~I

~

'il ~./

'1 ,j 1/ / '/./

I'ror. dr. lng. NWOLAE APOS1'OJ,ESCU

·

Dr. jug. DUAGO~ SI!'INTEANU

..

CCS7F~

A~~AAI

:i i_
r.. ;'

AUTOMOBILUL

CU combustibili

NECONVENTIONALI

r
,
I \,

J-/

/"

U

b

9 ,-/-/ .:' . . l,

')

. .,,',

/1
b C,', ( ,

/

I.
I

~

EDITURA TEHNICA nUCURE~TI - 1989 .. "j 1.1. ~..\. !:..

.

~
~~ll, '1 f'
h , I I

1- ':. ,/39l3'9'.':

'f!]

III lucrar< " analiz~az~ r,rr.l>kmtJe ce trebuie rezo!,"ate pt'ntru trecerea d~ la f"ne'IIIIn.,..a m"loaTl.lor ,u ardtre intern:! cu combustibili obi~nuili, la funclioll"TI.a "" co","u_tihili necolI\'('nlionali (metanol, suspensH de praf de carbune III lI",torin:I, l:a7.(' naturalc sa" dc sond:!, hidrogen ttc.). I.:. 11I1'('put sc evidclltiaz:i progrtslll tehnlc actual In domenlu, se definesc ~I sc (.vahll'a1,:i lIoil" ori,'ntorl. prl'cllm ~i cele mal importante Incercllri de valorlficarl' a rl'Z,'rwlor tehlllco-~tilnllfiee cunoscute. carc vor permite. In viilorul apropiat. reallzarl'a unui motor de automohil, allmentat cu combusti!JiIi obi~nuill, ell 1111randarm'lIt I:lo!Jal sensibil sporlt ~i cu gaze de evacuare sensibil mai enrall', ddillindn-se lIivelul tchnlc de la care tre!Jule sll evolueze molorul alimentat ,'u comhllstihil Ill'convenlional. Apoi se pn'zillt" tipllrile de eombustibili ncconvenlionall, slstemele de stocare ~i de alillll'ntare Cll aSl'm('lIea eomhusti!JI1I, sistemele de (ormare a amesh'elllul a,'r-eombustlbil neeoll""nlional ~i de aprlndere ~i ardere a acestula, eeonomia de eombustibil ~I emislile noeive la acestc automobile, clemente de proil'etare. comnnda, cOlllrollll. diagnosticarea electronlell ~I fiabllltatea motoarelor alimentate en combustiblll m'eollvenlionali. Luerarea estc adresatll illl:inerilor ~I tehnlclenilor care lucreazliln cereclarea, proicctarea. fubriearea ~I exploatarea motoarelor ~I automobilelor. Prin prezentarea performanlc!or de vlrf pc plan mondlal. reallzate In prezent sau preeonizate In viilorul apropiat. privlnd eonsumul de eombustlbill ~I nivellli de poluare la automobilele alimentate cu combustlblll obi~nulll, luerarea va fi IDrem;antA ,J peDtJ'n tolJ aul.oJuobiJJotii profesloDI~tI sau amaton.

The Car with Alternative Fuels

The book provides a comprehensive analysis of the problems to be solved' (or the use o( the alternative fuels (alcohols, natural gas, hydrogen, slnrries of coal and coke In diesel fuel etc.) in internal combustion engines. In the Iirst part. the technical progr,'ss to date in the domain is emphasized. The new tendencies and the most important attempts to put Into practice the already known technical and scientific reserves allowing In the ",'xt future, the achievement of an automotive engine with conventional fuels. with higher are cvaluated. R technical leve).. efficiency and lower level of exhaust pollutants of progress being thus defined tor the englnl' using alternative fuels. The different types of alternative fuels, the specific tcchniques of storageand fueling, the preparation of air/alternative fuel mixt ure and its ignition and combustion, the fud savings and the specific exhaust emissions, the main clements of design, control systems, the electronic tests and the reliability/durability ot thc engine fueled with alternative tuels are successively approached. The book is adressed to the engineers and technicians working in researcb and development design, manufacture and maintenance of the vehicle enginc. By presenting thc most advanced performances to date and forecast for the next future concerning the fuel consumption and the level of exbaust emissions, tor the cars using the standard fuels, it is considered tlrat the book will be also interesting to al! tbe professional and amateur motorists.

-

-

-

-

Contents

!\edactor: tng. Marla Antoln.Uc lonescu Coperta: Simona Dmnitreseu Tchnoredactor: Dumltru Gheorghe Uesene: Ion Zaman Dun de tlpar: t5.02.89 Coli tipa..: 22,5 C.Z.: 11211.11:1: 1162.6/.8

a social concern? The ear Malll symbols I. The progress In achicving a high - efficiency and low emisson car, fueled with conventional tile I 2. Thc alternatlvc fuels :I. Storage and fueUng techniques for alternative fue Is 4. Preparation of air/altcrnative tuel mixture techniques 5. IlInltion and combustion of alternative fuels

-

6. Fllel savings in engines using alterllative fllels. 7. Emissions at engines using altcrnatl VI'fuels 8. Main clements ot design 9. Control and adjustm~nt techniques at,'ngines using alt.,..native fuels 10. ){eliability and durability ot engines. using alternative fuels

ISDN973-31-0049-8
"
Tlpanll ""':"'.;\..l \.1 T. l' "u

---r"'l"\1I"r!P J~H8"'"

..

In lucrare sr analizeaz~ prr,t..l<mtl< ce trtbuie rezoh'ate pentru trecerea ,t<. In Ilinetionar<'a m"t<,ar<'lor ell ardere intern:! eu combustibili obi~nuili, la lunction3n-3 ("II e",nbustibi!i nec£lnwnlionali (metano!, suspensii de pral de carbune In ",otorin;\, ~aze naturale sall de sonda. hidrogen etc.). La hw('put se evidenliaz:, progn'sul tehnic actual In domeniu, se definesc ~I 5(' ('vahn'azl' noik orientiiri. precum ~i cele mai Importante Incercari de valorilieare a rt'Z('rvclor t<'hnico-~tiin!ltice cunoscute, care vor permite, In viitorul apropiat, rcalizan'a unui molor de automohil, alimentat cu combustibili obi~nui!i, cu un randanlt'nt global sensihil sporit ~i cu gaze de evaCuare sensibil mai emalt', dl'linindu-se nivelul tehnic de la care trebuie sa evolueze motorul alimental ,'n comhustihil lll'conven!ionaL Apoi se pre'zinla tipurile de combustibili neconven!ionali, sistemele de stocare ~i de alimentare cu aSl'm,'''''a comhustibili, sislemele de formare a amestecului acr-combustihil neconVl'nlional ~i de aprindere ~i ardere a aeestuia. economia de combustibil ~i cmisiile nocive la accste aulomobile, clemente de proketarc, comanda, coulrolul, diagnosticarca clectronica ~i fiabilitatea motoarelor alimenlale cu eombustihili lIl'eonventionali. Lucrarea csle adrcsala in~ineri1or ~i tehnicienilor care lucreaza In ccrcelarea. prokclarca. fabricarea ~i exploalarea motoarclor ~i automobilelor, Prin prezentarea perlormanlelor de vlrf pe plan mondlal, realizate In prezent sau preconizate In villorul apropiat, privind consumul de combustibili ~i nivelul de poluare la automobilele alimentate cu combustibili obi~nuili, lucrnrea va fi InteN6alltA ,I pentru tali autaroobiJl~tii profesioni~ti sau amaton,

The Car with Alternative

Fuels

I
Ii'

The book provides a comprehensive analysIs of the problems 10 be solved' lor the use of the alternative luels (alcohols. natural gas, hydrogen, slurries of, coal and coke in diesel fuel ete,) in internal combustion engines. In the first part, the technical progress to date in the domain Is emphasized,. The ncw tendencies and the most important attempts to put into practice the already known technical) and scientific reserves allowing in the n"xt future, the achievement of an automotive engine with conventional fuels, with high", efficiency and lower level of exhaust pollutants are evaluated, a technical lev"" of progr"ss being thus defined for the engine using alternative fnels. The different types of alternative fuels. the specifie techniques of storage and fueling, the preparation of air/alternative lul'! mixt ure and its ignition and combustion, the fuel savings and the specific exhaust emissions, the main ele. ments of design, control systems, the electronie tests and the reliability/durability of the cngine fueled with alternative fuels are successively approached. The book is adressed to the engineers and technicians working in research and development design, manufacture and maintenance of the vehicle engine. to date and forecast for the By presenting the most advanced performances next future concerning the fuel consumption and the level of exhaust emissions. for the cars using the standard fuels, it is considered that the book will be also interesting to al! the professional and amateur motorists.

-

I

-

I
I,
II

-

-

Contents
The car - a social concern? Main symbols I. The progress in achieving a high - efficiency and low cmisson car, fuelcd wiLh conventional fuel 2, The alternative fuels :I. Storage and fueling techniques for alternative fuels 4. Preparation of air/alternative fuel mixture techniques 5. Ignition and combustion of alternative fllels 6. Fuel savings tive fuels. 7. Emissions fuels in engines using alternaveof engin~ using alternati

.
I:

I(
8. Main elements of design 9, Control and adjustm~nt techniques atengines using alternative fuels 10. Heliability and durability of engines. using alternative luels

.
.

Redactor: Ing. Maria Antoinette lonescu Coperla: Simona Dumilrescn Tehnoredactor: Dumitru Gheorghe Desene: Ion Zaman Dun de tlpar: 15.02,89 Coli tlpar: 22,5 ,C,Z.: 629.11:1: 1162.6/.8

.

I
-.---

ISDN973-31-0049-8
'rJIHL.rul -,., ':~l:('~.i'.(.t

..

\tl T. 1'. ., IJ rh.c"'1l':}n(~1~~~8'

... . .. . . ainsi que 1cs plus imporlants essais pour mettre en valeur les reserves connues leehnieo-scientiliques qui vont permettre I>. l'reocupilri ~i rezullale pen1m reduel'rea consumului de combnslibil conveu\io110110 aulomobilc..2.3. . . . . . 2.1.1.. Factori care definese gra du I de subslilu\i. . .. _.... . . . . conlrole elre. .conomique el non _polluanl 2. Ie progres technique actud dans cc domaine.1.... .4.. . Echipanll'nle penlm formarea amesleclllui aer-com- 170> 13 1 1 I r i I 174' 1. . .eollllllllo de eom~lIsllhlll In mo10llrele IIlhnenlnle en eomhnstlbIII neconvenlhmllll.. des syslemes de stoekage et d'allimenlation avec carburants non conces carburanls.... ... .cOllvcnlionncls buslibililor neconven\ionali 7. 4. . glaje pour \<. . .. La fiabi \ite des moleurs fonclionnant ner-eombnsllbll neeonvenllollal eonvenlionnels aux carburanls non 4....... . . 1.'avenir la r~alisation d'un moteur d'automobile util lisant dl'S earburants usuels avce un rendemenl global sensiblemenl ameliore et dl'S emissions de polluants sensib1cmrnt diminuers. Emissions polluanles des molenrs aliila bordul automobilelor...3.1. . ...i!ile sislemuilli (Ie admisie I. Gradul de economisire a ciilduri i la alimenlarea molorului cu combuslibi I necOllven\ional 6.ontrolul calilil\ii ameslc- 1:36 6. en delinissant et evaluant les nouvelles orientations. Sa. ..missions speciliques de pollnants. Gradul de sllbslitll\ie a combuslibilului pelrolier. gaz nalurels. . .. . .. conccption. .. . ... 6. AJlrlndereli ~I nrllerea eombusllh IlIIor neeonvenllonall. . . . . ..2..1. 5. . . .. ... .. . (.. 1. . - - 170 cului ~i 01 dOlei de combus- J 4 .. L' a 1hllnage el la (olllulIslion des earhurom\' non . .on convenlionnels 'I. f'reocllpilri ~i rezullale pell1m rcducereo emisiilor poluallte la moloarele de aulomobilc . .'. 5)slellll'S de pr<'pralion du melange oi I' e:nburnnls non eonvenlionnels . ... . f'arlicnlaril. 1'00'licularit.. I. .4.Jeme de formare n omesleelliul carbnranls nou conventionnels to. ... nibliograCie . . 1. 5... . . . BibliograCie ... en delinissanl un niveau technique de rClerenee ponr Ie moteur allimenl~ avec un earburant non eonventlonnd. . .convenlionnels . . . de reglage et . l'roorcslIl tehllie In reallzllrea IInlil IInlomoblJ eeollol1\lI'.. . ....2. - 0 JlreoclIJlnre soclnl. de diagnostique et de fiabilite des moteurs. . Particulari lii\lIe aprinde rii ~i arderi i la molorul cu aprindere prin comprimare Bibliogrnfie ] J 'L'aulomobile Table de matieres 213. 3. ... .. nibliografie 9. Sisleme de alimenlare cu nnels 8.... 2. . _. Les cmburants non . ... de l'economie de carburant el drs . l'rlndJlnlele slmbolllrl ut1l\zllle fll luerare . . Compu~iorganici oxigella\i... IlliIizllrea cOlllbnslibililor lII'convcnI ionali . .. . . 2.convenlionnels - - _ - cOllvcnllonall ....... I. Elemenls de projel coneernanl l'adopcombnslibili necome l\iotation d'un molenI' auX earburants non nali -convenlionneIs . 203 205 211 ' . ....4. . 5. ...... 5isteme de stoeare a commolenrs fonelionnanl avec earburanls non .s rnoleurs allimenles aU~ 4.1#1 CUI'IUNS 1 L'llutomobi1o nux cnrburnnts Don coovootiooools Anlomobllnl . lItenles allx earburan\s non-eonvenlio 3..eontr~le.... Ilijectoare de hidrogen. 2. Gaze lIalurale. . .5. Suspensii de cilrbulle In molorina .. la nivelnl sciirilor mari. . .) dans les moteurs.. .. 6. . . ......r~soudre pour I'utilisatlon des earburants non conventionnc1s (methanol el ethanol. 6. Alcooli ~i eleri .. In J"cgim nominaL .3.. 6. Valori caraclerislice a Ie gradulni de snbslllu\le. .. ... .... libil la nlimenlaren unui motor eu combustlbll ne.. Fabricarea compu~ilor orgallici oxigena\i.olllhnsllhl1l eeon\'rnllonlill.. 224257' J j J une question sociale.... Syslemes de commamle. .. Particularilii\lIe aprinderii ~i arderii la molorul cu aprindere prin sclnleie. Les chapilres suivanls sont consacres n la presentation des categOril'S de . .... . C.3. .... suspensions de poudre de charbon en gazole elc. 5ys lemes de stockage el d'allimenlation nux <arbmanls . . Par la presentation des plus avancees performances aelnelles ou envisagees pour Ie fulur prochain _ ponr la eonsommation des earhurants et dn niveau de pollution des aulomobiles allimenl... .. .. .3.' economic de caeburalll ponr les 3. ....5..de recherche...6... I'ouvrage sera interessant aussi pour lous les automobilistes professionnels OU amaleurs. ...5. 193 2.. 260r 260> 136 153 168 261' 262. des elements de conceplion.. ... fabrication et exploilation des moteurs el automobiles. _... . . .. . . . 213 J 5. .. Slslcme de sloeore ~I slsleme de nllmenlare eu eombusllbIII lie- 4.. .ombnsllhll conHlillollni . . l3ibliogralie 1:1 181' - 1 p (j4 82 85 85 108 115 121 124 128 133 bnslibil neconven\ional la moloarele cu aprindcre pritt sclnleie - . . des syslemes I>. . On met en evidence.. . .1. . . . . . olllllloinanl IIlhnenlol eu (. . n 2. 2... . .6.. .. .. 1 7 12 1 L'ouvrage comprend I'analyse des probl~mes I>.. . 4.ilile formilrii amesleculni..2. pour Ie commencement. .. Uleiuri vegelale. . .. 4. la moloarele diesel alimenlale cu co11IImslibil neconven\ional. hydro gene. . conven\ional _. 265....e progres aetuel eoo~ernant la construelion d'un alllomouile (. .. lIidrogenul . ..'ouvragc' esl adresse aU ingenienrs et techniciens engag~s dans I'activite .. . .. (In loc de prefap)... .. . ..s avec des earburants conventionnels 00 non-convenlionnels. . . 1.. . l'arlicnlarilii\ile sislemllilli de injeclie la ulilizarea combustibililor neconven\ionali 4... ... ... Symboil's prineipales 1.assurer Ie melange air ventionnel el son allumage et combustion. . .. .2."arburanls non conventionnels.

t!:! cm3fm3 Enan III 1. . . bOllla canceroasa..H.'irc la semnificalia automobilului ill IlIfIlea contcmporaTUI: este alllomobilul un prieten sail un dU$man al omului?' {'II atita for(c'1 {ormulat Entrebarea.. Ne re(erim. Elemente de proleclure.... la rollll alltoTllobillllui En liirgirea rdaliilor interumane.. Date gencrale. .. se constitui~ I'a cde mai populare reulizari tehnice din secolul nostril... l [I .. arc meritul de a (i nemjilocita iar.. . Ca este un "bine".. 7..lllu\iu cn". Se /. ...lelorde tilei ale planetei. . ..la care omenirea n-a putat sa rrnlln(e...' mirru Sull murro-scan.. determinate de polllarea chimica a atmosferei ca $i I d. datorita arderilor..... .368 cm3fm3 En anul 2000)... sEntem Endemnali sa acreditam coneeptul ca automobillll estc "lIn bine nociv".. Bllcure~ti.. CII privire la orl!:inea emisiiIor din gazcle de evaellare ale motoan-Ior.. intoxicalii.. 334 :14:1 [..bu..3. pc de aWi partl'.. EmlsiiIe motoarclor alimelltalc ell hidrogcn.. . . EmlsIlle polilOnle lu Olllolllol. Emisiile motoarelor allmentalc ell gaze.. care... . de la 290 cm3fm3 in anul 1900.... ....tihilului ('ollv... la ... degradeaza operel~ dl' artc'1..'xperilllelltale (Irlvind perrormalllele de COIISIIIIIale alltolllohilelor allmentate ell eombustibili m-eonven\iollall In eondllil de drllm.. Este in desfa$urare 0al'tivitate de amploare care /.~i !teneratiile viitoare..r~...H. . .. En via(a cotidianii. ... dintr!! I l [ 1 E. prin proce.. . . 0 parte. '[ -. . . ... nibliogralie . . .2.. . Dllcllresti.. 7...ii.. sa traie$ti fara a renunta la noble(ea crealiei?" 2........ En acea lum~ rare-I indcpiirteaza pe individ de viala conereta... .. . Sisieme de eO mondo.II'" 'p"cilic d" "ner!:ie lu ulimelliarea ell eombuslibillm'eollven\ionali a mo10an'Ior d......970ili se estimeaza sa ajun!ta la . 359 I mSl'lIlare. . Fromm.. . Narziss ~i Goldmund... maladii plllmonare. 344 [ r 283 289 311 344 I Bibliografie .7.. Diblioteca pentru toli.. Encit se poate aprecia cc'1 atunci aceasta s-a de (/ marcat intrcaga dl'zvolture a automobilului... .'ede$te En prim III rEnd dezvoltarea automobilului dupa anii '70. . '7.. ..~.. .. Bibliografie ... . Automobilul pare sa atenteze la epllizllrl'll rezer/........ 10. la rO/lll automobilului En IIlrr:ireacllTloa$teriicare.... cu mllitiplele evenimente nedorite... · II. . sc poate spllne ca En timpurile noastre Entreaga populalie se bucura t/I' aceastli crea(ie a geTl/:lllui uman... 1982.. .... cardio357 I 1I/I/i Plliin grave ..... 8.1. M ediul Ensu$i. rani/i. . .~ieste caracIt'rizatl/ IIneori ca s/lper(iciah1. 1968. .'n\lnnul n prnble"'" fl.. . . Emprellnii Cll tclevizorul... direct $i indirect prin intermediul structurilor socialI'clmomice. Proieetarca slstemelor de alimentare . PI' d.~-arprll('(/produce 0 scltimbare a climei.. .. . 8..<mrzenie. Daca mlllta lume considerii alltomobillll "un rail necesar"... . . . 0 do.1.Ireasa arate ca este Cll putinta a crea. . Editura Politicil...': egradiirii....' aulomobil... 8... . Proleetarea slstemelor de formarc a amcsteeullli.2.... . 8. 283 10.1... ... Atrag atenlia doua' dintrc semnifica(iile majore ale automobilului pentru individ: ampli(icarea pl'rs'lTlalill/lii IImane ili amplificarea puterii de muncii a omului.. . prin substantele nocive pentrll generalia de azi ...... . ...4.. In dccenilll trecllt all fost evocate cu prl'gnan(c'1 efectele utile pc care l~ prot/III'I'alltomobillll.. . nervoase.... .. IT! anll11980 parcul de automobile ajllnsese En lume la 305 mil exemplare.... dallneaza vl'getatiei...... l'"rrnrIllUII\" lie rallda". Sollllii tehniee pentrll 11mitarea uzurli. . de la arridentdc care provoaca morti. de. 10..'xle alcse. . la afec(illni mai mult sau r r r 270 278 282 hili neeon\'enllonoll Bibllografic . RezlIllale .3. ...2. Sub.lor topi ghelurile eterne $i icebergurile.. 7.. .. Fluhllliulea lIIolourelor de ullIOmohll ollmenlole ell eomhllsllhili neeon\'enllonnll.1 Alltomobilul de astazi ne aminte$te Endoiala lui Herman Hesse asupra natllrii fiin(ei IImane: "oare este cu Plltinta sa creezi fara sa plat('$ti cu prelul vietii. Cll cre$terea temperaturii aerului atmo_ s(erie d d I 1'1I/isl' e motorul automobilului este SUP1l. 9. 7. ... T. polullrea sonora prod use de automobil. EmisliIe motoarelor allmentate ell a!cooll.1 Dc parten ceala/tc'1 tablolllui se a(lii efeetele nocive ale automobillllui produs~ a dir!'('t sail indirect asupra omullli. Prin emisiunea de bioxid de carbon (concentratia d!! C02 iT! atmos(era a crescut....lIe ullmeJllole ell ('ombllsllblll ne('OIl\'enllonoll .ml de cuantifieare $1 abstractizare !tenerat En procesul muncii. .... invalizi... lIesse.constructiile. 2H9 Bibllogralie . Daca ne referim la in{/llenlele benefice exercitate de automobil aSllpra onwllli.. . . cu consecinte importante [ [ [ - efectul de sera. Modificnrea starii tehniee a pleselor motorllilli ~i a proprleloliIor IIleillriIor de IIngere .. a producer a folosi 1lT!alltamobil fara a plati cu pre{ul vie(ii.'nl! CIIII. . III reglm stabillzal.. .... ('ontrol ~I regluJ penlrll moloure de 01110mobll allmenlole ell eombllst!- 315 :H7 320 :120 320 323 333 AUTOlUOBILUL - 0 PREOCUPARE SOClALA1 (in Joe de prefata) In anii '70 s-a nc'1scut0 Entrebare Cll pri. iar unii all $i vawt continentlll european pc jumatate Enecat En apa.

.se~.il.exterwrul . .a/llIIJunlate a poscsonlor de autonw.!ortiza. ' insa'i a pus ill aplicare Uti progN~n~ de I. '.1 .t c .care swt. ftOzr tea (5i%)'l nIei 20°1 .colectll'l. nici Tcll11icil'Tls d'AlltoT!lOIJlI~)1. Toate mlersecfLue . .ajea~ i!. Pentr.isuh 1'. ra lI de Per{ormanlcle f '-'" .:: ~:v. a I~C e-?.. ell prilrjlll C~lllL de-al ~3-l tnlr-lln . 1982. I II.vtitu(iiau UI~I. ta U! -dou.pent~u ~ad~u~ele I~r cltrlt'lIe~~e totale fns. {lrnd 6C~~ lit in toamna Un son 'r~ . Nici un virf.lil.~tl' IIe . . In numeroase tari s-a stabilit obligativilatea ea . I en ru a tn g J J I 1/83. XXI FISITA CONGRESS. numeroase ~radlllut de poluare (48%)../. ' . sau ceea fondllri pentrtl !!c!{ec~wnare" i~~nFa {iTlanlarr~aercctarilorin.~paliucapsulat ~i izolat fonic." t .' ullre ~~ $L .tchnlcaa {osl obllgatasa acf t' ~ limitarra nocivitaltt alltomoblluluL.imii iO-25 ani tn H. Le\ea I. u. . Le Monllc. .ntve~SLtafllor~even!n~u-le 32 Tntl.. 1986 Paper865001.marcL: a Sll ~aveghea. SCWI a Clnd ellmpara II 1m auto.pentru uzmele prwcLpale. ' ~'.autoll~?bll. per{orlllantele u o . . .nlm un automnhil economic :~e. .ori depli~lta~. ' ionezc Irodllcatorii au accep~at sa a oc~ ma.co~lsec~n(ele a.pen!ru ca p~e(ul tit.The PresentStatus anll F~lu~e 6e~n~.pull'}.~enUl. .ac UJ 1\ s IlTIlt/ui 1986.. .~ fl ~e . estr estimat la 30 nul bucatL tn 0 marc /nvestLtLe(mancLara.~r. ..ns la cerinfele pteleL.(/r{'((lii. "a''COTl. m a.fina.. rurfur. ... . 10 per{ormanla. ' .1. Cele dOU1I olutii " ilustreaza ' un progres lc~ h b re de mentalLtate a pu blICUIII .//lobil. ~I-au unLt efortunle pentru a realtza automobtlul UNl-C A Ii. cu marc capacitc:te de a. ' ' ' v v v ' " . care.' rr(UlUl trel carl/ctens 1ICI car e eontcaza cel mal Jurli/or.. I~I asuma .L m .iar pro/?wza pUlerea~i vileza automobilului au ramas pc ultimele locllri (numai 2% dintre .guvcr~le.v IlTl btile 'LOCIV trcbll l'e transformat in .cnlali\ la Inslilutul Pohtehnie Buc ~ cl ~ent 01 the European PassengCl D' . S\lppl~mcnl.. ( pro..vlnalt.'1(1.men~lle tn care.:nu:JIf'rlllr~ In raporl CIItllllpllnll~ treclltc.nta. pentru ca In ' ult.~orll IlTIlll autoTno L tre b ULe sa p aleasca nil.a (abncL de autotu~me Iliun I 0 (abrica in curs de (inl.ccidente~?r '0 I t I.II ~ntl 8 0.~'~l~r1tlG. CheltulCltle pentru combustLbll au devemt 0 preo. pentru cd marea majoritate a (arilor stnt importatoare "anul 2000. .risme de (oarte nuC ~~r~Jl-=-~ ~.lObtlul. ita . 'v l e nol care urmar~te proleclLa omu l UI $1 a med LUULonconl ' .ta. .WIPt T~' i 'oara 0 fabrica pentm producerea aulocaml. '.numit auLornobilul a~ilor . 1\lba~os. uto t l bl l d al v f 'Lmp~eSlOnq. mbele 0 trolut zgOIllOtullli". . { l d v 20.~~a c bile.lca:j1 a rc.10.~11I sa fie delerminata dupa norme. d 'I II aparut un punct de vedere TWU pri"iOO per{orman(a de COTLSum de ) ( 10' . (aid de 61% bdrbatL) ~I IwertL eate ortL menfwnatl ocel1. / t malioTwle de.automoblluluLla .rumuse ea I -(13°1«)' 8)' "ileza (4%). I u VlltO~. cltat mal tnalnte . sa IOT/ l a utomobiluluide la Paris. l.e. femri ~i 7% dintre tineri au evidentiat vitezlL ca 0 caraeteristica prioritard).~/Ilnt o~be: r rduce emisillnile poluanle dtn gazele de S-a Ilrmartt de asemenea protecfLaoamemlor dm .'.~ al autonwbLluluL?".oas~.Wva(ia t~h'}-iedin domeniu. ure li iunle 11/85.ormanta l' I.'~qOO. 0 .re lese t'l't~e la BlIcure~ti $i.~i silen.CAH..congnw F/S/1 A ('I' eratl.. ' - _ ... . Broomc.l~ . 1 ' 3) dllrala Il e Villa ( .ultunul rnel~ill2.re. 3 . 7) . "" :f:nlllollll produs de aeesta. . subliniata ~a..impusV" producaloruluide piata ~i ~ezat printre alti indici. pe'~tru a reduce malrrilll pl~tic.ci. a . t de de"voltarea prod acllCl ea. ~l!.~'itllatieTwua a (ost.oanelor cu motoa. UNI..' l de combustl Il pen trll a.)II o 11I1.-entru pnma b l l l l " .mele-doua decCTIlI.. mtrebarea " data s-a pus tn ap l Icare pnnclpLu l potnvll CllrUla alltomo .00' ~".eTlflOTleaZa . de ~oc. cest seop.0p~ratLve e pro care a intrunil-o eele doua domenii de progres tehnic ilustreaza gradul de prco" . 1(.. spnJL'!Lte e 52 partenen WaU.IIlucrar nUT/wi ea riispI. Breuer.:rm~ril.Car Engine. ..~Ic. " ca I' ' l d II ( SoclCtalea. 'b'l calegortL I 5) . _ la Pitrllti ~i la Craiova. . eCI.mrsc or ' e fllel. TmenL mIre 18 ~L 24 am ~L-auexpnmat ade. v . r. Fc'meile (74%. Belgra e. v v l.dupa cum IIrmra. . . a . a (?Sl de .cnnstiwie asr(rl ra r.C~'t (/l1'rr'u.A.lIl marcl1.lI~ d ~utomobile.n ercarea uneL "wra.' ~ e pe '24 com/Illstib:l al autonwbuului.om {IC pc c~re al. I'}-penoada 197~-1982.. de /I aCli?rnI:.. numal pentnl proprlll III .de I!'Nrrn.G.l/ra p atl~nl l el s -a rdonat in rapnrt Cll rrIspIInsurllC.. Prog~amllla fost .onl n eea de dcscltidcre5 care arallLca d~zvo~tarea dinIre sllpra(etcle exterioare frontale all devenit rotlmde.1l0man. ia ~lce c . . factor ~e .!/ru produccrea rilare s-~u aratat a fi reducerea~onsl!:T~ului co~nbustib~l .mm IcafL~noL pen~ru automo. d 'd . r m fwal wtr-unll v ulte l d 1 d R FG . ' . . ATZ. .rasPtnd:[ca lilt ~i medilllui ineonJurator .. D.eiului a atins ~i~eluri extr~m de ridic.~Societes des /ngemeurs I't la IlIlpaetlll dIrect dmtre autonwbll ~L pLeton sau bLClclLSt." bUze' aulocamioaneaalolltililare.!Icrobuze.Jul ammtLt: "care smt do. . ~a:e este sprijinitd de .~erealLzeze cel maL marc progre.' .G. cnmpetitivitate. con{orl.VllpUSC 111 lt ?". Con-uislicilor 1.dorrl S/l . .11m 'L LVLul. In l constructive de baza. lUII~lale nlel'll solulLl de concepfle care au avut tn vedere Lmpactul automobLl .are ( l(jol 10') .. . In lard exista astazi relullbrul dmtre cennlele ~Lrezervele de tLIeLeste contmuu amemnlat. 6) Preful pOSlbll de re"LTI:. din iTlleriorul auto mobilului. I'ro.educerea .u pri'~la data s-a .un~le . I J. acest do. . . preia energia. pcntrll IInll .nliald Pro~noz~lr./wtanl Sll: partlc lotitici (actori guvernamentall elaboreaza pro. a se limilf! .' 4) lara producatoare puterealui ' din exterior. reuer.o C II/ lrod/lctic an'/lalli de 40 mil budIII. po.standard.'t l l IpSI de nocivilale. v .. eOT/SUI/IU ] ) ] J 'cvaclla. S-au evidentiat dl!ere~te. ' ' 111.gramc..F. 9 .(ac/lte trI ult. " . Transporlufl - 'I e 1110 nlliale secolul . . patru u'}-LverSLta(Lm . .de autobuze! '.noeLv" III " !' .~r.nOI (0.Iunsmr de teren -:.s ..care81%autoturtsmc~I l 2000 1 1 1 1 1 ] 1~y'° aU. . 2. IJumea :jtLlnll. Domemuc prwde (54%) ~i !.umlOO aprOXlTn?tlV100 n. dupa prezentarea caracindice de perfectiune care aparll este - .U ~L mtr-o. Larga adeziune pe . a~tual1l . n b Il u U. ce alllorii l~i au . ' ' ' ' ' ' 0 P (71°1 ) au acceT/tuat prima . ' ' - ' v ' l dt I .a. pcnlnl lIIarr.l~. elaboralilin anull!J(j~.irz. Ac~asta ~~cur. - . primul 1 la U T Darmstadt) PerspectiveIn constructia de automobile. 'IerinIii I'rc7.. (J (abnca pen ru a 5e espnT} vse. motorul $L transmLSla au (ost LnchLSe a v ' ' . Parcll e ~II 0l~r~m~tin a~ul 1985. OM.shellpent!'u aTilt8°/1ent tt e in H F. de divrrse SOClCt~tL~ ~ Preocupa!'ea pe. per.~are pentru autotu: tnlr~ba~e cupn~a tn sonda.all/~1l I I duclie care produe organe :ji subansamble :illTlCllla cel de-al doilea domeniu in proporfie de 60%..11/86.n. ci $i pentm con{ortul ~i protectia semenilo . care sint lrgi(erate de guverne.0'(abrica modemizata pe.fntrepriOO~n ~L co. ) 10 . ~i Vliiseeanu Gh." 0 . cupare a intregii societa(i. . .[a dlmcnsLUnt~lCpeF~~.Lton. unlll mai ellpllrc a lumii contemporane pentm a asigura protecfia mediulrli ambiant # .~Ullll1l ll e co"lhU~ibil ( £iSO/ ) 2) con(ortul (21 01 ) . 3.ate. ]) . .. v . dar 1/ IIIllrlticf Sllprafa(a exterioara frontala este alcatuita dintr-un strat gros de xercla ~~ "lII'erne direcI salt indirect. nueure~ Ellitun ' dt. Se 'n.:::::Sta ..I a~ata o.tL ~a~cnl.I. in fwe. .a compararea a doua autonwbLle e consum nu maL reprezmta ca a ta I -d ata numaL un tn Ice d ' dtn acee~£ clasa.cu 4 mIL ~Ial m~. .ylULare 'tO~e <:jl dator/la "pre.

:1 10. Utlimele doua . incit combustibilul neconI'en(ional sa dellina competitill sub a~pect economic. fie ca 0 solu(ie complexa. In accst caz.~eamatocmai de acea.~en. in Europa. (ie ca 0 solulie independenta pc un numiir limitat de mU!jini sau pe zone geogra(ice restrinse..8 CL . pentnl cii resursele de combu.cOTlSlmllllde com/lI/sliMl (lallclul I).~tibil sint de limitate. Imeori cltiar opuse.\. Societatea consimte sa dezllolte un a. Primul capitol allucrarii se constituie ca un capitol de re(erin(ii.<. cste aprrciat atit de gllllernc. In em' Puterea max/turalle. A lraJ:e alefi/ia (aplul Cel se precizeazii con.) in(eriori cdor att'n. metanolul. Consumlll de combusllbil dllpil norme DIN 70030.. s/! llrmar~te a se de(ini nillelul de teltnica !ii tehnologie de la care trebuie sii el'oll/rze in continuare motorul alimentat cu combllStibil neconllenlional. Folosirea lor pretinde un noli acord eu motorul.~ide motorrll alimentat eu eomlmstibil eonllenlional? /Je-a lung/ll /l/timilor 10 ani . Elliden(iind ceca ce s-a realizat pinii astiizi !Ii ceca ce se prellede a se realiza in IIiitorul lI(lropial pentrn motorlll de automobil alimentat CII combllstibil conllenlional.tii perioada de tranzilie. cit !Ii de indllStrie 1 ca cel mai probabil in!ocuitor. teltnic A utomobilul . pentm ca prelul combustibilului este ridicat. care sii satis(acii simultan !ji cerinla de limitare sau diminare a produselor polutlnte. Construelta motorulut Numdrlll de ellimlri ~I a~ezarea Cilindreea totali!. impaetlll noului combllStibil cu motorul.ucrarea se inscrie ea a contrilmlie la aplicarea progrcsului tehnic l in (lameniu. 1'.4 7. A tit constructoml. realizat in deceniul trecut in scopul determineirii emisiunilor poluante # trans(erat apoi in incercarile pentm determinare'l.~-ades(a~uratin lume 0 intensa actilll:tatede rrrc/'iare pentrn (olosirea eombustibililor neeonllenlionali in motoarele de alllo!'rhiel/le.. In 1/100 km: la 90 km/h la 120 km/h eonsumul urban clupi! ciellli F eonsumlll urban dupi! clclul E 4 In IInle 1796 60/5 400 135/3 000 9. prelul combustibilului neconllenlional. . In Transpo- 1 I I 1 ] ] ] ] ] ] J J J :) Dupr.'e. Care sint ~ansele combl/stibililor neconllenlionali. mediul ~~i anatatea s oalll/'nilor. la_ solUliile tehnice incercate in laborator sail pe alltomobil in comtilii de calc. pc care producatorii sint cltemali sii le respecte. In kW/mln-1 Momcntul max/turalie.8 sigun !ji accesibiLe numai prinlr-un IIir( de telmica. Se adauga in plus experien(a proprie a autorilor.7 9.~emeneae(ort (inaneiar pentru a proteja rezerllelede (i(ei.nelode sinl de dalli recenla (lift de dcceniul al noualca). durabilitate.4 6. L.~.benzina ~i motorina .~ursede combustibil.~tibili au proprielifli (izico-cltimice distincte de cele ale combustibilului conllen(ional. cit !ji cltimislul all incercat de-a lungul deceniilor sii acorde reciproc proprietiilile combustibilului CII particularita(ile constructille !ji (unclionale ale motorlllui. Cll per(ormanle care ([rpci.~irca!ji ! I I I I --10 I Illili:area unor noi re. . nu numai pentm gii. pentm cii mediul inconjurator trelluie protrjat.s/.~tii in domeniu.8 GL I Ford Seorpla 1. Una dintre ipotezele admise pentru elaborarea unui seenariu de utilizare a r!JmbllStibilulrli necOTlllenlionalin anii '95. drja elaborat de speciali.~tedin nou in asemenea miisurii.~e articole . Aceslea au dellenit Tabelul 1 Parametrlll t I J lopel Omega1. 21 J 11 J II . t deschid noi perspectiCJein domenilll per(eclionarii motoarelor de automobile in general !ii al motoarclor care (unclioneaza Cll clase noi de combllStibil in special. cste cii prelul combustibilului pelrolier ar putea cre. Chiar daea Tlll se intrellede (inalul competiliei dintre combustibilul conllen(ional!ii cel neconllenlional.4 10.2 4 In IInie 1796 66/5 400 140/3 500 9. In N. consunllllui de combustibi!. prel de cost etc.5 - l 5. aenmulata in aceea~i perioada prin actillitatea des(a~urata in domeniu la I nstitlltul Politeltnic Bueure~ti. Se apreciazll ca acest acord a atin. simplitate constructil'/l ifi de cxploatare.dilll inconjllrator. Se callta 0 alternatilla La comb/lstibilul petrolier de(icitar.vul/lul de com/lIlslillil la 100 "m dupil palm melode de incercare. 1985. in colalorare cu I nstitutul Naliofllll de Motuare Termiee . grad de poluare.~i en mai mlllte unitl1fi de cercetare .reseot ceca ce s-a oblinut la motoml alimentat ell combustibili cOnl'en/ionali . Pc1cindll-se ccoul unlli IIast material bibliogra(ic acrastii lucrare o(erii 0 imaJ:ine a dimen. m/mln-I naportul de eomprlmare D. pentru ca lumea trebuie aparatii impotrilla aCliunitor lui noci. In sensul cii progresul teltnic al automobilului este acum decis !ji de norme de per(ecliune pc care le irnpun societatea sau (actorii gUliernamentali de dfcizie. zgomot. spre s(ir!jitlll deceniului llrmatorJ Se iau in considerare Irei (aciori: resursele disponibile. Intr-un (el sau altul intreaga societate este intere. The Car of the 1990' s and Its Fuel N~eds.9 7.7 9. norme slabilite prin legislalie. 98. dar ~i pentm a re(ace acordul dintre molor !ji proprietalile elaselor noi de eombustibili. ~.0 preocupare socialii? Da! In sensul cii progresullui nu este decis acum numai de concurenla. D~velopments Fuels. de constringere a produciitorilor sii nu Lanseze pe piala ma~ini neeconomice.~atr1 progresul lui telmic. de la Cllnoartrre. In aast . Se ajunge ast(el La un mare e(ort (inanciar. Ultimii doi indici (consumul urban dupii cielul (unclional sau de calc) sint aceia care stau la baza programelor gllllernameniale de reducere a eonsumului de combustibil.~i ellidenliaul la manifestari !jtiinli/icr. Lucrarea de (alii line . S. 1981.~ici ~i are originea subiectul acestei lucrari. CLaseLenoi de combrl.:autii combustibili care prollin din iZCJoare cu mari disponibilitiili sau cu disponibiliteili nelimitate.).proiectare (ICSI TA-Braroll.~ azi un inalt grad de per(ecliune.~ de combustibi. ICS1 TA-Pite~ti etc. I\TD(I). prodlls din gaze sintetice saIl gaze naturale. din masa IIerde sau ciirbune. mai pUlin poluant pentm om !ii pentru mt.a. a eercetiirilor ~tiinli(ice !ji aplicatille pentrn realizarm unlli molor de alltoCJelticulcu consum redu. Combustibilul tradilional este (olosit in motor de aproape un secol. Numeroa~ele rralizl1ri. . la dezlloltarea in continuare. in care acelU!jimotor IIa(i alimentat eu doi combllStibiti. Lllaarea de /ald se constituie in prim III rind ca 0 sinteza pentru un IIast IIIII/m'a/. concretizatii in numeroa. VDI-Naehriehten 1.~epoate aprecia eii urmeaza 0 perioadii in care elasele noi de com/mstibil se IIor(olosi alaturi de combllstibilul petrolier. Mai trebuie consemnate normele antipoluanle care sint obligalorii. Pentm a in/ocui combustibilul conllenlional .~iunii actillitiilii teoretice !fl: aplicatille care s-a des(i4urat in acest domcni/l. Se IIa admite in IIiitor un motor alimentat eu combustibil neconllenlional cu indici de prr{ecliune (randament. totlon I Bersteln.

unde se dezvoltii luerul meeanic intlicat L.eursa - temperatura In .mecanlc ] ] ] j Consumul de combustibiI al unui autovehicul estc determinat de perfee\iunea tehnieii a vehieulului (rezisten~ele la InoiP.coeficlentul . m . Se adauga in£luen~a trafieului ~i a caii de rulare. C consumul de combustibil. ALIMENTAT CU COMBUSTIBIL CONVENTIONAL 1 1 e . 1. gazcle de I. .1. tehnie ~i tehnologic. o schema fune~ionalii simplii (fig. Astazi. HC . eorelarea motorului eu vehiculul ere~te In complexitate nu numai pentru ca intervine un factor suplimentar. se are in vedere.are. d D . rezisten~ele interioare) ~i tie perfee~iunea tehnieii a motorului (randamentul efeetiv). Prin intermediul eonvertizorului de moment eM.puteroa. PREOCUPARI 1)1REZUJfrATE~PENTRUItEDUCEREA CONSUMULUIDE COltlllUSTIllIL CONVEN'fIONAL AUTOMOBILE [1. ] .1) eviden~iaza interac~iunea motorvehicul-conduciitor (M-V-C). f). tlar ~i pentru ca aeesta este de natura umana. CN . contluciitorul C comandii tUl'a~ia motorului ~i stabile~te yiteza ~i accelera~ia automobilului.randamentul.diametrul eilindrlllui.. L. aria sectiunii.luerul meeanie. r S - proportla unui eombustibil In amestecul eu alt eombustlbil. Combustibilul (eonven~ional sau/~i neeonven~ional) Impreuna cu aerul formeazii amestecul care arde in cilindrii motorului. motorul tlezvoltii un lueru mecanie efectiv L" determinat de rantlamentul efectiv 1).Indicat.ilizate in lucraro 1 1) PROGRESUL TEHNIC IN REALIZAREA UNUI AUTOMOBIL ECONOMIC. pistonului. ] - .C. 1. la organul de euplare a motorului cu transmisia autovehieulului.durata. g. uu un grad Inalt de subieetivitatc. - p 't momentul ~1teza de motor. " 7) A .I 1 1 Principalelo simboluri ut. In treeut. _ frac\iunea .1. aeordul motor-vehieul era dezvoltat eu priori tate In scopul de a Imbunatii~i performan~ele dinamiee ale autovehieulelor. motor. masa molecularll . al motorului.densltatea. L . w . se atrage aten~ia cii posibilita~ile de retlueere a consumului de eombustibil la un autovehieul sint eu mult mai mari clnd se ia In considerare interac~iunea tlintre motor ~i vehieul [6]. Astiizi. CONSUMUL DE COMBUSTlBlL IIOTOU-VEHICUL-CONDUcATOU IN SISTEMUL INTEGUAT :. care se abortleazii in deeeniul nostru eu mijloace noi. Corelarea primilor tloi faetori pentru a ob~ine un efeet economic maxim (consum minim de eombustibil) reprezintil o problema complexii. miirimi care determinii rczis13 J J I . In primul rind. . . m .unghiul de rotatle a arborelui.1. visco zit ate dinamicil. Astrel.don de combustibil pe cielu.consumulspecificde combustibil. rota tie ~arborclui Indlci prcsiunea. M n p p QI v.electlv. ANTIPOLUANT.combustibll nears din evacuare.a.raportul de comprlmare.masa . . ill . T Vs .gradul de sllbstitlltie a eombustibilului standard.vlteza. ..puterea calorificl\ Inlerioarll busUbliului . a . ~ de combustibil ars. Interae~iunea motor-vehieul este definitii In faza de coneep~ie ~i este ccma:1data tie conducatorul auto in deplasare. In grade de rotatie a arborelui. Rezisten~ele proprii RP ale motorului retlue valoarea lui L" astfel cii. cllindreca. . oferite de progresul ~tiin~ific.ln . . respcetiv.aerul minim neecsar arderii complete.diametrlll . a com- .f.timplll..hidroearburile din gazeIe de evacuare. eonsumul reclus cle combustibiI. temperatura absolutA In K. de dozaj.

)n' ] ] J J . care permit selectarea celui mai economic regim de func~ionare a motorului la un regim impus de Inaintare a autovehiculului.n = const (P'}Af. perfectiunea prnccsului de amestecarc 1\combustibilului cu aerul.(sau c. Consumul de combustibil CIOOeste determinat de randamentul efectiv '1). perfectiunea proceaului de ardere I}iperfectiunea proceselor mecanice care determinii pierderile prin rczisten\6 proprii decid valoarea randamentului efectiv ~i atrag atentia uupra domcniilor funflamentale in care se concentreaza cercetarea. da:r se subliniaza ca posibilitlitile m tehnice de sporire a lui (respectiv de reducere a lui c.6'105 . tn ultimii ani a apiirut un nou indice de perfectiune: numarul de kilometri (mile) parcur~i cu 1 litru (galon) de comhustibil. consumul de combllstibil.(ce}. In exploatare. accesibila abia In zilele noastre. prin echipamentele de automatizare.~= 0. Conduclitorul neavizat apeleaz/i la regimuri de 'f~".1) Fig.'zvoltat £Ie molor )a tllrnlin £Ie fUllclionnre n (lIln 1I1. (nbricarea I}imentenanta motorului pentru reducerea consumului de ecnnbultibil. Determinarea consumului CIOOla 0 vitezli constanta a automobilului ("au'= 90. clnd motorul functioneaza necuplat (regimul de pornire. sau consumul specific efectiv de combustibil Ce [g/kWh. P'bQI '1)e"aul P'b "aul. d.}are 0 valoare determinatii.) sint realizate cu 0 frecventii 1 Momentul rezistent Mn aplicat Ia cuplaj de autovehicul este constant ~i egal eu momentllI dcctiv . Celelalt~ valori ale lui "I). mm)' Criteriul "l)e ar(c. de viteza de Inaintare a autovehiculului "aul~i de puterea efectivii dezvoltatii de motor Pe. CePe. In care molorul dezvolUI. consumul de combustibil.(c. motorul func~ioneaza In regimuri neeconomice.).mm} ramine ~i astazi in atentie. ~i In acest caz el modifica subiectiv consumul de combustibil conexiunea (3). Schoma func\ionalil. Controlul accesului conducatorului la randament se constituie ca 0 noua rezerva a consumului de combustibil. In kgidm3. unde QI este puterea calorici'i inferioarii a combustibilului.354kpl). cu consum ridicat de combustibil.mai buna valoare a randamentului "YJ<. c. tn kJ /kg). Exista evident relatia EUC [km/I] = 100/CIOO [1/100 km].1/. Rezulta 1 1 - 1 ] ] . 120 km/h) presupune un regim de Incarcare a motorului cu 0 sarcina constanta 1. evidentiaz/i 0 particularitate a sistemului integrat :v. regimul de Inclilzire.. regim la care "l)e(c.se constituie ca un al doilea factor fundamental (2) care determinil. dupa mai bine de un secol de dezvoltare a motorului de autovehicul. motorul este supus la un mimiir infinit de regimuri de Incarcare (stabile sau tranzitorii). n indica faptul cii marimile la care se referli depind de sarcina Me ~i turatia n a motorului. Schema functionalli evidentiaza 0 a doua particularitate importantli I}ianume accesul direct al conduci'itorului la rezistentele proprii (5).:)const (C'}M. Din ~irul infinit de valori ale lui "I). ] CIOO 3. puterca cerutli.n/"aul. eu preciidere. lUIuml! a(~cellulcllllfluc/itorului In randament prin intermediul conJiiiborulu\ de moment (4). dar fiU dezvolttl Cf1R unde P'b este densitatea combustibilului. Motorul lucreazii cu 0 infinitatc de valori ale randamcntului efectiv.n(Pe}M. proiec\uta. Perfectiunea unui autovehicul In privinta consumului de combustibil se define~te prin consumul de combustibilla 100 km parcur~i CIOO [1/100 km].iune a motorului ~i anume valoarea maxima a randamentului efectiv "I).c. m numita consllm specific de combllstibil minim minimorum. onsumul CIOOdevine C (ClOoL~f. l\anuamentul "I). J = 14 15 J J . care se nume~te eficienla lllilizarii combustibilului pe autovchicul (EVC) ~i se masoara In kilometri pe litru notat uneori [kpl].1 tentele la inaintare. Acestea se constituie ca un factor fundamental (1) care determinil. gf/CPh] ('1)e= = 3. ar(care define~te cea mai mica valoare a lui Ce.1*) = unde indicii M. la 0 turatie constanta.e costisitoare. sau In mile pe galon [mpg] (1 mpg = 0. mm) sint limitate sau foart. fiecare dintre acestea dezvoltind o alta valoare a randamentului "I).1.6 106/(ceQ. regimul de mers In gol). Natura combustibilului. la viteza impusii. (1. (1.n/(("I)'}Min(J~. ell un criteriu de perfec\.) una s-a constituit In trecut. 1. de comanda ~i control electronic.

Dupa porme recente. In unele ~iiri devenite obligatorii prin legisla~ie..1*) devine ClOO=const P. (1. % TimpuJ de dccelerare.~ 1 a. iar durata totalii a incerciirii este de 13 min. care ar fi parcurs cu 0 vitezii medie de 18..39[HCr+_O.1 mls.2 Plus 0 fi'ln/in. in g/km (valori medii).). 865010.10 0./('iJ"V. eficien~a utilizarii combustibilului (consumul de combustibil) se determina Pl'in "metoda bilan~ului de carbon" cu rela\ia ._ V..I C.7 km/h).!. durcaza 765 s. Ciclul lie parcurge de patru ori.47 0. "lJeii. 1 Watson. Consumul de combustibil este astrel corelat cu concentra~ia de substan~e nocive din gazele de evacuare.' /(J /"{'ce Plus YO' !ners ii.4km/h. (decit Ctmm).2. L.I. Astfel. la deplasare se Inregistreaza un consum mediu C 100' definit de 0 valoare medie ~. £O'D sloblla bodi 067$ 1!17?. ciclul E incarcii mai pu~in motorul automobilului 1.21.44[COz]). 90 ~i 120 km/h) sau in ciclll d. . = = = [CO]./v. In ciclul P. a). Ciclul corespunde unui drum lung de 17. XXI FISITA-CONGHE 5S. Formula consumului ClOO/CIOO aratii cii performan~ele de consum de combustibil depind aUt de perfec~iunea motorului.mm 1 · In S.I)=constc.1 m/s2.1 este determinatii in oricare dintre incerciirile cu vitezli. oare se desfii~oarii dupa 0 pauzo. XXI FISIT A. 1. % Numilrul de opriri/km. b). C.1**) unde P" V.v ~ 1. stabilita in ciclu. (fig.44 km. respectiv oxidul de carbon ~i bioxidul de carbon.mm C. inclusiv un regim de pornire a motorului rece.{V. EUC(kmjl]= 1160 pCb/(1.). care ar fi parcurs de automobil cu o vitezii medie de 34. mlsl Dccelcralia medic < -0.1**) un artificiu matematic ]I R = p.. dezvoltate de motor la deplasarea automobilului In traficul urban sau interurban. masurllte in testul poluant (v.4 km/h ~i 0 viteza maxima de J 16 17 I J .. km/h Viteza medic fara taza de mcn In gol... Ciclul corespunde unui drum lung de 1. . Durata ciclului este de 195 s.59 1.61 :14 29 1.2. kmlh Vitcza medIc raportata la eiclu.1 km/h ~i cu 0 viteza maxima de 91.. faza de func~ionare stabila de 867 s ~i faza caldii de func~ionare.x CtPt = const-. cit ~i de cea a autovehiculului.1 CCllnpnrnll~ 'nlr~ cldlirIJe IIr'IOne E ~II" Crllerllll de nJ!r~dcrc ~I 1lIIIIIIIIIc de milsura Lungimea.013 km. consumul internrball Se de1ermina In ciclul . m/s' AcccleraJja medic> 0.1 41.) care este intotdeauna mai mic (respectiv _mai mare) decit .Pentru consumul mediu de combustibil ClOO relapa (1. constanta (frecvent.2) unde PCb= Pbrnzlna 0. urmat de regimul de Incalzire.. E. tot de 505 s.75 21 19 :1 ClcllIl F 17.2 34. deoarece se miisoara consumul In timpul testului ~i se raporteaza la lungimea echivalentii a drumului..100= COllSt:: p. An International Drive Cycle.2. sint valorile medii dezvoltate in ciclul de cale.25 P 1 Fig.2.U. Luer.2).2.. iar [IIC].. m/s' AeecleraJja maxima.. km Durata. [COz] reprezintii hidrocarburile. 1.gollo recf /95 km/h Aeeclcralia medic.1 sau 18.7 27.739 kg/I sau pcb PmDlorlM 0. In ciclul de cale se inregistreazii randamentul efectiv mediu al motordui ~. 11.(sau c. Un alt ciclu de referin~a este ciclul de cale ECE/EG sau ciclul "Europa" (E) (fig.A.A. Ciclul de cale simuleazii regimurile de sarcina ~i tura~ie cele mai frecvente.1) aratii cii in afara vit~zelor medii ~i maxime.71 ] ] ] ] J J mai mare sau mai midi In raport cu frecven~a regimurilor de InciircaEe a motorului.P. (c. decelerare.05 780 50 18. 1. M.7 km/h (27 km/h fara intervale de mers in gol) ~i cu 0 vitezii maxima de 50 kmjh. Milkins.71. rezulta cii ClOOdepinde de ct ~i p.U. 865042. Consumul CIOO determinat pe baza celor doua cicluri ~i denumit consllmuf urban 3 este un consum mediu de combustibil. CleWL ju5'i- 1 1 .85 km. Un dclu de cale care se considerii ca un ciclu de referin~a este ciclul urban FTP 75 sau ciclul "Federal" (F) aplicat In S. l/km 0. de 600 secunde.69[CO] +:0. E... adicii_ de perfec~iunea motorului prin l!t ~i de perfec~illnea aut~vehi(:lIlului prin p.2) pe baza unui ciclu de cale. Timpul de accelerare.6 0. § 1. Considerind ca viteza va. consumul C100 se determina pe un stand cu role (. croaziera sau deplasare cu vitezii constanta.848 kg/I. medie 34. b. (rezisten~ele la determina C puterea rezistentii Inaintare Se aplica rela~iei (1. G compara~ie Intre cele doua cicluri (tabelul 1. accelerare.64 1.'itlOa". m/s. '/7 FOlD coldo Tabel6lt 1.. la 16..1 'r}rmox 'r}tm.. impune 0 "Heza medic de 77. Luer.. The Emissions Potential of Diesel Combustion Systems.. El dureaza 1877 s de func~ionare efectivii ~i cuprinde trei faze: faza de Incalzire de 505 s.CfCWL/EOERAt' (F) !JOS.85 1877 91. EUROPA"(E) Cldlll E 4. care reprezinta 0 succesiune de regimuri de mers In gol.0 0.IJ7? POfllt.5).Highway" care corespllnd~ 116. Monaghan.2 km/h. .. 5 Vitcza maxima.1 cale (vitezo.75 0. H.. § 1. limitata de normele antipoluante (v.

' c n Fig.6.70 ~ o. 5) ul'menzii a se selectiona regimul care pretinde cl'l mai mic consum specific 1'.3) e = ~...35%.8i /?FM. faze de dislributie variabile iniiltimea maximii de I. de comandii ~i control electronic al unoI' miirimi de reglaj. temperatura fluidului de riicire. ~I un momenl de referlntA care este adeSea momentul efectiv maxim M _as. 1i. n (fig.. pe de 0 parte. 1.3 ~. de randament (eonsum specific de combustibil) in regimurile RFM. ca avansul la declan~area scinteii. = const--' e (1. regimur'ilc 1 .~f '''/11m /l 1. coeficientul e ar putea cre~te cu 30.mar(C.1***) aratii cii consumul mediu C100 este invers proportional eu coeficienlul de eficientii e. supraalimentarea de tip comprex etc. ~ L {}. Se presupune cii intr-un regim de eroazierii.. In urmiitorul deceniu. 1.xcD. e ~i "fie mar(c.) orespundc regimurilor cu frecc vent a mnre de func~ionnre (ItFM)..15% a randamentului "fj. in al doilea caz se urmare~te folosirea motorului in celemai economice I'egimuri [16]. Va"t e"fj. prin acordarea mai bunii a vehiculului cu motorul (marirea numarului treptelor de viteza la 0 transmisic mecanica. La motoarele actuale de autovehicule. Tehnicile de sporire a randamentului "fj. ~i cre~terea coericientului e.. a).0(/ 1 Coeflclcnlul de sarcinA OX deflne~le sarcina relallva. = Se oh\.:S~o. optimi~area regimului termic al motorului in raport cu sarcina ~i turatia. eslc dependent de doi indici de perfectiune.mar'Orice solutie tehnicii trebuie evaluatii din douii puncte de vedere: 1) al contributiei pe care 0 aduce la sporirea coeficientului e :!}i2) al contributiei pe care 0 aduce la sporirea randamentului "fj. 0.eferii in se primull'ind la raportul de comprimare ~i la folosirea amestecurilor siirace ~i produc.J" ~=COllst ] ] n /l ~ ~. 1.W n ./lIf. (""tit= const ~i rezistente la inaintare invariabile) motol'Ul trebllie sii dezvolle puterea p. n sau P.. In prezenj. Intl'-O diagrama complexii care cuprinde curbele de izoconsum specific (c.. (in exemplul con- 1 1 1 ] ] Me ~ mOl -0.. prin "Ie Ce acordarea mai bunii a mctorului cu vchiculul (injectie electronicii de benzinii. Randamentul el'ectiv mediu =ijr(c.-1 d n J 19 I J J . Dintre toate regimurile posibile (spl'e exemplifical'e. ~ Pe "'i'= 'HlO c ] = "" ~n <.M 0. in parte. m) ~i alr:.§5 a b ] j J /0.mecanica sau hidromecanicii).ageastrel atentin cii exislii douii directii de actiune m pentru reducer'ea lui CIOO'fiecnre cu un grad ridicat de independentii..idicare a supapei variabila cu sarcina ~i luratia..mar' In sistemul integrat M-V-C rezervele consumului de combustibil se pun in valoare prin adoptarea unoI' SOhltii noi de conceptie...7. Indicii de perfectiune "fj..mm) r.4. sint dcpendenti de turatia ~i sarcina 1 motorului (fig.mar c. mar). percchi de valol. In primul caz se urmiire~te a se schimba caracteristicile. dezvollat la aecea~1 turutle II (x.5 . coefidentul de dozaj al aerului.3).o. coboarii pinii aproape de 1/2 din "fj. cuplarea semiautomata sau automatil a treptelor de vitezii.mm p.i At. curba de putere constanla egala cu 25 kW derine~te 0 infinitate de regimlll'i.ine C100 consl-'= - 1 p. mO. 1. = lIf. ~i c.~ ~i se define~lc cOI'ficicnllllde e{icien{a e la func~ionarea molorului in conditii <Ie calc: (1.. pe de altii parte.00 ~ ~~W 18 j/ ~ ~ Fig. = 25 kW.. = = const). folosirea unei transmisii variabile ./"fj. fazele de distributie etc. adicil raporlul dintre momenlul odezvollal de motor M.) iar. iar coeficientul de eficientii e~ m ~ 0. fal-a de 0 cre~tere de numai 10.mmlc.1***) Va"t Relatia (1. se apreciazii cii rczervele cele mai mari ale consumului de combustibil C100soar putea valorifica prin tehnicile care sporesc coeficientul e (tehnici de ameliorare a proceselor de formare a amestecului lli de intensificare a arderii la sarcini ~i turatii red use.55 -1.mar c.). ar.96 P. proprii fieciirui autovehicul.

) } ] J L. o-/ilferiooro unul pentru tura~ia motorului.ciclul ideal cu ardere la volum constant.raportul total de transmitere.ESI.. la cuplajul motorului ~i caldura disponibila pe ciclu Qdl6(Qdl. care se apropie cel mai mult de polul dorinitii do ro= C. 1. Microprocesorul efectueaza comanda.Illerut mecanic al ciclului ideal .ii Incercn~i plna In jUlllatuten deceniullii Ilostrll HI!Illscrie ~i uceln rl~nliznt In cn\. Cea mai simpla comanda poate fi vizuala sau sonora [3] ~i atrag~ aten~ia conducillorului ca trehuie sil schimbe treapto de vilezli "In jos" sau "In sus" pentru a intra in culoarul !:1Cde consum ornr minim (automatizare par~ialii).). au un maxim care define~le consumul oral' minim de comhustibilla p.377 nrr/i" unde rr este raza de rulare a ro~ii. . ciiutind solutii tehnice adecvate pentru sporirea lor In parte [10]. = i"..UI./Qard). care pot conduce chiar la un randament global inferior. Yjieste randamentul indicat (Yjl = L.).t. de consurn oral' optim la diverse sarcini (puteri).4. el nu poate asigura In mod sistematic func~ionarea pe curba C sau In apropierea acesteia. Curbele de izoconsum oral' C. 1. e natura func~ionalii (de exemplll. Un asemenea sistem ar reduce consumul (\00 cu apl'Oximativ 15%./Qdl" (1.) = YjIYjm. = sau Lid L.5**). Intrucit conducatorul nu cunoa~te ex act Inciircarea (sarcina) motorului. Un pas important spre mai buna acordare a sistemului integral.2. unde me este doza de combustibil pe cic1u). Un calculator format dintr-un microprocesor ~i 0 memorie se constituie ca 0 adevarata interfa~a Intre conducator ~i sistemul motor-vehicul.) sau conslruclivii. 1.1. al doilea pentru tura~ia transrnisiei Fig. Q.. = Se subliniaza cii cercetarea ~i proiectarea I~i Indreaptii aten~il\ spre fiecar~ dintre cele patru randamente din rela~ia (1. La cererea conduciitorului. de forma colectorului de admisiune. adica Yj. Yjm randamentul mecanic (L. 1. Printre trnductOl. Traductorii transmit informa\ia unui microprocesor care 0 compara cu datele din memorie (curbele din fig. lA.::i consllmul momentan de combustibil s-a evidon~iat Cli un autoturism do 1.rd = YjldYjlrYjmYjQ. modific1nd adecvat raportlll de transmi tere.= L. Prin intmmr. Func~ionarea pe curba C corespunde unui interval de turatie de circa 1500 rot/min.4 ) "aul = 0. dacii se urmiiresc caracteristicile de turatie la sarcini par~iale (fig.=-'-'-'Qard L'd prin ardere Qard' (1. Pe de alta parte.()NSUlIIULUI PIIO(. d).lucrul mecanic indicllt. regimul 1.. Cea mai complexil comandii oste evident aceAIl In care schimbarea raportului de \.** (1.r"/Q.(UIDUSTmll.50 1/100 km./L. atinge un consum de combustibil d~ 45 .randamentul indicat mecanic indicat ~i lucrul mecanic al ciclului relativ ideal). se atrage aten~ia cii valoarea proioctatii Yj. se observii cii regimurile situate pe curba C. rlezvoltat pe ciclu.. . Ultimul traductor r. c.. in regim de accelerare.onsl.in cilindrii motorului . Yjld randamentul ciclullli ideal cu ardere la volum constant (Yjld J J J I 11~ jiirii ciildurii de reac~ie (YjQ Q. Yj. 1.:~ I (clasa autoturisrnului Dacia 1300). b). c) In curbe de izoconsum oral' (fig. dezvoltat de fluidul motor asupra pistonului . 21 = Li. (LdQdl') (L. la diverse sarcini.LOII TEIIMU:E liE (. d bu~ia neuriiforma a amestecului intre cilindri produsa de imperfec~illnea carburatorului./Q4I.5)mecanice intermediare (L. se observii ca.mm).iv 01progreRului tAhnic In doml1niu.5): Treap/a de vi/no: ° . de viteza de vaporizare a frac~iunilor din combustibil etc. ] Se define~te randamentul efectiv al molorului prin raportul dintre lucrul mecanic efectiv L. care une~te punctele de minim ale consumului specific c. rela~ia se descompune pe baza lucruriloro ] drept ciclu de referin~a) ~i a ciildurii de reac~ie dezvoltate Se ob~ine "I). sint cele mai avantajoase.l!ill'lldo nlll. L.eliul unui tradllclor caro indi. Unind virfurile curbeloI' de izoCUI/sum consum oral' se ob\. Yjf' . M-V-C se realizeaza prin intermediul microinformaticii. se poate aduce motorul la tura~ia nl. considerat ] Pentru analiza randamentului. deziderat care se realizeaza c1nd se dispune de 0 transmisie variabilii.. prin schimbarea rap~rtului de transmitere.ovdlielllllllli ORto la~ia (1. 1. pentru "aul= const.5 1 1 1 ~i al treilea pentru debitul volumetric momentan decombustibil. (raportul dintre YjQ randamentul - lucrul dega- 20 . !:1Yj. X p. in ordine. Lid .i [13]. Se transforma curbele de izoconsum specific (fig.lIioln prozAnt un ohiAr./L..4.ine curba C. = meQI.ovohieulo ruticro din Instilutul Polilchnic Bllcllrol/\. In In iar i. unde. a-su/lerioaro.1 -1 economic PI!: siderat. = conSt (se observa ca pentru p. distri-. func~ionarea la oricare altii tura~ie decit nl conduce la un consum oral' de combustibil mai mare). efectuind pl'Odusul c. (.se realizeazii In func~ionare cu abateri. Daca autovehiculul nu dispune de 0 transrnisie variabila. motorul dezvolta 0 infinitate de regimuri Totu~i. dar corelind In acela~i timp influen~ele reciproce..e fara interYen~ia conrlucatorului.. Se irnplementcazii pe autovehicul trei traductori T (fig. atunci trebuie cuplata treapta de vitezii care apropie mai mult raportul de transmitere de valoarea ill' In ambele cazuri se urmiire~te ca opera~ia sa fie partial sau integral autornatizatii.4.). Qdl.Intruclt vitezn de Innintlll'll II IIIIt. de ordinea de aprindl1re.pe ciclu. = const.i\.AILE IIEHU<:ElIlI (.ransmitere (transmisie continua sau in trepte) se far. Prezenta unui turometru pe bordul autovehiculului ~i cunoal/terea curbei C ar u~ura unui conduciitor abilitat sa opereze in apropiere de curba C. d). pentru fiecare regim de func~ionare ~iImpar~ind rezultatul prin densitatea combustibilului.:)*) r.. pina cind i. LA NI"m.

8P034.de optimizat coreIatia "l)fd"l)m foIosirea unor benzine cu cifra octanica mai mare. posibilii de valorificat astllzi prin progresul tehnic ~i tehnologie {de exemplu.'%l' dePC/I'/I"/ .{imprecizin dimensionahl in rnhrica~ie).g 1. Ia sarcini reduse..!e/ tie propogOf'l' a fldcdl'll . miirirea lui e: este cuItivata cu deosebire in Europa.t9 l:tO lJ.1.3. CercetariIe efectuate Ia Volkswagen [19] pe un monociIindru aratii cii (fig. sau limitarea detonatiei prin abandonarea avansului optim ~oP"miirirea concentratiei de NO".i1 _ raportll/ medlv de romprirnare LIt _ avansu/ 0llilm 01SCllltellsou a/IfljeC'{iei. b).. deci "l)m mai mic .1/e1--1) asupra randamentului (fig. Entwicklung cines normalbenzintauglichen 65.)lopt'" 2 'WA ~ fil/IT}det 1 v.. iar mic~orarea acestein plna In anulare reprezintii 0 rezervii de perfec~ionare .MdTirea vilnei de reaepe I .3).temperatllru optima de roc/re oM Fig..Morirea roporlului de romprl. mril-1 ] J ] -Spor/rea lIsllrlnle/ sis/abili/olli /0 !rprir/dae . 1.Monoc//indrv )( = 7. randamentul imlicat "l)icre~te in medie cu 8% (consumuI specific indicat sereduce Cll 8'1'0).ZC C _ '--- 270 ~ ] 285~ JO/J [/25 . J (I . FISITA-CONGHESS-86.\ J / C2q~/_ 250 I Tlid 'Ii. 1. ~i "l)Q'La sarcini par~iaIe erectul este sensibil ampIificat ~i anume "1)1 cre~te cu 13% la sarcini partiale ridicate si cu 17% In sarcini par~iale reduse. Urmarind 0 cre~terea lui e: de la 8 la 13.A o. 1.6 - gradul rnediv de llf!'p/ere . 1 E 271 o 6 a 01::.:. 1. =0. § 1. 1.2 l2. .92 o 71f 76 G ] ".Redl/cerro pierdenlur Ililduro I de I .MOl'li'eo vt/e. 10~~. este de a~teptat 0 cre~tere a lui "l)ldcu 15%. a).z ~ 't.7.iI =0.:7 '110 12. justificatii de influen~a cunoscutii a lui TIe 30~ "'I MonoClllildru x=7.i @ '180 ~ '--~ - 750:-.' ~160 AilT} de! [ - --- 1000min-1 JIlIlIl Plln'1 / '" '" '" 7l.// ~.6. I I I ~ ~ ~ . Ia care e: mare esteo soIu~ie pentru arderea rapidii a amestecuriIor foarte sarace. 20".1. fl/Uf'l'E.a motorului./1.Jrilol'li. c) un consum specific indicat minim se 1) Quissek.1'l _ e("l)ld = 1 .7 355" ce.1'Ie - Redueerea abaler//or de /a : eoelie/en/u/ nled/u de dua! ..512. tot pe un monocilindru" la sarcina plinii arata cii (fig.-1 .Jitirirea weft'cien/ului de do101'. Ia sarcina pIina. Cu toate dezavantajele pe care Ie implicii (for~e de presiune mai mari.. Hochverdlchteten Ottomotors' j J J 22 23.are valori ridicate. solu~ii tehnice care se suhordoneazll comenzilor ~i controlului -electronic). o.2~ 1000 Fi.' -Marirea vilezei fIIedli de ordere sou reducereo durote/ de ordere -ftml/olloreo arder/i/aki de PMI ' -I'er{ec(iorlllreu de ames/ecare proresu/ui 71Q -Reducl'lt'a diliu/ d till Z:u0gat'/'£' a O/lles' luulul -/jro'ereu rumpleki a rOll/buslihi/l/Ill/ '-----'1/11 -Reducereu lie . direrenta dintre "1)1 i "l)id ~ fiind determinatii de randamenteIe"l)i.95 1'=2600Imi. F.ledoore -RedIlCl'reJperd.gIIrW'h d --- --"" ] lOO/J J/JOO Wlllll n.ReduCl'/'l'o fl'eFdenial' prill untreoore -Recuperorea cfI('l'giel dll/gozele <Ii" evocuorp 0.7.1)' .. /'.7. Mlirirea raportlllui de comprimare e:la motoarele eu aprindere prin scinteie lI'eprezintll in continuare 0 I\trae~ip.rinte de progres tehnic pentrn perfec~ionnrea motorulni In vedet'ea rcdueerii consumului de cornbustib'il este ilustrat in fig.a Ll"l). Mai recent \ cercetariIe erectuate la 'AVL List. Abaterp. Tabloul principalelor cp./j 12. din gazeIe de evacuare). Motorul cu aprindere prin scinteie este impins spre valori sporite ale lui e: ~i de competi~ia pe care 0 disputa cu motorul diesel (v.

J7 I{O/l 420 oc. ar rezulta 0 reducere a consumului specific indicat de 15 % (fig.""' A spore~te preocuparea pentru amestecurile sarace.' =0..- J( = Idl r. ca urmare a obturlirii r 0jJ5 11 --. nu mai afecteaza sensibil l'andamentul indicat..6). In al doilea caz.* 1. 1. 1.10 :24 25 .J 20~ 270 2000 Fig.e penLru a preveni dp. § 1. 35% mai mare declt cel stabilit pe motorul de serie (sLandard).41{.1 = 0.2°RA. data cu trecerea de la amestecuri bogate (A = 0. x * 100 % - Oocia 1.10 a) ranmedii relative practic ~... I -. pentru un numar mare de motoare cu aprindere prin sclnteie pentru turisme. cit ~i efectul arderii complete a combustibilului. t s '.1. cu combustibili neconven~ionali).122Ap:.7. un pro-cedeu special de ardeJe a amestecurilor surace [22] (v.. 'li=/J.OJ2:.5 .032 = = = 31. I/l/utl lJOtJsnit' Idrlll -lllodl!K(T! A. pierderile de caldurii prin pereti. 1.3. eu deosebire In zona HFM (v.u par~iale damentul 1 J aplicabila la orice sarcina a motorului definitii prin P. Quissek.700srr/r Idem-mod/f/cal A ~ 36tJ . care indica. dintre -care se men~ioneaza: viteza de ardere sau duraLa arderii.8 2J1 J J I ~o 1. pozi~ionarea al'uerii pe ciclu.. Dupa Incercarile lui F.16fil ' - otto "':.11.. care determinii 0 duratii de :trdere mai mica deciL LllXar 1/0.)/Q<lf6' Qa este unde ciildura degajatii de la declan~area arderii plnii la un moment rx.o- 4054 ! O. la motoarele diesel cu camere divizaLe cal'/J func~ioneazl1 cu e: > 21 penLru a limita presiunile maxi me foarLe inalte ~i la ambele clase de motoare. ] ] J J dului motor. autorii au stablit corela~ia 'I). pentru a limita unele varieta~i de substan~e n()cive. d) arata ca se ob~in rezulLate foarLe bune la sarcini foarte mici (v. 1. I' VI . 1. La motorul cu aprindere prin_ scinteie se ating valori MA reduse ale lui sub 0.f1 ~ = (dQa/drx.032 [1tllA].2 la e: = 10. fig. la motorul turismului Dacia 1300.7. § 6.9). /. 1. 1._ Se observa liniar CII ca (fig.zro. ~. Pe de alta parte.l)lrpresupune conLrolul mai multoI' factori. Hezervele procesului de ardere la sarcini par~iale se eviden~iaza daca se compara motorul cu aprindere prin sclnteie cu motorul diesel (fig. cu 1ft'. 1. iar viteza momen- _ arnplificii viteza maxima de ardere de patru nri.9 1.Diesel ~ ~ ~ "" : I O.H. Curbele de izoconsum specific (fig.* !. se citeaza In acela~i sens rezultatele ob~inute la Universitatell din Tianjin [/10](China).b)..6 pentru realizari In domeniu.1 t. 12.'" la tl'ec()/'(~uIIlIui motor de Aerie." r l "I.Lonapa.. 1. 1. Pozi~ionarea arderii pa ciclu esLe deLerminaLl1 de avansul opLim ~OPI la declan~area scinteii sau injec~iei (arderea are loc in zona varia~iilor minime rle volum). In Romania a fost adoptat.).. Modificarea exponentului adiabatic k in rela~ia lui 1)1<1. in domediul vitezelor red use.0 (incercarile s-au oprit la e: = 11).. prelucrlnd datele experimentale. valorile ridicate ale lui e: ~i A. Faptul cii la orice sarcina p. numai prin modificarea nllturii flllidlllui motor (cre~terea propor~iei de gaze biatomice).032.llma de limitiirile amintite 1 J 270 ~260 (" 250 2- " l " '. care func~ioneaza cu amestec sarac [45] (v. rezulta 1).cu deosebir'e la moLoar'ele CII aprindere prin scinteie cu e: mare sau supraalimentat.3 ~ .3 1.. care a permis func~ionarea motorului cu un coeficient de dozaj cu 20.10. (:11II eiliHlIJ'i. Miirirea coeficientului de dozaj A continua sa intereseze pe cercetatori in {\orin~a de a realiza motorul cu aprindere prin scinteie. O. Se stabile~te la stand 0 valoare a avansului ~ care optimizeazll prOllusul 1)irl)rn~inin(1 SP.3!il. In fine.1 1 1 1 ob~ine pentru e:= 12..5 tana de degajare a caldurii este Qa= = dQa/drx..Fig. S-a Illl'egistrat 0 reducere a consumului de combustibil de 5. aliituri de al~ifactori.4 . § 6.8). oRA :lit-apmi 380 b Fig. a). d" In e: = 7.b. rezultat care insumeaza aUt efectul naturii flui- a conductei 'I)I scade de admisiune. cu deosebire la sarcini par~iale. Sporirea randamentului .Cercetarile arata ca 0 vitezii medic relativa mai mare declt 0.-1.3). o reducere a consumului specific efectiv minim minimorum de la 285 la 245 g/ kWh.3).. din produc~ia curenta. In regiunile sarcinilor mari sau de virf. la 0 sarcinii de circa 70% ~i determina 0 cre~tere sensibilii a lui "I)I(20%).8) la ames0 tecuri sarace (Ia limita aer) ofera un spor de randament de aproximativ 10% (fig. 20% (fig. in mod cllrent se realizeaza condi~ia ~ < ~oPI. de asta datu.1 ~2 1. 1. Durata ue:ardere este ueterminaUi de viteza medie relativa de ardere ~(viteza rclativa momentanii de ardere est. 1. daca soar miiri A de la 1 la 1.3.

1986. 1- J J rI 1'111.1.2). chiar ~i 0 scurta trecere in revistii a citorva (lintre solu~iile tehnice propuse. 7%. 1. al gazulol' ideale. c).a 0 redueel'e a eonsumului de eomnuslibil (apl'oximaliv 30% din ealdura disponibila se transferii sislemului (Ie rueire).illl'ilol' (In (:/\ldlll'1'. (1. Noi alii evaluat I'ezel'vele I'andamentului pc un nivel de ciclu ideal. care nil poate fi neglijaU\ pentru a nu compromite nivelul altoI' indici de perrectiune ai molorului ~i autovehieulului. Lilli" masa moleculara a aerului.j'" -n PI'''J.6. § 1. 1.1. 11 27 26 . Oar. p. '-' ('fj/.1 Oiesel.2 9.3.2 Cre~terea randllmentnlnl Rednccrea pierderilor *. rezultii md= k ~i se ob\ine expresia - oerul minim necesor orderii unui kg de combustibil j 1I1"er- p ~ 0' ".2 lului T. adled PL = p.. Cind fp = 0.11. al motorului. Aici nu este cadrul sa se analizeze pe larg gradul de complexitate a fieciil'eia dintre solu\iile pe care Ie-a generat ultimul decenill in vedel'ea reducerii consumului de combustibil. n/:JOOv. se ob~ine ca I'educerea eonsumului specific indicat este ponderatii de dUl'ata arderii (fig. ~.llla%/V.'educe cOl'espllnznLol' (tabelul 1. G.I .6) iar exponentul politropie se caleulenza pe baza frae\iunii disponibila QI pierdutii prin pere\i eu rela\ia [14] 8. k .3'14 (md -lc)f[(md fp din caldura tine seama de durata arderii ~i de transferul de caldura la pere\i.1)(1..clllduro spccHicll la volllm constnnt pontl'u gazclc ideale. pe baza unui model de cicIul real. In practica. Pe de alla parle se are in vedere: 1) ridiearea nivelului de temperalura a fluidului 100101'. perCeetiune masoarii In molorului sau PL = a unui motor care aratA care este puterea kW/I(CP/l) ~i eslc deCinltA de raportul dintre P: ". 0 nom'\.iolii din cielu.1.iului de ardere (v.proiectarea de concep~ie a avut ca obiectiv fundamental sa reaiizeze un motor compact..'ill plII'n\. se pun In valoal'e prin intermediul solu~iilor tehnice. .ll l'I!1. nal'eori 0 solu~ie tehnica ac~ioneazii intr-o singuri'i direc~ie. b).ii (:i(:llIl in (:/ll'n (. chiar asupl'a proceselor termice insa~i.6 26.a.'11. hibrid.3.injec(iedireclii. cu masa redusii. un motor cu densitate mare de putere. incercate ~i conduse pina la aplica\ia de serie. implica"iile ei sint complexe.I1 Illi 1)/".)(Tu . 1\Ia~inoslroenie. illl' - 1 1 Hl'!dueerea pierder'ilol' ele eMellJI'uciill'e rluidul d" 1'lleil'I!d*ligul/l inlun~K din mai mull!! motive. ~~)%.!tHIII'V'-'('. a).4 ..e v este numArul de limpl 01020JOW50oll /?edllcel'ea pierderilor b prin perele. PI'! de 0 parle.. Deade lungul unui veac de dezvoltare a motoarelor de automobil."::. eu eonsecin\e penlru folosirell combustibililor neeonven\ionali cu propl'iela\i de al)l'indere nesatisfacatoare.(IIO'l.:-= 0. indicate in fig..(Ta(tk-m. I'nl'nt'ill\.3. AcesLfapL este uneori omis. % Cre~lerca randamenc = 10 la redneerea Jllerderllor 3:1 66 de e..6).concepiie despre litrajlll Ilnui ITlOLor automobil. sub aspect tehnic se traduce prin realizarea unui motor de putere litrica ridicatii 1.11.1) (1 + ).0lat cu materiale ceramice indicii 0 reducere de consum specific indicat de 4.exponentul adiabatir.la care spa\iul de ardere a fost i7.ll pnllll'lI /111111 ~UU() 1'/lIIeI/lII1nllllli 1)'" C:I'n~LI1 Oil ~O.::Hr ~~ ] 137 <5 5'''" ---89 nezervelo consumului de comhustibil.7 18.I!I'y"ln 1"'OI-:I'(!Hldlli I"lIlIie: III dOllll'lIill dlldl H-'"' lI\.UL ] ] ] ] .l =21 ~2 ~3 .1 21. J J · CERNr~EV.i HI! Kllhli/lill'l. sc puterea eCeetivll maxima (nominaIA) a al motorului.'IIdurA 100 o n 7.1. . % c = 20 0 Plerderi inillale prin pereli: 30 % din Qdis' I I 1 14.1.) Cv/Qi + fp).1/(t"'.LnoinI1l1a. P.. eu pierderi de ciildurii eonc('ntrale numai in cursu de deslindere.fj"')m"~' 4'IIIIOS(~1I1. 1. dependentii de sarcina motorului (fig.II III I'IHIIII'III'IIII Oll1plnl.:\ Q" /I IIn . In fine.T.. 2) sporirea gradului de supralllimenlare a motorului pe seama nivelului mai inalt al energiei din gazele de evacuare. 1 Puterea litrica este indicele de maxima dczvollula de un lilraj de 1 1.~.*)].ti /I pjl'i".n (:011IJj~iu ''1"'1. incerearile efectuate pe un monocilindru Ctl dimensiunile fundamenlale alezaj x cursii D X S = = 80 X 88 mm. (1. 1...-I) . atins in desfii~urarea progresului tehnic in domeniu... 1. 3) redueel'ea nivelului unoI' emisiuni poluante din gllzele de evacuare. ClIlIsidtH'ind dl'npl. D.1))=f"Qd[(t.ax ~i cllindreea totalA sau Utrajul V. ] ] ORA "8 ~g. Daen se Tabrlul1.1\ NIVEI. Rabode protesl I tepl{hnapriajennosli nVlomobilnlh dizelel. Fieeare solu\ie se consLituie ca 0 incercare de a perfectiona cu pl'eponderen\a una dintre laturile proceselor termice. arderea decurginu inslantaneu (fig.7) tn COI'l) Ta cstc tempcrlll urn ini\.ellre u~ureaza IIprinderea eombustibilului la motorul diesel. Dezideralul a devenitlletulIl prin apllritia materialelor eeramice care pelmit izolarea (par'~ial pinii la integral) IIspa~.. Moscva.Lml. se eslimea'l. Expl'esia randamenlului difel'a de aeeea a ciclului ideal prin tel'menul din paront('za 1):d= 1 consumul de combusLibil se . ~10 ~11 «: 12'13 '* I I I I I I 1. ceca ce. eviden\iaza aceasta particularitate a inovatiei. unc!. Cv .inl!. CAlLE mmUCERII CONSUUULUI SOLUTIfLon TEUNICE DE counUSTIIIIL 1.

80 70 fJ i1 J J J II 28 2.50 'It 0. 1 1 1 "~~I r 17. 1. R. E. In ciclul dc calc mixat (1/3 Mix) se facl' media aritmelid\ a trei consumuri.ca *i pierderile prin antrenarea sistemelor auxiliare) crese cu tura~ia.l un principiu: performan~ele dinamice ale aulomnbilului sa raminii neschimbale. al zilelor noastrc: economie maxima de ccmbuslibil. se observa ca motorul cu litraj mai mare realizeaza 0 cre~tere a randamentului efectiv 6. = rezultii cii reducerea tura~ici nominale trebuie inso~ilii de 0 cre~lere a lilrajului motorului.rot//IIill ~ . AsHel. 1 Hofman.ura\-ii mici. deci ~i un moment molor mai mare. invers propor\.ul efectiv al celor douii moLoare.27 0.15. m la motorul de 2. poate dezvolla eu u~urin\ii 0 presiune medie efectiva mai mare. Aceasta ar reprezenla 0 abatere de la eonccptul de subordonare a litrajului dezideratului de densitate de pulere maxima.70 0.13 r 2. deoarece pierder'ile inlerioare ale motorului (pierderile pI'in frecure-meeanicc sau gazodinamiec . = 45 kW. deci. Ut~'. sever.tlm: 1 J ] In fig. Pe de 0 parte.20 I 0. ATZ.7 I. Dependen~a consumului de combustibil de litraj delerminali'i in ciclul de cale mixaL 2 aratii (fig. I 2. nezullatele s-au concrelizal in ceea ce s-a numit molorlll de concep~ie BMW Eta.. 111-/-9 !< ~11 '"S ~10 .0 I la litrajul de 2. Lucrul mecanic specific maxim cre~te la motoar'ele cu tura~ie nominalii mai midi.2 Fig. 1. Potrivit noului principiu se cere. = consl penlru douii motoare de pulere nominalii Pm = 90 kW.1.7 I fa~a de 150 N. ceea ce presllpuno ca rezerva de putere a aulomobilului.. care dezvolta aceea~i putere la doua tura~ii distincte (fig.. ca ~i performan~ele de accelerare sii rumina neschimbate..71 " 7. 12 I 2. In (. ridicalu au cel putin un deznvantaj ~i anume au randamentul mocanic mai coborit. 1..0 I 2.181 2.55 0. ~i izoparamelricile p. Curbele de izorandamenl pentru dOlla motoare cu ~ase cilindri in linie care dezvollii 90 kW se compara in fig.p~ntru cele doua solu~ii. Ea are la baz..ie nominali:i. de 10%. 1981.01 1750 1 2500-. Se ~tie insa ca un molar cu tura~ia nominala mai redusa. ceea ce spore~te valoarea lui M...14 se aralii curbele de lucru mecanic specific let de momrnl molor Al.. Ocr BMW Eta-Motor. La motoarele de turism. iar molorul este mai bine acordat eu cerin~ele trac~iunii (pe izoparamelrica p.mai mare in toL domeniul deoarece are suprare~ele de frecare mai mici. la nivelul actual de lehnicii ~i tehnologie. noua concep~ie poate sii asigure performnn~e de accelerare chiar superioare. dar ar promova dpzideralul nou. Dad se compara randamenl.50 Fig_ 1.9$1- ~ !I. in plus. 1.. indirelo Pr.5 ~.0 I) are '1). .7 I relllizeaza la 0 tura~ie cu 30% mai midi.12). Vtll/300v = cnnsl.. De aid rezulla 0 pr'imii condi~ie: viteza maxima a automobilului sa fie men~inulii.'\ Concep~ia tradi~ionalli despre litraj se define~le prin formula simplii: 0 pilleI'I) cit mai mare dinlr-un lilr'aj ell mai mic. Cind se compara inaii -Ij.e [2]. fiind eu JJlull mui mid.do aproximativ la 1/2 TIN'momenlul Al. . 0. ~. a fast sporit cnnlinuu prin marirea tura\iei nominale. 1.- ~ 1001 . determinate Fig. 1.. VaU' = consl. 12. rezCf'velc prcsillnii medii efective p. la 120 kmlh ~i In ciclul urban (E sau F). de 1750 min-1. Noua cuncep~ie se aplici'i in prezent la fabrica~ia de ser.. care dezvoltii tura~ii nominale distincte (nN = = 6000 ~i 4250 rol/min). ceea ce pr€supune penlru maZ molor condi~ia p. un randament mecanic eu 17% mai mare.. la lura~ii mici.-Ij. polul economio ] J J . dc~i ~i cle au kat mereu cxplonlllle prin marirea raportului de comprimare. Noua coneep~ie reprezinta 0 alta modalitate de adaplare a molorului la cerin~ele aulomobilului.~ '% :s 9" t 98 9[.15 '1m. ~i lIeck.13) ca se ob~ine 0 reducere de 12% a consumului elml se trece de la liLrajul de 2. Noua concep~jB de folosire a lilrajului a fost verificala penlru prima data de BMW 1. 0.ional CII lilrajul lor. sa se conserve. I 2. Din formula puterii Pc = p. 14 Fig. m la motoml de 2. tntrucit func~ioneazii la 0 tura~ie mlli red usa.0 I). ~ 90 . care eorespur. cre~te rezerva de putere ~i.7/ 2j[j[j II. maZ const. scade pulerea litricii. Se constala ea motorul de 2. Pentru a evidentill rezervele disponibile ale lura~iilor mici asupra randamentului mecanic s-au cQmparal doua motoare: unul de 2 I ~i unul 2.7 I. = 2. la 90 km/h. 0 modalilalc de a realiza un '1)m ridieat este de a reduce tura~ia nominalu a molorului. Motoarele eu tUl'a\. se conslala ca solu~ia de rererin~ii (V.0 1. este de 220 N. In mod cor'espunziilor.

5%). 401 3D Motor [/d ~ 50'~ 20 10 en. Dup. (j alinorl in knil' ('/)e mnX) al motorului Eta este mai Comparalle Intre performanlele a doua automobile Hange Hover I Tabetll.35 34.Viteza maxima. II rec:/£eme mare cu 6%.20 la 0. Pina in anul 1990 numiirul autoturismelor ea ~i al autocamionetelor echipate cu motoare J J J 30 31' J [J . La noua solutie dl\ autoturisn. 1. s-a red us Cll 25%. perfectiunea automobilului.0 40. de 21. iar la 80 km/h.r ~ ... la aceea~i vitezii. Tn tabelul t. % ] de consum. randamentul "lje cre~te de la 0.1.3 ] ] J al/tomobill/tl/i Performan/e construetiv-fl/ne/ ionate ale Masa autoturismuJui gol. J'elatia (1.Raport de comprimare Pulerea litridl. fi\ra a modifica blocul de cilindru. in 1/100 km - - la 90 km/h la 120 km/h In ciclu urban In ciclu urban F E 10.2. iar in cielul mixat. iar pentrll limitarea detonatiei g-a realizat comanda electronica a aprinderii.4 21. din patru autoturisme vindute. de consum ~i de dinamicitate a doua autoturigrne de teren din aceea~i clasa. Cu conditia 1'. . ea - kg Sarcina. tn Halia. unul este echipat Cll motor diesel [6].9 155 100.16).1I1omentmax/turaie.24 la 0.3.9 166 100 2075 725 750 16. indicelt~ progresul tehnic al alltomohillllui IW (I culc 111IIi (~OInplm(li. S-au folosit segmen\.4 20. Tendinta de riispindire a motorului diesel pentru autovehicule se ilustreazii in fig. Vuriunta motol'ului pentl'u S.16 lucrul mecanic specific la turatii mici g-au modificat fazele de distributie (s-a mic~orat durata de deschidere a supapelor) ~i s-a prelungit eonducta de admisie de la 400 la 490 mm.17. asUel Cll Con. s-au montat arcuri de supapa cu tensiune initialii mai mica. (Jln linie 2746 110/5250 226/4 250 8.7 I.. de la 40-100 km/h. in N'm/min-1 . pentru a exploata efectul dinamic de umplere. 1.'l ce a eucerit domeniul autocamioanelor ~i autobuzelor (in Europa aproape integral).A. la viteza de gO km/h. se observa cli. in kW/min-1 .8 14.22 (10%). Autoturismul echipat eu noua varianta de motor a realizat un consum de numai 5.I/. S-au m~rit dimensillnile fundamentale. In supapei de pe profilul camei urmare. In em' Putere/turaie nominale. raportul de cornprimare al motorului a fost sporit de la 9. regimurile de functionare se a~azii mai a vantajos pe curbele de izorandament .c efectcle unui li\..0 15.. In s . de la 0. se plaseazii mai binl\ rata de izopaI'ametricile de consum decit momentlll rezistent al motorului de reftJI'int(i (llfR). de 15%.9 1/100 km.iune strict al motorului).4 15.<libiidl/pr'i norme ) litrajul sa ajungii la 2. raportul i.. pentrll motorul de litraj mai mare.4 17. Legiferarea in unele tiiri a indicelui de consum CIOO sau EVe orienteazii IntI'lwi\.4). de productie diferiti'i.5 100 km/h. In km/h Pre/ de oin:are.i cu presiune elasticii mai micas-a redus pericolul de vihratie rlldiala . deci exprimii perfectiunea sistemului integrat M-V-C. lUotoare tliesel pentru autoturisme.0 1 = 81 X 84). (l'apOl't de comprimare 9 pentru combustibil farn tetraetil de plumb) a realizat in ciclul UI'ban o reducere de 20% a consumului de combustibil. pe de altO. Este un prilej aici de a remarca tendinta noua de a stabili perfectiunea ~i rezervele automobilului luat in ansamblu.'/u/ oe dti'lriDu!/e.Elasticitatea In treapla a IV-a. diamf'trul j) ~i cursa 8 (8 X D = 66 X 80 initial: S X f) 1 1 Parnmetrlll I Vogue Eli Aulomatik GE Automatik Mercedes Benz 280 Construc/ia motorutlli - Nil mar de cllindri i aezare Cilindreea totala.1..mmllt de com[. In kW/1 - 8 In V 3470 120/4 750 271/3 000 9. care evidentiazi'i in mm'e pm'l. In acest fel.~i s-au mic~ol'at piel'derile prin frecare./ = canst. in care subsistemele M.rllnsmitere. In versiunea pentru Europa.0 19. In daN de la 0- 1920 590 Sarcina tractatil. C se suborr\oneazii unoI' cerinte generale ~i se acordii intre ele.:J se comparii perfol'mantele constructive.4 13. De altrel ~i noua conceptie despre litraj nu se refera strict numai la perfectiunea motorului (puterea litricii este un indice (Ie perfect.ruj spol'it asupra eonsumului de cornbustibil. cu deosebire cel determinat in ciclul de cale (sau ciclul mixat) expl'ima simultan perl'ectiunea motorului.la viteza automobilului de 120 km/h. iar numiirul palierelor de reazem ale arborelui de distributie s-a redus de la 7 la 4.27 (12.rI/lQ-l DIN (70030). Momentul rezistent (MR)EI. ca ~i perfectiunea acordului motor-vehicul prin intermediul conducatorului. S-a mic~orat pericolul "desprinderii" I 5l1!J Tura//a I I I r 150(} 7500 3500 arIJofl. 1.8 la 11. 1.6 20. motorul diesel patrunde rapid in domeniul autoturismului. - prin reducerea turatiei nominale - ~i. In daN Timp de accelerare 750 14..U.. In s . Pentru a spori Fig. dupa avansul la limita de detonatie. V.. Pentru productia de serie Il fost modificat un motor Cll gase cilindri in linie. ci incorporeazii ~i cerintele de adaptahilitate la tractiune a lui. S-a obtinut 0 reducel'e a plltel'ii de antl'enare a arbol'elui de distJ'ibutie cu 55%. 2 kg. masa motorului a cregcut numai cu 1 . (fig. : 'lin aeeen1 elnsll ~ ~ IS 100' 1 901 80 ~ ~ '<::> ~ ~ ~ 70 ~ 6. parte. reducerea turlltiei nominale impune ~i reducerea raportului total de t.

Tendin\. rOrdrf!CIiru/oretk!101f emisiunilor poluante Ipretinde un con6-MAC-comeru un/tort}. temperaa tura de referin~a. CCl'celiirile urmaresc ~i perfectionarea ei in privinta emisillllilor nociYr. Solu~ia de ~ I omeske sarac 4-MAS-ameskc suroe. read or colol1~k. ~ ~ a §i 4. ~ 250 c:: 8 ------------------- ~ -f" :0 125'C '~ {:./ 16()(/ 199z a b 1 a "IIlUI Fig.\::. prin utilizarea sistemului de recirculare a gazelor. Op~iunca penlru motoarele diesel de lurism nu esle aeeea§i in toate \arile (fig./fOx d!J. de motol' dIesel cu camera de ardere divizata. 1. 1 -'250 -. b).:: ~ ~..-.fj . normele anlipoluante.r-'- ~ . pentru performanta de consulll dlJ combustibil. datorita probabil unui cimp de \. § 4..5 bar). dar se considera ca va fi solu~ia de la sfir~il\ll deceniului urmator..78/J £t:.'f. ~ 75 1 110 "0 "'. solu~ia 5.. sint inca in laborator. sum de eombustibil sporit cu 3 . "" Solu\iile actuale de MAS. 1!J J diesel va cre§te de patru ori. la 1000°C. nu nrlJ inc..17 b Fig.ului cu 15. ~ '§. 1. are un consum de combustibil cu 25% mai mic. 1.camero divilOIrJ. Ii)./'(' ~ 25 .xi prin compara\i~ cu motoarele cu aprin~5 3 ac/u/.'nlu/ sl'Po.MAS . Solu~ia I'ig. 20%..comflt7rlin. (IIC ./7 0 7978 /" .18) cu. = 7.+ l-MAS-!'r1 pm"nl "> primul rind de avantajul unui consum 2 . in raport cu anu11978.' A= 7.20. Regimultermic ridicat n-a influentat asupra raportului de virt. dar nu atinge nivelul emisiunilor poluante ale solu\iei 2..'" . 7.ronlr%l {J 19 bililatea incadrarii auloturismelol' in . 2. Evaluarea rezervelol' randamentlllui In 0 camer'a divizala de tip Ricarco Comet V [9]. reducer'ea pierderilor prin transfer de caldUl'a In pere\i poate asigllra 0 crlJf1lel'ca randamen\. la sarcini mici.\ ' " ~ "::. '~ { 5 ~ 1 2 1 10(/0 . mai pu\in se~ vere. ~ j Pierdert . dozaj.. 70 .. \inind seama de dislrihu\in pierdt:>rilor in raport cu turatia ~i sarcina. aratii (fig.-110 ---- ' Au!ocomio/lek AU!OcoR"oone .. 1.. de motor diesel cu camera unitara de ardCl'c..! aplica\ie de serie./ AuMuN'h ~ 1 '/Or/IIMltl /e!Jli df' "rdt. care are eel mai ~ 20 8 . eu reae'J2 15 ::. 270 e.:. in diferite yariante '" de concep\ie se prezinta in fig. In prezent se caulu l'ezervele motoal'elol' dit:>sclcu camera de ardere divizatii.rolj/'"/I -g 15. _.repc/or colo/ilie ru Irei ~ de combuslibil mai redus §i de posicoi.ftJzodll7o/TlIl't! HIconal .. ci~tigul de I'3ndament esle redus (fig. ~5 ~ Avanlajele §i dezavanlajele moc. G%. asHel incit temperalura peretilor t1> crescut de la 125°C.:10 '." '1."A'A C() J II 32 . 1. ~ "3. . 1..4 .ml 0. ~ 280 a. Nu se inlrevede 0 sehimbare sensibila a numarului de autocamioane §i autobuze cu motoare diesel in aceea§i perioada [32]. nu satisfac normele de protec\ie a 3-MAf-corburotor CtI mediului din anii ul'matori. domeniull.Stf. ~ 25 I idem Motoal'ele cu amestec sarac.2. 2~ ~- .?O .. 2 .17..20.f2 ~ 10'>.a in Europa este decisa in . pmi . de excmplu. 1. solu\iile..A =I. ~ ~ {. dar a rezulLat 0 cre~lere a cifrei de fum cu 1 .ej (v.20 33 :JW..emperalUl'a care apare in com partimentul separat (fig. 1. ~ 19 if .18. Solu~ia ~ disponibila azi. <:. 'fOO ~ ~/Or o -----2000 3fJ00 " 'f. IV!//11/.18 "'" 8 Q. dere prin scinteie.51.Piel'{leri de ca/duro fldl'l ~ 20 J . La sarcini m31'i (p.rol?tor catalitic cu ll'ei cui si contl'Ol Jp frol eledronic % mic niyel al 5 -MAC . 'f. 2uB. Penlru limilarea pierderilol' s-a izolat ter'mie camera sepal'ata de virtej.1). 1 2 WlOO n. MAS in curs de raspindire.33 .-' ". c£! 1 Go toarelor diesel in privin\a consumului 5 '-15 /20 g/ksl de combustibil si a emisiunilor nociye..£ o 3 '000 :lOOO "000 ". 1.5. a).V-O --- f = 10UU'C ~ 250[2WL 5 b Fig.

tn prezent..3 I versiunea MAS.. Autoturismul. materialele ceramice.Anii '86 - 260 290 33 29 {jqre de eruct/ore (GO Motor cu cameril de ardere lInitaril.: v. r.. de 1. 5.1 dirirqlti l'ersl. func~ionarea lini~tita ~i rllnrinmentul mai ridicat. adiabatic . semiadiabaUc ~ kL:.Anii '2000- 170 148 165 58 52 M G~~) J de 90 km/h (3. echipat cu un motor diesel ell injee(. 6.21). intr-un procedeu clasic. VOl'elimina treptat dezavantajele amintite ~i VOl'permite reaIizarea unui motor cu IIn randament aproape de douii ori mai mare fa~a de ::el al motorului actual (tnbelul 1.115 . supraalimentat.22 100 De interes (Ieosebit se bucuri) cercetiirile privind camera de ardere unilara pentru motoarele diesel de lllrism. sensibilitatea fa~ii de natura combustibilului.Cqmuli --. puternic dezvoltat.9 1/100 km la viteza dp.iu Jlol1linali'i ri(licutii (11000rot/min).Anii ~.. care dezvolla 22 kW. C'I 0 masii de 590 kg in versillnea diesel (539 kg in versiunea MAS). motornl pste prevazut cu procedeul de arderf1 M (injeclie de combustibil pe peretele I'upei din piston). Un motor diesel cu camera de ardere unitarii. Motorul de 2.2 s. In regimurile termice dn nivcluri reduse.6 I. 1. Tipul motorului diesel Nivelul puterii % Consumul specific g/kW'h I viteza Min maxima I Randamentul Max I La viteza maxima Bilantul termic.. care permitI' aprinderea mai u~oarii a combustibilului.... cu injee\ie de eomhustihiJ in ma8a gazului (injectorlll eu un singur orificiu asigura o orientare variabilii a jetului de combustibil.lOOO - 150 1711 187 48 46 J o Motor cu camera dc ardcre unilarll.95 1/100 km la 120 !cm/h..11).5 I (D X S = 93 X 02 mOl) dezvoltii 0 presiune mediI' efectivu maxima de 10.. cu rilcire intermediara.. h sau 176 gf/CP' h (42 kW). Totu~i performan~ele de dinamicitate ale autoturismului au fost sub cell' obtinllte cind acesta a fost echipat cu UII motor diesel previizut cu camera divizatii cu compartiment separat de virtej: accelerare de la 0 In 100 km in 22.21 I~r 711 go 11/1 138 Motor cu camera de ardere divizata.. -.. masii de 1020 kg ~i 0 masii utilii de 930 kg a realizat urmatoarele performante de COllsum: 3..4/nple ---5 Tabtlul 1..(azoasaln paliere . In raport cu sarcina).ie d ireetii.ecJivele ere~terli randnmentului motoarelor diesel de nutovehieule plnd In anul 200& ~ (m.(creJ. cu turbinii ~u gaze in sistemlll compound.5 x 86.. complexitatEa sistemului de injec~ie. 1/\ tur/\\.5 I la viteza . fa~a de 18. de 0. 120 bar.in de motor a anilor '2000 [111). Hezervele de randament ale camerei Ilnilare in raport cu 0 camera divizatii sint de apl'Oximativ 25% (fig.lasa raportat5. 1.06 1/100 km in ciclul urban.ut ~ ....... Carae- J 34 35 J II .. Consumul de comhustihilla 100 km este de: 2.2'2. Performan~ele comparative ale autoturismuilli In conditii de cale sint ariitate in fig. . 1. supraalimentat. ca supl'aalimentarea inaltii cu racire intermediara.! Slsll"m de roC/jot' (SR) 1 ] ] ] ] J . procedelll de formare a amesteeului se lransformii treptat la reducerea sarcinii ~i luratiei (sub 50%).: :-. de 3. Pentru functionarea lini~litii ~i economica. motorlll diesel CIIcamera unitar5. ----.. / . :Fig.4 mm. zgomotul.3 I in ciclul urban (5. performan~ii de consum de combustibil dintre cele mai bune 0 detine o ma~inii italianii: un autoturism cu cinci locuri de mic litraj. 1. la 0 presiune maxima In cilindru de 110. cu racire intcrmediaril . cu 60% mai mult). care urma sa prefigureze solu\.Anii '90 - 110 220 255 39 34 Motor ell camera de ardere unitara. Pentru automobilul UNI-CAH a fost renlizat in anii '80 .scqr~ d~ yi'r/~) 1 1 ~ ~ 0. ell doi eilind ri.7 I. e: = 17) pregatit pentrll turismul VW Golf la inceputul deceniului realiza un consum specific minim de combuscu 0 tibil de 240 g/kW .7 I - versiunea MAS) ~i 3.un motor diesel eu injec~ie directii. cu sistem turbo-compound . ell unJ. _ ~ ~'M ~ ~4.6 s.at) la 2500 rot/min.4 m lungime. ungerea gazodinamich a fusurilor. Totu~i. supraalimentat. solu~iile de perspectivii [32]. timpul de accelerare etc. 90 !cm/h.5 har (motor supraalimf1nt. cu patru cilindri (D X S = 76.Anii '2000- 130 204 21fj 42 40 Gc @ @ 32 29 (jE e=1f2 =39 Sf? 29 29 Sf( (ule!) Motor ell camera de ardere unitara..oqr Fig.1J rI~Vtll"IO tr~pll'>CommJu/)lYt1/'l1 Cqm~rti diY/Totti :.I ~ ~ 41i1 --. n-are acces PI' autoturisme dalorita unoI' performan~e nesatisfiicatoare privind unele emisiuni poluante. % 3lf56789 Pi..=-. cu rilcire intermediara.Km/11.

1a fel do eficientii.'2 1/100 krn.23) un pol economic de 230 g/kW. 1.. in primul rind in privifita randnmentului ~i emisiunilor poluanle.LG. IIJotorul turiSlllului CorslI 1. fig. rII nCl'sLcm:. I'o//ff/in 'lfJ00 *000 5000 n. pentru un turism de 1575 kg.'innl.1clase de moLoal'o.rot/min a rot 70 9°1 80 70 60 I I .7!> 1/100 km).MAS 1 _J MAC 1 *1'tY.1MAC). a ~i b).ecuiui a permis fll. c/e 0. 0 cre~tere II 1ii. in regimuri de runctionare idmlice. l.G97I). inregistroazii valori reduse: 44 1/100 km.sociat lie cu 0 mi~cnre centl'ipl'l.S kW .'n .-cC'nl.1.ie di"ccLii esLe mulL inferioarii. 1.a MAS sou. De aceea.0:.l~ollA. 1. in privinta consllmului se face pentru douii moLoal'ecare an pracLic acela~i liLraj (de exemplu. ceca ce alrllge atenj. c). h (169 g/CP. Dacii ya. ceca ce redllco sensibil dill caliLaple d inumice (viLezll maximii si accelera~ii) ale lIutornohi/u/lli.'Jl].ie. ] J J ! 36 J II 37 . 1. Cele doua solu~ii sint in plina competitio IIi se depune un sus~inut efort IItiintific pentru a Ie compara I/i a giisi posibiliLiitile de reducere a decalajllilli dinLI'e ele. de 111 concC'p(.J2.ie.iaza net 1a celo dOU.versiune. 0) C11 n01l1 procedell de forInale n 1I1)lesLecului~i de ardere product! un consum specific indiclIL mni mic df:cit in formula clasicii (CIIlinic inlrerupW) a unui MAS ~i de acela~i ni"el cu celal motorului diesel CIIinjectie dirt!cW. In viteza de 90 km/h. cllre s-a r. Arderea se <. .0. a unormolollre diC'se1rapidC'. In consecin~ii. 5. 70 50 400 9 8 7 6 5 4 ] 1 -==--.O ~i 1. in ceea ce prive~te consumul specific de combustibil.3.24. 1a aceea~i puter'c. pc IIn larg domcniu de Lllra(. Totodatii Se observii cii procedeul de formllre II amesl. 2 7000 liD 80 700 C 1?0 1M 100 Vtlez{/t km/11 Fig.oll1pl'imal'e ~i destindere. Penlru n inlensifica ardC'ren. de IIPl'Oximativ 12.25) ~i S-I}gf'l1erat o mi~cllre inLensii de 1'0111 a aerului in CllI'sa de Hdmisiune..'J:>OOrOI.5 kW-versiunea MAS ~i 3G.u moS-a ariiLIILmai inainle (v..liesel pentru automobile. . la 1itrnje egale ~i III turaPi egnle. 0 putere litrid mai retlusii (fig. Motorul diesel rapid repl'ezinlii 0 alternativiJ la motorul cu aprindere prin scinteie pentru nuLoturisme ~i autovehicule u~oare. 8. cohol'iL la 10.'J Ii\\! la 5GOO roL/min in va. Se obser"l! (fig. Hnportul de cOmpl'imlll'e II fosl. ill .'ifllgii a lieI'll/II: in cUl'sl'ln de (. ''''JIII~I cu CHIn= 7.ia cil nil viteza maxima de ardere esLe hotiil'iLoare penLru randalllrnL. 2000 /fOOOfil}OO Atflomobi/ ClIMAS CII. E = '20 ~i 1.141/100km In ciclul urban E. yiLeza maximii de ardere 1a MAS-ul cu injec\. h) cii 1a acelea~i consumuri specifice indicllte de combllsLibil. 1./min. eomparatia. IiImjlll e/'e~lc (in exemplul illILerinr cu . h). Din conside"ente de pret. care corespunrl vilezelor mici de deplasare a automobi1ului. cu tonLe dezavantajele ce decul'g de lIici. 1.a\cu cit in zilele nOllstre Se urmiirl'~te dl'zvoltarell indcprl/d(. aLunci ea ar Uvea mai multo lIyunlaje in raporL r.]. compar'apa MAS-MAC HI' Lrebui efectuata la puLeri egale. dacii aces LeaSe dezvoHii pe un interval mai mare.2g1 I. ALunci. 1. lI~a cum s-a anHaL in § 1.1. MAC-ul dezvolLii 0 putere mai mica (in exempllli anf.raju1ui cu 35% 1a Un MAS reduce consumul Fig.'cl. Incorciirilc complll'llLiye arata (fig. 1. Porscho a realizat un 1\IAS cu injectie directii [.25 cu 15%.10.2G. luind ca model IIn motor diesel.:>%).un MAC}lm'ivlIl. Ii) cii viLeza de ardere Se direrrn(.ionaren cu A = 2.861/100 km la 120km/h. Compara'plI inLre cele dowl all. 1.oresanf. Motorul diesel dezvolLii un lucru mecanic speciric Lr.3i Kat O"el dezvoll. l\lotor eu allrirulcrc Ilrin scintcic sau motor . fn!. motorul diesel rapid a apiiruL pl'in transfol'ma"ea unui motor eu aprindere prin scinleie [14. deosebirile sinl sensibile numai la sarcini red use.ernaLive ar Lrrbui fiicula la ilceea~i pllLere (de exemplu. I'\u dispunem de 0 asemellea comparalie.on/'ianLa 1 'Au/omoIHI CJ1 AC M 3 .'J. *0 J . turismul VW-GoH esLe echipaL cu un MAS de '1457 cm3. Camera de al'dere a fost incorporatii pllrtial in pisLon (fig.24.lesfa~o nrii oficient chiar 1a yHeze moderale. Un rozultat remnrcabil cslc fllrnizlIL de compararell viLeze10r de ardere.Ea esLecu IlliL mai inf.orior.23 ] ] teristicile de izoconsum indicl1 (fig.mai mic la acola~i consum. ~i.'aJ. iar la plinii sarcina (~cosebirile sinL nesemnificative ~i pot sa Incline chiar in favoarea motorului oJUaprindCl'e Iwin scinLeie (fig. La acela~i hL. ld /ollA. mni mic la motorul die!>el.3. E =D.l/It'J. 21-: I " . dar 0 sliger/1m. Cercetiiri recenLe aratii [3D] cii. Dill'. dill r:/ r/I! H70 cm3.iepin a 1a fahl'ica(.l1 . al doilea ':11 100 = 5.1.1 de 17 III motorul dicsr/..' dovedi torul diese/. cu pntru cilindri sau AlAe CII pal"11 cililld/'i.600 bU ::=::: I *1216OO b 8 II. Consumurilo do combustihil C100.2. echipat cu un motor de 75 kW.. 51.'jnnLa MAS cu pal"l1 cilindri. motorlll tlll'ismului FiaL-Uno GODS dezvolLii ~ rh'l'l'lI~i pllll'rn III .

Apare asHel tendinta la MAS. b fii c) cil la cre~terea lui E:pinii la 1:~ unita~i. Haclev. Hezultatele 8r8ta (fig. b) eu aproape 15%.30%.lnoslroenle. 7)1'.. la sarcini red use. Hezervele randamelltului la MAC la sar'cini red use. In acest domeniu se eviden\iaza 0 Iucrare romfmeasca. 1..eompar'timentul separat din ehiulasa. Aceasta porne~te de la ideea [22) ca aprinderea prin jet de flaci'irii spore§te calitatea antidetonanta a unei camero de ardere ~i.dllc/O ~~ ~60 J*o w 0 0. * sa se sporeasca E:pina la 10. 1. care trebuie sa permita arderea amestecmilor sarace. o diferen~a constructiva esentiala dintre MAS fii MAC ramine raportul de comprimare. eind amestecul este foarte sarae (:A J J = 3 . care se dezvolta cu viteze mari: arderea procedeaza prin propagare de flacara turhulenta §i suece~iuni de autoaprinderi I aceelerare chimica prin reactii prealabile de oxidare.r'" 'fOOD r. ca urmare este posibil sa se asocieze rapoarte de comprimare <eidicatecu amestecuri slirace. Dezideratul nu este realizabil tehnic. ~i . Seiliger (v. 1986.1 ] J -/ - " _ -.'edueel'ii e\'olu~iei de al'ller'e yy' p. p.27 r.r \ fI / = 2{J/J0min-1 A ~ ~ ~ ~ MAC. --- 1011 Yo Standard [=73 SfofJdord [:73 7. A. rot/min Fig. 5000 n./-j~9 51J00 / " ---".. a: 1. J 38 39 J 111 . 4 . MAS-ul eu injec~ie directa dezvolta Inca randamente mici.ehiulaRii. pentru a realiza motoare cu supraeomprimare inaltii [14. se eviden~iazii prill cre~terea randamen- tului cicIului ideal. Ma. 1.t t o <:» . 2 . de aceea se eauta noi modalita~i de sporire a vitezei de ardere la MAS.rot/min J trei supape (fig. la valori ridicate. ceea ce trebuie atribuit.. 1.. Dvlgatell vnutrennego sgoranla s regullruemlm protessov sjatia.MASjiniedle directd dllridrll in ~ ~ h 1 SfJrcina 1 1 '140 2m WQ 1~ 1 ~o. [) .1. Ceea ce aduce nou progresul tehnic In aceasta directie este comanda ~i controlul electronic al avansului la declan~area scinteii la limita de detonatie. care permit sa se previnii detona\ia la sarcini mari §i sa se lucreze cu avans optim la sarcini mici. Un mare e{ort de cercetare s-a desfa~urat in ultimii 10-15 ani pentru punerea la punct a unui MAS cu camera de ardere divizata cu aprindere prin jet de flacara. fig.&L 3 & 6 9 Fig.33. produce 0 sporire a vitezei de reactie §i.858].~ ~o.12 unitati. in absenta unei inven~ii accesibile productiei de serie privind un E: variabil cu sarcina.eondueta pentru alimentarea independentii eu amestec bogat a compartimentului separat). In aeest scop.27. eu grad de supracomprimare de 25. 1. 855.// 2(}()0 31J00 3000 WOO h n. 7). Moscva./ec~ tIe i'flco). La MAC-ul cu camera unitara se adauga arderea simultana a amestecurilor pre{ormate din jurul jeturilor de combustibil. prin efect de presiune §i temperatura. care.711 ~ .ij de aeest fel.27. Pentru a ere§te viteza de ardere din MAS la sarcini mici s-a evaluat ea amestecul omogen ar trebui aprins in fiapte puncte diferite. de presiune ca la un motor diesel. la sarcini mici.~ 0..26 340 350 J80 MJO« pmi G ] ] --Sarc/nc1 40 '70 'n apropierea pmi §i condue la aeela§i nivel..'eclie 1 direda ' ---MAS '/rJ. este posibila arderea amesteemilor siiraee eu IIn important ei~tig de randament fii incurajeazii' cercetiiri de optimizare functionalii *i constructivii a unei solut.. inferioare motorului diesel.3 I I I / I ] 7. motol'\~1 turismullli Dacia 1300 f. 'nJ. 3 a treia supapa. pe aceasta cale.'in rnic§orar'ea dozei de combustibil. fost trans{ormat [21] intr-un motor cu camera de ardere divizata eu ..bujia." /. In parte. a vitezei de ardere. Totu§i.

1. I I I \ Profilul camei este astfel trasat (profil halistic) incit..a) cu trei cilindri. 1. 400 z:: MAC -COI17i'rO 500 2 I I I un/tura - I 1 1 2 :J If :. Motorul montat pe un automobil ADDJ.5 8.a. Mecanislilul de distribu~ie cu comandii hidl'aulica a mii?carii sllpapelm' ar I'eprezen\.ctivilmaxima do 12 daN/cm2 la 2800 rot/min. fix 10 2 :J Ii 5 67103 n 1 .8 bar conduce la 0 presiune medip. Se incearcii solutii care llmplificii viteza Wn fie prin intensificarea turbulentei "'.' E :::9.30).72 mm) la 3. . 0 performan\. La motOl'ul turismului Dacia 1300 s-a inlocuit cama standard ~u 0 cama balisticii. A. 1 Hiroshi. rof/mlll Fig.. realizeaza rie faze de distl'ibutie var'iabile. a numita distributie balistieii.[ =9.datii CII mal'irea tu~.8 I.fp.a sporirii vitezei de propagare a flacarii WJIcu deosebire la sarcini ~i tura\.9 1/100 km la 120 km/h. a rea\izat CloO =5 1/ 100 km la 90 km/h.mfl-1 1. 1.upap4= 7. deoarece este in masura sa asigure 0 \'a!'ia~ie continua a US-ului cu sarcina ~i turatia ~i sa pel'lnita ap\icarea unnr reglaje progl'amate ~i comandate electronic. de aeeea. Pentru a reface vi leza de cursere in l'egimUl'ile mentionale se apeleaza la mecanismul de distributie va. DI Diesel Engln. cu presiune de supraalimentare 1." 2501 2ljg 1:JJ. 3. Feasibilily Study of 360 ccleyI. Viteza Wsase mici?oreaza 0 data cu reducerea tura~iei.Institutul Politehnic 13l1cul'e~ti fo~t incercata 0 sollltie original:l [27] de distl'ibutie val'iabilii. Motorul este previizut cu echipament electronic ~u senzor de detana~ie.a de exceptie pentru un motor diesel rapid (fig.a 0 solu~ie ideala. Se apreciazii cil MAS-ul posed a inca rezerve in privin\. Presiunea de sllpraalimentare de 0. supraalimentarea motoareior mici ramine ca 0 solu~ie convet1abilii pentru motoarele diesel rapide.28 a 0.0 . la I'e(lucel'ea sarcinii ~i turatiei (rig. ceea ce reprezintii. supraalimentarea poate fi pusa acum in valoare prin echipamentul electronic de control care previne func~ionarea cu detonatie.7 0. 0. de debit./i ~ ~8 ~ 7'1'70 '<. Cupa din capul pistonlllui a fost eonfec~ionata din material ceramic.30). iar la MAS i?i 0 datil eu reducerea sarcinii.V.!/5~ 5000 woo 3000 'lOOO CCl'C eonsumului de combustibil a n. care dezvoltii 79.ie variahilii cu comandii meeanieii.9 CllindrE'E'{j unitaru. ~i 6.o)r I'ati'ei. S. prin efe. 1986. la acela~i nivel de moment.~ 271 ~160 ". in primul rind. In .Ia rind din cauza detonatiei. 86501~.:280. A fost realizat un motor cu injectie directii (Toyot. Solutia este complexii ~i scumpa.07: PI'incipilll metodei a Cost verificat la motorul tUloi<. Nauka. fie amindoua solutii simultan. Turbulentnosli i sgorania.rol/mlil . la cam s-a red us inaltimea maxima de ridicare j I 11 II \1 Ca 0 solu~ie de in teres apare acum sllpraalimentarea MAS-Il\lli. 1.29 Se i?lie cii intensitatea turbulentei in cilindru este propor~ionalii cu viteza . p. Motorul a dezvoltat 40 kW la 41:100 rot/ min.15 nun (h. XXI FISITA-CONGRESS.6 l. Comparatia curbelor de consum indicii (fig. care. 1.'iabila. · KUA:NETOV.3 ~misi(/n{' norma/ti Fig.decenii .0 ~1 u II . USn/axare aeeea~i valoare ca ~ la motol'ul standard (fig. cu patru cilindri. Moskva. 1/3. Pulverizatorul a fost prevazut cu cinci orificii de 0.28).30 in medic cu 15%..8 0. 1.mului Dacia 1300.45 bar. 1/3).G mm (ltsupap4= 5.ii mici. de exemplu. precum ~i fo- de la 5. pina la n = 301)0 rot/ min. Tl/l'bosu{JI"()o/lmMlarl! 21d 710 c:r Molor reu/ilul (lOgolo) JOOO 5000 n. care.22 mm diametru. Curbele de izoconsum indicii un pol economic de 211 g/kW' h. /lstre\ ca la tUJ'a\ia nominala. la 25% sarcina permite 0 redu0.3 0/1 0. \ '4. de 1. mi9carea supapei de admisiune este comandata de cama. 1.29). pentl'u n > > :1000 rot/min supapa urmeazii o tl'aiedol'ie balistica l:ontrolatii. 0 solutie deja incercata este un motor supraalimental.~n.4 daN . o.dnr b Fig. fie inal~ime de I'idieare a supapei variabila cu sarcina ~i turatia.55 mm).5 kW la 6200 rot/min ~i 14. Lucr. 6. SAUELNIKOV.8 1/100 km in cidul urban mixat (1/3. tor l'assenger Car. de incercare.~ ~ Ce " '211 g/kW. de 1080 cm3 cilindree totalii 1. fie prin organizarea de mi~ciiri dirijate. in toate cazurile urmarin(lu-se reducerea unghiului-sectiune US al supapei de admisiune.deoarece vine in Intimpinarea dezideratului de sporire a u~urintei la apriIlllere a combustibilului [10]. un consum specific efectiv de combustibil cu circa 15% mai mic.:.m la 3000 rot/ \ I I \ II min [1).Ie eurgere w"aa fluil\ului proaspiH Pl'in orificiul oferit de supapa de admisiune. cu e: = 9. V.5 0. se incearca diferite val'iante de Ilistribul. functional. Totu~i.~. eu ere~tel'ca tl'eptat:i a unghiuluiOisl/'lbutlf standard secti\J1w 0 . Ocolita . P.

La marirea turatiei. In schimb.32 b .08 Miscarea turbulenlii in cilindru I. aceasta fiind in miisura sa actionele asupra vitezei de ardere din spa lei!"! Fi~. in regimul sarcinilor ~i turatiilor mici.de 8ctivi de reac~ie.11/ precadere turbulenta de scara mica. la rlicirea normala. viscozitatea uleiu]ui este ridicata. Arderea decurge mai lini~tit. Principiul procedeului constli in cre~terea sensibilli a temperaturii lichidului de racire. de tip Kolmo~orov are 0 duratii redusii in cilindMl.. In regimul mentionat 0 reducere a consumului specific de combustibil (fig.u asigurii totu~i 0 microtUl'bulentli intensii. la sarcini 1i tura~ii mici. Se observa ca se ob~ine 0 reducere a intirzierii ]a aprindere I A cu aproape 20%.. Temperatura lichidului de racire (eti]englicol) s-a modificat in limitele 30.5 0. 1. La sarcini ~i tura~ii mari. fiind posibilii utilizarea (fig.33. cu 50. 1.kW 'Y)fd. MAC-ul. 1. presiunea maxima din cilindru atinge niveluri inalte (fig. in plus. e eviden~iazii rezervele randamentelor la reducerea sarcinii (fig.3. 36].1 direc~ie.Cn/ 200 a Fig. Rezultatele incurajeazii cercetarile in aceast. prin pragurile p practicate In piston sau In chiulasi'i (fig..I 0. Varia~ia temperaturilor caracteristice cu sarcina se arata in fig. la ambele clase de motoare. a fost elaborat ~i incercat un procedeu nou de racire numit "racire fierbinte" [25. Iii a Fig. 1.I losirea unor amestecuri mai sarace obtinule (fig. iar for~e]e de frecare se amplificii.. .ii in mare mi'isurii plna la finele comprimiirii. Se obtine totodata ~i 0 Inclinare mai mica la detonatie prin difuzia centrilor . 1.7 ~ MAS j £= 10 § ~80 c:.32. chiar la sarcini red use.31 frontului de aprindere (din zona fliicdrii) ~i sa red uca dura la cie ardere in ansamblu. In final. temperatura pe]iculei de ulei are valori reduse. randamentul nu mecanic 7Jmcre~te sensibil cu temperatura cilindrului ~i.31). "RAcirea fierbinte" a motorului.--iI "" ~ 1 v.36) arata ca randamentu] indicat 'Y)I( ='Y)ld'Y)fr) este afectat de temperatura ciJindrului. 1. iar presiunea maxima pma:& scade cu 10% (fig. din cauza nivelului redus al regimului termic.4 :i / d[= 40 % . in patru timpi.Ui se cara~terizeazii printr-o varielale l. dificulta~i de aprindere a combustibilului.33 ". Pentru prima data s-a pus I.2 1.37) cu 17%. / 9.33. 1. 1. amestecurilor siirace cu A ~ 1. E = 17. mare. randament ] 1 Considerind drept referinta un ciclu Seiliger cu p :&limitat. ca urmare. nu inregistreaza asemenea pierderi. care dezvolta 55 kW ]a 3200 rot/min. in camera de ardere I-a prevlizut un canal de legiitura C Intre spatiul de al'dere din cilindru.U~ de sciiri. cind motoru] func~ioneaza "rece".5. 1. Metoda de J'eglare a sarcinii ]8 MAS mare~te lucrul mecanic de pompaj ]a sarcini red use prin efect de . cu = E = 10 arata ca chiar la sarcini mici consumurile specifice de combustibili au valori red use. se inregistreaza. s Pe de alta parte.' / x= 0 '\\ .1. ~i randamentul efectiv. S-a fo]osit ulei de racire uzuaJ.3 1 200 lfO!/ 3 Vs.4ACjl =77 ~ D. Incercarile efectuate cu un motor cu patru cilindri.. 1 60 ~ ~ ~ :5 X = 700 % 0. ] J ] J j J 42 43 J Ll . prin cmopara\-i/1 cu MAS-ul.(1:/ J 5 b 7 9 {'"b?/' 1 a suprafe~elor portante ~i se inregistreaza un randament mecanic mai mic. ~eneratii la finele compr'imiirii.6 . a). de sub supapa.a de scara micii.l 1. Transformarea in "cascadii" a turbulentei de scar'l\.. In dorin~a de a ameliora simu]tan toate dezavantajele pe care Ie cumuleaza MAC-u].: /. 1. temperatura f}uidului proaspat (autoaprindere mai u~oara) ~i temperatura uleiului (se reduc fortele de frecare).34. produce 0 inearcare ridicatii. b). regimu] termic redus creeazli. Prin canalul de leglitura se pune in mi~care spre finele cursei de comprimal'e dar mai ales la inceputul cursei de destindere.280 240 "'b 10 20 :/0 YO 5U r 7j]1 . In turbulent.U? problema [40] sa se intensifice cu 1. din cauza r'lportului de comprimare ridicat. ea se amortizt'a7. De aceea. La MAC. 1.35). de 3.0 Vs. Turbulen~a de scara mica. a).' ~. .31. 60°C. din dreptul pragurilor ~i spatiul de ardere din chiulasii.bturare ~i reduce astfel randamentul mecanie. in schimb.32. patru cilindri. un jet de fluid motor care genereaza turbulenta de scara mica. ca urmare. 1. temperatura lichidului de racire se reduce treptat pina atinge nivelul stabilit pentru regimul nominal.4. sub actiunea diferentei locale de presiune. Analiza randamentelor (fig. 1. Generata in admisiune. 150°C. 360 <. Pe aceasta cale se amplificii temperatura cilindrului ~i. Incercari]e au fost efectuate cu un motor diesel SAVIEM 712/01. prevazut cu procedeul de ardere M. b).

37 reduccl'ea se mic~orcazii (fig. A5 . ceea ce se subliniaza in fig. 70 !J I I I I I I I ~ gO 80 n = 2000 rol/mil1 n =321111rol//(Ill1 n... Utilizarea unui carburator cu . la sistemele de comunica~ie ~i con fort. AU .32fJOrol/min ~c. 1.C 500 {JO IOU J J J II Fig.35 n~1IJOO rol/mil1 iPt> =1J. A4 . cu preciidel'c la sarcini ~i tura\ii foarte reduse. motorul a consumat eu 12% mai pu~in combustibil (simultan a scazut nivelul de zgomot cu 8 dB (A)). 1. datoritii.z Fig.utovehicu!. ~ tJ 90 Fig. 1. 1. (busola temperatura. Motoarelc au fost Incercate In regim stationar ~i evidentiaza posibilila\ile procedeului. temperatura uleiului este pl'aclic independentii de temperatura cilindrului. = gO'C !::: ~5B 1'HJ 750 teilinoru''t. ~i informare. Comaudil. consumul CloO ajunge la 23 1/100 km (fig.tehnicii A3 .rollica. Electronica se face prezenta in toate compartimentele unUl Ij. 1.. "Automobilul este cucerit de electronica".(j() . ~'50 rz.38 o " 6 8 10 ttr1.. = 201/1 I'8t/ IlIln 1 1 12345678 j!"doN!cn.S' 580 5liO I n=2000 roljmln.C ~ ] ] ] . Daca lungimea traseului pinii la destinatie este 1 km.. dupa cum urmeaza: .12 ""<. risipa.36 _ Fig. Rezervele consumului de combustibil sint importante cu deosebire la deplasarea unui autoturism dupa pornirea rece a motorului pe un traseu limitat la ci~iva kilometri. de siguranta ~i de fiabilitate.::. 1. In acest sens este semnificativ experimentul efectuat cu un motor diesel cu -capsulare termo-acustica [31]. cre~terea spatilllui de deplasare pina la 10 km scade cu 50% consumul CloO(12 1/100 km).3.'rJ ~fO !:i - "'i'= ~ ~"O 1[m !---~JO 10 10 1[t> 80 100 120 7Zi ~ 050 :::< ~520 <.C i! -4Jlx1r ' --<: 600 ~ 550 i 500 T""".8 !Jar pe autovehicul necesita un sistem complex tie comantla ~i control al temperaturilor.. cu indicatiile grupate pe sisteme. daca nu chiar principala tendin~a In dezvoltarea ~utovehieulelor. Dar.'71 110 /3[} /50 tdlindru' .ie. Sistem complex de comunicafie: Ai sintetizor de cuvint.sistemc de orrentare noua de afi~are a indicatorilor de viteziJ. in plus condi~iilor nefavorabile tie vaporizare a benzinei. t ~ .40.13 ~ ~Rt '.34 Cqnsvmvl molorvlvl Iq IvnC/16nlTlW/ ('aid n =7000rol/min tcilintlru ..8!Jqr ] J ~70 1[..38). el eviden~iaza risipa de combustibil care apare la func~ionarea unui motor "rece". .lr:uIm.I 1 1 1231f5678 ""<. timp calculator de bordo 45 44 .. tura\. Incercat dupa ciclul E..comandii electronica reduce consumul CIOOcu 20. prin efectul sporit al fartelor de frecare ~i al fluxului de ciildura transferat la perete.=1J.39 725 . 1.' Fig. consumul CloOnu depintle de lungimea traseului ~i este de aproximativ 9 1/100 km. 1.~-f2% n-1JOOr~l/mill "lIptlfllUJTI«-"rAiN" t: RN -1--L 123'15"578 *50 fOOl Cqr6uralur C'#ntrnflintrl 1 ~ I -. A Inceput cu grupul de propulsie ~i se extinde la sistemul de securitate activa ~i pasiva. rcglare ~i diagnozi"~ elcct.8/Jar 55 52 Fig.. chiar ~i in aceastii faza.(ceas electronic). A. astrel s-ar putea caracteriza pe scurt una dintre principalele tendin~e. Fe =/J.39). sensibil amplificata la un MAS. A2radio cu reglaje automate. 1. Aplicarea lui - momentan ~i cumulat spa~iu de combustibil. eon sum 'YO 160 td/intlrq. 40%. Intruclt.radio/telefon.5.1. 1..J:m lUll/pined fi. Daca motorul are un regim termic normal. elcctronica): - presiune.

afi~ajul periodicitii~ii de intre~inere.sistem electronic de accelerare.sistem de comanda ~i reglare a instalatiei de racire . El va oferi muzica doritii. B4 .-{ va regIa intensitatea iluminiirii. D4 . diferenta de presiune la riltru). vii aprinde farnrile dupo. D7 . Universitatea din Michigan. DID blocare ] ] E.A. "Cheia dezvoltiirii electronicii pe automobil nu este progresul in sine al electronicii. pretinde cel mai mic consum CIOO'sau pe acela care aste eel mai pu~in agIomerat. Se apreciaza ca in S.sistem de a u~ilor spate. va regIa presiunea in pneuri in raport cu cerin~ele de optimizare a consumului de combustibil dar ~i cu cerin~ele siguran~ei circula~iei (aderen~a optima). D5 .reglarea pozitiei volanului de conducere. Cind electronica a patruns ill habitaclu. pe acela oar. de combustibil. Un robot tnzestrat cu multiple posibilita~i recunoa~te voeea conducatorului auto fli-l i.sistem de comandii. fie la circuite integrate digitale. De remarcat ca.sistem de oprire/pornire. ulei de motor. dintre to ate traseele posibile.declan~area pernei de aer ~i a extensorului centurii de sigurantii.sistem de autoblocare ~i antipatinare. ci mai curind felulin care acest progres vine in inUmpin area nevoilor fiecarui conducator auto independent ~i a nevoilor societa~ii in ansamblu" [24]. lichid de riicire. in regim sta~ionar fli tranzitoriu ~i permit efectuarea unei activita~i laborioase de determinare a valorilor optime de reglaj :(v. mai optimistii. In fig. 12-bit. 4. Ez . E4 .vitA sa preia volanul: "de rest ne oeupiim noi" va adauga incurajator robotul. J J J J 4& 47 J J 1 . C3 . firma Nissan a prezentat un autoturism care incorpora tot ceea ce electronica ar permite astiizi sa se implementeze pe automobilul anului 2000. aprecia cii procentul va cre~te la 10% pina la finele anului 1988. D9 . 8. care actioneaza cu mare precizie.sistem pentru controlul tensiunilor electrice.reglarea scaunului cu memorarea pozitiei. D8 . 2) limitarile severe de emisiuni poluante. D. UO ] ] B. Un numar mic de masini folosesc microcalculatoare de 16-bit. sistemul de frinare ~i transmisia. Va deveni accesibil in jurul anBor 2oo0? La inceput. El este evident.controlul 1'11'mentelor de etan~are (presiune carter). Costul acestui automobil s-a ridicat la cca 2 milioane dolari. temperaturi ridicate.tergerea parbrizului. Electronica implementatii pe automobil apeleaza fie la microcalculatoare. procentul ya cre~te la 7-8%. 3) transmisia automata cu care sint echipate cca 90% din automobile. C4 . B2 . C2 . E. §-1. Se folosesc curent microcalculatoare de 1. va avertiza conduciitorul asupra posibilelor defec~iuni. ulei de transmisie. cucerind motorul. Tendin~a curentii este de dezvoltare a microcalculatoarelor.sistem central de inchi- B5 - sistem de control al turatiei de mers in gol. lichid de frina. Se formuleazii ca 0 cerin~a noua combinarea microcalculatoarelor pentru a crea un sistelll integrat de comandii ~i control. Calculatorul de 4 bit are 0 mare rAspindire pe ma~inile de origine japoneza.U.reglarea vitezei de croaziera/pilot automat de conducere.supravegherea radar a distantei dintre vehicule/ actionare automata a frinelor. eel al automobilului este eel mai ostil ei. trei particularitii~i specifice incurajeazii dezvoltarea electronicii i[1 partea tehnicii a automobilului: 1) limitarile severe de viteza. La al 73-lea salon al automobilului de la Paris.41 se arata tipul traductoarelor.sistem de securitate ~i alarma. ceea ce va permite adincirea unita~ii dintre om ~i automobil. Microprocesorul reprezintii numai creierul sistemului. B3 . Contort: Cl . va acorda motorul cu transmisia pentru consumul minim de combustibil ~i pentru emisiuni poluante limitate.. El prime~te informatii despre starea motorului prin intermediul traductoarelor (este in curs de dezvoltare tehnica traductoarelor si 0 mare industrie de realizare a tradu~toarelor).. sau pe acela care este cel mai amuzant sub raport turistic.3 . D3comanda intermitenta a ~tergiitoarelor de parbriz.controlul uzarii pieselor din aistemul de frinare. interesul pentru posibilitatile ei au crescut enorm. ~i reglarea aprinderii In MAS /dispozitiv de control al bujiei de incandescenta la motorul diesel.controlul sistemului de semnalizare.2.sistem electronic de injectie de benzinaj motorina sau carburntor electronic. din toamna anului 1986. vibra~ii. In curind va fi realizatii sinteza vocii ~i tehnologia de recunoa~tere a vocii. B8 . Crysler evalua I'lectronica incorporata pe automobilul anului 1986 la 3.5. Securitate:Dl .controlul presiunii in pneuri. va reduce viteza clnd va aparea pel'ieolul unei coliziuni. particule de ulei) exercitii presiuni mari asupra fiabilita~ii.sistern de control al stiirii ~i masei fluidelor (combustibil. E5 controlul echipamentelor auxiliare (presiuni de refulare la pompa de apa. dispozitivele automatizate (eel mai adesea de tipul unor solenoizi). Ie va ocupa de . Dia~nosticare: El . C. D6 . Automobilele din anul '86 aveau pina la 10 microcalculatoare independente. dintre toate domeniile in care electronica progreseaza. aproximativ 50% din pre~ul unui automobil va reveni electronicii. E6 . natoura 1 1 1 Fig. B7 .reglarea ~i curiitirea farurilor. B6 - ] dere a ma~inii. D2 . cind electronica se instala sub capota automobilului. neeesitate ~i - memorie pentru stingerea luminilor. 1. Sistemul de antrenare: Bl . sistem de control al emisiunilor poluante / sonda Lambda sau traductor de Oz. va recomanda.reglarea incalzirii ~i climatizarii.controlul stiirii tehnice a pieselor de uzare. intrucit condi~iile de utilizare a dispozitivelor electronice (!}ocuri. in anul 2000. C5 .comanda electronica a treptelor de vitezii/reglare automata a transmisiei continue / mai multe programe de deplasare. inaccesibil pietii.5) ~i cOIIlandii. Ie compara cu cele inregist~ate in memorie (sisteme electronice de achizitie ~i prelucrare a datelor completeaza standurile de incercare a motoarelor. unde ~i cind urmind a se face interventia tehnicii. E7 . posesorul automobilului raminea indiferent fat a de inlesnirile pe care Ie aducea. 5% din pre~ul de "inzare al automobilului ~i aprecia cii pinii la sftr~itul deceniului. sensibil la dorintele omului de la volan. Dupa unele prognoze. de ulei.

cind amestecul se imboga~e9te ('A = 0.ii ndop\. Corburotor siml!/u . care eliminii ac\iunea directa a conducatol'Ului asupra organului de reglaj al sarcinii: cremaliera la MAC 9i obturatorul la MAS). stabile~te durata de functionnre a injectorului L cu Traductorul de temperatura 2 ll11infurma\. 1. controlata fboUEC. cu excnite tia regimurilor de virf.pentru RGE. a).12 injector CrrmoIiHO Pompa de injec{ie Supopd solefloid Supopo penlru G£R Fig. celiilalt cu fir cnld.43) doi traductori pelsibil debitul de aer. procesul d~nte Jocuire trpptatii a carburatoruJui. Un al doilea grup de traductoare transmite informa\iile pentru realizarea comenzilor de reglaj ~i corec\ie a reglajelor.erveln mui I sis- fUl/dio nor !fO'- controlul consullluilli d. comandat electronic) ~i se rcgleazii fin tura\.'"'.-i~oar'ii inLens In unele t11ri (fig.eme pJ'Oduse de H.r. pern realizarea conceptului de amestec sarac la toate sarcinile (fig. 10I'tlf/c! lMlml ElecLronica implemen LaLli pe tor !. 20'- o Fig. Schema include (fig.41 microprocesorul comanda trei reglaje: debitul de combustibil nre. 1. (Ie injec!ie dop11~e~ICunui mull.4). In schema din fig.F. in raport cu pre\ul de cost ~i numiirul de func\iuni pe care Ie indeplinesc).} ~nn . ('e I~: n carhur~toruJui electronic.).3) definesc intotdeauna regimul functional al motorului (de datii recent a este traductorul pentru pozitia pedalei de accelerare.ional la injec\ie. de~i pre\ul \. cu inj~hiar de I)(mz:n{l comandatii electroniliJctie u a 49 J 48 ~ . la injectoare.ia"radi\.ia 3 conlrolata de un sertar di1e~te buitor SD. injectorlll dl: rEifera I H poate fi folosit el insu~i pentru pornire (se p]iminii injectorul I P).ional / earburatorul punct este 100/166/183/250% in H. L in Sistemul de inject.pmul pnllLru Intrueit celn I!HLe ee~ie Cu re7. 1.. _ - pelllpnml'n\.ol' de pornire I P C\. totodata. 1. pmlm regimul GO'- ~ . Pentru mersul in gol se sarac. 1. care permite definirea avansului la declan9are. unul cu clapeLii. traductorul 5 care precizeaza masa de aer aspiral11 In cilindru (pentru miisurarca debitului de aer se dezvolta 0 varietate de cu elice. se ob~ine 0 I'edncere a COIgol mului CIOOcu 10% la mers in gol. hUHlihil ~i al pmisiunilor polu'Con~~ Dup"1 unelp evaluiiri. b). Pozi~ia obturalorulbm_ de sarcina esle precizul11 de un potenl-ioll1etl'U (trnducLor de unghi-TU) <ui7 este comandatii direct de condnc11Lor. 0 sonda Lambda. da infor'matii despre ~azii centratia de O2 din gazele de evacuare 9i deter'mina comanda dozei de q\onbustibil (gradul de imboga(. La pornirea motorului reee un inject.G.ie. cu fir cald.43 se aralii schema unui sistel1\ electronic de injec(. Bosch GJIlinii Se evidentiaza citeva solu(. Tronl/c/.obturaLol'U1de sal'cinii poate fi comal1:ind indirect de conducator (prin UEC) prin intermediul unui tr'aductor de C\dat al pedalei de accelerare. pe eel al lJnui carburator t~ eu 1-ional.iilor. Microprocesorul compara informatiile primite cu acelea incorporate 1n memorie sub forma unui vector (vectori) multidimensional ~i transmite comanda la organele de reglaj.ie'de benz combinatii dupa mai multe varianLe de sis\.> I!lJI'C/Il' dr bellllllt. § 1.ru regimul termic curont. prin filtrul F. Un grup de trei traducLoare (1 . traductorul 7 care permite corec\ia dozei de combustibil in raport cu temperatura. {A1 miirimilor din memorie care corecteaza r!'glajele 9i natura comenzilor de ie~ire la un motor diesel cu admisiune normalii. ceea ce amelior'eazii senfll'ea pulverizarea (fig.=" Carb/lfolor elrclrumc > '.9) pentr!ep- desr. Un convertor electropneumatic comanda 8upapa.ea electronica de I P. .ultiIn fig. pompa de alimentare P. care se hvr~tru dupa necesitate. (j (y. prin controlul sever al lui 'A (v.4). Prin_ reducerea cu 100 rol/min a tura\iei n. 4 ~i 5. cupla~r se un conector de timp.. cu clapetii care VOl' supravie\ui in traductoare timp.A. 6 'se CII referil'p la S. Date reeente aratii cii raporlul pre\lIrilor pentru carburatm'ul tfadielectronic / injec(.ate pentru uncle regimuri carncleri~bH: de functionare. de catre un motor electric. coamestecul (aer suplimentar IJl'in deriva(. 1.U.112.ire/s:ll'iicirc n amesLecnllli).45). I.. prin releul He se controleaza dozarea combustibiluluhrin regimurile de pornire ~i de inciilzire a motorului. 0 injectorului cn aer suplimenLar (fig. 1. la tura~ie constantii.e ()ent~eazj\ r~e sistemul de inj( mo- Injecllt! debrlllind /fIu/Ir/Mld K.44. central / injec\. ~i 100/400/500/600 in ltalia. pe baza presiunii mediului ambiant Po §i a presiunii din conduct a de admisiune pca. ~i anume: traductorul 4. manda (U EC) pen\. d~gim dubleaza frecventa injec(. avansul la injectie ~ 9i debitul maER' de gaze de evacuare recirculate (RGE). 1.2.ia de mers instrin. 1\ combwitlbilulUl. Un traduclor de temperaturii.4% in ciclul %suimbunatii~ire a procesului de formare a amestecului se ob\-ine prin aliment~.ii in unila\.lice ('ombustibil suplimentar pentru imboga(. care deplaseazii combustihilul de laLibil zervorul H.a injec\iei (sau scinteii la MAS). ceea ce reprezinW 3. este antrenata independent de ar rerele cotit.irea ameslecului.ia la pune\.44. traductorul 6 care dcfine9te avansul dinamic I func\..3. Pentru controlul sever al dozei de combus~rsa pe ciclu. § 1.

In eazul motoarelor supraalimentate. 1/10 din sarcina nominala ~i 1. regleaza aerul refulat de suflanta (fig.. dezvoltat rle motor 11'1 consitii de urgflfttit Se remarca 0 performanti1 dr.. 1.~.diafragmii.luh VenlUl'i. ..~ beneficia de un spor de putere.solenoid de Intl'eJ'upere a alimentarii eu combustibil... In acest scop Fig. UEC.8 I.r-o variantii cu distribuitor de aprilldel'l~ JJ... . ~-~~ :-~':. ... ..46.bujie de incandeBcentli.. 1... b . La motorul eu o aprindere prin scinteie UEC previne 1000 2000 JOOOWOO 5000 5000 n.. asiguI'/i rrglajul claBic de variatie a avansului la declan~area sclnteii.t plHa III.alar. .. 4 .~ . carr. [).traductordecurent pentru bujia 6..:~ din turatia nominala (rezultate obtiftute pe un motor Opel 1. cu E: 9.r-.0 >~ 1...pompa de vacuum. 14 traductor pentru curS8 pedalei 4..45 motorul BMW supraalimentat 1 .u.~. 21 .6a ~.rot/mill aparitia detonatiei.0(.traductor pentru chp.. 13 .. 20 .'i~ ~ J~~t~~itf t :j 1 1 a Fi[. 8 .ia de pornire).: ... 16 .. 9 . 0 varianta mai eomplexa este neeea fara distribuitorul D.suflantii..traductal' de presiune a lichidului de racire. J. 3 .traductor de temperatura a ] ] 1 10 ~ {5 8 CI.~.5.supapn de ocolire. 10 . ~ . La motorul eu aprindere prin eomprimare.:: <.. 1 ..io /J. \ /" -~~ .: ~. (fEC tndepline~te funetii luplimentare. ~. 1 Emonts. 7 .pompa de injeetie. 1911:1. = Sistemul rle injectie cu cornandn elpctroniea se livreaza tnt.turbinii. ../t1tr ClIO' ~. . Elektronische tn: MTZ. eehipat eu sisternul TJR-Jetronie).H 1 ~ --1 ~1 t '" . ~..sLe ofectllRtii do TIRC direct In bobina dp indllc\.. 6 ."o~ .tra- - j J 51 J ..traductor de presiune a aerului.o.11 .~nltlr 1 :. 2 .traductor inelal' de poziviepentru controlul su2 papei 11. a.r ~..pedal!i III" Ilccelm'arl'. 15 ._.osebita prin valoarea A :::::f. . 12 ] ] ] - - supapa de control al avansului.. 11 solenoid de control al supapei de scapari. Steuer und nrgeleinrichtungen am neuen BMW-Turbo- aerului de adrnisie. ~. 19 ..'.:~. 18 . 17 . "" t. l..traductor de pozitie pentru avansul de injectie.n.ro!. iar comandn I1varll\ullli (. 6 q ductal' de turatie. .CondiK".

. Daeii so are in vedere economia de comhuslibil ~i cll1isiuni]e po]uante.arc. atunci se pun sub control toate ace]e instalalii. . 1.47 1500 25U0 b 25 IS S _.ilor de lnlrelinere a auloychicule]or oferii infol'malii despre starr a tehnicii a unoI' suballsamb]e ale aulomobilu]ui ~i averlizeaza asupra necesiliitii unei intervenlii urgente sau eu scadenlii mai mare.suflantii i 4 . jJ pm.turbinii de gazei 7 ..filtru de aer.47.. 1 . a) pune in ap]icare slralegin de schimbal'c n regimurilor de functionare a molorului (fig.supapa de ocolire.debitmetru de aer i 3. o incercare fiicutii cu aulobuze din transportu] UI'ban din New-York.m'Trecerea din 13 ill C pe ramura C'.fof/m/n ] '21 17 II ] ] J ] 11 este previizut eu sensori de detonalie iar UEC reduce avansul la detonalie §i-] core]eaza. dupu care se parcurg regimuri]e de plller'e Cl\nstnnlii (linia DR). 17].radiator de aer i 5 . SD - .jdispozitiv de reg]arepentru . cu presiunea de supraa]imentare §i cu debitul gaze]or de evacuare care evolueazii in turbina (fig. In pllnclll] B molorll] func~ionenzii chinr cu C.obturator-potenlio- j J J (J metru i 10 . 9 .supapii magnetica.46 ~*.iei (linia CD).ii in domeniu [15.ioncaz5. I'cgimurilc de functionarc se dcplaseazii pc drcapln BC eu consllmurilc specifice cole mai mici. 8 .rebuie evidcn\ial un domeniu nou de aclivilale pentl'll electronicii: t()slnl'ea ~i di:1gnoslical'ea eleclronica a aulomobilului. indica fo]osirea a 150 ue lraduclol'i penlru fie(':l:-e aulobUi~. 1. el mai e mic consum specific de COlllhuslibil. de nccelernrc a automobillilui.fJ.1] s-a . grupali in cileva clase 53 52 .detonalie. la lUl'a~. echipamente.n vilezci dn lnaint. de eonsum ~i noxe. punctul A se dcplaseazii pc verlicala de 1500 rotjmin ~i se apropie de po]ul economic.'i00 n.i~ial ia aprindere.rlsfem de .i. care lncorporcazii 0 curea de tl'ansmisie). SP - . Se dezvolUi cercetari care urmaresc sa evidenlieze baza teoretiea a noi]or inven!. 11 . cu C. dispozitive a curor stare tehnicii este implicata in mentincrea J!()rformante]or proiectate.traductor de detonalie.. Vi7.mm poale fi juslificaUi numai de 0 cerin\ii urgent a . n semnal de detonalie.m.rcptaI1J.La lurislllu] Uni-Cm' [1. 2 .obturator.jnerra tura\. La pomirea auloDJohilului.L-J 35D/i II. Illonlale pe automobil sail aflale in dolureH unilii\. 6 .ni 0/rle/a { _ semnal ~- de p]ina sarcina. b). .46.> C. 1.'o]osit 0 transmisie continua (lransmisie de tip mec:1nic. controlind supapa de oco]ire. molorul func~. p. 15 I CONDUCATOR a I Fig. (fig. SOSf . I\evenirea la regimul 13 se face prin reducerea sarcinii ~i men~. b).. 0 unil:1le e]ectronicii de comand5. care conduc ]11. 1.ll] apare proh]ema fo]osirii ace]or l'egimUl'i de functionare a moloru]ui. La cre~lCl'()a t.semnal de punct mort interior i avans itJ.avans reg]at la aprindere) La acordarea moloru]ui cu transmisin unui aulovehi'.traductor pentru presiunea de supraalimentare p.ieconslanlii redusu. Sislellle specializale.c' 1 [-~ I AMRRCIAJ I 1 1 1 1 I I 19 6 Q9 Beede avertizarc Pedala d<' {rinare ~ Pedala de acce/erare ~ Manda smlillbuloru/ai de vJlt'lJ d.. b Fig. In fine. t.

Apari\ia motorului adiabat se datorl'azii unui anumit progres tehnic recent din domeniul mater'ialelor'. Motor (aparent) adiabat. j 55 ~4 J J 1 . ing. In raport cu pre~ul de cost Iii posibilitatea de prelucrare Iii analiza a informa\iei. .tcPlnb It'~ore corlt'r S.Ap fl!tru I comb 2 comb Incomb rt'lt'IYOr mtlchlil/rkire mult'. mat. 7dolo IntisarUft. a ychieulelnr spa\iale. Fig.isitor. In realiTraduc IJI'I'permalll'l/fI' 'enlru : t. La un asemenea motor. Pu!e/motur 5'PfMtnpOo.ile la temperaturi ridicate.. Un exemplu de informa\ii.j (cum ar' fi hOl'ul sau carbonul care permit realizarea proce~. Se promoveazii oxizii cu un niye] termic mediu sub 1200°C (Si02.1.fu1d l f. care se aplicii in mai muIte variantI'. 1 1 1 ] ] ] ] 1 ] J tn prezent sint in curs de elaborare materia/ele ceramice MOTOR i- Tradlld/JI'/: dli.$olJdo !Jore erQcUQ/~ structurale care i*i pastr'eaza proprieta\. 1. 1. pe anumite posturi de intretinere. dr. sau I'ezisten~a la Cluaj (SiYOi\). ceramica lucreazii la temperaturi ridicate!li constituie bariel'a tE'rmiea. Dadi tempeI'atura tp se dubleazli fatii de valorile atinse astiizi (de exemplu. Programe adecvate analizeaza filia fiecarui autobuz Iii comunicii personalului de deservire sau conducatorului auto opera~iile tehnice care trebuie e£ectuate.re. (fIg.1 II. au un coeficient de conductibilitate redus ~i un coeficient de dilatare marc.6. PUJf11b !Q . motorul adiabat este un motor care nu schimbii ciildura cu mediul inconjurator. t ule. eu sar'cina de rupere mica 1 In lucrarrn . tsislem df cundil/O/latr' a ot'l'lI/IIIjot'rccliuilt:mol . tlldlld dt'l'OGr". la fel de intens in ambele sensur'i. denumite materiale ceramiee tehnice11.'J9).se arata In fig.Uruplor tate.m fJDmpO D'fwnli /(1 /~fl're dillfNm. Metalul r'amine la temperatura joasa !Ii dezvollii rezistenla meranica. Denumirea de motor adiabat se rasplnde!/te pentru 0 c1asii de motoare care se creeaza sub ochii no~tri. litslolalla dt' dlOlJnbf/iculP 1. D€Ilumirea corE-etapentm o 90 1M 270 . .rolor PUlide dl'lnosurare q /l'ns/um? e/l'clr/ce 1. Alrxandru Nlca.C~ramica trhnica". dar terminologia simplil'ieatii de motor adiabat giiI\p*te I'aspind iI'/" in par'alel e11 upnumil'pa mai potriyitii de motor izolal tamie. incit temperatura lui inregistr'eazii 0 yariatie redusa pe rich.I . 7. Se de1. Plnl/f1~ rl'nlilo/tJr 12. aparuta In Edltura Tchnica (1988). a echipamentelor pentru utilizarea ener'giei solarI'. oferite de diferite clase de traductori. Se prezlntii numrroase informa\ii prl\'lnd compozl\la. la coroziune (comparabila cu 0 o\elurilor inoxidahill~) ~i rl'zistenFi mare la ~oc\11termic.5Si02. J [AJgent'rotur.48 . J penlru emisiun.iona~i (Iintr-un material fara iner\ie termicii. iar suma ciHduri1 ieI' ~('himl'ate re ciclu este nulit "50 (lQp= 0). 80ri mai midi decit a metalelor). cu 50% pentru SiAION (sia]on). 1. ceea ce ar face posibil ea in fieeare moment temperatura lor Tp sa ia valoarea temperaturii fluidului motor T. cu implicatii de mari dimensiuni pentru mai mulle I'amuri industriale.5.it:lJid rUcire :J.nlr. s-ar elimina complet schimbul de caldurii cu peretii.strict termodinamic. orirare ar fi materialul peretelui el posed Ii 0 iner~ie termica aUt de ridicata.4 .49 aparent aaiabat. caract~risticile 1lIlI<'\ionalr ~i utilizArile sprl'iricr al~ aCI'sh'l noi calegoril d.48. iar oxizii de aluminiu !Ii Ytriu care formeaza faze noi). Fiind indeplinitii conditia momentana T _ T p = 0. = atunci fluidul motor schimbli ciildma cu peretii. AI20s .il de Iratamente tcrmice. a calculatoarelor. 1. Tehnica de pl'OducE'r'e a mater'ialelor ceramice structurale se bazeazii pe sinterizare. Sinterizarea prin presare la eald.YolU'iconfectionarea pieselor din doua piir\i: 0 parte metalica fti 0 parle cerami ca.. dr.cum/are 3. Us. pretind 0 Pl'elucrare costisitoare pentru a realiza tolerantI' ~ dimensionale strinse. aplicatii ]a SiC ~i SisN4 este un procedeu cost. nmotor 7. UboleI'll' 2. 1.Ti02). cu un grad mic de repetabilitate. la anumite date. pere\ii care limiteazii volumul cilindrului ar trebni sa fie confec\. au capacitate de defol'mare practic nula. Este vQI'ba de progresul realizat in elaborarea noilor materiale. 360°C). Se dezvolta sinterizare eu adaosUl. 4. ul'mat.~nl. nvt'nf/~ot4r '. au rezisten\iirelatiy mar'e la rupere.. In sens .2MgO . Carbura de siliciu (SiC) !Ii nitrura de lijliciu (Si3i\ 4) se inscriu in aceastii clasa de materiale cu posibilita~i pentru unele organe ale motoarelor cu pistcn !Ii ale turbinelor cu gaze.J50 450 5W 5JOtr.ului 18 temperaturi de peste 2000°C.(Ie utilizo. .3.oa 9. au rezistentii la rupere redusa.. Aceste materiale au proprietiiti care nu satisfac Cl'rintele impuse matel'ialelor utilizate in constl'uctia de ma~ini: sint foarte fragile (tenacitatea este de Ii .!'P (i/lru 1o."RAun asemenea motor ar fi motor Fig. pentru a evalua starea tehnica 8 motorului ~i 8 instala~iilor auxiliare ail' lui.rlalr. Inainte de a pleca in cursa autobuzul este supus testarii iar echipamentul electronic Inregistreaza ~i prelucreazii datele care se centralizeaza intr-un calculator central. Acestea au facut posihilii dezyoltarea unoI' ramuri industriale modemI': industria rcactoarelor nuclearI'. care amplificii sensibil rezisten~a Ia I'upere. 2AI20S . tchnoJocia..6. tplston 2.

SAE I'''per J ] j Carburii de siliciu sinteriz1 :i Nitrnr" de siliciu sinterizatii prin rcac\le Nilrurii de siliciu presa". Unele proprietiiti ale materialelor cera mice structurale se evidentiazii in tabelul 1.1 toale malerialole ceramice au tenacitatea.1 5.Cl\7.1 2. o'J20-r.6 '. camerei do preardoro.\dere/ColHPresiunc =' :. de circa 10 ori Inai mica deGit a metalelOl' de (:ompl1ra~io.aO. ventilatorului radiatol'ului.t folosit Cll suceos la confectionarea ciima~ii de cilindru.prmie. 1. tatea..3 Of'imai midi decit cea a metalolor (ea urmare.i! dr. Din anul 1£J80 s-au Jansat pe piata fibre de SiC.5 2 '. un coefieient de frecare mic ~i un eoeficient de condllctibililate mic (Ac)..8 7. (. La 0 oxtr'omilaLo so siIllpazll I1Interinllll Zi'S..'". pompei de ullJi. In cald SiAION (sialon) Oxid . b.l.rllctiv se prezinta bioxidul de zircnniu (7. 4 - capul pislonului.!.Ie zirconiu parlial st"bilizat (ZPJ Titanat de aluminiu Melale Aliaj de alnminiu 'Fontil cenuie Aliaj Nimonic 3. dezvoltii mai multe performan!r.0 C1 . MgO.0 1.lr.1 1:300 or(~ do fune~ionarf! nu 8-a rf!rnar'eat nici .50 2. - sediul supapei.'\]203' incorporal la turnal'o po galeria de f!\'iIC:llaresuh f(JI'/na unuj stral de 10 ~i 5 mm grosirne). Unlnbricnled SiC I>i. Foarte Ill.:!00C la la galeria de evacuare (dllp. :-::" rupere la Intindo '" :.lclalte ceramici struct. - e'3_ .1I.ice: 650°C la pisLon. Motorul adiaba1. do interes deosebit. eXCt'lenta pontrll ~ocul tormic. Y20~. eu temperatura lui riJieatii de topire (... (j_ .. = 1.Jm 'IC.50 (l .: citaton tura Tena- \r I Tcmperamaxima de utili- l\lPa. a:J0313. Po 2 de alt..(~rp. tprnpcraluri carl1etr.-< kg/dm' . l'otonJi turbinei de gaz do la un grup de supraalimontare are momentlll mocanic de iner~ie eu 4. inschimh sint ulilizabile la tOlllperaturilo do 1100.ga!orii de ad misie ~i e\"acuare. ".0 100 18 25 20 2.I'ial hazat piJ fibre de .. discurilOl' termice ineo:'poralo pe capul pistonului ~i suprafa!.. 1G50°C.zit. ridicatii la . a mnterialului ZPS ostf! Mg-ZPS (bioxid de oxid de magneziu zirconiu Zr02 MgO partial stabilizat).eil'ie c. rnatr. - 2 8B ceramice slruc- 8 'u.a chiulusei. coeficientlll C( rr. de oxizi de aillminiu.nslazi int.0 1650 145U 1 4/10 1450 1100 1200 410 16U 316 290 200 15 600/3500/4'10 300/1 200/230 900 12 Oo 17011 aOO/aIJ80/460 650 100/500 50/.rnmlee strlicturale ~ IIle unor meta Ie I>entrn motoarele aulovehieulo de ] .:'1 .\IPa l zare. Prodll8ul carc a t. excelenle proprietati de rezislentii.. 0 rezistentii.. 1) S.ialii SI1Ucompleta 11piordorilor do ciildura (0 reducer'!) a conRllrnlllui spp.tenn ral'e a motorului).io/Jl\lii (10 i7. ~oc termic (rezislii pinii la 0 d iferen\a de temperatura de SOO°C). coroziune.une a materialului ceramic .f\()2) se obtine 0 varietate de oxid de zirconiu slabilizat (ZS) care are proprietii.6 2. Timoney.. 3 - suprafa!a chiulasei..\ nezi.:)% mai mic.narelr.p!. l'rnprh.7 3.le ceramice sub [orma fibrelor de intiirire.. Coeficiolllul Ac pRt.2 eXplicind caliLatea lui I'xer. folosind materialp.1 g.1 callale [JIJlIlru segmonti) cu jocuri sensibil l'eduRIJ. Incerciiri efecluaLo eu UII <:ilind1'll~i eu pislo/J (f.. valollrCIi '! t".3 160 65 20 21 13 15 25 40 110 <1M 650 1000 75 110 210 220 :!ao 1 100 J 2. sodiu]ui ~i ghiFig..sul .:! 00°C).51.ahili7...pRensihi] IIlni mic fll\.:::::. t.& 4.(}nfoc~iuna!i din Sir.urale)..So adaugii redllclJrea lucrului rnlJcanic de antl'onare prin oliminaf'pa dimensillnilof' pompei do I1pii.. eroziune. Se observa do aseme/Jea c.8 2. Se observii cii densitatea materialelor ceramiee esle de Tabe/Ill 1. Un oxcmplu do izo!are tormica a molorului se amlii in fig. Un randament efecliv sporiL. dnfoct.0 5. ::J~iJoC ehiulas.1 1 1 1 1 ~i eu eoeficientul de dilatare (<1)foarte redus. In incercarile efeetuale pe stand s-a ajuns h urm. Cu ndaosllri cnrc-l st..\'arielatoa KalLr.~i mecanice medii.5 [12J. 0 rezistentii relativ mare la rupere (HOO 2800 da:"ifcm2).50°C la ci!indru. a).rOs). So amclioreaza fragililalea cu mult Sucees. Temperatura de ulilizare a materialului Mg-ZPS ajunge la aproxirnaliv 1700°C. de o'J. III regimul de aecelll56 J ~ 57 .0lar'na terlllicii totalii [as)). lui Weibull. :. 2. 11).rr.5 3.]'E5 :: OJ> =' - "'-. 1.. la uzurii.2 5. ~l anUUle: a.0 valoare mare a modulului..4 10.5'10 la i7. Iincovoicre. au .2 3. enl III Ilidalelor.::'0 dului do supapii.1 parte. ceea co illlbuniitii~e~Lc ~Cll5ibjJ comportareu.iI(r.:: suprafa~a cilindrului).ol mai maI'Oeste oxirlul r de zirconiu partial slabilizal (ZP S) care realizeazu 0 cre~tere imporlantii a tenaeitiitii (de 2-10 ori in raport CII cp.widon~iat 1) I) reducoro impul'Lantii a pierduf'iluf' pf'in frm'are (fig. I .( Engine.rn. Fragililalea ramine "ciilciiullui Achile" al ceramicii structurale. care a fo:. in medic. A Low Fri"liun. 1. en Ul'nHlI'OII mlucerii cocficiontlllui de fl'ecaf'e (fil!.!:il. deci au 0 ~inutil. °c -gOj._ LooDensi. ] J Maleriale lurale lIlatcrialul -.rist..dus ('I'oeazll dificultllP In placul'ou rnalor'ialelor metalice. r.6% numai III izolarea tormicii a pislonlllui ~i tic 7.0lnnt. 6:. Un randament mecnnic lIlai marl" prin r('dlleer'pa lucrului !I1lJcanic de fl'ccare. Flynn. silieat de bor ~i silicat de aluminiu (Toyola expluatoazii un pislon care are capul intarit cu fibre de AI20~). 1. dar care are calitiiti 7 mecaniee red use.. prin climirH\I'(~apar!. 0 varietatr.0 3.tiili ale unor materia Ie e.6 8.8.6 3.. C.

. 0 reducere sensibila a unol' varietati de emisiuni poluante (oxid de carbon. Motorul a fost alimental cu combustibil in trei variante: a) cu combustibil standard S.51 a Fig.3 . Temperatura compartimentului separat de preardere a atins in timpul incerco.. aplicat cu jet de plasma.: ~6 J""/Di fro''''! (p"..Jha. inrercat. 7 . Autorii au reco] c.2::>mm de ZrOz pentm chiulasii. 1..I I <1.54). b) cu 0 func\ionar'e mai lini~titii a motorului.'If.)2. 9 . producinJ presiuni maxi me ridicate ~i vileze relative de ardere foarte mari.termocuplu.strat de 1 mm grosime de ZrOz pentru galeriile de admisie ~i evacuare. ca rezultat al unei vitezemai red use de cre~tere a presiunii. de presiune.:J bur) 1 ~ . eitat la pnet. 0 cre~tere a u~ul'ill~(~i e pornirt".rbune cu dimensiunea medie de 5 fLm.~~ . care este introdus apoi intr-un fluidizor.11 un motnr ('U camm'a de IIrdcre divizatlt (/J/S = 10:>/120 mm. . deoarece.~ 2 c. 1. cu cifra cetanica red usa. Particulele de ciirbune se men~in in suspensie in aerul din I'luidizor. Se reduc pretul de cost ~i cheltuielile de intre~inere (se reduce cu pina la 50% volumul opera~iilor de intre~inere a motorului). 0 puter'e super'ioRn! cu 50%.53 59 J [J . d upo. 0 data de cre~lerea sensibila a oxizilor de azot (v. neriicitii). 6 . ~.. 1.53. deoarece se limiteaza Pl'esiunea maxim.al'ca motorului (cre. 4 dBA. Arderea prafului de ciirbune a decurs foarte rapid (fig. formind cu aerul 0 emulsie care ajunge in conrlucta de admisie.8% fa~i1de /17. ~i colab..10) 0 !'Cdllcel'e sensibilii a intirzierii In aprin- ] derc (fil!. in va('iant.a. fata de 56°RA in varianta a. 0 instala~ie de macinare monlato. La incereal'ea unui motor In care euplul piston-cilindru s-a confee~ionat din SiC. c) cu 100% PC. Camera de ardere ~i galeriile de evacuare au fost izolate termic cu un strat de bioxid de zirconiu.traductor timent separat de preardere. Pl'in supraaliment.ul .90atj o h b 1 71'02('l) Fig. confec\ionalii din o~el. 8 . hidrocnrbur'i ~i particule). 0 reducere a gl'elltii~ii ~i dinwnsiunilor motol'ului pina la 40% prin eliminarea sistemului de racire [7). 5 . all comunical recent [20] rezultatele incercarilor efl'dllute eu Ull motor aliment. 0 simplificare a instlila~iei de ungel'e. eu una eonfeetionata din hioxid de zil'coniu (fig. la confec\ionarea pistonului ~i eilindrului din material ceramic se poate renun~a la ungerea aeestor organe. L!J2. care permite utilizarea eombustihililor' gr'ei sau Ileeonventionali. 0 ('educere a zgomotului cu 2. 1500mln-1 'IOO'C 1500 min-1 1Hl0'C lib '" o. cu sporirea presiunii medii indicate (8. se pal'p eii ungerca intre cele doua OJ'gane s-a realizat prin intermediul unui film de gaz genel'at "de la sine" in timpul functioniirii (v. h. fig.: '--000 1001 1701 11. a). 1.. 1\Iotorlll Caterpillar 58 J Fl/!.o.!. Timoney S.00 1600 1800 II.terea de putel'e estc limitnt.lcir'e.! din ciclu ~i deci lH'esiunea medie indicaUi). d. format din :~O% combustibil S ~I 70% 1I-butnnol.'\I prof de m!rhune.injector. <:u('(\ sJlOJ'iltemperlllura de function/lI'e CII 200 pina la 350 Co a Motol'lll a fost alimt'ntat ('II un combuslibil standard S.ele 1 ~i 2 de materiale.. r. b) cu combustibil S ~i praf de co.0 mm de ZrOz pentru capul pistonului. g. 0 simplificare constructivii a motol'lllui prin eliminal'ea partialii sau mtegl'alii a sistemului de ('.. .ro//mlil / SIC/Ol (fora ult'l) 600 'C 118 775 751 175 200 'lJ5 250 Surclilu. 1. 2 . ce a fost dozato. i.j 1 . de fluidizor.strat de 1. 1. direct pe motor preparii praf de co.strat de 1 mm de ZrOz pentru placarea cilindrului ~i segmen~ilor. 1. in cHzul utiliziirii materialului ceramic.5%. in care aerul este antrenat intr-o mi~care de rota~ie. E = = 21. ceea ce a u~urat iaprinderea ~i arderea rapidii n prafului de ciirbune. iar sistemul de riicire a fost eliminat (fig. G la Kamo H. 0 imbuniitatire sensihilii a proceslllui de autonpl'indere a combustibilului.rbune PC in propor~ie de 50%. ] ] ] ] J J 1neercltl'ile rle stand Ull o!'iltal [:. e.placarea eventualo. 4 .7 fa~ii de 7. /I r'(~clllrerea ('ifl'ci de fum de la :~ la 1uB ~i 0 reducere d dc 111 OO 400 ppm a oxizilol' df! aznl.0 dato. a comparlimentului separat cu ZrOz). % (p" '"5. h).76). 1. ceea ce a condus la un ranclament indicat sporit de :)3..rilor cca 870°C (camerii standard.52 1Y73 a fost transformat intr-un motor adiabat.8 . 1 .5 bar).compar. Durata anlerii s-a r'edus la 200HA in varianta c.strat de 1.6) s-a Inloeuit par'lell inrcrioarii a compartirnentului separat de preardert'. CII cifra cetanicii CC = 52 ~i CII un eomhustihil modifieat . ('II CC = 23.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful