RAPORT ASUPRA ACTIVITATII INSTRUCTIV-EDUCATIVE DESFASURATE IN SEMESTRUL I an scolar 2006-2007

Scoala cu cl. I-VIII Basca-Chiojdulului i-a desfurat ntreaga activitate pe baza Legii nvmntului, a Statutului Personalului Didactic, a hotrrilor i ordonanelor emise de Guvernul Romniei, a tuturor actelor normative ce decurg din coninutul Legii nvmntului, precum i a ordinelor i precizrilor elaborate de Ministerul Educaiei i Cercetrii. Obiectivele urmrite de Scoala cu cl. I-VIII Basca-Chiojdulului n semestrul I al anului colar 2006-2007 au derivat din prioritile strategice ale ISJ Buzau. Marketingul educaional a fost realizat prin coroborarea atent a resurselormateriale i umane, a intereselor comunitare i a planului de colarizare aprobat de ISJ , n acord cu gestionarea adecvat a problemelor ce in de infrastructura. Avnd ca temei legal Legea 87/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr 75/2005 privind asigurarea calitii art 11 i 12, Regulamentul de organizare i funcionare a unitilor de nvmnt preuniversitar aprobat prin Ordinul Ministrului Educaiei i Cercetrii nr 4925/2005, Strategia descentralizrii nvmntului preuniversitar aprobat prin Memorandum n edina de Guvern din 20.12.2005, n semestrul I al anului colar 20062007 s-a infiintat la nivelul scolii Comisia pentru evaluarea i asigurarea calitii. Ca urmare, s-au popularizat i aplicat contient la nivelul unitii colare obiectivele sistemului de autoevaluare i asigurare a calitii: mbuntirea calitii ntregii activiti din coal asigurarea informrii i evaluarea satisfaciei grupurilor semnificative de interes (elevi, prini, corp profesoral, comunitate local) revizuirea i optimizarea politicilor i strategiilor educaionale la nivelul unitii colare ndrznim s afirmm c au devenit deja instrumente de lucru procedeele/procesele prin care se asigur calitatea: planificarea i realizarea activitilor de nvare asigurarea resurselor pentru activiti de nvare planificate i pentru organizarea situaiilor de nvare activitatea cadrelor didactice n clas, n coala i n comunitate obinerea i evaluarea rezultatelor nvrii managementul strategic i operaional al unitii colare asigurarea comunicrii cu actorii educaionali eseniali (elevi i prini) i cu ntreaga comunitate precum i asigurarea participrii comunitii la viaa colar i a colii la viaa comunitii evaluarea complex a ntregii viei colare

I. Activitatea instructiva
In nvmntul precolar, in scopul ridicrii calitii actului didactic, s-a avut n vedere: mbuntirea relaiei grdinia-familie si creterea numrului de copii care frecventeaz grdinia; - utilizarea metodelor activ-participative n procesul didactic, abordarea activitilor pe microgrupuri, respectare ritmului propriu de dezvoltare al fiecrui copil; - optimizarea activitilor educative, accent sporit pe latura formativ a ntregului program din grdini. De remarcat activitatile demonstrative desfasurate de d-nele educatoare Tunaru Maria-GPN Basca si Zainescu Petronela- GPN Catiasu. nvmnt primar La nivel conceptual-proiectiv, nvttorii demonstreaz cunoaterea i aplicarea corect a curriculum-ului pe structura Planului-cadru, au ntocmit planificrile calendaristice asigurnd, prin proiectare, parcurgerea ritmic i integral a coninuturilor, realizarea capacitilor cerute la fiecare disciplin. O observatie ar fi faptul ca programele si planificarile pentru unele optionale nu au fost vizate de inspectorii de specialitate, situatie care speram sa se remedieze in semestrul II si faptul ca in semestul I la Scoala Catiasu a aparut o situatie conflictuala invatator-parinti, invatator-elevi care pana la urma a fost rezolvata. D-na invatatoare de la Sc. Catiasu s-a straduit sa se adapteze conditiilor predarii simultane si a obtinut rezultate bune cu elevii. Formarea noiunilor i conceptelor fundamentale s-a realizat prin utilizarea permanent a terminologiei specifice, prin crearea situaiilor de nvare care asigur ncadrarea acestora n sisteme coerente i logice. Apreciem activitatea comisiei metodice a invatatorilor si lectia demonstrativa a d-rei inv. Burlan Nadia, clasa a IV-a. Limba si literatura romana Dintre aspectele pozitive remarcate la nivelul disciplinei limba i literatura romn menionm: preocuparea pentru utilizarea unor metode moderne, antrenate, eficiente, stimulatoare pentru elevi. antrenarea elevilor n activiti extracurriculare de calitate, cu potenial formativ ridicat: redactare de revistei colare, concursuri de creaie n privina mijloacelor de nvmnt la limba i literatura romn este de mentionat ca s-a imbogatit prin alocarea sumei de 6 lei/elev prin programul de dotare a bibliotecilor colare cu cri, finanat la nivel naional de ctre M.Ed.C. Calitatea i utilitatea fondului de carte achiziionat va deveni un criteriu de apreciere a dezvoltrii instituionale a colii unde lucrai i, implicit, a activitii dumneavoastr, asa incat va sugerez sa recomandati elevilor de la calsele la care predati sau sunteti diriginti sa foloseasca biblioteca scolara. Elevii din invatamantul primar si gimnazial au participat la concursurile scolare, unii obtinand rezultate foarte bune. -

Limbi moderne Profesorii au pus accent pe demersul didactic personalizat care exprim dreptul de a lua decizii asupra modalitilor pe care le consider optime n creterea calitii procesului de nvmnt i pentru a asigura elevilor un parcurs colar individualizat, n funcie de condiii i cerine concrete. Notarea s-a facut ritmic, modalitile de evaluare au fost variate, cu rol formativ, contribuind la dezvoltarea competenelor de comunicare scrisa si orala. Mijloacele de nvmnt, precum i auxiliarele didactice sunt folosite n mod frecvent. Matematica Profesorul de matematica cunoaste bine materia pe care o preda, intelege rolul acesteia in sistemul de invatamant si este constienti de beneficiile invatarii ei de catre elevi. Cunoaste programele de matematica pentru clasele la care preda si se informeaza asupra continuturilor programelor de la clasele anterioare si cele urmatoare. Este de asemenea la curent cu programele examenelor nationale si a concursurilor scolare de matematica. Sunt completate corect documentele scolare (catalog, condica etc), se intocmesc planificarile anuale si semestriale conform programelor scolare, urmarindu-se parcurgerea ritmica si integrala a materiei. Fiecare lectie se proiecteaza riguros in conformitate cu metodica predarii matematicii. Matematica creeaza o disciplina a muncii, dezvolta logica si flexibilitatea in gandire, indruma elevul sa aiba asteptari realiste de la viata. De aceea, profesorul de matematica trebuie sa plece de la ideea ca toti elevii pot invata, dar nu intotdeauna invatarea este un lucru usor sau pe care elevul il face cu placere. Rolul profesorului este acela de a construi punti intre ceea ce stiu elevii, ceea ce pot face si ceea ce sunt in stare sa invete. Sa fie intotdeauna alaturi de elev intarindu-i increderea in el insusi si ajutandu-l sa progreseze, sa se autodepaseasca permanent. Sa ofere sanse egale de invatare elevilor, ceea ce nu inseamna uniformizarea demersului educativ, ci diferentierea, individualizarea acestuia in accord cu atitudinile, interesele si nivelul de aspiratie al acestora. La clasa, sa creeze un mediu de invatare stimulativ si placut care sa promoveze invatarea activa. Recomandari 1. Tratarea diferentiata a elevilor eventual prin exercitii diferentiate si prin alternarea activitatii frontale cu activitatea pe grupe independente. 2. Pentru cresterea randamentului scolar sa se activeze in permanenta elevii slabi, sa se corecteze ritmic caietele de teme si notite. Istorie S-a realizat o parcurgere ritmic a materiei n conformitate cu planificarea calendaristic, insa elevii nu dovedesc c i-au nsuit cunotinele cerute de program. Recomandari Preocuparea sporita pentru dezvoltarea motivatiei invatarii, a unei atitudini pozitive fata de istorie. Geografia Activitatea profesorului de geografie a fost orientata in spre atingerea performantelor in procesul educational. Prin urmare, calitatea si eficienta procesului de pregatire a elevilor, a presupus o prestatie continua si ascendenta, care a condus la amplificarea motivatiei invatarii, la

cresterea interesului elevilor pentru performanta si la solutionarea exigentelor intr-un mod profesionist. Biologie Proiectarea didactic a fost realizat corespunztor, respectnd reperele metodologice comunicate la nceputul anului colar. Repartizarea materiei de-a lungul anului colar s-a realizat n mod echitabil,iar in ceea ce privete desfurarea orelor, se constat preocuparea pentru sistematizarea i accesibilizarea cunotinelor, utilizndu-se mijloace de nvmnt adecvate, metode de lucru interactive care s uureze nelegerea fenomenelor i structurilor biologice, fiind completate de aspecte legate de educaia pentru sntate, educaia pentru mediu sntos, formare i dezvoltare personal. Chimie Profesorii sunt preocupati permanent de comunicarea eficienta cu elevii, sunt apropiati de acestia, manifestand intelegere si tact. Nivelul de pregatire al elevilor este in corelatie directa cu motivatia invatarii chimiei, cu resursele intelectuale generale ale acestora si cu sprijinul acordat de familie. Dotarea cu sticlarie de laborator si cu reactivi chimici este insuficienta, in aceste conditii se recomanda sa se efectueze, prioritar, experimente cu substante pe care elevii le intalnesc in viata de zi cu zi. Fizica Planificrile calendaristice regizeaz secvene educaionale concrete, fiind concepute conform standardelor, urmrind parcurgerea ritmica a materiei. Demersurile didactice s-au axat pe comunicarea elev profesor si formarea deprinderilor de lucru intelectual si aptitudinal la elevi. Educaie fizic Educaia fizic i sportul acioneaz cel mai direct asupra personalitii elevului, iar perfecionarea organizrii i desfurrii activitii de educaie fizic i sport, se nscrie n msurile de optimizare a ntregului ansamblu social i al nvmntului pe toate componentele educaiei. Proiectarea demersului didactic, activitate prin care fiecare profesor ncearc o anticipare a etapelor i aciunilor concrete de realizare a predrii se realizeaz ntr-un mod personalizat, deoarece cerinele programei i alocarea de resurse sunt diferite de la o coal la alta. Realizarea proiectrii i conducerii procesului s-a facut n raport de vrst i particularitile individuale ale elevilor i cu experiena lor de nvare. Eficiena unei lecii de educaie fizic este dat de calitatea i cantitatea de material didactic pe care profesorul o folosete, de aceea s-a incercat amenajarea unui spatiu pentru activitatile sportive. Recomandam antrenarea elevilor scolii in activitatile sportive /competitii chiar daca scoala un dispune de baza sportiva, pentru ca elevii demonstreaza c sunt interesai i au dragoste de micare

II. Activitatea educativ

Proiectarea activitilor educative s-a realizat conform ghidului metodologic n vigoare, notei MEdC nr. 39211/05.2005 i recomandrilor ISJ primite la nceputul anului

colar. Activitile educative s-au grupat n domenii specifice n funcie de prioritile nregistrate la nivel naional, n scopul consolidrii unui set de valori stabile i coerente care s determine conduite favorabile unui stil de via sntos mintal, emoional, fizic i socio-moral. Pe lng aspectele pozitive privind proiectarea i desfurarea activitii educative, mai persista inca i o serie de carene din punct de vedere al organizrii i realizrii orelor de dirigenie, precum si al continutului acestora, cum ar fi: abordarea, aproape exclusiv, a problemelor de ordin disciplinaradministrativ; amplasarea inadecvat a orei de dirigenie n orarul clasei, din cauze obiective ; inlocuirea acestor ore cu cele din specialitatea profesorului diriginte sau chiar neefectuarea lor de catre profesorii diriginti tematica este inadecvata varstei elevilor si nu prezinta interes pentru acestia. Toate cadre didactice din scoala noastra au participat la cursurile de consiliere si orientare scolara. In scoala exista materialele difuzate prin MEdC, ghiduri, repere metodologice, cd-uri si suporturi de curs, la care fac sau trebuie sa faca apel dirigintii pentru pregatirea si abordarea mai competenta si mai pertinenta a unor teme la ora de dirigentie. Un minus al activitatii dirigintilor il constituie faptul ca, desi a fost planificata, activitatea demonstrativa pe semestrul I un a avut loc. Recomand de asemenea profesorilor diriginti implicarea cu mai multa pasiune in viata colectivelor de elevi si a scolii in general. Observatia se adreseaza mai ales celor doi diriginti cu norma incompleta la scala noastra si care, se pare, ca manifesta mai multa afinitate pentru scala la care au completarea de norma didactica. Repartizarea dirigintilor la clase se face un numai respectand continuitatea activitatii, ci si in functie de evaluarea activitatii ca profesor si, mai ales, ca diriginte.

III. Activitatea extracolar

Educaia extracolar completeaz activitatea colar i educaia familial. Ca activitate intenionat i orientat, educaia extracolar/nonformal permite adncirea cunotinelor i dezvoltarea competenelor din zonele de interes ale elevilor, cultivarea interesului i dezvoltarea nclinaiilor i talentelor acestora pentru anumite domenii. Ea permite folosirea eficient i plcut a timpului liber al elevilor, dezvoltarea vieii asociative, dezvoltarea capacitilor de a lucra n grup i de a coopera n rezolvarea unor sarcini complexe, dezvoltarea voinei i formarea trsturilor pozitive de caracter. Educaia extracolar permite de asemenea implicarea elevilor n activiti opionale n mai mare msur dect este posibil pe baza activitilor curriculare, angrenndu-i pe acetia n forme specifice de verificare i apreciere a rezultatelor. Se constata un progres n ceea ce privete antrenarea elevilor ntr-un numr ct mai mare de activiti extracolare i n domenii diverse, dar si o abordare discontinu i o valorificare insuficient a potenialului educativ al activitilor extracolare, tratarea educaiei informale ntr-un plan secundar i tendina de a plasa responsabilitatea, mai ales pentru influenele nocive din zona informalului, altor factori situai, evident, n afara colii. Se recomanda o implicare mai mare a cadrelor didactice in realizarea concreta a

unor activitati pentru atragerea elevilor si imbunatatirea ofertei extracurriculare a scolii.

Tipuri de activiti. Programe, proiecte i aciuni:

Proiectul Sa citim pentru mileniul III nu a fost suficient popularizat si este singurul poiect educational in care este implicata scoala in acest an scolar, deocamdata. Educaie cultural-artistic: Au fost organizate expoziii, spectacole, concursuri, la nivel local, care au marcat o serie de evenimente, cum ar fi: Ziua Naional a Romniei, Zilele Educaiei Naionale, Craciunul, , Ziua Unirii etc.

IV. Formarea si perfectionarea resurselor umane

Activitatea de perfectionare s-a realizat: la nivelul scolii in cadrul comisiilor metodice ale invatatorilor si dirigintilor, comisiiile pe discipline fiind alcatuite la nivelul comunei, participarea cadrelor didactice cu lucrari stiintifice la Simpozionul National Bacau, cu tema Matematica incotro? (Ciuca Cristina, Leonte Viorel, Dragomir Marilena, Burlan Nadia, Codescu Irina, Tunaru Maria) implicare in proiectul national de dezvoltare profesional Traditii si obiceiur perle ale culturii locale - prof. Ciuca Cristina, inst. Dragomir Marilena, inv. Codescu Carmen, prof. Plesa Viorica, inst. Codescu Irina, ed. Tunaru Maria) participarea tuturor cadrelor didactice la cursurile de perfectionare in cadrul PIR. Recomandarile vizeaza conjugarea eforturilor pentru optimizarea procesului instructiv-educativ din scoli si grdinie si asigurarea calitatii in educatie pentru redobndirea valorilor colii, a rolului i locului su n comunitate si implicarea cadrelor didactice cu mai multa daruire in viata scolii. Sa incercam, cu resursele existente si intr-un ritm propriu, bazati pe convingerea ca toate au un inceput, sa facem singuri ceea ce asteptam de la altii Director, prof. Ciuca Cristina