~I

~

'il ~./

'1 ,j 1/ / '/./

I'ror. dr. lng. NWOLAE APOS1'OJ,ESCU

·

Dr. jug. DUAGO~ SI!'INTEANU

..

CCS7F~

A~~AAI

:i i_
r.. ;'

AUTOMOBILUL

CU combustibili

NECONVENTIONALI

r
,
I \,

J-/

/"

U

b

9 ,-/-/ .:' . . l,

')

. .,,',

/1
b C,', ( ,

/

I.
I

~

EDITURA TEHNICA nUCURE~TI - 1989 .. "j 1.1. ~..\. !:..

.

~
~~ll, '1 f'
h , I I

1- ':. ,/39l3'9'.':

'f!]

III lucrar< " analiz~az~ r,rr.l>kmtJe ce trebuie rezo!,"ate pt'ntru trecerea d~ la f"ne'IIIIn.,..a m"loaTl.lor ,u ardtre intern:! cu combustibili obi~nuili, la funclioll"TI.a "" co","u_tihili necolI\'('nlionali (metanol, suspensH de praf de carbune III lI",torin:I, l:a7.(' naturalc sa" dc sond:!, hidrogen ttc.). I.:. 11I1'('put sc evidclltiaz:i progrtslll tehnlc actual In domenlu, se definesc ~I sc (.vahll'a1,:i lIoil" ori,'ntorl. prl'cllm ~i cele mal importante Incercllri de valorlficarl' a rl'Z,'rwlor tehlllco-~tilnllfiee cunoscute. carc vor permite. In viilorul apropiat. reallzarl'a unui motor de automohil, allmentat cu combusti!JiIi obi~nuill, ell 1111randarm'lIt I:lo!Jal sensibil sporlt ~i cu gaze de evacuare sensibil mai enrall', ddillindn-se lIivelul tchnlc de la care tre!Jule sll evolueze molorul alimentat ,'u comhllstihil Ill'convenlional. Apoi se pn'zillt" tipllrile de eombustibili ncconvenlionall, slstemele de stocare ~i de alillll'ntare Cll aSl'm('lIea eomhusti!JI1I, sistemele de (ormare a amesh'elllul a,'r-eombustlbil neeoll""nlional ~i de aprlndere ~i ardere a acestula, eeonomia de eombustibil ~I emislile noeive la acestc automobile, clemente de proil'etare. comnnda, cOlllrollll. diagnosticarea electronlell ~I fiabllltatea motoarelor alimentate en combustiblll m'eollvenlionali. Luerarea estc adresatll illl:inerilor ~I tehnlclenilor care lucreazliln cereclarea, proicctarea. fubriearea ~I exploatarea motoarelor ~I automobilelor. Prin prezentarea performanlc!or de vlrf pc plan mondlal. reallzate In prezent sau preeonizate In viilorul apropiat. privlnd eonsumul de eombustlbill ~I nivellli de poluare la automobilele alimentate cu combustlblll obi~nulll, luerarea va fi IDrem;antA ,J peDtJ'n tolJ aul.oJuobiJJotii profesloDI~tI sau amaton.

The Car with Alternative Fuels

The book provides a comprehensive analysis of the problems to be solved' (or the use o( the alternative fuels (alcohols, natural gas, hydrogen, slnrries of coal and coke In diesel fuel etc.) in internal combustion engines. In the Iirst part. the technical progr,'ss to date in the domain is emphasized. The new tendencies and the most important attempts to put Into practice the already known technical and scientific reserves allowing In the ",'xt future, the achievement of an automotive engine with conventional fuels. with higher are cvaluated. R technical leve).. efficiency and lower level of exhaust pollutants of progress being thus defined tor the englnl' using alternative fuels. The different types of alternative fuels, the specific tcchniques of storageand fueling, the preparation of air/alternative fuel mixt ure and its ignition and combustion, the fud savings and the specific exhaust emissions, the main clements of design, control systems, the electronic tests and the reliability/durability ot thc engine fueled with alternative tuels are successively approached. The book is adressed to the engineers and technicians working in researcb and development design, manufacture and maintenance of the vehicle enginc. By presenting thc most advanced performances to date and forecast for the next future concerning the fuel consumption and the level of exbaust emissions, tor the cars using the standard fuels, it is considered tlrat the book will be also interesting to al! tbe professional and amateur motorists.

-

-

-

-

Contents

!\edactor: tng. Marla Antoln.Uc lonescu Coperta: Simona Dmnitreseu Tchnoredactor: Dumltru Gheorghe Uesene: Ion Zaman Dun de tlpar: t5.02.89 Coli tipa..: 22,5 C.Z.: 11211.11:1: 1162.6/.8

a social concern? The ear Malll symbols I. The progress In achicving a high - efficiency and low emisson car, fueled with conventional tile I 2. Thc alternatlvc fuels :I. Storage and fueUng techniques for alternative fue Is 4. Preparation of air/altcrnative tuel mixture techniques 5. IlInltion and combustion of alternative fuels

-

6. Fllel savings in engines using alterllative fllels. 7. Emissions at engines using altcrnatl VI'fuels 8. Main clements ot design 9. Control and adjustm~nt techniques at,'ngines using alt.,..native fuels 10. ){eliability and durability ot engines. using alternative fuels

ISDN973-31-0049-8
"
Tlpanll ""':"'.;\..l \.1 T. l' "u

---r"'l"\1I"r!P J~H8"'"

..

In lucrare sr analizeaz~ prr,t..l<mtl< ce trtbuie rezoh'ate pentru trecerea ,t<. In Ilinetionar<'a m"t<,ar<'lor ell ardere intern:! eu combustibili obi~nuili, la lunction3n-3 ("II e",nbustibi!i nec£lnwnlionali (metano!, suspensii de pral de carbune In ",otorin;\, ~aze naturale sall de sonda. hidrogen etc.). La hw('put se evidenliaz:, progn'sul tehnic actual In domeniu, se definesc ~I 5(' ('vahn'azl' noik orientiiri. precum ~i cele mai Importante Incercari de valorilieare a rt'Z('rvclor t<'hnico-~tiin!ltice cunoscute, care vor permite, In viitorul apropiat, rcalizan'a unui molor de automohil, alimentat cu combustibili obi~nui!i, cu un randanlt'nt global sensihil sporit ~i cu gaze de evaCuare sensibil mai emalt', dl'linindu-se nivelul tehnic de la care trebuie sa evolueze motorul alimental ,'n comhustihil lll'conven!ionaL Apoi se pre'zinla tipurile de combustibili neconven!ionali, sistemele de stocare ~i de alimentare cu aSl'm,'''''a comhustibili, sislemele de formare a amestecului acr-combustihil neconVl'nlional ~i de aprindere ~i ardere a aeestuia. economia de combustibil ~i cmisiile nocive la accste aulomobile, clemente de proketarc, comanda, coulrolul, diagnosticarca clectronica ~i fiabilitatea motoarelor alimenlale cu eombustihili lIl'eonventionali. Lucrarea csle adrcsala in~ineri1or ~i tehnicienilor care lucreaza In ccrcelarea. prokclarca. fabricarea ~i exploalarea motoarclor ~i automobilelor, Prin prezentarea perlormanlelor de vlrf pe plan mondlal, realizate In prezent sau preconizate In villorul apropiat, privind consumul de combustibili ~i nivelul de poluare la automobilele alimentate cu combustibili obi~nuili, lucrnrea va fi InteN6alltA ,I pentru tali autaroobiJl~tii profesioni~ti sau amaton,

The Car with Alternative

Fuels

I
Ii'

The book provides a comprehensive analysIs of the problems 10 be solved' lor the use of the alternative luels (alcohols. natural gas, hydrogen, slurries of, coal and coke in diesel fuel ete,) in internal combustion engines. In the first part, the technical progress to date in the domain Is emphasized,. The ncw tendencies and the most important attempts to put into practice the already known technical) and scientific reserves allowing in the n"xt future, the achievement of an automotive engine with conventional fuels, with high", efficiency and lower level of exhaust pollutants are evaluated, a technical lev"" of progr"ss being thus defined for the engine using alternative fnels. The different types of alternative fuels. the specifie techniques of storage and fueling, the preparation of air/alternative lul'! mixt ure and its ignition and combustion, the fuel savings and the specific exhaust emissions, the main ele. ments of design, control systems, the electronie tests and the reliability/durability of the cngine fueled with alternative fuels are successively approached. The book is adressed to the engineers and technicians working in research and development design, manufacture and maintenance of the vehicle engine. to date and forecast for the By presenting the most advanced performances next future concerning the fuel consumption and the level of exhaust emissions. for the cars using the standard fuels, it is considered that the book will be also interesting to al! the professional and amateur motorists.

-

I

-

I
I,
II

-

-

Contents
The car - a social concern? Main symbols I. The progress in achieving a high - efficiency and low cmisson car, fuelcd wiLh conventional fuel 2, The alternative fuels :I. Storage and fueling techniques for alternative fuels 4. Preparation of air/alternative fuel mixture techniques 5. Ignition and combustion of alternative fllels 6. Fuel savings tive fuels. 7. Emissions fuels in engines using alternaveof engin~ using alternati

.
I:

I(
8. Main elements of design 9, Control and adjustm~nt techniques atengines using alternative fuels 10. Heliability and durability of engines. using alternative luels

.
.

Redactor: Ing. Maria Antoinette lonescu Coperla: Simona Dumilrescn Tehnoredactor: Dumitru Gheorghe Desene: Ion Zaman Dun de tlpar: 15.02,89 Coli tlpar: 22,5 ,C,Z.: 629.11:1: 1162.6/.8

.

I
-.---

ISDN973-31-0049-8
'rJIHL.rul -,., ':~l:('~.i'.(.t

..

\tl T. 1'. ., IJ rh.c"'1l':}n(~1~~~8'

.. .. conlrole elre. conccption. .. . ... nibliografie 9. .. 6.. .. 5isteme de stoeare a commolenrs fonelionnanl avec earburanls non . Suspensii de cilrbulle In molorina .. L' a 1hllnage el la (olllulIslion des earhurom\' non ..ontrolul calilil\ii ameslc- 1:36 6.de recherche.. .. IlliIizllrea cOlllbnslibililor lII'convcnI ionali ... La fiabi \ite des moleurs fonclionnant ner-eombnsllbll neeonvenllollal eonvenlionnels aux carburanls non 4. . Uleiuri vegelale.."arburanls non conventionnels. 2..convenlionnels . . _. f'arlicnlaril.. In J"cgim nominaL .. . . suspensions de poudre de charbon en gazole elc.. f'reocllpilri ~i rezullale pell1m rcducereo emisiilor poluallte la moloarele de aulomobilc ... . . . .3. l'rlndJlnlele slmbolllrl ut1l\zllle fll luerare .missions speciliques de pollnants. ..... . . .. 1. pour Ie commencement. . hydro gene. .4. ..... .. 6.5. .conomique el non _polluanl 2...e progres aetuel eoo~ernant la construelion d'un alllomouile (. .2. l'arlicnlarilii\ile sislemllilli de injeclie la ulilizarea combustibililor neconven\ionali 4. . . fabrication et exploilation des moteurs el automobiles.. I.r~soudre pour I'utilisatlon des earburants non conventionnc1s (methanol el ethanol. . Particulari lii\lIe aprinde rii ~i arderi i la molorul cu aprindere prin comprimare Bibliogrnfie ] J 'L'aulomobile Table de matieres 213..1. 1.. des syslemes I>. ..6. . .... .. .. ...3.'. On met en evidence... de l'economie de carburant el drs . Particularilii\lIe aprinderii ~i arderii la molorul cu aprindere prin sclnleie. _. nibliograCie . .. I. olllllloinanl IIlhnenlol eu (. - - 170 cului ~i 01 dOlei de combus- J 4 . Compu~iorganici oxigella\i.' economic de caeburalll ponr les 3. .ilile formilrii amesleculni. . n 2.. .. . ... C. .... . . .. 4... Symboil's prineipales 1. . . Echipanll'nle penlm formarea amesleclllui aer-com- 170> 13 1 1 I r i I 174' 1. Gradul de economisire a ciilduri i la alimenlarea molorului cu combuslibi I necOllven\ional 6. 5... .. Sisleme de alimenlare cu nnels 8. Sa.. ... ..Jeme de formare n omesleelliul carbnranls nou conventionnels to.1... ... . . Gradul de sllbslitll\ie a combuslibilului pelrolier.. .. Alcooli ~i eleri . 5ys lemes de stockage el d'allimenlation nux <arbmanls . .ombnsllhll conHlillollni . de diagnostique et de fiabilite des moteurs.....3.. (. . 203 205 211 ' .. 6. 1..assurer Ie melange air ventionnel el son allumage et combustion. 260r 260> 136 153 168 261' 262. .. .... ... 1'00'licularit..... ... . Elemenls de projel coneernanl l'adopcombnslibili necome l\iotation d'un molenI' auX earburants non nali -convenlionneIs . 265. l3ibliogralie 1:1 181' - 1 p (j4 82 85 85 108 115 121 124 128 133 bnslibil neconven\ional la moloarele cu aprindcre pritt sclnleie - .2. 2...... .. .. Slslcme de sloeore ~I slsleme de nllmenlare eu eombusllbIII lie- 4. . Ie progres technique actud dans cc domaine... . Factori care definese gra du I de subslilu\i..... ..4. BibliograCie . . en delinissant et evaluant les nouvelles orientations... . . . en delinissanl un niveau technique de rClerenee ponr Ie moteur allimenl~ avec un earburant non eonventlonnd.. des elements de conceplion. Syslemes de commamle. 4.. Fabricarea compu~ilor orgallici oxigena\i.i!ile sislemuilli (Ie admisie I.5... . .s avec des earburants conventionnels 00 non-convenlionnels. .cOllvcnlionncls buslibililor neconven\ionali 7.1.. .2.'ouvragc' esl adresse aU ingenienrs et techniciens engag~s dans I'activite ..'avenir la r~alisation d'un moteur d'automobile util lisant dl'S earburants usuels avce un rendemenl global sensiblemenl ameliore et dl'S emissions de polluants sensib1cmrnt diminuers. . .on convenlionnels 'I. . .s rnoleurs allimenles aU~ 4. .. des syslemes de stoekage et d'allimenlation avec carburants non conces carburanls..eontr~le. . . .. . ... . . . lIidrogenul . .2.. de reglage et . . ... 193 2. 2....... Valori caraclerislice a Ie gradulni de snbslllu\le.. lItenles allx earburan\s non-eonvenlio 3.5... . .1. 3..convenlionnels - - _ - cOllvcnllonall . 213 J 5.. . 224257' J j J une question sociale. ... .. . glaje pour \<.. . . 5. I'ouvrage sera interessant aussi pour lous les automobilistes professionnels OU amaleurs..) dans les moteurs. . ainsi que 1cs plus imporlants essais pour mettre en valeur les reserves connues leehnieo-scientiliques qui vont permettre I>. . Par la presentation des plus avancees performances aelnelles ou envisagees pour Ie fulur prochain _ ponr la eonsommation des earhurants et dn niveau de pollution des aulomobiles allimenl. .. AJlrlndereli ~I nrllerea eombusllh IlIIor neeonvenllonall..3. .. . . Emissions polluanles des molenrs aliila bordul automobilelor. Les cmburants non . .eollllllllo de eom~lIsllhlll In mo10llrele IIlhnenlnle en eomhnstlbIII neconvenlhmllll. . ..1.olllhnsllhl1l eeon\'rnllonlill. 2. .3..6.2. l'roorcslIl tehllie In reallzllrea IInlil IInlomoblJ eeollol1\lI'. . ... . . . . 4.. la nivelnl sciirilor mari. l'reocupilri ~i rezullale pen1m reduel'rea consumului de combnslibil conveu\io110110 aulomobilc. Les chapilres suivanls sont consacres n la presentation des categOril'S de ... . ..... 2.......4. - 0 JlreoclIJlnre soclnl. 1. . . . 6. . gaz nalurels. .. . .. . la moloarele diesel alimenlale cu co11IImslibil neconven\ional. . . . conven\ional _. . Ilijectoare de hidrogen. 1 7 12 1 L'ouvrage comprend I'analyse des probl~mes I>.. . . . . . (In loc de prefap). . . _. ... .. . . . 5. . 5)slellll'S de pr<'pralion du melange oi I' e:nburnnls non eonvenlionnels .... . .1#1 CUI'IUNS 1 L'llutomobi1o nux cnrburnnts Don coovootiooools Anlomobllnl . libil la nlimenlaren unui motor eu combustlbll ne.1.. Gaze lIalurale. .

. EmlsiiIe motoarclor alimelltalc ell hidrogcn.. care... ... determinate de polllarea chimica a atmosferei ca $i I d. Automobilul pare sa atenteze la epllizllrl'll rezer/.... 7.'irc la semnificalia automobilului ill IlIfIlea contcmporaTUI: este alllomobilul un prieten sail un dU$man al omului?' {'II atita for(c'1 {ormulat Entrebarea.... . 8. En acea lum~ rare-I indcpiirteaza pe individ de viala conereta. Este in desfa$urare 0al'tivitate de amploare care /... Editura Politicil.': egradiirii.... EmisliIe motoarelor allmentate ell a!cooll..ii.' mirru Sull murro-scan. Encit se poate aprecia cc'1 atunci aceasta s-a de (/ marcat intrcaga dl'zvolture a automobilului.. .7. ... Date gencrale. l [I . 8... la rollll alltoTllobillllui En liirgirea rdaliilor interumane. .... cardio357 I 1I/I/i Plliin grave ....1.. arc meritul de a (i nemjilocita iar. Cll cre$terea temperaturii aerului atmo_ s(erie d d I 1'1I/isl' e motorul automobilului este SUP1l..... ...II'" 'p"cilic d" "ner!:ie lu ulimelliarea ell eombuslibillm'eollven\ionali a mo10an'Ior d..... Ne re(erim.. ..t!:! cm3fm3 Enan III 1. Se /...H.'nl! CIIII.. .... 334 :14:1 [.970ili se estimeaza sa ajun!ta la .... 344 [ r 283 289 311 344 I Bibliografie . PI' d..... In dccenilll trecllt all fost evocate cu prl'gnan(c'1 efectele utile pc care l~ prot/III'I'alltomobillll...~. ..1 Dc parten ceala/tc'1 tablolllui se a(lii efeetele nocive ale automobillllui produs~ a dir!'('t sail indirect asupra omullli..lllu\iu cn". Prin emisiunea de bioxid de carbon (concentratia d!! C02 iT! atmos(era a crescut.lor topi ghelurile eterne $i icebergurile... .. de la arridentdc care provoaca morti. dallneaza vl'getatiei.. Fluhllliulea lIIolourelor de ullIOmohll ollmenlole ell eomhllsllhili neeon\'enllonnll.. .. Narziss ~i Goldmund. 10. direct $i indirect prin intermediul structurilor socialI'clmomice. T.tihilului ('ollv.ml de cuantifieare $1 abstractizare !tenerat En procesul muncii. . invalizi. 7. lIesse. .. EmlsIlle polilOnle lu Olllolllol.. ...... Dllcllresti. Ca este un "bine". Sollllii tehniee pentrll 11mitarea uzurli.... . III reglm stabillzal. . IT! anll11980 parcul de automobile ajllnsese En lume la 305 mil exemplare. .. . . cu mllitiplele evenimente nedorite.2.1.. ...~ieste caracIt'rizatl/ IIneori ca s/lper(iciah1. .. . . Emprellnii Cll tclevizorul.. cu consecinte importante [ [ [ - efectul de sera. .. .. . 7... RezlIllale ..4... prin substantele nocive pentrll generalia de azi .. . '[ -. ...1 Alltomobilul de astazi ne aminte$te Endoiala lui Herman Hesse asupra natllrii fiin(ei IImane: "oare este cu Plltinta sa creezi fara sa plat('$ti cu prelul vietii...constructiile.. 0 parte... Bibliografie .. . rani/i.. .'xle alcse. prin proce. 2H9 Bibllogralie . se constitui~ I'a cde mai populare reulizari tehnice din secolul nostril. nervoase..H... degradeaza operel~ dl' artc'1.... sEntem Endemnali sa acreditam coneeptul ca automobillll estc "lIn bine nociv". sa traie$ti fara a renunta la noble(ea crealiei?" 2. .~i !teneratiile viitoare. iar unii all $i vawt continentlll european pc jumatate Enecat En apa.. Sisieme de eO mondo. ... .. . de.. .lIe ullmeJllole ell ('ombllsllblll ne('OIl\'enllonoll . . sc poate spllne ca En timpurile noastre Entreaga populalie se bucura t/I' aceastli crea(ie a geTl/:lllui uman. Atrag atenlia doua' dintrc semnifica(iile majore ale automobilului pentru individ: ampli(icarea pl'rs'lTlalill/lii IImane ili amplificarea puterii de muncii a omului..3. ('ontrol ~I regluJ penlrll moloure de 01110mobll allmenlole ell eombllst!- 315 :H7 320 :120 320 323 333 AUTOlUOBILUL - 0 PREOCUPARE SOClALA1 (in Joe de prefata) In anii '70 s-a nc'1scut0 Entrebare Cll pri.. . bOllla canceroasa... 1968.2.. 10. .. . 9...~-arprll('(/produce 0 scltimbare a climei..... 8. pc de aWi partl'.. intoxicalii.'ede$te En prim III rEnd dezvoltarea automobilului dupa anii '70. 283 10...2... CII privire la orl!:inea emisiiIor din gazcle de evaellare ale motoan-Ior. .. .. 0 do. .r~... la afec(illni mai mult sau r r r 270 278 282 hili neeon\'enllonoll Bibllografic . . .... Fromm. M ediul Ensu$i. Elemente de proleclure.<mrzenie. En via(a cotidianii... Emisiile motoarelor allmentalc ell gaze.... nibliogralie ... la rO/lll automobilului En IIlrr:ireacllTloa$teriicare. 359 I mSl'lIlare. Proieetarca slstemelor de alimentare . 7.. Bllcure~ti... Daca mlllta lume considerii alltomobillll "un rail necesar".... . ..'xperilllelltale (Irlvind perrormalllele de COIISIIIIIale alltolllohilelor allmentate ell eombustibili m-eonven\iollall In eondllil de drllm.. . Daca ne referim la in{/llenlele benefice exercitate de automobil aSllpra onwllli.. . maladii plllmonare. 8. .. .. . .. .. a producer a folosi 1lT!alltamobil fara a plati cu pre{ul vie(ii.. Modificnrea starii tehniee a pleselor motorllilli ~i a proprleloliIor IIleillriIor de IIngere .......lelorde tilei ale planetei.. polullrea sonora prod use de automobil. ....3. 1982.. dintr!! I l [ 1 E. datorita arderilor.. ... l'"rrnrIllUII\" lie rallda".' aulomobil.bu.... · II. .Ireasa arate ca este Cll putinta a crea.. . Sub. .1..'n\lnnul n prnble"'" fl. ...368 cm3fm3 En anul 2000). . la .la care omenirea n-a putat sa rrnlln(e.. Diblioteca pentru toli.. .. . de la 290 cm3fm3 in anul 1900.. '7.. Proleetarea slstemelor de formarc a amcsteeullli. .

