~I

~

'il ~./

'1 ,j 1/ / '/./

I'ror. dr. lng. NWOLAE APOS1'OJ,ESCU

·

Dr. jug. DUAGO~ SI!'INTEANU

..

CCS7F~

A~~AAI

:i i_
r.. ;'

AUTOMOBILUL

CU combustibili

NECONVENTIONALI

r
,
I \,

J-/

/"

U

b

9 ,-/-/ .:' . . l,

')

. .,,',

/1
b C,', ( ,

/

I.
I

~

EDITURA TEHNICA nUCURE~TI - 1989 .. "j 1.1. ~..\. !:..

.

~
~~ll, '1 f'
h , I I

1- ':. ,/39l3'9'.':

'f!]

III lucrar< " analiz~az~ r,rr.l>kmtJe ce trebuie rezo!,"ate pt'ntru trecerea d~ la f"ne'IIIIn.,..a m"loaTl.lor ,u ardtre intern:! cu combustibili obi~nuili, la funclioll"TI.a "" co","u_tihili necolI\'('nlionali (metanol, suspensH de praf de carbune III lI",torin:I, l:a7.(' naturalc sa" dc sond:!, hidrogen ttc.). I.:. 11I1'('put sc evidclltiaz:i progrtslll tehnlc actual In domenlu, se definesc ~I sc (.vahll'a1,:i lIoil" ori,'ntorl. prl'cllm ~i cele mal importante Incercllri de valorlficarl' a rl'Z,'rwlor tehlllco-~tilnllfiee cunoscute. carc vor permite. In viilorul apropiat. reallzarl'a unui motor de automohil, allmentat cu combusti!JiIi obi~nuill, ell 1111randarm'lIt I:lo!Jal sensibil sporlt ~i cu gaze de evacuare sensibil mai enrall', ddillindn-se lIivelul tchnlc de la care tre!Jule sll evolueze molorul alimentat ,'u comhllstihil Ill'convenlional. Apoi se pn'zillt" tipllrile de eombustibili ncconvenlionall, slstemele de stocare ~i de alillll'ntare Cll aSl'm('lIea eomhusti!JI1I, sistemele de (ormare a amesh'elllul a,'r-eombustlbil neeoll""nlional ~i de aprlndere ~i ardere a acestula, eeonomia de eombustibil ~I emislile noeive la acestc automobile, clemente de proil'etare. comnnda, cOlllrollll. diagnosticarea electronlell ~I fiabllltatea motoarelor alimentate en combustiblll m'eollvenlionali. Luerarea estc adresatll illl:inerilor ~I tehnlclenilor care lucreazliln cereclarea, proicctarea. fubriearea ~I exploatarea motoarelor ~I automobilelor. Prin prezentarea performanlc!or de vlrf pc plan mondlal. reallzate In prezent sau preeonizate In viilorul apropiat. privlnd eonsumul de eombustlbill ~I nivellli de poluare la automobilele alimentate cu combustlblll obi~nulll, luerarea va fi IDrem;antA ,J peDtJ'n tolJ aul.oJuobiJJotii profesloDI~tI sau amaton.

The Car with Alternative Fuels

The book provides a comprehensive analysis of the problems to be solved' (or the use o( the alternative fuels (alcohols, natural gas, hydrogen, slnrries of coal and coke In diesel fuel etc.) in internal combustion engines. In the Iirst part. the technical progr,'ss to date in the domain is emphasized. The new tendencies and the most important attempts to put Into practice the already known technical and scientific reserves allowing In the ",'xt future, the achievement of an automotive engine with conventional fuels. with higher are cvaluated. R technical leve).. efficiency and lower level of exhaust pollutants of progress being thus defined tor the englnl' using alternative fuels. The different types of alternative fuels, the specific tcchniques of storageand fueling, the preparation of air/alternative fuel mixt ure and its ignition and combustion, the fud savings and the specific exhaust emissions, the main clements of design, control systems, the electronic tests and the reliability/durability ot thc engine fueled with alternative tuels are successively approached. The book is adressed to the engineers and technicians working in researcb and development design, manufacture and maintenance of the vehicle enginc. By presenting thc most advanced performances to date and forecast for the next future concerning the fuel consumption and the level of exbaust emissions, tor the cars using the standard fuels, it is considered tlrat the book will be also interesting to al! tbe professional and amateur motorists.

-

-

-

-

Contents

!\edactor: tng. Marla Antoln.Uc lonescu Coperta: Simona Dmnitreseu Tchnoredactor: Dumltru Gheorghe Uesene: Ion Zaman Dun de tlpar: t5.02.89 Coli tipa..: 22,5 C.Z.: 11211.11:1: 1162.6/.8

a social concern? The ear Malll symbols I. The progress In achicving a high - efficiency and low emisson car, fueled with conventional tile I 2. Thc alternatlvc fuels :I. Storage and fueUng techniques for alternative fue Is 4. Preparation of air/altcrnative tuel mixture techniques 5. IlInltion and combustion of alternative fuels

-

6. Fllel savings in engines using alterllative fllels. 7. Emissions at engines using altcrnatl VI'fuels 8. Main clements ot design 9. Control and adjustm~nt techniques at,'ngines using alt.,..native fuels 10. ){eliability and durability ot engines. using alternative fuels

ISDN973-31-0049-8
"
Tlpanll ""':"'.;\..l \.1 T. l' "u

---r"'l"\1I"r!P J~H8"'"

..

In lucrare sr analizeaz~ prr,t..l<mtl< ce trtbuie rezoh'ate pentru trecerea ,t<. In Ilinetionar<'a m"t<,ar<'lor ell ardere intern:! eu combustibili obi~nuili, la lunction3n-3 ("II e",nbustibi!i nec£lnwnlionali (metano!, suspensii de pral de carbune In ",otorin;\, ~aze naturale sall de sonda. hidrogen etc.). La hw('put se evidenliaz:, progn'sul tehnic actual In domeniu, se definesc ~I 5(' ('vahn'azl' noik orientiiri. precum ~i cele mai Importante Incercari de valorilieare a rt'Z('rvclor t<'hnico-~tiin!ltice cunoscute, care vor permite, In viitorul apropiat, rcalizan'a unui molor de automohil, alimentat cu combustibili obi~nui!i, cu un randanlt'nt global sensihil sporit ~i cu gaze de evaCuare sensibil mai emalt', dl'linindu-se nivelul tehnic de la care trebuie sa evolueze motorul alimental ,'n comhustihil lll'conven!ionaL Apoi se pre'zinla tipurile de combustibili neconven!ionali, sistemele de stocare ~i de alimentare cu aSl'm,'''''a comhustibili, sislemele de formare a amestecului acr-combustihil neconVl'nlional ~i de aprindere ~i ardere a aeestuia. economia de combustibil ~i cmisiile nocive la accste aulomobile, clemente de proketarc, comanda, coulrolul, diagnosticarca clectronica ~i fiabilitatea motoarelor alimenlale cu eombustihili lIl'eonventionali. Lucrarea csle adrcsala in~ineri1or ~i tehnicienilor care lucreaza In ccrcelarea. prokclarca. fabricarea ~i exploalarea motoarclor ~i automobilelor, Prin prezentarea perlormanlelor de vlrf pe plan mondlal, realizate In prezent sau preconizate In villorul apropiat, privind consumul de combustibili ~i nivelul de poluare la automobilele alimentate cu combustibili obi~nuili, lucrnrea va fi InteN6alltA ,I pentru tali autaroobiJl~tii profesioni~ti sau amaton,

The Car with Alternative

Fuels

I
Ii'

The book provides a comprehensive analysIs of the problems 10 be solved' lor the use of the alternative luels (alcohols. natural gas, hydrogen, slurries of, coal and coke in diesel fuel ete,) in internal combustion engines. In the first part, the technical progress to date in the domain Is emphasized,. The ncw tendencies and the most important attempts to put into practice the already known technical) and scientific reserves allowing in the n"xt future, the achievement of an automotive engine with conventional fuels, with high", efficiency and lower level of exhaust pollutants are evaluated, a technical lev"" of progr"ss being thus defined for the engine using alternative fnels. The different types of alternative fuels. the specifie techniques of storage and fueling, the preparation of air/alternative lul'! mixt ure and its ignition and combustion, the fuel savings and the specific exhaust emissions, the main ele. ments of design, control systems, the electronie tests and the reliability/durability of the cngine fueled with alternative fuels are successively approached. The book is adressed to the engineers and technicians working in research and development design, manufacture and maintenance of the vehicle engine. to date and forecast for the By presenting the most advanced performances next future concerning the fuel consumption and the level of exhaust emissions. for the cars using the standard fuels, it is considered that the book will be also interesting to al! the professional and amateur motorists.

-

I

-

I
I,
II

-

-

Contents
The car - a social concern? Main symbols I. The progress in achieving a high - efficiency and low cmisson car, fuelcd wiLh conventional fuel 2, The alternative fuels :I. Storage and fueling techniques for alternative fuels 4. Preparation of air/alternative fuel mixture techniques 5. Ignition and combustion of alternative fllels 6. Fuel savings tive fuels. 7. Emissions fuels in engines using alternaveof engin~ using alternati

.
I:

I(
8. Main elements of design 9, Control and adjustm~nt techniques atengines using alternative fuels 10. Heliability and durability of engines. using alternative luels

.
.

Redactor: Ing. Maria Antoinette lonescu Coperla: Simona Dumilrescn Tehnoredactor: Dumitru Gheorghe Desene: Ion Zaman Dun de tlpar: 15.02,89 Coli tlpar: 22,5 ,C,Z.: 629.11:1: 1162.6/.8

.

I
-.---

ISDN973-31-0049-8
'rJIHL.rul -,., ':~l:('~.i'.(.t

..

\tl T. 1'. ., IJ rh.c"'1l':}n(~1~~~8'

. ... L' a 1hllnage el la (olllulIslion des earhurom\' non ..3. .. .. .. .. . 1..convenlionnels . . ..'avenir la r~alisation d'un moteur d'automobile util lisant dl'S earburants usuels avce un rendemenl global sensiblemenl ameliore et dl'S emissions de polluants sensib1cmrnt diminuers. .'ouvragc' esl adresse aU ingenienrs et techniciens engag~s dans I'activite .1.. .. ....... . Suspensii de cilrbulle In molorina . 2....convenlionnels - - _ - cOllvcnllonall .. . - - 170 cului ~i 01 dOlei de combus- J 4 . olllllloinanl IIlhnenlol eu (. .r~soudre pour I'utilisatlon des earburants non conventionnc1s (methanol el ethanol.. (In loc de prefap). .. 1 7 12 1 L'ouvrage comprend I'analyse des probl~mes I>. Syslemes de commamle. . .2. nibliograCie .eontr~le. . l3ibliogralie 1:1 181' - 1 p (j4 82 85 85 108 115 121 124 128 133 bnslibil neconven\ional la moloarele cu aprindcre pritt sclnleie - . .. pour Ie commencement. . glaje pour \<.. 193 2.. . .1.e progres aetuel eoo~ernant la construelion d'un alllomouile (. ..... .. .olllhnsllhl1l eeon\'rnllonlill. . Alcooli ~i eleri .6. Symboil's prineipales 1.. ..s rnoleurs allimenles aU~ 4. . Les cmburants non .cOllvcnlionncls buslibililor neconven\ionali 7.. 4......4... .i!ile sislemuilli (Ie admisie I... .. n 2. I. . l'arlicnlarilii\ile sislemllilli de injeclie la ulilizarea combustibililor neconven\ionali 4. lIidrogenul . ... 213 J 5. ..2. .. . . ..... . ainsi que 1cs plus imporlants essais pour mettre en valeur les reserves connues leehnieo-scientiliques qui vont permettre I>. . . suspensions de poudre de charbon en gazole elc.. . 1'00'licularit.. . . . .. .missions speciliques de pollnants. 4.. . 5isteme de stoeare a commolenrs fonelionnanl avec earburanls non .'. . . .. In J"cgim nominaL .3. ... ..... ..conomique el non _polluanl 2. . conccption. .. . . I.... ... . .. . .. . .. .. 6.. .."arburanls non conventionnels. 5. . nibliografie 9.. .. . .. . . .3. . ... On met en evidence. Compu~iorganici oxigella\i.s avec des earburants conventionnels 00 non-convenlionnels. _. . 5. .. Particularilii\lIe aprinderii ~i arderii la molorul cu aprindere prin sclnleie. conlrole elre..assurer Ie melange air ventionnel el son allumage et combustion. 6.. 203 205 211 ' . . Gaze lIalurale.. BibliograCie . libil la nlimenlaren unui motor eu combustlbll ne.. (.eollllllllo de eom~lIsllhlll In mo10llrele IIlhnenlnle en eomhnstlbIII neconvenlhmllll. . fabrication et exploilation des moteurs el automobiles. Les chapilres suivanls sont consacres n la presentation des categOril'S de .. 224257' J j J une question sociale. ..... . 6. ..Jeme de formare n omesleelliul carbnranls nou conventionnels to. Ie progres technique actud dans cc domaine. conven\ional _. en delinissanl un niveau technique de rClerenee ponr Ie moteur allimenl~ avec un earburant non eonventlonnd. ..1.. . - 0 JlreoclIJlnre soclnl. hydro gene. 260r 260> 136 153 168 261' 262... 2. . . . .2. . .. Gradul de sllbslitll\ie a combuslibilului pelrolier. . .. .. ..... . . I'ouvrage sera interessant aussi pour lous les automobilistes professionnels OU amaleurs........ . la nivelnl sciirilor mari. .. Sisleme de alimenlare cu nnels 8. ..3.. . Elemenls de projel coneernanl l'adopcombnslibili necome l\iotation d'un molenI' auX earburants non nali -convenlionneIs .de recherche. . IlliIizllrea cOlllbnslibililor lII'convcnI ionali .1.. Slslcme de sloeore ~I slsleme de nllmenlare eu eombusllbIII lie- 4... 6. Fabricarea compu~ilor orgallici oxigena\i........ . de reglage et . la moloarele diesel alimenlale cu co11IImslibil neconven\ional.. l'roorcslIl tehllie In reallzllrea IInlil IInlomoblJ eeollol1\lI'.. C.. . lItenles allx earburan\s non-eonvenlio 3. des elements de conceplion.5. 4. Gradul de economisire a ciilduri i la alimenlarea molorului cu combuslibi I necOllven\ional 6. . .1. . des syslemes de stoekage et d'allimenlation avec carburants non conces carburanls.6. . . .on convenlionnels 'I. . . . . .. Ilijectoare de hidrogen. l'reocupilri ~i rezullale pen1m reduel'rea consumului de combnslibil conveu\io110110 aulomobilc.. . ... . .4.... Uleiuri vegelale.1. ..5. Echipanll'nle penlm formarea amesleclllui aer-com- 170> 13 1 1 I r i I 174' 1. . de diagnostique et de fiabilite des moteurs.. en delinissant et evaluant les nouvelles orientations.ilile formilrii amesleculni.. 5)slellll'S de pr<'pralion du melange oi I' e:nburnnls non eonvenlionnels . .... .. . AJlrlndereli ~I nrllerea eombusllh IlIIor neeonvenllonall.. . . . .. Sa.. Particulari lii\lIe aprinde rii ~i arderi i la molorul cu aprindere prin comprimare Bibliogrnfie ] J 'L'aulomobile Table de matieres 213. Factori care definese gra du I de subslilu\i. . 5. 265.ontrolul calilil\ii ameslc- 1:36 6. Emissions polluanles des molenrs aliila bordul automobilelor.. La fiabi \ite des moleurs fonclionnant ner-eombnsllbll neeonvenllollal eonvenlionnels aux carburanls non 4. 1. 1.. ...ombnsllhll conHlillollni . 1. .. . 3. ..1#1 CUI'IUNS 1 L'llutomobi1o nux cnrburnnts Don coovootiooools Anlomobllnl . . gaz nalurels. de l'economie de carburant el drs .. .. .3.. . 5ys lemes de stockage el d'allimenlation nux <arbmanls . f'arlicnlaril.2. ...2.. Valori caraclerislice a Ie gradulni de snbslllu\le.... f'reocllpilri ~i rezullale pell1m rcducereo emisiilor poluallte la moloarele de aulomobilc .) dans les moteurs. . .' economic de caeburalll ponr les 3. 2. . . _. ..5. 2.. _..... 2.4. Par la presentation des plus avancees performances aelnelles ou envisagees pour Ie fulur prochain _ ponr la eonsommation des earhurants et dn niveau de pollution des aulomobiles allimenl. l'rlndJlnlele slmbolllrl ut1l\zllle fll luerare . des syslemes I>...

. Emisiile motoarelor allmentalc ell gaze. invalizi....7. . .... lIesse.'nl! CIIII. .. . sEntem Endemnali sa acreditam coneeptul ca automobillll estc "lIn bine nociv". prin substantele nocive pentrll generalia de azi . . 7. 1982..... l [I . Sollllii tehniee pentrll 11mitarea uzurli....Ireasa arate ca este Cll putinta a crea. Narziss ~i Goldmund. . sc poate spllne ca En timpurile noastre Entreaga populalie se bucura t/I' aceastli crea(ie a geTl/:lllui uman. En acea lum~ rare-I indcpiirteaza pe individ de viala conereta... .. 2H9 Bibllogralie .. Ca este un "bine". 334 :14:1 [. .. .. .. Automobilul pare sa atenteze la epllizllrl'll rezer/.. .. l'"rrnrIllUII\" lie rallda".. dintr!! I l [ 1 E... Daca ne referim la in{/llenlele benefice exercitate de automobil aSllpra onwllli. EmlsiiIe motoarclor alimelltalc ell hidrogcn. nibliogralie . Date gencrale... . . .. . iar unii all $i vawt continentlll european pc jumatate Enecat En apa........ 8. a producer a folosi 1lT!alltamobil fara a plati cu pre{ul vie(ii..... Atrag atenlia doua' dintrc semnifica(iile majore ale automobilului pentru individ: ampli(icarea pl'rs'lTlalill/lii IImane ili amplificarea puterii de muncii a omului.. . .. .2. .'irc la semnificalia automobilului ill IlIfIlea contcmporaTUI: este alllomobilul un prieten sail un dU$man al omului?' {'II atita for(c'1 {ormulat Entrebarea. datorita arderilor. nervoase.. .lllu\iu cn"..~-arprll('(/produce 0 scltimbare a climei.. . . 9..... 0 do. Fluhllliulea lIIolourelor de ullIOmohll ollmenlole ell eomhllsllhili neeon\'enllonnll. Dllcllresti..... 8.. direct $i indirect prin intermediul structurilor socialI'clmomice.1 Dc parten ceala/tc'1 tablolllui se a(lii efeetele nocive ale automobillllui produs~ a dir!'('t sail indirect asupra omullli. 0 parte.' mirru Sull murro-scan. ....' aulomobil.. . ...H... Emprellnii Cll tclevizorul. Proieetarca slstemelor de alimentare ..... III reglm stabillzal..3. dallneaza vl'getatiei. la afec(illni mai mult sau r r r 270 278 282 hili neeon\'enllonoll Bibllografic . arc meritul de a (i nemjilocita iar.. T.la care omenirea n-a putat sa rrnlln(e.. .3. · II.. EmlsIlle polilOnle lu Olllolllol. '7..t!:! cm3fm3 Enan III 1.. maladii plllmonare.... PI' d. CII privire la orl!:inea emisiiIor din gazcle de evaellare ale motoan-Ior.constructiile. se constitui~ I'a cde mai populare reulizari tehnice din secolul nostril. polullrea sonora prod use de automobil. Fromm.'xle alcse..4. 283 10.. 7.1.... Bllcure~ti...tihilului ('ollv.... 8.'n\lnnul n prnble"'" fl. 7... ('ontrol ~I regluJ penlrll moloure de 01110mobll allmenlole ell eombllst!- 315 :H7 320 :120 320 323 333 AUTOlUOBILUL - 0 PREOCUPARE SOClALA1 (in Joe de prefata) In anii '70 s-a nc'1scut0 Entrebare Cll pri. In dccenilll trecllt all fost evocate cu prl'gnan(c'1 efectele utile pc care l~ prot/III'I'alltomobillll.lelorde tilei ale planetei. ..<mrzenie. .r~..... Proleetarea slstemelor de formarc a amcsteeullli.... ..1 Alltomobilul de astazi ne aminte$te Endoiala lui Herman Hesse asupra natllrii fiin(ei IImane: "oare este cu Plltinta sa creezi fara sa plat('$ti cu prelul vietii. intoxicalii.... ... Elemente de proleclure.... degradeaza operel~ dl' artc'1. .1.lor topi ghelurile eterne $i icebergurile. 1968. de la 290 cm3fm3 in anul 1900.. . bOllla canceroasa.1. Cll cre$terea temperaturii aerului atmo_ s(erie d d I 1'1I/isl' e motorul automobilului este SUP1l......': egradiirii. Este in desfa$urare 0al'tivitate de amploare care /.. cardio357 I 1I/I/i Plliin grave . Editura Politicil. Modificnrea starii tehniee a pleselor motorllilli ~i a proprleloliIor IIleillriIor de IIngere .. .. . Prin emisiunea de bioxid de carbon (concentratia d!! C02 iT! atmos(era a crescut.. determinate de polllarea chimica a atmosferei ca $i I d. .. M ediul Ensu$i.........~. .. Se /... . 7. Daca mlllta lume considerii alltomobillll "un rail necesar". . Diblioteca pentru toli. ..970ili se estimeaza sa ajun!ta la ..2.. .~i !teneratiile viitoare.. EmisliIe motoarelor allmentate ell a!cooll. . 344 [ r 283 289 311 344 I Bibliografie . 10.. prin proce.~ieste caracIt'rizatl/ IIneori ca s/lper(iciah1.368 cm3fm3 En anul 2000). ....'xperilllelltale (Irlvind perrormalllele de COIISIIIIIale alltolllohilelor allmentate ell eombustibili m-eonven\iollall In eondllil de drllm. En via(a cotidianii. Bibliografie . la . Encit se poate aprecia cc'1 atunci aceasta s-a de (/ marcat intrcaga dl'zvolture a automobilului. RezlIllale .. . .II'" 'p"cilic d" "ner!:ie lu ulimelliarea ell eombuslibillm'eollven\ionali a mo10an'Ior d. ........ 8. . cu mllitiplele evenimente nedorite...... . Ne re(erim... la rollll alltoTllobillllui En liirgirea rdaliilor interumane.ii.. . ... IT! anll11980 parcul de automobile ajllnsese En lume la 305 mil exemplare. Sub.2.. ......lIe ullmeJllole ell ('ombllsllblll ne('OIl\'enllonoll . ..... . . .... .... de. pc de aWi partl'. '[ -. sa traie$ti fara a renunta la noble(ea crealiei?" 2. . . 10.... rani/i.... de la arridentdc care provoaca morti..H.. Sisieme de eO mondo. ...'ede$te En prim III rEnd dezvoltarea automobilului dupa anii '70. .ml de cuantifieare $1 abstractizare !tenerat En procesul muncii. cu consecinte importante [ [ [ - efectul de sera... . care.bu. 359 I mSl'lIlare. . . la rO/lll automobilului En IIlrr:ireacllTloa$teriicare.

-entru pnma b l l l l " .I.vtitu(iiau UI~I.men~lle tn care.n. primul 1 la U T Darmstadt) PerspectiveIn constructia de automobile. . . reuer. pcnlnl lIIarr.VllpUSC 111 lt ?". " ca I' ' l d II ( SoclCtalea.:rm~ril. 1 ' 3) dllrala Il e Villa ( .C~'t (/l1'rr'u. Domemuc prwde (54%) ~i !. 1(.l/ra p atl~nl l el s -a rdonat in rapnrt Cll rrIspIInsurllC.~r.CAH. . .ylULare 'tO~e <:jl dator/la "pre.G.se~. . Toate mlersecfLue .' .l~ . d 'I II aparut un punct de vedere TWU pri"iOO per{orman(a de COTLSum de ) ( 10' . .re lese t'l't~e la BlIcure~ti $i.!/ru produccrea rilare s-~u aratat a fi reducerea~onsl!:T~ului co~nbustib~l . Transporlufl - 'I e 1110 nlliale secolul .' 4) lara producatoare puterealui ' din exterior. per. Prog~amllla fost .U ~L mtr-o. IJumea :jtLlnll. SCWI a Clnd ellmpara II 1m auto.pentru uzmele prwcLpale.ate.om {IC pc c~re al. m a. .ori depli~lta~. . UNI. de /I aCli?rnI:.t c . . "a''COTl. cupare a intregii societa(i. a .Car Engine. '. care sint lrgi(erate de guverne. ' ' - ' v ' l dt I .. .10.lObtlul. nueure~ Ellitun ' dt. mtrebarea " data s-a pus tn ap l Icare pnnclpLu l potnvll CllrUla alltomo . . 3 . con{orl.eTlflOTleaZa . Breuer. nici Tcll11icil'Tls d'AlltoT!lOIJlI~)1.~erealLzeze cel maL marc progre.v IlTl btile 'LOCIV trcbll l'e transformat in ." bUze' aulocamioaneaalolltililare. ra lI de Per{ormanlcle f '-'" .0p~ratLve e pro care a intrunil-o eele doua domenii de progres tehnic ilustreaza gradul de prco" . .mele-doua decCTIlI.ultunul rnel~ill2.isuh 1'. OM.a/llIIJunlate a poscsonlor de autonw. mbele 0 trolut zgOIllOtullli". ' .' rr(UlUl trel carl/ctens 1ICI car e eontcaza cel mal Jurli/or.congnw F/S/1 A ('I' eratl. .~orll IlTIlll autoTno L tre b ULe sa p aleasca nil. po..A.~'~l~r1tlG.. pentru cd marea majoritate a (arilor stnt importatoare "anul 2000. in fwe.imii iO-25 ani tn H. ta U! -dou. .~Ullll1l ll e co"lhU~ibil ( £iSO/ ) 2) con(ortul (21 01 ) ..0'(abrica modemizata pe. 7) . eCI. . v v l.risme de (oarte nuC ~~r~Jl-=-~ ~.. numeroase ~radlllut de poluare (48%).ajea~ i!./wtanl Sll: partlc lotitici (actori guvernamentall elaboreaza pro.'~qOO.u pri'~la data s-a .~r. ~a:e este sprijinitd de . .standard... a . v .cnlali\ la Inslilutul Pohtehnie Buc ~ cl ~ent 01 the European PassengCl D' . 1982. .pent~u ~ad~u~ele I~r cltrlt'lIe~~e totale fns.~tl' IIe . 'b'l calegortL I 5) . ~I-au unLt efortunle pentru a realtza automobtlul UNl-C A Ii. de divrrse SOClCt~tL~ ~ Preocupa!'ea pe. ' .' ullre ~~ $L . .vlnalt. ita . 1986 Paper865001.lil.I a~ata o.L m . . ]) .e..F..:nu:JIf'rlllr~ In raporl CIItllllpllnll~ treclltc. a (?Sl de .II ~ntl 8 0.:::::Sta . d 'd .nliald Pro~noz~lr. n b Il u U.numit auLornobilul a~ilor . l. r.!Icrobuze. S\lppl~mcnl.. Broomc.//lobil.lIl marcl1.educerea . ce alllorii l~i au . ell prilrjlll C~lllL de-al ~3-l tnlr-lln . pe'~tru a reduce malrrilll pl~tic.co~lsec~n(ele a. a se limilf! . .(ac/lte trI ult. . ' . ( pro.nta. .n ercarea uneL "wra.The PresentStatus anll F~lu~e 6e~n~. ftOzr tea (5i%)'l nIei 20°1 . subliniata ~a. pcntrll IInll .re. . .l~.[a dlmcnsLUnt~lCpeF~~. ) 10 . . ci $i pentm con{ortul ~i protectia semenilo . " . ~i Vliiseeanu Gh. I en ru a tn g J J I 1/83.." t .oas~. elaboralilin anull!J(j~./. '.!ortiza.WIPt T~' i 'oara 0 fabrica pentm producerea aulocaml. de ~oc. Belgra e...~~a c bile. Le Monllc. Se 'n. cu marc capacitc:te de a.~enUl. 0 .Wva(ia t~h'}-iedin domeniu. In l constructive de baza.il. cnmpetitivitate.'t l l IpSI de nocivilale. Larga adeziune pe .. ' ~'.)II o 11I1. _ la Pitrllti ~i la Craiova. - . factor ~e .a. ATZ. (J (abnca pen ru a 5e espnT} vse. . Nici un virf. 3. ' ' ' ' ' ' 0 P (71°1 ) au acceT/tuat prima .rumuse ea I -(13°1«)' 8)' "ileza (4%).pull'}.shellpent!'u aTilt8°/1ent tt e in H F.cnnstiwie asr(rl ra r.:: ~:v.' ~ e pe '24 com/Illstib:l al autonwbuului.~ fl ~e . I II. care.dorrl S/l .tchnlcaa {osl obllgatasa acf t' ~ limitarra nocivitaltt alltomoblluluL. uto t l bl l d al v f 'Lmp~eSlOnq. dar 1/ IIIllrlticf Sllprafa(a exterioara frontala este alcatuita dintr-un strat gros de xercla ~~ "lII'erne direcI salt indirect. . D.. .Lton. XXI FISITA CONGRESS. 'v l e nol care urmar~te proleclLa omu l UI $1 a med LUULonconl ' . ' ' 111. v .gramc.1l0man.de autobuze! '..~paliucapsulat ~i izolat fonic. Ac~asta ~~cur.1. Fc'meile (74%. Cele dOU1I olutii " ilustreaza ' un progres lc~ h b re de mentalLtate a pu blICUIII .guvcr~le. Con-uislicilor 1. ' ' ' v v v ' " . "" :f:nlllollll produs de aeesta.tL ~a~cnl. femri ~i 7% dintre tineri au evidentiat vitezlL ca 0 caraeteristica prioritard). . .onl n eea de dcscltidcre5 care arallLca d~zvo~tarea dinIre sllpra(etcle exterioare frontale all devenit rotlmde. r m fwal wtr-unll v ulte l d 1 d R FG . motorul $L transmLSla au (ost LnchLSe a v ' ' .care81%autoturtsmc~I l 2000 1 1 1 1 1 ] 1~y'° aU.~Ic.de I!'Nrrn. I'ro. u. 1\lba~os.impusV" producaloruluide piata ~i ~ezat printre alti indici.. . / t malioTwle de. spnJL'!Lte e 52 partenen WaU.lI~ d ~utomobile. 2. Parcll e ~II 0l~r~m~tin a~ul 1985..~/Ilnt o~be: r rduce emisillnile poluanle dtn gazele de S-a Ilrmartt de asemenea protecfLaoamemlor dm .ci. sa IOT/ l a utomobiluluide la Paris. Pentr..autoll~?bll.a compararea a doua autonwbLle e consum nu maL reprezmta ca a ta I -d ata numaL un tn Ice d ' dtn acee~£ clasa. Le\ea I. 6) Preful pOSlbll de re"LTI:. I'}-penoada 197~-1982.Iunsmr de teren -:. cest seop.lca:j1 a rc.ns la cerinfele pteleL. ..iar pro/?wza pUlerea~i vileza automobilului au ramas pc ultimele locllri (numai 2% dintre . a~tual1l .umlOO aprOXlTn?tlV100 n.. . ' insa'i a pus ill aplicare Uti progN~n~ de I. .' l de combustl Il pen trll a. eOT/SUI/IU ] ) ] J 'cvaclla.~11I sa fie delerminata dupa norme.care swt. rurfur.un~le ... patru u'}-LverSLta(Lm . t de de"voltarea prod acllCl ea.. acest do.nOI (0.ntve~SLtafllor~even!n~u-le 32 Tntl.colectll'l.. .'1(1.ta. In numeroase tari s-a stabilit obligativilatea ea . preia energia. ~l!. ' ionezc Irodllcatorii au accep~at sa a oc~ ma. .. CheltulCltle pentru combustLbll au devemt 0 preo.marcL: a Sll ~aveghea.all/~1l I I duclie care produe organe :ji subansamble :illTlCllla cel de-al doilea domeniu in proporfie de 60%.~'itllatieTwua a (ost.00' ~".ccidente~?r '0 I t I. I u VlltO~. .(/r{'((lii. ia ~lce c .fntrepriOO~n ~L co.cu 4 mIL ~Ial m~..G.. dupa prezentarea caracindice de perfectiune care aparll este - . per{orlllantele u o . unlll mai ellpllrc a lumii contemporane pentm a asigura protecfia mediulrli ambiant # .mm IcafL~noL pen~ru automo.nlm un automnhil economic :~e. pentru ca In ' ult.~i silen.ac UJ 1\ s IlTIlt/ui 1986.exterwrul .pen!ru ca p~e(ul tit.1 .are ( l(jol 10') .. a I~C e-?. ' - _ .fina.automoblluluLla . I~I asuma .~ al autonwbLluluL?". lUII~lale nlel'll solulLl de concepfle care au avut tn vedere Lmpactul automobLl .11m 'L LVLul.a (abncL de autotu~me Iliun I 0 (abrica in curs de (inl..s .~are pentru autotu: tnlr~ba~e cupn~a tn sonda.oanelor cu motoa..11/86. 10 per{ormanla. { l d v 20.eiului a atins ~i~eluri extr~m de ridic. 'IerinIii I'rc7.. I J.o C II/ lrod/lctic an'/lalli de 40 mil budIII.irz. S-au evidentiat dl!ere~te. {lrnd 6C~~ lit in toamna Un son 'r~ . 9 .Jul ammtLt: "care smt do.mrsc or ' e fllel.~Societes des /ngemeurs I't la IlIlpaetlll dIrect dmtre autonwbll ~L pLeton sau bLClclLSt. estr estimat la 30 nul bucatL tn 0 marc /nvestLtLe(mancLara. ure li iunle 11/85..rasPtnd:[ca lilt ~i medilllui ineonJurator .'. .IIlucrar nUT/wi ea riispI.ormanta l' I. sau ceea fondllri pentrtl !!c!{ec~wnare" i~~nFa {iTlanlarr~aercctarilorin. In lard exista astazi relullbrul dmtre cennlele ~Lrezervele de tLIeLeste contmuu amemnlat. cltat mal tnalnte . numal pentnl proprlll III . din iTlleriorul auto mobilului. v ." 0 .dupa cum IIrmra. TmenL mIre 18 ~L 24 am ~L-auexpnmat ade.noeLv" III " !' . (aid de 61% bdrbatL) ~I IwertL eate ortL menfwnatl ocel1.

pentm ca prelul combustibilului este ridicat..'e.\. spre s(ir!jitlll deceniului llrmatorJ Se iau in considerare Irei (aciori: resursele disponibile. Utlimele doua . Imeori cltiar opuse. drja elaborat de speciali.benzina ~i motorina . Elliden(iind ceca ce s-a realizat pinii astiizi !Ii ceca ce se prellede a se realiza in IIiitorul lI(lropial pentrn motorlll de automobil alimentat CII combllstibil conllenlional. 98. The Car of the 1990' s and Its Fuel N~eds. ICS1 TA-Pite~ti etc. prelul combustibilului neconllenlional. metanolul. Consumlll de combusllbil dllpil norme DIN 70030.~i en mai mlllte unitl1fi de cercetare .proiectare (ICSI TA-Braroll. . ~. In accst caz. in Europa. s/! llrmar~te a se de(ini nillelul de teltnica !ii tehnologie de la care trebuie sii el'oll/rze in continuare motorul alimentat cu combllStibil neconllenlional.tii perioada de tranzilie. VDI-Naehriehten 1. (ie ca 0 solulie independenta pc un numiir limitat de mU!jini sau pe zone geogra(ice restrinse. pentnl cii resursele de combu.4 7. pentm cii mediul inconjurator trelluie protrjat. la dezlloltarea in continuare.9 7.7 9. dar ~i pentm a re(ace acordul dintre molor !ji proprietalile elaselor noi de eombustibili.~-ades(a~uratin lume 0 intensa actilll:tatede rrrc/'iare pentrn (olosirea eombustibililor neeonllenlionali in motoarele de alllo!'rhiel/le.4 6.. grad de poluare. realizat in deceniul trecut in scopul determineirii emisiunilor poluante # trans(erat apoi in incercarile pentm determinare'l.~ursede combustibil. Se ajunge ast(el La un mare e(ort (inanciar.~epoate aprecia eii urmeaza 0 perioadii in care elasele noi de com/mstibil se IIor(olosi alaturi de combllstibilul petrolier. mai pUlin poluant pentm om !ii pentru mt. t deschid noi perspectiCJein domenilll per(eclionarii motoarelor de automobile in general !ii al motoarclor care (unclioneaza Cll clase noi de combllStibil in special. pentru ca lumea trebuie aparatii impotrilla aCliunitor lui noci.~ de combustibi. norme slabilite prin legislalie.8 CL . In em' Puterea max/turalle. de constringere a produciitorilor sii nu Lanseze pe piala ma~ini neeconomice.) in(eriori cdor att'n. incit combustibilul neconI'en(ional sa dellina competitill sub a~pect economic.~tii in domeniu. In sensul cii progresul teltnic al automobilului este acum decis !ji de norme de per(ecliune pc care le irnpun societatea sau (actorii gUliernamentali de dfcizie. cste aprrciat atit de gllllernc. Lllaarea de /ald se constituie in prim III rind ca 0 sinteza pentru un IIast IIIII/m'a/. S. In kW/mln-1 Momcntul max/turalie. .8 GL I Ford Seorpla 1.cOTlSlmllllde com/lI/sliMl (lallclul I). la_ solUliile tehnice incercate in laborator sail pe alltomobil in comtilii de calc. Se IIa admite in IIiitor un motor alimentat eu combustibil neconllenlional cu indici de prr{ecliune (randament. mediul ~~i anatatea s oalll/'nilor. Pc1cindll-se ccoul unlli IIast material bibliogra(ic acrastii lucrare o(erii 0 imaJ:ine a dimen. Una dintre ipotezele admise pentru elaborarea unui seenariu de utilizare a r!JmbllStibilulrli necOTlllenlionalin anii '95. durabilitate.vul/lul de com/lIlslillil la 100 "m dupil palm melode de incercare.~ azi un inalt grad de per(ecliune.~irca!ji ! I I I I --10 I Illili:area unor noi re. . aenmulata in aceea~i perioada prin actillitatea des(a~urata in domeniu la I nstitlltul Politeltnic Bueure~ti.~iunii actillitiilii teoretice !fl: aplicatille care s-a des(i4urat in acest domcni/l. In 1/100 km: la 90 km/h la 120 km/h eonsumul urban clupi! ciellli F eonsumlll urban dupi! clclul E 4 In IInle 1796 60/5 400 135/3 000 9. 1'. Lucrarea de (alii line . teltnic A utomobilul .8 sigun !ji accesibiLe numai prinlr-un IIir( de telmica. consunllllui de combustibi!. cste cii prelul combustibilului pelrolier ar putea cre.~ide motorrll alimentat eu eomlmstibil eonllenlional? /Je-a lung/ll /l/timilor 10 ani . Combustibilul tradilional este (olosit in motor de aproape un secol. 1985.nelode sinl de dalli recenla (lift de dcceniul al noualca). Se adauga in plus experien(a proprie a autorilor.ucrarea se inscrie ea a contrilmlie la aplicarea progrcsului tehnic l in (lameniu. Pentm a in/ocui combustibilul conllenlional . L. simplitate constructil'/l ifi de cxploatare.~i ellidenliaul la manifestari !jtiinli/icr. Cll per(ormanle care ([rpci.dilll inconjllrator. Numeroa~ele rralizl1ri. In Transpo- 1 I I 1 ] ] ] ] ] ] J J J :) Dupr. Aceslea au dellenit Tabelul 1 Parametrlll t I J lopel Omega1. Folosirea lor pretinde un noli acord eu motorul.7 9.<. A tit constructoml.).~ici ~i are originea subiectul acestei lucrari. Societatea consimte sa dezllolte un a.0 preocupare socialii? Da! In sensul cii progresullui nu este decis acum numai de concurenla.4 10. Mai trebuie consemnate normele antipoluanle care sint obligalorii. de la Cllnoartrre.a. 1981. D~velopments Fuels. Se apreciazll ca acest acord a atin. m/mln-I naportul de eomprlmare D.~tedin nou in asemenea miisurii.2 4 In IInie 1796 66/5 400 140/3 500 9.~e articole . totlon I Bersteln. In aast .reseot ceca ce s-a oblinut la motoml alimentat ell combustibili cOnl'en/ionali .~atr1 progresul lui telmic.~. impaetlll noului combllStibil cu motorul. concretizatii in numeroa. pc care producatorii sint cltemali sii le respecte. in colalorare cu I nstitutul Naliofllll de Motuare Termiee .~tibil sint de limitate.. zgomot. prodlls din gaze sintetice saIl gaze naturale. cit !ji cltimislul all incercat de-a lungul deceniilor sii acorde reciproc proprietiilile combustibilului CII particularita(ile constructille !ji (unclionale ale motorlllui. a eercetiirilor ~tiinli(ice !ji aplicatille pentrn realizarm unlli molor de alltoCJelticulcu consum redu. din masa IIerde sau ciirbune. prel de cost etc. 21 J 11 J II . in care acelU!jimotor IIa(i alimentat eu doi combllStibiti.~en.:1 10.5 - l 5. cit !Ii de indllStrie 1 ca cel mai probabil in!ocuitor. care sii satis(acii simultan !ji cerinla de limitare sau diminare a produselor polutlnte. Se callta 0 alternatilla La comb/lstibilul petrolier de(icitar. Ultimii doi indici (consumul urban dupii cielul (unclional sau de calc) sint aceia care stau la baza programelor gllllernameniale de reducere a eonsumului de combustibil.~eamatocmai de acea.:autii combustibili care prollin din iZCJoare cu mari disponibilitiili sau cu disponibiliteili nelimitate. Chiar daea Tlll se intrellede (inalul competiliei dintre combustibilul conllen(ional!ii cel neconllenlional. fie ca 0 solu(ie complexa. In N. nu numai pentm gii. Primul capitol allucrarii se constituie ca un capitol de re(erin(ii.s/.~emeneae(ort (inaneiar pentru a proteja rezerllelede (i(ei. I\TD(I). Care sint ~ansele combl/stibililor neconllenlionali.~tibili au proprielifli (izico-cltimice distincte de cele ale combustibilului conllen(ional. CLaseLenoi de combrl. Intr-un (el sau altul intreaga societate este intere. A lraJ:e alefi/ia (aplul Cel se precizeazii con. Construelta motorulut Numdrlll de ellimlri ~I a~ezarea Cilindreea totali!.

M n p p QI v. Prin intermediul eonvertizorului de moment eM. miirimi care determinii rczis13 J J I .1. aria sectiunii. PREOCUPARI 1)1REZUJfrATE~PENTRUItEDUCEREA CONSUMULUIDE COltlllUSTIllIL CONVEN'fIONAL AUTOMOBILE [1. f).. C consumul de combustibil. care se abortleazii in deeeniul nostru eu mijloace noi. In grade de rotatie a arborelui. pistonului. _ frac\iunea . eonsumul reclus cle combustibiI. .eursa - temperatura In .coeficlentul . Corelarea primilor tloi faetori pentru a ob~ine un efeet economic maxim (consum minim de eombustibil) reprezintil o problema complexii. respcetiv.f.unghiul de rotatle a arborelui.don de combustibil pe cielu. " 7) A .randamentul..combustibll nears din evacuare. unde se dezvoltii luerul meeanic intlicat L.electlv. In primul rind.. de dozaj.diametrlll . Combustibilul (eonven~ional sau/~i neeonven~ional) Impreuna cu aerul formeazii amestecul care arde in cilindrii motorului. . tlar ~i pentru ca aeesta este de natura umana. g.luerul meeanie. HC . Astrel.timplll.hidroearburile din gazeIe de evacuare. - p 't momentul ~1teza de motor.aerul minim neecsar arderii complete. ] - .are. . se atrage aten~ia cii posibilita~ile de retlueere a consumului de eombustibil la un autovehieul sint eu mult mai mari clnd se ia In considerare interac~iunea tlintre motor ~i vehieul [6]. temperatura absolutA In K.ilizate in lucraro 1 1) PROGRESUL TEHNIC IN REALIZAREA UNUI AUTOMOBIL ECONOMIC. ill . . al motorului.masa .mecanlc ] ] ] j Consumul de combustibiI al unui autovehicul estc determinat de perfee\iunea tehnieii a vehieulului (rezisten~ele la InoiP.puterea calorificl\ Inlerioarll busUbliului .raportul de comprlmare.consumulspecificde combustibil. CONSUMUL DE COMBUSTlBlL IIOTOU-VEHICUL-CONDUcATOU IN SISTEMUL INTEGUAT :.I 1 1 Principalelo simboluri ut. In treeut. se are in vedere.vlteza. motorul tlezvoltii un lueru mecanie efectiv L" determinat de rantlamentul efectiv 1). o schema fune~ionalii simplii (fig.durata. ALIMENTAT CU COMBUSTIBIL CONVENTIONAL 1 1 e . . L. .1. oferite de progresul ~tiin~ific. rezisten~ele interioare) ~i tie perfee~iunea tehnieii a motorului (randamentul efeetiv). masa molecularll .densltatea. m .ln . Se adauga in£luen~a trafieului ~i a caii de rulare. 1. gazcle de I. eorelarea motorului eu vehiculul ere~te In complexitate nu numai pentru ca intervine un factor suplimentar.1) eviden~iaza interac~iunea motorvehicul-conduciitor (M-V-C). . rota tie ~arborclui Indlci prcsiunea.C. CN . ] . motor. la organul de euplare a motorului cu transmisia autovehieulului. L .a. visco zit ate dinamicil. aeordul motor-vehieul era dezvoltat eu priori tate In scopul de a Imbunatii~i performan~ele dinamiee ale autovehieulelor. tehnie ~i tehnologic.1. contluciitorul C comandii tUl'a~ia motorului ~i stabile~te yiteza ~i accelera~ia automobilului.gradul de sllbstitlltie a eombustibilului standard. ANTIPOLUANT. 1. T Vs . d D . w .puteroa. Rezisten~ele proprii RP ale motorului retlue valoarea lui L" astfel cii. Astiizi. ~ de combustibil ars. cllindreca. Astazi.Indicat. r S - proportla unui eombustibil In amestecul eu alt eombustlbil. a . uu un grad Inalt de subieetivitatc. Interae~iunea motor-vehieul este definitii In faza de coneep~ie ~i este ccma:1data tie conducatorul auto in deplasare. m . a com- .diametrul eilindrlllui.

sau In mile pe galon [mpg] (1 mpg = 0. Schoma func\ionalil. P'bQI '1)e"aul P'b "aul. Schema functionalli evidentiaza 0 a doua particularitate importantli I}ianume accesul direct al conduci'itorului la rezistentele proprii (5). Natura combustibilului. Acestea se constituie ca un factor fundamental (1) care determinil. 120 km/h) presupune un regim de Incarcare a motorului cu 0 sarcina constanta 1.~= 0. Celelalt~ valori ale lui "I). In exploatare. (1. (nbricarea I}imentenanta motorului pentru reducerea consumului de ecnnbultibil.se constituie ca un al doilea factor fundamental (2) care determinil.mai buna valoare a randamentului "YJ<. de viteza de Inaintare a autovehiculului "aul~i de puterea efectivii dezvoltatii de motor Pe.1. sau consumul specific efectiv de combustibil Ce [g/kWh. l\anuamentul "I). eu preciidere.n(Pe}M. In care molorul dezvolUI.6'105 . onsumul CIOOdevine C (ClOoL~f.. mm)' Criteriul "l)e ar(c.1/. dar fiU dezvolttl Cf1R unde P'b este densitatea combustibilului. accesibila abia In zilele noastre.1 tentele la inaintare. da:r se subliniaza ca posibilitlitile m tehnice de sporire a lui (respectiv de reducere a lui c. consumul de combustibil. In kgidm3. evidentiaz/i 0 particularitate a sistemului integrat :v.(c.n/(("I)'}Min(J~. c.1) Fig. motorul func~ioneaza In regimuri neeconomice. 1.).'zvoltat £Ie molor )a tllrnlin £Ie fUllclionnre n (lIln 1I1.(ce}.354kpl). puterca cerutli.}are 0 valoare determinatii. regim la care "l)e(c. Perfectiunea unui autovehicul In privinta consumului de combustibil se define~te prin consumul de combustibilla 100 km parcur~i CIOO [1/100 km]. tn ultimii ani a apiirut un nou indice de perfectiune: numarul de kilometri (mile) parcur~i cu 1 litru (galon) de comhustibil.) una s-a constituit In trecut.)n' ] ] J J .iune a motorului ~i anume valoarea maxima a randamentului efectiv "I). (1.6 106/(ceQ.:)const (C'}M. dupa mai bine de un secol de dezvoltare a motorului de autovehicul. care permit selectarea celui mai economic regim de func~ionare a motorului la un regim impus de Inaintare a autovehiculului. J = 14 15 J J . unde QI este puterea calorici'i inferioarii a combustibilului.n/"aul. n indica faptul cii marimile la care se referli depind de sarcina Me ~i turatia n a motorului. cu consum ridicat de combustibil.e costisitoare. perfectiunea prnccsului de amestecarc 1\combustibilului cu aerul. ell un criteriu de perfec\. tn kJ /kg). motorul este supus la un mimiir infinit de regimuri de Incarcare (stabile sau tranzitorii). mm) sint limitate sau foart. gf/CPh] ('1)e= = 3. Exista evident relatia EUC [km/I] = 100/CIOO [1/100 km]. Rezulta 1 1 - 1 ] ] .1*) = unde indicii M. Din ~irul infinit de valori ale lui "I). Conduclitorul neavizat apeleaz/i la regimuri de 'f~". regimul de mers In gol). ar(care define~te cea mai mica valoare a lui Ce. la 0 turatie constanta. ] CIOO 3. d. CePe. prin echipamentele de automatizare.mm} ramine ~i astazi in atentie. Motorul lucreazii cu 0 infinitatc de valori ale randamcntului efectiv.c.n = const (P'}Af. m numita consllm specific de combllstibil minim minimorum. care se nume~te eficienla lllilizarii combustibilului pe autovchicul (EVC) ~i se masoara In kilometri pe litru notat uneori [kpl].) sint realizate cu 0 frecventii 1 Momentul rezistent Mn aplicat Ia cuplaj de autovehicul este constant ~i egal eu momentllI dcctiv . Determinarea consumului CIOOla 0 vitezli constanta a automobilului ("au'= 90. lUIuml! a(~cellulcllllfluc/itorului In randament prin intermediul conJiiiborulu\ de moment (4). de comanda ~i control electronic. la viteza impusii. fiecare dintre acestea dezvoltind o alta valoare a randamentului "I). Consumul de combustibil CIOOeste determinat de randamentul efectiv '1). regimul de Inclilzire. proiec\uta.(sau c. clnd motorul functioneaza necuplat (regimul de pornire. consumul de combllstibil. perfectiunea proceaului de ardere I}iperfectiunea proceselor mecanice care determinii pierderile prin rczisten\6 proprii decid valoarea randamentului efectiv ~i atrag atentia uupra domcniilor funflamentale in care se concentreaza cercetarea. Controlul accesului conducatorului la randament se constituie ca 0 noua rezerva a consumului de combustibil. ~i In acest caz el modifica subiectiv consumul de combustibil conexiunea (3).

§ 1. a). E..100= COllSt:: p. sint valorile medii dezvoltate in ciclul de cale..61 :14 29 1. § 1..1 cale (vitezo.gollo recf /95 km/h Aeeclcralia medic. Un dclu de cale care se considerii ca un ciclu de referin~a este ciclul urban FTP 75 sau ciclul "Federal" (F) aplicat In S.. M. urmat de regimul de Incalzire.).7 km/h (27 km/h fara intervale de mers in gol) ~i cu 0 vitezii maxima de 50 kmjh. decelerare. L..2. . The Emissions Potential of Diesel Combustion Systems..2)./('iJ"V.85 km. m/s' AcccleraJja medic> 0... rezulta cii ClOOdepinde de ct ~i p. 865042. Monaghan. Considerind ca viteza va. m/s. .CfCWL/EOERAt' (F) !JOS. . = = = [CO]. An International Drive Cycle..) care este intotdeauna mai mic (respectiv _mai mare) decit .1 CCllnpnrnll~ 'nlr~ cldlirIJe IIr'IOne E ~II" Crllerllll de nJ!r~dcrc ~I 1lIIIIIIIIIc de milsura Lungimea. care ar fi parcurs de automobil cu o vitezii medie de 34.71 ] ] ] ] J J mai mare sau mai midi In raport cu frecven~a regimurilor de InciircaEe a motorului.. In unele ~iiri devenite obligatorii prin legisla~ie. accelerare. 1 Watson.1 41.1) aratii cii in afara vit~zelor medii ~i maxime.P..2) unde PCb= Pbrnzlna 0.. km/h Viteza medic fara taza de mcn In gol. H.59 1. eficien~a utilizarii combustibilului (consumul de combustibil) se determina Pl'in "metoda bilan~ului de carbon" cu rela\ia .2.7 km/h).1 m/s2.{V. 1. oare se desfii~oarii dupa 0 pauzo.(sau c.2.2 Plus 0 fi'ln/in. care reprezinta 0 succesiune de regimuri de mers In gol... faza de func~ionare stabila de 867 s ~i faza caldii de func~ionare. 865010. de 600 secunde.2) pe baza unui ciclu de cale.Highway" care corespllnd~ 116. 5 Vitcza maxima.21._ V. durcaza 765 s. Ciclul corespunde unui drum lung de 17. adicii_ de perfec~iunea motorului prin l!t ~i de perfec~illnea aut~vehi(:lIlului prin p.64 1.mm C. El dureaza 1877 s de func~ionare efectivii ~i cuprinde trei faze: faza de Incalzire de 505 s. Consumul CIOO determinat pe baza celor doua cicluri ~i denumit consllmuf urban 3 este un consum mediu de combustibil.6 0. dezvoltate de motor la deplasarea automobilului In traficul urban sau interurban. In ciclul P.44 km.v ~ 1.' /(J /"{'ce Plus YO' !ners ii.39[HCr+_O.U. Astfel. (1. consumul internrball Se de1ermina In ciclul . care ar fi parcurs cu 0 vitezii medie de 18. 1.mm 1 · In S. EUROPA"(E) Cldlll E 4.. CleWL ju5'i- 1 1 . mlsl Dccelcralia medic < -0. Un alt ciclu de referin~a este ciclul de cale ECE/EG sau ciclul "Europa" (E) (fig. l/km 0.Pentru consumul mediu de combustibil ClOO relapa (1.. XXI FISIT A. % Numilrul de opriri/km.739 kg/I sau pcb PmDlorlM 0.1 este determinatii in oricare dintre incerciirile cu vitezli. medie 34. stabilita in ciclu.I C.. £O'D sloblla bodi 067$ 1!17?. inclusiv un regim de pornire a motorului rece. Ciclul de cale simuleazii regimurile de sarcina ~i tura~ie cele mai frecvente.1**) unde P" V. Ciclul lie parcurge de patru ori. 1. b. b). (fig. iar durata totalii a incerciirii este de 13 min. limitata de normele antipoluante (v. constanta (frecvent. [COz] reprezintii hidrocarburile.). XXI FISITA-CONGHE 5S.2 km/h.'itlOa". masurllte in testul poluant (v. % TimpuJ de dccelerare.013 km.2 34. la deplasare se Inregistreaza un consum mediu C 100' definit de 0 valoare medie ~.1 'r}rmox 'r}tm. 90 ~i 120 km/h) sau in ciclll d.2.71. km Durata. in g/km (valori medii).IJ7? POfllt.!.4 km/h ~i 0 viteza maxima de J 16 17 I J .47 0.75 0.05 780 50 18... (c. tot de 505 s. impune 0 "Heza medic de 77.I. Luer.2.1**) un artificiu matematic ]I R = p.69[CO] +:0.44[COz]).I)=constc.848 kg/I.x CtPt = const-. respectiv oxidul de carbon ~i bioxidul de carbon. '/7 FOlD coldo Tabel6lt 1. iar [IIC]..U. cit ~i de cea a autovehiculului. deoarece se miisoara consumul In timpul testului ~i se raporteaza la lungimea echivalentii a drumului.0 0. EUC(kmjl]= 1160 pCb/(1. Consumul de combustibil este astrel corelat cu concentra~ia de substan~e nocive din gazele de evacuare.10 0. Dupa porme recente. Milkins. kmlh Vitcza medIc raportata la eiclu. Timpul de accelerare. "lJeii. 11.7 27. (rezisten~ele la determina C puterea rezistentii Inaintare Se aplica rela~iei (1. ciclul E incarcii mai pu~in motorul automobilului 1.1*) devine ClOO=const P.A. Ciclul corespunde unui drum lung de 1. consumul C100 se determina pe un stand cu role (.1 km/h ~i cu 0 viteza maxima de 91.85 1877 91. Durata ciclului este de 195 s. (decit Ctmm).. croaziera sau deplasare cu vitezii constanta..4km/h.75 21 19 :1 ClcllIl F 17. G compara~ie Intre cele doua cicluri (tabelul 1.~ 1 a.5). C.1 mls. la 16. Formula consumului ClOO/CIOO aratii cii performan~ele de consum de combustibil depind aUt de perfec~iunea motorului./v.A.1 sau 18. Luer.25 P 1 Fig. E. In ciclul de cale se inregistreazii randamentul efectiv mediu al motordui ~. m/s' AeecleraJja maxima.

~ L {}. = const--' e (1. ~i cre~terea coericientului e.. n sau P.70 ~ o.3) e = ~. m) ~i alr:..0(/ 1 Coeflclcnlul de sarcinA OX deflne~le sarcina relallva. eslc dependent de doi indici de perfectiune.7.~ ~i se define~lc cOI'ficicnllllde e{icien{a e la func~ionarea molorului in conditii <Ie calc: (1.3 ~.mar'Orice solutie tehnicii trebuie evaluatii din douii puncte de vedere: 1) al contributiei pe care 0 aduce la sporirea coeficientului e :!}i2) al contributiei pe care 0 aduce la sporirea randamentului "fj.§5 a b ] j J /0. = = const). 0. ca avansul la declan~area scinteii.5 . Intl'-O diagrama complexii care cuprinde curbele de izoconsum specific (c./"fj..o.:S~o.. adicil raporlul dintre momenlul odezvollal de motor M. se apreciazii cii rczervele cele mai mari ale consumului de combustibil C100soar putea valorifica prin tehnicile care sporesc coeficientul e (tehnici de ameliorare a proceselor de formare a amestecului lli de intensificare a arderii la sarcini ~i turatii red use.mecanica sau hidromecanicii). proprii fieciirui autovehicul. In urmiitorul deceniu. folosirea unei transmisii variabile .J" ~=COllst ] ] n /l ~ ~. dezvollat la aecea~1 turutle II (x. e ~i "fie mar(c.xcD. regimur'ilc 1 . Tehnicile de sporire a randamentului "fj.35%.. pe de altii parte. coeficientul e ar putea cre~te cu 30. (in exemplul con- 1 1 1 ] ] Me ~ mOl -0. supraalimentarea de tip comprex etc. cuplarea semiautomata sau automatil a treptelor de vitezii. Se presupune cii intr-un regim de eroazierii...1***) Va"t Relatia (1. In prezenj.i At.4.~f '''/11m /l 1. de comandii ~i control electronic al unoI' miirimi de reglaj. Dintre toate regimurile posibile (spl'e exemplifical'e.M 0.mar(C. de randament (eonsum specific de combustibil) in regimurile RFM. coboarii pinii aproape de 1/2 din "fj. Va"t e"fj. coefidentul de dozaj al aerului..mm) r.ine C100 consl-'= - 1 p.3). 1./lIf..' c n Fig.idicare a supapei variabila cu sarcina ~i luratia. prin "Ie Ce acordarea mai bunii a mctorului cu vchiculul (injectie electronicii de benzinii.mar' In sistemul integrat M-V-C rezervele consumului de combustibil se pun in valoare prin adoptarea unoI' SOhltii noi de conceptie. a). percchi de valol. Randamentul el'ectiv mediu =ijr(c. 1.W n .eferii in se primull'ind la raportul de comprimare ~i la folosirea amestecurilor siirace ~i produc...ageastrel atentin cii exislii douii directii de actiune m pentru reducer'ea lui CIOO'fiecnre cu un grad ridicat de independentii.mm p. In primul caz se urmiire~te a se schimba caracteristicile.96 P. fazele de distributie etc.. n (fig. ~i c. mO. temperatura fluidului de riicire.. fal-a de 0 cre~tere de numai 10. optimi~area regimului termic al motorului in raport cu sarcina ~i turatia. sint dcpendenti de turatia ~i sarcina 1 motorului (fig.mmlc. faze de dislributie variabile iniiltimea maximii de I.).00 ~ ~~W 18 j/ ~ ~ Fig. = Se oh\.55 -1.1***) aratii cii consumul mediu C100 este invers proportional eu coeficienlul de eficientii e.) orespundc regimurilor cu frecc vent a mnre de func~ionnre (ItFM). mar). 1. iar coeficientul de eficientii e~ m ~ 0. = lIf. ~I un momenl de referlntA care este adeSea momentul efectiv maxim M _as. (""tit= const ~i rezistente la inaintare invariabile) motol'Ul trebllie sii dezvolle puterea p. La motoarele actuale de autovehicule. curba de putere constanla egala cu 25 kW derine~te 0 infinitate de regimlll'i.8i /?FM. pe de 0 parte. prin acordarea mai bunii a vehiculului cu motorul (marirea numarului treptelor de viteza la 0 transmisic mecanica. Indicii de perfectiune "fj. ~ Pe "'i'= 'HlO c ] = "" ~n <. 1. 1i.. in parte. = 25 kW. in al doilea caz se urmare~te folosirea motorului in celemai economice I'egimuri [16].15% a randamentului "fj.mar c..6.) iar.mar c. ar. 5) ul'menzii a se selectiona regimul care pretinde cl'l mai mic consum specific 1'..-1 d n J 19 I J J .

Yjm randamentul mecanic (L. 1. Cea mai complexil comandii oste evident aceAIl In care schimbarea raportului de \.LOII TEIIMU:E liE (.= L.r"/Q.377 nrr/i" unde rr este raza de rulare a ro~ii. Microprocesorul efectueaza comanda.randamentul indicat mecanic indicat ~i lucrul mecanic al ciclului relativ ideal).UI. de viteza de vaporizare a frac~iunilor din combustibil etc. distri-. In In iar i. Curbele de izoconsum oral' C.rd = YjldYjlrYjmYjQ. atinge un consum de combustibil d~ 45 . d). in ordine. care une~te punctele de minim ale consumului specific c.raportul total de transmitere.i [13].) = YjIYjm. Qdl. e natura func~ionalii (de exemplll.Illerut mecanic al ciclului ideal . 1. de ordinea de aprindl1re. efectuind pl'Odusul c. Se irnplementcazii pe autovehicul trei traductori T (fig. c) In curbe de izoconsum oral' (fig. care se apropie cel mai mult de polul dorinitii do ro= C.l!ill'lldo nlll..mm).(UIDUSTmll. = Se subliniaza cii cercetarea ~i proiectarea I~i Indreaptii aten~il\ spre fiecar~ dintre cele patru randamente din rela~ia (1./L. prin schimbarea rap~rtului de transmitere. b).ovdlielllllllli ORto la~ia (1. care pot conduce chiar la un randament global inferior.) sau conslruclivii. ] Se define~te randamentul efectiv al molorului prin raportul dintre lucrul mecanic efectiv L. lA. ciiutind solutii tehnice adecvate pentru sporirea lor In parte [10]. Printre trnductOl. LA NI"m.()NSUlIIULUI PIIO(. X p.) } ] J L. atunci trebuie cuplata treapta de vitezii care apropie mai mult raportul de transmitere de valoarea ill' In ambele cazuri se urmiire~te ca opera~ia sa fie partial sau integral autornatizatii. sint cele mai avantajoase. 1.=-'-'-'Qard L'd prin ardere Qard' (1. pina cind i. d).pe ciclu. = sau Lid L. rlezvoltat pe ciclu. se observii ca. . unde. Yj. al doilea pentru tura~ia transrnisiei Fig. pentru fiecare regim de func~ionare ~iImpar~ind rezultatul prin densitatea combustibilului. de consurn oral' optim la diverse sarcini (puteri). dezvoltat de fluidul motor asupra pistonului . se atrage aten~ia cii valoarea proioctatii Yj. au un maxim care define~le consumul oral' minim de comhustibilla p. Se transforma curbele de izoconsum specific (fig. Traductorii transmit informa\ia unui microprocesor care 0 compara cu datele din memorie (curbele din fig.eliul unui tradllclor caro indi. regimul 1. Q. considerat ] Pentru analiza randamentului. La cererea conduciitorului.4.** (1.1 -1 economic PI!: siderat.. Un calculator format dintr-un microprocesor ~i 0 memorie se constituie ca 0 adevarata interfa~a Intre conducator ~i sistemul motor-vehicul. o-/ilferiooro unul pentru tura~ia motorului.). dacii se urmiiresc caracteristicile de turatie la sarcini par~iale (fig. .5)mecanice intermediare (L. modific1nd adecvat raportlll de transmi tere.in cilindrii motorului . adica Yj. (. 1. = conSt (se observa ca pentru p.1... Yjf' .onsl..ciclul ideal cu ardere la volum constant.). rela~ia se descompune pe baza lucruriloro ] drept ciclu de referin~a) ~i a ciildurii de reac~ie dezvoltate Se ob~ine "I). a-su/lerioaro.e fara interYen~ia conrlucatorului. de forma colectorului de admisiune. unde me este doza de combustibil pe cic1u).ii Incercn~i plna In jUlllatuten deceniullii Ilostrll HI!Illscrie ~i uceln rl~nliznt In cn\. Prezenta unui turometru pe bordul autovehiculului ~i cunoal/terea curbei C ar u~ura unui conduciitor abilitat sa opereze in apropiere de curba C. la diverse sarcini. motorul dezvolta 0 infinitate de regimuri Totu~i.iv 01progreRului tAhnic In doml1niu.5 1 1 1 ~i al treilea pentru debitul volumetric momentan decombustibil./Qdl" (1.::i consllmul momentan de combustibil s-a evidon~iat Cli un autoturism do 1. Prin intmmr. = const.2.:~ I (clasa autoturisrnului Dacia 1300).AILE IIEHU<:ElIlI (.. el nu poate asigura In mod sistematic func~ionarea pe curba C sau In apropierea acesteia. d bu~ia neuriiforma a amestecului intre cilindri produsa de imperfec~illnea carburatorului.ovohieulo ruticro din Instilutul Polilchnic Bllcllrol/\.5**).4 ) "aul = 0. Daca autovehiculul nu dispune de 0 transrnisie variabila./Qard). Unind virfurile curbeloI' de izoCUI/sum consum oral' se ob\. func~ionarea la oricare altii tura~ie decit nl conduce la un consum oral' de combustibil mai mare). Yjld randamentul ciclullli ideal cu ardere la volum constant (Yjld J J J I 11~ jiirii ciildurii de reac~ie (YjQ Q. = i". 1.lucrul mecanic indicllt.. Un asemenea sistem ar reduce consumul (\00 cu apl'Oximativ 15%./L.ESI. = meQI. Ultimul traductor r.. Func~ionarea pe curba C corespunde unui interval de turatie de circa 1500 rot/min./Q4I. L.i\.t.. in regim de accelerare.:)*) r. Pe de alta parte. la cuplajul motorului ~i caldura disponibila pe ciclu Qdl6(Qdl. dar corelind In acela~i timp influen~ele reciproce.lIioln prozAnt un ohiAr. (raportul dintre YjQ randamentul - lucrul dega- 20 .se realizeazii In func~ionare cu abateri. !:1Yj.4.4. deziderat care se realizeaza c1nd se dispune de 0 transmisie variabilii. Intrucit conducatorul nu cunoa~te ex act Inciircarea (sarcina) motorului..Intruclt vitezn de Innintlll'll II IIIIt.50 1/100 km. Un pas important spre mai buna acordare a sistemului integral. se observii cii regimurile situate pe curba C. Cea mai simpla comanda poate fi vizuala sau sonora [3] ~i atrag~ aten~ia conducillorului ca trehuie sil schimbe treapto de vilezli "In jos" sau "In sus" pentru a intra in culoarul !:1Cde consum ornr minim (automatizare par~ialii). (LdQdl') (L. se poate aduce motorul la tura~ia nl.). Yjieste randamentul indicat (Yjl = L.. M-V-C se realizeaza prin intermediul microinformaticii. 21 = Li. pentru "aul= const. c.ine curba C.5): Treap/a de vi/no: ° . Lid .ransmitere (transmisie continua sau in trepte) se far. 1.

din gazeIe de evacuare). Motorul cu aprindere prin scinteie este impins spre valori sporite ale lui e: ~i de competi~ia pe care 0 disputa cu motorul diesel (v.1)' ..gIIrW'h d --- --"" ] lOO/J J/JOO Wlllll n.rinte de progres tehnic pentrn perfec~ionnrea motorulni In vedet'ea rcdueerii consumului de cornbustib'il este ilustrat in fig.1'Ie - Redueerea abaler//or de /a : eoelie/en/u/ nled/u de dua! . miirirea lui e: este cuItivata cu deosebire in Europa./j 12.z ~ 't.92 o 71f 76 G ] ". . iar mic~orarea acestein plna In anulare reprezintii 0 rezervii de perfec~ionare .Jrilol'li. fl/Uf'l'E. CercetariIe efectuate Ia Volkswagen [19] pe un monociIindru aratii cii (fig. b). =0.95 1'=2600Imi.' ~160 AilT} de! [ - --- 1000min-1 JIlIlIl Plln'1 / '" '" '" 7l. J (I .512. FISITA-CONGHESS-86.temperatllru optima de roc/re oM Fig.{imprecizin dimensionahl in rnhrica~ie). § 1.2~ 1000 Fi.i1 _ raportll/ medlv de romprirnare LIt _ avansu/ 0llilm 01SCllltellsou a/IfljeC'{iei.de optimizat coreIatia "l)fd"l)m foIosirea unor benzine cu cifra octanica mai mare..-1 . ~i "l)Q'La sarcini par~iaIe erectul este sensibil ampIificat ~i anume "1)1 cre~te cu 13% la sarcini partiale ridicate si cu 17% In sarcini par~iale reduse.2 l2. 1.// ~. Hochverdlchteten Ottomotors' j J J 22 23.!e/ tie propogOf'l' a fldcdl'll .6.\ J / C2q~/_ 250 I Tlid 'Ii.Monoc//indrv )( = 7.. 1.A o. sau limitarea detonatiei prin abandonarea avansului optim ~oP"miirirea concentratiei de NO". 10~~. justificatii de influen~a cunoscutii a lui TIe 30~ "'I MonoClllildru x=7. 1 E 271 o 6 a 01::.i @ '180 ~ '--~ - 750:-.3).a Ll"l). Mlirirea raportlllui de comprimare e:la motoarele eu aprindere prin scinteie lI'eprezintll in continuare 0 I\trae~ip.are valori ridicate. Ia sarcina pIina..7 355" ce.a motorului.7. posibilii de valorificat astllzi prin progresul tehnic ~i tehnologie {de exemplu. 1. Mai recent \ cercetariIe erectuate la 'AVL List. Abaterp.iI =0. Entwicklung cines normalbenzintauglichen 65.1/e1--1) asupra randamentului (fig. mril-1 ] J ] -Spor/rea lIsllrlnle/ sis/abili/olli /0 !rprir/dae ..:7 '110 12.ReduCl'/'l'o fl'eFdenial' prill untreoore -Recuperorea cfI('l'giel dll/gozele <Ii" evocuorp 0.ZC C _ '--- 270 ~ ] 285~ JO/J [/25 . 1. Urmarind 0 cre~terea lui e: de la 8 la 13.)lopt'" 2 'WA ~ fil/IT}det 1 v. I I I ~ ~ ~ . solu~ii tehnice care se suhordoneazll comenzilor ~i controlului -electronic).. Cu toate dezavantajele pe care Ie implicii (for~e de presiune mai mari. direrenta dintre "1)1 i "l)id ~ fiind determinatii de randamenteIe"l)i. /'. deci "l)m mai mic .Redl/cerro pierdenlur Ililduro I de I .ledoore -RedIlCl'reJperd.MdTirea vilnei de reaepe I . Ia care e: mare esteo soIu~ie pentru arderea rapidii a amestecuriIor foarte sarace.t9 l:tO lJ..' -Marirea vilezei fIIedli de ordere sou reducereo durote/ de ordere -ftml/olloreo arder/i/aki de PMI ' -I'er{ec(iorlllreu de ames/ecare proresu/ui 71Q -Reducl'lt'a diliu/ d till Z:u0gat'/'£' a O/lles' luulul -/jro'ereu rumpleki a rOll/buslihi/l/Ill/ '-----'1/11 -Reducereu lie .6 - gradul rnediv de llf!'p/ere . F.MOl'li'eo vt/e.7. 20".1'l _ e("l)ld = 1 . randamentul imlicat "l)icre~te in medie cu 8% (consumuI specific indicat sereduce Cll 8'1'0).Morirea roporlului de romprl. 1. c) un consum specific indicat minim se 1) Quissek./1.g 1.7. o.1.Jitirirea weft'cien/ului de do101'.8P034. este de a~teptat 0 cre~tere a lui "l)ldcu 15%.1. Tabloul principalelor cp. Ia sarcini reduse.:. tot pe un monocilindru" la sarcina plinii arata cii (fig.3.'%l' dePC/I'/I"/ . a).

d) arata ca se ob~in rezulLate foarLe bune la sarcini foarte mici (v.122Ap:. La motorul cu aprindere prin_ scinteie se ating valori MA reduse ale lui sub 0. Sporirea randamentului .* !.16fil ' - otto "':. (:11II eiliHlIJ'i. 1. § 6.41{. fig.H.8) la ames0 tecuri sarace (Ia limita aer) ofera un spor de randament de aproximativ 10% (fig. ~. a).. I' VI . O.u par~iale damentul 1 J aplicabila la orice sarcina a motorului definitii prin P.3). cu 1ft'.Cercetarile arata ca 0 vitezii medic relativa mai mare declt 0.b.-1. care a permis func~ionarea motorului cu un coeficient de dozaj cu 20.4 . pierderile de caldurii prin pereti. S-a Illl'egistrat 0 reducere a consumului de combustibil de 5.10 a) ranmedii relative practic ~. Modificarea exponentului adiabatic k in rela~ia lui 1)1<1... 1.7. la 0 sarcinii de circa 70% ~i determina 0 cre~tere sensibilii a lui "I)I(20%). ar rezulta 0 reducere a consumului specific indicat de 15 % (fig.3!il. pentru un numar mare de motoare cu aprindere prin sclnteie pentru turisme.zro. 1. eu deosebire In zona HFM (v..10.3.1 ~2 1.8). de asta datu.. la motoarele diesel cu camere divizaLe cal'/J func~ioneazl1 cu e: > 21 penLru a limita presiunile maxi me foarLe inalte ~i la ambele clase de motoare. data cu trecerea de la amestecuri bogate (A = 0.8 2J1 J J I ~o 1. in domediul vitezelor red use. 20% (fig. pozi~ionarea al'uerii pe ciclu.0 (incercarile s-au oprit la e: = 11).10 :24 25 .J7 I{O/l 420 oc.- J( = Idl r. pentru a limita unele varieta~i de substan~e n()cive.11. Pozi~ionarea arderii pa ciclu esLe deLerminaLl1 de avansul opLim ~OPI la declan~area scinteii sau injec~iei (arderea are loc in zona varia~iilor minime rle volum).llma de limitiirile amintite 1 J 270 ~260 (" 250 2- " l " '. prelucrlnd datele experimentale.""' A spore~te preocuparea pentru amestecurile sarace.6). Faptul cii la orice sarcina p. 1.' =0. § 1. daca soar miiri A de la 1 la 1. care func~ioneaza cu amestec sarac [45] (v. x * 100 % - Oocia 1.3 ~ .7. o reducere a consumului specific efectiv minim minimorum de la 285 la 245 g/ kWh. care determinii 0 duratii de :trdere mai mica deciL LllXar 1/0.1 t..l)lrpresupune conLrolul mai multoI' factori.. Pe de alta parte.'" la tl'ec()/'(~uIIlIui motor de Aerie. 1.3. Durata ue:ardere este ueterminaUi de viteza medie relativa de ardere ~(viteza rclativa momentanii de ardere est. /. In al doilea caz. in mod cllrent se realizeaza condi~ia ~ < ~oPI. 1.1. In Romania a fost adoptat. 1.Fig. ] ] J J dului motor.OJ2:.. 1.032. iar viteza momen- _ arnplificii viteza maxima de ardere de patru nri..6 pentru realizari In domeniu. un pro-cedeu special de ardeJe a amestecurilor surace [22] (v.9). numai prin modificarea nllturii flllidlllui motor (cre~terea propor~iei de gaze biatomice).5 . 35% mai mare declt cel stabilit pe motorul de serie (sLandard).3).1 = 0. valorile ridicate ale lui e: ~i A. ca urmare a obturlirii r 0jJ5 11 --.Lonapa. care indica.Diesel ~ ~ ~ "" : I O.o- 4054 ! O.032 [1tllA].700srr/r Idem-mod/f/cal A ~ 36tJ . cit ~i efectul arderii complete a combustibilului.f1 ~ = (dQa/drx. In regiunile sarcinilor mari sau de virf..9 1. aliituri de al~ifactori.cu deosebir'e la moLoar'ele CII aprindere prin scinteie cu e: mare sau supraalimentat.* 1. 1.3 1. 12. dintre -care se men~ioneaza: viteza de ardere sau duraLa arderii. Quissek. Hezervele procesului de ardere la sarcini par~iale se eviden~iaza daca se compara motorul cu aprindere prin sclnteie cu motorul diesel (fig. se citeaza In acela~i sens rezultatele ob~inute la Universitatell din Tianjin [/10](China).5 tana de degajare a caldurii este Qa= = dQa/drx. cu deosebire la sarcini par~iale.). rezulta 1).. la motorul turismului Dacia 1300.e penLru a preveni dp. I -." r l "I. Se stabile~te la stand 0 valoare a avansului ~ care optimizeazll prOllusul 1)irl)rn~inin(1 SP. 1.J 20~ 270 2000 Fig. rezultat care insumeaza aUt efectul naturii flui- a conductei 'I)I scade de admisiune. I/l/utl lJOtJsnit' Idrlll -lllodl!K(T! A._ Se observa liniar CII ca (fig.. In fine.b). § 6.. 'li=/J. autorii au stablit corela~ia 'I).)/Q<lf6' Qa este unde ciildura degajatii de la declan~area arderii plnii la un moment rx. din produc~ia curenta..2°RA. t s '. Curbele de izoconsum specific (fig.032 = = = 31. oRA :lit-apmi 380 b Fig.1 1 1 1 ob~ine pentru e:= 12. nu mai afecteaza sensibil l'andamentul indicat. Dupa Incercarile lui F. 1.. d" In e: = 7. 1. cu combustibili neconven~ionali). Miirirea coeficientului de dozaj A continua sa intereseze pe cercetatori in {\orin~a de a realiza motorul cu aprindere prin scinteie.2 la e: = 10.

j'" -n PI'''J. a). se pun In valoal'e prin intermediul solu~iilor tehnice.2). implica"iile ei sint complexe. 1. ~~)%. rezultii md= k ~i se ob\ine expresia - oerul minim necesor orderii unui kg de combustibil j 1I1"er- p ~ 0' ". se ob~ine ca I'educerea eonsumului specific indicat este ponderatii de dUl'ata arderii (fig. Cv .e v este numArul de limpl 01020JOW50oll /?edllcel'ea pierderilor b prin perele. G.. P.I!I'y"ln 1"'OI-:I'(!Hldlli I"lIlIie: III dOllll'lIill dlldl H-'"' lI\. In practica.1\ NIVEI..ti /I pjl'i".1)(1. indicate in fig.1.'11.llla%/V. incerearile efectuate pe un monocilindru Ctl dimensiunile fundamenlale alezaj x cursii D X S = = 80 X 88 mm.3.7) tn COI'l) Ta cstc tempcrlll urn ini\.*)]. Rabode protesl I tepl{hnapriajennosli nVlomobilnlh dizelel. dependentii de sarcina motorului (fig. Noi alii evaluat I'ezel'vele I'andamentului pc un nivel de ciclu ideal."::..:\ Q" /I IIn . ~10 ~11 «: 12'13 '* I I I I I I 1.a 0 redueel'e a eonsumului de eomnuslibil (apl'oximaliv 30% din ealdura disponibila se transferii sislemului (Ie rueire). 2) sporirea gradului de supralllimenlare a motorului pe seama nivelului mai inalt al energiei din gazele de evacuare.6 26.6) iar exponentul politropie se caleulenza pe baza frae\iunii disponibila QI pierdutii prin pere\i eu rela\ia [14] 8.1/(t"'.:-= 0. c).3. '-' ('fj/.0lat cu materiale ceramice indicii 0 reducere de consum specific indicat de 4. al motorului.proiectarea de concep~ie a avut ca obiectiv fundamental sa reaiizeze un motor compact. chiar asupl'a proceselor termice insa~i. 1986. Dezideralul a devenitlletulIl prin apllritia materialelor eeramice care pelmit izolarea (par'~ial pinii la integral) IIspa~.UL ] ] ] ] .2 Cre~terea randllmentnlnl Rednccrea pierderilor *. 1 Puterea litrica este indicele de maxima dczvollula de un lilraj de 1 1. 1.'IIdurA 100 o n 7. ~. ClIlIsidtH'ind dl'npl.concepiie despre litrajlll Ilnui ITlOLor automobil.1))=f"Qd[(t.ll pnllll'lI /111111 ~UU() 1'/lIIeI/lII1nllllli 1)'" C:I'n~LI1 Oil ~O.6).4 .iului de ardere (v. sub aspect tehnic se traduce prin realizarea unui motor de putere litrica ridicatii 1.6. k . nal'eori 0 solu~ie tehnica ac~ioneazii intr-o singuri'i direc~ie. CAlLE mmUCERII CONSUUULUI SOLUTIfLon TEUNICE DE counUSTIIIIL 1. se eslimea'l.ax ~i cllindreea totalA sau Utrajul V.. p. D.ll l'I!1.illl'ilol' (In (:/\ldlll'1'.II III I'IHIIII'III'IIII Oll1plnl. chiar ~i 0 scurta trecere in revistii a citorva (lintre solu~iile tehnice propuse.)(Tu .la care spa\iul de ardere a fost i7.ii (:i(:llIl in (:/ll'n (.. incercate ~i conduse pina la aplica\ia de serie. Moscva. 3) redueel'ea nivelului unoI' emisiuni poluante din gllzele de evacuare. perCeetiune masoarii In molorului sau PL = a unui motor care aratA care este puterea kW/I(CP/l) ~i eslc deCinltA de raportul dintre P: ".i HI! Kllhli/lill'l.inl!.(IIO'l.-I) . 1.1 21. ] ] ORA "8 ~g. (1.I1 Illi 1)/". adled PL = p.2 9. eu pierderi de ciildurii eonc('ntrale numai in cursu de deslindere. unc!. atins in desfii~urarea progresului tehnic in domeniu. 1.1.n (:011IJj~iu ''1"'1..ellre u~ureaza IIprinderea eombustibilului la motorul diesel. AcesLfapL este uneori omis. 7%.iolii din cielu.fj"')m"~' 4'IIIIOS(~1I1. In fine.1.1..~.l =21 ~2 ~3 . Lilli" masa moleculara a aerului.7 18. 0 nom'\. Deade lungul unui veac de dezvoltare a motoarelor de automobil. J J · CERNr~EV. (1.11. % c = 20 0 Plerderi inillale prin pereli: 30 % din Qdis' I I 1 14.(Ta(tk-m. Oar.. un motor cu densitate mare de putere.. Cind fp = 0.. ceca ce. pe baza unui model de cicIul real.1 Oiesel.'educe cOl'espllnznLol' (tabelul 1.a.!tHIII'V'-'('. care nil poate fi neglijaU\ pentru a nu compromite nivelul altoI' indici de perrectiune ai molorului ~i autovehieulului. eu eonsecin\e penlru folosirell combustibililor neeonven\ionali cu propl'iela\i de al)l'indere nesatisfacatoare. 1. Daen se Tabrlul1.clllduro spccHicll la volllm constnnt pontl'u gazclc ideale.1. sc puterea eCeetivll maxima (nominaIA) a al motorului. . PI'! de 0 parle. 1- J J rI 1'111. hibrid.2 lului T. illl' - 1 1 Hl'!dueerea pierder'ilol' ele eMellJI'uciill'e rluidul d" 1'lleil'I!d*ligul/l inlun~K din mai mull!! motive.I ..T.Lml.::Hr ~~ ] 137 <5 5'''" ---89 nezervelo consumului de comhustibil. n/:JOOv. . Pe de alla parle se are in vedere: 1) ridiearea nivelului de temperalura a fluidului 100101'.injec(iedireclii. § 1.11. cu masa redusii. eviden\iaza aceasta particularitate a inovatiei.) Cv/Qi + fp).3. 1\Ia~inoslroenie. Aici nu este cadrul sa se analizeze pe larg gradul de complexitate a fieciil'eia dintre solu\iile pe care Ie-a generat ultimul decenill in vedel'ea reducerii consumului de combustibil. b)..'ill plII'n\.exponentul adiabatir.LnoinI1l1a.1) (1 + ).3'14 (md -lc)f[(md fp din caldura tine seama de durata arderii ~i de transferul de caldura la pere\i. I'nl'nt'ill\. arderea decurginu inslantaneu (fig. Expl'esia randamenlului difel'a de aeeea a ciclului ideal prin tel'menul din paront('za 1):d= 1 consumul de combusLibil se . 11 27 26 . % Cre~lerca randamenc = 10 la redneerea Jllerderllor 3:1 66 de e.. al gazulol' ideale.. Fieeare solu\ie se consLituie ca 0 incercare de a perfectiona cu pl'eponderen\a una dintre laturile proceselor termice.

la lura~ii mici. m la motoml de 2. AsHel. 12. care eorespur..ura\-ii mici. scade pulerea litricii..7/ 2j[j[j II. care dezvoltii tura~ii nominale distincte (nN = = 6000 ~i 4250 rol/min).15. in plus. dc~i ~i cle au kat mereu cxplonlllle prin marirea raportului de comprimare. se conslala ca solu~ia de rererin~ii (V.13 r 2. ridicalu au cel putin un deznvantaj ~i anume au randamentul mocanic mai coborit.. nezullatele s-au concrelizal in ceea ce s-a numit molorlll de concep~ie BMW Eta.tlm: 1 J ] In fig. . . indirelo Pr.7 I relllizeaza la 0 tura~ie cu 30% mai midi..15 '1m.. ~. cre~te rezerva de putere ~i.ul efectiv al celor douii moLoare. sa se conserve.0 I). In mod cor'espunziilor. ceea ce presllpuno ca rezerva de putere a aulomobilului. al zilelor noastrc: economie maxima de ccmbuslibil. 1. 0 modalilalc de a realiza un '1)m ridieat este de a reduce tura~ia nominalu a molorului. Se ~tie insa ca un molar cu tura~ia nominala mai redusa. Dad se compara randamenl.ca *i pierderile prin antrenarea sistemelor auxiliare) crese cu tura~ia. = 2.7 I. = 45 kW. determinate Fig. iar molorul este mai bine acordat eu cerin~ele trac~iunii (pe izoparamelrica p.50 'It 0. Lucrul mecanic specific maxim cre~te la motoar'ele cu tura~ie nominalii mai midi. Dependen~a consumului de combustibil de litraj delerminali'i in ciclul de cale mixaL 2 aratii (fig.7 I fa~a de 150 N.50 Fig_ 1.ional CII lilrajul lor. poate dezvolla eu u~urin\ii 0 presiune medie efectiva mai mare. m la motorul de 2. deci. VaU' = consl. Ut~'.1. 0. ca ~i performan~ele de accelerare sii rumina neschimbate. la 90 km/h.. ~i izoparamelricile p.0 1. Ocr BMW Eta-Motor. 1981. ceea ce spore~te valoarea lui M. de 10%. deci ~i un moment molor mai mare. E. 1 Hofman.0 I la litrajul de 2.'\ Concep~ia tradi~ionalli despre litraj se define~le prin formula simplii: 0 pilleI'I) cit mai mare dinlr-un lilr'aj ell mai mic. tntrucit func~ioneazii la 0 tura~ie mlli red usa..p~ntru cele doua solu~ii.5 ~. maZ const. la 120 kmlh ~i In ciclul urban (E sau F).-Ij.ie nominali:i. ~i lIeck. polul economio ] J J .mai mare in toL domeniul deoarece are suprare~ele de frecare mai mici. noua concep~ie poate sii asigure performnn~e de accelerare chiar superioare.0 I) are '1).55 0. 80 70 fJ i1 J J J II 28 2.. a fast sporit cnnlinuu prin marirea tura\iei nominale. rezCf'velc prcsillnii medii efective p.14 se aralii curbele de lucru mecanic specific let de momrnl molor Al. care dezvolta aceea~i putere la doua tura~ii distincte (fig.01 1750 1 2500-. dar ar promova dpzideralul nou. invers propor\. se observa ca motorul cu litraj mai mare realizeaza 0 cre~tere a randamentului efectiv 6. = consl penlru douii motoare de pulere nominalii Pm = 90 kW. In ciclul dc calc mixat (1/3 Mix) se facl' media aritmelid\ a trei consumuri.2 Fig.- ~ 1001 . este de 220 N..20 I 0. In (.. de 1750 min-1.27 0.70 0. 1. 12 I 2. 1. Aceasta ar reprezenla 0 abatere de la eonccptul de subordonare a litrajului dezideratului de densitate de pulere maxima. Pe de 0 parte.. Se constala ea motorul de 2. 1.rot//IIill ~ .7 I. Noua coneep~ie reprezinta 0 alta modalitate de adaplare a molorului la cerin~ele aulomobilului. I 2.12).~ '% :s 9" t 98 9[. Noua cuncep~ie se aplici'i in prezent la fabrica~ia de ser. Cind se compara inaii -Ij. un randament mecanic eu 17% mai mare. Pentru a evidentill rezervele disponibile ale lura~iilor mici asupra randamentului mecanic s-au cQmparal doua motoare: unul de 2 I ~i unul 2. fiind eu JJlull mui mid.181 2. sever.. deoarece pierder'ile inlerioare ale motorului (pierderile pI'in frecure-meeanicc sau gazodinamiec . 14 Fig. = rezultii cii reducerea tura~ici nominale trebuie inso~ilii de 0 cre~lere a lilrajului motorului. Ea are la baz.13) ca se ob~ine 0 reducere de 12% a consumului elml se trece de la liLrajul de 2. 0.. Din formula puterii Pc = p. ~ 90 . ceea ce pr€supune penlru maZ molor condi~ia p.. La motoarele de turism. Potrivit noului principiu se cere. 1. 1. Vtll/300v = cnnsl.71 " 7. Curbele de izorandamenl pentru dOlla motoare cu ~ase cilindri in linie care dezvollii 90 kW se compara in fig.9$1- ~ !I. 111-/-9 !< ~11 '"S ~10 .e [2]. De aid rezulla 0 pr'imii condi~ie: viteza maxima a automobilului sa fie men~inulii. Noua concep~jB de folosire a lilrajului a fost verificala penlru prima data de BMW 1. la nivelul actual de lehnicii ~i tehnologie.l un principiu: performan~ele dinamice ale aulomnbilului sa raminii neschimbale.0 I 2. R. ATZ. Motoarele eu tUl'a\.do aproximativ la 1/2 TIN'momenlul Al. I 2. 1 1 1 "~~I r 17.

care evidentiazi'i in mm'e pm'l.4 21. iar numiirul palierelor de reazem ale arborelui de distributie s-a redus de la 7 la 4. pe de altO. Momentul rezistent (MR)EI. s-a red us Cll 25%. diamf'trul j) ~i cursa 8 (8 X D = 66 X 80 initial: S X f) 1 1 Parnmetrlll I Vogue Eli Aulomatik GE Automatik Mercedes Benz 280 Construc/ia motorutlli - Nil mar de cllindri i aezare Cilindreea totala.4 13.0 19.c efectcle unui li\.9 155 100.7 I. In versiunea pentru Europa.35 34. 1. Legiferarea in unele tiiri a indicelui de consum CIOO sau EVe orienteazii IntI'lwi\. : 'lin aeeen1 elnsll ~ ~ IS 100' 1 901 80 ~ ~ '<::> ~ ~ ~ 70 ~ 6. raportul i. In supapei de pe profilul camei urmare. Autoturismul echipat eu noua varianta de motor a realizat un consum de numai 5. lUotoare tliesel pentru autoturisme. fi\ra a modifica blocul de cilindru. in kW/min-1 .la viteza automobilului de 120 km/h. de 21. In km/h Pre/ de oin:are. In em' Putere/turaie nominale.4 15..1.2. de productie diferiti'i.8 14. de la 0. .5 100 km/h. raportul de cornprimare al motorului a fost sporit de la 9. de la 40-100 km/h.8 la 11./ = canst.r ~ . 1. parte.mmllt de com[. perfectiunea automobilului.16). iar pentrll limitarea detonatiei g-a realizat comanda electronica a aprinderii. In s .. - prin reducerea turatiei nominale - ~i. iar in cielul mixat..U. In s . II rec:/£eme mare cu 6%. S-a mic~orat pericolul "desprinderii" I 5l1!J Tura//a I I I r 150(} 7500 3500 arIJofl. in N'm/min-1 .0 40. se plaseazii mai binl\ rata de izopaI'ametricile de consum decit momentlll rezistent al motorului de reftJI'int(i (llfR). indicelt~ progresul tehnic al alltomohillllui IW (I culc 111IIi (~OInplm(li.0 15. masa motorului a cregcut numai cu 1 .<libiidl/pr'i norme ) litrajul sa ajungii la 2. asUel Cll Con. V. S-a obtinut 0 reducel'e a plltel'ii de antl'enare a arbol'elui de distJ'ibutie cu 55%. Pina in anul 1990 numiirul autoturismelor ea ~i al autocamionetelor echipate cu motoare J J J 30 31' J [J . 1. deci exprimii perfectiunea sistemului integrat M-V-C. Tn tabelul t.3.Elasticitatea In treapla a IV-a. Pentru a spori Fig. 1.. Pentru productia de serie Il fost modificat un motor Cll gase cilindri in linie. motorul diesel patrunde rapid in domeniul autoturismului. In kW/1 - 8 In V 3470 120/4 750 271/3 000 9. reducerea turlltiei nominale impune ~i reducerea raportului total de t.ruj spol'it asupra eonsumului de cornbustibil. din patru autoturisme vindute.4 17. Tendinta de riispindire a motorului diesel pentru autovehicule se ilustreazii in fig. pentrll motorul de litraj mai mare. la viteza de gO km/h.0 1 = 81 X 84).22 (10%). randamentul "lje cre~te de la 0. unul este echipat Cll motor diesel [6]. pentru a exploata efectul dinamic de umplere. dupa avansul la limita de detonatie.:J se comparii perfol'mantele constructive. in 1/100 km - - la 90 km/h la 120 km/h In ciclu urban In ciclu urban F E 10.17. J'elatia (1. S-au folosit segmen\.6 20.rllnsmitere.27 (12. 2 kg.'/u/ oe dti'lriDu!/e.4 20. Dup. regimurile de functionare se a~azii mai a vantajos pe curbele de izorandament . ca ~i perfectiunea acordului motor-vehicul prin intermediul conducatorului. Cu conditia 1'. iar la 80 km/h. (l'apOl't de comprimare 9 pentru combustibil farn tetraetil de plumb) a realizat in ciclul UI'ban o reducere de 20% a consumului de combustibil.. in care subsistemele M. C se suborr\oneazii unoI' cerinte generale ~i se acordii intre ele.'l ce a eucerit domeniul autocamioanelor ~i autobuzelor (in Europa aproape integral).iune strict al motorului). de consum ~i de dinamicitate a doua autoturigrne de teren din aceea~i clasa.4).1I1omentmax/turaie. (Jln linie 2746 110/5250 226/4 250 8.i cu presiune elasticii mai micas-a redus pericolul de vihratie rlldiala .Raport de comprimare Pulerea litridl.. (fig.24 la 0.1.16 lucrul mecanic specific la turatii mici g-au modificat fazele de distributie (s-a mic~orat durata de deschidere a supapelor) ~i s-a prelungit eonducta de admisie de la 400 la 490 mm.3 ] ] J al/tomobill/tl/i Performan/e construetiv-fl/ne/ ionate ale Masa autoturismuJui gol. se observa cli..20 la 0. In daN de la 0- 1920 590 Sarcina tractatil. % ] de consum. s-au montat arcuri de supapa cu tensiune initialii mai mica.9 1/100 km. In daN Timp de accelerare 750 14. de 15%. cu deosebire cel determinat in ciclul de cale (sau ciclul mixat) expl'ima simultan perl'ectiunea motorului.~i s-au mic~ol'at piel'derile prin frecare. (j alinorl in knil' ('/)e mnX) al motorului Eta este mai Comparalle Intre performanlele a doua automobile Hange Hover I Tabetll.. ci incorporeazii ~i cerintele de adaptahilitate la tractiune a lui. S-au m~rit dimensillnile fundamentale. La noua solutie dl\ autoturisn. In acest fel.A.. De altrel ~i noua conceptie despre litraj nu se refera strict numai la perfectiunea motorului (puterea litricii este un indice (Ie perfect.rI/lQ-l DIN (70030).I/. Vuriunta motol'ului pentl'u S.5%). la aceea~i vitezii. ea - kg Sarcina.9 166 100 2075 725 750 16. tn Halia.. Este un prilej aici de a remarca tendinta noua de a stabili perfectiunea ~i rezervele automobilului luat in ansamblu. 401 3D Motor [/d ~ 50'~ 20 10 en.Viteza maxima.

. aratii (fig. 1!J J diesel va cre§te de patru ori.\ ' " ~ "::. 270 e. Op~iunca penlru motoarele diesel de lurism nu esle aeeea§i in toate \arile (fig.ului cu 15.. _. § 4. MAS in curs de raspindire.A =I. Tendin\. ~ 280 a.. dere prin scinteie. 1 2 WlOO n.MAS . 2. in diferite yariante '" de concep\ie se prezinta in fig.... ~ 250 c:: 8 ------------------- ~ -f" :0 125'C '~ {:.?O .:10 '.£ o 3 '000 :lOOO "000 ". dar se considera ca va fi solu~ia de la sfir~il\ll deceniului urmator. dar nu atinge nivelul emisiunilor poluante ale solu\iei 2. de excmplu. asHel incit temperalura peretilor t1> crescut de la 125°C. nu satisfac normele de protec\ie a 3-MAf-corburotor CtI mediului din anii ul'matori.' A= 7.-.. reducer'ea pierderilor prin transfer de caldUl'a In pere\i poate asigllra 0 crlJf1lel'ca randamen\. in raport cu anu11978. 1. mai pu\in se~ vere."A'A C() J II 32 . La sarcini m31'i (p. 'f. read or colol1~k. pmi .18. Ii).-' ". ~ j Pierdert .Piel'{leri de ca/duro fldl'l ~ 20 J . normele anlipoluante.78/J £t:. 7. datorita probabil unui cimp de \. ~ "3. CCl'celiirile urmaresc ~i perfectionarea ei in privinta emisillllilor nociYr. G%. ~5 ~ Avanlajele §i dezavanlajele moc./ AuMuN'h ~ 1 '/Or/IIMltl /e!Jli df' "rdt. 2 .. "" Solu\iile actuale de MAS. ./7 0 7978 /" . c£! 1 Go toarelor diesel in privin\a consumului 5 '-15 /20 g/ksl de combustibil si a emisiunilor nociye. de motor diesel cu camera unitara de ardCl'c.. ~ ~ {. ci~tigul de I'3ndament esle redus (fig.'" . 1 -'250 -. 'fOO ~ ~/Or o -----2000 3fJ00 " 'f.18 "'" 8 Q. Regimultermic ridicat n-a influentat asupra raportului de virt. \inind seama de dislrihu\in pierdt:>rilor in raport cu turatia ~i sarcina.r-'- ~ .:.. nu nrlJ inc.! aplica\ie de serie. ~ 75 1 110 "0 "'. 20%. In prezent se caulu l'ezervele motoal'elol' dit:>sclcu camera de ardere divizatii.. Nu se inlrevede 0 sehimbare sensibila a numarului de autocamioane §i autobuze cu motoare diesel in aceea§i perioada [32]. '~ { 5 ~ 1 2 1 10(/0 .repc/or colo/ilie ru Irei ~ de combuslibil mai redus §i de posicoi.fj . 1. sum de eombustibil sporit cu 3 ./'(' ~ 25 ./ 16()(/ 199z a b 1 a "IIlUI Fig.1). a). 1.33 . 2~ ~- . solu\iile.ej (v. 1.'nlu/ sl'Po. prin utilizarea sistemului de recirculare a gazelor.20. 1.ml 0.18) cu.'f.. Solu~ia de ~ I omeske sarac 4-MAS-ameskc suroe.a in Europa este decisa in .5. domeniull. temperaa tura de referin~a. Solu~ia ~ disponibila azi.20 33 :JW. ~ 19 if .V-O --- f = 10UU'C ~ 250[2WL 5 b Fig../fOx d!J.20. Penlru limilarea pierderilol' s-a izolat ter'mie camera sepal'ata de virtej.comflt7rlin. ~ ~ a §i 4. solu~ia 5. ~ 25 I idem Motoal'ele cu amestec sarac.f2 ~ 10'>. 2uB. dozaj.rolj/'"/I -g 15. pentru performanta de consulll dlJ combustibil. 70 . rOrdrf!CIiru/oretk!101f emisiunilor poluante Ipretinde un con6-MAC-comeru un/tort}.ronlr%l {J 19 bililatea incadrarii auloturismelol' in .rol?tor catalitic cu ll'ei cui si contl'Ol Jp frol eledronic % mic niyel al 5 -MAC .emperalUl'a care apare in com partimentul separat (fig.-110 ---- ' Au!ocomio/lek AU!OcoR"oone .. la 1000°C... la sarcini mici. 1. b). dar a rezulLat 0 cre~lere a cifrei de fum cu 1 .+ l-MAS-!'r1 pm"nl "> primul rind de avantajul unui consum 2 .Stf.camero divilOIrJ.ftJzodll7o/TlIl't! HIconal . eu reae'J2 15 ::.51. = 7. 1. ~ '§. de motol' dIesel cu camera de ardere divizata. <:.xi prin compara\i~ cu motoarele cu aprin~5 3 ac/u/. 1..\::. are un consum de combustibil cu 25% mai mic.. 1. (IIC . Evaluarea rezervelol' randamentlllui In 0 camer'a divizala de tip Ricarco Comet V [9].2. Solu~ia I'ig. IV!//11/.:: ~ ~.17 b Fig.5 bar).17.." '1. care are eel mai ~ 20 8 . sint inca in laborator.4 .

90 !cm/h.. care permitI' aprinderea mai u~oarii a combustibilului. In raport cu sarcina)... % 3lf56789 Pi.115 . / . func~ionarea lini~tita ~i rllnrinmentul mai ridicat. h sau 176 gf/CP' h (42 kW). performan~ii de consum de combustibil dintre cele mai bune 0 detine o ma~inii italianii: un autoturism cu cinci locuri de mic litraj. n-are acces PI' autoturisme dalorita unoI' performan~e nesatisfiicatoare privind unele emisiuni poluante. C'I 0 masii de 590 kg in versillnea diesel (539 kg in versiunea MAS).4 mm.Km/11.Anii '2000- 130 204 21fj 42 40 Gc @ @ 32 29 (jE e=1f2 =39 Sf? 29 29 Sf( (ule!) Motor ell camera de ardere unitara.lOOO - 150 1711 187 48 46 J o Motor cu camera dc ardcre unilarll.Cqmuli --. 1. 120 bar.(creJ. 6.. Tipul motorului diesel Nivelul puterii % Consumul specific g/kW'h I viteza Min maxima I Randamentul Max I La viteza maxima Bilantul termic.: v.in de motor a anilor '2000 [111).un motor diesel eu injec~ie directii.oqr Fig.11).06 1/100 km in ciclul urban. sensibilitatea fa~ii de natura combustibilului. masii de 1020 kg ~i 0 masii utilii de 930 kg a realizat urmatoarele performante de COllsum: 3.3 I in ciclul urban (5.ie d ireetii.! Slsll"m de roC/jot' (SR) 1 ] ] ] ] J .. -. motornl pste prevazut cu procedeul de arderf1 M (injeclie de combustibil pe peretele I'upei din piston). ell unJ.: :-.95 1/100 km la 120 !cm/h.. intr-un procedeu clasic. ----..22 100 De interes (Ieosebit se bucuri) cercetiirile privind camera de ardere unilara pentru motoarele diesel de lllrism.Anii '90 - 110 220 255 39 34 Motor ell camera de ardere unitara.4 m lungime. e: = 17) pregatit pentrll turismul VW Golf la inceputul deceniului realiza un consum specific minim de combuscu 0 tibil de 240 g/kW .(azoasaln paliere .5 x 86. complexitatEa sistemului de injec~ie. 5. cu sistem turbo-compound .Anii '86 - 260 290 33 29 {jqre de eruct/ore (GO Motor cu cameril de ardere lInitaril..4/nple ---5 Tabtlul 1.ut ~ . care dezvolla 22 kW. cu turbinii ~u gaze in sistemlll compound.7 I. motorlll diesel CIIcamera unitar5. solu~iile de perspectivii [32]. cu patru cilindri (D X S = 76. de 3. fa~a de 18. la 0 presiune maxima In cilindru de 110. echipat cu un motor diesel ell injee(.scqr~ d~ yi'r/~) 1 1 ~ ~ 0. Performan~ele comparative ale autoturismuilli In conditii de cale sint ariitate in fig. 1.2'2... :Fig.6 s.. Hezervele de randament ale camerei Ilnilare in raport cu 0 camera divizatii sint de apl'Oximativ 25% (fig. care urma sa prefigureze solu\..Anii '2000- 170 148 165 58 52 M G~~) J de 90 km/h (3.7 I - versiunea MAS) ~i 3..3 I versiunea MAS.ecJivele ere~terli randnmentului motoarelor diesel de nutovehieule plnd In anul 200& ~ (m. ungerea gazodinamich a fusurilor. Un motor diesel cu camera de ardere unitarii. cu rilcire intermediara.6 I. Totu~i. Autoturismul.lasa raportat5.21 I~r 711 go 11/1 138 Motor cu camera de ardere divizata.... Carae- J 34 35 J II . _ ~ ~'M ~ ~4..iu Jlol1linali'i ri(licutii (11000rot/min).21).I ~ ~ 41i1 --. . procedelll de formare a amesteeului se lransformii treptat la reducerea sarcinii ~i luratiei (sub 50%). r.. materialele ceramice.9 1/100 km la viteza dp. cu injee\ie de eomhustihiJ in ma8a gazului (injectorlll eu un singur orificiu asigura o orientare variabilii a jetului de combustibil. Motorul de 2. Pentru functionarea lini~litii ~i economica. 1/\ tur/\\... zgomotul. cu racire intcrmediaril . de 0..=-.5 I (D X S = 93 X 02 mOl) dezvoltii 0 presiune mediI' efectivu maxima de 10. VOl'elimina treptat dezavantajele amintite ~i VOl'permite reaIizarea unui motor cu IIn randament aproape de douii ori mai mare fa~a de ::el al motorului actual (tnbelul 1. Consumul de comhustihilla 100 km este de: 2..... supraalimentat. supraalimentat. Totu~i performan~ele de dinamicitate ale autoturismului au fost sub cell' obtinllte cind acesta a fost echipat cu UII motor diesel previizut cu camera divizatii cu compartiment separat de virtej: accelerare de la 0 In 100 km in 22. cu rilcire intermediara. supraalimentat. semiadiabaUc ~ kL:.1J rI~Vtll"IO tr~pll'>CommJu/)lYt1/'l1 Cqm~rti diY/Totti :. Pentru automobilul UNI-CAH a fost renlizat in anii '80 . In regimurile termice dn nivcluri reduse. adiabatic . tn prezent.Anii ~. ca supl'aalimentarea inaltii cu racire intermediara. 1. cu 60% mai mult). de 1. ell doi eilind ri. 1.5 I la viteza .at) la 2500 rot/min. timpul de accelerare etc.5 har (motor supraalimf1nt. puternic dezvoltat.2 s..1 dirirqlti l'ersl.

5. h) cii 1a acelea~i consumuri specifice indicllte de combllsLibil.lesfa~o nrii oficient chiar 1a yHeze moderale. E = '20 ~i 1.'J. motorul diesel rapid a apiiruL pl'in transfol'ma"ea unui motor eu aprindere prin scinleie [14. la 1itrnje egale ~i III turaPi egnle. ill . eomparatia.24. c/e 0.a\cu cit in zilele nOllstre Se urmiirl'~te dl'zvoltarell indcprl/d(. pentru un turism de 1575 kg. l\lotor eu allrirulcrc Ilrin scintcic sau motor . dacii aces LeaSe dezvoHii pe un interval mai mare. 1a aceea~i puter'c.1.. cu tonLe dezavantajele ce decul'g de lIici.raju1ui cu 35% 1a Un MAS reduce consumul Fig. l. Motorul diesel rapid repl'ezinlii 0 alternativiJ la motorul cu aprindere prin scinteie pentru nuLoturisme ~i autovehicule u~oare./min. ''''JIII~I cu CHIn= 7. ld /ollA. I'o//ff/in 'lfJ00 *000 5000 n. 1. 1. mni mic la motorul die!>el. 70 50 400 9 8 7 6 5 4 ] 1 -==--. 2000 /fOOOfil}OO Atflomobi/ ClIMAS CII. cllre s-a r.iepin a 1a fahl'ica(. In viteza de 90 km/h. rII nCl'sLcm:.7!> 1/100 km). 21-: I " .1 de 17 III motorul dicsr/.LG.2G. al doilea ':11 100 = 5.'jnnLa MAS cu pal"l1 cilindri.24. ] J J ! 36 J II 37 .ia cil nil viteza maxima de ardere esLe hotiil'iLoare penLru randalllrnL.-cC'nl.rot/min a rot 70 9°1 80 70 60 I I .'J:>OOrOI. Hnportul de cOmpl'imlll'e II fosl. lI~a cum s-a anHaL in § 1.1.sociat lie cu 0 mi~cnre centl'ipl'l. c).l~ollA. 1. 1.0:. 1.861/100 km la 120km/h. Totodatii Se observii cii procedeul de formllre II amesl. Camera de al'dere a fost incorporatii pllrtial in pisLon (fig. In consecin~ii.'n . inregistroazii valori reduse: 44 1/100 km.versiune. turismul VW-GoH esLe echipaL cu un MAS de '1457 cm3. *0 J .oll1pl'imal'e ~i destindere. h (169 g/CP.liesel pentru automobile. pc IIn larg domcniu de Lllra(.'Jl].G97I).mai mic la acola~i consum.ecuiui a permis fll.'aJ.141/100km In ciclul urban E..5 kW-versiunea MAS ~i 3G. IiImjlll e/'e~lc (in exemplul illILerinr cu . 8.un MAC}lm'ivlIl.1.'2 1/100 krn.oresanf.O ~i 1. La acela~i hL.23 ] ] teristicile de izoconsum indicl1 (fig.ie. in privinta consllmului se face pentru douii moLoal'ecare an pracLic acela~i liLraj (de exemplu. Se obser"l! (fig. cohol'iL la 10.. Incorciirilc complll'llLiye arata (fig. Consumurilo do combustihil C100.'innl. .3. in primul rind in privifita randnmentului ~i emisiunilor poluanle.a MAS sou. aLunci ea ar Uvea mai multo lIyunlaje in raporL r. Dill'.1clase de moLoal'o.3. h).'J Ii\\! la 5GOO roL/min in va. MAC-ul dezvolLii 0 putere mai mica (in exempllli anf.].on/'ianLa 1 'Au/omoIHI CJ1 AC M 3 .J2.'ifllgii a lieI'll/II: in cUl'sl'ln de (. fn!. care corespunrl vilezelor mici de deplasare a automobi1ului. 1a fel do eficientii. ceca ce alrllge atenj.u moS-a ariiLIILmai inainle (v. IIJotorul turiSlllului CorslI 1. 1.0. in ceea ce prive~te consumul specific de combustibil.ionaren cu A = 2.1MAC). a ~i b). in regimuri de runctionare idmlice.600 bU ::=::: I *1216OO b 8 II.2g1 I. Ii) cii viLeza de ardere Se direrrn(. Compara'plI inLre cele dowl all.'cl.Ea esLecu IlliL mai inf. Cercetiiri recenLe aratii [3D] cii. Un rozultat remnrcabil cslc fllrnizlIL de compararell viLeze10r de ardere. 0 putere litrid mai retlusii (fig. yiLeza maximii de ardere 1a MAS-ul cu injec\.25 cu 15%. Cele doua solu~ii sint in plina competitio IIi se depune un sus~inut efort IItiintific pentru a Ie compara I/i a giisi posibiliLiitile de reducere a decalajllilli dinLI'e ele. ceca ce redllco sensibil dill caliLaple d inumice (viLezll maximii si accelera~ii) ale lIutornohi/u/lli.MAS 1 _J MAC 1 *1'tY. Penlru n inlensifica ardC'ren.:>%). deosebirile sinl sensibile numai la sarcini red use. ~i.2. 0 cre~tere II 1ii. 0) C11 n01l1 procedell de forInale n 1I1)lesLecului~i de ardere product! un consum specific indiclIL mni mic df:cit in formula clasicii (CIIlinic inlrerupW) a unui MAS ~i de acela~i ni"el cu celal motorului diesel CIIinjectie dirt!cW.. Din conside"ente de pret. 51.ernaLive ar Lrrbui fiicula la ilceea~i pllLere (de exemplu. De aceea. Porscho a realizat un 1\IAS cu injectie directii [. echipat cu un motor de 75 kW. 2 7000 liD 80 700 C 1?0 1M 100 Vtlez{/t km/11 Fig. fig. Dacii ya..l/It'J.23) un pol economic de 230 g/kW. 1. de 111 concC'p(. E =D. ALunci.25) ~i S-I}gf'l1erat o mi~cllre inLensii de 1'0111 a aerului in CllI'sa de Hdmisiune.iaza net 1a celo dOU. a unormolollre diC'se1rapidC'. I'\u dispunem de 0 asemellea comparalie.10.S kW . Motorul diesel dezvolLii un lucru mecanic speciric Lr. 1. Arderea se <.ie. de IIPl'Oximativ 12.l1 . .3i Kat O"el dezvoll. iar la plinii sarcina (~cosebirile sinL nesemnificative ~i pot sa Incline chiar in favoarea motorului oJUaprindCl'e Iwin scinLeie (fig.ie di"ccLii esLe mulL inferioarii. cu pntru cilindri sau AlAe CII pal"11 cililld/'i. dill r:/ r/I! H70 cm3. dar 0 sliger/1m. 1.orior.' dovedi torul diese/. luind ca model IIn motor diesel. motorlll tlll'ismului FiaL-Uno GODS dezvolLii ~ rh'l'l'lI~i pllll'rn III . compar'apa MAS-MAC HI' Lrebui efectuata la puLeri egale.

A. Pentru a ere§te viteza de ardere din MAS la sarcini mici s-a evaluat ea amestecul omogen ar trebui aprins in fiapte puncte diferite.." /.eompar'timentul separat din ehiulasa. Ceea ce aduce nou progresul tehnic In aceasta directie este comanda ~i controlul electronic al avansului la declan~area scinteii la limita de detonatie.bujia. Un mare e{ort de cercetare s-a desfa~urat in ultimii 10-15 ani pentru punerea la punct a unui MAS cu camera de ardere divizata cu aprindere prin jet de flacara. J 38 39 J 111 . In aeest scop. --- 1011 Yo Standard [=73 SfofJdord [:73 7.ehiulaRii. Totu§i. care permit sa se previnii detona\ia la sarcini mari §i sa se lucreze cu avans optim la sarcini mici./ec~ tIe i'flco).MASjiniedle directd dllridrll in ~ ~ h 1 SfJrcina 1 1 '140 2m WQ 1~ 1 ~o. Dezideratul nu este realizabil tehnic. o diferen~a constructiva esentiala dintre MAS fii MAC ramine raportul de comprimare.1 ] J -/ - " _ -. Seiliger (v. 5000 n. la sarcini red use.&L 3 & 6 9 Fig. pentru a realiza motoare cu supraeomprimare inaltii [14. a vitezei de ardere. de aceea se eauta noi modalita~i de sporire a vitezei de ardere la MAS.1. * sa se sporeasca E:pina la 10. inferioare motorului diesel. 3 a treia supapa. ceea ce trebuie atribuit. fig. Moscva. prin efect de presiune §i temperatura.33. 4 . eind amestecul este foarte sarae (:A J J = 3 . a: 1. 855.'eclie 1 direda ' ---MAS '/rJ. b) eu aproape 15%. MAS-ul eu injec~ie directa dezvolta Inca randamente mici. In parte. La MAC-ul cu camera unitara se adauga arderea simultana a amestecurilor pre{ormate din jurul jeturilor de combustibil. 1986. Apare asHel tendinta la MAS. este posibila arderea amesteemilor siiraee eu IIn important ei~tig de randament fii incurajeazii' cercetiiri de optimizare functionalii *i constructivii a unei solut..ij de aeest fel. 1. de presiune ca la un motor diesel.26 340 350 J80 MJO« pmi G ] ] --Sarc/nc1 40 '70 'n apropierea pmi §i condue la aeela§i nivel. in absenta unei inven~ii accesibile productiei de serie privind un E: variabil cu sarcina. Dvlgatell vnutrennego sgoranla s regullruemlm protessov sjatia./-j~9 51J00 / " ---".. ~i . 7).858]. 2 . pe aceasta cale. ca urmare este posibil sa se asocieze rapoarte de comprimare <eidicatecu amestecuri slirace. produce 0 sporire a vitezei de reactie §i.eondueta pentru alimentarea independentii eu amestec bogat a compartimentului separat).r'" 'fOOD r. Hezultatele 8r8ta (fig. Aceasta porne~te de la ideea [22) ca aprinderea prin jet de flaci'irii spore§te calitatea antidetonanta a unei camero de ardere ~i.30%. b fii c) cil la cre~terea lui E:pinii la 1:~ unita~i.. motol'\~1 turismullli Dacia 1300 f.// 2(}()0 31J00 3000 WOO h n. p. In acest domeniu se eviden\iaza 0 Iucrare romfmeasca.~ ~o. 1..t t o <:» . la valori ridicate.. [) . Hezervele randamelltului la MAC la sar'cini red use.. 'nJ. 1.711 ~ . care trebuie sa permita arderea amestecmilor sarace. Ma.'in rnic§orar'ea dozei de combustibil. rot/min Fig. fost trans{ormat [21] intr-un motor cu camera de ardere divizata eu . 1.'edueel'ii e\'olu~iei de al'ller'e yy' p.dllc/O ~~ ~60 J*o w 0 0. care se dezvolta cu viteze mari: arderea procedeaza prin propagare de flacara turhulenta §i suece~iuni de autoaprinderi I aceelerare chimica prin reactii prealabile de oxidare.12 unitati.r \ fI / = 2{J/J0min-1 A ~ ~ ~ ~ MAC.27 r. Haclev. 7)1'.~ 0.lnoslroenle.27.. se eviden~iazii prill cre~terea randamen- tului cicIului ideal.rot/min J trei supape (fig. 1.. eu grad de supracomprimare de 25. la sarcini mici.27. care.3 I I I / I ] 7.

G mm (ltsupap4= 5. La motOl'ul turismului Dacia 1300 s-a inlocuit cama standard ~u 0 cama balisticii. 1. A. 1.a de exceptie pentru un motor diesel rapid (fig.datii CII mal'irea tu~. a rea\izat CloO =5 1/ 100 km la 90 km/h.29).8 1/100 km in cidul urban mixat (1/3.rol/mlil . cu presiune de supraalimentare 1. Motorul montat pe un automobil ADDJ. p. \ '4.mului Dacia 1300. care.9 CllindrE'E'{j unitaru.~ 271 ~160 ". tor l'assenger Car. 1. 1. se incearca diferite val'iante de Ilistribul. Motorul a dezvoltat 40 kW la 41:100 rot/ min. 400 z:: MAC -COI17i'rO 500 2 I I I un/tura - I 1 1 2 :J If :.. Ocolita . realizeaza rie faze de distl'ibutie var'iabile. mi9carea supapei de admisiune este comandata de cama. la cam s-a red us inaltimea maxima de ridicare j I 11 II \1 Ca 0 solu~ie de in teres apare acum sllpraalimentarea MAS-Il\lli. de 1080 cm3 cilindree totalii 1. Nauka. fie inal~ime de I'idieare a supapei variabila cu sarcina ~i turatia.upap4= 7. cu patru cilindri. rof/mlll Fig.' E :::9.8 I.deoarece vine in Intimpinarea dezideratului de sporire a u~urintei la apriIlllere a combustibilului [10]. Pulverizatorul a fost prevazut cu cinci orificii de 0. I I I \ Profilul camei este astfel trasat (profil halistic) incit.[ =9.5 8.28).:. 1.8 0. ~i 6.45 bar.o)r I'ati'ei. in toate cazurile urmarin(lu-se reducerea unghiului-sectiune US al supapei de admisiune.30).:280. 1986./i ~ ~8 ~ 7'1'70 '<. 86501~. Moskva.~n. care. 1. Feasibilily Study of 360 ccleyI. o. Totu~i. SAUELNIKOV. deoarece este in masura sa asigure 0 \'a!'ia~ie continua a US-ului cu sarcina ~i turatia ~i sa pel'lnita ap\icarea unnr reglaje progl'amate ~i comandate electronic.28 a 0.5 0. Curbele de izoconsum indicii un pol economic de 211 g/kW' h. 0 performan\. Solutia este complexii ~i scumpa.. Comparatia curbelor de consum indicii (fig. un consum specific efectiv de combustibil cu circa 15% mai mic. de 1.3 0/1 0. Presiunea de sllpraalimentare de 0.9 1/100 km la 120 km/h.3 ~misi(/n{' norma/ti Fig.a. in primul rind. 0.7 0. Cupa din capul pistonlllui a fost eonfec~ionata din material ceramic. supraalimentarea motoareior mici ramine ca 0 solu~ie convet1abilii pentru motoarele diesel rapide.!/5~ 5000 woo 3000 'lOOO CCl'C eonsumului de combustibil a n. S. de exemplu. iar la MAS i?i 0 datil eu reducerea sarcinii. A fost realizat un motor cu injectie directii (Toyot. prin efe.dnr b Fig.~.ie variahilii cu comandii meeanieii.6 l. V.ctivilmaxima do 12 daN/cm2 la 2800 rot/min. Pentru a reface vi leza de cursere in l'egimUl'ile mentionale se apeleaza la mecanismul de distributie va. Tl/l'bosu{JI"()o/lmMlarl! 21d 710 c:r Molor reu/ilul (lOgolo) JOOO 5000 n.Ia rind din cauza detonatiei. cu e: = 9.fp.07: PI'incipilll metodei a Cost verificat la motorul tUloi<.ii mici.mfl-1 1. . de debit. /lstre\ ca la tUJ'a\ia nominala. functional. eu ere~tel'ca tl'eptat:i a unghiuluiOisl/'lbutlf standard secti\J1w 0 . USn/axare aeeea~i valoare ca ~ la motol'ul standard (fig.~ ~ Ce " '211 g/kW.m la 3000 rot/ \ I I \ II min [1).29 Se i?lie cii intensitatea turbulentei in cilindru este propor~ionalii cu viteza .V.0 ~1 u II . 1/3). pentl'u n > > :1000 rot/min supapa urmeazii o tl'aiedol'ie balistica l:ontrolatii. XXI FISITA-CONGRESS. de aeeea. Mecanislilul de distribu~ie cu comandii hidl'aulica a mii?carii sllpapelm' ar I'eprezen\. Se incearcii solutii care llmplificii viteza Wn fie prin intensificarea turbulentei "'.a) cu trei cilindri. 1. la I'e(lucel'ea sarcinii ~i turatiei (rig. fix 10 2 :J Ii 5 67103 n 1 . · KUA:NETOV.8 bar conduce la 0 presiune medip. DI Diesel Engln.. de incercare.Ie eurgere w"aa fluil\ului proaspiH Pl'in orificiul oferit de supapa de admisiune. 1/3.30). la 25% sarcina permite 0 redu0.22 mm diametru. care dezvoltii 79. fie amindoua solutii simultan.a 0 solu~ie ideala." 2501 2ljg 1:JJ. 6. pina la n = 301)0 rot/ min. Se apreciazii cil MAS-ul posed a inca rezerve in privin\. Lucr. Motorul este previizut cu echipament electronic ~u senzor de detana~ie.a sporirii vitezei de propagare a flacarii WJIcu deosebire la sarcini ~i tura\.72 mm) la 3. Viteza Wsase mici?oreaza 0 data cu reducerea tura~iei. 1 Hiroshi.55 mm).30 in medic cu 15%. P. In . 3. a numita distributie balistieii. precum ~i fo- de la 5. fie prin organizarea de mi~ciiri dirijate. Turbulentnosli i sgorania.Institutul Politehnic 13l1cul'e~ti fo~t incercata 0 sollltie original:l [27] de distl'ibutie val'iabilii.0 .15 nun (h. supraalimentarea poate fi pusa acum in valoare prin echipamentul electronic de control care previne func~ionarea cu detonatie.4 daN . la acela~i nivel de moment.'iabila.decenii . 0 solutie deja incercata este un motor supraalimental. ceea ce reprezintii.5 kW la 6200 rot/min ~i 14.

U~ de sciiri. 1 60 ~ ~ ~ :5 X = 700 % 0. Pentru prima data s-a pus I. din dreptul pragurilor ~i spatiul de ardere din chiulasii. de tip Kolmo~orov are 0 duratii redusii in cilindMl. Temperatura lichidului de racire (eti]englicol) s-a modificat in limitele 30. la sarcini 1i tura~ii mici. In turbulent.. ca urmare. Arderea decurge mai lini~tit. .3.kW 'Y)fd.08 Miscarea turbulenlii in cilindru I.5 0. e eviden~iazii rezervele randamentelor la reducerea sarcinii (fig. La sarcini ~i tura~ii mari.U? problema [40] sa se intensifice cu 1. Varia~ia temperaturilor caracteristice cu sarcina se arata in fig. ~eneratii la finele compr'imiirii. produce 0 inearcare ridicatii.37) cu 17%.: /. S-a fo]osit ulei de racire uzuaJ. ] J ] J j J 42 43 J Ll . In final.l 1. . Iii a Fig. care dezvolta 55 kW ]a 3200 rot/min. 1.1 direc~ie. 1. randamentul nu mecanic 7Jmcre~te sensibil cu temperatura cilindrului ~i.' / x= 0 '\\ . "RAcirea fierbinte" a motorului.5. a fost elaborat ~i incercat un procedeu nou de racire numit "racire fierbinte" [25. regimu] termic redus creeazli.33 ". Analiza randamentelor (fig. E = 17. iar for~e]e de frecare se amplificii. in regimul sarcinilor ~i turatiilor mici.280 240 "'b 10 20 :/0 YO 5U r 7j]1 . 1. cind motoru] func~ioneaza "rece". 1. dificulta~i de aprindere a combustibilului. ~i randamentul efectiv.35)..4ACjl =77 ~ D. In regimul mentionat 0 reducere a consumului specific de combustibil (fig. 1. Prin canalul de leglitura se pune in mi~care spre finele cursei de comprimal'e dar mai ales la inceputul cursei de destindere. randament ] 1 Considerind drept referinta un ciclu Seiliger cu p :&limitat. 1.33. Generata in admisiune. amestecurilor siirace cu A ~ 1.bturare ~i reduce astfel randamentul mecanie..32. Se obtine totodata ~i 0 Inclinare mai mica la detonatie prin difuzia centrilor . la ambele clase de motoare. 1. un jet de fluid motor care genereaza turbulenta de scara mica. Pe aceasta cale se amplificii temperatura cilindrului ~i. b). a).32. fiind posibilii utilizarea (fig.. La marirea turatiei. cu = E = 10 arata ca chiar la sarcini mici consumurile specifice de combustibili au valori red use.6 . b). prevazut cu procedeul de ardere M. 1.Cn/ 200 a Fig. 36].(1:/ J 5 b 7 9 {'"b?/' 1 a suprafe~elor portante ~i se inregistreaza un randament mecanic mai mic. In schimb. Se observa ca se ob~ine 0 reducere a intirzierii ]a aprindere I A cu aproape 20%. aceasta fiind in miisura sa actionele asupra vitezei de ardere din spa lei!"! Fi~. MAC-ul. iar presiunea maxima pma:& scade cu 10% (fig.I 0. Metoda de J'eglare a sarcinii ]8 MAS mare~te lucrul mecanic de pompaj ]a sarcini red use prin efect de .1.--iI "" ~ 1 v. 1. temperatura lichidului de racire se reduce treptat pina atinge nivelul stabilit pentru regimul nominal. de sub supapa.33.31. in camera de ardere I-a prevlizut un canal de legiitura C Intre spatiul de al'dere din cilindru. ea se amortizt'a7. patru cilindri. De aceea. prin pragurile p practicate In piston sau In chiulasi'i (fig. s Pe de alta parte. nu inregistreaza asemenea pierderi.2 1. viscozitatea uleiu]ui este ridicata. Rezultatele incurajeazii cercetarile in aceast. sub actiunea diferentei locale de presiune.36) arata ca randamentu] indicat 'Y)I( ='Y)ld'Y)fr) este afectat de temperatura ciJindrului.u asigurii totu~i 0 microtUl'bulentli intensii. se inregistreaza. Incercarile efectuate cu un motor cu patru cilindri.31 frontului de aprindere (din zona fliicdrii) ~i sa red uca dura la cie ardere in ansamblu. din cauza r'lportului de comprimare ridicat. 360 <. temperatura f}uidului proaspat (autoaprindere mai u~oara) ~i temperatura uleiului (se reduc fortele de frecare). In dorin~a de a ameliora simu]tan toate dezavantajele pe care Ie cumuleaza MAC-u].. prin cmopara\-i/1 cu MAS-ul.. 1.de 8ctivi de reac~ie. Principiul procedeului constli in cre~terea sensibilli a temperaturii lichidului de racire. Transformarea in "cascadii" a turbulentei de scar'l\. in plus.ii in mare mi'isurii plna la finele comprimiirii. chiar la sarcini red use. 1. 150°C.34.32 b . de 3. temperatura pe]iculei de ulei are valori reduse.4 :i / d[= 40 % .Ui se cara~terizeazii printr-o varielale l. cu 50.31).0 Vs. La MAC. in patru timpi. in schimb. Turbulen~a de scara mica.11/ precadere turbulenta de scara mica.' ~. mare. din cauza nivelului redus al regimului termic. presiunea maxima din cilindru atinge niveluri inalte (fig. 1. 60°C. 1.3 1 200 lfO!/ 3 Vs.4. la rlicirea normala. / 9. Incercari]e au fost efectuate cu un motor diesel SAVIEM 712/01. a).a de scara micii. ca urmare.I losirea unor amestecuri mai sarace obtinule (fig.7 ~ MAS j £= 10 § ~80 c:.

1.12 ""<. = gO'C !::: ~5B 1'HJ 750 teilinoru''t. A2radio cu reglaje automate. rcglare ~i diagnozi"~ elcct. cre~terea spatilllui de deplasare pina la 10 km scade cu 50% consumul CloO(12 1/100 km).I 1 1 1231f5678 ""<.. Motoarelc au fost Incercate In regim stationar ~i evidentiaza posibilila\ile procedeului..38 o " 6 8 10 ttr1. Daca lungimea traseului pinii la destinatie este 1 km..8 !Jar pe autovehicul necesita un sistem complex tie comantla ~i control al temperaturilor. Fe =/J. t ~ . consumul CloO ajunge la 23 1/100 km (fig.39 725 .::. astrel s-ar putea caracteriza pe scurt una dintre principalele tendin~e. 1. Electronica se face prezenta in toate compartimentele unUl Ij.. In acest sens este semnificativ experimentul efectuat cu un motor diesel cu -capsulare termo-acustica [31]. 1. Comaudil. consumul CloOnu depintle de lungimea traseului ~i este de aproximativ 9 1/100 km.. in plus condi~iilor nefavorabile tie vaporizare a benzinei. Daca motorul are un regim termic normal. A.C i! -4Jlx1r ' --<: 600 ~ 550 i 500 T""". Dar.rollica.' Fig.C 500 {JO IOU J J J II Fig. 1. de siguranta ~i de fiabilitate.32fJOrol/min ~c.tehnicii A3 .38). temperatura uleiului este pl'aclic independentii de temperatura cilindrului. A4 .C ~ ] ] ] . AU . Rezervele consumului de combustibil sint importante cu deosebire la deplasarea unui autoturism dupa pornirea rece a motorului pe un traseu limitat la ci~iva kilometri.ie. motorul a consumat eu 12% mai pu~in combustibil (simultan a scazut nivelul de zgomot cu 8 dB (A)).(ceas electronic). Utilizarea unui carburator cu .(j() .=1J. .13 ~ ~Rt '.lr:uIm.sistemc de orrentare noua de afi~are a indicatorilor de viteziJ. datoritii.. risipa. A Inceput cu grupul de propulsie ~i se extinde la sistemul de securitate activa ~i pasiva. "Automobilul este cucerit de electronica".. tura\.. 1.3. ~'50 rz.. Incercat dupa ciclul E. ~i informare.~-f2% n-1JOOr~l/mill "lIptlfllUJTI«-"rAiN" t: RN -1--L 123'15"578 *50 fOOl Cqr6uralur C'#ntrnflintrl 1 ~ I -. timp calculator de bordo 45 44 . Intruclt. eon sum 'YO 160 td/intlrq.radio/telefon..'71 110 /3[} /50 tdlindru' . sensibil amplificata la un MAS. A5 .34 Cqnsvmvl molorvlvl Iq IvnC/16nlTlW/ ('aid n =7000rol/min tcilintlru . Aplicarea lui - momentan ~i cumulat spa~iu de combustibil. 70 !J I I I I I I I ~ gO 80 n = 2000 rol/mil1 n =321111rol//(Ill1 n.39). chiar ~i in aceastii faza. 1.40. elcctronica): - presiune. prin efectul sporit al fartelor de frecare ~i al fluxului de ciildura transferat la perete.37 reduccl'ea se mic~orcazii (fig. cu indicatiile grupate pe sisteme. dupa cum urmeaza: . 1. la sistemele de comunica~ie ~i con fort.35 n~1IJOO rol/mil1 iPt> =1J. ceea ce se subliniaza in fig. cu preciidel'c la sarcini ~i tura\ii foarte reduse. el eviden~iaza risipa de combustibil care apare la func~ionarea unui motor "rece".. Sistem complex de comunicafie: Ai sintetizor de cuvint.1.z Fig. 40%.8/Jar 55 52 Fig.'rJ ~fO !:i - "'i'= ~ ~"O 1[m !---~JO 10 10 1[t> 80 100 120 7Zi ~ 050 :::< ~520 <.5.S' 580 5liO I n=2000 roljmln.comandii electronica reduce consumul CIOOcu 20. 1. 1. = 201/1 I'8t/ IlIln 1 1 12345678 j!"doN!cn. (busola temperatura.8!Jqr ] J ~70 1[..J:m lUll/pined fi. daca nu chiar principala tendin~a In dezvoltarea ~utovehieulelor.utovehicu!. 1.36 _ Fig. ~ tJ 90 Fig.

El va oferi muzica doritii. D3comanda intermitenta a ~tergiitoarelor de parbriz. din toamna anului 1986. De remarcat ca. Tendin~a curentii este de dezvoltare a microcalculatoarelor. C3 . E7 .3 . Cind electronica a patruns ill habitaclu. Dia~nosticare: El . Costul acestui automobil s-a ridicat la cca 2 milioane dolari. 1. C5 . D6 .reglarea vitezei de croaziera/pilot automat de conducere.sistem de comandii. ci mai curind felulin care acest progres vine in inUmpin area nevoilor fiecarui conducator auto independent ~i a nevoilor societa~ii in ansamblu" [24]. natoura 1 1 1 Fig. eel al automobilului este eel mai ostil ei. E5 controlul echipamentelor auxiliare (presiuni de refulare la pompa de apa.sistem pentru controlul tensiunilor electrice. In fig.afi~ajul periodicitii~ii de intre~inere. 8. temperaturi ridicate. va regIa presiunea in pneuri in raport cu cerin~ele de optimizare a consumului de combustibil dar ~i cu cerin~ele siguran~ei circula~iei (aderen~a optima). vii aprinde farnrile dupo. 12-bit. aproximativ 50% din pre~ul unui automobil va reveni electronicii. B3 . E4 . B6 - ] dere a ma~inii. sau pe acela care este cel mai amuzant sub raport turistic.reglarea incalzirii ~i climatizarii.controlul uzarii pieselor din aistemul de frinare. sensibil la dorintele omului de la volan. Un robot tnzestrat cu multiple posibilita~i recunoa~te voeea conducatorului auto fli-l i.sistern de control al stiirii ~i masei fluidelor (combustibil. ulei de transmisie. care actioneaza cu mare precizie. Va deveni accesibil in jurul anBor 2oo0? La inceput. El este evident.. de combustibil.. C2 . B4 . Calculatorul de 4 bit are 0 mare rAspindire pe ma~inile de origine japoneza.U. Ie va ocupa de . "Cheia dezvoltiirii electronicii pe automobil nu este progresul in sine al electronicii. vibra~ii.A. mai optimistii. ~i reglarea aprinderii In MAS /dispozitiv de control al bujiei de incandescenta la motorul diesel.reglarea scaunului cu memorarea pozitiei. C. va recomanda. Se folosesc curent microcalculatoare de 1. D9 . pe acela oar. de ulei. interesul pentru posibilitatile ei au crescut enorm. particule de ulei) exercitii presiuni mari asupra fiabilita~ii. J J J J 4& 47 J J 1 . pretinde cel mai mic consum CIOO'sau pe acela care aste eel mai pu~in agIomerat.reglarea ~i curiitirea farurilor. Automobilele din anul '86 aveau pina la 10 microcalculatoare independente. va avertiza conduciitorul asupra posibilelor defec~iuni.sistem de a u~ilor spate. trei particularitii~i specifice incurajeazii dezvoltarea electronicii i[1 partea tehnicii a automobilului: 1) limitarile severe de viteza.sistem electronic de accelerare. aprecia cii procentul va cre~te la 10% pina la finele anului 1988. Dupa unele prognoze. unde ~i cind urmind a se face interventia tehnicii. D2 .41 se arata tipul traductoarelor. Se apreciaza ca in S. UO ] ] B.controlul stiirii tehnice a pieselor de uzare. neeesitate ~i - memorie pentru stingerea luminilor.5) ~i cOIIlandii. Se formuleazii ca 0 cerin~a noua combinarea microcalculatoarelor pentru a crea un sistelll integrat de comandii ~i control. B7 . E6 .2.sistem electronic de injectie de benzinaj motorina sau carburntor electronic.sistem de securitate ~i alarma. 2) limitarile severe de emisiuni poluante. Microprocesorul reprezintii numai creierul sistemului. lichid de frina. E. La al 73-lea salon al automobilului de la Paris. D7 . Securitate:Dl . B2 . dintre to ate traseele posibile. Un numar mic de masini folosesc microcalculatoare de 16-bit. D8 . va acorda motorul cu transmisia pentru consumul minim de combustibil ~i pentru emisiuni poluante limitate. 4. D. Contort: Cl . In curind va fi realizatii sinteza vocii ~i tehnologia de recunoa~tere a vocii. cind electronica se instala sub capota automobilului. sistem de control al emisiunilor poluante / sonda Lambda sau traductor de Oz. Sistemul de antrenare: Bl . in regim sta~ionar fli tranzitoriu ~i permit efectuarea unei activita~i laborioase de determinare a valorilor optime de reglaj :(v. B8 .supravegherea radar a distantei dintre vehicule/ actionare automata a frinelor. Universitatea din Michigan. in anul 2000.sistem de oprire/pornire. intrucit condi~iile de utilizare a dispozitivelor electronice (!}ocuri. 5% din pre~ul de "inzare al automobilului ~i aprecia cii pinii la sftr~itul deceniului.reglarea pozitiei volanului de conducere. ceea ce va permite adincirea unita~ii dintre om ~i automobil.controlul presiunii in pneuri. D5 . lichid de riicire. posesorul automobilului raminea indiferent fat a de inlesnirile pe care Ie aducea. cucerind motorul.sistem central de inchi- B5 - sistem de control al turatiei de mers in gol. El prime~te informatii despre starea motorului prin intermediul traductoarelor (este in curs de dezvoltare tehnica traductoarelor si 0 mare industrie de realizare a tradu~toarelor). Ez . DID blocare ] ] E. ulei de motor.comanda electronica a treptelor de vitezii/reglare automata a transmisiei continue / mai multe programe de deplasare. dintre toate domeniile in care electronica progreseaza. inaccesibil pietii. sistemul de frinare ~i transmisia. Ie compara cu cele inregist~ate in memorie (sisteme electronice de achizitie ~i prelucrare a datelor completeaza standurile de incercare a motoarelor. va reduce viteza clnd va aparea pel'ieolul unei coliziuni.tergerea parbrizului. 3) transmisia automata cu care sint echipate cca 90% din automobile. firma Nissan a prezentat un autoturism care incorpora tot ceea ce electronica ar permite astiizi sa se implementeze pe automobilul anului 2000. C4 .sistem de autoblocare ~i antipatinare. fie la circuite integrate digitale.vitA sa preia volanul: "de rest ne oeupiim noi" va adauga incurajator robotul. diferenta de presiune la riltru). procentul ya cre~te la 7-8%.5.sistem de comanda ~i reglare a instalatiei de racire . Electronica implementatii pe automobil apeleaza fie la microcalculatoare. Crysler evalua I'lectronica incorporata pe automobilul anului 1986 la 3.-{ va regIa intensitatea iluminiirii.declan~area pernei de aer ~i a extensorului centurii de sigurantii. dispozitivele automatizate (eel mai adesea de tipul unor solenoizi). D4 .controlul sistemului de semnalizare.controlul 1'11'mentelor de etan~are (presiune carter). §-1.

cu fir cald.obturaLol'U1de sal'cinii poate fi comal1:ind indirect de conducator (prin UEC) prin intermediul unui tr'aductor de C\dat al pedalei de accelerare. totodata.4).pmul pnllLru Intrueit celn I!HLe ee~ie Cu re7.} ~nn .. 1.ional / earburatorul punct este 100/166/183/250% in H. L in Sistemul de inject.ea electronica de I P.lice ('ombustibil suplimentar pentru imboga(. pern realizarea conceptului de amestec sarac la toate sarcinile (fig. _ - pelllpnml'n\.erveln mui I sis- fUl/dio nor !fO'- controlul consullluilli d. procesul d~nte Jocuire trpptatii a carburatoruJui.ional la injec\ie. traductorul 6 care dcfine9te avansul dinamic I func\.ate pentru uncle regimuri carncleri~bH: de functionare. Un convertor electropneumatic comanda 8upapa.ii ndop\.e ()ent~eazj\ r~e sistemul de inj( mo- Injecllt! debrlllind /fIu/Ir/Mld K.> I!lJI'C/Il' dr bellllllt. ceea ce amelior'eazii senfll'ea pulverizarea (fig.pentru RGE. d~gim dubleaza frecventa injec(. 20'- o Fig. ~i anume: traductorul 4. controlata fboUEC. coamestecul (aer suplimentar IJl'in deriva(. 6 'se CII referil'p la S.ire/s:ll'iicirc n amesLecnllli). Pentru mersul in gol se sarac.43 se aralii schema unui sistel1\ electronic de injec(. Un al doilea grup de traductoare transmite informa\iile pentru realizarea comenzilor de reglaj ~i corec\ie a reglajelor. este antrenata independent de ar rerele cotit. care deplaseazii combustihilul de laLibil zervorul H. Schema include (fig. care permite definirea avansului la declan9are. de~i pre\ul \.112. 1.3. La pornirea motorului reee un inject. (Ie injec!ie dop11~e~ICunui mull. da infor'matii despre ~azii centratia de O2 din gazele de evacuare 9i deter'mina comanda dozei de q\onbustibil (gradul de imboga(. Pozi~ia obturalorulbm_ de sarcina esle precizul11 de un potenl-ioll1etl'U (trnducLor de unghi-TU) <ui7 este comandatii direct de condnc11Lor.12 injector CrrmoIiHO Pompa de injec{ie Supopd solefloid Supopo penlru G£R Fig. Corburotor siml!/u . (j (y. Prin_ reducerea cu 100 rol/min a tura\iei n.ie'de benz combinatii dupa mai multe varianLe de sis\.ultiIn fig.'"'.ie. prin filtrul F. pe baza presiunii mediului ambiant Po §i a presiunii din conduct a de admisiune pca. In schema din fig.-i~oar'ii inLens In unele t11ri (fig. Date reeente aratii cii raporlul pre\lIrilor pentru carburatm'ul tfadielectronic / injec(. cupla~r se un conector de timp. la tura~ie constantii. 1. ('e I~: n carhur~toruJui electronic. § 1.. avansul la injectie ~ 9i debitul maER' de gaze de evacuare recirculate (RGE).4).irea ameslecului. Microprocesorul compara informatiile primite cu acelea incorporate 1n memorie sub forma unui vector (vectori) multidimensional ~i transmite comanda la organele de reglaj. pompa de alimentare P. 1. 0 injectorului cn aer suplimenLar (fig.2. pmlm regimul GO'- ~ . § 1.41 microprocesorul comanda trei reglaje: debitul de combustibil nre. care eliminii ac\iunea directa a conducatol'Ului asupra organului de reglaj al sarcinii: cremaliera la MAC 9i obturatorul la MAS). ~i 100/400/500/600 in ltalia. 1\ combwitlbilulUl. Pentru controlul sever al dozei de combus~rsa pe ciclu.ia la pune\.ol' de pornire I P C\. central / injec\. Un grup de trei traducLoare (1 .ia 3 conlrolata de un sertar di1e~te buitor SD. 1.F.A. cu excnite tia regimurilor de virf. celiilalt cu fir cnld.r. Bosch GJIlinii Se evidentiaza citeva solu(. care se hvr~tru dupa necesitate. in raport cu pre\ul de cost ~i numiirul de func\iuni pe care Ie indeplinesc). 0 sonda Lambda. b).ia de mers instrin.ia"radi\.45). 1. se ob~ine 0 I'edncere a COIgol mului CIOOcu 10% la mers in gol.U. comandat electronic) ~i se rcgleazii fin tura\. 4 ~i 5. Un traduclor de temperaturii. unul cu clapeLii. traductorul 5 care precizeaza masa de aer aspiral11 In cilindru (pentru miisurarca debitului de aer se dezvolta 0 varietate de cu elice. {A1 miirimilor din memorie care corecteaza r!'glajele 9i natura comenzilor de ie~ire la un motor diesel cu admisiune normalii.ru regimul termic curont. 10I'tlf/c! lMlml ElecLronica implemen LaLli pe tor !.44. 1. Tronl/c/. cu inj~hiar de I)(mz:n{l comandatii electroniliJctie u a 49 J 48 ~ .ii in unila\. hUHlihil ~i al pmisiunilor polu'Con~~ Dup"1 unelp evaluiiri.G.. . ceea ce reprezinW 3.3) definesc intotdeauna regimul functional al motorului (de datii recent a este traductorul pentru pozitia pedalei de accelerare. a).. traductorul 7 care permite corec\ia dozei de combustibil in raport cu temperatura.4% in ciclul %suimbunatii~ire a procesului de formare a amestecului se ob\-ine prin aliment~. de catre un motor electric.a injec\iei (sau scinteii la MAS).iilor. prin controlul sever al lui 'A (v. la injectoare.9) pentr!ep- desr.eme pJ'Oduse de H. stabile~te durata de functionnre a injectorului L cu Traductorul de temperatura 2 ll11infurma\.44. prin releul He se controleaza dozarea combustibiluluhrin regimurile de pornire ~i de inciilzire a motorului.43) doi traductori pelsibil debitul de aer.).=" Carb/lfolor elrclrumc > '. injectorlll dl: rEifera I H poate fi folosit el insu~i pentru pornire (se p]iminii injectorul I P). cu clapetii care VOl' supravie\ui in traductoare timp. 1. manda (U EC) pen\. cind amestecul se imboga~e9te ('A = 0. I. pe eel al lJnui carburator t~ eu 1-ional.

traductal' de presiune a lichidului de racire. 1 .'i~ ~ J~~t~~itf t :j 1 1 a Fi[. La motorul eu aprindere prin eomprimare.~ . 1 Emonts. asiguI'/i rrglajul claBic de variatie a avansului la declan~area sclnteii. 9 ..5.ia de pornire). .diafragmii. 10 ...:~. .0 >~ 1.. "" t. 6 q ductal' de turatie. 1.. (fEC tndepline~te funetii luplimentare. J.: ... dezvoltat rle motor 11'1 consitii de urgflfttit Se remarca 0 performanti1 dr.r-o variantii cu distribuitor de aprilldel'l~ JJ. .6a ~.~. 1/10 din sarcina nominala ~i 1.:~ din turatia nominala (rezultate obtiftute pe un motor Opel 1. 2 . 15 .. 16 .alar. carr.H 1 ~ --1 ~1 t '" ...luh VenlUl'i.turbinii.osebita prin valoarea A :::::f.pedal!i III" Ilccelm'arl'.traductor pentru chp. ~ ..46. .. UEC.0(.. .traductor inelal' de poziviepentru controlul su2 papei 11.traductordecurent pentru bujia 6. 20 . Elektronische tn: MTZ.pompa de vacuum.. 8 .traductor de presiune a aerului. ~..~nltlr 1 :. 17 . ~.t plHa III.. ~-~~ :-~':. .suflantii.. . 3 . [). regleaza aerul refulat de suflanta (fig. \ /" -~~ .CondiK".bujie de incandeBcentli. 11 solenoid de control al supapei de scapari. 14 traductor pentru curS8 pedalei 4.pompa de injeetie.~.n.traductor de pozitie pentru avansul de injectie. 1. 0 varianta mai eomplexa este neeea fara distribuitorul D...r ~.io /J.~../t1tr ClIO' ~. 13 ...r-.45 motorul BMW supraalimentat 1 .."o~ .o.~ beneficia de un spor de putere. iar comandn I1varll\ullli (. In eazul motoarelor supraalimentate. eehipat eu sisternul TJR-Jetronie).. 1911:1. 6 .. 19 . In acest scop Fig. . 7 .u.11 .. cu E: 9. b . Steuer und nrgeleinrichtungen am neuen BMW-Turbo- aerului de adrnisie._. 4 .traductor de temperatura a ] ] 1 10 ~ {5 8 CI.. ...rot/mill aparitia detonatiei...solenoid de Intl'eJ'upere a alimentarii eu combustibil.tra- - j J 51 J .ro!.. La motorul eu o aprindere prin scinteie UEC previne 1000 2000 JOOOWOO 5000 5000 n.sLe ofectllRtii do TIRC direct In bobina dp indllc\.'. = Sistemul rle injectie cu cornandn elpctroniea se livreaza tnt.supapn de ocolire. 12 ] ] ] - - supapa de control al avansului.. 18 . l.8 I.. 21 . ~. a.: ~.:: <..

.turbinii de gazei 7 .'o]osit 0 transmisie continua (lransmisie de tip mec:1nic.obturator. care lncorporcazii 0 curea de tl'ansmisie).semnal de punct mort interior i avans itJ. 17]. cu presiunea de supraa]imentare §i cu debitul gaze]or de evacuare care evolueazii in turbina (fig.traductor de detonalie... dispozitive a curor stare tehnicii este implicata in mentincrea J!()rformante]or proiectate. In fine.47.c' 1 [-~ I AMRRCIAJ I 1 1 1 1 I I 19 6 Q9 Beede avertizarc Pedala d<' {rinare ~ Pedala de acce/erare ~ Manda smlillbuloru/ai de vJlt'lJ d.m.rebuie evidcn\ial un domeniu nou de aclivilale pentl'll electronicii: t()slnl'ea ~i di:1gnoslical'ea eleclronica a aulomobilului. b). b).filtru de aer. Vi7. n semnal de detonalie.rcptaI1J. I'cgimurilc de functionarc se dcplaseazii pc drcapln BC eu consllmurilc specifice cole mai mici.ieconslanlii redusu.suflantii i 4 .debitmetru de aer i 3.supapii magnetica. la lUl'a~. 6 . La pomirea auloDJohilului.ilor de lnlrelinere a auloychicule]or oferii infol'malii despre starr a tehnicii a unoI' suballsamb]e ale aulomobilu]ui ~i averlizeaza asupra necesiliitii unei intervenlii urgente sau eu scadenlii mai mare. indica fo]osirea a 150 ue lraduclol'i penlru fie(':l:-e aulobUi~. grupali in cileva clase 53 52 . cu C.traductor pentru presiunea de supraalimentare p.i~ial ia aprindere. SP - . 9 . controlind supapa de oco]ire. 1 . 8 . 11 . 15 I CONDUCATOR a I Fig..iei (linia CD). In pllnclll] B molorll] func~ionenzii chinr cu C. b Fig.fJ. I\evenirea la regimul 13 se face prin reducerea sarcinii ~i men~.arc. 2 . Daeii so are in vedere economia de comhuslibil ~i cll1isiuni]e po]uante. 1.46 ~*.supapa de ocolire. 1.ni 0/rle/a { _ semnal ~- de p]ina sarcina. a) pune in ap]icare slralegin de schimbal'c n regimurilor de functionare a molorului (fig. (fig. care conduc ]11. echipamente.La lurislllu] Uni-Cm' [1. Se dezvolUi cercetari care urmaresc sa evidenlieze baza teoretiea a noi]or inven!. punctul A se dcplaseazii pc verlicala de 1500 rotjmin ~i se apropie de po]ul economic. o incercare fiicutii cu aulobuze din transportu] UI'ban din New-York. 0 unil:1le e]ectronicii de comand5.ioncaz5.m'Trecerea din 13 ill C pe ramura C'.jnerra tura\.avans reg]at la aprindere) La acordarea moloru]ui cu transmisin unui aulovehi'. Sislellle specializale.'i00 n.L-J 35D/i II.radiator de aer i 5 .46.ii in domeniu [15. .n vilezci dn lnaint. p. La cre~lCl'()a t.> C.obturator-potenlio- j J J (J metru i 10 .47 1500 25U0 b 25 IS S _. t. Illonlale pe automobil sail aflale in dolureH unilii\.1] s-a .fof/m/n ] '21 17 II ] ] J ] 11 este previizut eu sensori de detonalie iar UEC reduce avansul la detonalie §i-] core]eaza. de nccelernrc a automobillilui. 1. atunci se pun sub control toate ace]e instalalii. 1.rlsfem de .mm poale fi juslificaUi numai de 0 cerin\ii urgent a .i. SD - .. SOSf .jdispozitiv de reg]arepentru . jJ pm.detonalie.ll] apare proh]ema fo]osirii ace]or l'egimUl'i de functionare a moloru]ui. el mai e mic consum specific de COlllhuslibil. de eonsum ~i noxe. . dupu care se parcurg regimuri]e de plller'e Cl\nstnnlii (linia DR). molorul func~..

Un exemplu de informa\ii. Motor (aparent) adiabat. J penlru emisiun. a ychieulelnr spa\iale. aparuta In Edltura Tchnica (1988). Us.. ceea ce ar face posibil ea in fieeare moment temperatura lor Tp sa ia valoarea temperaturii fluidului motor T. au un coeficient de conductibilitate redus ~i un coeficient de dilatare marc. iar oxizii de aluminiu !Ii Ytriu care formeaza faze noi). 1.~nl. Se prezlntii numrroase informa\ii prl\'lnd compozl\la. cu 50% pentru SiAION (sia]on).fu1d l f. In realiTraduc IJI'I'permalll'l/fI' 'enlru : t. pentru a evalua starea tehnica 8 motorului ~i 8 instala~iilor auxiliare ail' lui. eu sar'cina de rupere mica 1 In lucrarrn .il de Iratamente tcrmice. a echipamentelor pentru utilizarea ener'giei solarI'. Denumirea de motor adiabat se rasplnde!/te pentru 0 c1asii de motoare care se creeaza sub ochii no~tri. Programe adecvate analizeaza filia fiecarui autobuz Iii comunicii personalului de deservire sau conducatorului auto opera~iile tehnice care trebuie e£ectuate. AI20s . 2AI20S . Plnl/f1~ rl'nlilo/tJr 12. denumite materiale ceramiee tehnice11..Ti02). . litslolalla dt' dlOlJnbf/iculP 1. orirare ar fi materialul peretelui el posed Ii 0 iner~ie termica aUt de ridicata. la coroziune (comparabila cu 0 o\elurilor inoxidahill~) ~i rl'zistenFi mare la ~oc\11termic.re. dr.C~ramica trhnica". nvt'nf/~ot4r '. incit temperatura lui inregistr'eazii 0 yariatie redusa pe rich.isitor. dr. 7dolo IntisarUft. Tehnica de pl'OducE'r'e a mater'ialelor ceramice structurale se bazeazii pe sinterizare. dar terminologia simplil'ieatii de motor adiabat giiI\p*te I'aspind iI'/" in par'alel e11 upnumil'pa mai potriyitii de motor izolal tamie. la anumite date. Fig. tlldlld dt'l'OGr". sau I'ezisten~a la Cluaj (SiYOi\).5Si02. Se promoveazii oxizii cu un niye] termic mediu sub 1200°C (Si02.. au rezisten\iirelatiy mar'e la rupere.it:lJid rUcire :J. 360°C).rlalr.49 aparent aaiabat.6. Fiind indeplinitii conditia momentana T _ T p = 0. pe anumite posturi de intretinere. care se aplicii in mai muIte variantI'.48. Inainte de a pleca in cursa autobuzul este supus testarii iar echipamentul electronic Inregistreaza ~i prelucreazii datele care se centralizeaza intr-un calculator central.YolU'iconfectionarea pieselor din doua piir\i: 0 parte metalica fti 0 parle cerami ca.3. au rezistentii la rupere redusa. Metalul r'amine la temperatura joasa !Ii dezvollii rezistenla meranica.strict termodinamic. D€Ilumirea corE-etapentm o 90 1M 270 . motorul adiabat este un motor care nu schimbii ciildura cu mediul inconjurator. la fel de intens in ambele sensur'i.Uruplor tate.!'P (i/lru 1o.se arata In fig.1. pere\ii care limiteazii volumul cilindrului ar trebni sa fie confec\.iona~i (Iintr-un material fara iner\ie termicii. Aceste materiale au proprietiiti care nu satisfac Cl'rintele impuse matel'ialelor utilizate in constl'uctia de ma~ini: sint foarte fragile (tenacitatea este de Ii . s-ar elimina complet schimbul de caldurii cu peretii. J [AJgent'rotur.j (cum ar' fi hOl'ul sau carbonul care permit realizarea proce~. cu un grad mic de repetabilitate. pretind 0 Pl'elucrare costisitoare pentru a realiza tolerantI' ~ dimensionale strinse. 4. t ule. au capacitate de defol'mare practic nula.m fJDmpO D'fwnli /(1 /~fl're dillfNm. mat. aplicatii ]a SiC ~i SisN4 este un procedeu cost. care amplificii sensibil rezisten~a Ia I'upere. Se de1. PUJf11b !Q ."RAun asemenea motor ar fi motor Fig. cu implicatii de mari dimensiuni pentru mai mulle I'amuri industriale.oa 9.4 .. Sinterizarea prin presare la eald. Pu!e/motur 5'PfMtnpOo.ile la temperaturi ridicate.'J9).ului 18 temperaturi de peste 2000°C. 1 1 1 ] ] ] ] 1 ] J tn prezent sint in curs de elaborare materia/ele ceramice MOTOR i- Tradlld/JI'/: dli. Alrxandru Nlca.. (fIg. ul'mat. 1. 1.nlr. UboleI'll' 2. iar suma ciHduri1 ieI' ~('himl'ate re ciclu este nulit "50 (lQp= 0).6.J50 450 5W 5JOtr.2MgO . tchnoJocia. La un asemenea motor.$olJdo !Jore erQcUQ/~ structurale care i*i pastr'eaza proprieta\. = atunci fluidul motor schimbli ciildma cu peretii. nmotor 7. ceramica lucreazii la temperaturi ridicate!li constituie bariel'a tE'rmiea. Este vQI'ba de progresul realizat in elaborarea noilor materiale.tcPlnb It'~ore corlt'r S. Apari\ia motorului adiabat se datorl'azii unui anumit progres tehnic recent din domeniul mater'ialelor'. 7.Ap fl!tru I comb 2 comb Incomb rt'lt'IYOr mtlchlil/rkire mult'. oferite de diferite clase de traductori. Dadi tempeI'atura tp se dubleazli fatii de valorile atinse astiizi (de exemplu. a calculatoarelor. . In sens .5. Carbura de siliciu (SiC) !Ii nitrura de lijliciu (Si3i\ 4) se inscriu in aceastii clasa de materiale cu posibilita~i pentru unele organe ale motoarelor cu pistcn !Ii ale turbinelor cu gaze.1 II. Acestea au facut posihilii dezyoltarea unoI' ramuri industriale modemI': industria rcactoarelor nuclearI'. Se dezvolta sinterizare eu adaosUl.cum/are 3.48 . tplston 2.rolor PUlide dl'lnosurare q /l'ns/um? e/l'clr/ce 1. caract~risticile 1lIlI<'\ionalr ~i utilizArile sprl'iricr al~ aCI'sh'l noi calegoril d. In raport cu pre~ul de cost Iii posibilitatea de prelucrare Iii analiza a informa\iei.(Ie utilizo. 1. 80ri mai midi decit a metalelor). tsislem df cundil/O/latr' a ot'l'lI/IIIjot'rccliuilt:mol .I . ing. 1. . j 55 ~4 J J 1 .

dar care are calitiiti 7 mecaniee red use.50 (l .rn.:)% mai mic.0 5.lr.narelr. t.Jm 'IC. Se observa do aseme/Jea c. 11). discurilOl' termice ineo:'poralo pe capul pistonului ~i suprafa!..le ceramice sub [orma fibrelor de intiirire. 0 rezistentii relativ mare la rupere (HOO 2800 da:"ifcm2). Un oxcmplu do izo!are tormica a molorului se amlii in fig.0lar'na terlllicii totalii [as)).0 1.sul .I'ial hazat piJ fibre de .0 C1 .1 callale [JIJlIlru segmonti) cu jocuri sensibil l'eduRIJ.widon~iat 1) I) reducoro impul'Lantii a pierduf'iluf' pf'in frm'are (fig.:!00C la la galeria de evacuare (dllp.. III regimul de aecelll56 J ~ 57 .4 10.~i mecanice medii. C. sodiu]ui ~i ghiFig. So amclioreaza fragililalea cu mult Sucees. 1.rOs).50 2..3 160 65 20 21 13 15 25 40 110 <1M 650 1000 75 110 210 220 :!ao 1 100 J 2.2 eXplicind caliLatea lui I'xer.urale). (._ LooDensi. - e'3_ . Fragililalea ramine "ciilciiullui Achile" al ceramicii structurale. de circa 10 ori Inai mica deGit a metalelOl' de (:ompl1ra~io.\dere/ColHPresiunc =' :.ga!orii de ad misie ~i e\"acuare. Cu ndaosllri cnrc-l st. Se observii cii densitatea materialelor ceramiee esle de Tabe/Ill 1.-< kg/dm' . ridicatii la .6 '. deci au 0 ~inutil.1 1 1 1 1 ~i eu eoeficientul de dilatare (<1)foarte redus. a mnterialului ZPS ostf! Mg-ZPS (bioxid de oxid de magneziu zirconiu Zr02 MgO partial stabilizat). 4 - capul pislonului.:::::.::'0 dului do supapii.a chiulusei. SAE I'''per J ] j Carburii de siliciu sinteriz1 :i Nitrnr" de siliciu sinterizatii prin rcac\le Nilrurii de siliciu presa". Y20~. in medic.2 5.une a materialului ceramic .ialii SI1Ucompleta 11piordorilor do ciildura (0 reducer'!) a conRllrnlllui spp. Incerciiri efecluaLo eu UII <:ilind1'll~i eu pislo/J (f. pompei de ullJi.]'E5 :: OJ> =' - "'-.. Din anul 1£J80 s-au Jansat pe piata fibre de SiC. 3 - suprafa!a chiulasei. l'otonJi turbinei de gaz do la un grup de supraalimontare are momentlll mocanic de iner~ie eu 4..rllctiv se prezinta bioxidul de zircnniu (7.: citaton tura Tena- \r I Tcmperamaxima de utili- l\lPa.6 2. Flynn.1 5.. MgO.:: suprafa~a cilindrului). b.'\]203' incorporal la turnal'o po galeria de f!\'iIC:llaresuh f(JI'/na unuj stral de 10 ~i 5 mm grosirne).ol mai maI'Oeste oxirlul r de zirconiu partial slabilizal (ZP S) care realizeazu 0 cre~tere imporlantii a tenaeitiitii (de 2-10 ori in raport CII cp.51... rnatr.t folosit Cll suceos la confectionarea ciima~ii de cilindru. eroziune.i! dr.prmie.( Engine. tatea. Temperatura de ulilizare a materialului Mg-ZPS ajunge la aproxirnaliv 1700°C. 0 rezistentii.0 valoare mare a modulului.\'arielatoa KalLr..l.tenn ral'e a motorului).0lnnt. ". de oxizi de aillminiu. 1.7 3.\ nezi.6 3.io/Jl\lii (10 i7. Motorul adiaba1. de o'J.ice: 650°C la pisLon. 1G50°C. folosind materialp. inschimh sint ulilizabile la tOlllperaturilo do 1100..50°C la ci!indru. :. (j_ . excelenle proprietati de rezislentii.So adaugii redllclJrea lucrului rnlJcanic de antl'onare prin oliminaf'pa dimensillnilof' pompei do I1pii.(}nfoc~iuna!i din Sir. Prodll8ul carc a t. Un randament mecnnic lIlai marl" prin r('dlleer'pa lucrului !I1lJcanic de fl'ccare.p!. camerei do preardoro.8 2. eu temperatura lui riJieatii de topire (.Ie zirconiu parlial st"bilizat (ZPJ Titanat de aluminiu Melale Aliaj de alnminiu 'Fontil cenuie Aliaj Nimonic 3. l'rnprh. 2. o'J20-r. 6:.0 100 18 25 20 2.6% numai III izolarea tormicii a pislonlllui ~i tic 7. la uzurii.. en Ul'nHlI'OII mlucerii cocficiontlllui de fl'ecaf'e (fil!.. Un randament efecliv sporiL. - 2 8B ceramice slruc- 8 'u.8 7.'". °c -gOj.tiili ale unor materia Ie e. ] J Maleriale lurale lIlatcrialul -. La 0 oxtr'omilaLo so siIllpazll I1Interinllll Zi'S.nslazi int. prin climirH\I'(~apar!. Iincovoicre.dus ('I'oeazll dificultllP In placul'ou rnalor'ialelor metalice..!:il. do interes deosebit. 1) S.!... Coeficiolllul Ac pRt..eil'ie c.5 [12J.1 1:300 or(~ do fune~ionarf! nu 8-a rf!rnar'eat nici .2 3.0 1650 145U 1 4/10 1450 1100 1200 410 16U 316 290 200 15 600/3500/4'10 300/1 200/230 900 12 Oo 17011 aOO/aIJ80/460 650 100/500 50/. 0 varietatr. ~oc termic (rezislii pinii la 0 d iferen\a de temperatura de SOO°C). :-::" rupere la Intindo '" :.. Unele proprietiiti ale materialelor cera mice structurale se evidentiazii in tabelul 1. ceea co illlbuniitii~e~Lc ~Cll5ibjJ comportareu. a).:! 00°C). valollrCIi '! t".zit.rist. - sediul supapei. au .5 2 '. un coefieient de frecare mic ~i un eoeficient de condllctibililate mic (Ac)..ahili7.1 2. In incercarile efeetuale pe stand s-a ajuns h urm.lclalte ceramici struct. Foarte Ill. eXCt'lenta pontrll ~ocul tormic. enl III Ilidalelor. care a fo:.5'10 la i7.rnmlee strlicturale ~ IIle unor meta Ie I>entrn motoarele aulovehieulo de ] .0 3.rr. coeficientlll C( rr. ~l anUUle: a.. ::J~iJoC ehiulas..1 parte. Unlnbricnled SiC I>i. dnfoct.. ventilatorului radiatol'ului.& 4.8.6 8..1 g. 1. In cald SiAION (sialon) Oxid . = 1. I .\IPa l zare....3 Of'imai midi decit cea a metalolor (ea urmare. Timoney.(~rp. r. lui Weibull.pRensihi] IIlni mic fll\.1 toale malerialole ceramice au tenacitatea.. silieat de bor ~i silicat de aluminiu (Toyola expluatoazii un pislon care are capul intarit cu fibre de AI20~). dezvoltii mai multe performan!r. A Low Fri"liun.Cl\7. tprnpcraluri carl1etr.5 3.aO. 1. a:J0313. coroziune.:'1 .1I. Po 2 de alt.f\()2) se obtine 0 varietate de oxid de zirconiu slabilizat (ZS) care are proprietii.iI(r.

ceea ce a condus la un ranclament indicat sporit de :)3. deoarece. 1.strat de 1 mm de ZrOz pentru placarea cilindrului ~i segmen~ilor..76). La incereal'ea unui motor In care euplul piston-cilindru s-a confee~ionat din SiC.90atj o h b 1 71'02('l) Fig. 0 simplificare constructivii a motol'lllui prin eliminal'ea partialii sau mtegl'alii a sistemului de ('. ('II CC = 23.injector.rbune cu dimensiunea medie de 5 fLm.I I <1.a. 1. 0 instala~ie de macinare monlato.7 fa~ii de 7.8% fa~i1de /17. eu una eonfeetionata din hioxid de zil'coniu (fig. inrercat. all comunical recent [20] rezultatele incercarilor efl'dllute eu Ull motor aliment. 0 puter'e super'ioRn! cu 50%.strat de 1. 1500mln-1 'IOO'C 1500 min-1 1Hl0'C lib '" o. d.traductor timent separat de preardere. 7 . ca rezultat al unei vitezemai red use de cre~tere a presiunii. care este introdus apoi intr-un fluidizor. fata de 56°RA in varianta a. neriicitii).53 59 J [J . eitat la pnet.54). 4 . in va('iant. de fluidizor.j 1 ..al'ca motorului (cre. h. /I r'(~clllrerea ('ifl'ci de fum de la :~ la 1uB ~i 0 reducere d dc 111 OO 400 ppm a oxizilol' df! aznl. Camera de ardere ~i galeriile de evacuare au fost izolate termic cu un strat de bioxid de zirconiu. 1\Iotorlll Caterpillar 58 J Fl/!. h). <:u('(\ sJlOJ'iltemperlllura de function/lI'e CII 200 pina la 350 Co a Motol'lll a fost alimt'ntat ('II un combuslibil standard S. 5 . % (p" '"5.ul . Autorii au reco] c.. Arderea prafului de ciirbune a decurs foarte rapid (fig.terea de putel'e estc limitnt.ele 1 ~i 2 de materiale.strat de 1 mm grosime de ZrOz pentru galeriile de admisie ~i evacuare. care permite utilizarea eombustihililor' gr'ei sau Ileeonventionali.Jha.00 1600 1800 II.5%.ro//mlil / SIC/Ol (fora ult'l) 600 'C 118 775 751 175 200 'lJ5 250 Surclilu. 1..o.! din ciclu ~i deci lH'esiunea medie indicaUi). 0 data de cre~lerea sensibila a oxizilor de azot (v.51 a Fig. L!J2. . iar sistemul de riicire a fost eliminat (fig. 1.2::>mm de ZrOz pentm chiulasii. direct pe motor preparii praf de co. d upo. de presiune.'\I prof de m!rhune. 0 reducere sensibila a unol' varietati de emisiuni poluante (oxid de carbon. la confec\ionarea pistonului ~i eilindrului din material ceramic se poate renun~a la ungerea aeestor organe. format din :~O% combustibil S ~I 70% 1I-butnnol.placarea eventualo. e.)2. se pal'p eii ungerca intre cele doua OJ'gane s-a realizat prin intermediul unui film de gaz genel'at "de la sine" in timpul functioniirii (v. formind cu aerul 0 emulsie care ajunge in conrlucta de admisie.'If.compar.6) s-a Inloeuit par'lell inrcrioarii a compartirnentului separat de preardert'. 0 cre~tere a u~ul'ill~(~i e pornirt". 2 . 1. g.. ] ] ] ] J J 1neercltl'ile rle stand Ull o!'iltal [:..rilor cca 870°C (camerii standard.:J bur) 1 ~ .. ce a fost dozato. CII cifra cetanicii CC = 52 ~i CII un eomhustihil modifieat . a comparlimentului separat cu ZrOz). 1. 8 . in care aerul este antrenat intr-o mi~care de rota~ie.53.termocuplu. Pl'in supraaliment.52 1Y73 a fost transformat intr-un motor adiabat. ~. 0 ('educere a zgomotului cu 2... E = = 21. producinJ presiuni maxi me ridicate ~i vileze relative de ardere foarte mari.rbune PC in propor~ie de 50%. Timoney S.strat de 1. G la Kamo H. Se reduc pretul de cost ~i cheltuielile de intre~inere (se reduce cu pina la 50% volumul opera~iilor de intre~inere a motorului).11 un motnr ('U camm'a de IIrdcre divizatlt (/J/S = 10:>/120 mm. 6 .0 dato. 1 .lcir'e. cu cifra cetanica red usa. 0 simplificare a instlila~iei de ungel'e.10) 0 !'Cdllcel'e sensibilii a intirzierii In aprin- ] derc (fil!.8 . 0 imbuniitatire sensihilii a proceslllui de autonpl'indere a combustibilului. 9 . Particulele de ciirbune se men~in in suspensie in aerul din I'luidizor. b) cu combustibil S ~i praf de co. . confec\ionalii din o~el. aplicat cu jet de plasma. fig.. c) cu 100% PC. deoarece se limiteaza Pl'esiunea maxim. r.0 mm de ZrOz pentru capul pistonului. Temperatura compartimentului separat de preardere a atins in timpul incerco. 4 dBA. in cHzul utiliziirii materialului ceramic.!. a).3 .5 bar). b) cu 0 func\ionar'e mai lini~titii a motorului. Durata anlerii s-a r'edus la 200HA in varianta c. i. ceea ce a u~urat iaprinderea ~i arderea rapidii n prafului de ciirbune. 0 reducere a gl'elltii~ii ~i dinwnsiunilor motol'ului pina la 40% prin eliminarea sistemului de racire [7).~ 2 c. 1. ~i colab. Motorul a fost alimental cu combustibil in trei variante: a) cu combustibil standard S. 1.: '--000 1001 1701 11. hidrocnrbur'i ~i particule).: ~6 J""/Di fro''''! (p".~~ . cu sporirea presiunii medii indicate (8.