APARIIA SI EVOLUIA IN TIMP A POMPIERILOR MILITARI BISTRITENI

1. Secia (Compania) Pompieri Bistria upa primul rzboi mondial si ncheierea tratatului de la ParisTraion (4 iunie 1920) in care Frana, Marea Britanie, Italia, S.U.A., Japonia, Regatul srbo-croato-slavon Cehoslovacia, Romnia si alte noua state pe de o parte si Ungaria pe de alta parte, au recunoscut drepturile Romniei asupra Transilvaniei, treptat autoritile romneti se instaleaz pentru administrarea acestei frumoase provincii. Se reorganizeaz mprirea teritorial administrativa pe judee dup modelul din Regat, urmnd ca la fiecare jude sa se instaureze autoritile legale. Prin naltul Decret Regal nr. 815 din 3 aprilie 1936 este promulgata Legea pentru organizarea pompierilor, publicata in Monitorul Oficial nr.80/04.04.1936, care prevedea: prevenirea si combaterea sinistrelor precum si executarea masurilor impuse pompierilor prin Regulamentul Aprrii Publice, au fost ncredinate, pe tot cuprinsul tarii, Corpului de Pompieri Militari. Conform acestei legi se nfiineaz in anul 1936 Grupul de pompieri Cluj, sub denumirea Grupul de pompieri nr.6 Cluj. Grupul avea competenta pe ntreg teritoriul Ardealului, coordonnd activitatea a 22 de subuniti nfiinate in cele mai importante localiti, printre care si Bistria. Prin ordinul de zi numrul 217/1937 al comandantului Corpului Pompierilor Militari se nfiineaz Secia Pompieri Bistria, cu un efectiv de: - 1 ofier comandant; - 1 subofier; - 20 soldai trupa. Primul comandant al acestei subunitii este numit de ctre comandantul Corpului Pompierilor Militari in persoana locotenentului Rdulescu Traian. Odat numit, ofierul preia locul fostei formaii civile de pompieri din oraul Bistria, situat in actuala strada C.D. Gherea, nr.15 si cu efectivul menionat mai sus, dotai cu mijloace tehnice slabe ca performanta

(din care o singura autopompa cisterna), ncearc sa fac fata multiplelor situaii ivite. Merita de menionat faptul ca in localul in care s-a instalat de la nfiinare, subunitatea a funcionat pana in anul 1978, cnd s-a dat in folosina actuala cazarma. Legea pentru organizarea pompierilor nu neglija insa nici activitatea pompierilor civili, ci dimpotriv, avea prevederi precise fata de aceasta fora existenta si necesara in localiti. Astfel, se prevedea in lege ca: ndeplinirea misiunilor se asigura in orae prin unitile militare de pompieri, iar in comunele rurale prin formaiuni de pompieri. Se stabilete, de asemenea, competenta formaiunilor de pompieri la minimum 37 persoane, astfel: - 1 comandant de formaiune; - 1 subcomandant; - 1 remisioner; - 1 comandant de grupa; - 3 efi de echipa, pentru cate 10 servani: - echipa pompei de incendiu; - echipa de salvare si izolare; - echipa de alimentare cu apa. Numirea comandantului de formaiune se fcea de ctre comandanii de grupuri (comandantul subunitii de pompieri militari din oraul reedina de jude, cruia i se subordonau toate celelalte formaiuni) si trebuia sa fie invatatorul, notarul sau un alt om de vaza al comunei, preferabil ofier de rezerva, reangajat sau gradat in armata. Dotarea formaiunilor in raport cu posibilitile financiare ale localitii si efective, era stabilita astfel: - pompe de incendiu complete, cu sorburi si cate 40 m furtun; - bacale din lemn sau fier a cate 700 litri; - brie tip pompier; - corzi si cordite; - lmpi de sigurana. Dup reorganizarea administrativ-teritoriala conform Legii administrative din 1938 (Ardealul administrativ nr.7-8/1938 filiala Bistria Nsud a Arhivelor Statului), Grupurile de pompieri se repartizeaz pe cele 10 inuturi existente. Ca urmare, Secia Pompieri

Bistria face parte din Grupul 9 de Pompieri Some al crui prin comandant a fost, ncepnd cu luna decembrie 1938, maiorul Bucur Gheorghe. In virtutea aceleai legi, prin Regulamentul de aplicare publicat in Monitorul Oficial nr.268 din 18 noiembrie 1939, la sect.2, art.15, se prevedea ca primarul (seful administraiei locale si preedintele consiliului comunal) era obligat sa ia masuri pentru ferirea comunei de incendii si inundaii, deci implicit cu obligaii directe in organizarea si pregtirea formaiunilor de pompieri. Odat constituita, subunitatea de pompieri militari din Bistria se confrunta din plin cu evenimente specifice, dovedindu-si astfel utilitatea si competenta. Se fac eforturi pentru asigurarea unor condiii cat mai bune de cazare si instruire a efectivelor, pentru asigurarea unor dotri la nivelul timpului. In anul 1940, dup cedarea unei pari din Ardeal, subunitatea de pompieri militari din Bistria se retrage in Moldova, prevenirea si stingerea incendiilor asigurndu-se pana la terminarea celui de-al doilea rzboi mondial, prin alte forme. Grupul 9 de Pompieri-Some este mutat la Sibiu, coordonnd in continuare celelalte subunitii din teritoriul necedat al Ardealului. Din corespondenta purtata de locotenentul Rdulescu Traian cu autoritile locale reies greutile deosebite cu care se confrunta in ntreinerea si funcionarea acestei subunitii ntruct sumele necesare subzistentei trupei, echiprii acesteia, dotrii cu tehnica de stingere si cazrii erau asigurate de Primria oraului si de Prefectura. In urma semnrii Conveniei de Armistiiu de la Moscova din 12 septembrie 1944, unitile si subunitile de pompieri militari din Transilvania de Nord se renfiineaz. In acest sens, la 15 septembrie Marele Stat Major a emis Ordinul nr.65 819 privind Constituirea formaiunilor de pompieri militari care au existat in 1940 in Transilvania de Nord. Insa, la acea data, sovieticii avnd sub administraie teritoriul respectiv, nu au admis aa ceva. Abia la 4 ianuarie 1945, prin Ordinul de zi nr.469 al Comandamentului Pompierilor Militari, se renfiineaz Secia Pompieri Bistria, mpreuna cu alte 12 subunitii din aceasta zona a tarii. La 14 ianuarie se instituia comisia de recepie a cazarmrii, care a luat-o in primire, a adus efectivele si tehnica de lupta, astfel ca ncepnd cu data de 5 februarie, subunitatea si-a reluat activitatea. Abordarea retrospectiva a evoluiei Seciei de Pompieri Bistria nu se poate face separat de problemele generale ale organizrii, dup 1944, a

Corpului pompierilor militari, aceasta fiind indisolubil legat, prin tradiiile sale ce I-au fost ncredinate, de organismul militar al tarii. Ca urmare, Corpul Pompierilor Militari a trit toate transformrile cunoscute de ansamblul instituiilor militare ale statului roman, trecnd printr-un sir de prefaceri marcate de extinderea cadrului organizatoric general, perfecionarea structurilor interne, mbuntirea formelor de organizare si conducere a unitarilor si subunitilor, ieire din compunerea armatei si constituirea sa in Inspectoratul general al pompierilor, subordonat Ministerului Afacerilor Interne. Dup 1944, Corpul Pompierilor Militari a continuat sa-si ndeplineasc misiunea sa de baza in cadrul organizatoric existent, coopernd strns, pana la terminarea rzboiului, cu formaiunile subordonate Comandamentului Aprrii Pasive si cu unitile militare, ndeosebi cele destinate asigurrii securitii teritoriului. La aceea vreme, organizarea pompierilor militari, era patru batalioane de pompieri si de aprare pasive, grupuri de pompieri, companii si secii. Primele modificri substaniale au fost iniiate si concretizate apoi in Instruciunile Marelui Stat Major al Armatei nr. 51 666 din 5 mai 1945, privitoare la reorganizarea armatei romane, unde se prevedea ca: Pompierii militari vor trece cu organizarea actuala la Ministerul Afacerilor Interne, figurnd numai in organizarea si situaiile armatei. M.A.I. va prelua asupra sa dotarea, ntrebuinarea si instrucia acestui personal. Cadrul organizatoric al pompierilor militari a suferit in timp modificri, unele variante fiind menite sa prentmpine eventualele reacii nefavorabile statului roman in stabilirea clauzelor militare ale tratatului de pace. Astfel, in august 1945, intr-un document se prevedea: Pompierii militari nu mai fac parte din cadrul armatei, urmnd a fi organizat ca instituie civila de ctre Ministerul Afacerilor Interne. Decretul lege nr.1909 din 1946 prevedea: Pompierii militari nu fac parte din cadrul armatei, insa ei se vor ncadra cu personal de ctre Ministerul de Rzboi si Marele Stat Major.

Sa las astfel posibilitatea ncadrrii lor cu personal militar, fr a fi in evidenta armatei. In realitate, prin formele adoptate, in loc sa dispar ,,efectivele pompierilor militari au crescut, asigurndu-se instruirea militar in cadrul trupelor de pompieri a unui mare numr de tineri care nu puteau fi incorporai in armata regulata din cauza limitrii efectivelor ei prin tratatul de pace. In cursul anului 1947, organizarea trupelor de pompieri militari a cptat stabilitate in urmtoarea forma: - Inspectoratul general al pompierilor, inspector general fiind in 1948, col. Atanasiu Mihai; - Patru Inspectorate regionale ale pompierilor, cu reedinele de la Timioara, Bucureti, Cluj si Iai, inspector de pompieri pentru judeul Cluj si comandant al Grupului de pompieri fiind lt.col. Aurel Podeleanu; - 11 grupuri de pompieri, Grupul de Pompieri Cluj fcnd parte din Inspectoratul regional nr.3 si identificndu-se cu sediul acestuia; - 29 de companii si 80 de secii de pompieri, amplasate in principalele centre urbane ale tarii, Inspectoratul regional 3 Cluj avnd in subordine companiile si seciile din Ardeal.

(Organizarea pompierilor din referatul Aspecte privind organizarea pompierilor militari in perioada 1944 1947). Tot in anul 1947 se trece la reorganizarea formaiunilor civile de pompieri, deoarece, aa dup cum arata nc din 1943 comandantul de atunci al Grupului de pompieri Some, lt.col. Gheorghe Bucur, Datorita concentrrilor masive prilejuite de izbucnirea rzboiului, formaiunile s-au dezorganizat, serviciul de pompieri la sate, organizat pe timp de pace, a devenit aproape inexistent (Pompierii rurali B.P. nr.4-6 (1993)). Prin Decizia Ministeriala nr.6410/1947, in baza prevederilor Legii pompierilor din 1936, se prevedea ca, in vederea reorganizrii pompierilor rurali, pompierii voluntari, profesioniti si a tuturor formaiunilor si

pichetelor de pompieri ale ntreprinderilor publice si particulare, la nivelul fiecrui jude se va nfiina o comisie in urmtoarea componenta: - preedinte - prefectul judeului - membrii - comandantul Grupului de pompieri - comandantul Legiunii de jandarmi - seful serviciului tehnic - revizorul colar - recenzorul statistic - secretar - comandantul companiei de pompieri din localitate 2. Grupul de Pompieri al Judeului Bistria - Nsud Anul 1968 reprezint un moment de cotitura in istoria pompierilor bistrieni. Pe plan naional s-a renunat la structurile administrativ teritoriale pe raioane si regiuni si s-a revenit la forma tradiionala, cea mai viabila a judeelor. Aceasta a fost posibil prin adoptarea, in februarie 1968, de ctre Marea Adunare Naionala a Legii cu privire la mbuntirea organizrii administrative a teritoriului. La nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Interne s-a fcut o analiza a activitii pompierilor militari, iar in contextul adoptrii legii amintite, prin Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.3061 din 1 octombrie 1968 s-a trecut la reorganizarea acestora, astfel:. - Comandamentul Pompierilor - Grupul de Pompieri al Municipiului Bucureti - 39 de Grupuri judeene de pompieri Prin ordinele ministrului de interne, adjunctului ministrului de interne, comandantului pompierilor si al comandantului grupului, au fost numii in funcii la Grupul de Pompieri al judeului Bistria Nsud, unitate nou constituita,, urmtorii ofieri si subofieri: - comandantul grupului : maior Crciuna Ioan; - lociitor al comandantului: cpitan Popescu Marcel; - sef de stat major: cpitan Antonescu Neculai; - lociitor al comandantului pentru prevenirea incendiilor si sef de secie: maior Ivan Stan; - lociitor sef de stat major pentru operaii si pregtirea de lupta a militarilor si formaiunilor civile de pompieri :cpitan Samson Ioan;

- inspector principal cu propaganda si statistica : cpitan Codreanu Vasile; - inspector principal: cpitan Enache Gheorghe; - inspector II: lt.maj. Aikler Victor; - ajutor inspector: plt.maj. Orban Teodor; - ajutor inspector: plt.maj. Agape Petru; - furier principal: plt.maj. Radu Constantin; - furier cu documentele secrete: plt.maj. Baciuti Ioan Statul de organizare al unitatii mai prevedea o grupa de paza si gospodrire compusa din 12 militari in termen. Odat cu nfiinarea noii uniti, Compania de Pompieri Bistria, intra in organica acesteia, avnd urmtoarea componenta: - comandant de companie: lt. maj. Fotciuc Dumitru; - lociitor al comandantului de companie si sef de secie: locotenent Zaharie Vasile; - 9 subofieri; - 32 militari in termen; - 1 angajat civil. Unitatea era ncadrata la acea data cu urmtoarea tehnica de lupta si de serviciu: - 3 autopompe cisterna; - 1 autopompa de intervenie; - 1 motopompa; - 1 autocamion de intervenie; - 3 autoturisme de transport; - 1 motocicleta cu ata. La nici doi ani de la nfiinarea unitii , acesta s-a confruntat cu dificile situaii ivite ca urmare a catastrofelor, inundaii ce au avut loc pe o mare parte a teritoriului tarii. Astfel, in perioada 12 mai 6 iunie 1970, unitatea a acionat la combaterea efectelor inundaiilor ce au avut loc pe teritoriul judeului Bistria Nsud. Pentru salvarea oamenilor, animalelor, bunurilor materiale si evacuarea apei din ntreprinderi industriale si agricole, instituii si locuine, s-a folosit tehnica de lupta din dotarea unitii si a formaiunilor civile de pompieri din jude. In aciunea de combatere a efectelor inundaiilor, timpul de funcionare a tehnicii de lupta a unitii a totalizat un numr de 239 ore funcionare, iar formaiile civile de pompieri din jude, 768 ore, cu un

personal de peste 320 de pompieri militari si civili, angajai si voluntari, din obiective si localiti. Din multiplele aciuni ntreprinse de unitatea noastr in acele zile de grea ncercare, in lupta cu furia apelor, dezlnuite, se detaeaz cea din noaptea de 12 spre 13 mai, cnd o grupa de militari formata din cpitanul Popescu Marcel, cpitanul Fotciuc Dumitru, locotenent Ft Iosif si un numr de 12 militari in termen, au evacuat 30 familii din cartierul Viioara Bistria, nfruntnd pericolul de nec , ploaia toreniala si ntunericul, reuind ca in timp scurt sa evacueze in afar pericolului familiile, animalele si bunurile materiale ale acestora. In zilele urmtoare, efectivele unitii si ale unor formaiuni civile de pompieri au acionat la evacuarea apei si a bunurilor materiale din numeroase obiective, instituii si localiti. In aceste aciuni de mare rspundere, ofierii, subofierii si militarii in termen din unitate si subuniti, au dat dovada de un nalt profesionalism, spirit de solidaritate umana, sacrificiu in salvarea vieii oamenilor, animalelor si bunurilor materiale. Toate aceste nobile caliti au fost probate si pe timpul numeroaselor incendii care au avut loc in zona de competenta a unitii, precum si pe timpul inundaiilor care s-au repetat in luna iunie a anului 1975. Anul 1978 marcheaz un eveniment deosebit de important in viata unitii. Dup ce o perioada de timp comandamentul unitii a fost chiria in sediile unor instituii, iar subunitatea i desfoar activitatea in cldirea improprie a fostei formaii civile de pompieri, s-a dat in folosina noul local al unitii si subunitii in strada Sigmirului, nr.16. In perioada de 10 ani scursa de la nfiinarea unitii, a fost suplimentat statul de organizare al unitii, la fel si tabela de nzestrare in ceea ce privete tehnica de lupta si transport. Astfel, la sfritul anului 1978, unitatea era ncadrata cu urmtorul personal: - comandantul grupului: colonel Crciuna Ioan; - lociitor al comandantului: maior Frteanu Mihai; - lociitor al comandantului pentru prevenirea incendiilor: lt.col. Ivan Stan; - ofier cu operaiile si pregtirea de lupta: lt.maj. Dima Gheorghe; - inspector cu organizarea: maior Fotciuc Dumitru; - inspector tehnic-normativ: cpitan Zaharie Vasile; - inspector cu anchetele: maior Samson Ioan; - inspector cu formaiile civile de pompieri: maior Antonescu Neculai;

inspector cu statistica si propaganda: lt.maj. Ft Iosif; subinspector: plt.adj. Agapie Petru; subinspector: plt. Baciu Alexandru; subinspector: plt.adj. Baciuti Ioan; subinspector: plt. Pavelea Doru; sef echipa revizii, reparaii si depanri: maistru militar principal Focsa Ioan; - furier cu evidenta gradati-soldati: plt.maj. Bncil Vasile; - furier cu documentele secrete: plt. Cioanca Gheorghe; - 2 personal civil. Compania Pompieri Bistria avea urmtoarele efective: - comandant de companie: locotenent Condrate tefan; - lociitor comandant de companie: lt. Pui Constantin - 10 subofieri; - 48 militari in termen; - 1 personal civil. In ceea ce privea tehnica de lupta si transport, unitatea avea urmtoarea dotare: - 1 autopompa cisterna; - 2 autotunuri de intervenie; - 2 autopompe cisterna de alimentare cu apa; - 1 autopompa d intervenie si comanda; - 2 motopompe; - 1 autocamion de intervenie; - 2 autoturisme de intervenie la incendii; - 3 autoturisme de transport; - 1 autocamion de transport. Dintre interveniile mai deosebite ale unitii in perioada urmtoare, a fost cea de la gravul accident ce a avut loc la ntreprinderea NETEX Bistria, unde in data de 14.02.1981, o explozie de o fora neobinuita, urmata de incendiu, arunca in aer secia de preparaie mecanica si secia de filtre a fabricii. In urma evenimentului, au murit sub drmturi 6 persoane, iar altele 8 sunt grav rnite. Intervenia prompta a grupei operative a unitii si grzii de intervenie a Companiei Bistria, duce la salvarea de la moarte a unui numr de 12 persoane prinse sub drmturi. Incendiul a fost lichidat in aproximativ 90 minute. Intervenia a fost apreciata in mod pozitiv, primindu-se scrisori d mulumire din partea conducerii obiectivului economic afectat de explozie si din partea celor salvai de la moarte. Organul de presa al Ministerului de Interne elogiaz modul in care au acionat pompierii militari, pentru salvarea

vieilor celor surprini de drmturi. Personalul grupei operative si al grzii de intervenie a fost citat prin ordin de zi al Comandamentului Pompierilor. In luna septembrie 1982, comandantul grupului, colonel Crciuna Ioan a fost trecut in rezerva, prin Decretul nr.256 din 14.09.1982, in vederea pensionarii. Prin ordinul adjunctului ministrului de interne nr.II/03010, cpitanul Ionua Petru, din statul major al Comandamentului Pompierilor, este numit comandantul grupului de Pompieri al judeului Bistria Nsud. Alte incendii care au solicitat din plin efectivele unitii au fost cele din luna iulie 1987. Astfel, in ziua de 24.07.1987, orele 12.00, s-a produs un incendiu de pdure, in masivul Heniu, aparinnd Ocolului Silvic Ilva Mica, iar in ziua de 25.07.1987, orele 12.30, un alt incendiu de pdure in masivul Miroslava, aparinnd de Ocolul Silvic Prundu Brgului. Prin efortul conjugat al tuturor forelor concentrate la fata locului s-a reuit lichidarea primului incendiu in data de 25.07.1987, orele 08.00, iar a celui de-al doilea in data de 27.07.1987, orele 07.00. Pentru modul exemplar in care efectivele unitii si-au ndeplinit misiunea au fost acordate o serie de recompense. Un alt incendiu care a probat miestria pompierilor militari, a fost acela din data de 04.08.1988, orele 12.00, care a izbucnit la un depozite de materiale a Combinatului de Prelucrarea Lemnului Bistria. Acionnd cu rapiditate si competenta profesionala, in condiii deosebit de grele, fum dens, gaze toxice, temperaturi ridicate, dnd dovada de spirit de sacrificiu, curaj si abnegaie, grupa operativa a unitii, garda de intervenie a Companiei Pompieri Bistria, au localizat si lichidat incendiul in timp scurt, salvnd materialele din magazia incendiata in valoare de peste 3.000.000 lei. Perioada 1980 1990, a avut ca o caracteristica principala, preocuparea ntregului efectiv al unitii de a-si perfeciona pregtirea militar si de specialitate, in scopul ndeplinirii cu rezultate cat mai bune a sarcinilor de serviciu. O cretere a simului de rspundere in pregtire si munca s-a fcut simita, dup numirea noului comandant de grup, care prin tinereea si dinamismul sau a reuit sa mobilizeze cadrele unitii spre o cretere a eficientei tuturor activitilor.

Interveniile unitii la incendii au crescut in profesionalism, deseori unitatea primind scrisori de mulumire din partea conducerii unitilor sprijinite si felicitri din partea organelor locale ale puterii de stat. Activitatea de prevenire s-a desfurat cu o eficienta crescnda, numrul incendiilor si pagubelor provocate de acestea scznd de la an la an. In plan disciplinar, in ultimii 20 de ani, nu au avut loc evenimente deosebite sau alte fapte grave. O preocupare permanenta a constituit-o mbuntirea condiiilor de cazare si de viata a efectivelor, de nfrumuseare si de gospodrire a localului, astfel nct, in prezent, unitatea est dotata cu tot ceea ce este necesar desfurrii in foarte bune condiii a activitilor. Cu rezultate foarte bune a funcionat in aceasta perioada gospodria agrozootehnica. Ca un aspect negativ a fost acela al reducerii unor funcii, in condiiile in care sarcinile unitii creteau de la an la an.

3. Grupul de Pompieri BISTRIA al judeului Bistria Nsud Politica de glasnost si perestroika, iniiata de Mihail Gorbaciov, a dus la cderea regiunilor comuniste din Europa centrala si de est, in toamna anului 1989. Romnia nu putea sta in fata tvlugului istoriei, astfel ca inevitabilul s-a produs si la noi in decembrie 1989. Unda de soc a demonstraiilor populare de la Timioara din 16-17 decembrie, din 21 decembrie de la Bucureti, Cluj, Sibiu si alte mari orae din tara unde au avut loc adevrate lupte de strada. In cadrul acestor sngeroase confruntri, pompierii militari, aidoma camarazilor lor din Armata Romana, s-au aflat permanent la datorie. Nici locuitorii Bistriei nu puteau sta departe de aceste evenimente astfel ca in dimineaa zilei de 22 decembrie, toi muncitorii din zona industriala au pornit in mar spre centrul municipiului. Spre deosebire de marile orae ale tarii, in reedina judeului Bistria Nsud totul s-a desfurat cu calm, netrgndu-se nici mcar un foc de arma. Pompierii militari si-au desfurat in continuare misiunile specifice, in condiii de sigurana deplina. Schimbrile survenite in Romnia post-revoluionara au condus inevitabilul si la unele reorientri in activitatea Grupului de Pompieri al

judeului Bistria Nsud in ce privete structura organizatorica, pregtirea efectivelor, extinderea ariei misiunilor, a sarcinilor si prioritilor muncii de prevenire a incendiilor si altele. In perioada imediat urmtoare revoluiei, la comanda unitii se afla in continuare maiorul Ionua Petru (avansat la gradul de locotenent colonel in luna aprilie 1990 si la gradul de colonel in luna decembrie 1993, ambele avansri fiind naintea expirrii stagiului minim in grad), ncadrarea unitii la data de 01.01.1990 fiind urmtoarea: - mr. Ionua Petru comandant grup; - lt.col. Zaharie Vasile lociitor pentru prevenire; - lt.col. Fotciuc Dumitru ofier principal I; - cpt. Condrate tefan ofier principal II; - mr. Ft Iosif ofier principal II; - cpt. Rus Pavel ofier principal II; - cpt. Pui Constantin ofier principal II; - lt.maj. Moldovan Gheorghe ofier principal II; - lt.maj. Rii Costel ofier principal II; - m.m. cls. a-II-a Gabor Avram sef ERRD; - plt.maj. Cioanca Gheorghe furier D.S.; subinspector; - plt.maj. Pavelea Doru - plt. Bucur Simion subinspector; - plt. Leuca Traian subinspector; Comandant al Companiei de Pompieri Bistria este in continuare lt.maj. Ciuru Nicolae. In privina pregtirii militarilor in termen este de menionat faptul ca ncepnd din anul 1990 durata stagiului militar se reduce la un an, structurat pe trei etape de incorporare din patru in patru luni. In structura organizatorica a unitii apar o serie de modificri. Cea mai importanta este nfiinarea funciei de sef de stat major, prin aceasta unitatea noastr, mpreuna cu alte patru uniti din tara intrnd in rnd cu celelalte grupuri de pompieri din tara. Din anul 1991 apare o noua categorie de personal militari angajai pe baza de contract (comandani de grupe, oferi si alte specialiti), iar in luna august 1992 ia fiina Biroul de asigurare tehnico-materiala si financiara. Avnd in vedere mrimea zonei de competenta si faptul ca in organigrama unitii funciona doar o singura subunitate de pompieri militari, comanda unitii efectueaz demersurile necesare nfiinrii de noi subunitii, proces care se desfoar cu succes in ntreaga ara.

Se reuete in acest context renfiinarea Companiei de Pompieri Nsud ncepnd cu data de 1 octombrie 1992, comandant fiind numit cpitanul Moldovan Gheorghe. In anii ce au urmat dup revoluia din 1989, unitatea si subunitile din subordine au acionat la peste 1300 de incendii, salvnd sute de persoane de la moarte precum si bunuri materiale valornd sute de miliarde de lei. Ca urmare a introducerii necesitaii avizrii activitilor organizate si desfurate conform Hotrrii Guvernului Romniei nr.208/90, inspecia pentru prevenirea incendiilor a emis zeci de mii de avize p.s.i. diferitelor persoane care au dorit sa nfiineze societi sau sa presteze activiti private in cele mai diverse domenii. In conformitate cu prevederile Hotrrii Guvernului Romniei nr.51/1992, unele formaiuni civile de pompieri din localiti (actuale servicii publice de pompieri) care au in dotare autospeciale de stins incendii, au ncheiat contracte de prestri servicii in domeniul p.s.i. cu alte localiti sau ageni economici care nu au in dotare asemenea utilaje asigurndu-se astfel fonduri suplimentare celor alocate prin bugetele locale. In data de 20 februarie 1996 colonelul Ionua Petru a fost eliberat din funcia de comandant al unitii, cu aceeai data colonelul Zaharie Vasile fiind mputernicit la comanda. La data de 30 martie 1997 ntregul efectiv al unitii a trit un eveniment unic: ceremonia de acordare prin decret al Preedintelui Romniei a Drapelului de lupta. Ceremonia a avut loc in Piaa Centrala a municipiului Bistria. Festivitatea a fost onorata de prezenta domnului general de divizie inginer Crciun Ionel, comandantul Corpului Pompierilor Militari, efii instituiilor administraiei publice locale, senatori si deputai, comandani de uniti militare din jude, comandani ai grupurilor de pompieri din judee limitrofe, membrii ai familiilor tinerilor militari pompieri care au depus si jurmntul militar cu aceasta ocazie, conductori ai unor obiective social-economice, ali invitai si de un numeros public care a umplut pana la refuz zona respectiva. Prin trecerea in rezerva a colonelului Zaharie Vasile in vederea pensionarii dup o cariera militar de 37 de ani dintre care 33 ca ofier, comandant de grup a fost numit seful de stat major, locotenent colonel Condrate tefan. Dup apariia Legii nr.80/1995 privind Statutul cadrelor militare prin care vrsta maxima pentru personalul activ cobora la 55 de ani, precum si a unor ordine prin care acetia puteau trece, la cerere, in rezerva in vederea pensionarii la mplinirea vrstei de 50 de ani, unitatea a pierdut o serie de

cadre care de-a lungul carierei lor au fcut cinste acestei uniti si meseriei de pompier militar. Dintre acetia merita cu prisosina a fi amintii. - colonel Ionua Petru, fost comandant al unitii 27 de ani ca ofier; - colonel Fotciuc Dumitru, fost sef de stat major 35 de ani ca ofier ; - colonel Zaharie Vasile, fost sef al inspeciei pentru prevenirea incendiilor si mputernicit la comanda unitii 33 de ani ca ofier ; - locotenent colonel Ft Iosif, fost inspector de prevenirea incendiilor 32 de ani ca ofier ; - maistru militar Gabor Avram, fost maistru auto 30 de ani ca subofier si maistru auto ; - plutonier adjutant Lazr Dumitru, fost conductor auto 24 de ani ca subofier activ ; - plutonier adjutant Cincia Mihail, fost subofier administrativ 24 de ani ca subofier activ. Dup numirea noii comenzi a unitii in ultima parte a anului 1999 si prin reaezarea pe alte funcii a unor ofieri si subofieri, cat si prin sosirea in unitate a unor absolveni de instituii militare de nvmnt toate activitile au crescut in eficienta. O preocupare constanta a fost aceea de a atrage fonduri extrabugetare, valoarea totala a acestora in perioada 2000 2002 fiind de 3,5 miliarde lei. Acestea au fost folosite in special pentru dotri, reparaii etc. Cu ocazia predrii primirii comenzii unitii in data de 20 octombrie 1999, in unitate a fost prezent comandantul Corpului Pompierilor Militari, domnul general de corp de armata, dr.ing. Crciun Ionel, prefectul judeului, preedintele Consiliului Judeean, alte oficialiti locale. O deosebita onoare pentru personalul unitii a fost prezenta in mijlocul acestora in data de 4 martie 2000 a ministrului de interne de la acea data, Constantin Dudu Ionescu. Cu prilejul acestei vizite i-au fost prezentate o serie de greuti cu care se confrunta unitatea, cea mai arztoare fiind aceea a condiiilor precare in care funcioneaz Staia de Pompieri Nsud. Pe baza documentaiei naintate de unitate si cu susinerea Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari, conducerea Ministerului de Interne a aprobat in cursul aceluiai obiectivul de investiie P Amenajare si Modernizare Staie de Pompieri Nsud, care se afla in derulare si la finalizarea cruia localul Staiei de Pompieri Nsud va fi unul din cele mai moderne din tara.

In data de 16 ianuarie 2003 la analiza activitii unitii pentru anul 2002, a participat ministrul de interne, domnul Ioan Rus mpreuna cu alte persoane din conducerea Ministerului de Interne si a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari. Tot in cursul anului 2003, in perioada 18-19 aprilie 2003 domnul general de brigada Secara Vladimir, comandantul Corpului Pompierilor Militari a efectuat un control de sprijin in unitate, aprecierile referitoare la activitatea personalului fiind pozitive. O preocupare importanta a comenzii unitii in ultimii ani a fost stabilirea si dezvoltarea de relaii internaionale. In acest plan merita menionata excelenta colaborare dintre unitatea noastr si Brigada de pompieri Parkstadt Limburg (Olanda) si unitatea de pompieri din oraul Herzogenrath (Germania). Relaia dintre cele trei uniti de pompieri din tara diferite a fost materializata prin vizite reciproce de informare documentare si nu in ultimul rnd, printr-un substanial sprijin logistic primit de unitatea noastr din partea colegilor si prietenilor din Olanda si Germania. Unitatea noastr a mai fost vizitata in cursul anilor 2002 si 2003 de ctre comandamentul pompierilor din oraul Columbus, statul Georgia din Statele Unitate ale Americii, aflat in oraul Bistria in cadrul unei delegaii reprezentnd oraul respectiv. Prin larga deschidere spre lume, pompierii din alte tari si continente au aflat ca in acest colt al unei tari despre care urma cu civa ani nu tiau nimic, exista o mana de oameni, mndri de profesia lor de pompieri,, care dei nu are dotarea si tehnica lor, obin aceleai rezultate in activitatea de salvare a persoanelor aflate in pericol si a bunurilor materiale ameninate de furia focului scpat de sub control. Toate acestea printr-un efort uman substanial care trebuie sa suplineasc minusul in ceea ce privete dotarea tehnica proprie in comparaie cu a pompierilor din statele occidentale. n data de 15.12.2004 Grupul de Pompieri Bistria al judeului Bistria Nsud i Inspectoratul de Protecie Civil al judeului Bistria Nsud devin, n baza Hotrrii de Guvern nr. 1492 din 2004 i a Ordinului ministrului administraiei i internelor nr. S/II/3950 din 20.12.2004, Inspectoratul pentru Situaii de Urgen Bistria la judeului Bistria Nsud, cu atribuii n domeniul serviciilor de urgen profesioniste iar Comandamentul Proteciei Civile judeean, se mut / transfer n interesul serviciului n cadrul Inspectoratului judeean pentru Situaii de Urgen. Noul organism format prin unirea celor dou instituii are n compunere: 1. Centrul Operaional; 2. Inspecia de Prevenire;

3. Serviciul Logistic; 4. Compartimentul Financiar; 5. Biroul Resurse Umane; 6 Alte compartimente adecvate ndeplinirii misiunilor specifice; 7. Detaamentul de Pompieri Bistria: - Garda de Intervenie nr. 1 Bistria; - Garda de Intervenie nr. 2 Prundu Brgului; 8. Secia de Pompieri Nsud cu - Garda nr. 1 de intervenie Nsud; - Garda nr. 2 de intervenie Beclean; Noua unitate creat, mpreun cu subunitile sale a acionat prompt in toate situaiile n care a fost necesar intervenia ei, salvnd viei omeneti, bunuri materiale i mediul nconjurtor. Un eveniment tragic in istoria judeului nostru s-a consumat n ziua de 20.06.2006, n urma ploii toreniale czute ( 140 l/m/h) s-a produs o viitur care a afectat comunele Trliua, Spermezeu, Cianul Mic, Zagra, Uriu i Branitea. Din pcate, aceast viitur a provocat pierderea a 13 viei omeneti i rnirea altor persoane. n timpul evenimentelor din zona Trliua au sosit n vizit de lucru pentru observarea la faa locului a dezastrului i pentru ajutorarea populaiei Preedintele rii, domnul Traian Bsescu, Primul ministru al Guvernului, domnul Clin Popescu Triceanu, ali minitrii i secretari de stat mpreun cu inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situaii de Urgen, domnul general maior Vladimir Secar nsoit de oficialiti ale judeului. n luna decembrie a anului 2006 a fost trecut n rezerv ultimul contingent de militari n termen, n perioada urmtoare demarndu-se procesul de profesionalizare a serviciilor militare profesioniste de urgen. n temeiul Hotrrii C.S.A.T. nr. S/79 din 17.04.2006, privind msurile i direciile de aciune pentru profesionalizarea unitilor subordonate Inspectoratului General pentru Situaii de Urgen, n perioada august 2006 - aprilie 2008, s-a stabilit ncadrarea a 34.240 posturi de subofieri. Inspectoratul pentru Situaii de Urgen Bistria, prin activitatea Biroului Resurse Umane, recruteaz in fiecare an candidai pentru colile militare de profil, n scopul eficientizrii personalului i profesionalizrii celor interesai. Un alt eveniment major n care a fost solicitat intervenia pompierilor militari Bistrieni a fost incendiul provocat la schela de lemn a Bisericii Evanghelice din Bistria. Avnd n vedere amploarea incendiului, au fost

chemate n sprijin dou autospeciale, de la inspectoratele din judeele limitrofe (Cluj i Mure). Amploarea incendiului reiese i din numrul mare de participani, centrul oraului fiind aglomerat de miile de ceteni care priveau cum cea mai nalt cldire din jude este cuprins de flcri. Datorit profesionalismului i curajului de care au dat dovad, un numr de 77 de cadre participante din cadrul Detaamentului de Pompieri au fost citate prin ordin de zi pe unitate. n data de 3 noiembrie 2008 s-a inaugurat Serviciul Mobil de Urgen Reanimare i Descarcerare (S.M.U.R.D.) n localitatea Sngeorz Bi. Serviciul a fost dotat cu o ambulan de 80 000 euro , achiziionat de Consiliul Judeean, personalul fiind asigurat de Inspectoratul pentru Situaii de Urgen Bistria al judeului Bistria Nsud fiind compus din 4 oferi i 4 paramedici. Inspectoratul pentru Situaii de Urgen Bistria a fost verificat, n luna februarie a.c., de ctre Corpul de Control al inspectorului general al I.G.S.U. n urma controlului, unitatea a obinut calificativul general Foarte Bun, dovad a profesionalismului de care a dat dovad tot personalul inspectoratului. Cu data de 31 martie 2009, domnul colonel Condrate tefan , inspector ef al Inspectoratului pentru Situaii de Urgen Bistria, se trece n rezerv, dup o carier exemplar, concretizat printr-o evoluie ascendent de peste 33 de ani. Cu aceiai dat a fost trecut n rezerv i domnul locotenent colonel Constantin Pui, ofier principal II n cadrul Biroului Resurse Umane alturi de ali doi subofieri. n data de 25 aprilie a avut loc ceremonialul de predare primire a comenzii inspectoratului i a drapelului de lupt a unitii, mputernicit la comanda inspectoratului fiind numit prim adjunctul inspectorului ef domnul colonel Maftei Talo, n prezena prefectului judeului, reprezentanilor Inspectoratului General pentru Situaii de Urgen, comandanilor unitilor militare din jude, unei delegaii din Olanda, comandanilor inspectoratelor similare din judeele limitrofe, altor oficialiti, ntregului personal al unitii i a unui public numeros. Trecerea n rezerv a domnului colonel Maftei Talo, la data de 31 mai 2009, a atras dup sine mputernicirea la comanda inspectoratului a domnului maior doctor inginer Constantin Florea, adjunctul inspectorului ef. n data de 14.09.2009 domnul maior doctor inginer Constantin Florea a promovat concursul pentru ocuparea fuciei de inspector ef, iar cu data de 23.09.2010 a fost numit inspector ef al Inspectoratului pentru Situaii de Urgen Bistria.

n data de 04.12.2009 inspectoratul a primit vizita domnului ministru secretar de stat Raed Arafat, cu ocazia deschiderii oficiale a SMURD Bistria. La ceremonie au participat prefectul judeului, oficialiti din administraia public local, comandani ai unitilor militare din jude, reprezentani ai presei i numeros public. Evenimentul a avut o semnificaie deosebit pentru c a nsemnat alinierea judeului nostru cu celelalte judee care beneficiau de acest serviciu, deosebit de important n viaa fiecrei comuniti. Astfel, unitatea va beneficiu de aportul a patru echipaje medicale de intervenie rapid, din care unul ncadrat cu specialiti n medicin de urgen, destinat interveniilor cu un grad mai ridicat de dificultate. Departe de a fi completat, aici se ncheie istoria pompierilor bistrieni, de la nceputuri si pana azi. Odat cu consemnarea faptelor, ar fi nedrept sa nu mai subliniem nc odat aspectul sutelor si miilor de pompieri anonimi militari sau civili, care din dragoste si pasiune pentru aceasta nobila profesie si-au sacrificat nenumrate zile si nopi, si-au pus in pericol viata in nenumrate ori pentru ndeplinirea nobilei misiuni de aprare a vieii oamenilor si bunurilor materiale de flcri, ape, cutremure si alte sinistre, fcnd ca profesia de pompier sa-si ctige binemeritatul loc in viata, inima si sufletul cetenilor.