o C II/ lrod/lctic an'/lalli de 40 mil budIII. din iTlleriorul auto mobilului.'1(1.G. reuer.umlOO aprOXlTn?tlV100 n. .l/ra p atl~nl l el s -a rdonat in rapnrt Cll rrIspIInsurllC.a. care sint lrgi(erate de guverne.dorrl S/l . femri ~i 7% dintre tineri au evidentiat vitezlL ca 0 caraeteristica prioritard).Lton.mm IcafL~noL pen~ru automo. cupare a intregii societa(i.IIlucrar nUT/wi ea riispI. Larga adeziune pe .congnw F/S/1 A ('I' eratl. D.' .'t l l IpSI de nocivilale.automoblluluLla ..G. I~I asuma . de /I aCli?rnI:.fntrepriOO~n ~L co." 0 . ' ionezc Irodllcatorii au accep~at sa a oc~ ma.1 . v v l. mtrebarea " data s-a pus tn ap l Icare pnnclpLu l potnvll CllrUla alltomo . preia energia.se~. ' ' ' ' ' ' 0 P (71°1 ) au acceT/tuat prima . ~i Vliiseeanu Gh.are ( l(jol 10') . SCWI a Clnd ellmpara II 1m auto. nueure~ Ellitun ' dt. ..The PresentStatus anll F~lu~e 6e~n~.ac UJ 1\ s IlTIlt/ui 1986. TmenL mIre 18 ~L 24 am ~L-auexpnmat ade. ' ~'. ~I-au unLt efortunle pentru a realtza automobtlul UNl-C A Ii. pe'~tru a reduce malrrilll pl~tic. . care. u. t de de"voltarea prod acllCl ea...fina.l~. v .0p~ratLve e pro care a intrunil-o eele doua domenii de progres tehnic ilustreaza gradul de prco" .s . elaboralilin anull!J(j~.' ~ e pe '24 com/Illstib:l al autonwbuului..ntve~SLtafllor~even!n~u-le 32 Tntl.:::::Sta .vlnalt.0'(abrica modemizata pe. Domemuc prwde (54%) ~i !. Breuer. n b Il u U.lIl marcl1.a compararea a doua autonwbLle e consum nu maL reprezmta ca a ta I -d ata numaL un tn Ice d ' dtn acee~£ clasa..re. 3 . ra lI de Per{ormanlcle f '-'" . ita . ' . rurfur.!/ru produccrea rilare s-~u aratat a fi reducerea~onsl!:T~ului co~nbustib~l . m a.nOI (0. " .shellpent!'u aTilt8°/1ent tt e in H F. UNI. .Jul ammtLt: "care smt do.marcL: a Sll ~aveghea. cu marc capacitc:te de a.tchnlcaa {osl obllgatasa acf t' ~ limitarra nocivitaltt alltomoblluluL.ate.ns la cerinfele pteleL..numit auLornobilul a~ilor .ajea~ i!.a/llIIJunlate a poscsonlor de autonw.ta.' ullre ~~ $L ..~r. .u pri'~la data s-a .-entru pnma b l l l l " .. 1982. .care swt.. CheltulCltle pentru combustLbll au devemt 0 preo. .:: ~:v.(ac/lte trI ult.' rr(UlUl trel carl/ctens 1ICI car e eontcaza cel mal Jurli/or.t c . ' ' ' v v v ' " .pent~u ~ad~u~ele I~r cltrlt'lIe~~e totale fns. " ca I' ' l d II ( SoclCtalea. sau ceea fondllri pentrtl !!c!{ec~wnare" i~~nFa {iTlanlarr~aercctarilorin. In numeroase tari s-a stabilit obligativilatea ea .pull'}. per. ..L m .gramc. Fc'meile (74%. Se 'n. "" :f:nlllollll produs de aeesta.~Ic.. primul 1 la U T Darmstadt) PerspectiveIn constructia de automobile. I J.de autobuze! '. l. Le Monllc.~tl' IIe .!ortiza.~Societes des /ngemeurs I't la IlIlpaetlll dIrect dmtre autonwbll ~L pLeton sau bLClclLSt.il. ftOzr tea (5i%)'l nIei 20°1 .cnnstiwie asr(rl ra r.. . ' ' 111..~r.pen!ru ca p~e(ul tit. . 'v l e nol care urmar~te proleclLa omu l UI $1 a med LUULonconl ' . Nici un virf. 6) Preful pOSlbll de re"LTI:.nlm un automnhil economic :~e. '.1.guvcr~le. .l~ .. ' . 10 per{ormanla.~ fl ~e .rasPtnd:[ca lilt ~i medilllui ineonJurator . I en ru a tn g J J I 1/83. .cu 4 mIL ~Ial m~.U ~L mtr-o.~'itllatieTwua a (ost.lca:j1 a rc. IJumea :jtLlnll.standard.e. estr estimat la 30 nul bucatL tn 0 marc /nvestLtLe(mancLara.vtitu(iiau UI~I. 'b'l calegortL I 5) . in fwe. Pentr. 9 . ATZ.noeLv" III " !' . d 'd . ell prilrjlll C~lllL de-al ~3-l tnlr-lln .n ercarea uneL "wra. ]) .. r m fwal wtr-unll v ulte l d 1 d R FG . .:nu:JIf'rlllr~ In raporl CIItllllpllnll~ treclltc. .A. 'IerinIii I'rc7. ~a:e este sprijinitd de . motorul $L transmLSla au (ost LnchLSe a v ' ' .ori depli~lta~.!Icrobuze.Wva(ia t~h'}-iedin domeniu. I'}-penoada 197~-1982.~paliucapsulat ~i izolat fonic. Broomc.autoll~?bll.. . 1986 Paper865001..tL ~a~cnl.CAH. ure li iunle 11/85. 1\lba~os. In l constructive de baza. OM.eTlflOTleaZa .~ al autonwbLluluL?". . per{orlllantele u o . .00' ~". factor ~e . 2. . lUII~lale nlel'll solulLl de concepfle care au avut tn vedere Lmpactul automobLl .'~qOO.10. cest seop. .I a~ata o.I. {lrnd 6C~~ lit in toamna Un son 'r~ . . eCI. ta U! -dou. "a''COTl. Cele dOU1I olutii " ilustreaza ' un progres lc~ h b re de mentalLtate a pu blICUIII .isuh 1'.nliald Pro~noz~lr.. I II.all/~1l I I duclie care produe organe :ji subansamble :illTlCllla cel de-al doilea domeniu in proporfie de 60%. 3. . a I~C e-?. 1(. spnJL'!Lte e 52 partenen WaU. pentru ca In ' ult. de ~oc..colectll'l.ccidente~?r '0 I t I.F. '.exterwrul .irz. 0 . S\lppl~mcnl.v IlTl btile 'LOCIV trcbll l'e transformat in ..de I!'Nrrn. . - . . Ac~asta ~~cur.un~le . . .~i silen. .~orll IlTIlll autoTno L tre b ULe sa p aleasca nil.cnlali\ la Inslilutul Pohtehnie Buc ~ cl ~ent 01 the European PassengCl D' .(/r{'((lii. ia ~lce c . Prog~amllla fost .11/86.VllpUSC 111 lt ?". / t malioTwle de. nici Tcll11icil'Tls d'AlltoT!lOIJlI~)1.Car Engine.pentru uzmele prwcLpale. pcnlnl lIIarr.ultunul rnel~ill2.re lese t'l't~e la BlIcure~ti $i.onl n eea de dcscltidcre5 care arallLca d~zvo~tarea dinIre sllpra(etcle exterioare frontale all devenit rotlmde. a .' l de combustl Il pen trll a. ~l!.)II o 11I1. po. .. 7) . . uto t l bl l d al v f 'Lmp~eSlOnq.ylULare 'tO~e <:jl dator/la "pre." bUze' aulocamioaneaalolltililare.Iunsmr de teren -:.om {IC pc c~re al.C~'t (/l1'rr'u. Le\ea I.eiului a atins ~i~eluri extr~m de ridic. .lObtlul.~Ullll1l ll e co"lhU~ibil ( £iSO/ ) 2) con(ortul (21 01 ) .. Belgra e.co~lsec~n(ele a.imii iO-25 ani tn H. . . acest do.a (abncL de autotu~me Iliun I 0 (abrica in curs de (inl. eOT/SUI/IU ] ) ] J 'cvaclla.lil. . _ la Pitrllti ~i la Craiova.. pcntrll IInll . cltat mal tnalnte . .men~lle tn care. (J (abnca pen ru a 5e espnT} vse.dupa cum IIrmra.nta. numal pentnl proprlll III . ' ' - ' v ' l dt I .. . XXI FISITA CONGRESS.iar pro/?wza pUlerea~i vileza automobilului au ramas pc ultimele locllri (numai 2% dintre .~are pentru autotu: tnlr~ba~e cupn~a tn sonda. con{orl.[a dlmcnsLUnt~lCpeF~~. cnmpetitivitate. a se limilf! .~~a c bile.. ( pro." t .:rm~ril. r. . Parcll e ~II 0l~r~m~tin a~ul 1985..care81%autoturtsmc~I l 2000 1 1 1 1 1 ] 1~y'° aU. unlll mai ellpllrc a lumii contemporane pentm a asigura protecfia mediulrli ambiant # . Toate mlersecfLue . a .1l0man. v .11m 'L LVLul.WIPt T~' i 'oara 0 fabrica pentm producerea aulocaml.ormanta l' I. ' . ci $i pentm con{ortul ~i protectia semenilo . (aid de 61% bdrbatL) ~I IwertL eate ortL menfwnatl ocel1. pentru cd marea majoritate a (arilor stnt importatoare "anul 2000. I'ro.. Con-uislicilor 1. { l d v 20.ci.~'~l~r1tlG./wtanl Sll: partlc lotitici (actori guvernamentall elaboreaza pro. sa IOT/ l a utomobiluluide la Paris.II ~ntl 8 0. de divrrse SOClCt~tL~ ~ Preocupa!'ea pe. dupa prezentarea caracindice de perfectiune care aparll este - . .. mbele 0 trolut zgOIllOtullli". numeroase ~radlllut de poluare (48%).educerea . S-au evidentiat dl!ere~te..~enUl.lI~ d ~utomobile. Transporlufl - 'I e 1110 nlliale secolul .~erealLzeze cel maL marc progre.. a~tual1l . ce alllorii l~i au .n.mele-doua decCTIlI.' 4) lara producatoare puterealui ' din exterior. I u VlltO~. ' - _ ..oas~. a (?Sl de .'.~/Ilnt o~be: r rduce emisillnile poluanle dtn gazele de S-a Ilrmartt de asemenea protecfLaoamemlor dm . 1 ' 3) dllrala Il e Villa ( . . ) 10 . v .. d 'I II aparut un punct de vedere TWU pri"iOO per{orman(a de COTLSum de ) ( 10' .~11I sa fie delerminata dupa norme.mrsc or ' e fllel. .oanelor cu motoa.impusV" producaloruluide piata ~i ~ezat printre alti indici. dar 1/ IIIllrlticf Sllprafa(a exterioara frontala este alcatuita dintr-un strat gros de xercla ~~ "lII'erne direcI salt indirect. ' insa'i a pus ill aplicare Uti progN~n~ de I. subliniata ~a./.risme de (oarte nuC ~~r~Jl-=-~ ~.rumuse ea I -(13°1«)' 8)' "ileza (4%).//lobil. In lard exista astazi relullbrul dmtre cennlele ~Lrezervele de tLIeLeste contmuu amemnlat. patru u'}-LverSLta(Lm .

prelul combustibilului neconllenlional. 1985. pentm ca prelul combustibilului este ridicat.~i en mai mlllte unitl1fi de cercetare .<. cit !ji cltimislul all incercat de-a lungul deceniilor sii acorde reciproc proprietiilile combustibilului CII particularita(ile constructille !ji (unclionale ale motorlllui.7 9. a eercetiirilor ~tiinli(ice !ji aplicatille pentrn realizarm unlli molor de alltoCJelticulcu consum redu.~-ades(a~uratin lume 0 intensa actilll:tatede rrrc/'iare pentrn (olosirea eombustibililor neeonllenlionali in motoarele de alllo!'rhiel/le. A lraJ:e alefi/ia (aplul Cel se precizeazii con.proiectare (ICSI TA-Braroll.~epoate aprecia eii urmeaza 0 perioadii in care elasele noi de com/mstibil se IIor(olosi alaturi de combllstibilul petrolier. de constringere a produciitorilor sii nu Lanseze pe piala ma~ini neeconomice. drja elaborat de speciali. consunllllui de combustibi!.vul/lul de com/lIlslillil la 100 "m dupil palm melode de incercare..~ de combustibi. teltnic A utomobilul . In aast .5 - l 5. simplitate constructil'/l ifi de cxploatare. dar ~i pentm a re(ace acordul dintre molor !ji proprietalile elaselor noi de eombustibili. .4 10. totlon I Bersteln.~ azi un inalt grad de per(ecliune. In 1/100 km: la 90 km/h la 120 km/h eonsumul urban clupi! ciellli F eonsumlll urban dupi! clclul E 4 In IInle 1796 60/5 400 135/3 000 9.~iunii actillitiilii teoretice !fl: aplicatille care s-a des(i4urat in acest domcni/l. Se apreciazll ca acest acord a atin.tii perioada de tranzilie. prel de cost etc. Lllaarea de /ald se constituie in prim III rind ca 0 sinteza pentru un IIast IIIII/m'a/. ICS1 TA-Pite~ti etc. Una dintre ipotezele admise pentru elaborarea unui seenariu de utilizare a r!JmbllStibilulrli necOTlllenlionalin anii '95. incit combustibilul neconI'en(ional sa dellina competitill sub a~pect economic.8 GL I Ford Seorpla 1.0 preocupare socialii? Da! In sensul cii progresullui nu este decis acum numai de concurenla. fie ca 0 solu(ie complexa.:1 10.~tibili au proprielifli (izico-cltimice distincte de cele ale combustibilului conllen(ional. Se ajunge ast(el La un mare e(ort (inanciar.s/.9 7. Se IIa admite in IIiitor un motor alimentat eu combustibil neconllenlional cu indici de prr{ecliune (randament. spre s(ir!jitlll deceniului llrmatorJ Se iau in considerare Irei (aciori: resursele disponibile. zgomot. 1981. realizat in deceniul trecut in scopul determineirii emisiunilor poluante # trans(erat apoi in incercarile pentm determinare'l.:autii combustibili care prollin din iZCJoare cu mari disponibilitiili sau cu disponibiliteili nelimitate. la dezlloltarea in continuare. cste aprrciat atit de gllllernc. pentru ca lumea trebuie aparatii impotrilla aCliunitor lui noci. Consumlll de combusllbil dllpil norme DIN 70030.nelode sinl de dalli recenla (lift de dcceniul al noualca).benzina ~i motorina .4 7.. pentm cii mediul inconjurator trelluie protrjat.) in(eriori cdor att'n.4 6. Care sint ~ansele combl/stibililor neconllenlionali.~emeneae(ort (inaneiar pentru a proteja rezerllelede (i(ei. m/mln-I naportul de eomprlmare D. In kW/mln-1 Momcntul max/turalie. Intr-un (el sau altul intreaga societate este intere. impaetlll noului combllStibil cu motorul. Construelta motorulut Numdrlll de ellimlri ~I a~ezarea Cilindreea totali!. D~velopments Fuels. (ie ca 0 solulie independenta pc un numiir limitat de mU!jini sau pe zone geogra(ice restrinse.~i ellidenliaul la manifestari !jtiinli/icr. la_ solUliile tehnice incercate in laborator sail pe alltomobil in comtilii de calc.dilll inconjllrator. pc care producatorii sint cltemali sii le respecte. Combustibilul tradilional este (olosit in motor de aproape un secol. Imeori cltiar opuse. ~.2 4 In IInie 1796 66/5 400 140/3 500 9. Numeroa~ele rralizl1ri. Pc1cindll-se ccoul unlli IIast material bibliogra(ic acrastii lucrare o(erii 0 imaJ:ine a dimen. CLaseLenoi de combrl.a. mai pUlin poluant pentm om !ii pentru mt. In Transpo- 1 I I 1 ] ] ] ] ] ] J J J :) Dupr. s/! llrmar~te a se de(ini nillelul de teltnica !ii tehnologie de la care trebuie sii el'oll/rze in continuare motorul alimentat cu combllStibil neconllenlional. durabilitate.7 9. Utlimele doua .~ici ~i are originea subiectul acestei lucrari. Chiar daea Tlll se intrellede (inalul competiliei dintre combustibilul conllen(ional!ii cel neconllenlional. S.~irca!ji ! I I I I --10 I Illili:area unor noi re. norme slabilite prin legislalie. 1'. prodlls din gaze sintetice saIl gaze naturale. The Car of the 1990' s and Its Fuel N~eds. Lucrarea de (alii line . pentnl cii resursele de combu.8 sigun !ji accesibiLe numai prinlr-un IIir( de telmica. grad de poluare.\.~ide motorrll alimentat eu eomlmstibil eonllenlional? /Je-a lung/ll /l/timilor 10 ani .~tii in domeniu.~tibil sint de limitate.~atr1 progresul lui telmic. in colalorare cu I nstitutul Naliofllll de Motuare Termiee .ucrarea se inscrie ea a contrilmlie la aplicarea progrcsului tehnic l in (lameniu. Folosirea lor pretinde un noli acord eu motorul.). metanolul.cOTlSlmllllde com/lI/sliMl (lallclul I). concretizatii in numeroa. Societatea consimte sa dezllolte un a. I\TD(I). VDI-Naehriehten 1. t deschid noi perspectiCJein domenilll per(eclionarii motoarelor de automobile in general !ii al motoarclor care (unclioneaza Cll clase noi de combllStibil in special. In sensul cii progresul teltnic al automobilului este acum decis !ji de norme de per(ecliune pc care le irnpun societatea sau (actorii gUliernamentali de dfcizie. care sii satis(acii simultan !ji cerinla de limitare sau diminare a produselor polutlnte. in care acelU!jimotor IIa(i alimentat eu doi combllStibiti. Elliden(iind ceca ce s-a realizat pinii astiizi !Ii ceca ce se prellede a se realiza in IIiitorul lI(lropial pentrn motorlll de automobil alimentat CII combllstibil conllenlional. . Se adauga in plus experien(a proprie a autorilor.~en. Ultimii doi indici (consumul urban dupii cielul (unclional sau de calc) sint aceia care stau la baza programelor gllllernameniale de reducere a eonsumului de combustibil.~. nu numai pentm gii. L. . In accst caz.~e articole .. de la Cllnoartrre. cit !Ii de indllStrie 1 ca cel mai probabil in!ocuitor.~tedin nou in asemenea miisurii.8 CL . in Europa. In em' Puterea max/turalle. mediul ~~i anatatea s oalll/'nilor. Primul capitol allucrarii se constituie ca un capitol de re(erin(ii. In N.'e. Pentm a in/ocui combustibilul conllenlional . Mai trebuie consemnate normele antipoluanle care sint obligalorii.~eamatocmai de acea. aenmulata in aceea~i perioada prin actillitatea des(a~urata in domeniu la I nstitlltul Politeltnic Bueure~ti. Aceslea au dellenit Tabelul 1 Parametrlll t I J lopel Omega1. 21 J 11 J II .reseot ceca ce s-a oblinut la motoml alimentat ell combustibili cOnl'en/ionali . cste cii prelul combustibilului pelrolier ar putea cre. A tit constructoml. din masa IIerde sau ciirbune. 98.~ursede combustibil. Cll per(ormanle care ([rpci. Se callta 0 alternatilla La comb/lstibilul petrolier de(icitar.

Combustibilul (eonven~ional sau/~i neeonven~ional) Impreuna cu aerul formeazii amestecul care arde in cilindrii motorului.C.electlv.randamentul. ANTIPOLUANT.vlteza. motorul tlezvoltii un lueru mecanie efectiv L" determinat de rantlamentul efectiv 1).puteroa. masa molecularll . L . In treeut.mecanlc ] ] ] j Consumul de combustibiI al unui autovehicul estc determinat de perfee\iunea tehnieii a vehieulului (rezisten~ele la InoiP. f). cllindreca.luerul meeanie. temperatura absolutA In K. o schema fune~ionalii simplii (fig.hidroearburile din gazeIe de evacuare. Prin intermediul eonvertizorului de moment eM. motor.1. aria sectiunii. oferite de progresul ~tiin~ific.raportul de comprlmare. _ frac\iunea . PREOCUPARI 1)1REZUJfrATE~PENTRUItEDUCEREA CONSUMULUIDE COltlllUSTIllIL CONVEN'fIONAL AUTOMOBILE [1. T Vs . In grade de rotatie a arborelui. tehnie ~i tehnologic. eorelarea motorului eu vehiculul ere~te In complexitate nu numai pentru ca intervine un factor suplimentar..diametrlll . tlar ~i pentru ca aeesta este de natura umana. Se adauga in£luen~a trafieului ~i a caii de rulare. uu un grad Inalt de subieetivitatc. de dozaj. care se abortleazii in deeeniul nostru eu mijloace noi. unde se dezvoltii luerul meeanic intlicat L. d D . ] - . m . M n p p QI v. In primul rind.masa .coeficlentul . m . - p 't momentul ~1teza de motor. ALIMENTAT CU COMBUSTIBIL CONVENTIONAL 1 1 e .eursa - temperatura In . . CN . gazcle de I.combustibll nears din evacuare. C consumul de combustibil.. . visco zit ate dinamicil.ilizate in lucraro 1 1) PROGRESUL TEHNIC IN REALIZAREA UNUI AUTOMOBIL ECONOMIC. r S - proportla unui eombustibil In amestecul eu alt eombustlbil. ~ de combustibil ars. HC . 1.I 1 1 Principalelo simboluri ut. ill . .don de combustibil pe cielu. la organul de euplare a motorului cu transmisia autovehieulului. ] . respcetiv. contluciitorul C comandii tUl'a~ia motorului ~i stabile~te yiteza ~i accelera~ia automobilului. Rezisten~ele proprii RP ale motorului retlue valoarea lui L" astfel cii. .f. se atrage aten~ia cii posibilita~ile de retlueere a consumului de eombustibil la un autovehieul sint eu mult mai mari clnd se ia In considerare interac~iunea tlintre motor ~i vehieul [6]. miirimi care determinii rczis13 J J I .gradul de sllbstitlltie a eombustibilului standard. Corelarea primilor tloi faetori pentru a ob~ine un efeet economic maxim (consum minim de eombustibil) reprezintil o problema complexii. a com- . Astazi. Interae~iunea motor-vehieul este definitii In faza de coneep~ie ~i este ccma:1data tie conducatorul auto in deplasare. " 7) A . Astrel. .are.unghiul de rotatle a arborelui. Astiizi. al motorului. .. g. 1.Indicat. rezisten~ele interioare) ~i tie perfee~iunea tehnieii a motorului (randamentul efeetiv).timplll.1) eviden~iaza interac~iunea motorvehicul-conduciitor (M-V-C).densltatea. w . se are in vedere. eonsumul reclus cle combustibiI. .1.durata. pistonului.diametrul eilindrlllui. rota tie ~arborclui Indlci prcsiunea. CONSUMUL DE COMBUSTlBlL IIOTOU-VEHICUL-CONDUcATOU IN SISTEMUL INTEGUAT :. L.1.aerul minim neecsar arderii complete.consumulspecificde combustibil.puterea calorificl\ Inlerioarll busUbliului . aeordul motor-vehieul era dezvoltat eu priori tate In scopul de a Imbunatii~i performan~ele dinamiee ale autovehieulelor. a .ln .a.

consumul de combustibil. l\anuamentul "I).n(Pe}M.1 tentele la inaintare.(ce}. Consumul de combustibil CIOOeste determinat de randamentul efectiv '1). tn ultimii ani a apiirut un nou indice de perfectiune: numarul de kilometri (mile) parcur~i cu 1 litru (galon) de comhustibil. m numita consllm specific de combllstibil minim minimorum. puterca cerutli. perfectiunea prnccsului de amestecarc 1\combustibilului cu aerul.se constituie ca un al doilea factor fundamental (2) care determinil. gf/CPh] ('1)e= = 3. regimul de mers In gol). accesibila abia In zilele noastre. dar fiU dezvolttl Cf1R unde P'b este densitatea combustibilului. Schoma func\ionalil. (1. ~i In acest caz el modifica subiectiv consumul de combustibil conexiunea (3). Acestea se constituie ca un factor fundamental (1) care determinil.mai buna valoare a randamentului "YJ<.) una s-a constituit In trecut.1. c. In kgidm3. regimul de Inclilzire. la 0 turatie constanta. J = 14 15 J J .c. Celelalt~ valori ale lui "I). Controlul accesului conducatorului la randament se constituie ca 0 noua rezerva a consumului de combustibil.354kpl). mm)' Criteriul "l)e ar(c.1/. care se nume~te eficienla lllilizarii combustibilului pe autovchicul (EVC) ~i se masoara In kilometri pe litru notat uneori [kpl]. ar(care define~te cea mai mica valoare a lui Ce. de comanda ~i control electronic.~= 0. care permit selectarea celui mai economic regim de func~ionare a motorului la un regim impus de Inaintare a autovehiculului.}are 0 valoare determinatii.) sint realizate cu 0 frecventii 1 Momentul rezistent Mn aplicat Ia cuplaj de autovehicul este constant ~i egal eu momentllI dcctiv .iune a motorului ~i anume valoarea maxima a randamentului efectiv "I). proiec\uta. consumul de combllstibil.1) Fig. de viteza de Inaintare a autovehiculului "aul~i de puterea efectivii dezvoltatii de motor Pe.mm} ramine ~i astazi in atentie.). Determinarea consumului CIOOla 0 vitezli constanta a automobilului ("au'= 90.6 106/(ceQ. Din ~irul infinit de valori ale lui "I). la viteza impusii. mm) sint limitate sau foart. evidentiaz/i 0 particularitate a sistemului integrat :v. 120 km/h) presupune un regim de Incarcare a motorului cu 0 sarcina constanta 1. d. Conduclitorul neavizat apeleaz/i la regimuri de 'f~".(c. da:r se subliniaza ca posibilitlitile m tehnice de sporire a lui (respectiv de reducere a lui c. Motorul lucreazii cu 0 infinitatc de valori ale randamcntului efectiv. 1. In care molorul dezvolUI. Schema functionalli evidentiaza 0 a doua particularitate importantli I}ianume accesul direct al conduci'itorului la rezistentele proprii (5). fiecare dintre acestea dezvoltind o alta valoare a randamentului "I). CePe. unde QI este puterea calorici'i inferioarii a combustibilului. Rezulta 1 1 - 1 ] ] .n = const (P'}Af.e costisitoare. P'bQI '1)e"aul P'b "aul.. Exista evident relatia EUC [km/I] = 100/CIOO [1/100 km]. ell un criteriu de perfec\.(sau c. motorul func~ioneaza In regimuri neeconomice. motorul este supus la un mimiir infinit de regimuri de Incarcare (stabile sau tranzitorii). In exploatare. regim la care "l)e(c. onsumul CIOOdevine C (ClOoL~f. n indica faptul cii marimile la care se referli depind de sarcina Me ~i turatia n a motorului. prin echipamentele de automatizare. eu preciidere. sau consumul specific efectiv de combustibil Ce [g/kWh.)n' ] ] J J . Perfectiunea unui autovehicul In privinta consumului de combustibil se define~te prin consumul de combustibilla 100 km parcur~i CIOO [1/100 km]. (1. perfectiunea proceaului de ardere I}iperfectiunea proceselor mecanice care determinii pierderile prin rczisten\6 proprii decid valoarea randamentului efectiv ~i atrag atentia uupra domcniilor funflamentale in care se concentreaza cercetarea.n/"aul.:)const (C'}M.6'105 . dupa mai bine de un secol de dezvoltare a motorului de autovehicul. tn kJ /kg). sau In mile pe galon [mpg] (1 mpg = 0.n/(("I)'}Min(J~. lUIuml! a(~cellulcllllfluc/itorului In randament prin intermediul conJiiiborulu\ de moment (4). clnd motorul functioneaza necuplat (regimul de pornire.1*) = unde indicii M.'zvoltat £Ie molor )a tllrnlin £Ie fUllclionnre n (lIln 1I1. cu consum ridicat de combustibil. Natura combustibilului. ] CIOO 3. (nbricarea I}imentenanta motorului pentru reducerea consumului de ecnnbultibil.

mm C.x CtPt = const-.).CfCWL/EOERAt' (F) !JOS.I C.2).71 ] ] ] ] J J mai mare sau mai midi In raport cu frecven~a regimurilor de InciircaEe a motorului. L.) care este intotdeauna mai mic (respectiv _mai mare) decit . durcaza 765 s. £O'D sloblla bodi 067$ 1!17?. Astfel. In unele ~iiri devenite obligatorii prin legisla~ie..gollo recf /95 km/h Aeeclcralia medic.. (1../v.7 27.2.. Luer. G compara~ie Intre cele doua cicluri (tabelul 1.. In ciclul de cale se inregistreazii randamentul efectiv mediu al motordui ~.v ~ 1.1 sau 18. El dureaza 1877 s de func~ionare efectivii ~i cuprinde trei faze: faza de Incalzire de 505 s.85 km. CleWL ju5'i- 1 1 .!. in g/km (valori medii).69[CO] +:0. m/s..1 mls. Ciclul de cale simuleazii regimurile de sarcina ~i tura~ie cele mai frecvente. cit ~i de cea a autovehiculului. § 1. (fig. .. care reprezinta 0 succesiune de regimuri de mers In gol. Ciclul corespunde unui drum lung de 1. Durata ciclului este de 195 s. E. 5 Vitcza maxima.39[HCr+_O. (c.I.64 1. EUC(kmjl]= 1160 pCb/(1.7 km/h (27 km/h fara intervale de mers in gol) ~i cu 0 vitezii maxima de 50 kmjh. .1 41.6 0.. Milkins.739 kg/I sau pcb PmDlorlM 0. Consumul CIOO determinat pe baza celor doua cicluri ~i denumit consllmuf urban 3 este un consum mediu de combustibil. Timpul de accelerare. respectiv oxidul de carbon ~i bioxidul de carbon. decelerare.'itlOa".61 :14 29 1. = = = [CO]. Formula consumului ClOO/CIOO aratii cii performan~ele de consum de combustibil depind aUt de perfec~iunea motorului.4km/h./('iJ"V. eficien~a utilizarii combustibilului (consumul de combustibil) se determina Pl'in "metoda bilan~ului de carbon" cu rela\ia . 1 Watson.U.' /(J /"{'ce Plus YO' !ners ii.10 0. [COz] reprezintii hidrocarburile. Dupa porme recente.4 km/h ~i 0 viteza maxima de J 16 17 I J .2 Plus 0 fi'ln/in. deoarece se miisoara consumul In timpul testului ~i se raporteaza la lungimea echivalentii a drumului. croaziera sau deplasare cu vitezii constanta. iar [IIC]. 1.85 1877 91.. dezvoltate de motor la deplasarea automobilului In traficul urban sau interurban. C.. (rezisten~ele la determina C puterea rezistentii Inaintare Se aplica rela~iei (1. Consumul de combustibil este astrel corelat cu concentra~ia de substan~e nocive din gazele de evacuare.. An International Drive Cycle. % Numilrul de opriri/km.2.2 34. kmlh Vitcza medIc raportata la eiclu.. iar durata totalii a incerciirii este de 13 min.Pentru consumul mediu de combustibil ClOO relapa (1.). EUROPA"(E) Cldlll E 4. 11. de 600 secunde.21. urmat de regimul de Incalzire. km/h Viteza medic fara taza de mcn In gol.. Monaghan. sint valorile medii dezvoltate in ciclul de cale. rezulta cii ClOOdepinde de ct ~i p. la deplasare se Inregistreaza un consum mediu C 100' definit de 0 valoare medie ~. accelerare. 90 ~i 120 km/h) sau in ciclll d.75 0.1 'r}rmox 'r}tm. impune 0 "Heza medic de 77.2 km/h. Ciclul corespunde unui drum lung de 17. (decit Ctmm).2. consumul internrball Se de1ermina In ciclul .100= COllSt:: p. In ciclul P.I)=constc.Highway" care corespllnd~ 116.44[COz]).0 0.1 CCllnpnrnll~ 'nlr~ cldlirIJe IIr'IOne E ~II" Crllerllll de nJ!r~dcrc ~I 1lIIIIIIIIIc de milsura Lungimea.. care ar fi parcurs de automobil cu o vitezii medie de 34.1*) devine ClOO=const P. "lJeii. XXI FISITA-CONGHE 5S.1 m/s2..{V.P. 1. Considerind ca viteza va.. b).05 780 50 18. oare se desfii~oarii dupa 0 pauzo. Ciclul lie parcurge de patru ori. adicii_ de perfec~iunea motorului prin l!t ~i de perfec~illnea aut~vehi(:lIlului prin p.25 P 1 Fig. E. 865010.1 cale (vitezo. limitata de normele antipoluante (v. m/s' AeecleraJja maxima. medie 34.. H. care ar fi parcurs cu 0 vitezii medie de 18.. The Emissions Potential of Diesel Combustion Systems. Un dclu de cale care se considerii ca un ciclu de referin~a este ciclul urban FTP 75 sau ciclul "Federal" (F) aplicat In S..A.59 1.848 kg/I. a).~ 1 a.71. faza de func~ionare stabila de 867 s ~i faza caldii de func~ionare. '/7 FOlD coldo Tabel6lt 1. km Durata.2) pe baza unui ciclu de cale.75 21 19 :1 ClcllIl F 17.U. masurllte in testul poluant (v.1) aratii cii in afara vit~zelor medii ~i maxime. m/s' AcccleraJja medic> 0.mm 1 · In S.(sau c. tot de 505 s. la 16. § 1. b.2.013 km. l/km 0.1 este determinatii in oricare dintre incerciirile cu vitezli.2) unde PCb= Pbrnzlna 0. Luer.1**) un artificiu matematic ]I R = p.A. 865042..7 km/h). % TimpuJ de dccelerare. Un alt ciclu de referin~a este ciclul de cale ECE/EG sau ciclul "Europa" (E) (fig. M.2. mlsl Dccelcralia medic < -0. consumul C100 se determina pe un stand cu role (. .1 km/h ~i cu 0 viteza maxima de 91. 1.47 0. ciclul E incarcii mai pu~in motorul automobilului 1.5). inclusiv un regim de pornire a motorului rece. stabilita in ciclu. XXI FISIT A.1**) unde P" V. constanta (frecvent._ V.44 km...IJ7? POfllt.

mar c. Dintre toate regimurile posibile (spl'e exemplifical'e. Tehnicile de sporire a randamentului "fj.. Indicii de perfectiune "fj. (""tit= const ~i rezistente la inaintare invariabile) motol'Ul trebllie sii dezvolle puterea p.7. Va"t e"fj.. ~ Pe "'i'= 'HlO c ] = "" ~n <.3). prin acordarea mai bunii a vehiculului cu motorul (marirea numarului treptelor de viteza la 0 transmisic mecanica.4. supraalimentarea de tip comprex etc. optimi~area regimului termic al motorului in raport cu sarcina ~i turatia. (in exemplul con- 1 1 1 ] ] Me ~ mOl -0.idicare a supapei variabila cu sarcina ~i luratia. In primul caz se urmiire~te a se schimba caracteristicile. Intl'-O diagrama complexii care cuprinde curbele de izoconsum specific (c.i At. eslc dependent de doi indici de perfectiune. ar. ~ L {}.mm p..15% a randamentului "fj.~ ~i se define~lc cOI'ficicnllllde e{icien{a e la func~ionarea molorului in conditii <Ie calc: (1. iar coeficientul de eficientii e~ m ~ 0..). 0..3 ~.:S~o. in parte.1***) Va"t Relatia (1. curba de putere constanla egala cu 25 kW derine~te 0 infinitate de regimlll'i./"fj.0(/ 1 Coeflclcnlul de sarcinA OX deflne~le sarcina relallva. de comandii ~i control electronic al unoI' miirimi de reglaj. temperatura fluidului de riicire. 1i.J" ~=COllst ] ] n /l ~ ~.mecanica sau hidromecanicii).M 0.W n . m) ~i alr:..o. adicil raporlul dintre momenlul odezvollal de motor M.~f '''/11m /l 1.8i /?FM.-1 d n J 19 I J J ..ageastrel atentin cii exislii douii directii de actiune m pentru reducer'ea lui CIOO'fiecnre cu un grad ridicat de independentii. = lIf. 5) ul'menzii a se selectiona regimul care pretinde cl'l mai mic consum specific 1'.mar(C.mar' In sistemul integrat M-V-C rezervele consumului de combustibil se pun in valoare prin adoptarea unoI' SOhltii noi de conceptie. fazele de distributie etc. cuplarea semiautomata sau automatil a treptelor de vitezii. se apreciazii cii rczervele cele mai mari ale consumului de combustibil C100soar putea valorifica prin tehnicile care sporesc coeficientul e (tehnici de ameliorare a proceselor de formare a amestecului lli de intensificare a arderii la sarcini ~i turatii red use.00 ~ ~~W 18 j/ ~ ~ Fig. = = const). Se presupune cii intr-un regim de eroazierii. regimur'ilc 1 . ~I un momenl de referlntA care este adeSea momentul efectiv maxim M _as. La motoarele actuale de autovehicule.. In urmiitorul deceniu.55 -1.§5 a b ] j J /0. ~i cre~terea coericientului e. = Se oh\. In prezenj. folosirea unei transmisii variabile . ca avansul la declan~area scinteii. = const--' e (1. fal-a de 0 cre~tere de numai 10. pe de 0 parte.) iar. de randament (eonsum specific de combustibil) in regimurile RFM. mar).. 1.35%. 1. = 25 kW. percchi de valol..70 ~ o.5 .. mO. coeficientul e ar putea cre~te cu 30.mar c.mmlc.1***) aratii cii consumul mediu C100 este invers proportional eu coeficienlul de eficientii e. coboarii pinii aproape de 1/2 din "fj. a).mm) r. Randamentul el'ectiv mediu =ijr(c. 1.) orespundc regimurilor cu frecc vent a mnre de func~ionnre (ItFM). ~i c. prin "Ie Ce acordarea mai bunii a mctorului cu vchiculul (injectie electronicii de benzinii. proprii fieciirui autovehicul. pe de altii parte. dezvollat la aecea~1 turutle II (x. n (fig.eferii in se primull'ind la raportul de comprimare ~i la folosirea amestecurilor siirace ~i produc.mar'Orice solutie tehnicii trebuie evaluatii din douii puncte de vedere: 1) al contributiei pe care 0 aduce la sporirea coeficientului e :!}i2) al contributiei pe care 0 aduce la sporirea randamentului "fj. coefidentul de dozaj al aerului.xcD./lIf.96 P.. 1. sint dcpendenti de turatia ~i sarcina 1 motorului (fig.ine C100 consl-'= - 1 p.' c n Fig. n sau P..6.3) e = ~.. faze de dislributie variabile iniiltimea maximii de I. e ~i "fie mar(c. in al doilea caz se urmare~te folosirea motorului in celemai economice I'egimuri [16]...

prin schimbarea rap~rtului de transmitere. 1. M-V-C se realizeaza prin intermediul microinformaticii.) = YjIYjm.). d). la cuplajul motorului ~i caldura disponibila pe ciclu Qdl6(Qdl./Qard).ii Incercn~i plna In jUlllatuten deceniullii Ilostrll HI!Illscrie ~i uceln rl~nliznt In cn\. 1.2. Un asemenea sistem ar reduce consumul (\00 cu apl'Oximativ 15%. Prezenta unui turometru pe bordul autovehiculului ~i cunoal/terea curbei C ar u~ura unui conduciitor abilitat sa opereze in apropiere de curba C. dezvoltat de fluidul motor asupra pistonului .i [13]. dar corelind In acela~i timp influen~ele reciproce. unde. au un maxim care define~le consumul oral' minim de comhustibilla p.1 -1 economic PI!: siderat.=-'-'-'Qard L'd prin ardere Qard' (1. LA NI"m. Se irnplementcazii pe autovehicul trei traductori T (fig. d). 1.eliul unui tradllclor caro indi.l!ill'lldo nlll. = meQI.i\..Illerut mecanic al ciclului ideal .ESI. Cea mai complexil comandii oste evident aceAIl In care schimbarea raportului de \. Q. motorul dezvolta 0 infinitate de regimuri Totu~i. de ordinea de aprindl1re. ] Se define~te randamentul efectiv al molorului prin raportul dintre lucrul mecanic efectiv L.ovohieulo ruticro din Instilutul Polilchnic Bllcllrol/\. dacii se urmiiresc caracteristicile de turatie la sarcini par~iale (fig./L. d bu~ia neuriiforma a amestecului intre cilindri produsa de imperfec~illnea carburatorului./Q4I. Func~ionarea pe curba C corespunde unui interval de turatie de circa 1500 rot/min.:)*) r./Qdl" (1. Yjf' . care se apropie cel mai mult de polul dorinitii do ro= C. distri-.UI. se atrage aten~ia cii valoarea proioctatii Yj. func~ionarea la oricare altii tura~ie decit nl conduce la un consum oral' de combustibil mai mare).377 nrr/i" unde rr este raza de rulare a ro~ii. adica Yj.4. . Yjm randamentul mecanic (L. = sau Lid L. in regim de accelerare. rlezvoltat pe ciclu. sint cele mai avantajoase. c) In curbe de izoconsum oral' (fig.t.ovdlielllllllli ORto la~ia (1. Pe de alta parte. lA.Intruclt vitezn de Innintlll'll II IIIIt.. se poate aduce motorul la tura~ia nl.50 1/100 km. Yj./L.::i consllmul momentan de combustibil s-a evidon~iat Cli un autoturism do 1. la diverse sarcini.= L. . b). al doilea pentru tura~ia transrnisiei Fig.LOII TEIIMU:E liE (. 1.r"/Q. se observii cii regimurile situate pe curba C. 1. !:1Yj. = conSt (se observa ca pentru p. Daca autovehiculul nu dispune de 0 transrnisie variabila. L.lIioln prozAnt un ohiAr..).5**). modific1nd adecvat raportlll de transmi tere. ciiutind solutii tehnice adecvate pentru sporirea lor In parte [10]. Un pas important spre mai buna acordare a sistemului integral.pe ciclu.lucrul mecanic indicllt.(UIDUSTmll. Intrucit conducatorul nu cunoa~te ex act Inciircarea (sarcina) motorului.e fara interYen~ia conrlucatorului.AILE IIEHU<:ElIlI (. (raportul dintre YjQ randamentul - lucrul dega- 20 .) sau conslruclivii. o-/ilferiooro unul pentru tura~ia motorului.. = const.4 ) "aul = 0. regimul 1. = i". 21 = Li. care pot conduce chiar la un randament global inferior.5 1 1 1 ~i al treilea pentru debitul volumetric momentan decombustibil.. pentru fiecare regim de func~ionare ~iImpar~ind rezultatul prin densitatea combustibilului. c.5)mecanice intermediare (L. pina cind i. pentru "aul= const..ciclul ideal cu ardere la volum constant. (... de forma colectorului de admisiune. Un calculator format dintr-un microprocesor ~i 0 memorie se constituie ca 0 adevarata interfa~a Intre conducator ~i sistemul motor-vehicul..onsl. care une~te punctele de minim ale consumului specific c.()NSUlIIULUI PIIO(. de viteza de vaporizare a frac~iunilor din combustibil etc. se observii ca. Prin intmmr. Yjld randamentul ciclullli ideal cu ardere la volum constant (Yjld J J J I 11~ jiirii ciildurii de reac~ie (YjQ Q.) } ] J L.4.ine curba C. Curbele de izoconsum oral' C.se realizeazii In func~ionare cu abateri. Unind virfurile curbeloI' de izoCUI/sum consum oral' se ob\. 1. el nu poate asigura In mod sistematic func~ionarea pe curba C sau In apropierea acesteia. de consurn oral' optim la diverse sarcini (puteri).5): Treap/a de vi/no: ° .randamentul indicat mecanic indicat ~i lucrul mecanic al ciclului relativ ideal).iv 01progreRului tAhnic In doml1niu.4.ransmitere (transmisie continua sau in trepte) se far.in cilindrii motorului . efectuind pl'Odusul c. atinge un consum de combustibil d~ 45 . Yjieste randamentul indicat (Yjl = L. atunci trebuie cuplata treapta de vitezii care apropie mai mult raportul de transmitere de valoarea ill' In ambele cazuri se urmiire~te ca opera~ia sa fie partial sau integral autornatizatii. Traductorii transmit informa\ia unui microprocesor care 0 compara cu datele din memorie (curbele din fig.. Ultimul traductor r.raportul total de transmitere. Cea mai simpla comanda poate fi vizuala sau sonora [3] ~i atrag~ aten~ia conducillorului ca trehuie sil schimbe treapto de vilezli "In jos" sau "In sus" pentru a intra in culoarul !:1Cde consum ornr minim (automatizare par~ialii). unde me este doza de combustibil pe cic1u).** (1. X p.mm). Microprocesorul efectueaza comanda. Lid .). e natura func~ionalii (de exemplll.:~ I (clasa autoturisrnului Dacia 1300). Printre trnductOl. Qdl. deziderat care se realizeaza c1nd se dispune de 0 transmisie variabilii. a-su/lerioaro.. = Se subliniaza cii cercetarea ~i proiectarea I~i Indreaptii aten~il\ spre fiecar~ dintre cele patru randamente din rela~ia (1. Se transforma curbele de izoconsum specific (fig.1. rela~ia se descompune pe baza lucruriloro ] drept ciclu de referin~a) ~i a ciildurii de reac~ie dezvoltate Se ob~ine "I). in ordine. considerat ] Pentru analiza randamentului.rd = YjldYjlrYjmYjQ. (LdQdl') (L. La cererea conduciitorului. In In iar i.

z ~ 't. ~i "l)Q'La sarcini par~iaIe erectul este sensibil ampIificat ~i anume "1)1 cre~te cu 13% la sarcini partiale ridicate si cu 17% In sarcini par~iale reduse.A o. direrenta dintre "1)1 i "l)id ~ fiind determinatii de randamenteIe"l)i.)lopt'" 2 'WA ~ fil/IT}det 1 v.' -Marirea vilezei fIIedli de ordere sou reducereo durote/ de ordere -ftml/olloreo arder/i/aki de PMI ' -I'er{ec(iorlllreu de ames/ecare proresu/ui 71Q -Reducl'lt'a diliu/ d till Z:u0gat'/'£' a O/lles' luulul -/jro'ereu rumpleki a rOll/buslihi/l/Ill/ '-----'1/11 -Reducereu lie .Jitirirea weft'cien/ului de do101'. randamentul imlicat "l)icre~te in medie cu 8% (consumuI specific indicat sereduce Cll 8'1'0). justificatii de influen~a cunoscutii a lui TIe 30~ "'I MonoClllildru x=7. Ia sarcina pIina.t9 l:tO lJ. 1. iar mic~orarea acestein plna In anulare reprezintii 0 rezervii de perfec~ionare ./1. CercetariIe efectuate Ia Volkswagen [19] pe un monociIindru aratii cii (fig.1'l _ e("l)ld = 1 .1/e1--1) asupra randamentului (fig.1. 20". din gazeIe de evacuare).2~ 1000 Fi.ReduCl'/'l'o fl'eFdenial' prill untreoore -Recuperorea cfI('l'giel dll/gozele <Ii" evocuorp 0.:..7 355" ce.2 l2.6.g 1. Abaterp.gIIrW'h d --- --"" ] lOO/J J/JOO Wlllll n.-1 .MOl'li'eo vt/e. a).i @ '180 ~ '--~ - 750:-.1)' . solu~ii tehnice care se suhordoneazll comenzilor ~i controlului -electronic).3).512. deci "l)m mai mic . 1.7.ledoore -RedIlCl'reJperd.:7 '110 12. I I I ~ ~ ~ . J (I .3. Ia sarcini reduse. § 1. F.{imprecizin dimensionahl in rnhrica~ie). miirirea lui e: este cuItivata cu deosebire in Europa. o.'%l' dePC/I'/I"/ . 1. sau limitarea detonatiei prin abandonarea avansului optim ~oP"miirirea concentratiei de NO". Urmarind 0 cre~terea lui e: de la 8 la 13.8P034. Tabloul principalelor cp. FISITA-CONGHESS-86.. .MdTirea vilnei de reaepe I .// ~.Morirea roporlului de romprl..Redl/cerro pierdenlur Ililduro I de I . b). tot pe un monocilindru" la sarcina plinii arata cii (fig.\ J / C2q~/_ 250 I Tlid 'Ii.iI =0.' ~160 AilT} de! [ - --- 1000min-1 JIlIlIl Plln'1 / '" '" '" 7l. 10~~. Entwicklung cines normalbenzintauglichen 65. 1. Mlirirea raportlllui de comprimare e:la motoarele eu aprindere prin scinteie lI'eprezintll in continuare 0 I\trae~ip. Mai recent \ cercetariIe erectuate la 'AVL List. =0.92 o 71f 76 G ] "...temperatllru optima de roc/re oM Fig./j 12.1.i1 _ raportll/ medlv de romprirnare LIt _ avansu/ 0llilm 01SCllltellsou a/IfljeC'{iei. 1 E 271 o 6 a 01::.7.a motorului. Hochverdlchteten Ottomotors' j J J 22 23. 1.Jrilol'li.a Ll"l).are valori ridicate..95 1'=2600Imi.rinte de progres tehnic pentrn perfec~ionnrea motorulni In vedet'ea rcdueerii consumului de cornbustib'il este ilustrat in fig. Ia care e: mare esteo soIu~ie pentru arderea rapidii a amestecuriIor foarte sarace. Motorul cu aprindere prin scinteie este impins spre valori sporite ale lui e: ~i de competi~ia pe care 0 disputa cu motorul diesel (v. mril-1 ] J ] -Spor/rea lIsllrlnle/ sis/abili/olli /0 !rprir/dae .Monoc//indrv )( = 7.de optimizat coreIatia "l)fd"l)m foIosirea unor benzine cu cifra octanica mai mare.ZC C _ '--- 270 ~ ] 285~ JO/J [/25 . posibilii de valorificat astllzi prin progresul tehnic ~i tehnologie {de exemplu. fl/Uf'l'E.6 - gradul rnediv de llf!'p/ere .7. este de a~teptat 0 cre~tere a lui "l)ldcu 15%.!e/ tie propogOf'l' a fldcdl'll . /'.. c) un consum specific indicat minim se 1) Quissek.1'Ie - Redueerea abaler//or de /a : eoelie/en/u/ nled/u de dua! . Cu toate dezavantajele pe care Ie implicii (for~e de presiune mai mari.

1.). t s '. iar viteza momen- _ arnplificii viteza maxima de ardere de patru nri. in mod cllrent se realizeaza condi~ia ~ < ~oPI. 20% (fig.. de asta datu.7. data cu trecerea de la amestecuri bogate (A = 0. 1... daca soar miiri A de la 1 la 1. I' VI .1 1 1 1 ob~ine pentru e:= 12. o reducere a consumului specific efectiv minim minimorum de la 285 la 245 g/ kWh.122Ap:. rezultat care insumeaza aUt efectul naturii flui- a conductei 'I)I scade de admisiune. rezulta 1). ] ] J J dului motor._ Se observa liniar CII ca (fig.* !.3. x * 100 % - Oocia 1. Durata ue:ardere este ueterminaUi de viteza medie relativa de ardere ~(viteza rclativa momentanii de ardere est.11. d) arata ca se ob~in rezulLate foarLe bune la sarcini foarte mici (v. § 6. In regiunile sarcinilor mari sau de virf.zro.6 pentru realizari In domeniu. d" In e: = 7.cu deosebir'e la moLoar'ele CII aprindere prin scinteie cu e: mare sau supraalimentat. 1.10 :24 25 .8) la ames0 tecuri sarace (Ia limita aer) ofera un spor de randament de aproximativ 10% (fig. prelucrlnd datele experimentale.41{.3.1 t. 1. aliituri de al~ifactori. 1.'" la tl'ec()/'(~uIIlIui motor de Aerie.-1. pentru un numar mare de motoare cu aprindere prin sclnteie pentru turisme.3!il.Cercetarile arata ca 0 vitezii medic relativa mai mare declt 0. ~.10 a) ranmedii relative practic ~. Modificarea exponentului adiabatic k in rela~ia lui 1)1<1. nu mai afecteaza sensibil l'andamentul indicat.4 . Miirirea coeficientului de dozaj A continua sa intereseze pe cercetatori in {\orin~a de a realiza motorul cu aprindere prin scinteie.e penLru a preveni dp.7.llma de limitiirile amintite 1 J 270 ~260 (" 250 2- " l " '. 1. La motorul cu aprindere prin_ scinteie se ating valori MA reduse ale lui sub 0. ca urmare a obturlirii r 0jJ5 11 --. 35% mai mare declt cel stabilit pe motorul de serie (sLandard). in domediul vitezelor red use. cu combustibili neconven~ionali).' =0. 12.. 1.Fig.b). Quissek. din produc~ia curenta. In al doilea caz.0 (incercarile s-au oprit la e: = 11).J 20~ 270 2000 Fig.032 = = = 31. 1.u par~iale damentul 1 J aplicabila la orice sarcina a motorului definitii prin P.H.6). Faptul cii la orice sarcina p.b.Diesel ~ ~ ~ "" : I O.. un pro-cedeu special de ardeJe a amestecurilor surace [22] (v. 1. Hezervele procesului de ardere la sarcini par~iale se eviden~iaza daca se compara motorul cu aprindere prin sclnteie cu motorul diesel (fig.1 ~2 1. S-a Illl'egistrat 0 reducere a consumului de combustibil de 5. a).8 2J1 J J I ~o 1.8). pentru a limita unele varieta~i de substan~e n()cive. fig. la 0 sarcinii de circa 70% ~i determina 0 cre~tere sensibilii a lui "I)I(20%). la motoarele diesel cu camere divizaLe cal'/J func~ioneazl1 cu e: > 21 penLru a limita presiunile maxi me foarLe inalte ~i la ambele clase de motoare.""' A spore~te preocuparea pentru amestecurile sarace. valorile ridicate ale lui e: ~i A. oRA :lit-apmi 380 b Fig..J7 I{O/l 420 oc.700srr/r Idem-mod/f/cal A ~ 36tJ .3).Lonapa.032 [1tllA].. 1. care a permis func~ionarea motorului cu un coeficient de dozaj cu 20. I/l/utl lJOtJsnit' Idrlll -lllodl!K(T! A.. Sporirea randamentului .f1 ~ = (dQa/drx... Dupa Incercarile lui F.16fil ' - otto "':. In Romania a fost adoptat..9).10.)/Q<lf6' Qa este unde ciildura degajatii de la declan~area arderii plnii la un moment rx. autorii au stablit corela~ia 'I).o- 4054 ! O. § 6.OJ2:. Pozi~ionarea arderii pa ciclu esLe deLerminaLl1 de avansul opLim ~OPI la declan~area scinteii sau injec~iei (arderea are loc in zona varia~iilor minime rle volum).3 ~ . la motorul turismului Dacia 1300.2°RA.. pozi~ionarea al'uerii pe ciclu. /.1. care indica. In fine.* 1. (:11II eiliHlIJ'i. 'li=/J.9 1.5 tana de degajare a caldurii este Qa= = dQa/drx." r l "I.. Se stabile~te la stand 0 valoare a avansului ~ care optimizeazll prOllusul 1)irl)rn~inin(1 SP. 1.. ar rezulta 0 reducere a consumului specific indicat de 15 % (fig. cu deosebire la sarcini par~iale.l)lrpresupune conLrolul mai multoI' factori..1 = 0. § 1.5 . care determinii 0 duratii de :trdere mai mica deciL LllXar 1/0. 1. numai prin modificarea nllturii flllidlllui motor (cre~terea propor~iei de gaze biatomice). O. cit ~i efectul arderii complete a combustibilului. I -.2 la e: = 10. care func~ioneaza cu amestec sarac [45] (v.3 1.032.- J( = Idl r. dintre -care se men~ioneaza: viteza de ardere sau duraLa arderii. eu deosebire In zona HFM (v.3). Pe de alta parte. Curbele de izoconsum specific (fig. pierderile de caldurii prin pereti. se citeaza In acela~i sens rezultatele ob~inute la Universitatell din Tianjin [/10](China). cu 1ft'.

'-' ('fj/.I1 Illi 1)/".1)(1. adled PL = p.II III I'IHIIII'III'IIII Oll1plnl. D. Expl'esia randamenlului difel'a de aeeea a ciclului ideal prin tel'menul din paront('za 1):d= 1 consumul de combusLibil se .1.4 . se ob~ine ca I'educerea eonsumului specific indicat este ponderatii de dUl'ata arderii (fig..proiectarea de concep~ie a avut ca obiectiv fundamental sa reaiizeze un motor compact..ti /I pjl'i".. 3) redueel'ea nivelului unoI' emisiuni poluante din gllzele de evacuare. a).'educe cOl'espllnznLol' (tabelul 1.LnoinI1l1a. 1\Ia~inoslroenie.iului de ardere (v. Cind fp = 0.concepiie despre litrajlll Ilnui ITlOLor automobil.. b). se pun In valoal'e prin intermediul solu~iilor tehnice. PI'! de 0 parle. ~10 ~11 «: 12'13 '* I I I I I I 1. n/:JOOv.1.1) (1 + ).1/(t"'. In fine.ll pnllll'lI /111111 ~UU() 1'/lIIeI/lII1nllllli 1)'" C:I'n~LI1 Oil ~O.11.I . In practica. 1. 2) sporirea gradului de supralllimenlare a motorului pe seama nivelului mai inalt al energiei din gazele de evacuare.i HI! Kllhli/lill'l.ellre u~ureaza IIprinderea eombustibilului la motorul diesel. 11 27 26 . 0 nom'\.*)]. k .injec(iedireclii.I!I'y"ln 1"'OI-:I'(!Hldlli I"lIlIie: III dOllll'lIill dlldl H-'"' lI\. CAlLE mmUCERII CONSUUULUI SOLUTIfLon TEUNICE DE counUSTIIIIL 1..1. ~~)%.ii (:i(:llIl in (:/ll'n (. Dezideralul a devenitlletulIl prin apllritia materialelor eeramice care pelmit izolarea (par'~ial pinii la integral) IIspa~. se eslimea'l. G.2 9. al gazulol' ideale. Lilli" masa moleculara a aerului.:-= 0. Deade lungul unui veac de dezvoltare a motoarelor de automobil.)(Tu .. incerearile efectuate pe un monocilindru Ctl dimensiunile fundamenlale alezaj x cursii D X S = = 80 X 88 mm..~. (1.7) tn COI'l) Ta cstc tempcrlll urn ini\. Oar.3. eu pierderi de ciildurii eonc('ntrale numai in cursu de deslindere.3. perCeetiune masoarii In molorului sau PL = a unui motor care aratA care este puterea kW/I(CP/l) ~i eslc deCinltA de raportul dintre P: ".2 lului T.!tHIII'V'-'('.2). Noi alii evaluat I'ezel'vele I'andamentului pc un nivel de ciclu ideal. ] ] ORA "8 ~g.T.Lml. unc!.7 18. (1. AcesLfapL este uneori omis. c).::Hr ~~ ] 137 <5 5'''" ---89 nezervelo consumului de comhustibil. Aici nu este cadrul sa se analizeze pe larg gradul de complexitate a fieciil'eia dintre solu\iile pe care Ie-a generat ultimul decenill in vedel'ea reducerii consumului de combustibil.:\ Q" /I IIn .2 Cre~terea randllmentnlnl Rednccrea pierderilor *. arderea decurginu inslantaneu (fig. J J · CERNr~EV.. Daen se Tabrlul1. dependentii de sarcina motorului (fig.UL ] ] ] ] .. Fieeare solu\ie se consLituie ca 0 incercare de a perfectiona cu pl'eponderen\a una dintre laturile proceselor termice.e v este numArul de limpl 01020JOW50oll /?edllcel'ea pierderilor b prin perele.llla%/V.illl'ilol' (In (:/\ldlll'1'. rezultii md= k ~i se ob\ine expresia - oerul minim necesor orderii unui kg de combustibil j 1I1"er- p ~ 0' "..fj"')m"~' 4'IIIIOS(~1I1..a 0 redueel'e a eonsumului de eomnuslibil (apl'oximaliv 30% din ealdura disponibila se transferii sislemului (Ie rueire). nal'eori 0 solu~ie tehnica ac~ioneazii intr-o singuri'i direc~ie..3'14 (md -lc)f[(md fp din caldura tine seama de durata arderii ~i de transferul de caldura la pere\i. p. sc puterea eCeetivll maxima (nominaIA) a al motorului. care nil poate fi neglijaU\ pentru a nu compromite nivelul altoI' indici de perrectiune ai molorului ~i autovehieulului.3. cu masa redusii. . 1.ll l'I!1. § 1.11.-I) . indicate in fig.1\ NIVEI.'ill plII'n\.) Cv/Qi + fp).j'" -n PI'''J. 1986. 1.la care spa\iul de ardere a fost i7. Cv . % c = 20 0 Plerderi inillale prin pereli: 30 % din Qdis' I I 1 14. 1- J J rI 1'111.'IIdurA 100 o n 7.inl!.6. % Cre~lerca randamenc = 10 la redneerea Jllerderllor 3:1 66 de e. 1.6). . eviden\iaza aceasta particularitate a inovatiei. 1. sub aspect tehnic se traduce prin realizarea unui motor de putere litrica ridicatii 1. chiar ~i 0 scurta trecere in revistii a citorva (lintre solu~iile tehnice propuse. eu eonsecin\e penlru folosirell combustibililor neeonven\ionali cu propl'iela\i de al)l'indere nesatisfacatoare.6 26."::. illl' - 1 1 Hl'!dueerea pierder'ilol' ele eMellJI'uciill'e rluidul d" 1'lleil'I!d*ligul/l inlun~K din mai mull!! motive. 7%.'11. un motor cu densitate mare de putere. implica"iile ei sint complexe.(Ta(tk-m. 1 Puterea litrica este indicele de maxima dczvollula de un lilraj de 1 1.0lat cu materiale ceramice indicii 0 reducere de consum specific indicat de 4. ~.1. atins in desfii~urarea progresului tehnic in domeniu.ax ~i cllindreea totalA sau Utrajul V.1 Oiesel.1.iolii din cielu.l =21 ~2 ~3 . Moscva.a. Rabode protesl I tepl{hnapriajennosli nVlomobilnlh dizelel. ClIlIsidtH'ind dl'npl. pe baza unui model de cicIul real.1 21.. chiar asupl'a proceselor termice insa~i. hibrid. al motorului.clllduro spccHicll la volllm constnnt pontl'u gazclc ideale..6) iar exponentul politropie se caleulenza pe baza frae\iunii disponibila QI pierdutii prin pere\i eu rela\ia [14] 8. Pe de alla parle se are in vedere: 1) ridiearea nivelului de temperalura a fluidului 100101'.1))=f"Qd[(t. P. I'nl'nt'ill\. incercate ~i conduse pina la aplica\ia de serie.exponentul adiabatir.n (:011IJj~iu ''1"'1. ceca ce.(IIO'l.

se conslala ca solu~ia de rererin~ii (V. Noua concep~jB de folosire a lilrajului a fost verificala penlru prima data de BMW 1.15. Curbele de izorandamenl pentru dOlla motoare cu ~ase cilindri in linie care dezvollii 90 kW se compara in fig. = rezultii cii reducerea tura~ici nominale trebuie inso~ilii de 0 cre~lere a lilrajului motorului. 1.'\ Concep~ia tradi~ionalli despre litraj se define~le prin formula simplii: 0 pilleI'I) cit mai mare dinlr-un lilr'aj ell mai mic. Aceasta ar reprezenla 0 abatere de la eonccptul de subordonare a litrajului dezideratului de densitate de pulere maxima.l un principiu: performan~ele dinamice ale aulomnbilului sa raminii neschimbale.55 0. sa se conserve... care dezvoltii tura~ii nominale distincte (nN = = 6000 ~i 4250 rol/min).rot//IIill ~ . cre~te rezerva de putere ~i. de 10%. m la motoml de 2.tlm: 1 J ] In fig.5 ~. de 1750 min-1. = 2.2 Fig. scade pulerea litricii. Motoarele eu tUl'a\. In mod cor'espunziilor. ~ 90 . 1 Hofman.. 111-/-9 !< ~11 '"S ~10 . In (. dc~i ~i cle au kat mereu cxplonlllle prin marirea raportului de comprimare. Ocr BMW Eta-Motor.. la lura~ii mici. polul economio ] J J . Cind se compara inaii -Ij.ura\-ii mici. Dad se compara randamenl.ional CII lilrajul lor. 1. ceea ce presllpuno ca rezerva de putere a aulomobilului.20 I 0. 1. a fast sporit cnnlinuu prin marirea tura\iei nominale.7 I. se observa ca motorul cu litraj mai mare realizeaza 0 cre~tere a randamentului efectiv 6.0 1. ceea ce spore~te valoarea lui M. 0. ca ~i performan~ele de accelerare sii rumina neschimbate. In ciclul dc calc mixat (1/3 Mix) se facl' media aritmelid\ a trei consumuri. la 90 km/h. R.ie nominali:i..mai mare in toL domeniul deoarece are suprare~ele de frecare mai mici. este de 220 N. m la motorul de 2.12).7 I relllizeaza la 0 tura~ie cu 30% mai midi.. 1.. dar ar promova dpzideralul nou.0 I). ceea ce pr€supune penlru maZ molor condi~ia p. 80 70 fJ i1 J J J II 28 2.0 I la litrajul de 2. Lucrul mecanic specific maxim cre~te la motoar'ele cu tura~ie nominalii mai midi.15 '1m. 1. ~i izoparamelricile p.13) ca se ob~ine 0 reducere de 12% a consumului elml se trece de la liLrajul de 2. tntrucit func~ioneazii la 0 tura~ie mlli red usa. 12 I 2. 0 modalilalc de a realiza un '1)m ridieat este de a reduce tura~ia nominalu a molorului.01 1750 1 2500-. Vtll/300v = cnnsl. invers propor\. al zilelor noastrc: economie maxima de ccmbuslibil. nezullatele s-au concrelizal in ceea ce s-a numit molorlll de concep~ie BMW Eta. I 2.- ~ 1001 . ridicalu au cel putin un deznvantaj ~i anume au randamentul mocanic mai coborit.7/ 2j[j[j II. deoarece pierder'ile inlerioare ale motorului (pierderile pI'in frecure-meeanicc sau gazodinamiec . 0.50 'It 0. Se constala ea motorul de 2. sever.e [2].14 se aralii curbele de lucru mecanic specific let de momrnl molor Al. Noua coneep~ie reprezinta 0 alta modalitate de adaplare a molorului la cerin~ele aulomobilului. poate dezvolla eu u~urin\ii 0 presiune medie efectiva mai mare. in plus. la 120 kmlh ~i In ciclul urban (E sau F). deci ~i un moment molor mai mare. 1981.ul efectiv al celor douii moLoare.27 0.70 0. maZ const. noua concep~ie poate sii asigure performnn~e de accelerare chiar superioare..0 I 2. . Dependen~a consumului de combustibil de litraj delerminali'i in ciclul de cale mixaL 2 aratii (fig. determinate Fig.71 " 7. indirelo Pr. E. Se ~tie insa ca un molar cu tura~ia nominala mai redusa. fiind eu JJlull mui mid..9$1- ~ !I..7 I fa~a de 150 N. Pentru a evidentill rezervele disponibile ale lura~iilor mici asupra randamentului mecanic s-au cQmparal doua motoare: unul de 2 I ~i unul 2.181 2. iar molorul este mai bine acordat eu cerin~ele trac~iunii (pe izoparamelrica p. I 2. Noua cuncep~ie se aplici'i in prezent la fabrica~ia de ser.13 r 2. la nivelul actual de lehnicii ~i tehnologie.~ '% :s 9" t 98 9[. ~. 1 1 1 "~~I r 17. care dezvolta aceea~i putere la doua tura~ii distincte (fig. La motoarele de turism.7 I. ATZ..1. = 45 kW.do aproximativ la 1/2 TIN'momenlul Al. 1. rezCf'velc prcsillnii medii efective p. deci. Potrivit noului principiu se cere. ~i lIeck. AsHel..ca *i pierderile prin antrenarea sistemelor auxiliare) crese cu tura~ia.0 I) are '1).50 Fig_ 1. 14 Fig. De aid rezulla 0 pr'imii condi~ie: viteza maxima a automobilului sa fie men~inulii. Pe de 0 parte.-Ij. VaU' = consl. care eorespur. un randament mecanic eu 17% mai mare. Ut~'. Ea are la baz. Din formula puterii Pc = p.p~ntru cele doua solu~ii. ... 12. = consl penlru douii motoare de pulere nominalii Pm = 90 kW.

U. Pentru productia de serie Il fost modificat un motor Cll gase cilindri in linie. in kW/min-1 . In s .1.0 19.. De altrel ~i noua conceptie despre litraj nu se refera strict numai la perfectiunea motorului (puterea litricii este un indice (Ie perfect.. In daN de la 0- 1920 590 Sarcina tractatil. iar in cielul mixat.24 la 0. In km/h Pre/ de oin:are.Viteza maxima.6 20. la aceea~i vitezii. II rec:/£eme mare cu 6%.9 166 100 2075 725 750 16. - prin reducerea turatiei nominale - ~i. pentrll motorul de litraj mai mare. s-au montat arcuri de supapa cu tensiune initialii mai mica.rllnsmitere. diamf'trul j) ~i cursa 8 (8 X D = 66 X 80 initial: S X f) 1 1 Parnmetrlll I Vogue Eli Aulomatik GE Automatik Mercedes Benz 280 Construc/ia motorutlli - Nil mar de cllindri i aezare Cilindreea totala. Cu conditia 1'. de consum ~i de dinamicitate a doua autoturigrne de teren din aceea~i clasa. raportul de cornprimare al motorului a fost sporit de la 9. 1. 1.27 (12. masa motorului a cregcut numai cu 1 . iar numiirul palierelor de reazem ale arborelui de distributie s-a redus de la 7 la 4.7 I. 401 3D Motor [/d ~ 50'~ 20 10 en. (j alinorl in knil' ('/)e mnX) al motorului Eta este mai Comparalle Intre performanlele a doua automobile Hange Hover I Tabetll. motorul diesel patrunde rapid in domeniul autoturismului. (l'apOl't de comprimare 9 pentru combustibil farn tetraetil de plumb) a realizat in ciclul UI'ban o reducere de 20% a consumului de combustibil.8 la 11. in 1/100 km - - la 90 km/h la 120 km/h In ciclu urban In ciclu urban F E 10. se plaseazii mai binl\ rata de izopaI'ametricile de consum decit momentlll rezistent al motorului de reftJI'int(i (llfR). pe de altO. tn Halia. ca ~i perfectiunea acordului motor-vehicul prin intermediul conducatorului. Autoturismul echipat eu noua varianta de motor a realizat un consum de numai 5.Elasticitatea In treapla a IV-a. care evidentiazi'i in mm'e pm'l. Tendinta de riispindire a motorului diesel pentru autovehicule se ilustreazii in fig. Dup.16 lucrul mecanic specific la turatii mici g-au modificat fazele de distributie (s-a mic~orat durata de deschidere a supapelor) ~i s-a prelungit eonducta de admisie de la 400 la 490 mm. In acest fel. S-a obtinut 0 reducel'e a plltel'ii de antl'enare a arbol'elui de distJ'ibutie cu 55%.1I1omentmax/turaie. s-a red us Cll 25%.Raport de comprimare Pulerea litridl.2. Pentru a spori Fig.:J se comparii perfol'mantele constructive.0 1 = 81 X 84). de productie diferiti'i.. ci incorporeazii ~i cerintele de adaptahilitate la tractiune a lui.I/.4 13.'l ce a eucerit domeniul autocamioanelor ~i autobuzelor (in Europa aproape integral). asUel Cll Con..35 34. In daN Timp de accelerare 750 14. reducerea turlltiei nominale impune ~i reducerea raportului total de t.16). Vuriunta motol'ului pentl'u S.4 21.. .rI/lQ-l DIN (70030). S-au m~rit dimensillnile fundamentale. Pina in anul 1990 numiirul autoturismelor ea ~i al autocamionetelor echipate cu motoare J J J 30 31' J [J .i cu presiune elasticii mai micas-a redus pericolul de vihratie rlldiala .. iar la 80 km/h. perfectiunea automobilului. cu deosebire cel determinat in ciclul de cale (sau ciclul mixat) expl'ima simultan perl'ectiunea motorului. deci exprimii perfectiunea sistemului integrat M-V-C. C se suborr\oneazii unoI' cerinte generale ~i se acordii intre ele.. : 'lin aeeen1 elnsll ~ ~ IS 100' 1 901 80 ~ ~ '<::> ~ ~ ~ 70 ~ 6. lUotoare tliesel pentru autoturisme. se observa cli. 2 kg. Legiferarea in unele tiiri a indicelui de consum CIOO sau EVe orienteazii IntI'lwi\.9 155 100.22 (10%).17. de 21. in N'm/min-1 . In kW/1 - 8 In V 3470 120/4 750 271/3 000 9. J'elatia (1.0 15.. indicelt~ progresul tehnic al alltomohillllui IW (I culc 111IIi (~OInplm(li.ruj spol'it asupra eonsumului de cornbustibil. de 15%.3 ] ] J al/tomobill/tl/i Performan/e construetiv-fl/ne/ ionate ale Masa autoturismuJui gol.<libiidl/pr'i norme ) litrajul sa ajungii la 2.9 1/100 km.mmllt de com[.~i s-au mic~ol'at piel'derile prin frecare. Este un prilej aici de a remarca tendinta noua de a stabili perfectiunea ~i rezervele automobilului luat in ansamblu. (fig. la viteza de gO km/h. In supapei de pe profilul camei urmare. % ] de consum. unul este echipat Cll motor diesel [6].A. ea - kg Sarcina./ = canst. 1. raportul i. din patru autoturisme vindute. iar pentrll limitarea detonatiei g-a realizat comanda electronica a aprinderii. S-au folosit segmen\.8 14. S-a mic~orat pericolul "desprinderii" I 5l1!J Tura//a I I I r 150(} 7500 3500 arIJofl.. randamentul "lje cre~te de la 0. de la 40-100 km/h. de la 0.20 la 0. In s .4).4 15. dupa avansul la limita de detonatie. in care subsistemele M.4 20. 1. fi\ra a modifica blocul de cilindru.1.'/u/ oe dti'lriDu!/e.4 17. Tn tabelul t.0 40..3. (Jln linie 2746 110/5250 226/4 250 8.5%). In versiunea pentru Europa. V.5 100 km/h. In em' Putere/turaie nominale. parte.r ~ . regimurile de functionare se a~azii mai a vantajos pe curbele de izorandament . La noua solutie dl\ autoturisn.la viteza automobilului de 120 km/h. pentru a exploata efectul dinamic de umplere.c efectcle unui li\. Momentul rezistent (MR)EI.iune strict al motorului).

read or colol1~k. Solu~ia I'ig. ci~tigul de I'3ndament esle redus (fig. de excmplu. 1.20.emperalUl'a care apare in com partimentul separat (fig.\::.. aratii (fig. de motor diesel cu camera unitara de ardCl'c..78/J £t:. 270 e. G%.4 . ~ j Pierdert . a). eu reae'J2 15 ::. Op~iunca penlru motoarele diesel de lurism nu esle aeeea§i in toate \arile (fig. 2uB.ej (v. nu nrlJ inc..'f. 1. ~ 75 1 110 "0 "'. in raport cu anu11978. rOrdrf!CIiru/oretk!101f emisiunilor poluante Ipretinde un con6-MAC-comeru un/tort}. dar nu atinge nivelul emisiunilor poluante ale solu\iei 2." '1. ~5 ~ Avanlajele §i dezavanlajele moc.. Ii). la 1000°C. prin utilizarea sistemului de recirculare a gazelor... ~ 250 c:: 8 ------------------- ~ -f" :0 125'C '~ {:.ftJzodll7o/TlIl't! HIconal .. 7. 2 .18. <:. 2. ~ 19 if . c£! 1 Go toarelor diesel in privin\a consumului 5 '-15 /20 g/ksl de combustibil si a emisiunilor nociye. 1. 20%.ml 0.33 . 'f.repc/or colo/ilie ru Irei ~ de combuslibil mai redus §i de posicoi. 1 -'250 -.A =I. ~ '§. 1. ~ ~ a §i 4.Stf. CCl'celiirile urmaresc ~i perfectionarea ei in privinta emisillllilor nociYr. 1. 1./7 0 7978 /" . MAS in curs de raspindire./ AuMuN'h ~ 1 '/Or/IIMltl /e!Jli df' "rdt. = 7.5 bar).:10 '. are un consum de combustibil cu 25% mai mic. mai pu\in se~ vere.ronlr%l {J 19 bililatea incadrarii auloturismelol' in . In prezent se caulu l'ezervele motoal'elol' dit:>sclcu camera de ardere divizatii.r-'- ~ .51.xi prin compara\i~ cu motoarele cu aprin~5 3 ac/u/. Solu~ia ~ disponibila azi. normele anlipoluante.'nlu/ sl'Po.. Solu~ia de ~ I omeske sarac 4-MAS-ameskc suroe. asHel incit temperalura peretilor t1> crescut de la 125°C.-' ". dar se considera ca va fi solu~ia de la sfir~il\ll deceniului urmator. . care are eel mai ~ 20 8 . sint inca in laborator. ~ 25 I idem Motoal'ele cu amestec sarac. IV!//11/. ~ ~ {.V-O --- f = 10UU'C ~ 250[2WL 5 b Fig.Piel'{leri de ca/duro fldl'l ~ 20 J .?O ."A'A C() J II 32 . b). pmi . _.17 b Fig. la sarcini mici. § 4. pentru performanta de consulll dlJ combustibil. sum de eombustibil sporit cu 3 . (IIC .18) cu. 1.rolj/'"/I -g 15. ~ 280 a. 1!J J diesel va cre§te de patru ori.\ ' " ~ "::.'" . Nu se inlrevede 0 sehimbare sensibila a numarului de autocamioane §i autobuze cu motoare diesel in aceea§i perioada [32].-.+ l-MAS-!'r1 pm"nl "> primul rind de avantajul unui consum 2 . Evaluarea rezervelol' randamentlllui In 0 camer'a divizala de tip Ricarco Comet V [9].a in Europa este decisa in . reducer'ea pierderilor prin transfer de caldUl'a In pere\i poate asigllra 0 crlJf1lel'ca randamen\. 70 . ~ "3. Regimultermic ridicat n-a influentat asupra raportului de virt./ 16()(/ 199z a b 1 a "IIlUI Fig.MAS .:. "" Solu\iile actuale de MAS. dozaj. dar a rezulLat 0 cre~lere a cifrei de fum cu 1 .! aplica\ie de serie.-110 ---- ' Au!ocomio/lek AU!OcoR"oone . La sarcini m31'i (p. datorita probabil unui cimp de \..18 "'" 8 Q..f2 ~ 10'>.20 33 :JW. \inind seama de dislrihu\in pierdt:>rilor in raport cu turatia ~i sarcina. nu satisfac normele de protec\ie a 3-MAf-corburotor CtI mediului din anii ul'matori. 2~ ~- .. 1...£ o 3 '000 :lOOO "000 ". Penlru limilarea pierderilol' s-a izolat ter'mie camera sepal'ata de virtej. temperaa tura de referin~a. Tendin\. solu\iile./'(' ~ 25 . 1.fj . de motol' dIesel cu camera de ardere divizata.' A= 7.rol?tor catalitic cu ll'ei cui si contl'Ol Jp frol eledronic % mic niyel al 5 -MAC .17./fOx d!J. 'fOO ~ ~/Or o -----2000 3fJ00 " 'f... 1 2 WlOO n..5.20.. domeniull.1).camero divilOIrJ. in diferite yariante '" de concep\ie se prezinta in fig. dere prin scinteie.ului cu 15..2..:: ~ ~. '~ { 5 ~ 1 2 1 10(/0 .comflt7rlin. solu~ia 5.

un motor diesel eu injec~ie directii. echipat cu un motor diesel ell injee(. Motorul de 2.7 I. adiabatic . cu racire intcrmediaril .. Tipul motorului diesel Nivelul puterii % Consumul specific g/kW'h I viteza Min maxima I Randamentul Max I La viteza maxima Bilantul termic.: v.(azoasaln paliere .in de motor a anilor '2000 [111).Anii '90 - 110 220 255 39 34 Motor ell camera de ardere unitara.95 1/100 km la 120 !cm/h. _ ~ ~'M ~ ~4.2 s. puternic dezvoltat.I ~ ~ 41i1 --.Anii ~. In regimurile termice dn nivcluri reduse.ecJivele ere~terli randnmentului motoarelor diesel de nutovehieule plnd In anul 200& ~ (m. de 0.. 1. de 1. Carae- J 34 35 J II . materialele ceramice. VOl'elimina treptat dezavantajele amintite ~i VOl'permite reaIizarea unui motor cu IIn randament aproape de douii ori mai mare fa~a de ::el al motorului actual (tnbelul 1. Totu~i.oqr Fig.4 mm.1 dirirqlti l'ersl. fa~a de 18...4/nple ---5 Tabtlul 1.. complexitatEa sistemului de injec~ie.=-. 1. Performan~ele comparative ale autoturismuilli In conditii de cale sint ariitate in fig. zgomotul. cu injee\ie de eomhustihiJ in ma8a gazului (injectorlll eu un singur orificiu asigura o orientare variabilii a jetului de combustibil.. ----.Anii '86 - 260 290 33 29 {jqre de eruct/ore (GO Motor cu cameril de ardere lInitaril.! Slsll"m de roC/jot' (SR) 1 ] ] ] ] J .21).iu Jlol1linali'i ri(licutii (11000rot/min). de 3.115 . r.lOOO - 150 1711 187 48 46 J o Motor cu camera dc ardcre unilarll. care dezvolla 22 kW.at) la 2500 rot/min.lasa raportat5. motornl pste prevazut cu procedeul de arderf1 M (injeclie de combustibil pe peretele I'upei din piston).. tn prezent.1J rI~Vtll"IO tr~pll'>CommJu/)lYt1/'l1 Cqm~rti diY/Totti :. e: = 17) pregatit pentrll turismul VW Golf la inceputul deceniului realiza un consum specific minim de combuscu 0 tibil de 240 g/kW . Un motor diesel cu camera de ardere unitarii. . / . 90 !cm/h.. cu turbinii ~u gaze in sistemlll compound...scqr~ d~ yi'r/~) 1 1 ~ ~ 0.. supraalimentat. 1. cu 60% mai mult).2'2..(creJ.Anii '2000- 170 148 165 58 52 M G~~) J de 90 km/h (3. procedelll de formare a amesteeului se lransformii treptat la reducerea sarcinii ~i luratiei (sub 50%).. sensibilitatea fa~ii de natura combustibilului. supraalimentat. 6. Totu~i performan~ele de dinamicitate ale autoturismului au fost sub cell' obtinllte cind acesta a fost echipat cu UII motor diesel previizut cu camera divizatii cu compartiment separat de virtej: accelerare de la 0 In 100 km in 22. % 3lf56789 Pi. cu rilcire intermediara. -. Pentru functionarea lini~litii ~i economica. Pentru automobilul UNI-CAH a fost renlizat in anii '80 .Km/11. care urma sa prefigureze solu\.ie d ireetii. Consumul de comhustihilla 100 km este de: 2. 1. solu~iile de perspectivii [32].3 I in ciclul urban (5.5 I (D X S = 93 X 02 mOl) dezvoltii 0 presiune mediI' efectivu maxima de 10. 120 bar. In raport cu sarcina). semiadiabaUc ~ kL:.7 I - versiunea MAS) ~i 3.. cu patru cilindri (D X S = 76.6 s.: :-.... intr-un procedeu clasic.21 I~r 711 go 11/1 138 Motor cu camera de ardere divizata. 5. masii de 1020 kg ~i 0 masii utilii de 930 kg a realizat urmatoarele performante de COllsum: 3. cu rilcire intermediara. C'I 0 masii de 590 kg in versillnea diesel (539 kg in versiunea MAS).. motorlll diesel CIIcamera unitar5..... supraalimentat.06 1/100 km in ciclul urban.3 I versiunea MAS. :Fig.Anii '2000- 130 204 21fj 42 40 Gc @ @ 32 29 (jE e=1f2 =39 Sf? 29 29 Sf( (ule!) Motor ell camera de ardere unitara.. care permitI' aprinderea mai u~oarii a combustibilului.Cqmuli --.6 I... 1/\ tur/\\..4 m lungime.5 har (motor supraalimf1nt.5 x 86. cu sistem turbo-compound .ut ~ . n-are acces PI' autoturisme dalorita unoI' performan~e nesatisfiicatoare privind unele emisiuni poluante. ell unJ. timpul de accelerare etc. Autoturismul. h sau 176 gf/CP' h (42 kW). Hezervele de randament ale camerei Ilnilare in raport cu 0 camera divizatii sint de apl'Oximativ 25% (fig.5 I la viteza . ca supl'aalimentarea inaltii cu racire intermediara. func~ionarea lini~tita ~i rllnrinmentul mai ridicat.9 1/100 km la viteza dp. ungerea gazodinamich a fusurilor. performan~ii de consum de combustibil dintre cele mai bune 0 detine o ma~inii italianii: un autoturism cu cinci locuri de mic litraj.22 100 De interes (Ieosebit se bucuri) cercetiirile privind camera de ardere unilara pentru motoarele diesel de lllrism. ell doi eilind ri. la 0 presiune maxima In cilindru de 110.11).

al doilea ':11 100 = 5. Porscho a realizat un 1\IAS cu injectie directii [.ia cil nil viteza maxima de ardere esLe hotiil'iLoare penLru randalllrnL. 5.1.0:.iepin a 1a fahl'ica(.MAS 1 _J MAC 1 *1'tY. Compara'plI inLre cele dowl all. ALunci. I'\u dispunem de 0 asemellea comparalie. h) cii 1a acelea~i consumuri specifice indicllte de combllsLibil. pentru un turism de 1575 kg. care corespunrl vilezelor mici de deplasare a automobi1ului. a unormolollre diC'se1rapidC'. Incorciirilc complll'llLiye arata (fig.'J.1.861/100 km la 120km/h.7!> 1/100 km). echipat cu un motor de 75 kW.ionaren cu A = 2. IIJotorul turiSlllului CorslI 1.sociat lie cu 0 mi~cnre centl'ipl'l. ill . Consumurilo do combustihil C100. dar 0 sliger/1m.'Jl]. c/e 0. h).lesfa~o nrii oficient chiar 1a yHeze moderale.ie di"ccLii esLe mulL inferioarii. Din conside"ente de pret. ld /ollA. iar la plinii sarcina (~cosebirile sinL nesemnificative ~i pot sa Incline chiar in favoarea motorului oJUaprindCl'e Iwin scinLeie (fig. in ceea ce prive~te consumul specific de combustibil. pc IIn larg domcniu de Lllra(. compar'apa MAS-MAC HI' Lrebui efectuata la puLeri egale. In viteza de 90 km/h.2g1 I.'2 1/100 krn. 2 7000 liD 80 700 C 1?0 1M 100 Vtlez{/t km/11 Fig.1MAC). c). de 111 concC'p(.:>%).LG. De aceea. Cele doua solu~ii sint in plina competitio IIi se depune un sus~inut efort IItiintific pentru a Ie compara I/i a giisi posibiliLiitile de reducere a decalajllilli dinLI'e ele.3.a MAS sou. 1.'J:>OOrOI. Un rozultat remnrcabil cslc fllrnizlIL de compararell viLeze10r de ardere.]. cu pntru cilindri sau AlAe CII pal"11 cililld/'i. In consecin~ii. I'o//ff/in 'lfJ00 *000 5000 n.J2. fig. 1.Ea esLecu IlliL mai inf. Arderea se <. in regimuri de runctionare idmlice. cu tonLe dezavantajele ce decul'g de lIici. cllre s-a r.141/100km In ciclul urban E.ie.'aJ. *0 J . in privinta consllmului se face pentru douii moLoal'ecare an pracLic acela~i liLraj (de exemplu.a\cu cit in zilele nOllstre Se urmiirl'~te dl'zvoltarell indcprl/d(. mni mic la motorul die!>el.24. la 1itrnje egale ~i III turaPi egnle. Penlru n inlensifica ardC'ren.'n . 21-: I " .l/It'J. 1.10.3i Kat O"el dezvoll. 1.23 ] ] teristicile de izoconsum indicl1 (fig.oresanf.1. Dill'.u moS-a ariiLIILmai inainle (v. Dacii ya. de IIPl'Oximativ 12. Cercetiiri recenLe aratii [3D] cii. Se obser"l! (fig.O ~i 1. 1.iaza net 1a celo dOU. 1.'jnnLa MAS cu pal"l1 cilindri.ernaLive ar Lrrbui fiicula la ilceea~i pllLere (de exemplu. E =D. 0) C11 n01l1 procedell de forInale n 1I1)lesLecului~i de ardere product! un consum specific indiclIL mni mic df:cit in formula clasicii (CIIlinic inlrerupW) a unui MAS ~i de acela~i ni"el cu celal motorului diesel CIIinjectie dirt!cW. Hnportul de cOmpl'imlll'e II fosl. rII nCl'sLcm:..l1 .liesel pentru automobile.2.2G. h (169 g/CP. 1.versiune..-cC'nl.. fn!.'innl.'ifllgii a lieI'll/II: in cUl'sl'ln de (. ceca ce redllco sensibil dill caliLaple d inumice (viLezll maximii si accelera~ii) ale lIutornohi/u/lli.23) un pol economic de 230 g/kW.. 1a aceea~i puter'c.raju1ui cu 35% 1a Un MAS reduce consumul Fig. deosebirile sinl sensibile numai la sarcini red use.' dovedi torul diese/. 51.600 bU ::=::: I *1216OO b 8 II. dacii aces LeaSe dezvoHii pe un interval mai mare. luind ca model IIn motor diesel. l. 0 putere litrid mai retlusii (fig.1 de 17 III motorul dicsr/. La acela~i hL.25) ~i S-I}gf'l1erat o mi~cllre inLensii de 1'0111 a aerului in CllI'sa de Hdmisiune. 2000 /fOOOfil}OO Atflomobi/ ClIMAS CII.24./min. ~i.. yiLeza maximii de ardere 1a MAS-ul cu injec\. l\lotor eu allrirulcrc Ilrin scintcic sau motor . turismul VW-GoH esLe echipaL cu un MAS de '1457 cm3. 1a fel do eficientii.3. aLunci ea ar Uvea mai multo lIyunlaje in raporL r. Camera de al'dere a fost incorporatii pllrtial in pisLon (fig. 8. dill r:/ r/I! H70 cm3.'cl.rot/min a rot 70 9°1 80 70 60 I I . eomparatia. inregistroazii valori reduse: 44 1/100 km. in primul rind in privifita randnmentului ~i emisiunilor poluanle. motorul diesel rapid a apiiruL pl'in transfol'ma"ea unui motor eu aprindere prin scinleie [14. Motorul diesel rapid repl'ezinlii 0 alternativiJ la motorul cu aprindere prin scinteie pentru nuLoturisme ~i autovehicule u~oare. 1.orior.1clase de moLoal'o. .G97I).l~ollA. motorlll tlll'ismului FiaL-Uno GODS dezvolLii ~ rh'l'l'lI~i pllll'rn III . 70 50 400 9 8 7 6 5 4 ] 1 -==--. a ~i b).25 cu 15%.S kW . . 0 cre~tere II 1ii. Totodatii Se observii cii procedeul de formllre II amesl. Ii) cii viLeza de ardere Se direrrn(.on/'ianLa 1 'Au/omoIHI CJ1 AC M 3 . lI~a cum s-a anHaL in § 1. ] J J ! 36 J II 37 .'J Ii\\! la 5GOO roL/min in va. IiImjlll e/'e~lc (in exemplul illILerinr cu .mai mic la acola~i consum. cohol'iL la 10. ceca ce alrllge atenj. 1. Motorul diesel dezvolLii un lucru mecanic speciric Lr.un MAC}lm'ivlIl. MAC-ul dezvolLii 0 putere mai mica (in exempllli anf.5 kW-versiunea MAS ~i 3G. ''''JIII~I cu CHIn= 7.ecuiui a permis fll.oll1pl'imal'e ~i destindere.0. E = '20 ~i 1.ie.

la valori ridicate. produce 0 sporire a vitezei de reactie §i.'eclie 1 direda ' ---MAS '/rJ. se eviden~iazii prill cre~terea randamen- tului cicIului ideal.// 2(}()0 31J00 3000 WOO h n. inferioare motorului diesel. de presiune ca la un motor diesel. Haclev. 2 . ceea ce trebuie atribuit.33.MASjiniedle directd dllridrll in ~ ~ h 1 SfJrcina 1 1 '140 2m WQ 1~ 1 ~o.r'" 'fOOD r. 'nJ.'in rnic§orar'ea dozei de combustibil. eind amestecul este foarte sarae (:A J J = 3 . 7)1'. p. Un mare e{ort de cercetare s-a desfa~urat in ultimii 10-15 ani pentru punerea la punct a unui MAS cu camera de ardere divizata cu aprindere prin jet de flacara.. [) ." /. 5000 n. rot/min Fig./-j~9 51J00 / " ---".&L 3 & 6 9 Fig. care trebuie sa permita arderea amestecmilor sarace. 1. pe aceasta cale. Pentru a ere§te viteza de ardere din MAS la sarcini mici s-a evaluat ea amestecul omogen ar trebui aprins in fiapte puncte diferite.~ 0.12 unitati. fost trans{ormat [21] intr-un motor cu camera de ardere divizata eu . la sarcini mici. Ma. de aceea se eauta noi modalita~i de sporire a vitezei de ardere la MAS. care. Totu§i. 1. este posibila arderea amesteemilor siiraee eu IIn important ei~tig de randament fii incurajeazii' cercetiiri de optimizare functionalii *i constructivii a unei solut. 3 a treia supapa.ehiulaRii.. b) eu aproape 15%. 4 . Hezervele randamelltului la MAC la sar'cini red use. ~i . a: 1.27 r.dllc/O ~~ ~60 J*o w 0 0. prin efect de presiune §i temperatura. Ceea ce aduce nou progresul tehnic In aceasta directie este comanda ~i controlul electronic al avansului la declan~area scinteii la limita de detonatie. Aceasta porne~te de la ideea [22) ca aprinderea prin jet de flaci'irii spore§te calitatea antidetonanta a unei camero de ardere ~i.. la sarcini red use. care se dezvolta cu viteze mari: arderea procedeaza prin propagare de flacara turhulenta §i suece~iuni de autoaprinderi I aceelerare chimica prin reactii prealabile de oxidare. b fii c) cil la cre~terea lui E:pinii la 1:~ unita~i. 1. fig. in absenta unei inven~ii accesibile productiei de serie privind un E: variabil cu sarcina..~ ~o.t t o <:» .26 340 350 J80 MJO« pmi G ] ] --Sarc/nc1 40 '70 'n apropierea pmi §i condue la aeela§i nivel.1. La MAC-ul cu camera unitara se adauga arderea simultana a amestecurilor pre{ormate din jurul jeturilor de combustibil. ca urmare este posibil sa se asocieze rapoarte de comprimare <eidicatecu amestecuri slirace. Seiliger (v. Dvlgatell vnutrennego sgoranla s regullruemlm protessov sjatia.27. motol'\~1 turismullli Dacia 1300 f.3 I I I / I ] 7. care permit sa se previnii detona\ia la sarcini mari §i sa se lucreze cu avans optim la sarcini mici. 855. pentru a realiza motoare cu supraeomprimare inaltii [14..lnoslroenle. Moscva. In parte. Hezultatele 8r8ta (fig. Dezideratul nu este realizabil tehnic./ec~ tIe i'flco).711 ~ . In aeest scop.30%. a vitezei de ardere.. 1. 1986.. Apare asHel tendinta la MAS.eondueta pentru alimentarea independentii eu amestec bogat a compartimentului separat).'edueel'ii e\'olu~iei de al'ller'e yy' p. A. eu grad de supracomprimare de 25. MAS-ul eu injec~ie directa dezvolta Inca randamente mici. 7)..1 ] J -/ - " _ -. In acest domeniu se eviden\iaza 0 Iucrare romfmeasca.eompar'timentul separat din ehiulasa. J 38 39 J 111 .bujia.ij de aeest fel.27. 1. o diferen~a constructiva esentiala dintre MAS fii MAC ramine raportul de comprimare.r \ fI / = 2{J/J0min-1 A ~ ~ ~ ~ MAC. --- 1011 Yo Standard [=73 SfofJdord [:73 7.858].. * sa se sporeasca E:pina la 10.rot/min J trei supape (fig.

1/3).' E :::9. Feasibilily Study of 360 ccleyI.6 l.7 0. in primul rind. un consum specific efectiv de combustibil cu circa 15% mai mic./i ~ ~8 ~ 7'1'70 '<. Se incearcii solutii care llmplificii viteza Wn fie prin intensificarea turbulentei "'. p. la acela~i nivel de moment. 0 performan\. Ocolita .8 I.o)r I'ati'ei." 2501 2ljg 1:JJ.:.28 a 0. Presiunea de sllpraalimentare de 0. care. 1.deoarece vine in Intimpinarea dezideratului de sporire a u~urintei la apriIlllere a combustibilului [10]. Curbele de izoconsum indicii un pol economic de 211 g/kW' h.dnr b Fig.. Comparatia curbelor de consum indicii (fig. in toate cazurile urmarin(lu-se reducerea unghiului-sectiune US al supapei de admisiune.29 Se i?lie cii intensitatea turbulentei in cilindru este propor~ionalii cu viteza . 6.28).9 1/100 km la 120 km/h.G mm (ltsupap4= 5. Pulverizatorul a fost prevazut cu cinci orificii de 0.datii CII mal'irea tu~.5 8.V.30 in medic cu 15%. Se apreciazii cil MAS-ul posed a inca rezerve in privin\. la cam s-a red us inaltimea maxima de ridicare j I 11 II \1 Ca 0 solu~ie de in teres apare acum sllpraalimentarea MAS-Il\lli. Motorul este previizut cu echipament electronic ~u senzor de detana~ie. 1/3. Viteza Wsase mici?oreaza 0 data cu reducerea tura~iei. de 1080 cm3 cilindree totalii 1. fie prin organizarea de mi~ciiri dirijate. supraalimentarea poate fi pusa acum in valoare prin echipamentul electronic de control care previne func~ionarea cu detonatie. fix 10 2 :J Ii 5 67103 n 1 .07: PI'incipilll metodei a Cost verificat la motorul tUloi<. tor l'assenger Car. pina la n = 301)0 rot/ min. 1.!/5~ 5000 woo 3000 'lOOO CCl'C eonsumului de combustibil a n. Mecanislilul de distribu~ie cu comandii hidl'aulica a mii?carii sllpapelm' ar I'eprezen\.~ 271 ~160 ". .a de exceptie pentru un motor diesel rapid (fig. P. 0 solutie deja incercata este un motor supraalimental. cu patru cilindri. eu ere~tel'ca tl'eptat:i a unghiuluiOisl/'lbutlf standard secti\J1w 0 . la 25% sarcina permite 0 redu0. Pentru a reface vi leza de cursere in l'egimUl'ile mentionale se apeleaza la mecanismul de distributie va. cu presiune de supraalimentare 1. \ '4.55 mm). XXI FISITA-CONGRESS. prin efe.a sporirii vitezei de propagare a flacarii WJIcu deosebire la sarcini ~i tura\. I I I \ Profilul camei este astfel trasat (profil halistic) incit. DI Diesel Engln. care dezvoltii 79.a 0 solu~ie ideala. Motorul a dezvoltat 40 kW la 41:100 rot/ min. ~i 6. fie inal~ime de I'idieare a supapei variabila cu sarcina ~i turatia. 1. 1. A fost realizat un motor cu injectie directii (Toyot. Totu~i. 0.. o.8 bar conduce la 0 presiune medip.rol/mlil .mului Dacia 1300. 86501~.72 mm) la 3. fie amindoua solutii simultan. se incearca diferite val'iante de Ilistribul. de debit.9 CllindrE'E'{j unitaru.ie variahilii cu comandii meeanieii. La motOl'ul turismului Dacia 1300 s-a inlocuit cama standard ~u 0 cama balisticii.29).0 ~1 u II . Moskva. 3.fp. Tl/l'bosu{JI"()o/lmMlarl! 21d 710 c:r Molor reu/ilul (lOgolo) JOOO 5000 n. Nauka. pentl'u n > > :1000 rot/min supapa urmeazii o tl'aiedol'ie balistica l:ontrolatii. Solutia este complexii ~i scumpa. 1986. iar la MAS i?i 0 datil eu reducerea sarcinii. care. /lstre\ ca la tUJ'a\ia nominala.3 0/1 0.3 ~misi(/n{' norma/ti Fig. 1 Hiroshi. 400 z:: MAC -COI17i'rO 500 2 I I I un/tura - I 1 1 2 :J If :.~n.8 0.8 1/100 km in cidul urban mixat (1/3. deoarece este in masura sa asigure 0 \'a!'ia~ie continua a US-ului cu sarcina ~i turatia ~i sa pel'lnita ap\icarea unnr reglaje progl'amate ~i comandate electronic. Turbulentnosli i sgorania. mi9carea supapei de admisiune este comandata de cama. de incercare.15 nun (h.[ =9. 1.. A. In .a.ii mici.a) cu trei cilindri. de 1. S. SAUELNIKOV. rof/mlll Fig.Institutul Politehnic 13l1cul'e~ti fo~t incercata 0 sollltie original:l [27] de distl'ibutie val'iabilii. Motorul montat pe un automobil ADDJ.0 .5 0.22 mm diametru. supraalimentarea motoareior mici ramine ca 0 solu~ie convet1abilii pentru motoarele diesel rapide. realizeaza rie faze de distl'ibutie var'iabile.ctivilmaxima do 12 daN/cm2 la 2800 rot/min. Lucr.5 kW la 6200 rot/min ~i 14.45 bar. precum ~i fo- de la 5.upap4= 7. de aeeea. · KUA:NETOV.30).~. USn/axare aeeea~i valoare ca ~ la motol'ul standard (fig.decenii . 1. la I'e(lucel'ea sarcinii ~i turatiei (rig.:280. cu e: = 9.Ia rind din cauza detonatiei. ceea ce reprezintii.~ ~ Ce " '211 g/kW. a rea\izat CloO =5 1/ 100 km la 90 km/h.Ie eurgere w"aa fluil\ului proaspiH Pl'in orificiul oferit de supapa de admisiune. 1.'iabila. de exemplu.mfl-1 1.m la 3000 rot/ \ I I \ II min [1). Cupa din capul pistonlllui a fost eonfec~ionata din material ceramic.30). a numita distributie balistieii.4 daN . V. functional.

De aceea. 1.33 ". 1. Temperatura lichidului de racire (eti]englicol) s-a modificat in limitele 30. de 3. temperatura lichidului de racire se reduce treptat pina atinge nivelul stabilit pentru regimul nominal.(1:/ J 5 b 7 9 {'"b?/' 1 a suprafe~elor portante ~i se inregistreaza un randament mecanic mai mic. din dreptul pragurilor ~i spatiul de ardere din chiulasii. cind motoru] func~ioneaza "rece". a).33. dificulta~i de aprindere a combustibilului. ca urmare.32 b . prevazut cu procedeul de ardere M.5. de sub supapa.3 1 200 lfO!/ 3 Vs. 1. a fost elaborat ~i incercat un procedeu nou de racire numit "racire fierbinte" [25. Generata in admisiune. randamentul nu mecanic 7Jmcre~te sensibil cu temperatura cilindrului ~i.32.Cn/ 200 a Fig. / 9. .' / x= 0 '\\ . 1. iar for~e]e de frecare se amplificii.' ~.u asigurii totu~i 0 microtUl'bulentli intensii. sub actiunea diferentei locale de presiune.I 0.4 :i / d[= 40 % .34. amestecurilor siirace cu A ~ 1. s Pe de alta parte.31. Principiul procedeului constli in cre~terea sensibilli a temperaturii lichidului de racire. in regimul sarcinilor ~i turatiilor mici.. temperatura f}uidului proaspat (autoaprindere mai u~oara) ~i temperatura uleiului (se reduc fortele de frecare).1 direc~ie. 1.kW 'Y)fd.. "RAcirea fierbinte" a motorului.. In final. 1. Incercarile efectuate cu un motor cu patru cilindri. in camera de ardere I-a prevlizut un canal de legiitura C Intre spatiul de al'dere din cilindru. La sarcini ~i tura~ii mari. 36]. din cauza r'lportului de comprimare ridicat. ~eneratii la finele compr'imiirii. randament ] 1 Considerind drept referinta un ciclu Seiliger cu p :&limitat. La marirea turatiei.U~ de sciiri. cu 50. 1.37) cu 17%. un jet de fluid motor care genereaza turbulenta de scara mica.U? problema [40] sa se intensifice cu 1. viscozitatea uleiu]ui este ridicata. b). Rezultatele incurajeazii cercetarile in aceast. 1 60 ~ ~ ~ :5 X = 700 % 0. ~i randamentul efectiv.ii in mare mi'isurii plna la finele comprimiirii.. e eviden~iazii rezervele randamentelor la reducerea sarcinii (fig. fiind posibilii utilizarea (fig. 1. Se obtine totodata ~i 0 Inclinare mai mica la detonatie prin difuzia centrilor . de tip Kolmo~orov are 0 duratii redusii in cilindMl.a de scara micii.31 frontului de aprindere (din zona fliicdrii) ~i sa red uca dura la cie ardere in ansamblu. Se observa ca se ob~ine 0 reducere a intirzierii ]a aprindere I A cu aproape 20%. la rlicirea normala.--iI "" ~ 1 v.I losirea unor amestecuri mai sarace obtinule (fig.1. 1. chiar la sarcini red use.33. 360 <.3. Prin canalul de leglitura se pune in mi~care spre finele cursei de comprimal'e dar mai ales la inceputul cursei de destindere.280 240 "'b 10 20 :/0 YO 5U r 7j]1 .6 . ] J ] J j J 42 43 J Ll . in patru timpi.7 ~ MAS j £= 10 § ~80 c:. din cauza nivelului redus al regimului termic. Pentru prima data s-a pus I. 1. Transformarea in "cascadii" a turbulentei de scar'l\. nu inregistreaza asemenea pierderi. 1.4ACjl =77 ~ D. a). In regimul mentionat 0 reducere a consumului specific de combustibil (fig. E = 17. aceasta fiind in miisura sa actionele asupra vitezei de ardere din spa lei!"! Fi~.bturare ~i reduce astfel randamentul mecanie. iar presiunea maxima pma:& scade cu 10% (fig. In turbulent. care dezvolta 55 kW ]a 3200 rot/min. produce 0 inearcare ridicatii.: /. prin cmopara\-i/1 cu MAS-ul.36) arata ca randamentu] indicat 'Y)I( ='Y)ld'Y)fr) este afectat de temperatura ciJindrului. Analiza randamentelor (fig. Incercari]e au fost efectuate cu un motor diesel SAVIEM 712/01. 150°C. cu = E = 10 arata ca chiar la sarcini mici consumurile specifice de combustibili au valori red use. Pe aceasta cale se amplificii temperatura cilindrului ~i. Turbulen~a de scara mica.2 1. regimu] termic redus creeazli. 1. se inregistreaza. La MAC. In schimb. . prin pragurile p practicate In piston sau In chiulasi'i (fig.31). in plus..0 Vs.Ui se cara~terizeazii printr-o varielale l. la ambele clase de motoare.de 8ctivi de reac~ie. Iii a Fig. ea se amortizt'a7. b).08 Miscarea turbulenlii in cilindru I. 60°C. S-a fo]osit ulei de racire uzuaJ. temperatura pe]iculei de ulei are valori reduse. Varia~ia temperaturilor caracteristice cu sarcina se arata in fig. Metoda de J'eglare a sarcinii ]8 MAS mare~te lucrul mecanic de pompaj ]a sarcini red use prin efect de . ca urmare. in schimb. patru cilindri. mare.5 0. MAC-ul.11/ precadere turbulenta de scara mica. presiunea maxima din cilindru atinge niveluri inalte (fig. Arderea decurge mai lini~tit.l 1. In dorin~a de a ameliora simu]tan toate dezavantajele pe care Ie cumuleaza MAC-u].32. la sarcini 1i tura~ii mici.35). 1..4.

1.39). "Automobilul este cucerit de electronica". A5 ..=1J.... elcctronica): - presiune. 1. el eviden~iaza risipa de combustibil care apare la func~ionarea unui motor "rece".'rJ ~fO !:i - "'i'= ~ ~"O 1[m !---~JO 10 10 1[t> 80 100 120 7Zi ~ 050 :::< ~520 <.rollica. 1.' Fig. 1. ~i informare.~-f2% n-1JOOr~l/mill "lIptlfllUJTI«-"rAiN" t: RN -1--L 123'15"578 *50 fOOl Cqr6uralur C'#ntrnflintrl 1 ~ I -. cre~terea spatilllui de deplasare pina la 10 km scade cu 50% consumul CloO(12 1/100 km). Aplicarea lui - momentan ~i cumulat spa~iu de combustibil.5. 1.38). A2radio cu reglaje automate.ie.36 _ Fig. 1.. t ~ .S' 580 5liO I n=2000 roljmln. dupa cum urmeaza: . Intruclt..C ~ ] ] ] . cu indicatiile grupate pe sisteme. 1.lr:uIm..8/Jar 55 52 Fig.sistemc de orrentare noua de afi~are a indicatorilor de viteziJ.3. . A4 . Fe =/J.I 1 1 1231f5678 ""<. Utilizarea unui carburator cu .. Rezervele consumului de combustibil sint importante cu deosebire la deplasarea unui autoturism dupa pornirea rece a motorului pe un traseu limitat la ci~iva kilometri. In acest sens este semnificativ experimentul efectuat cu un motor diesel cu -capsulare termo-acustica [31]. consumul CloO ajunge la 23 1/100 km (fig. A. 1.::.13 ~ ~Rt '. (busola temperatura. A Inceput cu grupul de propulsie ~i se extinde la sistemul de securitate activa ~i pasiva. temperatura uleiului este pl'aclic independentii de temperatura cilindrului. Comaudil.J:m lUll/pined fi.32fJOrol/min ~c. ~ tJ 90 Fig.(ceas electronic).utovehicu!. eon sum 'YO 160 td/intlrq..comandii electronica reduce consumul CIOOcu 20.37 reduccl'ea se mic~orcazii (fig. Daca motorul are un regim termic normal. la sistemele de comunica~ie ~i con fort. Dar.C 500 {JO IOU J J J II Fig.8!Jqr ] J ~70 1[. astrel s-ar putea caracteriza pe scurt una dintre principalele tendin~e. AU . datoritii. de siguranta ~i de fiabilitate.. 1.C i! -4Jlx1r ' --<: 600 ~ 550 i 500 T""". 1. 40%.'71 110 /3[} /50 tdlindru' . Incercat dupa ciclul E. 70 !J I I I I I I I ~ gO 80 n = 2000 rol/mil1 n =321111rol//(Ill1 n. in plus condi~iilor nefavorabile tie vaporizare a benzinei. chiar ~i in aceastii faza. = gO'C !::: ~5B 1'HJ 750 teilinoru''t. cu preciidel'c la sarcini ~i tura\ii foarte reduse.z Fig.8 !Jar pe autovehicul necesita un sistem complex tie comantla ~i control al temperaturilor. ~'50 rz. Sistem complex de comunicafie: Ai sintetizor de cuvint. = 201/1 I'8t/ IlIln 1 1 12345678 j!"doN!cn.. motorul a consumat eu 12% mai pu~in combustibil (simultan a scazut nivelul de zgomot cu 8 dB (A)).tehnicii A3 .radio/telefon.. timp calculator de bordo 45 44 .35 n~1IJOO rol/mil1 iPt> =1J. sensibil amplificata la un MAS.39 725 . consumul CloOnu depintle de lungimea traseului ~i este de aproximativ 9 1/100 km. tura\. prin efectul sporit al fartelor de frecare ~i al fluxului de ciildura transferat la perete. ceea ce se subliniaza in fig.(j() . Daca lungimea traseului pinii la destinatie este 1 km. risipa. daca nu chiar principala tendin~a In dezvoltarea ~utovehieulelor.38 o " 6 8 10 ttr1. Electronica se face prezenta in toate compartimentele unUl Ij.40. 1.34 Cqnsvmvl molorvlvl Iq IvnC/16nlTlW/ ('aid n =7000rol/min tcilintlru . Motoarelc au fost Incercate In regim stationar ~i evidentiaza posibilila\ile procedeului. rcglare ~i diagnozi"~ elcct.12 ""<.

B3 . Cind electronica a patruns ill habitaclu. sau pe acela care este cel mai amuzant sub raport turistic. Ie va ocupa de . in regim sta~ionar fli tranzitoriu ~i permit efectuarea unei activita~i laborioase de determinare a valorilor optime de reglaj :(v.reglarea vitezei de croaziera/pilot automat de conducere.controlul sistemului de semnalizare.sistem electronic de injectie de benzinaj motorina sau carburntor electronic. El va oferi muzica doritii.reglarea pozitiei volanului de conducere.41 se arata tipul traductoarelor. neeesitate ~i - memorie pentru stingerea luminilor. Se folosesc curent microcalculatoare de 1. El prime~te informatii despre starea motorului prin intermediul traductoarelor (este in curs de dezvoltare tehnica traductoarelor si 0 mare industrie de realizare a tradu~toarelor). D. ci mai curind felulin care acest progres vine in inUmpin area nevoilor fiecarui conducator auto independent ~i a nevoilor societa~ii in ansamblu" [24].sistem central de inchi- B5 - sistem de control al turatiei de mers in gol. 3) transmisia automata cu care sint echipate cca 90% din automobile. interesul pentru posibilitatile ei au crescut enorm. de combustibil.2. C2 . firma Nissan a prezentat un autoturism care incorpora tot ceea ce electronica ar permite astiizi sa se implementeze pe automobilul anului 2000. Dia~nosticare: El . 4. Crysler evalua I'lectronica incorporata pe automobilul anului 1986 la 3.controlul uzarii pieselor din aistemul de frinare. Securitate:Dl . Un robot tnzestrat cu multiple posibilita~i recunoa~te voeea conducatorului auto fli-l i.afi~ajul periodicitii~ii de intre~inere. Ez . in anul 2000. Costul acestui automobil s-a ridicat la cca 2 milioane dolari. dintre toate domeniile in care electronica progreseaza. "Cheia dezvoltiirii electronicii pe automobil nu este progresul in sine al electronicii.sistem de securitate ~i alarma.controlul presiunii in pneuri.sistem de autoblocare ~i antipatinare. 2) limitarile severe de emisiuni poluante. D5 . Automobilele din anul '86 aveau pina la 10 microcalculatoare independente. Universitatea din Michigan. D9 . va acorda motorul cu transmisia pentru consumul minim de combustibil ~i pentru emisiuni poluante limitate.3 . intrucit condi~iile de utilizare a dispozitivelor electronice (!}ocuri. dintre to ate traseele posibile. cucerind motorul. cind electronica se instala sub capota automobilului. pe acela oar. B4 . mai optimistii.sistem de comanda ~i reglare a instalatiei de racire . E6 . va recomanda. Calculatorul de 4 bit are 0 mare rAspindire pe ma~inile de origine japoneza. E5 controlul echipamentelor auxiliare (presiuni de refulare la pompa de apa.controlul stiirii tehnice a pieselor de uzare. sistem de control al emisiunilor poluante / sonda Lambda sau traductor de Oz. 5% din pre~ul de "inzare al automobilului ~i aprecia cii pinii la sftr~itul deceniului. temperaturi ridicate. D2 .. D6 .declan~area pernei de aer ~i a extensorului centurii de sigurantii. diferenta de presiune la riltru). UO ] ] B. El este evident. Ie compara cu cele inregist~ate in memorie (sisteme electronice de achizitie ~i prelucrare a datelor completeaza standurile de incercare a motoarelor.vitA sa preia volanul: "de rest ne oeupiim noi" va adauga incurajator robotul. Dupa unele prognoze. Se formuleazii ca 0 cerin~a noua combinarea microcalculatoarelor pentru a crea un sistelll integrat de comandii ~i control. vii aprinde farnrile dupo.U.5) ~i cOIIlandii. sistemul de frinare ~i transmisia. Se apreciaza ca in S. D8 . pretinde cel mai mic consum CIOO'sau pe acela care aste eel mai pu~in agIomerat. Un numar mic de masini folosesc microcalculatoare de 16-bit. Va deveni accesibil in jurul anBor 2oo0? La inceput. C5 . §-1. de ulei. In curind va fi realizatii sinteza vocii ~i tehnologia de recunoa~tere a vocii. aprecia cii procentul va cre~te la 10% pina la finele anului 1988.tergerea parbrizului. E4 . va reduce viteza clnd va aparea pel'ieolul unei coliziuni. J J J J 4& 47 J J 1 .A.supravegherea radar a distantei dintre vehicule/ actionare automata a frinelor. E7 . Tendin~a curentii este de dezvoltare a microcalculatoarelor. 8. aproximativ 50% din pre~ul unui automobil va reveni electronicii. D3comanda intermitenta a ~tergiitoarelor de parbriz. procentul ya cre~te la 7-8%. C4 .. va regIa presiunea in pneuri in raport cu cerin~ele de optimizare a consumului de combustibil dar ~i cu cerin~ele siguran~ei circula~iei (aderen~a optima).reglarea ~i curiitirea farurilor. posesorul automobilului raminea indiferent fat a de inlesnirile pe care Ie aducea. 12-bit. inaccesibil pietii. 1. Sistemul de antrenare: Bl . lichid de frina. sensibil la dorintele omului de la volan.sistern de control al stiirii ~i masei fluidelor (combustibil. C.controlul 1'11'mentelor de etan~are (presiune carter). trei particularitii~i specifice incurajeazii dezvoltarea electronicii i[1 partea tehnicii a automobilului: 1) limitarile severe de viteza. ulei de motor. De remarcat ca.reglarea scaunului cu memorarea pozitiei. D4 . C3 . D7 . ~i reglarea aprinderii In MAS /dispozitiv de control al bujiei de incandescenta la motorul diesel. natoura 1 1 1 Fig.5.sistem pentru controlul tensiunilor electrice. E.sistem de a u~ilor spate. lichid de riicire. din toamna anului 1986. ceea ce va permite adincirea unita~ii dintre om ~i automobil. Electronica implementatii pe automobil apeleaza fie la microcalculatoare. fie la circuite integrate digitale.sistem electronic de accelerare. B2 .reglarea incalzirii ~i climatizarii. La al 73-lea salon al automobilului de la Paris.sistem de oprire/pornire. particule de ulei) exercitii presiuni mari asupra fiabilita~ii. eel al automobilului este eel mai ostil ei. dispozitivele automatizate (eel mai adesea de tipul unor solenoizi). vibra~ii. unde ~i cind urmind a se face interventia tehnicii. care actioneaza cu mare precizie. Contort: Cl . ulei de transmisie. In fig.comanda electronica a treptelor de vitezii/reglare automata a transmisiei continue / mai multe programe de deplasare. B6 - ] dere a ma~inii. va avertiza conduciitorul asupra posibilelor defec~iuni. B7 . Microprocesorul reprezintii numai creierul sistemului.-{ va regIa intensitatea iluminiirii. DID blocare ] ] E.sistem de comandii. B8 .

manda (U EC) pen\. 1. d~gim dubleaza frecventa injec(.ru regimul termic curont. 0 injectorului cn aer suplimenLar (fig. central / injec\.ii ndop\. 1. 0 sonda Lambda. . § 1.e ()ent~eazj\ r~e sistemul de inj( mo- Injecllt! debrlllind /fIu/Ir/Mld K.3) definesc intotdeauna regimul functional al motorului (de datii recent a este traductorul pentru pozitia pedalei de accelerare. Un traduclor de temperaturii. 1. In schema din fig.43) doi traductori pelsibil debitul de aer. avansul la injectie ~ 9i debitul maER' de gaze de evacuare recirculate (RGE). 1. pe eel al lJnui carburator t~ eu 1-ional. § 1. traductorul 7 care permite corec\ia dozei de combustibil in raport cu temperatura. b). Pentru mersul in gol se sarac.ultiIn fig.4).112. la injectoare. Pentru controlul sever al dozei de combus~rsa pe ciclu. (j (y. da infor'matii despre ~azii centratia de O2 din gazele de evacuare 9i deter'mina comanda dozei de q\onbustibil (gradul de imboga(. 10I'tlf/c! lMlml ElecLronica implemen LaLli pe tor !. se ob~ine 0 I'edncere a COIgol mului CIOOcu 10% la mers in gol. cu inj~hiar de I)(mz:n{l comandatii electroniliJctie u a 49 J 48 ~ . ~i 100/400/500/600 in ltalia. cupla~r se un conector de timp.12 injector CrrmoIiHO Pompa de injec{ie Supopd solefloid Supopo penlru G£R Fig. care se hvr~tru dupa necesitate. traductorul 5 care precizeaza masa de aer aspiral11 In cilindru (pentru miisurarca debitului de aer se dezvolta 0 varietate de cu elice. Un convertor electropneumatic comanda 8upapa. pmlm regimul GO'- ~ .F. pern realizarea conceptului de amestec sarac la toate sarcinile (fig. controlata fboUEC. stabile~te durata de functionnre a injectorului L cu Traductorul de temperatura 2 ll11infurma\. 1.ate pentru uncle regimuri carncleri~bH: de functionare. Schema include (fig.G.43 se aralii schema unui sistel1\ electronic de injec(. Corburotor siml!/u . _ - pelllpnml'n\.obturaLol'U1de sal'cinii poate fi comal1:ind indirect de conducator (prin UEC) prin intermediul unui tr'aductor de C\dat al pedalei de accelerare. cu excnite tia regimurilor de virf.pentru RGE.. La pornirea motorului reee un inject. 1. 1. L in Sistemul de inject. ceea ce amelior'eazii senfll'ea pulverizarea (fig. Un al doilea grup de traductoare transmite informa\iile pentru realizarea comenzilor de reglaj ~i corec\ie a reglajelor. procesul d~nte Jocuire trpptatii a carburatoruJui. care eliminii ac\iunea directa a conducatol'Ului asupra organului de reglaj al sarcinii: cremaliera la MAC 9i obturatorul la MAS). cind amestecul se imboga~e9te ('A = 0. 20'- o Fig. celiilalt cu fir cnld.ol' de pornire I P C\. Tronl/c/. de catre un motor electric.4% in ciclul %suimbunatii~ire a procesului de formare a amestecului se ob\-ine prin aliment~. pe baza presiunii mediului ambiant Po §i a presiunii din conduct a de admisiune pca. prin filtrul F. prin releul He se controleaza dozarea combustibiluluhrin regimurile de pornire ~i de inciilzire a motorului. 6 'se CII referil'p la S.pmul pnllLru Intrueit celn I!HLe ee~ie Cu re7.irea ameslecului. care deplaseazii combustihilul de laLibil zervorul H. Bosch GJIlinii Se evidentiaza citeva solu(. totodata.ia de mers instrin. comandat electronic) ~i se rcgleazii fin tura\. prin controlul sever al lui 'A (v. cu fir cald. (Ie injec!ie dop11~e~ICunui mull.ie. 1\ combwitlbilulUl. de~i pre\ul \. pompa de alimentare P.A. a). Prin_ reducerea cu 100 rol/min a tura\iei n.45).ional / earburatorul punct este 100/166/183/250% in H.ire/s:ll'iicirc n amesLecnllli). ceea ce reprezinW 3. coamestecul (aer suplimentar IJl'in deriva(.a injec\iei (sau scinteii la MAS).ia 3 conlrolata de un sertar di1e~te buitor SD. in raport cu pre\ul de cost ~i numiirul de func\iuni pe care Ie indeplinesc).2.3.} ~nn .> I!lJI'C/Il' dr bellllllt.iilor.44. la tura~ie constantii. Un grup de trei traducLoare (1 .ie'de benz combinatii dupa mai multe varianLe de sis\.4)... este antrenata independent de ar rerele cotit. Date reeente aratii cii raporlul pre\lIrilor pentru carburatm'ul tfadielectronic / injec(.ional la injec\ie. cu clapetii care VOl' supravie\ui in traductoare timp.ea electronica de I P. Microprocesorul compara informatiile primite cu acelea incorporate 1n memorie sub forma unui vector (vectori) multidimensional ~i transmite comanda la organele de reglaj.). ('e I~: n carhur~toruJui electronic.ia la pune\.r. {A1 miirimilor din memorie care corecteaza r!'glajele 9i natura comenzilor de ie~ire la un motor diesel cu admisiune normalii. traductorul 6 care dcfine9te avansul dinamic I func\.U. injectorlll dl: rEifera I H poate fi folosit el insu~i pentru pornire (se p]iminii injectorul I P).ia"radi\.'"'.lice ('ombustibil suplimentar pentru imboga(.erveln mui I sis- fUl/dio nor !fO'- controlul consullluilli d. 4 ~i 5. 1. Pozi~ia obturalorulbm_ de sarcina esle precizul11 de un potenl-ioll1etl'U (trnducLor de unghi-TU) <ui7 este comandatii direct de condnc11Lor. care permite definirea avansului la declan9are.eme pJ'Oduse de H. ~i anume: traductorul 4. I.=" Carb/lfolor elrclrumc > '.41 microprocesorul comanda trei reglaje: debitul de combustibil nre. unul cu clapeLii.9) pentr!ep- desr..ii in unila\. hUHlihil ~i al pmisiunilor polu'Con~~ Dup"1 unelp evaluiiri.-i~oar'ii inLens In unele t11ri (fig.44.

. 1..CondiK".tra- - j J 51 J .turbinii.. 12 ] ] ] - - supapa de control al avansului..traductor pentru chp.traductor inelal' de poziviepentru controlul su2 papei 11..traductal' de presiune a lichidului de racire.. Elektronische tn: MTZ. regleaza aerul refulat de suflanta (fig. 17 ./t1tr ClIO' ~. 18 ..n.~. 7 .: . ~-~~ :-~':.'i~ ~ J~~t~~itf t :j 1 1 a Fi[. l. Steuer und nrgeleinrichtungen am neuen BMW-Turbo- aerului de adrnisie. 20 .._.diafragmii...... 6 q ductal' de turatie..H 1 ~ --1 ~1 t '" . .45 motorul BMW supraalimentat 1 . iar comandn I1varll\ullli (. 2 .~.0 >~ 1..:~. J. 14 traductor pentru curS8 pedalei 4. 1 Emonts. La motorul eu o aprindere prin scinteie UEC previne 1000 2000 JOOOWOO 5000 5000 n.osebita prin valoarea A :::::f.r-. 15 ...traductor de temperatura a ] ] 1 10 ~ {5 8 CI. a. In acest scop Fig.pompa de injeetie.46. 21 . cu E: 9.. (fEC tndepline~te funetii luplimentare. \ /" -~~ . ~. 0 varianta mai eomplexa este neeea fara distribuitorul D.8 I....6a ~. 16 . . asiguI'/i rrglajul claBic de variatie a avansului la declan~area sclnteii. UEC.. ~. . 9 .t plHa III. .pompa de vacuum. 1/10 din sarcina nominala ~i 1..5.... b . [).:: <. .pedal!i III" Ilccelm'arl'. 10 .io /J.11 .'.r ~.traductordecurent pentru bujia 6.. 11 solenoid de control al supapei de scapari. ~ .0(.solenoid de Intl'eJ'upere a alimentarii eu combustibil.ia de pornire).~nltlr 1 :.. dezvoltat rle motor 11'1 consitii de urgflfttit Se remarca 0 performanti1 dr. 1 . "" t. 1911:1.sLe ofectllRtii do TIRC direct In bobina dp indllc\. .. 3 . . 8 . .. eehipat eu sisternul TJR-Jetronie).~ .u.. 4 ..: ~. La motorul eu aprindere prin eomprimare..suflantii.alar.~. 6 .:~ din turatia nominala (rezultate obtiftute pe un motor Opel 1. ~.~ beneficia de un spor de putere.supapn de ocolire.ro!.traductor de pozitie pentru avansul de injectie. 1.o.bujie de incandeBcentli. = Sistemul rle injectie cu cornandn elpctroniea se livreaza tnt. 19 . . 13 ..rot/mill aparitia detonatiei.."o~ .traductor de presiune a aerului.luh VenlUl'i. carr.r-o variantii cu distribuitor de aprilldel'l~ JJ. In eazul motoarelor supraalimentate.

filtru de aer...46 ~*. . I'cgimurilc de functionarc se dcplaseazii pc drcapln BC eu consllmurilc specifice cole mai mici. n semnal de detonalie. a) pune in ap]icare slralegin de schimbal'c n regimurilor de functionare a molorului (fig. 2 . grupali in cileva clase 53 52 .jdispozitiv de reg]arepentru .L-J 35D/i II.radiator de aer i 5 .jnerra tura\. Se dezvolUi cercetari care urmaresc sa evidenlieze baza teoretiea a noi]or inven!..'i00 n.n vilezci dn lnaint. cu C. SOSf . 1. de eonsum ~i noxe.i~ial ia aprindere.detonalie.c' 1 [-~ I AMRRCIAJ I 1 1 1 1 I I 19 6 Q9 Beede avertizarc Pedala d<' {rinare ~ Pedala de acce/erare ~ Manda smlillbuloru/ai de vJlt'lJ d.47 1500 25U0 b 25 IS S _.fJ. I\evenirea la regimul 13 se face prin reducerea sarcinii ~i men~. la lUl'a~. dispozitive a curor stare tehnicii este implicata in mentincrea J!()rformante]or proiectate. 15 I CONDUCATOR a I Fig. La pomirea auloDJohilului.supapa de ocolire. dupu care se parcurg regimuri]e de plller'e Cl\nstnnlii (linia DR). In fine. punctul A se dcplaseazii pc verlicala de 1500 rotjmin ~i se apropie de po]ul economic..46. controlind supapa de oco]ire. Sislellle specializale. 11 .mm poale fi juslificaUi numai de 0 cerin\ii urgent a .m. molorul func~. In pllnclll] B molorll] func~ionenzii chinr cu C.obturator-potenlio- j J J (J metru i 10 . care conduc ]11.debitmetru de aer i 3.ll] apare proh]ema fo]osirii ace]or l'egimUl'i de functionare a moloru]ui.rlsfem de .'o]osit 0 transmisie continua (lransmisie de tip mec:1nic.ieconslanlii redusu. cu presiunea de supraa]imentare §i cu debitul gaze]or de evacuare care evolueazii in turbina (fig.i. atunci se pun sub control toate ace]e instalalii. 6 .turbinii de gazei 7 . t.m'Trecerea din 13 ill C pe ramura C'.supapii magnetica. SD - . . el mai e mic consum specific de COlllhuslibil. 8 . b). 0 unil:1le e]ectronicii de comand5. 1 . La cre~lCl'()a t. care lncorporcazii 0 curea de tl'ansmisie). indica fo]osirea a 150 ue lraduclol'i penlru fie(':l:-e aulobUi~. 1. SP - . 1.rebuie evidcn\ial un domeniu nou de aclivilale pentl'll electronicii: t()slnl'ea ~i di:1gnoslical'ea eleclronica a aulomobilului. Vi7.avans reg]at la aprindere) La acordarea moloru]ui cu transmisin unui aulovehi'. Illonlale pe automobil sail aflale in dolureH unilii\.ioncaz5.arc..semnal de punct mort interior i avans itJ.obturator.47..> C.ilor de lnlrelinere a auloychicule]or oferii infol'malii despre starr a tehnicii a unoI' suballsamb]e ale aulomobilu]ui ~i averlizeaza asupra necesiliitii unei intervenlii urgente sau eu scadenlii mai mare. b). 9 . p. de nccelernrc a automobillilui. b Fig.ni 0/rle/a { _ semnal ~- de p]ina sarcina.suflantii i 4 .1] s-a . (fig.traductor pentru presiunea de supraalimentare p.traductor de detonalie. 1. jJ pm. echipamente.ii in domeniu [15.La lurislllu] Uni-Cm' [1.rcptaI1J. o incercare fiicutii cu aulobuze din transportu] UI'ban din New-York.iei (linia CD). Daeii so are in vedere economia de comhuslibil ~i cll1isiuni]e po]uante. 17].fof/m/n ] '21 17 II ] ] J ] 11 este previizut eu sensori de detonalie iar UEC reduce avansul la detonalie §i-] core]eaza.

UboleI'll' 2.fu1d l f.isitor. la fel de intens in ambele sensur'i.2MgO . tsislem df cundil/O/latr' a ot'l'lI/IIIjot'rccliuilt:mol . au rezistentii la rupere redusa. PUJf11b !Q . 80ri mai midi decit a metalelor). . sau I'ezisten~a la Cluaj (SiYOi\). aplicatii ]a SiC ~i SisN4 este un procedeu cost. 1.cum/are 3. iar suma ciHduri1 ieI' ~('himl'ate re ciclu este nulit "50 (lQp= 0).!'P (i/lru 1o.Ap fl!tru I comb 2 comb Incomb rt'lt'IYOr mtlchlil/rkire mult'. Se de1.C~ramica trhnica".Ti02).$olJdo !Jore erQcUQ/~ structurale care i*i pastr'eaza proprieta\.'J9). Dadi tempeI'atura tp se dubleazli fatii de valorile atinse astiizi (de exemplu. au un coeficient de conductibilitate redus ~i un coeficient de dilatare marc. Tehnica de pl'OducE'r'e a mater'ialelor ceramice structurale se bazeazii pe sinterizare. La un asemenea motor. pentru a evalua starea tehnica 8 motorului ~i 8 instala~iilor auxiliare ail' lui.it:lJid rUcire :J. 1. Fiind indeplinitii conditia momentana T _ T p = 0. Se prezlntii numrroase informa\ii prl\'lnd compozl\la.strict termodinamic. care amplificii sensibil rezisten~a Ia I'upere. a ychieulelnr spa\iale. D€Ilumirea corE-etapentm o 90 1M 270 . In sens . la anumite date.6. tplston 2. Us. a calculatoarelor. litslolalla dt' dlOlJnbf/iculP 1. ceramica lucreazii la temperaturi ridicate!li constituie bariel'a tE'rmiea. incit temperatura lui inregistr'eazii 0 yariatie redusa pe rich.nlr.J50 450 5W 5JOtr.rolor PUlide dl'lnosurare q /l'ns/um? e/l'clr/ce 1. In realiTraduc IJI'I'permalll'l/fI' 'enlru : t.iona~i (Iintr-un material fara iner\ie termicii. Acestea au facut posihilii dezyoltarea unoI' ramuri industriale modemI': industria rcactoarelor nuclearI'.YolU'iconfectionarea pieselor din doua piir\i: 0 parte metalica fti 0 parle cerami ca. ing. 2AI20S . 1. tlldlld dt'l'OGr". Programe adecvate analizeaza filia fiecarui autobuz Iii comunicii personalului de deservire sau conducatorului auto opera~iile tehnice care trebuie e£ectuate. Un exemplu de informa\ii. iar oxizii de aluminiu !Ii Ytriu care formeaza faze noi). pe anumite posturi de intretinere. Carbura de siliciu (SiC) !Ii nitrura de lijliciu (Si3i\ 4) se inscriu in aceastii clasa de materiale cu posibilita~i pentru unele organe ale motoarelor cu pistcn !Ii ale turbinelor cu gaze. Inainte de a pleca in cursa autobuzul este supus testarii iar echipamentul electronic Inregistreaza ~i prelucreazii datele care se centralizeaza intr-un calculator central. 1.Uruplor tate. a echipamentelor pentru utilizarea ener'giei solarI'. eu sar'cina de rupere mica 1 In lucrarrn . . tchnoJocia. mat. oferite de diferite clase de traductori.6.5Si02.(Ie utilizo. cu un grad mic de repetabilitate.3. In raport cu pre~ul de cost Iii posibilitatea de prelucrare Iii analiza a informa\iei. Apari\ia motorului adiabat se datorl'azii unui anumit progres tehnic recent din domeniul mater'ialelor'. 1 1 1 ] ] ] ] 1 ] J tn prezent sint in curs de elaborare materia/ele ceramice MOTOR i- Tradlld/JI'/: dli. pretind 0 Pl'elucrare costisitoare pentru a realiza tolerantI' ~ dimensionale strinse.re. orirare ar fi materialul peretelui el posed Ii 0 iner~ie termica aUt de ridicata. au capacitate de defol'mare practic nula. J [AJgent'rotur. Metalul r'amine la temperatura joasa !Ii dezvollii rezistenla meranica.4 .49 aparent aaiabat.m fJDmpO D'fwnli /(1 /~fl're dillfNm. care se aplicii in mai muIte variantI'. (fIg.j (cum ar' fi hOl'ul sau carbonul care permit realizarea proce~. Aceste materiale au proprietiiti care nu satisfac Cl'rintele impuse matel'ialelor utilizate in constl'uctia de ma~ini: sint foarte fragile (tenacitatea este de Ii . Denumirea de motor adiabat se rasplnde!/te pentru 0 c1asii de motoare care se creeaza sub ochii no~tri."RAun asemenea motor ar fi motor Fig. dar terminologia simplil'ieatii de motor adiabat giiI\p*te I'aspind iI'/" in par'alel e11 upnumil'pa mai potriyitii de motor izolal tamie. AI20s .. Se dezvolta sinterizare eu adaosUl. 4.il de Iratamente tcrmice.tcPlnb It'~ore corlt'r S. Este vQI'ba de progresul realizat in elaborarea noilor materiale. denumite materiale ceramiee tehnice11. pere\ii care limiteazii volumul cilindrului ar trebni sa fie confec\. Plnl/f1~ rl'nlilo/tJr 12. Alrxandru Nlca.. 7dolo IntisarUft. Motor (aparent) adiabat.1. cu 50% pentru SiAION (sia]on). 1. 360°C). aparuta In Edltura Tchnica (1988). Fig. dr. Sinterizarea prin presare la eald.. t ule. cu implicatii de mari dimensiuni pentru mai mulle I'amuri industriale. s-ar elimina complet schimbul de caldurii cu peretii.48 . j 55 ~4 J J 1 . Pu!e/motur 5'PfMtnpOo.I . nvt'nf/~ot4r '. caract~risticile 1lIlI<'\ionalr ~i utilizArile sprl'iricr al~ aCI'sh'l noi calegoril d.48. au rezisten\iirelatiy mar'e la rupere. = atunci fluidul motor schimbli ciildma cu peretii.ile la temperaturi ridicate. la coroziune (comparabila cu 0 o\elurilor inoxidahill~) ~i rl'zistenFi mare la ~oc\11termic.. Se promoveazii oxizii cu un niye] termic mediu sub 1200°C (Si02.oa 9.~nl.ului 18 temperaturi de peste 2000°C.se arata In fig.5. J penlru emisiun.. dr. . ceea ce ar face posibil ea in fieeare moment temperatura lor Tp sa ia valoarea temperaturii fluidului motor T. motorul adiabat este un motor care nu schimbii ciildura cu mediul inconjurator. nmotor 7.1 II. ul'mat. 7.rlalr.

r.6 8. Flynn.!.0 C1 .aO.a chiulusei. 1.6 3. camerei do preardoro.8 2...l.Ie zirconiu parlial st"bilizat (ZPJ Titanat de aluminiu Melale Aliaj de alnminiu 'Fontil cenuie Aliaj Nimonic 3. un coefieient de frecare mic ~i un eoeficient de condllctibililate mic (Ac). a mnterialului ZPS ostf! Mg-ZPS (bioxid de oxid de magneziu zirconiu Zr02 MgO partial stabilizat). (.ice: 650°C la pisLon. t. 0 varietatr. tatea..rllctiv se prezinta bioxidul de zircnniu (7.rist.rOs).7 3.Jm 'IC.::'0 dului do supapii..:!00C la la galeria de evacuare (dllp. In cald SiAION (sialon) Oxid .eil'ie c.. 1. - 2 8B ceramice slruc- 8 'u. 4 - capul pislonului.. C. inschimh sint ulilizabile la tOlllperaturilo do 1100.8 7. III regimul de aecelll56 J ~ 57 . Se observa do aseme/Jea c. A Low Fri"liun.( Engine. prin climirH\I'(~apar!. tprnpcraluri carl1etr.'\]203' incorporal la turnal'o po galeria de f!\'iIC:llaresuh f(JI'/na unuj stral de 10 ~i 5 mm grosirne). discurilOl' termice ineo:'poralo pe capul pistonului ~i suprafa!.:)% mai mic. ". dnfoct.. au . 1. o'J20-r. ~oc termic (rezislii pinii la 0 d iferen\a de temperatura de SOO°C).& 4.1 callale [JIJlIlru segmonti) cu jocuri sensibil l'eduRIJ. silieat de bor ~i silicat de aluminiu (Toyola expluatoazii un pislon care are capul intarit cu fibre de AI20~). rnatr. SAE I'''per J ] j Carburii de siliciu sinteriz1 :i Nitrnr" de siliciu sinterizatii prin rcac\le Nilrurii de siliciu presa".I'ial hazat piJ fibre de . = 1. dar care are calitiiti 7 mecaniee red use.tiili ale unor materia Ie e.\IPa l zare.lclalte ceramici struct. en Ul'nHlI'OII mlucerii cocficiontlllui de fl'ecaf'e (fil!.'"..:: suprafa~a cilindrului).urale).t folosit Cll suceos la confectionarea ciima~ii de cilindru. Unlnbricnled SiC I>i..sul . coeficientlll C( rr.ahili7.1 parte.f\()2) se obtine 0 varietate de oxid de zirconiu slabilizat (ZS) care are proprietii.6 2. 1.5 2 '. a).widon~iat 1) I) reducoro impul'Lantii a pierduf'iluf' pf'in frm'are (fig. Prodll8ul carc a t..-< kg/dm' ..1 2.narelr.1 1 1 1 1 ~i eu eoeficientul de dilatare (<1)foarte redus.Cl\7.0 100 18 25 20 2.\'arielatoa KalLr.pRensihi] IIlni mic fll\.4 10.: citaton tura Tena- \r I Tcmperamaxima de utili- l\lPa. Un oxcmplu do izo!are tormica a molorului se amlii in fig. b.1 g.rn. 3 - suprafa!a chiulasei..io/Jl\lii (10 i7.. 11). valollrCIi '! t". - sediul supapei.une a materialului ceramic .. Motorul adiaba1. - e'3_ ...:! 00°C). Po 2 de alt. ] J Maleriale lurale lIlatcrialul -. I . coroziune. (j_ . eXCt'lenta pontrll ~ocul tormic.1 toale malerialole ceramice au tenacitatea.._ LooDensi.rr.. :-::" rupere la Intindo '" :. ceea co illlbuniitii~e~Lc ~Cll5ibjJ comportareu.1 1:300 or(~ do fune~ionarf! nu 8-a rf!rnar'eat nici .nslazi int.tenn ral'e a motorului).dus ('I'oeazll dificultllP In placul'ou rnalor'ialelor metalice. Coeficiolllul Ac pRt. So amclioreaza fragililalea cu mult Sucees.ga!orii de ad misie ~i e\"acuare. l'rnprh. Foarte Ill. 6:.]'E5 :: OJ> =' - "'-.50°C la ci!indru. ventilatorului radiatol'ului.ialii SI1Ucompleta 11piordorilor do ciildura (0 reducer'!) a conRllrnlllui spp.rnmlee strlicturale ~ IIle unor meta Ie I>entrn motoarele aulovehieulo de ] .So adaugii redllclJrea lucrului rnlJcanic de antl'onare prin oliminaf'pa dimensillnilof' pompei do I1pii. Un randament efecliv sporiL. La 0 oxtr'omilaLo so siIllpazll I1Interinllll Zi'S.:::::.2 3.le ceramice sub [orma fibrelor de intiirire.0lnnt.~i mecanice medii. excelenle proprietati de rezislentii.p!. Fragililalea ramine "ciilciiullui Achile" al ceramicii structurale. Un randament mecnnic lIlai marl" prin r('dlleer'pa lucrului !I1lJcanic de fl'ccare.i! dr. Din anul 1£J80 s-au Jansat pe piata fibre de SiC. Incerciiri efecluaLo eu UII <:ilind1'll~i eu pislo/J (f..5'10 la i7. pompei de ullJi. Se observii cii densitatea materialelor ceramiee esle de Tabe/Ill 1. in medic. 1G50°C.8.ol mai maI'Oeste oxirlul r de zirconiu partial slabilizal (ZP S) care realizeazu 0 cre~tere imporlantii a tenaeitiitii (de 2-10 ori in raport CII cp.0 3. l'otonJi turbinei de gaz do la un grup de supraalimontare are momentlll mocanic de iner~ie eu 4. sodiu]ui ~i ghiFig.\ nezi. de oxizi de aillminiu. dezvoltii mai multe performan!r.!:il. deci au 0 ~inutil.2 eXplicind caliLatea lui I'xer.zit. care a fo:.50 2..iI(r..0 5.lr.51... eroziune.\dere/ColHPresiunc =' :. Timoney. Cu ndaosllri cnrc-l st. eu temperatura lui riJieatii de topire (. Iincovoicre.2 5.5 [12J. °c -gOj.(~rp. 2.6% numai III izolarea tormicii a pislonlllui ~i tic 7. 0 rezistentii relativ mare la rupere (HOO 2800 da:"ifcm2).prmie. ~l anUUle: a.0lar'na terlllicii totalii [as)).1I.50 (l .0 1650 145U 1 4/10 1450 1100 1200 410 16U 316 290 200 15 600/3500/4'10 300/1 200/230 900 12 Oo 17011 aOO/aIJ80/460 650 100/500 50/. lui Weibull. de o'J. a:J0313.. :. do interes deosebit.. ::J~iJoC ehiulas.5 3. In incercarile efeetuale pe stand s-a ajuns h urm. la uzurii.(}nfoc~iuna!i din Sir. 0 rezistentii. Unele proprietiiti ale materialelor cera mice structurale se evidentiazii in tabelul 1. 1) S.1 5.6 '. Temperatura de ulilizare a materialului Mg-ZPS ajunge la aproxirnaliv 1700°C. folosind materialp.3 160 65 20 21 13 15 25 40 110 <1M 650 1000 75 110 210 220 :!ao 1 100 J 2. de circa 10 ori Inai mica deGit a metalelOl' de (:ompl1ra~io.:'1 .0 1.0 valoare mare a modulului.. MgO. enl III Ilidalelor. ridicatii la .3 Of'imai midi decit cea a metalolor (ea urmare. Y20~.

0 mm de ZrOz pentru capul pistonului. 1. care permite utilizarea eombustihililor' gr'ei sau Ileeonventionali. eu una eonfeetionata din hioxid de zil'coniu (fig. format din :~O% combustibil S ~I 70% 1I-butnnol. Particulele de ciirbune se men~in in suspensie in aerul din I'luidizor. cu cifra cetanica red usa.Jha.injector. 0 reducere sensibila a unol' varietati de emisiuni poluante (oxid de carbon..compar. 1. fig. c) cu 100% PC.51 a Fig. /I r'(~clllrerea ('ifl'ci de fum de la :~ la 1uB ~i 0 reducere d dc 111 OO 400 ppm a oxizilol' df! aznl.strat de 1 mm de ZrOz pentru placarea cilindrului ~i segmen~ilor. hidrocnrbur'i ~i particule). Durata anlerii s-a r'edus la 200HA in varianta c. 0 puter'e super'ioRn! cu 50%. in va('iant. Se reduc pretul de cost ~i cheltuielile de intre~inere (se reduce cu pina la 50% volumul opera~iilor de intre~inere a motorului). .2::>mm de ZrOz pentm chiulasii. 6 .rbune cu dimensiunea medie de 5 fLm. producinJ presiuni maxi me ridicate ~i vileze relative de ardere foarte mari.rilor cca 870°C (camerii standard.'\I prof de m!rhune. 1. 2 .76).:J bur) 1 ~ .placarea eventualo.terea de putel'e estc limitnt. ('II CC = 23.. r. 1. 0 imbuniitatire sensihilii a proceslllui de autonpl'indere a combustibilului. all comunical recent [20] rezultatele incercarilor efl'dllute eu Ull motor aliment.3 .lcir'e. 0 cre~tere a u~ul'ill~(~i e pornirt".11 un motnr ('U camm'a de IIrdcre divizatlt (/J/S = 10:>/120 mm. direct pe motor preparii praf de co. Motorul a fost alimental cu combustibil in trei variante: a) cu combustibil standard S. ce a fost dozato.53 59 J [J . inrercat.j 1 . 7 .ul . 9 .strat de 1.. 0 ('educere a zgomotului cu 2. 1. <:u('(\ sJlOJ'iltemperlllura de function/lI'e CII 200 pina la 350 Co a Motol'lll a fost alimt'ntat ('II un combuslibil standard S. . Timoney S. La incereal'ea unui motor In care euplul piston-cilindru s-a confee~ionat din SiC. ceea ce a u~urat iaprinderea ~i arderea rapidii n prafului de ciirbune. neriicitii). cu sporirea presiunii medii indicate (8.!.ele 1 ~i 2 de materiale.90atj o h b 1 71'02('l) Fig.o. Arderea prafului de ciirbune a decurs foarte rapid (fig. a comparlimentului separat cu ZrOz).I I <1. de fluidizor.traductor timent separat de preardere. 0 simplificare constructivii a motol'lllui prin eliminal'ea partialii sau mtegl'alii a sistemului de ('. 0 instala~ie de macinare monlato..)2.8% fa~i1de /17.'If..52 1Y73 a fost transformat intr-un motor adiabat. aplicat cu jet de plasma. deoarece. e.strat de 1 mm grosime de ZrOz pentru galeriile de admisie ~i evacuare.8 . iar sistemul de riicire a fost eliminat (fig.strat de 1. Temperatura compartimentului separat de preardere a atins in timpul incerco. confec\ionalii din o~el. 4 dBA. g. 1. in care aerul este antrenat intr-o mi~care de rota~ie. 0 simplificare a instlila~iei de ungel'e. eitat la pnet. 0 reducere a gl'elltii~ii ~i dinwnsiunilor motol'ului pina la 40% prin eliminarea sistemului de racire [7). de presiune. in cHzul utiliziirii materialului ceramic.5%.. d upo. a).~ 2 c. h). 1. 5 .ro//mlil / SIC/Ol (fora ult'l) 600 'C 118 775 751 175 200 'lJ5 250 Surclilu..: ~6 J""/Di fro''''! (p". CII cifra cetanicii CC = 52 ~i CII un eomhustihil modifieat . ca rezultat al unei vitezemai red use de cre~tere a presiunii.7 fa~ii de 7. 1 . b) cu combustibil S ~i praf de co. d.10) 0 !'Cdllcel'e sensibilii a intirzierii In aprin- ] derc (fil!. deoarece se limiteaza Pl'esiunea maxim. Camera de ardere ~i galeriile de evacuare au fost izolate termic cu un strat de bioxid de zirconiu. ~i colab..00 1600 1800 II. se pal'p eii ungerca intre cele doua OJ'gane s-a realizat prin intermediul unui film de gaz genel'at "de la sine" in timpul functioniirii (v. % (p" '"5. ] ] ] ] J J 1neercltl'ile rle stand Ull o!'iltal [:.~~ .a.5 bar). care este introdus apoi intr-un fluidizor. 1500mln-1 'IOO'C 1500 min-1 1Hl0'C lib '" o. Pl'in supraaliment. G la Kamo H.rbune PC in propor~ie de 50%.. fata de 56°RA in varianta a.. ~.6) s-a Inloeuit par'lell inrcrioarii a compartirnentului separat de preardert'. i. b) cu 0 func\ionar'e mai lini~titii a motorului. E = = 21. 1.: '--000 1001 1701 11. la confec\ionarea pistonului ~i eilindrului din material ceramic se poate renun~a la ungerea aeestor organe.54). formind cu aerul 0 emulsie care ajunge in conrlucta de admisie. 4 .0 dato. ceea ce a condus la un ranclament indicat sporit de :)3. 0 data de cre~lerea sensibila a oxizilor de azot (v. h.! din ciclu ~i deci lH'esiunea medie indicaUi). L!J2.termocuplu. 1\Iotorlll Caterpillar 58 J Fl/!.al'ca motorului (cre. 8 .53. Autorii au reco] c.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful