Sunteți pe pagina 1din 1

9.ger, promoroaca (turturi, gheata) 10.

Semnele de punctuatie: punct si virgula de la finalul celui de-al doilea vers desparte doua fraze diferite, marcnd o pauza n exprimarea unor idei similare. Poe tul nu foloseste punctul, ca n finalul strofei, deoarece acesta are rol n ncheierea ideii, nelasnd loc unei continuari a acesteia. 11. Sa ne-aduca viu aminte de-ale verii nfloriri. 12.Tema naturii sub stapnirea iernii; motivul gerului. 13.pronume la persoana I si a II-a: eu , tu ; verbe la persoana a II-a: vin ; interjectia. 14. (gerul) salbatic ? epitet personificator, extrem de sugestiv care arata forta de nestavilit a iernii geroase acaparnd natura.

15.Substantivul gerul , reprezentnd si titlul poeziei, nu este pus la ntmplare la ncep tul fiecarei strofe, ci prin aceasta, poetul intensifica ntr-un mod aparte ideea centrala a poeziei, asprimea iernii, dndu-i cititorului senzatia de acaparare tot ala, accentund imaginile sinestezice. 16.Gerul este prezentat de catre poet ca o minune a iernii, ca un fenomen magic ce pune stapnire asupra ntregii naturi. n ultima stofa, gerul este invocat de catre eul liric, prin propozitia n vocativ: O! tu, gerule naprasnic, vin . Epitetul (ger)n aprasnic ntareste ideea de atotputernic, iar comparatia ca sageata ntregeste sentimen tul de maretie pe care gerul i-l inspira poetului. Primele doua versuri ale stro fei prezinta o complexa imagine vizuala, ce subliniaza grandoarea tabloului. 17.Vasile Alecsandri creeaza un pastel al iernii, de o impresionanta maretie, pr in folosirea unui limbaj expresiv, pe tot parcursul poeziei. Elementele care sus tin expresivitatea sunt nenumaratele imagini artistice create cu ajutorul figuri lor de stil.