P. 1
Surse de Alimentare

Surse de Alimentare

|Views: 300|Likes:
Published by Gorgos Ionut

More info:

Published by: Gorgos Ionut on Jun 27, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/21/2014

pdf

text

original

SURSE DE ALIMENTARE

Sursele de alimentare sunt utilizate în măsurările electrice ca surse etalon de tensiune, surse de activare pentru măsurarea mărimilor pasive din punctul de vedere metrologic si surse pentru alimentarea montajelor electronice în curent continuu si determinarea punctului static de funcţionare (P S F). Utilizarea ca surse etalon a fost prezentata în capitolul l (v. subcap. 1.4). în cele de fata se prezintă la modul general sursele de alimentare a căror schema bloc (compusa din transformatorul de reţea, circuitul de redresare, stabilizatorul de tensiune si filtre, mai puţin elementele de reglare si comutare) este arătata în figura 3.1.

11

o—i —

Transfoi — mator de re ţea

Circuite de redresare

Filtru

— L- Stabili 0- 1 1 zator

Redresor

.J

-

LSarcjn â

Fig. 3.1

Transformatorul este cunoscut de la cursurile "Maşini si acţionari electrice" si 'Tehnologie electronica" (unde se face si un proiect de transformator de reţea). Blocul de redresare se realizează după scheme care au fost predate la cursul "Circuite si dispozitive electronice", unde sunt tratate si filtrele de netezire si schemele stabilizatoare de curent si tensiune. La acelaşi curs sunt prezentate si schemele de redresare reglabile, în paragraful etaloane de tensiune din capitolul l au fost prezentate si doua scheme de stabilizatoare. De aceea, în continuare, se vor prezenta numai indicii de performanta si calitate ai surselor de alimentare, procedeele de determinare a lor si câteva scheme practice ale unor surse de alimentare.

3.1. REDRESOARE MONOFAZATE
Redresoarele monofazate au schema bloc arătata în figura 3.2. Transformatorul modifica mărimea tensiunii alternative si izolează circuitul de reţea. Redresorul propriu-zis este circuitul neliniar care transforma tensiunea alternativa din secundarul transformatorului într-o tensiune cu componenta continua U0. Filtrul trece jos "netezeşte" forma de unda reducând componentele alternative ale tensiunii de ieşire (u-) .

150
o — o

Măsurări electronice

r i i i 1

•1,6
E tajul Transfo rd e m to l d a ru e re ţea redresare R d s ru m n fa a e re o l o o z t Filtrul trece Jos l

r ------ 1
| |

juJuc
0

>

ir

iISardnţJ.i ii

i=lQ Fig. 3.2

Privit dinspre bornele de ieşire, redresorul accepta, în curent continuu, o schema echivalenta ca aceea din figura 3.3. Dependenta tensiunii continue redre_ -T Mo, o-----sate C/o de curentul de sarcina 70, numita caracteristica externa (fig. 3.4,a), poate fi Redresorul ca sursă neliniara, caz în care rezistenta de ieşire R0 de tensiune continuă (fig. 3.3) nu este constanta si este asociata Fig. 3.3 tangentei la caracteristica externa pentru un curent de sarcina 70 dat. Ea poate fi determinata prin măsurări cu un montaj ca cel din figura 3 A J). Forma căzătoare se datorează: căderii de tensiune pe rezistenta interna R, (echivalenta) a sursei de alimentare, depăşirii limitelor etajelor stabilizatoare, fluxului de scăpări din tranformatorul de reţea, rezistentelor de contact etc.

gol
( D > ff l

n
3 n
M JU

C B

o

tUn

Curentul de sarcină a

Fig. 3.4

Cu acelaşi montaj se măsoară si rezistenta interna:

*,=.*"*
Ca mărimi de interes în ceea ce priveşte performantele redresorului, se menţionează randamentul redresării: r| =

rabsorbiîale Ia reţea

n2. Transformatorul are primarul cu nv spire si rezistenta rt.8. 3.Surse de alimentare 15 1 si factorul de ondulatie al tensiunii si al curentului de sarcina. 3. 3.1 ) unde — este valoarea componentei continue. componenta continua sau valoarea eficace a componente i alternativ e componenta continua în figurile 3. adică: amplitudinea componentei alternative de frecventa minima y =.) si a redresorului în punte (fig. Pentru redresarea monoalternanta formele de unda ale tensiunii electromotoare (e2~).5 la 3. tensiunii redresate (u) si Fig.2 ) .6.5). secundarul cu n2 spire si rezistenta r2. dubla alternanta cu transformator cu priza mediana în secundar (fig.9.5 u < t )Rj n ătate Se considera caracteristica diodei semiconductoare liniarizata ca în figura 3. Aici modelul curentului de sarcina corespunde dezvoltării în serie Fourier: i(f)=I„\- l cosco? 2cos2co? 37C (3.7 curentului de sarcina (z) sunt prezentate în figura 3. (3. 3. iar tensiunea redresata este de 71 forma: M (O = Ri(t) = C/o + componente alternative. 3.7).7 se reprezintă schemele redresoarelor monoalternanta (fig.t-2 'Al Kt) \ legCt) Kt) \ - rn D l• ) _ 7 1 E= —E ? i ^^ n 1 j (n^^rg pe jum r\ Fig.

6 ) Fig.3 ) (3.10 . 3. 3.8 Fig. 3.. 71 371 1571 (3.10.4) iar Rj' este rezistenta serie totala definita prin relaţia: (3.5) Fig.152 Măsurări electronice U u .9 Pentru celelalte doua scheme (de redresare dubla alternanta) formele de unda sunt cele din figura 3.1 71 o---------> (3. iar curentul de sarcina are modelul: (2 4 4 i(t)=IM\ —+—cos2co?--------cos4co? + ..

3. / AO Tensiunea inversa maxima pe diode. £ r 2E2 £2 CO 7C co 27C CO 7C 471 771 2V2 7 71 8 TI2 .\ r l + r2 (i ") Curentul maxim prin sarcina. IM Curentul mediu prin sarcina. / AM Curentul mediu prin diode.5) Redresorul dubla alternanta cu priza mediana în secundar (flg. Tabelul 3.7) T. 3. U0=U 0(I0) Redresorul monoalternanta (flg. 3. electrice Caracteristica externa..• — 1+> .1.6) U u 2E2 Redresorul dubla alternanta în punte (flg.7 ) o Din cele de mai sus rezulta cu uşurinţa principalii parametri ai redresoarelor fără filtru. l Principalii parametri ai redresoarelor fără filtru \v Schema Mărimile s.Surse de alimentare 15 3 Tensiunea redresata are o dezvoltare în serie de forma (3. E 2 R+ Ri' 2/M 7C IM 2 71 8 +f 0 .• * + 2 (l ") E2 R + Rt ' IM 71 IM_ (n Y Ri'=Ri + \—\ ri + r (l ") E2 R + Rt ' 2/M 7C IM o "<u 2 y U 0 K ( «2 Y Ri'=Ri + \-2. T) Curentul maxim prin diode. Io ~~ E2 !± =±M_ 2 7C !± =±M_ 2 7C UR M Frecventa minima a componentelor alternative Factorul de utilizare al transformatorului. / Randamentul redresării. /0 Valoarea efectiva a curentului prin sarcina. 7T 71 12 71 4 1 + f) ( 4 1 + f) ( IM IM IM IM . i '0 0 i '0 (n Y * '= . pe care îi arătam în tabelul 3. E JJ U E2 K'7 K RI 2 R .2) unde: 9F Jl - 71 u (3.

8 Jl2 — — (jumătate din înfăşurare) E± -2 x — 2l 2-J2R 4 El 2i/2R 9. unde s-a neglijat Rf' în raport cu R . E2 E 2 71 EI 2E2 2E2 7C TlR 2E2 2E2 7C TlR tVo Valoarea efectiva a tensiunii în secundar Valoarea efectiva a curentului în secundar Puterea aparenta totala în secundar Factorul de utilizare al TlR E2 —= (jumătate din înfăşurare) c1 1 /2 £2 R E 2 •fi E 2 R^2 El 2R 40 ^ . =0).12. = °' 7- 4-.11 Pentru „netezirea" curentului se utilizează filtre capacitive./T v ^-057 2 5 7 Randamentul redresării (comparaţie) Observaţii Ar = 0. 71 Factorul de utilizare al transformatorului este definit astfel: . . 3. Filtrarea cu „filtrucapacitate" se realizează aşa cum rezulta din schemele din figurile 3.11 si 3. Idealizarea consta în neglijarea rezistentei echivalente serie ( R.13 sunt prezentate formele de unda idealizate pentru redresorul monoalternanta.2 Date utile privind proiectarea transformatorului de reţea Schema Mărimea electrica Monoalternanta Dubla alternanta cu priza mediana în secundar Dubla alternanta în punte Puterea de curent continuu în sarcina. In ambele situaţii tensiunea rezultata maxima (în gol) este E2. Tabelul 3. în figura 3.29 n Saturarea miezului datorita curentului continuu în secundar ~ t) <-ir> S 2 "' 2 y 71 .2.154 Măsurări electronice Date utile pentru proiectarea transformatorului de reţea sunt cele prezentate în tabelul 3._ puterea de curent continuu în sarcina puterea aparenta în secundar Fig.

12 Fig.13 . 3.Surse de alimentare 15 5 uCt) R Fig. 3.

iar tensiunea în secundar E2 .0 10 100 10 Fig.0 10 wRC 100 1000 1000 1. Rezultatele sunt aceleaşi pentru schema în punte si pentru cea cu transformator cu priza mediana. dioda .1). b.l5. caracteristica unghiului de conduc ţie ? = ?2 . Dependentele factorului .?i = fi(TRC). Daca se introduce o rezistenta serie suplimentara (pentru limitarea curentului la pornirea schemei). 1.5 0 ^^ o o r I t n ţ a • • H .1 CJRC Al te rn an ţa " •• ^ ^ _ **» « v 1. d. în figura 3. 3. a factorului de ondulatie y=/3(cotfC) si a raportului IAN/IAO = f4((aRC).b. s *^ •^ ^ ^ ! Dublă 0.15.fig 3. i N \ 0. în aceasta ipoteza simplificatoare. c.2 ^ 0 C .15 sunt prezentate nomograme pentru tensiunea continua normată (pentru schema monoalternanta fig.156 Măsurări electronice Prin calcule se deduc. a. aceasta se va include în valoarea lui RI .pentru a suporta curentul.0 0 ^^ =* .pentru a asigura tensiunea t/o ceruta la bornele sarcinii.14 O proiectare mai precisa se face pe baza unor curbe calculate cu luarea în considerare a rezistentei RI (care are valorile din tabelul 3. iar pentru schema dubla alternanta cu transformator cu priza mediana sau în punte . Ele se pot reprezenta grafic aşa cum se vede în diagramele din figurile 3. precum si caracteristicile tensiunii redresate C/ 0 = /2(rotfC).14. Pentru o rezistenta de sarcina R data se va alege condensatorul C pentru a satisface Jinpus .a. 3.

d. 100 90 80 70 B 60 :? 40 30 20 10 1000 10 0 90 . 3.respectiv .1 1. dar presupune capacitatea C suficient de mare pentru ca pulsaţiile tensiunii redresate sa se neglijeze într-o prima aproximaţie.3.0 10 URC 100 100 0 Fig. a. 80 cxj7 0 L J ^. b O a treia posibilitate de calcul include efectul rezistentei serie. respectiv.16). deci u(t}= U0 = const.Surse de alimentare 15 7 de ondulatie y si.c si .15.l5. a raportului IAN/IAO de coftC se reprezintă grafic ca în figurile 3. (mE2/Rl} TI .15. (fig.8 ) =-(sine-6cose).60 ID 5 0 0. 3. Se obţine: (3.

11 ) unde: m = l pentru redresorul monoalternanta si m = 2 pentru redresorul dubla alternanta. — S "j|j "s^ Mono A Dublă alternanţa ? s/R < ^ţ 0'1 r!s vv w VIO 100 70 50 30 20 10 7.158 Măsurări electronice 7t(l .3 0.în figura 3.5 0.10 ) mR (3.17'f. caracteristica externa normată. s Âi > ^ N ' ^ A iţ S^' SS\ "V ^\ \S Jv ^\ .în figura 3. .17 fi.0 0. în ambele scheme.03. iar raportul curenţilor . Semiunghiul de conduc ţie 6 este reprezentat în figura 3.0 2.0 2.0 3.0 100200 \ \ "Jo sS !\\\ 1000 100 0 100200 n=l pentru rt=2 pentru dublă alternantă Fig.2 n1 u .COS 6) I AO sin6-6cos6 (3. . c. d .17^. 'vJţ^S ^ W 1 v NV n 10 20 30 wRC \Ss vS 'h. 3.15.

03 0.Surse de alimentare 15 9 Ae2<tX. ...02 R.02 0.005 0.. 3. U --' LJ .05 0.s** ** ''' Fig 3..0 0.OQ5 0.06 0.16 .04 0.2 -- n i 3-S — — 5 n=l ri o noal tern curta m=2 dubla alternantei O 0.18): y=. 1. (3.05 0.010.' 0. fig.0 2 V 3 ) S " < • • 0. 3.02 Rf/nR c Fig.050.4 0 n ..01 0.1 X *f . m onoalternair =£ dubla alterna cu^ 60 o n .12) [/n AU n-e ..07 <R|'b 1 2 1 0 2 N S s s o Ls z ^ n° u 35< n ^ u ^ m =1 M=£ monoal'ternan ţ o dubl ă ţa oltefnan 4 =0 0.17 0.u<t> U0 „ =1 nţc. T).1 Factorul de ondulatie pentru montajul monoalternanta este (v.01 0. n .

19. ca cel din figura 3.R A U = R R+R .160 Măsurări electronice iar pentru dubla alternanta: 7C-29 (3.14) (3.18 In cazul redresorului cu filtru în TC. •f .13 ) Formulele de mai sus sunt valabile pentru valori mai mici ale lui 6 (C mare. uC -t) Fig. în prima etapa se calculează tensiunea continua C/0 si pulsaţiile A U la bornele lui Ct la fel ca la schema cu „filtru-capacitate" cu C = Cl si rezistenta de sarcina R + Rf .19 în a doua etapa se calculează U0 si AC/ cu relaţiile: „• «R ef . pulsaţii mici). 3.15 ) m (f>RC2 f (m = l pentru monoalternanta si m = 2 pentru dubla alternanta). Redresor non< sau dubi alternantă AU Fig. m coC (3. 3. calculul se face în doua etape.

cu tensiunea de intrare si respectiv curentul de sarcina este descrisa de următorii parametri: . h n Stabilizator de tensiune Y 1 \ O' Fig.20 Limitele de variaţie (valoare minima. privit de la bornele de ieşire.coeficientul de stabilizare: s =M> Au0 A/L=0 (3. AiL . Variaţia incrementala a tensiunii stabilizate u0. 3.=0 (3. este aceea din figura 3. Variaţiile mărimilor electrice se notează cu Au.20) sunt tensiunea si curentul de intrare (u.21.21 Aw. z/). STABILIZATOARE DE TENSIUNE Parametrii unui stabilizator de tensiune (fig 3. Este de dorit ca S sa fie cât mai mare. 3. UIM .2.. K=\RL dat pune în evidenta influenta rezistentei de sarcina..Au0.16 ) definit la curent de sarcina constant. tensiunea de ieşire (w0) si curentul de sarcina iL prin sarcina RL. A « 0 Fig. l "o =—— Ai. rezistenta la ieşire: r .17) Schema echivalenta a stabilizatorului. ILM . respectiv ILm . Un alt coeficient de stabilizare. maxima) pentru tensiunea de intrare si curentul de sarcina se notează UIm .Surse de alimentare 16 1 3. iar R0 cât mai mica. ^ 1 AUQ j |R. Valorile nominale se notează cu litere mari. . notat cu K si definit prin: A n. 1i i i \ Pi . Ai.

notat cu Fv si definit prin: AU.20) A/t se foloseşte montajul reprezentat în schema din figura 3.19) C ara cte ris tic a d e ieşire a u n u i stab iliza to r d e ten s iu n e este a p ro x im a tiv o riz o n ta la. Pentru determinarea factorului de stabilizare. R.c u re n a L ita a / im re tu lu i d e ie şire .23J).23 &.2 2 (d rea p ta 'întoarcerea* î n t r e r u p t a ) .2 2 . a şa c u m se v e d e în fig u ra 3 . n o t a t a c u a r R: s i d e f in ita p rin : Z •tu R -ist U .ale sarcinii (M. P ro te ja re a su rse i se fa c e p rin lim ita re a c u re n tu lu i la o v a lo a re fix a . = IL\R -I.si U\): AU L =V L -V 2 =V\ U . 3.162 Măsurări electronice Se vede ca poate fi calculat punând R L ^°° în expresia lui K . se foloseşte montajul indicat în figura 3. P e n t r u m ă s u r a r e z i s t e n t e i i n t e a nset a b i l i z a t o r u l u i d e t e n s i u n e . Fv=- (3. unde A/L este data de diferenţa celor doua indicaţii ale ampermetrului A pentru doua valori diferite. (3. RL si RL . .=const. P r i n „ î n t o a r c e r e a " c u curentului ren tu lui se înţe lege o m icşora re a —K l u i i L ( c u r e n t u( lk i e ş i r e ) a s t f e l c a : sc F ig. Calculul dinamic (de semnal mic) al lui S se poate face cu ieşirea stabilizatorului pusa în gol.. S biliza a ta re E x ista si carac teristic i cu /tensiunii lim ita re „ p rin în to a rc e re " .. î = l Trr â- (3. Randamentul stabilizatorului este dat de relaţia: [/ „/.2 2 M0 = O ~ ~ *L ='-s e (v a lo a re a c u re n tu lu i is c d e p i n d e d e s c h e m a m o n t a j u l u i ) .21 ) R. Variaţia de tensiune AC/ L este indicata de voltmetrul V pentru doua valori diferite ale tensiunii de intrare (U. si U\ (A/£ = /£|£/ -ILu. e v e n tu a l Un p ro g ra m ab ila .-V\ v \.la C/. )• . ). a şa c u m se a ra ta în curentului d iag ram a d in fig u ra 3 . iar variaţia de curent este data de cele doua indicaţii ale ampermetrului AL.

coeficientul de variaţie al tensiunii cu temperatura si rezistenta dinamica Re. curentul minim.1. Stabilizatorul parametric în schema din figura 3. 3. 163 /~ ^ Stabilizator de tensiune năsurat (\ i l .a dioda stabilizatoare de tensiune (dioda Zener) este exploatata în porţiunea caracteristicii în care tensiunea la borne este aproximativ constanta (fig. .* — ^ Sursa de tensiune etalon Kete a °\ U~ U- Reţea L «L J Reţea 3.24^?). "L —»- Fig. curentul maxim (determinat de puterea disipată maxim admisibila).24 Parametrii diodei sunt: tensiunea nominala standardizata.2.24. . 3.Surse de alimentare AU.

DZ2.29 este o schema de baza. pentru a asigura compensarea termica în jurul unui anumit curent de lucru.25 Ultimele doua mărimi depind de curentul de lucru I L . ce are repetor pe emitor (cu tranzistorul 7) intercalat între dioda Zener si sarcina. alegerea diodei se face în primul rând pe criterii de coeficient de temperatura sau rezistenta dinamica. Fig.26. Stabilizatoare electronice cu tranzistoare Se realizează după o schema ca cea din figura 3. în acest mod se reduce efectul variaţiei tensiunii de intrare. Pentru U z > 6 V se pot pune în serie cu dioda Zener una sau mai multe diode pn deschise. 3. Concomitent.28 este reprezentata schema bloc a stabilizatorului cu element de control (reglaj) serie.164 Măsurări electronice 10 5 O a a/grcD -5 -10 ~Â 10 14 18 Fig.25. Variaţia coeficientului de temperatura a în funcţie de tensiunea de stabilizare U. Schema din figura 3. 3.2.2. R2 si R3. . 3. acest amplific ator de curent permite stabilizarea la variaţii ale curentului de sarcina mult mai mari decât variaţiile de curent admise de dioda Zener.27. Ca urmare.26 în schema următoare din figura 3. este indicata în figura 3. dioda Zener DZl este polarizata de generatorul de curent format de 7| . unde tranzistorul TI amplifica diferenţa între un eşantion al tensiunii de ieşire si tensiunea de referinţa. culeasă la bornele diodei DZ. tensiunea stabilizata este mai mare decât tensiunea pe dioda Zener folosita ca element de referinţa. în schemele cu reacţie se asigura o stabilizare mai buna. în figura 3.

28 Fig.29 . 3. 3.Surse de alimentare 16 5 Fig.27 Fig. 3.

Reacţia negativa de tensiune serie se aplica prin divizorul R\. Din acest motiv se prefera o alta schema.166 Măsurări electronice Fig.32. HZ- 3. care este. Tensiunea de referinţa apare la ieşire amplificata: (3. Aceasta se poate realiza printr-un generator de curent ca în figura 3.2. ca cea din figura 3. Stabilizatoare de tensiune cu amplificator operaţional Se realizează după schema din figura 3. care utilizează un amplificator diferenţial (cu tranzistoarele TIA si T\B) ca detector si amplificator de eroare.31 tenţial constant. în fapt. provocând modificarea nedorita a punctului de funcţionare. 3. în aceeaşi schema se arata si utilizarea unei perechi Darlington pe post de tranzistor de control.22 ) . R2. 3.3. deci a tensiunii de referinţa.30 Variaţiile curentului prin 7\ se transmit însă diodei DZ.30. O alta ameliorare a schemei consta în "prestabilizarea" alimentarii tranzistorului amplificator. un amplificator cu reacţie negativa.31 unde catodul diodei este la poFig. atunci când stabilizatorul funcţionează corect si C/0 este constanta. la care amplificarea în bucla deschisa este foarte mare. în acest caz dioda de referinţa este încărcata doar de curentul de baza al tranzistorului T\B.

Schema bloc a sursei ELX 422 este aceea din figura 3.32 Sursa de referinţa lucrează practic în gol. se face o prezentare a surselor din sistemul unificat SEROM si a altor doua surse care sunt utilizate în mod curent si în laboratoarele de electronica. deoarece amplificatorul are o impedanta de intrare foarte mare.33. 3.G. Sursa este realizata cu componente electronice de mare fiabilitate. T2 si a transformatorului 7>2. rezistente cu pelicula metalica etc. Sursa individuala cu separare galvanica ELX 422 Sursa este un element auxiliar de automatizare din cadrul sistemului electronic unificat. fiind destinata pentru alimentarea traductoarelor electronice care funcţionează în conexiune bifilara. ceea ce este necesar pentru separarea galvanica a acestora. în scopul înlesnirii aplicaţiilor practice. cât si între ieşirea traductorului si intrarea aparatelor secundare. Transformatorul de reţea Trl are doua înfăşurări secundare: una pentru alimentarea circuitului de intrare si alta pentru alimentarea circuitului de ieşire. Sursa ELX 422 este prevăzuta cu separare galvanica atât între reţea si bornele de alimentare ale traductorului. Protecţia la scurtcircuit este realizata prin rezistenta RI de limitare a curentului si prin siguranţe fuzibile. în continuare. Demodularea este de tip asincron. Ploieşti. 3. adică nu este necesar ca . EXEMPLE DE SURSE DE ALIMENTARE în cadrul acestui subcapitol sunt prezentate câteva dintre sursele de alimentare utilizate în laboratorul de Măsurări electronice din U.3.1.3. Rezistenta de ieşire este si ea micşorată prin reacţie.P. Curentul maxim al sursei de alimentare a circuitului de intrare pentru o rezistenta de maximum 1200 ohmi este între 4 si 20 mA.Surse de alimentare 16 7 R l R 2 Fig. cu tranzistoare cu silic iu. 3. a doua tranzistoare de separare TI. Curentul din circuitul traductorului este modulat cu ajutorul oscilatorului O.

168 Măsurări electronice blocul sa fie sensibil la faza semnalului de intrare. 3. iar în cazul sursei ELX 422 este asigurata cu sase diode Zener pe circuitul de ieşire din sursa. Curentul furnizat la ieşire permite alimentarea prin distribuitoare până la 50 de traductoare. Aceasta tensiune minima. Sursa ELX 422 are protecţie intrinseca.c. de pe care se transmite la ieşire un semnal unificat de tensiune. Are la baza o schema clasica de stabilizator de tensiune. Ieşire Tr.3. în cazul în care este necesara o separare galvanica între distribuitoare.2 Fig. prevăzut cu reacţie negativa. realizata cu un tranzistor T4 si un condensator C.33 Pentru alimentarea amplificatorului operaţional cu tensiune stabilizata se foloseşte un circuit integrat CI de tipul A 78C 20. pentru curentul maxim de 20 mA în circuitul de alimentare al traductorului TR. realizata printr-un circuit integrat uA 732. .2. deoarece asigura o tensiune minima. sursa si traductoare se pot introduce separatoare galvanice sau se foloseşte o sursa cu separator galvanic. Sursa de alimentare multipla ELX 423 Aceasta sursa are la ieşire o tensiune minima de 25 V c. fata de masa electrica a circuitului de ieşire. T4. si un curent maxim de l A. Demodularea se realizează cu tranzistoarele T3. 3. stabilita în funcţie de sarcina traductorului si de condiţiile de mediu în care funcţionează acesta. este fixata prin standarde. Semnalul de la ieşirea demodulatorului este aplicat unui amplificator operaţional a.

si demodulat. Schema acestui separator galvanic este prezentata în figura 3. . iar demodularea în mod identic cu tranzistorul T2.34 Pentru modulare se foloseşte un oscilator alimentat de la borna de alimentare de + 24 V fata de punctul de masa generala. amplificat în c. Ieşir Tr.separarea galvanica a circuitelor reţelei de alimentare de schemele aparatelor de automatizare. semnalul de intrare este modulat. 3. Pentru liniarizarea caracteristicii statice ieşire-intrare s-a introdus o reacţie negativa prin intermediul rezistentei Rc din circuitul colectorului tranzistorului T3. Pentru modulare si demodulare sunt folosite înfăşurări separate ale transformatorului 7>2. .separarea galvanica a circuitelor de intrare de circuitele de ieşire ale unui aparat.l •24V e Fig. Separarea galvanica a circuitelor de intrare de circuitele de ieşire si separarea galvanica a circuitelor de alimentare de circuitele intrare/ieşire sunt probleme rezolvate prin utilizarea unui separator galvanic ELX 251 care este un ele ment auxiliar în sistemul unificat electronic. Aceasta măsura de precauţie este necesara pentru a preveni deteriorarea mai multor aparate în cazul conectării greşite a unei tensiuni de alimentare mai mari. circuitul de intrare este separat galvanic fata de punctul de masa al bornei ob alimentare. Prin folosirea transformatorului de separare Trl circuitul de intrare este separat galvanic de circuitul de ieşire.34. Modularea semnalului de intrare se face prin comanda joncţiunii baza colector a tranzistorului TI. Aceasta măsura de precauţie este necesara pentru localizarea efectului unei defecţiuni la un singur aparat. Prin aceasta se asigura o separare galvanica a circuitelor intrare/ieşire ale unui aparat de circuitele reţelei de alimentare. Prin utilizarea transformatorului 7>2.Surse de alimentare 16 9 Problema separării galvanice include doua aspecte: . conectat la ieşirea oscilatorului electronic. Se observa ca pentru separarea circuitului de intrare de circuitul de ieşire.a.

prevăzut cu o protecţie prin dioda (D5) a tranzistorului T4. Din punctul de vedere al capacităţii sursei de alimentare se pot folosi 5 distribuitoare care ar putea alimenta până la 5 grupe de câte 10 traductoare. Rezistenta reglabila serveşte pentru adaptarea alimentarii unui traductor la rezistenta de linie. este preluat de borna plus a alimentarii si un punct al rezistentei de colector Rc. folosind oscilaţii de aceeaşi frecventa ca la modulare-demodulare. Soluţiile adoptate în construcţia sursei multiple cu separare galvanica sunt identice cu cele descrise în prezentarea surselor ELX 423 si a separatorului galvanic ELX 251.3. Aceasta serveşte pentru alimentarea a 10 traductoare.3. Pe fiecare linie de alimentare a unui traductor este montata o siguranţa HI. La apariţia unui curent mai mare de 50 mA.4. un releu R2o comuta alimentarea distribuitorului de la o sursa secundara. una principala si^una secundara. 3. prin contactul normal deschis K2. având o schema clasica) si ELX 422. alimentate de la puncte diferite ale reţelei de curent alternativ. atunci când un traductor prezintă un scurtcircuit este necesara o semnalizare optica. în cazul căderii sursei principale. tranzistorul se saturează. în desen fiind prezentate numai doua.c.35 este prezentata schema simplificata a distribuitorului ELX 425. care este un amplificator operaţional în regim de amplificare-inversare. l A. Semnalul de ieşire. Saturarea tranzistorului 7\ determina aprinderea lămpii de semnalizare D3 (un LED) si saturarea tranzistoarelor T3 si T4. c. ceea ce sursa ELX 425 le are realizate. în plus.curent ieşire deoarece puterea semnalului este asigurata de amplificatorul electronic A.3. în unele scheme de alimentare a traductoarelor se folosesc doua surse de alimentare. 3. Se foloseşte o schema simpla pentru convertorul de tensiune . si însumată cu tensiunea de intrare modulata prin intermediul transformatorului de separare Trl. ELX 424 cu separatoare galvanice. Distribuitor pentru alimentarea traductoarelor ELPX 425 Pentru alimentarea traductoarelor se folosesc sursele electronice ELX 423 (care dau 37 V.170 ___________________________________________________Măsurări electronice Tensiunea de reacţie este modulata cu ajutorul tranzistorului T4. pentru un număr de maximum doua traductoare montate în conexiune bifilara. max. Când în linia de alimentare a traductorului TRl nu exista un scurtcircuit. însă alimentarea unui traductor uneori trebuie efectuata cu protecţie individuala la scurtcircuit si. . ceea ce provoacă anclansarea releului R0 de semnalizare. câte o rezistenta reglabila Rs si câte o rezistenta fixa R2. în figura 3. în c. tranzistorul TI este blocat. Sursa multipla cu separare galvanica ELX 424 Aceasta sursa da o tensiune minima de 24 V c.

ceea ce simplifica operaţiile de întreţinere. filtrata (Ci. la care măsurarea se face prin alimentarea traductoarelor după sistemul "cu doua fire". Tensiunea din secundarul Tr\ este redresata în dubla alternanta (Di.36. filtrare (C3) si stabilizare (Rio. D2). Rezistentele reglabile RV2 si RV3 servesc pentru stabilirea gamei de variaţie a curentului. fiind montata separat sau în interiorul unor aparate. D7).. în funcţie de valoarea mărimii măsurate va rezulta un semnal unificat de ieşire în domeniul 4 .. 3. 3. Pentru aceasta semnalul 4 .5.. D6. C2. Sursa de alimentare FE 100 este specifica sistemului electronic de elemente de automatizare.35 Distribuitoarele pentru alimentarea traductoarelor sunt prevăzute si cu comutatoare individuale pentru fiecare traductor.. Tensiunea Ui serveşte pentru alimentarea pe doua fire a traductorului TR. 10 mA. D4). R^ si stabilizata (R^.. 10 mA.Surse de alimentare 17 1 Fig. Sursa de alimentare FE 100 Aceasta sursa de alimentare se foloseşte pentru alimentarea traductoarelor în sistemul 'pe doua fire" (fig. în vederea obţinerii si a unui semnal de ieşire în domeniul 2 . .curent. în funcţie de varianta utilizata se introduce sau se scoate suntul care conectează modulul auxiliar. care împreuna formează un convertor de tensiune . 20 mA.15 V se obţine prin etajul grupului de stabilizare R9. D5)...3.. ca de exemplu înregistratoarele electronice. Alimentarea cu . 20 mA trece în rezistentele R3 si RV3 si cu ajutorul amplificatorului operaţional Al si a tranzistorului T. Sursa de alimentare în varianta FE 100B este prevăzuta cu un modul încadrat punctat pe figura 3. Rezistenta de linie RVi serveşte pentru stabilirea zeroului fals în funcţie de lungimea liniei. se obţine un semnal unificat de curent 2 . 3.36). Pentru alimentarea cu + 15 V a acestui convertor tensiune -curent se foloseşte o redresare în dubla alternanta (D 3. care poate avea o rezistenta variabila.

Ea este realizata după o schema de principiu care asigura concomitent performante superioare si randament ridicat.tensiunea de alimentare de la reţea este aplicata unui transformator (77? l) care furnizează în secundar tensiunea de alimentare pentru puntea redresoare comandata (PRC) ce asigura o cădere de tensiune constanta pe elementul de reglaj serie (ERS) independent de condiţiile de ieşire. .37): . Principiul de funcţionare al sursei este următorul (v. 3. prin intermediul amplificatorului de comanda. 3. Sursa stabilizata 30 V . Acest element de reglaj serie este comandat de către amplificatorul comparator de tensiune (4CC7) când sursa lucrează în modul de lucru tensiune constanta. .15 A tip 1-4115 este un aparat electronic utilizat în laboratoarele electronice pentru testări.6.172 Măsurări electronice +o — 4eOnA TR Fig.3. Puntea redresoare comandata este formata din diode si tiristoare ale căror unghiuri de aprindere (deschidere) sunt controlate de un amplificator comparator si oscilator autoblocat (BCT). sau (circuit SAU) de amplificatorul comparator de curent (ACi si AC2) când sursa lucrează în modul de lucru curent constant.36 3. fig. iar tensiunea continua este filtrata de grupul LC.elementul de reglaj serie (ERS) menţine sau reglează tensiunea si curentul de ieşire m concordanta cu comenzile impuse de operator prin reglajele principale Pv (tensiune constanta) si Pc (curent constant).15 A tip 1-4115 Sursa stabilizata 30 V .

furnizate de stabilizatorul tensiunii de referinţa (STR) alimentat dintr-un transformator de reţea TR2. iar modul de lucru în care operează sursa este afişat prin doua diode LED.3. 3.5 V / 2 A) tip 1-4103 Sursa stabilizata de tensiune continua 1-4103 este un aparat de laborator destinat în principal alimentarii montajelor electronice cuprinzând circuite integrate logice care necesita pentru alimentare tensiuni continue cuprinse între O si 7.7.. . 3. Reglajul tensiunii de ieşire. Sursa stabilizata de tensiune continua (7.6 V).pentru alimentarea tuturor elementelor din schema se folosesc tensiuni stabilizate ( + 12 V . se face în mod continuu cu ajutorul unor potenţiometre plasate pe panoul frontal. Pentru o citire mai exacta a tensiunii de ieşire.a. al curentului limita si al nivelului de acţionare a protecţiei la supratensiune. -<ACUHSAU h J Fig.protecţia la supratensiune este realizata cu un tiristor comandat de un circuit (CST) la care pragul de anclansare este stabilit cu un potentiometru aflat pe panoul sursei (Pst). aparatul dispune de un afisaj numeric cu 3 cifre (comutatoare dinamice). + 5. Sursa se alimentează de la reţeaua de c. . Valoarea tensiunii de ieşire si a curentului de ieşire se citesc simultan pe doua instrumente amplasate pe panoul frontal.5 V si curenţi între O si 2 A.37 De asemenea circuitul SAU da semnalele pentru circuitul care semnalizează modul de lucru (C. . S) cu ajutorul celor doua LED-uri Lt si Z^.Surse de alimentare 17 3 TR2 AC.. 6 V. de 220 V / 50 Hz si funcţionează după schema bloc din figura 3.38.

Pentru alimentarea tuturor elementelor din schema-bloc se folosesc tensiunile stabilizate de + 5 V si -10 V. sursa îşi alege singura modul de funcţionare (în regim de "generator de tensiune constanta" sau de "generator de curent limitat"). Ea poate avea ca punct de funcţionare oricare din punctele interioare dreptunghiului din planul (U.5 V si 7 = 2 A. Protecţia la supratensiune este de tip "Crowbar" si funcţionează astfel: o tensiune proporţionala cu valoarea tensiunii de ieşire se aplica la intrarea unui amplificator diferenţial comparator ADC. în acest fel. Se observa ca. prin cele doua înfăşurări secundare.174 Măsurări electronice +5V O -IOV Fig. 3. semnalul de la ieşirea amplificatorului diferenţial comanda declanşarea elementului de scurtcircuitare ESC plasat în paralel pe ieşirea sursei. Amplificatoarele diferenţiale ADU si ADI primesc la intrare semnale proporţionale respectiv cu tensiunea si curentul de la ieşirea sursei. care furnizează. daca se impun valorile Ui pentru tensiunea de ieşire si /i pentru curentul limita. în funcţie de valoarea rezistentei de sarcina de la ieşire. I) mărginit de axele de coordonate si de dreptele U = 7. Tensiunea nestabilizata de la ieşirea redresorului Red l este înseriata cu elementul de reglaj serie ERS si cu o rezistenta serie RS pentru sesizarea curentului care trece prin sarcina. o rezistenta de sarcina determina funcţionarea sursei în regim de generator de curent limitat. La depăşirea unei anumite valori de prag. Semnalul obţinut la ieşirea acestuia modifica rezistenta echivalenta a elementului de reglaj serie ERS (comanda fiind în funcţie fie de curent. doua tensiuni de alimentare pentru redresoarele Red l si Red 2.38 Tensiunea de alimentare de la reţea este aplicata unui transformator Tr. fie de tensiune). furnizate de stabilizatorul tensiunilor de . prin intermediul amplificatorului de comanda A C2. Ieşirile lor se aplica printr-un circuit 'SAU" la intrarea amplificatorului de comanda ACI.

2) A ..pentru conectarea sarcinii. sunt scurtcircuitate).39 . \ . 3. PI . Aspectul exterior al aparatului © SURSĂ STABILIZATĂ O-7. în cazul funcţionarii normale. .doua borne (+ S) si (.butoane pentru acţionarea potentiometrelor de reglaj: Up .comutatorul K 2 ..tensiunea de ieşire.pentru curent. dimensiunile de gabarit reduse (100 x 160 x 240 mm) oferă posibilitatea plasării lui pe mesele de lucru.doua lămpi: LI si LI .aparatul de măsurat indicator cu scala (O .5) V pentru tensiune si VA (O .. conectarea si deconectarea tensiunii de la reţea. 7.S) .pentru sesizarea la distanta ("remonte sensing").trei borne: (Ui).39.Surse de alimentare 17 5 referinţa STR alimentat de la redresorul Red 2.pentru co mutarea instrumentului de măsurat la măsurarea tensiunii sau a curentului.5 V 2A este indicat în figura 3. Fig.curentul limitat. .pentru programarea din exterior a curentului (care..o siguranţa pentru intrarea reţelei (Fi ).pentru indicarea regimului de funcţionare al sursei: "generator de curent limitat". P2 (cu întreruptorul KI) . .doua borne: ( + ) si (-) .o siguranţa pentru curentul în sarcina (F2). (C/3) . Panoul din spate cuprinde: . .reglajul nivelului protecţiei la supratensiune si respectiv. (73) . . sunt scurtcircuitate).o borna de masa.pentru programarea din exterior a curentului (care. (72). în apropierea circuitelor care urmează sa fie alimentate. res pectiv "generator de tensiune constanta". Panoul frontal cuprinde: . (t/2). . . . în cazul funcţionarii normale. Aparatul a fost conceput pentru a lucra în interior.trei borne: (/O.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->