mateescuhidraulica

Ing.

CRISTEA MATEESCU

Membru 'a1 Acaderniei R.P.R. Profesor la lnstitutul de Construcfll Bucuresti

-

HIDRAULICA
-*w--.

---..

1

E D I T U R A

D E

S T A T D I D A C T I C A $ I B U C U R E S T I - 1 9 6 1

P E D A G O G I C A

\

f

-%- >

'

I

,
*

Aceastii lucrare arxe ca bazii cursul de hidra~liciipredat la. Facultatea de liidrotehnicg a Insti tutului -de constructii-~ucuregt din 1946 i ptnii agi. In consecintgea contine toate capitolele, previzute tn programa ' agali tic6 oficialg. Autorul a , dezvol tat fmii materia pe baza experientei sab tn hidratehnid, pentru ca lucrarea s i pcsatii fi de folbs $i inginerilor specialigti in lucrilri hidrotehnice, cercetiitorilor din insti tutele hidrotehnice gi cadrelor didactice de specialitate din inviitiimlnt. Au fost folosite cunogtintele de matemat ici predate fn iristi t utele de fnvitlmint tehnic superior.

-

4.1s _ m-3: *
a

*

r

.

- - 4 --%
-,

4?i
d.

,

,

- ---".-?
&--

-.y:;

-

- .*k:~p. -4%
- 2

a

A %

,

%

Z* y
.
I *

1''

,
f
-

-

- ! *>*a? :
> ;
n

--.

*.
I

Y - ,

2% :
t.

s - =-,-.$*

.
'

-. i9

-*

-

Aceastcr lucrare a fost scris~in indoitul scop : .+. - de a servi studenlilor din faculta'#ile prof ilate pe discipl inele hidrotehnice i. - de a servi spre consultare inginerilor din produclie si cerceta'torilor E n . > . diferitele domenii ale hidrotehnicii, precum : construct ii hidrdtehnice, navigat ie, hidroumeliora#ii, a1imenta'ri cu apa' si canaliz&i. \ Pentru a i ndeplini acest dublu scob a fost nevoie sa' se dea o dezvoltare egalci ._ : . -- hidraulicii teoretice cit si aplicafiilor tehnice. S-a cdutat ca bazele teoretice sci - fie dezvoltate pentru a da cititorului prega'tirea necesard spre a studia cit mai numeroase ~i mai variate aplicalii s-a ca'utat ca apli----cafiile sa' fie din diferitele ramuri tehnice. fn volumul de fala' specialitatea instai ale construcfiilor, afara' de -- - . ;* . lafii ~i utilaje, unde este necesard cunoa~terea atEt a hidraulicii lichidelor gigazelor, I c2t gi a termodinamicii. Problemelor deehidraulica construcfiilor hidrotehnice li s-a dat o atenlie deosebita', nu insd si dinamicii curslirilor naturale de apci, care necesitci o tratare T' 1'. specials' intr-un iolum separat, in legdturd strinsd cu hidrologia~icugeografia -, . fizica'. Totusi se vor g k i rezolvate, la Cap. X V I , X V I I I , X I X , X X I I , XXIV, ,. . X XV, nume'roase probleme din acest domeniu care sint legate mai strins de con-' strucliile hidrotehnice. . Pentru demonstrarea teoremelor de hidrodinamicci nu au fost, in general, F t -- depti~ite cunostin#ele de matemat ici predate in inst itutele politehnice. S-a fcicut ; desea uz de metodele de rezolvare aproximative si grafice, instrumente comode si .;'. eficiente puse la dispozilie inginerului care se g&eqte adeseori in fa#a unor pr6'ir bleme a ca'ror rezolvare matematica' exacta' nu este inca' posibila'sau este prea dificila'. Ca primul rind lucra'rile clasice, -- lucrdrilematerial documentar au servit in larga' lucra'rile hidraulicieniloriar pentru moderne s-au folosit pe o scara' soviet ici, i; precum si s .- -- spechl principaleleuzcontribulii aduse de hidraulicienii romini in acest domeniu. , In' am fa'cut de ualoroasa publicaf ie a regretatului prof. ing. D. GerA i ; mani ,,Hidraulica teoretica' si aplicata'", pe care autorul ei nu a avut posibili;+ tatea sri o termine, o moarte tiremat ura' antrerupind brusc o opera' de vast&erudvie L-e ;-,. -- ~i sintezli. Ca metoda" de expunere s-a luat ca bazd metoda dialecticii materialiste. Fe.';- . . nomenele au fost prezentate intotdeauna in cadrul natural, complex, cu legcituri 5? , multiple si consideratii isforice si apoi au fost intuite scheme simplificate, dupd > ;. a ciiror rezolvare s-a procedat 1; verificarea cu practica. >$ Aplicaliile tehnice prezentate nu sint simple exercilii, ci in general probleme $:' .- scoase din practica lucra'rilor hidrotehnice. 2f=;
.
2'
,;
-+
-$

I

&

r

I

'

/

*+'

,"

L I

-

*

i

/

,

*

h

-

,

A*.

F'

-

-I , I "

%
I

+

-

e

1

--u

-

<'> f
?N

A

8

d

5 - T

1

*

1

*

4

'7 -

a ,

2

$! !

& : y s
.y't
5 4 -&

.'

-

-. .
*

r-

A. MHrimi generale
- lungime (coordona t5) b, B - l5tirni h, H - iniltirne 7 - volume (in hidrodinarnici) V - volurn (in hidrostaticii ~i la ' proprietiitile fluidelor) v - volurn specific S, - suprafete a, @, 0 - unghiuri y, t - tirnp 7, T - durat5, perioadi - vitez5 unghiularii (radianils) - o - numlr de turatii pe rninut n, N - cornponentele carteziene ale u, V, W vi tezei V - vi teza (vector) a, c - vitezg de propagare (celeri tate) uf, I)', wf - viteze pulsatorii uf2,vl2, ufvf - viteze rnedii temporale - viteze medii in sectiune u m, M - mas5 F - forti (in general) P - fort 5 de presiune R - rezistentii (forti) G - greutate P - presiune u2 - presiune cinetic5 (de stagPo=P2 nare) Y - greutate specific5 P - densi ta te E - coeficient de elasticitate c - coeficient de elasticitate 1 X= - cubic5 t de cornpresi bil i coef icien E tate - coeficient de frecare la aluP necare
s

v

I, L,

s

- lungimi

w

w,

.
i

1

-

i

F

\ -

v,

- coeficient de viscozi tate di. ., namica - coeficient de viscozitate cinematic5 - tensiune superficial5 (capilar5) - efort unitar (normal pe sect i une) - efort uni tar tangential - efort unitar de directie oarecare - energie specific5 in sectiune, raportat5 la greutate - potential de forte - impuls, cantitate de mi~care - putere - energie (cantitate de .. .) - temperatura relativi in " Celsius - ternperatura absolutl in " Celsius
A

.
G

B. Fluide perfecte

- potential de viteze - functie de curent - potential complex
- circulatia, intensi tatea virtejului - viteza unui cirnp de viteze paralele, uniform in tot spatiul - presiunea pe u11 fir de curent, la distant5 mare de un obstacol - virtej, rotorul vitezei - sectiunea unui tub de virtej - flux, debit

-

9

C. Fluide reale

- razi hidraulic5 - perirnetru udat - pierdere de sarcin5 intre dou5 puncte - coeficient de pierdere de sarcin5 local5 - panta fundului - adincirnea unui canal - adincirnea unui canal in -rnigcare uniforms - adincirnea critic5 - ~ a n t energetic5 (hidraulicg) a - panta piezornetric5 - panta critic5 - i i teza cri t ic5 - debit de volurn (total) - debit de volurn (specific) - caracteristica (rnodulul) de debit - coeficientul lui Darcy - coeficientul lui ChCzy - coeficient de rugozitate, dup5 Pavlovskl, Manning +a. - vi teza de alunecare (dinarnicg) - grosirnea filrnului laminar - coeficient de contractie a1 sectiunii de curgere - coeficient de vi tez5 - coeficient de contractie a1 unei dirnensiuni (la deversoare) - coeficient de debit - coeficient de inecare (la deversoarej - rugozitate absoluti - rugozitate absolut5 nisipoasii - cotangenta unghiului cu orlzontala taluzului

- energie specifici, de - diarnetru - raz5 a unui cerc

- inilfime geodezic5

pozitie

-exponentul hidraulic al albiei cp(q); cp(t), cp(6) - functiile curbelor de s tivilire (dup5 Bahrnetev) 1, - lungirnea de undi - Pngltirnea unei unde dearl supra nivelului normal R - rezistenta total5 la tnaintare C - coeficient hidro- (aero-) dinarnic al rezistentei totale - coef icientul rezistentei de presiune (sau de form5) - coeficientul de rezistenti la C f frecare 2: - coeficien t ul hidrodinamic al presiunii locale R, - rezistenta frontal5 RZ - portant5
x

CP

D. Mi9carea apei subterane - migcarea aluviunilor

- coeficient de perrneabili tate - diametru efectiv (a1 unei
granule) - vi teza rnedie de antrenare - viteza la fund, de antrenare - vi teza de sedirnentare - rn5rirnea hidraulicg - debit solid total, kg/s - debit solid specific, kg/,s* - concentratie, kg/rn3 E . Similitudine

A = - - scara rn5rirnii A fat5 de a rngrimea a , a rnodelului 7r - produs criteria1 Re - nurn5rul Reynolds - nurn5rul Froude Fr - nurnsrul Euler Eu S1 1 - nurn5rul Strouhal We - nurn5rul Weber Ma - nurnirul Mach

Capitolul I

Introducere

% '

-

\

-

-

-

-

.

%

'

Este cunoscut marele rol pe care-1 joaci apa in procesele fizico-chimice si biologice de pe pimint. Acoperind scoarta globului pe 315 din suprafati, {ormind refeaua hidrografici a uscatului, fiind prezentii in atmosferi sub form6 de vapori, apa participi la modelarea formelor de relief ale pimintului,, la constituirea rocilor; ea circuli pin; la mari adincimi in interstitiile si porii uscatului, face parte constitutivi din organismele fiintelor vietuitbare si participi la fenomenele de viati care se indeplinesc pe uscat, in a p i si in atm6sferi. Istoria civilizatiilor umane atesti rolul fndeplinit de a p i 1 rnirirea ~i ; deciiderea anumitor popoare. In epoca noastri, rolul apei este cu atit rnai important cu cit populatia este rnai densii gi a ajuns la o treap t i rnai inalti de culturi. Tn special in t i r i cu o industrie puternid, printre care se situeazii pe o treapti din ce in ce rnai fnal tii tirile socialiste, ca U. R.S.S. ~i tirile de democrat ie popularii, folosinta apei este supusi - asemenea unui bun pretios - la o reglementare riguroasi fn vederea satisfacerii tuturor cerintelor actuale gi a celor previzute in planurile de dezvoltare in perspectivi. Multiplele folosinte ale apei se datoresc mu1tiplelor ei proprietiti fizice, chimice, biologice. Astfel, apa este unul din cei rnai puternici solventi, este purtitoare de energie mecanicii (cinetici si potentiali), este purtitoare ~i mijloc de transport de calorii, este lubrifiaht, plastifiant, cale de transport, mijloc de transport in amestec a1 unor materii solide, element vital care intervine in toate procesele vietii pe pimPnt (cresterea plantelor, viata animalelor, viata si siniitatea ornu!ui), precurn si in v h t a colectivititilor umane, chiar si in manifestiirile superioare ale acestora, ca arhitecturi, urbanism, igieni, sport, turism etc. Folosirea apei in toate aceste cazuri se face fie direct, f i r i intermediul unor constructii, magini sau instalatii, fie rnai ales prin mijlocirea unor asemenea obiecte, create de mintea si munca omeneasci. Aceste realiziri sfnt creatii tehnice si s-au produs de d n d existii omenirea. Nu intotdeHuna oamenii au avut numai foloase de pe urma apelor; ei au avut adeseori de suferi t de pe urma unor fenomene deosebi t de nefavorabile datori te apelor, ca:, inundatii, viituri distructive, secete prelungi. Asemenea manifestgri au de multe ori caracterul unor calamitiiti, dezlintuiri ale fortelor naturii, ~i cb efecte extinse asupra unor grupuri mari de oameni, asupra unor oraqe qi regiuni agricole vaste. Lup ta omului impotriva fenomenelor distructive ale apei se duce de asemenea, de milenii, prin executarea de lucrgri hidro9

-

1

1
I

tehnice: unele sint lucriri de apirare, altele sint lucriri capabile a atenua insegi debitele de viituri sau chiar lucriri pentru stiipinirea totali a fenomenelor naturale. De la folosirea partial2 ~i de la lucrari de apirare, omenirea a ajuns astizi, prin cunoagterea din ce in ce rnai aprofundati a legilor naturii, la stipinirea fenomenelor inse~i~i se afli in situatia de a-si propune ca tel tangibil stipinirea totali si folosinta mu1tipli a tuturor apelo; care u d i uscatul. In ceea ce priveste apele oceanelor ~i apele subterane, procesul de intindere a stipinirii omdlui se desfisoarii. in ritm progresiv. Tehnica nu avea la inceput caracterul de stiinti, constructiile se creau fir8 a fi calculate in sensul de astizi. Inginerul 'antichi tiitii avea ca principal obiectiv sii dea obiectelor formele ~i dimensiunile cuveni te din ,,experientiU qi prea putin din ,,calcul". Planuri, misuritori, devize s-au ficut din cele rnai vechi timpuri civilizate, inginerul era ins2 rnai mult arhitect, in sensul vechi grecesc a1 cuvintului (constructor-sef). Dar pe misuri ce oamenii au izbutit s i explice legile naturii, pe misuri'ce stiinta s-a dezvoltat, cantitativul a luat locul cali tativului, proprietiitile apei i u fost prinse in legi general valabile, iar astizi -creatiile tehnice nu se pot lipsi de contri butia stiintelor rationale. Printre aceste ~ t i i n t e este si hidraulica, o ramurii a mecinicii, aceasta fiind ea i n s i ~ i ramuri a fizicii. Hid,raulica nu se ocupi in egali miisuri de toate o proprietitile apei, ci rnai mult de acele proprietiti care intervin in echilibrul gi mi~careaei. Dar asemenea proprietiti le posed5 nu numai apa, ci toate lichidele, precum si gazele, intr-un cuvint : fluidele. !$i cea rnai caracteristici din aceste proprigtiti este tocmai fluiditatea, proprietatea de a lua forma, unui spatiu Tnchis, firii vreun efort apreciabil, fir5 consum de energie.
7

, -

1.2. OBIECTUL CU RSULUI
'.

Hidraulica se ocupi cu studiul miscirii si stiirii de repaus a fluidelor (deci a lichidelor si gaielor), precum si c; studiul rezistentelor opuse de un corp fix intr-un flhid in migcare. In aceste conditii, denumirea veche de hidraul icii data acestui studiu pare anacronici, deoarece acest cuvint derivi din grecescul hiidraulos, cuvint compus din dGop (api) si a6Aoc (tub), care insemna la fnceput orgi de api, instrument muzical cu iuburi de suflat, in care miscarea aerului era reglatii prin mijlocirea presiunii apei. Actualmente acest s h d i u a1 mecanicii lichidelor si gazelor trebuie sii poarte - in mod logic - denumirea de mecanica fluidkor, ceea ce se si obisnuieste, in cazul cind acest studiu imbriitiseazii deopotrivii proprietiitilk lichidelor si gazelor, chiar la vi teze 5i presiuni Gari. Riimin ca apartinind si azi domeniulii ,,hi draulicif" acele fenomene care se produc pini la pr'esiuni si viteze li-mitate, la care gazele pot f i tratate la fel ca gi lichidele. Notiunea de ,,mecanica fluidelor" a apirut destul de tfrziu, la inceputul secolului a1 XX-lea, o datii cu studiul rnai aprofundat a1 fenomenelor legate de mi~carea avioanelor, cind s-a stabilit in mod precis identitatea fenomendor de mi~caredin diferitele medii lichide si gazoase. Azi, aceastii denumire de rnai mu1t teoret icii, mecanica fluidelor se foloseste pentru a ihdica o dis~iplini dar rnai cuprinziit6are dech hidraulica, cici studiazi toate fluidele, Iiisfnd ins5 la o parte o serie de probleme de misciiri mai complicate nestipinite de
9
-

.
I

k

*,.

,

- .

9

9

'a$,* .
,

g<A,&?..= ,. * , : r\yr ,: ,
SF.!,,?

,
.,
*,
,

&.iff.!.;- , '
.$%..'\
b-*w

, > *

,,.

$''g;>;.. r.Th.' " 5,G$; ." $ . :
r
k

:.

. .

:,-

-

Introd ucere

9

metodele teoretice ale mecanicii fluidelor si care formeazi un domeniu propriu * ; .-.- a1 hidraulicii (cum sint curentii cu suprifata l i beri, m i ~ c i r i l evariabile s u b -. presiune sau cu nivel l i ber s.a.). Notiunile insi evolueazi in decursul timpului, . -. . .. fmbogitindu-si continutul ' sau din el, ~i cuvintul (numele) care le 7 exprim2 poatk ajunge cu timpulpierzindmai corespundii. Astfel, c f t i deosebire s i nu - . - & continut de la grecescul hiidraulos (orgi de api) la stiinta hidraulicii de . astizi ! .-. . .- -Cea mai mare parte din hidraulici este consti tui tii din hidrodinamicii, . . in care se studiazi stirile de migcare. Alte doui subdiviziuni, mai pufin dez-. - voltate: hidrostatica si hidrocinematica se ocupi de starea de repaus-, respectiv - de itudiul miscirilor ' flui delor f i r i considerarea fortelor. $5'4 '
Y

P;

6%

-d*,

I--Y

+

fa
z > .
C

-.i,

r

9

4 ,
L

1 -

8

-+

,%.

< + .

/

G./! '?'

Hidraulica a avut mult ltimp un caracter predominant experimental. Mai mult, importante lucriri tehnice, care pot f i privite ca aplicafii ale hidraulicii, precum: baraje, canale, rot i hidraulice s-au realizat, din antichi tate, .. .+. -fiii preexistent a unei disciiline teoretice. Scurtul tratat empiric a1 lui Arhi,. ' mede * si cele citeva note sumare din scrierile Iui Frontinus** sint singurele , dovezi fiimase despre sistematizarea cunostinfelor obf inute empiric si despre -+. L- - existent a citorva reguli practice, foarte aproximative, adesea doar calitative. ..: . In secolul a1 XVII-lea incepe a se clidi treptat edificiul hidraulicii teore". *,< -tico-experimentale. Este adevirat cZ i n c i in secolul a1 XVI-lea, Leonardo da a scris tratatul ,,Mi;carea ~i misurarea apei" bazat pe ~ i n c ' i (1452-1519) experienfe ~i observafii pe modele, dar aceastii lucrare, nefiind publicatii decit ? . ! . d u p i 400 de ani de la moartea autorului, nu a avut vreo inrfurire in tehnici. -. Dupi anul 1600, notim printre figurile mai proeminente: \J\\. . Simon Stevin descoperii legile presiunii lichidelor pe peretii vaselor ; 2 . - Blaise Pascal enunti principiul transmisiei presiunilor si formuleazi legea . echilibrului lichidelor, inventeazi barometrul ; Galileo ~ a i i l e i fiiri a fi fiicut , 4 descoperiri de seami in hidraulici, punind ins2 bazele mecanicii generale, f L + inlesne~tedescoperirea Iegilor hidraulicii, astfel c i elevul s i u Torricelli, T n secolul a1 XVII-lea, descoperii legea scurgerii prin orificii. Newton are o con-?* tributie importanti prin formularea. legii viscozitifii lichidelor si legea rezistentei la miscare a unui corp solid cufundat Tntr-un fluid fix. In secolkl a1 XVIII-lea, d u p i c e -principiile mecanicii generale au fost 2 stabilite, se pun vi bazele hidrodinamicii teoretice. De acum inainte, hidraulica .,' -urmeazi ca ~i mecanica construct iilor doui c i i , adesea separate: matematicienii . . stabilesc pe-cale teoretici legile misciirii, inginerii si fiiicienii experimenteazi . si stabilesc formule empirice de calcil. Astfel, printr&matemat icieni se remarcii : ~ a n i e Bernoulli (1700-1782) care a publicat primul tratat stiinfific de hidral -. ulici in 14 capitole, printre care cunoscuta teoremii de miicare pe un fir d e -+ ,., curent ; D'Alembert (1 71 7-1 783) care public2 tratatul despre echili brul s i
+ : '

*I

w ,

J

A

- .
>i P "

+ I

;

1

A -

& - c(*C h% ,

4',
a

'

4.
i

Y

A

rc

I

L

1

r

.IC

1

* J"

'5

b-

u

\r

%

i

+ -

4

+

$ 2

I

>,

7

-%

2.
, -

A

.

,

C

, -

9

* **

De iis quae in humido vehuntur (traducere) (sec. 111, I.e.n.) De aquis urbis Rornae (sec. I).

.

.

-

I t

miscarea fluidelor (1744), iar Bouguer ,,Tratatul despre navii, constructia ~i miiciirile sale" (1 743). ' Cele mai importante lucriiri teoretice din secolul a1 XVIII-lea se datoresc savantilor L. Euler (1707-1793) si J . La Lagrange (1 736-1813). Primul, matematician si fizician, a stabilii ecuatiile generale ale miscirii fluidelor, teoria rot ii hidiaulice si a rezolvat numeroase probleme hidrotehnice. Cel d e a l doilea, matemat ician, a formulat, independent de Euler, ecuatiile miscirii . ~ a publicat tratatul de ,,Mecanicii analiticii" (1788), caracterizat priitr-un i inal t grad de generalizare si abstractie. Este de remarcat in secdlul a1 XVIII-lea rolul de stimulator a1 activitiitii stiintifice jucat de Academia din Petersburg. Bernoulli si Euler au publicat in ,,MemoriileU acestei insti tutii principalele lor cominiciiri. Tot atunci, Lomonosov a scris disertatia asupra soliditiitii si a lichidititii corpurilor, fiicind descoperiri ale proprietiitilor generale ale Gorpurilor. fn 1791 a apirut in Rusia prima hidraulicii practicii (,,Cartea de buzunar") scrisii de Alexei Kolmakov. In secolul a1 XIX-lea hidrodinamica teoreticii face mari progrese. Se introduc notiuni noi, ca: linii de curent, flux, circulatie, virtej. Multe din aceste nofiuni isi giisesc Tntrebuintare in mai multe ramuri ale fizicii deodatii, dar mai ales i i electrotehnicii (Helmholtz). Se stabilesc si ecuatiile generqle ale fluidelor viscoase (Navier-Stokes). Energetica, creati hupi 1848, cuprinde s i hi draulica si toate fenomenele de miscare sint interpretate energetic. Se iprofundeazii itudiul miscirilor in regim 'laminar si turbulent si sint descoperite cri teriile de simili tidine hidrodinamicii, de deynolds ~i ~ i o u d e , care elaboreazii teoria miscirii elicei si a navelor. In sfirsi t, prih procedee inali tice diverse, de la reprezentiirile conforme la ecuatii cb derivate partiale, se studiazii numeroase tipuri de misciiri, pentru explicarea principalelor ~i celor mai frecvente fenomene hidraulici din naturii. Paralel cu progresele hidrodinamicii se continuii in secolele a1 XVI 11-lea . - ~ ia1 X I X-lea cercetiirile experimentale de citre numero~i savanti. Astfel, se stabilesc legile empirice ale miscirilor permanente in conducte. ~i canale (Darcy, Bazin s.a.), ale scurgerilor brin orificii si deversoare (Poncelet, Weissbach, Bazin), iiscarea de fil tratie a apei ( ~ a r c f Dupui t), problemele misdrii , permanen te ( ~ o i s s i nesq, Bresse). In Rusia, cercetiiri experimentale incep in 1855 cu N. M. Sokolov. D. I. Mendeleev publici C 1880 monografia fundamental; despre rezistenta lichin delor si a plutirii in aer, in care apare pentru prima oarii nofiunea de strat limitii, iar N. P. Petrov, bazat pe experiente sistematice, elaboreazii o teorie hidrodinamici a ungerii. La sfirsi tul secolului a1 'X IX-lea, N. E. Jukovski publicii ecuatiile.generale ale miicirii apelor subterane, iar K. E. Tiolkovski incepe cercetiiri sistematice, in tune1 aerodinamic, ale rezistenfei la Pnaintare a corpurilor in mediu fluid. In secolul a1 XX-lea se pun bazele aerodinamicii si prin aceasta se elaboreazii o ,,mecanicii a fluidelor" unitarii, care cuprinde i t i t hidro- cit ~i aerodinamica. Unul dintre pionierii aerodinarnicii este savantul rus N. E. Jukovski (1847-1920), care publici studii fundamentale fncepind din 1890. El determ i n i pe cale teoretici rezistenta unei aripi de lungime infiniti, creeazi tipurile
9
'
A

A

9

9

A

Introducere

d e ,,profiluri aerodinamice" ~i le veri ficii intr-un t unel aerodinamic, construi t Ifngii Moscova, iar L. Prandtl extinde teoria la aripa de lungime finitii. Rezultatele dobfndite de 'Jukovski sint extinse de numerosi savanfi printre care S. A. Ceaplighin (1869-1945), autorul unei teorii a'misciirii supersonice a gazelor, este considerat creatorul aeroctinamicii moderne. ' ~ n Rominia, E. Carafoli creeazii noi t q u r i de profiluri si pliblicii lucriiri care constituie prima .contributie important; romineascii in aerodinamica teoreticii. Si in hidrodinamicii se fac progrese, dar bazele acestei stiinte fiind stabili te fncii din secolul a1 X IX-lea, eforturile numero~ilor savaiti, care lucreazi P -institute din ce in ce mai perfectionate, se conc'entreazii mai mult asupra n unor fenomene care se lasi cu greu stiipinite, din cauza complexitiitii lor.. Astfel, in limurirea problemei ,,turbulenteia s-au adus contributii impor-tante de Taylor, Prandtl, Kirman, Nikuradze inainte de 1930, iar dupii aceea, .mai ales, de remarcabila Scoalii sovieticii. Astfel I. V. Velikanov, V. I . Makaveev, A. N. Kolmogorov, L. G. Loifianski s.a. au adus contributii noi atit in metodele de cercetare experimentalii, cit si in metodele de studiu teoretic, fn teoria statisficii, in concepfiile de inter6etare. In ceea ce priveste fenomenele tranzi torii, problema lovi turi i de berbec, rezolvatii teoretic d e ' ~ E. Jukovski in 1899, capiitii o impdrtanfi deosebitii . in urma dezvoltirii uzinelor hidroelectrice si prime~teo rezolvare completii tehnicii datoritii lui L. Allievi. Oscilafiile apei in castelele de echilibru sPnt studiate sub diverse aspecte de Fr. Prasil, Thoma, E. Vogt, L. Escande. Mi$cares permanenti a curenfilor in albii este aprofundatg de N. N. Pavlovski (1884-1937), iar pentru albiile prismatice se aliiturii si numele lui Boris A. Bahmetev ; misciirile nepermanente in a1bii deschise sfnt rezolvate de S. A. Hristianovici prih metoda caracteristicilor si de ciitre Certousov ?.a. prin metoda clasicii. Studiul mi~ciirilorapelor subterane, pentru care N. E. Jukovski stabilise ecuaf iile de mi~care~i rnetoda reprezentirilor conforme, este cont inuat de N. N. Pavl.ovski care .a descoperit metoda experimentalii a analogiei electroprohidrodinamice, metoda de calcul a fragmentelor ~i a rezolvat numeroase bleme cu aplicafie in tehnicii. Problema miscirii aluviunilor a fost atacati cu vigoare in numeroase tiiri, cu mijloace kxperimentale din ce in ce mai puternice. InteresuI pentru aceastii problemii a crescut o datii cu punerea la punct a metodelor de transport a1 amestecului de apii si piimint (hidromecanizare) pentru lucriiri de terasamente gi exploatiiri de carieie. Dintre numerosii cercetiitori ai acestei probleme vom V. cita: din U.R.S.S. pe M. A. ~ e ~ i k a n d v , M. Makaveev, M. V. Potapov, V. N. Goncearov, A. P. Zegjda, E. A. Zamarin, iar din celelalte fiiri pe P. Du Boys, A. Schoklitsch, E. Meyer-Peter, H. A. Einstein, C. M. White, Chien-Ning. In Rominia, lucriri hidrotehnice importante au inceput pe la 1880, dar lucriri ~tiintificede hidraulicii s-au produs abia dupii 1900. Prima tezii de doctorat a unui romin a fost a lui N. Enache de la Olt (1908, Sorbona) cu titlulr ,,Contributie la teoria scurgerii peste deversoare". ~ u r f n d dupii aceasta, G. de Botezat trece la Paris o tezii asupra stabilitiitii aeropla'nelor. fn 1913, V. Vflcovici sustine la Gottingen disertatia: ,,Misciirile fluide discontinue cu douii linii libere". Intre 1913 ~i 1924, N. ~asileicu-Karpen publicii memorii
9
-

,

-.

-

A

,

originale cu privire la zborul planat a1 pisirilor. 0 ramuri noui a hidrodinamicii, ,,sonici tatea", ilustrati prin inventii remarcabile, este datori t i inventatorului romin ing. Gogu Constantinescu (1918). Alte teze de doctorat din hidrosi aerodinamici sint sustinute de D. Pavel (192!5), E. Carafoli (1928), A. Birglizan (194-O),D. Dilmitrescu (1942). Primul tratat de hidraulicii la nivel inalt, tipirit in Rominia, se datore~telui D. Germani (1942). In ultimii zece ani, stimulati de noua orinduire democrat-populari, cercetitorii romini au imbogiti t stiinta hidraulici si mecanica fluidelor cu numeroase lucriri dintre care u n d e remarcabile. Cercc!tirile pe modele la scari redusi, d e ~ au fost folosi te chiar din secoi lul a1 XVI-lea, au luat avint numai dupi stabilirea teoriei simili tudinii. Primul laborator hidraulic modern de cercetiri in Europa a fost condus laPetersburg de V. E. Timonov (1903), dar apoi in rnulte t i r i s-au infiintat asemenea laboratoare pe lingi universitif i ~i institute de cercetiri. Actualmente laboratoarele hidraulice au devenit indispensabile pentru proiectarea marilor lucriri hidrotehnice. In U.R.S.S., unde asemenea lucriri fac parte integrahti din construirea comunismului, s-au dezvol tat considerabil si laboratoarele de cercetiri hidraulice, atit in cadrul unor institute speciale h e cercetiri, ctt si pe lingi institutele de Invitimint si in unitifi ale producfiei. In Rominia, primul laborator de 'hidraulici si masini hidraulice a fost infiintat in 1929 pe lingi Scoala politehnici din ~irnisbara,urmat la cifiva ani de laboratorul de hidrotehnici a1 Politehnicii d i i Bucure~ti.In aceste laboratoare s-au ficut numeroase cercetiri industriale ~i unele lucriri teoretice printre care se remarci prima lucrare de doctorat in masini hidraulice execut a t i la Timisoara in 1939-1940. In Republics ~ o p u l a ;Rominii cercetarea ~ de laborator 'hidrotehnic, s-a dezvoltat in mod deosebit si s-au construi t rnai . multe laboratoare, cel rnai important aparfinind ~ n s t ~ t u t u l ude cercetiri i si studii hidrotehnice din Bucuresti. i Schita istorici a dezvoltirii hidraulicii ~ r e z e n t a t rnai inainte ilustreazi in mod evident teoria materialismului dialedic. Din observafiile numeroase ale fenomenelor, adunate cu greu in lunga perioadi de gestatie a acestei stiinte, s-a elaborat, printr-un proces de abstractie din ce in ce rnai extins ~i la iiveluri din ce in ce-mai ridicate, teoria care st8 la baza disciplinei. 0 d a t i legile naturii fiind formulate, fiind duse la un grad de generalitate din ce in ce rnai mare, gindirea omului a putut s i se intoarci cu puteri sporite asupra realititilor, s i infiptuiasci constructii, m a ~ i n si instalatii corespunzind unor scopuri i practice. De la intuirea vie - cum scrie V. I. Lenin - citre gindirea abstracti si de la aceasta la practici, aceasta este calea dialectic2 a cunoasterii adevirului, a cunoasterii reali t i f i i obiective.
9

'

-

9

A

9

--

9

99

9

6b

9

1.4. LEGATURA CU ALTE DISCIPLINE $I ACTIVITATI Hidraulica se afli la baza rnai multor ramuri de inginerie, care pot fi grupate intr-o disciplini largi ce poate f i numi t i hidrotehnica. Astfel, hidrologia cuprinde studiul apelor in naturi, iar hidrografia este partea descriptivi din hidrologie. In legituri cu folosintele apelor, deosebim o serie de discipline

'*,. .

g+:-,,'. /4 ,* .
27..

Z,' :
. 7

q!.;. ;;, ., .
: ; #

..+.... . . . -..
. j

-

-

-.

Int rod ucwe

13

,,.

care corespund folosintelor respective, precum': hidroenergefica sau amenajarea gi folosirea energiei hidraulice ; hidroamelioratiile (irigatii, deseciri) ; regula. . -- rizarea cursurilor de apd; cdile navigabile si portllrile; alimentiiri cu apd si canalizciri, toate din specialitatea inginerului constructor. Alte ramuri ale' hidrotehnicii se incadreazi in specialitatea ingineriei mecanice, precum: constructia -: turbinelor ~i a pompelor, aeronaut ica, navigatia etc. f n industrie, numeroase , procese tehnologice se bazeazi pe fluidificare, pe transportul hidraulic a1 unor corpuri soli de sau granulare, pe fenomenele de eroziune ~i sedimentare. ~3 rt Se elaboreazi in prezent o hidraulici a metalelor topite la temperaturi mari, , - . necesafi unor procese legate de folosirea energiei at omice. Hi draulica teoretici sau mecanica fluidelor este, f i r i indoiali. o disci." . plini cu bazi experimentali, ca orice ramuri a fizicii, insi explicafia fenomenelor necesiti folosirea largi a matematicilor, de la teoria vectorilor si analizi ping la statistica matematici. ~ ~ l i c a f ingineregti ale hidraulibii, ii'le 6 ,*se fac in-mod avantajos prin diferite metohe de'calcul graficrSi metode de cal-. cul aproximativ. Pe de a l t i parte, hidraulica se integreazi in mecanica generali, iar cu teoria elastici t i t i i are o legi t u r i strinsi, fntrucit ecuatiile generale de m i ~ c a r e a fluidelor viscoase sint acelea~i si ecuatiile elastici t i t i i , cu diferenta numai ca a unor schirnbiri de simboluri. Constructiile hidrotehnice nu se pot realiza luind ca disciplini de bazi numai hidraulica ; mecanica constructiilor (adici statica, rezistenta si elast icitatea) constituie a doua disciplini de bazi. Hidraulica intervine in doui .faze importante: -, - i n faza de proiectare, hidraulica determini formele ~i dimensiunile . obiectelor, care tre-buie apoi verificate la stabilitate'cu ajutorul mecanicii constructiilor. Am putea spune c i hidraulica precizeazi procesul tehnologic . si determini formele constructive necesi tate de n~iscarea fluidelor. - In faza de exploatare, hidraulica este folosit7i pentru verificarea procesului tehnologic admis si pentru urmirirea fenomenelor ce se ivesc in timpul _ exploatirii. Am afirmat c i necesititile de a p i merg crescind cu sporirea populatiei si ridicarea stirii materiale si cul turale a acesteia. Republics Populari Romini . G afli actualmente intr-o 'fazi constructivi in ritm deosebit de intens, ca e urmare a Tncadririi sale in ordinea social-economici a firilor socialiste ~i a metodelor de dezvol tare planici-proportionali adop tate. j-Dezvol tarea industriei si a agricul turii, progres~llsocial-cul tural a1 popo* : rului necesi t i crearea de nuheroase qi irnportante lucriri hidrotehnice. Lucririle de acest fel executate in ultimii.zece-ani, d e ~ i e p i ~ e s c multe domenii d in tot ce s-a ficut in epoca anterioari, trebuie considerate prin prisma dezvol tirii in perspectivi, pentru a ne da seama ce mai este de ficut. Astfel, fn hidroenergetici vom avea amenajate in intervalul 1959-1965 uzine noi cu o putere totali de cel pufin 460 MW (fati de 30 MW din epoca dinainte de 1945), dar vor trebui amenajate ulterior inci 4000 MW pentru a folosi cel putin potentialul natural a1 celor mai avantajoase dintre apele firii noastre. - In ceea ce priveste irigaf iile, suprafefele irigate insumeazi actualmente 120 000 ha, dar d i p i evaluiri -preliminare va f i necesar ~i favorabil a se iriga peste 3 milioane hectare.
* yc
b -C

h*

.

,,

i-

,

< ',

,'LP
-+

' -

2
#

\ ,

3

t *i, * r
&- _ a d

$ .

I -

L

, '
\

,

,.

i

i

*

'+,*
1

\

.

'i

X I

l

,

,

--

C

-,

\

I

>

,

I

\.

,

.> ,

9

9

.

\

-

7

9

C

.

4

a

A

- In intreaga tari sint 2 j/28 milioane hectare inundabile periodic, inmlii~tinate ori salinizate si din acestea nu s-au ameliorat decTt 700 000 ha (din care 500 000 ha Pncimpia de vest). Mai mult de 1 milion hectare terenuri agricole degradate sint in curs de ameliorare pe baza unui plan de 10 ani. - Pentru regularizarea debitelor si a albiilor riurilor noastre, f i r de care potentialul hidrotehnic a1 tiirii n; poate fi folosit, va fi nevoie sii se construiascii baraje cu un volum de acumulare Pnsumat de circa 8 miliarde metri cubi si din care in 1965 va fi realizat peste 1,5 miliarde. - 0 ditii cu lucriirile hidrotehnice pentru energie si agriculturii urmeazii a se construi citeva canale navigabile si porturi interioare care vor permite o dezvoltare puternicii a regiunilor din interiorul tiirii. - Alimentarea cu apii si canaliziirile locali tiifilor sint executate numai in proporfie de 113 la orase si intr-un viitor apropiat instalafiile ce lipsesc vor trebui completate, iar o dAtg cu cresterea populaf iei vor trebui spori te instalatiile existente si executate si instslafii hidroedilitare adecvate pentru sate, Lucriirile Gidrotehnice hfiit isate mai sus ca posi bile si necesare pentru . dezvol tarea intr-o perspectivii m d Pndepiirtati nu vor intP;zia sii se realizeze intr-un timp relativ scurt. Chiar P primii 15 ani urmitori, dupi cum rezultii n din documentele Congresului a1 111-lea a1 P.M.R., aceste Iucriiri se vor realiza intr-o proportie insemnatii. Astfel, Pndiguirile vor fi practic terminate in 1975, irigatiile vor acoperi mai mult de jumitate din suprafefele tehnic irigabile, iar puterea hidroelectrici va depiisi o treime din potentialul economic amenajabil. Din acest tablou sumar se intrevid marile sarcini vii toare ale inginerilor hidrotehnicieni. Lucririle hidrotehnice sTnt ins2 pretentioase in ce prive~te calitatea lucrului si costisitoare. Realizarea unor lucriiri ieftine si de calitate nu este posibilii dkcit prin stiipinirea unei tehnici cPt mai inaintate, bazatii pe stiinti. Hidraulica, fiind una din disciplinele stiintifice de bazii ale invit5rrhntului hidrotehnic, va trebui studiatii la nicelul cel mai inalt.

A

-

-

-

,

9

I

.,

Capitolul. 11

Proprietgfile

fl uidelor

2.1. PROPRIETATILE LICHIDELOR
w g1171

"

-

i-, 7

"f -C -

Lichi dele se caracterizeazii prin u ~ u r i n t ade deplasare a part iculelor din + 3 care sint formate (fluiditate); particulele alunecii unele fatii de altele, iar . : :,.- - - suprafafii liberii. Rezistenfa la lichidul iaa forma unuisevas, fiindnumai in stare < deformafia continuii pinii ce alunecare lichidelor produce limitat de o %d e miscare, aceastii rezistenfii crescind cu viteza. Lichidele, nerezistind la 1" . - schimdarea de farmii, pot f i considerate ca lipsi te de rigidi tate, deosebindu-se ; astfel esenfial de solide. In schimb, lichidele opun rezistenfii la variafia de volum si deci sint foarte put in compresi bile, deosebindu-se esenf ial de gaze, care au tendinfii de dilatare, fir2 acf iunea unei forte exterioare. Particulele lichide piistreazi totusi intre ele o legiiturii prin acfiunea unor atracfii reciproce intre molecule, care constituie coeziunea, spre deosebire de gaze la care part iculele sint supuse unor forte de respingere. . Proprietiif ile distincte ale lichidelor fafii de solide si fafii de gaze sint ins5 numai generale. Examinind mai aprofundat aceste p;oprietiifi, fizicienii au giisit cii aceeasi proprietate o au intr-o misurii mai mare sau mai micii toate corpurile, oricare ar f i starea lor fizicii, ceea ce se evidenfiazi prin experienfe de precizie ~i prin existenfa stiirilor intermediare (solide plastic& lichide foarte viscoase etc.).
I F A - .

-

.

2.1.1. Fluiditatea

I)

s'l

9

9

9

2.1.2. Greutatea specific5 ~i densitatea

Greutatea specificii sau volumetricii y este greutatea uni tiif i i de volum. Reprezentind citul intre greutate si volum, y se-exprimii in sisten~ulC.G.S. fn dyne/cm3, iar in sistemul M . K ~ ~ . (tehnic) in kgf/m3 sau tf/m3. Valorile s I t - greutiitilor specifice ale aceluiasi corp variazii putin la suprafafa piimintului, . 1 Pn functie de lati tudine si a1ti tidine, datoritii variatiei acceleratiei gravi tatiei. Greutatea specifici.mai variazi cu densitatea, iar aceasta depinde de .1 . temperaturii, de presiune, de puri tatea Iichidului etc. t Deosebit de notiunea de densitate, definiti ca un raport fntre greutatea unui corp ~i greutatea unui volum corespunziitor de a p i , -- in t a r e caz acest raport este un numir nedimensional - densi tatea se defineste ~i ca raportul : , dintre masii ~i volumul ocupat de acea masi. Cele doui nofiuni sint evident
,

.

' -

9

-

9

diferite una de alta si se va intelege pe viitor - cind nu se va menfiona contrariul - cii densitaiea este rnasa unifitii de volurn sau rnasa specifici. Aceasti densitate se noteazi cu p . ' ~ a c ise noteazi cu G greutatea unui carp, de volum V si masi M, existi relafiile*:
9

~i incii, tinind seama cii G = Mg, rezulti:

relatie din care se vede d p este exprimat in kgf s2/m4. Pentru api puri, la 4"C, la presiunea atmosferici ~i la Bucure~ti,unde g = 9,806 m/s2, y = 1 000 kgf/m3 si ,
-r p = - - 1 000 kgf/m3 = 102 kgf s2/m4.
g

9,806 m/s2

Greutgtile specif ice ale citorva l ichide
(gf/cm3)
t (OC)

(gf/cm3)

t (OC)

Apii distilatg.. ...... Aniling ............

~ I C O O ~ ............

Benzinii ............ Glicering purg ...... Ulei de uns ........ Ulei de anison ......

1,OO 1,022 0,79 0,68--0,74 1,26 0,89-0,92 0,996

4 20 10 15 0

-

16

Titei .............. Petrol lampant .... Mercur ............ Gudron de huili .... Clorurg de sodiu (sol. saturatg) ..........

0,85-0,93 0,79-0,82 13,596 1,20 1,21

15

0
17

2.1.3. Compresi biI itatea $i elasticitatea Lichidele sint put in compresibile in raport cu gazele, dar foarte compresibile fati de solide. Astfel apa, care e foarte putin compresibilii in raport cu aerul, este cam de 100 de ori mai compresibilii decit otelul moale. Notind cu p presiunea normali, adici forta normali pe unitatea de suprafat5 care limiteazi masa unui lichid, si cu suprafata pe care se exercitii aceea~i este p Q. presiunk unitarii medie p, forfa ca;e actioneazii pe suprafafa Dacii se fixeazii un punct M in interiorul acestei suprafete, presiunea unitari p
~i p reprezintg valori medii. Pentru definirea valorilor dM dG In jurul unui punct se folosesc derivatele - respect iv dV dV
--

,

* Conform acestor definitii,

. deci . In meteorologie se folose~teca uni tate J e misuri pentru presiune milibarul = 1 000 dyne/cm2. cind tinde spre zero. .a I \ . r L*- In cele ce urmeazi se va consi dera ca uni tate de misuri a presiunii atmosfera tehnici. . i \ 1 1 at = A 1 kgf . in dyne/cm2 = barye. / <r. in sistemul C. 'Relatia intre o atmosferii tehnici si o atmosferii fizicii este: 4. exist6 o relatie de tipul: i - + w \ o 9 J \ .. --. Unitatea de misuri pentru presiune seda 1 kgf/cm2 ~i se n u m e ~ t e atmosferii metrici sau tehnici. ..981 000 dyne = 981 cm2 cm2 milibari = 0.I-. f i r a se manifesta deformatii remanente. acesta exact la vodeci perfect elast ice.0333 at (tehnici).-:tional egali cu greutatea unei coloane de mercur de 76 cm iniltime si 1 cm2 . se n u m e ~ t e . Ti 2: . iar inversul siu o=X se cheami modul de elasticitate cubicd.981 bari. . . I sten rezulti c i = lo8 dyne si 9 1 m2 = 104 cm2 .4. Pentru fieiare lichid . Fie acum V volumul unei mase lichide supuse la presiunea p si fie -dV . 6" lumul initial.G. considerati in mod conven-. presiune uniformi pe o suprafati de 1 m2. : sciderea acestui volum pentru cresterea d p a presiunii. afarii de cazul cind se va specifica a l t i unitate.4 'f \ ' Y" . .h - * Proprie f &tile f luldelor - care se exerciti pe suprafata a va deveni. . sectiune. care variazii de la un 1 t 9 '+A w -3 ..S.76 x ': iar 1 at = 0. ^presiunea in punctul M.T. 1 at (tehnici) = 0.:---. care produce forta totalk de 1 sten..In care x se numeste coeficient de compresibilitate cubicd.atmosferi fizicil" ~i se ia de asemenea ca uni tate d i misurii :. Cum L - . Presiunea medie a atmosferei la 0°C ~i la nivelul mediu a1 mirii. 3k'- In sistemul M. se foloseste piezul. 1 At (fizici) = 0. ? i.5 f Eichid la altul.. x 13 596 = 1. .l piezi 10 m H20..0333 kgf/&n2 = 1.pentru presiune. la limiti. Presiunea se exprimi. Se poate deci scrie: .S.9678 At. revinelichidele sint Daci inceteazi forta care comprimi un lichid. I piez F = = lo* 104 cm2 = 10 milibari. iar in sistemul tehnic in kgf/m2 sau kgf/cm2. . = I . adici 1 kg/cm2.9678 At (fizici) 1 A 4 : + = 735 mm Hg = 981 milibari = 98.

adici variati.... Daca fenomenul are loc intr-o conducti Iungii.. Existi t o t u ~ i serie de fenomene in care trebuie sii tiriem seama de como presibilitatea lichidelor............0. i n Asemenea conditii se intflnesc si in cazul gazelor...2 1OM10 85 .. indeformabil. .. ... w i Tabela 2-2 E pentru citeva lichide & (m2/kgf) (kgfim2) A p i la 0°C . . cind vitezele particulelor de lichid sint d e a c e l a ~ ordin de mirime ca viteza sunetului.99 1..... intervine compresibilitatea.... transmisia sunetului (sau a presiunii) cere timp.presiune se transmit instantaneu in masa lichidului........... deci x = 0 .... iar inversul i i u x.777 4 34. . permisi pentru studiul fenomenelor in care elastici tatea este neglijabili. deci se miisoar8 in kgf/m2 (kgf/cm2)..... deci nu mai pu tem face si aici abstractie decompresibilitatea lichidelor. A 50..* Tinind seami c i masa lichidului M = pV este constant& rezulti ca dM=O sau pdV Vdp = 0... Mercur .... De asemenea. ...... E Introducind in (2-1) expresia lui . rezulti: ..... Se stie din fizica.. Glicerinii ... dedusa din formula lui c....... Petrol . tot astfel cum in mecanica rational2 se accepti notiunea de corp rigid....... c i viteza de propagare a sunetului intr-un mediu fluid este... Valorile experimentale ale lui x $I x. relatie care permite s i se scrie valorile lui x si E sub forma : + 9 Formula a doua din (2-1) a r a t i c i E are aceleasi dimensiuni ca o presiune....... 10-lo 25 10-lo 2. Incompresibilitatea lichidelor este insa o fictiune. prin urmare lichidele pot fi con- siderate ca i n ~ o m ~ r e s i b i l e .... coGform formulei lui Newton: c= dp I/ 5 (C = viteza sunetului in mediul fluid considerat)..91 10-lo 1. de exemplu F aerodinamicii.... Ipoteza incompresi bili t i t i i revine la a admite c i viteza sune- tului c este infini t i .de de.. in m / k gf.............4 108 lo8 lo8 lo8 In toate fenomenele in care se poate considera c i densi tatea variazii foarte dp putin cu presiunea. pe cind corpurile reale sint toate deformabile.

* .rnigcgri de agitatie ale particulelor aflate P suspensie. plecind de la observatia c i ~i In interiorul lichidelor se produc . ~ & i i n s i lichidul este in m i ~ c a r e . pe cfnd fortele atractive ar f i sau de natura gravitatiei sau de origine electromagnetici. care ar fi cauza rezistentei la compresiune. cind p ' " p. La o tendinti de:despirtire -a moleculelor insi lichidui nu se opune neavind decit o foarte mici coeziune. s-ar datora probabil unor fenornene de ordin terrnic. p fiind egal cu p. rni~ciirilebrowniene. y La lichidele in repaus. . care depind dk viteze si frineazii miscarea.-. . c) Teoria cinetici. norrnale. In locul ecuatiei precedente se poate intrebuinta ecuatia: = A 1 care exprimi in mod evident comprimarea volumului de la Vo la V cind pre. obtinem eiuatia caracteristica" a fluidului sau ecuatia de stave fizicii pentru aplicatiile c u r e h e : 3% 0 A .siunea creste de la po la p.. In cazul c i variatia presiunilor este relativ mici. n viscozitatea. ~i vitezele avioanelor se apropie de viteza sunetului sau chiar o depigesc. b) Teoria lui Maxwell in care se adrnite cii viscozitatea face s i apari diferenta dintre lichid ~i solid. sub actiunea unor forte. se exerciti intre particulele lichidului actiuni reciproce care sint numai eforturi normale pe orice plan de separatie a1 particulei de restul lichidului..25 din aceea in a p i ) - .20-0. pirtile cornponente ale corpului (viteza de relaxare) . s-au facut nurneroase ipoteze.. . opunindu-se la o apropiere a moleculelor. aga cum s-a fiicut cu succes pentru gaze. modificind re* 9 9 ) Asupra naturii fortelor de coeziune. rezistenfe pe care -1e vom numi pe scurt presiuni *.deformatiile sale sint insofite de rezistente tangentiale. insi . neexistind actiuni sau forte tangentiale. dupi care viscozitatea ar fi un fenornen de atractie. La lichidele in repaus nu exist2 deci decit rezistenfe normale de compresiune. Integrind formula intii din (2-1 ) deducem ecuatia caracteristica"a fluidului (2-3). i . s-au propus de asernenea trei teorii principale: a) Teoria In ceea ce prive~te lui Newton. dupa care viscozitatea este efectul unui amestec de cantititi de rni~care (a se vedea In special lucririle fizicianului Brillouin). ecuatia caracteristica (2-3) se poate pune sub o formi mai comodi. S-a Tncercat ~i pehtru lichide o teorie cinetici. in felul urmitor: 0 . (P-Po) si neglijind termenii care cuprind Astfel. in orice punct. dezvoltind in serie pe e pe x la puteri mai mari decit 1 . Aceste rezistente (forte raportate la suprafetele respective) normale a n t . care se pot grupa astfel: fortele repulsive.numai de compresiune. datoriti vitezei cu care se separi.deoarece viteza sunetului in aer este relativ mici (0.

ghiului drept xAB pe care-1 face la timpul t fata A B a unei particule. trecind la limiti si introductnd rezistenta tangeGtialii de viscozitate: T = T lim .BB" = V At). acest raport este chiar AV/Az care reprezints viteza n .partitia vitezelor. . proportionalii cu suprafata a. care se cheami coeficient de viscoP zitate cinematick Ipoteza lui Newton isi giiseste confirmarea in concordanta rezultatelor teoretice cu experienta. Conform ipotezei lui Newton. leu c p . numi t i viscozitate. situate in planele P ~i P'.datori t i viscozi t i t i i .A.r .. .. 2 in care toate punctele au vitezele paralele si egale V ~i planul P'paralel cu P 8i la distanta Az de acesta. AV Gradientul vitezei -reprezintii deformatia in unitatea de timp a un- Fig. spre deosebire de raportul v = . Raportul -A Az + 7 B'B" A'B" A = tg BAB " fAf Az V Pentru At = 1 s. 2-1.~i cu + 1' - un coeficient p numi t coeficient de viscozitate: Az Sau. Daci notim +de deformatie a unghiului xAfB" = 2 ' . in care mole&lele au vitezele paralele ~i egale cu V AV. cu directia vitezei. AV cu vi teza de alunecare . aceasti vitezi de distorsiune (sau de alunecare a fortelor paralele cu P) . ? .astfelc i B f B " = AV At (pe cind A A ' = .. T- dV P . se exercitl o fort5 tangentialii T. (2-6) p se n u m e ~ t e coeficient de viscozi tate absolutii sau dinamicc.. tntre p si densi tate. Fie intr-un curent lichid in miscare planul P (fig. Schema fortelor de viscozitate ' 9 9 9 t . la timpul t dt punctele . Intr-adevir. B se afli deplasate in A' si Bf. normalii pe planul P .qi tinem seama de formula lui Newton (2-6) putem scrie formula:. intre doul supra fete egale.. Aceste rezistente sint atribui te unei atractii intre moleculele lichidului.

. dupi definitia ldati: sau .- A?- : -- ..D&i coeficientul de viscozitate p la fluide este analogul modulului de elas. denumiti si stokes.. deci se exprim5 in unititi egale cu m2/s. Natura dimensionali a coeficientului y este.. 1 - <> G ? ..G..G... Propriet wile f lutdelor 21 *-- i . ~oeficientiide viscozi tate variazi in raport cu temperatura. Piridin ... Alercur . scizind cind temperat ura creste... m.. AIcool etilic . Benzol .. 4 %* <--: --. Xylol a.. iar unitatea C. Aceton5 . Forta de viscozitate se deosebeste de forta de frecare intre solide (care este tot tangentiali) prin mai muit6 caractere: a) este proportionali cu suprafetele in contact. .... b) nu depinde de presiune (rezistenta normali).-?S<>.182 40 181 93 - 12.. .?-... Tetraclorurii de carbon .t i ( a ticitate la tiiiere G a1 solidelor. Toluol . ... Urlitatea cu care se misoari coeficientul y este deci: I kg x 1 s/l m2 (in sistemul tehnic).-. ..... Coeficientul de viscozi tate cinematici v = L a r e dimensiunile: P ....... 1 ... iar in sisternul C.. kgf /m3 Ap5 ........ 0" In kgf slmZ 4 0° 1 10" 2 0" 3 0" 50" 6 0" Greutate specif icZi (18' C ) . analogi cu formula alunecirii corpurilor solide:.. numiti poisel=l dyni s/cm2.S... # v = F T L-2 F L-4T2 = L2 T-1.S..... I .7 136 44 138 78 - Poise-citegte puaz..... Tetralin ..... .. Fen01 ...... Glicerin5 ...' 'r f)=-. 1 93 .... Sulfur5 de carbon . . 9 Tabela 2-3 Viscozitatea dinamicii a unor 1 ichide la diferite temperaturi I Substanfa Viscozitate dinamicii lo". I A k .... 4 . in cm2/s unitate...

. nurndrul de grade Engler a1 viscozitiif i i este: 9 9 7 9 + - -... se intrebuinfeazi tabelele si formula empiric.. In kgf s / m 2 Viscozitatea dinamicii a unor titeiuri Provenienta . care are la intrarek2.. 87 500 57 400 28 100 - 38 600 7 200 13 000 1 690 36 500 20 200 2 300 6 500 1 060 19 600 1 1 400 1 340 3 700 740 9 800 6 600 1 060 2 500 580 - 4 700 920 1 900 7 A t. a cirui schemi este d a t i in figura 2-2.. Viscozimetrul Engler... iar eel necesar scurgeri i aceleia~icant i t i t i de lichid este t. lo0 1 20° 1 30° ( 40' 1 50° 1 60° Rominia . Texas .. a cirui capaci tate intre nivelurile a si b este de 200 cm3 si a1 cirui fund este previzut cu un orificiu circular la care se pune un ajutaj cilindric de 2 cm lungime. printr-un ajutaj cilindric. Aparatul se compune dintr-un rezervor.... D-5m in tabela 2-4 valorile lui pentru titeiuri a din diferite pgrti ale lumii. Burma .02 mm diametru interior si la iesire 2. Viscozirnetrul Engler lo6 v = 7..31 . Rezervorul st2 intr-un vas cu a p i a cirei temperaturi se mentine constanti......... mai multe metode pentru misurarea viscozitifii lichidelor. pentru uleiuri se foloseste aparatul Engler.. de aceea se folosesc tabele de valori experimentale.02 mm... se bazeazi pe faptul ca un volum de lichid determinat se scurge dintr-un vas..... Dacg t impul necesar scurgeri i a 200 cmd a p i distilat..... in raport cu viscozitatea apei.Variatia viscozititii lichidelor in functie de ternperaturi nu poate fi exprimati prin formule simple.... cu ajutorul ciruia se m i s o i r i viscozitatea relativi...... Pentru a obf ine viscozitatea cinematici din numirul de grade Engler. Pentru uleiuri se obi9nuie~te se calcula cu viscozitlti cinematice... intr-un timp cu atit mai lung cu cit viscozitatea lichidului este mai mare. 2-2.. la 20°C este to.. a lui Ubbelohde: 9 Fig.......8 0.....32 E 6...[m2Is1 E (2-7) . Viscozitatea mercurului este printre cele mai mici. - Tabela 2-4 Valorile 106p........... Persia ...9 f 0... Exist.. . In mod obisnuit. Trinidad ...

1 t. tn functie de toti factorii care influenteazii aceste proprietiiti.-. c) Coeficientul de viscozitate variazii incet si cu presiunea. 1 b) Inversul coeficientului de viscozitate dinamicii -poate f i luat drept mgsurii a P fluiditiitii. mulele empirice. Coeficientul de viscozi tate depinde de compozitia chimicii ~i de greuta tea molecularii. Gazele au lnsii o comportare newtonianii. Pentru cre~teride presiune pin5 la 1 500 at. dar insiisi legea rezistentei tangentiale a lui Newton nu este riguros valabili pentru licl-iide la toate temperaturile. \ . =>:I*. ceea ce insearnnii c5 se pierde energie consun~indu-se parte din lucrul mecanic a1 fortelor care o . ci numai fn zona nu prea apropiatii de punctele de vaporizare ~i de solidificare. Sub 10% = I m2/s viscozimetrul Engler nu dii rezultate valabile. de aceea acest aparat se intrebuinteazii mai mu1t pentru uleiuri. -*. -. .-produc migcarea.Aceastii cornportare este atribuit5 migciirii prin comprimare a spatiului liber intermolecular. Zolotth). cregterea lui p este aproximativ p~oportionalicu presiunea p. crescind cu aceasta. mai exact decit prin for. w '. -. 4 . ' I +Y 'i . . in m2/s 2>i +. d) Studiul curgerilor diferi telor corpuri deforrnabile a luat o dezvoltare insemnatii fn ultimul deceniu. e) Nu numai coefjcientul de viscozi tate variazii.. consti tuind o nouii ramurii a mecanicii : reologia. . Observatii ~i concluzii / i # \ - ' 7 -. dar pentru presiuni foarte mari (10 000-30 000 at) cregterea este mai degrabii exponential5 (E. Tabela 2-5 Transformarea gradelor Engler in valorile coef icientulu i de v iscozitate cinematic2 v. .L- . W. l : \ . a) Rezistenta datoritii viscozitiitii face ca lichidele in migcare sii se incilzeascii.?% . scizind in general cind presiunea cre~te.. . ' . Punctul de plecare a1 acestei gtiinte P1 formeazi cuno~tinteleaprofundate cu privire la viscozitatea ~i elasticitatea corpurilor.- i r - . In tabela 2-5 se gisesc valorile lui v in functie de numirul de grade Engler.

5. materia se va considera omogenii si izotropi. ci apartin reologiei . numi t i tensiune superficialii. Adeziunea Intre un lichid gi un solid se dezvoltii la suprafata de contact forte de atractie.dupii scheme de calcul simplificate. ei de viscozitate. chiar daci discul este numai in contact cu lichidul.. Se constatii cii lichidul cap5tii o mi~care rotatie fn veciniitatea disde cului.reopantiiU.Hidraulica Pentru a exprima legea tensiunii tangentiale la-un lichid-nenewtonian. Pntr-o aproximatie . A 2. gradientul vitezei se noteazii primind denumirea de . la aer. Dar mi~carea n insiigi nu este influentati de adeziune. In toate capitolele ce urmeaza. la fluidele real. . Atunci e In care p nu mai este o constantii.1. ci o functie de gradientul de viteza ~ i .uneori admisibilii . iar misciirile lichidelor nenewtoniene la care aceastii lege nu mai este valabilii nu &nt din domeniul hidraulicii. a. cii pin. care se exprimii in kgf/m. adicii structura molecularii si proprietiitile fizice ale ei se pre'supun identice in toate punctele si nedepiizind de orientarea dupii anumite directii In sfirgit. perrnitind studiul unui mare nurniir de fenomen. chiar dacii lichidul este in miscare. dar in acest caz p nu rnai are acelea~idimensiuni fizice ca viscozitatea definiti prin legea lui Newton.1. a = 0. pentru mercur la aer .6. lichidele reale sint compresi bile ~i viscoase.Lichidul perfect" necompresi bil ~i neviscos. Astfel pentru a p i la 20" C.. P repaus. la distanta de ordinul unei sutimi de milimetru de la perete existii un strat de lichid aderent.0077 kgflm. numite forte de adeziune. degi fictiune matematici. Se poate verifica adeziunea prin unele experiente: un disc perfect lustruit se invfrtegte in jurul axei sale fntr-un vas cu lichid. 2... tensiunile tangentiale se vor considera proportionale cu gradientul vi tezei. ~ x d e r i e n t e analoge s-au ficut qi pentru gaze gi concluziile sint identice. S-a dovedit experimental. este totusi un concept de mare folos. Capilaritatea 'Intre doul lichide in contact se exercitii in suprafata de separatie o tensiune uniform. In rezumat. prin tuburi Pitot special construite.dtensiunea forma rnai general& sub 7. fir5 sii fie cufundat intr-fnsul.

Asupra capilarititii se va reveni cu detalii si aplicafii intr-un paragraf -. .C Propriet&#ile f luidelor 25 a= 0. .- . pentru . conform legii lui Henry: Greutatea gazului dizolvat creste proportional cu presiunea. Dacii presiunea scade. Pentru a p i . j 2. apa contine un volum de aer egal cu circa 2 % din . . deosebi t . mai ales dac2 presiunea scade i u mult sub cea atmosfericii. datoreste si tensiunea superficiali. In acest din urmi caz. deoarece tet**: .. Aceasti denivelare este datorit2 acelora~iforte moleculare cirora se . - In tabela 2-6 se grupeazi valorile constantelor fizice ale apei la diferite temperaturi..8. Unul din fenomenele de capilaritate cele mai cunoscute este ridicarea sau coborirea nivelului intr-un tub foarte ubtire.: hd = const. a . Sint putine fenomenele hidraulice in care forte atit de mici ca cele de capilaritate s2 a i b i o influenti sensibili.olumul s i u . = . ProprietWile fizice ale apei 9 -7.$ . ! 9 9 I?.t': 2.055 kgf/m. valoarea constantei este de 31 la 0" C si 30 la 20" C. .> *?. Q rt S ' I Lichidele absorb gazele cu care vin in contact. (la aer) a 1 0Bm2/kgf 1 0%2/s kgf / m . P.sf. misurate in mm. . . - f \ K--. P fy -. exist2 relatia lui or ell.. - . La temperatura o b i ~ n utii si la presiunea atmosferici. % = bi. Aceste tensiuni se numesc si . degajarea gazelor se face violent ~i ele formeaz2 impreuni cu apa o emulsie foarte compresibili care poate perturba fn mare misuri 'fenomenele hidraul ice (cavitatia).. rntre diametrul tubului d si inilfimea h a lichidului in tub. - +& Tabela 2-6 ProprletPtile apei pure la presiunea de 1 ata Temperatura Greutatea specific5 kgf/m3 Y Densitatea kgfse/m4 Q Compresibilitatea x I I Viscozitatea cinematic3 Y .* +-- ?y . mercur este -14.<* . ! au fost puse in evident2 pentru prima oar: la tuburile capilare. 2. $ 3 / .forte de capilari tatec'. astfel cii volumul gazului se menline constaht..1.- * . Tensiunea superfic. z i ' . o parte din gazele dizolvate se separi si in acelasi timp se vaporizeazi ~i din lichid.. i $ & . . Asupra fenomenul ui cavi tational se va reveni cu detalii.

De fapt. dup5 Iegea: i 0 fiind temperatura. xscadeputin cu presiunea ~i numai de la 1 000 at in sus sciderea este importanti. Dupi experientele lui Poiseuille. Cornpresibilitatea. apa oceanelor continind in medie 35O/. Absorbiia. ap5 grea care nu are nici o influentii sensibilii asupra proprietiitilor mecanice ale apei.O). I n ceea ce priveste viscozitatea gazelor.un spatiu oricit de mare si au o compresi bili tate mare. pe cind in a p i 34% 0 si 66% N (in volume). ceea ce mireste greutatea sa specific% Astfel. Apa grea ingheatii la +3.42"C. Ecuatia fizici a apei este: 9 9 Astfel. Se vede din tabela de mai sus c5 densitatea apei pure scade cind creste temperatura..6"C. Apa in contact cu aerul absoarbe mai mult oxigen si mai putin azot.aer se afli 21% 0 ~i 79% N . PROPRIETATILE GAZELOR 9 Proprietiitile lichidelor aritate mai sus sint comune . greutatea sa specific5 maxima este la 1 1. iar apa incarcat5 cu noroi rezul tind de la dragaje contine de reguli 1/12-117 pimint. 9 .B°C gi fierbe la 101. in care v si p se i a u din tabela 2-6.prin expansiune . ~ s t f e la 0°C in l . daci s-ar mentine x = const .2. Viscozitatea. stanta. deci in domeniul practic coeficientul x ~ o a t ef i socotit constant. in "C. volumul ar scidea abia cu 5 % . astfel cii greutatea molecular5 a apei grele este 20.greutatea molecularii a apei obi?nuite. Aceastd a i o malie este explicati prin ipoteza c5 apa p u r i este un amestec de a p i solid5 care este a p i polimerizati (molecule grupate) si hidrol (solventul cu formula H..i gazelor cu urmitoarele particulari t i t i : Gazele ocupi . Coeficientul de viscozitate absolutii se obtine cu relatia p = vp.0294 f a t i de 18 . In naturi apa contine materii in solutie si in suspensie.0147. coeficientul de viscozitate cinemat ic5 variazi cu temperatura. ca mirirea volumului la inghet . Volumul gazelor variazi foarte mult cu temperatura. siruri are y = 1 028 kgf /m3.Greutatea speciffti. aceasta creste cu temperatura. fat2 de raportul in care aceste gaze se gisesc in aer. Tot aceastii ipotezi ar explica si celelalte knomalii. Apa grea. pentru o presiune de 1 000 a t . ceea ce s p o r e ~ t e pe y pin5 la 1 200 kgf/m3. 2. la presiunea con. si diferi te proprietiiti op tice. fn apa natural5 se aflii aproximativ 2°/0. avind ins5 valoarea maxim5 nu la 0 ci la f 4" C.. Apa grea este forrnati dintr-un atom de oxigen (greutatea atornici 16) ~i doi atorni de hidrogen greu (Deuterium) a ciirui greutate atomic5 este 2.

... ?f. a q .293 0. .> 9. ....12 0. 0" C... . i Bioxid de carbon .192 0.:.217 0.'2. Pentru gazele per fec te se apl ici legea lui Boyle-Mariot te si Gay-Lussac : 9 "- :. sint volumele ce ocupi 1 kg de gaz la ternperaturile 0" resp. -7: Pentru viscozi tatea gazelor.....'. Oxigen ...139 1. >.... ....34 0.. 1...\/ . in care 0 este Qemperatura relativi P grade C: n ..I Tabela 2-7 Gaz Gaz C Aer .. ' k. ' y.19 0..65 0..07 0... : Azot .. de carbon . 3 112 126 102 102 270 73 Hidrogen 164 Metan CH...108 2.:.... ia urrniitoarele valori: -+ . .. In care v.... Oxid.127 1... po = 1. in sffr~itC este o cons t a n t i care....&> . '... +L ).. .142 1.. ...77 0.. . ' !j...83 0.. . . \ .. v (m2/s) ...39 0. . :. - y ....170 1. g....24 0... $$ '...20 0. pentru diferite gaze... ' 6.. P (kgf s2/m4) 10dp(kgf s/rn2) . .Proprietwile fluidelor 27 Coeficientul de viscozitate a1 aerului variazi conform formulei urmitoare.. este aplicati formula lui Southerland : n ... ... ..273 C I + -T ' 9 .. .. ......71 0.130 1. .137 1.. Pt = Po 3: ... :..' ..: + ... C..096 2.. * 1' ...132 1...<\ . ... iar indicele zero la 0°C. ..95 0.149 1....245 -: Ecuatia caracteristica' a gazelor. (Hidrocarburi grele) -245 (in rnedie) Tabela 2-8 Propr iet5t i le f izice ale aerulu i considerate la presiunea atmosferic5 normal5 Temperatura... i t ... .....59 0. *. ..113 1.. '.... . .: A:..1 14 1. Intre volumul specific astfel definit si volumul real a1 gazului de greut a t e G exist2 relatin: 7 7 >..P' ...123 1.... ...712 40-6 [kgf s/m2] independent de presiune.. .. .33 0...101 2...06 0... I..... : . . 225 Etilen C2H4 322 Propilen C3H.- -: '\ fn care indicele t se referi la temperatura t°C..'> .~ . ....?$' - vg C - 4. C 1 + .H..94 0. P general..121 1... .99 0.. "C --20° 1 -10°1 0° [ lo0 1 20" 1 40" 1 60" ( 80" / 100" $ y(kg/m3) .. . .. %.... .

.. se aplici ..adiabat ici"..) ....401 1...La gazele reale se poate aplica formula (2-12) pentru presiunile o b i ~ n ute..293 1.. i pe cind la presiuni mari ~i temperaturi joase..) .53 3.OO 3.... astfel incit cildura ce s-ar produce prin cornprimare s i poati fi cedati... Oxid de carbon (CO) ........... i n care ni este cota volumetric2 a fiecirui gaz din amestec. relatia: unde 9 x -'.......... Daci transformarea se face repede. Metan (CH..401 4.y.............. ..) ....250 1...... Etilen (GH.. Daci transformarea gazului (variatia de volum si de presiune) se face lent....) ... fn care v este volumul unui kilogram de gaz.....41 5... Oxigen (4) .. daci sPnt izolate bine.... 0 asemenea transformare se n u m e ~ t e .............) .46 4.... 1....... Azot (N.......50 3. I a t i valorile exponentului adiabatic x pentru citeva gaze: Tabela 2-9 X Gazul x x - 1 Bioxid de carbon (CO....... Pentru amestecuri de gaze se ia in calcul coeficientul x= nlYlcp1 nlylcvl n.......50 3.50 Lucrul mecanic produs la expansiunea unui gaz se calculeazii din diagramii.. Aer ................310 1..396 1... folosind formula (2-14): X x-1 Yl Fenornenul adiabatic in tervine la curgerea gazului prin sect iuni strangulam sau f n conducte de abur cu circulatie rapidi. T este temperatura absolutii iar R o constanti exprimati in m/"C..... 0 asemenea transformare se numeste izotermi... Hidrogen (H... formula d i deosebiri importante f a t i de realitate... Legea lui Boyle-Mariotte se exprim2 si sub fcrms: ...23 3..407 1......401 1.... + + n2y2cp2 + + .cv... e '* este raportul dintre cildura specifics la presiune constanti si cildura specifici la volum constant.. ternperatura riimine constanti ~i atunci se aplici legea lui Mariotte. cu formula: L= sau..

927 0..= xdp.........) .. Azot (N... capitolul urmgtor) este: dp = ydz = gpdz..) ......xyoz F5cind calculul numeric cu yo = 1 000 36 35 kgf /ms ~i x = 48 10-lo m2/kgf..977 2...... dp 1 1 .....la care procesul de expansiune nu este des5vtr~itadiabatic ~i In acest caz se ia P loc de x.) . Tabela 2-10 Proprietiitile citorva gaze la 20°C ~i 1 at presiune Gaz Greutatea molecular3 Greutatea specific5 I ~onstanta R C X 3 - P M i kgf /maloo m 1°c cv Aer uscat ..40 1. g5sim la 8 000 m adfncime y = 1 070 kgf/m3 (s-a negliiat variatia lui g cu adincimea)..778 0...24 49. in care ins5 se inlocuie~tex cu n..aceea a apei dulci....251 0..40 1....) .... mercur). Legea hidrostaticii (v.6 1 . Metan (CH. ..xgz Po ~i y = Yo p2 P -....777 29..293 1.....50 30.26 420.......25 1....) .. un exponent n avPnd valori n cuprinse Intre x ~i i ... deoarece densitatea variaz5 P continuu cu adincimea z sub suprafata liber5 a lichidblui..31 s 36 1) Dac5 greutatea specifics a apei de mare este la suprafat5 ........30 1.din... Oxigen (0...1 028.29 1..0898 1... Bioxid de sulf (SO.. Rioxid de carbon (CO. Hidrogen (H....40 1.27 13.) ...429 1. 35 ctt este la 8 000 m adincime? dp Folosim ecuatia fizicii sub forma diferentialg .....59 19......90 1.27 26... folosindu-se ecuatiile date mai sus. 2) Care este greutatea specific5 a unui gaz la care se cunoa~tevaloarea constantei R (temperatura 0°C ~i presiunea 760 mm col.= xgdz.... Deducem din aceste dou5 ecuatii: dp = xpydz.) ..... 29 32 28 2 44 64 17 16 1. fnmultind cu G ~i tinInd seama c5 V = vG . Amoniac (NH..407 1...Proprietwile f luidelor 29 Expansiuilea politrop5 se folose~tela calculul ma~inilor..79 52. pv = R T ..

R2 = 30.263 kg.Care este proportia in volume a celor dou5 gaze componente in unitatea de volum a aerului? Fie G. G1 ~i G.50. (arnestec) = Din ecuatia lui Dalton se obtine R Apoi 50.27. G2=G. Dupg legea lui Dalton: apoi G = G1 + G2 ~i R = 29. p . = G. .R2 R 1 .737 kg.R2 = 0. greutiitile aerului. tabelei 2-10). dupg legea lui Boyle-Mariotte .. S se calculeze greutatea volumicii ~i constanta acestui amestec. oxigenului ~i azotului. = V ~i G1 + G.3) Ce greutate are 1 rn3 de aer la O°C.27. B Care sint presiunile partiale pe care le exercitii fiecare din aceste gaze in amestec? Se cunosc: R I (. -R+R1 R1. GIw= G R . rnercur? 4) Cit oxigen ~i cit azot sint continute intr-o cantitate de 1 kg aer la presiunea atmos fericii? . p1 ~i p2 presiunile ~i R . R1 si R2 constantele gazelor respective.R2 = 0.Gay-Lussac: - In s f i r ~ i t . = 29.R2 () a .tinfnd searna cii Vl + V. Pe de altii parte.. rezulti: 5) Un amestec de 50 kgf gaz rnetan ~i 7 kgf aer la 0°C se afl5 la presiunea atrnosferic5.26 (cf. la presiunea de 760 rnrn col.CEt este presiunea partial5 a oxigenului gi cit a azotului? .tan) * = 52?90. R1 = 26.

"1 */ . Particula fluid% r 1 i \- . avind ca singuri proprietate fluidi tatea."". Nu se face nici o ipotezii asupra formei si dimensiunii particulei.. sfera sa u orice forrne cui be. STRUCTURI $1 MODELE 3. r d Studiul miscarii unui fluid se face. spre deosebire de alte fenomene din fizica. &xperientane deterrninii a admite cii particula elementar5 a unui fluid in miscare nu este molecula. \ 3. dupii cum l i se atribuie un grup de proprietiti din cele mentionate. ~ o i u ~ i aceasti particuli este suficient de mici pentru a f i considerati in. Aceasta este desigur o ipotezi care are avantajul de a studia miscarea fluidelor f5r6 a fine seama de anurnite misciiri de agitatie ale molec.1.1. ci o particuli mai mare. Sint totusi numeroase cazuri de misciri ale fluidelor in care numai f l u i ditatea apare ca proprietate caracteristici. desi. d u p i cum influenteazi si alte proprietiti. elemente d i cilindru (in cazul coordonatelor cilindrice). ca: adeziunea. Forma particulei ce se consider. ca in cele mai multe probleme ale fizicii. cum ar f i miscirile browniene.Capitolul 111 Nofiuni fundamen tale gi ecuaiiile generale de migcare ale unui mediu continuu \ . Modele mecanice ale fluidului 9 Studiul m i ~ c i r i i unui fluid necesiti . modelul cel mai simplu este a1 unui fluid lipsit de greutate.2.lelor.ipoteze simplificatoare in ceea ce priveste proprietitile fluidului ~i structura m i ~ c i r i i .. plecind de la e'cuatiile diferentiale ale miscirii. calcul ca un element infinit mic. celelalte pot lipsi in total sau numai unele din ele. Astfel. ins2 in mai mici misirii.d u p i cum se giiseste comod-se admit particule in formi de paralelipiped. Conceptii simplificatoare ale unui fluid.Este adevirat c i fluiditatea. miscari care nu i n t r i in calculele hidraulick. I . greutatea. 7 w. viscozitatea ~i cornpresibilitatea fluidului existi ~i actioneazi in orice m i ~ c a r ea unui fluid. capilaritatea etc.1. ficindu-se ipoteza c i fluidul este format dintr-o infinitate dk particule infinit mici care se mentin in contact prin actiunea si reactiunea unor forte. in calcule si demonstratii este arbitrarii si . adici deformabiliiatea. formati dintr-un n u m i r maie de molecule. Se creeazi astfel diferite models uzecanice ale unui fluid. tktraedru. be viscozitate si incornpresi bil.d a t i fiind complexitatea fenomenului .1. 3. Un 7 . ceea ce permite aplicarea principiului continuititii materiei.

perturbi miscarea.sau aproape aceea~i ca . +compresibilitate. urmfnd ca specializarea sii se faci in capitolele urmiitoare. cfnd distributia vitezelor si a presiunilor este aceeasi . ciici se fine seama de toate proprietiifile principale.uneori grosolani urrhind ca intr-un a1 doilea . in tehnici se intilnesc m i ~ c i r i reale ale fluidelor.) Conceptia mecanicii a fluidului nu se deosebe~te concepfia corpului solid de #elasticdeformabil decit fn ceea ce p r i v e ~ t e conditiile de limiti. ? I A ? . Un alt model este a1 fluidului perfect. printr-o suprafa{:a' de discontinuitate. nu in ceea ce p r i v e ~ t emigcarea unui element infinit mic.3. Mi~ciirile potintiale servesc ins5 gi la studiul miscirilor fluidelor reale. I n s i ~ i not iunea de fluid real considerat5 in hidraulicii este tot un model incomplet. care se consideri f i r viscozitata si incompresibil. De aceea. viscozitatea. dar nu absolut de toate proprietiifile si nici de fenomenele secundare care fnsofesc o miscare. simplificat doar fntr-o mica miisurii. ? 3. Astfel. fntrucit si elementului de solid real i se atribuie acelea~iproprietiti ca gi elementului'de fluid real: greutate.lirnitat. Individual. Structuri $i clasificiiri de miqciri Miscarea unui fluid are loc de obicei intr-un spatiu limitat. n mult mai accentuatl la corpul fluid. compresibilitatea etc. fntr-o prim2 aproximatie . vom porrk la studiul mi~ciirii ~i a1 ecuaf iilor de miscare ale fluidelor de la conceptul rnai general de mediu cont inuu deformabil ' pentru a stabili ecuatiile fundamentale valabile atft la solide cit si la fluide. degajfndu-se. iar P acest fluid se misc5 un corp solid (de exemplu avionul) n o mi~care care antreneazi in jurul si in spatele s i i i o cantitate de aer separati deaerul atmosferic printr-o supra fati de discont inui tate. Clasificarea misciirilor se poate face dupii diferite criterii astfel: a) Dupg forma'generali a miqdrii fluidului se deosebesc trei tipuri disde tincte: curenti care se transmit prin masa fluidi.stadiu a1 studiului s i se considere si celelalte proprietiti ale fluidului real.1. rezistenfi la alunecare (corespunziitoare viscozitiifii) ~i deformabilitate. i n lichid real contine gaze in disolutie care. m i ~ c i r i agitatie si perturbiri cauzate de un impuls local. sau un lichid care curge fntr-o albie cu o suprafat5 liberi In contact i u atmosfera antreneazi dupii sine un curent de aer etc. Curentul se defineste ca o mas5 fluidi in care cea rnai mare parte a particulelor elementare pariicip2 la o miscare generalii care are loc intr-un spatiu . fie de alt fluid. Deosebirea este rnai ales P ceea ce priveste deformabilitatea. In naturi. dar avind greutate. (De exemplu. care pot f i studiate luind de bazii acest model simplificat.de obicei . De cele rnai multe ori si fluidul perfect boate f i studiat cu ajutorul teoriei mi~cirilorpotentiale. Spatiul este limitat fie de pereti solizi. Pe'misura adincirii studiului mi+clrilor se consider.H idraul ilca astfel de fluid este desigur fictiv. 9 T . in cazul unei migciri potentiale. anume migccirile poten#iale definite prin existents unei functii de potential a1 vitezei. un fluid Pntr-un spatiu infinit (de exemplu aerul atmosferic) care are generali. sediu a1 unor fenomene speciale. particulele pot avea si misciiri dupii alte T T . dar sint cazuri riumeroase de migciiri. fie de acelasi fluid. fn anumi te cazuri. sint ins2 cazuri cind sthdiul se face rnai comod considerind c i miscarea s-ar efectua fntr-un spatiu infinit. se poate consider.

Perturbiirile produse prin impuls local aduc masei fluide modificiri de form5 ~i de presiuni.--. Curenti care se formeaza' 2n jurul unui corp solid aflat intr-un fluid. oscilatiile apei in rezervoare ~i castele de echilibru.) nu este acela~i . + 2 i . ci numai presiunea la limi tele dorneniului este cunoicuti.: &. printr-un proces de simplificare. prin datele problemei (conducte). in -. a*-' +A Miscdrile de agitatie se caracterizeaz5 prin oscilatii ale particulelor sau -\ grupuriior de particule in jurul unor pozitii medii. '4. -M iscciri unidimensionale. Cazul ideal a1 unei astfel de misciri se numeSte fir de curent.). Aceste fenomene sfnt inrudite din punct de vedere . de exemplu miscarea vilu. g. ca misciri uni dimensionale. unde de suprapresiuni intr-o conduct2 sub presiune etc. kt % . se pot ivi perturbiiri sau regiuni de materie fn repaus. Mi@i bidimensionale la care predomini deplasirile dupi doui direct ii . acceleratie etc. a1 cirei model este mi~carea unui fluid intr-o conducti avTnd sectiunea transversal5 foarte mici. spectrul m i ~ c i r i i(vitezi. in general. c) Din punct de vedere a1 limitelor domeniului deosebim: Curenti sub presiune.. presiunile au in general componente dupi toate trei directiile unor axe de coor' donate. Curenti cu o suprafafa' libera' de scurgere. matematic cu fenomene din mai mu1te ramuri ale fizicii. fluidul curge intre pereti. la care predominii deplasirile in 1ungul unei linii dr&ptesau curbe. . la care o parte din limitele domeniului nu este cunoscuti prin datele problemei . fie hchis5 fie des&. elemente mecanice identice (traiectorii. planuri paralele cu acesta. .. I . . dar pe care vi teza ~i presiunea sin t cunoscu t e. In ac&t caz. M i ~ c i r i l e conductele reale sau in canalele reale'sint in de fap t 'tridimensionale. acestui fel de m i ~ c i r i ele se pot concepe. presiuni) superpozabile.. 2. iar sectiunea de scurgere trebuie s i rezulte din calcul (nivelul variazi). c L - 2$ $ * ' .' Curentii nu sint formati numai din mi~ciiriparalele sau cvasiparalele ale w. ' 3 ? . cum sint cei din albiile riurilor si din can-ale.. dar pentru determinarea caracterelor principale ale . yP. in anumi te zone ale domeniului. curent poate avea o miscare compusi un g. iniuntrul unor supra fete de discont inui tate necunoscu te. Acest din urm5 tip de curent se numeste curent cir. Citeva misciri tridimensionale cu un caracter particular sint deseori intilnite in t e h n i c i ~ prezinti mai multi importanfi: mjScirile axial sirnetrice i si m i ~ c i r i l e elicoidale..rotatie in jurul unei axe. Axa vfrtejului poate f i o curb5 oarecare. la care trebuie sii observim ci. Migcare-a unui lichid intre doui plici plane paralele este un astiel de exemplu.. Un curen t poa te f i convergent. a mareelor.I - Notiuni fundamentale si ecuufiile generale de miscare ale unui mediu contbuu 33 a . dar mai ales cu transmiterea sunet u 1u i .\ din m i ~ c i r i l eelement are mentionate (de exemplu elicoidalij. culator sau virtej. 2 . . In s f i r ~ i t . - - 9 r. ~i au in general caracterul de unde (umfliituri care s e deplaseazi la suprafata unei ape sau. particulelor componente.FL chis6 (inchisi la infinit). - 9 \ k t . la presiuni care nu sint cunoscute. tranzitorii..~i s~perpozabil in toate planele. . . divergent sau de 7t.. orice dreaptg dusi perpendicular pe planul de bazi intilne~te.-ficind sectiuni in fluid prin planuri paralele cu plicile marginale. Un caz particular a1 miscirii bidimensionale este miscarea plana' in sensul definit in mecanici. viteze. b) Din punct de vedere a1 desfgguririi in spatiu a m i ~ c i r i i .. deosebim: -. rilor. M isccrile tridimensionale const i tuie cazul normal la flui dele reale: vi tezele.' *- directii decit directia medie a mi~ciiriisau.

presiunile etc. iar lacapitul aval cu un robinet pentru reglarea vi tezei lichidului in tub. 3 1 . firul colorat. determinat in spatiu. suprafata apei nu mai formeaz. Urmeazii o ultimi clasificare rela t iva la ins. la un moment dat. iar dupi un scurt parcurs masa lichidului se coloreazii uniform. fir8 amestec in ' intre straturi) si de aceea o astfel de miscare s-a numit in regim laminar sau regulat sau in regimul lui ~oiseuille. 9 I 9 9 9 9 t .valori critice. Materia coloranti poate f i solutie de hipermanganat de potasiu.. Totodata variaz5 si acceleratiile si presiunile in punctul considerat. firul incepe sii se destrame in mai multe fire mai subtiri care se incruciseazi. o oglindi perfect netedii ca in miscarea laminar. Se face s i curgi lichidul cu vitezi constanti. F i i ~ f n d u . vi teza in tub creste. Fenomenul descris se poate invedera cu ajutorul unui dispozi tiv experimental . Daci. sau cerneali neagri. In acest caz rimin constante in timp gi acceleratiile. Un exemplu de acest fel este mi~careavariabili a unui fluid fntr-o conduct5 fix5. deosebim: Migcarea permanentd sau stationard. de la un moment la a1t ul. atit timp cit se meitine regimul laminar. lichidul se misci in fire paralele.$ structura fizici a miscarilor. cind apare turbulenta. vitezele fiind nu numai constante in timp. sau de anilini sau eozini (cerneali rosie). i daci viteza este suficient de mare. Firul de lichid colorant injectat paralel cu axa tubului se mentine drept si subtire pe toati lungimea tubului. s-a constatat c i daci diametrul tubului si vi t<za medie a lichidului sint destul de mici. ceea ce dovedeste cii lichidul colorant nu se hrnesteci cu lichidul din tub. se i n g r o a ~.Curenfi sub formd de jeturi sau vine E interiorul altui fluid la care limita n domeniului este chiar suprafata vinei. se intretes. Clasificirile precedente se referi la structura geometrici. in care scop nivelul lichidului in vas este mentinut constant cu ajutorul unui preaplin. clasificare ce se impune la studiul miscirii fluidelor reale. care consti intr-un vas cu lichid la care se racordeazi un tub de sticli previzut la capitul din amonte cu o pilnie de 'racordare. Miscarea a trecut din regim laminar in regim turbulent. datori t lui Reynolds. iar imaginile reflectate se deformeazi ~i joaci. componentele vitezei fluidului sfnt constante timp.dupii numele unui medic francez care a studiat-o pentru prima oari mai aminuntit. iar haci curentul e k e cu supraf a t i liberi. deci curierea se face in straturi paralele (. printr-o deschidere a robinetului. la care.lamina6' latineste inseamnii strat. d) Din punct de vedere a1 desfiivuririi in tirnp a rniscirii. e) Mivcgri laminare vi rnivcgri turbulente . variazg in timp gi forma acestei suprafete. Miscarea variabild. (fig. Migcarea uniformd care este un caz particular a1 miscirii permanente. insi intensititi variabile cu timpul. se indoaie in mai mu1te locuri. cind vitezele in acelagi punct determinat in spatiu variazi 'de la un moment la altul. Mi~area semipermanentd la care vectori i vi tezelor au directii f i xe in fiecare punct din spatiu. 'traiectoriile part iculelor nu se incruciseazi fntre ele. intr-un acelasi punct. devine sihuos.~ ~ observatii asupra miscirii lichidelor in conducte. La canalele cu suprafati liberi. Dintr-un mic rezervor cu lichid colorant.. acesta coboari printr-un tub subtire spre a pitrunde printr-un injector fin (tub convergent) in tubul de sticli. dar si egale ca ihtensitate in toate punctele.

.. viscozi tatea scade sub o anumi t i valoare . care depinde de cei trei parametri sub forma: 9 9 - 9 99 . '< .depinde de toti acegti trei parametri : vi teza medie. &-C t% . L 2 - dat P fluid. 3-1. date fiind diametrul ~i viteza. diametrul trece de o anumi t i valoare . Tot astfel s-a stabilit c i P regim turbulent rezistenta in toate aceste n cazuri de migciri este proportionalii c. date iind n diametrul ~i lichidul (viscozi tatea).cri tici". diametrul ~i viscozi tatea. date fiind viscozi tatea si vi teza. desemnat cu literele Re. proportionali -cu viteza.. a uneori regimului turbulent i se spune regim hidraulic. t.I Nofiuni fundamentale gi ecuafiile generale de migcare ale unui mediu conthuu 35 .laminar sau turbulent . Aceste rezultate. Printr-o serie de experiente ficute cu diferite lichide. in s f i r ~t icind. la viteze mici. 2 4 Migcarea turbulent2 este cu mult cea mai rispinditi in natur2 si in tehnici. I . Reynolds a demonstrat (in 1883) cii natura regimului de miscare . Astfel. Experienta Jui Reynolds (turbulenta) L . X I . pitratul vi tezei relative. cu tuburi de diaa e t r e diferi te si variind si vi tezele lichidului.. Aceste aparitii nu sint singurele care deosebesc cele doui regimuri de migcare.. rezistenta pe care o opune uncorp fix. au condus la formularea unui numiir cri terial nedimensional. s-a stabilit experimental si teoretic c i in migcarea laminar2 lichidul intfmpini o rezistenti proportionali cu viteza medie. de asemenea cind. d : . vi teza medie trece de o anumi tii valoare cri tici". unui curent in regim laminar sau rezistenfa la inaintare a unui n corp mobil cufundat intr-un lichid in repaus.4 -2 5 r -! 8 . \ . este.. k. de asemenea. : i -.criticii" a diametrului .'- p -. pe unitatea de lungime de conducts. ~ i i c ~ r turbuea a f i studiati in aminunt la Cap. .. cufun9 - tufbu/cn1 Fig.i- \ 4-. si anume: trecerea misciirii se face din regim laminar F regim turbulent cind.

V d dcr=Re. dupii descoperitorul acestui hriteriu. care fn cazul unei conducte cilindrice circulare este 2 320. fie forte de frecare.razi hidraulici". Aceasti mirime este folositi mai ales in miscirile turbulente. v ' v. 2) Am afirmat c i numirul -Re este nedimensional. V este vitezi medie fntr-o conduct2 circulari. de mivcare ale unui sistem continuu 9 Un fluid poate fi considerat ca un caz particular a1 unui sistem (sau mediu) continuu. d este diametrul interior.in conditii speciale. > 2 3 2 0 .1. iar v... Intr-adevir: a 3) La sectiuni ale conductei de alte forme decit cercul. astfel: Vcr = Re.2. -. Cind acest numir intrece o anumiti valoare .. in mod esential. miscarea trece din laminari in turbulent& Vi teza critici.. in anumite conditii. = 2 320 reprezinti valoarea critici inferioari sub care nu poate exista miscare turbulenti. neregularititi in peretii tubului). -la tuburi convergente Re. In aceastii formuli.. 9 - 3. lichid sau gaz). cfnd se eviti orice cauze de perturbare (ca zgomote. m i n < 2 300. dar regimul laminar se poate mentine si pentru valori ale lui Re > 2 320. ca fiind format dintr-o infinitate de particule materiale suficient de mici pentru a putea f i considerate ca infinitezimale care rimin in permanent: legiturii intre ele prin' forta de atractie moleculari. 9 b 1) Mentionim c i fenomenul este general pentru toate fluidele... coeficientul de viscozitate cinematici... deci ~i la gaze. Zangentiale la aceastg - ..critici". diametrul critic ~i visiozitatea criticii se obtin cu ajutorul numiisului Re. diametrul d poate f i in~ocui in formula lui Re in mod aproximativ cu 4 ~ / x in care Q este sect . = 2 500. . posedind proprietifile mecanice care sint comune materiei sub orice stare (solid. . fiuriea vie. . Ecuatiile diferenfiale.si care se cheami numlirul Reynolds a1 misciirii.la conducte cilindrice foarte lungi. De exemplu: . Asemenea forte de legiturii sint fie de natura unor forte elast ice de compresiune sau 'de tractiune.. Un sistem continuu se caracterizeazii.2.Re. trepidatii. $i in tuburi convergente s-a putut realiza menfinerea regimului laminar chiar pentru viteze de 25 x V.normale pe suprafata care limiteazi particula. x este perimetrul udat ~i raportul lor Q/X poarti numele de . fnsi Sn conditii de instalabilitate..- Vd RL 9 9 Re. dar cele divergente au Re. ECUATIILE GENERALE DE MISCARE ALE UNUI MEDIU CONTINUU 9 3. -sl V .

L. se consi der5 tensiunile normale p. ~ r i c e i ~ c a r ea unui sistem continuu poate f i deci exprimati printr-o m . avfnd'dimensiunile FL-? Este de remarcat ci. . virful A fiind k " 5. w si o acceleratie avind componentele a. fortele de frecare apar n . a fortelor de tensiune si a for.tensiune" (in sens general) sau .particula este in miscare si supusii unei accelerati i . -..telor de inerfie. . f n sfirsit.supr/afati. pro. Starea eforturilor pe fetele unei particule k % Sii consideriim acum (fig. 3-2. 0 a treia categorie de forte intervin numa'i in timpul si atit timp cit .indicele aritind .. . . sistemul este deformabil. Pe cele trei fatete care concurii P A . sEnt u.presiuni"). raportat5 la masa c5reia-i este aplicati. numai in timpul miscirii.efort6‘. tensiunile normale se consider2 . portionale cu masa particulelor. -9 . lifluide.*t* . rr Z t 9 ' 7.. a. condifie necesari pentru producerea fortelor de frkcare.cum este greutatea (cimpul newtonian) sau fortele de atracf ie magnetic2 . se admite c i mai actioneazi asupra part~culelor. *ecuatie de echilibru intre suma fortelor masice. - 7 . dy..pe cind la corpurile solide exist5 forfe de frecare interna ... ~ c e s t e asint forlele de ' inerlie. a... ~otAdatii. $i pe contur atit in repaus cit si P miscare.'-animat de o vitezii ale cirei componente dupii cele trei axe de coordonate -. dz).material. -t In afarii de aceste forte de tensiune care asigura' continuitatea mediului . deoarece tensiunile de tract iune sint negli+ . Forta masici. uniforme pe fiecare n . forte datorate unui cimp de forte de atracf ie. - d. ' .fortele masice. a 9 Fig.deci aplicate in centrul de greutate a1 fafetei . se numeste .. Raport ul dintre forti si suprafata corespunzii toare se cheami .- l - " 9 a. 3-2) o particulii infinitezimalii a unui sistem de ?re ~ c o n t i n u u forma unui paralelipiped elementar (dx. + & . i d < :' %. p..fatetg . avind inten'si tat& = mas2 x acceleratie si sens contrar vectorului acceleratie.' jabile. 5 . p. .. numai de compresiune (. - 1' . v. la fluide.forfa masic5 specifici" ~i are dimensiunile unei acceleratii (LTB2)).

se considera eforturi tangentiale 7 notate cu un dublu indice. de asemenea. sens la care corespunde tensiunea de intindere. efectuind proiectiile pe axa Ox. ale fortelor de presiuni normale pe cele doui fete paralele cu yOz. La fluide. iar proiectiile pe axele de coordonate ale lui sint X. necomune cu.). deci indreptate spre interior si in calcule se vor insoti cu semnul -. Efectuind apoi proiectiile. 9 . Y . prima literi reprezentind directia normalei la fata in care se cuprinde . y.iar a doua literi directia lui 7 (de exemplu. . p dx dy dz 3 p ( X . dTyx dy) dx dz = "YX dy dx dz. dy dy Se obtine astfel sistemul de ecuatii (Navier): . Toate mirimile considerate sint functii de x. virful A . dz.ca directia cu care efortul este paralel .si este aplicati in centrul 7 de greutate a1 elementului. eforturile p sint presiuni. 2. tinind seama cii pe celelal te trei fete a16 elementelor. Ecuatiile diferentiale ale miscirii se vor scrie proiectind toate fortele masice. se obtine: 9 9 T X p dx dy dz-a.. Astfel. superficiale si de inertie.Px dy dz + (pX+ dpx dx) dy dx dz = dpx dx dx dy dz.a x ) dx dy dz. dy. t . cum se poate usor demonstra aplicind teorema momentelor. Rezul tanta fortelor masice specifice se noteazi .38 Hidra u.pe fetele paralele cu xOz: T ~ x dx dz + + (T~.pe fetele paralele cu xOy: . se obtine: .li. toate eforturile au cresteri diferentiale in raport cu cresterile dx. Cele Sase miirimi ale lui T se reduc fnsi numai la trei mirimi dist incte. be axele de coordonate. Eforturile p au fost reprezentate ciitre exteriorul elementului. pe axa Ox. a fortelor masice ki de inertie. T. Singurele forte care mai dau componente paralele cu Ox rezulti din proiectiile fortelor tangentiale: . Astfel : <. z.

orientatii oricum fati de axele de coordonate se poate calcula cu ajutorul eforturilor uni tare totale ( T . 3. 3-3. Starea tensiunilor in jurul unui punct Efortul unitar T . Astfel: Ecuatiile (3-1) contin un mare numar de parametri necunoscuti care nu se pot afla decit asociind un numir suficient de ecuatii rezultfnd din considerarea proprietitilor materiei. dz care intri tn expresiile dezvoltate ale acestor derivate reprezinti componentele deplasgrii particulei tnsegi. dy.. T Y ... y. .NoflunE fundarnentale ~i ecuufille generale de miscare ale unui medh contivtuu 39 Acceleratia se poate scrie . derivatele se numesc substantiale. adici a substantei.2. 3-3). T z ) aferente fiecirei fatete din triedrul de proiecf ie. Fiecare din aceste trei eforturi unitare este efortul rezultant a1 eforturilor normale si tangentiale corespunzfiid fetelor respective. x . z.2. 9 Ast fel : Daci ii este directia normalei pe fata inclinatii r4 Fig. iar calculul lor dezvoltat se face tinind seama c i vitezele sint functii de t . care ac fioneazi pe o fati d Q (fig. componentele ei fiind dt da Da Dt pe cele trei axe: Acestea sint derivate substantialel. Starea eforturilor 11 1 jurul unui punct Deoarece cregterile d x .

mirimea tensiunii T. x) 9 + T y cos (n.T y si 7. se Sii considerim ecuatia vectoriali de miscare a tetraedrului elementar: 9 . sistemul continuu in mi~care .dy dz. rimfnind relaf ia vectorial.z) -1. ~ Qcos (n.. O Pentru celelalte tensiuni T y . Y) -IT .T . x) + T. (3-3' Acestea se pot exprima sintetic cu ajutorul matricei: care poartii numele de tensor a1 eforturilor T punctul A.. de aceea se poate suprima. componentele lor prin proiectiile lui 71n pe axele de coordonate: 7. Pn care caz reprezentarea cea mai sinteticii se face cu ajutorul cvadricelor directoare.z). cos ( n .p (F .z) . se calculeazi c u formula: > Din ecuatiile (3-3') rezultii c i Tnx.TndQ = 0.a ) dx dy dz 6 1 - -+ . este evident c i forta total2 de tensiune pe fata dy dz este: T. . : .T.x) + p. 1 L deoarece proiectia triunghiului elementar d Q pe planul LyOz . cos ( n . .y) + p.dQ cos (n. cos ( n . = px cos ( n . se obtin T. x). $i Tnz sint functii liniare +i omogene de componentele tensorului efortului in punctul A .40 8 r Hidraulica - . .7. T. ~ ) T.dQ cos ( n .. ~ + ) + T. Tzy cos (n.pentru a afla distributia eforturilor in jurul unui punct. ~ ) . ~ ) TnY =Txy Tnz = T x z + cos (n. . cos (n.este .pentru a tine seama de conditiile la periferia suprafetei care limiteazii . Primul termen este infinit mic in raport cu termenii urmiitori. Aceste ecuatii servesc: .y) + cos (n. n In sfirgit.x) + T~~ Tyz + cos (n. obtin relatii analoge. A = T x cos (n. pe axele de coordonate.d~ dz 2 L = Tx d Q cos 6. d D p si 9 Inlocuind in (3-3) pe Tx... cos (n.

legiiturile intre deformatii ~i eforturi tinind seama de constantele elastice ale corpului. T)] . se va Irata despre cinematica fluidelor. 1843. 1827) descoperirea ecuatiilor de m i ~ c a r e fluidelor (de Saint Venant . descoperirea ecuatiilor de elastici tate a precedat (Navier. cit ~i din punct de vedere didactic a stabili ecuatiile de m i ~ c a r eale 'fluidelor. presupunlnd cunoscutii teoria elast ici tiitii . Vom face aceasta dupi ce. a 1845).starea fizicii a materiei [p = f (p. logic si metodologic este de a admite cunoscute ecuatiile de elasticitate ~i a stabili ap6i printre-o analogie bine justificatii si ecuatiile hidrodinamicii. .functia de viscozitate p = F (T). .3. Aceasti problemi iese din cadrul unui tratat de hidraulicii. .continui tatea de form2 .transferul de ciil duri ~i conservarea energiei calorice . dar este util atit din punct de vedere stiintific. se vor considera relatiile necesare pentru a exprima : . 9 . .conservarea masei (continui tatea) . Obtinerea celorlalte ecuafii necesare pentru rezolvareaproblemei mi~cgriiunui sistem continuu Pentru obtinerea tuturor ecuati ilor necesare rezolviirii problemei de miscare a unui sistem continuu. Stokes. De a1tfel. ca materie preggtitoare.Nofiuni f undarnentale qi ecuaf iile generale de migcare ale unui medlu conthuu 41 3.2. in cap itolul V. astfel cii modul de expunere cel mai indicat. .

cos (n.Capitolul IV Hidrosfatica 4. Este de observat cii ecuatiile (3-3') au fost demonstrate plecindu-se de la ecuatia misciirii unui punct material. a cirei normalii n este fnclinatii fat2 de axele de coordonate. se reduce la presiunea unitarii normalii p. = p.1. = p cos (n. dar si in orice stare de miscare. x) = Tny = p cos (n. Asadar. Starea presiunilor i n jurul unui punct Starea de repaus a unui fluid poate fi priviti ca ace1 caz particular de miscare. efortul unitar rezultant Tn pe o suprafati plan. T.3). cind fortele de inertie. f n acest caz insii si eforturile uni tare de alunecare . = p (4-1) Asadar.. y) sau p. ca qi cind9acest element de masii ar fi solidificat. Proiectia pe axa Ox a lui Tn se poate deci scrie: (n. y) = p. x) reprezentind unghiul pe care normala la suprafafa dQn il face cu axa Ox (fig.1. X) = p. deci ~ d fortele de iiertie. relaf ia (4. Ecuatiile (3-3') devin. Astfel.1) ~i legea constantei presiunilor in jurul unui punct sint h a b i l e nu numai in starea de repaus a fluidului. deci acceleratiile tuturor particulelor. sint nule. 3. Z ) p.cos (n.1. x) = p. aplicind unui tetraedru elementar ecuatiile de echilibru. oricare ar f i orientarea planului pe care se exercita'. 9 9 . in acest caz: T. cos (n...? sint nule. tinind seama de acceleratie. CONDITIILE D E ECHILIBRU ALE FLUIDELOR 4. presiunile normale unitare pe felele plane ce trec printr-un punct A s Pnt egale. Acestea fnsii s-au eliminat o datii cu fortele masice ca infie nifi mici de ordin superior in raport cu fortele de legiiturii exercitate la suprafata tetraedrului. infinit mici dQ. Demonstraf ia acestei teoreme se face si direct. = p cos ( 1 1 . deoarece ele nu apar decit dacii kxistii diferenti intre vitezele particulelor invecinate.

dirijate de la n adicii opus semnului ce fusese adoptat in ecuaexteriorul spre interiorul particulei. la chen rnarea lui Frederic cel Mare. 1770) Theoria rnotuurn planetarum et cometarum (1744) Mechanica sine motus scientia analytice exposita (2 vol. astronomiei qi fizicii. Lucrlri mai cunoscute. care fusese chemat de Ecaterina I la lnfiintarea Academiei din Petersburg. ** Leonhard Euler .matematician ~i fizician.2. Berlin (1768-1770) Introduction dans l'algebre (2 vol. lirnbile orientale qi medicina. a plecat la Berlin. mort la Petersburg In 18 septernbrie 1783. A primit de la tat21 s2u Paul Euler prima fnvgtiiturii in matematici. 1748) Institutiones calculi differentialis (1755) Institutiones calculi integralis (4 vol.1 ) in care toate componentele acceleratiei particulei ~i eforturile uni tare tangentiale T sint nule.Daci se inmultesc aceste ecuafii. dz ~i se aduna. Prin Bernoulli. pe care Academia le-a publicat ulterior. Academia de $tiinte din Paris.. M6m. * +. unde a fost numit P 1744 director a1 clasei n de matematici a Academiei. La Universitatea din Base1 a fost elevul l u i J . elvetianii a cercetgrilor naturii a editat opera lui Euler. Lucriirile lui Euler sint foarte numeroase in toate domeniile matematicii. In 1766 s-a fnapoiat la Petersburg. teorernele impulsului. dz Se atrage atentia cii P ecuatiile (4-2) s-a adoptat pentru presiunile p. treptat. a fost Pndemnat ~i Euler sii rneargii la Petersburg E 1727 unde a obtinut in 1730 functia de profesor de fizicg n pe care a schimbat-o P 1733 cu aceea de profesor de matematici superioare. Legea general5 a hidrostaticii Pentru a obtine ecuatiile de echilibru ale unui paralelipiped material element& dx dy dz de densitate p. in 45 volutne.. In 1741. Berlin (1755) Continuation des recherches sur la theorie du mouvernent des fluides. 1768-94) Principes g6n6raux du mouvernent des fluides.. Acad. dy. niiscut la Base1 la 15 aprilie 1707. Bernoulli.1.4. . Mai rnult de jurnitate din publicafiile Academiei din Petersburg din intervalul 1727-1783 sint concepute de el. Bernoulli ~i a fost prieten cu N. semnul t iile generale de mi~care(3-1) ale unei particule elementare dintr-un mediu continuu. . Acad. inchipuit separat din masa unui fluid in stare de repaus. Principalele descoperiri in hidraulicii sPnt: ecuatiile generale ale migcgrii fluidelor perfecte. Aceste ecuatii iau forma simp15 urmitoare* 7i au fost formulate pentru prima d a t l de L. 1-a premiat de zece ori. construct ia unei turbine hidraulice. M6m. considerim ecuatiile generale de mivcare (3. respectiv cu dx.. in 1911. legile hidrostaticii. A studiat qi teologia. Euler**: - . care 1-a numit membru. in afari de memoriile publicate in analele Acaderniilor : Methodus inveniendi lineas curvas maxime rninimive proprietate gaudentes (1744) Introductio in analysim infinitorum (2 vol. i 1765-72) Sot. teoria general5 a turbinelor. ~i D. 1734) Lettres i une princesse allemande sur divers sujets de physique et de philosophie (3 d . se obtine: p ( X d x + Y d y + Z dz) de unde rezulti: p = -dd x + dx p -dd y f dy dp -dz. . iar la moartea sa a mai lgsat 200 lucrgri netipgrite.

deci avind p = const. Adicii o suprafati echipotentialg * este si izobarii. componentele fortei F se obfin ca derivate partiale ale functiei de potential .Dacii se inmultesc ecuatiile (4-2). putem considera p = const. .In cele de mai sus se vede cii legea hidrostaticii se exprimi in mai mu1te forme: ecuatiile (4-2). versorii axelor de coordonate. In acest caz: - iar ecuatia (4-3) devine: Integrind aceasti din urmii ecuatie se obtine: care este o altii formii a legii hidrostaticii. se pot usor verifica urrnitoarele relatii deduse prin deriviiri partiale ale ecuat i i lor i4-2) : Aceasta inseamnii cii forta F derivi dintr-o functie de potential . = grad p intensitatea vectorului grad p fiind: .3.Dacii lichidul este omogen ~i se neglijkazii micile diferente de densitate datorite variatiilor presiunii ~i temperaturii. respectiv cu i. facem in ecuatia (4-5) pe U = const. se obtine: sau - t. ecuatiile (4-5) ~i (4-6) sub formii integral& ulti*a fiind exprimati in notatie vectorialii* 4. Pe de altii parte. j . rezulti si p = const. k. (4-3) si (4-4) ca forme diferentiale.U. cu alte cuvinte.deci membrul fntii a1 ecuatiei (4-3) 'este o diferentialii exactii. --.U. Consecinie ale legii hidrostaticii a) Dacii fluidul fiind perfect. 9 A .Aceastii ecuatie poate fi interpretatii ast fel : Lucrul rnecanic virtual elernentar a1 forlei masice este egal cu lucrul fortelor etastice.1.

d) Suprafetele echipotentiale nu se taie intre ele. h) Daci fortele masice sint neglijabile (X = Y = Z = 0) rezulta: .1. Sub a l t i forms se poate exprima acest principiu astfel: Daci se exerciti din exterior intr-un punct a1 unei mase fluide in echilibru o presiune.d U ( L fiind lucrul mecanic elementar fortei F). Tntr-adevir. p). f) Temperatura pe o suprafati echipotentiali trebuie sii fie constanta. c) Sensul fortei F este acela care corespunde descresterii potentialului. dacii intre douii puncte situate pe douii suprafete &hipotentiale vecine avem.= 0. atit densitatea p cit gi intensitatea gravitatiei g sint constante. Cum si ds nu sint nule. fie p. iar ecuatia de stare fizicii a corpului fiind T = f(p. deci (p. densitatea pe suprafati este constanti.in orice punct din masa fluidului cu aceeasi valoare (principiul lui Pascal). .dU. Un exemplu de aplicare in practici a acestui principiu este presa hidraulici. deci forta F trebuie sii fie perpendicularii pe direcfia & a deplasiirii pe suprafata echipotentialii. conform ipotezei p = const ~i U = const. ciici ar Pnsemna ca . Deducem U = const. rezul tii cii si p = const (din ecuatia (4-5)).En acelasi punct sii fie doui presiuni diferite. se d p . Se aplicii legea general2 hidrostaticii sub forma 9 t p + pU = const. .. 7 9 9 A 9 4. Echilibrul fluidelor grele Pentru a studia distributia in masa unui fluid a presiunilor.4. Intr-adevir: Xdx + Ydy 4. datorite actiunii greutiitii proprii. ceea ce este contrar teoremei precedente. trebuie ca si T sii fie constant. . trebuie sii se anuleze cos (F. e) Dacii o suprafati echipotentialii este izobarii.p.. deoarece d L = . aceastii presiune se transmite in toatii masa fluidii.Zdz 9 = Fds cos (F.- deoarece U = const. ds). Intr-adeviir. de asemenea intre un lichid si un gaz.dP dx dr/ dz propagii. oricare ar f i directia lui ds. adicii presiunea p = const in jurul unui punct.) d U = 0. ciici p si p sint constante. ds) - - = -dU = 0. adiiugindu-se presiunilor datorite fortelor masice etc. oarecare de separatie avem: si p. densitiitile celor douii fluide.Hidrostatica 45 b) Forta aplicata masei este normals suprafetei echipotentiale care trece prin particula considerati. vom admi te cii pentru diferente de nivel obisnui te.8P . Tntr-un d~ = PI d U = p. g) Suprafata de separatie intre douii lichide de densitiiti diferite este echipotentiali..

) si o sectiune dreapti egalii cu unitatea de suprafati. = pz = presiunea atmosfericii. c) Suprafetele izobare sint orizontale. care d i distributia presiunilor in masa fluidului. forta masicii are o singurii components -g. rezulti: P i . Se proiecteazi pe axa prismei toate fortele care actioneazi asupra ei : greutatea prismei de lungime I . - ~i este indreptatii dupii verticalii. normale pe bazele prismei. Admitind sistemul de axe Oxyz. Echilibrul unui element de fluid greu rali dau proiectii nule. . avind greutatea specifics y si fortele de presiune pldQl si p2dQ2. dQ. zl = z. ciici dacii p. suprafafa s i nu fie prea mare. Introducind aceasti expresie a lui U in legea general2 a hidrostaticii.2..Pa = Y ( ~ 2 . se obtine: p $. U =gz + const. adici diferenta de presiune este egalii cu greutatea unei coloane de lichid avind ca iniiltime diferenta de iniiltime (2. in sus. ~i p. pe care se exercitii presiunile unitare p. Bineinteles. t22 fn jos.. Forta masici este in acest caz chiar -c deoarece G - = g. (fig. 4-1. 9 9 9 = const Consecinte : 9 a) Considerind presiunile in doui puncte la cote de iniltimi diferite zl ~i z.. cu axa Oz verticals.pgz sau Aceasta este ecuatia de echilibru a fluidelor grele si ea se poate obtine uSor ~i direct. .deoarece forta gravitatiei -derivii dintr-un potential. 4 ) mirginitii la capete' de douii baze oblice de arii dQ1 .~ 1 ) . cici atunci fortele G nu mai sint paralele. Rezulti aceeasi Iege (4-7). considerind solidificatii o prismii de secfiune dreaptii dQ. Presiunile pe peretii lateFig. b) Suprafata liberii a unui lichid este orizontali. deci -gn-dz . .

este e g a l ~ presiunea afmosferica plus greucu tatea unei coloane de lichid avPnd Ena'ltimea de la suprafajd ptnd la A.). pentru U = const. in m .lor p = p. l kgf/cm2 m. P1 = po 1 h. oricare a r f i forma ~i rniirimea sect iunilor vaselor (principiul vaselor comunicante). presiunile vi nivelurile unui lichid. cii z = const. Dacii p se exprim2 in kgf/cm2. Astfel. fn coniact c u atmosfera (fig. iar diferenta (p.z.. . plin cu apii. d) ~ i z e= zO.) presiunea rela t ivii (at) sau suprapresi une. plahul suprafetei lichidului in tub (trecind prln 0) se cheamii plan de sarcina' absolute. Mai rezultii de aci cii in vase comunicante lichidul se ridicii la a c e l a ~ inivel. 1 000 h (h. Din U = g z $ C deducem. Se obisnuieste a se numi p. ceea ce experimental se realizeazi cu un tub infundat.2. deoarece greutatea specifici a coloanei de lichid de suprafafi 1 cm2 ~i 1 m Tnilfime este: 7 7 + + + 9 1 000 kgf = 0 . la suprafata lichidului..p. = p1 1 000 (z.). gi secliunea egala" cu unitatea de suprafala'. 4-2). . Sii reprezentim geometric. 10 000 crn2 rn t . 6 -' .. yh = H este diagrama presiunii absolute. vom avea: p2 = p. = po de asemenea: p. Planul CC' (supra- + 8 . Astfel. Putem transforma ~i presiunea atmosferica in coloana -+ Fig.Hidrostatica 47 A c e e a ~ i demonstratie ca la b). vid la fundul tubului. presiunea : p. Repartifia presiunilor unui fluid greu de apa. Aceste suprafete sint ~i echipotentiale. Ecuafia devine: a d i d presiurzea tntr-un punct A. . f a t i de un plan de comparatie. p. iar diagrama OC' a presiuni. Daci exprimim pe p in tf/m2 si iniilfimile fn m avem: . iar z T m. . . l(2. ~i po in kgf /m2) . 4-2. presiunea absoluti (ata). rgsturnat T lichid cu gura in jos si suficient de lung pentru ca sii riming n . n 0.

ciici altfel echilibrul ar f i nestabil .2") + y3 (20 . Mgsurarea presiunilor Se obisnuieste a se 'intrebuinta urmiitoarele instrumente.(trebuie ca centrul de greutate sii aibii pozitia cea mai joasi. Suprafetele de separatie trebuie s i fie echipotentiale. Piezometrul este de doui feluri: deschis.1. ca iniltimile sii fie exprimate in presiuni impiirtite cu y.4-3. In cazul apei. este egali cu greutatea coloanei de lichid AB'. e) Dacii intr-un vas sint lichide de densi tiiti diferi te. a) Piezometrul. de exemplu. ca piezometrele (1) din figura 4-4 si in care caz rnisoari presiunea 7 7 7 .-- -' 7 . cu secfiunea egali cu uni tatea de suprafatii. sau plan de sarcinii hidrostaticii.). sau :oglinda apei.:se obtine ca in figura 4-3. = p.5. Piezometre .variazii Png raport cu miirimea presiunii -si natura fluidului. putem aranja scara lui p. 4. Acest instrument constii dintr-un tub transparent racordat la vasul ce contine lichidul. Fig. 4-4. iar presiunea in punctul B este: A 7 9 A + yB PB = Po f Y1 (2' .). astfel ca CB' sii faci un unghi de 45" cu vert icala. aceste suprafete slnt orizontale. Fie. conform teoremei l u i Torricelli).fafa de contact cu atmosfera) se cheamii planul de apii sau luciul apei. iar diagrama CB' este d iagrarna presiunilor relaf ive.- Fig.2') (2'' + - 2. Putem face si invers. cici pe asemenea suprafete p=const . Repartitiapresiunilorinlichidededensitiiti ele se vor separa dupi den& diferi te t i t i . In cazul 1ichidelor grele. trei lichide de greutiti specifice diferite ( y p y2> y. y = 1 si presiunea se misoarii chiar la scara lungimilor.. De exemplu: daci p se exprimi in tf/m2. cele mai grele la fund. estej orizontali suprafata de separatie a unui lichid de un gaz. care . Diagrama presiunilor relative . De asemenea. Diferenfa dei presiune p.

Hidrostatica relativi. va f i de atitea ori mai scurti decit coloana unui piezometru cu a p i . 6) pini la cota M N (vase comunicante). fie cu un piezometru inchis (2) in care se observi o coloani de H metri f a f i de cota punctului B.6 ori mai mare decit cea a apei. a piezometrele misoari o presiune mai mare ca presiunea atmosferici . La montarea piezometrelor se iau urmitoarele precautii care inlesnesc o misurare corecti: . Cu piezometrul deschis se misoari o b i ~ n u i t presiuni p i n i la cltiva metri coloani de lichid. prin care se c i t e ~ t ela scali nivelul lichidului.Linia vizuala sa fie orizontali. tangent2 la meniscul din tub. lntre sectiunile B si D pe aceiasi suprafati de nivel avem relatia : 9 in care y si ymsint greutiitile specifice ale fluidului din recipient si mercurului . trebuie sii fie calibrat uniform. avind un diametru de cel putin 2 cm. pentru a se evita erorile datorite urcirii lichidului in tub peste nivelul hidrostatic. 4-5. 6 se misoari o presiune inferioari presiunii atmosferice (vacuum partial) fie cu ajutorul unui piezometru deschis (1) in care se constati o coloanii de lichid de-h metri. Rezul t i : 9 9 Densitatea mercurului fiind de 13. . coloana de mercur. astfel ca tubul s i nu intreac2 iniltimea camerei. h. Fig. .Tubul s i fie perfect curat. In figura 4-4.Scala trebuie sa a i b i diviziunile trasate cu precizie. orizontale. unde se produc ingrimiidiri de gaze si vapori. in figura 4-4. . b) Manometre cu mercur. . sau inchis. deci acest tip de manometru poate fi folosit pentru presiuni mai mari (pin6 la circa 4 ata). astfel c i : 9 A 9 A p~ (relativ) = . 4-4. a unui lichid sau a unui gaz in punctul A se foloseste manometrul reprezentat in figura 4-5. produsi de tensiunea capi lari . care ar putea falsifica rezultatul citirii.yh.Tubul transparent. ci la un perete lateral. si cit mai apropiate de tub. Pentru misurarea presiunii p. in axa lui. tubul piezometric inchis nu se racordeazi la partea superioari a vasului iichis. Manornetru cu rnercur . Piezometrul inchis misoari presiunea absoluti. In sfirsit. pB (absolut) = y H ~i Mai observiim cii nivelul liber a1 lichidului se ridici in tubul deschis (fig. ca piezometrele (2) din figuri ~i in acest caz tubul trebuie s i fie destul de lung pentru ca la partea superioarii s i r i m i n i un spatiu vid.

I n locul tubului arcuit se intrebuinfeazii uneori o placii flexibilii care se deformeazii prin actiunea presiunii. 4-6. Capii tul A a1 tubului. Un tub metalic elastic. un ac se mi@ in fata unor diviziuni. poartii numele de barometre. 0 variant. cu . sectiunea elipticii a tubu9 Fig. are forma unui arc. a).Manometrul cu membrane.Hidraulica c) Manometre metalice. b). Celiilalt capiit este inchis astfel cii dacii presiunea in tub creste. iar axa tubului tinde a deveni 'rectilinie. Manornetre metalice lui tinde a deveni circulars. . de secfiune transversal2 elipticii. c).Manometrul cu arc (Bourdon). Dintre acestea se folosesc mai ales douii tipuri: . deplaseazii un sector dinfat. depiirtindu-se de centrul ircului. Manometrele. Manometrele metalice trebuie etalonate periodic.sectorul. Acest manometru 'este etalonat cu ajutorul altui manometru de precizie (cu mercur). insurubat la un capiit in recipientul a ciirui presiune interioarii o miisuriim (fig. iar deformatiile se transmit la acul indicator sau inregistrator printr-un dispozitiv analog cu cel a1 manometrului Bourdon (fig. 4-6. 4-6. d) Tubul piezometric diferential. ' . cind se fntrebuinteazii pentru miisurarea presiunii atmosferice. a acestui manometru este manometrul cu burduf (fig. Pen tru miisurarea di ferentei de presi une din douii vase continind a c e l a ~ i lichid se foloseste dispozitivul din figura 4-7: un tub de sticlii indoi t in formii de U risturnat iste racordat cu ambele capete. 4-6. in jurul centrului s i u C ~ i prin intermediul unei rotife 0 angrenate .

la cele douii vase. e) Manometre pentru diferente foarte mici de presiune. Micromanometru diferential structie nu se adaugi unghiul de Pnclinare chiar a1 instrumentului. 4-7. - P2 = yh" + p. prin intermediul unui tub de sticlii. >p... Lichidul se ridicii in tubul Pnclinat de ?niltimea h.. Piezometru diferential diferential. Pe la partea superioar5 vasul este in legi tur8 cu presiunea p2. respecti+ h. 4-8. Din cauza presiunii p a aerului inchis in partea curbatii a tubului. . In partea superioarii a tubului este prinsii o cantitate de aer care se poate regla cu robinetul R.y h ' i . Acesta (fig. Dacii la fiecare vas am racorda cite un piezometru inchis. Avem : Y PI . iar y-greutatea specifici a lichidului. 9 Daci presiunea p este prea mare si lichidul nu ajunge in partea de sticli. deplasindu-se h cu cantitatea 1 = . lichidul s-ar ridica in fiecare tub la o iniilfime h. 4-8) se compune dintr-un vas continfnd un lichid mobil ins2 nevolatil. Diferenta de presiune este: .I a t i un tip: micromanome~rul Fig. se deschide robinetul R pentru a iesi o parte din aer. inclinat cu unghiul cr fati de orizontali. h" iniilf imile reale l a care se ri dici lichi dele. este in legiturii cu presiunea p. fiind p presiunea aerului inchis. Fie p. 9 ' sinx ' care se citeste pe tubul oblic. Pentru a fi siguri cii la unghiul a din 'conFig.A prin tuburi de cauciuc sau de metal.P .. gradai. Fie h f . se previd o niveli de precizie cu buli de aer ~i un ~ u r u b de reglare a nivelului. iar partea inferioarii.. aceste iniltimi vor fi mai mici C U E .

. avern: presiuni foarte mari se folose~teproprietatea unui fir de rnanganini de a avea o rezistentg electric2 variabilii cu presiunea.Manometrul cu piston. Aparatul serveqte la rniisurarea diferenfei . suprafetele M N gi M ' N ' din cele douii recipiente sint supuse la aceea~ipresiune p. 0 cutie rnetalic2 cu pereti g r o ~ i este plinii cu un lichid vtscos. \ \ ---- -- Dacii presiunea cregte cu Ap P n recipientul R '. nivelul M 'N ' coboar2 cu E . respectiv presiunea a trnosfericl: .doua' lichide (fig. . unite printr-un tub de sectiune rnicl = w gi contintnd douii lichide ce nu se arnestecii. Avern: Y . conform legii urrniitoare. 100 ' .y'). deci sensibili- tatea rnicrornanornetrului este de circa 25 de ori rnai mare. yh = y'h'.. 4-9) se cornpune din douii recipiente R . Dacii pa este presiunea atrnosfericii. 2 * 1 0-6 pat). e=- Fig. fnainte de a racorda manome trul la vase. . '.Pentru R = R o (1 + 2 . Pnsii M N este la un . qi anllini purii a ciirei greutate specific5 la 20°C este 1022. f) Manometre pentru presiuni mari. poate aluneca fntr-un orificiu previizut la fata superioarg a cutiei Un piston de sectiune (fig.de presiune a fluidelor continutefn douii vase. iai nivelul MN urcii cu E. pe cfnd la un rnanornetru cu ap2.nivel rnai jos ca M 'N' datoritii faptului cii y > y'. 4-10).P adici z este .4 i--ii--li : - h :- p + yh = p + y'h'. avlnd densitlti foarte putin diferite Pntre ele (y > y'). Micrornanornetru diferential cu douii 1ichide a 9 apoi : Ap = yh = h'y' Ap= + c(y + y 3 + z(y .M icrornanometrul cu __ h ' r' : A A' = .. suprafete P raport cu suprafata de n separatie A a celor dou2 lichide fie h --__~i h'. Dacii lichidele din recipiente slnt apii pur2. denivelarea este = P 1 000 . avind fiecare sectiunea mare = a. astfel cii: wz ne=wz. care este adus la loc Pnciircfnd pistonul cu o greutate F . Nivelurile acestor doui . in care R gi Ra sPnt rezistentele electrice la pat. avern: qi dacii presupunern --0 [: -(y+y')+y-y '1 -2.foarte rnicii . a cirei greutate specificii la 20°C este 998. 4-9. 0 44 1 giisirn Ap = 44 z. Presiunea p tinde s2 ridice pistonul.

. indi ferent de prezenf a Fig.. 4. iar vaporii exerci t i o presiune depinzind de tempeFig. . in functie de temperaturi. nivelul la care se ridici apa intr-un piezometru Tnchis nu este -&deasupra suprafefei Y Pa libere a apei in atmosferi. Manometru pen.. articol 4. Presiunea atmosfericl I n tabela urmatoare se dB variatia presiunii atmosferice cu altitudinea. cu presiunea vaporilor saturafi.1 1.1. d i m tabela de. Daci n o t i m cu p.-. Tabela 4-1 Presiunea vaporilor saturati ~i continutul lor la 1 m3 aer 4.la saturatie. S-au construi t formule care dau mai mu1t sau mai putin exact valoarea presiunii atmosferice P functie de altitudine si temperatura (v. mai jos. PV "4'" --f .6. presiune m i s u r a t i in milimetri coloani de mercur la 0°C.1. 4. -- 1 7 Y Y Pentru ca citirile iniltimilor piezometrice s i fie corectate.5.presiunii vaporilor tru presiuni mari saturati sau absenta vreunui gaz (sau aer) in s ~ a t i u linchis.10.---. n 9 A . presiunea vaporilor saturafi (fig. Pentru a1titudini intermediare se poate interpola liniar. la temperatura de 0°C. Presiunea vaporilor Daci suprafata apei este = P a F vPa S -intr-un spafill inchis (de exemplu F I intr-un tub piezometric inchis). ci ---.-. 4. 4-11).7.3. L . Cu asemenea manometre s-au studiat proprietitile apei pPni la 20000 a t presiune.Hidrostatica I 53 Se introduce in lichidul a cirui presiune se rnisoari o bobini de manganini protejati intr-o capsuli plini cu benzini (care nu ingheati la temperaturi mari) gi se mgsoari rezistenta. . evaporarea apei se produce pinii . Misurarea raturi..).

0 20 340 680 1030 1390 1780 2180 2600 3050 3 5 3 0 .6 4..7 41. inseamnii c H pentru a produce ridicarea sensibili a pistonului din B trebuie introdusi o :cantitate mai mare de lichid.333 m ap5) A l t i t u d i n e m.d. Tntreg sistemul iiind fn echilibru. fntr-unul din aceste corpuri A.8. o presiune suplimentarii in masa lichidului eg 0) conform principiului lui Pascal. Cu aceastii 0) Fig. Presiunea atmosferic5 in mm Hg A l t i t u d i n e m. astfel ca lucrul mecanic motor Fh sii egaleze lucrul rezistent RH. B . un piston de sectiune mult mai mare Q. Cum la un drum h parcurs de pistonul din A corespunde un drum mult mai mic H a1 pistonului din B .d.F. echilibrfnd o rezistenfii R a .M. Presa hidraulicl cu pompii forti se poate piesa un obiect aflat Pntre pistonul B ~i o placii rigid5 legati de coloane fixate P funn datii masive. se transmi te pe fata inferioarii a pistonului din B.O I - 8.54 Hidraulica Tabela 4-2 Presiunea atrnosfericg la diferite altitudini (760 mm Hg = 10. se poate mivca un piston de sectiune a. Aplicatii tehnice 1) Presa hidraulicii simplii. 762 760 730 700 670 640 610 580 550 520 490 4 000 5 000 6 000 7 000 8 000 9 000 10 000 12 000 15 000 2 0 0 0 0 30 000 Presiunea a tmosferic5 fn mm Hg 461 403 352 306 266 230 198 146 89. 4-12) este compusi din doukcorpuri cilindrice umplute cG lichid. cornunicind intre ele printr-o conductii. Aceastii m a ~ i n i(fig. Q. fn celglalt. presiune care. .M. se aplicii in axa pistonului din A o fortii F care produce F balii cu .1. 4-12.

amplificindu-se pe axa pompei in L raportul: 1 1 De exemplu: pentru9 L 1 = 10. = 20 kgf gi dac6 sectiunile pistoanelor o si Q au diametrele de 2 cm. Presa hidraulicii cu ~ u r u b . Piulita M face corp comun cu pistonul Q si rotirea ei este irnpiedicati de perefii metalici D. In reali tate. . Scriern c6 A =A . h = 1. respectiv 30 cm. n = 10 ture.f i e V = 15 000 crn3. ob-tinem Ap = 315 at ~i A F = 222 tf. din cauza Fig. rezulti R 6 = I -(?) 30 2 e 2 0 k g f= 45 tf. pornpa A si vasul C sint la fel ca in cazul precedent.La acest tip de press (fig. rezultii o forti R mai mici. 4-13. eventual 40 tf. Garniturile din piele sfnt moitate intr-un locas G (fig. a . dar sub piston111 P se poate deplasa hn alt piston Q. volurnul V se micsov reazi cu : 2d2hn. cu ajutorul unei tije filetate de care este fixat rigid volanul V.d2 7T Pe lingi aceleasi date din exemplul precedent. Forta care la trebuie aplicatii volan se obtine calculind lucrul mecanic penttu o fnvirtituri : . raza volanului a ~i volumul corpului de pomp6 B este V.2 em. . F. previzuti cu supapele S1 . la care se adaugi forta de presiune initial. Dac6 ~ u r u b u lare diarnetrul d gi pasul h. 4-13). din cauza rezistentelor de frecare la garniturile de etansare. 4-12) gi ele inchid cu atit mai bine cu cit se realizeazii presiuh mai mari ale lichidului. Cu dispozitivul de la aplicatia 2 se pot obtine forte inzecite. Rezulti sporul de presiune : 9 1 4 4 hn AT .Hidrostatica ' 55 ceea ce se face folosind corpul A ca pompi.= 3 0 c m . d C- Rezultii T = 33 kgf.4 Ap= XT 0. deci in total 267 tf. la n ture ale volanului.i S. cu aspiratie din vasul C gi refulare din A fn B. 2) Presa hidraulicii cu ~urub. calculati in aplicatia 1 la 45 tf. Forta manualii Fl se a p l i d de fapt la extremitatea pirghiei de lungime L. . In realitate. v a= 5 cm.00005 V .

spre a f i folositi temporar pentru a acoperi necesitif ile de putere de virf ale ascensoarelor hidraulice. nd2 Fig. 3) Acumulatorul hidraulic se intrebuinteazi pentru acumularea energiei hidraulice. sub presiunea p .Aceasta (fig. in care se deplaseazi un piston. Momentul fortelor de frecare pe intreg perimetrul garni turii : . 0 platformii. 4-15) consti dintr-o bucata de piele presati astfel c i ia forma unei jumiititi de tor. Acumulatorul (fig.frecirilor va trebui aplicati o fort5 depisind 40 kgf. 4-14. Greutatea pirtii mobile fiind G kgf. Acumulator hidraulic 44 . Volumul acumulatorului V = Q H . iar forta de frecare corespunzitdare yph. 4-15. este incircati cu greutiti. deci volanul va f i manevrat de doi oameni . A Fig. 4-14) se compune dintr-un corp cilindric vertical C. fixatd de piston cu un cadru. presiunea in lichid este 9 7 Lucrul mecanic acumulat. clnd pistonul s-a ridicat la maximum este: 4) Garnitura de etan~are. Garnitura de e tanqare Presiunea P lichid p n =- Presiunea lateral5 pe 1 m de garniturii este ph. In cazul unei crapodine cu arborele sustinut de api. se cere a se calcula momentul fortelor de frecare produs de garnitura de in& time h.

silind rnercurul s i treacii in camera de sus. r ' se introduce aer comprirnat la presiuni convenabile pentru ca s i fie cit rnai bine utilizate coloanele cu mercur.000047 ~i se va neglija efectul compresibilititii apei rnirii (Care spore~te densitatea acesteia) gi a1 Compresibili t i t i i mercurului (Wit tenbauer).16. Pentru rnai mu1te coloane. B. Cit rnercur va trece. apa mirii pitrunde printr-un orificiu fin in camera de jos. putem scrie. Prin robinetele r. 4. 4-17. toate comp.50 rn Iniltime poate rnisura presiuni ping la 100 at. cornpartimentele A . 6) Batimetrul lui Weeren. se evacieazi cu pompele apa din compartimente. existi relatia: . p = po yZh. Doc plutitor p l u t e ~ t e carena minimi. daci adincirnea rnirii este 9 429 rn (Oceanul Pacific lingi insulele Kerrnadec) ~i densitatea apei rnirii 36/35 fati de apa purg? Se va considera coeficientul de cornpresibilitate a apei x=0. In pozitia initials. se compune dintr-o butelie de otel cu fund dublu (fig. cea de jos rnercur. Pentru urcarea docului. servind la deterrninarea presiunii in fundul rnirii. y fiind greutatea specifics a rnercur~!lui: p~ = pB' = po + yh (po = pres.artin~entele sint pline cu aer -la presiunea atmosferici po si docul 9 . C comunici intre ele lingi fund. Pentru a f i scoborit. 4-16) a fost intrebuintat de Kan~erling Onnes pentru a rnisura presiunile rnari ale gazelor. Manometru cu coloane multiple 7) i n docul plutitor reprezentat in sectiune transversali in figura 4-18. Ce relatie existi la un moment dat intre iniltimile x ~i y ? Dacs p estebresiunea aerului comprimat in A . Camera de sus cuprinde 920 g a p i distilati.Hidrostati'ca 5) Un manometru cu coloane multiple (fig. + Fig. Un aparat cu 24 sifoane de circa 2. Neglijind greutatea aerului inchis in coloane. Batimetru Fig. Apa i n t r i si in A. 4-18. atrnosferici) .e Fig. comprirnind aerul prins iniuntru. 4-17). se pompeazi a p i in comparticu rnentele B ~i C pin5 la nivelul y deasupra fundului. Cind butelia a ajuns la adincirne.

. 4-20. Intre presiuni exist5 relatiile: Presiunile in aerul aflat in vasele N ~i P sint aproximativ egale cu p ~ deoarece greutatea co. Aerul din vasul N este in comunicare cu aerul din vasul P prin tubul vertical CD. loanei de aer este de 800 ori rnai mica decft greutatea coloanei de ap2 de aceea~ifnciltirne. este fn cornunicare cu vasul N prin tubul vertical (fig. 4-19). plin cu lichid. y ) f a y = 0. Fig. Vasul A . = yh. Nivelul apei in vasul P fiind supus deci la presiunea p~ prin deschiderea robinetului F. rezultii: x2 . In s f i r ~ i t lichidul din P este h comunicare cu exteriorul prin tubul vertical EF.x ) p . 4-19.h. Punind p. + + 8) Fintina lui Heron.iar la o schimbare izotermicii a stiirii aerului in A : PO = (a .x ( a h. coloanl de a p i . Fintina lui Heron Fig. Aplicatie tehnic5 a finttnei lui Heron . apa va -&mi pin5 la o iniiltirne h' -.

i n t r i apa In N comprimlnd aerul tn N gi tn P la presiunea p.2. 4-21) care formeazi 1. la o iniltime h > h'. atunci clnd se dispunea de o cantitate mica de apii sub presiune. + y h. normald pe planul peretelui. tnvingtnd diferenta de nivel h . Fie xOy planul de sarcin5 absoluti ~i h.111 unghi a cu planul xO'y . la adincimea z sub nivelul apei. Presiunea uni tar5 intr-un punct din acest perete. numitii forta de presiune totala sau impingere absolutii pe suprafata Q. este (p. Se deschid robinetele G ~i R pentru golirea vasului N gi umplerea vasului P. yz)dQ.Hidrostatica 59 Acela~iprincipiu st5 la baza dispozitivului din figura 4-20 care s e r v e ~ t ela scoaterea apei dintr-o mini. trasate pe planul inclinat y'Oz'. 4-21. vasul P se g o l e ~ t e~i N se umple. yz).2. din care se umple intermitent recipientul P. Apa se colecteazi in rezervorul subteran B. Apa din P este astfel impins5 prin tubul EF la exterior. + + Fig. Acest dispozitiv a fost folosit uneori.1. Prin aceast5 functionare. iar forta de presiune corespunziitoare pe o suprafat5 d Q in jurul acestui punct este (p. PRESIUNEA UNUI LICHID PE PERETI 4. Presiunea unui lichid pe pereti plani a) Rezultanta acestor forte elementare. 4. Dintr-un rezervor situat in A . de asemenea. este normal5 pe suprafata Q ~i mgrimea ei este: . presiunea atmosferici. Presiunea pe pereti plani 9 Ne propunem sii determinim presiunile unui lichid in repaus pe un plan fnclinat y'O'z' (fig. K ~i G ~i se deschid robinetele S ~i T.h'. Dupii umplerea acestui vas se inchid robinetele I?. sii determinim forfa hidrostatica' de presiune rezultanti pe aria din interiorul unei curbe inchise.

avem: z \ = z' sin a si P 9 = .. prismatic& avind baza Q si. respectiv O'z'. iar forta rezul t a n t i a presiuni lor uni t a r i rezul t a n t i este: ( p . normalii pe perete. Pentru a gisi punctul de aplicatie a1 impingerii P (fig. ~i Q..n R sin u 7 . in care Q. 4-22).po) = yz. = yzG Q s i n cr = yzG Q. c) Centrul de presiune.Dac5 forta opus2 a peretelui este supusi presi un i i atmosferice. paralele cu axa Oz. = YZG aces = YZG a.J ) ) z '2dQ zl. a centrului de g .iniltimea egal5 cu distanta vertical. ale impingerii sint: 9 9 P.e i t a t e a1 lui Q . si P.. b) Componentele orizontali si vertical5 P.. pe suprafata Q are mirimea + Dac5 hot5m cu zG ~i z)G ordonatele centrului de greutate G a1 suprafetei Q . presiunea yz . sint proiectiile suprafetei Q pe planul orizontal si pe planul vertical. Fie zf ~i y: coordonatele acestui centru C a1 fortelor paralele. este egalii cu greutatea unei coloane* de lichid. Avem: 9 9 2.Q \ yz' sin adQ = yzb Q sin a deoarece adicii impingerea. P.. la planul de ap5. = C ? y sin a zI2dn YZ. s i luiim momentele fortelor paralele f a t i de axa Oy si fatii de Oz'.

1fat5 de axele Oyz'. rezultS c i y z f d Q = 0 . 4-23. Teorema momentelor aplicati fat5 de axa Oz' ne d5: Numiiriitorul este momentul centrifuga. de inertie. deci punctul C se afll pe Or'. Daci axa Oz' este p a principal. Se vede c5 punctul C este situat mai jos ca G si pozitia sa este independent5 de unghiul GC. Presiunea pe diferite suprafefe plane .Hidrostatica A ti! in care rd este raza de giratie a suprafetei Q f a t i de o ax5 parale12 cu O y trecind prin G .Fig. .

- 2 . Vom putea calcula Ins.2..d) Cazuri particulare (fig. din planul yOz fati de axa Oy. nici centru unic de presiune. Daci a..b 3 x 2 3nr 16 9 Z c .yzd B . 4. . a) b) c) ah2 P = y . 4-24).h . Centrul impingerii (rezultantei) este la nivelul centrului de greutate a1 trapezului presiunilor. 0 ' . r2 4h ZG . cry. ZC--- zc =h b b2 -+-+ 12 (h++) 2 La un dreptunghi cu baza orizontali. P a (b -/h $1. in mod avantajos.3 9 ZG = h.-. ele nu se reduc la o rezultantii unici. componentele dupg cele trei axe de coordonate ale fortelor si rezul tantele lor respektive. 9 d) = e) =~ 2 7 6 2 yyr3. A 9 . Probleme de aceasti naturii. pe care le vom nota P .. P = yxhr2. ZG .-. neconcurente. iar pe linia BB'.. in general. kvident c i nu exist& in general. a. fortele fiind de direct i i oarecare si.9 --.b ZG .Qx.Z G = h $ . ' 9 Ul tirna integral2 reprezentind momentul static a1 suprafetelor din dQ. limitatii in interiorul unui contur inchis (fig. 4-24.2. -+ . Presiunea unui lichid pe pereti de form2 oarecare sint cosinusuri le dlrectoare ale normalei pe suprafata elementari dQ. presiunea pdQ = yzdQ se poate descompune in: oc.yzd Q si oc..4 Y . presiunile sint distribuite liniar conform diagramei trapezoidale. . y(h 6).P z . P Y . Pe linia A A ' presiunea este yh. ci la doui forte care nu sint in acelasi plan (sau la o rezultanth si un cuplu rezultant).2b 3 zC . se pot trata adeseori grafic. Presiunea pe pereti de formi oarecare Fie un perete avind forma unei suprafete curbe oarecare. az L Fig. putem scrie: p x = yz. f n acest caz..ab2 p = y. 4-23).yzd a. (4-12) . 2 1 zc=h+--.

socotiti pe planul AC (fictiv) gi greutatea ce l i p s e ~ t e G. in particular. Fie un perete plan previzuf cu un intrind cilindric (fig. componenta P. Apl icatii tehnice irnpingerea total% pe un segment cilindric A B cu centrul in 0 (fig.Tot Lstfel: PY Apoi : = y i z d Y~= yZGyQy. se aplicii in centrul de presiune a1 suprafetei plane OX. 4-25. suprafetele d a y si d a . este coordonata paraleli cu axa Oz a centrului de greutate a1 suprafefei A ~ a d a r . Simplificarea calculului la pereti care are ca directoare conturul lui Q .3. Consecinta'. admit o rezultanti trecind prin 0. - 4.. din care se scade greutatea Q (sectiunea din lichid h a ~ u r a t i )Fortele . 4-5). P. P.= y j z d Q . a) este impingerea pe planul fictiv AA' reprezentati prin trapezul AA'CC'. Presupunem ' p ~ a n u ~ neintrerupt insi plin cu un lichid de greutate fictivi .2. si avind ina'ltimea egal6 cu adincimea sub planul de apd a centrului degreutate a kuprafetei Q:. fiind proiectiile lui dL2 pe pianele xOz ~i xOy. pentru c i toate presiunile sint normale pe 1) Fig. verticalele care intilnesc conturul lui a.Hidrostatica 63 in care Q. . este egala' cu greutatea unei coloane d e lichid 2. 4-26. limitate de suprafala ~i de planul de apa'. Forta P. secliune Q. este proiectia pe planul yOz a suprafetei totale a peretelui a. = G. ~ b s e r v i mc i . Epura presiunii pe o stavil5-segment . curbi iar ca generatoare.y. greutatea lichidului cuprins in cilindrul Fig. 4-26. a lichidului din intrind. iar z. Presiunea pe partea curbi A B C va f i rezultanta intre impingerea F.

care se scade din PI. 4-27. dacii tubul este de otel moale.. Presiunea interioarii fiep(tf/m2).. adicii : 9 9 .exploatiirii si la alte forte. Trebuie ca fortele .in care p este exprimat in kgf/crn2. reactiuni ale jumiitiitii tubului suprimat asupra celui riimas. la forte dinamice sau la forte datorite vari.I 000 kg/cm2 si se adaugii si 1. datoritii fie modului de rezemare. Solidificiim jurniitate din lichid ~i sectioniim tubul dupii a c e l a ~ i plan diametral Fig. . Dacii p este dat in atmosfere si D ~i e in centimetri. de l m lungime si avind grosimea peretelui e (fig.lichidului suprimat asupra celui riimas ~i doui forte de tensiune' T. Pentru echilibru. D si e in cm.atiei de temperaturii etc. 0 altii metodii pentru a obtine rezultatul este indicatii in figura 4-26.otel moale: 9 9 . b. pentru ruginii. fie impingerii laterale din partea piimintului.' obiinuite. formula riimine . se obisnuieste a se lua rezistenta admisibilii mai micii decit la constructiile static. P .aceeasi. 4-27). 2) Tub circular supus la presiune interioarii uniform& Fie un tub de diametru interior D. 7.5-2 mm spor de grosime..cerc. Formula practich de dimensibnare va fi. se ia a. Formula este valabilii numai pentru pereti subtiri . .acestea sii se echili breze.Dimensionarea tubului. este impingerea pe planul fictiv AB. astfel. Deoarece conducta este supusii in timpul . Presiunea pe peretele unui tub cilindric orizontal. deci.Eforturile uni tare in peretele tubului sint : . Impingerea -rezul tantii este R = Fl. este greutatea lichidului cuprins intre arculysi coarda AB. = 800.. 9 . trebuie introduse presiunile .P. pentru .

4-29. 4-30). Acest fenomen se exolic. Este cunoscuti din f izici experienfa lui Pascal prin care se dovedeste c i forfa de presiune a unui lichid pe fundul plan (detasabil) a1 unui vas este aceea~i. Fig. gisirn: . z ) ( x . Aplicatie: Presiunea ~i centrul de presiune la triunghi acelea~imomente de inerfie ~i aceleasi momente centrifugale f a t i de orice pereche de axe rectangulare din plan. 4-28. D a d suprafata triunghiului o repartizim in trei mase egale. oricare ar fi forma vasului si forma conturului fundului.y h Q . 4-29) . concentrate in mijloacele laturilor.l triunghiului. P = yxab (h + b). dat frind ciUft orta de presiune in acest caz este: Fig. Paradoxul hidrostatic P -. 4) Forfa de presiune qi centrul de presiune pentru suprakfe situate intr-un plan vertical : a) e 1 i p s ii (fig. Fig. z ) ( x .Hidrostatica 3) Paradoxul hidrostatic. aceste mase au acela~i baricentru. &u condifia ca suprafafa fundului ~i nivelul apei deasu~ra fundului s i riimini acele&i. imediat prinlegea hidrbstatici. 9 diferenta dintre greutatea total. z ) coordonatele mijloacelor laturilor. Daci notim ( x . b) t r i u n g h i o a r e c a r e (fig. 4-30. a lichidului G ~i forta de presiune P este rezultanta presiuriilor pe peretii laterali. Aplicatie: Presiunea gi centrul de presiune la elipsi -.

. demonstrats de prof Germani. a) Se determini centrele de presiune ale blocurilor GI. Aplicatie: Presiunea pe un perete ce desparte dous lichide b) Alt procedeu: Se scade diagrama OB'C din diagrama A B O si rezulti diagrama trapezoidal5 a presiunilor OQ'C'B.G6. ceea ce revine la determinarea centrelor de greutate ale trapezelor In care se descompune diagrama presiunilor. 4-32. 0 constructie graficii. a) Se compun impingerile ~i & ale lichidelor din fiecare bazin (pe unitate de lungime de perete transversa 1) : Fig. b) Se determini centrele de presiune ale presiunilor apei de pe fiecare bloc.ei de aplicare pe peretele despgrtitor a douP bazine (fi g. 6) Determinarea rezul t'antelor fortelor care lucreazii in diferite sectiuni orizontale ale unui baraj supus la presiunea apei (fig. Aplicatie: Rezultanta fortelor In 'sectiunile plane ale unui baraj . 4-31.. Se calculeaza suprafata t.66 Hidraulica 5 ) Determinarea fortei de presiune rezu.apezului Q si centrul siiu de g e u t a t e h'R = yQh'.Itante si a punctului . G2. 4-3i). este urrnii- Fig..

..unghiul lui I? cu normala la sectiune sii nu intreaca unghiul de frecare. 4-33). h fiind iniiltimea apei din aval fatii de bazii. ridicim perpendicularele D D '.sii nu se produca tensiuni in zidarie ( R sii cadi i'n treimea mijlocie).. = 3 = FF' BF FF' ---- BF F F ' = BF . se va lua egalii chiar cu yH. astfel c i : P I = P2 = P.extrernitiitileceleilalte laturi neparaiele. d) La baza fundatiei unde se pot produce infiltratiile. Astfel.*yh - Suprafata BFF ' = . FG ~i GA . Fig.yh 6 B ~yh F 2 AB I A etc. ca centru. ciitre amonte.= 1 =-yh. Ducem FF' ~i GG' pa~alele cu AC.. din care rezultii rezultantele partiale R. Prin centrele de greutate ----ale acestor suprafete trec Pmpingerile pe portiunile B F . Impirtirn segmentul A B fn trei pirti egale. . Aceste paralele Impart triunghiul ABC in trei suprafete egale. R. Prin intersectia acestor drep te trece rezul tanta Pi a presiunilor pe blocul i.-. 7) Sii se impart5 diagrama presiunilor pe un perete plan. c) Construim poligonul fortelor G. ducern cercurile de raze BD' = BF ~i BE' = = BO. X Aceasti Pmp2rtire poate servi la constructia rational2 a unei stavile. Se ia AC = y h. . F. introducem si subpresiunea apei care.B A 2 . EE' p h i la intersectia cu cercul. fi -3 AB.rezistenfa normali in secfiune s i nu intreacii rezistenfa admisi9 & . In fiecare rost de despirtire dintre blocuri trebuie sii fie indeplinite urmitoarele conditii : . peretele A B fiind format din dulapi sau din tola rnetalici. ducern un semicerc B D 'A avInd diametrul A B . (Pentru inlesnirea expunerii se va lua un exernplu cu n = 3). iar ciitre aval yh.. P2 etc. Aplicatie: Repartizarea fortelor de presiune pe o stavil2 plan2 - Demonstratie : In triunghiul dreptunghi B D ' A avern: BF2 = B ~B D T = Suprafata B FF' 1 ~7 .toarea: Se imparte o latura neparaleli a trapezului in trei parti egale si se unesc acele puncte de diviziune cu . in n p5rti de suprafete egale (fig. G2. Din B . R.. 4-33.. acesta i$i g2segte sprijinul pe trei grinzi I orizontale avfnd toate acelagi profil $i solidariza te cu peretii transversali.

$i lungime I .---. 4-34) se glseqte un sfert de cilindru de razl r.--. rezultl c l se dezvoltg in bara AC o fort5 axiall . mernbrul al doilea = 2d 10) 0 stavilg-cirlig dub12 (fig. adicl: sin4 a COS" --.nate cu S5 se calculeze de axa ecluzei. vtiind c l nivelul lichidului este h(rn). reactia R Pi1 punctul lor de contact este perpendicular5 pe axa ecluzei.k:-. I - 1 !\ .P tga = 2 pb 4 cos a • ~ o r n e n t u lincovoietor maxim in grinda AC este: Dac5 SZ este sectiunea ~i W modulul de rezistentl a1 grinzii AC. de deschib unui sfert de cilindru . Cele bdoul porti fnchise flcfndu-$i echilibru. bQ - 4W Pentru o sectiune dreptunghiularii a * d (d = inGI3b tirnea)..0. Cit trebuie s5 fie tncli9) unghiul f a i l porfile buscate ale unei ecluze. R Fig./ -. Aplicatie : Presiunile pe pirtile buscate ale unki ecluze . 4-36) este scoborit5 partial ~i deversatl. unghi pentru ca rezistentele ce se dezvoltii h elementele portii s l fie minime? Fig.8) Pe fundul unui rezervor (fig. Sii se giiseascii presiunile pe suprafata curb5 a cilindrului. acest a F = .. M F +--a=pb SZ W 4 SZ cosa A + da ia valoarea minim2 cind . 4-34. Considerind echilibrul punctului de art iculatie A . forta de presiune [totalii va f i P = 2 sin a' pendicular pe mijlocul grinzii. Forta de presiune a apei. Aplicatie: ForConsiderlm poarta (fig. de sectiune dreptunghiularii. uniform dere AC = CB = 2 sir1 a pb aplicati perexercitatii pe grind5 fiind p kglm. Sii se calculeze fortele exterioare gi punctele lor de aplicatie. 4-35) format5 din grinzi oritele de presiune pe suprafata zontale allturate. 4-35.. iar reactia din A este egall $i sirnetricii cu R f r ~raport cu forla P . deasupra fundului.

In aval. din cauza vi tezei apei. . h. Aplicatie: Presiunile pe o stavilii-cirlig dublii. coboritii partial scoborPt5 ~i forta P. o a l t i fort6 de presiune P4 s-a considerat. clapeta sii se mentin5 in echilibru. z)..acoperitor. = 0). 4-37).aapeiesteconsideratii. 4-36. pentru orice nivel sub cota (h. datoritii infiltriirii apei intre cele douii corpuri ale stavilei. sii basculeze pinii ce se o p r e ~ t ela reazemul lateral A'.Hidrostatica 69 C o r p u 1 A. deoarece in zona de desprindere-a vinei presiunea este echivalen t6 cu presiunea atmosferici ( p . In reali tate.. 1 1 ) Clapeta basculantl (fig. Pentru obfinerea tensiunilor maxime in diferite piirti constructive ale celor doui corpuri este necesar a se face calculul in rnai multe ipoteze cu privire la nivelurile maxime ~i minime i n amonte gi aval. Principala forti de presiune este P. nivelul apei s-a admis K (m) ~i corpul cu pereti e t a n ~ i Fortele de presiune care actioneaz5 asupra acestui corp sfnt Q. pe fata amonte. Se propune ca. este de fapt mai micii. egaliicugreutatea rnasei de apii de deasupra. pin2 la I unde este o etan?are relativz. iar pentru o cre~tere a niveIului peste aceasti cotii. Fortadepresiune P. 4-37. diagrama presiunilor este mai Fig. A + + Fig. Aplicatie: Presiunile pe un tor sectionat ..' Aplicatie: Presiunile pe o clapetii basculantii Fig. C o r p u 1 B. 4-38. De asemenea s-a neglijat o component5 orizont a l i P '. Q4 ~i Q.

a -)a ) - sin a apoi a. Si ducem un cilindru tangent la corp.Condifia de echilibru la limit2 este d a t i de ecuafia momentelor f a f i de axa 0: a1 sau. ---___ d o fiind sectiunea normal5 pe axa prismei. + 4.xr2)]= 2n pr2.. fiind a c d ~ a ~asadar rezul tanta presiu. Forta de presiune rezultantii pe zona inferioari este egalii cu greutatea lichidului V. = p d o . ~i a.(2R 2r . Fiecare din aceste forte trece prin centrele de greutate V2y = Vy ale volumelor respective. 12) Sii se determine rezultanta presiunilor pe peretele interior a1 unui semi-tor (fig. cos a. ~ t i i n d i ?n interiorul torului presiunea este constanti vi egalii cu p .- -- - . iarp la aceeasi adincime sub nivelul apei i. care determini pozitia axei 0. Legea lui Arhimede C Presupunem un corp de greutate G si volum V.y cuprins Fig. detasate din corpul dat.pe bazele oriciirei prisme elementare. cufundat in intregime intr-unlfluid de greutatev'specifici y (fig: 4-39). iar rezultanta presiunilor exerci tate asupra corpului este vertical2 gi egali cu greutatea volumului de lichid deslocuit de corp.( 36 f z a2 a: sin = Y T [ 3 z + 2 ~ + *sin. Rezul tanta fortelor masice a este greutatea corpului. nilor este verticali.ioar8 a corpului).. oricare ar f i unghiul a. 4-38).a% Q + y . A d- -- -- . ECHILIBRUL CORPURILOR CUFUNDATE INTR-UN FLUID 4. in douii zone. Vy. iar rezultanta lor este egalii cu Vly ~i trece prin centrul de greutate a1 lui 11.1.3. = I = A B . cu generatoare verticale. PX = p [2R 2r f xra . se echiliabreazi.4-39. a.. cici 2 pdo. care separii corpul. Inlocuind pe h. Legea lui Arhimede (schemi) intre planul de apii si suprafata acelei zone si este indreptiti in sus. forta de presiune rezultanti pe zona superioarii eite indreptatii in jos dupi verticali si egali cu V2y (greutatea lichidului cuprins intre planul de a p i gi zona supe... = -. prin curba C.-. conform teoremei momentelor statice. = a2 rezulti sin a sin a .3. c situat In plan orizontal. Din aceste doui ecuatii rezulti a. Intr-adeviir. fmpingerile orizontale -. h.

legii lui Arhimede 9 9 9 1 8 9 - 9 L - I A 9 9 . nu mai existii lichid intre corp si vas ~i lipsegte presiunea ce s-ar fi exercitat de ciitre lichid asupra corpului scufundat. mai Gebuie ca G s i vinii Fig. in cazul pozitiei a din' figura . Stabilitasub C. se exerciti si o forti de presiune P pe aria de contact A B . In asemenea cazuri. adici sii fie egale. urm'eazi ca punctele C ~i G s i vinii pe aceeasi verticalii (fig. Fie G centrul de greutate a1 corpului si C centrul presiunilor (centrul de greutate a1 volumului he lichid deslocuit). Aceasti forfi. cufundat gntr-un lichid.0. Astfel. 4-41) plin cu un lichid de greutate specific6 y si un corp solid de volum T pe care-1 presupunem agezat in contact cu peretele vasului in diferite pozitii. Cazuri de inaplicabili tatea conform schemei din figura 4-26. corpul s-ar depiirta de pozitia de echili bru. d e ~ ise exprimi prin produsul dintre un volum si greutatea specificii ca si o fort2 masicii. nu ins2 dacii o parte din suprafata corpului este in contact cu atmosfera sau cu vidul sau in contact intim cu peretele sau fundul. 4-4. rezultanta fortelor de presiune pe corpul scufundat nu mai este F = . Trebuie sii observ i m c i subpresiunea nu este o forti masici. greutatea corpului si subpresiunea. Astfel sii presupunem un vas (fig. Pentru ca u i corp cufundat sii stea in echilibru trebuie deci ca cele doui forte. pierde din greutatea sa. de sens contrar gi pe aceeasi linie de actiune. fata A B a corpului fiind in contact intim cu peretele vasul u i . Echilibrul Pnsii este indiferent pentru orice miscare de translatie paraleli cu axa vert icalii CG ~i pentru orice rotatie in jurul aceleia~iaxe. de exemplu prin intermediul unei grisimi consistente. sii se echilibreze. se numeste subpresiune. ca ~i cind n-ar exista corpul scufundat . Cele doui forte .'4-41.Hidrostatica C- 71 In acest fel s-a demonstrat legea descoperiti experimental de Arhimede: un corp. 4-41. k e n t r u stabilitate. greutatea volumului de lichid deslocuit.yV. opusii greutiitii.y V ~i se compun Fig. astfel c i fluidul nu poate pitrunde intre cele douii corpuri. ci o forti de contact. pentru o deplasare foarte mici fafii de teacechilibrului unui o r ~scufundat (schemi) aceasti pozitie. Legea lui Arhimede nu se aplici decit la corpuri complet Enconjurute de fluid.y V. 4-40). Cele doui forte trebuind sii fie egale si de sens contrar. altfel. de aceea trebuie considerat c i in afari de subpresiunea arhimedeanii . p e peretele vasului. deoarece presiunea lichidului nu se rnai exerciti pe unele piirti ale suprafetei exterioare a corpului.

fatii. Aplicatie: ludion -submarin 9 0 proprietate analoga are submarinul. carena normali corespunde PLAN vasului descarcat si carena maxim.. gi linia de plutire.La un corp plutitor (fig. ci numai la suprafati sau numai la fund. introducem un balon rnic de sticli nurnit ludion (dricugor). mai ales prin func- tionarea unor pompe care introduc sau evacueaza apa in compartimentele navei -. vasului incirca t . corpul se ridici la suprafata ~i iese partial din apa pin2 cind volumul deslocuit V cintiireste cit G: yV = G. 4. Ludionul nu poate rarnlne in pozifie interrnediari. Mai trebuie observat c i legea lui Arhimede nu se P aplici la corpuri in mi~care. Daci incetam apbarea rnernbranei. fntr-un vas inalt. Centrul de carene este baricen trul carenei.$i in cazul pozitiei b din figura 4-41. care este suprafafa secfiunii corpului in planul de plutire. Schema unui plutitor 9 9 *- . Fig. 4-42). aerul cornprirnat in bigica ludionului expulzeazi lichidul gi uaureazi ludionul care se ridici iarigi la supra. in ludion.2. ~ a r e n a nuse meste volumul care este scufundat in Apii. L 9 ExperientB. care este mentinut in echilibru la adincimea voita. Corpuri plutitoare Daci fmpingerea ascendenta yV > G (greutatea corpului). reactia normalii pe perete. plin cu lichid (fig. care este intersect ia suprafefei corpului cu sE C ~ I U N E planul de plutire. (sau cu un capac) e t a n ~ 2 este valabila schema . lichidul intri prin orificiu. Atunci corpul plute~te. 4-43) deosebim : planul de plutire.. In cele de mai sus au fost stabilite numai fortele de presiune datorite greutiitii lichidului . apoi aria de plutire. Inc6rc6tura maxim. fl ingreuiazii $i acesta se scufundi. La vasele navigabile.si celelal te forte: greut atea corpului' i n s u ~ i . 4-43.3. este diferenta dintre carena maxima si carena normal. (sau a unei instalafii cu aer cornprimat). mirim presiunea acestuia. pentru studiul echilibrului corpului scufundat trebuie s6 se consi dere . Acesta este previzut cu un orificiu la partea inferioarii gi este lestat astfel ca centrul s i u de greutate s i fie cit rnai jos. Corpul este plin cu aer ~i destul de ugor ca s i se ridice la suprafata lichidului. cind un orificiu mare in peretele vasului este acoperit cu o van. Fig. reactia datori t i frecarii etc. fortelor din figura 4-26. in contact cu lichidul. deoarece presiunile in stare d i n a m i d diferi de cele In stare statica. Daci prin apasarea unei membrane rn. 4-42.

desenim planul de plutire inclinindu-se cu unghiul a.Fig. deoarece aceasta din urmi reprezinti impingerea ascendenti (sub\ presi unea) P = vy. centrul de greutate G si centrul de carenii C. Intr-adevir. In noua pozitie a vasului. descriind o curbi pe o suprafati numitii suprafata centrelor de careni. vasul stind pe loc. situat pe dreapta de intersecfie. centrele de greutate ale volumelor HIH' si KIK' si G". elementul de volum la distanta x de punctul I. si CC' sint paralele. pentru pozitia verticali a navei. fie G. Conditiile de stabilitate ale unui plu-. Se poate dovedi c i planul tangent in C' la suprafata centrelor de careni este paralel cu planul de plutire H'K'. pe linia GiG". 4-44). carena isi schimbi forma. Daci nava i e inclini cu unghiul a. ceea ce echivaleazii cu o inclinare reali a vasului in sens invers acelor ceasornicuIui) . iar centrul subpresi unilor vine in C'. htr-adeviir. Vom demonstra c i dreapta !. si G. este x dQ tg a. Din compunerea iortelor rezulti c i C se afli pe linia GIG" si G. Sii studiem pozitiile de echilibru ale unui plutitor de greutate constanti G (fig.pentru echilibru . astfel c6: A 1 ? 9 adicii dreptele GIG'. 7 . centrul de greitate a1 volurnului H'IK. planul de plutire iapozitia H'K' (in figurii. ti tor (schema) de intersectie a planurilor de plutire trece prin centrul de greutate a1 ariei de plutire. Tmpingerea apei trebuind s i riminii constant6 . 4-44. iar suma volumelor trebuie s i fie compensati asa c i putem scrie: a A 1 deci I trebuie s i fie baricentrul ariei de plutire. Fie.Hidrostatica 734 0 prim6 conditie de echilibru a1 unui corp plutitor este ca greutatea corpului s i fie egali cu greutatea carenei.trebuie ca volumul HIH' s i fie egal cu KIK-'.

Cuplul fortelor -p (subpresiune) ~i (greutate) cu distanta a sin a intre ele. Si l u i m acum momentul forfelor care dau cuplul (Q.Rezulti c i . azest cuplu se scade din cuplul n fortelor (P. Centrul de curburi in C a1 curbei de caren. . care la limit. ~i un alt cuplu de forte (P. aplicate in C si C'. dreapta GIG:. in loc de suprafafa C vom considera o curbi C. echilibrul este indiferent daci m coincide cu G ~i este instabil daci m este mai jos ca Sa determinim distanta metacentrici mG.p ) . definit mai sus. distanfa metacentrici.P). legati invariabil de navi. se cheami metacentru. directia impingerii P este normal. C h d inc1.a d e v i r . -Q. se compune din --cuplul fortelor ( P . este paraleli cu CC'. . arcul CC' = Pap deci putem scrie (teorema lui Dupin): . respectiv in-(fig. . h t r . in care caz. si .) in raport cu axa care trece prin I. apoi forta .Q : aplicati in G. Deci cele doui cupluri sint echivalente. (a = 0) se confundi cu H f I ( ' . aplicate in G. c u ~ l u l i n d r e ~ de tare = Pua (sau mai precis P a e s i n a) creste direct cu a. iar cuplul (P x CG). in C' pe suprafata centrelor de caieni.P). 4-45). punct care joaci rolul unui centru de suspensie a1 navei ~i se cheami micul metacentru. pentru doui pozifii infinit vecine ale centrelor de carenii (definifia tangentki CC'). Cind nava se inclini. respectiv in G.si este deci un cuplu de lndreptare: Pa s i n a . impingerea trece foarte aproape de m. -Asadar. D a t i fiihd pozitia lui G. Se vede c i stabilitatea este cu Atit mai mare cu cit metacentrul este mai sus.. P cazul de f a t i . si Gi. Notiim mG= a . Iar V este carena. aplicate in C.inatia este foarte mici. Echilibrul este stabil daci h este deasupra lui G. Ins2 raza de curburi a curbei CC' fiind p.) aplicati in GIf. C u ~ l u lde i n d r e ~ t a r ea1 forfelor (P. Cuplul de formi (F x CC') este insi echivalent cu cuplul forfelor Q. G o 1 A A - A 9 fn care I este momentul de inertie a1 ariei de plutire f a t i de axa I. tinde a indrepta vasul Pn pozitia initial2 .-F) aplicate T C'. Cuplul (P x CC') n C s e cheami cuplu-. Pentru simplificare s i presupunem o n a v i de lungime indefinita. forta P aplicati in C' se descompune in aplicati in G ~i P -Q aplicati in G". impingerea P rimine tangenti la o c u r b i D.'cark este distania metacentrici. care este desfigurata curbei C ~i care va fi simetrici fati . Intr-adevir. prezentin'd un punct de intoarcere in m.( P .de formd.p din C se descompune In .de axa vertical2 a navei. cuplu de greutate.

Apoi se m u t i greutatea Q in Q'.6 >O. interiorul vasului.3. adici: = a se obtine adiugind (sau scizind) la In cazul din figura 4-45 cind barieentrul G este deasupra centrului de careni.= tg 8. .Hidrostatica 75 Iar distanta metacentrici Gm Cm. 4-46). in primul rind..inaintea lui 6. distanta CG = 6. Determinarea experimental%a inglfimii metacentrice a = Gm (fig. intrucit conditia de stabilitate este exprimati prin inegalitatea Imin . Schema forfelor ~i momentelor aplicate unui plutitor Y . Aceasti relatie ne permi te a studia stabili tatea corpurilor plutitoare. si se rnarcheazii pozitia dulului. se ia semnul . in. \ 6" '\$+ \ . 9 C' t Pentru un vas care plutegte pe a p i linistiti aceasti determinare se poate face astfel: -admitern c i se cunosc greut a t e a P a vasului si centrul de greutate G' ~i fie o greutate Q care poate fi deplasati pe punte. la distanta x. I . P I t Fig. 4-45. 4. r a p o ~ t cu diferite axe posibile acela care ar putea sa faca mernbrul fntri negativ. Se instaleazi un pendul format dintr-o greutate suspendati cu un fir de Iungime 1.3. Se ia Imin deoarece dintre toate momentele de inerfie in v . ceea ce produce o inclinare a vasului cu unghiul 8. Aceasta are ca efect o deplasare relativi a greutiitii pendulului de cantitatea y astfel cii: 9 C . este momentul de inertie minimum.

4-46. 4 4 7 .875.stiind cii greutatea specifics a apei miirii este de circa 1. Determinarea experimental5 a Eniiltimii metacentrice Fig. 0 incircare disimetricii de 20 t m u t a b la 6. Conform eibafiei (4-15). Pozifia centrului de careni este la 1 3 0 m sub linia de plutire. Observiim cay pe cfnd centrul de greutate a1 vasului e s t e mai greu a f i cunoscut din cauza neomogeni tiif i i incarcii turii. se procedeazii astfel: Se calculeazi A determinindu-se astfel intii metacentrul m si apoi G.eni. 9 Fig. Exemplu: Un vas are o lungime de 70 m.75 m inclinii vasul cu 5". centrul carenei este calculabil in functie de elementele geometrice (forma si dimensiunile vasului).Scriem cii momentul forfei P este egal cu momentul cauzat de deplasarea PGm tg 0 Deducem : = Qx. o liifime de 9 m si un deplasament de 1 350 t (fig. Schema-unui vas pluti tor (aplicatie) Sii se afle pozitia metacentrului si a centrului de greutate a1 vasului. Volumul deplasat : . in care tg 0 = 0.65 din momentul de inerfie a1 dreptunghiului circ~~mscris. In cazul cind este cunoscutii pozitia centrului de ca. 4-47). Momentul de inerfie a1 ariei de plutire fafii de axa Iongitudinalii este apreciat la 0.027 t/m3.

4-48). 5 4 m dedesubt. Dacri masa suplimentarii se adaugii brusc (dinarnic).w ( A cos of . in sens contrar forfei). Durata unei oscilaf i i complete este: Durata oscilatiei proprii o afliim flctnd PI = 0. iar punctul G se afli la 0 . carena c r e ~ t e cu cantitatea &..3. vasul coboari cu cantitatea z rnai jos dectt pozifia sa de echilibru. iar viteza v = . 6 0 m d e a s u p r a . pentru echilibru.Hidrostatica 77 Fati de linia de plutire punctul m se afli la 0 . astfel cii. deci rezulti o forti Indrep tat.. dz Daci pentru t = 0. rezulti c i A = 0 ~i ecuatia migcirii devine: Z = 2 0 cos o t . + 02) . Oscilatiile plutitorilor .(P + PI) = y a z .se adaugii la masa g g a plutitorului. z = zo.B sin w t ) f iind nu15 la dt momentul initial. Pl P a) Oscllatii verticale (fig. Daci Q este aria de plutire. 4-48. carena corespunzritoare trebuie s i fie V. 4. Dacii o mas2 suplimentari . egalii cu: y (V Scriem c i masa 4 . . Oscilatiile verticale ale unui plutitor ecuatia devine : adici ecuatia unei migciri oscilatorii armonice. + este accelerati cu - - d2z dt2 - - (migca- rea in jos. deci: z = A sin w t + B cos w f . h nus. " g - - - - Fig. sii existe egal i t a tea : I vy= P + PI.4.

Pen tru rnlsurarea densi tiitii lichidelor se intrebuinteazi densirnetrul care consti dintr-un plutitor de sticlii conform figurii 4-50. (adicl rnomentul de inertie). ~ Ecuatia rni~cirii devine: g @a agsin a -. Pentru unghiuri a foarte rnici. llsfnd o parte din tijg In aer. 4-49). Durata de oscilatie a navei trebuie deci sii fie rnult rnai mare ca 10 s. I G este rnorflentul de inertie al maselor fn ~ raport cu Gy ~i fie-r.6 ) Oscilatii in jurul axei orizontale longitudinale (ruliu*). lestat la partea inferioarii ~i care. . A * De la cuvintul francez roulis. fn acest scop trebuie rngrit r.. Prin urrnare. raza de giratie corespunP zitoare: I G = -r:. precum qi pentru precizia tirului. plutegte fn pozitie verticall. apoi ~i oscilatiile sfnt rnai violente cfnd rnornentul Pa sina este rnai mare. deci cfnd a este rnai mare. se mic~oreaza. Aplicatiile orizon tale ale unui plutitor Ecuatia este identici cu aceea a pendulului simplu de lungime A = -. Stabilitatea vasului este ins2 in acest caz rnult rnai mare. Mai rnult. ce-i drept. 4-49. Dacii P este greutatea navei ~i n = mG distanta metacentricl. care trece prin G: d2a IGY = -M = -P a sin a . trebuie evitat ca nava sii intre in rezonantii cu oscilatiile hulei (5-10) s. sau trebuie redusii distanta rnetacentrici. . durata unei oscilatii complete Se vede c l durata oscilatiei este cu atit rnai scurti cu cft a este mai mare.5. V volurnul plrtii rnai umflate pfnl in A la cea rnai de jos diviziune ~i fie w sectiunea tijei. dt2 rf Fig. Fienava fnclinatii de unghiul cr fafii de planul de plutire initial. pentru ca pericolul risturniirii sa fie evitat.-w2 sina. sin a z a ~i ecuatia diferentiall este a unei rni~clrioscilatorii arrnonice.3. care era normal pe axa de simetrie verticalii a vasului (fig. stabilitatea pentru oscilatii rnici. este nevoie ca a sii fie cft rnai rnic. dar se poate da vasului o astfel de forma de carenii care s l provoace cre~terea suficientii a cuplului de indreptaie la inclinatii rnari. c) Oscilatiile in jurul axei transversale Gx (tangajul) asculti de o lege analogg. Prin o asernenea reducere. Fie M masa instrurnentului. De aceea pentru a avea un confort cft rnai deplin. Acest moment se opune acceleratiei unghiulare ~i putem scrie ecuatia rni~clrii de rotatie a corpului fn jurul axei longitudinale. cufundat intr-un Iichid. Integrarea se a rl face cu ajutorul functiilor eliptice.rnornentul de fndreptare" este Pa sin a. construind nava rnai largg. Gy. de exernplu 15-20s. 4. Aplicatii 9 1) Areometru-densimetru. fndepirtind rnasele de a x i .

instrumentul intr-un lichid ugor. p. 4-51. gi apoi intr-un lichid mai greu. de laturl u gi de lungime indefinit5 (fig. (vol. 0 prim2 condifie este ca centrul de greutate qi centrul d e Fig. avem: In s f i r ~ i t pentru un lichid de densitate necunoscuti .Hidrostatica \ 79 Presupunem c5 introducem..-7-xr3+yxa2h+ 3 f y-xi2(3r-i). 3j Sii se studieze stabilitatea la plutire a unei prisme omogene cu sectiune pgtratg. b) un plan diagonal paralel cu suprafata lichidului. o f 45-1 \ +P Din ecuatia (4-18). sferei) greutatea coloanei cilindrice cu fund sferic ABCD. astfel c l suprafata lichidului este tangents la diviziunea A. = M 9i (V + C l o p o -. F = Go .v .. 6 calota sfericg cilindru Se va tine seama qi de relatia geometric5 a2 = i (2r .y.. (2) ~i (3) distantele metacentrice respective. 4-52).- I Raportul v se obtine din primele 1 Y 10 5 . Aceastg conditie este indechidere (aplicatie la le. deci diviziunile tijei nu sPnt proportionale cu densitatea. .. . + + 4 F=G. t i i k (I).M . 4-51). astfel c l instrumentul sescufundi pins la diviziunea 100. Areometru-densimetru (aplicatie la legea lui Arhimede) 2) Un ventil de greutate Go. glsim: pentru 0 lungime de prisms . Ventil de in.i). care furnizeazl valoarea lui y. coboar2 I-. Fig.p h i t i pentru pozitiile simetrice urmltoare: gea lui Arhimede) a) doui fete paralele cu suprafata lichidului. 4-50.\ _ _ I - - - -. in care instrumentul V 8 cu lungirnea y f a t i de A . de form5 sferic5 (raza r). A doua conditie este ca distanta metacentricl 2 = z. de densitate po. rezul t l c l y=f(p) reprezintl o hiperboli. de densitate p.caren2 s i fie pe aceeagi verticali. Putem scrie in aceste cazuri condifia de plutire: Vp. fiind mai rare la partea' superioarii decit la partea inferioarl. Care este forta F necesarii pentru deschidere? Observlm c i sfera nu este complet inconjuratl de lichid.zg > 0. inchide etang un orificiu de fund d e razg a (fig. pe rind. Calculfnd in pozi-.

212 Y Po'zi t i a (2). (2). Deducem c i a - . = Y trebuie s i fie tn afar2 de I-idicir~ile E trinoY1 sau ..> . z2 Y 32 P o z i t i a (3).Anabrad st e]ar log. adici : 2 < 0..a .az = Imin -8- aa/12 .0.a Y Fig. den. y = 1 $i raportul yl/y = d. ea se agazii in echilibru stabil in tr-una din pozitiile (I).719. Aici. 2 2 C G = ~ = a-z 2 9 z . Daci . pentru echilibru. Dim in figura 4-53 Fig.2 43 44 45 46 @7 g 49 1 Y1 23 . Pozif iile de echilibru a unui pluti tor prismatic..+egalicu uni tatea gi considerind c i greutitile specifice ale apei ~i ale prismei stnt y.> 0. 4-53.z >0 Z + a2/G> 0. respect i v yl : a z P o z i t i a (1) z ~ = z . 4-52.--si ta tea ma terialului . V y = a 2 y l sau z = a Y1 9 sau .= 0. -.. z c = . (3) dupi mirimea densi t i f i i . deducem : 0 .' . 32 YIn cazul apei.281.a.788. -.Y1 . Y mului. de lemn (schemi) o schemi: 2= 3 >0 --.---2 \ .. prisma este de lemn. Pozitiile de echilibru a unei prisme de lemn pluti toare (aplicatie) ~ o n d i t i ade stabilitate va fi: I :sau z2 .

0 bandi f i r i sfirgit este compusi din f i ~ i de plut. opus citat. 4) Fals perpetuum-mobile.719 gi 0. atit timp cit unghiul de inclinare este mai mic decit POS. iar presiunile pe fefele plane se anuleazi reciproc. plani. 5) Stabil itatea unu i cbeson.212 gi 0.H x . fundul la adincimea H sub linia de plutire. 4-54. 6 ) .__ afli In a p i este supusi . corespunzitor. adici centrul G de greutate s i fie rnai jos ca rn. Pentru stabilitate la oscilatii mici trebuie ca p > 6. astfel c i problema se reduce la o problem.. 4-55.Hidrostatica Pentru densitati cuprinse intre 0. pe linia de plutire P '0 $i iiltersectia acestei normale cu axa noul rnetacentru..c. fn cazul benzii de pluti. 0 discutie ampli a tuturor pozitiilor de echilibru se poate vedea in D. a). egali cu greutatea lichidului deslocui t . In acest din urrnii caz.281 gi intre 0.unei tmpingeri de jos in sus.Y- S -/ // - Q e t b --/c'b- Fig. pe cind partea din aer nu este supusi la o forti echivalenti. presiunile apei pe suprafetele cuprinse in zonele I $i I I I se anuleazi. cu inirng i de cablu de otel (fig. 4-54. Pentru . Desfigurata curbei de careni se reduce la punctul 0. Pentru fnclinatii rnai rnari (de exemplu cind linia de plutire este P'O) procedim astfel: aflirn centrul de careni C.- R . deci nu existi impingere de jos in sus. lui C . presiunile apei pe suprafafa cilindrici sint radiale gi intilnesc toate axa. 4-54. . deci nu existi o forti ascensionali care s i actioneze banda. Portiunea din bandi care se . Considerim chesonul de forma unui paralelipiped foarte lung. iar pe portiunea curbati pe rotile.-. Aplicaf ie: Pseudo-perpe tuurn mobile in cazul unui cilindru care se poate roti in jurul unei axe orizontale astfel c i 112 din cilindru se gisegte scufundati in lichid (fig. Fie greutatea chesonului = Po. notirn x gi y c o / P - 4 - P' X 8 ' . Germani.-. Pentru ce nu se realizeazii perpetuum mobile? 0 chestiune analogi se pune gi Fig. 1348 ~ € ~ m ~ ~ C ~ N S T R U C ~~GR~#TA?'~EA 1 - - *\ \ . presiunile sint radiale ca ~i in cazul cilindrului. Aplicatie: Stabili ta tea unui cheson 6 . ducem normala din C. Raza de curburi a curbei de careni C pentru inclinatii rnici se a f l i dupi teorema lui Dupin ..b2 -3 ~ ' deci rnicul rnetacentru m este dat de Cm = p.788 nu existi pozitii stabile gi prisma ia poziti i intermediare. - - - I . Banda se infigoari pe scripeti gi printr-o bucgi de etangeitate trece printr-un orificiu previzut in peretele unui vas cu api.

Fie chesonul de lungime f. N : gisim Momentul cuplului de Pndrep tare este: M = Po (Y . Inlocuind P expresia n valorilp coordonatelor prin acelea calculate mai sus. pozitia este rnai stabili. este centrul de greutate a1 sumei triunghiurilor P ' S R $i RSQ. Q + Y A . la fnceput simetrici.sale fat5 de un sistem x c y ~ i scriem cii C. ! P S Q 1 . de greutate proprie P ~i fncirciiturii Q . deplasatii apoi P punctul A defin nit prin coordonatele x .Itbdl \ 4- Pescajul (adincimea de cufundare) este: Fig. Trebuie acum calculati ordonata Y a punctului N. X' = Qx Y. Se cautii ce inclinare ia chesonul. 4-56). y. I Y'= QY P+Q + Pa *b-. Ggsim deci curba centrelor de carenii este o paraboli cu virful h C.6 ) sin a. Coordo. 6) Stabilitatea unui cheson cu osarcing nesimetricg (fig. Din ecuatia normaki C . se obtine: . 4-56. Stabilitatea depinde de pozitia centrului de greutate G: cu cit acest centru este mai jos.natele lui G'sint astfel c i G'si C ' se afli pe aceea~ivertical& - L -rc . Stabili tatea unui cheson cu sarcini nesimetricii Noul centru de careni C' are coordonatele: ho = P + Q 2 ybl obtinute prin aplicarea ecuatiei de momente ale fortelor fatii de C'. (0') noul centru de greutate a1 fortelor Q (deplasatii). Fie C centrul de careni.

~ schirnbi. Stabili tatea unuf c heson cu incgrc5tur-5-lichidi numai datori t i schimbirii de form5 a lichidului interior. 8) Stabilitateh7. i din cauz5. supr 'ata apei din cheson este aa'.I Hidrostatica 7) Stabilitatea unui cheson cu incilrciltur2 lichidii (fig. Dac5 P este greutatea total5. 4-57. Stabilitatea unui clopot scufundat Pen tru istabili tatea kchilibrului. Mornentul de lndrep tare datori t lichidului exterior r i mine neschirnba t deoarece Cm fn expresia L depinde numai de dirnensiunile ariei de plutire ~i de careni. 4-58.. este bb'. 4-58). astfel c i Lmomentuld. care la unghiuri rnici rimin neschimbate.. c i .de ~ndrepare sc'inic~oreaz5. 4-57). deci se adaugi greutatea apei din prisrna cu baza Oa'b' ~i se scade aceea din prisma cu baza Oab. . iar dupj. fnclinarea lui. D e ~ iP qi mG sint rnai rnari la chesonul cu incircgturi liehid5 decit 'la chesonul gol. Mornentul de Pndrep tare la inc'i nat se modific5 Fig. iar p. G centrul de greutate a1 lui P ~i I lungimea chesonului: #. Fig. trebuie ca puncful de aplicatie a rezultantei fortelor sii pi s5Lfie sub punctul de aplicatie a rezul tantei fortelor si Observ5m cB greutatea P~ trece prin metacentrul m " corespunzgtor lichidului interior. termenul negativ prevaleazi cfnd lichidul 'este putin. Care este efectul acestei Incircituri asupra momentului de Pndrep tare? In pozitia vertical5. Clopotul este sustinut de o fort5 P astfel c5: L -- A - I P=&+ F//''l_.greutatea volumului deslocuit de clopot. S5 p e Prichipuirn c5 clopotul este Pnchis la partea inferioar5 printr-un plan f5r5 greutate ~i fie F" greutatea lichidului din clopot.unv* 'cloiot complet scufundat (fig. Considerim greutatea aerului neglijabili fat5 de celelal te forte si lniiltirnea stratului de a p i din interior ionstants = h. P'.' t -.forma cu unghiul .

w. = a . astfel: 9 a a . a d i c i acceleratia absoluti este egali cu accelerafia de tirire. orice problemi de ech. 4. ECHILIB RU RELATIV 4.de Pnclinare (daci ar fi o incircituri rigidi. I . rezult a n t i a fortelor date si a fortelor de legituri. extinzind legea general5 a hidrostaticii. numi t acceleraf ia complementari. Daci deci particula fluidi. se poate scrie. se obtine: Pentru stabilitate.4. Ul t imul termen. de masi m.sistemului mobil f a t i de sistemul de axe fix. In acest caz.t : In acest mod. conform principiului lui d ' ~ l e m b & . Se cheami c i fluidul este in echilibru (sau repaus) relativ. trebuie ca b ~i D os i fie rnici (?ncircatura mare la fund) gi D ~i H ctt mai rnari. Conditii generale Daci un fluid are o miscare de tirire f a f i de un sistem de axe fix. cu vectorul viteza instantanee de rotafie a . Trebuie Tnsi ca h s l nu fie prea rnic. si forfele de inertie din potentialul U .ompun d u p i legea lui Coriolis: a. In cazul c i fortele masice derivi din potentialul U .ilibru relativ a1 unui fluid se reduce l a o problem2 de echilibru intre fortele aplicate particulei si forfa de inertie datori t i m i ~ c i r i i de tirire a sistemului mobil. este produsul vectorial a1 vitezei relative V .. L u h d rnornentele acestor forte fati de punctul 0 din planul AB. accelerafiile unei particule se . daci particulele sale sint in repaus f a f i de sistemul de axe mobil. P" ar trece evident prin C. + a j + 2 0 x V. este supusi unei forte F . ecuatia diferentiali a echilibrului reiativ a1 unui fluid s e poate scrie.4. centrul s i u de greutate).

2. printre care se afli si suprafafa liberi a lichidului.g cos a. Sblutia a 11-a. Mai simplu. ) Potenfialul total este: U =gz-gzsin2a De unde: U = g c o s 2 a (z + g x s i n a cosa $ const. Miscarea sistemului are acceleratia g s i n a .4. Fig. compunem forta masici specifics a gravitatiei g. iar forfa de inerfie specifici a oricirui punct material este 9 -g sin a. Se vede c2 suprafetele echipotentiale sint paralele cu planul deci si cu planul Enclinat dat. alunecii fa'ra" frecare. Potentialul fortelor hasice speci fice (a1 gravi tatiei) este j gz $ const.gz sin2 a. + potenfialele din care derivi sint : ele z -I. 9 4. 4-59). respectiv . egal2 in orice punct din masa lichid2.gx s i n a cosa. intr-o rezultanti . cu forta de inertie specific: -g sina. 4-59. suprafetele izobare corespund cu suprafetele echipotentiale. respectiv g sin2a. Componen tele acestei forte dupi direcfiile Ox si Oy fiind 9 -g sin a cos a. pe un plan inclinat cu unghiul a fat6 de orizontala' (fig. normal2 pe planul Enclinat. continind un lichid cu suprafala libera". + x tga) $ const. toate suprafetele echipoten t i a1 . Aceasti forti fiind intensitatea cimpului d forte. Exemple 1) Un vas.Hidrostatica 9 85 Din aceasti ultimi ecuafie se vede c i si in cazul echilibrului relativ. Solutia I . Echilibru relativ a1 lichidului dintr-un vas alunecfnd pe un plan Pnclinat Semnele fortelor s-au h a t in concordant2 cu sensurile coordona telor.

suprafetele echipotentiale-izobare sint paraboloizi de rotatie identici ~i superpozabili prin translatie si printre acestia este ~i suprafata liberii a lichidului. Astfel. suprafata lichidului ia o formii curbii stabilii. Suprafata lichidului. Suprafata lichidului fiind suprafati izobarii (pentru p = p. de unde rezulti: t g ' 9 = . La acela~irezultat se ajunge si folosind legea hidrostatici sub forma integrali.r = 0). Mai intii sint ahtrenate in mis12 carea de rotatie particulele lichide. de la toate partiperiferie spre cent. 2) U n va+i avind o miscare de rotalie uniform2 w in jurul unei axe verticale confine un lichid care-1 antreneazd in aceasf2 miscare (fig. care in stare de repaus era orizontali. pe drum orizontal.. se modificii o datii cu miscarea. . singura for@ de inertie fntr-o migcare uni formi rotativi.). este de asemenea paralelii cu planul inclinat. iar potentialul din care derivii forta de inertie de tirire (centrifugi) este: 9 9 deoarece derivata lui . potentialul gravitatiei este U. Agadar. culele formind masa lichidii. este chiar acceleratia centripetii rw2. Echilibru relativ a1 lichidului dintr-un iZ0bare trebuie S fie noIY-l'lale : vas PII migcare de rotatie la rezultanta lui g ~i ru2. 4-60..-dz . astfel cii atunci cind sistemul ajunge sii aibi viteza derotatieconstanti w . = gz.U . I Suprafetele echipotentiale ~i Fig. 4-60). in timpul acceleriirii sau friniirii. 0 particulii lichidii este supusii gravi tatiei g ~i fortei de inertie centrifuge rw2.si deci si izobare sint paralele cu planul fnclinat. apoi prin fortele de frecare interni r sint puse in mi~care dewrotatie. se obtine: care este ecuatia unui paraboloid de rotatie cu virful in A (z = 5. in contact cu peretii. Analog se rezolvii problema unei cisterne fnciircate partial.r o 2 0 - 9 dr 8 iar prin integrare.

Hidrostatica

87

Potentialul total este

U= U

U,=gz--

I

2

r2 o2

+ const,

iar ecuatia .suprafetelor echipotentiale este:

Constanta se obtine ficind pentru r = 0, z = z, i se ajunge la ecuatia (4-19) de mai sus. Presiunea intr-un punct de coordonate (r, z) se obfine din formula

Pentru aflarea constantei c, s i considersm punctul de pe a x i pe suprafata Iiberii a lichidului, care poate f i cunoscut prin conditiile la limits. Aceste conditii depind de volumul lichidului si forma vasului, care sint date. Fie, de exemplu, un vas cilindric de sectiun; circulars de razii R si fie h hiiltimea dat6 a lichidului in stare de repaus cind suprafata lichidilui este un plan orizontal. Dacii se noteazii cu h1 nivelul maxim a1 lichidului P rotatie, ling2 n perete, conditia de constanti a volumului lichid cere ca volumul lichidului in repaus absolut sii fie egal cu volumul lichidului in echilibru relativ, adici:

de unde rezultii

Pe de a1tii parte, ecuatia paraboloidului care formeazii suprafata l i beri este

in care punind z

=

h,, r

=

R, rezulti

Din ecuatiile (4-21) ~i (4-22) rezultg hl-hO=2(hlvh) sau h , + h l = 2 h .

88
4

Hidraulicu

In s f i r ~ i t ,din aceasti ultimd ecuatie si (4-21) rezultd:
T

Or, in punctul de la virful araboloi dului care formeazi suprafata l i bera de coordona te (r = 0, z = ho) resiunea este cunoscuti, fie p = pa. Introducind aceastd valoare in ecu tia (4-20) obtinem:

Fig. 4-61. Vas cilindricc~i lichid, in rni~carede rotatie

Fig. 4-62. Separator centrifug, de lichide

sau
C =

pa

+ yho,

.

iar distri butia presiunilor urmeazi legea:

4.4.3. Aplicatii tehnice
1) Separatorul centrifug (fig. 4-62). Doug lichide de densititi diferi te fiind P arnestec n (ins5 nerniscibile), sau dat5 fiind o suspensie de rnaterie solidi tntr-un lichid, se poate realiza o separare rapidi a materiilor componente prin centrifugarea arnestecului Intr-un vas care este pus fn rni~care rotatie cu vitez5 unghiular5 foarte mare. Explicatia se bazeazii pe faptul c i doui de lichide de greutiti specifice y, $i y, fiind in arnestec In stare de repaus, se separi prin sedimentare, adic5 particula mai dens5 de greutate specific5 y, cade la fund, unitatea sa de volum

'\

Hidrostatica
fiind antrenatii de forta (y, - y), Endreptati in jos. Cu cit este mai mare diferenta (y1-y), care este forta ce produce accelerarea de separare, cu atit separarea se efectueazl Pntr-un timp rnai scurt. Or, in cazul centrifugiirii unui amestec, cu viteza de rotatie w , intensitatea cimpului de forte este:
7

/=

~i raportul gl/g c r e ~ t econsiderabil cu w. Astfel, pentru r = 9,8 cm gi n = 3 000 rotlmin, 1 000 g ; in consecintii ~i y1 - y = g (61 - 6) devine gl (61 - 6), care reprezinti forta g1 de separare prin centrifugare. Raportul dintre cele dou5 forte de separare este Pn acest

,

g1 caz -- 1 000. g M a ~ i n a de centrifugare se compune dintr-un vas in rotatie cu peretii previzuti cu orificii la diferite niveluri. El este fnconjurat de un cilindru fix previizut cu orificii de colectare qi ajutaje prin care se evacueazii lichidele separate din amestec: cele rnai uvoare la partea de sus, cele grele rnai jos. Se intrebuinteazii magini centrifuge T medicing n pentru separarea particulelor rniFig. 4-63. Accelerometru cu piezornetru croscopice qi chiar ul tramicroscopice, cum sint virusurile. 2) Accelerometrul. fntr-un tub in form5 de U se a f l l mercur, care, in stare statica, se ridicii in ramurile verticale la Pniiltirnea h (cm). Acest tub poate servi la mkurarea fie a acceleraliei unei rnisciiri de translafie, fie a acceleratiei centripete qi atunci se obtine printr-un calcul- simplu iufeala unghiulard de rotafie. In primul caz, presupunem cii accelerometrul este fixat in pozitia AB orizontal, de un vehicul care are o acceleratie orizontalii (mls2). In acest caz mercurul se va ridica T una n din ramuri -cu x cm ~i va scobori in cealalti ramuri tot cu x cm. Rezultanta fortelor masice specifice ~i = 9,81 m/s2 trebuie s l fie perpendicular5 pe suprafata izobarii M N. Din figurii rezultl:

-

a g

Presiunea relativl Entr-un punct a1 bazei tubului, de exemplu in C, se misoara in Pniiltimea coloanei de mercur, in cm, care, raportat5 la 73,5 cm, d l presiunea in atmosfere tehnice : at.

In a1 doilea caz, aparatul se a~aziiastfel ca una din ramurile verticale s5 fie in coincidenti cu axa de rotatie a sistemului. Astfel, daci aceastl ax: este BN,

h fiind cunoscut in stare statics, este de ajuns a observa mirimea lui zN pe axa d e rotatie care poate fi misurat exact. Se obtine:

4.5. STATlCA GAZELOR
4.5.1 Legi le gazelor
In paragrafele precedente s-a argtat c5 legea hidrostatici este general5 si se aplicl la gaze, sub diferitele ei forme. Ins5 gazele sint foarte compresibile, iar presiunia lor depinde mult ~i de temperaturg ; astfel c2 rezolvarea problemelor de statica gazelor cere, P general, n intrebuintarea unui numlr mai mare de ecuatii. Vom aminti mai intfi ecuatiile date In Capitolul I1 pentru a putea face apoi o discutie asupra modului cum trebuie aplicate. a) Ecuatia caracteristicii (fizicg) se aplicg gazelor (afar2 de cazul presiunilor prea mari), in zona fndepgrtatg de punctul de condensatie, cfnd gazele se comport5 ca gazele perfecte (ideale). Aceast2 lege se pune ~i sub alte forme (v. Cap. 11). Pentru gazele reale se folose~temai frecvent formula lui Van der Waals. b) Legea lui Dalton sau legea amestecurilor se enuntii sub dou5 forme echivalente (in care V este volumul unei mase gazoase de greutate G): - La presiuni ~i temperaturi egale, volumele mai multor mase gazoase se adunii in amestec CV = V,. - La volume ~i temperaturi egale, presiunile mai multor mase gazoase se adunfi h amestec. Aceasta face c2 fiecare amestec gazos are o constant5 Ra care poate f i folositi ca vi constanta R a unui singur gaz din formula (4-40). Aceastii constant2 Ra se calculeazii cu formula mediei ponderate:
'
A

c) Relatia dintre c p $ i c,. Dac2 cp ~i c, sint cgldurile necesaie pentru ridicarea cu 1°C a temperaturii unui kilogram de gaz sub presiune constant5, respectiv sub volurn constant, exist2 relatia:'

In care J = 427 este echivalentul, In kgm, a1 unei calorii mari. Relatia dintre c p ~i cy se mai dg gi sub forma de raport:

x este cuprins intre 1,09 ~i 1,67, In medie 1,41. Valorile mari ale lui x sint pentru gaze mono-

atomice, cele rnici pentru molecule complicate. d) Legea lui Joule. Daci o mas5 gazoas2 este supus2 la transformgri sub actiunea unor forte, astfel c2 temperatura final2 este egall cu temperatura initialii, cantitatea de c2ldur5 absorbit2 de acea mas5 este echivalent2 cu lucrul mecanic exterior. e) Legile schimb2rilor de stare (evolutii). 0 dat5 cu formularea legilor evolutiilor, vom calcula ~i lucrul mecanic exterior a1 fortelor elastice la modificarea de volum a unui kilogram de gaz:

Demonstrarea legilor evolutiilor nu va fi datii aci, acest capitol apartinind termodinamicii. Mentiongm c2 la toate procesele de transformare se aplicii legea general5 de stare fizicg.

Hidrostatica

91

in care procesul de transformare este atit de lent, incPt temperatura gazului se mentine constantg. In acest caz, T = 0, iar legea de stare fizicg devine:

- Evolu#ia izotermd este aceea

Lucrul fortelor elastice:

- Evolu#ia adiabaticri este acea transformare ideal5 in care cantitatea de c5ldurii continut3 tn 1 kg gaz se menfine constantg, adicg:

Primul termen din membrul I1 reprezint5 energia caloric5 necesari pentru ridicarea temper a turii sub volum constant, iar membrul I1 - energia echivalentg cu lucrul mecanic exterior, necesar variatiei acestui volum. Tintnd seama gi deecuatia de stare fizicg, se obtin urrnitoarele relatii echivalente:
pvX = const . ,
~ ~ x -1 -

const ;

rp
1

"

= const,

(4-30)

iar lucrul fortelor elastice lntre stirile 1 ai 2 este:

sau Pnci

Daci T2 = 0, se obtine expresia intregii energii interne a unui kilogram de gaz de temperatura T

- Evolufia
-

politropicd este aceea in care PvX' = const,

f n s i x' # x . In acest caz Ins5 baticg nu mai sint valabile.

X'

nu se poate inlocui cu

9si
cv

formulele de la evolutia adia-

4.5.2. Conditi ile f izice ~i hidrostatice ale atrnosferei teoretice
In cazul atmosferei, fortele masice derivi din potenfialul gravitational U = gz, astfel c i legea hidrostaticg se exprim5 prin:

H idr aulilca
-

iar ecuatia fizici (a gazelor perfecte) este

1 1 sau, inlocuind volurnele specifice v = - , vo - Y
Yo

9

aceasti ecuatie se mai poate scrie:

La O°C, po = 10 336 kg/rn2 ~i yo = 1,29 kg/rn3, deci

iar

Scriind legea hidrostatici sub formi diferentiala:

~i inlocuind aci pe y obtinut din ecuatia (4-34), se obtine:

\

sau sub forma unei ecuatii cu diferente finite:

Aceasta forrnuli d i valori ale lui Az cu aproximatie < - pentru altitudini 2 < 2 500 r n 500 gi serve~tela misurarea a1ti tudinii cu ajutorul presiunii barometrice (nivelment barometric). Se presupune la aplicarea acestei formule c i temperatura T este constants, ceea ce nu este conform cu realitatea. In locul ecuatiei cu diferente finite (4-35) se poate obtine, prin integrare, formula barometricii
2-2,

1

= 8 0 0 0 (1 + a0) ln-.Po
P

Factorul 8 000 reprezinti iniltimea H, a intregii coloane atmosferice la 0°C. considePo - 10 333- 31 8 000). rind c i densitatea aerului a t e constant2 ( H , = -Yo 1,29
-

Hidrostatica

93

0 formula practicii se obtine din precedenta, lnlocuind logari tmii naturali prin logaritmi zecirnali, presiunile p prin coloana de mercur h ~i temperatura prin temperatura medie
e+eo 2

Pentru o mhurare, respectiv un calcul rnai exact, trebuie sii se introducii o serie de ter meni de corectie, pentru: variatia lui g cu altitudinea ~i cu latitudinea; variatia coloanelor h ~i ho cu temperatura.

4.5.3. Atmosfera real2
Atrnosfera teoreticii, aga cum a fost consideratii P articolul precedent, se caracterizeazii n prin temperaturii constanti la acela~inivel ~i - degi variind cu lniiltirnea - se rnentine In ,,echilibru izotermic". Atrnosfera realii, In stratul inferior numit ,,troposferci", nu se aflii h echilibru izotermic ; de aceea se formeazii curenti orizontali in apropiere de sol ~i curenti verticali ping la o iniiltime de 10 500 m, care fac ca mase de aer sii treacl de la o presiune la a1ta. Cum conductibilitatea termicii a aerului este rnici, aceste fenomene se pot considera ca adiabatice, sau, rnai exact, ascultlnd de legea politropici [ecuatia (4-39)]. Deasupra altitudinii de 10 500 rn, atmosfera este formati dintr-o piiturii mult mai stabilii, lipsi t i de curenti ~i de variatii de temperaturii. Aceastl pituri, numi t i ,,stratosferri6', se poate deci considera cii este in echilibru termic. In acest strat este deci valabilii gcuatia (4-36), respectiv (4-37). Pentru aplicatii tehnice este necesar s i se defineasci o atrnosferii fictivl, avPnd propriet5ti medii, care sii se apropie cit mai mult de atmosfera realii. 0 asernenea atmosferi este nurni t i ,,atmosferri standard". I a t i ctteva proprietiti ale troposferei standard : a) Variatia ternperaturii (absolute) ascul tii de legea urmiitoare, valabill plnl la a1titudinea de 10 500 m:
A

~n care:

T = T o - az,

(4-38)

T este temperatura la altitudinea z deasupra nivelului mediu a1 mirii, in n ~ ; T o - temperatura la nivelul mediu a1 miirii; a - gradientul mediu a1 temperaturii = 0,0065"C de fiecare rnetru. b) Aerul este presupus uscat. c) Intensitatea gravitatiei g este presupusi constanti. d) Presiunea variazii dupi urmitoarea lege poli tropic5 :

e ) Greutatea specific5 variazii dupii legea evolutiei poli tropice :

f) In zona izoterrnii din atmosfera realii, legea barometric2 exact5 este:

z

- z, =

T , ( R ln-

Po P

t n care se ia: 2, = 10 769, T , = 218, temperatura medie in lntreaga troposferii, ptnl la 2,. In aceastl formull po este presiunea la nivelul mediu a1 mirii ~i la temperatura T o = 288°C
(adici to = 15°C).

94

Hidraulica

4.5.4. Statica aerostatelor
Vom considera un balon sferic prevazut cu o naceli (fig. 4-64) ~i c i volurnul acesteia este suficient de mic pentru a admite cii irnpingerea aerului se reduce nurnai la irnpingerea pe balon. IrnbrLimintea balonului se consideri etanqi, PnsH in cornunicatie cu atmosfera printr-un apendice larg, situat in partea inferioari, astfel ca s i se evite spargerea balonului cInd s-ar ridica repede ~i presiunea interioari a gazului ar fi rnai mare decit presiunea atmo-sfericii. Prin apendice se u r m i r e ~ t edeci ca, pe misuri ce balonul se urcii, presiunea gazului s i egaleze presiunea ex terioarl. Sii admi tern c ternperatura in atrnosferi este constanti, H c i V este volurnul ocupat de balonul urnflat $ - greutatea specifici a aerului la altitudinea yi unde se afl5 balonul. Greutatea aerului deplasat este deci Vy y~i greutatea gazului din balon Vy,, y, fiind greutatea specificri a gazului la aceea~ial titudine. Forta ascensionali rrirnasii este:

In aceasti relatie, 6 este -- constant, V = const, iar y l a p e n d i r e scade cind altitudinea creste. Pentru ca balonul s l se ridice. trebuie ca forta ascensio\ I / nali riirnasi F s i fie rnai mare decit greutatea iroprie plus greutatea utill (oameni, bagaje ~i lest) pe care le vom nota cu o singurl literl: P. In general, balonul nu este umplut cornplet cu gaz la plenaceli care, rimlnind zbfrcit in partea de jos (Imbricimintea flascl) ; totusi se intrebuinteazi un volurn de gaz suficient ca forta ascensionals F s i invingi fncl sarcina P. Pe mgsuri ce se Fig* 4-64* Balon sferic urcl, gazul se dilat5 - cgci presiunea interioari scade - urnfltnd ~i partea zbircitl, f5ri pierdere de gaz. Dupi ce trnbricirnintea este cornplet fntinsi, orice urcare a balonului are ca efect o pierdere corespunzritoare de gaz, prin apendice, presiunea interioarg trebuind s l se echilibreze cu presiunea ex terioarl. Abia in aceasti fazi, In care volurnul V este constant, balonul poate intra i n echilibru, la o iniltime plafon z, deterrninati de relafia
1
~\ %

\T

Aceasti relafie d i pe y, de unde rezulti z conform ecuafiei (4-39'). In aceastl pozitie balonul se rnentine citva tirnp; h i , datoriti pierderilor inevitabile de gaz, forfa ascensionali scade, ajungind la o valoare F'c F. Atunci balonul cade, sub influenta fortei P -F', tmbriclmintea devine zbircitl gi masa gazului M '=V'y ' rlmIne constan t i . V' y' Cum 6 = constant, insearnng c l ~i V' y = este constant, adici: 6
s

F' = V' y ( I

-

6)

= - (1

M ' 6

- 6) = const.

Aceasta face ca balonul s i nu mai poatg lua a l t i pozitie de echilibru p h i ajunge pe pirnint. De aceea, pentru a opri coborfrea, se aruncl lest, plnii cfnd greutatea poverilor P' < P

Hidrostatica

95

este suiicient de 1nic5 pentru ca F' > P', pentru o gre:~tate specific5 y' a aerului, ceea ce face ca balonul s i urce pini la un nou plafon, corespunzind lui y' dedus din ecuatia

Vy' ( 1

- 6) =

P'.
2 '

Cum P' < P , trebuie ca y' < y, deci noul plafon

va fi mai mare decit z.

4.5.5. Aplicatii ,
1) h t r - u n caznn de aer, crltndric, de diametru D = 1 nl p ina'llime h =. 3 m , se i introduce prin pompare apci, care preseazci aerul la p = 15 at. Pistonul pompei are u n diametru d = 5 cm ~i o curs6 s -- 40 cm. Se cere numfirul x de lovituri de pompd gi

lucrul mecanic necesar pen tru a produce acest rezultat sub temperaturd constantd.
Volurnul aerului este la Pnceput V o = apa incompresibilii)

xD2
4

h, la presiunea p,, iar in final (considerind

V = xD2 h - X - n d 2 s la p atmosfere.
4 4

Aplicind legea lui Mariotte intre cele doui stiiri, se obtine:

=

( ( )
poVo ln
P Po

:)=2

800 lovituri.

.

Lucrul de compresiune este:
- = 65

897 kgfm.

2) Care este, teoretic, inriltimea maxim6 de aspiratie a unei pompe la altitudinen de 2 500 m deasupra mdrii si temperatura de 15"C, dacci greutatea volurnetricii a uerului In acelea~icond if ii este yo = 1,2344?

Din ecuatia z punind zo = 0,

--

z,

=

Po RT in P

R

= 29,27,

p, = 10 405 kgf /m2

rezulti:

Aceasti iniltime ins2 nu se poate realiza, din cauza frecirilor apei in pompa $i conducts gi din cauza fenornenului de cavitatie.

96

Hidraulica

3) Manometrul cu pistoane (fig. 4-65). Se compune din doi cilindri cu cite un piston de diarnetre diferite. Se introduce sub pistonul be1 rnic gazul la presiunea p ce trebuie misurati qi citirea se face la coloana de lichid z deasupra pistonului mare. Intre pistoane este presiu-

nea ex terioari po, constan t5, iar greuta tea pistoanelor este neglijabilii. Pentru echilibrul sisternului trebuie ca:

de unde:

aer cald?
Fig. 4-65. Manometru cu pistoane
i n care

Se vede c i dac5 raportul D/d este mare, lniiltimea coloanei z se reduce rnult. 4) Care este forfa ascensionald a unui balon t.u

Fie to temperatura aerului exterior gi t > to temperatura aerului din balon. Forta ascensionalii este :

de unde:

5) U n balon cu h idrogen , avind greutatea proprie 2 800 k g plus greutatea ut ila' 690 kgf , trebuie sri dezvolte o forfd ascensionalG de 1 370 k g f la presiunea barometricti de 730 mm gi fernperatura 0 = 20°C. Ce capacitate trebuie data' balonului?

F = V (y - yo) - G,

tn care:

Rhidrogen = 422,59,

deci

Q Ce plafon atinge balonul din problema precedentd, Zntr-o afmosferd izotermic6?

G Plafonul are loc pentru F = 0, adicii y - y - , -

v

- - .P Yaer RT
P

'0

Yl(hidrogen)

--. P -R~T
,

9

G
V

3 490 4 500

293
1
-

1 422,59

= 7 160,

29.27

4.6. CALCULUL EFORTURILOR IN P E RETI1 VASELOR SUPUS1 PRESIUNII FLU1 DELOR 4.6.1. General it5ti

Un perete foarte subtire, inextensi bil, supus actiunii presiunii hidrostatice, ia o formii de echilibru, astfel cii in orice sectiune fiicutii prin perete, rezisten ele sint normale pe sectiune ~i distribuite uniform pe grosimea sectiunii. ntr-un astfel de perete lipsesc eforturile de forfecare ~i existi numai eforturi de int indere sau comprimare, deoarece sectiunile sale nu sint niciieri solicitate la incovoiere sau la torsiune. Imaginea unor pereti absolut flexibili este pelicula inchipuiti la suprafafa unui lichid in care se exerciti tensiunile superficiale, sau-chiar membrana din care este format2 o bii~ici de sipun (v. paragr. 4.7). Peretii reali ai vaselor sint ins3 in general rigizi ~i chiar dacii l i se d i , prin constructie, forma de echilibru a unei membrane pentru o anumitii inciircare, aceasti form5 nu mai este tot o form5 de echilibru pentru a1te incirciiri. Apoi, datoriti deformatiilor elastice, pe de o parte, si unor piese de innidire, de intirire si de rezemare, pe de a l t i parte, se probuc totusi momente de incovoiere, mbmente de torsiune ~i eforturi de forfecare, ce-i' drep t mici f a t i de a1te forme arbi trare posibile ale suprafetei vasului. Eforturile acestea secundare pot lua in unele zone valori relativ mari ~i se suprapun eforturilor de tensiune sau de compresiune curatii. Din aceste consideraf i i rezul t i c i , in orice caz, avem interesul a da vasului o formi de echilibru pentru indrcarea cea mai mare, pentru a reduce cit mai mult eforturile interioare. i n cele ce urmeazii se vor studia numai eforturile de membranii si se va determina care sint formele de echilibru cele mai convenabile ale beretilor s u p u ~ ila presiune hidrostaticii.

I

4 4 . 2 . Suprafete cu simp15 curburg a) Perete cil indric supus la presiune constant5 (fig. 4-66). Presupunem necunoscutii directoarea cilindrului si consideriim echilibrul unei pirf i din perete avind generatoarea de lungimk = 1. Sectioniim peretele dupi genera-

.

toarele din A ~i B ~ i - 1 izoliim introducind tensiunile T, T' tangente la curba AB in A si B si presiunile p, normale pe elementele acestei curbe. Rezul tanta P a , , fortelor pds este p A B = p c si este normalii pecoarda c la jumii tatea ei, oricare ar f i forma arcului A B, deoarece, ize!lnd numai ,masa fluidii cuprinsii intre arcul si coarda AB, ea trebuie sii fie in echilibr;. Rezultii . cii fortele de tensiune T trebuie sii fie concurente pe directia l u i P, simetrice fat8 de P si egale cu:
t t

T=T'=
Fig. 4-66. Perete cilindric supus la presi une constant 5

PC

2 sin 2

a

=

Prl,

(4-42)

*

r, fiind lungimea comunii a normalelor A 0 si OB in punctele A si B. , Pentru un a1t segment de arc BC a1 directoarei, la care normalele ar avea o lungime r, # rl, am avea T' = pr,. Deci trebuie ca r, = r,, adici figura de echilibr~i curbei generatoare este un cerc ~i efortul de tensiune este si el a constant. Exemple. i n cazul unui rezervor cilindric circular cu axa vertical& continind un lichid, eforturile T sint egale intr-un plan orizontal; in cazul unui gaz, aflat la o presiune mare in raport cu greutatea sa volumici, rezultatul se aplic6 cu aproximatie adrnisibili in orice pozitie s-ar giisi vasul de form2 cilindric-circulari. i n cele precedente nu s-a tinut seama de greutatea peretilor vasului . b) Perete cil indric cu generatoare or izontale supus la presiunea hidrostaticii y t (fig. 4-67). Pen tru determinarea formei de echilibru de membranii, se scriu ecuafiile de echilibru ale unui element de suprafatii ds 1, proiecttnd fortele pe normala ~i tangenta la mijlocul lui ds, fir8 a considera greutatea peretelui.
9

7

e

I

[-T

da + (T -+dT)] cos -- 0 9

I

sau d T = O ;
yt ds = 2

(4-43) Tda.
Fig. 4-67. Perete cilindric cu ax5 orizontala supus la presiunea hidrostatici

T sin

-N

da

2

Hidrostatica

99

Se deduce: in care r este raza de curburi a elementului curb ds. Semnul - s-a introdus
ds deoarece raza de curburg r = - este negativi, dc fiind negativ (a scade o
da

cind z cre~te), iar T este pozitiv (tractiune). Rezul t i ecuatia di ferentiali :

Aceasti ecuatie conduce la o integralii eliptici, rezolvatii de M. LCvy (C. R. de 1 'Academic des Sc. T. XCVII, p. 694), considerati in scopul determinirii ,,elasticei (fi brei medii deformate) unei bare foarte flexi bile, supusii la doui forte egale si contrare aplicate la capetele ei (fig. 4-68). Ecuatia diferentiali (4-43) poate fi rezolvati, calculind pe x si y in functie de parametrul a si csnstruind curba prin puncte. Din ecuatia (4-43), in care inlocuim pe ds drin dzlsin a, obtinem ecuatia diferentiali:
"

yzdz=care, integratii, conduce la ecuatia:

T sin a do:

a,

fiind valoarea lui a pentru z = 2,. Tot din ecuatia (4-43), inlocuind pe ds prin dxlcosa, obtinem:
-T cos a da
y

dx =
Y

(cos a - cos a, ,)

+q ,
2

-F

Valorile lui x se pot afla prin integrale elip tice, prin calcul numeric aproximativ sau prin dezvoltiri in serie. Mai practicii este rezolvarea prin urmiit oarele me tode : Metode geometrice: Ecuatia (4-44) se poate scrie sub forma:

IrI=- T
YZ

9

(4-44')
I

* T

fn care r este raza de curburs a I I membranei cilindrice fn punctul C Fig. 4-68. Determinarea formei de echilibru a perela sub nivelul telui cilindric cu ajutorul ecuatiei lamei elastice, Iichidului (fig. 4-69). actionatii de doui forte egale aplicate la extremititi
9 '

Alegem tensiunea specific2 in membranii T si inclinarea ei la adincimea zl sub nivelul lichidului si calculim pe r1 du ecuatia (4-44'). zl este ales in apropiere de suprafata abei ins5 nu i t i t de mic ca rl sii iasii din cadrul p l a n ~ e i .Trasiim arcul de cerc 1-2 cu centrul in Cl, apoi pe raza 2-Cl luiim un segment 2-C,..= r, raza de curburii corespunziitoare punctului de la adinciA

4-69. Determinarea grafici a formei de echilibru a unui perete cilindric subtire supus la presiune hidrostatici

rnea 2z1 gi ducem arcul de cerc 2-3pin6 Ia intersectia lui cu orizontalaz=3zl; luiim un nou centru de curburii C, pe raza 3-C, si ducem arcul de cerc 3-4 si asa mai departe pinii ce peretele (membrana) este opri t in sectiunea unde T , :ndiplineste conditiile cerute. In zona 1-0, folosim construct ia aproximav
r

9

A

tivii: trasiim arcul 2-1
9

pin; la 1', la adincimea-

2

9

ducem tangenta I '-0
'

si in prelungire, efortul To. 0 a1t i metodii geometricii interesantii se giiseste descrisii in Kulka, Der Eisenwasserbau, Berlin 1928, bazatii pe unele prodrietiiti de reciprocitate ale

pol igoanelor funiculare. Metode analogice. Se foloseste analogia deformaf iei membranei* -formi de echilibru a fortelor de p-esiuie hidrostat icii cu deformaf ia unei lame elastice drepte, foarte flexibilii, actionatii la capetele ei numai de douii forte care se echilibreazii, cu neglijarea fortelor masice (fig. 4-70). fntr-o sectiune C noreste: malii, pe fibra medie deformata", momentul inc M = Fz, i,." ;\ '. * Cornunicatg de C. Mateescu la Sirnposionul de Mecanici tinut de Soc. de Maternatici

bKq%jp)-3
&

r'

din R.P.R., Pn octornbrie 1959 (nepublicati).

iar lama se va deforma astfel cii r fiind raza de curburg, este satisficutii ecuatia urmitoare:

Aceasti ecuatie este identicii cu ecuatia (4-447, d a d punem:

Asadar, profilul de echilibru a1 unei membrane kupuse la presiunea hidrostat icii se poate z obtine cu ajutorul unei lame foarte elastice si , flexi bile. Y f' Aceasti metodii permi te rezolvarea rapidii C 0 a unor probleme tehnice si tehnico-economice foarte complicate, care r necesi ta rezolviri de integrale elip tice, calcule variaf ionale. De exemplu, ne propunem a gisi forma unui jgheab metalic suspendat deasupra solului, format dintr-o membrani de o grosime uniFig. 4-70. Metoda analogiei formi, astfel ca pentru o arie datii a sectiunii e1astol:idrostatice pentru aflarea de Curgere si 0 rezistentii admisibila datii formei de echilibru a unui jgheab , a metalului s i se realizeze greutatea minims cu perete subtire de metal. Aceasta inseamni ca, pentru o lungime datii a perimetrului u d a t , sa se giiseascii suprafafa inchisi maximi, membrana h i n d si forma de echilibru care corespunde unei tensh.mil specilice 1 ' = const. In acest scop, cu o l a m i elastics de lungime arbitrarii pe care o supunem unor deformatii succesive' tfasim o serie de curbe apropiate de un semicerc, aceasta fiind forma hidraulici cea mai favorabili (fig. 4-71). T o t u ~ iarcul de ,
-

I

C .

m

9

4-71. Determinarea formei economice a unui jgheab dintr-o mernbrang subfire de grosirne uniform& prin metoda analogiei elastohidrostatice

cerc nu corespunde suficient din punct de vedere static. Planimetriim ariile ~nchiseintre curbe si coardele obtinute si deseniim un grafic luind in abscise lungirnile c ale coaidelor si Pn ordonatd ariile a corespunziitoare. DucTnd o
v

4-72. 4-72). aplicate normal la - Fig. ds. ~i fie I centrul siu. T.. acestea impreunii cu rezul tanta presiunilor exercitate pe ambele fete ale elementului de suprafati trebuie sii fie in echilibru. ds. introducindu-se fortele de legii turii. Fortele de legiturii vor f i notate cu T2dsl. ~i T . paraleli cu axa Oc. T2dsl -I. se obtine Pn punctul de tangents solutia ciiutati. se vor exercita forte diferite de fortele T2dsl ~i Tlds2 cu cantititi diferenfiale si anume: dS1 . avfnd laturile ds. Schema eforturilor la ecuatia lui Laplace pentru o membranii cu dub15 curburi mijloacele segmentelor ds.(T2ds1)ds. Pe celelalte doui laturi ds. Se considerg trasat pe suprafata dati un dreptunghi elementar curbiliniu (fig. reprezentfnd tensiuni unitare (pe metru liniar lungime de arc). are ca rezul tanti forta . respectiv Tlds2. si ds. Pnsi tangente la suprafati. se separi de restul suprafetei. ~i ds. D a d elementul ds. iar I N normala in I la exteriorul suprafetei.dreapti tangenti la curba A . ~i ds. + 8% Diferenta presiunilor pe fetele drep tunghiului ds. Figura astfel obtinutii se amplificii apoi la scara necesarii pentru ca sectiunea de curgere sii aibi aria datii. respect iv Tlds2 a 9 as..

Q2--* Pl 9 + 2 d? + 2T2 sin -ds = f yz ds.ds.. sin .s.. se vor proiecta mai intii fortele pe planul tangent. Daci se neglijeazi infinitii mici de ordin superior.si 1 ' ' .cind udi part ea convexi . ) 6 9 A 9 Daci tensiunile intr-o zoni sint negative (compresiuni). da si dcp sint totodati ~i unghiurile sub care sfnt vizute arcele ds. Vom scrie ecuatia de proiectie a fortelor pe normala IN. respectiv ds.. pereti i foarte flexibili se deformeazi puternic P acea zorii. se mai obtin douii ecuatii de echilibru. deoarece.... ~i ds. care impreuni cu ecuatia (4-45') permit determinarea atit a tensiunilor necunoscute T..ea pozi t ivii sau nega t ivi a unghiurilor cr sau cp pe care le fac tangentele la curbele s. notim cu da. cind una din razele de curburi este mereu infinitii. In cazul cind punctul I se afli sub presiunea unui lichid de greutate specifici y. ecuatia (4-453 se reduce la: T . p fiind functie de coordonatele locului. rezultanta presiunilor este yz ds. se cuteazi (instabilitate de formii) n . se obtine: In aceastd formuli dispare semnul f ciici raza de curburi se va considera pozitivi P cazul concavititii udate si negativi cind convexitatea este udatii. 2 do: ' d? Daci introducem expresiile lor in prima ecuatie de echili bru. unind mijloacele laturilor ds. ~i ds.. presiunile exercitate de atmosferi pe ambele fete se anuleazi. unghiurile pe care le formeazii normalele la suprafati duse in virful dreptunghiului elementar la extremitatea arcelor ds. reprezinti suprafata de echilibru. la adincimea z. In cazul particular.ds. 0 ecuatie de 'echilibru este deci: A I da 2T.= yz.ds. si s. n conventie care corespunde cu creSte. obtinindu-se un sistem de vectori echivalent (adici diferind de cel real numai prin infinif i mici de ordin superior) si se vor descompune dupi directiile celor doui tangente. Pentru obtinerea ecuatiilor de proiectie dupi tangente.. neglijind greutatea proprie a peretelui. in cazul unui perete nerigid (foarte flexi bil fnsi inextensi bi I). Razele de curburi ale suprafetei pentru sistemul de planuri diedre ales sin t : .. respectiv dcp. T2 cit ~i a unei conditii de formii F(s.z) = 0 . ecuatie care. se va lua semnul cind lichidul udi partea concavi si semnul . Proiect ind fortele care actioneazi element ul de supra fati dupi tangentele in I la curbele ortogonale s.ds2. forma necesari a peretelui.Hidrostatica 103 aplicati normal la suprafati in punctul I. inscrise pe 'suprafati si care trec prin punctul I.. ~i s2cu planul de api.. In acest scop.

Aceste momente de incovoiere provin din cupluri he forte care nu schimbi starea de echilibru a tensiunilor T . pentru a avea o formi stabili. 4-73). paragr. M =E X K impar 2a COS Kzy 2b - 9 Equili bre d'une membrane au pourtour rectangulaire. dar dacii forma peretelui nu corespunde cu suprafata defini tii prin ecuatia (4-45').gi -' $i ecuafia diferential5 a membranei devine. .7. = T . 1 1 d2w haw mic. 4. - Dacii punem conditia T .~i este necesar. ne afliim in cazul formei de echilibru a unei membrane infini t de subtire ~i flexibili (fig.)' Eii Dac5 peretele are un contur de reazem plan dat ~i ne propunem a grisi forrna de echilibru a plnzei suficient de Intinse pentru ca bombamentul s5u fat5 de reazem s5 -fie relativ . 4-73. soun~ise une B charge variant suivant la loi des pressions hydrostatiques (Bul. se vor nagte momente de Pncovoiere. = T = const pentru intreaga suprafati. 1937). pentru o tensiune superficial5 T uniform5 dati: PI P2 dy8 dza 0 solutie exact5 a acestei ecuafii a fost dat5 * sub forma: g . la care peretele trebuie s i reziste. de genul piiturii superficiale a unui lichid care este sediul tensiunii superficiale (v.prin . ca perefii sii fie rigizi. se pot lnlocui cu o aproximatie acceptabilri expresiile . rn Fig. * Cristea Mateescu. de math. Deformafia unei membrane dreptunghiulare supus5 la presiune hidrostatic. et de physique de 1'Ecole Polytechnique de Bucarest.~i . Calculul vaselor cu pereti rigizi insi foarte subtiri se face in modul aritat la peretii flexi bili..

se calculeazi cu ecuatia (4-45') si cu ecuatia de proiectie pe tangenta mkidianii.pentru o retea de 25 puncte in cazurile 6 -b 2 . Agadar. iar daci eforturile sint. Un calcul mai comod se poateFface pentru orice form5 de contur prin diferente finite ~i rnetoda relaxirii. axa verticala Oz este axa de rotatie) una din cele trei ecuatii de echilibru este satisficuti de la sine din cauza simetriei. Curbe!e de deformatii egale ale unei membrane cu contur dreptunghiular supusii la presiune hidrostatici Aceste forme pot fi folosite ca elkkente de constructie pentru baraje.. 4-75). 4-74. . f i r i a impune suprafetei o andmiti formi de echilibru (fig. M. + II. . stavile. oricare ar fi forma curbei meridiane.. echilibrul este stabil daci eforturile sint de tensiune. .6. Suprafete de rotatie A In cazul unei suprafete de rotatie (de obicei. apoi la calculul plicilor groase supuse la presiunea liidrostaticii pentru obtinerea lui M. iar tensiunile T I si T . In dw dy dw dz figura 4-74 se reprezinti forma pfnzei obtinute pentru Fig. etc.4. 4.1 c+i--.Hidrostat fca - Au fost calculate valorile w . .b .gi .1 = a a a 2 cazul a = 6 .

a cu normala la suprafati. pentru ca stabilitatea si fie asiguratg. 9 . existi relatia (Meusnier) : r = p cos . 4-75. (f -a) 0 pp sin a. 2 z Tntre raza p2 de curburi normalii a suprafetei gi raza r decurburi oblici.. ~chilibrulunei suprafete de rotatie supus5 la presiune hidrostaticii Daci un cerc de rotatie face unghiul . sina = yz. dr r .de compresiune trebuie ca peretele s i fie rigid. Din aceasti relatie si relatiile: 9 deducem Pl - dr .dr --9 cosada d(sina) iar ecuatia (4-45') devine: TI d (sin a)' + T . f n acest caz ecuafiile de echilibru se pun sub o form2 mai comod8. folosind ca variabile pe z si raza r a cercurilor paralele. Fig.

0 astfel de formii o c a p i t i o picituri asezati pe un plan orizontal sau o buli gazoasi intr-un lichid sub o placii orizontali. avem: 9 Rezultanta celor doui forte din planul meridian adici d (T. iar T. este efortul in plan meridian. care nu mai are meridiana arbitrari. presiunea unitari pe elementul de suprafati ds. = T. este efortul in plan paralel. linii sau suprafek de reazem. T. ecuatia se simplifici r i mintnd 9 d (T.rAcp).r sin a = \ r ro prdr . Dacl se pune conditia T. cele doui ecuatii precedente devin identice si exprimi ecuatia suprafetei. fiind p. - 9 . dar dacii una din limi te coincide cu punctele de aplicare a reactiilor. = drlcos a. - Aceasti integrali este valabilii numai in zonele unde nu existi puncte. = T = const. 0 asemenea formi poate fi folositi si pentru peretii unui rezervor sau o parte din suprafati. dacii linia de contur ioincide cu reazemul). A este variatia lor. ds.r sin a) = prdr sau. Pentru lichide grele p = yz. Cum unghiul Acp este independent de r si p.Hidrostatica A 107 In aceasti ecuatie. In sfirsit. pe intreaga suprafati.r sin a Acp). integrati: T. Ecuatia a 2-a de echilibru este deci: d (Tlr sin a Acp) = pr drAcp. Observiim c i proiectiile fortelor din planul paralel sint nule si c i notfnd Acp unghiul la centru in planul orizontal a1 arcului ds. pe care se dezvolti reactii. deci: Tlr sin a = \ yzrdr. Ecuatia (4-47') inmulti t i cu 2 x reprezinti conditia 'de echili bru intre greutatea lichidului aflat in interiorul suprafetei de rotatie si tensiunile pe o linie de contur (sau reactii de reazem.. iar proiectia rezultantei pe Oz este: d (T. ca formi de baraj. deoarece ds. forta de p r e s i ~ n eproiectati pe Oz este: p cos a dslds2 = pr dr Acp. Si proiectim fortele ce actioneazi elementul de suprafati pe direcfia Oz. se pot g6si cu aceasti ecuatie reactiile pe reazeme.

nivelul -lichidului.- ($-R'R2 2 Tlr sin a. unde . iar pe con- R cos a. = const. ? T I( B ) . pentru a putea dimenkiona cercul de reazem ~i fundatiile lui.r) tg oo*rdr T. pentru a nu trece prin reazemul B.108 Hidros fdica 1) Un vas conic plin cu lichid este suspendat cu virful in jos p u n cerc de reazem. Pe portiunea OA.. 3 r = R: (--+ x) zR efort 'r2 2 6 de compresiune. = 5 * .. T 2 = Yzr sin a. Reactiile pe cercul de reazem sint dirijate dupii generatoarele conului gi este util a f i descompuse in componentele verticale si orizontale. = \ B 0 y ( R ' . r R' y (R' .Y - R2 cosa. ~i ecuatiile de echilibru devin: A R. S se calculeze tensiunile $i reactiile pe reazemul circular de razl In acest caz a = a. Echilibrui unui vas conic continfnd este n u l i . 2 1 Tl ( 0 ) . =turul B .r sin o0 = \:yzrdr 1 .perioari a peretilor conici este deasupra nivelului lichidului. = 0 un lichid greu Pe portiunea AB: -- 9 9 T. Daci cercul de reazem este sub -. este pozitiv si are valoarea maximi cfnd r = 9 .r) tg oo rdr = y ig a. 4-76). S:" 4 (R 'rdr . ecuatiile de echilibru se scriu separat pe porfiunile OA. integrala din iz membrul a1 doilea a1 ecuatiei (4-47') Fig. iar marginea su.. Calculul tensiunilor T. 6 . AB si BC (fig. r cosa. 6 Pe portiunea BC trebuie calculati integrala intre punctele C si B .. 4-76. = 0 si deci T .r2dr) 3R' T .

z=z. 2 %) $) creste + 0 - descre~te- GO Y Daci z1 < 2p. adici : Tl ( B ) R'3 Y -6 R cosu. (4-49) Fig. Reactia reazemului este egali cu suma eforturilor TI( B ) calculate deasupra ~i dedesubtul inelului B. 4-77. 9 + rT. pentru partea peretilor deasupra nivelului apei se aplici formulele: T. sin a = y Fr zrdr. (4-51 ) .razi de curburi si aceea este constanti si egali cu p. Iatii variatiile lui T . sau se giseste scriind c i greutat'ea lichidului este echili brati de components verticali a . Presupunem fata concavi udatii. Din ecuatia (4-49) rezul t i : ~ ~ = -P + $ ( c o~ a + ~ s [ I + cos a ~ 1 ~ jar din ecuatiile (4-48) si (4-49) rezulti: Formulele sint valabile pentru z1 > 2p. I n acest caz existi o singuri . si T2 cu unghiul a: 9 I a - X -TI r 0 1 ' man 2 n -.YP 21 scade Tmin = scade Tmin YP - 2 (z1 - T2 2 ' max 2 21 = - YP (z. Ecrtafiile de echilibru devin: (4-48) T1 T2 = ypz. Calculul unui rezervor cu pereti sferici Avem relatide geometrice: r=p sin a.-p (I-cos a) . sin20: = const.dr=p cos 0: doc. formulele precedente sfnt valabile numai pentru partea de la nivelul apei in jos .YP 2 -. 2) Calculul unui rezervor cu pereti sferici (fig. .Hidros f tlca a > 109 Eforturile in planuri paralele T.fort ului total T I( B ) . 4-77). deci p pozi tiv. se calculeazi ca la exemplul anterior.

la Politehnicg gi la Universitatea din Bucuregti.0 metodl elemen tari pen tru stabilirea deformatiilor ~i efor turilor interioare ale unui fluid incompresibil gi a ecuatiilor Navier-Stokes" (194 1) . bazata pe egalitatea miirimilor specif ice" (1930) . Aceasti din urmi lucrare. = G' ' 2xr0 cos cr" Introductnd aceste valori in ecuatia (4-52) rezulti G = G". 0 discutie mai amplii a acestei chestiuni se g l s e ~ t e in . apiirutii pfni In prezent in RomPnia. A murit In 1948. de unde rezulti: T: = G ' 2xr0 cos a' T..Asupra atractiei unui electromagnet deformabil" (1935-1936) gi tratatul de .. I gi 11. A proiectat gi a participat la executarea a numeroase ~i importante lucriri edilitare in Bucuregti gi P mai multe orave din targ. se schimbii semnul eforturilor T . . Diametrul inelului de reazem CC se alege astfel ca T i gi T:' fiind eforturile ling5 reazem in fundul conic. d e ~ neteri minati.' se calculeaz5 cu formula cunoscutii: (4-52) ceca ce este avantajos din punct de vedere T. mecanica fluidelor.. ~i T . 4-78). respectiv sferic. ' Fig. iar la centru o suprafati sferici. gi a1 $colii Superioare de electricitate din Paris. motoare hidraulice. electrb tehnicii gi geome trie. . . Germani. fundul s5uare spre periferie forma unui con.Studiul grafic a1 lovi turii de berbec" (1938) . respectiv de la B la C. din 1910 pfni in 1946. magini electrice. in 1919. este cea rnai importanti publicatie de acest fel. calculate prin formulele anterioare. Din tre lucririle mai importan te se remarci : . * . 21 stnt memorii originale de mecanici. In Bucuregti.Hidraulic5 teoretici ~i aplicati" (vol. adic5 egalitatea volumelor ' care apasi pe fundul conic.r sin a = r 0 yzrdr. In cazu1 cind lichidul u d l partea convexi. adicii: T: cos a = T:' cos a". la $coala national5 de poduri gi ~osele. aerodinamici.Valoarea constantei se deduce aflind pe T .Hidraulicii teoretici si aplicatii" de D. Dionisie Germani. inginer gi profesor. niscut T 1877 la Galati.Sinteza legilor de simili tudine in rnai mu1te domenii ale fizicii. Din 55 lucriiri publicate. respectiv sferic. In 1900. Eforturile T i gi T... In acest scop corpul rezervorului fiind cilindric. Calculul unui rezervor Intze constructiv." 7 I 7 3) Rezervorul Intze (fig. prin efectuarea integralei de la A la C. 1942). la nivelul apei atit prin formula (4-49) cit si prin formula (4-51). componen tele lor orizon tale s5 se echilibreze. hidraulicii.. a predat cursuri de hidraulicii. diplomat a1 $colii n de poduri ~i gosele din Bucuregti. 4-78. Acestui rezervor i se d5 o astfel de formii incit reactiile reazemului sii fie verticale. n Avind o vast2 culturg generali gi tehnicii.

fcrmind un ochi de formii neregulati. de . De la acest fenomen particular provine denumirea generic2 a acestor fenomene. fiirii a avea nevoie de peretii de sprijin ai unui vas. din cele mai obisnuite si caracteristice: . forma de piciiturii. .Sub volum redus.Dacii de marginea inelului este fixat un fir subtire de miitase de care este legat un altul in douii puncte. Tensiune superficial5 Numeroase experiente ne conduc la ipoteza ca la suprafata unui lichid. apa se poate ridica la iniiltimi mari. foarte elasticii gi mobili. . . astfel ca membrana lichidii sii prindii in ea fireie de miitase si se giiureste apoi membrana in interiorul ochiului format de fire. aspectele fenomenelor pot diferi d e la un caz la altul. adicii sint complexe si. - 9 9 9 b 9 A 4. iuprafata unui lichid aflat in . intins ca o membranii *subtire. CAPILA RITATE 4.Se introduce un cadru (sau inel) de sirmii subtire in apii siipunoasii sau in lichid gliceric (apii in amestec cu siipun si glicerinii) si se scoate afarii. constituind spuma sau emulsia. f r ca vreo dimensiune sii fie m i d . intrucit predominii fortele masice. datori tii acestor forte. ci de natura lichidului si a gazului cu care lichidul este in contact.1. Dacii masa lichidi este de dimensiuni mari. Caracteristicii in special este piciitura de mercur. agitat in contact cu aerul. care nu depind de forma suprafetei lichidului. care nu mai are nimic comun cu fo. Se constatii c i s-a prins pe cadru o cantitate micii de lichid.pe cadru.capilari tate". se dezvoltii tensiuni superficiale uniforme. precum ~i de temperaturii.. lichidul ia o formii proprie.Un lichid viscos.In tuburi de diametru mic (tuburi capilare). Se dovedeste .2. in special ale gravitatiei .epaus intr-un vas nu mai este planii si orizontalii aga cum apare in cimpul gravitatiei terestre . capilari tatea poate produce modificiiri importante ale suprafetei lichidului. de formii sfericii.ci ia alte forme. formeazii numeroase biisici de aer.7. 1 a t i citeva din aceste experiente: . cind insii cel putin una din dimensiunile masei lichide este micii. Iatii citeva exemple. in contrazicere cu principiul vaselor comunicante. s8 constatii'cii firul estk intins uniform de toate piirtile.ma obisnuitii a suprafetei unui lichid in contact cu aerul. intr-un strat foarte subtire.ca si in alte ramuri ale fizicii . dup2 cum dominii anumi te categorii de forte. fenomenele sint sub depenhenta simultanii a mai multor legi.Ifidrostatica 111 4. astfel cii ochiul ia forma . in general. Se constati cii. General itiiti Sub ti tlul de capilaritate se grupeazii o serie de fenomene datori te unor forte care se dezvoltii la suprafata de separatie dintre lichide sau dintre un lichid si un solid sau dintre un lichid si un gaz. fenomenele de capilaritate nu joacii nici un rol. si se introduce in lichid gliceric.7.cii.7.

raza de e acfiune molecularii" care este de ordinul unei sutimi de micron. 4-79. k.lele situate in interiorul unei sfere de acti-. la o distant. Dupii ce scoatem din lichid cadrul cu pelicula pe cadru. supusii fortelor de atractie provenind de la molecu. De exemplu. atfrniim o greutate micii la latura A B si constatiim c i ea se deplaseazii cu o canti tate micii in A 'B'. moleculele lor tinzind a se depiirta si fiind intr-o stare de continuii miscare. cu viteze depiisind 1 000 m/s). Experienta prin care se mgsoarii tensiunea superf icialii celor douii laturi perpendiculare pe ea. Explicafia acestor fenomene a fost datii pentru prima oar5 de Laplace. experienta dovede~te existenla tensiunii superficiale. foarte mici. Fie scum 0 moleculii M. dar care se anuleazii pentru distanta egalii cu raza . avind una din laturi mobilii gi preyiizuli la capete cu douii mici ochiuri. Se admiie deci. -Intrucit materia este izotropii.. 4-81. care ins2 suferii de acelea~iimperfectiuni ca ~i ipoteza lui ~ a ~ l a c Moleculele unui lichid s-ar menfine in pozitii reciproce imobile datoritii unor forte de atractie la distantii. 4-79). egala' E toate directiile. pentru lichide.4-80). cu ajutorul. toate moleculele din-calota sferiLii de sub planul A'B' T 1_ 6 9 . mai micii decit E . aceasta fiind forma de echilibru a unui fir flexibil supus unor tensiuni uni forme in planul s i u . cii atractia Pntre moleculele lor este proportionalii cu masele ~i cu o funcfie de distanfii. aproape de suprafata lichidului. introducem in lichidul gliceric un cadru de sirmi. f n acest caz se echilibreazii numai fortele de coeziune datori te moleculelor cuprinse intre planul A B si un plan A 'B' sirnet r i i cu A B faid de M.vitate molecularii de raza E (fig. gazele sint lipsite de coeziune. toate aceste forte de atractie se echilibreazii si moleFig.ipotezei atractiei moleculare. n Aceasti tensiune se poate misura prin diverse metode. (Spre deosebire de lichide. denumite forte de coeziune. Experienta care dovedeqte c i tensiunea superficial5 este constanti Fig. Ulterior s-au elaborat si a1te teorii. f n ce fel se explici tensiunea superficialii cu ajutorul ipotezei mentionate? Fie o moleculii M I . Or. Explicatia tensiunii superficiale cula rgmine in echil ibru. 4-81)..sit uatii la oarecare adincime. de formii necunoscutii.de actiune molecularii. Fntinzind membrana lichidii (fig. astfel ca sii poati aluneca in lungul Fig. 4-80. Aceste forte sint cu totul neglijabile dacii distanta dintre douii molecule d e p i i ~ e ~ t.unui cerc (fig.

Fig. si a.. adici tensiunea superficiali a este chiar constanta din formula energiei potentiale superficiale si in acest mod se face legitura fntre diferi tele ipoteze si teorii privi toare ia aceste fenomene. Energia potential5 Fie o curb2 trasati pe suprafata lichidului.--4* . in care A este o constanti. Pentru a aduce o moleculi c a M . Si presupunem acum o picitur5 dintr-un lichid situati pe suprafafa altui lichid. Pe de a l t i parte. si datoriti atractiilor dintre fiecare din iele doui lichide ~i gaz se Fig.. P r e s u ~ u n e mc i ~ r i n t r .superficial6 a. \ dW Cum insi = ads00' - cosa = adsdn = a d Q . fortele de coeziune respective compunindu-se h t r . formi lncit tensiunea a. trebuie indeplini t un lucru mecanic care si invingi aceasti forti. 4-82). am vizut c6 existi o tensiune superficiaf5 in planul tangent la suprafati si egali in toate directiile. sup.. Datori t i atracf iei moleculare. Cele trei forte trebuie s i se echilibreze.. sii fie egali ~i de sens contrir cu rezultanta tensiunilor a... 4-83). Efortul uni tar de tensiune superficiali fiind a. Echilibrul tensiunilor suproduc alte doug tensiuni superficiale a.o Iiirgire a curbei care ia pozitia C'. - . b atractie dirijati in sus.afata IR se spore~tecu cantitatea d Q (fig.o rezultanti normal6 pe planul de a p i AB gi indreptati spre interior. tangente la piciturii (fig. 4-82. trebuie ca a s i fie egal cu A .. - - - - _ . superficialiiinchizind o arie . in pozitia A'B'. forta corespunzind segmentului A B = ds trebuie s5 fie normal.. proportional cu suprafafa lichidului: 1 dW = A d a . predomini forta de atractie dirijati in jos. pe AB ~i egali cu ads. Energia sa superficiali va creste cu d W = AdQ. de aceea picitura de lichid usor ia o astfel de. pe curba C'. ihsi densitatea gazului fiind mu1t mai mici decit densi tatea lichidului. srebuie s i fie egal cu: 3 L . e i primat fn kgflcm.atrag molecula M. Lichidul posed5 deci o energie potential6 superficiali W AQ. mai la suprafati. 4-83. Lucrul mecanic ce trebuie si-1 indeplineasci forta ads pentru ca lichidul t5 se deformeze din pozitia AB. 9 .. . Este adevirat c i moleculele de aer (sau gaz) din calota si tuatii deasupra planului AB exerc i t i asupra moleculei M . pe curba C. perficiale la contactul a trei corpuri respectiv 0. intre cele doui lichide in contact se produce o tensiune -. .

. . .=a=const.. . .curbura medie" a suprafetei.0023 gfjcm = 7 5 3 gfjcm = 25. . .0330 0.' tangent la suprafatg.=o. . . . . . . Mercur fat5 de aer . . are ca ecuatie: tn care z este ordonata unui punct curent a1 suprafefei f a f i de un plan orizontal de cornparatie. . = r. .4700 0. limitat la partea superioari de un gaz. 4. oricare ar tarea acestor planuri. . Consecinle .0770 0. . . . . . Se obtine ecuatia lui Laplace: 9 iar membrul intii reprezintii . in stare de echilibru.curburilor principale". .7. .4 gfjcm = 461. 0. . . Iata citeva valori ale tensiunilor superficiale o (forfi/lungime): Apg f a t i de aer . . = raza minimi. Untdclemn fati de aer . si p sint razele de curburii situate in doui planuri ce se taie ortogonal. Teoremele principale ale capilaritgti i a) Teorema lui Laplace. . Daci la suprafafa de separatie a unui lichid se consider5 ca fenomenele de tensiune superficial2 sint asimi la te cu tensiunile ce se dezvolti intr-o membranii extrem de flexibilii ins2 neextensibilii. .0327 0. . ecuatia diferentiali a echilibrului acestei membrane se poate deduce din ecuatia (4-457. p.l gfjcm = 32. . . . d k echi- 1) Forma de echilibru a suprafetei de separatie a unui lichid greu.. . . . .. . . . . Alcool fat5 de aer .i aplicaJii ale teoremei lui Laplace j p. . . . . . tensiuni egale in orice directie. 2).3 gfjcm = 32. 9 fi orienmaximi Asadar. . . . . Pentru o anumiti orientare. Alcool fat5 de ap5. . .6 gfjcm = 2.r.Dacii insi o.3.l gf/cm = 20.26 dyn cm-I dyn cm-I dyn cm-I dyn cm-l dyn cm-I dyn0cm-l dyn cm-I + . . . . . . > a. . . . Untdelemn fati de ap5. . Sulfur2 de carbon fat5 de aer. . suprafata lichidului sub acfiunea tensiunii superficiale este o formi libru de membrani. = raza ~i p . . . y. in care punem conditia o. . . corespunzind . a. Din aceastii ecuatie presiunea p normal5 pe elementul de suprafati care se exerciti de la fafa concavi la fata convexa este diferenfa dintre presiunile ce se exerciti pe ambele fete si poate f i funcfie de spatiu: p = f ( x .0210 0. . . nu se poate forma triunghiul de echilibru a1 fortelor si piciitura se intinde p i n i ce se reduce la un strat extrem de subtire format hintr-un singur rind de molecule.0258 0.

= p' .pe. O cea rnai mare parte a suprafetei.La o bii~iciide siipun (fig. razele de curburii sint suficient de mari n pentru a admite cii: de unde rezultii: 2) Formele de echilibru pe care le iau rnembranele foarte subtiri.y')z. Astfel : . presiunea exterioarii in N este po y'z. formate din lichide putin viscoase (solutie de siipun.+ (PO I M I Po I Fig.Pi -PI. Forma suprafetei de separatie a unui lichid greu fati de un gaz P = . 4-85) diferenta dintre presiunea din interior pi si presiunea din exterior pa (a tmosfericii) poate ii consideratii : Pi .) se explicii nemijloci t cu ecuatia (4-52). 4-84. cazul I.Hidrostatica 115 Intr-adeviir. Cum y' este neglijabil f a t i de y. Tensiunea superf icialii fntr-o memhranii sfetic5 a unui balon de lichid sHpunos -+ (b i ) - . 4-85. . lichid gliceric etc. neglijind cant it i t i l e foarte mici (diferenfe dintre curburile pe o fatii ~i pe cealaltii a membranei): A a Fig. se poate lua p = yz. in figura 4-84. presiunea interioari este po . Suprafata liberii are curburi accentuate numai in apropiere de pereti .yz.yz. Presiunea interioari fn punctul N este + deci diferenta presiunilor ce actioneazii in N pe ambele piirti ale membranei su~erficialeeste de la inierior sDre exterior: P (y . deci = + y'z) = Po + Yz . la care corespund raze de curburii negative (concavitatea spre exterior).. Intr-un punct avem.p a = pFie p' presiunea din lichidul care forrneazii membrana. presiunea exterioarii in M fiind p. In cazul 11. y' fiind greutatea specificii a gazului.

trebuie ca energia sa potentiali s i fie minimi. de lichid sau de gaz h interiorul unei mase lich ide Dar ~i o masi mici de-gaz in interiorul unei mase lichide . ale cirei curbe meridiane sint liinti~oare(guprafata este catenoidi) (fig. ia o formi determinatii numai de tensiunea superficiali ca si in cazul bi~icilorde sipun in aerul atmosferic. O (proportionalii cu suprafata).0 masi lichidi aflatii in suspensie intr-un lichid cu care nu se amesteci. T T 2a R . aceasti energie fiind = A . se poate forma o membrani intinsi numai intre cele douii inele.Daci se inmoaie in lichidul gliceric un sistem de douii inele paralele finute la distante constante cu o bari. = 0. 4-86). = pa. dar. .p.Pentru dimensiunile obisnui te ale bisicilor. a cirei razii este dati de ecuatia: . deci pi . T acest caz. p poate fi considerat egal in orice punct a1 membranei Si in acest c a i suprafata de echilibru este o sferi.trebuie s i ia forma unei sfere (fig. rezulti c i : cele doui raze de curburi sint egale ~i de sens opus si pelicula are o formii de rotatie. 4-87. Forma de echili bru a unei mase mici. Mernbran5 fn form5 de catenoidi Fig. trebuie ca pentru orice deformatie sub volum constant suprafata s i fie minimi. 4-86. A I Fig. conditie indepliniti numai de sferi.pentru acelea$ motive . iar lichidele avPnd acelea~idensititi. Intr-adevir. la care presiunea pe o fati si pe cealal t i are aceea~i valoare constanti pi = p. pentru ca sisternu1 sii fie in echilibru stabil. 4-87) ~i atunci relatia dintre presiunea gazului si raza bisicii este: p = -.

2) Tuburi capilare (fig. Deoarece ascensiunea lamei i e lingii perete depinde de starea de puritate. Un lichid care u d i perfect peretele nu existi. 4-89). T care h qi d n sint date milimetri. b). 4-88. hd = 0.7. D a d se introduce un tub de sticli de diametru sub l cm. Suprafata liberi a unui lichid se curbea.semnalat deja la art.zi la contactul cuun perete solid formind fie un unghi ascutit (fig. cum ar f i mercurul. Unghiul a se miisoarii intre directia lui o si direcfia tensiunii superficiale a. Din egalitatea: A ? s \-L. Astfel. Presiunea atmosfericii pitrunzind pe la cele doui capete ale tubului se anuleazii. .. (4-54) Y Se regiseste legea aflatii de Borelli experimental: hd = 30. si singura forti de presiune este' datoritii coloanei de A lichid: yxr2h.30 cm2. = 0. 1) Unghiul de racordare. fie un unghi obtuz la lichidele care nu le u d i (fig. Aceasta trebuie s i echilibreze rezul tanta forfelor cah pilare.--- 2xr a rezul tii : Fig.ascensiunea capilarg 2cr =Y - y x r2 h hr 40 sau hd = . alcoolul. cum s-a .2. oricit de curat ar f i peretele. Racordarea suprafetei libere a unui !ichid s u solid s i fie nule..Hidrostatica 117 b) Racordarea suprafetei l ibere a unui 1 ichid cu un perete solid. ajungind la o grosime inferioari unui micron.-A. a) la 1ichidele care ud2 peretele.077 gf/cm. Tuburi capilare . Daci o > o f a nu poate exista echilibru si lama lichidii tinde sii se . astfel c i lichidul se opreste formind cu peretele solid un unghi ascuf it a .) . u = 0. -. 4. (Intr-adeviir. cum ar f i apa. dac2 tubul are sectiunea circular2 de razi r. a = 0. . 4-88. lichidul se ridici la o iniiltime h deasupra nivelului initial care se poate determina printr-un calcul elementar. nu s-au putut obtine valori experimentale concordante pentru unghiul a. 4-88.d suprafata de separatie dintre --perechile de corpuri . Pentru echilibru este necesar ca suma proiecf i i lor (a ) fortelor capilare pe peretele Fig. se poate exprima conditia de echilibru a forfelor de presiune qi a forfelor capilare. este 2xra. . Aceasta se explici prin existents tensiunilor superficiale in f. deschis la ambele capete. care in cazul c i unghiul a-r-de racordare la perete. 4-89.a. intriun lichid care udii sticla.-. adici: un ~ e r e t e solid a c o s cr f ai .. y = 1 gf/cm3. ridice pe lingi perete la infinit.

avind un volum echivalent cu a1 lichidului ridicat in tub. Suprafata liberl la peretele unui vas larg . Pentru a se determina forma suprafetei libere a lichidului din tubul capilar (fig. 4-92. putem face aproximativ ca meniscul sii formeze o caloti sfericii tiiind generatoarele tubului la perete sub unghiul oc (fig. 4-90. Pentru tuburi de diameire mici.u n tub capilar Dacii planul de comparatie este luat la nivelul lichidului fn vasul larg. p fiind presiunea intr-un P -----tub ldr9 plan orizontal in lichid luat ca Fig. unde presiunea exterioari este cea atmosfericii (pa ).118 Hidraulica Pentru mercur se giseste experimental hd = . Calculul suprafetei libere a lichi.14. iar presiunea interioari este p-y z. pe cind iniltimea h din calculul precedent ar trebui s i fie iniltimea cilindrului de lichid. = dr -d (sin cp) 9 p2= r sin cp p p.plan de comparatie: I dului h t r . ~i ecuatia suprafetei lichidului in tub este: 3) Cfnd tubul are o forma'derofa@e p. tinfnd seama de forma reali a suprafetei l i bere..18. fiind raza de curburi a curbei meridiane si p2 intr-un plan perpendicular pe planul meridian.iniltirnii capilarku h se face de la nivelul lichidului din vas p i n i la planul tangent la menisc. Misurarea . teoretic . 4-91). 4-91. p = p.8. 4-90) se aplici ecuatia lui Laplace intr-un punct curent M. Calculul suprafetei libere la tuburi capilare de diametre foarte rnici Fig. Atunci curburile sint egale si: y Fig.

d - 7 20 sin a YR (4-55) Sigeata meniscului rezul tii din consideratii geometrice: cos cr Ascensiunea capilari la perete pentru rp h = 1/20 -(I A = rp. 4-93). rezul ta : . Denivelarea maxim5 a unui lichid in repaus fafa de rnuchia unui deversor Fig. douii sfere egale. -coscc). se atrag (aparent) cu o forfi P -. manifest8 aderentii intre ele.Hidrostatica 119 dec i Z. Astfel. formeazii un inel lichid aderent P n jurul punctelor de contact.39 cm. Tn cazul apei. Ascensiunea capilarg in tre doi pereti foarte apropiati h = 0..In cazul a doi pereti verticali paraleli la distanti foarte mici d (fig. ascensiunea capilarii h se poate obtine cu suficienii aproximatie admitfnd meniscul cilindric circular. 4-93.-sin cr) 4) Coeziune aparent& (fig. 4-94. Douii.2xroa datoritii tensiunilor superficiale de la fata meniscului .corpuri solide in contact. cu linia centrelor orizontalii. este: (4-57) (. datoritii fortelor capilare. cind z = h.4-58) In cazui a: = 0 Y. cu Y Fig.. = 2a cos a yd 9 AZ = d (1. 9 formuli valabilii si pentru denivelarea maxim2 a lichidului in repaus fati de muchia ascutitii a unui deversor (fig. 4-94). udate cu un lichid care. cu r = const ~i unghi de racordare oc: A h. 4-95).

Fenomenele de capilaritate mai intervin la: .120 Hidraulica inelar. Coeziunea aparentii a doi grlunti de nisip udati ma de aceastii coeziune aparenti. care are forma unei suprafete de rotatie in jurul axei OO'. manifest2 o atractie reciproci P = 2xRa (1 o). cu centrele 00' pe r verticali. dense. fenoAcest R men se intilneste adeseori in naturii. tot astfel. efectul 'de atenuare a agitatiei valurilor cu ajutorul uleiului pe care marinarii I1 varsi in jurul navei. doui sfere egale in contact. . 5) Affe apficalii. formele suprafetelor de separatie dintre fluide grele reprezinti forma de echilibru a unei membrane supuse la presiuni. curba meridianii fiind l i n t i ~ o. In mecanica solurilor se tine seaFig. . Construi te pentru capacitiiti mari. S-au construi t rezervoare pentru produse petrol iere . pelicula de ulei impiedici spargerea valului. griuntii se lipesc intre ei sau de mini. + A - .ile umede nisipoase. Cind nisipul este uscat. care plutesc pe un lichid (ace. 4-95.avPnd forma unei piciituri agezate pe piimfnt.in so1u. tensiunile din perete fiind egale dupii toate directiile. Dacii se d i peretelui rezervorului o astfel de formi.explicarea atractiei intre corpuri mici. lame).formarea piciturilor a ciiror greutate este proportionali cu diametrul picuri torului si cu tensiunea superficiali a lichi dului . Desi foarte subtire. cind nisipul este umed. materialul este foarte bine folosit. 4-96). datori t i tensiunilor superficial'e de la suprafetele de separatie ale lichidului. nu existii coeziune. ~e 'de altii parte. variind dupii legea hidrostatici. ele s-au dovedi t mai economice decit celelal te tipuri de rezervoare cunoscute (fig.

y = F. intrucit viteza unui punct pe o traiectorie pist.c. y. Oy. REPREZENTA REA MI$CARII Studiul m i ~ c i r i iunui fluid se poate face in doui moduri deosebite. la rnomentul to.yz.f). Pozifia particulei la momentul f depinde de timpul t ~i de condifiile initiale.b.c constanti pentru o deplasare infinitezimald. z = F. b. in raport cu timpul. ale aceleiasi part icule la momen-. acceleratia depinde numai de variatia lui t. variabilele instantanee x. Componentele vi tezei dupi axele de proiectie Ox.Capitolul V Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 5. Atunci.t). b.b.t). c. c mirirnile cunoscute ale variabilelor independente la momentul to. observim c i .(a.eazi parametrii a.(a. deci componentele dupd cele trei axe ale acceleratiilor se pot exprima ca derivate partiale a l e vitezelor. t ~i se poate scrie: x = F.c.b. adicd: . Se consi deri miscarea fiecirei part icule pe traiectoria ei raportati la un sistem de axe fix 0. dup2 sistemul de variabile independente sau de parametri care se adopti: a) Sisternul Lagrange.z.. In general. sau cornponentele vitezei sau ale acceleratiei 'etc. de exemplu coordonatele xo. tul to. definite prin trei parametri cunoscuti.(a.yo.c.1. Oz se obtin prin derivarea partiali in raport cu t a coordonatelor: - A In ceea ce priveste acceleratiile. z sint functii de a.b. fie a.

dar variazi de la o particulii la alta. nu se studiaza traiectoriile in sistemul Euler. y. dar dacii se cere aceasta. y.. y. w. z sint funcfii de t. sint functie de timp. intrutit cresterile lui x. obtinerea acceleratiei fntr-un punct se face prin derivarea totali a lui u . y. reprezentind deplasarea particulei. deoseb i t : 9 Du Dt 9 Dv Dw -9 . Astfil viteza particulelor ce trec prin acelasi punct fix din spafiul ocupat de fluid este functie de coordonatele x. cind t variazi. y. f inind seama si de ecuatiile i'izice. ' 9 dt dt ' dt intrucit dx. b) sisternu1 Euler.si . Pentru acelea~imotive. dy = v d t . dy. w ale vitezei se obtin cu ecuatiile: qi nu prin derivare partial6 in raport cu t . Se consideri un punct fix P spatiu.onsiderd traiectoria unei particule.se numesc si derivate substantiale (in sistemul Euler). dz sint deplassri ale substantei (particulei) si se noteazii. 6. v. in sistemul Euler. z. adeseor i . In general.lor x. z. Prin urmare componentele acceleratiei fn sistemul' EuIer se obtin astfel: Pentru a deosebi clar modurile de derivare in cele dou6 sisteme.' Dt Dt . deridu dv dw vatele . 0 datii cunoscu te traiic toriile. Aceasti metodii de studiu a miscgrii unui fluid este de fapt identicii cu metoda de studiu a misciirii u n i i sistem continuu de puncte rnateriale. rziportat prin n coordonatele sale x. . si de timpul t : 9 9 Dacii se c. dz = u d t . cum se face in sistemul Lagrange. trebuie observat c i vitezele se determini ca derivate totale ale functii. se pot determina presiunile. vi tezele si acceleratiile.Trebuie s i mentionim c i parametrii a. c se mentin constanti pentru intreaga traiectorie a unei particule. densi tatea si temperatura in difirite puncte ale miscirii. se integreazi ecuatiile: dx = u d t . tinind seama cii si x. deci cbmponentele u . z la un triedru Oxyz fix si se studiazii elementele misc i r i i tuturor particulelor care trec prin ace1 punct. v.

coordonatele fluide". Fig. sau . ce se afla in A. In acest mod se poate face trecerea de la sisternul Euler la sistemul Lagrange. particula m.1. ale lui Lagrange.. care se afla in A. In notatie vectorialii se poate caracteriza sintetic deosebirea dintre cele doui sisteme de repreZentar& astfel : Pe cind in sistemul Euler viteza se poate exprima prin ecuatia: . Particula m. Linia de curent ce trece prin A. 6 . Tn sistemul Lagrange se exprimi prin ecuatia: A V A = F (r. parcurge elementul de curbi A.. In acest manual vom folosi aproape intottleauna sistemul de reprezentare a1 lui Euler ca fiind mult mai comod. este tangents la vectorii-vitezii ai particulelor care la un moment dat coincid cu punctele de pe acea linie.. A. I1 I). t). c la momentul to. cu atit mai mult cu cit traiectoria unei particule in miscirile o b i ~ n u i t eale fluidelor sale nici nu poate f i verificata experimental. care este linia de curent... PRECIZA REA UNO R NOTIUNI D E HIDROCINEMATICA 5.Cinernatica fluidelor (hidrocinematica) 123 iar constantele de integrare ce se obtin sint evident .. tot . Linie de curent Se cheami linie de curent linia care. f ) . A . etc.variabilele independente" a.A. In aceste ecuatii reprezinti razele vectoare ale unui punct oarecare din spatiu considerat fix (Euler). etc.ecare punct din spafiu.. pe cind reprezinti razele vectoare ale punctelor initiale prin care trec diferi te traiectorii (Lagrange). . .5-1. cap. Reprezentind vectorii-vitezii in punctele A.. urmirind directia de curgere.. vectorii vitez'elor au pozifii fixe in fi.2. timp dt. elementar dt distanta elementari A . In figura 5-1 se arat6 cum se construieste linia de curent care trece printr-un punct dat A. la I 69 7 momentul t.v = f (r. o altii particuli m. Daci miscarea este permanenti sau chiar semipermanenti (v. 9 5. A. acegtia sint tangenti la curba A.. la momentul t. I 9 .. care la momentul t trece prin A. de aceea linia de curent in cazul acestor fel uri de misciiri -coincide c u traiectoria. r r.2.in a c e l a ~ itimp dt. parcurge elementul de curbi A. parcurge in timpul.A.Liniedecurellt schimbii in general pozitia de la un moment la altul. .A. Se vede din aceasti definitie cii linia de curerit nu este in general identici cu traiectoria unei part icule.\\ 9 .

Fig. Flux. Tub de curent Daci sectiun6a tubului se reduce la un element foarte mic. se chkamii .. Aceasti nofiune de flux este legatii numai de Pnsu~irile geometrice ale materiei si nu de proprietiitile ei mecanice (de densitate.2.fluxu canti tatea de materie (mgsurats volumetric) care trece in unitatea de timp prin aria limitatii de acea curb. 5-2). ~i constituie un element component a1 unei arii de dimensiuni finite. adicii: Liniile de curent sint analoge liniilor de fortii ale unui cimp de forte ~i pe aceasti analogie se bazeazi si o metodi de vizualizare a liniilor de curegt. Debit. Tub de curent. sii iie paralel cu vectorul-vitez6. trecerea de materieprin pereti . volumul care trece prin aria elementari . nemateriali. 5-3). tubul se reduce la un f i r de curent". Desi firul de curent se reprezinti printr-o linie ca ~i linia de curent.fireleu se i dent ifici cu traiectorfile.. 5-2.2. Daci ne fnchipuim cii aria prin care trece fluxul este foarte mic. elementul de distantii.3. prin care fluidul curge in ace1 moment ca si cind tubul ar avea peref i solizi.. folosind un cimp magnetic si piiiturii de fier sau folosind un cimp electric.in unitatea de timp este un . ar exista linii de curent care ar intersects alte linii de curent si ar insemna cii in punctele de intersectie ar exista doui viteze diferite ca pozifie ~i m i rime pentru acelasi punct. pe care se traseazi o curbi inchis6 C. Vitezg medie Daci in masa unui fluid in miscare se consideri o suprafati in. trebuie ca miscarea s i fie permanenti..tub de curent" (fig. firul de curent este material. se formeazii un tub de lungime nedefinitii numit . Pentru aceasta. 9 5. pe cind linia de curent este o nofiune geometric2 abstract.in cantitate foarte redusi care umple tubul elementar. fluxu1 care trece prin a r i i 0 se poate calcula in modul urmitor: se descompune 9 . 9 5. existi inire cele douii nofiuni deosebirea c i ..2. (fig.flux elementar". fir de curent Daci se consideri o curbi inc his2 si se traseazii liniile de curent care trec la un moment dat prin toate pu n c t d e acestei curbe. este format din insusi fluidul . adici fir. cici dacii ar f i altfel. Daci se cunoaste distributia vitezelor in spatiul ocupat de fluid. pentru ca atunci . de exemplu). Firele de curent pot f i vizualizate uneori introducind o materie coloranti prin injectoare foarte fine in masa curgiitoare a fluidului.Liniile de curent ale unei misciri se obtin uSor din conditia ca vectorul ds.

debitul se poate considera si a1 materiei (debit de masi). . dupii uzul consacrat in diverse ramuri ale tehnicii ~i dupi mirimea debitului. magnetism. optic: etc. (5-4) Daci u.Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 125 suprafafa Q 3n suprafete elementare d B prin care trec curenti elementari si se ia dS1 suficient de mic pentru ca vitezele fluidului care trec prin aceash suprafati foarte mici s i poati f i considerate constante in mirime si directie. Debitul are dimensiunile L3 T-l. cifra 1 indicii~d uni tatea de timp. pe cind denumirea de flux este rezervati mai mult unei notiuni generale aplicabile in mai multe ramuri ale fizicii in care se intilnesc aceleasi tipuri de ecuafii (astfel fluxul este intilnit in electricitate. in acest caz si viteza medie este legatii conventional de definitia . Dacii ins: curentul este format din tuburi curbilinii ~i are o secfiune mare..).. Fluxul total este deci: n 9 9 A Y - I A A 9 o Q = \ VCOS(n.. CONTINUITATE Conditia de continuitate exprimi principiul conservirii materiei si totodati al continuitif i i . a. Fluxul elementar este volumul unui paralelipiped avind baza d Q si iniltimea V cos (n. Schema pentru definitia fluxului Fluxul poarti in hidraulici denumirea de debit. Daci se inmulfeste volumul cu densitatea p sau cu greutatea specifics y. I/min etc. secfiunii de curgere". 5-3. Fie directia normalei la d Q . axa curentului ~i sectiunea dreaptii. se misoarii deci in m3/s. a. w sint componentele vitezei si a. termodinamicii. 1/s. Aceastii definif ie nu prezintii vreun cusur cind este vorba de curenti rectilinii sau usor curbilinii (chiar cu sectiuni de mirime finiti) sau de curenfi infinit m i d . cosinusurile directoak ale normalei n. v.. avind oarecum un caracter conventional.Viteza medie" intr-un tub de curent se numeste debitul curentului impirti t la aria sectiunii drepte (normal5 pe axa curintului).). cu semnul pozitiv socotit spre interior si fie V vi teza cores~unzi toare. fluxul se poate calcula si cu formula: Fig. Pentru a stabili ecuatia de continuitate se 9 . V) 1. 0 52 9 d n . misurat in 9 y 9 unit6ti de masg secundii sa u unitgti de pondere secundii 5. adicii al neexistenfei unor spatii lipsite de mhterie intr-o mas2 fluidii in miscare. elementari.3.

Conditia de continui tate pentru intreg spafiul lichid se exprim i sub forma diferentiali astfel: I n sisteFig. rezultii c i : Sau. apar la trecerea prin celelalte fete ale suprafetei de control.consideri o suprafati arbitrari fix. i Tot astfel. 5-4. format intr-un punct fix din spafiu. excesele: 9 Suma lor trebuind s i fie nuli. Schernl pentru ecllatia de continuitate mu1 Euler se consider6 ca spafiu de control volumul inchis in paralelipipedul elementar dx. P n intervalul de timp dat. dy. in notatie vectoriala este mirimea cunoscuti ca dilatatie cubici: div = 0. deci apare - 9 ca exces diferenfa dintre cele doui volume: - du dx dx dy dz. tlupi directii paralele cu Oy si Oz. $i fluidul incompresibil (adicii un lichid cu p = const) condif ia revine numai la compensarea intre volumul de lichid care u t : dx i intri si cel care iese -+ din sp'atiul inchis. care inchide in interiorul ei un volum constant ~i se exprima ca diferenfa dintre masele de fluid care intri ~i cele care ies intr-un timp determinat'prin acea suprafati plus diferenfa . semnul plus inseamnii c i este un exces de volum i e ~t. dz (fig. 5-4).dintre masele aflate in spatiul inchis in momentul final ~i cel initial sa se anuleze. Daci miscarea este permanent. Din direcria Ox intri prin fata yOz in unitatea de timp fluxul u dy dz si iese prin fafa opusa fluxul dy dz. (5-6) .

adic5: dt dt de cont inui tate. iar ve este cornn ponenta azimutali normal5 pe planul rOz. Daci r este volumul particulei.adici fn cazul cel mai general . y. masa interioara care ocupii volumul dx dy dz 3 = dx dy dz.~i .Cinematica fluidelor (hidrocinernatica ) 127 Daci se consideri continuitatea de masa. Pn coordonate cilindrice. trebuie ca : cu observatia c5 aceasta este derivata substantials. A . dt Variafia totala trebuie sii fie n u l i si se obtine adunfnd toate variatiile de inass: 9 . se exprimi conservarea volumului (sau a masei) particulei f luide de-a lungul traiectoriei. adici: Considerind ca particula se g i s e ~ t ela momentul t in punctul de coordoiiate (x. se obtir~eprintr-o metodii identic5 ~i este urmgtoarea: . este components vitezei F directia razei vectoare r. se ajunge i l l urma efectulrii calculelor derivatedp dz lor substantiale .la aceea~iecuatie de conditie ca ( 5 3 . z) avind viteza . fluidul avind o densitate p variabilii cu timpul si cu spafiul .Ecuatia In aceast5 ecuatie v. +.In sistemul Lagrange. ~i c5 r = dx dy dz.excesul maselor iesite asupra celor intrate este: t 7 A a variat numai in raport cu t : In a c e l a ~ iinterval de timp. -k re.

ecuafia de continui tate: 9 rezulti relatia fntre doui sectiuni drepte si vitezele lor medii. ROT0 RUL VITEZEI Dupi cum se va demonstra in paragraful 5-6. pe consideratii analoge cu cele de mai sus. deci 9 di2 dt 9 (5-9) Daci sectiunea este constanti.. deci viteza medie rimine egalii in toate sectikni~e. ca in cazul lichidelor. se stabileste.t . - Pe de a l t i parte volumul din interiorul elementdui de tub. adici Q1 = Q se realizeazi miscarea uniform2 cu V = V. V. admitind dQ c i sectiunea a variat in timpul dt cu cantitatea -dt. ceea ce insi nu inseam115 c i si distributia vitezelor in sectiune este uniformi. respectiv ( 9 A~adar. 9 9 . ds de unde Daci p variazi prea putin. Astfel : a) Pentru un tub de curent in care se fac doui sectiuni-normale pe firul curentului (fig. 'w ds Fig. p se elimini si rimine valabili ecuatia (5-8). dQ -= 0.4. c) Daci printr-un tub dk sectiune variabilii curge un fluid compresibil. fluxul care intri prin sectiunea amonte si fluxul care iese prin secfiunea aval sint. adici: b) Daci miscarea este permanenti.. la distanja ds. in timpul dt: 9 Q dt. de rotatie si de deformatie..Este interesant a scrie ecuatia de continuitale in anumite cazuri particulare. fluxul iesind excede canti tatea* i . 9 5. creste cu: 9 Suma celor doui volume trebuie s i se compenseze. 5-5). Ecuatia de continuitate la un tub de curent dt dQ -ds ds dt. vi teza de care este animati o particuli fluidi poate f i considerati ca rezultind din trei misciri diferite: de translatie. -= 0. Q = const = Vml Q1 = Vm2Q2. 5-5.

iar rezultanta lor cu a. o particulii fluidi este in general si deforrnabili. Ay si Az s i n e propunem s i gisim mirimea acestor rotatii pe care le vom nota cu w. Si presupunem acum c i pentru a elimina efect ul translatiei aducem punctul A din pozifia deplasati A ' in pozitia initial2 printre-o translafie invers6. respectiv . v.: . adici. 5-6. dv dz Conform observaliei anteriozre. a.dz. punctele C si D sint deplasate f a f i de punctul A ca si 9 dz / /' i - /' dw cind ar f i supuse unor viteze de rotatie in jurul axei Ax. rotatia nu este influentatii. distanfa dz de a x i . egale cu . componenta vitezei paraleli cu Az diferi de w cu cantitatea -dy. Aceasti rniscare de rotatie doate fi 'descompusii in trei rotatii avind axele Ax. componenta vitezei paralele cu Ay diferi de v cuEantidv tatea . Schema pentru calculu ro tatiei particulei translatie care poate f i considerati aceea a punctului A si o miscare de rotatie a cirei ax2 trece prin A. Prin aceasta.. Astfel.. Fie paralelipipedul elementar dx. m. Tn timpul dt. particula-paralelipiped are o miscare de 9 I N Y Fig.la dy / / distanta dy. D . w. 5-6) cu unul din virfuri in punctul A ( x . dz (fig.. 9 9 du iar in punctuf D .Cinematica f luidelor (hidrocinematica) A 129 In acest paragraf ne vom ocupa de viteza de rotatie.' I n punctul C. dy. vom considera c i rotatia particy jurul axei Ax este media rotafiilor punctelor extreme C. Spre deosebire de rotatia unui corp rigid. in care componentele vi tezei d u p i cele trei axe de coordonate sint u.1. De aceea se defineste Ea vitezi de rotatie media vitezelor de rotatie ale moleculelor aflate in p i a m perpendiculare pe axa de rotatie. z).tezi de rotatie in jurul axei instantanee de rotatie. la distanfa dy de puncdw tul A .. astfel cii moleculele care constituie particula nu au aceeasi v. y.

in care 6. q. h t r .kc.nerotationalii".. y.. rot Daci 6. rus5 si se noteazi. q gi v = L = 2w. prin derivarea {artiali a functiei Reciproc. c. daci miscarea este potentiali. englezi) g i . germand). care se cheamii potential deviteza.rotor" (in 1. z). q si sint componentele rot 7= = it . adica : miscarea este . se obtine: 1 div rot 1/ = div 0 = 2 - + dar dl . P toate limbile: -. Tntr-adevir daci formiim derivate~epartiale si le aduniim. . adicii dacii: + + 7 - +i formiim cantitif ile 5. Totodati.? 1 + + 9 vectorului rot Asadar existii relatia: 9 7. gisim c i acestea sint identic nule.vhri6' fri I . suma u dx v dy w dz = V dr estk diferentiala exactii a unei functii rp ( x ..Tot astfel giisim cii rotatiile in jurul axelor Ay si Az sint: y fndoitul vectorului-vitezii de rotatie medie este cunoscut fn teoria vectorilor sub denumirea de .tourbillon" (in 1. Deci miscarea este ~i potential&. iar componentele vitezei se deduc in raport cu coordonatele..a d e v i r : prin urmare mi~carea este si nerotationali. francezii) n curl" (in 1. Intr-o miscare nerof at ioiala divergenta rotorului vitezei este nuhi. ! 5 sint nuli.

Raportind aceasti mirime la lungimea dx a particulei. 5 . Intr-adevir. y ~i z. primul termen 9 dx dx (dy dz) reprezinti excesul fluxului rotoric pe fefele perpendiculare pe axa x.dx inmultiti 9 dx cu unitatea de timp exprimi dilatatia (sau contractia) particulei dupi directiadx. Particula suferi si deformatii unghiulare dare se misoari cu deformatiile unghiurilor drep te a l i fafetelor. DEFORMAT11 ELEMENTARE Considerind aceea~i particuli elementari de forma unui paralelipiped.i celelalte analoge din fatetele xAy ~i zAx vor f i notate: . se obtine . unghiul drep t yAz. 5 . adici viteza de deformatie dx J du liniara' proportional& Aceasti deformatie impreuni cu celelal te douii analoge dupi direcfiilk Ay ~i Az se noteazii astfel: Ele reprezinti dilatafii cind sint pozi tive si contractii cind sint negative. inmultind ecuatia (5-15) cu dx . iar ceilalti doi termeni corespund fluxurilor rotorice dupi celelal te doui directii.dy dz.Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 131 Aceasti relatie este analog2 ecuafiei de continuitate de volum div V = 0. Atft cimpul vitezei cit . s i comparim vitezele in directia Ax ale celor doui puncte extreme A si B ale du particulei situate la distanta dx.. a unui fluid incompresi bil si exprimi continui tatea intr-un cimp de vi teze a fluxului rotorului vitezei. Astfel. n - precum . adici viteza de deformatie liniari. Diferenta de vitezi . in unitatea de timp.i cimpul rotorului vitezei sint solenoidale (formate din tuburi) ~i divergenta lor este n u l i in orice punct a1 cimpului. Aceasti mirime. in ipoteza din f i gura 5-6 se deformeazi cu diferenfa dintre unghiurile dw dw -+ &!02 9 datoriti rotafiilor unghiulare E jurul axei Ax.

c. 5-7).z) a1 fluidului. DESCOMPUNE REA - MISCA RII UNEI PA RTICULE FLU1 DE Fie 7= i u ) u s + w viteza intr-un punct A (x.y f 8y. g.ay. w. cu viiezele de rotatie ox. Viteza in punctul B situat la o distant2 infinit mici 8r de punctul A . in jurul muchiilor.my. o. h. v. stabilite fn paragrafele 5-4 si 5-5. dacii viteza V este o funcfie continui de spafiu si neglijind infinifii mici de ordin superior. 6.18) se pot inlocui cu ecuatiile echivalente: :Fig. oz. Vi teza in B si care se va nota cu Vl (u. particula se roteste in intregime in jurul axei instantanee de rotatie care tiece prin A . Adici. adica avPnd coordonatele x 8x. 5-7. Schema a variaf iei vi tezei part icule i sau: .. y. wx. conform celor stabilite in paragraful 5.4: 9 5-6..Este de mentionat c i . in acelasi timp. z 82. f .)se poate obtine din viteza V . prin diferentierea totali a vi tezelor dupi cele trei axe (fig. se poate vel-ifica uSor c i ecuatiile (5. se poate scrie: + + + 9 9 Introducind in aceste ecuatii mirimile a.

Termenii ($2 . in urmiitoarele situatii (fig. v. este pe directia lui AB). Compunerea migcgrilor particulei.p': . Termenii (hay $. fiirii rotatie (B. dar diagonalele au riimas aproape cu acelea~i directii. admitind ca integral5 functia de vitez5 . particula a suferit gi-deformatie ~i rotatie. 5-8. w inseamni c i vectorul-vitezii se deplaseazi din A in B ca vitezi de translatie. viteza urzei part icule se compune din: b viteza' de translatie. unghiurile drep te s-au modificat.. \ . de rotatie w ai intregiij particule in jurul axei vectorului-virtej. Din pozitia (2) in (3). defortnabil. Laturile s-au lungit. 5-8): Din pozitia (1) in pozitia (2) particula a suferit numai m i ~ c a r ede translatie. muchiile au suferit dilatgri (contract5ri). de un sistem de axe ce trece prin A. pe ling5 translatie a actionat qi viteza de deformatie. unei rotatii ~i unei deformatii. VdY = hx' + by' + fz'. 6y. particula este supus5 In a c e l a ~ ifimp unei translatii. Dacg diferentialele 6x.g8z) precum si analogii lor din celelal te douii ecuatii reprezinti vitezele de deformatie ~ h ~ h i u l a rin jurul muchiilor. vi teza de deformatie Vd are componentele: iar diferentiala : . d u p l Helmholtz Din (3) in (4). o viteza' de rotatie si o vitezri de defortnatie* > > > 9 t 9 R Pentru a invedera efectele componentelor vitezei asupra particulei s5 Inchipuim un paralelipiped elementar care se migc5 de-a lungul unei linii de curent. Tn realitate. Diagonala din A B s-a rotit Pn pozitia AB.Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 133 Termenii din membrii din dreapta ai acestor ecuatii se interpreteazii astfel : Termenii u. se d poate formula rezultatul urmator: I n miscarea unui mediu continuu. Termenii a8x. 62 sint privite ca coordonate r' (x' y' 2') fat. b8ysiic8zreprezinti vitezele de dilatatie in lungul muchiilor. V d z = gx' + fy' + CZ'. + gz') dx' + (hx' + by' + jz') dy' + (gx' + fy' + cz') dz' V d x = ax' 1 (5. Asadar.cry) si analogii lor reprezi ntii componentele vi tezei. ' Fig.- V d dr'= (ax' + hy' + hy' + gz'.20) este exactl.

y'.134 Astfel. * .gi dac5 se orienteazi axele x'. fizician qi fiziolog . Cum viteza este norrnala pe suprafata echipotentialg. Se formeazi cu fiecare element ds a1 curbei ~i cu viteza V care-i corespunde. si un arc de curb2 AB trasat arbitiar fntre doui puncte n situate Pn cimpul vitezei. A dat o fundamentare exact5 principiului energiei. Descompunerea vitezei particulei a fost fnfitigatl in acest mod de H. analiza sunetului prin rezonatori . iar P 1858 a elaborat teoria rnaternatici n a vfrtejurilor fluidelor. A prornovat terrnodinarnica prin cercetgrile termochimice ~i terrnoelectricd la care a aplicat principiul conservirii energiei. A conceput o teorie a electricitgfii cuprinztnd Tntr-o sintezg teoria veche a electricitgtii ~i teoria electrornagnetisrnului. (5-23) + + A ~ a d a raxele principale sfnt acelea dupg care] deformatiile unghiulare in fatetele respective ale triedrului de referintii se: anuleazri. determinati P functie de spatiu..+ ( aY dx' 2' . .wzy'). depind in fiecare punct a1 fluidului numai de starea de miscare relativi din ace1 punct ~i nu de pozitia axelor de referinti. z' astfel 2 ca terrnenii dreptunghiulari din ecuatia (5-21) sii disparg. In hidrodinarnicg a rnai ficut cercetgri aprofundate asupra rni~cirii ondulatorii h fluide gi asupra m i ~ c i r i i discontinue a fluidelor. Helmholtz. Pnseamnii cg orice punct are o mi~care . care reprezintg cuadrice cu centrul in punctul de aplicatie a1 vitezei. produsul scalar Vds = udx vdy wdz ~i se efect ueazii integrala de-a lungul arcului de curbii AB: 9 __(- - ' + + IAe = SAVds = B-- \ B (udx A + vdy + wdz). cornponentele vitezei U1 = u Hidraulica se pot scrie: dcp ' + . Helmholtz* in lucrarea sa fundamentali despre teoria vfrtejurilor. ? 5. mirimea vectorului-virtej etc. mirimea deformatiilor relative. deoarece directiile axelor deforrnatiilor. niiscut in 1821 la Potsdam. 1 Daci se ia constants astfel c5 cp' = & . (5-24) Hermann V. oricare ar f i sistemul de axe admis. mort in 1894 la Charlottenburg.Y2 a3Z2 = 1. a lui Maxwell.deformatie puri" dupg de o directie normal5 la cuadrica respectivg. a descoperit rnecanisrnul vgzului gi auzului .7. Solutia este unici. 'iar suprafetele echipotentiale sint date de ecuatia: cp' = const. cuadrica raportat5 la axele ei principale va avea ecuatia urrngtoare: alX2 a. Vitezele de deforrnatie admit deci o functie de potential. CI-RCULATIE Fie viteza in fiecare punct a1 unei mase fluide in miscare V. INTEG RALA CURBILINIE A VITEZEI. A fost profesor de fiziologie. de anatomie qi de fizic5 la rnai rnulte universitgti germane.

.. deci nu numai in hidrodinamici. 5-10). In aceste conditii se poate forrnuli teorema : circulafia pe o curb6 Znchisci in fr-un cSmp potential esf e nuld. Stokes: Intr-un spatin ocupat de un fluid conex. . % . 5. luati arbitrar. Daci curba este inchisi. initial si dupi inchi' derea circuitului fn A .circulatie" si se noteazi: I 9 r = $ V ~ = $ ( U ~ X+ ~ S ) . Orice suprafati poate fi impirti t i intr-o infini tate de suprafete elementare prin trasarea unei retele de curbe intretiiiate (fig. Scherng la teorema Iui Stokes (surna mentare este egali cu circulafia de-a lungul curbei . circulatia vi tezei de-a lungul unei curbe inchise. .d9 dz) dz = &j dp u cpA. deci I' = 6 dac2 functia p este uniformi.8. se aplic2 urmitoarea teoremi. 5-9.. circulaf iilor) periferice care Pnchide suprafafa datii. 5-10. Daci miscarea este potentiali. Scherng la definitia . Cele doui valori sint identice. se constati c i la fiecare directie de parcurs a conturului unui element corespunde o direct ie contrari de parcurs a contururilor elementelor invecinate. depinzind de sensul de parcurgere a liniei de integrare. componentele vitezei sint: 9 u = .Cinematica fluidelor (hidrocinernaf ica) 1 35 Aceasta este o .fiecare punct o valoare unici. Astfel. suma circulatiilor eleFig. Teorema are un caracter matematic ~i este general valabili in orice cimp vectorial care admi te potential. astfel c i circulatiile se anuleazi reciproc afari de acelea de pe elementele periferice. TEOREMA LUI STOKES A In cazul unei misciri generale.89 dx 9 v -d9 dy 7 w= d9 dz Introducindu-le in expresia lui I' se obtine: r = $ ( z dx+* dy d y + . G. datoriti lui G.circulatiei" Valoarea lui I depinde deci de valoarea functiei cp. (5-25) Este evident c i atit integrala curbilinie cit ~i circulatia au o valoare pozitivi sau negativi.integral2 curbilinie a vitezei".I d y + W ~ Z= ) $ V ~ cos S (v. deci in care rotorul vitezei nu este nu1 peste tot. deci continui. ds) . este egali cu fluxul rotorului vitezei care stribate suprafafa inchisi de acea curbi. diferentiabili si lufnd in . Daci se considerg circulatiile pe contururile elementelor de suprafati. = cpA - Fig. integrala curbilinie a vitezei se n u m e ~ t e.

deci si circulatia este nulii. n fiind cosinusurile directoare ale normalei 1. 5-11. (5-26) ii fiind directia normalei la suprafati. Dacii miscarea este nerotationalii. 5-1 1 ) : ul t ima expresie din ecuatia (5-25)corespunzind unui sistem de axe orientate oarecum. nedepinzind de orientarea axelor de coordonate astfel c i putern scrie pentru intreaga suprafat2 : Fig. 9 9 9 .este un invariant.de coordonate astfel ca planul tangent intr-un punct P sii fie paralel cu xOz si elementele de curbii ale retelei suficient de rnici pentru a se confunda cu d i . Intr-adevir. cu ajutorul proiectiilor pe trei axe: 9 (udx f vdy + wdz) = I . sg orientim axele.valoarea circulatiei elementare . Importanta acestei teoreme consti in aplicabili tatea ei in orice domeniu unde existii un cimp de vectori $i permite reducerea unei integrale de suprafatii la o integralii curbilinie si invers.136 % Hidraulica Pe de altii parte.) suprafafa d Q . Rezul tatul . circulatia elementarii se poate exprima in functie de rotorul vi tezei. sau. Schema circulatiei elementare concorm teorernei lui Stokes \ / $l/& = 5 -rot ~n 8 a d ~ . E = q = = 0. m . d z (fig.

. normal la suprafati. Integrind in intreg spafiul inchis in interiorul suprafetei date. TEOREMA LUI GAUSS-OSTROGRADSKI de la calculul vectorial. d~ = dx dy dz. Fluxul care trece prin dl2 este:si 9 A Si aceasti teore. daca p = const. . rezulta: Aceastii formula permite calcularea unei integrale de volum cu ajutorul~ unei integrale de suprafata la care condif iile de limi tii sint cunoscu te. P e de a l t i parte. coordonate. n fiind cosinusurile directoare ale lui n cu axele de d r fiind spatiul elementar.Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 13 z* 5. se poate demonstra. vectorul-unitate. este: I . este egala c u fluxul care trece prin suprafati.d~ Vn = \ (tu + trzv - nu) d ~ . fie d Q un element din suprafata care margineste acest spafill. excesul de fluid care trece prin elementul de volum.9. cunoscuta 9 n 9 ( -. Enuntul ei este: Integrals divergentei vitezei calculatii la volumul inchis de o suprafafa.mii. usor cu ajutorul concep telor cinematicii fluidelor. m. Intr-adevir.

iar densititea p a fluidului se consider2 constants. sTnt derivate substantiale (totale) pe cind - au at y . respectivT ~i k gi adunim. in aceste ipoteze. forma urmitoare: t A Amintim cii dv DU - Dt etc.i Capitolul VI Dinamica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale 6.1. eforturile unitare tangentiale T iint nule si singurele forte de legituri sint presiunile normale pe suprafati.U. sint derivate locale in raport cu timpul. Ele pot ti puse sub diverse forme.etc. au fost stabili te pentru prima oari d 6 eon hard Euler in 1755. dt Ecuati ile de miscare sub forma precedenti. desfisurati. Ecuatiile misc2rii iau. considerind c i influentele viscozit2tii si compresi bili t i t i i sint nule. se obtine ecuatia . In consecintii. 111. Daci in ecuatiile (6-1) inmultim ambii membri cu i. ecuatiile de m i ~ c a r e unei particule ale de fluid perfect se obfin nemijlocit din ecuatiile generale ale unui sistem (sau mediu) continuu stabilite in cap. se obfine: sau iar daci forta masivi specific2 derivi din potentialul vectoriali a m i ~ c i r i i : . ECUATIILE DIFE RENTIALE ALE MI$CA RII (Euler) In sistemul cartezian de coordonate.

membrii acestei identititi. v. . scrisii dezvol tat.la curentii cu suprafata liberg.miscare a unui fluid perfect.la peretii solizi care miirginesc fluidul. a identitiitii: Fobtinind identitatea urmiitoare: si sii sciidem din ecuatia de miscare. componentele vitezei u. se obti ne : s a u . (ihdoitu 9 . se obtine ecuatia de miscare a lichidelor perfecte grele: + 9 Ecuatiile dinamice impreunii cu ecuafia de continui tate: div V = 0 sfnt in numar necesar ~i suficient pentru rezolvarea oriclrei problerne de .Dtnumica fluidelor perfecte : teoreme si ecuatii generale 139 Ecuatia (6-2) este echivalentii cu sistemul de trei ecuatii scalare (6-1). respectiv 20.2. Dacii potentialul de fortii este cel a1 gravitatiei : U = gz const. T RANSFO RMA REA G ROMEYA-LAMB S consideriim prima ecuaf ie diferentialii a misciirii. daci se dau conditiile la limitii. de mai sus. . Necunoscutele sint in general. t 9 6. vitezele sint tangente la suprafata iirni tativi . w si presiunea p in fiecare punct din masa fluidului. bup5 gruparea convenabi l i a 'termenilor . .dupii Euler: 9 Si efectuim derivarea partial& in raport cu x . presiunea pe suprafati este cunoscuti. admitind c i fortele masice specifice derivi din potentialul -U si Enlocuind parantezele care insotesc pe v si pe w cu 2 w . Conditiile la limit2 care se dau de obicei sint urmiitoarele: .

. ecuatia intii din sistemuf (6-1) devine: du dx P dt + 2 (ww. dv Si considerim cazul miscgrii permanente s i in9 9 dt dt multim cele trei ecuatii transformate cu dx. din care putem trage citeva consecinte foarte importante. iar viteza derivi din fr~nctia potential Astfel: u d9 =dx 9 6.. constanta din membrul a1 doilea a1 ecuatiei (6-b) are aceeasi de valoare pentru tot cimpul miscirii.d9 dz .vw. rezulti c i suma 7 p u + . Transformiri analoge se pot' obtine prin permutiri circulare pentru* ecuafiile a doua si a treia din sistemul (6-1) dupi proiectiile pe axele Oy si Oz. In membrul intii se obtine o diferentiali exacts care s. Daci determinantul din membrul a1 doilea este nul. v=- d9 dy .1 40 Hidraulica 9 componentelor dupi axe ale vectorului-virtej). iar membrul a1 doilea se poate scrie sub forma determinant u l u i din ecuatia urmiitoare: 7 Se obtine o formi de integral2 a ecuafiilor miscirii.const. adici: 9 deci in cazul miscirilor nerotationale .v2 . respectiv dy s i . Aceste cazuri sint: a) Daci vectorul-virtej este nul.t . poate integra imediat.). In acest caz. aceasta avind si o semnificatie mecanici deosebiti. w = .dz si apoi s i le adunim.care sint identice cu miscirile potentiale. - P 2 Rimine s i vedem cazurile in care se realizeazii.

viteza V este tangenti la linia de curent. Aceasti conditie este exprimati prin: C I n acest caz. b) Daca miscarea nu i s t e potential& deci cel putin una din componentele vectorului-virtej este diferiti de zero.ectorului-virtej si poarti numele de linii de virtej. Constants din ecuatia (6-6) are o valoare f i x i pentru intregul spatiu. atunci componentele u . deci ecuatia (6-6) se aplici si d u p i liniile reprezentate de ecuatiile (6-9) care sint infisurate' ale axelor . ci numai pe liniile de curent. w ale vitezei sint proporfionale cu dx. dz.5. c) Dacii valorile o x .ecuatiei (6-6). insi diferind de la o linie de curent la alta. 7 7 . ecuafia (6-6) poarti numele de ecuafia lui Bernoulli. $i in 'acest caz constanta de integrare variazi de la o linie de virtej la alta. i n s i particula urmeazi o linie de curent. d) Daci vectorul-vi tezi a1 particulei este paralel cu vectorul-virtej. fiind totusi o functie de timp f ( t ) . de-a lungul siu. pistrind si termeni i derivatei locale.'daci si ecuatia (6-10) este satisficuti in intreg spatiul ocupat de fluid. wz satisfac ecuatiile determinantul din ecuatia (6-5) este de asemenea nul. despre care se trateazi aminuntit la paragraiul 6. prin integrare. care nu sint decit gradientele functiei 3 astfel c i . i n s i nu in tot spatiul ocupat de fluid. determinantul din ecuatia (6-5) este nul. Sub aceasti formi. 0 miscare de acest fel este elicoidali (miscare de surub) si in acest caz liniile dc birtej se confundi cu liniile de curekt ale mikciriii. ecuatia mai generals (6-7) a unei m i ~ c i r inepermanente: I n aceasti ecuafie. constanta din membrul a1 doilea este constanti numai fafii de spatiu. o. v. neexistind o constanti unici pentru tot cimpul r n i ~ c i r i i . pentru fiecare linie de curent cite o valoare constanti. in locul 9 dt .Dinarnica f luidelor perfecte : teoreme .. dy. ca avind d o u i linii proportionale si ecuafia (6-6) este valabili. iar constanta din membrul a1 doilea ia valori diferite. se obtine. determinantul din ecuafia (6-5) este de asemenea nu1 deoarece deci elementele a doui linii fiind proporfionale.i ecuaf ii generale 141 Transformarea Gromeka-Lamb se poate opera deci -. adicij -.

termenii . Fig. N gi L fortele masice Pn directia razei r.d2 (r sin 0) . dt2 dt2 ae . iar pe acestea in functie de r gi 0: ax---- . fie cind vectorul-vitezi este paralel cu vectorul rot ceea ce face ca produsul lor vectorial s i fie nul..3. qi ay . Interpretarea energetics a functiei E ~i a ecuatiei (6-6) va f i dati in paragraful 6. a cirui mas. iar membrul intii ia pe rind valorile componentelor scalare ale f unct iei : - dv dw -.5. tangenta qi axa vertical2 . Tn locul ecuatiei (6-5) se poate deci scrie formula P v2 = grad E = . + + -) 6. fie cind rot 7= 0 (in mi~carea potentiali). I 1 figura 6-1 se reprezinti elementul de volum.6.rot . N gi Z dau.membrul a1 doilea are valorile componentelor dupi cele trei axe ale produsului vectorial intre rot V gi viteza V. ECUATIILE DIFERENTIALE ALE MI$CA RII IN COO RDONATE CILINDRICE Fie r..4. in coordonate cilindrice . dt anuleazii. sin 0 - + ay cos 0. considerind mi~carea permanenti.a. In sfir~it. este: 1 Proiectiile ecuatiei de mi~care dupi directiile R. z coordonatele. v. ve gi v z componentele vitezei dupii raza.@x dt2 d2 (r cos 0) . 0.d a y . ecuatii le ciut ate.s e dt dt gradientului. FO RMA VECTO RIALA A ECUATIEI MI$CARII du In ecuatiile (6-4). fie R. dt2 ay---- . a normalei la planul rOz ~i P din rectia Oz. Forfele ~i acceleratiile la particula elementarg.. dupi efectuarea calculelor ~i eliminarea infinitilor mici de ordin superior. Pen tru facerea calculelor este Insi necesar a exprima acceleratiile dupi r ~i n In functie de acceleratiile a. 6-1. .X V = V ~ r o t vectoriali sinteiici: grad ( U V (6-12) P 2 $i din aceasti ecuatie rezulti imediat c i grad E = 0.

~i .Dinarnica f luidelor perjecte : teoreme si ecuatii generale 143 In cele din urmii: ~i pe de a l t i parte: de unde rezultii: N-.se pot scrie dezvoldt dt dt tat. vz avind aceea~isemnificatie ca w in sistemul de axe cartezian: 9 6..Hydrodynamica6' (Strasbourg 1738) a intreprins pentru prima oari studiul matematic a1 mi~cariilichidelor. Petersburg. unde.v2 . a introdus notiunea de presiune ~i a dat ~i primele teoreme din teoria cinetici a gazelor. iar in 1733 a fost numit profesor de anatomie gi botanicii In Basel unde dupi 1750 a predat fizicl. a murit la Basel in 17 martie 1782.i derivatele substantiale .matematician. BERNOULLI*) 9 Pentru un fir de curent in miscare permanents si dacii singurele forte masice derivii din gravitatie. In opera sa principali . . Londra. U = gz si ecuatia (6-7) devine: 9 9 9 z + P + . a functionat p h i in 1732. nlscut la Groningen la 29 ianuarie 1700. ECUATIA ENERGIEI (D.1 d p p rd0 --- due dt + V rug 9 r ~ V Z dv. A fost membru a1 Academiilor din Paris. Fiu a1 matematicianului Johann Bernoulli ~i inrudit cu nurnero~i matematicieni si fizicieni. Berlin. do9 Este de semnalat c.const Y 2g * Daniel Bernoulli . ca mai jos.5.. a fost numit profesor de matematici la Petersburg in 1725.

ds.respecti. Tn 1738.BB'DD' = pa.: 9 . V. atit vi tezele cit si presiunile sint distribuite uniform (fig. Fie 9 AA' BB' Fig. cu caracter energetic. Fie un tub de curent a ciirui sectiune transversalii. Volumul cuprins intre peref i i tubului si cele doui sectiuni. si vitezele fluidului . m=p vo~ a apiirut dupii timpul dt.axei sale.Vo.21) Conform princip iului ec hivalentei sus enuntat : sau. fiind in momentul' t ABCD. -in. = DD' = ds.. teorema echivalentei lucrului mecanic consumat cu variatia energiei cihetice. dupd impdrfirea cu mg si regruparea termenilol. ins2 masa AA'CC' = p~. nici vitezele. . 6-2). miscarea fiind permanenti. insi cu viteza V. de altitudini zo si z. se deplaseazii dupii trecerea t impului dt in A'B'C'D'. = Vldt - ~i ecuatia de continuitate: fiov0= n. Fie douii puncte pe axa tubului. pe o cale directs.. unde secfiunile transversale sint' Qo si Q.v. .. Vom da in kele ck urmeazii o demonstratie elementarii.. variabilii in lungul .initial viteza v....Aceastii ecuafie a fost stabilitii pentru prima oar2 de Daniel Bernoulli. deci mai inainte ca Euler sii fi descoperit ecuatiile generale ale misciirii particulei fluide. este suficient de micii pentru a putea considera cii in secfiune. care cade de la altitudinea 2. 6-2. ecuatiei lui Bernoulli (6-L5). adicii: mg si Iucrul presiunilor (20 . Schema la dernonstratia teoremei lui Bernoulli = CCf = ds0 = Vodt. Sii apliciim masei A BCD in miscare. egalii tot c u m. Variatia energiei cinetice a intregului sistem se reduce deci la: Lucrul forfelor se compune din: lucrul greutiitii mg. care avda in momentul. Pe porfiunea A'BC'D nu au variat in timpul dt nici masele. la z.ds.

respectiv o energie misurati in kgm si anume: Fig. Bernoulli reprezinti u11 bilant a1 energiei rnecanice totale care se mentine constanti. . Astfel. Chiar ~i sub forma simp18 geometrici. 6-3).N2. se obtin: linia PIP. verticale pe care se poarti segv2 mente proportionale cu z. Reprezentarea energetici a ecuaf iei lui Bernoulli termenul z. .a) exprimi faptuici suma celor trei segmente de lungimi este constanti pentru toate punctele din lungul firului de curent. Y ' 2g a presiunilor (linia piezometrici) . In acest sens. daci se ridic2 deasupra planului orizontal de comparatie in cenirele N. ultimul termen va fi inlocuit cu m. in cazul gazelor. Ecuafia Bernoulli devine deci. pe traiectorie.la scara iniltimilor. datoriti lucrului elastic de compreiiune (pozitiv) cind masa a trecut din pozifia 0 in pozitia I. 2g 9 k Asadar. 6-3. ecuatia (6-16) are interpret are energetici dac5 ne inchipuim fiecare termen inmultit cu forta de 1 kg. (mg) reprezinti energia potentiali d e pozitie.i linia ElE2 a energiei mecanice totale (linia energetici). 9 9 Po (mg) reprezintii energia potential2 elastics a presiunilor. Y - 30 (mg) reprezinti energia cinetici a masei m. a masei 6. sum5 care este constant5 . astfel c i in membrul a1 doilea a1 ecuatiei (6-16).Dlnurnica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale 145 Aceasti ecuatie are o reprezentare geometric2 si totodaii o interpretare energetici (fig. Asadar ecuatia (6-16.si . iar in 9 ( - membrui intii trebuie introdusi cresterea energiei interne absorbite de masa m.fiecare din cei trei termeni ai ecuatiei lui Bernoulli reprezinti un Iucru mecanic. intrucit ea se obtine prin insumarea energi i lor mecanice. linia energetici EIE. este orizontili. Acest lucru va f i negativ in caz de expansiune. adici cu mgcare reprezinti o forti . ale sectiunilor firului de curent. atit timp cit nu intervine transfer de cilduri (pierderi in energie calorici sau cistig de cilduri din exterior). ecuatia lui D. In cazul gazelor trebuie s i f inem seama pe de o parte cii intre p si p existi legea care exprimi evolutia gazului p = f(p). Daci fnmultim ecuatia (6-15) cu greutatea masei m.

Dupi inlocuirea integralei din membrul intii. la o distanti 9 OM = s misurati pe curba traiectoriei de la un punct 0 luat ca origine. Fie n b directia normalei principale si a binormalei. Observatie.. Pierderile de sarcini care se produc prin lucrul de frecare transformat in cilduri nu au fost exprimate. se obtine forma integral2 finali: 1 sau forma diferentiali : 9 -g dz. fiii a se tine seama de pierderile de energie datorite frecirilor. 6-4). ci numai lucrul mecanic de compresiune. 9 6. iar forfele masice se reduc la greutatea particulei. Mn si Mb. intrucit s-a presupus c i fluidul este lipsit de viscozitate. I n acest capitol s-a stabilit teorema lui Bernoulli pentru fluide perfecte.dupi cum s-a dovedi t . oricare ar f i orientarea planului pe care se exercita. Variatia presiunilor pe o traiectorie curb5 . Ecuatiile de miscare ale particulei se pot scrie in .este egali cu p. Este de remarcat c i in ecuatia de energie a miscirii pern~anentenu apare .nici un termen datorit vreunui transfer de cildur. Presiunea in M .coordonite intrinseci ".. Deci atit forta masici specific2 cit si presiunea derivii dintr-un potential 9 9 si Fig. obtinute prin integrare prin p i r t i : si dupi impirtirea cu m. exprirnind legea lui Newton F = ma proiectati pe cele trei directii ale axelor Ms. fie el lichid sau gaz. Pentru fluidele reale. dupi cum se va arita fn capitolul care trateazi despre miscarea fluidelor reale. C si r centrul ~i raza de cu.6.burii in M (fig. se introduce in ecuatia energiei un termen suplimentar. 6-4. VARIATIA PRESIUNILOR PE TRAIECTORIA UNEI PARTICULE 9 Fie o particuli material6 M in miscare pe traiectoria sa.

9 . prin urmare dn adicii presiunea creste de la partea concavii spre partea convexi. Pentru a vedea efectul acceleratiei centripete sii admitem cii planul osculator este oridz zontal. proportional v2 cu p-• 9 r Dupii directia binormalei se vede cii presiunea variazii conform Iegii hidrostatice. A In membrul intii sint date componentele acceleratiei .= 0 . presiunea variazii dupii legea lui Bernoulli . htr-adevar. dn =- 0 1gz + $) dupii db ( binormalii. in miscare variabilii. sau integrind intre douii puncte de-a lungul curbei s Ecuatia (6. se pot scrie cele trei ecuatii de proiecfie: dupii normala principalii. deci .18) reprezintii teorema lui Bernoulli ext insi la o traiectorie. iar dupii directia tangentei. dezvol tind membrul intii avem: o A In cazul misciirii permanente. 9 -- dV dt 0. in ecuatia intii acceleratia centripetii. masa 1 . deci ecuatia a treia (6-17) devine: iar in cazul miscirii nepermanente (variabilii cu t impul) . iar in ecuatia a treia acceleratia tangentialii. v2 -r = unitatea.Dinarnica fluidelor perfecfe : tsorerne ji ecuafii generale 147 Dacii se consider.

7. .. unde presiunea este p. cp. 6-6. 0. 6-7.7. debi tul este: Q = p e n 1/2gh.61 . 6.7. si viteza V.. un obstacol. dupi axa orificiului. D a d nu este impiedicati contractia laterali. 2g . 6-6). observind c i presiunea pA = p~ = p o (presiunea atmosferici) si c i viteza punctului A este neglijabili daci suprafata liberi a liechidului in rezervor este mare fati de sectiunea orificiului Fig. De aceea secfiunka orificiului fiind Q. cp..1. 6-5. Schema presiunii de stagnare 2g $ 0. rezulti formula lui Torricelli: In realitate firele de curent nu se intorc brusc din directia radiali pe care Q au in vas. daci linia de curent este orizontali. = 0. Y pl-Po=Y-- v. Scurgerea unui lichid dintr-un rezervor printr-un orificiu P Fig. si vfna de lichid se contracteazi la iesirea din vas (fig. ajunge aproape = 1. 6-5). Si aplicim ecuatia lui Bernoulli la un fir de curent AB..P- vi 2 7 .64. Schema contract iei vinei Punind zA -zB A = h. daci fnsi peretii orificiului au muchiile rotunjite. VU PO 4 vf P"+ .2. deci. CONSECINTE $I APLICATII ALE TEOREMEI LUI BERNOULLI 6. iar cp. Scurgerea unui lichid dintr-un rezervor printr-un orificiu (fig. avem: -. viteza in punctul (1) (fig: 6-7) este nuli. un coefidient .-- 6.de contractie subunitar.-P1 Y :Fig. Pres i unea de stagnare Daci se interpune intr-un curent.

.293 9. iar un corp se depla: ) P -&. care "O 9 2 se n u m e ~ t e presiune de stagnare sau de impact sau.--.. - 9. Principiul t u b u l u i Pitot de observat c i misurarea presiunii p.065 V $ -.I seazi cu viteza V .81 To iar la 15°C se inmulteste cu . h acest scop sonda piezometrici se asazi tot in pozitia (a) insi inchisi la guri.81 m4 9 m2 Pentru aer. 1 000 kgf /s2 kg = 102 Pentru a p i . pre. Experienfele au aritat c i in orice a l t i pozitie fati de curent s-ar aveza tubul Pitot (fie cu virful spre aval. fntrucit presiunea de stagnare este p. la O°C.. Pentru a misura cit mai exact presiunea....-p. pd = 51 VE -.siunea de stagnare se transmi te prin golul tubu.-Un tub indoi t asezat paralel cu curentul poate f i el insusi un instrument de misurat care se cheami tibul lui Pitot. in curent. p = de uncle rezulti pd = 0. in (1) este mai mare decit p._.. presiune ._ .. dinamici. este mai (schem5) dificili din cauza perturbirilor produse de aparat._-_. Aceeasi presiune de stagnare se produce si I in cazul c i fluidul este fix. si anume cu canti tatea p ... trebuie s i cunoastem presiunea p. 6-8._. i Fig. ._ lui propagfndu-se la un instrument de misuri.. 1.--_..--. trebuie s6 ne asigurim c i viteza iluidului la gura de intrare a tubului piezometric este n u 1 i ..125 2 Vg = 0. Detaliul tubului Pitot . 6-9. Daci avem drept? r I -obstacol un tub cu axa paraleli cu fluidul.. iar in peretele C-- 9 9 - 9 12 (a) 1 I - -3d A fb) C4 .._. fie lateral) se produc depresiuni in tub. Dar pentru a misura pe V cu ajutorul lui p.I f * q w * q d+ 106 &12 L 4 I d <03d ? 7 . Este Fig. 6-8). dupi numele inventatorului (fig.. in fluid.-9 273 288 kgf m2 TI. impropriu. cum i se mai spune in unele publicatii. p = ..Dinamica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale 149 adici presiunea p.. - .

din amonte de convergent si in sectiunea ingustati h. deoarece viteza Vl < V2.3. 6. In tubul 1 se miisoarii p. in functie de 9 . dupii Darcy .6 tubului se lasii orificii mici in pozitia lateral5 in care curentul nu piitrunde. construitii de Prandtl. Principiul venturimetrului (fig. 6-10)...p. tine seama de pierderile mici de energie din aparat si valoarea lui este cuprinsii intre 0.. se poate scrie: 7 Se deduce viteza medie in secfiunea calibratii precis Q2: Coeficientul de corectie a vi tezei cp.99. El se compune din: .7. Astfel. 6-10.un t u b conic-convergent cont inuat cu un tub conic-divergent. Dacii neglijiim pierderile dintre sectiur ile 1 si 2. In miscarea permanenti A 7 Conform teoremei lui Bernoulli. iniIt. intercalat pe conductii . combinind tubul Pitot cu o sondi piezometricii se poate citi direct diferenfa p.un manometru diferential cu prizele in sectiunea a.. dar in care se forn~eaziimici virtejuri cu vitezi rezultantii nulii (apii n~oartii). . in tubul 2 presiunea totalii p. . are virful rotunjit. a are muchiile ascuti te. Sonda combinatii din figura 6-9.esiunea p. sonda din figura 6-9.imea piezometricii in tubul 1 va f i mai mare decit in tubul 2 Fig.92 si 0. Venturimetrul Este un aparat cu ajutorul ciiruia se poate miisura debit ul unei conducte. 6. In aceste spatii presiunea este egalii cu presiunea indicatii de piezometru.

Exernplu numeric.. Diafragml ~i duzii de rnasura debitului .s Fig.(p. 6-12. Did ffdymg Y DUZ~ Fig.5 cm. de obicei cu coloani de mercur.59 ' • 13. Coeficlent de vilezii pmtru ven/ur~netrc r3p/. cum rezultii dupii a* l . iniiltimea coloanei de mercur se inlocuie~tecu Q iniiltirnea echivalentii a coloanei de apii: - ' = 13. Teoria lor este similar5 cu aceea a venturimetrelor (fig.) se intrebuinfeaza manometre diferentiale.Dinarnica f luidelor perfecte : teoreme ~i ecuatii generale 151 numiirul Reynolds a1 sectiunii a. pentru precizia mgsuri. f n calcule. constfnd din diafragme (discuri prev5zute cu orificii sau cu duze).iul d/'amel~n/o~ cu = 0.97...p. Pentru misurarea exact2 a diferentei de presiune. costisitoare. In loc de aparate Venturi. Diferenta de presiune cititii la un manometru diferential cu coloan5 a* 4 de mercur esce de 13. De asemenea. aparatul se etaloneazii cu ajutorul unor metode de mare precizie. Sii se calculeze debi tul de apii a1 conductei. . = 0. unghiul de divern gent5 (total) fiind cuprins Fntre 5" si 12'. 6-12).25. uneori cu dispozi t iv de inregistrare. din figura 6-1 1 obtinuti a prin experienti.42 cm.42 = 182. pentru un raport 2 = 0. coeficientul de vi teze la venturimetre Difuzorul dinspre aval a1 aparatului se face cu 12rgire foarte inceat2 a sectiunii pentru evitarea pierderilor de sarcini F conducti. se pot folosi debitmetre mai simple. Observafie. torilor. 6-1 1.. tinind seama ~5 cp. Se g a s e ~ t e = 76 11s. Pe o conduct2 cu diarnetrul de 10" se monteazii un venturimetru 1 a 2 cu raportul .

7. % de echilibru. I -d 2 x g dt2 + x (sin o: + sin p) CU w = 0 sau ecuatia diferentiali : . 6-13). Oscilatii in tub cotit 9 Un exemplu de aplicare a ecuatiei Bernoulli in rniscarea variabili este oscilatia unui lichid intr-un tub coti t de sectiune constanti (fig. dV z1 -2..ledlasat cu cantitatea x din pozifia .152 Hidraulica 6. Viteza v a r i a b i l i cu timpul este aceeasi pentru toate particulele: 9 v = . Ecuaf ia Bernuolli da : Fig. -ds. = x (sin a + sin p). (sin a + sin p) I care are solufia cunoscuti : X = A C O S( w t + cp). indoit Tn U. 6-13. Oscilatia unui lichid intr-un tub cotit =. T = .4. f i r i a considera frecirile si stiind cii lichidul a fost . durata unei oscilatii complete 5 este T = 2 c r$* .dx dt - vo = v.27r o I g (sin a + sin p) Pentru un tub vertical.t + w2x = 0.-j--+-[ V: 2 g 1 g - Insii o dt .

chiar fgrl a tine searna de ecuatia fizic5 a gazelor. Care va f i viteza de scurgere la orificiu? Fenomenul prezint5 trei faze: 1) La inceput viteza este V . = V2ga (ecuatia Bernoulli intre A ~i C). .-. fntr-adevgr: s5 c5utlrn pe traiectoria unui fir de curent orizontal un punct unde presiunea p. adici variatia greutitii specifice. putern aplica ecuatiile hidrodinamicii.5. prin A intrind aer spre D. yo = 1.016 yo. la nivelul C (In faza a doua). nu curge a p i din rezervor.293 kgf/rn3. este maximum acolo unde Vl po = 10 333 kg/rn2 (1 atm) ~i Vo = 50 m/s. este nurnai de 1. Astfel s-a rnisurat pe unele riuri din Rominia debitul de ap5 prin metoda chirnicg.6.. Mario t te . 6-14). Calculul pentru o evolutie adiabatic5 conduce la o eroare gi rnai rnicg. = Y2ga rgmlne constant.. intrebuintindu-se o butelie Mariotte continind o solutie concentrati de NaCl din care se introduce un debit constant in apa riului. In tot tirnpul observatiilor. Acest dispozi tiv de realizare a unui rnic debit lichid care se mentine constant.Butelia lui Mariotte are aplicatii practice care folosesc proprieA tatea mentinerii unei viteze constante sub nivel variabil a1 lichidului (in faza a doua). este maxim%. In mod Fig. in mod automat. -. Aplicatie la gaze S5 lu5rn ca exernplu aerul atrnosferic.h -orificiul C este deschis. legea lui Boyle-Mariotte d5 : P .. 6.Dinarnica f luidelor perfecte : teoreme $i ecuatii generale 153 6. Deci ecuatia Bernoulli se aplici intre A qi C gi duce la V . caci Vy = I. y = P m a x yo = 1. Butelia lui Mariotte Intr-un vas complet urnplut c u . 2) Viteza V. po ~i Vo sint cunoscute. = V2gh (conform ecuatiei Bernoulli intre B ~i C) qi scade pe m5surri ce tubul se gole~tepin5 la V . 6-14.7. deoarece presiunea in A este egalg cu . n Vasul se gole~teprin orificiul rnic C.P o . Y Yo Po. fgrg a face vreo eroare sensibilg. egal5 cu presiunea atmosfericg. Aerul rarefiat din partea superioarii a vasului plus coloana lichid5 de la A pin5 la 8 suprafata apei h vas echilibreazg presiunea atmosfericri din A . Daci viteza aerului este mai mic5 decit 50 rnls. p.6% ~i putem s i aplicgrn ecuatia lui Bernoulli ca la lichide. Rezulti: = 0. 3) Din mornentul cind suprafata lichidului ajunge la nivelul A ~i scade. D Llaca scoborlrn tubul A B. -aceea din C.rt _c -7. Fie In tr-o evolutie izoterrnicg. viteza incepe s5 scadi. d e ~ i --. a p i ~i inchis intrg un tub vertical deschis la ambelecapete. N u tot astfel putem proceda la curenti*verticali cu diferente mari de iniiltirne ~i deci cu diferente rnari de greut5ti specifice.7. f g r i nici un reglaj mecanic. se folose~tegi in diferite experiente de laborator. care la inceput este urnplut pin5 P B (fig. yo = 1 kg. in cazul curentului considerat. = V2ga. Averni dup5 legea lui Bernoulli: Daci in punctul zero. chiar clnd butelia este plin5 cu -ap5. Butelia avantajos.

Din ecuatia (6-20) se deduce viteza maximi admisibili la iesirea din rotor. 6. P V ~ (termen 2g neglijabil). Asadar. Tubul de aspiratie (difuzorul) a1 turbinelor (fig.7.15) La turbinele cu reactie. adici daci nivelul aval ar . astfel ca la iesirea din difuzo. f a r producere de virtejuri . Aceastii folosire se reflect. daci z ar f i de semncontrar.6. pericolul ruperii coloanei de lichid si a1 producerii fenomenului de cavitatie.7. 6-15. in care viteza Vl la iesirea din r ~ a t a indeajuns. Aceeasi limitare apare necesari si in secfiunea strangulati a unui debitmetru tip Venturi sau similar.1 intrare si 2-2 iesire din difuzor conduce la relatia: 9 I r f r 2- - 9 Fig. energia cinetici a lichidului i fie neglijabili.33 m. Difuzorul permite deki folosirea in turbin5 atit a ciderii z cit si a unei mari pirti din energia cinetici la iesirea din rotor. V1 = 16 m/s. cici altfel se produc perturbiri de cavitatie. s i r i m i n i superioari presiunii vaporilor saturati.2 m/s. z = 0 (difuzor cu axa orizontala). Trebuie deci ca presiunea p. la care se adaugi si diferenta de nivel z. De exemplu. apa nu iese direct in atmosferi. unde viteza nu trebuie s i depiseasci aproximativ 14 m/s. Teorema lui Bernoulli aplicati intre sectiunile 1.inecaUrotorul (ar f i mai sus ca nivelul rotorului) rezultii cii viteza Vl ar putea f i admisibilii la o valoare mult mai mare. Tubul de aspiratie a1 unei turbine valabilii in i ~ o t e z ac i difuzorul are o formi favorabili unei m i ~ c i r iregulate. Din aceeasi formulii a vitezei V l . Rezul t i : 7 - PI 9 =Pa p -2 v: -y z .67 m. presiunea la intrarea in difuzor este inferioari presiunii atmosferice. Rezulta : 14. punind pl = 0: l 7 Fie deci P* = 10. Deci prin contrapresiunea produsii in = 9 V Y 7 9 . in posibilitatea admiterii unor viieze mai mari in turbini. pentru -z = 5. ci prin intermediul turbinei este micsoratii unui tub divergent.. cu echivalentul energiei cinetice a lichidului la iesirea din rotor. Acest procedeu este limitat de faptul c i presiunea sub o at-mosferi nu poate f i mult scizuti far.

7.8. (lucrul fortelor centrifuge). vitezele de antrenare in aceleasi puncte.Oz.7. Aceasta are de efect sporirea ciderii si deci si a puterii turbinei. Fie w.Q2 ds.rn (wg . 0 altii aplicatie important: este depresionarea apei la i e ~ i r e adin tuburile de aspirafie ale turbinelor la uzinele fluviale.p.Dlnarnica fluidelor perfecte : teorerne qi ecuatii generale aval. cu ajutorul unor debite s u ~ l i m e n t a r einjectate la apele mari cu viteze superioare vitezelor de la ie~irea din difuzoarele turbinelor. * Aplicind teorema fortelor vii in miscare relativi. 6. sectiunile ei vor f i mai reduse si constructia masinii mult mai economici. De asemenea se foloseste ejectorul cu a p i din refeaua de presiune a orasului pentru amorsarea pompelor centrifuge. 6-16. folositii anterior.22) (lucrul greutitii lichidului). Pentru un lichid periect se poate scrie: 9 9 9 I .5.se to transformi in energ& cinetici 'in 2 si se Fig. Teorema lui Bernoulli in cazul mi~cgrii relative A Intrebuinf ind aceea~i metodi direct2 bazati pe teorema fortelor vii ca la paragraful 6. Acestea nu trebuie sii se confunde cu notatia proiectiilor vitezei V pe axele Ox. respectiv i e ~ i r e . putindu-se realiza viteze mari in turbini. Din aplicarea teoremei lui Bernoulli pe portiunea 1-2. dar va trebui s i se introduci si lucrul fortelor de inertie in miscarea de antrenare (fortele centrifuge) . prin inecarea turbinei. Pentru vitezele relative qi de antrenare s-au adoptat notatiile obignuite: u gi w . o a l t i cantitate de a p i este absorbitii din 0 si masele in amestec sint refulate -A prin difuzorul 3. 9 9 6. w. putem pleca de 'la energiile cinetice ale maselor calculate la vitezele relative.16) Este un aparat care foloseste o canti tate micii de a p i cu vi tezi mare la iesirea dintr-un confuzor (tub ' convergent) unde. Y rng (21 .w:) 2 = variafia energiei cinetice (relative) I plQl ds. rezulti c i o mare parte din energia de presiune din I a apei de exemplu din reteaua orasului . desi fundatiile se scumpesc. 9 9 9 7 6. Ejectorul (fig.9. Ejector realizeazi in camera de amestec A d depresiune (sub presiunea a tmosferici) astfel cii prin conducta 0 pot f i aspirate cantititi de a p i de la un nivel mai jos spre a f i evacuate prin canalizarea orasului. in sectiunile de la intrare. vitezele relative ale apei.si fie u. (lucrul forfelor de presiune)... u. . presupunem c i un tub de curent foarte ingust este supus unei misciri de rotatie uniformi in jurul unei axe oarecare cu vi teza unghiulari o. Z * .. producindu-se depresiune.

a1 pompelor si a1 vent ilatoarelor. ~i or. chiar la fluidele deoarece cind liniile de curent sint curbe. EXTENSIUNEA TEOREMEI LUI BERNOULLI LA CURENTI D E SECTIUNI FINITE IN MISCARE PERMANENTA Teorema lui Bernoulli poate f i extinsii la un curent de secfiune finitii. In cazul general a1 unei rnisciiri permanente. lucrul fortelor centrifuge este: si ecuatia lui Bernoulli devine: 9 iar in cazul fluidelor reale se adaugii si un termen h. apoi pentru fluide reale si misciiri nepermanente.02(ri . versali. mai intii pentru mi~carea permanent.6). deci este constant de la un punct la a1tul in aceeasi sectiune trans(v. 2 u.156 Hidraulica Integrala din membrul a1 doilea se calculeazii astfel: m 02r dr Cum or. si fie V viteza medie a curentului in secfiune.pentru pierderea de sarcinii intre secfiunile 1 si 2. Fie u viteza localii pe un fir de curent. paralele si in linie dreaptii sau usor curbilinii. normal5 la sectiunea 0 a curentului. Dacii insii curentul poate f i inchipuit ca format din tuburi de curent subtiri. a unui fluid perfect.. Ecuatia (6-23) este fudamentalii in calculul t urbinelor. = u.r:). termenu1 z din ecuafia lui Bernoulli este supus legii hidrostatice + $1. Ne propunem sii stabilim in ce conditii este valabhii ecbafia lui Bernoulli pe un fir de curent fictiv pe care fluidul ar avea viteze egale cu vitezele medii in sectiunile transversale ale curentului considerat. definitii prin relatia: 9 . 4 I 9 J 6. .8. intervin fortele centrifuge care determinii variatia presiunilor. I 9 6. atit distri but ia vi tezelor cit si distributia presiunilor variazii neliniar atit in aceeasi sectiune transversaiii cit ~i de la o sectiune la alta. = = in w m r d r = .

in mod obisnuit. valabili pe un fir a1 sectiunii curentului care se consideri. valoarea sa absolutl nu depiseste pe V.cons t . Coeficientul a a fost determinat de ciitre Coriolis pentru diferite tipuri de misciri si valoarea lui este cuprinsi in general intre 1 si 1. H* reprezinti deci energia specific2 totalii pentru un fir de curent mediu. rezultii din relatia precedenti c i : Cum s-a aritat c i si termenul 9 este constant si nu depinde de dQ. Aceasta este relatia care constituie o extensiune a ecuafiei lui Bernoulli. la un fir de curent. rezulti c2i H * = z + . dar cind este negativ. adici: Daci a este cunoscut. astfel ca suma energiilor cinetice ale debitelor de mas2 elementare s i fie exprimatii i n functie de energia cinetici a Pntregii mase care ar curge in sectiunea Q cu viteza rnedie V. deoarece fiecare din termenii care se insumeazii este constant. Se poate dovedi cii a este in orice caz n:ai mare ca unitatea. este: H = ~ + Lu2 . In care c este un termen pozitiv sau negativ.Dinamica f luidelor perf ecte : teoreme si ecuatii generale 157 Ecuatia energiei specifice totale H. definim un coeficient numeric a. Tntr-adevGr. iar p = const.1. de debit elementar dQ. Din formula debitului. Pentru ca H* s i se poatii pune sub forma sumei celor trei feluri de energii. .+Pa - v2 = const. viteza u intr-un punct a1 sectiunii se poate scrie egalii cu: 9 9 7 9 u=v+c. pe axa acestuia. +--Y 2 g Sii form2m media: H* este constant in lungul curentului. exprimati prin ega9 9 .

....... paraboli .. I ) ) n =7 1 1........rezultd........09 1.5 2 I 00 Observaf ii .. calculim termenul cinet ic sau.... Pentru diferite tipuri de distributie h e viteze rezulti valorile urmitoare pentru coeficientul lui Coriolis ( a ): Canal de l2fime infiniti ~4. calculabil cu formula (6-24)..........54 Conduct2 de secfiune circu lar2 Regim Legea variafiei vitezei a - .11 1...o cantitate pozitivii =: uV2Q.1112 = 1 1.... prin cornpararea primului ~i ultimului membru..04 1... in care cr este un coeficient suprauni tar.44 2 u.31 1.lO n rr-- 1 10 . c6 : A I r i niod analog... u = urnax ( 1 urnax 1 ( 1 - Lf2 2 n turbulent ne ted ....03 1.04 1. trapez a = l a = 1 1..... . tinind seama de relatia (6-26): este pozitiv.. laminar.05 1. deoarece cinetic se poate pune sub forma: Cum 3 V +e E nu poate sc6dea sub V termen111 I Forma profilului vertical 112 dQ = V2Q +. turbulent rugos . = viteza la suprafat2 u.=vitezalafund i 1..05-1.......

Dinarnica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale A 159 In cazul unor diagrame foarte neuniiorme de distributie a vitezei.integrala Y 7 in secti~lnea curentului. puterea curentului in secfiune se poate exprima in sistemul tehnic: P 6 == 1 000 QH [kgfmls] = 13. cind firele de curent sint curbilinii. crescir~d +) de la partea concavi la partea convexi.ni sint cuprinse P in acelasi regim de miscare.17 ~i introducind si un termen a1 pierderilcr de energie h. Astfel. in cazul general. renuntind la asterisc. fie c i fluidui este perfect sau real.. conform datelor din tabelele precedente. Daci curentul este rectiliniu si ambele secti~. deci 9 Y ecuatia lui Bernoulli este valabili pe oricare fir de curent. a poate lua valori > 2. . Prin aceasta. raportata la unitatea de greutate. i n s i . i n miscarea permanent5 a unui curent intr-un canal sau o conducti. Q = const ~i H const. deci este necesar a se lua o valoare medie a acestui termen in axa curentului. este valabili ecuatia (6-27) : A In cazul unui curent gazos. intre sectiunile 1 si 2 din figura 6.81 QH [kW]. adicii cu greutatea de fluid y Q care trcce prin scctiune in unitatea de timp: Daci se tine seama cii 1 dyn cm/s = I watt ~i 1 k W = 1. PUTEREA CURENTULUI IN SECTlUNE Energia total2 a unui curent. In concluzie. deci n si pu terea curentului este constantii. ( r -tvariazii in sectiune. - 6. aceea~iE orice sect iune. nu se poate Ti1 spune c i relafia l u i Bernoulli se poate aplica la curenfii c~~rbiliriii mod r lguros. In miscarea permanentii a unui fluid perfect. cu singura deosebire ca termenul cinetic trebuie insofit de un factor cx ceva mai mare decit 1. Observc5m c6 9 - * De acum Pnainte energia specific5 total5 ?n sectiune o vom nota. datori t rezistentelor intimpinate inire cele doui sect iuni. pu terta P a curerltului intr-o sectiune se exprimi prin produsul l u i If cu d e b tul de masi a1 curentului. fiind H*. se ia in loc de -4.este aceeasi in aceea~isecf iune. rnai simplu. cu H.9. teorema lui Beri~oullise poate extinde pentru axa curentului ca pentru un fir de curent.36 CP.33 QH [CP] = 9. suma z 4-.

Cum functionarea turbinei nu estk posibili fiirii pierderi de energie. 6. In cazul cind rniscarea se face intr-o conducti. Definitia puterii curentului (schemi) . In acest caz. si PI < P2. Daci pe conductii este intercalatii o pompii. diferenta puterilor din sectiunile l si 2 este egali ctl puterea cedati turbinei. adicii Pturbinli qt (PI . si-. -7- % ! I -~7 I ---. pe care este intercalat un motor hidraulic (tirbinii) si daci se consider. douii sectiuni: 1 F arnonte n si 2 fn aval de turbini. puterea turbinei care este cedatii receptorului este rnai mici decit (PI .17.-- L'-!* - w 2 f 2 i C. Nuld perfect Hr 4 : b Flu12 real /n ~erfjunefpans verm/a 4 > ff2 +e= const r Fig..P .diagrarna energiilor specifice totale prezintii o treap tii de ciidere brusci.sii fie rnai mare decit P.. <1 este randamentul pornpei. adici : A 9 9 A 9 in care q. OP~ZO"~. iar potentialul de dozitie se raporteazii la un plan orizbntal de bazii.Pi?).iar motorul hidraulic actioneazii un receptor consub a t o r de energie. 1 a. . In acest caz H I > H . (6-28. H I < H .I60 Hidraulica in expresia lui P sint cuprinse si puterile potei~tialeyQz (de pozitie) si Qp (de presiune). puterea cedati pompei trebuie . fix.cici pu terea curentului este spori t i cu p~itereapompei care primeste energie de la un izvor de energie exterior. a) in care qt< 1 este raildarnentul turbinei. .&).

80. in mare parte. in cazul unei ape curgitoare in miscare tlniformi. rezultind din frecarea intern5 din tre particulele 'fluide. la care: Q = 2 m3/s. iar aceasta in energie electrici. in conditiile reale..18). insi c i lichidul. Pu terea consuma t i in acest scop este A In sfirsit. limi tind transversal.). = . este incllis intr-o suprafati imobili. aceasti di ferenf i asigurind transportul debit~tluiQ.0..H2 este energia disipat5 in cildur5. este valabilii ecustia: . diferenta energiilor specifice este: 9 9 9 iar diferenfa de putere in cele dou5 sectiuni ale curentului se poate socoti destul de exact: Aceasti putere care. 6. in mod natural. . iar diferenta HI . 6..perfect". Diametrele conductelor fnainte ~i d u p i turbini sfnt egale cu 0. pierderile de energie servesc tocmai la iransportul debitului Q. in instalatii prin care se transformi energia potential5 a apei in energia mecanicii a motorului hidraulic. p. puterile nu mai sint egale. Puterea generatorului (care are randamentul 0.Dlnumica f luidelor perfecte : teoreme i ecuatii generale 161 Daci se considerii un curent in miscare permanent. pe distanta dintre cele doui sectiuni.33 at . r 2. intre sectiunile IR. In acest caz liniile de curent si traiectoriile coincid ~ i de-a lungul unei astfel de linii. ? t u r b = 0. iar vitezele fiind egale in sectiunile 1 si 2. 8 = 274 kW = '373 C... presiunile fiind egale cu presiunea atmosferici. . p. EXTENSIUNEA TEOREMEI LUI BERNOULLI LA CURENTI IN MISCARE NEPERMANENTA Presupunem c5 mi~careaeste variabilii cu timpul. este mai mare decit H.10. se consum5 in pierderile prin frecare in timpul curgerii apei la vale. Ca exemplu numeric s i consideriim una din turbinele uzinei hidroelectrice Sinaia. adici in sectiunea 1 energia specific5 H .8 m.94) = 258 kW.42 at in amonte de intrarea in turbini . cotele geodezice sint egale (2. = 1.P.. in punctele unde sfnt misurate pi ~i p. la ieqirea din rotor. IR. poate fi folositi. Puterea cedati de ciitre curent turbinei este: Puterea turbinei = 342 q t H r b = 342 0 . . in unitatea de timp. un volum r (fig.

P.- Inmultind aceastii ecuatie cu ydQ ~i integrind.P. Fig. energia cineticii internii creste pe contul energiilor potentiale ( z + p / y ) si mi~carea se accelereazii spre aval . astfel ca: 9 ? ' 9 v rezultii: sau. i n acest scop se va introduce factorul de corectie P.. Ast fel. presupusii plan2 : 7 de unde: asadar si coeficientul (3 este mai mare ca unitatea. . 6. $. P. deci.puterea accelerativii". se obtine: d~ fiind elementul de volum d~ = ds . d Q . este o cantitate pozitiv6. se poate calcula introducfnd viteza medie in sictiunea V .18. Pentru calcult~llui P.E. Extensiunea teoremei lui Bernoulli la miscare miscarea se decelenepermanen t5 reaza. lntr-o anumiti sectiune a. este o cantitate negativii. dacii PI-P. . care se poate numi si . . in definitiv:.. Adicii : diferenta intre puterile curentului in ouii sectiuni la acela~i moment. scriind cii V = V . 'a energiei cineiice a masei lichide cuprinse Tntre acele sectiuni . este egalii cu derivata partialii in raport cu timpul. Ultimul termen din ecuatia (6-30). procedim ca si la calculul lui a . . dacii P.

Forfa de inertie se poate scrie folosind notiunea de impuls sau cantitate de migcare mV: 9 .. In mi~careaturbulent5 rugoasii . In membru! a1 doilea a1 ecuatiei Bernoulli... migcarea turbulent5 neted5 cu n = 117 ...33 1. cu n = l / ..... Idem.... supus unei forte F gi animat de........03 1... 9 ......... ecuatia cardinalii a m i ~ c i r i i scrie ... 2 1........ se dfAlembert .... TEO REMELE IMPULSULUI (CANTITATILOR DE MI$CA RE) Teoremele cunoscute in mecanica generali sub aceastii denumire i ~ i giisesc aplicatii frecvente si importante in hidrodinamici...... fiiri a fi nevoie s i se cunoasci in detaiiu miscgrile in interiorul domkniului....... relatia (6-26') se poate scrie: dec i Rezultii prin cornpararea celor doui formule.. calculate la paragraful 6......... mai apare ~i termenul care reprezinti energia disipatii E freciiri n interne pe traseul 1-2 (fig....... de o formii foarte comodi...... ele permit obtinerea unor relatii pe suprafata care limiteazi domeniul misciirii.. 6-18)........103 Observa/ie....... se giseste c i : 9 A In In migcarea laminar5 . ceea ce este valabil mai cu seam2 in cazui miscirilor permanente.... 6...... Tntr-adevgr......... Aceasta se datore~tefaptului cii ele d ~ i cla stabilirea unor ecuatii de miscare integrate.........10 1..........ca o ecuatie de echilibru intre forfa F (rezultanti a forfelor date ~i de legiituri) si Tntre forfa de inertie...........Dinarnica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecualil generale C 163 Intre ceoficientii u ~i p existi o relatie....dupii .01 1.. pentru un punct material de masi m..1 1 ... proprii sistemelor continue. c6: Folosind valorile lui a .05 1.......... Amintim c i .0 vitezi V...azul fluidelor reale.... MA mult..8.02 1. In c...... .

f n s i sens opus 1ui ? I La u11 sistem de puncte materiale . aceste ecuatii iau'forme speciale. fie o suprafat6 de control consideratii fix5 in spatiu si presupunem cii in timpul dt. r fiind raza vectoare cu origirlea in 0 si virful In punctul de aplicare a fortei: 9 9 I 9 9 .Fortele d e presiune. s-a deplasat pe suprafafa repreZentat5 punctat . numi tii suprafat6 de control" (Euler). In acelasi timp s-a produs o deplasare de fluid spre exteriorul zonei fi2 (fig. Astfel. .ceea ce este cazul la un fluid in miscare . notind cu 7i normala intr-un punct la suprafat5 c5tre interiorul ei.Fortele mnsice. Teoremele impulsului (schemi) . Daca d r este elementul de volun~. In cazul cind materia este fluida.. 6-19.o ecuatie de echilibru a unor vectori liberi (fiir5 cupluri). --. rezultanta fortelor dasice este suma vectorialii: A 17 in care F este forta aplicati unittitii de mas5 in centrul elementului de volym d ~ . . - Amintim ca momentul derivatei impulsului se cheam6 si . Suma preiiunilor. fluidul aflat la timpul f pe suprafata din zona' Q. avind aceeasi directie. este: Fig. 6-1'9).moment cinetic". care se obtin corisiderindu-se o parte din domeniul ocupat de lichid separata de restul domeniului printr-o suprafati inchisa.o ecuaf ie de momente f a t i de un punct arbitrar 0 a1 acelorasi vectori. aleas5 convenabil. Sii evalu5m fortele care actioneaza asupra fluidului din cuprinsul suprafetei de controi.astfel c5 mi~careapunctului material are ecuatia vectorialii: care se interpreteaza si ca o ecuatie de echilibru intre doi vectori: forfa F ~i derivata vectorial5 fat6 de timp a vectorului mV.echilibrul intre forfele exterioare si forfele de inertie se exprim5 p i h dou5 ecuatii vkctoriale: .

reprezentind proiectia lui r p e directia normalei la dQ.P V~Q dt. 9 9 % . V . ocazionatii de disparitia fn timpul dt -din zona a.. pentru zona superficialii d. fortele de inertie se calculeazi insumind vectorial derivatele cantititilor de miscare elementare: 9 d (n rQdt d (Q ~ dQ) V t dt &dQ. inseamnii cii si cantitatea de rni~care aferentii volumului d ~ anume & .Fortele d'e irrerfie trebuie calculate in trei zone: a) Tn partea comunii celor douii pozitii ale suprafetei volumului de fluid la intervalul dt. iar expresia din parantezi este fluxul elementar care trece prin suprafata dl2 in timpul dt. iar n indici vectorulpresiune unitate pe suprafata elementarii d R . Aceste variatii sint ins5 infinit mici . Integrala indicii o s u m i vectorial% . Se scade deci din spatiul controlat cantitatea de miscare corespunzitoare acestei mase: . T a variat in timpul dt cu cantitatea: 7 9 n semnul plus ariitind cii operaf ia de diferentiere se face scizind pe mC' la mod (mV) la momenlul t dt. Pentru intreaga zonii superficial2 a. suma vectoriala a fortelor de inertie este: . . deci cu : + + - dV b) Pe zona superficialii amonte Q. ca si viteza V. a masei elementare pVndl2 dt = p Vnd12dt. d ~ d t )= .deci neglijabile . vi teza i/ intr-un punct a varia t cu -dt dt in timpul dt si a putut varia si p.. forta de inertie este deci egal2 ~i de sens contrar cu integrala derivatei cant i t i t i lor de miscare element are. variatia cantitiitilor de miscare va fi calculati plecind de la un volum elementar C/T a cirui' mas8 p d ~ butind f i variabilii in intervalul de timp df.fatii de variatia masei.p V ( v . adici: De asemenea.Dinarnic~ fluidelor perfecte : teorerne g i ecuatii generale E care p este presiunea intr-un punct a1 suprafetei. Pentru intreaga mentul initial t din mV parte comunii.

Astfel.12.12. ~ Q2 A (6-36') Ecuatia (6-36). + SQ1 P V ~ -\ Q p v d = O. 6. vitezele in sectiuni plane transversale neavind o distributie uniformii. In acest din urmii scop se folosGSte ecuaf ia momentilor cinetice care se obf ine lutnd momentul in raport cu un punct arbitrar a1 fortelor exterioare si de inertie calculate anterior: 9 A In miscarea permanenti termenul a1 treilea din ecuatia (6-36) se anuleazi. + A reprezinti forta de presiune (reactiunea) dinamici a fluidului in miscare asupra peretilor rigizi. CONSECINTE $I APLICATII A L E TEO REMELO R IMPULSULUI 6. intrucit vitezele I/ nu variazi cu timpul. termenul a1 treilea din ecuatia (6-36) se anuleazii. Rezultanta presiunilor peretilor rigizi asupra fluidului din interior notati cu &. respectiv (6-36') permite determinarea reactiei a peretilor rigizi. viteza medie cu un coeficient de corectie.ontrol consi dera tii : 9 -T d(ph dT+SQlp~d~-\ p v d = ~ dt Qe (intrare) (ie~ire) 0.176 Hidraulica Putem deci scrie ecuafia echilibrului dinamic a1 fortelor exterioare. Observiim cii rezultanta fortelor de presiune se poate separa tn trei forte: Rezultantele presiunilor fluidului din exterior pe suprafetele fluide din zonele Q i Q. notate cu P. ~i de inertie care actioneazii asupra fluidului din interior si de pe suprafata de c. P. Reactiunea opus5 acestei forte: - . pentru cazul cfnd vitekele sint normale pe sectiune sau . (6-36) Aceasta este prima ecuatie a impulsului. In cazul misciirii permanente. sub forma vectorial2 care poate f i inlocuitii in calcul prin trei ecuatii de proiectii pe axele de coordonate.. Tub de curent in mi~care permanenti In acest caz. Ecuatia (6-36) devine in acest caz: 9 A 9 a + P.. se poate folosi.1. in ecuatiile de miscare. in mirime si directie. ins2 nu si pozitia ei in spatiu.

Dinarnica f luidelor perfecfe : feoreme vi ecuutii generate 167 de aproape normale . --.Q.Punctul de aplicatie a fortei R. Pe de a l t i parte: A - - - p Daci orificiul are muchia rotunjiti.se va calcula luind momentele statice ale fortelor fati de un punct oarecare. . 6-20). deci q impulsul in sensul lui . se produce contractia vinei de a p i la ie~ire.cu un coeficient p 0. Daci tubul de curent in conditiile precedente are pereti rigizi.1 si 9 adici indoitul fortei de presiune hidrostatici. Care este reactia lichi. acesta poate f i luat = I in aplicatiile tehnice. pe aceeasi suprafati 0.dului? In formula (6-39) punem p. In acest mod se calculeazi reacfia unui curent asupra cotului unei conducte (fig. Vl + 0.Ql ~i p p ~ spre interior. = deci forfa R are sens opus lui V.. 6-20.p.6. Cazur i part iculare : . In acest caz. n.caz destul de frecvent intilnit in practicg-fortele inertie la intrare si i e ~ i r ese calculeazi cu formula: 9 in care p este acela~icoeficient de corectie intflnit la (6-10) definit prin raportul : n indicii directia fortei de inertie care este normalii la suprafata sectiunii plane 0. Cum coeficientul p este in general foarte putin diferi t de 1 . IRI = 1. Riimine R = . Reactia dinarnicii la un tub de curent P i .p2 = p a . Daci insi orificiul are muchia ascut i t i in perete subtire. coeficientul = 1 . rezultii de debit p -. reactia fluidului asupra peretilor se va calcula cu formula: - - Sensurile fortelor sint urmiitoarele: n. +G Fig. ~i pPQP2 tot spre interior.Un recipient larg previizut cu un orificiu mic de sectiune Q este plin cu lichid pini la inilfimea h deasupra centrului orificiului.2 y h a .p. adici impulsul fn sens opus lui 6 .pQV2.

I 2 Po vf+--. 6-22. Presiunea unei lame lichide plane pe siunea atmosferici. avind o grosime uniformi a.2. suficient de mare de punctul de intersectieo a1 axei lamei a. cu placa. in figura 6-22 fiind reprezentatii o sectiune orizontali. Presiunea unei lame lichide plane pe o placi plan2 oblic2 fat2 de planul lamei Se presupune lama plana.pentru a elimina efectul gravitatiei . vitezele din lamele ramificate sint . viteza medie a vinei fluide este: -- Y Fig. Ajungind ling2 placii. putfnd atinge valoare teoreticii de douii ori impingerea hidrostaticg. Fie .In cazul cii recipientul (fig. reactia vinei sub presiunea h este diferitii de forta de presiune hidrosiaticii yha. rezultii din o placii oblicii aceasti ecuatie c i V. uniform distribui te. Tot astfel V = V. respectiv V.la o distant.Asadar. 6-21) contine gaz la presiunea p. vor fi orizontale $i vitezele V.. care.. la ieSirea din rezervor I R I = 2gp P1-P2 Q Y = 2 (PI .PZ) Q - (6-41 ) 6.. . 2 P Cum la suprafata lichidului presiunea este egali cu p..conform .Fig. = Vl la suprafata li berg.planul pliicii gi planul median a1 lamei a. si a. care iese prin orificiu in atrnosferii la presiunea p.. admitfnd vitezele Vo orizontale. conform ipotezei. lama se ramifici in doui lame de grosimi diferite. de extindere infinit.. 6-21. verticale. pre. iau valorile V. se apropie de valorile asimptotice a... Ecuatia lui Bernoulli aplicatii pe un fir de curent orizontal dB: 9 . Va pe oarecare dist a n t i (abstrigind efectul de c i dere sub acti unea gravi tatiei). in miqcare permanents cu viteza uniform distribuiti V i paraleis cu o directie fixi. deci -si in interiorul lamei. De fapt.P 1 Vf+P'.12. Reactia dinarnicga unei vine lichide. in care vitezele. In acest caz.

tiile normale pe secfiunile respective a. a. deci.p a.dupk cum s-a argtat mai inainte. din cauza fre-cirilor si ciocnirilor. 2 a. Ea este definitii prin:: si miirimea ei se obtine aplicind prima ecuatie a impulsului. (2) aratii cii vitezele respective.. Forfa de siune'corespunz6toare este egali cu reactia lichidului. Forta de Pmpingere dinamici p. in care scop se va considera suprafata de control R care inchide lamele in jurul ramificatiei trecind prin secfiuni normale pe cele trei lame. ( I ) . inclusiv placa. adicii (vectorial): 9 Indicii (0). deci (p-p. Rimine a se calcula: efectul presiunilor p la contactul lamelor deviate cu placa.Dinamica fluidelor perfecte : teoreme i ecuntii generale 169 observatiilor experimentale .a. exercitati de lichid asupra plicii. se obtine: (6-42) P = p a V2 s i n a .. Suprafata R este cilindrici.V2 cos Q deci : + p a. a. toate egale cu V. Dacii se proiecteazii fortele pe direcfia pliicii si pe normala la placii. presiunile in sectiunile t ransversale prin lame si acelea de la suprafata liberii a lamelor sfnt egale cu presiunea atmosfericii p. Aceastii presi-une p se poate scrie: Dar presiunea p. numai lichidul dintre doui' sectiuni paralele cu planul figurii. fnsi vom considera dintr-insa. = a. se poate scrie cii 9 9 integrala fiind calculatii pe intreaga suprafati de control. se calculeazi aplicind teoremele impulsului. V 2 . au direc-.presiunile au fost eliminate.. . a. + a. . generatoareleei paralele cu planul plicii si extinsi la infini t . = Din ecuatia de continuitate rezultii a. ' q..) este presiunea suplimentarii datori tii misciirii si care se exercit6 numai pe portiunea AB a suprafetei Q. riiminind numai forfele datorite impulsurilor. . avfnd intre ele distanta egali cu unitatea de lungime.. +cos a).cu 4-6% mai mici ca V. V 2 a -(1 2 0 sau a. cos a. din care . Lichidul din interiorul suprafefei de control fiind inconjurat de atmosferg. (primul termen component) a fost deja luatii in calculul integralei precedente. a2 - --cos a).

Sau.12.4. Tnlocuind pe P . dacii se tine seama de freciri.tele de inertie sint nule atit la interiorul lichidului cit si in secfiunile I si 2 care limi teazii . Reactia peretilor unei conducte rectilinii in mi~careauniforms a unui fluid R - G sin a + p. Reactia opusi de peretii unei conducte rectilinii.a: ni cos a. acceleratiile fiind nule. 6-24. iar p .V si : 9 A \ \ --m Valoarea lui P este maximii ~ e n t r u Pentru ca debitul sii poatii fi evacuat Pn afara rotii trebuie ca unghiul p la iesire sii fie de 4-7". 6-24). Fie Q debitul vinei. V 232 9 Pn care d este distanta de la punctul 0 la forta P. la mi~carea uniform8 a unui fluid (fig. 9 = : = 2 Impingerea lichidului perfect este deci normali pe placii. 6.p. Trnpingerea unei vine lichide pe cupa unei turbine cu act iune 6. Fig.Q. iar P real este cu circa 4-6% mai mic decit cel calculat. conform formulei (6-42) si observind cii a: . Prin urmare. 9 v.Q . FO.Pentru a afla centrul de presiune C a1 fortei P se iau momentele fortelor Pn raport cu punctul 0 si seeobtine relafia: 9 Pd = pa.ung h i u l de deviere a vinei. Daci se neglijeazii freciirile. iar vina lichidului are o sectiune circular5 (fig. viteza V1 -. ecuafia intii a impulsului dii fn acest caz : 9 Fig. . V 2 a1 -2 p a. 6-23. Reactia este forta de rezistenta daturitii eforturilor tahgentiale care se nasc pe partea interioarii a peretilor conductei si care echilibreazii in miscarea uniformi fortele exterioare. 6-23).12. suprafata de control. rezulti c i d = 5 ctg a. ~mpingereaunei vine lichide pe cupa unei roti hidraulice cu actiune In acest caz cupa are forma unei linguri cu o creasti la rnijloc.3. existii si o micii component5 in lungul pliicii.

A In cazul unui canal E care curentul are suprafata . este diferenfa cotelor piezometrice.. 7 Y 9 9 Pentru vitezele relative ~i de antrenare s-a adoptat notatia obivnuitii w gi u care nu Lrebuie confundat. Rr =- r 2 .5. considerfnd toate canalele acestuia formate intre . respectiv 2.. p.. vitezele absolute la intr&ea si i e ~ i rea din rotorul turbinei. vi tezele tangent iale * aie sect iunilor de intrare si de ie~ire. Reactiarunui curent asupra unui canal in rotatie uniformg.~i c.liberg" (in n contact cu aerul atmosferic) se neglijeazi frecarea de aer ~i se consider5 ca perimetru udat nurnai cel din albie. w vitezele relative la intrare si iesire (tangente la curba de profil a paletei) . Ecuatia fundamental. iar p. a . 6-25).Dinamica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale 171 fn care greutatea lichidului este G = y Q. iar Rh este raza hidraulici.ele nLpale. Fie b . definiti ca raportul dintre sectiunea transversal5 udat5 si peri~II care 7 x este perimetrul =- metnil udat: R. * . Ecuafia precedent5 n se poate scrie: E care h. c. egalii in cazul miscgrii uniforrne n c u pierderea de energie (exprimat5 fn coloanii de lichid) pe lungimea 1. datorite miscgrii d6 rotaf ie o. Sii determiniim momentul de rotaf ie produs de forfele exterioare si de inertie asupra rotorului. cu notatia componentelor dupi axele x ~i z ale vitezei.. u. in sectiunea transversali. 111 cazul unei conducte de secfiune circular5 de razi r. 6.12. ul. luind ca suprafat6 de control pe aceea format: din douii pale si secfiunile de intrare ~i ie$ire. scri ind c6 suma momentelor fortelor fn echilibru diriamic fat5 de axa turbinei este nul5. a turbinelol* 9 S5 consider5m canalul format intre dou6 pale ale rotorului unei turbine si cele doui discuri inelare perpendiculare pe axa de rotatie (fig.reacfia hr R se poate scrie: I 9 Efortul tangential mediu de-frecare pe suprafa f a perifericii udatii a conductei este deci: udat. Pierderea de energie unitari (pe metru liniar de lungime) fiind J = . sint presiunile unitare presupuse distribuite uniform P secfiunile I . Aplicim teorema a doua a impulsului.

Puterea obfinutii prin formula (6-48) este mai micii decit puterea curentului de debit Q care cade de la iniiltimea H socotit5 ca diferentii intre sarcina de la intrare si aceea de la iesire.r..=. cft si cele din aval de rotor (v.l r. Presiunile pe stlprafetele de intrare si iesire dau de' asemenea momente nule. iar dacii axa este orizontalii.cos $ . ciocniri si vfrtejuri.U2 a r2 P = M. este fundamentalii in teoria turbinelor. Apoi mai exist5 si alte pierderi: de volum lichid la trecerea prin turbinii ~i de energie. Numeroase a1te ienomene hidraulice se explicii prin teoremele impulsului. ca : sal tul hidraulic. 6-25. pirghie a ~ k momentelor. unda de translatie fntr-un canal etc.u. si m cos 8 . (6-48) Puterea maxim5 se realizeazii X cind 6. este . Reacfia unui curent asupra unui canal curb Pn m i ~ c a r e rotatie uniform5 de 9 YQH = p Q(clul cos 6. Pu terea corespunz2 toare.c2u. acestea din urmii depinzind de traseul corect ~i buna executie a paleior turbinei. datoriie unor freciiri de ordin mecanic. greu tiiti!e dau o rezul tantii care intersecteazii 'axa. cos8.randamentul hidraulic" a1 turbinei. Este de observat cii valoarea lui H care intrii in aceastii expresie nu este H b r ~ t geodezic ci diferenta de nivel energetic a1 apei la intrare si iesire. Aceastii ecuatie. 9 9 M..cosS. Aceste aplicatii se vor iace la capi tolele corespunziitoare.-. pierderile de sarcini in amonte de intrarea in roto. cos 6. . (6-47). = .w = = pQ (clul cos 8. sint bratele de. Dacii se noteah cu ~ j h . irnpulsurilor la 'intrare si la iesire: pQcl rr.Dacii axa este verticalii. greutatea lichidului dii-rnomente nule. cos 6. undele de presiune intr-o conduct. exist2 relatia: Fig.9). deci momentul de roiatii se datore~tenumai . -c. fiind radiale. paragraful 6. consi deu1 rind cB .-pQc.. .) . ditoritii lui Euler. din cauza pierderilor de energie in interiorul rotorului..adicii atunci cind apa T 2 pgrgseste turbina radial.). 9 9 . deci dii moment nul. tinind seama ~i de .o.

b) Viteza . Intr-adeviir.mal la aceasti stlprafatg.1. numi tii potentialul de viteze.0. s.cimp de vectorivitezii" de un tip special. trebuie s i se anuleze cos (V. din . o functie. rezulti: V d s c o s ( V . d s ) = -ddxx + . ds) =u dx + v d y + w dz. Cum cantitiitile V ~i ds nu sint identic nule. .. cp. este normal.C. intreg domeniul miscirii consti tuie un .de sens contrar cu cp. Locul geometric a1 punctelor pentru care funcfia cp are aceea~ivaloare C . magnetice. v. s-a recunoscut c. in orice punct M a1 domeniului mi~cgrii.Capi tolul \I1 I M i ~ ci ~pofenfiale r 7. termice etc. Cum ds s-a trasat intr-o directie arbitrari pe suprafata? . #. Funct ia de potential se intilneste in numeroase fenomene fizice.ste nor. formim produsul scalar a1 vitezei V cu un segment arbitrar ds.11. rezultii cii vectorul V e. DEFINITII. parcurs de particula mohilii pe supraiafa echipotenfialii ce-i corespunde: ? 9 ? - V ds - = V dscos ( V . cfnd a fost intkodusi in hidrodinamicii notiunea de potential de vitezii. a unui fluid a fost definitii prin existents unei functii scilare de coordonatele spatiului. Mai tirziu. w in functie de potentialul cp. a lui cp.d y $ y d dT dT dcp = 0.are proiecfiile vitezelor din orice punct a1 domeniului ocupat de fluid se obtin ca derivate partiale ale funcf iei cp: fn acest mod. ceea ce permite stabilirea unor analogii electrice. ds). si crearea unei teori i ma tema t ice comune fenomenelor analoge.. adici vectorul V sii fie perpendicular pe ds. deoarece cp = const. pentru o formulare mai justi a fenomenelor este mai indicat a se recurge la definifia precedent. s-a definit. .cimpul poientiali'. -dz z = d dT Jntroducfnd expresiile lui u. prin analogie cu potentialul de forte U. 9 PROPRIETATI GENERALE a) Miscarea potential.se numes te suprafat6 echipotentiald. la suprafafa echipotentialii ce trece prin punctul M.

Punctele singulare pot f i izolate sau pot forma linii sau suprafefe de singularitafi. f) ~uprafefele'echipotentiale E general nu se intersecteazii. este necesar ca vitezele sa se anuleze.. w din ecuafiile (7-O). deci dup5 directia V. - dn Daca suprafetele cp = C sint. liniile de curent coincid cu traiectoriile particuleior . intr-tn punct se intilnesc douii. dacii introducem expresiile lui u .De aici rezulta ca liniile de curent.c p . g) ~ntegrala' curbilinie efectuatii intre tlouci puncte A . ceea ce am viizut cii nu este pos:ibil decit in punctele singulare. B ale unei curbe oarecare : \L :Z = \ B u ~ x + v ~ ~ + w ~ d c= l ~ ~ .foarte apropiate. Este evident cii punctul in care IV)+ m este un ~ u n c tsingular. Asadar. fn ecuatia decontinuitate div V = 0. e) Dacg miscarea este permanentii. deoarece n Entr-un punct de intersectie viteza ar avea douii directii diferite corespunzlnd normaleior la cele douii suprafete. linii de curent. z p 4 nu depinde de drumul parcurs. intr-un cEmp potential uniform. liniile de curent variazii cu timpul ~i deci nu mai koincid cu traiectoriile. se obtine inski viteza V ca gradient a1 functiei j7=-" grad cp. fiind tangente la viteza V.7): De aici rezulta ca. liniile de curent nu pot f i curbe inchise. h) Ecuatia de continuitate a fluidului incompresibil capiita forma (7-4): Intr-adeviir. dat fiind cii vectorii V si & au aceeasi directie si acelasi sens. ceea ce nu poate corespunde reali tatii. paragraful 5. el. circula~ia este egal5 cu zero (v. intersecteazii ortogonal suprafetele ech ipotentiale. dacii Ins5 miscarea este nepermanentii. ci numai de valorile potentialtllui in punctele extreme. V poate c r e ~ t e infinit. cum vitezele d) ~kii nu pot f i diferite in acelasi punct. . ciici in acest caz circulatia ar f i diferitii de zero. Aceastii 'proprietate ne permite a concepe domeniul functiilor potentiale ca avind o structurii stratificatii. Deci dac5 functia cp este uniformii ~i curba este inchis6. punctele de vitezii ndii s h t puncte singulare prin care pot trece doug &u mai multe linii de curent. se obtine: A Laplacianul Alp a1 functiei cp fiind nul. normal5 9 la suprafata echipotentialii. - c) Dac5 se deriveazii functia cp dupii directia lui n. inseamnii cii potentialul este o functie armonicii.

sau par-a lelipipedul cu doua coloane cilindrice in interior-triplu-conex .fig. maxime sau minime. se poate exprima si prin condifia cii integrala de flux pe aceastii suprafat5 trebuie sii fie nul5. 7-2). f r restrictii. Dacii ins5 spafiul continc. Dacii y admite un maxim-(sau minim). negativii. 7. Z ) - !$~Q-O. izvorul este negativ.fig. devine: SQvndn= 5 8 ~ 0 (11. (7-5) Din (7-5) rezultii cii potenfialul cp nu poate avea in interiorul fluidului. 3 va dn avea in toate directiile acelasi semn. a).1 . Intr-adeviir. 7-1. corespunde unui izvor pozi tiv care emi te substant5 . intr-un spa\ i l r ismplu-conex (fig. &a ce.' . Scheme de conexiune a spatiului care o curba Enchisa in jurul unui pui~ctpoate f i redus5 la un punct f a r R . considerind o suprafata inchisa Q.1 . ~i uiul sau n contururi ireductibile. EXEMPLE DE MISCARI 'POTENTIALE a) lzvorul (fintina) este un punct 0 care emite un flux uniform in toale directiile spat iului (fig'. dupa cum s-a arS tat la paragr.2.ful 5. pozitivii.Ecuafia de continuitate. Se aminteste c5 spatiul simplu-concx este acela 111 . 7-1. I) s d sz + cd9 o dy s (n. 7. y) + ddz -COS 9 (n. suficient de mic5. in cazul cind viteza V derivii din potenfialul y. Potentialul s5u este Constanta C. 7 7. C" SZ Q a f i # 0 ceea re este contrariu ecuatiei (7-5).r iesi din limi tele doineniului (exemplu: sfera). (exemple: torul . el se numeste duhlu-conex.4.I ) . c). b . respectiv multipl~r (n -t. deci 7 7 . j) Proprietiif ile precedente sint valabile. dacii C este o constant.conex. s5 presupunem cii se inconjoara punctul cu o suprafatii inchisii. Fig.dublu-conex . i) Miscarea potential5 este si rotationala si reciproc5. absoarbe substanfa.

Izvorul spatial Fig. 7-3.1 76 Hidraulica .1 Proprietiti generale T Miscarea plan5 fiind definitaconform capitolului 111.Q. Debitul Q = 4 x C emis de izvorul pozitiv A intr5 i n izvorul negativ B. MISCARI POTENTIALE PLANE (BIDIMENSIONALE) 9 7. sensul fiind de la 0 spre M pentic. Dous izvoare spatiale Fluxul total a1 izvorului pe o suprafat5 echipoteniial5: 7 b) Doug izvoare de debi te8egale si de semne contrare -.3. liniile de curent sint p a r d e l i cu planul de bazii. iar viteza fluidului in orice punct M pe . 7-2.urent sint razele ce trec prin punckul 0. Linia de curent caretrece prin M este tangent2 i*n M la viteza V si trece si prin punctele A . Potenfialul in punctul M esie: + + Vi teza intr-un punct M este rezult anta vi tezelor care corespund la f iecare din cele douii izvoare. ortogonale liniilor de curent. liriiile de c.3. 9 7 7. evident. Suprafefele echipotentiale sint. Astfel.sfera de raz5 r are ca valoare: si ca directie aceea a razei. in spat iu (fig. Fig. B. sfere concentrice. izvurul iozitiv. 7-3). avind ca directoare. iar suprafetele echipotentiale sint cilindri. miscarea plan5 poter$ialii poate fi studiati ca miscarea unui strat foarte subT T T . curbe continute in acelasi plan.

De aceea + se cheami functie de . Pn cea mai mare parte. definiti prin conditiile: j I Introducfnd aceste expresii ale lui u ~i v in ecuatia unei linii de curent: deci de-a lungul liiliei de curent .3. Proprietitile generale ale acestor misciri derivi. numiti . la fluide incompresibi le: c) Conditia de nerotational itate: d) Circulatia intr-un domeniu simplu-conex: 7. din proprietiitile deja studiate pentru miscirile potentiale fn spatiu: a) Viteza intr-un punct $i componentele ei 9 b) Conditia de continuitate.2. Functia de curent A In cazul mi~cirilor plane potentiale existi o functie scalar5 +(x. + = const. y).Mi~cdri pot entiale 177 fire de fluid si tuat pe un plan orizontal (pentru a elimina ~i efectul fortelor de gravi tatie). curent . functie de curent".

si A+ = C. respect iv + i. Fnlocuind pe u si v kin ecuatiile (7-14) in ecuitia ( 7 1 1 . Legitura Pntre ele rezultfnd din aceste doui ecuatii se exprimi prin ecuatiile diferentiale ale lui Cauchy-Riemann : 9 9 7 d9 .4 9 dx A dy -89.17 ) Fig. viteza medie Fntre doui linii echipoteniiale sau doui linii de curent succesive este invers proportional5 cu distantele As. functiile de curent (J.d --. se obtine: 7 iar ecuafia (7-12) devine: Asadar. ca si functiile de potential cp verificii ecuatia lui Laplace si sint functii armonice. respectiv A n : + 9 9 ..15) ' Inmultind cele douii ecuatii (7-15) se obtine conditia de ortogonalitate. se cheamii functii armonic conjugate. Elementul de retea adicii debi tul care curge Fntre liniile de curent i potentialg si k este egal cu diferenta dintre valorile functiei he curent + k .-89 ds . Functiile cp si +.. b) Dacii se aleg ca echidiferenfe ale functiilor cp si cresterile constante Acp = C. (7. deci liniile de curent si cele echipotentiale se taie ortogonal.qJi \ k i Vdn Q* 2 (7. 7-4). integrfnd: = +* . 9 a) Daci se considera la un moment dat coordonatele intrinseci ca avTnd directiile tangentei ds si normalei dn Tntr-un punct P a1 liniei de curent (fig. .16) Se deduce d$ V dn sau.. Astfel.Aceasti functie verifici si ecuatiile de continuitate si de nerotationalitate. ecuatiile precedente devin: 7 1 / = .d+ . legate prin ecuatiile (7-10) gi (7-i4). 9 d~ - -d+ - dn = dn ds - 0.. 7-4. d+ - dy dx (7.

.c) In coordonate polare se scrie (fig.q + i .. % . ..i+.+ .df dr dr dr dz aJ dz dr - eie ( 1 4 ..iv) = u cos 8 -1v sin 8 - .3.d$ . trebuie Pndeplini te aceleasi conditii Cauchy-Riemann.- r d0 df dz df i dtp 1 ----. Tot astfel: i --P ..o-. 7-5.v. r do u cos 0 + v sin 0 84J = V. se = 4 . Stutliul nlisciirii cu ajutorul functiilor analitice Amintim cii o furictie f de o variabila complex5 z = x $. Raportl~lcresterii functiei df la cresterea lui z este: ' H 9 dx + idy sau : .-1 _ _d .iy se numeste s analitici" sau . = dr v cos 8 .ive .u sin 0) = v. pentru a f i derivabil in conditiiie amintite.. b) coordona te polare 7.. Relatiile dintre:componen tele vitezei in coordonate rectangulare vi in (7-16.. (4 r Prin obtine : dr .14 s i n & I Fig. a d k 6 trebuie sat isficute ecuatiile diferentiale (7-15).r '30 d z = eie d0 dl)r de o - i ( u .monogeni" daci admite derivate continue si unice in orice punct. necesi tate de existenfa h n c f iei de curent .d .9 _ r do comparatia rezultatelor.i (v cos 0 .1 _ _ .iv) = v. independent de directia cre7terii d z adici de raportul Astfel. Este util a aminti printr-o schiti de denionstratie cum se ajunge la aceste condifii. 7-5): .ive .3. 9 9 9 *) dx f (2) fiind exprimat prin f = cp -I.

mi~carepotential5 poate f i repreZentat5 anali tic printr-o funcf ie anali tici. ~ ~ a d akele doui 'domenii: cel mecanic a1 mi$cirilor potenfiale gi cel r.are rolul de functie de potential. iar este funcfia de curent. ec.d(-v) dx dy deci . 7-6).d ~ d2cp dx2 9 .2 l dx dx2 ' dy dy2 Trebuie ca: du -. 7-6. adici: de unde rezulti imediat conditiile de monogeneitate (7-15).. cele doui functii cp gi J. c) Prin derivarea lui f in raport cu z. cp este potenfialul.conjupata vitezei V" a miscirii reprezentate de functia f (2). funcf ia f se numegte functia mi9cdrii.Kiemann. sunt funcf i i armonice. 7-4 si -7-11). a) ~ r i inmultirea lui f cu i se obf ine o alt5 mi~care h potentiak: A + 9 - - In care . Fig.jugate.E . Intr-adevir : du . dy2.are terminologia proprie. df nea. fiind functie anali tici. De asemenea.-+ + icp. Dind lui 9.. conjugate. partea real5 (d. reprezinti o mi~care potential5 gi.0. Consecinfe.reprezinti o miyare po9 dz A tential5. se obfine o retea . separind la o funcfie analitic5 de o variabil5 complex5 f. intrucit si funcfiile noi obtinute. se constat5 c i . De aseme.. Viteza conjugat5 condif ie deja satisfiicut5 prin ecuatia continuitate (v. respectiv l u i +. deoarece distribufia temperaturii :in regim stat ionar se face dupl o funcf ie cp care satisface ecuatia lui Laplace* Noi vom evi ta in aceasti lucrare o asemenea denumire. pentru ca derivata s i fie indepedenti de dyldx. orice . fndeplinesc cordif iile Cauch y.Este evident cii. dupi cum se poate verifica lesne. In acest mod se stabileste c i .d2 (--'PI --. se obtine derivata bomplex5: + fl = if . uneoi-i izotermci. de .2f . de partea imaginari . reciproc. + Se constat5 c5 aceasti derivati reprezint5 un vector simetric fatii de viteza V in raport cu axa real2 (fig. matematic a1 functiilor anali tice se suprapun perfect si asffel mecanica fluidelor capit5 un instrument puternic de studill prin insisirea teoriei functiilor * analitice. se cheam5 -. Acest vector re. prin inmultirea lui f cu o constanti complexi a P i se obtine tot o miscare potentiali. In tern~eniai mecanicii fluidelor. iar cp este functia de curenta b) Prin adunarea a dou5 potentiale complexe se obfine o nou5 mi~care potenfialii. armonic con. deoarece inecanica fluidelor isi. iar f este potentialul complex.de linii ortogonale numi t5. diferite valori constante. trebuie ca termenii formati din parantezele de la numir5tor s5 fie egali.d d (-V) . ad5ug6m c$ rp si J.

prin transformiri conforme. existii o legiitura intre punc tele celor douii domenii . 1ntr-adevir: daci zo si Zo sfnt doui puncte ornoloage in cele douii domenii si ds respectiv d S .elemente a douii arce omoloage a douii curbe omoloage C C' trecfnd prin punctele considerate. si anurne metoda reprezenta'rii sau a transforrna'rii conforme. + (7-19) respectiv C:: ( 2 . Aceastii metodi p b m i te ca.): Indicele I aratii cii elemevltele ile arce s-au luat pe curbele C . ds. De aceea.MigcM potenfiale 1 1 8 7. Amintim cii un domeniu plan D ' este reprezentarea ( s h transformarea) conformii a altui domeniu D. se impune a se aplica pentr~istudiul acestor misciri una 'din metodele cele . plecind de la o mi?care cunoscutii. 7-7). mai fructuoase ale teoriei functiilor anali t ice. respectiv M' (2. iar fn ptinctele M (zO). avem relaf iile generale: z I - ii d z = dx i d y = dscos8 4.. Schemri la metoda transformiirilor conforme . Z fijnd o functie analiticii univalenti. 7-7.3. Din relatiile precedente rezul t i . dacii la orice punct din D corespunde un punct in D ' astfel c i unghiurile a douii elemente curbilinii onoloage duse prin punctele omoloage sint egale si cu sensul de parcurgere acela~i(fig.inclusiv frontierele lor = z (z).4. pentru punctele omoloage 5) : Fig. Metoda transformgri i conforme S-a demonstrat in paragraful anterior c i studiul miscirilor potentiale plane revine la studiul funcfiilor analitice de o variabili cdmplexii. = MN. Aceasta se realizeazi dacii intre ckle douii domenii plane definite prin coordona tele comp lexe : z=x$-iy si Z = X $ i Y . sii se obtini.i d s s i n 0 = dseie. misciiri noi.

Asadar. este folositi sub numeroase ~i variate aspecte la studiul transfosmirii mi?cgrilor.Deoarece insi Z este o functie analitici. I. redata. Aceast ii operaf ie este reciprocii si functiei Z ti corespunde functia 7 7 care transformi domeniul D' in D. sfnt asemenea. si C: 9 sau adicii triunghiurile infinit mici MN. rezulta: p ('O).i domeniu. Este de observa t ca proprietiitile transformarii conforme nu sfnt Pnsi aplicabile punctelor singulare ale domeniilor ~i cii si ordinea de conexiune trebuie sii fie aceeasi in cele doui dbmenii care se korespund. Punctele din cele doul domenii se corespund deci biunivoc. simili tudinea triunghiurilor omoloage sau a altor figuri derivate este vdiabilii numai la scara infinitilor mici. si nu insa de directiile curbelor C. admite in punctul unicii pe care o vom nota: 2. nici pentru o zond de mirime finiti. care este de asemenea functie de z. Funcf ia Z (z) care transform5 conform domeniul D in D ' se cheamg ft~nctiede transformare. Totodatii este de ollservat cii figura suferi p r i n transformare o rotatie locala A.-ds. liniile de curent dintr-un domeniu sint transforma te in ljnii de curent omoloage . o derivata cornparind cele doua expresii ale derivatei in punctul dS1 . M '.) variazi cu z. Tn trucft functia de transformare opereazii aslipra fntregu1u. a vi tezelor etc.3. respectiv d ~ care trec prin punctele 'ornoloage M .N. si M'NiN. P I . Transformarea prof ilurilor. avind laturile proportionale ~i unghiurile egale.. principial . in articolul anterior. y 7. Este de notat cii raportul de similitudine p (z. I Metoda transformirilor conforme.Q1 = A? ce trei prin M gi M'. rezulti c i : i p (5) A depinzind numai de z. deci nu este constant pentru Pntreg domeniul. Acelasi rezultat fiind valabil si pentru alte elemente de curbe ds..5..

in planul z - 4 t si fie functia de transformare: 7 z avem evident = z(Q.. - -X 3 Fig. J v . dupi cum ~i anumi te linii de 'cureit formate din curbe fnchise.. 7. vom expune in art. Profiluri hidrodinamice In ceea ce priveste obtinerea vitezelor transformate. Aceste citeva propozitii fundamentale ne permit a rezolva imediat o serie de cazuri de rnisciiri mai simple. 7-8). f (4 = f Vi teza comp lexa : [ (Q1 adicg viteza comple. care pot f i folosi te drep t r o f i r i hidrodinamice" (fig. Liniile echipotent iale si vi tezele de asemenea sint transformate.- Mipcliri potentiate fn domeniul transformat.3.in planul transformat Z: este egala' cu produsul dintre viteza complex& in planul z si derivata functiei de transformare.8 unele teoreme generale care permit rezolvarea unor probleme in care conditiile pe contur sPnt mai complicate. 7-8. Dupg -ce vom lua cunostinti de modul de rezolvare a acestor probleme. fie o mi~care reprezentatii prin potent~alul complex.

debitul este: ? + Pe de alt2 parte.6. Lui B pozitiv P i corespunde o vitezii T sensul lui -I. de unde : Liniile 4 = const. $ = C8.p cu axa reali. Fig. ..BIA. + i $ . (7-26) Cum viteza la distanfa r este radial2 ~i are aceeasi valoare V.x .7. Vi teza comp lexii este reprezentati prin vectorul In cadranul I. avem: iy) = Ax-& --k i(Bx--kAg). = const.Curent plan paralel liniile de curent si vitezele sint paralele cu axa ria19 si A = V . iar liniile de curent sint razele pornind din origine. n ? 9 b) Migcarea produsi de un izvor punctiform (fig. 7-9.10). fac unghiul . din ecuatia (7-26) se deduce: cp = C i n r . (7-25) C ln reioc C in r iC8. 7. deci viteza V a miscirii este simetrica vitezei coijugate. Coeficientul C fiind un numiir complex A f = y . T cadranul IV. fati de n axa reali. 7-9).3. In cazul B=o.(A + Bi) ( x + + Bi. astfel c2 tg p := . Migciri reprezentate prin functii anal i tice date 0 a) Curent plan-paralel (fig. ComparPnd (7-27) cu (7-29) rezui t i : Liniile echipotentiale sint evident cercuri concentrice cu centrul Pn origine. \ f f = (2) = Cln z. si este paraleli cu liniile 3.

ezI8. din planul f se transform5 prin funcfia C In z in liniile cp !ji J. 2. . e3=I8 etc. liniile de curent = const. Q x Dac5 se ia de exemplu Acp = A$ = . vor avea valorile p C In r de unde rezulti: n luind valorile succesive ale numerelor intregi: n = 0.= . + 2x 8 16 8 - pentru r. Liniile echipotenf iale. ortogonale cu liniile de curent.. ale spectrl~lui ciutat in planul z... in care caz A e x . 3 etc. Astfel. Cum in planul f reteaua liniilor rg si $ este format2 din pitrate. reteaua liniilor omologe in planul r va consta din pitrate curbilinii.Mipcdri potenfiale 185 - Fig. Migcare plans datorits unui izvor caz. 7-10. = 1. 1. liniile cp qi cC. sint acelea notate in valori ale debitult~iQ. e2=I8.

7. Fie r. 7-11.Cercuri le cu raze sub-unitate vor avea razele: Spectrul miscirii este redat cu atit rnai detaliat c ~ cit ochiurile retelei i sint mai mici. ridicati la iniiltimea r1 fat: de fund. a). Miqcarea scurgerii pe sub o stavilii plan5 se scurg prin fanta de liifime r1 de la fund ca printr-un orificiu infinit mic in 0 (fig. vom considera cg debitul Q este distribuit . D e ~ i liniile de curent vin din direcfie orizontalii si apoi se curbeazii spre a se dirija radial spre fanti. 0 aplicat ie tehnicii a acestei probleme este deterrninarea misclrii : v Scurgerea pe Bub o stavild plan2 d e fund (fig. iar aceasta depinde de AO. Vom considera Pntr-o prim2 aproximatie ca liniile de curent Fig.1 1). deci dupa modelul unui izvor punctiforrn negativ. 7-11. nivelul apei in arnonte de o stavili plana.

r. 7-11. pe peretele AB. da 9 Din (7-31) si (7-32) rezultii: 9 Ecuatia lui Bernoulli intre punctele B si A d5: i . ecuatia de continuitate revine la: Se propune a deterrnina distributia presiunilor pe fata vert icala udatii a stavilei.. tinind seama de (7-33) si (7-34): 9 Rezultii din (7-35) ca.ro . fiind egala pe ambele fete si de sensuri contrarii. aplicatii intre A si B. . cu cit raportul r./r. aceasta din urmi fiind Raportul : este cu atit.are punct.r (fig. Ecuatia iui Bernoulli.uniform-radial. este mai mare. - deci mai rnicii decit impingerea hidrostaticii. Y Impingerea apei pe intregul perete es te: P = \ YO pdr = y (ro-rl)2 ro . considerind ca presiunea atmosfericii se anuleazii.. in fiec. ~i r. astfel cii intre trei sectiuni de scurgere de raze r.<r1 I 1 + r1 )= : (r. 6). presiullea este P mai mic5 decit presiunea hidrostaticl . n-iai mie.

7-12). circulatia este nulii. proiectia lui ds pe V este rd8. In acest caz liniile echipotentiale sint razele.i a functiei (7-25) care reprezintii izvorul punctiform. pozitivii pe portiunea ABC ~i negativii pe portiunea CDA a parcursului (fig. Dacii axa virtejului este perpendicular2 in origine pe planul xOy. Este important a observi cii circulatia are valoarea I? # 0 numai pentru ourbe care inconjurii originea. 7-13). Migcare plan5 datoritg unui vtrtej rectiliniu iar circulatia I? pe o linie de curent in sensul cre~teriilui cp (considerind C > 0) este: de unde: A ~ a d a rcirculatia joaca in aceastii mi~care . care lasi criginea in exteriorul lor. astfel cii: In mod analog se poate dovedi cii pe orice curb5 care se Inchide in jurul lui 0 . dupii cum ne putem convinge scriind cii: Dacii sensul de parcurs a1 curbei C este ca ~i sensul lui V (adicii invers acelor ceasornicului). c) Mivcarea produs5 de un virtej rectiliniu indefinit (fig. In figura 7-11.viteza indusii" de virtej. mi~carea este reprezentatii prin potentialul complex : Se observii cii aceasti miscare se obtine prin inmultirea cu . Viteza fiind tangent5 la cercuri se poate obtine din (7-36) si (7-16 b) . exacte. pentru orice alte curbe inchise.deci nu numai pe liniile de curent .188 Hidraalica Printr-o metodii analog5 se poate calcula presiunea pe fundul vasului. 9 3 Fig..circulatia este I? = 2nC6 . rolul lui Q din cazul izvorului punctiform. 7-12. V se numeste . iar liniile de curent sint cercurile cu centrul in origine. c se aratii spectrul rni~ciiriideterminat prin metode mai.

iar liniile ( de cuient = I ' sEnt hiperbole homofocale. (1. focarele fiind chiar limitele ( fantei. if C - u .elipsa 1 se reduce la segmentul A B. Y iar hiperbvla la segmentele X. 7-13.cfmpul migcirii este nerotafional. CP $ C C (7-40) Asadar.ic arc cos din care rezulti: z = L. -ch !! -I!C C isin-shx). Scurgerea printr-o fantg - Din (7-40) rezulti cii In punctul R .dz C ai sin . . .iv. care d i : + Q A = +A- +B. Pe axa real%... A ~i B 'x.A~adar. x = acos-ch-9 '9 C C y = usin-sh-. liniile echipotentiale cp = I sint elipse homofocale. Vi teza cornplexi : + + v = dt . 7-14. Potentialul complex este : f ( 2 ) = . . poate Soectrul miscarii se construieste > . 0 L I C X a (COS (1. de aceea aceasti mi~care . y = 0. Y f (7-38) (7-39) if a cos C sau x+iy= i - . punctul b) anterior. d) Scurgerea printr-o fantd de deschidere 2a (fig. . Debitul care se scurge prin fanti se obtine cu formu la (7-17). 7-14). C C Fig. Circulatia in domeniul unui virtej J. iar fn punctul A . = 0. In afara originii. = xc. unde x = a. f i numiti . Fig.mivare cu circulatie fntr-un cfmp potential". deci Q = xc.

- Observat ie. tialul complex: f = + este aceea care are poten= cos- c arc cos- 2 9 a ceea ce revine la z t c (7-43) Acest caz corespurlde unei misciri cu circulatie in jurul placii plane de. 7-15. planul se i n ~ p a r t ede asemenea in do16 zone: o zoni iniuntrul uAei curhe inchise care trece prin izvor~llmare si cuprinde la interior izvorul mic si o zon5 exteri'oarii continfnd restul de linii de curent ale izvorului mare (fig: 7-16. Fig.). fiecare continind liniile de curent numai ale unuia din izvoare (fig. asezate in punctele z. de acelasi sens Fig. Aceasti Ehestiune va f i examinatii mai detaliat la capitolul XXIV. ~i z. 0 rniscare reprezent a t i de a c e l a ~ ispectru ca miscarea precedenti insi cu schirnbarea intre ele a liniilor cp. latime 2a. In cazul general a dou5 izvoare neegale Q. Mi~careaplani datoritii a douii izvoare neegale. de sensuri con trare . potenfialul complex este: A 7 Dacii debitele sint de acelasi sens si neegale.. in spat iul infini t. Daca debitele sint de sensuri contrarii si rleegale. ~ c e a s i a urmi miscare are aplicaf ie la studiul din infiltrafiilor pe sub un perete de palplanse de ahincimea a.5). punctele de vitezii nrilii se gasesc prin conditia: 9 9 iar plan111 se separ6 in doua zone neegale. 7-16. e) Mi~carea datoritii a douii izvoare. ~i Q. 7-1. Mi~careadatori t5 a doui izvoare neegale. printr-un teren perrneabil de adincime infinitg.

=y = const. 0. care sint locurile giometrice din care se vede segmentul 2asub un unghi constant y.e de-curent sint cercurile care trec prin 0. I (7-47) Se vede usor c i 1iniil.7-17): in 0.0. izvorul negativ de debit-Q . in punctele date de: iar raza este 2 p2 -. qi de sensuri contrarii 7 $= Q . - a2. I Ds'. - 8 . Vi teza corny lexii : . Fig. 8.si in 0.p= - const. 7-17. Liniile echipotenfiale se obf in exprimind I-aportul (X + a)' + y2 = p2 [ ( x . centrele lor se afli pe axa Ox. (7-48) de unde: Acestea sint c e r c ~ ~ r ilui Apollonius. .In cazul particular a doui izvoare egale ~i de sensuri contrarii.In L O 2n z-a z+a sau -- Q In- 1 .).x.are au ca a x i radicala comunii insiii i le axa Oy. Raza R a acestui cerc este d a t i de relafia R sin y = a . potentialul complex se obf ine prin suprapunerea celor doui izvoare punc t iforme (fig. izvorul pozitiv de debit Q: f (z) = .a)2-+ y2].(el . (7-46) 27t Liniile echipotentiale si liniile de curent au deci ecuatiile respective: 1 -. Mi~careadatoriti a d o u i izvoare egale ..

Miirimea absolutg a vitezei este deci. . Aplicfnd formula (7-53) in punctele M ~i A rezulti: Pe de a l t i parte. presiunea este egalii cu presiunea atmosferici. aplicPnd teorema lui Bernoulli. Fig. 7-18). care are forma unui segment circular.datoritii a douii izvoare: in 0. i se obfine: r : de unde rezultl: . cel negativ si fn 0. 7-18. se asimileazii aceastii scurgere unei rniviri .Aolica{ie tehnicb. cel pozitiv. lntr-o primii aproximatie. Scurgerea pe sub o stavill de forrna unui segment circular '(fig. Aplicatie: scurgere s u b o stavili-segment Se cere aflarea distributiei presiunilor pe suprafata stavilei. fntre punctele B. M : ~ A si considerfnd c l in V .

in acest caz axa Ox si un moment.uiIrn derivata - df lim . 7. caracteriz&prin ax& care este -.19). inferioarii a cilindrului.. Dipol . 4~ I Plecfnd de la potenlialul complex a douii izvoare f Q..(ho . deoarece termenul cinetic este negativ cici V > V.Qa a+O 112 dz ICZ~ 2~ T Z ~ Fig..ha). 2g r i a r2a 2 Presiunile miisurate corespund bine cu cele calculate chiar fn portiunea . care este m. sii determin5m limita acestuia cind a tinde ciitre zero 9 f (2) = lim a 3 0 Q -In Z-a 2n: 2+a UI I. iar Q se miire~te astfel ca produsul : < sa fie o cantitate finitii. se obfine un dublet. Din relaf iile (7-54) ~i (7-55) se mai obline: y v.Mi~cdri potentiale 193 Din aceastii relatie se vede c2 presillnea In M este mai micii d e c i t presiunea h idrostaticii. Dacii distanfa 2a intre cele douB izvoare din problema de la e) devine infinit micii. 7-19.' . f) Mi~carea datoritii unui dublet (dipol) (fig.

g) Mivcarea intre laturile unui unghi. Potentia 11-11 complex : permite reprezentarea mi~ciiriiunui curent intre doi pereti plani ce fac un 7t unghi oarecare intre ei = .. sint : n v . tangente la axa realii. u - .. (7-64) Iar ccmponentele vi tezei. vo - 1 d~ . + = arn sin tz0. Vitezele se obtin din'calculul vitezei complexe sau prin derivatele partiale ale formulelor (7-6 1) : + Pentru x = 0.r d0 sin rl0. Aceastii miscare se cjbtine ~i plecfnd de la miyarea reprezentatii de potentialul compldx de la punctul g) tlrmiitor.lim f a 3 0 9 = - m 2 7tz + const.r dr --- nar n-1 cos no. --. ecuatiile (7-61) reprezintii douii familii de cercuri ortogonale tangente in origine: liniile cp = const. i7-65) . tangente la axa imaginarii si liniile de curent = const. Observa#ie. E coordona te polare.dp . (7-60) Liniile echipotentiale si liniile de curent se obtin din: Pentru diferife valori constante ale lui cp si +.. toate vitezele 99 L i b m sint egale in directie si mirime.adicii la intersectia cu axa Olf. A n Intr-adevir : Potentialul de viteze cp si funcfia de curent sint: 9 cp = urn cos no...nar n .

7-20. limitat de un a1 doilea perete 'hiperbolic. 7-20). 7-21. Acest spectru poa te folosi pentru reprezentarea fie a miscirii Sntr-un cot dreptunghiular (fig. = 2ar cos 20. (7-67') Se vede cii viteza fn origine este zero.Miqcdri potentiale 195 Mgrimea vitezei este: Citevu cazuri particulare prezintn' un inferes special. 9 Vi tezele sfnt date de: sau. date f iind aplicat iile lor practice : I ) Cazul n 1 nu este altceva decit miscareh paralelii studiatii la punctul a) anterior. 3) Dacii n = 2.2ar sin 28. liniile echipotentiale stnt hiperbole echilaterale ale ciiror axe coincid cu axele de coordonate. potentialul si functia de curent stnt : (7-66) -cp = ar2 cos 28 = a (x2 .. 7-21. ce - . 2 4) Cazul n .b) 1 + cp = arlle cos c) 0 9 Fig.y2). $ = ar2 sin 28 = 2axy. Migcarea plana in interiorul unui unghi drept . fie a miscirii unui curent cgtre axa real& cu un punct de stagnare tn 0 etc. func2 tiile cp ~i reprezintii mi$carea de ocolire a unui semiplan infini t (fig.reprezintii (fig. a) mi~careade ocolire a unei mu- - 3 chii dreptunghiulare. 2) Cazul n = .1 este dubletul studiat la punctul f) anterior. in coordonate polare: v. avind: 5) Pentru n = . - j 9 9 Liniile de curent sint hiperbole echilaterale avind axele de coordona te ca asimptote.

' permeabil. 7-21. Notiim cii OA. care face -cu axa Ox care reprezintii un teren im2n 77.3.7. bisectoarea unghiului xON. 7. Mi~careaplan5 in interiorul unui unghi a. . 7-21. Vonl prezeLta citeva tipuri de misciiri mai importante: a)'Miscarea planii-paralelii a unui fluid in care se aflg un cilindru circular. '\ ' \ Fig. Potentialul complex a1 unei astfel de miscHi rezul tii din .de felul celor studliate in paragraful precedent. fiirg circulafie. Mi~cgrileunui fluid perfect in jurul unui cilindru circular (fig.insumarea potentialelor complexe ale unui cur-ent paralel $ a1 unui dip01 d 9 Se deduce potentialul de vitezii cp si funcfia de curent +: y Componentele vitezei sPnt : . 7-22) Asemenea misciiri se obtin prin suprapunerea unor misciiri elementare.' 196 Hidrautica 9 6) Cazul general (n > 1) rezolva t la Pnctput corespunde misciirii fniiuntrul unui unghi egal C U T misciirii de infiltratie la intrare fn taluzul OA sau y - n . este asimp tot5 a liniilor echipotentiale (fig. cind a1 unui dig permeabil. c).

Deci vitezele rnaxime din tot cimpul m i y i r i i sint in punctele C si D. sin 8. fie pentru x2 $ y2 . (7-74) . ~re'siuneaintr-un punct M pe conturul cilindrului se giseste cu ajutorul teoremei lui Bernoulli. V:. de aceea A si B se cheami puncte de . Vi teza pe aceastii a x i se reduce la componenta : - @ deci este mereu inferioarii vitezei V . Mi~careaplani-parale15 in jurul unui cilindru D si anume V = u =2V.pentru care 9 X .Mipciri potenfiale * y 197 Funcjia rjr se anuleazi. V p Kezultii c i presiunea rnaximi se produce i n punctele A si B de stagnare. . anume. deci viteza se anuleazi. sin 20 u = V . fn punctele A si B.. Aceasta inseamnii c i axa Ox este o linie de curent pentru vaiori ale lui x cuprinse intre oo ~i $ oo. u = V=sO. a curentului paralel. fie pentru y = 0 . y = a sin 0 vitezele deduse din (7-72) sint: v = V . circular Pe axa Oy vitezele scad cind y tinde la .cos 20).a2 = 0.. p - - 9 2 loc fn punctele C si D pentru 0 . -.tagnare. men tinindu-se in tot cimpul aproape de valoarea limitii V . iar valorile minime au unde 8 x . Urmirind miscarea pe cercu 1 (0. Dar si cercul cu centrul in odgine si cu r a z a = a este o linie de curent. (7-75) Dee i .ctul M (daci se face abstract ie de gravi tatie) : 9 9 y t + 9 Ins5 pentru un punct M de coordonate x = a cos 0. respectiv 0. = f . ( 1 . A B) se 'consta t i ca viteza creste atingind valori mari in punctele C ~i Fig.. aplicati intre un punct la CQ si pu~. 7-22. V = 2V.

Aceastii fort. Acest paradox se menf ine ~i in cazul unui corp de form6 oarecare aflat intr-un curent paralel.3 . . in' tot cfmpul. de presi. Fie aceastii mi~carede tipul misciirii induse de un fir-vkrtej. inseamnii ca rezultanta fortelor de presiune pe cilindru este nuli. ~ o r t ~deesugere laterale si din spatele cilindrului se datoresc unor virtejuii care formeazii o apii moartii intr-o zonii desprinsii de curentul general printr-o suprafati de discontinuitate (v. fluidul fiind supus ~i unui curent circulat~rin jurul axei cilindrului. X adici = f .. art. este 6 Distributia presiunilor fiind simetrici in raport cu ambele axe.3-9). . in mi~carea re~rezen-ziune si de frecare intre particulele fluide. deoarece peniru r = a valoarea lui + = 0 se confundi cu cercul de + din ecuafia (7-78) este zero. pe orice curb5 inconjurind cilindrul. Acest rezultat este In contradictie cuNfenomenu1 real. tinfnd seami 7 si de ecuatiile (7-73): Pentru af larea vi tezei se poa te folosi v i teza camp lexii : $i P aceasti miscare.p.ne rezulti dintr-o distribuf ie a presiunilor diftri t i de cea calculatii aci si urmind aproximativ diagrama punctatii. adici cu o circulatie a vi tezei I' = const.2 . Distributiapresiunilor axei 'sale. 7.1 0 +I Un curent circulator se poate realiza prin fnsisi o miscare de rotatie a cilindrului solid in juril Fig. b) Mi~carea plang-paralell a unui fluid in care se aflg un cilindru circular. Potentialul complex a1 mi~ciirii este P acest caz: n h +r - 4 de unde rezulti. l p . 7-23. Firii existents fortelor tangentiale este greu de admis miscarea circulatorie. stratatii in figura 7-22 turi d< fluid sfnt antrenate succesiv fntr-o mi~care de circulatie cuprinzind fntreaga masii fluidi. Aspectttl contradictoriu a1 presiunilor calculate cu cele reale a fost numit paradoxul lui Euler-D'Alembert . in care se constatii o rezultantii paralelii cu axa Ox si de acelasi sens cu viteza din P W P w cimp. Diagrania radialii a presi~~nilor reprezentatii in figura 7-23. Daci existii cft de mici forte de adepe cilindru. o parte din linia n razii a..Punctele unde presiunile sint nule sint date de conditia 1-4 sin2 8 = 0.

1. sin 8 = . ' si V. Daci I? = 4 x a V. deci punctele A . 7-24.. dac5 : ? ' sin 8 = - r 4axV.daci realizantul: - r2 4x2~: + 4a2 > O sau T 1 < 4xaVm. -- a2 +i 2a2i cos 0 sin 8 f 9 ) = 0. a). 7-24. b ) I= ' 4lcaVa~ c) ~ > ~ z u ' v ~ D . La aceeasi valoare a lui sin 8 corespund pentru a. ra cos 8 2~ V m Ecuatia devine atunci: ae cos 20 9 ra sin 8 2~ V. pozitivi. 7-24. Spectrul rni~cgrii plane-paralele fn jurul unui cilindru circular. I doul valori aie lui 0 corespunzfnd punctelor de stagnare A . 6). Fig. R se confundi intr-un punct pe axa Oy (fig. Aceste puncte sk determini punind T ecuatia (7-80): n z = a (cos 0 + i sin 8).Punctele de stagnare de pe acest cerc stnt date de ecuatia V deduce din ecuatia (7-79): -= 0. B in zona lui y negativ (fig. cele doui rgdacini ale lui z sint reale si pe cercul de razi a se gisesc cele doul puncte de stagnare. (7-81) 9 Este usor de ~razutc i partea real5 si partea imaginarg sint identice si egale cu zero. care se poate Deosebim trei cazuri : . cu circulatie. fn caiurile: a) r<4naV.

pe . Dacii I' > 4x a V. la vitezele calculate prin formulele (7-74) se 9 .. * Disfributia presiu~zifor suprafata cilindrului este data tot de ecuatia (7-75). sub cercul de razs a (fig. c) si nu se mai gisesc pe linia $ = 0. se afli pk axa . deci rezultanta fortelor de presiune dupii axa Oy este: F = - \ (p. Si calculiim aceastii rezultantii F y care poarta numele de portan#& Obser+vimcii viteza curentului pe suprafata cilindrului este. = rn. pe cPnd P zona n y < 0. sin 0 r +-. astfel cii existi o rezultantii a fortelor de presiune paralelii *cu Oy si indreptatii spre y pozitiv. a) sint mai mici decl't presiunile din punctele simetrice situate pe semicercul inferior. 0 C ridacinile ea@d4isi (7-80) sint in acest caz: a - Pentru m = 1. in virtutea teoren~ei lui Bernoulli. 7-24. . 2 m '. 6. iar pentru rn > 1.l adaugii ~i vitezele r 27t a datori te circulatiei I?. fn consecinfii. Pnsi nu pe cercul . . Componenta dupii axa Oy este diferiti de zero. realizantul ecuatiei (7-80) este negativ. adicii normalg pe directia . ceea ce calculul confirmi. h s a in zona lui y >0 aceste -' . proiectia rezultantei fortelor de presiune ye axa Ox trebuie s i fie nulii.de razi a. deoarwe. . si influentei circulatiei : .'deci riidiicinile sint imaginare si punctele de stagnare stnt pe axa Oy. presiunile pe semicerclll superior (fig. - p $)sin o ds .p ds sin 0. V = 2V. :ay . riidiicina z.Oy. 4 . vitezele7din vPrtej sPnt de sensuri contrare cu ale curentului paralel.. i \ e *-Yi$%. Daci insemniim cu rn expresia: I -P 4x v9.. viteze au acela~isens cu vitezele din cPmpul nerotational. 7-24... s e realizeazi acelasi caz limitii din figura -7-24. care reprezintii numai 'ce?cul. dar T expresia lui V trebuie introdusi si viteza indusii de circulatia . vitezei V. conform ecuatiei (7-76) . diipi cum se constata din mersul liniilor de curent. de razii a. n ' I Cum curgerea este simetrici fat5 d6 axa Oy. Forta de presiune* elementari proiectatii pe axa Oy este: d F Y = .

. ' ' 9 Y ' . _ Existents unei forte perpendiculare pe directia miscirii de translatie' a unui cilindru animat fn acelasi timp si de o miscare de rotatie fn jurul axei sale fusese observati de rnulti vrem. Jukovski pentru calculul portantei. suprapunfnd migcirii paralele studiate o migcare de vitezi egalii gi de sens contrar: -V. . potentialul de vitezg ~i functia de curent deduse din In relatiile (7-70) qi (7-71) sfnt: I iar componentele vi tezei sfnt : . \:sin3 ede -+ 8x2a \:sin r2p Ode -I-- / de unde rezultii: : Aceasta este formula lui N.de a fi deicoperit formula fizico-matematici a portantei . c) Mi~careafluidului. obtinerii profilului optim. Astfel.r xa sin o asin 0dO =. . dupI o directie perpendiculari pe axa cil indrulu i.de a fi descoperit existents unei circulatii a fluidului in jurul unui corp solid In n~igcarede translatie in anumite conditii determinate.a -: - ( 4 ~ : sin2 e + 47r2a2 4-2 v. potentialul complex. in scopul. in 1853. initial in repaus.. E. valabilii j chiar pentru un contur de o formi oarecare.acest caz.- - 5:" sin O d e + 2pa V'. de translatie. punctul a). Pen tru rezolvarea acestei probleme se folosesc rezul tatele de la acest articol. hevierea proiectilelor iesind dintr-o teavi ghintui t i era bine cunoscuti. a unui cil indru circular.de a fi generalizat si aplicat problema la asipa avionului. 9 . Meritul lui Jukovski in aceasti problemi este complex: . . dar explicatia st iintifici a acistei devieri a fost d a t i prima oari de Magnus. chiar ?@nd nu are o miscare de rotatie proprie. provocati de mi~careauniformi.Miicciri potenfiale sau : FY = ---- -[ \P :a -~.

p aralelii cu axa -Ox.reprezentlrile unui domeniu pe a1t domeniu .4 gi 7. se transform5 fntr-un cerc cu originea deplan sat5 E punctul I. orice figur5 se transformi h t r . din figura 7-25. dtndu-se cercul n se obtine De fapt. 7 ~ 2 5 P rnigcare de translatie n Liniile cp = const ~i C) = const sint de fapt acelea~ica ale unui dublet. I ). in planul I. Transformiri conforrne (exemple ~i aplicatii tehnice) Teoria generalii expus5 la 7.profiluri hidro . cu. 7. - (7-87) + bi. diferenta i 5 domeniul ocupat de sectiunea cilindrului nu face parte In acest caz din migcare. (5 x2 .. fntr-adeviir. prin folosirea unor functii de transformare simple. locul rlmas vid la pup:. Se studiazii reprezentarea conforml a unei figuri din planul z fn planul I. Un cerc cu centrul Pn origine. = c. fn rnomentul cind axa cilindrului trece prin originea axelor de coordonate. lichidul este dislocat la provi $i alt lichid ia..reprezentlrile conforme cu ajutorul unor functii de transformare simple . Spectrul migc5rii unui fluid initial in repaus.Translafia (fig. deplasat de un cilindru Fig.5 permite a studia: . .8. Spectrul este construit pentru un observator legat de cilindrul mobil. =a C =z + c. a) c fiind constant5 complex5 deci x = 5 . .a.b)l = R2. . Ins5 superpozabili pe figura din planul z (translatie).Astfel. + y2 = R2 + (q . y=q-b.3.3. spre stlnga.sau aerodinarnice obtinute prin transformiiri conforme. simultan. prin deplasarea cilindrului cu viteza -V.. t . a ) Reprezentgri conforme simple. .3.o figurii deplasatii in planul C cu canti tatea c. urmtnd liniile de curent J. E planul z. 7-26.

fn planul c. ci o asemiinare riguroasg. deci ~i unghiul y. figura din planul c riirntr~asemenea cu figura datii O planul z .Mi@i potentiate (7-88) 2) Rotafia (fig. Functiile de transformare din exernplele precedente c = f(t) au derivata f'(f) finit5 ~i diferitg de zero in orice punct a1 domeniului ~i prin aceasta se indeplinegte conditia de conformi tate. gi se aplic5 transformarea precedentg. in cercul +c raz5 R dar se r o t e ~ t en jurul lui 0 cu unghiul p. n fnsii la altg scar& I n toate aceste transforrngri. Prin functia 1: = zei@ z = Reie se vede cii cercul se .h infinit mic".. Observafie. cu o rotatie qi o omotetie.devine c = aReie.functia liniarri fntreagri": = az b. b). a fiind o m5rirne real& Cercul z = Reie. c) f: = W . adicii egali tatea unghiurilor. Sfnt fnsii functii care nu fndeplinesc aceast5 conditie. stnt supuse transformgrii precedente. rezultti : deci : Dacii deci douii drepte date. tn care a ~i b sfnt cantitgti cornplexe.1 $i nu15 pentru z = 0 Dacg se scrie: . De exemplu..transformi.Ins5 se roteqte c unghiul dat. n ceea ce dovede~te intr-un punct singular (zero sau infinit) transformarea nu mai opereazg cri conform. rezult5 din compunerea unei translatii. RotaCia unur cepe Fig. 7-26. 7-26. figurile ornoloage nu au numai o asemgnare . u 3) Omotefia (fig. trecfnd prin origine ~i fiicind un unghi y. P Cercul deci pgstreazii aceea~i Orice figurg supus5 acestei transforrniiri rgmtne identic5 cu ea tnsg~i. toate unghiurlle P planul 1: se arnplificg de n ori. Transforrniiri elementare . In aceastg transformare. fie functia de transformare + n fiind real ~i > 1. Transforrnarea lui z prin . 7-26. Derivata acestei functii = nz n.

Un punct A n din planul z trece In planul c. Fie un cerc de razii 1 cu centrul in 8 origine in planul z ~isg suprapuriem axele xOy ~i 4wq. a transformirii prin inversiune. Observgm c5 lui 2 = 0 ii corespunde 1: = m. afar5 de cazurile urmgtoare: . adic5 trebuie SB fie A". Astfel. D = 0.cTnd A # 0. lui z = reia ii corespunde.4 ) I nversiunea : I fiind.b sau Din ecuatiile (7-92) gi (7-93) rezultg cii transformatul prin inversiune a1 unui cerc este in general tot un cerc. se obtine: . - .a. deci domeniul lui z din in teriorul cercului trece in ex teriorul acestui cerc T domeniul c. De aici rezult2 constructia'geometric5 simp15 din figura 7-27. .A = r R = Z2.o mgrime realii. aplicind functia de transformare a inversiunii : 4 ~ 9s de unde : r R Z -1 r 9 p = -a. A' se afl5 pe polara. deci moduo' . 7-27. dacg A este pol. I lul R = OA' se oljtine din aceastii conditie. Transformare prin inversiune geometrie. y in ecuatia (7-92). nu trece prin 0 . care exprim5 inversiunea cunoscutii din Fig.. In scrierea exponentia15 a mgrimilor complexe. Cum se transform2 prin inversiune un cerc din planul z ? Fie acest cerc : xt ~i relatiile rezul tind din functia de transformare : de unde Introducind aceste expresii ale lui x.cercului In raport cu A: Transformatul prin inversiune a1 punctului A trebuie sg aib5 ins2 argumentul p . simetricul lui A' fat5 de axa realg. un cerc trecfnd prin origine se transform5 fntr-o dreaptti care . astfel ca OX .

. 2 fiind variabile cornplexe succesive : Transforrnarea ornografici trece orice punct a1 planului z in planul ~i reciproc.date anterior s-au pus fn evidentii citeva contururi sau limite de forme simple (cercuri. prin transformarea exponentialii. z'. fn cazul cind una sau rnai rnulte din constantele a. Ea se c bucuri de proprietatea irnportantii . c. aceasti transforrnare se poate obtine 6d ' prin transforrnirile succesive. cercurile pot degeneia In drepte. fie C(x. 7 A 7 7 7 P P Daci se dau lui x .circulari". cercul C" trece tot in cercul C' prin inversiunea 11.d deterrninantul a c # 0. drep te). in interiorul (sau exteriorul) ciiruia se miscarea unui fluid. din planu1 2'' in planul z' ~i apoi cercul C' trece de asemenea In cerc in planul prin transformarea I care este de asemenea o rotatie cu ornotetie ~i translatie. De aceea aceasti transforrnare se numegte ~i . in alte curbe din planul l: cuprinzind domeniul D ' transforma t . In cele ce urmeazii vom examina si alte functii de transformare precum si metode lnai generale pentru a rezolva caztil unor conditii la limit5 mai complicate. D # 0. 6. d sint nule. c. cuprinzind nu intreg planul z sau ci numai #un domeniu limitat de un contur dat. Este interesant in aplicat iile tehnice a considera transformarea conformii a unui domeniu intr-altul.. = 0. < < b) Trecerea unui domeniu intr-a1tul prin mij locirea funcf iilor de transformare.. o dreapti trecInd prin origine se transforrni intr-o dreapti care 5) Transformarea omograf ica (circular&) Z= + c[+d' a . Aceasti f'unctie de transforrnare se rnai poate scrie: In cazul general cin. in planul z se obtin snumite curbe care lirniteazii un domeniu D. de asemenea. cercuri sau drep te (transformarea ornograficii). de tipul celor'studiate anterior. In exemplele. valori constante.i transformi un cerc In alt cerc.cind A = 0. Intr-adeviir. y) = O'ecuatia unui cerc In planul z. 6. . respectiv y. ciirora le corespund prin transformare sonformii. Aceste curbe vor trece. care este o rotatie cu ornotetie ~i translatie. Acest cerc trece in alt cerc C" din planul z" prin transforrnarea (7-95) 111.cInd A = 0. . 1) Funct ia exponent ialli si f unct ia logaritmicci > c. o dreapti care nu trece prin origine se transforrni Intr-un cerc I trecind prin origine . d fiind constante cornplexe. Toate functiile de transforrnare prezentate anterior : translatie. ornotetie ~i jnversiune sInt cazuri particulare ale transforrnirii ornografice. rotatie. D trece prin origine.

(7-97) Se poate scrie: x $. y =: cos t s h q. = 1[.206 Hidraulica . sin Ech q ices t s h q . trece In cercul de raza' p. eXI I = eX2 Fig. i y = sin (5 $. 7-29. Fie funcfia de transformare t: == arc sin z sau z - sin . deci de la domeniile desenate in dreapta la acelea din stTnga figurilor. + . In figurile 7-28 ~i 7-29 se reprezintii pentru functia exponential5 curbele care limiteazii domeniul f n planul z cft si transformatele conforme ale lor i n planul c. trece Tn cercul de razd p. 9 Dreaptn x = x. in care caz trecerea se face de la plantrl t: la planul z.1= Dreapta x = x. de lungime semiinfinit2 ilc. Transformare prin functie exponentiali a unei f f ~ i iparalele cu axa y. 7-28.eleasi figuri servesc ~i pentru functia logaritmicii. de lungime infiniti Fig. c. inversii functiei exponentiaie. 2j Funcfii trig-onometrice.iq) deci x = sin 5 ch q . . = ( {. Transformare prin functie exponential5 a unei fP$i paralele cu axa x .

rezulti: Aceasti ecuatie reprezintg o familie de elipse cu focarele i n punctele &. Trimis la Paris s i . in care putea si-gi valorifice rnai bine calititile pedagogice.loviturg de be]-bec" ~i publici teoria acestui fenomen T 1899. . cu dizertatia . Tn 1902 incepe a face experiente. 7-30. si avfnd pe 3 ca parametru (fig..Contributie la teoria zborului" In 1890 cu numeroase observatii ~i experiente cu privire la migcarea aripii. se Inapoiazi In patrie in 1879 gi este numit in acela~ian profesor de mecanicg la $coala tehnici superioari din Moscova. descoperi rnecanismul fenomenului cunoscut sub denumirea de . lucrare foarte bine apreciati. dar mentioniim cii alegind alte funcf i i trigoriometrice de transformare si variind limitele domeniului din planul z se 6btin nurneroase cazuri de rebrezentiiri tn planul <. . A studiat fizico-maternaticile la Universitatea din Moscova gi a obtinut titlul de magistru In 1876.1. Ciaplighin.Mipcdri potenfiale - 207 de unde.In 1885incepe lunga sa activitate didactici la Universitatea din Moscova.~ continue i studiile.. Prima lucrare: . c) Functia de transformare Jukovski * ~i studiul proiilurilor hidro. In 1882 obtine doctoratul cu dizertatia . Transfornlare prin functii trigonometrice A (c = arc sin z) A In planul Ft~ia cuprinsi Cntre drep tele de mai ios trece Pn elipsa . spare . Studiazi rni~careaapelor subterane. in tunelul aerodinarnic Pnchis a1 laboratorului din Moscova ~i apoi fn tunelul de la Kucino.Modificarea metodei Kirchhoff pentru determinarea m i ~ c i r i ibidimensionale a unui lichid" pune bazele metodei retelelor. Prima lucrare de hidrodinamici. unele in colaborare cu S.Asupra stabilititii mi~cirii". prin eliminarea lui 5.. PlecPnd de la studiul defectirii conductelor de alimentare cu a p i . r < In planul z Ne limitiim la acest exemplu. care pot f i de folos in aplicatiile tehnice. A A * N. n Are mai multe lucriri asupra teoriei curgerii.Cinematica corpului lichid". formele rationale ale vaselor. Fig. fir5 a piriisi ~i ocupatia de profesor de liceu.A.. E.. 7-30).~i aerodinamice I ) Fie functia de transformare: #O ' Jukovski s-a niscut la Orehovo la 17 ianuarie 1847. Problema zborului 1-a ocupat in mod deosebit In ultimii 35 ani. publicati in 1890.. cu ti tlul .

Dup5 1905. g5se~tetimp s5 se ocupe de matematici (calculul variatiilor). Jukovski moare la 17 martie 1921 la USOVO.(7-98) se obtine: la C= iy = a (cos 0 f i sin 0) f -(cos 0 .p5rintele aviatiei ruse". se exprimii chiar prin z ca functie de variabilii comblexii: z = a(cos 0 + i s i n 0). activitatea lui Jukovski In aerodinamicii se Irnbinii tn mod creator cu aceea a 1ui Ceaplfghin.. In -patru mernorii se ocupii de teoria elicei. n apoi despre . iar in 1910 descoperii pe cale teoretic5 profilurile de aeroplan Jukovski.. La 29 august 1920.). Jukovski pentru obtinerea profilurilor hidro. ? (+ a . 7-31). se obtine ecuatia unei elipse: Asadar. Jukovski. Transformarea unui cerc prin functia de transformare Jukovski In 1904 public5 importanta sa descoperire cu privire la .rolul circulatiei P portant5". Depune o considerabilg munc5 pedagogic5 P institutele de preggtire a ofiterilor de aviatie. Vladimir Ulianov ~i (Lenin). E. 7 Fig. De~i pasionat de aerodinamicg. n Pentru contributia sa la creatiile tehnice este numit in 1911.inginer mecanic honoris causa" Dupii Marea Revolutie din 0ctombric a continuat cercetiirile ~tiintifice munca didactic& ~i . .i sin O). din planul z. de artilerie. - .208 Hidraulica Aceastii funcfie este deosebit de interesantii pentru studiul profilurilor si a fost folositii de N. Introducind aceastii expresie a lui z in relafia . Eliminfnd pe 0 din aceste relatii... Ecuatia unui cerc cu centrul in origine si raza a. 9 = (a - $1 7 sin O. avPnd calitiiti deosebite pentru zbor. de c5i ferate. dup5 50 de ani de activi tate ~tiintific5 pedagogics.devotPndu-se noii orlnduiri sociale.de unde rezultii: * < = (a + $) cos 0 . un cerc C de raza a = const cu centrul P origine in planul z trece n Mtr-o elips5 E cu centrul in originea w in planul C si focarele avind semidistanfa = 21 (fig.si akrodinamice. E. a decis ca N. . dup5 40 de ani de activitate.vIrtejurile legate". instituirea unui premiu etc. pre~edintelecomisarilor poporului. 7-31. s5 fie recornpensat prin asigurgri de ordin material ~i manifestgri de ordin moral (editarea lucr5rilor.

ul generator 0 avfnd r = 1 in placa A f B f = 4 1. Daca 8 = const si a = 1. 8) si separfnd partea reaiii de cea imaginarii. un kerc exterior ~i un cerc interior cercului Cb. - I 9 I + < . q = (p -$) I sin 8. la razele vectoare din planul z corespund hiperbole in planul care taie ortogonal elipsele (7-100) si sint omofocale cu ele. semiaxele elipsei iau valorile: deci acest cerc C. Aceasta inseamnii cii domeniul in interiorul cercult~ Co este reprezentat i printr-un domeniu infinit mic. corespondenta nu mai este biunivocii. 2) Profilttri aero.pfnii la tiiietura E. de gradul 2 fn raport i cu z). Profil hidrodinamic in forma unui a r c d e cerc . Un punct P pe acest cerc are afixa z= ~ ( C O S0 -I-isin 8). 7-32) se obtine din cercul generator M (raza a) cu Oy centrul pe axa. ' adicii. asadar. Deoarece fnsii la o valoare datii a lui corespund dou5 valori z ( ~acestea seobtin din ecuatia functiei de transformare. Tniocuind in ecuatia (7-98) pe z in functie de (p. din planul z trece in tiiietura Eo in jurul focarelor ~i a axei reale. la o elipsii din planul corespund douii cercuri din planul z. Arctll de cerc (fig. \Tom reprezenta planele z si '5 suprapuse. Fie 0. Sii transformiim cercul M din planul z cu ajutorul functiei (7-98). obtinut chiar la punctul a) precedent din cerc. 7-32. se obtine: 9 c.Dacii raza cercului a = I .~i hidrodinamice. pe axa realii. in planul Domeniul exterior cercului C trece in domeniul exterior elipsei E si invers. c 9 9 . I Fig.la distanta OM = f . Vom ariita citeva profiluri ce se ohtin prin functia de transformare J ukovski : ..4 = OB = 1. n iar domeniul dintre cercul C ~i cercul Co trece P interiorul e l i p s e i ' ~ .Placa plan5 este cel mai simplu profil aerodinamic. se obtine din relatiile (7-99) ecuatia unei hiperbole: c c ..

ior rispunde solutiei.. 7-33). ale caror coordonate satisfac ecuafia (7-104). din triunghiurile OMA ~i OMP avem: a2 = l2 + f2 = + p2 . P--- ta . El mai trece si prin punctul C' pe. 7-33).2 f sin 8. o inversiune. (1.--1 I si va avea 9 -I centrul pe linia OMB. Cercul I(' va rnai tiiia axa reall ?n-Af astfel ca: OA' = Se obtine astfel diametrul BA' siu M ' (fig. le ridiciim la piitrat si apoi sciidem pe a doua din prima ecuatie. Pnsumind transformarea = z (cercul K se transform5 in el insu~i)cu transforl2 marea = -. astfeI TI=---2 (:: - 9 Din relatia (7-103) rezultl cii TI este pozitiv si pentru valori negative ale lui 8. a doua cu cos 8.Observim cB p se poate elimina intre aceste relatii daca Tnmultim prima ecuatie cu sin O. deci din cercul AC'B' numai arcul supe. Fie cercul generator ( I cu centrul M pe axa Ox. Aceasta din urrnii va da un cerc K f care trece c2 cl prin B .O) ~i B . pentru motive de simetrie. rezulti: Introducind aceastii valoare a lui sin2 8 in ecuatia (7-102) rezulta ecuafia unui cerc in planul c: Se vede ca acest cerc trece prin punctele A. (-I.O). . Observiim c l transformarea Jukovski [relatia (7-98)J se poate efectua pe cale geometricl.2 pf sin 8 f2 .Profilul simetric biconvex Jukovski (fig. - = 1 + I +1 2n1 a1 cercului I ' si centrul ( 9 .. la distanta m de originea axelor. 9 Pe de altii parte.deoarece inversul lui B ( x = -1) este l2 c2 = .axa Oq. ~i are centrul In punctul 5 == 0. ComparPnd acest rezultat cu expresia lui q de mai sus.

l. din -motive de o r d i i constructiv si 9 1 profi'l Jukovski' . - 1 Fig. va trebui sii adun. de asemenea.~i~cdri potenfiale 21 1 Pentru a trece un punct P de pe cercul I( iri planul c. ele putind fi luate ca tipuri favorabile. 9 ./i de bar9 Fig. Profiluri hidrodinamice practice ale pilelor economic. coada pilei nu poate f i atit de alungitl si de subtire. 7-33. 7-34). Profilul simetric biconvex Jukovski Profilurile sirnetrice isi giisesc aplicatia nu numai in aerodinamici ci si la constructiile hidrotehniie. pentru motive de rezistentii. 7-34.o.5m geometric OP cu raza vectoare a inversului lui P care se obf ine conform regulii stabilite pe raza simetricii cu O P fatii de axa reali. pentru pile de pod sau pile de baraj (fig. la intersectia cu :cercul K t . pentru a evita formarea de 'linii de discontinuitate si vfrtejuri . Punctul ciiutat este P". hid&dinamice. sect-iunea orizontalii a unei pile trebuie sii aibii douii laturi paralele de o anumitii lungime si numai la capete trebuie profilate hidrodinamic. deoarece. Totusi.i de pod p. aceste tipuri nu trebuie adoptate intocmai.

... punctul P" de pe profilul ciutat. 0 metodi generali care a dus deseori la rezolvarei exacti a problemelor -de m i ~ c i r icu contururi poligonale . 7-36. Au t0ri. formate de cfte doui laturi consecutive 2. 2. Carafoli.care se intilnesc mai cu seami la miscarea apelor subterane . ~n care z.. spre A. P baza funcfiei de trans: n formare (7. . 1 ' I + d) Reprezentarea contururilor poligonale sau curbe. cu centrul P cadranul I a1 axelor. c i pentru trecerea unui contur poligonal pe un semiplan trebuie folosi t i funcf ia de transformare : c. unghiurile d n t pozitive daci se formeaz5 pe dreapta ~i negative... a z .212 '. E.. Asemenea profiluri se iau ca bazi pentru constructia aripii de avion.103). este cunoscu t i relatia geometric: : Fig. 7-36). pe stfnga. 1 ) S-a constatat c i este util a reprezenta pe un semiplan z aria inchis5 intr-un contur poligonal putindu-se reduce prin aceasta un caz complicat de miscare la din planul un caz mai simplu.obtine fiicPnd se sums OP OP'. cu o f a t i inferioari concavi. . < z . u1 + a2 . + an = 2% Chris toffel . < z2 < . Profil disimetric Jukovski (arip5 de avion) acestea este ~i profilul acad..Constructia geometric5 de la cazul precedent poate fi folositii gi pentru profilul nesimetric. Schema la metoda Schwartzh 9 9 */ 0 <F. astfel ca s i riispundi la o serie de conditii tehnice. 7-35.este Metoda ~ c h w a r t z .') ' inversiune 'a1 cercului K. a sint unghiurile exterioare . ducind din 0 razele simetrice OP ~i OP'. sint constante reale in numir egal cu numirul laturilor poligonului din planul l: si asezate in ordinea: z..'///M&. c ale poligonului. L . .de exemplutn ( n punctul M (fig. Printrz Fig. z2 . Astfel. Daci poligonul este inchis si se consideri c i un observator pareurge conturul poligonului de la A.. iar a.. adici in sens invers miscirii acelor ceasornicului.7-35) ~i fie K cercul transformat prin ' Y. Cu aceasti convent ie. independent unul de altul. se ia cercul generator I.. Pentru a obtine un profil nesimetri'c.i acestei me tode au stal bilit. A. SPnt actualmente studiate un numir mare de tipuri de profiluri perfectionate.Protilul Hidraulica nesimetric Jukovski-Ciapllghin. A. A..~ h r i s t o f f e(fig.

infinit de la din planul z f i coreSpunde un punct determinat pe segmentul AnA. In cazul cfnd unul din punctele zk de pe axa realii este la infinit.. ~ punctele zk .. dupii cum z > zk sau < zk. sint parcurse de un punct z descriind. de pe axa realii prin semicercuri foarte mici.. aceastii chest iune i e ~ i n d cadru l din lucriirii Ode fafii.. z. adicii se reproduce poligonul avind unghiurile exterioare al. 2. derivata dcldz se anuleazii si conform. . liisat de asemenea la stinga prin parcurgerea axei reale. iar argumentul n este constant pentru fiecare segment zkzkfl de pe axa realii. z. 2.. c + 9 c . deci si sensurile de parcurs se menfin... punc tele z... A. z. . . . in consecinfii ~i punctul se deplaseazii pe un segment de dreaptii AkAk+. 2.z I ein sau I zk . care reprezin tii. axa real& punctul descrie conturul pol igonului da t . Pentru reprezentarea pe un semiplan a1 domeniului afla t la exteriorul poligonului se demonstreazii cii functiunea urmi toare real izeazii . argumentul punctelor zk la trecerea de la un segment la celiilalt creste cu n..00. . A n ale poligonului. Proprietatea esenfialii este urrniitoarea: DacH punctele z.. an* C Se mai demonstreazi in analiza matematicii cii punctului .Nu vom demonstra proprietiitile functiei c. expresia d c/dz se poate scrie sub forma: P care R este un factor real. O k . iar domeniul interior din planul 1: liisat la stfnga. OC2 . dacii z parcurge segrnentul z k ~ k + l pe axa real6 din planul s.pe cind argumentul punctului corespunziitor scade cu a k . Sii formiim expresia : c Factorii acestui produs se pot pune sub furma: I ' I zk.aceasti5 reprezen t are : c A 9 . iar cel din planul la distanta finitii). segmentul z ~ ? In + ~ reprezentarea nu mai este conformii. Corespondents este biunivoci dacii aria poligonului este simpli. prin parcurgerea cont urului corespunde semip lanullii deasupra axei reale din planul z.... . ... . astfel cii poligoanele se inchid (cel de pe axa realk din planul z la -.z 1 . care variazii cu pozitia punctului. prin ocolirea punctelor z. Astfel cii. corespnnzind succesiv virfuri lcr A. dar vom indica aceste proprietiiti ~i conditiile in care ele pot fi folosite.. se va suprima factorul corespunziitor din formula (7-105). iar reprezentarea poligonului se face la scara determinatii de constanta C.

P toate cazurile. viteza de la infinit a miscirii din v planul 2. Reprezentarea unei semi f i ~ i pe semii planul superior (fig.-. deoarece numai doul puncte Fig. h . / . ( z 1 ) celelalte hrfuri se corespund la infinit.se corespund la distanta rior. 7-37). 2) Aplicatii ale formulei Schwartz-Christoffel. dupg metoda Schwartz-Christoffel finit%: 9 3 < 0' + = . / / / / I / / / / /. urmiitoarele douii puncte: z = oo.. Facem sii corespundii la punctele A:. . A . Reprezentarea unei sernift~iipe planul supe. Exemplul 2. Fie . Curgerea de-a lungul unui fund cu treapta' drepturaghiulard (denivelarea = h) (fig. = 0 n si z = i . (2 = ih). h c = -arch 7e c = C arch z + C'. (z = . Propunem corespondents : A. +f A. 7-37. Ap licatiile cele mai nurneroase si importante se vor face la capitolul XXIV. (7-108) z sau z ==ch g 5.in care se corespund.V . z = .Y Exemplul 1 .1) si A. formfnd o ffsie 0 la drep tungh iularii. 7 = 0din 3 drep tele: fnchide / si = ih se . f+-) 0 . z =: 1 de unde arch 1 = 0 c = ih. Poligonul din planul t: forx mat 5 = 0.1 de unde arch (-1) = in. c = 00. 7-38). Vom da aici numai cfteva cazuri pentru ilustrarea teoriei . Formula lui SchwartzChristoffel se simplificii. + \ Constantcle se determinii prin conditiile de corespondentii : 1: = 0. A: punctele A.

df w=---.--- dz dl: - drdz .Conform formulei lui Schwartz-Christoffel. sau Constantele de integrare se ohtin din corespondenfele alese la inceput . planul c este: arch de unde se deduce viteza complex5 in planul z : df . 7-38.v* 9 1 44 g/2 X Fig.1 Potenfialul complex a1 curgerii din c). rezultfnd: deci : = - h (Vc2 . Curgerea p o t e n t i a h de-a lungul unui fund cu treapta in unghi drept . umdl: : dz Ah 600) At ih v2 # 0 0 .

pentru z = ih (punctul A.2 ae z (7. rezulta relatia ciiutatii: A - Din aceeasi relatie urmeaza ca in punctul A. M' cade Fn A . pentru 0 = a ~i 0 = a x .a). din (7-109) rezultii cii pentru l. reprezentarea unui dreptunghi pe un cerc sau a unei elipse pe un cerc se realizeazii cu ajutorul functiilor eliptice. aeie Dacii punctul M parcurge cercul. un cerc de raz5 a din planul z trece Tntr-un segment de dreaptii = 4 1 situat pe axa real5 in planul dacg a este real. avind viteza infinit2 la ocolirea colful~li prag. Curent ocolind o placii fiicfnd un unghi a cu directia curentului Ox 0 7c . A ~ a d a rcercul trece in segmentul d B = 4a. In sfir~it. A~adar. din planul z. (c == 1) corespondentul lui A. planul z. este singular. 7.3. de 9 - - 3) Reprezentarea unui contur pe un cerc: Teorema lui Riemann.1 1 1) .aae2ia + fiictnd unghiul a cu axa realii. e) Mi~careain jurul unor plgci plane.8 cii aplicind transformarea: (a. pentru giisirea functiei de reprezentare nu existi i o metodii generalii practicii. astfel. Intr-adevgr. V = oo.). iar pentru 0 oarecare. D e ~ problema este principial rezolvatii. adicii in punctul A. S-a arirtat la pct. 3 de la art.i0 + . 7-39. astfel ca O = X = 2 a cos (0 . domeniul se poate reprezenta conform pe domeniul din planul t.Z .Riemann a demonstrat c i dat fiind un domeniu simpleconex In planul avind ca frontiere exterioare (sau interioare) un contur C. I. = w ..a). w+oo. l u l m pe dreapta OA un punct M'.. Daclicr= functia de transformare devine: Fig. omologul sHu M ' parcurge dreapta d B . = 1. Punind deci in ecuatia (7-110) l. De exemplu.Din ecuatia (7-110) se poate deduce o relatie intre U 9 V Intr-adevar. corespunzind punctului A: din planul l. = -1. deoarece w se anuleazii pentru l. deoarece pentru l. iar punctul A. + w . . Probleme de rni~ciriin jurul uneia sau mai multor pliici plane sau prin fantele ce rezultii Tntre pliicile plane au aplicatii numeroase tn tehnicii. respectiv B . z -+ w deci punctele de la infinit in planurile z ~i se corespund ~i deci ~i vitezele. avind ca frontiere exterioare (sau interioare) un cerc K . Reprezentarea se realizeazii cu ajutorul unei functii unice atit a domeniilor intre ele cit gi a conturului tnsugi pe cerc. un punct M de pe acest cerc trece T planul fn punctul M ' (fig. in punctul 0 este de stagnare. Dacg fn locul lui a se consider5 In functia de transformare (7-1 10) miirimea complex2 peia fn care a este modulul ~i se opereazg transformarea cercului de razii a din planul z. V 0. solutia problemei se va giisi in fiecare caz special prin metode adecvate. C M = a .. 7-39): n < = 2 a cia cos (0 .=%+ (ia)' .

V = 0. f(l. Liniile de curent. componenta u = 0. = 0.. rezolvPnd rnai intii pe z =. forrnlnd vi teza conjugati .. unde C = f 2 ai. v . avfnd la infinit df .! . in virtutea relatiei de definitie: dfldt: = u . oo. Fie potentialul complex a1 unui curent T jurul cercului din planul z : n S5 aplic5rn transformarea (7-1 1 1 . iar pentru l. q variind de la . 7-40). Vom considers pe acurn ~i migcgrile tn jurul pl5cii: 1) Curent perpendicular pe placi (fig.): Fig.. directia axei reale. Se va introduce deci in membrul a1 doilea din relatia ( 7 1 13.iv. a ~ e z a t 5 axa irnaginarl a lui <. Presiunea distribuit5 pe placii se obtine cu teorema lui Bernoulli. tintnd searna c5i pe firul' de curent de la suprafata plicii. deci V = v. la mijlocul pl5cii. .Mi@ i potentiale . Intr-adevL. Dup5 efectuarea calculelor se gisegte c5: + . 217 $i cercul trece Entr-o plac5 de l5tirne = 4a. obtinern componentele vi tezei. 1: = f iq. Agadar : v= pe toate punctele plgcii. unde vitezele au 9i fost calculate.7-40.iv. $i se pistreazi partea irnaginarii care se egaleazi cu . La marginilesp15cii. afar5 de centru $i de rnargini. . dr De aici rezultl cii viteza V este U g ppentru = f oo. presiunile p gi vi tezele V Acesta este deci potentialul complex a1 curentului perpendicular pe plac5. Curent inconjurtnd o placii 'plana perpendicular5 pe directia lui. deci in origine exist5 puncte de stagnare ale rnigcgrii.2a la 2a..

.Dacii in relatia (7-1 15) introducem l.a ir) qi f = c p i+ f = 0.= ch - Cum aceastii miqcare se produce fn tntreg spatiul. i n acest scop se va folosi functia de reprezentare: Z 1: .. . - 7. se obtine spectrul unei misciiri ~ r i n t r . dupi cum nu are sens fizic nici viteza infinitl la margines pllcii.3. b xa . de potentialul complex f . s i reprezentiirn aceastii miqcare pe . deci sin . Ziirich. ** ' Hidraulica I - P Se vede c l presiunea maxim5 pozitivri este 0 u2 pentru L d - r) = 0. ceea ce desigur nu are sens fizic. Mi~cgriplane cu suprafete de discontinuitate sau cu suprafete libere Din studiul miscirilor fluidelor perFig.cos .a sin x .3.oo pentru r] = Z if ixf f . prin relatia urmiitoare : f l. 1925.6. tr-un sistem de fante rezulti c5.liiliile de curent f l inconjuri astfel incft Tacele linii care sint aplicate chiar pe suprafata corpului rigid P1 inconjuri pfni se reunesc P span Dorin Pavel.cos .ch (7-1 15) L b c a Pentru determinarea constantei ..sin x - Rezulti cii noua miqcare va f i defiaitii i n planul c. se anuleazii pentru & 2a. fn cazul cfnd un corp solid fix este cufundat fntr-un fluid perfect in mi~care.vom scrie cii pentru 4 = a (1 12 din deschiderea fantei). Pavel *. Migcarea potential5 prin gritare $i rotoare cu palete a fost studiatl pentru gkirea formelor favorabile pentru turbinele cu reactie. -d) mi~careade scurgere printr-o singurii fantii de deschidere 2a: 7 = a 1/2 qi devine . L C C 9 xrl (7-1 16) sh -cos-x4 =sin. Se verificg lesne cii pentru x = & a (ti1 planul z) rezultii = f a la extremititile fantei In planul C. Juxtapunfnd figii iden tice. = 5 L 8 gi dezvolt5m ambii membri ai relatiei.9. expus fn paragrafele precedente.4r * L L L C C In figura 7-41 se d i spectrul miScirii care are loc numai tn interiorul flgiei de litime L.. Curent paralel trectnd prinfecte.Ebene Potentialstromungen durch Git ter und Kreiselraderc'. se obtine. 7-41. * . -ch .7ca sh .u nnumir arbitrar de fante.sin.cos .o fiqie de liitime L. 2) Scurgerea printr-un sistem de fante (fig. S-a studiat la 7... 0 contributie romineascii in acest domeniu este lucrarea lui D.2 18 .sin - ~ r l L xa 'P (I. Disertatie.. . egalfnd pirtile reale qi pgrtile imaginare jlntre ele: + + ~4 sin -ch L -. 7-40)...

zonii care se consta tii din observarea fenomenelor de mi~careale f luidelor reale..stratmi de virtejuri". fn conformitite cu acea teoremii (cu neglijarea greutiitii proprii) Presiunea p pe aceste linii de curent nu poate diferi de presiunea p . fnguntrul acestei zone viteza este nulii ~i presiunea este egalii cu p. care se fntinde la infinit fntre douii suprafete curbe ale ciiror urme pe planul de proiecfie au forma apropiati de aceea a unui arc de paraboli. adicii = presiunea constant5 de la infinit. h a i n t e de a se cunoaste cu exactitate iceste fenomene de separare a unei pirti de fluid din fluihul in mi?care generali. intrucit rezultanta presiunilor fluidului calculatii pe suprafata corpului. Ploskie zadaci ghidrodinamiki i aerodinamiki. .. necesitind o cunoastere mai aprofundatii a fluidelor reale. Sedov. Descrierea amiinunti tii fluid perfect (81 f l u i d real (4 Fig. .Migcciri pot enf iale 2 19 tele lui. De aceea metoda indiiatii aci. paradoxul rezistentei se rezolvi numai in parte. conform ciruia corpurile i'nconjurate de un fluid perfect in mi~carenu opun o rezistenfii. fiirii a se dezlipi ~i fiirii a crea o zonii de a p i moartii in spate. d e ~ i a fost dezvoltatii si perfectionatii de N. Jukovski. din zona din irnediata vecinitate a apei moarte. ci este ocupati de virtejuri ~i este inchisi in limi tele unor . Asadar. E. 1950. in care suprafefele de discontinuitate ipotetice corespund cu cele reale. Rezultii din aplicarea teoremei lui Bernoulli pe liniile de curent din masa fluid5 in miscare. * L. Levi-Civith S. se folose~te numai in aiurnite cazuri.. Cum fnsii rezistenta existii si se poate misura prin experienti.a. de tlnde rezultii cii si viteza tre. Exemple de r n i ~ c i r i plane cu suprafefe de discontinuitate qi explicatia acestor fenomene se va da la capitolele X I I1 ~i X X I 11. In acest mod. T. pentru a explica paradoxul Euler-D'Alembert. insi infinit de apropiate de zona de discontinuitate cii. Helmholtz (1868) si Kirchhoff (1869) a. ' buie -s i fie pe aceste linii egali cu viteza V. considerat cii ill spatele corpului se separii o zonii de fluih in repaus. desi diferitii de zero.. 7-42.. Aceastii zonii de apii moartii nu este complet lipsitii de misciiri. fizicienii au imaginat o schemi simplificatii a fenomenului. cum este cazul hidroglisoarelor * etc. este mult mai micii decit fn realitate. I.suprafete de 'discont inuitate" care sint const i tui te din .

iv.. argumentul siiu este egal si' de semn contrar cu argumentele punctelor din planul z . si zona 1 inclusii Entre supra'fetele de discontinuitate si care 1 cuprind.v. Se consideri fluidul separat in dou: Fig. + . sPnt paralele cu axele (fig. y. Pentru rezolvarea problemelor cu suprafete de discontinuitate sau cu suprafete libere existi metode numeroase. studiul rni~carilorcu suprafete de discontinuitate zone: zona I. ~i $=const. 7-44).w si OD. indicati de Kirchhoff. urme ale suprafetelor de discontinuitate pe planul . spectrul miscirii in conditiile unui fluid perfect se poate afla mult mai exact decit i i cazul precedent. a doua constant. = 0 s i treac5 prin 0. in care zona If din plant11 z este reprezentati fn interiorul tgieturii aplicate dupii axa Op in planul f . . Aceste linii. In cazul cind o parte din suprafata limiti este o suprafati liberi. planul w . a) Metoda general%. Astfel. care este a priori necunoscutii. = OD. la suprafata corpului ~i segmentul infinit A. Reprezentarea planului z se face in planul f .w. De asemenea. deoarece suprafata liberi. 7-43. la care linia de curent $ 0 se ramificii in jurul corpului. poate f i determinati prin calcul.220 A Hidraulica . iar modulul este egd cu intensitatea vitezei. Miscarea din zona I are in dlanul z potent ialul complex 9 f . linia OD. sint formate din doui pirfi. daci se reprezintii variabila complex5 w P planul n u . Dupa cum s-a ariitat. Probleme de asemenea naturii apar in cazul formgrii vinelor lichide la iesirea dintr-un orificiu sau la . care au. cp si $ fiind functii de . ca punct de plecare o bazi de tratare comunii. Fie deriva ta potentiallllui complex f: 7 =. cici IVI = Iwl= = u2 v2. confoim figurii 7-44. liniile y=const. 7-43). Putem alege constantele adi tive astfel ca linia $ = 0 sii reprezinte liniile de separatie OD. in care miscarea se produce intr-un ctmp potential de viteze.r. de . Schernii la rnetoda generals pentru .oo se compune dintr-un segment y. o putem alege astfel ca linia a. a p i moarti (fig. Daci se reprezintii planul z pe planul f . formarea lamelor deversante. Punctul 0 este punctul de stagnare (sau de impact). w = -df - 7 u . Viteza conjugati se reprezintii deci printr-un vector cu originea E 0 egal si simetric fati de axa reali cu vectorul vitezei reprezentat ~i el in n .

Presiunile se calculeazii.p si +. observiim cii p u n c h l de la infinit I a1 planului z este reprezentat punctul I pe axa realii in planul w . extremitatea P a vectorului-vitezii ai acestei particule-vector. cu ajutorul teoremei l u i Bernoulli..de unde: si dupii efectuarea integralei se separi si se egaleazi lntre ele pirtile reale . ~ k c e l ede curbe y. extremitatea P' a vitezei conjugate descrie tot in planul w o curbii simetricii cu hcd-. D2 din planul z se reprezintii prin puncte corespunziitoare in planurile f si w. Fig. reprezentatlfn planul w . s-a admis c i viteza este cons t a n t i si egali cu V. 'iar orin . hodografele respective (ale vi tezei conjugate) sint reprezentati prin arce ale cercului de razii V. ginea atit in planul z c9t si in planul w corespud punctelor de impact. deoarece viteza P infinit este paran leli cu u ~i egalii cu V. obtinfndu-se astfel fhnctiile .. 7-44.graful in raport cu axa Oil. particulii se aflii in miscare pe o linie de curent din planul z. A. avind argumentele in planul w egale si de sens contrar cu argumentele 'punctelor corespunzitoare din planul z. totodatii.. Punctele de desprindere Dl. ' 9 9 - . miscarea se obtine din ecuatia (7-117) prin int'egrare: 9 .MipctSri potentiale 22 1 Cind 0. din planul w . Metoda hodografului la st udiul rni~cirilorcu suprafete de discontinui tate A Intrucit pe liniile de discontinuitate A. ca ~i in celelalte cazuri. si y din planul w. cu constantele adi t ive .$i piirtile imaginare. si y2 de pe conturul corpului (fig. Dacii functia V' este cunoscutii.r-espect ive . In sfirsit. descrie hodograful traiectoriei. '7-43) trec E arcele y.

Metodele precedente au fost folosite cu succes in mai multe cazuri.51. ajutaje ~i deversoare. Y = 0 = const. este introducerea funcfiei: T t Daca introducem in aceastii relatie pe w sub forma de unde rezultg Insii pe liniile de separatie h. 7-46).. Prin metode mu1t mai simple (cu aplicarea teoremei impulsului) se giiseste de asemenea p = 2 . 1 P= . V = V . problerna se rezolva mai usor b) Aplicatii. Vom da numai rezuItatele pentru cazurile urmiitoare: Scurgerea prin ajutajul Borda. 7-45). 7-45.0 perfectionare a acestei metode. Calculele sint destul de complicate -9i delicate ~i necesi tii indeminare ~i experientii.Scurgerea printr-o fantl de liitime constant5 si . $i aceastii problemii s-a rezolvat pentru un fluid flrii a se tine seama de greutatea lui. 2 T Diferenta se explicii prin faptul cii in practicii nu existi rezervoare de dimensiuni infinite.". Se giise~te coeficientul de contract ie - . iar pe suprafata corpului. Scurgerea prin ajutajul Borda (vezi cap. presiunea fuhdului fiind foarte m i d (fig. tiiiatii pe fundul unui rezervor infini t .. datoritii lui Jukovski si Mitchell. ceea ce concord6 perfect cu experienta. Prin metode elementare (teorema impulsului) s-au g5sit lralori de crdinul Fig.i X = 0. = 2+n = 0. Se n considerii lichidul flrii greutate (fig. dintr-un rezervor de dimensiuni foarte mari E raport cu liirgimea d a ajutajului. . XVI) . in cazul cfnd conturul este rectiliniu. v a l e de sernenea f o r t e p r o p i t 5 de valoarea realii. dec. obf inlndu-se atit 1iniile de curent l i ber cf t ~i coef icienti i de contracf ie la scurgerea prin orificii. care aratii valori pesteO. lungimea lui fiind foarte mare.lungime infinitii.611. si s-a gisi t : 9 * TC E. Conditiile la limits fiind astfel inlesnite.

Metode aproximative pentru determinarea mi~ciirilornerotationale A In paragrafele precedente s-au aratat mai mu1te rnetode pentru deterrninarea miscirilor nerotationale. P 7T in care tg 0 2 - a - 5' Fig. Scurgerea printr-o fanta dintr-un rezervor de lifirne finitii pent^-11 diferite valori ale raportlllui ..10. Pentru alte cazuri studiate si pentru calculul larnelor deversante a se ' vedea capitolul X V I I .Scurgerea printr-o fantii de latime constantii a dintr-unrezerjror de IBtime b (fig.0 ctg 0.exacieU'in m8su.a in caie condif iile la lirnita se pot exprima-prin relatii matematice exac te si daca ~i ecuatiil'e diferentiale 9 . 7-47.3.1 -1.. S-a gBsit prin calcul exact: 1 2 . 'la fundul unui rezervor infinit a Fig. 7-46. Aceste metode pot f i denumite' .. Scurgerea printr-o fantg de Jiitime constantii ~i lungime infiniti.. 7-47). 7.se obtine din formula precedentg: 6 Valorile lui p calculate sint verificate de experienti pina la a doua zecimala. bazate in special pe proprietatile functi ilor anali t ice 'de o variabilii comnlexii si oe orincioiul re~rezentiiriiconforme.

sau cSnd suprafata liberii a fluidului. Darcurse in t i m ~ u l6t pe liniile de curent respective a l i celor doug m i ~ c i r i . . valorile de la infinit ale cimpului misciirii trebuie obtinute pe alte ciii: a) MetodFi graf icFi de compunere a douii migciri (fig.B. calcule au ca prim obiectiv construirea unei refele complexe ortogonale. In asemenea cazuri se poate totusi giisi . rezultii 9 . .. . Miscarea migciri rezultantii va avea reteaua A 9 Pentru a compune misciiri le vom construi retelele astfel ca ech idiferentele funcfiilor de curent ale &lor douii mi~ciirisii fie egale: = = const. fie grafic. F i e punctul P prin care trec liniile JCi = C1 ~i $ = C si fie $. Calculul a~roximativ efecse tueazii fie analitic. dacii se fntrebuinteazii metode aproximat ive de ialcul.ale liniilor de curent si ale suprafetelor (sau liniilor) echipotentiale admit .solutii exacte. d i n triunghiurile asemenea PA. si PA. obtine cu suficientii kxactitate. intilnesc cazuri numeroase cind limi tele unui fluid in miscare sint conturate de pereti sau de corpuri solide ale ciiror forme geometrice complicate nu sint date analitic sau nu pot f i exprimate prin functii simple.ajutate uneori de procedee experimentale bazate pe analogii . Metoda grafici de cornpunere a doug (cpl. nefiind datii. 7. in cazul cind ochiuVitezele respecfive se rile retelei sint mici. Este evident cii. din rapoartele: 4 Pe de altii parte. 4).tsv. . In praciicii ins5 se . neputfnd construi o astfel de retea pfnii-11 infinit. a spatiile . 4) si (cp. nu poate f i giisitii prin metodele cunoscute. 7-48.solutia problemei. fie P' printr-o metodii mix& Aceste r.948) cunoscute prirl retelele respective :Fig. formate din liniile echipotentiale si liniile de curent ale mi~ciirii.intr-o anumitii zonii a planului.B.

se poate deduce toatii reteaua in modul urmiitor: se duc diagonalele A A ' :i BA'. cind conturul dome89 niului rni~clrii este dat. Pentru construct ia retelei se foloseste un procedeu de aproximki succesive si urmirind ca liniile cp = const.Cornparind -cu penult ima relatie. Pe misurii ce ne depiirtiim de sectiunea I . Dac5 80 se ia Y = 1. aceasti din urmii condifie nu este teoretic Indeplinit. se va vedea ca si diagonalele'sii se taie ortogonal. fnsi practic. atft timp cft se menfine . se obtine o retea de piitrate curbilinii . Tntr-adevir . coincid cu doi pereti rigizi ai conturului. ochiurile retelei vor fi toate drept" unghiuri asemenea. Dacii pe o linie de contur (care este linia de curent) se cunosc punctele de intretiiere cu liniile echipotentiale..K = const . ~i $b = const. raportul . toate la 45" fati de y + A . Debittil care curge intre doui linii de curent * 66 +b ~i +. In general.. fiind de ordinul de miirime a1 grosimii liniilor desenate. 0 este Daci liniile + a -. CB' etc. In exemplul din figura 7-49 pleciim de la o linie de potential I care taie ortogonal peretii si difera foarte putin de o linie dreaptii.9 6s 8n K. riguros. Pntr-un. punct al retelei 6s si 6n fiind laturile ochiului dreptunghiular. se va alege S+ astfel ca..a retelei potentiale. ochiurile retelei sint drep tunghiuri curbilini i asemenea fn toatii reteaua.K . iar in cazul retelelor din piitrate curbilinii.const. sii se taie ortogonal. rezul t i : adicg v'iteza punctului P in mi~carearezultantii are directia -diagonalei 8s b) Metoda graficY de construcfie. Rezultii . daci se iaVi($5 1. m fiind un ntlmir Pntreg Viteza in orice punct se obtine din relafiile (7-119). eroarea este micii. liniile echipotentiale au curburi mai accentuate. Aci vitezele sint aproape egale in iectiune. A~adar. dup5 fmprejuriiri. BR'. s i se poatii inscrie In fiecare ochi a1 retelei cite un cerc. Se alege. si = const. Ca verifi'clri.

3. 1. A 7 c) Metoda analiticg aproximath4 prin diferente finite.. In cazuri mai complicate.C. in general.. B..B. daci se lucreazi cu lngrij ire. BCC.In tot planul. 7-50. 7-49. C' printr-o curbii care este o linie de curent. BB. Cl. B'. C etc.. se duc iargsi perechi de diagonale la 45" care se Tntilnesc in A. Desi ducerea unor drepte la 45' este migiiloas5. 2. B.laturile poligonului ARC.? determini o nouL linie de curent. 7-50). unii calculatori capiitii o TndemTnare deosebi t i . La trasarea refelelor este de mare ajutor cunoasterea chiar numai a cftorva linii ale retelei. B. CC.. BIB. Apoi din punctele A. 6y prin can tititile finite a. Metoda grafici de constructie a unei refele potentiale. Se . Schema unei retele drep tunghiulare . duse la curba AIBICl furnizeazii punctele de intersectie A. o retea destul de exactii.A.A. Fie deci. iar aceste punct... trebuie fgcute multe Tncercgri. Se duc normalele AA. Normalele A. ping se reuse~te a se construi o refea care Tndeplineste conditiile aratate. Fig. etc. 4 (fig.. C. conditia: Sii inlocuim elementele diferentiale 6 x . plecfnd de la ecuatiile diferenfiale ale lui Laplace: Acest calcul este valabil nu numai Pn hidrodinamicri. pe hirtie de calc suprapusi.. astfel c i pot trage de la Pnceput..unei rni~cgri-plane potenfiale se poate determina prin calcul. respectiv b ~i sii considergm grupa de cinci puncte fnvecinate care fac parte dintr-o retea drep tunghiularri : 0. la curba ABC. se obtin rezultate suficient de exacte. prin procedee experimentale. Spectru1. Cu oarecare exercitiu. cind conturul este dat prin apreciere vizuali.. o rniirirne scalar5 u. Ci. Se unesc toate ptinctele de intersectie A'. formeazii astfel piitratele curbilinii A B B. care fndepline~te. restul retelei construindu-se prin procedeul grafic ariitat. ci ~i In toate domeniile fizicii unde exists un d m p potential. 4 Fig.

elemen tele diferenf iale se calculeazii prin inter. fn figura 7-51.~i extrapolare. unde reteaua de piitrate este intersectatii de linia C a conturului. Au are i n nodul 0 expresia simpl5. a . 7-51. . Astfel.: Dacg sInt n noduri.cazul unei retele de piitrate.Mi?cciri potent iale Se poate scrie: Se constati c i ecuatia diferentialii de ordinul 2 se transform5 fntr-o ecuatie liniarii algebrici cu diferente finite. Calculul ling5 conturd care intersecteaze o retea dreptunghiularg .123) Fig. pentru punctele 2' ~i 4' situate la jumiitatea distantelor 20 si 04 se poate scrie: Aplicind un procedeu analog n pentru cazul reprezentat P figura 7-51. b se obtine ecuatia: d n + (E + 6 (hu3 + "l) 8) (h &) + . Pentru obtinerea ecuafiilor la nodurile din veciniitatea conturului. cPnd a = b In =h . se obfin n ecuafii algebrice lin'iare pentru care exist5 metode c unoscu te de rezolvare .(7. obf inindu-se ecuatii algebrice de tipuri speciale.

cunoscute sub denurnirea de rnetoda relaxirii * sau . lichidul fiind animat de o miscare laminar% intre doi pereti de sticll foarte apropiati #(MetodaHele-Shaw). ca in experienta lui Reynolds.). Dumitrescu ~i colab.).o cuvi foarte plati se studiazi miscirile comDuse dintr-un cur& cit mai cristale si solutia colorant5 este antrenati pe oarecare distanta pe firul decurent. Baza teoretici a acestei metode se va expune -la . K ... Trasarea firelor de curent dupi rnetoda vizualizatii prin aceasti metbdi. Southwell. de aceea se folosesc unele rnetode de aproxirnatii succesive. 7-52). 1940-46. iar liniile pentru care u = const..si rnai bine . I. R .Miscarea fluidelor vPscoase". e) Metodii experimental2 : model de mi~care care admite un cimp potential de viteze. 7-53. Pentru liniile de curent la suprafata lichidului se vizualizeazii miscirile prin pulbere de licopodium sau de aluminiu. t d) Metodii experimental5 : model hidraul ic cu trasarea l illi ilor de curent cu coloranti (Pra~iletc. Krilov. Metoda d i rezultate cu atit rnai exacte cu cit reteaua de puncte este rnai deasii (cu clt . * Vezi L . prin difuzare. . . phiice.Se obtin prin aceasti rnetodi valorile lui u in nodurile retelei. Hele-Shaw Fig. Kantorovici qi V. obtinindu-se astfel si o imagine a cimbului vitezelor. R. cu ajut o r d unui numir suficient de mare de injectoare fine din care iese un lichid colorant (fucsini. ~elaxatio'nsmethods. se amestecii in masa lichidului (fig. V. Rezolvarea insP a unui nurnir mare de ecuatii liniare prin metodele obiqnuite ale algebrei necesitii consurn mare de tirnp qi de rnuncg. permanganat de potasiu etc. Moskva D. V.pasulU h este rnai rnic). Oxford. se obtin apoi prin interpolare. 1955). h t r . sau prin plutitori lukinosi care sint fotografiati in termi tent. In afar2 de retele drep tunghiulare se folosesc In anurni te cazuri retele triunghiulare a u hexagonale. Studii ~i cercetiri de rnecanicri aplicati (Acad. Colorarea firelor de curent cu crlstale de perrnanganat de potasiu 9 I A 9 1950. In figurb 7-53 se d i imaginea unei misciri Fig. Vizual izarea firelor de curent se facg. P. eozini. Priblijeniie rnetoda viqeevo analiza. 7-52.se folosesc ma~inilede calculat.

lucrare clasici. lucrare cu material bogat gi chiar original. In 1937 publicii .Indreptarul hidraulic". Dii metode noi pentru calculul formei suprafetei libere a cursurilor de a p i naturale. un arnpermetru si un voltmetru . N.. sii se construiascii un aparat cu ajutorul ciiruia se pot trasa retelele misciirilor potentiale cu suficientii precizie..Indreptarul hidraulic". lucrare de rnari proportii. deoarece s-a r e u ~ i t .D. curent termic. Pregitirea sa ~ t i i n t i f i c i fost de inginer de la Institua tul de c i i de comunicatii de la Leningrad. In Asia Centrali. pe care o face cunoscutii In 1931 la Congresul de navigatie de la Venetia gi Conferinta ener getici de la Londra. douii sine conductoare I si 2. A 1 9 9 A 9 A N. un a1 treilea circuit care leagii 1 cu 2 ~i cu potentiometrul. intrerup toru] K . 7-54): O cuvii din material izolant (fig. Pavlovski (1884-1937).Despre fil trarea apei prin barajele de pimInt pe fundatie impermeabili". Aparatul poartii denumirea de E. G. ai c5rei pereti laterali modeleazii la scara geometric5 necesarii conturul misciirii .. In Crimeea.f ) Metodii experimentalii ba~atii pe analogia electrohidrodinamicii (N. In 1932 este ales membru activ a1 Academiei de $tiinte a U. cea mai interesantii este aceea cu curentul elec. precum ~i de deversorul lateral. trecfnd prin galvanometru ~i creionul metalic. orjficiul semiinecat 9. Pavlovski)". cimp magnetic etc.tric care trece printr-un corp bun conduciitor de electricitate. organizeazri laboratorul de hidraulici gi formeazii renumiti oameni de gtiinfl In hidrotehnici. A A A * N. In 1924 propune o formu15 noui pentru coeficientul lui Chezy.. In 1928 scrie . care-9i gisegte aplicare 9i azi. G. galvanometrul este inlocuit cu o cascii telefonici (fig. c). in 1 931 . Tra teazi problema f il tratiei cu ajutorul functiilor analitice gi propune rnetoda analogiilor electrohidrodinamice (E . un circuit care uneste sinele I ~i 2 inchizindu-se prin electrolit si fiind alimentat de o baterie d i cdrent continuu sau de un transformator de &rent alternativ .datoritii & special lucriirilor lui N.. Conduce sectorul de tncerciri fn constructii pentru irigarea Turkmeniei . Dupl Revolutia din Octornbrie. N. D. Electrolitul din cuvii poate fi inlocui t cu o foaie de grosime uniform5 dintr-un material conductor. Pavlovski.. Intrucit in numeroase fenomene din naturii apar cimpur de vectori care derivii dintr-un potential.A.A.HidraulicaU. (adicii electroghidro-dinamiceskii analoghii) si se compune din urmiitoarele parti principale (fig.Despre mi~careaneuniformi a apelor In teren". In special de irigatii. sector devenit In 1921 Institut de cercetiri gtiintifice de amelioriiri. In cazul folosirii curentului alternativ.S. 7-54. o punte condudtoare intre potentiometru ~i electrolit. Imagineazi pen tru rezolvarea proble melor de f il tratie sub presiune . In 1924 publici . dind dovadi de calititi exceptionale de om de gtiintii gi inginer organizator. A lisat 100 de lucriri. curentul este previizut cu reostaful R.Teoria mi~ciirii apelor din teren sub constructiile hidrotehnice gi principalele ei aplicat ii".metoda fragmentelor". se pot studia miscirile potentiale ale fluidelor cu ajutorul unui aparat bazat pe analogia acestui fenomen cu oricare din urmiitoarele fenomene: curent electric. Se ocupi de probleme din hidraulica construcfiilor. Public5 (1918-1922) lucrarea fundamental5 : .a.S. apoi In 1930 -1931 . un potentiometru 3.) . Dintre toate analogiile. un galvanometru de zero G si un stil (creion de mital conductor) 4 . De tIn5r are ocazie s i participe la Intocmirea de lucriri hidrotehnice.. a). cimp electrostatic. 7-54. continind electrolit. aceste tnsugiri au fost puse in valoare gi Pavlovski devine profesor ~i activist pe tirImul muncii sociale.R. A A .

~i R. deplasiim contactul (3) in altii pozitie. hutfnd vfrful creionului. un curent electric se stabileste fn stratul de electrolit. sii realiziim acelasi raport de rezistente R3/R4ca R./R. trecfnd prin potentiometru. putind f i rnutat mai aproape de ~ i n a sau I de sina 2. asa cii el separii pe potenfiometru dou5 rezistenfe determinate. R. 7-!54. In acest mod se traseazii o linie echipotentiali. a este modelat un tub difuzor de o form5 specialii. zero. hcerciirn. 7-54. Misciim apoi stilul In secfiunea transversalii a curentului electric. este supus la o tensiunelelectrici variatii. i'n acest caz. a). Prin includerea circuitului de alimentare se creeazii o diferenfii de potential intre I si 2. ~ ~ i i s i icu vfrful stilului pe fundul cuvei pentru m a lgsa o urmii durabili. 0 . astfel ca galvanometrul sii riimfnii mereu la. \ j . De asemenea creionul 4. Dacii dorim a construi o altii linie echipotentialii. Curbele ce obtinem ne ajutii apoi la construirea fntregii refele potentiale cu mult mai exact decit dup2 simpla apreciere vizualii. Contactul 3 poate fi mutat fn diverse pozitii la care corespund o infinitate de tensiuni. (fig.. unde rezistenfele electrice sfnt notate astfel: In figura 7-54. Analogia electrohidrodinamici (Pavlovski) curent se stabile~te prin circuitul secundar. Presupunem cii fixiirn coniactul C intr-un punct deterrninat.Schema circuitelor este redata in figura 7-54. instrumentul &at2 .zerou. un alt 9 A Fig.. pentru care obtinem o alt5 linie echipotentialii. tensiunile in 3 si 4 sint eiale si prin galvanornetru nu mai circulii nici un curent .

a normal5 s i ia valori date pe aceasti suprafati. *lufnd in considerare condif iile 1. are intrebuintare largii in special in studiul infiltratiilor prin constructii hidrotehnice (diguri.1. baraje) sau prin terenul de fundatie pe sub corpul barajelor (v. pentru rezolvaria problemelor de acest fel.- - - Analogia electrohidrodinamicii este reprezentatg in tabloul urmiitor : Tablou analogic Fenomen hidrodinam ic Potential de vitezl (p Linie echipotentialg (p = const. MIWA RI NE ROTATIONALE T RI DIMENSIONALE 7. Functiile care satisfac ecuatia lui Laplace fiind functii armonice. suprafata liberl sau hidro-izoiatoare (dn 1ds) Suprafata electro-izolatoare linie de curen t (dn ds) (c = coeficient de conductibili ta te) Metoda E.4. este poteritialul de viteze. Elementul unei linii de curent = ds Intensitatea curentului: i = c . Dezvoltarea metodelor generale de rezolvare a misciri lor spatiale si expunerea teoremelor de matemat ic2i corespunziitoare iesinh din cadrul unui tratat de hidraulicii destinat mai ales inginerilor hidiotehnicieni.D. limiti.G. cunoasterea proprietitilor acestor funcf i i este de mare irnportanfii. [2].A. miscirile potentiale ale unui ' fluid necompresibil sint guvernate de ecuatia de'continuitate si de ecuafia lui Laplace: In care g. daci functia cp trebuie determinatii astfel ca derivata . [3]. Elementul unei linii de curent = ds Viteza v = ds Fenomen elecfrodinarnic Potential electric U Linie echipotentiali U = const. care apartine n sau este la limiia domeniului. ~i mi~careaapelor subterane. cap. Vom rnentiona c i probleniele de misciiri potentiale se deosebesc fn douii clase. vom trata numai citeva exemple care necesiti un aparat mai simplu. Pentru studiul mai aprofundat a1 problemelor de sub titlul de mai sus sint indicate lucririle [l]. X X IV).1. Problemele de misciiri 7 . DacH se cere determinarea unei functii armonice cp. [14]. problema se c heaml problema Neumann.4.dU ds Linia de curent. considerati regula tii E domeniul misciirii. astfel ca s i ia valori date pe o suprafat. Se demonstreazii existents unei solutii pentru un numiir mare de cazuri. problema se numeste prohlema Dirichlet. Generalitgti Dupii cum s-a stabilit la paragraful 7. 7.

in special.dr. introducfnd aceste expresii ale vi tezelor in ecuatia (7-124). cu centrele pe axa Oz (fig.4. cu ajutorul ecuatiilor integrale a se vedea lucriirile lui Caius Iac.. De fapt. 7-55). Conditia ca rni~careasii fie nerotaf. unui plan meridian. prin rotirea ty .123) ~ceas'tii ecuatie se rnai poatepdernonstra punind conditia ca.suprafatii de curent". .. Curenti cu simef rie axial% Daca axa de sirnetrie este Oz..directia lui I. Ecuatia de continuitate in coordonate cilindrice este [v. - sau a (-T V ~ )+ (. in v. surna debitelor care trec prin fetele unui paralelipiped curbiliniu elementar (rdO. descriu o .alii [ 2 ] .ionala este: Aceasti relatie exprimii si conditia cii viteza derivii dintr-un potential definit prin: T A Intr-adevgr... iar ve = 0. se constati cii aceastH ecuatie este verificatg: Ecuatia de continuitate devine In acest caz: . astfel ca reprezent area geometric5 a rnisn cirii apare ca o retea plan2 ortogonali. Suprafetele de curent intersecteazii suprafetele echipotentiale dupii cercurile paralele cu planul xOy. liniile de curent.V Z ) T = 0.plane rezolvate P paragrafele a-nterioare sint exemple de solutioniiri ale -unor n cazuri de deterrninare a unor functii arrnonice de doua variabile. lucrarea se fundament. t . Vi teza unui punct V se descompune .dz) sii fie nulii. (7. 7-55. dupii . par. liniile de curent ~i liniile echipotenkiale sint ident ice P planele meridiane. for0 + mu la (5-7") ] A 9 T Fig. si v..2. Descompunerea vi tezeloryla migciiri cu sirnetrie axiali . 7.. 5-3. dupii axa Oz. Pentru rezolvarea problemelor la lirni tii.ob si.

reprezinti.dr = r -89 a av d z . functia de curent a lui Stokes: 7 Intr-un plan meridian.. = 2 x r V d n = 2nd 4.d r- . ~ c u a t i ade continuitate (7-126) este satisficuti si de valoFile lui v. se poate obtine functia de curent JC.Fig. Aceste linii taie ortogonal liniile echipotentiale cp = const.i cu simetrie axial2 cularii de raze ri ~i rk este: + / In sffrgit. dac5 potentialul de vitezii estecunoxut.125) ~i (7-127) se obtine conditia de ortogonali tate r Fluxul care trece printr-o coroani circular5 elementarii de raz5 interioarii r gi litime PP' = dr este (fig. Pntr-adevlr : d+ = d4J dz d4J .r . E care d n este distanta intre n doul lirlii JC ~i JC d+. Schema retelei potentiale a unei m i ~ c h .Dig -acea. 7-56):' dQ = 2xrdr v. lntroducind aceste valori E ecuatia (7-124) se obtine conditia de nerotan tionalitate sub forma ecuatiei diferentiale (7-128). curbele definite prin ecuafia Jy = const.+ . 7-56.. linii de curent continutein acest plan.stii ecuatie diferentiali se obtine functia cp. pentru valori diferite ale constantei. astfel ca: 7 7 -. si v. din care se obtine Jy. din relatiile (7-125) ~i (7-127). definite cu ajutorul unei functii Jy.. deoarece din relatiile (7. Debitul I P care trece printr-o c ~ r o a n icir.

v. 7.4. unele pozitive. M i ~ d r iin jurul unor corpuri de rotatie 9 Metoda compuneri i izvoarelor s-a folosi t ocazional in cap i tolele precedente ~i mai ales la misciiri plane potentiale. 7-57. Funct ia de curent JI se determinli cu ecuaf ia (7-129) sau cu ecuatia (7. Aplicatii importante ale acestor mi~cgrise intflnesc la tuburile difuzoare ~i la rnivarea unui fluid uniform ~i paralel in infinit. gradul zero.. deci originea este un punct de stagnare.Un exemplu sirnplu a1 unui curent potential cu simetrie axial5 (fig. = 0. Solutia generalg a mi~ciirilorpotentiale cu simetrie axial.. Metoda a fost folositii pentru prima oar5 de Rankine. pentru a inlocui corpul solid de rotatie.3. Acest curent poate fi folosit la darea formei tubului de aspiratie a1 unei turbine. = 0 . altele negative. functie Bessel de prima specie. a fost d a t i sub forma: T care primul factor este: n iar factorul a1 doilea: F2 = JO ( K r ) = 1 - Y2r2 22 + *K4+ 2242 l(6re 224262 + .130). ZJ. Astfel: de unde: Fig. Se observii cii pentru x = 0. Curent cu simetrie axial5 ciilre un plan de oprire Liniile de curent din planele meridiane sfnt deci hiperbole de gradul trei.' astfel fnctt suprafafa de separatie care se forrneazii in jurul acestor izvoare siifnchid5 o zonii care sii ia forma corpului solid y . I( putfnd fi un num5r real sau imaginar. fn jurul unui corp solid fix care posed5 o ax5 de simetrie coinciztnd cu direcfia generalii a migclrii fluidului [l]. in cazul m isciirilor tridimensionale. r = 0. Misciiri datorite unui sistem de izvoare. in jurt~!cgruia curge fluidul. 7-57) este mifcarea a1 cgrei potential de vitezl este: Se observi imediat cii functia cp verificii ecuatia de continui tate (7-126). cu un sistem de izvoare.

z) f a t i de centrul 0 de la jurngtatea distanlei. 0. 4 i .. d sau.0. se studiazi problema inversg. Izvor reprezenta t En coordonate cilindrice ' Fig. De zceea vom considera rnai departe citeva din cazurile cele mai caracterist ice. Pentru ca liniile de curent ale fluidului in infinit sii nu fie alterate. se obtin cu Lajutoru1 ecuatiei (7-130) pentru care s-a ales un sistem de coordonate cilindrice (fig.= cos = const. 7-59).: . Cunoa$ern deja potentialul de viteze in cazul unui izvor pozitiv Q: + Liniile de curent. + Q ~i . Intrucit problerna direct5 este mai totdeauna foarte'dificili. 7-59.. care sint razele ce ies din 0. a) Izvor pozitiv sau negativ. 7-58. considerind o serie de cazuri particulare ale unor sisteme de izvoare care ar putea constitui solutii apropiate de solutia problemei directe. In coordonate cilindrice Potentialul de vitezii se obtine prin insumarea potentialelor celor dou5 izvoare. Pereche de izvoare. avfnd debitele tiv 0.Q in punctele O.* Fig. este necesar ca suma debitelor izvoarelor pozitive si negative sii fie nulii. adicii : Q CP=4v 47% 4xp. adicg punctul IP se afli pe b) Pereche de izvoare. 7-58) cu axa Oz: Conditia ) C = const. (fig. introducind coordonatele cilindrice ( r . respect' . revine la 2 o raz5 OP care face unghiul y cu axa 02.dat.

Insumind valorile lui JI peiltru ce1:e douii izvoare f Q rezultq funciia. . 7-60. drep te paralelecu axa Oz. -cos y2).10-b).viteza uniform5 a curentului. InsumSm mai intii cimpurile izvoarelor O. Apoi - . 0. 9 7 A In care p = \Ira + z2.a functiilor cp si .236 Hidraulilca Liniile de curent 4 = const. pentru fiecare izvor. considerind pe Q suficient de mare pentru ca produsul2 a Q sii tindii spre o limi tii finitii M i se obtine miscarea produsii de un dublet. 9 - p . t d) Pereche de izvoare +Q. Functiile rp ~i se obtin prin suprapunerea mi~ciirilorcomponente: +=-.pentru a + 0 .3. Potentialul de vitezii si functia de curent a l t acestei misciiri se obtin prin trecerea la limitii .C1 de la punctul b) precedent: - y si y fiind unghiurile cu axa Oz a razelor vectoare p . Dacii facem pe a sii tindii ciitre zero. ..Q a ~ z a t i iTntr-un curent parale1 + Mivcarea f i ind axial-simetricii putem construi liniile de curent dintr-un plan meridian zOr prin metoda insumiirii grafice a cimpurilor scalare. I Fig. A ) - 4 . v - c) Dublet. -Q asezatii intr-un curent paralel. .. .COS y 2 ) . .1 2 r2V. iar ale mi$ciirii paralele.(COS y. caracterizat printr-un moment M. expus5 la 7. . +4x Q (COS y1 . uniform.. de curent: Q z+a Z-a . sint.. . Pereche de izvoare Q. raze iesind d jn O1. (7-1333) Q . Liniile de curent ale izvoarelor sint raze. respectiv 0. dirijat in kensul lui z negativ. Fie 2a distanta dintre izvoare gi V . ~i obf inem lini ile de curent reprezentate in semiplanul superior a1 figurii 7-60. .

Suprafafa ovalii obtinuti teoretic este o forrnii hidrodinamicii a unui corp. dP P Mr2 (7. Curent paralel in jurul unei sfere (fig. se obfine o ecuatie in r care. = z a.. p2 = z . ~i p2 in ecuatia (7-138). rezult5: dp / .. = 0 pentru r = 0. Adici sfera cu raza p = a este o suprafatl de curent. Tn ecuatiile (7-139) se poate pune in evidenti raza a.p sin y. Punctele A ii B rezultii din condifia v. .cos y. intrucit viteza cimpului pe aceastii suprafati este tangentialg. Din ipectrul misciirii se constatii cii suprafata de curent cj. 7-61).+ dz ve=-dp dp dz z Cum . dii pozitia punctului A . = 0 se ia z = 0.. Astfel: + + n Liniile de curent sint redate in figura 7-61 P dorneniul exterior sferei. Cu alte cuvinte.139) 4xp3 a vitezei vp se obtine ca + M 47cp3 dz dp 3Mz 4c * 7p . Dublet a ~ e z a ttntr-o rni~care paralelii (curen t paralel in j urul sferei) Se vede cii ve = 0 pentru: P" = 2x v- . Din relatia (7-140) ~i tintnd seama cii z = p cos y ~i . .co A ~i B co.v . Ridiicina realii z = 2. ca ~i in cazul problernei precedente.a pentru zona din dreapta a ovalului. In sfirsit. = a".Ensurniirn acest cirnp cu cirnpul miscirii paralele si obfinern liniile reprezentate in semiplanul inferior. Putem calcula viteza pe suprafata sferei ~i distributia presiunilor. = O este format5 din segrnentele he dreaptii . suprafata de curent = 0 este reprezentati de sfera cu raza a ~i segrnentele . Vi teza se reduce pe suprafata sferei la vi teza tangentialii v y tn planul meridian..r2 2 Componenta radial5 gradient a1 lui cp: 89 . a ecuatiei precedente dii punctul B .. y fiind unghiul lui p Fig.w A . p. B w si suprafafa ovalii A C B D . Functiile cp ~i ale mi~ciiriislnt in acest caz: + + cp=v. deoarece PQ dz = 0.. deterrninii pozitia punctelor C si D de pe axa Or. se obtine o altii ecuafie a ciirei riidiicinii reali 2 = z.z+ Mz 47cpS # cu p = + r2 +z-- 1 v. Prin schirnbarea sernnelor la z. 7-61. dacii fn ecuatia cj. e) Dublet agezat intr-o migcare paralelg. Din ecuatia (7-136) rezultii prin derivare: 9 + 9 In care p. rezolvatb.

n Potentialul de vi tezi se calculeazg i n cazul izvorului liniform (fig. V = 0 .ci pentru z = 0. sau supcrficiale.112 - iar presiunile cinetice minime (depresiuni) in punctele C si D : Spectrul mi~c5riifiind simetric fat5 de ambele axe de coordonate. adici pe suprafata sferei: v = -. adicB P 2 = P r = 0 (paradoxul Euler-D' Alembert demonstrat anterior pentru un corp cilindric).-adicii distribuite pe o suprafatii P interiorul unui contur dat. Izvor liniform f) lzvoare distribuite dupg o Iege oarecare.. v. Distributia presiunilor unui curent paralel pe sferg Fig. Izvoarele pot f i linifornze. sin y 2 3 -2 Presiunea pe suprafata sferei rezul tii din teorema lui Bernoulli : Rentru r = 5 a. 7-63) cu legea de distributie q (e) . 7-63.A 738 - Nidraultca Pentru p = a.3 V q . 7-62. adici distribuite de-a lungul unui segment a1 unei linii drepte sau curbe. V = V... rezultanta fortelor de presiune este nuli. 1 Fig. Din formula anterioari rezults c l presiunile cinetice maxime se produc in punctele de stagnare A ~i B: . In care introducind pe V2 din formula (7-14 1) se obf ine: In figura 7-62 se d 5 distributia presiunilor pe sferi a acestei rni~ciria unui fluid perfect.

Q in punctul 0 cu un izvor liniform de debit . 7-64. Folosind rnetoda lui Rankine rnenfionati la inceputul acestui paragraf au fost obtinute mi~cgrile potentiale E jurul unor forme numeroase n de corpuri avind o ax2 de rotatie. avTnd forrna unei aeronave dirijabile foarte fuzelate. Fuhrmann.M i ~ c d r i potenf iale 239 iar Pn cazul izvorului de suprafatl: g) Mi~careain jurul corpurilor de rotatie. intr-un curent paralel la infinit. d u p i G. se obtine o suprafats de separatie inchisi.Q distribuit uniform pe segmentul OB. Mi~careaPn jurul unui profil aerodinamic (form5 de rotatie) D6m ca eremplu.Q: Se glseste prin integrare: Functia de curent rezultanti este: . Fig. Functia de curent pentru izvorul pozitiv Q este. cazul cind priri cornpunerea unui izvor punctual +. conform forrnulei (7-132): Pentru izvorul distribuit . impreuna cu o m i ~ c a r euniform5 parale15 de vitez5 V a .

Lungimile a ~i b se determini prin conditia c i vitezele in punctele A gi B' sint nule dpuncte de stagnare). conform teoriei expuse. experientele au dovedit o coincidenti buni a curbei distributiei presiunilor reale cu curba distributiei presiunilor calculate ca fluid perfect. Lungimea totali a carenei este . Intrucit aceasti forrni subtiati spre pupi permite curgerea fluidului In j urul corpului fgri desprinderea gi f i r 5 formarea de virtejuri mari. iar in partea inferioari liniile de curent ale migcirii rezultante In jurul corpului de rotatie.Suprafata de rotafie care incliide sistemul de izvoare este: In figura 7-64 se reprezinti in semiplanul superior liniile de curent numai ale sistemului de izvoare.

rni~cirileiluidelor reale sint insotite de mi~c5r-i de rotatie ocazionate de aparitia unor fire de virtej.Capi tolul VI I I Migcgri potenfiale cu virtejuri De cele mai murte ori. i n punctele c. tromhele din atmosfer5 sin t tipuri de virtejuri de mari proportii. Anafoarele din apele curga toare.4 s-au defini t conform formulelor (5-1 1) componentele vi tezei de rotatie G . din care unele a u fost cleja introduse. In acest capi to1 se studiaz5 un model de miscare intermediar intre miscarea potential5 si misc. ia deplasarea fluidului prin miscarea unui corp solid si chiar la miscarea unui fluid in jurul unor profiluri curbe. care apoi. ~ l u i d u ise va considera perfect: deci fir5 se lda in kalcul pierderile de energie prin irecare.prin analogie cu liniile de curent . dar particulele sale vor putea Ti animate de misciri de rotafie (miscare de virtej. a1 ciiror calcul este dat in capitolul I X . ~ d e s t ecomponente sint: 9 7 . -. au nevoie de preciziri si complet5ri. 'datorit5 interventiei unor forfe de frecare chiar fdarte mici.curba tangent5 la vectorii G . aplicati la un moment dat. Originea virtejurilor este in general in discontinuititi ale conturului. se descompun in numeroase alte virtejuri care se propagi in intreaga mas5 a fluidului. misciiri turbionare). la muchiile unui orificiu.. vectorul-vi tezi unghiularii care caracterizeazi miscarea de rotatie a particulei iluide in jurul axei instantanee de rotatie. vedem apirind virtejuri la nluchiile unui corp aflat intr-un fluid in miscare. Ecuatiile unei linii de virtej sint: . Astfel. Aceste misciri poten'fiale cu ~~Trtejuri cteeaz5 un tip special de rezistenfe. Urmgtoarele notiuni. ale vitezei sau ale presiunii. Linie 'de vtrtej. La paragraful 5. continue. 1 Intensitatea vitezei unghiulare a virtejului este: Se nume7te linie de virtej .area fluidelor reale.are constituie acea curb%.

d x f u d u . limitat. Dacii conturul curb se restringe pin5 ce inchide o arie infiiit micii. dacii nu intervin alte forte exterioare decit cele masice care derivii dintr-un potential uniform". se formeazii o suprafatii care inconjurii o infinitate de linii de virtej fntr-un spatiu tubular. y. z ale unui punct de pe curba fluidii variazg cu timpul. Teorema Thomson. dt df du - Inlocuind sub semnul integralei (8-4) pe dv - dt ' dt ' si dw .tub de virtej". care se numeste . circulatia de-a lungul unei curbe inchise fluide s< mentine constant2 in 'timp.Lagrange A Intr-un fluid perfect si incompresibil in miscare. cu d 2 rezul ta : dp + -dy + 2 dz) -1dy dz dt (Xdx .1.CLI expresiile dt din ecuatiile diferenfiale ale mi~ciirii unui fluid perfect: si inlocuind paranteza a doua 9 v2 . Tub de virtej. Sii consideriim o curb5 fnchisii. 9t Intrucit coordonatele x .- Ydy 4-Zdz) - 1 - P ( z d x d (F)} . TEOREMELE PRlNClPALE ASUPRA VIRTEJURILOR 8..Suprafat6 de vErtej se numeste acea suprafatii care este tangent5 la linia de virtej care trece prin orice bunct a1 ei. ins5 de lungime indefiniti.du -1 ud (dx ) . Intensitatea virtcjului. Se numeste indoi t u l produsului dintre v i teza unghiulars w ~i S .(11 dx) = .2. Dacii se consider2 o curbii inchisii si liniile de virtej care trec la un moment dat prin toate punctele care apartin acelei curbe.nx A d df du dt .2. aria unei secfiuni drepte normalii pe virtej. derivata va avea expresia urmiitoare: A deoarece . spatiul cuprins in tubul de virtej se cheam5 f i r de virtej". consideratii Fntre douii puncte ale acelei curbe. Fir de virtej. formatii din particule de-ale fluidului care se miscii o datii cu fluidul (deci o curb5 fluids) ~i sii scriem derivata fat5 de timp circulatiei I?. 8..

iar daca mi~careaavea virtejuri. De exemplu. astfel c5 derivata circulatiei iAtegratii pe o curb5 inchisii se anuleaz.. inchis fntr-o suprafat5 C. formindu-se un virtej I? (fig. Schemii la teorema lui Thomson asupra circu~atiei de avion. Teorema lui Thomson poate fi folositii si in miscarea fluidelor reale. iar a doua parante25 fiind diferenf iala total5 a presiunii. dacii densitatea este functie numai de presiune si dacii la un moment dat vi tezele intr-o port iune a fluidului derivii dintr-un in orice alt moment ele vor deriva din aceeasi functie de potential". cauzeaza descompunerea lor in a1tele mai micii pin8 ce nu mai pot fi constatate. Aceasta teoremii. p&tru intkvale de timp scurte.onstanta in raport cu timpul. Intr-adeviir. Ea 4 permite a da explicatii calitative. feorema lui Thomson pare in contradictie cu fenomenele observa te P legiiturii cu durata virtejurilor. Deci. ele nu vor dispiirea. . . care exprimii cii . fluidul se dezlipe~te la spatele profilului. dupii &re dispar. daca o aripa Fig. Dacii acum consideram misciirile fluidului Pntr-un spatiu mai mare. apare ca o generalizare a teoremei mult mai vechi a lui Lagrange. miscarea va continua d f i e fiirii virtejuri . se constatii cii virteiurile.in multe cazuri de aparifie a vfrtejurilor. care n apar la un moment dat.dU. 8-1. termenu1 a1 doilea devine deci: * P y Prin ipoteza. prin faptul cii virtejurile considerate Pn aceste teoreme a u loc intr-un fluid perfect. presiunea p si viteza V sint de asemenea functii uniforme. ca circulafia in acest spatiu s i fie zero.. pe cind dupii teorema lui Thomson ele ar trebui sii fie nedestructibile. se mentin in general un timp scurt. s-a demonstrat ca dacii forfele sint conservative si fluidul se gasea la inceput in miscare fiirii virtejuri. circulatia lor se va menfine constant..intr-un fluid perfect supus la forte masice care derivii dintr-un potential. prima paranteza devine . pe cind in fluidele reale observate exist% forte tangentiale care irineazii vir tejuri le. ca in starea initialii.. cPnd efectele freciirilor sint neglijabile. astfel c i sii cuprindii atft profilul aripii cit ~i virtejul din spate. .. Aceasta se explic. atinge vitezii suficientii. trebuie. avPnd un profil disimetric si pornind din repaus. f r freciri. 8-1).U. ins.Dacii fortele exterioare derivii dintr-un potential . de unde rezultii: I? = c. stabilitii in 1927. conform teoremei lui Thomson. potentialul C! este uniform.

Circulatia vitezei pe un contur inchis este egall cu fluxul rotorului vi tezei care striibate o suprafati sprijinitl pe acest contur". apjruta fn 1858. G.Mathematical and physical papers". introducind o notiune nouii. 8.8-2. astfel ca suma lor sii fie nu!ii. normalii pe axa tubultli de vfrtij: dl? = rotVdS.2. = 2w. 1880-1905.rot Vsi. cind conturul este mic si inchide o suprafafii elementarii dS. este egald cu fluxill rotot-uiui virfejului. descris5 pe o suprafafa de virtej (deci ~i pe suprafata tuhului de virtej) este nula..Aceasta inseamnii cii o datii cu formarea virtejului I?. Mai intii observam c5 circulafia de-a lungul unei curbe inchise. Prin def ini t ie. A ficut cercetiri asupra ecuatiilor diferentiale gi integrale. 9 8. . legea ciiderii unei sfere intr-un lichid viscos 9.2.a. 7 A + 2 9 se poate deci scrie. Teoremele lui Helmholtz Teoria virtejurilor se bazeaz5 pe trei teoreme publicate de Helmholtz In lucrarea sa . de asemenea. Intensitafea la unui tub de v%rtej un moment dat este constantc de-a lungul tubului. conform ecuatiei (5-25). Operele sale sint adunate in publicatia: . mort la Londra In 1903.4 cii vi teza unghiu1 larii o a misciirii de rotatie a particulei este . . i n hidrodinamici a descoperi t teorema care-i poarti numele qi care are aplicatii qi in electrotehnici. deoarece fluxul de virtej care trece prin Fig. se formeazii o miscare in aiurul profilului a ciirui circulatie este . intensi tatea virtejului.2. (8-6) Ultima form5 a membrului a1 doilea corespunde unei secfiuni elementare d S orientate oricum. A elaborat n teoria absorbtiei luminii.3. Teorema lui Stokes* In paragraful 5.dS.Despre teoria \rirtejurilor". Stokes. Am viizut la paragraft11 5. Inti ia teoremii a lui Helrnholt-z.8 s-a demonstrat teorema lui Stokes sub forma cea mai genera 15 . cercetiri experimentale F optics asupra f luorescentei. = 2wdS. a contribuit la studiul fluidelor viscoase. * G. aceas'tii expresie se nurne~tesi intensitntea zfirtejului. formulind ecuatiile diferentiale ale m i ~ c i r i ifluidelor vtscoase.I?. din ecuatia (8-6) se obtine prin integrare : adicii circulutia pe conturul ce irzchide suprafafa transversalii S. Pentru un tub de virtej de sectiune finit5. on fiind proiectia vitezei unghiulare w pe normala la suprafata dS. Profesor la Universi tatea din Cambridge de la 1849.. Aceastii teorernii va f i formulatii putin diferit..Schema la teoremele lui Helmholtz asupra virtejurilor matematician qi fizician. niscut in Irlanda in 1819.

acestui contur este nuli. I'. Aceasti circulafie . 7 . dat fiind cii vectorul Q este tangent la o astfel de suprafatii in orice punct a1 ei. (pe fig. deoarece intensi tatea virtejului este constanti. a acestei teoreme este cu privire la forma unui tub de virtej.tub de vPrtej ale ccirui capete se sprijinii pe suprafefele limit5 ale domeniului f l ~ ~ i d u l u i pereti sau la suprafata liberii a unui lichid. = adici: I~ztcnsitafenunui tub de virfej este consiantii de-n lungul fnbului.rab. -. in curbele .I ' si I?. Ynsi. la capiitul s i u . De aceea se infitiseazii numai urmatoarele forme posibile ale tu6ului de virtej: .tub de virtej inelar. deci circulatia de-a lungul se poate ins5 descompune. si S. (fig. 8-3.S . adici un tub ale cirui linii de virtej sint curbe inchise (fig. + -[r2 rba .. cici. cum flux111 prin peretii laterali este nul. 8-3. rezulti S.are contureazi sectiunile S. .n 9 9 . fiind circulatiile pe curbele ce contureazii suprafetele S.a). Forme posibile ale virtejurilor I' ar f i nu1 si deci1n-ar mai f i constant. deci I'. Intr-adevir. Acest rezultat poate f i obfinut si din ecuatia de continuitate a cfmpului rotoric (5-15). considkrind portiunea din tubul de virtej limi tat5 intre secfiunile S.=:= 0. = I?. ..aceastii suprafafii este nul. Sii considerim acum sectiunile transversale S. intr-adevir. 0 consecint5 important. tubul de virtej nu poate f i terminat in masa lichidului. si S. . si S. conform teoremei lui Stokes. Se formeazii un contur inchis acdabefba aplicat pe suprafata tubului de virtei. S rot V = I'. rot V . si S. 8-3 b si c). printr-un tub de virtej si s i facem o tiieturii infinit de ingusti d u p i liiia de virtej ab.. rot V. 8-2).tub de virtej de lungime infinitii.deci I'. in f e l d urmitor: 7 7 A Insi rl $ rab rba = I' = 0. 9 - u ?- (4 (6) Fig.

acest vector fiind tangent la suprafata Z.. A doua teoremii a lui Helmholtz: Dacci fluidul ideal este supus numai la forte masice derivind dintr-un potential uniform. E . deci cum circulatia pe conturul C este nulii. rezulti c i part iculele ce forma. printr-un orificiu.. Pe uscat. Virtejurile de tipul a1 doilea se intilnesc foarte frecvent i n apele curgiitoare. conturul C se deplaseazi in C'. care este deci o supraf a f i de virtejuri. fumbl este expulzat sub forma de inele-virtej care se indepiirteazii de cutie si totodatii se expandeazii. apa este absorbiti spre nucleul . Pe de altii parte. . Apiisind scurt si intermitent pe peretii cutiei. A 7 de . fluxul vectorului virtej care trece prin C' irebuie s$ fie nul. Virtejuri inelare atmosferi sub forma unei coloane verticale de aer care se deplaseazii. Circulatia de-a lungul acestui contur. Sii consideriim acum o linie de virtej L la momentul t. si prin urmare interse-cfia !or este tot o linie d e vfrtej. fiind format din aceleasi part icule.ciclonfidin meteorologie. suprafata C vor forma la timpul t' o supraiafii 2'. este nulg la un -moment dat t. si ast fe! apa este ridicati la mari inilfimi (tromba marini).. Ia oarecare inilfime. s i se invirteasci o roatg de ventilator aspirator cu axa verticalii (N. oricit de micii ar f i aria inchisii de C'. si X. circulatia se menfine constantii in timp . Acest tip de virtej se poate produce experimental cu ajutorul unei cutii cu fum. toate punctele de pe C' sint astfel cii firele de virtej sint tangente la aceastii suprafafii.. iar tubul de virtej nu se destramk Si consideriim pe suprafafa lateralii C a unui tub de virtej un contur inchis C. unde de obicei poartii numele de viltori sau de anafoare. toare. Jukovski).anticiclonul" este o zoni cu presiune mare. . De asemenea se fntilnesc in Fig. Acest ui t im fenomen se va explica in paragrafele urmii.. previzutii cu un orificiu.. deoarete componenta normal5 pe suprafati a vectorului virtej este nulii. Ea poate f i privitri ca ficind parte din douii suprafete de virtej. 8-4) se produc la trecerea unui fluid dintr-un vas intr-altul sau. ea va f i nu15 si pe conturul C'. conform teoremei lui Thomson. Asadar. 8-4. dupii cum s-a ariitat la teorema precedentii. in atmosferii. Cum conturul C este oarecare. punind heasupra unui vas cu apii. * S i nu se confunde cu notiunea .n astfel de virtej se formeah deasupra miirii. aceste suprafefe se menfin tot supra fete de vfrtej si la timpul t'. prin care se intelege o zoni atmosferici cu presiunea scizutl .car6 se intersecteazii . IJa momentul urnlitor t'. dupii cele aritate anterior. unde presiunea este sub presiunea atmosferici. Cind . ciclonul absoarhe corpurile solide de la suprafata piimintului si le antreneazii la iniltime. liniile de virtej ale tubului se conservii. ciclonului. mai ales dacii muchia acestuia este ascutitii. Tromba poate fi usor produsi experimental. rotindu-se in acelasi timp in jurul axei sale (ciclon*). . . In consecinti. C .246 Hidraulica Virtejurile inelare (fig.

intensitiitii curentului electric qi cfmpul electric . Vitezele induse de un fir de virtej de o formi oarecare. In cazul contrar.. Teoremele lui Helmholtz sint valabile numai in cazul fluidelor ideale. Formula lui Biot-Savart Vom considera mai int ii vfrtejuri de o sectiune transversalii infini t mici. Lucrlrile TAGHI. Teorema a 111-a a lui Helmholtz: Intensitatea unui tub de iirtej se mentine constantti S t imp. * ** . Dbserva#ie. Fie un singur fir de vfrtej de o formi oarecare (fig. Vezi A . (8-7) Fig. el nu se destram2. ci ele se difuzeazii in masa fluidelor inconjuriitoare. Vi teza indusl de un vir tej oarecare In aceastii formulii. dacd forfele exterioare derivti d intr-u n potential ~i densitatea n fluidului este functie numai de presiune. intensitatea vfrtejului . ins2 nu indefinit. Nekrasov . avPnd intensi tatea : Acest element de virtej induce fntr-un punct oarecare M din spafiu o vitezl care se calculeazl prin analogie cu formula lui RiotSavart din electrodinamicii **.3. se constati c. ce-i drept. structuri care-si piistreazii individualitatea. pentru un observator cu capul spre virful vectorului-virtej. lipsite de frecare si sub actiunea unor forte derivind dintr-un potential. 8-5) situat intr-un fluid in care existi un c I m ~ DOtential de viteze. vol. fiind format2 din aceleasi particule si deci Psi pistreazi individualitatea. pe care nu o vom demonstra aici : 6vi = A 4nr2 r sin a dl.Astfel s-a demonstrat cii fiecare linie de virtej se deplaseazii in spatiu.Difuzarea virtejului". INFLUENTA VTRTEJU RILO R ASUP RA FLU1 DULUI INCONJURATOR 8. Si consideriim fn punc'tui P un element al firului de virtej de lungime dl ~i de sectiune d S .3. Firul de vPrtej este analog conductorului electric. Consecin#a': Un t u b dk virtej fiind' lirnitat he linii de virtej i ~ va conserva i ~i el individuali tatea. I. 8-5. a este unghiul razei PM cu direcfia segmentului dl luatii astfel ca sensul de rotatie a1 virtejului sii fie invers sensului acelor ceasornicului. Aceasta rezult'ii din teoremele precedente ~i din teorema lui Thomson cu privire la constants circulatiei.5 virtejurile sint. nu pierde ~i nici nu cis1igii substanti. deci fire de virtej. 8vi este partea de vitezii indusii datoritii elementului de virtej d l .potentialului de vitez5 indus de vlrtej. J 9 A 8.1. 84. amortizindu-se in cele din urmii prin efectul rezistenfelor de viscozi tate *.

= . In regiunea munFig.A.cos al). astfel c6 in ' interiorul virtejului sint absorbi'te tot felul de corpuri solide intilnite in deplasarea orizontali a intregii trombe. se obtine: cr. a. cu viteze de 15-30 mjs si depresiuni importante.tornados"..8-7) in care ---. Acest virtej are forma unui tub subtire la partea inferioarz (fig. X.A In cazul unui fir de virtej rectiliniu Din figura 8-6 se vede ca: dl - rda 9 sin a r = a sin a Introducind aceste valori in integrala precedenti.cr2 9 lb 9 = 0. = 0 si se giiseste: -. Diametrul in partea inferioarii este de citiva metri pin2 la citeva sute de metri. Lungimea parcursi variazi intre citeva sute de metri si 4-00 km.==A=se produc misciiri de rotatie ale aerului.trombii" sau . VPrtejul liniar de lungime semiiniiniti Psi giiseste in naturi corespondentul siu aproximativ in . 8-7. --.L 4xa 1' S:: sin a tim = Fig.U. se a) deasupra uscatuIu i . Tromba: tilor Alegani si Stincosi din S. Vi teza indusi decun yirtej rectiliniu A -(cos m2 .. intre nor si suprafata piimintului. 8-6. si a. produc forme mult mai violente de b) deasupra m5rii 3 3 - 3 . care de altfel se produce cu viteze de numai citiva km/h. 7 y - 180" Pentru un semifir infinit. durata trombei de la citeva --_ iecunde la citeva ore. care' se stabileste in anotimpul ciilduros in anurni te conditii ale a tmosferei. 4xa In cazul cind se consideri lungimea axei virtejului infinitii.

. adicii In tot c ~mp$lmi~ciiriicu except ia spatiulu i de virtejuii.. deci ( cimpul vitezelor induse este potential . Fire de virtej liniar.?xteriorul hcestui spat iu.' 2n iFK . datorit2 unor discontinuititi ale conturului.3. numi te tornados.[(. avind un caracter de permanent5 si producind pe in fundul albiei pilnii de eroziune p i n i la 30 m adincime. de circulatie rK.vfrtejuri punctuale"). alteori se formeazii in . Miscarea rofationald este deci limitatd la spatitil ocupat de virtejuri. Fnconjurate de un fluid ocupind un spat iu nelimitat.virtejuri cu axa ver t icalii l care se formeaz2 in riuri pe ling5 maluri. viteza ia valori infinite. 7.apa moart2" la a d i postul unei stinci iesite din linia malului (Tulcea) sau dup5 un cot accentuat (~eatalchioi. Din formulele (8-8). miscar-ea Lste poten!ialk. 8-8. 8-8). deci axa vfrtejului este o linie singulara.yK)]. miscarea fluidului in planul xOy este datii.3..lin fluid nerotational . y) un punct oarecare in care se caut2 vi teza indusk 1n cazul unui singur virtej. de unde se deduce: Componentele uK .anafoarelefi. 7.6. i n fluid nel*otational (fig.-In (z2n 2. conform art.3. Aceste virtejuri uneori sint antrenate de curentul riului in tire se difuzeaz5 dup5 un parcurs scurt. paralele.). paralele.id I irK . ~ x e r h ~dee virtejuri liniare sint si .) = - . deci problem& se poate trata ca o miscare plan2. Cind distanta a tinde spre zero. VK ale vi tezei induse in P devirtejul punctual din hlK sint deci: Fig.. (8-9) se vede cii viteza indus5 de firul-virtej intr-un punct este invers proportional2 cu distanta de la punct la axa vfrtejului. art. pe cind In .I.2. IJrmele firelor de virtej pe planul de proiectie xOy fiind puncte izolate care induc viteze de rotatie (.6-c) de potehtia!ul complex : 9 f (z) - y -.. Fire de virtej liniare. Fie M K unul din cele n virtejuri punctuale date 4 P (x.X K ) $ i (Y . 9 8. brati1 Chilia). miscgrile fluidului slnt identice in planuri paralele cu planul xOy. ale ciror vi teze tangentiale de rotatie ating 450 m/s si viteze de translatie de 35-100 km/h. 9 a) Vom considera un numiir oarecare de fire de vfrtej paralele cu axa Oz.Miscciri potenfiale cu virtejuri 249 trombe.

centrul vfrtejului punctual M.~ dt d e unde rezultii.. centrul de greutate a1 acestor mase are coordonatele xo. r 2 . r3.i1-1 care A Pentru toate cele n vfrtejuri. de ciitre celelal te vi teze este deci : Relatii analoge se obtin pentru u. Pentru aflarea acestui puncti s i inrnultim ecuatiile (8-13) respectiv cu r .... . un. prin integrare: Daci atribuim punctelor M K mase egale cu TK. Asadar. ~i sii le aduniim: Termenii rnembrului a1 doilea a1 acestei egalititi se anuleazi cPte doi.. astfel c5: Tot astfel se deduce cg gi x r K v K Cum relatiile precedente se pot scrie : = 0.d -- y . viteza pe axul unui tirtej fiind influentat5 de celelalte virtejuri. UK =- d x ~ ~i dt VK . adici de circulatiile lor si de distantele reciproce. u3 .. yo date de relatiile: . intre firele de virtej se exerciti actiuni reciproce. Exist5 ins5 un punct care rimine neinfluentat de virtejuri. componentele vitezei induse se obtin prin insumare : Viteza indusii in punctul MI.

Mipcciri potentiale cu virtejuri

25 1

Comparfnd ecuatiile (8-15) cu (8-16) rezultii cii x,, yo sfnt constante. Am obtinut astfel urmitorul rezultat important: Firele de vlrtej paralele au m i w r i paralele datorife interact iun ii lor, insd: cu viteze d iferite. Existd PnsLi o axd fixd determinatd de coordonatele x,, yo, ale centrului de greutafe a1 tnaselor rK atribuite firelor de virtej, acest centru rdmtnind neschimbat.

b) Studiul citorva cazuri particulare ne permite a preciza mai bine natura miscgrilor virtejurilor. - Dacii sistemul de virtejuri se reduce la douii fire paralele, avind rl ,si I?, de acelasi sens, punctul R se va k i s c a cu vitezi indusii numai de virtejul I?, (fig. 8-9):
9

9

rl v1 = -2x1

fi
A

-si punctul A se va m i ~ c a viteza indusii cu

he virtejul I?,:

t--a;
"2

--&a;

+I

Fig. 8-9. DouB fire de vfrtej paralele, de acela~i sens

Viteza de rotatie in jurul lui A , corespunzfnd vitezei V

este

si viteza de rotatie in jurul lui A , corespunzfnd vitezei V
9

este

-deci aceste viteze de rotatie sfnt proportionale cu I?, si I?,. Se stie cii dolli rotatii de acelasi sens se compun ca vectbri paraleli, in'tr-o rotafie rezultantii i n jur~ilunei a& care trece prin centrul de greutate G a l vectorilor I?, si I?,, -definit prin relatia :
9

7

Avadar firele die virtej se vor roti i'n jurul pun,cfului G, p6strind intre ele distanta 1 ~i raportul a,/a, = const. Substanta Prisisi nu are vi tez5 nu15 in G, ci fn p~inctulG' definit prin conditia ca viteza indbsii de ambele virtejuri sii
C .

4 "

7

ai ae

-

-

rl - - a2 rz a,

7

deci punctul G' este simetric cu G fa@ de mijlocul segmentului AB.

252
- Daca

Hidraulica

sistemul de virtejuri paralele se reduce la doui virtejuri egale si de semne contrare (fig. 8-10):
9

centrul de rotatie G este aruncat la infinit si cele douii rotatii se compun intr-o translatie a carei vitezii este:
7 7

Cu aceastii viteza se miscii firele de virtej ; substanta are viteze diferite. .Astiel, in mi.jlocul segment~luiAB, substanta se m i x 5 cu viteza:
9

adicii cu o vitezi egalii cu de patru ori viteza de translafie a virtejurilor. In figura 8-11 se reprezinta liniile de curent ale miscarii datorite actiunii a doua fire de virtej paralele, de intensitiifi egale Potenfialul complex. a1 miscgrii este:
7

f

(2) =

I

-

2ni

In (z

- z1) -7- -In

I

I

2xi

(z - z2) r -In [ ( z - 2,) (z - zz)] . =
I

2ni

PunPnd z - z,

=

r,eiOl si z

-

z,

=

r 2eiez rezulta:
?

Liniile de curent se obf in separind partea imaginarii,. ceea ce revine la a egala In r,r,'cu o constants sau: Const
=

rfrf

-

[(x -

Aceste curbe reprezinta o familie de lemniscate.

Fig. 8-10. Doui fire de virtej paralele, egale ~i de sensuri contrare

Fig. 8-1 1. Liniile de curent produse de'c) pereche de virtejuri paralele, egale ~i de acelagi sens

ÿ mi scat-i pot en!iale cu oirtejuri
A

253

potent ialul complex este:
f (z)
f (z)

- I n cazul a doui fire de virtej de intensitate egali si de sensuri contrare, '
== -In
I

2xi

(z - z,)
2 - z1

I - -In (Z - q,) ;

2ni

=

2 xi

- In

r

z -2,

- r 1n -2xi

:(

ei (01-e29

.

Partea imaginari, egalati cu o constanti, revine la r,/r, const. problemi cunoscu t i la compuGerea a dotlii izvoare eqale si de semn contrar. L.iniile de ctrent 'ale acestor misciri sint cercurile Appolonius si sini reprezentate in iigura 8-12. ~erpkndiculara distanta pe z,z2 la mijlocul ei este de asemenea o linie de curent, care este si ax2 de simetrie. Observim c i jumiitatea din spectrul miscirii de o parte a acestei axe poate reprezenta mi~carea produsi de un virtej rectiliniu lingi un perete plan, paralel cu axa virtejului.
7 7

-

1I
Fig. 8-12. Liniile de curent produse de o pereche de virtejuri paralele, egale ~i de sens ur i con t rare

8.3.3. Virtejuri cu nucleu
Conceptia firului de virtej ca un tub infinit de subtire .permite calculul m i ~ c a r i i induse In spatiul inconjuriitor, dar irnplicii existents unor viteze infinite in apropierea axei virtejul ui, ceea ce contrazice reali tatea. Limitarea vi tezelor se datoreste desigur, la fluidele reale, rezistentelor de frecare. De aceea s-a imaginat un alt model abstract decit firul de virtej g i anume virtejul-tub de diametru fini t, care se comport5 ca un solid in rotatie, forrnind nucleul virtejului, pe cind in afara nucleului cirnpul vitezelor rsrnfne ca in cazul firului de virtej de sectiune infini t rnicii. In figura 8-13 se reprezints, conform acestei concept i i , virtejul cu nucleu ~i distributia vitezelor qi a presiunilor atft in exteriorul cit si in interiorul nucleului. Astfel, nucleul de diarnetru 2 r,, rotindu-se ca un solid, cu viteza unghiulara uniforms w, vi teza la periferia nucleului este iar in interior ( r < ro): Viteza in interior variaza deci liniar de la zero in ax8 la Vo la margine. In cirnpul potential exterior nucleului (r > r,) viteza este functie de intensitatea I a ' vir tejului :

iar la periferia nucleului :

-

de unde rezultii:

A

I n ceea ce prive~tedistributia presiur~ i l o r nucleu, acestea variazii cu r in functie d e in forta centrifugii :

1 a periferie :

deci :

In cirnpul potential este valabili legealui Bernoulli :

iar la marginea nucleului, tot in ctmpul exterior, presiunea este: Fig. 8-13. Virtej cu nucleu Cum pe de alt5 parte roVo = rV, legea distributiei presiunilor va f i :
n

A~adar, distributia presiunilor in interiorul nucleului este supus2 unei legi parabolice (8-22), pe cind in exterior, unei legi hiperbolice (8-25).

8.3.4. Virtejt~ri inelare

Comportarea virtejurilor inelare este fntrucftva analogs cu cea a cuplului de fire de virtej. Intr-adeviir, daci vorn considera un inel circular de diarnetru D ~i cu nucleul de diarnetrul d, doui segmente sirnetrice AA' si BB' se comport2 ca dou2 tuhuri paralele, deci ele se influenteazi reciproc 'si conduc la o miscare general; de translatie a inelului in sensul V , (fig. 8-(4). Datorit2 simitriei radiale, efectul este aseminitor pentru fntreg inelul.
d

Mipcciri potentiale cu virtejuri

Daci se considerii acum doui rotatie (fig. 8-15) interacfiunea lor de acelasi sens de rotafie, adicii se rotesc unul P jurul celuilalt, n
9

inele paralele avind acelasi sens de va f i ca intre doui fire 'de virtej segmentele proiectate in A si in C pistrind distanfa egali; aceaka face

Fig. 8-14. Virtej inelar

Fig. 8-15. Pereche de virtejuri inelare de acela~isens de rotatie

ca inelul CL) sa se largeasci, iar inelul AB s6 se strfmteze. Cu cit insi un inel are diametrul mai mic, cu atit viteza proprie de translafie c r e ~ t e[v. formula (8-17)]. Asadar, inelul AB se apropie de CD si se strimteaza, inklul CD se lirgeste si isi incetineste mersul. Apoi inelul A B trece prin CD 'ca;e incepe ii se strimteze ~i s6 se accelereze, pe cind AB se lirgeste si se decelereazii. Daci doui inele au rotatii invkse, ele se apropie dar totodati se lirgesc, ceea ce le incetineste apropierea reciprocg, astfel c i nu ajung in timp finit s i ke ating2 (fig. 8-16). Acelasi lucru se intimpli Pn cazul apropierii unui inel de u k perete plan, cici el se giseste intrucitva P cazul n unei jum2tgf i din schema celor doiii inele de sens contrar.
9

Fig. 8-16. Pereche de virtejuri inelare de sensuri contrare

8.3.5. Straturi de virtejuri Se observi adeseori c i in miscirile . fluidelor r eale se produc discontinuititi ale vitezelor intre doi 'curenfi de viteze diferite sau cu ocazia acceleririlor locale datorite ocolirii unor muchii ascuf ite. Fie deci un strat de fluid de grosime mica h, care separi doua misciri de viteze u, si u, diferite (fig. 8-17). Fie u in directia axei Ox ~i fie axa Oz perpendicular2 pe planul xOy. In stratul de grosime h proiecfia vPrtejului vitezei dup2 axa Oz este:
A

256

Hidrnulica dv -= 0 dx

Cum

si '

du dy

# 0, rezultii

o, # 0

asadar in acest strat exist5
9

sediul unor virtejuri. Ca s i se realizeze aceastii discontinuitate a vitezelor trebuie sii esiste forte de vizcozitate.- Si calculiim intensitatea virtejului pe metru liniar de strat de virtej (fig. 8-18):

I?

=

\

Y2

2a,dS = -

5

Y2

- udy=

du

Yl

Yl d y

-5

Yz Y1

ede;

Fig. 8-17. Strat de virtejuri

Fig. 8-18. Explicatia forrnirii stratului de virtejuri

a ~ a d z rintensitatea virtejurilor din strat nu depinde de grosimea stratului h, de aceea nici nu este nevoie s5 admitem o grosime arbitrarg, ci putem simplifica scl~ernade calcul punind h 0 si inlocuind ,,stratul de virtejuri" printr-o !,suprafat5 de separaf ie" care poate juca rolul unui perete fluid.

-

8.3.6. Sisteme de virtejuri in ~iruri

La miscarea unui corp solid intr-un fluid, s-a observat cii in spatele corpului se formeazii siruri de virtejuri care sint antrenate de corp pin6 ce se difuzeaz5 in masa fluidului. Acest fenomen a fost supus unor experienfe minufioase, in 1906, de Benard, care a studiat mi~c5riledatorite unui cilindru circular vertical' care avea o miscare de translaf ie perpendicular5 pe axa sa. Cfnd cilindrul are o vitezi destul de mare, apar in spatele s5u douii ~ i r u r ide virtejuri, cu axii vertical& care se asazii la distanfe egale intre ele. Vitezele de rotatie sint inverse pe un sir fat5 de celila!t si axele l vfrtejurilor de pe un sir corespund intervalelor de pe ~ i r u celiilalt (fig. 8-19). In primul moment, viteza de deplasare a vlrtejr.lrilor este chiar aceea a
9
9
A

corpului cil indric, dlir ea scade cont inuu si virtejurile r i m i n semiinate in urma cilindrului la intervale egale, difuzinhu-se dupii citva timp in fluid. Teorja cornpletii a acestui fepomen a fvst ficutii de Tt1.v. Kbrman, care a incercat totodati sii calculeze rezistenta c.e se opune de ciitre fluid mi7i ciirii cilindrului, pe baza acestui fenomen.
Potentialul complex pentru un singur gir de vfrtejuri a ~ e z a t e la distante egale cu I (fig. 8-20) este, conform celor stabilite anterior:
w = -{ln(z-z,) 2ni

r

+

+x
00

[in@-zK)+

i n (2-Z-K)]

1

Aceasti expresie este valabila pentru tot cimpul afar5 de axele virtejurilor. S5 tnrnultirn pe (z -- 2,) cu - ~i s5 irnpirtim pe (z -zK) ~i pe (z-Z-K) cu - l K , res1 pectiv ZK, ceea ce nu rnodifici decEt constanta arbitrarii, gi sii inlotuirn in expresia rezultat5 suma logaritrnului prin Iogaritmul produsului. Avem succesiv (V. art. 8.3.5):

1

+ const.

Fig. 8-19. Sistem de virtejuri, in viruri

1L

+

Fig. 8-20. Schema la teoria sistemelor de vtrtejuri

Inlocuind pe z~

= 2,

+ 1K

~i z-K = zO- IK, se obtine:

deci potentialul complex se va exprima prin:

f (2) = -In sin - (z - 2,). 2zi I
7t

r

Viteza complexi intr-un punct

2

este:

Acest Sir de vfrtejuri riimfne fix, deoarece virtejurile fiind situate la distante egale, actiunii unui virtej asupra unui virtej dat ZK i i corespunde actiunea contrarii ~i egali a unui virtej simetric fat5 de ZK. S i considerim acum doui ~ i r u r i virtejuri de tipul celui studiat mai tnainte. Fiecare de gir este in echilibru sub actiunea propriilor virtejuri, fnsi acum apare interactiunea dintre virtejurile celor douii ~ i r u r i .Fie I?, ~i I?, intensitiitile qirului de sus, respectiv de jos, ~i h distanta dintre ~ i r u r i Fie z, un virtej din qirul de sus ~i z, virtejul cel mai apropiat din ~ i r u l . de jos. Potentialul complex a1 miscgrii datori te acestor doul virtejuri este:
f
(2)

=

rl -In sin - (z 27ri 2
7c

21)

+ -In sin -(2 - 2,). 2xi 2
r 2

7c

Viteza complex3 intr-un punct

2

este:

u-iv=-

7c df - -ctg-(z-zl) rl dz 21i 2

+ -ctg21i
r 2

It

(2 - z2).

2

Virtejul z, care apartine ~iruluide sus este imobll in raport cu acest Sir, astfel c i mi$carea sa este datoriti numai virtejului z2, deci viteza complexi a virtejului zl este:
u,
2 - iv, - -ctg-7r - r

22i

1

(zl - z2).

Intrucit calea de virtejuri (dublul Sir) se rni~cii un singur tot, cele douii viteze trebuie ca s2 fie egale: de unde rezulti: r2= - rl= - r. Daci punem E relatia (8-30), zl n se obtine:

- 2,

=b

+ hi,
r

b fiind defini t ca in figura 8-19,
It

u, - iv, - u2 - iv2 = -

-ctg21i

1

(b

+ hi).

Cum cele doui ~ i r u r i virtejuri se deplaseazi dupii directia Ox, trebuie ca vl = v2 = 0, de deci qi membrul a1 doilea trebuie s5 fie o cantitate realii. Aceasta se intimplii in urrnstoarele dou5 cazuri : - cind b = 0 qi atunci se realizeazi ordinea simetrici a vfrtejurilor cu:

- ctg i
21
1. c C n d b =2

ir

fn care caz vfrtejurile din cele doul qiruri sint a1ternate, avind viteza

KBrrnan a aritat cii configuratia alternati este singura stabili gi atunci raportul h/t este determinat gi egal cu 0,281, ceea ce corespunde cu valorile ggsite la experientele cu cilindri tn api.

Mi~cciri potenfiale cu viretjiiri

259

Spectrul mi~ciiriifluidului in spatele cilindrului, in zona c5ii de virtejuri, se obtine din - (8-29) ~i conditia r2 = =. considerind un vfrtej zl din ~ i r u lde sus gi alt virtej 2, din ~ i r u lde jos:
ir

f

(2) =

- - 1 11
2n

nr X sin - (t - zl) si11 - (z - 2) , iI' I I . - - - In 7c 2c 7 7t sin- (2-2, f b hi) sin - (t - 2) , I I

+

Mi~careaeste reprezentatii in figura 8-21.

Fig. 8-21. Migcarea produsii de virtejuri in ~ i r u r i (dupii Kiirman) Bazat pe aceastg teorie, KBrman a incercat s5 obtini prin calcul qi rezistenta la inaintare a corpului In fluid, dupii cum se va vedea 211 capitolul urmltor.

Capitolul I X

Forfele hidrodinamice i n miscarea fluidelor perfecte

Teoremele generale ale impulsultii, stabili te la paragraful 6.1 1. ne-au permis a determina reactiile hidrodinamice ale perefilor care limiteazi un fluid T miscare, peretii fiind fie f i c ~ i ,fie mobili: ~ o r m e l eecuat iilor impulsului n date de Euler [formulele (6-36) si'(6-37)]si-au gisi t numeroase 'aplicatii tehnice, dintre care o parte sint ctlprihse in ackst tratat. Cind un corp solid este .inconjurat de un fluid, se deosebesc cazurile: - cind fluidul este in miscare in jurul corpului care este fix; - cind fluidul este fix in 'infinit si corpul este in miscare. Aceasta este o pr6blemi fundamentali a l~idrodinamiciisi o vom trata in acest capitol numai in ipoteza fluidului incompresibil s i ' f i r i a se tine seama de p ierderi le de energie prin freciri . ~ n t r u c i tfortele d6termina te ast fel diferi, in general, foarte mult de acele ce se constati in cazul fluidelor reale, studiul va lua in considerare si urmiitoarele ipoteze care apropie din ce in ce mai mult problema de realitate, fir6 a o rezolva definitiv: - Se consideri in fluid un cimp de viteze potential si forte conservative. - Se considerii, daci este qazul, existents circulatiii si in general a vfrtejurilor in cimpul potential exterior virtejurilor. - Se considerii formarea unor suprafete de discontinuitate in spatele corpurilor inconjurate de fluid. Este admis c i virtejuri si supra fete de discontinui tate echivalente cu un strat subtire de virtejuii se formeazii numai presupunind existenfa unor forte de viscozita te specifice foarte mici, care ins; nu intri in calcul ca atare.
7 7
A

7

7

9.2. TEOREMA REZIDUURILOR VITEZEI COMPLEXE
Fie un curent plan, a1 cirui potential complex este f(z) ~i i n care se gisesc n puncte singulare ale functiei d f datori te unor izvoare pozi tive
dz

.

sau negative ~i ale unor virtejuri punctuale in punctele z = a,, z=a, ~i avind reziduurile corespunzitoare A*, A2 ... An

... z=a,

Forfele hidrodinamice 2n migcarea fluidelor perfecte

26 1

Dupi cum este cunoscut din . analiza matematici, daci se inconjurs punctele singulare cu un contur curbiliniu C, exist5 t~rmitoarearelatie:

+

Daci se inlocuiesc in egalita tea precedenti cant ititile complexe A K = cc, . d t -i P K , precum si - --- .- io si dz = dx idy, se obtine:
, .

dz

+

+

A

Insi

\

(o dx
C

+ vdy)
\c

=

I' (circulatia)

( u d y - vdx) Dec i

=

Q (debitul).

A ~ a d a r , daci se cunosc expresia analiticii a potentialului complex si punctele singulare, se obtin cu formula (9-3) atit circulatia din clmp, cit $i debi tul total a1 izvoarelor. Consecinte I ) Daci in cfmpul miscgrii nu sint izvoare pozitive sau negative, exist5 relatia :
D
9

2) In cazul unei transformdri conforme a mipirii, circulatia rcimine neschimbat& Dacii se face trecerea din planul z intr-un plan brin transformarea conform;: = f(z), putem scrie:

<

c,

df Inlocuind in formula (9-4) pe - ~i pe dz prin expresiile precedente,

dz

se obtine:

3) Dacn" se opereazii transformarea conformii a curentultli in jurul unui

cilindru circular, circulajia in jurul noului profit obtinut este aceeqi ca in jurul cilindrillui circular ~i anume : - 4 z a v , sin O,, in care 0, este unghiul care corespunde punctelor de stagnare pe suprafata cilindrului circular (fig 9- 1 ) . Sg considerim acum c i se foloseste funcf ia de transformare Jukovski I" i== z - si se obf ine profilul diZ simetric (fig. 7-35), in planul c. Transformarea trebuie aleasii astfel ca viteza in acest plan sii nu ia valori infinite. Fie w v-iteza complexi Pn plaI Fig. 9- 1 . Schema la demons trarea conserl-arii nu1 z si w'-viteza complex5 Pn circulatiei In urma unei transformiri conforme planul . h t r e aceste viteze existi urmi toarea relatie :
j

-

9

+.

9

avem :

dec i Dacii z = - 1, viteza ' din planul c poate deveni infinitii. Pentru a evita aceasta, trebuie ca si w sa fie nul, ceea ce se intimplii numai tn punctele de stagnare, pe c e r h generator (punctul B din fig. 9-1). Asadar transformarea se va face astfel ca punctul de stagnare B de pe cercul din pldnul z sn' treaca" in bordul de iesire R, ul profilultli din planul (fig. 7-35). 4) Circulatia la un p;ofil cilindric circular se realizeazi numai dind, din exterior, o miscare de rotatie cilindrului in jurul axei sale, pe cfnd la un profil obtinut piin transformarea cercului, circulafia se produce prin insusi n fap tul disimetriei. Valoarea acestei circulat i i depinde de unghiul 8, ales f profilul circular generator [v. formula (9-6)]. Aceastii ultimi concluzie, datoriti lucrgrilor lui N . E. Jukovski si N. A. Ceaplighin, este de mare irnportanfii dat fiind c i de mirimea circulatiei naturale", care depinde de desenul profilului, depinde portanf a, adici forta de sustentie a aripei unui avion. 5) fn problemele de hidrotehnicii, teoremele circulaf iei si ale portantei au mult mai putinii importanti decit in aerodinamicg. Ele isi gisesc totusi aplicatie inti fn urmitoarele domeni i : - teoria modern5 a turbinelor cu reactie, Pn care se iau ca punct de plecare fortele care se exerci t5 pe palele rotoru lui . Trebtlie t o t u ~ imentionat
7y
T

t

Forjele hidrodinamice in mi~carea fluidelor perfecte

263

cii aceastii teorie nu a putut inlocui vechiul calcul bazat pe teoremele energiei si ale impulsului si pe o serie de date empirice; - teoria miscirii aluviunilor, cind se studiazi miscarea individual5 a part iculelor .
7

9

7

?

9.3. FORTELE HIDRODINAMICE IN MISCAREA PLANA A UNUI FLUID IN CARE SE AFLA UN CORP FIX
Problema consti in stabil irea unor formule generale care s i dea forta de presiune rezultanti ~i cuplul rezultant a1 presiunilor exercitate pe un ciIindru fix, avind o sectiune de o formi oarecare, aflat intr-un fluid incornpresibil in mi~carepermanenti. Vom calcula rezultanta ~i momentul rezultant a1 presiunii, ficind abstractie de fortele masice. Fie X, Y componentele. fortei de presiune ~i fie pre- 'Y siunea complexi 3 = X - i Y definiti ca un vector conjugat cu R fati de axa real;. Daci n este directia norrnalei spre interiorul suprafetei corpului (fig. 9-2), a1 cirui , contur P planul xOy este C, R n se exprimii prin relatia:

,

R=x-~Y=[
C

p(sin0

+
(9-9)
i

+i cos 0)ds= i

Sc

pe-0; ds.

Forta de presiune rezul tanti se obtine introducind tn ecuafia (9-9) valoarea lui p din ecuatia lui Bernoulli: 1 p = c--pv2, 2 c fiind o constant;.
1

w r(

Fig. 9-2. Scherni pentru calculul fortelor hidrodinamice actionlnd un corp fix intr-un fluid in miyare plan2
I

Prima integral5 din membrul a1 doilea se anuleazi, cgci se presupune continuitatea conturului inchis. Intr-adevsr : jce-ei ds =

j ds (cos 0 C

i sin 0) =

(dx-idy)

=! = z
C

0.

fn c,are & este variatia afixei conjugate lui z. In a doua integralii se poate scrie e-eids = e-29; dz, deci

264

Hidraulica

Ve-0; = V (cos 8 - i s i n 0) = u - i v = w , Ins5 w fiind conjugata vitezei V . Astfel se obtine prima formulii a lui Blasius-CeaplZghin:

Momentul rezultant a1 presiunilor hidrodinamice se calculeazl in raport cu axa Oz, perpendicular5 pe planul migcgrii :

Sc Introducind fn aceasti ecuatie pe p din ecuatia lui Bernoulli, avern: 1 L = p ( x d x + ydy)-p V 2 ( x d x ydy).
C C

L=

( x p cos e

+ y p sine) ds=
2

p

+ ydy).

C

+

c r are valoare final5 identi-cii cu cea initial& deci : L=V2jxdx
2

Prima integral5

S'=

d (9)= 0 deoarece la parcurgerea cornpletii a conturului inchis,

LP
2

+ ydy).
R
[formula (9-10)]g

C

Aceasti expresie a lui L poate fi pus5 in functie de ~ ca gi expresia Am gisi t rnai sus c i Ve-ei = w. Prin ridicare la pitrat ~i fnrnultire cu z dz se obtine: Cum ins5 V2e-20; z dz = @z dz. = e 2 0 i dz, rezul tZi : V2zdz
=

1nsii
deci :

w2z dz.

z dz = ( x $ i y ) ( d x - idy) = x dx

-

+ y dy + i ( y d x - x dy),
real5 (v2z';i;).

Va( x d x

+ y d y ) = partea

Agadar, L se mai poate scrie in doui feluri, in care simbolul 6%e insearnni partea r e d s :

Aceasta din urmi este a doua formulri a lui Blasius-Ceaplighin. Dacg se cunoagte expresia analitici a potentialului complex a1 migcirii fluidului: formulele precedente se pot pune sub o forms care permite calculul analitic direct:

For$e[e hidrodinamice tn miparen fluidelor perfecte

2659

S i aplicim aceste formule la exemplul cunoscut pe a l t i cale, a1 migcirii Intr-un ctmp uniform de viteze cu suprapunerea circulatiei r gi' a unui cilindru circular de razi a. Conform formulei (7-77), potentialul complex a1 migcirii este:

df Introducind aceasti expresie a lui - In formula (9- 14), se obtine:

4n2z2
Z

"' J dz.

1 Dupi teorerna reziduurilor, numai termenul In - se pistreazi ca reziduu a1 polului~

z = 0 gi integrala se reduce la 2xiAl, A, fiind coeficientul terrnenului rezidual. Astfel:

(s)2
X=O

dz = 2x i iv,
n

r

--

2v,

r

de unde rezulti:
?

Y = prv,,

rezultat cunoscut, ~i anume: forta de presiune dupi directia general: a migcirii este nuli, iar portanta, forta perpendiculari pe directia migcirii, este aceea d a t i de formula lui Kutta-. Jukovski. In ceea ce privegte momentul rezultant L, aplicfnd formula (9-15) gisirn:
A

Intrucit expresia din acoladi este imaginari, momentul rezul tant este nul, deci singura reactie hidrodinamici este portanta care trece prin originea axelor de coordonate.

A

9.4. REZISTENTELE DATORITE DIRELOR $I VIRTEJURILOR

9.4.1. Curent cu dire vi suprafete de separatie S-a ariitat la art. 7.3.9, cii ipoteza unor suprafete de discontinuitate, care despart domeniui mi~ciiriigenerale de spatiul dinapoia unui corp inconjurat de fluid, permite calculul unor rezistente care eliminii partial paradoxul l u i d'Alembert. Se poate numi ,,diriU, zona care se formeazii indiiriitul corpului si care se caracterizeazii prin urmiitoarele: - fluidul stagneazi fn zona direi, adicii viteza relativii a direi in raport cu corpul este nu16. De aceea se mai poate numi aceastii zonii ,,apii rnoartii".
?

Pentru determinarea ~ r i n calcul a rezistentelor datorite formirii direlor .se folosesc mai multe metbde. Calculul rezisteniei se face consideriid o suprafati de control de forma unui paralelipiped care' se miscii cu viteza de deplasare a virtejurilor ~i se aplica teorema I a impulsulu~. i l l stadiul actual. Calculul forfei de presi.a se pleca de la conjugata complex2 a forfei elementare . V. Astfel. astfel . d u p i ce se determini potenfialul complex ~i vi tezeie. Kamenkov (1933) bazatii pe pierderea circulatiei vitezei profilului. bazat pe ipoteza mentionatii.. care se stahileste in fiecare caz in parte. Curent cu viruri de virtejuri In cazul cind in spatele corpului se formeazii indoitul gir de virtejuri a1 ternate. 9. datori tii desprinderii vfrtejurilor din sir.f n Sntreg domeniul. - .in diri si pe suprafata de separatie este constanti si egalii c u presiunea la infinit p. aceste rezistente nu pot f i determinab decit prin experiente facute pentru o gamii intinsii de'nume-re Reynolds. ins5 anumi te marimi trebuie stabili te experimental. dupa cum se va vedea la capitolul X X I I I .presiunea 9 . . rezistenfa unei plici plane norrnale pe directia curentului calculatii in acest mod este: T . se poate pleca de la legea distributiei presiunilor pe suprafafa corpului. in care se tine seama de formarea direlor si a sirurilor de virtejuri. Se obf in formule care sint in concordanfi cu experientele. In acest scop.2. 0 teorie care da rezultate mult mai apropiate de realitate este aceea a lui G. Cu toate deficientele lor. . duce insa la rezultate mult diferite de realitate.i p dz efectutnd integrarea ei sub diferi te forme si folosind eventual formulele Blasius-Ceaplighin. o pe cind prin miisur5tori se giise~te valoare cam de doui ori mai mare. se considera si in zona direi o miscare potenf i a l i cu virtejuri punctuale. in afari de zona direi.cii aceastii teorie nu duce la rezultatul numeric ciiutat. Bu dovedi t cii aceste fenomene sint cauza unei piirti imp6rtante din rezistenfele pe care le opune corpul la miscarea fluidului ~i cii. se preferi . teoriile hnisciirilor.ne frontali. mi~careaeste potentiali. Astfel.4. deoarece in zona direi mi~careaeste departe de a f i potenf iali.

). se face restrictia ca mi~careasii nu fie insotitii de fenomene de turbulentk.4. fie plecind de la ecuaf iile generale de mi~carea unui mediu continuu si elastic (v. 9 7 10.ale misciirii fluidelor viscoase si apoi se vor studia diferite cazuri particdare de misbiiri si diferite metode de rezolvare a unor clase de probleme.1.Capitolul X Miscarea fluid elor viscoase A In acest capitol se studiazii misciirile fluidelor considerate ca sisteme continue. pornind de la proprietiitile specifice ale flufdelor. analoge eforturilor de frecare. ci numai In timpul misciirii . art.conditiile la limi t5 au un caracter special.).2. in domeniul de temperaturi si presiuii depiirtate de valorile critice ale schimbiirilor de stare fizicii. fluidele putindu-se deforma pin5 ce iau forma suprafetelor rigide care constituie peretii unor vase. stahilite de Navier si Stokes. ciirora li se aplicii legea fundamental5 a eforturilor de viscozi tate. in t impul misciiri i. paragr. la fluide se constatii d: deformatiile sint mu1t mai mari . in raport cu solidele. decit cii. spre a putea folosi re'zultatele ce stau la dispozitie in teoria elasticitiitii. . STABILI REA ECUATIILOR LUI NAVIER $1 STORES Ecuafiile de miscare ale fluidelor v7scoase. ~ a t o r i i i iunor forte de atractie molecularii se dezvol tii. 3. Se vor coniidera numai mi~ciirilein strituri paralele. gazele si in general lichidele nu prea viscoase. se pot obtine fie dirkct. cum sint apa. Deosebirea dintre fluid si solid nu existii din punctul de vedere a1 ecuatiilor de miscare. 9 9 - . . descoperitii de Newton : Nu toate fluidele sint supuse acestei legi (v. nu exist5 in stare staticii. precum si relatiile dintre deformatii ~i eforturi. dar la cele niai rgspindite. i n sfirsit.2. eforturi interne tangent iale. 2. Se vor stabili mai intii ecuatiile generale de miscare. de frecare. aceask lege se aplicii riguros. elast ice ~i viscoase. conducte sau canale.eforturile tangentiale.

in acest sens.+-• ~ dx dy 'dz 7 7 Aceste relatii pot fi stabiIite ~i direct. astfel c5 virful A ajunge T A'. ---7 deforrngrile unghiulare da ~i dp ale fetei d y x d z A dau na~tere unor eforturi de forfecare TYZ = = 'rzy in planurile yOx. iar viteza unghiularii d (a + p) fiind analog5 undt ghiului de alunecare yyz. deplasgrile.-. lidele este perfect valabilii *. .In ceea ce prive~te relatiile dintre deformatii si eforturi. 2. dac5 in elasticitate se noteazg cu c. se poate scrie: C~Z form%analogs cu T ~ Z = zzy = G yyz.4. q. analogia cu so. din teoria elasticititii. sii considergrn ca toa te deformatiile Pn hidrodinarnicg sint un produs a1 unei viteze de deforrnatii cu elernentul de tirnp dt. ca ~i I . 194 1.dt. gradientul vitezei . dupg cum am vgzut I dv I la art. respectiv zOx.dT dri Ex .L---T~ 4 / --# ___t dy Fig. 10-1): Creqterea vi tezei v dupg directia z este dz dv timpul dt este . Germani: . 4 I + r A. Y Y . iar deplasarea corespunzitoare in - Deformatia unghiularii: Tot astfel. w ale vitezei V qi cre~terilelor respective dupg striibaterea distantelor dy. putem scrie (fig. 103).:( I :+ y - Dezvol tind analogia cu teoria elastici titii. S i ne fnchipuirn cii acest element este 42 adus. in tirnp ce elementul de volun~ suferit tirnp o translatie. Astfel. Considerind cornponentele v. cind unghiul drept zOy ar f i suferit o deforrna/ tie total5 (da dp). Nr.. Astfel.dz dt. y fiind analogul lui G. dz =dv - dz dz.este toc/ / / A#-- - . respectiv dz. vorn avea: 85 . pentru fluide. f5rl s5 se anuleze ~i deforrngrile. - Rezultii c5: 'ryz = dy zzy . Fie un element fluid avind forma uilui paralelipiped elernentar (fig. Pol i tehnicii din Bucure~t X I I . dp - dw . este datoritl lui D. p. printr-o translatie ~i o rotatie de sens invers. iar cu E qi y deforrnafiile specifice liniare ~i unghiulare.. . 1-2. o rotatie qi deforT acela~i n rnatii. Tnsii. . cu virful din punctul A' Tnapoi in punttul A. 10-1 . 10-1) care s-a den a plasat in timpul dt. i*. * .Essai d'une theorie 6lCrnentaire des dkforrnations et des efforts intCrieurs d'un fluide incarnpressibleU (Bul. 0 incercare interesantii.1. Deformatiile paralelipipedului elernentar de fluid c y rnai deforrnatia in unitatea de tirnp a unghiului drept yAz. A~adar.

fiind de ordinea de m5rime a lui dt. = wdt. 1.YYZ - dt - dw dt 1 dz dt -+ dvdt .2) (legea Hooke generalizatii). Pn care vom inlocui pe oy+oz CU---. 30 ax Se obtine: . s5 form5m o expresie a lui yiantul tensiunilor o: E. adic5 partea suplimentarg a tensiunii norrnale.~ = 2(m + 1) G cx.o (m . se obtine: Cantitifile c x . s5 considersrn cunoscuta relatie: ax ay + az - E E. S considerlm relaf iile: H + ... deformatia cubic5 din elasticitate 0 se inlocuieqte cu viteza de dilatatie cubic5 8' din liidrodinamicii: Continuind analogia. datori t l efectului fortelor de frecare T.. astfel ca s5 se pun5 in evident5 inva- Expresia va f i de tipul ox = o o i qi urmeazl a g5si pe o x . ale c5ror expresii sfnt deci: Tot astfel. Acestea introduse in expresiile lui qi y. 269 E = udt.-dw 1 dy dt dt dv +-dy ? care sint cantitsti finite qi pot fi numite viteze ale deformafiilor specifice. putem forma I Yyz-- . E q =vdt. . citurile: EY..3 m E 2 (m l)G + Pe de alt5 parte.- M i ~ c a r e a f luidelor vlscoase . . EZ ~i yyz etc.G= mE 2(m + 1) qi 0 = (ox + oy + OZ) m -2.

p .ry. La fluide incompresibile. Presiunea pe o fatii se poate pune deci sub forma: Px'-p+pJr In care: 1 P. cu termenul respectiv p . Tnx = Pn C s (n. a presiunii medii p (opus5 normalei exterioare). datoritii fortelor de viscozitate.. In aceste ecuatii.. astfel c5 px . Ecuatiile (10-2) precum ~i ecuatiile: pL pi.pZ - nu nunzai in stare de repaus. existi deci. = px = py . . in teoria elasticititii. x.G8=o+2GcX-G div 3 3 in care = rt2 + q2 + tE = deplasarea totalii.p div 3 v. x ) . = a + 2 C . Rezultii c5 la fluidele perfecte: T n x = px cos(n. I I se deduc in mod sistematic din ecuatia matricialii urmiitoare: div V 2 3 0 div 0 V 0 0 0 'div V . =2 3 div T) . y) TZX cos(n. ~ ~ . valoarea presiunii normale variaz2 in jurul unui punct oarecare. x) O fiicind . In. in miscare. div 7= 0. Deci la un fluid real. iar la fluide perfecte se anuleaz2 ~i y.p pentru a pune in evident2 directia negatiuj. nemaifiind in formulii decit invarianti vi constante: 2 2 a . l"(g-7yx - - In mod analog se obtin celelalte dolt2 ecuafii care dau pe ph ~i p.. respectiv y ~i z.mod asemiinitor se obtin $i ecuatiile care dau pe py?i p z . prin analogie cu du px=-p 2 p-dx + elasticitatea: 2 .270 Hidraulica Dacii f inem seama de legea lui Hooke generalizatii. z).= + cos (n.. dupii directiile. I - Vom avea in hidrodinamics. dar p in n z i ~ a r e . urmiitoarea relatie importanti care leagii lungirea specifics rx de tensiunea a x .p = pu = p z Aceasta rezultii ~i din ecuatia (3-3'). adic2 T . viscos.-p 0. ~i p z . i Termenul din ecuatia (10-3) este ceea ce se adaug5 presiunii . a s-a inlocuit cu . = T.

ecuafia de viscozitate p = f ( T ) .. ' Dt 0-- - px-- dp dx -+ 2x( 2 p .ecuatia de stare fizicii: p .ecuaiia de terrnodinamicii pentru procese adiaba t ice.~~ e: D u.p -) "("+$) dx dx + sau. .ecuatia lui Van der LVaals pentr~rgaze reale. a unui sistem continuu (v. dupii transformgrile indicate si notind: 9 obf inem : Dm P .")+ (&I dy dx Dw P x - p z -dz 2 3 y div V $. se oblin pent ru' fluidele compresibile si viscoase ecuatiile de miscare urrniito.-dux d d 2 3 p div V ) --I1 p "(%+. cap. cu corlservarea cnergie i - pgR-T pentru gaze ideale sau - caloiice si transferul de cgldurii .Dt - p z dz - 2 11 -d I 3 dz ( p div V). I I I ~ . obtinute din ecuatiile (10-3) s i (10-4). in kcuatii~e generale de miscar.ecuatia de continuitate: . .Mi~carea f luidelor viscoase 271 Dac5 se introduc valorile lui p' si 2. .

cap. Probleme rezolvate exact Vom prezenta citeva cazuri de misciri mai importante.grad p 7 +. la viteze mai mari trebuie s i se adauge mernbrului doi a1 ecuaf i ilor.1 . a) Mi~careapirale15 a Jnui fluid incornpresibil sub presiune intre doi pereti plani paraleli (fig. u. . adici IritGza este tangenti la contur. . vectoriale: Q- DV = Dt @. T 10. 10. p si sapte ecuatii. p.3. XI). w . 10-2).si presiunile sint cunoscute. Ecuatiile Navier-Stokes slnt verificate in numeroase cazuri particulare pentru misciri lente in regim laminar. p. La procesele izote'rme T si p sint determinate. deci sint de ajuns cinci ecuaf i i . pe cPnd ? .Ileci in total sint sapte necunoscute: u. la care s-au putut rezolva exact ecua t i ile de miscare.PV 2V. iar la suprafete libere eforturile t = 0 . P ROBLEME REZOLVATE CU ECUATII NAVIE R-STOKES Deosebim trei grupe de probleme rezolvate cu ajutorul ecuatiilor NavierStokes: .3. Conditiile la limitti care se pun de obicei sint: la pereti solizi v.Prohleme la care a fost posibili rezolvarea exact5 a ecuaf iilor NavierStokes. = 0. termenii suplimentari corespunzii tori rezistentelor interne datori te turbulentei (v. Vi tezele au numai componenta u # o . T.ohleme la care s-au folosit metode aproximative de 'calcul. Aceasti ecuatie se deosebeste de ecuatia lui Euler numai prin termenul acliugat p V P j 7 .Probleme rezolva te d u p i negli jarea unor termeni din ecuatii le de miscare si care jucau un rol secuhdar fn procesul fizic a1 miscirii.~. Pentru fluidele iilcompresibile se obtin ecuatiile Navier-Stokes (1845) : 7 7 9 Cele trei ecuaf i i (10-7) pot f i puse sub forma unei ecuatii unice..

.: ". (semnul . Mi~careaparalelii a unui fluid viscos Entre doi pereti p 1 p i jntr-uua canal intre doi pereti paraleli f i c ~ i a$ezati la distanla 22.+ I .legii hidrostatice .- d2u .- I ~ -. aplicind ecuatia.(lo-7). aceasta directie: . deci I( depinde nun~ai y si. Ai. 1.= 0. ..dacii se consideri pozitivl partea scoboritoare a liniei de'sarcinl).). a " 9 . deci . . ins5 aceste presiuni variazl dupl directia x. d J -. coiform.= 0 . . c) 9-i d). de continuitate . - Aceasti ecuatie liniari se x . Constantele deintegrare se obtin prin conditiile la l i m i t l u = 0 pentru . mai import tante. -.. tkrmenui de . d x . w. - 9 I . - .y = Rezuitg: b h.gca& este plani. 1 dp . Z / 9 dt - " r Dacl se dii pierderea' de sardiril. ' . conform ecuatiei de miscare dupl . .: rezolvl exact in mai multe cazuri particulare dintre care vom trata ~ o m p l e citeva.0.const . . Ca urnlare. +-dii. . 10-2..ecuat ia (10-10) devine<.f). -pfesiunile variazii dupi direct iile y $ z. -fiind permanenti. . k # 9 I . z. > si prin integrare: 9 . du inertial' p . pz--'i"(dy2 du dp dx - d2u - (10. la punctele b). b) Mi$carea plan% permanent% Fig. . reeultl OU imediat .io) i8 --.v = 0..: .-Y dx -.. . .. deci u nu depinde de x. Asadar u = f(y..

Aceastri mi~carese realizeazii in spatiul strPmt cuprins Pntre cepul unui arbore vertical gi crapodinii ~i prezint5 interes in teoria ungerii. ' . se realizeazri distributia vitezelor dupi o paraboli in felul lui 3. dintre care unul este mobil Acest tip de mi~carese nume~temi~careaCouette simplii. (pentru h = 0). ) (10-12) si (10-13) sfnt valabile si pentru aceasti miscare. 2v .(1 h 2pdx h -f)* (10-14) - dh tributie liniarii a vitezelor: In cazul particular --0 dp se obtine o dis- Fig.Y u = .. se realizeazii cazul unei rnisEiri laminare cu suprafati liberii. ca la punctul b) anterior ~i o mi~care Couette-simpld (fig. Debitul pe metrul liniar de liitime este: Dacit se considerii miscarea fluidului nurnai de la axa Ox Pn jos. Se observi cii dacii presiunea scade in direcfia lui U.274 Hidraulica Distributia vitezelor este parabolicii (fig. adici apare un contracurent ling5 peretele fix. dintre care unul fix $i altul avind 0 migcare in propriul siu plan cu viteza U = const. curba 1).. 10-3. MiScare plani permanen t i intre doi pereti paraleli.U . u = 0 gi pentru y = h . Ecuatia diferentiali de la b) este valabilii ~i i n acest caz. Se poate privi mi~careareprezentati prin (10-14) ca o suprapunere de dou5 mi~ciiri: o rni~care in canal. fn acest caz. mulele ( 9 ? c) Migcarea plani permanent5 intr-un canal intre doi pereti paraleli la dlstanta h. u = U. trebuie ca fundul ~i subrafata Iichidului s i aibi panta J ~ i atunci for.. 10-3): yJhB . doar conditiile la lirnitii se schirnba ~i anume: pentru y = 0. 10-3.d p . iar daci presiunea cregte in sensul lui U.gJha Urnax 2r. Rezulti legea distributiei vitezelor. tot parabolici: Y h2 .. vitezele se distribuie dupi o parabolii Pn felul lui 2.

In sffrsit.0. . atft v cft gi w fiind identic nule. deci C.0.dw df dt partiale fat5 de x . (10-16) Aceasta es!e o ecuatie di ferentiala Fig. Daci Ox este axa conductei si miscarea se produce in straturi (laminara). derivatele lor . fortele masice specifice sfnt X = g c o s a . = 9 9 9 T - dt dv . (fig 10-4).c2 4v - 9 u s . fn cazul secfiun.. n Astfel. Mi~careapermanenti in conduct6 rectilinie a unui fluid viscos a lui Poisson. la care nu se cunoa~te o solutie generalii.r2 4. Z = g s i n a.gJ (r2 . gJ .-.-.. prin integrare: Constantele C.ii circulare. deci 0 = .0 . = 0 .Miqcarea fluidelor vtscoase 275 d) Mi~carea permanent5 in conducts rectil in ie. w 5 O. Apoi. se obtin prin conditiile: du pentru y = 0 . Fiind o miscare permanentii.V const.O.. z sfnt nule. A fost rezolvatg exact P cazul citorva forme particulare ale conturului sectiunii. si C. . pe cfnd v . de sectiune constant% . du numai u # O. 4v .y2). la fiecare d2u valoare a lui -corespunde o valoare identicii .. 10-4. Ecuatia lui Navier-Stokes dup5 directia de proiectie Ox este A 9 sau v2U gJ = -.deci ecuafia (10-16) se d2u reduce la: dy2 - dz2 7 de unde rezulti. -- d!? pentru y = r u 7 = 0. din cauza simetriei centrale. y.

1045). Aceste formule. 1. se obtine D In functie de vi teza rnedie V. ceea ce esfe caracterisfic miscn'rii in regim lamia . * vezi FI. efortul specific de frecare z fn lungul generatoarelor cercul'ui de raz5 y este: 9 - 9p Iorgulescu. Insurnind lucrul rnecanic a1 fortelor.dr. Viteza maxim5 este in centru.legea distribuf iei vi tezelor se reprezintii printr-un paraboloid de rotafie (fig.dedus din legea parabolic5 a distributiei vitedr zelor fn rni~carealarninarii. iar deplasarea relat ivii dr du a straturilor in unitatea de tirnp. Eforturile tangentiale fiind 7 = y . . Metoda de calcul a pierderilor de sarcin5 P rnivcarea larninarl. Bucure~ti. Distributia vitezelor ~i a eforturilor de frecare intr-o conduct5 rectilinie de sectiune circularii Pierderea de sarcinii: J 9 = 8~Urned 9 gr2 (1 0-22) asadar p ierderea de sarcinn' E aceastcE miyare esfe propor~ionalii n cu viteza rned ie. sPnt ' in dep ling concor danfi CLI e ~ p e r i e n t e ~ e . 1953. de frecare Pntre dr toate straturile succesive pe lungimea I se obtine energia disipatii (consurnatii in ciildurii): ? Introducfnd in aceastii expresie pe . Pnrnultit5 cu lungirnea I. 10-5.A~adar. . deduse de Hagen ~i Poseuille. Pentru a se obtine pierderea de sarcinii J pe unitatea de lungirne. se frnparte D la greutatea y Q a fluidlilui care a trecut prin conductii in unitatea de tirnp. pentru y = 0: Vi-teza medie: Fig. n Hidrotehnica". du In sffrsit.forta dr du de frecare intre dou5 straturi aliiturate de lungirne I este 2nrl y -. . i Se poate pune P evident5 cii pierderea de sarcinii P rni~carealaminar5 permanent5 n n intr-o conductii este datorat5 nurnai lucrului rnecanic a1 fortelor de frecare intre straturile de du fluid presupuse larnele cilindrice de grosime dr *.

(10-19). Se observ5 A Fig. iiind zero pe ax5 si maximum la perete. 1 . 10-6). unde -. ~ si simplificind. Conduct5 avind sectiunea de forma unei coroane circulare .pu2 humii presiunile.namic a1 fortelor care actioneazii in timpul rnisc2rii un tub de curent de razi y ~i lungime i. . (1 0-23) C fiind cercul cle contur a1 tubului de razii y. legea lui u este dat5 sub forma unei serii duble 141. se deduce ecuatia g diferenfialii (10-18) obfinutii mai sus pe a l t l cale. si rBmTn in ecuafia impulsului si iesire se echilibreazi.18) se poate stabili pe cale elementarii. in . proiectind aceste forte pe directia axei conductei se obtine: 4. plecind de la echilibrul di.p ~i p = p .Y ~ J T ia valoarea . .. f2r2 a race uz de ecuafiile lui Navier?tokes. Prin urmare. -S C r l d ~ == 0. greutatea proprie a tubului de curent si forfele de frecare. deci cidem peste - formula . depinzind tot de o ecuatie Poisson. care a permis rezolvarea exactl a multor cazuri particulare ale nii~cgrit permanente E conducte. a fost indicatii n de3. == 0. p . -. se poate proceda prin oricare din metodele de calcul argtate pentru sectiune circular5 ~i se obtine rezultatul urmiitor: Punind Q = xy2. In cazul unui dreptunghi. legea distributiei vitezelor este: .-.In cazul unei sectiuni de fornta unei coroane circulare avind raza exterioarg R ~i raza .1'( ~ l "1. pornind tot de la ecuatiile Navier-Stokes. : r Pentru cazul r = 0.Q.. Tntrucit distribufia vi tezelor estk identicii in secfiunile transversale. pufdQ. G sin a $ alp. 9 2 Observiim cii ecuatia diferenf ialii a m i ~ c i r i iin conduc tii circular2 (10.ar. I R U = - gJ y + b 4v (10-26) b y fiind mgsurat de la axa Ox trecind prin centrul de greutate. 10-6. .p. Cum G sin cr iar 't = = ylQ sin cr = y . rezultii cii forfele de inertie la intrare *do.0 n~etodiimai generals. y ---.. rezulti : dy du interioarg r (fig..Migcarea f luidelor viscoase deci variazii proportional cu y.In cazul unui triunghi echilateral a cirui in5lf ime este 36. 'clG Saint Venant pen tru torsiunea prismelor. . vfrful fiind la y = 26. .

Insi. rezultii c i : Presiunea este deci o functie de potential. solutiea ecuatiei diferentiale v2q= 0 gi o functie cp. seama c i div grad p = A p . Probleme rezolvate prin aproximarea fenomenului (Cazul mi~cgrilorlente) d In cazul cfnd n~iscirilesfnt foarte lente. poligoane regulate sau neregulate. termenii inertiali (depinztnd de fortele de inertie) pot' fi neglijabili fati de termenii depinzfnd de fortele de frecare (de viscozitate). datoritii ipotezelor de bazii *. * . memhrul a1 doilea se anuleazii.2. intersectii de. reduc migciirile plane lente ale osl lichidelor viscoase incompresibile la1migciri rnai simple.-(y8+id) 9 Y se alege astfei' tncPt care este o solutie particular5 a ecuatiei diferentiale date. 10. riimin in ecuatia de miscare numai gradientul presiunii dinamice si termenul de v iscozi tate. a douii functii: o GO functie armonicii $. paraboll.c i integrala cp a ecuatiei diferentiale v2 cp = f ( y . Urmind o cale nouii.. R. . avem: div grad p = y div A V = div V . 3 1951 9.. sii satisfacii conditiile pe contur. 4. Cu privire la aceastl problem5 vom da numai enuntul gi rezultatele: - . cercuri. = . dar rezul tatele contin un grad de aproximare uneori apreciabil. Importanta teoreticii a acestor probleme este mare. prezentiim ur. Acad. suprapuse (Com. ovoid. Dacii aplicgm ecuatiei (10-28) operatorul div. migcarea ciitre un punct de stagnare gi citeva migciri nepermanente. conform ecuatiei (10-28). Aceastii metodi.3. 2 ) se poate obfine ca sum. Simplificate pe aceastii cale. sau cTnd conturul este format din segmente de conice. Plecfnd de la ecuatia (10-9) ~i considerind echilibrarea fortelor masice de citre presiunile hidrostatice. Ca aplicatii mai importante ale acestor feluri de misciri. folositl la torsiunea plicilor. si tinind . precum: migcarea unui fluid antrenat de un disc fn rotatie. e) Au rnai fost rezolvate prin metode exacte qi alte probleme. Gr. 9 9 grad p = p V 2 V . astfel c i primii se pot elimina din ecuaf iile de miscare. s-a aplicat gi la migcarea permanents a fluidelor viscoase la sectiuni ale conductei in forml de elipsi. Nr. Intrucit ele constituie relativ putinele cazuri de migciri ale fluidelor reale la care s-a putut constata o concordanti perfectii intre calcul gi experientl. ecuatiile devin i'ntegrabile prin metode eiacte. matoarele doui cazuri : a) Mi~careaparaleli in jurul sferei.P. Functia cp + cp. la care se adaugi ecuatia de continuitate: div -V = 0. M i i gi colab. Acad. C.R.

. Forta total5 de presiune este Fx = 6~ pU. Distributia presiunilor pe un cerc mare. la care se adaugii p. paralel cu migcarea generala a fluidului in acest caz.d Re = . Cj fiind pus sub forma: .U2 : CfnRa-U. Presiunea maxim5 este in punctul PI (amonte) gi presiunea minim5 (depresiune) h P. (10-31) -* - formulii stabilitii de Stokes.< 1 (d = 2R).P u. = C j a . Valoarea absolutg a acestor lpresiuni este: 3 . (aval). presiunea va fi aceea din formula precedents. s h t : v=u=- 3 4 Rxy rS Pe suprafata sferei : In cazul cind presiunea fluidului (fgrii sferii) este p = pcoflst = p. V +.-+---+. de razii vectorie r. y. Mi~careaparaleli in jurul unei sfere fixe a unui fluid viscos. Re Formula (10-30) a fost ulterior fmbunitititii de Oseen pentru a fi valabilg ptnii la numere Re < 5.. 10-7. -1 I . 2 2 2 (10-32) 24 f Fig. z).Mifcarea f luidelor v tscoase 279 Dacg migcarea se produce in sensul Ox cu viteza U . P F . . prin considerarea sferei. cornponentele vitezei $i presiunea tn punctul (x.formula (10-32) este identic2 cu formula (10-31). -FK Formula (10-31) se mai poate pune s u b forma o b i ~ n u i t ia formulei lui Newton care dii rezistenta unui corp intr-un mediu fluid in migcare: P . 2 R In figura 10-7 se d6 diagrama distributiei Um presiunilor pe un meridian a1 sferei.. .R. .+-+ 2 . in jurul unei sfere de razii R . Se constati cii aceastg formu15 este valabili pentru migc5ri foarte lente. punind Cj = . corespunzind unui numir : U.

' P = ~ g z f (xs Y)* 3\ _ . 10-9). .alde. .. Schemi la demonstratia rnigcgri i vbcos intre dou5 plgci plane foar te apropiate . sau un sistem de corpuri solide in jurul clfora curge.) Micciiri: permanente plane intre dai pewti paraleli fic~i.b.x si y . Vom considera cazul cind pliicile si miscarea sint orizontale (fig.- . - 10-9. Hele-Shaw. . . - . .. . un lichid cu o distributie de viteze datl. care una cel . . diferite de zero. lufnd formele urmiitoare: Din ultirna ecuatie se obtine prin integrare: ..- - 9 ....- - 9 . 10-8) este de a-reproduce misclrile potentiale.--v. . .putin..at- - ins5 gradientii .. 9 9 1 .. -. dz Ecuatiile de proiectie ale lui Navier-Stokes se simplificii in aeeste conditii. . 'sS din.10-8. : Miscarea fiind :permanenti. . . Acest lucru 'este posib'il. dupii metoda cunoscutl a lui Reynolds...Componentele u si v ale vitezei slnt . .. ..c i putem admi te. .. este transparent% h t r e aceste pllci . -* . vitezele medii pe iniiltimea h a lichidului intre cele doug pliici admit o funct. dar w E 0: .se fixeazii un corp . '* . Vitezele variazii prea putin in directiile.ie depotential.. a Fortele masice au componentele X 5 Y = 0 ~i Z g (acceleratia gravitatiei). FG.0 . 1 . .. . Scopul dis'pozitivului (fig. - .. dupi cum se va ariita. . -Dispozitivul 1. vizualizind liniile de curent cu ajutorul unor fire de curent colorat. neglijati. cu aproximatie acceptabili:' 9 dt $t . .-dw . -- - . Ac+Ste 'miscC5ri reiifizeaei -intre d6ul p llci planeS+pai. astfel. . deoarece. . Apirat Hele-Shaw pentru bizualizami rnigcirilgr potentiale d u ..sSnt mari $i nu pot f i . . . du dx dv L- . -. \ .dv ..

. se obtine: deci componentele vitezei din acela$i strat orizontal deriv6 dintr-o functie de potential 9. Din . C. in 2 7 h 9 definitiv : Pentru o anumitii valoare a lui z = z. si se obfine. ' . ~ 12p . deoarece prin def i- deci V G .vede c i .tp= . deci la integrady rea ecuafiilor diferentiale (10-27). si C.. ~i teza medie deriva de aseme'nea dintr-un potential. acesti gradienti ai presiunii pot f i considerati constanti. care diferii de la un strat la altul: .s. .. dx.aceastg -relatie se .h2: P . . C.5 din potentialul .. Solufia ecuaf iilor (10-34) este deci : z = f .Migcarea fduidelbr 'viscoase ! 281 Op .sznu depind de z..i : L - - . derir. .determinii cele patru constante C.

Sectiunea dreap t i a conductei este imp firt i t i in ochiuri curbilinii. trebuie ca . fiecare ochi fiind considerat ca sectiunea dreapti a unui tub de curent elementar. fortele de inertie cresc simtitor $i ecuatiile (10-37) nu mai confer. Principiile ~i modul de potentiale plane. Mateescu.4. y. totodati cu restringerea domeniului de aplicabilitate a rezultatelor.Experienta aratii cii pentru ca firele de curent colorat sii se piistreze subtiri. Dacii > 1. construirea retelei curbilinii cere uneori o munci suplimentarg. pentru fiecare tub elementar. METODE DE CALCUL APROXIMATIV $1 METODE ANALOGIC EXPE RIMENTALE Aproximati ile ficute la paragraful 10. 9 10. Intr-adevir. pliicilor plane) . Ecuatiile la nod au exact aceea~i formi ca ~i tn cazul retelei rectilinii.numiirul Reynolds redus" al misciiri i defini t prin 7 t fiind o lungime caracteristicii a corpului in planul x . in care distributia vi tezelor este guvernati de o ecuatie diferentiali de tip Poisson. t. a) Metoda refelelor rectilinii gi de calcul cu diferente finite. Metode noi de determinare a distributiei vi tezelor fn mi~careauniformi a lichidelor viscoase (Studi i ~i cercetiri de mecanicl aplicats. cu atPt calculul este rnai exact. un dispozi t iv format din douii pliici paralele verticale. care se a r a t i mai departe. putem scrie: A 6 ) ~i c). aripilor. Dispozi tivul Hele-Shaw a fost folosi t intr-un mare numiir de cazuri (misciiri cu izvoare. in schimb. misciiri F jurul paletelor. dublete.. urmate de o metodi experimental2 bazati pe analogia cu alte fenomene. suficientii exactitate.10 cu privire la m i ~ c i r i l e sPnt valabile ~i pentru calculul mi~cirilorfluidelor viscoase in care se poate folosi o retea de puncte tn plan. se poate acoperi sectiunea vie a conductei printr-o retea. De exemplu. aplicare a acestei metode.3. ci rezul t i din neglijarea unor termeni din ecuatiile diferentiale. fn cazul m i ~ c i r i ipermanente in conducte. 1957). s-a Pntrebuinfat pentru studiul misciirilor de infil tratie a apelor subterane (v. In cele ce urmeazi vom expune trei metode grafico-analitice bazate pe metoda diferentelor finite. b) Metoda* retelelor curbllinii gi a tuburilor de curent. expusi mai departe. ~i cu cPt reteaua este rnai deasi. n de asemenea. * Pentru metodele de sub . cap. Aceasti metodi se aplici acel o r a ~ iprobleme ca ~i metoda retelelor rectilinii. XXIV). a se vedea: C. 4. expuse la articolul 7. Scopul retelelor curbilinii este ca fnse~iliniile de contur s i faci parte din retea. de obicei cu ochiuri pitrate sau dreptunghiulare.3 nu sPn t propriu-zis aproximatii de calcul numer ic. VIII. Se obtine avantajul c i ecuatiile nodurilor pe contur sint mult mai simple decit in cazul metodei precedente . afari de unele cazuri destul de numeroase. in care scop se aleg curbele printr-o metodi adecvati. de contur C ~i de sectiune dreapti a . Nr.

(y. iar T efortul de frecare specific pe fata lateral5 a tubului. ecuatiile permit a se scrie : gi ale ochiurilor adiacente. Aplicatia acestei metode este fnlesnitii prin construirea in . + u. u fn exteriorul contururilor partiale (prelungire analitici) gi daci. z) = mu.ale ochiului M M ' N ' N . u.prealabil a unei retele curbilinii adap tat5 conturului. (10-44) r n ~i se obtine K. Aceastii suprapunere matematic5 este posibilii dacii se poate calcula. fiind valorile lui u in centrele 0. . (y. = K. = F.Trasfnd liniile echipotentiale pe cale experimental5 gi liniile de curent prin constructia grafici (fig. + u. functiile de repartitie a vitezelor sint uniforme gi nu comporti nici un punct singular.Fie doui migciri laminare rectilinii de sectiuni drepte diferite. 10-12)..Mi~carea fluidelor viscoase 283 n fiind directia normal5 la contur..). de analogie electrohidrodinan~ici.(u.. (fig. in domeniul de suprapunere. acestea fiind circumscrise unor cercuri de raze row t. Daci rn + n = 1 gi K.. putem construi o plac5 conductoare sau o baie electroliticii de aceeagi form5 gi constitui doui segmente ale conturului din pozitii diametrale.u. De exemplu : . Pentru o retea de ochiuri curbilinii piitrate.la o suprapunere de scurgeri simple cunoscute. 10-10) gi cu aproximatiile : . I Q = (2ro)2 etc. = K. de exemplu cercuri Appolonius (fig.G.. Aceastg metodi permite s5 se aducii o scurgere de form5 complex5 . ecuatia (10-41) se reduce la: 41-4. 10-14). in care se cunoagte distributia vitezelor: u. dindu-se forma sectiunii. (10-42) ecuatie identic5 cu aceea obtinut5 plecind de la retele rectilinii cu ochiuri piitrate.o elipsi gi un triunghi echilateral dau un profil ovoid (fig.. obf inem o retea de pitrate curbilinii pe care urmeaz5 apoi misurarea razelor gi cercurilor inscrise gi a laiurilor pgtratelor curbitinii care intri in sistemul de ecuatii (10-42) cu diferente finite. z). + nu. .. Pentru un ochi dreptunghiular curbiliniu M M ' N'N (fig. + u. n fiind constante. u1 . = F. c) Metoda prin suprapunerea mi~cgrilor.) = K = gJ -(2r.. . z) Migcarea definiti prin: 11 = F(y. 10-13). de exemplu dac5 conturul face parte dintr-o retea ortogonalii cunosc u t i .. ..un triunghi cu laturi curbe (fig.D.un cerc gi un p5trat sau un triunghi inscris intr-un cerc conduc respectiv la un piitrat sau. 10-11) sau o refea de elipse gi hiperbole homofocale etc. In general. Aproximafiile ficute conduc la erori sub 1% dac5 unghiul de divergent5 a dou5 curbe vecine de acel a ~ igen este < 20". ca poli ai unui model E. O.A. 10-lo). = K2 . .

a migcgrii unui . prin metoda suprapuner-ii ctnd conturul este un piitrat.G. 10-11. Retea de piitrate curbilinii Fig.D. 10-13. Calculul prin metoda retelei de piitrate curbilinii a1 m i ~ c i r i i uniforme intr-o conducti avtnd sectiunea de o formi complicati J Fig. respectiv un triunghi curbiliniu . Obtinerea prin metoda suprapunerii. Metoda E.unui fluid vtscos . 10-10.. Fig. Calculul migciirii . pentru obtinerea unei retele de pitrate curbilinii inscrisii intr-un contur de o formi oarecare Fig.A. 10-12. fluid viscos intr-o conduct5 de sectiune ovoidal5 . 10-14.

t 10.l ( z() ) =1 T Z Z . h t r . vectorul-virtej 'a1 y i tezei are componentele : 9 9 9 9 9 9 care.:si u =# 0.oduce. fiirii amestecarea sau incrucisarea firelor de curent. in conduct2 rect ilinie de sectiune consiantii.Miparea fluidelor viscoase .u n punct oarecare.w 221z . I . in condiliile date. iar in ecuafia (10-48) gradientul lui u se calculeazii in . w = 0. CA RACTERUL ROTATIONAL A L MISCARII FLUIDELOR V ~ S C O A S E I Miscarea in regimul laminar.v 1 rot =~ X o du du -+. oricit de regulate ar fi straturile in care ea se p. Din ecuatia (10-47) rezultii cii liniile de virtej se confundii cu liniile de vitez6 egalii (izotahe). Pentru a demonstra aceasta. aviild valoarea : 9 lol= a d icii : . vom considera Ox axa conductei in directia misciirii.ea mai simp16 Iorm6 a acest& misciiri 'si anume in miscarea permanent. devin: Ecuatiile liniilor de virtej sPnt deci: de unde rezulti: deci .5. in care rot V=# 0. 2C 2 2 Y w = 0 1 grad u. Asadar rotorul vitezei si deci virtejul vitezei este diferit de zero. v = 0. chiar in c. este totusi o miscare rotationalii.

sectiune transversali. . este publicatl in .P. V I I I . t. Cornuniclrile Academiri R. fiziolbgia etc. 0 tratare amplii. '% A se vedea C.. Nr. apartinind domeniulii constructiei de m a ~ i n inu va f i expusii fn acest tratat. 5 1958. Viscozitatea este o miirime fizici legatii si de alte proprietiti fizice si chimice ale fluidelor care intereseazii tehnologja materialelor. rezulti: adicii efortul de frecare 7 este proportional cu viteza de rotatie a vectorului-virtej .liniile izotahe din sect iunea transversala sint singurele lini i d e virtej ale miyiirii *. datoritii Prof. N. In sfirsit.. Aceastii chest iune se bazeazii pe legea miscririi fluidelor viscoase in conducte. care. Y . Una din cele mai importante aplicaf i i ale teoriei misciirii fluidelor vfscoase este teoria lubrificafiei.Hidroaerodinamica lubrificaf iei" (1957).R. b) Viscozimetria este tehnica mlsuririi viscozi tiitii fluidelor. Tipei. expusl in acest capitol. c) Transportul fluidelor viscoase prin conducte. tivii a acestei probleme. Mateescu. d n fiind un element de lunqirne normal pe curba imtahi dintr-o astfel de sectiune. exhaus.286 Hidraulica L.6. folosind diferite tipuri de mi~ciiriale fluidelor viscoase. din relatia: 9 dacii tinem seama de (10-48). A~adar. . DIFERITE APLlCATlI ALE TEO RIEI MIVCARII FLUIDELO R vISCOASE a) Lubrificatia. Aceasta tehnicii a cipitat o mare dezvoltare ~i s-au construit numeroase tipuri de viscozimetre. 10. fizica. dar va f i cornpietati cu diferite considerafii tehnice in capitolul XIV.

1. iar in un conditii obisnuite Re.. numit numir Re critic superior. cel rnai imeortant este numgrul critic inferior. 1 . ceea ce dovede~te i fortele de frecare sint mu1 t rnai mari in miscarea c turbulenti. la o conducti dreapti de sectiune circulari. se deosebe~te nurniir critic inferior Re. nurnirul Re. fmpletesc . miscarea revine de la sine la regimul laminar care este in acest caz un regim stabil. Dacii experienfa se face cu deosebite prea se elimina orice cauze perturbatoare (neregulari tiiti ale perecautii. oricare ar li nalura fluidului. direcfia vitezei se schimbii in fiecare moment. T RECEREA DIN MI$CA REA LAMINA RA fN MI$CA REA TURBULENTA S-a ariitat la capitolul 111 c i mi~careaturbulentii este structural cu totul deosebi tii de rni~carea laminarii: .Nu se rnai produce acea mi~carein straturi care caracterizeazi miscarea laminari . S-a rnai ariitat la capitolul 111 c6 trecerea tiin mi~carea laminari in mi~carea turbulen t i se face cind nurnirul adimensional trece de o anumitii valoare numiti critics. se amortizeazii. = 2 000. liniile de curent se incruci~eazi... de asemenea. a cirui valoare poate diferi mult de la un caz la altul.se lui in miscare apar virtejuri care. adici orice perturbiri s-ar aduce miscirii. el se realizeazg printr-o sporire inceatg a vitezei.Pierderea de sarcini de la un punct la a l t u l a1 unei conducte sau a1 unui canal care transport5 fluidul este mult rnai mare decit in m i ~ c a ~ e a laminari. virtejuri in rezervor~~l amonte. componentele vitezei au caracterul unor mirimi care oscileazi in jurul unor valori medii. vibratii provenind din mediul exterior etc.. dupii un parcurs linistit. Dimpotrivii. in masa fluid.~ i i e z aPntr-un punct din spatiul ocupat de fluidul in miscare permanenti nu are niciodatii o valoare constanti.Capi tolul X I M i ~ c a r e aturbulentii 1 1 . . insa depinzind de forma sectiuriii de curgere. la aceasti valoare a lui Re.Re mult rnai mare decit 2 320. superior se a f l i intr-o zona de instabilitate. Dintre aceste diversevalori ale numirului critic. cu pistra- . = 2 320. treceiea in turbulenfi se face pentru un numiit. Astfel. . deoarece el marcheazi limita de stabilita'te a m i ~ c i r i ilaminare. telui.

Nu moleculele. nu schimbl regimul ]inistit atit timp c ~ t trecerea din m i ~ c a r e laminar. y 9 .teoria stabilititii d u p i rnetoda rnicilor oscilatii" este cea rnai consolidata. Aceste r n i ~ c i r i abia perceptibile se arnpliRe -65 ficii dacl Re > Recr. denumi te moli. pini ce se destrarni. la vitezele vintului se constat2 variatii temporale tot atit de mari. miscarea tiece in turbulent5 si nu mai revine la regimul laminar. cum se admit'e in teoria cinet i'cii a gazelor sau in cazul misciirilor browniene. aceste rnici oscilatii se arnortizeaz5 rapid. rnai cu seams d u p i ce in ultirnii 20 de ani s-a pus in e ~ i dents. STRUCTU RA MISCARII TURBULENTE Struc tura misciiri i turbulente este determina tii de suprapunerea unor misciri de agita(ie a particulelor peste o miscare fundamentalii care ar f i 'guvernatii de ecuatiile lui Navier-Stokes. ci grupuri mari de molecule.. chiar de 50% . 1 1.288 Hidraulica rea precaut iilor arii ta te. putlndu-se totu7i observa o suprapunere de misciri de d iferi te frecvente gi ampli tudini. ci sint foaite complicate. Se poate spune cii pentru R-e > 2 000 rigimul stabil de miscare este regimul turbulent. cind mi~ciii-ilesinusoidale ale unor fire de curent sau unele virtejuri izolate qi repetate. ne propunem a dezvolta teoria stabilitiitii rnigc6rii la capitolul XII. Se poate observa cii abaterile vitezei in jurul vitezei medii iau uneori valori mari. care trateazi despre stratul-lirniti. Tn figura 1 1-2 se d i diagrama vitezelor u ~i v in funcf ie de timp. difuzindu-se P rnasa f luidului. oricite precaufii s-ar lua pentru asigurarea unei rni~c6rilinistite.. se constituie : regirnul de . pe cind in canale si in conducte d e forme reiulate rniscarea este rnult mai linistit2. fie ca sint provocate. . Trebuie rernarcat c l exist5 o fazi prernerggtoare trecerii in regirn turbulent. ins2 dacii se introduce o perturbare. Aparitia de virtejuri izolate la cauza). Intrucit cauzele perturbatoare se manifest6 incepind in stratul de fluid de ling5 perete. de asemenea.puse pentru a da un rispuns la aceasti chestiune .1). Aceste oscilafii sint departe de a f i sinusoidale.spanRe=m tane" (adici fir5 a l i se fi putut determina Fig. elemente macroscopice. 9 Care este cauza intirni care produce turbulenta ~i cum s-ar putea determin'a prin calcul nurniirul Re critic? Dintre diferilele teorii pro.. in m i ~ c a r e nLlmirul Re rimine sub Valoarea critics infeturbulent5 rioari. cii rnisc6ri oscilatorii de foarte rnici arnpli tudine i n stratul de ling5 perete. Experiente ficute cu ulei uri viscoase au pus in evident5 'asemenea r n i ~ c i r i (fig.. Este de remarcat cii miscarea de agitatie a particulelor nu este la nivelul moleculelor.2. Re =32 . part icipii impreunii la mi sciiri oscilatorii. intr-un punct a1 unei sect iuni prin albia unui riu. Cind tn aproape intreaga mas2 a fluidului rni~cirile pulsatorii sint generalizate. prin experiente de mare precizie. irnprirnind m i ~ c i rii n caracterul turbulent . f6rl a schirnba regin~ullaminar. fie ca sint . ~- - - - - - - 1 spar -4 11.. cliiar treciitoare.turbulent5 deplins". 11-1. iar daci Re < Re.

s i fie practic egale. .viteza . De exemplu. -5 1 to+T = T u (1) dl. durata T se va lua suficient de mare pentru ca valorile mkdii ale lui u.. \ w = w -1. o miirime cind pozi t ivii cind nega t ivii. nu se poa te realiza decit o mi~carecvasi-permanentg.) o linie va Pnsemna o miirime rnedie porale.. 2T) etc. egal6 cu diferenf a (u u) (fig.deplin turbulenti" cit si intr-o miscare laminarii cu perturbiri.) Acelea~i consideratii sfnt valabile pentru toate componentele vi tezei.Migcarea turbulentd .. (to T) . s i nu se confunde c u milrimile vectoriale. definitii prin relafia: - u . De fap t. precum ~i pentru presiunea p Pntr-un punct: u \ u = u + u'. Pentru oscilatii de frecvente rnari. (In cele ce urmeazi.) rnedii tern- . 11-2). media se realizeazii Pntr-un timp T de cPteva secunde. presiuni etc. p = p+ p'. * Reprezentarea prin li tere barate a diverselor milrimi (viteze. Rezultii cii media temporal6 a lui n' este nulii: - Fig.* 289 Atit intr-o miscare .. (t.de transport". adici: + + + . trebuie sii treacii rnai multe zeci de secunde sau chiar minute pentru a se avea media.tafie".w ' .. fiecare mbrime mecanicb poate f i consiheratii ca suma a doui mirimi cornponente: o miirime medie temporal5 si o mirime pulsatorie. pentru intervalele de timp to .. v = v+ v'. dar pentru frecvente mai mici.viteza de agi. componenta dupi dtirectia x a vitezei fnti-un punct este suma a doui viteze: I Viteza este . (to T ) . medie ternporali * a vitezelor u. cum se fntimpli la cursurile mari de a p i . 11-7. Variatia vitezei 14 in mi~careturbulent% f Intr-o miscare permanenti. orice semn barat cu temporall. to (1 1-3) iar u' este .. (De aceasta se tine seama la efectuarea miisuriirilor de debit ale cursuri lor de apii .

9 11. 'astfel c i diagrama distribuf iei vi tezelor este mu1t mai plat5 in miscares turbulent: decit in miscarea laminar5 (fig. deci se poate aplica metoda Lagrange. Se satureazl curentul cu bule de aer gi se c i n e m a t ~ g r a f i a ~ g . IntrucPt morigt ile deranjeazii structura curentului gi au ~i o inertie importanti. care se misoar5 apoi pe proiectia. S-a stabilit cii exist2 relatia: \ A ($ ) i2 = a + pum (1 1-6) In care i este intensi tatea curentului electric . In locul bulelor de aer. nu se aplici la curentii de aer. Fig. Tempera tura la care se ridici firul este Pnsii fn functie de viteza f luidului care-1 ricegte. s-au folosit aga-numitele micromori~ti. iar tn timpul din urmi gi variatia presiunilor. ins2 atenuat. se folosegte mai bine o emulsie de amestec de clor-benzol gi vaselini a cirei densitate este apropiati de aceea a apei. Minski aceste misuriri se fac cu 0 eroare de 3-5%.-s la intervale curentul puternic luminat. v A d fiind diamet ul firului de plating.u'-'vi teza curentului de gaz . Se obtin valori cvasinstantanee ale vitezei (pe durata t impului de expunere) gi valori medii (media valorilor instantanee). Ud m = 0.35. M etoda termo-anemometricci este cu deosebire avantajoasi la experientele cu curent i de aer.A. Un astfel de fir (de obicei de plating) fictnd parte dintr-un circuit electric este introdus in curentul de aer. tnregistrarea turatiilor ficlndu-se cu un cronograf. cu timpuri de expunere foarte scurte \ 200 mici de timp.290 + Hidraulica Prin rnisc5rile-in toate direcfiile ale particulelor se produce un amestec intens a1 fluidului precum ~i a1 cant itsfilor de miscare. se pot misura simultan componentele vitezelor Pn puncte diferite. precum :.c u inertie redusi. p . Metoda are mai multe avantaje. Schema instalatiilor electrice ale termo-anemornetrului I . Traiectoriile bulelor apar ca linii lurninoase Pntrerupte.se bazeazi pe variatia rezistentei electrice a unui fir conductor cu temperatura conduc€orului.. iar prelucrarea rezultatelor este anevoioasi. STUDIUL EXPERIMENTAL. se pot urmiri traiectoriile. Distribufia vitePentru masurarea vitezelor se Pntrebuinteazi: zei in migcare laminari gi in . a filmului. '11-3)9 .3. A L STRUCTURII MISCARII TURBULENTE Structura migclrilor turbulente fiind foarte complicatii. unde se Incilzegte datoritg curentului electric. Ea. b. c se aleg In functie de diapazonul S Fig.Metoda cinematograficci. f i c u t i pe un ecran. M. Dupg E. nici la viteze mari. 11-3. care s i inregistreze automat puisatiile vitezelor. ceea ce are ca urmare a ---in cazul m i ~ c i r iin conducte-o micsorare importai~ti vitezelor 11in punci tele apropiate de axa conductei.0..Clnd curentii sint de dimensiuni mari ~i au nurnere regim turbulent Re mari.constante experimentale . a. Rezistentele a . m o r i ~ t ihidrometrice obignuite. 11-4. nu este deranjatg structura curentului. Metoda are gi inconvenien te : nu se fnregistreazi pulsatiile de frecventg mare. 9 9 . a fost nevoie de cercetiri experimentale fine cu aj:utorul unei I aparaturi speciale.5 variind ugor cu numirul Re = . Intensitatea i a curentului variazi cu ajutorul reostatului r gi se misoari cu ampermetrul A .1 .. Schema electrici a aparatu ui este argtat5 fn figura 11-4. . deci tnsigi intensi tatea curentului electric va varia Sn functie de viteza fluidului. Inconvenientul semnalat rimPne. care prezinti inconvenientul c i au o migcare ascendenti proprie.

intr-un canal de laborator. unde se reprezinti variatia cu adincimea relativi in canal a valorilor relative ~ P / G ~i Se vede c i pe cind componenta orizontalii a pulsatiei creqte de la f a t i la fund. Totodati. dupi experientele ficute de E. Vom da cfteva rezultate ale metodelor de misurare a vitezelor. Pentru misurarea vi tezei pulsatorii se inregistreazi variatia tensiunii electrice prin intermediul unui amplificator electric de tensiune... nV1sfnt frecventele vitezelor de pulsatie (agitatie) u' ~i v'. F axi. (1 1-7) ' Se observi c i pulsatiile sPnt mai puternice inspre fundul canalului decit la supfarati. Metoda termo-anemometricii permite gi misurarea directiei curentului. Trebuie mentionat c i fenomenul de turbulent2 are aspecte diferite in functie de conditiile la limiti ale curentului. Se vede c i punctele experimentale se situeazii destul de aproape de curbele teoretice de distributie a frecventelor obtinute prin formulele de probabilitate a erorilor. In formulele (1 1-7) nu1. V3/umax.21~ V P / G ~ ~ . H fiind adincimea canalului. 11. Acest fapt se evidentiazi $i mai bine in figura 11-6.de variatie a rezistentei R a firului de p latini. Intrebuintarea termo-anernometrului P a p i este Pngreuiati de formarea P jurul firului n n a unui strat de gaze care modifici conditille termice.-vt2 2oVl 2 . componenta vertical2 a pulsatiei vitezei depinde foarte putin de numiirul Re. componenta verticali rimine aproape constanti. 11-5. iar aul ~i avl sPnt mediile pitratice respective ale lor. (v. v?/ Fig. paragr. Galvanometrul G serve~tela balansarea puntii. curbele de frecvente ale componentelor longi tudinale ~i verticale ale vi tezelor de pulsatie h t r . In figura 11-5 sPnt redate. ale lui Gauss. misurarea componentei vitezei de agi tatie d u p i o perpendiculari pe directia vi tezei de transport. Curbele de frecventi ale vitezelor de pulsatie uf ~i vf in doul puncte ale unui profil vertical a1 unui canal . Concluziile precedente sint valabile numai pentru . M. nu1 = II 1 e '2navl .u n punct la 0.intre ele apreciabil la fund. Se mai constati c i curba de distributie a frecventelor este aproape identici pentru viten zele u' $i p f la suprafati $i difer8.90 H de la fund. misurarea momentelor de corelatie etc. nu1= Y 1 e 2ncw1 --u12 2 20#4 . care pun in evident2 structura mivcgrii turbulente ~i caracterul statistic a2 fenomenului.7).18 H de la fund ~i la 0. ins5 caracterul statistic a1 fenomenului se mentine totdeauna. Minski. afar5 de un strat subtire de la fund.turbulenta deplinii" din conducte ~i canale.

prapunerea unor mi~cgri oscilatorii de frecvente gi ampli42 tudini diferi te. ~tiintific . Variatiile presiunii In sectiunea de c5dere a unei vine de apii in funcfie de adincirnea saltelei de a p i .ibratiilor este capabil5 s i giureascii In scurti vreme placa de beton. In 0. DatoritS variatiilor oscilatorii ale vitezelor se prod uc fluctuatii gi ale presiunilor gi cu cit turbulenta cregte. = 35-40 cm * Pompiliu Nicolau. 1958).Alte metode..25 mm. h. ciizfnd pe. din care se cons t a t i existents unor vibratii 94 comylexe. ~i tehnic a1 Institutului Politehnic TimiSoara.1 412 014 416 &I8 efectuatii la acelagi laborator. 0 n u u de apiwtn regim linigtit functie de adincimea relativii T canal (dupii E.7-32 cm. In sectiunea de kiidere. 0 . Dacg Pi1 aceeagi ving de apg se introduce un fir de miitase cu diametrul de 0. de metal. 1) h. 2) h. 11-6. . . Printr-o alt5 experientl. Migcarea vibratoare a vinelor de ap2 in aer liber (Bul. 3) h.8 figura 11-7 se repraduc vibrogramele obtinute I11 cazul roduse de un deversor 46 triung iular. rezul tind din su' . aceasta nu suferi nici o alterare. Variatia valorilor relative ~i in liber P reaim turbulent. In Laboratorul de Hidrotehnicii a1 Institutului Politehnic Timigoara* au fost Inregistrate variatiile presiunii unor vine de a p i in aer liber. servind ca ' receptor a1 vibratiilor. acestea YIsint transmise prin bare rigide la un vi brograf . I 1 1 -v-7 / 7 Fig. miguirea devine turbulent5 vi energia . Minski) vIn5 aspectul unei bare de n are gheat5 transparent5 .Geiger". = 26. 002 OD4 006 408 0. Astfel. se pune in evident5 importanfa energiei cinetice a . tomul 3 (17). = 0.o plac5 de beton. vinele provenind de la deversoare gi orificii de diferite forme. se miiregte gi energia cinetici a vitezelor de agitatie Prin anumite dispozitive experimentale se pot pune P evident5 variatiile presiunilor gi efecn tele energiei cinetice.vibratiilor dintr-o vin5 in aer Fig. 11-7. M.. Vina ciizind pe o placii elastici.

11.4. CLASIFICA REA MISCARILOR TU RBULENTE Se deosebesc mai rnulte clase de misciiri turbulente care cuprind, fiecare, mai multe tipuri de misciiri. Dupii A. Townsend se deosebesc patru clase in raport cu conditiile de simetrie P care se dezvoltii turbulenta: n I. Iwtropa, adicii avind simetrie sfericii. Exemplu : Miscarea dupii un griitar uniform asezat la intrarea unui tune1 aerodinamic ap;oximeazii numai tmbulenta izo&opicii, deoarece aceastii miscare nu , este si omogenii, avind un pu ternic gradient de presiune in directia misciiri i , medii. 11. Bidimensionala', adicii exist5 o directie in care conditiile la limit5 nu variazii si P care deci turbulenta este statistic omogenii. Exemple: n Jet dintr-un ajutaj de liitime infinitii. Dfra din spatele unui cilindru infinit de lung. Stratul limit5 a1 unei pliici plane. Curentul sub presiune fntr-un canal bidimensional. Dira fn spatele unui griitar de cilindri asezafi la distante egale. Convectia liberii de la un izvor liniform he ciildurii. 111. Cu simefrie axiald. Exemple: Jet dintr-un ajutaj circular. Dira unui solid de rotafie. Curent sub presiune prin conducte de sectiune circular2 sau intre supraf efe ident ice concen trice. Convecfia liberii a unui izvor punctual de ciildurii. 1V. Bidimensionald si cu simetrie axiald. Exemplu : Curent intre doi cilindri concentrici roti tori. Dupii conditiile la limi tii deosebim: - Turbulent a in conducte si canale. - Turbulenta in stratul limit5 a1 unei pliici plane. - Turbulenfa in stratul limit5 a1 unei suprafete de rotatie fixii. - Turbulenta in stratul limit5 a1 unui corp in miscare de rotatie: - Turbulenta liberii. In aceastii lucrare cele mai importante dezvoltiiri se vor da miscirilor tllrbulente P conducte -si canale, precum si in stratul limit5 a1 undi pliici n , . , plane.

A.

\

!

7

A

O

11.5. DETERMINAREA TENSIUNILOR DATORITE TURBULENTEI 11.5.1. Leme
- Inainte de a dezvol ta metodele de determinare a tensiunilor suplimentare datori te
turbulentei, este necesar a stabili citeva reguli pentru calculul rnediilor mlrimilor care fluctueazi P cazul turbulentei (vi teze, presiuni e tc.). n Fie cp ~i 4 doul mirimi care sint fhnctii de x, y, z gi f, ~i fie ~i 3 mediile lor temporale. Este evident c5: * cp+$=i+J; CP . - + = c p a $ - . (-11-8 a)

Da%ci este oricare din cele patru variabile mentionate: n

S S
\

cpdn = idn.

Daci o rngrime cp este surna unei mirirni medii jurul lui zero), astfel c i 7 = 0, avem:

~i a unei mirimi fluctuante cp' (In
\

Media lui cp2 este:

Produsul a doui mirirni cp Si +, arnindoui variabile in timp, are media:

Terrnenii din rnijloc fiind nuli, rimlne:

1 1.5.2. Tensorul tensiunilor de viscozitate aparenti. Ecuatiile lui Reynolds
Observirn cii in ecuafiile lui Navier-Stokes (10-8) se poate face lnlocuirea urrnitoare:
,

Intr-adevir, dezvolttnd terrnenii din mernbrul a1 doilea se obtin terrnenii din mernbrul Pntti plus terrnenii din ecuafia de continuitate, a caror sum2 este zero in cazul fluidelor incornpresibile. Vom transcrie deci ecuafiile Navier-Stokes sub forrna:

-

,

.

La care se adaugi ecuatia de continuitate:

I

Mi~carea turbulent d

295

S i introducem in aceste ecuatii valorile medii ternporale ale tuturor rngrirnilo;, luind -u n interval de tirnp T suficient de lung pentru ca u, v ~i 6 tntr-un punct oarecare dat, si fie constante, deci presupunern o rniscare cvasiperrnanenti In care se anuleazii qi derivatele - - - in raport cu tirnpul. Cum i h r - o astfel de rnivcare rnediile cornponentelor fluepartiale tuante u', v', w' ~i sint nule, ecuatiile (1 1- 1 1) ~i (1 1- 12) se transforrni dupii cum urmeazi: Ecuatia de continuitate, deoarece

a

du' d' dw' ; , - ~i - sint nule, devine: dx dy dz

-

-

d

A~adar,in ecuafia de continuitate, valorile instantanee u, v, w pot fi inlocuite cu mediile ternporale u, v, w.

---

In ecuatiile (1 1-1 1) toti terrnenii care contin derivate se transforrng in virtutea lernei
(1 1-8 b), media derivatei fiind inlocuitg cu derivata rnediei. astfel c5:
d-(uu) .dx Apoi d -(uv) dx d = - (U v) dx d - = - [&I v dx d = - (u dx
U)

d - = - [U u dx

+ U'

a

u']

deoarece terrnenii liniari T u', v' se anuleazi. n

+ U'

-

v'] etc.

Ecuotiile (1 1- 1 1) iau, dupi efectuarea calculelor, forrna cunoscutg sub nurnele de ecuabiile lui Reynolds:

a-+v-+w-dx

- dw

-

- dw

-

- d;
dz

- 2 - -

dy

dp P dz

1

+ vAw

-

-

(

du'w' dx

-

+ dv'w' dy

dz

Dacg se cornpar5 aceste ecuatii cu ecuatiile Navier-Stokes (1 1-8) ale fluidelor viscaase, l g r i turbulenti, se constati c i existi In fiecare ecuatie, In rnembrul a1 doilea, trei terrneni suplirnentari depinzind de rnirirnile fluctuante. Pentru. a deduce ciror tensiuni suplirnentare l e corespund a c e ~i t terrneni, s l considerirn un tensor suplimentar datori t turbulentei, avtnd noug cornponente care, spre deosebire de eforturile totate, vor fi notate cu sernnul ,,prim6':

296

Hidraulica

Rezultanta fortelor suplimentare superficiale (adici .fortele de presiune gi fortele tangentiale de frecare) raportati la unitatea de mass va avea, conform ecuatiilor generale de migcare ale mediilor deformabile (3- l), urmiitoarele componen te, dupii directiile Ox, respect iv Oy, Oz:

Comparind deci ecuaf iile (3- 1) cu ecuatiile (1 1- 14) putem identifica componen tele tensorului suplimentar cu termenii respectivi din ecuatia (1 1-14): pu12 pu'vl
\

pu'v'
PV'~

pu'w' pv'w' pw'2

pu'w"

pv'w'

De exemplu : 7, = .ryx = - pu'v' etc. E for tur ile acestea se numesc tensiunile de frecare aparent2 ale mi+cn"rii turbulente. Tensiunile totale rezultii din 'insumarea tensiunilor din mi~carea unui fluid viscos la' care s e adaugi tensiunile frecirii aparente [v. ecuatiile (10-2) gi (10-4)]. Astfel :

I

I

Tx,

= i.

(* *) +
dy dx

-

pufv' etc.

-

S-a constatat experimental (pe baza miisuriirii vitezelor u , v, u', v' etc.) cii tensiunile provenind din viscozitate stnt importante numai intr-un strat foarte subtire lingii pereti, unde migcarea este laminari (sub stratul laminar), pe cind in masa fluidului, termenii datoriti. turbulentei sint acei ce predominii. Ecuatiile lui Reynolds gi tensiunile determinate prin ecuatiile (1 1- 17) consti tuie o bazL teoretici pentru cercetiri, ins2 nu pot fi folosite in practicii, atfta timp cit nu se cunoagte -- dependenfa mirimilor fluctuante u', v', w', de mgrimile medii u, v, w. De aceea, pentru. calcularea elementelor migcirilor turbulente, se folosesc P practici doui c i i dist incte: n - Se studiazi prin misuriri numeroase, in diferite cazuri de turbulent;, miirirnile fluc-; tuante gi se stabilesc legile statistice ale variatiilor lor. Aceste rezultate se prelucreazii cu ajutorul statisticii matematice qi se interpreteazii din punct de vedere fizic-fenomenal, in scopul' de a se constitui o teorie statistic2 a turbulentei. - Se fac ipoteze simplifieatoare cu privireda dependents intre diverse1.e mirimi ~i se constituie o serie de legi qi formule semiernpirice, cu scopbl aplicirii lor in practicii. Aceastg din urrnii cale a adus pin2 h prezent cele mai importante rezultate. Totugi teoriile statistice sint in plini dezvoltare.

--

/

Miscaren t urbulentd

29T

Conditiile la limit5 sEnt pentru vitezele medii temporale acelea~ica in cazul rni~cgrii fluidelor vtscoase, iar vitezele oscilatorii sTnt nule la perete. Aceasta are drept urmare c& qi eforturile de frecare aparenti se anuleaz5 la perete, r5rnPntnd ins5 acelea de viscozitate din miqcarea laminar;. Urmind conceptia substratului subtire laminar de la perete, urmeazl c5 vitezele oscilatorii ~i eforturile de frecare aparent5 se anuleaz5 sau sfnt foarte mici, ba chiar neglijabile qi 4n acest ,,film laminar". Trebuie s l admitem c5 imediat dup5 substratul laminar urmeaz5 o zon5 de tranzitie h care fortele de viscozitate real5 qi acelea de visco-zitate aparent5 sPnt de acela~iordin de mgrirne, iar mi~careaturbulent5 propriu-zis5 ocup5. zona dincolo de aceast5 zon5 de tranzitie qi intreg centrul rnasei fluide.

I 1.6. LEGILE MISCARII TURBULENTE
Fenomenul de turbulentii este desigur extrem de complicat si part iculele fn miscare sint supuse legilor statist icii matimat ice, ca orice >enomen s f o chasti;. In acest sens, vom adiuga in paragraful 11.7 o ,serie de notiuni si. observatii la cele date anterior. . Legile misciirii turbulente se refer5 la dependent a mirimilor medii tern- - porale u, v, w ~i p de coordonatele spatiului si de timp. Asemenea legi au fost ciiutate si formulate inci din .secolul a1 XVI I I-lea, atit in ceea ce prive$te: distributia vitezelor fn sectiunea dreap tii a unui curent rectiliniu, cit si pier-derea de energie datoritii fortelor de frecare pe unitatea de lungime a curen-tului.
9
9
'

9

1 1.6.1. Legile empirice ale distributiei vitezelor Aceste legi au fost cercetate in special in profiluri verticale, la canalesi rfuri, si intr-un plan diametral, la conducte cu sectiune circularii. S-a c h a t care este curlia de repartitie a vitezelor care se adapteazii cet. mai bine punctelor experimentale. Au fost propuse de ciitre diferifi autori,. pentru profilul vertical a1 unui canal de lungime foarte mare (fig. 1 18): parabola
1

t Y'

Fig. 1 1-8. Distributia vitezelor P miqcarea turbulent5 dintr-un canal . n drep tunghiular ~i o conduct5 circular& conform legilor empirice

'298

H idraulica

s u ax2 orizontali O'x (la nivelul apei) sau cu ax5 orizontalii O f ' x (deplasatii mai jos); parabola cu a x i verticali O y ; elipsa, hiperbola; chiar curba logaritmici sau parabole de ordin superior. Acestea douii din urmi fiind actual.mente curbele de distributie preferate, este demn de remarcat c i curba logaritmici a fost propusi, fnci din 1820, de F. E. T. Funk, iar R. Jasmund, In 1893, a ales curba logaritmici d u p i ce a determinat eroarea mijlocie a abaterilor a patru tipGi de curbe- f a t i de punctele experimentale in 445 profiluri si a constatat c i acelei curbe ii corespundeau erorile cele mai mici. Parabole de ordin superior au fost sustinute de T. Christen (1903-1904) pentru curba de distributie a vitezelor atit la canale cit si la conducte lecirculare (fig. 1 1 8 , peiltru acestea. din u r m i fiind propusi formula;

'

Citeva cunostinte importante care stau l a baza conceptiilor actuale .au fost de asemenea stabilite experimental in trecut. Astfel, fizicianul E . Duclaux a demonstrat, fn 1872, c i lichidul in miscare aderi de pereti, iar H. S. Hele-Shaw a demonstrat (1897-1901) c i 'lichidul aderii de pereti ,chiar in cazul vfrtejurilor si c i E apropierea peretilor miscarea este laminari. n In ceea ce priveste miscaiea turbulentii in conducte circulare, H. Bazin, prin miisuriri de precizie, a stabilit c i viteza u este egali chiar cu viteza medie Pn sectiune V, in puncte la distanfa de la centru egali cu 0,74 r, ceea -ce corespunde cu misuririle si teoriile actuale.
A

7

9

7

1 1.6.2. Legile semiempirice ale distributiei vitezelor
Incerciri de a se determina prin calcul legea repartifiei vitezelor s-au ficut incepind din 1915 si ele continu2 si fn prezent, dind nastere la mai multe teorii, pe care le vom eipune pe scurt, retinfnd rezultatele lor concrete. Ori,care din aceste teorii se desfisoari in trei faze: - determinarea legiturii dintre vitezele de pulsatie si eforturile de fre"care aparenti ; - determinarea unei ecuatii diferentiale care leagi v q i a t i a vitezei 'intr-up punct de .efortul de frecare total ; - rezolvarea ecuatiei diferentiale si stabilirea unor formule practice pentru calcul. In toate aceste faze trebuie urmiri t i indeaproape concordanta teoriei cu experienta. Ecuafiile si formulele stabilite Pn acest mod sint numite semiempirice, dat fiind cii elk se intemeiazi nu numai pe experienti dar si pe importante %considerati teoret ice. i a) Propozitii fundamentale. Legile distributiei vi tezelor in mi~carea turbulenti au la bazi citeva propozitii fundamen'tale, stabilite si interpre7
9
A

7

u

7

A

9

7

I

t a t e fizic de Tietjens, 0 . Reynolds, G. Taylor, L. Prandtl*, Th. KBrman. Aceste propozitii exprimii atit legs tura dintre tensiunile 7 si vi tezele d e agitatie, cit ~i dintre 7 ~i gradientele vitezelor medii temporaie. Aceste propozitii se intemeiaza pe numeroase fap te experimentale de seamii, publicate anterior de ciitre diferiti cercetitori, precum si pe alte experiente ul terioare meni te a ,verifica unele ipoteze. lY Desi expresiile care dau tensiunile da tor; te turbulentei erau cunoscu te d i n lucriirile lui Reynolds [v. ecuatiile (1 1-18)], este de un interes deosebit a urmari procesul de gindire care, plecind de la intuitia fenome, nului, a condus la o teorie care, desi imperfect& a putut lega o serie de' fapte ce pireau disparate si a -putut ulterior sii fie folositi i i in ;pract icii. Sii considerim cazul cel mai simplu, a1 unei misciiri plane, in care X viteza de transport 6 (medie temporalii) este funbtie de tj si c i vite- Fig. 11-9. Reprezentarea amestecului de cantitiiti de mi~care zele instantanee in A B sint diferite: uB - u, = u'. Fie o mas5 elementari Am, animati in afari de viteza U B si de viteza de pulsatie v' I n directia transversal2 miscBrii generale. Ea ihtrii printr-o sectiune Aw c u viteza UB in masele aflate 'in A in miscare (fig. 11-9). Cantitatea de miscare a maselor d(n A, dacii u' este pozitiv., a crescut I n timpul At, in direktia lui u, cu:
9
7

,

9

?

Ameu'
s

=

( p A o ev' At) u'.
9

Acestei variatii a canti tiitii de miscare f i corespunde impulsul unei forte F, ode acela~i sens cu u, cireia-i corespunde o forfii egala si de sens contrar aplicatii maselor din B. Acestea sint forfele de frecare aparefitii interne, Avem vdeci:

Ludwig Prandtl, fizician ~i inginer, niscut P 1875 la Freysing, In Bavaria, a profesat n $din 1901 la Hanovra, apoi la Gottingen, unde a condus mult timp Institutul pentru cerc e t i r i de mecanica fluidelor. A murit in 1955. Este unul din fondatorii mecanicii fluidelor . ~ aerodinamicii moderne. Cercetirile sale mai importante sint din domeniul turbulentei ~i i d i n teoria stratului limi t2. Publicatiile sale mai de seami sint : ,,Ergebnisse der Aerodynamischen Versuchsanstal t zu Got tingen" (192 l), ,,Bernerkungen uber die Entstehung der Turbulenz" (1926), ,,Bericht iiber: Untersuchungen zur ausgebildeten Turbulenz" ~i lucriirile de s intez2 : ,,Stromungslehre", Berlin (193 1, 1942) ~i ,,Hydro- und Aerotechnik" (Pn colaborare c u Tietjens).

*

300

Hidraulica

S-a luat media produsului u'v' in tirnpul At, pentru a obtine valoarea efortului specific de frecare aparentii 7'. Rezultii:

Sernnul minus este necesar pentru cii produsul u v este in general negativ, fntrucit la o dilatare intr-un sens (de exernplu u' > 0) trebuie sii corespundii o contractare in sens transversal, pentru ca rnasa total5 sii nu varieze (v' < 0). Pe de altii parte, sii consideriirn diagrarna vitezelor rnedii ternporale u(y) si yitezele in douii puncte In sectiunea transversal5 rnisciirii, la distanta &' intre ele (fig. 11-10). Am viizut c5 fntre vitezele de agitatie u' si 'v exist5 o corelatie ; astfel, la pereti toate vitezele'sint 9 nule, atit viteza de transport cit ~i vitezele deagitatie ; in alte puncte se pistreazi ahurnite ordini de rniirirne (v. paragr. 11-3). Corelafia este puter-. nicii fntre douii puncte foarte apropiate gi slab5 I Pntre puncte mai fndepirtate. Diferenta dintre vitezele rnedii temporale in douii puncte la distanta 1 fiind
9 9
1L

I

'

4-

I

A;=[Fig. 1 1- 10. Reprezentarea lungimii de amestec

du
9

*

dy

sii presupunern c i luiirn pe 1 astfel ca A sii fie egal ; cu media valorilor absolute ale lui lu'l, cornponenta vitezei de agitatie axialii. Miirirnea aceasta a lungirnii 1 a fost nurniti de L. Prandtl ,,lunghe de arnestec" si s-ar defini ca ,,distanta pe care tfebuie sii o parcurgii o particulii cu vechia vitezii, pin5 ce diferenta fntre acea vitezii ~i aceea a punctului unde a ajuns particula sii fie exalii cu viteza de agitatie din rniscarea -turbulentii". Este evident cii si v p
9

trebuie sii depindii in acelasi mod de - ca si u', adicii trebuie sii avernr '
9

du dy

Sub ultima formii, cu l2 = 111, se dii posibilitatea ca ~i sensul lui sensul lui
-

. r

sii urrneze

du

Constatiirn cii tensiunile de $freeareaparentii se deosebesc esential de cele de viscozitate, intrucit acestea din urrnii sint functii liniare de gradientul de--

dy

vitezii 'si de o. constantb fizicii p, pe cind in miscarea turbulentii se insumeazii cele d d u i efecte:
9

aP

7 . 2

p-f

au

p/2

8~

du - . - du .
'

(1 1-22)

dy

dy

Formula lui T' in turbulent; (11-21) se poate lega de propozitia lui Boussinesq, care a introdus notiunea de coeficient de viscozitate aparent6 propunfnd formula:

In aceastii formulii, E joacii acelasi rol ca v din formula lui Newton. Cornparind formulele (1 1-21) si (1 1-23) rezbltii cii viscozitatea cinematic6 aparentii:

A

nu ,corespunde unei proprietiiti fizice a fluidului si n u a r e nici o legiiturii cu
9

viscozitatea. Formula (1 1-21) nu elucideazii cornplet problema, ci se Pnlocuiesc doar vi tezele de agitatie u' si v' cu o mtirime liniarti 12. T o t u ~ i s-a dovedi t 'cii aceasti miirime este mu1t mai uSor de determinat , , fiind o fu'nctie numai de spafiu, ale cirei valori se pot verifica experimenta.1. Este deremarcat cii la formula (1 1-21) a ajuns si Th. von KBrman prin teoria simili tudinii mecanice. Utilizarea acestei formule d e ~ i n d ede alte i ~ o t e z esau de structura formulei admisii pentru lungimea I. Ptstfel, Prandtl a'dmite cii 1 poate fi exprimat Sn zona de 1Pngi perete prin: ,
9

1 = xy,

,

(1 1-25)

fn care x este o constant5 adirnensionalii, iar von KBrrnan* giseste prin teoria s'imilitudinii cii 1 trebuie sii depind5 de distribuf ia vitezelor konform formulei

I( fiind de asernenea o constant5 adimensionalii.

Sii considerim acum tele doug cazuri de mivciiri turbulente, singurele rezolvate prin metodele semiernpirice: o rnivcare plan6 intre doi pereti paraleli si miscarea permanent6 P conduct; circularii. * n
9

4

Kongresses f . Techn. Mechanik, Stockholm (1930).
\

* Th; v. Krirman, Mechanische Ahnlichkei t und Turbulenz, Verhandlg. d. 111 Internat.
I

L:

b) Cazul mi~ciiriiplane intre doi pereti paraleli, situati la distanta 2h. Aplicfnd teoria l u i Prandtl, vom scrie ecuatia (1 1-21) in scopul integririi ei: *
I

De acum inainte, tensiunile 7' 111 miscarea turbulent5 vor f i notate z, fir5 accent; apoi mirimile medii temporale vor f i scrise nebarat, afari d e paragraful 11.7, unde este nevoie a se mentine semnele barate. Se define~te prin relatia 4 z l p = v, o mirime de natura unei viteze, care poarti numele de ,,viteza de frecare" sau ,,de alunecare". Ling5 perete, z= si ,,viteza de frecare la perete" se noteazi : ,

\

Totodati considerim pe 1, lfngi perete, conform relatiei (1 1 2 5 , astfel c i Entr-o zoni lingi perete avem riguros exact:

Prin integrare, se obtine:

Desi prin ipotezele ficute aceasti ecuatie este valabili pentru regiunea de lfn& perete, t o t u ~ iea a fost extinsi pentru intreaga sectiune si confruntarea ei cu experientele a dovedit cii aceastii extindere este valabib. Aceasta se explici ~i prin faptul c i atit v, cit si x scad de la perete spre axa sectiunii si raportul lor nu variazii mult, riiminind ca sii se adopte pentru constant: d o a r e a care permite o cPt mai buni concordant5 a formulei cu curbla experimentali. Aceast5 valoare este x = 0,4. In planul median a1 conductei, y = h si u = umax In troducind aceste . conditii in ecuatia (1 1-30) se obf ine ecuatii a d i q n s i o n a l i (1 1-31) :

adic5 vi teza ,,deficitar5 relat iv5" este invers proportional5 GU logari tmul adfncimii relative. Formulele (1 1-30) ~i (1 1-31) au caracterul de ,,univetsaleU, valabile oricare ar f i conditiile scurgerii turbulente in sectiunea datii. Ecuatia (1 1-31) se poate scrie si sub forma:
9

Mipcarea turbuletztci

303

I

si este valabilii atit in cazul conductelor netede cit si a1 celor rugoase. Trebuieclbservat cii formula riu mai este valabilii in zona'filmului laminar de linqii perete, unde putem considera pe o grosime 6 ca,miscarea urmeazii legea lichci-delor viscoase. \Pentru aceast a scriem cii duldy la perete are ca uw valoare medie raportul - (figura
9

6

11-1 I), uw fiind viteza la trecerea din zona laminarii Pn cea turbulentii:

de unde rezultii:

intr-adev5r,

U 'O *

v

este un nu-

mgr adimensional, analog cu nurnifrul Re, ~i distanta 6 marcheazii trecerea din miscarea laminarii in miscarea turbulentii, care * trebuie sii se facii atunci cind acest numiir are o akumitii valoare criticii N. Din esperienfele lui Nikuradse si apoi ale lui Grujienko rezultii cii acest numar poate f i luat -- 11. ~ i (11-33) se deduce 6 ~i urn,,. i Acum sii rezolviim aceeasi problema dupa teoria lui Kiirman. Intr-un punct la distanta y de pere'te avem, conform formulelor (1121), (1 1-24) si legii distributiei lui T:
A

Fig. 11-1 1. Distributia vitezelor in sectiunea circularii a unei conducte in regirnul turbulent, dup5. conceptiile actuale

Sau, extriigind riidicina piitratii:

Integrind, se obf ine:

-

de unde, printr-o nouii integrare Tntre limitele y

=

0, y

=

h, se 'obtine:

Hidraulica

In aceasti formuli, valoarea experimental2 a lui K = 0;36. Comparfnd rezul tatele date de cele dou2 formule ale distri butiei univer:sale a vitezelor (1 1-31) si (11-36) se constati diferente foarte mici fntre ele si curba dedusi experimental. i c) Cazul mi~ciri permanente intr-o conducti circulari dreapti. Incii pe la 1775, de Ch6zy a propus prima formuli aplicabili pentru calculul pierde.rilor de sarcini in miscarea uniform2 a curentilor cu suprafata liber2:
9 9

A

\

incare: Veste viteza medie in sectiune; R - raza hidsaulici; i - p a n t a hidraulici sau . - pierderea--- sarcini pe unitatea de lungime de canal; C - - . u E o T --.---. de --c i e n t d e p inzind de rugoiifa-fea* aT6ieT: -Se'poa te vedea usorcZ acest coef icien t nu este adimensional ([C] = L1I2T--I). Formula prop<sii de Darcy fn 1865 entru -p-anta_._ __ . energetici .J- . a conductelor este corecti si din punct de vedere %~ensional, coefici~ntulA fiind numir pur :
-Ll*lrs

_

a

,

,

9

A

In %ceast2 formulii, D este diametrul conductei si A este coeficientul de -pierdere de sarcinii in lungul conductei. v Daci punem D = 4R ~i compariim formulele (1 1-37) si (1 1-38) rezultg .cii fntre A si C exist5 relatia:
9 9

-

,deci ambele formule: (11-37) si (1 1-38) pot fi folosite atit pentru calculul pierderilor de sarcini fn conducie cft ~i fn canale cu nivel liber. S-a constatat 'prin experiente numeroase cii C si ' A depind in special de raza hidraulici si de rugozitatea perefilor conduct& sau canalului si s-au -propus numeroase formule pentru evaluarea acestor miirimi (v. cap. XIV si *cap XVI I I). : Prin cercet5ri ficute dupii 1910 s-a observat c i daci peretii conductei -sint foarte netezi (sticli, metale trase s.a.), A depinde de alti parametri decft in cazul cind peretii sfnt aspri. De aceei a fost necesar sii se stabileasci formule deosebi te pentru conduc tele netede si pentru conductele rugoase. 1) Conduct6 circular6 cu perefi nitezi. Urmind aceea9i metodi de expunere .ca pentru miscarea plani fntre doi pereti, vom arita cum se ajunge la formulele de-cafcul atft dupii teoria Prandtl cEt ~i dupi teoria lui KBrman. Mai fntfi observiim cii- formula (11-32) este' valabilii ~i in acest cazi :inlocuind pe h cu r,, raza conductei, constantele fiind obf inute experimental
9

Migcarea turbulent ci

305

Tot atit de valabilii este ~i formula analog5 cu (1 1-36):

In care I =-- 0,36. Este instructiv a compara aceste doui forinule si c.u formula ( d a t i de H. Darcy in 1855, care urn-o 'poate f i pus6 sub forma : Vor
9

-

>

Din figura 11-12 - s e vede c i cea mai bung concordant5 cu valo'rile experimentale o are formula 1 1-40), dar ,si formula (1 1-42) d6 valori foarte precise in toati sectiunea afar6 de o zonii lingi perete, de 0,25r0. Formulele de mai sus nu sint valabile- in zona filmului laminar, unde miscarea nu mai este turbulenti. D& la distanta 6 de perete, ecuatia (1 1-40) trebuie s i fie satisficuti. Ca si pentru lmiscarea fntre pereti plani, vom avia, conform relaf i i lor (1 1-33):
9

~nlocuind P ecuatia (1 1-40) n uw pe y = 6 s i P = N , o b f i n e m .
9

f a

co~espunzBto~ Cbrmulei N -37

2 core~puntBtuorfo~muletN-38

v*o

- -N
UW
A

3 co~espunz8'f ~ o ~ m u I e i -39 UP N
- 5,75

- Urnax V*O

lg ~ o V * O Nv
9

V*o

Fig. 11- 12. Comparatia formulelor moderne pentru distribuf ia vitezei in m i ~ c a r e turbulentg
9

De aici se deduce

urnax

si se inlocuieste fn ecuatia (1 1-40) obtinindu-se:

v*o

Aceastii formulii poate f i considerati ca formula final5 pentru calculul practic a1 distributiei vitezelor in conducte netede. Pentru efectuarea lui ~ , / p . In acest scop folosim formula cunoscutii (6-46) : trebuie cunoscut u,o =
A

Migcarea turbulentd

fn care J este pierderea de sarcini liniarii pe conductii, iar

Cu formula (1 1-44) calc.uliim pe urnax pentru y ,

=

r,:

Viteza medie fn sectiune, V, se obf ine din integrala de volum a vitezelor , care dB debitul raportat la v, :
* . -

In sfirsit, grosimea filn~ului laminar la conducte netede se calculeazi plecTnd de la 'formulele (1 1-43) si (1 1-45):
9

a

Dupi formula Darcy, J = mula lui 6, gisirn:

'

IV2 -, de 0%
-

gJr0 - v2 unde rezul t i - - 8

Inlocuind in for-

s=
'

fiG= 11:ds.
1I

VD
I

N . 300
I-'

\

Formulele (1 1-48) ~i (1 1-48 a) permit a calcula, pe diferite cii, grosirnea stratului laminar. 0 altg teoriedernni de rernarcat a fost emisi de" I. Ta lor cu citiva ani Pnainte de " G. . Prandtl, plecind de la ideea c i turbulenta se produce prinfr-un ransport de virtejuri dintr-un strat P altul, ceea ce creeazi o forti egali cu rezistenta la rni~carernanifestatii prin piern derea de sarcini. Principiul rnetodei se poate urrniri rnai uSor in cazul rni~cirii perrnanente in directia Ox, intre doi pereti plani paraleli. Ecuatiile de rni~carese reduc la:

- -fYMI

intructt in turbulenta deplini pot fi negli jate fortele de viscozi tate, iar fortele rnasice datori te gravitatiei sint echilibrate de presiunea hidrostaticii, astfel c i fn rnernbrul a1 doilea intervin nurnai variatii dinarnice. Aceasti ecuatie se poate pune sub forrna:
\

inseamni c i diferenta Pntre cele doui teorii ar ..) I r .y '12 y 'Ir v*o K G (--) ] Prin experienti s-a determinat I = 0. Considerind valorile medii temporare.P care n este singura component2 a virtejului diferit2 de zero. y fiind mgsurat de l a perete. Variatia cantititii de mi~carefiind in acest caz: 1 dp ~i fiind egalg cu aceea~i forti .1 . Pentru I se ia valoarea 19.. iar . = dx w. ( Pentru n ~ i ~ c a r en conducte circulare legea de distributie a vitezelor este: Pa y miisurat fiind de la perete. situati la distanta 2h.= 0. ' Pentru a compara acest rezultat cu teoria lui Prandtl s2 formlm ecuatia de mi~care dup2 aceast2 teorie.. viteza deci ecuatia devine : u dv nu depinde de x .23. ( .[arc sin ( I . s-a g2sit prin integrare urmiitoarea lege de didributie a vitezelor: Umax u . Dup2 cum se vede. vPrtcjul a variat cu: -2 dy - 1 du . 0 gi . Pentru cazul a doi pereti plani paraleli. 3.. ~i fn teoria lui Taylor apare o lungime analog5 cu lungimea de amestec. a ~ a d a r poate scrie: se deci : Pntrucit v este identic cu viteza de pulsatie v. - A In timp ce masa-vfrtej se transport5 de la punctul y la y + 2.P dx exista numai daci produsul iv' ar depinde de y.

. Cantitativ.rugozitatea absolutii!' poate f i misurati prin iniltimea medie a acestora.. de citeva sorturi. orice'strat limi t i posedg un substrat laminar oricit de neregulat ar f i . Dup2 unii autori. Ping la experientele lui J. Nikuradze (1926) rugozi tatea era privi t i ca o proprietate i suprafefei unui perete. k Rugozitatea relativ6 este raportul .vitezi la perete" uw. perturbind firele de curent ~i ocazio. c2ci curentul inconjurind prokminenteli s-ar dezlipi cle peref i formind zone numeroase de dire (api moarti). T o t u ~ i . adici: 9 A k = D raza geometrici) sau . . ceea ce dovede~tecii dacii un fenomen nu este precis cunoscut Pn adPncime.. care. In cazul rt~gozii t i i caracterizate prin proeminent tele k. pentru acelasi mod de distribuire ~i aceeasi formi a . Deci si in cazul rugozititii va exista la distanta 6 = y. Prin experientele 1ui J . rezultind din misurarea pierderilor de sarcinP. Inlocuind f n ecuatia (1 1-40) pe u u.nfnd formarea de virtejuri. de la perete o .Miqcarea turbulentii 309 1 J I Aceste formule ale lui Taylor reprezintii tot atit de bine mi~careaca ~i formulele lui KBrman ~i Prandtl. s-a pus in evident2 caracterul geometric a1 rugozititii. in cazul peretilor rugosi nu ar mai exista un film laminar.(r. aceasti proprietate era apreciati sub + forma unui coeficient experimental. \ * - 2) Conducfe circulare cu per@ rugozi. prin proeminenfele sau adinciturile c9t de mici ale sale.dupi cum se ka vedea din capi tolul X I I I .poate f i caracterizatii printr-o mirime liniari k. si pe y prin y. . 9 A = mk obtinem: si eliminind pe 9 Urnax intre aceasti ecuatie ~i (11-40) se obtine: v*o . lipi t'cu ajutorul unor lacuri speciale. este functie de acest k.dintre rugozi tate si raza hidraulici ..proeminentelor. putea stfnjeni mai mult sau mai pufin mi~careafluidului. este foarte probabil c i y. Anume. . = : 7 :i t 6 ra F trul). R A In formule. el poate fi Pmbriicat intr-o diversitate mare de expresii matematice.Cum insi rugozitatea implici o conditie speciali la limiti. I t I's i i' . apar mirimi derivate. precum . Ecuaf iile universale stabili te i de KBrman vi Prandtl sint valabile pentru orice misciri turbulente. deci . trebuie definiti 7 f n s i ~ i nofiunea de rugozitate.(D I k diame- m fiind un coeficient de form8 si de dispozitie a elementelor rugoase. r R 9 iar netezimea relativi este inversul acestui raport adici k 10 . Nikuradze cu conducte ai ciror pereti au fost ficufi rugosi in mod artificial cu un strat de nisip monogranular.

~ i s t r i b i t i avitezelor in conducta circular& cu perefi rugosi. in special de J . Nikuradze (1926). se poate si el calcula in functie de A. in felul cum s-a obtinut formula ( 1 1 4 4 ) Se giiseste: Fig. A. P conducte circulare n (dupi F. Curenti in albii cu suprafala liberg.310 Fie valoarea din parantezl in conducte rugoase: Iiidraulica = A. nu s-au putut Pnci aplica cu succes metodele care au dus la formulele semiernpirice. 11-16. Obtinem formula distributiii vitezelor Constanta A. $evelev) Ecuatiile (1 1-51) si (1 1-52) sint formulele finale care dau distribufia vitezelor la miscaiea turbulentii fn conductele rugoase. Sevelev (fig. A. 11-17. 1 1-15. Diagrame experirnentale de repartitia vi tezelor. Migcarea turbulenti h conductiidesectiune drep tunghiulari (izotahe) Fig. dupii calculul prealabil a1 lui V. degi unele incerciri nu au lipsit de a transforma legea logaritmici a distributiei vitezelor lfngi perete ca o lege universali aplicabilfi oricgrui fel de sectiune. Mai importante sint rezultatele experimentale obtinute de unii autoci. variazii cu rugozitatea si formula are tot structura logaritmicii. Pentru altfel de sectiuni de conducte decPt cele studiate mai sus. d) Mivcarea in conducte avind sectiuni de diferite forme. conform formulei (11-51) a fost confirmatii prin experiente de mare preciie. cum au fost acelea efectuate de F.. Tntocmai ca la conductele netede. doeficientul A. din care Fig. viteza medie in kectiune. . 11-15). Migcarea turbulenti P n conducti de sectiune triunghiulari (izotahe) .

In cazul jgheabului cu pivel liber. numai dupi 191 1. 11. chiar in unghiurile ascuti te unde serealizeazg vi teze destul de mari. Mu1t i vreme calculul conductelor netede nu se fiicea c u formule de structurii special. . D .- h Fig. 1 1. Blasius. Configuratiile astfel obtinute vor trebui insi corectate spre a tine seama de scobortrea punctului de vitez5 maxim5 sub nivelul lichidului. 11-19). .18. 9 t a) Conducte netede. Din examenul izotahelor se constatii c 5 acestea urmeazii aproape paralel conturul. se observ5 c5 viteza maxim5 T sectiune are loc citre suprafati. 11-16). dupii criteriul Revnolds.viteza medie in sectiune. jum5tate dintr-un dreptunghi fnchis t5iat paralel c u una din laturi etc).20 din. a propus pentru prima oar2 o formuiii special5 pentru calculul pierderilor de sarcinii in conducte netede.19. n la 0. Formula este valabilii pfnii la numeret Re . Pierderile de sarcinii in lungul curentilor turbulenti in mivcare permanent.. * + .a d h i m e . Acest fapt este atribuit unor curenti secundari care pornind din centru spre vTrfuri se intorc la centru ocolind jum5tate din laturi (fig. un triunghi echilateral (fig. H.diametrul.3. 1 1 1. Mi~careaturbulent5 T n canal drep tunghiular (izotahe) Fig. Aceastii formulii este: In care h este coefic. 11-17) ~i pentru un jgheab dreptunghiular cu suprafata liberg (fig.6. ci era inglobat in calculul conductelor ru-. Curenti secundari in conduct5 de sectiune triunghiularii Se mai mentioneazii c5 rezolvarea exact5 a celor cTteva cazuri de conducte sub presiune germite ~i rezolvarea cazurilor de canale deschise avind sectiuni care se pot deduce prin tiierea dupii planuri de simetrie a sectiunii conductei. Ldatorit5 frec5rii lichidului cu aerul. un semicerc. in urma unui studiu critic bazat pe similitudine.< 100 000.s-au dedus topogramele izotahelor (curbelor de vitezii egal5) pentru conducte 'cu sectiuni: u n dreptunghi (fig.ientul pierderilor de sarcinii pe metru liniar de conductii. 11-18). .goase. astfel ca t5ietura s i fie ortogonalii liniilor izotahe (de exemplu. . V .

8 = 2 lg Re in aceastii formulii fiind dat in functie de viteza medie in sectiunea V.. in acord cu experientele fiicuk pin5 la si de cktre J . Nikuradze efectuate pentru o gamii intins5 de numere Re (de la 4 *lo3 la 3. scos din relatia (1 1-45) si ecuatia lui Darcy: 9 9 A A L ) 9 Ecuatia (1 1-47) devine: Ajustind formula pentru a se acorda cit mai bine cu experienta.= 2 lg (Re ) V h -0. avind si avantajul de a fi exprimati explicit in funcfie de A. prin transformarea 1ui O ' 1 "*o v se ajunge la formula: .75. devine : \ a fiind o constant5 dacii viscozitatea este constantg. 0 formula iot atit de bung. A ~ a d a r . In scopul acesta se folose~te ecuatia (1 1-47). este formula ~ o n a k o v ' : . aceastca din urm5:. adicii: Re = 9 V Formulele (1 1-56) si (1 1-57) sint cele mai bune. VD de diametrul conductei. se ajunge la: sau fncii.312 Hidraultca Introducind pe A din formula (1 1-53) in formula Darcy. 0 formulii rnai corectii pentru A s-a giisit in urma experientelor lui J.2 *lo6).pierderea de sarcinii este proportional5 cu viteza medie la puterea 1. Nikuradze. in care se inlocuieste v. cuprinsii deci intre 1 si 2 si apropiat5 de 2.si.

Pe baza experientelor citate. introdus in formula Darcy. in conducte. P afar5 de zona conductelor netede si de zona pitraticii a conducn telor rugoase. se intrebuinteazii raza hidraulicii.pierderilor de sarcini A se obtine pentru conducte aspre (rugoase)' din legea distri butiei vi tezelor fn sectiune. Coeficientul .. nisipoasi". c) Sistematizarea cunostintelor cu privire la coeficientul pierderilor de sarcing. R = -5si se aduce A la numiritor. ecuatia (11-51) se poate scrie: 7 si prin integrarea de volum a vitezelor u. tinind seama. conform ecuatiei(1 1-55). cfnd turbulenta este deplini. cu restrictia c i coeficientii sint determinati pentru un singur tip de rugozitate. 2 9 T In formulele (1 1-60) si (1 1-61) care dau pe A pentru conducte rugoase. Deocamdati ne vom ocupa numai de conducte circulare avind acesf tip de rugozitate. existi si alte zone cu alte tipu. b) Conducte rugoase.rugozitatea artificial. putem considera cii pierderea de sareini in lungul con- a . Asemenea misciiri turbulente se. se observii c i nu mai intervine viteza medie In sectiune V. astfel c i A. pierderea de sarcini specifici J fiind deci riguros proportionalii cu pitratul vitezei V. ~ i k u r a d z k .cheami c6 se aflg in xona ~6tratica" pierderilor de s a r c i k . ecuatia (1 1-60)se poate pune si sub forma:. anume pentru . datg de ecuatiile (1 1-51) si (1 1-52)... nu mai altereazi exponentul 2 a1 lui V. Dar. folositi in experientele lui Nikuradze. zoni care caracterizeazl .i de misciri si aceasti zonare a fost precizati in cei mai mare misuri de J . c i : t rezultii imediat: Dacii in loc de raza geometric5 r.turbulenta depliniU.

au stat la bazii i n special experientele executaie de acesta cu conducte ficute artificial rugoase . cuprinzind valorile A in funcfie de numirul Re. .harps lui Nikuradze". pentru miscarea laminari. iar ordonatele Ig (100. A). pentru miscarea turbulent6 In conducte netede si pentru miscarea turbulentii in condudte. '32 4 36 98 4.0 12 4 4 6 +B 5.se poate vedea din examenul formulelor stabilitk ping acum. In amindouii aceste grafice. Pierderile de sarcing liniare (A). sau de netezimea relat i v i 3. in care rugozitiitile artificiale sint fnlocuite c u rugozititi tehnice (fig. P functie de Re ~i de rugozitatea n relativii (liarpa lui Nikuradze) . 1 1-50). abscisele reprezinti lg (Re). 11-21).314 Hidraulica 9 ductei se exprim5 In orice regim de miscare si pentru orice tip de rtlgozitate c u formula: 9 ln care caz A numgr adimensional. .. Nikuradze. 56 58 6 0 1 Fig. numit si .Reprezentarea lui J .de amindoi a c e ~ t parametri sau i n 9 k Sistemat izarea cunostintelor existente astiizi P aceasti privinf ii va fi n prezentatii prin doui grifice: . nu este totusi o constant5 ci. In primul grafic. 11-20.-r A Z6 28 30. este el insusi functie de Re. dupg cum .0 reprezentare mai noui.D 52 54 . in majoritate ~ c urugozitate artificial5 (fig.

.

miirimea k a rugozitiitii. pierderilor de sarciiii.. ci numai de numgrul Re.ecuatia (11-60).(de tranzitie sau prepiitraticii). unde miscarea se caracterizeazii printr-un A = const. rezistenta este datoritii 9 9 k numai viscozi tiif ii . deci cu cit aceasta este mai mare. ci numai de rugozitate (de numiirul r0/k a1 netezimii relative). ~ i e a s t i i curbii se determinii prin ecuaf ia (1 1-62) scrisii in. dupii ce a iesit din zona I . cii se produce fiicPnd sii curgii. astfel cii netezinlea relativii -varia k de la 15 la 507. '-0 cu diferi te sorturi de nisip monogranular.3 1-6 Hidraulica * . Dacii 3este suficient de mic (adicii rugozitatea relativii este mare). sau Re I/h=200-. pe care se astern punctele ce reprezintii misca-rea turbulentii in conducte netede. A. coeficientul A trece de pe curba I l l ./k). In caz~ilrugozitiitilor artificiale nisipoase. D care exprimii cii miscarea in stratul laminar nu mai are nici o influent5 asupra. 11-21]. formula (1 1-62) si fig. pentru a trece apoi Pn zona piltraticii.. nu depinde de k . Zona II reprezintii o . un debit fluid din ce in ce mai mare. Acestor zone le corespund urmii toarele ecuati i : 64 Zona I .este functie de Re. anul 1944) s-a trasat si o linie (punctatii) care reprezintii limita spre dreapta a zonei de tranzitie. In cazul cind netezimea relativii este mare (rugozitatea micii). dar prezintii mare nestabilitafe . Zona V . . dupii cum se vede in ecuatie. Aceastii trecere trebuie sii 'ne-o inchipuim. Moodv. F. racordarea se face fiirii anomalii si poate f i calculatii [v. A 9 . intr-o conduct6 de diametru si rugozitate date. douii forme echivalente: 9 9 A Re . ~ c k a s t aeste zona .ecuatia miscirii laminare A = . in care migcarea trece din regim laminar in regim turbulent. In acest criteriu intervine. apropiitii de o linie dreaptii. Dacii facem sii creascii mai departe numgrul Re. unde A = [(Re si r. 9 v*o k - 68. si ale lui Re. incii neexplicatii.ecuatia ttlrbulentei netede 1 1-57) .. Zona I V . intrind intr-o zoni de tranzitie I V. turbulent5 se face pentru valori mai mici -ale lui v. care fnceteazii pe a Re = 2 300 (Ig Re = 3. naturale.. independent de numirul d e . In reprezentarea rugozitiitilor naturale (dupl L. realizind 'numere ~k din ce in ce mai mari . unde A = c o d . f n graficul din f i ura 11-20 dreapta I reprezintii ecuatia misciirii laminare.zonii de nestabilitate. in cazul rugozitiifilor tehnice. stratul fiind redus numai la o piiturii de lichid' aderent. • Zona II .. h.unge apoi in zona V.:turbulentei depline" fiind totodatii zona piitraticii a pierderilor de sarcinii. cu atit trecerea in. A nu depinde de Re. Zona II I . pentru a a. miscarea nu dep inde de rugozitatea peretilor. curbele de t r a n i i ~ e racor-se deazii cu curba III dupii o scoborire a-lui A. V. aproape fn repaus. nestabilii. numitii si zona prepiitraticg. in zona de tranzitie I V . trece in zona III constind dintr-o curbi. 9 4 creste continuu cu cresterea lui Re.37).

Konakov .:D +( Re) ]* .'Tn diferi te forrnule fn care intervine netezirnea relat ivii. r. ~ r k n k l : 1 6.9 vh --21g[3. U -- n . R = raza hidraulicii . de aceea la folosirea formulelor trebuie precizat dacii netezimea relativii este definiti fntr-unul din modur i le urm6 tiare : R 0 . autorii care le-au propus nu au ajuns la o definif ie unitarg.81 0. A I Fig. iar dacii termenul fn Qe este mic... se obtine formula lui P. iork .. A = functie de Re si de . se obtine forimula (1 1-60).. 11-22.* D = diametrul conductei.Mi~carea turbulentd A 317 ' ceea 'ce priveste legea pierderilor de sarcinii in zona prepitraticii.k Aceste formule sint reprezentate in graficul din figura 1 1-21. (conducte netede).. = raza geometricii. . Pierderea de sarcinii h = f (dlk) 0 altii formulii pentru zona de tranzitie si care are avantajul cii este expliciti in raport cu A este formula lui N.sau . C. ro k k k . D I11 9 9 . A A A . ~bservaiii. . . Z.. Dacii termenul in k / D este neglijabil..sau . In figura 11-22 se reprezintii diagrama care dii direct pe A P functie de n pentru conducte rugoase...rnulele prcpuse sPnt <e tipul Colebrook-White. _ C ' D D R ..

... s-ar obtine deci cu ajutorul unor experiente ale ciror rezultate se introduc in formulele care. Valorile rugozitgtilor echivalente absolute k Nr.P acest caz A n = .. cu drep t 2 k cuvint.5 1.....naturaliiUabsoluti k a unui perete ca fiin. sclivisi t brut tehnic bun i 5 6 ( ..........15 0..... alarnl ..1 2. crt.. dau pe A... din sticll.. 'Fatii de conventia adoptatii trebuie observat ca si coeficientul respectiv sii fie ajustat.. echivalentii cu o rugozitate tip Nikuradze.-. dupii conceptia unor autori care presupun.. rnoderat.. Tuburi de otel sudat.. . 10 A Conducte...... ...20 0..0015 0.05-0. -.......e fi consideratii netedii.l I I 2 6 I i 3 Conducte de gaz de transport... tehnice........... Existii tendinfa de a considera rugozitatea .... 4 Conducte de gaz.. din diametrul k...125 0.de azbociment In cazul cind suprafata peretelui are asperitiiti foarte mici. y .--Conducte de otel nituite .prezintii ondulatii. Conducte de beton . Pnb .....lO 0...4 1-10 0.2-1 0.. Ma terialul Starea materialului Tabela..... calitate o b i ~ n util .... de distributie dupii 25 arii de exploatare cu depuneri de catran ~i naftalinii in o r a ~ e .40 3 1..3-0... cum se Pntimplii in caaul bitu9 . cii neregulari tatea n-ar fi eficace decit la jumiitate.. arapll.. I 8 ..25-1 1-1.. atunci cind sfnt granule dese..5-3 0..15-0. astfel cii poat.. deoarece fluidul n-ar mai piitrunde pe jumitate din k.8 1-3 0... 'I ! ' I 7 Conducte de fier galvanizat .... pentru a mentine ca un reper fix edificiul teoretic a1 ~ c o l i i la Gotde t ingen.....Lemn 9 . 11-P 1I An 1 Conducte trase.. Valorile rugozititilor echivalente k din cazurile reale. Conducte de fontii divers5 biturnate In interior nou cu usoarl ruginl cu irkrustatii tehnic bun divers5 tencui t..d o mirime conventionalg.. incrusta t i i usoare incrustatii puternice dupii 20 ani de exploatare... tehnic bun nou curltit d u p l intrebuintare indelungatl ruginit.... cu depuneri de foite 0. cum este cazul nisipului...

Zegjda (U. fn care sea dau rugozitiitile de nisip echivalente pentru o serie de opt materiale. ~ peri&etrul udat fiind previzut i u 10 tipuri de rugozi t i t i artificiale. Studiul m i ~ c i r i i tur-bulente in canale cu suprafat5 liberi. Zegjda a giisit c5 formula: 9 corespunde fenomenului pentru netezirni relafive . prezintii dificultgti mai mari decit stu'diul misciirii turbulente in conducte.P locul lui ..in functie deA 9 4 numirul Re si de Rlk. Transformind parametrii acestei ro n t ( folositi de Nikuradze.(r.o pentru fier asfal tat 5 = 1.m5ri i si asfal tiiri i .s pentru izolatie bi tuminoas5 6 = 1.03 . de mare important5 pentru . nici in cazul conductelor.l Folosirea diagramei 1 1-22 este Pnlesni t i prin diagrama 1 1-23.pentru diferi te materiale veste distributia viD.cuprinse intre 5 si 80. Punc tele experimentale se asazii foar te aprop ia t A de o serie de curbe care dau coeficientul de frecare f = . practici. ~ e g j d a 'folosi t la prelucrarea rezultatelor netezimea relativii RIA. calcul~~ll h se face dupi formula conductelor netede. . 2k R A formule in parametri de felul acelora k = 9 raza geometric& . . A. (pentru conduc te netede) cu factorul care ia valorile:: urmii toare : pentru lemn 6 = 1 . in ceea ce prik ~ i g . . . diverse din care sint confect iona te in mod obisnui t conductele. 2. lui mu1t ipiicindu-se h .exact". adici . . 5 . . In 1938 insii.S. Valorile . d) Legile mi~ciirii turbulente in canale.R. mirimea granulei asperi tiitii . P.) a fntreprins o serie de experientein i~heaburirectilinii d r e tun~hiularede diferite adincimi ale curentului.1 1 -23.2 . teielor . deoarece suprafata liberii a lichidului prezintii neregularitiiti crescind cu gradul de turbulent& ~i s-a dovedit cii profilurile de canale care sint folosite P practicii nu n pot fi rezolva te . 1.. in felul celor folosi te de N ikuradze fn experienfele sale. 1.S. in care R este raza hidraulicii vi A = k.

care aproape coincide cu formula (1 1-60) stabili tii pentru zona piitraticii . ~i A se poate exprima pentru conductele netede sub forma A = b . Desi aceastii lucrare a lui Zegjda a deschis perspectiva utilizirii legilor universile ale turbulentei si la curentii cu suprafafa liberi. legea distributiei vitezei ar f i o lege de interpolare: 9 .ii fiind viteza medie temporalii la distanta y de la pereti.din care se vede cii cu cit n. Totusi. cu progresul tehnicii. valorile n cele rnai potrivite ar fi: Prin integrarea de volum a vitezelor se giiseste raportul intre viteza medie in sectiune V ~i viteza maximii Urnax: 9 . iar pentru n = 10. . este rnai uniform. la conducte.. pot inlocui legea logari tmicii Pniiuntrul unor game partiale rnai restrinse ale numerelor Re.. 9 urnax U max P e de altii parte. A 9 (Re) lln' (1 1-68) . este mai mare. cu atPt repartifia v = 0. intrucit o singurii formuli este valabilii pentru intreg domeniul folosit in mod obisnui t a1 numerelor Re. fn acest caz. se ext inde gama in zona nukerelor Re din ce in ce rnai k a r i si se simte necesitatea unor experiente de precizie' cu conducte netede pentru 'Re > lo7. e) Alte forrne ale legilor rni~ciiriiturbulente.791. De exemplu pentru n = 6. alte studii importante nu au apiirut pentr. monome. intregirea si confirmarea rezultatelor. r. Astfel. S-a ariitat Ins5 cii ~i leii exponent iale.320 Hidraulica )4echivalentii 2 R) si h in locul lui 4 f . si deci Re. pentru mi~ciirileturbulente cu suprafete libere se folosesc aproape exclusiv formulele eh~pirice. raza geometricii a conductei. Legile misciirii turbulente P n conducte netede sint actualmente cel rnai bine exprimate sub forma logaritmicii. astfel incit .se giiseste legea coeficientului pierde= rilor de ssrcinii pentru curenti cu suprafat a liberii : . iar n un exponent care variazii cu Re.

n' = 6 si n' = 8.1-21s-au reprezentat ~i cele trei ramuri ale curbelor A conform formulei (1 1-68) cu cei trei exponenti diferiti : n' = 4 (Blasius).115 (Re)-lI6 .peiltru gama numerelor Re practicatii astiizi sint suficiente trei grupuri de valori A' ~i n' spre a folosi o formulii monon~iide tipul (1 1-68).. plecfnd de la ideea cii formulele logaritmice sfnt'cele mai exacte.R este raza hidraulici.'= 0. formule mai potrivite ar avea n' = 8. rn 3. c 1. 1954). fiind valabile pentru k o gami foarte mare de numere .2.5 si formula lui J . t * V. Mentioniim astfel formula Strickler din 1923 cu A. Pntr-o zonii d a t i . cu destulii exactitate. a considerat cii este totusi util a stahili ' R - R a1 Nr.9 ins5 variaf iile lor sfnt mult mai lente gi ' k pot fi luate constante pe anumite intervale ale luli -..243.Migcarea turbulent ii 32-1 in care A' ~i n' variazii de asemenea cu Re.Buletinul ~tiintific Insti tutului de constructii". 0 astfel de formulii R k* apare deci ca o formulg de interpolare valabilii fntre anumite valori ale lui - R sau ca o apr. Pentru a face posibilii aceastii comparatie. = 0. Williamson din 1951 cu A.=O. formula lui V. de'tip exponential.. ? . pentru coeficientul de pierdere de sarcinii A.176. a curbei logaritmice. Goncearev (l938)cu A. Ele sfnt de tipul R k. In graficul din figura 1. asa cum s-a ariitat la ariicolul 11. * I + ' E care.. (1 1-69) iar pentru valorile lui Re cuprinse fntre lo6 ~i lo7. Autorul acestui manual*. .0 legiiturii. m = 3.oxin~antii. . pentru a cuprinde si cazurile cind sectiunea n de c~urgere este diferi tii de cerc. vom conk sidera P cele ce urmeazii ca parametru variabil rugozi tatea relativii . n 9 A ' - ' . fn care ~i A. $i i i C ~ Z U mi~cciriiturbulente in conducte si albii~rugoase ~ ' 5-au propus de ma'i multi autori formule ernpirice monome. deoarece intre valorile A si legea*de distributie a vitezelor exist5. si rn depind de . h t r e exponentii n ~i n' existi de asemenea o legiiturii.Calculul pierderilor de sarcinl in conducte rugoase in domeniul pltratic a1 vite- . A~adar. 113. 1. . Bucure~ti. Dintre aceste formule.4. fn special aceastii bin urmii formulii dii valori foarte apropiate de vilorile obtinute prin formula logaritmicii (1 1-60) si autorul ei a ciutat sii demonstreze cii formu1.a monon~iieste rnai exac t i dekt formula logari tmicii la stabilirea ciireia s-ar fi fiicut unele greseli. N. zelor" de Cristea Mateescu (.. Astfel. ~i vorn prezenta toa'te formulele transformate In acest sens. m=2. formulele semiempirice ale lui Prandtl ~i Zegjda. pentru Re cuprins intre 105 si lo6. A se poate exprima destul de exact prin formula: 9 A P 0. acelea in care principalul parametry variabil este rugozi tatea relat ivii sfnt cele mai apropiate de .

9 (1 1-71) n fiind coeficientul conventional de rugozi tate absolutg. se obtine: I - Ca (1 1-72) c =. cap. autorul a Prnpirtit gama R de valori . pentru care a obfinut urmiitoarele valori pentru k k A.1145 000 600-80 000 150-20 I 3 0.1763 1.A C2R 4R v2 sau' A = . .Or. a1 ciror domeniu de valabilitate se poate aprecia pe baza Pnsgsi a formulelor (10-70) si a valorilor parametrilor din tabela precedentii. exprimata sub forma coeficientului ChCzy (v. deduse din legile semiempirice.8g * 2g Deci inlocuind pe h conform formulei (1 1-70). Cea mai importanti din' formulele empirice este . . X I I I ) : # C z . In tabela urmiitoare s-a trecut si netezimea relativi exprimat& in D = 4 R reprezentind diametrul virtual al unei conducte circulare 9 hidraulic echivalente cu sect iunea dat5 de raza hidraulicii Re In graficele din figurile 11-20 ~i 11-22 s-au trecut valorile. se obtine usor relafia dintre coeficientii C ~ iA: . Cum atit formula Ch6zy cft ~i formula Darcy exprimi panta pierderilor de sarcini J.D k Rugozitiif i mari Rugozittif i mijlocii Rugozftdti mfci R Ik D lk rn A1 I-7 t 4-28 0. Pavlovski. desigur formula lui N. N. E domeniul rugozitltilor relative n 2m mijlocii R (unde ... obtinut prin experiente.lui C din formula (1 1-71) cu expresia precedent.1 RY n 0 u .in ce mgsurii pot f i Tnlocuite printr-o formulii exponential5 monomg de tipul 1 1-70) PunPnd conditia ca diferentele dintre valorile A obtinute prin cele dou5 tipuri de formule s i nu fie rnai mare ca f 296.. 1 se deduce mai intEi c i y = . de tip exponential.1 RY = v8g n vx- -R 1/2m kll2m Din cornpararea .-v2 .8 7-150 28-600 0. si . J = . printr-un calcul de aproximare fn limite foarte restrfnse se poate trece la unele formule empirice. 9 m.este cuprins intre 7 ~i 150) giisim y k -1 6 7 adic5 tocmai .in trei domenii.0582 5 De la forrnulele (1 1-70) cu rugozi tHji relative.

KoZeny propune aceeasi formul. I(oieky** au propus o formulii unitarii care sii evite calculul. Prin experienfe noi care s-ar extinde P zona atft a rugozitiitilor relative n mari cf t ~i a celor mici. Bauzeizschrift. . fn care K este un coeficient. Kozeny. giiseste ' . 1949). pentru C... 2. 0 a l t l categorie de formule empirice actuale fsi cautii 'sprijinul pe formulele semiempirice. legat de coeficientul de rugozi tate n prin conditia: ' K = 0. I. Wien.05643 Coeficientul h ~ o a t efi deci calculat din tabela 1-anexii cu n aiutorul coeficientului n..C') (1 1-76) ~i determinii pe C' pentru principalele tipuri de materiale prin compararea cu valorile experimentale. si pe experientii fn ce privestk. . Deci : numai functie de k. Nikuradze pentru turbulenta piitraticii si de la formula lui ChCzy: 9 . de fiecare datii. Egalfnd factorii care inmultesc pe RY se obtine: n= 1 1 8g sau k = n 2 m (E) .Migcarea turbulentd 323 valoarea recomandatii de Pavlovski. * I. Oester.. diferind numai ca expresie: . Formula pentru calculul coeficientului lui ChCzy C. care este functie de 9 (t) ' k formulele empirice sint valabile pdntru o gamii restrfnsii a lui . a1 netezimii relative. in cazul piitratice a rezistentelor (. I. pentru = 1 m. In ceea ce priveste structura formulei. el fiind functie si de A. Agroskin. Agroskin . Ei pleacii tot de la formula lui J . Formule de curgere unitare. fn tabela 11-3 se dau aceste valori ale lui C'.he a lui Manning. Agroskin* fn 1949 ~i ulterior J. - 9 si giisesc 9 Puilfnd conditia ca. L legii . Astfel. se va putea obtine o mai mare sigurantii In aprecierea limitelor de valabili tate atf t a formuielor semiempirice cf t si a celor empirice. I. precizarea coeficientilo. m Rezultii deci cii factorul de rugozitate n nu este corect a f i considerat . fapt care const i tuie superiori tatea acestor din urmii formule. iar forR mulele logaritmice sPnt valabilegentru o gamii fntinsii de rugozitiiti relative.Ghidrotehnicescoi Stroitelstvo. 1950. identicii cu valoarea din formula mai vec. coeficientul lui ChCzy calculat dupg formula lui Nikuradze si dupii formula Manning sii fie egali.86 lg D -f-. I ' C = 2 (8. ** J .

..... ....... Conducte de canalizare I ) 35 30 38 36 31 18-26 34 3 1-27 38 30 26-27 28 34 \ Valorile corespund ~i formulei Scobey = KD-0925 cu K = 0...78. f) Formule specializate..... Idem sau sudate..0290 Cu mizgii ~ u b u r ide lut ars . . Velikanov ~i altii... . . s-au fiicut exconducte. veche .De asemenea 'pentru rugozi tatea ondulatii (la conducte de azbociment sau din doage de lemn) Koieny propune formule de tipul: in 'care . (drenuri) ....De aceea. ~ o r i u l e l enu sint calabile in zona de tranzifie...~ si .. ~xperientele lui F..nici teoret ic ~i nici tehnic . 0... Cercetiirile a.5 C' = 5... intrebuintate .. C ' Observati i Fonti. executie mediocri .......... noui sau curititi ...: ...... au Sntreprins numeroase cercetiiri si au supus unii critiii intense hcerciirile teoretice existente. A.. considerind cii problema misciirii turbulente nu este rezolvatii ... Beton ~i beton armat: foar te ne ted....15 (pentru doage de lemn)...0156. C' A = 6.. din tronsoane (mai uza t) .... ...... 1953. Hidraulicienii soviet ici.. Ofel tras..... T o t u ~ i'noile cuno~tinte igate sint insuficiente pentru ca........ $evelev.... $evelev*...95 '(pentru azbociment) A = 7......... ........ cist s i se poatii stabili formule nevoile practicii..... noi ... pe baza lor. * F..cu gradul dk exactitate necesitat de stiinta si tehnica modernii..... urmat douii ciii distincte: s-a recunoscut necesi tatea ca fundamentarea teoret icii a fenomenului turbulentei sii se facii cu ajutorul statisticii matematice si s-au si obtinut pTn5 in prezent rezul tate importante prin lucriirile lui ~ r i e d m i n ~ k l l e r ale lui Kolmogorov.... vechi ... vechi .............0218 ~i 0.. Conducte ni tui te............ . Moscova............ noi . Din cauza pericolului de fnfundare s i SO ia valori mai mici ........ 5. monoli t... nou ....... Tabela 11-3 Coeficienfii C din formula (1 1-76) ' Material ..... A .. aspru.. Studierea legilor fundamentale hidraulice ale mi~cirilorturbulente in .

curbele lui A in zona prepiitraticii sfnt foaite diverse. insi cu rugozi t i t i natuA Fig. pentru conducte netede ~i fn zona pitraticii a conductelor rugoase. cit. cantitativ. Chiar la conductele fSr5 joante. In figura 11-24 se v i d curbele obfinute de F. $evelev) rale apirute in t impul exploatirii si care pot fi de tipuri foarte diferite. sint corecte. A . De aceea. 11-24. De asernenea expresiile coeficientului A de pierderi hidraulice. trecerea din zona prepiitratici in zona pitraticii se face in aceste cazuri departe de punctele situate pe curba M din figura 11-21.ersale ale distri butiei vi tezelor ~i ale pierderilor de saicini. pentru cazurile de rugozitiiti tehnice din natur5. totusi s-a recunoscut c i legea distributiei vitezelor este bine reprezentat5 prin formulele semiempirice. avind deci o alur5 cu totul diferitii de aceea admisii pin5 acum. formule de tipul: . Cu toate aproximatiile continute in unele ipoteae care stau la baza acestor teorii. $evelev propune ca pentru conducte de ofel ~i de font5 s5 se adopte.periente si observatii in laborator ~i in naturi pentru verificarea asa-numitelor legi uni. Formulele date de Colebrook si White sint aplicabile numai in cazuri limitate. pentru zona de. Mai mult. iar calitativ prin curbe ale lui A paralele cu curba lui Anered= f (Re) sau chiar divergente in zona numel-elor Re mici. Valorile h pentru conducte metalice cu ~i fiir5 joante (dupii F.) pentru \ asemenea rugozi t i t i . Sevelev (op. Existi ins5 o lacuni mare fn a~a-zisa zonii prepiitratici. dar legile pot f i exprimate si prin formule exponentiale. ~i dau valori cu totul erohate in cazul conductelor de otel si de font5 formate din tronsoane previizute cu joante a ciror influent5 se i a n i f e s t i . A. prin pierderi de sarcin5 apreciabil mai mari. tranzitie a turbulentei rugoase.

fn care se ia n = 0. mici. Formula !$evelev (v. pentru transportul apei. qi se dispune de o pantii energeticg utilizabili pentru transportul apei de I = 0.15 pare deci corect: pierderi suplimentare . din furmila (1 1-77) sfnt derivate mai rnulte formule specializate dupi cazurile caracteristice. primul termen din parantezi devine neglijabil a n si A ia forma.Termenii A . d i V = 2. dii : I . in care lugm C' = 32. comparativ. Dupii Darcy : Viteza de alunecare Limita zonei pitratice este dati de criteriul deci mi~careaeste i n zona piitraticii. cu mufe. termenul a1 doilea din parantezii devine neglijabil si A ia forma exponentialii a miqcgrii in zona piitraticii. Dupii cum se va vedea I'n capitolul X I I I . de modul de Pnniidire a tronsonului s i de calitatea execufiei. Formula este alcituitii astfel cli. raportul celor doug valori calculate 0.035 = 1.3 m/s.04.013. cap.05 m): 8 Pen tru a aplica formulele semiempirice trebuie cunoscutii rnai in tii zona. g) Exemple numerice. dii viteza medie fn condllcti (raza hidraulicii R = 0. Verificarea lui A se face deci cu formula: de unde: . 1) Intr-o uzinii de preparare a apei existi o conduct2 de fontii. de uzurii. avfnd diametrul interior de 200-mm. In exemplele din acest articol nu se va ariita chiar calculul practic a1 mi~cirilor turbulente In conducte gi canale.-pentru care este rezervat capitolul XIVci se va arita cum se folosesc formulele semiempirice qi rezultatele lor.0304 0 comparatie cu formula lui KoZeny. XIV) pentru conducte de fon t i noi . Care este capacitatea de transport a conductei ctnd apa are temperatura 10" C ? Un calcul aproximativ. acestea produc unele 0. deci o valoare foarte apropiati de formula Prandtl. pentru numere Re mHri. pe cfnd la numere R. cu formula empiricl a lui Pavlovski-Manning. B ~i exponentul m se vor lua fn functie de material. putin htrebuintatii. .e~ponentialii misciiri i P conduc te netede. Deoarece conducta este format5 din tronsoane inniidite cu mufe.

0298 valorile gisi te. 2) Uzina hi'drwlectrici Moroeni are o galerie de aductie ciiptugiti cu beton tenrui t. .0003 rn (tencuiali foarte bung). apropiat de ace1 apreciat. A ? Apreciem c i rugozitatea absoluti poate fi luati k = 0.0304 . care au fost numite rnoli. raza hidrahlicii R = . 'pe baza analizei statistice. a acestui fenomen.0132 ~i coeficientul de rugozitate n = 0.0. Diametrul interior = 2 m.3% ce ar-trebui dat acestei din urmi valori este fn concordantg cu 0.11. Totodati apare ca interesant gi oportun a se pune ~i bazele unei teorii statistice a turbulentei. de cantititi de migcare manifestat prin m i ~ c i r ide pulsatie atlt ale particulelor cit ~i ale unor grupuri rnai mari de particule. ..-0.V.7. sclivisit cu fpgrijire.2 s-a aritat caracterul stohastic a1 mi~. 1 1.002 1 0. debitul Q = 8 m3/s.0.ciirilor agitatie. Keller. v = 1. adicii a se descoperi anumite legi lntre mirimile medii. de unde rezultii de necesi tatea unei analize statist ice aprofundate. de vfrtejuri. ANALIZA STATISTICA A TURBULENTEI In ultimii 25 de ani'. A. In paragraful 11. fizicieni ~i matematicieni proeminenti din mai mu1te f i r i au depus eforturi apreciabile pentru a piitrunde rnai a d h c in structura fenornenului de turbulentii qi a-i descoperi legile.0278 de = 9.In cazul de fat2 am considerat prin ipotezii materialul putin ruginit.011 Vi teza de alunecare: deci mivarea este in zona de tranzitie. deci sporul 0.formula Pavlovski-Manning dii.5m.55 = (05)2/3 5112 .=4 Q - Un prim calcul cu. V. Legiiturile fntre mgrirnile fntirnpliitoare fn asemenea cazuri sfnt ciutate in primul rind prin stabilirea corelatiilor dintre mediile lor. 2Q La temperatura apei de 10" C. In= 0. V = 2. Care este coeficientul pierderii de sarcini liniari.3 loo6. Aceste rnigciri se suprapun unor rnigciri fundamentale guvernate de dinamica fluidelor viscoase. Friedman gi L. atft prin teorie cit ~i prin experienti.0116. pentru n = 0. pentru care trebuie cunoscut numirul Re: Rezultg X = 0. fn acest sens este demni de remarcat teoria statistici a turbulentei elaborati de ciitre cercetitorii sovietici [A. plecind de la ideea de bazi c i esenta acestui fenomen este un amestec de mase.

reprezentate aceste componente printr-un punct figurat cu un cerc balustrat. 11-25. a a u fost reprezentate perechile de valori(ul.18. diilor pitratice ale mirimilor u'. cici atunci: U' = i v' $i u'v' = K ~ ' 2 .F Valoarea absolut5 a lui R u ~ .328 Hidraulica Expunerea acestei teorii iese insi din cadrul unui tratat destinat aplicatiilor tehnice. punctele c-ar grupa foarte aproape de o dreaptl sau de o curbi. v': R.J~J = actor B (. in figura 11-25. iar in figura 11-25. Aceste mirimi variazi in fiecare moment l i fie. b s-au reprezentat in aceea~i sectiune mirimile (u'. Se constata in figura a c i toate punctele observate se grupeazg in interiorul unui cerc. Dispersiunea valorilor u' ~i v' (vitezele de agitatie) d u p i Minski Tn figura 11-25. corelafia este n u b . -H - deci aproape de fund.variazi de la 0 la 1: zero pentru lipsa oricrirei dependente ~ intre u' $i v' ~i unu pentru cazul unel relatii functionale. v') = u v . ne vom limita la completarea notiunilor de statistic5 matqnatici aplicate la problema turbulentei ~i la expunerea unor rezultate ale cercetirilor de analizi statistic5 efectuate p t n i tn prezent. b sint semiaxele elipsei de corelatie : . Fie u' i v' componentele vitezei de agitatie intr-un punct. ( iar Se demonstreazi in teoria probabilititilor c i d a c i a . la adincimea y / H = 0.u' v') VZ. adici existi o legiturg slabi statistics intre u' ~i v'. v') pentru un punct la = 0. de aceea. deci existi oarecare corplatie. '' (1 1-78) b) de corelatie se nurneste raportul dintre momentul de corelatie ~i produsul me. v') pentru un punct situat in albia unui jgheab. Fig. a) Moment de corelatie. Se n u m e ~ t emoment de corelatie media produselor u'v': B (u'.91 (y fiind misurat de la fund). deci u' ~i v' variaza independent. pe cind daci ar fi o lege functionali. pe cind in figura b punctele se grupeazi in interiorul unei elipse.

sau dac5 sfnt situate pe o a x i 0 y perpendicular5 pe Ox.rnedii ternporale". gi o limit5 1 unde apare prima valoare a coeficientului de aorelatie R = 0. vom avea corelatii notate cu R (u'.L * + .este o n.'%>. calculat dupg coordonata dirijatl in lungfl segrnentului care u 5 e e c-erne-Integrala se ealculeaz5 fntre lirnitele urrnltoare: 4 = 0. corelatii a1 vi tezelor mensiunile unei lungimi ~i i n s 5 ~ limita 1 i ~i gradul de turbulent5 corespunde fie distantei pfn5 la care o rniScare de pulsatie transportatii in lung i ~ ip5streaz5 individualitatea. ca in sisternul Lagrange). r 1 sau trea ta de turbul. Astfel. 11-26). +% r . dupii o lege aproxirnativ exponentiali. lirnita de integrare ar fi infinitl.&$. i In care poate intra ~i spatiul. 0 notiune similar5 este gradul de turbulent5 exprimat in tirnp.' " t 8 l Ii .De asernenea.. in mod practic. Y este coeficientul de corelatie dintre vitezele u. insl. Dac5 PI.1 . v f din dou5 puncte PI. Acest grad de turbulent5 are diFig.' "* T b I ..o f i ~ n e mai complexi. Coeficientul de. Se constat5 ~i se explicii uSor c5 ordinea de rngrirne a corelatiilor este urrnitoarea: ". Astfel. f. . Gradu de tclr u h t i se define~te ~n i~ c t o r u l u de corelatie dintre vi teze. pentru o corelatie dupa o ax5 in sensul curent ului general : R~ -. in punctul initial ~i u' in punctul la distanta de punctul initial. amfndoul caracterizind distantele pinii la care se realizeaz5 arnestecul de canti t i t i de hiScare. Gradul de turbulent5 L este deci o lungime care se asearniin5 cu lungirnea de arnestec a 1ui Prandtl. care se define~te: 1 . . R (v' v ' ) ~ < R (v' v') j kx Lagrange > Rx la un tirnp oarecare. *. Pe cind rnomentele ~iq factorii de corelatie sfn t notiuni bazate nurnai pe .- fUWrw- " *.. lirnita superioarg a integralei este adincirnea sau l-5tirnea curentului. Dacii axa dupi care se ia integrala este perpendicular5 pe directia curentului. P.Mi~carea turbulent d ! \ 329 . v ' ) ~ .. v ' ) ~ respectiv R (u'. . 4 c) Grade de turbulentg. 1 1-26. = R (u' u ' ) ~< R (v' v ' ) ~ ~i . / .~sclzind rapid. sau o a1t5 limit5 conventionall. dac5 axa este in lungul curentului. ' Se studiazl rnai rnulte feluri de corelatii ale vitezelor de agi tatie intre vitezele u'. fie lirnitei volurnului de lichid Pnsu~i (fig. se nurne~tecorelatie Lagrange cfnd punctele PI ~i P. fiind pe axa1Ox se consider5 msrirnile variabile la momente corespunzfnd cu pozif iile unei particule pe traiec torie (adicl se u r m i r e ~ t erni~carea unui punct pe traiectoria lui.*. coeficientul de corelatie se anuleaz5 dupl o distant5 1 de transport. P. factorul R I . c~+. TV. adic5 cele dou5 x e confundi ~i coeficientul de corelatie R -. E 34. sint situate pe axa de transport Ox. - <.

Acest concept (treapta de turbulenti) a permis legarea fntre ele a unor fenomene disparate. ca variabili. prin folosirea unei aparaturi care fnregistreazi pulsatiile $i totodati le separi dupi frecvente printr-un sistem de filtre electrice Fie viteza de' pulsatie u'. vitezele pot fi considerate fie in acela~i punct. cu ajutorul analizei armonice $i a seriilor Fourier. ( ~ kcoo okt + Bk sin okt) I' dl. cum este coeficientul de frecare aparenti E . fie in puncte diferite $i la timpuri diferite. $i experimental. sin okt sin o p t . oxprimati prin serii Fourier u' (t) = k =1 (Ak cos o k t - + Bk sin o k t) I (1 1-85) $i f i r i termen liber. u' (t) este deci suma unui numir infinit de pulsatii de amplitudini $i frecvente diferite. Una din caracteristicile cele mai importante ale turbulentei este coexistenta mai multor mivciri oscilatorii. considerat de la qriginea timpului t = 0 putem scrie = 2fu 3s [ k g . Efectufnd operatiile algebrice de sub semnul integralei $i observlnd c i integralele confinind pe sin okt cos o p t . T sau lungimea de amestec 1 sau orice alt coeficient de schimb de mase. Studiul unui astfel de fenomen poate fi atacat pe doui cii: teoretic.. de mari proportii. Flcind media temporals pitratici intr-un timp T suficient de mare. prin care energia se transmite de la treptele superioare la cele inferioare. caracterizeazi mirimea spatiului in care se produce turbulenta $i. Se produce un proces in cascadi. d) Spectrul turbulentei. se definesc grade inferioare de turbulenti.330 Hidraulica In acest caz. in consecinti. cos okt cos o p t slnt nule $i c i : ok Luind acum. se poate admite c i = u s . ci trccerea direct2 a energiei mecanice in energie termici. deci: Mirimile L.$i considerind c i spectrul oscilatiilor este 2x continuu. la care o masi in mivcare Pntr-un punct i$i pistreazg individualitatea in acela$ purlct sau in alt punct. In acest caz. care nu mai constituie o treapti de turbulenti. obfinem: . Pnsi la timpuri diferite. frecvenfa n = . de frecvente $i amplitudini diferite. PresupunPnd c i corelatia . ping ce se ajunge la mi$cirile moleculare (viscozitate). gradul de turbulent2 ar avea semnificatia: timpul pin.se stinge" dupi un timp scurt. prin considerarea $i a unor spatii interioare din ce in ce mai restrinse. deoarece s-a presupus c i u' = 0. precum mivcirile din atmosferl sau mi$cirile nebuloaselor.

amortizate de fortele de viscozitate. viscozitatea joaci un rol redus. Or. D u p i cum observi A. In figura 11-27 se a r a t i distributia spectral3 a energiei oscilatiilor longitudinale pentru curentul dintr-un canal (dupi Reichardt $i Motzfeld). ci. in cele din urmi.caracterizeazi distributia energiei In functie de frecventa n. 11-27. rezulti c i functia . o legitur5. Astfel R. viscozitatea joaci rol important $i prin trecerea lor in m i ~ c i r imoleculare se produce cea mai mare disipare a energiei. posedind o parte q i c i din energia de turbulenti a curentului. deci ca adincimea curentului. iar perturbatiile din ce in ce mai mici stnt. deci disiparea energiei fn energie termici este de mici importanti. in cazul pulsatiilor mici. ink-un curent tn albie. De exemplu. introducind in coeficientul de corelatie in r a ~ o r tcu t i m ~ u l : R.Cum K este Indoitul energiei cinetice a unitifii de masi. jar acestea pot fi analizate printr-un sistem de filtre electrice. (1 1-93) Fig. dimpotriv5. Ele posed2 o mare parte din energia de turbulent5 a curentului $i sint in buni parte cauza er~ziunilorde fund $i a amestecurilor aluviunilor. ale frecventei n Aceasti formuli permite o verificare a acestor teorii prin experienti. Pulsatiile de grad mic au frecvente mari $i amplitudini mici $i determini structura fini. H. Functiile spectrale q (n) $i Q (n). care nu se poate recupera in energie mecanici utili a curentului. 0 d a t i ce q (n) se poate misura. cu atit frecventa virtejurilor este mai mare. conform structurii spectrale a turbulentei. calculul lui L se face cu ajutorul lui A. curentul in reglm turbulent posed5 o energie cinetici importanti. conform formulei . Mirimile q (n) pot fi determinate experimental cu ajutorul unui termo-aneniometru care inregistreazi pulsatiile. Kolmogorov. intrucit cu cft trecerea maselor se face intr-un timp mai scurt. pulsafiile de p a d mare cu amplitudine mare au aceeavi -ordine de mirime ca gradul de turbulenfi. energia de turbulent5 de grad mare trece in energie de turbulenti de grade mai mici ($i frecvente mari). devine: = 9 (n) cos 2nnh dn. Gradele de turbulenti pot fi exprimate cu ajutorul functiei spectrale. o verificare importanti din punct de vedere teoretic este aceea a-gradului de turbulenfi transversali Lulul pentru o aceeavi particula la timpuri diferite. = u' (t) u' (t + 7) 2 (t) (1 1-91) sau in coeficientul de corelatie longitudinali sxpresiile mirimilor u' in functie de frecventele n $i u ' ~ K.. deci poate fi denumiti functia spectrald. La pulsatiile de grad mare. Mai rezulti ci: lntre gradul de turbulent5 T $i frecventa pulsatiilor exist.

la transportul aluviunilor etc. tncerciirile de a introduce notiunile statistice chiar '4 in ecuatiile de mi~careau dus la teorii care. * . fiirii posibilitatea. la dinarnica cursurilor de ap5. d e ~ i perfect incheiate. mecum si L V l d sint reurezentate ~ r i ncurbe in funcf ie de .care au aceea~i alur5 ca gi curba lungimii de amestec a lui Prandtl. H ' e) Concluzii. sint numai schematice. sii se rezolve cu ajutorul lor chiar probleme simple din : practici. Cu toate succesele apliciirii acestei metode. a feriomenului de turbulenfi. T o t u ~ i aceasta este o cale cu perspective promif itoare pentru cunoagterea in adincime .Din calculele f5cute rezulti c i L U l d . din tre care au fost ariitate aici numai citeva mai caracteristice. Notiunile qi formulele stabilite la acest paragraf pot fi folosik ~i in hidrologie. Metodele statisticii matematice combinate cu rnijloace fine de experimentare au permis s5 se stabileascii importan te aspecte ale rniqcirilor turbulen te. in stadiul actual.

In tara noastrii lucriirile teoretice cele mai importante in domeniul similitudinii sint datorate lui D. 6: Stabilind condif iile generale pe care trebuie sii le indeplineascii fenomenele 6. 1 <\ *. . Germani. .a extins aceast5 metodii de investigatie la diferite ramuri ale fizicii.>:eF* menelor hidraulice pe modele la scar5 redusii. ?. Ea constitltie o verificare. $r. teoria simili tudinii a dat posibilitatea ca fenomenele complexe din 6-: ip. Datori tii complexi tiif i i fenomenelor hidraulice a fost necesarii u t ilizarea .. real izarea unor mari constructi i hidrotehnice fac 5 ca.. . in hidraulicii fncii de la fnceputul ei . Aceastii verificare este absolut necesarii pentru ca din studiul diferitelor variante sii rezulte solutia cea mai economic5 ~i care sii prezinte o sigu.mai uSor este a cunpaste $: 5. avansatii.fr.printre care cea mai important5 este modelarea hidraulicii. pe scarii largii a metodelor experimentale de cercctare. decit cea mai simp15 miscare a unui fluid". Fj4.rant2 deplinii in exploatare. Teoria similitudienii si modelarea hidraulic~i t . . care. corpurile ceresti.b L\naturii sii poatii f i studiate pe modele la scar5 redusii. metoda modeliirii sii fie singura metodii de cercetare aplicabili. alimentiiri cu ap5 industrialii sau potabilii etc. Dezvol tarea tehnici i .f sii poatii f i extinse..analizei dimensionale.. Principiul similitudinii dinamice fusese enuntat de t! g 3 Newton cu douii secole mai inainte ~i aplicat de el la calculul rezistentei intimpinate de un corp intr-un fluid in miscare. dupi anumi te legi. * $ ?' Capitolul XI1 .studiul feno. 9 \ . 1. " if !. . a 1 1 6 . Galileo Galilei spunea cii: . chiar ac010 unde teoria este suficient de . . I F A . executate in labaratoare hidroL tehnice speeiial amenaja te. in legiituri cu infiiptuirea lucririlor de electrificare si de amenajare a apelor.asemenea. Dar folosiiei rnodeliirii hidiaulice ca metodii stiintificii dk cercetare nu a fost posibilii decit fncepind cu secolul X X . iar rezultatele obtinute i.. dupii 6e au fost puse bazele teoriei similitudinii si .it. dar o teorie inchegatii n-a fost datii declt in secolul X X prin lucriirile 1ui kirpicev (1907) i Buckingham (1915j. la o clasii fntreagii de fenomene asemenea. In unele cazuri. Necesi tatea folosirii modelelar s-a simti t. lucriiri de amenajare a riurilor in vederea navi gati&i sau pentru irigatie. printr-un studiu de sintezii (1929). Aceast5 metadii cuprinde. Aplicatii practice importante s-au fiicut ins5 numai dupi 1948. Un q v h t deosebit a1 modeliirii hidraulice se inregistreazii in tiirile socialiste unde se proiecteazii si se executii lucriiri hidrotehnice de o arnploare uriasii : noduri hidroenerge t k e .

Cea mai simp15 formi de simili tudine o const i tuie similitudinea geometricci.2. Pn afar: de miirimile geometrice.. Aceasta se reduce la 9 9 ~i deci egali tatea elementelor unghiulare.0 consecinti a definitiei de mai sus este c i mirimile adimensionale. ~i mgrimi fizice si mecanice. In fenomenele cinematice intri desigur ~i alti parametri.. au valor1 identice la fenomene asemenea. Cu ajutorul analizei dimensionale se poate dovedi c i .12.. Daca prin litere mari se noteazg. care rezulti din raportul a doui m5rimi avfnd acelea~idimensiuni. a. Definitii. a. cele dou5 fenomene: sint asemenea dacii I L _ - t' a z . Forme de similitwdine \ Douii fenomene sint asemenea daci in tre di feri tele miirimi omoloage. viteze. Doug figuri geometrice plank sau doui corpuri in spatiu sfnt asemenea. forte. v v F --af f Q . exprimarea simili tudinii fenomenelor numai -prin asemiinare geometric2 nu este suficientii. dar constanti pentru aceea~icategorie de m5rimi. etc. fiind coeficienti de scari pentru lungimi. debite. al. etc. sau.diferitele mirimi pentru primul fenomen. f n mecanicii. vi teza unghiulari.. avind acelea~i dimensiuni. cum ar fi de exemplu acceleraf ia. Pentru fenomene cinemat ice. . -q- - a.2. similitudinea cinematicti este asiguratii prin asemgnarea geometric5 a traikctorii lor si proporf ional i t a tea vi tezelor corespunzitoare. aj. . Pentru fiecare dintre ei trebuie s i existe un coeficient de scar5 constant. diteriti Intre ei. iar cu litere mici.. deoarece toate mgrimile cinematice se exprimii prin . TEORIA SIMILITUDINII 12. (12-1) ' . dacii se mentine proportionalitatea lungimilor omolnage: Similitudinea mecanicli. exist5 un factor de proportionalitate constant.a. debi tul etc.1. . introducfnd Pn locul vi tezei lungimea ~i timpul. deoarece in desf5vurarea fenomenelor respective part icipii. m5rimile celui de-a1 doilea fenomen.

. . deci af=-- F f - M A ---. raportul puterilor ap = -.dl at .. = -P M rn aj a.2. d i posibilitatea determihrii tuturor celorlalti coeficienti de scari. - Qe "13 Ul a.Teoria similitudinii si modelarea hidraulicci 33 5 mgrimile fundamentale lungirne si t imp. ? raportul debitelor a.afar1 fl at Asupra raportului fortelor trebuie fiicutii o precizare. 9 raportul acceleratiilor a. La fenomenele dinamice fn studiul cirora inCr& si cauzele care produc n miscarea. 9 raportul presiunilor cr.A p Vol .-' 2 a~ = h'L raportul lucrului rnecanic = fl I upr. . cunoa~tereacoeficienf ilor de scar% ai si a. . a 1 .dT = -v . = -a 3 al -- A dT2 d2i -- - d(at02 . ~ eexernplu : ' raportul vitezelor a. = -4 at' 7 Q . de exernplu : raportul maselor a. deci fortele care actioneazi.ma p vol a . similitudinea dinhica' impune. = P .$1 a? . E afarii de 'conditiile obtinute la similitudinea cinematicii. si un raport constant a1 v forfelor. Se $tie cii F = M A . dl v - d t) . deci : Sat isfacerea celor trei condifii este suf icientii pentru a avea coeficienti de scar2 constant i pentru toate celelal te miirimi rnecanice.

Similitudinea dinamici cere ca raportul tuturor forfelor componente.2.este o mirime. Dar fortefe care .rin metoda fortelor Model ul Froude \ .Mg Raportul fortelor de greutate este -..-. Din aceastii cauzii se apreciaza fortele dominante si se impune conditia de similitudine dinamicii numai acestor forte. ..citate.7 a. indiferent de natura lor. ceea ce atrage dupii sine o serie de conditii grele asupra Lorelafiilor dintre constantele fizice ale fluidelor.2. fg mg Din egalarea lor se obtine: Revenind la notaf iile inif iale. In felul ace& se obtin diferite modele dupii categoria de forte luate in cons iderare. . din cauza varietiif i i fortelor care part icipii fn general la desfiisurarea ienomenului.Aceastii expresie reprezin t i raportul forfelor de inertie1. Dacii fenomenul studiat are pe ling5 forfa de inerfie.a e av al. F pn V 2 L2 sau criteriul lui Newton.I 4 F. de capilari tate etc. In practicii se constatii cii realizarea pe model a acestor conditii nu este posibilii. Raportul - Lls f ~m . Stabilirea conditiilor de similitudine p. rezultii ? Raportul . de frecare. 9 9 v2 criteriu Froude (Fr). sii fie acelasi. de elasti.determini fenomenul pot f i diverse: forte de greutate. v2 F = Ne reprezinti cri teriul de sirnili tudine rnecanicii..a. ul tima conditie de simili tudine este - 1I Fi 2 2 s-a ariitat cii raportul fortelor de inertie . cu alte cuvinte poligonul forfelor sii fie asemenea.adimensionalii si se numeste numiir sau 1+ . 9 12. i. . dom'inantii forta de greutate. fi 4 ' ts: *d 4 1 \.

I 1 -. in afarii de fortele de inertie. (12-11) ar .10) Modelul Froude se folose~tef n special la studiul curentilor in albii deschise.toti coeficienf i i de scarii sPnt reductibili la scara geometrici la diferi te puteri. sau . - uI = aI . Dac6. P Teoria sirnilifudinii ~i modelarea hidraulicd 337 Conditia de simili tudine a douH fenomene in care dominante sPnt fortele de greutate este ca pe lingi conditiile de similitudine cinematic6 s6 fie satisf5cut5 ~i conditia Fr T = idem. .rezult5 fi * Pi . . Astfeli A I I coeficientul coeficientul coeficientul coeficientul coeficientul coeficientul coeficientul de scarii de scar5 de scarii de scari de scarii d e scar5 de scarii a1 vi tezelor a1 timpilor a1 debi telor a1 forfelor a1 presiunilor al lucrului rnecanic a1 puterilor a.u. 112 a. uj = . In cazul modelului Froude.7. dacg fluidul din naturii si cel de pe model sPnt aceia~i. . cele mai importante forte sint drecirile interioare datori te viscozitiitii fluidului. = S Op a - dv d~ ' este Prin egalare cu . conditia de similitudine dinamicii prin care raportul fortelor trebuie sZi fie constant va fi: I * I Raportul fortelor de viscozitate. ~ t i i n d Fv cii = S. (12.12 . U L = uf . miscarea navelor etc. up = u 5 / 2 °' I OC. Modelul Reynolds.

. In practicl. daci fluidul din naturi si cel de pe model este acela~i. modelul Reynolds se intilne~tein special in cazul misciirii fluidelor P conducte. pn . n In cazul modelului Reynolds. sau Raportul p V2L 0 .. a 'ciror expresie este Fc = o L.a1 Modelul Weber.poarti numele de numir sau criteriu Weber (We). XVI). tlt -1 Q1 . = Vrn .-1 tlp . iar L conditia de similitudine se scrie: We = idem si trebuie satisfiicuti la anumite fenomene de curgere cu suprafati liberg (de exemplu la deversoare).Prn 7 se obfine: 7 A 9 coef icientul de coeficientul de coeficientul de coeficientul de coeficientul de coeficientul de coeficient~llde scari scar2 scari scari scari scari scara a1 vi tezelor a1 timpilor a1 debitelor a1 fortelor a1 presiunilor a1 lucru1ui mecanic a1 puterilor a.se numeste numiir sau cri teriu Reynolds (Re) . 9 Re = idem A (12-15) constituie conditia de bazi pentru modelul in care dominante sint fortele de viscozi tate. a fiinkl constants capilari .# t 338 VL V Hidraulica Raportul adimensional . unde frecirile se negl i jeazi. Cap.deci v. . . Se foloseste in cazul in care in afara fortelor de inertie predominii forfele capilare. dar fortele capi lare au un rol insemnat (v.a1 2 aq = ul aj = 1 ap = a1 -2 (12-16) a~ = a.

9 Identitatea Giteriilor Euler.c" niimitii celeritate ~i care. f n care p. 4 s 2 a. M i ~ a r e a Entr-un mediu fluid elastic este Ensotitii de unde de presiune care se transmit cu o vitezi. Din cele aritate mai sus rezultii cii studiul prin similitudine pe modele se reduce la alegerea unui anumit model geometric 9 9 . Eu = idem. Pentru modelarea unor asemenea misciiri trebuie ca raportul Mtre forta de inertie si forta elastici sii fie acelasi la miscarea din naturii si la model. == 2 C l ~ ' iar fi Fi = a. . Numiin rul I = 2 Eu se nume~tecifra de*cavitatie. P loc de p.. conditia de sirnilitudine se poate scrie 3 in care raportul * pV2 consti tuie cri teriul denumi t Euler (Eu). pentru natur5 si model este o conditie de bazii la studiul fenomenelor legate de cavitatie. ( Modelul Mach. ~i pentru modelarea acestor din urn15 misciiri . adicii 9 \ - ~i serve~te cri teriu pentru discriminarea misciirilor subsonice de rnisciirile ca supersonice. In acest caz I F cum P f.Teoria sirnilitudinii Si nioiielarea hidraulicti 339 Modelul Euler se foloseste cfnd pe 14ngii fortele de inertie trebuie luate in consideratie ~i fortele d i presiune. orl 2 . Similitudine compusci. dupg Newton. rezul tii sau a~ 2 = aQ a. In acest caz. 1 Introducind E loc de presiune absoluti diferenta de presiune 8 p care n constituie factorul motor. se ia p . Aplicatii mai importante ale acestei notiuni se fac E i aerodinamica vitezelor mari.p. este egali cu V E / ~ E fiind modulul de elasticitate a1 mediului fluid. Asa dar: 9 9 9 9 9 Riidiicina piitratii M a acestui raport se numeste numlrul Mach.e presiunea de vaporizare.... est.

pe baza primului principiu a1 analizei dimensionale se poate afirma cii intre a c e ~ t i parametri trebuie sii existe o relatie functional5 a c5rei exprimare general5 este: f (41. vor trebui indeplini te ambele conditii Fr = idem si Re 7 idem. Re. Cum fn practica modeliirii hidraulice fluidul folosit cel rnai frecvent este apa.si . pierderile de sarcinii n i rnai ddpind de num5rul Re. satisfacerea concomitentii a criteriilor Fr = idem si Re = idem devine incompatibilii. Dac5. pe model. 9 ' 9 12. Eu etc. pentru care unul din criteriile Fr. De exemplu. dacii se cunosc parametrii care deterrnin5 fenomenul. (12-24) # . de exemplu.vl v2 V L -Cum --gl gL 9 vn vm 4 sau deci. Un mijloc de a evita erorile pe care le poate aduce neglijarea uneia dintre conditii const ii fn efectuarea Encerckilor fn zonele de automodelare in raport cu unul dintre cri terii. Metoda analizei dimensionale apl icatii la stabilirea conditiilor de similitudine. We. legea dupg care se desfii~oarii fenomenul studiat . Astfel. la studiul miscirii unui curent in domeniul de turbulent5 rugoas5.asemenea cu natura.3. Alte d m e n i i de automodelare fn raport cu criteriul Re sfnt domeniile de miscare uniform5 a unui fluid viscos cu forte masice neglijabile. T Aceasta duce la o relatie suplimentarii obligatorie fntre coeficientul de scar5 a1 lungimilor ~i cel a1 coeficientilor de viscozi tate cinemat icii. 42. fluidul folosit trebuie s5 a i b i o anumit5 viscozitate..2. fortele de greutate ~i fortele de viscozitate sint la fel de importante. conform ecuatiei (12-23). v2 . este deci cazul unui domeniu de automodelare fn raport cu criteriul Re. q37 • qn) = 0. Teorema produselor (11) Metoda analizei dimensionale permite sii se obtin5. sub form5 criteriall. Dac5 fenomenul studiat este rnai complex si nu pot f i neglijate rnai multe categorii de forte. in functie de scara geometric5 aleas%. conditiile de similitudine vdr fi rnai grele. in functie de categoria de forte dominante. trebuie sii fie identic cu cel din naturii.. adicii in zone Bn care feiomenul studiat nu mai depinde de ace1 criteriu. ele cerfnd satisfacerea concomitentii a identitiitii rnai multor criterii. sau de mikcare potential5 permanentii ~i forte masice neglijabile.

densitate) va avea . lungime. se stabile~te conditia de omogenitate. formula dimensional5 9 [f] si ' valoarea ' k = [vlC1 [LI'~ ~ ~ 1 ' 3 Stiind c l forta este egalg cu masa inmul. x.titii cu acceleratia % . Fiecare parametru qi are o formulii dimensional: in functie de sistemul de mlrimi fundamentale ales XI. x. p (vitezg. C. De exemplu. Valoarea exponentilor C.. si o valoare numeric5 9 i in care x.. Valoarea miirimilor adimensionale ni se poate calcula cu relatia Dacii xI. L. cu sau fiirii dimensiuni. x3 sPnt luate ca miirimi fundamentale...Teoria similitudinii ~i modelarea hidraulicii Parametrii qi pot f i miirimi fizice sau mecanice. X. C. X. din De exemplu... Dacii v este miirime fundamental5 si v = c unitiiti de vitezii. x3 reprezintii unitiitile de mgsurii En sistemul ales. vi teza are formula dimensional5 [v] = LT-I i valoarea numeric5 8 v = J a unitiiti de lungime b unitiiti de timp . forta in sistemul V. fn sistemul L T. nireprezintii valoarea relativii a parametrului qi.

E t a ~ e l ede lucru iint deci: 1. Metoda analizei dimensionale se folose~te atunci cfnd pe bazii experimentalii se pot cunoaste parametrii care part icipii la desfiisurarea fenomenului. se pot lua ca bazi trei miirimi care fac parte chiar din fenomenul studiat.pentru determinarea criteriilor si a legilor de similitudine . n . Fie aceste miirimi q. ecuatia initiali (12-24) de n parametri s-a transforrfiat fntr-o ecuatie de (12-3) parametri adirnensionali. 2. experimentul . 3.. in care . formfnd o ecuatie criterialii. . asemenea. In felul acesta. ci un grup de fenomene. 7 A . cu conditia ca ele s l fie independente intre ele si sii poatii exprima pe celelalte. q. ) k = 0.deci ~nlocuind P expresia fortei. iar valorile lor numerice relative se formeazidin produsele 9 1 Relatia functional9 se transformi in sau \ f(n. ~i q. Aceastii teoremi este cunoscutii sub numele de teorema Il. sau teorema produselor . teoria . Mirimile derivate se obtin'asa cum s-a aritat mai fnainte. incerciirile pe modelul execu tat conform 'legilor de simili tudine. i2 S-a inlocuit prin suprafata S. Deoarece alegerea sistemului de mirimi fundamentale ~i a unitiif ilor lor de misurii este arbitrarii. Conditia de similitudine a unui grup de fenomene care depind de n parametri consti fniindentitatea a n-4 criterii. 0 ecuatie pusi sub form5 criteria15 exprimi nu numai un singur fenomen. avem n . .pentru stabilirea parametrilor . un grup de similitudine.. Formula obtinuti poate f i comparatii cu expresia cunoscuti a rezistenfei la fnaintare a unui corp fntr-un fluid: in care C este un coeficient de rezistenti..

de viteza lichidului v. C. h -. ? 512. Debitul unui deversor depinde de densitatea lichidului p. Teoria similitudinii gi modelarea hidraulicd 343 Exemplul 1 . Introducind pentru deversorul dreptunghiular raportul .v b a - in care m = K IC' Y 2 Exempl ul 2.. Ecuatia finctionalii este deci Dacii se aleg ca unitiiti fundamentale p. ecuatia se poate scrie sub formii cri terialci ? Considerim debitul G ca greutatea lichidului care trece in unitatea de t imp peste deversor. loarea debitului ca volum este . [GI = M L T-. Ecuatia funcf ionali. acceleratia gravitationalii g si iniiltimea lamei deversante h. Pierderea de sarcinii in conducte. scrisii sub formii general& este ' 9 9 .. Determinarea pierderii de sarcini longitud inald E conduct n circulare. precum si de rugozitatea absoluti a peret ilor A. g si h. Rezulti debitul in greutate = 312 si C. Ea depinde de diametrul d si lungimea l a conductei. in ipoteza unei misciri uniforme. se poate exprima prin diferenta. deci MLT-3 de unde = (~~-3)'l (LT-~)'~ ~ ) ' 3 ( = 9 Cl = 1.de presiune A p dintre sectiuniie considerate. a lichidului. Scurgerea peste un deuersor. densitatea p ~i viscozitatea E*.

AlegPnd ca unit5ti fundamentale d. ecuatia se transformi intr-o ecuatie cri teriali 9 in care : IT4 = '4 1 AP uc24 pc34 ' dec i 4 In mod shnilar. v si p. . Expliei tEnd in ecuatia cri terialii cri teriul 9. Cum pierderea de sarcinii este direct proportional5 cu lungimea. se obtine +P \.

4. i ecuatia de continuitate du -+ dv dx + dw .Teoria similitudinii i modelarea hidraulicd 345 Exprimfnd pierderea de sarcini longi tudinalii.2. Astfel. 12. precum ~i parametrii de care depinde coeficienttil de rezistenfii A. Stabil irea conditiilor de simil itudik prin identitatea ecuatiilot de miqcare Doug fenomene asemenea trebuie sii fie descrise de sisteme de ecuatii diferentiale ident ice. dacg se studiazi o problemii pentru care ecuatiile fundamentale a n t ecuatiile de miscare ale unui fluid vfscos. ecuaf iile Navier-Stokes. . . all etc.0. .. dz un fenomen asemenea va fi caracterizat prin acela~igrup de ecuatii. . sub forma vom avea sau E care n S-au obtinut in felul acesta expresia general9 a pierderilor de sarcinii longitudinal9 in conducte circulare. iar Pntre mgrimile care caracterizeazii un fenomen ~i mgrimile corespunziitoare ale celui de-a1 doilea fenomen trebuie sii existe coeficienti de scarg constanti pentru mirimi avInd acelea~i dimensi uni . in care fnsg parametrii vor fi respectiv a. .v.

conditia devine Fr = idem. L 9 Sh 9 = idem ..similitudine: i 9 sau Cri teriul T V se numeste criteriu de homocronie sau criteriul Struchal (Sh) .sistemele (12-29) si (12-30) sii fie identice. Daci miscarea este permanenti. Pentru fortele masice egale cu fortele de greutate. pn sau . (1 2-33) este conditia de similitudine legatii de caracterul nepermanent a1 miscirii f lui.Rezultii sistemul : Se constati c i ecuatia de continuitate este satisficuti fir2 conditii suplimentare. a (1 2-35) Se stie din paragrafele precedente c i prezenta fortelor de greutate duce la condjfia de similitudine Fr = idem. I . 2 impiirtind primele trei ecuatii cu factorul s s i punind conditia ca 9 .delor vfscoase. aceastii conditie de kimi litudine nu se mai pune. . se obtin urmitoarele conditii de .-pnV2 6 pm v2 '9 .

Fr = idem. conditiile de similitudine rezul tate din' analiza ecuatiilor diferentiale sfnt : Sh = idem. se obtine modelul Re. Se poate demonstra cii nu toate patru. conditiile de similitudine se reduc la Sh = idem. Conditia de similitudine este: 'Eu 'd) sau Qe = idem. dispare cri teriul Sh. (1 2-39) = idem. Dac5 fiecare dintre ele este egal si cu deci cu Fi - -- fi + F g + Fv + fg + f a 7 si '-P din ecuatiile de m i p i r e . fenomenul de pe model. (12-37) conditii determinate de fortele de viscozi ta te.de-a1 patrulea fiind satisfiicut fn mod implicit. si ? pentru . pentru mi~careafluidelor vfscoase. Se poate afirma deci cii pentru miscarea fluidelor viscoase. In concluzie. mai trebuie satisficutii condif ia de similfitudine - Este suficient insi ca numai trei dintre rapoarte s i fie egale.Teoria similitudinii i 8 ~ v 2 modelarea hidraulica' 347 cri teriul obtinut 2 este criteriul Euler si prezenta lui este 'legat5 de exis? tents fortelor de presiune. Ecuatiile Navier-Stokes se pot scrie fn general sub forma: 4 pentru fenamenul din naturii de exemplu. idem. cel. Dac5 si fortele masice sPnt neglijabile. ci numai trei. 9 -f p Fr = idem. Cum cele doui fenomene trebuie sii iie asemenea. - Eu Re = = idem. .conditiile sint necesare. D a d mi~careaeste permanentii.

Conditiile deduse din identitatea sistemelor de ecuatii diferentiale sfnt. Deoarece sisteyul de ecuatii diferentiale a1 lui Reynolds nu este complet. fortele dominante stnt fortele de inertie. cri teriile de similitudine. un cri teriu nou. ? 12. deci modelul Froude. este . qi deoarece fn practica modelirii este imposibil sii se pun5 conditii fn legiiturii cu pulsatia vitezei. propus de L. rezul tate din ecuatiile Reynolds. iar . sau+daca domeniul studiat este un d~meniu automodelare in raport cu criteriul Re.5.2 a. fortele de greutate gi cele de frecare.Hidraulica Dacg fortele de viscozitate sint mici in raport cu fortele masice. pentru stabilirea conditiilor de similitudine in cazul mi$ciirii turbulente se recurge la metoda aproximativi a fortelor. at aj 8 sau av t = 1 sau V" C --' v= Aceastii conditie se mai poate scrie sub forma: . Intr-o mivcare turbulentii.2 conform fi T 2 a1-. a.pulsatia vi teiei. a.- R' ff Din egalarea celor doug rapoarte se obtine: 2 2 = aga.CC/ CCI3 Lj..Q1 . iar Ff fr =y R J. Conditiile de similitudine in miqcarea turbulentii \ Pentru mi~careaturbulentg. Conditia de simili tudine dinarnicii va reiul ta din egali tatea rapoartelor a douii' dintre aceste ca tegori i de forte. dar nu suficiente. Folosirea ecuatiilor diferentiale la stabilirea conditiilor de similitudine este o metodri exacta care duce la cunoasterea tuturor cri teriilor de simili tudine. (12-6).. cuprind. de rimine numai conditia Fr = idem. In afara cri teriilor stabili te anterior.2.. de exemplu : & Raportul fi = a.. necesare. La ele trebuie adlugatl aseminarea conditiilor de unici tate. Loitianski care caracterizeazii turbulenta prin termenul V' . cum Fj = t x L.

1.'': . t. i 3 * I P:.orice domeniu turbulent (neted. coeficientul h depinde de numirul Re.3. deci h = h 1 . -. Pe baza legii universale date de I.' a I I * Teoria similitudinii gi modelarea hidraulicd L 349 i L Dac5 se pune conditia ca panta energetic5 s5 respecte conditia de similifudine geometricii. simili tudinea se realizeazii prin conditia asemiinirii geometrice extinse asupra rugozitgtii ~i Fr = idem. Dacii miscarea este laminari. 9 ($1 9 12. in aceastii cauzii se admite o abate& de la conditia Re = idem. " . de rugozi tatea relativ5fL R i de numLul Re. Conducte. litudinea geometric5 a modelului si uh = 1.I Conducte. rugos sau in zoni de tranzitie).. miscare permanents'. Dac5 miscarea este turbulent5 1 1 conducte rugoase. XV) I&$.. 6. rezulti: J. dupi felul miscirii. Dacii mi~careaeste turbulent5 in cond'ucte netede.. Fr = idem. Modelarea sistemelor sub presiune -%. cu conditia ca h.. cit si C depind. A': o i t r i i de berbkc * rezultii conditiile de similitudine (v.. 9 (12-48) Dar atit A. Din studiul ecuatiilor diferenfiale ale P-. sau An = A.= J.! +i . I > .% . (12-47) Egali tatea pantelor energetice se asiguri prin egal i tatea coeficientilor de rezistenti Cn = C. pentru repartitia vitezelor'in miscarea turbulerltii.ne ~i de viscozitate.. Se stie cii fn practicii criteriile Fr = idem si Re = idem sint incompatibile.. negl ijind fortele masice In .. cap. coeficientii i cu w de scarii se exprim5 fn functie de ul prin relatiile (12-16). sau fn zone de tranzitie. Prandtl.3. = A. Pentru miscarea turbulent& conditiile de similitudine constau in simi. .omparatie cu cele de presi. miscare nepermanenti. $3..acelasi coeficient de rezistentii h cu cel din naturi. . exist5 posibilitatea de a studia turbulenta in zona practicii cu9ajutor~l turbulentei netede pe model.. ~ a c lichidul folosi t pe model este acela~i cel din naturi. in . . . PRINCIPII DE MODELARE HIDRAuLICA 12. dar realizfnd . modelarea se face pe baza criteriului Re = idem. '..dar mentionind conditia de baz5 An = A Se poate lucra deci pe model. * ..

l sau . e Coeficientii de scarii. Orificiisi ajutaje. .I ah -.Cx1 q . . IntroducEnd in (12-52) se obfine Cueficientii de scar5 sfnt deci : a. a2.identitatea criteriului conductei si 9 0=- Cltj I = idem identitatea criteriului de manevrare a vanei. : . Cap. " I si a. fortele predbminante fiind cele de greutate. XVII. .oeficientii de scar. x . in functie de a1 . Pentru scurgerea prin orificii si ajutaje (v. = al . se ia 9 Rezul tii urmitoarele/ relatii intre c.- I 3Ch = a2 . ' deci pentru . ale timpului in care se desfiisdrii fenomenul loviturii de berbec. = a1 important de semnalat este faptul cii viteza de propagare a undei de presiune pe model trebuie sii fie in acest caz mult mai micii decit cea din naturii.21). = r. E. Din ecuafia (12-50) avem: a. . . rezuitii din grupul de ecuatii . condif ia de simili tudine a fenomenelor se reduce la - Fr = idem. Aceasta se poate realiza prin folosirea pentru model a unor conducte cu perefi a1 c5ror modul de eelasticitate s5 fie rntIlt mai mic decPt cel din natur5. Datoritii valorilor reduse ale timpului de inchidere sau deschidere a vanelqr ~ i in general.

zonele de virtejuri etc. ? a 1 5 ' pentru modele de r i i . a1 curentilor In albii deschise. -1 25 30 ' 2) Studiul. . . directiile curenf ilor. ...al 100 ' 1 • 1 100 1 1000 I . heci Re.2. Folosind un material solid -aluvionar se pot stabili $i caracteristicile calitative ale misc5rii aluviunilor. Modelele cu pat mobil se folosesc F problemele la care aspectul morfolo-n gic a1 procesului are o important5 primordiali. Dac5 miscarea fl'uidulii in naturg este turbulent& caiul cel mai frecvint Fntilni t.3.. stavile. pe model.5 Vn Rn > Recr. > Re. important% pentru alegerea coef icientului de scar6 al al < > a1 l i b (1 2-56) Cealalt6 limitii a coeficientului de scar6 pentru lungimi este determinati de dimensiunile platformei pe care se poate construi modelul in laborator a 1 .5 . . 2 a Vm Din aceastii relatie rezul tii o conditie. se poate face pe modele cu pat fix sau pat mobil (neerodabile sau erodabile). a 1 .C 0.1 pentru canale.. 1 . n Pe iceste modele se pot determina: distributiile de vi teze. In aceasti categorie de probleme. repartitia de debite.Teoria similitudinii ~i modelarea hidraulicd 35 1 - 12. iar R e- = Rn . trebuie ca: q-1. ~ t i i n dc5: deci : Sc5rile recomandate din practica laboratoarelor hidrotehnice sint : pentru 1 deversoare la marile baraje . port i 1 L - 1 . = vn O . 9 si de capacitatea de debit a laboratorului. ~i pe model trebuie ca Dar cum pentru modelul Froude v. lndicatii generale cu privire la modelarea h idraulicii a albiilor 9 I ) Regimul de miscare in naturg si pe model trebuie'si fie acelasi. Modelele cu pat fix se folosesc la studiul hidraulic a1 cursurilor de ap5 T conditii naturale sau in conditiile din proiectul de amenajare. operatia cea mai grea o constituie alegerea materialului care va constitui patul mobil. spiilarea sau acumularea lor in anumi te regiuni.

3. . criteriul de similitudine rezulti.distorsiunea geometric5 a modelului se recurge in urmitoarele cazuri : a) cfnd posibilitiitile de alegere a coeficientulu'i de scari ar duce la o mi?care laminarii pe model. precum si cfnd nu se poate realiza conditia de igalitate a coeficientilor de rugozi tatk. Mosony. indicii valori care s i nu depbeasci 113. Ea trebuie verificat i 'la modelele care au suferi t deformat i i . Existi unele tendinfe mai noi care admit ping la 1 5l / l Pentru unele probleme cu totul speciale s-a mers pfnii la difkrente muit mai mari. s i nu necesite un timp prea fndelungat. existii diferite recomandgri' rezultate din practica laboratoarelor hidrotehnice.deformate (distorsionate). Pncft antrenarea lui sii ai b i loc la viteze. * V. 4) Modelul trebuie s i se giseascii in acelasi regim ca si In naturii: lent sau rapid. Budapest. cresterea debitului solid fn'raport cu debitul de a p i sii fie asemenea pe model 'Si fn naturii . din egalitatea 9 E. I. * dupi Mosony **. migcare turbulenti. Pentru rezolvarea practici a problemelor de modelare hidraulicii se foloe~te metodica expusii de A. la model. se impune modificarea pantei modelului. In acest caz se recurge la folosirea unor coeficienti de scarii diferiti pentru elementek de lungime orizontale si verticale.23 m/s. 5) La problemele la care se studiazii valurile sau undele de remu. Acta technica Acaderniae scientiarum Hungaricae. viteza de suprafati nu trebuie sii coboare sub 0. Fasc. Le r6le de 196che11e de reduction dans l'exp6riment sur mod ele redui t.i 352 Hidraulica Caracteristicile geometrice ~i fizice ale materialului aluvionar pe model trebuie astfel alese. .1/4. dfndu-se initial o pantii suplimentari. G. Tome 8. Zegjda in importanta sa lucrare de sintezii. fortele predominante sint cele gravi tat ionale si de frecare. respec tiv-niveluri. realizfndu-se prin aceasta modele. In ceea ce prive3te limitele admisibile ale raportului acestor sciri. c) f n cazul in care apar dificultiiti la asigurarea n~obilitiitiinecesare a . adici desivfr~irea procesului de modi ficare a albiei.3. Cap. 1. Conditi i de sirnil itudine pent ru rnigcarea apei subterane* A In mi~careaapei subterane. La . coeficientul de scari a1 t impului morfologic s i fie rational. corespunziitoare cu cele din naturii.1959. P... 3) Una dintre conditiile principale de similitudine este aseminarea geornetrici fntre model si naturi. - - 9 8 S 12. chiar 1/25. Conditia este satisficuti automat la modelele nedeformate. care corespunde valorii limiti de la care nu se mai formeazi valuri. I.aluviunilor pe model.2 . Existii fnsii cazuri fn care posibilititile practice de executare a modelului impun abateri de la similitudinea geometrici. 6 ) Cfnd nu este posibili o similitudine geometricii completi. Labora toarele sovietice N. Pentru doui fenomene de acest gen. extinsii si asupra rugozitiitii peretilor. fn loc de.. X X I V . fortele de inertie sfnt neglijabile din cauza vitezelor foarte mici.

h vm =- Ins5 din legea Darcy V = K J . Bucureqti. Cosma*..idem da C Sau v..Teoria sinditudinii gi modelarea hidraulicd 353 In care rapoartele fnlocuite prin ecuatiile (12-8) ~i (12-13) dau a.lui mediu a1 granulelor fn locul parametrului liniar I . d * Oh. 9 rezultii penhu deci aceea~i ecuatie (12-62). a? qr. conditia (12-61) devine 9 v . d a d legea d a t l de Mosony se modificii prin introducerea diarnetru.ac. . Cosma. similitudinea fenomenelor de miscare a fluidelor in medii poroase se asigurii prin: L - 9 vv . fie ad= 1.-V. si admitlnd c i coeficientul de permeabili tate . este valabilii ~ipentru modele distorsionate. Dupii Gh. relatia -. . nr..idem. sau deci Fr .= idem @ g $i similitudinea geometric5 a domeniului. = a. Hidrotehnica. 1950. cuprinztnd ~i granulele masivului de pe model. d fie a # a* ~i # 1. Coeficientul de scar%a1 granulelor a se poate lua fie ad = al.v Re l2 g Aceastii conditie a fost enunfatii de Mosony pentru cazul unei similitudini geometrice complete. Dacii lichidul este acelasi. In conclueie. 3.a1 a. Vv dag idem.

J. proiectilelor si. 13-1.. n fa) * &E2 I 0 . mgsurate . Distributia presiunilor pe corpurile solide a ~ e z a t efix in aer in rnigcare.Teoria stratului limits 13. oricgrui corp care trebuie s i se deplaseze Pn a tmo. real apare cu atYt mai mare cu cPt numgrul Re a1 miscgrii este mai mare si depinde fn mare mgsuri de forma corpului. DEFINITII.l Re*-T= fU 5 . F general. Deosebirea dintre teoria fluidului perfect si fenomenuI .l I t -2 P-Pa 3 PUZ u. In figura 13-1 se arati 4n a) distribufia presiunilor pe suprafata unui profil de arip5 Jukovski intr-un fluid in miscarea paralell uniform5 si Pn b) distributia presiunilor in cazul unei sfere . rachetelor. in regim laminar gi turbulent. Studiul acestor fenomene a devenit cu atft mai necesar cu cft numai prin stiipinirea lor se pot determina formele aerodinamice opt ime care trebuie date avioanelor. si diagrama presiunilor calculate Pn ipoteza c l fluidul este perfect au necisi ta t dbservarea mai aprofunda t i a fenomenelor in vederea descoperirii legilor lor. . .la suprafata unui corp fix aflat fntr-un fluid in miscare.?e = f62500 Fig. sferi cu viteze mari. 9 . STRUCTU RA STRATULUI LIMITA Deosebirile importante dintre diagrama presiunilor distri bui te.

fn studiul presiunii vintului pe constructii. 13. ins5 prirnul care a ariitat rolul stratului limit5 si chiar a descris dimensiunile si structura lui a fost N.iar fortele de frinare se anuleazi. el poate lipsi pe o parte a suprafetei corpului.Teoria st'ratului lirnitd (dupi Flachsbarth). t o t u ~ i . De aceea. . Deosebirile se datoresc efectului de frinare a1 fortelor de frecare intern2 (viscozitate). Fig.. unde viteza fluidului este zero datoritii aderentei.bordul de atac" = virful amonte a1 corpului). . se considerii Re. dacii I este lungimea corpului. . care se transmit in masa fluidului de la suprafata corpului.4).in evaluarea rezistentelor la fnaintare a navelor etc. 'pfnii ce. Astfel. care este sediul variatiei de vitezii de la zero. .fig.. dupi .vx V - (1-3-2) . in sensul misciirii. deoarece. 13-3).. viteza fluidului este foarte apropiat% de U W . astfel cii aceastii teorie isi giiseste un loc jus' tificat si in acest manual.. paragr. stratul de fluid in mivcare. dupii cum se considerii lungimea caracteristici. ca si fn cazul conductelor. 13-2.dezlipireaU lui de corp (v. regimul in stratul limiti incepe a f i laminar (1Pngii . 'Regimul de miscare depinde. a inceput 85 fie folositii teoria stratului limit2 in anumite cazuri ~i in hidraulica constructiilor. se defineste 9 9 9 9 ca numir Re in raport cu fntregul corp f i r i ins2 a avea o semnificatie precis. .. Se constatii cii *presiunile miisurate diferii mult mai mu1t d e cele calculate ca fluid perfect la sferii fafii de profilul Jukovski. E.pe cfnd pentru studiul fenomenelor din conducte in si albii este cu mult mai putin'important. de-a lungul corpului. ins5 fn cazul' stratului limit5 se'deosebesc mai 'multe feluri de numere Re. turbulent sau de tranzitie. Reiimul de miyare in stratul limit5 poate fi laminar. Reprezentarea schematic5 a stratului limiti Se numeste strut limita' sau strat marginal. la suprafafa corpului pin5 la viteza uniform2 a fluidului ~i T care se manifest% acfiunea foarte intensi n a forfelor de frecare. Jukovski in 1896 Cunoasterea fenomenelor din stratul limi t2 este de o mare important5 pentru prigresul aviatiei. la o distant5 6 de suprafata corpului. de numiirul Re. ultimul timp. . Stratul limitii a fost observat Entfia oar5 de Hele-Shaw. Aceste forte de frfnare decelereazi din ce in ce rnai putin particulele fluide. iar de la o anumitii distant5 poate trece in regim de tranzitie gi apoi in regim turbulent (v.

Rezultii: P u. Astfel. legea de variatie a grosimii stratului laminar . Valoarea lui C s-a dedus prin calcul. sau In care C este un coeficient nedimensional. confirmat experimental pentru placa plan2. ficind 1 = x. 0 astfel de definitie este necesarii. : U 00' . y n trebuie sii aibi un raport adimensional. capi tolul X I I c i forta de inertie specific5 pu . Structura formulei care d5 grosimea 6 fn functie de parametrii de care depinde se poate afla prin consideratii de aseminare mecanici. = lo6 pentru care miscarea devine categoric turbulenti. Deci 51 Uo a Y G Rezult5.~i forta de frecare specific5 dx du P regim laminar. S-a demonstrat la . grosimea stratului limit2 se define~te egalii ca cu acea distant5 6 misurati pe norrnalii. iar ca limiti superioarg la placa plan2 Rex c. de la suprafata corpului soli'd.numirul Re la distanta x de bordul de atac.2 ~ -7 . gisindu-se: C = 5. GROSIMEA STRATULUI LIMITA LINGA 0 SUPRAFATA PLANA Dup5 conceptiile actuale. pentru o plac5 plani Rex cr = 3. In cazul itratului lirniti a1 unei suprafete plane.P = const . 9 133. 1 . fir5 a se putka stabili prin misuriri sau teoretic distanta la care eforturile T sint chiar nule. Exist5 un Re. . aceste doui forfe doming P n ecuatiile 13-8. Forta de inertie se poate exprima dimensional prin d p U m o U o . Tns5 din ce fn ce mai putin. c'ritic depinzfnd de forma conturului corpului. V fiind viteza uniforrnii a curentului.P -a .2 *lo5 ca limiti inferioar5. admiflnd c i I * dy2 pe Tntreaga sa grosime stratul limit2 este f n regim laminar.. deoarece influenta viscozi tiitii se resimte si dincolo de aceast5 distantg. iar forta de frecare prin y-. unde viteza diferii cu 1 % de viteza generali a fluidului V = U.

trebuie observat c5. . unde proeminentele pot fi mai mari decit stratul subtire laminar. La suprafetele rugoase. In zona turbulentei depline. chiar in migcarea turbulentl. 13-3). . Grosimea stratului limit5 neglijabilii in raport cu zona turbulentg. .) - Re.2 lo5 corespunde .5 1 / ~ e . lungimea intregii zone lanlinare este micl ~i Fig.U x 6 v V X Re. YRe. in practici.De altfel. -. 9 = f (Re.Teoria strafuiui limit& 357 Se poate exprima Re. grosimea stratului laminar crescind. Reao 2 800.b a stratului limi t5 se calculeazi cu formule empirice. 13-3. Astfel.. calculfnd pe 6 cu formula (12-7) se obtin valorile din tabela 13-1. ~rosimea' 6 este micii in raport cu 1.. proeminenfele r5min inecate in substrat ca si cum suprafata ar f i netedg. pe cind cu cre~terea lui x.U6 --=--. netedii. - 5 Din formula (13-6) rezulti c i la un Re. efectul rugozitiitii relative este maximum fn apropierea bordului de atac. Pentru o placii paralelii cu curentul. variazi cu distanfa x de la bordul de atac: I Ca ~i la miscarea turbulenti in conducte. grosimea 6. in stratul limit5 se mentine un substrat lamihar 6' (film laminar) care este neglijabil (fig.. = 3.

5 ap2 v = 1. ca si viteza U P cimpul potential exterior stratului limiti. 1 b (m) Rel = 611 Y (mm) % aer v = 14. .9 2.3. iar 'En ecuafia a 11-a 9 dx2 d u2 (13-8) presiunea variaz5 atft de putin cu y in& se poate considera conn stants f n raport cu y fiind numai functie x . 1.8 1. Prandtl. du considerlnd c i studiem migcarea permanent& cii deci dispar si termenii . 385 . lo7 1. . . se poate neglija termenul vin raport cu v .2 0.0 0.. analizind ordinea de miirime a diferitelor variabile din aceste ecuatii.si 9 9 9 dv -' dt dt rimin numai ecuafiile I si a 111-a (13-8) sub forma: 9 . In sfirsit. ECUATIILE MI$CARII I N STRATUL L ~ N G Ao SUPRAFATA PLANA 9 LJMITA Daci se consider5 in stratul limit5 regimul de miscare a fluidelor viscoase necompresibi le (regimul laminar) si se negl ijeazi fortele masice. asa cii ele %pot integrate in cazurile mai simple. in ecuatia I (13-8) fi d2u d2u .5 lo6 3. Astfel.10-6 1 5 10 .lo9 I 18 60 90 40. ecuatiile Navier-Stokes dupi doul directii \i ecuaf ia de continui tate* iau' formele urmi t odre : L.358 Hidraulica - Tabela 13-1 Natura fluidului (m1s) 50 loo 200 u. deci neglijabil5.5 lo8 2 .8 0.5. loc6 1 5 1'0 2 50 200 3. a reusi t s i simplifice aceste ecuatii intr-o mare misuri. 1 000 13.4 lo8 2 106 2. in care U este funciie de x si de t. in care y fiind < 6 este o mirime foarte m i d in raport cu x si cu u.

. cici aceasta Pnseamnii cii nu se mai pune problema afliirii presiunii in stratul limitii. Pentru y 6 . d ? -~ =. dy dy ' dy2 dec i p -1 -L U2 = const. y = oo. inseanlnii cii pentru y -d2u dy2 = 0 trebuie sii fie = ?= 0.ecuatia I la frontiera y = 6 dintie stratul limit6 $i curentul du . v ~i p trebuie introduse rniirimile medii temporale in ecvatiile (13-9). unde u. A Legea repartitiei vi tezelor de-a lungul normalei la front iera interioarii a stratului limitii pentru o placi planii se poate lua in miscarea laminar& sub forma unui polinom de gradul trei. Pe de a l t i parte." .0. . NU= 0. in locul mirimilor u. . Intr-adevgr. iar pentru . . iar in locul lui v.i ~ a ujx).-. .deci dx . Experientele au confirmat pe deplin aceit rezultat.. u = 0. Deoarece p = const. (legea lui Bernoulli). inseamlli cii prima ecuatii (13-9) se reduce la . v = 0.Teoria stratului lirnitd 359 4 u = Conditiile l a limi t i siilt : pentru y = 0. .0. cind y = 0. potential. = U. se ggseste legea urmii toare : 9 t care satisface conditiile Ia limitii. ciici fluidul aderi la suprafata corpului solid . care trebuie s i indeblirteascii conditiile la limitii. In miscarea turbulentli. misuriitorile ariitind cii presiunea este invariabilii pentru x = const.cum ins5 si cornponenta v este zero pe frontiera interioarii.ia (13-1.. Plecind de la un astfel de polinom cu patru termeni.2 Rezultatul obtinut mai sus cu privire la mentinera unei presiuni constante pe o normalii la suprafata corpului solid este foarte important. aceasta fiind egalii cu presiunea d i n cimpul potential la distanta x si putlndu-se afla din eeuat.-. coeficientul de viscozitate aparenti E. conditie satisfgcuti de ecuatia (13-11). trebuie ca ." O s .0).

13. astfel cii se urmeazg douii ciii deosebite: . vapoare etc. Pentru numere Re mai mici. in regim laminar. proiectile. G. unde se produce un fenomen care perturbi legea de repartitie a vi tezelor. De cele mai multe ori corpurile Pnconjurate de fluid au suprafata curb5 (aeronave. paragr. stabilindu-s"e unele relatii globale (teorema impulsului g.dup2 L.0. Loitianski --ci repartitia vitezelor $In stratul limita se poate reprezenta printr-o familie de curbe cu un singur parametru de form5 f : Metoda [8] a dat rezultate suficient de exacte. este mai exact a lua exponentul din formula 1 3 . 13. iar pentru numere Re oricft de mari. Din aceasti relatie n gi din ecuatiile (13-9) se deduce valoarea grosimii stratului limitii 8 conform formulei (13-7). - . Rezolvarea acestor ecuatii diferentiale este pract ic imposi bilii. analog5 cu legea distri butiei vi tezelor E conductele netede. Tollmien. fn legiiturii cu mica dimensiune 6 a stratului limiti.desprinderea6'stratului limi tii de ling5 corp~il solid (v..) presupunlnd . 115 in loc de 117. .1 2 .pentru portiuni limitate Ax se consideri valabile ecuatiile pentru placa planii. iar pe acestea din urmg chiar In zona dinspre aval a corpului. analoge cu cele fiicute la paragr.2 . formula cea mai potrivitii este aceea logaritmicii.diagrama vitezelor sii se 'racordeze la u = U (x) si deci u = U di? conditii satisfiicute de ecuatia (13-11). fntocmai ca P cazul conductelor. In zona turbulentd se admite pentru o placii plan8 o repartitie exponentiali de tipul 9 du gi . Prin consideratii.se fac anumite simpli ficgri. ..) Ecuatiile diferentiale ale mivciirii intr-un astfel de strat limit5 au fost stabilite in ipoteza fluidului viskos intr-un sistem de coordonate curbilinii ( x dupg tangenta la curba de raz5 R(x) gi y dupii normalii) de citre W. n 13. ecuatia a doua revine la a recunoa~te c i presiunea este constant6 de-a lungul normalei la curbii ~i rimin numai dou5 ecuatii. urmitor).13.a. .4 au fost stabilite n pentru stratul limitii la contactul cu o suprafatii planii. atPt pentru suprafete plane cit gi pentru suprafete curbe.5. G ROSIMEA ST RATULUl LIMITA $1 REPARTITIA VlTEZELOR PENTRU 0 SUPRAFATA CURBA Teoria ~i rezultatele indicate P paragr.3.

se formeazii de asernenea .6. DEZLlPl REA ST RATULUl LIMITA. 13-4). 13-5. ele se dezlipesc fntr-un punct D (respectiv D') de pe suprafats corpului. Explicatia dezlipirii stratului limi t i ap5 moarti.dezlipire6'. 13-5). . In acest caz (fig. Urmare a acestui fapt.e ~i fig. Zona in care . deci presiunile stnt mai mici: & - Fig. in medie ins5 viteza este foarte rnicii.ap5 moartii" sau . FORMA REA DI RELO R La studiul mivciirii unui fluid perfect fn jurpl unui corp s-a demonstrat existents teoretici a doug puncte de stagnare: unul 'in arnonte A $i altul in. incepe o zonii Pn care 9 < 0. din cauza fortelor de frecare care frlneazii m i p r e a . 7.\dyJy=o pentru y = 0. Presiunea fn punctele A si B este mai . in care d e ~ i exist5 mivciri ale P art iculelor. n Un punct ca D se nume~te . &cupat d e J . formind o suprafatii de discontinui tate consti tuitii din foarte numeroase mici vfrtejuri. limi tii gi a formgrii direlor .moarteU (fig. cind numirul Rer este rnic. particulele din straw tul limit5 au pierdut o parte din energia cinetici ~i nu rnai pot dezvolta lucrul rnecanic necesar pentru a se misea fn contra unei presiuni cresctnde din C fn B . iar spre aval de punctul D .. vitezele sfnt mai mari ca U. du din punct de vedere matematic se caracterizeazii prin u = 0 +i (--=--) = 0 . La corpurile rotunde. pe traseul liniilor de curent aplicate pe suprafata corpului (v. asemiingtor unei ape st ii tii toqre sau .. care. 13-4.3.3. i n ace1 profil a1 vi tezelor..mare decf t p. se formeazii stratul limitii in care vitezele nu mai cresc de la'A la C in aceea~i miisurii ca la un fluid perfect. unde se indesesc liniile de curent. C'. 13-5) x este directia dupii tangentii. aval B. In cazul fluidului real. C deci vitezele au sensul contrar rni~cgriigenerale. de aceea. sau . Schema dezlipirii stratului. adici decit presiunea fntr-un punctsuficient de depiirtat de corpul solid.4.cornponentele dupi x ale vitezelor P stratul limit& respectiv la marginea lui si U variind cu profilul. si anume 9 In punctele C. u ~i U . . y dupi normala la contur.Teoria strdtuhi limitd 36 f 13..< 0 se du chearnl ~i zonii de.dirge‘. art. diagrama acestora prezintii deci un punct de inflexiune.punct de desprindere". da tori t prel zentei numeroaselor vfrtejuri.7 ~i 7.. un spafiu cu Fig.

6).)/ -\ G) 5))?-\ .?I 5 i L / . o partexdinstratul limit5 turbionar se Pnvlfteste lufnd forma de spiralii din care se rupe din cPnd in cfnd cfte o 9 Y . pe cind forma triunghiularii este cea obisnuiti (fig. Explicatia' forrngri i ylrtejurilor In aval de corpul s ~ l i d A coroang de vfrtejuri.-.---... 13-6. 13-6. 9 9 9 T Fig. antrenatii de fluidul inconjuriitor (fig. desi -viteza lfngi rnuchie trebuie s6 fie .3. pentni nurnere Re mai mari (de exemplu Re > 30). Virtejurile acestea induc in zona de apii moartii o miskare de sens contrar cu curentul general. a) . Kgrman. G\'>. La-un corp cu muchii pronunfate. . inconjurat de fluidul exterior a ciirui miscare general6 este prea putin influentati (fig. -2 LC. 13-7.infinitl. pe douii siruri paralele. spafiu limitatlatft lateral c'lt ~i spre aval. b ~i fig./. 13-6). Dacl viteza U creste. Formarea dfrei in spatele unei plici .._-- I - l = \ = \ 1 1 \-- -/ ---. datoriti pozitiilor a1ternate ale vfrtejurilor. P cazul cfnd viteza U este micii. 13-6. 13-6. . v. fie o retea triunghiularii. Virtejurile se desprind cfnd obstacolul este mic.4 &- ~~~~ / / I y/-------\ ----c2 -\ - T - 6- \ - / -( j $' <Q/ /-- . c). formind fie o retea dreptunghiularii. linia n de curent de lfngii rnuchie ocoleste muchia f5ri producere de virtejuri.teoretic . 8. teoria lui Th. . ceea ce face ca si sirurile de vfrtej'uri s i se deplaseze fn spatele corpului cu o viteza ceva m d Aicii decit U (v. Forma'drep tunghiulari este nestabilii. art. la cilindri cu axa perpendiculari pe directia general2 a migcirii.vfrtejuri stationare.f @-%i C @'c! G - Fig..

a acestor douii rezistente. tot actiunii unor forte de frecare care au cauzat desprinderea stratului limit5 ~i care amortizeazi apoi virtejurile ce se formeazii in spate.in schimb numeroase virtejuri se desprind din strati1 limitii si sint antrenate de curentul general. paragr. La numere Re foarte mari zona de a p i Jmoart6 seArestrfnge. in ul tima analizi. forma si de numiirul Re a1 miscLii. numitii portanfa P = R.Rezistenta de presiune datoriti neechilibriirii presiunilor pe fata amonte ~i pe aval. Dacii ins5 U . depinzind de. . c. Rezultanta R.Teoria ~fi'atutui. proiectate pe directia x a miscirii. .2 si Cap.si deci numirul Re cresc si mai mu1t. sub forma indicati de Newton P care V . Asadar rezistenfa total5 la inaintare este I 9 fits a 9 9 9 Fiecare din aceste forte p a t i f i exprimat. proiectati pe direct ia perpendiculara misclrii. pen tru a se deosebi de prima. fig. - 9 13. in urrna dezlipirii stratului limit5 si form%rii zonei depresionare din spatele corpului. iar C este un coeficient adimensional. d). 1x1. 7. Vom mentine pentru aceast i rezistentii denumirea de rezistenf ii de presiune. care este suma fortelor he presiune normalii exerci tatii pe -1ntreaga suprafati a corpului. b. este viteza relativii a corpului fafa de viteza fluidului. 1 3 . numi t i ~i retisten@ frontala'. 'formindu-se dira (v. REZISTENTELE LA MISCRREA IN J U R U L UNUI CORPS Dacii se aflii un corp solid intr-un fluid czre are viteza relativii general6 de translatie V = Vo se produc forte de rezistentii datorite actiunii fortelor de frecare. Expresia lui P a fost datii de Jukovski [v. care se propagi in stratul limi t l .37. sub douii aspecte diferite: . 9 9 . lirnitd 363 se formeazii P spatele muchiei o zonii depresionarg. acelei suprafete. Ci este o arie n caracteristicg. se mai produce si rezultanta aerodinamicii (respectiv hidrodinamicg).7. Aceastii rezistenti este datori t5. in care apar virtejuri n stationare. deci are dimensiunile unei lungimi la pitrat. care ia un aspect complex. fort6 opusii directiilor vitezei si tangential. la diferi te numere Re. plkcind de la sdprafata de contact cu corpul. late In afar2 de aceste rezistente.Rezistenta de frecare propriu-zisi. este cunoscutl exact numai pe baza experientelor efectuate cu corpuri de diferi te forme. virtejurile incep a se desprinde. Rezistentele de irecare propriu-zise Rxj pot f i misurate ~i separat sau calcudupii metode analoge calculului pierderilor de sarcin6.a.

. - C...2 1 Placii plan5 dreptunghiulari .... lo4 8 . In regim laminar...lo Pentru cilindru circular.. d fiind diametrul' sectiunii drepte. Mentioniim cii............. axa _1_ pe directia rnigcgrii.CX .. Q = c 01.. Vd ...10 ReCx = 4... perpendicular5 pe directia mi~ciirii . 1 2 pentru 105 > Re > lo3 ....l(r 0.....3 Re = lo2 loS lo4 lo5 1. in raport cu Re = -. pentru care s-au stabilit formule ~i s-au fiicut numeroase experiente.. lungime d/l= 113 ...... lo4 v 3 ...29 1..99 Sfera.91 0......... in care c este coarda sau profunzimea profilului. 7 4 Cx = 1.. pe cfnd la corpurile rotunde..0 0. = 1 ...12 0. lui C... l .CX j.. pentru o placii planii paraleli cu direciia mivciirii. Coeficientul uni tar a1 rezistentei P ......33 0........... aferenti fortelor definite la acest paragraf....49 0.... suprafata totall de contact cu fluidul....Ol Cilindru ciraular... b/h = 1 C...40 2...........1.85 0. I/d = 0 .. unde frecarea depinde de regimul de mi~care. 1 gi v 4 . deoarece frecarea propriu-zisi nu joacii nici un rol...........Vom adopta pentru coeficientii C. .. ... V Observiim c i la discuri perpendiculare pe directia mivciirii...19 1.15 1. ....49 10" 0... lo4 6. fn cazul unui profil de aripii de avion...2..... fortele de frecare se produc in mod egal pe ambele fete... putin. C variazii in limite largi..........suficient de lung se dii in figura 13-8 variatia -..........87 0..deci de numirul Re....40 0...C. = 1 .. Rezistenta Rxj datoriti freciirii pure se poate calcula cu ajutorul rezistentei unitare 7 . .....21 Picltura de diametru' d..11 cx - 0. In tabela 13-2 se dau coeficientii C3 pentru corpuri de diferite forme [16J: Tabela 13-2 Forma corpului Coeficienfii unitari de rezistewtii C.. Astfel. iar 1 inseamnil 1 m din lungimea aripii.. Placii plan5 circular5 subtire (disc). l O 2 4 10 18 00 1.15 0......... notatiile: Coeficientul unitar a1 rezistentei Roj Coeficientul uni tar a1 rezistentei R. ....... lufnd a = 2 b 1.. C variazii ......

ircular fix A In k e s t e formule. unde vor f i luate fn considerare doui categorii de corpuri. 9 . Pentru numese Re mai mari = 10%. creatii importante ale tehnicii : . in care distributia vitezelor trece trep tat de la o distributie uniformii u = const. = U. n Fig. E. 'Carafoli ~i ale colaboratorilor sii. Observatie.8. A / 13. Problema rezistentei la fnaintare a unui corp mobil intr-un fluid va f i ieluatl in capitolul X X I I I . In ceea ce priveste rezistentele la Pnaintare ale avioanelor. lo9 . Coeficientul de rezistentfi C P functie de Re pentru un cilindru c.. acestea nu fac parte din lucrarea de'fati . cititorii care doresc a le cunbagte pot consulta lucririle de specialitate ale acad. dupi ce se stabile~te mi~careapermanenti in conduc t i . .lirnitlZ A 365 In mi~carea turbulent& admitirid pentru repart itia vi tezelor legea lui 117. STRATUL LIMITA IN CONDUCTE $I CANALE La capltul de fnceput a1 unei conducte legate la un rezervor. 13-8. existii o zoni de tranzitie. 13-1 ~i 13-2.Teoria shatcclui. Rel ~i Res au semnificatia de la paragr.Rezistenta la fnaintare a navelor.Presiunea vfntului pe constructii.pfnii la distributia carac teristici regimului de miscare..

se intersecteaz5 in M. = 200 (2a).03 d Red. = 1. asadar d i la acest punct mai depirte stratul l i r n i t i hrnple fntreaga sectiune a cinalului (fig. a fost determinati teoretic de S. V .lungimea de stabilizare" I. dupi . 1. intr-un canal de Iitime 2a. plecind din A si B. Pentru ca in mi~careapermanent5 debitul este constant. Daci regimul permanent a1 misckii in conduct6 este cel turbulent. pe cind intr-o sectiune intGrmediar5. 13-9). t. fn care se stabileste miscarea laminari. Reprezentarea schimbririi distributiei vitezelor la capritul initial a1 unei conducte numai lingi pereti. 1958). -(13-21) *) S.0. . se transmit in timp pini in axa canalului. la inceput existente A d 4 - -----Pa c c - ----------M I 8 Fig. = 80 f2u) 1. d a t i de relatia: 9 I. - 0.16 a2. Segisestepentru Re 9 Re = = 2 000 5 000 1.. ~ x ~ e r i e k t e l e dovedit c i stabilizarca au se iace la o distant5 mai mare decit aceea d a t i de aceste formule.. lungimea de stabilizare 1. Aceasta se datoreste faptului c i fortele de frecare. In acest fenomen stratul l i m i t i ocupi spatiile dintre .. IX.76 d (Red)'I4. Determinarea lungimii de stabilizare a migciirii turbulente a fluidelor in canale largi $i conducte circulare sub presiune (Studii $i cercetiri de mecanici aplicats. Hincu. nr. Dupg calculele teoretice ale lui Schlichting [43] distributia vi tezelor miscirii laminare se realizeazi dupi o distant5 I. 13-9. (13-8-l) In care d este diametrul conductei.Astfel. Hfncu*.. racordat la pereti cu arce de paraboli.pereti si kele dooui planuri care. In care Re = U" V = 0. pe cale teoretici. diagrarna prezintg la centru un nucleu de viteze constante.04 (2a) Re. care a propus urmiitoarele formule: Pefitru un canal de l i t ime d = 2a 1. Pentru conducte circulare s-a stabilit. se giseste diagrams de {iteze caracterist ici parabolici. 4. vitezele din nucleu cresc pentru a se compensa pierderile de vitezi dinspre peref i.

.Teoria stratutui. dupg 1904. spre a se evi ta desprinderea lui (absorbire) sau Insusi prof ilul corpului poate f i astfel desenat PncPt aceste fenomene s i nu se producg. corpului stratul limit2 s l r l rninii laminar. Tot prin absorbire. pentru nurnere Re cuprinse Fntre 10 000 . obtinindu-se importante sporiri ale portantei. particulele care au pierdut din vitez5 ~i care aveau tendinta de a se desprinde de suprafata corpului sint Pnllturate din mi~care~i stratul limit5 care se formeaz5 mai departe devine capabil a invinge cre~tereapresiunii. in cazul regimului turbulent se poate lua ca lungime de stabilizare 1. Acest procedeu a fost incercat.. P general.la studiul fn laborator a1 diferitelor tipuri de m i ~ c i r i Regirnul deplin .ciutat a se mic~oraforta de -----frecare.a) f5r5 absorbire. 50 d pentru conductele circulare.limitti / 367 Pentru o conductii de diametru d. influentind prin SU-gere punctul de tranzitie a1 . Fig. Aceastl chestiune are importanti mai ales in cazurile urmitoare: .. A - -- - --- (a ' . produc vfrtejuri ~i pierderi se 111entine m i ~ c a r e a l i n i ~ t i t g . 'fn concluzie. 13-10. cu ajutorul unei pompe sau a1 unui sifon. Prin aceastg sugere. strafului limit. miq. Prin. Absorbirea stratului lirnitl: -gent2 pronuntati. de la laminar la turbulent. .. Absorbirea stratlilui limitg se face previzind pe suprafata curb2 a corpului mici orificii ~i fante care comunic2 cu un spatiu in care se produce o depresiune. precum ~i producerea de rezistente locale importante in unele instalatii hidraulice.. avPnd ca urmare rezistente mari la inaintarea n aeronavelor. se produce dira de vlrtejuri.lu1 conductelor scurte.carea dintr-un canal cu diver-. in functie de experimentator.i 50 000. 6) cu absorbire. Mai tfrziu. Fenomenele care apar fn stratul iimitii ~i au ca urmare deilipirea acestuia qi rnlrirea turbulenfei migcirii sint nefavorabile.la calcu. a vapoarelor. .. de la'lnceputul conductei. deci ale fortei de sustentatie a avionului. s-a -4 . caracterizat stabilindu-se numai dup5 distanfa I. aparatele de misurii trebuie introduse numai tn aval de aceasti lungime. (bl. Insl stratul limit5 poate fi influentat prin anumite dispozitive. in care se. la aripa portants a avionului. experiente s-au @sit valori foarte diferite. nu sfnt valabile pe v lungimea de stabilizare 1. pentru ca pe cea rnai mare parte din suprafata +. respectiv turbulente.. formulele de pierderi de sarcini stabilite pentru misciri laminare. - / .

b) cu absorbire.tusi. -pinza de a p i . 13-12. acad. a). b). Daci sarcina H deasupra bragului cre~temult peste sarcina de calcul. ToFig.de perete ~i se stabile~te depresiune constanti. sub nivelul apei din ace1 bazin.mari de sarcing. mirire a capacitgtii de debit a deversorului. I11 1958. Daci se prevede de-a lungul pragului o fanti aspiratoare (fig. lama de api se lipe~te . se d i profilului crestei o formi prin care se eviti producerea de depresiuni. Transformation des conditions de fonctionnement des grands ouvra- . 13-11.. D curind. cici' 0 lipit5 de parament. . In figura 13-10. 13-11. un vid partial este a) fir2 absorbire. Bucarest. L. sor curb: mite. a gi b se vede cum influentea25 absorbirea stratului limit5 asupra mirgrii tntr-un astfel de cara!. (Revue de rnecanique appliquee. 13-11. t. No. Absorbirea stratului limiti la creasta unui derer. p f n i in oarecare li. Ese cande* a demonstrat cum se pot obtine modificiri foarte avantajoase ale unor rnigcgri in numeroase cazuri de lucriiri hidrotehnice prin absorbirea stratului limiti. Vom cita numai doui cazuri din cele propuse.ges hidrauli ques par aspiration de la couche limi te. * L. se realizeazi astfel un sifon cu actiune foarte energici de absorbire. Escande.5e desprinde de parametrul aval. poate deveni o mi~care linigtitg. La deversoarele cu prof i 1 curb Creager-Of i terov. Aspiratia & F se face punind fanta F in legituri cu bazinul aval. - - Fig. care face sB creasci debi tul deversat ping o la 18% peste debi tul deversorului tip Creager obi~nuit. 13). realizindu-se +i un debit sporit. Absorbirea stratului limit5 la o prizg de apg: a) zong de virtejuri. vlna r i m i n e favoiabil. care pot cauza @I ("1 vibrati i diunitoare. de o aplicatie foarte frecventii. unde se formeazi o zoni de vfrtejuri (fig. b) virtejurile dispar dacg stratul limit5 este absorbit i n punctul C . vina se dezlipe~te.

0 dx d~ t Intruclt ecuati'ile Navier-Stokes sint satisficute de mirimile rni~ciirii fundamentale (laminare). In trarea curen tului se face cu secti une micgora t i . 1 1. a o astfel de prizii (fig.10. nici amortizate gi se stabilegte o ava-numiti curbi de indiferenti. se adrni te c i apar inif ial perturbiri care produc oscilatii foarte mici.+ . 8i anume o n~igcareplan5 laminari. rimtn tn aceste ecuafii numai termenii in care intervin variabilele u'. 0 a l t i aplicatie a acestui procedeu a fost propus2 la prizele de a 9.+ u . p I .dv' udt dx + -1. du' dx du dy - p d x 1 dp' P dx 1 +-.de migcare este guvernati de o functie de curent cj. y. cu vi teze mari care antreneazii aluviuni si cauzeazii qi o pierdere de sarcini. de x.+ . pentru a ameliora - P * 13. ctnd stnt limpezi. y gi t . valorile instantanee w' = 0. Se folosegte schema cea mai simpli a migcirii generale.vi teza este functie nurnai de y. daci racordarea cu malul rf ului nu este suficient de dezvoltati. fnsi numai la ape mari. In mod obignuit. 13-12).dv' dt dx du' . y. se produce deilipirea curentului in camera de prizi gi In zona de a p i moarti se produc depuneri de aluviuni.d i + -P1. Introductnd in ecuafiile Navier-Stokes (10-8) gi In ecuatia de continuitate expresiile lui u v. Se determini curba pentru care amplitudinile nu sfnt nici amplificate. tn care direct ia generali a migcirii de transport este x. v'.t) de forma urrnitoare: (13-25) $ (x.vV2v' P dy ? (13-24) du' -+dx dv' =O d~ d p ' v v 2 u ' .dv' . gi p' adici: du' duq du -+u-+v'-+--dt dx P - 1 (13-23) - dv' . v' stnt funcfii.TEORIA MlClLOR OSCILATII 9 Pentru expl icarea producerii turbulentei. deoarece la ape scizute. tubul T poate f i Obturat cu o vanii intercalati pe' traseul lui. 0 mici parte din debit este pierduti. du' dt + .-dp' P d~ dy I +V2u' . iai. STRATUL LIMITA.vv"' 9 dv' . LOCUL DE NA$TERE A TURBULENTEI . Deci..1 se obtine sistemul : u .-dp' . Li terele barate desemneazi valori medii temporale. cInd nu este nevoie de a p i . ~ .Teoria stratului limit& intrarea apei in prize la punctul C din amonte. care caracterizeazg mi~careasuprapusl. o astfel . t) = c (y) ei ( a x -Bt) . lnsg sint bidirnensionale. iar p'. Situatia se remediazi introductnd fn C o f a n t i previzutii cu un tub colector pus In cornunicafie prin tubul T cu bazinul din aval de baraj. u'. Se introduc aceste oscilatii in ecuatiile Navier-Stokes gi se pune conditia de compatibilitate. I n acest mod se suprimii dezlipirea stratului llimiti gi se obtine o curgere favorabilii la intrarea In camera de prizi. ( x . Migciirile perturbatoare admise constau din unde care se deplaseazg fn directia x. ter din paragr.

pe clnd c. v' din (13-27) A (13-24) vi eliminlnd de p'. astfel 'ci k *. Aceasta este ecuaf ia . 13-14. .. Vorn reda 8 337 cfteva rezul ta te caracteristice. b ) cu frecare. 13-13. d t) -=cp dy u= ' '(y) el ( a x -P t ) . Amplificarea micilor pert urbiri nagte unor perturb&i naturale (fir5 turbulenti W-ro-' .unei viteze de propagare a undei in direcfia x .)..370 Hidraulica f n care a este o cantitate reali. ins tabili titii fir5 frecare" Re tji solutia ei este reprezentati x .ecua#ia diferenfiala' a perturbiirilor" $i rezolvarea ei depinde de conditiile la limiti. sau de excitare dac5 c. -1 Pen tru confirmarea acesC9/ 911 B tor teorii au fost efectuate ex'4 periente de mare finete. in cazurile: a) ctnd nu exist8 frecare. deci frecirile neglijabile. fn 4 . ( 13-26) s are sernnificafia .. . se repreX. In cazul cind v este foarte mic. + ic. pe cind solutia 422 499 ecuatiei de ordinul patru. pe cfnd P este un num5r complex. este termenul de amortizare. Curbe de indiferenfi ale vi tezeior de perturbare. daci c. S-a demonstrat existent a Fig. Introducind expresiile lui u'. 3 Zona stabilii este in do2 rss 2 7 4 4 meniile ex terioare ale acestor curbe. . e I !* zinti prin curba de indi'bU 1 @ 4 s8 2 ferenti (6). * . < 0 Din ecuatia (13-25) rezultg: ..) .13 prin curba de F indiferentl (a). ecuatia se reduce la ecuatia de ordinul doi. folo8 sindu-se curenti de aer ~i Gi~nz(tii9 3 LR) UP Q pentru mgsurarea vi tezelor. care sint prezente gi frecirile $f137 ~ 3 (adici numirul Re). Fig. termo-anemornetre.. > 0. \ - . p = ac = a (c. \ * .0 .fn figura 13. rezulti urmltoarea ecuatie difeientiali de ordinul patru : in care Ecuatia (13-28) este . mult mai simp15 (13-29 ( c )( .. pe cfnd zona de nes-8 tabilitate este in domeniiile 4493 a 9 I in terioare. 9 - * * a .

Fig. 13-16. 13-15.se amplifici la distanta de 1. extrem de mici la distarita x = 1.22 m de bordul de atac. 13-14).wo E Q.91 m. In 'figura 13-15 se reproduc misuririle efectuate de Schubauer ~i 400 Skramstad asupra perturbirilor naturale. . pentru ca la distanta de 1. cre~te. Verificarea experimental2 a teoriei perturbirilor naturale Fig. mi~careaintrind in zona de tranzitie laminar-turbulentii. 960 *. Amplitudinea acestor oscilatii.Teoria strat ului limitd 37 1 excitaiie din exterior) sub forma unor oscilatii sinusoidale ale vitezei u' in stratul limita laminar (fig. . verifichdu-se mai multe aspecte ale teoriei. din care rezulti concordanfa satisficitoare a misuririlor cu teoria. Experientele au fost continuate ~i cu perturb&? arfificiale.98 m oscilatiile s i h v i n i neregulgte. Curbe de indiferentl ale frecventelor perturbarilor la o placi plani qi verificarea experimentali (dupl Schubauer ~i Skramstad) In figura 13-16 se aratl cornpara tiv curbele de indiferenti ale frecventelor perturbirilor la o placi plani.

cu ajutorul teoremei lui Bernoulli. Schema geometricl a axei se obtine prin proiectia axei din spatiu desfiigurati pe planul vertical a1 elevatiei. pierderi care se concen treazii pe dis tante scur te care inglobeaz6 fiecare din ateste variatii locale. . adiiugate pierderilor distribuite uniform. de calitatea executiei. Calculul se face considerind. provocate de variatiile de sectiune ~i de traseu ale conductei. cu viteze egale cu vitezele medii fn sectiunile respective. iar. de constructie uniformi rectilinie. c l miscarea se face pe iirul axial a1 conductei. in functie de debitul transportat. pe de o parte. de felul cum este alciituiti din elementele sale constructive. pe de altl parte.Cap i tolul X IV M i ~ c a r e apermanents in conducte sub presiune . fenomenul de miscare permanents in conducti trebuie studiat in toatii complexitatea lui. se pot determina qi presiunile. de tlzurii etc. Vom examina intr-un paragraf complementar si c*aIculultransportului gazelor in cazurile cind acest calcul nu diferii esential ' de calculul transportului lichidelor.pierderi distribuite uniform. I t In acest1capitol se' dezvolti calculul practic a1 conductelor care servesc la transpqrtul unui lichid fn miqcare permanenti. astfel c i proprietiitile fizice ale lichidului. fn care s-au studiat atit miscarea laminarii Lit si misdarea turbulent?. Prin marcarea vPrfurilor de unghi 9 9 I - ' . pierderile de sarcinii depind in mare miisurii de materialul din care este confectionati conducta. o datl acestea fiind cunoscute pe tot traseul conductei. Se presupune cii tempearatura se mentine practic constantii. Problema cea mai important5 este determinarea pierderilor de sarcini . problema care se trateazii este mai complicatii deoarece.pierderi de sarcinii locale. pentru aceasta din urmii stabilinh-se asa-numi te formule iemiempirice. de-a lungul unei conducte ipotetice. riimin constantea si cii kve~tuale gaze in disolutie sau in amestec ~i particule solide fine in suspe& sie se afli in bantititi neinsemnate. aqa cum este intilnit in practicii. Aceste pierderi se socotesc supli mentare. in mod schematic. de factorii provenind din exploatare. Pierderile de sarcinii se clasificii in: . fnvspecial densitatea ~i coeficientul de viscozitate. In capitolul 'de fatii. cu sectiune constantii. in orice punct a1 traseului. La baza materiei'tratate in acest capi to1 se aflii cele cuprinse in capitolele X si XI (miscarea fluidelor reale).

. Reprezentarea energetici a ecuatiei lui Bernoulli la o conductg. . . tinfnd seama.pierderile de-a lungul conductei . Profilul desfii~urat elevatie El obtinem ducind in mai fntii planuri verticale trecfnd' prin segmentele axei 1-3. conform paragr. avind fn plan douii curbe.si pante diferite. 6-42 si desfg~urfndapoi aceste planuri. 14-1. . virfurile de unghi pgstrfnd cotele geodezice reale si distantele fntre vfrfuri egale cu lungimile tronsoanelor m6surate sau calcuiate. tinfnd seama de pierderile de sarcini /' ale axei sfnt notate cu numere. Pe firul de curent i-2-3 . 1 9 n Pierderile de sarcini Entre sectiunile 1 si n sfnt .- Mi~carea perrnanentd in corlductef sub presiune 373 - se obtine un profil poligonal. fn figura 14-1 se reprezintii o conducts format5 din tronsoane de diametre . pe planul elevatiei. n putem aplica teorema lui Bernoulli Pntre douii puncte oarecare. . X h'. h.notate astfel: C h. de coeficientii lui Coriolis '(a) pentru termenii cinetici si de pierderile de sarcini 9 Z. 6.. Astfel. Punctele caracteristice 7 L Fig. 3-6.pierderile locale.8.

En . . in miscarea laminarii.linia energiilor fn 'punctul initial. are caracterul unei pante.In figurii. unde se produce un fenomen special. de la care fncepe conducts.linia presiunilor sau piezometricii. P.axa conductei . Presiunea miisuratii in coloanii de lichid in axa conductei este segmentul CP. Ecuatia lui Bernoulli (6-27) este reprezentatii geometric prin egalitatea (fig. ~ i in acest caz. se pot incadr'a I n formula '.. PlERDEREA DE SARCINA UNITARA J L A C0:N~DUCT. N .A. sau a energiilor fn orice punct. pierderea de sarcinii unitarii este egall cu pierderea de . Nivelul la care se ridicii lichidul fntr-o sondii de presiune (piezometru) montatii pe conduct5 in sectiunea respectivii este nivelul marcat de punctul P pe linia piezometricii. fn ' Raportul J = . este orizontala de comparatie.En este paraleli cu P I P . insuma te ..ECU SECTlUNE CI N U L A RA CONSTANTA Rezul t atele experientelor foarte numeroase. Segmentul EINl reprezinti pierderea de sariin5 la intrarea in conductii. .05 .Cn . iniiltimile reprezentind termenul cinetic. 1 1 0 in mi~carea turbulent. 'presiune uni tarii. .' fn care A este un n u m k adimensional. se socote~te aval de sediul acestor pierderi. purktul I. trebuie ca m s i fie egal cu 1.2. C . Daci sectiunea conductei este constant& linia E. . In care L este lungimea tronsonului de conductii EN L considerat . se nume~te panta hidraulicii sau energeticl si este pierderea medie de energie specificii pe unitatea de lungime de condbctii (p ierderea de sarcinii uni tarii). care va fi descris mai tfrziu.D.linia pierderilor de sarcinii longitudinale. . Se vede imediat cii dacii n = 2. . obtinutii sciizfnd din ordonatele liniei El . 14-1): c . ceea ce nu mai este exact dacii sectiunea conductei variazii. fncepfnd din punctul initial . din punct de vedere hidraulic. si a = 2.E. Aceasta se cheamii ~i linia energet icii . . . 14.linia pierderilor de sarcinii totale (inclusiv pierderile locale). \ Coeficienfii lui Coriolis a se vor lua oc = 1.Nn ..P. . deci. n ~i m . plus pierderile totale socotite.. executa te fncepfnd fnc5 de acum 185 de ani.exponenti intre care trebuie sii existe o legiiturii rezultfnd din analiza dimensional6 a formulei. . linia A . El . D.

. 10 si 11. deci : VD Y 9 D In aceastii din urmi formulii. 10. Dependents lui J de V ~i D este dati si de formula lui ChBzy. de ciitrs Bazin (1865).si de o constanti .1 .construit numeroase formule emp irice avind struc t ura formulei (14-3). dupii moartea lui Darcy. hidraulician francez din secolul X I X . Bazin a Pnceput In 1855 cercetiiri ample ~i precise asupra pierderilor de sarcini in canale cu suprafata liberii. regiisim exponentii lui V ~i D diferiti de acei din formula (14-2'). 1858).Miqcarea permanantif Zn conducte sub presiune Asadar. A descoperit legea filtratiei ficind-o cunoscutii In lucrarea . In colaborare cu H. care ne este cunoscu tii : (14-4) v = c VRJ. Paris. Dupg studiul ficut la paragr.3. formula stabilitii la art.. formula rational5 este aceea a lui Darcy * : 9 S-a stabili t cii A este el fnsu~ifuncf ie de numiirul nedimerrsiona-1.4) rezul t5 : 9 deci problema revine la stabilirea legilor care dau pe A sau pe C.decherches experimentales relati+ ves au mouvement de l'eau dans les tuyaux" (Cornp tes Rendus de 1'Ac. . fnsii fntre ei exist2 legitura: C S-au .1 pentru o conduct5 circular5 poa te f i inclusii in formula (1 4 2 ' in felul urmiitor (considerind H .. Formule semiempirice 9 . Darcy.Les fontaines publiques de la ville de Dijon" (1856). a ariitat importanta rugozi tiitii peretilor conductelor in lucrarea . Din comparafia formulelor (14-2') cu (14.care caracterizeazi rugozitatea. coeficientul de rezistenti A este exprimat pAn formulele urmiitoare: a) fn regim laminar.3. in care k' este o constanti dimensionald. 14. . des Sc. cercetiri terminate. R e = k .

recomandii a se lua ca bazii de calcul pentru conducte de inciilzire transportul de abur. 11 = (120 T ) 9 la limita de trecere de la regimul hidraulic-mixt la rezistenta piitraticg. formulele semiempirice precedente (14-8) sau altele. .S. se folosesc tabela 11-1 si diagramele de la capitolul XI.2 lg --ro k -- sau d) In regim de tranzitie (neted-rugos): sau In aceste formule: r. k . Astfel. V. corespunziitoare diferitelor materiale. D e ~ riisbfndirea acestor formule a intfrnpinat piedici din cauza lipsei de i valori sigure pentru mlrimea k. in urma unor cercetgri minutioase.376 . ( V . ac tualmente ele se folosesc din ce in ce mai mu1t .S. Totodatii. Institutul Unional Termotehnic din U.1 cu valorile numerelor D P functie de netezimea relativii n Recr I si Rect 11 .rugozitatea absolutii (in echivalent de rugozi tate artificialii nisipoasii). D . ) ..125 valoare superioarii Re. k .fat5 de 59.ablicii dacii: Pentru valorile lui k. simplificate. Pnsii echivaknte. ~orrnuielede la punctul d) se .R.diametrul. 1 j4 ($)'s143 - . T . conducte netede : sau c) In regim deplin turbulent (zona piitrikticii..I.74 $. Hidraulica sau . este raza geometrica.T. de aer comprimat etc.si o a doua D 1. conducte rugoase): 1 -- v: 1. Pe baza acestor formule a fost calculatg tabela 14. I regi m turbulent.5 dupii Nikuradze . a precizat -1imitele de aplicare a acestor formule intre doul valori Re critice: 0 valoare inferioarii Re.

.

85 1. piatri de talie . se aplicii formulele miscirii in zona thrbulentei mixte. ea poate fi folositg ... fundul de bolovani..2........ ciment sclivisit.. Canale de pEimPnt fn conditii obignuite ....................... fn m....raza hidraulicii. 9 14..... Sub Re.. Aceste formule dau rezultate bune P limitele domeniului pentru care au fost verificate..pentru o gamii fntinsii a parametrilor siii.... 5. rnai i u fnci fntrebuintare: -Formula Ganguillet ..Formula Bazin (1897) : T 9 9 9 Se mai foloseste.. Pereti foarte netezi.. Peste Re.... Ins5 fir5 ca Re sii scad5 sub 2 320..a u dat valori fntr-un numiir redus de cazuri : 1. rigole ciptu~itecu piatrii.. determinat peiltru fiecare fel de material.. ele continfnd un coeficient de rugozitate care a fost determinat prin experienfe numeroase.. Pereti netezi.Kutter (1869): Coeficientul C din formula Ch6zy se va h a : 9 4 I in care n este' un coeficient de rugozitate.. Unele din n aceste formule confin fn loc de diametru.... 11 . I si Re..... precum si pentru canale cu nivel liber si pentru riuri... In aceastii formulii.... lemn geluit .... 6. cgrimizi.06 0.......... 2.... peref i cu iarbii 0....16 0.. Pereti de zidirie din piatrii brutii . raza hidrauiic5 R.... Dintre formulele vechi......30 1.3. I s i fntinde domeniul turbulentei 14 conducte cu perefi netezi. Forrnule empirice generale.. R . Canale de pimfnt.. c r variabilii.......... Coeficientul de rugozitate n se foloseste cu aceleasi valori si fn formula Pavlovski si in formula Manning.. D e ~ istructura formulei este defectuoasii.46 0.. ..75 . sctnduri. cu rezistente exceptionale....... datoritii simplicitiitii ei... 11 se aplicii formulele misciirii turbulente fn zona piitraticii.... pentru mi~careaapei In aceastii categorie intrii acele formule empirice care pot fi folosite pentru o varietate mare de materiale. y este un coeficient de rugozitate pentru care i . mai ales pentru calculul canalelor si rPurilor. J este panta hidraulicii.... ceea ce prezintii marele avantaj de a putea fi folosite ~i pentru conducte avtnd sect iuni diferite de aceea circularii.. 4. ..Dac5 numiirul Re a1 misc5rii este cuprins fntre Re... Pereti de plmtnt foarte regulati...... nef iind bazatii pe legile similitudinii mecanice. 3.

care este cunoscut. care a fost fntocrniti d u p i rnai multe izvoare. fn functie de rugozitate si de raza hidraulic5.Tabela 4 . folosind si observatiile fiicute la lucrki rnai noi. n are aceea~isemnificatie ca si in formulele (14.Anexi cu valorile coeficientului C din formula Manning .Anex2 cu valorile lui C din formula Pavlovski . ci trebuie stabili te formule specializate pe tipuri de conducte. Formule empirice speciale b Din lucriirile lui $evelev (v. deci ca in formula (14-15). ceea ce este in acord cu studiile care stau la baza formblelor semiempirice. ci ~i E zona turbulentei mixte. .Anexii cu valorile lui . cu raze hidraulice mari.3 d formula logaritmicii poate fi aproximat5 cu formule monome.Tabela 14. exponentiale.y din formula Pavlovski .5 ) . cu raze hidraulice mari.13) si ( . Pavlovski recomandi pentru cazurile curente a se inlocui y din formula (14-15) cu o constant5 y = 116.Migcarea permanmt6 Zn condrccte sub presiune ' 379 . Formula Pavlovski este ~i foarte simplii. fn aceea~i tabel5 sint trecute gi valorile lui n pentru canale gi rturi . Intr-adeviir. De fapt. nu rnai este posibilii stabilirea unei legi n universale. pentru a se tine seama cft rnai mult de conditiile tehnice locale ale conductei. Desi nici aceastii formulii nu este construiti pe bazele analizei himensionale. s6 se foloseascii fnsii valoarea lui y datii de formula (14-17). aceastii formu15 a fost propusi tnci de la 1868 de Ph. formula se fntemeiazii pe o documentare vastii.3. 9 9 9 9 * De fapt. ciici y variazii foarte putin cu R ~i depinde rnai mult de n. valabilii pentru orice fel de material. Pavlovski (1925): 9 In aceastii formulii. -. s-a ariitat la art. Este valabilii atPt pentru conducte cPt si pentru canale. 1 1-4-3f ) s-a viizut cii dacii se urmiireste a se stabili formule valabile nu numai In zona turbulentei depline (piitratiEe). art.Tabela 2 . 11. pentru sectjuni mari. Manning * (1890): care se intrebuinteazi in formula lui Ganguillet Valorile lui n sint acelea~i ~i Kutter. Pentru fnlesnirea calculelor se dii fn anexii: A A I 1 Anexi cu valorile lui n. din acetasi material si avtnd acelasi tip de alciituire si calitate de executie. Astfel. ea are o serie de avantaje pentru care este consideratii ca fiind cea mai bun6 dintre formulele empirice. Exponentul este variabil.4. N. Gauckler.Tabela 3 . dar cu exponentul variind in functie de *rugozitatea relativii.Formula R.Formula lui N.3.

...0007745 = 0.... cu ni tuire transversalii Conducte nituite in lung si transversal: 9 1... 8 (14-18) (14.... cu suduri transversale (otel) si cu mufe (fonts).. J -1 ~ ~1......suma exponentilor vitezei ~i diametrului este egalii cu 3" ~i pot fi puse sub forma exponential5 a legii conductelor netede : A = Y (Re) -'In Astfel.00 0....000602 0 1...206 (Re)-0t21 si pentru conducte din doage de lemn A = 0...22 ~1....... panta hidraulic6..8 = 0......J = 0. noi Pentru conducte de fontl.17 ~ 1 ..... ... Conducte in serviciu de 25 ani Conducte in serviciu de 50 ani coeficientul conductei noi fiind= 1..92 de la 5 la 12 mm grosime .... $evelev de tipul r(11-77) au fost stabilite pentru tuburi de otel si de fonti...... alami.. sub 5 mm grosime ..19) ......01613 V 114 ~ 7 1 4 0514 '(14-21) De a1tfel........Asemenea formule specializate au fost propuse incii mai de mu1tii vreme...... pentru conducte de azbociment A = 0.....2 ~ 2 :.. J ~1....85 OJO-0.......:......82 peste 12 mm cu eclise . Ele ...... ...... .... ..... .97 a) tola b) tola c) tola d) tola . 0.... 0.1930).000885- 01....0012 Dl......:.90-0............. grupul de formule dat de Scobey (1915 .... sint incg recomandabile.. Astfel.. arami... rugozitatea fiind con'sideratii intr-un coeficient numeric: 9 Pentru conducte de lemn lucrate Dngrijit Pentru conducte de ofel...... A..... . dupi cum se observii. 0. no! ?$ .9 ( 14-20) Pentru conducte netede din plumb.........85 peste 12 mm grosime . Scobey recomandii ca pentru conductele' metalice sii se Pmpartii coeficientii numerici de mai sus icu cifrele urmiitoare: *Pereti perfect netezi....... ca termen de comparatie Conducte sudate.. ... trase .....00 0...20 etc... se conformeazii in general regulii: ......78 . direct in functie de viteza medie si de diametru. J = 0. 0. ... aplicabile ra con-......... .....264 (Re)-0........ ... Ele da..... ducte cu pereti netezi si intrukitva si in zona turbulentei mixte.70 Iatii si formule similare pentru conducte din alte materiale: ~ o n d b c t ede azbocimen t J = 0........78 a (1 4-22) Formulele de acest tip. ........ j 9 1I 9 Formulele lui F.

valorile lui A din aceste formule t r e b u k inmultite cu 1.-. D a c l imbinirile se fac cu mufe. -.---- --** " v*e<. b) Pentru conducie noi de font^ fmbinate cu rnufe: I iar pentru a p i .011 mm.. valorile lui A date de aceste formule trebuie. m2/s la t = 10°C. T a-. la 10°C.18. in conditiile de la punctul a : la care corespunde rugozitatea absoluti echivalenti k = 0. si tabele nurnerice pentru valorile lui A.226 DO. aceste formule devin : A . calculate de * .&ace D: Cibc [lo]. $evelev. 226 I/ 9 1. . = 0.Mlgcarea perrnanentd 2n conducte sub presiune se bazeazi pe nurneroase experiente de precizie si pe constatarea c l formulele semiernpirice nu 'pot f i folosi te.echivalenti k . 7- 4-' A -pentru a p i . avind v = 0. irnbinate prin sudur6 . ' In cazul cind imbinirile se fac prin sudir-5. din forrnulele A.18. . -. c) Pentru conducte vechi de fontd si ofel imbinate cu mufe se folosesc formulele : p Pentru ap6. au fost . in cazurile studiate. formula devine: .20 mrn. Aceste formule corespund formulelor semiempirice cu rugozitate absolutl . f mp5rti te cu coeficientul 1. a) ~ e n t r uconducte qoi de ofel.3 . pentru zona de tranziti&*.

1.modulul de debit"4gi depinde numai de elementele geometrice ale sectiuni i conductei. deoarece coeficientul C este functie de raza hidraulicii si de coeficientul de rugozitate absoluti. Modulul de debit Plecind de la formula ChCzy. Cind calculul pierderilor de sarcin5 se face prin intermediul lui i. Capiitul de jos a1 conductei B se aflii la un nivel cu H (metri) rnai jos decit nivelul apei fn rezervor. ceea ce este admisibil P cazu'l conductelor lungi . Notiunea de . racordatg la un rezervor -a v2 + % + ~ 2g Y h .. 14-2). In toate aplicatiile din acest paragraf nu se tine seama de pierderile de sarcini locale. se fnlocuieste C cu A in baza relatiei : 9 A C = Vg . In calculele tehnice este comod a scrie 9 A -- 4 I in care se nume~te. dii: 9 A \ 9 Fig.3. Conduct5 simp15 (fig. deci = r3 R Q.4.14. .modul de debit" este fndeosebi util5 in cazul ctrentilor in ( albie cu suprafata liberg. 14-2.sau se conn sideri incluse in pierderile de sarcini longitudinale. fn care caz I este functie de adlncimea caracteristicii a curentului in sectiune. 14-2) Dintr-un rezervor de suprafat5 mare (fig. . debitul exprimat se calculeazii cu formula: In general se foloseste sistemul & uni t i t i MKfS. care este o constant5 pentru aceeasi ionducti. Ecuatia iui Bernoulli.4. aplicati fntre nivelul superior a1 apei si sectiunea B. Calculul debitului. pleacii o conduct5 A B de lungime L si diametru D. Conduct5 de cidere cu sectiunea constantg.. In care caz Q este exprimat fn m3/s. 14.

PB Y D iar linia piezometricii va fi corespunziitoare figurii 14-3. = A v2 . precum si diferenta de nivel H cunoscutii. fq - . o lungime L ~i o t m diferenfii de nivel H. K = n-cmvRm 9 Q 8 :A Fig. K Pentru calcul. . .. Dacl yo + ps = pa. racordate la un rezervor superior Dacii se impune vreo conditie de presiune P sectiunea B a conductei. PB 2g . necesarii pentru trecerea unui debit Q printr-o conductii de lungime L ~i diametru D.C L Miqcarea permanmtd in conducte sub presiune Presuptinfnd conducta de lungime mare si diametru suficient de mic in comparatie cu rezervorul. 14-4) ~i care fac legiitura Pntre doug rezervoare situate la o diferentii de nivel H. Conducte cu secfiune variabili. 14-3. Y + h.. D . se pot neglija 'fn relatia Bernoulli termenii care reprezintii energia cineticii si pierderile de sarcini locale.A v2 L .Determinarea diferentei d6 nivel H. . Conduct& cu diametru variabil In cazul unei succesiuni de conducte de diametre diferite (fig. relatia n de calcul se modificii: H = . ~ G b l e m e l principale care se pot pune la calculul unei conducte simple'sint : e .L Q2 2 D K2 deci energia total5 specificii H este egalii cu pierderea de sarcinii distribuit In lungime.Verificarea capacitiitii de transport (debitul Q) a unei conducte de lungime ~i diametru dat.4.2.sau H = . se pot u t iliza formulele cunoscu te: - - > ---------L . debitul rezultii din relatia lui Bernoulli: I H = Xh. V.Dimensionarea conductei (D) pentru un debit dat Q. 14. sau H -. relatia devine : 9 H = ~ .L.

14-5).3.deschise complet in C si D (fig. ~i L. se pot deterrnina diametrele Dl gi D2. Conduct2 cu sectiunk variabili. si Q. 14. Conductii rarnificati. miirimea acestui diarnktru ar rezulta din ecuafia: Fig.. diferenfele de nivel H1 gi H. ~iarnetrel.. 14-4. L.. din care se ramificii alte b u g ronducte BC si BD. plecfnd dintr-. precum ~i diametrul D si debitele Q.relatia Bernoulli scrisi lui pe liniile de curen( A B C ~i A B D m i . 14-5. si D. 9 'lungimile L .un rezervor ( .. Conducte ramif icate Dintpun rezervor pleacii o conductii A B .7 Hidraulica Dacii pentru acelasi debit s-ar proiecta o conductii de diametru constant. Dac5 se cunosc 9 9 Fig.4.!D. necesare rez~ltir'~'din]. racordatii la capete la cfte un rezervor .

Se cer. 14-6. rezulti D. pe portiunea L. Q.C~V% si 7 K 2= Q2C2 . OS Fig. I 14. i n m3/s *rn (fig. se consum5 debitul Q.. Conducte legate in paralel Dintr-o conduct. astfel incft se poate admite cii din conduct2 ie consumii un debit uniform distribuit q.5. se obtine: 7 y sau Ecuatia de continui tate completeazii sistemul : Q = Qi + + Q2 Q3- Rezult5 necunoscutele h. Q. acea conduct5 la care punctele' de consum sfnt foarte apropiate si aproximativ egale .ca debit. Q. Fie o conductii de diametru D din care.4.. . Conduct5 cu debit uniform distribuit Se numeste conduct5 cu distributie uniform. prin care trece debitul Q se ramific5 in A trei conducte. si D. i'ar mai departe trece debitul Q.Mi~careapermaneatti in conducte sub presiune A 385 - Inlocuind modulele de debit prin: K1 = Q. 14-7). Conducte legate in paralel Este de remarcat faptul c5 la conductele legate in paralel (fig. de debit. ~i Q.! repartizarea debitelor pe cele trei conducte Q.. 7 14. 2 ~i 3. precum qi pierderea de sarcin5 hAB.4.4. si Q3. Se cere pierderea de sarcini . d e diametre si lunginYidiferite. 14-6). = q L. care se string din nou in B fntr-o conduct ii unic5.. Scriind relatia lui Bernoulli intre A si B pe liniile de curent 1 . p ierderile de sarcinii longi tudinale pe f iecare ramurii sint egale...

careeQ.chel tuieli fixe (independente de diarnetru). PI ' 4 . . de exernplu in sectiI unea x . Costul unui rnetru de conduct2 se cornpune din: . iar pe intreaga conduct5 L: (Q1 J x dx " 0 + Qs . dirnensionarea conductelor trebuie fiicuti pe criterii' econornice. fiind posibili o infinitate de solutii. CRITERII ECONOMICE LA CALCULUL CONDUCTELOR.1 pierderea care ar corespunde aceleiasi conducte prin care ar trece intregul debii Q. trebuie observat c5 debitul in conduct5 variazi de la o sectiune la alta avind. L I In cazul particular E n n a: 'L. datorit5 faptului c5 debitul descrede in lungul conductei. L Fig.tuielelor anuale este hinirni.= 0... = . .L.. DIAMETRUL ECONOMIC Existi unele conducte a c5ror dirnensionare nu se poate face nurnai pe considerente hidraulice. . de sarcin5 longiK2 tudinal5 Entr-o conduct5 cu debit de tranzi t. valoarea: Q x = Q1 Qz .. = -... unele sisterne de retele de distri butie etc. .. diarnetrul economic corespunztnd solutiei pentru care surna chel. dx. angajarea lucriirii. -- a + i K2 . h. .q m . de exemplu cheltuieIi de studiu.. Astfel de cazuri se fntflnesc la conductele de refulare. In aceste cazuri.5.4xI2 K2 dx. Linia p iezornetrici pentru conducta -cu distributie uniform5 de debit este o curb5 cu concavitatea fn sus. = 0. conductele fort ate. h.. 9 3 K2 deci o treirne din Q$ Daci Ql. Conduct2 cu debit uniform distribuit C Pierderea de sarcini pe o lnngime elementari deconductii este: dh = J .b pe lungirnea L. .. 9 14. . formula general5 a pierderii. r . . supravegherea etc. (14-38) X Pierderea de sarcini speci f icii J x la distanta x de A este: Q: J. Pentru determinarea pierderii de sarcin5 in lungul conductei L. Exemplu: Diametrul economic la o conduct6 fortat6 a unei uzine hidroA $ electrice : . r r . .Costul conductei . exproprieri. .. = . 14-7.

< I Mi~carea permanentti in conducte sub presiune - 387 .. Conduct5 fortat5 (schernii pentru calcul economic) Dacii debitul instalat este Q si ciderea bruti. ( + 2a* ) .) (D ho).cheltuieli in functie de diametru. corespunde o crestere a energiei pierdute. grosimea unei conP O D (p . Aceasta inseamhii cii la o sciidere a cheltuielilor de investitii. 2a . . + a-rezistenta admisibilii la tensiune. de forrna: . Intretimrea conductei si costul energiei pierdute) este minimii. Intr-adevir. se Tnsumeazi ca o functie de diarnetru.. - 9 Fig.I Puterea pierdutii rezultii: . de la castelul de apii la evacuarea de la turbine H. 3 mrn pentru ruginire). de asemenea o functie de diarnetru (D'+ 6. D .diametrul. a1 sipiiturii executate etc. .. deci c r e ~ t e~i energia pierduti. ducte se ia: e = e.costul energiei pierdute.presiunea interioari. Din figura 14-8 se observi cii pierderea de sarcinii pe conduct5 creste cu sdderea diametrului.. prin.. costul unui metru de conducti. In total. pierderei de sarcinii corespunziitoare unei lungirni L de conduct5 este: . eo= 2 .adop tarea unui diametru mic. care se compune din costul materialului montat. Vo1u'mu1 metalului este x D e = x D e.economic" dac5 surna chei tuielilor anuale (amorf izarea invest itiiior. Diametrul s6 consider: opt im sau . 14-8. Volumul siipiiturii este .

iar energia pierdutii anual in cazul cind Q = const. este [in kwh] Costul energiei pierdute la pretul p lei/kWh este: C2= B Q3 - Dm (m = 5. r iar cheltuielile de amortizare si intretinere anualii -. ' H este Pngltimea nivelului maxim in castelul de echi1i bru deasupra axei conduc tei. dD din care se poate deduce valoarea diametrului economic. costul conductei pe toati lungimea este L (a$b D+c D2). -Dacii se neglijeazi termenul relativ mic bD.. 4) rezultii cii dS .33 cu formula Manning pentru C).e formule au fost construi te dup5 aceastii metodii. rezultii: Diferi t.0. 0 5 2 Q3 . ) In aceste formule. DeC= v 0 . Dac5 se consider5 cii grosimea peretilor conductei este constanti pe toatii lungimea t Dacii debitul Q variazi in timpul anului Fn funcfie de debitul afluent si de variatiile cansumului de energie. Pentru conductele de otel se recomandii.la capitalul inves9 100 tit se ridicii la Cum suma anuall a cheltuielilor trebuie sii fie minimi. de exemplu: I pentru H pentru H < 100 > 100 . valoarea Q din formulele 9 . Pe de altii parte.

rezistenta.. . bucla te 14.9 -(/A~Q.lei/kg de conducti gata montatii. 9 (14-43 a) in care H este iniilf imea manometric& in m . 14-9. Debi tele de consum distribui te Pntre doui noduri la capetele unui tronson se repartizeazii la noduri ca fortele paralele. formind circuite inchise (fig. 14.Mi9carea permanmtii in condztcte sub presiune > 389 de mai sus se substituie prin Q.6. p. . ridicina a treia din media ordonatelor curbei -Q3 . admisi bilii in otelul moale (a = 1 000 kg/cm2).6. (p HPI + 0. si H au aceea~isemnificatie ca mai inainte. 14-10). presiunea minimii necesar6 in retea p. p = lei/k Wh. sau inelare.1. in care se fine seama de principalii parametri care intrii in cal'culele economice [22]. o . . Refea de conducte.0000172 p'). Mai mentionam urmii toarele formule pentru diametrele economice ale conductelor fortate. RETELE DE CONDUCTE Retelele de conducte pot f i : ramificate (fig. $4-10. p'-costul per k W instalat in electropompe. ramificati ' Fig. . metalice.Pentru o conducti. . celelalte simboluri avind aceeasi semnificatie ca mai sus. Dimensionarea retelelor ramif icate Se face pe baza cunoasterii urm6 toarelor elemente: debi tele de consum fn diferitele puncte ale refeiei Q. Q. Retea de conducte.Pentru o cbnductii de refulare (a unei statii de pompare) Dec = 1.de ciidere (a unei uzine hidroelectrice) in care h este coeficientul pierderilor de sarcinii. configuratia terenului. dt este unitatea de timp. Fig. 14-9).

in functie de de. intre A si h t r e m i titile retelei. I 7 I Tabela 14-2 .modulul de debit Ki .bitele ce trec prin conducte (de circulatie). 9 A In care Jmed este panta piezometri. cu privire la diametrele retelelor de distributie. Daci nu se cunoaste cofa piezometrici din A. presiunea minimi p.ciderea disponibili fntre P A si B. se poate calcula .390 i Hidraulica Daci se cunoaste cota piezometric2 Pi1 A . se poate' calcula pe fiecare ramuri. .< H-si in lungul tuturor conductelor s i fie asigurati.. debitul fjind cunoscut. fn tabelace urmeazi se fac recomandiri. - suma lungimilor conductelor. in functie 9 9 de configuratia terenului. dupii Agroskin. Solutia optimi se obtine pe qonsiderente economice. diametrele comerciale alese Wi. problema admi te o infini tate de solutii. sau de vitezele recornandate din punct de vedere economic.ci medie.fniltimea piezometrici minimi necesari la capitul conductei 9 v fn B . Se fac verificirile necesare pentru ca la.= I/ Q: Jmed b ~i din Ki se obtine diametrul necesar Di. H . de exemplu in B. de la A la capitul rami- Pe fiecare tronson de conducti. 2 J!.

~ e n t r urezolvarea problemei s e pot scrie: .Q7 l . Se . n noduri si p laturi. Numlrul de necunoscute estei deci 2p. avind m inele. 9 9 9 ' 1 + 1 q .6. presiunea minimi ~i configuraf ia terenului.ecuafiile de pierderi de sarcini pe un inel Z h. conform sggetilor.1 rn = p .se face in modul urmiitor: . Dimensionarea refelelor inelare Fie o retea inelarii oarecare. Se fixeazii .fac ipoteze asupra cantititilor de a p i aduse de diferitele conducte fn punctele d e consum si astfel se stabilesc intr-o prim.ecuatiile de compensare a debi telor de consum ~i de circulatie la noduri :Z Qi= 0 [in numlr de-(n . Se cunosc consumhrile (respect iv alimentirile) in diferi tele puncte ale xetelei. Debitele consumate' in noduri sfnt cunoicute . . aproximatie dcbitele Q1. Pract ic. Q2 .. = 0 [in numir de m].I). fiicindu-se anumite ipoteze din punc-tul de vedere a1 proportiei in care debitul consurnat intr-un anumit punct a1 retelei este adus pe o ramuri sau alta a conductei. 14-12. pe un inel s i fie zero. dimensionarea retelelor . Se stie c i intre m.12 alciituitii din doui inele.sensulrde circulatie a1 apei prin retea..se aleg dupi cri teri i economice diametrele corespunzitoare debi telor considerate . 14-11.2.de consum (si alimentare) pentru intreaga retea trebuie sii fie sat isfiicuti] . Calculul unei retele formati din dou5 inele Exernoh: *Fiereteaua din iigura 14. Nu se cunosc diametrele conductelor (In numir de p) si debitele de circulatie ce trec prin diversele tronsoane de conducti (in numi..se calculeazii debitele in conducte. inelare de conducte . :Fig. n si p exist5 relatia geometrici p=n+m-1.s Migcarea permanentd Zn conducte sub presiune 14. . de asemenea. Schema pentru calculul unei retele inelare Fig. deoarece ecuatia de continuitate' a debitelor . Numirul de ecuatii este deci n . .se alege un circuit rat ional a1 apei in conducte. Acest din urmi calcul se face mai rapid prin metoda aproximatiilor succesive.cu aceste diametre se calculeazi debitele cu conditia ca Z h. lungimile conductelor. . tot de p). Rezulti c i problema este nedeterminati dac-5 se tine seama numai de conditiile hidraulice.

0.5 m pe conturut general a1 retelei.Ah11 5 I Xh.valorile ~ inifiale. I I Xh.392 Hidraulica care trec prin conducte. fiictnd uz de recomandiirile prccedente. vor f i necesare corectii AQI si A in sehs invers m5suriirii pierderilor de sarcinii. # 0. = hr3$ hr7. de unde rezultii 9 iar in ecuatia I1 neglijarea t menului AQI si a piitratelor lui AQII 9 / Cu aceste aproximatii ~ h si: ~~ h #. in care = AhrI si AhrII pot f i egali cu zero. Se calculeazii pe inele pierderile de sarc ini : h . Se reface & acelasi mod calculul si dupi citeva incerciiri se.hrg = s1Q: -1 s2Q. De exemplu. rezultat. Aceastii valoare poate fi pozitivii sau negativi. se impun noi corectii AQ. bazate pe criterii economice. l + h.. Se aleg diametrele.hr6. ceea ce inseamnii cii repartitia initial& a debitelo. De obicei Ah.. -h7-3.ajunge la. S5Q2 . Rezultii necesitatea de a face corecf i i de debi te pe fiecare inel. Metoda aproximatii lor succesive presupune neglijarea in ecuatia I a termenului AQII si a piitratelor lui AQI . 9 + + (I 4-46) .5 m in inel si < 1. cu un grad de aproximatie admisibil.dm < 0. -s3Q.s4Qz= & I . dacii AhrI si AhrIr sfnt maimari decit zero. .~ dar mai mici decit . a fost riguros corespunziitoare diametrelor alese. La refelele de distri buve Ah. Se recalculeazii hhi1 Si hhi1 : 9 I Din acest sistem se pot calcula corecfiile de debit AQI ~i AQII.hr5= s3Q% s7Q? s6Q.

2. Aerul antrenat astfel devine supiiriitor prin volumul sgu. Traseul 11 are fati de I doui inconveniente: necesitii conduct2 cu pereti rnai g r o ~ i . cind in conduc t. chiar numai ingrimiidirile de aer sint z. CONDUCTA SUPUSA LA 0 PRESIUNE INTERIOARA MA1 MICA DECIT P RESIUNEA ATMOSFE RIGA-SIFON 14. conducta din figura 14-14 care leagi doug rezervoare A ~i B situate la niveluri diferite. Linia piezometricii va fi AB. mecanici si chimici (~ocuri si coroziune).1. Generalitiiti Daci linia piezometrici est'e l a o c o t i inferioarii conductei.2 p i trunde aer din rezervorul superior. Chiar dacti se monteazii o ventuzii -(ventil de aerisire) in cresr tetul conductei. . adicii daci presiunea absolut8 interioari este rnai mici decit presiunea atmosferici.Fig. iar in punctul cel rnai de jos se pot depune rnaterii solide ~i trebuie previzut un robinet de golire. aceStiaesedegaji cu v'iolenti si produc deteriorarea materialelor printr-o actiune combinata. .coloana de lichid care era in miscare se rupe. ~ o i o d a t i i .7. 7 -. iar linia de sarcing total6 va fi cu fi metri deasupra liniei A B. aerul. Pentru conducte de alimentiri cu a p i .v De altfel. deci trebuie ca 9 - T T 'I I : w 9 + Y - 1 Aceasti condifie trebuie respectat2 in toate punctele unde linia piezcmetric. I I --.. in t i r i cu climi Pv temperati.. in care caz s e formeazii virtejuri pornind cu . = presiunea vaporilor saturati. dac2 ins2 presiunea fn conduct5 este inferioari tensiunii vaporilor de ap2 saturati. 14-13. &el mai inalt si putind -obstrua sectiunea de curgere.-.3. scade sub 2 m. se afla sub nivelul conductei (cu depresiune). acumulindu-se fn punctul. 14-13). si alte gaze dizolvate in lichid incep a se degaja. 14. luind nastere fenbmenul cunokcu t sudnumele de cavi tatie.7. a cirei temperaturii. nu trece de 25"C. si anume A ' B ' . trebuie ca presitlnea relativi in conduct2 -p -sii fie astfel ca: p pa > p. Definitii. S-au preY supus neglijabile pierddri~ede sarcinil locale ~i diferenta de lungime a conductei considerate in diferite pozitii. v . Cornportarea unei conducte care une~te douii rezervoare denivelate Pentru a fnvedera rnai bine modul de functionare a unei conducte cu dc --presiune.24 m coloanii de apii.Antrenarea aeru-ax2 vertical5 de la suprafata lichidului si intrind in lui din rezervor in conduct6 conduct6 dupii traseul unei linii de c u r e d (fig. Dacii defici tul de presiune nu este mare.. uneor i periculoase. viteza apei poate antrena ~i bulele de aer. cind denivelarea h.-L-----scizut . se consider.din dauza presiunilor rnai rnari..7.1 ) \ Migcarea permanentd in conducte sub presiune 393. 14. Aceasta se i n t i m ~ l icind nivelul apei gura de intrare a condictei este i.

Presiunile absolute sint sub o atmosferii pe .conducts fiind supusii la o presiune mai m i d . conductei se aflii sub orizontala lui A.anal.si ingriimiidi t in virful S . In cazul cind punctul S se aflii deasupra nivelului apei in A. Racordlrile posibiie cu o conductl a doul rezervoare avezate la niveluri diferite Traseul I V este 'de asemenea sifonat.:394 Hidraulica \ Traseul I I I ' a r e fat5 de I avantajul cii peretii conductei sint mai subtiri. conducta . provocfnd urcarea apei prih absorbtie in crestet si liisfnd-o d cadi cu nivelul liber * I n ramura descendentii. 14. sifonul se amorseazii singur. ca intr-un ..3. T o t u ~ i dacii cre~tetul .sifon6'. art. La traseul V I . fiirii ca presiunea minterioarii sii fie rnai mic$ decit presiunea atmosfericii (v. Ar insemna deci cii pe acest traseu sint puncte de presiune absoluti negat ivii. 14-14.portiunea cuprinsii intre intersectiile conductei cu linia piezometricii AB. amorsarea se face prin absorbir'ea cu o pompii d e vacuum a aerului din S . miscarea lichidului de la crestet in jos fiicindu-se cu suprafata liberii. dacii se lasii sii intre .) ' . ' \ 9 9 I r. Ventilul din S poate servi si la dezamorsare. Pe traseul V linia de sarcinii total5 intersecteazii conducta. Dat fiind curbura axei conductei fndreptatii in sus. poate functions. ceea ce este absurd. miscarea nu este posibilii decit pentru cantititi mici.aerul din exterior in conductii. i se spune . 9 . Fig.7. De aceea se introduce in S un ventil care permi te hezaerisirea automat5 (ventuzii).prins in conductii . Cum punctul S se afli sub nivelul apei in A . dacii se eliminii aerul . .

i n s i i -adapts te la constantele fizice ale lichidului. pe traseul V I I .8.Migcarea perrnanentd in conducte s u b presiune A 395 . p e n tru?ransportul la distant. capitul A a1 unei conducte este introdus in lichidul din primul .7.3. pentru ca s i se stabileasci un curent nefntrerupt. cele mai frecvente ~i mai importante sint titeiul si produsele rafiniriillor de petrol.. In general.=. * I@. sint adeseori inferioare numirului Re. pentru a mentine n i v e l ~ lcon-.2 320 si miscarea este lami' n a r k I n cazul cind mi~careaeste turbulenti.. Un asemenea i dispozitiv.sifon6'un tub indoit cu capetele in jos si servind 13 descircaiea uhui lichid dintr-un vas superior intr-unul inferior (trahsvazare). form ulele o b i ~ n u i t e empirice ale m i ~ c i r i turbulente stabili te pentru a p i . transportate prin conducte.or si capiitul . 'Acest obiect hidrotehnic s ~ e c i a l va f i descris si studiat intr-un capitol urmitor. Sifon de descircare Se obisnuieste a se numi . insi cu amor/I sare automati. lichidul nu ie poate ridica peste linia de sarcini absolutii arizontali a pur-ktului A .1 Lichide viscoase Formulele semiempirice sint valabile pei~trutot felul de fluide ~i sint din . la 'un nivel mai ios. lichidul din rezervoare s-a ridicat --lI n tub pfni la umplere. la transportul fiteiului ~i a1 uleiurilor . tratind despre deversoare. Punctul cel rnai inalt h a1 conduc tei-sifon trebuie s i indeplineascii conditiile aritate in articolul precedent.ce1ilal. diametrele conductelor f i h d relativ mici. iar viscozitatea fiind mare. pompe de vid. dat fiiid c i se formeaai pe peretii conductei un depozit de parafini ~i c i viteza este moderati. d u p i ce tubul' a* fost umplut in prealabii cu lichid sau d u p i ~ c e scotindu-se aerul din tub :cu ajutorul unei . Dintre lichidele. cici prin producerea d e vacuum 'in crestet.t in rezervorul inC ferior. ~i vi teza moderati. miscarea nu este posibili.I ( In sfirsit. In acest scop. 14. Sifon de descircare c u un deversor.8.^ Ip q l 14. a ciror visqcozi t ate este miti. FORMULE PRACTICE PENTRU ALTE FLUIDE D E C R APA 14. in afari de formulele semiempirice. altele decft apa. . 14-15.grele. numerele Re.. a f6st construit -in combinatie Fig. mai ales a1 produselor albe.5 A 9 . miscarea :ie aflii i n general in zona conductelor netede.stant intr-un rezervor si totodati ~ e n t r u a evacua debitul in exces' a1 rfului. in practica transporturiJor de petrol din Rominia s-a folosi t formula ChCzy i n care coeficientul C= 14.ce i n ce mai 'mult folosite in practici. se intrebuinfeazi. Astfel.. .rezer.

Asadar. Fluide expansibile (gaze $i vapori) Gazele ~i vaporii. in functie de distanfa de parcurs. nu se produce o riicire*bruscii prin expansiune. viscozitatea corespunzind temperaturii medii a aerului din regiunea respectivii. prin pierderile de energie: datorite freciirilor. Intr-o primii aproximare. in cm. deoarece v'ariatia presiunii fiind lentii. y.l amonte. se poate considera schimbarea de stare -a gazului. in timp ce se transporti pe conductii. y. deoarece. in sectiunea 2 din aval fiind este mai mare decit in sect iunea.5: gdz -+ dPp + dV2 2 - - 0. . ' 14. se noteazii V.rvarea materiei. Pentru conductele afl'ate in serviciu mai mult timp s-a constatat cii la petrolul lampant este mai exact a lua C = 12. prin expandare. exprirhatii printr-un factor r a X . ins5 y.. D=diametrq. pierzind din pre-siune. = const. superioarii temperaturii aerului. tinind seama de (14-50): Ecuatia lui Bernoulli. mai'muit. medie in sectiune. viteza. 9 = V. a fiind observatie ~i experientii. expandeazii. temperaturii dintre lichid si subsol. greutatea specific5 este 'variabilii cu.5 la tifei.396 Hidraulica la petrol lampant ~i C= 1 1. urmind o evolutie izotermb. -In cazul transportului titeiului parafinos inciilzi t la o tempkraturii mu1t. viteza. < y. se produce ~i o cantitate de ciildurii care compenseazii in parte pierderile prin ex~ansiune. presiunea.Asadar putem scrie ecuafia de stare fizicii: A 9 / I sau. y. determinat prin. Ca ~i in cazul lichidelor. de aceea ecuatia de cont inui tate in miscarea permanents devine in acest caz 9 exprimind conse. dup8 o lege exponentialii. se va fine seama de sciiderea diferenfei de.8. .5. sub forma diferentialii (6-16 c) a fost demonstratii la paragraful 6. Q in l/min.2. In cazul cfnd sectiunea conductei este constantii : A V .

Daci pierderea de presiune este mice gi expandarea neglijabilii. tinind seama de ecuatia de stare fizici (14-51) si integrind: . 2 v2 D 2g Se obtine ecuatia ciderii de presiune a unui g a i transportat sub volum *const : ant S-a luat in considerare in loc de y. se obtine in cazul neexistentei frecirilor : z1 -2.corespund. aceastii eciafie se simplifici astiel : .Migcarea permanmtd E conducte sub presiune n .v1 2g 2 . membrul intii a1 acestei ecuafii trebuie s i fie egal cu lucrul forfelor . de la sectiuneal la sectiunea 2. pe a x i . u i punct aval. Gradul de aproximare rezul t i chiar din ecuatie : d a c i (p.-p. y. . = 0.ya).rezulti dupii integrare. I n care: h este diierenta de cot2 geodezici a punctelor I si 2.2 . + PI -P2 Y v. ecuatia ciiderii de presiune a unui gaz P regim de n expansiune izotermici : - . (14-54) In realitate. diferenta (y . respectiv scoboritoare a axei conductei. fiind greutatea specifici a aerului . + .de frecare pe lungimea 1.unei pante urcitoare. se pot aplica formulele de la lichide. iar 2. indicele 1 reprezinti in general un punct amonte. . de la 1 la 2.Ole.Integrind.. pentru un element de lungime dl Sau. care este: A--. La conducte orizontale sau uSor inclinate.-corespunzitor unui kilogram de gaz. semnele respectiv .sau.) este E % din p. eroareaceseface neglijind variatia de presiune & este .

la derivatii. dac5 in formula Darcy lu5m h = 0. ramificatii. si care se adaugii la pierderile I. 14-16). coeficientul = 1 corespunde unei pierderi de sarcinii pe lungimea L . fig. in care h f r 3 a- - A este pierderea de sarcinii. treptat cu peretii vasului. rezul t5 pierderea de sarcinii local5 ' Valorile cp si <. au fost obtinute experimenial. astfel cii: < . In general. schirnbiirile bruste de sectiune. Pierderea local5 se poate exprima in p ierdere echivalenti p e o anumiti lungime de conductii. Dacii se noteazg cu V iviteza idealii. PIERDERI DE SARCINA LOCALE LA MISCAREA PERMANENTA IN CONDUCTE Pierderile de sarcinii care se produc pe distante scurte de conductii. o pierdere localii se exprimii prin for-mula: hi= v2 . Pn cazul in care conducta se racordeazii. s. gs= q96+0. Rezistentele hidraulice la intrarea P conduct5 n v = c p a v. . 14-16.roportio-nale cu lungimea conductelor. . la.9? Determinarea pierderildr locale pe cale teore-tic5 nu se5 a06 -008 poate face decit in citeva cawzuri. % Observafie.338 Hidraulica 14:9.u n coeficient care depinde de caracteristicile geometrice ale elementului care produce rezis-tenta localii: de rugozitate.viteza real%: 9 <-zg A - Fig. se numesc pierderi de sarcinii -Racord ~ o t u n d locale.. in m . Astfel. a) Rezistenta la intrarea in conducte (dintr-un rezervor. V .025.pentru diferite moduri de intrare 4n conductii. in m/s. numiir Re etc. i cu V .viteza. vane etc.

minimum L = 8 D . Relatia se poate pune sub forrna generalg t. Apoi vine o zonii plinii de vfrtejuri. care se linistesc abia dupii un parcurs L w 8 D. Observa#ii.. 14-17.perrnanentci in conducte sub presiune 3993 b) Liirgirea bruscii a sectiunii. fn care lichidul nu ia parte la miscarea generalii. h i = . .P -. * (VlV2 . y --\%-\-\?\/ ' 2 2)<...1 2g a 1 )2 .~. . Lirgirea bruscii a sectiunii unei conducte- Egalfnd 'cde douii expresii ale lui Y . -LiG$.~ . 2 I ' 7 1d 2 . Sectiunea creste brusc de la Q la Q2. = (2 t - sau h i = . Pentru determinarea pierderii de sarcinii se aplicii teorema impulsului masei de lichid cuprinsii fn suprafata de control 1 1-22 si relatia lui Bernoulli (fig.->. 1) Demonstratia se bazeazii pe ipoteza cii presiuilea p este aceeasi: imediat fnainte si dupii liirgirea sectiunii si se repar t izeazii uniform fn ~ectiunga.2(V2 - .) dec i PI- (PI . .VI V ) 2 P2. 2 )Q2 4. ------. intrucft Q 3 V2 Q2 = = + - P. rezu 1t 5 relatie cunoscutii sub numele lui Borda sau Carnot. in colfurile de lfngii sectiunea I . ci se fnvfrteste pe loc. .g\*d<-3 I " Q2 = 0. fapt coifirmat prin observatii ?i'justificat prin aceea c l lichidul din.i I I 3 . deci t. ' .2g (1 v: -5) 2 ? deci <'= .v. 2) Formula lui 5 d l rezultate foarte exacte cu conditia sii se aplice fn.. sectiunea 2-2 suficient de depiirtatii de 1-1.P 2 Q2 + P Q V ~ . 14-17): 1) Pl 0 2 . 2g v2 .Miparea . liirgitii.. ceea ce are ca -efect: producerea unor zone. I CI L cd 3 v1 n..(.P Q V ~ = O sau. J Fig. colturile 1-1 nu 'ia parte la miyare.V2" (Q.

14-20). P dreptul contractiei. deci se recupereazii cel mult jumitate din energia cinetici. din experiente. 14-19). = . Diafragma intercalati pe conducti - tiunea Q. miscarea trece de la regimul laminar la regimul turbulent. = -in care' < 1. in special c h d 9 . r) = 0. la numere Re critice mult mai mici decit la conducta cu sectiunea constantii..Consecintd. dupi J . c) ingustarea bruscg a sectiunii (fig. Problema se trateazi ca la lirgirea de sectiune de . Weisbach: e) Lgrgirea continu5 a sectiunii (fig. tubul este cu muchii vii. -.0.5.? d) Diagrama (fig.0 si h. 14-18). si in sectiunea Q. se ajunge la coeficientul de pierdere (1 4-62) Tn care. LQrgireacontinua a sectiunii unei conducte virtejuri. 14-18.5. 14-20. La tuburile I conice divergente. Pierderea de sarcinii la in*gustarea bruscii de sectiune se datoreste celor doui zone de virtejuri in sec9 < < / Fig. Aplicind teoren . Fig. 14-19. Ni kuradie 1 a g b i t cii pentru Re >l00000 se produc dezlipiri ale cured tului de la pereti si o zonii de Fig. fngustarea brusci a sectiunii unei conducte . in tuburi divergente.dacii 2L! ' I vf 9 - v: Daci racordarea se face trep tat. la colturi. .. I V . S-a observat c i .4. Nu este pru2g dent sii se ia c< 0.cr se poate lua. Pentru intrarea in rezervor.mele generale ca la pin'ctul b precedent. deci = 1. h.

chiar daci unghiul a este mare. ' 9y A plicalie : . = 0. Viteza qi debitul se calculeazii cu formulele: L Q = Vl Q1 = k dp. pentru o fngustare % fn . este.sectiunii. In regim turbulent.Mi~carea permanent& 2 conducte sub presiune n 40 1 unghiul conului este mai mare ca 8". ci numai o fractime q (z $ ) i n care r. pfn2 la un unghi de 8". . apoi o piesii divergent5 sub un unghi cr < 8". pentru lsrgirea sectiunii ping la miirimea sa initialii. coeficientul 1: este 0. s-ar numi randamentul racordului. si un manometru diferential care miisoarii diferenta de presiune dintre secthnea initiali $i cea ingustat5.0. In acest caz pierderile de energie sint neglijabile. q scade repede.. Venturimetrul clopot)..01 sau chiar mai mic.20. :-I . formii de trompii sau clopot. la o conduct5 cu axa orizontalii.85.0.15.Dispozitivul Venturi" pentru mburarea . conform experientelor. Ah - vitezei si a debitului intr-o D conducti (fig. ~~licfnd relatia lui Bernoulli intre sectiunile I si 2.dintr-o pies5 convergentii scurtii (in formii de Fig. k flind constanta aparatului. deoarece curentul este stabil. variatia energiei cinetice nu se transfo'rmii fn intregime in energie de presiune. pentru fngustarea sectiunii.80.. Coeficientul se poate lua dup5 formula 9 f) Pngustarea continu5 a . 14-21). astfel cii pentru a > 30°.. . iar randamentul q = 0. 14-21. . se poate admite 1. Dac2 unghiul a creste. Astfel.p. Dispozi t ivul carei se intercaleazi in conduct2 se comII pune . . obtinem: Valoarea lui c.

90 1. 14-22).20 0.. # d..16 (1 4-67) I in care d este diametrul conductei. se socoteste: 9 in care h este coeficientul de pierdere intr-o conductii rectilinie de aceeasi rugozi tate. pe de o parte. pe o curbii de lungime 1. numirul Re si rugozitatea relat iv5 a conduc tei. - Daci d. Perturbkile se produc ins5 pe o bortiune de circa 50-70 D dupii curbii.0. Sn portiuni le de &rent in care pres'iunea c r e ~ t e sensul curentului (fig.raza de curburii. si pe de a l t i parte. .13 $ 0.lO pentru dl = d.55 0. iar hi ==I + ~~-2L~V. < I sau se pot 1u. . la o curb5 de 90°. Pentru curbe de 90" se poate folosi urmiitoarea formulii a lui Weisbach < 9 < = 0. Sn Astfel. Pierderea de sarcinii in curbe este de v2 forma hi = 7 .Valorile coeficientului de pierdere. care se compun cu curentul principal intr-un. curentilor sec. zonele in care se produc virtejuri de dezlipire sint AB si CD. se poate lua coefi-. Fenomeqe secundare la o conducti curb5 Pierderea total. cientul Fig. h) Coturi (bru~te). dezlipirii stratului limits de la pereti. 1 .cos 8 2g b 7: = 0. Pentru 6 # 90'. se pot calcula cu formula lui Weisbach: 9. 80 1 90 5 0.70 0.402 H idraulica g) Curbe. misuratii pe a x i .40 0.dublu curent spiral.30 0. 14r22.a din tabela (14-3) Tabela 14-3' 6" 1 30 ! 40 1 50 1 60 1 V : 70 1 . Pierderile de sarcini in curbe se datoresc.undari transversali. local. iar R .1..7. iar coeficientul este 5 2g in functie de unghiul 6.

~i a doua. Experienta aratii c5 cele mai mari pierderi se produc la ramificatiile in unghi drept ~i cind raportul dintre Q ..7 0.59 0.58 O.79 O. Coeficientii variaz5 foarte mult in functie de raportul debitelor. Dac5 se rotunjesc racordiirile.3 Q2 Q Qe .8 0.88 1 0.35 1 O.32 1 ‘. pentru trecerea de la D la D. favorabil 1 VdV Cz * O. 14-25.9 0. de raporturile diametrelor si de sensul vitezelor (la despgrtirea unui curent in doui. O. Schema distributiei debitelor o un.61 O. Ramificarea unei conducle de unghiul de ramiiicafie.. prima.7 6" ' 90" 1 GO0 1 3'0" 90" 1 60" 1 30" 90' 1 ' 60" 1 30" ' D 2 / D . La ramif icatii s-au obtinut valori experimentale pentru cazul intersectiei a trei conducte. ramificatie de asernenea cind diametrele conductelor sfnt egale.76 I 0. 14-24.3 0.0. sau unirea a doi iurenti intr-unul). i) Ramificatii. Cot (brusc) de conduct5 Fig.Migcarea perrnanantii in conducte sub presiune 403 Experientele aratii c2 1: depinde si de numirul Re gi de rugozitate.75 O. Pierderile la ramificatii in Fig.5 Q Qz - Q = 0. pierderile se mic~oreazi.ghi ascutit sint cele mai mici.54 0.3 - .7 0.52 1 0.9 0. Pentru ramificatii ca in schema din figura 14-25 se dau in tabela 14-4 la I I r . Pierderea local5 este exprimat5 sub furma respect iv.= 0.5 0. < Fig. pentru trecerea de la diametrul D la D.8 0.7 0. 14-23.Qt +Q2 diametrul conductei principale si 0 v diametrul conductei rami ficaie este mare.74 0.

8 8. A c2 9 9 ' 1 Tabela 14-5 Raportul s l / s 2 0. 1926-193 1. ~i 14-9.1 : 0 2 0.5 17-.3 0. * G.valorile (In cazul curentilor care se despart). Fig. 14-27. 14-8. . Robinet in conduct2 circulari 14-7. Vogel 8i F. Miinchen. Weisbach in tabelele 14-5.Pentru vana' in ~'onducte dreptunghiulare. . coeficientul 5 este dat i n tabela 14-6.s 1. Petermann. ** Valorile coeficientilor c sint date dupi J . Inst.6 0. j) Aparate de Pnchidere ~i de reglare a debitelor.39 111. .4 0. Mitteilungen Hydr. 14-26. Vana plan5 in conduct2 circular5 ~i dreptunghiular5**. Tabela 14-6 Diarnetrul E n foli Raportul e / D 118 1 114 1 318 1 112 Robinet fig.02 0. 14-27) (3n conductg circular%.7 0.12 4.95 0.Coeficientul depinde de gradul de deschidere a vanei e/D. In experientele filcute*. . pentru rapoartele cele mai favorabile ale diametrelor D 2 / D si diferite valori ale lui Q2/Q si 8". dup5 Weisbach. muchia de despiirtire a fost rotunjitg. Se vede cil se produce pierFig. conducta - circularii. Van5 plan5 pe conduct5 dere de sarcing chiar cind vana este complet deschisii din cauza nise'i sale. se folose~tetabela 14:5.5 0.o 0 Coeficientul c 193 44. 14-6.

l . Se construiesc astfel ca sectiunea inelari sii fie de 1.. "(054 8 D:) = 1.8- xD2 4 9 b = . 14-29. fig.(Dl . 14-30). Vani-flut ure Tabela 14-8 Coef icientul c Vang-clap5 (fig. 14-29) Fig.8 ori sectiunea conductei . .D). 14-28.Mi~carea permanentt in conducte sub presiune ' 405 Tabela 14-7 Coef icientul c Vans-f luture (in conduct5 circular5. 14-28) Fig. 1 2 .0. c Tabela 14-9 Ventile la pompe cu piston (fig. Vani-clap2 Coef icientul .25) D. h este cursa = (0..

Pe parcurs conducta are coturi. iar 2g c se ia dupii formulele date V este viteza in sectiunea de diametru D. fngustiiri si lirgiri de sectiune si o vanii (sau robinet) d< reglaj . fie Sntr-un a1 doilia rezervor. \ Fig. Vn din ul timul termen este viteza corespunzind diametrului de conduct5 la iesire. iar dacii debiteazii in rezervorul aval sub un nivel de a . 14-31.fiirii clapetii de retinere c = 5. k) Sorb .. Ventile la pornpa cu piston intre sectiunea o (in rezervor) si sectiunea n la iesire (in atmosferii sau fn rekervoru~ amonte). V este vi tiza ce eventual ar avea apa f n acest rezervor. 14-31). cohducta plecind de la u n rezervor si terminind fie in atmosferii. Schema de calcul a unui sistem cu conductc scurte . tinind seama de pierderile liniare $i de cele locale.6.. 14-30. scurgindu-se mai departe (canal).Pierderea de sarcini hi = 1: de C.GU clapetii de retinere 1: = 10. Linia energetic2 $i linia piezometricg. Bach: - v2 . Cind conducta debiteazii liber in atmosferii. Fie un sistem hidraulic format dintr-o conductii scurtii (c)cool'c alciituitii din n tronsoane de sectiuni si lungimi diferite (fig. 1) Principiul de calcul al conductelor scurte. S5 scriem ecuatia lui Bernoulli Fig. .

ci . de bbicei exist5 nurnai'un dia-metru si formula se sirnplificii mult. desi ele se exerciti pe o oarecare lungime. P cele n tronsoane si cele m n puncte unde se produc pierderi locale. 9 9 9 2g . Linia piezometricii se obtine coborfnd sub linia energet icii cu valoarea v2 corespunzltoare a .-pe baza ecuatiilor de continui tate 9 astfel cii ecuat-ia (14-73) devine H = .de exemplu viteza rnedie la iesire Vn.. ~ u ce ~viteza Vn este calculatl prin formula (14-74). se obtine debitul h Linia energeticii se obtIne prin coborirea sub nivelul energetic cu pierQerile de sarcinii cumulate pin2 in sectiunea consideratii..oef icientul redus" a1 pierderilor locale. rareori se foloseste o-conductii de diarnetru constant far.sisteme hidraulice" mai mu1t sau mai put in cornpl. Qk ' care perrnite a calcula pe V . Observat ie. coturi. Diversele viteze medii ale fluidului irf trarrsoanele respective se pot exprirna In functie de o singuri vitezii . Tn pract icii...'teuri. dacii se cunosc H si elernentele geon~etriceale sisternului.'"i-Aj 2g 1 3( r ck (-)2+n s+ Q Dj Qj a].icate.Mi9carea permanentd in conducte sub presiune 9 407 9 Detaliind pierderile prin' freciiri (rezistente). iar 9 (14-75) s e nurneste . se poate scrie: H fiind diferenta de nivel energetic Pntre sectiunile extreme. ramificatii si fiiri organe de Pnchidere si reglaj. Pierderile locale se reprezintii printr-o ciidere bruscii a liniei energetice. La un sistem cu conductii scurtii.

Calculim fiecare din aceste pierderi : Gritarul este format din bare circulare cu diametrul 15 cm cu interspatii b = 30 c m qi are o suprafati de 45 m2.50 m (Q = 4. pierderea prin frecare h. ~i pierderea la fngustarea de capit: h. Dacii lungimea conductei este sub 50 D (diametre). 11. Diametrul golirilor de fund este de 2. Calculul se face ca pentru o conductd scurti. avfnd scurgerea la i e ~ i r e la presiunea atmosferici. S i se calculeze debi tul pe care-1 poate evacua o conducti. deci trebuie sii i se aplice calculul precedent. 2) Calculul evacuatorilor de fund ai barajului de la ~ i c a z ..3).0 conductii se poate considera scurtii.15 m2. pierderile de sarcinii locale pot precumpiini si este preferabil a se determina suma pierderilor. foi-mulele misciirilor turbulente nu mai sint valabile ciici pe. sectiunea de caplt este con-tractatl la a. cu elementele de trasare ale golirii de fund. Ie~irea din conduct2 se face cu 90.*. o suprafati de 25 m2 ~i calculim pierderea cu formula: - * Vanele. 14-32. XIII).. pierderea la intrarea frn conductg hri . Exemple numerice 1) Exemple numerice pentru calculul acestui fel de conducte au fost date la art. 14.75 m. pierderea la cot h. experimental (v. = 4.6. Scriind ecuatia lui Bernoulli fntre un punct la suprafata rezervorului amonte ~i un punct: la i e ~ i r e ... dacii suma pierderilor locale intrece 10% din pierderile longi tudinale. din cauza posibilititii de fnfundare.fati de un plan de referinti. art.f. 173. vom avea: Pierderile de sarcinl sfnt provenite din pierderea la griitar h. cfnd nivelul amonte este la cota maxirni admisi.906 ma). .10. cap.75 m sub nivelul maxim a1 retentiunii.eti. Conducti de golire la barajul de la Bicaz H = 90. In acest caz. Rezolvare. ~i ciderea Fig. i n figura 14-32 se indicg sectiunea transversali prin barajul de la Bicaz. fiind de tip ochelari. aceastii lungime abia'se stibileSte distributia vitezei Pn regim turbulent (v. nu dau pierderi de sarcini. la deschidere cornpl. Considerim fnsi. in..

Pierderea s unde . .OO m a conductei metalice cu coeficient de rugozitate n = 0.79 pentru bare rotunde Vgy este viteza de acces la suprafata grltarului avem: unde am notat cu Vc ~i (agy= m2).Intrarea fn conduct5 are o form5 hidrodinamici pentru care coeficientul de pierdere Ci = 4 0 6 prin frecare pe o lungime de circa 81. Din ecuatia continuititii. de sarcin5 are o valoare redusi . 25 viteza ~i respectiv sectiunea conductei. g ~= P [f)y3 9 p = 1.presiune unde . 6 .Pierderea in cotul cu unghi la centru cx = 28": Coeficientul de pierdere local5 se calculeaz5 cu formula aproximativi: .013 este dat5 de relatia: .Mi~carea perrnanenta' in conducte sub . .

4 10 . = 200 mm. 14-33. 4 j .55 X 30 = 51.Q.55 X A X 20 = 11 l/s. sln t : Eig. D4 = 250 rnm. pe conducta 2-Q. D. 8 De exemplu: mi~careaapei in con500 m ducte se face de la A + B + C si de la A +D + C.b i b u f i a de debik pe conducte. . Debitul pe conducta 1 fie Q1 = 15 35=50 11s. Debitele diferitilor consumatori slnt indicate pe figuri. diametrele 4 deduse pe baza vitezelor recomandate pentru retelele de distributie 30 .5% mai mici decit cea stabiliti prin incercgrile pe model. + + + I/J . Reteaua este situatii in plan orizontal.Pierderea Hidraulica la ingustarea treptatii de la i e ~ i r eva f i d a t i de relatia: Din ecuatia continui t i t i i avem: 'Pentru ciderea maxim2 : Aceastg valoare este cu numai 1. Debitul de calcul '9 S pe conducta 3 . = 35 11s. e 3 0 PO& . Se admite un sens rational de t5 35% curgere a apei in conducte qi o 2 repart itie echilibratii a debi telor.5 11s. + succesive D. 500m La aceste debi te. iar pe conducta 4 . = 150 mm. Retea inelari calculati prin aproximatii Dl = 250 mm. = 0.Q4 = 20 +0.inelare din f igura 14-33 8i sci se calculeze dis. 3) Sd se dimensioneze conductele refelei .

prin introducerea unei corectii AQ. Eroarea de .09 m la verificarea pierderilor de sarcini pe inel provine din aproximafia (AQ)2=r0.86 = . este necesari o recalculare a debitelor.45 .Mi~carea permanentd in conducte sub presiune Pierderile de sarcin2 pe fiecare conduct2 rezult2 din tabela de mai jos: 41 1 Suma pierderilor de sarcinii pe inel este Cum suma pierderilor de sarcini trebuie s i fie nuli. .0. care s i mireasci debi tul pe conductele 4 ~i 3 ~i si-1 r e a u c i pe conductele 1 gi 2 - 2.09 m.47 = 2.8892 i [s-au neglijat termenii cu (L)Q)~]. Debi tele recalculate sint : Suma pierderilor de sarcini rezul t i Ah'' = 2.78 11s 0.32 + 4.OO.0.- 3. .3.

cu cit conducta este rnai lungii si cu cit inchiderea este rnai rapid8 . Pentru cii lovi tura de berbec necesi tii supradimensionarea conductei si diiuneazii functioniirii instalatiilor..nor defectiuni in alimentarea cu energie electricii. In cazul unor inchideri . In cazul deschiderii aparatului se produce intii o .chiar partiale . deflector la turbinele Pelton. presiunile in orice sectiune a .Capitolul XV Mipcarea variabili i n conducte sub presiun e Atit timp cit miscarea unui lichid intr-o conductii sau un sistem de con-ducte sub presiune sk face in regim permanent. 9 . la porn-pele actionate de motoare electrice debitul scade de fndati ce scade turatia.si subpresiuni.l. cind lichidul isi g i s e ~ t eiesire printr-o derivatie din conductii. A A . a si 6 ) se produce rnai intii o suprapresiune urmatii de o depresiune si dupii aceea 'de o serie de oscilatii ale presiunii. Fenomenul acesta . deoarece necesi t5tile de apii sau de energie variazii tot timpul si se produc destul de frecvent opriri sau puneri in miscare ale intregii mase de 'l(chid. ' permanent gi ihdependentii de aceastii presiune. lovitura de berbec este rnai iedus5 la conducte scurte. Starea de miyare permanent5 este ins6 numai exceptionalii. depresiune.. in sfirsit.si subpresiuni. ca: robinete. putind solicita conducta. urmatii de o serie alternativii de supra. Suprapresiunile pozi-tive sau negative care se produc lingii aparitul de obturare nu sint numai locale.numit . cind manevra vanei se face lent. ci se propagii in lungul conductei cu iuteala sunetului. asemenea unor lovi turi pu ternice. 15-1. sistem de vanete la turbinele cu reactie. se cautii a se limi ta fenomenul la o portiune din conduct5 cit rnai scurtii. dimpotrivii. pentru o sciidere a turatiei motobornpei se produce intii o depresiune.este cu atit rnai violent.ale aparatului obturator a1 unei conducte . fie . motorului. urmat8 de o serie de supra. Lovitura he berbec este decl o suprapreiiune (alter--nativ pozitivi si negativii) care se adaugii presiunii din miscarea de regim.. asemenea unui tub piezometriccu o sectiune foarte mare.lovitura de berbec" . In cazul din figura 15-1. in general cu nivel de apii liber. care se amortizeazii cu timp. vane. prin intercalarea unei camere sau a unui caste1 de echilibru.. sau cind exist5 intercalatii pe conductii o capacitate care sii acumuleke lichidul sau. c.de ciidere" (fig. Variatia debitului pe conducte se reali-zeazii cu ajutorul unor organe de inchidere sau de reglaj. datoritii fie necesi'tiifilor de exploatare. conductelor se mentin constante in timp.

.

freciirilor apei in conduct. de sarcinii poate fi considerat%. de sect iune constant: . suprapresiunea riimfne la valori finite.Q si fie V . freciirile au efectul de a amortiza cu t impul oscilatiile.. sii nu se considere efectul freciirilor . si anume . sii consideriim cii sectiunea conductei . In realitate. 9 9 A A I 15. In t impul foarte scurt de la inceputul oscilatiilor. se introduce un caste1 de echilibru. A A a 9 . ar urma sii se nascii o for@ (presiune) infiniti. Reprezentarea schematics a unei conducte forfate simple.si grosimea tolei sint constante.- In cazul cind apa este adusii de la instalatia de prizii printr-o galerie sau conductii sub presiune.oscilatia in mas5 a licl~idului" in c~nsecintii o usoarii si si oscilatie presiunii sau a nivelului apei. se intercaleazii o simplii camerii de apii. unei valori medii. cii pierderea. energia cineticl a masei opri te brusc trebuind sii se transforme intr-un lucru mecanic cu deplasare nulii. lucrul mecanic datori t. in aduciie. Dacii apa ~i materialul din care este fiicutii conducta forfatii nu ar f i cornpresi bile.2. ' l-2 ' Presupunem o inchidere instantanee a vbnei d i n 0 si cii numai lichidul este compresidil. se mai produce in castelul sau in camera de echilibru un fenomen. ar fi insii gresit a neglija mai departe freciirile. Deoarece insii apa si conducta sint compresibile. nu ins2 ~i peretii conductei. cii panta conductei variazii ddar putin in jurh. deci se poate admite ca. viteza in 0. pentru prima oscilatie. * Fig. In afarii de fenomenul loviturii de berbec care se produce in conducta fortatii. Fie viteza medie intr-o secfiune V = .apii sau cu presiune de aer.. previizu tii cu un deversor care sii limi teze nivelul de apii in canal (fig. 15-2. 15-1 . ciici ar frisemna cii oscilatiile ar continua la infinit. dacii aductia de apii este un canal cu nivel li ber de scurgere. deosebi t. neglijabilii. ceea ce este contrariu experientei. este neglijabil. b) La conducta de refulare a unei pompe se folosesc rezervoare de . EXAMENUL CALITATIV AL FENOMENULUI A Intr-o primii aproximafie.

depresiunea 3T0 ? + a 2 a 2 9 . Anularea suprapre-. masa lichidului isi va relua + ? a volumul specific si presiunea initial. .. presiunea a crescut pe fata mmcu Ap. scriem cii variafia cantitiitii de rniscare este egalii cu irnpulsul fortei in tirnpul dt. avo g -. presiunea in 9 . 15-3). din cauza compresibilitiifii sale.c. Dacii n-ar f i fost cornpresi bil. Aplicind teorema cantititilor de rniscire la rnasa pQ ds. L . astfel cii la momentul t = . Dilatarea lichidului continuii succesiv si fn straturile supe. Aceastii miscare cu viteza .mass lichidii contifiuii a se . 15-3. Ap.une Sii consideriirn volumul elernentar de lungime ds in lungul conductei. Din momentul Pnchiderii in timp dt. Cre~terea este datoritii faptului Ap c5.2L In tot intervalul de timp de la t = .paVo. in punctul 0 . Repetind rationamentul de rnai s ~ se poate dernonstra urrniitorul rners a1 s fenornenului : La rnornentul t = .din 0 pin2 in A. deplasa in sus cu viteza Vo si primul strat de lichid care se decomprimii estk in 0. (15-l')~ . siunilorlaPnceputu1~0ndu~tei .. exprimind P coloanii de lichid: n AP -. stratul nn va f i solicitat de viteza -*V0 spre rezervor.-. unde se produce depresiunea .. . insii anirnatii de vi teza .' lichidul a continuat sii intre fn volcmu1 Q ds. E. la zero. Rezul tii : (N. rioare. prirnatii. insii nh se poati tine in echilibru deoarece in punctul A presiunea pe fata nn este numai p.a viteza cu care se propagii suprapresiunea p ~i pe care dt ds o nurnirn celeritate.. -In ace1 moment.. a Y Ca urmare. % A I 0 este po Ap..care este presiunea in caste1 ~i care nu depinde de fenornenul din conducta -'pe cind pe fata mm presiunea este p.I Mi~carea variabild in conducte sub presi. cresterea de presiune ar f i fost infini tii .Ap S-a intreaga propagat rnasii a CU CeleI'itatea a din 0 in A: lichidului fiind dilatatii Fig. Jucoyski) Sau.Vo (fig 15-4).Ap = .la t = To .. 3 ciirei vitezii variazii de la V. adicii: ? Notiirn . pe cind pe fata nn a riimas p..i.Vo se va propaga in straturile de lichid succesiv de la A.. astfel cii dppii tirnpul . inceteazii rniscarea lichidului pentru un moment si fntreaga coloanii de lichid din conduciii este corn-. la '0. Din cauza dezechilibrului.ro = . iar presiunea Ap se va propaga de asernenea cu celeritatea a 2L de*la A la 0. . suprapresiunea Ap se transmite in timpul la intrarea in conduct5 (fig..

Reprezen tarea cali ta t i v i a lovi t urii de berbec fn sectiunea de la s f f r ~tul conductei' i vo L a 2L ! * a 3L .vo 2fL-sl .s l i .fa- 20 2 . 15-5. . --t vo -a R eprezentarea cali tativi a lovi turii de berbec intr-o sectiune oarecare .. g f *-320 2 t =2b ' ~ i g .- a a Fig. 2 O .-2s a 3 * . f. . 2 .15-4.

viteza este evident permanent nulH. fazele fncep dupH timpul ~i se A ' q a termini inainte. Fie d W diferenta de volum. lichidul se comprima iar. 15-6). deci ca Pn starea initial&. . 15-6. 'datoritii cornpresibilitiitii lichidului (fig. fn tot . Dupi aceea reincepe mi~careain sens invers (fn' jos) cu viteza V . Variatia vitezei este 7. in trei faze: Vo. (presiunea vaporilor saturati). -Vo. la t = 2 ~ . fncepfnd fnsii cu straturile superioare.P a r sau chiar daca < -p. A + A 7 l 1513. deci durata supra. 15-5). S Pentru osectiune la distanta s de 0. cu acela~i interval. . este mai mic. A + I. deci si Ap = paV.. Cantitatea Ap este tot paVo.. unde s = 0. plus cresterea canti tiitii de lichid care se lnmagazineazi fn volumul geometric h i t a t . ptnii la momentul t = 2 r o . datori tii elast ici tiitii conductei. fiind animat . doar h este mai mic.Mbcarea variabil~ tn canducte sub presiune ' 417 si pentru un moment fn repaus. CALCULUL VITEZEI DE PROPAGARE A LOVlTURII DE BERBEC Din conditia de continuitate se va exprima cii diferenta de volum l'ichid care intrl sau 'iese in intervalul-de timp dt prin sectiunile Q. din momentul fnchiderii.de vitcza f Vn. In sectiunea A de la castel. . = E a in sectiunea s se vede pe diagrama din figura 1&5. In t impul dilatirii lichidului s-ar putea produce ruperea coloanei daci PO< . V viteza medie in sectiune la disstanta s de 0. viteza ia valorile V .~resiuneaIn 0 este p. fa26 nulii. > Cre~tereade volurn dW1 datoritii compresibilitiitii lichidului se obtine prin exprim area coeficientului de comp~esi tate : bili Fig. h conduc t i . care limiteazi portiunea de conduct5 de lungime'ds. este egalii cu cre~terealateralii a volumului. : In cazul c i se considerg si elastici tatea conductelor. I (V+-ds )Q d t = .(sau sub-) presidnilor 2(L-S) ' (fig.. . Schem5 la calculul vi tezei de propagare. mersul fenomenului riimine calitativ acelasi.V fiirl sii mai treacii prin faza nulg.Ap. cfnd intreg lichidul atinge densitatea initialii. dW=-VQdtf ."' 2 ds Qdt ds. timpul he la t = 7. In sectiunea de lingii vanii.

-. . cre~tereatotala" a volumului datoritii elasticititii peref ilor si lichidului : 7 a . Introducem notaf ia:> Se stie cii viteza a de transmitere a sunetului intr-un mediu elastic este. L I 8 .fgcutii conducta. conform formulei lui Newton: &- . este: . datoritii elasticititii conductei.lui d W. . ds = . si dW. se calculeazii pentru d crestere de presiune dp in modul uqmiitor: Tensiunea in peretele unei conducte cu perete subtire este datii suficient de exact de formula: 7 e fiind grosimea peretelui. Cresterea de -volum dW. . iar cresterea de volum t sftrsit. -' . rezultg: I L 9 r sau . ! . ' . ' I.. In d 7 ComparFnd aceastii ecuatie cu (15-2) i introducind expresiile. Cre~terea elastid a razei.. notfnd cu E modulul de elastici tate a1 materialului din care -este . .ds (pentru 7cDZ 4 sectiunea circulari) ~i dp este creiterea presiurlii.4 In aceste formule W este volumul elementar. .

a = 285 .... 15-7..Pentru otel moale la presiuni ...... In conduct5 infini t de rigidg.. avind valoarea a = 1 425 m/s. Vom face urmiitoarele ipoteze simplificatoare : v2 deoarece feno.este de natura cel~ritiitii(vitezei sunetului) ~i putem reprezintii celeri tatea in apii.s de la 0 spre A ~i sensul pozi-tiv a1 vitezei apei de la A spre 0..Pentru lemn ... 6. 1070 m/s . considerlm originea spatiului tn 0.In r a p ~ r t cu menu1 fiind cvasiinstantaneu..4. 29 rnls = .. 6. Intr-adeviir: .. a = 900 .... Astfel: 9 1 6 10 30 a = 6 6 5 777 837 1000 -Pentru beton armat .... ling5 vana de fnchidere..Pen tru cauciuc 7) ( = I 17 .sensul pozitiv a1 spatiului. Scherni la calculul loviturii de berbec ...dV --V = I- 2g / ~-~----f--+ g as dt Raportul ....a) Neglijiim eilergia cineticii . n A~adar expresia si scrie : .. ! 15..V d V dt g dt ds - V dV g .... variatia luiVz fat5 de s e s t e neglijabilii in rap6rt cu ... CALCULUL ANALlTlC A L MI$CAR~I I In afarii de'ecuatia de continuitate obtinutl mai fnainte (15-3') ne folosim de ecuatia lui Bernoulli extins5 la migcarea variabilii (paragr... se obtin pentru a valori destul de variate...1 a Fig.variatia lui V fat5 'de t.. 760 mls .. Dacii se introduc in formula (15-4)' valorile parametrilor geometrici si elastici..Miqcarea variabilli in condkcte sub presiune E care E este modulul de elasticitate cubic%a lichidului gi p densitatea aeestuia.. P 100 ata 1 1 8 4 m l* s = ( ! ..6 ~i paragr..10): Referindu-ne la figurile 15-6 ~i 15-7......

se obfine: Integrala unei ecuati i diferentiale de felul : d2y .-. pentru toate firele de curent in sectiunea transversali.Ins5 celeritatea a z a r evalori de sute de.yo = F (s-at) f ( s + at). be deduce: 7 Admitfnd o portiune rectilinie din conduct5 -. b) V = const. deci variatia energiei cinetice in rapwt cu-spatiul este neglijabilii.ori mai mari ca V. Ecuatia (15-5) se poate deci scrie. In care pd este presiunea insectiunea s. in momentulinitial.a t ) f f (s at).a2 dta \ dB I/ ds2 . vom afla pe in ecuatia (15-6).0. are solutia general5 cunoscutii si usor de verificat: T T ' y . deci ecuatia precedent5 devine: d2z ds2 identicii cu ecuaf ia coardelor. Deci integrals ecuatiei (15-7) este: (15-9) P . 3din ecuatia (15-9)si o vorn introduce ds ? .p o = F (S . In aceastii ecuatie: I . 15-7): i + + c~entru aflarea lui V.. vibrante. i n care F ~i f slnt doui funcfii arbitrare. finfnd seama de cele precedente ~i de conveilfia de semne stabilitii mai sus:. adicl (fig. A Eliminind pe V intre ecuatiile (15-3') si (15-6)prin derivarea ecuatiei (15-3') fat5 de t si a ecuatiei (156) fat5 de s. Dacii se eliminii p in loc de V..

CL r De asemenea.T. astfel ca s-a (t.Mifcarea variabild tn rcqnducte sub presiune 42 1 1 ' Din ecuatia (15-9).-)I s $ f (s -1. )= 0 in care T . se obtine relatia urmltoare (15-12).Y .a (t. fn locul lui (L at) ~i (L . = .8% deoarece z. ds ds 9 = const. expresiile lor p r e cedente fn functie de tl $i T. (fig...T ) .. g . trebuie sii fie .. -p. 2 (L-S) .at. Astfel. . = Q duclnd Pn relatia (15-1 .. Intro= L-at. A F [s . V .) = 2 (L . .f (s $ at)]. a a dF - df -- af d (s dt ' dq + at) - 1 df 1 a df - Introduclnd pe * ds din relatia precedent2 in ecliatia (15-6) se obtine: Integrals acestei ecuatii este: sau V = V. 15-7) dF -ds dF -1 d ( S -at). pentru s = L. derivfnd fn raport cu s.at) . s2i alegem un timp t. Intre functiile F ~i f exist3 anumite relatii.[F (s . oricare ar fi timpul t: (15-11) F ( L . Din acesqe conditiirezultii cii 7.. fntr-adevir. Ya 9 V este viteza tn sectiunea s la timpul t . este viteza in aceeasi sectiune la t = 0. presiunea este constant egalii cu presiunea din castelul de echilibru. adicii p = p ~ deci din ecuatia (15-9) rezultg relatia (15-1l).at).r.s) . ca o conse9 + \ . astfel ca s-j-atl = L $ at si un alt timp ( t . si Pntr-o sectiune la distanta s de organul perturbator se poate g5si o retatie'fntre cele dou5 functii.a t ) $ f ( L + a t ) = 0. avem: d .

urmiitoarele ecuatii pentrd sectiunea s: . suprapusii Lndei directe. calculul lui Ap se face . i n locul ecuatiilor (15-9) ~i (15-lo).pa (V . De indatii ce apare contralovitura.7. ' 9 f 4 1 reazii de la fnchiderea vanei pfni 'la t = . suprapresiunea (sau depreSiunea) an prima fazG depinde numai de valbrile initiale si finale a b lui V .F (s . Valoarea gisi t i Apmax paVo '+ = .cu ajutorul unor . suprapresiunea este. numi t5 lovitura de berbec. p gi V stnt considerate in sectiunea s la momentul t. deoarece termenul a1 ddilea de'loviturii indirect8 lipseste. de reflexie a undei. p C - A In faza directi. ceea ce inseamnii cii termenul a1 doilea nu apare . Interpretarea d a t i acestor ecuatii este cii sectiunea s este supusii mai fntii F la suprapresiunea A ~ = ~(s . Deci dacii tinem seama dk relatia (15-12) putem scrie.= Ap. .at) + F [S-a (t .c. a contraloviturii de berbec.)].' Deci. I - y . .paAV = F (s .T ~ ) .unde s = 0 si rs = T. : .. sectiunea intrii si i n faza lui f.at) datori tii undei directe de presiune.~i negativii & dacii V . 7 . Dupii aceea se suprapune unda reflectatii (contralovitura). = F (s-at) = . or LL -.ecuatii inlintuite".Vo) A .F [s. decft cind t > 7. . lovituradirectiiduAstfel. la distanta s. in sectiunea 0) .elemenele geometrice ~i constantele elast ice ale conductei .curba de variatie a vitezei medii fn sectiune in functie de timp ~i deci durata de fnchidere T mai mare ca 7. ~ a l o a r e a maxim5 a Iui Ap are loc pentiu V = 0. ecuatiile (15-13) se reduc P membrul a1 doilea la primul n termen. Fie T tirnpul de fnchidere a vinei. deaarece apare in acest timp si contralovitura.) J.at). adicii la deschidere. a Dacii T >IT. In aceste ekuatii. adicii la fnchid'e~e. < V. P (15-13) . punctului Ocu s = 0). 7 ' C - a ~aloarea " ~ i i. in faza functiei F . Intr-o sectiune oarecare. 2 ( L -s) se realizeazi numai dacii T < .a:(t - 7..timpul 7. A~rnax = ' p q .po . Timpul negativ n-are sens.. iar p. aratii pozitia I . dupii trecerea timpului 7. faza contraloviturii fncepe dupi 2 (L-s) tirn~ul de la Whiderea vanei.i" ' : ' I ! P~VOAsadar .(indicele lui * 2L a a . si nu de legea dupii care variazc viteza. p. adicii 4 " <. care este unda reflectatii.Relatia (15-1Vse interrpreteaz5 astfel: lfunctia f (s+at) ia la momefitul t valoarea functiei . . la momentul (t . mai mic5. dac5 se dau: . ~i Vo tot in sectiunea s la momentul initial. fiind durata de parcurgere a undei! de presiune de la sectiunea s la A si inapoi.ui este poiitiv5 da'& l > V.dupii Allievi .

) 2 (Lr--s) dacl -se ia 'ca Dacg timpul se miisoarii cu unitatea de timp 7 = . iile Fi fiind arbitf. t a p \ .. .. .. . .I . a . . ... 9% a ... . . . . . . 1. a ./" . .. . A .. . ..are. / . . :.. . . . : .:. . .!. . .. .. P care s-a pus fn evidentii factorul consfant 'f.. . - : .: ... "' ~ . .in. r 2 ... . . . '0 0. I. . 1 . ... . I.. in care h. . . .... . I . = y. . ' . . : . . . considera ecuati i le (1 5-. . se obtine: . . .. . . . . :* 3 ' : .. 1.. notate cu aceleasi li tere.(Fi +.. . .. L .. . .. . . ' 7. 1 1 :mirimeevident aedimensionalii. .z - 1 . . ' . . . 15.? :. . ti r I t . r .d."avo din faza directii. . u... le deosebim cu sernnul ' spre a nu se confunda . . 1 . 3 . . fnainte de manevra organului perturbator. . I . se obtine: ? f'a : . . . . rezultii: relaf ie de definitie valoarea lui A.. ' . .-. cu a1te -mLirni fizico-mecanice. alta parte. a.. t 2 ... ! .? .. . . 'este presiunea exprimat~tncoloanii de-lichid. . . T g A doua caracterist ici (tot ned:imensionall) tine :seama de reducerea suprapresiunii maxime in faza indirect5 (v. .. . . . ..' . . .. c . . . . . . . j . . <. . ... . u .. .-.. * . momentul cind tncepe a se produce lovi tura de berbec si se vor pentrru t imp ii k\.... : . . . . Mi~carea variabiki . .e doua* ecuatii 'fri V-..pe.. a # origine to = 0. . : . ? - 4 :. I y.[ +- :. ... : . .. ..."Il. 1 .'. . . . .' i q a r a t . . n funcf Impiirtind ecuatiile . . . . . . . . . . .. .'se:qdung cele'doug ecuatii 'in h..*.. .V i ="-.. .. Introducfnd fn aceas'tii -. gi se:scad ce1.. .... . .5) si se noteazii cu: * 0I 70 Lv o T ' " ghoT (Aceste caracteristici . . eghi 'CU : se obtin ecuatiile: 'Y V . ' . paragraf. caracterist ici ale tele conductei ~i anume: A .. . ... -. .-<.a.Fi-l). . .b3). . . 423 In calculul analitic joacii un rol deose:bit a~a-numi . .. .. . .cu y .. . .).. .. ' . g .. I ' P .. . . ....~onductesub presiune -. . .

a orificiul~~i regim permanent (Q = Q) ' fn . dacg valorile q.i tot astfel intreg sistemul.Vl). la o turbing Pelton.Eliminind pe ( F . aceste ecuatii devin. In lucrarea lui Allievi sPnt date numeroase abace de calcul pentru rezolvarea acestor ecuatii P diferi te n cazuri din practici. Prezentgm in paragraful urmiitor ~i o metodii graficii foarte simplii care permi te rezolvarea simul tan2 a tuturor valorilor lui h pentru diverse valori ale timpului ti (dupi Conti gi G." = q (ti) a1 sectiunii w. dacii . trebuie cunoscuti relatia dintre V ~i h. se obtine: Dind lui i valorile numerelor intregi. sfnt cunoscute fn funcfie de timp.se dii gradul de deschidere . care reprezintii legea de inchidere sau de deschidere a organului perturbator.. h1 . = 1) se obtine cl. Astfel. din prima a ecuatie de gradul a1 doilea in (unde &. a ac2 . se obfine asa-numita serie inlintuitii a lui Allievi: 9 . Dacii impiirtim ecuatiile (15-16) h. g Y i .F ) intre ecuatiile precedente. p' fiind caracterisfica conductei: Se vede cii.. singuia necunosclltii fiind se rezolvi~i aceast* ecuatie de gradul a1 doilea Pn :. factor comun. apoi P ecuatia n urmiitoare.(Vo. ~i scoatem in mernbrii din dreapta cu pe V. cl c...On viteza V iin sectiunea S2 a conductei fortate fn amonte de injector este: Pentru a rezolva acest sistem de ecuaiii. de Marchi).ho = a .

V n ) .F O (tn 70) = unda reflectatti Folosind notatii analoge se poate scrie: F0 ( t n ) = pa (V* .Vn) .ecuatia urmiitoare: daci n este par..Fo a (in-1).T. a . grafic sau anali tic. se obtine: Suprapresiunea E 0 la momentul tn este. Dacg apoi sciidem din suma ecuatiilor de rang par toate.) = pa unda direct% (Vo . t = t.T ~ ecuatia devine: ..5. conform ecuatiei (15-13): n . Fo (t.)] a Pentru s = 0.dacii scldem din suma ecuatiilor de rang impar surna ecuatiilor de rang par .Mipcarea variabiW tn condude sub presiune 425 Asadar. valoarea Fo se va nota cu Vn.5.Vn-1) .1. iar pentru tn-l = t. dacg se dau : .. La timpul tn cuprins Pntre nr0 si ( . Sectiunea de tin@ organul perturbator.Vo.Vn) .F [s . ~i 7.Fo (tn-2) .).) . Fo (t. Vi teza la momentul t. ecuatiile de rang impar minus prima. Conform ecuatiei (15-13) avem: 9 F (s .V. CALCULUL GRAFfC AL UNOR SECTlUNE 15.ro.curba de variatie a vitezelor medii fn sectiune in functie de timp si deci si durata de inchidere T considerat6 mai mare ca 7. calculul lui Ap se face cu ajutorul unor ecuatii In lant.Fe (t.1 ) . in fm contraloviturii.. p (Vo .1 7 .at) = p (Vo. lnchiderea sectiuni i Fie Fo denumirea functiei F pentru sectiunea de ling5 organul perturbator. . .-. Din aceste n ecuatii deducem .a (t . 9 9 15. Fo (tn-1) = p (. functia Fo ia valoarea etc.elementele geometrice ~i elastice ale conductei .

ins5 depla9 Fig.426 Hidraulica . fn partea de sus. lufnd spre sttnga... marclm punctele R. R. intervalele 70. S l deterrniniim pe hop pentru timpul t = t. . < to. riimine restul t.. pk ordonatii graficul vi tezei de h i j d e r e tnmultite n - a cu p pentru a obtine scara 'presiunilor. Avem la momen-tul t.. = . R4 a a a la intersectiile ordonatei cu paralelele cu abscisa-.: deoarece i . Pe ordonata lui t.. fn sectiunea final5 . Pentru efectuarea calculului grafic se va trece Yn .. cuprins In al patrulea interval T ~ . p V. presiunea corespunziitoare. se formeazl ffsii desp'irtite de curbe identice.respectiv pa Vl. Ordonatele deasupra curbei O P A sint .. p V.L. a Fie OPB acest grafic (fig. 15-8). Observiim c l ..&tsscisl timpul Pmplr2L tit E intervale 7. pe orizontala punctelor pa V. de pe curba OPB .. a pa V.De la abscisa t = t. viteza fiind misuratl sub dreapta AB.. Procedeu grafic penmtru calculul variaiiei suprapresiunii' la inchiderea bruscii. 15-8. p V3. dacii marciim mai departe interv'alele 7. prin pa Vo. Viteza initial5 Vo este reprezentatl la scars desenul-ui.. pa V2 etc. - . R. R. duse prin punctele p V..

15-9. In acest*tnb'd se A poate determina mirirnea lui h o p la orice moment t. lnch iderea sectiun i i In cazul determinirii grafice a lui Asp. forrntndu-se toate segmentele care intri i calculul lui Ap. in care fl~iile ha~urate intercepteazii pe ordonate segmente care nu s e mai' iau E calcul.- ' . intervalele de timp . Sectiunea la distanta s de organul perturbator.xantitiitile Ap nu xiune = 9 A 9 a c mai variazi.marcat prin p m c t u l 0 ' in figurg. el.berbec direct2 incepe in momentul to = .Mi~carea variabild fn cortaucte sub presivne 9 427 sate orizontal la intervale constante egale cu 7. Fiecare ffsie taie dintr-o ordon a t i un segment care se ia in calcul cu semnul plus.2. a Fig. ? 15.. alternativ cu semnul miql. R3. dup5 graficul de vitezii OPB.oarecare .5. de ciitre aceste curbe. o ordonati este tiiatii de fisii in punctele Rn. Calculul grafic se face conform figurii 15-9.s) 2s . prin insumarea algit'bri'c-5 a segmentelor determinate pe ordonata lui t. adici a suprapresiunilor produse ?ntr-o sectiune la distanta s de vana 0 . cu diferenfa c i timpul de refle2 ( L .rs. R4' etc. Lovitura de n *s . Astfel. se aplici acelasi pracedeu.. Procedeu grafic pentru calculul suprapresiunii la *inchidere bruscii h t r . .o sectiune . iar la. prin Pnchiderea acesteia.

V ) .3. i Fig. de - 3) De la momentul ' 1 -1ha . calculul grafic a1 loviturii de berbec se face ca in figura 15-10. fiind 'micii ~i crescind apoi pinii la o valoare finall V. Procedeu grafic pentru calculul suprapresiunii.).. 2) fn faza loviturii directe t L diagrama suprapresiunilor Ia vana $19 ( Inchidere' coincide cu curba pa (Vo .- T incepe perio- dicitatea fenomenului (perioada = 27. 15-10. .5. A Fig. Cazul deschiderii sectiunii de la capiitul aval In cazul deschiderii vanei dupP o lege a vi tezei cunoscute. la deschiderea partialii h secfiunea final5 1) Suprapresiunile sint independente de presiunea initial5 p. vi teza initiali V.t. . 4) Suprapresiunea maxim2 are loc Pnainte M t v de T .. Suprapresiunea maxim5 la variatia liniqrii a vitezei 5) Maximele ~i minimele 'urmitoare ale 2nL lui Ap au lot pentru t = -. 15-11.15. . a .

Valoarea limit5 admidbili a depresiunii trebuie sii nu anuleze presiunea de regim absolutl. A. Viteza u In sectiunea contractati: 9 n = V2g (PO + AOP) Y 9 deci V = y 2 [I -$)V 2 (PO + AOP). calculati la o presiune statici mai mici. Cazul inchiderii liniare Ping acum am presupus cii uiteza apei in conducte variazi liniar cu timpul fnchiderii (sau deschiderii).Dacii viteza V variazii liniar (sc5zPnd). Apma. unde peretii sfnt mai subf iri.prima fazi: n L-s Aspmax = pa (Vo . pentru care*nu mai sfnt valabile scuatiile precedente. 9). Daci fnsi v i teza scade liniar ~i T > T. v Fie p. . suprapresiunea maximii este : . s ~ A ~ ~ maa xL .dar atunci se produc rnai fntfi depresiuni. 6 ) . u este vi teza medie in sectiunea contract a t i . I Asadar. Daci Q este sectiunea conductei. presiunea initialii. .Mi~carea oariabikd in conducte sub presiune - 429 . P (15-21) . Ap. sectiunea vie a injectorului la momentul i este: C o. fn faza lovi turii indirecte este independent5 de caracteristiciie ilastice ale sistemului. iar P . CHESTIUNI DIVERSE 6 I 15. W m a x = 2Lvo gT (formula lui Michaud).p cresterea presiunii la timpul t . ~ c u a t i i l e precedente sfnt valabile si pentru deschideri bruste ale vanei. deci sectiunea cea mai periclitatii este in partea amonte a conductei.. la viteza Vo si A. cici altfel se rupe coloana lichidii ~i fenomenul ia alt mers.rul turbinei Pelton. De exemplu la injecto.1. Totodati. (fnchidere bruscii). fiind sectiunea initialii.p maximum are loc cind viteza este Vo [ l (fig.VS).6.6. iar T timpul de fnchidere completii. .r. - I 9 15. 15-11.. se iau mlsuri pentru evi tarea acestui fenomen. 7) Tntr-o sectiune oarecare. iar p coeficientul de debit. suprapresiunea descre~te~i ea v Iiniar cu s. ~a turbine fnsi sectiunea de curgere w este aceea care variazii aproape liiliar cu timpul si nu cu viteza.. are aceea~i valoare de-a lungul conductei. ruperea coloanei de lichid putlnd produce perturbiri In functionarea uzinei. ' 8) Dacii T < .): ). din aval fn amonte.

(fig... Se vede cii cu ..2. ~i Aop neglijabil. . 15-12). . Suprapresiunea maximi cind sectiunea de curgere variazii liniar cu timpuI 15.. I n consecintii (fig. adicii suprapresiunea maxim5 este paVo dacl T < To sau conform formulei (15-20) dacH T > 7.' . prin urmare cdnditiile ..6. trebuie 'si considerim c l V variazii conform formulei (15-2I). __ . = const.tit ho este rnai mare. in primul caz.suprapresiune critici" valoarea cea mai mare dintre diferitele suprapresiuni posibile Ap. deoarece pierderile de sarcinii in conductii e r e 2 cu viteza V. 15-12) segmentul CD=pa V trebuie sii fie mai mare decft C D r dj! care se obtine prin variatia strict liniarii A C a lui V.. Suprapresiune critici 3 2 adici este indoitul caracteristicii a [(v.p riimine la! valoarea: # Fig. oricare ar fi legea de inchidere a vanei. cu atit formula lui Ape. este. cu orizontala AX. lovitura de berbec maximl raportatii la h. bazati pe variatia liniarii a lui V. conform formulei (15-14): +.stabilite mai Pnainte sint valabile. ctnd variazii Vo ~i Ti Deci suprapresiunea critic5 caracterizeazii sistemul conductg-van5 de fnchidere. S-a demonstrat [20] c i . Racordarea tn A se vb face insa. Se cheamii . se vede cii V variazii liniar cu timpul. Dacii ins2 ciderea este rdativ micii. . ' . suprapresiunea cri tici A. adicl presiunea A. . rnai lin decit rez'ul t i din formula lui V.. Si fn acest caz. I " s Din cele precedente rezultl c i suprapresiunea Apmax dep inde de vi teza initiala ~i de tirnpul de inchidere T. ceea ce ~ n s e a m n i cii V este rnai mare decit in cazul cind p. . ' Daci Aopeste mic f a t i de po si deci se poate neglija. este rnai exactii. formula (15-16)]. conditiile de aplicare a formulelor Jukovski ' si v t Michaud riimPn valabile.p se repreziptl printr-o curbii convex5 in jos .430 . 15-12. Hidrautica . Am viizut cii.

lO p. se consideri fn calcule o vitezii medie V .2 -revine deci la o ' < 1. Cazul 2 > 2. se admi te A p < 0.. ~ diametrul interior.puV..conducte fictive echivalente.. 0. . grosimea tolei variazii .. de asemenea. ~i o celeritate medie a.2 s-ar putea ivi numai la cideri mjci si conducte foarte lungi. conform formulelor: 1 .s) - 2L < . X Iv) . = a ~i suprapresiunea criticii este limitat5 la aceastii valoare.. C- In general. Numai dacl T < -suprapresiunea pLvo 1. i Pentru a tine seama de variatia dimensiunilor conductei fortate de la un tronson la altul. din canditia mentinerii aceluia~i timp dc reflectie a undei. a unei . . suprapresiunea critic5 Po '1 deci fat5 de A p cr . rezultii din aplicarea condifiei mentinerii aceleiagi cantit6ti de mivcare. sau cel mult 0. t E care Li este lungimea unui tronson fn care celeritatea este a. iar formula lui a. . n Formula jlui V .25 p. deoarece. dar nu millt diferiti de aceasta. de exemplu la alimentiiri cu ap5 +i conducte de refulare. cap.. fntr-o sectiune la distanta s de vana de ifnchidere.. .*pmdX .7 p. A L In concluzie.l Po critic5 este mai mica deci t va- loarea d a t i de aceea~iformulg. la fnchiderea brusci.Migcarea variabilri 2n conducte sub presiune Condif ia 9> 2. adicii daci T este In proportia (0) ( L . cu presiunea .. Sn general.l ~i este verificatii L fn cea mai mare parte -a cazurilor reale. sectiunea transversal8 a unei conducte forfate variazl dupg legea diametrului economic (v.

Ul t imul tronson. pe care se ia un segment-AP cal.La ciideri marj cu turbine Pelton: .2-0. Se admite cii suprapresiunea poate fi. reprezentatii grafic prin fniiltimea OQ. Calculul practic a1 conductei fortate turii de berbec.. pentru rapoarfele 9 Po 0.. presiuneap.5 . la deschidere sau chiar . fn special pentru sectiunile de la coturi.. Seobtine fn b presiunea total5 D N i Acest calcul se aplicii pentru mai multe sectiuni in lungul conductei. Calculul practic a1 conductelor forfate la lovitura de berbec . 15. cel mu1t o fractiune din presiunea static5 po ~i anume: . *ps max Calculul se efectueazii fn felul urmiitor (fig. . se calculeazii l a pres'iunea tot alii : Po f AOP~. a .La ciideri mijlocii si turbine cu reactie: 9 La c5deri mici: Apmax = mai mult. i . Se obtine o linie frfntii K L M N P Q . Intr-un punct oarecare D a1 conductei se duce ordonata. ling5 vanii.0.4. 15:13.. 1 culat fn D cu teoria loviFig. lingii vana de inchidere. Fiecare tronson de conduct5 Pntre doui puncte calculate se dimensioneazi pe baza suprapresiunii adrnise pentru punctul aval a1 tronsonului. Se tmparte conducta fn tronsoane.6. Aceleasi valori limi tii se admit si pe traseul conductei.30 .70 la inchidere ~ i 0. fiind presiunea hidrostat icii corespunzind nivelului maxim a1 apei in castelul de echilibru. 15-13). I Y .

Miscarea variabild. intrucit existi numeroase categorii de forte care actioneazi o conduct2 fortatii. . . C Fig. care ar provoca lovituri de berbec considerabile in conducti. timpul de inchidere pentiu conducta fortati este determinat. 15-14). la care se adaug3 lovi tura de betbec. care le deschide brusc. fhacest mod.care se produce mu1t . - . in timp ce va- / .conducte sltb preshne 433 Deoarece pentru mentinerea cit mai' constanti a turatiei este nevoie de timpuri de Pnchidere T foarte scurte. I . in cazul cfnd aceasta ar f i mai nefavorabilii). Calculul tehnic a1 conductelor fortate este mu1t mai complicat . . astfel cii debi tul conductei fortate cont inuii s5 curgii prin desciircitoare. 15-14. Forta cea mai importantH este fnsi presiunea interioarl compusii din presiunea de regim permanent (sau hidrostaticii. mai lent decit inchiderea vanelor turbinei. se previd organe de desciircare [deflectoare la turbinele cu cupe sau vane compensatoare (de desciircare) la turbinele cu reactie.de fnchiderea. Este de remarcat cii in afari de sectiunea de capiit final trebuie verificate ~i diferite alte sectiuni in lungul conductei -9i in special acelea de la coturile convexe in plan vertical. (fig. cu considetprea tuturor . ulteribari a desciirciitoarelor . Timpul de Pnchidere a organelor desciirciitoare va f i deci determinat de lovitura de berbec admisibilii in conducti. Schema de calcul precedent2 priveste numai calculul conductelor la presiunea uniform% care se exercitii de la 'interior spre exterior.Zn . Regulatori de presiune la turbinele Pelton gi Francis * nele turbinei seinchid rapid. lufnd rezistente admisibile fn materialul conductei de circa 70-75% din acele admise pentru calculul definitiv. actibnate de regulatorul de vitez5. unde este pericol de a se produce vid ~i rupere de coloanii lichidi. t .fortelor. Presiunea interioarii fiind deci forta cea mai important& o prim5 dimensionare se faceSdupiischema precedenti.

S-a demonstrat la paragraful 15.oarecare. ratul care foloseste debitul . Caracteristica unei conducte forlate .1. pentru un debit q = const . relati. metoda a fost pusii la punct he Schnyder ~i Bergeron (In intervalul 1929-1935). se exprimi. In figura 15-15. este exprimatii prin relatia: iar pentru o sectiune E. in regim turbulent. h = ' q2 . Curbele caracteristice de functionare in regim de mi~carepermanent5 ' In ultimii 30 de ani s-a dezvoltat o metodi de calcul grafic a1 miscirilor variabile. prin relatia: 7 6 Hsreprezentind presiunea stat icii in sectiunea E. Caracteristica unei conducte fortate de refulare (in cazul unei statiuni de pompare). (15-24) dintre h si q.15. Se numeste caracterist icii de regim permanent a conductei pentru sectiunea E.. 15-15. iniiltimea piezometricii h. precum si fn diferite ramuri ale fizicii. situatii la distanta s de extremitatea B din aval.. = ply deasupra axei Pntr-o sectiune E a conductei. cum ar fi debi tul. prin: .7. indicele 0 4 se referii la valorile care corkspund obturatorului complet deschis. ALTA METODA D E CALCUL GRAFIC (METODA CA RACTE RISTICILO R) 15. c). a se arati linia piezometrici la debitul q.de cidere" (in cazu 1 unei uzine hi droelectrice sau in cazul unei conducte de alimentare cu apii dintr-un rezervor superior. presiunea h in sectiunea B a conducte't de ling5 pompi. b.gi o mirime care caracterizeazii miscarea. Prin carac teristicii se fntelege diagrama care7exprimiidependents Pntre o miirime care caracterizeazii conducta sau apa-. carac teristica este exprimati prin relatia: ~i reprezentatii prin curba C din figura 15-15. Pierderea de sarcinii de la capitul'aval a1 conductei pin5 la pomp2 fiind. prin ciidere liberii).4 cii termenul cinetic din ecuatia lui ' Bernoulli in mivcarea nepermanentii poate fi neglijat.gi aceasta ar fi presiunea . In aceste figuri.. prin considerarea curbelor caracteristice de functionare la i n timp dat si schimbarea acestora cu t impul. Pentru misciirile nepermanente In conducte sub presiune. Pentru sectiunea B. In acest caz.7. Curba reprezentativii este o parabolii cu axa vertical5 \i cu vfrful pe axa Oh (curba C din fig. Metoda a fost ins2 extinsii ~i la mivciiri nepermanente fn canale. cind q este variabil.

pentru o sectiune la distanta s i n amonte de aparatul d e inchidere. sfnt parabole cu vfrful fn jos ~i intersectiile lor cu curba C . Este de observat cii fn cazul turbinelor cu actiune. parabolii. d) conducta f o r f a t 5 de refulare. curbele caracteristice ale turbinei $. 15-15. Caracteristica de functionare a unei turbine hidraulice. b) caracteristica conductei q = f ( h ) pentru sectiunea a) profilul in lung a1 unei conducte de lings aparatul de inchidere.\ A Mipcarea variabilii Zn conducte sub presiune 435 In figura 15-15. avfnd ca parametru gradul de deschidere a1 paletelor. Punctul M de intersectie caracterizeazii miscarea permanent5 a sistemului conduct5 fortatii-turbinii P sectiunea B '$i pentru o deschidere dat5. 15-16. a): fn aceeasi figurii este trasatg ~i caracteristica C a conductei in sectiunea B de 1fngii9 tnrbinii. fn cazul turbinelor cu acf iune (Pelton). y) = 0 este o.definesc miscarea permanent5 in conditii determinate de parametrii sistemului hidrauiic. Pentru o deschidere dat5. caracteristica conductei de refulare pentru sectiunea B. caracterisbca $ (q. e ) caracteristica acestei conducte ling5 pomp& -I le 1 * 2 ' rizeazii functionarea turbinei (fig.e n se d i curba parabolic5 C. curba caracteA h Fig. c ) idem. Tot astfel. coordonatele sale n verificfnd In acelasi t imp ~i caracterist ica conductei si caracteristica aparatului perturbator '(turbina). In cazul unei turbine cu reactie. debitul qi se exprimii Pn functie de sectiunea plinii a gurii injectorului w. si de gradul de deschi' dere qi a1 acesteia.d se aratii linia piezometricii la debitul q. depinzind parametric de deschiderea acului injectorului. Caracteristici de functionare a conductelor forfate (curbele C) in migcare permanent5 : cgdere. iar P figura 15-15.caracteristica conductei fortate . la timpul i: 9 .

. caracterist ica de functionare care este dreapta 11/ (15-16. 15-16. I Caracteristica de funciionare a unei pompe centrifuge-areca parametru viteza de rotatie (turatia n) a pompei ~i are alura curbei din figura 15-16. = q2 q . v3 corespunzind la turatii diferite. care deci au proprietatea c6 taie pe paralele la axa q. define~te mi~carea permanentii fn condif iile la lirni t l date (fig. Pentru obtinerea succesiunii de puncte M se folosesc anumite drepte caracteristice. In miscarea variabilii. Caracterist ici de functionare ale t urbinelor gi ponipelor in rni~care permanent& a) pentru o turbinil cu reactie. b ) idem.v l . segmente Aq egale. . o pomp5 centrifug&.. d) pentru o pornpa volumetricil. C si sint caracteristice ?n mi~careapermanenti. la fieiare valoare a parametrului curba se deplaseazii. deci ~i iozitia punctului figurativ M. Punctul de intersectie M a1 curbei 4 = 0 cu curba C.436 ' Hidraulica y Dacii legea de deschidere este liniarg si deci 7t . = 0. In c. c. ~ 2 la intervale de timp egale. care defineste miscarea permanentii. 2-1 estecunstanti. d). .azul unei pompe volumetrice. + c) pentru Fig.curbelk v o . + + A - .Infigura15-16. la intervale de timp egale. v2. +. curba y. = const. curba y. curbele v l . d) intersecteazi caracteristica C a conductei fn punctul M. Aq. 15-16.b a s-au trasat caracteristicile . dup5 cum se va arita in paragraful urmitor. caracteristica conductei de refulare. curbel.Yi-& = A? = const. rezultii cii pentru hi = const.

In tr-o reprezentare geometr ici (fig. ecuati ile Jukovski-Allievi (1 5-10) a si (15-9):. ductei la distanta 1 (misurat5 pe axa conductei) de la punctul B si T~ > v t timpul m5surat din momentul iniA F f 8 tial (t = 0). Aceste dou5 ecuatii &lea@deci . 15-17.7. prineipiul metodei este foarte general.at) + f(s + at). Aceste operati i sint meni te sii foloseascii. organul . sfnt necesare o serie d i operaf i i preliminare in planul (y. cfnd s-a produs perturbarea regimului permanent. incepfnd dupii un timp determinat (de reflexie) . Drep tele caracteris tice ale conductei ce perturbarea a ajuns in E. care se propagg in sens contrar vitezei . Dupg cum se vede. 1950 . fortate in mi~carepermanen tii 9 - 9 4 I . 15-17. se obfine ecuatia (15-27) 9 9 9 St St de mai jos. cu celeritatea a.Migcarea variabild. t ) . se produce o variatie de presiune h--ho si o variatie de debit q . pe cale 'de constructie graficii. si o .si f . . . a . 9 9 * - .. .diferite fenomene din fizicii si mecanicg *. F si f pentru care vom folosi douii reprezentiri . fnlocuind pe. care exprimii presiunea in functie de timp. perturbator . patru variabile h.qo. fnglobind pe . I A m vizut. pentru orice perturbare in miscarea de regim.q) = F(s . pfng Fig. undi indirect. in punctul B. q) in care s-au repqzentat caracteristicile din miscarea permanentii.2.din teoria loviturii de berbec. fie AB conducta rectificati.f(s ga '+ at). Bergeron. care se exprjmg prin ecuatiile precedente in fuictie de douii functii arbitrare. h : .cii. Paris. De asemenea. si el a fost adaptat la . E un punct pe axa con. f . care se propagi in sens direct cu viteza de curgere.at) .in expresiile func1 9 g Y 2 f tiilor F.. si inlocuind pe Vo si V cu 5 rcspectiv 3 . Du coup de bClier en hydraulique au coup de foudre en C!ectrici tC. q. respectiv yho in ecuatia (15-9) se obtine ecuatia (15-28) urmiitoare : . --l r -w I -*- * L.pozitive de curgere. a).= F(s .i'nmultind ecuatia (15:lO) cu .ho.(qO.p si po cu yh. reprezentind douiiunde de presiune: o undi direct5 F.15.. Dreptele caracteristice ale conductei fortate in n~i~carea nepermanenti % Desi epura finali a presiunii se va face in planul (y. in conducte sub presiune 437 - Din valorile coordonatelor punctelor M se deduce legea h = f(t) ciiutatg.

hi) la momentul T ~ in punctul E.. la rnomentul Ti. q) o dreaptd caracteristicci a . . punctul figurativ i aratii . P pui~ctulE. q ) .l deplaskii ei.h.ho . in timpul t -. --(q-qo) = t 2 F(s ga + at) = 2 F (const). Dreapta trece prin punctul n a ~i are coeficientul unghiular iE h i q. . se poate scrie: hi .ri adicii : . B observator situat in E urmireste unda F care se deplaseazii cu celeritatea a fn sens contrar directiei de scuigere si se giiseste la timpul t > T~ la o distant5 s > I de la punctul B. S presupunem acum c i un z.at) si f(s at) nu ca n i ~ t e functiuni n~cunoscute. se obfine o a doua dreapta' caracteristicli: t gQ ' douii drep te caracterist ice sPnt sirnetrice fati de paralela cu abscisa trechd prin iE. Analog se poate arlta cii si unda f(s at) igi pgstreazii o valoare constant5 : f (S at) = f (1 a ~ i )= f t + + + In ecuatiile (15-27) si (15-28) putem privi mgrimile F(s .qo) = 2F* a go Sciizind ecuatia (15-31) din (15-30) se obtine: ' Aceastii ecuatie reprezintg P planul (h. Adunind ecuatiile (15-27) gi (15-28) se obtine: ' + h a . h). unda F are o valoare constantii. avem: asadar P orice punct s-ar giisl unda la un timp t oarecare. valoarea ei este n aheeaSi cu a undei Pn momentul cfnd trece prin E. h-h=adeviir. 1 trecfnd tot prin punctul iE ~i avfnd coeficientul unghiular a -RQ deci cele . dependents (q. Observim cg in timp. Inlocuind pe's din expresia F(s . .(4. (15-31) Aceastii ecuatie fiind valabilii si pentru (hi. ' I r . distanta s este egalii cu distanta I plus lungimea parcursi de undii cu celeri tatea a.at) cu aceastii valoare.m i p n cirii variabile. .) t Dacii se scad ecuatiile (15-27) ~i (15-28) ~ i procedind in mod analog. se eliminii functia F si apoi functia f .ci ca niqte miirimi algebrice (constante) necunoscu te .Intr-o reprezentare cinematic5 in planul (q.

la zero-~i cii la cap& tul A din amonte a1 conductei. Astfel. Presupunem c i secjiunea efectivg ?b. In momentul P care trece.dat fiind modul cum au fost deduse -Pn felul urmiitor : Daci un observator.7. presiunea -h $i debitul q. 27. 4 2 se obtine in modul urmg\ r fl 'i - v.[cazul fnchiderii liniare lente) .timpulEde refiexie a undelor 9 6 G si fie tirnpul de Inchidere un multiplu intre a1 *Iui 91 arlume T = 47.3.ente. r I- Fig.constatii cti 4n orice 8 lot. astfel c i hA = & = const. .) ~i se deplaseazg cu celeritatea a. 9. de regimul existent (hi. 9 9 15. Aceasta hu este o conditie necesarii. Fie T = . de sectiune constant2 qi desfgquratii fntr-un plan vertical.) in mornentul plecgrii ~acestui 2 t observator $i de sensul deplasirii sale". el. Aceste curbe reprezinti conditiile la limiti. 15-18) Pn functie de q C L/. iar rngrimile h slnt de fapt suprapresiunile Ah. pleacl din locul E la timpul Ti. loviturii de berbec In aplicatiile ce urmeazi se consider5 o conduct5 fortat5 unicg ori&nt'alii. -17. Diagrama presiunilor 1 -(fig. Lutnd pe T ca unitate de timp. 15-18: Calculul grafic a1 lovi turii de berbec. la momentele respective. nivelul apei se mentine constant datoritii unui 2L rezervor. Pn lungul conductei.Dreptele (15-32) ~i (15-33) se pot interpreta . n sint legate fntre ele printr-o lege liniarii care depinde numai de con~tantele a ~i i ale conductei. a deschiderii obturatorului din B scade liniar de l a m . prin metddit caracteristicilor . 32 ~i 42. datorite numai loviturii de berbec si care se adaug5 presiunii din mivcarea permanent%. s i t r a s h caracteristicile 4 ale obturatorului (presupus a1 unei turbine Pelton) pentru timpii 0. cPnd regimul de miscare este (hi. . desi s-a jinutLimplicit seama de ele la determinarea caracterist icilor. q. a) Cazul inchiiferii liniare l. sfnt eliminate din calcul undele F si f. ci numai o ipo ez5 de calcul in vederea obtinerii unei epure mai simple. q. Aplicati i tehnice la calculul.

h. .1$0.5b) Cazul i'nchverii bru~te(T < 7). unda $chim. iar in punctul A migcarea permanent5 dureaz5 pin5 la t = 0 . Unda ajunge in punctul B 9 r 9 dupii timpul P unit5ti 7: 0.. 1 4 % - '. d8 .A4.rmari undele f n deplasirile lor cu celerjtatea a.5 B6A3.A . de la B cltre A ajungind in acest punct dup5 timpul fn uni tdti +:.5. 1. pornind-din punctul B. s ~ . punctul figurativ Bo (hogo) corespunde st5rii in punctul B la timpul t = 0. '37. ~B2.25 7. cslculul presiunilor se redvce la rombul Bo B.-. starea punctelor Bo. Dup5 timpul 47. h.. Daci dorim a obtine puncte ale gcestei diagrame in faze intermediare: 0.5B1.este cori~tantii~-~i identic6 :cu. . ~i putem construi. AOe5 T B2Bo.A . de la intersectia dreptei caracterist ice I I cu parabola d/.5. Intrucit parabola de fnchidere este chiar + axa verticals Oy. - riea'.. pun6tele figurativeale migc5rii descriu rombul B.5 = 7.:':Deci punctul figurativ din plailul (h. Acest punct se obtine + ' + ' - A +. / I #. 27..5. Este .biide sens. B4 sprijinindu-se in punctele Bi pe parabolele . c k i o dat5 ajunsii fn 'B. -maximii h ...figdrata in punctul Br. apoi rimine constant5 pPni la t = T si fn acel moment. iar la timpul 0. Pentru t = T suprapresiunea atinge valoarea avi. obturatorul fiind inchis complet prin inse~idatele problemei. .. Observatorii continui a u. Aceastii unda ajunge dupii' timiul 0. iar-din acel moment apare prima undi. acum o diagram5 presiune-t imp.25 7 in punctul C la mijlocul lungimii conductei d B . 2 lq)..5. Cu a1te cuvinte. iar dreptele caracteristice' figurative ale regimului iariabil vor trece succesiv prin punctele B. i in punctele A i + 0. 2. h. urmind caracteristica-liniarl I 1 care trece prin a punctul A o 5 si are coeficientul unghiular .5 . A2.Pre'siunile in -B la timpii 7. deci 6le pot fi reprezentate prin n acelasi punc t (ho.5 7 ajunge in A . punctele figurative se g5sesc pe dreap ta earacteristicg I care trece prin B.ho = . trasiim in prealabil parabolele 'caracterist ice ale organului perturbator la timpii 0.5 si CO25 este aceea a miscirii initiale permanente pin5 c e ajunge E aceste puncte' prima und5. toate celelalte parabole vor coincide cu axa verticalii Oy. conditia la limi t5 este aceea d presiu- + 8Q +. urm5rind unda care pleaci la timpul 0.5= 1. figuregzii schimbarea de regim. 2. q) va fi*inace1 moment (t = 1.5.5 0. g Y I /*... de la .. pin5 la timpul0. intervenind unda reflectati. h. .5-7)p.tor: Fie un observator care urm5re~teprima und5 care se 'deplaseazi cu celeritatea a Spre punctul A .5. %) .5..1In acest nou regim.4 t = T . avfnd coefia cientul >unghiular-. A3.5.. B. . care coincide cu starea din A la timpii zero ~i 0. de exemplu fh punctul C. de observat cii presiunea in punctul B cregte de la t = 0 pin5 la t = T.e orizontala h = ho si el poate fi notat A1.5 si ducem dreptele caracteristice I si I I sprijinite pe aceste parabole ~i pe orizontala h = hoeSe mai obtin astfel' punctele .5 7.7 (reflectata E sensul lui +V) cu celeritatea a spre B. ins5 E acest moment condi~iile n n la limit5 ale obturatorului sEnt determinate de parabola Punctul B. 1. Fie un a1 doilea observator in punctul A. In planul (h.57. presiunea scade. A.5 pe orizontala h = hoeObserviim cii parabola '+4 coincidk-cu axa Oy vi d fn momentul t = . Aceasta n und5 ajunge in B la timpul 7. . Ajungind 'In. 47 sint h.a:Yo. miscarea permanent5 dureazi. intermediare Boe6 B J . i n figura 15-19 se arat5 mersul calculului grafic. la B ~i invers.

0 . prin me toda carac teris ticilor Punctele B. 15-20. construcjia atit a diagramei suprapresiunilor P punctul B (la obturator). t ) conform figurii' 15--19.in cond:ucte sub presiune 44 1 plecind din punctul A T . Calculul loviturii de berbec prin metoda caracteristicilor (cazul deichiderii lente) ' . 5 cu o dreaptii caracteristicii avind coeficientul unghiular = alga. .. 0 d a t l ggsite valorile suprapresiunilor.5 + T pln5 la intersectia cu cjrizontala h = ho si asa mai departe. ordonata punctului BT este * 1 I Fig. c) ~ i z u ldeschiderii lente se poate urmiiri pe figura 15-20. .. 15-19.'se .. q) si din acest punct se duce dreapta caracteristicii B1A3..Mipcarea variabiM.. care intersecteazl in BT parabola de Pnchidere +c = Q (care se confundii cu axa Oy). Calculul unei conducte fortate la lovitura de berbec pentru Pnchiderea brusc8.. cit si P mijlon n 9 9 9 9 f 1 Fig. htr-adevir.. ~i BT se confundii intr-unul singur in planul (h. construieste diagrama ( .

Exemplu numeric. 50.5. conform tabelei 15-1. Moroeni) Debitul instalat este qi = 8.50 2. 15-21. Este o ipotezi de verificare Pntr-un caz foarte nefavorabil.53 27 31.53 28 ."-1 20-24 109. Presiunea in A are aceeasi valoare h. fn urma ciderii sarcinii totale. lovitura de berbec produsi in conducta fortatg. pe cind presiunea in B este repreGntati fn dlagrama (h. A? 5 etc. in rn .28 l.4. A B. este galerie de beton sub presiune.93 -' 63.1 pentru punctul C se urmiireste pe linia in zig-zag. f ) .de apg. E. cul C a1 conductei.7aetc.5 ms/s.26 1.57 52. deviazi vina.84 1.. B. Sii se calculeze pen tru uzina hidroelet trici Moroeni.ti dintrtun singur fir.22 1. fnsi putin probabil. de pe riul Ialomita.ll' 1. r ~ a b e l h15-1 IV Tronson I I II III : ' VII I . 63. Conducta fortatii este forma. Urrneazi s i se calculeze suprapresiunea produsi la fnchiderea cornpletii ~i simul tang a acelor injectoarelor celor doui turbine fn timpul T = 3.o 112. in m d. restul este de @el moale. fgri a tine -seama de actiunea regulatorului de presiune care cornand: deflectoarele ce. H.7. pe primii 63.50 rn de'la castelul de echilibru. 6. B0.84 14 '-I - .457 1. Calculul grafic se poate lege urmlrinri poligonul in zig-zag a1 dreptelor caracteristice I si 11. 9 9 15. calc~iu.53 24-26 N. In epurii s-a admis c l timpul de deschidere Td = 3 r si cii legea de variatie a deschiderii este liniari.53 b 48.5 s.. in mm galerie beton 10-14 I 6 18-20 Fig.25 C1. Profilul fn lung a1 unei conducte fortate (U. trecfnd prin doui turbine Pelton.63 1. avfnd diametre ~i grosimi variabile.. . A0..50 1.5.5 C1.

0440 0. .ll 50. 12 14 2.1260 0.63 1.0642 0.57 52.84 1.63 1.0973 0.o 1.50112.84 1.53 .0565 0.04 2.93 63.62 : C - - Valorile suprapresiunii vor rezul ta grafic din intersectia caracterist icii suprapresiunii .5530 b 895 936 983 4 040 1 095 1 123 S III IV 16 19 22 25 1 I V VI VII ' 4.62 4.L Tronson Ii di ei "i 1 425 . lai I II 63. se calculeazii . Conducta fiind alciituitii din tronsoane de diarnetre ~ igrosimi diferite.7 33 32 4.08 171.5 2 282 0.0445 0.08 4.0274 0.28 48. vi Livi 1.26 31.62 \ VIII 133 133 27 28 1 140 1 150 IX 4.M igcarea variabild in conducte sub presiune 443 Metoda de calcul aleasii este rnetoda graficii Schnyder-Bergeron. viteza medie de curgere a apei ~i viteza medie de propagare a undei de presiune: Tabela 15. 53 1.0446 0.62 4.22 50.0485 0.145.5 360 169 268 206 225 505 232 .50 582.67 109.

este Se admi te pen tru simplificarea calculului. Construcfia incepe din punctul 0. T =3 >: 1. Parabolele reprezentind functia de fnchidere se construiesc prin puncte. timpul de inchidert. 5. . 7 etc. Se obtin presiunile la vanii fn momentele q. 3.cu curba care exprimii legea de inchidere Timpul de reflexie a undei de presiune q.ro (punctul 3) ~i oscilatiile de presiune dupi fnchiderea vanei (punctele 4.). se calculeazii coeficien tul unghiular tga = f am -&?am I 050 9. admitfnd unitatea de timp 5: Pentru constructia drep telor caracteristice. 6.(punctul I).81 X 2.6.33 s in loc de 3 3 s. 2~~ (punctul 2).11 = 3. stare de regim permanent: S-au neglijat pierderile de sarcing.16 - 49.

.50A @ Fig.23. 15.Mi~carea variabild Z conducte sub presiune n 445 S-au mai construit qi punctele auxiliare 0.rm -1.5. Pn diagrarna din figura 15-23 este reprezentatii direct variatia lui .Rezultatul calculului grafic a1 conductei fortate din figura .5 ~i 1.

~ t i i n t a folosirii undelor sonice pentru transmi terea energiei. Considerat tn Anglia ca unul din cei mai mari inventatori ai lumii.Anglia. La science sonique et ses applications (Annales des mines de Roumanie. continui s i lucreze gi astazi la virsta de 80 de ani. dec. 15. un beton armat de o deosebitg rezistenti. $i la inchiderea totali a vanei. Ecuatiile de transmi tere a energiei sonice sint foarte asemhitoare cu acelea ale transmiterii energiei electrice sub forma de curenti alternativi ~i 9 9 . speciale de limi tarea fenomenului de lovi turii de berbec si miisuri pentru sporirea rezistentei mecanice a conduc telor . 1960.6%. 1919 $i ian. Fenomenele de transmitere a undelor de presiune cu viteza sunetului apartin. admitind s i se producii in material eforturi apropiate de limi ta de elasticitate. transformarea energiei mecanice fn energie calorici etc. 9.. care a mirit considerabil capacitatea defensivi ~i ofensivi a avioanelor engleze in rizboiul impotriva Germaniei agresoare. suprapresiunea reprezinti un procent de 38. F a t i de h. Principiul transmiterii sonice a energiei este urmiitorul: la un capit a1 unui tub plin cu lichid se produc vibratii mecanice. niscut la Craiova in 1881. la alte inventii gi perfectionki $i intretine legituri ~tiintificecu prietenii gi admiratorii din tara sa natali. prin actiunea regula toarelor de presiune asupra deflectoarelor.). Gogu Constantinescu * in timpul primului razboi mondial. unde pot fi transformate in energie mecanici sau altfel de energie. Din tre publicatiile care trateazi despre inventiile l ui G. acusticii ~i pot fi numite .. desi in cazul frecventelor joase (sub 32 per/s) vibratiile nu sint percepute ca sunete.sonicitate". Vibratiile la capiitul initial se produc cu un piston care are o mi~care a1ternat ivii sinusoidali si care const i tuie . produce pagube in instalatiile de transport a fluidelor in conducte. elaborind o teorie original5 $i executind lucriri importante (structurile $i planqeele la clidiri publice.motoarele sonice". dack nu s-ar lua misuri. a plecat in.este un calcul de verificare cu coeficienti de siguranti redugi.8. in general. o r n a ~ i n ide integrat ecuatiile diferentiale. in urma perturbirilor m i ~ c i r i ipermanente a lichidului pot lua valori importante si a . Aceasti suprapresiune se adaugi la presiunea statici corespunzind nivelului maxim a1 apei la baraj $i la presiunea rezultanti se face calculul de rezistenti a1 conductei.) proiectate dupi conceptii proprii. precum gi inventii din alte domenii (convertizorul aplicabil la automobile. fn 1918 a publicat la Londra tratatul fundamental . aplicatii ale sonicititii. Constantinescu se ci teazi: Constantinescu G. iar recep torii de la capiitul celiilal t k n t .Theory of Sonics" ~i a brevetat numeroase inventii. Calculul la suprapresiune . = 233.. unde se dii bibliografia completi). iar suprapresiunea minimi. suprapresiunea se reduce.fenomene sonice.Hidraulica Se constati c i suprapresiunea maximi Ahmax = 90 rn 'se realizeazi la r. 1 9 2 w Andonie G. folositii in . w * George Constantinescu ..f i r i deflectoare . la 4 5. $tiinti conceputi ~i dezvoltati de G.generatorul sonic". Constantinescu in 1913. iar acestea se transmit prin lichid ca unde sonice la capitul celilalt. locomotive etc. pfni la 10% la cideri mari. In conditiile normale de exploa tare.. Dacii presiunile sint destul de mari. transformarea energiei electrice fn energie sonici $i reciproc.20 m.. poduri etc. La Inceputul carierei sale s-a ocupat cu betonul armat. energia care se transmite prin u ~ d e sonice este apreciabilii ~i acest mijloc de transmitere a energiei fn scopuri industriale a fost imaginat si realizat pentru prima oari de ing.SONICITATEA S-a aritat cii undele de presiune care se produc in conducte. unde a realizat un aparat de tragere instalat pe bordul avioanelor de lupti.90 m. Avind elaborate planurile mai multor inventii. a urmat $coala Nationali de Poduri gi Sosele din Bucure~ti. t (Gogu).. Ah = . Aparatul se bazeazi pe . FOLOSI REA UNDELOR DE P RESIUNE . Inginerul G.receptori". luind diploma in 1904.. Constantinescu (Hidrotehnica.

.

cu caracter oscilatoriu. 1 6 ) : rezervorul de la captare (A). conducta fortati (C). presiunea lichidului se transmite dupi legea hidrostaticii I^n toatii canalizatia. cfnd obturatorul este inchis.1. castelul de echilibru (E).Capi tolul XVI Migcarea oscilatorie a apei fn castelele de echilibru \ a* 16. conduct: fortatl 4 . sub nivelul planului de apii de la captare. S-a aritat la capitolul XV cum. Acest sistem hidraulic se compune din urmiitoarele pirti esentiale (fig. Schema sistemului: prizi de a p i . astfel cii in stare de repaus a1 apei. galeria (sau conducta) de aductie sub presiune (G). datorit5 variatiilor de sarcini ale turbinelor. organul de reglare a debitului de intrare in turbini (obturatorul) (X). Toate aceste obiecte sint in comunicatie nemijlocitii. DESCRIE REA GENE RALA A FENOMENULUI. NOTATII I n sistemul hidraulic situat in amonte de turbinele hidraulice ale unei uzine hidroenergetice se produc in mod obisnuit mai multe feluri de misciri variabile ale apei. prin inchiderea sau deschiderea partial5 sau total5 a obtu- A Fig. aductie. caste1 de echilibru. 16-1.

. peste care se suprapun undele de presiune de scurti duratii (de ordinul secundelor) ale lovi turii de berbec. Oscilatiile in castelul de echilibru au amplitudine mare (metri)..cotele geodezice ale axei galeriei in punctele (I) gi (2). p. In castelul de echilibru se produc insii. oscilatii .. H . iar la captare sint niinsemnate. - . I .Migcarea oscilatorie a apei E castefete. energia cinetici -. . la intrare gi i e ~ i r e .limitate la punctul de racord a1 acesteia cu castelul de echilibru. in unde de presiune. la care participii atit lichidul din conducti cit ~i materialul din care ea este construiti.distanta de la punctul ( I ) ping la o sectiune oar ecare a galeriei rnisuratil pe ax.de a limita arnplitudinea undelor de presiune (lovitura de berbec) in conducta fortati. p. dezvoltind un lucru mecanic prin care energia se transformi in energie de pozitie (acumulare). P .lungimea galeriei . Sii presupunem c i prin intreg sistemul curge un debit Q ~i c i la un moment dat obturatorul se inchide brusc. n Dupii aceea. Aceste oscilatii in mas5 au7asupraconductei fortate efectul de a transmite in fiecare moment ~resiuneavariabili d a t i de nivelul apei in castelul de echilibru. . . ~i dl elernentul de dista n t i . Acesta are deci indoitul rol: . a czror explicatie calitativii este urmitoarea. atit in castelul de echilibru cit si in galerie.presiunea in (2) la tirnpul t . .de echi-libru n 449 ratorului. -fn ace1 moment apa are o energie cineticii importanti. .suma pierderilor de sarcinii pe lungirnea L a galeriei .d u p i cum s-a vizut la capitolul XV -se transformi in energie elasticii. 16-1): Z. se produc unde de presiune in conducta forfati..diferenta bruti de nivel intre nivelul apei Pn rezervorul A ~i axa conductei forfate in centrul obturatorului. 2. in conducta fortatii (la turbine) .idem. A Notatii. -fn acest fel se produc oscilatii in mask. d). art. fig.sectiunea galeriei . apa acumulati in castelul de echilibru peste nivelul hidrostatic se scoboari intr-o miscare in sens invers. ca intr-un tub Pndoit (v. 6. cici apa din galerie. . d a t i fiind sectiunea mare a lacului..viteza rnedie in galerie la rnomentul t : . citre priza de a p i si ajunge din nou sub nivelul hidrostatk. sensul pozitiv in sus. continuind s i intre in castelul de echilibru. Energia cineticii a apei din galerie are hsii posibilitatea s i se transforme in lucru mecanic.debitul la rnomentul t . din cauza manevrelor in obturator. . Fie (v. .in masi" ale lichidului. de durati mare (sute de secunde). in regirn permanent .presiunile i n punctele (I) qi (2). la mornentul t . apa se ridici in caste1 chiar peste nivelul hidrostatic a1 lacului de la captare.7. pinii ajunge un nivel maxim la care energia cinetici E sistemul galerie-caste1 de echilibru este zero. In conducta fortati. sectiunea in castelul de echilibru. se ridicii in acesta peste nivelul anterior.debitul in regirn permanent a1 turbinelor. in regim variabil. originea fiind la nivelul planului de apb a1 rezervorului arnonte. Datoriti inertiei. .viteza rnedie in galerie la rnomentul initial.ordonata nivelului apei in castel. care trebuie s i se transforme in alte forme de energii. z .de a opri transmi terea undelor de presiune in galeria de aductie .

corespunde sensului contrar. termenul a1 doilea a1 acestei ecuatii este nu].2. deci se poate scrie: L-si D 2g 9 2g Semnul corespunde sensului misc6rii de la sectiunea (I) la sectiunea (2) si semnul . deci dV -dt 0. in miscare variabilii. ~i variatia de vitezii dV se transmite instantaneu de la o extrernitate la cealaltii.0. Pentru a obtine ecuatia dinamicii s5 aplicim teorema lui Bernoulli pe axa conductei. intre punctele (1)si ( 2 ) .. deci pentru regimul initial (permanent) .conform ecuatiei (6-18) 9 9 9 Deoarece ~i deoarece V nu depinde de 1.. Vom dl stabili douii ecuatii : ecuatia dinamicii si ecuatia de continuitate. cind Q = const.16. deci el se deplaseazl cb un bloc rigid in galerie. ecuatia (16-2) devine: 9 A In miscarea permanent.. deci : ecuatia (16-1) devine: Pierderile de sarcinii h se cornpun din pierderile de-a lungul conductei v2 A V2 suma pierder ilor locale Z< . 9 + 9 Asadar. deci . 9 = Qo. STABILIREA ECUATIILOR M I $ C A R I I La stabilirea ecuatiilor misciirii vom face ipoteza cii lichidul este incompresibil.

Ecuatia de continuitate se stabileste pentru secfiunea (2) exprimlnd cii volumul o V dt care intrii in intervalil de timp dt din galerie in caste1 se Imparte. in cazul misciirii variabile. ecuatia de continui tate este: QVdt = a d z $. (16-6 9 3 L av . care este de sute de secunde. se obtine .3. astfel kii debitul trece brusc de la debitul initial Q.este datorit acceleratiei si se cheam5 si presiune de inertie 9 ? Ecuatia devine. astfel c5 rezultatele calculului in cazul extrem a1 fnchiderii b r u ~ t ediferii prea putin de valorile reale. Deoarece Q = 0. ele permit a obtine unele rezultate pe care cu greu le-am putea giisi in ipoteza a treia. Desi primele douii ipoteze .simpli f ica toare . vom admite inchiderea bruscii a obturatorului. si ' SL dz = cresterea volumului de apii in castel..nu corespund intocmai fenomenului real. la zero. Ipoteza I -a: h = 0. INTEGRAREA ECUATIILOR DIFERENTIALE ALE MI$CA ~ 1 1 9 Vom face pe rind trei ipoteze cu privire la pierderile de sarcinii.in ecuatia dt dV (16-4) prin expresia precedenta. acest timp este totuvi foarte scurt in raport cu durata oscilatiei in castel. 16. in special de legile admise pentru pierderile de sarcinii. In ceea ce priveste variatia debitului.Mipcarea oscilatorie a apei S castelele de echilibru n 45 1 Termenul a (energie specific5 inertialii). Desi in realitate inchiderea nu se face brusc. in douii piirti: volumul Qdtcare intrii in conducta fortatii. prin impiirtirea cu a dt: ) Ecuatiile diferentiale (16-4) si (16-7) sfnt fundamentale si integrarea lor depinde de unele conditii suplimeAtare. derivind in raport cu t A Inlocuind pe .Qdt. Asadar. ecuatia (16-7) se poate scrie sub forma: sau. ci In decurs de citeva sechnde.

.$.-cos b p = . = A sin (3.Aceastii ecuatie se poate pu'ne sub forma: d2z z . 0 A .St (din ec. P. deriviim ecuatia (16-10) 9 deci o oscilatie armonicii cu perioada: Pentru aflarea amplitudinii A si a fazei ? : Pentru t = 0. z = xo ~i V = b..= 0. dt" 72 in care Solutia acestei ecuat i i este. deci: F 2.: L - - A sin [++ P ) . 16-8). Amplitudinea se obfine prin eliminarea lui P: de unde Ipoteza a 2-a: Pierderile de sarcing Pn regim laminar: Ecuaf iile de miscare devin: 9 .

~ e i t r u aflarea constantelor formiim derivata: . r. adicii: . (16-19) Miscarea este o oscilatie armonicii amortizati..se anuleazii cfnd paranteza este nulii.Mi~carea oscilatorie a apei 2rt castelele de echilibru 453 Prin procedee de calcul asemenea cu cele folosite la prima ipotezii se obfine ecuaf ia dinamicii : Introducind notaf iile: ecuafia (16-15) devine: - Ecuatia caracteristicii : are riidicinile folosind 'notatia: Deosebirn cazuri le urmi toare : a) T < 2ro. . Riidiicinile r.t/2zo C. sin )' = AP-'I2" sin 2 . stnt numere complexe conjugate. ' (5+ p). deci solutia este: z==e . cos 2 ' t + C.

de frecare au efect ~i asupra perioadei de oscilatie T' = 2 xr' care este mai mare decit perioada T = 2xr a oscilafiilor inipoteza lipsei 1 1 fortelor de frecare. devenind eT 9 "-0 - cind t + OO. T 1 070 s.sin p sin J. (De 'exemplu.< ' A rr rr deci r'>r si deci T' > T.Qo 7' ah Rezultatele mai importante ale acestui studiu sint urmiitoarele: .19) se observii cii factorul e. . Rezultii: A = - h sin p 9 sin (P . rezultii cii timpul pentru care se anuleazii . cind pierderile n' sint proportionale cu V 2 .' 1 2 ~ 0.h. 0 SZ = 30. prin urmiitorul artificiu.= 9= viteza apei in caste1 imediat dupi inchiderea bruscii a obturatorului. 16-2. . se observii din relatia (16-18) cii . pentru un 2 000 m si 0 S1 T = 403 s .cii durata unei oicilaf i i complete este aproximativ T caste1 de echilibru cu. Aproximarea calculului pierderilor de sarcinii in galeria de aductie . . L de echilibru.) .destul de aprAape de realitate . cu L = = = 2 xr 9 = 2x = 20. ah ctg p = ctg I]. este: rr C Constanta A se obtine din conditia t = 0.Desi s-a admis pentru pierderea de sarcinii o lege de variatie liniarii in raport 6u viteza. iar constanta p din conditia t = 0.. z = . Asadar am~litudinease amortizeazii datoritii freciirilor. T practicii T' nu diferii mult de T si deci n putem apr&ia .+) . Totusi. L' > L in care sii se finii seama si de pierdeiile locale dupii legile regimulGi turbulent si fie acea pierdere h reprezen. Prasil: Calculiim pierderile de sarcinii considerihd o lungime virtual. calculul poate f i folosit si in cazul real.454 - H idraulica Dacii notiim-2% .Forfe1e. Intr-adeviir. datori t lui Fr.Din ecuafia (16.tg +. pentru un alt caste1 = 10 000 m si . ' deci pentru care z este maxim. care este datorit existenfei freciirilor A descreste cind t creste.tatii prin phrabola v vo v Fig.

dz 0 9 dt / @ 'I . z este ~i fn acest caz o functie aperiodic5 asirnptotica. oscilafia este frinat2 puternic. conform legi i pii tra t ice k V 2 . Avem in punctul de intflnire I a1 chrbei cu dreapTa: A care permi te aflarea coeficientului de frecare K' corespunzind unei legi liniare in raport cu V . cu un singur maximum.. Avem deci : . f i r maximum.Vo. insii echivalentii cu legea pitraticii.SZ d2 dt c0 . in domeniul restrins consi dera t . pentru care viteza Ipoteza a 3-a: Fort ele de frecare se consider2 Sn regim turbulent.h. c) oscilatie puternic frtnatii dt2 . Diagramele oscllatiilor apei in tr-un caste1 de echilibru: a) oscilatia armonicii amort iza t5. / /' dV -. r are o valoare negativi z in castelul de echilibru eite: = . In ecuatia diferenfial2 (16-4) se inlocuieste V din ecuafia de cdntinui tate (16-7) in care facem Q = 0 (inchidere brusci). La timpul t = 0.A * v = -SZ. z are o variatie aperiodicii.. Cele trei cazuri (a) (b) (c) sfnt reprezentate in figura 16-3. 6) oscilatie aperiodic5 .Mipcarea oscilatorie a apei tn castelele de echilibru In figura 16-2 ducem o dreaptii care sii compenseze suprafata cuprinsi intre curbii si axa absciselor in domeniul 0 . Fig. 16-3.

introducind notafiile: rezuIt5 ecuafia sub forma final5: Solufia general5 a acestei ecuatii este: A Intr-adevir. z = SZ . Ecuatia (16-26) se poate scrie: Q Pentru t = 0. adicii se verificii ecuafia (16-25). deci . si 9 Z = - . .456 Hidrautica Sau. sau 2 2n2 m r n =z+ .z2-/- r n * 2 n2z=0. derivind aceastii ecuatie in raport cu t se obtine: % .

. Metoda de calcul prin aproxirnafii succesive.+ 1) = I) = mh. unde elongatiile sint rnaxirne si minirne. -/ + 1) .=v. 9 2 Qi +Qi+1 Qm - 2 . cind sectiunea castelului de echilibru variazi cu inilfimea sau cind sint previzute diferite organe de influentare a rni~cirii. destul de frecvente. Calculul aproximativ al oscilatiilor cu metoda diferentelor finite 9 a) Metoda Pressel. este cu deosebire utilk pentru cazurile..zi.I n (. 2. Elongafia minimi z.ca diafragrne. Astfel: Zm = Zi Az + . Dupi ce am gisit pe z.In (-mz.. respectiv Az.. 9 3% ' 16. PI introducem in ecuafia (16-31) cu sernn schirnbat ~i gisirn pe 2.+2 9 AV. Aceasti condif ie duce la relafia (16-31) intre doui elongatii sucdesive: (- mz. + 1) . dupi ce ecuaf iile diferentiale ale miscirii sint transforrnate in ecuatii cu diferenfe finite. pentru un timp t < 0.mz. se obfine in (16-29) egalind mernbrul I cu 111. 4-1. deversoare pentru limitarea amplitudinii maxirne etc. = (-mz. Ecuafiile (16-4) si (16-7) pot f i inlocuite cu urrnitoarele: T Mirirnile notate cu indicele m sint rnirimi rnedii in intervalul At.4.in valoare a d s o ~ ~-i ale elont gat iilor. care este de fapt fictivi.v.Mi~carea oscilatorie a apei 2 castelele de echilibru n 457 Din ecuatia (16-25) deducem. si asa rnai departe obtinem succesiv valorile descrescitoare .. tot pentru t=O: Din (16-28) si (16-29) se deduce constanta: T Vitezele in castelul de echilibru sfnt nule pentru punctele z.

Debitul turbinei Q.Qi+ Oi. + - 7 A 2 9 - a galeriei de aductie o . Se determini in prealabil constanta pier-derilor de sarcinii Y. Calculul se conduce dupg ordinea indicatii in capul de tabell de mai jos.. Intervalul At poate f i variat. P --- 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 I -Qm = Zi Z.z.Qi + Qi + 1 In iceea ce priveste sectiunea de scurgere tale succesive: Q.. avind insl grijii de a da lui n-valori diferite.. orizontali. Coeficientul n se va lua pentru pereti de beton lucrati Pngrijit: la deschidere la inchidere in medie ~ s t evident cii se pot lua pentru n valori diferite de cele 'indicate. necesare calculelor conform ecuati ilor (16-32) si (16-33). pentru calcule mai exacte precum si pentru calcuiele de stabilitate este nevoie a tine seama de legea de variafie a 9 .1 2 Vm AV.=Z(Vm-Vi) Vi K V ~zm din ecuatia (16-32) 2 2 --s s m2 (16-33) tia m /s m/s m3/s rn3/s rn m rn m2 rn/s 9 rn m Se i n t r l in tabeli cu valoarea Qi = Q. va rezulta din curba de variatie a debitului care trebuie s i fie d a t i : Q = f(t) sau Q = F(H 2). Astfel: L fiind lungimea virtual2 (pentru a considera si pierderile locale). intre douii sectiuni orizon. Q. de exemplu formula Manning. Dad5 diferenta z. luindu-se mai mare in zonele de viteze mari ale apei in caste1 (pe la nivelul static) si mai mic Pn zonele de z maxim ~i z minim sau in zona lamei deversante.f .este sectiunea medie. Calculul pleacii de la alegerea intervalelor de timp At care se iau de la 1 s (la castelele mici) ping la 20 s (la castelele foarte mari). .. a castelului. Q. Q. V. folosind o formuli pract ic5. Desi nivelurile extreme ale apei care oscileazii in caste1 nu diferl mult in c a z h unor manevre bruste fafii de cazurile reale. Calculul se repets in orice caz pentru a obtine valorile medii din interval. iar I? raza hidraulici. dupi cumcalculul se face la inchiderea sau la deschiderea turbinei... z. d a t i si se ia Azi aproximativ. - - t At Qi AZ ai a= . ea este de obicei constanti pe lungimi mari. cind castelul este previzut cu deversor. se reface calculul cu alt Azi. b) Observatii asupra legii de variatie a debitului Q al turbinei. Se face tot calculul in ordinea coloanelor ~i se ajunge la 2.. nu este de neglijat. totul e depinztnd de conditiile locale.= -Qi+Qi+I -zif 7 - zi + 1 din ecua.

mat. deoarece o expunere completi a lor ar iesi din cadrul lucririi de fafil. 1926. D E C ~in acest caz . Ast fel. astfel c i introducerea in calcul a timpului real de inchidere nu influenfeazi mull calculele ficute la inchidere sau deschidere brusci.La inchiderea totali brusci. astfel ca puterea N s i fie constanti: A Q(H + z) = N = const. timpul de inchidere si a1 acestor organe de reglaj a1 presiunii este scurt (16-20 s) fati de perioaha oscilafiei fn castelul de echilibru (citeva sute de secunde). .4 nu mai poate f i aplicati. 1949 gi 1954. Calame si aden en^ introduc sase valori relative adimensionale si din studiul ecuafiei integrate deduc inele valori caracteristice care interiseazi indeosebi.-. inchiderea apei. in afari de aceea a diferenfelor finite. care deviazi debitul de la turbini f i r i a-1 reduce brusc. Theorie des charnbres d'equilibre.In cazul reglajului la putere constanti. Aceasti lege depinde de modul de reglaj a1 turbinelor. 0 prezentare mai ampli a acestor metode se ail2 in tratatul Ch. F. As t fel : . ALTE METODE PENT RU CALCULUL OSCILATIILO R IN CASTELUL DE ECHILIBRU Pentru rezolvarea problemei oscilaf iilor in castelele de echili bru de forme rnai complicate. Totusi. Fniltarea maximi: technique. Paris et Lausanne. a) ~ ~ l c u l cul valori relative. pentru a evi ta lovi turile de berbec prea puternice in conducta forfati se recurge la deflectoare (la turbinele Pelton) sau vane de descircare (la turbinele Francis). metoda analiticii ariitati la paragraful 16.debi tul . 1923. Calame ef Gaden. t urrneazi o lege hiperbolici in funcfie de z. deci debitul in orice moment este legat de presiune. Vogt. notind : se giise~te: -.5. Hydraulique .Migcarea oscilatorie a apei 2 castelele de echilibru n 459 debi t u l u i turbinelor.se face auto. de aceea s-au elaborat numeroase alte metode. Stuttgart.care este cel rnai obi~nui in exploatare . F. Vogt2 introduce patru valori relative u adimensionale si obf ine o ecuafie asemini toare cu (16-30). Berechnung und Konstruktion des Wasserschlosses. 16. Le menfionim numai.Dupi cum s-a aritat la capitolul XV. Jager.

+ 2 460 . Dintre numeroaseli metode grafice vbm prezenta mai detaliat metoda publicati de A. cu cre~terilede volum AT. iar z in ordonati. luind ca origine un punct 0. A patra curbii reprezintii volumul acurnulat in castelul de echilibru. cind se iau pentru parametrul h diferite valori. in care se ia At = const.20 s..0 V pentru sensul contrar. corespunzfnd diverselor vi teze V: Aceasta este o dreapti care se traseazi cu originea in 0 si avind aceleasi abscise OV.At z. luind ca unitate de timp At = = 2. Schoklitsch in 1923 si usor imbunit i f i t i ulterior. Ecuafiile cu diferenfe finite ale oscilafiilor in castelul de echilibru se scriu sub forma urmitoare: 9 9 / bv=-L (z + h) At. Pentru claritatea figurii se preferii ca aceasti curbii (IV) s i fie construiti in afari de abscisa r ii .Primul Hidraulica 9.. pot f i rezolvate prin cohskucfii grafice.- + 9 L aceasti dreaptii urmeazi a se duce apoi toate dreptele care sint reprezentate de ecuatia (16-37).. Ecuafiile cu diferenfe finite (16-32) si (16-33). in loc de a f i rezolvate prin calcul tabelar. . Pe axa absciselor se ia viteza V pozitivi spre stinga si timpul t la dreapta. de la captare spre castel. reprezinti suma pierderilor prin freciri hidraulice. 0 a l t i curbii reprezintii volumul AT intrat in caste1 in timpul At. la nivelul hidrostatic a1 apei in rezervorul de la captare. cu avantajul c i acestea sint mai intuitive si permit o mai usoari descoperire a unor eventuale erori. IV. 11. Dreapta A V = . 111. Se traseazii mai multe curbe. in abscisii. Diagrama pierderilor de sarcini h = f KV2. in care h = KV2. b) Metode grafice. minimum. . dupi primul maximum: - La deschidere bruscii de la Q = 0 la Q = Qo: . Se construiesc astfel : I . dedesubtul semiaxei OV pentru sensul de mi~carea1 apei in galerie. Paralel cu . ordonatele ei se pot lua in sus cind V > 0 (adici spre castel) in jos cind V < 0 (spre captare). si deasupra semiaxei . dupi mirimea castelului. iar pe axa ordonatelor se iau inilf imile z.

Aceasti curb2 (V) depinde de regimul de functionare a turbin nelor. Q scade brusc. Daci incircarea nu este totali ci partiali. N este puterea turbinei. de sectiune s: Q At = ps -/1 At. H ciderea bruti. aceasti ecuatie este aceea orificiu deschis.ca aceasti curb2 auxiliari sii fie f i c u t i separat.Migcarea oscilatorie a apei in castelele de echilibru 46 1 OV = V i luind o origine arbitrari (sau la cota z maxim). cazul incercirilor in laborator. as'tfel ca puterea sa r i m l n i constanti. pe modele. At .pentru a nu complica epura . de regim constant). At const. In acest scop. curba reprezentativi este o hiperboli. dreapia Q At = Q.. curbei Q At = f(z) se face (fig. 16-4) lulnd abscisele Q At pe orizontali si originea intr-un punct oarecare 0' la nivelul hidrostatic a1 captirii. $i ecuafia de continuitate se exprimi: 9 + - Exploatarea uzinelor hidroelectrice se face. In sfirsit. plecind de la abscisa OV (stinga). Este 7preferabi1. cum se va vedea mai departe. ordonatele curbei Q At vor f i transpuse deasupra curbei II I pentru a fabe operaf ia corespunzitoare ecuaf iei (16-38). regulatorul turbinei influenfeazii deschiderea paletelor statorului. Rezolvarea graficii a sistemului de ecuatii se face in modul urmitor: Pleciim de la punctul 0. ~ s i d a r . situat pe curba I . la Q = 0. mai trebuie trasati curba care d i pe Q. Dat fiind c i vitezele V sint dependente de z prin ecuatiile de miscare. la oarecare distanti. debitul turbinei E . se va trasa. Constructia. Din curba V se obtine cantitatea Q. In ace1 punct. q randaansamblului conducts-turbini. avind abscisa V = Vo (viteza initial. aceasti relafie. deci bilantul volumelor (conditia de continuitate) este: ? 1 si ordonatele curbei 1 1 sint egale cu cre~terileAT de pe curba IV.aceasti curbi reprezinti: 7 = 0 sau sub nivelul f n s i pe aceeasi curbi se poa te ci t i cresterea Az care corespunde unei diferenfe As: 9 V. Ducem dreapta 0-1 paraleli cu dreapta II. la un debit constant Q.functie de z. In acest caz : A QAt In mentul In a unui A A 7yq ( H + z ) At. de la Q. - (16-40) iar curba reprezentat i v i este o paraboli. pierderea de sarcini h = h. adeseori astfel ca s i se ment i n i o putere constanti. daci se produce inchiderea brusci a apei. Astfel. daci variazi presiunea..

--_ ---- Fig.precum si segmentul Q At.-. -2 -2' se obfin punctele 2 pe curba ~j ~i 2' pe curba VII.a. se obfin prin acelasi procedeu. 7 9 .. rezultind volumul AT. fiind pe curba I . in intervalul At. Se ? ---. Observim c5 curba 0-1-2etc. iar acest segment este scizut din segmentul o V . si ducind orizontala a. 16-4.-1 pinii la intersecfia cu dreapta 0-1. Se obf ine volumu1 AT.. volumul din castelul de echilibru si se trece pe abscisi in curba I V .-. unde h = h. cu care a crescit. Pe orizontala dusi prin 1. Punctul I este un punct pe curba 0-1-2. care corespunde acesiei cresteri de volum este segmentul aoal. = . din punctul I Iiisim o verticali pin2 la intersectia in c. . Calculul grafic a1 castelului de echilibru. V: si din ace1 punct ducem o paraleli Lu curba II.. Aceeasi verticali intersecteazii d r b a I . ~ r e a ~ 0-1 este una din dreptele reprezentate prin ecuafia (16-37) si ta anume aceea care trece prin punctul h = ho. dupi Schoklitsch duce orizontala a. At. hu curba I. Orizontala se preiungeste p i n i in 1' la intersecfia cu prima ordonati care marcheazii timpul A t .. curba V d e t k m i n i segmentul Q At. in curba V. Acestuia ii corespunde pe verticali Az. Astfel... Punctele 2. 16-5 (plansa)]. iar punctul I' este unul din punctele curbei V I I : = z (t). 3 etc. = a. (Vl) care reprezinti relaf ia: Az z =2 (V). adici tocmai diagrama c i u t a t i ... .462 9 Hidraulica de la inceputul miscirii si aceasta se scade din volumul o V o At. Diferenfa de nivel Az. punctul a. fig. are forma unei spirale pentru castelele de secfiune constanti sau aproape constanti [v.

.

metoda bilantului energetic in care M este masa apei din galerie = Y w g L. I in care q este nivelul centrului de greutate fat5 de nivelul initial.. c) Metoda bilantului energetic (fig. ci numai valorile nivelelor maxime ~i minime. .Calculul oscilatiilor in castelul de echilibru..Miqcarea oscilatorie a apei in 'castelele de echilibru 463 Mai trebuie observat c i z ~i V care se obtin prin aceasti constructie sfnt cele de fnceput de interval ~i nu valorile medii din interval. Exprimind pe G ~i q in functie de z. Alte perfectioniri au mai fost aduse metodei.cici apa care s-a ridicat in caste1 provine de la captare. 16-6).ho ping la nivelul zmaX)este egali cu lucrul mecanic necesitat de forta G pentru aceasti dep 1asare. cum ar trebui.65 G h. dupi forma castelului. deci E o = . aceasti ecuatie este de gradul doi fn zmdx~i solutia este Dupi cum se poate vedea din cele de rnai sus. fn castel. care se pot calcula q o r . Exprimam c i energia cinetica ~i potentiall a fortei G (greutatea apei intrati in castel de la nivelul initial z = . cu viteza V. se obtine o ecuatie in zmaX. 16-6. Pentru a spori precizia metodei expuse trebuie admise intervale At mai scurte ~i numeroase.. prin aceasti metodl nu se g i s e ~ t e diagrama completi a mivcirii. f i r i a o putG prezenta din lipsi de spatiu. ceea ce desigur este t o t u ~ iimportant ~i se obtine cu o chel tuiali redusi de munci.. In s f t r ~ i tfrecirile hidraulice-spre a f i Pnvinse .. fn mi~carela momentul initial.y o ~ v : 2g -L Lucrul mecanic necesitat pentru urcarea apei in caste1 este: o Go?. Printre metodele grafice interesante citim si nletoda l u i Calame ~i Gaden. Atit G clt ~i q slnt functii de z. Energia potentiali este Goho.necesitii . In cazul castelului cilindric. Ecuatia bilantului de energie este deci : Fig. unde nivelul -' apei este cu ho metri mai sus declt nivelul initial in I castel.. un lucru mecanic evaluat la 0.. Energia cinet ici este aceea corespunzi toare masei apei continute h galerie.

camere de expansiune multiple". folosindu-se metoda diferentelor finite (pe cale algebrici sau grafici). Moroieni pe Ialomita ?. micsorind energia de oscilatie. iar in figura 16-7. a ciror functionare se influenteazi reciproc. legitura hidraulici inlre camera castelului si galerie neficindu-se decit prin sase orificii de dimensiuni stabilite prin incerciri in laborator. in special la partea superioari ~i inferioari (fig. Acest'caz a fost tratat in aminunt in paragrafele precedente. a ) . iar pentru nivelurile extreme. Sadului-Bumbe~ti. Un astfel de caste1 are uzina hidroelectrici D o b r e ~ t i . e). in figura 16-7. are castelul de echilibru al uzinei hidroelectrice Sadu-V. galerii si conducte. La aceste tipuri de castele se pot aplica cu succes metodele de rezolvare pe cale grafici sau algebrici a ecuatiilor de miscare cu diferenfe finite. unde galeria de aductie stribate In continuare castelul pe la baza lui. Cele doui ecuatii ale m i ~ c i r i i vor f i deci: . n Astfel. a) Tipuri de castele de echilibru i) Caste1 cilindric de sectiune constanta'. apar presiuni dinamice-de obicei moderate . I. fie castele prevazute cu . Pentru rezolvarea problemelor hidraulice ale acestui tip de castel [fig. 16-7.6. Un exemplu interesant este castelul de echilibru a1 uzinei hidroelectrice V. APLICAREA METODELOR DE CALCUL CELE MA1 POTRlVlTE LA DlFERlTE TlPURl $I SISTEME DE CASTELE DE ECHlLlBRU Din punct de vedere hidraulic se deosebesc mai multe tipuri de castele de echilibru. b). 2) Caste1 cu sec/iune variabila'. Strangularea creeazi o rezistenti hidraulici importa_nti pentru ca miscarea apei s i fie frin a t i . Pentru a reduce amplitudinea maximi gi minimi si a spori stabilitatea de functionare. este proportionali cu pitratul vitezei care trece prin orificii. 16-7. c . c' printr-o diafragmi previzuti cu orificii.a. Sibiu. precum ~i pentru realizarea unor forme mai economice. d u p i cum se ?tie. 16-7. Un caste1 cu sectiune crescindi spre partea superioari. sisteme derivind din schemele generale de amenajare energetic2 a unor bazine. de iorma unei cupe de $ampanie. care. formate din mai multe castele. concepute in vederea atenuirii ampli tudinilor oscilatiilor maxime +i a amortizirii lor in timp. dar el primeste doui galerii de aductie de la doui captiri diferite (fig: 16-7. strangularea se face printr-o portiune scurti de tub. se fac fie castele cu o sectiune crescitoare in mod continuu in sus (fig... existi si sisteme hidraulice diferite. 16-5 (plansa)] se introduce in ecuatia echilibrului dinamic rezistenta suplimentari a diafragmei. c' si fig. metoda bilantului energetic. De asemenea.in galeria de aductie. Lenin-Bicaz pe Bistrita.4 64 Hidraulica 16. Putul de legitura dintre camere poate f i de diametru minim (doar ceva mai mare ca diametrul aductiei). In schimb. Cite un astfel de castel de echilibru cu douci camere este instalat la uzinele V. 3) Castel cilindric cu strangulare E zona de legGturn" cu galeria de aduciie.

Diferite tipuri de castele de echilibru fhj in detaliile constructive ale unor astfel de orificii care permit trecerea apei mai mult fntr-un sens decit in sensul contrar. daci iniltimea lui este mare. De cele mai multe ori. f si g). 16-7. se consider.. valorile medii din intervalul At.cind apa i n t r i din galerie in castelul de echilibru yi semnul .pentru m i ~ a r e ainversi. pentru a realiza un caste1 de echil ibru economic. Pentru o rezolvare cit mai exacta. camerarezervor 14 se face in zona superioarii previzindu-se eventual ~i o a l t i camerii in zona inferioar6 (fig. in care scop orificiile trebuie sii fie larg deschise. Nu intrim (e If) Fig. La deschiderea rapids a turbinelor trebuie ins2 ca apa sii poati'veni cPt mai repede din camera R. avind orificii suficient de mici pentru ca ridicarea apei in caste1 s i se producii repede spre a ajunge la partea superioarii unde s i deverseze peste marginea tubului interior in camera exterioari R.. 16-7.Mi~carea oscilatorie a apei i castelele de echilibru n 465 Coeficientului diafragmei Kd i se atribuie semnul $.. exprimate prin: 4) Castelul difereniial este un caste1 cu strangulare previzut in plus cu un tub interior ingust R. .

QI = 41 ~0 1/2g )z2 . Ecuafiile Fig. (16-47) b) Sisteme de castele de echilibru. 16-8.. in ecuatia de echilibru dinarnic (16-32) se ia z = z. iar ecuafia de continuitate se scrie: Q. 16-8.Tn acest caz. adicj nivelul apei din tubul interior. 1 ) Castele de echilibru in serie pe aceea~iaducjie. este debitul ce trece prin orificiile de secfiune o. este debitul care deverseazi peste rnuchia de litime 6. Sisteme de castele de echilibru . Acest sistem se foloseste cind este nevoie a se completa o instalatie existenti (fig. a). D i m citeva exemple de sisterne realizate pfni in prezent.4 . cu o l a m i = Ah iar Q.

16-8. iar pentru intreg sistemul o ecuatie de continuitate de tipul: Un exernplu de acest fel il avem in castelul de echilibru a1 uzinei Dobresti. In cazul cind galeria de f u g i este sub presiune .in furci" din figura 16-8. Pentru castelul amonte I : iar pentru castelul aval I I : Metoda cea mai potriviti acestui caz este calculul cu diferente finite. 2) Uzinci hidroelectricci cu u n caste1 de echilibru i n amonte si altul i n aval (fig. se scrie pentru fiecare castel o ecuatie dinamici.la centralele subterane . wlVl + 0 2 V .).E.. = wV (bifurcatie) . la Cetituia).H.variatiile bruste ale debitului evacuat de turbine pot produce lovituri de berbec importante in galeria aval si de aceea se intercaleazi si un caste1 de echilibru dup5 turbing. 6 ) .i cu galerii de aduclie respective legate la u n castel de echilibru unic. 16 februarie" pe RTul Arges. Ecuatii analoge cu (16-48). cu doui galerii de aductie venind'de la captgrile riurilor Ialomita si Bratei.U. Daca ins6 galeria de fugi nu este sub presiune interioari.Migcarea oscilatorie a apei E castelele de echilibru n 467 miscirii se scriu in acest caz: pentru fiecare caste1 cite o ecuatie de continuitate ~i cite o ecuatie de echilibru dinamic.. (16-49) se pot stabili ~i i n acest caz. castelul de echilibru din aval poate f i evitat printr-o racordare hidro-dinamici a galeriei cu bazinul de linistire din aval de turbine (CazuI . In cazul sisternului . 3) I n cazitl sistemului din figura 16-8. d se scriu trei ecuatii dinamice si doui ecuatii de continuitate. c cu mai rnulte capt&i la aceeayi cotd . in care se ia ca variabilii auxiliari presiunea de la punctul de unire a galeriilor d a c i se ~leglijeaziipierderile prin frecari: < wV = R dt + Q (caste1 de ech.

care a demonstrat (1910) c i pentru ca sisternul s i fie stabil trebuie ca sectiunea castelului de echilibru sirnplu s i d e p i ~ e a s c i anuo mi t i valoare rninimi: KV:. Schwingungen in den Zuleitungen und Ableitungskanalen von Wasserkraftanlagen. astfel c l s-au admis pentru coeficientul de rugozitate n (Pavlovski-Manning) urmltoarele valori: n = 0. EXEMPLU NUMERIC Calculul oscilatiilor apei intr-un castel de echilibru. De la nivelul galeriei de aductie pPnl la cota conventionall f 0.011. suprafata betonului turnat In cofraje metalice este foarte netedl. Dar si oscilatiile lui Q provoaci alte oscilatii ale lui z. pentru ca N s i rirnini constant. - + La o crestere a lui z trebuie s i corespundi o scidere a lui Q. 0 = 7 m. in aceeasi fazi.5 si 1. Schiiller* si Ch. pe R. Ipotete de calcul. R. S l se calculeze oscilatiile apei in castelul de echilibru a1 uzinei hidroelectrice V.75m.3 m2. . Berlin.) h fiind pierderile de sarcini = 16.015 pentru deschiderea turbinelor. pe intreaga galerie de aductie. la debitul instalat de 178 m3{s. asadar oscilatiilor lui z le corespund oscilatii ale lui Q.011 corespunde o pierdere de sarcinl totall. . de la priza de a p l ping la castel.8. variabilele z ~i Q sint legate prin ecuatia de reglaj N = const. care d'au sectiunea Q T h . = 855 m2. partiall. Pentru diferite t i ~ u r ide sisteme de castele de echilibru s-au stabilit formule speciale. de la cota i 0 In sus. w = 38.8. ins2 in exemplul de fall vom considera numai ipoteza urmltoare: Inchiderea bruscl a turbinelor la debitul Q maximum de 178 ma{s. f l r l considerarea diafragmelor. conform normelor. tn partea superioarl a castelului de echilibru. La n = 0.011 pentru inchidere totall ~i n = 0. Bistrita la Bicaz. = . Calculul s-a flcut in numeroase $i variate ipoteze. Thoma.75 m. * Frank u. = 530 mZ. Coeficientul de rugozitate al galeriei n = 0. Se defin e ~ t e coeficient de siguranti: n = -! .468 Hidraulica Daci centrala hidroelectrici este previzuti cu reglaj automat la putere constanti.~i se 'adrnite ca n s i fie cuprins un & RTI. Lenin. Castelul este prevlzut cu o diafragmi de strangulare la nivelul galeriei de aductie. astfel c i in anurnite conditii acest sistern oscilator poate deveni nestabil. intre 1. y y (H z) Q. Forma este cilindricl. pentru urmltoarele date $i ipoteze: Galeria de aduciie L = 4 649 m. de h = 7.. Schliller. Primul care s-a ocupat cu aceasti problemi a fost D.. I. 1938. formatl din $ase orificii. Jager. (A se vedea in special lucririle lui Frank u.7. oscilatiile putfndu-se arnplifica. diametrul este de 23 m $i sectiunea R. deci h. Cota nivelului maxim a1 apei la baraj s-a luat drept cota f 0 $i de laaceastlcotlincepe sectiunea llrgitl. Forma ~i sec#iunile castelului. De$i netencuitl.

TI = 2 4 649 X 530 9. Rezul t i : V(m/s) 1 2 3 4 4.359 V2.469 - -i XD2 = 178 : 38. ar da: Pentru sectiunea 52.712 cm. = 530 m2 1 . $i obfinem abscisa AV de 0. Volumul q acumulat Ia cota i 0 este T. .3 2 Dupi epuri.4. un volum la cota 15 m este T.Curba I V reprezinti volumele acumulate in castel. g 9 81 Deci scara timpului I cm = 50 s. z. calculate cu formula h = 0. se reprezinti la aceeagi scari 1 cm = 5 000 m3.Curba V.&.75 = K.Curba \/I $i curba 1/11 au ordonatele Ia scara lungirnilor.3 X 20 = 766.. in .10. Aceasta reprezinti cresterile de volum . + + aceasti elongafie pozitivfi este urmatl dupi 280 secunde de: z.359 1.75 i n epura din figura 16-5 s-au luat scirile: pentru V.20 = 0.65 m/s.75.230 5. Pentru V = Vo = 4. reprezentat prin 3. .359.i in semiperioada 11 (negativi) este de 260 s.15. bucla lui z pozitiv) 9. Alegem scara volumelor 5 000 m3 . 3 560 Azderen = .65 h (m) 0.= 1 cm in epur5.74 7.0422. = Q0 : . luind ca origine nivelul de la cota . care se reprezinti in epuri prin 0.At = L.7. (h = W 2 ) . Din ho = 7. spre stinga. = 0.65 m.Determinarea dreptei III : AT = ( o b t ) V. = 0. L S-a ales ca unitate de timp At = 205. in ipoteza c l nu se tine seami de freciri. reprezentind tot volume. bucla lui z negativ) I .81 X 38.5 m/s. semiperioada I pozitivi este de 310 s .OO m elongatie negativi..652 rezulti: K = 0.647 -. deci curba I se va construi prin puncte.0844 cm. in abscisi 1 cm desen ordonata h (pierderi de sarcini) scara Iungimilor 1/250. Pentru L 4649 z = l m.7. = . Rezultate: zlmas = 16.At.r in iuncfie de viteza V. pe verticali in jos. = 4 110 855 X 15 = 16 910 ma. 7 = = 766 X 4.81 cm.37 cm. coeficientul unghiular este 0. reprezentata pe cpura prin segmente de 4 mm. Coeficientul unghiular .3 - 508 2 - 254 s (semiperioada.65 = 3 560 m3.323 s (semiperioada. Luim punctul z = .Migcarea oscilatorie a apei Zn castelele d e echilibru Calcule pregdtitoare. dupi epuri Formula de calcul. Volumele negative sint reprezentate sub cota . a 000 . . Durata unei oscilatii complete.Determinarea dreptei II : AV = . = 7.75.Ta = 2 Y 649 855 . wAt = 38. .Determinarea curbei I .0422 unititi de vitezi. reprezentat prin 0.433 3. . Aceea~iscari s-a luat pentru lungimile $i iniltimile constructiei.844 cm.65 m/s.81 X 38..0422 X 2 cm = 0.65 X 530 = 4 110 m3.3 = 4.

Studiul se face intr-o zonii restrinsii in jurul sectiunii de trecere si rolul forfelor de frecare in acest fel de misciiri fiind mic. ele nu necesitii un capitol separat. conturul orificiului fiind in intregime sub lichid. o datii cu misciirile efluente din care nasc asemenea vine. Orificiile si deversoarele sint foarte variate si aplicatiile lor tehnice sint numeroase. care dirijeazii vina sau ii modificii unele proprietiiti. si din acest punct de vedere. cind se adaugii in jurul orificiului o bucatii scurtii de tub.. aplicafiile tehnice ale vinelor fluide. in general foarte scurte. se numesc ajutaje. care antreneazii variafii mari ale vitezelor.17-1. Desi studiul vinelor fluide de-a lungul traiectoriilor lor poate forma confinutul unui capitol special. ~i dupii trecerea in mediul aval. Se deosebesc douii clase generale de secfiuni de scurgere: orificiile si deversoarele. 17-1). sint destul de reduse si deci. Aceste misciiri se caracterizeazii prin variafii mari ale secfiunilor de curgere in lungul curentului. Asemenea tuburi.-. Se numeste orificiu o deschiziiturii tiiiatii in peretele sau in fundul unui recipient.. in contact cu atmosfera. Curentul la trecerea prin sect iunea de scurgere ia forma unei vine fluide care se menfine. ale presiunilor si ale nivelului.Capitclul XVII M i ~ c i r i efluente (scurgeri) permanente i n acest capitol se studiazii misciirile permanente ale fluidelor care se produc in cazul trecerii. pe o distant5 scurtii. in cazul cind miscarea are o suprafafii de scurgere liberii. el va f i tratat in capitolul scurgerilor. Dacii ins5 o parte din contur nu este udatii de lichid. printr-o sectiune de scurgere relativ micii.legatii de nofiunea de . avem de-a face cu un deversor. exFig. La acestea se anexeazii studiul scurgeri lor prin orificii.lichidU. a unui fluid dintr-un recipient intr-un spatiu ocupat in genere de alt fluid. pe cind orificiul poate exista si la recipientele pentru gaze (fig. cu oarecare variafii de formii. in hidraulicii. Orificiu Pentru studiul lor stiintific. De altfel.Orificii si deversoare(scheme la definitie) perienfele trebuie s5 indeplineascii . studiul teoretic se poate face cu ajutorul teoriei misciirilor potenfiale ale fluidelor perfecte. 0 . Se vede cii nofiunea de deversor este .

cit mai apropiate derealitate. sarcina h fiind iniltimea oglinzii lichjdului deasupra centrului . Orificiul se numeste . cici o tabli prea laminat5 prezinti neregularit5ti ~i se deterioreaza lesne. prin alimentare dinamonte. Orificii mici in perefi subfiri S i studiem orificiile tiiate in pereti subtiri. suprafafa lichidului din recipient trebuie s2 fie cit-mai mare ~i previzuti cu organe de reglare precis5 _a nivelului.. ci se prelinge pe tiieturd. ci o tnuchie ascutitG la fata amonte. de asemenea.Q = cp. miscarea se poate considera ca plecind din repaus si.micU. de o sectiune mai micd decit a orificiului (vina contractati). Experimental: Atit tipul de deversor sau de oriiiciu. orificiului.anumite conditii. nu s-aconsiderat efectul viscozit5tiisi a1 tensiunii superficiale.2. vitezele in diferitele puncte ale sectiunii se pot considera egale. masuriirile. 17-2). in unglii drept. Mi~careatrebuind s5 fie permanent& nivelul lichidului in recipient (sau presiunea gazului) vor f i menfinute cit mai constante. In general. Se presupun lichide cu viscozitate constant5 si incompresibile.cpvQ1/2gh. cit si recipientul trebuie s2 fie perfect definite si realizate cu precizie.de intrare a apei in recipient. Debitul se calculeazi astiel : Q = VQ. Orificii Pn pereti subfiri Q = ~ ~ 1 / 2 g h . In practica ins& se taie dou5 mucliii perfecte. ORIFICII 17. (17. iar explicatia matematici a fenomenului se bazeazi pe anumite ipoteze. Daci lichidul este prea viscos sau nivelul s i u prea scizut. conform teoremei lui Thomson. precum vom limuri numaidecit. apa iese sub forma unei vine departate de tiieturi (fig. (6') 161 Fig. In cele ce urmeaza vom expune in paralel experientele si teoria corespunzatoare diferitelor tipuri de orificii si deversoare.1) .-adici tiiate astfel ca muchia conturului s5 fie ascutiti ca muchia unui brici. In acest caz. In acest caz. 17. cercetirile in aceasti directie fiind abia incepute. miscarea este nerotational~. Teoretic: Daci se neglijeazi viteza . Important este s i se realizeze nu un perete prea subtire (acesta posts avea ling5 orificiu citiva centimetri).2. daci iniltimea a a sectiunii sale este cel mult h/10.foarte mic5 . iar viteza medie in sectiunea contractati poate fi calculati cu iormula lui V = cpVl/2gk. vina nu se mai dezlipeste de la muchia amonte. se vor face folosindu-se instrumente de mare precizie. iar vina iese mai groas5 (mai putin contractati). I . = Vcp. 17-2.

produs a1 celor doi coeficienti cp.59 si 0. Dupi cum s-a a r i t a t anterior. la vina verticali o sectiune contrac) tat2 minimi nu existi. . cp. toate experientele f2cute din secolul a1 XVII-lea pfni azi au dovedit c i p variazi intre 0. Astfel. pentru a ajunge in D. la orificiul lateral unde viteza este cp. deoarece sectiunea trebuie s i se micsoreze pe m i s u r i ce z creste ~i deci ~i V c r e ~ t e pentru a avea V Q = const. urmind o curbi tangenti la fund.v2g(h $ 6 . la o distanti 8 Fig. la orificiul de fund Fig.2. Firul de curent OA se dezlipeste de fund in A . t i i a t pe fundul orizontal a1 unui vas (fig. 17-3.un coeficient de contractie a1 sectiunii. mirime ~i pozitie a orificiilor mici. se calculeazi cu formulele == . este un coeficient de corectie a vitezei teoretice. 17-3).cp. 17-4).1 si h. Detdrminarea experimental2 sau teoretici a lui p rezolvg problema. Schernii pentru explicarea contractiei vinei. si cu care se inmultesc viteza teoretici 1 / 2 3 ~i sectiunea orificiului Q pentru a se obtine debitul. = 2 .2. pentyu: 9u <. cu muchii ascutite. = p - < in genere mici. in sectiunea contractati. Or. adici raportul dintre R sectiunea contractati (a vinei) si sectiunea orificiului cp.2g Tabela 17-1 17.472 Hidraulica in care cp. cu muchii ascutite. n coeficient de debit sau de descircare.96 si 0. avind valori cuprinse intre 0. la ievirea din rezer1 v2 Valorile lui C sint vor.64 pentru toate lichidele si pentru orice formi. pierderea de sarcini locali. 17-4 Schemg pentru explicarea contractiei vinei. Mai bine caracterizati este sectiunea contractati la vina orizontali (orificiul in plan vertical fig. unde existi un minim a1 sectiunii la o dis- . Analiza fenomenelor de contractie Presupunem un orificiu circular mic. De fapt. .99.

~i in cazul vinei verticale. in sectiunea contractatii. astfel c i In planul orificiului se constati o presiune maximi in centru . se constati a f i v = cpy1/2g(h + 2) (17-2) 9i cp. Distributia vitezelor $i a presiunilor in sectitmi i contracts te. este raza (10 cm in experienti) unui orificiu circular orizontal si r distanta de la centru. deoarece o parte din energie este pierduti prin frec i r i datorite viscozititii precum. Viteza medie in vinii. iar la vina orizontali (orificiul vertical) putind ajunge . Mai jos de acest plan. s-ar putea s i se produci si un vid partial in unele sectiuni.6 a.6 d. paragrafele urmitoare).10-0. a fiind latura pitratului). 0. La variatia de vitezi trebuie s i corespundi ~i varialia de presiune.. la un p i t r a t 6 = : = 0.p i n i la I . existi urmitoarea distributie a vitezelor in planul orificiului. si adeziunii intr-o redus' in jurul Fig. 17-5. In general.01 . este foarte aproape de 1 . trece printr-un maxim.6 yh. scizind pe contur p i n i la zero (presiunea atmosfericii).04 m. unde cp. vitezele incep s i se egaleze. este < 1 . Dar mai putem defini sectiunea contractati ca aceea unde vitezele incep a f i distribuite cvasiuniform in care caz se poate determina cp.Miscdri efluente (scurgeri) permarzente 473 t a n t i 6 depinzind de forma sectiunii (la un cerc 6 = 0. Coeficienti mai mari ca 1 s-au explicat prin presupunerea c i . astfel c i la 0.12 m adincime sub orificiu nu mai existi un minimum de vitezii. Intr-adeviir.1. din cauza variatiei continue de forma a vinei pe traiectul ei (v. coeficientul de vitezii cp. sectiunea orificiului .dupa formi ~i mirime . experientele a r a t i (Bazin) c i daci r. la adincimea z de planul orificiului.

sint indrep tate toate vi tezele . 1743. aceasta r s-a reu. pe cale teoretici. Fie suprafata de control . Fortele de inertie ale maselor ce i n t r i prin ambele planuri verticale se exprimi prin: 1.474 -- Hidraulica Se poate determina exact.\ : a cos a dz. folosindu-se fie teorema impulsului. a. Fie un punct M prin care pitrunde lichidul cu viteza V si s i admitem c i spre axa care trece prin punctul 0 . t i i a t i pe fundul unui vas (fig.. coefi_cientul de contractie cp. astfel c i pentru continuitate S i aplicim teorema impulsului d u p i directia axei Oz. forma vinei si dis tributiile vitezelor si presiunilor? In mu1 te cazuri. apoi oglinda apei si sectiunea contractati cp.pe I m de fanti . S i gisim. = 2 2 p cp:2~f Fig. ca spre o fintini punct iformi. fie teoria m i ~ c i r i l o potentiale.sit. r - Fortele de inertie la iesire iar greutatea prismei de lichid Vom scrie ecuatia echilibrului dinamic . apoi c i aceste viteze sfnt egale pe suprafata oricsrui cilindru circular cu axa 0 . Aplicarea teoremei impulsuIui la ca~cuIuIcontractiei p sin adz V cos a == V n i. de exemplu.formati de d o u i planuri paralele verticale limitind fanta in A si B. coeficientul in cazul unei fante de Iitime a si lungime indefiniti. cu ajutorul teoremei impulsului. 17-6).

(fig. si pentru 0.611 / 1 0. urmfitoarele rezultate la probleme Enrudite cu precedenta. a) Daci vasul are l5timea finiti b. Un calcul exact f2cut cu ajutorul functiilor analitice si a1 reprezent2rilor conforme d2: inlocuindu-se insi greutatea lichidului cu o presiune uniformi.2rp. r sinu = 2.3 0. 17.a - - 4p - cp. 2tg cc r cosu = Z.z~: 0 \"I2 a/2sinu sin u cos u dcr .633 1 1 0. tinlnd 2 seama $i de ecuatia de continuitate.M i ~ c d r i efluente (scurgeri) permanente 475 Cum z--- a .0 0. coeficientii de debit se pot lua din tabela 17-3. la orificii de fund.2 0. Coeficienti de debit la orificii de fund S-au mai obtinut de asemenea. = 1 se obtine: . +I rp. vasele avind anumite forme gi dimensiuni. prin calcul si experiente. . calcul2m prima integrali astfel: !"I2 u da cos .1 0./b p I 1 0. rezulti: in care.1 0.621 1 1 0.613 1 1 0. 17-7) si orificiul este in formi de fanti. Cum SZi22 sin a c o s u d m 0 = I . = 0.5 0. ficind inlocuirile V: -grp: 4 - 2g(h = + 8) rpt. r2 = z2 + u2.562. Experienta a confirmat aceast2 valoare.653 1 I Tabela 17-3 0.2. sau rp.3.si.681 .

5 I. * R. Tn tabela 17-4 se dau valorilk calculate ale lui y. in citeva cazuri particulare (dupi R . art. . f a t i de valoarea 0. vasul fiind de latime finitl Fig. Vas de litime finit6 cu fundul in forma de . 17-8. 17-3.50 g i s i t i prin calcul. afar2 de primuI care rimine acela~i. pe cind d a c l se Q = y'a 2gh . v. Tabeln 17-4 Cazul u = YOo este identic cu a). verificate experimental.4 76 Hidraulica Valorile precedente ale lui y se aplicd in formula Q = y af-. coeficientii y' sint mai mici. Berechnung von Ausfluss u. Mises.21) pentru care experienta a r a t i c i p -.0. 17-7. p. Mises*). PII care se tine seania de viteza de acces. 17-8) $i orificiul in formi de fanti. Orificiu de fund in formi de fanti. aplica teorema lui Bernoulli ~i se calculeazi debitul cu formula . Fig. Uberfallzahlen. cazul u = 180" $i a / b = 0 corespunde ajutajului Borda (v. 1917. pilnie cu fantd b) Vas cu fundul in form5 de pilnie (fig. VDI. 2 . 471. v.

00 4.2. Valori experi~nentaleale coeficienfilor de debit la orificii in pereti verticali a) Coeficienti de debit p.4. i n cm I 1 2 ( 5 1 1 0 ] 2 0 in cm.25 0.Mi~cGri efluenfe (scurgeri) permanente 477 17.00" .64 I p i a m e t r u l orificiului. J o h nsuon. Civil Engineering.se introduce p din tabela 17-6. Tabela 17-5 -- Sarcina fn cm 0. la temperatura apei g i a aerului de 15" C.16 c m Observatii Daci temperatura aerului scade cu 1 l0C. [I31 . in care h este adlncimea sub nivelul apei a muchiei superioare a orificiului [13]. pentru scurgerea apei prin orificii circulare in pereti verticali cubtiri. fn formula Pntrebuintatii Q = 11. deasupra muchiei superioare * V. debitul cregte cu 0 3 % (dupi M e d a u e h a. Orificiu mic dreptungtliular -b Tabela 17-6 Valorile p pentru dreptunghiul de lgrgirne de 20 cm* P h fnilltimea dreptunghiului a. 17-9). [IS]. 424) v. lucrarea. july 1940. temperatura apei riminind constants.75 1 I :1: 1 2. 17-9.08 I 4.8. p. i n toli si cm 1 0. b) Orificii dreptunghiulare mici in pereti verticali subtiri (fig.

. iar V . raportul dintre diametrul D al orificiului gi diametrul D .5. Tabela 17-8* 17-1 1. din amonte de orificiu. In cazul cind orificiul este intr-un perete la capitul unui canal sau al unei conducte. . Orificiu circular la ca. Tabela 17-7 + Pentru aer se intrebuinteazi formula: " Q - J 2p -g ( P I -PJIY . Factorii care influenjeazii coeficientul p a) Viteza de acces. . coeficientul p pentru orificii circulare in perete subtire.p. adici debitul impirtit la sectiunea conductei. Orificiu la capitul unei conducte snfundate. la capitul unei conducte de aer.. h = ply este iniltimea piezometrici. care c r e ~ t e cind p l t u l unei conducte i ~ f u n d a t e . este viteza de acces. v. in cazul curgerii unuigaz * Pentru tabelele 17-7 $i 17-8.478 Hidraulica 17. Formulele precedente sint valabile cing vasul din care se scurge fluidul are o sectiune mare in raport cu sectiunea orificiului. .v2g (It k) . are valorile experimentale din tabela 17-8. axa se constatl prin experienti c i p variazi cind fluidul este a p i . lucrarea 1181. + 2 " Formula este valabila nu- mai pentru diferente mici de presiune p.2. In acestecondit~i. Reducerea sectiunii 17-10. cu o sectiune vie de scurgere relativ mica.amonte are efect $i asupra coeficientului p. altfel. viteza de scurgere sc calculeazi cu formula (17-5) v = cp. a1 cu un perete perpendicular pe conductei c r e ~ t e Astfel. trebuie s i se f a c j uz de termodinamici. daci sarcina It este destul de mare . luind valorile din tabela 17-7. cu notatiile explicate in figura 17-1 1. y este greutatea specif~cria aerului la presiunea medie ----. in care k = V: /2g.

2. ( 1 7-7) Daci se fine seama si de \ri teza de acces. scriind V = . y poate atinge 0. Orificii mari Pentru orificiile care depisesc citiva centimetri diametru se folosesc doui procedee de calcul.. coeficientul y este cu circa 2% mai mic decit dacZ metalul este asprit cu qmirghel. aproape fBrn a se mai produce contractia. si a k=- v: 2g Q ' se obfine Fig. faptul cB dac5 un orificiu este t5iat intr-un perete metalic perfect lustruit. dac5 r 0.Q . z.98 (a se vedea paragr. se obfine formula adecvati a lui Q. 17. vina nu se mai dezlipevte de perete $i umple orificiul. Astfel. con tractiei - - 'r 17. = h.Miscciri efluente (scurgeri) perrlzarlente 479 b) Forma muchiei orificiului. 1) Se consider5 orificiul ca format din juxtapunerea unei infinititi de orificii elementare. pentru muchia rotunjita este 1.031 X 0. astfel c i debitul elementar AdmifPnd acelasi p pentru toate orificiile componente.hYi2). d) Viscozitatea mBrit2 face s5 creasci y. D De exemplll. Dovad5. . Daci se da conturul orificiului sub forma unei functii 1 = f(z). se deduce Jz. . Dac5 piretele este gros $i racordarea se face in form5 de trompetg.600. a c) Rugozitatea peretelui in preajma orificiului face sa se micvoreze componentele vitezelor paralele cu peretele.. Schema de calcul a unui oriiiciu mare Q= 3 p6Vg[(h2 + k)312 .6.(hi + k)3i21.01 D i i y pentru muchie ascutit2 este 0. = h.3 despre ajutaje).600 = 0. 17-12). 2 p 6 v g ( h : i 2 .. Nu s-a reuvit ins5 pin5 acum formei mu55 se giseasc5 pentru y o' formula sigur5 fn care s5 intre coeficientul de chiei asupra vi~c~itate. obtinem formula uzuali: z I Q= . si notfnd z. in orice caz coeficientul y crevte (fig. 17-13) cu 1 = 6 = const. Dac5 muchia amonte este rotunjit5 $i grosimea peretelui permite rotunjirea.619. 17-12. deci stinjenevte contractia. pentru un orificiu dreptunghiular (fig. Efectul $i aceasta cu cit sarcina este mai mic5.A Astfel y crevte cu 3 1 0 1 % fati de coeficientul y pentru pereti subfiri. deci s5 creasc5 y. 17-13.

de exemplu : Q = : plb (h. in domeniul orificiilor mari. p = 0. pentru raportul W .2. De altfel.25. in general. 0 8 b C Fig. Contractie incompleti sau partiali Daci raportul dintre suprafafa o a orificiului si secfiunea udata Q a unui canal din amonte este suficient de mare. - Aceasti metodi se poate considera tot atit de valabili ca si prima. Verificindu-se amindoui metodele prin experienfe si prin calcul. contracf ia nu se poate indeplini complet si coeficientul p este mai mare (fig. cu o aproximatie sub 5?6. se poate lua. 17. deoarece orificiile mici nu sfnt de fapt infinit mici (elementare) si coeficientul p trebuie in toate cazurile determinat pe cale experimentali.7. 17-14. la orificiile cu contracfie completa. in prima metodi se face aproximafia de a se admite in calcul un coeficient p constant pentru toate orificiile elementare componente ale unui orificiu mare. considerind sarcina h misurati de la nivelul lichidului (piezometric) p i n i la centrul de greutate a1 secfiunii orificiului: Pentru un drep tunghi.6. 17-14).. Producerea contractiei incomplete Fig. Producerea contractiei partiale Daci orificiul este practicat la fund sau pe coltul unui canal. se poate folosi formula: . 17-15. lipsind pe 1 . 2 sau 3 laturi. Astfel. in acest caz. cresterea lui p este de 4-5%. contract ia este numai part iali. se constati cii intre valorile lui p si ale lui p1 sint diferente neinsemnate si c i .0.480 Hidraulica iar pentru orificii circulare de razi r 2) A doua metodi consti in extinderea formuleldr stabilite la orificii mici.

N.. Contractia 1. Viteza in sectiunea contractati este tiei !complete F].70. in special la orificiile mari.fati de conturul complet. pentru un pitrat in . este un coeficient x 0. coeficientul p variazi Fig. neinluentati de nivelul apei in aval. Pavlovski: . % gi debitul pe toati Iqngimea l a orificiului Dacg peretele face unghiul cr intre 0. Totugi.66.78 gi 0.?/i. qici perfect. = 45" cu planul orizontal. oricare ar f i raportul alb (fig 17-17). In cazul din figura 17-16. pe un fund orizontal (stavili de golire) Contractia nu se realizeazi nici pe tot perimetrul. pozitia c din figura 17-15 am avea p = 1. experientele au aritato contractie de p=0. contractia este completi.66. curgere liberi in aer. * Ligie.81.. pentru un calcul prealabil. Experientele au aritat p = 0.l p = 0. se poate tine seama de urmitoarele valori ale lui p.a curgerea sub un perete vertical. dupi recomandirile lui N. Astfel.6. Situatiile sint foarte variate de la un caz la altul gi coeficientii de debit se determini exact numai prin experiente de laborator. In cazul curgerii apei pe sub un perete vertical terinat cu o muchie ascufiti. -b numai daci s > 3b ~i t > 3a.13. 0. iar n. I 2. 17-17.Mi$ciiri ejfuenfe (scurgeri) permanenfe 48 1 'i" In care p este raportlfi dintre perimetrul unde contractia lipse~te.

1 p=0. 17-18. . .9 ij3. . . Orificiu Pnecat ..8.. Fig.. ~i a..65....70 y = 0. W.2.. Orificii de fund cu contractie laterali redusi Orificii de fund cu intrare lateralir racordati Orificii de fund previzute cu stavile cu pereti curbi $i netezi.85 .95 . 0. 7 ? e $ a=60° a=45O a=70° . adicl: Fig.70 y = 0... 17... jetul de wntractie perfect5 $i pe tot perimetrul Orificii mari.Tabelq 17-9 1 2 3 4 5 6 Orificii mijlocii.. ..0.....85 y = O .... in cazul cfnd peretele in care este tiiiat orificiul este transversal unui curent..85 y=0.65 y = 0. contractia imperfecti..75 y = 0. inainte si dupi orificiu.. Orificii inecate +a-.. Daci admitem c i vina lichidi care iese din e orificiu s conlractii $i c i viteza medie in sectiunea contractatii este V. Contractie la curgerea pe sub stavile curbe J a .. Stavilci tip a y = 0.80.80 0... CPnd l i c h i d ~ l ~ c a r e scurge prin orificiu intri intr-un recipient in care se nivelul apei este ckeasupra marginli superioare a orificiului. dar cu contractie lateral3 .....dup5 gradul de perfectie .. 17-19). p = O..90 0. . Apliciq formula lui Bernoulli. ..0...0. debitul orificiului este Coeficientul gr' cu circa 2% mai mic decit coeficientul p de este scurgere in a tmosfel-2.. Debitul se poate exprima ~i in fu:... dar pe fntreg perimetrul Orificii de fund (Pn pereti verticali) f i r i contractie la fund.... ..70... .. avem de-a face cu un otificiu lMCat (fig... 17-19.ctie de vitezele in sectiunile S1. considerind c i pierderea de sarcini in aval de orificiu este conformi formulei pentru llrgire brusci de sectiune.

6 -. in general.'/? - 0 .1. h t r e tub si vlnii rimine un spatiu liber cu virtejuri.) 2g = .62 ' v: vz -=-2. f ntr-adeviir.h.3. 17-21). chiar dacii tubul are aceeagi sectiune cu orificiul. repartitia vitezelor ~i debitul sint. Descrierea +i explicarea scurgerii prin ajutaj Dac5 la un orificiu se adauga un tub. Vl=- v .O.Miscriri e i i ~ ~ e n f(scurgeri) perrnanenfe e 483 deducem . inecarea este numai n partialg ~i calculul este mai nesigur. 0. 17-20). vina se l i p e ~ t ede peretii tubului.3. Daca ajutajul pistreazi muchia vie a orificiului si are o lungime mica ( I < 1. coeficientul decontractie cpc este 0.5 d.5 d). Dacii nivelul apei P aval de orificiu tale orificiul. sii admitem c i in Q.- VJ~.62Q. 28 28 Daci admi tem coeficientul de vitez6 . vina rimine dezlipitii de tub ~i fenomenul se produce ca la orificiile cu pereti subtiri (fig. in aval de sectiunea contractat5 si iese in aer cu o sectiune egalii cu a tubului (fig. pierderea de rezervor la secfiunea .V: $ (v.Y8 in sectiunea Q. in care rnai putem inlocui pe Q c cu p'Q. in care presiunea este rnai mica Schemi de ajutaj decit presiunea atmosferici. 17. Dacii lungimea tubului este mai mare decit 1..u.. AJ UTAJ E (DUZE) 17. rnodificate.62: Q1=0.

de lungime(3. rezulti cp. Lungimea pentru care y ajunge din nou la valoarea 0. coeficientul de debit p = cp.82.62.75 h..5 . Q = 0.p. A ~ a d a r . obtinem (considerPnd presiunea atmosferici po = 0): Se constatii experimental c2 in cazul cTnd ajutajul este umplut de v9nii (adica suficient de lung).. rezult5 c i formula ekte valabili numai pentru 0.. Venturi a g6sit presiunea .82. Cum nu poate fi rnai mic decit . coeficientul de debit scade din cauza pierderilor de sarcini liniare..6 m. l a care y = 0. Dac5 lungimea.82 h. deci mai mic decit in cazul orii ficiilor cu pereti subtiri. coeficientul y scade la 0. P jurul sectiunii cqntractate. deci cp. nu poate lua valori mai mari decft : 1/2g(h -k 10.cu 0.62 rezult2 din urm2torul calcul: Y ' vz .6 m.=I. iar V.0.62. sectiunea de iesire este chiar Q.4) d. adici h < 12.82 h < 10. ajutajului cregte. = 0.484 Hidraulica - m Aplicind teorema energiei.10. Inlocuind in ecuatia precedentg.lre 0.33). ceea ce se poate considera ca o confirmare a calculului precedent.dac5 tubul este cilindric. in sectia contractat5 a ajutajului.= 1 y. deci mai .. = I si d e ~ 9. iar din formula precedentg: I I .reprezintz pierderea de sarcin2 local2 la trecerea 2g din rezervor pe 'I -' . obtinem: adici.33. mare decit la orificii.33 m (o atmosferg). Intr-o experientii a czrei schemi este dat5 in figura 17-21. presiunea este mai micd decit presiunea n atmosfericii i. (17-15) Daci h depPqe~temult 12.82 v2gh. viteza de ieqire V = 0.

17-28). s-ar pierde din energie prin ciocnirea firelor de lichid. s. 17-25). Daci muchia la intersectia cu rezervorul este ascutiti: y= 0. pentru lungimi depivind de 2.3. putem aplica teorema impulsului intre sectiunea Cl de intrare si sectiunea contractati a. ale cirui valori stnt cuprinse intre 0.97. 1 "318. nici convergenta. distributia presiunilor se face d u p l lilliile punctate (fig. d) Ajutaj conic divergent cu muchia rotunjitfi (fig. cu 1 = 0. Coeficientul + se refer2 la sectiunea cea mai micl. Se d l acestor piese astfel de forme incit vfna care piriseste injectorul este perfect cilindrici. iar coeficientul de debit este circa 0. h) lnjectoarele turbinelor Pelton (fig. nici divergent.Miscriri efluenfe (scurgeri) pernzanenfe 485 17..946 pentru 8 = 13'30'. 17-29) sint un tip special de ajutaje.. are y -. 17-31).3. Vtna iese cu go1 la mijloc $i este lipiti numai daci unghiul 8 este mic (8 = 5").0. de lungime $i vitezi.5 ori diametrul orificiului.90. v m .96 . Daci este rotunjitl: y = 0. deoarece dacl vina ar fi divergenti s-ar produce pierderi de energie prin rezistenta aerului.. 2 g) Ajutaje pentru misurarea debitelor mici.6 d. b) Ajutaj conic convergen! (fig. . In functie de unghiul 8.52.96 $i 2. La acestea coeficientul de contractie I.2. Tipuri de ajutaje $i intrebuintarea lor a) Ajutaj cilindric (fig. e) Ajutaj convergent-divergent (fig 17-26). 17-23). cu 1 = 3. fie c i sint divergente spre interior. deoarece intre ajutaj $i perete se formeazl a p i moartl. S-a dovedit experimental c6 aceste ajutaje. .2. iar dacl ar f i convergenti. 17-30). Sint formate din buprafete de rotatie. Tinind seama deci de distributia hidrostatici. iar y -. "f) Ajutajul convergent-cilindric pentru pompieri (fig. c) Ajutaj conoidal (fig.52. B) p == 0..96 ..0.. au un coeficient y cuprins intre 0. fie c i sint cilindrice. 17-22). avind valoareaymhx=0. 17-24). pe cind la orificiul simplu.51 $i 0.97.983 $i 0$9="entru @ = 314" .dfrrrtun.5 d.. Fat5 de sectiunea mininil.99. Crnd muchia de racordareeste ascutiti. y ia valorile cele mai mari (peste 0. urmat de un ajutaj scurt cilindric (tip A ) sau conoidal cilindric (tip B). 0. Coeficientul y ia valori intre 0. i) Ajutajele intrinde (Borda) (fig. 17-27) se compune dintr-un confuzor conic lung.3. cu axa perpendiculari pe perete. raportate la sectiunea cea mai mica. Valorile lui y se dau pentru sectiunea de la i e ~ i r e $i ymax se realizeazl clnd 1 d i e l i r e = . perpendicular pe perete. Injectorul consti dintr-un tub convergent s t r i b l t u t in axa lui cu un ac concentric. la scurgerea din rezervor sau dintr-un canal (fig.: apoi v = cp. I a t l doul tipuri pentru care y ia valorile: A) = 0.90).. Se foloseste la debitmetrul Venturi $i este format dintr-o parte convergent-conoidali (confuzor). urmati in aval de un ajutaj lent divergent (difuzor). cu meridiana formati din arce de cerc racordate. Justificarea teoretici a acestor valori ale lui p se face cu ajutorul teoremei impulsului. valoarea maximi corespunzind cazului cind sectiunea de la ievirea din difuzor este de 16 ori sectiunea minimi. aceste v a l ~ r icorespunzind la pereti subtiri $i viteze mari. care trebuie s i reaIizeze o vini cilindrici.945. Diagrama presiunii pe peretele AG este riguros triunghiulara in cazul ajutajului intrind. y = 1 . clnd unghiul 8 este cuprins intre 3 $i 34". a ciror vitez6 depi~eqteuneori 100 mls.c p ~(coeficientul de debit..

17-26. 17-29. Ajutaj convergen t-divergent Fig. 17-28. Ajutaj i conoidal . Ajutaj divergent cu muchie rotunjits Fig. Ajutaj convergent-cilindric pentru pompieri 1 P. 17-27. 17-25.- ~ i 17-24. =@5d r. Ajutaje de tnisurii .-LG d n=d r. =035d Fig. Ajutajul (injectorul) turbinei Pelton Fig.-v Fig.

in acelagi timp.D diametrul siu. in raport cu diametrul conductei. 17-30. se poae calcula debitul de desckcare cu formula orificiului Q = pf2v5g-h: . Schma la teoria ajutajului intrind Fig. Astfel. rezulti p.52.ci muchia amonte rotunjitl. fli~cciri. ~i Fare pot fi considerate ca 4utaje (fig. la scurgerea pe sub o stavili putin ridicati.! . Ajutaje intrlnde (Borda) Fig. avlnd ca efect menjinerea vinei f n contact cu tubul $i sporirea coeficientului de debit p ping aproape de valoarea I. D a d L este lungirnea tubului 9i. 17-32. o racordare curbi. penth a se imbunstiti coeiicientul p $i. se poi 2 . Pereti g r o ~asimilati cu i ajutajul obtine qv = 0. 17-33).94. s i se rotunjeascl muchia de jos a stavilei.3. Daci grosimea peretelui este e = . efluede (scurgeri) permanerzfe 487 Deduhm . treptati. j) Racordatea rezervorului cu ajutajul are mare importanti.Conducte scurte de golire Pentru golirea api adunate in fafa unui dig sau a unui baraj se intrebuinteazi conducte reativ scurte.3. pentru a se evita fenomene de vibratl. = 0. care se monteazi la partea de jos a stavilei. y = 0. Fig.. D a d q~ = 0. = 048. dlndu-se forma cuveniti lemnului de etan&. se recomandi. 1 19. 17-31. 17-32). fn concordanti cu experienta. De asemenea. p.98. ! . un orificiu tliiat Intr-un perete gros poate f i asimilat cu un d njutaj (fig.96.

sectiune a acesteia.77 0.73 0. se reali~eaz2 distributia i i tezei in regimul de miscare din intreaga conducti (laminar sau turbulent).71 0.] .3 )0.81 0. se vor calcula Tabela 17-10 0.62 0. b w a 1926 [la.45 1 0.73 0.93 0.68 0.90 0.73 0.72 Intrare p6trat2 . distributia v tezelor este aDroaDe . asirnilati cu ajutajele peretii conducki.75 0.75 0.488 Hidraulica daci L < 50 D.80 0.74 0. uniforma ~i numai dup: ce se dezFig. si paragraful 11. 17-33. dif:ri sensibil de distributia vitezebr intr-un regim de miscare bine caracterizat (laminar 24) sau turbulenl).70 0.94 0. - f i l m laminw .89 0.86 0.2 1 1. I > 50 D.91 0. pin2 r e ocupi intreaga. I Mai este de observat c i in alari de influenla efectul~i pierderii de sardina locali.91 0..83 0.74 0.79 0. l a contactul cu sub diguri.8 D.74 0. . Conducta scurta de golire pe volti stratul ]init.75 0. Begimuri de tranzitie la fnceputul u d conducte * D u p i experientele lui Yarnell.76 0.9 I I I Intrare in formi de trimbiti 0.92 0. 17-34.6 1 1 1.77 0.90 0.74 0.73 0..90 0.78 0.76 0. 10 20 30 40 50 10 20 30 40 50 0.84 0. Dac5 L pierderile de sarcin2 pe conducti* .69 0.88 0.65 0. luind pe p din tabela 17-10. -ungimea pe care se produce acest proces se calculeaz2 la circa 0. ..89 0.73 0.80 0. . .75 0. Nagler gi Woodward. .87 0.65 0.77 0. pe o anurniti distant5 de la originea conductei.76 0.73 0.76 0. .91 0.74 0.74 0. .74 0.73 0.89 0.851 0.94 0..80 0. deoarece la iegirea --..$ 6 e 2 lent I Fig.03 Re D il mi~carealaminari yi 40-50 D in mi~careaturbulent2 (11. .5 1 1.89 0.87 0.86 0. distrihutia vitezelor ir sectiunile conducki.80 0.68 0.73 0.93 0.77 0. . i n m .79 0.88 0.92 0. .7).--\F din rezervor g intrarea in conducta. la intrarea Pn conducti.83 0.

f n cidere. traiectoria lichidului (axa jetului) nu rnai este parabolici. In aplicatiile tehnice ale vinelor lichide. Forma vlnei care iese din orificiu a) Vina in aer.489 - 17.4. Fig. La orificiul circular.4. lrebuie s i fie de 45". vina se destrami incepind de la exterior spre interior. Iniltimea maxim5 si b5taia maxim5 sint rnai mici decit rezulti din formula teoretic5 a traiectoriei ins5 cu atit rnai apropiate de acestea cu cit presiunea este rnai mici si diametrul ajutajului rnai mare. diametrul perpendin cular pe ace1 orizontal devenind din ce in ce rnai mic (fig. - . la iegirea din ajutajul furtunului. inaltirnea unui jet vertical se poate ealcula cu formula h -- 3.uneori ciudate . 17-35. de cele rnai multe ori se cere ca iniltimea si bitaia jetului s i fie maxime. Daca viteza initiali. lrecarea aerului impiedici ridicarea jetului la aceasti iniltime.lnsi Voeste Daci 22 - mare.1. Pentru presiuni sub 6-7 m. in perete vertical. dezlipindu-se vine mici ramificate care se descompun in piciituri.\Vina in aer i e ~ i n ddintr-un orificiu circular Fig. ca sa realizeze bitaia maximi. forrna vinei se rnodifici pe traiectorie ca in figura 17-36. Se cere ca diametrul gurii s i Tie < din diametrul furtunului. ci este o curb2 disimetrici. unghiul 0 trebuie s i fie cuprins intre 30 gi 40". De forma ajutajului depinde lansarea jetului. . in care scop vina la ie~irea din ajutaj trebuie s i fie cit rnai compacti. pentru presiuni intre 10 si 35 m. din cauza frecirii aerului. S-a ciiutat sii se explice aceste forme . 17-35). 17-36.hlipcriri efluenfe (scurgeri) pernzanenfe . . vina isi micsoreazi sectiunea E cidere. VINE FLUIDE 17. Vina in aer iesind dintr-ur~ orificiu patrat La oriiiciul p i t r a t .prin actiunea tensiunii superficiale. De asemenea. iar forma sectiunii devine eliptici. unghiul 8 sub care trebuie s i fisneasci lichidul. iar unghiul de convergenti s i fie intre 5 gi 13". este mic5.

fire de lichid cu biisici de aer. viscozitatea. Daci se noteazi cu H inslfimea teoretici a vinei verlicale care iese din ajutaj ell viteza V: I'nilfimea reali este H . In aplicatiile tellnice se foloseste fie vina compacti. Datoriti fenon~enuluide destrimare gi pulverizare se formeazi o indoiti zonare: in lungime si in secfiune transversall. dupa scopul urmirit. Are aspect al b-llpios. in sectorul I 1 dispare. dar dupi un anumit parcurs nu mai are unitate ci este formati din trimbe secundare. Zona I1 -. fie vina destrimati. vina cade sub forma de picituri. Zonarea structural5 a unei vfne de a p i . Fortele care participi la acest proces de descompunere sint : diferentele de presiuni interioare. Zona 111 . transparenti in centru. 1) VZna de incenditl. in sectorul I I I . .picituri izolate $i fire mi~cindu-sein aer . iar i n sectorul / I formeazi rniezul. Nu e transparenti. in atmosferi pin2 la picituri. se subf iazi spre aval . rezistenfa aerului si tensiunea superficiali. iar ca forfi stabilizatoare. Pentru producerea uneia sau alteia din aceste forme se folosesc tipuri speciale de ajutaje. 17-37. $i acestea se descompun i n elemente din ce in ce mai mici Sec!/unea 1 7 Zona I - Sec/lunre 2-2 Secfiunea 3 -3 Fig. Dispare.AH. incepe la suprafata vinei in sectiunea 1-2. In schema din figura 17-37 se reprezinti v4na de a p i i n atmosfer5 $i structura ei. Zona I . Tie cea pulverizatii.vina compacti. astfel c l dupi o distanfl suficient de lungi.incepe in sectorul I 1 la suprafafi. = H . iar in sectorul I l l formeazi intreaga v i n i . din orificiu sau ajutaj. parcursa i n atmosferi.490 Hidraulica VTna de a p i in atmosferi iese in general compacti.

In zona I se mentine in axa jetului viteza maximi egala cu V o (viteza initiali). Se folosesc tot felul de ajutaje. Electrizate.M i ~ c d r i efluente (scurgeri) perlnanente 49 1 Pierderea de iniltime A H = f(H. Pentru stins se foloseste zona destrimati a vinei.84 si 0. Pentru uniformizare se foloseste fn mod avantajos rotirea vinei cu ajutorul unui dispozitiv special. (fig.s m. 17-38).. la .(pH. 4) Vinele pentru fitltlni decorative. pulverizate etc. b) Vina sub ap.. pentru a se obtine efecte variate cu vine de tot felul: compacte. 3) Vinu de ploaie artificial& este produsi cu aparate care o pulverizeaza de la inceput. se difuzeazi treptat. -. lingi orificiu. = pH. diagrama inifiali. pentru ca. experienfa a a r i t a t c i fafa superioari a vinei are in sectiune longi t udinala o form5 geometrici asemenea pentru diferi te sarcini +i mirimi de orificiu. conform tabelei 17-11 si formulei R . cu schimbarea insi a distributiei vitezelor (fig. d u p i felul cum sint electrizate. cuprins intre 7. ins5 distributia vitezelor se schimbi. Oricare ar f i inclinarea vinei. La stavilele de fund. 2) Vina de hidromotlitor trebuie s i fie compactl pentru a putea dezagrega p i mfntul. d ) . in care . ea se mentine compacti pe o razi R. fiind aproape un plan paralel cu planul orificiului (distribufie aproape ~rniformi). 17-39). 17-38. Jeturile itz aer indreptate in directie opusi produc prin ciocnire un disc plan vertical de lichid. Vina se mentine compacti pe o distant5 H.. d fiind diametrul ajutajului. Curba infisuritoare a zonei pulverizate se obf ine in coordonate polare. Experientele a r a t i c i un jet. jeturile se atrag sau se resping. astfel c i piclturile s l a i b i mlrimea piciturilor de ploaie si s5 fie distribuite uniform pe suprafata terenului.72 pentru H. cu viteza initiala in axa jetului Vo.= H. Traseul vinelor in atmosferii $i zonarea lor este conic-convergent si se termini cilindric.O si 30. Ajutajul (duza) pentru hidromoni tor Fig. Se folosesc presiuni intre 8 si 15 a t . de formi circular5. este cuprins 8 intre 0. antrenind molecule din-mediul inconjuritor.

insi in a x i continui micsorarea vitezei care variaz2 invers proportional cu distanta de I& sectiune p i n i la sectiunea initiali. al suprafetei lichidului.teoretic. pini cind intreaga energie cinetici este pierduti in freciri. pentru studiul disipatorilor de energie si pentru amestecul de curenti lichizi. pentru cercetarea legilor turbulenfei . cauzi cit de mici a unei misciri excentrice (fig. la hidromecanizare. Orificiu. se formeazi o depresiune care coboari din ce In ce. 17-40. Daci orificiul este orizontal si are o sectiune mare in raport cu h. in formula vitezei se introduce h misurat pini la nivelul orizontal. Scurgerea printr-un orificiu de fund. iar miscarea ia caracterul unui virtej. diagrama distributiei sii aminteasci clopotul lui Gauss. suprafata licl~idului coboari putin in apropierea orificiului. structura sa si distributia vitezelor Lichidul este decelerat continuu. Acest fenomen prezinti interes din mai multe puncte de vedere: . In zona I I urmiitoare. pornind cu virtej . cu virtej Daci raportul dintre sarcina h si diametrul d a1 orificiului este mai mic dccit 10.492 Hidraulica cxtremitatea zonei.). . in cazul cind exista vreo . Vina sub apB.4. In acest caz. 17-39. Scurgerea prin orificii. Daci neglijim frecarea ~i consideriimci migcarea. in industrie etc. 17-40). Fig. 17. distributia vitezelor este mai stabili.2. Acest virtej cu axa vertical5 trecind prin centrul orificiului se suprapune miscirii de scurgere a lichidului prin Fig. din care unii incircati cu particule solide sau substante in disolutie (la canaliziri. necoborit.practic.

obtinem: d~ y . d t ' i Y2gz = -Pa ----I -' E" " -. de citre virtej. . 17-41). 2g r i ) (L (17-16) Daci se iau precautii ca apa sa fie perfect l i n i ~ t i t i nu se formeaza pflnia. a cirui sectiune este w (fig. este nerotationali. Schema pentru ca~culultimpului de golire a unui rezervor . .. deoarece lichidul este indepWat de orificiu.. Debitul scurs in timpul d t este egal cu sciiderea volumului lichidului: . previzut la fund. sint viteze de rotatie. .p . -~ d z =p w V G . din masa lichidului. yu2 - dr gr Diierentiind prima ecuatie fat2 de r ~i tinind seama c i z este independent de r.. p) este situat tot pe suprafata pilniei. w . .. 17-41. p = po ~i din cele de mai sus rezulti: 2 o -ZL ~1ir -.. putem aplica ecuafia energiei intre doui puncte oarecare.3..I Fig. \ '4 Rezultii: nd2 -. la suprafata lichidului (raza ro.din repaus. echilibrarea fortei centrifuge cere satisfacerea ecuatiei dp ----. iar cel5lalt putfnd f i la interior: in care 11 ~i u. Timp de golire Fie un vas a cirui sectiune orizontalii Q este functie de altitudinea 2 deasupra unui orificiu. Pe de a l t i parte. datorite virtejului. -. 17. din care unul pe marginea pilniei. presiune p. d t . Daci punctul (r. Debitul orificiului este mai mic in cazul formirii pilniei.u drc .4. dr & ! dr Din ultimele douii ecuatii rezultii: sau ceea ce exprimi ca circulatia este constant5 pentru orice cerc de rotatie in jurul axei pilniei.g --.). ..

creastiL'A B ~i prin .vineu.coeficientul Coriolis (a = 1. 17-42). v.... Schema la definitia deversorului in care h este iniltimea lichidului deasupra crestei intr-un puncl a1 crestei luat conventional (de obicei cel mai de jos. Uneori insasi lama se cheami pinzi.prag6' sau .. cu z. cu cantitatea p.. energia specific5 totali: Fig. care in aval de creasti este cuprinsi intre doui suprafete numite pinze: o pinzi superioari ~i una inferioari. constatim c i timpul este finit. gisim: Pentru golirea totali. = 0. DEVERSOARE 17. Pentru exemple numerice. paragraful 17.viteza medie a curentului in sectiunea de m i s u r i a nivelq' . numiti si viteza de sosire (de apropiere). Lichidul deverseazi .. Formula este numai aproximativi. nivelul lichidului fiind misurat in amonte.5. la o distanti suficient de mare i l l d amonte: a r 4 h) . insi nu sub presiune.6. limitate de atmosferi.lame6'sau .05.flancuri" sau .. .. Vo .sub forma unei .adici curge peste creasti . Se caracterizeazi printr-un . Definitie-Clasificare Deversorul este un fel de orificiu prin care lichidulsescurge. numiti iniltimea pragului deversorului (fig.lO).IUt -< amonte. Se numeste sarcina'.obrajiUAC si B D . 17-42.494 Hidraulica In cazul unui vas prismatic cu 0 = const. devi sarcina scade la zero cind lichidul ajunge la fund.5. 17. deoarece s-a neglijat efectul inertiei ~i al freciirii de peretii vasului. u . .'1. Pragul se a f l i mai sus decit fundul recipientului sau a1 canalului. I. ci ca un curent cu suprafati liberi..

c) Dupi pozitia nivelului aval al lichidului fati de prag... Clasificarea deversoarelor. Astfel.. 3 L 3 contractia laterali este compIet. Fenomenul de contractie este analog cu acela de la orificii ~i are aceleasi cauze. AstfeI daci lungimea 1 a deversorului este egali cu Iirgimea L a canalului-amonte. .liberNsau .. d u p i profilul paralel cu mivcarea b) Dupi contractie.. Clasificarea deversoarelor.in perete subtire" (cu muchia vie sau ascuti t i ) ... in .. laturi ale sectiunii sale de scurgere (fig. iar daci 1 <-. deversorul poa te f i . 17-44).inecat" sau . In s f i r ~ i t contractia este numai .rotunjit" sau .neperfectb' (fig. L deversorul se cheami . daci nivelul aval este mai sus decit creasta. deversorul este .. 17-44. Daci 1 > .deprimiC'. 17-45. daci ea lipseste pe una sau d o u j . Aerisirea se iace prin conducta de intrare a aerului sub pinza sau prin desp icarea Iamei cu pereti transversal i .poligonal" sau cu prag .Miscuri efluente (scurgqri) perrnanente 495 Deversoarele se clasifici d u p i cri teri i variate: a) Dupi grosimea peretelui $i profilul peretelui sau al pragului.a deversoarelor.aerisit6'.partiali".. care inlesnesc it]trarea aerului ... d u p i pozitia sivelului aval a1 apei si se formeazs un vid partial. caci.late‘ (fig. 17-45). C1asificarc. datorit5 ciruia furma pinzei se . contractia laterali este incompleti. in caz contrar.I. Fig. deversorul se n u m e ~ t e .perete gros" cu prag . Deversorul se poate menfine liher numai daci sin1 previzute dispozitive de intrare a aerului sub vjnii. d) Dt~pi forma pinzei. deversorul se n u m e ~ t e.iar in spatiul de sub pinza se ridici nivelul apei la iniltimea piezometrica corespunziitoare vidului iormat. la presiunea exterioari.. Daci in aval de prag se giseste aer sub lama lichidi. Astfel.fira contracfie laterali".perfect".. 17-43. partiali sau incompleti. Contractia la fund este completi numai daci pragul p este suficient de ridicat. lichidul t i r 6 ~ t eaerul prins sub pinzi ' D~vPrsor pt'rferf Deversor becat . \ i Fig. d u p i felul contractiei Fig. daca nivelul aval este sub nivelul crestei. care poate f i totali. 17-43).

hlp.496 Hidraulica Forma pinzei deversante depinde de valorile lui h si ale raportului. debitul este cu circa 25% mai mare decit la pinza li beri..235 m $i p 0. d u p i forma pinzei deversante (lamei) Daca sarcina h este loarte mici. Pinza aderenti poate f i si ondulati. decit la pinza liberi (fig. e) Dupi forma $i pozitia in plan orizontal a muchiei. P i n z a deprimati nu este stabili.aderentiCisi aerul nu mai pitrunde sub pinza. pinza este . cici aerul pitrunde cu intermitentisub pinzl?. au ca scop de a miri lungimea crestei. Clasificarea deversoarelor. deversoarele inclinate fat%de directia curentului. pinza este . corespunzind diferitelor scopuri. Clasificarea deversoarelor. Dac6 h creste mult. pentru acelasi h . Astfel.75 m .. cind albia este ingust. 17-47. fncazul pinzei aderente. dac6 h < 0. ca si la pinza liberii. d u p i forma Pn plan a muchiei .deprimatig'. insa tot spatiul de sub pinzi este ocupat de apa care nu ia parte la mi$care.. 17-46. =: p i n g liberd pinza deprlmafa pinze aderente pinzd derdfd dedesubf Fig. Astfel.. In figura 17-47 se arat5 diferite forme in plan ale deversoarelor. la un deversor cu creasta ascuti t i . pinza se dezlipeste de perete.adic6 este mai apropiatii de perete decit pinza libera. pentru a putea evacua debitul maxim cu o grosime de lam5 neexagerat de mare. curbe sau poligonale. Debitul Pn acest caz este cu citeva procente mai mare. 17-46). dar este supusa la o puternici agitatie. Trebuie avut (a1 Frontal (bl Lateral (c) Id1 Po/jgo/lal [el If1 Cum (91 Fig.

h). 17-49. cu muchie ascutiti. ) (c) triunghiular /dl circular k) h$erbo/ic Fig.sadar. Deversoarele c. cind barajul este de pimint nu se poate construi ca deversor . se obi~nuiescdeversoarele-margareti (fig. b si c.Distributia vitezelor +i a presiunilor fn lam2 ' . oricare ar f i grosirnea lamei . orizontala.i de aerisirea sub lami. i n perete vertiiv E cal".pertect. 17-47.. i n Iugoslavia. A. construit in albie (fig.p min neschimbate. Astfel. proportiile acestor dimensiuni.g).cu exceptia unor valori loarte mici l u i h. dupa forma crestei in planul transversal curentului f) Dupi forma crestei tiiate in peretele vertical al pragului deosebim citeva tipuri (fig..5 debitul unitar deversat este prea mare. in raport cu h.5. 17. Aceastii iorn15 a fost studiatii amgnuntit de mai ' multi cercetitori ~i in iigura 17-49 se arata profilul unei astlel de lame cu indi-------carea dirnensiunilor caracteristice i n iunctie de sarcina h. cind vina este Fig.Mi~cciri efluenfe (scurgeri) pertrza~~enfe 497 in vedere c i dac. Clasificarea dekersoarelor. 17-47. Se ia ca tip fundamental forma lamei la deversorul . Forma lamei Forma lamei depinde de forma profilului crestei . r i . 17-48) dintre care cele mai uzuale sint a.2. dreapta sau ondulati lamei . d ~i e se intrebuinfeazi mai mult pentru misurarea debitelor mici. Deversor cumuchieascutit2-Detaliul formei aderenta.si atunci evacuarea apei se face printr-un deversor-pilnie circular. se produc fenomene de eroziuni puternice ale albiei la piciorul barajului. unde sint riuri cu debit mare in albii inguste. aerisit. (dl dreptunghiular ~ b t~apezoidal. 17-48.

17.. -FG=0. .65h. deoarece Pn B este presiunea rnaxirni. se determini structura formulei prin consideratii teoretice.18 h.5. definiti prin ecuatia de formii 1 = f(z): S-au presupus coeficientii de debite ai orificiilor elementare constanti = p. la care se adaugi si a~a-numitulprincipiu a1 debitului maxim. n 1) Forma stabilii a fenomenelor hidraulice este aceea care. I a t i si unele consecinte interesante ale acestui principiu: . conform formulei Torricelli. Forrna pfnzelor deversoarelor a fost explicatii cu ajutorul teoremelor generale ale hidrodinarnicii. a.. 17-49). pentru un deversor avind creasta de o formi oarecare.3 0. = 0.14h. Dupi datele experimentale.498 Hidraulica si nefiind aerisitii nici nu intri in categoria care se studiazi. cu presiunile relative nule in A si D (presiunea absoluti = patmosrerica) $i presiunea maximi fn B la distanta = 0. sub sarcina z (fig. pentru ca viteza medie s i fie maximi. Metode pentru stabilirea formulelor debitului deversant Ca si la orificii. Prin aplicarea acestei rnetode se determini atPt forma lamei cft si formula debitului. Considerind cii lama este o sum: de lame elementare care ies prin orificii infinitezimale de fniiltime dz si de litime 1.3.4 egalii cu p. iar h = adincimea maximii a lamei deasupra crestei ~i viteza de sosire nuli. Curba din linii intrerupte A'B'C' reprezintii diagrama vitezelor teoretice i n sectiunea contractatii. grosimea larnei deversante este minimi.112h. E conditii exterioa_re date. formulat intuitiv prima oarii in 1845 ~i demonstrat P ultin mele decenii.pentru un debit dat. . f a t i de alte forrne posibile ale lamei. dar vi tezele reale urmeazi diagrama concavii A'C' (linia plinii). iar coeficientul de debit se aflii experimental ~i prin calcul.centrul de greutate a1 lamei lichide i n miscare este situat cft mai jos in lama real. Diagrama presiunilor Pn sectiunea contractatii CA urmeazi curba ABC. I a t i d o u i moduri actuale de exprimare a acestui principiu. a. I(N=0.. .65h. 2) Intr-o masii lichidii fn mi~care. corespunde conditiilor de curgere care dau debi tul maxim... CA=0. se poate considera: DC==0. se va scrie.energia potentiali are tendinta de a descre~te cft mai mult posibil.

Valorile lui 9 sint foarte apropiate de valorile experimentale. Se ajunge la rezultate foarte concordante cu experienta. dupi cum rezulti din tabela 17-12 in care 9.046 -33' / -4. care este rezolvati prin aproximafii succesive (Lauck).4342 1/-3.098 1. l I 1 4' 5 1 33' 18' F/ E f 1. 17-50.960 1 0. cu ajutorul ecuatiilor lui Euler. fir5 contractie later a l i . Printr-o reprezentare conform6 a lamei pe o Bsie dreptunghiulari si iiitroducerea potenfialului complex se ajunge la o ecuatie integro-diferentiali. m se n u m e ~ t e coeficientul de debit a1 deversorului cici Q se mai poate scrie In cazul unei viteze de sosire V . Deversor cu muchie ascutitd gi prag inclinat lui-prag.5' I ralori conf.1 15 Alt5 metodi pleaci de la considerarea migcirii lichidului in lami si in apropierea ei ca o miyare potential2 care satisface ecuatia lui Laplace. iar pfnzele (superioarg $i inferioari) lamei sint supuse ecuatiei lui Bernoulli.926 0.073 1. care nu poate fi neglijati. Ast fel pentru deversorul dreptunghiular. perfect ~i aerisit s-a gisit pe metru liniar de creasti 9= i fiind unghiul cu verticals a1 perete- Fig.k3I2]- (17-19) Pentru determinarea pe cale teoretici a lui rn s-au folosit diferite metode: unele.927 0. ecuatiei Bernoulli gi principiului debitului maxim. (Boussinesq).902 0.040 1. 17-50). . este debitul pentru perete vertical i = 0.959 1. cu muchia ascutit6 (fig. $i orizontale (deversor drep tunghi ular). ecuatiei impulsului.086 1.Migcciri efluerzfe (scrirgeri) per-manenfe -- - 499 f n cazul unei creste liniare 1 = const.935 0. 919" 0. ecuatiei valori erperimentale 99 1. integrarea dii (cu notat ia ~rG/2g k): = Q = n 1 11% z [(h + k)312 . q = 0.

adici dubla retea ortogonali de linii echi- Fig. Cum acest calcul are . Determinarea teoreticl a conditiilor de scurgere peste un deversor cu profil curb S i considerim un deversor a1 cirui profil s i fie astfel trasat ca. in partea superioari a grofilului curb (la creasti). lufnd ca model pinza inferioari . se calculeazi ~i presiunile pe parament. p i n i se definesc ~i conturul ~i dimensiunile ei.a). reteaua m i ~ c i r i iva fi construiti pe fntreg paramentul aval p i n i la piciorul barajului. Prasil) se bazeazi pe construirea prin aproximatii grafice succesive a unei retele potentiale curbilinii adaptati la conturul fnci necunoscut a1 lamei.5. in vederea verifid r i i stabilititii constructiei. Metoda de determinare a scurgerii ce a r i t i m acum este fnsi valabili pentru orice fel de profil ~i consti in determinarea. debitul ~i apoi. cu ajutorul teoriei m i ~ c i r i l o r potentiale. turbulenta este redusi la minimum.bili.4. b ) c u curburs bruscs $1 formarea de vfrtejuri sub lam3 potentiale si de linii de curent.peste o creasti ascutiti. presiunea absoluti s i nu fie mai mici decft o a t mosferi. ale spectrului miscirii. niciieri p e suprafata udat5 de a p i . de exemplu. 17-51. fn conditii foarte bune. Cu ajutorul retelei miscirii se determ i n i vitezele. care are o portiune scurti ascendentij. ~i trasarea lui exacti sfnt aritate intr-un paragraf urmitor. Aceasti a treia metodi o vom aplica la problema urmitoare: 17. adici: curgerea este sta. dat fiind lungimile sctlrie ale liniilor de curent.~i scopul determinirii presiunilor pe paramentul aval a1 barajului. 0 astfel de suprafati se obtine. neglijfnd pierderile prin freciri. Intreaga lami. Profil de deversor curb: m) dupg Creager $i Ofiterov.500 Hidraulica 0 a treia metodi (Fr. cunoscut sub numele de Creager-Ofiterov. Profilul acesta. p i n i la sectiunea contractati. apoi se curbeazi in jos d u p i o paraboli. cu ajutorul teoremei lui Bernoulli. Un astfel de profil permite scurgerea la toate debitele inferioare celui pentru c a r e s-a determinat profilul. nu se produc fenomene de cavitatie ~i se e v i t i vibratiile (fig. 17-51.a deversorului . inclusiv grosimea ei si pinza superioari pot f i reproduse d u p i deversorul E n perete subtire.intre altele . ' .

a linie de curent este i n s u ~ iprofilul peretelui. Pentru construirea spectrului misciirii ar f i de ajuns a cunoaste linia de la suprafafa libera a curentului. la acest profil. dezlipindu-se de perete si formind zone de virtejuri. linia de curent de IPngi perete va invilui aceste accidente. 17-52) Insi yo = y 'S h. punct pe linia de curent corespunzitoare ~i se aplici teorema 4 lui Bernoulli de la 0 la M . situat P amonte la n 3-4 h. Schema la calculul potentialului cp. plecind de la un punct 0 . Fie A un. vom considera aceasti linie cunoscuti ~i vorn I proceda la construirea spectru1u. 17-52. lama aderi de perete pe toati lungimea ei. 0 In amonte de creasti. se efectueazi integrala printr-un calcul grafic. la suprafata lichidului. de-a de creasti. Daci ins2 peretele prezintii unghiuri sau coturi b r u ~ t e(fig.b).i miscirii. considerfnd cii viteza Vo este neglijabili (fig. dar in cazul altui tip de profil se va determina intr-o primii aproximatie printr-o metodi care se aratii mai departe. i n cazul unui profil CreagerOfiferov. deci h = va 2g si cpl = \ SI Vds = 11% 0 YVK 0 ds. Deocamdati. daci insi curba liniei de curent este d a t i grafic.. liniile de curent lungul unei linii de curent se vor curba spre a ocoli creasta. Se calculeazi astfel valorile lui rg . Daci se c u n o a ~ t eecuafia liniei de curent s = f(h).Mi~cciri efluente (scurgeri) perntanerzte 50 1 Deoarece. aceasti linie este cunoscutii. punct de intersecfie a1 paramentului cu nivelul apei din rezervor. potenfialul vitezelor. la o distanfi suficient de mare (3 -4 h) putem considera liniile de curent ale miscirii asemenea acelora unei fintini cu centrul in A . 17-51. i n acest scop se determinii mai fntfi valorile funcfiei cp. cu presiuni inferioare presiunij atmosferice. Apropiindu-se Fig. se trece la calculuI analitic a1 lui 9.

N. Se iau pe axa 0 9 o pi serie de echidistante A9 = A = a ) ~i prin punctele obtinute se duc I paralele cu axa 0 s pfni la inter'0 + 0 . cp. etc.. M. de SaU pgtrunde in domenid zidiiriei (fig.. Dacii pinza superioarii a fost just admisii (sau calculatii).M. + 2 siderat o retea pitraticii. S. Determinarea graficl a pozitiilor intersectiei liniilor echipotentiale ca linia :de curent a suprafetei libere Fig. LJS.. = OL. intr-o serie de puncte ale ciror proiectii pe axa Os. Comportarea retelei potentiale iPng2 paramen t structie se obtin seriile de linii cp = const.. Pragil secfia lor cu curba cp(s).. = OL. OL.. 17-54). 17.: OL.55.. apartinfnd altei linii de curent. L. ..54. de la care se ridici ordonatele cp.jl7. trecfnd prin aceste puncte segrnente aparfinind liniilor echipotentiale. potentialul lui Nl are _f4_ ~i cum s-a convaloarea cp. 17-53. .502 Hfdraulica - pentru mai multe puncte ~i se d e s f i ~ o a rpe o abscisi 0 s (fig. LS S Fig.... OM. L. +.L.. se trec apoi (OM. L.M. trebuie ca pfnza inferioarii s i coincidii cu pararnentul . etc.. b). 17-53) distantei le s. OM. l~searnnii i linia de c + . L.. se obtin prin intersectii punctele N. ~i = const.. Desenarea retelei potentiale in lami dupl Fr. rezultg c i punctul N. determini valorile lui s la intersectia firului de culent cu liniile echipotentiale. Aceste segrnente OL. Intr-adevir.M.) ~i se duc segmentele pe curba normale pe curba (fig. s. Pozitiile liniilor echipotentiale se obtin astfel. a). 17-55. OL. pin5 se ajunge la paramentul deversorului. C JrL. 2 Fig.. Ducind din acelea~i puncte drepte inclinate cu 45" fat5 de coardele M. M. 17-55. . se aflii pe linia de curent +a Cont inuind aceastii con. dacii ins5 pfnza inferioarii se dezlipe~te pararnent (fig..

suprafata liberi.hii. 17-56).vitezele pe linia de curent a suprafefei libere asculti de legea lui Torricelli ~i totodati de relatia: v=-=d ' dn dp ds (metodi de control!). fnsi executfnd epura cu m u l t i fngrijire. aproximativ. d u p i ce vitezele au fost calculate la contactul cu paramentul (fig. . se ajunge la fndeplinirea conditiilor. 17-57). f i r i a-1 intersecta. Se obtine: +. 0 d a t i spectrul trasat definitiv. 17-56. Calculul presiunilor In lam: $i pe parament Fig. se obtin imediat elementele m i ~ i r i i~i anume: Debi tul barajului (tn care este linia de curent a paramentului). Calculim cu ajutorul formulelor empirice sarcina h care corespunde debitului Q qi admitem grosimea lamei pe creasti. Dupi cfteva Pncerciri. al grosimilor lamei . 17-57. Presiunile fn l a m i ~i pe parament In punctul P se obtin aplicfnd fntre punctele 0 ~i P teorema lui Bernoulli. se poate afla forma lamei fntr-o p r i m i aproximatie. Q = (iin . fn sectiunea contractat2 (unde tangenta la profilul curb a1 deversorului este orizontali) Fig.$1 Din cele de mai sus rez_ulti necesitatea de a cunoaqte cft mai exact. gi anume: . i n modul urmitor (fig. de la inceput. In cazul unui profil curb oarecare.linia de curent de lfngi parament trebuie s i fnfisoare sau s i coincidi cu paramentul. fnsi convex gi continuu.c(iri efluenfe (scurgeri) permanente > 503 curent admisi la fnceput trebuie ajustati. Calculul prealabil.

Pentru aflarea exacti a profilului larnei se aplici d u p i aceea rnetoda construirii spectrului rni~cirii. canalul s i a i b i sectiune uniformi. Pentru a se realiza condit i i de scurgere egale cu acelea in care s-au ficut experientele este necesar ca deversorul s i fie construit cu creasta din t a b l i rnetalici. Este foarte important ca. asa cum s-a a r i t a t . prin experienfe din ce in ce rnai precise. sub planul de sarcini se obtine din ecuatia lui Bernoulli ~i din ecuatia de continuitate: sau V: ~i = V . peretii laterali s i fie verticali.33db) (I 7-2I ') Eventual se tine searna ~i de pierderile de sarcini distribuite pe porfiunea de la creasti la sectiunea 1 (daci paramentul este foarte rugos). 17-58. avind sectiuni de diferite forme a) Deversorul dreptunghiular. Grosirnea larnei la adincirnea h. conform dirnensiunilor din figura 17-58. 17. Se d i cea rnai mare atentie exactitiif ii rnisuriri i elernentelor geornetrice..35 h - 0. gritar de l i n i ~ t i r e . fata arnonte a peretelui s i fie perfect plani gi netedi. Fig.ca la u n deversor cu rnuchia ascutiti. se traseazi conturul superior trecind prin punctele calculate.5. suficient deinalti. $T 28 (hl . Sarcina se rnisoari la distanta 3 h. de la creasti. Deversor cu muchie ascutits. in arnonte.22 h. netezi. adici -h 3' r 0.5. in unghi drept ~i perfect orizontali. servind pentru Cu precautiile luate. 0. astfel c i forrnulele stabilite pentru acest tip pot f i aplicate si in scopul folosirii deversorului ca dispozitiv de rnisurare a debitelor. s-a mssurarea debitelor statat c i forrnulele considerate cele mai . viteza I a ~ e in canal s i fie uniform distribuitii in i sectiune qiV aerisirea s i fie bine asigurati. dreptunghiular.0. Formulele deversoarelor perfecte. Acest deversor a fost cel mai rnult studiat. Viteza rnedie Vo in aceasti sectiune Q .. creasta t i i a t i cu rnuchii vii.65 este+V0 = 7 ~i se realizeaza in profil cam la 113 din h'. cu muchie ascutiti. suprafata apei s i fie lipsiti de valuri. Calculind grosirnile larnei in rgai rnulte puncte de pe pararnent.

.i efluente (scurgeri) permanente 505 - bune dau rezultate diferite de la un autor la altul. micile ondulat ii sfnt inevitabile. studiat prima oard de Frese. . dat fiind c i oricite precautii s-ar lua pentru linistirea apei. studiat prima oar5 de Bazin. pin2 la 5% E unele n domenii de misurare. nu se va iolosi pentru fanle fnguste verticale. se recornand5 formula S. cind se fac misuritori foarte ingrijite. Instrumentul de misurare a nivelului trebuie s i fie de mare exactitate ~i citirea s i se repete de mai multe ori (chiar pina la 20 de ori). La misuririle de debit cu deversoare are mare importanti misurarea exacti a sarcinii h.5%. . care depinde de rniisurarea nivelului apei in amonte.03 m si d i rezultate bune si pentru valori mai mari ale lui h. fapt care se explici prin interventia unor parametri secundari. d e ~ i structura ei este discutabili: I- valabili in limitele: Eroarea ce se apreciazi la aplicarea corecti a formulei este sub 1.80 rn>h>0. (Asociatia inginerilor ~i arhitectilor elvetieni).cu contractie laterali" la care Iirgimea canalului este mai mare decit lungirnea crestei. cum ar ii variatia viscozititii lichidului E iunctie de temperaturi. n Se folosesc pentru misurarea debi telor doui t ipuri de deversoare drep tunghiulare: . .I.A.idrd contractie laterali". la care ldrgimea canalului este egali cu lungimea crestei. Formula este valabili pentru 0.. Pentru deversorul cu contractie laterali. Pentru deversorul fir5 contractie laterals se recornandi formula lui Rehbock (1929) care d i erori mai mici de 1 %.~Misccir. de care nu se tine seama..deversorul .deversorul . cu canalul de Iargime L ~i creasta deversanti de lungime 1 < L.

conform experientelor.h5I2 . in loc de I: Pentru u = 90" ~i p. de lirgime mai mici decit sectiunea canalului din amonte. (1 7-25) Q= De fapt. introducind pe x in formula lui Q gi integrind se obtine: .1. astfel inclt deversorul este . s-a propus o formuli mai exacti care s i t i n i seama ~i de influenta vitezei de sosire: in care o este sectiunea deversorului. rezulti formula practica: 1.cu contractie laterali. c) Deversorul trapezoidal (fig.38 cfnd h variazi de la 5 la 25 cm. p.b) Deversorul triunghiular (fig. rezultii formula: X h-z = --.42 h5I2 = C .sau. Daci se consider6 sect iunea deversorului ca o sum5 de orificii elementare. h Fig. coeficientul C variazi de la 1. Q .secfiunea udat6 din amonte a canalului. introducind unghiul a. 2 pezoidal . 17-60. = 0.60. 17-59).42 la 1. Debitul s i u poate f i calculat ca suma debitului printr-un deversor dreptunghiular de 1itime 1 $i a debitului scurs printr-un deversor triunghiular cu unghiul la vPrf u (triunghi egal cu suma triunghiurilor de la margini. Deversorul traghiul de virf L). cu unFig. Se consideri sectiunea de trapez simetrici. 17-60). Deversorul triunghiular deci. 17-59. De aceea. datii fiind sensibilitatea mai mare a acestui deversor. Deversorul triunghiular este foarte indicat pentru miisurarea debitelor mici.

ca fiind mai in concordanti cu reali tatea. Pentru obtinerea unei formule simple unghiul a se va lua astfel ca debitul deversorului triunghiular de la margini sii compenseze pierderea de debit datorati contractiei.si 2 4 1 Fig. g 2 = a Dacii se ia p' = p" = 0.63.) (17-28) . t i nind seama ~i de viteza de apropiere: 2 in care w este sectiunea udat6 a deversorului. 17-61).1 -- b x ctg Debitul este: ].2 h . adici: p ' z 3 = p" 0.Miacdri efluenfe (scurgeri) permanenfe 507 Se consider2 c i efectul contractiei la deversorul dreptunghiular este echivalent cu acela a1 unei pierderi de lungime a crestei de 0.=b(h-. iar i sectiunea udatii a canalului din amonte. Se numeste ast fel deoarece in formula debitului. Creasta deversorului este orizontalii. Acest deversor este de asemenea sensibil la variatiile debitelor mici.. sarcina h intri la puterea intii.= . a ciirei ecuatie este X . 17-61. rezulti tg . Deversorul proportional . Formula este valabilii in limitele e) Deversorul proportional (fig. D e ~ i s-au fKut studii teoretice interesante ale acestui tip de deversor. iar flancurile sint tiiiate dupii curbe asemenea unei hiperbole. Ia Q= Fig. Deversorul circular Acest tip de deversor se intrebuinteazi la misurarea debitelor de a p i distribuitii pentru irigatii. dar nu atit cit deversorul triunghiular. 17-62).2 h. d) Deversorul circulaf (fig. 17-62. se recomandi formulele empirice urmiitoare.h3" 15 = .v tg d h5I2.

care pot f i diferiti. ~ 5=07 5=0.. Coeficientii de contractie lateral5 Inmultirea valorile din datorati pilelor 17-13. coeficientii admisi pentru a = 0 se pot reduce prin Fig. calculabili cu formula: b. fn care coeficientul de debit m se dktermini de preferinti experimental. b). 17-62.5m ~i a 2 0 . 17. a1 ciror profil este fie curbiliniu.I H C Fi. Astfel. la a c e l a ~ ideversor. Se foloseste si forma nesimetrici (fig. lucrarea [25].Coeficentul y variazi de la 0. pen5 s / . cit ~i cu contractie.625.614. pentru ca debitul s i u s i fie exprimat printr-o functie de sarcina h. Valori exacte ale lui p se dau in. dar in acest din urmi'caz. Deversoare cu profil curb i n practici se intrebuinteazi adeseori baraje deversohre construite din zidirie sau din beton.. fie poligonal. f) 0 problemi interesanti relativi la forma deversoarelor este urmitoarea: Care este ecuatia de forma y = f(r) a unui deversor. iar daci b 2 0.6. La calculul lui Q se folose~teformula (17-28) pentru forrna simetrici. d u p i N. aplicindu-se un scizimint de 1 pentru forma nesimetrica.5. Calculul debitului de care este capabil un astfel de deversor se face cu formula general5 ~ = m b h m . 17-63. Aceasti formuli este valabili pentru h > a. Acest deversor este foarte sensibil pentru debite nu prea mici in zona ingustati a flancurilor. N.. Ekl . se imlocuie~tein formula ~ r e c e d e n t i h cu - Formula debitului se aplici atit la deversoarele fir2 contractie.7 5 =a4 tru avansul a. se inlocuieste lungimea b r u t i a crestei printr-o . Pentru a se tine' seama de viteza de sosire V. Pozitia pilei f a t i de creasti influenteazi contractia ~i coeficientul 6 scade cind pila avanseazi in amonte de deversor. Pavlovski conform figurii 17-63. d a t i : q = q(h)? Problema a fost rezolvati in cazul general sub forma unei ecuatii integrale si toate formulele precedente sint cazuri particulare ale solutiei generale date acestei probleme. Coeficientul 6 se ia. sau uneori prin calcul. ( 1 7-30) f n care Fi sint coeficientii de formi ai pilelor ~i culeelor.= b -0.lungime redusi".605h la 0. l m se ia p = 0.

aerul dintre pinza teoretici ~i beton va f i absorbi t prin sugere ~i se va n a ~ t eo depresiune (lama este sup t i pe perete). Daci sugerea se realizeazi chiar pe creasta. profilul trebuie s i permiti Gvacuarea unui debit cit mai mare. presiunea absoluti a vinei Jichide asupra betonului ar f i in toate punctele egali cu presiunea atmosferici (traseul plin din fig. Prof ilul unui deversor curb trebuie dimensionat astfel ca s i nu se produci pe creasti sau parament depresiuni importante care ar da loc la instabilitatea m i ~ c i r i i fenomene de cavitatie . Daca spatiul de sub pinza inferioari a unei astfel de lame s-ar umple cu beton. In tabela 17-14 se dau coordonatele a douAprofiluri: profilul A cu parament amonte vertical.Miscdri eflliente (scurgeri) permanente 509 Dimensionarea deversorilor cu profil curb. in diferite variante. cu creasti ascutita. Pornind de la sa tisfacerea qcestor conditii -fntrucitva contradictorii sla gisit principiul unui profil rational.ul fiind folosit mai ales pentru baraje pe tereCreager-Ofiterov . ultimul Fig. ca garantie c i depresiunile vor f i evitate. lbindu-se ca bazi profilul vinei lichide a unui deversor perfect. coeficientul de debit se rnireste si deversorul poate avea o lungime de creasti mai mici. aceasta va fi impinsi dedesubt. cel mai o b i ~ n u i t . de Ofiterov. . 17-65). Profilul I a fost studiat si propus de Creager.7-65.Ez 3 1 E3 . deci vor exista suprapresiuni (pozitive). de Smetana ~i alfii. Daca betonul se toarni pini la curba I. 5 H I Id I I 1 H 2 I 4 1 4. Pozitla pilei unghiularl I I Forma pilei circularl I ogiiri. pitrunzind putin in vina teoretici. Tabela 17-13 ' . Fig. pentru a c e e a ~ isarcini. 3 .si profilul B cu paramentul amonte inclinat la 45". dimpotrivi. deci va f i mai economic. El {A 2 . 17-64. daci betonul se toarni pini la curba I I .49 5 2 + 3 5 <3 @ ~ l momente de risturnare suplimentare . Cum se obtine profi.avansuluiU pilei aaupra coeficientilor corespunzind unei sarcini de Im de apa. I la=O El I a=0. pe i de a l t i parte.. Efectul .4. aerisit. Cel mai cunoscut in l i teratura tehnici este profilul Creager-Ofi terov .

510

Hidraulica Tabela 17-14
Coordonatele profilului deversor dupg Creager ti Ofiterov pentru sarcina H = I rn
Profilul A
X
1

Profilul B
x

Plnza teoretici
Y

Pfnza teoretici
Y

Zidirie

superioari

inferioarg

Zidirie

superioari

inferioari

0,o (),I 02 O,3 Of4 0,6 03 I ,o 1,2 1,4 1.7 2,o 2,5 3,O 3,5 4,O
4,5

0,126 0,036 0,007 0,000 0,007 0,060 0,142 0,257 0,397 0,565 0,870 1,22 1.96 2,82 3,82 4,13 6,22

-0,831 -0,803 -0,772 -0,740 -0,702 -0,620 -0,511 -0,380 0,219 0,003 0,305 0,693 1,50 2,50 3,66 5,OO 6,54

0,126 0,036 0,007 0,000 0,007 0,063 0,159 0,267 0,410 0,590 0,9201,31 2,lO 3,11 4,26 5,61 7,15

.

0,o 0,l 02 O,3 0,4 0,6 03 1 ,o 1.4 1.7 2,o 2,5 38 3,5 4,o 4,5

,

12

0,043 0,010 0,000 0,005 0,023 0,090 0,189 0,321 0,480 0,665 , 0,992 1,377 2,14 3,06 4,08 5,24 6,58

-0,781 -0,756 -0,724 -0,689 -0,648 -0,552 -0,435 -0,293 -0,120 0,075 0,438 0,860 1,71 2,76 4,OO 5,42 7,07

0,043 0.0 10 0,000 0,005 0,023 0,090 0,193 0,333 0,500 0,700 1,05 1,47 2,34 3,39 4,61 6,04 7,61

:

'

nuri slabe, cu baza I i t i t i ~i spre amonte (fig. 17-66). De asemenea, profilul B permite o mai rapidi evacuare a gheturilor. Coordonatele se dau pentru sarcina H = 1 m. Pentru o sarcini H fI- 1, coordonatele profilului de zidirie ~i ale fetelor lamei (superioari si inferioari) se A 8 deduc din acelea date in tabela inniultindu-le cu H in m. Coeficieniii de debit a i profilurilor Creager-Of iterov, cTnd deversorul e s te proiectat peritru H,,,, au valorile 0,49 pentru profilul A ~i 0,48 pentru profilul B. Daci deversorul functioneazi cu o sarc i n i mai mici decft h,,, pentru care a fost Fig. 17-66. Profilele Creager-Ofiterov proiectat profilul, coeficienfii m sfnt mai A $i B mici decit valorile precedente si ei pot fi calculati cu formulele urmiitoare datori te lui N. N. Pavlovski, valabile pentru o fnilfime a pragului p > 5 m: Profilul A 0,785 $ 0,25
hmax

)

cfnd n,, 4 078; cfnd

h

(17-31)

)

> 0,8.

Mi~cdri efluente (scurgeri) permanenfe

51 2

Profllul B

m

=

0,48

2vz

0,85

+ 0,310 ---)
hmax

cindG h cind
hmax

=

0,l ...0.5; (17-32)

> 0,5.

Aceste formule dau valori destul de apropiate de cele reale, totuqi in cazu1 unei l ~ c r i r iimportante trebuie determinate valorile lui m prin experiente de laborator hidraulic, pe modele la scari redusi, tinind seama c l asupra lui m influenteazi insisi mirimea obiectului (la deversoare m scade o data cu p si h), rugozitatea suprafetei, numirul Re. f n cazul c i h > hmaxp,oiecta,, incep a se produce intre l a m i ~i fata betonului depresiuni care fac sa creasci coeficientul m. Dupi experiente * ficute in laborator cu profile Creager, Q poate depasi Qma,p,oie,,at cu 10% fir2 a se produce vibratii periculoase. Acest rezultat ne permlte a dimensiona profilul pentru Qpr0iecr< Qmar, de exemplu pentru Qp,o;,ct = 0,9 Qma, , in n care caz coeficientul m pentru Q,, va f i de 0,54 P loc de 0,49, cu producerea unei presiuni negative suportabile pe creasti, fir2 teami de cavitatie, ins% cu avantajul unui debit specific sporit apreciabil. -&D u p i studii de laborator ficute in U.R.S.S., deversoarele cu creasti elipb tici, avind - = 2 sau 3,
a

au coeficienti de debit ping la 0,577, variind in functie de profilul crestei h qi de raportul - , rf fiind raza unui cerc fictiv inscris in conturul ARCD a1 crestei. Profilurile studiate au fost acelea din figura 17-67 (circular si eliptic cu r a p o a r t e l e - - 2 7 i 3). a
'f

II

A
Fig. 17-67. Profile cu creasti circularl sau eliptici

Se r e c o m a n d i ca
h f

Coeficienfii de debit stabiliti experimental de Institutul VODGEO sint dafi i n tabela 17-15.

'

<

3 ... 3,60, iar vidul

sub l'ami s i fie mai mic ca 6 - 7 m -

I

I

* L . Escande, Transformation des conditions de fonctionnement des grands ouvrages hydrauliques par aspiration de la couche limite. (Revue de mecanique appliqu6e, 1958, No. 3, Edit. Ac. R.P.R.)

512

Hidraulica Tabela 17-15 Valorile m pentru deversoare cu creasts elipticg

Vidul relativ hUjd ,,,/h sub vina de a p i , la barajele cu creasta eliptici, ia valorile din tabela 17-16.
Tabela 17-16 Valorile hcid max/h

Profilurile cu vid au fost putin intrebuintate, din tearna producerii de ,vibratii, din cauza deterioririi rnai rapide a betonului, prin fenornene de cavitatie, si din cauza sporirii rnornentului de,risturnare a1 barajului-deversor. 17.5.7. Profiluri trapezoidale ~i dreptunghiulare La barajele-deversoare construite din lernn, piatri sau beton se intilnesc uneori profiluri trapezoidale sau dreptunghiulare. Coeficientul de debit a1 acestor profiluri depinde de iniltirnea pragului p , de Iitirnea pragului c ~i de inclinirile pararnentelor arnonte si aval: ctg a ~i ctg (3, d u p i cum se a r a t i in tabela 17-17 :i figura 17-68.

Tabela 17-17
Valorile coeficientilor de debit m pentru deversori neinecati, cu profil trapezoidal (dupii
fnlltimea

N. N . P a v l o v s k i )
-

pragului p , Tn m
3-5

amonte Ctg a
0.5

1
1

nval Ct. B
0,s

->2
0,43-0,42

H

H 2>7->I
0.40-0,38

I > T>0,5
0.36-0.31

H

c

Valorile din tabeli sint valabile pentru c > 2H, deversoarele aparf i n tipului de deversor cu prag lat, care se trateazi in paragraful urmitor.

< 2 H. Pentru

17.5.8. Deversorul cu prag lat

>
/

/3

Fig. 17-68. Profil cu creast8 trape-

Daci litimea pragului la creasti nu zoidal5 este suficient de mare, de exemplu c < 0,65 h ~i muchia A este ascufiti, lama se dezlipe~te in A de prag si se rneaza sectiunea contractati ca la un deversor cu perete subtire; daci chia A este rotunjiti, lama rHmine aderentii, chiar daci c < 0,s h. Dac5 c >/ 3 h, dupi dezlipirea lamei in A , in cazul muchiei ascuti te, se produce realipirea, mai departe, a lamei de prag, de o grosime h, aproape constanti ~i mai mici decft h , pe o portiune insemnati din Iitirnea pragului. Pragul nu trebuie s i a i b i o litime rnai mare ca 8 h , cici atunci are loc pe prag o miscare gradual variati, cu pierderi de sarcini distribuite, care fac ~ i g 17-69. Deversorul cu prag . s2 varieze inilfimea h, pe prag.

formuinsi

lat

514

Hidraulica

Asadar, in cazul unui prag lat, bine caracterizat, avind 3 h < c 4 8 h , a d m i t h d c5 se produc Pntre sectiunile 0-0, in amonte de prag, si 1- I , pe prag, v2 pierderile de energie Z c- , ecuafia energiei devine:
2g

sau, cu folosirea notatiei:
h f -=
2g
u

vt

h,;

h0 -,h

=

v2 2 (a,
2g

+ ZC).

Se deduce

Dacii se noteaz5 h, = &, debitul deversat se poate scrie:

(I(

< 1)
=

Q = cpu bh, 1/2g (ho-hl)
in care

rnb v z h o 3 1 , 2

(17-33)
I

rn

=

cpV.K.VR

Observ5m c5 in cazul cind se neglijeazii pierderile+Z c, ceea ce ar avea oarecare justificare cind muchia A este profilatii hidraulic, iar litimea crestei c in limite moderate, cp, ---- 1. AdmitPnd c5 deversorul este perfect, debitul 2 2 maxim se produce pentru h, = h,, = - ho deci K= - ~i rn = 0,385.
3 3

Experientele au argtat, pentru diferite conditii ale muchiei A , valori ale lui I( ~i rn inferioare celor teoretice $i anume:
Tabela 17-18

1 2 3 4 5

F i r s rezistente hidraulice .......... Intrarea profilati hidraulici ........ Muchia amonte rotunjiti .......... Muchia amonte t e ~ i t g .............. Muchia amonte ascutit; ............

1

0,95 0,92 0,88 0.85

1

0,385 0,365 0,350 0,335 0,320

213 0,645 0,630 0,610 0,590

,

Misciiri efluenfe (scurgeri) pernlanerztc

5 15

Rezultate mai exacte dau formulele empirice ale lui Berezinski, pentru deversorul perfect, la care se tine seama si de influenta iniltimii pragului p. Debitul specific se calculeazi cu formula iar rn cu formulele urmitoare, valabile pentru p
rn = 0,36
3h - p

< h si 2,5 < b/h < 10:

+ 0,01 1,2 h + 1,5 p (cu muchie rotunjiti); 3h - p (cu muchie ascutiti). rn = 0,32 + 0,01 0,46 h + 0,75 p

S-a constatat c formula teoretici stabiliti mai sus (17-34) este valabili H si in cazul cind nivelul aval de prag se afll deasupra pragului ping la limita h, , 0,2 h ; mai mult, chiar cind raportul de inecare h,/h = 0,4, debitul nu < scade decit cu 5% f a t i de ace1 dat de formuli. Iar daci pragul are o panti usoari spre aval, pe care lama intri in regimul rapid de mi,scare, urmat de salt, debitul se scurge ca si cind deversorul nu ar f i inecat. Astfel, daci panta pragului este de 1/4,6 ~i h,/h < 0,77, diferenta de debit fa@ de deversorul perfect este numai de 2,5% (fig. 17-70).Ca o particularitate, se observa in acest caz o depresiune local8 pe prag, urmati apoi de sal tul hidraulic. Aceste fenomene au condus pe M. D. Certousov s i considere c5 un deversor cu prag lat este inecat numai daci iniltimea h, a nivelului aval, misura'ti Fig. 17-70. Deversorul cu prag lat, in p a n t i deasupra punctului celui mai

I

(17-35)

r

'

inalt a1 crestei, este rnai mare decit adincimea critic; h,,= tul deversorului cu prag lat se calculeazi cu formula:

vT

Debi-

(17-36) %bhz 1/2g (ho - hz) sau cu formula data la art. 17.5.9 urmitor. Datoriti faptului c i deversorul cu prag lat inecat permite evaluarea debitului, f i r i producerea unei deniveliri mari a nivelului (h, - h,), el este folosit pe scari largi ca dispozitiv de m i s u r i a debitului in tirile unde irigatiile sint foarte dezvoltate, ca India ~i Egipt.
=

Q

17.5.9. Deversorul inecat La un deversor inecat, nivelul apei i n aval este h, deasupra nivelului csestei, iar sarcina este h,- h, (fig. 17-71). Pentru aflarea formulei debitului se poate concepe miscarea lichidului compusi din doua misciri: un deversor perfect intre nivelul amonte si nivelul

aval, sub sarcina h,-&?i o scurgere printr-un orificiu de inilfime h, ~i sub sarcina tot hl-h,. Introducind si termenul k = Vi/2g, debitul total unitar este:

S-ar lua pl = 0,8 (fir2 contractie de fund), iar p2 L- 0,63. Formula, in aparenfi dedusi corect, nu este valabili pentru h,-h,=O, cici atunci q = p2 h, V i n loc de q = (h, t p)V,,, asa cum este chiar , prin datele problemei. S-au incercat si alte formule empirice, dar qi acelea au defecte similare. Experientele au dovedi t h-h, z c i daci raportul - - = -este 1mai mare decit o anumi t i valoare criticl , vina deversanti
P

P

($)

este cu piciorul liber (ca la Fig. 17-71. Deversorul fnecat deversorui perfect, neineca t ) si racordarea in bieful aval se face cu salt indepirtat (v. Cap. XX). In acest caz scurgerea peste prag. nu mai depinde de iniilfimea apei in bieful aval, iar calculul debitului se face cu formula variazi la deversorul deversorului neinecat. Sarcina relativi cri tici inecat cu muchie ascutit2 intre 0,67-0,89 putindu-se lua in medie 0,751 h pentru valori ale lui -cuprinse intre 0,l si 2,O gi coeficienfi de debit m
D

cr

\ P lcr

cuprinsi intre 0,42 gi 0,48. Daci 2 este inferior valorii critice, ceea ce se intimpli cind debi tul
n

crescind, kvelul din aval cregte, se produce ineka~eavinei deversante care, 0,7 se produce in acest caz, poate f i de doui feluri: Daci L s c a d e sub
J

D

,,vina sculundati" ~i mi~careaeste stabili sub aceasti formi pins c e -t scade la 0,3. Pentru valori ale sarcinii relative cuprinse intre 0 , 3 gi 0,15 se produce z in aval ,,vina ondulatii" de suprafati, care este forma stabili pentru - < 0,15.
P
P

Se observi un fenomen de nestabilitate daci 2 este cuprins intre 0,15 ;i 0,3,
D

cind se produce fie vina scufundati, fie vina ondulatl. Pentru scurgerea in regim inecat, cu v i n i scufundati, se poate folosi formula d a t i de Bazin pentru deversorul dreptunghiular cu creasti ascufitii:

Mi$cdri efluente (scurgeri) permanente

5 17

in care Q este debi tul deversorului inecat, Q,este debi tul deversorului neinecat sub sarcina h = h,, iar a se nume?te coeficient de inecare. Deversorul inecat cu profil practic curbiliniu, fir8 vid, a fost studiat de cercetitori sovietici, care au ,stabilit calculul debitului cu formula

in care a este coeficientul de inecare, ale cirui valori se iau din tabela 17-19 datoriti lui N. N. Pavlovski.
Tabela 17-19

Deversorul se considerii inecat daci pe lingi conditia h, si conditia h, > h,,, adica

> 0 este realizati

La deversoarele cu prag lat, inecate, debitul se calculeazi cu formula fn care a, coeficientul de fnecare, se ia din tabela 17-20 Pn functie de raportul de inecare h,lh,.
I

4,h~

o

hx/hl
o

1 1 1 1

0.70

1,000

0.94

0.588

1 1 1 1

0.75

0,974

0,95

0,552

1 1 1 1

0.80

0,928

0.96

/ 1

/

0.83

0,85

0,889

0.97

0.499

1

0.436

1 1 1

0,855

0,98

0.360

1 1 1 1

0.87

0,815

0.99

0,257

1

1 / 1

Tabela 17-20
0.90

0,739

0,995

0,183

1

1 1 1

0,92

0,676

0,999

0,082

17.5.10. Deversorul lateral Pentru a evita ridicarea nivelului apei fntr-un canal peste o limiti stabilit5 se prevede un deversor de-a lungul unui perete a1 canalului, care s i permi t i evacuarea unui debit suplimentar (fig. 17-72).

Hidraulica -

--

Solutia I. Se admite c& atit canalul cEt qi creasta barajului sd aibii pantci ( vuriubil&, iar sarcirza z pe deversor, constants. S5 presupunem c5 in aval de deversor, canalul trebuie s i conduci un C debit Qo, iniltirnea apei fiind (h -1 t o ) , panta canalului Jo si secyiunea.dati; pe lings aceasta deversorul trebuie sa evacueze un debit 0,. Sa se determine panta canalului in dreptul deversorului, secfiunea sa transversali riminind neschimbati. Avern: Qo= ClU =CCl
Fig. 17-72. Deversorul lateral

mo aval de deversor) (in
2 3

Q,

= - FZ

1/2~1,

1 iiind lungimea deversorului. Panta canalului la partea din amonte a deversorului rezulti din ecuafia

pe cind la partea din aval, panta este chiar J,. Pentru racordarea celor doui pante J , > J , trebuie ca suprafata apei in deversor gi iundul canalului s6 aib5 axa lor longitudinal5 ca o curb5 concavi (fig. 17-73). Aceea~i curb5 va urma $i muchia deversorului. Asemenea condifii

Fig. 17-73. Schema deversorului lateral, cu p a n t i variabilg

se pot pune ~i pe diferite tronsoane, in care ar f i descornpus deversorul, pentru a <obtineo formi poligonali a crestei si apoi a trasa o curb5 inscris5 in acest poligon (17-74).

Fig. 17-74. Zorlarea, pentru calcul, a deversorului lateral cu p a n t i variabili

Lungimea de deversare obtinuti astfel va trebui spori t i cu circa 2056, pentru a cornpensa influenta intirzietoare a curentului longitudinal asupra curentului transversal deversant. Acest calcul, desi aproximativ, poa te fi satisficiitor din punct de vedere practic.

Miscciti efluerzfe (scurgeri) pern7arzenfe

519

Solutia 2. Canalul qi creasta deaersorului au aceea9i panta' constant& i. Se admi te c i la debi tul normal derivat Q, sa nu se produci pierderi de a p i prin deversare, deci nivelul apei in canal nu va trece de cota crestei deversorului. Se mai presupune c i lirgimea canalului este constanti, atit In amonte cit si in aval de deversor; peretii canalului din amonte sint construiti suficient de inalti pentru ca la o iniltare a nivelului normal la baraj, apa pitrunzfnd in canal, s i nu deverseze peste pereti, pe o pdrtiune scurti, pin5 la inceputul deversorului lateral. Pe aceasti portiune, ,curentul va avea un debit (Q, Q,). Daci mi~carease produce & Q in regim lent (fig. 17-75), curba suprafetei libere in ,axa canalului inainte de deversor va f i scoboritoare, de tipulb, (v. paragr. 19.3). Tn acest caz, sarcinaz, a deversorului la inceI putul deversorului este mai Qof4~-L mici decit sarcina z, la sfir-'I. qitul lui, si cele doui cote de nivel ale apei se racordeaz5 \ 0, d u p i o curbi analog5 cu Fig. 17-75. Schema deversorului lateral cu p a n t i constanti curba de stivilire de tipul a, ( m i ~ c a r e intirziati). Daci regimul m i ~ c i r i i este rapid, sarcina z scade in lungul deversorului. Adincimea canalului aval fiind d a t i (z, a), se cere s i se determine lungimea crestei deversorului, capabili a descirca debitul suplimentar Q,. Aceasts problemi a fost tratati pe cale teoretici, ins5 din cauza dificultililor analitice a fost necesar a se face simplificiri. 0 metodi practici, aplieabili d u p i N . N . ~Pavlovski fa deverso~ul neinecat, consti in foloslrea formulei deversorului obisnuit, cu un coeficient de corectie ol:

.

+

b

-

+

i n care 2, este sarcina pe creasta deversorului, la capitul s i u aval. Coeficieniul ol se ia, d u p i H. Engels:

Dacii deversorul este asezat oblic (fig. 17-76) ficind un unghi 8 astfel ca 1 1 tg8 sa fie cuprins intre - . . -, se va
40

3

lua 01,
Fig. 17-76. Deversor lateral (oblic, in plan orizontal)

conform formulei

(17-42, a):

\

520

Hidraulica

,

Combinindu-se un deversor cu un sifon urmirind profilul deversorului, s-a realizat un obiect hidrotehnic special, care permi te descircarea automat5 a debitului in exces, mentinind nivelul in amonte cvasiconstant. Nu se va descrie evolutia acestui tip de constructie hidrotehnici, ci se va explica numai tipul modern, care se poate vedea in figura 17-77. F a t i de un deversor o b i ~ n uti,. Ah sifonul-deversor are avantajul unei eficiente mai ridicate, intrucit debitul unitar, ce poate evacua un astfel de obiect, este in functie de caderea h si nu de lama deversanti Ah, care se mentine la numai citiva decimetri. Formula debitului se scrie deci. Q = pQl v 2 g (h Ah), (17-43) Fig. 17-77. Sifonul-deversor in care Q, este sectiunea de scurgere la iesire. Sectiunea Q pe toati lungimea conductei-sifon, de la creasti spre aval, se mentine constanti, pen-tru a nu se provoca pierderi mari de sarcini, date fiind marile viteze ale apei in sifon. Coeficientul de debit p poarti numele -cam impropriu - de randament. Randamentul sifoanelor-deversoare moderne este de ordinul 0;7 f a t i de 0,3-0,4 cit era la primele tipuri. El se ridici la 0,8, daci se acordi o griji deosebiti gurii de intrare, care trebuie s i fie largi, daci are coturi de racordare cit mai putine ~i curbe mai putin accidentate. Functionarea automati a sifonului se face astfel: Cind nivelul in rezervorul amonte se ridici peste creasta deversanti, apa incepe s i deverseze normal, antrenind aerul prins inlre paramentul deversorului si peretele conductri S. S e formeazi vid partial si apa se ridici in sus, spatiul de aer fiind inchis prin lama de a p i care este dirijati de nasul N c i t r e peretele S . Cind tot spatiul din interiorul conductei s-a umplut cu a p i , sifonul este ,,amorsat" si functioneazi in plini sarcini. Daci nivelul in lac scade sub muchia F a peretelui suprapus, aerul i n t r i in interspatii ~i trece prin orificiile C in sifon, dezamorsindu-1 repede. fn acest mod, nivelul in lac se mentine - prin functionarea discontinui a sifonului - 18 un nivel care oscileazi cu putin in jurul nivelului crestei deversante. La proiectarea acestei lucriri urmeazi a se determina pierderile de sarcini, unghiul de dirijare al nasului, presiunile maxime si minime in interiorul sifonului. Un studiu aminuntit a1 sifonului-deversor oferi I. V. Tumanian (V. Kiselev) [17]. Este de remarcat c i sarcina h, este limitati teoretic la iniltimea de apL a presiunii atmosferice, cici daci este mai mare se rupe coloana de lichid si se produc discontinuititi de functionare si chiar dezamorsare.

+

Mi~cari e)luente (scurgeri) perrnnnerlfe

-

Fj2 1

17.6. EXEMPLE NUMERICE
1) SB se calculeze debitul ce se poate evacua prin golirea de fund a barajului ,,Vidraru" proiectat pentru U.H.E. Arge?, in varianta cu retentiunea normal2 (creasta deversorului)~ la 132 m, deasupra pragului galerlei de golire. De asemenea, se va calcula debitul ce poate trece prin cele trei deversoare, avfnd fiecare lungimea b = 7,00 m, in cazul lamei deversante maxime H = 4,00 m.

Debitul golirii de fund

Q = pov2gh.

Fig. 17-78. Deversoaieie ~i goliriie de fund ia barajui ,,Vidraru" pc R. Argeg Deoarece contractia este impiedicati,
p = Qv.

Sezulti din relafia Bernoulli

Pentru A = 0,025, d = 1,8 m,

cint7,,,

= 0,5 (gritar rar, racord rotunjit)

c,,,,

= 0,1, l = 23,15 m

sT

522

Hidraulica

91 5 Este de remarcat viteza foarte mare a vinei .de a p i V = --' z 35 m/s. La o astfel de 2.55 vitezl se impune o constructie deosebit de ingrijiti : pereti foarte netezi, beton de o calitate deosebiti, compact $i rezistent la uzurl, vans de o constructie specials pentru viteze mari.

Coeficientul de debit r r ~ , pentru profilul curb dat, se poate lua 0,47. Coeficientul de contractie E se calculeaz~ cu formula:

2) Doug vase' prismatice, avind sectiunile orizontale R,, R,, comunici intre ele printr-un orificiu de sectiune w . Care este timpul de trecere a unui lichid dintr-un vas in ,celilalt, dacl diferenta initials dintre niveluri este h,, iar diferenta finals h,? Fie h diferenta de nivel la timpul t. intervalul de timp d t , nivelul scade cu dz

2
a 2

in primul vas, crevte in vasul a1 doilea cu 1 deci diferenta dintre nivelurile apei dz, v a fi (fig. 17-79)

hL

R h - dz - -2 dz,
a 2

,iar variatia diferentei de nivel:

Cantitatea cu care se mic~oreazlvolumul de apg in rezervorul 1 este, in timpul d t , .egali cu cantitatea care trece prin orificiu, deci :

dq

=

-

R,dz=

pw

Vdt;

v=VG
.dz
si

dt=--

Ql dz

.

T=

S:

pwv '

dt=-

Fig. 17-79. Timpul de trecere a unui lichid dintr-un vas intr-altul (schema pentru calcul)

T=

2(vfc-v<)
pa

(L +
Q1

$1

(17-43)

V G

Mi~ciiri e.fluente (scurgeri) perrnanente

523

Pntrucit formula precedent2 este simetric2 in R, $i a,, rezultl c2 a c e l a ~ itimp T estq necesar $i pentru scurgerea din rezervorul 2, dac; in momentul initial nivelul in rezervorul 2 ar fi cu h, metri mai sus ca in rezervorul 1. 3) Prin bararea unei v2i de profil parabolic se creeaz5 un lac de acumulare. Care este timpul de golire a acestui lac, prin orificiile de fund ale barajului, avind sectiunea total2 w , prevazute la nivelul fundului vgii? Presupunem c2 profilul v5ii este dat de a c e e a ~ i parabol2 translatat; in lung, cu virful pe talvegul v i i i (fig. 17-80). Fie H inlltimea $i B lirgimea v2ii la nfvelul maxim a1 retentiei, fie I , panta fundului .qi L lungimea lacului lacului este la cota z deasupra lui 0 , lungimea lacului este x = 211, iar y este determinat prin ecuatia parabolei : 4y2 BZ H Suprafata apei intersecteazi valea dup5 o parabol2. Intr-adevsr, fie o sectiune transversal2 v2ii, in D, l a distanta 5 de punctul C $i fie r) $i 1; semilirgimea $i adincimea v l i i In D. Din ecuatiile parabolelor din sectiunile B $i D rezulti:
- - - 1; , r)2
A

Q
Fig. 17-80. Timpul de golire a unui lac creat prin bararea unei v2i (schem2 pentru calcul) (17-44)

6 = 1;/l

yz z :$i prin eliminarea lui 1; se obtine: r)zr&~.6.
Z

.Aceasta este ecuatia unei parabole cu virful in C, in planul apei. Suprafata cuprinsl intre' a c e a s t l curb2 $i baza EF este:

Dac2 in timpul df, nivelul scade cu dz, volumul in lac scade cu:

Jar prin orificiile de secfiune totali o, considerind un coeficient de debit y, se s c q e un debit egal cu voiumul de mai sus, adici:

t,, - z, z - 31 VK

I 3

(2;

- 2;)

k yV2g

.

524

Hidraulica

GoIirea total% (pins Ia fund) are loc in timpul
4

T =

B H3i2
3 w p G 1

BHL ----. 3 Qn

SOH 240

i n care So este suprafata initial! a lacului $i Qo debitul initial. Fie, de exemplu, un lac de acumulare, ayind I = 0,01, H=132 m, B=500 m. Baza B se calculeaz~ din suprafata inundati la nivelul maxim, care are forma parabolei (17-43)'Fie w = 2,55 m2 (ca in exemplul 1). p 0,71. Rezulti T = 3,18 X lo8 s = 37 zile.

-

Fig. si a. Viteza medie V.. calculate pentru fiecare sectiune a. Albie unitari b) Sectiunea de curgere trebuie s i fie unitari. SFnt ins5 numeroase cazuri cind. Formula lui Bazin (14. Din aceasti cauzi se prefers formulele pentru care categoriile de rugozitate sint cit mai numeroase ~i mai aminuntit descrise. si Q. 18-1).1.) La aplicarea formulelor precedente mai trebuie ficute urmitoarele olsservatii : a) Panta J este chiar panta superficiali a apei si este egali cu panta i a fundului. Q. astfel c i debitul Q este suma debitelor Q. pentru un interval de timp scurt si pentru un sector de lungime limitati la o portiune in care profilul transversal rimine acelasi.18-1.. coeficientul de rugozitate n tabela 1-anexi. NIVELU Rl 18. in miscare uniformi.si de rugozitatea albiei. mi~carea poate fi considerati uniformi.. DEBITE. astfel c i si pentru curentii cu suprafati liberi. putind avea orice formi (fig. . calculul se face cu un coeficient de r~lgozitate n. se aplici aceea~iformuli ca pentru conduc te : Valoarea coeficientului C se calculeazi cu una din formulele empirice existente. c9t de o bung alegere a coeficientului de rugozitate. Q. constanti in sectiune transversali. Se observi c i exactitatea valorilor obtinute pentru coeficientul C nu depinde atit de constructia formulei insisi.Capitolul XVIII M i ~ c a r e a uniform5 a curenfilor cu suprafata libera (canale ~i cursuri de ap5 naturale) 18. ~i aplicarea formulelor separat.. Viteza rnedie In general. fn profilul din figura 18-2 se recomandi descompunerea sectiunii in trei sectiuni a . . . a . ~i c) Daci peretii si fundul albiei nu au aceeasi rugozitate. (De exemplu. de panta energetici J .14) este inci mult folositi.1. luat ca media ponderati a 3 a. depinde de raza hidraulici R . miscarea apei in canale si riuri nu este permanenti si cu atit anaid put in uniformi.1. VITEZE. dintre care se recomandi in special formula Pavlovski.

iar pentru pereti n = 0. .035. viteza maxima realizindu-se intre 0 si 0. 18-2.0... albia minori poate avea rugozitatea n=0.025. 3 2 Intr-un curent uniform cu curgere liberi distribytia vitezelor are aspectuI general din figura 18-3. New York. X De exemplu. Distribufia vitezelor .014. n = %XI + 4 x 2 + . x'lv ' 1 (v = . In sectiune verticali. sau aproape de suprafati.. la distant. este Fig.0.se va lua pentru fund n = 0. la un riu de munte cu albia boloviinoasi. decirca 5 cm de la fundul albiei.526 Hidraulica rugozitiitilor partilale n.sau v = 2 ) . vitezele variaza i n general ca in figura 18-4. Albie compusi posibil ca in albia minori s i se ia n = 0. unde viteza scade brusc p i n i la zero.1. Bineinfeles. * 18-4 Diagrarna vitezelor intr-urn profil vertical din sectiunea transversal5 Ven Te Chow. n = 0. caracteristice metru x1. 18-3 Distributia vitezelor in sectiunea tyansversali a unui canal (izotahe) ..035..2. . n.. in canale pereate cu fundul de p r u n d i ~ . Hydraulic open channel. 1959..020 . se giise~tela fund si este definit5 ca viteza miisurabili co morisca.030. alti autori* rugozitatea echivalenti n se calculeazii mai bine cu o formu15 de tipul: n= (ZX~ ) n . - 18. iar in zona inundabili (unde sint culturi sau plante de lunci). iar portiunilor de peri(18-2)..x2.. x = x1 + xz + .2 h de la suprafati. aparatele de misurat viteza nu pot da m i rimea vitezei in filmul laminar.. .022. viteza maximi are Ioc la suprafati. in care sint trasate curbele izotahe (de viteze egale). Viteza minim.. etc..05. la un riu de ses. iar in albia majori 0. . Dup.

. deci ~i de viteze: P fiecare punct unde se mssoari viteza apei...S. in tlrnp.R.3.0.1.. x . Cap.4. ci nurnai aspectul statistic al fenomenului de turbulenti. cu cit se amplific.. astfel incitcurentuleste format. 18.9) ~ l ~ .. au dovedit urrnitoarele (v. ci variaza gi ea in jurul unei valori rnijlocii. va trebui s i se observe si variatia nive-.Migcarea uni~forrnd u curenfilor cu suprajafd lrberd 527 Tntr-un profil de formd regulatd. viteza medie in sectiune se admite VmPd= (0. rnisurarea sectiunii .. Emulsionarea Daci panta canalului este mare. Schema e m u l ~ i o n i r i i .. sau cu aparate termice de mare precizie. l'. incea rnai mareparte. agitafia apei la suprafati produce incorporarea unei cantititi importante de aer. pentru a evita receptionarea unor viteze sau nurnai rnai mari sau numai rnai mici decPt cele medii. ascults de legile statisticii rnaternat ice. dintr-o m u l s i e de 1ichi. nuprea adfnc. r n . prin aceasta. lului aoei. rnisurate cu plutitorul. P e aceste consideratii se bazeaza mgsurarea debitelor cu ajutor plutitorilor. iar la profiluri adinci: V m e d = (0. . fenomenul de turbulenti.). misurarea trebuie prelungiti timp de rnai multe secunde (10-30 s. .. A r ~ d ------ 18. Deoarece rnisurarea trebuie ficuta in puncte numeroase si cere un timp indelungat (uneori citeva ore). Se utilizeazi adesea rnisurarea vitezelor rnai rnultor plutitori ancorati in citeva puncte ale litirnii rfului si se ia viteza medie la suprafati u. Viteza intr-un punct oarecare variazi in jurul unei valori rnedii. Prin u. .d si aer. care intereseaz5 la . Pulsatiile vitezei Din cauza turbulentei. X I ) : .9. de asernenea.S.s.0) u . se intelege cea rnai mare dintre vitezele la suprafati u.0. vitezele in acelasi punct in spatiu variaz.Pulsatia nu este un fenomen de sine s t i t i t o r . producindu-se a ~ a .... .. 0 concluzie practici se poate trage din observarea acestui fenomen cu n privire la efectuarea misuririlor de debite.. V m e d = (0.7. viteza rnedie in profil Vme3 se poate l u a : .~. f a t i de valorile medii. Din aceasti Fig. Abaterile medii sint cu atit rnai mari cu cit creste debitul in sectiunea curentului si. Experiente si observatii cu rnoristi hidraulice fdr5 inertie. Abaterile amplitudinii vitezei precurn ~i ale frecventei. . dar pot fi folosite cu rezultate bune dupi verificarea lor prin metode exacte. .8) ~ ~ . ~ iar Toate aceste formule sint nurnai orientathe...n u m i t apulsatie. 18-5.1. efectuate rnai ales in U. frecventa pulsatiei nu este constanti.

dat2. - 18. Curba cea mai apropiati de aceste puncte se cheami cheia mirei (sau a limnimetrului) si cu ajutorul ei se pot calcula debitele medii zilnice.2. la diferite Q niveluri ale apei si la diferite anoFigs 18-6. fir5 a f i nevoie s i se faci mai mult de 6-12 misuriri directe pe an. se pun totdeauna anumite probleme de economie. I . de condifiile hidraulice. La proiectarea canalelor. dar aceste formule nu sint destul de sigure. corespunde un debit determinat. 18-6). S-a observa t u.2. efectuate ins.528 Hidraulica .neori o sporire de 4-5 v ori a volumului. daci panta J rimfne aceeasi. depinzind numai de elementele geometrice ale albiei si de rugozitatea perefilor. a ciror rezolvare depinde de numsrul parametrilor 9i de functiile care-i leagi. 18-5). daci vi teza medie trece de 6 m/s. h f a t i hA de doui axe (fig. MIRE LlMNlMETRlCE . Pentru observarea nivelului se instaleazi mire (rigle gradate). Dimensionarea canalelor Formula general2 de dimensionare a canalelor este: in care I( = Q C VR este modulul de debit. trebuie previzut. Una dintre cele mai simple probleme hidraulico-economice este urmitoarea : a) S i se determine forma de profil transversal care. numite ~i limnimetre.1. datoriti emulsionirii (fig. ~i au fost propuse si formule empirice pentru calculul sectiunii.1. la fiecare nivel determinat a1 apei. in afar.5. Pentru diferite pozifii ale nivelului apei.CHEI i n acelasi profil a1 unui curs de a p i . PROBLEME TEHNICE CU PRIVIRE LA CANALE CU SECTIUNEA UDATA CONSTANTA (MISCARE UNIFORMA) 18. se misoara debitul in cursul unui an si se asazi punctele figurative prin coordonate Q. Cheie limnimetrici timp~ri. o sectiune de curgere Q mai mare decit rezul t i din formula Q = -. 18. cauzi. pentru o sectiune udati Q dati $i o panti . permite conducerea debitului maxim.

are valoarea maxirnd cind perirnetrul udat Xeste minim.I Miscarea -~uniform6 ' a curenfitor cu suprafafri liberri = 1 CQ .maxim) (fig. cele mai deseori forrna de trapez. jurndtatea de hexagon regulat corespunde perimetrului minim. dh dh Conditia perimetrului duce la: udat minim -x . Cum Q. 18-8). L" 4 ' . ' ' n . Suprafata fiind constanti. Dintre trapeze. se intrebuinteazi forma poligonali. este evident c i perimetrul circular este solut ia corespunzi toare. Determinarea sectiunii trapezoidale optime 2-= 2 [dl + m 2 . I ctyoc = m ' Din cele doui ecuatii rezulti condifia optirni intre latihea fundului b si iniltimea de apii h ' Fig. 18-8. . rezulli 1 . 18-7. sectiunea corespunzdtoare este desigur semicercul (fig..~ R gi dace C =-RJ J - 5 29 Plecind de la formula debiiului Q se poate exprima prin Q = ! J 1 -. perimetrul minim.Fig. deci problema de econornie de la punctul a revine la agcisi trapezul de suprafa@ data Q. 18-7). I dh ah +2jl+2=0. Pentru un canal * cu curgere liberi. + . b) In practici. o sectiune completati sirnetric pentru a avea un contur inchis.. . taluzurile canalului se determini prin conditia de stabilitate a terenului. Pentru forrne poligonale regulate. cu laturile inclinate avEnd pante date (a) ~i panta longitudinala' J impusti. J gi n sfnt date. deoarece dintre toate figurile fnchizind aceeagi arie. forrna circular2 este greu de realizat ~i de iniretinut. ' . Pe de a l t i parte. d"-b . R = . . este un poligon circumscris unui semicerc. h . la canalele de pdrnfnt. Imagintnd " X -. Q = h (b mh) . ' \. cu conditia ca perimetrul x udat sa' fie minim (deci Q . semicercu]. La aceeagi concluzie se ajunge punind pro.m ] .d a& i' . c i debitul maxim are loc pentr"-raza hidraulici R maxirni. sectiunea blema in rnodul urrnitor: care este profilul care optima din punct de vedere conduce debitul maxim cind se d i lungimea hidraulic perimetrului udat $i panta fundului ? Deoarece.debitul R''~'~J O ' ~ . cind panta J $i suprafata sectiunii transversale Q sfnt date.+2mh+hdb-=0. cercul are perimetrul minim.

este util s i se introduci ~i alti parametri variabili. in cazul precedent. arcul de elipsi. Zarea. De exemplu. Iitimea la oglinda apei. Din formula generali a debitului Q=QC longi tudinali . in afari de faptul ca la 0. si K2 . j = L = . Rezultatele precedente corespund ~i problemei urmbtoare: Dindu-se debitul ~i viteza. h2. la un canal de aductie pentru o uzini hidroenergetici se pune problema urrni toare : Se d i debitul pe care trebuie si-1 conduci un canal trapezoidal cu perctii laterali de inclinatie dati. curbelor de tip parabolic. din cauzi c i existi mai rnulfi parametri economici..-.530 Hidraulica ---.- Mai rezult5: atlici perimelrul este circumscris unui sernicerc cu raza h. c) Probleme economico-energetice. a se vedea St. s i se giseasci forrna proiilului care necesiti cea mai mici pant2 longitudinal2 J . p. solutia se giseste prin calcul variational sau prin calcule comparative. problema devine mai complicati. iar solutia n-are interpretare geometric2 simpli. Din problema precedenti se +tie c i sectiunea trebuie sii fie astfel incit s i se realizeze un anumit raport intre b ~i h. secfie de arie d a t i s i corespundi perirnetrul cel mai mic. S i se g2seasci ce vitezi medie si ce pant5 longitudinali trebuie admise.. Studiub comparativ din punct de ~ e d e r ehidraulic a1 canalelor trapezoidale $i ale celor parabolice (Hidrotehnica. In asernenea cazuri. cele mai des intilnite in practici sint: adincimea In a x i . sau un profil rnixt format din segmente de drepte si d e curbe. se g i s e ~ t e arcul de parabola *. De exemplu. in afar5 de arcul de cerc. Daci nu sPnt consideratii tehnice care s i limiteze viteza apei. pentru ca totalul cheltuielilor anuale compuse din amortizarea investitiei. Printre conditiile restrictive suplimentare.constante). deci (Y. r se poate m _-K3Q2 h2y+5 scoate panta 2 4-y8 n2 * Despre avantajele. n2C2R Q2 (Klh?)2 1 ~ - I . se pot gisi ~i alte curbe care s i corespundl solutiei optirne decit cercul. Conditia de optim hidraulic nu corespunde in general cu conditia de optim economic. taluzul peretilor la nivelul apei. daci tinern seama ~i de spatiul de siguranti care trebuie s l r i m i n i deasupra nivelului apei pin2 la rnarginea canalului.*-. Ca forme favorabile. deci aria in sectiune. 1959. . intrefinere si costul energiei pierdute s i fie minim. date. Dac5 se irnpun anumite conditii restrictive. 90) ' . iar x = &h Q = I(.

poate f i mai avantajos sa se calculeze devizul $i pier'derea de energie pentru 3-4 va'lori ale lui h $1 s i se reprezirite K 'pe o curbi. Prin fnsumarea ordonalelor celor doui 'curbe rezulli curba K . Cheltuielile anuale datorite amortizirii si intretinerii. I . In rezolvarea practici a unei astiel de probleme. 18-9. p ierderea anuali de energie valoreazi : fn E(. se obtine adfncirnea econodh dK mica: $i se pot calcula apoi V. deci cu lz.h2.T.un minimum. Daci p este pretul unitar a1 energiei.$i Q corespunzitoare. Prima este o curb5 asimptoti la axele coordonate. sint: Lucrarea este proiectati economic daci aceasti s u m i este minimi P n 1 raport cu variabila h. procent a aplicat costului C de investitie a unui metru liniar de canal. ~i se neglijeazi termenul. u a l t i parte proportional5 cu fi (sipiturile).= 0. a doua . Adincimea optimi energetic a unui canal trapezoidal . se pot reprezenta cele doui curbe: valoarea energiei K Q3 . pierdutii anual pe un metru lungime de canal este E =q ----. alta proportionali cu r (pereurile). Pentru a a r i t a c i existi . inclusiv valoarea energiei pierdute. &h. in care q este randamentul agregatelor generatoare ~i T . deci cu h2. Daci se consider2 y = -. astfel c i funcfia ce reprez i n t i cheltuielile anuale de amortisment si intretinere va f i de forma: Cheltuielile totale anuale. .pierd~te---~% si anuitatea K5+ K. in k w h . alegind valoarea h corespunzitoare cheltuielilor minime. socotite ca un . 6 'relativ mic. contin o parle de cheltuieli fixe. intrEnd toate constantele lui E si p. reprezen'tfnd cheltuielile lotale . in urma conditiei .Migcarea ~~nifornzd curenfilor cu suprafatd liberci a 53 1 Energia.numiyQ' no 1 IUL rul de ore de functionare intr-un an. aceasla ia valori infinite pentru h foarte + K6h + h I II A- Fig.o parabolii.

.90 m/s 2. se dau in tabela 18-1 vitezele limiti admisibile in canale.. Profilul unui canal de desecare p0ate f i pereati...23 m/s 0. in R. ape14 fiind adunate... adincimea canalului care rezulti din studiul de economie nu poate f i realizati...532 Hidraulica mic gi pentru h foarte mare gi valori finite pentru h finit... dar in acest caz Iirgimea si adincimea apei in canal sint determinate de necesititile de navigatie si nu de calcule de profil economic... calculele economice au condus la viteze medii de 1.. ....... nici viteze prea mici nu sint de dorit..... numiti ~i c u n e t i l ' pentru a se evita scidered vitezei medii sub limi+ tele de depunere a mi. d) Viteze limit& Adeseori.75 m/s I I Pe de a l t i parte..2... I ..25 m/s se produc depuneri importante de nimol ~i se favorizeazi cregter rea ierburilor si a plantelor de a p i ... Forme caracteristice ale profilului unui canal Forma ce se d i profilului transversal a1 unui canal depinde in primuj rind de scopul intrebuintirii.. argili compacti (neturburati) .. ( la care costul sipiturilor poate deveni oneros daca sipitura se efectueazi sub nivelul pinzei freatice.60 0...25 m/s 1... 18... roce sedimentare ..20 mjs 1..40-0. forma profilului transversal se face tot poligonali sau trapezoidali....60 m/s 0.. din conditii de economie se poate ajunge la vileze prea mari.. lului.6-2 m/s..90 m/s m/s piatrg sparti ...R.P. ... dar cuneta' Fig. La canalele industriale.... daci se u r m i r e ~ t enumai obtinerea de debit... :. Pentru o justi orientare in legituri cu aceasti problemi... La canalele de naviga#ie (fig.. p i e t r i ~mare .. 18-9). deci un minimum existi (fig. De asemenea. deoarece se ajunge la adincimi prea mari.... mergind p i n i la viteza limiti de eroziune.45 m/s 0.2.. roce vistoase .30 m / s 3. 0...... nisip griuntos.. La canalele de desecare (fig. Forma este poligonali. Canalul este l i s a j .. nu gi de cidere. de pimint. p i e t r i ~mirunt ...... roce dure . in raport cu natura p e r e t i l ~ r Tabela 18-11 I nisip fin .... 1.. loess . la care peretii canalului nu rezisti..OO-1. 18-1I)....... 18-10. de obicei trapezoidali. cind sint scizute. cu epuismente.. .. cu La canale industriale c i p t u ~ i t e beton. se poate da panta maximi compatibili cu terenul. fntr-o albie mai restrinsi. deoarece la vitez6 sub 0...... 18-10) se obisnuieste profilul dublu.....

Q. Tabela 18-2 - Observatil - semicerc V.19 D... 29 Fig.. pentru apele uzate si de ploi.((P 2 r2 . Formade ovoid are proprietatesl cii raza hidraulic5 nu scade prea mult chiar la debitele cele mai mici qi se mentine deci o vitez5 suficienti pentru a nu se produce depuneri. ' Fig.18-12.. d .) ? dac5 se presupune C -- const.. 18-11. Profilul unui canal de navigatie Este de observat c5 la canalele ovoidale si circulare debitul maxim teoretic nu are loc cind canalul este plin. X'rcp. are loc pentru ( Q $... sectiunea canalului creste considerabilo dat5 cu nivelul apei si canalul poate face fat2 la debite mari. Calculul arata cii la canalele de sectiune circular6 viteza rnaxirni are loc cind f = 0. Canal de sectiune cireulari Vmaxare loc pentru R. ci cind mai rirnine un spajiu liber intre nivelul apei si bolti. ' Qmdx cerc p l i ~ . iar debitul maximcind f = 0.05 D. In tabela 18-2 sint date cfteva situafii caracteristice la canalele circulare (fig. cind ploua rnult. profilurile au forma circular5 la canalele secundare si forma ovoidal5 la canalele principale (colectoare)*.Migcarea unifornzd a curenfilor cu suprnfatri liberd 533 La canaliz~rileorQenesti. cos cp/2 Q R_fi - .sin cp) . --sin 9 r. 18-12): x = -r . .

se a d ~ p t i i deseori canale in iormi de clcpot. . Diagramele debitului $i vitezci medii la un ovoid . modulul de debit si viteza medie la UII anurnit grad de umplere. ducind la solutii grele iniiltirni prea mari. Un grafic similar este consiruit si pentru canalele circulare si ovoidale din figura 18-14. la care fclma ovoidal2 ~i neeconomice. Observafii +i m5surii-i precise efectuate la canalele circulare si ovoidale arata c i in realitate debitul /. 18-14. 18-15. modulul de debit si viteza medie la sectiune plinii.g. V sint debitul. I(. iar Qo.debitul. figura 18-15. .268r teoretic maxim qi debitul la canalul plin slnt practic egale. I ( . CunoscPnd Qo gi diametrul canalului. se pot calcula debitele si vitezele medii la mice grad de umplere.dZr ' a00 azmp F. 18-13. Vo .Pentru valori intermediare s-a 'construit graficul din figura 18-10. in care Q. iar pe abscisii vslorile rapoartelor _--- ---- - - Fig.Canal cu sectiunea in form2 de clopot are La colectoarele mari.. < de la 0 la I. 111 h ordonati sint reprezentate gradele de urnplere a canalului circular u = --____1. Diagramele debitului $i vitezei medii la umplerea partiali a unui canal de sectiune circulari Fig.

albia variazi ca formi ~i mirime a sectiunii. s-a chutat s i se stabileasci formule care s i exprime debitul numai in functie de elementele geometrice: lirgimea (B). . Diferite tipuri de profiluri de galerii subterane pentru transportul apei 18. . incepind de prin 1901.Mi~cat-eaunijorrn. .la debite mari. pentru u tilizarea mai bung a excavatiilor prin realizarea unei sect iuni cit mai compatibile cu stabilitatea rocii. Formulele au fost stabilite pe baza unui numir foarte mare de misuriiri la albii largi. ceea ce provoaci o scidere a vitezei medii. este in general urmitoarea : V = C R a J@ .d a curentilor cu suprafat6 liberd -- 535 La galeriile subterane se intrebuinteazi profiluri variate (fig.o constanti.medie depind de panta si rugozitatea efective.raza hidraulici. CHESTIUNI PRIVITOARE LA R i U R l NATURALE Aplicarea formulelor de tipul Ch6zy ~i Pavlovski la riuri naturale fntimpini dificultiti deoarece: . adici lirgimea ~i adincimea . Fig. I n care V este viteza medie. C . Aceste iormule au la bazi ipoteza c i riul isi saps albia corespunzgtor pantei si rugozititii sale. 18-16. deoarece numai in cazul lor este indepliniti ipoteza de bazi enuntati mai sus. adincimea medie (h) ~i panta longitudinal2 (J). Formulele se aplici deci exclusiv albiilor naturale erodabile. Din aceasti cauzi. riul transport5 material solid. astfel incit se poate considera c i raza hidraulici este aproximativ tegalg cu adincimea medie. de adincime mic2 in raport cu lirgimea.3. R . f5rg rugozitate. Structura formulelor.rugozitatea este greu de apreciat si definit. 18-16). fir5 a introduce coeficientul de rugozitate.

'?'* . fira diverse obstacole naturale sau artificiale pe traseu ~i nu in timpul iernii.75&5 __--JL=L&u&V = (18-5) ' 't 8 d 23. 1931) o "' formuli unica e 4 ' in care h este adincimea medie. In ceea ce priveste debitul. 0.781 R 0. se poate exprima energia specific2 a secfiunii in raport cu planul de referinti 0 .. M. trebuie finut seama de sporirea perimetrului udat si de sectiunea fngustatd prin grosimea ghetii.. din aceasti cauzi se poate ca in timp de iarni. sii corespundi un debit cu mult mai mic. cPnd intervine Tnghetarea. In s f f r ~ i t . .partialii a rfului.21 R ~ J . Aplicarea atit a formulelor fir5 rugozitate. CLASIFICA REA CURENTILOR UNIFORM1 Fie un curent uniform intr-o albie de sectiune a.$ \ ' .0 (fig. cfnd rful este acoperit cu un pod de gheati.lirgimi de riuri peste 10 m .2 m . trebuie f i c u t i numai in portiunile de rfu unde traseul este rectiliniu si albia are sectiunea uniformi pe o lungime destul de mare. H idraulica .7 R . la aceeasi fnilfime de miri ca in timpul verii. ~ .k 536 Dupi Hermanek : pentru R < 1. pentru R > 2 m. 18. aV2 2s: .adincimi medii h peste 0. :. ~ ~ ~ ~ ~ ~ . adfncime maxim2 h si vitezi medie in sectiune V.._pe&4F-+-D u p i GrBger: pentru R < 2 m. V = 30. Reprezentarea Pn sectiune a unei albii a energiei specificc E=z+h+--.005. j . Valorile lui V calculate cu aceasti formulii sint date in tabela 5 . -_.pants maxims 0.4.776 J 0.5 m. Matakiewicz a propus ulterior (Varqovia. cit si a celor cu rugozitate. < % GrBger fixeazi limitele de aplicabilitate a formulelor sale la: . 18-17): Fig.Anexii. I/ = 22. 18-17.Ios5 .453. Admifind legea de repartitie liniard a presiunilor in adfncimea curentuluI.

Existents unui. pentru valoarea h care anuleazi derivata: Valoarea lui h pentru care H este minim se numeste adtncirne criticci. 18-18. 18-19). din cauza pierderii de sarcinii.. cum h = const $i V = const in profil longitudinal.. i de$i aceste mlrimi diferi cantitatlv. iar debitul specific pe metru liniar de I5time.: are valoarea minim5 pentru deci pentru o anumiti valoare a lui h. afari de cazul cPnd fundul este orizontal $i se iaq ca plan de referinti. specifici scade din amonte in aval. . energia exprimat5 prin H este aceeavi fn toate sectiunile *. her iar = :y 2 H=3h".. minim pentru H se poate constata pe curba H = f(h). se objine: La o m i ~ c a r euniform5. (18-9) Fig.) si anume:.=h (care este bisectoarea unghiului axelor de coordonate H si h) $i x = -(care este reprezentati printr-o. Daci se exprimi energia specific5 a secfiunii in raport cu planuri de comparatie care trec prin punctul cel mai de jos a1 sectiunii transversale a albiei. Energia specificii a sectiunii (fig. Reprezentarea geometric5 a crevterik sectiunii * Este regretabil c i atit E cit $i H poartl a c e l a ~nume de energie specific5 a sectiunii. 30 curb5 asimptot5 la aceste axe) (fig. iar h = f(J). raza hidraulics poate fi. fn acest caz. Energia. Pentru un anumit debit. aQ2 n2. 18-1$ Albie dreptunghiularii foarte largti. Q se va scrie q = . Energia specifics a sectiunii H trece printr-un minim. inseamn5 c5 si H este functie de h.Migcarea uniforrnd a curentilor cu suprafa#& liberd 53T unde z este cota fundului f a t i de un plan orizontal de comparatie. cum R = f(h). numiti adincime critici (h. considerati egal5 cu adincimea h. B . construitA prin fnsumarea absciselor celor dou5 curbe x.

. celelalte doui ridicini slnt reale pi pozilive ( H .. kca area realizati ..urmitoarele caracteristici : 1 L J '+')'( Fig. dupZ criteriul minimului energiei albiei - . > Hmin= _) . < h. . Daci se d i o valoare H. se cons t a t i c i J.13) - ..- na 94~i3 (18-12) (1 8. 18-19. cum R n = h .u u [?I3- 2Y Daci panta J > J..538 Hidraulica -- La adincimea cri tici corespunde v'i teza cri tic2 v .. ~i h < h. Daci Ins2 se exprimi C prin formulele Pavlovski sau Manning.. = .. Fie h. corespunde la o albie de p a n t i J > > ... ~i h > h. rezulti V < V.. > H.. her . pi ridacina h. .. . qi miscarea este fluviald sau in regim lent. Astfel. < h. Reprezentarea zonelor de regim lent $i lrcgim rapid.. Se observi c i ecuatia are o r i d i c i n i reali negativi care nu rispunde solu3hcr tiei... deci la un curent lent. sau prin formulele semiempirice. gn2 -gna h2. corespunde la o albie cu panta J < J. cursul de a p i are .cu o vitezi mai rnare decft viteza critici se n u m e ~ t etoreniiala". folosind pen1 tru C formula C = -R'. rezulti: 1 2~ J. Ridicina h.I. dimpotrivi. variazi putin cu debitul q. < h. deci la un curent rapid.H. Daci J J. se constati c i la acelapi debit q.. sau in reginz rapid. > h.. rezulti V > V.c /h r u Se observi c i panta critici depinde numai de constanta C din formula C116zy p i ar pirea c i este independenti de debitul q. ..Icr. ~ ipanta critici Cr = o= 3 hcr 6" u - = I. corespund d o u i valori ale lui h din ecuatia: ha .. daci J < . h2 -k 2 2 - 0.

Aceasti stare particulari a curentului se n u m e ~ t ea doua stare critic6 a curentului.apare la mi~carea conducte inchise. J . Scriind ecuatia energiei intre punctele 1 si 2. b) puterea curentului y Q H. determini o sporire a puterii curentului. panta liniei energetice. este minimi. Locul geometric a1 minimelor acestor curbe este h. . 18-20. prima stare critici fiind aceea care deosebeste mi$carea laminar.Migcarea uniforrna a curentilor cu suprafat6 liberii 539 a) iniltimea energiei cinetice este % din iniltimea piezometrici. se obfine o familie de curbe cuprinse intre axa OH si bisectoarea priniului cadran. Aceasti dreapti desparte zona regimului lent (deasupra dreapta H = dreptei H = -$ h) de zona regimului rapid (dedesubt) (fig. Reprezentarea zonelor de regim lent $i regirn rapid. d e miscarea turbulenti. se obtine: - + - . a doua stare critici nu . c) orice variatie a vitezei f a t i de V. inseamni c i acelasi curs de apii trece de la un regim rapid la un regim lent. Fig. == panta fundului. In acest caz. Tn sfirsit.. = pierderile de sarcini de la 1 la 2. 18-20). pentru diferite valori ale debitului La a doua stare critici nu se produce inci nici o schimbare in legile xezislentei. in Daci se dau lui q diferite valori si pentru fiecare 9. = panta superficiali. daci adfncimea apei creste spre aval. ci numai la curentii cu suprafata liberi.h. deoarece sarcina totala H este minimi. ca la prima stare critici. trecind prin adin(cimea critici. Recultatele precedente se pot extinde si la o miscare permanent6 neunijornz6. i. legea miscirii uniforme rimine valabili -atit in regim lent. cit ~i in regim rapid. cu notatiile: J . = const se construieste jcurba H i f (h).la un debit dat.

< V1). denti). daci migcarea este intfrziati.. Extensiunea notiunii de adincime crise poate face ~i altfel. c5ci punctul figurativ a1 mivcirii se afli pe ramura descendenti H . H ~i puterea cresc (ramura ascenh. care anuleaz5 derivata . In tabela 18-3 se dau valorile J. H descre~te. Invers se Tntimpli daci miscarea este accelerati. . h creste J in sensul miscirii (fig. Deci daci miscarea este intirziati.. curentul este lent. deci aceasti deosebire pur teoreticg.. 18-21) si daci in a c e l a ~ itimp curentul este rapid. 18-21. - .) ~i . Problema miscirii neuniforme va fi trat a t i fn capitolele urmitoare.. < J. Pantele calculate pentru valori mari ale lui n se intilnesc in naturi. i n general.. Se presut i c i la m i ~ c a r e aneuniformg pune energia specifici a secfiunii date H = H I ~i se cere variatia debitului q cind variazi h. intre regimul lent ~i cel rapid corespunde oarecum ~i cu notiunile comune sl cu nomenclatura geografici a riurilor. (V2 > V. pentru diferite rugozitdti n si raze hidraulice h.. precum si puterea curentului. numai in regiunea de munte. > J. ~tudiul stirii a doua critice Fig. 18-22).540 Hidraulica Daci miscarea este intirziati (V. dh iar Se vede cH existi o p a n t i critici pentru un anumit H I const care separi doui feluri de curenti: unul rapid si altul lent (fig.= 0 . daci miscarea este accelerati. Din ecuatia energiei speclfice a sectiunii se poate deduce debitul dq Debitul este maxim pentru valoarea h. rezulti 3.

00088 0.0474 0. sau poate fi lent pentru un debit mic ~i rapid pentru un debit mare.. Deoarece pentru regimul lent corespunde conditia h > h. (18-20) Cum valoarea minim.0033 0.OO 11 0.2 1 R a z e hidraulice.010 0. d e rugoz. i n m 0.~ i ~ c a r euniform6 a curenfilor cu suprafafci liberci a 54 1 Tabela 18-3 J Coef.0012 0.0225 0.035 0.00076 0. Un alt criteriu pentru clasificarea curentilor il constituie numirul Froude. a energiei specifice a sectiunii rezulti din conditia: 'inseamni c i aceastii conditie se realizeazi pentru Fr = 1.0 0. exprimat prin simbolul Fr..0300 0.014 0..0078 0. daci albia se poate asimila cu un dreptunghi de Iiitime B: Fr=--.0032 0. are pentru un curent de vitezi medie V si adincime h urmiitoarea formuli: s a u .O 1 2.0118 0.5 1 I.0086 0.0062 0.00062 0.0 1 5.0009 0. rapid sau critic a1 unui curent de a p i in miscare uniformi este ~r . noul criteriu care stabileste regimul lent.0060 De altfel.aQa ghR2 aQaB gRS d = Bh.030 0.0016 0.0180 0. dupi criteriul debitului maximum 2 1.0013 0.0095 0.0165 0.1 1 0.0021 0.0062 0.0028 0.0016 0.0081 0.0015 0. - 9 Fig.0124 0.0198 0.0065 0. S e ?tie c i numirul Froude.0016 0.0059 0. .0108 0. din curbele si formulele precddente se poate deduce c$ acelasi curs de a p i poate fi rapid intr-un sector si lent in altul. Reprezentarea zonelor de regim lent $i rapid. n / 0.0297 0. deci Fr > 1.0046 0.0041 0.025 0.0019 0.020 0.0046 0.0018 0.0037 0.0023 0. .0048 0.017 0.012 0.0027 0. de unde se poate calcula ~i valoarea adincimii critice.0035 0.0010 0. iar pentru regimul rapid h < h.0026 0.0013 0.0023 0. inseamni cii numirul Fr < 1. In felul acesta.0022 0.0089 0.0047 0.0026 0.0033 0.0116 0. 18-22.0056 0.

a) Albie de o form5 oarecare. Fig. cp = 90°. unghi Bh. Bcr g - n3 B = f(h). 18-24. Adincimea critici la albia triunghiularg b) Albie triunghiularg (fig. Asimilfnd sectiunea albiei cu un drept-.= 0. derivata energiei specifice totale a albiei este: adfncimea critici hc7 se obtine pentru . = 0.295 .1. deci din ecuatia: ah aH Pentru a gisi valoarea hc7 se construieste prin puncte curba pe care hcr corespunde valorii -= .542 Ilidraulica Albii de alte forme ale scctiunii transversale. aQ2 18-23). Adincimea critici In albie de form2 oarccare Fig..(fig. a:. 18-24) avfnd baza B = 2h tg 9~i Q = h2 tg 2 2 Adincimea critica se obtine din ecuatia: Pentru a = 1. h. 18-23.

c) Albie parabolicl avind B2 -. 18-25.O.ezdvi mai simplu prin metoda grafo-analitici. Pentru o: = l.1.parametrul parabolei) Pentru o: = 1. 18.8 ph ( p . d) Trapez isoscel (fig.8 m/s. hcr= 0.5. . Cu clt ar trebui lirgit la bazi pentru ca la aceea~i panti s i poati transporta un debit dublu? Canalul initial are & = 10 mZ. cp = 90°. V = 0. . Fig.5 2Pentru o: = l .anexi 7). + 2h ctg cp.si Tabela. R = (b 3=b + h ctg cp) h . indicati la albii de formi oarecare (v. EXEMPLE NUMERICE 1) Un canal de pimint avind dimensiunile din figura 18-26 conduce un debit de 8 ms/s. Adincimea critic2 la albia trapezoidali Aceasti ecuatie in hcrse . O .290 V Q . 18-25).

kvJ= -~ 0. Se d i m = 1.) b) Pereti pereati cu beton spoit cu lapte de ciment (V = 1.Daci tinem seama de variatia lui C .22 10 2x . . = 10 2x. fati de 10 ma cft ar fi necesitat un a1 doilea canal.766 R. 2) Un canal trcbuie s i transporte 36 ms/s.1-b) .086~1 Prin Pncerciri. Fig.36 mS.22 x 10 2x (10 2 1 ~ = 437 (9. + + YE + + x. 03 = 1.76. nivelul apei fiind previzut la nivelul terenului (spatiul de gardi se mobtine din ptimtntul scos din sip5turi). 18-26.3. rezultat mai exact decit primul. ~ a l c u l u lprofilului optim hidraulic a1 unui canal S i se examineze doui solutii: a) Pereti de pimPnt impermeabil protejati cu un strat de p i e t r i ~(V = 1 mls. 18-27). = 9.8 mls. . X. g6sim x -. = l6 = 0. S i se proiecteze canalul cu profil optim hidraulic (fig.544 Hidraulica . se poate scrie V.22 )~ x).) 36 Solufia a) .AdmitPnd c i C nu se schimbi simtitor la canalul Iirgit. Profilul optim hidraulic este un trapez circumscris = 36 1 unui cerc. l. Adincimea apei $i lstimea b conform art.68.R = I ma . Se vede c i surplusul d e s i p i t u r i necesitat pe metru liniar este de 7. dupi formula Manning. Calculul mirimii capacititii de transport a unui canal Prin Incerciri obtinem x 4 m. c = k V R . V = k ~ 2 1 3 V . 18-2. = 0. + + + Fig.766 R1 = 9.5. V. 18-27.

7 + D u p i Bazin. Dupri Alatakiewicz.lO. n = 0.= 20 mZ. 1. 1. 24 Adincimea medie fiind . pentru a spori debitul c u lo%? .3.7 m .33 = 20.33 m.5 3) Un rfu are o sectiune udat6 de 24 mZ. v 2 d 3 .Y/. b=1.cu suprafafa' liberci 545 Panta longitudinali necesarii.4.= 1. raza hidraulici -= 1.:]..52 mls. 4) Un canal de beton sclivisit.16"/3 I 0. de profil circular.. S1 se gdseasc! debitul. daci se calculeazd cu formula Manning: V = 40 ~ ' J1I2 1 ~ Solufia 6 ) 36 C2 = .025 X 0 . Care este debitul maxim a1 canalului la curgere cu suprafati liberri? Cit trebuie sg fie panta energeticd ca s i conduci acela~i debit ctnd canalul este inecat (adica funcfioneazi ca o conductd)? Cu cit ar trebui ridicat nivelul retentiei barajului. perimetrul udat poate fi considerat 18 -24 18 2 X 1. prin interpolare din tabela 5-anex6 V = 1..o Idtime la oglinda apei de 18 m $1 pant% lor~gitudinald 1. 0 0 1 2 ' / ~ = 1.8 - I'rofilul optim are h = 20 =3.1.- M i ~ c a r e a uniforrna' a curenfilor.85. frirri vegetatie $i f6ra bolovanl.3 --- Dup: Manning.025. cu y = 1. C= I -I- 87 = 39. v = ----. patul riului fiind constituit din prundi? mijlociu.296. Se poate admite rotund 36 mS/s. are diametrul 2 m 7i panta O.5 X 24 = 36 m3/s.16 m. 20. de 4 km lungime.

Debitul canalului este Q = 15 rn3/s.38 m3/s. panta longitudinali i = 0. VT- Y0. este lent. Sectiunea prin canal este =..90) X 4 1.025. printr-o ridicare a nivelului la baraj.C se ia din . = ~ Daci este plin. cu n = 0. r fiind raza cercului.9%" panta initial5 Lungimea canalului fiind 4 km..333 C = 2.5.Tndreptarul pentru calcule hidraulice" de Kiselev. 5) Canalul trapezoidal cu pereti betonati. 6 ) $1 se dimensioneze optinl hidraulic un canal trapezoidal avind taluzul nz = 2.. a r '. Raza hidraulici Modulul de debit K d u p i formula - = C R ~ R .5 h). O O O5.21 .012. . f a t i de 0.95 D. +i gisim C c 77Debitul este maxim cEnd canalul este umplut pPni la 0. transport2 apa in regim lent sau rapid? Conform formulei (18-23) trebuie rezolvati ecuatia a - Se gisevte h = h.0.08 m adfncime critici.0012 vi rugozitatea n=0. Q 77 x ~ O . ar trebui ridicat nivelul retenliei cu circa (1. Q Rezul t i = 2.267%. = 2.25 m.10 m $i cu panta de 0. pentru obtine un spor de debit de 1096.0012 Conditia de optim hidraulic stabileste raportul dintre lifimea fundului canalului b $i fniltimea de a p i h.333 X $'z.21%.433 m3/s. Modulul de debit este KO= Q = --5 l .99-%o = 1. de la exemplul 2 . deci mivcarea la adincimea de h = 3. 0.546 Hidraulica Folosim formula Pavlovski-Manning.h(b Perimetrul udat + mh) = h(b + 2. debitul este Rezul t i Daci vrem ca. debitul s i creasci cu 1096.

un coeficient de rezistenti.95 m.005 40 461 I--. cum ar f i un gritar.Migcarea uniforrnd a curentjlor cu suprafat6 liberd 54 7 DPnd diferite valori inilfimii de ap5 h. 1. din conditia de optim hidraulic rezult5 l5timea fundului b = 0. Pierderea de sarcini local5 hi seexprimi fn functie de termenul cinetic intr-una din sectiunile caracteristice: . adincimea h. 8 . Se construie~teprin citeva puncte curba K=f(h). deci vitezele cunoscute i n secfiu. LA CURENTI1 UNIFORM1 CU NlVEL LlBER Ca si la conducte. in care V este viteza medie in sectiunea caracteristicii.38 2.6.73 0. a formei sectiunii.0 05 0 fO0 200 300 COO 500 m * Fig. 18-28).ss 5. se va vedea paragr. iar 18..76 1: n G . determinat experimental. Pentru calculul variafiilor de nivel. 18-28.46 1. Tabela 18-4 1 1 5 1 2 --- 6 0. se calculeaz5 modulul de debit corespunz5tor (tabela 18-4 $i fig.5 38 214 - Din diagrama din figura 18-28 se obtine pentru KO= 433 m3/s. pierderile de sarcini locale la curenfii uniformi sint datorite unei variatii pe distanta scurtii a secfiunii. 1: . 20. nile aval si amonte de zona de variafie rapidi a formei si mirimii secfiunii.59 11.52 8.x R c Y 1. LOCALE.57 0.74 m.502 0. pilii de pod etc. Pentru K=&. aceasta fiind deform a t i in raport cu suprafata liberi a curentului uniform (rectiliniu ~i avfnd secfisnea si panta uniforme). ~ G ii. B. pierderile de sarcinii locale sint insotite si de o variatie a nivelului suprafetei libere. In acest paragraf vom da numai calculul pierderii de sarcini (de energie). presupunind variatia de nivel cunoscuti. Spre deosebire de conductele sub presiune.753 34 69. PIE RDERI DE SARCINA. a formei traseului sau datorite unui obstacol fn albie. Calcul grafo-analitic a1 adincimii optirne a unui canal = 0. rezulti pe curb5 adtncimea normals ho.

prin diferenta energiei totale. q plicat $i pierderea local: este suma mai multor pierderi lo' cale elementare. D i m mai departe formulele uzuale pentru pierderile de sarcini locale la curentii cu nivel liber. pentru a avea numai pierderea locali trebuie scizut din membrul I1 a1 relaliei (18-26) termenu1 Xh. iar V. Daci Vl $i o. 2g (18-27) coeficientul C ia valorile urmitoare : . viteza medie $i sectiunea fn bieful uniform amonte. se va aplica formula: In care = 0. Schema pierderii de sarcini locale la un curent cu nivel liber = C 9. sfnt. pierderea de sarcini local2 se mai poate exprima. fntre sectiunile extreme ale tronsonului neuniform: Daci fn calculul rezistentelor longitudinale Eh..la o intrare in canal printr-un tronson care se fngusteazg dupi o formi hidrodinamici se poate lua . fn toate cazurile. 18-29.la ingustare brusci: .lO. se refer2 la hieful uniform aval: '' h: Fig. $i o. Adeseori. respectiv. daci unghiul de convergenti este sub 12". aferent acelui tronson.De asemenea. 18-29).la ingustare continui. obstacolul este com. .. a) Ingustarea sectiunii albiei (fig. in miscarea uniformi a fost luati in considerare si lungimea tronsonului neuniform.V .

Pentru a avea pierderi cit mai mici. b este lumina intre bare . Intrarea se poate face gi sub un unghi cu axa canalului > 7". se obtine totodati gi o distributie uniform5 a vitezelor in sectiunea l i r g i t i . In aceste cazuri se poate aplica formula (18-28) cu semn schimbat. acest unghi va f i sub 7". d u p i cercetirile ficute de VODGEO (Institutu1 unional de cercet i r i gtiintifice pentru alimentare cu a p i .. paragraful20-12 se recomandi formula : i n care V este viteza medie a curentului. paralele.la lirgirea continui se recupereazi o bun2 parte din h:.S.Migcarea uniformd a curentilor cu suprafa#ci liberd 549 b) Lirgirea sectiunii albiei lirgirea brusci.). cu formula: < = K (L)''~ si-b 1 (2. c . luind pe C = 0. Ljrgirea continug a sectiunii albiei cu pereti de dirijare +i racordare ling I n afarii de formula d a t i la pct. 18-30. daci peretii laterali ai zonei d_e tranzitie se racordeazi lin cu peretii biefurilor amonte $i aval (fig. a). constructii hidrotehnice gi hidrologie tehnici din U. de inclinarea curcnlului in plan. respectiv litimea. Coeficientul de pierdere de sarcini C depinde de raportul dintre grosimea barei $i distanta dintre bare. se poate aplica formula Borda: . Pn amonte de gritar. se folosesc pereti de dirijare divergenti ficind Fntre ei un unghi sub 7" (fig. de inclinarea griitarului f a t i de orizontali. in functie de forma conturului gi de unghiul de divergenti. unei bare . 6). .2 sau chiar mai mic (C > 0 . ins5 nu mai mult ca 12"301. la sectiunea w. de forma sectiunii. Pentru ca zona de tranzitie s i nu fie prea lungi.3 - b + 8 + 2. c) Gritar format din bare drepte.4 fn care: s $i 1 sint grosimea. 18-30. l ) [25]. f a t i de planul gritarului.la .R. iar C se calculeazi. de la sectiunea w. 18-30. I Fig. Prin adoptarea peretilor de dirijare.S. canalizare.

cu muchiile de intrare rotunjite. Pentru for~na suprafefei libere in curb5 a se vedea paragraful 20.un c~eficientcare se va lua: = 0.182 pentru bare dreptunghiulare in form5 de pan.318 pentru hare dreptunghiulare cu rnuchiile de intrare rotunjite.550 a Hidraulica K K K este unghiul barei f a f i de planul orizontal. Se recornandi?i ca grztarul s i nu fie a ~ e z a toblic fat5 de direcfia curentului. d) Curb& Curenfii transversali circulari datoriti fortelor centrifuge fac miscarea foarle complicati ~i cauzeazi denivelari ale suprafetei libere. Se pot lua unele valori aproximative prin asimilarea canalului cu o conduct%. astfel ca formulele date de unii autori pentru asemenea rezistenfe nu inspira incredere. . . = 0. = 0. deoarece rezistenfa gritarului creste in acest caz considerabil. se recornand2 ca viteza apei la intrarea in gratar s i fie cuprinsi intre 0. De asemenea.504 pentru bare dreptunghiulare.4 ~i 1.13. Aceasta a facut ca atit calculul teoretic cit si studiul experimental a1 pierderilor de sarcin5 in curbi s i nu fie suficient de sigure.O m/s.

In acest capitol se studiazi numai miscirile permanente. un obstacol in albie intr-o anumiti sectiune are repercusiuni si asupra nivelurilor din sectiuni mai indepirtate.1. 0 a l t i caracteristici la curentii din albii naturale este c i formele sectiunilor. sau variatii de rugozitate a peretilor.regim permanent").este c i pe cind la conducte. .un interval de timp limitat. Se poate afirma c i la curentii cu suprafati liberi. 0 astfel de miscare permanenti se cheami .canale'' artificiale. daci insi pentru . cici variatiile de sectiune vie (udati) sint mici de la un profil la altul invecinat. DEFINITII Curentii cu suprafati liberi studiati in acest capitol sint fie cei din albiile . sau chiar variatii bruste locale. care rimin neschimbate . care influenteazi nivelul apei. forma sectiunii. atit in conditii naturale. un obstacol intr-o sectiune.variabili cu timpul" sau nepermanenti (sau in regim nepermanent).cursurilor de a p i " naturale (fluvii... care micsoreazi sectiunea de scurgere. Totusi..gradualvariati". la care variatia spatial2 este moderati. GENERALITATI.. 0 caracteristici a curentilor cu suprafata liberi . X X . 0 asemenea actiune reciproci intre curent si albie (pereti) nu e x i s t i la conducte.care-i deosebeste de curentii sub presiune (in conducte) . sint multe cazuri cind variatiile de debit si de nivel d e la un moment la altul sint neinsemnate si mi~careapoate f i considerati in mod practic ca permanenti (sau in . pentru intervale de timp limitate. Miscirile permanente cu variatie spai i a l i importanti se studiazi in cap. nu se realizeazi misciri permanente.la curentii cu suprafati libera.Capitolul X I X Mijcarea permanent5 gradual-variat8 a curentilor cu suprafata liberii 19. cit si in conditiile de exploatare. Albiile.. variatiile debitului si ale nivelului sint relativ mari. printr-o dubli actiune de eroziune si depunere si. fie cei din . prezinti numeroase neregularititi geometrice lente. traseul si panta longitudinali a fundului determini distributiile vitezelor in sectiuni. nu are nici un efect asupra sectiunilor vii mai indepirtate. astfel c i sectiunile udate variazi de la un profil la altul. fir5 a f i neglijabile. piraie). traseul in plan si panta longitudinali sint modelate de insusi curentul. cici debitul curentului variazi de la un moment la altul. in special cursurile naturale. chiar daci miscarea este permanenti (debi tul Q = const in raport cu timpul). reciproc. riuri. miscarea este . de la un profil la altul invecinat.

se neglijeazi efectul fortelor centrifuge datorite curburii firelor de curent. Cum la cursurile naturale de a p i intervin numerogi parametri de care depinde rnivcarea. daci fnsd se procedeazi la calcule prin diferenfe finite. rezuliate mai apropiate de reali tate. PB 18 / 2 (19-1) Fig. Aplicind teorerna lui Bernoulli fntre punctele A $i B ale unui fir de curent.552 Hidraulica Principala problerni care se studiazi la m i ~ c i r i l egradual-variate este determinarea nivelului liber a1 apei. presiunile in sectiune uda t i urmeazi deci legea hidrostatici. se pot mentine fn calcul pararnetri nlai numerosi. fie de variafia formei. se consideri c i atit panta i a fundului cit $i panta J a s ~ . distanta d x dintre ele fiind misurati pe orizontali. 19-1. . Astfel. in diferite profiluri. asupra repartitiei presiunilor. Ecuatia miscirii $i ecuatia de continuitate se vor scrie deci ca pentru un tub de curent cu vitez2 medie V . este sunla pierderilor prin frecare fntre punctele A $i B. se scrie: A PA v : +-+-=I Y Y 2g 2g . fie c i sint datorite formelor curbe ale suprafetelor curentului.2.idera cursul de a p i cu o albie unici .urrnfnd a se studia ulterior cazul albiilor rarnificate. Prin neglijarea curburilor. d i totusi. -t -+ . cum este calculul cu diferente finite. prafetei lichidului sfnt uniforme (fig. 19. De asernenea. Tntre doui sectillni foarte apropiate. considerind c i firele de curent sint cvasiparalele. fie c i aceste curburi sfnt datorite traseului. in fiecare sectiune. cici fine seama mai bine de datele fiziceIn primele paragrafe ce vrrneazi se va cons. din planul vertical longitudinal.2. Reprezentarea energetic5 a teoremei lui Bernoulli la migcarea gradual-variati fn care h. un calcul aparent aproxirnativ. Daci se neglijeazi efectul curburii firelor de curent. STABlLl REA ECUATIEI GENERALE A MISCAR11 GRADUAL-VARIATE Se admite c i fntre sectiunile I si 2 variatia spatiali este lenti. 19-1). fie c i este cauzati de variatia adincimii.3-h . cu valorile lor variind de la o sectiune la alta. studiul analitic nu se poate face f i r i o schematizare sirnplificatoare.

obtinindu-se: Se introduce viteza medie V . Dacii se mai noteazii ctl J . deci : 2. ~i z. pe cind J . definit prin relatia: . intre punctele A si B. Dacii ecuatia precedents se raporteazii la elementul diferential ds. presiunile i n A si B se miisoari prin iniltimile piezometrice.Migcarea permanent6 gradual-zlariatd a curenfilor CLL supafafa liberd 553. s-au notat pierderile de sarcinii prin rezistente. adicii debitul ce trece prin sectiunea di2 $i se integreazii in sectiunea ! (sectiunea planii normali pe directia J curentului). poate scrie: Dacii se noteazii: J este panta piezometricii care coincide cu panta superficialii a curentului. ~i J . deoarece vitezele variazii pe verticalii. raportate la distanta ds. h sectiunea 1-1 pentru a reduce m i y a r e a masei tubulare la mi$carea.sctermenii ecuatiei (19-2) cu dQ. nivelul suprafetei libere. Pentru a se tine seama de mi~careaiptregii mase care formeazii curentul se inm~lte. In acesh caz trebuie introdus si coeficientul de corectie a. fiind cotele geodezice ale nivelului apei i n sectiunile verticale I ~i 2. ecuatia (19-1) devine: Este de observat cii panta piezometricii J este aceea~ipentru toate firele de curent. variazii. iar semnul minus aratii cii aceastii pantii este considerati pozitivii cind nivelul scoboarii spre aval.unidimensionatii pe un fir de curent. ceilalti doi termeni reprezentfnd variatia energiei cinetice si a energiei disipate. adicii p h i la. se. si J .. Ecuatia (19-1) devine: in care cu h.

lente.Coeficientul a depinde.. datoriti ins2 variatiei graduale. variaza fntre 1.ce se fac astfel sint neglijabile. celelalte mfirirni variabile depin. pe unitan tea de lungin~ede parcurs. Se observa c i se face aproximatia asimilirii pieruniformi. se diferenfiaza ecuatia (19-4) - R ' : ~ ise calculeazi termenul - Ins2 - dR = dh B = litimea intre maluri a nivelului apei.08 (la l i f i m i foarte mari) ~i 1. Ecuatia diferentiali (19-3) se poate exprima astfel luind ca variabili pe s si functie pe h . ciocniri) E intreaga secfiune.l (v. admiderilor in rniscare gradual-variati cu pierderile in n ~ i ~ c a r e tindu-se.1. puttndu-se adrnite valoarea mediea. paragr. la o miscare turbulenti. In calculele ce urmeazii.15 (la . deoarece dS2 este suprafata h a p a t i din figura 19-2. Ecualia (19-2) devlne astfel: Ultimul termen din aceasti ecuatie reprezinta pierderile medii de energ i e specifici prin rezistente (freciri. dupa formula Chbzy: intr-adevir. $9 (19-4) . erorile . de care nu tin searna coeficienfii C determinati experimental in curenti uniforrni. in miqcarea neuniforma existi ~i componente transversale ale vitezelor.zind numai de s.de legea de distributie a vitezelor in sectiune ~ i . Tinind seama de relatia V.sectiuni mai inguste). Deci ecuatia (19-3) devine . la t.8).alveg) sau adincirnea medie in sectiune. 6. consideram Q = const si fi = f (h.h fiind adincirnea sectiunii intr-un punct caracteristic a1 ei (de ex. in sectiune. a sectiunilor.

i.z. si V sint valori medii ale lui C. 19-3. care este o mirime d a t i de care depinde h. valoarea 1 . si V2 sint vitezele medii din secfiurii.. respectiv aval. se prefer2 a se transforma ecuafia (19-3) in ecuatie cu diferente finite. de variafiile lui B . .se obfine ecuatia diferentiali generali a miscirii permanente grads ' dual-variate sub forma: Aceasta ecuatie este destul de generali.menu1 . iar in mod obisnuit. rezulti: Fig. deoarece tine seama de variatia energiei cinetice. Relatia dintre cre~terea sectiunii albiei $i litimra ei la nivelul apei Fig. R si C. Astfel. . l . Az este cresterea cotei geodezice a apei din aval spre amonte. l i se vor atribui valori P limitele aritate mai sus.. Se obfine astfel: b / [ dq I f n aceasti ecuatie. cum se intimpli de cele mai. paragr. d a c i si aceste m5rimi se exprimi ca f. Mirimile C. de variatia de formi dn . R si V. 19-2.4). Relafia dintre panta fundului si panta energetic2 D a c i se introduce aceast2 expresie a lui J in ecuatia (19-5) si se izoleaza terdh . 19. prin inmulfirea cu As a membrilor ecuatiei ~i prin introdpcerea relafiei J As = 2. si u. Pentru cazurile cind toti . Nu au fost insi introduse in cajcul componentele acceleratiei datorite curburii firelor de curent.multe ori la albiile riurilor naturale. din figura 19-3. in care s e duce rnn orizontal si mc paralel cu panta J . indicilor I si 2 le corespund sectiunile amonte. corespunzind tronsonului 1-2. n R. In cazurile cind mirimile care figureazi in ecuafia (19-7) nu se pot exprima prin relafii simple. Coeficienfilor a.Gtii de s. iar V.Miparea permanentd gradual-variatd a curenfilor c t ~suprafa{a liberd 555 Introducerea parametrului h permite a se fine seama si de panta fundului i. CLIajutorul acestei ecuatii se pot determina elementele suprafetei libere a curentului in miscare permanents (v.

umflitura apei" sau . aceasta putind fi definiti ca olinie care u n e ~ t ecentrele de greutate ale volumului vitezelor din fiecare sectiune.3. In cazul obisnuit Pnsi curenfii naturali au o formi sinuoasi fn proiectie orizontali ~i nivelul lichidului intr-o sectiune normal6 pe directia vitezelor este rnai ridicat lingi rnalul concav si rnai scoborft ling2 malut convex. ca ~i cind am avea a face cu o miyare p l a n i . FORMELE GENERALE ALE CU RBELCIR DE STAVILI RE PENTRU ALBII PRISMATICE a 9 -udati il depinde numai de h.. Un traseu cu rnai mare fixitate este talvegul..ax5 a curentului" insisi axa geometrici (mediana) a suprafetei l i bere... c i aceasti curbi este cea rnai putin influentati de curbura Pn plan orizontal a traseului. pentru o adfncime h oarecare. 19. Deci. se poate scrie: 0 albie se numeste prismatici daci forma sectiunilor transversale este dn neschimbati in lungul curentului . c i r e i a i-am determina conturul curb care limiteazi lichidul de atmosferi. iar locul geometric a1 verticalelor acestor puncte este o suprafati riglati a cirei intersecfie cu suprafata liberi d i o linie curbi. Traseul in plan a1 axei curentului. rnai ales.curbs de remu" (dupi cuvfntul francez remous) sau . modulul de debit este I(. conform definitiei date. iar pentru adincimea care corespunde miscirii uniforme cu debitul Q si: panta J egali cu panta fundului i.axa curentului". astfel c i : . in ecuafia (19-7) termenul a1 treilea de la numiritor se anuleazg si daci se introduce modulul de debit K . numiti . corespunzitoare debi tului dat ...parametrii albiei se pot exprima matematic in functie de h ~i s.= 0 ~i sectiunea. la ape umflate. Ecuatiile (19-7) si (19-8) sint valabile pentru acele verticale din sectiunile transversale care corespund c u ~livelulneinfluentat de curburile traseului. pentru astfel de albii . Atft ecuatia (19-7) se rezolva ecuatia diferentiali a m i ~ c i r i i cit Si ecuatia (19-8) permit determinarea unei curbe situate fntr-un plan vertical. este greu d e determinat teoretic ~i variazi cu h. In s f f r ~ i t . este de fapt curba a carei ecuatie diferentiali s-a dat sub formele (19-7) si (19-8). are o pozitie prea lateral2 si nu are legituri cu adevirata a x i dinamici. Aceasti curbi.curbs de stivilire" sau . desfisurati pe un plan vertical de proiectie.se poate lua conventional ca . se c a u t i a sub forma (19-7). dar talvegul. locul geometric a1 punctelor celor rnai adinci ale fundului din profilurile transversale.

la trecerea din miycarea lenti in mi~carea rapidi).4). ceea ce inseamni c i ( ( CIP curba de stivilire tinde asimptotic citre o linie paraleli cu fundul la distanta h. fie o scoborire brusci (cidere.. 18. Se deduce: . la trecerea din miycarea rapidi in mi~carealenti).. Intr-adevir: D u p i inlocuirile indicate.+oo. la numitor se poate opera inlocuirea: Fr fiind numirul Froude a1 albiei corespunzind debitului Q qi adincimii h (care corespunde lui S l yi B). numirul Froude dh este = 1. Dar H variazi yi in functie de s yi minimul s i u are loc pentru dH . yi h = h. I tinde c i t r e I .+ 0.. cfnd h = h. deci .. paragr. Pnsi coriform ecuati ilor (19-3) ~i (19-6) J = i ..ds + J. Interpretarea fizici a acestui caz este c i daci adincimea h variazi trecind prin adincimea critici h..-ds 0. c) Energia totali specifici a curentului deasupra liniei talvegului s-a stabilit c i este minimi (v. Aceasta inseamni c i tangenta l a c u r b a c i u t a t i e s t e d. ecuatia diferentiali a curbei de stivilire devine: a) Se observi c i pentru valorile critice i = i.... yi .. dh b) Cind h tinde c i t r e h.9 perpendiculari pe-directia lui s.= dh -ds adVa 2g .Migcarea permanentd gradual-uariatd a curenfilor cu suprnfafa liberd 557 In sfiryit. se produce fie o ridicare brusci a nivelului (salt..

.normali'!. H creste cu s.. negative. d) In cele ce urmeazi se va nota: N .3. sau h < h.Fundul are panta scoboritoare (i > 0). Cind K > I . Din ecuatia (19-9) rezulti ca . Cind K < K. h = h.. Formele suprafetei libere a curentului pentru 0 < r < critic ' creste spre aval si miscarea este intirziati. deosebite prin regimul miscirii in curent uniform corespunzitor pantei.. avind forma a din figura 19-4. = . Pantele scoboritoare spre aval se vor considera pozitive. nemaidepinzind de s.< 1.2. corespunzind miscirii uniforme cu debit. Se deosebesc. Clasificarea curbelor de stivilire Curbele de stivilire se pot clasifica in trei categorii. dH/ds < 0.. panta scoboritoare. in aceasti clasi. . > h. a va si numirul Fr = Fr. perltru h = h. Tn aceste categorii se pot stabili pins la trei clase. Tn acest caz. miscarea este lenti. s = . H descreste.. cind panta superiicialii esie paraleli cu iundul.> 0. prin urmare ds curba de stivilire tinde asimptotic spre un plan orizontal.558 Hidraulica Cind (( - dH ds (19-10) H = I(.. regim lent.= i.. Categoria A . in raport cu panta fundului: A) i > 0.. Din ecuatia (19-9) dh rezulti .... la iniltimea h.. deci miscarea dh este in regim lent.. si mi~carea este uniformi. Energia speciiici H creste cu s. 19.. modulul K > K. fiecare cu tipul s i u de curb2 de stivilire: a) Zona h > h. C) i < 0 panta urcitoare.. . In acest caz i < i. mai are ~ O Cpentru h = h.. Cind h tinde spre m. si Fr < 1. trei zone. deci H are valoare ( minimi in amonte.= 0 h = h. intr-un punct unde h = h. deci adincimea ds ' dH ds si const. atunci si gho -C Fig 19-4. pantele urcind spre aval. critic sau rapid.m- . ~i in mi~carea . cind c r e ~ t es.Q.linia paraleli cu fundul. C 1 a s a L (curentul normal este lent) h. cazul obisnuit. sau h > h. deci minimul are loc in aval.linia paraleli cu fundul. K -+ m si Fr tinde spre zero. B) i = 0 . C . corespunzind regimului critic. la iniltimea h. dhlds > 0..

Exelnplu de curb2 de iorma b... Adincimea critici nu este atinsi chiar pe muchia treptei ci.h.numiirul Fr > 1 si. In aval de un baraj deversor sau.. Curba de forrna a.. b) Zone h. este intilniti in practici in cazul baririi albiei unui riu. r19 -se termini prin salt. si rniscarea pentru h = h. la distant5 de 0. conform ecuatiei (19-9). curba scoboari lent sub nivelul normal iy p i n i intr-un punct unde (1h h = h. 19-5).. Tn acest caz.< 0. .. adici extremitatea din aval a curbei c. Rezulti deci c i miscarea este in regim torenfial pe o ramuri ascetidenti f a t i de fund (mi~careintirziatii).. 19-7 7i 19-8). miscarea este intirziat5 si adincirnea h c r e ~ t e ping la valoarea h.. energia specifici H scade spre aval. deci miscarea dh este in regim lent.. In aceasta zoni K < KO. C 1 a s a R (curentul normal este rapid) caracterizat prin h. cind Fr = 1 si . se produce o miyare rapids pe albie cu panta i < i. Fr = 1 ...Mi. Ca si in zona b..i valoarea ei cea mai mici are loc s) pentcu h =. ..7 h. In practici se intilneste curba b.tinde spre infinit.de o stavili de fund putin ridicati. n ds Fig. ~i~. putin in amonte. cind se produce saltul si trecerea in regim lent.. $i aici se deosebesc trei zone cu tipurile respective de curbs de stivilire. In practicii se intilnesc exemple nurneroase de acest fel.. luind valoarea cea mai mici pentru h = h. in amonte de baraj. f i r i ca H sd treaci printr-un minim matematic (fig. mi~careaesteds acceleratii.. In aceasti zoni. incepind de la o distant2 de 3-4 ori iniltimea sarcinii deasilpra deversorului (fig. tangenta la curbi este . in cazul cind existi o treapti de cidere. pentru a trece in regim lent. d u p i experientele lui Certousov. 19-6).j19:6.. c) Zona h < h. prin considerarea ecuatiei (19-9) II - dh as > 0.. deci'. Fr < 1 ~i cum h > h. T ace1 piinct. este rapida..GO..~carea permanent6 gradual-variutd n curenfilor cu srlprlrfuta libern' 553.. a fundului sau cind albia se termini intr-un rezervor. ds dh > 0. Si in aceasti zoni numirul Fr < 1. Exemplu de curb: de forma a... deci pe rarnura 6. Cind h ia valoarea dh h..de unde. 19-5. -5 h... Energia specifica H scade spre aval (cind c r e ~ t e . rezulta K > I(.. i > i. din care se arata doui cazuri (fig. Insi I( < KOgi . a) Zona h > h. > h > h. perpendiculari pe linia C si rarnura O1 se termini cu o cidere brusci.

.

. In figura 19-14. Curentul rapid urmeazi curba c. .. se pot mentiona doui cazuri. la i. dh deci conform ecuatiei (19-9) .. . care este tocmai panta axei ds orizontale f a t i de iund (fig. cind deschiderea a > h. de la care incepe miscarea in regim lent pe ramura a.. tinzind asimptotic ciitre dreapta N. 19-9. d u p i care urmeazi linia unei pinze deversante. In prima figuri se reprezinti o miscare rapidi b.. se realizeazi la scurgere pe sub o stavili de fund intr-o albie cu panta supercritici. este rapidi. curba se produce d u p i ce albia suferi o rupere de p a n t i de la i. < i. modulul Y creste indeiinit si numirul Fr tinde spre zero. deci adincimea creste spre aval si miscarea pe ramura c... ascendenti fatti de fund.0 . Energia specifici H cre. ins5 ambele supercritice. deci si h < h. b) Zona h. Ramura a. se limiteazi in amonte la intersecfia cu dreapta C. cit si la ramura 6 .i accelerati pe ramura b. Un exemplu de miscare de acrst fel se intilneste la trecerea unui curent rapid peste un baraj deversor (fig. intirziat.. c) Zona h < h.. ramura 6.tinde spre i . pe o albie inclinatti cu panta i > i. ~i trece prin salt in regim lent in curba a.Migcarea pertnanenld gradual-variatb a curenfilor cu suprafafa libera' 561 Miscarea este deci in regim lent. la ridicarea unei stavile de fund cu cantitatea a < h. Intr-adevir.). In acest caz Miscarea este rapidi . In figura a doua.te spre aval continuu atit la ramura a... ramura a.. p i n i i n punctul D.. curba c. Douri cazuri intilnite in practici ale acestei forme de curbi de stivilire sint reprezentate in figurile 19-11 si 19-12. unde h = h. fnsi intirdh ziati. In figura 19-13. adici spre miscarea uniform2 (fig. La punctul de fringere a pantei h = h. tinzind asimptotic c i t r e o dreapti orizontali. In practici... cind h tinde la infinit. Energia specifici scade continuu spre aval. Se poate constata c i - dh ds > 0.. ~i . d u p i ce a trecut prin cidere de la o miscare lenti in amonte cu o p a n t i i < i.. Cind h tinde spre h. > h > h... miscarea devine uni( ds - formi. 19-10).. 19-9). Y tinde spre I . apare i n albie cu panta i > i.. si se produce sal tul hidraulic. pe o ramuri a.

.

se observi c5 pentru o valoare a lui h depisind pufin pe h. < h < h./C - 1.. ds dh Si in. modull~lI( = Ch3I2 Se obfine: Cum h. 19-15. Insi cind h = h. ~i c.> 0 .. h. ds a M spre aval. > i.. 19. ds -----C s --2. 'dh c) Zona h < h. tipul de curbi a. 0 demonstrafie directs c5 pentru orice valoare a lui h.= i. 19-15).i. raza hidraulic5 = h. Formele suprafefei libere a este de asemenea aceea a unei m i ~ c i r i curentului pentr~r i = i critic Pntfrziate..-. sau intre doui drepte dh orizontale. Pentru h-+ oo...este de asemenea ds deci curba a.i. se poate produce la iesirea de sub o stavili de fund. deci . iar curba c. -- Fig. cu un lac (fig. =. curba c. este valabil ceea ce s-a a r i t a t pentru curba a.. De asemenea. admifind c i C. astfel c5 tangenta in punctul ds - de plecare a curbei a. deci exist5 numai dou5 zone. = i. 'L LC.ceea ce priveste curba c.se intilneste la confluenfa unui rfu. miscarea este intirziati. se poate da. cind in aval &= l'cr (fig. rezulti . In practic5. lipseste... . caracterizat prin h. = h.> 0. cum num5rul Fr = 1. numsritbrul si numitorul fracfiei din membrul doi a1 dh ecuatiei (19-9) sfnt aproape egali. b) Zona h. dh N. . se pleac5 "de la ecuatia diferenfial5 sub forma (19-9). lipsind zona de nlijloc (fig.. lis . (fig. Pentru studiecea curbelor a. este orizontali.. 19-17). cuprinsi dh = i. In acest caz .punind in ecuafia (19-9) sectiunea h X 1. . intr-altul cu panta i. Liniile C si N coincid. avind i = icy. .C a) Zona h > h. 19-16).. = h. adincimea riului c r e ~ t e este deci urcitoare f a t i de fund. ~i i = i.. rezulti nedeterminarea : \ Pentru ridicarea nedeterminirii. cu . curba c. - . este o dreapti orizontal5.Migcarea permanenti gradual-variati a curenfilor cu suprafafa liberi 563 C 1 a s a K (curentul normal la starea critici). la virsarea unui curs de apa cu i.18). curba a. in cazul unei albii dreptunghiulare de 15time foarte mare.

.

. pentru ca V s i fie finit. nu se lea- Aslrnpfofa 0rlzontaIi -C 1izeazi. cici nu: depinde de panti. . Iipsevte.rezulti ds -. 19-20). Categoria C. cu un salt. dh c) Zona h < h. Curbs " se Fig. cti Fr < 1 . miscarea este in regim lent si accelerati si se limiteazi in punctul unde h = h. cu o cadere. se intilneste in aceleasi cazuri ca tipurile b. ~ .. Se noteazi cu i' valoarea absoluti a pantei. conform iorrnulei V = c.. cu Fr < 1. a) Zonu h > h. tinde spre infinit deci. sfirsind cu o cidere spre o miscare rapidi. Linia C-C existi. urcitoare.> 0. Formele suprafetei libere a curentuluii terrnina pe linia C. dh b) Zona h > h. 19-20.. din categoi ria A. cu Fr > 1. clasa L. Din iolmula lui . Astfel. rezulti c i rniscarea uniformi nu se poate realiza. zona a dispare ~i rimin numai zonele b yi c (fig. pentru 1 < 0 ' dh -< ds Q. Rezulti un tip ds -. ci numai de debit.. . trecind in regirn lent. 19-19). este scoboritoare. adici lil = i f . nernairarninind decit linia C. a) Zona h > h.i ecuatia diferenfialii a rniyirii se poate scrie: Intrucit viteza. h. $i aici se deosebesc numai zonele b si c (fig. se termini in punctul h = h. Rezulti c i ramura de curbi 6. linia N trebuje s i fie la infinit. este imaginari.Migcarea permanent2 gradual-variafd a curentilor cu suprafata liberd 565 Categoria B. cind i < 0. deci regimul de miscare este dh lent. fn practici. deci miscarea este intirziati. ci descreste si m i ~ a r e a rarnura b f pe este acce'erati. c.\IRI'.. b) Zona h > h. regirnul este rapid. deci adincimea h ..- rls de curbi c. fundul orizontal i = 0. fundul urcitor (i < 0).\IRi rezulti c i daci i tinde citre zero. Ecuatia diferentiali a rniscirii se scrie in acest caz: Din ecuatia: V = C.< 0.

clasificarea tipurilor de curbe de s t h i l i r e se poate reprezenta ca in tabela 19-1. si determinarea prin calcul a curbelor de stiivilire trebuind s i se faca plecind de la un punct . 19.cunoscut.. Concluzii In rezumat. corespunzind unei pante date este datoriti unui accident in albie ca: baraj. calculul . . . . deoarece Fr > 1. respectiv c.cidere". trecind apoi in regim lent. Tnbela 19-1 Clasa L Zona a Zona 6 Zona c Zona a Zona 6 Zona c Zona a Zona c Tipuri a1 de b1 curbe c1 Tiprri fundamental.. adincimea c r e ~ t e . de cidere sau rupere de pant. acesta este de obicei acolo unde este un accident in sectiune si de la care calculul va urma spre amonte sau spre aval. ceea ce inseamna asimptoti oridh zontali.r T i p . d u p i cum mi~careaeste len t i sau rapida. si spre aval.salt hidraulic" si de la regim lent la regim rapid prin . . In acest caz... cind miscarea este in regim lent.i'.. Dacs accidentul din albie poate determina schimbarea de regim. atit spre amonte cit si spre aval. In consecinta. .5e poate face indiferent. in sectiunea de tranzitie se produce adincimea critica.Tipuri - 60 6' c' I sirnilare cu 6. 1n practici se intilneste in aceleasi cazuri ca b. Curba de stivilire are ca punct de plecare adincimea critici si se dezvolti spre amonte. Categoria A (i > 0) Clasa R :" i: C2 . Daca punctul cunoscut este intr-o sectiune oarecare. c) Zona h < h. Trecerea de la regim rapid la regim lent se face prin . Abaterea de la miscarea permanenti normals.. cind miscarea este in regim rapid. fundamentale Categoria B (i = 0 ) Critegoria C ( i < 0 ) Clasa L Clasa R Clasa L Clasa R Zona 6 Zona c Zona 6 Zona c A..> 0.3.. treapt.3. Ranlura de curbi c' se termini pe linia C cu un salt.566 Cind h tinde spre oo. -tinde ds dh Hidraulica spre . ins2 in regim rapid. uniiormi. . miscarea este ds accelerata. si c.

Metodi generals pentru o albie de formi variabilii $i panta longitudinali variabili Metoda indicati in acest caz se bazeazd pe folosirea ecuatiei cu diferente finite (19-8). . De exernplu.De exernplu. distantele dintre ele putind f i de ordinul 50-100 rn sau rnai rnici. 7i se c a u t i nivelurile in lung111 riului. desi mi~carea este Tntirziati.Mi~carea -perrnanentd gradual-variata' a curentilor cu suprafaJa liberd 567 19. se iau intervale egale.e.11) (inrlicii am = arnonte. de Termenul cinetic din rnembrul a1 doilea se neglijeazi in cazurile riurilor curs linistit si albii nu prea neregulate. apoi se fac calculele indicate in coloane si se ajunge la o altd valoare Az'.n ~ . i n cazurile cind el nu este cornplet neglijat. din aproape in aproape.'am 2g 2 Q2As 'a.te spre aval..1. Daci Az' =#= Az. METODE PENTRU CONSTRUI REA CURBELOR DE s~Av1~1.4.4. se pleaci de la locul unde a t e previzut tln baraj deversor. av = aval si m = rnediu intr-nn interval As).Distantele admise intre profiluri depind de ~anta longitudinali si de gradul de neregularitate a albiei. daci pantele sint rnici si albia mai uniforms. in cifre rott~nde. daci termenul cinetic este negat iv (V. La albii foarte neregulate si cu pante rnari se vor lua profiluri mai dese. 3 . se pot rdri profilurile. nici adincirnile de a p i . -. in acest mod. yi se incepe calculul apreciindu-se din experienti Az. Pe cit posibil. ctl 2 . Az = zam. Se aleg o serie de profiluri transversale in sectiuni carac terist ice si se impart distantele dintre ele in intervale egale.zau = 'au 'iu . Se procedeazi pisind de la un profil la urmitorul pin5 ce denivelarea atinge o valoare neglijabili (de citiva centimetri la ses si citiva decimetri la munte). inseamni o recuperare de energie. < Vam)..R (I 9. s-a ohtinut prima cots a unui profil invecinat. se reface calculul p i n i ce valoarea finali corespunde cu cea initiali si. cici o miscare cu lirgire de sectiune este insotiti de pierderi rnari de energie si de aceea unii autori consideri terrnenul cinetic 1 1 c u o valoare redusi la .w 19.f ---------m c ~ . la care llivelul apei la debitul Q nu trebuie si depdseasci o c o t i d a t i . la Dunire intre profiluri se pot lua distante de 5-10 krn. Din insurnarea lui Ax se obtine lungi~nea sta"vilii. care se poate scrie astfel (fig. Calculul se face cti ajutorul unei tabele orinduite in felul tabelei 19-2. Presupunem cd zona in care se rnodificd nivelurile este i n arnonte de o sectiune-unde nivelul este cunosct~t. 19-1). luind echidistante de ordinul 300-500 m salt chiar de kilornetri. In cazul general. ci se obtin diferentele de nivel dintre doud profiluri invecinate. misurate pe axa albiei. 0 astfel tie recuperare este putin probabilg. cici sectiunea se lirge. Este de observat c i in ecuatia (19-11) nu intervine panta fundului.

Cu aceasti notatie.h$ dh si integrala acestei ecuatii este: ---ho ho h2 + hho + h i (h .4. Calculul curbei de stivilire pentru o sectiune dreptunghiulari de Iirgime constant2 $i mare in raport cu adincimea. din ecuafia (19-13) se deduce relatia dintre adincimile h. Funcfia din paranteza mare. Distanta intre profile Cota de nivel a apei L 1 rn"s 2 1 As rn Lltimea la nivelul apei B Sectiunea u d a t 2 i n profil Perimetrul u d a t mediu Om I n profil m 8 X mediu Xm m 4 m 5 m 61 6 ma 7 rn 9 1 2 2 200 100 2 200 0. notati cu B ( )= B 1 ( P I ..000 0. care ia forma urmatoare: Rezul t i : idx = dh i + hh3 . in f~lnctie elemente date. sau calculabile cu elede mentele date: rile Pentru obtinerea valorilor lui B(q) se va folosi tabela-anexi 6 cu valor+~(?).100 250 240 1 020 970 920 270 262 255 19. panta fundului i fiind uniform2 Acesta este primul caz pentru care s-a putut efectua integrarea ecuafiei diferenfiale (19-9).2. si h.568 Hidraulica Calculul supra ~ebitul Profilul Nr. a fost calculatii h.h0l2 1 -- 13 1 ceea ce se verificii prin derivare.h. Pnca din 1860 de Bresse pentru valori ale lui q atit suprauGtare (stavilire pozit i v i ) cit ~i subunitare (stivilire negativa). calculate de Bahmetev intre 1914-1932 pentru albii prisma- . in douii puncte ale curbei de stavilire si distanta L dintre ele. .

= h.002 si adincimea critici h. sau 3 . caracterizate prin . vg v4 m ' Tabela 19-2 Diferenti ni%I Coti n:" calculatd Observatii A' 1 I Lice oarecare. sectiunea a cirei adincime este 1. In cazul albiilor dreptunghiulare foarte largi. in amonte. . Debitul unitar care corespunde lui h.132. La ce distant5 In amonte de acest punct adincimea riului este h. = 4 m.Migcarea permanenfa' gradual-variafa' a curenlilor cu suprafafa liberd fetei libere 569 1 1 Raza Viteza medie . B ($1 = 0.2rezulti din formula : $i anume este (pentru a = I ) q ---. = 1.80 m. S i se giseasci la ce distant5 se afli.4. = 1. = 2.2 m. coloana x = 3 (pentru coeficient Ch6zy consi).4. a) StZvilire pozitivZ. 3 dacd se ia y = 115 in formula Pavlovski... 1 1 3. 19. B $i L = 1 330 m.12 m3/s.. La ce distant2 de baraj este adfncimea de 3 m? Gisim: b) Stgvilire negativg.3). care a fost rezolvat prin ecuatia (19-14). S i se calculeze curbele de stivilire pentru un riu cu albie dreptunghiulari foarte largi. Se bareazi albia intr-un punct unde h. = 1. - Exemple numerice. Adincimea albiei deasupra unui prag de cidere la nivelul fundului este h.n Lrofil 1 . = 2 m la panta fundului i = 0. avind adincimea normali h.2 m..m.20 m? Gisim in tabela-anexi 6 coloana x = 3 m. exponentul hidraulic x = 3 ~i valorile lui B(q) vor fi cdutate la functiile cp(q). art.exponentul hidraulic x" (v.

h:.. ..doilea al ecuatiei (19-13) inmultit cu h.dup5 cum h tinde spre f oo sau spre .. iar semnul f pentru h. Exemple de curbe de stivilire (ale suprafetei libere): LL) s i l v i l i r e pozitivB: 6) s t i v i l i r e negativ8..W. Asimptotele orizontale sau . sau ix = h $ --- 2 ( h i .. Astfel.sectie: Semnul . h = 0 $i se gsse~te: Se poate face o discutie completi.h:. gisindu-se asimptotele orizontale $i punctele de inter. Pentru determinarea constantei C din ecuafia (19-13) se rpune condif ia x = 0.sectie ale curbelor cu linia h = h.. < h. > h.. Ecuatiile (19-13) $i (19-14) permit construirea prin puncte a celo Sase tipuri fundamentale ale curbelor de stivilire.) 3 V3 h.se ia pentru h. Fig.) x * 3 Y3hi .c ~i au ecuafiile urmitoare: c se obtin pentru h -+ $ ix = h - (3'0 . 19-21.3 70 Hidraulica Tot astfel gisim punctul unde adincimea este de 1. pentru h = hcr se noteazi cu hcr f a. men~brul at .50 m: i n figura 19-21 se reprezinti cele doui curbe de stivilire. astfel c i se obtine abscisa acestui punct de inter.

. prima asimptoti este sub dreapta h . astfel incPt diagrama lui Y poate f i aproximatd printr-o functie de tip parabolic (fig. . este situati deasupra orizontalei h .22. la distanta f . pentru h.15) s e poate obtine integrarea ecuatiei diferentiale (19-9).Mi~carea permanent& gradual-varirstci a curenfilor cu suprafafa liberi Prima asimptoti. distanfa 2f. 10.j x = 0. a $i b sfnt reprezentate cele Sase tipuri de curbe de stivilire pe baza calculelor precedente ficute Qentru o albie prismatic2 de lirgime constanti mare fn raport cu adincimea. Pentru forme unitare ale unei sectiY variazi continuu in functie de h. a$a d u p i cum a aratat Bahmetev.i x tanta f = (h'-h'r) 3 VTh. la care modulul de debit Y = AhP. la Fi?. Cele vase forme ale cul. < h. (19. > h...ix = 0. Miqcarea gradual-variatg i n albii prismatice a) Exponentul hidraulic al albiei. $i a d o u a asimptots este deasupra acestei drepte. 19-23) m i ..3.belor de stgvilire la o albie dreptunghiulari largi Pentru h.4. iar a doua asimptoti este situati sub orizontaia h . 19. l a distanta 2f. =0 571 la dis- . In figura 19-22.

N . care caracterizeazi forma sectiunii. Desigr~r. Reprezentarea modulului de debit in funcfie de adincimea albiei de unde rezulti relatia (19-16). se poate scrie: Daci se calculeaz5 I( cu ajutorul coeficientului Chkzy. daci punctele M si N sint foarte apropiate. adici: . conform formulei. lui Pavlovski. La forme geometrice definite matematic se giseste o valoare unici x. K" h" misurate de la talveg. ecuatia (19-17'). punind in relatia X (19-15)p = .. 2(lg I(" . s e obtine: .2i K' h' de tipul urmitor: Intr-adevir.1g h'). Logaritmind aceast. curba obtinuti astfel prin aflarea lui p (sau x = 2p) din relatia (19-15) nu coincide riguros cu curba valorilor reale ale lui I( (trasate in fig. Astfel. se poate scrie 2 Fig.Ig Y') = x(lg h" deci Mirinlea x astfel calculati se numeste exponentul hidraulic a1 albiei. 19-23) decit in trei puncte 0. curbi. pentru intreaga. relatie. 19-23. se poate exprima o relatie intre rapoartele .572 Hidraulica Astfel.. fiind cunoscute valorile lui I( in doui sectiuni de adincimi h'. M . exactitatea metodei depinde deci de alegerea punc telor care servesc la aflarea exponentului a1biei. h".

. pentru a obtine rezultate admisibile....3 +(4+2y) +4...(b=baza h mici) m = ctg a (a= unghiul cu orizontala a1 laturii Tnclinate) mg= dreptunghi m b ...Mi~careapermanenti gradual-variatii a curen#ilor cu suprafa#a liberi - 573 Se obtin urmstoarele valori unice ale lui x pentru citeva iorrne geometrice (tabela 19-3).+"m) 2m' .3 (3 $. modulul debitului la adincimea h.....Panta fu~zduluiscoboritoare...66 ( 3 + 2 ~ ) (1 $ 2 ~ ) ..33 .. de aceea trebuie calculat exact... Tabeln 19-3 Forma albiei x Valoarea l u i Observatii y = 116 trapez isoscel . dreptunghi foarte larg dreptunghi foarte fngust triunghi .3)....( I + 2y) p+2m1 b p = ...3. paraboli foarte larga 2 2. si panta superficiali egali cu panta i a fundului.. b) Integrarea ecuatiei difereritiale a curbei de stgvilire la albii prismatice oarecare.2 ~ ) + 2 +2 +5+2y +5. Pentru acest calcul se iranscrie mai intii ecuatia cunoscuti (19-9): Se deosebesc trei cazuri : Casul I . (3 + 2y) ( 1 +..P1-2 P+2 + 3... Daci se noteazi cu I(. ~i se poate inlocui termenul a1 doilea a1 numiritorului fractiei din ecua- . i > 0 (fig...3 /)-- p =h Se constati c5 x variaz5 relativ pufin cu forma sectiunii (intre 2 si 5.... 19-24).

In realitate. ~i .-u . . se obtinc ecuatia diferentiali sub forrna: KO Din definifia exponentului albiei rezul t i : fn care q = h .. numit . care sint considerati constanti. K Ki l-jKa K Daci se introduce raportul .Hidraulica Pe de altci parte.dq.este h.adfncimea relativi". din relatiile: K2 = Q2C2R ~i Q2 = Kgi se poate scrie R Cum . rezulti ecuatia diferenfiali a curbei de Toti parametrii din aceasti ecuatie sPnt definiti: integrarea acestei ecuatii x.= Q 1 - ..modulul relativ". j variazi uneori cam rnult si fn acest caz nu se vor adrnite lirnitele de integrare intre distante s = f(q) presupune c6 fn afari de pararnetrii i. si folosind notaf ia: X numitorul fractiei c a p i t i forma simplificati iar ecuafia (19-9) devine: / 1 K --.. = Tinind seama si c i dh stivilire sub forma finali: h. h.= x . dh -ds i .. numirul j trebuie s i fie cvasiconstant.

prea mari.Panta fundului urc~toare. se poate inlocui cu un medie) astfel c i 7 (valoare in care 'P (q) '. dar x este de obicei fractionar si in aceste cazuri calculul este mai c ~ m p l i c a t . 19-25). Q2 Se introduc notatiile: j ' = . Se introduce i'. Uneori poate fi de folos..i intabulate de Boris Bahmetev. Valorile functiei y(q) pentru valori 0 < q < 1 si pentru 20 > q > 1. corespunzind la valori ale lui x de la 2.= Fr ~i c6 introducind numirul Fr in expresia lui j.S d 2 l 1qx1 Functia cp(q) se calculeazi lesne pentru x = 2.8 p i n i la 5. Schema la curba de stivilire pentru o albie prismatici cu panta scoborPtoare ( i > 0) Fig. aQ2B a se considera c2 . ~ prin dezvoltare in serii. relatia j = x2Fr. Cazul I I . la care B X.qX-1 fntrucit 7 variazi putin in limitele alese. -(s2-s1)==?2-~1+ - - S2 ' ' ho . valoarea absoluti a lui i. all fost calculate .Miycarea permanenfd gradual-variatd a curenfilor cu suprafafa liberd 575. si ecuatia diferentiali devine: if I . Scheina la curba de s t i v i l i r e pentru o albie prisinatici cu panta fundului urcitoare (i < 0) .4. Integrind ecuatia (19-19) intre profilurile 1 si 2 se obtine: i dq.i < 0 (fig. ci se va divide sectorul in citeva sectoare mai scurte si se va calcula (mediu) in fiecare sector cu formula (19-18). < ~i I = -K . 19-25. 7 -- se obtine pentru o albie largi. K. 19-24. Fig.. ai' C2 B gx -h. x = 3 si alte valori intregi.

ecuatia reduce la: diferentials se Q2 -.cp (<ill. = . Schemi la curba de st2vilire pentru o albie prismatici avPnd i = 0 I 1 -c hcr dh -- ds - K2 aQ2 B 1 -g QS (19-25) Se consider5 : Q2 = Kr icy. 19-26).este modulul care ar corespunde unei adincimi hh a unui curent uniform ipotetic. $i valorile functiei cp (<) se gdsesc intabulate. 4. In acest caz. s a u punind: . in Care KC.5 76 Nidraulica Q in care I(.. astfel ca vr d e unde rezulti x f 2 = P $i ecuatia (19-22) devine: Introducind in aceasti ecuatie pe dh = h..(1 +..d<.(C2 - h. ecuatia diferentiali ia forma finali: Integrind aceasti ecuatie intre limitele profilurilor 1 si 2 se obtine: . 19-26. este modulul care corespunde la panta critici icy. mergind in sens invers cu sensul curentului.se ajunge la formula: 'i - L = .. inlocuieste Se . .. _ _ht _ _ ht- i-0 - & 8s Fig. Se determini un indice de albie x.Panta fundului i _= 0 (fig.7') [v(C2) . Cazul I I I .

... ci se poate lua o adincime arbitrari hr si mirimile corespunzit oare. .I L = s 2 . .s . 1 hcr Punind : ecuafia axei riului ia forma final2: La calculul acestui caz nu este obligatoriu a se lua ca valori de referin12 h. = uicr C2 g B X $ 1 Kcr = . si.El) A si i n care jcr este jcr mediu in intervalul 1-2 E1 .A hcr 9 h f 2 -..P)dE hc r Integrala acestei ecuatii este: icrL . K Se introduce uri indice de albie x.Migcarea permanentd gradual-zjariatci a curentilor cu suprafata libera' 577 In ecuatia (19-25) Q2 prin expresia precedent. icrsi j.ds = ( j c r .9 Kcr .-hcr jcr ( E2 . folosind notatiile urmitoare i n care indicele cr se refer2 la starea critici: lcr . astfel ca: dh ds p - icy - jcr-EX Tinind seama c i : se ajunge la forma final5 a ecuatiei diferentiale: icr .

B...115 0.004 1. V8 -.n g .45. Se ia media x = 3.. . ..... folosind o tabeli de calcul ca aceea de mai jos: Nr.0003. Se constati c i j variazii P limite cam n ~ a r i$i pentru un calcul mai exact a1 lui 7 n este recomandabil a se Prnpsrti lungimea de stivilire in cPteva tronsoane... V 1 V' 1 - I=-.40 5... == Ri g V a . x..O 9.50 se va calcula perltru hl si h2. 18..20 3.. rezultii h.. = 3 .oo ... S i se calculeze lungimea curbei de s t h i l i r e intre pro' h gi nl filele 1 cu h. 0.=3.B ' !I ...- aVZrB -. 40. Rezultg m = E g i p = --. 0. = 3.4 -- 1 .... ....20 m gi 2 cu h.. 0.0 m. j = - 3. V l = 1...4 .578 Hidraulica c) Exemple de calcul : 1) Fie o albie de formi trapezoidala avTnd panta i = 0.= 9 .016.. 2 0 m .O - 1 2 3 4 3. 13.----aV2B Insi h .. i h j . respectiv a se calcula j pentru mai multe valori intermediare ale lui h $i a se lua apoi media aritmrticii. deci Exponentul hidraulic a1 scctiunii trapczoidale x.. baza mica b == 3 rn b = 1... a.6...4...80 4.... cp ( ~ 2 ) = 0.. = 3. i .6 -- I 1 ....113 .. 18.. 6% j . cPnd debitul Q = 26 ms/s.. Pentru coeficientul de rugozitate n = 0.. 4 m . = 5 m.611 .122..... Se giseste cp Cql) = 0.65 1.96 .53.

Se ajunge la rezultat fie prin aproximatie. Daci se ia ca reper planul orizontal lrecind pe la fundul secfiunii I . aproximativ. $i se obtin distantele L respective. 111 accst caz nu putem calcula pc x . arbitrar si apoi procedind prin aproximatii succesive.. )s (19-30) Fig. i n acest caz trebuie s5 admitem mai intii un h. In acela$ mod se procedeaz5 daci cste c u n o s c ~ ~ t $i se cere h. sc cere Q.Migcarea permanent. (rezistenle distribuite) pe unitatea de lungirne in tronsonul 1-2). Atunci estc cunoscut nivelul de la baraj $i nivelul h. o problem% de acest gen se i v e ~ t e calculul nivelurilor de inunla datic cPnd se bareaz5 albia unui riu. gradual-variniii a curenfilor cu suprafafa liberii 579 Obseroafie. 1I = Hz - ( -i . Metode grafice pentru construirea curbei de stgvilire a) La albii prismatice se poate folosi o metod5 grafic. 2) Se dau Q. 0 asemenca problem5 permite determinarea tlcbitului cind se cunosc ele~nentelc curbci de stgvilire stafionarl. Schemi !a metoda general3 de calcul grafic a1 curbei de stevilire . 1-2 sint pierderile de sarcin. h. h.4. 4) Pentru uncle sectiuni geometricc simple au fost calculate tabele speciale.) obfinuta prin douiy trei valori arbitrare ale lui h. fie grafo-analitic. . . $i L.. rp (5) $i cp (c) deci $i valorile din cazurile acestea particulare. = h. i. din ecuatia: 7 .. ( 1 9-29) Pentru tronsonul 1-2 se va lua modu 1111 mediu K.. la o sectiune in amonte. Se iau o serie dc punctc de adincimi cuprinse intre It. 19-27. prin intersectia ~rizontalei == i L cu curba y -= F (h. 19. h. plecind de la ecualia (19-l).) decit luind-pe la. iar indicele 2. aprcciat din curba de stlvilire. in secti~ine esle prin definifie: deci ecuatia (19-28) devine .. De obicei. 3) Se cunosc h. care se calculeazri cu formula: 1 . Tabelele din anex5 cuprind printre valorile functiilor rp (q). si h. metoda exponentului hidraulic fiind generala. z2 == h2 -t- Energia specific. $i L gi sccerc h. . (normal in albie pentru debitul de calcul)... $i cp (q. $i apoi se pot determina celelalte clemente care trebuie s i se verifice intre ele. 19-27): z. se poate scrie (fig. care se poale scrie sub Iorma: in care indicele 1 se reIeri la o sectiune unde albia este barati. de exemplu pentru dreptunghi $i parabola. -K Q2. .4.

. Din punctul 1 (h = h.-.). 19-29.-.si E figura 19-28 se traseazi dreapta de sprijin A-B parale15 cu axa OH. Cu ajutorul lui h si a1 relatiei de definitie a lui H se poate construi si curba: H = F (i. modulul Y si viteza V care corespunde la debitul Q dat. 19-28. 3 . " 1 2 = tg a. pe care le trecem apoi in figur? 19-27.. la n distanta i. oblica 2 ' 0 . care face unghiul a. h.1' ~i oblica I'C. se afli punctele 2. calculul fiind valabil In tot lungul albiei.. care face unghiul a. cores- Fig.. Calcul grafic a1 unei curbe de stgvilire negative punzitoare si din formula (19-29) se stabileste h = f ( i . etc.. . oblica 03' simetrici cu 2 ' 0 etc. din C oblica simetrici C2'. figura 19-28. la intervalele sl-. h. 1 2 - tg etc. sectiunile udate Q.sl-. 3' etc.. Pe verticalele lui 2'. etc.580 Hidraulica Se calculeazi acum* pentru o serie de valori arbitrare ale lui h . ) . . cu orizontala. Se stabileste h = f(i. Se determini pentru valorile lui Y astiel gisite pantele i. Aceasti epuri pregititoare permite aflarea adincimilor h.. Calculul grafic itz cazul utzei curbe de sta'vilire pozitive Se noteaza ...) se duce verticals 1 . In figura 19-29 se a r a t i calculul grafic a1 adincimilor in cazul unei curbe de stivilire negative.-. figura 19-29.-. acest calcul se face intr-un singur profil. * Albia fiind prismaticl. ).-. Apoi. din 2'. care determ i n i segmentele h. cu orizontala. . cuprinse intre hl si h.s. Calcul grafic al unei curbe de stivilire po~itive Fig. . s.

i n figura 19-30. se poate lua aproximativ egal cu n~odulul pentru cota I. curba Fm = 2 "m - f (zm) Modulul I(. 1 ) Meioda grafica" ( N . 19.) pentru fiecare sector. in care se evitd calculul prin aproximatii. expusi la paragr. In figura 19-30... ecuatia (19-28) devine: Se construie~tepentru fiecare sector.. Pentru calculul lui Az se poate folosi aceeasi metodi de calcul tabelar. I( $i V s i fie calculate pentru fiecare secfiu