Cuprins Unitatea de învatare nr. 1 Metodica activitatilor de educare a limbajului în învatamântul prescolar 1. Specificul activitatilor de educare a limbajului ............................ ....................... 2 2.

Perspectiva interdisciplinara a învatamântului prescolar ........................ ............ 4 3. Metodica activitatilor de educare a limbajului .............................. ...................... 6 3.1. Jocul. Forma de activitate ludica în gradinita .............................. ........................ 7 3.1.a. Jocul didactic .......................................................... ............................................ 8 3.1.b. Structura jocurilor didactice ........................................... ...................................10 3.1.c. Jocurile didactice interdisciplinare .................................... ............................... 11 3.2. Memorizarea ............................................................... ...................................... 12 3.2.1. Memorizare activitate de predare ................ 13 învatare .................................

3.2.2. Memorizarea activitate de fixare ........................................ .......................... 15 3.2.3. Memorizarea activitate de verificare .................................... ....................... 15 3.3. Povestirea ................................................................ ..........................................16 3.3.1. Povestirile educatoarei ................................................. .....................................16 3.3.2. Povestirile copiilor .................................................... .........................................18 3.4. Lectura dupa imagini ...................................................... ................................... 22 3.5. Convorbirea ............................................................... ......................................... 24

Unitatea de învatare nr. 2 Metodologia instruirii si docimologie didactica 1. Precizari conceptuale ....................................................... ....................................... 27 Taxonomia metodelor didactice .................................................. ............................... 28 2. Metoda si obiectivele actiunii didactice .................................... ............................. 29 3. Învatarea si evaluarea ........................................................ ..................................... 32 3.1.Tipologia învatarii .......................................................... ...................................... 33 3.2. Semnificatia, functiile si tipologia evaluarii ............................ ............................ 33 3.3. Functiile evaluarii ....................................................... ..........................................34 3.4.Tipuri de clasificare ...................................................... .........................................34 3.5.Autoevaluarea .............................................................. ..........................................37 3.6.Evaluarea alternativa ...................................................... ........................................38 4. Didactica limbii si litareturii române ........................................ ............................ 39 Limbajul si dezvoltarea copilului .............................................. ................................ 39 Particularitatile copilului de vârsta scolara mica ............................... ........................ 39 Proiectarea didactica .......................................................... ....................................... 40 Programa scolara ............................................................... ........................................ 41 Planificarile calendaristice ................................................... ...................................... 41 Proiectarea lectiei ............................................................ ........................................... 43 Predarea - învatarea citit-scrisului la clasa a II-a ............................. .......................... 45

Etapa alfabetara / abecedara (clasa a II-a) .................................... .............................. 47 Predarea citit scrisului în limba româna ........................................... ....................... 48 Formarea capacitatii de lectura / citire ....................................... ................................ 53 Schema lectiei de literatura româna .............................................. ............................ 59 Bibliografie ................................................................... ...............................................60

sistematica si competenta. activitati de dezvoltar e si . capacitatea sa de socializare. dirijati permanent d e cadre specializate. activitati recreative si de relaxare.METODICA ACTIVITATILOR DE EDUCARE A LIMBAJULUI ÎN ÎNVATAMÂNTUL PRESCOLAR Specificul activitatilor de educare a limbajului Specificul activitatilor de ed. a limbajului în gradinita este determinat de trei factori: . de unde se poate deduce necesitatea continuitatii în procesul instructiv-educativ. Prima forma organizata de socializare a copilului. În toate activitatile desfasurate în gradinita: activitati comune. Stimularea copilului prescolar pentru dobândirea cunostintelor. activitati la alegerea copiilor. Particularitatile de vârsta ale copiilor . orice tânar. prin valorifica rea potentialului fizic si psihic al fiecaruia. Dezvoltarea capacitatii copilului prescolar de a intra în relatie cu ceilalti copi i si cu adultii. capacitatilor si aptitudinilor necesare activitatilor viitoare în scoala si. În conformitate cu acest curriculum. învatamântul prescolar si clasele I si a II-a reprezinta ciclul achizitiilor de baza (fundamentale). în societate. de nevo ile sale afective si de activitatea sa fundamentala jocul. Idealul educational . tinând cont de ritmul propriu. Curriculumul-prescolar traseaza urmatoarele obiective a le idealului educational: Asigurarea dezvoltarii normale si depline a copiilor prescolari. Caracteristicile limbajului Idealul educational (idealul pedagogic) reprezinta modelul dupa care trebuie format orice copil. cu ajutorul educatiei. Idealul educational este e xpresia aspiratiilor societatii. Conditii optime pentru copiii de a se manifesta în mod activ. Învatamântul prescolar constituie: Prima forma de instruire si educare organizata. apoi.

Din punctul de vedere al largirii orizontului cognitiv si afectiv al copilului. Perceperea realitatii pe cai emotionale si imaginative. îsi formeaza deprinderea de a actiona la comanda. Privita din aceasta perspectiva. învatamântul prescolar anticipeaza învatamântul din ciclul primar: cunostintele acumulate în gradinita. mergând pâna la participarea lor la activitatile adultilor. Dezvoltarea relatiilor cu ceilalti copii. abilitatile achizitionate faciliteaza integra rea sociala a copilului si asigura continuitatea între cele doua etape ale sistemului de învatamânt. apoi prin tran spunere în joc a comportamentului si actiunilor acestora. gradinita contribuie la: Dezvoltarea capacitatilor senzoriale si perceptive prin reprezentarile memoriei si ale imaginatiei. Dezvoltarea receptivitatii la actiunile adultilor întâi prin imitare. de a stabil i relatii de cooperare cu educatoarea si cu ceilalti copii. .exersare a aptitudinilor individuale. cu mediul natural si social. îsi dezvolta capacitatea de comu nica verbal si nonverbal. Dezvoltarea motricitatii si a senzorial-perceptivitatii.. copiii rea lizeaza achizitii cognitive. etc. îsi formeaza deprinderi intelectuale si motrice. activitati recuperatorii.

la regulile jocului. Toate aceste aspecte lingvistice faciliteaza învatarea citit-scrisului în clasa a do ua. care contribuie la: . Functie de dezvoltare psiho-motrica si Functie de satisfacere a trebuintelor de activitate. Desi în perioada scolara mica activitatea predominanta este învatarea. dar est e mai complex. jocul constituie o necesitate fundamentala si în aceasta etapa. Functie de adaptare la activitatea de învatare. auditii sau vizionari de filme. Jocul ramâne o preocupare principala si la scolarul mic. etc. Capata însa pondere jocul didactic. la 15-20 minute la prescolarul din grupa mijlocie si la 40-45 de minute la prescola rul mare în joc. Jocul este activitate fundamentala la vârsta prescolara si se realizeaza fara nici un scop. încet se ajunge la jocul cu subiect si cu rol. Tulburari ale ritmului de emisie. care presupune adaptare la rol si la parte neri. teatru pentru copii. ca placere gratuita. Conduita verbala si afirmarea personalitatii fac progrese prin dezvoltarea capac itatii de exprimare verbala: Creste volumul vocabularului activ. Se exerseaza structurile gramaticale corecte ale limbii. ca: Functie formativa. Articulari alterate din cauza unor factori fiziologici sau psihici. Acestea pot persista si în perioada scolara mica.Cresterea atentiei a carei concentrare sporeste de la 5-7 minute la prescolarul mic. dar cu ajutorul logopedului aces tea pot fi ameliorate sau chiar eliminate. Se manifesta intens limbajul situational. Functie de relaxare. În vorbirea prescolarilor apar fenomene ca: Dificultati de pronuntie a unor sunete. De la jocul legat de obiecte la vârsta prescolara mica. are anumite functii.

. spiritului de echipa. atitudinii critice si autocritice. Dezvoltarea . Dezvoltarea ... drepta . Dezvoltarea tea. harnicia.. etc. Dezvoltarea . spiritului de observatie. cinstea. Dezvoltarea ... vointei unor trasaturi morale ca: perseverenta.

Interdisciplinaritatea nu complica procesul instructiv. Prin acti vitate individuala sau cu grupuri mici. ci dimpotriva: Impune redimensionarea granitelor disciplinare. învatamântul prescolar favorizeaza si permite activita ti interdisciplinare la toate formele de organizare ale acesteia. explozi a informationala actuala. Perspectiva interdisciplinara a învatamântului prescolar Complexitatea vietii sociale. Pentru a satisface aceste cerinte. îsi consolideaza cunostintele acumulate si deprinderile lor legate de acestea. se pot corecta greselile si/sau tulburarile de comunicare depistate. dupa preferintele lor. precum si circulatia rapida a informatiilor impun o pers pectiva interdisciplinara în toate domeniile activitatii umane. 1. învatamântul de toate gradele. se poate face verbalizarea actiunilor. dezvoltarea rapida a stiintei si tehnicii. ci duce la adâncirea si extinderea conexiunilor dintre discipline. Concomitent cu desfasurarea acestor jocuri. Solicita planuri de învatamânt interdisciplinare. Prin structura si scopul sau. Copiii încep sa cunoasca viata si lumea sub aspectele lor variate prin transferul cunosti ntelor. liber creative: Copiii repartizati pe arii de interes. Dezvoltarea sensibilitatilor copiilor. Impune o metodologie specifica interdisciplinaritatii. Un astfel de model educational este flexibil.2. Învatarea interdisciplinara contribuie la: Cultivarea atitudinilor creative. astfel se re alizeaza dezvoltarea deprinderilor de exprimare prin activizarea vocabularului. Dezvoltarea flexibilitatii gândirii. Presupune o conceptie interdisciplinara si un sistem de organizare flexibil. permite adap tarea individului la mutatiile vietii sociale. Jocuri si activitati la alegerea copiilor. Însusirea tehnicilor de cunoastere stiintifica în perspectiva educatiei si autoeduca tiei permanente. trebuie sa se orienteze spre o formare interdisciplin ara a personalitatii umane. În astfel de activitati copiii nu constientizeaza efortul in . Cere cadre didactice cu formatiune interdisciplinara. Activitatile interdisciplinare au un profund caracter formativ. Interdisciplinaritatea nu exclude granitele disciplinare. contribuind la formarea unei noi atitudini fata de cunoastere .

copiii trebuie sa fie stimulati sa descrie desenele sau picturile executate de ei. educatiei estetice: muzica. Astfel. pot însusi cuvinte noi. cantitatea si ordinea obiectelor (numerale). pentru ca aceste activitati sunt atractive pentru ei. astfel se exersea za deprinderile de comunicare verbala. În activitatile de educare a limbajului obiectivul de referinta este îmbogatirea si activizarea vocabularului copiilor prin învatarea unor cuvinte care denumesc: însusiri.) se pot folosi continuturi specifeice diferitelor domenii. dimensiuni. sa motiveze alegerea culorilor. cunoasterea mediului. arta plastica. culori (deci adjective). Aceasta verbalizare releva totodata perceper ea si denumirea corecta a componentelor desenului realizat. copiii transfera cunostinte si deprinder i dobândite în alte activitati. marimi. le satisfac necesitatile d e miscare si de cunoastere. se dezvolta creativitatea si imaginatia lor. b) În activitati de educatie plastica. . În astfel de activitati. În jocurile de creatie si de constructie. din domeniul: stiintei: activitate matematica. convo rbiri. copiii exerseaza deprinderile d e comunicare. a) În activitatile de educare a limbajului (povestire. Prin urmare.telectual. sensuri noi ale unor cuvinte cunoscute. forme. lectura dupa imagini.

problematizarea. interpretarea unor cântece legate de acestea. de cunoastere a mediului. are largi posibilitati interdisciplinare în activi tati cu tema: Anotimpurile (Primavara. marimea. mimarea unor activitati specifice anotimpului. ) Animalele domestice. Activitati complementare pot fi: plimbari în parc. d) În activitatile de lectura pe baza de imagini se pot realiza corelatii interdis ciplinare prin urmatoarele sarcini didactice: gruparea elementelor unui tablou dupa criteriile stabilite. La prima tema se pot valorifica achizitiile de la activitatile de observare. ploaia. Convorbirea libera. Copiii t rebuie sa intuiasca forma. trebuie sa numere piesele necesare unei anum e constructii. sa apese cl apele unui pian-jucarie de tot atâtea ori. memorizare. culoarea. Toamna. reproducerea unor poezii legate de tema. etc. executarea unor miscari ce redau fenomene ale naturii: vântul. se pot utiliza la aceste activitati chiar instrumente muzicale: copiii trebuie sa bata în toba. plante. unde copiii pot observa natura. Pentru crearea unei atmosfere relaxante si placute. educatie plastica sau muzicala. etc. etc. de educatie estetica sau de educ atie fizica. numararea culorilor. a formelor. prezentarea unor jocuri de copii legate de aceste teme. etc. betisoare de diferite lungimi si grosimi. animale. numararea în ordine crescatoare sau descrescatoare a elementelor unei multimi (obiecte de îmbracaminte. povestire. Învatarea interdisciplinara este facilitata si de alte metode didactice în afara jocului didactic: convorbirea. de exemplu.). animalelor. povestirea. . 2.c) Cunostintele dobândite la activitatile de matematica pot fi utilizate în activita tile de educare a limbajului. Cunostintele matematice îsi gasesc aplicare în jocurile de constructie în care se utilizeaza figuri geometrice. câte cuvinte contine o propozitie. fiinte. câte silabe contine un cuvânt. Sarcinile didactice ce pot fi realizate de câtre c opii sunt: sesizarea caracteristicilor primaverii / toamnei. a pozitiilor spatiale ale unor obiecte. etc. glasul animalelor.

Se poate organiza un joc de miscare prin care copiii mimeaza gesturi sesizate. s e pot rememora cântece. . apropiate de viata. sesizeaza culori. faciliteaza efortul intelectual si stimuleaza creativitatea copiilor. poezii legate de tema.recunosc aspecte specifice anotimpului. forme si zgomote din n atura. consolideaza deprinderi motrice. În concluzie: activitatile interdisciplinare asigura transferul cunostintelor asimilate la situatii noi. etc.

limbajul are un rol determinant în dezvoltarea personalitatii umane. Se afla în strânsa interdependenta cu dezvoltarea gândirii: stimuleaza dezvoltarea gândirii si arata nivelul si calitatile acesteia. educare a limbajului la Aparuta în cadrul comunitatii umane din nevoia de comunicare. la un anumit obiect de învatamânt. care are ca obiect studierea organizarii si desfasurarii procesului de învatamânt. în cadrul social: în învatamântul prescolar si în clasele I si a II-a. Principiile si mijloacele învatarii acestuia. apoi sistematic. Prin urmare. În primii ani de viata. Locul si rolul acestuia în formarea culturala si profesionala a personalitatii. limbajul se însuseste spontan. Este o stiinta explicativa si totodata una normativa. Metodica activitatilor de educare a limbajului Metodica este o disciplina a stiintelor pedagogice. limba este învelisul mat erial al gândirii. limbajul este în acelasi timp si factor de dezvoltare spiri tuala si de progres social.3. în mediul familial. Continutul. Metodica activitatilor de educare a limbajului reprezinta aplicarea principiilor didactice la specificul acestui domeniu de cunoastere prescolari. în clasele VII VIII. în clasel e IIIVI. ideilor si experientei de viata. numite ciclul de observare s i orientare. metodele si formele de organizare ale procesului didactic. considerate în curriculumul actual ciclul achizitiilor fundamentale. Formarea capacitatii copiilor de a recepta corect un mesaj oral. Dezvoltarea limbajului deschide perspectiva unei vieti spirituale bogate si ofer a posibilitatea copiilor de educare continua. Fiind principalul mi jloc de comunicare interumana. sentimentelor. empiric. numite ciclul de dezvoltare. de transmitere a gândurilor. Metodica studiaza si precizeaza: Scopul si sarcinile obiectului de învatamânt. Curriculumul prescolar prevede urmatoarele obiective-cadru. obiective cu un grad înalt de generalitate: Formarea capacitatii copiilor de a asculta cu atentie un mesaj oral. ca proces instructi-educativ. Formarea capacitatii copiilor de a recepta diferite tipuri de limbaj .

Formarea capacitatii copiilor de a exprima corect aceste mesaje. . progresia în achizitia de cunostinte si de competente de la un an de st udiu la altul. adica rezultatele asteptate. adica performantele sub forma de comportamente observabile si masurabile obtinute pe parcursul procesului didactic. Obiectivele de referinta se realizeaza în functie de vârsta prescolarilor: el e sporesc în dificultate mergând de la grupa mica pâna la grupa pregatitoare. Orice activitate didactica trebuie sa aiba scopuri bine definite si obiective operationale. Obiectivele-cadru sunt transpuse în obiective de referinta.

a face jocul cuiva. . jocul dragostei. dominanta în copilarie. Functie de adaptare cea mai importanta se realizeaza prin asimilarea realului la eu si prin acomodare. jocul cu viata si cu moartea. El stabileste urmatoarele functii ale jocului: . Capacitatea omului de a actiona în mod creativ în diferite situatii concrete de viat a. se transpune într-o lume creata de fantazia si imaginatia sa . joc de cuvinte. ne dam seama de importanta acest uia în viata omului: joc de societate.3. actiunilor s i faptelor care semnifica altceva decât în realitate. dupa posibilitati. a-si pune capul/viata în joc. actionând constient si li ber în lumea imaginara pe care si-o creeaza singur. a obiceiurilor si traditiilor de la ogeneratie la alta. prin care copilul îs i satisface imediat. jocuri olimpice. cu semne atribuite obiectelor... Jocul este o activitate specific umana. . Jocul activeaza la copiii functii mintale si motrice: . adica asimilare si acomodare. Capacitatea de a opera cu simboluri. a eului la real. Substratul psihologic al jocului este asigurat de: Capacitatea omului de a transfigura realitatea în imaginar. Functiile secundare au rolul de divertisment. Jean Piaget considera ca jocul este o modalitate de adaptare. Jocul este o forma de manifestare a copilului si agent de transmitere a ideilor. manifestarea personalitatii. propriile dorinte. În joc copilul se detaseaza de la realitatea obiectiva. e tc. prin imitatie. Pornind din polisemia cuvântului joc.1. jo c de carti.. joc de sah.. Functia principala este realizarea eului. jocul de-a scoala. Functie formativa si informativa. Functie de socializare a copilului. .. permanent si polivalent. relaxator . Jocul. joc de scena. Forma de activitate ludica în gradinita Jocul este o activitate umana constienta si are caracter universal. Functie de descarcare a energiilor si de rezolvare a conflictelor afective.. . a dica functie catartica. a juca un joc mare (periculos). de element odihnitor. .

centrata pe promovarea spiritului jocului. iar componenta joc se realizeaza prin modul de desfasurare. Se pot . Componenta instructiv-educativa se realizeaza prin obiective le urmarite sistematic. practi ce. activitatile ludice se realizeaza prin: Activitati la alegerea copiilor. prin natura lui. specifica învatamântului prescolar. Formeaza conduita morala. Activitati de învatare dirijata. În gradinita. care sunt libere si recreative. Dezvolta memoria. ci cu categoria de activ itate instructiv-educativa. Prin astfel de jocuri copii se apropie de activitatile zilnice. prin elemente surpriza. prin participarea tut uror copiilor în ritmul propriu. Cultiva imaginatia. creativa si flexibila. se realizeaza prin joc si prin activitati ocupationale.Notiunea de activitate ludica nu este sinonim cu jocul. Dezvolta gândirea logica. are urmatoarele valente formative: Dezvolta spiritul de observatie si de investigatie al copilului. Alte tipuri de activitati (de dupa-masa) Activitatile la alegerea copiilor. prin elemente de miscare si de relaxare. Jocul. Activitatile ocupationale se realizeaza la sugestia educatoarei sau din initiati va copiilor.

Privind subiectul acestor activitati. introducerea unor noi elemente în jocul obisnuit al copiilor depind de competenta. care sunt omogene si permite tratarea diferent iata a copiilor. etc. aprofundeaza cunostintele si deprinderile dobând ite. Sa satisfaca necesitatile cognitive. activitati de dupa-amiaza. Acestea se organizeaza dupa activitatile dirijate sub forma jocurilor distractiv e.realiza pe grupuri mici de copii. putem vorbi de: jocuri distractive. creativitatea si vocatia cadrelor didactice din g radinita. Activitatile de învatare dirijata (Comune sau obligatorii) au urmatoarele forme de realizare: Joc simbolic Joc cu reguli. a auditiilor si vizionarilor. a jocurilor de dramatizare. sau pregatesc din punct de vedere psihologic urmatoarele activitati dirijate. Largirea repertoriului ludic. Sa contribuie la socializarea acestora. jocuri de miscare. de creatie. Sa stimuleze creativitatea acestora. care reprezinta odihna activa si exersarea anumitor capacitati fizi ologice. Acesta activitati continua. joc de manipulare. În învatamântul prescolar trebuie incluse si activitati complementare. completeaza. Sa asigure integrarea copiilor în viitoarea activitate scolara. Sa asigure independenta copiilor. . de imitare. afective si de miscare ale copiilor. jocuri libere. Activitatile ludice din gradinita trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: Sa fie si sa se îmbine în mod armonios. a jocurilor de miscare.

Imaginatia. . dar si o metoda didactica. Jocul didactic Jocul didactic este o activitate dirijata în gradinita.. generalizarea. sinteza. Prin joc didactic educatoarea are ocazia de a consolida.. daca este utilizat în structura unei alte activitati obligatorii. Vointa.. de a preciza si de a ve rifica cunostintele copiilor.1. Memoria. . le îmbogateste sfera de cunostinte.a. structura jocului didactic consta din: 1. . Jocul didactice are: o componenta informativa si una formativa.. Sarcina didactica 3.. .. Vizând caracterul informativ. Continutul jocului 2.3. . comparatia. Gândirea cu operatiile ei: analiza. Atentia si spiritul de observatie. Limbajul. Jocul didactic i mplica urmatoarele procese psihice: . Regulile jocului .

Natura anotimpurile fenomene ale naturii animale plante c. în grade diferite. Exersarea capacitatilor si proceselor psihice atentie memorie . Continutul jocului reprezinta cunostintele.4. la orientarea în spatiu si în timp. în marea lor majoritate asimilate anterior. la relatii dimensionale. în functie de care jocul are menirea de a le consolida si de a le verifica. etc. Exista însa si jocuri care au ca sarcina achizitionarea de noi cunost inte referitoare la culori. Cntinutul jocului didactic are o tematica variata: a. Limbajul (jocurile de limbaj) aspect fonetic lexic structura gramaticala d. Omul si viata sociala înfatisarea (corpul omenesc) activitate în familie si în societate comportamente obiecte de îmbracaminte obiecte de toaleta jucarii alimente profesii mijloace de transport b. Actiunile de joc 1.

Ele antreneaza copiii la o a ctivitate intelectuala care nu se constientizeaza ca efort. ele dinamizeaza participarea s i favorizeaza realizarea performantelor. reconstituirea. 2. Sarcina didactica este problema intelectuala centrala pe care copiii trebuie sa o rezolve. antrenarea memoriei. Jocul didactic are si valente educative ca: . comparatia. prin ele se expri ma cerintele care dirijeaza actiunile copiilor. Ele arata cum trebui e rezolvata o problema. 3. distractiva si relaxanta. indica actiunile de joc si succesiu nea lor. etc. Ea declanseaza operatii intelectuale precum: recunoasterea. Caracterul formativ al jocului didactic consta în: exersarea si perfectionarea senzatiilor si a perceptiilor. reglementeaza distribuirea rolurilor si relatiile dintre copii. exersarea limbajului. caile de organizare ale actiunii ludice. 4.gândire. Sarcina didactica se concretizeaza prin regulile de joc. descrierea. Actiunile de joc (elementele sau procedeele de joc) sunt miloacele prin care jocul devine o actiune placuta. stimuleaza manif estarile comportamentale ale participantilor la joc. dezvoltarea gândirii.

acest ia învata conduita civilizata. atractivitate. jocul didactic impune urmatoarele: proiectarea judicioasa. claritate.influenteaza comportamentul copiilor.. cunoasterea tuturor aspectelor ale jocului. Structura jocurilor didactice Ca activitate didactica dirijata. valoare artistica. respectarea partenerului. Cerintele jocului didactic sunt: rezolvarea corecta a sarcinilor. într-o succesiune de activitati care asigura însusirea cunostintelor ce vizeaza continutul jocului. simplitate. Etapele jocului didactic sunt urmatoarele: 1. În functie de acestea trebuie alese si materialele didactice. mai ales prin respectarea regulilor. 3.1. car e trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: accesibilitate. vizibilitate din orice pozitie. adecvare la continutul jocului. spirit disciplinat.Organizarea jocului: presupune asigurarea unui cadru adecvat continutului jocu lui si .b. spirit critic si cooperant. procurarea si/sau confectionarea materialului didactic necesar si adecvat. se realizeaza o forma de socializare a copiilor. Selectarea jocului se face în functie de obiectivele propuse si de caracteristicil e grupei de copii. puterea de stapânire. etc.

actiunilor copiilor. Totodata acum se face pregatirea si antrenarea copiilor pen tru jocul ce urmeaza. 2.Desfasurarea jocului contine o serie de secvente în care este prezentat jocul, s e realizeaza familiarizarea copiilor cu jocul si antrenarea lor la o participare a ctiva, efectiva. Principalele momente organizatorice ale desfasurarii jocului sunt: a) Introducerea în activitate consta în: captarea atentiei copiilor, utilizându-se un element surpriza, o noutate, un scurt dialog care le mobilizeaza imaginatia, o j ucarie care va avea rol specific în desfasurarea propriu-zisa a jocului. b) Familiarizarea copiilor cu jocul are urmatoarele obiective: trezirea interesului copiilor pentru joc, pentru tema abordata; altfel spus treb uie sa se creeze o motivatie pentru joc, prezentarea si intuirea materialului didactic, prezentarea si întelegerea sarcinilor didactice si a regulilor jocului, care este conditie de baza pentru buna desfasurare a jocului si pentru realizarea sarcinilor didact ice; întelegerea succesiunii elementelor jocului. Metodele de însusire a jocului difera în functie de grupa de vârsta, de complexitatea jocului, de experienta copiilor si de sarcinile didactice. În practica pedagogica cel mai frecvent se utilizeaza doua procedee de însusire a jocului didactic: a) Cea mai simpla modalitate, folosita ma i ales în grupa mica, este actiunea, adica explicarea si demonstrarea jocului prin desfasurarea lui efectiva. Aceasta modalitate se numeste calea inductiva a însusirii jocului. b) Calea deductiva presupune explicarea prealabila a jocului, a

sarcinilor didactice, a regulilor jocului si a actiunilor în succesiunea lor. Aces te explicatii trebuie sa fie simple, clare si concise. Demonstratia se poate face c u ajutorul unor copii sau cu grupa întreaga. c) Etapa principala a jocului didactic este desfasurarea propriu-zisa a acestuia . Desfasurarea jocului si performantele copiilor demonstreaza gradul de întelegere a regulilor, nivelul de cunostinte anterioare ale copiilor, capacitatile intelectu ale si abilitatile motrice ale lor. Pe parcursul desfasurarii jocului educatoarea trebu ie sa urmareasca: gradul de îndeplinire a actiunilor în succesiunea lor normala, gradul de respectare a regulilor, rezolvarea rapida a sarcinilor didactice, activizarea tuturor copiilor dupa posibilitatile lor, îmbinarea elementelor de joc cu sarcinile didactice, stimularea spiritului de independenta al copiilor, asigurarea unui ritm vioi, pe o atmosfera relaxanta, antrenarea unor copii la conducerea jocului. Jocul didactic poate fi eficientizat prin urmatoarele posibilitati: introducerea unor elemente noi de joc, complicarea jocului cu sarcini mai complexe, cu un grad mai înalt de dificultate, prezentarea unor materiale didactice suplimentare, introducerea unor reguli noi, organizarea unei întreceri, utilizarea fiselor de lucru independente. Ca modalitate de asigurare a întelegerii corespunzatoare a jocului, se poate introduce înainte de desfasurarea propriu-zisa a jocului si un joc de proba. Jocul de proba trebuie sa fie însotit de explicatii si indicatii care vor servi desfasurare a corecta a jocului propriu-zis. 3. Încheierea jocului didactic În acest moment se rezolva unele sarcini de sinteza, se reproduce sau se audiaza un text literar, un cântec, o poezie. Se pot îndeplini actiuni legate de tema: închide rea magazinului, sosirea sau plecarea într-o excursie, la o expozitie, la teatru de pa

pusi, etc. Tot acum se fac aprecierile frontale si individuale, etc. Devine tot mai evidenta necesitatea organizarii si desfasurarii jocurilor didactice cu continuturi si sarcini didactice interdisciplinare. Acestea accentu eaza latura formativa a jocului, sporesc atractivitatea si faciliteaza antrenarea pro ceselor psihice.

3.1.c. Jocurile didactice interdisciplinare

Jocul didactic interdisciplinar este o activitate în care se îmbina sarcini didactice din diverse domenii de cunoastere, axata pe învatare, în conditii relaxant e, fara constientizarea unui efort intelectual din partea copiilor. În jocul didactic interdisciplinar se realizeaza conexiuni interdisciplinare, se transfera cunosti nte si deprinderi însusite într-un domeniu înt-altul. De exemplu: la activitati de cunoastere a mediului se pot realiza educarea limbajului, educatie muzicala, educatie plastic a, etc. O simpla utilizare a unor cunostinte din diferite domenii nu constituie înca activitate interdisciplinara. Interdisciplinaritatea presupune o restructurare a cunostintelor, aplicarea informatiilor în actiuni utilitare, în generalizari si abst ractizari. Eficienta jocului didactic interdisciplinar consta în: stimularea interesului pentru cunoastere prin corelarea diferitelor discipline;

Memorarea involuntara (neintentionata) este o forma de memorare prin care . Usurinta memorizarii.. fara cunoasterea cauzalitatilor si fara încheg area cunostintelor într-un sistem. Involuntara si voluntara în functie de existenta/inexistenta vointei.facilitarea realizarii sarcinilor didactice prin elementele de joc care creeaza motivatia învatarii. .2. favorizarea dezvoltarii gândirii logice. Memorarea este deci procesul psihic care consta în înregistrarea si retinerea în memorie a informatiilor primite din lumea înconjuratoare. Memorarea poate fi: 1.a. a unor aspecte de viata. cresterea capacitatii de aplicare practica a cunostintelor. a imaginatiei si origina litatii actiunilor copiilor. . pastrarii si reproducerii celor cu rezonanta afectiva p entru el. Memorizarea Memorizarea este o activitate de educare a limbajului a carei valoare formativa se centreaza pe dezvoltarea memoriei logice voluntare a copiilor în corelatie cu procesele psihice ale vârstei lor. Mecanica si logica în functie de gradul de întelegere a informatiilor retinute. Memoria este un proces psihic care are urmatoarele trei faze succesive: faza de achizitie (memorare).. memorarea logica realizeaza asociatii între date si le integreaza în sisteme de cunostinte. 3. involuntare. intentiei de memorare. a legilor referitoare la cunostintele procurate si înmagazinate în memorie. 2.b. Alaturi de gândire. 2. Mare plasticitate. 1.. faza de retinere (pastrare) si faza de reactivare (actuali zare) cu cele doua momente: recunoasterea si reproducerea. Memorarea mecanica consta în fixarea. 1. Caracterul concret intuitiv. priceperi si deprinderi. a creativitatii. Memoria prescolarilor se caracterizeaza prin: . memoria sta la baza procesului de învatare. Bazându-se p e gândire logica. Tendinta memorarii pasive. a cauzalitatii. întelegerea logica a unor fenomene stiintifice.. . . conservarea si reproducerea cunostintelor fara prelucrarea lor.. Memorarea logica presupune întelegerea relatiilor rationale.a. preîntâmpinarea monotoniei si a plictiselii.

Este selectiva: reactualizeaza doar ceea ce este în concordanta cu preocuparile .elementele perceptive sunt retinute fara a exista vreo intentie expresa în acest s ens.b. dorintele si interesele subiectului care memoreaza. Este activa / pasiva. .. Memorarea voluntara (intentionata). ... Este situationala: în concordanta cu particularitatile situatiilor si cu starea subiectului. se caracterizeaza prin prezenta intentiei de fixare a cunostintelor. ci se schimba în functie de personalitatea subiectului. Este relativ fidela: nu este o copie a realitatii. Memorarea are functie reflectorie si are urmatoarele caracteristici specifice: . fara un efort intelectual exc esiv. doar forta de impresionare a continutului de memorat si proprietatile sensibile ale acestuia constituindu-se în factorii motivationali ai memorarii.. . sau datorita uitarii. . în contradictie cu cea involuntara. este o activit ate orientata constient spre realizarea unui obiectiv. 2.

. prin constientizarea unui efort intelectual minim necesar pentru fixare.2. asociati i de gânduri. Dezvoltarea atentiei si a puterii de concentrare. 3. rationala si constienta. Dezvoltarea gândirii logice a copilului. . scheme mnemice. Este inteligibila: întelegerea celor memorate si reactualizate. etc. Activitati de verificare a însusirii cunostintelor.1. Scopul memorizarii consta în: . cele trei tipuri de activitati de memorizare nu sunt distincte. Astfel..Memorizare activitate de predare învatare În învatamântul prescolar. orientate spre o conservare temeinica a celo r transmise la activitati de predare învatare si spre dezvoltarea deprinderii de reproducere corecta. Dezvoltarea memoriei voluntare prin comunicarea unor obiective urmarite. ci apar sub forma activitatilor mixte: într-o activitae de predare-învata re a unei pozii se face si o secventa de fixare si consolidare a unor memorizari ante rioare. Formarea si dezvoltarea deprinderii de a recita corect si expresiv. a corectitudinii reproducer ii. . Dezvoltzarea capacitatii de în magazinare si de reproducere a cunostintelor. . gândul. constienta si expresiva. Este mijlocita: pentru a fi o fixare temeinica si o reproducere cât mai corecta . Pentru facilitarea memorarii se folosesc scheme rationale... întelegerea acestora. . . putem vorbi de: 1. asocierea materialului intuitiv. ... 2.. asocierea acesto ra cu unitati logice deja fixate. cuvinte. Tipurile de activitati de memorare sunt întotdeauna determinate de sarcinile didactice propuse si urmarite. Activitati de predare învatare. Sensibilizarea copiilor la expresivitatea limbajului prin însusirea unor cuvint e si expresii cu valoare emotiva. necesita anumite instrumente. prin însusirea unor scheme mnemice.. . Dezvoltarea auzului fonematic al copiilor. 3. aceasta caracte ristica releva interdependenta dintre memorie si gândirea logica. stimuli: obiecte concrete... Activitati de fixare (repetare). de exemplu: împartirea textului în unitati logice..

(curatenie. lectura dupa imagini. . li se spune titlul poeziei si autorul ei. dialog. Se pot folosi jucari i. etc. 2. aerisir e. care cuprinde doua secvente didactice: Secventa I: se constientizeaza în copii ca vor învata o poezie. Introducerea copiilor în tematica activitatii: prin reactualizarea si precizare a reprezentarilor si a cunostintelor implicate în textul poeziei.înrudite cu tematica respectiva. Desfasurarea activitatii. Aceas ta se face în functie de vârsta de grupa si de complexitatea poeziei.asigurarea unui cadru adecvat. li se spune scopul învatarii pentru crearea motivatiei si p entru întretinerea atentiei lor voluntare. Aceasta secventa are urmatoarele momente organizatorice: a. conversatie. Organizarea activitatii: . prin metode variat e (povestire. asezarea corespunzatoare a mobilierului.) copiii trebuie sa f ie familiarizati cu continutul de idei al poeziei. dar se cere si o verificare a cunostintelor asimi late anterior. asigurarea materialului didactic). Etapele activitatii de predare-învatare în cadrul memorizarii sunt: 1. cu sentimentele exprimate.

ilustratii. psihologice si gramaticale. numai dupa ce au fost recitate unitatile logice anterioare. descoperirea trairilor afective. În activitatile cu prescolarii aceasta recitare se face numai individual. Aceasta repetare a unitatilor anterioare contribuie la fixarea corecta a lor si este premisa memorizarii logice a poeziei. Pe lânga materialele didactice folosite. accesorii care pot sugera tema poeziei. Secventa a II-a: predarea învatarea propriu-zisa a poeziei este veriga principala a activitatii. sa creeze emotie copiilor pentru a le motiva memorizarea. pentru . aceasta se face în întreg ime (învatare globala) sau pe unitati logice. urmeaza recitarea copiilor. Expresivitatea recitarii-model se realizeaza prin: schimbarea tonului vocii. casete audio video. cu ajutorul educatoarei. un rol deosebit îi revine recitar iimodel a poeziei de catre educatoare. respectarea ritmului poeziei. utilizându-se cuvintele din text pentru a facilita întelegerea textului. Cele simple se memorizeaza global. a sentimentelor exprimate si a muzical itatii versurilor care-i îndeamna la memorizare. contribuind totodata la dezvoltarea memoriei logice a copiilor. complexitatea textului. etc. tablouri adecvate. În functie de continutul si gradul de dificultate al poeziei. Atentie: nu întotdeauna o strofa contine o unitate log ica! Învatarea pe unitati logice se face în mod succesiv. accente si pauze logice. sa fie expresiva. sa fie însotita de mimica si gesticulatie corespunzatoare. diapozitive.obiecte. iar a doua recitare-model favorizeaza întelegerea textului poeziei. Familiarizarea copiilor cu textul literar: se face în functie de accesibilitate a. cele complexe pe unitati logice. desen e. Dupa recitarea-model a educatoarei. când se realizeaza audierea (ascultarea). utilizarea unei mimici si gesticulatii adecvate. receptarea se poate asigura printr-o convorbire scurta pe baza de imagini. fixarea si reproducerea p oeziei. b. Recitarea-model trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: sa fie clara. Prima recitare-model creeaza emotia necesara învatarii. În cazul poeziilor simple sau a poeziilor descriptive.

onomatopee. etc. procedee: analiza. recitarea selectiva. autorul poeziei. prin înregi strarea vocii pe caseta pentru reascultare. daca poezia are versuri-refren sau versuri care sugereaza ecouri. Pentru dezvoltarea dictiei si pentru evidentierea frumusetii limbajului se pot intreprinde urmatoarele demersuri.a urmari pronuntia copiilor. fidelitatea reproducerii. a unor versuri. etc. întreceri între grupuri de copii. aprecieri pozitive individuale. În recitarea individuala copilul trebuie sa spuna titlul. Recitarea colectiva nu permite acest control perma nent si curent pentru fiecare copil în parte. ca posibilitate de verificare a întelegerii textului si a con cretizarii memorarii. . Cei mai buni sa fie selectionati pentru dife rite concursuri de recitari. sa reproduca versuri cu ajutorul educatoarei pe baza materialului intuitiv. greselile de pronuntie. Recitarea colectiva se poate util iza doar la încheierea activitatii. Cel care recita. îmbinarea recitarii individuale cu recitarea colectiva în conditiile stabilite mai îna inte. În activitatea de consolidare a memorarii se pot utiliza procedee ca: recitari pe roluri. împreuna cu copii. gradul de expresivitate s i gradul de întelegere a poeziei. trebuie stimulat prin aplauze. fidelitatea repro ducerii la fiecare copil nu pot fi urmarite si corectate.

etc. 3. Încheierea activitatii În functie de creativitatea si vocatia educatoarei. 3. cu urmatoarele secvente: a. reamintirea poeziei ce va fi repetata. utilizându-se dif erite procedee si demersuri metodologice. are ca scop asigurarea unei memorari temeinice a textului literar si consolidarea deprinderii de a recita co rect si expresiv poezii. Încheierea activitatii: obiectivul prioritar este fixarea cunostintelor predate prin diferite procedee care sustin interesul copiilor pentru poezie: intonarea unui cântec cu tema asemanatoare. miscari si sunete ale fenomenelor naturii. folosirea unui disc. Importanta este atragerea copiilor la o participare efectiva voluntara. 3. executarea unor miscari imitative. mimarea unor stari sufletesti. Introducere în activitate cu urmatoarele momente structurale anuntarea activitatii. b. Desfasurarea activitatii.2.reproducerea poeziei de catre copii. apercieri individuale stimulative. Memorizarea activitate de fixare Ca forma de activitate dirijata în gradinita. reproducerea unor onomatopee sau sunete din natura. fiecare moment al activitatii poate fi atractiva si relaxanta pentru copii.2. utilizându-se recitarea individuala în combinatie cu recitarea . Organizarea activitatii vezi capitolul anterior. Fixarea cunostintelor: . 2. etc.folosirea unor elemente de joc pentru a releva ritmul si rima poeziei. Structura acestei activitati cuprinde: 1. redarea prin desen a unor momente din textul poeziei. aunei casete audio.video.

. Desfasurarea activitatii are urmatoarele secvente: a.Memorizarea activitate de verificare Aceasta forma de activitate are ca scop verificarea calitatii memorizarii si a deprinderii de a recita corect si expresiv poeziile însusite anterior.1.2. poezii care pot fi grupate tematic sau selectate pentru diferite serbari. Organizarea activitatii vezi subcapitolul 3. prezentarea continutul de idei al unei poezii. cu audierea unor melodii legate de text. cu cerinta recunoasterii titlului si autorului poziei. În aceasta ac tivitate se verifica numai poeziile însusite temeinic pe parcursul activitatilor anterioare . cu audierea unor fragmente recitate de copii si înregistrate pe CD sau benzi magne tice. cu cerinta ca copiii sa recunoasca tit lul si autorul poziei. ad ica: prezentarea unui fragment dintr-o poezie. cu alternarea recitarii cu mimarea unor miscari.colectiva (în cazul refrenelor) si cu recitarea pe roluri. 3.3. 2.2. 1. prezentarea sau mimarea unor imagini ce reamintesc copiilor de o anumita poezie. cu recitarea selectiva. Introducerea în activitate aceleasi procedee ca si la fixarea cunostintelor. Structura acestor activitati se bazeaza pe momentele organizatorice ale celorlal te doua forme de memorizari.

scurta convorbire pe marginea unei poezii ce le-a placut mai copiilor, cu cerint a recunoasterii titlului si autorului poeziei respective. b. Verificarea memorarii Scopul primordial al acestei secvente este verificarea reproducerii corecte si expresive a textului literar. La început vor spune poezia cei care se prezinta de bunavoie, dupa care sunt atrasi si ceilalti copii care sunt mai pasivi. Se pot f olosi diferite procedee de recitare: recitare în lant, pe roluri, recitare selectiva sau alte procedee în functie de creativitate educatoarei. Se poate organiza adevarata compe titie, care stimuleaza spiritul de competivitate al copiilor. 3. Încheierea activitatii Expresiile si/sau structurile artistice ale poeziilor pot intra în vocabularul act iv al copiilor prin memorizarea lor. Cu acest scop, educatoarea trebuie sa evidentieze frumusetea acestor expresii datorate muzicalitatii si originalitatii lor. De rec omandat ca în aceasta secventa sa se utilizeze un instrument muzical, sa se cânte o melodie leg ata de tema, etc.

3.3. Povestirea

Povestirea este una dintre cele mai îndragite activitati dirijate din gradinita ca re satisface nevoia de cunoastere si de afectivitate a copiilor, le stimuleaza imag inatia si le creeaza cadrul optim de comunicare. Ca activitate specifica învatamântului prescolar si clasei I din scolile cu predare în limba maghiara, povestirea dezvolta urmatoarele procese psihice: .. Gândirea logica datorita descoperirii succesiunii logice a evenimentelor din povestire; .. Memoria voluntara prin fixarea desfasurarii evenimentelor si prin redarea lor în succesiunea lor logica cu ajutorul educatoarei si al mijloacelor didactice utili zate; .. Imaginatia prin crearea unor imagini noi în baza prelucrarii reprezentarilor si a

experientei cognitive anterioare; .. Limbajul ca mijloc fundamental de comunicare. Limbajul si gândirea se interactioneaza, se constituie ca ca unitate între comunicational (transmitere de informatii) si cognitiv. Gândirea se dezvolta având ca suport limbajul, iar nivelul de dezvoltare al limbajului reflecta nivelul de dezvoltare al gândirii. .. Atentia datorita careia copiii memoreaza numele personajelor, fragmente ale povestirii, retin succesiunea evenimentelor, trasaturi comportamentale ale personajelor, etc.

În gradinita si în clasele primare se utilizeaza doua tipuri de povestiri: Povestirile educatoarei (învatatorului) Povestirile copiilor

3.3.1. Povestirile educatoarei

Sunt expuneri ale unor opere literare (povesti, povestiri) realizate de catre educatoare cu întreaga grupa, ca activitate obligatorie sau în timpul jocurilor sau activitatilor alese de catre copii. Prin continutul lor, aceste opere literare c ontribuie la largirea sferei de cunostinte ale copiilor prin : urmarirea atenta a continutului operei respective;

urmarirea si descoperirea trasaturilor si comportamentelor personajelor; descoperirea relatii lor dintre personaje. Povestirile educatoarei contribuie totodata la familiarizarea copiilor cu struct ura limbii, cu bogatia si expresivitatea ei; îsi însusesc cuvinte si expresii noi, plast ice, constructii ritmate si rimate, zicale, proverbe si structuri gramaticale corecte . Povestile si basmele povestite copiilor au valoare formativ-educativa, contribui nd la formarea unor trasaturi etice si morale. Copiii îsi aleg modele de comportament si de viata, cunosc întruchiparile binelui si ale raului.

Povestile si povestirile au o tematica variata: .. Lumea copiilor si viata adultilor; .. Povesti si povestiri despre vietuitoare; .. Povesti în care elementele reale se îmbina cu cele fantastice. Tematica operelor literare prezentate copiilor prin povestire se diferentiaza de la o grupa de vârsta la alta grupa. Astfel, la grupa mica povestirile trebuie sa fie sc urte, accesibile, sa dezvolte afectivitatea copiilor si sa dezvolte stari si manifesta ri comportamentale pozitive. La grupa mijlocie povestirile îi pot familiariza pe copi i cu diferite aspecte ale vietii, iar la grupa mare/pregatitoare povestirile devin ma i complexe, au ca scop sesizarea diferentelor dintre real si ireal, exersarea capa citatii de comunicare a copiilor.

Structura activitatii de povestire

Aceste activitati trebuie planificate în conformitate cu finalitatile didactice pr opuse de educatoare pe parcursul unui an de învatamânt si trebuie esalonate în relatie cu celelalte activitati de dezvoltare a limbajului. Trebuie selectate judicios cont inuturile în functie de obiectivele-cadru si de referinta. Pe lânga planificarea calendaristica , pregatirea activitatii de povestire mai cuprinde: stabilirea obiectivelor; selectarea continuturilor;

Introducere în activitate este o parte foarte importanta pentru succesul povesti rii. un cadru din povestire.Expunerea povestii / povestirii de catre educatoare: anuntarea titlului si a autorului povestii/povestirii. Organizarea activitatii. . pregatirea materialului didactic. tablouri sau ilustratii mai a les atunci. pregatirea si expunerea materialului didactic si a mijloacelor audio-vizuale. stabilirea pasajelor de memorat. Metodele si procedeele propuse spre utilizare trebuie sa fie variate: în functie de vârsta copiilor. care cuprinde: asigurarea cadrului adecvat povestirii. 2. Se pot utiliza jucarii. Desfasurarea activitatii. papusi. când copiii trebuie pregatiti pentru întelegerea cât mai profunda a continutul ui. alcatuirea planului povestirii: succesiunea episoadelor. Captarea atentiei copiilor influenteaza în mod hotarâtor realizarea obiectivelor propuse. b. identificarea trasaturi lor personajelor. marionete. siluete .studierea atenta a textului literar de povestit si adaptarea acestuia la particu laritatile de vârsta ale copiilor. Etapele activitatii de povestire sunt: 1. de complexitatea continutului. desene. care se compune din mai multe secvente: a.

pentru a crea starea emotionala corespunzatoa re continutului. integrarea noilor cunostinte în sistemul celor însusite anterior prin realizarea transferului. Expuner ea trebuie sa se desfasoare într-un ritm normal. cu conditia ca aceasta sa nu îngreuneze întelegerea continutului. la alegere. sa mânuias ca marionete sau diferite siluete.expunerea continutului trebuie sa fie clara si accesibila copiilor. respectarea pauzelor logice. educatoarea trebuie sa arate copiilor imagini ce sugereaza diferite momente ale continutului. Mimarea unor gesturi si actiuni ce definesc unele personaje preferate de copii. Redarea prin desen. Educatoarea trebuie sa se transpuna în rolul personajelor despre car e povesteste pentru a transmite permanent emotii copiilor. papusi. Pentru realizarea acestei integrari. cu personaje sau întâmplari asemanatoare. Expresivitatea expunerii se obtine prin: modularea vocii. repetitii. facilitând astfel asimilarea acestuia.Încheierea activitatii are ca scop fixarea continutului povestirii/povestii si s e realizeaza prin: retinerea momentelor principale (pe baza de întrebari si imagini intuitive) fara i ntentia repovestirii continutului. . utilizarea materialelor didactice: marionete. papusi. etc Expunerea poate alterna cu dialoguri scurte adresate copiilor pentru a le sonda opiniile sau a le întretine atentia. machete. mijloace intuitive si imitative adecvate. nici prea lent. Pe durata expunerii. educatoarea poate face trimit eri la povesti cu mesaj asemanator. sau sa foloseasca alte mijloace. jucarii. 3. trebuie sa f ie expresiva pentru a mentine treaz interesul copiilor si pentru a asigura motivati a învatarii. nici precipitat. tre buie sa se adapteze stilului autorului. schimbarea ritmului vorbirii pe parcursul expunerii. schimbarea intonatiei în functie de continutul povestit. a unui personaj sau a unui eveniment care i-a impresionat din continutul ascultat. psihologice si gramaticale. mimica si gestuculatie adecvate.

povestiri create de copii. considerat model si sa-si motiveze alegerea. continutul unui text spus de catre educatoare. sa aleaga personajul preferat. mai simplu s au mai dezvoltat. În repovestire contributia proprie a copiilor este restrânsa. Povestirile copiilor Povestirile copiilor se realizeaza în doua forme: A. sa aprecieze fapte ale acestora. memoria si capacitate a de comunicare libera a copiilor.3. adica de: . sa comunice gânduri si sentimente legate de personaje si întâmplari. A. Copiii trebuie: sa redea întâmplari reale sau imaginare în succesiunea lor. repovestire B. ei readu. Reusita repovestir ii depinde de gradul de întelegere si însusire a povestirii de catre copii. sa desprinda trasaturi ale personajelor. Repovestirea Prin aceasta forma de povestire se dezvolta gândirea logica.2.3.

copiii pot fi solicitati sa completeze expunerea. Repovestirea pe baza unui plan verbal corespunzator fragmentelor logice ale povestirii. Introducere în activitate prin anuntarea titlului si autorului povestirii. b. 4. Planul verbal poate avea forma de întrebari. Atât reproducerea unui text literar. Educatoarea expu . a. Repovestirea pe baza unor tablouri / ilustratii ce redau episoadele întâmplarii d in povestire. d. Educatoarea trebuie sa realizeze în prealabil un plan accesibil si succint. Primele doua forme ale repovestirii ofera copiilor puncte de sprijin în povestirea lor. Repovestire pe baza unui text citit. cu atât povestirea devine mai libera. Repovestire libera. pe scurt. Repovestirea copiii trebuie sa repovesteasca evenimentele pe baza unor tablouri / ilustratii ce readu câte un episod important din continutul povestirii. cât si povestirile create de educatoare se pot realiza în forme diferite: a. cu cât se vor folosi mai mul te tablouri/ilustratii. Expunerea. daca este cazul. b. a continutului povestirii 3.însusirea constienta si însusirea temeinica a povestirii.Repovestire pe baza unui plan verbal corespunzator fragmentelor logice ale povestirii Acest tip de repovestire face trecerea spre povestirea libera. ce delimiteaza sec ventele povestirii. accesibile copiilor. c. În functie de grupa de vârsta. planul este mai simplu sau mai complex. 2. Repovestirea integrala unul sau doi copii realizeaza repovestirea integrala. Repovestirea pe baza unor tablouri / ilustratii ce readua episoadele principa le ale povestirii Aceasta forma de activitate contine urmatoarele secvente: 1.

pe care copiii t rebuie sa le recunoasca si sa spuna titlul si autorul lui.se realizeaza pe fragmente. La grupa mare si cea pregatitoa re se pot solicita detalii semnificative. expunerea unei machete sau a unui decor. 2. pe baza unui plan verbal elaborat de catre educatoare în prealabil. presupune asigurarea unui cadru adecvat si pregatirea . unele întrebari pot solicita explicatii si apr ecieri ale faptelor. Repovestirea continutului . audierea unui fragment din povestire/poveste. care înfatiseaza locul de desfasurare a actiunii. Povestirile scurte pot fi redate de catre un singur copil.ne planul verbal pe baza caruia copiii repovestesc. Organizarea activitatii materialului didactic. Desfasurarea activitatii Introducerea în activitate consta: prezentarea unor imagini din textul ce urmeaza a fi repovestit. iar cele ma i lungi prin doi-trei copii Etapele acestei activitati sunt: 1. prezentarea unui personaj din povestire/poveste.

b. macar prin simpla reamintire a titlului si autorului acestora. ca raspunsul copiilor sa ne se rezume la raspuns afirmativ ( da ) sau negativ ( nu ). Povestirile acestea se pot realiza sub diferite forme: a. educatoarea accesibilizeaza întelegerea lui prin prezentare a unor materiale didactice simple si accesibile.c. Povestiri Povestire Povestire Povestire create pe baza unui sir de ilustratii cu început dat pe baza unui plan dat dupa modelul educatoarei. Concomitent cu prezentarea textului literar se face si semantizarea cuvintelor s i/sau expresiilor necunoscute de copii. re desprind personajele si trasaturile lor demonstrate prin fapte sau vorbe. . le dezvolta interesul pentru cart e. la dezvoltarea imaginatiei. Întrebarile trebuie formulate astfe l. c. se stabilesc mementele principale ale actiunii. Repovestire libera Acest tip de repovestire presupune o mai bogata imaginatie si capacitate de comunicare din partea copiilor. a exprimarii fluente si c orecte. Totusi. este necesar sa se acorde atentie succesiunii logice a evenimentelor si exprimarii clare si corecte. de aceea educat oarea trebuie sa selecteze un text scurt. sa le capteze atentia. se reco manda recitirea integrala (daca textul nu este prea lung) sau partiala a acestuia. Demersul didactic urmator este desprinderea / întelegerea mesajului povestirii. B. cu personaje si mesaje asemanatoare. fiindca contribuie la dezvolta rea gândirii logice si creative. d. care sa le suscite interesul.Repovestire pe baza unui text citit Prin lectura expresiva a unui text dintr-o povestire/poveste. educatoarea îi ajuta pe copii sa descopere frumusetea limbii literare. În încheierea activitatii se pot reactualiza alte texte literare cu tematica asemanatoare. Prin întrebari si raspunsuri. Dupa familiarizarea cu textul literar. Pentru copii este dificil sa asculte cu atentie lectura unui text lung. Povestirile create de copii Povestirile create de copii au valoare formativa. Ei repovestesc în functie de preferintele lor si d e receptarea afectiva a evenimentelor. Dupa citirea textului. c.

Povestiri create pe baza unui sir de ilustratii În cazul acestor povestiri important este numarul ilustratiilor. 2. Ilustratiile trebuie sa sati sfaca urmatoarele cerinte: sa fie simple si accesibile copiilor. sa aiba valente educative si estetice. Desfasurarea activitatii. sa fie vizibile pentru toti copiii. Povestire a trebuie sa contina evenimentele în succesiunea lor logica. sa prezinte personajul principal al povest irii. având urmatoarele secvente: . actiunile si gesturile lor. În construirea povestirii trebuie valorificate toate elementele componente ale ilustartiei: cadrul actiunii. Organizarea activitatii pregatirea cadrului optim si a materialului didactic. a. care trebuie sa f ie între 3 5. sa înfatiseze aspecte cât mai apropiate de experienta copiilor. personajele. sa prezinte momente esentiale în succesiunea lor logica.Cele mai frecvente forme de povestiri create de copii sunt cele realizate pe baz a unui sir de ilustratii si povestirile cu început dat. sa fie necunoscute copiilor. Etapele unei astfel de activitati sunt: 1.

a unei machete. actiunile lor importante. b. care trebuie sa continue evenimentul început de educatoare. o povestire al carei început este dat de catre educatoare. ei trebuind sa retina: cadrul desfasurarii actiun ii. Activitatea se po ate încheia cu un joc de miscare sau un joc muzical. desen animat. prin mijloacele lingvi stice proprii. educatoarea dirijeaza ate ntia copiilor spre fiecare imagine. povestirea integrala realizata de un singur copil. Încheierea activitatii consta în actualizarea unei povestiri cu tematica asemanatoar e povestirii create de copii si stabilirea mesajului povestirii. personajele implicate în actiune. corespunzator ordinii ilustratiilor. Acest moment se realizeaza prin: discutii libere pe tema selectata. teat ru de papusi. prin care se formeaza si se dezvolta unele trasaturi de caracter. la care pa rticipa mai multi copii. prezentarea unui personaj cunoscut dintr-o poveste/povestire. sa capteze ate ntia lor si sa-i atraga la o participare activa. povestire ce trebuie repetata de alt copil pentru o mai eficienta fixare.Introducerea în activitate trebuie sa trezeasca interesul copiilor. Povestirile cu început dat În aceasta activitate li se solicita copiilor sa realizeze. Expunerea tuturor ilustratiilor ce se vor folosi la activitate. Prin surprinderea emot iilor si starilor personajelor se realizeaza participarea afectiva a copiilor. Dirijarea observatiei copiilor cu ajutorul întrebarilor. Realizarea acestei activitati reclama îndeplinirea urmatoarelor obiective: . folosirea unor jucarii înfatisarea unui cadru din povestire/poveste. solicitarea educatoarei adresata copiilor pentru a se gasi un titlu povestirii c reate. Specificul ace stei activitati consta în schimbarea rolului copiilor: din ascultatori ei devin creator i ai povestirii. Aceasta secventa se realizeaza în felul urmator: crearea povestirii pe fragmente.

a adultilor. În încheierea activitatii. evidentiind ule pe cele mai reusite. etc. . Reusita unei astfel de ectivitati depinde de calitatea începutului dat de educatoa re si de deprinderile copiilor formate în activitati anterioare. sa sesizeze si sa retina momentele semnificative ale naratiunii educatoarei. sa le puna în miscare imaginatia. Reusita acestei activitati depinde si de momentul în care educatoarea întrerupe expunerea: acest moment trebuie sa corespunda intrigii si sa faciliteze continua rea povestirii în mod personal. expunerea corecta. Începutul dat de educatoare trebuie: sa trezeasca interesul copiilor. sa-si imagineze personaje si întâmplari adecvate începutului dat pentru continuare.sa asculte cu atentie expunerea educatoarei. sa sugereze subiectul pe care copiii trebuie sa-l dezvolte în expunerea lor. logica si coerenta a evenimentelor si personajelor imaginate. de ac eea este bine sa sugereze aspecte din viata copiilor. Daca nici o povestire nu îndeplineste cerintele didactice. a animalelor cunscute de copii. educatoarea trebuie sa aprecieze povestirile. educatoarea trebuie sa compuna o povestire care sa le serveasca copiilor ca mode l. La întreruperea povestirii educatoarea trebuie sa puna câteva întrebari ajutatoare sau sa dea sugestii suplimentare copiilor.

Povestire dupa modelul educatoarei Acest tip de povestire se organizeaza începând cu grupa mare si pregatitoare. în functie de nivelul grupei .Povestire pe baza unui plan dat Ca structura. de asemenea. va urmari. desfasurarea si încheierea activitatii. în viitor. varia za între: . Organizarea activitatii 2. de obicei. apropiat de experienta de viata a copiilor si sa aiba valoare educativa. Specific pentru aceasta activitate este planul dat copiilo r de educatoare care sa le orienteze atentia spre aspectele esentiale ale povestirii. 3. Expunerea povestirii create de copii A precierea povestirii Tematica povestirilor create de copii dupa modelul educatoarei. . spre actiunile personajelor si spre trasaturile lor prin cipale. Planul poate fi dat în forma prpozitiilor interogative sau sub forma de titluri. fapte. constând din: Introducere în activitate anuntarea temei si a unor obiective.fapte cotidiene. Planul acesta poate fi mai succint sau mai dezvoltat. de familia lor. evenimente care se pot petrece în realitate. un eveniment trait de ei. ca în desene animate ori ca în vis. de prieteni. întâmplari din viata animalelor. în succesiunea lor logica. si aceste activitati se compun din: 1. educarea m oralcivica prin mesajul povestirii create de copii. Desfasurarea activitatii. d. unde capacitatile de comunicare ale copiilor sunt îndeajuns de dezvoltate. întâmplari. Expunerea povestirii-model de catre educatoare care trebuie sa aiba un subiect simplu. Structu ral. Educatoarea are sarcina de a încuraja imaginatia si originalitatea copiilor. Copiii trebuie sa-si imagineze locuri. de obicei. si aceasta activitate se compune din: organizarea. Încheierea activitatii presupune creativitate din partea educatoarei. disponibi liate pentru nou si originalitate. momente traite de ei.

Lectura dupa imagini Lectura pe baza de imagini este o activitate de educare a limbajului specifica învatamântului prescolar si clasei I din scolile cu limba de predare maghiara. Prima componenta a activitatii se realizeaza prin perceperea organizata si dirij ata de catre educatoare a imaginilor pe baza analizei.3. . Activitatea de lectura pe baza de imagini are urmatoarele sarcini: dezvoltarea capacitatilor intelectuale. sintezei si a generalizarii d atelor din imagine. Perceperea se realizeaza prin metoda conversatiei. pornind de la elemen tele cunoscute de copii.4. dezvoltarea proceselor psihice. sa le descrie. exersarea si îmbunatatirea deprinderilor de exprimare corecta si fluenta. morale si estetice. de la experienta lor cognitiva. Componenta verbala a activit atii se realizeaza concomitent cu perceperea imaginilor: copiii trebuie sa analizeze ima ginile. Materialul intuitiv are un continut variat si duce la dezvoltarea gândirii copiilo r. dezvoltarea unor trairi afective. sa le interpreteze si sa le compare. Aceas ta activitate are doua componente de baza: observarea dirijata a imaginilor si dezvoltarea capacitatilor de receptare si de exprimare a mesajelor. folosind un limbaj propriu.

Din perspectiva scopului didactic: sa asigure unele reprezentari corecte. sa asigure realizarea obiectivelor cognitive si afective. accesibilitate. Materialul intuitiv trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: a. sa aiba dimensiuni corespunzatoare pentru a permite analiza si compararea elemen telor componente. Raspunsurile copiilor trebuie sa fie. La lectura pe baza de imagini nu trebuie folosite multe imagini pentru a nu disp ersa atentia copiilor. experienta de viata redusa. perceptie nesistematica. izolata a unor elemente nesemnificative. printre care trebuie sa amintim: atentie de scurta durata. sa permita perceperea fara dificultate a imaginii. conc ise. accesibile. Sub aspect tematic: sa corespunda programei. de aceea este nevoie de activitatea de dirijare a educatoare i. prin prezentarea unor relatii dintre personaje. de asemenea: clare. incapacitatea de a recepta esentialul. Întrebarile trebuie formulate în asa fel. vizibilitate. încât sa conduca la concluzii partiale si fina le. Planul de întrebari trebuie sa dirijeze atentia copiilor spre perceperea elementelor semnifi cative. sa aiba valoare estetica. Ele trebuie sa creeze situatii-problema. sa aiba functii cognitive si educativ-f ormative si trebuie sa fie: clare.Metodica lecturii pe baza de imagini este determinata de particularitatile de vârs ta ale copiilor. sa îndeplineasca cerinte didactice: claritate. sa contribuie la exersarea capacitatii de comunicare orala prin prezentarea unor actiuni. corecte. b. precise. precise. fiind accesibil si interesant. atrac tivitate. Ilustratiile trebuie sa fie studiate în prealabil de catre educa toare pentru a alcatui un plan de întrebari si planul de idei la care vrea sa se ajunga. sa fie o formulare constienta bazata pe întelegerea aspectelor principale ale . sa nu sugereze raspunsul prin da sa u nu .

ilustratiei. Introducerea în activitate prin anuntarea temei. Perceperea / intuirea ilustratiilor prin analiza. se pot utiliza poezii sau ghicitori. Organizarea activitatii pregatirea salii: aerisire. prin convorbire dintre educatoare si copii si prin preze ntarea concluziilor partiale la care se ajunge. Dupa acest prim contact cu imaginea. deter mina motivatia copiilor din moment ce în cazul unor participari active se pot juca cu jucariile respective. 2. ca: ima gini aflate pe stativ /tabla acoperite sau întoarse. Structura activitatii pe baza de imagini Si aceasta activitate cu prescolarii presupune: 1. pregatirea si asezarea materialului intuitiv în mod corespunzator. Se poate initia o convorbire. Este recomandabil sa se foloseasca elemente-surpriza. compararea si interpretarea acestora. În aceasta secventa se pot folosi mai multe procedee pentru captarea si mentinerea atentiei copiilor. dezvaluindu-se treptat la momentul potrivit. asezarea mobilierului ca ilustratiile sa fie vizibil e pentru fiecare copil. asezarea copiilor în mod optim. Desfasurarea activitatii contine urmatoarele secvente: a. prezentarea imaginilor si pregatirea pentru perceperea acestora. b. . Fol osirea unor papusi creeaza dispozitii afective optime pentru desfasurarea activitatii. descrierea.

jocuri didactice. sa utilizeze anumite structuri gramaticale. 3.5. Caracteristicile a cestei forme de activitati sunt: este o activitate complexa de evaluare a limbajului. sa evalueze. În perceperea fiecarui plan copiii trebuie sa recunoasca ( sa identifice ) componentele. Dupa sinteza finala se poate cere copiilor s a dea un titlu semnificativ pentru fiecare ilustratie. pe o durata mai lunga. sa descopere relatii. pâna se ajunge la concluzia finala. copiii trebuie sa selecteze lexicul adecvat. constând în: concentrarea atentiei pentru a recepta mesajul (pentru a întelege întrebarea). se foloseste cu precadere metoda conversatiei. apoi catre plan ul secundar. c. lectura pe baza de imagini sau în contactul lor direct cu obiectele si fenomenele înconjuratoare. se organizeaza în numar relativ redus si cu precadere în grupa mare. Încheierea activitatii consta în integrarea noilor cunostinte în sistemul celor asimilate anterior si asigurarea retentiei. pentru a raspunde corect la în trebari. pregatitoare. Convorbirea Convorbirea este o activitate prin care copiii prescolari ajung în situatia de a s e exprima în mod independent. folosind cuvinte din vocabularul lor activ. se actualizeaza si se sistematizeaza cunostintele. presupune folosirea cunostintelor asimilate în activitati anterioare. Particparea copiilor la convorbire necesita activitati intelectuale. . în urma unor activitati de observare. povestire. contribuie la exersarea capacitatilor de exprimare. se formeaza capacitatea de asi ordona si sistematiza reprezentarile despre lumea reala. cauze si efecte. sa relateze actiuni. fara supor t intuitiv. selectarea cunostintelor pentru a formula raspunsul corespunzator. 3. Fixarea continutului principal al imaginilor si sinteza finala Cea mai frecventa si mai placuta forma de concluzionare este povestirea prin car e se releva semnificatia ansamblului.educatoarea dirijeaza perceperea tabloului catre planul central. sa enumere. sa le denumeasca.

prietenia.selectarea mijloacelor lingvistice care concura la formularea raspunsurilor core cte.. alegerea temei. prilejuieste afirmarea opiniei personale. sa corespunda inter eselor si preferintelor copiilor. se formeaza calitati morale ca politet ea. elaborarea unui plan de întrebari adecvat temei. se realizeaza si se consolideaza reprezentari stiintifice si morale. crearea unor diverse situatii de viata. spiritul de cooperare. curajul. efectuarea generalizarilor necesare pe baza de analiza. astfel dezvoltându-se gândirea copiilor. Eficienta convorbirii este conditionata de: planificarea activitatii din timp. dezvoltarea atent iei voluntare. etc. a parerilor proprii. comparare si abstractizare. sinteza. se formeaza sentimente si atitudini morale. Convorbirile se pot clasifica astfel: . stapânirea de sine. prin modul de desfasurare a convorbirii se creeaza conditiile exersarii unor dep rinderi de comportament civilizat în colectivitate. accentuarea caracterului formativ. care trebuie sa fie accesibila si atractiva.

e tc. 2. care sunt interesante si captivante pentru copii. alegerea procedeelor. elaborarea planului de discutie sub forma de întrebari si raspunsuri. teme abordate în unele opere literare (povesti.1.. cu cele doua momente distincte: Introducere în activitate care este orientata spre evocarea unor impresii. etc. când tema permite sistematizari si generalizari. planificarea convorbirii la intervale optime de timp. povestiri despre vietuitoare. poezii.. care creeaza motivatia participarii active a copiilor. teme din viata cotidiana: comportarea copilului la gradinita. c. convorbiri pentru sistematizarea cunostintelor. etc. convorbiri pentru fixarea cunostintelor. realizate dupa anumite evenimente: o observare. Momentele activitatii de convorbire sunt identice cu cele ale celorlalte forme d e activitate. tematica referitoare la natura: anotimpurile. etc. în soci etate. care sa asigure participarea activa a copiilor pe tot parc ursul activitatii.. o plimbare în parc.) Structura activitatii de convorbire Organizarea si desfasurarea activitatii de convorbire presupune: pregatirea temeinica a educatoarei. dar pot interveni si elemente specifice în functie de tema abordata si în functie de obiectivele propuse. o excursie. convorbiri pentru verificarea cunostintelor. în familie. b. proiectii. Dupa scopul didactic: a. . a unor trairi afective puternice. b. d. plante. animale. c. Se recomanda utilizarea unor materiale emotionale: ghicitori. Dupa tematica: a. teme referitoare la viata sociala. Organizarea activitatii Desfasurarea activitatii consta în asigurarea cadrului adecvat.

continutul convorbirii. Întrebarile difera în functie de scopul activitatii. carora li se pot adauga întrebari ajutatoare. În cazul convorbirilor de sistematizare care solicita în primul rând gândirea întrebarile trebuie sa faca apel la cunostintele acumulate anterior si la gândirea logica a copiilor.povestire scurta. volumul de cunostunte actualizat. se poate cere copiilor sa enumere diferite obiecte. urmate de scurte discutii. Astfel. Alte posibilitati de atragere a copiilor la activitate pot fi: proiectia unor diapozitive. . De exemplu: De ce îngheata apa iarna? De ce cad frunzele copacilor toamna? (analiza sinteza) Cum sunt zilele si noptile vara? Cum sunt ia rna? (comparatie) Cum putem numi cu un singur cuvânt ploaia. culori. vântul. urmate de comentarii care fac introducerea în tema abordata. auditii muzicale. întrebarile trebuie sa vizeze: scopul activitatii. Aceasta convorbire trebuie sa se desfasoare pe baza unui plan de idei având urmatoarele caracteristici: sa contina întrebari principale. bruma? Cum se numesc animalele care traiesc la casa omului? (generalizare). în cazul convorbirii de verificare. complex itatea tematicii. zapada. care solicita în primul rând memoria. Convorbirea propriu-zisa secventa principala a activitatii se realizeaza pe baza întrebarilor succesive ale educatoarei si a raspunsurilor copiilor. sa reproduca diferite evenimente si actiuni din viata copiilor. etc. jocul pe roluri. fenomene.

Încheierea activitatii este inclusa în concluzii. Ghid pentru proiecte tematice. Bibliografie: Pintilie. Mariana. Pe parcursul convorbirii se pot face sublinieri si repetari ale aspectelor princ ipale care stau la baza evidentierii concluziilor partiale si finale. Florica. Cluj- Tótharsányi. etc. dramatizarea unor actiuni discutate. 3. cân tec. Metodica predarii limbii române în gradinitele si la clasele primare din unitatile scolare cu predare în limba maghiara. Bucuresti. sa fie formulate simplu. Concluziile se r ealizeaza de catre educatoare. Mitu. 2005 Mitu. sa vizeze experienta de viata a copiilor. Pentru diversificarea activitat ii si pentru antrenarea tuturor copiilor în activitate se pot utiliza elemente de joc. îndrumator practic. dar se accepta si observatiile corecte ale copiilor. Editura Eurodidact. Metode moderne de învatare Napoca. Sándor. concis si corect.Întrebarile trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: sa fie accesibile copiilor. Bucuresti. 2005 . Jocuri didactice integrate pentru învatamântul prescolar. Florica. Editura Humanitas Educational. audierea vizionarea unor programe artistice . Editura Humanitas Educational. 2002 evaluare.

.

functii functii functii functii cognitive. d. Precizari conceptuale Metodologia didactica: . functiile si clasificarile diferitelor metode de învatamânt. b. Metoda didactica: Termenul metoda provine de la termenul grecesc odos cale. Sunt centrate pe colaborarea profesor elev. cominate si folosite în functie de nivelul si interesele elevilor. sunt selectate de catre cadrul didactic si sunt aplicate în activitatea scolara si extrascolara. instrumentale.vizeaza metodele si procedeele utilizate în procesul de învatamânt si are ca obiect de studiu regulile de aplicare ale acestora. sunt cai de solutionare a problemelor confirmate de experienta si fa ciliteaza accesul spre cunoasterea si modelarea realitatii. Metodele sunt modalitati de realizare a actiunilor complexe.continutului procesului didactic . Selectarea lor nu este aleatoare. c.METODOLOGIA INSTRUIRII SI DOCIMOLOGIE DIDACTICA 1. ci se subordoneaza .studiaza natura. Functiile metodelor: a.particularitatilor de vârsta si psihice ale elevilor. . . si desemneaza procesul complex care are ca finalitate concretizarea obiec tivelor educationale. normative. Metodele se compun din procedee de operare standardizate care pot fi selectate. formativ educative. planificate si repetabile. precum si optimizarea aplicarii lor practice. Au caracter polifunctional: au capaciatea de a atinge concomitent mai multe obiective educative. metha catre.

facilitarea atingerii obiectivelor educationale. b. . d. accesul la cunoastere.Prin aceste functii metodele permit: a. clarificarea actiunilor care conduc la aceste rezultate. c. formarea deprinderilor intelectuale si cognitive.

Criteriul de clasificare Felul metodelor 1. Constantin Cucos propune clasificarea metodelor dupa urmatoarele criterii: Nr. . o meto da considerata traditionala poate dobândi caracteristici în unele situatii care o pot p lasa în domeniul modernitatii. (Clasificarea metodelor de predare învatare propusa de Ioan Cerghit: Metode de învatamânt. Evolutie istorica .moderne 2. 1976) Pornind de la cercetarile lui Ioan Cerghit. la mai multa discipline. Modalitatea principala de prezentare a cunostintelor . pentru ca încadrarea metodelor în diferite categorii si clasificarea lor este relativa. 3. Extensiunea sferei de aplicabilitate .traditionale (clasice) . crt.particulare folosite numai în anumite faze ale procesului didactic. numai la anumite discipline. Ed. Didactica si Pedagogica. Bucuresti.generale folosite în mai multe faze ale procesului didactic.Taxonomia metodelor didactice Taxonomia metodelor didactice este supusa controverselor.

verbale 4.active 5.frontale .individuale .descoperire . Originea schimbarii produse elevilor dirijata .algoritmice daca se bazeaza pe secvente operationale stabile. Modul de administrare a experientei care urmeaza a fi însusita . Gradul de angajare a elevilor .mixte 8.propriu-zisa 9.euristice descoperirea si rezolvarea problemelor noi 7. Functa didactica principala . Axa de învatare .verificare 6.fixare comunicare consolidare apreciere .receptare .pe grupe (omogene sau eterogene) .intuitive .predare .. anterioar fixate . Forma de organizare a muncii .pasive .

heterostructurale .autostructurale ..

. justifica dobândirea de cunostinte si abilitat i. asa cum evidentia si Ioan Cerghit. exista o relatie de interdependenta functionala: schimbarea unei compon ente determina schimbarea celorlalte componente.sunt comportamentele asteptate dupa a perioada de instruire. se exprima prin actiuni care probeaza. METODA SI OBIECTIVELE ACTIUNII DIDACTICE Circuitul praxiologic al procesului didactic este urmatorul: Obiective care Profesori Continut motivate angajeaza Elevi În baza unor principii didactice si reguli Metode Organizarea Performante Mijloace muncii scolare Pentru realizare Individual/colectiv Supuse verificarii scopurilor o succesiune de si evaluarii secvente În legatura cu elementele procesului didactic.2. Obiectivele: .

147 148. 4. de evaluare si d e reglare metodologica a procesului instructiv educativ. p. 3.îndeplinesc functia de organizare si coordonare a activitatii didactice. 2. 1997) Taxonomia obiectivelor s-a conturat în perioada 1930 1940 datorita cercetarilor pedagogice de la Universitatea din Chicago. BLOOM (1956) contine 6 obiective cognitive: 1.Obiectivele educationale: . Craoiva. Taxonomia cognitiva pro pusa de BENJAMIN S. de anticipare a rezultatelor instruirii. cunoasterea întelegerea aplicarea analiza . (Marin Stoica: Pedagogie.

. Krathwohl.precizeaza obiectivele generale. Robert Gagne. afectiv si psihomotor. 6. Sintetizând rezultatele cercetarilor din domeniul cognitiv.pentru domeniul psihomotor de: J. .sunt sarcini precise. .folosesc un suport bine determinat. Raven. obiectiele se pot clasifica astfel: Criteriul de clasificare Felul obiectivelor Caracteristici 1.pot fi evaluate la sfârsitul unei perioade de învatare. Guilfort. Kibler.De referinta . sistematizare si evaluare a actului didactic. .competente largi.sunt scopuri mari care trebuie atinse .Generale (cadru) .nu pot fi evaluate cu precizie. sinteza evaluarea. Bloom au fost completate ulterior: . Dupa gradul de precizie si etapa de utilizare .pentru domeniul afectiv de: D. . A. .R. J.permit evaluarea si notarea performantei. . care presupun stapânirea unui ansamblu de cunostinte. Existenta taxonomiilor obiectivelor este motivata de nevoia de rationalizare. Guilfort. Cercetarile lui B.Operationale . Dave. Sullivan. . R. R.pentru domeniul cognitiv de: J.5. .

De expresie .De baza . cunostinte.2.dezvoltarea spiritului practic 3. iar metoda este o modalitate. .Metodologice .priceperi si deprinderi intelectuale Comportamentale .aptitudini dobândite de elevi. concepte pe care elevii le cunosc si e pot aplica în cazuri necunoscute . realizabila sau nerealizabila. Dupa nivelul lor .notiuni. Dupa natura lor .cerceteaza diversitatea Pornind de la ideea ca obiectivul este o actiune potentiala.Cognitive .folosirea cunostintelor si a competentelor dobândite pentru rezolvarea unei situatii noi .se refera la un domeniu care poate fi circumscris si care permite descrierea completa a comportamentului asteptat . o cale de realizare a obiectivului în .De transfer .

care e ste observabila si masurabila. Comunicarea . descoperirea.compararea unor rezultate si a unor concluzii .abilitati de a rezolva probleme în contexte si situatii date. Competentele se caracterizeaza prin urmatoarele procese definitorii: 1.sustinerea unui punct de vedere propriu 5. compararea fenomenelor .reprezentarea si clasificarea fenomenelor 3.interpretarea lor si raportarea lor la context 6.investigarea.aplicare prin adecvare la context. . observarea fenomenelor si descrierea lor.comportamente observabile si cuantificabile. . Algoritmizarea schematizarea si anticiparea rezultatelor 4. ca o posibilitate de legare a teoriei (obiectiv) de practica. culegerea datelor din diferite surse. Receptarea: identificarea termenilor.practica. Prelucrarea primara a datelor: . . a unor sisteme .generalizarea si particularizarea .însusiri identificabile prin implicarea uneia sau a mai multor capacitati într-un domeniu bine determinat. 2. în perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial a aparut conceptul d e competenta. relatiilor. definirea conceptelor. Competenta se poate defini prin: .descrierea unor stari.verificarea si relizarea de conexiuni . Transferul .prezentarea ideilor si a solutiilor . Prelucrarea secundara a datelor .descoperirea relatiilor cauzale .

presupun existenta unor caracteristici anatomo-fiziologice înnascute sau dobândite si a unor calitati moral-volitive. psihologica si pedagogica. gimnastica. Ca experienta cognitiva. Cunosti ntele minime. 2. timiditatea. deci pot fi evaluate. Cunoasterea psihopedagogica a elevilor face posibila identificarea factorilor fr enatori si transformarea lor în dinamizatori ai performantei. volitiva si motrica. ca proces . aptitudinilor. sunt principalele obstacole în calea performantei scolare. autodescurajarea datorita elevilor mai buni. emotionala si intuitiva.învatarea este o transformare a comportamentului prin adaptare. activitate si rezultat multidimensional si interdisiplinar. pot fi dominant intelectuale: stiintifice. Performantele elevilor sunt influentate de factori externi si factori interni ca re actioneaza inhibitor sau dinamizator asupra lor. Predominant fizice . Procesul didactic trebuie sa urmareasca reducerea obstacolelor si dinamizarea factorilor stimulativi.Competentelor raspund cerintelor sociale. masurabile ale elevilor. 3. Competente psiho-fizice . învatarea înseamna însusirea s i structurarea cunostintelor. afectiva. Învatare si evaluarea Învatarea. descurajarea. deprinderilor. Predominant psihice sunt determinate de activitate logica. În functie de aportul fizic sau psihic. cum ar fi autoanaliza. tehnice dominant intuitive sau emotionale: literare. 3. rezultat al creativitatii. balet. priceperilor. atitudin ilor si a . Jean Piaget: . poate fi analizata din perspectiva biologica. competentele se pot clasifica în trei categorii: 1. profesionale si cerintelor pietei fort ei de munca si centreaza demersul didactic pe achizitiile concrete. est e activa si intentionala prin exersarea comportamentelor dobândite si prin construct ii comportamentale proprii. artistice. planificarea efortului.nu se poate determina latura dominanta: teatru.

strategiilor de cunoastere prin investigarea realitatii. .

spontana. Modul de realizare . abilitatilor . Gordon Allport. Edward Thorndike.învatare reproductiva . discriminarea simpla sau multipla. Elena Macavei a dedus diferite tipuri de învatare dupa: Nr.experienta proprie sau social-mediata. Gagne. asociere.învatare perceptiva: când are ca rezultat cunoasterea directa a lucrurilor . încercare-eroare.3.învatare creatoare.învatare verbala: dezvoltarea limbajului . generalizarea reactiilor dobândite 2-3.învatare aptitudinala: dezvoltarea aptitudinilor. . descoperire. constienta 4. Natura sursei si nivel . Componenta psihica dominanta . latenta.Tipologia învatarii Sintetizând teoriile învatarii elaborate de R. crt.1. Jean Piaget.repetitie. Criterii de clasificare Caracteristici 1. Ponderea metodelor si particularitatile rezultatelor .învatare motrica: perfectionarea miscarii .învatare afectiva: sedimentarea sentimentelor 5-6.

programare. Învatarea nu se rezuma la a ctul memorizarii informatiilor.specializata .32) evidentia: Procesul de învatare. menirea scolii de astazi este a-i învata sa învete pe copii. Evaluarea. abilitati si deprinderi . Semnificatia. cautare si desoperire 7.instruire institutionalizata . implica controlul efectelor prin confruntarea rezultatelor obtinute cu obiective le propuse.dobândirea abilitatilor de integrare sociala. stimulare. p. modelare. se caracterizeaza prin: . functiile si tipologia evaluarii Jean-Marc Monteil (Educatie si formare. ca act didactic complex. ci se extinde catre acea instructie care pregateste e levul sa utilizeze achizitiile în contexte noi. finalizat cu achizitia de cunostinte. Deoarece scoala nu mai este singura sursa d e informatie. Specific .2. 3.-se realizeaza prin algoritmizare. Cercetatorii sustin ca învatarea trebuie sa cunoasca mutatii calitative în sensul trecerii de la înregistrarea exclusiva a informatiilor la prelucrarea lor prin efo rt individual sau colectiv si prin raportarea la concret.

abilitatilor. abilitati de a folosi diferite tehnici). . perfectarea procesului de predare învatare prin corectarea erorilor si prin adaptarea sarcinilor la nivelul intelectual si la particularitatile de vârsta ale elevilor. Evaluare formativa: Se defasoara pe parcursul unui întreg itinerariu pedagogic si permita remedierea lacunelor si lipsurilor în pegatirea elevilor. b. Evaluare diagnostica: Se descopera succesele si / sau carentele în pregatirea elevilor. 3. teorii. 2. Diagnozare prognozare prin ierarhizarea rezultatelor si predictia evolutiei ulterioare a comportamentului învatat.prin estimarea si evidentierea cunostintelor. Eficienta evaluarii este indicata de atingerea obiectivelor propuse si de realiz area feedback-ului. concepte). deprinderi.nivelul si calitatea cunostintelor asimilate (definitii. principii.. Constatare si apreciere: . atitudini). .potentialul intelectual (rationamente inductive si deductive. 3. b. c. . le gi. Evaluarea sumativa: Se realizeaza la sfârsitul unei perioade de învatare si certifica realizarea / nerealizarea obiectivelor. aptitudinilor dobândite. formule. creativitate). Pornind de la aceasta clasificare a evaluarii. verificarea stadiului învatarii. GILBERT DE LANDSHEERE introduce evaluarea normativa.4. prin care întelege scorul obtinut în urma inventarierii . 3. Evaluarea face posibila: a. Tipuri de clasificare BENJAMIN BLOOM propune urmatoarea clasificare a evaluarii: 1.3. Functiile evaluarii a. stimularea autocunoasterii si autoaprecierii.capacitatea de utilizare a achizitiilor (priceperi.trasaturile de personalitate (comportamente.

cunostintelor si aptitudinilor raportat la performantele celorlalti elevi. .

participarea spontana sau voluntara. Tipul de evaluare Caracteristici 1.se utilizeaza în special la clasele nou formate. stabilirea gradului de aprofundare si a metodelor de predare-învatare. compuse din elevi proveniti din diferite institutii de învatamânt.face posibila cunoasterea capacitatii de învatare si a nivelului cognitiv al elevilor. . . Evaluare predictiva (initiala) .actele de evaluare formativa trebuie sa aiba ritmicitate.presupune verificarea sistematica si ritmica a elevilor pe parcursul procesului didactic. . crt. Dupa modul de integrare în procesul didacic evaluarea poate fi: Nr.BERNADETTE MERENNE-SCHOUMEKER propune clasificarea evaluarii dupa urmatoarele criterii: Modul de integrare în procesul de învatare Scopul urmarit Tipul de examinator Modul de realizare 1.informatiile primite permit adaptarea ritmului de parcurgere a materiei. implicarea lor în activitatile practice. frecventa lor este stabilita de cadrul didactic în functie de obiectivele propuse.urmareste prestatia elevilor în cadrul unei lectii. 2. . aflate la început de ciclu. . Evaluarea formativa (continua) .

. 3.datele obtinute permit acte de ameliorare a procesul didactic prin raportare la nivelul elevilor. constatat prin evaluarea redictiva.se constata daca s-au realizat îmbunatatiri la nivelul cunostintelor si deprinderilor. semestru) si se concretizeaza în sondarea gradului de cunoastere a materiei parcurse. tabelul urmator evidentiaza diferentele dintre ele: Evaluarea predictiva Evaluarea formativa Evaluarea sumativa Functie de informare Functie de formare Functie de certificare si selectionare Demarare a actului Intermediara Terminala . Evaluare sumativa (cumulativa) .rezultatele se compara cu obiectivele-cadru sau de referinta stabilite si cu nivelul clasei. .are efecte reduse asupra posibilitatii de remediere si de ameliorare a procesului didactic. Sintetizând cele spuse despre cele trei tipuri de evaluare.se prognozeaza la sfârsitul unei perioade lungi de învatare (an scolar.. dar constituie punct de plecare pentru proiectarile ulterioare. .

ofer a posibilitatea formularii unui diagnostic. Clasificarea evaluarii dupa scopul urmarit: Nr. Scopul evaluarii: evaluara identifica progresul realizat de catre elevi.crt. a aptitudinilor si a lipsurilor Permite remedierea lacunelor si ameliorarea procesului instructiv Constata nivelul cunostintelor si aptitudinilor elevilor Selectarea metodelor si fixarea obiectivelor Criteriala Normativa 2.didactic Stabilirea bagajului de cunostinte.elevilor Pozitive Negative . evidentiaza diferite capacitati si per mite formularea criteriilor de plasament. Tip evaluare Realizare Caracteristici În functie de timp În functie de nr.

.1.un control al cunostinelor dupa fiecare lectie.sub forma unei simple conversatii da informatii despre nivelul elevului Formativa Frontala . Evaluare orala Predictiva Individuala .rol de barometru ce masoara eficacitatea lectiilor -adecvarea actului didactic la nivelul elevilor .este limitata si incompleta Sumativa Combinata .permite parcurgerea rapida a unitatilor de continut .

Evaluare prin probe practice . eseu. lucrare semestriala. .la sfârsitul unor unitati mari de învatare. test. .portofoliul .extemporal.. la sfârsitul unui ciclu de învatamânt . -erorile nu pot fi corectate sau eliminate operativ 3.evaluarea unei arii extinse de cunostinte si capacitati. . lucrare de control. Evaluarea scrisa .cu toti elevii unei clase . referat.permite raportatrea rezultatelor la obiectivele stabilite.imposibilitatea evaluarii uniforme a tuturor elevilor 2.creeaza un feedback mai slab.identificarea unor .este posibila în cazul unor discipline cu caracter tehnic.încurajeaza munca individuala .

prea putin diversificate Cele mai aprinse controverse s-au purtat pe marginea evaluarii orale. Constantin Cucos. Ioan Nicola si Ioan T.abilitati practice . Radu dintre dezavantajele evaluarii orale au evide ntiat urmatoarele: .

3. a asocierilor si raporturilor cauzale noi.nota data de elev pentru propria-i prestatie este negociata ulterior cu profesorul si cu elevii clasei. Notarea reciproca: . erorile. de exprimare orala a elevilor. Cele mei frecvente cai de autoevaluare folosite în activitatea didactica sunt: Autonotarea controlata: . opinii proprii. Din cauzele dezavantajelor mentionate este recomandabil ca pentru atragerea întregului colectiv de elevi sesizarea erorilor. Autoevaluarea Vorbim de autoevaluare atunci. neclaritatile.fara bareme controlabile subiectivitatea evaluatorului este imposibil de eliminat. neglijarea clasei. atitudinea pozitiva fa ta de complexitatea actului didactic si responsabilitatea fata de munca proprie. Autoevaluarea promoveaza motivatia învatarii. elevii trebuie sa-si constate lacunele. Dupa f iecare sarcina primita. Astfel.determina. Pentru o autoevaluare reusita elevii trebuie sa cunoasca obiectivele de referint a si cele operationale. . constientizarea lor fiind primul pas spre obiectivarea autoevaluarii.se realizeaza prin sondaj.5.elevii primesc criteriile de evalure (descriptori de performan . inedite. Autocorectarea: . priceperile si aptitudinile proiectate initial.elevii îsi apreciaza reciproc contributia la rezolvarea unei probleme. totusi. . astfel nu permite cunoasterea masurii în care toti elevii au însusit cunostintele si si-au format deprinderile. a argumentarilor si generalizarilor creative. a unei situatii-problema. implicit. ev aluarea orala se preteaza a fi folosita nu doar ca o posibilitate de verificare a cunost intelor memorate. competentele cerute si descriptorii de performanta. a devierilor de la tema sa se fac a cu ajutorul celorlalti elevi. Evaluarea orala are.. a unor comparatii inedite. ci poate fi socotita ca o modalitate pentru stimularea formularii unor pareri. un avantaj incontestabil: asigura un feed-back rapi d si dezvolta capacitatea de comunicare. Prin autoevaluare elevii devin subiecti activi ai activit atii didactice si înteleg mai bine valoarea eforturilor depuse pentru realizarea obiect ivelor educationale. când elevii apreciaza singuri valoarea muncii intelectuale prestate.

referatul. chestionarul. . extemporalul.ta) si baremele de corectare pe baza carora îsi apreciaza lucrarea.

a deprinderilor de comunicare. Pe masura ce învatamântul se modernizeaza si se diversifica. Investigatia : .modalitata de aplicare a cunostintelor în contexte noi. de formare a tehnicilor de lucru individuale si de grup. Proiectul de cercetare: .elevii corecteaza reciproc lucrarile pe baza unui barem de corectare. 3. de promovare a relatiilor interumane. care cuprind urmatoarele activitati: Observarea sistematica a comportamentului elevilor în timpul activitatilor didactice cu ajutorul fiselor de observare curenta.Corectarea reciproca: . ajuta la identificarea unor calitati care individualizeaza. de evaluare calitativa.6. Evaluarea alternativa Desi integrarea evaluarii în activitatea didactica este o preocupare principala a didacticii. Portofoliul: . metodele de verificare. înglobeaza experienta si rezultatele relevante obtinute prin celelalte metode de evaluare. iar paradigma educationala îsi transfera accentul de pe transmiterea cunostintelor spre învatare creativa. reprezinta un mijloc eficient de valorizare a activitatii individuale.instrument de evaluare complex care ofera elevilor rol activ în învatare. apreciere si notare sunt tratate separat de cele de învatare. demersurile didactice apropie tot mai mult evaluarea de învatare. . urmareste progresul global al elevului pe o perioada de timp mai îndelungata. Datori ta acestei tendinte de apropiere abordarile recente din domeniul pedagogiei propun sintagma metode alternative de evaluare.activitate ampla care permite aprecierea complexa si nuantata a învatarii.

.

. prin diferite forme. Scoala impune modelele ei de viata nemaiîntâlnite de ei pâna acum. se integreaza în grupuri de copii. cu cei din jur. limbajul are o importanta deosebita. construieste raspunsuri. Functiile limbajului în dezvoltarea copilului sunt: Comunica Îsi prezinta gândurile Formuleaza întrebari Construieste raspunsuri Realizeaza relatii cu cei din jur Îsi dezvolta vocabularul Se integreaza în grupuri de copii Foloseste cunostintele în situatii diferite Îsi manifesta sentimentele Cunoaste lumea înconjuratoare. iar modelele acestea imprima modificari în universul interior al lor. DIDACTICA LIMBII SI LITERATURII ROMÂNE Limbajul si dezvoltarea copilului Pentru formarea si dezvoltarea copilului. învata sa le foloseasca în diferite situatii. Prin limbaj copilul comunica. relatio neaza cu cei din jur. si un mijloc de cunoaster e. Astfel. în special cei care au urmat gradinita. Totusi. Înlocuirea unor sunete mai greu de pronuntat cu altele: r > l: merg>melg. cum ar fi: . Învatarea organizata devine activitatea lor fundamentala.. Particularitatile copilului de vârsta scolara mica În perioada scolara mica copilul înregistreaza progrese însemnate în dezvoltarea lui psihica si intelectuala.4. îsi prezinta gând urile. formuleaza întrebari. caruta>caruta. Prin limb aj copilul acumuleaza cunostinte. unii copii. La vârsta scolara mica. perete > pelete. Limbajul este în acelasi timp si un mijloc de comuniare. îsi manifesta sentimentele. pe parcursul scolii primare se mai întâlnesc situatii de diferite tipuri pe care învatatorul trebuie sa le urmareasca si sa actioneze asupra lor. au avut deja un prim contact cu limba româna. se observa greutati de pronuntie corecta în cazul un or sunete sau în diferite situatii ale constructiei cuvintelor.

Înlocuirea lui j >z: jucarie >zucarie. . ... Omiterea unor sunete din structura cuvântului: pleaca>placa. deal > dal..

.. Folosirea incorecta a articolului: Mingea lu fetita. În clasele cu limba de predare maghiara la orele de limba româna apare si fenomenul interferentei, care are efecte negative asupra pronuntiei corecte a un or vocale. Prin interferenta întelegem dificultatea sporita întâmpinata de elevi la învatar ea unui sunet, a unui cuvânt sau structuri din ce-a de-a doua limba datorita influent ei deprinderilor din limba materna, deprinderi ce sunt deja formate la elevi. Astfel, la copiii maghiari interferenta apare în cazul: Accentuarii incorecte a cuvintelor românesti datorita accentului stabil pe prima silaba din limba maghiara: armáta > ármata; avém > ávem, peréte > pérete; Pronuntarii vocalelor specifice limbii române: baiat > böiat, palarie > pölörie; calator>cölötor (a > ö); pâine > püine, cântec > cüntec, câine > cüine (â > ü) Dificultati de ordin grafologic în scrierea unor consoane care pentru acelasi fone m utilizeaza semne grafice deosebite: fonemul t în limba româna se scrie cu semnul grafic t, în limba maghiara se scrie c; fonemului c din limba româna îi corespunde grafemul c, iar în limba maghiara k, j în limba maghiara se pronunta j (un i iotacizat), iar în limba româna se pronunta cu corespondentul zs din limba maghiara. Una din dificultatile care îngreuneaza pronuntia corecta poate fi hipoacuzia copilului. Daca nu se insista suficient asupra formarii auzului fonematic, unii copii nu pot percepe toate sunetele din structura unui cuvânt, sau confunda sunetele a caro r pronuntie se realizeaza prin pozitii apropiate ale organelor formarii sunetelor: c cu g, t cu d; s cu s, t cu z, etc.

Proiectarea didactica

Proiectarea didactica se realizeaza în trei documente scolare importante: .. Proiectarea (planificarea) anuala .. Proiectarea (planificarea) semestriala .. Proiectarea lectiei. Proiectarile anuale si semestriale se mai numesc si planificari calendaristice sau planuri calendaritice. Pentru proiectarea lectiei se folosesc mai multi termeni: plan de lectie, proiec t de tehnologie didactica, proiect de lectie, proiect didactic, scenariu didactic. Aceste

denumiri au avut o viata mai scurta sau mai lunga în functie de principiile didact ice pro sau contra formulate vizavi de ele. Astfel, termenul proiect de tehnologie

didactica s-a utlizat mai scurta vreme, pentru ca tehnologie nu este un cuvânt specific actului didactic. Planul de lectie si Scenariu didactic presupun aplicarea întocmai a celor proiectate a fi utilizate pe parcursul procesului de predare învata re, ceea ce este imposibil, pentru ca pot aparea situatii neprevazute pe care profes orul trebuie sa le rezolve din mers. În prezent se folosesc cel mai frecvent cele doua sintagme: Proiect de lectie sau Proiect didactic.

Programa scolara

Programele scolare sunt documente scolare elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si prevederile pe care le contin au caracter obligatoriu pentru toate cadrele didactice la toate nivelurile învatamântului. Ele contin: .. Obiective cadru care se refera la performantele pe care elevii trebuie sa le realizeze pâna la sfârsitul ciclului de învatamânt; .. Obiective de referinta obiectivele de la sfârsitul unui an scolar; .. Activitatile de învatare, .. Continuturile de predat învatat. Programele scolare nu contin timpul în care se parcurg unitatile de învatare, acesta se stabileste de catre personalul didactic. Din aceasta cauza profesorul trebuie sa studieze cu atentie programa scolara pentru a-si face o imagine asupra segmentel or ei (obiective cadru, de referinta, continuturi) în vederea alegerii variantei optime pentru parcurgerea continuturilor si realizarea obiectivelor. Cele doua obiective (cadr u si de referinta) sunt tinte la care trebuie sa ajunga profesorul cu ajutorul continutu rilor. Activitatile de învatare nu au caracter obligatoriu, ele sunt optionale. Profesoru l poate sa selecteze dintre ele în functie de natura continutului de predat învatat si în func tie de componenta colectivului de elevi, dar poate construi si altele în functie de solicitarile clasei.

Planificarile calendaristice

Proiectarea didactica este de fapt gândirea în avans a derularii evenimentelor la clasa sau anticiparea etapelor si a aciunilor concrete de realizare a predarii .

... Determina formarea la elevi a unui comportament specific......... ... .. ...... ... (Idem) Planificarea calendaristica este un document care asigura parcurgerea continuturilor si realizarea obiectivelor prevazute de programa. În procesul de elaborare a planificarii calendaristice se disting patru etape importante: Realizarea Împartirea Stabilirea succesiunii Alocarea timpului asocierilor continuturilor de parcurgere a necesar pentru dintre obiec. Se finalizeaza prin evaluare............... Se desfasoara în od sistematic si continuu pe o perioada de timp...........învatare învatare învatare ferinta si continuturi Forma pe care poate s-o ia o planificare calendaristica este urmatoarea: Scoala: ............ si lit. 20) Proiectarea didactica se realizeaza în urmatoarele etape: Studierea Redactarea planificarilor Proiectarea Proiectarea programelor calendaristice anuale unitatilor de lectiilor scolare si semestriale învatare Unitatea de învatare reprezinta o structura deschisa si flexibila care are urmatoarele caracteristici: ....... româna în învatamântul primar si gimnazial.................... Disciplina: . .... Clasa: . generat prin integrarea unor obiective de referinta............ .în unitati de unitatilor de parcurgerea unitatii tivele de re .........(Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de lb....... pag...... Este unitara din punct de vedere tematic................ Profesor:....

Gruparea pe unititi de învatare si denumirea unitatii apartin profesorului....... Planificare calendaristica Unitatea de învatare Obiective de referinta Continuturi Nr.. ...Nr. . Felul planificarii: . Ore / sapt................. Observatii Observatii în legatura cu planificarea calendaristica: ........La rubrica Obiective de referinta se trec numerele obiectivelor din programa scolara.. ore Sapt...........

Fiecare proiect de lectie se proiecteaza în functie de: . În elaborarea proiectului de lectie se recomanda urmatorii pasi: Pasul 1: . si nu cele din manual! Profesorul trebuie sa fie atent ca toate continuturile din programa sa se regaseasca în planificare! . .Continuturile sunt cele prevazute de programa scolara. . .experienta de învatare în care se mentioneaza informatiile pe care le au elevii în legatura cu lectia proiectata. Proiectul de lectie are caracter orientativ. .stabilirea continutului (subiectul lectiei) lectiei. ca sa se stie de unde porneste procesul de predare învatare.particularitatile de vârsta si psihice individuale ale elevilor din clasa. motiv pentru care proiectul de lectie elaborat pentru o clasa nu poa te fi corespunzator celeilalte clase. rubrica Observatii trebuie sa fie activa: acolo se trec toate modificarile care intervin pe parcurs ul actului didactic. prin urmare nu trebuie sa se insist e în mod rigid pe lânga evenimentele anticipate.tipul de lectie pe care o organizeaza cadrul didactic. . Fiecare proiect de lectie are elemente specifice elaborate în functie de factorii anterior mentionati. profesorul poate sa se abata de la cele prevazute si sa co nduca lectia în functie de elementele noi. Daca pe parcursul lectiei intervin ele mente neprevazute în proiect.Întrucât planificarea calendaristica este orientativa. . Proiectarea lectiei Prin elaborarea proiectului de lectie personalul didactic îsi dovedeste creativita tea în domeniul procesului de predare învatare..Numarul de ore alocate si saptamâna se stabilesc de catre profesor.continutul de predat învatat.experienta si ritmul de învatare a elevilor.

stabilirea obiectivelor de referinta prevazute de programa scolara pentru realizarea performantelor elevilor într-un an scolar. .Pasul 2: .

Scopurile si obiectivele: Trebuie sa mentionam ca scopurile sunt urmarite de catre cadrul didactic. De asemenea..în functie de obiectivele de referinta se stabilesc obiectivele operationale. iar denumirea de material didactic pentru cele concepute si confectionate de catre cadrul didactic. . O3. formele de organizare a lectiei si instrumentele de evaluare a cunostintelor... Continutul învatarii Timp Strategii didactice Metode si procedee .în functie de obiectivele stabilite. se selecteaza metodele de învatare. numarul scopurilor si al obiectivelor trebuie sa fie în co relatie cu durata lectiei (45 sau 50 de minute) si cu ritmul de învatare al clasei. crt.. op.On. mijloacele si materialele didactice. Precizam ca folosim denumirea de mijloace de învatamânt pentru materialele elaborate si lucrate de catre întreprinderi specializate în confectionarea mijloacelor didactice. Secventele lectiei Ob.. de continutul de transmis.în continuare se proiecteaza structura lectiei. ca re descriu priceperile si deprinderile elevilor ce trebuie formate pe parcursul une i ore. O2.. Obiectivele operationale se numeroteaza prin O1. iar obiectivele reprezinta performantele elevilor la sfârsitul orei. În cele mai frecvente cazuri se utilizeaza urmatoarele structurari pentru prelucra rea continutului: Nr. Atât scopurile.... de aceea între ele trebuie sa existe corelatie. Pasul 4: . Pasul 3: . cât s i obiectivele se realizeaza prin aceleasi continuturi.

2. 3. Sau: .Material didactic Forme de evaluare 1.

Continutul învatarii Strategii didactice Metode de evaluare Metode procedee Mijloace didactice Forme de activitate 1. op.Nr. 2. crt. Secventele lectiei Ob. .

.3.

dezvoltarea auzului fonematic al elevilor în vederea dezvoltarii pronuntiei corecte a tuturor sunetelor limbii române. Metode si procedee specifice acestei etape: a. fara teoretizari.. diftongii si triftongii. cuvânt. precum si accentuarea corecta a cuvintelor. Lectie Lectie Lectie Lectie Lectie de predare-învatare a noilor cunostinte combinata (mixta) de formare a priceperilor si deprinderilor de repetare si sistematizare a cunostintelor de verificare si evaluare a cunostintelor. .. . . cunostinte foarte necesare în perioada citit-scrisului. fie lingvisti ce si repetarea formelor corecte în vederea fixarii optime a lor. . .activizarea continua a vocabularului însusit prin formarea unor automatisme verbale.asigurarea în permanenta a unui mediu lingvistic corespunzator în limba româna pentru formarea treptata a practicii si simtului limbii. . sunet. . .dezvoltarea aparatului fonemator. silaba. în concordanta cu fiziologia sunetelor limbii române. accentul punându-se pe: . vizând în special sunetele specifice limbii române. Aceasta etapa prealfabetara este consacrata dezvoltarii vorbirii elevilor din cl asa I si se realizeaza prin urmatoarele tipuri de lectie: .însusirea unor norme elementare de gramatica. Conversatia principala metoda utilizata în aceasta perioada. . . .. predarea-învatarea cit itscrisului în limba româna se efectueaza începând cu clasa a II-a.. Din aceasta cauza clasa I la clasele cu limba de predare maghiara constituie eta pa prealfabetara sau preabecedara a predarii-învatarii limbii române si are caracter or al. .reactualizarea cunostintelor dobândite în gradinita.corectarea prompta a defectelor de vorbire.PREDAREA ÎNVATAREA CITIT-SCRISULUI LA CLASA A II-A în scolile cu predare în limba maghiara Deoarece în scolile cu limba de predare maghiara pentru clasa I programa de limba româna prevede doar exercitii de formare si dezvoltare a priceperilor si deprinderilor de comunicare bazate pe lectura dupa imagini. cum ar fi notiunile de propozitie. cu ajutorul conversatiei. fie ele fiziologice. pe cale aplicativa..îmbogatirea continua a vocabularului elevilor prin cuvinte si structuri noi.

pronume) dupa gen si numar. cântecul. care pot urmari îns usirea corecta a diferentierilor de forma a unor parti de vorbire (substantive. 3 elevi. repetate daca e cazul. .mare importanta la început.întrebarile sa fie clare si concise.este recomandabila introducerea la începutul fiecarei lectii a unui moment (2-3 minute) în care sa se exerseze pronuntarea unor cuvinte care contin sunetul proble ma sau grupul de sunete. unde categoria de gen lipseste.pentru facilitarea formularii raspunsurilor elevilor. Exercitii fono-articulatorii: .repetarea sub forme diferite ale unor structuri lingvistice. etc.se pot utiliza framântari de limba care contribuie la îmbunatatirea functionarii b azei de articulatie a elevilor. .planul de întrebari al învatatorului trebuie judicios gândit. b. iar acordul adjectiv substantiv nu constituie dificultate pentru elevi.o metoda eficace pentru formarea automatismelor verbale. când elevii întâmpina dificultati de pronuntie. Aceste exercitii structurale sunt foarte eficiente din perspectiva însusirii corec te a limbii române. memorizarea unor poezii.greselile de exprimare sau de continut sa fie corectate prompt. Alte metode si procedee utilizate cu succes în aceasta etapa: jocul didactic.acelasi raspuns. adjecti ve. c.. raspunsurile elevilor sa fie formulate în propozitii. . pentru ca contribuie la constientizarea unor deosebiri fata de stru ctura limbii maghiare. poate fi repetat de catre 2 astfel activizându-se mai bine colectivul de elevi. .pe cât este posibil. etc. . . cerându-li-se el evilor repetarea formei corecte. Exercitii structurale: . pentru o fixare optima. cu accent pe cuvintele si structurile nou învatate. . schimbarile flexionare ale verbului. învatatorul poate apela la materiale intuitive pregatite pentru lectie. Rolul materialelor didactice: În perioada orala materialele didactice au importanta covârsitoare în însusirea . .

cunotintelor în limba româna. Aceste materiale didactice trebuie sa fi e . Datorita acestui fapt. plansele. obiectele c oncrete si observarea directa sunt indispensabile. în procesul semantizarii cuvintelor si structurilor noi rolul mijloacelor audiovizuale este hotarâtor. Gândirea copiilor la aceasta vârsta fiind legata de concret. ilustratiile.

. înregist rari de texte sunt de real folos în procesul didactic. ETAPA ALFABETARA / ABECEDARA (Clasa a II-a) Înaintea începerii predarii învatarii citit-scrisului în limba româna.influente de familie sau ale zonei geografice. . sa respecte proportiile si sa fie executate la nivelul de percepere al elevilor.folosirea cu preponderenta a substantivelor. printr-o dirijare corespunz atoare a atentiei copiilor. probleme privind adaptarea la viata scolara: .formularea unor enunturi simple. În aceasta perioada de verificare se evalueaza si se ident ifica: 1. . probleme de pronuntie ale elevilor: . 4. aceste materiale trebuie utilizate doar în momentul când sunt utile realizarii obiectivelor propuse. 3. Pentru a nu distrage atentia elevilor. 2. dând explicatii. în momentul oportun.realizarea unui scurt dialog.omiteri de sunete. . una din sarcinile esentiale ale învatatorului este realizarea evaluarii predictive (initia le) a cunostintelor elevilor. . dar si acestea impun o utilizare competenta din partea învatatorului.utilizate cu mult tact pedagogic. probleme privind exprimarea: . .exprimarea doar în propozitii simple. cum ar fi casetele.înlocuiri de sunete.daca se încadreaza în programul scolar. 5. elevi care au deprinderi formate în: . probleme privind mânuirea instrumentelor de scris. realizând reluari de secvente importante si formulând concluzii. . CD si DVD-urile.raspunsuri doar cu da sau nu . Materialele didactice trebuie sa fie estetice. a verbelor.inversari de sunete. Materialele didactice audio-vizuale.

Important de retinut vizavi de aceasta perioada de evaluare predictiva este: dac a se trece la etapa alfabetara (abecedara) cu deprinderile pregatitoare pentru cit it-scriere . ..cum relationeaza cu colegii.cum relationeaza cu învatatorul.

neformate.re a Primul pas: . aspectele negative se aduna si se aglomereaza. analiticosintetica. Demersul acestei metode este: propozitie propozitie cuvânt cuvânt silaba silaba sunet Exemplu: Ene are mere. Ion are alune are are a re a . . ceea ce duce la îngreuna rea predarii-învatarii citit-scrisului.Se alege un cuvânt care contine sunetul / litera ce trebuie predat-învatat. În predarea literelor limbii române se foloseste metoda fonetica. Predarea citit scrisului în limba româna Ordinea predarii învatarii sunetelor si literelor limbii române este abecedarul pentru care a optat învatatorul. aceasta fiind metoda care se potriveste cel mai mult specificului lim bii române.

Cuvântul în care se afla sunetul nou care trebuie predat nu se alege la întâmplare. dintre care se alege una pentru pasul urmator al procesul didactic: Ene are mere. daca sunetul nou este vocala. .Daca cuvântul ales denumeste un obiect. . cu exceptia vocalelor â si î.silaba care contine sunetul nou sa fie format din: o vocala si a consoana noua . ori imaginea obiectului si le cere elevilor sa alcatuiasca o propozit ie cu acel cuvânt. daca sunetul de predat este o consoana. învatatorul arata elevilor ori obiectul respectiv. În alegerea lui trebuie sa avem în vedere urmatoarele cerinte: .sa fie format din 2 3 silabe.cu cuvântul ales se alcatuieste o propozite sau mai multe. o vocala. . de exemplu.

urmareste formarea auzului fonematic al elevilor prin recunoasterea sunetului nou în diferite cuvinte spuse de învatator în diferite pozitii: initiala. . sau se prezinta litera în abecedar. astfel se ajunge la sunetul nou si se stabileste locul acestuia în structu ra cuvântului.elevii dau exemple de cuvinte în care se afla sunetul nou.prezentarea se realizeaza pe o plansa în care se afla litera mica si mare de tip ar. silabele se despart în sunete. . Se prezinta grafic: ___________________________________________ propozitia ____________ _______________ ______________ cuvintele _____ _____ ______ ______ ______ ______ silabele ____ __ __ ___ __ __ __ ___ __ __ sunetele Pasul 4: . Pasul 5: .reprezentarea grafica a propozitiei: ________________________________________ propozitia __________ ___________ _____________ cuvintele Pasul 3: . daca nu e necesar exercitiul. învatatorul cere elevilor sa desparta toate cuvintele în silabe pentru a exersa. Apoi. daca exista elevi care nu au deprinderile de despartire a cuvintelor în silabe. .se prezinta litera corespunzatoare sunetului nou. iar elevii reactioneaza prin diferite gesturi dupa stabilirea regulilor jocului.joc didactic: învatatorul spune cuvinte care contin / nu contin sunetul nou.Pasul 2: . mediana.cuvintele se despart în silabe. se poate trece direct la cuvântul în care se afla sunetul de predat. finala. .

.construirea unor cuvinte în care se afla litera noua: învatatorul pronunta un cuvânt si elevii îl despart în silabe. Pasul 7: .Pasul 6: .se urmareste recunoasterea literei noi în diferite pozitii din structura unor cuvinte.

Pasul 10: . . nu alaturata de alt a litera. pe banca. aceasta trebuie corectata imediat pentru evitarea fixarii formei sonore gresite.în acest timp ceilalti elevi imita scrierea literelor respective în aer.citirea integrala a textului din abecedar.se urmareste trecerea de la recunoasterea literelor la formarea câmpului vizual de o silaba.citirea cuvintelor din abecedar scrise pe silabe. ceilalti lucreaza în banci. Pasul 11: .se realizeaza intuirea imaginilor din abecedar prin întrebari puse în asa fel. celei de citire.prezentarea literei mici si mari de mâna pe plansa. pentru ca sa se evite confuziile. Pasul 8: . singura. . apoi trecerea la citirea integrala a cuvintelor. explica elevilor fiecare miscare. urmaza pasii consacrat i etapei de scriere.învatatorul compune cuvântul pe stelaj din silabe. .se realizeaza pronuntia corecta a cuvintelor de pe stelaj. . Pasul 9: . .învatatorul scoate 2 3 elevi la tabla care scriu literele în aceeasi maniera în care a scris si el.. ca raspunsurile elevilor sa contina cuvântul dorit. . miscarea mâinii din încheiatura. Dupa acesti pasi specifici primei etape. prinderea creionului între cele trei degete. iar elevii fac acelasi lucru cu alfabetarul mic.2 3 elevi compun la stelaj alte cuvinte în acelasi maniera ca si învatatorul.învatatorul urmareste fiecare miscare a mâinilor elevilor.daca învatatorul sesizeaza vreo greseala de pronuntie.învatatorul demonstreaza la tabla modul de scriere a literei mici si mari de mâna si daca e nevoie. . . .

exercitii pregatitoare pentru scriere: încalzirea muschilor mâinii prin deschiderea si închiderea pumnului.Pasul 12: . lovirea usoara a bancii cu degetele imitând ploaia. miscarea mâinii din încheiatura cu pumnul închis. . miscarea degetelor pe banca imitând cântatul la pian.

scrierea libera a cuvintelor prin dictare sau autodictare. Pasul 14: .cuvintele trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: trebuie sa fie cunoscute d e elevi. alergari usoare pe loc. acesta se analizeaza: se desparte în silabe.scrierea literei pe caiete. cântece scurte. Dictarea / autodictarea: . învatatorul îi pune pe elevi sa execute miscari de înviorare prin ridicarea mâinilor.dupa scrierea primelor trei litere. pâna la 2 3 rânduri.învatatorul prezinta cuvinte scrise cu litere de tipar si le cere elevilor sa transcrie cu litere de mâna. . continua scrierea cu alte trei litere si mai departe pâna la 2 3 rânduri de litere. .învatatorul urmareste copierea si intervine ori de câte ori este nevoie. se observa legarea literelor. sa fie pronuntate corect de catre elevi.. jocuri distractive.înainte de a trece la copierea cuvântului. . . acesta se analizeaza. . c. în care putem distinge trei etape: a. sa nu prezinte aglomerari de consoane. pentru ca mâinile copiilor obosesc si asta dauneaza corectitudinii scrierii.învatatorul urmareste transcrierea tuturor elevilor. .si aici înainte de transcrierea cuvântului. .cei care n-au reusit sa scrie corect cele trei litere. diftongi.copierea cuvântului cere efort minim din partea elevilor. vor scrie în prezenta învatatorului. .scrierea cuvintelor.cei care au scris corect. Copierea: cuvântul model este oferit de învatator scris pe tabla sau pe plansa. care corecteaza pe loc greseala si dupa aceasta se trece la scriere a celorlalte litere.daca se constata plictiseala sau oboseala din partea elevilor. triftongi pe care nu i-au învatat. etc. . se observa legarea literelor între ele. ei urmaresc modelul oferit si scriu întocmai pe caiete.învatatorul explica elevilor ca primul rând începe la doua degete de-ale elevilor de la linia de margine. Pasul 13: .sa nu se exagereze cu scrierea a mai multor rânduri. . . . b. Transcrierea: . învatatorul verifica corectitudinea scrieril or.

pag. 59) . sa fie formata din 2 3 cuvinte.scrierea propozitiilor.învatatorul alege cu grija propozitiile ce vor fi scrise si acestea trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: sa fie în legatura cu textul parcurs la citire.Pasul 15: . . (Prezentarea unor proiecte didactice elaborate pentru predare integrata si discu tarea lor la seminar. cuvintele sa nu contina elemente de exceptie ale limbii. cuvintele sa contina litera nou învatata.

.

se pune mare accent pe continua îmbogatire a vocabularului elevilor. Sa si însuseasca si sa îmbogateasca continuu un vocabular activ care sa le permita sa comunice prin simple enunturi. iar cunoasterea se realizeaza prin lectura cartilor. În organizarea procesului de predare învatare elevul are în continuare un rol activ si participa la propria-i formare.. deci învatatorului îi revine sarcina formarii unei atitudini poz itive fata de învatare. pe înelegerea si interpretarea textelor citite. Sa citeasca în mod corect. Trebuie sa subliniem ca cele trei activitati de baza: citirea. pe lânga formarea deprinderilor de citit. constient si expresiv în limba româna. Omu l grabit si pragmatic are mai putin timp pentru lectura. obiectivele cadru ce se cer realizate pâna la sfârsitul ciclului primar la orele de limba româna sunt: . pe formarea ritmului corect al vorbirii. predarea limbii române are ca obiectiv de baza formarea.FORMAREA CAPACITATII DE LECTURA / CITIRE La sfârsitul clasei a II-a elevii au deprinderi de citire si scriere în limba româna. curent. dezvoltarea si consolidarea deprinderilor de citit. dar învatatorul are datoria de a-i apropia pe elevi de lectur a cartilor nu prin constrângere. leaga cu usurinta sunetele de litere si fac legatura bine între literele de tipar si cele de mâna. Începând cu clasa a III. scrierea si conversatia nu pot lipsi din structura nici unei activitati de limba româna din cl asele III IV. Pornind de la cele afirmate. .. În zilele de astazi însa.. În aceasta perioada .a si continuând cu cea de-a IVa. Scoala trezeste în elev interesul pentru cunoastere. Datorita faptului ca elevii au deprinderi d e citire formate si consolidate deja la limba maghiara. pe pronuntia corecta a tut uror sunetelor. Elevii au deja câmpul vizual de citire format. . Nu putem minimaliza rolul acesto r surse de informatii. ci prin trezirea interesului si a motivatiei pentru aceasta activitate intelectuala. Elevii sa citeasca si sa urilizeze în mod constient cunostintele dobândite în clasele anterioare. . interesul pentru lectura scade. Copiii procura informatii mai rapid pri n televiziune sau prin calculator. sarcina învatatorului este usurata prin aceasta. La sfârsitul acestei clase adaptarea elevilor la v iata scolara s-a produs. loc ul citirii fiind preluat de mass-media si Internet. citirea cartilor pare o preocupare învechita.

.

aliniatul. Sa scrie corect dupa dictare /autodictare. Sa-si însuseasca un ritm propriu de vorbire. etc. accentuarea sa fie ireprosabila.. curenta. . .. . constienta si expresiva.. Calitatile citirii Pentru ca citirea elevilor sa fie calitativa. Învatatorul trebuie sa pronunte corect toate sunete le. dat a. a. . . fara deformari. Sa poata comenta. Dupa corectarea formei citite se cere elevului sa repete forma corecta. pentru ca eventualele greseli de pronuntie sa fie corectate prompt. ea trebuie sa satisfaca urmatoarel e cerinte ale citirii: sa fie corecta. Citirea în cor sau în grup pot fi utile la reglarea ritmului citirii unor el evi. a. sa utilizeze corect intonatia si accentul specifice limbii române. pe unitati logice textele din amnual si sa formuleze ideile principale ale acestora.. Sa poata împarti pe fragmente. textele citite sau sa poata formula întrebari si raspunsuri legate de ilustratii. silabelor si cuvintelor. Citirea corecta . aspecte din viata cotidiana.respectarea intonatiei si a accentuarii corecte a cuvintelor limbii române. . . Sa poata aseza corect un text în pagina. În realizarea acestor deziderate ale citirii. a repetarii unor cuvinte pe parcursul actului citirii. . dar în cazul acesta învatatorul nu poate verifica citirea tuturor elevilor si greselile pot ramâne necorectate.reglarea ritmului citirii care se poate realiza prin eliminarea citirii accele rate sau a citirii încete. silabisite. cu ajutorul întrebarilor. citirea model a învatatorului la orele de limba româna are rol hotarâtor. respectând cerintele formei: titlul. sa opereze modificari în aceste text e folosind vocabularul lor activ. Sa poata recita expresiv poezii sa cânte scurte cântece învatate... La citirea textului de catre elevi trebuie sa se utilizeze în primul rând diferitele forme ale citirii individuale..presupune rostirea clara a sunetelor. sa respecte o intonatie corespunzatoare. Sa utilizeze corect semnele de ortografie si punctuatie studiate. înlocuiri sau omisiuni de sunete.. .

constienta si expresiva . .trebuie sa se dezvolte concomitent cu citirea corecta.b. Citirea curenta (fluida) .

o prima sarcina a învatatorului este semantizarea cuvintelor si expresiilor necunoscute. la dezvoltarea imaginatiei. c. sa se realizeze pe un ton adecvat. accentueaza corect si respecta semnificatia semnelor de punctuatie.contribuie la receptarea corespunzatoare a operelor literare. . trebuie sa se opreasca din citire si. . .consolidarea citirii constiente se poate realiza si prin citire selectiva: învat atorul solicita elevilor sa citeasca ca raspuns la o întrebare o anume prpozitie. Citirea constienta .formarea deprinderii de citire curenta poate fi dirijata numai în cazul citirii individuale a elevului.poate sa se dezvolte numai daca elevul cunoaste sensul cuvintelor. este caracterizat un personaj. prin diferite procedee.viteza citirii trebuie sa corespunda unui ritm normal de vorbire. textele utilizate fiind cele epice în primul rând. sa le explice copi ilor sensul cuvintelor. la dezvoltarea simtului estetic al lor.în acest sens. Citirea expresiva . .daca pe parcursul citirii învatatorul sesizeaza ca mai sunt cuvinte necunoscute în text. etc.aceasta citire trebuie sa se realizeze prin respectarea tuturor calitatilor ci tirii.citirea pe roluri sau cea dialogata este de asemenea corespunzatoare pentru fo rmarea citirii curente la elevi. d. fanteziei copiilor. . . prin sensibilizarea pauzelor logice si gramaticale ale textului.realizarea tuturor obiectivelor predarii învatarii limbii române depinde de realiz area acestei calitati a citirii: elevii trebuie sa înteleaga textul pe care-l citesc. . sa sele cteze pasajul în care este descris un peisaj. .o prima conditie a realizarii expresivitatii citirii este întelegerea sensului c uvintelor.o alta conditie este primul contact corespunzator al elevilor cu textul: reali zarea acestui contact optim îi revine citirii model a învatatorului. prin respectarea sem nelor de punctuatie si ortografie.. la extragerea ideilor principale din text. . . .sesizarea pauzelor logice contribuie la descoperirea partilor coponente ale te xtului.

reglarea corespunzatoare a ritmului respiratiei are un rol hotarâtor în realizarea acestei sarcini didactice. ..

care au tema asemanatoare sau sunt scrise de acelasi autor. unde cunostintele. împreuna cu elevii. redau comportamente. întro perioada de timp îndelungata sau într-un timp foarte scurt. profesorul va utiliza cuvintele si structurile necunoscute pe . prin fixarea si / sau completarea lor cu altele noi. într-un timp trecut. Cititorul descopera în aceste texte comportamentele personajelor. Din aceasta cauza elevii trebuie sa fie mo tivati pentru parcurgerea textului. deci timpul nu este limi tat. Întrucât organizarea acestor lectii în clasele a III-a si a I V-a se aseamâna în mare parte. determinata de dimensiunile si gradul de dificultate ale textelor.b. relatiile dintre ele. fie texte adaptate. observa viata lor exteriaora si cea interioara. sentimente si caractere ale personajelor prin intermediul povestirii. Acest pas este foart e important în procesul de constientizare a apartenetei textului la un sistem de lec tii cu legaturi între ele. Întâmplarile prezentate se desfasoara. ele trebuie sa urmareasca valorificarea cunostintelor asimilate în lectiile anteri oare prin reactualizarea lor. prezinta evenimente si întâmplari apropiate de experienta elevilor. Pasul 1 Integrarea textului în sistemul de lectii din unitatea de învatare În acest moment al lectiei profesorul. Abordarea acestor texte în clasele a III-a si a IV-a necesita o metodologie specifica. În aceste momente ale lectiei profesorul prezinta (ex pune) succint aspectele cele mai atractive si/sau mai importante ale continutului text ului pentru a suscita curiozitatea si pentru a capta atentia elevilor. Din aceasta cauza discutiile trebuie sa fie bine organizate si gândite. fie ele opere fragmente ale unor scriitori. în cele ce urmeaza încercam o orientare a cadrelor didactice în conducerea procesului de predare învatare privind etapele / pasii ce trebuie parcu rse / parcursi pentru asimilarea optima a textelor epice în cadrul orelor de limba si li teratura româna. Cunoasterea textului epic Textele ce apartin genului epic. de experienta de viata si de cunostintele lingvistice. Se vor evidentia a cele texte. deprinderile si priceperile lingvistice ale elevilo r prezinta înca deficiente. Pe parcursul a cestei scurte prezentari. descopera elementele comune ale lectiei cu elementele lectiilor anterior studiate. Pasul 2 Trezirea interesului elevilor pentru textul ce urmeaza sa fie citit Deoarece este vorba de studierea textului literar în clase cu limba de predare maghiara. de obicei. citirea model a profesorului trebuie sa preceada citirea elevilor cu scopul receptarii corecte a textului. zbaterile si framântarile lor inte rioare. de priceperile si deprinderi le de comunicare ale elevilor.

Astfel se maresc sansele întelegerii textului dupa citirea-model a profesorului. iar receptarea textului di n punct .care le contine textul si le va semantiza prin diferite metode.

. profesorul trebuie sa le semantizeze imediat. în alte propozitii si fraze. Aceasta citire a textului trebuie sa respecte toate calitatile citirii: trebuie sa fie o citire corecta. profesorul trebuie sa recurga la explicatii suplime ntare. fluenta. în cazu l unor lectii ce nu prezinta dificultati majore. Pasul 5 Citirea în lant a textului De la citirea unei singure propozitii. Pasul 4 Conversatie orientativa în legatura cu textul citit Pentru a verifica în ce masura elevii au înteles textul citit. de catre un elev cu deprinderi bu ne de citire. ori prin explicarea sensului cuvintelor. iar pe de alta parte pentru formarea depr inderilor de a împarti textul în unitati logice si de a desprinde ideile principale ale textul ui. ori prin perifraze. personajele textului. Este importan t de retinut ca semantizarea cuvintelor trebuie sa se faca pe întelesul elevilor ori pr in sinonime. intonatia) va fi mai eficienta. de clarificare a situatiei gresit întelese sau neîntelese. daca pe parcursul citirii în lant se mai descopera cuvinte necunoscute. se poate face si extragerea expresiilor frumoase din text. Daca nici o metoda directa nu ajuta întelegerea cuvântului. Acesta este un moment foa rte important al lectiei din perspectiva eliminarii întelegerii gresite sau a neîntelege rii corecte si depline a unor aspecte semnificative din continutul textului. Daca cun ostintele lingvistice ale elevilor permit. dupa citirea-model profesorul trebuie sa initieze o scurta conversatie vizând momentele principale al e actiunii. respectarea pauze lor gramaticale si logice. elevii din clasa a III-a citesc mai multe propozitii la rând. Pentru realizarea citirii constiente. vor constitui puncte de plecare în exp licarea figurilor de stil. Cuvintele noi pe care le consideram ca trebuie sa faca parte din vocab ularul activ al copiilor le folosim în structuri noi. care ulterior. Pasul 3 Citirea-model a textului de catre profesor Aceasta citire se realizeaza de catre profesor sau. Daca se constata ca mul ti elevi nu stapânesc continutul textului. Se exerseaza aceasta citire în lant pentru formarea si dezvoltar ea deprinderilor de citire pe de o parte. etc. relatia dintre ele. trebuie sa se traduca cuvântul în limba maghiara. spre sfârsitul ciclului. este nevoie ca elevii sa cunoasca toate cu vintele si structurile din text: Din aceasta cauza.de vedere fonematic (accentuarea corecta a tuturor cuvintelor. sau în clasele mai mari. constienta si expresiva.

personajele.Pasul 6 Conversatie pentru stabilirea fragmentelor logice ale textului Acest moment al prelucrarii textului epic se realizeaza cu ajutorul unor întrebari care vizeaza: introducerea textului. momentele importante ale actiunii. reconstituirea firului epic al actiunii. deznodamântul actiunii. . relatia dintre persona je.

la descoperirea principalelor memente conflictuale din firul epic al povestirii. iar elevii în caietele lor Povestirea actiunii textului dupa planul de idei Pasul 8 Citirea selectiva Prin aceasta forma de citire profesorul verifica gradul de realizare a citirii constiente. Aceasta forma de citire este eficient a totodata si în observarea atitudinii personajelor care se poate desprinde din dialogul dintre ele. la descoperirea relatiilor dintre personaje. dar si pentru evidentierea fragmentelor cu un grad ridicat de expresivitate se poate utiliza. dar se utilizeaza cu bune rezultate si la caracterizarea personajelo r. Pasul 9 Exercitii de cultivare a limbii române literare În functie de problemele exprimarii întâlnite în fiecare clasa de elevi. .Pasul 7 Citirea textului pe fragmente logice Aceasta etapa contine urmatoarele momente esentiale: Citirea primului fragment al textului Întrebari raspunsuri pe baza fragmentului citit Povestirea fragmentului de catre elevi Extragerea ideii principale din fragment Stabilirea ideii principale pentru fiecare fragment al textului Întocmirea planului de idei al textului care se scrie si pe tabla. profesorul organizeaza exercitii care sa duca la realizarea obiectivelor propuse în acest sens.

.

Schema lectiei de literatura româna arata astfel: Integrarea lectiei în sistemul de lectii din unitatea de învatare Trezirea interesului elevilor pentru textul ce urmeaza sa fie citit Citirea-model a textului de catre profesor Conversatie orientativa în legatura cu textul citit Citirea în lant a textului de catre elevi .

Conversatie pentru stabilirea fragmentelor logice ale textului Citirea textului de catre elevi pe fragmente logice si stabilirea ideilor principale Citirea selectiva a textului de catre elevi Exercitii de cultivare a limbii române literare .

.

Jocuri didactice integrate pentru învatamântul prescolar. Bucuresti. 2000 Molan. Program universitar de formare. Didactica limbii si literaturii române. Editura Stiintifica . Mariana. Editura Dacia. îndrumator practic. 2005 Pamfil. Editura Humanitas Educational. Miron Chis. Cluj- Tótharsányi. Didactica limbii si literaturii române. Alina. Metode moderne de învatare Napoca. Sreategii de predare si învatare. Editura Studium. Cluj-Napoca. 2005 Mitu. Bucuresti. Metodica predarii limbii române în gradinitele si la clasele primare din unitatile scolare cu predare în limba maghiara. Vasile. Editura Humanitas Educational. PIR. Maria. Margareta. Vasile Bizduna. Ghid pentru proiecte tematice. Ghid metodic al predarii limbii române în scolile cu învatamânt în limbile minoritatilor nationale. 2002 evaluare. 2006 . 1992 Negrut. 2000 Ionescu. Sándor. Mitu. Editura Eurodidact. Bucuresti.Bibliografie Pintilie. Florica. Cluj-Napoca. Florica. Bucuresti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful