L.P.

8 PREGATIREA, ASISTAREA, EFECTUAREA EXPLORARILOR SPECIFICE ALE BOLNAVILOR CU AFECTIUNI ALE APARATULUI DIGESTIV

I.

Sondaje si spalaturi: 1. tubajul si spalatura gastrica 2. tubajul si spalatura duodenala 3. clismele

II.

Punctia abdominala ( paracenteza sau punctia peritoneala). Explorari paraclinice: 1. examinarea radiologica a tubului digestiv a) radioscopia pe gol a abdomenului b) radiografia stomacului si intestinului 2. colecistografia; 3. colecistocolangiografia

III.

4.

endoscopia tubului digestiv a) esofagoscopia b) gastroduodenoscopia c) rectoscopia si rectosigmoidoscopia d) colonoscopia

I. 1. SONDAJUL SI SPALATURA GASTRICA Sondajul gastric vezi tubajul gastric (L.P. 7) Spalatura gastrica sonda va fi prevazuta cu o palnie de sticla sonda Faucher palnia se adapteaza direct la sonda tub Leube palnia fixata pe tubul de cauciuc care prelungeste sonda prin racordul de sticla palnia se aduce pana la nivelul toracelui bolnavului si se umple cu apa la temp de 25-26 C apoi se ridica palnia pana deasupra capului bolnavului a.i. lichidul sa patrunda prin sonda in stomac inainte ca palnia sa se goleasca complet, este lasata in jos cu 30-40 cm sub nivelul epigastrului , dar in pozitie verticala dupa ce palnia se umplut se goleste continutul ei prin rasturnare in ligheanul/galeata pregatita langa bolnav procedeul deumplere si golire se repeta de 5-6 ori pana ce lichidul devine complet curat, limpede, lipsit de resturi alimentare sau substante straine

I. 2. SONDAJUL SI SPALATURA DUODENALA Sondajul duodenal vezi tubajul duodenal (L.P. 7) Spalatura duodenala

se executa dupa aceiasi tehnica ca si tubajul (sondajul) duodenal utilizand solutii izotonice de clorura de sodiu sau ape minerale, dupa indicatia medicului.

I. 3. CLISME Definitie: Clisma este o forma speciala a tubajului,prin care se introduce diferite lichide in intestinul gros(prin anus,in rect si colon). Scop 1. evacuator evacuarea continutului intestinului gros pregatirea pacientului pentru examinare(rectoscopie,irigoscop interventii chirurgicale asupra rectului 2. terapeutic introducere de medicamente

alimentarea sau hidratarea pacientului

Clasificare dupa efect clisme evacuatoare care pot fi :simple,inalte,prin sifonaj,uleioase, purgative clisme terapeutice medicamentoase cu efect local,anestezice clisme alimentare hidratante clisme baritate cu scop explorator Pregatiri 1. materiale de protectie paravan,musama,aleza,invelitoare sterile canula rectala - casoleta cu comprese - para de cauciuc pentru copii nesterile stativ pentru irigator - irigatorul si tubul de cauciuc de 1,5-2 m lungime si 10 mm diametru - tavita renala,bazinet - apa calda la 35-37 grade C (500-1000 ml pentru adulti,250 ml pentru adolescenti,150 ml pentru copil,50-60 ml pentru sugari) - sare(1 lingurita la un litru de apa) - ulei(4 linguri la un litru de apa)sau -glicerina(40g la500ml) - sapun(1 lingurita rasa la 1 litru) medicamente solutii medicamentoase in cantitatea sau concentratia ceruta de medic - substanta lubrifianta(vaselina) 2. pacient psihic - se anunta si i se explica tehnica - se respecta pudoarea fizic - se izoleaza patul cu paravanul si se protejeaza cu musamaua si aleza - se aseaza pacientul in functie de starea generala in pozitie : - decubit dorsal, cu membrele inferioare usor flectate - decubit lateral stang cu membrul inferior strans si dreptul flectat - genupectoral - se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se inveleste pacientul cu Invelitoarea CLISME EVACUATOARE Executia

clisma evacuatoare simpla : - se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul - se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase - se umple irigatorul - se evacueaza aerul si prima coloana de apa - se fixeaza irigatorul pe stativ - asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza - indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga - introduce canula prin anus in rect (cu mana dreapta) perpendicular subadiacenta, cu varful indreptat inainte in directia vezicii urinare. - dupa ce varful canulei a trecut prin sfincter se ridica extremitatea externa si se indreapta varful in axa ampulei rectale. - se introduce 10 12 cm - se deschide robinetul sau pensa si se regleaza viteza de scurgere a apei prin ridicarea irigatorului la aproximativ 50 cm de suprafata patului pacientului. - pacientul este rugat sa respire adanc, sa-si relaxeze musculatura abdominala, sa retina solutia 10 15 min - se inchide robinetul inainte ca nivelul apei sa se apropie de nivelul tubului de scurgere. - se indeparteaza canula si se aseaza un tavita renala - pacientul este adus in pozitie de decubit lateral drept, apoi de cubit dorsal pentru a usura patrunderea apei la o adancime mai mare. - se capteaza scaunul la pat sau la toaleta clisma inalta :

- se practica pentru indepartarea mucozitatilor, puroiului exudatelor sau toxinelor microbiene de pe suprafata mucoaselor - in parezele intestinale, ocluzia intestinala - se foloseste o canula retala (sonda) de 35-40 cm lungime si 1,5 cm diametru, din cauciuc semirigid si prevazut cu orificii largi - se adapteaza la tubul irigatorului o palnie de 1,5 l (in loc de rezervor) - se umple palnia cu apa calda la 35 C si se deschide robnetul sau lasand sa iasa aierul - se lubrifiaza canula si se introduce pana in colonul sigmoid - se ridica pana la inaltime de 1 m si se da drumul apei - inainte ca acesta sa se goleasca, se coboara sub nivelul colonului, apa se va reintoarce in palnie - se goleste palnia intr-un recipient - se repeta operatia de 5 6 ori pana ce prin tub se evacueaza apa curata

clisma uleioasa : - se folosesc uleiuri vegetale (floarea soarelui, masline), incalzite la 38 grade C in baia de apa - introducerea in rect se face cu ajutorul unui irigator la care rezervorul este inlouit cu o palnie sau cu ajutorul unei seringi - se introduce la presiune joasa - aproximativ 200 ml de ulei se introduc in 10 15 min - se mentine in rect 6 12 ore (este bine sa se execute seara iar pacientul va elimina dimineata un scaun moale

nedureros) - se indica in constipatii cronice, fecalom clisma purgativa : - evacueaza colonul prin actiunea purgativa ( nu mecanica) - se utilizeaza solutia concentrata de sulfat de magneziu (250 ml apa cu 2 linguri Mg SO4), care prin mecanism osmotic produce o transsudatie de lichid prin peretii intestinali in lumen, formand un scaun lichid ambundent - se mai poate folosi bila de bou ( un varf de cutit de bila pulbere la 250 ml apa) care are actiune stimultanta asupra peristaltismului intestinal CLISMA TERAPEUTICA 1. clisma terapeutica se foloseste cand se doreste o actiune locala asupra mucoasei, cand calea orala nu este practicabila sau cand se doreste ocolirea caii portale se pot administra medicamente ca : digitala, clorura de calciu, tinctura de opiu, chinina care se absorb prin mucoasa rectala sau cele cu efect local ( solutii izotonice) in microclisme picatura cu picatura ( la o ora, 1 h dupa clizma evacuatoare) cu un ritm de 60 picaturi pe min microclisme substanta medicamentoasa se dizolva in 10 15 ml apa, ser fiziologic sau solutie izotona de glucoza si se introduce cu ajutorul unei seringi adaptate la canula rectala clisma picatura cu picatura se pot introduce in organism 1-2 l solutie medicamentoasa in 24 h pentru mentinerea constanta a temperaturii solutiei se vor folosi rezervoare termostat sau se inveleste irigatorul intr-un material moale vata, perna electrica se foloseste in scop anestezic ( cand narcoza prin inhalatie este contraindicata) eterul putand fi administrat sub forma unei clisme picatura cu picatura pentru efectul local se utilizeaza clismele cu bicarbonate de Na, infuzie de musetel, cortizon, vitamina A, decoct de usturoi

2. 3.

INTRODUCEREA TUBULUI DE GAZE Tubul de gaze este un tub de cauciuc semirigid, de 30 -35 cm lungime si 8-12 mm diametru, cu marginile extremitatilor rotunjite Scop : Pregatiri : eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal (imposibilitatea de a elimina gazele in mod spontan) materiale de protectie (musama, aleza, invelitoare, paravan) - sterile (tub de gaze, comprese, substanta lubrifianta) pacient - psihic : se anunta si se explica tehnica

- fizic : se izoleaza patul cu paravan, se protejeaza cu musamaua si aleza, se dezbraca pacientul si se aseaza in pozitie ginecologica Executie : asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza unge tubul cu vaselina boricata departeaza fesele pacientului cu mana stanga, iar cu dreapta introduce tubul de gaze prin anus in rect si de aici in colon, prin miscari de rasucire si inaintare pana la 15-20 cm acopera pacientul cu invelitoare mentine tubul maximum 2 h se indeparteaza dupa degajare la nevoie se repune dupa 1-2 h (dupa ce se restabileste circulatia la nivelul mucoasei) Ingrijirea ulterioara a pacientului : se efectueaza toaleta regiunii anale Se aseaza pacientul comod, se inveleste Se aeriseste salonul Reorganizare : Instrumentele folosite se curata, se dezinfecteaza, se pregatesc pentru sterilizare Aparatele prevazute cu un cerc albastru (care sunt de ultima generatie) se pot curata si dezinfecta sub imersie totala in masini de spalat speciale Interiorul fibrogastroscopului se spala cu o perie care trebuie intrudusa in toate canalele, astfel in cat canalele trebuie sa fie irigate cu produs dezinfectant

Se periaza extremitatile endoscopului Se sterge aparatul cu solutie de glutaraldehida sau CIDEX (atentie este toxica) ; apoi se sterge cu alcool de 90 (care se evapora repede si indeparteaza dezinfectantul)

Se usuca bine (pentru a preveni o eventuala infestatie micotica) Fibrogastroscopul si pensele bioptice se ung cu silicon, pentru a le proteja Se stocheaza material curat intr-un dulap care trebuie dezinfectat zilnic Fibrogastroscopul trebuie pus intr-un camp steril, iar dimineata, se dezinfecteaza din nou Incidente si accidente : dureri de deglutitie, subfebrilitati, dureri si tumefactia amigdalitelor , hemoragia SIDA

II. PUNCTIA ABDOMINALA ( PARACENTEZA SAU PUNCTIA PERITONEALA). Paracenteza abdominala = traversarea peretelui abdominal si patrunderea in cavitatea peritoneala, cu ajutorul unui trocar. SCOP : - explorator pentru precizarea diagnosticului; - terapeutic ca metoda de tratament in ascitele masive (pentru evacuarea lichidului abundent care provoaca tulburari respiratorii si circulatorii prin presiunea exercitata asupra diafragmului, asupra venei cave inferioare, provocand edeme). Materiale necesare: Masa acoperita cu camp steril; Un trocar gros, cu diametrul de 3-4 mm, cu mandren ascutit si mandren bont, de rezerva; Novocaina 1% pentru anestezie locala; Casoleta cu campuri sterile; Musama si traversa; Un vas gradat cu o capacitate de 10l pentru colectarea lichidului; O tavita renala; Densimetru; Casoleta cu manusi sterile; Trocare de calibru mic, cu diametrul de 1,5- 2mm cu un mandren ascutit si altul bont; Seringa de 2-5 ml, sterile si uscata; Alcool si tinctura de iod pentru dezinfectie locala; Cearceaf impaturit in trei, in lungime(pentru bandajarea abdomenului); Casoleta mica cu pansamente sterile; Cilindru gradat de 100-200ml; Doua eprubete sterile(astupate) , etichetate;

Un bisturiu, steril; Substante necesare pentru reactia Rivalta; Ace de siguranta; Catetere sterile, pentru evacuarea vezicii, cand bolnavul prezinta tulburari de mictiune.

Etape de executie 1. Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare Se pregatesc materialele si instrumentele necesare efectuarii paracentezei. 2. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului. Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea efectuarii punctiei abdominale; Se controleaza temperature camerei, salii de tratament sau salonului; Se izoleaza patul printr-un paravan de restul bolnavilor, in cazul cand punctia se face in salon; I se explica bolnavului pozitia exacta pe care trebuie sa o mentina in timpul punctiei; In functie de starea lui, se administreaza bolnavului un cardiotonic cu 15-20 min inainte de punctie; Se invita bolnavul sa urineze. Bolnavilor care prezinta tulburari de mictiune li se efectueaza sondaj vezical; Se asaza musamaua si aleza, pentru protejarea patului sau mesei de examinare; Peste aleza se asaza cearceaful impaturit in trei; Se dezbraca bolnavul si se asaza in decubit dorsal la marginea patului cu trunchiul usor ridicat sau in decubit lateral Se acopera trunchiul cu exceptia locului punctiei; Medicul alege locul punctiei, de obicei fosa iliaca stanga linia Monroe-Richter(locul de intalnire a treimii externe cu cea mijlocie a liniei spino-ombilicale) Se spala locul punctiei; Se atentioneaza bolnavul de a nu se misca la senzatia data de intepatura. 3. Participarea asistentei(in timpul punctiei). Spalarea pe maini cu apa curenta si sapun si dezinfectare cu alcool; Se dezinfecteaza locul punctiei cu alcool si apoi cu tincture de iod, pe o suprafata de10x10 cm; Se izoleaza locul punctiei cu camp steril; Medicul va fi servit cu : manusile sterile de cauciuc, seringa incarcata cu novocaina pentru executarea anesteziei locale; Regiunea se badijoneaza din nou cu tincture de iod; Se serveste medicului : bisturiul cu care va inciza pielea, trocarul cu care va efectua punctia; Se recolteaza probele sterile de lichid, o cantitate de 100-200 ml pentru laborator (dup ace medical retrage mandrenul), examen citologic, determinarea cantitativa de albumina; Se aplica tubul de cauciuc in prelungirea canulei si se colecteaza lichidul ascitic in recipientul pregatit pentru aceasta; Se observa starea generala a bolnavului si se masoara pulsul si respiratia; Daca apar complicatii, se anunta imediat medicul; Partea superioara a abdomenului se bandajeaza cu cearceaful impaturit(pentru ca decomprimarea cavitatii abdominale sa nu se faca in mod brusc) si se strange progresiv; Se supravegheaza viteza de evacuare(nu trebuie sa fie mai mare de 1 litru la 5 minute!). La prima paracenteza nu se evacueaza mai mult de 4-5 litri de lichid. Lichidul se evacueaza in timp de 1-2 ore; Se schimba pozitia bolnavului, in diferite directii(daca in timpul evacuarii scurgerea lichidului se opreste brusc); Se introduce mandrenul neascutit in trocar(cand orificiul acestuia se acopera cu o ansa intestinala sau flacoane de fibrina); Se badijoneaza locul punctiei cu tinctura de iod, dupa ce medicul retrage trocarul; Se aplica pe plaga 1-2 agrafe si un pansament steril; Pielea din cele doua parti ale orificiului se indoaie sub forma de cute si se aplica transversal un emplastru peste cutele obtinute; Se strange cearsaful imprejurul abdomenului si se fixeaza cu ace de siguranta; Se determina densitatea lichidului evacuate, natura lui prin reactia Rivalta; Spalare pe maini cu apa curenta si sapun; Se noteaza in foaia de observatie a bolnavului data, cantitatea.

4. Efectuarea reactiei Rivalta Intr-un pahar conic se amesteca 50 ml apa distilata cu o picatura solutie de acid acetic; Cu pipeta se adauga 1-2 picaturi din lichidul extras prin punctie; - reactie pozitiva = daca picatura se transforma intr-un nor asemanator cu fumul de tigara. Lichidul este exsudat rezultat prin proces inflamator(pleurezie, ascita etc.) - reactie negative = daca picatura cade in pahar fara sa modifice aspectul, solutia ramanand clara, lichidul este transsudat(hidrotorax etc.) 5. Ingrijirea bolnavului (dupa punctie)

Se asaza bolnavul pe carucior, astfel incat locul punctiei sa fie cat mai sus si in aceeasi pozitie se plaseaza in pat; Se asigura in camera temperatura optima si liniste pentru bolnav; Bandajul imprejurul abdomenului se mentine timp de 5-6 ore; Bolnavul va fi supravegheat timp de 24 ore si se anunta imediat medicul la orice suspiciune; Agrafele se vor indeparta dupa 48-72 ore; Pansamentul plagii se efectueaza in conditii de asepsie perfecta; Se serveste bolnavul si se alimenteaza la pat in tot timpul repausului; Substantele analeptice se administreaza la indicatia medicului.

6. Pregatirea probelor de lichid pentru laborator Lichidul recoltat in tuburi sterile sau pe medii de cultura se aseaza in termostat sau se duce imediat la laborator impreuna cu inca 100200ml de lichid ptr diferite determinari cerute de catre medic in buletinul de recoltare(ex. Citologic, determinarea cant de albumina, etc) Recipientele cu lichidul recoltat se eticheteaza cu : continutul, numele bolnavului, salonul si sectia, data recoltarii; Se completeaza formularele de recoltare; Se transporta imediat la laborator, evitand suprainfectarea produsului. Punctia peritoneala se mai poate executa: In pozitie semisezanda in fotoliu; In regiunea subombilicala, la mijlocul liniei puboombilicala. III. EXPLORARI PARACLINICE III. 1. EXAMINAREA RADIOLOGICA A TUBULUI DIGESTIV radioscopia pe gol a abdomenului -examinarea se face fara o pregatire in prealabil, in majoritatera cazurilor este vorba de o urgenta majora; -este utilizata la bolnavii suspectati de abdomen acut -poate evidentia corpi straini radioopaci in tubul digestiv sau in organele extradigestive(ex. :calculi biliari sau renali radioopaci) b1) radioscopia stomacului si intestinului Examinarea radiologic a tubului digestiv se efectueaz dup administrarea unei substane de contrast (pe cale oral sau rectaI). Scop: a) explorator - studierea morfologiei i funcionalitii organelor tubului digestiv b)diagnostic - gastrite cronice, ulcer gastro-duodenal, tumori ale tubului digestiv Examinarea radiologic este contraindicat la: - bolnavii caectici, -n stare grav, adinamici, -care sufer de tromboze, -ileus n perforaia tubului digestiv cu hemoragie gastro-intestinal acut, -n peritonit acut, - la femeile gravide n prima jumtate a sarcinii - la femei in timpul si imediat dupa menstruatie. Materiale necesare: -sulfat de bariu 150 g sau pachet original (sulfat de bariu pro-Roentgen), -can sau pahar, - ap, - lingur de lemn, - purgativ (ulei de parafin). 1. Pregtirea instrumentelor 1.1. Se pregtesc materialele i instrumentele necesare. 1.2. Se pregtete suspensia de bariu in bucatarie,cu cateva ore inainte de examinare: cele 150 g sulfat de bariu se amestec cu o cantitate mica de ap cald pn se obine o past omogen, la care se adaug ap pn la 200-300 g, amestecandu-se cu lingura de lemn. Pentru examenul gastric se foloseste o suspensie mai subtire: bariu/apa: 1 / 2 Pentru examenul mucoasei gastrice sau esofagului o suspensie mai concentrata: bariu/apa: 3 / 2 2. Pregatirea psihica a bolnavului 2.1. Se anunt bolnavul cu dou zile nainte, explicndu-i necesitatea tehnicii i importana ei pentru diagnosticul bolii. 2.2. Se explic bolnavului tehnica de investigaie. 2.3. Se anun bolnavul c n dimineaa zilei de examinare nu trebuie s mnnce. 2.4. Se atentioneaz bolnavul c nu trebuie s fumeze, pentru c fumatul mrete secreia gastric. 2.5. Se informeaz bolnavul privind regimul alimentar pe care trebuie s-I pstreze. 3. Pregatirea fizica a bolnavului

3.1.Se administreaz bolnavului, cu 1-2 zile naintea examinrii, un regim alimentar neflatulent i uor de digerat, format din supe, ou, pine prjit, unt, finoase, produse lactate. 3.2. Seara - n ajunul examinrii - se efectueaza bolnavului o clism evacuatoare. 3.3. n ziua examenului, dimineaa, bolnavul este condus la serviciul de radiologie. 4. Participarea la examen. 4.1. Bolnavul dezbracat este condus sub ecran, unde i se ofer cana cu sulfatul de bariu in mana stanga , rugandu-l sa o tina la nivelul capului , langa urechea stanga pentru a nu acoperi cu cana organele examinate 4.2. La comanda medicului, bolnavul va nghii sulfatul de bariu dizolvat i amestecat cu o lingur de lemn. Daca bolnavul prezinta greturi , i se va cere sa respire adanc pana cand greturile dispar. 4.3. Dup terminarea examinrii bolnavul este ajutat s se mbrace i este condus la pat. 4.4. Bolnavuleste readus la serviciul de radiologie (conform indicaiilor medicului), dupa 2, 8, 24 ore, pentru a se urmri sub ecran evacuarea stomacului, umplerea intestinuluI subire i a colonului. 4.5. La 2 ore de la nceputul examinrii, bolnavul poate s mnance. 4.6 Pentru examinarea intestinului subtire bolnavul poate fi rechemat de mai multe ori inca din primele ore.In acest caz , pe durata examenului nu va primi nimic de mancare sau de baut si nu i se vor administra medicamente. 4.7 Se va consemna in condica de predare a serviciului ptr schimbul urmator orarul de rechemare al bolnavului. 5. ngrijirea bolnavului dup tehnic. 5.1.Se administreaz bolnavului un purgativ (o lingur de ulei de parafin) dup terminarea examinrii. 5.2. Bolnavul va fi informat c va avea scaunul colorat n alb. Atentie La copIii mici gustul bariului se corecteaz cu cacao sau lmie i .se administreaz cu lingurita. La sugari, bariul se prepar cu ceai sau cu lapte i se administreaz cu biberonul. Cantitatea de suspensie bariu/ap n diluie 1/2 este: -100 g sugari; -100-150 g copii mici; -150-200 g copii mari. Cu 2-3 zile nainte de examenul radiologic gastro-intestinal se : - va evita administrarea de purgative se va suspenda administrarea medicamentelor cu coninut de bismut, iod, fier, calciu sau bariu pe cale bucal (acestea mpiedic vizibilitatea organelor de examinat). Nu se execut sondaj gastro-duodenal naintea examenului radiologic (irit mucoasa i produce o hipersecreie nedorit). Substana de contrast poate fi introdus n tubul digestiv i prin alte metode: a) direct n jejun prin sond duodenal (Einhorn)- inaintarea sondei se controleaz sub ecran radiologic; cnd diviziunea 75-80 ajunge n dreptul arcadei dentare, substana de contrast se introduce cu ajutorul unei seringi prin sond direct n jejun; b ) fracionat- bolnavul nghiind din 10 n 10 minute cte o nghiitur din substana opac; Urmarind inaintarea bariului in colon se poate examina apendicele.Timpul optim este la 24 ore de la administrarea orala a substantei baritate. Daca in suspensie se amesteca o lingura de sare amara sau ulei de ricin, se dilueaza subst. de contrast , se intensifica peristaltismul cecului si se usureaza umplerea apendicelui. c) metoda contrastului gazos pentru examinarea stomacului se realizeaz prin: - insuflarea de aer n stomac cu ajutorul unei sonde sau - prin administrarea unui amestec gazos (acid tartric i bicarbonat de sodiu). Vasele si linguritele folosite la prepararea suspensiei baritate vor fi totdeauna pastrate intr-o solutie dezinfectata , de detergenti ,

inainte de folosire vor fi clatite cu apa.

b2) examenul radiologic al colonului Examenul radiologic al colonului se poate face: pe cale rectal irigoscopie, respectiv irigografie Dac nu se examineaz dect colonul, la indicatia medicului se administreaz o doz de100g de sulfat de bariu din 8 in 8 ore , examinarea facandu-se dupa a treia doza, iar reexaminarile din 12 in 12 ore pana la evacuarea completa a substantei de contrast Irigoscopia = examinarea radiologic a colonului prin umplerea pe cale rectal cu substana de contrast. Scop: explorator - observarea modificrilor anatomice ale colonului. Aceast examinare necesit o pregtire foarte bun a bolnavului n sensul evacurii complete a colonului de materii fecale i umplerea lui cu substana de contrast. Materiale necesare: -instrumentar necesar efecturii clismei : 0,75-1,5 l lichid ptr clisma irigator Esmach

pe cale bucal - dup examenul radiologic al stomacului i intestinului sau

tub de cauciuc cu diametru de cca 10mm si lungimea de 1,5-2m prevazut cu un robinet din ebonita , mase plastice sau metal, sau cu o pensa Mohr.Tubul este racordat la irigator;

canula rectala este confectionata din ebonita, cauciuc sau sticla , inchisa la capat si prevazuta cu o serie de orificii laterale , prin care lichidul din irigator se revarsa in ampula rectala. Lungimea canulei :12-15-20 cm Canulele de cauciuc utilizate in clisme inalte ajung pana la 30 cm. In afectiuni dureroase ale anusului si rectului se utilizeaza canule moide cauciuc, cel mai des sunt utilizate cele din ebonita. o plosca acoperita musama si aleza o invelitoare de flanela usoara ptr acoperirea bolnavului substanta lubrefianta si tifon ptr ungerea canulei (vaselina boricata); nu se utilizeaza in acest scop vata . - purgative, - sond Strauss, -substant de contrast: - sulfat de bariu n suspensie - 300-500 g n 1000-1500 mI ap uor nclzit sau -sulfat de bariu -200 g- amestecat cu bolus alba -300 g- n 1000 mI ap nclzit, la copii- sulfat de bariu -100-150g in 400-500ml apa

la sugari -50-100g suspensie -oruri de protecie pentru a nu fi expui iradierii. 1. Pregtirea materialelor i instrumentelor necesare 1.1. Se pregtesc instrumentele i materialele necesare. 1.2. Se pregtete clisma baritat. 2. Pregatirea psihica a bolnavului 2.1. Se anunt bolnavul cu dou zile nainte, explicndu-i necesitatea tehnicii i importana ei pentru diagnosticul bolii. 2.2. Se explic bolnavului tehnica de investigaie. 2.3. Se anun bolnavul c n dimineaa zilei de examinare nu trebuie s mnnce. 2.4. Se informeaz bolnavul privind regimul alimentar pe care trebuie s-I pstreze. 3. Pregatirea fizica a bolnavului 2.1. Cu 2-3 zile nainte se administreaz un regim bolnavului. alimentar de crutare neiritant, neexcitant, nefermentascibil nefIatulent format din: brnz de vaci, smntn, ou fierte, carne slab fiart,orez fiert, pine uscat. 2.2. Cu o zi naintea examinrii, se administreaza bolnavului un regim hidric imbogatit cu piureuri nefermentescibile 2.3. Se efectueaz bolnavului dup mas o. clism evacuatoare si apoi se administreaza mai trziu dou linguri de ulei de ricin, un purgativ, ptr ca sa nu se umple colonul pana a doua zi cu continutul intestinului Clisma singur elimin numai resturile de materii fecale din rect i sigmoid. 2.4. Dimineata se repeta clisma evacuatoare avand grija ca lichidul de spalatura sa se evacueze complet ptr a nu dilua subst. de contrast. 2.5. Se conduce bolnavul la serviciuI de radiologie explicndu-i inofensivitatea i importana tehnicii. 4. Participarea la examen. 4.1 Bolnavul va fi ajutat s se dezbrace i va fi aezat pe masa de examinare in decubit dorsal . 4.2. Se efectueaz clisma baritata, dupa metoda obisnuit a clismelor, i se ntrerupe de cte ori bolnavul are senzaia de defecare.Prin ridicarea si coborarea irigatorului se va regla viteza de inaintare a bariului . Presiunea se va mari numai dupa trecerea suspensiei dincolo de colonel sigmoid, mai ales la nivelul flexurilor. La nevoie asistenta va aduce bolnavul in pozitia O.A.S. sau O.A. D. 4.3. Se ntrerupe introducerea substanei de contrast cnd bariul a ajuns n cecum. In caz de insuficienta sfincterului anal si al refluarii subst. de contrast , clisma se va face cu canula obturatoare Pouliquen, al carui balon dupa umflare blocheaza rectul.. 4.4. Dupa terminarea radiografiilor , bolnavul este invitat sa evacueze bariul , apoi este readus pe masa radiologica , ptr a se urmari detaliile mucoasei colice
4.5. Medicul examineaz radiologic modificrile anatomice ale colonului 4.6. Prin metoda dublului contrast Fischer, dupa evacuarea partiala a subst. de contrast , se nchide rectul cu sonda Strauss, si prin ea se insufla 500-1000ml aer sub control vizual , insuflarea se face cu presiune moderata , deoarece colonul exulcerat se poate perfora 4. Ingrijirea bolnavului dup tehnic 4.l. Se solicit bolnavul s elimine substana de contrast (dup terminarea examinrii), iar dac nu reuseste i se efectueaz o clism evacuatoare. 4.2. Se efectueaz toaleta regiunii perianale,. Apoi bolnavul va fi ajutat s se mbrace i se instaleaz comod n pat.. 4.3. Se noteaz examenul efectuat in foaia de observatie ATENTIE Substanta de contrast introdus prea rapid sau sub presiune provoac dureri, spasme ale colonului . Pregtirea copiilor pentru examenul radiologic al colonului.

bolnavul este asezat pe rand in: decubit ventral, lateral drept , dorsal si lateral stang .

Se instituie o pauz de alimentaie de 12 ore, fr a efectua clism sau administrare de purgative.

Se introduce sonda la o adncime de 5-10 cm.

III. 2. PREGATIREA BOLNAVILOR PENTRU COLECISTOGRAFIE Deoarece vezicula biliar poate fi vizibil radiologic numai cnd contine calculi radioopaci sau se impregneaz cu substane de contrast, pentru a obine imaginea ei radiologic se administreaz substane iodate, pe cale oral sau intravenoas. Colecistografia = radiografierea veziculei biliare (colecistului) umplut cu substana de contrast, administrat de obicei pe cale oral. Colangiografia = radiografierea cilor biliare (inclusiv colecistul) pline cu substana de contrast administrat pe cale intravenoas. Scop:a) explorator - examinarea formei, poziiei, coninutului, precum i contractilitii (dinamicii) veziculei biliare, a) diagnostic - descoperirea prezentei de calculi radio-opaci. Contraindicaii: afeciuni hepato-biliare acute, insuficient renal reactii alergice la iod, stri febrile OPACIFIEREA VEZICULEI BILIARE PE CALE ORAL COLECISTOGRAFIE MateriaIe necesare:- prnz compus din ou, smntn i unt cu pine sau 50 g ciocolat; - carbune animal; -substana opac (Razebil sau acid iopanoic); -antihistaminice. 1. Pregtirea materialelor. 1.1. Se pregtesc materialele necesare i se transport lng bolnav. 2. Pregatirea psihica a bolnavului 2.1. Se anunt bolnavul cu 2-3 zile nainte, explicndu-i necesitatea tehnicii i importana ei pentru diagnosticul bolii. 2.2. Se explic bolnavului tehnica de investigaie. 2.3. Se anun bolnavul c n dimineaa zilei de examinare nu trebuie s mnnce. 2.4. Se atentioneaz bolnavul c nu trebuie s fumeze 2.5. Se informeaz bolnavul privind regimul alimentar pe care trebuie s-I pstreze. 3. Pregatirea fizica a bolnavului 3.1. Se administreaz bolnavului cu 2-3zile naintea examinrii, crbune animal de 3 ori pe zi, cte dou tablete si regim hiperprotidic. 3.2. Cu 1-2 zile naintea efecturii colecistografiei se administreaz bolnavului un regim dietetic uor digerabil, evitnd alimentele cu coninut bogat n celuloz i hidrocarbonate concentrate. 3.3. n ziua precedent examenului, la orele 12 se administreaz bolnavului: - un prnz compus din ou, smntn, sunca si unt cu pine (provoac contracii puternice i golirea vezicii biliare); -dac acest prnz provoac accese dureroase, el poate fi nlocuit cu : cu un sondaj evacuator . 3.4. Dup mas se efectueaz bolnavului o clism evacuatoare cu ser fiziologic sau ceai de mueel cldu pentru evacuarea gazelor din colon. 3.5. Dupa masa , la orele 16, se administreaz bolnavului 6 tablete de Razebil; 3.6. Se testeaz mai intai tolerana la Razebil, se incepe cu o singura tableta , sfaramata care se dizolv pe limb. Se supravegheaz bolnavul pentru a se observa dac nu are hipersensibilitate la iod.

50 g ciocolat sau

Dac apar roea, senzaie de. arsur, furnicturi tahicardie, greturi, urticane. ameeli, stare de ru general, bolnavul are hipersensibilitate la iod si se ntrerupe administrarea.

Dac bolnavul suport bine iodul (nu apar simptomele de intoleran), la 20-30 minute se administreaz celelalte trei tablete de Razebil, n decurs de 5 minute. 3.7. Se aaz bolnavul n decubit lateral drept, timp de 30-60 minute. 3.8. nainte de a se efectua radiografia se efectueaz bolnavului nc o clism evacuatoare. 4. Participarea la examen. 4.1. Bolnavul este condus la serviciul de radiologle Subst. de contrast apare in vezica biliara dup 14-18 ore, respectiv 10-14 ore cnd trebuie efectuata radiografia 4.2. Bolnavul va fi ajutat s se dezbrace i s se aseze pe masa de examinare n cazul n care vezicula biliar nu s-a umplut cu substan opac se mai administreaz 4 tablete de Razebil (sau 6 tablete de acid iopanoic). iar examinarea se repet a 3-a zi. 4.3 Pentru studiul motricitatii vezicii biliare , dupa radiografie se face proba Boyden: Prnzul Boyden - dou glbenuuri crude eventual amestecate cu zahr si lapte rece - se administreaz dup executarea radiografiei Daca nu suporta pranzul Boyden se administreaza : -50g ciocolata sau -un pahar cu apa de la gheata, sau -se administreaza o injectie cu extract retrohipofizar 4.4. Se efectueaza radiografii ulterioare n serie, la intervale de timp de 30-60-90 minute.

Nu se administreaz prinzul Boyden la bolnavii cu: -colecistoectomie -calculoza biliara 4.5.Bolnavul va fi ajutat s se mbrace i va fi condus la pat. Dac se folosete acid iopanoic, se va administra ntre orele 18-20, in total 4-6 tablete acid iopanoic, cite una din 10 n 10 minute, cu puin ap, fr a.le sfrma, dup care bomavul va fi aezat n decubit lateral drept, timp de 30-60 minute. De la administrarea substanei de contrast si pn la terminarea examinrii, bolnavul nu va ingera nimic, si nici nu va fuma. Colecistografia este contraindicata in: boala Basedow in insuficienta renala acuta icter grav hipertermie debilitate la bolnavii in varsta III. 3. PREGATIREA BOLNAVILOR PENTRU COLECISTOCOLANGIOGRAFIE . Materiale necesare: - Pobilan contine iod in conc. de 30-50% -antihistamice: hemisuccinat de hidrocortizon, - medicamente de urgen (glucoz pentru perfuzii, Romergan, Norartrinal), -aparat de perfuzie, -aparat de oxigenoterapie, -seringi i ace sterile pentru injecii intravenoase. 1. Pregtirea materialelor necesare 1.1. Se pregtesc materialele necesare. Materialelor necesare. 2. Pregtirea psihica i fizic 2.1. Se anun bolnavul i i se explic necesitatea tehnicii. 2.2. In dimineaa examinrii se efectueaz o clism inalta de evacuare a intestinului gros. 2.3. Bolnavul nu necesit o pregtire dietetic. 3. Testarea tolerantei bolnavului la iod prin: a) metoda oftalmoreactiei In caz de reacie hiperergic la iod n decurs de 5 min apare o hiperemie conjunctival a ochiului respectiv sau prurit intens. b) administrarea intravenoasa Se injecteaz intravenos foarte lent 1 ml de substan i se supravegheaz bolnavul pentru a observa dac apare reactie hiperergic :roea i edem al feei, cefalee, dispnee, greuri i vrsturi. 3.1. Dac apar semnele reaciei, se ntrerupe administrarea Pobilanului. 3.2. Reacia hiperergic se combate cu: -acid epsilon-aminocapronic - antihistaminice : hidrocortizon hemisuccinat -perfuzie intravenoas cu: glucoza si cu Norartrinal, -se administreaz oxigen -se anun medicul reanimator. 4. Participarea la examen. 4.1. Dac tolerana organismului este bun, se va administra substanta incalzita la temperatura corpului 4.2 Bolnavul fiind aezat pe masa radiologic in decubit dorsal, se administreaz substana opac nclzit la temperatura corpului, foarte lent (n decurs de 10 minute): la copii 1 mI sau 0,45 g substan activ / kilocorp. 4.3. Dup terminarea injeciei se execut radiografiile. Dac pe filmele executate nu apar vizibile cile biliare, la 40 minute dup terminarea injeciei, se administreaz 2- 3 linguri sirop de codein 2 (ntr-o singur doz) La bolnavii cu colecistectomie sau la care colangiografia sau colecistografia se repet, prima fiind nereuit, se administreaz sirop de codein imediat dup injectarea Pobilanului In acest caz prima radiografia se execut dup 30 minute Pentru studiul motricitatii vezicii biliare , dupa radiografie se face proba Boyden:

Se instileaz n sacul conjunctival al unui ochi o pictur din fiola Pobilan (fiola de prob).

la aduli 1-2 fiole de 20 mI Pobilan 30-50%;

Cile intrahepatice i extrahepatice se opacifiaz n 15-30 minute.

Prnzul Boyden - dou glbenuuri crude eventual amestecate cu zahr si lapte rece - se administreaz dup executarea radiografiei (indiferent de calea folosit pentru introducerea substana de contrast), Daca nu suporta pranzul Boyden se administreaza :

10

-50g ciocolata sau -un pahar cu apa de la gheata, sau -se administreaza o injectie cu extract retrohipofizar 4.6. Se efectueaza radiografii ulterioare n serie, la intervale de timp de 30-60-90 minute. 4.7.Pentrul studiul concomitent al stomacului si duodenului se va amesteca pranzul Boyden cu 50g sulfat de bariu Nu se administreaz prinzul Boyden la bolnavii cu: - colecistectomie,

cu calculoz biliar, in cazul colangiografiilor executate cu morfina sau codeina.

III. 4.ENDOSCOPIA TUBULUI DIGESTIV a) esofagoscopia b) gastroduodenoscopia c) rectoscopia si rectosigmoidoscopia d) colonoscopia a ) ESOFAGOSCOPIE Esofagoscopie = examinarea lumenului esofagian cu un aparat numit esofagoscop. Scop -diagnostic sau terapeutic (extragerea corpilor strini, cauterizarea i badijonarea unor ulceraii, incizarea unor abcese etc.). Esofagscop = tub de metal polizat, cu lungime de 45 cm i grosime de 7-12 mm cu extremitatea distal rotunjit este prevzut cu un mandren obturator i cu mecanism propriu de iluminare montat proximal sau distal, un sistem optic i anexe: pens pentru prelevat biopsii, porttampoane, pense pentru corpi strini, etc. Materiale necesare: casolet cu mti sterile;

or de cauciuc; deprttor de gur; oglinda frontal cu surs corespunztoare de lumin; aspirator de saliv cu sondele corespunztoare; tvi renal; porttampoane; casolet cu comprese sterile;

substan anestezic; soluie de cocain 2-4% nclzit la 35; esofagoscopul (cu toate anexele sterilizate); substane: cardiotonice, vasodilatatoare si sedative corlicale. Tehnica vezi bronhoscopie Esofagoscopia se poate executa n ,poziie eznd sau n decubit dorsal, urmrindu-se ca gura, faringele i esofagul s fie n linie dreapt. Esofagoscopia este foarte rar urmat de incidente sau accidente, aceleai cu cele ale bronhoscopiei. b) GASTRODUODENOSCOPIE

Scop: -explorarea mucoasei gastrice, cu ajutorul unui instrument optic numit gastroscop, avnd o sursa de lumin proprie i un sistem de lentile care asigura o vizibilitate direct bun Gastroscop = un tub lung de 74 cm, cu un diametru de 7-11 mm rigid n jumatatea sa proximal. Extremitatea care ptrunde n stomac este flexibil; ea prezint o pies rotunjit, cu dou ferestre laterale: pentru becul de iluminat si pentru obiectivul aparatului Imaginea este transmis printr-un sistem de lentile cu distant focal scurta, de la obiectiv la ocular, vizibilitatea scznd la o curbur nmai mare de 24. Un aparat modern i mai bine tolerat de bolnavi este gastrofibroscopul; transmiterea imaginii este asigurata de un mnunchi de fibre sticloase foarte fine avnd cmp mai mic de observaie, imaginea rmnnd rotund indiferent de gradul de curbur a tubului permitind explorarea zonei fundice. n vederea extinderii cmpului vizual la extremitatea extern a aparatului, indiferent de sistemul lui optic, se adapteaz o par dubl de cauciuc, cu care se poate insufla aer in stomac. Gastroscopul este prevzut cu o serie de anexe pentru recoItarea biopsii si se poate adapta aparate pentru fotografierea sau filmarea cmpului vizual endograstric (chiar duodenal) Materiale necesare: casolet cu cmpuri sterile; tvit renal; sond gastric sterlizat pentru evacuarea coninutului stomacal; Pantopon,atropin, adrenalin - fiole; sering de 2 ml sterilizat; gastroscop cu toate anexele lui, n stare de perfect sterilitate; sond esofagian de cauciuc cu deschizturi laterale, pentru anestezia traiectului gastroscopului; soluie anesteziant compus din: doua pari cocain 1% i o parte adrenalin 1%; glicerin steril pentru lubrifiea tubului gastroscopului i al sondelor esofagiene si gastrice; surs de.lumina; oglind frontal; oglind laringian; spatul lingual; porttampoane cu tampoane de vat. 1. Pregtirea instrumentelor i materialelor necesare. 1.1. Se pregtesc materialele necesare. 1.2. Se transport materialele lang bolnav.

11

2. Pregtirea psihic i fizic a bolnavului. 2.1. Se anun bolnavul i i se explic necesitatea tehnicii. 2.2. Se anun bolnavul s nu mnnce si s nu fumeze n dimineaa zilei de examinare. 2.3. n seara zilei precedente se efectueaz bolnavului (la care evacuarea stomacului se face in mod deficitar) o spltur gastric cu ap cldut pentru a se evacua complet coninutul gastric: 2.4. Cu 40-50 minute nainte de prob se efectueaz bolnavului o injecie cu dilauden-atropin. 3. Participarea la . gastroscopie. 3.1. Dup 15 minute se ofer medicului porttamponul cu tamponul de vat mbibat n solutia anestezic (cu care se vor badijoria baza iimbii si faringelui), . 3.2. .se ofer medicului sonda esofagian de cauciuc (cu care va anestezia i pereii esofagului). 3.3. Se aaz bolnavul n camera obscur (nclzit la temperatura optim) pe masa de examinare in decubit lateral stng, cu capul mai jos. 3.4. Se introduce n aceast poziie sonda gastric i se evacueaz complet coninutul stomacului. 3.5. Gastroscopia se efectueaz cu:ajutorul a dou cadre medii. O asistenta asigur poziia capului bolnavului n extensie fortat si tine tvita renal. Cealalta asistenta ajut medicul la introducerea aparatului, ungnd gastroscopul, prezentndu-i instrumentele, tampoane, iar la cererea acestuia, mnuiete para de cauciuc, adapteaz aparatul de fotografiat la sistemul optic al gastroscopului la indicaia medicului. Extragerea tubului o face medicul (cu mult atentie fr s se ating de dinii bolnavului). Dureaza in medie 3-5 minute, gastroduodenoscopia. 4. ngrijirea bolnavului dup tehnic. 4.1. Se supravegheaz bolnavul nc o jumtate de or n camera unde a fost examinat. 4.2. Se transport bolnavul in salon. 4.3. Se supravegheaz bolnavul atent timp de dou ore dup terminarea examinrii, trebuie s nu mnince, s nu bea. 4.4. Dac bolnavul nu reuete s elimine mucusul i aerul din stomac i acuz dureri, la indicaia medicului se introduce sonda gastric i se elimin aerul i mucozitile. 4.5. Se efectueaz bolnavului inhalaii cu mentol, pentru evitarea senzaiilor neplcute din git, 5. Pregtirea produselor pentru laborator. 5.1. Se pregtesc fragmentele de mucoas stomacal excizate, n vederea examinrilor histologice, se eticheteaz i se trimit urgent la laborator. 6. Reorganizarea 6.1. Se spal instrumentele utilizate i se pregtesc locului de pentru sterilizare. munc. 6:2. Se aeaz n ordine materialele utilizate. 6.3. Se noteaz examenul n foaia de observaie. Incidente si accidente: dureri la deglutiie, febriliti, dureri i tumefacia amigdalelor.

RECTOSCOPIA SI RECTOSIGMOIDOSCOPIA Rectosigmoidoscopie = explorarea endoscopica a segmentului terminal al tubului digestiv, cu ajutorul unui aparat numit rectoscop, pentru evidentierea modificarilor mucoasei pana la o adancime de 30 cm de la orificiul anal (ampula rectala si ultima portiune a sigmoidului). Acest examen este necesar pentru stabilirea diagnosticului in suferinte hemoroidale, constipatie sau diaree cronica, tenesme rectale, sange in materiile fecale etc. Rectoscop = un sistem de tuburi metalice intrarectale: trei mai inguste (16-20 mm diametru) pentru explorare, iar unul mai gros (24 mm diametru), pentru tratament, avand un orificiu lateral ce poate fi inchis etans in timpul introducerii in rect si prin care se pot executa interventii intrarectale sub control endoscopic (prelevari biopsice, cauterizari etc.). Fiecare tub este inarmat cu un mandren cu varf bont care se indeparteaza dupa introducerea aparatului in rect. Corpul aparatului este prevazut cu dispozitivului optic ce asigura vizibilitatea (bec electric si oglinda asezata in unghi de 45 grade). El se fixeaza la extremitatea tubului dupa indepartarea mandrenului. Dispozitivul poate fi inlocuit cu o luneta (x3) pentru observarea detaliilor de cercetat. Prin intermediul unui transformator, aparatul se racordeaza la reteaua electrica, iar cu ajutorul unei pompe de cauciuc se faciliteaza patrunderea tubului in rect prin insuflare de aer. Materiale necesare: Irrigator; Apa calduta (37 grade); Ulei de vaselina; Tampoane de vata; Casoleta cu manusi de cauciuc sterile; Un camp cu orificiul central pentru tubul rectoscopului; Rectoscopul cu tubul si mandrenul sterilizate prin fierbere sau autoclavare (pentru adulti tubul cu diametrul de 20 mm, iar pentru copii, cel cu diametrul de 16 mm); Solutie saturate de sulfat de magneziu; Medii de cultura pentru insamantari bacteriologice (daca este cazul). 1. Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare

12

Se pregatesc toate materialele, instrumentele necesare mentionate mai sus. irigator, apa calduta (37); ulei de vaselina; tampoane de vata ; casoleta cu manusi sterile de cauciuc; un camp steril, cu orificul central, pentru tubul rectoscopului; rectoscopul cu tubul si mandrinul sterilizate prin fierbere, sau autoclavare ( pentru adulti, tub cu diametrul de 20 mm, pentru copii cu diametrul 16 mm ); solutie saturata de sulfat de magneziu; medii de cultura pentru insamantari bacteriorologice ( daca este cazul); pensa pentru biopsie, pensa anatomica, recipient cu formol , pentru fragmentul bioptic. 2. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului - se informeaza pacientul in ce consta tehnica, explicandu-i-se necesitatea si importanta ei pentru stabilirea diagnosticului - cu 2 zile inainte de examen, pacientul va ingera doar lichide ( supe, ciorbe, lapte, ceai, suc si apa) - in seara precedenta examinarii, se efectueaza 2 clisme evacuatoare, simple/inalte a cate 2 l apa calduta la interval de o ora - in dimineata investigatiei, cu 2 -3 h inaintea examinarii, se efectueaza, din nou, 2 clisme evacuatoare (pentru a indeparta complet resturile de materii fecale sau exudatele patologice) - se dezbraca regiunea interioara a trunchiului - se ajuta pacientul sa se aseze pe masa de examinare, in pozitie genupectorala, cu usoara lordoza a regiunii lombare - se acopera pacientul cu campul prevazut cu orificiul ( acesta sa coincida cu regiunea anusului) 3. Participarea la rectoscopie - se asigura semiobscuritate in camera. - se monteaza corpul aparatului si se racordeaza la sursa de lumina - se verifica functionalitatea dispozitivului optic - se unge tubul rectoscopului cu ulei de vaselina - se ofera medicului manusi sterile ( pentru efectuarea tuseului rectal), apoi , asistenta serveste medicul cu alte manusi sterile si ii ofera tubul rectoscopului pentru a fi introdus in rect - se extrage mandrinul si se fixeaza corpul aparatului la tubul intrarectal (medicul urmeaza sa examineze mucoasa recto-sigmoidiana) - se pregatesc tampoanele cu solutie de sulfat de magneziu si se ofera medicului ( daca el solicita in eventualele obstacole create prin contractia spasmodica a partilor examinate) - la nevoi, se folosesc tampoane uscate, pentru indepartarea resturilor de materii fecale - se preia tubul extras de medic dupa termianrea examinarii 4. Ingrijirea bolnavului dupa tehnica indepartandu-se mucozitatile si resturile substantei lubrefiante. Se transporta bolnavul la salon, la patul sau. Se efectueaza toaleta regiunii anale, imediat dupa indepartarea tubului, 5. Pregatirea produselor pentru laborator Daca s-au facut insamantari bacteriologice, se pregatesc materialele pentru laborator (se completeaza buletinul de recoltare cu datele de identitate ale bolnavului si examenul cerut) si se transporta imediat la laborator. 6. Reorganizarea locului de munca Se curate mecanic rectoscopul, se spala bine si se pregateste pentru sterilizare. Deoarece unele piese ale rectoscopului nu pot fi sterilizate la autoclave, in cutia aparatului se pastreaza permanent 10-15 tablete de formol. ATENTIE! La bolnavii debili sau cardiaci, examinarea se face in decubit dorsal, cu genunchii flectati si coapsele in abductie. Administrarea de purgative produce o lichefiere a materiilor fecale care se pot scurge mereu in timpul examinarii in ampula rectala, impiedicand vizibilitatea. Explorarea trebuie precedata de tuseu rectal pentru excluderea unei stenoze care contraindica rectosigmoidoscopia si anuscopia. Nu se executa in pusee hemoroidale acute. d) COLONOSCOPIE Colonoscopia : examenul vizual direct al colonului, cu ajutorul unui colonoscop flexibil, se vizualizeaza colonul sigmoid , descendent, transvers si ascendent pana la cec Colonoscopul :tub din fibre optice flexibile lung de 135-185 cm ; el se poate adapta la camera video, cu urmarirea imaginilor obtinute pe un ecran tv Pregatirea instrumentelor si ale materialelor necesare : - musama, aleza, comprese mici sterile, casolete cu campuri sterile, manusi de cauciuc, pensa de biopsie, recipiente pentru prelevari histologice, colonoscop cu sursa de lumina si sistem de aspiratie, vaselina , silicon, pentru lubrifiere, recipient cu apa, pentru curatirea colonoscopului dupa utilizare , recipiente cu substante pentru dezinfectia aparatului ( aceleasi substante ca si la castroscopie) - medicamente pentru sedarea pacientului Pregatirea fizica si psihica a pacientului :

13

- se explica pacientului necesitatea investigatiei - este incurajat si se informeaza pacientul desre tehnica utilizarii, durata investigatiei, efecte neplacute ( senzatia de presiune, durere) - se explica scopul pregatirii fizice, in vederea golirii si curatarii complete a colonului de materii fecale si mucus care ar impiedica examinarea - pregatirea fizica : 3 zile consecutiv, seara si dimineata, se efectueaza cate 2 clisme evacuatoare simple, inalte, la interval de o ora cu cate 2 l apa calduta, ultima clisma se face in dimineata examinarii, cu 3-4 h inainte - in prima si in a2a seara de pregatire se administreaza un purgativ - in cele 3 zile de pregatire, pacientgul va ingera doar lichide - la nevoie, i se pot administra lichide prin perfuzie i.v., in scopul combaterii, sau prevenirii deshidratarii. - seara, inaintea examinarii, se da un somnifer - in dimineata examinarii, se administreaza o fiola de diazepam si scobutil, cu 30 60 min inaintea inceperii colonoscopiei Participarea la colonoscopie : - sunt necesare 2 asistente - asistenta 1 : linisteste pacientul, il roaga sa coopereze si pe cat posibil sa se relaxeze ( informarea anterioara il face mai cooperant si mai tolerant fata de efectele neplacute ale tehnicii - urmareste functiile vitale ale pacientului - il aseaza in decubit lateral stang, cu genunchii flectati , si este acoperit cu un camp steril, prevazut cu un orificiu central ( in timpul examinarii, la solicitarea medicului, pozitia pacientului poate fi schimbata dintr-un decubit in altul, pe masura ce sonda inaiteaza - a2a asistenta : verifica colonoscopul, asigurandu-se ca este adaptat corect la sursa de lumina si ca are insuflatia si aspiratia bune - lubrifiaza varful tubului ( colonoscopului) cu vaselina si il introduce, incet ,in anus ATENTIE : - asistenta va avea grija sa nu ajunga vaselina pe lentila, fapt care ar impidica vizibilitatea - pe masura ce medicul are vizibilitatea traiectului lumenului colonic stang, asistenta , la solicitarea acestuia avanseaza tubul incet in lumenul colonului - in acest timp asistenta 1 se ocupa de pacient, supraveghindu-l si explicandu-i cum sa coopereze Ingrijirea bv. dupa colonoscopie , pregatirea materialelor ptr laborator , reorganizarea locului de munca se fac la fel ca si in cazul rectosigmoidoscopiei. Incidente si accidente : sangerare, dureri abdominale violente, perforatia, stop cardiac reflex. Contraindicatii : operatii abdominale recente, in cursul diventriculitei acute sau colitelor ulcerative , herniilor ombilicale , in ascite masive sau la peroane confuze necooperante.

14