~I

~

'il ~./

'1 ,j 1/ / '/./

I'ror. dr. lng. NWOLAE APOS1'OJ,ESCU

·

Dr. jug. DUAGO~ SI!'INTEANU

..

CCS7F~

A~~AAI

:i i_
r.. ;'

AUTOMOBILUL

CU combustibili

NECONVENTIONALI

r
,
I \,

J-/

/"

U

b

9 ,-/-/ .:' . . l,

')

. .,,',

/1
b C,', ( ,

/

I.
I

~

EDITURA TEHNICA nUCURE~TI - 1989 .. "j 1.1. ~..\. !:..

.

~
~~ll, '1 f'
h , I I

1- ':. ,/39l3'9'.':

'f!]

III lucrar< " analiz~az~ r,rr.l>kmtJe ce trebuie rezo!,"ate pt'ntru trecerea d~ la f"ne'IIIIn.,..a m"loaTl.lor ,u ardtre intern:! cu combustibili obi~nuili, la funclioll"TI.a "" co","u_tihili necolI\'('nlionali (metanol, suspensH de praf de carbune III lI",torin:I, l:a7.(' naturalc sa" dc sond:!, hidrogen ttc.). I.:. 11I1'('put sc evidclltiaz:i progrtslll tehnlc actual In domenlu, se definesc ~I sc (.vahll'a1,:i lIoil" ori,'ntorl. prl'cllm ~i cele mal importante Incercllri de valorlficarl' a rl'Z,'rwlor tehlllco-~tilnllfiee cunoscute. carc vor permite. In viilorul apropiat. reallzarl'a unui motor de automohil, allmentat cu combusti!JiIi obi~nuill, ell 1111randarm'lIt I:lo!Jal sensibil sporlt ~i cu gaze de evacuare sensibil mai enrall', ddillindn-se lIivelul tchnlc de la care tre!Jule sll evolueze molorul alimentat ,'u comhllstihil Ill'convenlional. Apoi se pn'zillt" tipllrile de eombustibili ncconvenlionall, slstemele de stocare ~i de alillll'ntare Cll aSl'm('lIea eomhusti!JI1I, sistemele de (ormare a amesh'elllul a,'r-eombustlbil neeoll""nlional ~i de aprlndere ~i ardere a acestula, eeonomia de eombustibil ~I emislile noeive la acestc automobile, clemente de proil'etare. comnnda, cOlllrollll. diagnosticarea electronlell ~I fiabllltatea motoarelor alimentate en combustiblll m'eollvenlionali. Luerarea estc adresatll illl:inerilor ~I tehnlclenilor care lucreazliln cereclarea, proicctarea. fubriearea ~I exploatarea motoarelor ~I automobilelor. Prin prezentarea performanlc!or de vlrf pc plan mondlal. reallzate In prezent sau preeonizate In viilorul apropiat. privlnd eonsumul de eombustlbill ~I nivellli de poluare la automobilele alimentate cu combustlblll obi~nulll, luerarea va fi IDrem;antA ,J peDtJ'n tolJ aul.oJuobiJJotii profesloDI~tI sau amaton.

The Car with Alternative Fuels

The book provides a comprehensive analysis of the problems to be solved' (or the use o( the alternative fuels (alcohols, natural gas, hydrogen, slnrries of coal and coke In diesel fuel etc.) in internal combustion engines. In the Iirst part. the technical progr,'ss to date in the domain is emphasized. The new tendencies and the most important attempts to put Into practice the already known technical and scientific reserves allowing In the ",'xt future, the achievement of an automotive engine with conventional fuels. with higher are cvaluated. R technical leve).. efficiency and lower level of exhaust pollutants of progress being thus defined tor the englnl' using alternative fuels. The different types of alternative fuels, the specific tcchniques of storageand fueling, the preparation of air/alternative fuel mixt ure and its ignition and combustion, the fud savings and the specific exhaust emissions, the main clements of design, control systems, the electronic tests and the reliability/durability ot thc engine fueled with alternative tuels are successively approached. The book is adressed to the engineers and technicians working in researcb and development design, manufacture and maintenance of the vehicle enginc. By presenting thc most advanced performances to date and forecast for the next future concerning the fuel consumption and the level of exbaust emissions, tor the cars using the standard fuels, it is considered tlrat the book will be also interesting to al! tbe professional and amateur motorists.

-

-

-

-

Contents

!\edactor: tng. Marla Antoln.Uc lonescu Coperta: Simona Dmnitreseu Tchnoredactor: Dumltru Gheorghe Uesene: Ion Zaman Dun de tlpar: t5.02.89 Coli tipa..: 22,5 C.Z.: 11211.11:1: 1162.6/.8

a social concern? The ear Malll symbols I. The progress In achicving a high - efficiency and low emisson car, fueled with conventional tile I 2. Thc alternatlvc fuels :I. Storage and fueUng techniques for alternative fue Is 4. Preparation of air/altcrnative tuel mixture techniques 5. IlInltion and combustion of alternative fuels

-

6. Fllel savings in engines using alterllative fllels. 7. Emissions at engines using altcrnatl VI'fuels 8. Main clements ot design 9. Control and adjustm~nt techniques at,'ngines using alt.,..native fuels 10. ){eliability and durability ot engines. using alternative fuels

ISDN973-31-0049-8
"
Tlpanll ""':"'.;\..l \.1 T. l' "u

---r"'l"\1I"r!P J~H8"'"

..

In lucrare sr analizeaz~ prr,t..l<mtl< ce trtbuie rezoh'ate pentru trecerea ,t<. In Ilinetionar<'a m"t<,ar<'lor ell ardere intern:! eu combustibili obi~nuili, la lunction3n-3 ("II e",nbustibi!i nec£lnwnlionali (metano!, suspensii de pral de carbune In ",otorin;\, ~aze naturale sall de sonda. hidrogen etc.). La hw('put se evidenliaz:, progn'sul tehnic actual In domeniu, se definesc ~I 5(' ('vahn'azl' noik orientiiri. precum ~i cele mai Importante Incercari de valorilieare a rt'Z('rvclor t<'hnico-~tiin!ltice cunoscute, care vor permite, In viitorul apropiat, rcalizan'a unui molor de automohil, alimentat cu combustibili obi~nui!i, cu un randanlt'nt global sensihil sporit ~i cu gaze de evaCuare sensibil mai emalt', dl'linindu-se nivelul tehnic de la care trebuie sa evolueze motorul alimental ,'n comhustihil lll'conven!ionaL Apoi se pre'zinla tipurile de combustibili neconven!ionali, sistemele de stocare ~i de alimentare cu aSl'm,'''''a comhustibili, sislemele de formare a amestecului acr-combustihil neconVl'nlional ~i de aprindere ~i ardere a aeestuia. economia de combustibil ~i cmisiile nocive la accste aulomobile, clemente de proketarc, comanda, coulrolul, diagnosticarca clectronica ~i fiabilitatea motoarelor alimenlale cu eombustihili lIl'eonventionali. Lucrarea csle adrcsala in~ineri1or ~i tehnicienilor care lucreaza In ccrcelarea. prokclarca. fabricarea ~i exploalarea motoarclor ~i automobilelor, Prin prezentarea perlormanlelor de vlrf pe plan mondlal, realizate In prezent sau preconizate In villorul apropiat, privind consumul de combustibili ~i nivelul de poluare la automobilele alimentate cu combustibili obi~nuili, lucrnrea va fi InteN6alltA ,I pentru tali autaroobiJl~tii profesioni~ti sau amaton,

The Car with Alternative

Fuels

I
Ii'

The book provides a comprehensive analysIs of the problems 10 be solved' lor the use of the alternative luels (alcohols. natural gas, hydrogen, slurries of, coal and coke in diesel fuel ete,) in internal combustion engines. In the first part, the technical progress to date in the domain Is emphasized,. The ncw tendencies and the most important attempts to put into practice the already known technical) and scientific reserves allowing in the n"xt future, the achievement of an automotive engine with conventional fuels, with high", efficiency and lower level of exhaust pollutants are evaluated, a technical lev"" of progr"ss being thus defined for the engine using alternative fnels. The different types of alternative fuels. the specifie techniques of storage and fueling, the preparation of air/alternative lul'! mixt ure and its ignition and combustion, the fuel savings and the specific exhaust emissions, the main ele. ments of design, control systems, the electronie tests and the reliability/durability of the cngine fueled with alternative fuels are successively approached. The book is adressed to the engineers and technicians working in research and development design, manufacture and maintenance of the vehicle engine. to date and forecast for the By presenting the most advanced performances next future concerning the fuel consumption and the level of exhaust emissions. for the cars using the standard fuels, it is considered that the book will be also interesting to al! the professional and amateur motorists.

-

I

-

I
I,
II

-

-

Contents
The car - a social concern? Main symbols I. The progress in achieving a high - efficiency and low cmisson car, fuelcd wiLh conventional fuel 2, The alternative fuels :I. Storage and fueling techniques for alternative fuels 4. Preparation of air/alternative fuel mixture techniques 5. Ignition and combustion of alternative fllels 6. Fuel savings tive fuels. 7. Emissions fuels in engines using alternaveof engin~ using alternati

.
I:

I(
8. Main elements of design 9, Control and adjustm~nt techniques atengines using alternative fuels 10. Heliability and durability of engines. using alternative luels

.
.

Redactor: Ing. Maria Antoinette lonescu Coperla: Simona Dumilrescn Tehnoredactor: Dumitru Gheorghe Desene: Ion Zaman Dun de tlpar: 15.02,89 Coli tlpar: 22,5 ,C,Z.: 629.11:1: 1162.6/.8

.

I
-.---

ISDN973-31-0049-8
'rJIHL.rul -,., ':~l:('~.i'.(.t

..

\tl T. 1'. ., IJ rh.c"'1l':}n(~1~~~8'

. Fabricarea compu~ilor orgallici oxigena\i. .4.olllhnsllhl1l eeon\'rnllonlill. . Slslcme de sloeore ~I slsleme de nllmenlare eu eombusllbIII lie- 4. ... . 260r 260> 136 153 168 261' 262. Suspensii de cilrbulle In molorina .. ..... . libil la nlimenlaren unui motor eu combustlbll ne.. .. hydro gene.. . . . . . .....3.... en delinissanl un niveau technique de rClerenee ponr Ie moteur allimenl~ avec un earburant non eonventlonnd... . olllllloinanl IIlhnenlol eu (. .. . l3ibliogralie 1:1 181' - 1 p (j4 82 85 85 108 115 121 124 128 133 bnslibil neconven\ional la moloarele cu aprindcre pritt sclnleie - .. . .on convenlionnels 'I. .... . ... Les cmburants non . . . 6.1.. . La fiabi \ite des moleurs fonclionnant ner-eombnsllbll neeonvenllollal eonvenlionnels aux carburanls non 4.. . 1. . 5. . de diagnostique et de fiabilite des moteurs.. .. .... .. .. fabrication et exploilation des moteurs el automobiles. des syslemes de stoekage et d'allimenlation avec carburants non conces carburanls.eollllllllo de eom~lIsllhlll In mo10llrele IIlhnenlnle en eomhnstlbIII neconvenlhmllll. .. - 0 JlreoclIJlnre soclnl.cOllvcnlionncls buslibililor neconven\ionali 7. .. . f'arlicnlaril. l'roorcslIl tehllie In reallzllrea IInlil IInlomoblJ eeollol1\lI'.. . nibliografie 9..6. Sisleme de alimenlare cu nnels 8.2. Echipanll'nle penlm formarea amesleclllui aer-com- 170> 13 1 1 I r i I 174' 1. Ilijectoare de hidrogen. .. . . .ontrolul calilil\ii ameslc- 1:36 6. . ... _. .. .4.. . .. .2. .. . Elemenls de projel coneernanl l'adopcombnslibili necome l\iotation d'un molenI' auX earburants non nali -convenlionneIs . 5)slellll'S de pr<'pralion du melange oi I' e:nburnnls non eonvenlionnels . ainsi que 1cs plus imporlants essais pour mettre en valeur les reserves connues leehnieo-scientiliques qui vont permettre I>.. . ... . .r~soudre pour I'utilisatlon des earburants non conventionnc1s (methanol el ethanol. 4.. . (In loc de prefap). Gradul de economisire a ciilduri i la alimenlarea molorului cu combuslibi I necOllven\ional 6. . . . . 265... - - 170 cului ~i 01 dOlei de combus- J 4 .2. C.ombnsllhll conHlillollni . ...5...... . . Syslemes de commamle. .. . .. gaz nalurels. On met en evidence. .. .4. l'arlicnlarilii\ile sislemllilli de injeclie la ulilizarea combustibililor neconven\ionali 4.. 203 205 211 ' . .3... . I'ouvrage sera interessant aussi pour lous les automobilistes professionnels OU amaleurs. .assurer Ie melange air ventionnel el son allumage et combustion. n 2. .. .."arburanls non conventionnels. ... .. Valori caraclerislice a Ie gradulni de snbslllu\le. ..missions speciliques de pollnants.. ..s rnoleurs allimenles aU~ 4. conccption. . Les chapilres suivanls sont consacres n la presentation des categOril'S de . .Jeme de formare n omesleelliul carbnranls nou conventionnels to. L' a 1hllnage el la (olllulIslion des earhurom\' non . . Sa. . .'. 2. . . .) dans les moteurs....1.. . . .. la nivelnl sciirilor mari. . 193 2. . .5....... .'avenir la r~alisation d'un moteur d'automobile util lisant dl'S earburants usuels avce un rendemenl global sensiblemenl ameliore et dl'S emissions de polluants sensib1cmrnt diminuers... In J"cgim nominaL . conven\ional _.. .. . l'reocupilri ~i rezullale pen1m reduel'rea consumului de combnslibil conveu\io110110 aulomobilc..... 1.. .i!ile sislemuilli (Ie admisie I... .e progres aetuel eoo~ernant la construelion d'un alllomouile (. .convenlionnels . 1'00'licularit. ...3. . .2. Gradul de sllbslitll\ie a combuslibilului pelrolier. 4.. 2. IlliIizllrea cOlllbnslibililor lII'convcnI ionali . 1 7 12 1 L'ouvrage comprend I'analyse des probl~mes I>.. . 6.. 2. Emissions polluanles des molenrs aliila bordul automobilelor... Gaze lIalurale. .. . 5ys lemes de stockage el d'allimenlation nux <arbmanls ... . . . .. . . . . _. 2.. . AJlrlndereli ~I nrllerea eombusllh IlIIor neeonvenllonall. l'rlndJlnlele slmbolllrl ut1l\zllle fll luerare . . . ..5.s avec des earburants conventionnels 00 non-convenlionnels. .. de l'economie de carburant el drs . . Symboil's prineipales 1... Alcooli ~i eleri .... .. . 6. nibliograCie . pour Ie commencement. Ie progres technique actud dans cc domaine.conomique el non _polluanl 2...3.de recherche.... 1.convenlionnels - - _ - cOllvcnllonall .eontr~le. Par la presentation des plus avancees performances aelnelles ou envisagees pour Ie fulur prochain _ ponr la eonsommation des earhurants et dn niveau de pollution des aulomobiles allimenl. .1. suspensions de poudre de charbon en gazole elc. . la moloarele diesel alimenlale cu co11IImslibil neconven\ional.. I.. ... glaje pour \<.ilile formilrii amesleculni. .. 5isteme de stoeare a commolenrs fonelionnanl avec earburanls non . conlrole elre... .. . . 224257' J j J une question sociale. des elements de conceplion.. . de reglage et . .. 1. (. . Uleiuri vegelale. lIidrogenul .. .... ... Particularilii\lIe aprinderii ~i arderii la molorul cu aprindere prin sclnleie. des syslemes I>. ...1#1 CUI'IUNS 1 L'llutomobi1o nux cnrburnnts Don coovootiooools Anlomobllnl . 5.' economic de caeburalll ponr les 3.. .1...2.. .3. 6. . Particulari lii\lIe aprinde rii ~i arderi i la molorul cu aprindere prin comprimare Bibliogrnfie ] J 'L'aulomobile Table de matieres 213.. . en delinissant et evaluant les nouvelles orientations. 2.... ... BibliograCie . Factori care definese gra du I de subslilu\i. lItenles allx earburan\s non-eonvenlio 3. ....'ouvragc' esl adresse aU ingenienrs et techniciens engag~s dans I'activite ...1. . f'reocllpilri ~i rezullale pell1m rcducereo emisiilor poluallte la moloarele de aulomobilc . . . _.... .6.. . . I.. 5..1. . 213 J 5.. 3... .... 4. Compu~iorganici oxigella\i.

En via(a cotidianii. Emprellnii Cll tclevizorul. 1968. Automobilul pare sa atenteze la epllizllrl'll rezer/.970ili se estimeaza sa ajun!ta la . 8.. Emisiile motoarelor allmentalc ell gaze.. .Ireasa arate ca este Cll putinta a crea.': egradiirii. 7. se constitui~ I'a cde mai populare reulizari tehnice din secolul nostril.... . Editura Politicil. ... .... cu consecinte importante [ [ [ - efectul de sera.3. . . .. de la arridentdc care provoaca morti.. . . EmlsiiIe motoarclor alimelltalc ell hidrogcn.......<mrzenie. EmisliIe motoarelor allmentate ell a!cooll. pc de aWi partl'. rani/i. ... .. ... a producer a folosi 1lT!alltamobil fara a plati cu pre{ul vie(ii. maladii plllmonare. . .~-arprll('(/produce 0 scltimbare a climei. IT! anll11980 parcul de automobile ajllnsese En lume la 305 mil exemplare. .... ...368 cm3fm3 En anul 2000).7... .. '[ -.2... ...1 Dc parten ceala/tc'1 tablolllui se a(lii efeetele nocive ale automobillllui produs~ a dir!'('t sail indirect asupra omullli... sEntem Endemnali sa acreditam coneeptul ca automobillll estc "lIn bine nociv".H... . Proieetarca slstemelor de alimentare .. 8.~... ..... .constructiile.. .. . Ne re(erim. . . 9. .lor topi ghelurile eterne $i icebergurile. prin substantele nocive pentrll generalia de azi .~ieste caracIt'rizatl/ IIneori ca s/lper(iciah1..1.. Sollllii tehniee pentrll 11mitarea uzurli. . arc meritul de a (i nemjilocita iar. determinate de polllarea chimica a atmosferei ca $i I d... de.H.. .'irc la semnificalia automobilului ill IlIfIlea contcmporaTUI: este alllomobilul un prieten sail un dU$man al omului?' {'II atita for(c'1 {ormulat Entrebarea. 8. 7.....2. prin proce. RezlIllale ...lelorde tilei ale planetei. Bllcure~ti.. . ....t!:! cm3fm3 Enan III 1. 344 [ r 283 289 311 344 I Bibliografie . datorita arderilor.. Daca ne referim la in{/llenlele benefice exercitate de automobil aSllpra onwllli.. . . direct $i indirect prin intermediul structurilor socialI'clmomice. l [I .. 10. Fluhllliulea lIIolourelor de ullIOmohll ollmenlole ell eomhllsllhili neeon\'enllonnll..lllu\iu cn"...1 Alltomobilul de astazi ne aminte$te Endoiala lui Herman Hesse asupra natllrii fiin(ei IImane: "oare este cu Plltinta sa creezi fara sa plat('$ti cu prelul vietii. Ca este un "bine"..'xperilllelltale (Irlvind perrormalllele de COIISIIIIIale alltolllohilelor allmentate ell eombustibili m-eonven\iollall In eondllil de drllm.. la rollll alltoTllobillllui En liirgirea rdaliilor interumane. Cll cre$terea temperaturii aerului atmo_ s(erie d d I 1'1I/isl' e motorul automobilului este SUP1l. Prin emisiunea de bioxid de carbon (concentratia d!! C02 iT! atmos(era a crescut.. 10..~i !teneratiile viitoare. dintr!! I l [ 1 E..... intoxicalii. .. 334 :14:1 [. . . .. Narziss ~i Goldmund. . ('ontrol ~I regluJ penlrll moloure de 01110mobll allmenlole ell eombllst!- 315 :H7 320 :120 320 323 333 AUTOlUOBILUL - 0 PREOCUPARE SOClALA1 (in Joe de prefata) In anii '70 s-a nc'1scut0 Entrebare Cll pri. polullrea sonora prod use de automobil.. la .... Elemente de proleclure... ...r~... . Sisieme de eO mondo. nervoase... T..... III reglm stabillzal.. la afec(illni mai mult sau r r r 270 278 282 hili neeon\'enllonoll Bibllografic . Modificnrea starii tehniee a pleselor motorllilli ~i a proprleloliIor IIleillriIor de IIngere ... . M ediul Ensu$i.. l'"rrnrIllUII\" lie rallda".... .. PI' d..'nl! CIIII.. Este in desfa$urare 0al'tivitate de amploare care /.......... . iar unii all $i vawt continentlll european pc jumatate Enecat En apa.lIe ullmeJllole ell ('ombllsllblll ne('OIl\'enllonoll ..ii. ... EmlsIlle polilOnle lu Olllolllol.... la rO/lll automobilului En IIlrr:ireacllTloa$teriicare. . '7... ...'n\lnnul n prnble"'" fl..II'" 'p"cilic d" "ner!:ie lu ulimelliarea ell eombuslibillm'eollven\ionali a mo10an'Ior d. · II. 0 do... . Proleetarea slstemelor de formarc a amcsteeullli.. bOllla canceroasa. . . ... sc poate spllne ca En timpurile noastre Entreaga populalie se bucura t/I' aceastli crea(ie a geTl/:lllui uman... 1982... Dllcllresti... Sub. 283 10. Daca mlllta lume considerii alltomobillll "un rail necesar".. ... care. 7. CII privire la orl!:inea emisiiIor din gazcle de evaellare ale motoan-Ior... cu mllitiplele evenimente nedorite. dallneaza vl'getatiei. .'ede$te En prim III rEnd dezvoltarea automobilului dupa anii '70. Encit se poate aprecia cc'1 atunci aceasta s-a de (/ marcat intrcaga dl'zvolture a automobilului.'xle alcse. Bibliografie . .... cardio357 I 1I/I/i Plliin grave . . 0 parte...... .. 7.la care omenirea n-a putat sa rrnlln(e.3.. lIesse. Se /.. .... ..ml de cuantifieare $1 abstractizare !tenerat En procesul muncii. 359 I mSl'lIlare.... de la 290 cm3fm3 in anul 1900......' aulomobil.. .1.... .... nibliogralie . . . 8. sa traie$ti fara a renunta la noble(ea crealiei?" 2. ...tihilului ('ollv.1. .bu.. Diblioteca pentru toli. In dccenilll trecllt all fost evocate cu prl'gnan(c'1 efectele utile pc care l~ prot/III'I'alltomobillll.2. Atrag atenlia doua' dintrc semnifica(iile majore ale automobilului pentru individ: ampli(icarea pl'rs'lTlalill/lii IImane ili amplificarea puterii de muncii a omului.' mirru Sull murro-scan... invalizi. Date gencrale. 2H9 Bibllogralie ..4.. En acea lum~ rare-I indcpiirteaza pe individ de viala conereta. Fromm. ... degradeaza operel~ dl' artc'1.

CAH.'1(1. 1(. estr estimat la 30 nul bucatL tn 0 marc /nvestLtLe(mancLara. In lard exista astazi relullbrul dmtre cennlele ~Lrezervele de tLIeLeste contmuu amemnlat. l.marcL: a Sll ~aveghea. ~i Vliiseeanu Gh. de /I aCli?rnI:. 1 ' 3) dllrala Il e Villa ( . cnmpetitivitate.' l de combustl Il pen trll a. femri ~i 7% dintre tineri au evidentiat vitezlL ca 0 caraeteristica prioritard). Nici un virf.~paliucapsulat ~i izolat fonic. . cest seop.de autobuze! '. Transporlufl - 'I e 1110 nlliale secolul .. 3.gramc.lObtlul.nlm un automnhil economic :~e.. { l d v 20. ( pro.cnnstiwie asr(rl ra r. (J (abnca pen ru a 5e espnT} vse. Fc'meile (74%. Parcll e ~II 0l~r~m~tin a~ul 1985.a. r. sa IOT/ l a utomobiluluide la Paris..standard... .-entru pnma b l l l l " .(ac/lte trI ult. .dorrl S/l .onl n eea de dcscltidcre5 care arallLca d~zvo~tarea dinIre sllpra(etcle exterioare frontale all devenit rotlmde. . ftOzr tea (5i%)'l nIei 20°1 . . m a. numeroase ~radlllut de poluare (48%).. 2.1.nliald Pro~noz~lr.guvcr~le. 1\lba~os..om {IC pc c~re al.automoblluluLla .'~qOO.I. motorul $L transmLSla au (ost LnchLSe a v ' ' . pcnlnl lIIarr. 3 . a se limilf! . 7) . Ac~asta ~~cur. . .mele-doua decCTIlI. 9 ..00' ~".t c . pe'~tru a reduce malrrilll pl~tic.a (abncL de autotu~me Iliun I 0 (abrica in curs de (inl.~Ullll1l ll e co"lhU~ibil ( £iSO/ ) 2) con(ortul (21 01 ) . Belgra e. D.~ al autonwbLluluL?".~Ic.:: ~:v. 6) Preful pOSlbll de re"LTI:.l~ .WIPt T~' i 'oara 0 fabrica pentm producerea aulocaml. ia ~lce c . cupare a intregii societa(i.se~.u pri'~la data s-a .ylULare 'tO~e <:jl dator/la "pre.~~a c bile. . po.educerea .//lobil.a compararea a doua autonwbLle e consum nu maL reprezmta ca a ta I -d ata numaL un tn Ice d ' dtn acee~£ clasa..l/ra p atl~nl l el s -a rdonat in rapnrt Cll rrIspIInsurllC.lil. Le\ea I.cnlali\ la Inslilutul Pohtehnie Buc ~ cl ~ent 01 the European PassengCl D' .. eCI.1 . ~a:e este sprijinitd de . ci $i pentm con{ortul ~i protectia semenilo .pen!ru ca p~e(ul tit..II ~ntl 8 0.risme de (oarte nuC ~~r~Jl-=-~ ~.ci.'t l l IpSI de nocivilale. ell prilrjlll C~lllL de-al ~3-l tnlr-lln . .pull'}. '.10.n ercarea uneL "wra. . ' insa'i a pus ill aplicare Uti progN~n~ de I. r m fwal wtr-unll v ulte l d 1 d R FG .[a dlmcnsLUnt~lCpeF~~. ' . '. v v l.re.a/llIIJunlate a poscsonlor de autonw. . care sint lrgi(erate de guverne..dupa cum IIrmra. .. .care swt.eiului a atins ~i~eluri extr~m de ridic. preia energia. . TmenL mIre 18 ~L 24 am ~L-auexpnmat ade. .s .ormanta l' I.are ( l(jol 10') . I~I asuma . v . eOT/SUI/IU ] ) ] J 'cvaclla.~r. 'IerinIii I'rc7.I a~ata o. Pentr. a ." 0 .ate. acest do. patru u'}-LverSLta(Lm .~/Ilnt o~be: r rduce emisillnile poluanle dtn gazele de S-a Ilrmartt de asemenea protecfLaoamemlor dm . ' - _ .care81%autoturtsmc~I l 2000 1 1 1 1 1 ] 1~y'° aU.)II o 11I1. . Domemuc prwde (54%) ~i !. I en ru a tn g J J I 1/83. XXI FISITA CONGRESS.congnw F/S/1 A ('I' eratl.. cu marc capacitc:te de a.~ fl ~e .lI~ d ~utomobile. Con-uislicilor 1. a I~C e-?. ~l!. de divrrse SOClCt~tL~ ~ Preocupa!'ea pe.G.C~'t (/l1'rr'u..U ~L mtr-o. ' .co~lsec~n(ele a. rurfur. CheltulCltle pentru combustLbll au devemt 0 preo.e.ori depli~lta~. sau ceea fondllri pentrtl !!c!{ec~wnare" i~~nFa {iTlanlarr~aercctarilorin.iar pro/?wza pUlerea~i vileza automobilului au ramas pc ultimele locllri (numai 2% dintre .vlnalt. pentru ca In ' ult. Se 'n.l~.eTlflOTleaZa . . mbele 0 trolut zgOIllOtullli".' .~'itllatieTwua a (ost. u.. lUII~lale nlel'll solulLl de concepfle care au avut tn vedere Lmpactul automobLl .!ortiza.de I!'Nrrn.~'~l~r1tlG. I'}-penoada 197~-1982.. primul 1 la U T Darmstadt) PerspectiveIn constructia de automobile.Jul ammtLt: "care smt do. S-au evidentiat dl!ere~te.pentru uzmele prwcLpale.ultunul rnel~ill2. . a (?Sl de . . . - . I II. ' ' ' ' ' ' 0 P (71°1 ) au acceT/tuat prima . numal pentnl proprlll III . ) 10 . Larga adeziune pe . 1982..ajea~ i!.noeLv" III " !' . Prog~amllla fost .:::::Sta .~erealLzeze cel maL marc progre. SCWI a Clnd ellmpara II 1m auto. (aid de 61% bdrbatL) ~I IwertL eate ortL menfwnatl ocel1. elaboralilin anull!J(j~. nueure~ Ellitun ' dt. ' .lIl marcl1.mm IcafL~noL pen~ru automo. 'v l e nol care urmar~te proleclLa omu l UI $1 a med LUULonconl ' . ita . Breuer.~r. care.' rr(UlUl trel carl/ctens 1ICI car e eontcaza cel mal Jurli/or. . In l constructive de baza. ATZ.pent~u ~ad~u~ele I~r cltrlt'lIe~~e totale fns. .~11I sa fie delerminata dupa norme. ..nta. dar 1/ IIIllrlticf Sllprafa(a exterioara frontala este alcatuita dintr-un strat gros de xercla ~~ "lII'erne direcI salt indirect. din iTlleriorul auto mobilului. ra lI de Per{ormanlcle f '-'" .A.. I'ro.~orll IlTIlll autoTno L tre b ULe sa p aleasca nil.' 4) lara producatoare puterealui ' din exterior.Wva(ia t~h'}-iedin domeniu..lca:j1 a rc.nOI (0.fntrepriOO~n ~L co... .F.. " ca I' ' l d II ( SoclCtalea. ta U! -dou. cltat mal tnalnte . "" :f:nlllollll produs de aeesta.11m 'L LVLul.0p~ratLve e pro care a intrunil-o eele doua domenii de progres tehnic ilustreaza gradul de prco" ." t .ac UJ 1\ s IlTIlt/ui 1986.:rm~ril. ' ' 111. . in fwe. uto t l bl l d al v f 'Lmp~eSlOnq.The PresentStatus anll F~lu~e 6e~n~.oas~.. per.~tl' IIe . pcntrll IInll . 10 per{ormanla. .exterwrul .shellpent!'u aTilt8°/1ent tt e in H F.re lese t'l't~e la BlIcure~ti $i.~Societes des /ngemeurs I't la IlIlpaetlll dIrect dmtre autonwbll ~L pLeton sau bLClclLSt. ~I-au unLt efortunle pentru a realtza automobtlul UNl-C A Ii.tchnlcaa {osl obllgatasa acf t' ~ limitarra nocivitaltt alltomoblluluL.. Le Monllc.'. OM. ' ' ' v v v ' " . I u VlltO~.. I J.imii iO-25 ani tn H. de ~oc. 1986 Paper865001./..v IlTl btile 'LOCIV trcbll l'e transformat in .. . . con{orl..0'(abrica modemizata pe.~enUl. t de de"voltarea prod acllCl ea.irz.ccidente~?r '0 I t I. spnJL'!Lte e 52 partenen WaU.autoll~?bll. "a''COTl./wtanl Sll: partlc lotitici (actori guvernamentall elaboreaza pro.rasPtnd:[ca lilt ~i medilllui ineonJurator .G. 0 . ce alllorii l~i au . factor ~e . .fina. unlll mai ellpllrc a lumii contemporane pentm a asigura protecfia mediulrli ambiant # . ' ~'. n b Il u U. a . Toate mlersecfLue . Cele dOU1I olutii " ilustreaza ' un progres lc~ h b re de mentalLtate a pu blICUIII . 'b'l calegortL I 5) . mtrebarea " data s-a pus tn ap l Icare pnnclpLu l potnvll CllrUla alltomo . ure li iunle 11/85. nici Tcll11icil'Tls d'AlltoT!lOIJlI~)1. subliniata ~a. . pentru cd marea majoritate a (arilor stnt importatoare "anul 2000.all/~1l I I duclie care produe organe :ji subansamble :illTlCllla cel de-al doilea domeniu in proporfie de 60%.:nu:JIf'rlllr~ In raporl CIItllllpllnll~ treclltc.Car Engine.~are pentru autotu: tnlr~ba~e cupn~a tn sonda. ' ' - ' v ' l dt I .umlOO aprOXlTn?tlV100 n. S\lppl~mcnl.!/ru produccrea rilare s-~u aratat a fi reducerea~onsl!:T~ului co~nbustib~l . " .(/r{'((lii. . per{orlllantele u o .mrsc or ' e fllel.ns la cerinfele pteleL. UNI.cu 4 mIL ~Ial m~.numit auLornobilul a~ilor . .ntve~SLtafllor~even!n~u-le 32 Tntl.vtitu(iiau UI~I.1l0man.Lton.VllpUSC 111 lt ?". . d 'd .. ' ionezc Irodllcatorii au accep~at sa a oc~ ma.men~lle tn care." bUze' aulocamioaneaalolltililare.ta.o C II/ lrod/lctic an'/lalli de 40 mil budIII.tL ~a~cnl. {lrnd 6C~~ lit in toamna Un son 'r~ . d 'I II aparut un punct de vedere TWU pri"iOO per{orman(a de COTLSum de ) ( 10' .rumuse ea I -(13°1«)' 8)' "ileza (4%).L m .. . In numeroase tari s-a stabilit obligativilatea ea . . .impusV" producaloruluide piata ~i ~ezat printre alti indici.11/86.isuh 1'.' ~ e pe '24 com/Illstib:l al autonwbuului. v . Broomc. .' ullre ~~ $L .n.un~le .!Icrobuze. IJumea :jtLlnll.il. ]) . a~tual1l . dupa prezentarea caracindice de perfectiune care aparll este - ..colectll'l.Iunsmr de teren -:. / t malioTwle de.oanelor cu motoa.~i silen.IIlucrar nUT/wi ea riispI. reuer. v . . _ la Pitrllti ~i la Craiova.

\.~. Lllaarea de /ald se constituie in prim III rind ca 0 sinteza pentru un IIast IIIII/m'a/.~tibil sint de limitate.4 6. fie ca 0 solu(ie complexa. In aast . pentru ca lumea trebuie aparatii impotrilla aCliunitor lui noci. norme slabilite prin legislalie.cOTlSlmllllde com/lI/sliMl (lallclul I). 98. . Se adauga in plus experien(a proprie a autorilor. In Transpo- 1 I I 1 ] ] ] ] ] ] J J J :) Dupr.~epoate aprecia eii urmeaza 0 perioadii in care elasele noi de com/mstibil se IIor(olosi alaturi de combllstibilul petrolier. in Europa. prelul combustibilului neconllenlional. cste cii prelul combustibilului pelrolier ar putea cre. Utlimele doua .~iunii actillitiilii teoretice !fl: aplicatille care s-a des(i4urat in acest domcni/l. care sii satis(acii simultan !ji cerinla de limitare sau diminare a produselor polutlnte.~i ellidenliaul la manifestari !jtiinli/icr. D~velopments Fuels.s/. Elliden(iind ceca ce s-a realizat pinii astiizi !Ii ceca ce se prellede a se realiza in IIiitorul lI(lropial pentrn motorlll de automobil alimentat CII combllstibil conllenlional. Lucrarea de (alii line . Numeroa~ele rralizl1ri. In sensul cii progresul teltnic al automobilului este acum decis !ji de norme de per(ecliune pc care le irnpun societatea sau (actorii gUliernamentali de dfcizie. 1'.benzina ~i motorina .2 4 In IInie 1796 66/5 400 140/3 500 9.). aenmulata in aceea~i perioada prin actillitatea des(a~urata in domeniu la I nstitlltul Politeltnic Bueure~ti. simplitate constructil'/l ifi de cxploatare.~tedin nou in asemenea miisurii. impaetlll noului combllStibil cu motorul.'e. In em' Puterea max/turalle.:1 10. cit !ji cltimislul all incercat de-a lungul deceniilor sii acorde reciproc proprietiilile combustibilului CII particularita(ile constructille !ji (unclionale ale motorlllui. prel de cost etc. la_ solUliile tehnice incercate in laborator sail pe alltomobil in comtilii de calc.8 sigun !ji accesibiLe numai prinlr-un IIir( de telmica. Se callta 0 alternatilla La comb/lstibilul petrolier de(icitar. Cll per(ormanle care ([rpci.4 7.ucrarea se inscrie ea a contrilmlie la aplicarea progrcsului tehnic l in (lameniu. Societatea consimte sa dezllolte un a. mai pUlin poluant pentm om !ii pentru mt. mediul ~~i anatatea s oalll/'nilor. Consumlll de combusllbil dllpil norme DIN 70030. in colalorare cu I nstitutul Naliofllll de Motuare Termiee . Se apreciazll ca acest acord a atin.~ de combustibi. consunllllui de combustibi!. Combustibilul tradilional este (olosit in motor de aproape un secol. CLaseLenoi de combrl.~ici ~i are originea subiectul acestei lucrari. pc care producatorii sint cltemali sii le respecte. 21 J 11 J II . in care acelU!jimotor IIa(i alimentat eu doi combllStibiti. Se ajunge ast(el La un mare e(ort (inanciar. pentnl cii resursele de combu.~i en mai mlllte unitl1fi de cercetare . de la Cllnoartrre. Se IIa admite in IIiitor un motor alimentat eu combustibil neconllenlional cu indici de prr{ecliune (randament. VDI-Naehriehten 1. totlon I Bersteln. concretizatii in numeroa.8 CL .tii perioada de tranzilie. t deschid noi perspectiCJein domenilll per(eclionarii motoarelor de automobile in general !ii al motoarclor care (unclioneaza Cll clase noi de combllStibil in special.nelode sinl de dalli recenla (lift de dcceniul al noualca). cste aprrciat atit de gllllernc. 1981. de constringere a produciitorilor sii nu Lanseze pe piala ma~ini neeconomice.~-ades(a~uratin lume 0 intensa actilll:tatede rrrc/'iare pentrn (olosirea eombustibililor neeonllenlionali in motoarele de alllo!'rhiel/le.4 10. Imeori cltiar opuse.7 9. ICS1 TA-Pite~ti etc. 1985. drja elaborat de speciali. Pc1cindll-se ccoul unlli IIast material bibliogra(ic acrastii lucrare o(erii 0 imaJ:ine a dimen. spre s(ir!jitlll deceniului llrmatorJ Se iau in considerare Irei (aciori: resursele disponibile.~ azi un inalt grad de per(ecliune. S. cit !Ii de indllStrie 1 ca cel mai probabil in!ocuitor. metanolul. nu numai pentm gii.~en.proiectare (ICSI TA-Braroll. pentm cii mediul inconjurator trelluie protrjat.0 preocupare socialii? Da! In sensul cii progresullui nu este decis acum numai de concurenla. Chiar daea Tlll se intrellede (inalul competiliei dintre combustibilul conllen(ional!ii cel neconllenlional. Una dintre ipotezele admise pentru elaborarea unui seenariu de utilizare a r!JmbllStibilulrli necOTlllenlionalin anii '95.reseot ceca ce s-a oblinut la motoml alimentat ell combustibili cOnl'en/ionali .a. (ie ca 0 solulie independenta pc un numiir limitat de mU!jini sau pe zone geogra(ice restrinse. Aceslea au dellenit Tabelul 1 Parametrlll t I J lopel Omega1.. Folosirea lor pretinde un noli acord eu motorul. Construelta motorulut Numdrlll de ellimlri ~I a~ezarea Cilindreea totali!. The Car of the 1990' s and Its Fuel N~eds. a eercetiirilor ~tiinli(ice !ji aplicatille pentrn realizarm unlli molor de alltoCJelticulcu consum redu.~eamatocmai de acea.~irca!ji ! I I I I --10 I Illili:area unor noi re. In kW/mln-1 Momcntul max/turalie. dar ~i pentm a re(ace acordul dintre molor !ji proprietalile elaselor noi de eombustibili. realizat in deceniul trecut in scopul determineirii emisiunilor poluante # trans(erat apoi in incercarile pentm determinare'l. Pentm a in/ocui combustibilul conllenlional .~atr1 progresul lui telmic. In N. din masa IIerde sau ciirbune. L. .vul/lul de com/lIlslillil la 100 "m dupil palm melode de incercare. In 1/100 km: la 90 km/h la 120 km/h eonsumul urban clupi! ciellli F eonsumlll urban dupi! clclul E 4 In IInle 1796 60/5 400 135/3 000 9.:autii combustibili care prollin din iZCJoare cu mari disponibilitiili sau cu disponibiliteili nelimitate. s/! llrmar~te a se de(ini nillelul de teltnica !ii tehnologie de la care trebuie sii el'oll/rze in continuare motorul alimentat cu combllStibil neconllenlional. zgomot. A lraJ:e alefi/ia (aplul Cel se precizeazii con.8 GL I Ford Seorpla 1.~e articole .7 9. Ultimii doi indici (consumul urban dupii cielul (unclional sau de calc) sint aceia care stau la baza programelor gllllernameniale de reducere a eonsumului de combustibil.) in(eriori cdor att'n. incit combustibilul neconI'en(ional sa dellina competitill sub a~pect economic.~tibili au proprielifli (izico-cltimice distincte de cele ale combustibilului conllen(ional. .~tii in domeniu.~emeneae(ort (inaneiar pentru a proteja rezerllelede (i(ei. ~. Mai trebuie consemnate normele antipoluanle care sint obligalorii. A tit constructoml.5 - l 5. prodlls din gaze sintetice saIl gaze naturale.~ursede combustibil. I\TD(I).~ide motorrll alimentat eu eomlmstibil eonllenlional? /Je-a lung/ll /l/timilor 10 ani . In accst caz. Primul capitol allucrarii se constituie ca un capitol de re(erin(ii.. Care sint ~ansele combl/stibililor neconllenlionali. pentm ca prelul combustibilului este ridicat.9 7. teltnic A utomobilul .. grad de poluare. m/mln-I naportul de eomprlmare D. Intr-un (el sau altul intreaga societate este intere. durabilitate.dilll inconjllrator.<. la dezlloltarea in continuare.

rota tie ~arborclui Indlci prcsiunea. Prin intermediul eonvertizorului de moment eM.combustibll nears din evacuare. eorelarea motorului eu vehiculul ere~te In complexitate nu numai pentru ca intervine un factor suplimentar. al motorului.C. Interae~iunea motor-vehieul este definitii In faza de coneep~ie ~i este ccma:1data tie conducatorul auto in deplasare. motor. w . ] . tlar ~i pentru ca aeesta este de natura umana. HC . m . Se adauga in£luen~a trafieului ~i a caii de rulare. aeordul motor-vehieul era dezvoltat eu priori tate In scopul de a Imbunatii~i performan~ele dinamiee ale autovehieulelor. masa molecularll . T Vs .don de combustibil pe cielu. Combustibilul (eonven~ional sau/~i neeonven~ional) Impreuna cu aerul formeazii amestecul care arde in cilindrii motorului.hidroearburile din gazeIe de evacuare.durata. . L. M n p p QI v. la organul de euplare a motorului cu transmisia autovehieulului. o schema fune~ionalii simplii (fig.1. ~ de combustibil ars.diametrul eilindrlllui.. Astrel. ill . aria sectiunii.raportul de comprlmare.mecanlc ] ] ] j Consumul de combustibiI al unui autovehicul estc determinat de perfee\iunea tehnieii a vehieulului (rezisten~ele la InoiP. Astiizi. uu un grad Inalt de subieetivitatc.ln . oferite de progresul ~tiin~ific. In treeut. ALIMENTAT CU COMBUSTIBIL CONVENTIONAL 1 1 e .a. r S - proportla unui eombustibil In amestecul eu alt eombustlbil.I 1 1 Principalelo simboluri ut.eursa - temperatura In .densltatea. gazcle de I. CONSUMUL DE COMBUSTlBlL IIOTOU-VEHICUL-CONDUcATOU IN SISTEMUL INTEGUAT :. ] - .f. se are in vedere.are. 1.unghiul de rotatle a arborelui. 1. CN . a . miirimi care determinii rczis13 J J I .diametrlll . care se abortleazii in deeeniul nostru eu mijloace noi. . Corelarea primilor tloi faetori pentru a ob~ine un efeet economic maxim (consum minim de eombustibil) reprezintil o problema complexii. rezisten~ele interioare) ~i tie perfee~iunea tehnieii a motorului (randamentul efeetiv).timplll. d D . contluciitorul C comandii tUl'a~ia motorului ~i stabile~te yiteza ~i accelera~ia automobilului.masa . In primul rind.electlv.puteroa. PREOCUPARI 1)1REZUJfrATE~PENTRUItEDUCEREA CONSUMULUIDE COltlllUSTIllIL CONVEN'fIONAL AUTOMOBILE [1.luerul meeanie. C consumul de combustibil. respcetiv. visco zit ate dinamicil. L .randamentul. ANTIPOLUANT.puterea calorificl\ Inlerioarll busUbliului . a com- . motorul tlezvoltii un lueru mecanie efectiv L" determinat de rantlamentul efectiv 1).1. .aerul minim neecsar arderii complete. . f).vlteza. . _ frac\iunea .consumulspecificde combustibil. . Rezisten~ele proprii RP ale motorului retlue valoarea lui L" astfel cii. In grade de rotatie a arborelui.Indicat. tehnie ~i tehnologic. temperatura absolutA In K..1.1) eviden~iaza interac~iunea motorvehicul-conduciitor (M-V-C). pistonului. eonsumul reclus cle combustibiI. se atrage aten~ia cii posibilita~ile de retlueere a consumului de eombustibil la un autovehieul sint eu mult mai mari clnd se ia In considerare interac~iunea tlintre motor ~i vehieul [6]. de dozaj. .gradul de sllbstitlltie a eombustibilului standard. unde se dezvoltii luerul meeanic intlicat L. g. cllindreca. Astazi. " 7) A ..coeficlentul . m . - p 't momentul ~1teza de motor.ilizate in lucraro 1 1) PROGRESUL TEHNIC IN REALIZAREA UNUI AUTOMOBIL ECONOMIC.

~i In acest caz el modifica subiectiv consumul de combustibil conexiunea (3). Perfectiunea unui autovehicul In privinta consumului de combustibil se define~te prin consumul de combustibilla 100 km parcur~i CIOO [1/100 km]. (nbricarea I}imentenanta motorului pentru reducerea consumului de ecnnbultibil. Schoma func\ionalil.n/"aul.mm} ramine ~i astazi in atentie. mm)' Criteriul "l)e ar(c. tn ultimii ani a apiirut un nou indice de perfectiune: numarul de kilometri (mile) parcur~i cu 1 litru (galon) de comhustibil. In exploatare. accesibila abia In zilele noastre. unde QI este puterea calorici'i inferioarii a combustibilului. regim la care "l)e(c. Din ~irul infinit de valori ale lui "I).}are 0 valoare determinatii.1) Fig.).n(Pe}M. Controlul accesului conducatorului la randament se constituie ca 0 noua rezerva a consumului de combustibil. n indica faptul cii marimile la care se referli depind de sarcina Me ~i turatia n a motorului. Determinarea consumului CIOOla 0 vitezli constanta a automobilului ("au'= 90. cu consum ridicat de combustibil. In kgidm3. puterca cerutli. la viteza impusii. ar(care define~te cea mai mica valoare a lui Ce.) sint realizate cu 0 frecventii 1 Momentul rezistent Mn aplicat Ia cuplaj de autovehicul este constant ~i egal eu momentllI dcctiv . (1. perfectiunea proceaului de ardere I}iperfectiunea proceselor mecanice care determinii pierderile prin rczisten\6 proprii decid valoarea randamentului efectiv ~i atrag atentia uupra domcniilor funflamentale in care se concentreaza cercetarea. Exista evident relatia EUC [km/I] = 100/CIOO [1/100 km]. 1.(ce}.1/. d. 120 km/h) presupune un regim de Incarcare a motorului cu 0 sarcina constanta 1. clnd motorul functioneaza necuplat (regimul de pornire.~= 0. de comanda ~i control electronic. P'bQI '1)e"aul P'b "aul.mai buna valoare a randamentului "YJ<. ] CIOO 3. Acestea se constituie ca un factor fundamental (1) care determinil. proiec\uta. Natura combustibilului. onsumul CIOOdevine C (ClOoL~f. sau In mile pe galon [mpg] (1 mpg = 0. (1.1 tentele la inaintare. eu preciidere. Conduclitorul neavizat apeleaz/i la regimuri de 'f~". fiecare dintre acestea dezvoltind o alta valoare a randamentului "I). la 0 turatie constanta.:)const (C'}M. c.n = const (P'}Af.'zvoltat £Ie molor )a tllrnlin £Ie fUllclionnre n (lIln 1I1.(c.iune a motorului ~i anume valoarea maxima a randamentului efectiv "I). dupa mai bine de un secol de dezvoltare a motorului de autovehicul. J = 14 15 J J .se constituie ca un al doilea factor fundamental (2) care determinil. dar fiU dezvolttl Cf1R unde P'b este densitatea combustibilului. lUIuml! a(~cellulcllllfluc/itorului In randament prin intermediul conJiiiborulu\ de moment (4). Celelalt~ valori ale lui "I). m numita consllm specific de combllstibil minim minimorum.) una s-a constituit In trecut. gf/CPh] ('1)e= = 3. de viteza de Inaintare a autovehiculului "aul~i de puterea efectivii dezvoltatii de motor Pe.c. regimul de mers In gol). Motorul lucreazii cu 0 infinitatc de valori ale randamcntului efectiv. Schema functionalli evidentiaza 0 a doua particularitate importantli I}ianume accesul direct al conduci'itorului la rezistentele proprii (5).6 106/(ceQ.6'105 . ell un criteriu de perfec\. consumul de combustibil.e costisitoare. da:r se subliniaza ca posibilitlitile m tehnice de sporire a lui (respectiv de reducere a lui c. care permit selectarea celui mai economic regim de func~ionare a motorului la un regim impus de Inaintare a autovehiculului.(sau c. evidentiaz/i 0 particularitate a sistemului integrat :v. care se nume~te eficienla lllilizarii combustibilului pe autovchicul (EVC) ~i se masoara In kilometri pe litru notat uneori [kpl].1*) = unde indicii M. perfectiunea prnccsului de amestecarc 1\combustibilului cu aerul. tn kJ /kg). motorul este supus la un mimiir infinit de regimuri de Incarcare (stabile sau tranzitorii). Rezulta 1 1 - 1 ] ] . l\anuamentul "I).n/(("I)'}Min(J~. CePe. In care molorul dezvolUI. prin echipamentele de automatizare. sau consumul specific efectiv de combustibil Ce [g/kWh. Consumul de combustibil CIOOeste determinat de randamentul efectiv '1). mm) sint limitate sau foart.)n' ] ] J J .1.354kpl).. motorul func~ioneaza In regimuri neeconomice. consumul de combllstibil. regimul de Inclilzire.

.. inclusiv un regim de pornire a motorului rece..'itlOa"...~ 1 a. Un dclu de cale care se considerii ca un ciclu de referin~a este ciclul urban FTP 75 sau ciclul "Federal" (F) aplicat In S.Pentru consumul mediu de combustibil ClOO relapa (1.) care este intotdeauna mai mic (respectiv _mai mare) decit . adicii_ de perfec~iunea motorului prin l!t ~i de perfec~illnea aut~vehi(:lIlului prin p. In unele ~iiri devenite obligatorii prin legisla~ie. . consumul C100 se determina pe un stand cu role (. impune 0 "Heza medic de 77. in g/km (valori medii). (decit Ctmm).848 kg/I.. medie 34.2.1 sau 18. Un alt ciclu de referin~a este ciclul de cale ECE/EG sau ciclul "Europa" (E) (fig.100= COllSt:: p. M.10 0. = = = [CO]. decelerare. £O'D sloblla bodi 067$ 1!17?. limitata de normele antipoluante (v.. . CleWL ju5'i- 1 1 .(sau c.1**) unde P" V. 865042.).mm 1 · In S.39[HCr+_O./v. cit ~i de cea a autovehiculului. de 600 secunde.85 1877 91. Formula consumului ClOO/CIOO aratii cii performan~ele de consum de combustibil depind aUt de perfec~iunea motorului. deoarece se miisoara consumul In timpul testului ~i se raporteaza la lungimea echivalentii a drumului.85 km. Luer. G compara~ie Intre cele doua cicluri (tabelul 1. (c.013 km. mlsl Dccelcralia medic < -0. % TimpuJ de dccelerare.1) aratii cii in afara vit~zelor medii ~i maxime. consumul internrball Se de1ermina In ciclul . '/7 FOlD coldo Tabel6lt 1. XXI FISIT A.2) unde PCb= Pbrnzlna 0..Highway" care corespllnd~ 116.21.. In ciclul P. El dureaza 1877 s de func~ionare efectivii ~i cuprinde trei faze: faza de Incalzire de 505 s.44[COz])./('iJ"V.1 CCllnpnrnll~ 'nlr~ cldlirIJe IIr'IOne E ~II" Crllerllll de nJ!r~dcrc ~I 1lIIIIIIIIIc de milsura Lungimea. km Durata. Luer.. § 1. b. .. la deplasare se Inregistreaza un consum mediu C 100' definit de 0 valoare medie ~. Astfel. C.' /(J /"{'ce Plus YO' !ners ii.2 km/h.I.1*) devine ClOO=const P.2. oare se desfii~oarii dupa 0 pauzo... respectiv oxidul de carbon ~i bioxidul de carbon. 5 Vitcza maxima..mm C._ V. urmat de regimul de Incalzire. XXI FISITA-CONGHE 5S.4km/h.1 mls. EUC(kmjl]= 1160 pCb/(1.7 km/h (27 km/h fara intervale de mers in gol) ~i cu 0 vitezii maxima de 50 kmjh.5). iar durata totalii a incerciirii este de 13 min.CfCWL/EOERAt' (F) !JOS. Ciclul corespunde unui drum lung de 17.1 41. Timpul de accelerare.I C. Ciclul de cale simuleazii regimurile de sarcina ~i tura~ie cele mai frecvente.IJ7? POfllt. 1 Watson..1 km/h ~i cu 0 viteza maxima de 91.2).!. § 1..1 'r}rmox 'r}tm.A. [COz] reprezintii hidrocarburile. iar [IIC]..I)=constc. Monaghan. Ciclul corespunde unui drum lung de 1. tot de 505 s. 1. In ciclul de cale se inregistreazii randamentul efectiv mediu al motordui ~. (fig. Consumul CIOO determinat pe baza celor doua cicluri ~i denumit consllmuf urban 3 este un consum mediu de combustibil.47 0. Consumul de combustibil este astrel corelat cu concentra~ia de substan~e nocive din gazele de evacuare. eficien~a utilizarii combustibilului (consumul de combustibil) se determina Pl'in "metoda bilan~ului de carbon" cu rela\ia . Durata ciclului este de 195 s. care ar fi parcurs cu 0 vitezii medie de 18. kmlh Vitcza medIc raportata la eiclu. 1.2 34.. Milkins.7 km/h).). m/s' AeecleraJja maxima.. ciclul E incarcii mai pu~in motorul automobilului 1. croaziera sau deplasare cu vitezii constanta. care reprezinta 0 succesiune de regimuri de mers In gol.75 21 19 :1 ClcllIl F 17. masurllte in testul poluant (v. Ciclul lie parcurge de patru ori. sint valorile medii dezvoltate in ciclul de cale.64 1.1**) un artificiu matematic ]I R = p.2.. km/h Viteza medic fara taza de mcn In gol.4 km/h ~i 0 viteza maxima de J 16 17 I J .. b). The Emissions Potential of Diesel Combustion Systems. 90 ~i 120 km/h) sau in ciclll d.gollo recf /95 km/h Aeeclcralia medic.44 km. la 16.71 ] ] ] ] J J mai mare sau mai midi In raport cu frecven~a regimurilor de InciircaEe a motorului. constanta (frecvent. faza de func~ionare stabila de 867 s ~i faza caldii de func~ionare. L.2. m/s.2.1 este determinatii in oricare dintre incerciirile cu vitezli. An International Drive Cycle.69[CO] +:0.v ~ 1. Dupa porme recente. durcaza 765 s. 11. E.1 m/s2. stabilita in ciclu.2 Plus 0 fi'ln/in.U.A. EUROPA"(E) Cldlll E 4.05 780 50 18. dezvoltate de motor la deplasarea automobilului In traficul urban sau interurban.61 :14 29 1.U.1 cale (vitezo.75 0. E. accelerare. (rezisten~ele la determina C puterea rezistentii Inaintare Se aplica rela~iei (1.{V. "lJeii. 1. rezulta cii ClOOdepinde de ct ~i p. % Numilrul de opriri/km.x CtPt = const-. care ar fi parcurs de automobil cu o vitezii medie de 34. m/s' AcccleraJja medic> 0.P. 865010. Considerind ca viteza va.. a). H.71.6 0. (1.25 P 1 Fig.59 1.739 kg/I sau pcb PmDlorlM 0. l/km 0.2) pe baza unui ciclu de cale.7 27.0 0.

faze de dislributie variabile iniiltimea maximii de I. = Se oh\. folosirea unei transmisii variabile . 1i.8i /?FM. prin acordarea mai bunii a vehiculului cu motorul (marirea numarului treptelor de viteza la 0 transmisic mecanica.0(/ 1 Coeflclcnlul de sarcinA OX deflne~le sarcina relallva. Indicii de perfectiune "fj. 1. = const--' e (1. Dintre toate regimurile posibile (spl'e exemplifical'e. Tehnicile de sporire a randamentului "fj.5 .M 0.3). (""tit= const ~i rezistente la inaintare invariabile) motol'Ul trebllie sii dezvolle puterea p. Se presupune cii intr-un regim de eroazierii. fazele de distributie etc.00 ~ ~~W 18 j/ ~ ~ Fig.. pe de altii parte. ~ L {}.mar' In sistemul integrat M-V-C rezervele consumului de combustibil se pun in valoare prin adoptarea unoI' SOhltii noi de conceptie. cuplarea semiautomata sau automatil a treptelor de vitezii. curba de putere constanla egala cu 25 kW derine~te 0 infinitate de regimlll'i.eferii in se primull'ind la raportul de comprimare ~i la folosirea amestecurilor siirace ~i produc.xcD. a).. de randament (eonsum specific de combustibil) in regimurile RFM. 1. ca avansul la declan~area scinteii.mar c.ageastrel atentin cii exislii douii directii de actiune m pentru reducer'ea lui CIOO'fiecnre cu un grad ridicat de independentii. regimur'ilc 1 .) iar.. iar coeficientul de eficientii e~ m ~ 0. m) ~i alr:. ~i c..~f '''/11m /l 1.§5 a b ] j J /0. sint dcpendenti de turatia ~i sarcina 1 motorului (fig. prin "Ie Ce acordarea mai bunii a mctorului cu vchiculul (injectie electronicii de benzinii.~ ~i se define~lc cOI'ficicnllllde e{icien{a e la func~ionarea molorului in conditii <Ie calc: (1. n sau P.o..). coeficientul e ar putea cre~te cu 30. percchi de valol.70 ~ o.. in parte. Intl'-O diagrama complexii care cuprinde curbele de izoconsum specific (c.96 P. mO. ~ Pe "'i'= 'HlO c ] = "" ~n <. eslc dependent de doi indici de perfectiune.ine C100 consl-'= - 1 p. e ~i "fie mar(c..' c n Fig.7.35%.6.-1 d n J 19 I J J .:S~o. 1. adicil raporlul dintre momenlul odezvollal de motor M.W n .. se apreciazii cii rczervele cele mai mari ale consumului de combustibil C100soar putea valorifica prin tehnicile care sporesc coeficientul e (tehnici de ameliorare a proceselor de formare a amestecului lli de intensificare a arderii la sarcini ~i turatii red use.1***) Va"t Relatia (1. = 25 kW. optimi~area regimului termic al motorului in raport cu sarcina ~i turatia.1***) aratii cii consumul mediu C100 este invers proportional eu coeficienlul de eficientii e..mar(C. in al doilea caz se urmare~te folosirea motorului in celemai economice I'egimuri [16]. fal-a de 0 cre~tere de numai 10. Randamentul el'ectiv mediu =ijr(c. 0. In urmiitorul deceniu.4. ar. (in exemplul con- 1 1 1 ] ] Me ~ mOl -0..mm p. pe de 0 parte..mar'Orice solutie tehnicii trebuie evaluatii din douii puncte de vedere: 1) al contributiei pe care 0 aduce la sporirea coeficientului e :!}i2) al contributiei pe care 0 aduce la sporirea randamentului "fj.mm) r./lIf.. supraalimentarea de tip comprex etc. Va"t e"fj.mmlc. La motoarele actuale de autovehicule. 5) ul'menzii a se selectiona regimul care pretinde cl'l mai mic consum specific 1'. In primul caz se urmiire~te a se schimba caracteristicile. temperatura fluidului de riicire.mar c.55 -1. dezvollat la aecea~1 turutle II (x.15% a randamentului "fj. n (fig. coboarii pinii aproape de 1/2 din "fj../"fj.J" ~=COllst ] ] n /l ~ ~.i At.idicare a supapei variabila cu sarcina ~i luratia.3 ~..3) e = ~. = lIf.mecanica sau hidromecanicii).) orespundc regimurilor cu frecc vent a mnre de func~ionnre (ItFM). In prezenj. proprii fieciirui autovehicul. mar). coefidentul de dozaj al aerului. = = const).. ~i cre~terea coericientului e.. de comandii ~i control electronic al unoI' miirimi de reglaj. ~I un momenl de referlntA care este adeSea momentul efectiv maxim M _as. 1.

.ii Incercn~i plna In jUlllatuten deceniullii Ilostrll HI!Illscrie ~i uceln rl~nliznt In cn\.4. Printre trnductOl.2. LA NI"m. Un calculator format dintr-un microprocesor ~i 0 memorie se constituie ca 0 adevarata interfa~a Intre conducator ~i sistemul motor-vehicul.) = YjIYjm. unde.:~ I (clasa autoturisrnului Dacia 1300). se poate aduce motorul la tura~ia nl. Func~ionarea pe curba C corespunde unui interval de turatie de circa 1500 rot/min.377 nrr/i" unde rr este raza de rulare a ro~ii.. Microprocesorul efectueaza comanda.5**). lA. 1.. care pot conduce chiar la un randament global inferior.l!ill'lldo nlll.t. 1.. atunci trebuie cuplata treapta de vitezii care apropie mai mult raportul de transmitere de valoarea ill' In ambele cazuri se urmiire~te ca opera~ia sa fie partial sau integral autornatizatii.()NSUlIIULUI PIIO(.5 1 1 1 ~i al treilea pentru debitul volumetric momentan decombustibil.50 1/100 km.1 -1 economic PI!: siderat. pina cind i. se observii cii regimurile situate pe curba C. Unind virfurile curbeloI' de izoCUI/sum consum oral' se ob\. . func~ionarea la oricare altii tura~ie decit nl conduce la un consum oral' de combustibil mai mare).eliul unui tradllclor caro indi.=-'-'-'Qard L'd prin ardere Qard' (1. Qdl. 1. adica Yj. Yjf' .lucrul mecanic indicllt. sint cele mai avantajoase.** (1.= L. = i".ovdlielllllllli ORto la~ia (1./L.(UIDUSTmll. distri-. de consurn oral' optim la diverse sarcini (puteri). ciiutind solutii tehnice adecvate pentru sporirea lor In parte [10]. Un asemenea sistem ar reduce consumul (\00 cu apl'Oximativ 15%. b).). se atrage aten~ia cii valoarea proioctatii Yj. pentru fiecare regim de func~ionare ~iImpar~ind rezultatul prin densitatea combustibilului.) } ] J L.e fara interYen~ia conrlucatorului. se observii ca. L.LOII TEIIMU:E liE (.ine curba C.5)mecanice intermediare (L. Un pas important spre mai buna acordare a sistemului integral. prin schimbarea rap~rtului de transmitere. unde me este doza de combustibil pe cic1u).) sau conslruclivii. Traductorii transmit informa\ia unui microprocesor care 0 compara cu datele din memorie (curbele din fig.ransmitere (transmisie continua sau in trepte) se far. d). .raportul total de transmitere. Se transforma curbele de izoconsum specific (fig. c. atinge un consum de combustibil d~ 45 . Yjld randamentul ciclullli ideal cu ardere la volum constant (Yjld J J J I 11~ jiirii ciildurii de reac~ie (YjQ Q. !:1Yj.::i consllmul momentan de combustibil s-a evidon~iat Cli un autoturism do 1.4. Prezenta unui turometru pe bordul autovehiculului ~i cunoal/terea curbei C ar u~ura unui conduciitor abilitat sa opereze in apropiere de curba C.pe ciclu. Cea mai complexil comandii oste evident aceAIl In care schimbarea raportului de \.Intruclt vitezn de Innintlll'll II IIIIt. Yj. dar corelind In acela~i timp influen~ele reciproce. dezvoltat de fluidul motor asupra pistonului . o-/ilferiooro unul pentru tura~ia motorului. Intrucit conducatorul nu cunoa~te ex act Inciircarea (sarcina) motorului. Prin intmmr.4.rd = YjldYjlrYjmYjQ.:)*) r. 21 = Li. d bu~ia neuriiforma a amestecului intre cilindri produsa de imperfec~illnea carburatorului.in cilindrii motorului . care une~te punctele de minim ale consumului specific c... Daca autovehiculul nu dispune de 0 transrnisie variabila. a-su/lerioaro. efectuind pl'Odusul c. = Se subliniaza cii cercetarea ~i proiectarea I~i Indreaptii aten~il\ spre fiecar~ dintre cele patru randamente din rela~ia (1. e natura func~ionalii (de exemplll. c) In curbe de izoconsum oral' (fig.ciclul ideal cu ardere la volum constant.lIioln prozAnt un ohiAr.iv 01progreRului tAhnic In doml1niu. 1.1.4 ) "aul = 0..mm). rela~ia se descompune pe baza lucruriloro ] drept ciclu de referin~a) ~i a ciildurii de reac~ie dezvoltate Se ob~ine "I). Yjm randamentul mecanic (L. Lid . au un maxim care define~le consumul oral' minim de comhustibilla p. modific1nd adecvat raportlll de transmi tere.).). = const. Q. dacii se urmiiresc caracteristicile de turatie la sarcini par~iale (fig. (.5): Treap/a de vi/no: ° . ] Se define~te randamentul efectiv al molorului prin raportul dintre lucrul mecanic efectiv L. motorul dezvolta 0 infinitate de regimuri Totu~i. 1.. in ordine. la cuplajul motorului ~i caldura disponibila pe ciclu Qdl6(Qdl.onsl.ovohieulo ruticro din Instilutul Polilchnic Bllcllrol/\. Ultimul traductor r. in regim de accelerare. La cererea conduciitorului. de viteza de vaporizare a frac~iunilor din combustibil etc. Se irnplementcazii pe autovehicul trei traductori T (fig. considerat ] Pentru analiza randamentului.AILE IIEHU<:ElIlI (. = conSt (se observa ca pentru p. d). Pe de alta parte.ESI. 1.. M-V-C se realizeaza prin intermediul microinformaticii. de ordinea de aprindl1re. X p./Q4I.. pentru "aul= const. de forma colectorului de admisiune./Qard). Cea mai simpla comanda poate fi vizuala sau sonora [3] ~i atrag~ aten~ia conducillorului ca trehuie sil schimbe treapto de vilezli "In jos" sau "In sus" pentru a intra in culoarul !:1Cde consum ornr minim (automatizare par~ialii). la diverse sarcini.r"/Q.. deziderat care se realizeaza c1nd se dispune de 0 transmisie variabilii.randamentul indicat mecanic indicat ~i lucrul mecanic al ciclului relativ ideal). el nu poate asigura In mod sistematic func~ionarea pe curba C sau In apropierea acesteia. = meQI.Illerut mecanic al ciclului ideal .i\.i [13]. al doilea pentru tura~ia transrnisiei Fig./L.se realizeazii In func~ionare cu abateri. regimul 1. Yjieste randamentul indicat (Yjl = L./Qdl" (1. (LdQdl') (L. (raportul dintre YjQ randamentul - lucrul dega- 20 . Curbele de izoconsum oral' C. care se apropie cel mai mult de polul dorinitii do ro= C. = sau Lid L. rlezvoltat pe ciclu.UI. In In iar i.

1'l _ e("l)ld = 1 .ReduCl'/'l'o fl'eFdenial' prill untreoore -Recuperorea cfI('l'giel dll/gozele <Ii" evocuorp 0.'%l' dePC/I'/I"/ .Jitirirea weft'cien/ului de do101'.de optimizat coreIatia "l)fd"l)m foIosirea unor benzine cu cifra octanica mai mare..{imprecizin dimensionahl in rnhrica~ie).!e/ tie propogOf'l' a fldcdl'll .2 l2. Ia sarcina pIina. este de a~teptat 0 cre~tere a lui "l)ldcu 15%.7 355" ce. 20". Ia sarcini reduse.Monoc//indrv )( = 7.1'Ie - Redueerea abaler//or de /a : eoelie/en/u/ nled/u de dua! . F. Entwicklung cines normalbenzintauglichen 65.i1 _ raportll/ medlv de romprirnare LIt _ avansu/ 0llilm 01SCllltellsou a/IfljeC'{iei. /'. Urmarind 0 cre~terea lui e: de la 8 la 13. iar mic~orarea acestein plna In anulare reprezintii 0 rezervii de perfec~ionare .rinte de progres tehnic pentrn perfec~ionnrea motorulni In vedet'ea rcdueerii consumului de cornbustib'il este ilustrat in fig. deci "l)m mai mic .7. CercetariIe efectuate Ia Volkswagen [19] pe un monociIindru aratii cii (fig.gIIrW'h d --- --"" ] lOO/J J/JOO Wlllll n.8P034. Mlirirea raportlllui de comprimare e:la motoarele eu aprindere prin scinteie lI'eprezintll in continuare 0 I\trae~ip. miirirea lui e: este cuItivata cu deosebire in Europa. posibilii de valorificat astllzi prin progresul tehnic ~i tehnologie {de exemplu. b). =0. randamentul imlicat "l)icre~te in medie cu 8% (consumuI specific indicat sereduce Cll 8'1'0). Tabloul principalelor cp.. sau limitarea detonatiei prin abandonarea avansului optim ~oP"miirirea concentratiei de NO". tot pe un monocilindru" la sarcina plinii arata cii (fig.a Ll"l)./1. 1. FISITA-CONGHESS-86. direrenta dintre "1)1 i "l)id ~ fiind determinatii de randamenteIe"l)i. J (I .2~ 1000 Fi.g 1.:7 '110 12.' -Marirea vilezei fIIedli de ordere sou reducereo durote/ de ordere -ftml/olloreo arder/i/aki de PMI ' -I'er{ec(iorlllreu de ames/ecare proresu/ui 71Q -Reducl'lt'a diliu/ d till Z:u0gat'/'£' a O/lles' luulul -/jro'ereu rumpleki a rOll/buslihi/l/Ill/ '-----'1/11 -Reducereu lie .Redl/cerro pierdenlur Ililduro I de I . o.-1 .92 o 71f 76 G ] ". 10~~. ~i "l)Q'La sarcini par~iaIe erectul este sensibil ampIificat ~i anume "1)1 cre~te cu 13% la sarcini partiale ridicate si cu 17% In sarcini par~iale reduse. din gazeIe de evacuare).t9 l:tO lJ. 1 E 271 o 6 a 01::. .iI =0. mril-1 ] J ] -Spor/rea lIsllrlnle/ sis/abili/olli /0 !rprir/dae . fl/Uf'l'E.ZC C _ '--- 270 ~ ] 285~ JO/J [/25 .1/e1--1) asupra randamentului (fig.MOl'li'eo vt/e.1.)lopt'" 2 'WA ~ fil/IT}det 1 v. justificatii de influen~a cunoscutii a lui TIe 30~ "'I MonoClllildru x=7. Abaterp..A o. Hochverdlchteten Ottomotors' j J J 22 23.6 - gradul rnediv de llf!'p/ere .temperatllru optima de roc/re oM Fig..1. Motorul cu aprindere prin scinteie este impins spre valori sporite ale lui e: ~i de competi~ia pe care 0 disputa cu motorul diesel (v. § 1. 1.// ~.' ~160 AilT} de! [ - --- 1000min-1 JIlIlIl Plln'1 / '" '" '" 7l..MdTirea vilnei de reaepe I .ledoore -RedIlCl'reJperd..512.z ~ 't.:. 1.Jrilol'li. I I I ~ ~ ~ . 1.are valori ridicate. c) un consum specific indicat minim se 1) Quissek. a).95 1'=2600Imi. Ia care e: mare esteo soIu~ie pentru arderea rapidii a amestecuriIor foarte sarace.i @ '180 ~ '--~ - 750:-.7. Cu toate dezavantajele pe care Ie implicii (for~e de presiune mai mari. 1.3. solu~ii tehnice care se suhordoneazll comenzilor ~i controlului -electronic).\ J / C2q~/_ 250 I Tlid 'Ii.3).1)' .Morirea roporlului de romprl.a motorului. Mai recent \ cercetariIe erectuate la 'AVL List.7./j 12.6..

.032 = = = 31.o- 4054 ! O. rezultat care insumeaza aUt efectul naturii flui- a conductei 'I)I scade de admisiune.'" la tl'ec()/'(~uIIlIui motor de Aerie.. pierderile de caldurii prin pereti. 12.J7 I{O/l 420 oc.. eu deosebire In zona HFM (v.. Dupa Incercarile lui F.. la motorul turismului Dacia 1300.-1. valorile ridicate ale lui e: ~i A. 1. In fine. Quissek.. numai prin modificarea nllturii flllidlllui motor (cre~terea propor~iei de gaze biatomice). in mod cllrent se realizeaza condi~ia ~ < ~oPI. data cu trecerea de la amestecuri bogate (A = 0.' =0. iar viteza momen- _ arnplificii viteza maxima de ardere de patru nri.. pentru a limita unele varieta~i de substan~e n()cive. d) arata ca se ob~in rezulLate foarLe bune la sarcini foarte mici (v. 1.1.. pentru un numar mare de motoare cu aprindere prin sclnteie pentru turisme. Pe de alta parte.Fig. 35% mai mare declt cel stabilit pe motorul de serie (sLandard).- J( = Idl r. /. prelucrlnd datele experimentale.8 2J1 J J I ~o 1.700srr/r Idem-mod/f/cal A ~ 36tJ . 1. Modificarea exponentului adiabatic k in rela~ia lui 1)1<1.10.u par~iale damentul 1 J aplicabila la orice sarcina a motorului definitii prin P. (:11II eiliHlIJ'i.l)lrpresupune conLrolul mai multoI' factori. dintre -care se men~ioneaza: viteza de ardere sau duraLa arderii. oRA :lit-apmi 380 b Fig.3 1.10 :24 25 . daca soar miiri A de la 1 la 1. In regiunile sarcinilor mari sau de virf.f1 ~ = (dQa/drx. Pozi~ionarea arderii pa ciclu esLe deLerminaLl1 de avansul opLim ~OPI la declan~area scinteii sau injec~iei (arderea are loc in zona varia~iilor minime rle volum). pozi~ionarea al'uerii pe ciclu.16fil ' - otto "':.41{.llma de limitiirile amintite 1 J 270 ~260 (" 250 2- " l " '. aliituri de al~ifactori. din produc~ia curenta.""' A spore~te preocuparea pentru amestecurile sarace.5 tana de degajare a caldurii este Qa= = dQa/drx. Curbele de izoconsum specific (fig. In Romania a fost adoptat. cu combustibili neconven~ionali).3!il.. § 6.1 ~2 1.6)..2°RA. care indica.0 (incercarile s-au oprit la e: = 11). ca urmare a obturlirii r 0jJ5 11 --. ar rezulta 0 reducere a consumului specific indicat de 15 % (fig. Durata ue:ardere este ueterminaUi de viteza medie relativa de ardere ~(viteza rclativa momentanii de ardere est.032 [1tllA]." r l "I.* !. in domediul vitezelor red use.8). d" In e: = 7.Cercetarile arata ca 0 vitezii medic relativa mai mare declt 0. Hezervele procesului de ardere la sarcini par~iale se eviden~iaza daca se compara motorul cu aprindere prin sclnteie cu motorul diesel (fig. In al doilea caz._ Se observa liniar CII ca (fig. o reducere a consumului specific efectiv minim minimorum de la 285 la 245 g/ kWh.1 = 0.3 ~ .b).* 1. 1.10 a) ranmedii relative practic ~.032. S-a Illl'egistrat 0 reducere a consumului de combustibil de 5. cu deosebire la sarcini par~iale. t s '. 1. de asta datu.122Ap:. care a permis func~ionarea motorului cu un coeficient de dozaj cu 20.).3. § 1.9). rezulta 1). x * 100 % - Oocia 1. 1. Se stabile~te la stand 0 valoare a avansului ~ care optimizeazll prOllusul 1)irl)rn~inin(1 SP. I -.6 pentru realizari In domeniu.2 la e: = 10.cu deosebir'e la moLoar'ele CII aprindere prin scinteie cu e: mare sau supraalimentat.7.. I' VI .J 20~ 270 2000 Fig. 1. La motorul cu aprindere prin_ scinteie se ating valori MA reduse ale lui sub 0.. O.3.7.3). a). 1. 1.9 1..e penLru a preveni dp.3). cit ~i efectul arderii complete a combustibilului.OJ2:. Faptul cii la orice sarcina p. la 0 sarcinii de circa 70% ~i determina 0 cre~tere sensibilii a lui "I)I(20%). nu mai afecteaza sensibil l'andamentul indicat. un pro-cedeu special de ardeJe a amestecurilor surace [22] (v.1 t.)/Q<lf6' Qa este unde ciildura degajatii de la declan~area arderii plnii la un moment rx. cu 1ft'. care determinii 0 duratii de :trdere mai mica deciL LllXar 1/0.Diesel ~ ~ ~ "" : I O. care func~ioneaza cu amestec sarac [45] (v.zro. ] ] J J dului motor.Lonapa.b. 20% (fig.5 .8) la ames0 tecuri sarace (Ia limita aer) ofera un spor de randament de aproximativ 10% (fig.. 1. autorii au stablit corela~ia 'I). se citeaza In acela~i sens rezultatele ob~inute la Universitatell din Tianjin [/10](China). I/l/utl lJOtJsnit' Idrlll -lllodl!K(T! A. la motoarele diesel cu camere divizaLe cal'/J func~ioneazl1 cu e: > 21 penLru a limita presiunile maxi me foarLe inalte ~i la ambele clase de motoare.4 . 1.. § 6. 'li=/J.11. fig. ~.H. Sporirea randamentului . 1.1 1 1 1 ob~ine pentru e:= 12. Miirirea coeficientului de dozaj A continua sa intereseze pe cercetatori in {\orin~a de a realiza motorul cu aprindere prin scinteie.

eviden\iaza aceasta particularitate a inovatiei. 3) redueel'ea nivelului unoI' emisiuni poluante din gllzele de evacuare.. Cv . al motorului. eu eonsecin\e penlru folosirell combustibililor neeonven\ionali cu propl'iela\i de al)l'indere nesatisfacatoare.1\ NIVEI.3'14 (md -lc)f[(md fp din caldura tine seama de durata arderii ~i de transferul de caldura la pere\i. chiar asupl'a proceselor termice insa~i.l =21 ~2 ~3 .7 18..'educe cOl'espllnznLol' (tabelul 1. 0 nom'\. I'nl'nt'ill\.ll pnllll'lI /111111 ~UU() 1'/lIIeI/lII1nllllli 1)'" C:I'n~LI1 Oil ~O. In practica. 1. 2) sporirea gradului de supralllimenlare a motorului pe seama nivelului mai inalt al energiei din gazele de evacuare.1.3. § 1. Aici nu este cadrul sa se analizeze pe larg gradul de complexitate a fieciil'eia dintre solu\iile pe care Ie-a generat ultimul decenill in vedel'ea reducerii consumului de combustibil.. ceca ce. % c = 20 0 Plerderi inillale prin pereli: 30 % din Qdis' I I 1 14. k .1/(t"'.1) (1 + ). nal'eori 0 solu~ie tehnica ac~ioneazii intr-o singuri'i direc~ie. 1.la care spa\iul de ardere a fost i7.2).. p.injec(iedireclii.i HI! Kllhli/lill'l.6) iar exponentul politropie se caleulenza pe baza frae\iunii disponibila QI pierdutii prin pere\i eu rela\ia [14] 8.4 . se ob~ine ca I'educerea eonsumului specific indicat este ponderatii de dUl'ata arderii (fig.exponentul adiabatir.Lml.llla%/V.LnoinI1l1a. Lilli" masa moleculara a aerului.fj"')m"~' 4'IIIIOS(~1I1. al gazulol' ideale. chiar ~i 0 scurta trecere in revistii a citorva (lintre solu~iile tehnice propuse. cu masa redusii. Pe de alla parle se are in vedere: 1) ridiearea nivelului de temperalura a fluidului 100101'. J J · CERNr~EV. adled PL = p.1.3. unc!.2 Cre~terea randllmentnlnl Rednccrea pierderilor *.6."::. illl' - 1 1 Hl'!dueerea pierder'ilol' ele eMellJI'uciill'e rluidul d" 1'lleil'I!d*ligul/l inlun~K din mai mull!! motive. ~10 ~11 «: 12'13 '* I I I I I I 1.::Hr ~~ ] 137 <5 5'''" ---89 nezervelo consumului de comhustibil. pe baza unui model de cicIul real.inl!..!tHIII'V'-'('. sc puterea eCeetivll maxima (nominaIA) a al motorului.. 1.'IIdurA 100 o n 7. atins in desfii~urarea progresului tehnic in domeniu. dependentii de sarcina motorului (fig... PI'! de 0 parle.I .I!I'y"ln 1"'OI-:I'(!Hldlli I"lIlIie: III dOllll'lIill dlldl H-'"' lI\.1))=f"Qd[(t.iului de ardere (v.3.6). sub aspect tehnic se traduce prin realizarea unui motor de putere litrica ridicatii 1. indicate in fig. .:\ Q" /I IIn . (1. ~~)%. % Cre~lerca randamenc = 10 la redneerea Jllerderllor 3:1 66 de e.1 21. care nil poate fi neglijaU\ pentru a nu compromite nivelul altoI' indici de perrectiune ai molorului ~i autovehieulului. perCeetiune masoarii In molorului sau PL = a unui motor care aratA care este puterea kW/I(CP/l) ~i eslc deCinltA de raportul dintre P: ". eu pierderi de ciildurii eonc('ntrale numai in cursu de deslindere. (1. 1.ti /I pjl'i".*)]. Noi alii evaluat I'ezel'vele I'andamentului pc un nivel de ciclu ideal.. se eslimea'l. a). n/:JOOv.2 9. Cind fp = 0. arderea decurginu inslantaneu (fig. Dezideralul a devenitlletulIl prin apllritia materialelor eeramice care pelmit izolarea (par'~ial pinii la integral) IIspa~.UL ] ] ] ] . hibrid.) Cv/Qi + fp).a.e v este numArul de limpl 01020JOW50oll /?edllcel'ea pierderilor b prin perele..n (:011IJj~iu ''1"'1.concepiie despre litrajlll Ilnui ITlOLor automobil.1 Oiesel. 1. c). Rabode protesl I tepl{hnapriajennosli nVlomobilnlh dizelel.-I) . .iolii din cielu.ax ~i cllindreea totalA sau Utrajul V.j'" -n PI'''J.0lat cu materiale ceramice indicii 0 reducere de consum specific indicat de 4. un motor cu densitate mare de putere.. Oar. Daen se Tabrlul1. D. ] ] ORA "8 ~g.:-= 0.ellre u~ureaza IIprinderea eombustibilului la motorul diesel.ii (:i(:llIl in (:/ll'n (.'ill plII'n\. ClIlIsidtH'ind dl'npl.illl'ilol' (In (:/\ldlll'1'. AcesLfapL este uneori omis. b).1.1.(Ta(tk-m.(IIO'l. Moscva. ~. CAlLE mmUCERII CONSUUULUI SOLUTIfLon TEUNICE DE counUSTIIIIL 1. 1 Puterea litrica este indicele de maxima dczvollula de un lilraj de 1 1.proiectarea de concep~ie a avut ca obiectiv fundamental sa reaiizeze un motor compact. incerearile efectuate pe un monocilindru Ctl dimensiunile fundamenlale alezaj x cursii D X S = = 80 X 88 mm. 1- J J rI 1'111.7) tn COI'l) Ta cstc tempcrlll urn ini\.2 lului T.1)(1.T.)(Tu ..ll l'I!1..11. Expl'esia randamenlului difel'a de aeeea a ciclului ideal prin tel'menul din paront('za 1):d= 1 consumul de combusLibil se .II III I'IHIIII'III'IIII Oll1plnl.I1 Illi 1)/".11. '-' ('fj/.6 26. P. 1986.~.a 0 redueel'e a eonsumului de eomnuslibil (apl'oximaliv 30% din ealdura disponibila se transferii sislemului (Ie rueire). implica"iile ei sint complexe. G. 7%. Fieeare solu\ie se consLituie ca 0 incercare de a perfectiona cu pl'eponderen\a una dintre laturile proceselor termice.'11. 11 27 26 .1. Deade lungul unui veac de dezvoltare a motoarelor de automobil. incercate ~i conduse pina la aplica\ia de serie. In fine. se pun In valoal'e prin intermediul solu~iilor tehnice.clllduro spccHicll la volllm constnnt pontl'u gazclc ideale. 1\Ia~inoslroenie. rezultii md= k ~i se ob\ine expresia - oerul minim necesor orderii unui kg de combustibil j 1I1"er- p ~ 0' "..

Aceasta ar reprezenla 0 abatere de la eonccptul de subordonare a litrajului dezideratului de densitate de pulere maxima.0 I 2.ca *i pierderile prin antrenarea sistemelor auxiliare) crese cu tura~ia. ceea ce spore~te valoarea lui M.tlm: 1 J ] In fig.. Dad se compara randamenl. 111-/-9 !< ~11 '"S ~10 . la 120 kmlh ~i In ciclul urban (E sau F).rot//IIill ~ . Noua coneep~ie reprezinta 0 alta modalitate de adaplare a molorului la cerin~ele aulomobilului. m la motorul de 2. Vtll/300v = cnnsl.mai mare in toL domeniul deoarece are suprare~ele de frecare mai mici. = 2. Pe de 0 parte.. se conslala ca solu~ia de rererin~ii (V.. Ocr BMW Eta-Motor.1.. invers propor\. ATZ.01 1750 1 2500-. 1. E...7/ 2j[j[j II. in plus.0 1.. ceea ce presllpuno ca rezerva de putere a aulomobilului. tntrucit func~ioneazii la 0 tura~ie mlli red usa. dc~i ~i cle au kat mereu cxplonlllle prin marirea raportului de comprimare. al zilelor noastrc: economie maxima de ccmbuslibil... este de 220 N. 0.- ~ 1001 . ~i lIeck.~ '% :s 9" t 98 9[. Se constala ea motorul de 2. I 2.. 1 1 1 "~~I r 17.ie nominali:i.12). poate dezvolla eu u~urin\ii 0 presiune medie efectiva mai mare. de 1750 min-1. = 45 kW. Motoarele eu tUl'a\. ~i izoparamelricile p. 14 Fig. a fast sporit cnnlinuu prin marirea tura\iei nominale. Potrivit noului principiu se cere. la 90 km/h.7 I relllizeaza la 0 tura~ie cu 30% mai midi. VaU' = consl.13) ca se ob~ine 0 reducere de 12% a consumului elml se trece de la liLrajul de 2. 1. de 10%. iar molorul este mai bine acordat eu cerin~ele trac~iunii (pe izoparamelrica p.ura\-ii mici.20 I 0. 1.14 se aralii curbele de lucru mecanic specific let de momrnl molor Al. sever. Cind se compara inaii -Ij. De aid rezulla 0 pr'imii condi~ie: viteza maxima a automobilului sa fie men~inulii. indirelo Pr. determinate Fig. Din formula puterii Pc = p.0 I). dar ar promova dpzideralul nou.ional CII lilrajul lor. 1 Hofman.7 I. In mod cor'espunziilor.e [2].70 0. Lucrul mecanic specific maxim cre~te la motoar'ele cu tura~ie nominalii mai midi.ul efectiv al celor douii moLoare. m la motoml de 2. la nivelul actual de lehnicii ~i tehnologie. AsHel. Noua cuncep~ie se aplici'i in prezent la fabrica~ia de ser.. scade pulerea litricii. Se ~tie insa ca un molar cu tura~ia nominala mai redusa. 1.71 " 7. fiind eu JJlull mui mid. care dezvolta aceea~i putere la doua tura~ii distincte (fig..5 ~. In ciclul dc calc mixat (1/3 Mix) se facl' media aritmelid\ a trei consumuri. 0 modalilalc de a realiza un '1)m ridieat este de a reduce tura~ia nominalu a molorului.13 r 2.p~ntru cele doua solu~ii. se observa ca motorul cu litraj mai mare realizeaza 0 cre~tere a randamentului efectiv 6. In (. un randament mecanic eu 17% mai mare. Noua concep~jB de folosire a lilrajului a fost verificala penlru prima data de BMW 1. 12 I 2.27 0.do aproximativ la 1/2 TIN'momenlul Al.. Pentru a evidentill rezervele disponibile ale lura~iilor mici asupra randamentului mecanic s-au cQmparal doua motoare: unul de 2 I ~i unul 2. rezCf'velc prcsillnii medii efective p.-Ij. . ca ~i performan~ele de accelerare sii rumina neschimbate. Ut~'. care eorespur. 1.50 'It 0. cre~te rezerva de putere ~i.7 I fa~a de 150 N.15 '1m. 0.181 2. 12. Ea are la baz.55 0. R. noua concep~ie poate sii asigure performnn~e de accelerare chiar superioare.0 I) are '1). ~. = rezultii cii reducerea tura~ici nominale trebuie inso~ilii de 0 cre~lere a lilrajului motorului. sa se conserve. Curbele de izorandamenl pentru dOlla motoare cu ~ase cilindri in linie care dezvollii 90 kW se compara in fig.l un principiu: performan~ele dinamice ale aulomnbilului sa raminii neschimbale. nezullatele s-au concrelizal in ceea ce s-a numit molorlll de concep~ie BMW Eta. polul economio ] J J . ridicalu au cel putin un deznvantaj ~i anume au randamentul mocanic mai coborit. care dezvoltii tura~ii nominale distincte (nN = = 6000 ~i 4250 rol/min).9$1- ~ !I. deci. La motoarele de turism.0 I la litrajul de 2.50 Fig_ 1. ceea ce pr€supune penlru maZ molor condi~ia p. . maZ const. = consl penlru douii motoare de pulere nominalii Pm = 90 kW.7 I. I 2. 80 70 fJ i1 J J J II 28 2.2 Fig. Dependen~a consumului de combustibil de litraj delerminali'i in ciclul de cale mixaL 2 aratii (fig. 1. la lura~ii mici. deoarece pierder'ile inlerioare ale motorului (pierderile pI'in frecure-meeanicc sau gazodinamiec . 1981. deci ~i un moment molor mai mare.15..'\ Concep~ia tradi~ionalli despre litraj se define~le prin formula simplii: 0 pilleI'I) cit mai mare dinlr-un lilr'aj ell mai mic. ~ 90 .

I/. din patru autoturisme vindute. (l'apOl't de comprimare 9 pentru combustibil farn tetraetil de plumb) a realizat in ciclul UI'ban o reducere de 20% a consumului de combustibil. In km/h Pre/ de oin:are. unul este echipat Cll motor diesel [6]. ea - kg Sarcina.. iar la 80 km/h. iar in cielul mixat. de productie diferiti'i.<libiidl/pr'i norme ) litrajul sa ajungii la 2. iar pentrll limitarea detonatiei g-a realizat comanda electronica a aprinderii. se plaseazii mai binl\ rata de izopaI'ametricile de consum decit momentlll rezistent al motorului de reftJI'int(i (llfR).0 40. In daN de la 0- 1920 590 Sarcina tractatil..Elasticitatea In treapla a IV-a.16 lucrul mecanic specific la turatii mici g-au modificat fazele de distributie (s-a mic~orat durata de deschidere a supapelor) ~i s-a prelungit eonducta de admisie de la 400 la 490 mm.22 (10%).27 (12.1. V. Momentul rezistent (MR)EI.4 15. randamentul "lje cre~te de la 0. masa motorului a cregcut numai cu 1 . 1. parte.4 20.i cu presiune elasticii mai micas-a redus pericolul de vihratie rlldiala . diamf'trul j) ~i cursa 8 (8 X D = 66 X 80 initial: S X f) 1 1 Parnmetrlll I Vogue Eli Aulomatik GE Automatik Mercedes Benz 280 Construc/ia motorutlli - Nil mar de cllindri i aezare Cilindreea totala.0 19. de la 40-100 km/h. 2 kg. care evidentiazi'i in mm'e pm'l. (Jln linie 2746 110/5250 226/4 250 8. In versiunea pentru Europa.0 15. In s .20 la 0. de 21.. pentrll motorul de litraj mai mare.8 la 11. se observa cli. Tn tabelul t.. Tendinta de riispindire a motorului diesel pentru autovehicule se ilustreazii in fig. S-au m~rit dimensillnile fundamentale. Legiferarea in unele tiiri a indicelui de consum CIOO sau EVe orienteazii IntI'lwi\. regimurile de functionare se a~azii mai a vantajos pe curbele de izorandament . ci incorporeazii ~i cerintele de adaptahilitate la tractiune a lui. raportul de cornprimare al motorului a fost sporit de la 9.8 14. 1. La noua solutie dl\ autoturisn.~i s-au mic~ol'at piel'derile prin frecare. deci exprimii perfectiunea sistemului integrat M-V-C. motorul diesel patrunde rapid in domeniul autoturismului. pe de altO.9 1/100 km.4 17. % ] de consum. de 15%. in N'm/min-1 .7 I.9 166 100 2075 725 750 16. de la 0.'/u/ oe dti'lriDu!/e.3 ] ] J al/tomobill/tl/i Performan/e construetiv-fl/ne/ ionate ale Masa autoturismuJui gol. 1. perfectiunea automobilului.rllnsmitere. II rec:/£eme mare cu 6%. cu deosebire cel determinat in ciclul de cale (sau ciclul mixat) expl'ima simultan perl'ectiunea motorului.4 13. : 'lin aeeen1 elnsll ~ ~ IS 100' 1 901 80 ~ ~ '<::> ~ ~ ~ 70 ~ 6.0 1 = 81 X 84). Pentru a spori Fig. fi\ra a modifica blocul de cilindru. indicelt~ progresul tehnic al alltomohillllui IW (I culc 111IIi (~OInplm(li. S-a mic~orat pericolul "desprinderii" I 5l1!J Tura//a I I I r 150(} 7500 3500 arIJofl.4).'l ce a eucerit domeniul autocamioanelor ~i autobuzelor (in Europa aproape integral). iar numiirul palierelor de reazem ale arborelui de distributie s-a redus de la 7 la 4. 1. In acest fel.:J se comparii perfol'mantele constructive. Vuriunta motol'ului pentl'u S.mmllt de com[. Pina in anul 1990 numiirul autoturismelor ea ~i al autocamionetelor echipate cu motoare J J J 30 31' J [J . pentru a exploata efectul dinamic de umplere.6 20. asUel Cll Con. ca ~i perfectiunea acordului motor-vehicul prin intermediul conducatorului.5 100 km/h. Este un prilej aici de a remarca tendinta noua de a stabili perfectiunea ~i rezervele automobilului luat in ansamblu.U.4 21. tn Halia. - prin reducerea turatiei nominale - ~i. (j alinorl in knil' ('/)e mnX) al motorului Eta este mai Comparalle Intre performanlele a doua automobile Hange Hover I Tabetll. Pentru productia de serie Il fost modificat un motor Cll gase cilindri in linie. reducerea turlltiei nominale impune ~i reducerea raportului total de t.r ~ .A. Cu conditia 1'.rI/lQ-l DIN (70030).c efectcle unui li\. C se suborr\oneazii unoI' cerinte generale ~i se acordii intre ele. s-au montat arcuri de supapa cu tensiune initialii mai mica. In kW/1 - 8 In V 3470 120/4 750 271/3 000 9.iune strict al motorului).9 155 100.1. De altrel ~i noua conceptie despre litraj nu se refera strict numai la perfectiunea motorului (puterea litricii este un indice (Ie perfect.1I1omentmax/turaie. raportul i. In s . 401 3D Motor [/d ~ 50'~ 20 10 en.ruj spol'it asupra eonsumului de cornbustibil..2.3. lUotoare tliesel pentru autoturisme. de consum ~i de dinamicitate a doua autoturigrne de teren din aceea~i clasa.16).. s-a red us Cll 25%.17.Raport de comprimare Pulerea litridl. S-au folosit segmen\. dupa avansul la limita de detonatie./ = canst. in kW/min-1 ... Dup. S-a obtinut 0 reducel'e a plltel'ii de antl'enare a arbol'elui de distJ'ibutie cu 55%.35 34.la viteza automobilului de 120 km/h. la aceea~i vitezii.Viteza maxima. . (fig. in care subsistemele M.. in 1/100 km - - la 90 km/h la 120 km/h In ciclu urban In ciclu urban F E 10.5%). In supapei de pe profilul camei urmare.. Autoturismul echipat eu noua varianta de motor a realizat un consum de numai 5. In daN Timp de accelerare 750 14. J'elatia (1. la viteza de gO km/h.24 la 0. In em' Putere/turaie nominale.

Piel'{leri de ca/duro fldl'l ~ 20 J ..20 33 :JW. la sarcini mici.20.18." '1.rolj/'"/I -g 15. are un consum de combustibil cu 25% mai mic.:. ~ 75 1 110 "0 "'. Solu~ia ~ disponibila azi.1).\::. 1.:10 '.33 . mai pu\in se~ vere.ej (v. prin utilizarea sistemului de recirculare a gazelor. 'f.a in Europa este decisa in .?O . in diferite yariante '" de concep\ie se prezinta in fig. _. pentru performanta de consulll dlJ combustibil.'" . 20%. a). dozaj. ~ 280 a.. Solu~ia I'ig./'(' ~ 25 . G%. ~ j Pierdert . eu reae'J2 15 ::. rOrdrf!CIiru/oretk!101f emisiunilor poluante Ipretinde un con6-MAC-comeru un/tort}.5. ci~tigul de I'3ndament esle redus (fig. nu nrlJ inc. de excmplu. La sarcini m31'i (p. MAS in curs de raspindire. 1.18 "'" 8 Q. read or colol1~k.rol?tor catalitic cu ll'ei cui si contl'Ol Jp frol eledronic % mic niyel al 5 -MAC .. Evaluarea rezervelol' randamentlllui In 0 camer'a divizala de tip Ricarco Comet V [9]. reducer'ea pierderilor prin transfer de caldUl'a In pere\i poate asigllra 0 crlJf1lel'ca randamen\.-.-110 ---- ' Au!ocomio/lek AU!OcoR"oone .. 270 e.. asHel incit temperalura peretilor t1> crescut de la 125°C.ftJzodll7o/TlIl't! HIconal . Ii). IV!//11/.. ~ "3. c£! 1 Go toarelor diesel in privin\a consumului 5 '-15 /20 g/ksl de combustibil si a emisiunilor nociye. 70 ..repc/or colo/ilie ru Irei ~ de combuslibil mai redus §i de posicoi. 7. 2~ ~- . Tendin\. domeniull. solu\iile.78/J £t:. care are eel mai ~ 20 8 .£ o 3 '000 :lOOO "000 ". '~ { 5 ~ 1 2 1 10(/0 .A =I. datorita probabil unui cimp de \. 1!J J diesel va cre§te de patru ori. de motol' dIesel cu camera de ardere divizata. la 1000°C. <:. "" Solu\iile actuale de MAS. dar nu atinge nivelul emisiunilor poluante ale solu\iei 2...Stf. (IIC ./ 16()(/ 199z a b 1 a "IIlUI Fig. b). de motor diesel cu camera unitara de ardCl'c..2.51.4 . ~5 ~ Avanlajele §i dezavanlajele moc.ului cu 15. temperaa tura de referin~a.. Penlru limilarea pierderilol' s-a izolat ter'mie camera sepal'ata de virtej. aratii (fig.fj . \inind seama de dislrihu\in pierdt:>rilor in raport cu turatia ~i sarcina. sum de eombustibil sporit cu 3 . ~ 25 I idem Motoal'ele cu amestec sarac.17... 1 -'250 -. ~ ~ {. 1 2 WlOO n..ml 0.\ ' " ~ "::. 1. 1.. . solu~ia 5. in raport cu anu11978. dar se considera ca va fi solu~ia de la sfir~il\ll deceniului urmator. 2uB.:: ~ ~. CCl'celiirile urmaresc ~i perfectionarea ei in privinta emisillllilor nociYr. dere prin scinteie..r-'- ~ .xi prin compara\i~ cu motoarele cu aprin~5 3 ac/u/./fOx d!J. In prezent se caulu l'ezervele motoal'elol' dit:>sclcu camera de ardere divizatii.. dar a rezulLat 0 cre~lere a cifrei de fum cu 1 .'nlu/ sl'Po. 1./7 0 7978 /" .comflt7rlin.'f. 1.emperalUl'a care apare in com partimentul separat (fig.f2 ~ 10'>. Nu se inlrevede 0 sehimbare sensibila a numarului de autocamioane §i autobuze cu motoare diesel in aceea§i perioada [32]. 'fOO ~ ~/Or o -----2000 3fJ00 " 'f.camero divilOIrJ.. § 4.5 bar).MAS . 2 . ~ '§. 1. nu satisfac normele de protec\ie a 3-MAf-corburotor CtI mediului din anii ul'matori. 1.17 b Fig. ~ 19 if .+ l-MAS-!'r1 pm"nl "> primul rind de avantajul unui consum 2 . Solu~ia de ~ I omeske sarac 4-MAS-ameskc suroe.V-O --- f = 10UU'C ~ 250[2WL 5 b Fig.! aplica\ie de serie. normele anlipoluante. 2. ~ 250 c:: 8 ------------------- ~ -f" :0 125'C '~ {:.-' ".18) cu. Regimultermic ridicat n-a influentat asupra raportului de virt. = 7. 1.' A= 7. Op~iunca penlru motoarele diesel de lurism nu esle aeeea§i in toate \arile (fig. pmi ."A'A C() J II 32 .20. ~ ~ a §i 4../ AuMuN'h ~ 1 '/Or/IIMltl /e!Jli df' "rdt.ronlr%l {J 19 bililatea incadrarii auloturismelol' in . sint inca in laborator.

5. h sau 176 gf/CP' h (42 kW).3 I in ciclul urban (5.. n-are acces PI' autoturisme dalorita unoI' performan~e nesatisfiicatoare privind unele emisiuni poluante.(creJ. ungerea gazodinamich a fusurilor. materialele ceramice. 1. adiabatic . :Fig. 1. -. ell unJ.. C'I 0 masii de 590 kg in versillnea diesel (539 kg in versiunea MAS). Autoturismul. sensibilitatea fa~ii de natura combustibilului. tn prezent. func~ionarea lini~tita ~i rllnrinmentul mai ridicat. Tipul motorului diesel Nivelul puterii % Consumul specific g/kW'h I viteza Min maxima I Randamentul Max I La viteza maxima Bilantul termic.. Motorul de 2.6 s.5 har (motor supraalimf1nt.2'2. Consumul de comhustihilla 100 km este de: 2. cu racire intcrmediaril . / . de 3. echipat cu un motor diesel ell injee(.3 I versiunea MAS.5 I (D X S = 93 X 02 mOl) dezvoltii 0 presiune mediI' efectivu maxima de 10.4/nple ---5 Tabtlul 1.7 I - versiunea MAS) ~i 3. puternic dezvoltat. % 3lf56789 Pi. ell doi eilind ri.Anii ~... care urma sa prefigureze solu\.ut ~ . ----..22 100 De interes (Ieosebit se bucuri) cercetiirile privind camera de ardere unilara pentru motoarele diesel de lllrism. performan~ii de consum de combustibil dintre cele mai bune 0 detine o ma~inii italianii: un autoturism cu cinci locuri de mic litraj.4 m lungime.Km/11.=-.Anii '86 - 260 290 33 29 {jqre de eruct/ore (GO Motor cu cameril de ardere lInitaril. cu injee\ie de eomhustihiJ in ma8a gazului (injectorlll eu un singur orificiu asigura o orientare variabilii a jetului de combustibil. supraalimentat. Performan~ele comparative ale autoturismuilli In conditii de cale sint ariitate in fig.11).: :-. fa~a de 18. Totu~i.un motor diesel eu injec~ie directii.iu Jlol1linali'i ri(licutii (11000rot/min). VOl'elimina treptat dezavantajele amintite ~i VOl'permite reaIizarea unui motor cu IIn randament aproape de douii ori mai mare fa~a de ::el al motorului actual (tnbelul 1...I ~ ~ 41i1 --..oqr Fig. _ ~ ~'M ~ ~4. Carae- J 34 35 J II . supraalimentat. de 0. procedelll de formare a amesteeului se lransformii treptat la reducerea sarcinii ~i luratiei (sub 50%).06 1/100 km in ciclul urban.. cu 60% mai mult)...... masii de 1020 kg ~i 0 masii utilii de 930 kg a realizat urmatoarele performante de COllsum: 3.: v. la 0 presiune maxima In cilindru de 110. intr-un procedeu clasic. e: = 17) pregatit pentrll turismul VW Golf la inceputul deceniului realiza un consum specific minim de combuscu 0 tibil de 240 g/kW . care permitI' aprinderea mai u~oarii a combustibilului. solu~iile de perspectivii [32].Anii '2000- 170 148 165 58 52 M G~~) J de 90 km/h (3. Pentru automobilul UNI-CAH a fost renlizat in anii '80 ..4 mm. Un motor diesel cu camera de ardere unitarii.7 I.5 x 86.115 . In regimurile termice dn nivcluri reduse. motorlll diesel CIIcamera unitar5..2 s.in de motor a anilor '2000 [111).. . Hezervele de randament ale camerei Ilnilare in raport cu 0 camera divizatii sint de apl'Oximativ 25% (fig.1J rI~Vtll"IO tr~pll'>CommJu/)lYt1/'l1 Cqm~rti diY/Totti :.(azoasaln paliere .21 I~r 711 go 11/1 138 Motor cu camera de ardere divizata.95 1/100 km la 120 !cm/h.. r. cu rilcire intermediara. 120 bar. cu rilcire intermediara. 1/\ tur/\\. In raport cu sarcina).Cqmuli --. de 1.9 1/100 km la viteza dp. care dezvolla 22 kW.1 dirirqlti l'ersl. 1. 1. cu sistem turbo-compound . Totu~i performan~ele de dinamicitate ale autoturismului au fost sub cell' obtinllte cind acesta a fost echipat cu UII motor diesel previizut cu camera divizatii cu compartiment separat de virtej: accelerare de la 0 In 100 km in 22...5 I la viteza .lasa raportat5.. 6.ie d ireetii. complexitatEa sistemului de injec~ie. zgomotul. motornl pste prevazut cu procedeul de arderf1 M (injeclie de combustibil pe peretele I'upei din piston)..at) la 2500 rot/min.scqr~ d~ yi'r/~) 1 1 ~ ~ 0. 90 !cm/h..Anii '90 - 110 220 255 39 34 Motor ell camera de ardere unitara..6 I. timpul de accelerare etc.Anii '2000- 130 204 21fj 42 40 Gc @ @ 32 29 (jE e=1f2 =39 Sf? 29 29 Sf( (ule!) Motor ell camera de ardere unitara.. Pentru functionarea lini~litii ~i economica.ecJivele ere~terli randnmentului motoarelor diesel de nutovehieule plnd In anul 200& ~ (m. ca supl'aalimentarea inaltii cu racire intermediara. cu turbinii ~u gaze in sistemlll compound.! Slsll"m de roC/jot' (SR) 1 ] ] ] ] J .21). supraalimentat. semiadiabaUc ~ kL:.lOOO - 150 1711 187 48 46 J o Motor cu camera dc ardcre unilarll. cu patru cilindri (D X S = 76.

8... rII nCl'sLcm:.'J Ii\\! la 5GOO roL/min in va. eomparatia.on/'ianLa 1 'Au/omoIHI CJ1 AC M 3 . Cercetiiri recenLe aratii [3D] cii.liesel pentru automobile. Se obser"l! (fig.3.ecuiui a permis fll.rot/min a rot 70 9°1 80 70 60 I I . l\lotor eu allrirulcrc Ilrin scintcic sau motor .2G.G97I).].ie di"ccLii esLe mulL inferioarii. 21-: I " . a unormolollre diC'se1rapidC'. 0 putere litrid mai retlusii (fig. Din conside"ente de pret. a ~i b).S kW . 1. fig.iaza net 1a celo dOU. De aceea. lI~a cum s-a anHaL in § 1.'aJ.versiune.3i Kat O"el dezvoll.' dovedi torul diese/.0:.-cC'nl. h (169 g/CP.'innl. aLunci ea ar Uvea mai multo lIyunlaje in raporL r. Un rozultat remnrcabil cslc fllrnizlIL de compararell viLeze10r de ardere.mai mic la acola~i consum.l1 . . de IIPl'Oximativ 12. Totodatii Se observii cii procedeul de formllre II amesl. luind ca model IIn motor diesel. 70 50 400 9 8 7 6 5 4 ] 1 -==--. 0) C11 n01l1 procedell de forInale n 1I1)lesLecului~i de ardere product! un consum specific indiclIL mni mic df:cit in formula clasicii (CIIlinic inlrerupW) a unui MAS ~i de acela~i ni"el cu celal motorului diesel CIIinjectie dirt!cW.0.1 de 17 III motorul dicsr/. Dill'. deosebirile sinl sensibile numai la sarcini red use. ceca ce alrllge atenj.861/100 km la 120km/h.O ~i 1. ill . 0 cre~tere II 1ii. 1. dill r:/ r/I! H70 cm3. In viteza de 90 km/h.:>%)..ernaLive ar Lrrbui fiicula la ilceea~i pllLere (de exemplu. compar'apa MAS-MAC HI' Lrebui efectuata la puLeri egale./min.'n .25) ~i S-I}gf'l1erat o mi~cllre inLensii de 1'0111 a aerului in CllI'sa de Hdmisiune. IiImjlll e/'e~lc (in exemplul illILerinr cu . In consecin~ii. turismul VW-GoH esLe echipaL cu un MAS de '1457 cm3. inregistroazii valori reduse: 44 1/100 km. cu pntru cilindri sau AlAe CII pal"11 cililld/'i.ie. Consumurilo do combustihil C100. Compara'plI inLre cele dowl all.2. de 111 concC'p(. IIJotorul turiSlllului CorslI 1. dar 0 sliger/1m. 1a fel do eficientii. la 1itrnje egale ~i III turaPi egnle. 1.23 ] ] teristicile de izoconsum indicl1 (fig. 51.1. 2 7000 liD 80 700 C 1?0 1M 100 Vtlez{/t km/11 Fig. ] J J ! 36 J II 37 .l/It'J. 1.iepin a 1a fahl'ica(.lesfa~o nrii oficient chiar 1a yHeze moderale.'J:>OOrOI. pentru un turism de 1575 kg. in ceea ce prive~te consumul specific de combustibil.u moS-a ariiLIILmai inainle (v. Motorul diesel rapid repl'ezinlii 0 alternativiJ la motorul cu aprindere prin scinteie pentru nuLoturisme ~i autovehicule u~oare.2g1 I. Porscho a realizat un 1\IAS cu injectie directii [.. 1a aceea~i puter'c.1. ~i. mni mic la motorul die!>el. *0 J . 2000 /fOOOfil}OO Atflomobi/ ClIMAS CII. E = '20 ~i 1. ld /ollA. ceca ce redllco sensibil dill caliLaple d inumice (viLezll maximii si accelera~ii) ale lIutornohi/u/lli.1clase de moLoal'o.LG.. al doilea ':11 100 = 5. pc IIn larg domcniu de Lllra(. motorul diesel rapid a apiiruL pl'in transfol'ma"ea unui motor eu aprindere prin scinleie [14. La acela~i hL.oresanf. c).1. h) cii 1a acelea~i consumuri specifice indicllte de combllsLibil. E =D.'cl.a\cu cit in zilele nOllstre Se urmiirl'~te dl'zvoltarell indcprl/d(. cohol'iL la 10.sociat lie cu 0 mi~cnre centl'ipl'l.25 cu 15%. h).10.23) un pol economic de 230 g/kW. Incorciirilc complll'llLiye arata (fig.'jnnLa MAS cu pal"l1 cilindri.raju1ui cu 35% 1a Un MAS reduce consumul Fig.24. ''''JIII~I cu CHIn= 7.5 kW-versiunea MAS ~i 3G. in privinta consllmului se face pentru douii moLoal'ecare an pracLic acela~i liLraj (de exemplu. l.ie. motorlll tlll'ismului FiaL-Uno GODS dezvolLii ~ rh'l'l'lI~i pllll'rn III . cu tonLe dezavantajele ce decul'g de lIici.24.a MAS sou. iar la plinii sarcina (~cosebirile sinL nesemnificative ~i pot sa Incline chiar in favoarea motorului oJUaprindCl'e Iwin scinLeie (fig.7!> 1/100 km). echipat cu un motor de 75 kW. care corespunrl vilezelor mici de deplasare a automobi1ului.ionaren cu A = 2.oll1pl'imal'e ~i destindere. Motorul diesel dezvolLii un lucru mecanic speciric Lr. MAC-ul dezvolLii 0 putere mai mica (in exempllli anf. 1. dacii aces LeaSe dezvoHii pe un interval mai mare.orior.1MAC). ALunci. 5.J2. Arderea se <. Cele doua solu~ii sint in plina competitio IIi se depune un sus~inut efort IItiintific pentru a Ie compara I/i a giisi posibiliLiitile de reducere a decalajllilli dinLI'e ele. yiLeza maximii de ardere 1a MAS-ul cu injec\.un MAC}lm'ivlIl.600 bU ::=::: I *1216OO b 8 II.'J. 1.ia cil nil viteza maxima de ardere esLe hotiil'iLoare penLru randalllrnL. fn!. cllre s-a r.3.141/100km In ciclul urban E.Ea esLecu IlliL mai inf. Dacii ya.'2 1/100 krn.'Jl]. 1. Hnportul de cOmpl'imlll'e II fosl. I'o//ff/in 'lfJ00 *000 5000 n. 1.'ifllgii a lieI'll/II: in cUl'sl'ln de (. 1. in regimuri de runctionare idmlice. . Ii) cii viLeza de ardere Se direrrn(. I'\u dispunem de 0 asemellea comparalie. in primul rind in privifita randnmentului ~i emisiunilor poluanle. Penlru n inlensifica ardC'ren.MAS 1 _J MAC 1 *1'tY. Camera de al'dere a fost incorporatii pllrtial in pisLon (fig. c/e 0.l~ollA.

rot/min Fig. 1986. care permit sa se previnii detona\ia la sarcini mari §i sa se lucreze cu avans optim la sarcini mici. 1.. motol'\~1 turismullli Dacia 1300 f. la sarcini red use.1 ] J -/ - " _ -. In aeest scop. Moscva. 1. care trebuie sa permita arderea amestecmilor sarace.1.'in rnic§orar'ea dozei de combustibil. fig.MASjiniedle directd dllridrll in ~ ~ h 1 SfJrcina 1 1 '140 2m WQ 1~ 1 ~o. A. ca urmare este posibil sa se asocieze rapoarte de comprimare <eidicatecu amestecuri slirace.rot/min J trei supape (fig. La MAC-ul cu camera unitara se adauga arderea simultana a amestecurilor pre{ormate din jurul jeturilor de combustibil.858]. eu grad de supracomprimare de 25. se eviden~iazii prill cre~terea randamen- tului cicIului ideal. de aceea se eauta noi modalita~i de sporire a vitezei de ardere la MAS. Pentru a ere§te viteza de ardere din MAS la sarcini mici s-a evaluat ea amestecul omogen ar trebui aprins in fiapte puncte diferite.t t o <:» ./ec~ tIe i'flco). 'nJ. In parte. pe aceasta cale.3 I I I / I ] 7.26 340 350 J80 MJO« pmi G ] ] --Sarc/nc1 40 '70 'n apropierea pmi §i condue la aeela§i nivel. o diferen~a constructiva esentiala dintre MAS fii MAC ramine raportul de comprimare.bujia. --- 1011 Yo Standard [=73 SfofJdord [:73 7. Un mare e{ort de cercetare s-a desfa~urat in ultimii 10-15 ani pentru punerea la punct a unui MAS cu camera de ardere divizata cu aprindere prin jet de flacara.eondueta pentru alimentarea independentii eu amestec bogat a compartimentului separat). eind amestecul este foarte sarae (:A J J = 3 . Aceasta porne~te de la ideea [22) ca aprinderea prin jet de flaci'irii spore§te calitatea antidetonanta a unei camero de ardere ~i.27 r. In acest domeniu se eviden\iaza 0 Iucrare romfmeasca." /. ~i . de presiune ca la un motor diesel... produce 0 sporire a vitezei de reactie §i.r \ fI / = 2{J/J0min-1 A ~ ~ ~ ~ MAC. p. a vitezei de ardere. este posibila arderea amesteemilor siiraee eu IIn important ei~tig de randament fii incurajeazii' cercetiiri de optimizare functionalii *i constructivii a unei solut.// 2(}()0 31J00 3000 WOO h n. MAS-ul eu injec~ie directa dezvolta Inca randamente mici.eompar'timentul separat din ehiulasa. Ceea ce aduce nou progresul tehnic In aceasta directie este comanda ~i controlul electronic al avansului la declan~area scinteii la limita de detonatie. prin efect de presiune §i temperatura.'eclie 1 direda ' ---MAS '/rJ. Hezultatele 8r8ta (fig.~ 0. care. Apare asHel tendinta la MAS. 7)1'. 1. 2 .lnoslroenle..27. 1.dllc/O ~~ ~60 J*o w 0 0. b) eu aproape 15%. la valori ridicate. pentru a realiza motoare cu supraeomprimare inaltii [14. Dvlgatell vnutrennego sgoranla s regullruemlm protessov sjatia. inferioare motorului diesel.12 unitati. b fii c) cil la cre~terea lui E:pinii la 1:~ unita~i. Haclev.ehiulaRii.30%. 1.ij de aeest fel. J 38 39 J 111 .'edueel'ii e\'olu~iei de al'ller'e yy' p. [) .. la sarcini mici.&L 3 & 6 9 Fig. Ma. ceea ce trebuie atribuit. Seiliger (v. 5000 n. Hezervele randamelltului la MAC la sar'cini red use.711 ~ . Totu§i.~ ~o.33. Dezideratul nu este realizabil tehnic. a: 1. 3 a treia supapa./-j~9 51J00 / " ---".r'" 'fOOD r. in absenta unei inven~ii accesibile productiei de serie privind un E: variabil cu sarcina. 855. care se dezvolta cu viteze mari: arderea procedeaza prin propagare de flacara turhulenta §i suece~iuni de autoaprinderi I aceelerare chimica prin reactii prealabile de oxidare... 4 .27. 7).. fost trans{ormat [21] intr-un motor cu camera de ardere divizata eu . * sa se sporeasca E:pina la 10..

la 25% sarcina permite 0 redu0. Turbulentnosli i sgorania.72 mm) la 3. Se incearcii solutii care llmplificii viteza Wn fie prin intensificarea turbulentei "'. 1986. 0 solutie deja incercata este un motor supraalimental.0 . 3. rof/mlll Fig.0 ~1 u II ..55 mm).4 daN . cu e: = 9.G mm (ltsupap4= 5. care dezvoltii 79. in toate cazurile urmarin(lu-se reducerea unghiului-sectiune US al supapei de admisiune.8 0. Totu~i.~.. Motorul a dezvoltat 40 kW la 41:100 rot/ min. realizeaza rie faze de distl'ibutie var'iabile.ctivilmaxima do 12 daN/cm2 la 2800 rot/min. fie amindoua solutii simultan.o)r I'ati'ei.3 0/1 0. Pentru a reface vi leza de cursere in l'egimUl'ile mentionale se apeleaza la mecanismul de distributie va.Institutul Politehnic 13l1cul'e~ti fo~t incercata 0 sollltie original:l [27] de distl'ibutie val'iabilii. pentl'u n > > :1000 rot/min supapa urmeazii o tl'aiedol'ie balistica l:ontrolatii. de aeeea.30). 1/3. o. 6. 1/3). Presiunea de sllpraalimentare de 0. care. Cupa din capul pistonlllui a fost eonfec~ionata din material ceramic. In .mului Dacia 1300. ~i 6. a rea\izat CloO =5 1/ 100 km la 90 km/h. 1.~ 271 ~160 ". p.:. supraalimentarea motoareior mici ramine ca 0 solu~ie convet1abilii pentru motoarele diesel rapide.Ia rind din cauza detonatiei.[ =9. 1. supraalimentarea poate fi pusa acum in valoare prin echipamentul electronic de control care previne func~ionarea cu detonatie. pina la n = 301)0 rot/ min.30 in medic cu 15%..'iabila.deoarece vine in Intimpinarea dezideratului de sporire a u~urintei la apriIlllere a combustibilului [10]. Feasibilily Study of 360 ccleyI.8 I. Solutia este complexii ~i scumpa.m la 3000 rot/ \ I I \ II min [1). \ '4. Se apreciazii cil MAS-ul posed a inca rezerve in privin\. 1 Hiroshi.7 0. Curbele de izoconsum indicii un pol economic de 211 g/kW' h. 400 z:: MAC -COI17i'rO 500 2 I I I un/tura - I 1 1 2 :J If :.~ ~ Ce " '211 g/kW.45 bar.V. Lucr. S. cu patru cilindri. de 1.6 l. La motOl'ul turismului Dacia 1300 s-a inlocuit cama standard ~u 0 cama balisticii.ii mici. USn/axare aeeea~i valoare ca ~ la motol'ul standard (fig. Comparatia curbelor de consum indicii (fig.22 mm diametru.a 0 solu~ie ideala. P. Mecanislilul de distribu~ie cu comandii hidl'aulica a mii?carii sllpapelm' ar I'eprezen\. 1. tor l'assenger Car.3 ~misi(/n{' norma/ti Fig." 2501 2ljg 1:JJ.mfl-1 1. functional.upap4= 7. Moskva. 1. A. 0 performan\. V. . care.30).15 nun (h. 1. Pulverizatorul a fost prevazut cu cinci orificii de 0. eu ere~tel'ca tl'eptat:i a unghiuluiOisl/'lbutlf standard secti\J1w 0 .8 bar conduce la 0 presiune medip. ceea ce reprezintii.~n.5 0. un consum specific efectiv de combustibil cu circa 15% mai mic. 1. la cam s-a red us inaltimea maxima de ridicare j I 11 II \1 Ca 0 solu~ie de in teres apare acum sllpraalimentarea MAS-Il\lli.datii CII mal'irea tu~. 86501~. Motorul montat pe un automobil ADDJ.rol/mlil .dnr b Fig.a.29 Se i?lie cii intensitatea turbulentei in cilindru este propor~ionalii cu viteza .a sporirii vitezei de propagare a flacarii WJIcu deosebire la sarcini ~i tura\.28). Tl/l'bosu{JI"()o/lmMlarl! 21d 710 c:r Molor reu/ilul (lOgolo) JOOO 5000 n. se incearca diferite val'iante de Ilistribul. de debit.' E :::9.a de exceptie pentru un motor diesel rapid (fig. cu presiune de supraalimentare 1.9 CllindrE'E'{j unitaru. de 1080 cm3 cilindree totalii 1. XXI FISITA-CONGRESS.:280. Ocolita . fie inal~ime de I'idieare a supapei variabila cu sarcina ~i turatia. Motorul este previizut cu echipament electronic ~u senzor de detana~ie.fp.8 1/100 km in cidul urban mixat (1/3. de incercare. la acela~i nivel de moment.ie variahilii cu comandii meeanieii. in primul rind.Ie eurgere w"aa fluil\ului proaspiH Pl'in orificiul oferit de supapa de admisiune.07: PI'incipilll metodei a Cost verificat la motorul tUloi<. mi9carea supapei de admisiune este comandata de cama. precum ~i fo- de la 5.5 kW la 6200 rot/min ~i 14. I I I \ Profilul camei este astfel trasat (profil halistic) incit.28 a 0. /lstre\ ca la tUJ'a\ia nominala. la I'e(lucel'ea sarcinii ~i turatiei (rig.9 1/100 km la 120 km/h. · KUA:NETOV. 1. deoarece este in masura sa asigure 0 \'a!'ia~ie continua a US-ului cu sarcina ~i turatia ~i sa pel'lnita ap\icarea unnr reglaje progl'amate ~i comandate electronic. DI Diesel Engln./i ~ ~8 ~ 7'1'70 '<. SAUELNIKOV. Nauka. iar la MAS i?i 0 datil eu reducerea sarcinii.decenii .5 8. Viteza Wsase mici?oreaza 0 data cu reducerea tura~iei. de exemplu. 0. fix 10 2 :J Ii 5 67103 n 1 . a numita distributie balistieii.29).a) cu trei cilindri. prin efe. fie prin organizarea de mi~ciiri dirijate. A fost realizat un motor cu injectie directii (Toyot.!/5~ 5000 woo 3000 'lOOO CCl'C eonsumului de combustibil a n.

ii in mare mi'isurii plna la finele comprimiirii.32. / 9. 60°C. 1.31.11/ precadere turbulenta de scara mica.a de scara micii. patru cilindri. 1.5. E = 17.280 240 "'b 10 20 :/0 YO 5U r 7j]1 . regimu] termic redus creeazli. 1. care dezvolta 55 kW ]a 3200 rot/min.6 . la sarcini 1i tura~ii mici. .7 ~ MAS j £= 10 § ~80 c:. Se observa ca se ob~ine 0 reducere a intirzierii ]a aprindere I A cu aproape 20%. prin cmopara\-i/1 cu MAS-ul. 1.33 ". in camera de ardere I-a prevlizut un canal de legiitura C Intre spatiul de al'dere din cilindru. Rezultatele incurajeazii cercetarile in aceast. 1 60 ~ ~ ~ :5 X = 700 % 0.2 1. Se obtine totodata ~i 0 Inclinare mai mica la detonatie prin difuzia centrilor .I losirea unor amestecuri mai sarace obtinule (fig. 1. dificulta~i de aprindere a combustibilului. b).--iI "" ~ 1 v.' / x= 0 '\\ . iar presiunea maxima pma:& scade cu 10% (fig. chiar la sarcini red use. din cauza nivelului redus al regimului termic.37) cu 17%. De aceea.u asigurii totu~i 0 microtUl'bulentli intensii.l 1. in regimul sarcinilor ~i turatiilor mici.. aceasta fiind in miisura sa actionele asupra vitezei de ardere din spa lei!"! Fi~.34. 1. Pentru prima data s-a pus I.4. Iii a Fig. Generata in admisiune. in schimb. ~i randamentul efectiv. Metoda de J'eglare a sarcinii ]8 MAS mare~te lucrul mecanic de pompaj ]a sarcini red use prin efect de . temperatura pe]iculei de ulei are valori reduse. nu inregistreaza asemenea pierderi. randamentul nu mecanic 7Jmcre~te sensibil cu temperatura cilindrului ~i.35). temperatura f}uidului proaspat (autoaprindere mai u~oara) ~i temperatura uleiului (se reduc fortele de frecare). a fost elaborat ~i incercat un procedeu nou de racire numit "racire fierbinte" [25. Analiza randamentelor (fig.1. cu 50.: /.. din cauza r'lportului de comprimare ridicat. un jet de fluid motor care genereaza turbulenta de scara mica. 1..U~ de sciiri. Incercarile efectuate cu un motor cu patru cilindri. Transformarea in "cascadii" a turbulentei de scar'l\.' ~. mare. produce 0 inearcare ridicatii. se inregistreaza. In final. s Pe de alta parte. In regimul mentionat 0 reducere a consumului specific de combustibil (fig. la ambele clase de motoare. la rlicirea normala. "RAcirea fierbinte" a motorului. La MAC. S-a fo]osit ulei de racire uzuaJ.32 b . fiind posibilii utilizarea (fig. Turbulen~a de scara mica. b). e eviden~iazii rezervele randamentelor la reducerea sarcinii (fig. ea se amortizt'a7.32. 1. La sarcini ~i tura~ii mari. Prin canalul de leglitura se pune in mi~care spre finele cursei de comprimal'e dar mai ales la inceputul cursei de destindere. 1.31 frontului de aprindere (din zona fliicdrii) ~i sa red uca dura la cie ardere in ansamblu. 1. In dorin~a de a ameliora simu]tan toate dezavantajele pe care Ie cumuleaza MAC-u]. cind motoru] func~ioneaza "rece". cu = E = 10 arata ca chiar la sarcini mici consumurile specifice de combustibili au valori red use. a). de sub supapa..bturare ~i reduce astfel randamentul mecanie. ca urmare.Cn/ 200 a Fig. 1. a). presiunea maxima din cilindru atinge niveluri inalte (fig. de 3. MAC-ul. 150°C.0 Vs.U? problema [40] sa se intensifice cu 1. In schimb. Principiul procedeului constli in cre~terea sensibilli a temperaturii lichidului de racire.4ACjl =77 ~ D. Pe aceasta cale se amplificii temperatura cilindrului ~i.31).(1:/ J 5 b 7 9 {'"b?/' 1 a suprafe~elor portante ~i se inregistreaza un randament mecanic mai mic.I 0. amestecurilor siirace cu A ~ 1. 360 <. prevazut cu procedeul de ardere M. viscozitatea uleiu]ui este ridicata. prin pragurile p practicate In piston sau In chiulasi'i (fig. ] J ] J j J 42 43 J Ll .3.kW 'Y)fd. Varia~ia temperaturilor caracteristice cu sarcina se arata in fig.36) arata ca randamentu] indicat 'Y)I( ='Y)ld'Y)fr) este afectat de temperatura ciJindrului. Arderea decurge mai lini~tit. .4 :i / d[= 40 % . ~eneratii la finele compr'imiirii. Incercari]e au fost efectuate cu un motor diesel SAVIEM 712/01.3 1 200 lfO!/ 3 Vs.33. Temperatura lichidului de racire (eti]englicol) s-a modificat in limitele 30. sub actiunea diferentei locale de presiune. In turbulent. temperatura lichidului de racire se reduce treptat pina atinge nivelul stabilit pentru regimul nominal. randament ] 1 Considerind drept referinta un ciclu Seiliger cu p :&limitat.1 direc~ie. 36].Ui se cara~terizeazii printr-o varielale l. din dreptul pragurilor ~i spatiul de ardere din chiulasii.08 Miscarea turbulenlii in cilindru I. ca urmare.de 8ctivi de reac~ie.5 0. 1.33. de tip Kolmo~orov are 0 duratii redusii in cilindMl. in patru timpi.. La marirea turatiei.. in plus. iar for~e]e de frecare se amplificii. 1.

.sistemc de orrentare noua de afi~are a indicatorilor de viteziJ. consumul CloOnu depintle de lungimea traseului ~i este de aproximativ 9 1/100 km.rollica..3. in plus condi~iilor nefavorabile tie vaporizare a benzinei. la sistemele de comunica~ie ~i con fort..J:m lUll/pined fi. ~'50 rz. "Automobilul este cucerit de electronica".'rJ ~fO !:i - "'i'= ~ ~"O 1[m !---~JO 10 10 1[t> 80 100 120 7Zi ~ 050 :::< ~520 <. cu preciidel'c la sarcini ~i tura\ii foarte reduse.34 Cqnsvmvl molorvlvl Iq IvnC/16nlTlW/ ('aid n =7000rol/min tcilintlru .35 n~1IJOO rol/mil1 iPt> =1J. chiar ~i in aceastii faza. cre~terea spatilllui de deplasare pina la 10 km scade cu 50% consumul CloO(12 1/100 km). elcctronica): - presiune. ... Aplicarea lui - momentan ~i cumulat spa~iu de combustibil. risipa. 1. (busola temperatura. Utilizarea unui carburator cu .. = 201/1 I'8t/ IlIln 1 1 12345678 j!"doN!cn.12 ""<. Rezervele consumului de combustibil sint importante cu deosebire la deplasarea unui autoturism dupa pornirea rece a motorului pe un traseu limitat la ci~iva kilometri.40. t ~ . ~i informare..C i! -4Jlx1r ' --<: 600 ~ 550 i 500 T""".lr:uIm.tehnicii A3 . A2radio cu reglaje automate.39)..32fJOrol/min ~c.comandii electronica reduce consumul CIOOcu 20. cu indicatiile grupate pe sisteme. = gO'C !::: ~5B 1'HJ 750 teilinoru''t.5. prin efectul sporit al fartelor de frecare ~i al fluxului de ciildura transferat la perete.C ~ ] ] ] . ~ tJ 90 Fig.z Fig.13 ~ ~Rt '.::.~-f2% n-1JOOr~l/mill "lIptlfllUJTI«-"rAiN" t: RN -1--L 123'15"578 *50 fOOl Cqr6uralur C'#ntrnflintrl 1 ~ I -.8 !Jar pe autovehicul necesita un sistem complex tie comantla ~i control al temperaturilor.39 725 . el eviden~iaza risipa de combustibil care apare la func~ionarea unui motor "rece". 1. In acest sens este semnificativ experimentul efectuat cu un motor diesel cu -capsulare termo-acustica [31]. ceea ce se subliniaza in fig. 40%.radio/telefon. datoritii. A5 . Dar. 1. 1.'71 110 /3[} /50 tdlindru' . motorul a consumat eu 12% mai pu~in combustibil (simultan a scazut nivelul de zgomot cu 8 dB (A)). Motoarelc au fost Incercate In regim stationar ~i evidentiaza posibilila\ile procedeului. consumul CloO ajunge la 23 1/100 km (fig. Intruclt.ie. astrel s-ar putea caracteriza pe scurt una dintre principalele tendin~e.(ceas electronic).8/Jar 55 52 Fig. A4 . 1. 1. Fe =/J. tura\. temperatura uleiului este pl'aclic independentii de temperatura cilindrului. Daca lungimea traseului pinii la destinatie este 1 km.' Fig.C 500 {JO IOU J J J II Fig. 1. 1. AU . 1.. Sistem complex de comunicafie: Ai sintetizor de cuvint. 70 !J I I I I I I I ~ gO 80 n = 2000 rol/mil1 n =321111rol//(Ill1 n.38 o " 6 8 10 ttr1.utovehicu!. de siguranta ~i de fiabilitate. timp calculator de bordo 45 44 . Incercat dupa ciclul E.=1J. Electronica se face prezenta in toate compartimentele unUl Ij. A.(j() . eon sum 'YO 160 td/intlrq. sensibil amplificata la un MAS. A Inceput cu grupul de propulsie ~i se extinde la sistemul de securitate activa ~i pasiva.8!Jqr ] J ~70 1[. 1. daca nu chiar principala tendin~a In dezvoltarea ~utovehieulelor. dupa cum urmeaza: ..I 1 1 1231f5678 ""<.37 reduccl'ea se mic~orcazii (fig. Comaudil..S' 580 5liO I n=2000 roljmln.36 _ Fig. Daca motorul are un regim termic normal. rcglare ~i diagnozi"~ elcct.1..38).

. Un numar mic de masini folosesc microcalculatoare de 16-bit. J J J J 4& 47 J J 1 . ci mai curind felulin care acest progres vine in inUmpin area nevoilor fiecarui conducator auto independent ~i a nevoilor societa~ii in ansamblu" [24]. procentul ya cre~te la 7-8%.reglarea vitezei de croaziera/pilot automat de conducere. unde ~i cind urmind a se face interventia tehnicii. Crysler evalua I'lectronica incorporata pe automobilul anului 1986 la 3. pretinde cel mai mic consum CIOO'sau pe acela care aste eel mai pu~in agIomerat. particule de ulei) exercitii presiuni mari asupra fiabilita~ii.comanda electronica a treptelor de vitezii/reglare automata a transmisiei continue / mai multe programe de deplasare. E5 controlul echipamentelor auxiliare (presiuni de refulare la pompa de apa. cucerind motorul. §-1.sistem de oprire/pornire. C3 . cind electronica se instala sub capota automobilului. Costul acestui automobil s-a ridicat la cca 2 milioane dolari. D. posesorul automobilului raminea indiferent fat a de inlesnirile pe care Ie aducea.supravegherea radar a distantei dintre vehicule/ actionare automata a frinelor. El este evident. lichid de riicire. va acorda motorul cu transmisia pentru consumul minim de combustibil ~i pentru emisiuni poluante limitate. diferenta de presiune la riltru).sistern de control al stiirii ~i masei fluidelor (combustibil. B8 . Ie compara cu cele inregist~ate in memorie (sisteme electronice de achizitie ~i prelucrare a datelor completeaza standurile de incercare a motoarelor. "Cheia dezvoltiirii electronicii pe automobil nu este progresul in sine al electronicii. 3) transmisia automata cu care sint echipate cca 90% din automobile. dispozitivele automatizate (eel mai adesea de tipul unor solenoizi).sistem pentru controlul tensiunilor electrice.sistem electronic de accelerare.-{ va regIa intensitatea iluminiirii. C4 .controlul uzarii pieselor din aistemul de frinare. C. C2 . D7 .reglarea scaunului cu memorarea pozitiei. B7 . dintre to ate traseele posibile. va regIa presiunea in pneuri in raport cu cerin~ele de optimizare a consumului de combustibil dar ~i cu cerin~ele siguran~ei circula~iei (aderen~a optima). Tendin~a curentii este de dezvoltare a microcalculatoarelor.reglarea pozitiei volanului de conducere. UO ] ] B.41 se arata tipul traductoarelor. fie la circuite integrate digitale. 5% din pre~ul de "inzare al automobilului ~i aprecia cii pinii la sftr~itul deceniului. Se apreciaza ca in S. sau pe acela care este cel mai amuzant sub raport turistic. vibra~ii. D9 . intrucit condi~iile de utilizare a dispozitivelor electronice (!}ocuri. eel al automobilului este eel mai ostil ei. B4 .declan~area pernei de aer ~i a extensorului centurii de sigurantii.reglarea ~i curiitirea farurilor. in anul 2000.reglarea incalzirii ~i climatizarii. Se folosesc curent microcalculatoare de 1.sistem de autoblocare ~i antipatinare. va reduce viteza clnd va aparea pel'ieolul unei coliziuni. De remarcat ca. E7 . ceea ce va permite adincirea unita~ii dintre om ~i automobil. B2 . Un robot tnzestrat cu multiple posibilita~i recunoa~te voeea conducatorului auto fli-l i. va recomanda.sistem de a u~ilor spate. D8 . Universitatea din Michigan. aproximativ 50% din pre~ul unui automobil va reveni electronicii.controlul sistemului de semnalizare.3 . 8. El prime~te informatii despre starea motorului prin intermediul traductoarelor (este in curs de dezvoltare tehnica traductoarelor si 0 mare industrie de realizare a tradu~toarelor).. in regim sta~ionar fli tranzitoriu ~i permit efectuarea unei activita~i laborioase de determinare a valorilor optime de reglaj :(v. El va oferi muzica doritii. trei particularitii~i specifice incurajeazii dezvoltarea electronicii i[1 partea tehnicii a automobilului: 1) limitarile severe de viteza.sistem de comanda ~i reglare a instalatiei de racire . Calculatorul de 4 bit are 0 mare rAspindire pe ma~inile de origine japoneza.afi~ajul periodicitii~ii de intre~inere. Microprocesorul reprezintii numai creierul sistemului.A. 2) limitarile severe de emisiuni poluante. Dia~nosticare: El . Electronica implementatii pe automobil apeleaza fie la microcalculatoare. DID blocare ] ] E. interesul pentru posibilitatile ei au crescut enorm. Dupa unele prognoze. vii aprinde farnrile dupo.tergerea parbrizului. B6 - ] dere a ma~inii. Va deveni accesibil in jurul anBor 2oo0? La inceput. In curind va fi realizatii sinteza vocii ~i tehnologia de recunoa~tere a vocii. din toamna anului 1986. 1. Ez . Ie va ocupa de .vitA sa preia volanul: "de rest ne oeupiim noi" va adauga incurajator robotul. E. neeesitate ~i - memorie pentru stingerea luminilor. C5 . 12-bit. D6 . de combustibil.sistem electronic de injectie de benzinaj motorina sau carburntor electronic. Cind electronica a patruns ill habitaclu. D3comanda intermitenta a ~tergiitoarelor de parbriz. ulei de transmisie. D2 . mai optimistii.5) ~i cOIIlandii.2. de ulei. 4.controlul stiirii tehnice a pieselor de uzare.sistem central de inchi- B5 - sistem de control al turatiei de mers in gol. aprecia cii procentul va cre~te la 10% pina la finele anului 1988. E6 . ulei de motor. pe acela oar. sistem de control al emisiunilor poluante / sonda Lambda sau traductor de Oz. B3 . inaccesibil pietii.5.controlul 1'11'mentelor de etan~are (presiune carter). D5 . natoura 1 1 1 Fig. E4 . temperaturi ridicate.controlul presiunii in pneuri. D4 . In fig.sistem de comandii. sistemul de frinare ~i transmisia. Securitate:Dl . La al 73-lea salon al automobilului de la Paris. dintre toate domeniile in care electronica progreseaza. sensibil la dorintele omului de la volan. ~i reglarea aprinderii In MAS /dispozitiv de control al bujiei de incandescenta la motorul diesel. lichid de frina. va avertiza conduciitorul asupra posibilelor defec~iuni. Automobilele din anul '86 aveau pina la 10 microcalculatoare independente.U. Sistemul de antrenare: Bl . firma Nissan a prezentat un autoturism care incorpora tot ceea ce electronica ar permite astiizi sa se implementeze pe automobilul anului 2000.sistem de securitate ~i alarma. care actioneaza cu mare precizie. Se formuleazii ca 0 cerin~a noua combinarea microcalculatoarelor pentru a crea un sistelll integrat de comandii ~i control. Contort: Cl .

prin filtrul F. unul cu clapeLii. cupla~r se un conector de timp.pentru RGE.4). cu clapetii care VOl' supravie\ui in traductoare timp. Date reeente aratii cii raporlul pre\lIrilor pentru carburatm'ul tfadielectronic / injec(. se ob~ine 0 I'edncere a COIgol mului CIOOcu 10% la mers in gol.4% in ciclul %suimbunatii~ire a procesului de formare a amestecului se ob\-ine prin aliment~... pe baza presiunii mediului ambiant Po §i a presiunii din conduct a de admisiune pca.ultiIn fig. cu inj~hiar de I)(mz:n{l comandatii electroniliJctie u a 49 J 48 ~ . cu fir cald. Un convertor electropneumatic comanda 8upapa. 1\ combwitlbilulUl. este antrenata independent de ar rerele cotit.ea electronica de I P.ate pentru uncle regimuri carncleri~bH: de functionare.G.lice ('ombustibil suplimentar pentru imboga(. care deplaseazii combustihilul de laLibil zervorul H.pmul pnllLru Intrueit celn I!HLe ee~ie Cu re7. care eliminii ac\iunea directa a conducatol'Ului asupra organului de reglaj al sarcinii: cremaliera la MAC 9i obturatorul la MAS). 1. ceea ce amelior'eazii senfll'ea pulverizarea (fig. in raport cu pre\ul de cost ~i numiirul de func\iuni pe care Ie indeplinesc).ie'de benz combinatii dupa mai multe varianLe de sis\. Tronl/c/. ~i 100/400/500/600 in ltalia.F. 1. 4 ~i 5. controlata fboUEC. 1. (Ie injec!ie dop11~e~ICunui mull. coamestecul (aer suplimentar IJl'in deriva(.3) definesc intotdeauna regimul functional al motorului (de datii recent a este traductorul pentru pozitia pedalei de accelerare. La pornirea motorului reee un inject.'"'.e ()ent~eazj\ r~e sistemul de inj( mo- Injecllt! debrlllind /fIu/Ir/Mld K. (j (y. d~gim dubleaza frecventa injec(.eme pJ'Oduse de H. ~i anume: traductorul 4.43) doi traductori pelsibil debitul de aer. cind amestecul se imboga~e9te ('A = 0. . § 1.9) pentr!ep- desr. b).2. care permite definirea avansului la declan9are. celiilalt cu fir cnld. pe eel al lJnui carburator t~ eu 1-ional. 1. traductorul 7 care permite corec\ia dozei de combustibil in raport cu temperatura.iilor. _ - pelllpnml'n\.44. 1. de~i pre\ul \. totodata. 10I'tlf/c! lMlml ElecLronica implemen LaLli pe tor !. 1. comandat electronic) ~i se rcgleazii fin tura\. prin releul He se controleaza dozarea combustibiluluhrin regimurile de pornire ~i de inciilzire a motorului.ia la pune\. 1. ceea ce reprezinW 3. central / injec\. cu excnite tia regimurilor de virf.). la injectoare. avansul la injectie ~ 9i debitul maER' de gaze de evacuare recirculate (RGE). Corburotor siml!/u . care se hvr~tru dupa necesitate.A.ol' de pornire I P C\. ('e I~: n carhur~toruJui electronic. Schema include (fig.43 se aralii schema unui sistel1\ electronic de injec(.ia 3 conlrolata de un sertar di1e~te buitor SD. stabile~te durata de functionnre a injectorului L cu Traductorul de temperatura 2 ll11infurma\. Pentru controlul sever al dozei de combus~rsa pe ciclu. prin controlul sever al lui 'A (v. L in Sistemul de inject. Un al doilea grup de traductoare transmite informa\iile pentru realizarea comenzilor de reglaj ~i corec\ie a reglajelor.obturaLol'U1de sal'cinii poate fi comal1:ind indirect de conducator (prin UEC) prin intermediul unui tr'aductor de C\dat al pedalei de accelerare.. 1. de catre un motor electric. {A1 miirimilor din memorie care corecteaza r!'glajele 9i natura comenzilor de ie~ire la un motor diesel cu admisiune normalii.-i~oar'ii inLens In unele t11ri (fig. la tura~ie constantii. Un grup de trei traducLoare (1 .ia de mers instrin.r. pompa de alimentare P. In schema din fig. injectorlll dl: rEifera I H poate fi folosit el insu~i pentru pornire (se p]iminii injectorul I P). traductorul 5 care precizeaza masa de aer aspiral11 In cilindru (pentru miisurarca debitului de aer se dezvolta 0 varietate de cu elice.ru regimul termic curont. da infor'matii despre ~azii centratia de O2 din gazele de evacuare 9i deter'mina comanda dozei de q\onbustibil (gradul de imboga(. Prin_ reducerea cu 100 rol/min a tura\iei n.ire/s:ll'iicirc n amesLecnllli).4). pern realizarea conceptului de amestec sarac la toate sarcinile (fig.12 injector CrrmoIiHO Pompa de injec{ie Supopd solefloid Supopo penlru G£R Fig.U.irea ameslecului. § 1. Bosch GJIlinii Se evidentiaza citeva solu(.ional / earburatorul punct este 100/166/183/250% in H.44.ii in unila\. 6 'se CII referil'p la S.=" Carb/lfolor elrclrumc > '. I.erveln mui I sis- fUl/dio nor !fO'- controlul consullluilli d.a injec\iei (sau scinteii la MAS). traductorul 6 care dcfine9te avansul dinamic I func\. Pentru mersul in gol se sarac. 0 sonda Lambda. procesul d~nte Jocuire trpptatii a carburatoruJui. Microprocesorul compara informatiile primite cu acelea incorporate 1n memorie sub forma unui vector (vectori) multidimensional ~i transmite comanda la organele de reglaj.3. a).} ~nn . 0 injectorului cn aer suplimenLar (fig. pmlm regimul GO'- ~ .. Un traduclor de temperaturii.ia"radi\.> I!lJI'C/Il' dr bellllllt. manda (U EC) pen\.ie. 20'- o Fig.ii ndop\.45).41 microprocesorul comanda trei reglaje: debitul de combustibil nre. Pozi~ia obturalorulbm_ de sarcina esle precizul11 de un potenl-ioll1etl'U (trnducLor de unghi-TU) <ui7 este comandatii direct de condnc11Lor.ional la injec\ie.112. hUHlihil ~i al pmisiunilor polu'Con~~ Dup"1 unelp evaluiiri.

45 motorul BMW supraalimentat 1 .rot/mill aparitia detonatiei.ro!.u.CondiK". . "" t. 21 .suflantii..ia de pornire). cu E: 9. 18 ..... 1. 19 .~nltlr 1 :.. regleaza aerul refulat de suflanta (fig. 13 .tra- - j J 51 J ..8 I. = Sistemul rle injectie cu cornandn elpctroniea se livreaza tnt.... UEC. In eazul motoarelor supraalimentate. 2 .n.6a ~..0 >~ 1.traductor inelal' de poziviepentru controlul su2 papei 11. 1911:1. .. Elektronische tn: MTZ._.: ~.o...turbinii. .46. . 3 .pompa de vacuum.:~.~ beneficia de un spor de putere.. dezvoltat rle motor 11'1 consitii de urgflfttit Se remarca 0 performanti1 dr...traductor de pozitie pentru avansul de injectie. 1/10 din sarcina nominala ~i 1.. 1 Emonts...alar.luh VenlUl'i. 1. 4 .diafragmii..'i~ ~ J~~t~~itf t :j 1 1 a Fi[.traductor de presiune a aerului.~. 9 .io /J. 6 . ~. 20 . 7 . l... carr. \ /" -~~ .. b .. a."o~ .pompa de injeetie../t1tr ClIO' ~. iar comandn I1varll\ullli (. .r ~.r-o variantii cu distribuitor de aprilldel'l~ JJ. J. .5.t plHa III. ~. ~.traductordecurent pentru bujia 6. 10 .traductor de temperatura a ] ] 1 10 ~ {5 8 CI. 6 q ductal' de turatie.. 1 . 11 solenoid de control al supapei de scapari.pedal!i III" Ilccelm'arl'.sLe ofectllRtii do TIRC direct In bobina dp indllc\. 16 .: .~.traductor pentru chp.. In acest scop Fig. 17 .~ .supapn de ocolire..:: <.:~ din turatia nominala (rezultate obtiftute pe un motor Opel 1.osebita prin valoarea A :::::f.H 1 ~ --1 ~1 t '" .. ... asiguI'/i rrglajul claBic de variatie a avansului la declan~area sclnteii.r-. Steuer und nrgeleinrichtungen am neuen BMW-Turbo- aerului de adrnisie. 12 ] ] ] - - supapa de control al avansului.~. 15 .'. 14 traductor pentru curS8 pedalei 4. . ~ . (fEC tndepline~te funetii luplimentare.traductal' de presiune a lichidului de racire. . 8 .0(. La motorul eu aprindere prin eomprimare.bujie de incandeBcentli..11 .. La motorul eu o aprindere prin scinteie UEC previne 1000 2000 JOOOWOO 5000 5000 n. ~-~~ :-~':. 0 varianta mai eomplexa este neeea fara distribuitorul D.. [). eehipat eu sisternul TJR-Jetronie).solenoid de Intl'eJ'upere a alimentarii eu combustibil.

9 . jJ pm.rebuie evidcn\ial un domeniu nou de aclivilale pentl'll electronicii: t()slnl'ea ~i di:1gnoslical'ea eleclronica a aulomobilului. grupali in cileva clase 53 52 . p.L-J 35D/i II.1] s-a . 17].ieconslanlii redusu.47 1500 25U0 b 25 IS S _..detonalie. care lncorporcazii 0 curea de tl'ansmisie). care conduc ]11. 1. Vi7. I\evenirea la regimul 13 se face prin reducerea sarcinii ~i men~.n vilezci dn lnaint.46.m'Trecerea din 13 ill C pe ramura C'. cu C. n semnal de detonalie.ni 0/rle/a { _ semnal ~- de p]ina sarcina. In fine. 0 unil:1le e]ectronicii de comand5.jdispozitiv de reg]arepentru . dupu care se parcurg regimuri]e de plller'e Cl\nstnnlii (linia DR).avans reg]at la aprindere) La acordarea moloru]ui cu transmisin unui aulovehi'. indica fo]osirea a 150 ue lraduclol'i penlru fie(':l:-e aulobUi~.jnerra tura\. 6 . b). . b).filtru de aer. atunci se pun sub control toate ace]e instalalii.i.i~ial ia aprindere..ioncaz5.ii in domeniu [15..arc. o incercare fiicutii cu aulobuze din transportu] UI'ban din New-York..fof/m/n ] '21 17 II ] ] J ] 11 este previizut eu sensori de detonalie iar UEC reduce avansul la detonalie §i-] core]eaza. el mai e mic consum specific de COlllhuslibil.'i00 n. Sislellle specializale. punctul A se dcplaseazii pc verlicala de 1500 rotjmin ~i se apropie de po]ul economic. (fig.La lurislllu] Uni-Cm' [1. molorul func~.fJ. echipamente.46 ~*.'o]osit 0 transmisie continua (lransmisie de tip mec:1nic.semnal de punct mort interior i avans itJ. la lUl'a~.debitmetru de aer i 3.ilor de lnlrelinere a auloychicule]or oferii infol'malii despre starr a tehnicii a unoI' suballsamb]e ale aulomobilu]ui ~i averlizeaza asupra necesiliitii unei intervenlii urgente sau eu scadenlii mai mare. 1. 2 . a) pune in ap]icare slralegin de schimbal'c n regimurilor de functionare a molorului (fig. 1. de nccelernrc a automobillilui. 15 I CONDUCATOR a I Fig.c' 1 [-~ I AMRRCIAJ I 1 1 1 1 I I 19 6 Q9 Beede avertizarc Pedala d<' {rinare ~ Pedala de acce/erare ~ Manda smlillbuloru/ai de vJlt'lJ d. . t.mm poale fi juslificaUi numai de 0 cerin\ii urgent a .obturator.. Illonlale pe automobil sail aflale in dolureH unilii\.suflantii i 4 . 11 .supapa de ocolire.turbinii de gazei 7 . SD - . cu presiunea de supraa]imentare §i cu debitul gaze]or de evacuare care evolueazii in turbina (fig.rcptaI1J.iei (linia CD). Se dezvolUi cercetari care urmaresc sa evidenlieze baza teoretiea a noi]or inven!. La cre~lCl'()a t.traductor de detonalie. 1 .> C. 8 . In pllnclll] B molorll] func~ionenzii chinr cu C. controlind supapa de oco]ire. Daeii so are in vedere economia de comhuslibil ~i cll1isiuni]e po]uante. SOSf .traductor pentru presiunea de supraalimentare p. dispozitive a curor stare tehnicii este implicata in mentincrea J!()rformante]or proiectate. 1. b Fig.obturator-potenlio- j J J (J metru i 10 .rlsfem de .m. SP - . La pomirea auloDJohilului. I'cgimurilc de functionarc se dcplaseazii pc drcapln BC eu consllmurilc specifice cole mai mici. de eonsum ~i noxe.47.ll] apare proh]ema fo]osirii ace]or l'egimUl'i de functionare a moloru]ui..radiator de aer i 5 .supapii magnetica.

ul'mat. tsislem df cundil/O/latr' a ot'l'lI/IIIjot'rccliuilt:mol . J [AJgent'rotur. eu sar'cina de rupere mica 1 In lucrarrn .Ap fl!tru I comb 2 comb Incomb rt'lt'IYOr mtlchlil/rkire mult'.nlr. Us. nmotor 7. 1. pere\ii care limiteazii volumul cilindrului ar trebni sa fie confec\. Fiind indeplinitii conditia momentana T _ T p = 0. Sinterizarea prin presare la eald.oa 9. la anumite date. ing. = atunci fluidul motor schimbli ciildma cu peretii.3. Inainte de a pleca in cursa autobuzul este supus testarii iar echipamentul electronic Inregistreaza ~i prelucreazii datele care se centralizeaza intr-un calculator central. Un exemplu de informa\ii. care se aplicii in mai muIte variantI'. . Plnl/f1~ rl'nlilo/tJr 12..il de Iratamente tcrmice.re. cu 50% pentru SiAION (sia]on). Pu!e/motur 5'PfMtnpOo. iar oxizii de aluminiu !Ii Ytriu care formeaza faze noi). pretind 0 Pl'elucrare costisitoare pentru a realiza tolerantI' ~ dimensionale strinse. J penlru emisiun. care amplificii sensibil rezisten~a Ia I'upere. au rezistentii la rupere redusa. s-ar elimina complet schimbul de caldurii cu peretii.I .5Si02. dar terminologia simplil'ieatii de motor adiabat giiI\p*te I'aspind iI'/" in par'alel e11 upnumil'pa mai potriyitii de motor izolal tamie. la coroziune (comparabila cu 0 o\elurilor inoxidahill~) ~i rl'zistenFi mare la ~oc\11termic. 360°C). litslolalla dt' dlOlJnbf/iculP 1.tcPlnb It'~ore corlt'r S. aparuta In Edltura Tchnica (1988).ului 18 temperaturi de peste 2000°C. . PUJf11b !Q . motorul adiabat este un motor care nu schimbii ciildura cu mediul inconjurator.J50 450 5W 5JOtr. Denumirea de motor adiabat se rasplnde!/te pentru 0 c1asii de motoare care se creeaza sub ochii no~tri.. oferite de diferite clase de traductori. au capacitate de defol'mare practic nula. denumite materiale ceramiee tehnice11. In sens . 1.rlalr.48 . sau I'ezisten~a la Cluaj (SiYOi\).. 7. . a calculatoarelor.strict termodinamic. Fig. dr.(Ie utilizo. 80ri mai midi decit a metalelor).'J9). incit temperatura lui inregistr'eazii 0 yariatie redusa pe rich. pentru a evalua starea tehnica 8 motorului ~i 8 instala~iilor auxiliare ail' lui.cum/are 3.6.!'P (i/lru 1o. Dadi tempeI'atura tp se dubleazli fatii de valorile atinse astiizi (de exemplu.rolor PUlide dl'lnosurare q /l'ns/um? e/l'clr/ce 1. AI20s .se arata In fig.49 aparent aaiabat.j (cum ar' fi hOl'ul sau carbonul care permit realizarea proce~. Se dezvolta sinterizare eu adaosUl. au rezisten\iirelatiy mar'e la rupere.isitor. Se de1. aplicatii ]a SiC ~i SisN4 este un procedeu cost. La un asemenea motor. cu implicatii de mari dimensiuni pentru mai mulle I'amuri industriale. nvt'nf/~ot4r '. tplston 2.6. Metalul r'amine la temperatura joasa !Ii dezvollii rezistenla meranica. tlldlld dt'l'OGr". Carbura de siliciu (SiC) !Ii nitrura de lijliciu (Si3i\ 4) se inscriu in aceastii clasa de materiale cu posibilita~i pentru unele organe ale motoarelor cu pistcn !Ii ale turbinelor cu gaze. 1. Tehnica de pl'OducE'r'e a mater'ialelor ceramice structurale se bazeazii pe sinterizare. t ule.2MgO . Apari\ia motorului adiabat se datorl'azii unui anumit progres tehnic recent din domeniul mater'ialelor'. au un coeficient de conductibilitate redus ~i un coeficient de dilatare marc.m fJDmpO D'fwnli /(1 /~fl're dillfNm.1 II.Uruplor tate. pe anumite posturi de intretinere.it:lJid rUcire :J. orirare ar fi materialul peretelui el posed Ii 0 iner~ie termica aUt de ridicata. dr. 1. Alrxandru Nlca. D€Ilumirea corE-etapentm o 90 1M 270 ."RAun asemenea motor ar fi motor Fig. Aceste materiale au proprietiiti care nu satisfac Cl'rintele impuse matel'ialelor utilizate in constl'uctia de ma~ini: sint foarte fragile (tenacitatea este de Ii . cu un grad mic de repetabilitate.$olJdo !Jore erQcUQ/~ structurale care i*i pastr'eaza proprieta\.5. Motor (aparent) adiabat.. Programe adecvate analizeaza filia fiecarui autobuz Iii comunicii personalului de deservire sau conducatorului auto opera~iile tehnice care trebuie e£ectuate.~nl. Este vQI'ba de progresul realizat in elaborarea noilor materiale. In realiTraduc IJI'I'permalll'l/fI' 'enlru : t.C~ramica trhnica". UboleI'll' 2. j 55 ~4 J J 1 . mat. Se promoveazii oxizii cu un niye] termic mediu sub 1200°C (Si02. In raport cu pre~ul de cost Iii posibilitatea de prelucrare Iii analiza a informa\iei. a echipamentelor pentru utilizarea ener'giei solarI'.fu1d l f. ceea ce ar face posibil ea in fieeare moment temperatura lor Tp sa ia valoarea temperaturii fluidului motor T. caract~risticile 1lIlI<'\ionalr ~i utilizArile sprl'iricr al~ aCI'sh'l noi calegoril d. 2AI20S . la fel de intens in ambele sensur'i. 1.1. 7dolo IntisarUft.4 .Ti02). Acestea au facut posihilii dezyoltarea unoI' ramuri industriale modemI': industria rcactoarelor nuclearI'. (fIg.YolU'iconfectionarea pieselor din doua piir\i: 0 parte metalica fti 0 parle cerami ca. ceramica lucreazii la temperaturi ridicate!li constituie bariel'a tE'rmiea. 4. Se prezlntii numrroase informa\ii prl\'lnd compozl\la. tchnoJocia.48. a ychieulelnr spa\iale.iona~i (Iintr-un material fara iner\ie termicii. iar suma ciHduri1 ieI' ~('himl'ate re ciclu este nulit "50 (lQp= 0).ile la temperaturi ridicate. 1 1 1 ] ] ] ] 1 ] J tn prezent sint in curs de elaborare materia/ele ceramice MOTOR i- Tradlld/JI'/: dli..

ga!orii de ad misie ~i e\"acuare.une a materialului ceramic .Jm 'IC.50 2. = 1. - e'3_ . La 0 oxtr'omilaLo so siIllpazll I1Interinllll Zi'S. Prodll8ul carc a t.. eXCt'lenta pontrll ~ocul tormic.rr.!:il..lr. 2. In incercarile efeetuale pe stand s-a ajuns h urm. (.2 eXplicind caliLatea lui I'xer. ceea co illlbuniitii~e~Lc ~Cll5ibjJ comportareu.::'0 dului do supapii.6 3. Iincovoicre.rllctiv se prezinta bioxidul de zircnniu (7.~i mecanice medii.p!. l'rnprh. au . ~l anUUle: a.6 '.tenn ral'e a motorului).So adaugii redllclJrea lucrului rnlJcanic de antl'onare prin oliminaf'pa dimensillnilof' pompei do I1pii.0lar'na terlllicii totalii [as)).50 (l . eu temperatura lui riJieatii de topire (. ". deci au 0 ~inutil. inschimh sint ulilizabile la tOlllperaturilo do 1100. l'otonJi turbinei de gaz do la un grup de supraalimontare are momentlll mocanic de iner~ie eu 4.1 callale [JIJlIlru segmonti) cu jocuri sensibil l'eduRIJ. ventilatorului radiatol'ului.0lnnt.8 7. Un oxcmplu do izo!are tormica a molorului se amlii in fig.widon~iat 1) I) reducoro impul'Lantii a pierduf'iluf' pf'in frm'are (fig. :.8.\IPa l zare... MgO.0 1650 145U 1 4/10 1450 1100 1200 410 16U 316 290 200 15 600/3500/4'10 300/1 200/230 900 12 Oo 17011 aOO/aIJ80/460 650 100/500 50/.rnmlee strlicturale ~ IIle unor meta Ie I>entrn motoarele aulovehieulo de ] ...:'1 .Cl\7.. pompei de ullJi.1I.1 5.Ie zirconiu parlial st"bilizat (ZPJ Titanat de aluminiu Melale Aliaj de alnminiu 'Fontil cenuie Aliaj Nimonic 3. care a fo:. Un randament efecliv sporiL.nslazi int. 0 varietatr.0 C1 ..: citaton tura Tena- \r I Tcmperamaxima de utili- l\lPa. in medic. ] J Maleriale lurale lIlatcrialul -. 1.5 2 '. a mnterialului ZPS ostf! Mg-ZPS (bioxid de oxid de magneziu zirconiu Zr02 MgO partial stabilizat).8 2.\dere/ColHPresiunc =' :.io/Jl\lii (10 i7. In cald SiAION (sialon) Oxid ...narelr. 1) S..!.0 1.2 3.rist. a). dar care are calitiiti 7 mecaniee red use.( Engine. ::J~iJoC ehiulas.-< kg/dm' ..rn.3 Of'imai midi decit cea a metalolor (ea urmare.51. Foarte Ill. rnatr. Flynn.0 3.1 parte.(~rp.3 160 65 20 21 13 15 25 40 110 <1M 650 1000 75 110 210 220 :!ao 1 100 J 2. 1G50°C. Timoney.5 3. 11). 3 - suprafa!a chiulasei.1 g.:)% mai mic. A Low Fri"liun.. tatea. ridicatii la . - 2 8B ceramice slruc- 8 'u.. 4 - capul pislonului.l. folosind materialp.4 10.eil'ie c. a:J0313..I'ial hazat piJ fibre de . valollrCIi '! t".6 2. discurilOl' termice ineo:'poralo pe capul pistonului ~i suprafa!. Temperatura de ulilizare a materialului Mg-ZPS ajunge la aproxirnaliv 1700°C.:::::.0 100 18 25 20 2. Coeficiolllul Ac pRt.'\]203' incorporal la turnal'o po galeria de f!\'iIC:llaresuh f(JI'/na unuj stral de 10 ~i 5 mm grosirne). coroziune.50°C la ci!indru.0 5. prin climirH\I'(~apar!.1 1 1 1 1 ~i eu eoeficientul de dilatare (<1)foarte redus. 0 rezistentii relativ mare la rupere (HOO 2800 da:"ifcm2).6 8.. Motorul adiaba1.'". :-::" rupere la Intindo '" :.lclalte ceramici struct. eroziune.ice: 650°C la pisLon. Din anul 1£J80 s-au Jansat pe piata fibre de SiC... - sediul supapei.1 toale malerialole ceramice au tenacitatea.:!00C la la galeria de evacuare (dllp.aO.a chiulusei. ~oc termic (rezislii pinii la 0 d iferen\a de temperatura de SOO°C). r. camerei do preardoro.t folosit Cll suceos la confectionarea ciima~ii de cilindru. lui Weibull.f\()2) se obtine 0 varietate de oxid de zirconiu slabilizat (ZS) care are proprietii.& 4. 1... silieat de bor ~i silicat de aluminiu (Toyola expluatoazii un pislon care are capul intarit cu fibre de AI20~). Unlnbricnled SiC I>i.(}nfoc~iuna!i din Sir.urale). Se observii cii densitatea materialelor ceramiee esle de Tabe/Ill 1.. C.iI(r. excelenle proprietati de rezislentii. 1. en Ul'nHlI'OII mlucerii cocficiontlllui de fl'ecaf'e (fil!. 6:.. Po 2 de alt. do interes deosebit. Incerciiri efecluaLo eu UII <:ilind1'll~i eu pislo/J (f. (j_ ..pRensihi] IIlni mic fll\. t. °c -gOj. 0 rezistentii.:: suprafa~a cilindrului).rOs).zit. Fragililalea ramine "ciilciiullui Achile" al ceramicii structurale.dus ('I'oeazll dificultllP In placul'ou rnalor'ialelor metalice. Un randament mecnnic lIlai marl" prin r('dlleer'pa lucrului !I1lJcanic de fl'ccare. Unele proprietiiti ale materialelor cera mice structurale se evidentiazii in tabelul 1.\ nezi. enl III Ilidalelor. sodiu]ui ~i ghiFig.0 valoare mare a modulului.ahili7. la uzurii.prmie. Cu ndaosllri cnrc-l st. de circa 10 ori Inai mica deGit a metalelOl' de (:ompl1ra~io.ialii SI1Ucompleta 11piordorilor do ciildura (0 reducer'!) a conRllrnlllui spp. dnfoct.le ceramice sub [orma fibrelor de intiirire.sul . III regimul de aecelll56 J ~ 57 . So amclioreaza fragililalea cu mult Sucees.. un coefieient de frecare mic ~i un eoeficient de condllctibililate mic (Ac).\'arielatoa KalLr.ol mai maI'Oeste oxirlul r de zirconiu partial slabilizal (ZP S) care realizeazu 0 cre~tere imporlantii a tenaeitiitii (de 2-10 ori in raport CII cp. o'J20-r. tprnpcraluri carl1etr. Se observa do aseme/Jea c.5 [12J.1 2..tiili ale unor materia Ie e.1 1:300 or(~ do fune~ionarf! nu 8-a rf!rnar'eat nici ._ LooDensi. de o'J. 1.:! 00°C).6% numai III izolarea tormicii a pislonlllui ~i tic 7.2 5. de oxizi de aillminiu.5'10 la i7.i! dr. dezvoltii mai multe performan!r. coeficientlll C( rr..]'E5 :: OJ> =' - "'-. Y20~. SAE I'''per J ] j Carburii de siliciu sinteriz1 :i Nitrnr" de siliciu sinterizatii prin rcac\le Nilrurii de siliciu presa". b.7 3. I .

6) s-a Inloeuit par'lell inrcrioarii a compartirnentului separat de preardert'. 1\Iotorlll Caterpillar 58 J Fl/!. la confec\ionarea pistonului ~i eilindrului din material ceramic se poate renun~a la ungerea aeestor organe. in va('iant.: ~6 J""/Di fro''''! (p". eu una eonfeetionata din hioxid de zil'coniu (fig. e.ul . d upo. cu sporirea presiunii medii indicate (8. ] ] ] ] J J 1neercltl'ile rle stand Ull o!'iltal [:. 7 .53 59 J [J . deoarece se limiteaza Pl'esiunea maxim. confec\ionalii din o~el. ~.. 0 imbuniitatire sensihilii a proceslllui de autonpl'indere a combustibilului. Timoney S.~~ . 1 .traductor timent separat de preardere.8% fa~i1de /17. 5 . La incereal'ea unui motor In care euplul piston-cilindru s-a confee~ionat din SiC.5 bar).. se pal'p eii ungerca intre cele doua OJ'gane s-a realizat prin intermediul unui film de gaz genel'at "de la sine" in timpul functioniirii (v.. format din :~O% combustibil S ~I 70% 1I-butnnol. fig. a). ce a fost dozato. 1. i. 1.7 fa~ii de 7. Durata anlerii s-a r'edus la 200HA in varianta c.: '--000 1001 1701 11.. 6 .0 dato. ca rezultat al unei vitezemai red use de cre~tere a presiunii.ele 1 ~i 2 de materiale.54). care permite utilizarea eombustihililor' gr'ei sau Ileeonventionali. 0 ('educere a zgomotului cu 2.strat de 1 mm de ZrOz pentru placarea cilindrului ~i segmen~ilor.!.53.al'ca motorului (cre.terea de putel'e estc limitnt. 4 . fata de 56°RA in varianta a. in cHzul utiliziirii materialului ceramic.! din ciclu ~i deci lH'esiunea medie indicaUi). 1. 1. aplicat cu jet de plasma. 0 reducere sensibila a unol' varietati de emisiuni poluante (oxid de carbon.strat de 1.injector. 0 simplificare a instlila~iei de ungel'e.rbune PC in propor~ie de 50%.11 un motnr ('U camm'a de IIrdcre divizatlt (/J/S = 10:>/120 mm.compar. Se reduc pretul de cost ~i cheltuielile de intre~inere (se reduce cu pina la 50% volumul opera~iilor de intre~inere a motorului). Motorul a fost alimental cu combustibil in trei variante: a) cu combustibil standard S. . eitat la pnet. % (p" '"5. de fluidizor. formind cu aerul 0 emulsie care ajunge in conrlucta de admisie.52 1Y73 a fost transformat intr-un motor adiabat.~ 2 c.:J bur) 1 ~ . g. Autorii au reco] c. 0 cre~tere a u~ul'ill~(~i e pornirt". 9 . Camera de ardere ~i galeriile de evacuare au fost izolate termic cu un strat de bioxid de zirconiu. L!J2. G la Kamo H.rbune cu dimensiunea medie de 5 fLm..0 mm de ZrOz pentru capul pistonului. hidrocnrbur'i ~i particule). <:u('(\ sJlOJ'iltemperlllura de function/lI'e CII 200 pina la 350 Co a Motol'lll a fost alimt'ntat ('II un combuslibil standard S. 0 reducere a gl'elltii~ii ~i dinwnsiunilor motol'ului pina la 40% prin eliminarea sistemului de racire [7). d. 1. Arderea prafului de ciirbune a decurs foarte rapid (fig.strat de 1 mm grosime de ZrOz pentru galeriile de admisie ~i evacuare. ceea ce a condus la un ranclament indicat sporit de :)3. r..termocuplu.'If.. 1. 1. 0 simplificare constructivii a motol'lllui prin eliminal'ea partialii sau mtegl'alii a sistemului de ('. CII cifra cetanicii CC = 52 ~i CII un eomhustihil modifieat . ceea ce a u~urat iaprinderea ~i arderea rapidii n prafului de ciirbune. Particulele de ciirbune se men~in in suspensie in aerul din I'luidizor.rilor cca 870°C (camerii standard.76). ~i colab. b) cu combustibil S ~i praf de co.j 1 .Jha.51 a Fig.8 . producinJ presiuni maxi me ridicate ~i vileze relative de ardere foarte mari.. 0 data de cre~lerea sensibila a oxizilor de azot (v. /I r'(~clllrerea ('ifl'ci de fum de la :~ la 1uB ~i 0 reducere d dc 111 OO 400 ppm a oxizilol' df! aznl. neriicitii).5%. . cu cifra cetanica red usa. 1. h). 2 . de presiune.'\I prof de m!rhune. all comunical recent [20] rezultatele incercarilor efl'dllute eu Ull motor aliment. in care aerul este antrenat intr-o mi~care de rota~ie. a comparlimentului separat cu ZrOz). Pl'in supraaliment. Temperatura compartimentului separat de preardere a atins in timpul incerco. inrercat.strat de 1. iar sistemul de riicire a fost eliminat (fig.2::>mm de ZrOz pentm chiulasii. 4 dBA.o.lcir'e. ('II CC = 23.)2.a. 0 puter'e super'ioRn! cu 50%.90atj o h b 1 71'02('l) Fig.ro//mlil / SIC/Ol (fora ult'l) 600 'C 118 775 751 175 200 'lJ5 250 Surclilu. direct pe motor preparii praf de co. E = = 21.. 8 .10) 0 !'Cdllcel'e sensibilii a intirzierii In aprin- ] derc (fil!. deoarece. b) cu 0 func\ionar'e mai lini~titii a motorului..placarea eventualo.3 .I I <1. 0 instala~ie de macinare monlato. 1500mln-1 'IOO'C 1500 min-1 1Hl0'C lib '" o.00 1600 1800 II. c) cu 100% PC. h. care este introdus apoi intr-un fluidizor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful