P. 1
Scan 1

Scan 1

|Views: 73|Likes:
Published by Dragos Vlonga

More info:

Published by: Dragos Vlonga on Jun 27, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/12/2012

pdf

text

original

~I

~

'il ~./

'1 ,j 1/ / '/./

I'ror. dr. lng. NWOLAE APOS1'OJ,ESCU

·

Dr. jug. DUAGO~ SI!'INTEANU

..

CCS7F~

A~~AAI

:i i_
r.. ;'

AUTOMOBILUL

CU combustibili

NECONVENTIONALI

r
,
I \,

J-/

/"

U

b

9 ,-/-/ .:' . . l,

')

. .,,',

/1
b C,', ( ,

/

I.
I

~

EDITURA TEHNICA nUCURE~TI - 1989 .. "j 1.1. ~..\. !:..

.

~
~~ll, '1 f'
h , I I

1- ':. ,/39l3'9'.':

'f!]

III lucrar< " analiz~az~ r,rr.l>kmtJe ce trebuie rezo!,"ate pt'ntru trecerea d~ la f"ne'IIIIn.,..a m"loaTl.lor ,u ardtre intern:! cu combustibili obi~nuili, la funclioll"TI.a "" co","u_tihili necolI\'('nlionali (metanol, suspensH de praf de carbune III lI",torin:I, l:a7.(' naturalc sa" dc sond:!, hidrogen ttc.). I.:. 11I1'('put sc evidclltiaz:i progrtslll tehnlc actual In domenlu, se definesc ~I sc (.vahll'a1,:i lIoil" ori,'ntorl. prl'cllm ~i cele mal importante Incercllri de valorlficarl' a rl'Z,'rwlor tehlllco-~tilnllfiee cunoscute. carc vor permite. In viilorul apropiat. reallzarl'a unui motor de automohil, allmentat cu combusti!JiIi obi~nuill, ell 1111randarm'lIt I:lo!Jal sensibil sporlt ~i cu gaze de evacuare sensibil mai enrall', ddillindn-se lIivelul tchnlc de la care tre!Jule sll evolueze molorul alimentat ,'u comhllstihil Ill'convenlional. Apoi se pn'zillt" tipllrile de eombustibili ncconvenlionall, slstemele de stocare ~i de alillll'ntare Cll aSl'm('lIea eomhusti!JI1I, sistemele de (ormare a amesh'elllul a,'r-eombustlbil neeoll""nlional ~i de aprlndere ~i ardere a acestula, eeonomia de eombustibil ~I emislile noeive la acestc automobile, clemente de proil'etare. comnnda, cOlllrollll. diagnosticarea electronlell ~I fiabllltatea motoarelor alimentate en combustiblll m'eollvenlionali. Luerarea estc adresatll illl:inerilor ~I tehnlclenilor care lucreazliln cereclarea, proicctarea. fubriearea ~I exploatarea motoarelor ~I automobilelor. Prin prezentarea performanlc!or de vlrf pc plan mondlal. reallzate In prezent sau preeonizate In viilorul apropiat. privlnd eonsumul de eombustlbill ~I nivellli de poluare la automobilele alimentate cu combustlblll obi~nulll, luerarea va fi IDrem;antA ,J peDtJ'n tolJ aul.oJuobiJJotii profesloDI~tI sau amaton.

The Car with Alternative Fuels

The book provides a comprehensive analysis of the problems to be solved' (or the use o( the alternative fuels (alcohols, natural gas, hydrogen, slnrries of coal and coke In diesel fuel etc.) in internal combustion engines. In the Iirst part. the technical progr,'ss to date in the domain is emphasized. The new tendencies and the most important attempts to put Into practice the already known technical and scientific reserves allowing In the ",'xt future, the achievement of an automotive engine with conventional fuels. with higher are cvaluated. R technical leve).. efficiency and lower level of exhaust pollutants of progress being thus defined tor the englnl' using alternative fuels. The different types of alternative fuels, the specific tcchniques of storageand fueling, the preparation of air/alternative fuel mixt ure and its ignition and combustion, the fud savings and the specific exhaust emissions, the main clements of design, control systems, the electronic tests and the reliability/durability ot thc engine fueled with alternative tuels are successively approached. The book is adressed to the engineers and technicians working in researcb and development design, manufacture and maintenance of the vehicle enginc. By presenting thc most advanced performances to date and forecast for the next future concerning the fuel consumption and the level of exbaust emissions, tor the cars using the standard fuels, it is considered tlrat the book will be also interesting to al! tbe professional and amateur motorists.

-

-

-

-

Contents

!\edactor: tng. Marla Antoln.Uc lonescu Coperta: Simona Dmnitreseu Tchnoredactor: Dumltru Gheorghe Uesene: Ion Zaman Dun de tlpar: t5.02.89 Coli tipa..: 22,5 C.Z.: 11211.11:1: 1162.6/.8

a social concern? The ear Malll symbols I. The progress In achicving a high - efficiency and low emisson car, fueled with conventional tile I 2. Thc alternatlvc fuels :I. Storage and fueUng techniques for alternative fue Is 4. Preparation of air/altcrnative tuel mixture techniques 5. IlInltion and combustion of alternative fuels

-

6. Fllel savings in engines using alterllative fllels. 7. Emissions at engines using altcrnatl VI'fuels 8. Main clements ot design 9. Control and adjustm~nt techniques at,'ngines using alt.,..native fuels 10. ){eliability and durability ot engines. using alternative fuels

ISDN973-31-0049-8
"
Tlpanll ""':"'.;\..l \.1 T. l' "u

---r"'l"\1I"r!P J~H8"'"

..

In lucrare sr analizeaz~ prr,t..l<mtl< ce trtbuie rezoh'ate pentru trecerea ,t<. In Ilinetionar<'a m"t<,ar<'lor ell ardere intern:! eu combustibili obi~nuili, la lunction3n-3 ("II e",nbustibi!i nec£lnwnlionali (metano!, suspensii de pral de carbune In ",otorin;\, ~aze naturale sall de sonda. hidrogen etc.). La hw('put se evidenliaz:, progn'sul tehnic actual In domeniu, se definesc ~I 5(' ('vahn'azl' noik orientiiri. precum ~i cele mai Importante Incercari de valorilieare a rt'Z('rvclor t<'hnico-~tiin!ltice cunoscute, care vor permite, In viitorul apropiat, rcalizan'a unui molor de automohil, alimentat cu combustibili obi~nui!i, cu un randanlt'nt global sensihil sporit ~i cu gaze de evaCuare sensibil mai emalt', dl'linindu-se nivelul tehnic de la care trebuie sa evolueze motorul alimental ,'n comhustihil lll'conven!ionaL Apoi se pre'zinla tipurile de combustibili neconven!ionali, sistemele de stocare ~i de alimentare cu aSl'm,'''''a comhustibili, sislemele de formare a amestecului acr-combustihil neconVl'nlional ~i de aprindere ~i ardere a aeestuia. economia de combustibil ~i cmisiile nocive la accste aulomobile, clemente de proketarc, comanda, coulrolul, diagnosticarca clectronica ~i fiabilitatea motoarelor alimenlale cu eombustihili lIl'eonventionali. Lucrarea csle adrcsala in~ineri1or ~i tehnicienilor care lucreaza In ccrcelarea. prokclarca. fabricarea ~i exploalarea motoarclor ~i automobilelor, Prin prezentarea perlormanlelor de vlrf pe plan mondlal, realizate In prezent sau preconizate In villorul apropiat, privind consumul de combustibili ~i nivelul de poluare la automobilele alimentate cu combustibili obi~nuili, lucrnrea va fi InteN6alltA ,I pentru tali autaroobiJl~tii profesioni~ti sau amaton,

The Car with Alternative

Fuels

I
Ii'

The book provides a comprehensive analysIs of the problems 10 be solved' lor the use of the alternative luels (alcohols. natural gas, hydrogen, slurries of, coal and coke in diesel fuel ete,) in internal combustion engines. In the first part, the technical progress to date in the domain Is emphasized,. The ncw tendencies and the most important attempts to put into practice the already known technical) and scientific reserves allowing in the n"xt future, the achievement of an automotive engine with conventional fuels, with high", efficiency and lower level of exhaust pollutants are evaluated, a technical lev"" of progr"ss being thus defined for the engine using alternative fnels. The different types of alternative fuels. the specifie techniques of storage and fueling, the preparation of air/alternative lul'! mixt ure and its ignition and combustion, the fuel savings and the specific exhaust emissions, the main ele. ments of design, control systems, the electronie tests and the reliability/durability of the cngine fueled with alternative fuels are successively approached. The book is adressed to the engineers and technicians working in research and development design, manufacture and maintenance of the vehicle engine. to date and forecast for the By presenting the most advanced performances next future concerning the fuel consumption and the level of exhaust emissions. for the cars using the standard fuels, it is considered that the book will be also interesting to al! the professional and amateur motorists.

-

I

-

I
I,
II

-

-

Contents
The car - a social concern? Main symbols I. The progress in achieving a high - efficiency and low cmisson car, fuelcd wiLh conventional fuel 2, The alternative fuels :I. Storage and fueling techniques for alternative fuels 4. Preparation of air/alternative fuel mixture techniques 5. Ignition and combustion of alternative fllels 6. Fuel savings tive fuels. 7. Emissions fuels in engines using alternaveof engin~ using alternati

.
I:

I(
8. Main elements of design 9, Control and adjustm~nt techniques atengines using alternative fuels 10. Heliability and durability of engines. using alternative luels

.
.

Redactor: Ing. Maria Antoinette lonescu Coperla: Simona Dumilrescn Tehnoredactor: Dumitru Gheorghe Desene: Ion Zaman Dun de tlpar: 15.02,89 Coli tlpar: 22,5 ,C,Z.: 629.11:1: 1162.6/.8

.

I
-.---

ISDN973-31-0049-8
'rJIHL.rul -,., ':~l:('~.i'.(.t

..

\tl T. 1'. ., IJ rh.c"'1l':}n(~1~~~8'

..cOllvcnlionncls buslibililor neconven\ionali 7. . I'ouvrage sera interessant aussi pour lous les automobilistes professionnels OU amaleurs..eontr~le.. lItenles allx earburan\s non-eonvenlio 3.. . Particularilii\lIe aprinderii ~i arderii la molorul cu aprindere prin sclnleie.2. Compu~iorganici oxigella\i. C... .. l'roorcslIl tehllie In reallzllrea IInlil IInlomoblJ eeollol1\lI'.. 6. . . 6. . Echipanll'nle penlm formarea amesleclllui aer-com- 170> 13 1 1 I r i I 174' 1. Gradul de sllbslitll\ie a combuslibilului pelrolier. _.on convenlionnels 'I....... l3ibliogralie 1:1 181' - 1 p (j4 82 85 85 108 115 121 124 128 133 bnslibil neconven\ional la moloarele cu aprindcre pritt sclnleie - . 1.2.2. ... . Elemenls de projel coneernanl l'adopcombnslibili necome l\iotation d'un molenI' auX earburants non nali -convenlionneIs . 5. 6. . 260r 260> 136 153 168 261' 262. .. . 1.. On met en evidence. Particulari lii\lIe aprinde rii ~i arderi i la molorul cu aprindere prin comprimare Bibliogrnfie ] J 'L'aulomobile Table de matieres 213.. .ontrolul calilil\ii ameslc- 1:36 6. . 2. . libil la nlimenlaren unui motor eu combustlbll ne. de diagnostique et de fiabilite des moteurs. .de recherche. . . AJlrlndereli ~I nrllerea eombusllh IlIIor neeonvenllonall. ... . . .. 5isteme de stoeare a commolenrs fonelionnanl avec earburanls non . .... 5. . . .. . ..1#1 CUI'IUNS 1 L'llutomobi1o nux cnrburnnts Don coovootiooools Anlomobllnl . 5ys lemes de stockage el d'allimenlation nux <arbmanls .. .. Sa.. . 1.1. . Les cmburants non . .. - 0 JlreoclIJlnre soclnl.. .. . . de l'economie de carburant el drs . Valori caraclerislice a Ie gradulni de snbslllu\le. ... l'reocupilri ~i rezullale pen1m reduel'rea consumului de combnslibil conveu\io110110 aulomobilc.... . . ... .3. (In loc de prefap).... . 2. . ....'avenir la r~alisation d'un moteur d'automobile util lisant dl'S earburants usuels avce un rendemenl global sensiblemenl ameliore et dl'S emissions de polluants sensib1cmrnt diminuers.. . . .i!ile sislemuilli (Ie admisie I.1. 193 2. _.. 5. IlliIizllrea cOlllbnslibililor lII'convcnI ionali . .ilile formilrii amesleculni.2....... . . . pour Ie commencement. la moloarele diesel alimenlale cu co11IImslibil neconven\ional..... .. lIidrogenul . .. de reglage et .. 2. . 2. . . .. Emissions polluanles des molenrs aliila bordul automobilelor. Gradul de economisire a ciilduri i la alimenlarea molorului cu combuslibi I necOllven\ional 6. In J"cgim nominaL .. Factori care definese gra du I de subslilu\i.. ... . ..Jeme de formare n omesleelliul carbnranls nou conventionnels to... Suspensii de cilrbulle In molorina . BibliograCie .missions speciliques de pollnants.. .. . Gaze lIalurale. . .s avec des earburants conventionnels 00 non-convenlionnels.. .assurer Ie melange air ventionnel el son allumage et combustion. . .. . Slslcme de sloeore ~I slsleme de nllmenlare eu eombusllbIII lie- 4.5. des elements de conceplion.1... Fabricarea compu~ilor orgallici oxigena\i.convenlionnels - - _ - cOllvcnllonall . . .'. . . ... .. Sisleme de alimenlare cu nnels 8. . 4.. ... .. Alcooli ~i eleri . . .. glaje pour \<. 224257' J j J une question sociale. . . . . .. fabrication et exploilation des moteurs el automobiles.. . 1'00'licularit.... Uleiuri vegelale.4. Symboil's prineipales 1.1. gaz nalurels. . . . des syslemes I>. ... 203 205 211 ' . . .r~soudre pour I'utilisatlon des earburants non conventionnc1s (methanol el ethanol. . ... .. - - 170 cului ~i 01 dOlei de combus- J 4 . des syslemes de stoekage et d'allimenlation avec carburants non conces carburanls.convenlionnels ... Les chapilres suivanls sont consacres n la presentation des categOril'S de .6.. _..3..olllhnsllhl1l eeon\'rnllonlill.. l'arlicnlarilii\ile sislemllilli de injeclie la ulilizarea combustibililor neconven\ionali 4... Ilijectoare de hidrogen. . . 6. ."arburanls non conventionnels.... 1. Ie progres technique actud dans cc domaine... ... 5)slellll'S de pr<'pralion du melange oi I' e:nburnnls non eonvenlionnels . ..3.. ainsi que 1cs plus imporlants essais pour mettre en valeur les reserves connues leehnieo-scientiliques qui vont permettre I>. olllllloinanl IIlhnenlol eu (.2........... ... .ombnsllhll conHlillollni .. .. suspensions de poudre de charbon en gazole elc.. . . .e progres aetuel eoo~ernant la construelion d'un alllomouile (. . . .3.conomique el non _polluanl 2. ... .... f'reocllpilri ~i rezullale pell1m rcducereo emisiilor poluallte la moloarele de aulomobilc . . f'arlicnlaril.... . conven\ional _. Syslemes de commamle.. 1 7 12 1 L'ouvrage comprend I'analyse des probl~mes I>.. ... . hydro gene. la nivelnl sciirilor mari.. en delinissanl un niveau technique de rClerenee ponr Ie moteur allimenl~ avec un earburant non eonventlonnd. . ..4.1.. ... L' a 1hllnage el la (olllulIslion des earhurom\' non . . . . I. n 2. . 4. ... .eollllllllo de eom~lIsllhlll In mo10llrele IIlhnenlnle en eomhnstlbIII neconvenlhmllll.s rnoleurs allimenles aU~ 4. conccption. . .1.. 4.6..5. .. 3. (. I.. en delinissant et evaluant les nouvelles orientations. 2. . Par la presentation des plus avancees performances aelnelles ou envisagees pour Ie fulur prochain _ ponr la eonsommation des earhurants et dn niveau de pollution des aulomobiles allimenl. . l'rlndJlnlele slmbolllrl ut1l\zllle fll luerare .5... . . nibliograCie .. ..3.. .4... . ... .' economic de caeburalll ponr les 3. . 265. . . . .. . . .... La fiabi \ite des moleurs fonclionnant ner-eombnsllbll neeonvenllollal eonvenlionnels aux carburanls non 4.'ouvragc' esl adresse aU ingenienrs et techniciens engag~s dans I'activite ... . nibliografie 9.. conlrole elre. .. 213 J 5.) dans les moteurs.

· II.. Fluhllliulea lIIolourelor de ullIOmohll ollmenlole ell eomhllsllhili neeon\'enllonnll.' aulomobil. de.lelorde tilei ale planetei.. . Daca ne referim la in{/llenlele benefice exercitate de automobil aSllpra onwllli..... 7. cu consecinte importante [ [ [ - efectul de sera.. . .. dallneaza vl'getatiei. sEntem Endemnali sa acreditam coneeptul ca automobillll estc "lIn bine nociv"..2. .3. Fromm... 1968. Bibliografie .. ..... .... . rani/i...r~. Sisieme de eO mondo. ('ontrol ~I regluJ penlrll moloure de 01110mobll allmenlole ell eombllst!- 315 :H7 320 :120 320 323 333 AUTOlUOBILUL - 0 PREOCUPARE SOClALA1 (in Joe de prefata) In anii '70 s-a nc'1scut0 Entrebare Cll pri...... .... .. . .. Emprellnii Cll tclevizorul.. arc meritul de a (i nemjilocita iar. IT! anll11980 parcul de automobile ajllnsese En lume la 305 mil exemplare.. .' mirru Sull murro-scan. 2H9 Bibllogralie . invalizi. . 283 10...H.ml de cuantifieare $1 abstractizare !tenerat En procesul muncii.. 7.H. Narziss ~i Goldmund... 8. Atrag atenlia doua' dintrc semnifica(iile majore ale automobilului pentru individ: ampli(icarea pl'rs'lTlalill/lii IImane ili amplificarea puterii de muncii a omului.lIe ullmeJllole ell ('ombllsllblll ne('OIl\'enllonoll ..1 Alltomobilul de astazi ne aminte$te Endoiala lui Herman Hesse asupra natllrii fiin(ei IImane: "oare este cu Plltinta sa creezi fara sa plat('$ti cu prelul vietii.368 cm3fm3 En anul 2000)..1. direct $i indirect prin intermediul structurilor socialI'clmomice... ..': egradiirii........ la afec(illni mai mult sau r r r 270 278 282 hili neeon\'enllonoll Bibllografic ..lor topi ghelurile eterne $i icebergurile.. . l'"rrnrIllUII\" lie rallda".tihilului ('ollv... Automobilul pare sa atenteze la epllizllrl'll rezer/. . . prin proce... . .. degradeaza operel~ dl' artc'1.. Editura Politicil.. .. EmlsiiIe motoarclor alimelltalc ell hidrogcn. 7. 10. pc de aWi partl'.1. Ca este un "bine".. . . nervoase.... Ne re(erim. ... .. .. . ... . EmisliIe motoarelor allmentate ell a!cooll..... Sollllii tehniee pentrll 11mitarea uzurli........ Elemente de proleclure. determinate de polllarea chimica a atmosferei ca $i I d. la rO/lll automobilului En IIlrr:ireacllTloa$teriicare. .... 0 do.... T. Cll cre$terea temperaturii aerului atmo_ s(erie d d I 1'1I/isl' e motorul automobilului este SUP1l. .. Date gencrale. de la 290 cm3fm3 in anul 1900..II'" 'p"cilic d" "ner!:ie lu ulimelliarea ell eombuslibillm'eollven\ionali a mo10an'Ior d.lllu\iu cn". la rollll alltoTllobillllui En liirgirea rdaliilor interumane.. 10.. .. PI' d. Modificnrea starii tehniee a pleselor motorllilli ~i a proprleloliIor IIleillriIor de IIngere .. 8... .. dintr!! I l [ 1 E.. III reglm stabillzal.1 Dc parten ceala/tc'1 tablolllui se a(lii efeetele nocive ale automobillllui produs~ a dir!'('t sail indirect asupra omullli. '[ -..... Daca mlllta lume considerii alltomobillll "un rail necesar". Se /.. In dccenilll trecllt all fost evocate cu prl'gnan(c'1 efectele utile pc care l~ prot/III'I'alltomobillll. cu mllitiplele evenimente nedorite.. de la arridentdc care provoaca morti. . Encit se poate aprecia cc'1 atunci aceasta s-a de (/ marcat intrcaga dl'zvolture a automobilului... 8..1.... . maladii plllmonare.. .. Emisiile motoarelor allmentalc ell gaze. bOllla canceroasa..970ili se estimeaza sa ajun!ta la .. iar unii all $i vawt continentlll european pc jumatate Enecat En apa.. intoxicalii. RezlIllale ... . sc poate spllne ca En timpurile noastre Entreaga populalie se bucura t/I' aceastli crea(ie a geTl/:lllui uman. ... 8. se constitui~ I'a cde mai populare reulizari tehnice din secolul nostril. .~... .2..2....la care omenirea n-a putat sa rrnlln(e.~i !teneratiile viitoare.'xle alcse... lIesse.... .constructiile...4.. 9.'xperilllelltale (Irlvind perrormalllele de COIISIIIIIale alltolllohilelor allmentate ell eombustibili m-eonven\iollall In eondllil de drllm. . ... . Proieetarca slstemelor de alimentare . cardio357 I 1I/I/i Plliin grave .. sa traie$ti fara a renunta la noble(ea crealiei?" 2.ii. 359 I mSl'lIlare...t!:! cm3fm3 Enan III 1... polullrea sonora prod use de automobil... '7. .. datorita arderilor..<mrzenie... Este in desfa$urare 0al'tivitate de amploare care /. Sub.. l [I . 344 [ r 283 289 311 344 I Bibliografie . . 7. ... . 1982.. . care.3. 0 parte.....7.~-arprll('(/produce 0 scltimbare a climei. . prin substantele nocive pentrll generalia de azi . . Dllcllresti..'irc la semnificalia automobilului ill IlIfIlea contcmporaTUI: este alllomobilul un prieten sail un dU$man al omului?' {'II atita for(c'1 {ormulat Entrebarea.. Bllcure~ti.~ieste caracIt'rizatl/ IIneori ca s/lper(iciah1.. M ediul Ensu$i.. 334 :14:1 [. .. .. CII privire la orl!:inea emisiiIor din gazcle de evaellare ale motoan-Ior. En acea lum~ rare-I indcpiirteaza pe individ de viala conereta.. . .. En via(a cotidianii..'nl! CIIII. .bu. .... a producer a folosi 1lT!alltamobil fara a plati cu pre{ul vie(ii. Prin emisiunea de bioxid de carbon (concentratia d!! C02 iT! atmos(era a crescut. .. . EmlsIlle polilOnle lu Olllolllol.'n\lnnul n prnble"'" fl...... .. . ... . nibliogralie .'ede$te En prim III rEnd dezvoltarea automobilului dupa anii '70. la . . Proleetarea slstemelor de formarc a amcsteeullli..Ireasa arate ca este Cll putinta a crea... Diblioteca pentru toli....

.~11I sa fie delerminata dupa norme. a I~C e-?.e. In numeroase tari s-a stabilit obligativilatea ea .marcL: a Sll ~aveghea.un~le . ' ' 111.(ac/lte trI ult.iar pro/?wza pUlerea~i vileza automobilului au ramas pc ultimele locllri (numai 2% dintre .nliald Pro~noz~lr.1." 0 .shellpent!'u aTilt8°/1ent tt e in H F.ajea~ i!. unlll mai ellpllrc a lumii contemporane pentm a asigura protecfia mediulrli ambiant # . ' insa'i a pus ill aplicare Uti progN~n~ de I.fntrepriOO~n ~L co. 1\lba~os. { l d v 20.all/~1l I I duclie care produe organe :ji subansamble :illTlCllla cel de-al doilea domeniu in proporfie de 60%. 0 . " ca I' ' l d II ( SoclCtalea.. care sint lrgi(erate de guverne.l~..ultunul rnel~ill2. (aid de 61% bdrbatL) ~I IwertL eate ortL menfwnatl ocel1. ~l!.~ al autonwbLluluL?".dorrl S/l .u pri'~la data s-a . pcnlnl lIIarr.ate.care81%autoturtsmc~I l 2000 1 1 1 1 1 ] 1~y'° aU...lIl marcl1. femri ~i 7% dintre tineri au evidentiat vitezlL ca 0 caraeteristica prioritard). I'ro.:::::Sta . m a...nlm un automnhil economic :~e.. cest seop.ta. . In lard exista astazi relullbrul dmtre cennlele ~Lrezervele de tLIeLeste contmuu amemnlat.~Ullll1l ll e co"lhU~ibil ( £iSO/ ) 2) con(ortul (21 01 ) . mtrebarea " data s-a pus tn ap l Icare pnnclpLu l potnvll CllrUla alltomo .congnw F/S/1 A ('I' eratl. 1 ' 3) dllrala Il e Villa ( .n ercarea uneL "wra. .' rr(UlUl trel carl/ctens 1ICI car e eontcaza cel mal Jurli/or.oas~. u. cupare a intregii societa(i. ~i Vliiseeanu Gh. ' ' ' v v v ' " . '. . patru u'}-LverSLta(Lm . TmenL mIre 18 ~L 24 am ~L-auexpnmat ade. . din iTlleriorul auto mobilului.mm IcafL~noL pen~ru automo...v IlTl btile 'LOCIV trcbll l'e transformat in .l~ .'.~orll IlTIlll autoTno L tre b ULe sa p aleasca nil. UNI.re lese t'l't~e la BlIcure~ti $i. .~i silen.:nu:JIf'rlllr~ In raporl CIItllllpllnll~ treclltc.guvcr~le.Lton. 'b'l calegortL I 5) .. . . I u VlltO~. SCWI a Clnd ellmpara II 1m auto. .ormanta l' I.)II o 11I1.. cu marc capacitc:te de a.numit auLornobilul a~ilor . v v l.autoll~?bll.~ fl ~e .pen!ru ca p~e(ul tit.~~a c bile. reuer... po. 10 per{ormanla.mrsc or ' e fllel.~Ic.co~lsec~n(ele a.1 . .. ita .are ( l(jol 10') . per{orlllantele u o .'~qOO.//lobil..lI~ d ~utomobile.lObtlul. ' . t de de"voltarea prod acllCl ea. ~a:e este sprijinitd de .!ortiza. Domemuc prwde (54%) ~i !. . ia ~lce c .10. ell prilrjlll C~lllL de-al ~3-l tnlr-lln .(/r{'((lii.. r m fwal wtr-unll v ulte l d 1 d R FG .' 4) lara producatoare puterealui ' din exterior. OM.11/86. I~I asuma . Broomc. in fwe.ntve~SLtafllor~even!n~u-le 32 Tntl. . ]) . ftOzr tea (5i%)'l nIei 20°1 .!Icrobuze. ATZ.de autobuze! '.gramc.lil. ) 10 .~/Ilnt o~be: r rduce emisillnile poluanle dtn gazele de S-a Ilrmartt de asemenea protecfLaoamemlor dm .~are pentru autotu: tnlr~ba~e cupn~a tn sonda.umlOO aprOXlTn?tlV100 n. . primul 1 la U T Darmstadt) PerspectiveIn constructia de automobile. .a compararea a doua autonwbLle e consum nu maL reprezmta ca a ta I -d ata numaL un tn Ice d ' dtn acee~£ clasa. .nta.~erealLzeze cel maL marc progre.Car Engine. 3.U ~L mtr-o. Cele dOU1I olutii " ilustreaza ' un progres lc~ h b re de mentalLtate a pu blICUIII . XXI FISITA CONGRESS. uto t l bl l d al v f 'Lmp~eSlOnq.VllpUSC 111 lt ?". . ' ~'.a (abncL de autotu~me Iliun I 0 (abrica in curs de (inl. .rumuse ea I -(13°1«)' 8)' "ileza (4%).. 'IerinIii I'rc7. .automoblluluLla . .care swt. 9 . a . acest do. Con-uislicilor 1. I II.ac UJ 1\ s IlTIlt/ui 1986.. ce alllorii l~i au . mbele 0 trolut zgOIllOtullli".'t l l IpSI de nocivilale. .0'(abrica modemizata pe. Ac~asta ~~cur. ure li iunle 11/85.cu 4 mIL ~Ial m~. ta U! -dou... . Belgra e. per.[a dlmcnsLUnt~lCpeF~~. 1(..nOI (0.ci.C~'t (/l1'rr'u. 1982.~tl' IIe .~enUl.educerea . elaboralilin anull!J(j~.cnnstiwie asr(rl ra r. Le Monllc.' . numeroase ~radlllut de poluare (48%). _ la Pitrllti ~i la Craiova.!/ru produccrea rilare s-~u aratat a fi reducerea~onsl!:T~ului co~nbustib~l . pentru ca In ' ult. I J.l/ra p atl~nl l el s -a rdonat in rapnrt Cll rrIspIInsurllC. Transporlufl - 'I e 1110 nlliale secolul . Nici un virf. Pentr. . / t malioTwle de. con{orl. sa IOT/ l a utomobiluluide la Paris. de ~oc.o C II/ lrod/lctic an'/lalli de 40 mil budIII. .CAH. . a se limilf! .Jul ammtLt: "care smt do.I.isuh 1'. Parcll e ~II 0l~r~m~tin a~ul 1985. de /I aCli?rnI:.' l de combustl Il pen trll a. ." t .pent~u ~ad~u~ele I~r cltrlt'lIe~~e totale fns. . spnJL'!Lte e 52 partenen WaU.~'itllatieTwua a (ost." bUze' aulocamioaneaalolltililare. pentru cd marea majoritate a (arilor stnt importatoare "anul 2000.WIPt T~' i 'oara 0 fabrica pentm producerea aulocaml.. pcntrll IInll . .~Societes des /ngemeurs I't la IlIlpaetlll dIrect dmtre autonwbll ~L pLeton sau bLClclLSt. eCI. ' ' ' ' ' ' 0 P (71°1 ) au acceT/tuat prima . d 'd .de I!'Nrrn. 6) Preful pOSlbll de re"LTI:..il.' ullre ~~ $L . estr estimat la 30 nul bucatL tn 0 marc /nvestLtLe(mancLara. {lrnd 6C~~ lit in toamna Un son 'r~ . a~tual1l ./wtanl Sll: partlc lotitici (actori guvernamentall elaboreaza pro.G.Iunsmr de teren -:. . ra lI de Per{ormanlcle f '-'" . .noeLv" III " !' .irz.n. preia energia.t c .. Le\ea I. . .pentru uzmele prwcLpale. 3 . dar 1/ IIIllrlticf Sllprafa(a exterioara frontala este alcatuita dintr-un strat gros de xercla ~~ "lII'erne direcI salt indirect. ( pro.. ~I-au unLt efortunle pentru a realtza automobtlul UNl-C A Ii.a/llIIJunlate a poscsonlor de autonw.standard. motorul $L transmLSla au (ost LnchLSe a v ' ' .cnlali\ la Inslilutul Pohtehnie Buc ~ cl ~ent 01 the European PassengCl D' .dupa cum IIrmra. IJumea :jtLlnll. ci $i pentm con{ortul ~i protectia semenilo . d 'I II aparut un punct de vedere TWU pri"iOO per{orman(a de COTLSum de ) ( 10' .I a~ata o. ' ionezc Irodllcatorii au accep~at sa a oc~ ma. nici Tcll11icil'Tls d'AlltoT!lOIJlI~)1.ccidente~?r '0 I t I./. factor ~e . eOT/SUI/IU ] ) ] J 'cvaclla.L m .eiului a atins ~i~eluri extr~m de ridic. ..tchnlcaa {osl obllgatasa acf t' ~ limitarra nocivitaltt alltomoblluluL. care..mele-doua decCTIlI. CheltulCltle pentru combustLbll au devemt 0 preo.pull'}. "" :f:nlllollll produs de aeesta.tL ~a~cnl. ' - _ .IIlucrar nUT/wi ea riispI.~'~l~r1tlG.s . S-au evidentiat dl!ere~te.1l0man.men~lle tn care.~r. lUII~lale nlel'll solulLl de concepfle care au avut tn vedere Lmpactul automobLl . ' . v .oanelor cu motoa. . a (?Sl de .onl n eea de dcscltidcre5 care arallLca d~zvo~tarea dinIre sllpra(etcle exterioare frontale all devenit rotlmde.' ~ e pe '24 com/Illstib:l al autonwbuului. "a''COTl...eTlflOTleaZa . de divrrse SOClCt~tL~ ~ Preocupa!'ea pe.fina. .imii iO-25 ani tn H. Breuer.00' ~". 1986 Paper865001. " .impusV" producaloruluide piata ~i ~ezat printre alti indici..'1(1. ' .se~.re. Toate mlersecfLue . '. v . sau ceea fondllri pentrtl !!c!{ec~wnare" i~~nFa {iTlanlarr~aercctarilorin. numal pentnl proprlll III .exterwrul .. dupa prezentarea caracindice de perfectiune care aparll este - .:: ~:v. ' ' - ' v ' l dt I .A. Se 'n.risme de (oarte nuC ~~r~Jl-=-~ ~.~r. 2. Prog~amllla fost .lca:j1 a rc. nueure~ Ellitun ' dt. I en ru a tn g J J I 1/83. a .~paliucapsulat ~i izolat fonic.The PresentStatus anll F~lu~e 6e~n~. In l constructive de baza. pe'~tru a reduce malrrilll pl~tic.:rm~ril. cnmpetitivitate. v .Wva(ia t~h'}-iedin domeniu. . cltat mal tnalnte . r.vtitu(iiau UI~I. . . Fc'meile (74%.rasPtnd:[ca lilt ~i medilllui ineonJurator . l. . 'v l e nol care urmar~te proleclLa omu l UI $1 a med LUULonconl ' .ns la cerinfele pteleL. (J (abnca pen ru a 5e espnT} vse.a.0p~ratLve e pro care a intrunil-o eele doua domenii de progres tehnic ilustreaza gradul de prco" . D. 7) . - .11m 'L LVLul..G.-entru pnma b l l l l " .II ~ntl 8 0..vlnalt.colectll'l.om {IC pc c~re al. rurfur. I'}-penoada 197~-1982. S\lppl~mcnl.F. subliniata ~a.ylULare 'tO~e <:jl dator/la "pre. Larga adeziune pe .ori depli~lta~. n b Il u U.

Aceslea au dellenit Tabelul 1 Parametrlll t I J lopel Omega1. t deschid noi perspectiCJein domenilll per(eclionarii motoarelor de automobile in general !ii al motoarclor care (unclioneaza Cll clase noi de combllStibil in special. cste cii prelul combustibilului pelrolier ar putea cre.'e. simplitate constructil'/l ifi de cxploatare. . Se ajunge ast(el La un mare e(ort (inanciar.0 preocupare socialii? Da! In sensul cii progresullui nu este decis acum numai de concurenla. Utlimele doua . Construelta motorulut Numdrlll de ellimlri ~I a~ezarea Cilindreea totali!. D~velopments Fuels. In em' Puterea max/turalle. 1'.. (ie ca 0 solulie independenta pc un numiir limitat de mU!jini sau pe zone geogra(ice restrinse. A tit constructoml.~ de combustibi. .<. In aast .4 6.~irca!ji ! I I I I --10 I Illili:area unor noi re. Una dintre ipotezele admise pentru elaborarea unui seenariu de utilizare a r!JmbllStibilulrli necOTlllenlionalin anii '95.~emeneae(ort (inaneiar pentru a proteja rezerllelede (i(ei. metanolul. consunllllui de combustibi!.~ azi un inalt grad de per(ecliune. m/mln-I naportul de eomprlmare D.~eamatocmai de acea. I\TD(I).~.. norme slabilite prin legislalie.7 9. L.:1 10. totlon I Bersteln.8 CL . Pc1cindll-se ccoul unlli IIast material bibliogra(ic acrastii lucrare o(erii 0 imaJ:ine a dimen. Cll per(ormanle care ([rpci.\. Ultimii doi indici (consumul urban dupii cielul (unclional sau de calc) sint aceia care stau la baza programelor gllllernameniale de reducere a eonsumului de combustibil.~ici ~i are originea subiectul acestei lucrari. de la Cllnoartrre.4 7. 1981.~ursede combustibil.) in(eriori cdor att'n.~-ades(a~uratin lume 0 intensa actilll:tatede rrrc/'iare pentrn (olosirea eombustibililor neeonllenlionali in motoarele de alllo!'rhiel/le.a. Intr-un (el sau altul intreaga societate este intere. In 1/100 km: la 90 km/h la 120 km/h eonsumul urban clupi! ciellli F eonsumlll urban dupi! clclul E 4 In IInle 1796 60/5 400 135/3 000 9.~tedin nou in asemenea miisurii. Imeori cltiar opuse.ucrarea se inscrie ea a contrilmlie la aplicarea progrcsului tehnic l in (lameniu. cit !ji cltimislul all incercat de-a lungul deceniilor sii acorde reciproc proprietiilile combustibilului CII particularita(ile constructille !ji (unclionale ale motorlllui. mai pUlin poluant pentm om !ii pentru mt. In Transpo- 1 I I 1 ] ] ] ] ] ] J J J :) Dupr. Societatea consimte sa dezllolte un a. 98.8 sigun !ji accesibiLe numai prinlr-un IIir( de telmica. prelul combustibilului neconllenlional. in care acelU!jimotor IIa(i alimentat eu doi combllStibiti. nu numai pentm gii.~ide motorrll alimentat eu eomlmstibil eonllenlional? /Je-a lung/ll /l/timilor 10 ani . Chiar daea Tlll se intrellede (inalul competiliei dintre combustibilul conllen(ional!ii cel neconllenlional. de constringere a produciitorilor sii nu Lanseze pe piala ma~ini neeconomice.~tibili au proprielifli (izico-cltimice distincte de cele ale combustibilului conllen(ional. concretizatii in numeroa.7 9. realizat in deceniul trecut in scopul determineirii emisiunilor poluante # trans(erat apoi in incercarile pentm determinare'l. Pentm a in/ocui combustibilul conllenlional . mediul ~~i anatatea s oalll/'nilor. la dezlloltarea in continuare. Se IIa admite in IIiitor un motor alimentat eu combustibil neconllenlional cu indici de prr{ecliune (randament.~tibil sint de limitate. In N. Folosirea lor pretinde un noli acord eu motorul. . ICS1 TA-Pite~ti etc. In accst caz. prodlls din gaze sintetice saIl gaze naturale. spre s(ir!jitlll deceniului llrmatorJ Se iau in considerare Irei (aciori: resursele disponibile. Lucrarea de (alii line .~tii in domeniu.~iunii actillitiilii teoretice !fl: aplicatille care s-a des(i4urat in acest domcni/l. a eercetiirilor ~tiinli(ice !ji aplicatille pentrn realizarm unlli molor de alltoCJelticulcu consum redu.dilll inconjllrator.nelode sinl de dalli recenla (lift de dcceniul al noualca). s/! llrmar~te a se de(ini nillelul de teltnica !ii tehnologie de la care trebuie sii el'oll/rze in continuare motorul alimentat cu combllStibil neconllenlional.5 - l 5.proiectare (ICSI TA-Braroll. pentnl cii resursele de combu. A lraJ:e alefi/ia (aplul Cel se precizeazii con. zgomot.4 10.~en. incit combustibilul neconI'en(ional sa dellina competitill sub a~pect economic. teltnic A utomobilul . Numeroa~ele rralizl1ri. The Car of the 1990' s and Its Fuel N~eds.~atr1 progresul lui telmic.8 GL I Ford Seorpla 1. in colalorare cu I nstitutul Naliofllll de Motuare Termiee . drja elaborat de speciali. impaetlll noului combllStibil cu motorul. 1985.2 4 In IInie 1796 66/5 400 140/3 500 9. care sii satis(acii simultan !ji cerinla de limitare sau diminare a produselor polutlnte. Primul capitol allucrarii se constituie ca un capitol de re(erin(ii. fie ca 0 solu(ie complexa. pentm cii mediul inconjurator trelluie protrjat.~epoate aprecia eii urmeaza 0 perioadii in care elasele noi de com/mstibil se IIor(olosi alaturi de combllstibilul petrolier. Care sint ~ansele combl/stibililor neconllenlionali. grad de poluare.reseot ceca ce s-a oblinut la motoml alimentat ell combustibili cOnl'en/ionali . dar ~i pentm a re(ace acordul dintre molor !ji proprietalile elaselor noi de eombustibili. din masa IIerde sau ciirbune. In kW/mln-1 Momcntul max/turalie. pc care producatorii sint cltemali sii le respecte. In sensul cii progresul teltnic al automobilului este acum decis !ji de norme de per(ecliune pc care le irnpun societatea sau (actorii gUliernamentali de dfcizie. in Europa. la_ solUliile tehnice incercate in laborator sail pe alltomobil in comtilii de calc.. aenmulata in aceea~i perioada prin actillitatea des(a~urata in domeniu la I nstitlltul Politeltnic Bueure~ti. cit !Ii de indllStrie 1 ca cel mai probabil in!ocuitor. durabilitate.:autii combustibili care prollin din iZCJoare cu mari disponibilitiili sau cu disponibiliteili nelimitate.). Mai trebuie consemnate normele antipoluanle care sint obligalorii. Lllaarea de /ald se constituie in prim III rind ca 0 sinteza pentru un IIast IIIII/m'a/. VDI-Naehriehten 1.~e articole . CLaseLenoi de combrl. ~.tii perioada de tranzilie. Elliden(iind ceca ce s-a realizat pinii astiizi !Ii ceca ce se prellede a se realiza in IIiitorul lI(lropial pentrn motorlll de automobil alimentat CII combllstibil conllenlional.s/. pentru ca lumea trebuie aparatii impotrilla aCliunitor lui noci.benzina ~i motorina . Consumlll de combusllbil dllpil norme DIN 70030.cOTlSlmllllde com/lI/sliMl (lallclul I).~i en mai mlllte unitl1fi de cercetare . Se adauga in plus experien(a proprie a autorilor. Se apreciazll ca acest acord a atin.vul/lul de com/lIlslillil la 100 "m dupil palm melode de incercare.9 7. cste aprrciat atit de gllllernc. Combustibilul tradilional este (olosit in motor de aproape un secol. S. pentm ca prelul combustibilului este ridicat. Se callta 0 alternatilla La comb/lstibilul petrolier de(icitar. 21 J 11 J II . prel de cost etc.~i ellidenliaul la manifestari !jtiinli/icr.

are. Rezisten~ele proprii RP ale motorului retlue valoarea lui L" astfel cii. contluciitorul C comandii tUl'a~ia motorului ~i stabile~te yiteza ~i accelera~ia automobilului. o schema fune~ionalii simplii (fig..1. oferite de progresul ~tiin~ific. . PREOCUPARI 1)1REZUJfrATE~PENTRUItEDUCEREA CONSUMULUIDE COltlllUSTIllIL CONVEN'fIONAL AUTOMOBILE [1. ~ de combustibil ars. m . tehnie ~i tehnologic. m . .unghiul de rotatle a arborelui. CN . HC . care se abortleazii in deeeniul nostru eu mijloace noi.1) eviden~iaza interac~iunea motorvehicul-conduciitor (M-V-C).1.ln .diametrlll . Combustibilul (eonven~ional sau/~i neeonven~ional) Impreuna cu aerul formeazii amestecul care arde in cilindrii motorului. Corelarea primilor tloi faetori pentru a ob~ine un efeet economic maxim (consum minim de eombustibil) reprezintil o problema complexii. cllindreca. ALIMENTAT CU COMBUSTIBIL CONVENTIONAL 1 1 e . L.don de combustibil pe cielu. unde se dezvoltii luerul meeanic intlicat L. _ frac\iunea . pistonului. T Vs .randamentul. eonsumul reclus cle combustibiI.hidroearburile din gazeIe de evacuare. CONSUMUL DE COMBUSTlBlL IIOTOU-VEHICUL-CONDUcATOU IN SISTEMUL INTEGUAT :.aerul minim neecsar arderii complete. gazcle de I. f).1.combustibll nears din evacuare. a com- .vlteza. .eursa - temperatura In . 1.timplll.durata. se atrage aten~ia cii posibilita~ile de retlueere a consumului de eombustibil la un autovehieul sint eu mult mai mari clnd se ia In considerare interac~iunea tlintre motor ~i vehieul [6].consumulspecificde combustibil..diametrul eilindrlllui.electlv.f.coeficlentul . w . In primul rind. Astazi.masa .puteroa. a . " 7) A . temperatura absolutA In K.. aria sectiunii. ANTIPOLUANT. la organul de euplare a motorului cu transmisia autovehieulului. In grade de rotatie a arborelui. . In treeut.raportul de comprlmare. de dozaj. motorul tlezvoltii un lueru mecanie efectiv L" determinat de rantlamentul efectiv 1).ilizate in lucraro 1 1) PROGRESUL TEHNIC IN REALIZAREA UNUI AUTOMOBIL ECONOMIC.I 1 1 Principalelo simboluri ut. M n p p QI v.mecanlc ] ] ] j Consumul de combustibiI al unui autovehicul estc determinat de perfee\iunea tehnieii a vehieulului (rezisten~ele la InoiP. 1. visco zit ate dinamicil. rezisten~ele interioare) ~i tie perfee~iunea tehnieii a motorului (randamentul efeetiv). uu un grad Inalt de subieetivitatc.puterea calorificl\ Inlerioarll busUbliului . Prin intermediul eonvertizorului de moment eM. motor. Se adauga in£luen~a trafieului ~i a caii de rulare. . Astrel. ] - . miirimi care determinii rczis13 J J I . .gradul de sllbstitlltie a eombustibilului standard. rota tie ~arborclui Indlci prcsiunea. tlar ~i pentru ca aeesta este de natura umana. aeordul motor-vehieul era dezvoltat eu priori tate In scopul de a Imbunatii~i performan~ele dinamiee ale autovehieulelor. se are in vedere. respcetiv. al motorului.a. eorelarea motorului eu vehiculul ere~te In complexitate nu numai pentru ca intervine un factor suplimentar. masa molecularll . C consumul de combustibil. . ill .luerul meeanie. ] . r S - proportla unui eombustibil In amestecul eu alt eombustlbil.C.densltatea. L . - p 't momentul ~1teza de motor.Indicat. d D . Astiizi. g. Interae~iunea motor-vehieul este definitii In faza de coneep~ie ~i este ccma:1data tie conducatorul auto in deplasare.

}are 0 valoare determinatii. puterca cerutli.) sint realizate cu 0 frecventii 1 Momentul rezistent Mn aplicat Ia cuplaj de autovehicul este constant ~i egal eu momentllI dcctiv .1) Fig.:)const (C'}M.(ce}. regimul de mers In gol). mm) sint limitate sau foart. In care molorul dezvolUI. de comanda ~i control electronic. motorul este supus la un mimiir infinit de regimuri de Incarcare (stabile sau tranzitorii). perfectiunea prnccsului de amestecarc 1\combustibilului cu aerul. la 0 turatie constanta. proiec\uta. Celelalt~ valori ale lui "I).(sau c. ] CIOO 3. CePe. d.n(Pe}M. Consumul de combustibil CIOOeste determinat de randamentul efectiv '1). evidentiaz/i 0 particularitate a sistemului integrat :v. perfectiunea proceaului de ardere I}iperfectiunea proceselor mecanice care determinii pierderile prin rczisten\6 proprii decid valoarea randamentului efectiv ~i atrag atentia uupra domcniilor funflamentale in care se concentreaza cercetarea. l\anuamentul "I). Determinarea consumului CIOOla 0 vitezli constanta a automobilului ("au'= 90.). J = 14 15 J J . Schema functionalli evidentiaza 0 a doua particularitate importantli I}ianume accesul direct al conduci'itorului la rezistentele proprii (5).c.) una s-a constituit In trecut. onsumul CIOOdevine C (ClOoL~f. dupa mai bine de un secol de dezvoltare a motorului de autovehicul. cu consum ridicat de combustibil.1/. Controlul accesului conducatorului la randament se constituie ca 0 noua rezerva a consumului de combustibil.1 tentele la inaintare.1*) = unde indicii M.6 106/(ceQ. mm)' Criteriul "l)e ar(c. ell un criteriu de perfec\. consumul de combllstibil.354kpl). Conduclitorul neavizat apeleaz/i la regimuri de 'f~". Schoma func\ionalil. tn kJ /kg). da:r se subliniaza ca posibilitlitile m tehnice de sporire a lui (respectiv de reducere a lui c.n/(("I)'}Min(J~. regim la care "l)e(c. n indica faptul cii marimile la care se referli depind de sarcina Me ~i turatia n a motorului.1. la viteza impusii. care permit selectarea celui mai economic regim de func~ionare a motorului la un regim impus de Inaintare a autovehiculului. Motorul lucreazii cu 0 infinitatc de valori ale randamcntului efectiv. tn ultimii ani a apiirut un nou indice de perfectiune: numarul de kilometri (mile) parcur~i cu 1 litru (galon) de comhustibil. gf/CPh] ('1)e= = 3. (nbricarea I}imentenanta motorului pentru reducerea consumului de ecnnbultibil.mai buna valoare a randamentului "YJ<. dar fiU dezvolttl Cf1R unde P'b este densitatea combustibilului.n/"aul. unde QI este puterea calorici'i inferioarii a combustibilului. prin echipamentele de automatizare.. ar(care define~te cea mai mica valoare a lui Ce. Exista evident relatia EUC [km/I] = 100/CIOO [1/100 km]. Natura combustibilului. Rezulta 1 1 - 1 ] ] .6'105 . consumul de combustibil.~= 0.n = const (P'}Af. fiecare dintre acestea dezvoltind o alta valoare a randamentului "I). clnd motorul functioneaza necuplat (regimul de pornire. lUIuml! a(~cellulcllllfluc/itorului In randament prin intermediul conJiiiborulu\ de moment (4). regimul de Inclilzire. In exploatare.e costisitoare. (1. accesibila abia In zilele noastre.(c.)n' ] ] J J . m numita consllm specific de combllstibil minim minimorum. P'bQI '1)e"aul P'b "aul. Acestea se constituie ca un factor fundamental (1) care determinil. ~i In acest caz el modifica subiectiv consumul de combustibil conexiunea (3). motorul func~ioneaza In regimuri neeconomice. sau In mile pe galon [mpg] (1 mpg = 0. sau consumul specific efectiv de combustibil Ce [g/kWh. Din ~irul infinit de valori ale lui "I).'zvoltat £Ie molor )a tllrnlin £Ie fUllclionnre n (lIln 1I1.se constituie ca un al doilea factor fundamental (2) care determinil. de viteza de Inaintare a autovehiculului "aul~i de puterea efectivii dezvoltatii de motor Pe. In kgidm3.mm} ramine ~i astazi in atentie.iune a motorului ~i anume valoarea maxima a randamentului efectiv "I). Perfectiunea unui autovehicul In privinta consumului de combustibil se define~te prin consumul de combustibilla 100 km parcur~i CIOO [1/100 km]. c. 1. 120 km/h) presupune un regim de Incarcare a motorului cu 0 sarcina constanta 1. (1. care se nume~te eficienla lllilizarii combustibilului pe autovchicul (EVC) ~i se masoara In kilometri pe litru notat uneori [kpl]. eu preciidere.

CfCWL/EOERAt' (F) !JOS. 11.A..75 0. sint valorile medii dezvoltate in ciclul de cale. Formula consumului ClOO/CIOO aratii cii performan~ele de consum de combustibil depind aUt de perfec~iunea motorului. 1.75 21 19 :1 ClcllIl F 17. Durata ciclului este de 195 s. b). impune 0 "Heza medic de 77.47 0.. In ciclul P.).. Astfel.739 kg/I sau pcb PmDlorlM 0. la 16. 1.v ~ 1.I C.1 mls. 1. decelerare.. (rezisten~ele la determina C puterea rezistentii Inaintare Se aplica rela~iei (1.U. ciclul E incarcii mai pu~in motorul automobilului 1. oare se desfii~oarii dupa 0 pauzo.1 'r}rmox 'r}tm. km/h Viteza medic fara taza de mcn In gol. tot de 505 s. [COz] reprezintii hidrocarburile. In unele ~iiri devenite obligatorii prin legisla~ie.05 780 50 18.. a). = = = [CO].).1 este determinatii in oricare dintre incerciirile cu vitezli. Monaghan.25 P 1 Fig. El dureaza 1877 s de func~ionare efectivii ~i cuprinde trei faze: faza de Incalzire de 505 s.013 km. l/km 0. limitata de normele antipoluante (v.1) aratii cii in afara vit~zelor medii ~i maxime.2) pe baza unui ciclu de cale.21.44 km. (decit Ctmm)..~ 1 a.44[COz]). '/7 FOlD coldo Tabel6lt 1. eficien~a utilizarii combustibilului (consumul de combustibil) se determina Pl'in "metoda bilan~ului de carbon" cu rela\ia .A.2).1 m/s2.. H.7 km/h (27 km/h fara intervale de mers in gol) ~i cu 0 vitezii maxima de 50 kmjh.gollo recf /95 km/h Aeeclcralia medic.) care este intotdeauna mai mic (respectiv _mai mare) decit .848 kg/I. km Durata.2. constanta (frecvent. Ciclul de cale simuleazii regimurile de sarcina ~i tura~ie cele mai frecvente. la deplasare se Inregistreaza un consum mediu C 100' definit de 0 valoare medie ~.59 1. dezvoltate de motor la deplasarea automobilului In traficul urban sau interurban. stabilita in ciclu. urmat de regimul de Incalzire. M.IJ7? POfllt. CleWL ju5'i- 1 1 . Ciclul corespunde unui drum lung de 1.. inclusiv un regim de pornire a motorului rece.2 34. respectiv oxidul de carbon ~i bioxidul de carbon. medie 34.. L. § 1.. accelerare.2.1 CCllnpnrnll~ 'nlr~ cldlirIJe IIr'IOne E ~II" Crllerllll de nJ!r~dcrc ~I 1lIIIIIIIIIc de milsura Lungimea. kmlh Vitcza medIc raportata la eiclu. b.69[CO] +:0. Consumul CIOO determinat pe baza celor doua cicluri ~i denumit consllmuf urban 3 este un consum mediu de combustibil.U. . Milkins. XXI FISITA-CONGHE 5S.100= COllSt:: p.Pentru consumul mediu de combustibil ClOO relapa (1.2. de 600 secunde. An International Drive Cycle.64 1.1 km/h ~i cu 0 viteza maxima de 91. E./('iJ"V. 5 Vitcza maxima. deoarece se miisoara consumul In timpul testului ~i se raporteaza la lungimea echivalentii a drumului.. care ar fi parcurs de automobil cu o vitezii medie de 34.1**) un artificiu matematic ]I R = p.4 km/h ~i 0 viteza maxima de J 16 17 I J . consumul C100 se determina pe un stand cu role (..0 0. . care ar fi parcurs cu 0 vitezii medie de 18.5).1**) unde P" V.. "lJeii./v.. faza de func~ionare stabila de 867 s ~i faza caldii de func~ionare. Consumul de combustibil este astrel corelat cu concentra~ia de substan~e nocive din gazele de evacuare. 865010. G compara~ie Intre cele doua cicluri (tabelul 1. durcaza 765 s.6 0.I)=constc.1 cale (vitezo. Luer. Ciclul lie parcurge de patru ori.39[HCr+_O.4km/h.10 0.. m/s' AcccleraJja medic> 0.. (c..7 27.{V. m/s. masurllte in testul poluant (v.mm 1 · In S. § 1. m/s' AeecleraJja maxima.2 Plus 0 fi'ln/in.I.'itlOa". .85 km.2 km/h. cit ~i de cea a autovehiculului.Highway" care corespllnd~ 116.P. % TimpuJ de dccelerare. £O'D sloblla bodi 067$ 1!17?. Dupa porme recente. rezulta cii ClOOdepinde de ct ~i p. (fig. 1 Watson..71. 865042.85 1877 91.7 km/h). Un dclu de cale care se considerii ca un ciclu de referin~a este ciclul urban FTP 75 sau ciclul "Federal" (F) aplicat In S. croaziera sau deplasare cu vitezii constanta. C.. E. Considerind ca viteza va. (1.x CtPt = const-.!.2) unde PCb= Pbrnzlna 0. In ciclul de cale se inregistreazii randamentul efectiv mediu al motordui ~. care reprezinta 0 succesiune de regimuri de mers In gol. Un alt ciclu de referin~a este ciclul de cale ECE/EG sau ciclul "Europa" (E) (fig.2. iar durata totalii a incerciirii este de 13 min.(sau c. Timpul de accelerare. in g/km (valori medii). adicii_ de perfec~iunea motorului prin l!t ~i de perfec~illnea aut~vehi(:lIlului prin p. % Numilrul de opriri/km.. Luer.. consumul internrball Se de1ermina In ciclul .2. EUROPA"(E) Cldlll E 4.61 :14 29 1. mlsl Dccelcralia medic < -0.' /(J /"{'ce Plus YO' !ners ii. iar [IIC]. 90 ~i 120 km/h) sau in ciclll d.1*) devine ClOO=const P. Ciclul corespunde unui drum lung de 17.1 sau 18.1 41._ V. EUC(kmjl]= 1160 pCb/(1. XXI FISIT A.mm C. The Emissions Potential of Diesel Combustion Systems..71 ] ] ] ] J J mai mare sau mai midi In raport cu frecven~a regimurilor de InciircaEe a motorului.

adicil raporlul dintre momenlul odezvollal de motor M. = = const).mar' In sistemul integrat M-V-C rezervele consumului de combustibil se pun in valoare prin adoptarea unoI' SOhltii noi de conceptie.xcD.8i /?FM. regimur'ilc 1 . a).:S~o.. ~i cre~terea coericientului e. = 25 kW. fal-a de 0 cre~tere de numai 10.§5 a b ] j J /0./"fj.15% a randamentului "fj. pe de 0 parte. de randament (eonsum specific de combustibil) in regimurile RFM. prin acordarea mai bunii a vehiculului cu motorul (marirea numarului treptelor de viteza la 0 transmisic mecanica.mmlc. ~i c. Va"t e"fj./lIf. optimi~area regimului termic al motorului in raport cu sarcina ~i turatia.) orespundc regimurilor cu frecc vent a mnre de func~ionnre (ItFM). ar. mO.ine C100 consl-'= - 1 p. = Se oh\. = lIf. in al doilea caz se urmare~te folosirea motorului in celemai economice I'egimuri [16].35%.0(/ 1 Coeflclcnlul de sarcinA OX deflne~le sarcina relallva. Se presupune cii intr-un regim de eroazierii. ~ Pe "'i'= 'HlO c ] = "" ~n <.. cuplarea semiautomata sau automatil a treptelor de vitezii.55 -1..7. ~ L {}.mm) r.ageastrel atentin cii exislii douii directii de actiune m pentru reducer'ea lui CIOO'fiecnre cu un grad ridicat de independentii. in parte. 0.mar c. Randamentul el'ectiv mediu =ijr(c. temperatura fluidului de riicire. prin "Ie Ce acordarea mai bunii a mctorului cu vchiculul (injectie electronicii de benzinii. proprii fieciirui autovehicul. eslc dependent de doi indici de perfectiune. La motoarele actuale de autovehicule.W n . m) ~i alr:. 1. In primul caz se urmiire~te a se schimba caracteristicile. iar coeficientul de eficientii e~ m ~ 0.4.70 ~ o.5 .mar'Orice solutie tehnicii trebuie evaluatii din douii puncte de vedere: 1) al contributiei pe care 0 aduce la sporirea coeficientului e :!}i2) al contributiei pe care 0 aduce la sporirea randamentului "fj. percchi de valol..mm p. 5) ul'menzii a se selectiona regimul care pretinde cl'l mai mic consum specific 1'.' c n Fig.1***) aratii cii consumul mediu C100 este invers proportional eu coeficienlul de eficientii e.~f '''/11m /l 1.idicare a supapei variabila cu sarcina ~i luratia.i At.mar(C.. coefidentul de dozaj al aerului.3) e = ~. Intl'-O diagrama complexii care cuprinde curbele de izoconsum specific (c.3 ~.) iar. In urmiitorul deceniu. Dintre toate regimurile posibile (spl'e exemplifical'e. sint dcpendenti de turatia ~i sarcina 1 motorului (fig. n (fig.. coboarii pinii aproape de 1/2 din "fj. Tehnicile de sporire a randamentului "fj.. ~I un momenl de referlntA care este adeSea momentul efectiv maxim M _as. 1i. In prezenj.... 1.... de comandii ~i control electronic al unoI' miirimi de reglaj.6. dezvollat la aecea~1 turutle II (x. e ~i "fie mar(c.00 ~ ~~W 18 j/ ~ ~ Fig.3). se apreciazii cii rczervele cele mai mari ale consumului de combustibil C100soar putea valorifica prin tehnicile care sporesc coeficientul e (tehnici de ameliorare a proceselor de formare a amestecului lli de intensificare a arderii la sarcini ~i turatii red use. ca avansul la declan~area scinteii.. faze de dislributie variabile iniiltimea maximii de I. (""tit= const ~i rezistente la inaintare invariabile) motol'Ul trebllie sii dezvolle puterea p.. (in exemplul con- 1 1 1 ] ] Me ~ mOl -0.mecanica sau hidromecanicii).).M 0. 1. fazele de distributie etc.96 P.mar c.J" ~=COllst ] ] n /l ~ ~.o. curba de putere constanla egala cu 25 kW derine~te 0 infinitate de regimlll'i.eferii in se primull'ind la raportul de comprimare ~i la folosirea amestecurilor siirace ~i produc. supraalimentarea de tip comprex etc. folosirea unei transmisii variabile .~ ~i se define~lc cOI'ficicnllllde e{icien{a e la func~ionarea molorului in conditii <Ie calc: (1. = const--' e (1.. n sau P.1***) Va"t Relatia (1.-1 d n J 19 I J J . pe de altii parte. coeficientul e ar putea cre~te cu 30. Indicii de perfectiune "fj. 1. mar).

= meQI. se atrage aten~ia cii valoarea proioctatii Yj. a-su/lerioaro. ] Se define~te randamentul efectiv al molorului prin raportul dintre lucrul mecanic efectiv L. Yjld randamentul ciclullli ideal cu ardere la volum constant (Yjld J J J I 11~ jiirii ciildurii de reac~ie (YjQ Q. la cuplajul motorului ~i caldura disponibila pe ciclu Qdl6(Qdl. adica Yj. 1. Qdl.1 -1 economic PI!: siderat./L.. Unind virfurile curbeloI' de izoCUI/sum consum oral' se ob\. sint cele mai avantajoase./Q4I. c) In curbe de izoconsum oral' (fig. Yjieste randamentul indicat (Yjl = L. = sau Lid L..i\. (raportul dintre YjQ randamentul - lucrul dega- 20 . Q. In In iar i. Lid .:)*) r. Printre trnductOl.377 nrr/i" unde rr este raza de rulare a ro~ii.5 1 1 1 ~i al treilea pentru debitul volumetric momentan decombustibil.. distri-. de ordinea de aprindl1re.ciclul ideal cu ardere la volum constant.. ciiutind solutii tehnice adecvate pentru sporirea lor In parte [10].::i consllmul momentan de combustibil s-a evidon~iat Cli un autoturism do 1. b).1. dar corelind In acela~i timp influen~ele reciproce. 1.. unde./L.4. care une~te punctele de minim ale consumului specific c.) sau conslruclivii. efectuind pl'Odusul c.pe ciclu. c.2.4. L.rd = YjldYjlrYjmYjQ.onsl. se observii cii regimurile situate pe curba C. func~ionarea la oricare altii tura~ie decit nl conduce la un consum oral' de combustibil mai mare). La cererea conduciitorului.Illerut mecanic al ciclului ideal . 1.(UIDUSTmll. al doilea pentru tura~ia transrnisiei Fig.) } ] J L.ovohieulo ruticro din Instilutul Polilchnic Bllcllrol/\. Se transforma curbele de izoconsum specific (fig.e fara interYen~ia conrlucatorului.5): Treap/a de vi/no: ° . atinge un consum de combustibil d~ 45 .ransmitere (transmisie continua sau in trepte) se far.lIioln prozAnt un ohiAr. Cea mai complexil comandii oste evident aceAIl In care schimbarea raportului de \. de forma colectorului de admisiune.. . d). pentru "aul= const.l!ill'lldo nlll.). LA NI"m. care pot conduce chiar la un randament global inferior.. Yjm randamentul mecanic (L. = conSt (se observa ca pentru p. in ordine. considerat ] Pentru analiza randamentului. Microprocesorul efectueaza comanda.) = YjIYjm. de viteza de vaporizare a frac~iunilor din combustibil etc.5**).4. unde me este doza de combustibil pe cic1u). . Daca autovehiculul nu dispune de 0 transrnisie variabila.lucrul mecanic indicllt.AILE IIEHU<:ElIlI (. Pe de alta parte. Un asemenea sistem ar reduce consumul (\00 cu apl'Oximativ 15%. X p.randamentul indicat mecanic indicat ~i lucrul mecanic al ciclului relativ ideal). pentru fiecare regim de func~ionare ~iImpar~ind rezultatul prin densitatea combustibilului. rela~ia se descompune pe baza lucruriloro ] drept ciclu de referin~a) ~i a ciildurii de reac~ie dezvoltate Se ob~ine "I).ii Incercn~i plna In jUlllatuten deceniullii Ilostrll HI!Illscrie ~i uceln rl~nliznt In cn\.ovdlielllllllli ORto la~ia (1. = const.50 1/100 km. d). la diverse sarcini. 1.** (1.Intruclt vitezn de Innintlll'll II IIIIt. Func~ionarea pe curba C corespunde unui interval de turatie de circa 1500 rot/min. motorul dezvolta 0 infinitate de regimuri Totu~i.i [13]. e natura func~ionalii (de exemplll. Traductorii transmit informa\ia unui microprocesor care 0 compara cu datele din memorie (curbele din fig. se poate aduce motorul la tura~ia nl. = Se subliniaza cii cercetarea ~i proiectarea I~i Indreaptii aten~il\ spre fiecar~ dintre cele patru randamente din rela~ia (1. 1.mm).= L.).UI.=-'-'-'Qard L'd prin ardere Qard' (1. = i". o-/ilferiooro unul pentru tura~ia motorului. M-V-C se realizeaza prin intermediul microinformaticii.LOII TEIIMU:E liE (. prin schimbarea rap~rtului de transmitere. regimul 1. Yjf' . 21 = Li.in cilindrii motorului . pina cind i.r"/Q.5)mecanice intermediare (L. Prezenta unui turometru pe bordul autovehiculului ~i cunoal/terea curbei C ar u~ura unui conduciitor abilitat sa opereze in apropiere de curba C. d bu~ia neuriiforma a amestecului intre cilindri produsa de imperfec~illnea carburatorului. lA.ESI. rlezvoltat pe ciclu.()NSUlIIULUI PIIO(./Qdl" (1. 1..iv 01progreRului tAhnic In doml1niu. in regim de accelerare. dezvoltat de fluidul motor asupra pistonului .:~ I (clasa autoturisrnului Dacia 1300). Ultimul traductor r. Un calculator format dintr-un microprocesor ~i 0 memorie se constituie ca 0 adevarata interfa~a Intre conducator ~i sistemul motor-vehicul. atunci trebuie cuplata treapta de vitezii care apropie mai mult raportul de transmitere de valoarea ill' In ambele cazuri se urmiire~te ca opera~ia sa fie partial sau integral autornatizatii. Yj.. deziderat care se realizeaza c1nd se dispune de 0 transmisie variabilii.se realizeazii In func~ionare cu abateri. se observii ca. (.raportul total de transmitere.ine curba C. Intrucit conducatorul nu cunoa~te ex act Inciircarea (sarcina) motorului. Un pas important spre mai buna acordare a sistemului integral. care se apropie cel mai mult de polul dorinitii do ro= C./Qard).eliul unui tradllclor caro indi. dacii se urmiiresc caracteristicile de turatie la sarcini par~iale (fig. (LdQdl') (L. el nu poate asigura In mod sistematic func~ionarea pe curba C sau In apropierea acesteia.4 ) "aul = 0.. Cea mai simpla comanda poate fi vizuala sau sonora [3] ~i atrag~ aten~ia conducillorului ca trehuie sil schimbe treapto de vilezli "In jos" sau "In sus" pentru a intra in culoarul !:1Cde consum ornr minim (automatizare par~ialii). de consurn oral' optim la diverse sarcini (puteri).). au un maxim care define~le consumul oral' minim de comhustibilla p.. Curbele de izoconsum oral' C.t. !:1Yj. Se irnplementcazii pe autovehicul trei traductori T (fig. modific1nd adecvat raportlll de transmi tere. Prin intmmr.

-1 .1. 1 E 271 o 6 a 01::.Redl/cerro pierdenlur Ililduro I de I .MOl'li'eo vt/e. solu~ii tehnice care se suhordoneazll comenzilor ~i controlului -electronic).' -Marirea vilezei fIIedli de ordere sou reducereo durote/ de ordere -ftml/olloreo arder/i/aki de PMI ' -I'er{ec(iorlllreu de ames/ecare proresu/ui 71Q -Reducl'lt'a diliu/ d till Z:u0gat'/'£' a O/lles' luulul -/jro'ereu rumpleki a rOll/buslihi/l/Ill/ '-----'1/11 -Reducereu lie .1.g 1. 10~~.512.ZC C _ '--- 270 ~ ] 285~ JO/J [/25 .' ~160 AilT} de! [ - --- 1000min-1 JIlIlIl Plln'1 / '" '" '" 7l. Mai recent \ cercetariIe erectuate la 'AVL List. randamentul imlicat "l)icre~te in medie cu 8% (consumuI specific indicat sereduce Cll 8'1'0).. iar mic~orarea acestein plna In anulare reprezintii 0 rezervii de perfec~ionare .Jitirirea weft'cien/ului de do101'. mril-1 ] J ] -Spor/rea lIsllrlnle/ sis/abili/olli /0 !rprir/dae . b).8P034.7. 1..:. Hochverdlchteten Ottomotors' j J J 22 23.{imprecizin dimensionahl in rnhrica~ie).MdTirea vilnei de reaepe I .. Cu toate dezavantajele pe care Ie implicii (for~e de presiune mai mari. sau limitarea detonatiei prin abandonarea avansului optim ~oP"miirirea concentratiei de NO".)lopt'" 2 'WA ~ fil/IT}det 1 v.1'Ie - Redueerea abaler//or de /a : eoelie/en/u/ nled/u de dua! . este de a~teptat 0 cre~tere a lui "l)ldcu 15%.a Ll"l).1/e1--1) asupra randamentului (fig. I I I ~ ~ ~ .A o.Monoc//indrv )( = 7. direrenta dintre "1)1 i "l)id ~ fiind determinatii de randamenteIe"l)i. Tabloul principalelor cp. F. 1. posibilii de valorificat astllzi prin progresul tehnic ~i tehnologie {de exemplu.6 - gradul rnediv de llf!'p/ere . Urmarind 0 cre~terea lui e: de la 8 la 13.temperatllru optima de roc/re oM Fig.2~ 1000 Fi.1)' .iI =0.6.92 o 71f 76 G ] ".1'l _ e("l)ld = 1 .:7 '110 12.2 l2.\ J / C2q~/_ 250 I Tlid 'Ii. din gazeIe de evacuare). 1.a motorului. Mlirirea raportlllui de comprimare e:la motoarele eu aprindere prin scinteie lI'eprezintll in continuare 0 I\trae~ip. miirirea lui e: este cuItivata cu deosebire in Europa.7. 20". Ia care e: mare esteo soIu~ie pentru arderea rapidii a amestecuriIor foarte sarace.'%l' dePC/I'/I"/ . ~i "l)Q'La sarcini par~iaIe erectul este sensibil ampIificat ~i anume "1)1 cre~te cu 13% la sarcini partiale ridicate si cu 17% In sarcini par~iale reduse. c) un consum specific indicat minim se 1) Quissek. .rinte de progres tehnic pentrn perfec~ionnrea motorulni In vedet'ea rcdueerii consumului de cornbustib'il este ilustrat in fig. /'. Ia sarcina pIina.t9 l:tO lJ.are valori ridicate. fl/Uf'l'E.ledoore -RedIlCl'reJperd.3./1. 1.i1 _ raportll/ medlv de romprirnare LIt _ avansu/ 0llilm 01SCllltellsou a/IfljeC'{iei. Entwicklung cines normalbenzintauglichen 65. CercetariIe efectuate Ia Volkswagen [19] pe un monociIindru aratii cii (fig.7. o.z ~ 't. Ia sarcini reduse.// ~.i @ '180 ~ '--~ - 750:-.!e/ tie propogOf'l' a fldcdl'll . deci "l)m mai mic .Jrilol'li.ReduCl'/'l'o fl'eFdenial' prill untreoore -Recuperorea cfI('l'giel dll/gozele <Ii" evocuorp 0.gIIrW'h d --- --"" ] lOO/J J/JOO Wlllll n. Abaterp. =0. J (I . FISITA-CONGHESS-86..de optimizat coreIatia "l)fd"l)m foIosirea unor benzine cu cifra octanica mai mare.. Motorul cu aprindere prin scinteie este impins spre valori sporite ale lui e: ~i de competi~ia pe care 0 disputa cu motorul diesel (v.3).95 1'=2600Imi./j 12.7 355" ce. tot pe un monocilindru" la sarcina plinii arata cii (fig.Morirea roporlului de romprl. a).. § 1.. justificatii de influen~a cunoscutii a lui TIe 30~ "'I MonoClllildru x=7. 1.

OJ2:.0 (incercarile s-au oprit la e: = 11). 1.). ] ] J J dului motor. Pe de alta parte. data cu trecerea de la amestecuri bogate (A = 0. cu deosebire la sarcini par~iale. x * 100 % - Oocia 1. La motorul cu aprindere prin_ scinteie se ating valori MA reduse ale lui sub 0. 'li=/J.. § 1..3.032... oRA :lit-apmi 380 b Fig. a). de asta datu.. care func~ioneaza cu amestec sarac [45] (v." r l "I.3 1.zro.Diesel ~ ~ ~ "" : I O. cu 1ft'.)/Q<lf6' Qa este unde ciildura degajatii de la declan~area arderii plnii la un moment rx.1 1 1 1 ob~ine pentru e:= 12. in domediul vitezelor red use..9). Faptul cii la orice sarcina p.H. 1. (:11II eiliHlIJ'i. la motoarele diesel cu camere divizaLe cal'/J func~ioneazl1 cu e: > 21 penLru a limita presiunile maxi me foarLe inalte ~i la ambele clase de motoare. S-a Illl'egistrat 0 reducere a consumului de combustibil de 5.b. la motorul turismului Dacia 1300. nu mai afecteaza sensibil l'andamentul indicat.9 1. care a permis func~ionarea motorului cu un coeficient de dozaj cu 20. In regiunile sarcinilor mari sau de virf.3. 1.3!il.-1. 1. 1.1. Miirirea coeficientului de dozaj A continua sa intereseze pe cercetatori in {\orin~a de a realiza motorul cu aprindere prin scinteie. In Romania a fost adoptat.8)... 1.3). Durata ue:ardere este ueterminaUi de viteza medie relativa de ardere ~(viteza rclativa momentanii de ardere est.. pierderile de caldurii prin pereti.7.2 la e: = 10.10.7. Modificarea exponentului adiabatic k in rela~ia lui 1)1<1.3). Quissek.. 1. 1. 1.032 = = = 31. t s '. autorii au stablit corela~ia 'I). pozi~ionarea al'uerii pe ciclu.700srr/r Idem-mod/f/cal A ~ 36tJ .. Curbele de izoconsum specific (fig. cu combustibili neconven~ionali). ar rezulta 0 reducere a consumului specific indicat de 15 % (fig. in mod cllrent se realizeaza condi~ia ~ < ~oPI.Fig.6 pentru realizari In domeniu. In fine. d) arata ca se ob~in rezulLate foarLe bune la sarcini foarte mici (v.10 a) ranmedii relative practic ~..""' A spore~te preocuparea pentru amestecurile sarace. 1.J7 I{O/l 420 oc. ~. la 0 sarcinii de circa 70% ~i determina 0 cre~tere sensibilii a lui "I)I(20%). 1.16fil ' - otto "':.2°RA.1 ~2 1.3 ~ .'" la tl'ec()/'(~uIIlIui motor de Aerie. Hezervele procesului de ardere la sarcini par~iale se eviden~iaza daca se compara motorul cu aprindere prin sclnteie cu motorul diesel (fig.122Ap:.11. care indica. 35% mai mare declt cel stabilit pe motorul de serie (sLandard). din produc~ia curenta. daca soar miiri A de la 1 la 1. se citeaza In acela~i sens rezultatele ob~inute la Universitatell din Tianjin [/10](China). /. § 6.4 .* !. pentru a limita unele varieta~i de substan~e n()cive.J 20~ 270 2000 Fig. § 6.o- 4054 ! O.' =0. Dupa Incercarile lui F.032 [1tllA]. o reducere a consumului specific efectiv minim minimorum de la 285 la 245 g/ kWh.10 :24 25 .1 t.cu deosebir'e la moLoar'ele CII aprindere prin scinteie cu e: mare sau supraalimentat. ca urmare a obturlirii r 0jJ5 11 --. fig. iar viteza momen- _ arnplificii viteza maxima de ardere de patru nri.8) la ames0 tecuri sarace (Ia limita aer) ofera un spor de randament de aproximativ 10% (fig. rezulta 1). 1.6)._ Se observa liniar CII ca (fig. pentru un numar mare de motoare cu aprindere prin sclnteie pentru turisme. prelucrlnd datele experimentale. 12. I/l/utl lJOtJsnit' Idrlll -lllodl!K(T! A.8 2J1 J J I ~o 1. I' VI .5 ..* 1. numai prin modificarea nllturii flllidlllui motor (cre~terea propor~iei de gaze biatomice). Pozi~ionarea arderii pa ciclu esLe deLerminaLl1 de avansul opLim ~OPI la declan~area scinteii sau injec~iei (arderea are loc in zona varia~iilor minime rle volum). 20% (fig.- J( = Idl r.5 tana de degajare a caldurii este Qa= = dQa/drx. Se stabile~te la stand 0 valoare a avansului ~ care optimizeazll prOllusul 1)irl)rn~inin(1 SP.b). I -. un pro-cedeu special de ardeJe a amestecurilor surace [22] (v. O. aliituri de al~ifactori. dintre -care se men~ioneaza: viteza de ardere sau duraLa arderii..f1 ~ = (dQa/drx.llma de limitiirile amintite 1 J 270 ~260 (" 250 2- " l " '. cit ~i efectul arderii complete a combustibilului.l)lrpresupune conLrolul mai multoI' factori.u par~iale damentul 1 J aplicabila la orice sarcina a motorului definitii prin P..Lonapa.e penLru a preveni dp.Cercetarile arata ca 0 vitezii medic relativa mai mare declt 0. Sporirea randamentului . eu deosebire In zona HFM (v. valorile ridicate ale lui e: ~i A. d" In e: = 7.1 = 0.41{. In al doilea caz. care determinii 0 duratii de :trdere mai mica deciL LllXar 1/0. rezultat care insumeaza aUt efectul naturii flui- a conductei 'I)I scade de admisiune.

II III I'IHIIII'III'IIII Oll1plnl.. P.11.n (:011IJj~iu ''1"'1.3'14 (md -lc)f[(md fp din caldura tine seama de durata arderii ~i de transferul de caldura la pere\i. Lilli" masa moleculara a aerului. b). '-' ('fj/.::Hr ~~ ] 137 <5 5'''" ---89 nezervelo consumului de comhustibil. ~..ll l'I!1.a 0 redueel'e a eonsumului de eomnuslibil (apl'oximaliv 30% din ealdura disponibila se transferii sislemului (Ie rueire).0lat cu materiale ceramice indicii 0 reducere de consum specific indicat de 4.2). adled PL = p.T..) Cv/Qi + fp).2 lului T. arderea decurginu inslantaneu (fig. AcesLfapL este uneori omis. PI'! de 0 parle.1))=f"Qd[(t.1\ NIVEI.1) (1 + ). unc!. pe baza unui model de cicIul real.. perCeetiune masoarii In molorului sau PL = a unui motor care aratA care este puterea kW/I(CP/l) ~i eslc deCinltA de raportul dintre P: ". eviden\iaza aceasta particularitate a inovatiei. (1. se eslimea'l.'ill plII'n\.. incerearile efectuate pe un monocilindru Ctl dimensiunile fundamenlale alezaj x cursii D X S = = 80 X 88 mm. Moscva.fj"')m"~' 4'IIIIOS(~1I1. 1- J J rI 1'111.UL ] ] ] ] . rezultii md= k ~i se ob\ine expresia - oerul minim necesor orderii unui kg de combustibil j 1I1"er- p ~ 0' ".'educe cOl'espllnznLol' (tabelul 1.4 .*)]. 2) sporirea gradului de supralllimenlare a motorului pe seama nivelului mai inalt al energiei din gazele de evacuare.1. ~10 ~11 «: 12'13 '* I I I I I I 1. D.6). ClIlIsidtH'ind dl'npl. 1 Puterea litrica este indicele de maxima dczvollula de un lilraj de 1 1.I!I'y"ln 1"'OI-:I'(!Hldlli I"lIlIie: III dOllll'lIill dlldl H-'"' lI\.exponentul adiabatir. Expl'esia randamenlului difel'a de aeeea a ciclului ideal prin tel'menul din paront('za 1):d= 1 consumul de combusLibil se .:\ Q" /I IIn . 1. In practica. Cv . sc puterea eCeetivll maxima (nominaIA) a al motorului. Dezideralul a devenitlletulIl prin apllritia materialelor eeramice care pelmit izolarea (par'~ial pinii la integral) IIspa~. Rabode protesl I tepl{hnapriajennosli nVlomobilnlh dizelel. I'nl'nt'ill\.a.1. care nil poate fi neglijaU\ pentru a nu compromite nivelul altoI' indici de perrectiune ai molorului ~i autovehieulului. dependentii de sarcina motorului (fig. un motor cu densitate mare de putere.LnoinI1l1a.. 1.6) iar exponentul politropie se caleulenza pe baza frae\iunii disponibila QI pierdutii prin pere\i eu rela\ia [14] 8. al motorului..1.iului de ardere (v. nal'eori 0 solu~ie tehnica ac~ioneazii intr-o singuri'i direc~ie. a).1.2 Cre~terea randllmentnlnl Rednccrea pierderilor *..2 9. In fine. G.3. p.j'" -n PI'''J. Daen se Tabrlul1..proiectarea de concep~ie a avut ca obiectiv fundamental sa reaiizeze un motor compact.l =21 ~2 ~3 .ax ~i cllindreea totalA sau Utrajul V. 0 nom'\.ii (:i(:llIl in (:/ll'n (. 1\Ia~inoslroenie.illl'ilol' (In (:/\ldlll'1'. % Cre~lerca randamenc = 10 la redneerea Jllerderllor 3:1 66 de e. chiar ~i 0 scurta trecere in revistii a citorva (lintre solu~iile tehnice propuse.. ceca ce.iolii din cielu."::.inl!. 1. hibrid.ti /I pjl'i".:-= 0.-I) . eu pierderi de ciildurii eonc('ntrale numai in cursu de deslindere.I1 Illi 1)/". eu eonsecin\e penlru folosirell combustibililor neeonven\ionali cu propl'iela\i de al)l'indere nesatisfacatoare. Fieeare solu\ie se consLituie ca 0 incercare de a perfectiona cu pl'eponderen\a una dintre laturile proceselor termice. se ob~ine ca I'educerea eonsumului specific indicat este ponderatii de dUl'ata arderii (fig. 7%. % c = 20 0 Plerderi inillale prin pereli: 30 % din Qdis' I I 1 14. illl' - 1 1 Hl'!dueerea pierder'ilol' ele eMellJI'uciill'e rluidul d" 1'lleil'I!d*ligul/l inlun~K din mai mull!! motive.. 1986.)(Tu .!tHIII'V'-'('.1. c). (1. ] ] ORA "8 ~g.6.injec(iedireclii.I . sub aspect tehnic se traduce prin realizarea unui motor de putere litrica ridicatii 1.. Cind fp = 0. CAlLE mmUCERII CONSUUULUI SOLUTIfLon TEUNICE DE counUSTIIIIL 1. implica"iile ei sint complexe. atins in desfii~urarea progresului tehnic in domeniu.'IIdurA 100 o n 7.(IIO'l.1)(1.6 26. § 1. 3) redueel'ea nivelului unoI' emisiuni poluante din gllzele de evacuare. J J · CERNr~EV.i HI! Kllhli/lill'l.3.1/(t"'.ll pnllll'lI /111111 ~UU() 1'/lIIeI/lII1nllllli 1)'" C:I'n~LI1 Oil ~O. Aici nu este cadrul sa se analizeze pe larg gradul de complexitate a fieciil'eia dintre solu\iile pe care Ie-a generat ultimul decenill in vedel'ea reducerii consumului de combustibil. .la care spa\iul de ardere a fost i7. 1.~. n/:JOOv. incercate ~i conduse pina la aplica\ia de serie.1 21.7 18. 1. Deade lungul unui veac de dezvoltare a motoarelor de automobil.7) tn COI'l) Ta cstc tempcrlll urn ini\.llla%/V.. Pe de alla parle se are in vedere: 1) ridiearea nivelului de temperalura a fluidului 100101'. cu masa redusii. .concepiie despre litrajlll Ilnui ITlOLor automobil. al gazulol' ideale.11.1 Oiesel.e v este numArul de limpl 01020JOW50oll /?edllcel'ea pierderilor b prin perele.clllduro spccHicll la volllm constnnt pontl'u gazclc ideale. Oar.'11.. chiar asupl'a proceselor termice insa~i.(Ta(tk-m. k .3. indicate in fig. Noi alii evaluat I'ezel'vele I'andamentului pc un nivel de ciclu ideal. 11 27 26 . se pun In valoal'e prin intermediul solu~iilor tehnice.Lml. ~~)%.ellre u~ureaza IIprinderea eombustibilului la motorul diesel.

m la motorul de 2.55 0. la lura~ii mici. ~. de 10%. ~i izoparamelricile p.. ~ 90 .do aproximativ la 1/2 TIN'momenlul Al. un randament mecanic eu 17% mai mare.-Ij. ceea ce spore~te valoarea lui M.. La motoarele de turism.7 I fa~a de 150 N. 1. fiind eu JJlull mui mid.5 ~.~ '% :s 9" t 98 9[.. VaU' = consl. deci.15 '1m. iar molorul este mai bine acordat eu cerin~ele trac~iunii (pe izoparamelrica p. dar ar promova dpzideralul nou.ul efectiv al celor douii moLoare. 0.7 I. Se ~tie insa ca un molar cu tura~ia nominala mai redusa.14 se aralii curbele de lucru mecanic specific let de momrnl molor Al.. determinate Fig... 111-/-9 !< ~11 '"S ~10 . = rezultii cii reducerea tura~ici nominale trebuie inso~ilii de 0 cre~lere a lilrajului motorului. Ocr BMW Eta-Motor.. Ut~'. Aceasta ar reprezenla 0 abatere de la eonccptul de subordonare a litrajului dezideratului de densitate de pulere maxima.0 I la litrajul de 2.71 " 7. Din formula puterii Pc = p. . 0. 1. E.. Ea are la baz.e [2].. ~i lIeck. AsHel.50 'It 0.ura\-ii mici.0 I) are '1). Pentru a evidentill rezervele disponibile ale lura~iilor mici asupra randamentului mecanic s-au cQmparal doua motoare: unul de 2 I ~i unul 2.'\ Concep~ia tradi~ionalli despre litraj se define~le prin formula simplii: 0 pilleI'I) cit mai mare dinlr-un lilr'aj ell mai mic. 14 Fig. I 2. In mod cor'espunziilor. polul economio ] J J . Se constala ea motorul de 2. poate dezvolla eu u~urin\ii 0 presiune medie efectiva mai mare. 1. cre~te rezerva de putere ~i. deoarece pierder'ile inlerioare ale motorului (pierderile pI'in frecure-meeanicc sau gazodinamiec . ATZ.2 Fig.7/ 2j[j[j II. 12 I 2. 1 Hofman. = consl penlru douii motoare de pulere nominalii Pm = 90 kW. se conslala ca solu~ia de rererin~ii (V. la nivelul actual de lehnicii ~i tehnologie. indirelo Pr.9$1- ~ !I..12). 1.- ~ 1001 . De aid rezulla 0 pr'imii condi~ie: viteza maxima a automobilului sa fie men~inulii. de 1750 min-1.l un principiu: performan~ele dinamice ale aulomnbilului sa raminii neschimbale.27 0.ional CII lilrajul lor. Lucrul mecanic specific maxim cre~te la motoar'ele cu tura~ie nominalii mai midi. care dezvoltii tura~ii nominale distincte (nN = = 6000 ~i 4250 rol/min). se observa ca motorul cu litraj mai mare realizeaza 0 cre~tere a randamentului efectiv 6. care eorespur. I 2. la 90 km/h.13) ca se ob~ine 0 reducere de 12% a consumului elml se trece de la liLrajul de 2.0 1.1.. a fast sporit cnnlinuu prin marirea tura\iei nominale.0 I 2. Curbele de izorandamenl pentru dOlla motoare cu ~ase cilindri in linie care dezvollii 90 kW se compara in fig. invers propor\. noua concep~ie poate sii asigure performnn~e de accelerare chiar superioare. maZ const. dc~i ~i cle au kat mereu cxplonlllle prin marirea raportului de comprimare.ie nominali:i. 1981. tntrucit func~ioneazii la 0 tura~ie mlli red usa.. la 120 kmlh ~i In ciclul urban (E sau F).13 r 2. Potrivit noului principiu se cere. deci ~i un moment molor mai mare.ca *i pierderile prin antrenarea sistemelor auxiliare) crese cu tura~ia. scade pulerea litricii. .01 1750 1 2500-. ca ~i performan~ele de accelerare sii rumina neschimbate. sa se conserve.mai mare in toL domeniul deoarece are suprare~ele de frecare mai mici. 0 modalilalc de a realiza un '1)m ridieat este de a reduce tura~ia nominalu a molorului. ceea ce presllpuno ca rezerva de putere a aulomobilului.rot//IIill ~ . rezCf'velc prcsillnii medii efective p..50 Fig_ 1. Noua concep~jB de folosire a lilrajului a fost verificala penlru prima data de BMW 1. 80 70 fJ i1 J J J II 28 2. R. 1 1 1 "~~I r 17. sever. 1. Cind se compara inaii -Ij. m la motoml de 2. ridicalu au cel putin un deznvantaj ~i anume au randamentul mocanic mai coborit. = 45 kW. este de 220 N. care dezvolta aceea~i putere la doua tura~ii distincte (fig. al zilelor noastrc: economie maxima de ccmbuslibil.20 I 0.. Dad se compara randamenl. = 2.p~ntru cele doua solu~ii. In ciclul dc calc mixat (1/3 Mix) se facl' media aritmelid\ a trei consumuri. Noua coneep~ie reprezinta 0 alta modalitate de adaplare a molorului la cerin~ele aulomobilului.15.tlm: 1 J ] In fig.70 0. 1. Pe de 0 parte. Noua cuncep~ie se aplici'i in prezent la fabrica~ia de ser.7 I relllizeaza la 0 tura~ie cu 30% mai midi. In (.181 2. in plus. Vtll/300v = cnnsl. 12. Motoarele eu tUl'a\. Dependen~a consumului de combustibil de litraj delerminali'i in ciclul de cale mixaL 2 aratii (fig.7 I. ceea ce pr€supune penlru maZ molor condi~ia p.0 I). nezullatele s-au concrelizal in ceea ce s-a numit molorlll de concep~ie BMW Eta.

4 20. asUel Cll Con./ = canst.22 (10%)...17.. S-a mic~orat pericolul "desprinderii" I 5l1!J Tura//a I I I r 150(} 7500 3500 arIJofl.<libiidl/pr'i norme ) litrajul sa ajungii la 2. in N'm/min-1 .1I1omentmax/turaie.1. iar pentrll limitarea detonatiei g-a realizat comanda electronica a aprinderii..'l ce a eucerit domeniul autocamioanelor ~i autobuzelor (in Europa aproape integral).U.4 15. S-a obtinut 0 reducel'e a plltel'ii de antl'enare a arbol'elui de distJ'ibutie cu 55%.8 la 11.27 (12. cu deosebire cel determinat in ciclul de cale (sau ciclul mixat) expl'ima simultan perl'ectiunea motorului. ca ~i perfectiunea acordului motor-vehicul prin intermediul conducatorului.9 1/100 km.5%). % ] de consum.ruj spol'it asupra eonsumului de cornbustibil. C se suborr\oneazii unoI' cerinte generale ~i se acordii intre ele.'/u/ oe dti'lriDu!/e. iar in cielul mixat.. ci incorporeazii ~i cerintele de adaptahilitate la tractiune a lui. in care subsistemele M.Elasticitatea In treapla a IV-a. Pina in anul 1990 numiirul autoturismelor ea ~i al autocamionetelor echipate cu motoare J J J 30 31' J [J . Pentru productia de serie Il fost modificat un motor Cll gase cilindri in linie. pentru a exploata efectul dinamic de umplere. randamentul "lje cre~te de la 0.~i s-au mic~ol'at piel'derile prin frecare.0 1 = 81 X 84).0 40. Dup.i cu presiune elasticii mai micas-a redus pericolul de vihratie rlldiala . Momentul rezistent (MR)EI. In acest fel.4 13.Raport de comprimare Pulerea litridl. dupa avansul la limita de detonatie.I/..35 34. Pentru a spori Fig. In daN Timp de accelerare 750 14.6 20. . masa motorului a cregcut numai cu 1 .. Tendinta de riispindire a motorului diesel pentru autovehicule se ilustreazii in fig. pentrll motorul de litraj mai mare.Viteza maxima. pe de altO. In em' Putere/turaie nominale. regimurile de functionare se a~azii mai a vantajos pe curbele de izorandament . unul este echipat Cll motor diesel [6].0 19. In s . de productie diferiti'i. (fig. ea - kg Sarcina. de 15%. In km/h Pre/ de oin:are.0 15. V. la viteza de gO km/h.c efectcle unui li\.4 21. 1. s-a red us Cll 25%. 1. Legiferarea in unele tiiri a indicelui de consum CIOO sau EVe orienteazii IntI'lwi\. S-au m~rit dimensillnile fundamentale. De altrel ~i noua conceptie despre litraj nu se refera strict numai la perfectiunea motorului (puterea litricii este un indice (Ie perfect. lUotoare tliesel pentru autoturisme.rI/lQ-l DIN (70030). parte.:J se comparii perfol'mantele constructive. Autoturismul echipat eu noua varianta de motor a realizat un consum de numai 5. fi\ra a modifica blocul de cilindru. iar numiirul palierelor de reazem ale arborelui de distributie s-a redus de la 7 la 4.1.mmllt de com[. - prin reducerea turatiei nominale - ~i. in 1/100 km - - la 90 km/h la 120 km/h In ciclu urban In ciclu urban F E 10. : 'lin aeeen1 elnsll ~ ~ IS 100' 1 901 80 ~ ~ '<::> ~ ~ ~ 70 ~ 6.16 lucrul mecanic specific la turatii mici g-au modificat fazele de distributie (s-a mic~orat durata de deschidere a supapelor) ~i s-a prelungit eonducta de admisie de la 400 la 490 mm.4). In daN de la 0- 1920 590 Sarcina tractatil.rllnsmitere. Este un prilej aici de a remarca tendinta noua de a stabili perfectiunea ~i rezervele automobilului luat in ansamblu. in kW/min-1 . perfectiunea automobilului.8 14. care evidentiazi'i in mm'e pm'l.. La noua solutie dl\ autoturisn. de la 40-100 km/h. iar la 80 km/h. In kW/1 - 8 In V 3470 120/4 750 271/3 000 9. se plaseazii mai binl\ rata de izopaI'ametricile de consum decit momentlll rezistent al motorului de reftJI'int(i (llfR).. 2 kg.3. la aceea~i vitezii. din patru autoturisme vindute. In versiunea pentru Europa.9 166 100 2075 725 750 16.7 I. motorul diesel patrunde rapid in domeniul autoturismului. (Jln linie 2746 110/5250 226/4 250 8. deci exprimii perfectiunea sistemului integrat M-V-C. In s . diamf'trul j) ~i cursa 8 (8 X D = 66 X 80 initial: S X f) 1 1 Parnmetrlll I Vogue Eli Aulomatik GE Automatik Mercedes Benz 280 Construc/ia motorutlli - Nil mar de cllindri i aezare Cilindreea totala.9 155 100. s-au montat arcuri de supapa cu tensiune initialii mai mica. J'elatia (1.20 la 0.24 la 0.la viteza automobilului de 120 km/h. se observa cli. (l'apOl't de comprimare 9 pentru combustibil farn tetraetil de plumb) a realizat in ciclul UI'ban o reducere de 20% a consumului de combustibil. Cu conditia 1'. In supapei de pe profilul camei urmare.16). indicelt~ progresul tehnic al alltomohillllui IW (I culc 111IIi (~OInplm(li.4 17. Tn tabelul t. 401 3D Motor [/d ~ 50'~ 20 10 en.5 100 km/h. 1.r ~ . (j alinorl in knil' ('/)e mnX) al motorului Eta este mai Comparalle Intre performanlele a doua automobile Hange Hover I Tabetll. 1. de 21. S-au folosit segmen\.iune strict al motorului). reducerea turlltiei nominale impune ~i reducerea raportului total de t.A.. de consum ~i de dinamicitate a doua autoturigrne de teren din aceea~i clasa. raportul i. II rec:/£eme mare cu 6%. tn Halia.2. Vuriunta motol'ului pentl'u S. raportul de cornprimare al motorului a fost sporit de la 9. de la 0.3 ] ] J al/tomobill/tl/i Performan/e construetiv-fl/ne/ ionate ale Masa autoturismuJui gol.

= 7./ AuMuN'h ~ 1 '/Or/IIMltl /e!Jli df' "rdt. a)..1).4 .20 33 :JW.2. 1. eu reae'J2 15 ::. aratii (fig.Piel'{leri de ca/duro fldl'l ~ 20 J .:10 '. 1.-' ". 2. Op~iunca penlru motoarele diesel de lurism nu esle aeeea§i in toate \arile (fig. ~ ~ {. 1.! aplica\ie de serie.'nlu/ sl'Po. read or colol1~k.. ci~tigul de I'3ndament esle redus (fig.51. 20%.Stf. asHel incit temperalura peretilor t1> crescut de la 125°C. Ii). sint inca in laborator. <:. ~ '§. ~ 75 1 110 "0 "'.ului cu 15. temperaa tura de referin~a.ftJzodll7o/TlIl't! HIconal . _. La sarcini m31'i (p. la sarcini mici. ~ 280 a. de motol' dIesel cu camera de ardere divizata.fj .\ ' " ~ "::..18) cu.-110 ---- ' Au!ocomio/lek AU!OcoR"oone . 1. Penlru limilarea pierderilol' s-a izolat ter'mie camera sepal'ata de virtej. 1!J J diesel va cre§te de patru ori.repc/or colo/ilie ru Irei ~ de combuslibil mai redus §i de posicoi.' A= 7. § 4. Regimultermic ridicat n-a influentat asupra raportului de virt..\::. '~ { 5 ~ 1 2 1 10(/0 .r-'- ~ . ~ 19 if . solu\iile. 2~ ~- . Tendin\. ~ "3. ~ 25 I idem Motoal'ele cu amestec sarac.xi prin compara\i~ cu motoarele cu aprin~5 3 ac/u/. sum de eombustibil sporit cu 3 . ~ 250 c:: 8 ------------------- ~ -f" :0 125'C '~ {:.. ~ j Pierdert . 2uB. datorita probabil unui cimp de \.. 70 .5 bar). care are eel mai ~ 20 8 .comflt7rlin.rol?tor catalitic cu ll'ei cui si contl'Ol Jp frol eledronic % mic niyel al 5 -MAC . .. "" Solu\iile actuale de MAS. b)./ 16()(/ 199z a b 1 a "IIlUI Fig. domeniull. ~5 ~ Avanlajele §i dezavanlajele moc. 270 e. la 1000°C.17 b Fig. nu nrlJ inc."A'A C() J II 32 . IV!//11/. 7.camero divilOIrJ. dar a rezulLat 0 cre~lere a cifrei de fum cu 1 . rOrdrf!CIiru/oretk!101f emisiunilor poluante Ipretinde un con6-MAC-comeru un/tort}../'(' ~ 25 .A =I..20.20.17.a in Europa este decisa in . CCl'celiirile urmaresc ~i perfectionarea ei in privinta emisillllilor nociYr. Solu~ia ~ disponibila azi. 1 2 WlOO n. dar se considera ca va fi solu~ia de la sfir~il\ll deceniului urmator..ronlr%l {J 19 bililatea incadrarii auloturismelol' in . in diferite yariante '" de concep\ie se prezinta in fig. de motor diesel cu camera unitara de ardCl'c.:. are un consum de combustibil cu 25% mai mic. in raport cu anu11978. MAS in curs de raspindire. Solu~ia I'ig. de excmplu..78/J £t:..-.18 "'" 8 Q.emperalUl'a care apare in com partimentul separat (fig." '1. 'f.. normele anlipoluante. pentru performanta de consulll dlJ combustibil. (IIC . 1. \inind seama de dislrihu\in pierdt:>rilor in raport cu turatia ~i sarcina. In prezent se caulu l'ezervele motoal'elol' dit:>sclcu camera de ardere divizatii. G%.rolj/'"/I -g 15.18.5.33 .'" . ~ ~ a §i 4... 1.:: ~ ~. Nu se inlrevede 0 sehimbare sensibila a numarului de autocamioane §i autobuze cu motoare diesel in aceea§i perioada [32]. 1 -'250 -.?O .. Solu~ia de ~ I omeske sarac 4-MAS-ameskc suroe./7 0 7978 /" . prin utilizarea sistemului de recirculare a gazelor.+ l-MAS-!'r1 pm"nl "> primul rind de avantajul unui consum 2 .£ o 3 '000 :lOOO "000 ". reducer'ea pierderilor prin transfer de caldUl'a In pere\i poate asigllra 0 crlJf1lel'ca randamen\. dere prin scinteie. solu~ia 5. 1.f2 ~ 10'>. 1. nu satisfac normele de protec\ie a 3-MAf-corburotor CtI mediului din anii ul'matori.. dozaj. 2 ./fOx d!J. 'fOO ~ ~/Or o -----2000 3fJ00 " 'f. c£! 1 Go toarelor diesel in privin\a consumului 5 '-15 /20 g/ksl de combustibil si a emisiunilor nociye. dar nu atinge nivelul emisiunilor poluante ale solu\iei 2.'f. Evaluarea rezervelol' randamentlllui In 0 camer'a divizala de tip Ricarco Comet V [9].ej (v..MAS . mai pu\in se~ vere. pmi .ml 0..V-O --- f = 10UU'C ~ 250[2WL 5 b Fig. 1.

Autoturismul.. procedelll de formare a amesteeului se lransformii treptat la reducerea sarcinii ~i luratiei (sub 50%).7 I. 1/\ tur/\\.scqr~ d~ yi'r/~) 1 1 ~ ~ 0. C'I 0 masii de 590 kg in versillnea diesel (539 kg in versiunea MAS). masii de 1020 kg ~i 0 masii utilii de 930 kg a realizat urmatoarele performante de COllsum: 3.6 s.5 x 86.11).=-.. de 1. Pentru functionarea lini~litii ~i economica.: :-.oqr Fig.Km/11. ----. Un motor diesel cu camera de ardere unitarii.Anii ~. 1.2'2.. 6.4/nple ---5 Tabtlul 1. care dezvolla 22 kW.6 I. func~ionarea lini~tita ~i rllnrinmentul mai ridicat.in de motor a anilor '2000 [111). materialele ceramice. la 0 presiune maxima In cilindru de 110. 5. e: = 17) pregatit pentrll turismul VW Golf la inceputul deceniului realiza un consum specific minim de combuscu 0 tibil de 240 g/kW .Anii '2000- 170 148 165 58 52 M G~~) J de 90 km/h (3..9 1/100 km la viteza dp.115 . _ ~ ~'M ~ ~4.ecJivele ere~terli randnmentului motoarelor diesel de nutovehieule plnd In anul 200& ~ (m.95 1/100 km la 120 !cm/h. 1. fa~a de 18.: v. Totu~i performan~ele de dinamicitate ale autoturismului au fost sub cell' obtinllte cind acesta a fost echipat cu UII motor diesel previizut cu camera divizatii cu compartiment separat de virtej: accelerare de la 0 In 100 km in 22.7 I - versiunea MAS) ~i 3. cu rilcire intermediara.. performan~ii de consum de combustibil dintre cele mai bune 0 detine o ma~inii italianii: un autoturism cu cinci locuri de mic litraj. n-are acces PI' autoturisme dalorita unoI' performan~e nesatisfiicatoare privind unele emisiuni poluante. -. ell unJ. de 3. Carae- J 34 35 J II .(creJ. adiabatic .iu Jlol1linali'i ri(licutii (11000rot/min).06 1/100 km in ciclul urban..at) la 2500 rot/min. de 0... timpul de accelerare etc.Cqmuli --.3 I versiunea MAS. Hezervele de randament ale camerei Ilnilare in raport cu 0 camera divizatii sint de apl'Oximativ 25% (fig. 120 bar.4 mm. care urma sa prefigureze solu\..lOOO - 150 1711 187 48 46 J o Motor cu camera dc ardcre unilarll. 90 !cm/h.. tn prezent... cu rilcire intermediara. r. % 3lf56789 Pi. complexitatEa sistemului de injec~ie. semiadiabaUc ~ kL:. cu patru cilindri (D X S = 76... supraalimentat. supraalimentat. Pentru automobilul UNI-CAH a fost renlizat in anii '80 .21 I~r 711 go 11/1 138 Motor cu camera de ardere divizata... puternic dezvoltat. Totu~i. :Fig. cu injee\ie de eomhustihiJ in ma8a gazului (injectorlll eu un singur orificiu asigura o orientare variabilii a jetului de combustibil..! Slsll"m de roC/jot' (SR) 1 ] ] ] ] J .22 100 De interes (Ieosebit se bucuri) cercetiirile privind camera de ardere unilara pentru motoarele diesel de lllrism.. 1. 1.(azoasaln paliere . motornl pste prevazut cu procedeul de arderf1 M (injeclie de combustibil pe peretele I'upei din piston).5 har (motor supraalimf1nt. cu racire intcrmediaril . cu turbinii ~u gaze in sistemlll compound. ca supl'aalimentarea inaltii cu racire intermediara.21). ungerea gazodinamich a fusurilor. .Anii '90 - 110 220 255 39 34 Motor ell camera de ardere unitara..un motor diesel eu injec~ie directii. zgomotul.1J rI~Vtll"IO tr~pll'>CommJu/)lYt1/'l1 Cqm~rti diY/Totti :.3 I in ciclul urban (5.. intr-un procedeu clasic.ie d ireetii. cu 60% mai mult).1 dirirqlti l'ersl.. / . ell doi eilind ri..lasa raportat5. Performan~ele comparative ale autoturismuilli In conditii de cale sint ariitate in fig.2 s.. echipat cu un motor diesel ell injee(. Consumul de comhustihilla 100 km este de: 2.4 m lungime.5 I (D X S = 93 X 02 mOl) dezvoltii 0 presiune mediI' efectivu maxima de 10. In raport cu sarcina).Anii '86 - 260 290 33 29 {jqre de eruct/ore (GO Motor cu cameril de ardere lInitaril. VOl'elimina treptat dezavantajele amintite ~i VOl'permite reaIizarea unui motor cu IIn randament aproape de douii ori mai mare fa~a de ::el al motorului actual (tnbelul 1. motorlll diesel CIIcamera unitar5. sensibilitatea fa~ii de natura combustibilului. Motorul de 2. Tipul motorului diesel Nivelul puterii % Consumul specific g/kW'h I viteza Min maxima I Randamentul Max I La viteza maxima Bilantul termic. h sau 176 gf/CP' h (42 kW). care permitI' aprinderea mai u~oarii a combustibilului.5 I la viteza . In regimurile termice dn nivcluri reduse. solu~iile de perspectivii [32]..I ~ ~ 41i1 --. cu sistem turbo-compound .Anii '2000- 130 204 21fj 42 40 Gc @ @ 32 29 (jE e=1f2 =39 Sf? 29 29 Sf( (ule!) Motor ell camera de ardere unitara..ut ~ .. supraalimentat.

ie.a MAS sou.mai mic la acola~i consum.'J.S kW .1MAC).ionaren cu A = 2.0. .l1 .iaza net 1a celo dOU. a ~i b). 0 putere litrid mai retlusii (fig.raju1ui cu 35% 1a Un MAS reduce consumul Fig.u moS-a ariiLIILmai inainle (v.O ~i 1. lI~a cum s-a anHaL in § 1. In viteza de 90 km/h. dar 0 sliger/1m.7!> 1/100 km). echipat cu un motor de 75 kW.versiune. 2 7000 liD 80 700 C 1?0 1M 100 Vtlez{/t km/11 Fig.'Jl]. ill . l\lotor eu allrirulcrc Ilrin scintcic sau motor . inregistroazii valori reduse: 44 1/100 km.861/100 km la 120km/h.a\cu cit in zilele nOllstre Se urmiirl'~te dl'zvoltarell indcprl/d(.23) un pol economic de 230 g/kW. Se obser"l! (fig. mni mic la motorul die!>el.3.ia cil nil viteza maxima de ardere esLe hotiil'iLoare penLru randalllrnL. h) cii 1a acelea~i consumuri specifice indicllte de combllsLibil.2g1 I.ecuiui a permis fll.l/It'J. a unormolollre diC'se1rapidC'. Totodatii Se observii cii procedeul de formllre II amesl.'aJ. 1. Hnportul de cOmpl'imlll'e II fosl. I'\u dispunem de 0 asemellea comparalie./min. yiLeza maximii de ardere 1a MAS-ul cu injec\.:>%). l.. 0 cre~tere II 1ii. care corespunrl vilezelor mici de deplasare a automobi1ului. 1. De aceea. La acela~i hL.LG. ] J J ! 36 J II 37 . Ii) cii viLeza de ardere Se direrrn(. 1.'n . 1. ceca ce alrllge atenj. pc IIn larg domcniu de Lllra(.'cl. Un rozultat remnrcabil cslc fllrnizlIL de compararell viLeze10r de ardere. eomparatia. in regimuri de runctionare idmlice. In consecin~ii..iepin a 1a fahl'ica(.1clase de moLoal'o.'J Ii\\! la 5GOO roL/min in va. fig. dacii aces LeaSe dezvoHii pe un interval mai mare.G97I).'ifllgii a lieI'll/II: in cUl'sl'ln de (.]. Cele doua solu~ii sint in plina competitio IIi se depune un sus~inut efort IItiintific pentru a Ie compara I/i a giisi posibiliLiitile de reducere a decalajllilli dinLI'e ele. Motorul diesel dezvolLii un lucru mecanic speciric Lr. 2000 /fOOOfil}OO Atflomobi/ ClIMAS CII.1. de 111 concC'p(. de IIPl'Oximativ 12.25 cu 15%. cu tonLe dezavantajele ce decul'g de lIici.1. in privinta consllmului se face pentru douii moLoal'ecare an pracLic acela~i liLraj (de exemplu. deosebirile sinl sensibile numai la sarcini red use.sociat lie cu 0 mi~cnre centl'ipl'l. cllre s-a r.5 kW-versiunea MAS ~i 3G. h).2G. Arderea se <.1 de 17 III motorul dicsr/.ie.liesel pentru automobile.un MAC}lm'ivlIl. motorlll tlll'ismului FiaL-Uno GODS dezvolLii ~ rh'l'l'lI~i pllll'rn III . Camera de al'dere a fost incorporatii pllrtial in pisLon (fig. I'o//ff/in 'lfJ00 *000 5000 n. Penlru n inlensifica ardC'ren. Consumurilo do combustihil C100. Cercetiiri recenLe aratii [3D] cii.23 ] ] teristicile de izoconsum indicl1 (fig. ''''JIII~I cu CHIn= 7.'innl.10.141/100km In ciclul urban E.24. 0) C11 n01l1 procedell de forInale n 1I1)lesLecului~i de ardere product! un consum specific indiclIL mni mic df:cit in formula clasicii (CIIlinic inlrerupW) a unui MAS ~i de acela~i ni"el cu celal motorului diesel CIIinjectie dirt!cW.25) ~i S-I}gf'l1erat o mi~cllre inLensii de 1'0111 a aerului in CllI'sa de Hdmisiune.ie di"ccLii esLe mulL inferioarii.. rII nCl'sLcm:. Dacii ya. *0 J . cu pntru cilindri sau AlAe CII pal"11 cililld/'i.MAS 1 _J MAC 1 *1'tY. aLunci ea ar Uvea mai multo lIyunlaje in raporL r.'J:>OOrOI. la 1itrnje egale ~i III turaPi egnle. 21-: I " . E = '20 ~i 1. 51.-cC'nl. c).on/'ianLa 1 'Au/omoIHI CJ1 AC M 3 . 70 50 400 9 8 7 6 5 4 ] 1 -==--. al doilea ':11 100 = 5. 1a fel do eficientii. 1. 1. Compara'plI inLre cele dowl all. ceca ce redllco sensibil dill caliLaple d inumice (viLezll maximii si accelera~ii) ale lIutornohi/u/lli. cohol'iL la 10.ernaLive ar Lrrbui fiicula la ilceea~i pllLere (de exemplu. iar la plinii sarcina (~cosebirile sinL nesemnificative ~i pot sa Incline chiar in favoarea motorului oJUaprindCl'e Iwin scinLeie (fig. h (169 g/CP. E =D. compar'apa MAS-MAC HI' Lrebui efectuata la puLeri egale. 1a aceea~i puter'c. 5. Porscho a realizat un 1\IAS cu injectie directii [.orior. in ceea ce prive~te consumul specific de combustibil..J2. 1. Din conside"ente de pret. dill r:/ r/I! H70 cm3. fn!. 1. in primul rind in privifita randnmentului ~i emisiunilor poluanle.3i Kat O"el dezvoll.3.l~ollA. ~i.'2 1/100 krn. ALunci. MAC-ul dezvolLii 0 putere mai mica (in exempllli anf. Motorul diesel rapid repl'ezinlii 0 alternativiJ la motorul cu aprindere prin scinteie pentru nuLoturisme ~i autovehicule u~oare. Dill'. c/e 0.oll1pl'imal'e ~i destindere. 1. .lesfa~o nrii oficient chiar 1a yHeze moderale.'jnnLa MAS cu pal"l1 cilindri. IIJotorul turiSlllului CorslI 1.24.' dovedi torul diese/. pentru un turism de 1575 kg. turismul VW-GoH esLe echipaL cu un MAS de '1457 cm3.Ea esLecu IlliL mai inf.oresanf.600 bU ::=::: I *1216OO b 8 II.2. motorul diesel rapid a apiiruL pl'in transfol'ma"ea unui motor eu aprindere prin scinleie [14.. IiImjlll e/'e~lc (in exemplul illILerinr cu .0:. ld /ollA. 8.rot/min a rot 70 9°1 80 70 60 I I . Incorciirilc complll'llLiye arata (fig. luind ca model IIn motor diesel.1.

~ 0. Pentru a ere§te viteza de ardere din MAS la sarcini mici s-a evaluat ea amestecul omogen ar trebui aprins in fiapte puncte diferite.rot/min J trei supape (fig. Dvlgatell vnutrennego sgoranla s regullruemlm protessov sjatia.'in rnic§orar'ea dozei de combustibil. 1.1 ] J -/ - " _ -. 1. a: 1. 1. la sarcini mici.26 340 350 J80 MJO« pmi G ] ] --Sarc/nc1 40 '70 'n apropierea pmi §i condue la aeela§i nivel. produce 0 sporire a vitezei de reactie §i.MASjiniedle directd dllridrll in ~ ~ h 1 SfJrcina 1 1 '140 2m WQ 1~ 1 ~o. in absenta unei inven~ii accesibile productiei de serie privind un E: variabil cu sarcina.711 ~ . eu grad de supracomprimare de 25.27.3 I I I / I ] 7. fost trans{ormat [21] intr-un motor cu camera de ardere divizata eu . Un mare e{ort de cercetare s-a desfa~urat in ultimii 10-15 ani pentru punerea la punct a unui MAS cu camera de ardere divizata cu aprindere prin jet de flacara..t t o <:» . 7). In parte. 1986. se eviden~iazii prill cre~terea randamen- tului cicIului ideal. Hezervele randamelltului la MAC la sar'cini red use. 7)1'.ij de aeest fel. ca urmare este posibil sa se asocieze rapoarte de comprimare <eidicatecu amestecuri slirace..eondueta pentru alimentarea independentii eu amestec bogat a compartimentului separat).. In aeest scop. 4 .27 r. J 38 39 J 111 .// 2(}()0 31J00 3000 WOO h n.eompar'timentul separat din ehiulasa. 2 ." /./-j~9 51J00 / " ---".'eclie 1 direda ' ---MAS '/rJ. fig. eind amestecul este foarte sarae (:A J J = 3 .12 unitati. prin efect de presiune §i temperatura. Ma.. Apare asHel tendinta la MAS. rot/min Fig. 1. la valori ridicate. b) eu aproape 15%. ~i . 5000 n. inferioare motorului diesel.. Moscva.27.. pentru a realiza motoare cu supraeomprimare inaltii [14.1.r \ fI / = 2{J/J0min-1 A ~ ~ ~ ~ MAC. la sarcini red use. 855.'edueel'ii e\'olu~iei de al'ller'e yy' p. Dezideratul nu este realizabil tehnic. La MAC-ul cu camera unitara se adauga arderea simultana a amestecurilor pre{ormate din jurul jeturilor de combustibil.dllc/O ~~ ~60 J*o w 0 0.858]. care se dezvolta cu viteze mari: arderea procedeaza prin propagare de flacara turhulenta §i suece~iuni de autoaprinderi I aceelerare chimica prin reactii prealabile de oxidare. 1.&L 3 & 6 9 Fig. --- 1011 Yo Standard [=73 SfofJdord [:73 7. pe aceasta cale. Hezultatele 8r8ta (fig.. Haclev. Seiliger (v. Ceea ce aduce nou progresul tehnic In aceasta directie este comanda ~i controlul electronic al avansului la declan~area scinteii la limita de detonatie. 3 a treia supapa. de presiune ca la un motor diesel. este posibila arderea amesteemilor siiraee eu IIn important ei~tig de randament fii incurajeazii' cercetiiri de optimizare functionalii *i constructivii a unei solut.33.. MAS-ul eu injec~ie directa dezvolta Inca randamente mici.~ ~o. [) . b fii c) cil la cre~terea lui E:pinii la 1:~ unita~i. de aceea se eauta noi modalita~i de sporire a vitezei de ardere la MAS. 'nJ.30%.. ceea ce trebuie atribuit.ehiulaRii. motol'\~1 turismullli Dacia 1300 f. A.r'" 'fOOD r. * sa se sporeasca E:pina la 10. Aceasta porne~te de la ideea [22) ca aprinderea prin jet de flaci'irii spore§te calitatea antidetonanta a unei camero de ardere ~i.bujia. p. care trebuie sa permita arderea amestecmilor sarace.lnoslroenle./ec~ tIe i'flco). care. care permit sa se previnii detona\ia la sarcini mari §i sa se lucreze cu avans optim la sarcini mici. In acest domeniu se eviden\iaza 0 Iucrare romfmeasca. o diferen~a constructiva esentiala dintre MAS fii MAC ramine raportul de comprimare. a vitezei de ardere. Totu§i.

La motOl'ul turismului Dacia 1300 s-a inlocuit cama standard ~u 0 cama balisticii. Ocolita . S. Cupa din capul pistonlllui a fost eonfec~ionata din material ceramic.:. Pulverizatorul a fost prevazut cu cinci orificii de 0.15 nun (h. un consum specific efectiv de combustibil cu circa 15% mai mic. Se apreciazii cil MAS-ul posed a inca rezerve in privin\. Comparatia curbelor de consum indicii (fig. Viteza Wsase mici?oreaza 0 data cu reducerea tura~iei.28 a 0. cu patru cilindri.8 0. In .' E :::9. pentl'u n > > :1000 rot/min supapa urmeazii o tl'aiedol'ie balistica l:ontrolatii. XXI FISITA-CONGRESS. ~i 6. de incercare. Pentru a reface vi leza de cursere in l'egimUl'ile mentionale se apeleaza la mecanismul de distributie va. supraalimentarea poate fi pusa acum in valoare prin echipamentul electronic de control care previne func~ionarea cu detonatie. pina la n = 301)0 rot/ min. mi9carea supapei de admisiune este comandata de cama.~ 271 ~160 ". realizeaza rie faze de distl'ibutie var'iabile. fie amindoua solutii simultan. Feasibilily Study of 360 ccleyI. cu presiune de supraalimentare 1./i ~ ~8 ~ 7'1'70 '<.30). 0 solutie deja incercata este un motor supraalimental.5 kW la 6200 rot/min ~i 14.~n..rol/mlil .4 daN . · KUA:NETOV.9 1/100 km la 120 km/h.3 ~misi(/n{' norma/ti Fig. 1. Tl/l'bosu{JI"()o/lmMlarl! 21d 710 c:r Molor reu/ilul (lOgolo) JOOO 5000 n. 400 z:: MAC -COI17i'rO 500 2 I I I un/tura - I 1 1 2 :J If :. 1/3). cu e: = 9. 1 Hiroshi.a sporirii vitezei de propagare a flacarii WJIcu deosebire la sarcini ~i tura\. USn/axare aeeea~i valoare ca ~ la motol'ul standard (fig.29 Se i?lie cii intensitatea turbulentei in cilindru este propor~ionalii cu viteza . supraalimentarea motoareior mici ramine ca 0 solu~ie convet1abilii pentru motoarele diesel rapide. 1986. Presiunea de sllpraalimentare de 0. P.a) cu trei cilindri. Moskva.Ie eurgere w"aa fluil\ului proaspiH Pl'in orificiul oferit de supapa de admisiune.5 8.:280.G mm (ltsupap4= 5. de 1.mfl-1 1. de debit. 1/3. Solutia este complexii ~i scumpa.22 mm diametru. iar la MAS i?i 0 datil eu reducerea sarcinii. la I'e(lucel'ea sarcinii ~i turatiei (rig. la 25% sarcina permite 0 redu0.8 1/100 km in cidul urban mixat (1/3.45 bar.6 l.datii CII mal'irea tu~. Turbulentnosli i sgorania. ceea ce reprezintii.deoarece vine in Intimpinarea dezideratului de sporire a u~urintei la apriIlllere a combustibilului [10]. precum ~i fo- de la 5. de aeeea. se incearca diferite val'iante de Ilistribul.72 mm) la 3. Totu~i. de exemplu.07: PI'incipilll metodei a Cost verificat la motorul tUloi<.m la 3000 rot/ \ I I \ II min [1).28). care. 1. Lucr. la acela~i nivel de moment. /lstre\ ca la tUJ'a\ia nominala. Nauka. eu ere~tel'ca tl'eptat:i a unghiuluiOisl/'lbutlf standard secti\J1w 0 . de 1080 cm3 cilindree totalii 1.. a rea\izat CloO =5 1/ 100 km la 90 km/h.a de exceptie pentru un motor diesel rapid (fig.8 bar conduce la 0 presiune medip. fie inal~ime de I'idieare a supapei variabila cu sarcina ~i turatia. Motorul este previizut cu echipament electronic ~u senzor de detana~ie. 6.0 ~1 u II .dnr b Fig.'iabila.29).~.!/5~ 5000 woo 3000 'lOOO CCl'C eonsumului de combustibil a n. care. 0 performan\.30 in medic cu 15%. in primul rind.Institutul Politehnic 13l1cul'e~ti fo~t incercata 0 sollltie original:l [27] de distl'ibutie val'iabilii.ctivilmaxima do 12 daN/cm2 la 2800 rot/min.o)r I'ati'ei. in toate cazurile urmarin(lu-se reducerea unghiului-sectiune US al supapei de admisiune. V. Mecanislilul de distribu~ie cu comandii hidl'aulica a mii?carii sllpapelm' ar I'eprezen\.55 mm). A fost realizat un motor cu injectie directii (Toyot. \ '4.30). Motorul a dezvoltat 40 kW la 41:100 rot/ min.a. a numita distributie balistieii.~ ~ Ce " '211 g/kW. functional. 1. Curbele de izoconsum indicii un pol economic de 211 g/kW' h. .5 0. 86501~. la cam s-a red us inaltimea maxima de ridicare j I 11 II \1 Ca 0 solu~ie de in teres apare acum sllpraalimentarea MAS-Il\lli.V.9 CllindrE'E'{j unitaru.ie variahilii cu comandii meeanieii. SAUELNIKOV.upap4= 7. 0. prin efe.8 I.mului Dacia 1300.Ia rind din cauza detonatiei. Se incearcii solutii care llmplificii viteza Wn fie prin intensificarea turbulentei "'.3 0/1 0. DI Diesel Engln. 1.ii mici." 2501 2ljg 1:JJ. 3. p. tor l'assenger Car.decenii .[ =9.0 . 1.7 0. rof/mlll Fig. care dezvoltii 79. 1.fp. Motorul montat pe un automobil ADDJ. A. 1.a 0 solu~ie ideala. fie prin organizarea de mi~ciiri dirijate. deoarece este in masura sa asigure 0 \'a!'ia~ie continua a US-ului cu sarcina ~i turatia ~i sa pel'lnita ap\icarea unnr reglaje progl'amate ~i comandate electronic.. o. I I I \ Profilul camei este astfel trasat (profil halistic) incit. fix 10 2 :J Ii 5 67103 n 1 .

b). randamentul nu mecanic 7Jmcre~te sensibil cu temperatura cilindrului ~i.280 240 "'b 10 20 :/0 YO 5U r 7j]1 . . ca urmare. 1.32. temperatura lichidului de racire se reduce treptat pina atinge nivelul stabilit pentru regimul nominal. Turbulen~a de scara mica.35).--iI "" ~ 1 v. 360 <.31). La MAC. temperatura f}uidului proaspat (autoaprindere mai u~oara) ~i temperatura uleiului (se reduc fortele de frecare). prin cmopara\-i/1 cu MAS-ul. ea se amortizt'a7. a).l 1. care dezvolta 55 kW ]a 3200 rot/min. Se observa ca se ob~ine 0 reducere a intirzierii ]a aprindere I A cu aproape 20%. Pentru prima data s-a pus I. aceasta fiind in miisura sa actionele asupra vitezei de ardere din spa lei!"! Fi~. in plus. De aceea. 150°C. ~eneratii la finele compr'imiirii. / 9. Principiul procedeului constli in cre~terea sensibilli a temperaturii lichidului de racire. in camera de ardere I-a prevlizut un canal de legiitura C Intre spatiul de al'dere din cilindru.Ui se cara~terizeazii printr-o varielale l.de 8ctivi de reac~ie. 1. sub actiunea diferentei locale de presiune. In regimul mentionat 0 reducere a consumului specific de combustibil (fig. de 3. amestecurilor siirace cu A ~ 1.Cn/ 200 a Fig. 1.: /. Metoda de J'eglare a sarcinii ]8 MAS mare~te lucrul mecanic de pompaj ]a sarcini red use prin efect de . 1.kW 'Y)fd.3. Prin canalul de leglitura se pune in mi~care spre finele cursei de comprimal'e dar mai ales la inceputul cursei de destindere. e eviden~iazii rezervele randamentelor la reducerea sarcinii (fig. La sarcini ~i tura~ii mari.. regimu] termic redus creeazli. 1. cu 50. 36]. Pe aceasta cale se amplificii temperatura cilindrului ~i.ii in mare mi'isurii plna la finele comprimiirii. prevazut cu procedeul de ardere M. Arderea decurge mai lini~tit.I losirea unor amestecuri mai sarace obtinule (fig.08 Miscarea turbulenlii in cilindru I..a de scara micii. de sub supapa. Transformarea in "cascadii" a turbulentei de scar'l\. Varia~ia temperaturilor caracteristice cu sarcina se arata in fig..4. nu inregistreaza asemenea pierderi.31 frontului de aprindere (din zona fliicdrii) ~i sa red uca dura la cie ardere in ansamblu.' ~.. MAC-ul. Incercarile efectuate cu un motor cu patru cilindri. 1. a fost elaborat ~i incercat un procedeu nou de racire numit "racire fierbinte" [25. Iii a Fig.1 direc~ie.37) cu 17%.(1:/ J 5 b 7 9 {'"b?/' 1 a suprafe~elor portante ~i se inregistreaza un randament mecanic mai mic. produce 0 inearcare ridicatii.36) arata ca randamentu] indicat 'Y)I( ='Y)ld'Y)fr) este afectat de temperatura ciJindrului. 1.34. prin pragurile p practicate In piston sau In chiulasi'i (fig.32 b .' / x= 0 '\\ .31. se inregistreaza..4 :i / d[= 40 % . un jet de fluid motor care genereaza turbulenta de scara mica. 1 60 ~ ~ ~ :5 X = 700 % 0. din cauza nivelului redus al regimului termic.1. In final. iar for~e]e de frecare se amplificii.2 1. din dreptul pragurilor ~i spatiul de ardere din chiulasii. de tip Kolmo~orov are 0 duratii redusii in cilindMl.6 . ] J ] J j J 42 43 J Ll . fiind posibilii utilizarea (fig. presiunea maxima din cilindru atinge niveluri inalte (fig. mare. E = 17.5 0. chiar la sarcini red use. temperatura pe]iculei de ulei are valori reduse.. ca urmare. in patru timpi. patru cilindri. cind motoru] func~ioneaza "rece". In dorin~a de a ameliora simu]tan toate dezavantajele pe care Ie cumuleaza MAC-u]. in schimb. dificulta~i de aprindere a combustibilului. Se obtine totodata ~i 0 Inclinare mai mica la detonatie prin difuzia centrilor . randament ] 1 Considerind drept referinta un ciclu Seiliger cu p :&limitat.3 1 200 lfO!/ 3 Vs. . Generata in admisiune. in regimul sarcinilor ~i turatiilor mici.33.U~ de sciiri. 60°C. iar presiunea maxima pma:& scade cu 10% (fig. La marirea turatiei. la rlicirea normala. cu = E = 10 arata ca chiar la sarcini mici consumurile specifice de combustibili au valori red use.u asigurii totu~i 0 microtUl'bulentli intensii. la sarcini 1i tura~ii mici. 1. ~i randamentul efectiv. 1. Temperatura lichidului de racire (eti]englicol) s-a modificat in limitele 30. 1.U? problema [40] sa se intensifice cu 1.7 ~ MAS j £= 10 § ~80 c:. s Pe de alta parte.I 0.33.0 Vs. a). Incercari]e au fost efectuate cu un motor diesel SAVIEM 712/01.5. Rezultatele incurajeazii cercetarile in aceast. 1. In schimb.33 ". 1. b). 1. S-a fo]osit ulei de racire uzuaJ. din cauza r'lportului de comprimare ridicat.bturare ~i reduce astfel randamentul mecanie. viscozitatea uleiu]ui este ridicata. Analiza randamentelor (fig. "RAcirea fierbinte" a motorului. la ambele clase de motoare. In turbulent.4ACjl =77 ~ D.11/ precadere turbulenta de scara mica.32.

.. prin efectul sporit al fartelor de frecare ~i al fluxului de ciildura transferat la perete.3.1.radio/telefon. consumul CloOnu depintle de lungimea traseului ~i este de aproximativ 9 1/100 km. rcglare ~i diagnozi"~ elcct. Motoarelc au fost Incercate In regim stationar ~i evidentiaza posibilila\ile procedeului.8 !Jar pe autovehicul necesita un sistem complex tie comantla ~i control al temperaturilor. astrel s-ar putea caracteriza pe scurt una dintre principalele tendin~e. In acest sens este semnificativ experimentul efectuat cu un motor diesel cu -capsulare termo-acustica [31]. Intruclt.comandii electronica reduce consumul CIOOcu 20. Daca lungimea traseului pinii la destinatie este 1 km. dupa cum urmeaza: .. t ~ . 1.C i! -4Jlx1r ' --<: 600 ~ 550 i 500 T""".utovehicu!.8/Jar 55 52 Fig.::.sistemc de orrentare noua de afi~are a indicatorilor de viteziJ.34 Cqnsvmvl molorvlvl Iq IvnC/16nlTlW/ ('aid n =7000rol/min tcilintlru . A Inceput cu grupul de propulsie ~i se extinde la sistemul de securitate activa ~i pasiva. eon sum 'YO 160 td/intlrq. daca nu chiar principala tendin~a In dezvoltarea ~utovehieulelor. Dar.37 reduccl'ea se mic~orcazii (fig.J:m lUll/pined fi. AU ... A4 . cre~terea spatilllui de deplasare pina la 10 km scade cu 50% consumul CloO(12 1/100 km). 1. Fe =/J.ie.. 1. 1. Comaudil.C 500 {JO IOU J J J II Fig. (busola temperatura.' Fig. consumul CloO ajunge la 23 1/100 km (fig.12 ""<.tehnicii A3 .(j() . Rezervele consumului de combustibil sint importante cu deosebire la deplasarea unui autoturism dupa pornirea rece a motorului pe un traseu limitat la ci~iva kilometri. Utilizarea unui carburator cu . A2radio cu reglaje automate. = gO'C !::: ~5B 1'HJ 750 teilinoru''t. Daca motorul are un regim termic normal. timp calculator de bordo 45 44 .S' 580 5liO I n=2000 roljmln. temperatura uleiului este pl'aclic independentii de temperatura cilindrului. ~'50 rz. cu preciidel'c la sarcini ~i tura\ii foarte reduse. el eviden~iaza risipa de combustibil care apare la func~ionarea unui motor "rece".=1J.8!Jqr ] J ~70 1[.38).z Fig.39 725 .13 ~ ~Rt '.~-f2% n-1JOOr~l/mill "lIptlfllUJTI«-"rAiN" t: RN -1--L 123'15"578 *50 fOOl Cqr6uralur C'#ntrnflintrl 1 ~ I -..5. chiar ~i in aceastii faza.'rJ ~fO !:i - "'i'= ~ ~"O 1[m !---~JO 10 10 1[t> 80 100 120 7Zi ~ 050 :::< ~520 <.38 o " 6 8 10 ttr1. 70 !J I I I I I I I ~ gO 80 n = 2000 rol/mil1 n =321111rol//(Ill1 n. la sistemele de comunica~ie ~i con fort.I 1 1 1231f5678 ""<.'71 110 /3[} /50 tdlindru' .35 n~1IJOO rol/mil1 iPt> =1J. 1. "Automobilul este cucerit de electronica". elcctronica): - presiune.(ceas electronic).32fJOrol/min ~c.36 _ Fig. motorul a consumat eu 12% mai pu~in combustibil (simultan a scazut nivelul de zgomot cu 8 dB (A)).C ~ ] ] ] . Aplicarea lui - momentan ~i cumulat spa~iu de combustibil. = 201/1 I'8t/ IlIln 1 1 12345678 j!"doN!cn.40. ~i informare. in plus condi~iilor nefavorabile tie vaporizare a benzinei.. Sistem complex de comunicafie: Ai sintetizor de cuvint.39). 1. 1...lr:uIm. ~ tJ 90 Fig. risipa. sensibil amplificata la un MAS. datoritii. ceea ce se subliniaza in fig. 1. de siguranta ~i de fiabilitate. 40%.rollica. A. cu indicatiile grupate pe sisteme. tura\. Incercat dupa ciclul E. 1. 1. .. Electronica se face prezenta in toate compartimentele unUl Ij. A5 ..

ceea ce va permite adincirea unita~ii dintre om ~i automobil. trei particularitii~i specifice incurajeazii dezvoltarea electronicii i[1 partea tehnicii a automobilului: 1) limitarile severe de viteza. de combustibil. care actioneaza cu mare precizie. B6 - ] dere a ma~inii.controlul presiunii in pneuri. dintre to ate traseele posibile. J J J J 4& 47 J J 1 .2.sistem pentru controlul tensiunilor electrice. Se formuleazii ca 0 cerin~a noua combinarea microcalculatoarelor pentru a crea un sistelll integrat de comandii ~i control.sistem electronic de accelerare.. "Cheia dezvoltiirii electronicii pe automobil nu este progresul in sine al electronicii. Microprocesorul reprezintii numai creierul sistemului. va acorda motorul cu transmisia pentru consumul minim de combustibil ~i pentru emisiuni poluante limitate.3 . lichid de riicire. In curind va fi realizatii sinteza vocii ~i tehnologia de recunoa~tere a vocii. C3 . D5 . 5% din pre~ul de "inzare al automobilului ~i aprecia cii pinii la sftr~itul deceniului. D4 . D7 . El prime~te informatii despre starea motorului prin intermediul traductoarelor (este in curs de dezvoltare tehnica traductoarelor si 0 mare industrie de realizare a tradu~toarelor).sistem de oprire/pornire. pe acela oar. pretinde cel mai mic consum CIOO'sau pe acela care aste eel mai pu~in agIomerat. posesorul automobilului raminea indiferent fat a de inlesnirile pe care Ie aducea. Sistemul de antrenare: Bl . 3) transmisia automata cu care sint echipate cca 90% din automobile.U. ulei de motor. In fig. procentul ya cre~te la 7-8%. E7 . 8. Securitate:Dl . Electronica implementatii pe automobil apeleaza fie la microcalculatoare. E5 controlul echipamentelor auxiliare (presiuni de refulare la pompa de apa. D9 . Se apreciaza ca in S.5. B4 . cucerind motorul. B8 . fie la circuite integrate digitale. El este evident.sistem electronic de injectie de benzinaj motorina sau carburntor electronic. eel al automobilului este eel mai ostil ei. Crysler evalua I'lectronica incorporata pe automobilul anului 1986 la 3. Un numar mic de masini folosesc microcalculatoare de 16-bit. particule de ulei) exercitii presiuni mari asupra fiabilita~ii. firma Nissan a prezentat un autoturism care incorpora tot ceea ce electronica ar permite astiizi sa se implementeze pe automobilul anului 2000.supravegherea radar a distantei dintre vehicule/ actionare automata a frinelor.sistem central de inchi- B5 - sistem de control al turatiei de mers in gol.-{ va regIa intensitatea iluminiirii. neeesitate ~i - memorie pentru stingerea luminilor.sistem de securitate ~i alarma.afi~ajul periodicitii~ii de intre~inere. Automobilele din anul '86 aveau pina la 10 microcalculatoare independente.reglarea scaunului cu memorarea pozitiei. Universitatea din Michigan.vitA sa preia volanul: "de rest ne oeupiim noi" va adauga incurajator robotul. Dupa unele prognoze. natoura 1 1 1 Fig. din toamna anului 1986. Dia~nosticare: El ..sistem de autoblocare ~i antipatinare.reglarea pozitiei volanului de conducere.controlul stiirii tehnice a pieselor de uzare. in anul 2000.reglarea ~i curiitirea farurilor. va regIa presiunea in pneuri in raport cu cerin~ele de optimizare a consumului de combustibil dar ~i cu cerin~ele siguran~ei circula~iei (aderen~a optima). sau pe acela care este cel mai amuzant sub raport turistic. C4 . C5 . D.controlul sistemului de semnalizare. El va oferi muzica doritii. sistem de control al emisiunilor poluante / sonda Lambda sau traductor de Oz. C. ci mai curind felulin care acest progres vine in inUmpin area nevoilor fiecarui conducator auto independent ~i a nevoilor societa~ii in ansamblu" [24]. ~i reglarea aprinderii In MAS /dispozitiv de control al bujiei de incandescenta la motorul diesel.sistern de control al stiirii ~i masei fluidelor (combustibil. Ie va ocupa de . E4 . Ie compara cu cele inregist~ate in memorie (sisteme electronice de achizitie ~i prelucrare a datelor completeaza standurile de incercare a motoarelor. Calculatorul de 4 bit are 0 mare rAspindire pe ma~inile de origine japoneza. 2) limitarile severe de emisiuni poluante. Un robot tnzestrat cu multiple posibilita~i recunoa~te voeea conducatorului auto fli-l i. lichid de frina. B2 . dintre toate domeniile in care electronica progreseaza.comanda electronica a treptelor de vitezii/reglare automata a transmisiei continue / mai multe programe de deplasare. Se folosesc curent microcalculatoare de 1.reglarea incalzirii ~i climatizarii.5) ~i cOIIlandii. D3comanda intermitenta a ~tergiitoarelor de parbriz. Cind electronica a patruns ill habitaclu. D8 . C2 .controlul 1'11'mentelor de etan~are (presiune carter). unde ~i cind urmind a se face interventia tehnicii. D2 . de ulei. B3 .A.sistem de comanda ~i reglare a instalatiei de racire . E.41 se arata tipul traductoarelor. UO ] ] B. dispozitivele automatizate (eel mai adesea de tipul unor solenoizi). D6 .sistem de a u~ilor spate. Tendin~a curentii este de dezvoltare a microcalculatoarelor. 1.declan~area pernei de aer ~i a extensorului centurii de sigurantii.controlul uzarii pieselor din aistemul de frinare. aprecia cii procentul va cre~te la 10% pina la finele anului 1988. ulei de transmisie. vii aprinde farnrile dupo. Contort: Cl . aproximativ 50% din pre~ul unui automobil va reveni electronicii. 4. Ez . Va deveni accesibil in jurul anBor 2oo0? La inceput. diferenta de presiune la riltru).sistem de comandii.tergerea parbrizului. in regim sta~ionar fli tranzitoriu ~i permit efectuarea unei activita~i laborioase de determinare a valorilor optime de reglaj :(v. cind electronica se instala sub capota automobilului. DID blocare ] ] E. E6 . sistemul de frinare ~i transmisia. B7 . §-1. interesul pentru posibilitatile ei au crescut enorm.reglarea vitezei de croaziera/pilot automat de conducere. va recomanda. La al 73-lea salon al automobilului de la Paris. vibra~ii. 12-bit. intrucit condi~iile de utilizare a dispozitivelor electronice (!}ocuri. va reduce viteza clnd va aparea pel'ieolul unei coliziuni. va avertiza conduciitorul asupra posibilelor defec~iuni. mai optimistii. De remarcat ca. sensibil la dorintele omului de la volan. temperaturi ridicate. Costul acestui automobil s-a ridicat la cca 2 milioane dolari. inaccesibil pietii.

avansul la injectie ~ 9i debitul maER' de gaze de evacuare recirculate (RGE). care se hvr~tru dupa necesitate. 6 'se CII referil'p la S.ru regimul termic curont. controlata fboUEC. prin releul He se controleaza dozarea combustibiluluhrin regimurile de pornire ~i de inciilzire a motorului. _ - pelllpnml'n\. este antrenata independent de ar rerele cotit. pe baza presiunii mediului ambiant Po §i a presiunii din conduct a de admisiune pca.=" Carb/lfolor elrclrumc > '.. da infor'matii despre ~azii centratia de O2 din gazele de evacuare 9i deter'mina comanda dozei de q\onbustibil (gradul de imboga(. coamestecul (aer suplimentar IJl'in deriva(. cind amestecul se imboga~e9te ('A = 0. traductorul 7 care permite corec\ia dozei de combustibil in raport cu temperatura. prin filtrul F. celiilalt cu fir cnld.43) doi traductori pelsibil debitul de aer. In schema din fig.9) pentr!ep- desr. Bosch GJIlinii Se evidentiaza citeva solu(. a). ceea ce amelior'eazii senfll'ea pulverizarea (fig.ie'de benz combinatii dupa mai multe varianLe de sis\...ia de mers instrin. 1.44.iilor. stabile~te durata de functionnre a injectorului L cu Traductorul de temperatura 2 ll11infurma\.ultiIn fig.U. § 1. ~i anume: traductorul 4. (Ie injec!ie dop11~e~ICunui mull.112. cu inj~hiar de I)(mz:n{l comandatii electroniliJctie u a 49 J 48 ~ . 1.43 se aralii schema unui sistel1\ electronic de injec(. pompa de alimentare P. 1. traductorul 6 care dcfine9te avansul dinamic I func\. {A1 miirimilor din memorie care corecteaza r!'glajele 9i natura comenzilor de ie~ire la un motor diesel cu admisiune normalii. unul cu clapeLii. procesul d~nte Jocuire trpptatii a carburatoruJui.erveln mui I sis- fUl/dio nor !fO'- controlul consullluilli d. la tura~ie constantii.-i~oar'ii inLens In unele t11ri (fig.> I!lJI'C/Il' dr bellllllt. totodata. 4 ~i 5. Un al doilea grup de traductoare transmite informa\iile pentru realizarea comenzilor de reglaj ~i corec\ie a reglajelor. injectorlll dl: rEifera I H poate fi folosit el insu~i pentru pornire (se p]iminii injectorul I P). § 1. in raport cu pre\ul de cost ~i numiirul de func\iuni pe care Ie indeplinesc). la injectoare. Prin_ reducerea cu 100 rol/min a tura\iei n.44. Un grup de trei traducLoare (1 . 20'- o Fig. pmlm regimul GO'- ~ . (j (y.ea electronica de I P.3) definesc intotdeauna regimul functional al motorului (de datii recent a este traductorul pentru pozitia pedalei de accelerare. care eliminii ac\iunea directa a conducatol'Ului asupra organului de reglaj al sarcinii: cremaliera la MAC 9i obturatorul la MAS). Date reeente aratii cii raporlul pre\lIrilor pentru carburatm'ul tfadielectronic / injec(. Schema include (fig. cupla~r se un conector de timp. Corburotor siml!/u . La pornirea motorului reee un inject.ia"radi\.obturaLol'U1de sal'cinii poate fi comal1:ind indirect de conducator (prin UEC) prin intermediul unui tr'aductor de C\dat al pedalei de accelerare.ate pentru uncle regimuri carncleri~bH: de functionare.F.G. 1.ol' de pornire I P C\. Pentru controlul sever al dozei de combus~rsa pe ciclu. 10I'tlf/c! lMlml ElecLronica implemen LaLli pe tor !. cu clapetii care VOl' supravie\ui in traductoare timp. Pozi~ia obturalorulbm_ de sarcina esle precizul11 de un potenl-ioll1etl'U (trnducLor de unghi-TU) <ui7 este comandatii direct de condnc11Lor.} ~nn . 1. pern realizarea conceptului de amestec sarac la toate sarcinile (fig.ia la pune\. ~i 100/400/500/600 in ltalia.45). se ob~ine 0 I'edncere a COIgol mului CIOOcu 10% la mers in gol.41 microprocesorul comanda trei reglaje: debitul de combustibil nre. 0 sonda Lambda. central / injec\.e ()ent~eazj\ r~e sistemul de inj( mo- Injecllt! debrlllind /fIu/Ir/Mld K. Tronl/c/. de catre un motor electric. traductorul 5 care precizeaza masa de aer aspiral11 In cilindru (pentru miisurarca debitului de aer se dezvolta 0 varietate de cu elice.2. 0 injectorului cn aer suplimenLar (fig.ii in unila\.pmul pnllLru Intrueit celn I!HLe ee~ie Cu re7.lice ('ombustibil suplimentar pentru imboga(.4). 1.ional / earburatorul punct este 100/166/183/250% in H.ire/s:ll'iicirc n amesLecnllli). care deplaseazii combustihilul de laLibil zervorul H..'"'.pentru RGE. b). 1. cu fir cald. I.3.eme pJ'Oduse de H.ia 3 conlrolata de un sertar di1e~te buitor SD.12 injector CrrmoIiHO Pompa de injec{ie Supopd solefloid Supopo penlru G£R Fig. care permite definirea avansului la declan9are.4). 1\ combwitlbilulUl. ('e I~: n carhur~toruJui electronic. comandat electronic) ~i se rcgleazii fin tura\.ie.irea ameslecului.A. de~i pre\ul \. manda (U EC) pen\. . prin controlul sever al lui 'A (v.ii ndop\. L in Sistemul de inject.ional la injec\ie. ceea ce reprezinW 3. hUHlihil ~i al pmisiunilor polu'Con~~ Dup"1 unelp evaluiiri. Un traduclor de temperaturii. 1. pe eel al lJnui carburator t~ eu 1-ional. Pentru mersul in gol se sarac. Un convertor electropneumatic comanda 8upapa.r. Microprocesorul compara informatiile primite cu acelea incorporate 1n memorie sub forma unui vector (vectori) multidimensional ~i transmite comanda la organele de reglaj.4% in ciclul %suimbunatii~ire a procesului de formare a amestecului se ob\-ine prin aliment~. d~gim dubleaza frecventa injec(.).a injec\iei (sau scinteii la MAS). cu excnite tia regimurilor de virf.

Elektronische tn: MTZ.pompa de injeetie. 1.H 1 ~ --1 ~1 t '" .ia de pornire). .. l..tra- - j J 51 J . "" t. .osebita prin valoarea A :::::f. 3 . 2 .supapn de ocolire. .traductal' de presiune a lichidului de racire. cu E: 9.. ~.solenoid de Intl'eJ'upere a alimentarii eu combustibil.pompa de vacuum. ..'i~ ~ J~~t~~itf t :j 1 1 a Fi[.alar.0(... UEC..t plHa III.ro!.bujie de incandeBcentli. 8 . In eazul motoarelor supraalimentate. 11 solenoid de control al supapei de scapari.~nltlr 1 :.r ~. 1911:1. . 6 .rot/mill aparitia detonatiei. J... regleaza aerul refulat de suflanta (fig.diafragmii. 14 traductor pentru curS8 pedalei 4. 21 .46.~.. 9 . La motorul eu aprindere prin eomprimare. ~ . 19 ..._...11 ..suflantii. 4 .~.traductor inelal' de poziviepentru controlul su2 papei 11. carr.. Steuer und nrgeleinrichtungen am neuen BMW-Turbo- aerului de adrnisie. b .. = Sistemul rle injectie cu cornandn elpctroniea se livreaza tnt.6a ~.:~ din turatia nominala (rezultate obtiftute pe un motor Opel 1.sLe ofectllRtii do TIRC direct In bobina dp indllc\..'.. eehipat eu sisternul TJR-Jetronie)./t1tr ClIO' ~. ~. .5.traductor pentru chp. ~-~~ :-~':..: . 18 . [).luh VenlUl'i. La motorul eu o aprindere prin scinteie UEC previne 1000 2000 JOOOWOO 5000 5000 n.~. 1/10 din sarcina nominala ~i 1..u.: ~.. 13 . . 10 . ~.o... 1 .45 motorul BMW supraalimentat 1 .:~. dezvoltat rle motor 11'1 consitii de urgflfttit Se remarca 0 performanti1 dr. \ /" -~~ ...:: <. a. (fEC tndepline~te funetii luplimentare. 15 .~ beneficia de un spor de putere.. 12 ] ] ] - - supapa de control al avansului. 17 ... iar comandn I1varll\ullli (. 7 ."o~ . 6 q ductal' de turatie..~ .r-o variantii cu distribuitor de aprilldel'l~ JJ.io /J. 0 varianta mai eomplexa este neeea fara distribuitorul D.turbinii.pedal!i III" Ilccelm'arl'..8 I.traductor de temperatura a ] ] 1 10 ~ {5 8 CI.0 >~ 1.CondiK".traductor de presiune a aerului.. 1.traductor de pozitie pentru avansul de injectie. In acest scop Fig. 20 .... asiguI'/i rrglajul claBic de variatie a avansului la declan~area sclnteii.traductordecurent pentru bujia 6. 1 Emonts.n. . 16 . .r-.

ni 0/rle/a { _ semnal ~- de p]ina sarcina.'i00 n.1] s-a .traductor de detonalie. 8 . de eonsum ~i noxe. . b).m.arc. controlind supapa de oco]ire. I\evenirea la regimul 13 se face prin reducerea sarcinii ~i men~. t. jJ pm.> C. cu C. 17]. p.L-J 35D/i II.47.suflantii i 4 .ii in domeniu [15..jdispozitiv de reg]arepentru .jnerra tura\.ilor de lnlrelinere a auloychicule]or oferii infol'malii despre starr a tehnicii a unoI' suballsamb]e ale aulomobilu]ui ~i averlizeaza asupra necesiliitii unei intervenlii urgente sau eu scadenlii mai mare.rcptaI1J.m'Trecerea din 13 ill C pe ramura C'. 0 unil:1le e]ectronicii de comand5.46.filtru de aer.fof/m/n ] '21 17 II ] ] J ] 11 este previizut eu sensori de detonalie iar UEC reduce avansul la detonalie §i-] core]eaza.detonalie. Sislellle specializale.obturator. grupali in cileva clase 53 52 . Se dezvolUi cercetari care urmaresc sa evidenlieze baza teoretiea a noi]or inven!... care lncorporcazii 0 curea de tl'ansmisie). cu presiunea de supraa]imentare §i cu debitul gaze]or de evacuare care evolueazii in turbina (fig. n semnal de detonalie.ieconslanlii redusu.. molorul func~.47 1500 25U0 b 25 IS S _.ll] apare proh]ema fo]osirii ace]or l'egimUl'i de functionare a moloru]ui.debitmetru de aer i 3. Illonlale pe automobil sail aflale in dolureH unilii\.ioncaz5. 1 . b Fig.i. Daeii so are in vedere economia de comhuslibil ~i cll1isiuni]e po]uante. (fig.rlsfem de . 6 . La pomirea auloDJohilului. I'cgimurilc de functionarc se dcplaseazii pc drcapln BC eu consllmurilc specifice cole mai mici.supapii magnetica. la lUl'a~.La lurislllu] Uni-Cm' [1.avans reg]at la aprindere) La acordarea moloru]ui cu transmisin unui aulovehi'.rebuie evidcn\ial un domeniu nou de aclivilale pentl'll electronicii: t()slnl'ea ~i di:1gnoslical'ea eleclronica a aulomobilului. 11 . o incercare fiicutii cu aulobuze din transportu] UI'ban din New-York..semnal de punct mort interior i avans itJ.supapa de ocolire. La cre~lCl'()a t.radiator de aer i 5 . el mai e mic consum specific de COlllhuslibil.46 ~*. punctul A se dcplaseazii pc verlicala de 1500 rotjmin ~i se apropie de po]ul economic. care conduc ]11. 1.traductor pentru presiunea de supraalimentare p. .'o]osit 0 transmisie continua (lransmisie de tip mec:1nic. 15 I CONDUCATOR a I Fig. Vi7. de nccelernrc a automobillilui. In pllnclll] B molorll] func~ionenzii chinr cu C.iei (linia CD). 9 . indica fo]osirea a 150 ue lraduclol'i penlru fie(':l:-e aulobUi~. 1. a) pune in ap]icare slralegin de schimbal'c n regimurilor de functionare a molorului (fig.mm poale fi juslificaUi numai de 0 cerin\ii urgent a . dupu care se parcurg regimuri]e de plller'e Cl\nstnnlii (linia DR).c' 1 [-~ I AMRRCIAJ I 1 1 1 1 I I 19 6 Q9 Beede avertizarc Pedala d<' {rinare ~ Pedala de acce/erare ~ Manda smlillbuloru/ai de vJlt'lJ d. SOSf .n vilezci dn lnaint.fJ.turbinii de gazei 7 . 1. b).i~ial ia aprindere. In fine. 2 .. 1. SD - . dispozitive a curor stare tehnicii este implicata in mentincrea J!()rformante]or proiectate.obturator-potenlio- j J J (J metru i 10 . SP - . echipamente. atunci se pun sub control toate ace]e instalalii.

AI20s .j (cum ar' fi hOl'ul sau carbonul care permit realizarea proce~. pere\ii care limiteazii volumul cilindrului ar trebni sa fie confec\.. In sens . Fig. caract~risticile 1lIlI<'\ionalr ~i utilizArile sprl'iricr al~ aCI'sh'l noi calegoril d. 1 1 1 ] ] ] ] 1 ] J tn prezent sint in curs de elaborare materia/ele ceramice MOTOR i- Tradlld/JI'/: dli.49 aparent aaiabat.5. Se promoveazii oxizii cu un niye] termic mediu sub 1200°C (Si02. a calculatoarelor.. mat. pretind 0 Pl'elucrare costisitoare pentru a realiza tolerantI' ~ dimensionale strinse. iar oxizii de aluminiu !Ii Ytriu care formeaza faze noi). Sinterizarea prin presare la eald.1 II. eu sar'cina de rupere mica 1 In lucrarrn .nlr.fu1d l f.~nl. 4. oferite de diferite clase de traductori.rolor PUlide dl'lnosurare q /l'ns/um? e/l'clr/ce 1. care se aplicii in mai muIte variantI'. iar suma ciHduri1 ieI' ~('himl'ate re ciclu este nulit "50 (lQp= 0).. nmotor 7. Este vQI'ba de progresul realizat in elaborarea noilor materiale. la coroziune (comparabila cu 0 o\elurilor inoxidahill~) ~i rl'zistenFi mare la ~oc\11termic. 1. ceea ce ar face posibil ea in fieeare moment temperatura lor Tp sa ia valoarea temperaturii fluidului motor T. Fiind indeplinitii conditia momentana T _ T p = 0. 1.se arata In fig.iona~i (Iintr-un material fara iner\ie termicii. Se dezvolta sinterizare eu adaosUl. . Se prezlntii numrroase informa\ii prl\'lnd compozl\la. pe anumite posturi de intretinere. Pu!e/motur 5'PfMtnpOo.. care amplificii sensibil rezisten~a Ia I'upere. denumite materiale ceramiee tehnice11. 80ri mai midi decit a metalelor). Dadi tempeI'atura tp se dubleazli fatii de valorile atinse astiizi (de exemplu. Se de1.6. tplston 2.J50 450 5W 5JOtr. In realiTraduc IJI'I'permalll'l/fI' 'enlru : t. au un coeficient de conductibilitate redus ~i un coeficient de dilatare marc. In raport cu pre~ul de cost Iii posibilitatea de prelucrare Iii analiza a informa\iei. dr. dr. 1. Plnl/f1~ rl'nlilo/tJr 12. orirare ar fi materialul peretelui el posed Ii 0 iner~ie termica aUt de ridicata.ului 18 temperaturi de peste 2000°C. Tehnica de pl'OducE'r'e a mater'ialelor ceramice structurale se bazeazii pe sinterizare. Un exemplu de informa\ii.48 . Alrxandru Nlca.strict termodinamic. 7dolo IntisarUft. ing.C~ramica trhnica". Programe adecvate analizeaza filia fiecarui autobuz Iii comunicii personalului de deservire sau conducatorului auto opera~iile tehnice care trebuie e£ectuate.. 360°C). motorul adiabat este un motor care nu schimbii ciildura cu mediul inconjurator.tcPlnb It'~ore corlt'r S.Uruplor tate. Carbura de siliciu (SiC) !Ii nitrura de lijliciu (Si3i\ 4) se inscriu in aceastii clasa de materiale cu posibilita~i pentru unele organe ale motoarelor cu pistcn !Ii ale turbinelor cu gaze. cu un grad mic de repetabilitate.it:lJid rUcire :J.oa 9. pentru a evalua starea tehnica 8 motorului ~i 8 instala~iilor auxiliare ail' lui. PUJf11b !Q . au capacitate de defol'mare practic nula. D€Ilumirea corE-etapentm o 90 1M 270 . Us.Ti02). Inainte de a pleca in cursa autobuzul este supus testarii iar echipamentul electronic Inregistreaza ~i prelucreazii datele care se centralizeaza intr-un calculator central.'J9). litslolalla dt' dlOlJnbf/iculP 1."RAun asemenea motor ar fi motor Fig. incit temperatura lui inregistr'eazii 0 yariatie redusa pe rich. t ule. Aceste materiale au proprietiiti care nu satisfac Cl'rintele impuse matel'ialelor utilizate in constl'uctia de ma~ini: sint foarte fragile (tenacitatea este de Ii . J penlru emisiun.cum/are 3.(Ie utilizo. La un asemenea motor.il de Iratamente tcrmice. Acestea au facut posihilii dezyoltarea unoI' ramuri industriale modemI': industria rcactoarelor nuclearI'.!'P (i/lru 1o. ceramica lucreazii la temperaturi ridicate!li constituie bariel'a tE'rmiea. 1.48. aplicatii ]a SiC ~i SisN4 este un procedeu cost. nvt'nf/~ot4r '.I . . Apari\ia motorului adiabat se datorl'azii unui anumit progres tehnic recent din domeniul mater'ialelor'. s-ar elimina complet schimbul de caldurii cu peretii. 7. tsislem df cundil/O/latr' a ot'l'lI/IIIjot'rccliuilt:mol . Motor (aparent) adiabat. au rezisten\iirelatiy mar'e la rupere. .$olJdo !Jore erQcUQ/~ structurale care i*i pastr'eaza proprieta\.ile la temperaturi ridicate.6. sau I'ezisten~a la Cluaj (SiYOi\). dar terminologia simplil'ieatii de motor adiabat giiI\p*te I'aspind iI'/" in par'alel e11 upnumil'pa mai potriyitii de motor izolal tamie. aparuta In Edltura Tchnica (1988). (fIg.rlalr. = atunci fluidul motor schimbli ciildma cu peretii. 1. j 55 ~4 J J 1 . la fel de intens in ambele sensur'i.re. tchnoJocia.2MgO . cu implicatii de mari dimensiuni pentru mai mulle I'amuri industriale.YolU'iconfectionarea pieselor din doua piir\i: 0 parte metalica fti 0 parle cerami ca. Denumirea de motor adiabat se rasplnde!/te pentru 0 c1asii de motoare care se creeaza sub ochii no~tri.5Si02. 2AI20S . la anumite date.4 . cu 50% pentru SiAION (sia]on). Metalul r'amine la temperatura joasa !Ii dezvollii rezistenla meranica. a echipamentelor pentru utilizarea ener'giei solarI'. UboleI'll' 2. tlldlld dt'l'OGr". ul'mat.1.m fJDmpO D'fwnli /(1 /~fl're dillfNm. au rezistentii la rupere redusa.3.Ap fl!tru I comb 2 comb Incomb rt'lt'IYOr mtlchlil/rkire mult'.isitor. a ychieulelnr spa\iale. J [AJgent'rotur.

So amclioreaza fragililalea cu mult Sucees. Un oxcmplu do izo!are tormica a molorului se amlii in fig..ice: 650°C la pisLon.6% numai III izolarea tormicii a pislonlllui ~i tic 7.rllctiv se prezinta bioxidul de zircnniu (7.1 toale malerialole ceramice au tenacitatea..!.50 (l . MgO. care a fo:. in medic. pompei de ullJi.0lar'na terlllicii totalii [as)). eXCt'lenta pontrll ~ocul tormic. lui Weibull.1I. 0 rezistentii relativ mare la rupere (HOO 2800 da:"ifcm2). Unlnbricnled SiC I>i.nslazi int. la uzurii.0 1. (j_ .. camerei do preardoro. A Low Fri"liun. Foarte Ill.f\()2) se obtine 0 varietate de oxid de zirconiu slabilizat (ZS) care are proprietii.& 4. Timoney.4 10..ga!orii de ad misie ~i e\"acuare.rn.6 2. SAE I'''per J ] j Carburii de siliciu sinteriz1 :i Nitrnr" de siliciu sinterizatii prin rcac\le Nilrurii de siliciu presa".. b.1 callale [JIJlIlru segmonti) cu jocuri sensibil l'eduRIJ.:!00C la la galeria de evacuare (dllp. Temperatura de ulilizare a materialului Mg-ZPS ajunge la aproxirnaliv 1700°C.0 1650 145U 1 4/10 1450 1100 1200 410 16U 316 290 200 15 600/3500/4'10 300/1 200/230 900 12 Oo 17011 aOO/aIJ80/460 650 100/500 50/. In cald SiAION (sialon) Oxid . coroziune.( Engine.rOs).:'1 ..\dere/ColHPresiunc =' :.Jm 'IC..:)% mai mic.ialii SI1Ucompleta 11piordorilor do ciildura (0 reducer'!) a conRllrnlllui spp..lclalte ceramici struct.(~rp.lr. t. Prodll8ul carc a t.3 Of'imai midi decit cea a metalolor (ea urmare. Se observa do aseme/Jea c.:::::.. a mnterialului ZPS ostf! Mg-ZPS (bioxid de oxid de magneziu zirconiu Zr02 MgO partial stabilizat). de o'J. tatea.5 [12J.le ceramice sub [orma fibrelor de intiirire.a chiulusei..6 8.. excelenle proprietati de rezislentii. de oxizi de aillminiu. Coeficiolllul Ac pRt. ridicatii la ..: citaton tura Tena- \r I Tcmperamaxima de utili- l\lPa. Fragililalea ramine "ciilciiullui Achile" al ceramicii structurale. ~oc termic (rezislii pinii la 0 d iferen\a de temperatura de SOO°C).ahili7.50°C la ci!indru.t folosit Cll suceos la confectionarea ciima~ii de cilindru.1 1:300 or(~ do fune~ionarf! nu 8-a rf!rnar'eat nici . folosind materialp. 1. - sediul supapei.. 1. ] J Maleriale lurale lIlatcrialul -..2 3.. ".(}nfoc~iuna!i din Sir. Flynn. inschimh sint ulilizabile la tOlllperaturilo do 1100.ol mai maI'Oeste oxirlul r de zirconiu partial slabilizal (ZP S) care realizeazu 0 cre~tere imporlantii a tenaeitiitii (de 2-10 ori in raport CII cp.. C. rnatr. silieat de bor ~i silicat de aluminiu (Toyola expluatoazii un pislon care are capul intarit cu fibre de AI20~).pRensihi] IIlni mic fll\. :-::" rupere la Intindo '" :.. Iincovoicre.:: suprafa~a cilindrului).zit. La 0 oxtr'omilaLo so siIllpazll I1Interinllll Zi'S.0 5.1 parte.\ nezi. en Ul'nHlI'OII mlucerii cocficiontlllui de fl'ecaf'e (fil!.'".So adaugii redllclJrea lucrului rnlJcanic de antl'onare prin oliminaf'pa dimensillnilof' pompei do I1pii. :..l. Y20~.6 3.0 C1 .tenn ral'e a motorului)._ LooDensi. ventilatorului radiatol'ului.6 '. 1. r.5 3.::'0 dului do supapii.51. ceea co illlbuniitii~e~Lc ~Cll5ibjJ comportareu. l'otonJi turbinei de gaz do la un grup de supraalimontare are momentlll mocanic de iner~ie eu 4.iI(r.une a materialului ceramic . a:J0313. enl III Ilidalelor. prin climirH\I'(~apar!..narelr.-< kg/dm' . - e'3_ . Motorul adiaba1. deci au 0 ~inutil. 6:. tprnpcraluri carl1etr. au . ~l anUUle: a. 1G50°C..I'ial hazat piJ fibre de . dar care are calitiiti 7 mecaniee red use.urale).. o'J20-r. l'rnprh. Cu ndaosllri cnrc-l st. °c -gOj.1 g.. Incerciiri efecluaLo eu UII <:ilind1'll~i eu pislo/J (f. Un randament mecnnic lIlai marl" prin r('dlleer'pa lucrului !I1lJcanic de fl'ccare.8 7. eu temperatura lui riJieatii de topire (. - 2 8B ceramice slruc- 8 'u. a). Din anul 1£J80 s-au Jansat pe piata fibre de SiC.8. 1.1 2. 3 - suprafa!a chiulasei. de circa 10 ori Inai mica deGit a metalelOl' de (:ompl1ra~io.tiili ale unor materia Ie e.0 3.\'arielatoa KalLr. dezvoltii mai multe performan!r. (. Unele proprietiiti ale materialelor cera mice structurale se evidentiazii in tabelul 1.8 2. 11).5 2 '. ::J~iJoC ehiulas. 4 - capul pislonului. eroziune. un coefieient de frecare mic ~i un eoeficient de condllctibililate mic (Ac).rist.2 eXplicind caliLatea lui I'xer.]'E5 :: OJ> =' - "'-. Se observii cii densitatea materialelor ceramiee esle de Tabe/Ill 1.'\]203' incorporal la turnal'o po galeria de f!\'iIC:llaresuh f(JI'/na unuj stral de 10 ~i 5 mm grosirne).50 2.!:il.3 160 65 20 21 13 15 25 40 110 <1M 650 1000 75 110 210 220 :!ao 1 100 J 2. discurilOl' termice ineo:'poralo pe capul pistonului ~i suprafa!.7 3. I .Cl\7.widon~iat 1) I) reducoro impul'Lantii a pierduf'iluf' pf'in frm'are (fig.sul .\IPa l zare.io/Jl\lii (10 i7.. sodiu]ui ~i ghiFig. Un randament efecliv sporiL. 1) S.1 5. In incercarile efeetuale pe stand s-a ajuns h urm..rr..2 5.dus ('I'oeazll dificultllP In placul'ou rnalor'ialelor metalice.aO.5'10 la i7.rnmlee strlicturale ~ IIle unor meta Ie I>entrn motoarele aulovehieulo de ] . = 1. III regimul de aecelll56 J ~ 57 .. coeficientlll C( rr.1 1 1 1 1 ~i eu eoeficientul de dilatare (<1)foarte redus.0lnnt. 0 varietatr.i! dr.0 valoare mare a modulului. 2.prmie.:! 00°C). do interes deosebit.p!. dnfoct. Po 2 de alt.0 100 18 25 20 2.~i mecanice medii. valollrCIi '! t".Ie zirconiu parlial st"bilizat (ZPJ Titanat de aluminiu Melale Aliaj de alnminiu 'Fontil cenuie Aliaj Nimonic 3.eil'ie c. 0 rezistentii.

Timoney S. La incereal'ea unui motor In care euplul piston-cilindru s-a confee~ionat din SiC. Arderea prafului de ciirbune a decurs foarte rapid (fig. de presiune.ul . Temperatura compartimentului separat de preardere a atins in timpul incerco. 1.strat de 1 mm de ZrOz pentru placarea cilindrului ~i segmen~ilor. .7 fa~ii de 7. 7 . deoarece. formind cu aerul 0 emulsie care ajunge in conrlucta de admisie. Motorul a fost alimental cu combustibil in trei variante: a) cu combustibil standard S.. 1.~~ . 1. 1 .strat de 1. 1. fig.53 59 J [J . care permite utilizarea eombustihililor' gr'ei sau Ileeonventionali.!. r.6) s-a Inloeuit par'lell inrcrioarii a compartirnentului separat de preardert'.:J bur) 1 ~ .strat de 1.. fata de 56°RA in varianta a. confec\ionalii din o~el. eu una eonfeetionata din hioxid de zil'coniu (fig. producinJ presiuni maxi me ridicate ~i vileze relative de ardere foarte mari.. h. i.. e..3 .j 1 .strat de 1 mm grosime de ZrOz pentru galeriile de admisie ~i evacuare.8 . 0 simplificare a instlila~iei de ungel'e.'\I prof de m!rhune. ~.. c) cu 100% PC. b) cu 0 func\ionar'e mai lini~titii a motorului.a.54). Particulele de ciirbune se men~in in suspensie in aerul din I'luidizor.lcir'e. direct pe motor preparii praf de co. 1.5%. G la Kamo H.52 1Y73 a fost transformat intr-un motor adiabat. 0 reducere a gl'elltii~ii ~i dinwnsiunilor motol'ului pina la 40% prin eliminarea sistemului de racire [7). ('II CC = 23. Se reduc pretul de cost ~i cheltuielile de intre~inere (se reduce cu pina la 50% volumul opera~iilor de intre~inere a motorului)..rbune cu dimensiunea medie de 5 fLm.'If.rilor cca 870°C (camerii standard.76). a).00 1600 1800 II.placarea eventualo.ele 1 ~i 2 de materiale. Camera de ardere ~i galeriile de evacuare au fost izolate termic cu un strat de bioxid de zirconiu. care este introdus apoi intr-un fluidizor. b) cu combustibil S ~i praf de co.o. la confec\ionarea pistonului ~i eilindrului din material ceramic se poate renun~a la ungerea aeestor organe.0 mm de ZrOz pentru capul pistonului. cu cifra cetanica red usa. inrercat. ceea ce a u~urat iaprinderea ~i arderea rapidii n prafului de ciirbune. 0 cre~tere a u~ul'ill~(~i e pornirt". 8 . eitat la pnet. 1.: '--000 1001 1701 11. CII cifra cetanicii CC = 52 ~i CII un eomhustihil modifieat . E = = 21. h). in cHzul utiliziirii materialului ceramic. deoarece se limiteaza Pl'esiunea maxim. in va('iant.terea de putel'e estc limitnt.ro//mlil / SIC/Ol (fora ult'l) 600 'C 118 775 751 175 200 'lJ5 250 Surclilu. 0 ('educere a zgomotului cu 2. 4 . d. format din :~O% combustibil S ~I 70% 1I-butnnol. se pal'p eii ungerca intre cele doua OJ'gane s-a realizat prin intermediul unui film de gaz genel'at "de la sine" in timpul functioniirii (v.53.termocuplu.0 dato.51 a Fig.I I <1.. 0 instala~ie de macinare monlato. ceea ce a condus la un ranclament indicat sporit de :)3.Jha. L!J2.10) 0 !'Cdllcel'e sensibilii a intirzierii In aprin- ] derc (fil!. 0 simplificare constructivii a motol'lllui prin eliminal'ea partialii sau mtegl'alii a sistemului de ('. 6 . d upo. iar sistemul de riicire a fost eliminat (fig. ce a fost dozato.~ 2 c.rbune PC in propor~ie de 50%. 1. Durata anlerii s-a r'edus la 200HA in varianta c. Autorii au reco] c. g. 0 imbuniitatire sensihilii a proceslllui de autonpl'indere a combustibilului. 1\Iotorlll Caterpillar 58 J Fl/!.8% fa~i1de /17.injector.. a comparlimentului separat cu ZrOz). hidrocnrbur'i ~i particule). cu sporirea presiunii medii indicate (8. ca rezultat al unei vitezemai red use de cre~tere a presiunii. 9 . <:u('(\ sJlOJ'iltemperlllura de function/lI'e CII 200 pina la 350 Co a Motol'lll a fost alimt'ntat ('II un combuslibil standard S.! din ciclu ~i deci lH'esiunea medie indicaUi). 1. ~i colab. de fluidizor. /I r'(~clllrerea ('ifl'ci de fum de la :~ la 1uB ~i 0 reducere d dc 111 OO 400 ppm a oxizilol' df! aznl.compar. 0 data de cre~lerea sensibila a oxizilor de azot (v.90atj o h b 1 71'02('l) Fig. 1500mln-1 'IOO'C 1500 min-1 1Hl0'C lib '" o. in care aerul este antrenat intr-o mi~care de rota~ie. % (p" '"5. Pl'in supraaliment. 0 puter'e super'ioRn! cu 50%. all comunical recent [20] rezultatele incercarilor efl'dllute eu Ull motor aliment..traductor timent separat de preardere.2::>mm de ZrOz pentm chiulasii. 4 dBA. .)2. aplicat cu jet de plasma. neriicitii).al'ca motorului (cre.11 un motnr ('U camm'a de IIrdcre divizatlt (/J/S = 10:>/120 mm. 0 reducere sensibila a unol' varietati de emisiuni poluante (oxid de carbon.5 bar).: ~6 J""/Di fro''''! (p". 2 . 5 . ] ] ] ] J J 1neercltl'ile rle stand Ull o!'iltal [:.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->