P. 1
36805997_METODICA_ACTIVIT__ILOR_DE_EDUCARE_A_LIMBAJULUI_IN_INV___MANTUL_PRE_COLAR

36805997_METODICA_ACTIVIT__ILOR_DE_EDUCARE_A_LIMBAJULUI_IN_INV___MANTUL_PRE_COLAR

|Views: 447|Likes:
Published by Cristina Dinisoae

More info:

Published by: Cristina Dinisoae on Jun 27, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/05/2012

pdf

text

original

Cuprins Unitatea de învatare nr. 1 Metodica activitatilor de educare a limbajului în învatamântul prescolar 1. Specificul activitatilor de educare a limbajului ............................ ....................... 2 2.

Perspectiva interdisciplinara a învatamântului prescolar ........................ ............ 4 3. Metodica activitatilor de educare a limbajului .............................. ...................... 6 3.1. Jocul. Forma de activitate ludica în gradinita .............................. ........................ 7 3.1.a. Jocul didactic .......................................................... ............................................ 8 3.1.b. Structura jocurilor didactice ........................................... ...................................10 3.1.c. Jocurile didactice interdisciplinare .................................... ............................... 11 3.2. Memorizarea ............................................................... ...................................... 12 3.2.1. Memorizare activitate de predare ................ 13 învatare .................................

3.2.2. Memorizarea activitate de fixare ........................................ .......................... 15 3.2.3. Memorizarea activitate de verificare .................................... ....................... 15 3.3. Povestirea ................................................................ ..........................................16 3.3.1. Povestirile educatoarei ................................................. .....................................16 3.3.2. Povestirile copiilor .................................................... .........................................18 3.4. Lectura dupa imagini ...................................................... ................................... 22 3.5. Convorbirea ............................................................... ......................................... 24

Unitatea de învatare nr. 2 Metodologia instruirii si docimologie didactica 1. Precizari conceptuale ....................................................... ....................................... 27 Taxonomia metodelor didactice .................................................. ............................... 28 2. Metoda si obiectivele actiunii didactice .................................... ............................. 29 3. Învatarea si evaluarea ........................................................ ..................................... 32 3.1.Tipologia învatarii .......................................................... ...................................... 33 3.2. Semnificatia, functiile si tipologia evaluarii ............................ ............................ 33 3.3. Functiile evaluarii ....................................................... ..........................................34 3.4.Tipuri de clasificare ...................................................... .........................................34 3.5.Autoevaluarea .............................................................. ..........................................37 3.6.Evaluarea alternativa ...................................................... ........................................38 4. Didactica limbii si litareturii române ........................................ ............................ 39 Limbajul si dezvoltarea copilului .............................................. ................................ 39 Particularitatile copilului de vârsta scolara mica ............................... ........................ 39 Proiectarea didactica .......................................................... ....................................... 40 Programa scolara ............................................................... ........................................ 41 Planificarile calendaristice ................................................... ...................................... 41 Proiectarea lectiei ............................................................ ........................................... 43 Predarea - învatarea citit-scrisului la clasa a II-a ............................. .......................... 45

Etapa alfabetara / abecedara (clasa a II-a) .................................... .............................. 47 Predarea citit scrisului în limba româna ........................................... ....................... 48 Formarea capacitatii de lectura / citire ....................................... ................................ 53 Schema lectiei de literatura româna .............................................. ............................ 59 Bibliografie ................................................................... ...............................................60

Idealul educational este e xpresia aspiratiilor societatii. În conformitate cu acest curriculum. Învatamântul prescolar constituie: Prima forma de instruire si educare organizata.METODICA ACTIVITATILOR DE EDUCARE A LIMBAJULUI ÎN ÎNVATAMÂNTUL PRESCOLAR Specificul activitatilor de educare a limbajului Specificul activitatilor de ed. activitati recreative si de relaxare. Conditii optime pentru copiii de a se manifesta în mod activ. Dezvoltarea capacitatii copilului prescolar de a intra în relatie cu ceilalti copi i si cu adultii. în societate. a limbajului în gradinita este determinat de trei factori: . Particularitatile de vârsta ale copiilor . tinând cont de ritmul propriu. de unde se poate deduce necesitatea continuitatii în procesul instructiv-educativ. capacitatilor si aptitudinilor necesare activitatilor viitoare în scoala si. Caracteristicile limbajului Idealul educational (idealul pedagogic) reprezinta modelul dupa care trebuie format orice copil. Prima forma organizata de socializare a copilului. Curriculumul-prescolar traseaza urmatoarele obiective a le idealului educational: Asigurarea dezvoltarii normale si depline a copiilor prescolari. de nevo ile sale afective si de activitatea sa fundamentala jocul. capacitatea sa de socializare. Idealul educational . sistematica si competenta. activitati de dezvoltar e si . dirijati permanent d e cadre specializate. apoi. cu ajutorul educatiei. Stimularea copilului prescolar pentru dobândirea cunostintelor. În toate activitatile desfasurate în gradinita: activitati comune. orice tânar. prin valorifica rea potentialului fizic si psihic al fiecaruia. activitati la alegerea copiilor. învatamântul prescolar si clasele I si a II-a reprezinta ciclul achizitiilor de baza (fundamentale).

îsi formeaza deprinderea de a actiona la comanda. abilitatile achizitionate faciliteaza integra rea sociala a copilului si asigura continuitatea între cele doua etape ale sistemului de învatamânt. . gradinita contribuie la: Dezvoltarea capacitatilor senzoriale si perceptive prin reprezentarile memoriei si ale imaginatiei. Privita din aceasta perspectiva.. cu mediul natural si social. Dezvoltarea relatiilor cu ceilalti copii. apoi prin tran spunere în joc a comportamentului si actiunilor acestora.exersare a aptitudinilor individuale. îsi dezvolta capacitatea de comu nica verbal si nonverbal. Dezvoltarea motricitatii si a senzorial-perceptivitatii. etc. mergând pâna la participarea lor la activitatile adultilor. Perceperea realitatii pe cai emotionale si imaginative. îsi formeaza deprinderi intelectuale si motrice. învatamântul prescolar anticipeaza învatamântul din ciclul primar: cunostintele acumulate în gradinita. Dezvoltarea receptivitatii la actiunile adultilor întâi prin imitare. copiii rea lizeaza achizitii cognitive. de a stabil i relatii de cooperare cu educatoarea si cu ceilalti copii. Din punctul de vedere al largirii orizontului cognitiv si afectiv al copilului. activitati recuperatorii.

Tulburari ale ritmului de emisie. Desi în perioada scolara mica activitatea predominanta este învatarea. Se exerseaza structurile gramaticale corecte ale limbii. dar cu ajutorul logopedului aces tea pot fi ameliorate sau chiar eliminate. Jocul este activitate fundamentala la vârsta prescolara si se realizeaza fara nici un scop. În vorbirea prescolarilor apar fenomene ca: Dificultati de pronuntie a unor sunete. De la jocul legat de obiecte la vârsta prescolara mica. Acestea pot persista si în perioada scolara mica. Functie de adaptare la activitatea de învatare. auditii sau vizionari de filme. dar est e mai complex. care contribuie la: . la 15-20 minute la prescolarul din grupa mijlocie si la 40-45 de minute la prescola rul mare în joc. Functie de relaxare. la regulile jocului. care presupune adaptare la rol si la parte neri. ca placere gratuita. Se manifesta intens limbajul situational.Cresterea atentiei a carei concentrare sporeste de la 5-7 minute la prescolarul mic. Capata însa pondere jocul didactic. Toate aceste aspecte lingvistice faciliteaza învatarea citit-scrisului în clasa a do ua. ca: Functie formativa. încet se ajunge la jocul cu subiect si cu rol. Jocul ramâne o preocupare principala si la scolarul mic. are anumite functii. etc. jocul constituie o necesitate fundamentala si în aceasta etapa. Functie de dezvoltare psiho-motrica si Functie de satisfacere a trebuintelor de activitate. teatru pentru copii. Articulari alterate din cauza unor factori fiziologici sau psihici. Conduita verbala si afirmarea personalitatii fac progrese prin dezvoltarea capac itatii de exprimare verbala: Creste volumul vocabularului activ.

Dezvoltarea . Dezvoltarea . vointei unor trasaturi morale ca: perseverenta. cinstea... Dezvoltarea .. Dezvoltarea tea.. harnicia. etc. spiritului de observatie. Dezvoltarea .. spiritului de echipa.. atitudinii critice si autocritice. drepta .

Dezvoltarea flexibilitatii gândirii. îsi consolideaza cunostintele acumulate si deprinderile lor legate de acestea. Jocuri si activitati la alegerea copiilor. Activitatile interdisciplinare au un profund caracter formativ. Dezvoltarea sensibilitatilor copiilor. dezvoltarea rapida a stiintei si tehnicii. Pentru a satisface aceste cerinte. Concomitent cu desfasurarea acestor jocuri. învatamântul prescolar favorizeaza si permite activita ti interdisciplinare la toate formele de organizare ale acesteia. Interdisciplinaritatea nu complica procesul instructiv. Impune o metodologie specifica interdisciplinaritatii. În astfel de activitati copiii nu constientizeaza efortul in . ci duce la adâncirea si extinderea conexiunilor dintre discipline. contribuind la formarea unei noi atitudini fata de cunoastere . astfel se re alizeaza dezvoltarea deprinderilor de exprimare prin activizarea vocabularului. învatamântul de toate gradele. se poate face verbalizarea actiunilor. dupa preferintele lor. se pot corecta greselile si/sau tulburarile de comunicare depistate. ci dimpotriva: Impune redimensionarea granitelor disciplinare. trebuie sa se orienteze spre o formare interdisciplin ara a personalitatii umane. permite adap tarea individului la mutatiile vietii sociale. liber creative: Copiii repartizati pe arii de interes.2. precum si circulatia rapida a informatiilor impun o pers pectiva interdisciplinara în toate domeniile activitatii umane. Perspectiva interdisciplinara a învatamântului prescolar Complexitatea vietii sociale. Presupune o conceptie interdisciplinara si un sistem de organizare flexibil. Cere cadre didactice cu formatiune interdisciplinara. Un astfel de model educational este flexibil. 1. Prin structura si scopul sau. Copiii încep sa cunoasca viata si lumea sub aspectele lor variate prin transferul cunosti ntelor. explozi a informationala actuala. Însusirea tehnicilor de cunoastere stiintifica în perspectiva educatiei si autoeduca tiei permanente. Învatarea interdisciplinara contribuie la: Cultivarea atitudinilor creative. Prin acti vitate individuala sau cu grupuri mici. Interdisciplinaritatea nu exclude granitele disciplinare. Solicita planuri de învatamânt interdisciplinare.

culori (deci adjective). copiii trebuie sa fie stimulati sa descrie desenele sau picturile executate de ei. Aceasta verbalizare releva totodata perceper ea si denumirea corecta a componentelor desenului realizat. sensuri noi ale unor cuvinte cunoscute. lectura dupa imagini. Prin urmare. astfel se exersea za deprinderile de comunicare verbala. Astfel. pot însusi cuvinte noi. marimi. . din domeniul: stiintei: activitate matematica. arta plastica. dimensiuni. b) În activitati de educatie plastica. pentru ca aceste activitati sunt atractive pentru ei. copiii transfera cunostinte si deprinder i dobândite în alte activitati. a) În activitatile de educare a limbajului (povestire. forme.) se pot folosi continuturi specifeice diferitelor domenii. le satisfac necesitatile d e miscare si de cunoastere.telectual. convo rbiri. se dezvolta creativitatea si imaginatia lor. În astfel de activitati. cantitatea si ordinea obiectelor (numerale). În jocurile de creatie si de constructie. copiii exerseaza deprinderile d e comunicare. cunoasterea mediului. În activitatile de educare a limbajului obiectivul de referinta este îmbogatirea si activizarea vocabularului copiilor prin învatarea unor cuvinte care denumesc: însusiri. sa motiveze alegerea culorilor. educatiei estetice: muzica.

Cunostintele matematice îsi gasesc aplicare în jocurile de constructie în care se utilizeaza figuri geometrice. câte cuvinte contine o propozitie.c) Cunostintele dobândite la activitatile de matematica pot fi utilizate în activita tile de educare a limbajului. povestire. a pozitiilor spatiale ale unor obiecte. Activitati complementare pot fi: plimbari în parc. reproducerea unor poezii legate de tema. etc. câte silabe contine un cuvânt. are largi posibilitati interdisciplinare în activi tati cu tema: Anotimpurile (Primavara. . educatie plastica sau muzicala. 2. memorizare. Copiii t rebuie sa intuiasca forma. La prima tema se pot valorifica achizitiile de la activitatile de observare. de educatie estetica sau de educ atie fizica. animale. a formelor. etc. marimea.). culoarea. trebuie sa numere piesele necesare unei anum e constructii. numararea în ordine crescatoare sau descrescatoare a elementelor unei multimi (obiecte de îmbracaminte. se pot utiliza la aceste activitati chiar instrumente muzicale: copiii trebuie sa bata în toba. ploaia. Învatarea interdisciplinara este facilitata si de alte metode didactice în afara jocului didactic: convorbirea. sa apese cl apele unui pian-jucarie de tot atâtea ori. Convorbirea libera. Sarcinile didactice ce pot fi realizate de câtre c opii sunt: sesizarea caracteristicilor primaverii / toamnei. unde copiii pot observa natura. mimarea unor activitati specifice anotimpului. Toamna. etc. etc. ) Animalele domestice. de cunoastere a mediului. de exemplu. interpretarea unor cântece legate de acestea. glasul animalelor. d) În activitatile de lectura pe baza de imagini se pot realiza corelatii interdis ciplinare prin urmatoarele sarcini didactice: gruparea elementelor unui tablou dupa criteriile stabilite. betisoare de diferite lungimi si grosimi. etc. fiinte. executarea unor miscari ce redau fenomene ale naturii: vântul. plante. numararea culorilor. povestirea. problematizarea. prezentarea unor jocuri de copii legate de aceste teme. animalelor. Pentru crearea unei atmosfere relaxante si placute.

Se poate organiza un joc de miscare prin care copiii mimeaza gesturi sesizate. forme si zgomote din n atura. sesizeaza culori. etc. faciliteaza efortul intelectual si stimuleaza creativitatea copiilor. s e pot rememora cântece. . consolideaza deprinderi motrice. În concluzie: activitatile interdisciplinare asigura transferul cunostintelor asimilate la situatii noi. apropiate de viata. poezii legate de tema.recunosc aspecte specifice anotimpului.

de transmitere a gândurilor. Formarea capacitatii copiilor de a recepta diferite tipuri de limbaj . care are ca obiect studierea organizarii si desfasurarii procesului de învatamânt. Metodica activitatilor de educare a limbajului reprezinta aplicarea principiilor didactice la specificul acestui domeniu de cunoastere prescolari. Continutul. limbajul are un rol determinant în dezvoltarea personalitatii umane. Fiind principalul mi jloc de comunicare interumana. metodele si formele de organizare ale procesului didactic. numite ciclul de observare s i orientare. limbajul este în acelasi timp si factor de dezvoltare spiri tuala si de progres social. sentimentelor. Metodica studiaza si precizeaza: Scopul si sarcinile obiectului de învatamânt. Principiile si mijloacele învatarii acestuia. Locul si rolul acestuia în formarea culturala si profesionala a personalitatii. Metodica activitatilor de educare a limbajului Metodica este o disciplina a stiintelor pedagogice. Curriculumul prescolar prevede urmatoarele obiective-cadru. ca proces instructi-educativ. numite ciclul de dezvoltare.3. Dezvoltarea limbajului deschide perspectiva unei vieti spirituale bogate si ofer a posibilitatea copiilor de educare continua. obiective cu un grad înalt de generalitate: Formarea capacitatii copiilor de a asculta cu atentie un mesaj oral. în cadrul social: în învatamântul prescolar si în clasele I si a II-a. Prin urmare. limba este învelisul mat erial al gândirii. în mediul familial. limbajul se însuseste spontan. în clasel e IIIVI. la un anumit obiect de învatamânt. În primii ani de viata. Se afla în strânsa interdependenta cu dezvoltarea gândirii: stimuleaza dezvoltarea gândirii si arata nivelul si calitatile acesteia. Este o stiinta explicativa si totodata una normativa. apoi sistematic. ideilor si experientei de viata. empiric. în clasele VII VIII. educare a limbajului la Aparuta în cadrul comunitatii umane din nevoia de comunicare. considerate în curriculumul actual ciclul achizitiilor fundamentale. Formarea capacitatii copiilor de a recepta corect un mesaj oral.

adica performantele sub forma de comportamente observabile si masurabile obtinute pe parcursul procesului didactic.Formarea capacitatii copiilor de a exprima corect aceste mesaje. adica rezultatele asteptate. Obiectivele-cadru sunt transpuse în obiective de referinta. Orice activitate didactica trebuie sa aiba scopuri bine definite si obiective operationale. . progresia în achizitia de cunostinte si de competente de la un an de st udiu la altul. Obiectivele de referinta se realizeaza în functie de vârsta prescolarilor: el e sporesc în dificultate mergând de la grupa mica pâna la grupa pregatitoare.

adica asimilare si acomodare. Functie de descarcare a energiilor si de rezolvare a conflictelor afective.. de element odihnitor. joc de cuvinte. jo c de carti.... jocul dragostei. Jocul. a juca un joc mare (periculos). Capacitatea omului de a actiona în mod creativ în diferite situatii concrete de viat a. actionând constient si li ber în lumea imaginara pe care si-o creeaza singur.. . relaxator . manifestarea personalitatii. jocuri olimpice. Jocul este o activitate specific umana. Functie formativa si informativa. Jocul activeaza la copiii functii mintale si motrice: . joc de scena. actiunilor s i faptelor care semnifica altceva decât în realitate. jocul de-a scoala. jocul cu viata si cu moartea. se transpune într-o lume creata de fantazia si imaginatia sa . dominanta în copilarie. Jocul este o forma de manifestare a copilului si agent de transmitere a ideilor. a face jocul cuiva. e tc. În joc copilul se detaseaza de la realitatea obiectiva. Forma de activitate ludica în gradinita Jocul este o activitate umana constienta si are caracter universal. . Capacitatea de a opera cu simboluri. a eului la real. a obiceiurilor si traditiilor de la ogeneratie la alta. Functie de socializare a copilului.3. prin imitatie. Functiile secundare au rolul de divertisment. . cu semne atribuite obiectelor. a-si pune capul/viata în joc. . Substratul psihologic al jocului este asigurat de: Capacitatea omului de a transfigura realitatea în imaginar. Jean Piaget considera ca jocul este o modalitate de adaptare. permanent si polivalent.. ne dam seama de importanta acest uia în viata omului: joc de societate. El stabileste urmatoarele functii ale jocului: . a dica functie catartica. prin care copilul îs i satisface imediat. Functia principala este realizarea eului. Pornind din polisemia cuvântului joc. Functie de adaptare cea mai importanta se realizeaza prin asimilarea realului la eu si prin acomodare. propriile dorinte. joc de sah. .1. dupa posibilitati.

creativa si flexibila. are urmatoarele valente formative: Dezvolta spiritul de observatie si de investigatie al copilului. specifica învatamântului prescolar. prin elemente surpriza. care sunt libere si recreative. iar componenta joc se realizeaza prin modul de desfasurare. se realizeaza prin joc si prin activitati ocupationale. prin participarea tut uror copiilor în ritmul propriu. prin elemente de miscare si de relaxare.Notiunea de activitate ludica nu este sinonim cu jocul. Prin astfel de jocuri copii se apropie de activitatile zilnice. În gradinita. activitatile ludice se realizeaza prin: Activitati la alegerea copiilor. ci cu categoria de activ itate instructiv-educativa. Dezvolta gândirea logica. Componenta instructiv-educativa se realizeaza prin obiective le urmarite sistematic. practi ce. Se pot . Alte tipuri de activitati (de dupa-masa) Activitatile la alegerea copiilor. prin natura lui. centrata pe promovarea spiritului jocului. Activitati de învatare dirijata. Dezvolta memoria. Jocul. Formeaza conduita morala. Activitatile ocupationale se realizeaza la sugestia educatoarei sau din initiati va copiilor. Cultiva imaginatia.

. completeaza. aprofundeaza cunostintele si deprinderile dobând ite. a auditiilor si vizionarilor. Sa contribuie la socializarea acestora. Activitatile ludice din gradinita trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: Sa fie si sa se îmbine în mod armonios. creativitatea si vocatia cadrelor didactice din g radinita. joc de manipulare. introducerea unor noi elemente în jocul obisnuit al copiilor depind de competenta.realiza pe grupuri mici de copii. de imitare. de creatie. care sunt omogene si permite tratarea diferent iata a copiilor. care reprezinta odihna activa si exersarea anumitor capacitati fizi ologice. În învatamântul prescolar trebuie incluse si activitati complementare. sau pregatesc din punct de vedere psihologic urmatoarele activitati dirijate. Privind subiectul acestor activitati. jocuri libere. Largirea repertoriului ludic. Sa satisfaca necesitatile cognitive. afective si de miscare ale copiilor. activitati de dupa-amiaza. Activitatile de învatare dirijata (Comune sau obligatorii) au urmatoarele forme de realizare: Joc simbolic Joc cu reguli. Sa stimuleze creativitatea acestora. putem vorbi de: jocuri distractive. jocuri de miscare. a jocurilor de dramatizare. a jocurilor de miscare. Acesta activitati continua. Acestea se organizeaza dupa activitatile dirijate sub forma jocurilor distractiv e. Sa asigure independenta copiilor. Sa asigure integrarea copiilor în viitoarea activitate scolara. etc.

daca este utilizat în structura unei alte activitati obligatorii. Vizând caracterul informativ. le îmbogateste sfera de cunostinte.. Atentia si spiritul de observatie. .. Vointa. Jocul didactic i mplica urmatoarele procese psihice: . .. Prin joc didactic educatoarea are ocazia de a consolida.. Jocul didactice are: o componenta informativa si una formativa. de a preciza si de a ve rifica cunostintele copiilor. . Gândirea cu operatiile ei: analiza. Continutul jocului 2. . Memoria. sinteza. structura jocului didactic consta din: 1. Regulile jocului . Limbajul. generalizarea. Imaginatia.. Sarcina didactica 3.3. comparatia. Jocul didactic Jocul didactic este o activitate dirijata în gradinita. dar si o metoda didactica..1.a. .

Exersarea capacitatilor si proceselor psihice atentie memorie . Omul si viata sociala înfatisarea (corpul omenesc) activitate în familie si în societate comportamente obiecte de îmbracaminte obiecte de toaleta jucarii alimente profesii mijloace de transport b. Exista însa si jocuri care au ca sarcina achizitionarea de noi cunost inte referitoare la culori. Cntinutul jocului didactic are o tematica variata: a. Limbajul (jocurile de limbaj) aspect fonetic lexic structura gramaticala d.4. la orientarea în spatiu si în timp. la relatii dimensionale. etc. Continutul jocului reprezinta cunostintele. Actiunile de joc 1. în functie de care jocul are menirea de a le consolida si de a le verifica. în marea lor majoritate asimilate anterior. în grade diferite. Natura anotimpurile fenomene ale naturii animale plante c.

antrenarea memoriei. reglementeaza distribuirea rolurilor si relatiile dintre copii.gândire. ele dinamizeaza participarea s i favorizeaza realizarea performantelor. stimuleaza manif estarile comportamentale ale participantilor la joc. 4. Jocul didactic are si valente educative ca: . reconstituirea. 3. Sarcina didactica este problema intelectuala centrala pe care copiii trebuie sa o rezolve. exersarea limbajului. Ele antreneaza copiii la o a ctivitate intelectuala care nu se constientizeaza ca efort. Caracterul formativ al jocului didactic consta în: exersarea si perfectionarea senzatiilor si a perceptiilor. comparatia. Ele arata cum trebui e rezolvata o problema. 2. dezvoltarea gândirii. Actiunile de joc (elementele sau procedeele de joc) sunt miloacele prin care jocul devine o actiune placuta. distractiva si relaxanta. prin ele se expri ma cerintele care dirijeaza actiunile copiilor. Ea declanseaza operatii intelectuale precum: recunoasterea. Sarcina didactica se concretizeaza prin regulile de joc. indica actiunile de joc si succesiu nea lor. etc. caile de organizare ale actiunii ludice. descrierea.

mai ales prin respectarea regulilor. spirit disciplinat.1. car e trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: accesibilitate. acest ia învata conduita civilizata. valoare artistica. jocul didactic impune urmatoarele: proiectarea judicioasa. simplitate. se realizeaza o forma de socializare a copiilor. vizibilitate din orice pozitie.influenteaza comportamentul copiilor. respectarea partenerului. procurarea si/sau confectionarea materialului didactic necesar si adecvat.. claritate. În functie de acestea trebuie alese si materialele didactice. etc. adecvare la continutul jocului.b. într-o succesiune de activitati care asigura însusirea cunostintelor ce vizeaza continutul jocului. Cerintele jocului didactic sunt: rezolvarea corecta a sarcinilor. Structura jocurilor didactice Ca activitate didactica dirijata. atractivitate. Selectarea jocului se face în functie de obiectivele propuse si de caracteristicil e grupei de copii. 3. puterea de stapânire.Organizarea jocului: presupune asigurarea unui cadru adecvat continutului jocu lui si . spirit critic si cooperant. Etapele jocului didactic sunt urmatoarele: 1. cunoasterea tuturor aspectelor ale jocului.

actiunilor copiilor. Totodata acum se face pregatirea si antrenarea copiilor pen tru jocul ce urmeaza. 2.Desfasurarea jocului contine o serie de secvente în care este prezentat jocul, s e realizeaza familiarizarea copiilor cu jocul si antrenarea lor la o participare a ctiva, efectiva. Principalele momente organizatorice ale desfasurarii jocului sunt: a) Introducerea în activitate consta în: captarea atentiei copiilor, utilizându-se un element surpriza, o noutate, un scurt dialog care le mobilizeaza imaginatia, o j ucarie care va avea rol specific în desfasurarea propriu-zisa a jocului. b) Familiarizarea copiilor cu jocul are urmatoarele obiective: trezirea interesului copiilor pentru joc, pentru tema abordata; altfel spus treb uie sa se creeze o motivatie pentru joc, prezentarea si intuirea materialului didactic, prezentarea si întelegerea sarcinilor didactice si a regulilor jocului, care este conditie de baza pentru buna desfasurare a jocului si pentru realizarea sarcinilor didact ice; întelegerea succesiunii elementelor jocului. Metodele de însusire a jocului difera în functie de grupa de vârsta, de complexitatea jocului, de experienta copiilor si de sarcinile didactice. În practica pedagogica cel mai frecvent se utilizeaza doua procedee de însusire a jocului didactic: a) Cea mai simpla modalitate, folosita ma i ales în grupa mica, este actiunea, adica explicarea si demonstrarea jocului prin desfasurarea lui efectiva. Aceasta modalitate se numeste calea inductiva a însusirii jocului. b) Calea deductiva presupune explicarea prealabila a jocului, a

sarcinilor didactice, a regulilor jocului si a actiunilor în succesiunea lor. Aces te explicatii trebuie sa fie simple, clare si concise. Demonstratia se poate face c u ajutorul unor copii sau cu grupa întreaga. c) Etapa principala a jocului didactic este desfasurarea propriu-zisa a acestuia . Desfasurarea jocului si performantele copiilor demonstreaza gradul de întelegere a regulilor, nivelul de cunostinte anterioare ale copiilor, capacitatile intelectu ale si abilitatile motrice ale lor. Pe parcursul desfasurarii jocului educatoarea trebu ie sa urmareasca: gradul de îndeplinire a actiunilor în succesiunea lor normala, gradul de respectare a regulilor, rezolvarea rapida a sarcinilor didactice, activizarea tuturor copiilor dupa posibilitatile lor, îmbinarea elementelor de joc cu sarcinile didactice, stimularea spiritului de independenta al copiilor, asigurarea unui ritm vioi, pe o atmosfera relaxanta, antrenarea unor copii la conducerea jocului. Jocul didactic poate fi eficientizat prin urmatoarele posibilitati: introducerea unor elemente noi de joc, complicarea jocului cu sarcini mai complexe, cu un grad mai înalt de dificultate, prezentarea unor materiale didactice suplimentare, introducerea unor reguli noi, organizarea unei întreceri, utilizarea fiselor de lucru independente. Ca modalitate de asigurare a întelegerii corespunzatoare a jocului, se poate introduce înainte de desfasurarea propriu-zisa a jocului si un joc de proba. Jocul de proba trebuie sa fie însotit de explicatii si indicatii care vor servi desfasurare a corecta a jocului propriu-zis. 3. Încheierea jocului didactic În acest moment se rezolva unele sarcini de sinteza, se reproduce sau se audiaza un text literar, un cântec, o poezie. Se pot îndeplini actiuni legate de tema: închide rea magazinului, sosirea sau plecarea într-o excursie, la o expozitie, la teatru de pa

pusi, etc. Tot acum se fac aprecierile frontale si individuale, etc. Devine tot mai evidenta necesitatea organizarii si desfasurarii jocurilor didactice cu continuturi si sarcini didactice interdisciplinare. Acestea accentu eaza latura formativa a jocului, sporesc atractivitatea si faciliteaza antrenarea pro ceselor psihice.

3.1.c. Jocurile didactice interdisciplinare

Jocul didactic interdisciplinar este o activitate în care se îmbina sarcini didactice din diverse domenii de cunoastere, axata pe învatare, în conditii relaxant e, fara constientizarea unui efort intelectual din partea copiilor. În jocul didactic interdisciplinar se realizeaza conexiuni interdisciplinare, se transfera cunosti nte si deprinderi însusite într-un domeniu înt-altul. De exemplu: la activitati de cunoastere a mediului se pot realiza educarea limbajului, educatie muzicala, educatie plastic a, etc. O simpla utilizare a unor cunostinte din diferite domenii nu constituie înca activitate interdisciplinara. Interdisciplinaritatea presupune o restructurare a cunostintelor, aplicarea informatiilor în actiuni utilitare, în generalizari si abst ractizari. Eficienta jocului didactic interdisciplinar consta în: stimularea interesului pentru cunoastere prin corelarea diferitelor discipline;

Memorarea involuntara (neintentionata) este o forma de memorare prin care . cresterea capacitatii de aplicare practica a cunostintelor. a cauzalitatii.a. Memoria prescolarilor se caracterizeaza prin: . Memorarea poate fi: 1. 2.2. Mare plasticitate. a creativitatii. Bazându-se p e gândire logica. a imaginatiei si origina litatii actiunilor copiilor. Usurinta memorizarii. memoria sta la baza procesului de învatare. Mecanica si logica în functie de gradul de întelegere a informatiilor retinute. Tendinta memorarii pasive. 1. . priceperi si deprinderi.facilitarea realizarii sarcinilor didactice prin elementele de joc care creeaza motivatia învatarii. Caracterul concret intuitiv. preîntâmpinarea monotoniei si a plictiselii. . pastrarii si reproducerii celor cu rezonanta afectiva p entru el...b. Memorarea mecanica consta în fixarea. Memorizarea Memorizarea este o activitate de educare a limbajului a carei valoare formativa se centreaza pe dezvoltarea memoriei logice voluntare a copiilor în corelatie cu procesele psihice ale vârstei lor. . faza de retinere (pastrare) si faza de reactivare (actuali zare) cu cele doua momente: recunoasterea si reproducerea.a. Memorarea logica presupune întelegerea relatiilor rationale. Involuntara si voluntara în functie de existenta/inexistenta vointei. a legilor referitoare la cunostintele procurate si înmagazinate în memorie. 2.. întelegerea logica a unor fenomene stiintifice... Memorarea este deci procesul psihic care consta în înregistrarea si retinerea în memorie a informatiilor primite din lumea înconjuratoare. conservarea si reproducerea cunostintelor fara prelucrarea lor. favorizarea dezvoltarii gândirii logice. memorarea logica realizeaza asociatii între date si le integreaza în sisteme de cunostinte. Alaturi de gândire. involuntare. intentiei de memorare. 1. 3. fara cunoasterea cauzalitatilor si fara încheg area cunostintelor într-un sistem. . a unor aspecte de viata. Memoria este un proces psihic care are urmatoarele trei faze succesive: faza de achizitie (memorare).

Este selectiva: reactualizeaza doar ceea ce este în concordanta cu preocuparile .. Este situationala: în concordanta cu particularitatile situatiilor si cu starea subiectului. . doar forta de impresionare a continutului de memorat si proprietatile sensibile ale acestuia constituindu-se în factorii motivationali ai memorarii.elementele perceptive sunt retinute fara a exista vreo intentie expresa în acest s ens. sau datorita uitarii. .. în contradictie cu cea involuntara.. . ci se schimba în functie de personalitatea subiectului. 2. dorintele si interesele subiectului care memoreaza. este o activit ate orientata constient spre realizarea unui obiectiv. Este activa / pasiva. fara un efort intelectual exc esiv. Memorarea are functie reflectorie si are urmatoarele caracteristici specifice: . .b. Este relativ fidela: nu este o copie a realitatii.. se caracterizeaza prin prezenta intentiei de fixare a cunostintelor. Memorarea voluntara (intentionata).

Dezvoltarea auzului fonematic al copiilor. de exemplu: împartirea textului în unitati logice. cuvinte.1. cele trei tipuri de activitati de memorizare nu sunt distincte. .. . . stimuli: obiecte concrete.. Activitati de predare învatare.. a corectitudinii reproducer ii. orientate spre o conservare temeinica a celo r transmise la activitati de predare învatare si spre dezvoltarea deprinderii de reproducere corecta. Dezvoltarea memoriei voluntare prin comunicarea unor obiective urmarite. prin însusirea unor scheme mnemice.. Scopul memorizarii consta în: . Dezvoltarea gândirii logice a copilului. rationala si constienta.Memorizare activitate de predare învatare În învatamântul prescolar. Activitati de verificare a însusirii cunostintelor. Dezvoltzarea capacitatii de în magazinare si de reproducere a cunostintelor. etc. Dezvoltarea atentiei si a puterii de concentrare.. . Este inteligibila: întelegerea celor memorate si reactualizate. 2. Este mijlocita: pentru a fi o fixare temeinica si o reproducere cât mai corecta . Astfel. asociati i de gânduri. prin constientizarea unui efort intelectual minim necesar pentru fixare. aceasta caracte ristica releva interdependenta dintre memorie si gândirea logica. gândul. . întelegerea acestora. .. 3. . Activitati de fixare (repetare). putem vorbi de: 1..2.. scheme mnemice. Pentru facilitarea memorarii se folosesc scheme rationale. constienta si expresiva.. Sensibilizarea copiilor la expresivitatea limbajului prin însusirea unor cuvint e si expresii cu valoare emotiva. asocierea acesto ra cu unitati logice deja fixate.. 3. Formarea si dezvoltarea deprinderii de a recita corect si expresiv. necesita anumite instrumente. ci apar sub forma activitatilor mixte: într-o activitae de predare-învata re a unei pozii se face si o secventa de fixare si consolidare a unor memorizari ante rioare. . Tipurile de activitati de memorare sunt întotdeauna determinate de sarcinile didactice propuse si urmarite. asocierea materialului intuitiv.

care cuprinde doua secvente didactice: Secventa I: se constientizeaza în copii ca vor învata o poezie. cu sentimentele exprimate. Organizarea activitatii: . li se spune scopul învatarii pentru crearea motivatiei si p entru întretinerea atentiei lor voluntare. etc. Introducerea copiilor în tematica activitatii: prin reactualizarea si precizare a reprezentarilor si a cunostintelor implicate în textul poeziei. asezarea corespunzatoare a mobilierului. li se spune titlul poeziei si autorul ei. Desfasurarea activitatii. Etapele activitatii de predare-învatare în cadrul memorizarii sunt: 1. asigurarea materialului didactic). dialog. 2. conversatie. (curatenie. Se pot folosi jucari i.înrudite cu tematica respectiva. aerisir e. . dar se cere si o verificare a cunostintelor asimi late anterior. Aceas ta se face în functie de vârsta de grupa si de complexitatea poeziei.asigurarea unui cadru adecvat. lectura dupa imagini.) copiii trebuie sa f ie familiarizati cu continutul de idei al poeziei. Aceasta secventa are urmatoarele momente organizatorice: a. prin metode variat e (povestire.

psihologice si gramaticale.obiecte. Pe lânga materialele didactice folosite. sa creeze emotie copiilor pentru a le motiva memorizarea. pentru . Expresivitatea recitarii-model se realizeaza prin: schimbarea tonului vocii. Dupa recitarea-model a educatoarei. tablouri adecvate. descoperirea trairilor afective. cele complexe pe unitati logice. utilizându-se cuvintele din text pentru a facilita întelegerea textului. Aceasta repetare a unitatilor anterioare contribuie la fixarea corecta a lor si este premisa memorizarii logice a poeziei. accente si pauze logice. cu ajutorul educatoarei. contribuind totodata la dezvoltarea memoriei logice a copiilor. sa fie expresiva. ilustratii. Atentie: nu întotdeauna o strofa contine o unitate log ica! Învatarea pe unitati logice se face în mod succesiv. accesorii care pot sugera tema poeziei. receptarea se poate asigura printr-o convorbire scurta pe baza de imagini. numai dupa ce au fost recitate unitatile logice anterioare. În activitatile cu prescolarii aceasta recitare se face numai individual. un rol deosebit îi revine recitar iimodel a poeziei de catre educatoare. Cele simple se memorizeaza global. fixarea si reproducerea p oeziei. În cazul poeziilor simple sau a poeziilor descriptive. În functie de continutul si gradul de dificultate al poeziei. Recitarea-model trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: sa fie clara. casete audio video. când se realizeaza audierea (ascultarea). Familiarizarea copiilor cu textul literar: se face în functie de accesibilitate a. iar a doua recitare-model favorizeaza întelegerea textului poeziei. b. complexitatea textului. respectarea ritmului poeziei. diapozitive. a sentimentelor exprimate si a muzical itatii versurilor care-i îndeamna la memorizare. urmeaza recitarea copiilor. aceasta se face în întreg ime (învatare globala) sau pe unitati logice. Secventa a II-a: predarea învatarea propriu-zisa a poeziei este veriga principala a activitatii. Prima recitare-model creeaza emotia necesara învatarii. utilizarea unei mimici si gesticulatii adecvate. sa fie însotita de mimica si gesticulatie corespunzatoare. desen e. etc.

daca poezia are versuri-refren sau versuri care sugereaza ecouri. recitarea selectiva. gradul de expresivitate s i gradul de întelegere a poeziei. greselile de pronuntie. aprecieri pozitive individuale. trebuie stimulat prin aplauze. a unor versuri. onomatopee. . Pentru dezvoltarea dictiei si pentru evidentierea frumusetii limbajului se pot intreprinde urmatoarele demersuri. etc. procedee: analiza. Cel care recita. sa reproduca versuri cu ajutorul educatoarei pe baza materialului intuitiv. autorul poeziei.a urmari pronuntia copiilor. ca posibilitate de verificare a întelegerii textului si a con cretizarii memorarii. Recitarea colectiva se poate util iza doar la încheierea activitatii. Recitarea colectiva nu permite acest control perma nent si curent pentru fiecare copil în parte. În recitarea individuala copilul trebuie sa spuna titlul. îmbinarea recitarii individuale cu recitarea colectiva în conditiile stabilite mai îna inte. fidelitatea reproducerii. etc. împreuna cu copii. În activitatea de consolidare a memorarii se pot utiliza procedee ca: recitari pe roluri. întreceri între grupuri de copii. prin înregi strarea vocii pe caseta pentru reascultare. Cei mai buni sa fie selectionati pentru dife rite concursuri de recitari. fidelitatea repro ducerii la fiecare copil nu pot fi urmarite si corectate.

mimarea unor stari sufletesti.2. cu urmatoarele secvente: a. utilizându-se dif erite procedee si demersuri metodologice. reamintirea poeziei ce va fi repetata. etc. 3. reproducerea unor onomatopee sau sunete din natura. Memorizarea activitate de fixare Ca forma de activitate dirijata în gradinita. Încheierea activitatii: obiectivul prioritar este fixarea cunostintelor predate prin diferite procedee care sustin interesul copiilor pentru poezie: intonarea unui cântec cu tema asemanatoare. utilizându-se recitarea individuala în combinatie cu recitarea .folosirea unor elemente de joc pentru a releva ritmul si rima poeziei. Desfasurarea activitatii. Încheierea activitatii În functie de creativitatea si vocatia educatoarei. b. fiecare moment al activitatii poate fi atractiva si relaxanta pentru copii. aunei casete audio. 3.video. 3. Importanta este atragerea copiilor la o participare efectiva voluntara. Fixarea cunostintelor: . Structura acestei activitati cuprinde: 1. apercieri individuale stimulative. are ca scop asigurarea unei memorari temeinice a textului literar si consolidarea deprinderii de a recita co rect si expresiv poezii. 2. redarea prin desen a unor momente din textul poeziei.reproducerea poeziei de catre copii. miscari si sunete ale fenomenelor naturii. Introducere în activitate cu urmatoarele momente structurale anuntarea activitatii. executarea unor miscari imitative. folosirea unui disc.2. Organizarea activitatii vezi capitolul anterior. etc.

Organizarea activitatii vezi subcapitolul 3. cu audierea unor fragmente recitate de copii si înregistrate pe CD sau benzi magne tice.2. ad ica: prezentarea unui fragment dintr-o poezie. cu alternarea recitarii cu mimarea unor miscari.colectiva (în cazul refrenelor) si cu recitarea pe roluri. Introducerea în activitate aceleasi procedee ca si la fixarea cunostintelor.1. prezentarea continutul de idei al unei poezii. . Structura acestor activitati se bazeaza pe momentele organizatorice ale celorlal te doua forme de memorizari.Memorizarea activitate de verificare Aceasta forma de activitate are ca scop verificarea calitatii memorizarii si a deprinderii de a recita corect si expresiv poeziile însusite anterior. În aceasta ac tivitate se verifica numai poeziile însusite temeinic pe parcursul activitatilor anterioare . 1. 2. cu recitarea selectiva.2. 3. poezii care pot fi grupate tematic sau selectate pentru diferite serbari. Desfasurarea activitatii are urmatoarele secvente: a. cu audierea unor melodii legate de text. cu cerinta ca copiii sa recunoasca tit lul si autorul poziei. cu cerinta recunoasterii titlului si autorului poziei.3. prezentarea sau mimarea unor imagini ce reamintesc copiilor de o anumita poezie.

scurta convorbire pe marginea unei poezii ce le-a placut mai copiilor, cu cerint a recunoasterii titlului si autorului poeziei respective. b. Verificarea memorarii Scopul primordial al acestei secvente este verificarea reproducerii corecte si expresive a textului literar. La început vor spune poezia cei care se prezinta de bunavoie, dupa care sunt atrasi si ceilalti copii care sunt mai pasivi. Se pot f olosi diferite procedee de recitare: recitare în lant, pe roluri, recitare selectiva sau alte procedee în functie de creativitate educatoarei. Se poate organiza adevarata compe titie, care stimuleaza spiritul de competivitate al copiilor. 3. Încheierea activitatii Expresiile si/sau structurile artistice ale poeziilor pot intra în vocabularul act iv al copiilor prin memorizarea lor. Cu acest scop, educatoarea trebuie sa evidentieze frumusetea acestor expresii datorate muzicalitatii si originalitatii lor. De rec omandat ca în aceasta secventa sa se utilizeze un instrument muzical, sa se cânte o melodie leg ata de tema, etc.

3.3. Povestirea

Povestirea este una dintre cele mai îndragite activitati dirijate din gradinita ca re satisface nevoia de cunoastere si de afectivitate a copiilor, le stimuleaza imag inatia si le creeaza cadrul optim de comunicare. Ca activitate specifica învatamântului prescolar si clasei I din scolile cu predare în limba maghiara, povestirea dezvolta urmatoarele procese psihice: .. Gândirea logica datorita descoperirii succesiunii logice a evenimentelor din povestire; .. Memoria voluntara prin fixarea desfasurarii evenimentelor si prin redarea lor în succesiunea lor logica cu ajutorul educatoarei si al mijloacelor didactice utili zate; .. Imaginatia prin crearea unor imagini noi în baza prelucrarii reprezentarilor si a

experientei cognitive anterioare; .. Limbajul ca mijloc fundamental de comunicare. Limbajul si gândirea se interactioneaza, se constituie ca ca unitate între comunicational (transmitere de informatii) si cognitiv. Gândirea se dezvolta având ca suport limbajul, iar nivelul de dezvoltare al limbajului reflecta nivelul de dezvoltare al gândirii. .. Atentia datorita careia copiii memoreaza numele personajelor, fragmente ale povestirii, retin succesiunea evenimentelor, trasaturi comportamentale ale personajelor, etc.

În gradinita si în clasele primare se utilizeaza doua tipuri de povestiri: Povestirile educatoarei (învatatorului) Povestirile copiilor

3.3.1. Povestirile educatoarei

Sunt expuneri ale unor opere literare (povesti, povestiri) realizate de catre educatoare cu întreaga grupa, ca activitate obligatorie sau în timpul jocurilor sau activitatilor alese de catre copii. Prin continutul lor, aceste opere literare c ontribuie la largirea sferei de cunostinte ale copiilor prin : urmarirea atenta a continutului operei respective;

urmarirea si descoperirea trasaturilor si comportamentelor personajelor; descoperirea relatii lor dintre personaje. Povestirile educatoarei contribuie totodata la familiarizarea copiilor cu struct ura limbii, cu bogatia si expresivitatea ei; îsi însusesc cuvinte si expresii noi, plast ice, constructii ritmate si rimate, zicale, proverbe si structuri gramaticale corecte . Povestile si basmele povestite copiilor au valoare formativ-educativa, contribui nd la formarea unor trasaturi etice si morale. Copiii îsi aleg modele de comportament si de viata, cunosc întruchiparile binelui si ale raului.

Povestile si povestirile au o tematica variata: .. Lumea copiilor si viata adultilor; .. Povesti si povestiri despre vietuitoare; .. Povesti în care elementele reale se îmbina cu cele fantastice. Tematica operelor literare prezentate copiilor prin povestire se diferentiaza de la o grupa de vârsta la alta grupa. Astfel, la grupa mica povestirile trebuie sa fie sc urte, accesibile, sa dezvolte afectivitatea copiilor si sa dezvolte stari si manifesta ri comportamentale pozitive. La grupa mijlocie povestirile îi pot familiariza pe copi i cu diferite aspecte ale vietii, iar la grupa mare/pregatitoare povestirile devin ma i complexe, au ca scop sesizarea diferentelor dintre real si ireal, exersarea capa citatii de comunicare a copiilor.

Structura activitatii de povestire

Aceste activitati trebuie planificate în conformitate cu finalitatile didactice pr opuse de educatoare pe parcursul unui an de învatamânt si trebuie esalonate în relatie cu celelalte activitati de dezvoltare a limbajului. Trebuie selectate judicios cont inuturile în functie de obiectivele-cadru si de referinta. Pe lânga planificarea calendaristica , pregatirea activitatii de povestire mai cuprinde: stabilirea obiectivelor; selectarea continuturilor;

un cadru din povestire. stabilirea pasajelor de memorat. pregatirea materialului didactic.Expunerea povestii / povestirii de catre educatoare: anuntarea titlului si a autorului povestii/povestirii. Desfasurarea activitatii. identificarea trasaturi lor personajelor. 2. care cuprinde: asigurarea cadrului adecvat povestirii. care se compune din mai multe secvente: a. marionete. Metodele si procedeele propuse spre utilizare trebuie sa fie variate: în functie de vârsta copiilor. b. Se pot utiliza jucarii. Etapele activitatii de povestire sunt: 1.studierea atenta a textului literar de povestit si adaptarea acestuia la particu laritatile de vârsta ale copiilor. papusi. desene. Organizarea activitatii.Introducere în activitate este o parte foarte importanta pentru succesul povesti rii. pregatirea si expunerea materialului didactic si a mijloacelor audio-vizuale. tablouri sau ilustratii mai a les atunci. alcatuirea planului povestirii: succesiunea episoadelor. când copiii trebuie pregatiti pentru întelegerea cât mai profunda a continutul ui. Captarea atentiei copiilor influenteaza în mod hotarâtor realizarea obiectivelor propuse. de complexitatea continutului. siluete . .

pentru a crea starea emotionala corespunzatoa re continutului. educatoarea trebuie sa arate copiilor imagini ce sugereaza diferite momente ale continutului. Expresivitatea expunerii se obtine prin: modularea vocii. . educatoarea poate face trimit eri la povesti cu mesaj asemanator. mijloace intuitive si imitative adecvate. psihologice si gramaticale. papusi. Pentru realizarea acestei integrari. facilitând astfel asimilarea acestuia. tre buie sa se adapteze stilului autorului. respectarea pauzelor logice. integrarea noilor cunostinte în sistemul celor însusite anterior prin realizarea transferului. Educatoarea trebuie sa se transpuna în rolul personajelor despre car e povesteste pentru a transmite permanent emotii copiilor. machete. Redarea prin desen. schimbarea intonatiei în functie de continutul povestit. mimica si gestuculatie adecvate. Mimarea unor gesturi si actiuni ce definesc unele personaje preferate de copii. a unui personaj sau a unui eveniment care i-a impresionat din continutul ascultat. utilizarea materialelor didactice: marionete. repetitii. cu conditia ca aceasta sa nu îngreuneze întelegerea continutului. sau sa foloseasca alte mijloace. sa mânuias ca marionete sau diferite siluete. la alegere. Expuner ea trebuie sa se desfasoare într-un ritm normal. trebuie sa f ie expresiva pentru a mentine treaz interesul copiilor si pentru a asigura motivati a învatarii.Încheierea activitatii are ca scop fixarea continutului povestirii/povestii si s e realizeaza prin: retinerea momentelor principale (pe baza de întrebari si imagini intuitive) fara i ntentia repovestirii continutului. etc Expunerea poate alterna cu dialoguri scurte adresate copiilor pentru a le sonda opiniile sau a le întretine atentia. nici precipitat. Pe durata expunerii. 3. cu personaje sau întâmplari asemanatoare. papusi.expunerea continutului trebuie sa fie clara si accesibila copiilor. schimbarea ritmului vorbirii pe parcursul expunerii. nici prea lent. jucarii.

ei readu. Copiii trebuie: sa redea întâmplari reale sau imaginare în succesiunea lor. sa aprecieze fapte ale acestora. memoria si capacitate a de comunicare libera a copiilor. sa desprinda trasaturi ale personajelor. continutul unui text spus de catre educatoare. povestiri create de copii. considerat model si sa-si motiveze alegerea. sa comunice gânduri si sentimente legate de personaje si întâmplari.3. Repovestirea Prin aceasta forma de povestire se dezvolta gândirea logica. Povestirile copiilor Povestirile copiilor se realizeaza în doua forme: A.2. sa aleaga personajul preferat. În repovestire contributia proprie a copiilor este restrânsa.3. adica de: . mai simplu s au mai dezvoltat. repovestire B. Reusita repovestir ii depinde de gradul de întelegere si însusire a povestirii de catre copii. A.

pe scurt. Repovestirea integrala unul sau doi copii realizeaza repovestirea integrala. cât si povestirile create de educatoare se pot realiza în forme diferite: a. planul este mai simplu sau mai complex. cu atât povestirea devine mai libera. c. Atât reproducerea unui text literar. daca este cazul. Repovestirea pe baza unor tablouri / ilustratii ce redau episoadele întâmplarii d in povestire. 2. b. b. Repovestirea pe baza unui plan verbal corespunzator fragmentelor logice ale povestirii. Introducere în activitate prin anuntarea titlului si autorului povestirii. Educatoarea expu . Repovestire pe baza unui text citit. Repovestirea copiii trebuie sa repovesteasca evenimentele pe baza unor tablouri / ilustratii ce readu câte un episod important din continutul povestirii. a. Repovestirea pe baza unor tablouri / ilustratii ce readua episoadele principa le ale povestirii Aceasta forma de activitate contine urmatoarele secvente: 1. d. Planul verbal poate avea forma de întrebari.însusirea constienta si însusirea temeinica a povestirii. Repovestire libera. În functie de grupa de vârsta. 4. Educatoarea trebuie sa realizeze în prealabil un plan accesibil si succint. copiii pot fi solicitati sa completeze expunerea. a continutului povestirii 3. Primele doua forme ale repovestirii ofera copiilor puncte de sprijin în povestirea lor.Repovestire pe baza unui plan verbal corespunzator fragmentelor logice ale povestirii Acest tip de repovestire face trecerea spre povestirea libera. Expunerea. ce delimiteaza sec ventele povestirii. cu cât se vor folosi mai mul te tablouri/ilustratii. accesibile copiilor.

care înfatiseaza locul de desfasurare a actiunii. expunerea unei machete sau a unui decor. prezentarea unui personaj din povestire/poveste. pe baza unui plan verbal elaborat de catre educatoare în prealabil. Povestirile scurte pot fi redate de catre un singur copil. iar cele ma i lungi prin doi-trei copii Etapele acestei activitati sunt: 1. audierea unui fragment din povestire/poveste. Desfasurarea activitatii Introducerea în activitate consta: prezentarea unor imagini din textul ce urmeaza a fi repovestit. presupune asigurarea unui cadru adecvat si pregatirea . Repovestirea continutului . pe care copiii t rebuie sa le recunoasca si sa spuna titlul si autorul lui. 2.se realizeaza pe fragmente.ne planul verbal pe baza caruia copiii repovestesc. Organizarea activitatii materialului didactic. La grupa mare si cea pregatitoa re se pot solicita detalii semnificative. unele întrebari pot solicita explicatii si apr ecieri ale faptelor.

educatoarea îi ajuta pe copii sa descopere frumusetea limbii literare. Pentru copii este dificil sa asculte cu atentie lectura unui text lung. Prin întrebari si raspunsuri. B. Povestiri Povestire Povestire Povestire create pe baza unui sir de ilustratii cu început dat pe baza unui plan dat dupa modelul educatoarei. c. Demersul didactic urmator este desprinderea / întelegerea mesajului povestirii. Povestirile create de copii Povestirile create de copii au valoare formativa. Dupa citirea textului. b. Concomitent cu prezentarea textului literar se face si semantizarea cuvintelor s i/sau expresiilor necunoscute de copii. cu personaje si mesaje asemanatoare.Repovestire pe baza unui text citit Prin lectura expresiva a unui text dintr-o povestire/poveste. Ei repovestesc în functie de preferintele lor si d e receptarea afectiva a evenimentelor. se reco manda recitirea integrala (daca textul nu este prea lung) sau partiala a acestuia. . de aceea educat oarea trebuie sa selecteze un text scurt. În încheierea activitatii se pot reactualiza alte texte literare cu tematica asemanatoare. sa le capteze atentia. macar prin simpla reamintire a titlului si autorului acestora. ca raspunsul copiilor sa ne se rezume la raspuns afirmativ ( da ) sau negativ ( nu ). d. care sa le suscite interesul. Totusi. este necesar sa se acorde atentie succesiunii logice a evenimentelor si exprimarii clare si corecte. re desprind personajele si trasaturile lor demonstrate prin fapte sau vorbe. c. a exprimarii fluente si c orecte. se stabilesc mementele principale ale actiunii. le dezvolta interesul pentru cart e. la dezvoltarea imaginatiei. Repovestire libera Acest tip de repovestire presupune o mai bogata imaginatie si capacitate de comunicare din partea copiilor. educatoarea accesibilizeaza întelegerea lui prin prezentare a unor materiale didactice simple si accesibile.c. Întrebarile trebuie formulate astfe l. fiindca contribuie la dezvolta rea gândirii logice si creative. Dupa familiarizarea cu textul literar. Povestirile acestea se pot realiza sub diferite forme: a.

având urmatoarele secvente: . Ilustratiile trebuie sa sati sfaca urmatoarele cerinte: sa fie simple si accesibile copiilor. Povestire a trebuie sa contina evenimentele în succesiunea lor logica. personajele. Organizarea activitatii pregatirea cadrului optim si a materialului didactic. a. sa fie necunoscute copiilor. sa prezinte momente esentiale în succesiunea lor logica. sa fie vizibile pentru toti copiii. În construirea povestirii trebuie valorificate toate elementele componente ale ilustartiei: cadrul actiunii. sa prezinte personajul principal al povest irii. Etapele unei astfel de activitati sunt: 1. actiunile si gesturile lor. Povestiri create pe baza unui sir de ilustratii În cazul acestor povestiri important este numarul ilustratiilor. sa aiba valente educative si estetice. care trebuie sa f ie între 3 5. sa înfatiseze aspecte cât mai apropiate de experienta copiilor. Desfasurarea activitatii.Cele mai frecvente forme de povestiri create de copii sunt cele realizate pe baz a unui sir de ilustratii si povestirile cu început dat. 2.

Aceasta secventa se realizeaza în felul urmator: crearea povestirii pe fragmente. actiunile lor importante. solicitarea educatoarei adresata copiilor pentru a se gasi un titlu povestirii c reate. Dirijarea observatiei copiilor cu ajutorul întrebarilor. Acest moment se realizeaza prin: discutii libere pe tema selectata. Prin surprinderea emot iilor si starilor personajelor se realizeaza participarea afectiva a copiilor. Expunerea tuturor ilustratiilor ce se vor folosi la activitate. Specificul ace stei activitati consta în schimbarea rolului copiilor: din ascultatori ei devin creator i ai povestirii. povestirea integrala realizata de un singur copil. desen animat. educatoarea dirijeaza ate ntia copiilor spre fiecare imagine. Încheierea activitatii consta în actualizarea unei povestiri cu tematica asemanatoar e povestirii create de copii si stabilirea mesajului povestirii. teat ru de papusi. povestire ce trebuie repetata de alt copil pentru o mai eficienta fixare. b. o povestire al carei început este dat de catre educatoare. corespunzator ordinii ilustratiilor. la care pa rticipa mai multi copii. care trebuie sa continue evenimentul început de educatoare. folosirea unor jucarii înfatisarea unui cadru din povestire/poveste. prin care se formeaza si se dezvolta unele trasaturi de caracter. personajele implicate în actiune. prezentarea unui personaj cunoscut dintr-o poveste/povestire. a unei machete. Povestirile cu început dat În aceasta activitate li se solicita copiilor sa realizeze. Realizarea acestei activitati reclama îndeplinirea urmatoarelor obiective: .Introducerea în activitate trebuie sa trezeasca interesul copiilor. Activitatea se po ate încheia cu un joc de miscare sau un joc muzical. prin mijloacele lingvi stice proprii. ei trebuind sa retina: cadrul desfasurarii actiun ii. sa capteze ate ntia lor si sa-i atraga la o participare activa.

expunerea corecta. sa sugereze subiectul pe care copiii trebuie sa-l dezvolte în expunerea lor. . educatoarea trebuie sa compuna o povestire care sa le serveasca copiilor ca mode l. etc. sa sesizeze si sa retina momentele semnificative ale naratiunii educatoarei. educatoarea trebuie sa aprecieze povestirile. de ac eea este bine sa sugereze aspecte din viata copiilor. Daca nici o povestire nu îndeplineste cerintele didactice. a adultilor. La întreruperea povestirii educatoarea trebuie sa puna câteva întrebari ajutatoare sau sa dea sugestii suplimentare copiilor. Începutul dat de educatoare trebuie: sa trezeasca interesul copiilor. În încheierea activitatii. sa le puna în miscare imaginatia. Reusita acestei activitati depinde si de momentul în care educatoarea întrerupe expunerea: acest moment trebuie sa corespunda intrigii si sa faciliteze continua rea povestirii în mod personal. logica si coerenta a evenimentelor si personajelor imaginate. sa-si imagineze personaje si întâmplari adecvate începutului dat pentru continuare.sa asculte cu atentie expunerea educatoarei. Reusita unei astfel de ectivitati depinde de calitatea începutului dat de educatoa re si de deprinderile copiilor formate în activitati anterioare. evidentiind ule pe cele mai reusite. a animalelor cunscute de copii.

întâmplari din viata animalelor. disponibi liate pentru nou si originalitate. întâmplari.fapte cotidiene. ca în desene animate ori ca în vis. Structu ral.Povestire pe baza unui plan dat Ca structura. Expunerea povestirii-model de catre educatoare care trebuie sa aiba un subiect simplu. Expunerea povestirii create de copii A precierea povestirii Tematica povestirilor create de copii dupa modelul educatoarei. de prieteni. d. momente traite de ei. de obicei. . Organizarea activitatii 2. în succesiunea lor logica. Copiii trebuie sa-si imagineze locuri. un eveniment trait de ei. spre actiunile personajelor si spre trasaturile lor prin cipale. de asemenea. varia za între: . si aceste activitati se compun din: 1. în viitor. Planul poate fi dat în forma prpozitiilor interogative sau sub forma de titluri. desfasurarea si încheierea activitatii. si aceasta activitate se compune din: organizarea. educarea m oralcivica prin mesajul povestirii create de copii. evenimente care se pot petrece în realitate. fapte. Planul acesta poate fi mai succint sau mai dezvoltat. Povestire dupa modelul educatoarei Acest tip de povestire se organizeaza începând cu grupa mare si pregatitoare. va urmari. unde capacitatile de comunicare ale copiilor sunt îndeajuns de dezvoltate. în functie de nivelul grupei . apropiat de experienta de viata a copiilor si sa aiba valoare educativa. de familia lor. constând din: Introducere în activitate anuntarea temei si a unor obiective. de obicei. Încheierea activitatii presupune creativitate din partea educatoarei. Educatoarea are sarcina de a încuraja imaginatia si originalitatea copiilor. Desfasurarea activitatii. 3. Specific pentru aceasta activitate este planul dat copiilo r de educatoare care sa le orienteze atentia spre aspectele esentiale ale povestirii.

4. Prima componenta a activitatii se realizeaza prin perceperea organizata si dirij ata de catre educatoare a imaginilor pe baza analizei. Perceperea se realizeaza prin metoda conversatiei. sa le interpreteze si sa le compare. pornind de la elemen tele cunoscute de copii. dezvoltarea proceselor psihice. dezvoltarea unor trairi afective. folosind un limbaj propriu. de la experienta lor cognitiva. Lectura dupa imagini Lectura pe baza de imagini este o activitate de educare a limbajului specifica învatamântului prescolar si clasei I din scolile cu limba de predare maghiara. sintezei si a generalizarii d atelor din imagine. Activitatea de lectura pe baza de imagini are urmatoarele sarcini: dezvoltarea capacitatilor intelectuale. . exersarea si îmbunatatirea deprinderilor de exprimare corecta si fluenta. Aceas ta activitate are doua componente de baza: observarea dirijata a imaginilor si dezvoltarea capacitatilor de receptare si de exprimare a mesajelor. sa le descrie. Componenta verbala a activit atii se realizeaza concomitent cu perceperea imaginilor: copiii trebuie sa analizeze ima ginile.3. morale si estetice. Materialul intuitiv are un continut variat si duce la dezvoltarea gândirii copiilo r.

Întrebarile trebuie formulate în asa fel. sa aiba functii cognitive si educativ-f ormative si trebuie sa fie: clare. printre care trebuie sa amintim: atentie de scurta durata. La lectura pe baza de imagini nu trebuie folosite multe imagini pentru a nu disp ersa atentia copiilor. vizibilitate. precise. accesibilitate. perceptie nesistematica. corecte. Ele trebuie sa creeze situatii-problema. sa aiba dimensiuni corespunzatoare pentru a permite analiza si compararea elemen telor componente. Materialul intuitiv trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: a. incapacitatea de a recepta esentialul. încât sa conduca la concluzii partiale si fina le. de asemenea: clare. sa permita perceperea fara dificultate a imaginii. sa nu sugereze raspunsul prin da sa u nu . Din perspectiva scopului didactic: sa asigure unele reprezentari corecte. prin prezentarea unor relatii dintre personaje. sa contribuie la exersarea capacitatii de comunicare orala prin prezentarea unor actiuni. izolata a unor elemente nesemnificative. sa aiba valoare estetica. de aceea este nevoie de activitatea de dirijare a educatoare i.Metodica lecturii pe baza de imagini este determinata de particularitatile de vârs ta ale copiilor. conc ise. sa îndeplineasca cerinte didactice: claritate. Planul de întrebari trebuie sa dirijeze atentia copiilor spre perceperea elementelor semnifi cative. sa asigure realizarea obiectivelor cognitive si afective. atrac tivitate. accesibile. sa fie o formulare constienta bazata pe întelegerea aspectelor principale ale . precise. Ilustratiile trebuie sa fie studiate în prealabil de catre educa toare pentru a alcatui un plan de întrebari si planul de idei la care vrea sa se ajunga. experienta de viata redusa. Sub aspect tematic: sa corespunda programei. fiind accesibil si interesant. Raspunsurile copiilor trebuie sa fie. b.

se pot utiliza poezii sau ghicitori. compararea si interpretarea acestora. descrierea. Dupa acest prim contact cu imaginea. dezvaluindu-se treptat la momentul potrivit. Structura activitatii pe baza de imagini Si aceasta activitate cu prescolarii presupune: 1. asezarea mobilierului ca ilustratiile sa fie vizibil e pentru fiecare copil. ca: ima gini aflate pe stativ /tabla acoperite sau întoarse. Perceperea / intuirea ilustratiilor prin analiza. Introducerea în activitate prin anuntarea temei. În aceasta secventa se pot folosi mai multe procedee pentru captarea si mentinerea atentiei copiilor. Se poate initia o convorbire. asezarea copiilor în mod optim. deter mina motivatia copiilor din moment ce în cazul unor participari active se pot juca cu jucariile respective.ilustratiei. Fol osirea unor papusi creeaza dispozitii afective optime pentru desfasurarea activitatii. 2. . Este recomandabil sa se foloseasca elemente-surpriza. Organizarea activitatii pregatirea salii: aerisire. pregatirea si asezarea materialului intuitiv în mod corespunzator. Desfasurarea activitatii contine urmatoarele secvente: a. prezentarea imaginilor si pregatirea pentru perceperea acestora. b. prin convorbire dintre educatoare si copii si prin preze ntarea concluziilor partiale la care se ajunge.

sa enumere. în urma unor activitati de observare. pentru a raspunde corect la în trebari. se formeaza capacitatea de asi ordona si sistematiza reprezentarile despre lumea reala. contribuie la exersarea capacitatilor de exprimare. copiii trebuie sa selecteze lexicul adecvat. c. sa evalueze. se foloseste cu precadere metoda conversatiei. În perceperea fiecarui plan copiii trebuie sa recunoasca ( sa identifice ) componentele.5. sa utilizeze anumite structuri gramaticale. pregatitoare. pe o durata mai lunga. pâna se ajunge la concluzia finala. Caracteristicile a cestei forme de activitati sunt: este o activitate complexa de evaluare a limbajului. Fixarea continutului principal al imaginilor si sinteza finala Cea mai frecventa si mai placuta forma de concluzionare este povestirea prin car e se releva semnificatia ansamblului. povestire. se organizeaza în numar relativ redus si cu precadere în grupa mare. Dupa sinteza finala se poate cere copiilor s a dea un titlu semnificativ pentru fiecare ilustratie. 3.educatoarea dirijeaza perceperea tabloului catre planul central. cauze si efecte. constând în: concentrarea atentiei pentru a recepta mesajul (pentru a întelege întrebarea). Convorbirea Convorbirea este o activitate prin care copiii prescolari ajung în situatia de a s e exprima în mod independent. selectarea cunostintelor pentru a formula raspunsul corespunzator. presupune folosirea cunostintelor asimilate în activitati anterioare. sa descopere relatii. sa le denumeasca. sa relateze actiuni. . se actualizeaza si se sistematizeaza cunostintele. jocuri didactice. fara supor t intuitiv. apoi catre plan ul secundar. lectura pe baza de imagini sau în contactul lor direct cu obiectele si fenomenele înconjuratoare. Particparea copiilor la convorbire necesita activitati intelectuale. Încheierea activitatii consta în integrarea noilor cunostinte în sistemul celor asimilate anterior si asigurarea retentiei. folosind cuvinte din vocabularul lor activ. 3.

prilejuieste afirmarea opiniei personale. sa corespunda inter eselor si preferintelor copiilor. efectuarea generalizarilor necesare pe baza de analiza.. prietenia. care trebuie sa fie accesibila si atractiva. Eficienta convorbirii este conditionata de: planificarea activitatii din timp. etc. sinteza. comparare si abstractizare. alegerea temei.selectarea mijloacelor lingvistice care concura la formularea raspunsurilor core cte. curajul. Convorbirile se pot clasifica astfel: . dezvoltarea atent iei voluntare. spiritul de cooperare. se formeaza calitati morale ca politet ea. elaborarea unui plan de întrebari adecvat temei. a parerilor proprii. se realizeaza si se consolideaza reprezentari stiintifice si morale. prin modul de desfasurare a convorbirii se creeaza conditiile exersarii unor dep rinderi de comportament civilizat în colectivitate. se formeaza sentimente si atitudini morale. accentuarea caracterului formativ. stapânirea de sine. astfel dezvoltându-se gândirea copiilor. crearea unor diverse situatii de viata.

realizate dupa anumite evenimente: o observare. Organizarea activitatii Desfasurarea activitatii consta în asigurarea cadrului adecvat. etc. în soci etate. povestiri despre vietuitoare. care sa asigure participarea activa a copiilor pe tot parc ursul activitatii. care creeaza motivatia participarii active a copiilor. teme referitoare la viata sociala. d. . cu cele doua momente distincte: Introducere în activitate care este orientata spre evocarea unor impresii. elaborarea planului de discutie sub forma de întrebari si raspunsuri. etc. etc. teme abordate în unele opere literare (povesti. a unor trairi afective puternice. Dupa scopul didactic: a. dar pot interveni si elemente specifice în functie de tema abordata si în functie de obiectivele propuse. poezii. animale. alegerea procedeelor. Momentele activitatii de convorbire sunt identice cu cele ale celorlalte forme d e activitate. 2. care sunt interesante si captivante pentru copii..1. convorbiri pentru fixarea cunostintelor. în familie. b.. convorbiri pentru sistematizarea cunostintelor. planificarea convorbirii la intervale optime de timp. plante. e tc. Se recomanda utilizarea unor materiale emotionale: ghicitori. teme din viata cotidiana: comportarea copilului la gradinita. o plimbare în parc.) Structura activitatii de convorbire Organizarea si desfasurarea activitatii de convorbire presupune: pregatirea temeinica a educatoarei. convorbiri pentru verificarea cunostintelor. o excursie. proiectii. b. tematica referitoare la natura: anotimpurile.. c. c. când tema permite sistematizari si generalizari. Dupa tematica: a.

vântul. carora li se pot adauga întrebari ajutatoare. bruma? Cum se numesc animalele care traiesc la casa omului? (generalizare). urmate de scurte discutii. culori. urmate de comentarii care fac introducerea în tema abordata. etc. volumul de cunostunte actualizat. întrebarile trebuie sa vizeze: scopul activitatii.povestire scurta. Astfel. fenomene. auditii muzicale. zapada. De exemplu: De ce îngheata apa iarna? De ce cad frunzele copacilor toamna? (analiza sinteza) Cum sunt zilele si noptile vara? Cum sunt ia rna? (comparatie) Cum putem numi cu un singur cuvânt ploaia. Aceasta convorbire trebuie sa se desfasoare pe baza unui plan de idei având urmatoarele caracteristici: sa contina întrebari principale. continutul convorbirii. Întrebarile difera în functie de scopul activitatii. În cazul convorbirilor de sistematizare care solicita în primul rând gândirea întrebarile trebuie sa faca apel la cunostintele acumulate anterior si la gândirea logica a copiilor. sa reproduca diferite evenimente si actiuni din viata copiilor. jocul pe roluri. se poate cere copiilor sa enumere diferite obiecte. complex itatea tematicii. Convorbirea propriu-zisa secventa principala a activitatii se realizeaza pe baza întrebarilor succesive ale educatoarei si a raspunsurilor copiilor. Alte posibilitati de atragere a copiilor la activitate pot fi: proiectia unor diapozitive. în cazul convorbirii de verificare. . care solicita în primul rând memoria.

dar se accepta si observatiile corecte ale copiilor. Sándor. sa fie formulate simplu. Cluj- Tótharsányi. Editura Eurodidact. 2005 Mitu. Bucuresti. Editura Humanitas Educational. 2002 evaluare.Întrebarile trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: sa fie accesibile copiilor. 3. Bibliografie: Pintilie. Pe parcursul convorbirii se pot face sublinieri si repetari ale aspectelor princ ipale care stau la baza evidentierii concluziilor partiale si finale. Concluziile se r ealizeaza de catre educatoare. 2005 . dramatizarea unor actiuni discutate. Florica. Bucuresti. Mariana. audierea vizionarea unor programe artistice . Încheierea activitatii este inclusa în concluzii. îndrumator practic. cân tec. Mitu. Pentru diversificarea activitat ii si pentru antrenarea tuturor copiilor în activitate se pot utiliza elemente de joc. Florica. Editura Humanitas Educational. Metode moderne de învatare Napoca. Jocuri didactice integrate pentru învatamântul prescolar. Metodica predarii limbii române în gradinitele si la clasele primare din unitatile scolare cu predare în limba maghiara. Ghid pentru proiecte tematice. concis si corect. sa vizeze experienta de viata a copiilor. etc.

.

continutului procesului didactic . formativ educative. sunt cai de solutionare a problemelor confirmate de experienta si fa ciliteaza accesul spre cunoasterea si modelarea realitatii. functiile si clasificarile diferitelor metode de învatamânt. d. Au caracter polifunctional: au capaciatea de a atinge concomitent mai multe obiective educative. c. cominate si folosite în functie de nivelul si interesele elevilor. Metodele se compun din procedee de operare standardizate care pot fi selectate. Selectarea lor nu este aleatoare. precum si optimizarea aplicarii lor practice. Metoda didactica: Termenul metoda provine de la termenul grecesc odos cale. . si desemneaza procesul complex care are ca finalitate concretizarea obiec tivelor educationale. sunt selectate de catre cadrul didactic si sunt aplicate în activitatea scolara si extrascolara. ci se subordoneaza . metha catre. Sunt centrate pe colaborarea profesor elev.studiaza natura. planificate si repetabile. instrumentale.vizeaza metodele si procedeele utilizate în procesul de învatamânt si are ca obiect de studiu regulile de aplicare ale acestora. Functiile metodelor: a. Metodele sunt modalitati de realizare a actiunilor complexe. . normative. functii functii functii functii cognitive.METODOLOGIA INSTRUIRII SI DOCIMOLOGIE DIDACTICA 1. b. Precizari conceptuale Metodologia didactica: .particularitatilor de vârsta si psihice ale elevilor.

formarea deprinderilor intelectuale si cognitive. clarificarea actiunilor care conduc la aceste rezultate.Prin aceste functii metodele permit: a. c. . d. accesul la cunoastere. facilitarea atingerii obiectivelor educationale. b.

Bucuresti.traditionale (clasice) . 3. 1976) Pornind de la cercetarile lui Ioan Cerghit. numai la anumite discipline. o meto da considerata traditionala poate dobândi caracteristici în unele situatii care o pot p lasa în domeniul modernitatii.Taxonomia metodelor didactice Taxonomia metodelor didactice este supusa controverselor.generale folosite în mai multe faze ale procesului didactic. .particulare folosite numai în anumite faze ale procesului didactic. pentru ca încadrarea metodelor în diferite categorii si clasificarea lor este relativa. (Clasificarea metodelor de predare învatare propusa de Ioan Cerghit: Metode de învatamânt. Didactica si Pedagogica. crt. Modalitatea principala de prezentare a cunostintelor . Extensiunea sferei de aplicabilitate . Constantin Cucos propune clasificarea metodelor dupa urmatoarele criterii: Nr. Evolutie istorica .moderne 2. Criteriul de clasificare Felul metodelor 1. Ed. la mai multa discipline.

receptare . Gradul de angajare a elevilor . Functa didactica principala .individuale .verbale 4.pe grupe (omogene sau eterogene) . Originea schimbarii produse elevilor dirijata . Forma de organizare a muncii .intuitive .fixare comunicare consolidare apreciere .algoritmice daca se bazeaza pe secvente operationale stabile. Axa de învatare .active 5.propriu-zisa 9.pasive .euristice descoperirea si rezolvarea problemelor noi 7.frontale .verificare 6.mixte 8. anterioar fixate .descoperire . Modul de administrare a experientei care urmeaza a fi însusita .predare ..

heterostructurale ..autostructurale .

asa cum evidentia si Ioan Cerghit.2. exista o relatie de interdependenta functionala: schimbarea unei compon ente determina schimbarea celorlalte componente. . justifica dobândirea de cunostinte si abilitat i. se exprima prin actiuni care probeaza. Obiectivele: .sunt comportamentele asteptate dupa a perioada de instruire. METODA SI OBIECTIVELE ACTIUNII DIDACTICE Circuitul praxiologic al procesului didactic este urmatorul: Obiective care Profesori Continut motivate angajeaza Elevi În baza unor principii didactice si reguli Metode Organizarea Performante Mijloace muncii scolare Pentru realizare Individual/colectiv Supuse verificarii scopurilor o succesiune de si evaluarii secvente În legatura cu elementele procesului didactic.

Craoiva. de evaluare si d e reglare metodologica a procesului instructiv educativ. de anticipare a rezultatelor instruirii. (Marin Stoica: Pedagogie. BLOOM (1956) contine 6 obiective cognitive: 1. 2. 1997) Taxonomia obiectivelor s-a conturat în perioada 1930 1940 datorita cercetarilor pedagogice de la Universitatea din Chicago. 3. Taxonomia cognitiva pro pusa de BENJAMIN S.îndeplinesc functia de organizare si coordonare a activitatii didactice. cunoasterea întelegerea aplicarea analiza . 4.Obiectivele educationale: . 147 148. p.

obiectiele se pot clasifica astfel: Criteriul de clasificare Felul obiectivelor Caracteristici 1.precizeaza obiectivele generale. 6. Sintetizând rezultatele cercetarilor din domeniul cognitiv.5.pentru domeniul afectiv de: D. R. . .Operationale . Kibler. .sunt scopuri mari care trebuie atinse . Raven. Cercetarile lui B.De referinta . care presupun stapânirea unui ansamblu de cunostinte. Guilfort. sinteza evaluarea. R. . sistematizare si evaluare a actului didactic. Bloom au fost completate ulterior: .competente largi.pot fi evaluate la sfârsitul unei perioade de învatare. . .nu pot fi evaluate cu precizie. A.pentru domeniul psihomotor de: J.sunt sarcini precise. . Existenta taxonomiilor obiectivelor este motivata de nevoia de rationalizare. .permit evaluarea si notarea performantei. Krathwohl. J. Sullivan. Guilfort.Generale (cadru) . Dave. afectiv si psihomotor.folosesc un suport bine determinat. Robert Gagne. . Dupa gradul de precizie si etapa de utilizare .pentru domeniul cognitiv de: J.R.

De expresie . concepte pe care elevii le cunosc si e pot aplica în cazuri necunoscute .aptitudini dobândite de elevi. iar metoda este o modalitate.Cognitive .2. cunostinte. Dupa nivelul lor .se refera la un domeniu care poate fi circumscris si care permite descrierea completa a comportamentului asteptat .folosirea cunostintelor si a competentelor dobândite pentru rezolvarea unei situatii noi .De transfer .priceperi si deprinderi intelectuale Comportamentale .dezvoltarea spiritului practic 3.Metodologice .notiuni. realizabila sau nerealizabila. Dupa natura lor . . o cale de realizare a obiectivului în .cerceteaza diversitatea Pornind de la ideea ca obiectivul este o actiune potentiala.De baza .

generalizarea si particularizarea . descoperirea. în perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial a aparut conceptul d e competenta.practica. ca o posibilitate de legare a teoriei (obiectiv) de practica.însusiri identificabile prin implicarea uneia sau a mai multor capacitati într-un domeniu bine determinat.investigarea. Competentele se caracterizeaza prin urmatoarele procese definitorii: 1.compararea unor rezultate si a unor concluzii . Prelucrarea primara a datelor: . relatiilor. 2. . definirea conceptelor.descoperirea relatiilor cauzale . . Transferul . Receptarea: identificarea termenilor. .comportamente observabile si cuantificabile. compararea fenomenelor . a unor sisteme . Algoritmizarea schematizarea si anticiparea rezultatelor 4. observarea fenomenelor si descrierea lor.abilitati de a rezolva probleme în contexte si situatii date.descrierea unor stari.prezentarea ideilor si a solutiilor .aplicare prin adecvare la context.verificarea si relizarea de conexiuni .reprezentarea si clasificarea fenomenelor 3.interpretarea lor si raportarea lor la context 6. Prelucrarea secundara a datelor .sustinerea unui punct de vedere propriu 5. Competenta se poate defini prin: . culegerea datelor din diferite surse. Comunicarea . care e ste observabila si masurabila.

Jean Piaget: . profesionale si cerintelor pietei fort ei de munca si centreaza demersul didactic pe achizitiile concrete. 2. planificarea efortului. Procesul didactic trebuie sa urmareasca reducerea obstacolelor si dinamizarea factorilor stimulativi. descurajarea. priceperilor. ca proces . deprinderilor. deci pot fi evaluate. activitate si rezultat multidimensional si interdisiplinar. 3. poate fi analizata din perspectiva biologica. emotionala si intuitiva. autodescurajarea datorita elevilor mai buni. Predominant fizice . În functie de aportul fizic sau psihic. Ca experienta cognitiva. Competente psiho-fizice . cum ar fi autoanaliza. gimnastica. psihologica si pedagogica. atitudin ilor si a . Cunosti ntele minime. Cunoasterea psihopedagogica a elevilor face posibila identificarea factorilor fr enatori si transformarea lor în dinamizatori ai performantei. aptitudinilor.nu se poate determina latura dominanta: teatru. balet. 3. Învatare si evaluarea Învatarea. Predominant psihice sunt determinate de activitate logica. rezultat al creativitatii. tehnice dominant intuitive sau emotionale: literare. timiditatea. sunt principalele obstacole în calea performantei scolare. masurabile ale elevilor.Competentelor raspund cerintelor sociale. Performantele elevilor sunt influentate de factori externi si factori interni ca re actioneaza inhibitor sau dinamizator asupra lor. volitiva si motrica.presupun existenta unor caracteristici anatomo-fiziologice înnascute sau dobândite si a unor calitati moral-volitive. artistice. competentele se pot clasifica în trei categorii: 1. afectiva. învatarea înseamna însusirea s i structurarea cunostintelor.învatarea este o transformare a comportamentului prin adaptare. est e activa si intentionala prin exersarea comportamentelor dobândite si prin construct ii comportamentale proprii. pot fi dominant intelectuale: stiintifice.

strategiilor de cunoastere prin investigarea realitatii. .

Natura sursei si nivel . Criterii de clasificare Caracteristici 1.1. crt.învatare verbala: dezvoltarea limbajului . Modul de realizare . Jean Piaget. descoperire. discriminarea simpla sau multipla.învatare perceptiva: când are ca rezultat cunoasterea directa a lucrurilor . Elena Macavei a dedus diferite tipuri de învatare dupa: Nr. constienta 4. .repetitie. abilitatilor . Ponderea metodelor si particularitatile rezultatelor . asociere.învatare reproductiva .învatare creatoare. Gagne.învatare afectiva: sedimentarea sentimentelor 5-6. generalizarea reactiilor dobândite 2-3.Tipologia învatarii Sintetizând teoriile învatarii elaborate de R. Gordon Allport. spontana. Edward Thorndike.învatare aptitudinala: dezvoltarea aptitudinilor. încercare-eroare.învatare motrica: perfectionarea miscarii . Componenta psihica dominanta . latenta.3.experienta proprie sau social-mediata.

finalizat cu achizitia de cunostinte. modelare.2. stimulare. menirea scolii de astazi este a-i învata sa învete pe copii.specializata . se caracterizeaza prin: . implica controlul efectelor prin confruntarea rezultatelor obtinute cu obiective le propuse. Specific . abilitati si deprinderi . cautare si desoperire 7.dobândirea abilitatilor de integrare sociala.-se realizeaza prin algoritmizare. 3. Semnificatia. programare.32) evidentia: Procesul de învatare. Învatarea nu se rezuma la a ctul memorizarii informatiilor. Evaluarea. p. ca act didactic complex. functiile si tipologia evaluarii Jean-Marc Monteil (Educatie si formare. Deoarece scoala nu mai este singura sursa d e informatie.instruire institutionalizata . ci se extinde catre acea instructie care pregateste e levul sa utilizeze achizitiile în contexte noi. Cercetatorii sustin ca învatarea trebuie sa cunoasca mutatii calitative în sensul trecerii de la înregistrarea exclusiva a informatiilor la prelucrarea lor prin efo rt individual sau colectiv si prin raportarea la concret.

2. Evaluarea face posibila: a. b. 3. Evaluare diagnostica: Se descopera succesele si / sau carentele în pregatirea elevilor.4. Constatare si apreciere: . 3. Functiile evaluarii a.trasaturile de personalitate (comportamente. . c. abilitati de a folosi diferite tehnici). Evaluarea sumativa: Se realizeaza la sfârsitul unei perioade de învatare si certifica realizarea / nerealizarea obiectivelor. perfectarea procesului de predare învatare prin corectarea erorilor si prin adaptarea sarcinilor la nivelul intelectual si la particularitatile de vârsta ale elevilor. concepte). creativitate).prin estimarea si evidentierea cunostintelor. GILBERT DE LANDSHEERE introduce evaluarea normativa. prin care întelege scorul obtinut în urma inventarierii . teorii. b.3.capacitatea de utilizare a achizitiilor (priceperi. principii. . verificarea stadiului învatarii. stimularea autocunoasterii si autoaprecierii. deprinderi. 3. formule. atitudini). abilitatilor. Diagnozare prognozare prin ierarhizarea rezultatelor si predictia evolutiei ulterioare a comportamentului învatat. Pornind de la aceasta clasificare a evaluarii. aptitudinilor dobândite..nivelul si calitatea cunostintelor asimilate (definitii. le gi.potentialul intelectual (rationamente inductive si deductive. . Eficienta evaluarii este indicata de atingerea obiectivelor propuse si de realiz area feedback-ului. Tipuri de clasificare BENJAMIN BLOOM propune urmatoarea clasificare a evaluarii: 1. Evaluare formativa: Se defasoara pe parcursul unui întreg itinerariu pedagogic si permita remedierea lacunelor si lipsurilor în pegatirea elevilor.

cunostintelor si aptitudinilor raportat la performantele celorlalti elevi. .

2. crt.presupune verificarea sistematica si ritmica a elevilor pe parcursul procesului didactic. . .urmareste prestatia elevilor în cadrul unei lectii. frecventa lor este stabilita de cadrul didactic în functie de obiectivele propuse.se utilizeaza în special la clasele nou formate. participarea spontana sau voluntara.face posibila cunoasterea capacitatii de învatare si a nivelului cognitiv al elevilor. compuse din elevi proveniti din diferite institutii de învatamânt. Tipul de evaluare Caracteristici 1.BERNADETTE MERENNE-SCHOUMEKER propune clasificarea evaluarii dupa urmatoarele criterii: Modul de integrare în procesul de învatare Scopul urmarit Tipul de examinator Modul de realizare 1. Evaluarea formativa (continua) . aflate la început de ciclu.actele de evaluare formativa trebuie sa aiba ritmicitate. Evaluare predictiva (initiala) . . . . stabilirea gradului de aprofundare si a metodelor de predare-învatare. Dupa modul de integrare în procesul didacic evaluarea poate fi: Nr. implicarea lor în activitatile practice.informatiile primite permit adaptarea ritmului de parcurgere a materiei.

. . 3.se prognozeaza la sfârsitul unei perioade lungi de învatare (an scolar.are efecte reduse asupra posibilitatii de remediere si de ameliorare a procesului didactic. dar constituie punct de plecare pentru proiectarile ulterioare. . Sintetizând cele spuse despre cele trei tipuri de evaluare. Evaluare sumativa (cumulativa) . tabelul urmator evidentiaza diferentele dintre ele: Evaluarea predictiva Evaluarea formativa Evaluarea sumativa Functie de informare Functie de formare Functie de certificare si selectionare Demarare a actului Intermediara Terminala . constatat prin evaluarea redictiva.se constata daca s-au realizat îmbunatatiri la nivelul cunostintelor si deprinderilor.. semestru) si se concretizeaza în sondarea gradului de cunoastere a materiei parcurse.rezultatele se compara cu obiectivele-cadru sau de referinta stabilite si cu nivelul clasei.datele obtinute permit acte de ameliorare a procesul didactic prin raportare la nivelul elevilor.

evidentiaza diferite capacitati si per mite formularea criteriilor de plasament.didactic Stabilirea bagajului de cunostinte. Scopul evaluarii: evaluara identifica progresul realizat de catre elevi. ofer a posibilitatea formularii unui diagnostic. Tip evaluare Realizare Caracteristici În functie de timp În functie de nr. Clasificarea evaluarii dupa scopul urmarit: Nr.crt. a aptitudinilor si a lipsurilor Permite remedierea lacunelor si ameliorarea procesului instructiv Constata nivelul cunostintelor si aptitudinilor elevilor Selectarea metodelor si fixarea obiectivelor Criteriala Normativa 2.elevilor Pozitive Negative .

.1.este limitata si incompleta Sumativa Combinata .un control al cunostinelor dupa fiecare lectie.permite parcurgerea rapida a unitatilor de continut .rol de barometru ce masoara eficacitatea lectiilor -adecvarea actului didactic la nivelul elevilor .sub forma unei simple conversatii da informatii despre nivelul elevului Formativa Frontala . Evaluare orala Predictiva Individuala .

cu toti elevii unei clase .este posibila în cazul unor discipline cu caracter tehnic.identificarea unor . eseu. lucrare semestriala. -erorile nu pot fi corectate sau eliminate operativ 3. referat.permite raportatrea rezultatelor la obiectivele stabilite. test. . Evaluare prin probe practice . .creeaza un feedback mai slab.extemporal.. lucrare de control. la sfârsitul unui ciclu de învatamânt .imposibilitatea evaluarii uniforme a tuturor elevilor 2.la sfârsitul unor unitati mari de învatare.evaluarea unei arii extinse de cunostinte si capacitati. .încurajeaza munca individuala . Evaluarea scrisa .portofoliul .

abilitati practice . Constantin Cucos. Ioan Nicola si Ioan T.prea putin diversificate Cele mai aprinse controverse s-au purtat pe marginea evaluarii orale. Radu dintre dezavantajele evaluarii orale au evide ntiat urmatoarele: .

neclaritatile. Din cauzele dezavantajelor mentionate este recomandabil ca pentru atragerea întregului colectiv de elevi sesizarea erorilor. . ev aluarea orala se preteaza a fi folosita nu doar ca o posibilitate de verificare a cunost intelor memorate.. Evaluarea orala are.5. astfel nu permite cunoasterea masurii în care toti elevii au însusit cunostintele si si-au format deprinderile. de exprimare orala a elevilor. neglijarea clasei. Dupa f iecare sarcina primita. Autocorectarea: . opinii proprii. a unor comparatii inedite. Notarea reciproca: .nota data de elev pentru propria-i prestatie este negociata ulterior cu profesorul si cu elevii clasei. Astfel. Autoevaluarea promoveaza motivatia învatarii. elevii trebuie sa-si constate lacunele. 3. un avantaj incontestabil: asigura un feed-back rapi d si dezvolta capacitatea de comunicare. .determina. Cele mei frecvente cai de autoevaluare folosite în activitatea didactica sunt: Autonotarea controlata: . constientizarea lor fiind primul pas spre obiectivarea autoevaluarii. priceperile si aptitudinile proiectate initial. a argumentarilor si generalizarilor creative.se realizeaza prin sondaj. totusi. a devierilor de la tema sa se fac a cu ajutorul celorlalti elevi. Autoevaluarea Vorbim de autoevaluare atunci. a unei situatii-problema. Prin autoevaluare elevii devin subiecti activi ai activit atii didactice si înteleg mai bine valoarea eforturilor depuse pentru realizarea obiect ivelor educationale. competentele cerute si descriptorii de performanta. implicit. când elevii apreciaza singuri valoarea muncii intelectuale prestate. ci poate fi socotita ca o modalitate pentru stimularea formularii unor pareri. Pentru o autoevaluare reusita elevii trebuie sa cunoasca obiectivele de referint a si cele operationale. atitudinea pozitiva fa ta de complexitatea actului didactic si responsabilitatea fata de munca proprie.elevii primesc criteriile de evalure (descriptori de performan . erorile. inedite. a asocierilor si raporturilor cauzale noi.fara bareme controlabile subiectivitatea evaluatorului este imposibil de eliminat.elevii îsi apreciaza reciproc contributia la rezolvarea unei probleme.

.ta) si baremele de corectare pe baza carora îsi apreciaza lucrarea. extemporalul. chestionarul. referatul.

Datori ta acestei tendinte de apropiere abordarile recente din domeniul pedagogiei propun sintagma metode alternative de evaluare. . Evaluarea alternativa Desi integrarea evaluarii în activitatea didactica este o preocupare principala a didacticii.elevii corecteaza reciproc lucrarile pe baza unui barem de corectare. metodele de verificare. Investigatia : . Portofoliul: .activitate ampla care permite aprecierea complexa si nuantata a învatarii. a deprinderilor de comunicare. înglobeaza experienta si rezultatele relevante obtinute prin celelalte metode de evaluare. Pe masura ce învatamântul se modernizeaza si se diversifica. care cuprind urmatoarele activitati: Observarea sistematica a comportamentului elevilor în timpul activitatilor didactice cu ajutorul fiselor de observare curenta.modalitata de aplicare a cunostintelor în contexte noi. demersurile didactice apropie tot mai mult evaluarea de învatare. Proiectul de cercetare: . 3. ajuta la identificarea unor calitati care individualizeaza. de formare a tehnicilor de lucru individuale si de grup. iar paradigma educationala îsi transfera accentul de pe transmiterea cunostintelor spre învatare creativa. urmareste progresul global al elevului pe o perioada de timp mai îndelungata. de promovare a relatiilor interumane.instrument de evaluare complex care ofera elevilor rol activ în învatare. apreciere si notare sunt tratate separat de cele de învatare. de evaluare calitativa. reprezinta un mijloc eficient de valorizare a activitatii individuale.6.Corectarea reciproca: .

.

unii copii. Astfel. si un mijloc de cunoaster e. îsi prezinta gând urile. prin diferite forme. . caruta>caruta. cum ar fi: . Înlocuirea unor sunete mai greu de pronuntat cu altele: r > l: merg>melg. Învatarea organizata devine activitatea lor fundamentala. au avut deja un prim contact cu limba româna. îsi manifesta sentimentele. limbajul are o importanta deosebita. formuleaza întrebari. Totusi. se integreaza în grupuri de copii. Functiile limbajului în dezvoltarea copilului sunt: Comunica Îsi prezinta gândurile Formuleaza întrebari Construieste raspunsuri Realizeaza relatii cu cei din jur Îsi dezvolta vocabularul Se integreaza în grupuri de copii Foloseste cunostintele în situatii diferite Îsi manifesta sentimentele Cunoaste lumea înconjuratoare. pe parcursul scolii primare se mai întâlnesc situatii de diferite tipuri pe care învatatorul trebuie sa le urmareasca si sa actioneze asupra lor. Prin limb aj copilul acumuleaza cunostinte. relatio neaza cu cei din jur. perete > pelete.. iar modelele acestea imprima modificari în universul interior al lor. învata sa le foloseasca în diferite situatii. DIDACTICA LIMBII SI LITERATURII ROMÂNE Limbajul si dezvoltarea copilului Pentru formarea si dezvoltarea copilului. Scoala impune modelele ei de viata nemaiîntâlnite de ei pâna acum. La vârsta scolara mica. Prin limbaj copilul comunica.4. se observa greutati de pronuntie corecta în cazul un or sunete sau în diferite situatii ale constructiei cuvintelor. Particularitatile copilului de vârsta scolara mica În perioada scolara mica copilul înregistreaza progrese însemnate în dezvoltarea lui psihica si intelectuala. în special cei care au urmat gradinita. Limbajul este în acelasi timp si un mijloc de comuniare. construieste raspunsuri. cu cei din jur.

deal > dal. . Omiterea unor sunete din structura cuvântului: pleaca>placa. Înlocuirea lui j >z: jucarie >zucarie. ....

.. Folosirea incorecta a articolului: Mingea lu fetita. În clasele cu limba de predare maghiara la orele de limba româna apare si fenomenul interferentei, care are efecte negative asupra pronuntiei corecte a un or vocale. Prin interferenta întelegem dificultatea sporita întâmpinata de elevi la învatar ea unui sunet, a unui cuvânt sau structuri din ce-a de-a doua limba datorita influent ei deprinderilor din limba materna, deprinderi ce sunt deja formate la elevi. Astfel, la copiii maghiari interferenta apare în cazul: Accentuarii incorecte a cuvintelor românesti datorita accentului stabil pe prima silaba din limba maghiara: armáta > ármata; avém > ávem, peréte > pérete; Pronuntarii vocalelor specifice limbii române: baiat > böiat, palarie > pölörie; calator>cölötor (a > ö); pâine > püine, cântec > cüntec, câine > cüine (â > ü) Dificultati de ordin grafologic în scrierea unor consoane care pentru acelasi fone m utilizeaza semne grafice deosebite: fonemul t în limba româna se scrie cu semnul grafic t, în limba maghiara se scrie c; fonemului c din limba româna îi corespunde grafemul c, iar în limba maghiara k, j în limba maghiara se pronunta j (un i iotacizat), iar în limba româna se pronunta cu corespondentul zs din limba maghiara. Una din dificultatile care îngreuneaza pronuntia corecta poate fi hipoacuzia copilului. Daca nu se insista suficient asupra formarii auzului fonematic, unii copii nu pot percepe toate sunetele din structura unui cuvânt, sau confunda sunetele a caro r pronuntie se realizeaza prin pozitii apropiate ale organelor formarii sunetelor: c cu g, t cu d; s cu s, t cu z, etc.

Proiectarea didactica

Proiectarea didactica se realizeaza în trei documente scolare importante: .. Proiectarea (planificarea) anuala .. Proiectarea (planificarea) semestriala .. Proiectarea lectiei. Proiectarile anuale si semestriale se mai numesc si planificari calendaristice sau planuri calendaritice. Pentru proiectarea lectiei se folosesc mai multi termeni: plan de lectie, proiec t de tehnologie didactica, proiect de lectie, proiect didactic, scenariu didactic. Aceste

denumiri au avut o viata mai scurta sau mai lunga în functie de principiile didact ice pro sau contra formulate vizavi de ele. Astfel, termenul proiect de tehnologie

didactica s-a utlizat mai scurta vreme, pentru ca tehnologie nu este un cuvânt specific actului didactic. Planul de lectie si Scenariu didactic presupun aplicarea întocmai a celor proiectate a fi utilizate pe parcursul procesului de predare învata re, ceea ce este imposibil, pentru ca pot aparea situatii neprevazute pe care profes orul trebuie sa le rezolve din mers. În prezent se folosesc cel mai frecvent cele doua sintagme: Proiect de lectie sau Proiect didactic.

Programa scolara

Programele scolare sunt documente scolare elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si prevederile pe care le contin au caracter obligatoriu pentru toate cadrele didactice la toate nivelurile învatamântului. Ele contin: .. Obiective cadru care se refera la performantele pe care elevii trebuie sa le realizeze pâna la sfârsitul ciclului de învatamânt; .. Obiective de referinta obiectivele de la sfârsitul unui an scolar; .. Activitatile de învatare, .. Continuturile de predat învatat. Programele scolare nu contin timpul în care se parcurg unitatile de învatare, acesta se stabileste de catre personalul didactic. Din aceasta cauza profesorul trebuie sa studieze cu atentie programa scolara pentru a-si face o imagine asupra segmentel or ei (obiective cadru, de referinta, continuturi) în vederea alegerii variantei optime pentru parcurgerea continuturilor si realizarea obiectivelor. Cele doua obiective (cadr u si de referinta) sunt tinte la care trebuie sa ajunga profesorul cu ajutorul continutu rilor. Activitatile de învatare nu au caracter obligatoriu, ele sunt optionale. Profesoru l poate sa selecteze dintre ele în functie de natura continutului de predat învatat si în func tie de componenta colectivului de elevi, dar poate construi si altele în functie de solicitarile clasei.

Planificarile calendaristice

Proiectarea didactica este de fapt gândirea în avans a derularii evenimentelor la clasa sau anticiparea etapelor si a aciunilor concrete de realizare a predarii .

... Clasa: .. ... româna în învatamântul primar si gimnazial... ................. Disciplina: ... . si lit........... ........ Se desfasoara în od sistematic si continuu pe o perioada de timp............ generat prin integrarea unor obiective de referinta....... Este unitara din punct de vedere tematic...(Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de lb............ .........în unitati de unitatilor de parcurgerea unitatii tivele de re ........ Profesor:. ..învatare învatare învatare ferinta si continuturi Forma pe care poate s-o ia o planificare calendaristica este urmatoarea: Scoala: ......... Determina formarea la elevi a unui comportament specific..... (Idem) Planificarea calendaristica este un document care asigura parcurgerea continuturilor si realizarea obiectivelor prevazute de programa..................... În procesul de elaborare a planificarii calendaristice se disting patru etape importante: Realizarea Împartirea Stabilirea succesiunii Alocarea timpului asocierilor continuturilor de parcurgere a necesar pentru dintre obiec.. Se finalizeaza prin evaluare....... pag..... 20) Proiectarea didactica se realizeaza în urmatoarele etape: Studierea Redactarea planificarilor Proiectarea Proiectarea programelor calendaristice anuale unitatilor de lectiilor scolare si semestriale învatare Unitatea de învatare reprezinta o structura deschisa si flexibila care are urmatoarele caracteristici: .

......... .......... .Gruparea pe unititi de învatare si denumirea unitatii apartin profesorului..... Observatii Observatii în legatura cu planificarea calendaristica: .... Felul planificarii: ...Nr....... Planificare calendaristica Unitatea de învatare Obiective de referinta Continuturi Nr. Ore / sapt.. ore Sapt.........La rubrica Obiective de referinta se trec numerele obiectivelor din programa scolara..

.experienta de învatare în care se mentioneaza informatiile pe care le au elevii în legatura cu lectia proiectata. .particularitatile de vârsta si psihice individuale ale elevilor din clasa.Continuturile sunt cele prevazute de programa scolara. Proiectul de lectie are caracter orientativ.continutul de predat învatat. Daca pe parcursul lectiei intervin ele mente neprevazute în proiect.stabilirea continutului (subiectul lectiei) lectiei. .. Fiecare proiect de lectie are elemente specifice elaborate în functie de factorii anterior mentionati. . prin urmare nu trebuie sa se insist e în mod rigid pe lânga evenimentele anticipate. . motiv pentru care proiectul de lectie elaborat pentru o clasa nu poa te fi corespunzator celeilalte clase. Proiectarea lectiei Prin elaborarea proiectului de lectie personalul didactic îsi dovedeste creativita tea în domeniul procesului de predare învatare.tipul de lectie pe care o organizeaza cadrul didactic. În elaborarea proiectului de lectie se recomanda urmatorii pasi: Pasul 1: . Fiecare proiect de lectie se proiecteaza în functie de: .Numarul de ore alocate si saptamâna se stabilesc de catre profesor.experienta si ritmul de învatare a elevilor. .Întrucât planificarea calendaristica este orientativa. profesorul poate sa se abata de la cele prevazute si sa co nduca lectia în functie de elementele noi. si nu cele din manual! Profesorul trebuie sa fie atent ca toate continuturile din programa sa se regaseasca în planificare! . ca sa se stie de unde porneste procesul de predare învatare. rubrica Observatii trebuie sa fie activa: acolo se trec toate modificarile care intervin pe parcurs ul actului didactic.

.Pasul 2: .stabilirea obiectivelor de referinta prevazute de programa scolara pentru realizarea performantelor elevilor într-un an scolar.

numarul scopurilor si al obiectivelor trebuie sa fie în co relatie cu durata lectiei (45 sau 50 de minute) si cu ritmul de învatare al clasei. . mijloacele si materialele didactice.. Pasul 4: .. se selecteaza metodele de învatare. De asemenea.. Pasul 3: .în functie de obiectivele stabilite. Continutul învatarii Timp Strategii didactice Metode si procedee . Precizam ca folosim denumirea de mijloace de învatamânt pentru materialele elaborate si lucrate de catre întreprinderi specializate în confectionarea mijloacelor didactice. formele de organizare a lectiei si instrumentele de evaluare a cunostintelor. Atât scopurile.. crt. cât s i obiectivele se realizeaza prin aceleasi continuturi. de aceea între ele trebuie sa existe corelatie. de continutul de transmis. ca re descriu priceperile si deprinderile elevilor ce trebuie formate pe parcursul une i ore. O3.. iar denumirea de material didactic pentru cele concepute si confectionate de catre cadrul didactic.. Obiectivele operationale se numeroteaza prin O1. În cele mai frecvente cazuri se utilizeaza urmatoarele structurari pentru prelucra rea continutului: Nr.On... Secventele lectiei Ob.în functie de obiectivele de referinta se stabilesc obiectivele operationale.în continuare se proiecteaza structura lectiei. op. iar obiectivele reprezinta performantele elevilor la sfârsitul orei. Scopurile si obiectivele: Trebuie sa mentionam ca scopurile sunt urmarite de catre cadrul didactic. O2..

2.Material didactic Forme de evaluare 1. Sau: . 3.

. op.Nr. Continutul învatarii Strategii didactice Metode de evaluare Metode procedee Mijloace didactice Forme de activitate 1. 2. crt. Secventele lectiei Ob.

.3.

corectarea prompta a defectelor de vorbire. .. . fie lingvisti ce si repetarea formelor corecte în vederea fixarii optime a lor. . cum ar fi notiunile de propozitie. . .. în concordanta cu fiziologia sunetelor limbii române. sunet. cunostinte foarte necesare în perioada citit-scrisului. Conversatia principala metoda utilizata în aceasta perioada.îmbogatirea continua a vocabularului elevilor prin cuvinte si structuri noi. . silaba. . .dezvoltarea auzului fonematic al elevilor în vederea dezvoltarii pronuntiei corecte a tuturor sunetelor limbii române. accentul punându-se pe: . . pe cale aplicativa. cuvânt. . diftongii si triftongii.. .reactualizarea cunostintelor dobândite în gradinita. Din aceasta cauza clasa I la clasele cu limba de predare maghiara constituie eta pa prealfabetara sau preabecedara a predarii-învatarii limbii române si are caracter or al.dezvoltarea aparatului fonemator. predarea-învatarea cit itscrisului în limba româna se efectueaza începând cu clasa a II-a. cu ajutorul conversatiei. .PREDAREA ÎNVATAREA CITIT-SCRISULUI LA CLASA A II-A în scolile cu predare în limba maghiara Deoarece în scolile cu limba de predare maghiara pentru clasa I programa de limba româna prevede doar exercitii de formare si dezvoltare a priceperilor si deprinderilor de comunicare bazate pe lectura dupa imagini. precum si accentuarea corecta a cuvintelor. Metode si procedee specifice acestei etape: a.însusirea unor norme elementare de gramatica. Lectie Lectie Lectie Lectie Lectie de predare-învatare a noilor cunostinte combinata (mixta) de formare a priceperilor si deprinderilor de repetare si sistematizare a cunostintelor de verificare si evaluare a cunostintelor. fie ele fiziologice. vizând în special sunetele specifice limbii române.. Aceasta etapa prealfabetara este consacrata dezvoltarii vorbirii elevilor din cl asa I si se realizeaza prin urmatoarele tipuri de lectie: .asigurarea în permanenta a unui mediu lingvistic corespunzator în limba româna pentru formarea treptata a practicii si simtului limbii. fara teoretizari.activizarea continua a vocabularului însusit prin formarea unor automatisme verbale..

c. pronume) dupa gen si numar. etc. când elevii întâmpina dificultati de pronuntie. unde categoria de gen lipseste.pentru facilitarea formularii raspunsurilor elevilor. pentru o fixare optima.o metoda eficace pentru formarea automatismelor verbale.repetarea sub forme diferite ale unor structuri lingvistice.acelasi raspuns. cântecul. . Exercitii structurale: .se pot utiliza framântari de limba care contribuie la îmbunatatirea functionarii b azei de articulatie a elevilor. . memorizarea unor poezii.întrebarile sa fie clare si concise. b. care pot urmari îns usirea corecta a diferentierilor de forma a unor parti de vorbire (substantive. poate fi repetat de catre 2 astfel activizându-se mai bine colectivul de elevi. cerându-li-se el evilor repetarea formei corecte. . . .pe cât este posibil. . etc. schimbarile flexionare ale verbului. raspunsurile elevilor sa fie formulate în propozitii.este recomandabila introducerea la începutul fiecarei lectii a unui moment (2-3 minute) în care sa se exerseze pronuntarea unor cuvinte care contin sunetul proble ma sau grupul de sunete. Exercitii fono-articulatorii: .greselile de exprimare sau de continut sa fie corectate prompt. pentru ca contribuie la constientizarea unor deosebiri fata de stru ctura limbii maghiare. . Rolul materialelor didactice: În perioada orala materialele didactice au importanta covârsitoare în însusirea . iar acordul adjectiv substantiv nu constituie dificultate pentru elevi.. . 3 elevi. Alte metode si procedee utilizate cu succes în aceasta etapa: jocul didactic. cu accent pe cuvintele si structurile nou învatate. repetate daca e cazul. Aceste exercitii structurale sunt foarte eficiente din perspectiva însusirii corec te a limbii române.mare importanta la început.planul de întrebari al învatatorului trebuie judicios gândit. învatatorul poate apela la materiale intuitive pregatite pentru lectie. adjecti ve.

plansele. Datorita acestui fapt. în procesul semantizarii cuvintelor si structurilor noi rolul mijloacelor audiovizuale este hotarâtor. Aceste materiale didactice trebuie sa fi e . obiectele c oncrete si observarea directa sunt indispensabile.cunotintelor în limba româna. ilustratiile. Gândirea copiilor la aceasta vârsta fiind legata de concret.

realizarea unui scurt dialog. realizând reluari de secvente importante si formulând concluzii. probleme privind adaptarea la viata scolara: .exprimarea doar în propozitii simple. sa respecte proportiile si sa fie executate la nivelul de percepere al elevilor. în momentul oportun. printr-o dirijare corespunz atoare a atentiei copiilor. dând explicatii. . probleme privind mânuirea instrumentelor de scris. În aceasta perioada de verificare se evalueaza si se ident ifica: 1.inversari de sunete. Materialele didactice audio-vizuale. probleme de pronuntie ale elevilor: . probleme privind exprimarea: .daca se încadreaza în programul scolar. elevi care au deprinderi formate în: . . a verbelor. 5.înlocuiri de sunete. 2.folosirea cu preponderenta a substantivelor. Pentru a nu distrage atentia elevilor. ETAPA ALFABETARA / ABECEDARA (Clasa a II-a) Înaintea începerii predarii învatarii citit-scrisului în limba româna.utilizate cu mult tact pedagogic. una din sarcinile esentiale ale învatatorului este realizarea evaluarii predictive (initia le) a cunostintelor elevilor. . aceste materiale trebuie utilizate doar în momentul când sunt utile realizarii obiectivelor propuse. CD si DVD-urile. 3. dar si acestea impun o utilizare competenta din partea învatatorului. 4.raspunsuri doar cu da sau nu .omiteri de sunete.formularea unor enunturi simple.influente de familie sau ale zonei geografice. . înregist rari de texte sunt de real folos în procesul didactic. . . cum ar fi casetele. . Materialele didactice trebuie sa fie estetice.

cum relationeaza cu colegii.. . Important de retinut vizavi de aceasta perioada de evaluare predictiva este: dac a se trece la etapa alfabetara (abecedara) cu deprinderile pregatitoare pentru cit it-scriere .cum relationeaza cu învatatorul.

Demersul acestei metode este: propozitie propozitie cuvânt cuvânt silaba silaba sunet Exemplu: Ene are mere.re a Primul pas: . aspectele negative se aduna si se aglomereaza.neformate. analiticosintetica.Se alege un cuvânt care contine sunetul / litera ce trebuie predat-învatat. aceasta fiind metoda care se potriveste cel mai mult specificului lim bii române. Predarea citit scrisului în limba româna Ordinea predarii învatarii sunetelor si literelor limbii române este abecedarul pentru care a optat învatatorul. . Ion are alune are are a re a . În predarea literelor limbii române se foloseste metoda fonetica. ceea ce duce la îngreuna rea predarii-învatarii citit-scrisului.

învatatorul arata elevilor ori obiectul respectiv.Daca cuvântul ales denumeste un obiect. daca sunetul de predat este o consoana. . În alegerea lui trebuie sa avem în vedere urmatoarele cerinte: . dintre care se alege una pentru pasul urmator al procesul didactic: Ene are mere.sa fie format din 2 3 silabe. .cu cuvântul ales se alcatuieste o propozite sau mai multe. o vocala.silaba care contine sunetul nou sa fie format din: o vocala si a consoana noua . Cuvântul în care se afla sunetul nou care trebuie predat nu se alege la întâmplare. daca sunetul nou este vocala. . cu exceptia vocalelor â si î. de exemplu. ori imaginea obiectului si le cere elevilor sa alcatuiasca o propozit ie cu acel cuvânt.

învatatorul cere elevilor sa desparta toate cuvintele în silabe pentru a exersa.cuvintele se despart în silabe. mediana. Pasul 5: .reprezentarea grafica a propozitiei: ________________________________________ propozitia __________ ___________ _____________ cuvintele Pasul 3: . . daca exista elevi care nu au deprinderile de despartire a cuvintelor în silabe. silabele se despart în sunete.elevii dau exemple de cuvinte în care se afla sunetul nou.joc didactic: învatatorul spune cuvinte care contin / nu contin sunetul nou. se poate trece direct la cuvântul în care se afla sunetul de predat. Apoi. finala.prezentarea se realizeaza pe o plansa în care se afla litera mica si mare de tip ar. sau se prezinta litera în abecedar. . daca nu e necesar exercitiul.Pasul 2: . astfel se ajunge la sunetul nou si se stabileste locul acestuia în structu ra cuvântului.urmareste formarea auzului fonematic al elevilor prin recunoasterea sunetului nou în diferite cuvinte spuse de învatator în diferite pozitii: initiala. iar elevii reactioneaza prin diferite gesturi dupa stabilirea regulilor jocului.se prezinta litera corespunzatoare sunetului nou. . . Se prezinta grafic: ___________________________________________ propozitia ____________ _______________ ______________ cuvintele _____ _____ ______ ______ ______ ______ silabele ____ __ __ ___ __ __ __ ___ __ __ sunetele Pasul 4: .

Pasul 6: . .se urmareste recunoasterea literei noi în diferite pozitii din structura unor cuvinte.construirea unor cuvinte în care se afla litera noua: învatatorul pronunta un cuvânt si elevii îl despart în silabe. Pasul 7: .

se realizeaza pronuntia corecta a cuvintelor de pe stelaj.se realizeaza intuirea imaginilor din abecedar prin întrebari puse în asa fel. pentru ca sa se evite confuziile.citirea integrala a textului din abecedar. . explica elevilor fiecare miscare.în acest timp ceilalti elevi imita scrierea literelor respective în aer. . ceilalti lucreaza în banci. Pasul 10: . urmaza pasii consacrat i etapei de scriere. Dupa acesti pasi specifici primei etape. . prinderea creionului între cele trei degete. Pasul 8: . Pasul 11: .învatatorul compune cuvântul pe stelaj din silabe.învatatorul scoate 2 3 elevi la tabla care scriu literele în aceeasi maniera în care a scris si el. . nu alaturata de alt a litera. celei de citire..citirea cuvintelor din abecedar scrise pe silabe. miscarea mâinii din încheiatura. . ca raspunsurile elevilor sa contina cuvântul dorit. iar elevii fac acelasi lucru cu alfabetarul mic. pe banca. apoi trecerea la citirea integrala a cuvintelor.2 3 elevi compun la stelaj alte cuvinte în acelasi maniera ca si învatatorul.prezentarea literei mici si mari de mâna pe plansa. Pasul 9: .daca învatatorul sesizeaza vreo greseala de pronuntie. . . aceasta trebuie corectata imediat pentru evitarea fixarii formei sonore gresite. .învatatorul urmareste fiecare miscare a mâinilor elevilor. singura.se urmareste trecerea de la recunoasterea literelor la formarea câmpului vizual de o silaba.învatatorul demonstreaza la tabla modul de scriere a literei mici si mari de mâna si daca e nevoie. .

miscarea degetelor pe banca imitând cântatul la pian.Pasul 12: . miscarea mâinii din încheiatura cu pumnul închis. . lovirea usoara a bancii cu degetele imitând ploaia.exercitii pregatitoare pentru scriere: încalzirea muschilor mâinii prin deschiderea si închiderea pumnului.

.dupa scrierea primelor trei litere. . triftongi pe care nu i-au învatat. pâna la 2 3 rânduri. . pentru ca mâinile copiilor obosesc si asta dauneaza corectitudinii scrierii. Transcrierea: . Pasul 13: . acesta se analizeaza. continua scrierea cu alte trei litere si mai departe pâna la 2 3 rânduri de litere. .scrierea libera a cuvintelor prin dictare sau autodictare. Copierea: cuvântul model este oferit de învatator scris pe tabla sau pe plansa. . etc. .. sa nu prezinte aglomerari de consoane.si aici înainte de transcrierea cuvântului.cei care n-au reusit sa scrie corect cele trei litere. . . b. se observa legarea literelor între ele. ei urmaresc modelul oferit si scriu întocmai pe caiete. . învatatorul verifica corectitudinea scrieril or. . alergari usoare pe loc. . . cântece scurte. diftongi.scrierea cuvintelor.înainte de a trece la copierea cuvântului. acesta se analizeaza: se desparte în silabe. se observa legarea literelor.copierea cuvântului cere efort minim din partea elevilor.scrierea literei pe caiete. Pasul 14: . c.daca se constata plictiseala sau oboseala din partea elevilor.sa nu se exagereze cu scrierea a mai multor rânduri. în care putem distinge trei etape: a. jocuri distractive.învatatorul urmareste transcrierea tuturor elevilor. vor scrie în prezenta învatatorului. care corecteaza pe loc greseala si dupa aceasta se trece la scriere a celorlalte litere.cei care au scris corect.învatatorul prezinta cuvinte scrise cu litere de tipar si le cere elevilor sa transcrie cu litere de mâna. învatatorul îi pune pe elevi sa execute miscari de înviorare prin ridicarea mâinilor.învatatorul explica elevilor ca primul rând începe la doua degete de-ale elevilor de la linia de margine. Dictarea / autodictarea: . sa fie pronuntate corect de catre elevi.învatatorul urmareste copierea si intervine ori de câte ori este nevoie.cuvintele trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: trebuie sa fie cunoscute d e elevi.

scrierea propozitiilor. (Prezentarea unor proiecte didactice elaborate pentru predare integrata si discu tarea lor la seminar. sa fie formata din 2 3 cuvinte.învatatorul alege cu grija propozitiile ce vor fi scrise si acestea trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: sa fie în legatura cu textul parcurs la citire. 59) .Pasul 15: . pag. cuvintele sa contina litera nou învatata. . cuvintele sa nu contina elemente de exceptie ale limbii.

.

curent. pe pronuntia corecta a tut uror sunetelor. Datorita faptului ca elevii au deprinderi d e citire formate si consolidate deja la limba maghiara. Nu putem minimaliza rolul acesto r surse de informatii. obiectivele cadru ce se cer realizate pâna la sfârsitul ciclului primar la orele de limba româna sunt: . sarcina învatatorului este usurata prin aceasta. pe lânga formarea deprinderilor de citit. În zilele de astazi însa. loc ul citirii fiind preluat de mass-media si Internet. dezvoltarea si consolidarea deprinderilor de citit. Omu l grabit si pragmatic are mai putin timp pentru lectura. leaga cu usurinta sunetele de litere si fac legatura bine între literele de tipar si cele de mâna. Scoala trezeste în elev interesul pentru cunoastere. citirea cartilor pare o preocupare învechita. În organizarea procesului de predare învatare elevul are în continuare un rol activ si participa la propria-i formare. se pune mare accent pe continua îmbogatire a vocabularului elevilor. Trebuie sa subliniem ca cele trei activitati de baza: citirea. pe formarea ritmului corect al vorbirii.a si continuând cu cea de-a IVa.. .FORMAREA CAPACITATII DE LECTURA / CITIRE La sfârsitul clasei a II-a elevii au deprinderi de citire si scriere în limba româna. La sfârsitul acestei clase adaptarea elevilor la v iata scolara s-a produs. constient si expresiv în limba româna. iar cunoasterea se realizeaza prin lectura cartilor. În aceasta perioada . . Pornind de la cele afirmate.. Elevii au deja câmpul vizual de citire format. Sa citeasca în mod corect. Sa si însuseasca si sa îmbogateasca continuu un vocabular activ care sa le permita sa comunice prin simple enunturi. pe înelegerea si interpretarea textelor citite. predarea limbii române are ca obiectiv de baza formarea. . Începând cu clasa a III. ci prin trezirea interesului si a motivatiei pentru aceasta activitate intelectuala.. Elevii sa citeasca si sa urilizeze în mod constient cunostintele dobândite în clasele anterioare. scrierea si conversatia nu pot lipsi din structura nici unei activitati de limba româna din cl asele III IV. interesul pentru lectura scade. deci învatatorului îi revine sarcina formarii unei atitudini poz itive fata de învatare. dar învatatorul are datoria de a-i apropia pe elevi de lectur a cartilor nu prin constrângere. Copiii procura informatii mai rapid pri n televiziune sau prin calculator.

.

Sa scrie corect dupa dictare /autodictare. Sa poata împarti pe fragmente. Sa utilizeze corect semnele de ortografie si punctuatie studiate. înlocuiri sau omisiuni de sunete. pe unitati logice textele din amnual si sa formuleze ideile principale ale acestora. Sa poata comenta.. curenta.reglarea ritmului citirii care se poate realiza prin eliminarea citirii accele rate sau a citirii încete. dat a. . .respectarea intonatiei si a accentuarii corecte a cuvintelor limbii române. aspecte din viata cotidiana. cu ajutorul întrebarilor. aliniatul.. fara deformari. În realizarea acestor deziderate ale citirii. constienta si expresiva. a. accentuarea sa fie ireprosabila. . silabisite.. Citirea corecta .. Sa poata recita expresiv poezii sa cânte scurte cântece învatate. dar în cazul acesta învatatorul nu poate verifica citirea tuturor elevilor si greselile pot ramâne necorectate. sa opereze modificari în aceste text e folosind vocabularul lor activ. Învatatorul trebuie sa pronunte corect toate sunete le.. a. . ea trebuie sa satisfaca urmatoarel e cerinte ale citirii: sa fie corecta. a repetarii unor cuvinte pe parcursul actului citirii. . silabelor si cuvintelor.. Sa-si însuseasca un ritm propriu de vorbire. Citirea în cor sau în grup pot fi utile la reglarea ritmului citirii unor el evi. pentru ca eventualele greseli de pronuntie sa fie corectate prompt. respectând cerintele formei: titlul. Calitatile citirii Pentru ca citirea elevilor sa fie calitativa. sa utilizeze corect intonatia si accentul specifice limbii române. .. Dupa corectarea formei citite se cere elevului sa repete forma corecta. Sa poata aseza corect un text în pagina. sa respecte o intonatie corespunzatoare. . textele citite sau sa poata formula întrebari si raspunsuri legate de ilustratii. .presupune rostirea clara a sunetelor. etc. . La citirea textului de catre elevi trebuie sa se utilizeze în primul rând diferitele forme ale citirii individuale. citirea model a învatatorului la orele de limba româna are rol hotarâtor..

constienta si expresiva . Citirea curenta (fluida) .b.trebuie sa se dezvolte concomitent cu citirea corecta. .

aceasta citire trebuie sa se realizeze prin respectarea tuturor calitatilor ci tirii. . . este caracterizat un personaj. . . . la extragerea ideilor principale din text. o prima sarcina a învatatorului este semantizarea cuvintelor si expresiilor necunoscute. textele utilizate fiind cele epice în primul rând. prin diferite procedee. .o alta conditie este primul contact corespunzator al elevilor cu textul: reali zarea acestui contact optim îi revine citirii model a învatatorului. Citirea expresiva . c. prin sensibilizarea pauzelor logice si gramaticale ale textului.formarea deprinderii de citire curenta poate fi dirijata numai în cazul citirii individuale a elevului. accentueaza corect si respecta semnificatia semnelor de punctuatie. etc.sesizarea pauzelor logice contribuie la descoperirea partilor coponente ale te xtului.în acest sens. . . Citirea constienta . la dezvoltarea simtului estetic al lor.viteza citirii trebuie sa corespunda unui ritm normal de vorbire. trebuie sa se opreasca din citire si.poate sa se dezvolte numai daca elevul cunoaste sensul cuvintelor. la dezvoltarea imaginatiei. fanteziei copiilor.. sa le explice copi ilor sensul cuvintelor.citirea pe roluri sau cea dialogata este de asemenea corespunzatoare pentru fo rmarea citirii curente la elevi. sa se realizeze pe un ton adecvat.realizarea tuturor obiectivelor predarii învatarii limbii române depinde de realiz area acestei calitati a citirii: elevii trebuie sa înteleaga textul pe care-l citesc. sa sele cteze pasajul în care este descris un peisaj.daca pe parcursul citirii învatatorul sesizeaza ca mai sunt cuvinte necunoscute în text. . d. . .o prima conditie a realizarii expresivitatii citirii este întelegerea sensului c uvintelor.consolidarea citirii constiente se poate realiza si prin citire selectiva: învat atorul solicita elevilor sa citeasca ca raspuns la o întrebare o anume prpozitie. prin respectarea sem nelor de punctuatie si ortografie.contribuie la receptarea corespunzatoare a operelor literare.

reglarea corespunzatoare a ritmului respiratiei are un rol hotarâtor în realizarea acestei sarcini didactice. ..

împreuna cu elevii. Acest pas este foart e important în procesul de constientizare a apartenetei textului la un sistem de lec tii cu legaturi între ele. Întrucât organizarea acestor lectii în clasele a III-a si a I V-a se aseamâna în mare parte.b. determinata de dimensiunile si gradul de dificultate ale textelor. Din aceasta cauza discutiile trebuie sa fie bine organizate si gândite. În aceste momente ale lectiei profesorul prezinta (ex pune) succint aspectele cele mai atractive si/sau mai importante ale continutului text ului pentru a suscita curiozitatea si pentru a capta atentia elevilor. în cele ce urmeaza încercam o orientare a cadrelor didactice în conducerea procesului de predare învatare privind etapele / pasii ce trebuie parcu rse / parcursi pentru asimilarea optima a textelor epice în cadrul orelor de limba si li teratura româna. prezinta evenimente si întâmplari apropiate de experienta elevilor. Se vor evidentia a cele texte. de priceperile si deprinderi le de comunicare ale elevilor. întro perioada de timp îndelungata sau într-un timp foarte scurt. Pasul 1 Integrarea textului în sistemul de lectii din unitatea de învatare În acest moment al lectiei profesorul. zbaterile si framântarile lor inte rioare. descopera elementele comune ale lectiei cu elementele lectiilor anterior studiate. Pasul 2 Trezirea interesului elevilor pentru textul ce urmeaza sa fie citit Deoarece este vorba de studierea textului literar în clase cu limba de predare maghiara. deci timpul nu este limi tat. prin fixarea si / sau completarea lor cu altele noi. deprinderile si priceperile lingvistice ale elevilo r prezinta înca deficiente. relatiile dintre ele. într-un timp trecut. Cunoasterea textului epic Textele ce apartin genului epic. de obicei. fie texte adaptate. Cititorul descopera în aceste texte comportamentele personajelor. ele trebuie sa urmareasca valorificarea cunostintelor asimilate în lectiile anteri oare prin reactualizarea lor. unde cunostintele. Pe parcursul a cestei scurte prezentari. citirea model a profesorului trebuie sa preceada citirea elevilor cu scopul receptarii corecte a textului. redau comportamente. de experienta de viata si de cunostintele lingvistice. observa viata lor exteriaora si cea interioara. profesorul va utiliza cuvintele si structurile necunoscute pe . care au tema asemanatoare sau sunt scrise de acelasi autor. sentimente si caractere ale personajelor prin intermediul povestirii. fie ele opere fragmente ale unor scriitori. Întâmplarile prezentate se desfasoara. Abordarea acestor texte în clasele a III-a si a IV-a necesita o metodologie specifica. Din aceasta cauza elevii trebuie sa fie mo tivati pentru parcurgerea textului.

care le contine textul si le va semantiza prin diferite metode. iar receptarea textului di n punct . Astfel se maresc sansele întelegerii textului dupa citirea-model a profesorului.

Se exerseaza aceasta citire în lant pentru formarea si dezvoltar ea deprinderilor de citire pe de o parte. elevii din clasa a III-a citesc mai multe propozitii la rând. Acesta este un moment foa rte important al lectiei din perspectiva eliminarii întelegerii gresite sau a neîntelege rii corecte si depline a unor aspecte semnificative din continutul textului. Cuvintele noi pe care le consideram ca trebuie sa faca parte din vocab ularul activ al copiilor le folosim în structuri noi. se poate face si extragerea expresiilor frumoase din text. . Pasul 3 Citirea-model a textului de catre profesor Aceasta citire se realizeaza de catre profesor sau. Pentru realizarea citirii constiente. daca pe parcursul citirii în lant se mai descopera cuvinte necunoscute. vor constitui puncte de plecare în exp licarea figurilor de stil. personajele textului. Pasul 5 Citirea în lant a textului De la citirea unei singure propozitii. constienta si expresiva. Aceasta citire a textului trebuie sa respecte toate calitatile citirii: trebuie sa fie o citire corecta. intonatia) va fi mai eficienta. profesorul trebuie sa recurga la explicatii suplime ntare. sau în clasele mai mari. Daca cun ostintele lingvistice ale elevilor permit. Daca se constata ca mul ti elevi nu stapânesc continutul textului. etc. de catre un elev cu deprinderi bu ne de citire. Este importan t de retinut ca semantizarea cuvintelor trebuie sa se faca pe întelesul elevilor ori pr in sinonime. fluenta. ori prin perifraze. respectarea pauze lor gramaticale si logice. este nevoie ca elevii sa cunoasca toate cu vintele si structurile din text: Din aceasta cauza. de clarificare a situatiei gresit întelese sau neîntelese. care ulterior. Pasul 4 Conversatie orientativa în legatura cu textul citit Pentru a verifica în ce masura elevii au înteles textul citit. Daca nici o metoda directa nu ajuta întelegerea cuvântului. iar pe de alta parte pentru formarea depr inderilor de a împarti textul în unitati logice si de a desprinde ideile principale ale textul ui. ori prin explicarea sensului cuvintelor. dupa citirea-model profesorul trebuie sa initieze o scurta conversatie vizând momentele principale al e actiunii.de vedere fonematic (accentuarea corecta a tuturor cuvintelor. în cazu l unor lectii ce nu prezinta dificultati majore. profesorul trebuie sa le semantizeze imediat. în alte propozitii si fraze. trebuie sa se traduca cuvântul în limba maghiara. spre sfârsitul ciclului. relatia dintre ele.

. personajele. momentele importante ale actiunii. deznodamântul actiunii. relatia dintre persona je. reconstituirea firului epic al actiunii.Pasul 6 Conversatie pentru stabilirea fragmentelor logice ale textului Acest moment al prelucrarii textului epic se realizeaza cu ajutorul unor întrebari care vizeaza: introducerea textului.

dar se utilizeaza cu bune rezultate si la caracterizarea personajelo r. Aceasta forma de citire este eficient a totodata si în observarea atitudinii personajelor care se poate desprinde din dialogul dintre ele. dar si pentru evidentierea fragmentelor cu un grad ridicat de expresivitate se poate utiliza. iar elevii în caietele lor Povestirea actiunii textului dupa planul de idei Pasul 8 Citirea selectiva Prin aceasta forma de citire profesorul verifica gradul de realizare a citirii constiente. Pasul 9 Exercitii de cultivare a limbii române literare În functie de problemele exprimarii întâlnite în fiecare clasa de elevi.Pasul 7 Citirea textului pe fragmente logice Aceasta etapa contine urmatoarele momente esentiale: Citirea primului fragment al textului Întrebari raspunsuri pe baza fragmentului citit Povestirea fragmentului de catre elevi Extragerea ideii principale din fragment Stabilirea ideii principale pentru fiecare fragment al textului Întocmirea planului de idei al textului care se scrie si pe tabla. la descoperirea relatiilor dintre personaje. . la descoperirea principalelor memente conflictuale din firul epic al povestirii. profesorul organizeaza exercitii care sa duca la realizarea obiectivelor propuse în acest sens.

.

Schema lectiei de literatura româna arata astfel: Integrarea lectiei în sistemul de lectii din unitatea de învatare Trezirea interesului elevilor pentru textul ce urmeaza sa fie citit Citirea-model a textului de catre profesor Conversatie orientativa în legatura cu textul citit Citirea în lant a textului de catre elevi .

Conversatie pentru stabilirea fragmentelor logice ale textului Citirea textului de catre elevi pe fragmente logice si stabilirea ideilor principale Citirea selectiva a textului de catre elevi Exercitii de cultivare a limbii române literare .

.

Mariana. Florica. Ghid metodic al predarii limbii române în scolile cu învatamânt în limbile minoritatilor nationale. Cluj- Tótharsányi. Didactica limbii si literaturii române. 2000 Ionescu. Bucuresti. Sreategii de predare si învatare. Vasile. Cluj-Napoca. Miron Chis. Bucuresti.Bibliografie Pintilie. Sándor. Mitu. 2000 Molan. Vasile Bizduna. Ghid pentru proiecte tematice. Cluj-Napoca. Margareta. Editura Humanitas Educational. 2002 evaluare. Editura Stiintifica . 1992 Negrut. 2006 . Jocuri didactice integrate pentru învatamântul prescolar. Metode moderne de învatare Napoca. Editura Dacia. îndrumator practic. Didactica limbii si literaturii române. PIR. Metodica predarii limbii române în gradinitele si la clasele primare din unitatile scolare cu predare în limba maghiara. Bucuresti. Alina. Editura Eurodidact. Maria. Program universitar de formare. Florica. 2005 Pamfil. Editura Studium. 2005 Mitu. Bucuresti. Editura Humanitas Educational.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->