridic. Notiunea de continut al raportului juridic civil.1. 3. Continutul raportului juridic civil 3. Notiunea de drept subiectiv civil. adicã însãsi prestatia (actiunea sau inactiunea) pe care o parte a raportului juridic este îndreptãtitã sã o pretindã celeilalte si pe care aceastã din urmã parte este obligatã sã o sãvârseascã (sau sã se abtinã de la sãvârsirea ei). Capacitatea civilã de folosintã este aptitudinea generalã de a avea drepturi si obligatii civile. De regulã. Notiune.la moartea persoanei. 2. 2.6.6 c) Obiectul raportului juridic. Capacitatea civilã de folosintã a persoanelor fizice începe odatã cu nasterea persoanei si înceteazã odatã cu moartea sa. Subiectii raportului juridic civil 2. potrivit legii. Pânã la vârsta de 14 ani minorii sunt complet lipsiti de capacitate de exercitiu. Dacã toate persoanele fizice au capacitatea de folosintã recunoscutã de lege pe simplul considerent cã ele existã ca fiinte umane. de a intra ca atare în raporturi juridice civile. §2. Decretul nr. capacitatea de exercitiu dobânditã la vârsta majoratului dureazã toatã viata încetând odatã cu capacitatea de folosintã . deoarece numai acestea îsi pot da seama de consecintele actelor lor producãtoare de efecte juridice. elementele continutului raportului juridic civil sunt: dreptul subiectiv si obligatia civilã. Sunt deci subiecti. Dreptul obiectiv recunoaste indivizilor largi prerogative de actiune sub forma unor drepturi individuale. Nu existã drept subiectiv decât în cadrul permis de dreptul obiectiv. Capacitatea civilã de exercitiu este aptitudinea persoanelor de a dobândi drepturi si de a-si asuma obligatii prin acte juridice proprii. Nota bene. apoi nu toate persoanele fizice au capacitatea de exercitiu ci numai acelea care au o vointã constientã. o capacitate civilã de exercitiu restrânsã. fie obligatii civile corelative acestor drepturi. Minorii care au împlinit vârsta de 14 ani dobândesc.1.4. §3. persoanele fizice sau persoanele juridice între care se leagã un raport juridic si care au unul fatã de celãlalt fie drepturi subiective. adicã aptitudinea de a fi subiect de drept civil. fãrã nici o discriminare (art. Prin drept (civil) subiectiv întelegem posibilitatea titularului (subiect activ) de a desfãsura o anumitã conduitã. Definitia si caracterele juridice ale dreptului subiectiv. 4. 3. Capacitatea civilã de folosintã este recunoscutã de lege tuturor persoanelor fizice. 31/1954).3.

drepturile nepatrimoniale de autor. 3. sã facã sau sã nu facã ceva. de a da (adicã de a constitui sau strãmuta un drept real asupra unui lucru). sub constrâgere statalã . Sunt drepturi absolute: 1. adicã cele care rezultã din acte juridice sau din fapte juridice în temeiul cãrora una sau mai multe persoane determinate. Clasificarea drepturilor patrimoniale în drepturi reale si drepturi de creantã. Drepturile subiective civile cu continut economic (drepturi patrimoniale) pot fi subclasificate în: a) Drepturi reale în temeiul cãrora titularul îsi poate exercita atributele (prerogativele) corespunzãtoare în mod direct asupra unui lucru si care permite a se retine din utilitãtile sale economice fãrã a avea nevoie de concursul altor persoane. drepturile rezultând din raporturile conjugale si din raporturile de familie. La rândul lor acestea de divid în . în calitate de debitor. d) Dreptul subiectiv ia fiintã ca atare din momentul nasterii raportului juridic. determinate din chiar momentul stabilirii raportului juridic. sau de a nu face ceva (de a se abtine de la sãvârsirea anumitor acte sau fapte juridice). a face sau de a nu face ceva. adicã legãtura de drept prin care debitorul se gãseste obligat fatã de creditor sã dea.în opozitie cu cele absolute . în calitate de creditor. evaluabil în bani. obligatia este aspectul negativ al raportului obligational. de a face (de a sãvârsi anumite acte sau fapte juridice). Astfel sunt: dreptul vânzãtorului de a primi pretul si al cumpãrãtorului de a primi lucrul cumpãrat.7 de lege prin putinta de a pretinde subiectului pasiv o anumitã comportare corespunzãtoare care poate fi impusã la nevoie prin forta de constrângere a statului. dreptul persoanei pãgubite printr-o faptã ilicitã si culpabilã de a primi despãgubiri etc.) 2. b) Drepturile relative . a) Drepturile absolute sunt acelea cãrora le corespunde obligatia generalã a tuturor persoanelor de a se abtine de a le încãlca. Drepturile civile subiective prezintã urmãtoarele caractere specifice: a) Dreptul subiectiv presupune întotdeauna existenta unei obligatii corelative . Drepturi patrimoniale si drepturi nepatrimoniale (sau extrapatrimoniale). Drepturile subiective civile sunt patrimoniale sau nepatrimoniale dupã cum ele au sau nu au un continut economic. de inventator si cele conexe lor etc. îndeplinirea obligatiei corelative de a da.5. Sunt drepturi relative toate drepturile de creantã. Drepturile reale principale si cele derivate din dreptul de proprietate privatã. Drepturile personale extrapatrimoniale (dreptul la nume. la onoare etc. are dreptul de a pretinde si obtine de la una sau mai multe persoane determinate. Reciproca dreptului subiectiv este obligatia.sunt cele cãrora le corespunde obligatia uneia sau mai multor persoane. b) Dreptul subiectiv conferã titularului sãu posibilitatea de a pretinde subiectului pasiv sã-si îndeplineascã obligatia corelativã . c) Dreptul subiectiv conferã titularului sãu posibilitatea de a desfãsura o anumitã conduitã . Clasificarea drepturilor civile subiective. Drepturi absolute si drepturi relative.

. va fi antrenatã rãspunderea civilã. Obligatiile civile (corelative drepturilor) pot fi clasificate în functie de diferite criterii. interventia fortei de constrângere a statului pentru a obtine respectarea sau restabilirea dreptului împotriva oricãrei persoane care l-ar nesocoti sau 8 . adicã exercitarea lui în alt scop decât acela în vederea cãruia dreptul respectiv este recunoscut de lege.8. Sanctiunea abuzului de drept constã în refuzul organului jurisdictional de a protegui dreptul folosit abuziv iar atunci când el se concretizeazã într-o faptã ilicitã cauzatoare de prejudicii. servitute. ca acesta sã dea. b) Drepturile de creantã sunt acele drepturi patrimoniale în temeiul cãrora subiectul activ numit creditor. Apãrarea drepturilor civile prin mijloace juridice. a face sau a nu face ceva si care la nevoie poate fi impusa prin forta coercitiva a statului. d) În functie de opozabilitatea lor. opozabile si tertelor persoane (scriptae in rem) sau obligatii reale (propter rem). Obligatia de rezultat rezidã în îndatorirea debitorului de a obtine un rezultat determinat. obligatiile se împart în obligatii civile (perfecte) si obligatii naturale (imperfecte). . uzufruct.obligatii pozitive (dare si facere) si obligatii negative (non facere). obligatiile se pot împãrti în: . conduita care consta în a da. ipoteva. 3. adicã sã îndeplineascã o obligatie corelativã prin executarea cãreia se realizeazã dreptul creditorului. Astfel: b) În functie de obiectul lor. Abuzul de drept în dreptul civil însemnã exercitarea unui drept civil subiectiv dincolo de limitele sale firesti.6. c) În functie de puterea sanctiunii lor. obligatiile pot fi obisnuite (opozabile numai debitorului). privilegii).9. pretinsa de subiectul activ corespunzatoare dreptului subiectiv corelativ. 3. 3. superficie) si drepturi reale accesorii (gaj.obligatii de a da.obligatii determinate (sau de rezultat) si obligatii de prudentã sau diligentã (ori de mijloace). prin actiune în justitie. Principalul mijloc juridic de drept civil pentru apãrarea drepturilor subiective este posibilitatea acordatã de lege titularilor de drepturi de a cere. Abuzul de drept. Clasificarea obligatiilor civile corelative drepturilor subiective Obligatia civila poate fi definita ca fiind îndatorirea subiectului pasiv de a avea o anumita conduita. abitatie. Exercitarea drepturilor civile subiective.8 drepturi reale principale (dreptul de proprietate si dezmembramintele sale : uz. sã facã sau sã nu facã ceva. Adesea abuzul de drept este o sursã de rãspundere civilã. a face sau a nu face ceva . poate pretinde subiectului pasiv numit debitor.

5. Bunurile divizibile sunt acele bunuri susceptibile de împãrtire. Prin obiect al raportului juridic întelegem actiunea sau abtinerea la care este îndreptãtit subiectul activ si de care este tinut subiectul pasiv al raportului juridic adicã conduita sau comportamentul subiectilor raportului. Bunuri scoase din circuitul civil si bunuri aflate în circuitul civil. Bunurile se clasifica în consumptibile si neconsumptibile dupa cum întrebuintarea lor obisnuita implica sau nu consumarea lor materiala sau juridica (înstrainarea) de la prima utilizare. Bunuri consumptibile si bunuri neconsumptibile. Obiectul raportului juridic civil Notiunea de obiect al raportului juridic. fie al unei persoane fizice. fie al unei persoane juridice. 461 statueazã cã "toate bunurile sunt imobile sau mobile". Bunurile indivizibile sunt acele bunuri care nu pot fi împãrtite fãrã a li se schimba destinatia. fãrã ca prin aceastã operatie sã li se schimbe destinatia.1. Notiunile de "lucru" si "bun". 2. Aceasta diviziune a bunurilor are la baza criteriul posibilitatii încheierii de acte juridice civile cu privire la unele bunuri. 1. 6. Bunuri fungibile si bunuri nefungibile. Bunuri divizibile si bunuri indivizibile. Bunurile 5.9 încãlca si pentru a impune prin constrângere juridicã executarea silitã a hotãrârii judecãtoresti astfel pronuntate. 5. Aceasta este clasificarea prevãzutã în mod expres în Codul civil care în art. §5. . sub forma unor drepturi ce intrã în compunerea unui patrimoniu. 4. Bunuri determinate prin caractere individuale (res certa) si bunuri determinate prin caractere generice (res genera). Pentru ca un lucru sã devinã bun în sens juridic este necesar ca acesta sã fie util omului. Aceastã clasificare are în vedere numai bunurile mobile nu si pe cele imobile. Bunuri imobile (nemiscãtoare) si bunuri mobile (miscãtoare). 3. Clasificarea bunurilor. sã aibã o valoare economicã si sã fie susceptibil de apropriere. Bunurile fungibile sunt acelea care pot fi înlocuite unele cu altele în executarea unei obligatii (res quarum una alterius vice fungitur). §4.2.

unul apare ca principal iar celãlalt ca accesoriu (auxiliar) celui dintâi. faptele juridice si o datã cu ele izvoarele raportului juridic civil se clasificã în actiuni umane si evenimente. 9. 11. §6. atrag dupã sine anumite consecinte juridice. un teren gol. Această clasificare se referă exclusiv la bunurile care aparŃin statului şi unităŃilor administrativ-teritoriale.10 7. distinge trei categorii de fructe: naturale. potrivit legii. Izvoarele raportului juridic civil concret Faptele juridice sunt acele împrejurãri care. Textul art. 8. Bunuri de capitalizare si bunuri de consumatie. b) Evenimentele (adicã faptele naturale) sunt acele fapte juridice care se produc independent de vointa omului si de care norma de drept civil leagã anumite efecte juridice (consecinte juridice). Dupã caracterul volitional.actiuni sãvârsite cu intentia de a produce efecte juridice si actiuni sãvârsite fãrã intentia de a produce efecte juridice dar care efecte se produc totusi. Sunt bunuri de consumatie bunurile de confort sau de uz curent. cãrora le lipseste materia tangibilã. Bunurile sesizabile sunt acele bunuri care pot fi urmãrite în cadrul executãrii silite a debitorului. Sunt bunuri de capitalizare acelea care formeazã baza cea mai consistentã a averii private. 10 . bunurile incorporale sunt acele bunuri care nu au o existentã materialã (corp. substantã). fãrã a-si pierde o existentã distinctã. Bunurile corporale sunt acele bunuri care au o existentã materialã fiind percepute prin simturile omului. 10.). sunt acele bunuri susceptibile de a produce fructe fãrã consumarea substantei lor. Bunurile frugifere. Bunuri corporale si bunuri incorporale. Bunuri sesizabile si bunuri insesizabile. 483 C. cum ar fi drepturile. civ. Test pentru autocontrol : Ce întelegeti prin raport juridic civil ? Ce întelegeti prin capacitate de exercitiu ? Care sunt fazele acesteia ? Din ce este format continutul raportului juridic civil? Realizati o schema a drepturilor subiective. Aceastã distinctie este opera doctrinei. Sunt situatii când un bun. Faptele juridice. a) Actiunile umane la rândul lor se împart în douã categorii si anume: . 12. Bunurile simple sunt acele bunuri care formeazã o unitate indivizibilã si care sunt supuse în mod natural unui regim juridic omogen (de exemplu. Bunuri simple si bunuri compuse. Bunuri din domeniul public si bunuri din domeniul privat. prin contrast. în puterea legii. ajunge într-o dependentã fatã de altul. în alte cuvinte. în opozitie cu bunurile nefrugifere. Bunuri principale si bunuri accesorii. Faceti o comparatie între drepturile relative si cele absolute. 13. industriale si civile. Bunuri frugifere si bunuri nefrugifere. o perlã etc. aurul.

Realizati o schema a clasificarii bunurilor. 11. 2. 5. Codul nostru civil nu se referã la actul juridic civil în general ci la prototipul sãu .11 Ce întelegeti prin “abuz de drept” si care este sanctiunea. 3. o cauzã licitã". 9. Acte cauzale si acte abstracte. sã modifice sau sã stingã un raport juridic civil) în limitele si conditiile dreptului obiectiv. Capitolul III Actul juridic civil §1. . Numai actele juridice cu titlu oneros pot fi subclasificate astfel. Acte juridice subiective si acte juridice conditie. Terminologie. 948 regula potrivit cãreia "conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii sunt: 1. Acte juridice între vii si acte pentru cauzã de moarte. 4. Acte de conservare. acte solemne si acte reale.stabilind în art. un obiect determinat. Acte constitutive. Acte juridice unilaterale (testamentul). Clasificarea actelor juridice : 1.capacitatea de a contracta. 7. 6. Acte juridice comutative si acte juridice aleatorii. 8. Acte consensuale. translative sau declarative. §2. bilaterale (contractul) si multilaterale(contractul colectiv de munca). Acte juridice principale si acte juridice accesorii. Notiune si clasificare Vom defini actul juridic civil ca fiind acea manifestare de vointã destinatã sã producã anumite efecte juridice (sã creeze.1. 3. consimtãmântul valabil al pãrtii ce se obligã. 10.contractul civil . de administrare si de dispozitie. Conditii pentru valabilitatea actului juridic 2. 2. Acte juridice cu titlu oneros (vânzarea-cumpararea) si acte juridice cu titlu gratuit (donatia).

b) Conditii neesentiale (întâmplãtoare) C) Dupã criteriul izvorului lor formal. Acest principiu este consacrat de textul art. conditiile pot fi: a) Conditii de validitate . 949 C.12 2. 2. consimtãmântul trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii: . E) Dupã criteriul efectelor pe care lipsa lor le produce.sã fie exteriorizat. . 3 care prevedea incapacitatea femeii mãritate a fost abrogat în 1932). adicã de a sta în raporturi juridice civile si de a încheia acte juridice civile spre a deveni astfel titular de drepturi si obligatii civile. Capacitatea. Clasificarea conditiilor. civ. b) Conditii conventionale sau voluntare D) Dupã criteriul legãturii lor cu actul la care se referã. conditiile sau elementele structurale ale actelor juridice civile pot fi: a) Conditii esentiale . b) Conditii de formã . pot fi: a) Conditii de fond .sã emane de la o persoanã cu discernãmânt. 4. Consimtãmântul este manifestarea de vointã a subiectului de drept de a fi legat prin actul juridic la care consimte (o manifestare unilateralã de vointã). 950 C. Pentru a dobândi valoare juridicã. . . . B) Dupã importanta lor pentru existenta actului.sã fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice. potrivit cãruia "poate contracta orice persoanã ce nu este declaratã necapabilã de lege".4. civ. 12 . conditiile de validitate pot fi: a) Conditii legale . c) Conditii de publicitate. deci pentru a fi valabil. Interzisii.Prin capacitate civilã întelegem aptitudinea persoanei (fizice sau juridice) de a fi subiect de drept. 2.indicã si exceptiile de la acest principiu dispunând cã: "Incapabilii de a contracta sunt: 1. conditiile de validitate pot fi: a) Conditii intrinseci .3. Consimtãmântul Definitia si conditiile consimtãmântului. Este suficient sã amintim cã. 2. b) Conditii extrinseci . În genere toti acei cãrora legea le-a prohibit oarecare contracte" (textul pct. . A) Dupã criteriul aspectului la care se referã conditiile de validitate ale actului juridic civil. Minorii. b) Conditii de eficacitate.2. Art. în principiu. toate persoanele au capacitate civilã de exercitiu cu exceptia celor pe care legea le declarã în mod expres ca fiind lipsite sau restrânse în aceastã capacitate.sã nu fie alterat de vreun viciu de consimtãmânt.

13 2. Dupã criteriul naturii realitãtii asupra cãreia poartã eroarea. dacã ar fi cunoscut adevãratele calitãti ale obiectelor cumpãrate. b) un element material (obiectiv). 3. este evident cã persoana n-ar fi cumpãrat copia sau obiectul de alamã. . Pentru eroarea viciu de consimtãmânt sanctiunea este nulitatea relativã iar eroarea indiferentã . se adresează din eroare altuia. 2.nu desfiinteazã actul juridic încheiat. Eroarea poate fi definitã ca fiind falsa reprezentare a realitãtii în constiinta persoanei care delibereazã si adoptã hotãrârea de a încheia actul juridic. disimularea confesiunii religioase cu ocazia încheierii căsătoriei poate fi analizată ca o cauză care antrenează o eroare asupra calitătilor esentiale ale persoanei. se disting: a) Eroarea de fapt (error facti) care constã în falsa reprezentare a unei situatii de fapt cu privire la încheierea actului juridic. Exemplu: când o persoană dorind să comande un tablou unui pictor consacrat. Potrivit criteriului consecintelor pe care le produce. . b) Eroarea asupra persoanei . a) Eroarea asupra substantei obiectului actului juridic. . Tot astfel. cumpãrã din eroare o copie.eroare asupra identitãtii obiectului actului juridic (error in corpore sau error in objecto). Exemplu: existã eroare asupra substantei când o persoanã dorind sã cumpere un tablou autentic. deoarece acea persoană n-ar fi comandat tabloul dacă cunostea identitatea aceluia căruia i s-a adresat. Viciile de consimtãmânt A. Eroarea indiferenta (inexpresiva sau usoara) este eroarea care nu are nici o influenta asupra validitatii actului juridic deoarece poarta asupra unor împrejurari mai putin importante ale actului juridic. Prin dol se întelege inducerea în eroare a unei persoane prin mijloace viclene în scopul încheierii unui act juridic. Dolul (viclenia).eroarea asupra naturii actului juridic (error in negotio). Structura dolului se compune din douã elemente: a) un element intentional (subiectiv) .asa cum am arãtat .5. Eroarea viciu de consimtãmânt sau eroarea gravă (numitã în doctrina francezã eroarenulitate) este eroarea care poartã asupra calitãtilor substantiale ale obiectului actului juridic (error in substantia sau error in materia) sau asupra identitãtii ori calitãtilor persoanei cocontractante (error in personam). Sunt considerate erori obstacol: . eroarea constituie un viciu de vointă. b) Eroarea de drept (error iuris) care constã în falsa reprezentare a existentei ori continutului unei norme de drept. eroarea se clasificã în: eroare obstacol. eroare viciu de consimtãmânt si eroare indiferentã. sau când cumpãrã un obiect fiindcã îl crede din aur iar în realitate obiectul este de alamã. B. Sanctiunea erorii : eroarea obstacol (indiferent cã este error in negotiam sau error in corpore) antreneazã nulitatea absolutã. 1) Eroarea obstacol . Eroarea.

un element psihologic constând din starea de teama insuflata persoanei. Conditiile obiectului actului juridic.un element exterior constând într-o amenintare cu un rau . Violenta morala (metus) atunci când amenintarea se refera la onoarea. Din punct de vedere practic. 14 . Rezultã de aici cã prin "obiect al actului juridic" trebuie sã întelegem prestatia (adicã actiunea sau inactiunea) pe care subiectul activ o poate pretinde iar subiectul pasiv este obigat sã o sãvârseascã în temeiul angajamentului luat prin încheierea actului juridic. civ. e) Obiectul actului juridic trebuie sa fie licit. d) Obiectul actului juridic trebuie sã fie posibil cãci "nimeni nu se poate obliga la imposibil" (ad impossibilium nulla est obligatio). Consimtamântul la încheierea unui act juridic este viciat prin violenta atunci când persoana în cauza este amenintata cu un rau în asa fel încât i se insufla o temere de natura a o face sa încheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi încheiat. 1165 C. cinstea ori sentimentele persoanei. potrivit art. În lumina dispozitiilor legale aceste cerinte sunt: a) Obiectul trebuie sã existe. "obiectul conventiilor este acela la care pãrtile sau numai una din pãrti se obligã".. 962 C. Si violenta are o structura complexa incluzând doua elemente distincte:. b) Obiectul (lucrul la care se refera prestatia) trebuie sa fie în circuitul civil c) Obiectul trebuie sã fie determinat sau determinabil. Obiectul actului juridic civil. civ. dolul trebuie sa îndeplineasca doua conditii cumulative: a) sa fie determinant pentru manifestarea de vointa. ea reprezintã un dezechilibru economic al contractului. 2. Violenta fizica (vis). Leziunea. sa exercite actiunea în resciziune". b) sã provinã de la cealaltã parte sau mai exact spus. D. Potrivit art.6.14 Pentru a constitui viciu de consimtamânt. "Majorul nu poate. f) Obiectul actului juridic trebuie sã constea într-un fapt personal al celui ce se obligã. leziunea are o aplicabilitate foarte restrânsa pentru ca. Notiune. Violenta. atunci când amenintarea cu un rau priveste integritatea fizica ori bunurile persoanei. 2. (care se referã expres numai la conventii dar se aplicã oricãror acte juridice). Mai simplu spus. Leziunea a fost definita ca reprezentând paguba materiala pe care o sufera una din partile unui contract oneros si comutativ din cauza disproportiei vadite de valoare dintre cele doua prestatii reciproce (privite ca echivalente valoric). pentru leziune. Doctrina si practica disting între: 1. . de la una din pãrtile contractante. C.

adicã sã nu fie falsã. (deoarece manifestarea de vointã trebuie sã îmbrace forma scrisã). c) Cauza trebuie sã fie licitã şi morală (art 968 C.7. Cauza actului juridic civil.civ. se mai cere o conditie cu privire la obiectul obligatiei de a da: cel ce se obligã a da trebuie sã fie titularul dreptului respectiv.) 2. se întelege scopul concret în vederea cãruia se încheie un act juridic. indiferent de forma în care ea se exteriorizeazã (solo consensu). Aceastã formã înseamnã acele formalitãti care sunt necesare. Forma cerutã "ad probationem". 2. §3. În sens restrâns. C. B. obiectiv si invariabil în aceeasi categorie de acte juridice . Problema formei actului juridic civil este dominatã de principiul consensualismului potrivit cãruia un act juridic civil este valabil încheiat prin simpla manifestare de vointã a pãrtilor. Uneori. în scopul ocrotirii drepturilor ori intereselor lor. Modalitãtile actului juridic . b) un element concret.civ. Cauza cuprinde în dreptul nostru douã elemente distincte: a) un element abstract. prin "forma" actului juridic civil întelegem modul în care se exteriorizeaza vointa interna a partii (partilor) actului juridic. subiectiv si variabil de la caz la caz.8. Notiunea de cauzã a actului juridic. Forma cerutã "ad validitatem".15 g) La actele juridice translative sau constitutive de drepturi reale. potrivit legii. Conditiile de valabilitate ale cauzei actului juridic. Prin "cauzã". pentru a face actul juridic opozabil si persoanelor care nu au participat la încheierea lui. a) Cauza trebuie sã existe b) Cauza trebuie sã fie realã. Legiuitorul a prevãzut pentru unele acte juridice civile. 813 C. în sensul textelor citate. Forma cerutã pentru opozabilitatea fatã de terti. legea sau vointa pãrtilor poate sã impunã încheierea actului juridic într-o anumitã formã (scrisã) necesarã nu pentru validitatea actului juridic ca atare (ca negotium) ci doar pentru dovedirea existentei si continutului acestuia (ad probationem). A. chiar pentru actele juridice consensuale.). Forma actului juridic civil. necesitatea încheierii lor într-o anumitã formã solemnã cerutã ca conditie de validitate a actului (ad validitatem sau ad solemnitatem) (exemplu: contractul de donatie – art.

Dupã criteriul efectelor pe care le produce distingem: a. este faptul cã termenul nu afecteazã existenta ci numai executarea actului juridic.a. Termen voluntar (sau conventional) . condiŃia prin “dacă”. Clasificarea conditiilor. b. Termen implicit (tacit) . Aceastã clasificare este mai putin importantã .16 3. Conditia potestativã. Termenul judiciar. Conditia este un eveniment viitor si nesigur în ce priveste realizarea sa.4. Termenul suspensiv . Clasificarea termenelor. fie stingerea efectelor actului juridic. Notiune. . c. Termen legal. Partea în favoarea careia s-a stabilit un termen suspensiv poate sa renunte la acest termen. stabilit de cãtre judecãtor. b. obligatia devine de îndata exigibila ca o obligatie pura si simpla.pot consta fie în scurgerea timpului (în cazul modalitãtii numitã termen).a. Aceste elemente sau împrejurãri . din chiar momentul încheierii actului juridic.a. b. Conditia. c. Prin modalitãti ale actului juridic civil întelegem anumite elemente sau împrejurãri viitoare care înfluenteazã existenta sau executarea drepturilor si obligatiilor ce rezultã din actul juridic. Conditie suspensivã.ulterioare momentului încheierii actului . 16 . 3. Termenul (ca modalitate a actului juridic) este un eveniment viitor si sigur ca realizare de care depinde fie începerea. Termenul se traduce prin “când”. si nu numai din momentul îndeplinirii conditiei. Notiune. Termenul incert (de pildã. b. Conditie cazualã. Renuntarea la termen si decaderea din beneficiul termenului. Ceea ce este caracteristic acestei modalitãti a actului juridic din punct de vedere al efectelor sale. Conditia rezolutorie. Regula de bazã în materia efectelor conditiei este aceea potrivit cãreia toate efectele conditiei se produc retroactiv. Termenul. 3. Termen expres . . de care depinde însãsi existenta actului juridic (adicã nasterea ori desfiintarea sa). Conditia mixtã. Dupã modul în care este formulatã distingem conditia pozitivã si conditia negativã constând în neîndeplinirea unui eveniment.1. . Efectele conditie sunt diferite dupa cum este vorba despre conditie suspensiva sau rezolutorie. Dupã criteriul naturii evenimentului viitor în care constã conditia distingem: a.a. Termenul cert . adicã a drepturilor si obligatiilor izvorâte din act. Definitie. Termenul extinctiv.3. stabilit de legiuitor. data mortii întretinutului în contractul de vânzare cu clauzã de întretinere sau o închiriere a unei locuinte pânã la moartea locatarului). în acest caz. Efectele termenului. b. Termenele pot fi clasificate în functie de mai multe criterii: . fie într-un eveniment natural sau întro actiune omeneascã (în cazul modalitãtii numitã conditie si a celei numitã sarcinã). b.

Efectele actului juridic civil Existã trei mari principii care guverneazã efectele actului juridic civil si anume: principiul fortei obligatorii a actului juridic. Stipulatia pentru altul . 969 C. 1 C. Nulitatea este sanctiunea de drept civil care desfiinteazã actul juridic atunci când a fost încheiat cu nesocotirea conditiilor sale de validitate (de fond sau de formã) impuse de lege. Actiunile directe. b. §5. Principiul relativitãtii efectelor actului juridic civil. Principiul fortei obligatorii a actului juridic. care. Notiune. potrivit cãruia "Conventiile legal fãcute au putere de lege între pãrtile contractante". Exceptiile de la principiul relativitãtii actului juridic civil sunt : a. de unde rezultã per a contrario cã actul juridic nu poate fi revocat prin vointa unilateralã a uneia din pãrtile care l-a încheiat.2. Acest principiu este consacrat de alin. b. 2 al art. Dacã gratificatul îndeplineste sarcina actul juridic gratuit se consolideazã ca si când ar fi fost un act pur si simplu. Regula este cunoscutã si dreptului roman fiind exprimatã în adagiul res inter alios acta. Dacã însã gratificatul nu executã sarcina. Simulatia . principiul irevocabilitãtii actului juridic si principiul relativitãtii efectelor actului juridic civil. astfel: "Conventiile nu au efect decât între pãrtile contractante". d. Efectele sarcinii. Continutul principiului fortei obligatorii a actului juridic (pacta sunt servanda) este stabilit prin dispozitia art. 969 alin. c. referindu-se la conventii . sarcina poate afecta numai liberalitãtile. Nulitatea este principala si cea mai vastã specie a ineficacitãtii actului juridic civil. Principiul irevocabilitãtii actului juridic.dispune cã "ele se pot revoca numai prin consimtãmânt mutual sau din cauze autorizate de lege". Avânzii-cauzã . 4.3. Contractul colectiv de muncã "Exceptiile aparente" la principiul relativitãtii sunt : a.4. Acest principiu este consacrat de textul art.1. civ. §4. Sarcina. a face sau a nu face ceva) impusã de cãtre dispunãtor gratificatului în actele juridice cu titlu gratuit (donatii sau legate testamentare). Spre deosebire de termen si conditie care pot afecta orice act juridic civil. . c. Promisiunea pentru altul .17 3. civ. Definire. Reprezentarea. civ. 973 C. Revocarea va produce efecte retroactive întocmai ca si rezolutiunea unui contract oneros. Sarcina este o obligatie (de a da.6. 4. 4. Nulitatea actului juridic civil 5. dispunãtorul sau mostenitorii sãi au dreptul sã cearã revocarea donatiei sau a legatului. aliis neque nocere neque prodesse potest.

modul de aplicare. . Delimitarea nulitatii de alte cauze de ineficacitate a actului juridic civil. prin prisma analizatã. . a. la cererea uneia din parti ca urmare a neexecutarii obligatiei celeilalte parti din cauze imputabile acesteia Rezolutiunea se deosebeste de nulitate prin: . producerea efectelor actului nu poate avea loc. Reductiunea succesoralã este sanctiunea civilã care constã în reducerea liberalitãtilor excesive. . Rezolutiunea este sanctiunea civila care consta în desfiintarea cu efect retroactiv (ex tunc) a unui contract sinalagmatic cu executare imediata. Inopozabilitatea (în sens restrâns) este sanctiunea civilã care face ca un act juridic sau situatia juridicã creatã prin acest act sã nu producã efecte si sã nu se impunã respectului tertelor persoane. Ca sanctiune juridica civila. g.lipsa ori nevalabilitatea autorizatiei administrative. Revocarea. e. a legatelor si a donatiilor fãcute de defunct. nulitatea îndeplineste o functie preventiva. de asemenea o functie represiva sanctionând încalcarea savârsita. cu efecte retroactive de la data deschiderii succesiunii. b. . .lipsa consimtãmântului în cazul erorii obstacol nevalabilitatea obiectului actului juridic civil. si o functie reparatorie prin care se asigura restabilirea ordinii de drept încalcate. ca urmare a nerespectãrii de cãtre pãrti a formelor de publicitate cerute de lege pentru ca actul sã fie opozabil tertilor.cauzele care o determinã. . este acea sanctiune civilã care constã în înlãturarea efectelor actului juridic civil datoritã ingratitudinii gratificatului ori neexecutãrii culpabile a sarcinii.5. 18 .domeniul de aplicare. d. f. actul inexistent nefiind o realitate juridicã. În mod obiectiv. Functiile nulitatii. . la cererea mostenitorilor rezervatari.fraudarea legii. . 5.încalcarea ordinii publice.nerespectarea formei cerute ad validitatem. Cauzele de nulitate absolutã : .6.18 5. 5. Din cele expuse rezultã cã inexistenta este sanctiunea care declarã invaliditatea unui act juridic civil care s-a îndeplinit cu neobservarea conditiilor esentiale prevãzute de lege pentru existenta sa. Cauzele nulitãtii sunt acele împrejurãri care învedereazã lipsa unui element structural al actului juridic sau încãlcarea unei conditii legale de validitate a actului. Rezilierea este sanctiunea civilã care constã în desfiintarea pentru viitor a unui contract sinalagmatic cu executare succesivã în timp ca urmare a neexecutãrii obligatiei uneia din pãrti din cauze imputabile acesteia. c.nesocotirea regulilor privind capacitatea în unele ipoteze . .4.nevalabilitatea cauzei actului juridic . Caducitatea este acea cauzã de ineficacitate care constã în lipsirea de efecte a unui act juridic datoritã unui eveniment independent de vointa sau de culpa pãrtilor si care survine ulterior încheierii valabile a actului. este un act aparent. Inexistenta.rãspunderea pentru daunele pricinuite prin desfiintarea actului. în mãsura necesarã reîntregirii rezervei lor succesorale.

Nulitatea absolutã poate fi invocatã oricând. 54/1998 privind circulatia juridicã a terenurilor). b. actiunea în anulare fiind prescriptibilã în termenul general de prescriptie de 3 ani dacã legea nu prevede un termen mai scurt c.9. Nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmarea actului. b. Clasificarea nulitãtilor. Regimul juridic al nulitãtii absolute diferã de regimul juridic al nulitãtii relative sub trei aspecte: a. în principiu. . Cea mai importantã clasificare a nulitãtilor se face în functie de natura interesului ocrotit prin norma încãlcatã si numai derivat de regimul juridic care li se aplicã.7. 26/1996). Astfel. 52 din Codul silvic. .19 încalcarea dreptului de preemtiune al statului (de pilda. 5. poate fi invocatã. Legea nr. de regula. art.nerespectarea dreptului de preemtiune (de pilda. Efectele nulitãtii actului juridic. pe când nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmarea actului de catre cel îndreptatit a cere anularea lui. Principiul validitatii aparentei în drept exprimat de adagiul latin error communis facit jus. fie pe cale de actiune (actiunea în constatarea nulitãtii absolute fiind imprescriptibilã). numai de cãtre persoana ocrotitã prin dispozitia legalã încãlcatã la încheierea actului . Neaplicarea în unele situatii a consecintelor firesti ale nulitãtii actului juridic se explicã si se întemeiazã pe aplicarea altor principii de drept care impun aceastã solutie. poate justifica si el uneori mentinerea efectelor juridice produse de un act lovit de nulitate. . 998 C.-lipsa discernamântului în momentul încheierii actului juridic civil. c. 5. Astfel: a. În esentã. principiul repunerii în situatia anterioarã si principiul resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis. Cauzele de nulitate relativa: .8. efectul nulitãtii constã în desfiintarea actului juridic si a raportului juridic creat prin act. Cele trei principii ale efectelor nulitãtii sunt: principiul retroactivitãtii. nulitatea absolutã intervine în cazul în care la încheierea actului s-au încãlcat norme juridice imperative (de ordine publicã) care au ca scop ocrotirea unor interese generale pe când nulitatea relativã intervine în cazurile în care la încheierea actului s-au încãlcat dispozitii legale care au ca scop ocrotirea unor interese personale (de interes privat). Consideratii generale. 1 din Legea nr. dolul. pe când nulitatea relativã nu poate fi invocatã decât în limita termenului legal de prescriptie. Principiul conversiunii actului juridic nul într-un alt act juridic ale cãrui conditii de validitate sunt în întregime îndeplinite. fie pe cale de exceptie. Principiul raspunderii civile delictuale consacrat de art. adicã desfiintarea actelor subsecvente ca urmare a anulãrii actului initial. art. 5. pe când nulitatea relativã. violenta si leziunea. Nulitatea absolutã poate fi invocatã de orice persoanã interesatã si chiar din oficiu de cãtre instanta de judecatã. ea distinge nulitãtile absolute de cele relative. 14 alin.viciile de consimtamânt: eroarea (mai putin eroarea obstacol). Mentinerea efectelor actului lovit de nulitate în temeiul unor principii de drept. civ.

20 . Articolul din Codul civil. Dati exemplu de eroare asupra substantei obiectului actului juridic. Ce întelegeti prin forma ad validitatem? Aplicatii ale acestei forme.20 Test de autocontrol: Ce întelegeti prin act juridic civil? Identificati articolul din Codul civil care reglementeaza conditiile de valabilitate ale actului juridic civil. Car sunt efectele conditiei rezolutorii? Explicati principiul pacta sunt servanda. Realizati o privire comparativa asupra viciilor de consimtamânt. Care sunt principalele diferente dintre nulitatea absoluta si nulitatea relativa? Explicati principiul restitutio in integrum.

prin martori. §2. sã fie pertinentã . Mãrturia este relatarea fãcutã oral în fata instantei de cãtre o tertã persoanã . La aceste mijloace de probã Codul de procedurã civilã mai adaugã si reglementeazã expertiza (art. 2. fãcute în formã scrisã. Altfel spus obiectul probei este constituit din toate faptele. 1170 C.numitã martor. sã fie concludentã . actori incumbit probatio (sarcina probei incumbã reclamantului). celui care invocã dreptul sau obligatia respectivã (art.alta decât pãrtile . asadar. cu privire la acte sau fapte din care izvorãsc raporturile juridice dintre ele. sã fie verosimilã . c. sã nu fie opritã de lege. "dovada se poate face prin înscrisuri. adicã obligatia de a dovedi existenta actului sau faptului juridic generator de drepturi si obligatii. orice adnotatie "fãcutã de creditor în josul.2. Conditiile generale de admisibilitate a probelor : a.3. reclamantului sau. registrele si hârtiile casnice. 1169 C. Cele mai importante sunt : înscrisul autentic si înscrisul sub semnatura privata.) . toate evenimentele care au relevantã juridicã. 215-217).civ. sã fie utilã . Consideratii generale. Înscrisurile sunt declaratii sau consemnãri ale pãrtilor. b. 2. în primul rând. Sarcina probei.. Notiune. Potrivit art. civ. fonice sau video. Obiectul si sarcina probei În general prin probe sau dovezi vom întelege acele mijloace de convingere cu ajutorul carora se stabileste existenta sau inexistenta unui fapt juridic sau unui act juridic din care izvorasc drepturi sau obligatii. cu privire la acte sau .Capitolul IV Proba dreptului subiectiv civil §1. 201-214) si cercetarea la fata locului (art. altfel spus.".1. Sarcina probei se inverseazã însã în cazul prezumtiilor legale.). Alte înscrisuri : registrele comerciantilor. revine. prin prezumtii si prin mãrturisirea uneia din pãrti. Mijloacele de probã 2. fotografii etc. d. Mãrturia (proba testimonialã). Înscrisurile. rãbojurile. înscrisurile si celelalte imprimãri asimilate lor care au apãrut ulterior elaborãrii Codului (înregistrãri magnetice. Notiune. pe marginea sau pe dosul unui titlu de creantã". f. Obiectul probei îl constituie actele sau faptele juridice generatoare de drepturi si obligatii..

Clasificarea prezumtiilor. Potrivit art. Mãrturisirea este declaratia unei persoane prin care aceasta recunoaste ca adevãrat un fapt pe care adversarul ei îsi întemeiazã pretentiile sale în justitie.juris et de jure. Dupã cum rationamentul deductiv specific prezumtiilor este opera legiuitorului sau a judecãtorului. . Mãrturisirea (recunoasterea).juris tantum . Prin ce se deosebeste o prezumtie absoluta de una relativa ? Capitolul V Prescriptia extinctivã §1. Dati exemplu de o marturisire calificata. Prezumtiile. Efectul prescriptiei extinctive este prevãzut constã în stingerea dreptului la actiune pe care îl are orice titular de drepturi subiective civile.4. "prezumtiile sunt consecintele ce legea sau magistratul trage dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscut". Consideratii preliminare privind prescriptia extinctivã Notiune si definire. Notiune. 22 . 167/1958. precum si obligarea pârâtului la executarea obligatiei corelative pe cale silitã.prezumtii absolute . Putem defini prescriptia extinctivã ca fiind mijlocul de stingere a dreptului la actiune în sens material ca urmare a neexercitãrii lui în termenul prevãzut de lege. Este reglementata de Decretul nr. Notiune. Test de autocontrol : Ce întelegeti prin proba dreptului subiectiv ? Care este obiectul probei si cui incumba sarcina ei ? Care sunt mijloacele de proba ? Care este forta probanta a înscrisului autentic în comparatie cu cea a înscrisului sub semnatura privata ? Care sunt conditiile de admisibilitate a marturiei ? Explicati.: 2. prezumtiile pot fi legale sau simple (judecãtoresti). Prezumtiile legale se subclasificã în functie de forta lor probantã în: . despre care are cunostintã personalã. Ceea ce se stinge prin prescriptia extinctivã este doar dreptul la actiune în sens material. Dati exemplu de o prezumtie juris tantum.prezumtii relative . 2. declaratie de naturã a produce efecte juridice împotriva autorului ei. civ.22 fapte întâmplate în trecut si aflate în legãturã cu pretentiile pãrtilor.. 1199 C.5. adicã dreptul reclamantului de a obtine admiterea actiunii si recunoasterea dreptului pretins prin ea.

. Domeniul de aplicare a prescriptiei extinctive Prin domeniu al prescriptiei extinctive vom întelege totalitatea drepturilor subiective ale caror drepturi la actiune sunt sub incidenŃa sau câmpul prescripŃiei extinctive. p. b) dacã un debitor este obligat la prestatii succesive. Actiunea negatorie prin care proprietarul cere încetarea exercitiului nelegitim asupra bunului sau. 2. 12). arenzi. asa cum am arãtat.Raportul juridic civil Principiile prescriptiei extinctive. Actiunea în revendicare imobiliara (proprietate privata) este imprescriptibila sub aspect extinctiv dar poate fi paralizata daca se invoca uzucapiunea (prescriptia achizitiva). Exemplu: dobânzi. drepturile la acŃiune privind drepturile de creanŃă sunt pescriptibile extinctiv. ceea ce înseamnã cã pãrtile nu pot sã stabileascã sau sã modifice aceste termene prin acte juridice civile. Termenele de prescriptie extinctivã Termenele de prescriptie sunt statuate. civ. B. §3. asadar se aplicã regula accesorium sequitur principale. rente viagere etc. 167/1958 în timp ce actiunile relative la drepturile reale accesorii ramân. În principiu. în principiu. sub aceasta reglementare. 1 din Decretul nr. Domeniul prescriptiei extinctive în materia drepturilor personal nepatrimoniale. Prescriptia extinctiva în domeniul drepturilor de creanta. împartirea succesiunii este imprescriptibila. este considerata imprescriptibila. 1844 C. op. Domeniul prescripŃiei extinctive în materia drepturilor patrimoniale. cit. Actiunea în revendicare mobiliara si imobiliara care urmareste valorificarea dreptului de proprietate publica este imprescriptibila în temeiul prevederilor art. deci. al unui drept de uz. 243). Din interpretarea per a contrario a art. servitute sau superficie. 1 alin. 2). dreptul cu privire la fiecare dintre aceste prestatii se stinge printr-o prescriptie deosebitã (art. Actiunile privitoare la drepturile reale principale nu intra sub incidenta Decretului nr. Prescriptia extinctivã în domeniul drepturilor reale. uzufruct. abitatie. Actiunea prin care se urmareste iesirea din indiviziune si. §2. 167/1958 se ajunge la concluzia cã dreptul la actiune pentru valorificarea unor drepturi personale nepatrimoniale nu este supus prescriptiei extinctive cu unele exceptii. prin lege. 167/1958 efectele prescriptiei extinctive sunt supuse urmãtoarelor douã reguli: a) stingerea dreptului la actiune privind un drept principal stinge si dreptul la actiune privind drepturile accesorii (art. Potrivit Decretului nr. chirii. A. (Gh. 1 alin. Beleiu..

Întreruperea prescriptiei extinctive Notiune si efecte. c) introducerea actiunii si. Prin suspendare prescriptia nu curge cât timp dureazã împiedicarea dar îsi reia cursul la încetarea împiedicãrii iar la stabilirea momentului împlinirii termenului se tine seama si de termenul scurs înainte de ivirea împiedicãrii. 3 alin. trebuie sã existe o cerere de chemare în judecatã . 1) este acela cã prescriptia extinctivã începe sã curgã la data când se naste dreptul la actiune sau dreptul de a cere executarea silitã. Un alt termen general de prescriptie este cel de 30 de ani. 167/1958. fie în legi anterioare. sau cauze speciale care se referã numai la raporturile dintre anumite persoane . justificare si efecte. Repunerea în termenul de prescriptie Pentru a putea opera repunerea în termen trebuie sã fie îndeplinite urmãtoarele conditii: a) în primul rând. cât si pentru persoanele juridice. 13 din Decretul 167/1958. Principiul consacrat atât de Codul civil (art.24 Termenul general de prescriptie atât pentru persoanele fizice. dacã sunt mai scurte decât termenele corespunzãtoare prevãzute de decretul sus mentionat. Cursul prescriptiei se întrerupe cu efect retroactiv (stergând timpul deja scurs de la nasterea dreptului la actiune si pânã la interventia cauzei de întrerupere) atunci când fie cã titularul dreptului la actiune iese din pasivitatea sa si introduce actiunea sau cererea de executare . fie în legi civile ulterioare acestui act normativ. va fi cel prevãzut în art. Termenele speciale de prescriptie extinctivã sunt acele termene care derogã de la termenul general de prescriptie si sunt cuprinse fie în Decretul nr. §6.trebuie sã fi fost fãcutã în termen de cel mult o lunã de la încetarea cauzelor care au justificat depãsirea termenului de prescriptie . 7 alin.fie cã debitorul recunoaste pretentia creditorului. odatã cu ea. 167/1958). înlãturând astfel orice îndoialã cu privire la temeinicia pretentiei sau la caracterul ei litigios (art. 1886) cât si de Decretul nr. d) repunerea în termen sã fie stabilitã de instantã prin hotãrâre motivatã. 24 . care actioneazã în raporturile dintre orice persoane. 167/1958. a cererii de repunere în termen . 1 din Decretul nr. b) depãsirea termenului de introducere a actiunii sã se fi datorat unor "cauze temeinic justificate" . adicã termenul de 3 ani. Suspendarea cursului prescriptiei extinctive Notiune. Cauzele de suspendare a prescriptiei pot fi cauze generale. ele sunt reglementate de art. 17 din Decretul nr. §5. 167/1958 (art. §7. §4. Începutul cursului prescriptiei extinctive Regula generalã privind începutul cursului prescriptiei extinctive.

Care este regimul actiunii în revendicare imobiliara din punctul de vedere al prescriptibilitatii sub aspect extinctiv ? Care este termenul în care se prescrie o actiune personala. nu se confundă cu capacitatea civilă. Există şi alte clasificări ale persoanei fizice în funcŃie de cetăŃenie. dreptul la demnitate. ViaŃa. b)minorii între 14 şi 18 ani.Raportul juridic civil Test de autocontrol : Faceti o comparatie între prescriptia extinctiva si prescriptia achizitiva. 3. §. dreptul la propria voce. ea este aptitudinea de a deveni subiect de drept. în general ? În ce termen se prescrie actiunea în tagada paternitatii ? Dar în stabilirea paternitatii ? Care sunt cauzele de suspendare a prescriptiei extinctive ? Care sunt efectele întreruperii prescriptiei extinctive ? Ce întelegeti prin « cauze temeinic justificate » care ar putea antrena repunerea în termenul de prescriptie ? PERSOANA FIZICĂ CAPITOLUL I EXISTENłA PERSOANEI FIZICE §. Numai oamenilor le este recunoscută calitatea de subiect de drept. Subiectul de drept este persoana care participă individual sau colectiv la raporturile juridice civile. Capacitatea de folosinŃă este acea parte a capacităŃii civile care constă în aptitudinea omului de a avea drepturi şi obligaŃii civile. . 1. 2. 1. persoanele sau fiinŃele umane sunt subiecte de drept. Definire. Personalitatea juridică este inerentă fiinŃei umane. Aceste drepturi sunt înzestrate cu o acŃiune în justiŃie. domiciliu. calitatea de persoane. DefiniŃie. Sub această denumire sunt calificate acele drepturi inerente calităŃii de persoană umană care aparŃin oricărui om. Capacitatea de folosinŃă. dreptul la respectul vieŃii private. Drepturile personalităŃii. §. Clasificarea persoanelor fizice: a) minorii în vârstă de până la 14 ani. c) majorii care au împlinită vârsta de 18 ani. În această categorie vom include dreptul la propria imagine. dreptul la onoare. Deci. ea este titulară de drepturi şi obligaŃii civile. Această enumerare nu este definitivă.

Astfel deosebim incapacităŃi cu caracter de sancŃiune. incapacităŃi cu caracter de protecŃie. Declararea judecătorească a morŃii prezintă două variante: declararea judecătorească a morŃii precedată de declararea judecătorească a dispariŃiei şi declararea judecătorească a morŃii neprecedată de declararea prealabilă a dispariŃiei. ele sunt socotite că au murit deodată. generalitate. efectele hotărârii judecătoreşti de moarte precum şi anularea hotărârii judecătoreşti declarative de moarte (în cazul în care cel declarat mort trăieşte) şi efectele anulării declarării morŃii. stabilirea datei morŃii. Prin incapacitate înŃelegem starea unei persoane care a fost lipsită prin lege de folosinŃa sau exerciŃiul anumitor drepturi. Aceasta implică o calculare a termenului de un an. §. §. 3. 31/1954 care spune că dacă mai multe persoane au murit în aceeaşi împrejurare fără să se poată stabili dacă una a supravieŃuit alteia. Începutul capacităŃii de folosinŃă. 5. ea presupune o procedură (art. Momentul morŃii. Regula este că fiecare om dobândeşte capacitatea de folosinŃă prin naştere cu condiŃia ca copilul să se nască viu. Test de autocontrol: Care sunt caracterele juridice ale drepturilor personalităŃii? Ce înŃelegeŃi prin capacitate de folosinŃă a persoanei fizice? ExplicaŃi caracterele acesteia. Declararea judecătorească a dispariŃiei unei persoane se poate cere dacă a trecut un an de la data ultimelor ştiri din care rezultă că era în viaŃă. inalienabilitate. Actualmente momentul morŃii este considerat acela când survine moartea cerebrală.26 2. IncapacităŃile de folosinŃă se clasifică după mai multe criterii. rectificarea datei morŃii dacă se va dovedi ca adevărată o altă dată a morŃii. Acesta poate dobândi numai drepturi. 3. IncapacităŃile de folosinŃă ale persoanei fizice. 4. 32/1954). incapacităŃi absolute şi incapacităŃi relative. SituaŃia comorienŃilor este reglementată de art. Moartea unei persoane poate fi constatată în mod fizic sau prin hotărâre judecătorească. De asemenea. Capacitatea anticipată de folosinŃă este dobândită de copilul conceput cu condiŃia să se nască viu. ComorienŃii. Multă vreme s-a considerat că momentul morŃii este acela când se opreşte inima şi respiraŃia. egalitate. Caracterele juridice ale capacităŃii de folosinŃă: legalitate. 21 din Decretul nr. 2. Încetarea capacităŃii de folosinŃă 1. Moartea. §. intangibilitate. 40 din Decretul nr. 6. Care este prezumŃia timpului legal al concepŃiunii? Ce fel de prezumŃie este aceasta? Când încetează capacitatea de folosinŃă a persoanei juridice? 26 . universalitate. incapacităŃi stabilite de legea civilă şi incapacităŃi stabilite prin legea penală. o procedură de declarare a dispariŃiei (care are două faze) şi efectele hotărîrii judecătoreşti declarative de dispariŃie (constituie o condiŃie de fond prealabilă declarării judecătoreşti a morŃii persoanei). IncapacităŃile au un caracter de excepŃie.

Capacitatea de exerciŃiu este acea parte a capacităŃii civile care constă în aptitudinea acestuia de a dobândi şi exercita drepturile civile şi de a-şi asuma şi executa obligaŃii civile prin încheierea de acte juridice.faza capacităŃii de exerciŃiu restrînse (minorii între 14 şi 18 ani). 1. caractere. Care sunt diferenŃele între minorii lipsiŃi de capacitate de exerciŃiu şi cei cu capacitate restrânsă? Ce acte juridice pot încheia singuri minorii lipsiŃi de capacitate de exerciŃiu. Natura juridică a acestora este de drepturi personale nepatrimoniale. Fazele capacităŃii de exerciŃiu. Test de autocontrol: Ce înŃelegeŃi prin capacitate de exerciŃiu? ExplicaŃi caracterele juridice ale capacităŃii de exerciŃiu. . 1. 2. cu caracter strict personal. Care este sancŃiunea aplicabilă actelor juridice încheiate fără încuviinŃarea ocrotitorului legal de către minorii cu capacitate restrânsă? CAPITOLUL III IDENTIFICAREA PERSOANEI FIZICE §. natură juridică. inalienabile. Caracterele juridice generale sunt cele specifice drepturilor personal nepatrimoniale plus unele specifice fiecărui mijloc. Definire. . intangibilitate. Care sunt efectele hotărârii judecătoreşti de declarare a morŃii? Ce înŃelegeŃi prin comorienŃi? În ce materie interesează ipoteza comorienŃilor? CAPITOLUL II CAPACITATEA DE EXERCIłIU §. Astfel ele sunt: drepturi absolute. . Caracterele juridice: legalitate.faza lipsei totale a capacităŃii de exerciŃiu (minorii sub 14 ani şi persoanele puse sub interdicŃie). imprescriptibile. Acestea sunt următoarele: . generalitate. Mijloacele de individualizare a persoanei pot fi definite ca acele calităŃi sau atribute care au ca scop individualizarea persoanei fizice. DefiniŃie. cei peste 18 ani). egalitate. inalienabilitate.Raportul juridic civil Care sunt ipotezele morŃii unei persoane? ExpuneŃi procedura declarării judecătoreşti a morŃii. §.faza capacităŃii de exerciŃiu depline (majorii.

Elementele stării civile pot fi următoarele: date privind filiaŃia (din căsătorie. Starea civilă mai trebuie analizată prin prisma acŃiunilor de stare civilă şi actelor de stare civilă. Caractere: indivizibilă. §. Caracterele juridice ale numelui : opozabilitate faŃă de terŃi.28 §.domiciliu convenŃional. date de ordin familial (căsătorit. din părinŃi necunoscuŃi sau abandonat la naştere? 28 . văduv etc. 12 din Decr. Ea are două laturi: este un drept subiectiv de individualizare şi este o sumă de calităŃi ale persoanei.). 2.3. 4. vârstă. sănătate). §. Numele cuprinde atât numele de familie cât şi prenumele (art. 31/1954). Stabilirea numelui de familie distinge trei ipoteze în funcŃie de situaŃia juridică în care se află copilul la naştere : 1) ipoteza copilului din căsătorie .domiciliu legal . din părinŃi necunoscuŃi. unicitate. universalitate. biologic (sex. Numele de familie (patronimic). Test de autocontrol: Ce semnifică numele persoanei? EnumeraŃi ipotezele şi explicaŃi stabilirea numelui de familie al copilului din afara căsătoriei. 3) ipoteza copilului găsit. din afara căsătoriei etc. Starea civilă. Cum se stabileşte numele unui copil găsit. Felurile domiciliului: După modul de determinare este de trei feluri: . . indisponibilă. Numele de familie este format din unul sau mai multe cuvinte dobândit în condiŃiile legii. schimbări determinate de adopŃie . schimbări determinate de căsătorie. factori de ordin natural. Prin stare civilă înŃelegem suma de calităŃi şi particularităŃi care prin consecinŃele pe care legea le prevede contribuie la individualizarea juridică a persoanei. obligativitate. Caractere: stabilitate. 2) ipoteza copilului din afara căsătoriei . §. Domiciliul este cel care individualizează persoana fizică în spaŃiu. caracter strict personal. personalitate. El este un mijloc de individualizare a persoanei care constă în folosirea unui şir de cuvinte pentru a desemna o persoană în familie şi societate. Schimbarea (care nu se confundă cu modificarea) numelui de familie şi a prenumelui se poate realiza pe cale administrativă. Modificarea numelui de familie are loc în următoarele condiŃii : schmbări intervenite în filiaŃia persoanei . 5. Dobândirea numelui de familie operează în virtutea regulilor imperative şi depinde de filiaŃie. legalitate. Numele.domiciliu de drept comun (voluntar) : . unitate.). imprescriptibilă.

Test de autocontrol: Care sunt modalităŃile de ocrotire a persoanelor minore? Cum se exercită şi care este conŃinutul ocrotirii părinteşti? Care sunt cazurile deschiderii tutelei minorului? ExplicaŃi atribuŃiile tutorelui.Raportul juridic civil Ce nume va purta copilul din căsătorie în ipoteza unei acŃiuni în tăgăduirea paternităŃii admisă? Care sunt ipotezele în cazul modificării numelui în cazul soŃului adoptat? ConsideraŃi că soŃului care i s-a încuviinŃat păstrarea numelui avut în timpul căsătoriei după desfacerea acesteia poate trasmite soŃului dintr-o căsătorie subsecventă acest nume? ArgumentaŃi. alinaŃii sau debilii mintali a căror ocrotire se realizează prin punerea sub interdicŃie şi instituirea tutelei sau curatelei persoanele aflate în situaŃii deosebite a căror ocrorire se realizează prin curatelă. Care sunt cazurile de instituire a curatelei minorului? Care sunt condiŃiile punerii sub interdicŃie a majorului? Care sunt regulile care se aplică curatelei majorilor? Are vreo influenŃă instituirea curatelei majorului asupra capacităŃii de exerciŃiu a acestuia? ExplicaŃi. curatelă dar şi prin alte mijloace. Care este regula care guvernează prenumele? Care sunt regulile incidente domiciliului de drept comun? Care sunt caracterele juridice ale stării civile? Ce înŃelegeŃi prin posesie de stat? CAPITOLUL IV OCROTIREA PERSOANEI FIZICE Sunt unele persoane care datorită vârstei. sănătăŃii fizice sau mintale sau altor circumstanŃe au nevoie de o protecŃie specială. Aceste persoane sunt: minorii a căror ocrotire se realizează prin ocrotirea părintească. prin tutelă. PERSOANA JURIDICĂ CAPITOLUL I .

Tipologia persoanelor juridice. Primele două sunt societăŃi de persoane. societatea pe acŃiuni. 2. Persoanele juridice fără scop lucrativ sunt asociaŃiile şi fundaŃiile. În sfera actelor de dispoziŃie se înscriu legile adoptate de Parlament. Formele pe care le îmbracă societăŃile comerciale sunt următoarele: societatea în nume colectiv. Persoanele juridice de drept privat se împart la rândul lor în persoane juridice cu scop lucrativ şi persoane juridice fără scop lucrativ. Prin înfiinŃare a persoanei juridice se desemnează procesul de constituire a entităŃii cu respectarea cerinŃelor legale. pentru a deveni subiect de drept. 1. Organizarea proprie.30 CONSIDERAłII PRELIMINARII §. organele puterii judecătoreşti ş. 3. Persoanele juridice cu scop lucrativ sunt societăŃile comerciale (Legea nr. Modurile de înfiinŃare a persoanelor juridice sunt următoarele: actul de dispoziŃie al organului de stat competent. În funcŃie de regimul aplicabil se distinge între persoane juridice de drept public şi persoane juridice de drept privat. DefiniŃie. ComparaŃi societatea pe acŃiuni cu societatea în nume colectiv. 1. CAPITOLUL II ÎNFIINłAREA PERSOANEI JURIDICE §. actul de înfiinŃare autorizat şi alte moduri reglementate de lege. unităŃile administrativ-teritoriale. recunoscute în scopul exercitării drepturilor subiective civile şi asumării obligaŃiilor corelative conferite de lege. Moduri de înfiinŃare. societatea în comandită simplă. societatea în comandită pe acŃiuni şi societatea cu răspundere limitată. hotărârile Guvernului. actul de înfiinŃare recunoscut. celelalte două sunt societăŃi de capitaluri iar ultima se situează la frontiera dintre cele două. organele puterii executive. 31/1990). 30 . organele puterii legislative. §. patrimoniul propriu şi scopul determinat şi licit sunt elementele imperativ cerute de lege pentru constituirea oricărei persoane juridice. Din prima categorie fac parte: statul. Definire.a. Persoana juridică este acea entitate caracterizată prin organizare şi patrimoniu proprii. Test de autocontrol: RealizaŃi o schemă a formelor persoanelor juridice după criteriile cunoscute. hotărîrile organelor administraŃiei publice locale. Ce înŃelegeŃi prin asociaŃie? Dar prin federaŃie? ExplicaŃi elementele constitutive ale persoanei juridice. §. Elemente definitorii ale persoanei juridice.

Ce înŃelegeŃi prin capacitate de folosinŃă a persoanei juridice? De câte feluri este ea? Care sunt caracterele juridice ale capacităŃii de folosinŃă? FaceŃi o schemă a începutului capacităŃii de folosinŃă Ńinând cont de formele ei. Momentul dobândirii capacităŃii de exerciŃiu este cel al dobândirii capacităŃii de folosinŃă. Acest concept semnifică aptitudinea persoanei juridice de a fi subiect de drept. cea de-a doua în vederea desfăşurării procesului de desfiinŃare a persoanei juridice. Între aceste două momente persoana juridică are capacitate de folosinŃă deplină care este supusă principiului specialităŃii sub sancŃiunea nulităŃii absolute a actelor juridice încheiate cu nesocotirea acestuia.Raportul juridic civil ÎnfiinŃarea prin act de înfiinŃare recunoscut se aplică anumitor organizaŃii cooperatiste. 26/2000 modificată) dobândesc personalitate juridică din momentul înscrierii în Registrul asociaŃiilor şi fundaŃiilor. 31/1990.G. fax etc. Care sunt principiile capacităŃii de exerciŃiu? CAPITOLUL III IDENTIFICAREA PERSOANEI JURIDICE Prin identificare înŃelegem individualizarea subiectului colectiv de drept civil în raporturile la care participă ca subiect distinct. sediul naŃionalitatea. Test de autocontrol: ExplicaŃi procedura de înfiinŃare a unei societăŃi cu răspundere limitată. Prima este atribuită persoanei juridice pentru dobândirea personalităŃii juridice . codul fiscal. indicaŃiile geografice. . Capacitatea de folosinŃă se divide în capacitate de folosinŃă deplină şi capacitate de folosinŃă restrânsă. Capacitatea civilă a persoanei juridice. Aceasta din urmă la rândul ei este prezentă sub două forme : capacitate de folosinŃă anticipată şi capacitate de folosinŃă reziduală. număr de telefon. ÎnfiinŃarea prin act autorizat se aplică persoanelor juridice fără scop lucrativ ca şi celor cu scop lucrativ. În afara acestora mai există unele atribute specifice anumitor persoane juridice. adică aptitudinea de a avea drepturi şi obligaŃii civile şi de a încheia acte juridice proprii. SocietăŃile comerciale cu capital privat sunt supuse dispoziŃiilor Legii nr. emblema. de pildă. telex. 2. codul unic de înregistrare. Capacitatea de exerciŃiu reprezintă aptitudinea persoanei juridice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaŃii încheind acte juridice civile prin organele sale de conducere. contul bancar. AsociaŃiile şi fundaŃiile (O. ExplicaŃi principiul specialităŃii capacităŃii de folosinŃă. §. nr. Atributele generale de identificare sunt următoarele: denumirea. marca de calitate. În structura capacităŃii civile se disting două elemente : capacitatea de folosinŃă şi capacitatea de exerciŃiu.

încetarea capacităŃii juridice. Încetarea are loc fie prin reorganizare (mai sus menŃionată). Comasarea este procedeul tehnico-juridic de reunire a două sau mai multe persoane juridice existente într-una singură. Această sintagmă desemnează dispariŃia persoanei juridice ca subiect de drept. modificatoare ori de încetare a lor (Decretul nr. Test de autocontrol: Cum definiŃi reorganizarea în comparaŃie cu încetarea persoanei juridice? Care sunt formele pe care le îmbracă reorganizarea? ExplicaŃi-le. 31/1954). deoarece în locul persoanei dizolvate nu apar alte subiecte de drept cărora să le transmită patrimoniul în tot sau în parte. spre deosebire de reorganizare. Divizarea este o formă a reorganizării realizată prin împărŃirea patrimoniului persoanei juridice şi transmiterea fracŃiunilor obŃinute către una sau mai multe persoane juridice existente ori care iau fiinŃă cu acest prilej. Care este actul normativ care reglementează denumirea persoanei juridice? CAPITOLUL IV REORGANIZAREA ŞI ÎNCETAREA PERSOANEI JURIDICE Reorganizarea este operaŃiunea juridică ce cuprinde cel puŃin două persoane juridice şi care produce efecte creatoare. Reorganizarea îmbracă două forme: comasarea şi divizarea. Încetarea persoanei juridice.32 Test de autocontrol: Ce înŃelegeŃi prin identificare a persoanei juridice? Care sunt atributele de identificare? ExplicaŃi noŃiunea de sediu. Ea poate fi totală sau parŃială. Încetarea prin dizolvare este definitivă. Ea se realizează prin fuziune şi absorbŃie. fie prin dizolvare. Care este diferenŃa dintre comasare şi divizare? Care sunt cauzele de dizolvare a societăŃilor comerciale? Dar ale asociaŃiilor şi fundaŃiilor? 32 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->