Sunteți pe pagina 1din 7

DETERMINAR

I ASUPRA BETONULUI PROASPAT

Robu Ion

Betonul proaspat , amestec bine omogenizat de ciment, agregate, apa s i eventual aditivi, reprezinta starea betonului din momentul amestecar ii cimentului cu apa s i agregatele pâna la punerea în opera care nu trebuie sa depas easca începutul prizei. Pentru a fi siguri ca betonul preparat va avea în construct ie caracteristicile cerute, se fac determinar i în stare proaspat a s i întar ita. Pe beton proaspat se efectueaza urmat oarele determinar i conform SR EN 12350 -2002/2003 s i NE 012-2007: consistent a s i lucrabilitate, densitate aparenta, cont inut de aer, timp de priza, verificarea compozit iei reale inclusiv a granulozitatii agregatelor din beton.

1. Determinarea consistente i s

i lucrabilita ti i betonului

Consistent a betonului proaspat defines

te mobilitatea acestuia sub act

iunea greutat

ii proprii

sau a unor fort e exterioare care actioneaza un timp limitat asupra lui. Lucrabilitatea se caracterizeaza prin lucru mecanic minim de punere în opera, tendint a de segregare redusa s i coeziune buna a component ilor. Pe beton proaspat determinarea lucrabilitat ii se face la max. 30 minute de la descar carea din betoniera. Pentru determinarea consistent ei, respectiv lucrabilitat ii betonului, din multitudinea

metodelor s i procedeelor utilizate în tehnologia betonului, SR EN 12350/2006 impune urmat oarele 4 metode:

metoda tasar ii (slump test) SR EN 12350-2/2003 metoda gradului de compactare SR EN 12350-4/2002 metoda de remodelare Vebe SR EN 12350-3/2003 metoda raspandirii (flow test) SR EN 12350-5/2002

SR EN 12350-4/2002 metoda de remodelare Vebe SR EN 12350-3/2003 metoda raspandirii (flow test) SR EN
SR EN 12350-4/2002 metoda de remodelare Vebe SR EN 12350-3/2003 metoda raspandirii (flow test) SR EN
SR EN 12350-4/2002 metoda de remodelare Vebe SR EN 12350-3/2003 metoda raspandirii (flow test) SR EN

1.1 Metoda tasa rii

Metoda tasar ii este aplicabila betoanelor la care dimensiunea maxima a

agregatelor este de

max. 120 mm. Metoda consta în mas urarea tasar ii betonului proaspat , sub greutatea proprie.

Aparatura:

a) Trunchi de con cu înal t imea de 30 cm (pentru betoane cu dimensiunea maxima a agregatelor =

40 mm) sau de 45 cm (pentru betoane cu dimensiunea maxima a agregatelor între 40 s din tabla galvanizata de min. 2 mm grosime. Trunchiul de con este prevaz ut la partea superioara cu un prelungitor.

b) Vergea de ot el rotund cu diametrul de 16 mm s i lungimea de 600 mm având capetele rotunjite

în forma de emisfera.

c) Rigla metalica cu lungimea de 600 mm.

d) Scafa metalica, mistrie, rigla gradata de 500 mm lungime.

i 120 mm)

1

Modul de lucru

Trunchiul de con, cu interiorul în prealabil umezit, se as eaza pe o suprafat a orizontala plana, rigida umezita s i neabsorbanta. Se umple trunchiul de con cu beton în trei straturi, fiecare corespunzând aproximativ unei treimi din înal t ime. Pe fiecare strat se aplica de la 10 cm înal t ime, la interval de o secunda 25 de împunsat uri cu vergeaua metalica repartizându-se uniform pe suprafat a betonului. Pentru stratul interior, împunsat urile se aplica, pe toata grosimea, în spirala de la perimetru

spre centru; la urmat oarele 2 straturi vergeaua trebuie sa pat runda us

Pentru a umple s i îndesa stratul superior, se monteaza prelungitorul s i se introduce beton în

exces.

Dupa compactarea stratului superior, se înlat ura prelungitorul, se niveleaza suprafat a betonului cu ajutorul riglei metalice s i se lasa în repaos; dupa 30 secunde se ridica, în 5-10 secunde, trunchiul de con printr-o mis care verticala constanta evitându-se deplasar i laterale sau ras uciri ale acestuia. Intervalul de timp de la începerea umplerii pîna la ridicarea completa a trunchiului de con nu trebuie sa depas easca1 5 secunde. Imediat dupa ridicarea trunchiului de con se mas oara diferent a (h t ) dintre înal t imea acestuia

s

or s

i în stratul situat dedesubt.

i punctul cel mai ridicat al betonului tasat (fig. 1) .

i punctul cel mai ridicat al betonului tasat (fig. 1) . Figura 1. Determinare tasare Aceasta

Figura 1. Determinare tasare

Aceasta diferent a mas urata în milimetri, exprima tasarea betonului. Metoda nu este aplicabila pentru tasar i sub 10 mm sau pentru prab us iri sau ruperi part iale ale betonului dupa 2 încercar i consecutive. În funct ie de consistent a betonului (de la foarte vârtos la fluid) sunt definite 5 clase de lucrabilitate de la S 1 la S 5

Tabel 1. Clase de tasare

 

Clasa de tasare

Tasarea, in mm

S

1

de la 10 pana la 40 de la 50 pana la 90 de la 100 pana la 150 de la 160 pana la 210 de la 220 pana la 280

S

2

S

3

S

4

S

5 1)

 

1.2 Metoda gradului de compactare

consistent

Metoda de determinare a gradului de compactare este aplicabila betoanelor de a vârtoasa la fluida cu dimensiunea maxima a agregatelor de 40 mm.

2

Metoda consta în stabilirea raportului dintre înal t imea init

iala a betonului introdus

într-un recipient (vas) de forma data s i înal t imea betonului compactat (corespunzat oare densitat maxime) în recipientul respectiv.

ii

Aparatura Recipient prismatic din tabla de ot

200x200x400 mm Mistrie destinata umplerii recipientului Rigla metalica Utilaj de compactare (masa vibranta de laborator cu frecvent a de cca 3000 oscilat ii/min. s i amplitudine de 0,5 mm sau vibrator interior cu diametrul de max. 40 mm) Rigla gradata în mm sau dispozitiv de mas urare.

el de 2 mm grosime având dimensiunile interioare de

Modul de lucru Vasul prismatic, cu suprafat a interioara bine curat ata s i umezita se as aza pe masa vibranta. Se introduce betonul în vas, las ându-l sa cada liber de pe par t ile laterale ale mistriei, de la cele patru margini superioare ale vasului. Dupa umplerea vasului, se înlat ura excesul de beton cu ajutorul riglei metalice, evitând îndesarea. Se compacteaza betonul prin vibrare, pâna când nu se mai constata reducerea volumului. Dupa compactare se determina valoarea s în mm (fig. 2) ca medie a distant elor dintre suprafat a betonului compactat s i marginea superioara a vasului, mas urata în cele 4 colt uri cu rigla gradata sau dispozitiv special de mas urare.

cu rigla gradata sau dispozitiv special de mas urare. Figura 2. Determinare grad de compactare Walz

Figura 2. Determinare grad de compactare Walz

Gradul de compactare se calculeaza cu relat

ia:

G c = h 1 /h 2 =400/400-s în care:

h 1 - este înal t imea interioara a recipientului, în mm h 2 - înal t imea betonului compactat, în mm s - valoarea medie a distant ei între suprafat a betonului compactat s i marginea superioara a vasului prismatic, în mm În cazul utilizar ii dispozitivului de mas urare se obt in direct gradul de compactare sau clasa de lucrabilitate a betonului.

3

1.3 Metoda de remodelare Vebe

Aceasta metoda este aplicabila betoanelor cu dimensiune maxima a agregatului de 40 mm, fiind utila în special pentru betoanele cu lucrabilitate redusa. Metoda consta în stabilirea duratei (timp Vebe) în care proba de beton se remodeleaza (trece de la forma init iala tronconica în forma cilindrica) sub efectul vibrar ii.

Aparatura Consistometru sau vâscozimetru Vebe (fig. 3) compus dintr-un recipient cilindric (1) cu D=240 ± 2

mm s i h=200 mm, prins de o masa vibranta (2), vasul tronconic (3) de la metoda tasar ii prevaz ut cu

prelungitor (4) s i un brat metalic rotativ (5) de care este prinsa o tija (6) gradata în mm; de brat ul

tijei este prins un disc transparent (7) din material plastic cu d=230 ± 2 mm s i g=h=10 ± 2 mm s i o

greutate adit ionala astfel ca tija, discul s i greutatea sa totalizeze 2.750 ± 50 g.

Vergea metalica de compactare, cu diametrul de 16 mm s

i lungimea de 600 mm, cu extremitat ile

rotunjite. Cronometru cu ceas care mas oara timpul cu o precizie de 0,5 s.

cu ceas care mas oara timpul cu o precizie de 0,5 s. Figura 3. Determinare timp

Figura 3. Determinare timp de remodelare Vebe

Mod de lucru În recipientul cilindric fixat de masa vibranta se pune tiparul tronconic care se umple cu

beton ca la metoda tasar ii. Se ridica tiparul s i se aduce discul us or la suprafat a betonului citindu-se pe tija (6) tasarea betonului. Se pune masa vibranta în funct iune în acelas i timp cu cronometrul. Prin discul transparent se

urmar es

te remodelarea betonului; în momentul în care fat a interioara a discului transparent este

complet acoperita cu beton se opres

te cronometrul s

i vibrarea.

Rezultate concludente se obt in pentru timpi de remodelare cuprins i între 5 s i 30 sec.

OBSERVAT II

Valorile tasar ii, gradului de compactare, timpului de remodelare Vebe si raspandirii în funct ie de consistent a respectiv lucrabilitate sunt date de tabele 2-4.

4

Tabel 2. Clase de compactare

Clase de compactare

Indice de compactare

C0 1)

=

1,46

C1

De la 1,45 pana la 1,26 De la 1,25 pana la 1,11 de la 1,10 pana la 1,04 < 1,04

C2

C3

C4 a

a C4 se aplica numai betonului usor

 

Tabel 3. Clase VeBe

Clase Vebe

Timp Vebe, in s

V0 1)

=

31

V1

de la 30 pana la 21 de la 20 pana la 11 de la 10 pana la 6 de la 5 pana la 3

V2

V3

V4 1)

Tabel 4. Clase de ras pândire

Clase de raspandire

Diametrul raspandirii, in mm

F1 1)

=

340

F2

de la 350 pana la 410 de la 420 pana la 480

F3

F4

de la 490 pana la 550 de la 560 pana la 620

F5

F6 1)

=

630

Alte metode : în afara metodelor expuse pentru determinarea consistent

ei

respectiv lucrabilitat ii se folosesc s i alte metode bazate pe tasarea sub sarcina, curgere, remodelare Powers, ras pândire, forfecare, penetrat ie, tendint a de separare a apei, tendint a de segregare etc.

2. Determinarea densita ti i aparente

Determinarea densitat ii aparente consta în determinarea masei unei probe de beton proaspat

i raportarea acesteia la volumul probei respective în stare compactata. Pentru determinare se utilizeaza un recipient metalic etans de forma cilindrica sau paralelipipedica (inclusiv tiparele pentru turnarea epruvetelor pe care se încearca rezistent ele mecanice) având cea mai mica dintre dimensiuni egala cu de cel putin patru ori dimensiunea maxima a granulelor de agregat din beton, conform tabelului nr. 5.

s

Tabel 5.

d

max al agregatului,în

Vol. minim al

Dimensiunile recipientului

 

înal t imea interioara, în mm

 

mm

recipientului dm 3

diam. interior, în mm

 

3,15

1

108

109

 

7,1

2

136

137

 

16

5

185

186

 

31 (40)

10

234

235

5

Mod de lucru

Se determina masa (m 1 ) a vasului gol; se monteaza prelungitor la partea superioara s i se te sau se unge suprafat a interioara. Se introduce betonul proaspat în vas cu ajutorul mistriei s i se compacteaza prin vibrare sau vibrator de interior. Compactarea se considera terminata când nu se mai constata eliminarea de bule de aer din

beton, iar fat

umezes

a betonului este orizontala s i cu aspect lucios.

Se îndepar teaza prelungitorul s i se înlat ura excesul de beton cu ajutorul riglei metalice. Se

determina masa (m 2 ) a vasului umplut cu beton.

Densitatea aparenta a betonului proaspat (? a ) se calculeaza cu formula:

?

a = (m 2 -m 1 )/Vx1000

[kg/m 3 ]

în care:

m 1 – masa vasului gol , în kg m 2 – masa recipientului umplut cu beton, în kg V – volumul vasului, în dm 3 (verificat în prealabil prin umplere cu apa) . Ca rezultat se ia media aritmetica a 2 determinar i rotunjita cu max. ± 5 kg/m 3 .

3. Verificarea granulozita ti i agregatelor conti nute în beton

Prin aceasta determinare se urma

res

te verificarea respecta

rii granulozita

t

ii agregatului total.

Metoda consta în separarea prin ciuruire a agregatelor cu granule mai mari de 3,15 mm s

inutului relativ de nisip fin s

i de agregate a car or dimensiune maxima depas

es

i

te d max

evaluarea cont admis.

Aparatura Recipient metalic de 10 dm 3 (d i = 234 mm;h i = 235 mm) Cântar pentru max. 100 kg, cu precizie de 0,05 % Set de ciururi cu diametrul ochiului = 3,15 mm Etuva electrica sau alta sursa de cal dura Tava de ot el nesmal t uita, mistrie.

Mod de lucru Pe proba de beton proaspat , se determina densitatea aparenta ? a , cu vasul metalic de 10 dm 3 . Cantitatea de beton cont inuta în vas se supune (fract ionat) cernerii sub jet de apa pe ciurul de 3,15 mm pâna când agregatele ram ân curate. Agregatele curate din fiecare fract iune se depun într-o tava s i se usuca pâna la masa constanta (A g r ). Dupa uscare, prin ciuruirea acestora pe ciurul cu diametrul ochiului egal cu dimensiunea maxima admisa pentru agregatul din betonul respectiv, se obt ine cantitatea de agregate cu dimensiuni mai mari de d max admis (A g m ).

Prelucrarea datelor

a) Cantitatea de nisip fin 0-3,15 mm (nf) se calculeaza cu relat

nf = ?

a -(C+A+A g r x100)

[kg/m 3 ]

în care:

?

a – densitatea betonului proaspat , în kg/m 3

6

ia:

C – cantitatea de ciment, stabilita în compozit

A – cantitatea de apa de amestecare, prevaz uta în compozit

A g r – cantitatea de agregate cu dimensiuni mai mari de 3,15 mm, în kg, corespunzat oare volumului

vasului de 10 dm 3 (0,01m 3 )

b) Cantitatea totala de agregat (A g ) în kg/m 3 rezulta din relat

ie, în kg/m 3

ie, în l/m 3

ia:

A g = A g r x100 +nf

c) Cantitatea relativa de nisip fin (f), în %, se calculeaza astfel:

%f = (nf/A g )x100

d)

din relat

Cantitatea relativa de agregate cu dimensiuni mai mari decât d max admis (g), în %, rezulta ia:

%g= (A g m /A g )x100

în care:

A g m este cantitatea de agregat ram

as pe ciurul cu diametrul ochiului egal cu d max admis,

corespunzat oare la 1 m 3 de beton, în kg/m 3 .

Observat

verificarea compozit

ie: Printr-o metodologie aseman at oare se poate realiza analiza betonului proaspat , adica

iei (ciment, apa, agregat) cunoscând fract

iunea fina din agregat.

4. Determinarea volumului de aer antrenat

În masa betonului proaspat intra s i o cantitate de aer datorita antrenar ii inerente la preparare (de obicei sub 2%) sau datorita utilizar ii antrenorilor de aer cu scopul ameliorar ii unor caracteristici. Determinarea volumului de aer din beton în cazul utilizar ii acestor aditivi prezinta interes întrucât nu trebuie sa se depas easca anumite limite (cres terea porozitat ii ar antrena reducerea rezistent elor mecanice) prin Normativ NE 012-2007 în funct ie de dimensiunea maxima a agregatului (tabel 6).

Tabel 6.

Dimensiunea

maxima a

agregatului,

mm

10

16

20

31

40

71

Volumul maxim admisibil de aer oclus %

7 ± 1

6 ± 1

5 ± 1

4,5 ± 1

4 ± 1

3 ± 1

Determinarea volumului de aer oclus se face prin metoda volumetrica cu presiune.

În cadrul acestei metode se utilizeaza „ aparatul de aer oclus”.

7