Cuprins Unitatea de învatare nr. 1 Metodica activitatilor de educare a limbajului în învatamântul prescolar 1. Specificul activitatilor de educare a limbajului ............................ ....................... 2 2.

Perspectiva interdisciplinara a învatamântului prescolar ........................ ............ 4 3. Metodica activitatilor de educare a limbajului .............................. ...................... 6 3.1. Jocul. Forma de activitate ludica în gradinita .............................. ........................ 7 3.1.a. Jocul didactic .......................................................... ............................................ 8 3.1.b. Structura jocurilor didactice ........................................... ...................................10 3.1.c. Jocurile didactice interdisciplinare .................................... ............................... 11 3.2. Memorizarea ............................................................... ...................................... 12 3.2.1. Memorizare activitate de predare ................ 13 învatare .................................

3.2.2. Memorizarea activitate de fixare ........................................ .......................... 15 3.2.3. Memorizarea activitate de verificare .................................... ....................... 15 3.3. Povestirea ................................................................ ..........................................16 3.3.1. Povestirile educatoarei ................................................. .....................................16 3.3.2. Povestirile copiilor .................................................... .........................................18 3.4. Lectura dupa imagini ...................................................... ................................... 22 3.5. Convorbirea ............................................................... ......................................... 24

Unitatea de învatare nr. 2 Metodologia instruirii si docimologie didactica 1. Precizari conceptuale ....................................................... ....................................... 27 Taxonomia metodelor didactice .................................................. ............................... 28 2. Metoda si obiectivele actiunii didactice .................................... ............................. 29 3. Învatarea si evaluarea ........................................................ ..................................... 32 3.1.Tipologia învatarii .......................................................... ...................................... 33 3.2. Semnificatia, functiile si tipologia evaluarii ............................ ............................ 33 3.3. Functiile evaluarii ....................................................... ..........................................34 3.4.Tipuri de clasificare ...................................................... .........................................34 3.5.Autoevaluarea .............................................................. ..........................................37 3.6.Evaluarea alternativa ...................................................... ........................................38 4. Didactica limbii si litareturii române ........................................ ............................ 39 Limbajul si dezvoltarea copilului .............................................. ................................ 39 Particularitatile copilului de vârsta scolara mica ............................... ........................ 39 Proiectarea didactica .......................................................... ....................................... 40 Programa scolara ............................................................... ........................................ 41 Planificarile calendaristice ................................................... ...................................... 41 Proiectarea lectiei ............................................................ ........................................... 43 Predarea - învatarea citit-scrisului la clasa a II-a ............................. .......................... 45

Etapa alfabetara / abecedara (clasa a II-a) .................................... .............................. 47 Predarea citit scrisului în limba româna ........................................... ....................... 48 Formarea capacitatii de lectura / citire ....................................... ................................ 53 Schema lectiei de literatura româna .............................................. ............................ 59 Bibliografie ................................................................... ...............................................60

a limbajului în gradinita este determinat de trei factori: . învatamântul prescolar si clasele I si a II-a reprezinta ciclul achizitiilor de baza (fundamentale). capacitatilor si aptitudinilor necesare activitatilor viitoare în scoala si. dirijati permanent d e cadre specializate. în societate. tinând cont de ritmul propriu. activitati la alegerea copiilor. cu ajutorul educatiei. de unde se poate deduce necesitatea continuitatii în procesul instructiv-educativ. În toate activitatile desfasurate în gradinita: activitati comune. orice tânar. activitati de dezvoltar e si . Idealul educational . capacitatea sa de socializare. activitati recreative si de relaxare. prin valorifica rea potentialului fizic si psihic al fiecaruia. de nevo ile sale afective si de activitatea sa fundamentala jocul.METODICA ACTIVITATILOR DE EDUCARE A LIMBAJULUI ÎN ÎNVATAMÂNTUL PRESCOLAR Specificul activitatilor de educare a limbajului Specificul activitatilor de ed. Prima forma organizata de socializare a copilului. Curriculumul-prescolar traseaza urmatoarele obiective a le idealului educational: Asigurarea dezvoltarii normale si depline a copiilor prescolari. Dezvoltarea capacitatii copilului prescolar de a intra în relatie cu ceilalti copi i si cu adultii. Stimularea copilului prescolar pentru dobândirea cunostintelor. În conformitate cu acest curriculum. Caracteristicile limbajului Idealul educational (idealul pedagogic) reprezinta modelul dupa care trebuie format orice copil. Învatamântul prescolar constituie: Prima forma de instruire si educare organizata. Conditii optime pentru copiii de a se manifesta în mod activ. sistematica si competenta. Idealul educational este e xpresia aspiratiilor societatii. Particularitatile de vârsta ale copiilor . apoi.

Privita din aceasta perspectiva. abilitatile achizitionate faciliteaza integra rea sociala a copilului si asigura continuitatea între cele doua etape ale sistemului de învatamânt.. Dezvoltarea relatiilor cu ceilalti copii. Din punctul de vedere al largirii orizontului cognitiv si afectiv al copilului. îsi dezvolta capacitatea de comu nica verbal si nonverbal. copiii rea lizeaza achizitii cognitive. activitati recuperatorii. gradinita contribuie la: Dezvoltarea capacitatilor senzoriale si perceptive prin reprezentarile memoriei si ale imaginatiei. . de a stabil i relatii de cooperare cu educatoarea si cu ceilalti copii. apoi prin tran spunere în joc a comportamentului si actiunilor acestora. Dezvoltarea motricitatii si a senzorial-perceptivitatii. cu mediul natural si social.exersare a aptitudinilor individuale. mergând pâna la participarea lor la activitatile adultilor. Dezvoltarea receptivitatii la actiunile adultilor întâi prin imitare. învatamântul prescolar anticipeaza învatamântul din ciclul primar: cunostintele acumulate în gradinita. etc. îsi formeaza deprinderi intelectuale si motrice. îsi formeaza deprinderea de a actiona la comanda. Perceperea realitatii pe cai emotionale si imaginative.

Jocul ramâne o preocupare principala si la scolarul mic. dar est e mai complex. Functie de relaxare. la 15-20 minute la prescolarul din grupa mijlocie si la 40-45 de minute la prescola rul mare în joc. Functie de dezvoltare psiho-motrica si Functie de satisfacere a trebuintelor de activitate. Se manifesta intens limbajul situational. care presupune adaptare la rol si la parte neri. ca placere gratuita. În vorbirea prescolarilor apar fenomene ca: Dificultati de pronuntie a unor sunete. Capata însa pondere jocul didactic. Desi în perioada scolara mica activitatea predominanta este învatarea. Se exerseaza structurile gramaticale corecte ale limbii. care contribuie la: . teatru pentru copii. are anumite functii. Acestea pot persista si în perioada scolara mica. ca: Functie formativa. Toate aceste aspecte lingvistice faciliteaza învatarea citit-scrisului în clasa a do ua. Articulari alterate din cauza unor factori fiziologici sau psihici. la regulile jocului. dar cu ajutorul logopedului aces tea pot fi ameliorate sau chiar eliminate. Tulburari ale ritmului de emisie. Conduita verbala si afirmarea personalitatii fac progrese prin dezvoltarea capac itatii de exprimare verbala: Creste volumul vocabularului activ. Functie de adaptare la activitatea de învatare.Cresterea atentiei a carei concentrare sporeste de la 5-7 minute la prescolarul mic. Jocul este activitate fundamentala la vârsta prescolara si se realizeaza fara nici un scop. De la jocul legat de obiecte la vârsta prescolara mica. încet se ajunge la jocul cu subiect si cu rol. auditii sau vizionari de filme. etc. jocul constituie o necesitate fundamentala si în aceasta etapa.

spiritului de observatie. cinstea. Dezvoltarea tea.. atitudinii critice si autocritice.. Dezvoltarea . Dezvoltarea . Dezvoltarea . spiritului de echipa. harnicia.. etc. vointei unor trasaturi morale ca: perseverenta.... drepta . Dezvoltarea .

ci dimpotriva: Impune redimensionarea granitelor disciplinare. învatamântul de toate gradele. Solicita planuri de învatamânt interdisciplinare. Însusirea tehnicilor de cunoastere stiintifica în perspectiva educatiei si autoeduca tiei permanente. Interdisciplinaritatea nu exclude granitele disciplinare. Dezvoltarea flexibilitatii gândirii. Activitatile interdisciplinare au un profund caracter formativ. Cere cadre didactice cu formatiune interdisciplinara. Pentru a satisface aceste cerinte. Învatarea interdisciplinara contribuie la: Cultivarea atitudinilor creative. ci duce la adâncirea si extinderea conexiunilor dintre discipline. Perspectiva interdisciplinara a învatamântului prescolar Complexitatea vietii sociale. trebuie sa se orienteze spre o formare interdisciplin ara a personalitatii umane. contribuind la formarea unei noi atitudini fata de cunoastere . explozi a informationala actuala. 1. Copiii încep sa cunoasca viata si lumea sub aspectele lor variate prin transferul cunosti ntelor. dupa preferintele lor. astfel se re alizeaza dezvoltarea deprinderilor de exprimare prin activizarea vocabularului. permite adap tarea individului la mutatiile vietii sociale. Concomitent cu desfasurarea acestor jocuri. Jocuri si activitati la alegerea copiilor. învatamântul prescolar favorizeaza si permite activita ti interdisciplinare la toate formele de organizare ale acesteia. Un astfel de model educational este flexibil. Dezvoltarea sensibilitatilor copiilor. se pot corecta greselile si/sau tulburarile de comunicare depistate. Interdisciplinaritatea nu complica procesul instructiv. liber creative: Copiii repartizati pe arii de interes. dezvoltarea rapida a stiintei si tehnicii. Impune o metodologie specifica interdisciplinaritatii. Prin structura si scopul sau. Prin acti vitate individuala sau cu grupuri mici. precum si circulatia rapida a informatiilor impun o pers pectiva interdisciplinara în toate domeniile activitatii umane. se poate face verbalizarea actiunilor. îsi consolideaza cunostintele acumulate si deprinderile lor legate de acestea. În astfel de activitati copiii nu constientizeaza efortul in . Presupune o conceptie interdisciplinara si un sistem de organizare flexibil.2.

din domeniul: stiintei: activitate matematica. cantitatea si ordinea obiectelor (numerale).telectual. În jocurile de creatie si de constructie. sa motiveze alegerea culorilor. forme. convo rbiri. pentru ca aceste activitati sunt atractive pentru ei. Aceasta verbalizare releva totodata perceper ea si denumirea corecta a componentelor desenului realizat. copiii exerseaza deprinderile d e comunicare. le satisfac necesitatile d e miscare si de cunoastere. În astfel de activitati. sensuri noi ale unor cuvinte cunoscute. educatiei estetice: muzica. pot însusi cuvinte noi. arta plastica. astfel se exersea za deprinderile de comunicare verbala. Prin urmare. a) În activitatile de educare a limbajului (povestire. cunoasterea mediului. dimensiuni. . copiii transfera cunostinte si deprinder i dobândite în alte activitati. b) În activitati de educatie plastica. culori (deci adjective). marimi. se dezvolta creativitatea si imaginatia lor. lectura dupa imagini. În activitatile de educare a limbajului obiectivul de referinta este îmbogatirea si activizarea vocabularului copiilor prin învatarea unor cuvinte care denumesc: însusiri.) se pot folosi continuturi specifeice diferitelor domenii. Astfel. copiii trebuie sa fie stimulati sa descrie desenele sau picturile executate de ei.

Învatarea interdisciplinara este facilitata si de alte metode didactice în afara jocului didactic: convorbirea. sa apese cl apele unui pian-jucarie de tot atâtea ori. educatie plastica sau muzicala. Toamna. ) Animalele domestice. executarea unor miscari ce redau fenomene ale naturii: vântul. etc. reproducerea unor poezii legate de tema. etc. Cunostintele matematice îsi gasesc aplicare în jocurile de constructie în care se utilizeaza figuri geometrice. glasul animalelor. a pozitiilor spatiale ale unor obiecte. se pot utiliza la aceste activitati chiar instrumente muzicale: copiii trebuie sa bata în toba. numararea culorilor. trebuie sa numere piesele necesare unei anum e constructii. unde copiii pot observa natura. povestirea. marimea. povestire. animalelor. numararea în ordine crescatoare sau descrescatoare a elementelor unei multimi (obiecte de îmbracaminte. memorizare.c) Cunostintele dobândite la activitatile de matematica pot fi utilizate în activita tile de educare a limbajului. Convorbirea libera. d) În activitatile de lectura pe baza de imagini se pot realiza corelatii interdis ciplinare prin urmatoarele sarcini didactice: gruparea elementelor unui tablou dupa criteriile stabilite. a formelor. Copiii t rebuie sa intuiasca forma. de cunoastere a mediului. betisoare de diferite lungimi si grosimi. ploaia. interpretarea unor cântece legate de acestea. etc. culoarea. are largi posibilitati interdisciplinare în activi tati cu tema: Anotimpurile (Primavara. etc. de educatie estetica sau de educ atie fizica. câte silabe contine un cuvânt. Activitati complementare pot fi: plimbari în parc. . Pentru crearea unei atmosfere relaxante si placute. plante. problematizarea. mimarea unor activitati specifice anotimpului. animale. prezentarea unor jocuri de copii legate de aceste teme. de exemplu.). Sarcinile didactice ce pot fi realizate de câtre c opii sunt: sesizarea caracteristicilor primaverii / toamnei. etc. 2. fiinte. La prima tema se pot valorifica achizitiile de la activitatile de observare. câte cuvinte contine o propozitie.

forme si zgomote din n atura. poezii legate de tema. s e pot rememora cântece. În concluzie: activitatile interdisciplinare asigura transferul cunostintelor asimilate la situatii noi. consolideaza deprinderi motrice. etc. . faciliteaza efortul intelectual si stimuleaza creativitatea copiilor. sesizeaza culori. Se poate organiza un joc de miscare prin care copiii mimeaza gesturi sesizate.recunosc aspecte specifice anotimpului. apropiate de viata.

limbajul se însuseste spontan. considerate în curriculumul actual ciclul achizitiilor fundamentale. Continutul. care are ca obiect studierea organizarii si desfasurarii procesului de învatamânt. empiric. în mediul familial. Formarea capacitatii copiilor de a recepta corect un mesaj oral. în cadrul social: în învatamântul prescolar si în clasele I si a II-a. la un anumit obiect de învatamânt. numite ciclul de dezvoltare. Metodica activitatilor de educare a limbajului Metodica este o disciplina a stiintelor pedagogice. Dezvoltarea limbajului deschide perspectiva unei vieti spirituale bogate si ofer a posibilitatea copiilor de educare continua. limbajul are un rol determinant în dezvoltarea personalitatii umane. Formarea capacitatii copiilor de a recepta diferite tipuri de limbaj . sentimentelor. Metodica activitatilor de educare a limbajului reprezinta aplicarea principiilor didactice la specificul acestui domeniu de cunoastere prescolari. de transmitere a gândurilor. Metodica studiaza si precizeaza: Scopul si sarcinile obiectului de învatamânt. ca proces instructi-educativ. ideilor si experientei de viata. Prin urmare. Locul si rolul acestuia în formarea culturala si profesionala a personalitatii. numite ciclul de observare s i orientare.3. metodele si formele de organizare ale procesului didactic. Fiind principalul mi jloc de comunicare interumana. Curriculumul prescolar prevede urmatoarele obiective-cadru. limbajul este în acelasi timp si factor de dezvoltare spiri tuala si de progres social. în clasele VII VIII. Se afla în strânsa interdependenta cu dezvoltarea gândirii: stimuleaza dezvoltarea gândirii si arata nivelul si calitatile acesteia. obiective cu un grad înalt de generalitate: Formarea capacitatii copiilor de a asculta cu atentie un mesaj oral. limba este învelisul mat erial al gândirii. În primii ani de viata. în clasel e IIIVI. Principiile si mijloacele învatarii acestuia. Este o stiinta explicativa si totodata una normativa. apoi sistematic. educare a limbajului la Aparuta în cadrul comunitatii umane din nevoia de comunicare.

adica rezultatele asteptate. . Obiectivele-cadru sunt transpuse în obiective de referinta. progresia în achizitia de cunostinte si de competente de la un an de st udiu la altul. Orice activitate didactica trebuie sa aiba scopuri bine definite si obiective operationale. adica performantele sub forma de comportamente observabile si masurabile obtinute pe parcursul procesului didactic. Obiectivele de referinta se realizeaza în functie de vârsta prescolarilor: el e sporesc în dificultate mergând de la grupa mica pâna la grupa pregatitoare.Formarea capacitatii copiilor de a exprima corect aceste mesaje.

Jocul este o forma de manifestare a copilului si agent de transmitere a ideilor. dupa posibilitati. adica asimilare si acomodare. a-si pune capul/viata în joc. jocuri olimpice. dominanta în copilarie.. Jean Piaget considera ca jocul este o modalitate de adaptare. Jocul. . de element odihnitor.. se transpune într-o lume creata de fantazia si imaginatia sa .. Pornind din polisemia cuvântului joc. propriile dorinte. a face jocul cuiva. jocul cu viata si cu moartea. Functie de socializare a copilului.. Functiile secundare au rolul de divertisment. Jocul activeaza la copiii functii mintale si motrice: . Functie formativa si informativa. a obiceiurilor si traditiilor de la ogeneratie la alta. Substratul psihologic al jocului este asigurat de: Capacitatea omului de a transfigura realitatea în imaginar. Functie de descarcare a energiilor si de rezolvare a conflictelor afective. jocul de-a scoala. relaxator . actionând constient si li ber în lumea imaginara pe care si-o creeaza singur. permanent si polivalent. e tc. Jocul este o activitate specific umana. Forma de activitate ludica în gradinita Jocul este o activitate umana constienta si are caracter universal.1.3. actiunilor s i faptelor care semnifica altceva decât în realitate. .. joc de scena. joc de cuvinte. Functia principala este realizarea eului.. jocul dragostei. ne dam seama de importanta acest uia în viata omului: joc de societate. a juca un joc mare (periculos). . a dica functie catartica. Capacitatea de a opera cu simboluri. jo c de carti. cu semne atribuite obiectelor. a eului la real. prin care copilul îs i satisface imediat. . Capacitatea omului de a actiona în mod creativ în diferite situatii concrete de viat a. În joc copilul se detaseaza de la realitatea obiectiva. Functie de adaptare cea mai importanta se realizeaza prin asimilarea realului la eu si prin acomodare. joc de sah. El stabileste urmatoarele functii ale jocului: . manifestarea personalitatii. . prin imitatie.

are urmatoarele valente formative: Dezvolta spiritul de observatie si de investigatie al copilului. care sunt libere si recreative.Notiunea de activitate ludica nu este sinonim cu jocul. prin elemente de miscare si de relaxare. prin natura lui. Componenta instructiv-educativa se realizeaza prin obiective le urmarite sistematic. se realizeaza prin joc si prin activitati ocupationale. creativa si flexibila. Cultiva imaginatia. prin elemente surpriza. specifica învatamântului prescolar. Prin astfel de jocuri copii se apropie de activitatile zilnice. iar componenta joc se realizeaza prin modul de desfasurare. prin participarea tut uror copiilor în ritmul propriu. practi ce. centrata pe promovarea spiritului jocului. Dezvolta gândirea logica. Dezvolta memoria. Activitatile ocupationale se realizeaza la sugestia educatoarei sau din initiati va copiilor. activitatile ludice se realizeaza prin: Activitati la alegerea copiilor. Se pot . Jocul. Formeaza conduita morala. Activitati de învatare dirijata. Alte tipuri de activitati (de dupa-masa) Activitatile la alegerea copiilor. ci cu categoria de activ itate instructiv-educativa. În gradinita.

Sa contribuie la socializarea acestora. care sunt omogene si permite tratarea diferent iata a copiilor. a jocurilor de dramatizare. Acesta activitati continua. jocuri de miscare. afective si de miscare ale copiilor. a jocurilor de miscare. Privind subiectul acestor activitati. Acestea se organizeaza dupa activitatile dirijate sub forma jocurilor distractiv e. Sa stimuleze creativitatea acestora. jocuri libere. În învatamântul prescolar trebuie incluse si activitati complementare. . introducerea unor noi elemente în jocul obisnuit al copiilor depind de competenta. Sa asigure integrarea copiilor în viitoarea activitate scolara. creativitatea si vocatia cadrelor didactice din g radinita. de imitare. etc. Sa satisfaca necesitatile cognitive. Activitatile de învatare dirijata (Comune sau obligatorii) au urmatoarele forme de realizare: Joc simbolic Joc cu reguli. a auditiilor si vizionarilor. Sa asigure independenta copiilor. Activitatile ludice din gradinita trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: Sa fie si sa se îmbine în mod armonios. activitati de dupa-amiaza. sau pregatesc din punct de vedere psihologic urmatoarele activitati dirijate.realiza pe grupuri mici de copii. care reprezinta odihna activa si exersarea anumitor capacitati fizi ologice. putem vorbi de: jocuri distractive. aprofundeaza cunostintele si deprinderile dobând ite. de creatie. Largirea repertoriului ludic. joc de manipulare. completeaza.

sinteza.. Jocul didactice are: o componenta informativa si una formativa. Limbajul. Prin joc didactic educatoarea are ocazia de a consolida. Jocul didactic Jocul didactic este o activitate dirijata în gradinita. generalizarea. Memoria. Imaginatia. daca este utilizat în structura unei alte activitati obligatorii. comparatia. . Vointa. Sarcina didactica 3. Regulile jocului . .. Vizând caracterul informativ. Gândirea cu operatiile ei: analiza.... dar si o metoda didactica. Continutul jocului 2. . structura jocului didactic consta din: 1. .a. ..1. le îmbogateste sfera de cunostinte. de a preciza si de a ve rifica cunostintele copiilor. Jocul didactic i mplica urmatoarele procese psihice: . Atentia si spiritul de observatie.3.

Exersarea capacitatilor si proceselor psihice atentie memorie .4. Omul si viata sociala înfatisarea (corpul omenesc) activitate în familie si în societate comportamente obiecte de îmbracaminte obiecte de toaleta jucarii alimente profesii mijloace de transport b. la relatii dimensionale. în marea lor majoritate asimilate anterior. Actiunile de joc 1. etc. în grade diferite. Cntinutul jocului didactic are o tematica variata: a. Limbajul (jocurile de limbaj) aspect fonetic lexic structura gramaticala d. Exista însa si jocuri care au ca sarcina achizitionarea de noi cunost inte referitoare la culori. Continutul jocului reprezinta cunostintele. Natura anotimpurile fenomene ale naturii animale plante c. în functie de care jocul are menirea de a le consolida si de a le verifica. la orientarea în spatiu si în timp.

Sarcina didactica se concretizeaza prin regulile de joc. distractiva si relaxanta. comparatia. stimuleaza manif estarile comportamentale ale participantilor la joc. 3. Ea declanseaza operatii intelectuale precum: recunoasterea. Jocul didactic are si valente educative ca: . 4. ele dinamizeaza participarea s i favorizeaza realizarea performantelor. etc. descrierea. dezvoltarea gândirii. Caracterul formativ al jocului didactic consta în: exersarea si perfectionarea senzatiilor si a perceptiilor. caile de organizare ale actiunii ludice. Actiunile de joc (elementele sau procedeele de joc) sunt miloacele prin care jocul devine o actiune placuta. Ele antreneaza copiii la o a ctivitate intelectuala care nu se constientizeaza ca efort. reconstituirea.gândire. prin ele se expri ma cerintele care dirijeaza actiunile copiilor. Ele arata cum trebui e rezolvata o problema. antrenarea memoriei. reglementeaza distribuirea rolurilor si relatiile dintre copii. Sarcina didactica este problema intelectuala centrala pe care copiii trebuie sa o rezolve. exersarea limbajului. indica actiunile de joc si succesiu nea lor. 2.

vizibilitate din orice pozitie.Organizarea jocului: presupune asigurarea unui cadru adecvat continutului jocu lui si . se realizeaza o forma de socializare a copiilor.influenteaza comportamentul copiilor. jocul didactic impune urmatoarele: proiectarea judicioasa. Structura jocurilor didactice Ca activitate didactica dirijata. procurarea si/sau confectionarea materialului didactic necesar si adecvat. car e trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: accesibilitate. mai ales prin respectarea regulilor.. cunoasterea tuturor aspectelor ale jocului. În functie de acestea trebuie alese si materialele didactice. spirit critic si cooperant. Etapele jocului didactic sunt urmatoarele: 1.1. atractivitate. acest ia învata conduita civilizata. respectarea partenerului. Cerintele jocului didactic sunt: rezolvarea corecta a sarcinilor. într-o succesiune de activitati care asigura însusirea cunostintelor ce vizeaza continutul jocului. puterea de stapânire.b. claritate. simplitate. valoare artistica. spirit disciplinat. adecvare la continutul jocului. etc. Selectarea jocului se face în functie de obiectivele propuse si de caracteristicil e grupei de copii. 3.

actiunilor copiilor. Totodata acum se face pregatirea si antrenarea copiilor pen tru jocul ce urmeaza. 2.Desfasurarea jocului contine o serie de secvente în care este prezentat jocul, s e realizeaza familiarizarea copiilor cu jocul si antrenarea lor la o participare a ctiva, efectiva. Principalele momente organizatorice ale desfasurarii jocului sunt: a) Introducerea în activitate consta în: captarea atentiei copiilor, utilizându-se un element surpriza, o noutate, un scurt dialog care le mobilizeaza imaginatia, o j ucarie care va avea rol specific în desfasurarea propriu-zisa a jocului. b) Familiarizarea copiilor cu jocul are urmatoarele obiective: trezirea interesului copiilor pentru joc, pentru tema abordata; altfel spus treb uie sa se creeze o motivatie pentru joc, prezentarea si intuirea materialului didactic, prezentarea si întelegerea sarcinilor didactice si a regulilor jocului, care este conditie de baza pentru buna desfasurare a jocului si pentru realizarea sarcinilor didact ice; întelegerea succesiunii elementelor jocului. Metodele de însusire a jocului difera în functie de grupa de vârsta, de complexitatea jocului, de experienta copiilor si de sarcinile didactice. În practica pedagogica cel mai frecvent se utilizeaza doua procedee de însusire a jocului didactic: a) Cea mai simpla modalitate, folosita ma i ales în grupa mica, este actiunea, adica explicarea si demonstrarea jocului prin desfasurarea lui efectiva. Aceasta modalitate se numeste calea inductiva a însusirii jocului. b) Calea deductiva presupune explicarea prealabila a jocului, a

sarcinilor didactice, a regulilor jocului si a actiunilor în succesiunea lor. Aces te explicatii trebuie sa fie simple, clare si concise. Demonstratia se poate face c u ajutorul unor copii sau cu grupa întreaga. c) Etapa principala a jocului didactic este desfasurarea propriu-zisa a acestuia . Desfasurarea jocului si performantele copiilor demonstreaza gradul de întelegere a regulilor, nivelul de cunostinte anterioare ale copiilor, capacitatile intelectu ale si abilitatile motrice ale lor. Pe parcursul desfasurarii jocului educatoarea trebu ie sa urmareasca: gradul de îndeplinire a actiunilor în succesiunea lor normala, gradul de respectare a regulilor, rezolvarea rapida a sarcinilor didactice, activizarea tuturor copiilor dupa posibilitatile lor, îmbinarea elementelor de joc cu sarcinile didactice, stimularea spiritului de independenta al copiilor, asigurarea unui ritm vioi, pe o atmosfera relaxanta, antrenarea unor copii la conducerea jocului. Jocul didactic poate fi eficientizat prin urmatoarele posibilitati: introducerea unor elemente noi de joc, complicarea jocului cu sarcini mai complexe, cu un grad mai înalt de dificultate, prezentarea unor materiale didactice suplimentare, introducerea unor reguli noi, organizarea unei întreceri, utilizarea fiselor de lucru independente. Ca modalitate de asigurare a întelegerii corespunzatoare a jocului, se poate introduce înainte de desfasurarea propriu-zisa a jocului si un joc de proba. Jocul de proba trebuie sa fie însotit de explicatii si indicatii care vor servi desfasurare a corecta a jocului propriu-zis. 3. Încheierea jocului didactic În acest moment se rezolva unele sarcini de sinteza, se reproduce sau se audiaza un text literar, un cântec, o poezie. Se pot îndeplini actiuni legate de tema: închide rea magazinului, sosirea sau plecarea într-o excursie, la o expozitie, la teatru de pa

pusi, etc. Tot acum se fac aprecierile frontale si individuale, etc. Devine tot mai evidenta necesitatea organizarii si desfasurarii jocurilor didactice cu continuturi si sarcini didactice interdisciplinare. Acestea accentu eaza latura formativa a jocului, sporesc atractivitatea si faciliteaza antrenarea pro ceselor psihice.

3.1.c. Jocurile didactice interdisciplinare

Jocul didactic interdisciplinar este o activitate în care se îmbina sarcini didactice din diverse domenii de cunoastere, axata pe învatare, în conditii relaxant e, fara constientizarea unui efort intelectual din partea copiilor. În jocul didactic interdisciplinar se realizeaza conexiuni interdisciplinare, se transfera cunosti nte si deprinderi însusite într-un domeniu înt-altul. De exemplu: la activitati de cunoastere a mediului se pot realiza educarea limbajului, educatie muzicala, educatie plastic a, etc. O simpla utilizare a unor cunostinte din diferite domenii nu constituie înca activitate interdisciplinara. Interdisciplinaritatea presupune o restructurare a cunostintelor, aplicarea informatiilor în actiuni utilitare, în generalizari si abst ractizari. Eficienta jocului didactic interdisciplinar consta în: stimularea interesului pentru cunoastere prin corelarea diferitelor discipline;

pastrarii si reproducerii celor cu rezonanta afectiva p entru el.2.. favorizarea dezvoltarii gândirii logice. conservarea si reproducerea cunostintelor fara prelucrarea lor. memorarea logica realizeaza asociatii între date si le integreaza în sisteme de cunostinte.a. 3. fara cunoasterea cauzalitatilor si fara încheg area cunostintelor într-un sistem. a legilor referitoare la cunostintele procurate si înmagazinate în memorie. Memoria este un proces psihic care are urmatoarele trei faze succesive: faza de achizitie (memorare).b. Memorarea mecanica consta în fixarea. a creativitatii. Memorarea involuntara (neintentionata) este o forma de memorare prin care . Memorarea logica presupune întelegerea relatiilor rationale.. preîntâmpinarea monotoniei si a plictiselii. Memorarea este deci procesul psihic care consta în înregistrarea si retinerea în memorie a informatiilor primite din lumea înconjuratoare. Tendinta memorarii pasive. a cauzalitatii. . 1. întelegerea logica a unor fenomene stiintifice. . cresterea capacitatii de aplicare practica a cunostintelor. memoria sta la baza procesului de învatare. Memorarea poate fi: 1.. . Involuntara si voluntara în functie de existenta/inexistenta vointei. 1. 2. 2.a. Caracterul concret intuitiv. Memoria prescolarilor se caracterizeaza prin: . Alaturi de gândire. involuntare. . intentiei de memorare.. a unor aspecte de viata. Mare plasticitate. priceperi si deprinderi. faza de retinere (pastrare) si faza de reactivare (actuali zare) cu cele doua momente: recunoasterea si reproducerea.facilitarea realizarii sarcinilor didactice prin elementele de joc care creeaza motivatia învatarii. Memorizarea Memorizarea este o activitate de educare a limbajului a carei valoare formativa se centreaza pe dezvoltarea memoriei logice voluntare a copiilor în corelatie cu procesele psihice ale vârstei lor. a imaginatiei si origina litatii actiunilor copiilor. Usurinta memorizarii. Bazându-se p e gândire logica. Mecanica si logica în functie de gradul de întelegere a informatiilor retinute..

b.. se caracterizeaza prin prezenta intentiei de fixare a cunostintelor. Este activa / pasiva. 2. Memorarea voluntara (intentionata). sau datorita uitarii. Este situationala: în concordanta cu particularitatile situatiilor si cu starea subiectului. doar forta de impresionare a continutului de memorat si proprietatile sensibile ale acestuia constituindu-se în factorii motivationali ai memorarii. Memorarea are functie reflectorie si are urmatoarele caracteristici specifice: . .. Este selectiva: reactualizeaza doar ceea ce este în concordanta cu preocuparile .. dorintele si interesele subiectului care memoreaza. .. fara un efort intelectual exc esiv. este o activit ate orientata constient spre realizarea unui obiectiv. ci se schimba în functie de personalitatea subiectului. în contradictie cu cea involuntara. .elementele perceptive sunt retinute fara a exista vreo intentie expresa în acest s ens. Este relativ fidela: nu este o copie a realitatii. .

. asocierea acesto ra cu unitati logice deja fixate. .2. Este mijlocita: pentru a fi o fixare temeinica si o reproducere cât mai corecta .. Pentru facilitarea memorarii se folosesc scheme rationale. cuvinte. constienta si expresiva. Sensibilizarea copiilor la expresivitatea limbajului prin însusirea unor cuvint e si expresii cu valoare emotiva.. Activitati de fixare (repetare). întelegerea acestora. 2. . Scopul memorizarii consta în: . Tipurile de activitati de memorare sunt întotdeauna determinate de sarcinile didactice propuse si urmarite. a corectitudinii reproducer ii. Dezvoltarea auzului fonematic al copiilor. Activitati de verificare a însusirii cunostintelor. . ci apar sub forma activitatilor mixte: într-o activitae de predare-învata re a unei pozii se face si o secventa de fixare si consolidare a unor memorizari ante rioare. aceasta caracte ristica releva interdependenta dintre memorie si gândirea logica. scheme mnemice. Dezvoltarea gândirii logice a copilului. ..1.. necesita anumite instrumente.Memorizare activitate de predare învatare În învatamântul prescolar. putem vorbi de: 1. . cele trei tipuri de activitati de memorizare nu sunt distincte.. Dezvoltarea memoriei voluntare prin comunicarea unor obiective urmarite. prin însusirea unor scheme mnemice. Este inteligibila: întelegerea celor memorate si reactualizate. asocierea materialului intuitiv. stimuli: obiecte concrete. 3.. Activitati de predare învatare... rationala si constienta. Formarea si dezvoltarea deprinderii de a recita corect si expresiv. prin constientizarea unui efort intelectual minim necesar pentru fixare. 3. Astfel. Dezvoltarea atentiei si a puterii de concentrare. Dezvoltzarea capacitatii de în magazinare si de reproducere a cunostintelor. de exemplu: împartirea textului în unitati logice. . gândul. . orientate spre o conservare temeinica a celo r transmise la activitati de predare învatare si spre dezvoltarea deprinderii de reproducere corecta. etc. asociati i de gânduri...

2. Organizarea activitatii: .) copiii trebuie sa f ie familiarizati cu continutul de idei al poeziei. conversatie. Aceas ta se face în functie de vârsta de grupa si de complexitatea poeziei. (curatenie. etc. Desfasurarea activitatii. prin metode variat e (povestire. Aceasta secventa are urmatoarele momente organizatorice: a. lectura dupa imagini. cu sentimentele exprimate. li se spune titlul poeziei si autorul ei. Se pot folosi jucari i. care cuprinde doua secvente didactice: Secventa I: se constientizeaza în copii ca vor învata o poezie. . Introducerea copiilor în tematica activitatii: prin reactualizarea si precizare a reprezentarilor si a cunostintelor implicate în textul poeziei. dar se cere si o verificare a cunostintelor asimi late anterior. Etapele activitatii de predare-învatare în cadrul memorizarii sunt: 1. dialog. li se spune scopul învatarii pentru crearea motivatiei si p entru întretinerea atentiei lor voluntare. aerisir e.asigurarea unui cadru adecvat. asezarea corespunzatoare a mobilierului.înrudite cu tematica respectiva. asigurarea materialului didactic).

b. contribuind totodata la dezvoltarea memoriei logice a copiilor. urmeaza recitarea copiilor. cele complexe pe unitati logice. În cazul poeziilor simple sau a poeziilor descriptive. Pe lânga materialele didactice folosite. În activitatile cu prescolarii aceasta recitare se face numai individual. cu ajutorul educatoarei. numai dupa ce au fost recitate unitatile logice anterioare. iar a doua recitare-model favorizeaza întelegerea textului poeziei. Familiarizarea copiilor cu textul literar: se face în functie de accesibilitate a. Expresivitatea recitarii-model se realizeaza prin: schimbarea tonului vocii. În functie de continutul si gradul de dificultate al poeziei. psihologice si gramaticale. accesorii care pot sugera tema poeziei. Secventa a II-a: predarea învatarea propriu-zisa a poeziei este veriga principala a activitatii. utilizându-se cuvintele din text pentru a facilita întelegerea textului. Atentie: nu întotdeauna o strofa contine o unitate log ica! Învatarea pe unitati logice se face în mod succesiv. sa fie însotita de mimica si gesticulatie corespunzatoare. casete audio video. Cele simple se memorizeaza global. Prima recitare-model creeaza emotia necesara învatarii. descoperirea trairilor afective. diapozitive. desen e. când se realizeaza audierea (ascultarea). Recitarea-model trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: sa fie clara. Aceasta repetare a unitatilor anterioare contribuie la fixarea corecta a lor si este premisa memorizarii logice a poeziei. respectarea ritmului poeziei. a sentimentelor exprimate si a muzical itatii versurilor care-i îndeamna la memorizare. Dupa recitarea-model a educatoarei. aceasta se face în întreg ime (învatare globala) sau pe unitati logice. etc. ilustratii. fixarea si reproducerea p oeziei. complexitatea textului. pentru . un rol deosebit îi revine recitar iimodel a poeziei de catre educatoare. accente si pauze logice. sa fie expresiva.obiecte. utilizarea unei mimici si gesticulatii adecvate. sa creeze emotie copiilor pentru a le motiva memorizarea. receptarea se poate asigura printr-o convorbire scurta pe baza de imagini. tablouri adecvate.

aprecieri pozitive individuale. . trebuie stimulat prin aplauze. autorul poeziei. a unor versuri. fidelitatea repro ducerii la fiecare copil nu pot fi urmarite si corectate. împreuna cu copii. prin înregi strarea vocii pe caseta pentru reascultare. recitarea selectiva. întreceri între grupuri de copii. procedee: analiza. Pentru dezvoltarea dictiei si pentru evidentierea frumusetii limbajului se pot intreprinde urmatoarele demersuri. fidelitatea reproducerii. greselile de pronuntie. În activitatea de consolidare a memorarii se pot utiliza procedee ca: recitari pe roluri. ca posibilitate de verificare a întelegerii textului si a con cretizarii memorarii. îmbinarea recitarii individuale cu recitarea colectiva în conditiile stabilite mai îna inte. Cel care recita. Cei mai buni sa fie selectionati pentru dife rite concursuri de recitari. etc. Recitarea colectiva nu permite acest control perma nent si curent pentru fiecare copil în parte. gradul de expresivitate s i gradul de întelegere a poeziei. daca poezia are versuri-refren sau versuri care sugereaza ecouri. Recitarea colectiva se poate util iza doar la încheierea activitatii.a urmari pronuntia copiilor. În recitarea individuala copilul trebuie sa spuna titlul. onomatopee. sa reproduca versuri cu ajutorul educatoarei pe baza materialului intuitiv. etc.

Fixarea cunostintelor: .video. Organizarea activitatii vezi capitolul anterior. apercieri individuale stimulative. etc. miscari si sunete ale fenomenelor naturii. Structura acestei activitati cuprinde: 1. b. are ca scop asigurarea unei memorari temeinice a textului literar si consolidarea deprinderii de a recita co rect si expresiv poezii. Desfasurarea activitatii. reproducerea unor onomatopee sau sunete din natura. fiecare moment al activitatii poate fi atractiva si relaxanta pentru copii.folosirea unor elemente de joc pentru a releva ritmul si rima poeziei. mimarea unor stari sufletesti.2. utilizându-se recitarea individuala în combinatie cu recitarea . 2.2. folosirea unui disc. Încheierea activitatii: obiectivul prioritar este fixarea cunostintelor predate prin diferite procedee care sustin interesul copiilor pentru poezie: intonarea unui cântec cu tema asemanatoare. 3. utilizându-se dif erite procedee si demersuri metodologice. Importanta este atragerea copiilor la o participare efectiva voluntara. cu urmatoarele secvente: a. redarea prin desen a unor momente din textul poeziei. aunei casete audio. Memorizarea activitate de fixare Ca forma de activitate dirijata în gradinita. etc. reamintirea poeziei ce va fi repetata. executarea unor miscari imitative. Încheierea activitatii În functie de creativitatea si vocatia educatoarei. Introducere în activitate cu urmatoarele momente structurale anuntarea activitatii. 3.reproducerea poeziei de catre copii. 3.

Structura acestor activitati se bazeaza pe momentele organizatorice ale celorlal te doua forme de memorizari. cu cerinta ca copiii sa recunoasca tit lul si autorul poziei. Desfasurarea activitatii are urmatoarele secvente: a. În aceasta ac tivitate se verifica numai poeziile însusite temeinic pe parcursul activitatilor anterioare .2. cu alternarea recitarii cu mimarea unor miscari.2. prezentarea sau mimarea unor imagini ce reamintesc copiilor de o anumita poezie. . Organizarea activitatii vezi subcapitolul 3. 1. Introducerea în activitate aceleasi procedee ca si la fixarea cunostintelor.3. 3. poezii care pot fi grupate tematic sau selectate pentru diferite serbari.colectiva (în cazul refrenelor) si cu recitarea pe roluri. prezentarea continutul de idei al unei poezii.Memorizarea activitate de verificare Aceasta forma de activitate are ca scop verificarea calitatii memorizarii si a deprinderii de a recita corect si expresiv poeziile însusite anterior. cu recitarea selectiva. ad ica: prezentarea unui fragment dintr-o poezie.1. 2. cu audierea unor fragmente recitate de copii si înregistrate pe CD sau benzi magne tice. cu audierea unor melodii legate de text. cu cerinta recunoasterii titlului si autorului poziei.

scurta convorbire pe marginea unei poezii ce le-a placut mai copiilor, cu cerint a recunoasterii titlului si autorului poeziei respective. b. Verificarea memorarii Scopul primordial al acestei secvente este verificarea reproducerii corecte si expresive a textului literar. La început vor spune poezia cei care se prezinta de bunavoie, dupa care sunt atrasi si ceilalti copii care sunt mai pasivi. Se pot f olosi diferite procedee de recitare: recitare în lant, pe roluri, recitare selectiva sau alte procedee în functie de creativitate educatoarei. Se poate organiza adevarata compe titie, care stimuleaza spiritul de competivitate al copiilor. 3. Încheierea activitatii Expresiile si/sau structurile artistice ale poeziilor pot intra în vocabularul act iv al copiilor prin memorizarea lor. Cu acest scop, educatoarea trebuie sa evidentieze frumusetea acestor expresii datorate muzicalitatii si originalitatii lor. De rec omandat ca în aceasta secventa sa se utilizeze un instrument muzical, sa se cânte o melodie leg ata de tema, etc.

3.3. Povestirea

Povestirea este una dintre cele mai îndragite activitati dirijate din gradinita ca re satisface nevoia de cunoastere si de afectivitate a copiilor, le stimuleaza imag inatia si le creeaza cadrul optim de comunicare. Ca activitate specifica învatamântului prescolar si clasei I din scolile cu predare în limba maghiara, povestirea dezvolta urmatoarele procese psihice: .. Gândirea logica datorita descoperirii succesiunii logice a evenimentelor din povestire; .. Memoria voluntara prin fixarea desfasurarii evenimentelor si prin redarea lor în succesiunea lor logica cu ajutorul educatoarei si al mijloacelor didactice utili zate; .. Imaginatia prin crearea unor imagini noi în baza prelucrarii reprezentarilor si a

experientei cognitive anterioare; .. Limbajul ca mijloc fundamental de comunicare. Limbajul si gândirea se interactioneaza, se constituie ca ca unitate între comunicational (transmitere de informatii) si cognitiv. Gândirea se dezvolta având ca suport limbajul, iar nivelul de dezvoltare al limbajului reflecta nivelul de dezvoltare al gândirii. .. Atentia datorita careia copiii memoreaza numele personajelor, fragmente ale povestirii, retin succesiunea evenimentelor, trasaturi comportamentale ale personajelor, etc.

În gradinita si în clasele primare se utilizeaza doua tipuri de povestiri: Povestirile educatoarei (învatatorului) Povestirile copiilor

3.3.1. Povestirile educatoarei

Sunt expuneri ale unor opere literare (povesti, povestiri) realizate de catre educatoare cu întreaga grupa, ca activitate obligatorie sau în timpul jocurilor sau activitatilor alese de catre copii. Prin continutul lor, aceste opere literare c ontribuie la largirea sferei de cunostinte ale copiilor prin : urmarirea atenta a continutului operei respective;

urmarirea si descoperirea trasaturilor si comportamentelor personajelor; descoperirea relatii lor dintre personaje. Povestirile educatoarei contribuie totodata la familiarizarea copiilor cu struct ura limbii, cu bogatia si expresivitatea ei; îsi însusesc cuvinte si expresii noi, plast ice, constructii ritmate si rimate, zicale, proverbe si structuri gramaticale corecte . Povestile si basmele povestite copiilor au valoare formativ-educativa, contribui nd la formarea unor trasaturi etice si morale. Copiii îsi aleg modele de comportament si de viata, cunosc întruchiparile binelui si ale raului.

Povestile si povestirile au o tematica variata: .. Lumea copiilor si viata adultilor; .. Povesti si povestiri despre vietuitoare; .. Povesti în care elementele reale se îmbina cu cele fantastice. Tematica operelor literare prezentate copiilor prin povestire se diferentiaza de la o grupa de vârsta la alta grupa. Astfel, la grupa mica povestirile trebuie sa fie sc urte, accesibile, sa dezvolte afectivitatea copiilor si sa dezvolte stari si manifesta ri comportamentale pozitive. La grupa mijlocie povestirile îi pot familiariza pe copi i cu diferite aspecte ale vietii, iar la grupa mare/pregatitoare povestirile devin ma i complexe, au ca scop sesizarea diferentelor dintre real si ireal, exersarea capa citatii de comunicare a copiilor.

Structura activitatii de povestire

Aceste activitati trebuie planificate în conformitate cu finalitatile didactice pr opuse de educatoare pe parcursul unui an de învatamânt si trebuie esalonate în relatie cu celelalte activitati de dezvoltare a limbajului. Trebuie selectate judicios cont inuturile în functie de obiectivele-cadru si de referinta. Pe lânga planificarea calendaristica , pregatirea activitatii de povestire mai cuprinde: stabilirea obiectivelor; selectarea continuturilor;

tablouri sau ilustratii mai a les atunci. Etapele activitatii de povestire sunt: 1. pregatirea materialului didactic. Desfasurarea activitatii. stabilirea pasajelor de memorat. b. de complexitatea continutului.Introducere în activitate este o parte foarte importanta pentru succesul povesti rii. desene. pregatirea si expunerea materialului didactic si a mijloacelor audio-vizuale. când copiii trebuie pregatiti pentru întelegerea cât mai profunda a continutul ui.Expunerea povestii / povestirii de catre educatoare: anuntarea titlului si a autorului povestii/povestirii.studierea atenta a textului literar de povestit si adaptarea acestuia la particu laritatile de vârsta ale copiilor. papusi. Organizarea activitatii. marionete. alcatuirea planului povestirii: succesiunea episoadelor. Captarea atentiei copiilor influenteaza în mod hotarâtor realizarea obiectivelor propuse. identificarea trasaturi lor personajelor. Metodele si procedeele propuse spre utilizare trebuie sa fie variate: în functie de vârsta copiilor. siluete . care cuprinde: asigurarea cadrului adecvat povestirii. un cadru din povestire. Se pot utiliza jucarii. care se compune din mai multe secvente: a. 2. .

jucarii. machete. nici precipitat. repetitii. facilitând astfel asimilarea acestuia. integrarea noilor cunostinte în sistemul celor însusite anterior prin realizarea transferului. Pentru realizarea acestei integrari. Pe durata expunerii. Educatoarea trebuie sa se transpuna în rolul personajelor despre car e povesteste pentru a transmite permanent emotii copiilor.Încheierea activitatii are ca scop fixarea continutului povestirii/povestii si s e realizeaza prin: retinerea momentelor principale (pe baza de întrebari si imagini intuitive) fara i ntentia repovestirii continutului. mimica si gestuculatie adecvate. Expresivitatea expunerii se obtine prin: modularea vocii. respectarea pauzelor logice. mijloace intuitive si imitative adecvate. . Redarea prin desen. papusi. educatoarea poate face trimit eri la povesti cu mesaj asemanator. schimbarea intonatiei în functie de continutul povestit. Expuner ea trebuie sa se desfasoare într-un ritm normal. trebuie sa f ie expresiva pentru a mentine treaz interesul copiilor si pentru a asigura motivati a învatarii. schimbarea ritmului vorbirii pe parcursul expunerii. la alegere. papusi. etc Expunerea poate alterna cu dialoguri scurte adresate copiilor pentru a le sonda opiniile sau a le întretine atentia. sau sa foloseasca alte mijloace. sa mânuias ca marionete sau diferite siluete. a unui personaj sau a unui eveniment care i-a impresionat din continutul ascultat. 3. Mimarea unor gesturi si actiuni ce definesc unele personaje preferate de copii. pentru a crea starea emotionala corespunzatoa re continutului. utilizarea materialelor didactice: marionete. tre buie sa se adapteze stilului autorului. cu conditia ca aceasta sa nu îngreuneze întelegerea continutului. cu personaje sau întâmplari asemanatoare. educatoarea trebuie sa arate copiilor imagini ce sugereaza diferite momente ale continutului.expunerea continutului trebuie sa fie clara si accesibila copiilor. psihologice si gramaticale. nici prea lent.

3. considerat model si sa-si motiveze alegerea. sa comunice gânduri si sentimente legate de personaje si întâmplari. În repovestire contributia proprie a copiilor este restrânsa. povestiri create de copii. Copiii trebuie: sa redea întâmplari reale sau imaginare în succesiunea lor. repovestire B. sa desprinda trasaturi ale personajelor. sa aleaga personajul preferat. Povestirile copiilor Povestirile copiilor se realizeaza în doua forme: A. A.3. memoria si capacitate a de comunicare libera a copiilor. ei readu. Reusita repovestir ii depinde de gradul de întelegere si însusire a povestirii de catre copii. continutul unui text spus de catre educatoare. adica de: . sa aprecieze fapte ale acestora. mai simplu s au mai dezvoltat.2. Repovestirea Prin aceasta forma de povestire se dezvolta gândirea logica.

Repovestirea pe baza unor tablouri / ilustratii ce redau episoadele întâmplarii d in povestire. b. d. daca este cazul. 2.însusirea constienta si însusirea temeinica a povestirii. În functie de grupa de vârsta. b. Repovestirea pe baza unor tablouri / ilustratii ce readua episoadele principa le ale povestirii Aceasta forma de activitate contine urmatoarele secvente: 1. cu atât povestirea devine mai libera. Repovestirea copiii trebuie sa repovesteasca evenimentele pe baza unor tablouri / ilustratii ce readu câte un episod important din continutul povestirii.Repovestire pe baza unui plan verbal corespunzator fragmentelor logice ale povestirii Acest tip de repovestire face trecerea spre povestirea libera. Atât reproducerea unui text literar. a continutului povestirii 3. Educatoarea trebuie sa realizeze în prealabil un plan accesibil si succint. Educatoarea expu . pe scurt. Introducere în activitate prin anuntarea titlului si autorului povestirii. Planul verbal poate avea forma de întrebari. Repovestirea integrala unul sau doi copii realizeaza repovestirea integrala. cu cât se vor folosi mai mul te tablouri/ilustratii. accesibile copiilor. 4. Expunerea. Primele doua forme ale repovestirii ofera copiilor puncte de sprijin în povestirea lor. planul este mai simplu sau mai complex. ce delimiteaza sec ventele povestirii. a. Repovestire pe baza unui text citit. c. copiii pot fi solicitati sa completeze expunerea. cât si povestirile create de educatoare se pot realiza în forme diferite: a. Repovestire libera. Repovestirea pe baza unui plan verbal corespunzator fragmentelor logice ale povestirii.

pe baza unui plan verbal elaborat de catre educatoare în prealabil. Organizarea activitatii materialului didactic.ne planul verbal pe baza caruia copiii repovestesc. presupune asigurarea unui cadru adecvat si pregatirea . audierea unui fragment din povestire/poveste. La grupa mare si cea pregatitoa re se pot solicita detalii semnificative. Desfasurarea activitatii Introducerea în activitate consta: prezentarea unor imagini din textul ce urmeaza a fi repovestit. unele întrebari pot solicita explicatii si apr ecieri ale faptelor. prezentarea unui personaj din povestire/poveste. pe care copiii t rebuie sa le recunoasca si sa spuna titlul si autorul lui. expunerea unei machete sau a unui decor.se realizeaza pe fragmente. Repovestirea continutului . care înfatiseaza locul de desfasurare a actiunii. 2. Povestirile scurte pot fi redate de catre un singur copil. iar cele ma i lungi prin doi-trei copii Etapele acestei activitati sunt: 1.

B. Ei repovestesc în functie de preferintele lor si d e receptarea afectiva a evenimentelor. În încheierea activitatii se pot reactualiza alte texte literare cu tematica asemanatoare. cu personaje si mesaje asemanatoare. de aceea educat oarea trebuie sa selecteze un text scurt. Pentru copii este dificil sa asculte cu atentie lectura unui text lung.c. Dupa familiarizarea cu textul literar. . Prin întrebari si raspunsuri. se stabilesc mementele principale ale actiunii. le dezvolta interesul pentru cart e. re desprind personajele si trasaturile lor demonstrate prin fapte sau vorbe. Repovestire libera Acest tip de repovestire presupune o mai bogata imaginatie si capacitate de comunicare din partea copiilor. educatoarea accesibilizeaza întelegerea lui prin prezentare a unor materiale didactice simple si accesibile. este necesar sa se acorde atentie succesiunii logice a evenimentelor si exprimarii clare si corecte. ca raspunsul copiilor sa ne se rezume la raspuns afirmativ ( da ) sau negativ ( nu ). Demersul didactic urmator este desprinderea / întelegerea mesajului povestirii. c. la dezvoltarea imaginatiei. b. Dupa citirea textului.Repovestire pe baza unui text citit Prin lectura expresiva a unui text dintr-o povestire/poveste. macar prin simpla reamintire a titlului si autorului acestora. d. Întrebarile trebuie formulate astfe l. Totusi. a exprimarii fluente si c orecte. c. care sa le suscite interesul. sa le capteze atentia. Povestirile create de copii Povestirile create de copii au valoare formativa. educatoarea îi ajuta pe copii sa descopere frumusetea limbii literare. se reco manda recitirea integrala (daca textul nu este prea lung) sau partiala a acestuia. fiindca contribuie la dezvolta rea gândirii logice si creative. Povestirile acestea se pot realiza sub diferite forme: a. Povestiri Povestire Povestire Povestire create pe baza unui sir de ilustratii cu început dat pe baza unui plan dat dupa modelul educatoarei. Concomitent cu prezentarea textului literar se face si semantizarea cuvintelor s i/sau expresiilor necunoscute de copii.

2. care trebuie sa f ie între 3 5. În construirea povestirii trebuie valorificate toate elementele componente ale ilustartiei: cadrul actiunii. actiunile si gesturile lor. Povestiri create pe baza unui sir de ilustratii În cazul acestor povestiri important este numarul ilustratiilor.Cele mai frecvente forme de povestiri create de copii sunt cele realizate pe baz a unui sir de ilustratii si povestirile cu început dat. sa prezinte personajul principal al povest irii. Organizarea activitatii pregatirea cadrului optim si a materialului didactic. Ilustratiile trebuie sa sati sfaca urmatoarele cerinte: sa fie simple si accesibile copiilor. Etapele unei astfel de activitati sunt: 1. sa înfatiseze aspecte cât mai apropiate de experienta copiilor. sa fie necunoscute copiilor. Desfasurarea activitatii. sa aiba valente educative si estetice. având urmatoarele secvente: . Povestire a trebuie sa contina evenimentele în succesiunea lor logica. a. personajele. sa prezinte momente esentiale în succesiunea lor logica. sa fie vizibile pentru toti copiii.

solicitarea educatoarei adresata copiilor pentru a se gasi un titlu povestirii c reate. educatoarea dirijeaza ate ntia copiilor spre fiecare imagine. Activitatea se po ate încheia cu un joc de miscare sau un joc muzical. actiunile lor importante. personajele implicate în actiune. Prin surprinderea emot iilor si starilor personajelor se realizeaza participarea afectiva a copiilor. la care pa rticipa mai multi copii.Introducerea în activitate trebuie sa trezeasca interesul copiilor. povestirea integrala realizata de un singur copil. desen animat. povestire ce trebuie repetata de alt copil pentru o mai eficienta fixare. prezentarea unui personaj cunoscut dintr-o poveste/povestire. prin care se formeaza si se dezvolta unele trasaturi de caracter. corespunzator ordinii ilustratiilor. teat ru de papusi. Încheierea activitatii consta în actualizarea unei povestiri cu tematica asemanatoar e povestirii create de copii si stabilirea mesajului povestirii. prin mijloacele lingvi stice proprii. folosirea unor jucarii înfatisarea unui cadru din povestire/poveste. a unei machete. Dirijarea observatiei copiilor cu ajutorul întrebarilor. Expunerea tuturor ilustratiilor ce se vor folosi la activitate. Specificul ace stei activitati consta în schimbarea rolului copiilor: din ascultatori ei devin creator i ai povestirii. care trebuie sa continue evenimentul început de educatoare. Aceasta secventa se realizeaza în felul urmator: crearea povestirii pe fragmente. Povestirile cu început dat În aceasta activitate li se solicita copiilor sa realizeze. sa capteze ate ntia lor si sa-i atraga la o participare activa. Realizarea acestei activitati reclama îndeplinirea urmatoarelor obiective: . b. ei trebuind sa retina: cadrul desfasurarii actiun ii. Acest moment se realizeaza prin: discutii libere pe tema selectata. o povestire al carei început este dat de catre educatoare.

educatoarea trebuie sa compuna o povestire care sa le serveasca copiilor ca mode l. evidentiind ule pe cele mai reusite. Începutul dat de educatoare trebuie: sa trezeasca interesul copiilor. Reusita unei astfel de ectivitati depinde de calitatea începutului dat de educatoa re si de deprinderile copiilor formate în activitati anterioare. sa le puna în miscare imaginatia. Reusita acestei activitati depinde si de momentul în care educatoarea întrerupe expunerea: acest moment trebuie sa corespunda intrigii si sa faciliteze continua rea povestirii în mod personal.sa asculte cu atentie expunerea educatoarei. educatoarea trebuie sa aprecieze povestirile. etc. a animalelor cunscute de copii. de ac eea este bine sa sugereze aspecte din viata copiilor. a adultilor. sa sugereze subiectul pe care copiii trebuie sa-l dezvolte în expunerea lor. expunerea corecta. sa-si imagineze personaje si întâmplari adecvate începutului dat pentru continuare. În încheierea activitatii. logica si coerenta a evenimentelor si personajelor imaginate. . La întreruperea povestirii educatoarea trebuie sa puna câteva întrebari ajutatoare sau sa dea sugestii suplimentare copiilor. sa sesizeze si sa retina momentele semnificative ale naratiunii educatoarei. Daca nici o povestire nu îndeplineste cerintele didactice.

Expunerea povestirii-model de catre educatoare care trebuie sa aiba un subiect simplu. Planul poate fi dat în forma prpozitiilor interogative sau sub forma de titluri. Copiii trebuie sa-si imagineze locuri. Încheierea activitatii presupune creativitate din partea educatoarei. Expunerea povestirii create de copii A precierea povestirii Tematica povestirilor create de copii dupa modelul educatoarei. Structu ral. 3. Educatoarea are sarcina de a încuraja imaginatia si originalitatea copiilor. disponibi liate pentru nou si originalitate. unde capacitatile de comunicare ale copiilor sunt îndeajuns de dezvoltate. de prieteni. Organizarea activitatii 2. ca în desene animate ori ca în vis.Povestire pe baza unui plan dat Ca structura. Specific pentru aceasta activitate este planul dat copiilo r de educatoare care sa le orienteze atentia spre aspectele esentiale ale povestirii.fapte cotidiene. de obicei. de asemenea. spre actiunile personajelor si spre trasaturile lor prin cipale. întâmplari din viata animalelor. de familia lor. . constând din: Introducere în activitate anuntarea temei si a unor obiective. varia za între: . educarea m oralcivica prin mesajul povestirii create de copii. va urmari. întâmplari. si aceste activitati se compun din: 1. Povestire dupa modelul educatoarei Acest tip de povestire se organizeaza începând cu grupa mare si pregatitoare. de obicei. apropiat de experienta de viata a copiilor si sa aiba valoare educativa. si aceasta activitate se compune din: organizarea. în functie de nivelul grupei . în succesiunea lor logica. Planul acesta poate fi mai succint sau mai dezvoltat. momente traite de ei. în viitor. un eveniment trait de ei. fapte. Desfasurarea activitatii. desfasurarea si încheierea activitatii. d. evenimente care se pot petrece în realitate.

morale si estetice. de la experienta lor cognitiva. Activitatea de lectura pe baza de imagini are urmatoarele sarcini: dezvoltarea capacitatilor intelectuale. Lectura dupa imagini Lectura pe baza de imagini este o activitate de educare a limbajului specifica învatamântului prescolar si clasei I din scolile cu limba de predare maghiara. . sa le interpreteze si sa le compare. Materialul intuitiv are un continut variat si duce la dezvoltarea gândirii copiilo r. dezvoltarea proceselor psihice. Aceas ta activitate are doua componente de baza: observarea dirijata a imaginilor si dezvoltarea capacitatilor de receptare si de exprimare a mesajelor. folosind un limbaj propriu. Prima componenta a activitatii se realizeaza prin perceperea organizata si dirij ata de catre educatoare a imaginilor pe baza analizei.4. pornind de la elemen tele cunoscute de copii.3. sa le descrie. exersarea si îmbunatatirea deprinderilor de exprimare corecta si fluenta. sintezei si a generalizarii d atelor din imagine. Componenta verbala a activit atii se realizeaza concomitent cu perceperea imaginilor: copiii trebuie sa analizeze ima ginile. dezvoltarea unor trairi afective. Perceperea se realizeaza prin metoda conversatiei.

încât sa conduca la concluzii partiale si fina le. Planul de întrebari trebuie sa dirijeze atentia copiilor spre perceperea elementelor semnifi cative. Raspunsurile copiilor trebuie sa fie. experienta de viata redusa. sa asigure realizarea obiectivelor cognitive si afective. La lectura pe baza de imagini nu trebuie folosite multe imagini pentru a nu disp ersa atentia copiilor. Ele trebuie sa creeze situatii-problema. accesibile. Ilustratiile trebuie sa fie studiate în prealabil de catre educa toare pentru a alcatui un plan de întrebari si planul de idei la care vrea sa se ajunga. sa contribuie la exersarea capacitatii de comunicare orala prin prezentarea unor actiuni. sa îndeplineasca cerinte didactice: claritate. Sub aspect tematic: sa corespunda programei. sa aiba dimensiuni corespunzatoare pentru a permite analiza si compararea elemen telor componente. sa aiba valoare estetica. sa nu sugereze raspunsul prin da sa u nu . Din perspectiva scopului didactic: sa asigure unele reprezentari corecte. sa aiba functii cognitive si educativ-f ormative si trebuie sa fie: clare. precise. incapacitatea de a recepta esentialul. atrac tivitate. conc ise. sa fie o formulare constienta bazata pe întelegerea aspectelor principale ale . b. vizibilitate. Întrebarile trebuie formulate în asa fel. printre care trebuie sa amintim: atentie de scurta durata. izolata a unor elemente nesemnificative. precise. fiind accesibil si interesant. de aceea este nevoie de activitatea de dirijare a educatoare i. prin prezentarea unor relatii dintre personaje.Metodica lecturii pe baza de imagini este determinata de particularitatile de vârs ta ale copiilor. sa permita perceperea fara dificultate a imaginii. corecte. de asemenea: clare. perceptie nesistematica. accesibilitate. Materialul intuitiv trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: a.

Dupa acest prim contact cu imaginea. Desfasurarea activitatii contine urmatoarele secvente: a. Perceperea / intuirea ilustratiilor prin analiza. dezvaluindu-se treptat la momentul potrivit. b. Se poate initia o convorbire. . asezarea mobilierului ca ilustratiile sa fie vizibil e pentru fiecare copil. prezentarea imaginilor si pregatirea pentru perceperea acestora.ilustratiei. asezarea copiilor în mod optim. compararea si interpretarea acestora. 2. Fol osirea unor papusi creeaza dispozitii afective optime pentru desfasurarea activitatii. se pot utiliza poezii sau ghicitori. Este recomandabil sa se foloseasca elemente-surpriza. Organizarea activitatii pregatirea salii: aerisire. În aceasta secventa se pot folosi mai multe procedee pentru captarea si mentinerea atentiei copiilor. ca: ima gini aflate pe stativ /tabla acoperite sau întoarse. Introducerea în activitate prin anuntarea temei. deter mina motivatia copiilor din moment ce în cazul unor participari active se pot juca cu jucariile respective. descrierea. Structura activitatii pe baza de imagini Si aceasta activitate cu prescolarii presupune: 1. prin convorbire dintre educatoare si copii si prin preze ntarea concluziilor partiale la care se ajunge. pregatirea si asezarea materialului intuitiv în mod corespunzator.

pâna se ajunge la concluzia finala. în urma unor activitati de observare. sa enumere. se actualizeaza si se sistematizeaza cunostintele. constând în: concentrarea atentiei pentru a recepta mesajul (pentru a întelege întrebarea). folosind cuvinte din vocabularul lor activ. Dupa sinteza finala se poate cere copiilor s a dea un titlu semnificativ pentru fiecare ilustratie. 3. sa evalueze. Încheierea activitatii consta în integrarea noilor cunostinte în sistemul celor asimilate anterior si asigurarea retentiei. se organizeaza în numar relativ redus si cu precadere în grupa mare. contribuie la exersarea capacitatilor de exprimare. sa relateze actiuni. Fixarea continutului principal al imaginilor si sinteza finala Cea mai frecventa si mai placuta forma de concluzionare este povestirea prin car e se releva semnificatia ansamblului. În perceperea fiecarui plan copiii trebuie sa recunoasca ( sa identifice ) componentele.educatoarea dirijeaza perceperea tabloului catre planul central. copiii trebuie sa selecteze lexicul adecvat. 3. pe o durata mai lunga. pentru a raspunde corect la în trebari. cauze si efecte. se foloseste cu precadere metoda conversatiei. sa descopere relatii. . povestire. pregatitoare. sa utilizeze anumite structuri gramaticale. jocuri didactice. presupune folosirea cunostintelor asimilate în activitati anterioare.5. selectarea cunostintelor pentru a formula raspunsul corespunzator. Particparea copiilor la convorbire necesita activitati intelectuale. Caracteristicile a cestei forme de activitati sunt: este o activitate complexa de evaluare a limbajului. apoi catre plan ul secundar. c. lectura pe baza de imagini sau în contactul lor direct cu obiectele si fenomenele înconjuratoare. se formeaza capacitatea de asi ordona si sistematiza reprezentarile despre lumea reala. Convorbirea Convorbirea este o activitate prin care copiii prescolari ajung în situatia de a s e exprima în mod independent. sa le denumeasca. fara supor t intuitiv.

Convorbirile se pot clasifica astfel: . astfel dezvoltându-se gândirea copiilor. dezvoltarea atent iei voluntare. stapânirea de sine. se formeaza calitati morale ca politet ea.selectarea mijloacelor lingvistice care concura la formularea raspunsurilor core cte. spiritul de cooperare. se formeaza sentimente si atitudini morale. comparare si abstractizare. accentuarea caracterului formativ. Eficienta convorbirii este conditionata de: planificarea activitatii din timp. se realizeaza si se consolideaza reprezentari stiintifice si morale. elaborarea unui plan de întrebari adecvat temei. prietenia. care trebuie sa fie accesibila si atractiva. efectuarea generalizarilor necesare pe baza de analiza. etc. crearea unor diverse situatii de viata. prilejuieste afirmarea opiniei personale. prin modul de desfasurare a convorbirii se creeaza conditiile exersarii unor dep rinderi de comportament civilizat în colectivitate. sa corespunda inter eselor si preferintelor copiilor. alegerea temei. curajul.. sinteza. a parerilor proprii.

când tema permite sistematizari si generalizari. 2. e tc.) Structura activitatii de convorbire Organizarea si desfasurarea activitatii de convorbire presupune: pregatirea temeinica a educatoarei. Organizarea activitatii Desfasurarea activitatii consta în asigurarea cadrului adecvat. teme abordate în unele opere literare (povesti. realizate dupa anumite evenimente: o observare. animale. în soci etate. poezii. proiectii. etc. planificarea convorbirii la intervale optime de timp. care creeaza motivatia participarii active a copiilor. cu cele doua momente distincte: Introducere în activitate care este orientata spre evocarea unor impresii. etc. în familie. Dupa scopul didactic: a. b. convorbiri pentru fixarea cunostintelor. dar pot interveni si elemente specifice în functie de tema abordata si în functie de obiectivele propuse. o plimbare în parc.. alegerea procedeelor. teme referitoare la viata sociala. Dupa tematica: a. teme din viata cotidiana: comportarea copilului la gradinita. . povestiri despre vietuitoare. Momentele activitatii de convorbire sunt identice cu cele ale celorlalte forme d e activitate. Se recomanda utilizarea unor materiale emotionale: ghicitori. convorbiri pentru sistematizarea cunostintelor... b. c. care sa asigure participarea activa a copiilor pe tot parc ursul activitatii. elaborarea planului de discutie sub forma de întrebari si raspunsuri. convorbiri pentru verificarea cunostintelor. d. tematica referitoare la natura: anotimpurile. care sunt interesante si captivante pentru copii. etc.1. o excursie. a unor trairi afective puternice. c. plante.

. Alte posibilitati de atragere a copiilor la activitate pot fi: proiectia unor diapozitive. etc. culori. care solicita în primul rând memoria. continutul convorbirii. urmate de comentarii care fac introducerea în tema abordata. jocul pe roluri. întrebarile trebuie sa vizeze: scopul activitatii. în cazul convorbirii de verificare. urmate de scurte discutii. se poate cere copiilor sa enumere diferite obiecte. În cazul convorbirilor de sistematizare care solicita în primul rând gândirea întrebarile trebuie sa faca apel la cunostintele acumulate anterior si la gândirea logica a copiilor. bruma? Cum se numesc animalele care traiesc la casa omului? (generalizare). De exemplu: De ce îngheata apa iarna? De ce cad frunzele copacilor toamna? (analiza sinteza) Cum sunt zilele si noptile vara? Cum sunt ia rna? (comparatie) Cum putem numi cu un singur cuvânt ploaia. Întrebarile difera în functie de scopul activitatii. fenomene. sa reproduca diferite evenimente si actiuni din viata copiilor.povestire scurta. volumul de cunostunte actualizat. vântul. carora li se pot adauga întrebari ajutatoare. complex itatea tematicii. Convorbirea propriu-zisa secventa principala a activitatii se realizeaza pe baza întrebarilor succesive ale educatoarei si a raspunsurilor copiilor. auditii muzicale. zapada. Astfel. Aceasta convorbire trebuie sa se desfasoare pe baza unui plan de idei având urmatoarele caracteristici: sa contina întrebari principale.

Mariana. Mitu. Florica. Editura Humanitas Educational. sa vizeze experienta de viata a copiilor. 3. 2005 Mitu. dramatizarea unor actiuni discutate. 2002 evaluare. sa fie formulate simplu.Întrebarile trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: sa fie accesibile copiilor. Cluj- Tótharsányi. concis si corect. Încheierea activitatii este inclusa în concluzii. audierea vizionarea unor programe artistice . Pe parcursul convorbirii se pot face sublinieri si repetari ale aspectelor princ ipale care stau la baza evidentierii concluziilor partiale si finale. 2005 . Editura Eurodidact. Jocuri didactice integrate pentru învatamântul prescolar. Ghid pentru proiecte tematice. Editura Humanitas Educational. Sándor. Florica. Metodica predarii limbii române în gradinitele si la clasele primare din unitatile scolare cu predare în limba maghiara. Pentru diversificarea activitat ii si pentru antrenarea tuturor copiilor în activitate se pot utiliza elemente de joc. îndrumator practic. Bibliografie: Pintilie. Concluziile se r ealizeaza de catre educatoare. Metode moderne de învatare Napoca. dar se accepta si observatiile corecte ale copiilor. Bucuresti. Bucuresti. cân tec. etc.

.

planificate si repetabile. Metodele se compun din procedee de operare standardizate care pot fi selectate. instrumentale. Metoda didactica: Termenul metoda provine de la termenul grecesc odos cale. functii functii functii functii cognitive. sunt cai de solutionare a problemelor confirmate de experienta si fa ciliteaza accesul spre cunoasterea si modelarea realitatii.particularitatilor de vârsta si psihice ale elevilor.continutului procesului didactic . normative. . Sunt centrate pe colaborarea profesor elev. formativ educative. Selectarea lor nu este aleatoare. metha catre. d. b. Au caracter polifunctional: au capaciatea de a atinge concomitent mai multe obiective educative. Functiile metodelor: a.vizeaza metodele si procedeele utilizate în procesul de învatamânt si are ca obiect de studiu regulile de aplicare ale acestora. precum si optimizarea aplicarii lor practice. Precizari conceptuale Metodologia didactica: . .METODOLOGIA INSTRUIRII SI DOCIMOLOGIE DIDACTICA 1. ci se subordoneaza . c. cominate si folosite în functie de nivelul si interesele elevilor.studiaza natura. sunt selectate de catre cadrul didactic si sunt aplicate în activitatea scolara si extrascolara. functiile si clasificarile diferitelor metode de învatamânt. si desemneaza procesul complex care are ca finalitate concretizarea obiec tivelor educationale. Metodele sunt modalitati de realizare a actiunilor complexe.

formarea deprinderilor intelectuale si cognitive. accesul la cunoastere. clarificarea actiunilor care conduc la aceste rezultate. d. facilitarea atingerii obiectivelor educationale. b. c.Prin aceste functii metodele permit: a. .

Constantin Cucos propune clasificarea metodelor dupa urmatoarele criterii: Nr. Evolutie istorica . 1976) Pornind de la cercetarile lui Ioan Cerghit. numai la anumite discipline.Taxonomia metodelor didactice Taxonomia metodelor didactice este supusa controverselor. pentru ca încadrarea metodelor în diferite categorii si clasificarea lor este relativa. Modalitatea principala de prezentare a cunostintelor . Extensiunea sferei de aplicabilitate . crt.traditionale (clasice) . o meto da considerata traditionala poate dobândi caracteristici în unele situatii care o pot p lasa în domeniul modernitatii. . 3. Didactica si Pedagogica. Criteriul de clasificare Felul metodelor 1.particulare folosite numai în anumite faze ale procesului didactic. Ed.moderne 2. la mai multa discipline. Bucuresti. (Clasificarea metodelor de predare învatare propusa de Ioan Cerghit: Metode de învatamânt.generale folosite în mai multe faze ale procesului didactic.

Gradul de angajare a elevilor . Axa de învatare .verbale 4.predare . anterioar fixate .individuale . Originea schimbarii produse elevilor dirijata .receptare .euristice descoperirea si rezolvarea problemelor noi 7.verificare 6.mixte 8.algoritmice daca se bazeaza pe secvente operationale stabile.pasive .pe grupe (omogene sau eterogene) .descoperire .frontale .fixare comunicare consolidare apreciere . Functa didactica principala . Forma de organizare a muncii .propriu-zisa 9.intuitive .. Modul de administrare a experientei care urmeaza a fi însusita .active 5.

heterostructurale ..autostructurale .

2. se exprima prin actiuni care probeaza. justifica dobândirea de cunostinte si abilitat i. Obiectivele: . exista o relatie de interdependenta functionala: schimbarea unei compon ente determina schimbarea celorlalte componente. . METODA SI OBIECTIVELE ACTIUNII DIDACTICE Circuitul praxiologic al procesului didactic este urmatorul: Obiective care Profesori Continut motivate angajeaza Elevi În baza unor principii didactice si reguli Metode Organizarea Performante Mijloace muncii scolare Pentru realizare Individual/colectiv Supuse verificarii scopurilor o succesiune de si evaluarii secvente În legatura cu elementele procesului didactic.sunt comportamentele asteptate dupa a perioada de instruire. asa cum evidentia si Ioan Cerghit.

(Marin Stoica: Pedagogie. 4. de evaluare si d e reglare metodologica a procesului instructiv educativ. 3. cunoasterea întelegerea aplicarea analiza .Obiectivele educationale: . 1997) Taxonomia obiectivelor s-a conturat în perioada 1930 1940 datorita cercetarilor pedagogice de la Universitatea din Chicago. p. Craoiva. 147 148.îndeplinesc functia de organizare si coordonare a activitatii didactice. BLOOM (1956) contine 6 obiective cognitive: 1. Taxonomia cognitiva pro pusa de BENJAMIN S. de anticipare a rezultatelor instruirii. 2.

Sullivan. Krathwohl. .pot fi evaluate la sfârsitul unei perioade de învatare.pentru domeniul afectiv de: D.precizeaza obiectivele generale.sunt sarcini precise. Bloom au fost completate ulterior: .Operationale .nu pot fi evaluate cu precizie. sistematizare si evaluare a actului didactic.folosesc un suport bine determinat. sinteza evaluarea.R. 6.De referinta . . Existenta taxonomiilor obiectivelor este motivata de nevoia de rationalizare. . . Guilfort. . Cercetarile lui B.permit evaluarea si notarea performantei. .pentru domeniul cognitiv de: J. A. Kibler. Raven. obiectiele se pot clasifica astfel: Criteriul de clasificare Felul obiectivelor Caracteristici 1. care presupun stapânirea unui ansamblu de cunostinte. Guilfort. Sintetizând rezultatele cercetarilor din domeniul cognitiv. . Dave. J.pentru domeniul psihomotor de: J. Robert Gagne.competente largi. . Dupa gradul de precizie si etapa de utilizare . R.sunt scopuri mari care trebuie atinse . .Generale (cadru) . afectiv si psihomotor.5. R.

folosirea cunostintelor si a competentelor dobândite pentru rezolvarea unei situatii noi .cerceteaza diversitatea Pornind de la ideea ca obiectivul este o actiune potentiala.Metodologice . concepte pe care elevii le cunosc si e pot aplica în cazuri necunoscute .priceperi si deprinderi intelectuale Comportamentale .De baza . .dezvoltarea spiritului practic 3. realizabila sau nerealizabila.De transfer .notiuni.aptitudini dobândite de elevi.se refera la un domeniu care poate fi circumscris si care permite descrierea completa a comportamentului asteptat .Cognitive . iar metoda este o modalitate.2. o cale de realizare a obiectivului în . cunostinte. Dupa nivelul lor . Dupa natura lor .De expresie .

Prelucrarea secundara a datelor . 2. Prelucrarea primara a datelor: .descoperirea relatiilor cauzale . definirea conceptelor.însusiri identificabile prin implicarea uneia sau a mai multor capacitati într-un domeniu bine determinat. Competenta se poate defini prin: . relatiilor. Transferul .comportamente observabile si cuantificabile.descrierea unor stari. ca o posibilitate de legare a teoriei (obiectiv) de practica. descoperirea.investigarea. Competentele se caracterizeaza prin urmatoarele procese definitorii: 1. Algoritmizarea schematizarea si anticiparea rezultatelor 4.abilitati de a rezolva probleme în contexte si situatii date. Comunicarea . . Receptarea: identificarea termenilor.interpretarea lor si raportarea lor la context 6. compararea fenomenelor . în perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial a aparut conceptul d e competenta.practica.aplicare prin adecvare la context.reprezentarea si clasificarea fenomenelor 3.verificarea si relizarea de conexiuni . .prezentarea ideilor si a solutiilor . care e ste observabila si masurabila. . a unor sisteme . culegerea datelor din diferite surse.sustinerea unui punct de vedere propriu 5.compararea unor rezultate si a unor concluzii . observarea fenomenelor si descrierea lor.generalizarea si particularizarea .

sunt principalele obstacole în calea performantei scolare. masurabile ale elevilor. volitiva si motrica. Jean Piaget: . autodescurajarea datorita elevilor mai buni.nu se poate determina latura dominanta: teatru.presupun existenta unor caracteristici anatomo-fiziologice înnascute sau dobândite si a unor calitati moral-volitive. pot fi dominant intelectuale: stiintifice. 3. Predominant psihice sunt determinate de activitate logica. planificarea efortului. priceperilor. deci pot fi evaluate. Procesul didactic trebuie sa urmareasca reducerea obstacolelor si dinamizarea factorilor stimulativi. deprinderilor. artistice. aptitudinilor. profesionale si cerintelor pietei fort ei de munca si centreaza demersul didactic pe achizitiile concrete. descurajarea. timiditatea. Ca experienta cognitiva. emotionala si intuitiva.Competentelor raspund cerintelor sociale. În functie de aportul fizic sau psihic. poate fi analizata din perspectiva biologica. Cunoasterea psihopedagogica a elevilor face posibila identificarea factorilor fr enatori si transformarea lor în dinamizatori ai performantei.învatarea este o transformare a comportamentului prin adaptare. afectiva. tehnice dominant intuitive sau emotionale: literare. Cunosti ntele minime. psihologica si pedagogica. rezultat al creativitatii. Competente psiho-fizice . atitudin ilor si a . gimnastica. 2. Performantele elevilor sunt influentate de factori externi si factori interni ca re actioneaza inhibitor sau dinamizator asupra lor. Învatare si evaluarea Învatarea. activitate si rezultat multidimensional si interdisiplinar. ca proces . 3. cum ar fi autoanaliza. învatarea înseamna însusirea s i structurarea cunostintelor. balet. est e activa si intentionala prin exersarea comportamentelor dobândite si prin construct ii comportamentale proprii. Predominant fizice . competentele se pot clasifica în trei categorii: 1.

strategiilor de cunoastere prin investigarea realitatii. .

asociere. crt. Elena Macavei a dedus diferite tipuri de învatare dupa: Nr. spontana.repetitie. Criterii de clasificare Caracteristici 1. Natura sursei si nivel . descoperire. discriminarea simpla sau multipla.învatare creatoare. .Tipologia învatarii Sintetizând teoriile învatarii elaborate de R.1. generalizarea reactiilor dobândite 2-3. Ponderea metodelor si particularitatile rezultatelor . Componenta psihica dominanta . Jean Piaget.3.învatare motrica: perfectionarea miscarii . constienta 4.învatare perceptiva: când are ca rezultat cunoasterea directa a lucrurilor . Gagne.experienta proprie sau social-mediata. latenta.învatare aptitudinala: dezvoltarea aptitudinilor. Edward Thorndike. Modul de realizare . încercare-eroare.învatare afectiva: sedimentarea sentimentelor 5-6. Gordon Allport.învatare reproductiva . abilitatilor .învatare verbala: dezvoltarea limbajului .

menirea scolii de astazi este a-i învata sa învete pe copii.2. Învatarea nu se rezuma la a ctul memorizarii informatiilor. Specific .specializata . se caracterizeaza prin: . Evaluarea. stimulare. ca act didactic complex. implica controlul efectelor prin confruntarea rezultatelor obtinute cu obiective le propuse. abilitati si deprinderi . Deoarece scoala nu mai este singura sursa d e informatie. programare. cautare si desoperire 7.instruire institutionalizata .32) evidentia: Procesul de învatare. modelare. 3. p. ci se extinde catre acea instructie care pregateste e levul sa utilizeze achizitiile în contexte noi. finalizat cu achizitia de cunostinte.dobândirea abilitatilor de integrare sociala. Semnificatia. functiile si tipologia evaluarii Jean-Marc Monteil (Educatie si formare.-se realizeaza prin algoritmizare. Cercetatorii sustin ca învatarea trebuie sa cunoasca mutatii calitative în sensul trecerii de la înregistrarea exclusiva a informatiilor la prelucrarea lor prin efo rt individual sau colectiv si prin raportarea la concret.

b. Functiile evaluarii a. abilitatilor. 3. Evaluare formativa: Se defasoara pe parcursul unui întreg itinerariu pedagogic si permita remedierea lacunelor si lipsurilor în pegatirea elevilor. Pornind de la aceasta clasificare a evaluarii. 2. verificarea stadiului învatarii.nivelul si calitatea cunostintelor asimilate (definitii. teorii. Evaluarea sumativa: Se realizeaza la sfârsitul unei perioade de învatare si certifica realizarea / nerealizarea obiectivelor. formule. abilitati de a folosi diferite tehnici). . Eficienta evaluarii este indicata de atingerea obiectivelor propuse si de realiz area feedback-ului. concepte). prin care întelege scorul obtinut în urma inventarierii .potentialul intelectual (rationamente inductive si deductive. 3. aptitudinilor dobândite. Tipuri de clasificare BENJAMIN BLOOM propune urmatoarea clasificare a evaluarii: 1. c. 3. . .3. Evaluare diagnostica: Se descopera succesele si / sau carentele în pregatirea elevilor.trasaturile de personalitate (comportamente.capacitatea de utilizare a achizitiilor (priceperi.4. Evaluarea face posibila: a. GILBERT DE LANDSHEERE introduce evaluarea normativa. atitudini). stimularea autocunoasterii si autoaprecierii. creativitate).prin estimarea si evidentierea cunostintelor. perfectarea procesului de predare învatare prin corectarea erorilor si prin adaptarea sarcinilor la nivelul intelectual si la particularitatile de vârsta ale elevilor.. deprinderi. principii. Constatare si apreciere: . le gi. b. Diagnozare prognozare prin ierarhizarea rezultatelor si predictia evolutiei ulterioare a comportamentului învatat.

cunostintelor si aptitudinilor raportat la performantele celorlalti elevi. .

presupune verificarea sistematica si ritmica a elevilor pe parcursul procesului didactic. . frecventa lor este stabilita de cadrul didactic în functie de obiectivele propuse. . . compuse din elevi proveniti din diferite institutii de învatamânt. 2. Tipul de evaluare Caracteristici 1.BERNADETTE MERENNE-SCHOUMEKER propune clasificarea evaluarii dupa urmatoarele criterii: Modul de integrare în procesul de învatare Scopul urmarit Tipul de examinator Modul de realizare 1. Dupa modul de integrare în procesul didacic evaluarea poate fi: Nr.face posibila cunoasterea capacitatii de învatare si a nivelului cognitiv al elevilor.urmareste prestatia elevilor în cadrul unei lectii.informatiile primite permit adaptarea ritmului de parcurgere a materiei. stabilirea gradului de aprofundare si a metodelor de predare-învatare. crt. Evaluare predictiva (initiala) . aflate la început de ciclu.actele de evaluare formativa trebuie sa aiba ritmicitate. . implicarea lor în activitatile practice. Evaluarea formativa (continua) . .se utilizeaza în special la clasele nou formate. participarea spontana sau voluntara.

tabelul urmator evidentiaza diferentele dintre ele: Evaluarea predictiva Evaluarea formativa Evaluarea sumativa Functie de informare Functie de formare Functie de certificare si selectionare Demarare a actului Intermediara Terminala .se constata daca s-au realizat îmbunatatiri la nivelul cunostintelor si deprinderilor. constatat prin evaluarea redictiva. semestru) si se concretizeaza în sondarea gradului de cunoastere a materiei parcurse. . 3.se prognozeaza la sfârsitul unei perioade lungi de învatare (an scolar.datele obtinute permit acte de ameliorare a procesul didactic prin raportare la nivelul elevilor. Evaluare sumativa (cumulativa) . . .are efecte reduse asupra posibilitatii de remediere si de ameliorare a procesului didactic. Sintetizând cele spuse despre cele trei tipuri de evaluare.. dar constituie punct de plecare pentru proiectarile ulterioare.rezultatele se compara cu obiectivele-cadru sau de referinta stabilite si cu nivelul clasei.

Scopul evaluarii: evaluara identifica progresul realizat de catre elevi.elevilor Pozitive Negative . a aptitudinilor si a lipsurilor Permite remedierea lacunelor si ameliorarea procesului instructiv Constata nivelul cunostintelor si aptitudinilor elevilor Selectarea metodelor si fixarea obiectivelor Criteriala Normativa 2. Tip evaluare Realizare Caracteristici În functie de timp În functie de nr. ofer a posibilitatea formularii unui diagnostic.didactic Stabilirea bagajului de cunostinte.crt. evidentiaza diferite capacitati si per mite formularea criteriilor de plasament. Clasificarea evaluarii dupa scopul urmarit: Nr.

este limitata si incompleta Sumativa Combinata .rol de barometru ce masoara eficacitatea lectiilor -adecvarea actului didactic la nivelul elevilor .permite parcurgerea rapida a unitatilor de continut .1. Evaluare orala Predictiva Individuala . .un control al cunostinelor dupa fiecare lectie.sub forma unei simple conversatii da informatii despre nivelul elevului Formativa Frontala .

la sfârsitul unui ciclu de învatamânt . Evaluarea scrisa . lucrare de control.. eseu. lucrare semestriala. test.încurajeaza munca individuala .la sfârsitul unor unitati mari de învatare. .permite raportatrea rezultatelor la obiectivele stabilite.identificarea unor .este posibila în cazul unor discipline cu caracter tehnic.imposibilitatea evaluarii uniforme a tuturor elevilor 2.portofoliul .evaluarea unei arii extinse de cunostinte si capacitati.creeaza un feedback mai slab. Evaluare prin probe practice . -erorile nu pot fi corectate sau eliminate operativ 3. referat.cu toti elevii unei clase . .extemporal. .

abilitati practice . Ioan Nicola si Ioan T. Radu dintre dezavantajele evaluarii orale au evide ntiat urmatoarele: . Constantin Cucos.prea putin diversificate Cele mai aprinse controverse s-au purtat pe marginea evaluarii orale.

Astfel.determina. priceperile si aptitudinile proiectate initial. totusi. elevii trebuie sa-si constate lacunele. Cele mei frecvente cai de autoevaluare folosite în activitatea didactica sunt: Autonotarea controlata: .5. competentele cerute si descriptorii de performanta. a devierilor de la tema sa se fac a cu ajutorul celorlalti elevi. implicit. Prin autoevaluare elevii devin subiecti activi ai activit atii didactice si înteleg mai bine valoarea eforturilor depuse pentru realizarea obiect ivelor educationale.se realizeaza prin sondaj. a argumentarilor si generalizarilor creative. 3. . neclaritatile. când elevii apreciaza singuri valoarea muncii intelectuale prestate. ev aluarea orala se preteaza a fi folosita nu doar ca o posibilitate de verificare a cunost intelor memorate. opinii proprii. Notarea reciproca: . a unei situatii-problema. a asocierilor si raporturilor cauzale noi.fara bareme controlabile subiectivitatea evaluatorului este imposibil de eliminat.elevii îsi apreciaza reciproc contributia la rezolvarea unei probleme. a unor comparatii inedite.. erorile. Autocorectarea: . ci poate fi socotita ca o modalitate pentru stimularea formularii unor pareri. inedite. constientizarea lor fiind primul pas spre obiectivarea autoevaluarii. neglijarea clasei. Dupa f iecare sarcina primita. un avantaj incontestabil: asigura un feed-back rapi d si dezvolta capacitatea de comunicare. Autoevaluarea Vorbim de autoevaluare atunci. atitudinea pozitiva fa ta de complexitatea actului didactic si responsabilitatea fata de munca proprie.elevii primesc criteriile de evalure (descriptori de performan .nota data de elev pentru propria-i prestatie este negociata ulterior cu profesorul si cu elevii clasei. Pentru o autoevaluare reusita elevii trebuie sa cunoasca obiectivele de referint a si cele operationale. de exprimare orala a elevilor. astfel nu permite cunoasterea masurii în care toti elevii au însusit cunostintele si si-au format deprinderile. Autoevaluarea promoveaza motivatia învatarii. Evaluarea orala are. . Din cauzele dezavantajelor mentionate este recomandabil ca pentru atragerea întregului colectiv de elevi sesizarea erorilor.

chestionarul. extemporalul. referatul. .ta) si baremele de corectare pe baza carora îsi apreciaza lucrarea.

Datori ta acestei tendinte de apropiere abordarile recente din domeniul pedagogiei propun sintagma metode alternative de evaluare. Proiectul de cercetare: . . Evaluarea alternativa Desi integrarea evaluarii în activitatea didactica este o preocupare principala a didacticii. Portofoliul: . de promovare a relatiilor interumane. ajuta la identificarea unor calitati care individualizeaza. iar paradigma educationala îsi transfera accentul de pe transmiterea cunostintelor spre învatare creativa.6. de evaluare calitativa. demersurile didactice apropie tot mai mult evaluarea de învatare. care cuprind urmatoarele activitati: Observarea sistematica a comportamentului elevilor în timpul activitatilor didactice cu ajutorul fiselor de observare curenta. 3. apreciere si notare sunt tratate separat de cele de învatare.instrument de evaluare complex care ofera elevilor rol activ în învatare. a deprinderilor de comunicare.activitate ampla care permite aprecierea complexa si nuantata a învatarii. urmareste progresul global al elevului pe o perioada de timp mai îndelungata.modalitata de aplicare a cunostintelor în contexte noi.elevii corecteaza reciproc lucrarile pe baza unui barem de corectare. de formare a tehnicilor de lucru individuale si de grup. Pe masura ce învatamântul se modernizeaza si se diversifica. Investigatia : . reprezinta un mijloc eficient de valorizare a activitatii individuale. înglobeaza experienta si rezultatele relevante obtinute prin celelalte metode de evaluare. metodele de verificare.Corectarea reciproca: .

.

formuleaza întrebari. învata sa le foloseasca în diferite situatii. Înlocuirea unor sunete mai greu de pronuntat cu altele: r > l: merg>melg. Limbajul este în acelasi timp si un mijloc de comuniare. Particularitatile copilului de vârsta scolara mica În perioada scolara mica copilul înregistreaza progrese însemnate în dezvoltarea lui psihica si intelectuala. Prin limbaj copilul comunica. DIDACTICA LIMBII SI LITERATURII ROMÂNE Limbajul si dezvoltarea copilului Pentru formarea si dezvoltarea copilului. limbajul are o importanta deosebita. Astfel. construieste raspunsuri. îsi prezinta gând urile. pe parcursul scolii primare se mai întâlnesc situatii de diferite tipuri pe care învatatorul trebuie sa le urmareasca si sa actioneze asupra lor. Învatarea organizata devine activitatea lor fundamentala.. Totusi. Functiile limbajului în dezvoltarea copilului sunt: Comunica Îsi prezinta gândurile Formuleaza întrebari Construieste raspunsuri Realizeaza relatii cu cei din jur Îsi dezvolta vocabularul Se integreaza în grupuri de copii Foloseste cunostintele în situatii diferite Îsi manifesta sentimentele Cunoaste lumea înconjuratoare. caruta>caruta. iar modelele acestea imprima modificari în universul interior al lor. se integreaza în grupuri de copii. La vârsta scolara mica. prin diferite forme. perete > pelete.4. relatio neaza cu cei din jur. se observa greutati de pronuntie corecta în cazul un or sunete sau în diferite situatii ale constructiei cuvintelor. Prin limb aj copilul acumuleaza cunostinte. au avut deja un prim contact cu limba româna. în special cei care au urmat gradinita. . îsi manifesta sentimentele. si un mijloc de cunoaster e. unii copii. cum ar fi: . Scoala impune modelele ei de viata nemaiîntâlnite de ei pâna acum. cu cei din jur.

Înlocuirea lui j >z: jucarie >zucarie.. ... deal > dal. Omiterea unor sunete din structura cuvântului: pleaca>placa. .

.. Folosirea incorecta a articolului: Mingea lu fetita. În clasele cu limba de predare maghiara la orele de limba româna apare si fenomenul interferentei, care are efecte negative asupra pronuntiei corecte a un or vocale. Prin interferenta întelegem dificultatea sporita întâmpinata de elevi la învatar ea unui sunet, a unui cuvânt sau structuri din ce-a de-a doua limba datorita influent ei deprinderilor din limba materna, deprinderi ce sunt deja formate la elevi. Astfel, la copiii maghiari interferenta apare în cazul: Accentuarii incorecte a cuvintelor românesti datorita accentului stabil pe prima silaba din limba maghiara: armáta > ármata; avém > ávem, peréte > pérete; Pronuntarii vocalelor specifice limbii române: baiat > böiat, palarie > pölörie; calator>cölötor (a > ö); pâine > püine, cântec > cüntec, câine > cüine (â > ü) Dificultati de ordin grafologic în scrierea unor consoane care pentru acelasi fone m utilizeaza semne grafice deosebite: fonemul t în limba româna se scrie cu semnul grafic t, în limba maghiara se scrie c; fonemului c din limba româna îi corespunde grafemul c, iar în limba maghiara k, j în limba maghiara se pronunta j (un i iotacizat), iar în limba româna se pronunta cu corespondentul zs din limba maghiara. Una din dificultatile care îngreuneaza pronuntia corecta poate fi hipoacuzia copilului. Daca nu se insista suficient asupra formarii auzului fonematic, unii copii nu pot percepe toate sunetele din structura unui cuvânt, sau confunda sunetele a caro r pronuntie se realizeaza prin pozitii apropiate ale organelor formarii sunetelor: c cu g, t cu d; s cu s, t cu z, etc.

Proiectarea didactica

Proiectarea didactica se realizeaza în trei documente scolare importante: .. Proiectarea (planificarea) anuala .. Proiectarea (planificarea) semestriala .. Proiectarea lectiei. Proiectarile anuale si semestriale se mai numesc si planificari calendaristice sau planuri calendaritice. Pentru proiectarea lectiei se folosesc mai multi termeni: plan de lectie, proiec t de tehnologie didactica, proiect de lectie, proiect didactic, scenariu didactic. Aceste

denumiri au avut o viata mai scurta sau mai lunga în functie de principiile didact ice pro sau contra formulate vizavi de ele. Astfel, termenul proiect de tehnologie

didactica s-a utlizat mai scurta vreme, pentru ca tehnologie nu este un cuvânt specific actului didactic. Planul de lectie si Scenariu didactic presupun aplicarea întocmai a celor proiectate a fi utilizate pe parcursul procesului de predare învata re, ceea ce este imposibil, pentru ca pot aparea situatii neprevazute pe care profes orul trebuie sa le rezolve din mers. În prezent se folosesc cel mai frecvent cele doua sintagme: Proiect de lectie sau Proiect didactic.

Programa scolara

Programele scolare sunt documente scolare elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si prevederile pe care le contin au caracter obligatoriu pentru toate cadrele didactice la toate nivelurile învatamântului. Ele contin: .. Obiective cadru care se refera la performantele pe care elevii trebuie sa le realizeze pâna la sfârsitul ciclului de învatamânt; .. Obiective de referinta obiectivele de la sfârsitul unui an scolar; .. Activitatile de învatare, .. Continuturile de predat învatat. Programele scolare nu contin timpul în care se parcurg unitatile de învatare, acesta se stabileste de catre personalul didactic. Din aceasta cauza profesorul trebuie sa studieze cu atentie programa scolara pentru a-si face o imagine asupra segmentel or ei (obiective cadru, de referinta, continuturi) în vederea alegerii variantei optime pentru parcurgerea continuturilor si realizarea obiectivelor. Cele doua obiective (cadr u si de referinta) sunt tinte la care trebuie sa ajunga profesorul cu ajutorul continutu rilor. Activitatile de învatare nu au caracter obligatoriu, ele sunt optionale. Profesoru l poate sa selecteze dintre ele în functie de natura continutului de predat învatat si în func tie de componenta colectivului de elevi, dar poate construi si altele în functie de solicitarile clasei.

Planificarile calendaristice

Proiectarea didactica este de fapt gândirea în avans a derularii evenimentelor la clasa sau anticiparea etapelor si a aciunilor concrete de realizare a predarii .

.. În procesul de elaborare a planificarii calendaristice se disting patru etape importante: Realizarea Împartirea Stabilirea succesiunii Alocarea timpului asocierilor continuturilor de parcurgere a necesar pentru dintre obiec.. . ............... Determina formarea la elevi a unui comportament specific..... Se desfasoara în od sistematic si continuu pe o perioada de timp.. Clasa: .. pag... Se finalizeaza prin evaluare........ Disciplina: ............. 20) Proiectarea didactica se realizeaza în urmatoarele etape: Studierea Redactarea planificarilor Proiectarea Proiectarea programelor calendaristice anuale unitatilor de lectiilor scolare si semestriale învatare Unitatea de învatare reprezinta o structura deschisa si flexibila care are urmatoarele caracteristici: .în unitati de unitatilor de parcurgerea unitatii tivele de re ..... ...... .. Este unitara din punct de vedere tematic................ si lit........... Profesor:. ..... româna în învatamântul primar si gimnazial....... ..............(Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de lb.......... (Idem) Planificarea calendaristica este un document care asigura parcurgerea continuturilor si realizarea obiectivelor prevazute de programa.........învatare învatare învatare ferinta si continuturi Forma pe care poate s-o ia o planificare calendaristica este urmatoarea: Scoala: .......... generat prin integrarea unor obiective de referinta.....

. Felul planificarii: ... ore Sapt....Gruparea pe unititi de învatare si denumirea unitatii apartin profesorului. Observatii Observatii în legatura cu planificarea calendaristica: ....La rubrica Obiective de referinta se trec numerele obiectivelor din programa scolara....... Ore / sapt..... .. Planificare calendaristica Unitatea de învatare Obiective de referinta Continuturi Nr.......... .......Nr.........

Fiecare proiect de lectie se proiecteaza în functie de: .stabilirea continutului (subiectul lectiei) lectiei. În elaborarea proiectului de lectie se recomanda urmatorii pasi: Pasul 1: .tipul de lectie pe care o organizeaza cadrul didactic. prin urmare nu trebuie sa se insist e în mod rigid pe lânga evenimentele anticipate. ca sa se stie de unde porneste procesul de predare învatare. .. Proiectarea lectiei Prin elaborarea proiectului de lectie personalul didactic îsi dovedeste creativita tea în domeniul procesului de predare învatare. rubrica Observatii trebuie sa fie activa: acolo se trec toate modificarile care intervin pe parcurs ul actului didactic. .experienta si ritmul de învatare a elevilor. . Proiectul de lectie are caracter orientativ.continutul de predat învatat. si nu cele din manual! Profesorul trebuie sa fie atent ca toate continuturile din programa sa se regaseasca în planificare! .Numarul de ore alocate si saptamâna se stabilesc de catre profesor. motiv pentru care proiectul de lectie elaborat pentru o clasa nu poa te fi corespunzator celeilalte clase. Fiecare proiect de lectie are elemente specifice elaborate în functie de factorii anterior mentionati.Întrucât planificarea calendaristica este orientativa. .experienta de învatare în care se mentioneaza informatiile pe care le au elevii în legatura cu lectia proiectata. profesorul poate sa se abata de la cele prevazute si sa co nduca lectia în functie de elementele noi.particularitatile de vârsta si psihice individuale ale elevilor din clasa.Continuturile sunt cele prevazute de programa scolara. . Daca pe parcursul lectiei intervin ele mente neprevazute în proiect. .

Pasul 2: . .stabilirea obiectivelor de referinta prevazute de programa scolara pentru realizarea performantelor elevilor într-un an scolar.

Secventele lectiei Ob.On.în functie de obiectivele de referinta se stabilesc obiectivele operationale. op. Obiectivele operationale se numeroteaza prin O1...în functie de obiectivele stabilite. Scopurile si obiectivele: Trebuie sa mentionam ca scopurile sunt urmarite de catre cadrul didactic.. de continutul de transmis.în continuare se proiecteaza structura lectiei. De asemenea. ca re descriu priceperile si deprinderile elevilor ce trebuie formate pe parcursul une i ore.. Pasul 4: .. Continutul învatarii Timp Strategii didactice Metode si procedee .. crt.. O2. iar denumirea de material didactic pentru cele concepute si confectionate de catre cadrul didactic. iar obiectivele reprezinta performantele elevilor la sfârsitul orei. formele de organizare a lectiei si instrumentele de evaluare a cunostintelor. cât s i obiectivele se realizeaza prin aceleasi continuturi. de aceea între ele trebuie sa existe corelatie. Pasul 3: .. mijloacele si materialele didactice.. . Atât scopurile. O3. În cele mai frecvente cazuri se utilizeaza urmatoarele structurari pentru prelucra rea continutului: Nr. Precizam ca folosim denumirea de mijloace de învatamânt pentru materialele elaborate si lucrate de catre întreprinderi specializate în confectionarea mijloacelor didactice. numarul scopurilor si al obiectivelor trebuie sa fie în co relatie cu durata lectiei (45 sau 50 de minute) si cu ritmul de învatare al clasei. se selecteaza metodele de învatare.

3.Material didactic Forme de evaluare 1. Sau: . 2.

2.Nr. op. Continutul învatarii Strategii didactice Metode de evaluare Metode procedee Mijloace didactice Forme de activitate 1. Secventele lectiei Ob. crt. .

.3.

fie lingvisti ce si repetarea formelor corecte în vederea fixarii optime a lor. fara teoretizari. .activizarea continua a vocabularului însusit prin formarea unor automatisme verbale. cu ajutorul conversatiei. Lectie Lectie Lectie Lectie Lectie de predare-învatare a noilor cunostinte combinata (mixta) de formare a priceperilor si deprinderilor de repetare si sistematizare a cunostintelor de verificare si evaluare a cunostintelor. .însusirea unor norme elementare de gramatica.dezvoltarea auzului fonematic al elevilor în vederea dezvoltarii pronuntiei corecte a tuturor sunetelor limbii române. cuvânt. ..îmbogatirea continua a vocabularului elevilor prin cuvinte si structuri noi. Aceasta etapa prealfabetara este consacrata dezvoltarii vorbirii elevilor din cl asa I si se realizeaza prin urmatoarele tipuri de lectie: . sunet. Metode si procedee specifice acestei etape: a. . . silaba.PREDAREA ÎNVATAREA CITIT-SCRISULUI LA CLASA A II-A în scolile cu predare în limba maghiara Deoarece în scolile cu limba de predare maghiara pentru clasa I programa de limba româna prevede doar exercitii de formare si dezvoltare a priceperilor si deprinderilor de comunicare bazate pe lectura dupa imagini..corectarea prompta a defectelor de vorbire.dezvoltarea aparatului fonemator. diftongii si triftongii.asigurarea în permanenta a unui mediu lingvistic corespunzator în limba româna pentru formarea treptata a practicii si simtului limbii.. . în concordanta cu fiziologia sunetelor limbii române.. precum si accentuarea corecta a cuvintelor. Din aceasta cauza clasa I la clasele cu limba de predare maghiara constituie eta pa prealfabetara sau preabecedara a predarii-învatarii limbii române si are caracter or al.. cunostinte foarte necesare în perioada citit-scrisului. . cum ar fi notiunile de propozitie. predarea-învatarea cit itscrisului în limba româna se efectueaza începând cu clasa a II-a. vizând în special sunetele specifice limbii române. pe cale aplicativa. . .reactualizarea cunostintelor dobândite în gradinita. . Conversatia principala metoda utilizata în aceasta perioada. fie ele fiziologice. accentul punându-se pe: . . .

când elevii întâmpina dificultati de pronuntie. .pentru facilitarea formularii raspunsurilor elevilor. . Exercitii structurale: . c. Rolul materialelor didactice: În perioada orala materialele didactice au importanta covârsitoare în însusirea . memorizarea unor poezii.pe cât este posibil.. etc.se pot utiliza framântari de limba care contribuie la îmbunatatirea functionarii b azei de articulatie a elevilor. poate fi repetat de catre 2 astfel activizându-se mai bine colectivul de elevi. 3 elevi.greselile de exprimare sau de continut sa fie corectate prompt. .este recomandabila introducerea la începutul fiecarei lectii a unui moment (2-3 minute) în care sa se exerseze pronuntarea unor cuvinte care contin sunetul proble ma sau grupul de sunete. etc. . cântecul. repetate daca e cazul. Aceste exercitii structurale sunt foarte eficiente din perspectiva însusirii corec te a limbii române.repetarea sub forme diferite ale unor structuri lingvistice. pentru ca contribuie la constientizarea unor deosebiri fata de stru ctura limbii maghiare. pronume) dupa gen si numar. Alte metode si procedee utilizate cu succes în aceasta etapa: jocul didactic.planul de întrebari al învatatorului trebuie judicios gândit. unde categoria de gen lipseste. b. învatatorul poate apela la materiale intuitive pregatite pentru lectie. . care pot urmari îns usirea corecta a diferentierilor de forma a unor parti de vorbire (substantive.întrebarile sa fie clare si concise. . pentru o fixare optima.o metoda eficace pentru formarea automatismelor verbale.mare importanta la început. cu accent pe cuvintele si structurile nou învatate. . . adjecti ve. Exercitii fono-articulatorii: . schimbarile flexionare ale verbului. cerându-li-se el evilor repetarea formei corecte. iar acordul adjectiv substantiv nu constituie dificultate pentru elevi. raspunsurile elevilor sa fie formulate în propozitii.acelasi raspuns.

Datorita acestui fapt. plansele. ilustratiile.cunotintelor în limba româna. Gândirea copiilor la aceasta vârsta fiind legata de concret. Aceste materiale didactice trebuie sa fi e . obiectele c oncrete si observarea directa sunt indispensabile. în procesul semantizarii cuvintelor si structurilor noi rolul mijloacelor audiovizuale este hotarâtor.

înregist rari de texte sunt de real folos în procesul didactic. aceste materiale trebuie utilizate doar în momentul când sunt utile realizarii obiectivelor propuse. 2. realizând reluari de secvente importante si formulând concluzii. cum ar fi casetele. . . .inversari de sunete. CD si DVD-urile. sa respecte proportiile si sa fie executate la nivelul de percepere al elevilor. În aceasta perioada de verificare se evalueaza si se ident ifica: 1.exprimarea doar în propozitii simple. 3. 5. . una din sarcinile esentiale ale învatatorului este realizarea evaluarii predictive (initia le) a cunostintelor elevilor. dar si acestea impun o utilizare competenta din partea învatatorului.folosirea cu preponderenta a substantivelor. printr-o dirijare corespunz atoare a atentiei copiilor.realizarea unui scurt dialog.utilizate cu mult tact pedagogic. a verbelor. elevi care au deprinderi formate în: .influente de familie sau ale zonei geografice. dând explicatii.raspunsuri doar cu da sau nu . .daca se încadreaza în programul scolar. . probleme privind mânuirea instrumentelor de scris. ETAPA ALFABETARA / ABECEDARA (Clasa a II-a) Înaintea începerii predarii învatarii citit-scrisului în limba româna. .formularea unor enunturi simple. Materialele didactice trebuie sa fie estetice. probleme privind adaptarea la viata scolara: . 4. în momentul oportun. probleme de pronuntie ale elevilor: .înlocuiri de sunete. probleme privind exprimarea: .omiteri de sunete. Materialele didactice audio-vizuale. Pentru a nu distrage atentia elevilor.

.cum relationeaza cu colegii..cum relationeaza cu învatatorul. Important de retinut vizavi de aceasta perioada de evaluare predictiva este: dac a se trece la etapa alfabetara (abecedara) cu deprinderile pregatitoare pentru cit it-scriere .

Ion are alune are are a re a . Demersul acestei metode este: propozitie propozitie cuvânt cuvânt silaba silaba sunet Exemplu: Ene are mere. aspectele negative se aduna si se aglomereaza.Se alege un cuvânt care contine sunetul / litera ce trebuie predat-învatat.re a Primul pas: . analiticosintetica. ceea ce duce la îngreuna rea predarii-învatarii citit-scrisului. . Predarea citit scrisului în limba româna Ordinea predarii învatarii sunetelor si literelor limbii române este abecedarul pentru care a optat învatatorul. aceasta fiind metoda care se potriveste cel mai mult specificului lim bii române. În predarea literelor limbii române se foloseste metoda fonetica.neformate.

daca sunetul nou este vocala. dintre care se alege una pentru pasul urmator al procesul didactic: Ene are mere. . În alegerea lui trebuie sa avem în vedere urmatoarele cerinte: .cu cuvântul ales se alcatuieste o propozite sau mai multe.Daca cuvântul ales denumeste un obiect. de exemplu. . învatatorul arata elevilor ori obiectul respectiv. cu exceptia vocalelor â si î. daca sunetul de predat este o consoana. o vocala. Cuvântul în care se afla sunetul nou care trebuie predat nu se alege la întâmplare. .sa fie format din 2 3 silabe.silaba care contine sunetul nou sa fie format din: o vocala si a consoana noua . ori imaginea obiectului si le cere elevilor sa alcatuiasca o propozit ie cu acel cuvânt.

iar elevii reactioneaza prin diferite gesturi dupa stabilirea regulilor jocului. Pasul 5: . daca nu e necesar exercitiul. învatatorul cere elevilor sa desparta toate cuvintele în silabe pentru a exersa. astfel se ajunge la sunetul nou si se stabileste locul acestuia în structu ra cuvântului. mediana. .reprezentarea grafica a propozitiei: ________________________________________ propozitia __________ ___________ _____________ cuvintele Pasul 3: .cuvintele se despart în silabe. finala. Apoi.prezentarea se realizeaza pe o plansa în care se afla litera mica si mare de tip ar.urmareste formarea auzului fonematic al elevilor prin recunoasterea sunetului nou în diferite cuvinte spuse de învatator în diferite pozitii: initiala. Se prezinta grafic: ___________________________________________ propozitia ____________ _______________ ______________ cuvintele _____ _____ ______ ______ ______ ______ silabele ____ __ __ ___ __ __ __ ___ __ __ sunetele Pasul 4: . sau se prezinta litera în abecedar. .joc didactic: învatatorul spune cuvinte care contin / nu contin sunetul nou.se prezinta litera corespunzatoare sunetului nou. se poate trece direct la cuvântul în care se afla sunetul de predat. daca exista elevi care nu au deprinderile de despartire a cuvintelor în silabe.Pasul 2: . . .elevii dau exemple de cuvinte în care se afla sunetul nou. silabele se despart în sunete.

. Pasul 7: .se urmareste recunoasterea literei noi în diferite pozitii din structura unor cuvinte.Pasul 6: .construirea unor cuvinte în care se afla litera noua: învatatorul pronunta un cuvânt si elevii îl despart în silabe.

apoi trecerea la citirea integrala a cuvintelor. pe banca. prinderea creionului între cele trei degete. ca raspunsurile elevilor sa contina cuvântul dorit. . singura. Pasul 8: . Pasul 11: .învatatorul demonstreaza la tabla modul de scriere a literei mici si mari de mâna si daca e nevoie. .învatatorul urmareste fiecare miscare a mâinilor elevilor. Dupa acesti pasi specifici primei etape.se realizeaza intuirea imaginilor din abecedar prin întrebari puse în asa fel. explica elevilor fiecare miscare. . urmaza pasii consacrat i etapei de scriere.citirea integrala a textului din abecedar. Pasul 10: . . iar elevii fac acelasi lucru cu alfabetarul mic. . . miscarea mâinii din încheiatura. .citirea cuvintelor din abecedar scrise pe silabe. nu alaturata de alt a litera.în acest timp ceilalti elevi imita scrierea literelor respective în aer. aceasta trebuie corectata imediat pentru evitarea fixarii formei sonore gresite. .daca învatatorul sesizeaza vreo greseala de pronuntie.învatatorul compune cuvântul pe stelaj din silabe. Pasul 9: ..2 3 elevi compun la stelaj alte cuvinte în acelasi maniera ca si învatatorul. .prezentarea literei mici si mari de mâna pe plansa. ceilalti lucreaza în banci. pentru ca sa se evite confuziile.învatatorul scoate 2 3 elevi la tabla care scriu literele în aceeasi maniera în care a scris si el.se urmareste trecerea de la recunoasterea literelor la formarea câmpului vizual de o silaba. celei de citire.se realizeaza pronuntia corecta a cuvintelor de pe stelaj.

Pasul 12: . miscarea mâinii din încheiatura cu pumnul închis. lovirea usoara a bancii cu degetele imitând ploaia. miscarea degetelor pe banca imitând cântatul la pian.exercitii pregatitoare pentru scriere: încalzirea muschilor mâinii prin deschiderea si închiderea pumnului. .

învatatorul urmareste copierea si intervine ori de câte ori este nevoie.copierea cuvântului cere efort minim din partea elevilor.daca se constata plictiseala sau oboseala din partea elevilor. se observa legarea literelor între ele. . . .scrierea libera a cuvintelor prin dictare sau autodictare. Dictarea / autodictarea: . Pasul 14: .învatatorul prezinta cuvinte scrise cu litere de tipar si le cere elevilor sa transcrie cu litere de mâna.cei care n-au reusit sa scrie corect cele trei litere. care corecteaza pe loc greseala si dupa aceasta se trece la scriere a celorlalte litere.dupa scrierea primelor trei litere.învatatorul explica elevilor ca primul rând începe la doua degete de-ale elevilor de la linia de margine. . în care putem distinge trei etape: a. .înainte de a trece la copierea cuvântului. continua scrierea cu alte trei litere si mai departe pâna la 2 3 rânduri de litere. pâna la 2 3 rânduri. Pasul 13: . c.scrierea literei pe caiete. .. sa fie pronuntate corect de catre elevi. . Copierea: cuvântul model este oferit de învatator scris pe tabla sau pe plansa.cuvintele trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: trebuie sa fie cunoscute d e elevi. alergari usoare pe loc. pentru ca mâinile copiilor obosesc si asta dauneaza corectitudinii scrierii.si aici înainte de transcrierea cuvântului. . acesta se analizeaza. sa nu prezinte aglomerari de consoane.scrierea cuvintelor. învatatorul verifica corectitudinea scrieril or. jocuri distractive. se observa legarea literelor. ei urmaresc modelul oferit si scriu întocmai pe caiete. vor scrie în prezenta învatatorului. Transcrierea: . b. . triftongi pe care nu i-au învatat. învatatorul îi pune pe elevi sa execute miscari de înviorare prin ridicarea mâinilor.învatatorul urmareste transcrierea tuturor elevilor.sa nu se exagereze cu scrierea a mai multor rânduri.cei care au scris corect. . diftongi. cântece scurte. . acesta se analizeaza: se desparte în silabe. etc. .

cuvintele sa contina litera nou învatata.învatatorul alege cu grija propozitiile ce vor fi scrise si acestea trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: sa fie în legatura cu textul parcurs la citire. sa fie formata din 2 3 cuvinte. pag. 59) .scrierea propozitiilor. . cuvintele sa nu contina elemente de exceptie ale limbii.Pasul 15: . (Prezentarea unor proiecte didactice elaborate pentru predare integrata si discu tarea lor la seminar.

.

Datorita faptului ca elevii au deprinderi d e citire formate si consolidate deja la limba maghiara. Trebuie sa subliniem ca cele trei activitati de baza: citirea. loc ul citirii fiind preluat de mass-media si Internet. sarcina învatatorului este usurata prin aceasta. obiectivele cadru ce se cer realizate pâna la sfârsitul ciclului primar la orele de limba româna sunt: . deci învatatorului îi revine sarcina formarii unei atitudini poz itive fata de învatare. Copiii procura informatii mai rapid pri n televiziune sau prin calculator. dezvoltarea si consolidarea deprinderilor de citit.FORMAREA CAPACITATII DE LECTURA / CITIRE La sfârsitul clasei a II-a elevii au deprinderi de citire si scriere în limba româna. iar cunoasterea se realizeaza prin lectura cartilor. În zilele de astazi însa.. curent.. Sa si însuseasca si sa îmbogateasca continuu un vocabular activ care sa le permita sa comunice prin simple enunturi. pe lânga formarea deprinderilor de citit. Omu l grabit si pragmatic are mai putin timp pentru lectura. . scrierea si conversatia nu pot lipsi din structura nici unei activitati de limba româna din cl asele III IV. Pornind de la cele afirmate. pe înelegerea si interpretarea textelor citite. . leaga cu usurinta sunetele de litere si fac legatura bine între literele de tipar si cele de mâna. Elevii sa citeasca si sa urilizeze în mod constient cunostintele dobândite în clasele anterioare. La sfârsitul acestei clase adaptarea elevilor la v iata scolara s-a produs. ci prin trezirea interesului si a motivatiei pentru aceasta activitate intelectuala. . interesul pentru lectura scade.. dar învatatorul are datoria de a-i apropia pe elevi de lectur a cartilor nu prin constrângere. Elevii au deja câmpul vizual de citire format. pe pronuntia corecta a tut uror sunetelor. Nu putem minimaliza rolul acesto r surse de informatii. citirea cartilor pare o preocupare învechita.a si continuând cu cea de-a IVa. Scoala trezeste în elev interesul pentru cunoastere. se pune mare accent pe continua îmbogatire a vocabularului elevilor. pe formarea ritmului corect al vorbirii. predarea limbii române are ca obiectiv de baza formarea. În aceasta perioada . constient si expresiv în limba româna. Începând cu clasa a III. În organizarea procesului de predare învatare elevul are în continuare un rol activ si participa la propria-i formare. Sa citeasca în mod corect.

.

. În realizarea acestor deziderate ale citirii. Sa poata comenta.presupune rostirea clara a sunetelor.. Calitatile citirii Pentru ca citirea elevilor sa fie calitativa. dat a. . silabelor si cuvintelor.. a. Sa poata recita expresiv poezii sa cânte scurte cântece învatate.reglarea ritmului citirii care se poate realiza prin eliminarea citirii accele rate sau a citirii încete. curenta.respectarea intonatiei si a accentuarii corecte a cuvintelor limbii române. pentru ca eventualele greseli de pronuntie sa fie corectate prompt. Sa utilizeze corect semnele de ortografie si punctuatie studiate. constienta si expresiva. . . .. sa respecte o intonatie corespunzatoare. înlocuiri sau omisiuni de sunete. citirea model a învatatorului la orele de limba româna are rol hotarâtor. Sa poata aseza corect un text în pagina. Sa-si însuseasca un ritm propriu de vorbire.. Învatatorul trebuie sa pronunte corect toate sunete le. Citirea corecta . Sa poata împarti pe fragmente. a repetarii unor cuvinte pe parcursul actului citirii. aliniatul. . accentuarea sa fie ireprosabila. pe unitati logice textele din amnual si sa formuleze ideile principale ale acestora. . sa opereze modificari în aceste text e folosind vocabularul lor activ. La citirea textului de catre elevi trebuie sa se utilizeze în primul rând diferitele forme ale citirii individuale. textele citite sau sa poata formula întrebari si raspunsuri legate de ilustratii. Citirea în cor sau în grup pot fi utile la reglarea ritmului citirii unor el evi.. etc. . Sa scrie corect dupa dictare /autodictare. a. sa utilizeze corect intonatia si accentul specifice limbii române. aspecte din viata cotidiana. fara deformari. respectând cerintele formei: titlul. .. dar în cazul acesta învatatorul nu poate verifica citirea tuturor elevilor si greselile pot ramâne necorectate. silabisite... Dupa corectarea formei citite se cere elevului sa repete forma corecta. ea trebuie sa satisfaca urmatoarel e cerinte ale citirii: sa fie corecta. cu ajutorul întrebarilor.

Citirea curenta (fluida) .trebuie sa se dezvolte concomitent cu citirea corecta.b. constienta si expresiva . .

poate sa se dezvolte numai daca elevul cunoaste sensul cuvintelor.o alta conditie este primul contact corespunzator al elevilor cu textul: reali zarea acestui contact optim îi revine citirii model a învatatorului. trebuie sa se opreasca din citire si. la extragerea ideilor principale din text. Citirea constienta . fanteziei copiilor.aceasta citire trebuie sa se realizeze prin respectarea tuturor calitatilor ci tirii.. .o prima conditie a realizarii expresivitatii citirii este întelegerea sensului c uvintelor. prin respectarea sem nelor de punctuatie si ortografie. este caracterizat un personaj. o prima sarcina a învatatorului este semantizarea cuvintelor si expresiilor necunoscute.realizarea tuturor obiectivelor predarii învatarii limbii române depinde de realiz area acestei calitati a citirii: elevii trebuie sa înteleaga textul pe care-l citesc. . .sesizarea pauzelor logice contribuie la descoperirea partilor coponente ale te xtului. sa se realizeze pe un ton adecvat. prin diferite procedee. textele utilizate fiind cele epice în primul rând. prin sensibilizarea pauzelor logice si gramaticale ale textului. sa le explice copi ilor sensul cuvintelor. la dezvoltarea imaginatiei. .viteza citirii trebuie sa corespunda unui ritm normal de vorbire. . .consolidarea citirii constiente se poate realiza si prin citire selectiva: învat atorul solicita elevilor sa citeasca ca raspuns la o întrebare o anume prpozitie. . c. . accentueaza corect si respecta semnificatia semnelor de punctuatie.citirea pe roluri sau cea dialogata este de asemenea corespunzatoare pentru fo rmarea citirii curente la elevi. etc. . d.în acest sens.contribuie la receptarea corespunzatoare a operelor literare. la dezvoltarea simtului estetic al lor.formarea deprinderii de citire curenta poate fi dirijata numai în cazul citirii individuale a elevului. . Citirea expresiva .daca pe parcursul citirii învatatorul sesizeaza ca mai sunt cuvinte necunoscute în text. sa sele cteze pasajul în care este descris un peisaj. .

..reglarea corespunzatoare a ritmului respiratiei are un rol hotarâtor în realizarea acestei sarcini didactice.

unde cunostintele. Pe parcursul a cestei scurte prezentari. citirea model a profesorului trebuie sa preceada citirea elevilor cu scopul receptarii corecte a textului. Din aceasta cauza discutiile trebuie sa fie bine organizate si gândite.b. observa viata lor exteriaora si cea interioara. care au tema asemanatoare sau sunt scrise de acelasi autor. Pasul 1 Integrarea textului în sistemul de lectii din unitatea de învatare În acest moment al lectiei profesorul. de experienta de viata si de cunostintele lingvistice. relatiile dintre ele. fie texte adaptate. într-un timp trecut. Întâmplarile prezentate se desfasoara. fie ele opere fragmente ale unor scriitori. Cititorul descopera în aceste texte comportamentele personajelor. Abordarea acestor texte în clasele a III-a si a IV-a necesita o metodologie specifica. deci timpul nu este limi tat. determinata de dimensiunile si gradul de dificultate ale textelor. Acest pas este foart e important în procesul de constientizare a apartenetei textului la un sistem de lec tii cu legaturi între ele. Cunoasterea textului epic Textele ce apartin genului epic. Întrucât organizarea acestor lectii în clasele a III-a si a I V-a se aseamâna în mare parte. întro perioada de timp îndelungata sau într-un timp foarte scurt. prezinta evenimente si întâmplari apropiate de experienta elevilor. prin fixarea si / sau completarea lor cu altele noi. ele trebuie sa urmareasca valorificarea cunostintelor asimilate în lectiile anteri oare prin reactualizarea lor. de obicei. zbaterile si framântarile lor inte rioare. în cele ce urmeaza încercam o orientare a cadrelor didactice în conducerea procesului de predare învatare privind etapele / pasii ce trebuie parcu rse / parcursi pentru asimilarea optima a textelor epice în cadrul orelor de limba si li teratura româna. profesorul va utiliza cuvintele si structurile necunoscute pe . În aceste momente ale lectiei profesorul prezinta (ex pune) succint aspectele cele mai atractive si/sau mai importante ale continutului text ului pentru a suscita curiozitatea si pentru a capta atentia elevilor. de priceperile si deprinderi le de comunicare ale elevilor. descopera elementele comune ale lectiei cu elementele lectiilor anterior studiate. Din aceasta cauza elevii trebuie sa fie mo tivati pentru parcurgerea textului. deprinderile si priceperile lingvistice ale elevilo r prezinta înca deficiente. redau comportamente. Pasul 2 Trezirea interesului elevilor pentru textul ce urmeaza sa fie citit Deoarece este vorba de studierea textului literar în clase cu limba de predare maghiara. împreuna cu elevii. sentimente si caractere ale personajelor prin intermediul povestirii. Se vor evidentia a cele texte.

care le contine textul si le va semantiza prin diferite metode. iar receptarea textului di n punct . Astfel se maresc sansele întelegerii textului dupa citirea-model a profesorului.

fluenta. în cazu l unor lectii ce nu prezinta dificultati majore. de catre un elev cu deprinderi bu ne de citire. profesorul trebuie sa recurga la explicatii suplime ntare. Daca nici o metoda directa nu ajuta întelegerea cuvântului. sau în clasele mai mari. Daca se constata ca mul ti elevi nu stapânesc continutul textului. este nevoie ca elevii sa cunoasca toate cu vintele si structurile din text: Din aceasta cauza. de clarificare a situatiei gresit întelese sau neîntelese. relatia dintre ele. Pasul 3 Citirea-model a textului de catre profesor Aceasta citire se realizeaza de catre profesor sau. intonatia) va fi mai eficienta. profesorul trebuie sa le semantizeze imediat. ori prin perifraze. în alte propozitii si fraze. Acesta este un moment foa rte important al lectiei din perspectiva eliminarii întelegerii gresite sau a neîntelege rii corecte si depline a unor aspecte semnificative din continutul textului. Pasul 4 Conversatie orientativa în legatura cu textul citit Pentru a verifica în ce masura elevii au înteles textul citit. personajele textului. elevii din clasa a III-a citesc mai multe propozitii la rând. iar pe de alta parte pentru formarea depr inderilor de a împarti textul în unitati logice si de a desprinde ideile principale ale textul ui. spre sfârsitul ciclului. ori prin explicarea sensului cuvintelor. Aceasta citire a textului trebuie sa respecte toate calitatile citirii: trebuie sa fie o citire corecta. constienta si expresiva.de vedere fonematic (accentuarea corecta a tuturor cuvintelor. Pasul 5 Citirea în lant a textului De la citirea unei singure propozitii. trebuie sa se traduca cuvântul în limba maghiara. Este importan t de retinut ca semantizarea cuvintelor trebuie sa se faca pe întelesul elevilor ori pr in sinonime. se poate face si extragerea expresiilor frumoase din text. Cuvintele noi pe care le consideram ca trebuie sa faca parte din vocab ularul activ al copiilor le folosim în structuri noi. respectarea pauze lor gramaticale si logice. . Daca cun ostintele lingvistice ale elevilor permit. daca pe parcursul citirii în lant se mai descopera cuvinte necunoscute. dupa citirea-model profesorul trebuie sa initieze o scurta conversatie vizând momentele principale al e actiunii. Pentru realizarea citirii constiente. Se exerseaza aceasta citire în lant pentru formarea si dezvoltar ea deprinderilor de citire pe de o parte. care ulterior. etc. vor constitui puncte de plecare în exp licarea figurilor de stil.

momentele importante ale actiunii. deznodamântul actiunii. personajele. relatia dintre persona je.Pasul 6 Conversatie pentru stabilirea fragmentelor logice ale textului Acest moment al prelucrarii textului epic se realizeaza cu ajutorul unor întrebari care vizeaza: introducerea textului. reconstituirea firului epic al actiunii. .

Pasul 9 Exercitii de cultivare a limbii române literare În functie de problemele exprimarii întâlnite în fiecare clasa de elevi. la descoperirea principalelor memente conflictuale din firul epic al povestirii. Aceasta forma de citire este eficient a totodata si în observarea atitudinii personajelor care se poate desprinde din dialogul dintre ele. . dar si pentru evidentierea fragmentelor cu un grad ridicat de expresivitate se poate utiliza. dar se utilizeaza cu bune rezultate si la caracterizarea personajelo r.Pasul 7 Citirea textului pe fragmente logice Aceasta etapa contine urmatoarele momente esentiale: Citirea primului fragment al textului Întrebari raspunsuri pe baza fragmentului citit Povestirea fragmentului de catre elevi Extragerea ideii principale din fragment Stabilirea ideii principale pentru fiecare fragment al textului Întocmirea planului de idei al textului care se scrie si pe tabla. la descoperirea relatiilor dintre personaje. profesorul organizeaza exercitii care sa duca la realizarea obiectivelor propuse în acest sens. iar elevii în caietele lor Povestirea actiunii textului dupa planul de idei Pasul 8 Citirea selectiva Prin aceasta forma de citire profesorul verifica gradul de realizare a citirii constiente.

.

Schema lectiei de literatura româna arata astfel: Integrarea lectiei în sistemul de lectii din unitatea de învatare Trezirea interesului elevilor pentru textul ce urmeaza sa fie citit Citirea-model a textului de catre profesor Conversatie orientativa în legatura cu textul citit Citirea în lant a textului de catre elevi .

Conversatie pentru stabilirea fragmentelor logice ale textului Citirea textului de catre elevi pe fragmente logice si stabilirea ideilor principale Citirea selectiva a textului de catre elevi Exercitii de cultivare a limbii române literare .

.

Metodica predarii limbii române în gradinitele si la clasele primare din unitatile scolare cu predare în limba maghiara.Bibliografie Pintilie. Cluj-Napoca. PIR. Ghid pentru proiecte tematice. Mitu. Sreategii de predare si învatare. Ghid metodic al predarii limbii române în scolile cu învatamânt în limbile minoritatilor nationale. Bucuresti. Bucuresti. Florica. Margareta. 2002 evaluare. Bucuresti. Editura Stiintifica . 2005 Pamfil. Editura Dacia. 1992 Negrut. Editura Humanitas Educational. Maria. Didactica limbii si literaturii române. Editura Studium. îndrumator practic. Editura Eurodidact. Program universitar de formare. Vasile. Didactica limbii si literaturii române. 2006 . 2005 Mitu. Metode moderne de învatare Napoca. Cluj-Napoca. 2000 Ionescu. Editura Humanitas Educational. Miron Chis. Vasile Bizduna. Florica. Bucuresti. Jocuri didactice integrate pentru învatamântul prescolar. Cluj- Tótharsányi. Sándor. Mariana. Alina. 2000 Molan.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful