~I

~

'il ~./

'1 ,j 1/ / '/./

I'ror. dr. lng. NWOLAE APOS1'OJ,ESCU

·

Dr. jug. DUAGO~ SI!'INTEANU

..

CCS7F~

A~~AAI

:i i_
r.. ;'

AUTOMOBILUL

CU combustibili

NECONVENTIONALI

r
,
I \,

J-/

/"

U

b

9 ,-/-/ .:' . . l,

')

. .,,',

/1
b C,', ( ,

/

I.
I

~

EDITURA TEHNICA nUCURE~TI - 1989 .. "j 1.1. ~..\. !:..

.

~
~~ll, '1 f'
h , I I

1- ':. ,/39l3'9'.':

'f!]

III lucrar< " analiz~az~ r,rr.l>kmtJe ce trebuie rezo!,"ate pt'ntru trecerea d~ la f"ne'IIIIn.,..a m"loaTl.lor ,u ardtre intern:! cu combustibili obi~nuili, la funclioll"TI.a "" co","u_tihili necolI\'('nlionali (metanol, suspensH de praf de carbune III lI",torin:I, l:a7.(' naturalc sa" dc sond:!, hidrogen ttc.). I.:. 11I1'('put sc evidclltiaz:i progrtslll tehnlc actual In domenlu, se definesc ~I sc (.vahll'a1,:i lIoil" ori,'ntorl. prl'cllm ~i cele mal importante Incercllri de valorlficarl' a rl'Z,'rwlor tehlllco-~tilnllfiee cunoscute. carc vor permite. In viilorul apropiat. reallzarl'a unui motor de automohil, allmentat cu combusti!JiIi obi~nuill, ell 1111randarm'lIt I:lo!Jal sensibil sporlt ~i cu gaze de evacuare sensibil mai enrall', ddillindn-se lIivelul tchnlc de la care tre!Jule sll evolueze molorul alimentat ,'u comhllstihil Ill'convenlional. Apoi se pn'zillt" tipllrile de eombustibili ncconvenlionall, slstemele de stocare ~i de alillll'ntare Cll aSl'm('lIea eomhusti!JI1I, sistemele de (ormare a amesh'elllul a,'r-eombustlbil neeoll""nlional ~i de aprlndere ~i ardere a acestula, eeonomia de eombustibil ~I emislile noeive la acestc automobile, clemente de proil'etare. comnnda, cOlllrollll. diagnosticarea electronlell ~I fiabllltatea motoarelor alimentate en combustiblll m'eollvenlionali. Luerarea estc adresatll illl:inerilor ~I tehnlclenilor care lucreazliln cereclarea, proicctarea. fubriearea ~I exploatarea motoarelor ~I automobilelor. Prin prezentarea performanlc!or de vlrf pc plan mondlal. reallzate In prezent sau preeonizate In viilorul apropiat. privlnd eonsumul de eombustlbill ~I nivellli de poluare la automobilele alimentate cu combustlblll obi~nulll, luerarea va fi IDrem;antA ,J peDtJ'n tolJ aul.oJuobiJJotii profesloDI~tI sau amaton.

The Car with Alternative Fuels

The book provides a comprehensive analysis of the problems to be solved' (or the use o( the alternative fuels (alcohols, natural gas, hydrogen, slnrries of coal and coke In diesel fuel etc.) in internal combustion engines. In the Iirst part. the technical progr,'ss to date in the domain is emphasized. The new tendencies and the most important attempts to put Into practice the already known technical and scientific reserves allowing In the ",'xt future, the achievement of an automotive engine with conventional fuels. with higher are cvaluated. R technical leve).. efficiency and lower level of exhaust pollutants of progress being thus defined tor the englnl' using alternative fuels. The different types of alternative fuels, the specific tcchniques of storageand fueling, the preparation of air/alternative fuel mixt ure and its ignition and combustion, the fud savings and the specific exhaust emissions, the main clements of design, control systems, the electronic tests and the reliability/durability ot thc engine fueled with alternative tuels are successively approached. The book is adressed to the engineers and technicians working in researcb and development design, manufacture and maintenance of the vehicle enginc. By presenting thc most advanced performances to date and forecast for the next future concerning the fuel consumption and the level of exbaust emissions, tor the cars using the standard fuels, it is considered tlrat the book will be also interesting to al! tbe professional and amateur motorists.

-

-

-

-

Contents

!\edactor: tng. Marla Antoln.Uc lonescu Coperta: Simona Dmnitreseu Tchnoredactor: Dumltru Gheorghe Uesene: Ion Zaman Dun de tlpar: t5.02.89 Coli tipa..: 22,5 C.Z.: 11211.11:1: 1162.6/.8

a social concern? The ear Malll symbols I. The progress In achicving a high - efficiency and low emisson car, fueled with conventional tile I 2. Thc alternatlvc fuels :I. Storage and fueUng techniques for alternative fue Is 4. Preparation of air/altcrnative tuel mixture techniques 5. IlInltion and combustion of alternative fuels

-

6. Fllel savings in engines using alterllative fllels. 7. Emissions at engines using altcrnatl VI'fuels 8. Main clements ot design 9. Control and adjustm~nt techniques at,'ngines using alt.,..native fuels 10. ){eliability and durability ot engines. using alternative fuels

ISDN973-31-0049-8
"
Tlpanll ""':"'.;\..l \.1 T. l' "u

---r"'l"\1I"r!P J~H8"'"

..

In lucrare sr analizeaz~ prr,t..l<mtl< ce trtbuie rezoh'ate pentru trecerea ,t<. In Ilinetionar<'a m"t<,ar<'lor ell ardere intern:! eu combustibili obi~nuili, la lunction3n-3 ("II e",nbustibi!i nec£lnwnlionali (metano!, suspensii de pral de carbune In ",otorin;\, ~aze naturale sall de sonda. hidrogen etc.). La hw('put se evidenliaz:, progn'sul tehnic actual In domeniu, se definesc ~I 5(' ('vahn'azl' noik orientiiri. precum ~i cele mai Importante Incercari de valorilieare a rt'Z('rvclor t<'hnico-~tiin!ltice cunoscute, care vor permite, In viitorul apropiat, rcalizan'a unui molor de automohil, alimentat cu combustibili obi~nui!i, cu un randanlt'nt global sensihil sporit ~i cu gaze de evaCuare sensibil mai emalt', dl'linindu-se nivelul tehnic de la care trebuie sa evolueze motorul alimental ,'n comhustihil lll'conven!ionaL Apoi se pre'zinla tipurile de combustibili neconven!ionali, sistemele de stocare ~i de alimentare cu aSl'm,'''''a comhustibili, sislemele de formare a amestecului acr-combustihil neconVl'nlional ~i de aprindere ~i ardere a aeestuia. economia de combustibil ~i cmisiile nocive la accste aulomobile, clemente de proketarc, comanda, coulrolul, diagnosticarca clectronica ~i fiabilitatea motoarelor alimenlale cu eombustihili lIl'eonventionali. Lucrarea csle adrcsala in~ineri1or ~i tehnicienilor care lucreaza In ccrcelarea. prokclarca. fabricarea ~i exploalarea motoarclor ~i automobilelor, Prin prezentarea perlormanlelor de vlrf pe plan mondlal, realizate In prezent sau preconizate In villorul apropiat, privind consumul de combustibili ~i nivelul de poluare la automobilele alimentate cu combustibili obi~nuili, lucrnrea va fi InteN6alltA ,I pentru tali autaroobiJl~tii profesioni~ti sau amaton,

The Car with Alternative

Fuels

I
Ii'

The book provides a comprehensive analysIs of the problems 10 be solved' lor the use of the alternative luels (alcohols. natural gas, hydrogen, slurries of, coal and coke in diesel fuel ete,) in internal combustion engines. In the first part, the technical progress to date in the domain Is emphasized,. The ncw tendencies and the most important attempts to put into practice the already known technical) and scientific reserves allowing in the n"xt future, the achievement of an automotive engine with conventional fuels, with high", efficiency and lower level of exhaust pollutants are evaluated, a technical lev"" of progr"ss being thus defined for the engine using alternative fnels. The different types of alternative fuels. the specifie techniques of storage and fueling, the preparation of air/alternative lul'! mixt ure and its ignition and combustion, the fuel savings and the specific exhaust emissions, the main ele. ments of design, control systems, the electronie tests and the reliability/durability of the cngine fueled with alternative fuels are successively approached. The book is adressed to the engineers and technicians working in research and development design, manufacture and maintenance of the vehicle engine. to date and forecast for the By presenting the most advanced performances next future concerning the fuel consumption and the level of exhaust emissions. for the cars using the standard fuels, it is considered that the book will be also interesting to al! the professional and amateur motorists.

-

I

-

I
I,
II

-

-

Contents
The car - a social concern? Main symbols I. The progress in achieving a high - efficiency and low cmisson car, fuelcd wiLh conventional fuel 2, The alternative fuels :I. Storage and fueling techniques for alternative fuels 4. Preparation of air/alternative fuel mixture techniques 5. Ignition and combustion of alternative fllels 6. Fuel savings tive fuels. 7. Emissions fuels in engines using alternaveof engin~ using alternati

.
I:

I(
8. Main elements of design 9, Control and adjustm~nt techniques atengines using alternative fuels 10. Heliability and durability of engines. using alternative luels

.
.

Redactor: Ing. Maria Antoinette lonescu Coperla: Simona Dumilrescn Tehnoredactor: Dumitru Gheorghe Desene: Ion Zaman Dun de tlpar: 15.02,89 Coli tlpar: 22,5 ,C,Z.: 629.11:1: 1162.6/.8

.

I
-.---

ISDN973-31-0049-8
'rJIHL.rul -,., ':~l:('~.i'.(.t

..

\tl T. 1'. ., IJ rh.c"'1l':}n(~1~~~8'

. I. l'reocupilri ~i rezullale pen1m reduel'rea consumului de combnslibil conveu\io110110 aulomobilc.. . C. . . . . . . ..3. .3. .ombnsllhll conHlillollni .Jeme de formare n omesleelliul carbnranls nou conventionnels to. .. .. de reglage et . .. .1.. . . ... 6.. .conomique el non _polluanl 2. . Les cmburants non . . pour Ie commencement... . 265...1. Valori caraclerislice a Ie gradulni de snbslllu\le. 5ys lemes de stockage el d'allimenlation nux <arbmanls . . .. . . 1... . Suspensii de cilrbulle In molorina .. .. 1... .2... 6. .2. 2.. .. ainsi que 1cs plus imporlants essais pour mettre en valeur les reserves connues leehnieo-scientiliques qui vont permettre I>. Gradul de economisire a ciilduri i la alimenlarea molorului cu combuslibi I necOllven\ional 6. . .. l'roorcslIl tehllie In reallzllrea IInlil IInlomoblJ eeollol1\lI'. .. . 1. . ..1#1 CUI'IUNS 1 L'llutomobi1o nux cnrburnnts Don coovootiooools Anlomobllnl . .. . lItenles allx earburan\s non-eonvenlio 3.... Gradul de sllbslitll\ie a combuslibilului pelrolier.eollllllllo de eom~lIsllhlll In mo10llrele IIlhnenlnle en eomhnstlbIII neconvenlhmllll.3. des elements de conceplion. .. .. n 2.. des syslemes de stoekage et d'allimenlation avec carburants non conces carburanls.. 5.6. .... .. . .... . Gaze lIalurale. la nivelnl sciirilor mari. .. .. Les chapilres suivanls sont consacres n la presentation des categOril'S de . . Particularilii\lIe aprinderii ~i arderii la molorul cu aprindere prin sclnleie. Echipanll'nle penlm formarea amesleclllui aer-com- 170> 13 1 1 I r i I 174' 1.. Sisleme de alimenlare cu nnels 8. . f'arlicnlaril.5. nibliografie 9.. glaje pour \<. . conccption. conven\ional _. 1 7 12 1 L'ouvrage comprend I'analyse des probl~mes I>.ontrolul calilil\ii ameslc- 1:36 6. gaz nalurels. . Elemenls de projel coneernanl l'adopcombnslibili necome l\iotation d'un molenI' auX earburants non nali -convenlionneIs . IlliIizllrea cOlllbnslibililor lII'convcnI ionali . . - - 170 cului ~i 01 dOlei de combus- J 4 .ilile formilrii amesleculni.... . 6. conlrole elre. . . libil la nlimenlaren unui motor eu combustlbll ne... 260r 260> 136 153 168 261' 262. . 5. . ..3.. ...'. ..convenlionnels . 2. Sa. . 203 205 211 ' . 193 2. suspensions de poudre de charbon en gazole elc.. .2... 213 J 5. en delinissant et evaluant les nouvelles orientations..2..r~soudre pour I'utilisatlon des earburants non conventionnc1s (methanol el ethanol. .6. . de diagnostique et de fiabilite des moteurs. I'ouvrage sera interessant aussi pour lous les automobilistes professionnels OU amaleurs. . . . . .... 5)slellll'S de pr<'pralion du melange oi I' e:nburnnls non eonvenlionnels ...cOllvcnlionncls buslibililor neconven\ionali 7. ..'avenir la r~alisation d'un moteur d'automobile util lisant dl'S earburants usuels avce un rendemenl global sensiblemenl ameliore et dl'S emissions de polluants sensib1cmrnt diminuers. . en delinissanl un niveau technique de rClerenee ponr Ie moteur allimenl~ avec un earburant non eonventlonnd. . . In J"cgim nominaL ... 5isteme de stoeare a commolenrs fonelionnanl avec earburanls non . ..on convenlionnels 'I. 4..olllhnsllhl1l eeon\'rnllonlill... . On met en evidence.5. Factori care definese gra du I de subslilu\i. .. - 0 JlreoclIJlnre soclnl. AJlrlndereli ~I nrllerea eombusllh IlIIor neeonvenllonall..3. . . Symboil's prineipales 1.. 6. . .5.. .. 3.. _... .1.......1. Ilijectoare de hidrogen. des syslemes I>. Slslcme de sloeore ~I slsleme de nllmenlare eu eombusllbIII lie- 4.. 4.'ouvragc' esl adresse aU ingenienrs et techniciens engag~s dans I'activite . l3ibliogralie 1:1 181' - 1 p (j4 82 85 85 108 115 121 124 128 133 bnslibil neconven\ional la moloarele cu aprindcre pritt sclnleie - . . .. (. l'arlicnlarilii\ile sislemllilli de injeclie la ulilizarea combustibililor neconven\ionali 4. . 4. . . nibliograCie .. . l'rlndJlnlele slmbolllrl ut1l\zllle fll luerare .. .. ."arburanls non conventionnels. .. .. . . .... . ...eontr~le. 5.. olllllloinanl IIlhnenlol eu (. Syslemes de commamle. _.1.. Par la presentation des plus avancees performances aelnelles ou envisagees pour Ie fulur prochain _ ponr la eonsommation des earhurants et dn niveau de pollution des aulomobiles allimenl. ..s rnoleurs allimenles aU~ 4..... . 224257' J j J une question sociale. lIidrogenul ....s avec des earburants conventionnels 00 non-convenlionnels...' economic de caeburalll ponr les 3. ..4.. . . 1. BibliograCie ...4. .... . L' a 1hllnage el la (olllulIslion des earhurom\' non . . la moloarele diesel alimenlale cu co11IImslibil neconven\ional.... . Emissions polluanles des molenrs aliila bordul automobilelor.. 2.. I.. .. . .i!ile sislemuilli (Ie admisie I. .2.. . .. Ie progres technique actud dans cc domaine. f'reocllpilri ~i rezullale pell1m rcducereo emisiilor poluallte la moloarele de aulomobilc . . .1..) dans les moteurs.... .e progres aetuel eoo~ernant la construelion d'un alllomouile (. . 2.. 2. . (In loc de prefap)... . . Fabricarea compu~ilor orgallici oxigena\i.convenlionnels - - _ - cOllvcnllonall .. 1'00'licularit.. La fiabi \ite des moleurs fonclionnant ner-eombnsllbll neeonvenllollal eonvenlionnels aux carburanls non 4. .. Compu~iorganici oxigella\i...assurer Ie melange air ventionnel el son allumage et combustion.......... .. . hydro gene. . ..4. . . .. Uleiuri vegelale... . ..missions speciliques de pollnants. ..de recherche. Alcooli ~i eleri .. ..... Particulari lii\lIe aprinde rii ~i arderi i la molorul cu aprindere prin comprimare Bibliogrnfie ] J 'L'aulomobile Table de matieres 213.. ... .. . . fabrication et exploilation des moteurs el automobiles. . . . . . _... . de l'economie de carburant el drs . .

Fluhllliulea lIIolourelor de ullIOmohll ollmenlole ell eomhllsllhili neeon\'enllonnll. IT! anll11980 parcul de automobile ajllnsese En lume la 305 mil exemplare.. Elemente de proleclure...3. direct $i indirect prin intermediul structurilor socialI'clmomice.. la afec(illni mai mult sau r r r 270 278 282 hili neeon\'enllonoll Bibllografic . Sub..2. .7..la care omenirea n-a putat sa rrnlln(e. .. .. . 8. En via(a cotidianii. Diblioteca pentru toli. . rani/i. dintr!! I l [ 1 E.. iar unii all $i vawt continentlll european pc jumatate Enecat En apa. Cll cre$terea temperaturii aerului atmo_ s(erie d d I 1'1I/isl' e motorul automobilului este SUP1l. . 7. pc de aWi partl'.. III reglm stabillzal. .. '7.970ili se estimeaza sa ajun!ta la ... . nervoase....1 Dc parten ceala/tc'1 tablolllui se a(lii efeetele nocive ale automobillllui produs~ a dir!'('t sail indirect asupra omullli. EmisliIe motoarelor allmentate ell a!cooll.. .. . nibliogralie . 7.... ..' mirru Sull murro-scan. Encit se poate aprecia cc'1 atunci aceasta s-a de (/ marcat intrcaga dl'zvolture a automobilului..'xle alcse.. 334 :14:1 [. determinate de polllarea chimica a atmosferei ca $i I d. Este in desfa$urare 0al'tivitate de amploare care /...'ede$te En prim III rEnd dezvoltarea automobilului dupa anii '70. . 1968. bOllla canceroasa. .lelorde tilei ale planetei. T. Prin emisiunea de bioxid de carbon (concentratia d!! C02 iT! atmos(era a crescut.. .. . Modificnrea starii tehniee a pleselor motorllilli ~i a proprleloliIor IIleillriIor de IIngere ...... cu mllitiplele evenimente nedorite. ... ..~-arprll('(/produce 0 scltimbare a climei. 10. se constitui~ I'a cde mai populare reulizari tehnice din secolul nostril.bu.. polullrea sonora prod use de automobil.. ('ontrol ~I regluJ penlrll moloure de 01110mobll allmenlole ell eombllst!- 315 :H7 320 :120 320 323 333 AUTOlUOBILUL - 0 PREOCUPARE SOClALA1 (in Joe de prefata) In anii '70 s-a nc'1scut0 Entrebare Cll pri.1.. En acea lum~ rare-I indcpiirteaza pe individ de viala conereta. . .... .. EmlsIlle polilOnle lu Olllolllol..1. lIesse.....H. . Emisiile motoarelor allmentalc ell gaze. ..': egradiirii. l'"rrnrIllUII\" lie rallda"... ... care......'xperilllelltale (Irlvind perrormalllele de COIISIIIIIale alltolllohilelor allmentate ell eombustibili m-eonven\iollall In eondllil de drllm. Sollllii tehniee pentrll 11mitarea uzurli.... 0 parte.. Automobilul pare sa atenteze la epllizllrl'll rezer/....2. Sisieme de eO mondo.. .. cu consecinte importante [ [ [ - efectul de sera..tihilului ('ollv..... .. Bibliografie .. . prin proce. 8.......3.2.'n\lnnul n prnble"'" fl. 283 10.~i !teneratiile viitoare.. Narziss ~i Goldmund. .II'" 'p"cilic d" "ner!:ie lu ulimelliarea ell eombuslibillm'eollven\ionali a mo10an'Ior d. dallneaza vl'getatiei.1 Alltomobilul de astazi ne aminte$te Endoiala lui Herman Hesse asupra natllrii fiin(ei IImane: "oare este cu Plltinta sa creezi fara sa plat('$ti cu prelul vietii..... 7..... 8.368 cm3fm3 En anul 2000).ii..... ..'nl! CIIII. . .... de la 290 cm3fm3 in anul 1900... 7. ... l [I ..... de. ..lIe ullmeJllole ell ('ombllsllblll ne('OIl\'enllonoll . . ... Ca este un "bine". · II. . 344 [ r 283 289 311 344 I Bibliografie . 10.lor topi ghelurile eterne $i icebergurile.~... Editura Politicil. .. . Daca mlllta lume considerii alltomobillll "un rail necesar".. .... 359 I mSl'lIlare. ... degradeaza operel~ dl' artc'1. . . Dllcllresti.. . la rO/lll automobilului En IIlrr:ireacllTloa$teriicare. RezlIllale ... Atrag atenlia doua' dintrc semnifica(iile majore ale automobilului pentru individ: ampli(icarea pl'rs'lTlalill/lii IImane ili amplificarea puterii de muncii a omului. ..4.. invalizi. intoxicalii... Daca ne referim la in{/llenlele benefice exercitate de automobil aSllpra onwllli.... . .ml de cuantifieare $1 abstractizare !tenerat En procesul muncii.... 8. .. Emprellnii Cll tclevizorul... la . .r~.. In dccenilll trecllt all fost evocate cu prl'gnan(c'1 efectele utile pc care l~ prot/III'I'alltomobillll.~ieste caracIt'rizatl/ IIneori ca s/lper(iciah1. a producer a folosi 1lT!alltamobil fara a plati cu pre{ul vie(ii....... Proleetarea slstemelor de formarc a amcsteeullli. cardio357 I 1I/I/i Plliin grave . '[ -.<mrzenie.. . 0 do.. Fromm... . .. ... sa traie$ti fara a renunta la noble(ea crealiei?" 2.... .. sc poate spllne ca En timpurile noastre Entreaga populalie se bucura t/I' aceastli crea(ie a geTl/:lllui uman. de la arridentdc care provoaca morti. prin substantele nocive pentrll generalia de azi . sEntem Endemnali sa acreditam coneeptul ca automobillll estc "lIn bine nociv". .. la rollll alltoTllobillllui En liirgirea rdaliilor interumane.. . Se /.. arc meritul de a (i nemjilocita iar. EmlsiiIe motoarclor alimelltalc ell hidrogcn... . Ne re(erim.. . .t!:! cm3fm3 Enan III 1. .. Date gencrale......lllu\iu cn".' aulomobil.. PI' d. 9. Bllcure~ti.. .... M ediul Ensu$i.. Proieetarca slstemelor de alimentare ..H.constructiile. 1982.1.'irc la semnificalia automobilului ill IlIfIlea contcmporaTUI: este alllomobilul un prieten sail un dU$man al omului?' {'II atita for(c'1 {ormulat Entrebarea. .... ... 2H9 Bibllogralie . .. maladii plllmonare...Ireasa arate ca este Cll putinta a crea. datorita arderilor.. CII privire la orl!:inea emisiiIor din gazcle de evaellare ale motoan-Ior.. .

]) . care. .umlOO aprOXlTn?tlV100 n. uto t l bl l d al v f 'Lmp~eSlOnq.00' ~".0'(abrica modemizata pe.I.'1(1..nlm un automnhil economic :~e.~i silen.pen!ru ca p~e(ul tit.risme de (oarte nuC ~~r~Jl-=-~ ~.~11I sa fie delerminata dupa norme.ylULare 'tO~e <:jl dator/la "pre.mrsc or ' e fllel.ajea~ i!.oas~.C~'t (/l1'rr'u.pent~u ~ad~u~ele I~r cltrlt'lIe~~e totale fns.shellpent!'u aTilt8°/1ent tt e in H F..eTlflOTleaZa . SCWI a Clnd ellmpara II 1m auto.care81%autoturtsmc~I l 2000 1 1 1 1 1 ] 1~y'° aU. "a''COTl. n b Il u U. dupa prezentarea caracindice de perfectiune care aparll este - .:: ~:v.se~.' . a se limilf! . . .11/86. .u pri'~la data s-a . t de de"voltarea prod acllCl ea. ..n.'. subliniata ~a. ' ionezc Irodllcatorii au accep~at sa a oc~ ma. ATZ. factor ~e . ~i Vliiseeanu Gh.G. preia energia... nueure~ Ellitun ' dt. ' ' 111.t c . ta U! -dou. v . ' . S-au evidentiat dl!ere~te. per./wtanl Sll: partlc lotitici (actori guvernamentall elaboreaza pro.e. cu marc capacitc:te de a.re lese t'l't~e la BlIcure~ti $i. .(/r{'((lii.~paliucapsulat ~i izolat fonic.1l0man.~erealLzeze cel maL marc progre. .~ al autonwbLluluL?".pull'}. de divrrse SOClCt~tL~ ~ Preocupa!'ea pe.noeLv" III " !' .a.lIl marcl1. Breuer. pentru cd marea majoritate a (arilor stnt importatoare "anul 2000. TmenL mIre 18 ~L 24 am ~L-auexpnmat ade.nOI (0.care swt./.:nu:JIf'rlllr~ In raporl CIItllllpllnll~ treclltc.' 4) lara producatoare puterealui ' din exterior. d 'd . Belgra e.:rm~ril. I u VlltO~. .lil. a .all/~1l I I duclie care produe organe :ji subansamble :illTlCllla cel de-al doilea domeniu in proporfie de 60%. 'v l e nol care urmar~te proleclLa omu l UI $1 a med LUULonconl ' . r m fwal wtr-unll v ulte l d 1 d R FG ..a (abncL de autotu~me Iliun I 0 (abrica in curs de (inl.. .. (J (abnca pen ru a 5e espnT} vse..ultunul rnel~ill2. cltat mal tnalnte .. In l constructive de baza. numeroase ~radlllut de poluare (48%).v IlTl btile 'LOCIV trcbll l'e transformat in . a~tual1l .mele-doua decCTIlI.ccidente~?r '0 I t I. lUII~lale nlel'll solulLl de concepfle care au avut tn vedere Lmpactul automobLl . v .gramc. .mm IcafL~noL pen~ru automo..lObtlul. . a (?Sl de . 7) .ci. eOT/SUI/IU ] ) ] J 'cvaclla.. OM.Jul ammtLt: "care smt do. cest seop. . "" :f:nlllollll produs de aeesta. unlll mai ellpllrc a lumii contemporane pentm a asigura protecfia mediulrli ambiant # . pcnlnl lIIarr.)II o 11I1. Fc'meile (74%." bUze' aulocamioaneaalolltililare.[a dlmcnsLUnt~lCpeF~~. eCI. .congnw F/S/1 A ('I' eratl. a . . con{orl.fina.CAH.imii iO-25 ani tn H.~'~l~r1tlG.' l de combustl Il pen trll a. I~I asuma . 1(.om {IC pc c~re al.l/ra p atl~nl l el s -a rdonat in rapnrt Cll rrIspIInsurllC.!ortiza.fntrepriOO~n ~L co.tchnlcaa {osl obllgatasa acf t' ~ limitarra nocivitaltt alltomoblluluL. 1982. '. 'b'l calegortL I 5) .ta. pentru ca In ' ult..~Ullll1l ll e co"lhU~ibil ( £iSO/ ) 2) con(ortul (21 01 ) .~are pentru autotu: tnlr~ba~e cupn~a tn sonda.. u. Prog~amllla fost . I II.cnlali\ la Inslilutul Pohtehnie Buc ~ cl ~ent 01 the European PassengCl D' .lca:j1 a rc.nta. per{orlllantele u o . Le Monllc. Broomc.0p~ratLve e pro care a intrunil-o eele doua domenii de progres tehnic ilustreaza gradul de prco" .oanelor cu motoa. numal pentnl proprlll III . spnJL'!Lte e 52 partenen WaU. a I~C e-?.U ~L mtr-o.l~. 3.. .~Societes des /ngemeurs I't la IlIlpaetlll dIrect dmtre autonwbll ~L pLeton sau bLClclLSt.are ( l(jol 10') . . IJumea :jtLlnll.//lobil. ..de autobuze! '. Domemuc prwde (54%) ~i !.WIPt T~' i 'oara 0 fabrica pentm producerea aulocaml. ell prilrjlll C~lllL de-al ~3-l tnlr-lln . . . I'ro.numit auLornobilul a~ilor . .. '. CheltulCltle pentru combustLbll au devemt 0 preo. .' ~ e pe '24 com/Illstib:l al autonwbuului. . Larga adeziune pe . . v .ormanta l' I. Toate mlersecfLue . S\lppl~mcnl.s .. Con-uislicilor 1. In lard exista astazi relullbrul dmtre cennlele ~Lrezervele de tLIeLeste contmuu amemnlat.irz.iar pro/?wza pUlerea~i vileza automobilului au ramas pc ultimele locllri (numai 2% dintre .~enUl.ns la cerinfele pteleL..dorrl S/l .ac UJ 1\ s IlTIlt/ui 1986. (aid de 61% bdrbatL) ~I IwertL eate ortL menfwnatl ocel1.vlnalt.standard.11m 'L LVLul. de ~oc. ftOzr tea (5i%)'l nIei 20°1 .(ac/lte trI ult.-entru pnma b l l l l " .re. motorul $L transmLSla au (ost LnchLSe a v ' ' .ntve~SLtafllor~even!n~u-le 32 Tntl. l.Wva(ia t~h'}-iedin domeniu. ... din iTlleriorul auto mobilului...~r.I a~ata o. ' ' ' v v v ' " .~~a c bile..colectll'l. po. ' ~'. ~I-au unLt efortunle pentru a realtza automobtlul UNl-C A Ii.de I!'Nrrn. XXI FISITA CONGRESS. I en ru a tn g J J I 1/83.cnnstiwie asr(rl ra r. _ la Pitrllti ~i la Craiova.'t l l IpSI de nocivilale.. 'IerinIii I'rc7. ' . ~a:e este sprijinitd de . . care sint lrgi(erate de guverne. 1 ' 3) dllrala Il e Villa ( .~r." t .1 .ori depli~lta~. ita .'~qOO. sau ceea fondllri pentrtl !!c!{ec~wnare" i~~nFa {iTlanlarr~aercctarilorin. Nici un virf. ci $i pentm con{ortul ~i protectia semenilo . " .G. m a.marcL: a Sll ~aveghea.. femri ~i 7% dintre tineri au evidentiat vitezlL ca 0 caraeteristica prioritard).~/Ilnt o~be: r rduce emisillnile poluanle dtn gazele de S-a Ilrmartt de asemenea protecfLaoamemlor dm .l~ . sa IOT/ l a utomobiluluide la Paris. 3 . elaboralilin anull!J(j~.10. / t malioTwle de. . UNI. dar 1/ IIIllrlticf Sllprafa(a exterioara frontala este alcatuita dintr-un strat gros de xercla ~~ "lII'erne direcI salt indirect. 0 .VllpUSC 111 lt ?". ' ' ' ' ' ' 0 P (71°1 ) au acceT/tuat prima . Ac~asta ~~cur.~tl' IIe . ' .Iunsmr de teren -:.onl n eea de dcscltidcre5 care arallLca d~zvo~tarea dinIre sllpra(etcle exterioare frontale all devenit rotlmde.Car Engine.co~lsec~n(ele a. de /I aCli?rnI:. In numeroase tari s-a stabilit obligativilatea ea .. { l d v 20. . 10 per{ormanla. acest do. Cele dOU1I olutii " ilustreaza ' un progres lc~ h b re de mentalLtate a pu blICUIII . ~l!. I J. .A. reuer. " ca I' ' l d II ( SoclCtalea. . patru u'}-LverSLta(Lm .cu 4 mIL ~Ial m~.Lton. D.IIlucrar nUT/wi ea riispI.dupa cum IIrmra. ( pro. . 6) Preful pOSlbll de re"LTI:.un~le .~orll IlTIlll autoTno L tre b ULe sa p aleasca nil.lI~ d ~utomobile.tL ~a~cnl. ia ~lce c . d 'I II aparut un punct de vedere TWU pri"iOO per{orman(a de COTLSum de ) ( 10' . cnmpetitivitate. {lrnd 6C~~ lit in toamna Un son 'r~ ..' rr(UlUl trel carl/ctens 1ICI car e eontcaza cel mal Jurli/or. . ra lI de Per{ormanlcle f '-'" .1. . I'}-penoada 197~-1982.a compararea a doua autonwbLle e consum nu maL reprezmta ca a ta I -d ata numaL un tn Ice d ' dtn acee~£ clasa.~'itllatieTwua a (ost. rurfur.men~lle tn care.vtitu(iiau UI~I..o C II/ lrod/lctic an'/lalli de 40 mil budIII.. - ..rumuse ea I -(13°1«)' 8)' "ileza (4%). pe'~tru a reduce malrrilll pl~tic.~ fl ~e . 1986 Paper865001.guvcr~le.F. 2. Se 'n.impusV" producaloruluide piata ~i ~ezat printre alti indici.il.a/llIIJunlate a poscsonlor de autonw. ce alllorii l~i au . . Parcll e ~II 0l~r~m~tin a~ul 1985.!Icrobuze.nliald Pro~noz~lr. estr estimat la 30 nul bucatL tn 0 marc /nvestLtLe(mancLara.pentru uzmele prwcLpale. ' insa'i a pus ill aplicare Uti progN~n~ de I.eiului a atins ~i~eluri extr~m de ridic.exterwrul .autoll~?bll.~Ic. mtrebarea " data s-a pus tn ap l Icare pnnclpLu l potnvll CllrUla alltomo .n ercarea uneL "wra. . v v l. mbele 0 trolut zgOIllOtullli". primul 1 la U T Darmstadt) PerspectiveIn constructia de automobile.!/ru produccrea rilare s-~u aratat a fi reducerea~onsl!:T~ului co~nbustib~l ..L m . ' - _ .The PresentStatus anll F~lu~e 6e~n~. . . ure li iunle 11/85. ' ' - ' v ' l dt I .rasPtnd:[ca lilt ~i medilllui ineonJurator . nici Tcll11icil'Tls d'AlltoT!lOIJlI~)1. ) 10 .:::::Sta . Le\ea I.II ~ntl 8 0.educerea . Transporlufl - 'I e 1110 nlliale secolul .. in fwe.automoblluluLla . .isuh 1'. Pentr. 9 .ate. cupare a intregii societa(i." 0 . 1\lba~os. pcntrll IInll .' ullre ~~ $L . r. .

In Transpo- 1 I I 1 ] ] ] ] ] ] J J J :) Dupr.dilll inconjllrator. simplitate constructil'/l ifi de cxploatare.. Elliden(iind ceca ce s-a realizat pinii astiizi !Ii ceca ce se prellede a se realiza in IIiitorul lI(lropial pentrn motorlll de automobil alimentat CII combllstibil conllenlional..~emeneae(ort (inaneiar pentru a proteja rezerllelede (i(ei.proiectare (ICSI TA-Braroll. Se IIa admite in IIiitor un motor alimentat eu combustibil neconllenlional cu indici de prr{ecliune (randament. Se callta 0 alternatilla La comb/lstibilul petrolier de(icitar.~ursede combustibil. Consumlll de combusllbil dllpil norme DIN 70030.~tibili au proprielifli (izico-cltimice distincte de cele ale combustibilului conllen(ional.~ici ~i are originea subiectul acestei lucrari.5 - l 5. VDI-Naehriehten 1. la_ solUliile tehnice incercate in laborator sail pe alltomobil in comtilii de calc.~en. mediul ~~i anatatea s oalll/'nilor. aenmulata in aceea~i perioada prin actillitatea des(a~urata in domeniu la I nstitlltul Politeltnic Bueure~ti. . m/mln-I naportul de eomprlmare D. Ultimii doi indici (consumul urban dupii cielul (unclional sau de calc) sint aceia care stau la baza programelor gllllernameniale de reducere a eonsumului de combustibil. A tit constructoml. Construelta motorulut Numdrlll de ellimlri ~I a~ezarea Cilindreea totali!. cste aprrciat atit de gllllernc. The Car of the 1990' s and Its Fuel N~eds. dar ~i pentm a re(ace acordul dintre molor !ji proprietalile elaselor noi de eombustibili. Utlimele doua . s/! llrmar~te a se de(ini nillelul de teltnica !ii tehnologie de la care trebuie sii el'oll/rze in continuare motorul alimentat cu combllStibil neconllenlional.8 CL . Pc1cindll-se ccoul unlli IIast material bibliogra(ic acrastii lucrare o(erii 0 imaJ:ine a dimen. pentru ca lumea trebuie aparatii impotrilla aCliunitor lui noci.\. t deschid noi perspectiCJein domenilll per(eclionarii motoarelor de automobile in general !ii al motoarclor care (unclioneaza Cll clase noi de combllStibil in special.:1 10.s/.<. In aast . prel de cost etc. Se adauga in plus experien(a proprie a autorilor.~epoate aprecia eii urmeaza 0 perioadii in care elasele noi de com/mstibil se IIor(olosi alaturi de combllstibilul petrolier.~tedin nou in asemenea miisurii.~atr1 progresul lui telmic. concretizatii in numeroa. consunllllui de combustibi!. in care acelU!jimotor IIa(i alimentat eu doi combllStibiti. fie ca 0 solu(ie complexa. spre s(ir!jitlll deceniului llrmatorJ Se iau in considerare Irei (aciori: resursele disponibile. durabilitate.8 GL I Ford Seorpla 1. 1985.4 10. impaetlll noului combllStibil cu motorul.:autii combustibili care prollin din iZCJoare cu mari disponibilitiili sau cu disponibiliteili nelimitate.tii perioada de tranzilie.7 9.nelode sinl de dalli recenla (lift de dcceniul al noualca). Intr-un (el sau altul intreaga societate este intere. pentm cii mediul inconjurator trelluie protrjat. Primul capitol allucrarii se constituie ca un capitol de re(erin(ii.). drja elaborat de speciali. S.~irca!ji ! I I I I --10 I Illili:area unor noi re. Numeroa~ele rralizl1ri. Folosirea lor pretinde un noli acord eu motorul.7 9. Lllaarea de /ald se constituie in prim III rind ca 0 sinteza pentru un IIast IIIII/m'a/. In kW/mln-1 Momcntul max/turalie. din masa IIerde sau ciirbune. Una dintre ipotezele admise pentru elaborarea unui seenariu de utilizare a r!JmbllStibilulrli necOTlllenlionalin anii '95. D~velopments Fuels. in colalorare cu I nstitutul Naliofllll de Motuare Termiee . la dezlloltarea in continuare.~-ades(a~uratin lume 0 intensa actilll:tatede rrrc/'iare pentrn (olosirea eombustibililor neeonllenlionali in motoarele de alllo!'rhiel/le. In sensul cii progresul teltnic al automobilului este acum decis !ji de norme de per(ecliune pc care le irnpun societatea sau (actorii gUliernamentali de dfcizie.4 7. incit combustibilul neconI'en(ional sa dellina competitill sub a~pect economic.reseot ceca ce s-a oblinut la motoml alimentat ell combustibili cOnl'en/ionali .~tibil sint de limitate. Combustibilul tradilional este (olosit in motor de aproape un secol. prodlls din gaze sintetice saIl gaze naturale. realizat in deceniul trecut in scopul determineirii emisiunilor poluante # trans(erat apoi in incercarile pentm determinare'l. Care sint ~ansele combl/stibililor neconllenlionali. A lraJ:e alefi/ia (aplul Cel se precizeazii con..4 6. in Europa.~. (ie ca 0 solulie independenta pc un numiir limitat de mU!jini sau pe zone geogra(ice restrinse.benzina ~i motorina . Imeori cltiar opuse. cit !Ii de indllStrie 1 ca cel mai probabil in!ocuitor. Chiar daea Tlll se intrellede (inalul competiliei dintre combustibilul conllen(ional!ii cel neconllenlional. In N.~e articole . .~iunii actillitiilii teoretice !fl: aplicatille care s-a des(i4urat in acest domcni/l. Se apreciazll ca acest acord a atin. cste cii prelul combustibilului pelrolier ar putea cre. norme slabilite prin legislalie. In accst caz. pentnl cii resursele de combu. care sii satis(acii simultan !ji cerinla de limitare sau diminare a produselor polutlnte. zgomot. pentm ca prelul combustibilului este ridicat. CLaseLenoi de combrl. Cll per(ormanle care ([rpci. Societatea consimte sa dezllolte un a. de la Cllnoartrre. teltnic A utomobilul . I\TD(I). Se ajunge ast(el La un mare e(ort (inanciar.9 7.ucrarea se inscrie ea a contrilmlie la aplicarea progrcsului tehnic l in (lameniu. 1981. In 1/100 km: la 90 km/h la 120 km/h eonsumul urban clupi! ciellli F eonsumlll urban dupi! clclul E 4 In IInle 1796 60/5 400 135/3 000 9.~tii in domeniu.~i en mai mlllte unitl1fi de cercetare . . Lucrarea de (alii line . prelul combustibilului neconllenlional. Aceslea au dellenit Tabelul 1 Parametrlll t I J lopel Omega1.cOTlSlmllllde com/lI/sliMl (lallclul I).~ide motorrll alimentat eu eomlmstibil eonllenlional? /Je-a lung/ll /l/timilor 10 ani . 98.vul/lul de com/lIlslillil la 100 "m dupil palm melode de incercare. Mai trebuie consemnate normele antipoluanle care sint obligalorii.~i ellidenliaul la manifestari !jtiinli/icr. cit !ji cltimislul all incercat de-a lungul deceniilor sii acorde reciproc proprietiilile combustibilului CII particularita(ile constructille !ji (unclionale ale motorlllui. In em' Puterea max/turalle. ~.~ azi un inalt grad de per(ecliune. nu numai pentm gii. Pentm a in/ocui combustibilul conllenlional .) in(eriori cdor att'n. grad de poluare.8 sigun !ji accesibiLe numai prinlr-un IIir( de telmica. totlon I Bersteln. 1'.~eamatocmai de acea. a eercetiirilor ~tiinli(ice !ji aplicatille pentrn realizarm unlli molor de alltoCJelticulcu consum redu. ICS1 TA-Pite~ti etc. metanolul. 21 J 11 J II . mai pUlin poluant pentm om !ii pentru mt.2 4 In IInie 1796 66/5 400 140/3 500 9. L. de constringere a produciitorilor sii nu Lanseze pe piala ma~ini neeconomice.'e.a.0 preocupare socialii? Da! In sensul cii progresullui nu este decis acum numai de concurenla.~ de combustibi. pc care producatorii sint cltemali sii le respecte.

unde se dezvoltii luerul meeanic intlicat L. Astrel.1. uu un grad Inalt de subieetivitatc. g.1. . C consumul de combustibil. se are in vedere. Se adauga in£luen~a trafieului ~i a caii de rulare. ~ de combustibil ars. L .don de combustibil pe cielu. pistonului.f. .are. aeordul motor-vehieul era dezvoltat eu priori tate In scopul de a Imbunatii~i performan~ele dinamiee ale autovehieulelor. T Vs . Corelarea primilor tloi faetori pentru a ob~ine un efeet economic maxim (consum minim de eombustibil) reprezintil o problema complexii.eursa - temperatura In . L.. rota tie ~arborclui Indlci prcsiunea. tlar ~i pentru ca aeesta este de natura umana. ] - . .diametrul eilindrlllui.masa . 1. d D .coeficlentul . Rezisten~ele proprii RP ale motorului retlue valoarea lui L" astfel cii. o schema fune~ionalii simplii (fig. eorelarea motorului eu vehiculul ere~te In complexitate nu numai pentru ca intervine un factor suplimentar. se atrage aten~ia cii posibilita~ile de retlueere a consumului de eombustibil la un autovehieul sint eu mult mai mari clnd se ia In considerare interac~iunea tlintre motor ~i vehieul [6].combustibll nears din evacuare. Prin intermediul eonvertizorului de moment eM. Astazi.raportul de comprlmare. oferite de progresul ~tiin~ific.ilizate in lucraro 1 1) PROGRESUL TEHNIC IN REALIZAREA UNUI AUTOMOBIL ECONOMIC.1. ] .Indicat. . M n p p QI v. ill .unghiul de rotatle a arborelui. respcetiv. rezisten~ele interioare) ~i tie perfee~iunea tehnieii a motorului (randamentul efeetiv). HC .a.gradul de sllbstitlltie a eombustibilului standard. gazcle de I. ALIMENTAT CU COMBUSTIBIL CONVENTIONAL 1 1 e . al motorului.aerul minim neecsar arderii complete. w . visco zit ate dinamicil. contluciitorul C comandii tUl'a~ia motorului ~i stabile~te yiteza ~i accelera~ia automobilului.electlv.. motorul tlezvoltii un lueru mecanie efectiv L" determinat de rantlamentul efectiv 1).luerul meeanie.puterea calorificl\ Inlerioarll busUbliului .durata. . m . miirimi care determinii rczis13 J J I .1) eviden~iaza interac~iunea motorvehicul-conduciitor (M-V-C). 1.timplll.densltatea. In grade de rotatie a arborelui.puteroa. r S - proportla unui eombustibil In amestecul eu alt eombustlbil. eonsumul reclus cle combustibiI. m . In treeut. PREOCUPARI 1)1REZUJfrATE~PENTRUItEDUCEREA CONSUMULUIDE COltlllUSTIllIL CONVEN'fIONAL AUTOMOBILE [1. care se abortleazii in deeeniul nostru eu mijloace noi. la organul de euplare a motorului cu transmisia autovehieulului. masa molecularll . .mecanlc ] ] ] j Consumul de combustibiI al unui autovehicul estc determinat de perfee\iunea tehnieii a vehieulului (rezisten~ele la InoiP.. _ frac\iunea . CN . Interae~iunea motor-vehieul este definitii In faza de coneep~ie ~i este ccma:1data tie conducatorul auto in deplasare. de dozaj. a com- . motor. aria sectiunii.ln .hidroearburile din gazeIe de evacuare.randamentul. f). a . temperatura absolutA In K. Astiizi. Combustibilul (eonven~ional sau/~i neeonven~ional) Impreuna cu aerul formeazii amestecul care arde in cilindrii motorului.consumulspecificde combustibil. In primul rind. " 7) A .diametrlll .C. tehnie ~i tehnologic. CONSUMUL DE COMBUSTlBlL IIOTOU-VEHICUL-CONDUcATOU IN SISTEMUL INTEGUAT :. - p 't momentul ~1teza de motor. ANTIPOLUANT.I 1 1 Principalelo simboluri ut. cllindreca. .vlteza.

] CIOO 3.1.354kpl). evidentiaz/i 0 particularitate a sistemului integrat :v.:)const (C'}M. l\anuamentul "I).).n/"aul. gf/CPh] ('1)e= = 3. motorul este supus la un mimiir infinit de regimuri de Incarcare (stabile sau tranzitorii).(ce}. ~i In acest caz el modifica subiectiv consumul de combustibil conexiunea (3).n = const (P'}Af. 120 km/h) presupune un regim de Incarcare a motorului cu 0 sarcina constanta 1. regimul de Inclilzire. dar fiU dezvolttl Cf1R unde P'b este densitatea combustibilului.}are 0 valoare determinatii. tn ultimii ani a apiirut un nou indice de perfectiune: numarul de kilometri (mile) parcur~i cu 1 litru (galon) de comhustibil. care se nume~te eficienla lllilizarii combustibilului pe autovchicul (EVC) ~i se masoara In kilometri pe litru notat uneori [kpl]. Din ~irul infinit de valori ale lui "I).'zvoltat £Ie molor )a tllrnlin £Ie fUllclionnre n (lIln 1I1. 1.(sau c. perfectiunea prnccsului de amestecarc 1\combustibilului cu aerul. Rezulta 1 1 - 1 ] ] . lUIuml! a(~cellulcllllfluc/itorului In randament prin intermediul conJiiiborulu\ de moment (4). Determinarea consumului CIOOla 0 vitezli constanta a automobilului ("au'= 90. la 0 turatie constanta. Schoma func\ionalil. dupa mai bine de un secol de dezvoltare a motorului de autovehicul. motorul func~ioneaza In regimuri neeconomice. care permit selectarea celui mai economic regim de func~ionare a motorului la un regim impus de Inaintare a autovehiculului. de viteza de Inaintare a autovehiculului "aul~i de puterea efectivii dezvoltatii de motor Pe. perfectiunea proceaului de ardere I}iperfectiunea proceselor mecanice care determinii pierderile prin rczisten\6 proprii decid valoarea randamentului efectiv ~i atrag atentia uupra domcniilor funflamentale in care se concentreaza cercetarea.se constituie ca un al doilea factor fundamental (2) care determinil. clnd motorul functioneaza necuplat (regimul de pornire. cu consum ridicat de combustibil.. (1. Exista evident relatia EUC [km/I] = 100/CIOO [1/100 km].) sint realizate cu 0 frecventii 1 Momentul rezistent Mn aplicat Ia cuplaj de autovehicul este constant ~i egal eu momentllI dcctiv . sau consumul specific efectiv de combustibil Ce [g/kWh. da:r se subliniaza ca posibilitlitile m tehnice de sporire a lui (respectiv de reducere a lui c. c. unde QI este puterea calorici'i inferioarii a combustibilului.c.1 tentele la inaintare. mm)' Criteriul "l)e ar(c. Perfectiunea unui autovehicul In privinta consumului de combustibil se define~te prin consumul de combustibilla 100 km parcur~i CIOO [1/100 km]. ar(care define~te cea mai mica valoare a lui Ce.~= 0. CePe. regimul de mers In gol).iune a motorului ~i anume valoarea maxima a randamentului efectiv "I). (nbricarea I}imentenanta motorului pentru reducerea consumului de ecnnbultibil. In care molorul dezvolUI. Natura combustibilului.6'105 . n indica faptul cii marimile la care se referli depind de sarcina Me ~i turatia n a motorului. puterca cerutli. regim la care "l)e(c. P'bQI '1)e"aul P'b "aul. consumul de combllstibil. proiec\uta. Schema functionalli evidentiaza 0 a doua particularitate importantli I}ianume accesul direct al conduci'itorului la rezistentele proprii (5).n(Pe}M. In exploatare.6 106/(ceQ.1/.1*) = unde indicii M. la viteza impusii. (1. m numita consllm specific de combllstibil minim minimorum. eu preciidere. Acestea se constituie ca un factor fundamental (1) care determinil. ell un criteriu de perfec\. In kgidm3. Conduclitorul neavizat apeleaz/i la regimuri de 'f~". onsumul CIOOdevine C (ClOoL~f. accesibila abia In zilele noastre.1) Fig. de comanda ~i control electronic. consumul de combustibil. d.) una s-a constituit In trecut. fiecare dintre acestea dezvoltind o alta valoare a randamentului "I). Celelalt~ valori ale lui "I).n/(("I)'}Min(J~.(c. J = 14 15 J J . Consumul de combustibil CIOOeste determinat de randamentul efectiv '1).mm} ramine ~i astazi in atentie. prin echipamentele de automatizare. tn kJ /kg).mai buna valoare a randamentului "YJ<.)n' ] ] J J . mm) sint limitate sau foart. sau In mile pe galon [mpg] (1 mpg = 0.e costisitoare. Controlul accesului conducatorului la randament se constituie ca 0 noua rezerva a consumului de combustibil. Motorul lucreazii cu 0 infinitatc de valori ale randamcntului efectiv.

El dureaza 1877 s de func~ionare efectivii ~i cuprinde trei faze: faza de Incalzire de 505 s. accelerare.CfCWL/EOERAt' (F) !JOS.1 mls. b.x CtPt = const-. km/h Viteza medic fara taza de mcn In gol.4 km/h ~i 0 viteza maxima de J 16 17 I J . m/s' AeecleraJja maxima.. . limitata de normele antipoluante (v.1 km/h ~i cu 0 viteza maxima de 91...' /(J /"{'ce Plus YO' !ners ii. = = = [CO].I C. Consumul CIOO determinat pe baza celor doua cicluri ~i denumit consllmuf urban 3 este un consum mediu de combustibil. iar [IIC]. masurllte in testul poluant (v. Formula consumului ClOO/CIOO aratii cii performan~ele de consum de combustibil depind aUt de perfec~iunea motorului.59 1.'itlOa". M.75 21 19 :1 ClcllIl F 17.. b).1 este determinatii in oricare dintre incerciirile cu vitezli. mlsl Dccelcralia medic < -0. 1. ciclul E incarcii mai pu~in motorul automobilului 1. H.IJ7? POfllt..7 km/h (27 km/h fara intervale de mers in gol) ~i cu 0 vitezii maxima de 50 kmjh. .!. constanta (frecvent. care ar fi parcurs de automobil cu o vitezii medie de 34.) care este intotdeauna mai mic (respectiv _mai mare) decit ..2 km/h. CleWL ju5'i- 1 1 . iar durata totalii a incerciirii este de 13 min. decelerare. Astfel. In ciclul de cale se inregistreazii randamentul efectiv mediu al motordui ~.2.A.44 km... An International Drive Cycle.). Ciclul de cale simuleazii regimurile de sarcina ~i tura~ie cele mai frecvente. (c.1 'r}rmox 'r}tm.7 27. Considerind ca viteza va.v ~ 1.gollo recf /95 km/h Aeeclcralia medic. '/7 FOlD coldo Tabel6lt 1. 11.1**) unde P" V. sint valorile medii dezvoltate in ciclul de cale.2).100= COllSt:: p.1) aratii cii in afara vit~zelor medii ~i maxime. 5 Vitcza maxima.2.013 km.6 0. £O'D sloblla bodi 067$ 1!17?. durcaza 765 s.{V. deoarece se miisoara consumul In timpul testului ~i se raporteaza la lungimea echivalentii a drumului. § 1. (fig. (rezisten~ele la determina C puterea rezistentii Inaintare Se aplica rela~iei (1.P. [COz] reprezintii hidrocarburile.2 34.1**) un artificiu matematic ]I R = p. consumul C100 se determina pe un stand cu role (.. cit ~i de cea a autovehiculului. Timpul de accelerare. km Durata. (1.2.Highway" care corespllnd~ 116. Luer.21.. urmat de regimul de Incalzire. The Emissions Potential of Diesel Combustion Systems. § 1.2) unde PCb= Pbrnzlna 0.25 P 1 Fig.71. eficien~a utilizarii combustibilului (consumul de combustibil) se determina Pl'in "metoda bilan~ului de carbon" cu rela\ia ..U. EUC(kmjl]= 1160 pCb/(1. Ciclul lie parcurge de patru ori..A._ V. Milkins.2 Plus 0 fi'ln/in./v. E.10 0. respectiv oxidul de carbon ~i bioxidul de carbon. care reprezinta 0 succesiune de regimuri de mers In gol.mm 1 · In S.2. in g/km (valori medii).1 cale (vitezo. croaziera sau deplasare cu vitezii constanta. care ar fi parcurs cu 0 vitezii medie de 18. EUROPA"(E) Cldlll E 4. Un dclu de cale care se considerii ca un ciclu de referin~a este ciclul urban FTP 75 sau ciclul "Federal" (F) aplicat In S. faza de func~ionare stabila de 867 s ~i faza caldii de func~ionare./('iJ"V. % Numilrul de opriri/km.I.848 kg/I.2. medie 34. E. inclusiv un regim de pornire a motorului rece. stabilita in ciclu. m/s' AcccleraJja medic> 0.71 ] ] ] ] J J mai mare sau mai midi In raport cu frecven~a regimurilor de InciircaEe a motorului. Monaghan.I)=constc. Durata ciclului este de 195 s..(sau c.5).1*) devine ClOO=const P. oare se desfii~oarii dupa 0 pauzo. Ciclul corespunde unui drum lung de 17.4km/h. m/s. G compara~ie Intre cele doua cicluri (tabelul 1.61 :14 29 1. 1. In ciclul P. .. impune 0 "Heza medic de 77. XXI FISIT A. dezvoltate de motor la deplasarea automobilului In traficul urban sau interurban.7 km/h).739 kg/I sau pcb PmDlorlM 0. consumul internrball Se de1ermina In ciclul . Luer. l/km 0. 865010.2) pe baza unui ciclu de cale.1 sau 18.69[CO] +:0. Un alt ciclu de referin~a este ciclul de cale ECE/EG sau ciclul "Europa" (E) (fig. Ciclul corespunde unui drum lung de 1.0 0..39[HCr+_O. rezulta cii ClOOdepinde de ct ~i p. a). "lJeii. adicii_ de perfec~iunea motorului prin l!t ~i de perfec~illnea aut~vehi(:lIlului prin p.1 41.)..U. 1 Watson..47 0.64 1. la 16. kmlh Vitcza medIc raportata la eiclu..mm C.44[COz]). Consumul de combustibil este astrel corelat cu concentra~ia de substan~e nocive din gazele de evacuare. 1. % TimpuJ de dccelerare.~ 1 a.75 0.85 km.Pentru consumul mediu de combustibil ClOO relapa (1. la deplasare se Inregistreaza un consum mediu C 100' definit de 0 valoare medie ~. de 600 secunde.1 m/s2. (decit Ctmm). 90 ~i 120 km/h) sau in ciclll d. tot de 505 s.1 CCllnpnrnll~ 'nlr~ cldlirIJe IIr'IOne E ~II" Crllerllll de nJ!r~dcrc ~I 1lIIIIIIIIIc de milsura Lungimea. In unele ~iiri devenite obligatorii prin legisla~ie...85 1877 91.05 780 50 18. L. Dupa porme recente... XXI FISITA-CONGHE 5S. 865042. C.

a).7. de comandii ~i control electronic al unoI' miirimi de reglaj.~ ~i se define~lc cOI'ficicnllllde e{icien{a e la func~ionarea molorului in conditii <Ie calc: (1. 1. e ~i "fie mar(c. proprii fieciirui autovehicul. 1. in parte. 1. coeficientul e ar putea cre~te cu 30.§5 a b ] j J /0. faze de dislributie variabile iniiltimea maximii de I.3 ~...mar c..8i /?FM.. pe de altii parte.o. ~ Pe "'i'= 'HlO c ] = "" ~n <. Tehnicile de sporire a randamentului "fj. coefidentul de dozaj al aerului.mecanica sau hidromecanicii). eslc dependent de doi indici de perfectiune./"fj.00 ~ ~~W 18 j/ ~ ~ Fig. 1i..ine C100 consl-'= - 1 p.4. Randamentul el'ectiv mediu =ijr(c.ageastrel atentin cii exislii douii directii de actiune m pentru reducer'ea lui CIOO'fiecnre cu un grad ridicat de independentii. Dintre toate regimurile posibile (spl'e exemplifical'e.55 -1.96 P. La motoarele actuale de autovehicule. Intl'-O diagrama complexii care cuprinde curbele de izoconsum specific (c. 1. In primul caz se urmiire~te a se schimba caracteristicile. n sau P. ~i c. iar coeficientul de eficientii e~ m ~ 0.mar'Orice solutie tehnicii trebuie evaluatii din douii puncte de vedere: 1) al contributiei pe care 0 aduce la sporirea coeficientului e :!}i2) al contributiei pe care 0 aduce la sporirea randamentului "fj.xcD.1***) Va"t Relatia (1. pe de 0 parte. 5) ul'menzii a se selectiona regimul care pretinde cl'l mai mic consum specific 1'.eferii in se primull'ind la raportul de comprimare ~i la folosirea amestecurilor siirace ~i produc./lIf.~f '''/11m /l 1. ~I un momenl de referlntA care este adeSea momentul efectiv maxim M _as.) orespundc regimurilor cu frecc vent a mnre de func~ionnre (ItFM).:S~o. in al doilea caz se urmare~te folosirea motorului in celemai economice I'egimuri [16].mm) r. se apreciazii cii rczervele cele mai mari ale consumului de combustibil C100soar putea valorifica prin tehnicile care sporesc coeficientul e (tehnici de ameliorare a proceselor de formare a amestecului lli de intensificare a arderii la sarcini ~i turatii red use. optimi~area regimului termic al motorului in raport cu sarcina ~i turatia. = lIf. coboarii pinii aproape de 1/2 din "fj..M 0. folosirea unei transmisii variabile .. ~ L {}..3) e = ~. percchi de valol.).5 . fal-a de 0 cre~tere de numai 10. prin acordarea mai bunii a vehiculului cu motorul (marirea numarului treptelor de viteza la 0 transmisic mecanica.15% a randamentului "fj. Se presupune cii intr-un regim de eroazierii. prin "Ie Ce acordarea mai bunii a mctorului cu vchiculul (injectie electronicii de benzinii. = const--' e (1. curba de putere constanla egala cu 25 kW derine~te 0 infinitate de regimlll'i. n (fig.. = Se oh\. supraalimentarea de tip comprex etc.35%.idicare a supapei variabila cu sarcina ~i luratia. Va"t e"fj.) iar.3).-1 d n J 19 I J J .70 ~ o. cuplarea semiautomata sau automatil a treptelor de vitezii.. (in exemplul con- 1 1 1 ] ] Me ~ mOl -0. adicil raporlul dintre momenlul odezvollal de motor M. In urmiitorul deceniu.0(/ 1 Coeflclcnlul de sarcinA OX deflne~le sarcina relallva. ar. sint dcpendenti de turatia ~i sarcina 1 motorului (fig.mm p...6.mmlc. dezvollat la aecea~1 turutle II (x. Indicii de perfectiune "fj.mar(C.J" ~=COllst ] ] n /l ~ ~... regimur'ilc 1 .1***) aratii cii consumul mediu C100 este invers proportional eu coeficienlul de eficientii e.W n . de randament (eonsum specific de combustibil) in regimurile RFM. fazele de distributie etc.. m) ~i alr:.' c n Fig.i At.mar' In sistemul integrat M-V-C rezervele consumului de combustibil se pun in valoare prin adoptarea unoI' SOhltii noi de conceptie.mar c. temperatura fluidului de riicire.. In prezenj. (""tit= const ~i rezistente la inaintare invariabile) motol'Ul trebllie sii dezvolle puterea p. 0. = 25 kW. ~i cre~terea coericientului e. mO. = = const). mar). ca avansul la declan~area scinteii.

. c) In curbe de izoconsum oral' (fig..= L...l!ill'lldo nlll.t.r"/Q. adica Yj. dacii se urmiiresc caracteristicile de turatie la sarcini par~iale (fig.ransmitere (transmisie continua sau in trepte) se far. 1. Printre trnductOl. se observii ca. Yjf' . 1. Prezenta unui turometru pe bordul autovehiculului ~i cunoal/terea curbei C ar u~ura unui conduciitor abilitat sa opereze in apropiere de curba C. = sau Lid L./Q4I.4. se observii cii regimurile situate pe curba C. de viteza de vaporizare a frac~iunilor din combustibil etc. Curbele de izoconsum oral' C. Daca autovehiculul nu dispune de 0 transrnisie variabila. lA.. al doilea pentru tura~ia transrnisiei Fig. deziderat care se realizeaza c1nd se dispune de 0 transmisie variabilii. e natura func~ionalii (de exemplll.::i consllmul momentan de combustibil s-a evidon~iat Cli un autoturism do 1.) sau conslruclivii.. atinge un consum de combustibil d~ 45 . c. = Se subliniaza cii cercetarea ~i proiectarea I~i Indreaptii aten~il\ spre fiecar~ dintre cele patru randamente din rela~ia (1. regimul 1.Intruclt vitezn de Innintlll'll II IIIIt. = conSt (se observa ca pentru p. d bu~ia neuriiforma a amestecului intre cilindri produsa de imperfec~illnea carburatorului.. . !:1Yj.2.raportul total de transmitere. Ultimul traductor r. a-su/lerioaro.lucrul mecanic indicllt.4. (. atunci trebuie cuplata treapta de vitezii care apropie mai mult raportul de transmitere de valoarea ill' In ambele cazuri se urmiire~te ca opera~ia sa fie partial sau integral autornatizatii.e fara interYen~ia conrlucatorului..rd = YjldYjlrYjmYjQ.5 1 1 1 ~i al treilea pentru debitul volumetric momentan decombustibil. de ordinea de aprindl1re. = const. d).eliul unui tradllclor caro indi..ESI./Qdl" (1.). o-/ilferiooro unul pentru tura~ia motorului.5**).(UIDUSTmll. Lid . au un maxim care define~le consumul oral' minim de comhustibilla p. el nu poate asigura In mod sistematic func~ionarea pe curba C sau In apropierea acesteia.). func~ionarea la oricare altii tura~ie decit nl conduce la un consum oral' de combustibil mai mare).lIioln prozAnt un ohiAr.377 nrr/i" unde rr este raza de rulare a ro~ii. 1. pentru "aul= const. prin schimbarea rap~rtului de transmitere. 1../L. Q. care pot conduce chiar la un randament global inferior. = meQI. LA NI"m. Intrucit conducatorul nu cunoa~te ex act Inciircarea (sarcina) motorului. . la diverse sarcini. Func~ionarea pe curba C corespunde unui interval de turatie de circa 1500 rot/min. in ordine.se realizeazii In func~ionare cu abateri. d). 21 = Li. se atrage aten~ia cii valoarea proioctatii Yj. Yjm randamentul mecanic (L. rela~ia se descompune pe baza lucruriloro ] drept ciclu de referin~a) ~i a ciildurii de reac~ie dezvoltate Se ob~ine "I). in regim de accelerare.) = YjIYjm. pina cind i.4. de consurn oral' optim la diverse sarcini (puteri). pentru fiecare regim de func~ionare ~iImpar~ind rezultatul prin densitatea combustibilului. considerat ] Pentru analiza randamentului.i [13].. dezvoltat de fluidul motor asupra pistonului . distri-. Yjld randamentul ciclullli ideal cu ardere la volum constant (Yjld J J J I 11~ jiirii ciildurii de reac~ie (YjQ Q. In In iar i.ciclul ideal cu ardere la volum constant. L. b). (raportul dintre YjQ randamentul - lucrul dega- 20 . sint cele mai avantajoase. dar corelind In acela~i timp influen~ele reciproce. Pe de alta parte./Qard).:)*) r.randamentul indicat mecanic indicat ~i lucrul mecanic al ciclului relativ ideal). 1. Prin intmmr.1 -1 economic PI!: siderat. Unind virfurile curbeloI' de izoCUI/sum consum oral' se ob\. X p./L.1.:~ I (clasa autoturisrnului Dacia 1300). Qdl.ii Incercn~i plna In jUlllatuten deceniullii Ilostrll HI!Illscrie ~i uceln rl~nliznt In cn\. Un asemenea sistem ar reduce consumul (\00 cu apl'Oximativ 15%.LOII TEIIMU:E liE (. Cea mai complexil comandii oste evident aceAIl In care schimbarea raportului de \.UI. (LdQdl') (L.5): Treap/a de vi/no: ° .** (1.AILE IIEHU<:ElIlI (. Yjieste randamentul indicat (Yjl = L. unde me este doza de combustibil pe cic1u). M-V-C se realizeaza prin intermediul microinformaticii.ovdlielllllllli ORto la~ia (1.i\.ine curba C. Yj. Un pas important spre mai buna acordare a sistemului integral. efectuind pl'Odusul c.()NSUlIIULUI PIIO(.ovohieulo ruticro din Instilutul Polilchnic Bllcllrol/\.iv 01progreRului tAhnic In doml1niu.5)mecanice intermediare (L. Se transforma curbele de izoconsum specific (fig. Cea mai simpla comanda poate fi vizuala sau sonora [3] ~i atrag~ aten~ia conducillorului ca trehuie sil schimbe treapto de vilezli "In jos" sau "In sus" pentru a intra in culoarul !:1Cde consum ornr minim (automatizare par~ialii).4 ) "aul = 0. = i". Un calculator format dintr-un microprocesor ~i 0 memorie se constituie ca 0 adevarata interfa~a Intre conducator ~i sistemul motor-vehicul.pe ciclu.in cilindrii motorului .) } ] J L. 1. modific1nd adecvat raportlll de transmi tere. motorul dezvolta 0 infinitate de regimuri Totu~i. Microprocesorul efectueaza comanda. Se irnplementcazii pe autovehicul trei traductori T (fig. care une~te punctele de minim ale consumului specific c. Traductorii transmit informa\ia unui microprocesor care 0 compara cu datele din memorie (curbele din fig.=-'-'-'Qard L'd prin ardere Qard' (1. unde. ciiutind solutii tehnice adecvate pentru sporirea lor In parte [10].50 1/100 km.Illerut mecanic al ciclului ideal .). la cuplajul motorului ~i caldura disponibila pe ciclu Qdl6(Qdl. de forma colectorului de admisiune. ] Se define~te randamentul efectiv al molorului prin raportul dintre lucrul mecanic efectiv L. se poate aduce motorul la tura~ia nl. La cererea conduciitorului.mm).onsl. rlezvoltat pe ciclu. care se apropie cel mai mult de polul dorinitii do ro= C.

CercetariIe efectuate Ia Volkswagen [19] pe un monociIindru aratii cii (fig.ReduCl'/'l'o fl'eFdenial' prill untreoore -Recuperorea cfI('l'giel dll/gozele <Ii" evocuorp 0.i1 _ raportll/ medlv de romprirnare LIt _ avansu/ 0llilm 01SCllltellsou a/IfljeC'{iei.Jitirirea weft'cien/ului de do101'. Abaterp.8P034.Monoc//indrv )( = 7.'%l' dePC/I'/I"/ . fl/Uf'l'E. /'.ledoore -RedIlCl'reJperd.a Ll"l).!e/ tie propogOf'l' a fldcdl'll .7.// ~... solu~ii tehnice care se suhordoneazll comenzilor ~i controlului -electronic). 1. FISITA-CONGHESS-86. ~i "l)Q'La sarcini par~iaIe erectul este sensibil ampIificat ~i anume "1)1 cre~te cu 13% la sarcini partiale ridicate si cu 17% In sarcini par~iale reduse. din gazeIe de evacuare).MOl'li'eo vt/e. 10~~.:.gIIrW'h d --- --"" ] lOO/J J/JOO Wlllll n./1..Jrilol'li. Mai recent \ cercetariIe erectuate la 'AVL List. deci "l)m mai mic .' ~160 AilT} de! [ - --- 1000min-1 JIlIlIl Plln'1 / '" '" '" 7l.2 l2.1/e1--1) asupra randamentului (fig.Redl/cerro pierdenlur Ililduro I de I .7. o. .92 o 71f 76 G ] ". Ia sarcina pIina. 1.:7 '110 12. posibilii de valorificat astllzi prin progresul tehnic ~i tehnologie {de exemplu. Mlirirea raportlllui de comprimare e:la motoarele eu aprindere prin scinteie lI'eprezintll in continuare 0 I\trae~ip.t9 l:tO lJ. tot pe un monocilindru" la sarcina plinii arata cii (fig. iar mic~orarea acestein plna In anulare reprezintii 0 rezervii de perfec~ionare .1'l _ e("l)ld = 1 .. a).6. § 1.512.7.\ J / C2q~/_ 250 I Tlid 'Ii.i @ '180 ~ '--~ - 750:-..1.1)' .rinte de progres tehnic pentrn perfec~ionnrea motorulni In vedet'ea rcdueerii consumului de cornbustib'il este ilustrat in fig. Ia sarcini reduse. F. justificatii de influen~a cunoscutii a lui TIe 30~ "'I MonoClllildru x=7..ZC C _ '--- 270 ~ ] 285~ JO/J [/25 . c) un consum specific indicat minim se 1) Quissek.)lopt'" 2 'WA ~ fil/IT}det 1 v. b).1. Entwicklung cines normalbenzintauglichen 65. J (I ..de optimizat coreIatia "l)fd"l)m foIosirea unor benzine cu cifra octanica mai mare./j 12.2~ 1000 Fi.A o.are valori ridicate.1'Ie - Redueerea abaler//or de /a : eoelie/en/u/ nled/u de dua! . 1.7 355" ce. Urmarind 0 cre~terea lui e: de la 8 la 13. Cu toate dezavantajele pe care Ie implicii (for~e de presiune mai mari. I I I ~ ~ ~ .z ~ 't.' -Marirea vilezei fIIedli de ordere sou reducereo durote/ de ordere -ftml/olloreo arder/i/aki de PMI ' -I'er{ec(iorlllreu de ames/ecare proresu/ui 71Q -Reducl'lt'a diliu/ d till Z:u0gat'/'£' a O/lles' luulul -/jro'ereu rumpleki a rOll/buslihi/l/Ill/ '-----'1/11 -Reducereu lie .95 1'=2600Imi. direrenta dintre "1)1 i "l)id ~ fiind determinatii de randamenteIe"l)i. 1. 1 E 271 o 6 a 01::. Hochverdlchteten Ottomotors' j J J 22 23. =0. Motorul cu aprindere prin scinteie este impins spre valori sporite ale lui e: ~i de competi~ia pe care 0 disputa cu motorul diesel (v.-1 .a motorului. 20". Ia care e: mare esteo soIu~ie pentru arderea rapidii a amestecuriIor foarte sarace. este de a~teptat 0 cre~tere a lui "l)ldcu 15%.Morirea roporlului de romprl. mril-1 ] J ] -Spor/rea lIsllrlnle/ sis/abili/olli /0 !rprir/dae . randamentul imlicat "l)icre~te in medie cu 8% (consumuI specific indicat sereduce Cll 8'1'0).3).temperatllru optima de roc/re oM Fig. miirirea lui e: este cuItivata cu deosebire in Europa. sau limitarea detonatiei prin abandonarea avansului optim ~oP"miirirea concentratiei de NO".3.MdTirea vilnei de reaepe I .iI =0. 1.g 1.6 - gradul rnediv de llf!'p/ere . Tabloul principalelor cp.{imprecizin dimensionahl in rnhrica~ie).

l)lrpresupune conLrolul mai multoI' factori.).e penLru a preveni dp. se citeaza In acela~i sens rezultatele ob~inute la Universitatell din Tianjin [/10](China). I' VI . Se stabile~te la stand 0 valoare a avansului ~ care optimizeazll prOllusul 1)irl)rn~inin(1 SP.1 = 0. ca urmare a obturlirii r 0jJ5 11 --. I -.7. in domediul vitezelor red use.5 . 1. ar rezulta 0 reducere a consumului specific indicat de 15 % (fig.* 1.8). § 6._ Se observa liniar CII ca (fig. autorii au stablit corela~ia 'I). dintre -care se men~ioneaza: viteza de ardere sau duraLa arderii.700srr/r Idem-mod/f/cal A ~ 36tJ .J7 I{O/l 420 oc.122Ap:.2°RA.3..f1 ~ = (dQa/drx....1 ~2 1.' =0. 1.OJ2:. In al doilea caz. nu mai afecteaza sensibil l'andamentul indicat. daca soar miiri A de la 1 la 1.032 = = = 31.3. care func~ioneaza cu amestec sarac [45] (v. x * 100 % - Oocia 1. Faptul cii la orice sarcina p." r l "I. 1.11. data cu trecerea de la amestecuri bogate (A = 0. 35% mai mare declt cel stabilit pe motorul de serie (sLandard). a).Fig. Pozi~ionarea arderii pa ciclu esLe deLerminaLl1 de avansul opLim ~OPI la declan~area scinteii sau injec~iei (arderea are loc in zona varia~iilor minime rle volum). 1. Hezervele procesului de ardere la sarcini par~iale se eviden~iaza daca se compara motorul cu aprindere prin sclnteie cu motorul diesel (fig. Miirirea coeficientului de dozaj A continua sa intereseze pe cercetatori in {\orin~a de a realiza motorul cu aprindere prin scinteie. cu deosebire la sarcini par~iale. rezultat care insumeaza aUt efectul naturii flui- a conductei 'I)I scade de admisiune.. 1.o- 4054 ! O.b). numai prin modificarea nllturii flllidlllui motor (cre~terea propor~iei de gaze biatomice).Lonapa.- J( = Idl r. ] ] J J dului motor. 1.Diesel ~ ~ ~ "" : I O.9 1. cu 1ft'.16fil ' - otto "':. O. 20% (fig. § 1. Pe de alta parte.-1.2 la e: = 10. pentru a limita unele varieta~i de substan~e n()cive. aliituri de al~ifactori.3).8) la ames0 tecuri sarace (Ia limita aer) ofera un spor de randament de aproximativ 10% (fig..3 ~ . valorile ridicate ale lui e: ~i A.* !. In Romania a fost adoptat.. la motoarele diesel cu camere divizaLe cal'/J func~ioneazl1 cu e: > 21 penLru a limita presiunile maxi me foarLe inalte ~i la ambele clase de motoare. 'li=/J.7. pierderile de caldurii prin pereti. d" In e: = 7. 1. o reducere a consumului specific efectiv minim minimorum de la 285 la 245 g/ kWh.J 20~ 270 2000 Fig. cu combustibili neconven~ionali). S-a Illl'egistrat 0 reducere a consumului de combustibil de 5. care a permis func~ionarea motorului cu un coeficient de dozaj cu 20.b. 12.. pentru un numar mare de motoare cu aprindere prin sclnteie pentru turisme. un pro-cedeu special de ardeJe a amestecurilor surace [22] (v.1..cu deosebir'e la moLoar'ele CII aprindere prin scinteie cu e: mare sau supraalimentat.3). 1. cit ~i efectul arderii complete a combustibilului..41{.10 :24 25 . In fine.6).""' A spore~te preocuparea pentru amestecurile sarace. din produc~ia curenta. 1. in mod cllrent se realizeaza condi~ia ~ < ~oPI.)/Q<lf6' Qa este unde ciildura degajatii de la declan~area arderii plnii la un moment rx. 1.1 1 1 1 ob~ine pentru e:= 12. (:11II eiliHlIJ'i.llma de limitiirile amintite 1 J 270 ~260 (" 250 2- " l " '. Dupa Incercarile lui F.H. 1.1 t. Sporirea randamentului .3!il..0 (incercarile s-au oprit la e: = 11). iar viteza momen- _ arnplificii viteza maxima de ardere de patru nri. ~. Curbele de izoconsum specific (fig.10.032..4 . La motorul cu aprindere prin_ scinteie se ating valori MA reduse ale lui sub 0. Durata ue:ardere este ueterminaUi de viteza medie relativa de ardere ~(viteza rclativa momentanii de ardere est. In regiunile sarcinilor mari sau de virf. Modificarea exponentului adiabatic k in rela~ia lui 1)1<1. prelucrlnd datele experimentale. oRA :lit-apmi 380 b Fig. Quissek.3 1.. fig. eu deosebire In zona HFM (v. d) arata ca se ob~in rezulLate foarLe bune la sarcini foarte mici (v. care determinii 0 duratii de :trdere mai mica deciL LllXar 1/0.5 tana de degajare a caldurii este Qa= = dQa/drx. rezulta 1)..zro.. de asta datu.'" la tl'ec()/'(~uIIlIui motor de Aerie.6 pentru realizari In domeniu. /.032 [1tllA].Cercetarile arata ca 0 vitezii medic relativa mai mare declt 0.u par~iale damentul 1 J aplicabila la orice sarcina a motorului definitii prin P. I/l/utl lJOtJsnit' Idrlll -lllodl!K(T! A. § 6. pozi~ionarea al'uerii pe ciclu. la motorul turismului Dacia 1300. care indica. t s '. 1.9).8 2J1 J J I ~o 1.10 a) ranmedii relative practic ~. la 0 sarcinii de circa 70% ~i determina 0 cre~tere sensibilii a lui "I)I(20%).

Noi alii evaluat I'ezel'vele I'andamentului pc un nivel de ciclu ideal.:\ Q" /I IIn ..UL ] ] ] ] . un motor cu densitate mare de putere.clllduro spccHicll la volllm constnnt pontl'u gazclc ideale. Oar.ii (:i(:llIl in (:/ll'n (. arderea decurginu inslantaneu (fig. Lilli" masa moleculara a aerului.1))=f"Qd[(t.e v este numArul de limpl 01020JOW50oll /?edllcel'ea pierderilor b prin perele. al motorului.LnoinI1l1a.ll l'I!1.1. PI'! de 0 parle. sub aspect tehnic se traduce prin realizarea unui motor de putere litrica ridicatii 1. sc puterea eCeetivll maxima (nominaIA) a al motorului.ax ~i cllindreea totalA sau Utrajul V.0lat cu materiale ceramice indicii 0 reducere de consum specific indicat de 4.II III I'IHIIII'III'IIII Oll1plnl. . Cv .(IIO'l.1 Oiesel. k . perCeetiune masoarii In molorului sau PL = a unui motor care aratA care este puterea kW/I(CP/l) ~i eslc deCinltA de raportul dintre P: ". CAlLE mmUCERII CONSUUULUI SOLUTIfLon TEUNICE DE counUSTIIIIL 1.)(Tu .n (:011IJj~iu ''1"'1. 1- J J rI 1'111.illl'ilol' (In (:/\ldlll'1'.2). 7%.!tHIII'V'-'('. a). Deade lungul unui veac de dezvoltare a motoarelor de automobil. ] ] ORA "8 ~g.6 26.j'" -n PI'''J.1) (1 + ). unc!. p. cu masa redusii. Cind fp = 0.ti /I pjl'i".la care spa\iul de ardere a fost i7.a 0 redueel'e a eonsumului de eomnuslibil (apl'oximaliv 30% din ealdura disponibila se transferii sislemului (Ie rueire).ellre u~ureaza IIprinderea eombustibilului la motorul diesel. ceca ce.I1 Illi 1)/". (1. ClIlIsidtH'ind dl'npl. % Cre~lerca randamenc = 10 la redneerea Jllerderllor 3:1 66 de e.iului de ardere (v.T. 1. hibrid. Pe de alla parle se are in vedere: 1) ridiearea nivelului de temperalura a fluidului 100101'. indicate in fig.'ill plII'n\. 1.llla%/V.1. Dezideralul a devenitlletulIl prin apllritia materialelor eeramice care pelmit izolarea (par'~ial pinii la integral) IIspa~. ~10 ~11 «: 12'13 '* I I I I I I 1. D.iolii din cielu.1. care nil poate fi neglijaU\ pentru a nu compromite nivelul altoI' indici de perrectiune ai molorului ~i autovehieulului. Rabode protesl I tepl{hnapriajennosli nVlomobilnlh dizelel. 1986.1. pe baza unui model de cicIul real. (1. In practica.i HI! Kllhli/lill'l. Aici nu este cadrul sa se analizeze pe larg gradul de complexitate a fieciil'eia dintre solu\iile pe care Ie-a generat ultimul decenill in vedel'ea reducerii consumului de combustibil.3.3. adled PL = p.6. % c = 20 0 Plerderi inillale prin pereli: 30 % din Qdis' I I 1 14. Moscva.exponentul adiabatir. Daen se Tabrlul1. eu eonsecin\e penlru folosirell combustibililor neeonven\ionali cu propl'iela\i de al)l'indere nesatisfacatoare.l =21 ~2 ~3 .-I) .. eviden\iaza aceasta particularitate a inovatiei.2 Cre~terea randllmentnlnl Rednccrea pierderilor *.. implica"iile ei sint complexe.. eu pierderi de ciildurii eonc('ntrale numai in cursu de deslindere.~. '-' ('fj/.a. c).1\ NIVEI. ~~)%. 11 27 26 .4 . 3) redueel'ea nivelului unoI' emisiuni poluante din gllzele de evacuare. 1. Expl'esia randamenlului difel'a de aeeea a ciclului ideal prin tel'menul din paront('za 1):d= 1 consumul de combusLibil se .3'14 (md -lc)f[(md fp din caldura tine seama de durata arderii ~i de transferul de caldura la pere\i.3. In fine.. . se eslimea'l. illl' - 1 1 Hl'!dueerea pierder'ilol' ele eMellJI'uciill'e rluidul d" 1'lleil'I!d*ligul/l inlun~K din mai mull!! motive... Fieeare solu\ie se consLituie ca 0 incercare de a perfectiona cu pl'eponderen\a una dintre laturile proceselor termice.'IIdurA 100 o n 7..1)(1.1 21.injec(iedireclii.inl!.Lml.'educe cOl'espllnznLol' (tabelul 1.7 18. 2) sporirea gradului de supralllimenlare a motorului pe seama nivelului mai inalt al energiei din gazele de evacuare.6).I .) Cv/Qi + fp)."::.1/(t"'. al gazulol' ideale. ~. 1\Ia~inoslroenie.. se ob~ine ca I'educerea eonsumului specific indicat este ponderatii de dUl'ata arderii (fig. 0 nom'\.2 lului T. J J · CERNr~EV..I!I'y"ln 1"'OI-:I'(!Hldlli I"lIlIie: III dOllll'lIill dlldl H-'"' lI\..concepiie despre litrajlll Ilnui ITlOLor automobil.*)]. incerearile efectuate pe un monocilindru Ctl dimensiunile fundamenlale alezaj x cursii D X S = = 80 X 88 mm. dependentii de sarcina motorului (fig.11. chiar ~i 0 scurta trecere in revistii a citorva (lintre solu~iile tehnice propuse.1.proiectarea de concep~ie a avut ca obiectiv fundamental sa reaiizeze un motor compact.ll pnllll'lI /111111 ~UU() 1'/lIIeI/lII1nllllli 1)'" C:I'n~LI1 Oil ~O. rezultii md= k ~i se ob\ine expresia - oerul minim necesor orderii unui kg de combustibil j 1I1"er- p ~ 0' ".::Hr ~~ ] 137 <5 5'''" ---89 nezervelo consumului de comhustibil.(Ta(tk-m. I'nl'nt'ill\. 1.. G.6) iar exponentul politropie se caleulenza pe baza frae\iunii disponibila QI pierdutii prin pere\i eu rela\ia [14] 8..7) tn COI'l) Ta cstc tempcrlll urn ini\.. 1 Puterea litrica este indicele de maxima dczvollula de un lilraj de 1 1. nal'eori 0 solu~ie tehnica ac~ioneazii intr-o singuri'i direc~ie.:-= 0. b). 1. P. § 1.2 9. AcesLfapL este uneori omis. se pun In valoal'e prin intermediul solu~iilor tehnice. chiar asupl'a proceselor termice insa~i.11.fj"')m"~' 4'IIIIOS(~1I1. n/:JOOv.'11. atins in desfii~urarea progresului tehnic in domeniu. incercate ~i conduse pina la aplica\ia de serie.

1.7 I fa~a de 150 N.0 1. ..tlm: 1 J ] In fig. iar molorul este mai bine acordat eu cerin~ele trac~iunii (pe izoparamelrica p.~ '% :s 9" t 98 9[. ~ 90 . 0.15. 1.14 se aralii curbele de lucru mecanic specific let de momrnl molor Al. de 1750 min-1. deci. = 2. E. La motoarele de turism. Dad se compara randamenl.-Ij. Din formula puterii Pc = p. nezullatele s-au concrelizal in ceea ce s-a numit molorlll de concep~ie BMW Eta.70 0. = rezultii cii reducerea tura~ici nominale trebuie inso~ilii de 0 cre~lere a lilrajului motorului.12). Ea are la baz.01 1750 1 2500-. ca ~i performan~ele de accelerare sii rumina neschimbate. de 10%..ie nominali:i. Noua concep~jB de folosire a lilrajului a fost verificala penlru prima data de BMW 1. se observa ca motorul cu litraj mai mare realizeaza 0 cre~tere a randamentului efectiv 6..181 2.. un randament mecanic eu 17% mai mare. Se ~tie insa ca un molar cu tura~ia nominala mai redusa. Se constala ea motorul de 2. se conslala ca solu~ia de rererin~ii (V.7 I. a fast sporit cnnlinuu prin marirea tura\iei nominale. in plus. In mod cor'espunziilor. Potrivit noului principiu se cere.7 I. Ut~'. rezCf'velc prcsillnii medii efective p. indirelo Pr.ul efectiv al celor douii moLoare. I 2.15 '1m. al zilelor noastrc: economie maxima de ccmbuslibil. dar ar promova dpzideralul nou. De aid rezulla 0 pr'imii condi~ie: viteza maxima a automobilului sa fie men~inulii. fiind eu JJlull mui mid.9$1- ~ !I. 12 I 2. Motoarele eu tUl'a\. Dependen~a consumului de combustibil de litraj delerminali'i in ciclul de cale mixaL 2 aratii (fig. 14 Fig.. 1 Hofman.p~ntru cele doua solu~ii. In ciclul dc calc mixat (1/3 Mix) se facl' media aritmelid\ a trei consumuri.. determinate Fig.0 I la litrajul de 2. deoarece pierder'ile inlerioare ale motorului (pierderile pI'in frecure-meeanicc sau gazodinamiec . = 45 kW. este de 220 N. ~i lIeck. la lura~ii mici. 80 70 fJ i1 J J J II 28 2.0 I 2.mai mare in toL domeniul deoarece are suprare~ele de frecare mai mici.1. = consl penlru douii motoare de pulere nominalii Pm = 90 kW. ridicalu au cel putin un deznvantaj ~i anume au randamentul mocanic mai coborit. sever. dc~i ~i cle au kat mereu cxplonlllle prin marirea raportului de comprimare.ura\-ii mici. Aceasta ar reprezenla 0 abatere de la eonccptul de subordonare a litrajului dezideratului de densitate de pulere maxima. deci ~i un moment molor mai mare. I 2.rot//IIill ~ . m la motorul de 2.. care eorespur. ~.2 Fig.50 'It 0.0 I). ceea ce spore~te valoarea lui M. care dezvolta aceea~i putere la doua tura~ii distincte (fig. scade pulerea litricii.71 " 7. 0.55 0.- ~ 1001 . care dezvoltii tura~ii nominale distincte (nN = = 6000 ~i 4250 rol/min).do aproximativ la 1/2 TIN'momenlul Al. 111-/-9 !< ~11 '"S ~10 . ceea ce presllpuno ca rezerva de putere a aulomobilului.20 I 0. cre~te rezerva de putere ~i. tntrucit func~ioneazii la 0 tura~ie mlli red usa. la 120 kmlh ~i In ciclul urban (E sau F). ATZ. 1. polul economio ] J J .ca *i pierderile prin antrenarea sistemelor auxiliare) crese cu tura~ia. la nivelul actual de lehnicii ~i tehnologie. Pentru a evidentill rezervele disponibile ale lura~iilor mici asupra randamentului mecanic s-au cQmparal doua motoare: unul de 2 I ~i unul 2.5 ~..13 r 2.7/ 2j[j[j II.l un principiu: performan~ele dinamice ale aulomnbilului sa raminii neschimbale.50 Fig_ 1. ceea ce pr€supune penlru maZ molor condi~ia p. VaU' = consl. 1. invers propor\. 1. Cind se compara inaii -Ij. ~i izoparamelricile p. Lucrul mecanic specific maxim cre~te la motoar'ele cu tura~ie nominalii mai midi.ional CII lilrajul lor.0 I) are '1). 12. Curbele de izorandamenl pentru dOlla motoare cu ~ase cilindri in linie care dezvollii 90 kW se compara in fig. maZ const. 1.7 I relllizeaza la 0 tura~ie cu 30% mai midi. Pe de 0 parte.e [2]..27 0. . m la motoml de 2. noua concep~ie poate sii asigure performnn~e de accelerare chiar superioare. 0 modalilalc de a realiza un '1)m ridieat este de a reduce tura~ia nominalu a molorului.13) ca se ob~ine 0 reducere de 12% a consumului elml se trece de la liLrajul de 2.. Noua coneep~ie reprezinta 0 alta modalitate de adaplare a molorului la cerin~ele aulomobilului.. la 90 km/h.'\ Concep~ia tradi~ionalli despre litraj se define~le prin formula simplii: 0 pilleI'I) cit mai mare dinlr-un lilr'aj ell mai mic. Vtll/300v = cnnsl. Ocr BMW Eta-Motor. Noua cuncep~ie se aplici'i in prezent la fabrica~ia de ser. 1 1 1 "~~I r 17. In (. R. AsHel.... poate dezvolla eu u~urin\ii 0 presiune medie efectiva mai mare. 1981. sa se conserve.

In kW/1 - 8 In V 3470 120/4 750 271/3 000 9. S-au m~rit dimensillnile fundamentale. in 1/100 km - - la 90 km/h la 120 km/h In ciclu urban In ciclu urban F E 10.0 1 = 81 X 84).4 20.'l ce a eucerit domeniul autocamioanelor ~i autobuzelor (in Europa aproape integral).5%). se plaseazii mai binl\ rata de izopaI'ametricile de consum decit momentlll rezistent al motorului de reftJI'int(i (llfR).U.iune strict al motorului).A.7 I.. 1. in N'm/min-1 . parte. Este un prilej aici de a remarca tendinta noua de a stabili perfectiunea ~i rezervele automobilului luat in ansamblu. Legiferarea in unele tiiri a indicelui de consum CIOO sau EVe orienteazii IntI'lwi\.17. (l'apOl't de comprimare 9 pentru combustibil farn tetraetil de plumb) a realizat in ciclul UI'ban o reducere de 20% a consumului de combustibil. In daN Timp de accelerare 750 14. pentrll motorul de litraj mai mare. In s . - prin reducerea turatiei nominale - ~i. J'elatia (1. Autoturismul echipat eu noua varianta de motor a realizat un consum de numai 5. indicelt~ progresul tehnic al alltomohillllui IW (I culc 111IIi (~OInplm(li. II rec:/£eme mare cu 6%. ea - kg Sarcina. in care subsistemele M. C se suborr\oneazii unoI' cerinte generale ~i se acordii intre ele.. ci incorporeazii ~i cerintele de adaptahilitate la tractiune a lui. (j alinorl in knil' ('/)e mnX) al motorului Eta este mai Comparalle Intre performanlele a doua automobile Hange Hover I Tabetll. perfectiunea automobilului... iar numiirul palierelor de reazem ale arborelui de distributie s-a redus de la 7 la 4. la aceea~i vitezii.1I1omentmax/turaie.Raport de comprimare Pulerea litridl. pentru a exploata efectul dinamic de umplere. Cu conditia 1'.8 14.9 155 100.35 34.rI/lQ-l DIN (70030)..r ~ . S-a mic~orat pericolul "desprinderii" I 5l1!J Tura//a I I I r 150(} 7500 3500 arIJofl. din patru autoturisme vindute. In daN de la 0- 1920 590 Sarcina tractatil.16 lucrul mecanic specific la turatii mici g-au modificat fazele de distributie (s-a mic~orat durata de deschidere a supapelor) ~i s-a prelungit eonducta de admisie de la 400 la 490 mm.8 la 11. motorul diesel patrunde rapid in domeniul autoturismului.16).:J se comparii perfol'mantele constructive. fi\ra a modifica blocul de cilindru.6 20.ruj spol'it asupra eonsumului de cornbustibil.Elasticitatea In treapla a IV-a. regimurile de functionare se a~azii mai a vantajos pe curbele de izorandament .c efectcle unui li\.. In s . cu deosebire cel determinat in ciclul de cale (sau ciclul mixat) expl'ima simultan perl'ectiunea motorului.0 19. pe de altO. asUel Cll Con. randamentul "lje cre~te de la 0. Pentru productia de serie Il fost modificat un motor Cll gase cilindri in linie. unul este echipat Cll motor diesel [6].4 15. diamf'trul j) ~i cursa 8 (8 X D = 66 X 80 initial: S X f) 1 1 Parnmetrlll I Vogue Eli Aulomatik GE Automatik Mercedes Benz 280 Construc/ia motorutlli - Nil mar de cllindri i aezare Cilindreea totala.4 13. de la 0.mmllt de com[.I/. In acest fel. Momentul rezistent (MR)EI. 1.24 la 0. in kW/min-1 . S-au folosit segmen\.'/u/ oe dti'lriDu!/e.1. Tendinta de riispindire a motorului diesel pentru autovehicule se ilustreazii in fig.3 ] ] J al/tomobill/tl/i Performan/e construetiv-fl/ne/ ionate ale Masa autoturismuJui gol.9 1/100 km.2. raportul de cornprimare al motorului a fost sporit de la 9..4 21./ = canst. masa motorului a cregcut numai cu 1 .9 166 100 2075 725 750 16. deci exprimii perfectiunea sistemului integrat M-V-C. 401 3D Motor [/d ~ 50'~ 20 10 en.0 15. 2 kg. ca ~i perfectiunea acordului motor-vehicul prin intermediul conducatorului. de 15%.0 40. . s-au montat arcuri de supapa cu tensiune initialii mai mica. La noua solutie dl\ autoturisn. se observa cli.20 la 0. dupa avansul la limita de detonatie..~i s-au mic~ol'at piel'derile prin frecare.3. In em' Putere/turaie nominale.4). de consum ~i de dinamicitate a doua autoturigrne de teren din aceea~i clasa. iar in cielul mixat. 1.rllnsmitere. de la 40-100 km/h. tn Halia. reducerea turlltiei nominale impune ~i reducerea raportului total de t.22 (10%). In versiunea pentru Europa. de productie diferiti'i. raportul i.la viteza automobilului de 120 km/h. % ] de consum. Tn tabelul t. : 'lin aeeen1 elnsll ~ ~ IS 100' 1 901 80 ~ ~ '<::> ~ ~ ~ 70 ~ 6. Vuriunta motol'ului pentl'u S.i cu presiune elasticii mai micas-a redus pericolul de vihratie rlldiala . care evidentiazi'i in mm'e pm'l..5 100 km/h.4 17.27 (12.Viteza maxima. In km/h Pre/ de oin:are. iar la 80 km/h.. s-a red us Cll 25%. Pentru a spori Fig.1. Pina in anul 1990 numiirul autoturismelor ea ~i al autocamionetelor echipate cu motoare J J J 30 31' J [J . iar pentrll limitarea detonatiei g-a realizat comanda electronica a aprinderii. 1. S-a obtinut 0 reducel'e a plltel'ii de antl'enare a arbol'elui de distJ'ibutie cu 55%. (Jln linie 2746 110/5250 226/4 250 8. V. (fig. De altrel ~i noua conceptie despre litraj nu se refera strict numai la perfectiunea motorului (puterea litricii este un indice (Ie perfect. Dup. lUotoare tliesel pentru autoturisme. la viteza de gO km/h. In supapei de pe profilul camei urmare. de 21.<libiidl/pr'i norme ) litrajul sa ajungii la 2.

~ 280 a.camero divilOIrJ..f2 ~ 10'>.:. ~ j Pierdert . 2.ului cu 15. Op~iunca penlru motoarele diesel de lurism nu esle aeeea§i in toate \arile (fig. 1. Nu se inlrevede 0 sehimbare sensibila a numarului de autocamioane §i autobuze cu motoare diesel in aceea§i perioada [32].-./ AuMuN'h ~ 1 '/Or/IIMltl /e!Jli df' "rdt..:10 '. MAS in curs de raspindire. la sarcini mici.'nlu/ sl'Po.. aratii (fig.. = 7..'" .Piel'{leri de ca/duro fldl'l ~ 20 J ..20 33 :JW.:: ~ ~. 1 2 WlOO n.'f. in diferite yariante '" de concep\ie se prezinta in fig. CCl'celiirile urmaresc ~i perfectionarea ei in privinta emisillllilor nociYr. a). normele anlipoluante. 'f.rolj/'"/I -g 15. 'fOO ~ ~/Or o -----2000 3fJ00 " 'f." '1.. mai pu\in se~ vere. de motor diesel cu camera unitara de ardCl'c. are un consum de combustibil cu 25% mai mic. G%. pmi . _.33 .a in Europa este decisa in .\ ' " ~ "::. solu\iile. 2 . in raport cu anu11978.18. dar se considera ca va fi solu~ia de la sfir~il\ll deceniului urmator.A =I. asHel incit temperalura peretilor t1> crescut de la 125°C. ~ 250 c:: 8 ------------------- ~ -f" :0 125'C '~ {:.ml 0.5.repc/or colo/ilie ru Irei ~ de combuslibil mai redus §i de posicoi.78/J £t:.17. care are eel mai ~ 20 8 .-' ".. nu nrlJ inc. b). \inind seama de dislrihu\in pierdt:>rilor in raport cu turatia ~i sarcina.emperalUl'a care apare in com partimentul separat (fig. La sarcini m31'i (p.comflt7rlin. 270 e. dere prin scinteie.5 bar).. Ii)./ 16()(/ 199z a b 1 a "IIlUI Fig. ~ 19 if ./7 0 7978 /" . In prezent se caulu l'ezervele motoal'elol' dit:>sclcu camera de ardere divizatii.17 b Fig."A'A C() J II 32 . ~ 75 1 110 "0 "'.rol?tor catalitic cu ll'ei cui si contl'Ol Jp frol eledronic % mic niyel al 5 -MAC . 1!J J diesel va cre§te de patru ori. sum de eombustibil sporit cu 3 .r-'- ~ .\::.MAS . 1 -'250 -./fOx d!J./'(' ~ 25 . ~ 25 I idem Motoal'ele cu amestec sarac. Solu~ia ~ disponibila azi.?O .2. '~ { 5 ~ 1 2 1 10(/0 .. 1.ej (v. dozaj. Regimultermic ridicat n-a influentat asupra raportului de virt. 1. dar nu atinge nivelul emisiunilor poluante ale solu\iei 2. ~ '§.' A= 7. eu reae'J2 15 ::. domeniull. solu~ia 5. Penlru limilarea pierderilol' s-a izolat ter'mie camera sepal'ata de virtej. 1.. 1. datorita probabil unui cimp de \.18 "'" 8 Q.... 1.£ o 3 '000 :lOOO "000 ". rOrdrf!CIiru/oretk!101f emisiunilor poluante Ipretinde un con6-MAC-comeru un/tort}. 2~ ~- .V-O --- f = 10UU'C ~ 250[2WL 5 b Fig. 1. de motol' dIesel cu camera de ardere divizata. read or colol1~k. 20%.-110 ---- ' Au!ocomio/lek AU!OcoR"oone . <:.1). prin utilizarea sistemului de recirculare a gazelor. c£! 1 Go toarelor diesel in privin\a consumului 5 '-15 /20 g/ksl de combustibil si a emisiunilor nociye. Tendin\.51.. nu satisfac normele de protec\ie a 3-MAf-corburotor CtI mediului din anii ul'matori. .ftJzodll7o/TlIl't! HIconal . IV!//11/.18) cu. § 4. Solu~ia I'ig. 2uB. Solu~ia de ~ I omeske sarac 4-MAS-ameskc suroe. ~5 ~ Avanlajele §i dezavanlajele moc. ~ "3.. (IIC .4 . pentru performanta de consulll dlJ combustibil. dar a rezulLat 0 cre~lere a cifrei de fum cu 1 . reducer'ea pierderilor prin transfer de caldUl'a In pere\i poate asigllra 0 crlJf1lel'ca randamen\. de excmplu.xi prin compara\i~ cu motoarele cu aprin~5 3 ac/u/. 1.fj . 7.Stf.20. sint inca in laborator. la 1000°C. ~ ~ a §i 4.ronlr%l {J 19 bililatea incadrarii auloturismelol' in . 1. Evaluarea rezervelol' randamentlllui In 0 camer'a divizala de tip Ricarco Comet V [9]. ci~tigul de I'3ndament esle redus (fig. ~ ~ {.+ l-MAS-!'r1 pm"nl "> primul rind de avantajul unui consum 2 . temperaa tura de referin~a. 70 .! aplica\ie de serie...20.. "" Solu\iile actuale de MAS.

care dezvolla 22 kW. sensibilitatea fa~ii de natura combustibilului.. Performan~ele comparative ale autoturismuilli In conditii de cale sint ariitate in fig.lOOO - 150 1711 187 48 46 J o Motor cu camera dc ardcre unilarll. cu injee\ie de eomhustihiJ in ma8a gazului (injectorlll eu un singur orificiu asigura o orientare variabilii a jetului de combustibil. 90 !cm/h.5 I la viteza .06 1/100 km in ciclul urban... C'I 0 masii de 590 kg in versillnea diesel (539 kg in versiunea MAS). / .21). motornl pste prevazut cu procedeul de arderf1 M (injeclie de combustibil pe peretele I'upei din piston). % 3lf56789 Pi. supraalimentat. n-are acces PI' autoturisme dalorita unoI' performan~e nesatisfiicatoare privind unele emisiuni poluante.Anii '2000- 170 148 165 58 52 M G~~) J de 90 km/h (3. masii de 1020 kg ~i 0 masii utilii de 930 kg a realizat urmatoarele performante de COllsum: 3.iu Jlol1linali'i ri(licutii (11000rot/min).scqr~ d~ yi'r/~) 1 1 ~ ~ 0. cu rilcire intermediara.9 1/100 km la viteza dp.at) la 2500 rot/min.11)... supraalimentat. materialele ceramice..Cqmuli --. cu rilcire intermediara.. la 0 presiune maxima In cilindru de 110. zgomotul. ell unJ.ie d ireetii... 1. r.5 har (motor supraalimf1nt.: v. func~ionarea lini~tita ~i rllnrinmentul mai ridicat.22 100 De interes (Ieosebit se bucuri) cercetiirile privind camera de ardere unilara pentru motoarele diesel de lllrism. h sau 176 gf/CP' h (42 kW). 1.7 I. . de 0.! Slsll"m de roC/jot' (SR) 1 ] ] ] ] J . care urma sa prefigureze solu\. echipat cu un motor diesel ell injee(.21 I~r 711 go 11/1 138 Motor cu camera de ardere divizata. timpul de accelerare etc. ----. supraalimentat. tn prezent.oqr Fig..115 . _ ~ ~'M ~ ~4.. complexitatEa sistemului de injec~ie.. ca supl'aalimentarea inaltii cu racire intermediara. cu racire intcrmediaril . :Fig.ecJivele ere~terli randnmentului motoarelor diesel de nutovehieule plnd In anul 200& ~ (m.I ~ ~ 41i1 --. procedelll de formare a amesteeului se lransformii treptat la reducerea sarcinii ~i luratiei (sub 50%).4 m lungime.3 I in ciclul urban (5. cu 60% mai mult).6 I. 120 bar. Un motor diesel cu camera de ardere unitarii.Km/11. ell doi eilind ri. ungerea gazodinamich a fusurilor.6 s.(azoasaln paliere .lasa raportat5.. cu turbinii ~u gaze in sistemlll compound.5 x 86. solu~iile de perspectivii [32].1J rI~Vtll"IO tr~pll'>CommJu/)lYt1/'l1 Cqm~rti diY/Totti :. de 1.Anii ~. 1.3 I versiunea MAS..=-.. e: = 17) pregatit pentrll turismul VW Golf la inceputul deceniului realiza un consum specific minim de combuscu 0 tibil de 240 g/kW .: :-. In raport cu sarcina). 1. care permitI' aprinderea mai u~oarii a combustibilului.5 I (D X S = 93 X 02 mOl) dezvoltii 0 presiune mediI' efectivu maxima de 10.(creJ. 1/\ tur/\\. Pentru automobilul UNI-CAH a fost renlizat in anii '80 . Carae- J 34 35 J II . Motorul de 2.un motor diesel eu injec~ie directii.in de motor a anilor '2000 [111). Totu~i.7 I - versiunea MAS) ~i 3.. intr-un procedeu clasic. puternic dezvoltat.ut ~ . Consumul de comhustihilla 100 km este de: 2. Hezervele de randament ale camerei Ilnilare in raport cu 0 camera divizatii sint de apl'Oximativ 25% (fig.. In regimurile termice dn nivcluri reduse.Anii '2000- 130 204 21fj 42 40 Gc @ @ 32 29 (jE e=1f2 =39 Sf? 29 29 Sf( (ule!) Motor ell camera de ardere unitara.1 dirirqlti l'ersl.2 s.4/nple ---5 Tabtlul 1. cu patru cilindri (D X S = 76. Pentru functionarea lini~litii ~i economica.2'2. performan~ii de consum de combustibil dintre cele mai bune 0 detine o ma~inii italianii: un autoturism cu cinci locuri de mic litraj..Anii '90 - 110 220 255 39 34 Motor ell camera de ardere unitara.. fa~a de 18. semiadiabaUc ~ kL:.. motorlll diesel CIIcamera unitar5... Tipul motorului diesel Nivelul puterii % Consumul specific g/kW'h I viteza Min maxima I Randamentul Max I La viteza maxima Bilantul termic.. cu sistem turbo-compound .Anii '86 - 260 290 33 29 {jqre de eruct/ore (GO Motor cu cameril de ardere lInitaril.. de 3. VOl'elimina treptat dezavantajele amintite ~i VOl'permite reaIizarea unui motor cu IIn randament aproape de douii ori mai mare fa~a de ::el al motorului actual (tnbelul 1. adiabatic .4 mm. -. 6..95 1/100 km la 120 !cm/h. Totu~i performan~ele de dinamicitate ale autoturismului au fost sub cell' obtinllte cind acesta a fost echipat cu UII motor diesel previizut cu camera divizatii cu compartiment separat de virtej: accelerare de la 0 In 100 km in 22. 5. Autoturismul..

mni mic la motorul die!>el. h) cii 1a acelea~i consumuri specifice indicllte de combllsLibil. 21-: I " . 0 putere litrid mai retlusii (fig. Totodatii Se observii cii procedeul de formllre II amesl. 1.7!> 1/100 km)..2. IiImjlll e/'e~lc (in exemplul illILerinr cu . cu tonLe dezavantajele ce decul'g de lIici. Compara'plI inLre cele dowl all. de IIPl'Oximativ 12.'J:>OOrOI.ie di"ccLii esLe mulL inferioarii.1. . c).3. la 1itrnje egale ~i III turaPi egnle. 70 50 400 9 8 7 6 5 4 ] 1 -==--. ceca ce alrllge atenj.iepin a 1a fahl'ica(. h (169 g/CP.liesel pentru automobile.'J. E = '20 ~i 1. ill .'innl.0. luind ca model IIn motor diesel. Camera de al'dere a fost incorporatii pllrtial in pisLon (fig. cu pntru cilindri sau AlAe CII pal"11 cililld/'i. compar'apa MAS-MAC HI' Lrebui efectuata la puLeri egale.3.Ea esLecu IlliL mai inf. Dacii ya.a MAS sou.oll1pl'imal'e ~i destindere.G97I). in ceea ce prive~te consumul specific de combustibil. ~i.600 bU ::=::: I *1216OO b 8 II. inregistroazii valori reduse: 44 1/100 km. in regimuri de runctionare idmlice. Din conside"ente de pret. c/e 0.sociat lie cu 0 mi~cnre centl'ipl'l.'n . IIJotorul turiSlllului CorslI 1. Dill'.1 de 17 III motorul dicsr/. a ~i b). Consumurilo do combustihil C100. . dar 0 sliger/1m.raju1ui cu 35% 1a Un MAS reduce consumul Fig. in primul rind in privifita randnmentului ~i emisiunilor poluanle. fig.23 ] ] teristicile de izoconsum indicl1 (fig.2G. Porscho a realizat un 1\IAS cu injectie directii [. l\lotor eu allrirulcrc Ilrin scintcic sau motor . lI~a cum s-a anHaL in § 1.l1 . 2000 /fOOOfil}OO Atflomobi/ ClIMAS CII. 51.rot/min a rot 70 9°1 80 70 60 I I .0:. eomparatia. 5. l. cohol'iL la 10.ionaren cu A = 2. Ii) cii viLeza de ardere Se direrrn(.861/100 km la 120km/h.:>%). Cele doua solu~ii sint in plina competitio IIi se depune un sus~inut efort IItiintific pentru a Ie compara I/i a giisi posibiliLiitile de reducere a decalajllilli dinLI'e ele.un MAC}lm'ivlIl. ''''JIII~I cu CHIn= 7.1MAC). ALunci. La acela~i hL.1..versiune. yiLeza maximii de ardere 1a MAS-ul cu injec\.u moS-a ariiLIILmai inainle (v.'cl.'2 1/100 krn. 8. Hnportul de cOmpl'imlll'e II fosl..1.orior. In viteza de 90 km/h. I'o//ff/in 'lfJ00 *000 5000 n. 1a fel do eficientii. in privinta consllmului se face pentru douii moLoal'ecare an pracLic acela~i liLraj (de exemplu.ecuiui a permis fll. dacii aces LeaSe dezvoHii pe un interval mai mare. de 111 concC'p(.a\cu cit in zilele nOllstre Se urmiirl'~te dl'zvoltarell indcprl/d(. Motorul diesel dezvolLii un lucru mecanic speciric Lr.l/It'J.iaza net 1a celo dOU.'ifllgii a lieI'll/II: in cUl'sl'ln de (. 1a aceea~i puter'c. pentru un turism de 1575 kg.mai mic la acola~i consum.lesfa~o nrii oficient chiar 1a yHeze moderale. Arderea se <. 1. turismul VW-GoH esLe echipaL cu un MAS de '1457 cm3. dill r:/ r/I! H70 cm3.'J Ii\\! la 5GOO roL/min in va. al doilea ':11 100 = 5. 1. In consecin~ii. 1..O ~i 1.ie.ie. I'\u dispunem de 0 asemellea comparalie.10. Penlru n inlensifica ardC'ren. De aceea.'Jl]. h). care corespunrl vilezelor mici de deplasare a automobi1ului. 1. 1.S kW . ld /ollA. 1.'aJ.l~ollA. aLunci ea ar Uvea mai multo lIyunlaje in raporL r. ] J J ! 36 J II 37 . Se obser"l! (fig.'jnnLa MAS cu pal"l1 cilindri./min.-cC'nl. motorul diesel rapid a apiiruL pl'in transfol'ma"ea unui motor eu aprindere prin scinleie [14.MAS 1 _J MAC 1 *1'tY.1clase de moLoal'o.on/'ianLa 1 'Au/omoIHI CJ1 AC M 3 . rII nCl'sLcm:. MAC-ul dezvolLii 0 putere mai mica (in exempllli anf.J2. *0 J . Motorul diesel rapid repl'ezinlii 0 alternativiJ la motorul cu aprindere prin scinteie pentru nuLoturisme ~i autovehicule u~oare.2g1 I. motorlll tlll'ismului FiaL-Uno GODS dezvolLii ~ rh'l'l'lI~i pllll'rn III . E =D. Cercetiiri recenLe aratii [3D] cii.].' dovedi torul diese/.LG. 1. 0) C11 n01l1 procedell de forInale n 1I1)lesLecului~i de ardere product! un consum specific indiclIL mni mic df:cit in formula clasicii (CIIlinic inlrerupW) a unui MAS ~i de acela~i ni"el cu celal motorului diesel CIIinjectie dirt!cW. ceca ce redllco sensibil dill caliLaple d inumice (viLezll maximii si accelera~ii) ale lIutornohi/u/lli. a unormolollre diC'se1rapidC'. iar la plinii sarcina (~cosebirile sinL nesemnificative ~i pot sa Incline chiar in favoarea motorului oJUaprindCl'e Iwin scinLeie (fig.5 kW-versiunea MAS ~i 3G. fn!.ia cil nil viteza maxima de ardere esLe hotiil'iLoare penLru randalllrnL. echipat cu un motor de 75 kW.25) ~i S-I}gf'l1erat o mi~cllre inLensii de 1'0111 a aerului in CllI'sa de Hdmisiune.24. Un rozultat remnrcabil cslc fllrnizlIL de compararell viLeze10r de ardere. cllre s-a r. 2 7000 liD 80 700 C 1?0 1M 100 Vtlez{/t km/11 Fig. deosebirile sinl sensibile numai la sarcini red use.25 cu 15%. 0 cre~tere II 1ii. Incorciirilc complll'llLiye arata (fig..24. 1.oresanf. pc IIn larg domcniu de Lllra(.141/100km In ciclul urban E.3i Kat O"el dezvoll.ernaLive ar Lrrbui fiicula la ilceea~i pllLere (de exemplu.23) un pol economic de 230 g/kW.

858]. b) eu aproape 15%. de presiune ca la un motor diesel.. Pentru a ere§te viteza de ardere din MAS la sarcini mici s-a evaluat ea amestecul omogen ar trebui aprins in fiapte puncte diferite.1 ] J -/ - " _ -. La MAC-ul cu camera unitara se adauga arderea simultana a amestecurilor pre{ormate din jurul jeturilor de combustibil. prin efect de presiune §i temperatura.bujia./-j~9 51J00 / " ---".1. care permit sa se previnii detona\ia la sarcini mari §i sa se lucreze cu avans optim la sarcini mici.eompar'timentul separat din ehiulasa.rot/min J trei supape (fig. la sarcini red use./ec~ tIe i'flco). Dezideratul nu este realizabil tehnic. de aceea se eauta noi modalita~i de sporire a vitezei de ardere la MAS.ij de aeest fel. Apare asHel tendinta la MAS. Ceea ce aduce nou progresul tehnic In aceasta directie este comanda ~i controlul electronic al avansului la declan~area scinteii la limita de detonatie. ~i ." /. eu grad de supracomprimare de 25.27. Haclev. eind amestecul este foarte sarae (:A J J = 3 .33. 7).'in rnic§orar'ea dozei de combustibil. In aeest scop. J 38 39 J 111 . Hezultatele 8r8ta (fig.12 unitati. p.'eclie 1 direda ' ---MAS '/rJ. b fii c) cil la cre~terea lui E:pinii la 1:~ unita~i. 1. Totu§i. A.~ 0. Seiliger (v.'edueel'ii e\'olu~iei de al'ller'e yy' p. la sarcini mici.t t o <:» .30%. 1. pe aceasta cale. 1.// 2(}()0 31J00 3000 WOO h n.. Hezervele randamelltului la MAC la sar'cini red use. [) . care.r \ fI / = 2{J/J0min-1 A ~ ~ ~ ~ MAC. * sa se sporeasca E:pina la 10. In acest domeniu se eviden\iaza 0 Iucrare romfmeasca. 1986. Un mare e{ort de cercetare s-a desfa~urat in ultimii 10-15 ani pentru punerea la punct a unui MAS cu camera de ardere divizata cu aprindere prin jet de flacara. 5000 n. ceea ce trebuie atribuit. se eviden~iazii prill cre~terea randamen- tului cicIului ideal.. Ma. In parte. 7)1'.. 1. 3 a treia supapa..26 340 350 J80 MJO« pmi G ] ] --Sarc/nc1 40 '70 'n apropierea pmi §i condue la aeela§i nivel.711 ~ . 855.eondueta pentru alimentarea independentii eu amestec bogat a compartimentului separat). a vitezei de ardere. --- 1011 Yo Standard [=73 SfofJdord [:73 7. o diferen~a constructiva esentiala dintre MAS fii MAC ramine raportul de comprimare. 2 . care trebuie sa permita arderea amestecmilor sarace. care se dezvolta cu viteze mari: arderea procedeaza prin propagare de flacara turhulenta §i suece~iuni de autoaprinderi I aceelerare chimica prin reactii prealabile de oxidare. fig. in absenta unei inven~ii accesibile productiei de serie privind un E: variabil cu sarcina. motol'\~1 turismullli Dacia 1300 f.3 I I I / I ] 7.27 r. 'nJ.MASjiniedle directd dllridrll in ~ ~ h 1 SfJrcina 1 1 '140 2m WQ 1~ 1 ~o. este posibila arderea amesteemilor siiraee eu IIn important ei~tig de randament fii incurajeazii' cercetiiri de optimizare functionalii *i constructivii a unei solut.&L 3 & 6 9 Fig. a: 1. 1. pentru a realiza motoare cu supraeomprimare inaltii [14.~ ~o.. Dvlgatell vnutrennego sgoranla s regullruemlm protessov sjatia. MAS-ul eu injec~ie directa dezvolta Inca randamente mici.r'" 'fOOD r. ca urmare este posibil sa se asocieze rapoarte de comprimare <eidicatecu amestecuri slirace.ehiulaRii. Moscva.. rot/min Fig.. la valori ridicate.dllc/O ~~ ~60 J*o w 0 0. produce 0 sporire a vitezei de reactie §i. fost trans{ormat [21] intr-un motor cu camera de ardere divizata eu . inferioare motorului diesel.lnoslroenle.27. Aceasta porne~te de la ideea [22) ca aprinderea prin jet de flaci'irii spore§te calitatea antidetonanta a unei camero de ardere ~i.. 4 .

de 1.3 0/1 0. Ocolita .6 l. S. eu ere~tel'ca tl'eptat:i a unghiuluiOisl/'lbutlf standard secti\J1w 0 . realizeaza rie faze de distl'ibutie var'iabile. Se apreciazii cil MAS-ul posed a inca rezerve in privin\.datii CII mal'irea tu~.5 8.a sporirii vitezei de propagare a flacarii WJIcu deosebire la sarcini ~i tura\.30). a numita distributie balistieii. in primul rind. 1 Hiroshi. Turbulentnosli i sgorania.' E :::9.7 0. 6. DI Diesel Engln.8 0. 1.Ie eurgere w"aa fluil\ului proaspiH Pl'in orificiul oferit de supapa de admisiune.~ ~ Ce " '211 g/kW. care. la acela~i nivel de moment. se incearca diferite val'iante de Ilistribul.!/5~ 5000 woo 3000 'lOOO CCl'C eonsumului de combustibil a n.30 in medic cu 15%. XXI FISITA-CONGRESS. de aeeea. fie prin organizarea de mi~ciiri dirijate. functional.rol/mlil . un consum specific efectiv de combustibil cu circa 15% mai mic.07: PI'incipilll metodei a Cost verificat la motorul tUloi<. 0 solutie deja incercata este un motor supraalimental.28). A.ii mici. Lucr. 1.G mm (ltsupap4= 5. USn/axare aeeea~i valoare ca ~ la motol'ul standard (fig. 1.Institutul Politehnic 13l1cul'e~ti fo~t incercata 0 sollltie original:l [27] de distl'ibutie val'iabilii.8 1/100 km in cidul urban mixat (1/3.. Nauka. \ '4.deoarece vine in Intimpinarea dezideratului de sporire a u~urintei la apriIlllere a combustibilului [10].dnr b Fig. I I I \ Profilul camei este astfel trasat (profil halistic) incit. Pentru a reface vi leza de cursere in l'egimUl'ile mentionale se apeleaza la mecanismul de distributie va.a de exceptie pentru un motor diesel rapid (fig. fie amindoua solutii simultan. 1.a.. in toate cazurile urmarin(lu-se reducerea unghiului-sectiune US al supapei de admisiune. de 1080 cm3 cilindree totalii 1.ctivilmaxima do 12 daN/cm2 la 2800 rot/min. cu e: = 9. /lstre\ ca la tUJ'a\ia nominala. Viteza Wsase mici?oreaza 0 data cu reducerea tura~iei.22 mm diametru. la I'e(lucel'ea sarcinii ~i turatiei (rig. ~i 6. In . Tl/l'bosu{JI"()o/lmMlarl! 21d 710 c:r Molor reu/ilul (lOgolo) JOOO 5000 n.0 ~1 u II .30). mi9carea supapei de admisiune este comandata de cama.15 nun (h. 86501~. 1/3).V.ie variahilii cu comandii meeanieii. V.mfl-1 1. rof/mlll Fig. Feasibilily Study of 360 ccleyI.28 a 0.9 1/100 km la 120 km/h.8 I. o.5 0.. Cupa din capul pistonlllui a fost eonfec~ionata din material ceramic.o)r I'ati'ei.55 mm). pina la n = 301)0 rot/ min.m la 3000 rot/ \ I I \ II min [1). · KUA:NETOV. ceea ce reprezintii. cu patru cilindri.45 bar. P. de debit. 1. deoarece este in masura sa asigure 0 \'a!'ia~ie continua a US-ului cu sarcina ~i turatia ~i sa pel'lnita ap\icarea unnr reglaje progl'amate ~i comandate electronic.decenii .~.8 bar conduce la 0 presiune medip.~n. Motorul montat pe un automobil ADDJ. precum ~i fo- de la 5.5 kW la 6200 rot/min ~i 14. Solutia este complexii ~i scumpa. Se incearcii solutii care llmplificii viteza Wn fie prin intensificarea turbulentei "'.3 ~misi(/n{' norma/ti Fig. 3. Presiunea de sllpraalimentare de 0.:.0 . Comparatia curbelor de consum indicii (fig. Moskva. 0.72 mm) la 3. la cam s-a red us inaltimea maxima de ridicare j I 11 II \1 Ca 0 solu~ie de in teres apare acum sllpraalimentarea MAS-Il\lli.Ia rind din cauza detonatiei. Motorul a dezvoltat 40 kW la 41:100 rot/ min.4 daN . 1986." 2501 2ljg 1:JJ. de incercare. care.upap4= 7. supraalimentarea motoareior mici ramine ca 0 solu~ie convet1abilii pentru motoarele diesel rapide.fp. care dezvoltii 79. A fost realizat un motor cu injectie directii (Toyot.mului Dacia 1300. Totu~i. iar la MAS i?i 0 datil eu reducerea sarcinii. fix 10 2 :J Ii 5 67103 n 1 . a rea\izat CloO =5 1/ 100 km la 90 km/h. La motOl'ul turismului Dacia 1300 s-a inlocuit cama standard ~u 0 cama balisticii. tor l'assenger Car./i ~ ~8 ~ 7'1'70 '<. p. Curbele de izoconsum indicii un pol economic de 211 g/kW' h. 1. 400 z:: MAC -COI17i'rO 500 2 I I I un/tura - I 1 1 2 :J If :. SAUELNIKOV. cu presiune de supraalimentare 1.29 Se i?lie cii intensitatea turbulentei in cilindru este propor~ionalii cu viteza .29).~ 271 ~160 ". Motorul este previizut cu echipament electronic ~u senzor de detana~ie. 0 performan\.:280.a) cu trei cilindri.9 CllindrE'E'{j unitaru. de exemplu. supraalimentarea poate fi pusa acum in valoare prin echipamentul electronic de control care previne func~ionarea cu detonatie. la 25% sarcina permite 0 redu0. 1. prin efe. 1/3. . Mecanislilul de distribu~ie cu comandii hidl'aulica a mii?carii sllpapelm' ar I'eprezen\. Pulverizatorul a fost prevazut cu cinci orificii de 0. fie inal~ime de I'idieare a supapei variabila cu sarcina ~i turatia. pentl'u n > > :1000 rot/min supapa urmeazii o tl'aiedol'ie balistica l:ontrolatii.[ =9.a 0 solu~ie ideala.'iabila.

31.(1:/ J 5 b 7 9 {'"b?/' 1 a suprafe~elor portante ~i se inregistreaza un randament mecanic mai mic. in patru timpi. 1 60 ~ ~ ~ :5 X = 700 % 0. Se observa ca se ob~ine 0 reducere a intirzierii ]a aprindere I A cu aproape 20%.1. ~i randamentul efectiv. Turbulen~a de scara mica. Pe aceasta cale se amplificii temperatura cilindrului ~i. in plus. iar presiunea maxima pma:& scade cu 10% (fig. aceasta fiind in miisura sa actionele asupra vitezei de ardere din spa lei!"! Fi~. a fost elaborat ~i incercat un procedeu nou de racire numit "racire fierbinte" [25. a). chiar la sarcini red use. 1. 1. ca urmare. din dreptul pragurilor ~i spatiul de ardere din chiulasii. se inregistreaza.. 150°C.32.36) arata ca randamentu] indicat 'Y)I( ='Y)ld'Y)fr) este afectat de temperatura ciJindrului.32 b . La marirea turatiei. din cauza r'lportului de comprimare ridicat. Arderea decurge mai lini~tit. din cauza nivelului redus al regimului termic. sub actiunea diferentei locale de presiune.U? problema [40] sa se intensifice cu 1. In final.Ui se cara~terizeazii printr-o varielale l. Iii a Fig. prin cmopara\-i/1 cu MAS-ul.4. temperatura lichidului de racire se reduce treptat pina atinge nivelul stabilit pentru regimul nominal. la rlicirea normala.7 ~ MAS j £= 10 § ~80 c:.31).33 ". In regimul mentionat 0 reducere a consumului specific de combustibil (fig.. 1. Analiza randamentelor (fig. ea se amortizt'a7. Metoda de J'eglare a sarcinii ]8 MAS mare~te lucrul mecanic de pompaj ]a sarcini red use prin efect de . patru cilindri. Incercari]e au fost efectuate cu un motor diesel SAVIEM 712/01. De aceea. ~eneratii la finele compr'imiirii.. care dezvolta 55 kW ]a 3200 rot/min.37) cu 17%. prin pragurile p practicate In piston sau In chiulasi'i (fig. in camera de ardere I-a prevlizut un canal de legiitura C Intre spatiul de al'dere din cilindru.I losirea unor amestecuri mai sarace obtinule (fig. ca urmare. Principiul procedeului constli in cre~terea sensibilli a temperaturii lichidului de racire.11/ precadere turbulenta de scara mica. 360 <. Incercarile efectuate cu un motor cu patru cilindri. prevazut cu procedeul de ardere M.33. 1. 1. 1. randamentul nu mecanic 7Jmcre~te sensibil cu temperatura cilindrului ~i. Se obtine totodata ~i 0 Inclinare mai mica la detonatie prin difuzia centrilor .0 Vs.32. cind motoru] func~ioneaza "rece". de 3. s Pe de alta parte.3 1 200 lfO!/ 3 Vs.. produce 0 inearcare ridicatii. randament ] 1 Considerind drept referinta un ciclu Seiliger cu p :&limitat. 1. Transformarea in "cascadii" a turbulentei de scar'l\. la sarcini 1i tura~ii mici.5. La MAC. nu inregistreaza asemenea pierderi. in regimul sarcinilor ~i turatiilor mici.35). amestecurilor siirace cu A ~ 1.--iI "" ~ 1 v. b).Cn/ 200 a Fig.3.34. 60°C. Rezultatele incurajeazii cercetarile in aceast. S-a fo]osit ulei de racire uzuaJ.31 frontului de aprindere (din zona fliicdrii) ~i sa red uca dura la cie ardere in ansamblu.u asigurii totu~i 0 microtUl'bulentli intensii.I 0. iar for~e]e de frecare se amplificii. In dorin~a de a ameliora simu]tan toate dezavantajele pe care Ie cumuleaza MAC-u]. mare. un jet de fluid motor care genereaza turbulenta de scara mica.5 0. 1.08 Miscarea turbulenlii in cilindru I. de sub supapa. 36]. Varia~ia temperaturilor caracteristice cu sarcina se arata in fig. regimu] termic redus creeazli.U~ de sciiri.4 :i / d[= 40 % . / 9. cu 50. In schimb.kW 'Y)fd.l 1. temperatura f}uidului proaspat (autoaprindere mai u~oara) ~i temperatura uleiului (se reduc fortele de frecare). Generata in admisiune.6 . dificulta~i de aprindere a combustibilului. ] J ] J j J 42 43 J Ll . 1.de 8ctivi de reac~ie. temperatura pe]iculei de ulei are valori reduse.2 1. Prin canalul de leglitura se pune in mi~care spre finele cursei de comprimal'e dar mai ales la inceputul cursei de destindere..bturare ~i reduce astfel randamentul mecanie. 1.' / x= 0 '\\ .a de scara micii. la ambele clase de motoare. 1. E = 17. Temperatura lichidului de racire (eti]englicol) s-a modificat in limitele 30. MAC-ul. "RAcirea fierbinte" a motorului.280 240 "'b 10 20 :/0 YO 5U r 7j]1 . In turbulent. cu = E = 10 arata ca chiar la sarcini mici consumurile specifice de combustibili au valori red use. .33.. presiunea maxima din cilindru atinge niveluri inalte (fig. viscozitatea uleiu]ui este ridicata.ii in mare mi'isurii plna la finele comprimiirii. e eviden~iazii rezervele randamentelor la reducerea sarcinii (fig. fiind posibilii utilizarea (fig.: /.1 direc~ie. . b). in schimb. de tip Kolmo~orov are 0 duratii redusii in cilindMl. La sarcini ~i tura~ii mari. 1. Pentru prima data s-a pus I. 1. a).' ~.4ACjl =77 ~ D.

' Fig. elcctronica): - presiune. Fe =/J.36 _ Fig.'rJ ~fO !:i - "'i'= ~ ~"O 1[m !---~JO 10 10 1[t> 80 100 120 7Zi ~ 050 :::< ~520 <.'71 110 /3[} /50 tdlindru' .sistemc de orrentare noua de afi~are a indicatorilor de viteziJ. sensibil amplificata la un MAS. 1.3.(j() . A4 .38). dupa cum urmeaza: . el eviden~iaza risipa de combustibil care apare la func~ionarea unui motor "rece".=1J. Utilizarea unui carburator cu .39 725 . = gO'C !::: ~5B 1'HJ 750 teilinoru''t.I 1 1 1231f5678 ""<..35 n~1IJOO rol/mil1 iPt> =1J.8/Jar 55 52 Fig.38 o " 6 8 10 ttr1.C ~ ] ] ] .. 1.lr:uIm.. .37 reduccl'ea se mic~orcazii (fig.. (busola temperatura. 1. 1.. 1.radio/telefon. A2radio cu reglaje automate. 1. risipa.. = 201/1 I'8t/ IlIln 1 1 12345678 j!"doN!cn. de siguranta ~i de fiabilitate. "Automobilul este cucerit de electronica".~-f2% n-1JOOr~l/mill "lIptlfllUJTI«-"rAiN" t: RN -1--L 123'15"578 *50 fOOl Cqr6uralur C'#ntrnflintrl 1 ~ I -. astrel s-ar putea caracteriza pe scurt una dintre principalele tendin~e. 1. A5 . AU . A.32fJOrol/min ~c. in plus condi~iilor nefavorabile tie vaporizare a benzinei. eon sum 'YO 160 td/intlrq. Intruclt.5. Sistem complex de comunicafie: Ai sintetizor de cuvint. Daca lungimea traseului pinii la destinatie este 1 km. 1.comandii electronica reduce consumul CIOOcu 20. daca nu chiar principala tendin~a In dezvoltarea ~utovehieulelor. t ~ . 70 !J I I I I I I I ~ gO 80 n = 2000 rol/mil1 n =321111rol//(Ill1 n. ~ tJ 90 Fig.z Fig. Motoarelc au fost Incercate In regim stationar ~i evidentiaza posibilila\ile procedeului. ~i informare..39). Aplicarea lui - momentan ~i cumulat spa~iu de combustibil..C i! -4Jlx1r ' --<: 600 ~ 550 i 500 T""". Incercat dupa ciclul E. prin efectul sporit al fartelor de frecare ~i al fluxului de ciildura transferat la perete.tehnicii A3 . cre~terea spatilllui de deplasare pina la 10 km scade cu 50% consumul CloO(12 1/100 km). 1. cu preciidel'c la sarcini ~i tura\ii foarte reduse. motorul a consumat eu 12% mai pu~in combustibil (simultan a scazut nivelul de zgomot cu 8 dB (A))..ie.(ceas electronic). In acest sens este semnificativ experimentul efectuat cu un motor diesel cu -capsulare termo-acustica [31]. consumul CloOnu depintle de lungimea traseului ~i este de aproximativ 9 1/100 km. cu indicatiile grupate pe sisteme..S' 580 5liO I n=2000 roljmln. timp calculator de bordo 45 44 . ceea ce se subliniaza in fig. temperatura uleiului este pl'aclic independentii de temperatura cilindrului. Electronica se face prezenta in toate compartimentele unUl Ij. ~'50 rz. chiar ~i in aceastii faza. consumul CloO ajunge la 23 1/100 km (fig.::. rcglare ~i diagnozi"~ elcct.utovehicu!.12 ""<. tura\. A Inceput cu grupul de propulsie ~i se extinde la sistemul de securitate activa ~i pasiva. Comaudil.8!Jqr ] J ~70 1[..8 !Jar pe autovehicul necesita un sistem complex tie comantla ~i control al temperaturilor.34 Cqnsvmvl molorvlvl Iq IvnC/16nlTlW/ ('aid n =7000rol/min tcilintlru . Dar..J:m lUll/pined fi.40. Rezervele consumului de combustibil sint importante cu deosebire la deplasarea unui autoturism dupa pornirea rece a motorului pe un traseu limitat la ci~iva kilometri. la sistemele de comunica~ie ~i con fort.13 ~ ~Rt '.rollica. Daca motorul are un regim termic normal. datoritii.C 500 {JO IOU J J J II Fig. 40%.1. 1.

2) limitarile severe de emisiuni poluante. D5 . 8. Un robot tnzestrat cu multiple posibilita~i recunoa~te voeea conducatorului auto fli-l i. De remarcat ca. va regIa presiunea in pneuri in raport cu cerin~ele de optimizare a consumului de combustibil dar ~i cu cerin~ele siguran~ei circula~iei (aderen~a optima).reglarea scaunului cu memorarea pozitiei. Microprocesorul reprezintii numai creierul sistemului.sistem pentru controlul tensiunilor electrice. 5% din pre~ul de "inzare al automobilului ~i aprecia cii pinii la sftr~itul deceniului.sistem de securitate ~i alarma.controlul presiunii in pneuri.sistem de comandii. Un numar mic de masini folosesc microcalculatoare de 16-bit. Sistemul de antrenare: Bl .U.-{ va regIa intensitatea iluminiirii. C4 . B3 .reglarea incalzirii ~i climatizarii. B2 . ceea ce va permite adincirea unita~ii dintre om ~i automobil. 1. va recomanda. sensibil la dorintele omului de la volan. D9 . C.controlul stiirii tehnice a pieselor de uzare. D8 .controlul 1'11'mentelor de etan~are (presiune carter). ci mai curind felulin care acest progres vine in inUmpin area nevoilor fiecarui conducator auto independent ~i a nevoilor societa~ii in ansamblu" [24]. fie la circuite integrate digitale. D2 . Calculatorul de 4 bit are 0 mare rAspindire pe ma~inile de origine japoneza. va reduce viteza clnd va aparea pel'ieolul unei coliziuni. J J J J 4& 47 J J 1 .sistern de control al stiirii ~i masei fluidelor (combustibil. Electronica implementatii pe automobil apeleaza fie la microcalculatoare. E6 . trei particularitii~i specifice incurajeazii dezvoltarea electronicii i[1 partea tehnicii a automobilului: 1) limitarile severe de viteza.controlul sistemului de semnalizare. din toamna anului 1986. 12-bit. DID blocare ] ] E. sau pe acela care este cel mai amuzant sub raport turistic. Dupa unele prognoze. pe acela oar. B6 - ] dere a ma~inii. natoura 1 1 1 Fig. La al 73-lea salon al automobilului de la Paris. C2 . posesorul automobilului raminea indiferent fat a de inlesnirile pe care Ie aducea. dintre to ate traseele posibile. dispozitivele automatizate (eel mai adesea de tipul unor solenoizi).5.sistem de oprire/pornire. mai optimistii. va avertiza conduciitorul asupra posibilelor defec~iuni. sistemul de frinare ~i transmisia.A. El va oferi muzica doritii. particule de ulei) exercitii presiuni mari asupra fiabilita~ii. cind electronica se instala sub capota automobilului. aproximativ 50% din pre~ul unui automobil va reveni electronicii.sistem central de inchi- B5 - sistem de control al turatiei de mers in gol. Crysler evalua I'lectronica incorporata pe automobilul anului 1986 la 3.3 . temperaturi ridicate.reglarea ~i curiitirea farurilor. "Cheia dezvoltiirii electronicii pe automobil nu este progresul in sine al electronicii. interesul pentru posibilitatile ei au crescut enorm. diferenta de presiune la riltru). B7 . Se formuleazii ca 0 cerin~a noua combinarea microcalculatoarelor pentru a crea un sistelll integrat de comandii ~i control. Se apreciaza ca in S. dintre toate domeniile in care electronica progreseaza. in anul 2000.controlul uzarii pieselor din aistemul de frinare. E7 . neeesitate ~i - memorie pentru stingerea luminilor. firma Nissan a prezentat un autoturism care incorpora tot ceea ce electronica ar permite astiizi sa se implementeze pe automobilul anului 2000.comanda electronica a treptelor de vitezii/reglare automata a transmisiei continue / mai multe programe de deplasare. eel al automobilului este eel mai ostil ei. Universitatea din Michigan. D7 . ~i reglarea aprinderii In MAS /dispozitiv de control al bujiei de incandescenta la motorul diesel. vii aprinde farnrile dupo. lichid de riicire. Ez . 3) transmisia automata cu care sint echipate cca 90% din automobile. Securitate:Dl .sistem de autoblocare ~i antipatinare. D6 . sistem de control al emisiunilor poluante / sonda Lambda sau traductor de Oz. intrucit condi~iile de utilizare a dispozitivelor electronice (!}ocuri. in regim sta~ionar fli tranzitoriu ~i permit efectuarea unei activita~i laborioase de determinare a valorilor optime de reglaj :(v.sistem de comanda ~i reglare a instalatiei de racire . unde ~i cind urmind a se face interventia tehnicii. Va deveni accesibil in jurul anBor 2oo0? La inceput.tergerea parbrizului. E5 controlul echipamentelor auxiliare (presiuni de refulare la pompa de apa. In fig. inaccesibil pietii. pretinde cel mai mic consum CIOO'sau pe acela care aste eel mai pu~in agIomerat.vitA sa preia volanul: "de rest ne oeupiim noi" va adauga incurajator robotul. procentul ya cre~te la 7-8%.sistem electronic de injectie de benzinaj motorina sau carburntor electronic.41 se arata tipul traductoarelor. cucerind motorul. UO ] ] B. Automobilele din anul '86 aveau pina la 10 microcalculatoare independente. Cind electronica a patruns ill habitaclu. C3 . va acorda motorul cu transmisia pentru consumul minim de combustibil ~i pentru emisiuni poluante limitate. B4 .sistem electronic de accelerare.reglarea vitezei de croaziera/pilot automat de conducere.sistem de a u~ilor spate. E4 .supravegherea radar a distantei dintre vehicule/ actionare automata a frinelor. Se folosesc curent microcalculatoare de 1. El prime~te informatii despre starea motorului prin intermediul traductoarelor (este in curs de dezvoltare tehnica traductoarelor si 0 mare industrie de realizare a tradu~toarelor).. Ie va ocupa de . de ulei. El este evident.reglarea pozitiei volanului de conducere. vibra~ii. Dia~nosticare: El . E. lichid de frina. Tendin~a curentii este de dezvoltare a microcalculatoarelor. D.. D3comanda intermitenta a ~tergiitoarelor de parbriz.declan~area pernei de aer ~i a extensorului centurii de sigurantii. ulei de transmisie. C5 . de combustibil. 4. ulei de motor. care actioneaza cu mare precizie.5) ~i cOIIlandii.2. Contort: Cl . aprecia cii procentul va cre~te la 10% pina la finele anului 1988. In curind va fi realizatii sinteza vocii ~i tehnologia de recunoa~tere a vocii. Costul acestui automobil s-a ridicat la cca 2 milioane dolari. B8 .afi~ajul periodicitii~ii de intre~inere. D4 . Ie compara cu cele inregist~ate in memorie (sisteme electronice de achizitie ~i prelucrare a datelor completeaza standurile de incercare a motoarelor. §-1.

a). 20'- o Fig. prin releul He se controleaza dozarea combustibiluluhrin regimurile de pornire ~i de inciilzire a motorului.2.44. ~i 100/400/500/600 in ltalia. unul cu clapeLii. Tronl/c/. Un grup de trei traducLoare (1 . Microprocesorul compara informatiile primite cu acelea incorporate 1n memorie sub forma unui vector (vectori) multidimensional ~i transmite comanda la organele de reglaj. (j (y.G.ia 3 conlrolata de un sertar di1e~te buitor SD.3.ol' de pornire I P C\. de catre un motor electric. procesul d~nte Jocuire trpptatii a carburatoruJui. cu excnite tia regimurilor de virf. 1. traductorul 7 care permite corec\ia dozei de combustibil in raport cu temperatura. b). ('e I~: n carhur~toruJui electronic.ultiIn fig. Un traduclor de temperaturii. Bosch GJIlinii Se evidentiaza citeva solu(. ceea ce reprezinW 3. care deplaseazii combustihilul de laLibil zervorul H. care eliminii ac\iunea directa a conducatol'Ului asupra organului de reglaj al sarcinii: cremaliera la MAC 9i obturatorul la MAS).irea ameslecului. Pentru controlul sever al dozei de combus~rsa pe ciclu. Un al doilea grup de traductoare transmite informa\iile pentru realizarea comenzilor de reglaj ~i corec\ie a reglajelor. da infor'matii despre ~azii centratia de O2 din gazele de evacuare 9i deter'mina comanda dozei de q\onbustibil (gradul de imboga(. celiilalt cu fir cnld. _ - pelllpnml'n\. cu fir cald. 1. 6 'se CII referil'p la S. care permite definirea avansului la declan9are.4% in ciclul %suimbunatii~ire a procesului de formare a amestecului se ob\-ine prin aliment~. cupla~r se un conector de timp.ea electronica de I P. traductorul 5 care precizeaza masa de aer aspiral11 In cilindru (pentru miisurarca debitului de aer se dezvolta 0 varietate de cu elice.. prin filtrul F. pompa de alimentare P. 1. 0 injectorului cn aer suplimenLar (fig. coamestecul (aer suplimentar IJl'in deriva(. de~i pre\ul \.112.ional / earburatorul punct este 100/166/183/250% in H.43) doi traductori pelsibil debitul de aer. injectorlll dl: rEifera I H poate fi folosit el insu~i pentru pornire (se p]iminii injectorul I P).ional la injec\ie.r.'"'. Pentru mersul in gol se sarac. pe eel al lJnui carburator t~ eu 1-ional. pmlm regimul GO'- ~ .ie. § 1.). {A1 miirimilor din memorie care corecteaza r!'glajele 9i natura comenzilor de ie~ire la un motor diesel cu admisiune normalii.F.ate pentru uncle regimuri carncleri~bH: de functionare. 1. ~i anume: traductorul 4. (Ie injec!ie dop11~e~ICunui mull.ie'de benz combinatii dupa mai multe varianLe de sis\. § 1. se ob~ine 0 I'edncere a COIgol mului CIOOcu 10% la mers in gol. In schema din fig.43 se aralii schema unui sistel1\ electronic de injec(.. cind amestecul se imboga~e9te ('A = 0. central / injec\.A. controlata fboUEC. este antrenata independent de ar rerele cotit. stabile~te durata de functionnre a injectorului L cu Traductorul de temperatura 2 ll11infurma\. 0 sonda Lambda.ru regimul termic curont.pmul pnllLru Intrueit celn I!HLe ee~ie Cu re7.12 injector CrrmoIiHO Pompa de injec{ie Supopd solefloid Supopo penlru G£R Fig. 1\ combwitlbilulUl. 1.U.pentru RGE. Corburotor siml!/u . cu clapetii care VOl' supravie\ui in traductoare timp. 1.44.9) pentr!ep- desr.45). Un convertor electropneumatic comanda 8upapa. avansul la injectie ~ 9i debitul maER' de gaze de evacuare recirculate (RGE).} ~nn . in raport cu pre\ul de cost ~i numiirul de func\iuni pe care Ie indeplinesc). . prin controlul sever al lui 'A (v. d~gim dubleaza frecventa injec(. 10I'tlf/c! lMlml ElecLronica implemen LaLli pe tor !. totodata.4).> I!lJI'C/Il' dr bellllllt. I. hUHlihil ~i al pmisiunilor polu'Con~~ Dup"1 unelp evaluiiri. cu inj~hiar de I)(mz:n{l comandatii electroniliJctie u a 49 J 48 ~ . 4 ~i 5.ii in unila\. ceea ce amelior'eazii senfll'ea pulverizarea (fig. traductorul 6 care dcfine9te avansul dinamic I func\.41 microprocesorul comanda trei reglaje: debitul de combustibil nre.3) definesc intotdeauna regimul functional al motorului (de datii recent a este traductorul pentru pozitia pedalei de accelerare. comandat electronic) ~i se rcgleazii fin tura\.. La pornirea motorului reee un inject.-i~oar'ii inLens In unele t11ri (fig.4). 1.iilor.ia"radi\. manda (U EC) pen\.ire/s:ll'iicirc n amesLecnllli). pe baza presiunii mediului ambiant Po §i a presiunii din conduct a de admisiune pca.ii ndop\. pern realizarea conceptului de amestec sarac la toate sarcinile (fig. Date reeente aratii cii raporlul pre\lIrilor pentru carburatm'ul tfadielectronic / injec(.erveln mui I sis- fUl/dio nor !fO'- controlul consullluilli d. la injectoare.=" Carb/lfolor elrclrumc > '. Prin_ reducerea cu 100 rol/min a tura\iei n.ia la pune\.lice ('ombustibil suplimentar pentru imboga(. care se hvr~tru dupa necesitate.ia de mers instrin.obturaLol'U1de sal'cinii poate fi comal1:ind indirect de conducator (prin UEC) prin intermediul unui tr'aductor de C\dat al pedalei de accelerare. Pozi~ia obturalorulbm_ de sarcina esle precizul11 de un potenl-ioll1etl'U (trnducLor de unghi-TU) <ui7 este comandatii direct de condnc11Lor.e ()ent~eazj\ r~e sistemul de inj( mo- Injecllt! debrlllind /fIu/Ir/Mld K. L in Sistemul de inject. 1. la tura~ie constantii.a injec\iei (sau scinteii la MAS). Schema include (fig.eme pJ'Oduse de H..

21 .'i~ ~ J~~t~~itf t :j 1 1 a Fi[. Elektronische tn: MTZ.. 1911:1. dezvoltat rle motor 11'1 consitii de urgflfttit Se remarca 0 performanti1 dr. ~-~~ :-~':. In eazul motoarelor supraalimentate..alar.o. 0 varianta mai eomplexa este neeea fara distribuitorul D.osebita prin valoarea A :::::f._.5..:~ din turatia nominala (rezultate obtiftute pe un motor Opel 1."o~ .. [)..r ~.: .CondiK". 10 .n.sLe ofectllRtii do TIRC direct In bobina dp indllc\.. cu E: 9.. 6 ... regleaza aerul refulat de suflanta (fig. 20 .: ~.supapn de ocolire.u..traductal' de presiune a lichidului de racire.pompa de vacuum..:~. La motorul eu o aprindere prin scinteie UEC previne 1000 2000 JOOOWOO 5000 5000 n. b .~ beneficia de un spor de putere./t1tr ClIO' ~. . ..0(.. asiguI'/i rrglajul claBic de variatie a avansului la declan~area sclnteii.diafragmii.46.. 6 q ductal' de turatie. 14 traductor pentru curS8 pedalei 4. 16 .traductor pentru chp.luh VenlUl'i. In acest scop Fig.. 12 ] ] ] - - supapa de control al avansului...r-o variantii cu distribuitor de aprilldel'l~ JJ. 1 Emonts. ~ . l. (fEC tndepline~te funetii luplimentare.. ~.H 1 ~ --1 ~1 t '" . . "" t. 8 .. 1. 4 ..traductor de pozitie pentru avansul de injectie. ~. ..bujie de incandeBcentli..suflantii. .. ~..traductor de presiune a aerului..~. iar comandn I1varll\ullli (.t plHa III.6a ~.~nltlr 1 :..tra- - j J 51 J . 1.. \ /" -~~ . 11 solenoid de control al supapei de scapari.rot/mill aparitia detonatiei.:: <.0 >~ 1.. 18 . carr..pedal!i III" Ilccelm'arl'.traductor inelal' de poziviepentru controlul su2 papei 11.11 . . 1/10 din sarcina nominala ~i 1.traductordecurent pentru bujia 6. a. 7 . = Sistemul rle injectie cu cornandn elpctroniea se livreaza tnt.. 9 . . .ro!.'.pompa de injeetie. 17 .. 15 . 3 ..~ .ia de pornire).~.. eehipat eu sisternul TJR-Jetronie).traductor de temperatura a ] ] 1 10 ~ {5 8 CI. 13 .r-.solenoid de Intl'eJ'upere a alimentarii eu combustibil..io /J. UEC. 1 . 19 . 2 . J.. .turbinii.~.45 motorul BMW supraalimentat 1 . Steuer und nrgeleinrichtungen am neuen BMW-Turbo- aerului de adrnisie.8 I. La motorul eu aprindere prin eomprimare.

.> C.. echipamente.traductor pentru presiunea de supraalimentare p. atunci se pun sub control toate ace]e instalalii. SOSf . el mai e mic consum specific de COlllhuslibil.fJ.rcptaI1J.detonalie.ioncaz5.'i00 n.fof/m/n ] '21 17 II ] ] J ] 11 este previizut eu sensori de detonalie iar UEC reduce avansul la detonalie §i-] core]eaza. 15 I CONDUCATOR a I Fig.obturator-potenlio- j J J (J metru i 10 .'o]osit 0 transmisie continua (lransmisie de tip mec:1nic. 2 .supapa de ocolire. 1. a) pune in ap]icare slralegin de schimbal'c n regimurilor de functionare a molorului (fig. Se dezvolUi cercetari care urmaresc sa evidenlieze baza teoretiea a noi]or inven!. .46 ~*. SP - .supapii magnetica.. cu C.i~ial ia aprindere.iei (linia CD).. 1. cu presiunea de supraa]imentare §i cu debitul gaze]or de evacuare care evolueazii in turbina (fig. I'cgimurilc de functionarc se dcplaseazii pc drcapln BC eu consllmurilc specifice cole mai mici.filtru de aer.ilor de lnlrelinere a auloychicule]or oferii infol'malii despre starr a tehnicii a unoI' suballsamb]e ale aulomobilu]ui ~i averlizeaza asupra necesiliitii unei intervenlii urgente sau eu scadenlii mai mare. 8 . de nccelernrc a automobillilui. t. 0 unil:1le e]ectronicii de comand5. la lUl'a~.47 1500 25U0 b 25 IS S _. 1. jJ pm.turbinii de gazei 7 . In pllnclll] B molorll] func~ionenzii chinr cu C.rebuie evidcn\ial un domeniu nou de aclivilale pentl'll electronicii: t()slnl'ea ~i di:1gnoslical'ea eleclronica a aulomobilului. Vi7.c' 1 [-~ I AMRRCIAJ I 1 1 1 1 I I 19 6 Q9 Beede avertizarc Pedala d<' {rinare ~ Pedala de acce/erare ~ Manda smlillbuloru/ai de vJlt'lJ d.i. de eonsum ~i noxe. .arc.avans reg]at la aprindere) La acordarea moloru]ui cu transmisin unui aulovehi'. SD - .suflantii i 4 . Sislellle specializale. care conduc ]11. b).radiator de aer i 5 .ii in domeniu [15.ni 0/rle/a { _ semnal ~- de p]ina sarcina.1] s-a .46.debitmetru de aer i 3.mm poale fi juslificaUi numai de 0 cerin\ii urgent a .m.m'Trecerea din 13 ill C pe ramura C'. b Fig. I\evenirea la regimul 13 se face prin reducerea sarcinii ~i men~.jdispozitiv de reg]arepentru . Daeii so are in vedere economia de comhuslibil ~i cll1isiuni]e po]uante. n semnal de detonalie.ieconslanlii redusu. dupu care se parcurg regimuri]e de plller'e Cl\nstnnlii (linia DR). 11 .47.. dispozitive a curor stare tehnicii este implicata in mentincrea J!()rformante]or proiectate. In fine. molorul func~.n vilezci dn lnaint. o incercare fiicutii cu aulobuze din transportu] UI'ban din New-York.La lurislllu] Uni-Cm' [1. Illonlale pe automobil sail aflale in dolureH unilii\.obturator. care lncorporcazii 0 curea de tl'ansmisie). punctul A se dcplaseazii pc verlicala de 1500 rotjmin ~i se apropie de po]ul economic. indica fo]osirea a 150 ue lraduclol'i penlru fie(':l:-e aulobUi~.ll] apare proh]ema fo]osirii ace]or l'egimUl'i de functionare a moloru]ui.semnal de punct mort interior i avans itJ. 9 .jnerra tura\. grupali in cileva clase 53 52 . b). 6 . 1 .. La pomirea auloDJohilului. controlind supapa de oco]ire.traductor de detonalie. 17]. La cre~lCl'()a t. (fig. 1. p.L-J 35D/i II.rlsfem de .

Alrxandru Nlca. t ule. pe anumite posturi de intretinere. Fiind indeplinitii conditia momentana T _ T p = 0. orirare ar fi materialul peretelui el posed Ii 0 iner~ie termica aUt de ridicata.I . 1. Pu!e/motur 5'PfMtnpOo. tlldlld dt'l'OGr". nvt'nf/~ot4r '. incit temperatura lui inregistr'eazii 0 yariatie redusa pe rich. In realiTraduc IJI'I'permalll'l/fI' 'enlru : t.5. Se prezlntii numrroase informa\ii prl\'lnd compozl\la. Este vQI'ba de progresul realizat in elaborarea noilor materiale. Se promoveazii oxizii cu un niye] termic mediu sub 1200°C (Si02. 1. 1 1 1 ] ] ] ] 1 ] J tn prezent sint in curs de elaborare materia/ele ceramice MOTOR i- Tradlld/JI'/: dli. la anumite date. pretind 0 Pl'elucrare costisitoare pentru a realiza tolerantI' ~ dimensionale strinse.Ti02). au rezisten\iirelatiy mar'e la rupere. Programe adecvate analizeaza filia fiecarui autobuz Iii comunicii personalului de deservire sau conducatorului auto opera~iile tehnice care trebuie e£ectuate.. Aceste materiale au proprietiiti care nu satisfac Cl'rintele impuse matel'ialelor utilizate in constl'uctia de ma~ini: sint foarte fragile (tenacitatea este de Ii . UboleI'll' 2. aplicatii ]a SiC ~i SisN4 este un procedeu cost. Fig.fu1d l f.C~ramica trhnica". au rezistentii la rupere redusa. 1. s-ar elimina complet schimbul de caldurii cu peretii.(Ie utilizo. dr.strict termodinamic. J penlru emisiun.'J9).. La un asemenea motor. iar oxizii de aluminiu !Ii Ytriu care formeaza faze noi).~nl. D€Ilumirea corE-etapentm o 90 1M 270 .6. sau I'ezisten~a la Cluaj (SiYOi\).ului 18 temperaturi de peste 2000°C. au un coeficient de conductibilitate redus ~i un coeficient de dilatare marc.4 . Se dezvolta sinterizare eu adaosUl. Acestea au facut posihilii dezyoltarea unoI' ramuri industriale modemI': industria rcactoarelor nuclearI'.5Si02.YolU'iconfectionarea pieselor din doua piir\i: 0 parte metalica fti 0 parle cerami ca.48. In sens .iona~i (Iintr-un material fara iner\ie termicii. dar terminologia simplil'ieatii de motor adiabat giiI\p*te I'aspind iI'/" in par'alel e11 upnumil'pa mai potriyitii de motor izolal tamie. pentru a evalua starea tehnica 8 motorului ~i 8 instala~iilor auxiliare ail' lui. Apari\ia motorului adiabat se datorl'azii unui anumit progres tehnic recent din domeniul mater'ialelor'.!'P (i/lru 1o.1 II. litslolalla dt' dlOlJnbf/iculP 1. a ychieulelnr spa\iale. cu un grad mic de repetabilitate. oferite de diferite clase de traductori. . pere\ii care limiteazii volumul cilindrului ar trebni sa fie confec\.ile la temperaturi ridicate.isitor. ing. Inainte de a pleca in cursa autobuzul este supus testarii iar echipamentul electronic Inregistreaza ~i prelucreazii datele care se centralizeaza intr-un calculator central. Se de1.6. nmotor 7. la fel de intens in ambele sensur'i. j 55 ~4 J J 1 . J [AJgent'rotur. tplston 2.3. (fIg. 360°C). cu 50% pentru SiAION (sia]on). tsislem df cundil/O/latr' a ot'l'lI/IIIjot'rccliuilt:mol . Tehnica de pl'OducE'r'e a mater'ialelor ceramice structurale se bazeazii pe sinterizare. Plnl/f1~ rl'nlilo/tJr 12. AI20s . = atunci fluidul motor schimbli ciildma cu peretii. care amplificii sensibil rezisten~a Ia I'upere. PUJf11b !Q .. Un exemplu de informa\ii. aparuta In Edltura Tchnica (1988). 7. ceea ce ar face posibil ea in fieeare moment temperatura lor Tp sa ia valoarea temperaturii fluidului motor T.2MgO . Us.$olJdo !Jore erQcUQ/~ structurale care i*i pastr'eaza proprieta\. dr. ceramica lucreazii la temperaturi ridicate!li constituie bariel'a tE'rmiea.se arata In fig.cum/are 3. denumite materiale ceramiee tehnice11. Motor (aparent) adiabat.rlalr.48 . Denumirea de motor adiabat se rasplnde!/te pentru 0 c1asii de motoare care se creeaza sub ochii no~tri. . care se aplicii in mai muIte variantI'. 1. Metalul r'amine la temperatura joasa !Ii dezvollii rezistenla meranica.1. tchnoJocia. caract~risticile 1lIlI<'\ionalr ~i utilizArile sprl'iricr al~ aCI'sh'l noi calegoril d. 2AI20S .rolor PUlide dl'lnosurare q /l'ns/um? e/l'clr/ce 1. . iar suma ciHduri1 ieI' ~('himl'ate re ciclu este nulit "50 (lQp= 0). au capacitate de defol'mare practic nula. ul'mat. mat. a echipamentelor pentru utilizarea ener'giei solarI'. In raport cu pre~ul de cost Iii posibilitatea de prelucrare Iii analiza a informa\iei."RAun asemenea motor ar fi motor Fig. la coroziune (comparabila cu 0 o\elurilor inoxidahill~) ~i rl'zistenFi mare la ~oc\11termic. 1.Uruplor tate. Sinterizarea prin presare la eald..oa 9.J50 450 5W 5JOtr.tcPlnb It'~ore corlt'r S. 7dolo IntisarUft. cu implicatii de mari dimensiuni pentru mai mulle I'amuri industriale. 80ri mai midi decit a metalelor).j (cum ar' fi hOl'ul sau carbonul care permit realizarea proce~.nlr.it:lJid rUcire :J. motorul adiabat este un motor care nu schimbii ciildura cu mediul inconjurator. 4.m fJDmpO D'fwnli /(1 /~fl're dillfNm.il de Iratamente tcrmice. Dadi tempeI'atura tp se dubleazli fatii de valorile atinse astiizi (de exemplu.re.49 aparent aaiabat. eu sar'cina de rupere mica 1 In lucrarrn .. a calculatoarelor. Carbura de siliciu (SiC) !Ii nitrura de lijliciu (Si3i\ 4) se inscriu in aceastii clasa de materiale cu posibilita~i pentru unele organe ale motoarelor cu pistcn !Ii ale turbinelor cu gaze.Ap fl!tru I comb 2 comb Incomb rt'lt'IYOr mtlchlil/rkire mult'.

do interes deosebit. ventilatorului radiatol'ului.2 5. a mnterialului ZPS ostf! Mg-ZPS (bioxid de oxid de magneziu zirconiu Zr02 MgO partial stabilizat).50°C la ci!indru.(~rp. Prodll8ul carc a t. camerei do preardoro.ahili7..Jm 'IC. Incerciiri efecluaLo eu UII <:ilind1'll~i eu pislo/J (f.\'arielatoa KalLr.6 8.:: suprafa~a cilindrului).0 valoare mare a modulului.. Se observii cii densitatea materialelor ceramiee esle de Tabe/Ill 1.-< kg/dm' . l'rnprh.1 5.ialii SI1Ucompleta 11piordorilor do ciildura (0 reducer'!) a conRllrnlllui spp. tprnpcraluri carl1etr. lui Weibull.3 160 65 20 21 13 15 25 40 110 <1M 650 1000 75 110 210 220 :!ao 1 100 J 2. enl III Ilidalelor.. 1) S. ceea co illlbuniitii~e~Lc ~Cll5ibjJ comportareu.. pompei de ullJi.5 2 '. de oxizi de aillminiu.1 callale [JIJlIlru segmonti) cu jocuri sensibil l'eduRIJ..lr. :..6 3.8 2. (.4 10.rnmlee strlicturale ~ IIle unor meta Ie I>entrn motoarele aulovehieulo de ] .5 3. ".1 1:300 or(~ do fune~ionarf! nu 8-a rf!rnar'eat nici . eu temperatura lui riJieatii de topire (.tiili ale unor materia Ie e. t.!..t folosit Cll suceos la confectionarea ciima~ii de cilindru.urale).rr. care a fo:.5'10 la i7. = 1.\IPa l zare.pRensihi] IIlni mic fll\. un coefieient de frecare mic ~i un eoeficient de condllctibililate mic (Ac)..6 2..une a materialului ceramic .2 3.1I.. Unlnbricnled SiC I>i.0lnnt. Foarte Ill.. A Low Fri"liun.'\]203' incorporal la turnal'o po galeria de f!\'iIC:llaresuh f(JI'/na unuj stral de 10 ~i 5 mm grosirne).7 3.I'ial hazat piJ fibre de ..i! dr. III regimul de aecelll56 J ~ 57 .50 2.Ie zirconiu parlial st"bilizat (ZPJ Titanat de aluminiu Melale Aliaj de alnminiu 'Fontil cenuie Aliaj Nimonic 3..2 eXplicind caliLatea lui I'xer.:)% mai mic. in medic. 3 - suprafa!a chiulasei.6% numai III izolarea tormicii a pislonlllui ~i tic 7. a).widon~iat 1) I) reducoro impul'Lantii a pierduf'iluf' pf'in frm'are (fig.0 5. C..Cl\7.0 1.ice: 650°C la pisLon. l'otonJi turbinei de gaz do la un grup de supraalimontare are momentlll mocanic de iner~ie eu 4. Coeficiolllul Ac pRt.::'0 dului do supapii. inschimh sint ulilizabile la tOlllperaturilo do 1100.~i mecanice medii. ::J~iJoC ehiulas. 1. coeficientlll C( rr.l.!:il. Un oxcmplu do izo!are tormica a molorului se amlii in fig.tenn ral'e a motorului). 1. Un randament mecnnic lIlai marl" prin r('dlleer'pa lucrului !I1lJcanic de fl'ccare. au .rOs)..8 7. Po 2 de alt. dezvoltii mai multe performan!r. (j_ . coroziune.\dere/ColHPresiunc =' :. - e'3_ .'". Se observa do aseme/Jea c. discurilOl' termice ineo:'poralo pe capul pistonului ~i suprafa!. sodiu]ui ~i ghiFig. 1G50°C. Un randament efecliv sporiL. La 0 oxtr'omilaLo so siIllpazll I1Interinllll Zi'S.(}nfoc~iuna!i din Sir.:'1 . 0 varietatr. In incercarile efeetuale pe stand s-a ajuns h urm. 1. rnatr.:! 00°C). ~oc termic (rezislii pinii la 0 d iferen\a de temperatura de SOO°C).lclalte ceramici struct.. Motorul adiaba1. Y20~. 0 rezistentii relativ mare la rupere (HOO 2800 da:"ifcm2). silieat de bor ~i silicat de aluminiu (Toyola expluatoazii un pislon care are capul intarit cu fibre de AI20~).prmie. Din anul 1£J80 s-au Jansat pe piata fibre de SiC. r. SAE I'''per J ] j Carburii de siliciu sinteriz1 :i Nitrnr" de siliciu sinterizatii prin rcac\le Nilrurii de siliciu presa".._ LooDensi.ol mai maI'Oeste oxirlul r de zirconiu partial slabilizal (ZP S) care realizeazu 0 cre~tere imporlantii a tenaeitiitii (de 2-10 ori in raport CII cp. deci au 0 ~inutil.5 [12J.io/Jl\lii (10 i7.rn.0 C1 .a chiulusei.ga!orii de ad misie ~i e\"acuare. prin climirH\I'(~apar!.:::::.:!00C la la galeria de evacuare (dllp.1 1 1 1 1 ~i eu eoeficientul de dilatare (<1)foarte redus. tatea.. In cald SiAION (sialon) Oxid .f\()2) se obtine 0 varietate de oxid de zirconiu slabilizat (ZS) care are proprietii.0 100 18 25 20 2..So adaugii redllclJrea lucrului rnlJcanic de antl'onare prin oliminaf'pa dimensillnilof' pompei do I1pii.sul . °c -gOj..( Engine. dar care are calitiiti 7 mecaniee red use.rist.. de o'J. :-::" rupere la Intindo '" :. eXCt'lenta pontrll ~ocul tormic..1 g.. eroziune. folosind materialp.0 1650 145U 1 4/10 1450 1100 1200 410 16U 316 290 200 15 600/3500/4'10 300/1 200/230 900 12 Oo 17011 aOO/aIJ80/460 650 100/500 50/.narelr.zit. Temperatura de ulilizare a materialului Mg-ZPS ajunge la aproxirnaliv 1700°C.p!.0 3.1 2. 2. - 2 8B ceramice slruc- 8 'u. 0 rezistentii.aO. Iincovoicre.. de circa 10 ori Inai mica deGit a metalelOl' de (:ompl1ra~io. la uzurii. Cu ndaosllri cnrc-l st.3 Of'imai midi decit cea a metalolor (ea urmare. ridicatii la .nslazi int. - sediul supapei. en Ul'nHlI'OII mlucerii cocficiontlllui de fl'ecaf'e (fil!. Unele proprietiiti ale materialelor cera mice structurale se evidentiazii in tabelul 1. ] J Maleriale lurale lIlatcrialul -. 4 - capul pislonului. I .\ nezi. 6:.iI(r. Flynn.1 toale malerialole ceramice au tenacitatea.le ceramice sub [orma fibrelor de intiirire. o'J20-r.. dnfoct. Fragililalea ramine "ciilciiullui Achile" al ceramicii structurale.0lar'na terlllicii totalii [as)).8. b. Timoney..rllctiv se prezinta bioxidul de zircnniu (7. ~l anUUle: a. 11).& 4. 1.]'E5 :: OJ> =' - "'-.51. excelenle proprietati de rezislentii.eil'ie c.: citaton tura Tena- \r I Tcmperamaxima de utili- l\lPa. valollrCIi '! t". a:J0313.6 '. So amclioreaza fragililalea cu mult Sucees. MgO.50 (l .dus ('I'oeazll dificultllP In placul'ou rnalor'ialelor metalice.1 parte.

11 un motnr ('U camm'a de IIrdcre divizatlt (/J/S = 10:>/120 mm. producinJ presiuni maxi me ridicate ~i vileze relative de ardere foarte mari. 4 . fig. 0 reducere sensibila a unol' varietati de emisiuni poluante (oxid de carbon. ce a fost dozato. 1. Camera de ardere ~i galeriile de evacuare au fost izolate termic cu un strat de bioxid de zirconiu. d. de fluidizor. 0 puter'e super'ioRn! cu 50%. 1 .o. care permite utilizarea eombustihililor' gr'ei sau Ileeonventionali. 1.! din ciclu ~i deci lH'esiunea medie indicaUi). aplicat cu jet de plasma..~~ .terea de putel'e estc limitnt. Autorii au reco] c. ceea ce a u~urat iaprinderea ~i arderea rapidii n prafului de ciirbune. eu una eonfeetionata din hioxid de zil'coniu (fig. ~. 0 cre~tere a u~ul'ill~(~i e pornirt".53 59 J [J . care este introdus apoi intr-un fluidizor. confec\ionalii din o~el.traductor timent separat de preardere. 1. 0 simplificare a instlila~iei de ungel'e. fata de 56°RA in varianta a. 1\Iotorlll Caterpillar 58 J Fl/!. deoarece se limiteaza Pl'esiunea maxim.)2. cu sporirea presiunii medii indicate (8. a).8 . cu cifra cetanica red usa. la confec\ionarea pistonului ~i eilindrului din material ceramic se poate renun~a la ungerea aeestor organe. se pal'p eii ungerca intre cele doua OJ'gane s-a realizat prin intermediul unui film de gaz genel'at "de la sine" in timpul functioniirii (v.54). all comunical recent [20] rezultatele incercarilor efl'dllute eu Ull motor aliment.:J bur) 1 ~ .: ~6 J""/Di fro''''! (p". ca rezultat al unei vitezemai red use de cre~tere a presiunii. in cHzul utiliziirii materialului ceramic. L!J2.00 1600 1800 II.al'ca motorului (cre.!.'\I prof de m!rhune. 6 . ('II CC = 23.. 1. d upo.. /I r'(~clllrerea ('ifl'ci de fum de la :~ la 1uB ~i 0 reducere d dc 111 OO 400 ppm a oxizilol' df! aznl.5%.~ 2 c.rilor cca 870°C (camerii standard. 1.j 1 ..ul .8% fa~i1de /17.2::>mm de ZrOz pentm chiulasii.0 dato. c) cu 100% PC.rbune cu dimensiunea medie de 5 fLm.. de presiune. Durata anlerii s-a r'edus la 200HA in varianta c. G la Kamo H. in va('iant. 1. 7 . CII cifra cetanicii CC = 52 ~i CII un eomhustihil modifieat .strat de 1.76). direct pe motor preparii praf de co.strat de 1 mm de ZrOz pentru placarea cilindrului ~i segmen~ilor.'If. e.53. g. 0 imbuniitatire sensihilii a proceslllui de autonpl'indere a combustibilului.ro//mlil / SIC/Ol (fora ult'l) 600 'C 118 775 751 175 200 'lJ5 250 Surclilu. h). 0 reducere a gl'elltii~ii ~i dinwnsiunilor motol'ului pina la 40% prin eliminarea sistemului de racire [7). deoarece. <:u('(\ sJlOJ'iltemperlllura de function/lI'e CII 200 pina la 350 Co a Motol'lll a fost alimt'ntat ('II un combuslibil standard S. Timoney S. 1.injector. formind cu aerul 0 emulsie care ajunge in conrlucta de admisie. 0 simplificare constructivii a motol'lllui prin eliminal'ea partialii sau mtegl'alii a sistemului de ('. inrercat.ele 1 ~i 2 de materiale.6) s-a Inloeuit par'lell inrcrioarii a compartirnentului separat de preardert'. ceea ce a condus la un ranclament indicat sporit de :)3.I I <1. 0 instala~ie de macinare monlato.strat de 1 mm grosime de ZrOz pentru galeriile de admisie ~i evacuare. 9 . b) cu 0 func\ionar'e mai lini~titii a motorului. Se reduc pretul de cost ~i cheltuielile de intre~inere (se reduce cu pina la 50% volumul opera~iilor de intre~inere a motorului). 1.strat de 1. h. Pl'in supraaliment.51 a Fig.lcir'e. iar sistemul de riicire a fost eliminat (fig. Particulele de ciirbune se men~in in suspensie in aerul din I'luidizor. neriicitii).3 . . r.90atj o h b 1 71'02('l) Fig.rbune PC in propor~ie de 50%. 8 . b) cu combustibil S ~i praf de co.0 mm de ZrOz pentru capul pistonului.. eitat la pnet.5 bar). 4 dBA. i. ..placarea eventualo. La incereal'ea unui motor In care euplul piston-cilindru s-a confee~ionat din SiC. Temperatura compartimentului separat de preardere a atins in timpul incerco.10) 0 !'Cdllcel'e sensibilii a intirzierii In aprin- ] derc (fil!. 1500mln-1 'IOO'C 1500 min-1 1Hl0'C lib '" o.Jha. % (p" '"5.a. ~i colab. 0 data de cre~lerea sensibila a oxizilor de azot (v. Arderea prafului de ciirbune a decurs foarte rapid (fig. ] ] ] ] J J 1neercltl'ile rle stand Ull o!'iltal [:.. 5 .52 1Y73 a fost transformat intr-un motor adiabat.. 0 ('educere a zgomotului cu 2. 2 .compar.termocuplu. format din :~O% combustibil S ~I 70% 1I-butnnol.. a comparlimentului separat cu ZrOz). E = = 21. hidrocnrbur'i ~i particule). Motorul a fost alimental cu combustibil in trei variante: a) cu combustibil standard S.7 fa~ii de 7. in care aerul este antrenat intr-o mi~care de rota~ie.: '--000 1001 1701 11.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful