Sunteți pe pagina 1din 32

Genul Staphylococus bacteria foarte raspandita in mediul natural, atat la om cat si la animal fie ca bacterie saptofita, participand la formarea

a florei normale de la nivel tegumentar sau la nivelul mucoaselor la unele specii, fie pot coloniza anumite mucoase si sa existe purtatori de stafilococi aurii.Au rezistenta crescuta in mediu si pot sa se afle pe diverse obiecte.Contaminarea se face prin obiecte/alimente. Se descurca foarte bine si supravietuiesc mult pentru ca sunt bacterii aerobe, facultativ anaerobe cu un echipament enzimatic ce le permite supravietuirea pe foarte multe tipuri de substraturi. Prezinta enzime (catalaze ce permit sa fie rezistente la agentii dezinfectanti). Sunt bacterii cu foarte mare capacitate de a dobandi rezistenta la actiunea antibioticelor si de aceea sunt alaturi de bact Gram negative capabile sa produca infectii intraspitalicesti. Exista 3 specii de stafilococi: 1.Staf alb (epidermidis) formeaza flora de la nivelul tegumentului si multora dintre mucoase. 2.Staf galben saprofitus (citron) se gaseste la nivelul tegumentelor care inconjoara zona angenitala (mai ales la animale). 3.Staf auriu (aureus) produce majoritatea afectiunilor stafilococice si se gaseste fie ca patogen la persoanele bolnave, fie ca bacterie ce colonizeaza unele mucoase (nazala,genitala,vaginala) Clasificarea este bazata pe producerea unor pigmenti cel citron are pigment galben. Deosebirea dintre staf auriu si ceilalti 2 se bazeaza pe capacitatea de a produce o enzima coagulaza (responsabila de patogenitatea staf).Coagulaza formeaza o retea de fibrina in jurul focarului infectios. Dpdv morfologic staf sunt rotunzi (usor ovalari). Sunt bacterii gram pozitive si se coloreaza in violet. Pot avea capsula de natura polizaharidica, nu au elemente de motilitate si nu fac niciodata spori. Caracterele staf de cultura:cresc usor, rapid si produc pe suprafata mediilor de cultura colonii opace ce sunt pigmentate in functie de specie fara ca pigmentul sa difuzeze si in cultura. Coloniile sunt de tip S. Daca capsula polizaharidica e abundenta, coloniile pot avea si un aspect mucos.Pot sa fie hemolitice (aurii). Hemoliza este de tip beta(hemoliza totala) cu o margine usor pierduta.Este mai redusa decta la streptococ. Medii de cultura- cele cu sange, .Staf aurii fermenteaza manitolul produc si reactia coagulazei care ste pozitiva. Coagulaza 2 tipuri Legata de peretela bact o picatura de staf cu o picatura de plasma Difuzabila/libera produce un cheag in plasma din tub Caractere biochimice produce multe toxine:enterotoxine, toxina ce produce socul toxicoseptic, enterotoxina A si enzime : proteaze, hialuronidaze, DNA aze Meticilina din clasa penicilinei rezistenta la B lactamaza prin moficarea unor proteine de suprafata a staf Structura antigenica la suprafata exista o proteina speciala = prot A ce permite legarea Ig prin intermediul fragmetului Fc si blocheaza recept pt complement (impiedica activit complementului, diminueaza opsonizarea si distrugerea Ag) Capsula are 2 proprietati permite colonizarea (aderenta la substrat) si scade fagocitoza. Afectiuni stafilococice Staf auriu patogen produce 2 categorii mari de boli: 1.infectiile /boli piogene se soldeaza cu producerea de puroi asociat cu o necroza de dimensiuni mari/mici in functie de localizare. 2.Toxiinfectia alimentara 0 datorita enterotoxinelor si de socul toxicoseptic produs de toxina TTS

Infectiile piogene pot avea orice localizare, cele mai frecvente sunt la nivelul tegum, furuncule, abcese ,microfuruncule(acneea vulgara produsa de staf auriu uneori in asociere cu alte bacterii aerobe propionil bacterium), flegmon. Aceste abcese afecteaza profund tesuturile organele vecine si se datoreaza unor focare septice temporare urmate de eliberarea unui nr crescut de microorg care pot sa dea focare septice multiple raspandite in tesuturi si organe. 2 afectiuni datorate toxinelor produse prin utilizarea prelungita a tampoanelor vaginale produce coagulare intravasc diseminata, hemoragii nazale epistaxis Sindromul pielii oparite staf produce o toxina exfoliativa care produce detasarea straturilor superficiale ale tegumentelor si apare ca si in urma unei opareli. Impetigo stafilococic- afectiune necrozanta extensiva a tegumentelor. Staf epidermidis de obicei nu produce afectiuni. E responsabil de o boala extram de grava endocardita Ajung in torentul sanguin si sunt foarte rezistente la antibiotice Staf galben implicat in producerea infectiilor urinare. Afecteaza persoane ce au o sonda vezicala sau la care se gaseste o colonizare excesiva in zona anogenitala. Diagn de laborator exclusiv bacteriologic direct implica prelevarea prod patologic care se face cu tampon/ansa pt o leziune deschisa cu varful unui ac de seringa steril daca e o colectie superficiala inchisa sau chirurgical direct din leziune. Se face hemocultura la afectiuni de sange. Se poate lua LCR daca se suspecteaza o meningita. Se insamanteaza pe mediu geloza sange, in lichid cu treceri ulterioare in mediu solid. Obligatoriu se face antibiograma in infectii stafilococice. Antibioticul vancomicina - intre timp da semne de slabiciune. Genul Streptococus Sunt cantonati la nivelul mucoaselor. Rareori apar pe piele.Prin intermediul tegumentului pot da infectii profunde/ subcutanate (bacteria piogena). Sunt implicati mai ales in producerea infectiilor ale cailor respiratorii 0 faringoamigdalite, angine lucru realizat mai ales prin modificarea echilibrului florei la nivel nazofaringian si aparitia streptococilor B hemolitici de tip A. ca urmare a infectiei, apar la persoane tinere (copii) 2 boli care au la baza un mecanism immunologic. Poststreptococice reumatism articular insotit de cardita reumatismala Glomerulo nefrita acuta post streptococica. Strept Bhemolitic IMPETIGO streptococic Streptococul de grup B B hemolitic care se gaseste la nivelul vaginului si care poate sa produce o afectiune grava -febra placentara. Streptococii de grup D si inruditi cu enterococii colonizeaza intestinul in mod obisnuit sunt nehemolitici si pot fi implicati in 2 tipuri de infectii: enterococi inf urinare si strept de gr D inf peritoneale in asoc cu bact anaerobe in afect intest perforate. Grupul viridans formeaza flora saprofita a cavitatii bucale si orofaringiene dar sunt implicati si in 2 tipuri de afectiuni: Streptococus mutans produce placa dentara, carie dentara si bacteriemie tranzitorie in cazul unor manevre stomatologice.Se poate solda cu o endocardita bacteriana. Dpdv morfologic sunt aerobe facultativ anaerobe ce pot prezenta capsula(din acid hialuronic) si are rol in colonizare si antifagocitar. Nu sunt mobili si sporulati. Cultivabilitatea se cultiva cu usurinta pe medii ce contin sange unde produc 3 tipuri de hemoliza: Hemoliza viridans incompleta de culoare verzuie

Hemoliza B totala colonia mica inconjurata de o margine de hemoliza totala Hemoliza gama lipsa hemolizei Indiferent de tip, toate coloniile sunt mici, transparente cu aspect usor mucos. Tulpinile patogene sunt cele care dau hemoliza B. Se trec bact pe alt mediu in scopul obtinerii unei culturi pure si pentru a vedea carei gr ii apartine. Biochimic produce toxine si enzime. Exista 2 hemolizine f puternice care produc hemoliza SRO (puternic imunogena is det anticorpii) si SRS (nu este imunogena). Ele au si efecte citotoxice directe pe anumite tesuturi.Streptococul produce streptokinaza (fibrinolizina) lizeaza cheagul de lizina. Folosit cand se obtureaza un vas (infarct miocardic, repermeabilizare). Produce o eritrotoxina strept de gr A care e responsabila de o boala cu manifestari sistemice eruptie cutanata, limba zmeurie Scarlatina. Structura antigenica complexa ce permite clasificare in serogrupuri si serotipuri. Imunitatea e relativ slaba, specifica de tip. Exista serotipuri care dau complicatie reumatism acut si cardita reumatismala. Antigenele strept: la ext e capsula. Sub ea e polizaharidul C care ii imparte in seogrupuri ABCD Importante sunt ABCDG.Se numesc Lance field. Sub polizah C se gaseste prot M.Pe baza ei exista serotipuri numeroase.A se imparte in 80 de tipuri. Prot M are 2 propr: este antifagocitara si este o proteina care are o coincidenta/asemanare antigenica cu anumite proteine de la nivel endocardic si articular.Ac Anti M pot reactiona incrucisati si pot da o reactie de hipersensib de tip citotoxic. Exista si alte proteine R,T ce pot duce la clasif in serogr in mai multe serotipuri. Alte Ag streptococice sunt cele difuzabile: Streptolizina 0 puternic imunogenaDetectia lor constituie diagnostic indirect serologic.titrul acceptabil este de pana la 200 unitati internationale. Un titru mai mare corespunde cu riscul de a face fie o boala poststrept de tip cardiac sau renal. Toxina eritrogena f imunogena.Det modif vasculare importante aparitia unei roseli pe pielea pers cu scarlatina.Mucoasele sunt modificare .Prezenta lor se evidentiaza prin IDR sau dermoreactia DICK. Antibiograma este absolut necesara. Diag de lab: se realizeaza diagnostic direct (bacteriologic) si indirect ( serologic) Direct prelucrarea produsului patologic exudat nazofaringian.Produsul recoltat trebuie prelucrat rapid sau pastrat intr-un mediu de conservare. Se pot executa frotiuri care arata existenta unor celule inflamatorii.Se insamanteaza pe placi cu geloza sange fiind indicat ca mediul de cultura sa fie tinut la temperatura camerei.Se face o dispersie, poligon deschis a produsului insamantat (sange,puroi,urina).Se face replicarea pentru a se obtine o colonie pura in vederea indentificarii serogrupului care se poate identifica prin testul de bacitracina sau prin reactia de aglutinare pe lama folosind seruri imune anti A sau anti B.Dupa identificare grupului antibiograma este necesara. Diag serologic daca ex bacteriologic e negativ, mai ales la persoanele la care exista suspiciunea unei cardite reumatismale, glomerulonefrite. Glomerulo nefrita e reversibila. Reumatism inflamatie articulara migratorie.Se dat unei reactii de tip citotoxic de tip2. Dupa atacuri repetate de reumatism se produc leziuni la nivelul endocardului.Se prod r citotoxica ce duce la stenoza de valva, insuficienta. Pe valvele afectate daca exista o bacterie ele gasesc valvele si la colonizeaza. Se foloseste ASLO. Pana la 200 nu exista risc. Peste 250 risc.

Atac reumatismal se face control se da penicila cativa ani Glomerulo nefrita are la baza o boala, hipersensibilitate de tip3 prin degajarea de complexe imune apare o infectie ce produce insuf renala acuta tranzitorie cu proteinurie. Patogenitatea strept capatitatea de invazie, capacitatea de a produce toxina, mecanismul de declansare a unor reactii de hipersensibilitate Streptococus pneumoniae Germene care poate fi pathogen.Sunt f multi purtatori sanatosi (copii in colectivitati).Patogenitatea este corelata cu aparitia capsulei.rezistente la multe antibiotic (peniciline).Devin tolerante la penicila (se modifica receptorii de suprafata pentru antibiotic PBP). Penicilinele nu se leaga de receptori: tolerant e f importanta. Sunt diferente mari intre CMI si CMB imposibilitatea administrarii unor tratamente eficace. Morfologic coci gram pozitivi usor alungiti dispozitia caracteristica este cea de diplo. Inconjurati de o capsula comuna imaginea tipica a pneumococilor in produsele patologice halou luminous in jur. Capsula isi mareste f mult diametrul cand peste prod pathologic se pune un ser anticapsular.reactia de umflare a capsule diagn inf pneumococice. Gemeni imobili, bacteria aerobe facultative anaerobe. Caractere de cultura - geloza sange colonii asemanatoare strept, mici transparente cu aspect mucos (uneori) inconjurate de zona de hemoliza mai larga de tip alfa (viridians). Pe medii de cultura e foarte greu sa se diferentieze strept viridians de pneumococi. Biochimic sensibilitatea la o substanta Optochin inhiba cresterea pneumococilor dar nu a strept viridians. Produc liza unei culture in bullion de pneumococi si nu influenteaza o cultura viridians. Structura antigenic este reprezentata de patogenitate dpdv al clasificarii pneumococilor ei nu sunt clasificati dupa polizaharidul C. Antigenul capsular de natura polizaharidica permite identificarea a 85 de tipuri de pneumococi.Serotipurile capsulare pneumococice se pot identifica fie prin reactia de umflare a capsule.Daca pneumococii apar violet usor ovalari 2 sunt inconjurati de halou luminos sau de reactia de ser specific anticapsular care mareste haloul. Reactia de latex aglutinare pentru identificarea tipului pneumococic. Identificarea circulatiei serotipurilor cuprinse in vaccine sau din considerente epidemiologice. In afara antigenelor care permit aderente, diseminarea procesului exista si o serie de produse ale pneumococului. 1.IgA proteaza fav inactivarea Ig de pe suprafata mucoaselor. 2.Pneumolizina eliberata din interiorul pneumococilor care afecteaza si distruge membranele celulelor la nivelul la care actioneaza. 3.Autolizina produce liza propriului perete. Datorita acestor mecanisme sunt produse 3 tipuri de afectiuni. Pneumonia pneumococica procesul inf afecteaza 1 sg lob pulmonar. Simpotome caract: junghi, tuse, febra f mare, o pata rosie aflata pe partea obrazului din dreptul plamanului afectat. Tuse persistenta cu sputa de culoare ruginie cu elemente celulare polimorfonucleare. Printre ele se gasesc perechi de pneumococi capsulati. Otita medie pneumococica se poate complica cu inf cu bacterii de alte tipuri.Este recidivant.Copilul ramane purtator. Meningita bacteriana cu pneumococ hemofilus inflete b, meningococul si streptococus pneumoniae meningita la copii.Pentru toate variantele exista vaccin. Bacilul Koch meningita tuberculoasa , mai rara.

Meningita pneumococica lichid tulbure stare alterata.Prezenta bacteriilor in sange.chiar si hemoculturile pot fi pozitive. Diag de laborator detectarea purtatorilor din colectivitati unde sunt cazuri de inf cu pneumococ. Diag exclusiv bacteriologic produs sputa, LCR, secretie otica, exidat. Din produsul patologic se face frotiu. Se poate evidentia r de umflare a capsulei si se utilizeaza albastru de metilen. Insamantarea se face pe mediu cu sange obisnuit.Incubarea intr-un mediu cu Co2.Coloniile sunt similare cu viridans. Testul la optochin se face identificarea serologica a tipului antigenic capsular, lucru realizat prin latex aglutinare. Se face antibiograma.Antibiotic cu masa moleculara mica care sa penetreze pana la nivelul meningelui. Determinarea CMI si CMB pentru a evita utlilizarea de antibiotice la care bacteria este toleranta. Profilaxie la copii si la adulti si varstnici la care exista riscul de aparitie a inf cu pneumococ. Exista 2 tipuri de vaccinuri Vaccin conjugat heptavalent PCP7.Se adm la copii din primul an de viata.Protectie destul de buna. Pneumo 23 contine ag polizaharidice capsulare.Se adm la adulti pt ca la copii nu este imunogen si nu det raspuns imun Genul Neisseria Meningitides (meningococ) Gonorhae )gonococ) det inf frecvente mai putin grave La cele doua difera habitatul, locul de producere a infectiei Bacterii foarte fragile.Nu rezista in mediul extern.La temp camerei se inactiveaza rapid in 10-15 min.Populeaza mucoasele persoanelor infectate. Bacterii anaerobe ce produc o reactie care act r oxidazei care este pozitiva si care dpdv morfologic sunt coci gram negativi cu dispozitie in diplo. Inconjurate de o capsula foarte fina (meningococ).Gonococul nu are capsula. Gonococul inf acuta sau cronica la nivelul uretrei dar poate da si inf anorectale si orofaringiene. La inf vechi la barbati da sterilitate consecutiva, inf e manifestata la barbat. Morfologic in diplo, necapsulati, gram negativ, culoare rosie.Prezinta numeroase tipuri de pili ce servesc la aderenta la mucoasa si colonizarea rapida a acesteia.Cresc bine la 37 intr-o atm cu Co2.Coloniile produse sunt gri albicioase de 1-2 mm nehemolitice. Caract de cultura se pot evid cel mai bine pe un mediu selectiv mediul Thayer Martin sange incalzit la 80 Biochimic- produce r oxidazei caract genului Neisseria.Fermenteaza glucoza. Rezistenta la penicilina, sensibila la cefalosporinele din generatiile 2,3. Tratementul trebuie asociat pentu ca afectiunile nu se transmit singure. Patogenitatea e conditionata de capacitatea de multiplicare si invazie generata de colonizarea vaselor genitale se datoreaza unor structuri complexe a pililor (sintetizati prin fctia alternativa a unor gene chiar la aceeasi bacterie in momente diferite ale dezv, pilii pot fi diferiti, ac care apar nu sunt eficienti).Poate produce o infectie ce se soldeaza cu producerea unei secretii purulente mai evid la barbati. Uretrita aparitia secretiei galben verzuie mai abundenta dimineaza insotita de disurie.La femei secretia e mai putin evidenta.Se asociaza cu : uretrite non gonococice produse de clamidia.Inf cronica produce sterilitate secundara la femei.

La copil oftalmia gonococica inf ce evolueaza rapid si duce la pierderea vederii. E tratata preventiv prin adm unor solutii oftalmice ce contin nitrat de Ag. Diag de laborator- prod patologic secretie uratrala picatura matinala la barbat La femeie un tampon de la nivelul colului uterin. Frotiul evidentiaza celule polimorfonucleare inconj de coci gram negativi in diplo usor reniformi. Infectia se transmite pe cale sexuala.Se asociaza cu inf cu clamidia, sifilis, hepatita B sau inf parazitare cu tricomonas. Tratamentul tb sa fie complex, sa acopere intregul spectru. Insamantarea pe medii Thayer Martin cresc coloniile albicioase.Se poate face testul de fermentatie pentru ca gonococul e cel mai sarac fermentativ, fermenteaza doar lactoza. Se face si r oxidaza. Seotiparea se refera la structura pililor.Nu exista imunitate , imbolnavirile sunt multiple.Antibiograma este de dorit.Tratamentul este de cateva zile. Inf este subraportata. Sensibili la cefalosporine, ciprofloxacine. Meningococul - se gaseste la nivelul orofaringelui, de obicei la purtatori.Nr de purtatori intre 310%.Procentul este mult mai mare in colectivitati si exista posibilitatea apritiei unor epidemii. Procesul patologic nu este bine cunoscut.Nr celor care fac inf din nr purtatorilor 1:1000.Boala este foarte serioasa, insotita de diseminare sanguina (septicemia cu meningococ). Nu rezista in mediu extern. Produsul patologic trebuie prelevat in conditii de temperatura cat mai apropiat de temperatura organismului. Are o capsula polizaharidica elem principal de patogenitate.Se imparte in mai multe serotipuri A,B,C,W,Y.Circulatia serotipurilor e diferita. A,C,W,Y exista vaccin eficient. Cel impotriva B nu este imunogen.Epidemia este in general in Africa. Biochimic r oxidazo pozitive, fermenteaza 2 zaharuri glucoza si maltoza. Evid Ag capsulare se face prin r de aglutinare.Antibiograma este de dorit.Sensib la antibiotice trebuie corelata cu un antib cu o masa moleculara mica.Se poate adm antibiotic si la purtator pt sterilizare. Se poate adm vaccin la populatii de risc. Diag de lab prelevarea lCR lichid tulbure, purulent. Trebuie prelevat in tuburi sterile si centrifugat.Din sediment se fac frotiuri si se insamanteaza numeroase celule polimorfonucleare si coci in diplo gram negativi. Se det si glicorahia arata nivele inferioare. Hemofilus vaccin polivalent Enterobacteriaceae generalitati Bacterii cu habitat enteric, nu numai la om, maj sunt si la animale. Polueaza apele, comtaminare , poluarea fecala a apelor constituie un indice de sanitatie al mediului, se fac determinari ptr aceste B (B coliforme) si fctie de prezenta si nr lor in apa se poate stab daca apa e sau nu potabila. Nu trebuie sa aiba mai mult de 4 unit formatoare de colonii / dl. In apa de fantana sunt acceptate variatii mai mari. Genuri incluse: Escherichia, Klebsiella, Proteus, Enterobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia. Mai exista si alti germeni ce pot prod germeni la niv aparatului digestiv, B incurbate cu caract ce le diferentiaza de enteroB: Vibrio, Campylobacter, Helicobacter. Clasificare entB: Primele: Escherichia, Klebsiella, Proteus, Enterobacter, regasesc habitat intestinal, sunt comensale mai ales in int grs, Esch. Coli e cel dominant dar nr B e net inf decat nr B anaerobe

din care maj apartin genului Bacteroides. Sunt implicat ei n producerea unor infectii extraintestinale cel mai frecvent e vb de infectii urinare sau cu alte localizari mai ales la pers cu deficite imune sau care au suferit interventii med invazive: pneumonii- klebsiella, sepsis-oricare, plagi infectate. Din toare, E. coli dat unei f mari variabilitati antigenice si dat capacitatii de a produce diverse toxine rezinta tulpini implicate in producerea de infectii digestive unele f grave insa e vb de tulpini ce nu sunt reprezentanti ai florei comensale Salmonella, Schigella, Yersinia nu sunt comensale, sunt enteropatogene, cand aj in inteston determina imbolnavire, doza infectanta si manifestarile depind in fct de tulpina, gen dar multe determina si infectii la animale si imbolnavirea incrucisata e posibila. Morfologic, toate entB sunt bacili G-, cu o grosime de ~1microni si lungime 2/3-5microni; sunt 2 categ de entB: Capsulate au Ag de suprafata dar Ag de supraf imbraca diverse forme, tupinile capsulate: Klebsiella dar ag capsular intalnim si la E. coli si la Salmonella unde Ag de suprafata de tip capsulare se numeste v.i. / de virulenta. La Yersinia sunt Ag capsulare cel mai redutabil din ele e Ag capsular la Y. pestis (ciuma). Cele care au Ag flagelare (H) reputat Proteus, este extrem d mobil; mai au Salmonella, E. coliea avand mobilitatea limitata de multe ori de prezenta Ag capsulare. Toate entB au Ag de la niv lipopolizaharidului la toate G-: Ag somatic O care de obicei imparte diversele entB in serogrupuri; serogrup se imarte in serotip in fct de diferentele de la niv Ag flagelare/ capsulare. Varietatea entB e f mare, Shigella are 10-20 serotipuri si Salmonella si E. coli intre 1000-2000serotipuri Caractere de cultura si biochimice: Cultivate cu usurinta pe medii artificiale in cond de aerobioza si coloniile produse sunt asemanatoare la majoritatea, albicioase 1-2mm tipS cu 2 exceptii: Klebsiella cu capsula abundenta face colonii mucoase si Proteus care daca e pus pe medii simple fara inhibitori ai motilitatii invadeaza placa pe toata suraf fara sa prod colonii izolate. Toate fermenteaza glucoza dar intre ele sunt diferente: grupul lactozo pozitivilor: E. coli, enteroB, Klebsiella Lactozo-negativi (enteropatogeni obisnuiti): Yersinia, Proteus e lactozonegativ dar nu da infectii digestive ci urinare. Ptr identificarea lor precisa se fol un set de teste biochimice suplimentare fata de fermentare glucoza/ lactoza, se folosesc medii multitest: TSI (triple sugar iron), MIU(mobilitate indol si uree), Simmons (cu citrat ca uninca sursa de C) Sensibilitate la AB: B comensale ce prod infectii extraintestinale: au sensibilitate la AB scazuta, fac schimb de plasmide de rezistenta chiar daca fac parte din genuri diferite; cele ce produc infectii cu poarta de intrare digestiva sunt rare rezistentele ptr ca ocaziile pe care le au de a intra in contact cu AB sunt reduse. Fiind G-, AB de electie sunt : aminoglicozidele simple sau asociate, fluorochinolon ptr infectii urinare

Genul Escherichia Mai multe prototipuri care pot produce afectiuni digestive foarte grave. E colli diferita antigenic datorita unor plasmide (profagi ce pot modifica comport acestora prin modif struct ag /sinteza unor toxine) se regaseste in intest, sol , ape.constituie un indicator de poluare al apelor.Potabilitatea dpdv bacteriologic este legata de nr de coliformi/dl. Apa de la robinet nu trebuie sa aiba coliform. Dpdv al caract morf 2-3 microni lungime, 1 grosime. Gram negativ , rosu. Au flageli de jur imprejur.Exista tulpini cu capsula.Sunt fb repre dpdv al pililor prin intermediul carora colonizeaza cu f mare viteza multe substraturi.Se cultiva pe orice fel de mediu de cultura.Pt izolare si identificare se folosesc medii care contin lactoza pt ca sunt bact lactozo pozitive. Esch fermenteaza glucoza. Fermentarea glucozei are ca elem definitoriu diferentierea enterobact de celelalte bact cu habitat enteric vibrion. Enterobact se grupeaza in 2 categ lactozo pozitive (in producerea inf urinare), lactozo negative.Mediul cel mai utilizat este AABTL.Coloniile 1,2,3 mm au aspect mucos. Structura antigenica complexa la E colli.Are elem comune cu celelalte enterobact.Ag somatico lipopolizaharidice. Componenta este repr de 15-20 zaharuri care se pot combina diferit ca si succesiune E colli are peste 150 de variante serologice dpdv al AG). Ag H de natura proteica, flagelar.Variabilitatea e mai mica . E colli are Ag K (capsula) de natura polizaharidica (Ag capsular adev) si proteica (fimbriile pilii cu care adera la diverse substraturi pe care le colonizeaza). Produce toxine enterotoxigen enterotoxine termistabila si termolabila. Enterotox produce boli diareice asem cu cele de la holera. Verotoxina seamana cu toxina produsa deSchigella. E colli enterohemoragic )157H7 produce inf asemanatoare cu dizenteria bact. E colli poate imprumuta diverse modele genetice.Tipul de inf produs e f diferit.Maj nu sunt cele digestive ci cele urinare. Biochimic se testeaza pe medii multitest TSI si MIU. Lactozo pozitive, mobile, fermenteaza glucoza. Este o bacterie cu un potential f mare la dezv rezistentei.Acest lucru se datoreaza ocaziilor pe care le are de a intra in contact cu diverse antibiotice prod inf recidivante la nivel urinar, seletive de tulpini rezistente in mediul intraspitalicesc. Imbolnavirile in urma unor manevre medicale se soldeaza cu prod unor inf f greu tratabile cu antibiotice. Patogenitatea si afectiuni produse-capacitatea de multiplicare si invazie caract inf urinare, producerea de toxine - fac sa existe o patologie specifica produsa de E colli. Inf urinara este cea mai frecventa dintre inf bacteriene 85% sunt produse de E colli dominanta a femeilor care fac usor inf recidivante pt ca uratra e scurta, colonizarea zonei perineale si a mucoasei vaginale cu E colli care este o bacterie de vecinatate.Utilizeaza enzima de antibiotice si antiseptice ce distrug flora normala. Inf urinare- joase (cistita) si inalte ( afecteaza rinichiul, pielonefrita).Sunt un nr de inf care apar la pers la care s au intreprins manevre chirurgicale. Toxinele produc o diaree apoasa deshidratarea dat declansarii mecanismului biochimie ce acumuleaza apa si eletriliti in intestin. Exista tulpini care produc boli diareice lanou nascuti enteropatogene EPEC. Tulpini enteoinvazive /enterohemoragice produc inf invazive f grave ce pot fi mortale )157H7 Shigia like. Se produc leziuni ale epiteliului intestinal mai intense la EHEC care sunt responsabile de aparitia scaunelor cu mucus si sange perforatie intestinala si manifestari sistemice pentru ca are efecte

citotoxice la distanta. EAEC colonizeaza intest.Tulburari moderate de tranzit.Produce diareea turistilor. Diagn inf cu E colli relativ simplu. Inf urinara urocultura ce trebuie sa respecte conditiile de prelucrare a urinii. Metoda dilutiilor si ansei calibrate. Rez pozitiv peste 100.000 bact.ml.Se numara coloniile. 0,1 ml 1/100 si 1/1000 Ansa calibrata 1/1000,mediu ABTL identif biochimica si antibiograma.Medii cu grad de selectivitate. E obligatorie identif serogrupului si a serotipului prin r de aglutinare. Teste de patogenitate pt identificarea prod de toxina.Rezist la antibiotice e mult mai mica. Genul Klebsiela Capsula polizaharidica foarte abundenta, este imobila.Habitatul ei este rareori intestinal.Se gaseste la nivelul cailor respiratorii superioare pe care le poate coloniza si poate produce infectii fie la nivelul mucoasei nazale (rinite), pneumonii f grave.Cel mai adesea produce inf urinare, mai ales in spital unde se selecteaza tulpini multirezistente la antibiotice. Morfologic are aceasi forma de bacil gram negativ inconj de o capsula polizaharidica asem cu cea de la pneumococ, imobila cu o mare capacitate de a adera la niv mucoasei.klepsiela pneumoniae rinoscleromatis klepsiela ozenae rinita atrofica se cultiva pe medii lactozate.E lactozo pozitiva.Fermenteaza glucoza.Este imobila. Medii multitest, TSI, MIV Structura Ag prezinta Ag capsular polizaharidic pe baza caruia se identifica 85 serotipuri.Se poate efectua o reactie de umflare a capsulei si poate da r incrucisate cu Ac pneumococici.Produc cam acelasi tip de patologie. Are endotoxina care intervine in procesul patogen. Inf ale cailor resp rinite ce duc la atrofierea mucoasei si dificultati in a simtii mirosurile. Atrofierea si distructia ireversibila a mucoasei olfactive, sunt cazuri rare. Klebsiela poate da o pneumonie necrozanta la persoanele asistate respirator.inf cu germeni de spital, multirezist la antibiotice. Rare infectii comunitare urinare. Genul Proteus Habitat intestinal, nr relativ redus.Nu sunt implicati decat in prod de inf urinare, intraspitalicesti. Caract morfologice si biochimice gram negativi, nu au capsula dar au flageli si mobilitate extrem de mare evidentiata prin cateva teste capacitatea de invazie a unei placi si fenomenul liniei de demarcatie, capacitate de catarare (det rapid o inf urinara daca gaseste o cale de acces repr de o sonda vezicala). Bacterie saprofita conditionata patogen -mirabilis -vulgaris Este lactazo negativ.Are o ureaza f activa si cantitate mare ce descompune ureea. Antigenic Ag somatic 0 lipopolizaharidic si antigene flagelare X. OX19 similitudine antigenica cu Ag unei bacterii f mici care provoaca tifosul provocat de Rickettsia provazekii. Infectii urinare. Diag nu este dificil. Se face urocultura cantitativa.Dupa izolare se identifica biochimic.Se face antibiograma.Bact saprofite intra in contact cu antibioticul.Tipurile de antib la care are sensib sunt cele similare cu E colli.

Genul Salmonella Cel mai bine reprezentat, mai mult de 1500 serotipuri, sunt implicate in producerea a 3 categ de infectii: Enterocolite mai ales in sezon cald dat : daca Salm ajunge in aliment se pot multiplica f bine in el fara sa modifice proprietatile organoleptice; boli cu evolutie autolimitanta, sdr diareeic, greturivarsaturi, posibil febra tranzitorie si in general afectiunile sunt periculoase daca survin la varste extreme, ptr ca produc deshidratare si tulburari hidroelectrolitice Infectie enterica cu febra constanta, bacteriemie tranzitorie, febra e constanta dat invazivitatii deosebite a salmonelele Febra tifoida/ febre paratifoide, infectii sistemice cu diseminare multi-tisulara, la org parenchimatoasa cu multiplicare bogata. Manifestarile unei infectii septice generalizare: febra, cefalee, adenamie?, disfunctii de organ uneori (hepatic renal- insuficienta). Infectie oarecum autolimitanta dar pacientul poate ramane purtotor, infectia dureaza 4 saptamani, evolutia: dupa ingestie, multiplicare in intestin fara leziuni, intra in sange, la fin 1 saptamni, un nr mare de salm e eliberat in circulatie de la niv tesuturi si org unde ea se multiplica si provoaca leziuni inclusiv citoliza, persista ~2 sapt, timp in care poate fi regasita in sange si de asemenea eliminata prin urina, apoi dat rasp imun cu Ac specifici fara de Ag salmonelei incepe sa mearga spre vindecare odata cu aparita Ac, cei ce apar in cursul bolii sunt de 2 tipuri: Ac anti O si Ac anti H ( fata de Ag flagelar) ei aj la titruri relevnate: 1/ 250-1/500 dar nu persista mult timp dupa vindecare, titrul scade rapid; la pers nevaccinate titrurile depasesc nivelele de mai sus. Odata cu vindecarea bolii apar Ac ce pot fii detectato in perioada de convalescenta max 12 luni dupa vindecare: Ac anti VI (vi) acesta daca persista mai mult de 12 luni se coreleaza cu instalalea starii de purtator de salmonella typhi. Factori de patogenitate: induc pentru salmoneloze minore din primele 2 categ: leziuni la niv mucoasa intestinala, legate de prezenta endotoxinei si a unor factori de aderenta de colonizare in care reuseste sa adere f rapid de mucoasa intestin; in cazul salmoneloza majore tifoida/ paratifoida: depinde de prezenta Ag de suprafata polizaharidic= Ag VI ( de virulenta) permite salm sa traverseze mucoasa intestinala si sa fie vehiculata in tot organismul fara sa fie distruse. Principal element de patogeniate multiplicare si invazivitate. Endotoxina din Ag somatic O e de natura polizaharidica si permite impartirea salm in serogrupuri notate cu litere A,B,C,D, identificarea facandu-se pe reactii de aglutinare pe lama cu seruri specifice fiecaruia din ele. Ag flagelar H de natura proteica se gaseste in 2faze: specifica si nespecifica: genele ce comanda sinteza lui nu fct concomitente=> are 2 compozitii diferite niciodata in acelas timp: Faza 1 specifica: are o multitudine de serotipuri flagelare ceea ce face ca diversitatea sa fie extrem de mare Faza 2 nespecifica Ag capsular polizaharidic la salm typhi si paratyphi , Ag vi. Diagnostic de laborator e din ptr salmoneloze minore/majore Ptr minore: coprocultura la pers bolnave, la potentiali purtatori(pers ce au pregatit/contamina alim incriminate) si examen bacterologic ptr alimente si apa. Principalele alimente incriminate sunt cele ce au ou si praf de ou. Carnea de pasare neprelucrata termic corsp nu e in regula. Apa poluata bla bla. Ptr majore coprocultura nu e relevante dacat poate spre sfarsitul bolii, exam bacterilogic se pozitiveaza doar dupa prima sapt de evloutie si consta initial in hemocultura in 1 sapt, dupa a 2a sapt se poate face urocultura, bilicultura( se poate di la suspecti purtaroi), coprocultura se

pozitiveaza spre sfarsit. Ptr suspecti de portaj sau pers ce fac exam periodice, coprocultura de face dupa admin de purgativ salin. Diagnostic serologic dar ptr majore, se determina in dimanica (repetat), titrul Ac anti O si anti H; ptr stabilirea staii de portaj, Ac anti vi. Tratament: tertra cicline, cefalosporine. Se evita tratam cu Ab la minore, aceasta creste probabilitatea instalarii starii de portaj. Dupa diagnostic tre repetate si facute 3 coproculturi de control. Genul Shigella Cuprinde bacili care produc dizenteria bacteriana.Boala caract prin scaune dese reduse cantitativ cu puroi mucus si sange, dureri abdominale. Impartita in 4 subgrupuri: A dysanterae B flexneri C boydii D somnae Sunt subgrupuri ce au mai multe serotipuri. A enterotox extrem de puternica cu ef citolitice. Toxina schiga B,C,D imbolnaviri mai putin grave. La dizenteria parazitara , bacilara (schigella) manifest clinice asem. Ambele afecteaza mucoasa intestinala. Inf cu necroze. La cea parazitara afectarea in profunzime e mare afectare in gat de sticla si duce la perforatie.Bacteriana afect a straturilor superficiale pe suprafata mare fara riscuri. Bacil gram negativ, nu are capsula si flageli. Se cultiva cu usurinta pe medii simple sau colonii lactozo negative. Se utilizeaza modul salmonele schig ( nu au haloul negru). Pe TSI cu exceptia fermentarii glucozei care este comuna pt enterobacterii toate celelalte teste sunt negative. Dpdv al structurii antigenice au antigen somatic 0 pe baza caruia se impart in cele 4 subgrupuri. Au ag proteica pili prin care colonizeaza rapid mucoasa intestinala, fiecare avand mai multe serotipuri. Prod o toxina f puternica leziuni ale mucoasei intest, leziuni la distanta (alte mucoase,alte tesuturi). Epidemiologic este rara, sub 10%.Prod inf cu tipul B flexneri. Diag de lab coprocultura Exista vaccinuri a caror eficienta e din pacate redusa: 6 luni max dupa administrare, nu exista inclus in programe de imunizari, poate fi admin in focare epidemice daca exista populatie la risc unde nu sunt conditii. Vaccinuri sunt destul de reactogene. In Romania, infectiile cu Shi sunt cu flexneri, in V sunt sonnei. Diferenta e si incidenta, mult mai frecvent in E Genul Yersinia Are 3 specii. 2 produc inf cu poarta de intrare digestiva pseudotuberculosis si yersinia enterocolitica, 1 produce ciuma yersinia pestis. Sunt gram negative.Primele 2 sunt mobile, a 3 a este capsulata. Ag de tip capsular sunt conditionate de temp la care se multiplica. La 36-37 produce Ag capsulare ce impierdica distrugerea bacteriei. Yersinia pestis bacilul prod inf la animale salbatice : veverite, rozatoare Datorita rozatoarelor se produc infectii. cSe pot contamina rozatoarele care traiesc pe langa casa omului. Vectorul este reprezentat de purice.Omul este o gazda accidentala si terminala. Puricele

inoculeaza yersinia la om. Microog este rapid fagocitat si transportat .Se multiplica necroze extensive si producere de puroi diseminare pe cale limfatica mai ales la nivelul ggl, org parenchimatoase. Zona inflamata bubon pestos ciuma bubonica. Mortalitatea se apropia de 50%. Uneori RI reusea sa tina in loc ev bolii. Y pestis e G-, se coloreaza bipolar: capete mai intens, capsulat, are capsula formidabila din 2 antigene: V si W polizaharidic, cu efect antifagocitar f marcat, nu pot fi distruse: fagocitate si vehiculate Ciuma pulmonara pneumonie hemoragica cu mortalitate 100%.Evolutia era la 24h.In prezent exista 2 elemente ce impiedica aparitia. -sensibila la antibiotice streptomicina - se face profilaxia contactilor cu streptomicina Y.enterocolitica Habitat natural - prezent n flora intestinal la animale i psri;contaminant al solului i apelor de suprafa. Patogenitate natural la om -boal diareic acut cu caracter autolimitat, mai ales la copii;sindrom pseudoapendicular (adenopatie mezenteric) la aduli;artrite reactive i eritem nodos, complicaii posibile ale manifestrilor digestive la aduli ;infecii sistemice la imunodepresai;determinate de un numr limitat de serotipuri (O3 cel mai frecvent).

Y.pestis Habitat natural -prezent la roztoare (obolani), cu transmitere prin ectoparazii (purici);transmitere accidental la om. Patogenitate pentru om -agent etiologic al pestei sau ciumei;aspirat din sngele animalelor infectate, se multiplic n tubul digestiv al puricelui i apoi este regurgitat n plaga nepat, putnd fi transmis accidental la om;n macrofage este posibil sintetiza capsulei i a altor factori de patogenitate condiionat la temperatura de 370C;bacilii capsulai sunt responsabili de adenite regionale (bubon pestos) cu evoluie bacteriemic i localizri secundare;

localizarea pulmonar, cu evoluie extrem de sever, permite transmiterea interuman pe cale respiratorie Incidenta este mult mai redusa , putine cazuri care nu sunt mortale daca sunt tratate cu antibiotic. Diag securitate maxima, cu echipament de protectie. Se ia puroi din bubon, sange pt hemocultura, sputa , se insamanteaza si se identifica.Antibiograma nu este necesara. Celelalte 2 produc o enterocolita insotita de adenita mezenterica. Inf intest este dublata de o inf a ggl reg mezenterici.Diag nu este f dificil coprocultura.
Y.pestis Epidemiologie - mari pandemii de pest n evul mediu;n prezent cazuri sporadice n zone limitate pe glob (Asia, Africa, America) unde persist focare naturale. Msuri profilactice -nespecifice: deratizare, dezinsecie, izolarea i tratarea bolnavilor;chimioprofilaxie cu doxiciclin sau ciprofloxacin la contaci;

vaccinarea persoanelor cu risc creascut de expunere Genul Pseudomonas Caractere generale :bacili gram negativi subiri, drepi sau uor ncurbai; mobili prin aparat flagelar de tip polar; nepretenioi nutritiv; strict aerobi; catalz i oxidaz pozitivi; degradeaz glucoza pe cale oxidativ; include numeroase specii cu larg rspndire n natur, majoritatea saprofite; P.aeruginosa este specia de interes medical, capabil s determine o diversitate de infecii oportuniste.

Pseudomonas aeruginosa Caractere morfo-tinctoriale i de mobilitate: nu prezint particulariti care s permit diferenierea de ali reprezentani ai genului; mobilitatea asigurat cel mai frecvent de un flagel polar. Cactere de cultur :pot dezvolta colonii cu aspect diferit (3 tipuri), pigmentate datorit * piocianinei (verde-albastru) i/sau * pioverdinei (verde-galben fluorescent); - tulpinile care sintetizeaz un exopolizaharid (alginat) sunt mucoase, nepigmentate; - degaj un miros caracteristic aromat; pe geloz snge coloniile sunt hemolitice Rezistena n mediul extern :capabil s se multiplice n medii minimale nutritiv; sensibil la desicaie; n spitale s-au selectat tulpini cu rezisten la dezinfectante (sruri cuaternare de amoniu, hexaclorofen, iodofori). Factori de patogenitate: pili cu rol n colonizare; capsula cu rol n aderen, efect antifagocitar, impiedic acinea antibioticelor; exotoxina A cu efect necrotic tisular; exotoxina S inhib funcia fagocitelor; citotoxine (hemolizine, leucocidin) cu efect fa de numeroase celule eucariote; elastaze cliveaz fibrele de colagen, fibronectina, IgG, IgA, complement; piocianina cu efect proinflamator i de inhibare a funciei epiteliului ciliat respirator. Habitat natural: saprofit al mediului extern (sol, ape de suprafa, vegetale);rar constituent al florei microbiene de pe suprafeele de nveli la om. Patogenitatea pentru om:detremin variate infecii oportuniste;n condiii comunitare poate fi implicat n otite externe sau supuraii ale ulcerelor de gamb;majoritatea infeciilor evoluaz n condiii de spital la cei cu lezarea integritii tegumentului sau dup intervenii invazive terapeutice sau exploratorii: infecii ale arsurilor, infecii urinare, pulmonare, otice, oculare, meningite, endocardite etc; cele mai grave infecii evolueaz la cei cu afectarea important a mecanismelor locale sau generale de aprare Diagnostic bacteriologic:izolarea pe medii uzuale;identificarea pe baza caracterelor microcopice i de cultivare;criterii suplimentare (testul oxidazei, cultivarea la 420C, alte caractere biochimice) pentru tulpinile care nu produc piocianin. Principii de terapie etiotrop:natural sensibil numai la unele beta-lactamice (carboxii ureidopeniciline, ceftazidim, cefoperazon, aztreonam, imipenem, meropenem), aminoglicozide (gentamicin, tobramicin, amikacin, netilmicin), fluorochinolone (ciprofloxacina este cea mai activ), polimixine;frecvent sunt izolate tulpini multirezistente la antibiotice din infecii nosocomiale;n infeciile cu tulpini sensibile se recomand asocierea beta-lactamic + aminoglicozid. Vibrio Caractere generale - bacili gram-negativi incurbai n virgul;mobilitate asigurat de flageli cu dispoziie polar;nepretenioi nutritiv;aerobi-facultativ anaerobi; descompun glucoza pe cale fermentativ, fr gaz;catalaz i oxidaz pozitivi; sensibili la compusul vibriostatic O/129;speciile de interes medical pot fi clasificate n - vibrioni nehalofili: V.cholerae, V.mimicus - vibrioni halofili: V.parahaemolyticus, V.vulnificus, V.alginolyticus etc;

au habitat natural acvatic. Genul vibrio produce holera, boli diareice diaree apoasa provocata de specii din acest gen: vibrio parahemoliticus. Bact aerobe larg raspandite in ape de suprafata dulci sau sarate. Cel parahemolitic se dezv in ape sarate la o conc de sare pana la 8% (germen holofil). Infectii pe cale fecal orala: apa sau alimente neprelucrate termic, deshidratare si dezechilibru electrolitic. Mortalitatea > 50% in lipsa tratamentului. Vibrio cholerae bact incubata cu cil polar mobila nu are capsula si spori nu rezista la act antibioticelor,dezinfectantilor, doza infectanta 10 la a 9 a germeni datorita sensibilitatii lor la Ph acid si traversarea dificila a barierei gastrice. Caract biochimice se dezvolta pe medii cu Ph alcalin sau cu saruri biliare colonii galbene / roz capacit fermentativa scazuta datorita metab aerob spre deosebire de enterobact sunt oxidazo pozitivi. Struct antigenica identif vibrionului choleric pe baza Ag somatic O exista gr serologic O1, iar ceilalti vibrioni exista altor gr serologice = non 01 si produc infectii mai putin grave (sunt saprofiti). Ag flagelar vibrion 01 3 serotipuri Inaba, Ogawa si Hikojima. Biotipul vibrioni cu struct Ag asemanatoare dar comport biochimic diferit (unul poate fi hemolitic, altul nu). Vibrion choleric clasic sau el-tor.Produce o enterotoxina cholerica asem structural cu toxina termolabila produsa de E coli responsabila de manifestarile clinice din boala. Holera este perfect controlabila astazi: dezinfectia terminala in spitale si tratament simptomatic si antibiotic. Patogenitatea det de producerea de toxine in intestin.Dupa traversarea barierei gastrice colonizeaza muc intest factor de aderenta pili si prod enz prin care adera la muc intest fara a avea efect citolitic/necrotic. Toxina 2 fractiuni: A si B= binding se leaga la receptori. Infectie autolimitanta, se adm pe care parenterala si orala perfuzii si tratament cu tetraciclina. Dupa infectie = imunitate care prezinte cateva luni ani. Vaccinurile sunt eficiente pt 6-12 luni= imunitate locala se adm pt calatorii in reg endemice. Rezistena n mediul extern - sensibili la radiaii solare i pH acid (<6,5); mor instantaneu la 1000C cldur umed;distrui de dezinfectantele uzuale. Ag de specificitate - numeroase serogrupe pe baza Ag O; tulpinile holerigene aparin serogrupelor O:1 i O:139;3 serotipuri O:1 pe baza fraciunilor Ag A, B i C: Ogawa, Inaba i Hikojima;Ag H nu are valoare practic (determinani Ag comuni). Factori de patogenitate - toxina holeric (enterotoxin termolabil de tip A-B), cu mecanism de acine identic cu enterotoxina TL a ECET; adezine fimbriale; neuraminidaz (mucinaz). Imunitate - aglutinine specifice i Ac antitoxin holeric apar din a doua sptmn de boal i cresc n convalescen; IgA secretori au ndeosebi rol protector (previn colonizarea i fixarea toxinei pe enterocit). Diagnostic bacteriologic - coproculturi pe medii selective i de mbogire; identificarea serologic i biochimic a coloniilor suspecte de V.cholerae; aspectul macroscopic al scaunului (aspect de fiertur de orez) i examenul microscopic direct (prezena de bacili gram-negativi cu aspect de virgul, fr celule inflamatorii) au valoare orientativ. Principii de tratament - reechilibrare hidro-electrolitic pe cale oral sau i.v.; administrarea de antibiotice (doxiciclin, FQ, cotrimoxazol, furazolodon) reduce producerea de enterotoxin i perioada de eliminare fecal a V.cholerae.

Msuri profilactice - igien individual i colectiv, deosebit de importante; chimioprofilaxie cu tetracicline la contaci sau n deplasri de scurt durat n zone endemo-epidemice; vaccin inactivat sau pe baz de constitueni purificai. Diag de laborator pt pacient si sursa inf .Se izoleaza initial in H20 cu ph alcalin 9,2 si se trece pe medii cu saruri biliare TCBS, sange pt a vedea capacitatea hemolitica. Identif biochimica r oxidazei, ident serologica, antibiograma nu este obligatorie. Vibrioni halofili de interes medical V.parahaemolyticus - produce o citotoxin termostabil; agent etiologic al unor toxiinfecii alimentare dup consum de fructe de mare; izolat din plgi, otite, infecii oculare, pneumonii la innottori n ape marine. V.vulnificus - infecii sistemice grave la imunodepresai, cu poart de intrare digestiv dup consum de fructe de mare; infecii extradigestive la normoreactivi asemntoare cu cele determinate de V.parahaemolyticus. V.alginolyticus, V.hollisae, V.fluvialis, V.furnissii etc au fost rar izolate din infecii extradigestive sau gastroenterite. Brucela Cocobacili mici 0,5/0,6 -1,5 um, gram negativi, imobili, nesporulate. Sunt bacterii pretentioase, coloniile cresc incet 2- zile 0,5 1 mm, convexe,4-5 zile au 2-7mm, nehemolitice. Tipuri: S transparente R-< transparente, suprafata granulara, aderente. Caract biochimice specie H2S, gen G,L, oxidaza,ureaza Actiunea factorilor fizici si chimici supravietuiesc 2-3 luni pe sol, sapt in apa . Distruse prin pasteurizarea laptelui la 60 grade timp de 5-10 min. Patogenie la animale: brucella are afinitate pt uterul gravid , placenta, avort, gl mamara, eliminare lapte, vezicule seminale,Are o evolutie cronica (in afara gestatiei). La om prin ingerarea de lapte nepasteurizat/produse lact prin mucoase, piele. B abortus (borus): avort la bovine. forma usoara, rar leziuni supurative B melitensis pt oi si capre cea mai frecventa, acuta, severa B ovis B canis B suis forma cronica, leziuni distructive Poarta de intrare bact fago de PMN supravietuiesc pe cale sangelui t reticuloendotelial (ggl, splina, ficat,maduva), multiplicare mononucleare, granuloame, abcese, supuratie. Incubatie 1-6 sapt Subclinica anticorpi Subacuta stare de rau, astenie,febra Acuta transpiratie Cronica dureaza ani Epidemiologie boala profesionala ingrijire animale,munictori abatoare, medici veterinari, rar aerogen, incidenta crescuta in unele tari. Profilaxie imunicare animale, control animale/eradicare, pasteurizarea laptelui, precautii contact animale. Tratament tetraciclina, ampicilina, streptomicina, gentamicina

Diagn e f dificil ptr ca e f greu de izolat. Recoltare hemocultura in periode febrile. Incubare 2 sapt cel putin-> treceri pe medii care contin si carbune ptr ca absoarba Ab si s anu inhibe cresterea, apar colonii mici banale Caractere biochimice. Sunt aerobi, utilizeaz carbohidraii dar nu produc cantiti decelabile de acid sau gaz. Unele biotipuri produc H2S iar unele sunt susceptibile la efectul de inhibare a creterii produs de colorani, fuxin bazic i tionin. Caractere culturale. Medii complexe mbogite sunt necesare pentru cretere. B. abortus necesit atmosfer cu 510% CO2 pentru cretere optim. Coloniile speciilor de Brucella sunt mici, convexe i netede; n general necesit 2-5 zile pentru cretere. Structura antigenic. Dou antigene majore de suprafa, A i M, variaz cantitativ n funcie de specie. Antiseruri pot fi utilizate pentru a identifica speciile. Antigenul L este un antigen al membranei externe similar cu antigenul de virulen (Vi) al salmonelelor. Semnificaie clinic i patogenitate. Brucelele produc la animale avort epizootic i se pot transmite omului, la care produc septicemii i infecii generalizate la nivelul organelor, esuturilor i oaselor. Infecia uman are caracter profesional. Debutul brucelozei este necaracteristic i poate fi brusc sau insidios. La 10-15% din pacieni apar complicaii articulare, osoase, viscerale sau neurologice. Bruceloza uman tipic se caracterizeaz prin febr, fatigabilitate i mialgii. Aceste simptome pot apare n variate forme; cea mai comun form este febra ondulant. 1. Calea de infecie. Brucelele ingerate probabil intr n organism prin leziuni mici ale mucoasei orofaringelui. Diseminarea bacteriilor se realizeaz pe cale limfatic. De vreme ce nodulii limfatici regionali devin infectai, brucelele sunt fagocitate dar ele sunt capabile s se replice n interiorul macrofagelor. Pe msur ce macrofagele mor, brucelele sunt eliberate n circulaia sanguin i determin infecii localizate la nivelul ficatului, splinei, rinichilor i mduvei osoase. 2. Glandele mamare, att la om ct i la animal, pot fi infectate. n acest caz brucelele sunt eliminate prin lapte. 3. esuturile placentar i fetal sunt infectate la animale, producnd avort, dar acesta nu este un fenomen uman. Diferena dintre animale i om se pare c ar fi prezena erithritolului n placenta animalelor; alcoolul aromatic stimulnd creterea brucelelor. 4. Boala uman. Perioada de incubaie este de 1-6 sptmni. Simptomele clasice sunt stare general alterat, fatigabilitate i febra diurn ondulant. n cazuri rare, pirexia extrem poate cauza moartea. Scderea apetitului, durere de spate i cefaleea sunt alte simptome frecvente. Recderile apar frecvent dup o perioad de 2-4 luni de perioad de convalescen. 5. Bruceloza cronic este discutabil (controversat) deoarece bacteriile nu au fost izolate din rarele cazuri de boal. Bruceloza cronic se diagnosticheaz pe baza anamnezei (istoricului) de bruceloz i a simptomelor clinice de stare general alterat, fatigabilitate i perturbri emoionale. Diagnosticul de laborator. Diagnosticul de laborator este bacteriologic i serologic. Diagnosticul bacteriologic nu se practic n laboratoarele obinuite din cauza riscului mare de infecie.

Recoltarea. Cnd exist suspiciunea de bruceloz, se recolteaz cteva probe de snge pentru hemocultur, n faza acut a bolii. De asemenea, se recolteaz dou seruri pentru diagnosticul serologic, unul de debut i unul ncepnd cu a 21-a zi de boal. Din abcese, infecii tisulare i osoase se recolteaz produsele corespunztoare. Mai rar este necesar recoltarea LCR, a lichidului pleural, peritoneal sau a urinii. Dei brucelele au rezistena relativ crescut la condiiile de mediu, transportul prelevatelor trebuie s se fac ct mai repede. Dac se impune expedierea la un laborator central n vederea cultivrii, conservarea probelor se va face la frigider. Izolarea. Brucelele sunt germeni pretenioi. Cresc n atmosfer de CO2 i au nevoie de vitamine (tiamin, niacin, biotin) i adaos de ser. Izolarea se practic n laboratoare speciale, personalul fiind protejat cu echipament adecvat pentru a se evita infecia accidental. Pentru izolarea brucelelor prin hemocultur se utilizeaz tehnica Castaneda ce implic nsmnarea pe mediu bifazic (solid i lichid turnate n acelai recipient). Din bulionul de hemocultur se fac subculturi la 4-5 zile, timp de 30 de zile. Produsele recoltate din abcese i esuturi (mduv osoas, focare osteo-articulare, ganglioni, etc.) se nsmneaz pe geloz-snge de oaie 5%, cu 5% ser. Dac exist flor contaminant se nsmneaz n afar de mediul de baz, un mediu selectiv care conine bacitracin, polimixin B, acid nalidixic, vancomicin, ciclohexamid i nistatin. Incubarea plcilor se face la 35-37C n atmosfer de 5-10% CO2, timp de 10 zile. Identificarea. Identificarea preliminar. Din coloniile suspecte se fac frotiuri colorate Gram, care evideniaz un pleomorfism accentuat (cocobacili gram negativi). Coloniile de brucele apar dup 2-3 zile, sunt nehemolitice, au 2-3 mm diametru. Prezena unor colonii nehemolitice, oxidazonegative, strict aerobe ce nu fermenteaz lactoza sau glucoza, ureazo-pozitive, ntr-un context clinic corespunztor pledeaz pentru Brucella. Coloniile se vor testa cu un ser anti-brucella polivalent, n prezena unei tulpini martor. Dac pe lng testele enunate, bacteriile aglutineaz, ele pot fi ncadrate n genul Brucella. Identificarea de specie i serotip. Cele ase specii de Brucella se mpart n 15 biotipuri i anume, trei biotipuri de B. melitensis, apte biotipuri de B. abortus, cinci biotipuri de B. suis. Determinarea biotipului este necesar n scop epidemiologic, fiind stabilit pe baza urmtoarelor criterii: producerea de H2S, aciunea favorabil a CO2 asupra dezvoltrii brucelelor, aglutinare pe lam cu seruri monospecifice, test de aglutinare n tuburi, aciunea bacteriostatic a coloranilor de anilin (tionin i fuxin bazic) a cror concentraie inhibitoare variaz n funcie de specie, tipare fagic. Sensibilitatea la antibiotice. Nu este necesar determinarea de rutin a sensibilitii, deoarece brucelele sunt de obicei sensibile la tetraciclin i streptomicin i sunt rezistente la peniciline i cefalosporine. Diagnosticul serologic. Ca test de rutin se practic reacia de aglutinare n tuburi (procedeul Wright). Dac titrul anticorpilor este peste 1/1.600 se confirm cert diagnosticul de bruceloz. Este necesar determinarea n dinamic a titrului anticorpilor, de aceea testarea se face pe probe perechi de seruri recoltate de la acelai bolnav (prima prob se recolteaz n ziua a 14-a de la debut i a doua n ziua a 21-a). n formele suspecte clinic, dar la care nu s-au izolat i identificat brucele prin metode bacteriologice, un titru mai mic de 1/1.600 este interpretabil. n laboratoarele de sntate public se poate corela testul Wright cu o metod de microaglutinare pe lam ca test screening cantitativ, prin care se pot investiga un numr mare de seruri. Dac prin metoda microaglutinrii se obine un titru egal sau mai mare de 1/80, proba trebuie retestat prin testul de rutin.

Profilaxie i tratament. Tratamentul brucelozei este dificil datorit creterii intracelulare a brucelelor. Bruceloza uman poate fi controlat controlnd boala la animale. Pasteurizarea produselor lactate ajut scderea incidenei bolii umane. Haemophilus
Caractere generale:cocobacili gram-negativi, frecvent polimorfi;imobili; dependeni n cultivare de factorul de cretere X (hemina) i/sau V (nicotinamid-dinucleotid) prezeni n hematii; favorizai sau dependeni de prezena CO2;include specii prezente la om i animale, cu specificitate de gazd; H.influenzae este specia de interes medical major;alte specii ntlnite la om: H. parainfluenzae, H.aphrophilus, H.paraphrophilus, H.haemolyticus, etc., izolate mai rar din infecii oportuniste. Haemophilus influenzae Caractere morfo-tinctoriale:bacili pleomorfi: cocobacili sau cu aspect filamentos; capsula, prezent la tulpini invazive, poate fi pus n eviden microscopic prin metode imunologice (reacia de umflare a capsulei sau IF). Caractere de culivare: dependent de prezena n mediu a factorilor X i V; cultiv pe geloz ocolat, n atmosfer umed cu CO 2; cultiv pe geloz snge de berbec numai n vecintatea coloniilor de S.aureus care sintetizeaz factorul V (fenomen de satelitism); catalaz i oxidaz pozitiv; unele caractere biochimice permit diferenierea de alte specii i n cadrul acestei specii a 8 biotipuri. Rezistena n mediul extern defavorabil influenat de - desicaie; - temperaturi sczute; distrus de - antiseptice i dezinfectante uzuale. Factori de patogenitate : capsula polizaharidic care difereniaz specia n 6 serotipuri (a-f) are proprieti antifagocitare; fimbrii cu rol n ataarea bacteriilor la receptorii celulari; adezine non-fimbriale; proteine de legare a transferinei intervin n obinerea Fe; LOS are efect ciliostatic i ciliolitic la nivelul mucoasei cilor respiratorii, n plus de stimuleaz procesul inflamator; IgA1-proteaza interfereaz cu rspunsul imun local. Habitat natural: omul este singura gazd natural; tulpinile necapsulate colonizeaz frecvent mucoasa oro- i nazo-faringian, rar mucoasa vaginal sau uretral; portajul tulpinilor invazive (Hib) este redus. Tipuri de infecii (i) infecii oportuniste :sunt de origine endogen; evolueaz la nivelul tractusului respirator superior (otite medii, sinuzite) sau inferior (bronite cronice acutizate, pneumonii); determinate n special de tulpini necapsulte; favorizate de viroze respiratorii, boli cronice respiratorii;

alte infecii localizate (rare): conjunctivite, infecii urinare


(ii) infecii invasive: meningite purulente (cele mai frecvente), artrite septice, epiglotite, celulite, pericardite; determinate n special de serotipul Hib; evolueaz la copii < 5 ani, n absena Ac specifici. Imunitate: Ac specifici anti Hib prezeni dup vrsta de 5 ani, consecutiv infeciilor naturale cu Hib sau cu bacterii antigenic nrudite; dup vaccinare; n primele 2 luni de via, prin transfer de la mam; Ac fa de proteine din membrana extern (P1, P2). Diagnostic bacteriologic

(i) metode rapide: examen microscopic direct permite triajul citologic al produselor contaminate cu flora oro- i nazo-faringian; diagnostic etiologic prezumtiv, pe baza caracterelor morfo-tinctoriale sugestive pentru H.influenzae; decelarea Ag solubil capsular n l.c.r. prin latex-aglutinare; (ii) izolarea pe medii de cultur cu factori X i V; (iii) identificarea biochimic la nivel de specie; antigenic (serotipul capsular) n infecii invazive. Principii de terapie etiotrop : sensibil natural la aminopeniciline, cefalosporine din generaia 2 i 3, carbapeneme, fluorochinolone, cloramfenicol, tetracicline, cotrimoxazol, rifampicin; rezisten cstigat la peniciline prin - producere de beta-lactamaz, inactivat de acid clavulanic; modificarea PLP (rar); ceftriaxona sau cefotaximul sunt folosite n tratamentul infeciilor invazive; n infecii la nivelul tractusului respirator se folosesc aminopeniciline iar pentru tulpinile cu rezisten enzimatic pot fi utilizate aminopeniciline + inhibitor de beta-lactamaz, cefalosporine orale din generaia 2 sau 3 sau fluorochino-lone.

H aegyptius conjunctivita purulenta H aprophilus flora N, endocardita, pneumonie H parainfluenzae flora normal, endocardite, uretrice, bronsite cornice - acutizari Tratamentul amoxicilina, ampicilina, tratam prin producere de beta lactamaze, se administreaza cetriaxon Bordetella Bordetela pertusis(om), parapertusis(om), bronhoseptica (caine pisica porc cap iepure soarece om maimuta) Caract morf: cocobacili gram negativi se coloreaza greu cu fuxina bazica safranina 2 min. Coloratie bipolara. La col cu albastru de toluidina se observa prezenta unor corpusculi metacromatici.bact capsulata (capsula mica, coloratie speciala), este imobila. Caract de cultura bact pretentioasa sensibila la compusi toxici. Mediu special Bordet Gengon (cartof,sg,glicerol,agar)= geloza sange. Se dezvolta la temp de 35-37 grade in atm aeroba umeda. Creste f incet coloniile apar dupa 3-4 zile 7 zile. Colonii f mici convexe transparente bombate. Patogenitate bordetella pertusis tusea convulsiva. Factori de patogenitate -fimbrii i proteine din membrana extern (pertactin) au rol n adezivitate; hemaglutinina filamentoas perfecteaz aderena la celulele epiteliului ciliat respirator; toxina pertussis (tip A-B) pe lng rol n adezivitate are i efecte sistemice: leucocitoz cu limfocitoz (60-80%), stimuleeaz secreia de insulin, crete sensibilitatea la histamin i endotoxin, deprim rspunsul imun umoral i celular; adenilatciclaza calmodulin-dependent stimuleaz secreia de mucus i inhib funciile celulelor fagocitare; citotoxina traheal cu efecte ciliostatice i cilionecrotice; LPS, diferit de Enterobacteriaceae, contribuie la lezarea epiteliului respirator. Rezistena n mediul extern -fragil n mediul extern; efectul toxic al unor compui prezeni n produsele biologice sau medii de cultur necesit neutralizarea prin amidon sau crbune activ. Interfera cu transferul semnalelor.blocheaza raspunsul imun neutrofile,monocite,macrofage, leaga bacterii celule ciliate, ac confera imunitate.

Adenilat ciclaza prot produsa numai in faza de crestere exponentiala. Atp_>Amp ciclic, interfera rasp imun, scade fagocitoza si distrugerea., scade acti oxidativa a macrofagelor alveolare, protejeaza bact Citotoxina traheala monomer din stratul de peptidoglican. Are afinitate pt cel ciliate, blocheaza miscarea cililor si Adn celular elimina celula. Toxina termolabila produce vasoconstrictie si apoi ischemie, aparare f scazuta Hemaglutinina filamentoasa adezina cel epit ciliate aglutineaza hematii Lipopolizaharidul lipid L si X. Boala are 2 faze: catarale si paroxistica: dupa incubatie ~1 sapt, pacientul pez o raceala banala cu rinoree, hipersecr conjunctivala, tuse discreta cu sputa f fluida. E situata la niv cairesp sup. Urmeaza faza paroxistica ce epuizeaza rapid copilul ce are acces de tuse repetata: chinta, cu senzatie de asfixiere-> inspir fortat ce duce la magareala Se pot asocia simp digestive: gretiri varsaturi; pneumonie de aspiratie ( din stomac) Diagnostic: pe medii imbogatota cu sange si de obicei amidon, mediu Bordet-Gengou , coloniile seamana cu gamaliile de ac, luciu metalic. Diagn serologic nu e fol ptr diagn pacient si se fol testarea Ac in studiu de seroprevalenta:ca sa vedem eficienta vaccinarii, modul de admin al vacc. Daca e admin la varste mai marei poate pord encecalite post vaccinala; nu se admin mai tarziu de 3. Diagnostic bacteriologic cele mai mari anse de izolare a B.pertussis sunt n perioada cataral, din tampon nazo-faringian; diagnostic rapid prin coloraie IF; nsmnare pe medii speciale; identificare antigenic i biochimic a coloniilor suspecte Vacc corpuscular cu b omorati, da buna imunitate dar e f reactogena Vacc acelulara cu extrac proteic din perete ce intra in comp maj vacc admin la om. Sub forma de vacc DTPa(acelular) administrabil in 3 doze la 2-4-6 luni d viata urmat de rapeluri in doza unica B parapertusis da inf similara dar mai usoaraB bronhiseptica la pers imunodeprimate, in infectii preexistente fav abcese pulmoare. eritromicina este antibioticul de elecie, administrat ct mai precoce
Profilaxie specific suspensie bacterian inactivat (trivaccin diftero-tetano-pertussis);

vaccin acelular cu componente purificate: anatoxina pertussis, hemaglutinina filamentoas, pertactin (trivaccin sau tetravaccin cu asocierea n plus a Ag capsular Hib). Mycobacterium Tuberculoza in mom de fata e infetia cea mai raspandita in lume: 1/3 din total populatie probabil gazduieste bacilul tuberculos. 2-3 mil decese/ an si nr d cazuri noi de tuberculoza activa depaseste 30 mil in fiecare an. Exista carat genetice, rasiste: cei cu pielea inchisa sunt mai putin rzistenti, sunt predispusi (Africa). Probabilitatea ca 2 gemeni univitelini sa se imbolnaveasca unul d la altul e d 75%, daca sunt bivitelini sansa e 25%. Anii 60-80 nr de cazuri a scazut extrem d rapid datoria vaccinarii BCG, tratament multiantibiotic fata de tuberculoza, pacienti izolati coresp, a existat trasabilitate: au fost cautati contactii pers bolnave ptr investigatii, dar si pt polulatia generala. In Romania a scazut viruenta tuberculoza dar a aparut hiv. Romania e p locul 2 in Europa la incidenta, dar e in scadere cu 12000 /an. Tratamentul DOT: direct observation treatment: pacintul tre sa ia medicam in fata unui cadru medical de 2 ori p sapt, dureaza 6 luni.

B e f rezistenta, traieste zeci d ani in mediu, p sol, e f rezistenta dat structuii peretelui la tratam cu subst acide/ alcaline (constituie avantaz in timpul diagnosticului ptr ca de pot distruge alte bacterii din sputa pr a usura identificarea, dezavantaj : rezistenta mare la dezinfectante), invelis e f gros si impermeabil din struct lipidice in marea maj, are acid micolic= lanturi lungi combinate cupolipeptide si poli zaharide, struct f Agice, situmleaza nespecific celulele imune, mai ales ceara D; dat acestor proprietati de stimulare Ag nespecifica-> unele elemn din perete sunt fol ca si adjuvanti: stimuleaza sist imun. Peretele e destul d putin permeabil la Ab-> tratam e greu. Dublarea nr de indivizi e de la 8 la 24 ore. Infectia tuberculoasa survine d obicei in primele luni d viata sau anteviatza. Infectare p cale aeriana (cale digestiva ptr micobacterium tuberculosis bovis) picaturile kruge aj la niv alveole unde micoB sunt fagocitate de macrofage. Chiar daca sunt fagocitate, se dezv intracelular ptr ca stuct peretelui impiedica formsre fagolizozomilor, daca infectarea nu e masiva in timp d cateva sapt, macrofagele devin sensibilizate de bacil si reusesc sa opreasca evolutia infectiei. Dar apare afect primar: adenopatie satelita in plaman; afectul primar se fibrozeaza si se calcifca in timp daca nu e tratat. In zona de fibroza/calcificata raman bacili tuberculosi viabili care nu dispar. Daca tuberculul evolueaza creste, se deschide intr-un vas limfatic/ sangvin, sa disemnieze pe cale bronsica si sa determine localizari secundare: pulmonare, osoase, meningiene, renale. Forma maximala = tuberculoza miliara: mii de focare de tuberculoza. Apar 2 tipuri de rasp imun: umoral ineficient si variabil si celular cu avantaje : el e cel ce poate produce vindecarea dar tot el e cel ce prod leziunea. La B cu dezv intracel, daca rasp imun celular nu e suficient de eficient duce la inflamatie. Neroza de tip cazeos- imagine branzoasa usor gelationasa atunci cand ce e eliminat de macrofage pleaca d la locul respectiv. La pers la acre tbc s-a vindecat se poate evidentia imagini de afect primar ptr toata vata sau poate exista tbc secundara care in marea maj a cazurilor se producere prin reactivare focar preexistent= bolnavire endogena dupa depresie imunitara gen gripa, hiv sau poate sa fie vba d transmitere exogena de la pers cu tuberculoza activa care il imbolnaveste din nou, chiar daca a fost vaccinat si are imunitate. In tbc secundara este tbc cavitara: boala incepe insidios si nespecific: pacient mai obosit, subfebril, transpira mai mult noaptea, tuseste din cand in cand. Uneori semnul patognomonic la un tanar de 20-25 ani este: apare pleurezie-> peste 90% sunt cazuri sunt de tbc, pleurezia e reactie pleurala la infectia b si apare exudat. Leziunea creste si duce la compromiterea unei zone din plaman care nu mai e fctionala, evolutia poate dura ani d zile. Daca leziunea s deschide intr-o bronhie, dupa acces de tuse, continututl cazeos se elimina = vomica tuberculoasa-> ramne gaura in plaman= caverna tuberculoasa. La pacienti la care boala evolueaza de mult, necroza poate implica un vas mis-> se elimina prin tuse sange= hemoptizie. Daca e vas mare, se moare. Diseminarile pot fi renale, menigiene, osoase- osul se necrozeaza de obicei la niv corpuri vertebrale-> se prabusesc vertebre: morbul lui Pott. Uneori sunt leziuni cutanate, supuratii ce nu rasp la tratam, aspect ciudat, nu sunt provocate neaparat de micob tuberculosis Tratam medicamentos e complicat din 2 motive: Elem de rezistenta intrinseci: metabolism lent etc Rezistenta la tuberculostatice Medicam tuberculostatice majore : Streptomicina Rifampicina Izoniazida (hin) Etambutol

Pirazinamida Se combina 2-3 si se admin minim 6 luni in 2 zile pe sapt. Tartam 6-8-12 luni La unele persoane, b devin rezistenta la aceste tuberculostatice-> medicam de rezerva, de linia a 2-a. MDR-TB: multi rezistente la antibiotice. % indivizilor in aceasta catev variaza intr 5-10%, mai ales apar la pers hiv. Tratam 2 e de sute d ori mai scump ca la cel major. Rom are nr cazuri relativ mic de mdr tb. Diagn de lab uneori e dificil. Bolnavii nu elimina cantit suficieta de b decat daca elimina continut tubercul. Sputa e paucibacilar. Se mai poate investiga urina, hemocultura. De obicei se ia sputa. din frotiu d sputa, la bolnav, sanse doar de 30% se gasesc b. se creste % daca se face cultura dar aceasta creste lent 2 luni. Trebuie corelate date clinice, de lab, exam intradermic cu mica acntit de tuberculina si Diagnostic molecular . se strage sputa de pe interval mai lung, se decontamineaza sputa cu hidroxid de na care scade flora si desface cheaguri de fibrina und epot fi bacili, se omogenizeaza si se centrifugeaza, frotiu se face din sediment in care se cauta 100 campuri. Insamantarea se face in tuburi care au mediu verzui loevenstein e f nutritiv, galbenus de ou, are verde malahit ce inhiba alte B. dupa asta se asteapta 1-2 luni. Colonii au aspect cerat, cu supraf si margini regulate pufoase sau zabrcite, aspet apropiat de cel R, alb galbui la galben intens sau orange. Multe micoB pot prod pigmenti fie la: lumina micoB fotocromogene Intuneric: micoB scotocromogene Daca creste in mai putin de 2 sapt sunt b saprofite. Atibiograma : dupa ce se izoleaza b se pune in tuburi unde sunt diferiti AB, unde creste-> are rezistenta la ab respectiv, dureaza cateva sapt. Se mai poate face inocularea sputei unui bolnav la cobai care e cel mai sensibil la b tuberculos uman, se asteapta 2 luni. Se mai poate face diagn molecular: Utilizand sonde nucleotidice: secvente complementare unei anumite regiuni care sunt marcate cu ceva ptr culoare, florescenta Sau reactie d polimerizare in lant PCR. Diagn imunologic: A. se poate evid raspuns imun unoral prin prezenta Ag dar nu e bine totdeauna Se poate evid raspuns imun celular: hersensibilitate tip 4/ intarziat: intradermorectia la tuberculina, reactia Mantoux, sau IDR la PPD- purified proteic derivat; se introduce o mica cantit intradermic la antebrat si dupa 48-72 ore d la inoculare se poate intampla: Daca a mai avut contact cu bacil tbc-> imflamatie si INDURATIE Daca nu-> nu apare nik sau ff slab O reactie pozitiva e condiserata mai mae de 9-10mm. reactia pozitiva are semnificarie intrun anumit contexr: toti copii l anastere sunt vaccinati cu BCG ca sa vedem daca imunitatea e buna impotriva b tbc. Starea de premunite: stare de rezistenta care are ca suport imunitatea celulara care se manifesta fata de b tuberculos dobandita prin vaccinare sau prima infectie. Daca r e negativa fie nu a fost vacc fie vacc nu a fost eficient fie nu a venit in contact cu b tbc-> vaccinare din nou. Daca se obs un viraj al reactiei (de fiecare data cand a facut vaccin a reationat de ex si pe urma se schimbasi mai conteaza diferenta in marimea bubei. Dupa 2-3 sapt nu mai elimina b, se simte mai bine dar trebuie sa ia incontinuare medicamente.

Micobacterium leprae: bacilul hansen produce efectiuni ale pielii tesut subcutanat, cartilagii, infectii cu evolutie lenta. Este o micob care seamana din pdv morfologic cu micob tbc cu dif ca ea nu poate fi cultivata. Atrofie lenta maculara la niv tegumente, afecteaza parti deschise, expuse, urechi, palme. A doua forma, lepromatoasa produce nuduli spectqculori in decurs de ani; reprezinta inflamatie similara cu tuberculoza dar cu alta localizare. Frma tuberculoida se trateaza forma leproasa mai greu. Se transm prin contact indelungat apropiat direatc cu pers bolnava prin solutii de continuitate Corynebacterium Bact gram negative nesporulate. Specii comensale la niv nazo faringelui , tegumentelor, specii saprofite (difteroizi), se afla la bolnavi si purtatori. Patogenitatea este conditionata de un bacteriofab beta ce det producerea unei exotoxine difterice responsabila de patogenitate. Bacilul difteric forma de maciuca nesporulat , dispunerea este caracteristica si formeaza unghiuri drepte / ascutie aspect de litere chinezesti (diferomorfii sunt dispusi in palisade). Necapsulati, imobili. In int au corpusculi metacromatici in rosu cu albastru de metilen. Gram pozitiv la limita perete subtire si daca se prelungeste colorarea pierd violetul de gentiaana si se coloreaza in rosu. Tranmiterea la difterici pe care aeriana de la bolnavi prin tuse sau pe cale automata ( in zonele tropicale- leziuni ulcerative). Bacil pretentios dpdv al cultivabilitatii creste pe medii imbogatite cu sg/ser - > colonii S de 1-2 mm , culoare alb gri sau colonii R aplatizate cu margini neregulate. Mediul Loeffler cu ser coagulat. Medii cu terurit de K OCST Bacilul difteric reduce teluritul de K colonii negre Colonii S varianta mitis varianta intermedius Patogenitatea multiplicare locala : Componenta B se leaga de recept glicoprot aflati pe suprafata oricarei celule eucariote iar compnenta A este un factor de elongatie EF2 al lantului polipeptidic - >inhibitie severa ce sint proteice din celula citoliza. Acest lucru se realizeaza atat local cat si la distanta ai se produc leziuni locale exudat abundent fibrinos dat necrozei epit faringian si poate det obstructia cailor resp si asfixie crup difteric (la copil). Rezistena la factori din mediu: rezisteni la condiii de desicaie; sensibili la dezinfectante i antiseptice uzuale; distrui rapid la 1000C. Factori de virulen: patogeniatatea pentru om se datoreaz producerii toxinei difterice; elaborat numai de tulpinile lizogene (care posed profagul cu gena tox); exotoxin cu structur de tip A-B care inhib sinteza proteic celular (interacioneaz cu factorul de elongaie 2); se fixeaz de predilecie pe esutul miocardic, glandele suprarenale i sistemul nervos; poate fi pus n eviden prin inoculare la animale (cobai, iepuri), culturi de celule sau prin imunodifuzie (testul Elek); prezint un singur tip Ag; poate fi transformat n anatoxin Membrana falsa aderenta la niv faringelui. Difuziunea toxinei det miocardite si tulburari neurologice ale nn cranieni tulb majore de deglutitie.

Tratament de electie antitoxina sau IG umane specifice antidifeterice.Ser heterolog (poate aparea r anafilactica sau boala serului). Producerea toxinei se evidentiaza prin dubla difuzie in gel (testul Elek).Prin IDR se introduce o cantitate de toxina intradermic si evidentiaza RIU (prezenta antitoxinei in ser pacient), este reactie de seroneutralizare. Diagnosticul de laborator in contex epidemiologic. Examen la nivelul nazo faringelui daca exista false membrane : tampoane din gat si nas, se cultiva pe medii Loeffler si cu telurat se identifica initial biochimic.Daca este b difteric se face testul Elek pt a se vedea daca produce toxina. Antibiograma- nu este rezisntent, este sensibil la penicilina si eritromicina iar difteromorfii sunt bacterii rezistente. Imunitate: conferit de Ac fa de toxina difteric (> 0,01U/ml);Ac antitoxin sunt stimulai dup administrarea de anatoxin difteric; infecia natural nu confer imunitate postinfecioas Tratamentul cu antibiotic poate scurta durata bolii. Profilaxia obligatoriu in toare programele de imunizari in primele luni de viata , vaccinul DTP. La adulti (periodic) vaccinul DT. Vaccinul DTP 2 anatoxine : difterica si tetanica, ele se obtin prin inactivarea la caldura si formolizare ce se asociaza cu o comp pertusis. DTPW dupa 3 ani poate det encefalita post vaccinata, se adm la copii mici. Se adm la 2-4 luni si 6 luni, apoi se fac rafeuri la 12 si 24 luni distanta. Listeria bact raspandita in lumea animala si contamineaza prod lactate , carne se multiplica la 4 grade. infecie autolimitat la femeia gravid (sindrom pseudogripal); infecii grave sistemice la nou-nscui, precoce i tardive, cu manifestri de sepsis sever i/ sau meningit (granulomatosis infantiseptica); infecii cu evoluie bacteriemic i localizri secundare (meningite, meningo-encefalite, endocardite, osteomielite, artrite etc) la aduli imunodeprimai; la aduli normoreactivi infecia evolueaz cel mai frecvent inaparent. Poate det septicemie , meningita la pers imunizate, avort spontan in primele luni de sarcina la nou nascut. Bacil gram pozitiv mobil, u are capat dilatat. Creste pe medii speciale.Patogenia se dezv intracelular este fagocitata de obicei de macrofage , monocite, dar nu este distrusa, chiar fagocitele o transporta din aproape in aproape ( diag dificil pt ca nu exista bact libere ci incluzii citoplasmatice). Tratament penicilina, eritromicina. Nu se face antibiograma. Alte specii Corynebacterium de interes medical C.ulcerans i C. pseudotuberculosis - specii patogene pentru animale; unele tulpini pot produce toxin difteric, fiind descrise n infecii la om. C.urealyticum- detremin infecii urinare cu formare de calculi vezicali i hematurie macroscopic ;se remarc prin multirezistena la antibiotice, vancomicina fiind activ. C. jeikeium- specie lipofil, izolat din infecii de cateter, endocardite la protezai valvulari, bacteriemii la imunodepresai; este indicat tratamentul cu vancomicin, fiind natural rezistent la alte antibiotice active pe bacterii gram-pozitive Bacillus Caractere generale: bacili gram-pozitivi cu extremiti drepte sau rotunjite, dispui izolai sau n lanuri de lungimi variabile, cu endospori ovalari sau sferici dispui central, subterminal sau terminal;majoritatea speciilor sunt mobile datorit unor flageli cu dispoziie peritriche; aerobi strici sau facultativ anaerobi;nepretenioi nutritiv, capabili s se dezvolte n limite largi de temperatur (specii mezofile, termofile sau psihrofile);catalaz i oxidaz pozitivi; larg rspndii n natur (sol, ape de suprafa, vegetale);

B.anthracis este singura specie nalt patogen pentru animale i om. Bacillus anthracis Caractere morfo-tinctoriale -bacili mari gram-pozitivi cu extremiti drepte in frotiul din produse patologice prezint capsul, fiind dispui n diplo i n scurte lanuri;n culturi pierd capsula dar dezvolt endospori ovalari situai central sau paracentral far s deformeze conturul bacilului,fiind dispui n lanuri lungi;imobili. Caractere de cultivare i metabolice-cultiv pe medii uzuale , prefernd condiii aerobe;formeaz colonii mari de tip R, nehemolitice pe geloz-snge; caractere biochimice suplimentare permit identificarea speciei. Rezistena n mediul extern-forma vegetativ este vulnerabil la ageni fizici si chimici; sporii supravieuiesc n sol zeci de ani, fiind distrui de unele dezinfectante i n 10 min la temperatura de 1000C. Factori de patogenitate- capsula de natur polipeptidic; toxina crbunoas, de tip A-B, un complex de 3 proteine Ag protector (cu rol de ligant),factorul edematogen,factorul letal;genele ce codific cei 2 factori de virulen sunt prezente pe plasmide distincte (pXO1 i pXO2) care pot fi pierdute. Infecia crbunoas- antraxul sau crbunele este o zoonoz grav care afecteaz n special ierbivorele domestice;infecia la om este accidental i poate avea caracter profesional; n raport cu poarta de intrare exist 3 forme clinice:antraxul cutanat sau pustula malign, cea mai frecvent manifestare;antraxul pulmonar deosebit de grav i frecvent mortal;aatraxul digestiv, forma curent intlnit la ierbivore dar foarte rar la om;infecia crbunoasa poate evolua cu bacteriemie masiv i meningit hemoragic, ntotdeauna mortal. Diagnistic de laborator-diagnostic bacteriologic prin examen microscopic direct, cultur sau inoculare la animal (cobai sau oareci) pe prelevate care variaz cu forma clinic; diagnostic serologic n suspiciune clinic cu examen bacteriologic negativ;n fragmente de organe prelevate de la cadavru poate fi pus n eviden Ag polizaharidic termostabil (reacia de precipitare inelar Ascoli). Tratament-penicilina este antibioticul de elecie;n formele severe de boal se administreaz ser anticrbunos. Profilaxie specific-vaccinarea animlelor cu vaccin atenuat;-personele cu risc profesional pot primi vaccin pe baz de Ag protector. Bacillus cereus caractere morfo-tinctoriale asemntoare cu B.anhracis; se difereniaz prin mobilitate, caracterul hemolitic al coloniilor pe geloz-snge, activitate lecitinazic i proteolitic, sensibilitate la fagul , rezisten la peniciline; Ag flgelare permit diferenierea mai multor serotipuri; factori de patogenitate-enterotoxine termostabil i termolabil, cu rol n forma emetic sau forma diareic de toxiinfecii alimentare; toxina necrotic, cereolizina i fosfolipaza C implicate n patogeneza infeciilor oculare; manifestri clinice la om: toxiinfecii alimentare, infecii oculare grave post-traumatice, bacteriemii de cateter, endocardite la utilizatorii de droguri i.v., pneumonii sau meningite la imunodepresai; semnificaia clinic a izolatelor se bazeaz pe criterii cantitative i izolarea repetat a aceleiai tulpini; antibioterapie cu vancomicin numai in infecii sistemice. Alte specii Bacillus de interes medical

B. brevis, B.circulans, B.licheniformis,B.subtilis pot fi izolate din diverse infecii oportuniste la imunodepresai: pneumonii, pleurezii, pericardite, peritonite, osteomielite, meningite, endocardite fasceite, mionecroze; B.subtilis poate determina toxiinfecii alimentare sau infecii oculare; ubicvitatea acestora impune aceleai criterii de semnificaie clinic a izolatelor ca i pentru B.cereus; vancomicina reprezint antibioticul de elecie; sporii de B. subtilis i B.stearothermophilus sunt folosii ca indicatori biologici ai eficienei sterilizrii la etuv sau autoclav; B.polymyxa, B.licheniformis, B.brevis produc antibiotice. Clostridium Caractere generale -bacili mari cu extremiti rotunjite, uneori cu aspect filamentos, grampozitivi sau gram-variabili, dezvolt endospori ovalari sau sferici dispui central, subterminal sau terminal, care deformeaz bacilul;majoritatea speciilor sunt mobile prin flageli peritriche;strict anaerobi, catalaz negativi, unele specii fiind aerotolerante;microorganisme ubicvitare, prezente n sol i n intestinul omului sau animalelor;speciile patogene pentru om sunt capabile s produc toxine histolitice, neurotoxine sau enterotoxine. Clostridium tetani Caractere morfo-tinctoriale- bacili gram-variabili, frecvent cu aspect filamentos, cu endospor sferic terminal;mobili. Caractere de cultivare i metabolice- cultiv pe geloz snge n anaerobioz strict, sub form de colonii transparente, circulare sau cu contur neregulat, uneori cu caracter invaziv, hemolitice; n geloz moale repartizat n coloan nalt dezvolt colonii cu aspect rizoid sau pufos;specie relativ inactiv metabolic, neproteolitic i azaharolitic. Rezistena la factori de mediu- formele vegetative sunt foarte sensibile n prezena O2;sporii rezist n sol perioade foarte lungi de timp. Factori de patogenitate- bacterie neinvaziv; tetanospasmina, codificat plasmidic, reprezint factorul major de virulen care difuzeaz de la nivelul leziunii ctre SNC; toxin de tip A-B, unic antigenic, se leag de receptorii gangliozidici de pe suprafaa neuronilor si blocheaz eliberarea neurotransmitorilor cu efect inhibitor al influxului nervos; determin contracturi spastice ale musculaturii striate. Habitat natural=bacterie ubicvitar; prezent n flora intestinal la ierbivore i n sol, mai ales cele fertilizate cu gunoi de grajd. Manifestri clinice la om-toxiinfecie iniiat de contaminarea unei plagi traumatice cu spori de C.tatani; la nou-nscut poata de intrare este reprezentat de plaga ombilical iar n avortul septic de plaga uterin;condiiile locale anaerobe faciliteaz multiplicarea i eliberarea de toxin; perioada de incubaie variabil (n medie 2 sptmni), invers proporional cu gravitatea clinic; apar contracturi spastice dureroase ale muchilor striai, exacerbate de stimuli externi, ce pot determina poziii particulare ale corpului, nsoite de manifestri vegetative; decesul poate sa survin prin insuficien cardio-respiratorie. Imunitate -conferit de Ac anti-toxina tetanic; Ac specifici stimulai dup administrarea anatoxinei tetanice;infecia natural nu confer imunitate postinfecioas.

Principii de diagnostic- diagnosticul se bazeaz n special pe tabloul clinic; diagnosticul bacteriologic ( izolarea i identificarea bacteriei toxigene din plaga tetanigen) este solicitat n cazuri medico-legale ( nou-nscut, avort septic etc). Principii de tratament- administrarea de urgen a serului anti-toxin tetanic;metronidazol cu rezultate clinice mai bune dect penicilina. Profilaxie specific-vaccinare generalizat cu anatoxin tetanic; la un pacient cu plag tetanigen nevaccinat sau vaccinat incomplet se administreaz anatoxin tetanic + ser antitoxin Clostridium botulinum- bacili gram-pozitivi cu spor ovalar subterminal; mobili; strict anaerobi, corespund unor tulpini diferite in raport cu temperatura optim de multiplicare i activitatea biochimic dar care produc neurotoxine asemantoare termolabile; toxina botulinic are o structur de tip A-B, sediul de aciune fiind jonciunea neuro-muscular unde blocheaz eliberarea de acetilcolin i determin paralizii flasce; 7 tipuri antigenice (A-G), neurotoxinele A, B, i E fiind mai ales prezente n intoxicaii sau toxiinfecii la om; prezent n sol, pe vegetale i n intestinul unor mamifere, psri sau peti; poate determina la om trei forme clinice: toxiinfecii alimentare, botulismul plgilor sau botulismul infantil;diagnosticul este mai ales clinic; tipul de toxin prezent n materii fecale i snge poate fi identificat prin testul de seroprotecie pe oarece;seroterapie de urgen, asociat cu susinerea funciilor vitale Clostridium difficile -prezint caractere morfo-tinctoriale asemntoare cu C.botulinum, fiind un anaerob strict; prezent in flora intestinal a omului, poate prolifera la nivelul colonului sub efectul supresiv al unor antibiotice asupra florei comensale normale, fiind asociat cu colita psedomembranoas postantibiotic; infecia poate mbrca un caracter nosocomial; virulena este conferit de toxina A (enterotoxin) i toxina B (citotoxin) care determin leziuni necrotice ale mucoasei intestinale i un rspuns inflamator local; Diagnosticul de laborator-evidenierea n filtratul de materii fecale a citotoxinei B pe culturi de celule; identificarea celor dou toxine prin reacia imunoenzimatic; Tratament cu metronidazol sau vancomicin n formele severe; profilaxie nespecific prin utilizarea raional a antibioticelor; masuri de combatere a infeciilor cu transmitere fecal-oral. Clostridium perfringens Caractere morfo-tinctoriale- bacili gram-pozitivi care sporuleaz greu n medii de cultur i in vivo; prezint capsul n produsele patologice, vizibil mai ales n coloraia negativ cu tu de India;imobil.se multiplic rapid pe medii de cultur, fiind aerotolerant;pe geloz snge coloniile sunt caracteristic nconjurate cu o zon dubl de hemoliz;pe mediu cu glbenu de ou poate fi evideniat producerea de lecitinaz;n geloz moale repartizat n coloan nalt dezvolt colonii cu aspect lenticular. Factori de patogenitate- produce numeroase toxine i exoenzime din care toxina alpha , o lecitinaz ce lizeaz membranele celulare (hematii, leucocite, trombocite, endoteliul capilar, celule musculare); enterotoxina termolabil, eliberat n cursul sporulrii n intestin; exoenzime: colagenaz, hialuronidaz, neuraminidaz, dezoxiribonucleaz, proteaze etc cu rol n invazivitate n raport cu tipul de toxine produse, sunt descrise 5 tipuri C.perfringens (A-E), tipul A fiind responsabil de majoritatea infeciilor la om. Habitat natural-bacterie ubicvitar; prezent n sol i n flora intestinal la ierbivore; posibil constituent al florei microbiene din tubul digestiv la om, rar prezent pe mucoasa vaginal sau tegument Manifestri clinice la om- plgi traumatice, n contact cu solul sau flora fecal, pot evolua cu manifestri de celulite sau fasceite; gangren gazoas leziuni invazive de mionecroz, febr,

hemoliz intravascular, blocaj renal, oc; infecie polimicrobian cu prezena asociat a altor specii Clostridium (C:septicum, C.novyi, C.histolyticum, C.bifermentans etc) i flor facultativ anaerob; infecii invazive uterine grave dup avort septic; toxi-infecii alimentare cu caracter autolimitat, dup consum de produse de carne contaminate cu tulpini C.perfringens productoare de enterotoxin. Diagnosticul bacteriologic al gangrenei gazoase -examenul microscopic al serozitii din plag bacili gram-pozitivi cu morfologia sugestiv pentru C.perfringens, alturi de o flor microbian cu morfotipuri diferite, n absena celulelor inflamatorii; nsmnarea pe geloz snge incubat anaerob colonii caracteristice cu zon dubl de hemoliz; identificare suplimentar prin testul Peniciline + inhibitori de beta-lactamaz, imipenem, clindamicin, cloramfenicol, metronidazol. Treponema Caractere generale - bacterii filamentoase subiri i spiralate;mobilitatea
asigurat de un aparat flagelar endocelular (situat n spaiul periplasmic); strict anaerobe sau microaerofile;pretenioase nutritiv sau necultivabile pe medii inerte;specii comensale colonizeaz mucoasa bucal, intestinal sau genito-urinar la om;speciile patogene pentru om pot fi diferniate numai pe criterii clinicoepidemiologice - T.pallidum cu 3 subspecii: pallidum, endemicum, pertenuae; - T.carateum. Treponema pallidum subspecia pallidum Caractere microscopic - bacterii filamentoase foarte subiri (6-15/0,1-0,2 m), cu extremiti efilate;aspect helicoidal cu spire regulate;vizualizate la microscop cu fond ntunecat, prin IF sau prin impregnare argentic; miscri de nurubare sau flexie datorit mai multor flageli endocelulari. Caractere de cultivare - nu a putut fi cultivat pe medii de cultur; poate fi meninut n laborator prin inoculare intratesticular la iepure. Rezistena n mediul extern - viabiliateta este puternic afectat de desicaie, diferene de temperatur, antiseptice. Structura antigenic- cardiolipin, hapten lipidic comun treponemelor patogene i esuturilor animale;Ag proteice de grup, comune treponemelor patogene i celor comensale;Ag proteice i polizaharidice specifice treponemelor patogene. Factori de virulen- bacterie facultativ intracelular; se ataeaz pe suprafaa a numeroase tipuri de celule prin structuri proteice din membrana extern; produce hialuronidaz care i favorizeaz rspndirea n organism;fibronectina produs de celulele gazdei o protejeaz de celulele fagocitare;distruciile tisulare se datoresc n special fenomenelor de hipersensibilizare celular. Manifestri clinice la om -infecia luetic, cu transmitere predominent sexual, evolueaz n trei stadii, dup o perioad de incubaie de 2-8 sptmni; luesul primar caracterizat prin ancrul de inoculare, foarte bogat n treponeme, care se vindec spontan;luesul secundar care se manifest cu leziuni cutaneo-mucoase diseminate, uneori recidivante care se vindec spontan infecie latent; lues teriar cu manifestri distructive tisulare (gome), endarterit obliterant (anevrism

aortic) sau leziuni degenerative ale SNC (tabes, paralizie general progresiv); lues congenital consecutiv infeciei intrauterine; poate fi inaparent la nastere, cu manifestri de sifilis secundar sau pot apare malformaii multiorgan, unele incompatibile cu viaa ftului. Diagnostic de laborator diagnostic bacteriologic examen microscopic pe fond ntunecat al secreiei de la nivelul ancrului; testul de IF confer specificitate maxim ex. microscopic; examinarea seciunilor histologice prin impregnare argentic. diagnostic serologic teste nespecifice (VDRL, RPR) avantaje: ieftine, accesibile laboratorului clinic, permit evaluarea rspunsului la tratamentul cu antibiotice, pot fi utilizate n diagnosticul neurosifilisului; dezavantaje: pot da reacii fals pozitive. teste specifice (TPHA, FTA-ABS, ELISA) confirm rezultatele pozitive ale testelor nespecifice; FTA-ABS sau ELISA sunt folosite n diagnosticul luesului congenital prin evideniere IgM specifice la nounscut. Principii de terapie etiotrop - penicilina reprezint antibioticul de ales n toate stadiile de sifilis; doxiciclina poate fi utilizat la cei cu stri de sensibilizare la penicilin, cu excepia neurosifilisului sau a sifilisului la femeia gravid (metode de desensibilizare). Metode de profilaxie - nu exist metode de profilaxie specific; se administreaz penicilin la partenerii sexuali ai cazurilor cu infecie demonstrat; msurile

nespecifice, comune infeciilor cu transmitere sexual, constitue baza profilaxiei antiluetice Leptospira Caractere generale - spirochete fine (5-15/0,l0-015 m) cu spire strnse i regulate, terminate n crlig la unul sau ambele capete; pot fi vizualizate la microscopul cu fond ntunecat, prin IF sau impregnare argentic; mobilitatea asigurat de 2 flageli periplasmici;tulpinile patogene cultiv lent pe medii lichide mbogite cu ser, n aerobioz la temperatura de 28-300C;pe baa caracterelor fenotipice sunt recunoscute dou specii - L.interrogans, cu numeroase serovaruri, care include tulpini patogene pentru om sau animale; - L.biflexa corespunde tulpinilor saprofite. Leptospira interrogans - prezent n apele de suprafa poluate cu urina gazdelor de ntreinere (n special roztoare la care infecia este endemic) sau a gazdelor de amplificare (animale domestice);sensibile la desicaie, lumina solar, temperaturi extreme, pH acid sau dezinfectante uzuale; posed Ag cu specificitate de gen, grup sau tip; cele mai frecvente serogrupe: Australis, Autumnalis, Ballum, Canicola, Grippotyphosa, Icterohaemorrhagiae, Pomona;pot detremina mbolnviri sistemice la om, frecvent cu caracter profesional, poarta de intrare fiind mucoasele sau tegumentul; prezente n snge, LCR i mai tardiv n urin, determin manifestri clinice deosebit de polimorfe, prin afectarea diferitelor organe (SNC, ficat, rinichi, pulmon, tub digestiv);diagnosticul etiologic este n special serologic: reacia de aglutinare microscopic;tratament etiotrop cu peniciline, tetracicline,.fluorochinolone;profilaxie specific prin vaccinarea animalelor domestice. Rickettsia Cuprinde bacterii cu habitat obligatoriu intracelular, fiind cultivabile pe animale de laborator, sacul vitelin al oulor embrionate i culturi celulare. Cu excepia speciilor R. prowazeki i R.

quintana, toate rickettsiile au un ciclu natural, n care rezervorul este reprezentat de diverse vertebrate, altele dect omul, iar vectorii, de artropode (acarieni i cpue). Rickettsiile sunt bacili pleomorfi, care mbrac forme de coci, cocobacili sau bacili ce se dispun i n perechi, pe frotiurile efectuate din celulele infectate. Se aseamn cu bacteriile gram negative, avnd aspectul unor bacili cu dimensiuni de 1,5-2 m/0,3-0,7 m, nconjurate de un perete celular de 70-100 m. Pot fi foarte pleomorfi, prezentnd forme de coci, cocobacili, bacili, filamente. Sunt imobili, se coloreaz prin tehnicile Giemsa, Machiavello, Giemenez. La microscopul electronic prezint urmtoarele structuri: perete celular, membrana citoplasmatic, citoplasm care prezint ribozomi i filamente de acid dezoxiribonucleic. Se multiplic prin diviziune direct.

Datorit parazitismului lor obligatoriu intracelular, mediul lor de cultur este celula vie. Deci cultivarea se face prin: inocularea la animale de experien, pe ou embrionate, sau culturi de celule

Se multiplica intracelular prin diviziune binara care patrunde si se multiplica in celule epitelii vascular si determian o vasculita. Infectiile cu Rk se incadreaza in genul de febra patata, febra cu exantem (enantem). Germenii se transm cu o exceptie doar prinvectori. Ptr tifos exantematic vector e paduchele. Ptr febra patata a muntilor stancosi vecotr e capusha. Febra Q( Q fever, query=ntrebare, nelmurire) Este o form clinic ntlnit mai frecvent dect celelalte rickettsioze. Agent etiologic este Coxiella burnetti. Sursa de infecie este reprezentat de animale (bovidee, ovine, caprine). Calea de transmitere poate fi aerian (aerosoli contaminai), digestiv (prin alimente contaminate: lapte, carne), sau prin contactul direct cu animalele. Infecia se poate transmite i prin vectori: cpuele pot transmite boala de la un animal la altul. Infecia la om se manifest sub forma unei pneumonii interstiiale, care ia deseori aspect de boal profesional (la cei care lucreaz n fermele de animale). Din punct de vedere clinic se manifest cu febr, dureri musculare, cefalee, semne clinice respiratorii. n ceea ce privete diagnosticul, cel radiologic este deosebit de important, radiografia pulmonar relevnd aspectul caracteristic de "geam mat" sau "pnz de pianjen". n cadrul diagnosticului serologic, RFC este cea mai util (titrul anticorpilor crete de cca 4 ori), iar Reacia Weil Felix este negativ. Tratamentul se efectueaz cu: cloramfenicol i tetraciclin. .Febra Q (Queensland) singura intre infectiile prod de rk care se transm diect pe cale resp, se manifesta ca un tip de plneumonie. Rk prowazekii produce tifos exantematic prin paduche. Rk tiffi Rk Coxiella burneti face febra Q. Rk are perete G- f subtire, are la supraf Ag specifice ptr toate rk, ag intalnite la peretele B de proteus OsomaticXflagelar. Rk e periculos de manipulat. Diagn se poate face prin cultura de proteus din serotip..OX19, OK/ Reatia weil-Felix. La tifos transmitere interumana; de obicei epidemiile au loc aoclo unde sunt cc mari de oamne si cond sanitare sunt f proaste: detinuti, soldati. Omul e gazda obligatorie pt ca paduchele se infecteaza de la pers bolnava si trece la altcineva. Poate sa transm boala orin 2 moduri: inoculeaza dicert microorg prin intepare sau prin infectare de grataj? daca omul se scarpina, chiar daca paduchele e mort. Perioada de incubatie e 1-3 sapt cu debut brusc cu febra inalta, dureri d cap, sdr meningean si apartita de exantem care centreaza de obicei zona d inoculare a infectiei si se extinde pe tot corpul in afara de palme, talpi, fata si in f multe cazuri boala e f grava si poate duce la deces, insuficienta hepatica, renala.

Tratament antiparazitare e primul lucru care rezolva probl. Diagn serologic si clinic, si confirmari cu ag de rk prowazekii prin reactie d fixare acomplementului si teste imunoenzimatice. Diagnosticul de laborator - Se bazeaz n general pe diagnosticul serologic deoarece datorit pericolul mare de contagiozitate la care se expune personalul, izolarea rickettsiilor se efectueaz numai n laboratoare de referin Tratament, profilaxie - Tratamentul se efectueaz cu: tetraciclin, vibramicin, cloramfenicol. Profilactic, se recomand: depistarea bolnavilor, deparazitarea, educaie sanitar i vaccinarea. In Romania nu sunt cazuri de febra patata a Muntilor Strancosi dar s-a raporta o boala care se transm de la animal la om de la ovine, bovine, caprine, imfectia e pulmonara tip pneumonica, posibila yransmitere interumana, nfectie autolimitanta se vindeva in 7-10 zile chiar si fara tratam; tetracilcinele sunt eficiente. Chlamydia Caractere generale - include dou genuri cu 3 specii de interes medical: genul Chlamydia i genul Chlamydophila; se deosebesc de restul bacteriilor prin - lipsa peptidoglicanului din structura peretelui celular de tip gram-negativ; - incapacitatea de sintez a ATP (parazitism energetic strict intracelular); prezint un ciclu reproductiv particular n care apar dou forme diferite morfologic - corpi elementari cu aspect cocoid (300 nm ), inactivi metabolic, forma extracelular infecioas; - corpi reticulai (0,8-1,5 m ) metabolic activi, care se divid i formeaz o microcolonie (incluzie) n citoplasma celulei parazitate; LPS este un Ag comun speciilor iar proteina major din m.e. are epitopi cu specificitate de specie Chlamydia trachomatis - specie patogen primar pentru om;cultiv pe culturi de celule i n sacul vitelin al embrionului de gain, incluziile intracitoplasmatice care conin glicogen putnd fi evideniate cu Lugol, coloraia Giemsa sau prin IF;sunt 15 serovaruri care determin difereniat - trahom (serovarurile A, B, Ba, C); - uretrite, endocerrvicite i complicaii ale acestora, conjunctivite cu incluzii, infecii neo-natale (serovarurile D-K), singurele manifestri ntlnite n zona noastr geografic; - limfogranulomul venerian (serovarurile L1-L3); diagnosticul este n special direct: microscopic, izolare pe culturi de celule, metode moleculare; tratament etiotrop: tetracicline, macrolide, fluorochinolone. Chlamydophila pneumonia - specie patogen primar pentru om , cu tropism pentru tractusul respirator;detremin faringite, sinuzite, otite medii, traheobronite, pneumonii atipice primare i frecvent infecii subclinice;diagnosticul de laborator este n special serologic: Ac specifici IgM sau IgG n dinamic, prin microimunofluorescen;tratament etiotrop: tetracicline, mcrolide, fluorochinolone. Chlamydophila psittaci- specie cu patogenitate natural pentru psri i animale;tulpinile aviare pot accidental determina infecii pe cale respiratorie la om - ornitoz;poate cauza pneumonii atipice severe, uneori cu evoluie sistemic;diagnostic i tratament asemntor cu specia precedent. Mycoplasma- Caractere generale-include dou genuri de interes medical: Mycoplasma i Ureaplasma; sunt cele mai mici microorganisme cu posibiliti de sintez, capabile s cultive pe

medii de cultur cu aport de steroli;sunt lipsite de capacitatea de sintez a peretelui celular, avnd drept consecine: mare plasticitate morfologic;capabile s treac prin membrane filtrante (pori de 450-200 m);rezisten natural la antibiotice care acioneaz prin inhibarea sintezei peretelui celular;cultivare inhibat de prezena Ac specifici. Mycoplasma pneumonia-specie cu multiplicare lent pe medii complexe cu steroli i glucoz, n condiii anaerobe; pe medii agarizate formeaz colonii muriforme;identificare pe criterii biochimice i inhibarea creterii prin Ac specifici;patogen primar pentru om, cu tropism pentru tractusul respirator;ader la celule prin proteina P1 i produce un factor inhibitor al catalazei, ceea ce conduce la ciliostaz i cilionecroz; determin angine, traheobronite i pneumonie atipic primar, uneori asociate cu manifestri clinice prin mecanisme autoimune: anemie hemolitic, meningite, polinevrite, miocardite, artrite etc;diagnosticul este n special serologic: Ac specifici IgM prin ELISA;tratament etiotrop cu tetracicline, macrolide, fluorochinolone Micoplasme genital- M.genitalium, M.hominis, U.urealyticum -colonizeaz mucoasa urogenital dup pubertate, odat cu debutul activitii sexuale; sunt implicate n uretrite nongonococice la brbat, sindrom uretral la femeie, pielonefrite, bacteriemii postpartum sau postabortum, vaginoze, infecii neonatale etc;diagnosticul este bacteriologic:calitativ n cazul prelevatelor necontaminate;cantitativ ( 104 UFC) n uretrite sau infecii urinare;tratament etiotrop cu tetracicline, fluorochinolone; fa de U.urealyticum sunt active i macrolidele; msuri de profilaxie nespecific, comune pentru toate infeciile cu transmitere sexual. Toxiinfectii alimentare Schema diag de lab in toxinf aliment Caractere generale ale fungilor Genul candida