Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rezolvarea Ecuatiilor de Gradul 3 Si 4
Rezolvarea Ecuatiilor de Gradul 3 Si 4
'
+
3
3
3 3
3 3
3
p
v u
q v u
Alcatuim asadar ecuatia de gradul al doilea II ( ) 0 3 /
3 2
+ p qz z
cu radacinile:
2
3
4
3
2
2 , 1
,
`
.
|
+ t
p
q q
z
pe care le scriem astfel:
3
2
2
2 , 1
3 2 2
,
`
.
|
+
,
`
.
|
t
p q q
z
Obtinem imediat:
3
3 2
1
3 2 2
+
,
`
.
|
+
,
`
.
|
+
p q q
x
3 2
3 2 2
,
`
.
|
+
,
`
.
|
p q q
Celelalte doua radacini sunt ,
2
2
v u x +
,
2
3
v u x +
si
2
fiind
radacinile cubice ale unitatii.
Ceea ce am scris mai sus poarta numele de FORMULA LUI CARDANO.
Expresia:
3 2
3 2
,
`
.
|
+
,
`
.
|
p q
poarta numele de ,,discriminantul ecuatiei de gradul III si ea joaca un rol
important n stabilirea naturii radacinilor acestei ecuatii. Sa examinam pe rand
situatiile posibile.
1) CAZUL =0. Evident, cel mai simplu, dar instructiv. Atunci:
3
2
q
u
care se mai poate scrie:
.
2
3
3
2
2
2
2
2
3
3
3
2
3
2
3
p
q
p
q
q
q
q
q
u
,
`
.
|
,
`
.
|
,
`
.
|
,
`
.
|
.
|
,
`
.
| p q
Din rezolvarea ecuatiei , stim ca :
,
3
p
uv
deci
u
p
v
3
adica:
( ).
2
3 2
6
3
6
9
2
2
3
2
u
p
q
pq
q
pq
p
q
p
v
,
`
.
|
]
]
]
]
,
`
.
|
Prin urmare x
1
=u+u=2u=3q/p.
Sa facem urmatoarea observatie: daca
.
|
+
,
`
.
|
,
`
.
|
+
,
`
.
|
p q
deci:
, 4
12
16 3 3
1
p
q
x
. 2
24
48
3 2
x x
2)CAZUL >0. De fapt ,ca si n cazul <0 exista trei radacini distincte.O
demonstratie frumoasa este prin reducere la absurd. Presupunem ca radacinile
nu ar fi distincte ,deci cel putin doua ar coincide:
2 1
x x
i
.
1 3
x x
Atunci relatiile lui Viete dau:
, 0 2
3 1
+ x x
, 2
3
2
1
p x x x
i
+
q x x
3
2
1
Avem deci:
, 2
1 3
x x
, 3
2
1
x p
3
1
2x q .
Prin urmare:
0
3 2
6
1
6
1
3 2
,
`
.
|
+
,
`
.
|
x x
p q
ceea ce contrazice ipoteza
0.
Precizarea n plus la cazul nostru ( >0) este aceea ca numai o singura
radacina este reala. Daca q>0, atunci aceasta radacina este negativa; iar daca
q<0 atunci ea este pozitiva .
Sa dovedim aceste fapte.Avem deci :
3
2
+
q
u
Fie acum p>0.Atunci:
<
2
q
si deci u este pozitiv ,iar
5
3
2
q
v
este evident negativ.
Daca q>0, avem:
< +
2 2
q q
iar daca q<0, avem inegalitatea ,,pe dos.
Prin urmare ,daca q>0, atunci
v u <
si deci
v u x +
1
va fi negativ; daca
q<0 atunci
v u >
si deci
1
x
va fi pozitiv .
Sa vedem ce se ntampla daca p<0. Ei bine, situatia se mentine, deci
concluzia enuntata mai sus ramane valabila.
3)CAZUL <0 furnizeaza trei radacini reale distincte .
Demonstratia e relativ simpla , dar nu banala.
Daca <0, atunci fie
2
A (A real pozitiv), atunci:
3
2
Ai
q
u +
ntrucat avem de-a face cu un numar complex,
,
`
.
|
+ Ai
q
2
,
sa-ncercam sa-l scriem sub forma trigonometrica.
Evaluam mai ntai modulul:
+
,
`
.
|
4 2
2
2
2
q
A
q
27 27 4 4
3 3 2 2
p p q q
Functiile argumentului sunt :
,
2
cos
q
) 0 ( sin >
A
Asadar:
( ) +
3 3
s in c o s i u
,
`
.
| +
+
+
3
2
sin
3
2
cos
k
i
k
, unde k=0,1,2.
Se observa deci ca modulul lui u este
3 3
3
3
3
p p
,
`
.
|
Patratul sau este
3
p
. Dar
3
p
uv
deci implicit v=u, deoarece stim ca n
general
2
u uu
.
Asadar :
. 2 , 1 , 0
3
2
sin
3
2
cos
3
,
`
.
|
,
`
.
| +
,
`
.
| +
k
k
i
k
v
+
x
3
4
cos 2
3
3
+
x
unde
3
p
Dupa cum bine se vede, x
1
, x
2
, x
3
R si x
1
x
2
x
3
. n plus, daca q>0
avem doua radacini pozitive , iar daca q<0 avem o singura radacina pozitiva.
Direct se procedeaza astfel: se considera binecunoscuta formula:
3
cos 3
3
cos 4 cos
3
care se scrie si asa:
0 cos
4
1
3
cos
4
3
3
cos
3
Se alege ca necunoscuta x =
3
cos
n x
3
+px+q=0 si se obtine:
0
3
cos
3
cos
3 2
3
+ +
q p
Identificand cele doua ecuatii gasim imediat:
,
4
3
3
cos
4
1
3
q
Prima relatie este satisfacuta daca se ia:
3
2
p
n timp ce a doua ne furnizeaza:
3 / 2
3
cos
p p
q
Existenta ,,legala a lui este asigurata daca p<0 si:
( )
1
3 / 4
9
2
2
p p
q
Dar aceasta din urma relatie se mai scrie:
0 4 27
3 2
+ p q
sau 0
3 2
2 2
,
`
.
|
+
,
`
.
| p q
Evident, <0 trebuie sa implice p<0, deci solutii sub forma trigonometrica
nu se pot da decat n cazul <0.
EXEMPLU (Kahane ,1958): Sa se rezolve trigonometric ecuatia:
x
3
21x-20=0
Formula lui Cardano ne da:
3
1
3 9 10 3 9 10 i i x + +
7
unde:
0 243 343 100
3
21
2
20
3 2
<
,
`
.
|
+
,
`
.
|
Se va alege :
( ) sin cos 3 9 10 i i + +
n care:
3 2
7 343
,
7 7
10
343
10
cos
Asadar:
,
`
.
| +
+
+
+
3
2
sin
3
2
cos 7 7 9 10
3
k
i
k
i u
si
,
`
.
| +
+
+
3
2
sin
3
2
cos 7 7 9 10
3
k
i
k
i v
unde k=0,1,2.
Radacinile sunt deci:
,
3
cos 7 2
1
x ,
3
2
cos 7 2
2
+
x
3
4
cos 7 2
3
+
x
Avem:
732353 , 1 845098 , 0
2
3
1 7 lg
2
3
10 lg cos lg
Rezulta din tabele :
' ' 23 ' 6 19
3
' ' 11 ' 13 57
Atunci :
+ +
3
co s l g 7 lg
2
1
2 l g l g
1
x
69897 , 0 975391 , 1 422549 , 0 30103 , 0 + +
Exista si alte metode de rezolvare a ecuatiei de gradul III.
ntr-un curs mai vechi de algebra al lui Niewenglowski(1921)am gasit un
procedeu care foloseste asa-numitul ,,Hessian al polinomului de gradul III.
3 2 2 3
3 3 ) , ( dy cxy y bx ax y x f + + +
LODOVICO FERRARI
i nfrngerea ecuaiei de gradul IV
8
Rezolvarea ecuatiei complete de gradul IV are loc relativ cam n aceeasi
perioada cu aceea a ecuatiei de gradul III.
Conform scrierilor istorice,Cardano nfiaza practic pe un elev al sau ,pe
nume Lodovico Ferrari din Bologna ,talent ,matematic de mare forta.
Ferrari(1522-1565), a fost, n limbaj modern, asistentul lui Cardano.L-a
nsotit pe acesta n calatoriile sale stiintifice, l-a ajutat n redactarea
monumentalei ,,Ars Magna n care de fapt Cardano a si inclus metoda lui Ferrari
de rezolvare a ecuatiei de gradul IV.
Ferrari a ajuns la solutia generala a ecuatiei de gradul IV tot n urma unei
ntreceri publice.
Conform cu Pietro Cossali(1748-1815), care a scris prin 1797 o istorie a
algebrei, Giovanni Colla a propus lui Tartaglia o problema ce conduce la
urmatorul sistem de ecuatii:
'
+ +
8
2 0
x y
z
y
y
x
z y x
Prin eliminarea lui y si z, Tartaglia obtine ecuatia de gradul IV
3 2 4
20 64 8 x x x + +
Venind n contact cu disputa ntre Colla si Tartaglia ,Cardano l atrage pe
Ferrari n rezolvarea problemei. Acesta o rezolva n timp record, Cardano avand
timpul necesar sa includa metoda n celebra ,,Ars Magna (1545).
Practic, Ferrari a considerat o ecuatie de tipul:
,
2 4
px q nx x + +
p, q, n R
pe care, dupa o serie de artificii convenabile, o aduce la o asa-numita rezolventa
de gradul III:
( ) 0
8
1
2
2
1
3
2 2 3
+
,
`
.
|
+ p t q n q t n q t
Sa consideram acum ecuatia de gradul IV sub forma uzuala:
x
4
+px
2
+qx+r=0
Pentru orice real, are loc identitatea:
( ) + + + +
2
2 2 4
x z qx px x
1
( ) ( ) ( ) [ ] r x q x p + +
2 2
2
l vom determina pe astfel ncat sa aiba loc relatia:
1
9
( ) ( )( ) 0 2 4
2 2
r p q (adica discriminantul trinomului din
paranteza dreapta sa fie nul).
Ecuatia respectiva este de gradul III (rezolventa 1), deci odata
determinat se poate scrie:
( ) ( ) ( ) ( )
2 2 2
2 + + + x r x q x p
Asadar ecuatia de gradul IV se reduce la ( ) ( ) 0
2
2
2
+ + x x
sau ( ) ( ) , 0
2 2
+ + + + x x x x adica la doua ecuatii simple de grad II
.
Consideram polinomul general de grad IV P(x)=x
4
+ax
3
+bx
2
+cx+d si
dorim sa-l transformam astfel ca acesta sa poata fi scris ca diferenta a doua
patrate perfecte:
( ) ( )
]
]
]
+ +
,
`
.
|
+
]
]
]
]
,
`
.
|
+
,
`
.
|
+ d cx x
a
b
ax ax
x x x P
2
2
2
2
2
2
4 2 2
2
sau
]
]
]
+ +
,
`
.
|
+
,
`
.
|
+ d cx x
a
b
ax
x x P
2
2
2
2
4 2
) (
Introducem o necunoscuta auxiliara z n felul urmator :
2 2 2
2
2
2
2
2
4 2
) ( z z
ax
x d cx x
a
b z
ax
x x P
,
`
.
|
+ + +
,
`
.
|
+
,
`
.
|
+ +
sau nca:
( ),
2
) (
2
2
2
+ +
,
`
.
|
+ + x x z
ax
x x P
unde evident:
, 4 / 2
2
b a z + , c az .
2
d z
Binenteles, polinomul
+ + x x
2
este un patrat perfect, daca
4
2
adica:
( ) ( ) d z b
a
z c az
,
`
.
|
+
2
2
2
4
2 4
care nu este altceva decat rezolventa n cazul general.
Facem o observatie interesanta: daca z
0
este o radacina rationala a
rezolvantei de mai nainte si expresiile:
,
4
2
2
0
b
a
z + d z
2
0
sunt numere rationale, atunci polinomul P(x)= x
4
+ax
3
+bx
2
+cx+d este reductibil
n campul numerelor rationale.
EXEMPLU: fie polinomul P(x)=6x
4
7x
3
+x
2
2.
Consideram polinomul nrudit :
10
3
1
6
1
6
7
) (
6
1
) (
2 3 4
0
+ x x x x P x P
si alcatuim rezolvarea acestuia:
,
`
.
|
+
,
`
.
|
+
,
`
.
|
3
1
6
1
144
49
2 4
6
7
2
2
z z z
sau, prin substitutia 2z=u, obtinem rezolventa 180u
3
18u
2
+144u+25=0
Aceasta ecuatie are radacina rationala
6 / 1
0
u
deci
. 12 / 1
0
z
Calculam pe rand expresiile:
12
1
144
1
6
1
144
49
6
1
4
2
2
0
+ + b
a
z
12
7
144
49
3
1
144
1
2
0
+ d z
Polinomul nostru se poate scrie n final
( )( ) 2 2 3 1 2 ) ( 6 ) (
2 2
0
+ x x x x x P x P
,
deci este reductibil.
11