La sfarsitul lui 1999, existau o multitudine de acte normati de modificare si completare a actului normativ de baza din domeniul accizelor,

fapt ce a ingreunat aplicarea practica a acestora, momentul a coincis cu momentul conceperii unui nou program de guverrnare. Procesul de pregatire pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana dobandise un nou dinamism, in contextul creat de decizia Consiliului European de la Helsinki, de incepere a negocierilor de aderare cu Romania in anul 2000 si de evolutiile care au avut loc in ul reformei institutionale a Uniunii Europene. Un modul important al reformei in Romania 1-a reprezentat reforma fiscala. in acest moment, ajustarea fiscala aa urmatoarele obiecti majore: eliminarea sistemului complex, greoi de administrat si generator de coruptie al facilitatilor, scutirilor si exceptarilor de la plata obligatiilor fiscale; reducerea impozitului pe profit; practicarea unei cote unice la taxa pe valoarea adaugata; reasezarea accizelor. Acesta a fost contextul aparitiei Ordonantei Gurnului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, actul normativ de baza ce reglementeaza acest impozit incepand cu data de 14 februarie 2000. Aceasta ordonanta a reunit intr-un singur act normativ, pe de-o parte, toate prederile existente pe linie de accize, iar pe de alta parte, a adus acestora o serie de imbunatatiri in stransa concordanta cu masurile de reforma fiscala impuse de noul program de guvernare, necesitatea eliminarii imperfectiunilor legislati existente si realizarea unei armonizari cat mai apropiate de legislatia comunitara in domeniu. Cele mai importante masuri luate prin Ordonanta de urgenta nr. 27/2000 au fost: masuri de reducere a accizelor; masuri de contracarare a influentelor negati asupra bugetului rezultate din reducerea accizelor prin largirea sferei de aplicare a acestui impozit si anume introducerea accizelor la alcool brut si bauturi spirtoase; masuri de disciplinare a agentilor economici in scopul reducerii evaziunii fiscale. Cu toate masurile intreprinse, fenomenele de frauda si evaziune fiscala inregistrau n continuare o mare amploare, iar economia subterana in cazul productiei de alcool capata proportii alarmante.In perioada de aplicare a prederilor Ordonantei Gurnului nr. 27/2000, s-au inregistrat o serie de fenomene negati si in domeniul productiei si circulatiei produselor petroliere, precum si in cel al circulatiei cafelei.

Veniturile bugetare incasate din accizele pentru alcool si bauturi alcoolice, pentru unele tipuri de combustibili, precum si pentru cafea, erau in continuare in scadere si inrs proportionale cu abundenta de astfel de produse pe piata. Pentru stoparea acestor fenomene, pentru imbunatatirea realizarii si colectarii la bugetul de stat a niturilor pronite din accize, precum si in scopul diminuarii fenomenelor de evaziune si frauda fiscala in acest domeniu, s-a elaborat Ordonanta de urgenta nr. 134/2000, cu valabilitate de la data de 14 octombrie 2000 - termen prerogat ulterior, prin Ordonanta de urgenta nr. 147/2000, pana la data de 1 noiembrie 2000. Ordonanta de urgenta nr. 134/2000 aduce ca imbunatatiri in domeniul legislatiei accizelor: extinderea sferei de aplicare a accizelor prin introducerea in acest regim a unor noi produse din grupa produselor petroliere, instituirea obligatiei de plata a accizelor in sarcina importatorilor in cazul cafelei, cafelei cu inlocuitori si al cafelei solubile si masuri de intarire a supragherii fiscale la alcool si bauturi alcoolice. Cu toate acestea fenomenele de frauda i evaziune fiscala se amplificau. Ca urmare se decide instituirea unor masuri stimulati pentru agentii economici producatori sau importatori de alcool si bauturi alcoolice. Masurile stimulati instituite constau in reducerea accizelor cu 50% incepand cu data de 1 noiembrie 2000, dar numai in cazul agentilor economici care si-au achitat obligatiile de baza fata de buget. Prin Ordonanta de urgenta nr. 164/2000 s-a urmarit: cresterea niturilor prin recuperarea sumelor reprezentand obligatii catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si fondurile speciale inregistrate ca neachitate la termenele legale; cresterea productiei agentilor economici producatori de alcool, bauturi alcoolice spirtoase si bauturi alcoolice naturale; scaderea preturilor si diminuarea volumului tranzactiilor de pe piata neagra in favoarea agentilor economici bun-platnici. Pentru stoparea fenomenelor de contrabanda si evaziune fiscala (ce nu au putut fi eliminate pana in acel moment), precum si pentru asigurarea unui climat economico-financiar sanatos care sa permita o activitate de productie la intreaga capacitate existenta a agentilor economici care lucreaza legal, cu consecinte directe si imediate asupra incasarilor la bugetul de stat, a fost instituit incepand cu 1 decembrie 2000 monopolul de stat asupra comercializarii alcoolului, prin Ordonanta de urgenta a Gurnului nr. 181/2000. Se poate observa ca in silirea sferei de aplicare s-au avut in dere accizele practicate in tarile europene, structura consumului din tara si necesitatea asigurarii finantarii

bugetului, alaturi de nevoia de reducere sau mai ales stopare a fenomenelor de frauda si evaziune fiscala. Evolutia in timp a politicii economice a influentat asupra extinderii sau comprimarii sferei de aplicare si asupra nilului cotelor de impunere. Principalul obiectiv urmarit si realizat ramane cel de natura financiara, determinat de incasarea de nituri bugetare. Regimul accizelor in Romania este reglementat incepand cu 1 ianuarie 2002, prin Ordonanta de Urgenta a Gurnului Romaniei nr. 148/27.10.2001, publicata in Monitorul Oficial ai Romaniei nr. 767/30.10.2001. Acest act normativ isi propune perfectionarea si unificarea legislatiei existente in domeniul accizelor, tinand cont ca legea-cadru in materie - Ordonanta Gurnului nr. 27/2000 - a fost modificata si completata prin alte noua ordonante de gurn. Un obiectiv important al noii reglementari il constituie apropierea si alinierea legislatiei nationale la prederile directilor comunitare in domeniu. Prin Ordonanta Gurnului nr. 148/2001 se aduc urmatoarele modificari: o majorarea cotei de impunere pentru o serie de produse in baza prederilor angajamentului asumat de Romania prin Documentul de pozitie privind modulul 10 -Impozitarea, prin care statul roman s-a angajat ca va proceda la cresterea graduala a accizelor, in fiecare an, pana ce va fi atins nilul minim impus de directile comunitare in materie. in acest sens, s-a procedat la: majorarea cu 8% a nilului actual alaccizelor la alcool, distilate, bauturi spirtoase si carburanti; majorarea cu 10% a nilului accizelor la tigarete si alte produse din tutun. * instituirea unor noi masuri in scopul diminuarii fenomenelor de frauda si evaziune fiscala, ca ocontinuare a preocuparilor concretizate in adoptarea Ordonantei de urgenta a Gurnului nr. 107/20.09.2001 privind completarea si modificarea Ordonantei Gurnului nr. 27/2000 si instituirea unor masuri pentru diminuarea fenomenelor de frauda si evaziune fiscala in domeniul alcoolului si bauturilor alcoolice. in acest sens, s-a optat pentru : generalizarea obligatiei de utilizare a documentelor fiscale speciale pentru toate tipurile de alcool i distilate; silirea unor sanctiuni mai aspre in cazul nerespectarii prederilor legale; restrangerea sferei scutirilor de la plata accizelor in cazul alcoolului etilic rafinat utilizat la obtinerea de alcool sanitar destinat farmaciilor si unitatilor sanitare, precum si in cazul alcoolului etilic rafinat destinat a fi utilizat ca atare in farmacii si spitale; eliminarea scutirii de accize pentru produsele comercializate prin magazinele care functioneaza in regim duty-free.

* un progres in tehnico-legislativ constand in sistematizarea reglementarilor privind sfera de aplicare, platitorii, faptul generator al obligatiei de plata, scutirile de plata acordate si regimul documentelor fiscale, pe module distincte aferente fiecarei grupe de produse supuse accizelor. in acelasi context se incadreaza si separarea reglementarii accizelor de reglementarea supragherii fiscale si autorizarii privind exercitarea activitatii de productie, comercializare si import al produselor supuse accizelor. De asemenea, au facut obiectul redefinirii produsele si grupele de produse din categoria alcool, distillate si bauturi alcoolice pe subgrupe similare celor din directiva europeana in materie, precum si a produselor petroliere.

o schimbari in ce priste raportul intre nilul accizelor in cadrul subgrupelor de produse din grupa alcool, distilate, bauturi alcoolice, vinuri si bere. Aparitia acestui act normativ reprezinta un fapt pozitiv, deoarece reglementeaza o materie caracterizata printr-o insilitate si faramitare excesi, ceea ce constituie un impediment in aplicare, atat pentru agentii economici, cat si pentru institutiile cu atributii de control. in plus, o legislatie insila, cu multiple modificari, la intervale scurte de timp, adeseori cu necorelari si prederi evazi, incomplete sau interpreile favorizeaza evaziunea si frauda fiscala. De asemenea, perfectionarea modului de structurare a reglementarilor pe module distincte aferente fiecarei grupe de produse supuse accizelor si redefinirea produselor si grupelor de produse din categoria alcool, distilate si bauturi alcoolice in conformitate cu directile comunitare este un act meritoriu.

Asupra masurilor vizand restrangerea fenomenului de evaziune si frauda fiscala isi pun amprenta atat modul de corelare a prederilor in materie, dar si actiunea institutiilor abilitate sa efectueze controlul financiar-fiscal si sa combata evaziunea si frauda fiscala. Apreciez ca, fara indoiala, cresterea presiunii fiscale prin cresterea nilului accizei la alcool, distilate, bauturi spirtoase, carburanti, tigarete si produse din tutun este o actiune care, chiar justificata prin necesitatea alinierii graduale la nilul accizei prevazut de directile europene, este in dezacord cu conditiile romanesti, fiind generator de evaziune fiscala si conducand la scaderea nilului de trai. In primul rand, cresterea accizei la produsele petroliere va alimenta cresterea preturilor si tarifelor pentru cvasitotalitatea bunurilor si serviciilor din economie, intr-o perioada dificila a anului in care se manifesta si masurile initiate in anul 2001 avand ca obiect cresterea preturilor si tarifelor in domeniul energetic. Compensatia oferita este reducerea accizei la bere.In al doilea rand, reducerea nilului de

impunere la acciza produsului bere este mai mult o masura de stimulare a consumului unui produs sezonier, intr-o ramura in care actioneaza cateva grupuri puternice cu capital strain. Mentinerea nilului anterior accizei la vinuri, intr-o tara producatoare si exportatoare in domeniu, nu ni se pare favorabila intereselor economiei romanesti, in conditiile in care practica in materie a tarilor europene producatoare si exportatoare consta in acordarea unui regim preferential atat in ce priste accizele, cat si taxa pe valoarea adaugata. S-au instituit unele prederi speciale privind regimul accizelor in cazul micilor producatori de bere, care constau in principal in reducerea diferentiata a accizei in functie de capacitatea de productie anuala pe care o detine agentul economic.In prezent, accizele sunt reglementate prin Codul fiscal unde sub un singur titlu (Titlul Vil) sunt cuprinse trei acte legislati care reglementeaza regimul actual al accizelor, regimul de supraghere si autorizare, precum si regimul de marcare al acestor produse, respectiv: Ordonanta de urgenta nr. 148/2001 privind regimul accizelor, cu modificarile si completarile ulterioare; Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraghere si autorizare a productiei, importului si circulatiei unor produse supuse accizelor, cu modificarile si completarile ulterioare; Ordonanta Gurnului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru tigarete, produse din tutun si bauturi alcoolice, cu modificarile si completarile ulterioare; Totodata, acest titlu include si prederile Directii europene nr. 92/12 privind sistemul de antrepozitare fiscala care este implementat in Romania, incepand cu data de 1 ianuarie 2004. Prin Hotararea Gurnului nr. 84 din 3 februarie 2005 privind modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cadrul legislativ privind accizele cunoaste o noua imbunatatire, este vorba de schimbari in regimul de antrepozitare fiscala, din care mentionez: completarea conditiilor de autorizare a antrepozitarilor pentru productia si depozitarea unor produse accizabile; modalitatea de suspendare, anulare si revocare a autorizatiilor de antrepozitare fiscala; noi obligatii in sarcina antrepozitarilor (de exemplu: prezentarea certificatului ISO 9001 la autoritatea fiscala competenta in tara de 12 luni de la data obtinerii autorizatiei si detinerea autorizatiei de mediu; alte precizari cu privire la garantia legal constituita in momentul autorizarii. in plus, au fost reglementate mai clar modalitatile de acordare a scutirilor de la plata accizelor.In domeniul accizelor, anul 2007 a insemnat modificari importante ale Codului fiscal impuse de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, de necesitatea definitivarii

armonizarii legislatiei fiscale cu cea prevazuta de directile europene, de necesitatea implementarii cadrului legal aferent schimbului intracomunitar de produse supuse accizelor, precum si de respectarea angajamentelor asumate prin Documentul de pozitie aferent Capitolului 10 - Impozitarea.In acest sens, principalele modificari aduse titlului VII - Accize din Codul fiscal au fost urmatoarele: 1. in domeniul accizelor armonizate: - majorarea nilului accizelor la principalele grupe de produse supuse acestui regim cu intrare in vigoare la data de 1 ianuarie 2007 potrivit calendarelor de crestere graduala a accizelor pana la atingerea nilelor minime impuse, astfel: - benzina cu plumb de la 395,01 euro/1000 litri la 421,19 euro/1000 litri; - pacura de la 9,50 euro/1000 kg la 13,00 euro/1000 kg; - gaz natural utilizat drept carburant de la 2,00 euro/gigajoule la 2,60 euro/gigajoule; - electricitate utilizata in scop comercial de la 0,19 euro/Mwh la 0,26 euro/Mwh; - electricitate utilizata in scop necomercial de la 0,39 euro/Mwh la 0,52 euro/Mwh; - introducerea de noi produse in sfera de aplicare a accizelor, astfel: - gaz natural utilizat drept combustibil pentru incalzire in scop comercial si necomercial cu acciza de 0,17euro/gigajoule. Mentionez ca incepand cu data de 1 ianuarie 2007, datorita obligativitatii introducerii accizei la gazul natural utilizat in acest scop a fost eliminat impozitul datorat bugetului de stat pentru gazul natural pronit din productia interna - in cuantum de 7,4 euro/1000 m3; - instituirea unei accize reduse de 475 euro/hl alcool pur fata de 750 euro/hl alcool pur cat este acciza standard, in cazul alcoolului etilic produs in micile distilerii; prin mica distilerie se intelege distileria a carei productie anuala nu depaseste 10 hectolitri alcool pur; - introducerea in legislatia nationala a reglementarilor comunitare privind schimburile de produse accizabile intre statele membre. Urmare a desfiintarii frontierelor vamale intre statele membre si implicit a eliminarii notiunilor de importator si exportator au fost definiti operatorii inregistrati, operatorii neinregistrati, reprezentantul fiscal, vanzarea la distanta, regimul produselor cu accize platite;

- revizuireaa sferei de aplicare a scutirilor de la plata accizelor in domeniul produselor energetice si al energiei electrice si realizarea unei mai bune concordante cu prederile comunitare, prin: - scutirea de la plata accizelor a biocarburantilor. in cazul amestecului biocarburantilor cu carburanti traditionali, scutirea se va acorda in functie de cantitatea de biocarburant continuta in amestec si nu va depasi o anumita limita, silita in conformitate cu prederile directii comunitare in domeniu; - scutirea de la plata accizelor a combustibililor pentru motor utilizati pentru operattiunile de dragare in cursurile de apa navigabile si in porturi; - scutirea de la plata accizelor a combustibililor pentru motor utilizati in domeniul productiei, dezvoltarii, testarii si mentenantei aeronalor si vapoarelor; - scutirea de la plata accizelor a energiei electrice produsa din surse regenerabile de energie; - scutirea de la plata accizelor a produselor energetice - gaz natural, carbune, combustibili solizi - folosite de catre gospodariile individuale si/sau organizatiile de caritate; - includerea unor prederi noi privind neaccizarea produselor energetice si a energiei electrice destinate anumitor utilizari, cum ar fi: utilizarea duala a produselor energetice; energia electrica atunci cand reprezinta mai mult de 50% din costul unui produs; energia electrica utilizata in principal in scopul reducerii chimice si in procesele metalurgice si electrolitice; - instituire a unor masuri pentru asigurarea respectarii condittilor impuse de regimul de antrepozitare fiscala a produselor supuse accizelor armonizate prin reavizarea anuala antrepozitarilor autorizati.4

2. in domeniul accizelor nearmonizate: - includerea in sfera de aplicare a accizelor si a motoarelor pentru ambarcatiuni in derea eliminarii posibilitatilor de evaziune fiscala si asigurarii principiului de unicitate al impozitului; - asigurarea aceluiasi regim de accizare pentru armele de vanatoare atat pentru persoanele juridice, cat si pentru persoanele fizice; - reducerea cu 10% a accizelor pentru toate sortimentele de cafea;

- reasezarea sistemului de taxare a autoturismelor si a autoturismelor de teren. Referitor la calculul accizelor exprimate in echivalent euro, s-a institutit principiul de utilizare a cursului de schimb pe o perioada de un an de zile, cursul fiind cel comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru prima zi lucratoare a lunii octombrie din anul precedent. Situatia alinierii legislatiei romanesti privind accizele la Directile Uniunii EuropeneIn Romania, la ora actuala, exista urmatoarele categorii de produse supuse accizelor: bere; vinuri; bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri; produse intermediare; alcool etilic; produse din tutun; uleiuri minerale; alte produse. Structura actuala a accizelor este, in buna masura, aliniata la Directile Uniunii Europene. inca din anul 2001, prin Ordonanta Gurnului nr. 148 s-au redus semnificativ diferentele dintre tara noastra si Uniunea Europeana in domeniul impozitarii indirecte. Aceasta ordonanta a reusit alinierea sfera de actiune a accizelor pe uleiuri minerale la cerintele aquis-ului comunitar, iar, in ceea ce priste structura categoriilor de produse reprezentate de alcool si bauturi alcoolice, s-au realizat serioase ajustari la doua noi grupe de produse (produsele intermediare si bauturile fermentate, altele decat vinul si berea), care au fost aliniate la Directiva 92/83/EEC. Prin noul Cod fiscal, progresele au denit si mai vizibile, prin noul cadru fiscal silindu-se reglementari specifice pentru accize armonizate": Se precizeaza doar cateva din noile prederi: definirea si incadrarea produselor supuse accizelor pe baza pozitiilor si codurilor tarifare din Nomenclatura Combinata; eliminarea taxelor de autorizare a comercializarii produselor supuse accizelor; simplificarea procedurilor de autorizare a agentilor economici producatori si importatori de produse supuse accizelor si majorarea perioadei de valabilitate a autorizatiilor; silirea cotei zero de accize pentru vinurile linistite;

 reconsiderarea scutirilor de accize si armonizarea acestor prederi cu cele ale directilor europene. Legat de reglementarea conform careia s-a silit cota zero pentru vinurile linistite, trebuie remarcat ca la nilul Uniunii Europene nu se percep accize pe vinuri, in timp ce tara noastra face acest lucru, cu exceptia mentionata. Ori, pentru a incuraja productia romaneasca de vinuri este nevoie de o anulare a prederilor de accizare a acestor produse, urmand exemplul statelor comunitare.Incepand cu 1 ianuarie 2005, Gurnul Romaniei anunta intentia sa de a-si colecta o parte importanta din resursele necesare catre bugetul de stat pe seama impozitelor indirecte. In acest sens, se mentioneaza ca bunurile ce intra in categoria celor ce sunt sau pot fi considerate de lux si a celor ce pun in pericol sanatatea omului vor suporta cresteri ale accizelor. Aceste masuri se prezinta in programul de gurnare Tariceanu. Cu toate progresele inregistrate, armonizarea accizelor este o problema dificila pentru politica fiscala romaneasca. in cadrul procesului de aderare in care se afla tara noastra, o presiune puternica din partea Comunitatii Europene consta tocmai in alinierea accizelor in derea conrgentei catre nilul minim cerut in spatiu comunitar. Acesta inseamna pentru Romania o crestere considerabila a nilului accizelor, dar armonizarea -nilului accizelor este o conditie obligatorie pentru aderare si de altfel bine intemeiata, generata de necesitatea de inlaturare a potentialelor distorsiuni de pe piata interna a UE. Situatia dificultatilor in alinierea legislatiei din domeniul accizelor la normele UE este caracteristica tuturor statelor membre si tarilor care doresc sa adere la Uniunea Europeana. Analizand diferentele intre sistemele de accizare care caracterizeaza statele din Uniunea Europeana, impartasesc ideea conform careia359 o atie intre nilurile accizelor pentru principalele categorii de produse desi extrem de utila, este dificil de realizat. Acesta, in primul rand, pentru ca majoritatea tarilor folosesc combinatii intre sistemele ad-valorem si cele specifice. in al doilea rand, in special pentru tigari, este greu de at nilul accizelor, pentru ca ratele specifice trebuie calculate folosind pretul mediu ai tigarilor pe diferite piete. La fel. pentru produsele alcoolice, metodologia de calcul difera de la o tara la alta.

Perioade de tranzitie solicitate de Romania pentru transpunerea Directilor UE in domeniul accizelor In Documentul de pozitie al Romaniei, Capitolul 10 - Impozitarea se precizeaza ca ..Romania solicita o perioada de tranzitie de cinci ani, respectiv pana la data de 31 decembrie 2010, pentru transpunerea prederilor privind nilul minim al accizelor i directile 92/79, 92/80, 92/82, 92/84), pentru uleiuri minerale, tigarete si alcool si bauturi spirtoase"360.

Argumentele unei astfel de solicitari, sunt precizate in continuare in cadrul aceluiasi document, pentru fiecare categorie de produse supuse accizelor in parte. Astfel, pentru tutun si produse din tutun se arata ca, desi Prederile Directii 72/464 CEE, Directii 92/79 CEE, Directii 92/80 CEE au fost transpuse in legislatia nationala inca din anul 999, o diferenta majora existenta in legislatia romaneasca fata de directile europene este determinata de nilul actual al accizelor practicat in Romania pentru aceste produse, fata de nilul minim impus prin directile europene. De aceea, Romania a solicitat o perioada de tranzitie de 5 ani, respectiv pana la data de 31.12.2010, in ceea ce priste atingerea nilului minim al accizelor pentru tigarete, prevazut de Directiva 92/79/CEE. Solicitarea acestei perioade de tranzitie este motivata astfel: La tigarete - incidenta accizei in pretul de vanzare cu amanuntul a celei mai vandute marci, respectiv "Carpati", este de 45%, dar aceasta se datoreaza faptului ca aceasta marca este una din cele mai ieftine marci de tigarete de pe piata romaneasca (0,31 euro/pachet). in situatia in care preferintele consumatorilor s-ar muta spre alta marca mai scumpa, atunci incidenta accizelor ar fi mai mica, iar eforturile pentru atingerea minimei de 57% - impuse de directiva - ar fi mult mai mari. Introducerea nilului minim de accizare pentru tigarete in concordanta cu prederile Directii 92/79/CEE pana la 31.12.2006, ar conduce la o crestere considerabila a pretului acestor produse, cu efect negativ asupra volumului de vanzari al acestora. Perioada de tranzitie si o armonizare treptata a nilului accizelor ar reduce efectele negati asupra fortei de munca din industria tutunului si ar crea posibilitatea adaptarii acestei industrii la consecintele cresterii nilului de accizare la tigarete. Piata romaneasca de tigarete cunoaste in prezent o reducere a contrabandei cu tigarete si o diminuare a evaziunii fiscale, fenomen care ar cunoaste o evolutie opusa celei actuale, in conditiile cresterii fortate a accizelor. De asemenea, cresterea brusca a nilului de accizare al tigaretelor ar putea ridica si problema asigurarii gradului de colectare a accizelor aferente. O crestere rapida a nilului de accizare ar determina evaziune fiscala, contrafacere si contrabanda. in acelasi timp, autoritatile ar fi obligate sa aloce resurse crescute activitatii de supraghere si control, fara a oferi nici o garantie in directia mentinerii ratei de colectare a accizei. Se estimeaza ca o crestere treptata a accizelor pentru tigarete va conduce la o crestere a niturilor bugetului statului. Legat de acesta problema, tara noastra si-a asumat responsabilitatea de a aplica o politica de crestere treptata a accizelor la tigarete care sa fie in concordanta cu ritmul de crestere economica si, respectiv, cu cresterea pietei interne raportata la puterea de cumparare. Concomitent, va continua procesul de educare si informare a populatiei cu privire la consecintele negati pe care consumul acestor produse il are asupra sanatatii. Pana la 31.12.2006, nilul cotei de acciza aferente celei mai vandute marci de tigarete s-a majorat cu 40% pentru a se alinia nilulului minim impus de directiva, urmand ca, pana la data de 31.12.2010, sa se realizeze armonizarea completa a nilului accizei.In ceea ce priste, uleiuri minerale (produse

petroliere), legislatia actuala este partial armonizata cu prederile Directilor 92/81/CEE si 92/82/CEE. in prezent, legislatia romaneasca nu include metanul in grupa uleiurilor minerale si, de asemenea, sileste accizele pe tona de produs pentru benzina cu plumb, benzina fara plumb, motorina si combustibil greu. Pana la data de 1 ianuarie 2007, legislatia romaneasca in domeniu a fost armonizata cu acquis-ul comunitar, cu exceptia nilului accizelor. Si pentru acesta grupa de produse, Romania a solicitat o perioada de tranzitie de 5 ani, respectiv pana la 31.12.2010, pentru atingerea nilului minim al accizelor prevazut de Directiva nr. 92/82/CEE. Aceasta solicitare se justifica prin: diferenta mare dintre nilul impus de directiva si nilul accizei practicat in Romania (te benzina cu plumb si motorina, exista inca diferente mari dintre acciza minima impusa de Directiva nr. 92/82/CEE si acciza practicata in Romania); cresterea nilului accizelor la nilul minim impus de directiva pana la 31 decembrie 2006 determina o crestere generala a preturilor intr-un ritm mult mai mare decat ritmul de crestere a puterii de cumparare a consumatorilor; existenta unei fiscalitati ridicate la aceste produse. in prezent, la benzina cu plumb, benzina fara plumb si motorina se aplica inca doua tipuri de impozite indirecte (taxa de drum si fondul special constituit pentru produsele petroliere). cresterea accelerata a preturilor conduce la amplificarea fenomenelor de contrabanda si evaziune fiscala, ceea ce ar determina cresterea cheltuielilor de administrare a acestui impozit. Pana la 31.12.2006, Romania s-a obligat sa majoreze nilul cotei de accize cu 50% din diferenta fata de nilul minim impus de directiva si prin redimensionarea celorlalte doua impozite indirecte (taxa de drum si fondul special constituit pentru produsele petroliere), urmand ca, pana la data de 31.12.2010 sa se realizeze armonizarea completa a nilului accizei. Pentru grupa de produse reprezentata de alcool si bauturi alcoolice, legislatia actuala este partial armonizata cu prederile Directilor 92/83/CEE si 92/84/CEE. in prezent, legislatia romaneasca prede distinct o subgrupa pentru bauturi fermentate, altele decat berea si vinul" si pentru produse intermediare", dar aplica cote de accize inferioare celor impuse de directi si prede in continuare unele scutiri care nu sunt in concordanta cu prederile acquis-ului. Prin Codul fiscal s-a realizat armonizarea in totalitate privind structura si definirea subgrupelor de produse din cadrul grupei alcool si bauturi alcoolice", iar, de la data de 1 ianuarie 2007, nilul cotelor de accize, prevazute de legislatia nationala, a atins nilul minim aplicat in Uniunea Europeana, cu exceptia perioadei de tranzitie solicitate. Cu toate acestea, tara noastra a solicitat o perioada de tranzitie de 5 ani, respectiv pana la data de 31.12.2010 pentru atingerea nilului minim al accizelor, prevazut la art. 3 din Directiva nr. 92/84/CEE, pentru subgrupa alcool si bauturi spirtoase". Aceasta solicitare se justifica astfel:

 experienta Romaniei in acest domeniu arata ca silirea accizei la 180 euro/hl alcool pur pentru bauturile spirtoase determina efectul de crestere a evaziunii fiscale. Astfel, in timp ce consumul a ramas constant, vanzarile legale de bauturi alcoolice au scazut in mod alarmant. Scaderea vanzarilor legale de alcool si bauturi spirtoase a condus la reducerea niturilor bugetului de stat din accize si la accentuarea concurentei neloiale mtre agentii economici corecti si cei care lucreaza pe piata neagra. Pentru disciplinarea fiscala a agentilor economici, autoritatile romane au decis sa reduca nilul accizei pentru a se atinge un pret de vanzare optim si, in acelasi timp, au fost majorate sanctiunile impolriva contrabandei in domeniu; cresterea nilului accizelor la nilul minim impus de directi pana la 31 decembrie 2006 se urmareste a nu genera un proces al cresterii preturilor intr-un ritm mult mai mare decat puterea de cumparare a consumatorilor; cresterea nilului accizelor la nilul minim impus de directi pana la 31 decembrie 2006 nu trebuie sa genereze inchiderea unor fabrici producatoare de alcool si bauturi spirtoase, reducerea numarului de persoane care lucreaza in acest domeniu si cresterea somajului; amplificarea fenomenului de contrabanda cu aceste produse, in cazul majorarii accelerate a cotei de accize, determina o crestere a cheltuielilor de administrare a acestui tip de impozit in conditiile in care fenomenul a determinat adoptarea, de catre Romania, a unor masuri de supraghere fiscala a productiei de alcool si bauturi alcoolice, masuri care au cauzat o majorare importanta a acestor costuri. Date fiind cele prezentate, Romania s-a obligat sa asigure o crestere treptata a nilului accizelor la alcool si bauturi alcoolice, concomitent cu intarirea masurilor de supraghere fiscala si de reducere a contrabandei si a evaziunii fiscale in acest domeniu. Pana la data de 31.12.2006, nilul cotei de accize s-a majora cu 40% din diferenta fata de nilul minim impus de directiva, urmand ca, pana la data de 31.12.2010, sa se realizeze armonizarea completa a nilului accizei.In ciuda solicitarii unei perioade de tranzitie de cinci ani, Comisia Europeana a acordat Gurnului Romaniei o perioada de doar trei ani pentru armonizarea accizelor. Astfel, conform declaratiei Ministrului Finantelor Publice Romaniei i-a fost acordata o perioada de tranzitie de 3 ani, de la data aderarii si pana la 31 decembrie 2009, pentru atingerea nilului minim impus pentru accizele la tigarete; o derogare pentru a aplica un regim special pentru alcoolul distilat din fructe, in distilerii legal autorizate, obtinut de fermieri si destinat autoconsumului (echivalent a 50 litri bauturi spirtoase/gospodarie/an, cu concentratie de 40% in volum), prin aplicarea unei cote de 50% din acciza standard ce se va aplica in Romania de la data aderarii (in acest sens, Romaniei i-a fost aplicat cel mai favorabil tratament acordat tarilor candidate)"361.

Redeschiderea modulului X Impozitarea a fost legata tot de problematica accizarii. Astfel, dupa ce s-a realizat inchiderea provizorie a acestui modul in iunie 2003, Gurnul Romaniei a solicitat renegocierea acestui modul, intrucat dupa data mentionata anterior, Uniunea Europeana a mai adoptat norme de aquis comunitar care largesc sfera accizelor. In UE se aplica noi accize la produsele petroliere, iar Romania a cerut perioada de tranzitie pentru : benzina fara plumb, motorina folosita drept carburant pentru masini, gaz natural utilizat in scopuri necomerciale, pacura folosita atat in reteaua de termoficare, cat si pentru alte scopuri, electricitate folosita in scopuri comerciale si necomerciale. in urma negocierilor, Romania a obtinut sase perioade de tranzitie, intre 2 si 6 ani pentru Directiva de restructurare a cadrului comunitar pentru impozitarea electricitatii si a produselor energetice. Prin aceste perioade de tranzitie, alinierea la nilul de acciza silit de aquisul comunitar se va face in 4 ani de la data aderarii pentru benzina fara plumb, 6 ani pentru motorina folosita drept carburant pentru automobile, 3 ani pentru gazul utilizat in scopuri necomerciale.

Pentru pacura s-au silit perioade de tranzitie de 3, respectiv 2 ani, in functie de utilizare (in sistemul de termoficare sau pentru alte destinatii) si de 3 ani pentru electricitate. A saptea perioada de tranzitie, de 4 ani, a fost obtinuta pentru directiva nr. 49/2003/CE privind un sistem comun de impozitare aplicabil platilor de dobanda si redente efectuate intre companiile asociate din diferite state membre.

Impactul Armonizarii Accizelor Asupra Economiei Romanesti Diferentele majore dintre nilurile cotelor de accize practicate de tara noastra ativ cu cele silite de directile Uniunii Europene au determinat, asa cum s-a aratat in submodulele anterioare, mari dificultati pentru gurnantii romani. in plus, exista pareri3*2 care apreciaza ca inflexibilitatea Comunitatii Europene este deja cunoscuta si ca este putin probabil ca Romaniei sa ii fie acceptate solicitarile in totalitate". Perioada de cinci ani prevazuta in Documentul de pozitie al Romaniei, Capitolul 10 - Impozitarea s-a transformat, dupa cum s-a prezenta anterior, in doar trei ani. in analiza intreprinsa, incercam sa identific care ar fi consecintele care trebuie suportate de tara noastra ca urmare a armonizarii accizelor romanesti pentru a ajunge la nilul celor cerute de Uniunea Europeana. O crestere a accizelor inseamna automat o majorare a preturilor, deci primul efect previzibil este previzionarea unei rate mai ridicate a inflatiei.