Ing.

CRISTEA MATEESCU

Membru 'a1 Acaderniei R.P.R. Profesor la lnstitutul de Construcfll Bucuresti

-

HIDRAULICA
-*w--.

---..

1

E D I T U R A

D E

S T A T D I D A C T I C A $ I B U C U R E S T I - 1 9 6 1

P E D A G O G I C A

\

f

-%- >

'

I

,
*

Aceastii lucrare arxe ca bazii cursul de hidra~liciipredat la. Facultatea de liidrotehnicg a Insti tutului -de constructii-~ucuregt din 1946 i ptnii agi. In consecintgea contine toate capitolele, previzute tn programa ' agali tic6 oficialg. Autorul a , dezvol tat fmii materia pe baza experientei sab tn hidratehnid, pentru ca lucrarea s i pcsatii fi de folbs $i inginerilor specialigti in lucrilri hidrotehnice, cercetiitorilor din insti tutele hidrotehnice gi cadrelor didactice de specialitate din inviitiimlnt. Au fost folosite cunogtintele de matemat ici predate fn iristi t utele de fnvitlmint tehnic superior.

-

4.1s _ m-3: *
a

*

r

.

- - 4 --%
-,

4?i
d.

,

,

- ---".-?
&--

-.y:;

-

- .*k:~p. -4%
- 2

a

A %

,

%

Z* y
.
I *

1''

,
f
-

-

- ! *>*a? :
> ;
n

--.

*.
I

Y - ,

2% :
t.

s - =-,-.$*

.
'

-. i9

-*

-

Aceastcr lucrare a fost scris~in indoitul scop : .+. - de a servi studenlilor din faculta'#ile prof ilate pe discipl inele hidrotehnice i. - de a servi spre consultare inginerilor din produclie si cerceta'torilor E n . > . diferitele domenii ale hidrotehnicii, precum : construct ii hidrdtehnice, navigat ie, hidroumeliora#ii, a1imenta'ri cu apa' si canaliz&i. \ Pentru a i ndeplini acest dublu scob a fost nevoie sa' se dea o dezvoltare egalci ._ : . -- hidraulicii teoretice cit si aplicafiilor tehnice. S-a cdutat ca bazele teoretice sci - fie dezvoltate pentru a da cititorului prega'tirea necesard spre a studia cit mai numeroase ~i mai variate aplicalii s-a ca'utat ca apli----cafiile sa' fie din diferitele ramuri tehnice. fn volumul de fala' specialitatea instai ale construcfiilor, afara' de -- - . ;* . lafii ~i utilaje, unde este necesard cunoa~terea atEt a hidraulicii lichidelor gigazelor, I c2t gi a termodinamicii. Problemelor deehidraulica construcfiilor hidrotehnice li s-a dat o atenlie deosebita', nu insd si dinamicii curslirilor naturale de apci, care necesitci o tratare T' 1'. specials' intr-un iolum separat, in legdturd strinsd cu hidrologia~icugeografia -, . fizica'. Totusi se vor g k i rezolvate, la Cap. X V I , X V I I I , X I X , X X I I , XXIV, ,. . X XV, nume'roase probleme din acest domeniu care sint legate mai strins de con-' strucliile hidrotehnice. . Pentru demonstrarea teoremelor de hidrodinamicci nu au fost, in general, F t -- depti~ite cunostin#ele de matemat ici predate in inst itutele politehnice. S-a fcicut ; desea uz de metodele de rezolvare aproximative si grafice, instrumente comode si .;'. eficiente puse la dispozilie inginerului care se g&eqte adeseori in fa#a unor pr6'ir bleme a ca'ror rezolvare matematica' exacta' nu este inca' posibila'sau este prea dificila'. Ca primul rind lucra'rile clasice, -- lucrdrilematerial documentar au servit in larga' lucra'rile hidraulicieniloriar pentru moderne s-au folosit pe o scara' soviet ici, i; precum si s .- -- spechl principaleleuzcontribulii aduse de hidraulicienii romini in acest domeniu. , In' am fa'cut de ualoroasa publicaf ie a regretatului prof. ing. D. GerA i ; mani ,,Hidraulica teoretica' si aplicata'", pe care autorul ei nu a avut posibili;+ tatea sri o termine, o moarte tiremat ura' antrerupind brusc o opera' de vast&erudvie L-e ;-,. -- ~i sintezli. Ca metoda" de expunere s-a luat ca bazd metoda dialecticii materialiste. Fe.';- . . nomenele au fost prezentate intotdeauna in cadrul natural, complex, cu legcituri 5? , multiple si consideratii isforice si apoi au fost intuite scheme simplificate, dupd > ;. a ciiror rezolvare s-a procedat 1; verificarea cu practica. >$ Aplicaliile tehnice prezentate nu sint simple exercilii, ci in general probleme $:' .- scoase din practica lucra'rilor hidrotehnice. 2f=;
.
2'
,;
-+
-$

I

&

r

I

'

/

*+'

,"

L I

-

*

i

/

,

*

h

-

,

A*.

F'

-

-I , I "

%
I

+

-

e

1

--u

-

<'> f
?N

A

8

d

5 - T

1

*

1

*

4

'7 -

a ,

2

$! !

& : y s
.y't
5 4 -&

.'

-

-. .
*

r-

A. MHrimi generale
- lungime (coordona t5) b, B - l5tirni h, H - iniltirne 7 - volume (in hidrodinarnici) V - volurn (in hidrostaticii ~i la ' proprietiitile fluidelor) v - volurn specific S, - suprafete a, @, 0 - unghiuri y, t - tirnp 7, T - durat5, perioadi - vitez5 unghiularii (radianils) - o - numlr de turatii pe rninut n, N - cornponentele carteziene ale u, V, W vi tezei V - vi teza (vector) a, c - vitezg de propagare (celeri tate) uf, I)', wf - viteze pulsatorii uf2,vl2, ufvf - viteze rnedii temporale - viteze medii in sectiune u m, M - mas5 F - forti (in general) P - fort 5 de presiune R - rezistentii (forti) G - greutate P - presiune u2 - presiune cinetic5 (de stagPo=P2 nare) Y - greutate specific5 P - densi ta te E - coeficient de elasticitate c - coeficient de elasticitate 1 X= - cubic5 t de cornpresi bil i coef icien E tate - coeficient de frecare la aluP necare
s

v

I, L,

s

- lungimi

w

w,

.
i

1

-

i

F

\ -

v,

- coeficient de viscozi tate di. ., namica - coeficient de viscozitate cinematic5 - tensiune superficial5 (capilar5) - efort unitar (normal pe sect i une) - efort uni tar tangential - efort unitar de directie oarecare - energie specific5 in sectiune, raportat5 la greutate - potential de forte - impuls, cantitate de mi~care - putere - energie (cantitate de .. .) - temperatura relativi in " Celsius - ternperatura absolutl in " Celsius
A

.
G

B. Fluide perfecte

- potential de viteze - functie de curent - potential complex
- circulatia, intensi tatea virtejului - viteza unui cirnp de viteze paralele, uniform in tot spatiul - presiunea pe u11 fir de curent, la distant5 mare de un obstacol - virtej, rotorul vitezei - sectiunea unui tub de virtej - flux, debit

-

9

C. Fluide reale

- razi hidraulic5 - perirnetru udat - pierdere de sarcin5 intre dou5 puncte - coeficient de pierdere de sarcin5 local5 - panta fundului - adincirnea unui canal - adincirnea unui canal in -rnigcare uniforms - adincirnea critic5 - ~ a n t energetic5 (hidraulicg) a - panta piezornetric5 - panta critic5 - i i teza cri t ic5 - debit de volurn (total) - debit de volurn (specific) - caracteristica (rnodulul) de debit - coeficientul lui Darcy - coeficientul lui ChCzy - coeficient de rugozitate, dup5 Pavlovskl, Manning +a. - vi teza de alunecare (dinarnicg) - grosirnea filrnului laminar - coeficient de contractie a1 sectiunii de curgere - coeficient de vi tez5 - coeficient de contractie a1 unei dirnensiuni (la deversoare) - coeficient de debit - coeficient de inecare (la deversoarej - rugozitate absoluti - rugozitate absolut5 nisipoasii - cotangenta unghiului cu orlzontala taluzului

- energie specifici, de - diarnetru - raz5 a unui cerc

- inilfime geodezic5

pozitie

-exponentul hidraulic al albiei cp(q); cp(t), cp(6) - functiile curbelor de s tivilire (dup5 Bahrnetev) 1, - lungirnea de undi - Pngltirnea unei unde dearl supra nivelului normal R - rezistenta total5 la tnaintare C - coeficient hidro- (aero-) dinarnic al rezistentei totale - coef icientul rezistentei de presiune (sau de form5) - coeficientul de rezistenti la C f frecare 2: - coeficien t ul hidrodinamic al presiunii locale R, - rezistenta frontal5 RZ - portant5
x

CP

D. Mi9carea apei subterane - migcarea aluviunilor

- coeficient de perrneabili tate - diametru efectiv (a1 unei
granule) - vi teza rnedie de antrenare - viteza la fund, de antrenare - vi teza de sedirnentare - rn5rirnea hidraulicg - debit solid total, kg/s - debit solid specific, kg/,s* - concentratie, kg/rn3 E . Similitudine

A = - - scara rn5rirnii A fat5 de a rngrimea a , a rnodelului 7r - produs criteria1 Re - nurn5rul Reynolds - nurn5rul Froude Fr - nurnsrul Euler Eu S1 1 - nurn5rul Strouhal We - nurn5rul Weber Ma - nurnirul Mach

Capitolul I

Introducere

% '

-

\

-

-

-

-

.

%

'

Este cunoscut marele rol pe care-1 joaci apa in procesele fizico-chimice si biologice de pe pimint. Acoperind scoarta globului pe 315 din suprafati, {ormind refeaua hidrografici a uscatului, fiind prezentii in atmosferi sub form6 de vapori, apa participi la modelarea formelor de relief ale pimintului,, la constituirea rocilor; ea circuli pin; la mari adincimi in interstitiile si porii uscatului, face parte constitutivi din organismele fiintelor vietuitbare si participi la fenomenele de viati care se indeplinesc pe uscat, in a p i si in atm6sferi. Istoria civilizatiilor umane atesti rolul fndeplinit de a p i 1 rnirirea ~i ; deciiderea anumitor popoare. In epoca noastri, rolul apei este cu atit rnai important cu cit populatia este rnai densii gi a ajuns la o treap t i rnai inalti de culturi. Tn special in t i r i cu o industrie puternid, printre care se situeazii pe o treapti din ce in ce rnai fnal tii tirile socialiste, ca U. R.S.S. ~i tirile de democrat ie popularii, folosinta apei este supusi - asemenea unui bun pretios - la o reglementare riguroasi fn vederea satisfacerii tuturor cerintelor actuale gi a celor previzute in planurile de dezvoltare in perspectivi. Multiplele folosinte ale apei se datoresc mu1tiplelor ei proprietiti fizice, chimice, biologice. Astfel, apa este unul din cei rnai puternici solventi, este purtitoare de energie mecanicii (cinetici si potentiali), este purtitoare ~i mijloc de transport de calorii, este lubrifiaht, plastifiant, cale de transport, mijloc de transport in amestec a1 unor materii solide, element vital care intervine in toate procesele vietii pe pimPnt (cresterea plantelor, viata animalelor, viata si siniitatea ornu!ui), precurn si in v h t a colectivititilor umane, chiar si in manifestiirile superioare ale acestora, ca arhitecturi, urbanism, igieni, sport, turism etc. Folosirea apei in toate aceste cazuri se face fie direct, f i r i intermediul unor constructii, magini sau instalatii, fie rnai ales prin mijlocirea unor asemenea obiecte, create de mintea si munca omeneasci. Aceste realiziri sfnt creatii tehnice si s-au produs de d n d existii omenirea. Nu intotdeHuna oamenii au avut numai foloase de pe urma apelor; ei au avut adeseori de suferi t de pe urma unor fenomene deosebi t de nefavorabile datori te apelor, ca:, inundatii, viituri distructive, secete prelungi. Asemenea manifestgri au de multe ori caracterul unor calamitiiti, dezlintuiri ale fortelor naturii, ~i cb efecte extinse asupra unor grupuri mari de oameni, asupra unor oraqe qi regiuni agricole vaste. Lup ta omului impotriva fenomenelor distructive ale apei se duce de asemenea, de milenii, prin executarea de lucrgri hidro9

-

1

1
I

tehnice: unele sint lucriri de apirare, altele sint lucriri capabile a atenua insegi debitele de viituri sau chiar lucriri pentru stiipinirea totali a fenomenelor naturale. De la folosirea partial2 ~i de la lucrari de apirare, omenirea a ajuns astizi, prin cunoagterea din ce in ce rnai aprofundati a legilor naturii, la stipinirea fenomenelor inse~i~i se afli in situatia de a-si propune ca tel tangibil stipinirea totali si folosinta mu1tipli a tuturor apelo; care u d i uscatul. In ceea ce priveste apele oceanelor ~i apele subterane, procesul de intindere a stipinirii omdlui se desfisoarii. in ritm progresiv. Tehnica nu avea la inceput caracterul de stiinti, constructiile se creau fir8 a fi calculate in sensul de astizi. Inginerul 'antichi tiitii avea ca principal obiectiv sii dea obiectelor formele ~i dimensiunile cuveni te din ,,experientiU qi prea putin din ,,calcul". Planuri, misuritori, devize s-au ficut din cele rnai vechi timpuri civilizate, inginerul era ins2 rnai mult arhitect, in sensul vechi grecesc a1 cuvintului (constructor-sef). Dar pe misuri ce oamenii au izbutit s i explice legile naturii, pe misuri'ce stiinta s-a dezvoltat, cantitativul a luat locul cali tativului, proprietiitile apei i u fost prinse in legi general valabile, iar astizi -creatiile tehnice nu se pot lipsi de contri butia stiintelor rationale. Printre aceste ~ t i i n t e este si hidraulica, o ramurii a mecinicii, aceasta fiind ea i n s i ~ i ramuri a fizicii. Hid,raulica nu se ocupi in egali miisuri de toate o proprietitile apei, ci rnai mult de acele proprietiti care intervin in echilibrul gi mi~careaei. Dar asemenea proprietiti le posed5 nu numai apa, ci toate lichidele, precum si gazele, intr-un cuvint : fluidele. !$i cea rnai caracteristici din aceste proprigtiti este tocmai fluiditatea, proprietatea de a lua forma, unui spatiu Tnchis, firii vreun efort apreciabil, fir5 consum de energie.
7

, -

1.2. OBIECTUL CU RSULUI
'.

Hidraulica se ocupi cu studiul miscirii si stiirii de repaus a fluidelor (deci a lichidelor si gaielor), precum si c; studiul rezistentelor opuse de un corp fix intr-un flhid in migcare. In aceste conditii, denumirea veche de hidraul icii data acestui studiu pare anacronici, deoarece acest cuvint derivi din grecescul hiidraulos, cuvint compus din dGop (api) si a6Aoc (tub), care insemna la fnceput orgi de api, instrument muzical cu iuburi de suflat, in care miscarea aerului era reglatii prin mijlocirea presiunii apei. Actualmente acest s h d i u a1 mecanicii lichidelor si gazelor trebuie sii poarte - in mod logic - denumirea de mecanica fluidkor, ceea ce se si obisnuieste, in cazul cind acest studiu imbriitiseazii deopotrivii proprietiitilk lichidelor si gazelor, chiar la vi teze 5i presiuni Gari. Riimin ca apartinind si azi domeniulii ,,hi draulicif" acele fenomene care se produc pini la pr'esiuni si viteze li-mitate, la care gazele pot f i tratate la fel ca gi lichidele. Notiunea de ,,mecanica fluidelor" a apirut destul de tfrziu, la inceputul secolului a1 XX-lea, o datii cu studiul rnai aprofundat a1 fenomenelor legate de mi~carea avioanelor, cind s-a stabilit in mod precis identitatea fenomendor de mi~caredin diferitele medii lichide si gazoase. Azi, aceastii denumire de rnai mu1t teoret icii, mecanica fluidelor se foloseste pentru a ihdica o dis~iplini dar rnai cuprinziit6are dech hidraulica, cici studiazi toate fluidele, Iiisfnd ins5 la o parte o serie de probleme de misciiri mai complicate nestipinite de
9
-

.
I

k

*,.

,

- .

9

9

'a$,* .
,

g<A,&?..= ,. * , : r\yr ,: ,
SF.!,,?

,
.,
*,
,

&.iff.!.;- , '
.$%..'\
b-*w

, > *

,,.

$''g;>;.. r.Th.' " 5,G$; ." $ . :
r
k

:.

. .

:,-

-

Introd ucere

9

metodele teoretice ale mecanicii fluidelor si care formeazi un domeniu propriu * ; .-.- a1 hidraulicii (cum sint curentii cu suprifata l i beri, m i ~ c i r i l evariabile s u b -. presiune sau cu nivel l i ber s.a.). Notiunile insi evolueazi in decursul timpului, . -. . .. fmbogitindu-si continutul ' sau din el, ~i cuvintul (numele) care le 7 exprim2 poatk ajunge cu timpulpierzindmai corespundii. Astfel, c f t i deosebire s i nu - . - & continut de la grecescul hiidraulos (orgi de api) la stiinta hidraulicii de . astizi ! .-. . .- -Cea mai mare parte din hidraulici este consti tui tii din hidrodinamicii, . . in care se studiazi stirile de migcare. Alte doui subdiviziuni, mai pufin dez-. - voltate: hidrostatica si hidrocinematica se ocupi de starea de repaus-, respectiv - de itudiul miscirilor ' flui delor f i r i considerarea fortelor. $5'4 '
Y

P;

6%

-d*,

I--Y

+

fa
z > .
C

-.i,

r

9

4 ,
L

1 -

8

-+

,%.

< + .

/

G./! '?'

Hidraulica a avut mult ltimp un caracter predominant experimental. Mai mult, importante lucriri tehnice, care pot f i privite ca aplicafii ale hidraulicii, precum: baraje, canale, rot i hidraulice s-au realizat, din antichi tate, .. .+. -fiii preexistent a unei disciiline teoretice. Scurtul tratat empiric a1 lui Arhi,. ' mede * si cele citeva note sumare din scrierile Iui Frontinus** sint singurele , dovezi fiimase despre sistematizarea cunostinfelor obf inute empiric si despre -+. L- - existent a citorva reguli practice, foarte aproximative, adesea doar calitative. ..: . In secolul a1 XVII-lea incepe a se clidi treptat edificiul hidraulicii teore". *,< -tico-experimentale. Este adevirat cZ i n c i in secolul a1 XVI-lea, Leonardo da a scris tratatul ,,Mi;carea ~i misurarea apei" bazat pe ~ i n c ' i (1452-1519) experienfe ~i observafii pe modele, dar aceastii lucrare, nefiind publicatii decit ? . ! . d u p i 400 de ani de la moartea autorului, nu a avut vreo inrfurire in tehnici. -. Dupi anul 1600, notim printre figurile mai proeminente: \J\\. . Simon Stevin descoperii legile presiunii lichidelor pe peretii vaselor ; 2 . - Blaise Pascal enunti principiul transmisiei presiunilor si formuleazi legea . echilibrului lichidelor, inventeazi barometrul ; Galileo ~ a i i l e i fiiri a fi fiicut , 4 descoperiri de seami in hidraulici, punind ins2 bazele mecanicii generale, f L + inlesne~tedescoperirea Iegilor hidraulicii, astfel c i elevul s i u Torricelli, T n secolul a1 XVII-lea, descoperii legea scurgerii prin orificii. Newton are o con-?* tributie importanti prin formularea. legii viscozitifii lichidelor si legea rezistentei la miscare a unui corp solid cufundat Tntr-un fluid fix. In secolkl a1 XVIII-lea, d u p i c e -principiile mecanicii generale au fost 2 stabilite, se pun vi bazele hidrodinamicii teoretice. De acum inainte, hidraulica .,' -urmeazi ca ~i mecanica construct iilor doui c i i , adesea separate: matematicienii . . stabilesc pe-cale teoretici legile misciirii, inginerii si fiiicienii experimenteazi . si stabilesc formule empirice de calcil. Astfel, printr&matemat icieni se remarcii : ~ a n i e Bernoulli (1700-1782) care a publicat primul tratat stiinfific de hidral -. ulici in 14 capitole, printre care cunoscuta teoremii de miicare pe un fir d e -+ ,., curent ; D'Alembert (1 71 7-1 783) care public2 tratatul despre echili brul s i
+ : '

*I

w ,

J

A

- .
>i P "

+ I

;

1

A -

& - c(*C h% ,

4',
a

'

4.
i

Y

A

rc

I

L

1

r

.IC

1

* J"

'5

b-

u

\r

%

i

+ -

4

+

$ 2

I

>,

7

-%

2.
, -

A

.

,

C

, -

9

* **

De iis quae in humido vehuntur (traducere) (sec. 111, I.e.n.) De aquis urbis Rornae (sec. I).

.

.

-

I t

miscarea fluidelor (1744), iar Bouguer ,,Tratatul despre navii, constructia ~i miiciirile sale" (1 743). ' Cele mai importante lucriiri teoretice din secolul a1 XVIII-lea se datoresc savantilor L. Euler (1707-1793) si J . La Lagrange (1 736-1813). Primul, matematician si fizician, a stabilii ecuatiile generale ale miscirii fluidelor, teoria rot ii hidiaulice si a rezolvat numeroase probleme hidrotehnice. Cel d e a l doilea, matemat ician, a formulat, independent de Euler, ecuatiile miscirii . ~ a publicat tratatul de ,,Mecanicii analiticii" (1788), caracterizat priitr-un i inal t grad de generalizare si abstractie. Este de remarcat in secdlul a1 XVIII-lea rolul de stimulator a1 activitiitii stiintifice jucat de Academia din Petersburg. Bernoulli si Euler au publicat in ,,MemoriileU acestei insti tutii principalele lor cominiciiri. Tot atunci, Lomonosov a scris disertatia asupra soliditiitii si a lichidititii corpurilor, fiicind descoperiri ale proprietiitilor generale ale Gorpurilor. fn 1791 a apirut in Rusia prima hidraulicii practicii (,,Cartea de buzunar") scrisii de Alexei Kolmakov. In secolul a1 XIX-lea hidrodinamica teoreticii face mari progrese. Se introduc notiuni noi, ca: linii de curent, flux, circulatie, virtej. Multe din aceste nofiuni isi giisesc Tntrebuintare in mai multe ramuri ale fizicii deodatii, dar mai ales i i electrotehnicii (Helmholtz). Se stabilesc si ecuatiile generqle ale fluidelor viscoase (Navier-Stokes). Energetica, creati hupi 1848, cuprinde s i hi draulica si toate fenomenele de miscare sint interpretate energetic. Se iprofundeazii itudiul miscirilor in regim 'laminar si turbulent si sint descoperite cri teriile de simili tidine hidrodinamicii, de deynolds ~i ~ i o u d e , care elaboreazii teoria miscirii elicei si a navelor. In sfirsi t, prih procedee inali tice diverse, de la reprezentiirile conforme la ecuatii cb derivate partiale, se studiazii numeroase tipuri de misciiri, pentru explicarea principalelor ~i celor mai frecvente fenomene hidraulici din naturii. Paralel cu progresele hidrodinamicii se continuii in secolele a1 XVI 11-lea . - ~ ia1 X I X-lea cercetiirile experimentale de citre numero~i savanti. Astfel, se stabilesc legile empirice ale miscirilor permanente in conducte. ~i canale (Darcy, Bazin s.a.), ale scurgerilor brin orificii si deversoare (Poncelet, Weissbach, Bazin), iiscarea de fil tratie a apei ( ~ a r c f Dupui t), problemele misdrii , permanen te ( ~ o i s s i nesq, Bresse). In Rusia, cercetiiri experimentale incep in 1855 cu N. M. Sokolov. D. I. Mendeleev publici C 1880 monografia fundamental; despre rezistenta lichin delor si a plutirii in aer, in care apare pentru prima oarii nofiunea de strat limitii, iar N. P. Petrov, bazat pe experiente sistematice, elaboreazii o teorie hidrodinamici a ungerii. La sfirsi tul secolului a1 'X IX-lea, N. E. Jukovski publicii ecuatiile.generale ale miicirii apelor subterane, iar K. E. Tiolkovski incepe cercetiiri sistematice, in tune1 aerodinamic, ale rezistenfei la Pnaintare a corpurilor in mediu fluid. In secolul a1 XX-lea se pun bazele aerodinamicii si prin aceasta se elaboreazii o ,,mecanicii a fluidelor" unitarii, care cuprinde i t i t hidro- cit ~i aerodinamica. Unul dintre pionierii aerodinarnicii este savantul rus N. E. Jukovski (1847-1920), care publici studii fundamentale fncepind din 1890. El determ i n i pe cale teoretici rezistenta unei aripi de lungime infiniti, creeazi tipurile
9
'
A

A

9

9

A

Introducere

d e ,,profiluri aerodinamice" ~i le veri ficii intr-un t unel aerodinamic, construi t Ifngii Moscova, iar L. Prandtl extinde teoria la aripa de lungime finitii. Rezultatele dobfndite de 'Jukovski sint extinse de numerosi savanfi printre care S. A. Ceaplighin (1869-1945), autorul unei teorii a'misciirii supersonice a gazelor, este considerat creatorul aeroctinamicii moderne. ' ~ n Rominia, E. Carafoli creeazii noi t q u r i de profiluri si pliblicii lucriiri care constituie prima .contributie important; romineascii in aerodinamica teoreticii. Si in hidrodinamicii se fac progrese, dar bazele acestei stiinte fiind stabili te fncii din secolul a1 X IX-lea, eforturile numero~ilor savaiti, care lucreazi P -institute din ce in ce mai perfectionate, se conc'entreazii mai mult asupra n unor fenomene care se lasi cu greu stiipinite, din cauza complexitiitii lor.. Astfel, in limurirea problemei ,,turbulenteia s-au adus contributii impor-tante de Taylor, Prandtl, Kirman, Nikuradze inainte de 1930, iar dupii aceea, .mai ales, de remarcabila Scoalii sovieticii. Astfel I. V. Velikanov, V. I . Makaveev, A. N. Kolmogorov, L. G. Loifianski s.a. au adus contributii noi atit in metodele de cercetare experimentalii, cit si in metodele de studiu teoretic, fn teoria statisficii, in concepfiile de inter6etare. In ceea ce priveste fenomenele tranzi torii, problema lovi turi i de berbec, rezolvatii teoretic d e ' ~ E. Jukovski in 1899, capiitii o impdrtanfi deosebitii . in urma dezvoltirii uzinelor hidroelectrice si prime~teo rezolvare completii tehnicii datoritii lui L. Allievi. Oscilafiile apei in castelele de echilibru sPnt studiate sub diverse aspecte de Fr. Prasil, Thoma, E. Vogt, L. Escande. Mi$cares permanenti a curenfilor in albii este aprofundatg de N. N. Pavlovski (1884-1937), iar pentru albiile prismatice se aliiturii si numele lui Boris A. Bahmetev ; misciirile nepermanente in a1bii deschise sfnt rezolvate de S. A. Hristianovici prih metoda caracteristicilor si de ciitre Certousov ?.a. prin metoda clasicii. Studiul mi~ciirilorapelor subterane, pentru care N. E. Jukovski stabilise ecuaf iile de mi~care~i rnetoda reprezentirilor conforme, este cont inuat de N. N. Pavl.ovski care .a descoperit metoda experimentalii a analogiei electroprohidrodinamice, metoda de calcul a fragmentelor ~i a rezolvat numeroase bleme cu aplicafie in tehnicii. Problema miscirii aluviunilor a fost atacati cu vigoare in numeroase tiiri, cu mijloace kxperimentale din ce in ce mai puternice. InteresuI pentru aceastii problemii a crescut o datii cu punerea la punct a metodelor de transport a1 amestecului de apii si piimint (hidromecanizare) pentru lucriiri de terasamente gi exploatiiri de carieie. Dintre numerosii cercetiitori ai acestei probleme vom V. cita: din U.R.S.S. pe M. A. ~ e ~ i k a n d v , M. Makaveev, M. V. Potapov, V. N. Goncearov, A. P. Zegjda, E. A. Zamarin, iar din celelalte fiiri pe P. Du Boys, A. Schoklitsch, E. Meyer-Peter, H. A. Einstein, C. M. White, Chien-Ning. In Rominia, lucriri hidrotehnice importante au inceput pe la 1880, dar lucriri ~tiintificede hidraulicii s-au produs abia dupii 1900. Prima tezii de doctorat a unui romin a fost a lui N. Enache de la Olt (1908, Sorbona) cu titlulr ,,Contributie la teoria scurgerii peste deversoare". ~ u r f n d dupii aceasta, G. de Botezat trece la Paris o tezii asupra stabilitiitii aeropla'nelor. fn 1913, V. Vflcovici sustine la Gottingen disertatia: ,,Misciirile fluide discontinue cu douii linii libere". Intre 1913 ~i 1924, N. ~asileicu-Karpen publicii memorii
9
-

,

-.

-

A

,

originale cu privire la zborul planat a1 pisirilor. 0 ramuri noui a hidrodinamicii, ,,sonici tatea", ilustrati prin inventii remarcabile, este datori t i inventatorului romin ing. Gogu Constantinescu (1918). Alte teze de doctorat din hidrosi aerodinamici sint sustinute de D. Pavel (192!5), E. Carafoli (1928), A. Birglizan (194-O),D. Dilmitrescu (1942). Primul tratat de hidraulicii la nivel inalt, tipirit in Rominia, se datore~telui D. Germani (1942). In ultimii zece ani, stimulati de noua orinduire democrat-populari, cercetitorii romini au imbogiti t stiinta hidraulici si mecanica fluidelor cu numeroase lucriri dintre care u n d e remarcabile. Cercc!tirile pe modele la scari redusi, d e ~ au fost folosi te chiar din secoi lul a1 XVI-lea, au luat avint numai dupi stabilirea teoriei simili tudinii. Primul laborator hidraulic modern de cercetiri in Europa a fost condus laPetersburg de V. E. Timonov (1903), dar apoi in rnulte t i r i s-au infiintat asemenea laboratoare pe lingi universitif i ~i institute de cercetiri. Actualmente laboratoarele hidraulice au devenit indispensabile pentru proiectarea marilor lucriri hidrotehnice. In U.R.S.S., unde asemenea lucriri fac parte integrahti din construirea comunismului, s-au dezvol tat considerabil si laboratoarele de cercetiri hidraulice, atit in cadrul unor institute speciale h e cercetiri, ctt si pe lingi institutele de Invitimint si in unitifi ale producfiei. In Rominia, primul laborator de 'hidraulici si masini hidraulice a fost infiintat in 1929 pe lingi Scoala politehnici din ~irnisbara,urmat la cifiva ani de laboratorul de hidrotehnici a1 Politehnicii d i i Bucure~ti.In aceste laboratoare s-au ficut numeroase cercetiri industriale ~i unele lucriri teoretice printre care se remarci prima lucrare de doctorat in masini hidraulice execut a t i la Timisoara in 1939-1940. In Republics ~ o p u l a ;Rominii cercetarea ~ de laborator 'hidrotehnic, s-a dezvoltat in mod deosebit si s-au construi t rnai . multe laboratoare, cel rnai important aparfinind ~ n s t ~ t u t u l ude cercetiri i si studii hidrotehnice din Bucuresti. i Schita istorici a dezvoltirii hidraulicii ~ r e z e n t a t rnai inainte ilustreazi in mod evident teoria materialismului dialedic. Din observafiile numeroase ale fenomenelor, adunate cu greu in lunga perioadi de gestatie a acestei stiinte, s-a elaborat, printr-un proces de abstractie din ce in ce rnai extins ~i la iiveluri din ce in ce-mai ridicate, teoria care st8 la baza disciplinei. 0 d a t i legile naturii fiind formulate, fiind duse la un grad de generalitate din ce in ce rnai mare, gindirea omului a putut s i se intoarci cu puteri sporite asupra realititilor, s i infiptuiasci constructii, m a ~ i n si instalatii corespunzind unor scopuri i practice. De la intuirea vie - cum scrie V. I. Lenin - citre gindirea abstracti si de la aceasta la practici, aceasta este calea dialectic2 a cunoasterii adevirului, a cunoasterii reali t i f i i obiective.
9

'

-

9

A

9

--

9

99

9

6b

9

1.4. LEGATURA CU ALTE DISCIPLINE $I ACTIVITATI Hidraulica se afli la baza rnai multor ramuri de inginerie, care pot fi grupate intr-o disciplini largi ce poate f i numi t i hidrotehnica. Astfel, hidrologia cuprinde studiul apelor in naturi, iar hidrografia este partea descriptivi din hidrologie. In legituri cu folosintele apelor, deosebim o serie de discipline

'*,. .

g+:-,,'. /4 ,* .
27..

Z,' :
. 7

q!.;. ;;, ., .
: ; #

..+.... . . . -..
. j

-

-

-.

Int rod ucwe

13

,,.

care corespund folosintelor respective, precum': hidroenergefica sau amenajarea gi folosirea energiei hidraulice ; hidroamelioratiile (irigatii, deseciri) ; regula. . -- rizarea cursurilor de apd; cdile navigabile si portllrile; alimentiiri cu apd si canalizciri, toate din specialitatea inginerului constructor. Alte ramuri ale' hidrotehnicii se incadreazi in specialitatea ingineriei mecanice, precum: constructia -: turbinelor ~i a pompelor, aeronaut ica, navigatia etc. f n industrie, numeroase , procese tehnologice se bazeazi pe fluidificare, pe transportul hidraulic a1 unor corpuri soli de sau granulare, pe fenomenele de eroziune ~i sedimentare. ~3 rt Se elaboreazi in prezent o hidraulici a metalelor topite la temperaturi mari, , - . necesafi unor procese legate de folosirea energiei at omice. Hi draulica teoretici sau mecanica fluidelor este, f i r i indoiali. o disci." . plini cu bazi experimentali, ca orice ramuri a fizicii, insi explicafia fenomenelor necesiti folosirea largi a matematicilor, de la teoria vectorilor si analizi ping la statistica matematici. ~ ~ l i c a f ingineregti ale hidraulibii, ii'le 6 ,*se fac in-mod avantajos prin diferite metohe de'calcul graficrSi metode de cal-. cul aproximativ. Pe de a l t i parte, hidraulica se integreazi in mecanica generali, iar cu teoria elastici t i t i i are o legi t u r i strinsi, fntrucit ecuatiile generale de m i ~ c a r e a fluidelor viscoase sint acelea~i si ecuatiile elastici t i t i i , cu diferenta numai ca a unor schirnbiri de simboluri. Constructiile hidrotehnice nu se pot realiza luind ca disciplini de bazi numai hidraulica ; mecanica constructiilor (adici statica, rezistenta si elast icitatea) constituie a doua disciplini de bazi. Hidraulica intervine in doui .faze importante: -, - i n faza de proiectare, hidraulica determini formele ~i dimensiunile . obiectelor, care tre-buie apoi verificate la stabilitate'cu ajutorul mecanicii constructiilor. Am putea spune c i hidraulica precizeazi procesul tehnologic . si determini formele constructive necesi tate de n~iscarea fluidelor. - In faza de exploatare, hidraulica este folosit7i pentru verificarea procesului tehnologic admis si pentru urmirirea fenomenelor ce se ivesc in timpul _ exploatirii. Am afirmat c i necesititile de a p i merg crescind cu sporirea populatiei si ridicarea stirii materiale si cul turale a acesteia. Republics Populari Romini . G afli actualmente intr-o 'fazi constructivi in ritm deosebit de intens, ca e urmare a Tncadririi sale in ordinea social-economici a firilor socialiste ~i a metodelor de dezvol tare planici-proportionali adop tate. j-Dezvol tarea industriei si a agricul turii, progres~llsocial-cul tural a1 popo* : rului necesi t i crearea de nuheroase qi irnportante lucriri hidrotehnice. Lucririle de acest fel executate in ultimii.zece-ani, d e ~ i e p i ~ e s c multe domenii d in tot ce s-a ficut in epoca anterioari, trebuie considerate prin prisma dezvol tirii in perspectivi, pentru a ne da seama ce mai este de ficut. Astfel, fn hidroenergetici vom avea amenajate in intervalul 1959-1965 uzine noi cu o putere totali de cel pufin 460 MW (fati de 30 MW din epoca dinainte de 1945), dar vor trebui amenajate ulterior inci 4000 MW pentru a folosi cel putin potentialul natural a1 celor mai avantajoase dintre apele firii noastre. - In ceea ce priveste irigaf iile, suprafefele irigate insumeazi actualmente 120 000 ha, dar d i p i evaluiri -preliminare va f i necesar ~i favorabil a se iriga peste 3 milioane hectare.
* yc
b -C

h*

.

,,

i-

,

< ',

,'LP
-+

' -

2
#

\ ,

3

t *i, * r
&- _ a d

$ .

I -

L

, '
\

,

,.

i

i

*

'+,*
1

\

.

'i

X I

l

,

,

--

C

-,

\

I

>

,

I

\.

,

.> ,

9

9

.

\

-

7

9

C

.

4

a

A

- In intreaga tari sint 2 j/28 milioane hectare inundabile periodic, inmlii~tinate ori salinizate si din acestea nu s-au ameliorat decTt 700 000 ha (din care 500 000 ha Pncimpia de vest). Mai mult de 1 milion hectare terenuri agricole degradate sint in curs de ameliorare pe baza unui plan de 10 ani. - Pentru regularizarea debitelor si a albiilor riurilor noastre, f i r de care potentialul hidrotehnic a1 tiirii n; poate fi folosit, va fi nevoie sii se construiascii baraje cu un volum de acumulare Pnsumat de circa 8 miliarde metri cubi si din care in 1965 va fi realizat peste 1,5 miliarde. - 0 ditii cu lucriirile hidrotehnice pentru energie si agriculturii urmeazii a se construi citeva canale navigabile si porturi interioare care vor permite o dezvoltare puternicii a regiunilor din interiorul tiirii. - Alimentarea cu apii si canaliziirile locali tiifilor sint executate numai in proporfie de 113 la orase si intr-un viitor apropiat instalafiile ce lipsesc vor trebui completate, iar o dAtg cu cresterea populaf iei vor trebui spori te instalatiile existente si executate si instslafii hidroedilitare adecvate pentru sate, Lucriirile Gidrotehnice hfiit isate mai sus ca posi bile si necesare pentru . dezvol tarea intr-o perspectivii m d Pndepiirtati nu vor intP;zia sii se realizeze intr-un timp relativ scurt. Chiar P primii 15 ani urmitori, dupi cum rezultii n din documentele Congresului a1 111-lea a1 P.M.R., aceste Iucriiri se vor realiza intr-o proportie insemnatii. Astfel, Pndiguirile vor fi practic terminate in 1975, irigatiile vor acoperi mai mult de jumitate din suprafefele tehnic irigabile, iar puterea hidroelectrici va depiisi o treime din potentialul economic amenajabil. Din acest tablou sumar se intrevid marile sarcini vii toare ale inginerilor hidrotehnicieni. Lucririle hidrotehnice sTnt ins2 pretentioase in ce prive~te calitatea lucrului si costisitoare. Realizarea unor lucriiri ieftine si de calitate nu este posibilii dkcit prin stiipinirea unei tehnici cPt mai inaintate, bazatii pe stiinti. Hidraulica, fiind una din disciplinele stiintifice de bazii ale invit5rrhntului hidrotehnic, va trebui studiatii la nicelul cel mai inalt.

A

-

-

-

,

9

I

.,

Capitolul. 11

Proprietgfile

fl uidelor

2.1. PROPRIETATILE LICHIDELOR
w g1171

"

-

i-, 7

"f -C -

Lichi dele se caracterizeazii prin u ~ u r i n t ade deplasare a part iculelor din + 3 care sint formate (fluiditate); particulele alunecii unele fatii de altele, iar . : :,.- - - suprafafii liberii. Rezistenfa la lichidul iaa forma unuisevas, fiindnumai in stare < deformafia continuii pinii ce alunecare lichidelor produce limitat de o %d e miscare, aceastii rezistenfii crescind cu viteza. Lichidele, nerezistind la 1" . - schimdarea de farmii, pot f i considerate ca lipsi te de rigidi tate, deosebindu-se ; astfel esenfial de solide. In schimb, lichidele opun rezistenfii la variafia de volum si deci sint foarte put in compresi bile, deosebindu-se esenf ial de gaze, care au tendinfii de dilatare, fir2 acf iunea unei forte exterioare. Particulele lichide piistreazi totusi intre ele o legiiturii prin acfiunea unor atracfii reciproce intre molecule, care constituie coeziunea, spre deosebire de gaze la care part iculele sint supuse unor forte de respingere. . Proprietiif ile distincte ale lichidelor fafii de solide si fafii de gaze sint ins5 numai generale. Examinind mai aprofundat aceste p;oprietiifi, fizicienii au giisit cii aceeasi proprietate o au intr-o misurii mai mare sau mai micii toate corpurile, oricare ar f i starea lor fizicii, ceea ce se evidenfiazi prin experienfe de precizie ~i prin existenfa stiirilor intermediare (solide plastic& lichide foarte viscoase etc.).
I F A - .

-

.

2.1.1. Fluiditatea

I)

s'l

9

9

9

2.1.2. Greutatea specific5 ~i densitatea

Greutatea specificii sau volumetricii y este greutatea uni tiif i i de volum. Reprezentind citul intre greutate si volum, y se-exprimii in sisten~ulC.G.S. fn dyne/cm3, iar in sistemul M . K ~ ~ . (tehnic) in kgf/m3 sau tf/m3. Valorile s I t - greutiitilor specifice ale aceluiasi corp variazii putin la suprafafa piimintului, . 1 Pn functie de lati tudine si a1ti tidine, datoritii variatiei acceleratiei gravi tatiei. Greutatea specifici.mai variazi cu densitatea, iar aceasta depinde de .1 . temperaturii, de presiune, de puri tatea Iichidului etc. t Deosebit de notiunea de densitate, definiti ca un raport fntre greutatea unui corp ~i greutatea unui volum corespunziitor de a p i , -- in t a r e caz acest raport este un numir nedimensional - densi tatea se defineste ~i ca raportul : , dintre masii ~i volumul ocupat de acea masi. Cele doui nofiuni sint evident
,

.

' -

9

-

9

diferite una de alta si se va intelege pe viitor - cind nu se va menfiona contrariul - cii densitaiea este rnasa unifitii de volurn sau rnasa specifici. Aceasti densitate se noteazi cu p . ' ~ a c ise noteazi cu G greutatea unui carp, de volum V si masi M, existi relafiile*:
9

~i incii, tinind seama cii G = Mg, rezulti:

relatie din care se vede d p este exprimat in kgf s2/m4. Pentru api puri, la 4"C, la presiunea atmosferici ~i la Bucure~ti,unde g = 9,806 m/s2, y = 1 000 kgf/m3 si ,
-r p = - - 1 000 kgf/m3 = 102 kgf s2/m4.
g

9,806 m/s2

Greutgtile specif ice ale citorva l ichide
(gf/cm3)
t (OC)

(gf/cm3)

t (OC)

Apii distilatg.. ...... Aniling ............

~ I C O O ~ ............

Benzinii ............ Glicering purg ...... Ulei de uns ........ Ulei de anison ......

1,OO 1,022 0,79 0,68--0,74 1,26 0,89-0,92 0,996

4 20 10 15 0

-

16

Titei .............. Petrol lampant .... Mercur ............ Gudron de huili .... Clorurg de sodiu (sol. saturatg) ..........

0,85-0,93 0,79-0,82 13,596 1,20 1,21

15

0
17

2.1.3. Compresi biI itatea $i elasticitatea Lichidele sint put in compresibile in raport cu gazele, dar foarte compresibile fati de solide. Astfel apa, care e foarte putin compresibilii in raport cu aerul, este cam de 100 de ori mai compresibilii decit otelul moale. Notind cu p presiunea normali, adici forta normali pe unitatea de suprafat5 care limiteazi masa unui lichid, si cu suprafata pe care se exercitii aceea~i este p Q. presiunk unitarii medie p, forfa ca;e actioneazii pe suprafafa Dacii se fixeazii un punct M in interiorul acestei suprafete, presiunea unitari p
~i p reprezintg valori medii. Pentru definirea valorilor dM dG In jurul unui punct se folosesc derivatele - respect iv dV dV
--

,

* Conform acestor definitii,

/ <r.. Cum L - . f i r a se manifesta deformatii remanente. presiune uniformi pe o suprafati de 1 m2. care produce forta totalk de 1 sten. .pentru presiune. .S. 1 at (tehnici) = 0. Unitatea de misuri pentru presiune seda 1 kgf/cm2 ~i se n u m e ~ t e atmosferii metrici sau tehnici. 6" lumul initial. in dyne/cm2 = barye. Presiunea medie a atmosferei la 0°C ~i la nivelul mediu a1 mirii. = I . ^presiunea in punctul M.atmosferi fizicil" ~i se ia de asemenea ca uni tate d i misurii :..l piezi 10 m H20. ? i. iar inversul siu o=X se cheami modul de elasticitate cubicd. exist6 o relatie de tipul: i - + w \ o 9 J \ . .-:tional egali cu greutatea unei coloane de mercur de 76 cm iniltime si 1 cm2 . in sistemul C. I piez F = = lo* 104 cm2 = 10 milibari.9678 At (fizici) 1 A 4 : + = 735 mm Hg = 981 milibari = 98.. Fie acum V volumul unei mase lichide supuse la presiunea p si fie -dV .h - * Proprie f &tile f luldelor - care se exerciti pe suprafata a va deveni. r L*- In cele ce urmeazi se va consi dera ca uni tate de misuri a presiunii atmosfera tehnici. se n u m e ~ t e . revinelichidele sint Daci inceteazi forta care comprimi un lichid. Presiunea se exprimi. . adici 1 kg/cm2.. . .I-. . Pentru fieiare lichid .. acesta exact la vodeci perfect elast ice. afarii de cazul cind se va specifica a l t i unitate.. considerati in mod conven-. I sten rezulti c i = lo8 dyne si 9 1 m2 = 104 cm2 .G. Se poate deci scrie: . x 13 596 = 1. .76 x ': iar 1 at = 0. i \ 1 1 at = A 1 kgf . sectiune. --.:---.4.In care x se numeste coeficient de compresibilitate cubicd.5 f Eichid la altul. iar in sistemul tehnic in kgf/m2 sau kgf/cm2.981 bari.0333 at (tehnici). deci . 3k'- In sistemul M. : sciderea acestui volum pentru cresterea d p a presiunii. Ti 2: .a I \ . 1 At (fizici) = 0. . .981 000 dyne = 981 cm2 cm2 milibari = 0.T. 'Relatia intre o atmosferii tehnici si o atmosferii fizicii este: 4. In meteorologie se folose~teca uni tate J e misuri pentru presiune milibarul = 1 000 dyne/cm2.9678 At.0333 kgf/&n2 = 1. se foloseste piezul. cind tinde spre zero.4 'f \ ' Y" .S. la limiti. care variazii de la un 1 t 9 '+A w -3 .

... c i viteza de propagare a sunetului intr-un mediu fluid este.... coGform formulei lui Newton: c= dp I/ 5 (C = viteza sunetului in mediul fluid considerat)..4 108 lo8 lo8 lo8 In toate fenomenele in care se poate considera c i densi tatea variazii foarte dp putin cu presiunea. Petrol . deci x = 0 ... Glicerinii ... prin urmare lichidele pot fi con- siderate ca i n ~ o m ~ r e s i b i l e . . .. 10-lo 25 10-lo 2.... de exemplu F aerodinamicii...... Existi t o t u ~ i serie de fenomene in care trebuie sii tiriem seama de como presibilitatea lichidelor. Valorile experimentale ale lui x $I x. iar inversul i i u x.....0... E Introducind in (2-1) expresia lui ....... w i Tabela 2-2 E pentru citeva lichide & (m2/kgf) (kgfim2) A p i la 0°C ...... permisi pentru studiul fenomenelor in care elastici tatea este neglijabili. dedusa din formula lui c........ Daca fenomenul are loc intr-o conducti Iungii. transmisia sunetului (sau a presiunii) cere timp.... relatie care permite s i se scrie valorile lui x si E sub forma : + 9 Formula a doua din (2-1) a r a t i c i E are aceleasi dimensiuni ca o presiune..2 1OM10 85 .....de de.. indeformabil. tot astfel cum in mecanica rational2 se accepti notiunea de corp rigid. cind vitezele particulelor de lichid sint d e a c e l a ~ ordin de mirime ca viteza sunetului....99 1. Se stie din fizica.....* Tinind seami c i masa lichidului M = pV este constant& rezulti ca dM=O sau pdV Vdp = 0.. intervine compresibilitatea..... i n Asemenea conditii se intflnesc si in cazul gazelor.777 4 34...presiune se transmit instantaneu in masa lichidului.. . in m / k gf. .. rezulti: . deci se miisoar8 in kgf/m2 (kgf/cm2). pe cind corpurile reale sint toate deformabile... Mercur . deci nu mai pu tem face si aici abstractie decompresibilitatea lichidelor......................91 10-lo 1..... Ipoteza incompresi bili t i t i i revine la a admite c i viteza sune- tului c este infini t i . A 50... adici variati. Incompresibilitatea lichidelor este insa o fictiune.... De asemenea... .

c) Teoria cinetici. s-au propus de asernenea trei teorii principale: a) Teoria In ceea ce prive~te lui Newton.. . . care ar fi cauza rezistentei la compresiune. neexistind actiuni sau forte tangentiale.20-0. in orice punct..deoarece viteza sunetului in aer este relativ mici (0.numai de compresiune. n viscozitatea. datoriti vitezei cu care se separi. In locul ecuatiei precedente se poate intrebuinta ecuatia: = A 1 care exprimi in mod evident comprimarea volumului de la Vo la V cind pre. cind p ' " p. care se pot grupa astfel: fortele repulsive. y La lichidele in repaus. aga cum s-a fiicut cu succes pentru gaze.siunea creste de la po la p. dupa care viscozitatea este efectul unui amestec de cantititi de rni~care (a se vedea In special lucririle fizicianului Brillouin). dupi care viscozitatea ar fi un fenornen de atractie. Aceste rezistente (forte raportate la suprafetele respective) normale a n t . dezvoltind in serie pe e pe x la puteri mai mari decit 1 . La lichidele in repaus nu exist2 deci decit rezistenfe normale de compresiune. rni~ciirilebrowniene. In cazul c i variatia presiunilor este relativ mici. Integrind formula intii din (2-1 ) deducem ecuatia caracteristica"a fluidului (2-3). ecuatia caracteristica (2-3) se poate pune sub o formi mai comodi. care depind dk viteze si frineazii miscarea.-. La o tendinti de:despirtire -a moleculelor insi lichidui nu se opune neavind decit o foarte mici coeziune. S-a Tncercat ~i pehtru lichide o teorie cinetici. modificind re* 9 9 ) Asupra naturii fortelor de coeziune. norrnale. pe cfnd fortele atractive ar f i sau de natura gravitatiei sau de origine electromagnetici. s-au facut nurneroase ipoteze.25 din aceea in a p i ) - . se exerciti intre particulele lichidului actiuni reciproce care sint numai eforturi normale pe orice plan de separatie a1 particulei de restul lichidului. obtinem eiuatia caracteristica" a fluidului sau ecuatia de stave fizicii pentru aplicatiile c u r e h e : 3% 0 A . opunindu-se la o apropiere a moleculelor.rnigcgri de agitatie ale particulelor aflate P suspensie. b) Teoria lui Maxwell in care se adrnite cii viscozitatea face s i apari diferenta dintre lichid ~i solid. sub actiunea unor forte. rezistenfe pe care -1e vom numi pe scurt presiuni *.. * . (P-Po) si neglijind termenii care cuprind Astfel. in felul urmitor: 0 . ~i vitezele avioanelor se apropie de viteza sunetului sau chiar o depigesc. plecind de la observatia c i ~i In interiorul lichidelor se produc . s-ar datora probabil unor fenornene de ordin terrnic. ~ & i i n s i lichidul este in m i ~ c a r e . pirtile cornponente ale corpului (viteza de relaxare) . insi . . i . p fiind egal cu p.deformatiile sale sint insofite de rezistente tangentiale.

AV Gradientul vitezei -reprezintii deformatia in unitatea de timp a un- Fig. AV cu vi teza de alunecare ..qi tinem seama de formula lui Newton (2-6) putem scrie formula:. Aceste rezistente sint atribui te unei atractii intre moleculele lichidului. Schema fortelor de viscozitate ' 9 9 9 t . se exercitl o fort5 tangentialii T. proportionalii cu suprafata a. cu directia vitezei. acest raport este chiar AV/Az care reprezints viteza n . B se afli deplasate in A' si Bf. care se cheami coeficient de viscoP zitate cinematick Ipoteza lui Newton isi giiseste confirmarea in concordanta rezultatelor teoretice cu experienta.r . Fie intr-un curent lichid in miscare planul P (fig. aceasti vitezi de distorsiune (sau de alunecare a fortelor paralele cu P) . tntre p si densi tate. 2 in care toate punctele au vitezele paralele si egale V ~i planul P'paralel cu P 8i la distanta Az de acesta. spre deosebire de raportul v = . normalii pe planul P .. trecind la limiti si introductnd rezistenta tangeGtialii de viscozitate: T = T lim . in care mole&lele au vitezele paralele ~i egale cu V AV.astfelc i B f B " = AV At (pe cind A A ' = .BB" = V At).datori t i viscozi t i t i i . numi t i viscozitate. la timpul t dt punctele . Intr-adevir. .. T- dV P . Daci notim +de deformatie a unghiului xAfB" = 2 ' . Raportul -A Az + 7 B'B" A'B" A = tg BAB " fAf Az V Pentru At = 1 s.A.. Conform ipotezei lui Newton.~i cu + 1' - un coeficient p numi t coeficient de viscozitate: Az Sau. (2-6) p se n u m e ~ t e coeficient de viscozi tate absolutii sau dinamicc.partitia vitezelor. ? .. intre doul supra fete egale. situate in planele P ~i P'. 2-1. .ghiului drept xAB pe care-1 face la timpul t fata A B a unei particule. leu c p .

. .?-.. . . Toluol ...t i ( a ticitate la tiiiere G a1 solidelor.... Sulfur5 de carbon .. Forta de viscozitate se deosebeste de forta de frecare intre solide (care este tot tangentiali) prin mai muit6 caractere: a) este proportionali cu suprafetele in contact. kgf /m3 Ap5 ..... Tetralin . 1 .. Benzol ... Alercur . in cm2/s unitate. . 1 - <> G ? . ......... deci se exprim5 in unititi egale cu m2/s..D&i coeficientul de viscozitate p la fluide este analogul modulului de elas. # v = F T L-2 F L-4T2 = L2 T-1... analogi cu formula alunecirii corpurilor solide:...S. denumiti si stokes.... I ..... Piridin .... m. Aceton5 .7 136 44 138 78 - Poise-citegte puaz.' 'r f)=-. Coeficientul de viscozi tate cinematici v = L a r e dimensiunile: P .S.. Fen01 . Tetraclorurii de carbon ..182 40 181 93 - 12.. 1 93 .-?S<>. Glicerin5 . iar unitatea C. scizind cind temperat ura creste.......-... Urlitatea cu care se misoari coeficientul y este deci: I kg x 1 s/l m2 (in sistemul tehnic)....... AIcool etilic ...G. iar in sisternul C... dupi definitia ldati: sau ... Propriet wile f lutdelor 21 *-- i . .... 4 .. Xylol a... Natura dimensionali a coeficientului y este. 4 %* <--: --.G... numiti poisel=l dyni s/cm2.. 0" In kgf slmZ 4 0° 1 10" 2 0" 3 0" 50" 6 0" Greutate specif icZi (18' C ) . b) nu depinde de presiune (rezistenta normali)..- A?- : -- . ~oeficientiide viscozi tate variazi in raport cu temperatura.. I A k . 9 Tabela 2-3 Viscozitatea dinamicii a unor 1 ichide la diferite temperaturi I Substanfa Viscozitate dinamicii lo"...

de aceea se folosesc tabele de valori experimentale. - Tabela 2-4 Valorile 106p... Exist. Viscozimetrul Engler.... In mod obisnuit....... intr-un timp cu atit mai lung cu cit viscozitatea lichidului este mai mare. Burma ...[m2Is1 E (2-7) ..Variatia viscozititii lichidelor in functie de ternperaturi nu poate fi exprimati prin formule simple. .. Texas ........ mai multe metode pentru misurarea viscozitifii lichidelor.32 E 6....9 f 0.... se bazeazi pe faptul ca un volum de lichid determinat se scurge dintr-un vas......... In kgf s / m 2 Viscozitatea dinamicii a unor titeiuri Provenienta .. lo0 1 20° 1 30° ( 40' 1 50° 1 60° Rominia . printr-un ajutaj cilindric... Aparatul se compune dintr-un rezervor. care are la intrarek2.. Pentru uleiuri se obi9nuie~te se calcula cu viscozitlti cinematice...... Pentru a obf ine viscozitatea cinematici din numirul de grade Engler. 2-2. la 20°C este to. Persia .02 mm diametru interior si la iesire 2..31 .. Rezervorul st2 intr-un vas cu a p i a cirei temperaturi se mentine constanti.. D-5m in tabela 2-4 valorile lui pentru titeiuri a din diferite pgrti ale lumii....... Viscozitatea mercurului este printre cele mai mici. a lui Ubbelohde: 9 Fig.. Trinidad . Viscozirnetrul Engler lo6 v = 7. Dacg t impul necesar scurgeri i a 200 cmd a p i distilat... cu ajutorul ciruia se m i s o i r i viscozitatea relativi. a cirui schemi este d a t i in figura 2-2.... in raport cu viscozitatea apei. se intrebuinfeazi tabelele si formula empiric.....02 mm... pentru uleiuri se foloseste aparatul Engler. iar eel necesar scurgeri i aceleia~icant i t i t i de lichid este t... 87 500 57 400 28 100 - 38 600 7 200 13 000 1 690 36 500 20 200 2 300 6 500 1 060 19 600 1 1 400 1 340 3 700 740 9 800 6 600 1 060 2 500 580 - 4 700 920 1 900 7 A t. nurndrul de grade Engler a1 viscozitiif i i este: 9 9 7 9 + - -.8 0...... a cirui capaci tate intre nivelurile a si b este de 200 cm3 si a1 cirui fund este previzut cu un orificiu circular la care se pune un ajutaj cilindric de 2 cm lungime.

=>:I*. Zolotth). Sub 10% = I m2/s viscozimetrul Engler nu dii rezultate valabile. w '. l : \ . consti tuind o nouii ramurii a mecanicii : reologia. In tabela 2-5 se gisesc valorile lui v in functie de numirul de grade Engler. . . scizind in general cind presiunea cre~te. ' I +Y 'i . de aceea acest aparat se intrebuinteazii mai mu1t pentru uleiuri.- i r - . mulele empirice. -.L- . mai exact decit prin for. W. in m2/s 2>i +. \ . Gazele au lnsii o comportare newtonianii. 1 b) Inversul coeficientului de viscozitate dinamicii -poate f i luat drept mgsurii a P fluiditiitii. dar insiisi legea rezistentei tangentiale a lui Newton nu este riguros valabili pentru licl-iide la toate temperaturile. 1 t. dar pentru presiuni foarte mari (10 000-30 000 at) cregterea este mai degrabii exponential5 (E. c) Coeficientul de viscozitate variazii incet si cu presiunea. -. .. ceea ce insearnnii c5 se pierde energie consun~indu-se parte din lucrul mecanic a1 fortelor care o . crescind cu aceasta. d) Studiul curgerilor diferi telor corpuri deforrnabile a luat o dezvoltare insemnatii fn ultimul deceniu. a) Rezistenta datoritii viscozitiitii face ca lichidele in migcare sii se incilzeascii. ' . Tabela 2-5 Transformarea gradelor Engler in valorile coef icientulu i de v iscozitate cinematic2 v. .Aceastii cornportare este atribuit5 migciirii prin comprimare a spatiului liber intermolecular. 4 .?% .-. . Observatii ~i concluzii / i # \ - ' 7 -. Pentru cre~teride presiune pin5 la 1 500 at. Coeficientul de viscozi tate depinde de compozitia chimicii ~i de greuta tea molecularii. ci numai fn zona nu prea apropiatii de punctele de vaporizare ~i de solidificare. e) Nu numai coefjcientul de viscozi tate variazii.-produc migcarea. -*. tn functie de toti factorii care influenteazii aceste proprietiiti. Punctul de plecare a1 acestei gtiinte P1 formeazi cuno~tinteleaprofundate cu privire la viscozitatea ~i elasticitatea corpurilor. cregterea lui p este aproximativ p~oportionalicu presiunea p..

P repaus. ci apartin reologiei .reopantiiU.dtensiunea forma rnai general& sub 7. Adeziunea Intre un lichid gi un solid se dezvoltii la suprafata de contact forte de atractie.0077 kgflm. degi fictiune matematici. In toate capitolele ce urmeaza. tensiunile tangentiale se vor considera proportionale cu gradientul vi tezei. In rezumat. Capilaritatea 'Intre doul lichide in contact se exercitii in suprafata de separatie o tensiune uniform. este totusi un concept de mare folos..dupii scheme de calcul simplificate.. chiar daci discul este numai in contact cu lichidul. Se constatii cii lichidul cap5tii o mi~care rotatie fn veciniitatea disde cului. S-a dovedit experimental.uneori admisibilii . ~ x d e r i e n t e analoge s-au ficut qi pentru gaze gi concluziile sint identice. A 2. Astfel pentru a p i la 20" C. prin tuburi Pitot special construite. 2. Dar mi~carea n insiigi nu este influentati de adeziune. ei de viscozitate.1. cii pin. la aer.5.. Atunci e In care p nu mai este o constantii. numite forte de adeziune. la distanta de ordinul unei sutimi de milimetru de la perete existii un strat de lichid aderent. . a. care se exprimii in kgf/m.6. lichidele reale sint compresi bile ~i viscoase. pentru mercur la aer . la fluidele real. dar in acest caz p nu rnai are acelea~idimensiuni fizice ca viscozitatea definiti prin legea lui Newton.Hidraulica Pentru a exprima legea tensiunii tangentiale la-un lichid-nenewtonian. ci o functie de gradientul de viteza ~ i .1. materia se va considera omogenii si izotropi.. adicii structura molecularii si proprietiitile fizice ale ei se pre'supun identice in toate punctele si nedepiizind de orientarea dupii anumite directii In sfirgit. Pntr-o aproximatie . chiar dacii lichidul este in miscare.Lichidul perfect" necompresi bil ~i neviscos. fir5 sii fie cufundat intr-fnsul. gradientul vitezei se noteazii primind denumirea de . perrnitind studiul unui mare nurniir de fenomen. numi t i tensiune superficialii. iar misciirile lichidelor nenewtoniene la care aceastii lege nu mai este valabilii nu &nt din domeniul hidraulicii. Se poate verifica adeziunea prin unele experiente: un disc perfect lustruit se invfrtegte in jurul axei sale fntr-un vas cu lichid. a = 0.

a . Tensiunea superfic. . - In tabela 2-6 se grupeazi valorile constantelor fizice ale apei la diferite temperaturi. apa contine un volum de aer egal cu circa 2 % din . deosebi t .olumul s i u . (la aer) a 1 0Bm2/kgf 1 0%2/s kgf / m . ProprietWile fizice ale apei 9 -7.> *?. Asupra fenomenul ui cavi tational se va reveni cu detalii. P fy -. .C Propriet&#ile f luidelor 25 a= 0. conform legii lui Henry: Greutatea gazului dizolvat creste proportional cu presiunea.forte de capilari tatec'. % = bi.8. P.. o parte din gazele dizolvate se separi si in acelasi timp se vaporizeazi ~i din lichid.. - . astfel cii volumul gazului se menline constaht. Aceasti denivelare este datorit2 acelora~iforte moleculare cirora se .. . Pentru a p i . degajarea gazelor se face violent ~i ele formeaz2 impreuni cu apa o emulsie foarte compresibili care poate perturba fn mare misuri 'fenomenele hidraul ice (cavitatia)..sf. mai ales dac2 presiunea scade i u mult sub cea atmosfericii. Aceste tensiuni se numesc si . exist2 relatia lui or ell.: hd = const. deoarece tet**: . pentru .t': 2. ! 9 9 I?.$ . datoreste si tensiunea superficiali. z i ' . Dacii presiunea scade. Sint putine fenomenele hidraulice in care forte atit de mici ca cele de capilaritate s2 a i b i o influenti sensibili. . rntre diametrul tubului d si inilfimea h a lichidului in tub. j 2. Q rt S ' I Lichidele absorb gazele cu care vin in contact.- * . mercur este -14. In acest din urmi caz.. . 2. $ 3 / .* +-- ?y . . - +& Tabela 2-6 ProprletPtile apei pure la presiunea de 1 ata Temperatura Greutatea specific5 kgf/m3 Y Densitatea kgfse/m4 Q Compresibilitatea x I I Viscozitatea cinematic3 Y . i $ & .055 kgf/m.<* .. . misurate in mm. - f \ K--. Asupra capilarititii se va reveni cu detalii si aplicafii intr-un paragraf -. ! au fost puse in evident2 pentru prima oar: la tuburile capilare. valoarea constantei este de 31 la 0" C si 30 la 20" C.1. = . La temperatura o b i ~ n utii si la presiunea atmosferici.- . Unul din fenomenele de capilaritate cele mai cunoscute este ridicarea sau coborirea nivelului intr-un tub foarte ubtire.

in care v si p se i a u din tabela 2-6. De fapt. iar apa incarcat5 cu noroi rezul tind de la dragaje contine de reguli 1/12-117 pimint. ~ s t f e la 0°C in l . coeficientul de viscozitate cinemat ic5 variazi cu temperatura. aceasta creste cu temperatura. xscadeputin cu presiunea ~i numai de la 1 000 at in sus sciderea este importanti.O). Viscozitatea..6"C.B°C gi fierbe la 101. fn apa natural5 se aflii aproximativ 2°/0.aer se afli 21% 0 ~i 79% N . Absorbiia. Tot aceastii ipotezi ar explica si celelalte knomalii. Apa in contact cu aerul absoarbe mai mult oxigen si mai putin azot. Apa grea ingheatii la +3. pe cind in a p i 34% 0 si 66% N (in volume).2. greutatea sa specific5 maxima este la 1 1. dup5 Iegea: i 0 fiind temperatura. Volumul gazelor variazi foarte mult cu temperatura. si diferi te proprietiiti op tice. deci in domeniul practic coeficientul x ~ o a t ef i socotit constant. stanta. 2... Apa grea este forrnati dintr-un atom de oxigen (greutatea atornici 16) ~i doi atorni de hidrogen greu (Deuterium) a ciirui greutate atomic5 este 2. in "C. 9 . Aceastd a i o malie este explicati prin ipoteza c5 apa p u r i este un amestec de a p i solid5 care este a p i polimerizati (molecule grupate) si hidrol (solventul cu formula H. ceea ce s p o r e ~ t e pe y pin5 la 1 200 kgf/m3. I n ceea ce priveste viscozitatea gazelor.0147.Greutatea speciffti. Se vede din tabela de mai sus c5 densitatea apei pure scade cind creste temperatura. siruri are y = 1 028 kgf /m3. apa oceanelor continind in medie 35O/. avind ins5 valoarea maxim5 nu la 0 ci la f 4" C. Apa grea. volumul ar scidea abia cu 5 % .i gazelor cu urmitoarele particulari t i t i : Gazele ocupi . astfel cii greutatea molecular5 a apei grele este 20. ap5 grea care nu are nici o influentii sensibilii asupra proprietiitilor mecanice ale apei. Dupi experientele lui Poiseuille. PROPRIETATILE GAZELOR 9 Proprietiitile lichidelor aritate mai sus sint comune .prin expansiune . la presiunea con.0294 f a t i de 18 .greutatea molecularii a apei obi?nuite.42"C. Coeficientul de viscozitate absolutii se obtine cu relatia p = vp. daci s-ar mentine x = const . Ecuatia fizici a apei este: 9 9 Astfel. Cornpresibilitatea.un spatiu oricit de mare si au o compresi bili tate mare. ca mirirea volumului la inghet . pentru o presiune de 1 000 a t . In naturi apa contine materii in solutie si in suspensie. fat2 de raportul in care aceste gaze se gisesc in aer. ceea ce mireste greutatea sa specific% Astfel.

.... %.. * 1' .. ' !j.1 14 1. in sffr~itC este o cons t a n t i care..99 0...... ..: A:. . . ... .I Tabela 2-7 Gaz Gaz C Aer .137 1. sint volumele ce ocupi 1 kg de gaz la ternperaturile 0" resp.. C 1 + ...39 0. ..170 1.65 0.> 9... . 225 Etilen C2H4 322 Propilen C3H. '.. ' 6....~ .. .19 0... : .096 2..108 2.. .95 0.... ..273 C I + -T ' 9 ....... .142 1. "C --20° 1 -10°1 0° [ lo0 1 20" 1 40" 1 60" ( 80" / 100" $ y(kg/m3) .&> .:...149 1.. ..71 0...... de carbon ..'. P (kgf s2/m4) 10dp(kgf s/rn2) ..130 1. ia urrniitoarele valori: -+ .. P general. ' k..<\ ... I..101 2... C..'2.. . ...... ... In care v.59 0.07 0.12 0....192 0.. (Hidrocarburi grele) -245 (in rnedie) Tabela 2-8 Propr iet5t i le f izice ale aerulu i considerate la presiunea atmosferic5 normal5 Temperatura.. >.. iar indicele zero la 0°C. \ ...712 40-6 [kgf s/m2] independent de presiune.77 0. g... ... Oxid.. : Azot ...245 -: Ecuatia caracteristica' a gazelor.34 0..... .113 1. .. Pt = Po 3: ..... ' y.. -7: Pentru viscozi tatea gazelor. .293 0.'> .... +L ). . i Bioxid de carbon . 3 112 126 102 102 270 73 Hidrogen 164 Metan CH.. $$ '. ..123 1. pentru diferite gaze.. *... ?f..H.. in care 0 este Qemperatura relativi P grade C: n ..... '. 1. .. ... Oxigen .?$' - vg C - 4.Proprietwile fluidelor 27 Coeficientul de viscozitate a1 aerului variazi conform formulei urmitoare. a q . ..06 0..217 0.83 0. - y . v (m2/s) .- -: '\ fn care indicele t se referi la temperatura t°C.: + ..20 0.121 1. :.. este aplicati formula lui Southerland : n ..... 0" C. :.... po = 1.132 1.. Intre volumul specific astfel definit si volumul real a1 gazului de greut a t e G exist2 relatin: 7 7 >. . .....139 1...33 0.24 0.94 0. .. . ........... ....... . Pentru gazele per fec te se apl ici legea lui Boyle-Mariot te si Gay-Lussac : 9 "- :....' .P' .\/ .127 1.. i t ....:.

...y..............23 3.....401 1... 0 asemenea transformare se n u m e ~ t e ..41 5....OO 3.....cv....50 3....) ..... cu formula: L= sau. T este temperatura absolutii iar R o constanti exprimati in m/"C....401 4....... 0 asemenea transformare se numeste izotermi....... astfel incit cildura ce s-ar produce prin cornprimare s i poati fi cedati. + + n2y2cp2 + + ..... Oxid de carbon (CO) ..46 4. ....... fn care v este volumul unui kilogram de gaz.......) ...... Metan (CH.. Hidrogen (H.... Azot (N... Daci transformarea gazului (variatia de volum si de presiune) se face lent.293 1. i n care ni este cota volumetric2 a fiecirui gaz din amestec..... daci sPnt izolate bine........ I a t i valorile exponentului adiabatic x pentru citeva gaze: Tabela 2-9 X Gazul x x - 1 Bioxid de carbon (CO. folosind formula (2-14): X x-1 Yl Fenornenul adiabatic in tervine la curgerea gazului prin sect iuni strangulam sau f n conducte de abur cu circulatie rapidi...401 1...... Aer . relatia: unde 9 x -'. Oxigen (4) .......407 1.......... i pe cind la presiuni mari ~i temperaturi joase. e '* este raportul dintre cildura specifics la presiune constanti si cildura specifici la volum constant..........adiabat ici".. formula d i deosebiri importante f a t i de realitate..50 Lucrul mecanic produs la expansiunea unui gaz se calculeazii din diagramii... Daci transformarea se face repede...) . Etilen (GH. Legea lui Boyle-Mariotte se exprim2 si sub fcrms: ...La gazele reale se poate aplica formula (2-12) pentru presiunile o b i ~ n ute.53 3..) ...... se aplici .....) .50 3... Pentru amestecuri de gaze se ia in calcul coeficientul x= nlYlcp1 nlylcvl n.396 1...250 1... 1..310 1........ ternperatura riimine constanti ~i atunci se aplici legea lui Mariotte..

.30 1........ pv = R T ... Metan (CH. Rioxid de carbon (CO.. g5sim la 8 000 m adfncime y = 1 070 kgf/m3 (s-a negliiat variatia lui g cu adincimea)..........xgz Po ~i y = Yo p2 P -.24 49.. Legea hidrostaticii (v.429 1.90 1.. ..din....293 1.. Amoniac (NH....= xgdz.= xdp... Tabela 2-10 Proprietiitile citorva gaze la 20°C ~i 1 at presiune Gaz Greutatea molecular3 Greutatea specific5 I ~onstanta R C X 3 - P M i kgf /maloo m 1°c cv Aer uscat .777 29...xyoz F5cind calculul numeric cu yo = 1 000 36 35 kgf /ms ~i x = 48 10-lo m2/kgf...40 1. folosindu-se ecuatiile date mai sus. deoarece densitatea variaz5 P continuu cu adincimea z sub suprafata liber5 a lichidblui..27 26..40 1..) ... Oxigen (0.0898 1....59 19.) ..977 2.25 1...) ..) ..50 30..1 028..251 0. capitolul urmgtor) este: dp = ydz = gpdz.. mercur)..27 13.407 1..... Azot (N.) ..927 0. Bioxid de sulf (SO.) .. 35 ctt este la 8 000 m adincime? dp Folosim ecuatia fizicii sub forma diferentialg .... Hidrogen (H........ fnmultind cu G ~i tinInd seama c5 V = vG .778 0...........40 1....) .29 1.26 420.. Deducem din aceste dou5 ecuatii: dp = xpydz.31 s 36 1) Dac5 greutatea specifics a apei de mare este la suprafat5 . 2) Care este greutatea specific5 a unui gaz la care se cunoa~tevaloarea constantei R (temperatura 0°C ~i presiunea 760 mm col..79 52........6 1 .Proprietwile f luidelor 29 Expansiuilea politrop5 se folose~tela calculul ma~inilor... in care ins5 se inlocuie~tex cu n. un exponent n avPnd valori n cuprinse Intre x ~i i .aceea a apei dulci..la care procesul de expansiune nu este des5vtr~itadiabatic ~i In acest caz se ia P loc de x......... 29 32 28 2 44 64 17 16 1. dp 1 1 .......

G2=G... G1 ~i G.27.R2 () a . (arnestec) = Din ecuatia lui Dalton se obtine R Apoi 50.27. dupg legea lui Boyle-Mariotte . rezulti: 5) Un amestec de 50 kgf gaz rnetan ~i 7 kgf aer la 0°C se afl5 la presiunea atrnosferic5. p1 ~i p2 presiunile ~i R .tinfnd searna cii Vl + V.737 kg. R1 = 26. Pe de altii parte. la presiunea de 760 rnrn col.CEt este presiunea partial5 a oxigenului gi cit a azotului? . rnercur? 4) Cit oxigen ~i cit azot sint continute intr-o cantitate de 1 kg aer la presiunea atmos fericii? . -R+R1 R1. tabelei 2-10).3) Ce greutate are 1 rn3 de aer la O°C. B Care sint presiunile partiale pe care le exercitii fiecare din aceste gaze in amestec? Se cunosc: R I (. = V ~i G1 + G. Dupg legea lui Dalton: apoi G = G1 + G2 ~i R = 29. oxigenului ~i azotului. R2 = 30. = G. greutiitile aerului. R1 si R2 constantele gazelor respective. . S se calculeze greutatea volumicii ~i constanta acestui amestec.Care este proportia in volume a celor dou5 gaze componente in unitatea de volum a aerului? Fie G.R2 R 1 . = 29.R2 = 0.50.263 kg.26 (cf. GIw= G R .tan) * = 52?90. p .Gay-Lussac: - In s f i r ~ i t .R2 = 0.

d u p i cum se giiseste comod-se admit particule in formi de paralelipiped. ins2 in mai mici misirii. sfera sa u orice forrne cui be. tktraedru.. formati dintr-un n u m i r maie de molecule. Particula fluid% r 1 i \- .d a t i fiind complexitatea fenomenului .lelor. in calcule si demonstratii este arbitrarii si . STRUCTURI $1 MODELE 3. capilaritatea etc. ci o particuli mai mare. Un 7 .. miscari care nu i n t r i in calculele hidraulick. d u p i cum influenteazi si alte proprietiti. viscozitatea ~i cornpresibilitatea fluidului existi ~i actioneazi in orice m i ~ c a r ea unui fluid. adici deformabiliiatea. I . \ 3. ceea ce permite aplicarea principiului continuititii materiei."". &xperientane deterrninii a admite cii particula elementar5 a unui fluid in miscare nu este molecula. cum ar f i miscirile browniene. Astfel. desi. 7 w. spre deosebire de alte fenomene din fizica. Forma particulei ce se consider. calcul ca un element infinit mic.Capitolul 111 Nofiuni fundamen tale gi ecuaiiile generale de migcare ale unui mediu continuu \ .1. "1 */ . ca: adeziunea. ~ o i u ~ i aceasti particuli este suficient de mici pentru a f i considerati in. celelalte pot lipsi in total sau numai unele din ele. avind ca singuri proprietate fluidi tatea.1. Nu se face nici o ipotezii asupra formei si dimensiunii particulei.2.ipoteze simplificatoare in ceea ce priveste proprietitile fluidului ~i structura m i ~ c i r i i . 3.Este adevirat c i fluiditatea. Conceptii simplificatoare ale unui fluid. greutatea. Se creeazi astfel diferite models uzecanice ale unui fluid. plecind de la e'cuatiile diferentiale ale miscirii. be viscozitate si incornpresi bil. ficindu-se ipoteza c i fluidul este format dintr-o infinitate dk particule infinit mici care se mentin in contact prin actiunea si reactiunea unor forte.1. ca in cele mai multe probleme ale fizicii. r d Studiul miscarii unui fluid se face. Aceasta este desigur o ipotezi care are avantajul de a studia miscarea fluidelor f5r6 a fine seama de anurnite misciiri de agitatie ale molec.1. Sint totusi numeroase cazuri de misciri ale fluidelor in care numai f l u i ditatea apare ca proprietate caracteristici. Modele mecanice ale fluidului 9 Studiul m i ~ c i r i i unui fluid necesiti . modelul cel mai simplu este a1 unui fluid lipsit de greutate. elemente d i cilindru (in cazul coordonatelor cilindrice). dupii cum l i se atribuie un grup de proprietiti din cele mentionate.

cfnd distributia vitezelor si a presiunilor este aceeasi . ? 3. perturbi miscarea. Clasificarea misciirilor se poate face dupii diferite criterii astfel: a) Dupg forma'generali a miqdrii fluidului se deosebesc trei tipuri disde tincte: curenti care se transmit prin masa fluidi. dar nu absolut de toate proprietiifile si nici de fenomenele secundare care fnsofesc o miscare. compresibilitatea etc. vom porrk la studiul mi~ciirii ~i a1 ecuaf iilor de miscare ale fluidelor de la conceptul rnai general de mediu cont inuu deformabil ' pentru a stabili ecuatiile fundamentale valabile atft la solide cit si la fluide. De cele rnai multe ori si fluidul perfect boate f i studiat cu ajutorul teoriei mi~cirilorpotentiale. in tehnici se intilnesc m i ~ c i r i reale ale fluidelor.) Conceptia mecanicii a fluidului nu se deosebe~te concepfia corpului solid de #elasticdeformabil decit fn ceea ce p r i v e ~ t e conditiile de limiti. fntr-o prim2 aproximatie . care se consideri f i r viscozitata si incompresibil. printr-o suprafa{:a' de discontinuitate. fie de alt fluid.de obicei . Individual. iar P acest fluid se misc5 un corp solid (de exemplu avionul) n o mi~care care antreneazi in jurul si in spatele s i i i o cantitate de aer separati deaerul atmosferic printr-o supra fati de discont inui tate. viscozitatea.1. dar avind greutate. Structuri $i clasificiiri de miqciri Miscarea unui fluid are loc de obicei intr-un spatiu limitat. ? I A ? . dar sint cazuri riumeroase de migciiri.3. care pot f i studiate luind de bazii acest model simplificat. fie de acelasi fluid. in cazul unei migciri potentiale. rezistenfi la alunecare (corespunziitoare viscozitiifii) ~i deformabilitate. De aceea. Pe'misura adincirii studiului mi+clrilor se consider. +compresibilitate. 9 T . Spatiul este limitat fie de pereti solizi. Deosebirea este rnai ales P ceea ce priveste deformabilitatea. I n s i ~ i not iunea de fluid real considerat5 in hidraulicii este tot un model incomplet. n mult mai accentuatl la corpul fluid. degajfndu-se. Un alt model este a1 fluidului perfect. (De exemplu. sint ins2 cazuri cind sthdiul se face rnai comod considerind c i miscarea s-ar efectua fntr-un spatiu infinit. fntrucit si elementului de solid real i se atribuie acelea~iproprietiti ca gi elementului'de fluid real: greutate. Astfel.H idraul ilca astfel de fluid este desigur fictiv. anume migccirile poten#iale definite prin existents unei functii de potential a1 vitezei. se poate consider. sediu a1 unor fenomene speciale.lirnitat.stadiu a1 studiului s i se considere si celelalte proprietiti ale fluidului real. simplificat doar fntr-o mica miisurii. Curentul se defineste ca o mas5 fluidi in care cea rnai mare parte a particulelor elementare pariicip2 la o miscare generalii care are loc intr-un spatiu . urmfnd ca specializarea sii se faci in capitolele urmiitoare. ciici se fine seama de toate proprietiifile principale. un fluid Pntr-un spatiu infinit (de exemplu aerul atmosferic) care are generali. i n lichid real contine gaze in disolutie care. In naturi. m i ~ c i r i agitatie si perturbiri cauzate de un impuls local. sau un lichid care curge fntr-o albie cu o suprafat5 liberi In contact i u atmosfera antreneazi dupii sine un curent de aer etc.uneori grosolani urrhind ca intr-un a1 doilea . Mi~ciirile potintiale servesc ins5 gi la studiul miscirilor fluidelor reale. particulele pot avea si misciiri dupii alte T T . fn anumi te cazuri.sau aproape aceea~i ca . nu in ceea ce p r i v e ~ t emigcarea unui element infinit mic.

kt % .FL chis6 (inchisi la infinit).. ci numai presiunea la limi tele dorneniului este cunoicuti. - 9 \ k t . .. In s f i r ~ i t . oscilatiile apei in rezervoare ~i castele de echilibru. la care trebuie sii observim ci.-ficind sectiuni in fluid prin planuri paralele cu plicile marginale. 2. Axa vfrtejului poate f i o curb5 oarecare. la care o parte din limitele domeniului nu este cunoscuti prin datele problemei . deosebim: -. in general. a*-' +A Miscdrile de agitatie se caracterizeaz5 prin oscilatii ale particulelor sau -\ grupuriior de particule in jurul unor pozitii medii. cum sint cei din albiile riurilor si din can-ale. dar pentru determinarea caracterelor principale ale .--. a1 cirei model este mi~carea unui fluid intr-o conducti avTnd sectiunea transversal5 foarte mici.' *- directii decit directia medie a mi~ciiriisau. iar sectiunea de scurgere trebuie s i rezulte din calcul (nivelul variazi). Cazul ideal a1 unei astfel de misciri se numeSte fir de curent. Aceste fenomene sfnt inrudite din punct de vedere . elemente mecanice identice (traiectorii. tranzitorii. unde de suprapresiuni intr-o conduct2 sub presiune etc. -M iscciri unidimensionale. Perturbiirile produse prin impuls local aduc masei fluide modificiri de form5 ~i de presiuni.. spectrul m i ~ c i r i i(vitezi. in anumi te zone ale domeniului.\ din m i ~ c i r i l eelement are mentionate (de exemplu elicoidalij. Citeva misciri tridimensionale cu un caracter particular sint deseori intilnite in t e h n i c i ~ prezinti mai multi importanfi: mjScirile axial sirnetrice i si m i ~ c i r i l e elicoidale. Un curen t poa te f i convergent. ' 3 ? .... 2 .. In ac&t caz. culator sau virtej. la presiuni care nu sint cunoscute. dar pe care vi teza ~i presiunea sin t cunoscu t e. curent poate avea o miscare compusi un g.I - Notiuni fundamentale si ecuufiile generale de miscare ale unui mediu contbuu 33 a . Curenti cu o suprafafa' libera' de scurgere. Acest din urm5 tip de curent se numeste curent cir. c) Din punct de vedere a1 limitelor domeniului deosebim: Curenti sub presiune.. Curenti care se formeaza' 2n jurul unui corp solid aflat intr-un fluid. planuri paralele cu acesta. M i ~ c i r i l e conductele reale sau in canalele reale'sint in de fap t 'tridimensionale. se pot ivi perturbiiri sau regiuni de materie fn repaus. ~i au in general caracterul de unde (umfliituri care s e deplaseazi la suprafata unei ape sau. presiuni) superpozabile. matematic cu fenomene din mai mu1te ramuri ale fizicii. iniuntrul unor supra fete de discont inui tate necunoscu te. . viteze. divergent sau de 7t. M isccrile tridimensionale const i tuie cazul normal la flui dele reale: vi tezele. a mareelor. acceleratie etc. . I . c L - 2$ $ * ' .. printr-un proces de simplificare. la care predominii deplasirile in 1ungul unei linii dr&ptesau curbe. g. orice dreaptg dusi perpendicular pe planul de bazi intilne~te. presiunile au in general componente dupi toate trei directiile unor axe de coor' donate. + 2 i . . fluidul curge intre pereti. '4.: &. acestui fel de m i ~ c i r i ele se pot concepe. dar mai ales cu transmiterea sunet u 1u i .~i s~perpozabil in toate planele. . prin datele problemei (conducte). Migcare-a unui lichid intre doui plici plane paralele este un astiel de exemplu. in -. yP. - - 9 r. Mi@i bidimensionale la care predomini deplasirile dupi doui direct ii . fie hchis5 fie des&. ca misciri uni dimensionale.rotatie in jurul unei axe. Un caz particular a1 miscirii bidimensionale este miscarea plana' in sensul definit in mecanici. de exemplu miscarea vilu. particulelor componente.' Curentii nu sint formati numai din mi~ciiriparalele sau cvasiparalele ale w.). b) Din punct de vedere a1 desfgguririi in spatiu a m i ~ c i r i i . rilor.) nu este acela~i . .

(fig. acesta coboari printr-un tub subtire spre a pitrunde printr-un injector fin (tub convergent) in tubul de sticli. ceea ce dovedeste cii lichidul colorant nu se hrnesteci cu lichidul din tub. fir8 amestec in ' intre straturi) si de aceea o astfel de miscare s-a numit in regim laminar sau regulat sau in regimul lui ~oiseuille. firul incepe sii se destrame in mai multe fire mai subtiri care se incruciseazi. printr-o deschidere a robinetului. sau de anilini sau eozini (cerneali rosie). Un exemplu de acest fel este mi~careavariabili a unui fluid fntr-o conduct5 fix5. determinat in spatiu. componentele vitezei fluidului sfnt constante timp. La canalele cu suprafati liberi. o oglindi perfect netedii ca in miscarea laminar. i daci viteza este suficient de mare. s-a constatat c i daci diametrul tubului si vi t<za medie a lichidului sint destul de mici. cind vitezele in acelagi punct determinat in spatiu variazi 'de la un moment la altul. sau cerneali neagri.lamina6' latineste inseamnii strat. 3 1 . variazg in timp gi forma acestei suprafete. iar dupi un scurt parcurs masa lichidului se coloreazii uniform. in care scop nivelul lichidului in vas este mentinut constant cu ajutorul unui preaplin. la care. devine sihuos. iar haci curentul e k e cu supraf a t i liberi. 'traiectoriile part iculelor nu se incruciseazi fntre ele. F i i ~ f n d u . iar imaginile reflectate se deformeazi ~i joaci. cind apare turbulenta. Materia coloranti poate f i solutie de hipermanganat de potasiu. insi intensititi variabile cu timpul.. iar lacapitul aval cu un robinet pentru reglarea vi tezei lichidului in tub. de la un moment la a1t ul. Mi~area semipermanentd la care vectori i vi tezelor au directii f i xe in fiecare punct din spatiu. firul colorat. Urmeazii o ultimi clasificare rela t iva la ins. deosebim: Migcarea permanentd sau stationard. suprafata apei nu mai formeaz. Se face s i curgi lichidul cu vitezi constanti. se indoaie in mai mu1te locuri. In acest caz rimin constante in timp gi acceleratiile. Miscarea a trecut din regim laminar in regim turbulent.Curenfi sub formd de jeturi sau vine E interiorul altui fluid la care limita n domeniului este chiar suprafata vinei.. 9 I 9 9 9 9 t . e) Mivcgri laminare vi rnivcgri turbulente . Migcarea uniformd care este un caz particular a1 miscirii permanente. deci curierea se face in straturi paralele (. vitezele fiind nu numai constante in timp. dar si egale ca ihtensitate in toate punctele. Miscarea variabild. Clasificirile precedente se referi la structura geometrici. datori t lui Reynolds. care consti intr-un vas cu lichid la care se racordeazi un tub de sticli previzut la capitul din amonte cu o pilnie de 'racordare.$ structura fizici a miscarilor.~ ~ observatii asupra miscirii lichidelor in conducte. se i n g r o a ~. Fenomenul descris se poate invedera cu ajutorul unui dispozi tiv experimental . intr-un acelasi punct. Totodata variaz5 si acceleratiile si presiunile in punctul considerat. Daci. lichidul se misci in fire paralele. se intretes. Firul de lichid colorant injectat paralel cu axa tubului se mentine drept si subtire pe toati lungimea tubului. vi teza in tub creste. presiunile etc. atit timp cit se meitine regimul laminar. Dintr-un mic rezervor cu lichid colorant. la un moment dat. clasificare ce se impune la studiul miscirii fluidelor reale. d) Din punct de vedere a1 desfiivuririi in tirnp a rniscirii.valori critice.dupii numele unui medic francez care a studiat-o pentru prima oari mai aminuntit.

. Astfel.. 3-1. diametrul trece de o anumi t i valoare . Tot astfel s-a stabilit c i P regim turbulent rezistenta in toate aceste n cazuri de migciri este proportionalii c. .laminar sau turbulent . k. viscozi tatea scade sub o anumi t i valoare . in s f i r ~t icind.I Nofiuni fundamentale gi ecuafiile generale de migcare ale unui mediu conthuu 35 .i- \ 4-. Reynolds a demonstrat (in 1883) cii natura regimului de miscare . X I . proportionali -cu viteza. Printr-o serie de experiente ficute cu diferite lichide. I . cufun9 - tufbu/cn1 Fig. cu tuburi de diaa e t r e diferi te si variind si vi tezele lichidului. pitratul vi tezei relative. ~ i i c ~ r turbuea a f i studiati in aminunt la Cap. a uneori regimului turbulent i se spune regim hidraulic.'- p -. au condus la formularea unui numiir cri terial nedimensional. desemnat cu literele Re. pe unitatea de lungime de conducts. s-a stabilit experimental si teoretic c i in migcarea laminar2 lichidul intfmpini o rezistenti proportionali cu viteza medie. d : ..depinde de toti acegti trei parametri : vi teza medie. 2 4 Migcarea turbulent2 este cu mult cea mai rispinditi in natur2 si in tehnici. de asemenea. Experienta Jui Reynolds (turbulenta) L . : i -..criticii" a diametrului . de asemenea cind. la viteze mici. \ .. unui curent in regim laminar sau rezistenfa la inaintare a unui n corp mobil cufundat intr-un lichid in repaus. L 2 - dat P fluid. diametrul ~i viscozi tatea. si anume: trecerea misciirii se face din regim laminar F regim turbulent cind. este.4 -2 5 r -! 8 . '< . date iind n diametrul ~i lichidul (viscozi tatea).. date fiind viscozi tatea si vi teza. vi teza medie trece de o anumi tii valoare cri tici".cri tici". Aceste aparitii nu sint singurele care deosebesc cele doui regimuri de migcare. &-C t% . rezistenta pe care o opune uncorp fix.. t. Aceste rezultate. care depinde de cei trei parametri sub forma: 9 9 - 9 99 . date fiind diametrul ~i viteza.

... Cind acest numir intrece o anumiti valoare . Asemenea forte de legiturii sint fie de natura unor forte elast ice de compresiune sau 'de tractiune. deci ~i la gaze.1. Ecuatiile diferenfiale. fnsi Sn conditii de instalabilitate. dar cele divergente au Re. coeficientul de viscozitate cinematici. Zangentiale la aceastg - .2. 2) Am afirmat c i numirul -Re este nedimensional.. > 2 3 2 0 .2.. ca fiind format dintr-o infinitate de particule materiale suficient de mici pentru a putea f i considerate ca infinitezimale care rimin in permanent: legiturii intre ele prin' forta de atractie moleculari. 9 - 3. diametrul d poate f i in~ocui in formula lui Re in mod aproximativ cu 4 ~ / x in care Q este sect .. iar v.Re. in mod esential. = 2 500.critici"..razi hidraulici". In aceastii formuli. 9 b 1) Mentionim c i fenomenul este general pentru toate fluidele. fiuriea vie. x este perimetrul udat ~i raportul lor Q/X poarti numele de . . V este vitezi medie fntr-o conduct2 circulari.in conditii speciale.. . cfnd se eviti orice cauze de perturbare (ca zgomote.. Intr-adevir: a 3) La sectiuni ale conductei de alte forme decit cercul. v ' v. -la tuburi convergente Re.la conducte cilindrice foarte lungi. neregularititi in peretii tubului).. diametrul critic ~i visiozitatea criticii se obtin cu ajutorul numiisului Re. dar regimul laminar se poate mentine si pentru valori ale lui Re > 2 320. trepidatii.. De exemplu: . d este diametrul interior. posedind proprietifile mecanice care sint comune materiei sub orice stare (solid.si care se cheami numlirul Reynolds a1 misciirii. $i in tuburi convergente s-a putut realiza menfinerea regimului laminar chiar pentru viteze de 25 x V. in anumite conditii.. -sl V . m i n < 2 300. Un sistem continuu se caracterizeazii. miscarea trece din laminari in turbulent& Vi teza critici. = 2 320 reprezinti valoarea critici inferioari sub care nu poate exista miscare turbulenti. dupii descoperitorul acestui hriteriu. lichid sau gaz).- Vd RL 9 9 Re. ECUATIILE GENERALE DE MISCARE ALE UNUI MEDIU CONTINUU 9 3. fie forte de frecare.normale pe suprafata care limiteazi particula. Aceasti mirime este folositi mai ales in miscirile turbulente. de mivcare ale unui sistem continuu 9 Un fluid poate fi considerat ca un caz particular a1 unui sistem (sau mediu) continuu. astfel: Vcr = Re. care fn cazul unei conducte cilindrice circulare este 2 320. V d dcr=Re. -..

se admite c i mai actioneazi asupra part~culelor. 0 a treia categorie de forte intervin numa'i in timpul si atit timp cit . avfnd'dimensiunile FL-? Este de remarcat ci.supr/afati.. a fortelor de tensiune si a for. ~ r i c e i ~ c a r ea unui sistem continuu poate f i deci exprimati printr-o m . - 7 . ~otAdatii. - 1' . tensiunile normale se consider2 .. se numeste . rr Z t 9 ' 7. f n sfirsit.' jabile. pro. sistemul este deformabil. a 9 Fig.forfa masic5 specifici" ~i are dimensiunile unei acceleratii (LTB2)).... avind inten'si tat& = mas2 x acceleratie si sens contrar vectorului acceleratie.presiuni").cum este greutatea (cimpul newtonian) sau fortele de atracf ie magnetic2 . portionale cu masa particulelor. Pe cele trei fatete care concurii P A . dy. sEnt u. i d < :' %. la fluide. . p. se consi der5 tensiunile normale p. w si o acceleratie avind componentele a. numai de compresiune (. L.. raportat5 la masa c5reia-i este aplicati. virful A fiind k " 5. p. lifluide. forte datorate unui cimp de forte de atracf ie.telor de inerfie.- l - " 9 a.tensiune" (in sens general) sau . Starea eforturilor pe fetele unei particule k % Sii consideriim acum (fig.indicele aritind .*t* . . uniforme pe fiecare n .pe cind la corpurile solide exist5 forfe de frecare interna . Forta masici. a. -9 . . deoarece tensiunile de tract iune sint negli+ . -t In afarii de aceste forte de tensiune care asigura' continuitatea mediului ..efort6‘.. fortele de frecare apar n .. -. numai in timpul miscirii.'-animat de o vitezii ale cirei componente dupii cele trei axe de coordonate -. $i pe contur atit in repaus cit si P miscare. Raport ul dintre forti si suprafata corespunzii toare se cheami . ' . 3-2. + & .fortele masice. *ecuatie de echilibru intre suma fortelor masice. v.. a.material.deci aplicate in centrul de greutate a1 fafetei .fatetg .particula este in miscare si supusii unei accelerati i . . . condifie necesari pentru producerea fortelor de frkcare. 3-2) o particulii infinitezimalii a unui sistem de ?re ~ c o n t i n u u forma unui paralelipiped elementar (dx. dz). 5 . ~ c e s t e asint forlele de ' inerlie.. - d.

Toate mirimile considerate sint functii de x..si este aplicati in centrul 7 de greutate a1 elementului. sens la care corespunde tensiunea de intindere. Astfel. dTyx dy) dx dz = "YX dy dx dz. virful A . cum se poate usor demonstra aplicind teorema momentelor. Cele Sase miirimi ale lui T se reduc fnsi numai la trei mirimi dist incte. pe axa Ox. superficiale si de inertie. Astfel : <.pe fetele paralele cu xOz: T ~ x dx dz + + (T~. Ecuatiile diferentiale ale miscirii se vor scrie proiectind toate fortele masice.li. se considera eforturi tangentiale 7 notate cu un dublu indice. eforturile p sint presiuni.a x ) dx dy dz. de asemenea. Rezul tanta fortelor masice specifice se noteazi . efectuind proiectiile pe axa Ox.ca directia cu care efortul este paralel . Efectuind apoi proiectiile. ale fortelor de presiuni normale pe cele doui fete paralele cu yOz. z. . dz. 9 . p dx dy dz 3 p ( X .38 Hidra u. tinind seama cii pe celelal te trei fete a16 elementelor. prima literi reprezentind directia normalei la fata in care se cuprinde . be axele de coordonate.Px dy dz + (pX+ dpx dx) dy dx dz = dpx dx dx dy dz.). dy.iar a doua literi directia lui 7 (de exemplu. dy dy Se obtine astfel sistemul de ecuatii (Navier): . Singurele forte care mai dau componente paralele cu Ox rezulti din proiectiile fortelor tangentiale: . La fluide. necomune cu. T. Eforturile p au fost reprezentate ciitre exteriorul elementului. deci indreptate spre interior si in calcule se vor insoti cu semnul -. Y . toate eforturile au cresteri diferentiale in raport cu cresterile dx. a fortelor masice ki de inertie. se obtine: 9 9 T X p dx dy dz-a. t . se obtine: . y.pe fetele paralele cu xOy: . 2. iar proiectiile pe axele de coordonate ale lui sint X.

9 Ast fel : Daci ii este directia normalei pe fata inclinatii r4 Fig.2. Starea eforturilor 11 1 jurul unui punct Deoarece cregterile d x . orientatii oricum fati de axele de coordonate se poate calcula cu ajutorul eforturilor uni tare totale ( T .2. x . Starea tensiunilor in jurul unui punct Efortul unitar T .. dy. T z ) aferente fiecirei fatete din triedrul de proiecf ie. 3-3). dz care intri tn expresiile dezvoltate ale acestor derivate reprezinti componentele deplasgrii particulei tnsegi. iar calculul lor dezvoltat se face tinind seama c i vitezele sint functii de t . z. Fiecare din aceste trei eforturi unitare este efortul rezultant a1 eforturilor normale si tangentiale corespunzfiid fetelor respective. componentele ei fiind dt da Da Dt pe cele trei axe: Acestea sint derivate substantialel. derivatele se numesc substantiale. . care ac fioneazi pe o fati d Q (fig. Astfel: Ecuatiile (3-1) contin un mare numar de parametri necunoscuti care nu se pot afla decit asociind un numir suficient de ecuatii rezultfnd din considerarea proprietitilor materiei. 3.NoflunE fundarnentale ~i ecuufille generale de miscare ale unui medh contivtuu 39 Acceleratia se poate scrie .. 3-3.. y. adici a substantei. T Y .

T y si 7. d D p si 9 Inlocuind in (3-3) pe Tx. 1 L deoarece proiectia triunghiului elementar d Q pe planul LyOz . = px cos ( n . mirimea tensiunii T.este . componentele lor prin proiectiile lui 71n pe axele de coordonate: 7. O Pentru celelalte tensiuni T y . T.z) -1.40 8 r Hidraulica - .y) + p. ~ ) TnY =Txy Tnz = T x z + cos (n..x) + T~~ Tyz + cos (n.. : .z). . cos ( n . cos ( n . cos (n. este evident c i forta total2 de tensiune pe fata dy dz este: T.p (F . se calculeazi c u formula: > Din ecuatiile (3-3') rezultii c i Tnx.dy dz. cos (n. ~ ) T. obtin relatii analoge. .. Pn care caz reprezentarea cea mai sinteticii se face cu ajutorul cvadricelor directoare. se obtin T. x).z) . x) 9 + T y cos (n. Tzy cos (n.pentru a afla distributia eforturilor in jurul unui punct.T.x) + p.a ) dx dy dz 6 1 - -+ .TndQ = 0.. Aceste ecuatii servesc: . de aceea se poate suprima. Y) -IT . se Sii considerim ecuatia vectoriali de miscare a tetraedrului elementar: 9 . ~ ) . .dQ cos ( n . (3-3' Acestea se pot exprima sintetic cu ajutorul matricei: care poartii numele de tensor a1 eforturilor T punctul A. A = T x cos (n.7. $i Tnz sint functii liniare +i omogene de componentele tensorului efortului in punctul A .y) + cos (n. sistemul continuu in mi~care . x) + T.pentru a tine seama de conditiile la periferia suprafetei care limiteazii . .. cos ( n .dQ cos (n. ~ + ) + T. n In sfirgit.T . pe axele de coordonate. rimfnind relaf ia vectorial. Primul termen este infinit mic in raport cu termenii urmiitori.d~ dz 2 L = Tx d Q cos 6. ~ Qcos (n.

Aceasti problemi iese din cadrul unui tratat de hidraulicii.starea fizicii a materiei [p = f (p. 1843. se vor considera relatiile necesare pentru a exprima : .transferul de ciil duri ~i conservarea energiei calorice . . in cap itolul V. 1827) descoperirea ecuatiilor de m i ~ c a r e fluidelor (de Saint Venant . . T)] . a 1845).conservarea masei (continui tatea) . . descoperirea ecuatiilor de elastici tate a precedat (Navier. .Nofiuni f undarnentale qi ecuaf iile generale de migcare ale unui medlu conthuu 41 3.legiiturile intre deformatii ~i eforturi tinind seama de constantele elastice ale corpului. Stokes.continui tatea de form2 . Obtinerea celorlalte ecuafii necesare pentru rezolvareaproblemei mi~cgriiunui sistem continuu Pentru obtinerea tuturor ecuati ilor necesare rezolviirii problemei de miscare a unui sistem continuu. astfel cii modul de expunere cel mai indicat. 9 . Vom face aceasta dupi ce. ca materie preggtitoare.functia de viscozitate p = F (T). De a1tfel.2. presupunlnd cunoscutii teoria elast ici tiitii . dar este util atit din punct de vedere stiintific.3. . logic si metodologic este de a admite cunoscute ecuatiile de elasticitate ~i a stabili ap6i printre-o analogie bine justificatii si ecuatiile hidrodinamicii. se va Irata despre cinematica fluidelor. cit ~i din punct de vedere didactic a stabili ecuatiile de m i ~ c a r eale 'fluidelor.

Asadar. y) = p. x) = Tny = p cos (n. = p cos (n. cos (n.1. X) = p. Demonstraf ia acestei teoreme se face si direct. Starea presiunilor i n jurul unui punct Starea de repaus a unui fluid poate fi priviti ca ace1 caz particular de miscare. se reduce la presiunea unitarii normalii p. deci acceleratiile tuturor particulelor. CONDITIILE D E ECHILIBRU ALE FLUIDELOR 4. Este de observat cii ecuatiile (3-3') au fost demonstrate plecindu-se de la ecuatia misciirii unui punct material. Proiectia pe axa Ox a lui Tn se poate deci scrie: (n. in acest caz: T.1. dar si in orice stare de miscare. presiunile normale unitare pe felele plane ce trec printr-un punct A s Pnt egale. tinind seama de acceleratie. oricare ar f i orientarea planului pe care se exercita'. f n acest caz insii si eforturile uni tare de alunecare . efortul unitar rezultant Tn pe o suprafati plan. sint nule.. = p cos ( 1 1 .1) ~i legea constantei presiunilor in jurul unui punct sint h a b i l e nu numai in starea de repaus a fluidului. aplicind unui tetraedru elementar ecuatiile de echilibru. 3. deoarece ele nu apar decit dacii kxistii diferenti intre vitezele particulelor invecinate. x) reprezentind unghiul pe care normala la suprafafa dQn il face cu axa Ox (fig. Acestea fnsii s-au eliminat o datii cu fortele masice ca infie nifi mici de ordin superior in raport cu fortele de legiiturii exercitate la suprafata tetraedrului.cos (n. x) = p. ca qi cind9acest element de masii ar fi solidificat. = p (4-1) Asadar. a cirei normalii n este fnclinatii fat2 de axele de coordonate.. y) sau p.3). cos (n. infinit mici dQ. T.Capitolul IV Hidrosfatica 4.1. relaf ia (4. cind fortele de inertie. Astfel. Z ) p.. = p. 9 9 . deci ~ d fortele de iiertie.? sint nule. Ecuatiile (3-3') devin.

dz ~i se aduna. in afari de memoriile publicate in analele Acaderniilor : Methodus inveniendi lineas curvas maxime rninimive proprietate gaudentes (1744) Introductio in analysim infinitorum (2 vol. Bernoulli ~i a fost prieten cu N. pe care Academia le-a publicat ulterior. Berlin (1768-1770) Introduction dans l'algebre (2 vol. dz Se atrage atentia cii P ecuatiile (4-2) s-a adoptat pentru presiunile p. la chen rnarea lui Frederic cel Mare. ~i D. Euler**: - . teoria general5 a turbinelor. A studiat qi teologia. inchipuit separat din masa unui fluid in stare de repaus. unde a fost numit P 1744 director a1 clasei n de matematici a Academiei. legile hidrostaticii. Prin Bernoulli. Mai rnult de jurnitate din publicafiile Academiei din Petersburg din intervalul 1727-1783 sint concepute de el. Lucrlri mai cunoscute. i 1765-72) Sot.1. a fost Pndemnat ~i Euler sii rneargii la Petersburg E 1727 unde a obtinut in 1730 functia de profesor de fizicg n pe care a schimbat-o P 1733 cu aceea de profesor de matematici superioare. In 1766 s-a fnapoiat la Petersburg. construct ia unei turbine hidraulice. Bernoulli. care 1-a numit membru.Daci se inmultesc aceste ecuafii. 1768-94) Principes g6n6raux du mouvernent des fluides.. astronomiei qi fizicii. treptat. Lucriirile lui Euler sint foarte numeroase in toate domeniile matematicii. teorernele impulsului. 1770) Theoria rnotuurn planetarum et cometarum (1744) Mechanica sine motus scientia analytice exposita (2 vol.4.. niiscut la Base1 la 15 aprilie 1707. dirijate de la n adicii opus semnului ce fusese adoptat in ecuaexteriorul spre interiorul particulei. In 1741. 1748) Institutiones calculi differentialis (1755) Institutiones calculi integralis (4 vol. Principalele descoperiri in hidraulicii sPnt: ecuatiile generale ale migcgrii fluidelor perfecte. mort la Petersburg In 18 septernbrie 1783. a plecat la Berlin.matematician ~i fizician. 1734) Lettres i une princesse allemande sur divers sujets de physique et de philosophie (3 d . . Legea general5 a hidrostaticii Pentru a obtine ecuatiile de echilibru ale unui paralelipiped material element& dx dy dz de densitate p..1 ) in care toate componentele acceleratiei particulei ~i eforturile uni tare tangentiale T sint nule. in 1911. . Acad. Acad. lirnbile orientale qi medicina.2. in 45 volutne. care fusese chemat de Ecaterina I la lnfiintarea Academiei din Petersburg. respectiv cu dx. Berlin (1755) Continuation des recherches sur la theorie du mouvernent des fluides. M6m. M6m. La Universitatea din Base1 a fost elevul l u i J . . se obtine: p ( X d x + Y d y + Z dz) de unde rezulti: p = -dd x + dx p -dd y f dy dp -dz. 1-a premiat de zece ori.. semnul t iile generale de mi~care(3-1) ale unei particule elementare dintr-un mediu continuu. A primit de la tat21 s2u Paul Euler prima fnvgtiiturii in matematici. considerim ecuatiile generale de mivcare (3. iar la moartea sa a mai lgsat 200 lucrgri netipgrite. * +. elvetianii a cercetgrilor naturii a editat opera lui Euler. Academia de $tiinte din Paris. dy. Aceste ecuatii iau forma simp15 urmitoare* 7i au fost formulate pentru prima d a t l de L. ** Leonhard Euler .

Adicii o suprafati echipotentialg * este si izobarii.Dacii se inmultesc ecuatiile (4-2). respectiv cu i. j .Dacii lichidul este omogen ~i se neglijkazii micile diferente de densitate datorite variatiilor presiunii ~i temperaturii.In cele de mai sus se vede cii legea hidrostaticii se exprimi in mai mu1te forme: ecuatiile (4-2). componentele fortei F se obfin ca derivate partiale ale functiei de potential .1. rezulti si p = const.deci membrul fntii a1 ecuatiei (4-3) 'este o diferentialii exactii. cu alte cuvinte. . se obtine: sau - t. facem in ecuatia (4-5) pe U = const.U. (4-3) si (4-4) ca forme diferentiale. se pot usor verifica urrnitoarele relatii deduse prin deriviiri partiale ale ecuat i i lor i4-2) : Aceasta inseamnii cii forta F derivi dintr-o functie de potential . k. = grad p intensitatea vectorului grad p fiind: . deci avind p = const. In acest caz: - iar ecuatia (4-3) devine: Integrind aceasti din urmii ecuatie se obtine: care este o altii formii a legii hidrostaticii.Aceastii ecuatie poate fi interpretatii ast fel : Lucrul rnecanic virtual elernentar a1 forlei masice este egal cu lucrul fortelor etastice. ecuatiile (4-5) ~i (4-6) sub formii integral& ulti*a fiind exprimati in notatie vectorialii* 4. Consecinie ale legii hidrostaticii a) Dacii fluidul fiind perfect. putem considera p = const. --. 9 A . Pe de altii parte.3.U. versorii axelor de coordonate.

. Echilibrul fluidelor grele Pentru a studia distributia in masa unui fluid a presiunilor. atit densitatea p cit gi intensitatea gravitatiei g sint constante.dP dx dr/ dz propagii. Intr-adeviir.p. .. c) Sensul fortei F este acela care corespunde descresterii potentialului. h) Daci fortele masice sint neglijabile (X = Y = Z = 0) rezulta: . vom admi te cii pentru diferente de nivel obisnui te. f) Temperatura pe o suprafati echipotentiali trebuie sii fie constanta. datorite actiunii greutiitii proprii.d U ( L fiind lucrul mecanic elementar fortei F). ciici ar Pnsemna ca . e) Dacii o suprafati echipotentialii este izobarii.- deoarece U = const.Zdz 9 = Fds cos (F. fie p. Tntr-un d~ = PI d U = p.. ds).4. deci (p. adicii presiunea p = const in jurul unui punct. rezul tii cii si p = const (din ecuatia (4-5)). p). Intr-adevir: Xdx + Ydy 4. Cum si ds nu sint nule. adiiugindu-se presiunilor datorite fortelor masice etc.in orice punct din masa fluidului cu aceeasi valoare (principiul lui Pascal). densitiitile celor douii fluide. . Un exemplu de aplicare in practici a acestui principiu este presa hidraulici. g) Suprafata de separatie intre douii lichide de densitiiti diferite este echipotentiali. oarecare de separatie avem: si p. dacii intre douii puncte situate pe douii suprafete &hipotentiale vecine avem. ciici p si p sint constante. aceastii presiune se transmite in toatii masa fluidii. iar ecuatia de stare fizicii a corpului fiind T = f(p. deci forta F trebuie sii fie perpendicularii pe direcfia & a deplasiirii pe suprafata echipotentialii.8P .1. trebuie sii se anuleze cos (F. se d p . 7 9 9 A 9 4. oricare ar f i directia lui ds. . densitatea pe suprafati este constanti. Sub a l t i forms se poate exprima acest principiu astfel: Daci se exerciti din exterior intr-un punct a1 unei mase fluide in echilibru o presiune. Deducem U = const. ds) - - = -dU = 0. Tntr-adevir.= 0. conform ipotezei p = const ~i U = const. ceea ce este contrar teoremei precedente.Hidrostatica 45 b) Forta aplicata masei este normals suprafetei echipotentiale care trece prin particula considerati.) d U = 0. trebuie ca si T sii fie constant. de asemenea intre un lichid si un gaz. d) Suprafetele echipotentiale nu se taie intre ele.dU.En acelasi punct sii fie doui presiuni diferite. deoarece d L = . Se aplicii legea general2 hidrostaticii sub forma 9 t p + pU = const.

4 ) mirginitii la capete' de douii baze oblice de arii dQ1 .. Forta masici este in acest caz chiar -c deoarece G - = g. adici diferenta de presiune este egalii cu greutatea unei coloane de lichid avind ca iniiltime diferenta de iniiltime (2. dQ. U =gz + const. zl = z. b) Suprafata liberii a unui lichid este orizontali. (fig. deci -gn-dz .Pa = Y ( ~ 2 . - ~i este indreptatii dupii verticalii. ciici dacii p. Bineinteles. considerind solidificatii o prismii de secfiune dreaptii dQ.. . rezulti: P i . Rezulti aceeasi Iege (4-7).deoarece forta gravitatiei -derivii dintr-un potential..pgz sau Aceasta este ecuatia de echilibru a fluidelor grele si ea se poate obtine uSor ~i direct. avind greutatea specifics y si fortele de presiune pldQl si p2dQ2.2. 9 9 9 = const Consecinte : 9 a) Considerind presiunile in doui puncte la cote de iniltimi diferite zl ~i z. normale pe bazele prismei.) si o sectiune dreapti egalii cu unitatea de suprafati. forta masicii are o singurii components -g. Admitind sistemul de axe Oxyz.~ 1 ) . . se obtine: p $. Presiunile pe peretii lateFig. . Se proiecteazi pe axa prismei toate fortele care actioneazi asupra ei : greutatea prismei de lungime I . ~i p. cici atunci fortele G nu mai sint paralele. = pz = presiunea atmosfericii. 4-1. in sus. c) Suprafetele izobare sint orizontale. suprafafa s i nu fie prea mare. Introducind aceasti expresie a lui U in legea general2 a hidrostaticii. cu axa Oz verticals. pe care se exercitii presiunile unitare p. care d i distributia presiunilor in masa fluidului. Echilibrul unui element de fluid greu rali dau proiectii nule. t22 fn jos.

vom avea: p2 = p..p. 1 000 h (h.). l(2. d) ~ i z e= zO. Ecuafia devine: a d i d presiurzea tntr-un punct A. . . Astfel.. 10 000 crn2 rn t . n 0. rgsturnat T lichid cu gura in jos si suficient de lung pentru ca sii riming n . Se obisnuieste a se numi p. p. 6 -' .Hidrostatica 47 A c e e a ~ i demonstratie ca la b). presiunea : p. = p1 1 000 (z.lor p = p. Mai rezultii de aci cii in vase comunicante lichidul se ridicii la a c e l a ~ inivel.) presiunea rela t ivii (at) sau suprapresi une. Aceste suprafete sint ~i echipotentiale. iar z T m. Din U = g z $ C deducem. cii z = const. f a t i de un plan de comparatie. pentru U = const. ceea ce experimental se realizeazi cu un tub infundat. = po de asemenea: p. Dacii p se exprim2 in kgf/cm2. deoarece greutatea specifici a coloanei de lichid de suprafafi 1 cm2 ~i 1 m Tnilfime este: 7 7 + + + 9 1 000 kgf = 0 . iar diferenta (p. vid la fundul tubului. P1 = po 1 h. . presiunile vi nivelurile unui lichid.). .2. in m . Astfel. iar diagrama OC' a presiuni. plahul suprafetei lichidului in tub (trecind prln 0) se cheamii plan de sarcina' absolute. fn coniact c u atmosfera (fig. l kgf/cm2 m. 4-2). presiunea absoluti (ata). oricare a r f i forma ~i rniirimea sect iunilor vaselor (principiul vaselor comunicante). yh = H este diagrama presiunii absolute.z. la suprafata lichidului. . 4-2. este e g a l ~ presiunea afmosferica plus greucu tatea unei coloane de lichid avPnd Ena'ltimea de la suprafajd ptnd la A. ~i po in kgf /m2) .. Repartifia presiunilor unui fluid greu de apa. Planul CC' (supra- + 8 . Putem transforma ~i presiunea atmosferica in coloana -+ Fig. Sii reprezentim geometric. gi secliunea egala" cu unitatea de suprafala'. plin cu apii. Daci exprimim pe p in tf/m2 si iniilfimile fn m avem: .

Repartitiapresiunilorinlichidededensitiiti ele se vor separa dupi den& diferi te t i t i .-- -' 7 . Suprafetele de separatie trebuie s i fie echipotentiale.- Fig.).:se obtine ca in figura 4-3. iar presiunea in punctul B este: A 7 9 A + yB PB = Po f Y1 (2' . Fie.. cele mai grele la fund. Mgsurarea presiunilor Se obisnuieste a se 'intrebuinta urmiitoarele instrumente. ciici altfel echilibrul ar f i nestabil . Acest instrument constii dintr-un tub transparent racordat la vasul ce contine lichidul. De exemplu: daci p se exprimi in tf/m2.2') (2'' + - 2. putem aranja scara lui p.(trebuie ca centrul de greutate sii aibii pozitia cea mai joasi. Diagrama presiunilor relative . este egali cu greutatea coloanei de lichid AB'. estej orizontali suprafata de separatie a unui lichid de un gaz.5. conform teoremei l u i Torricelli). cu secfiunea egali cu uni tatea de suprafatii.). astfel ca CB' sii faci un unghi de 45" cu vert icala. cici pe asemenea suprafete p=const . e) Dacii intr-un vas sint lichide de densi tiiti diferi te. 4. care . a) Piezometrul. de exemplu. Diferenfa dei presiune p. ca piezometrele (1) din figura 4-4 si in care caz rnisoari presiunea 7 7 7 . trei lichide de greutiti specifice diferite ( y p y2> y. Piezometrul este de doui feluri: deschis. In cazul 1ichidelor grele. y = 1 si presiunea se misoarii chiar la scara lungimilor. sau plan de sarcinii hidrostaticii. De asemenea. iar diagrama CB' este d iagrarna presiunilor relaf ive. = p. Putem face si invers. In cazul apei. aceste suprafete slnt orizontale.1.4-3. 4-4.fafa de contact cu atmosfera) se cheamii planul de apii sau luciul apei. Piezometre .2") + y3 (20 .variazii Png raport cu miirimea presiunii -si natura fluidului. sau :oglinda apei. Fig. ca iniltimile sii fie exprimate in presiuni impiirtite cu y.

lntre sectiunile B si D pe aceiasi suprafati de nivel avem relatia : 9 in care y si ymsint greutiitile specifice ale fluidului din recipient si mercurului . h. In figura 4-4. 4-5. tubul piezometric inchis nu se racordeazi la partea superioari a vasului iichis. coloana de mercur. Rezul t i : 9 9 Densitatea mercurului fiind de 13. in axa lui. care ar putea falsifica rezultatul citirii. In sfirsit. sau inchis. pB (absolut) = y H ~i Mai observiim cii nivelul liber a1 lichidului se ridici in tubul deschis (fig.Tubul transparent. va f i de atitea ori mai scurti decit coloana unui piezometru cu a p i . b) Manometre cu mercur. Piezometrul inchis misoari presiunea absoluti. .6 ori mai mare decit cea a apei. a piezometrele misoari o presiune mai mare ca presiunea atmosferici . a unui lichid sau a unui gaz in punctul A se foloseste manometrul reprezentat in figura 4-5.Linia vizuala sa fie orizontali. . ca piezometrele (2) din figuri ~i in acest caz tubul trebuie s i fie destul de lung pentru ca la partea superioarii s i r i m i n i un spatiu vid. astfel c i : 9 A 9 A p~ (relativ) = . fie cu un piezometru inchis (2) in care se observi o coloani de H metri f a f i de cota punctului B. 6 se misoari o presiune inferioari presiunii atmosferice (vacuum partial) fie cu ajutorul unui piezometru deschis (1) in care se constati o coloanii de lichid de-h metri. Cu piezometrul deschis se misoari o b i ~ n u i t presiuni p i n i la cltiva metri coloani de lichid. pentru a se evita erorile datorite urcirii lichidului in tub peste nivelul hidrostatic.Scala trebuie sa a i b i diviziunile trasate cu precizie. Manornetru cu rnercur . Fig. avind un diametru de cel putin 2 cm.Tubul s i fie perfect curat. unde se produc ingrimiidiri de gaze si vapori. astfel ca tubul s i nu intreac2 iniltimea camerei.yh. si cit mai apropiate de tub. 6) pini la cota M N (vase comunicante). 4-4. La montarea piezometrelor se iau urmitoarele precautii care inlesnesc o misurare corecti: . deci acest tip de manometru poate fi folosit pentru presiuni mai mari (pin6 la circa 4 ata). prin care se c i t e ~ t ela scali nivelul lichidului.Hidrostatica relativi. orizontale. in figura 4-4. Pentru misurarea presiunii p. . tangent2 la meniscul din tub. trebuie sii fie calibrat uniform. ci la un perete lateral. . produsi de tensiunea capi lari .

Un tub metalic elastic. . Manornetre metalice lui tinde a deveni circulars. ' . a). Acest manometru 'este etalonat cu ajutorul altui manometru de precizie (cu mercur). cind se fntrebuinteazii pentru miisurarea presiunii atmosferice. Capii tul A a1 tubului. 4-6. a acestui manometru este manometrul cu burduf (fig. 4-6. iar deformatiile se transmit la acul indicator sau inregistrator printr-un dispozitiv analog cu cel a1 manometrului Bourdon (fig. I n locul tubului arcuit se intrebuinfeazii uneori o placii flexibilii care se deformeazii prin actiunea presiunii. Manometrele.Manometrul cu arc (Bourdon). 0 variant. b). Pen tru miisurarea di ferentei de presi une din douii vase continind a c e l a ~ i lichid se foloseste dispozitivul din figura 4-7: un tub de sticlii indoi t in formii de U risturnat iste racordat cu ambele capete. in jurul centrului s i u C ~ i prin intermediul unei rotife 0 angrenate . un ac se mi@ in fata unor diviziuni. insurubat la un capiit in recipientul a ciirui presiune interioarii o miisuriim (fig. Manometrele metalice trebuie etalonate periodic. sectiunea elipticii a tubu9 Fig. 4-6. iar axa tubului tinde a deveni 'rectilinie. Dintre acestea se folosesc mai ales douii tipuri: . 4-6.Hidraulica c) Manometre metalice. poartii numele de barometre.Manometrul cu membrane. c).sectorul. cu . deplaseazii un sector dinfat. de secfiune transversal2 elipticii. d) Tubul piezometric diferential. Celiilalt capiit este inchis astfel cii dacii presiunea in tub creste. are forma unui arc. depiirtindu-se de centrul ircului.

y h ' i . iar y-greutatea specifici a lichidului. Piezometru diferential diferential. lichidul s-ar ridica in fiecare tub la o iniilfime h. 4-7. 4-8.A prin tuburi de cauciuc sau de metal. gradai. respecti+ h. 4-8) se compune dintr-un vas continfnd un lichid mobil ins2 nevolatil. inclinat cu unghiul cr fati de orizontali. Diferenta de presiune este: . Fie p. este in legiturii cu presiunea p. la cele douii vase. - P2 = yh" + p. e) Manometre pentru diferente foarte mici de presiune.P . Micromanometru diferential structie nu se adaugi unghiul de Pnclinare chiar a1 instrumentului. aceste iniltimi vor fi mai mici C U E . 9 Daci presiunea p este prea mare si lichidul nu ajunge in partea de sticli. Dacii la fiecare vas am racorda cite un piezometru inchis. 9 ' sinx ' care se citeste pe tubul oblic. h" iniilf imile reale l a care se ri dici lichi dele. Fie h f . se deschide robinetul R pentru a iesi o parte din aer. In partea superioarii a tubului este prinsii o cantitate de aer care se poate regla cu robinetul R.. Pe la partea superioar5 vasul este in legi tur8 cu presiunea p2. .. Din cauza presiunii p a aerului inchis in partea curbatii a tubului. se previd o niveli de precizie cu buli de aer ~i un ~ u r u b de reglare a nivelului.. Lichidul se ridicii in tubul Pnclinat de ?niltimea h.I a t i un tip: micromanome~rul Fig. deplasindu-se h cu cantitatea 1 = . fiind p presiunea aerului inchis. iar partea inferioarii. Pentru a fi siguri cii la unghiul a din 'conFig. >p.. Avem : Y PI . Acesta (fig.. prin intermediul unui tub de sticlii.

2 * 1 0-6 pat).de presiune a fluidelor continutefn douii vase. avern: presiuni foarte mari se folose~teproprietatea unui fir de rnanganini de a avea o rezistentg electric2 variabilii cu presiunea. unite printr-un tub de sectiune rnicl = w gi contintnd douii lichide ce nu se arnestecii. avern: qi dacii presupunern --0 [: -(y+y')+y-y '1 -2. Dacii lichidele din recipiente slnt apii pur2. astfel cii: wz ne=wz.doua' lichide (fig. suprafetele M N gi M ' N ' din cele douii recipiente sint supuse la aceea~ipresiune p. avlnd densitlti foarte putin diferite Pntre ele (y > y'). e=- Fig.nivel rnai jos ca M 'N' datoritii faptului cii y > y'. iai nivelul MN urcii cu E.. Dacii pa este presiunea atrnosfericii.Pentru R = R o (1 + 2 . Micrornanornetru diferential cu douii 1ichide a 9 apoi : Ap = yh = h'y' Ap= + c(y + y 3 + z(y ..4 i--ii--li : - h :- p + yh = p + y'h'. 0 44 1 giisirn Ap = 44 z. suprafete P raport cu suprafata de n separatie A a celor dou2 lichide fie h --__~i h'. . 4-10). 4-9) se cornpune din douii recipiente R . \ \ ---- -- Dacii presiunea cregte cu Ap P n recipientul R '. . a cirei greutate specificii la 20°C este 998. deci sensibili- tatea rnicrornanornetrului este de circa 25 de ori rnai mare. qi anllini purii a ciirei greutate specific5 la 20°C este 1022. f) Manometre pentru presiuni mari.P adici z este . Nivelurile acestor doui . fnainte de a racorda manome trul la vase. Avern: Y . Aparatul serveqte la rniisurarea diferenfei . denivelarea este = P 1 000 . yh = y'h'. avind fiecare sectiunea mare = a. Presiunea p tinde s2 ridice pistonul. '.Manometrul cu piston. 0 cutie rnetalic2 cu pereti g r o ~ i este plinii cu un lichid vtscos.M icrornanometrul cu __ h ' r' : A A' = . pe cfnd la un rnanornetru cu ap2. 4-9. Pnsii M N este la un . poate aluneca fntr-un orificiu previizut la fata superioarg a cutiei Un piston de sectiune (fig.y').. in care R gi Ra sPnt rezistentele electrice la pat.foarte rnicii . respectiv presiunea a trnosfericl: . nivelul M 'N ' coboar2 cu E . 100 ' . care este adus la loc Pnciircfnd pistonul cu o greutate F . conform legii urrniitoare.

Manometru pen. ..7. nivelul la care se ridici apa intr-un piezometru Tnchis nu este -&deasupra suprafefei Y Pa libere a apei in atmosferi. S-au construi t formule care dau mai mu1t sau mai putin exact valoarea presiunii atmosferice P functie de altitudine si temperatura (v.. 4.5. mai jos.presiunii vaporilor tru presiuni mari saturati sau absenta vreunui gaz (sau aer) in s ~ a t i u linchis. Presiunea atmosfericl I n tabela urmatoare se dB variatia presiunii atmosferice cu altitudinea.la saturatie. 4-11).1.. Tabela 4-1 Presiunea vaporilor saturati ~i continutul lor la 1 m3 aer 4.6.-. ci ---. Cu asemenea manometre s-au studiat proprietitile apei pPni la 20000 a t presiune. iar vaporii exerci t i o presiune depinzind de tempeFig. Presiunea vaporilor Daci suprafata apei este = P a F vPa S -intr-un spafill inchis (de exemplu F I intr-un tub piezometric inchis). n 9 A . presiune m i s u r a t i in milimetri coloani de mercur la 0°C.3.1.Hidrostatica I 53 Se introduce in lichidul a cirui presiune se rnisoari o bobini de manganini protejati intr-o capsuli plini cu benzini (care nu ingheati la temperaturi mari) gi se mgsoari rezistenta. L . presiunea vaporilor saturafi (fig.10.).1 1.---. -- 1 7 Y Y Pentru ca citirile iniltimilor piezometrice s i fie corectate. Daci n o t i m cu p. 4. articol 4. evaporarea apei se produce pinii . in functie de temperaturi. la temperatura de 0°C. indi ferent de prezenf a Fig. 4.. . Pentru a1titudini intermediare se poate interpola liniar. cu presiunea vaporilor saturafi.-. d i m tabela de. Misurarea raturi. PV "4'" --f .

M.. Presa hidraulicl cu pompii forti se poate piesa un obiect aflat Pntre pistonul B ~i o placii rigid5 legati de coloane fixate P funn datii masive.O I - 8.333 m ap5) A l t i t u d i n e m. Cu aceastii 0) Fig. fntr-unul din aceste corpuri A. 762 760 730 700 670 640 610 580 550 520 490 4 000 5 000 6 000 7 000 8 000 9 000 10 000 12 000 15 000 2 0 0 0 0 30 000 Presiunea a tmosferic5 fn mm Hg 461 403 352 306 266 230 198 146 89.6 4.d. inseamnii c H pentru a produce ridicarea sensibili a pistonului din B trebuie introdusi o :cantitate mai mare de lichid. echilibrfnd o rezistenfii R a . cornunicind intre ele printr-o conductii. se transmi te pe fata inferioarii a pistonului din B. Presiunea atmosferic5 in mm Hg A l t i t u d i n e m. 4-12. B .M. Q.F. fn celglalt. .d.7 41. presiune care. Tntreg sistemul iiind fn echilibru.8. Cum la un drum h parcurs de pistonul din A corespunde un drum mult mai mic H a1 pistonului din B . un piston de sectiune mult mai mare Q. Aplicatii tehnice 1) Presa hidraulicii simplii. 4-12) este compusi din doukcorpuri cilindrice umplute cG lichid.1. Aceastii m a ~ i n i(fig.54 Hidraulica Tabela 4-2 Presiunea atrnosfericg la diferite altitudini (760 mm Hg = 10. 0 20 340 680 1030 1390 1780 2180 2600 3050 3 5 3 0 . se poate mivca un piston de sectiune a. astfel ca lucrul mecanic motor Fh sii egaleze lucrul rezistent RH. o presiune suplimentarii in masa lichidului eg 0) conform principiului lui Pascal. se aplicii in axa pistonului din A o fortii F care produce F balii cu .

Dac6 ~ u r u b u lare diarnetrul d gi pasul h. la care se adaugi forta de presiune initial. In reali tate. = 20 kgf gi dac6 sectiunile pistoanelor o si Q au diametrele de 2 cm. Piulita M face corp comun cu pistonul Q si rotirea ei este irnpiedicati de perefii metalici D. . d C- Rezultii T = 33 kgf. a . amplificindu-se pe axa pompei in L raportul: 1 1 De exemplu: pentru9 L 1 = 10. F. deci in total 267 tf. n = 10 ture. din cauza rezistentelor de frecare la garniturile de etansare. 4-12) gi ele inchid cu atit mai bine cu cit se realizeazii presiuh mai mari ale lichidului.4 Ap= XT 0. rezultii o forti R mai mici. rezulti R 6 = I -(?) 30 2 e 2 0 k g f= 45 tf. h = 1. dar sub piston111 P se poate deplasa hn alt piston Q.2 em.00005 V . Forta manualii Fl se a p l i d de fapt la extremitatea pirghiei de lungime L. Scriern c6 A =A . . raza volanului a ~i volumul corpului de pomp6 B este V. eventual 40 tf.d2 7T Pe lingi aceleasi date din exemplul precedent. cu ajutorul unei tije filetate de care este fixat rigid volanul V. previzuti cu supapele S1 . Forta care la trebuie aplicatii volan se obtine calculind lucrul mecanic penttu o fnvirtituri : . 4-13). pornpa A si vasul C sint la fel ca in cazul precedent. cu aspiratie din vasul C gi refulare din A fn B.f i e V = 15 000 crn3.= 3 0 c m . Garniturile din piele sfnt moitate intr-un locas G (fig. Presa hidraulicii cu ~ u r u b . In realitate. la n ture ale volanului. volurnul V se micsov reazi cu : 2d2hn. Cu dispozitivul de la aplicatia 2 se pot obtine forte inzecite.La acest tip de press (fig. respectiv 30 cm.Hidrostatica ' 55 ceea ce se face folosind corpul A ca pompi. v a= 5 cm. ob-tinem Ap = 315 at ~i A F = 222 tf. din cauza Fig. calculati in aplicatia 1 la 45 tf. 4-13. Rezulti sporul de presiune : 9 1 4 4 hn AT . 2) Presa hidraulicii cu ~urub. .i S.

iar forta de frecare corespunzitdare yph. sub presiunea p . 0 platformii. clnd pistonul s-a ridicat la maximum este: 4) Garnitura de etan~are. Momentul fortelor de frecare pe intreg perimetrul garni turii : . presiunea in lichid este 9 7 Lucrul mecanic acumulat. In cazul unei crapodine cu arborele sustinut de api. Volumul acumulatorului V = Q H .Aceasta (fig. 4-15) consti dintr-o bucata de piele presati astfel c i ia forma unei jumiititi de tor. 3) Acumulatorul hidraulic se intrebuinteazi pentru acumularea energiei hidraulice. se cere a se calcula momentul fortelor de frecare produs de garnitura de in& time h. A Fig. este incircati cu greutiti. Greutatea pirtii mobile fiind G kgf. Garnitura de e tanqare Presiunea P lichid p n =- Presiunea lateral5 pe 1 m de garniturii este ph. nd2 Fig. 4-15. spre a f i folositi temporar pentru a acoperi necesitif ile de putere de virf ale ascensoarelor hidraulice. Acumulator hidraulic 44 . fixatd de piston cu un cadru. Acumulatorul (fig. 4-14) se compune dintr-un corp cilindric vertical C. deci volanul va f i manevrat de doi oameni .frecirilor va trebui aplicati o fort5 depisind 40 kgf. 4-14. in care se deplaseazi un piston.

+ Fig.16. Neglijind greutatea aerului inchis in coloane. C comunici intre ele lingi fund. cornpartimentele A . Prin robinetele r. comprirnind aerul prins iniuntru. toate comp. Cind butelia a ajuns la adincirne.e Fig. Ce relatie existi la un moment dat intre iniltimile x ~i y ? Dacs p estebresiunea aerului comprimat in A . Pentru urcarea docului. 6) Batimetrul lui Weeren. putem scrie.Hidrostati'ca 5) Un manometru cu coloane multiple (fig. 4-18. Un aparat cu 24 sifoane de circa 2. daci adincirnea rnirii este 9 429 rn (Oceanul Pacific lingi insulele Kerrnadec) ~i densitatea apei rnirii 36/35 fati de apa purg? Se va considera coeficientul de cornpresibilitate a apei x=0. existi relatia: . Pentru rnai mu1te coloane. Apa i n t r i si in A. se evacieazi cu pompele apa din compartimente. Camera de sus cuprinde 920 g a p i distilati. Manometru cu coloane multiple 7) i n docul plutitor reprezentat in sectiune transversali in figura 4-18.artin~entele sint pline cu aer -la presiunea atmosferici po si docul 9 .000047 ~i se va neglija efectul compresibilititii apei rnirii (Care spore~te densitatea acesteia) gi a1 Compresibili t i t i i mercurului (Wit tenbauer). B. 4. In pozitia initials. atrnosferici) . 4-17). servind la deterrninarea presiunii in fundul rnirii. 4-17. silind rnercurul s i treacii in camera de sus. r ' se introduce aer comprirnat la presiuni convenabile pentru ca s i fie cit rnai bine utilizate coloanele cu mercur. Doc plutitor p l u t e ~ t e carena minimi. Cit rnercur va trece. se compune dintr-o butelie de otel cu fund dublu (fig. se pompeazi a p i in comparticu rnentele B ~i C pin5 la nivelul y deasupra fundului. Pentru a f i scoborit. apa mirii pitrunde printr-un orificiu fin in camera de jos. y fiind greutatea specifics a rnercur~!lui: p~ = pB' = po + yh (po = pres. Batimetru Fig. cea de jos rnercur. 4-16) a fost intrebuintat de Kan~erling Onnes pentru a rnisura presiunile rnari ale gazelor.50 rn Iniltime poate rnisura presiuni ping la 100 at. p = po yZh.

x ) p . Aerul din vasul N este in comunicare cu aerul din vasul P prin tubul vertical CD. Aplicatie tehnic5 a finttnei lui Heron . 4-19. 4-19). . Nivelul apei in vasul P fiind supus deci la presiunea p~ prin deschiderea robinetului F. Vasul A . este fn cornunicare cu vasul N prin tubul vertical (fig. + + 8) Fintina lui Heron. plin cu lichid. coloanl de a p i . = yh.x ( a h.iar la o schimbare izotermicii a stiirii aerului in A : PO = (a . Intre presiuni exist5 relatiile: Presiunile in aerul aflat in vasele N ~i P sint aproximativ egale cu p ~ deoarece greutatea co. apa va -&mi pin5 la o iniiltirne h' -. Fig. rezultii: x2 .h. 4-20. Punind p. In s f i r ~ i t lichidul din P este h comunicare cu exteriorul prin tubul vertical EF. y ) f a y = 0. Fintina lui Heron Fig. loanei de aer este de 800 ori rnai mica decft greutatea coloanei de ap2 de aceea~ifnciltirne.

din care se umple intermitent recipientul P. 4-21) care formeazi 1. Dintr-un rezervor situat in A . sii determinim forfa hidrostatica' de presiune rezultanti pe aria din interiorul unei curbe inchise. normald pe planul peretelui.2. Presiunea pe pereti plani 9 Ne propunem sii determinim presiunile unui lichid in repaus pe un plan fnclinat y'O'z' (fig. vasul P se g o l e ~ t e~i N se umple. i n t r i apa In N comprimlnd aerul tn N gi tn P la presiunea p. Prin aceast5 functionare.1. Apa se colecteazi in rezervorul subteran B. presiunea atmosferici. + y h.h'. yz). Se deschid robinetele G ~i R pentru golirea vasului N gi umplerea vasului P. PRESIUNEA UNUI LICHID PE PERETI 4.111 unghi a cu planul xO'y . 4. Dupii umplerea acestui vas se inchid robinetele I?. atunci clnd se dispunea de o cantitate mica de apii sub presiune. iar forta de presiune corespunziitoare pe o suprafat5 d Q in jurul acestui punct este (p. la o iniltime h > h'. Acest dispozitiv a fost folosit uneori.Hidrostatica 59 Acela~iprincipiu st5 la baza dispozitivului din figura 4-20 care s e r v e ~ t ela scoaterea apei dintr-o mini. de asemenea. + + Fig. este normal5 pe suprafata Q ~i mgrimea ei este: .2. trasate pe planul inclinat y'Oz'. Apa din P este astfel impins5 prin tubul EF la exterior. Presiunea unui lichid pe pereti plani a) Rezultanta acestor forte elementare. K ~i G ~i se deschid robinetele S ~i T. 4-21. yz)dQ. la adincimea z sub nivelul apei. tnvingtnd diferenta de nivel h . numitii forta de presiune totala sau impingere absolutii pe suprafata Q. este (p. Fie xOy planul de sarcin5 absoluti ~i h. Presiunea uni tar5 intr-un punct din acest perete.

.iniltimea egal5 cu distanta vertical. si P. prismatic& avind baza Q si.J ) ) z '2dQ zl.Q \ yz' sin adQ = yzb Q sin a deoarece adicii impingerea. normalii pe perete. b) Componentele orizontali si vertical5 P. Pentru a gisi punctul de aplicatie a1 impingerii P (fig. ~i Q. s i luiim momentele fortelor paralele f a t i de axa Oy si fatii de Oz'. la planul de ap5. presiunea yz . este egalii cu greutatea unei coloane* de lichid. = yzG Q s i n cr = yzG Q. avem: z \ = z' sin a si P 9 = .. respectiv O'z'. = YZG aces = YZG a. ale impingerii sint: 9 9 P. in care Q.Dac5 forta opus2 a peretelui este supusi presi un i i atmosferice. = C ? y sin a zI2dn YZ. c) Centrul de presiune. Avem: 9 9 2. iar forta rezul t a n t i a presiuni lor uni t a r i rezul t a n t i este: ( p .n R sin u 7 .. Fie zf ~i y: coordonatele acestui centru C a1 fortelor paralele. 4-22). sint proiectiile suprafetei Q pe planul orizontal si pe planul vertical...e i t a t e a1 lui Q .po) = yz. pe suprafata Q are mirimea + Dac5 hot5m cu zG ~i z)G ordonatele centrului de greutate G a1 suprafetei Q . paralele cu axa Oz. P. a centrului de g .

. Teorema momentelor aplicati fat5 de axa Oz' ne d5: Numiiriitorul este momentul centrifuga. deci punctul C se afll pe Or'. Se vede c5 punctul C este situat mai jos ca G si pozitia sa este independent5 de unghiul GC.Fig.Hidrostatica A ti! in care rd este raza de giratie a suprafetei Q f a t i de o ax5 parale12 cu O y trecind prin G .1fat5 de axele Oyz'. 4-23. Daci axa Oz' este p a principal. rezultS c i y z f d Q = 0 . de inertie. Presiunea pe diferite suprafefe plane .

-+ .- 2 . 4-23). presiunea pdQ = yzdQ se poate descompune in: oc. Vom putea calcula Ins.Z G = h $ .4 Y .3 9 ZG = h. pe care le vom nota P . Probleme de aceasti naturii. Presiunea unui lichid pe pereti de form2 oarecare sint cosinusuri le dlrectoare ale normalei pe suprafata elementari dQ. 2 1 zc=h+--. 4-24). ZG . in mod avantajos. Daci a.-. az L Fig. r2 4h ZG .-. ZC--- zc =h b b2 -+-+ 12 (h++) 2 La un dreptunghi cu baza orizontali. P Y . neconcurente. Centrul impingerii (rezultantei) este la nivelul centrului de greutate a1 trapezului presiunilor. 4-24. din planul yOz fati de axa Oy.Qx.2b 3 zC . putem scrie: p x = yz. presiunile sint distribuite liniar conform diagramei trapezoidale. 9 d) = e) =~ 2 7 6 2 yyr3.P z .b ZG . kvident c i nu exist& in general. fortele fiind de direct i i oarecare si. 0 ' .. P = yxhr2. in general.. ele nu se reduc la o rezultantii unici. f n acest caz..yzd Q si oc. P a (b -/h $1. Pe linia A A ' presiunea este yh. limitatii in interiorul unui contur inchis (fig. se pot trata adeseori grafic.yzd B .. (4-12) . componentele dupg cele trei axe de coordonate ale fortelor si rezul tantele lor respektive. Presiunea pe pereti de formi oarecare Fie un perete avind forma unei suprafete curbe oarecare. ' 9 Ul tirna integral2 reprezentind momentul static a1 suprafetelor din dQ.2.2.9 --. . y(h 6)..ab2 p = y. iar pe linia BB'. a) b) c) ah2 P = y .b 3 x 2 3nr 16 9 Z c . 4.h . cry.. a. A 9 .yzd a. nici centru unic de presiune. . ci la doui forte care nu sint in acelasi plan (sau la o rezultanth si un cuplu rezultant).d) Cazuri particulare (fig.

. a) este impingerea pe planul fictiv AA' reprezentati prin trapezul AA'CC'. 4-26. ~ b s e r v i mc i . din care se scade greutatea Q (sectiunea din lichid h a ~ u r a t i )Fortele .y. 4-26. a lichidului din intrind. Forta P. Consecinta'. fiind proiectiile lui dL2 pe pianele xOz ~i xOy. pentru c i toate presiunile sint normale pe 1) Fig.3. Epura presiunii pe o stavil5-segment . Presupunem ' p ~ a n u ~ neintrerupt insi plin cu un lichid de greutate fictivi .2. - 4. componenta P.Hidrostatica 63 in care Q. secliune Q. P. Fie un perete plan previzuf cu un intrind cilindric (fig. suprafetele d a y si d a . 4-5). socotiti pe planul AC (fictiv) gi greutatea ce l i p s e ~ t e G. si avind ina'ltimea egal6 cu adincimea sub planul de apd a centrului degreutate a kuprafetei Q:. greutatea lichidului cuprins in cilindrul Fig. iar z. 4-25.Tot Lstfel: PY Apoi : = y i z d Y~= yZGyQy. . se aplicii in centrul de presiune a1 suprafetei plane OX. curbi iar ca generatoare. Simplificarea calculului la pereti care are ca directoare conturul lui Q . in particular. verticalele care intilnesc conturul lui a. este proiectia pe planul yOz a suprafetei totale a peretelui a. Presiunea pe partea curbi A B C va f i rezultanta intre impingerea F. = G. Apl icatii tehnice irnpingerea total% pe un segment cilindric A B cu centrul in 0 (fig. este coordonata paraleli cu axa Oz a centrului de greutate a1 suprafefei A ~ a d a r .= y j z d Q . admit o rezultanti trecind prin 0. P. limitate de suprafala ~i de planul de apa'. este egala' cu greutatea unei coloane d e lichid 2.

la forte dinamice sau la forte datorite vari.I 000 kg/cm2 si se adaugii si 1. Pentru echilibru.Dimensionarea tubului.. trebuie introduse presiunile . Presiunea pe peretele unui tub cilindric orizontal.. se obisnuieste a se lua rezistenta admisibilii mai micii decit la constructiile static.in care p este exprimat in kgf/crn2. reactiuni ale jumiitiitii tubului suprimat asupra celui riimas. 2) Tub circular supus la presiune interioarii uniform& Fie un tub de diametru interior D. Dacii p este dat in atmosfere si D ~i e in centimetri. = 800. . 9 . pentru . 0 altii metodii pentru a obtine rezultatul este indicatii in figura 4-26. Trebuie ca fortele . deci.. dacii tubul este de otel moale.5-2 mm spor de grosime. 4-27). Presiunea interioarii fiep(tf/m2).P. D si e in cm.. fie impingerii laterale din partea piimintului.exploatiirii si la alte forte.aceeasi. Formula practich de dimensibnare va fi.otel moale: 9 9 . datoritii fie modului de rezemare. astfel. se ia a. P . 7.lichidului suprimat asupra celui riimas ~i doui forte de tensiune' T. Formula este valabilii numai pentru pereti subtiri . care se scade din PI. 4-27. de l m lungime si avind grosimea peretelui e (fig.acestea sii se echili breze.cerc. Deoarece conducta este supusii in timpul . formula riimine . este greutatea lichidului cuprins intre arculysi coarda AB. adicii : 9 9 . este impingerea pe planul fictiv AB.' obiinuite. . pentru ruginii.atiei de temperaturii etc.Eforturile uni tare in peretele tubului sint : . Impingerea -rezul tantii este R = Fl. b. Solidificiim jurniitate din lichid ~i sectioniim tubul dupii a c e l a ~ i plan diametral Fig.

&u condifia ca suprafafa fundului ~i nivelul apei deasu~ra fundului s i riimini acele&i. Este cunoscuti din f izici experienfa lui Pascal prin care se dovedeste c i forfa de presiune a unui lichid pe fundul plan (detasabil) a1 unui vas este aceea~i. 4-28. 4-30. z ) coordonatele mijloacelor laturilor.l triunghiului. Aplicatie: Presiunea ~i centrul de presiune la triunghi acelea~imomente de inerfie ~i aceleasi momente centrifugale f a t i de orice pereche de axe rectangulare din plan. 4-29. 4) Forfa de presiune qi centrul de presiune pentru suprakfe situate intr-un plan vertical : a) e 1 i p s ii (fig. aceste mase au acela~i baricentru. Fig. Acest fenomen se exolic. gisirn: . Aplicatie: Presiunea gi centrul de presiune la elipsi -. imediat prinlegea hidrbstatici. 9 diferenta dintre greutatea total. z ) ( x . 4-29) . z ) ( x . D a d suprafata triunghiului o repartizim in trei mase egale. Daci notim ( x . dat frind ciUft orta de presiune in acest caz este: Fig. 4-30). P = yxab (h + b). concentrate in mijloacele laturilor. oricare ar fi forma vasului si forma conturului fundului. a lichidului G ~i forta de presiune P este rezultanta presiuriilor pe peretii laterali. Paradoxul hidrostatic P -.Hidrostatica 3) Paradoxul hidrostatic. b) t r i u n g h i o a r e c a r e (fig.y h Q . Fig.

66 Hidraulica 5 ) Determinarea fortei de presiune rezu. ceea ce revine la determinarea centrelor de greutate ale trapezelor In care se descompune diagrama presiunilor. Aplicatie: Presiunea pe un perete ce desparte dous lichide b) Alt procedeu: Se scade diagrama OB'C din diagrama A B O si rezulti diagrama trapezoidal5 a presiunilor OQ'C'B. 6) Determinarea rezul t'antelor fortelor care lucreazii in diferite sectiuni orizontale ale unui baraj supus la presiunea apei (fig. Aplicatie: Rezultanta fortelor In 'sectiunile plane ale unui baraj . a) Se determini centrele de presiune ale blocurilor GI.. Se calculeaza suprafata t. demonstrats de prof Germani. a) Se compun impingerile ~i & ale lichidelor din fiecare bazin (pe unitate de lungime de perete transversa 1) : Fig. 4-31.G6.Itante si a punctului . 4-3i). b) Se determini centrele de presiune ale presiunilor apei de pe fiecare bloc. 4-32. G2.apezului Q si centrul siiu de g e u t a t e h'R = yQh'.. 0 constructie graficii. este urrnii- Fig.ei de aplicare pe peretele despgrtitor a douP bazine (fi g..

ca centru. d) La baza fundatiei unde se pot produce infiltratiile. h fiind iniiltimea apei din aval fatii de bazii. R. 4-33.. X Aceasti Pmp2rtire poate servi la constructia rational2 a unei stavile. Astfel. F.= 1 =-yh. R. Prin intersectia acestor drep te trece rezul tanta Pi a presiunilor pe blocul i. din care rezultii rezultantele partiale R. Din B .B A 2 . Ducem FF' ~i GG' pa~alele cu AC. . 4-33). Impirtirn segmentul A B fn trei pirti egale. peretele A B fiind format din dulapi sau din tola rnetalici.unghiul lui I? cu normala la sectiune sii nu intreaca unghiul de frecare.. in n p5rti de suprafete egale (fig. Aceste paralele Impart triunghiul ABC in trei suprafete egale.. c) Construim poligonul fortelor G.-.. ducern un semicerc B D 'A avInd diametrul A B ..extrernitiitileceleilalte laturi neparaiele. EE' p h i la intersectia cu cercul. G2. iar ciitre aval yh...toarea: Se imparte o latura neparaleli a trapezului in trei parti egale si se unesc acele puncte de diviziune cu . astfel c i : P I = P2 = P. Fig. ducern cercurile de raze BD' = BF ~i BE' = = BO. Aplicatie: Repartizarea fortelor de presiune pe o stavil2 plan2 - Demonstratie : In triunghiul dreptunghi B D ' A avern: BF2 = B ~B D T = Suprafata B FF' 1 ~7 . FG ~i GA . fi -3 AB. = 3 = FF' BF FF' ---- BF F F ' = BF . . acesta i$i g2segte sprijinul pe trei grinzi I orizontale avfnd toate acelagi profil $i solidariza te cu peretii transversali. ciitre amonte. Prin centrele de greutate ----ale acestor suprafete trec Pmpingerile pe portiunile B F . (Pentru inlesnirea expunerii se va lua un exernplu cu n = 3). introducem si subpresiunea apei care.*yh - Suprafata BFF ' = .rezistenfa normali in secfiune s i nu intreacii rezistenfa admisi9 & . 7) Sii se impart5 diagrama presiunilor pe un perete plan.yh 6 B ~yh F 2 AB I A etc. se va lua egalii chiar cu yH. P2 etc. In fiecare rost de despirtire dintre blocuri trebuie sii fie indeplinite urmitoarele conditii : . ridicim perpendicularele D D '.sii nu se produca tensiuni in zidarie ( R sii cadi i'n treimea mijlocie). Se ia AC = y h.

---. forta de presiune [totalii va f i P = 2 sin a' pendicular pe mijlocul grinzii. uniform dere AC = CB = 2 sir1 a pb aplicati perexercitatii pe grind5 fiind p kglm. acest a F = . 4-36) este scoborit5 partial ~i deversatl./ -. 4-34. R Fig.8) Pe fundul unui rezervor (fig.nate cu S5 se calculeze de axa ecluzei. rezultl c l se dezvoltg in bara AC o fort5 axiall . 4-34) se glseqte un sfert de cilindru de razl r. 4-35. deasupra fundului. Aplicatie : Presiunile pe pirtile buscate ale unki ecluze . mernbrul al doilea = 2d 10) 0 stavilg-cirlig dub12 (fig. $i lungime I . de deschib unui sfert de cilindru . iar reactia din A este egall $i sirnetricii cu R f r ~raport cu forla P . bQ - 4W Pentru o sectiune dreptunghiularii a * d (d = inGI3b tirnea). Aplicatie: ForConsiderlm poarta (fig. adicl: sin4 a COS" --.P tga = 2 pb 4 cos a • ~ o r n e n t u lincovoietor maxim in grinda AC este: Dac5 SZ este sectiunea ~i W modulul de rezistentl a1 grinzii AC.k:-. Considerind echilibrul punctului de art iculatie A .. Sii se calculeze fortele exterioare gi punctele lor de aplicatie... M F +--a=pb SZ W 4 SZ cosa A + da ia valoarea minim2 cind . de sectiune dreptunghiularii. Sii se giiseascii presiunile pe suprafata curb5 a cilindrului. Forta de presiune a apei. vtiind c l nivelul lichidului este h(rn). 4-35) format5 din grinzi oritele de presiune pe suprafata zontale allturate. Cit trebuie s5 fie tncli9) unghiul f a i l porfile buscate ale unei ecluze. reactia R Pi1 punctul lor de contact este perpendicular5 pe axa ecluzei.0. I - 1 !\ . unghi pentru ca rezistentele ce se dezvoltii h elementele portii s l fie minime? Fig. Cele bdoul porti fnchise flcfndu-$i echilibru.--.

De asemenea s-a neglijat o component5 orizont a l i P '. C o r p u 1 B. In aval. 4-37. coboritii partial scoborPt5 ~i forta P. clapeta sii se mentin5 in echilibru.Hidrostatica 69 C o r p u 1 A. datoritii infiltriirii apei intre cele douii corpuri ale stavilei. 4-36.. 1 1 ) Clapeta basculantl (fig.. Aplicatie: Presiunile pe un tor sectionat . In reali tate. pe fata amonte. iar pentru o cre~tere a niveIului peste aceasti cotii. este de fapt mai micii. pentru orice nivel sub cota (h.aapeiesteconsideratii. 4-38. pin2 la I unde este o etan?are relativz. deoarece in zona de desprindere-a vinei presiunea este echivalen t6 cu presiunea atmosferici ( p . Aplicatie: Presiunile pe o stavilii-cirlig dublii. A + + Fig. . Pentru obfinerea tensiunilor maxime in diferite piirti constructive ale celor doui corpuri este necesar a se face calculul in rnai multe ipoteze cu privire la nivelurile maxime ~i minime i n amonte gi aval. = 0). din cauza vi tezei apei. diagrama presiunilor este mai Fig. o a l t i fort6 de presiune P4 s-a considerat. Principala forti de presiune este P. h. Se propune ca. egaliicugreutatea rnasei de apii de deasupra. sii basculeze pinii ce se o p r e ~ t ela reazemul lateral A'.acoperitor.. Fortadepresiune P.' Aplicatie: Presiunile pe o clapetii basculantii Fig. Q4 ~i Q. 4-37). z). nivelul apei s-a admis K (m) ~i corpul cu pereti e t a n ~ i Fortele de presiune care actioneaz5 asupra acestui corp sfnt Q.

Legea lui Arhimede (schemi) intre planul de apii si suprafata acelei zone si este indreptiti in sus.3. a -)a ) - sin a apoi a. cos a. + 4.Condifia de echilibru la limit2 este d a t i de ecuafia momentelor f a f i de axa 0: a1 sau. se echiliabreazi. iarp la aceeasi adincime sub nivelul apei i. cufundat in intregime intr-unlfluid de greutatev'specifici y (fig: 4-39)... cici 2 pdo. Inlocuind pe h. iar rezultanta presiunilor exerci tate asupra corpului este vertical2 gi egali cu greutatea volumului de lichid deslocuit de corp. c situat In plan orizontal. Legea lui Arhimede C Presupunem un corp de greutate G si volum V. Vy. fmpingerile orizontale -.y cuprins Fig. = I = A B . 12) Sii se determine rezultanta presiunilor pe peretele interior a1 unui semi-tor (fig. ---___ d o fiind sectiunea normal5 pe axa prismei. fiind a c d ~ a ~asadar rezul tanta presiu. Intr-adeviir. h. forta de presiune rezultanti pe zona superioarii eite indreptatii in jos dupi verticali si egali cu V2y (greutatea lichidului cuprins intre planul de a p i gi zona supe. Si ducem un cilindru tangent la corp. ECHILIBRUL CORPURILOR CUFUNDATE INTR-UN FLUID 4. prin curba C.. detasate din corpul dat. in douii zone.( 36 f z a2 a: sin = Y T [ 3 z + 2 ~ + *sin. Fiecare din aceste forte trece prin centrele de greutate V2y = Vy ale volumelor respective. = -..4-39. PX = p [2R 2r f xra . Rezul tanta fortelor masice a este greutatea corpului. care determini pozitia axei 0. A d- -- -- . = a2 rezulti sin a sin a . cu generatoare verticale. care separii corpul.pe bazele oriciirei prisme elementare.1.3.ioar8 a corpului). ~i a.a% Q + y .(2R 2r . iar rezultanta lor este egalii cu Vly ~i trece prin centrul de greutate a1 lui 11. Din aceste doui ecuatii rezulti a. 4-38).. Forta de presiune rezultantii pe zona inferioari este egalii cu greutatea lichidului V.xr2)]= 2n pr2. = p d o . conform teoremei momentelor statice. ~ t i i n d i ?n interiorul torului presiunea este constanti vi egalii cu p .-. oricare ar f i unghiul a. nilor este verticali.- -- - . a.

rezultanta fortelor de presiune pe corpul scufundat nu mai este F = . corpul s-ar depiirta de pozitia de echili bru. fata A B a corpului fiind in contact intim cu peretele vasul u i . Fie G centrul de greutate a1 corpului si C centrul presiunilor (centrul de greutate a1 volumului he lichid deslocuit). Astfel. Aceasti forfi.y V ~i se compun Fig. Legea lui Arhimede nu se aplici decit la corpuri complet Enconjurute de fluid. nu ins2 dacii o parte din suprafata corpului este in contact cu atmosfera sau cu vidul sau in contact intim cu peretele sau fundul.Hidrostatica C- 71 In acest fel s-a demonstrat legea descoperiti experimental de Arhimede: un corp.'4-41. 4-40). Cele doui forte . legii lui Arhimede 9 9 9 1 8 9 - 9 L - I A 9 9 . cufundat gntr-un lichid. mai Gebuie ca G s i vinii Fig. de aceea trebuie considerat c i in afari de subpresiunea arhimedeanii .0. in cazul pozitiei a din' figura . deoarece presiunea lichidului nu se rnai exerciti pe unele piirti ale suprafetei exterioare a corpului. In asemenea cazuri. adici sii fie egale. Echilibrul Pnsii este indiferent pentru orice miscare de translatie paraleli cu axa vert icalii CG ~i pentru orice rotatie in jurul aceleia~iaxe. altfel. nu mai existii lichid intre corp si vas ~i lipsegte presiunea ce s-ar fi exercitat de ciitre lichid asupra corpului scufundat. d e ~ ise exprimi prin produsul dintre un volum si greutatea specificii ca si o fort2 masicii.yV. pentru o deplasare foarte mici fafii de teacechilibrului unui o r ~scufundat (schemi) aceasti pozitie. Stabilitasub C. Cele doui forte trebuind sii fie egale si de sens contrar. p e peretele vasului. se exerciti si o forti de presiune P pe aria de contact A B . k e n t r u stabilitate. ca ~i cind n-ar exista corpul scufundat . urm'eazi ca punctele C ~i G s i vinii pe aceeasi verticalii (fig. ci o forti de contact. pierde din greutatea sa. Pentru ca u i corp cufundat sii stea in echilibru trebuie deci ca cele doui forte. 4-4.y V. de sens contrar gi pe aceeasi linie de actiune. greutatea corpului si subpresiunea. Astfel sii presupunem un vas (fig. se numeste subpresiune. de exemplu prin intermediul unei grisimi consistente. opusii greutiitii. astfel c i fluidul nu poate pitrunde intre cele douii corpuri. 4-41. sii se echilibreze. Trebuie sii observ i m c i subpresiunea nu este o forti masici. greutatea volumului de lichid deslocuit. Cazuri de inaplicabili tatea conform schemei din figura 4-26. 4-41) plin cu un lichid de greutate specific6 y si un corp solid de volum T pe care-1 presupunem agezat in contact cu peretele vasului in diferite pozitii.

fortelor din figura 4-26. este diferenta dintre carena maxima si carena normal. ~ a r e n a nuse meste volumul care este scufundat in Apii. apoi aria de plutire. pentru studiul echilibrului corpului scufundat trebuie s6 se consi dere . carena normali corespunde PLAN vasului descarcat si carena maxim. plin cu lichid (fig. 4-42. 4-43. Corpuri plutitoare Daci fmpingerea ascendenta yV > G (greutatea corpului).3.fatii. corpul se ridici la suprafata ~i iese partial din apa pin2 cind volumul deslocuit V cintiireste cit G: yV = G. care este suprafafa secfiunii corpului in planul de plutire.$i in cazul pozitiei b din figura 4-41. ci numai la suprafati sau numai la fund. Centrul de carene este baricen trul carenei. Mai trebuie observat c i legea lui Arhimede nu se P aplici la corpuri in mi~care. Ludionul nu poate rarnlne in pozifie interrnediari. Fig.La un corp plutitor (fig. Schema unui plutitor 9 9 *- . fntr-un vas inalt. introducem un balon rnic de sticli nurnit ludion (dricugor). fl ingreuiazii $i acesta se scufundi. care este mentinut in echilibru la adincimea voita. in ludion. vasului incirca t . Aplicatie: ludion -submarin 9 0 proprietate analoga are submarinul. deoarece presiunile in stare d i n a m i d diferi de cele In stare statica. mai ales prin func- tionarea unor pompe care introduc sau evacueaza apa in compartimentele navei -.2. Acesta este previzut cu un orificiu la partea inferioarii gi este lestat astfel ca centrul s i u de greutate s i fie cit rnai jos. cind un orificiu mare in peretele vasului este acoperit cu o van. L 9 ExperientB. 4-43) deosebim : planul de plutire. aerul cornprirnat in bigica ludionului expulzeazi lichidul gi uaureazi ludionul care se ridici iarigi la supra. gi linia de plutire. 4. mirim presiunea acestuia. (sau cu un capac) e t a n ~ 2 este valabila schema .. Fig. care este intersect ia suprafefei corpului cu sE C ~ I U N E planul de plutire. (sau a unei instalafii cu aer cornprimat). 4-42). Inc6rc6tura maxim.. reactia datori t i frecarii etc. reactia normalii pe perete. Corpul este plin cu aer ~i destul de ugor ca s i se ridice la suprafata lichidului. Daci incetam apbarea rnernbranei.si celelal te forte: greut atea corpului' i n s u ~ i . La vasele navigabile. lichidul intri prin orificiu. in contact cu lichidul. Daci prin apasarea unei membrane rn. In cele de mai sus au fost stabilite numai fortele de presiune datorite greutiitii lichidului . Atunci corpul plute~te.

In noua pozitie a vasului. pe linia GiG". Vom demonstra c i dreapta !. pentru pozitia verticali a navei. planul de plutire iapozitia H'K' (in figurii. si G. Daci nava i e inclini cu unghiul a. este x dQ tg a. centrele de greutate ale volumelor HIH' si KIK' si G". Din compunerea iortelor rezulti c i C se afli pe linia GIG" si G. htr-adeviir. deoarece aceasta din urmi reprezinti impingerea ascendenti (sub\ presi unea) P = vy. 4-44). descriind o curbi pe o suprafati numitii suprafata centrelor de careni. vasul stind pe loc. centrul de greutate G si centrul de carenii C. desenim planul de plutire inclinindu-se cu unghiul a. fie G. Sii studiem pozitiile de echilibru ale unui plutitor de greutate constanti G (fig. Tmpingerea apei trebuind s i riminii constant6 . Fie. Intr-adevir. situat pe dreapta de intersecfie. Se poate dovedi c i planul tangent in C' la suprafata centrelor de careni este paralel cu planul de plutire H'K'.Hidrostatica 734 0 prim6 conditie de echilibru a1 unui corp plutitor este ca greutatea corpului s i fie egali cu greutatea carenei. centrul de greitate a1 volurnului H'IK. si CC' sint paralele. ti tor (schema) de intersectie a planurilor de plutire trece prin centrul de greutate a1 ariei de plutire. astfel c6: A 1 ? 9 adicii dreptele GIG'. 4-44. 7 . iar suma volumelor trebuie s i fie compensati asa c i putem scrie: a A 1 deci I trebuie s i fie baricentrul ariei de plutire. iar centrul subpresi unilor vine in C'. carena isi schimbi forma.Fig. elementul de volum la distanta x de punctul I. ceea ce echivaleazii cu o inclinare reali a vasului in sens invers acelor ceasornicuIui) .pentru echilibru . Conditiile de stabilitate ale unui plu-.trebuie ca volumul HIH' s i fie egal cu KIK-'.

'cark este distania metacentrici.p din C se descompune In .) in raport cu axa care trece prin I.inatia este foarte mici. h t r . cuplu de greutate. Cuplul (P x CC') n C s e cheami cuplu-. apoi forta . dreapta GIG:.) aplicati in GIf. se compune din --cuplul fortelor ( P . Iar V este carena. Cuplul fortelor -p (subpresiune) ~i (greutate) cu distanta a sin a intre ele. aplicate in C. legati invariabil de navi. echilibrul este indiferent daci m coincide cu G ~i este instabil daci m este mai jos ca Sa determinim distanta metacentrici mG.de axa vertical2 a navei. Intr-adevir. pentru doui pozifii infinit vecine ale centrelor de carenii (definifia tangentki CC'). iar cuplul (P x CG). respectiv in-(fig. azest cuplu se scade din cuplul n fortelor (P. aplicate in G.si este deci un cuplu de lndreptare: Pa s i n a . C h d inc1.( P . punct care joaci rolul unui centru de suspensie a1 navei ~i se cheami micul metacentru. 4-45). (a = 0) se confundi cu H f I ( ' . c u ~ l u l i n d r e ~ de tare = Pua (sau mai precis P a e s i n a) creste direct cu a. in loc de suprafafa C vom considera o curbi C. directia impingerii P este normal.-F) aplicate T C'.de formd. este paraleli cu CC'. Pentru simplificare s i presupunem o n a v i de lungime indefinita.P). arcul CC' = Pap deci putem scrie (teorema lui Dupin): . forta P aplicati in C' se descompune in aplicati in G ~i P -Q aplicati in G".P). P cazul de f a t i . Echilibrul este stabil daci h este deasupra lui G.Rezulti c i . respectiv in G.. Centrul de curburi in C a1 curbei de caren. -Asadar. Cind nava se inclini.a d e v i r . Si l u i m acum momentul forfelor care dau cuplul (Q. definit mai sus. se cheami metacentru. . -Q. . tinde a indrepta vasul Pn pozitia initial2 .Q : aplicati in G. in C' pe suprafata centrelor de caieni. G o 1 A A - A 9 fn care I este momentul de inertie a1 ariei de plutire f a t i de axa I. si . Cuplul de formi (F x CC') este insi echivalent cu cuplul forfelor Q. distanfa metacentrici. impingerea P rimine tangenti la o c u r b i D. impingerea trece foarte aproape de m. Notiim mG= a . si Gi. in care caz. Ins2 raza de curburi a curbei CC' fiind p.p ) . D a t i fiihd pozitia lui G. care este desfigurata curbei C ~i care va fi simetrici fati . ~i un alt cuplu de forte (P. Deci cele doui cupluri sint echivalente. prezentin'd un punct de intoarcere in m. Se vede c i stabilitatea este cu Atit mai mare cu cit metacentrul este mai sus. C u ~ l u lde i n d r e ~ t a r ea1 forfelor (P. . care la limit. aplicate in C si C'.

6 >O. Se instaleazi un pendul format dintr-o greutate suspendati cu un fir de Iungime 1. P I t Fig. Se ia Imin deoarece dintre toate momentele de inerfie in v . ceea ce produce o inclinare a vasului cu unghiul 8. 4-45. adici: = a se obtine adiugind (sau scizind) la In cazul din figura 4-45 cind barieentrul G este deasupra centrului de careni.. Apoi se m u t i greutatea Q in Q'. este momentul de inertie minimum. \ 6" '\$+ \ . in primul rind.3. se ia semnul . 4.Hidrostatica 75 Iar distanta metacentrici Gm Cm.3. Determinarea experimental%a inglfimii metacentrice a = Gm (fig.= tg 8. I . 9 C' t Pentru un vas care plutegte pe a p i linistiti aceasti determinare se poate face astfel: -admitern c i se cunosc greut a t e a P a vasului si centrul de greutate G' ~i fie o greutate Q care poate fi deplasati pe punte. Aceasti relatie ne permi te a studia stabili tatea corpurilor plutitoare. Schema forfelor ~i momentelor aplicate unui plutitor Y . . 4-46). intrucit conditia de stabilitate este exprimati prin inegalitatea Imin . Aceasta are ca efect o deplasare relativi a greutiitii pendulului de cantitatea y astfel cii: 9 C . interiorul vasului. distanta CG = 6. si se rnarcheazii pozitia dulului. in. la distanta x.inaintea lui 6. r a p o ~ t cu diferite axe posibile acela care ar putea sa faca mernbrul fntri negativ.

Schema-unui vas pluti tor (aplicatie) Sii se afle pozitia metacentrului si a centrului de greutate a1 vasului. o liifime de 9 m si un deplasament de 1 350 t (fig.75 m inclinii vasul cu 5". Pozifia centrului de careni este la 1 3 0 m sub linia de plutire.65 din momentul de inerfie a1 dreptunghiului circ~~mscris. Exemplu: Un vas are o lungime de 70 m. Momentul de inerfie a1 ariei de plutire fafii de axa Iongitudinalii este apreciat la 0. 9 Fig. Conform eibafiei (4-15). 0 incircare disimetricii de 20 t m u t a b la 6. In cazul cind este cunoscutii pozitia centrului de ca. centrul carenei este calculabil in functie de elementele geometrice (forma si dimensiunile vasului). in care tg 0 = 0. se procedeazii astfel: Se calculeazi A determinindu-se astfel intii metacentrul m si apoi G. 4 4 7 . 4-47). 4-46. Volumul deplasat : .Scriem cii momentul forfei P este egal cu momentul cauzat de deplasarea PGm tg 0 Deducem : = Qx.027 t/m3.stiind cii greutatea specifics a apei miirii este de circa 1. Observiim cay pe cfnd centrul de greutate a1 vasului e s t e mai greu a f i cunoscut din cauza neomogeni tiif i i incarcii turii. Determinarea experimental5 a Eniiltimii metacentrice Fig.875.eni.

B sin w t ) f iind nu15 la dt momentul initial. deci rezulti o forti Indrep tat. 4-48).3. carena c r e ~ t e cu cantitatea &. Oscilatiile verticale ale unui plutitor ecuatia devine : adici ecuatia unei migciri oscilatorii armonice. + 02) . deci: z = A sin w t + B cos w f . + este accelerati cu - - d2z dt2 - - (migca- rea in jos. 4. Dacri masa suplimentarii se adaugii brusc (dinarnic). rezulti c i A = 0 ~i ecuatia migcirii devine: Z = 2 0 cos o t . Daci Q este aria de plutire. 6 0 m d e a s u p r a .(P + PI) = y a z .. 4-48. Dacii o mas2 suplimentari . sii existe egal i t a tea : I vy= P + PI.. Pl P a) Oscllatii verticale (fig.Hidrostatica 77 Fati de linia de plutire punctul m se afli la 0 . 5 4 m dedesubt. egalii cu: y (V Scriem c i masa 4 . z = zo.se adaugii la masa g g a plutitorului. vasul coboari cu cantitatea z rnai jos dectt pozifia sa de echilibru. h nus. carena corespunzritoare trebuie s i fie V. pentru echilibru. iar punctul G se afli la 0 . astfel cii. iar viteza v = . Oscilatiile plutitorilor . . " g - - - - Fig.4. in sens contrar forfei).w ( A cos of . Durata unei oscilaf i i complete este: Durata oscilatiei proprii o afliim flctnd PI = 0. dz Daci pentru t = 0.

dt2 rf Fig. trebuie evitat ca nava sii intre in rezonantii cu oscilatiile hulei (5-10) s. Integrarea se a rl face cu ajutorul functiilor eliptice. Fienava fnclinatii de unghiul cr fafii de planul de plutire initial. Stabilitatea vasului este ins2 in acest caz rnult rnai mare. durata unei oscilatii complete Se vede c l durata oscilatiei este cu atit rnai scurti cu cft a este mai mare. De aceea pentru a avea un confort cft rnai deplin. deci cfnd a este rnai mare. llsfnd o parte din tijg In aer. 4-49. ce-i drept. Prin o asernenea reducere. ~ Ecuatia rni~cirii devine: g @a agsin a -.-w2 sina. care trece prin G: d2a IGY = -M = -P a sin a . Prin urrnare. Gy. Acest moment se opune acceleratiei unghiulare ~i putem scrie ecuatia rni~clrii de rotatie a corpului fn jurul axei longitudinale. dar se poate da vasului o astfel de forma de carenii care s l provoace cre~terea suficientii a cuplului de indreptaie la inclinatii rnari. . care era normal pe axa de simetrie verticalii a vasului (fig. construind nava rnai largg.rnornentul de fndreptare" este Pa sin a.5. se mic~oreaza. este nevoie ca a sii fie cft rnai rnic.. fndepirtind rnasele de a x i . Aplicatii 9 1) Areometru-densimetru. raza de giratie corespunP zitoare: I G = -r:. pentru ca pericolul risturniirii sa fie evitat. Pentru unghiuri a foarte rnici. stabilitatea pentru oscilatii rnici. de exernplu 15-20s. V volurnul plrtii rnai umflate pfnl in A la cea rnai de jos diviziune ~i fie w sectiunea tijei. . 4.3. A * De la cuvintul francez roulis. I G este rnorflentul de inertie al maselor fn ~ raport cu Gy ~i fie-r. Mai rnult. fn acest scop trebuie rngrit r. lestat la partea inferioarii ~i care. Aplicatiile orizon tale ale unui plutitor Ecuatia este identici cu aceea a pendulului simplu de lungime A = -. Dacii P este greutatea navei ~i n = mG distanta metacentricl. sau trebuie redusii distanta rnetacentrici. plutegte fn pozitie verticall. c) Oscilatiile in jurul axei transversale Gx (tangajul) asculti de o lege analogg. cufundat intr-un Iichid. precum qi pentru precizia tirului. (adicl rnomentul de inertie). Pen tru rnlsurarea densi tiitii lichidelor se intrebuinteazi densirnetrul care consti dintr-un plutitor de sticlii conform figurii 4-50. 4-49). apoi ~i oscilatiile sfnt rnai violente cfnd rnornentul Pa sina este rnai mare. sin a z a ~i ecuatia diferentiall este a unei rni~clrioscilatorii arrnonice. Durata de oscilatie a navei trebuie deci sii fie rnult rnai mare ca 10 s. Fie M masa instrurnentului.6 ) Oscilatii in jurul axei orizontale longitudinale (ruliu*).

sferei) greutatea coloanei cilindrice cu fund sferic ABCD. care furnizeazl valoarea lui y.p h i t i pentru pozitiile simetrice urmltoare: gea lui Arhimede) a) doui fete paralele cu suprafata lichidului. rezul t l c l y=f(p) reprezintl o hiperboli.caren2 s i fie pe aceeagi verticali. 0 prim2 condifie este ca centrul de greutate qi centrul d e Fig.- I Raportul v se obtine din primele 1 Y 10 5 . t i i k (I). Care este forta F necesarii pentru deschidere? Observlm c i sfera nu este complet inconjuratl de lichid. F = Go . b) un plan diagonal paralel cu suprafata lichidului. deci diviziunile tijei nu sPnt proportionale cu densitatea. Putem scrie in aceste cazuri condifia de plutire: Vp. astfel c l suprafata lichidului este tangents la diviziunea A. A doua conditie este ca distanta metacentricl 2 = z. de densitate p. 4-51. de laturl u gi de lungime indefinit5 (fig. 4-51).\ _ _ I - - - -. 3j Sii se studieze stabilitatea la plutire a unei prisme omogene cu sectiune pgtratg. Fig. glsim: pentru 0 lungime de prisms . = M 9i (V + C l o p o -. Aceastg conditie este indechidere (aplicatie la le. de form5 sferic5 (raza r). p. + + 4 F=G. in care instrumentul V 8 cu lungirnea y f a t i de A . (2) ~i (3) distantele metacentrice respective. 4-50.. de densitate po. instrumentul intr-un lichid ugor. fiind mai rare la partea' superioarii decit la partea inferioarl.M .. o f 45-1 \ +P Din ecuatia (4-18). coboar2 I-..i).Hidrostatica \ 79 Presupunem c5 introducem. 6 calota sfericg cilindru Se va tine seama qi de relatia geometric5 a2 = i (2r . . pe rind. gi apoi intr-un lichid mai greu. 4-52).y.-7-xr3+yxa2h+ 3 f y-xi2(3r-i). .zg > 0.v . inchide etang un orificiu de fund d e razg a (fig. (vol. Areometru-densimetru (aplicatie la legea lui Arhimede) 2) Un ventil de greutate Go. Calculfnd in pozi-. avem: In s f i r ~ i t pentru un lichid de densitate necunoscuti .. Ventil de in. astfel c l instrumentul sescufundi pins la diviziunea 100.

de lemn (schemi) o schemi: 2= 3 >0 --. z c = . pentru echilibru.Anabrad st e]ar log.> 0. prisma este de lemn..0. Aici. ea se agazii in echilibru stabil in tr-una din pozitiile (I). Pozif iile de echilibru a unui pluti tor prismatic. Y mului.2 43 44 45 46 @7 g 49 1 Y1 23 . V y = a 2 y l sau z = a Y1 9 sau . 2 2 C G = ~ = a-z 2 9 z . Deducem c i a - .= 0. = Y trebuie s i fie tn afar2 de I-idicir~ile E trinoY1 sau .a .. Dim in figura 4-53 Fig. -. y = 1 $i raportul yl/y = d..' .a Y Fig. 32 YIn cazul apei.z >0 Z + a2/G> 0. 4-52..---2 \ .a.Y1 .+egalicu uni tatea gi considerind c i greutitile specifice ale apei ~i ale prismei stnt y. 4-53.719. -.. z2 Y 32 P o z i t i a (3). (2). den.--si ta tea ma terialului . Pozitiile de echilibru a unei prisme de lemn pluti toare (aplicatie) ~ o n d i t i ade stabilitate va fi: I :sau z2 . Daci .281.> . adici : 2 < 0.788.212 Y Po'zi t i a (2).az = Imin -8- aa/12 . respect i v yl : a z P o z i t i a (1) z ~ = z . (3) dupi mirimea densi t i f i i . deducem : 0 .

Pentru . Banda se infigoari pe scripeti gi printr-o bucgi de etangeitate trece printr-un orificiu previzut in peretele unui vas cu api. deci nu existi o forti ascensionali care s i actioneze banda. 5) Stabil itatea unu i cbeson.788 nu existi pozitii stabile gi prisma ia poziti i intermediare. cu inirng i de cablu de otel (fig.Hidrostatica Pentru densitati cuprinse intre 0.b2 -3 ~ ' deci rnicul rnetacentru m este dat de Cm = p. fundul la adincimea H sub linia de plutire.. iar pe portiunea curbati pe rotile. astfel c i problema se reduce la o problem. 0 bandi f i r i sfirgit este compusi din f i ~ i de plut.281 gi intre 0.c. atit timp cit unghiul de inclinare este mai mic decit POS.-. Desfigurata curbei de careni se reduce la punctul 0. Raza de curburi a curbei de careni C pentru inclinatii rnici se a f l i dupi teorema lui Dupin . notirn x gi y c o / P - 4 - P' X 8 ' . opus citat.-. Aplicatie: Stabili ta tea unui cheson 6 . egali cu greutatea lichidului deslocui t . In acest din urrnii caz. a).- R . . - - - I . presiunile apei pe suprafetele cuprinse in zonele I $i I I I se anuleazi.Y- S -/ // - Q e t b --/c'b- Fig. presiunile apei pe suprafafa cilindrici sint radiale gi intilnesc toate axa. lui C . Aplicaf ie: Pseudo-perpe tuurn mobile in cazul unui cilindru care se poate roti in jurul unei axe orizontale astfel c i 112 din cilindru se gisegte scufundati in lichid (fig. 4) Fals perpetuum-mobile.unei tmpingeri de jos in sus. 6 ) . plani. Pentru stabilitate la oscilatii mici trebuie ca p > 6.H x .. Portiunea din bandi care se . Pentru ce nu se realizeazii perpetuum mobile? 0 chestiune analogi se pune gi Fig. ducem normala din C. Pentru fnclinatii rnai rnari (de exemplu cind linia de plutire este P'O) procedim astfel: aflirn centrul de careni C. Considerim chesonul de forma unui paralelipiped foarte lung. 4-54. Germani.212 gi 0. pe cind partea din aer nu este supusi la o forti echivalenti. 4-54. fn cazul benzii de pluti. Fie greutatea chesonului = Po. 1348 ~ € ~ m ~ ~ C ~ N S T R U C ~~GR~#TA?'~EA 1 - - *\ \ . deci nu existi impingere de jos in sus.__ afli In a p i este supusi . corespunzitor. 4-54.. pe linia de plutire P '0 $i iiltersectia acestei normale cu axa noul rnetacentru. adici centrul G de greutate s i fie rnai jos ca rn.719 gi 0. 4-55. 0 discutie ampli a tuturor pozitiilor de echilibru se poate vedea in D. presiunile sint radiale ca ~i in cazul cilindrului. iar presiunile pe fefele plane se anuleazi reciproc.

Itbdl \ 4- Pescajul (adincimea de cufundare) este: Fig. Ggsim deci curba centrelor de carenii este o paraboli cu virful h C. se obtine: .6 ) sin a. Inlocuind P expresia n valorilp coordonatelor prin acelea calculate mai sus. I Y'= QY P+Q + Pa *b-. Stabilitatea depinde de pozitia centrului de greutate G: cu cit acest centru este mai jos. pozitia este rnai stabili. Fie chesonul de lungime f. este centrul de greutate a1 sumei triunghiurilor P ' S R $i RSQ. N : gisim Momentul cuplului de Pndrep tare este: M = Po (Y . ! P S Q 1 . (0') noul centru de greutate a1 fortelor Q (deplasatii). Din ecuatia normaki C . de greutate proprie P ~i fncirciiturii Q . 6) Stabilitatea unui cheson cu osarcing nesimetricg (fig. X' = Qx Y. Se cautii ce inclinare ia chesonul.sale fat5 de un sistem x c y ~ i scriem cii C. Stabili tatea unui cheson cu sarcini nesimetricii Noul centru de careni C' are coordonatele: ho = P + Q 2 ybl obtinute prin aplicarea ecuatiei de momente ale fortelor fatii de C'. 4-56). deplasatii apoi P punctul A defin nit prin coordonatele x .natele lui G'sint astfel c i G'si C ' se afli pe aceea~ivertical& - L -rc . la fnceput simetrici. 4-56. Fie C centrul de careni. Q + Y A . Coordo. Trebuie acum calculati ordonata Y a punctului N. y.

P'.. fnclinarea lui. c i .. Stabilitatea unui clopot scufundat Pen tru istabili tatea kchilibrului.de ~ndrepare sc'inic~oreaz5. astfel c i Lmomentuld. i din cauz5.I Hidrostatica 7) Stabilitatea unui cheson cu incilrciltur2 lichidii (fig. Stabili tatea unuf c heson cu incgrc5tur-5-lichidi numai datori t i schimbirii de form5 a lichidului interior. Fig. este bb'. termenul negativ prevaleazi cfnd lichidul 'este putin. iar dupj.~ schirnbi.forma cu unghiul . Care este efectul acestei Incircituri asupra momentului de Pndrep tare? In pozitia vertical5. 4-57. D e ~ iP qi mG sint rnai rnari la chesonul cu incircgturi liehid5 decit 'la chesonul gol.' t -. deci se adaugi greutatea apei din prisrna cu baza Oa'b' ~i se scade aceea din prisma cu baza Oab. Dac5 P este greutatea total5. trebuie ca puncful de aplicatie a rezultantei fortelor sii pi s5Lfie sub punctul de aplicatie a rezul tantei fortelor si Observ5m cB greutatea P~ trece prin metacentrul m " corespunzgtor lichidului interior. iar p. 8) Stabilitateh7. Clopotul este sustinut de o fort5 P astfel c5: L -- A - I P=&+ F//''l_. supr 'ata apei din cheson este aa'. G centrul de greutate a1 lui P ~i I lungimea chesonului: #. 4-58). S5 p e Prichipuirn c5 clopotul este Pnchis la partea inferioar5 printr-un plan f5r5 greutate ~i fie F" greutatea lichidului din clopot. 4-58. Mornentul de Pndrep tare la inc'i nat se modific5 Fig. care la unghiuri rnici rimin neschimbate.unv* 'cloiot complet scufundat (fig. 4-57). . Mornentul de lndrep tare datori t lichidului exterior r i mine neschirnba t deoarece Cm fn expresia L depinde numai de dirnensiunile ariei de plutire ~i de careni.greutatea volumului deslocuit de clopot. Considerim greutatea aerului neglijabili fat5 de celelal te forte si lniiltirnea stratului de a p i din interior ionstants = h.

astfel: 9 a a .sistemului mobil f a t i de sistemul de axe fix. In acest caz. In cazul c i fortele masice derivi din potentialul U . este supusi unei forte F . L u h d rnornentele acestor forte fati de punctul 0 din planul AB. este produsul vectorial a1 vitezei relative V . Daci deci particula fluidi. a d i c i acceleratia absoluti este egali cu accelerafia de tirire. centrul s i u de greutate). trebuie ca b ~i D os i fie rnici (?ncircatura mare la fund) gi D ~i H ctt mai rnari. ECHILIB RU RELATIV 4. de masi m.. orice problemi de ech. Trebuie Tnsi ca h s l nu fie prea rnic. daci particulele sale sint in repaus f a f i de sistemul de axe mobil. se poate scrie. = a .de Pnclinare (daci ar fi o incircituri rigidi. w. 4. se obtine: Pentru stabilitate. accelerafiile unei particule se . si forfele de inertie din potentialul U . rezult a n t i a fortelor date si a fortelor de legituri. conform principiului lui d ' ~ l e m b & . I . numi t acceleraf ia complementari.ilibru relativ a1 unui fluid se reduce l a o problem2 de echilibru intre fortele aplicate particulei si forfa de inertie datori t i m i ~ c i r i i de tirire a sistemului mobil. ecuatia diferentiali a echilibrului reiativ a1 unui fluid s e poate scrie. Ul t imul termen.4.ompun d u p i legea lui Coriolis: a. P" ar trece evident prin C. Conditii generale Daci un fluid are o miscare de tirire f a f i de un sistem de axe fix.t : In acest mod. + a j + 2 0 x V. Se cheami c i fluidul este in echilibru (sau repaus) relativ.4. cu vectorul viteza instantanee de rotafie a . extinzind legea general5 a hidrostaticii.

Fig. compunem forta masici specifics a gravitatiei g.g cos a. continind un lichid cu suprafala libera". printre care se afli si suprafafa liberi a lichidului. suprafetele izobare corespund cu suprafetele echipotentiale.2. iar forfa de inerfie specifici a oricirui punct material este 9 -g sin a. alunecii fa'ra" frecare. 4-59). Mai simplu.gz sin2 a.gx s i n a cosa.Hidrostatica 9 85 Din aceasti ultimi ecuafie se vede c i si in cazul echilibrului relativ. + potenfialele din care derivi sint : ele z -I. Componen tele acestei forte dupi direcfiile Ox si Oy fiind 9 -g sin a cos a. 4-59. intr-o rezultanti . toate suprafetele echipoten t i a1 . egal2 in orice punct din masa lichid2. Sblutia a 11-a. ) Potenfialul total este: U =gz-gzsin2a De unde: U = g c o s 2 a (z + g x s i n a cosa $ const. Potentialul fortelor hasice speci fice (a1 gravi tatiei) este j gz $ const. respectiv . Aceasti forti fiind intensitatea cimpului d forte. Se vede c2 suprafetele echipotentiale sint paralele cu planul deci si cu planul Enclinat dat.4. normal2 pe planul Enclinat. + x tga) $ const. 9 4. respectiv g sin2a. pe un plan inclinat cu unghiul a fat6 de orizontala' (fig. Exemple 1) Un vas. cu forta de inertie specific: -g sina. Miscarea sistemului are acceleratia g s i n a . Echilibru relativ a1 lichidului dintr-un vas alunecfnd pe un plan Pnclinat Semnele fortelor s-au h a t in concordant2 cu sensurile coordona telor. Solutia I .

Suprafata lichidului fiind suprafati izobarii (pentru p = p. = gz.. Analog se rezolvii problema unei cisterne fnciircate partial. potentialul gravitatiei este U. culele formind masa lichidii. 0 particulii lichidii este supusii gravi tatiei g ~i fortei de inertie centrifuge rw2. Astfel. Agadar. astfel cii atunci cind sistemul ajunge sii aibi viteza derotatieconstanti w . se obtine: care este ecuatia unui paraboloid de rotatie cu virful in A (z = 5. care in stare de repaus era orizontali. Echilibru relativ a1 lichidului dintr-un iZ0bare trebuie S fie noIY-l'lale : vas PII migcare de rotatie la rezultanta lui g ~i ru2. 2) U n va+i avind o miscare de rotalie uniform2 w in jurul unei axe verticale confine un lichid care-1 antreneazd in aceasf2 miscare (fig.-dz . in contact cu peretii.. de la toate partiperiferie spre cent.r o 2 0 - 9 dr 8 iar prin integrare. iar potentialul din care derivii forta de inertie de tirire (centrifugi) este: 9 9 deoarece derivata lui . I Suprafetele echipotentiale ~i Fig. 4-60). La acela~irezultat se ajunge si folosind legea hidrostatici sub forma integrali. se modificii o datii cu miscarea. 4-60. suprafata lichidului ia o formii curbii stabilii. de unde rezulti: t g ' 9 = . suprafetele echipotentiale-izobare sint paraboloizi de rotatie identici ~i superpozabili prin translatie si printre acestia este ~i suprafata liberii a lichidului.si deci si izobare sint paralele cu planul fnclinat.). este de asemenea paralelii cu planul inclinat. Mai intii sint ahtrenate in mis12 carea de rotatie particulele lichide. Suprafata lichidului.r = 0). este chiar acceleratia centripetii rw2. in timpul acceleriirii sau friniirii.U . . apoi prin fortele de frecare interni r sint puse in mi~care dewrotatie. pe drum orizontal. singura for@ de inertie fntr-o migcare uni formi rotativi.

Hidrostatica

87

Potentialul total este

U= U

U,=gz--

I

2

r2 o2

+ const,

iar ecuatia .suprafetelor echipotentiale este:

Constanta se obtine ficind pentru r = 0, z = z, i se ajunge la ecuatia (4-19) de mai sus. Presiunea intr-un punct de coordonate (r, z) se obfine din formula

Pentru aflarea constantei c, s i considersm punctul de pe a x i pe suprafata Iiberii a lichidului, care poate f i cunoscut prin conditiile la limits. Aceste conditii depind de volumul lichidului si forma vasului, care sint date. Fie, de exemplu, un vas cilindric de sectiun; circulars de razii R si fie h hiiltimea dat6 a lichidului in stare de repaus cind suprafata lichidilui este un plan orizontal. Dacii se noteazii cu h1 nivelul maxim a1 lichidului P rotatie, ling2 n perete, conditia de constanti a volumului lichid cere ca volumul lichidului in repaus absolut sii fie egal cu volumul lichidului in echilibru relativ, adici:

de unde rezultii

Pe de a1tii parte, ecuatia paraboloidului care formeazii suprafata l i beri este

in care punind z

=

h,, r

=

R, rezulti

Din ecuatiile (4-21) ~i (4-22) rezultg hl-hO=2(hlvh) sau h , + h l = 2 h .

88
4

Hidraulicu

In s f i r ~ i t ,din aceasti ultimd ecuatie si (4-21) rezultd:
T

Or, in punctul de la virful araboloi dului care formeazi suprafata l i bera de coordona te (r = 0, z = ho) resiunea este cunoscuti, fie p = pa. Introducind aceastd valoare in ecu tia (4-20) obtinem:

Fig. 4-61. Vas cilindricc~i lichid, in rni~carede rotatie

Fig. 4-62. Separator centrifug, de lichide

sau
C =

pa

+ yho,

.

iar distri butia presiunilor urmeazi legea:

4.4.3. Aplicatii tehnice
1) Separatorul centrifug (fig. 4-62). Doug lichide de densititi diferi te fiind P arnestec n (ins5 nerniscibile), sau dat5 fiind o suspensie de rnaterie solidi tntr-un lichid, se poate realiza o separare rapidi a materiilor componente prin centrifugarea arnestecului Intr-un vas care este pus fn rni~care rotatie cu vitez5 unghiular5 foarte mare. Explicatia se bazeazii pe faptul c i doui de lichide de greutiti specifice y, $i y, fiind in arnestec In stare de repaus, se separi prin sedimentare, adic5 particula mai dens5 de greutate specific5 y, cade la fund, unitatea sa de volum

'\

Hidrostatica
fiind antrenatii de forta (y, - y), Endreptati in jos. Cu cit este mai mare diferenta (y1-y), care este forta ce produce accelerarea de separare, cu atit separarea se efectueazl Pntr-un timp rnai scurt. Or, in cazul centrifugiirii unui amestec, cu viteza de rotatie w , intensitatea cimpului de forte este:
7

/=

~i raportul gl/g c r e ~ t econsiderabil cu w. Astfel, pentru r = 9,8 cm gi n = 3 000 rotlmin, 1 000 g ; in consecintii ~i y1 - y = g (61 - 6) devine gl (61 - 6), care reprezinti forta g1 de separare prin centrifugare. Raportul dintre cele dou5 forte de separare este Pn acest

,

g1 caz -- 1 000. g M a ~ i n a de centrifugare se compune dintr-un vas in rotatie cu peretii previzuti cu orificii la diferite niveluri. El este fnconjurat de un cilindru fix previizut cu orificii de colectare qi ajutaje prin care se evacueazii lichidele separate din amestec: cele rnai uvoare la partea de sus, cele grele rnai jos. Se intrebuinteazii magini centrifuge T medicing n pentru separarea particulelor rniFig. 4-63. Accelerometru cu piezornetru croscopice qi chiar ul tramicroscopice, cum sint virusurile. 2) Accelerometrul. fntr-un tub in form5 de U se a f l l mercur, care, in stare statica, se ridicii in ramurile verticale la Pniiltirnea h (cm). Acest tub poate servi la mkurarea fie a acceleraliei unei rnisciiri de translafie, fie a acceleratiei centripete qi atunci se obtine printr-un calcul- simplu iufeala unghiulard de rotafie. In primul caz, presupunem cii accelerometrul este fixat in pozitia AB orizontal, de un vehicul care are o acceleratie orizontalii (mls2). In acest caz mercurul se va ridica T una n din ramuri -cu x cm ~i va scobori in cealalti ramuri tot cu x cm. Rezultanta fortelor masice specifice ~i = 9,81 m/s2 trebuie s l fie perpendicular5 pe suprafata izobarii M N. Din figurii rezultl:

-

a g

Presiunea relativl Entr-un punct a1 bazei tubului, de exemplu in C, se misoara in Pniiltimea coloanei de mercur, in cm, care, raportat5 la 73,5 cm, d l presiunea in atmosfere tehnice : at.

In a1 doilea caz, aparatul se a~aziiastfel ca una din ramurile verticale s5 fie in coincidenti cu axa de rotatie a sistemului. Astfel, daci aceastl ax: este BN,

h fiind cunoscut in stare statics, este de ajuns a observa mirimea lui zN pe axa d e rotatie care poate fi misurat exact. Se obtine:

4.5. STATlCA GAZELOR
4.5.1 Legi le gazelor
In paragrafele precedente s-a argtat c5 legea hidrostatici este general5 si se aplicl la gaze, sub diferitele ei forme. Ins5 gazele sint foarte compresibile, iar presiunia lor depinde mult ~i de temperaturg ; astfel c2 rezolvarea problemelor de statica gazelor cere, P general, n intrebuintarea unui numlr mai mare de ecuatii. Vom aminti mai intfi ecuatiile date In Capitolul I1 pentru a putea face apoi o discutie asupra modului cum trebuie aplicate. a) Ecuatia caracteristicii (fizicg) se aplicg gazelor (afar2 de cazul presiunilor prea mari), in zona fndepgrtatg de punctul de condensatie, cfnd gazele se comport5 ca gazele perfecte (ideale). Aceast2 lege se pune ~i sub alte forme (v. Cap. 11). Pentru gazele reale se folose~temai frecvent formula lui Van der Waals. b) Legea lui Dalton sau legea amestecurilor se enuntii sub dou5 forme echivalente (in care V este volumul unei mase gazoase de greutate G): - La presiuni ~i temperaturi egale, volumele mai multor mase gazoase se adunii in amestec CV = V,. - La volume ~i temperaturi egale, presiunile mai multor mase gazoase se adunfi h amestec. Aceasta face c2 fiecare amestec gazos are o constant5 Ra care poate f i folositi ca vi constanta R a unui singur gaz din formula (4-40). Aceastii constant2 Ra se calculeazii cu formula mediei ponderate:
'
A

c) Relatia dintre c p $ i c,. Dac2 cp ~i c, sint cgldurile necesaie pentru ridicarea cu 1°C a temperaturii unui kilogram de gaz sub presiune constant5, respectiv sub volurn constant, exist2 relatia:'

In care J = 427 este echivalentul, In kgm, a1 unei calorii mari. Relatia dintre c p ~i cy se mai dg gi sub forma de raport:

x este cuprins intre 1,09 ~i 1,67, In medie 1,41. Valorile mari ale lui x sint pentru gaze mono-

atomice, cele rnici pentru molecule complicate. d) Legea lui Joule. Daci o mas5 gazoas2 este supus2 la transformgri sub actiunea unor forte, astfel c2 temperatura final2 este egall cu temperatura initialii, cantitatea de c2ldur5 absorbit2 de acea mas5 este echivalent2 cu lucrul mecanic exterior. e) Legile schimb2rilor de stare (evolutii). 0 dat5 cu formularea legilor evolutiilor, vom calcula ~i lucrul mecanic exterior a1 fortelor elastice la modificarea de volum a unui kilogram de gaz:

Demonstrarea legilor evolutiilor nu va fi datii aci, acest capitol apartinind termodinamicii. Mentiongm c2 la toate procesele de transformare se aplicii legea general5 de stare fizicg.

Hidrostatica

91

in care procesul de transformare este atit de lent, incPt temperatura gazului se mentine constantg. In acest caz, T = 0, iar legea de stare fizicg devine:

- Evolu#ia izotermd este aceea

Lucrul fortelor elastice:

- Evolu#ia adiabaticri este acea transformare ideal5 in care cantitatea de c5ldurii continut3 tn 1 kg gaz se menfine constantg, adicg:

Primul termen din membrul I1 reprezint5 energia caloric5 necesari pentru ridicarea temper a turii sub volum constant, iar membrul I1 - energia echivalentg cu lucrul mecanic exterior, necesar variatiei acestui volum. Tintnd seama gi deecuatia de stare fizicg, se obtin urrnitoarele relatii echivalente:
pvX = const . ,
~ ~ x -1 -

const ;

rp
1

"

= const,

(4-30)

iar lucrul fortelor elastice lntre stirile 1 ai 2 este:

sau Pnci

Daci T2 = 0, se obtine expresia intregii energii interne a unui kilogram de gaz de temperatura T

- Evolufia
-

politropicd este aceea in care PvX' = const,

f n s i x' # x . In acest caz Ins5 baticg nu mai sint valabile.

X'

nu se poate inlocui cu

9si
cv

formulele de la evolutia adia-

4.5.2. Conditi ile f izice ~i hidrostatice ale atrnosferei teoretice
In cazul atmosferei, fortele masice derivi din potenfialul gravitational U = gz, astfel c i legea hidrostaticg se exprim5 prin:

H idr aulilca
-

iar ecuatia fizici (a gazelor perfecte) este

1 1 sau, inlocuind volurnele specifice v = - , vo - Y
Yo

9

aceasti ecuatie se mai poate scrie:

La O°C, po = 10 336 kg/rn2 ~i yo = 1,29 kg/rn3, deci

iar

Scriind legea hidrostatici sub formi diferentiala:

~i inlocuind aci pe y obtinut din ecuatia (4-34), se obtine:

\

sau sub forma unei ecuatii cu diferente finite:

Aceasta forrnuli d i valori ale lui Az cu aproximatie < - pentru altitudini 2 < 2 500 r n 500 gi serve~tela misurarea a1ti tudinii cu ajutorul presiunii barometrice (nivelment barometric). Se presupune la aplicarea acestei formule c i temperatura T este constants, ceea ce nu este conform cu realitatea. In locul ecuatiei cu diferente finite (4-35) se poate obtine, prin integrare, formula barometricii
2-2,

1

= 8 0 0 0 (1 + a0) ln-.Po
P

Factorul 8 000 reprezinti iniltimea H, a intregii coloane atmosferice la 0°C. considePo - 10 333- 31 8 000). rind c i densitatea aerului a t e constant2 ( H , = -Yo 1,29
-

Hidrostatica

93

0 formula practicii se obtine din precedenta, lnlocuind logari tmii naturali prin logaritmi zecirnali, presiunile p prin coloana de mercur h ~i temperatura prin temperatura medie
e+eo 2

Pentru o mhurare, respectiv un calcul rnai exact, trebuie sii se introducii o serie de ter meni de corectie, pentru: variatia lui g cu altitudinea ~i cu latitudinea; variatia coloanelor h ~i ho cu temperatura.

4.5.3. Atmosfera real2
Atrnosfera teoreticii, aga cum a fost consideratii P articolul precedent, se caracterizeazii n prin temperaturii constanti la acela~inivel ~i - degi variind cu lniiltirnea - se rnentine In ,,echilibru izotermic". Atrnosfera realii, In stratul inferior numit ,,troposferci", nu se aflii h echilibru izotermic ; de aceea se formeazii curenti orizontali in apropiere de sol ~i curenti verticali ping la o iniiltime de 10 500 m, care fac ca mase de aer sii treacl de la o presiune la a1ta. Cum conductibilitatea termicii a aerului este rnici, aceste fenomene se pot considera ca adiabatice, sau, rnai exact, ascultlnd de legea politropici [ecuatia (4-39)]. Deasupra altitudinii de 10 500 rn, atmosfera este formati dintr-o piiturii mult mai stabilii, lipsi t i de curenti ~i de variatii de temperaturii. Aceastl pituri, numi t i ,,stratosferri6', se poate deci considera cii este in echilibru termic. In acest strat este deci valabilii gcuatia (4-36), respectiv (4-37). Pentru aplicatii tehnice este necesar s i se defineasci o atrnosferii fictivl, avPnd propriet5ti medii, care sii se apropie cit mai mult de atmosfera realii. 0 asernenea atmosferi este nurni t i ,,atmosferri standard". I a t i ctteva proprietiti ale troposferei standard : a) Variatia ternperaturii (absolute) ascul tii de legea urmiitoare, valabill plnl la a1titudinea de 10 500 m:
A

~n care:

T = T o - az,

(4-38)

T este temperatura la altitudinea z deasupra nivelului mediu a1 mirii, in n ~ ; T o - temperatura la nivelul mediu a1 miirii; a - gradientul mediu a1 temperaturii = 0,0065"C de fiecare rnetru. b) Aerul este presupus uscat. c) Intensitatea gravitatiei g este presupusi constanti. d) Presiunea variazii dupi urmitoarea lege poli tropic5 :

e ) Greutatea specific5 variazii dupii legea evolutiei poli tropice :

f) In zona izoterrnii din atmosfera realii, legea barometric2 exact5 este:

z

- z, =

T , ( R ln-

Po P

t n care se ia: 2, = 10 769, T , = 218, temperatura medie in lntreaga troposferii, ptnl la 2,. In aceastl formull po este presiunea la nivelul mediu a1 mirii ~i la temperatura T o = 288°C
(adici to = 15°C).

94

Hidraulica

4.5.4. Statica aerostatelor
Vom considera un balon sferic prevazut cu o naceli (fig. 4-64) ~i c i volurnul acesteia este suficient de mic pentru a admite cii irnpingerea aerului se reduce nurnai la irnpingerea pe balon. IrnbrLimintea balonului se consideri etanqi, PnsH in cornunicatie cu atmosfera printr-un apendice larg, situat in partea inferioari, astfel ca s i se evite spargerea balonului cInd s-ar ridica repede ~i presiunea interioari a gazului ar fi rnai mare decit presiunea atmo-sfericii. Prin apendice se u r m i r e ~ t edeci ca, pe misuri ce balonul se urcii, presiunea gazului s i egaleze presiunea ex terioarl. Sii admi tern c ternperatura in atrnosferi este constanti, H c i V este volurnul ocupat de balonul urnflat $ - greutatea specifici a aerului la altitudinea yi unde se afl5 balonul. Greutatea aerului deplasat este deci Vy y~i greutatea gazului din balon Vy,, y, fiind greutatea specificri a gazului la aceea~ial titudine. Forta ascensionali rrirnasii este:

In aceasti relatie, 6 este -- constant, V = const, iar y l a p e n d i r e scade cind altitudinea creste. Pentru ca balonul s l se ridice. trebuie ca forta ascensio\ I / nali riirnasi F s i fie rnai mare decit greutatea iroprie plus greutatea utill (oameni, bagaje ~i lest) pe care le vom nota cu o singurl literl: P. In general, balonul nu este umplut cornplet cu gaz la plenaceli care, rimlnind zbfrcit in partea de jos (Imbricimintea flascl) ; totusi se intrebuinteazi un volurn de gaz suficient ca forta ascensionals F s i invingi fncl sarcina P. Pe mgsuri ce se Fig* 4-64* Balon sferic urcl, gazul se dilat5 - cgci presiunea interioari scade - urnfltnd ~i partea zbircitl, f5ri pierdere de gaz. Dupi ce trnbricirnintea este cornplet fntinsi, orice urcare a balonului are ca efect o pierdere corespunzritoare de gaz, prin apendice, presiunea interioarg trebuind s l se echilibreze cu presiunea ex terioarl. Abia in aceasti fazi, In care volurnul V este constant, balonul poate intra i n echilibru, la o iniltime plafon z, deterrninati de relafia
1
~\ %

\T

Aceasti relafie d i pe y, de unde rezulti z conform ecuafiei (4-39'). In aceastl pozitie balonul se rnentine citva tirnp; h i , datoriti pierderilor inevitabile de gaz, forfa ascensionali scade, ajungind la o valoare F'c F. Atunci balonul cade, sub influenta fortei P -F', tmbriclmintea devine zbircitl gi masa gazului M '=V'y ' rlmIne constan t i . V' y' Cum 6 = constant, insearnng c l ~i V' y = este constant, adici: 6
s

F' = V' y ( I

-

6)

= - (1

M ' 6

- 6) = const.

Aceasta face ca balonul s i nu mai poatg lua a l t i pozitie de echilibru p h i ajunge pe pirnint. De aceea, pentru a opri coborfrea, se aruncl lest, plnii cfnd greutatea poverilor P' < P

Hidrostatica

95

este suiicient de 1nic5 pentru ca F' > P', pentru o gre:~tate specific5 y' a aerului, ceea ce face ca balonul s i urce pini la un nou plafon, corespunzind lui y' dedus din ecuatia

Vy' ( 1

- 6) =

P'.
2 '

Cum P' < P , trebuie ca y' < y, deci noul plafon

va fi mai mare decit z.

4.5.5. Aplicatii ,
1) h t r - u n caznn de aer, crltndric, de diametru D = 1 nl p ina'llime h =. 3 m , se i introduce prin pompare apci, care preseazci aerul la p = 15 at. Pistonul pompei are u n diametru d = 5 cm ~i o curs6 s -- 40 cm. Se cere numfirul x de lovituri de pompd gi

lucrul mecanic necesar pen tru a produce acest rezultat sub temperaturd constantd.
Volurnul aerului este la Pnceput V o = apa incompresibilii)

xD2
4

h, la presiunea p,, iar in final (considerind

V = xD2 h - X - n d 2 s la p atmosfere.
4 4

Aplicind legea lui Mariotte intre cele doui stiiri, se obtine:

=

( ( )
poVo ln
P Po

:)=2

800 lovituri.

.

Lucrul de compresiune este:
- = 65

897 kgfm.

2) Care este, teoretic, inriltimea maxim6 de aspiratie a unei pompe la altitudinen de 2 500 m deasupra mdrii si temperatura de 15"C, dacci greutatea volurnetricii a uerului In acelea~icond if ii este yo = 1,2344?

Din ecuatia z punind zo = 0,

--

z,

=

Po RT in P

R

= 29,27,

p, = 10 405 kgf /m2

rezulti:

Aceasti iniltime ins2 nu se poate realiza, din cauza frecirilor apei in pompa $i conducts gi din cauza fenornenului de cavitatie.

96

Hidraulica

3) Manometrul cu pistoane (fig. 4-65). Se compune din doi cilindri cu cite un piston de diarnetre diferite. Se introduce sub pistonul be1 rnic gazul la presiunea p ce trebuie misurati qi citirea se face la coloana de lichid z deasupra pistonului mare. Intre pistoane este presiu-

nea ex terioari po, constan t5, iar greuta tea pistoanelor este neglijabilii. Pentru echilibrul sisternului trebuie ca:

de unde:

aer cald?
Fig. 4-65. Manometru cu pistoane
i n care

Se vede c i dac5 raportul D/d este mare, lniiltimea coloanei z se reduce rnult. 4) Care este forfa ascensionald a unui balon t.u

Fie to temperatura aerului exterior gi t > to temperatura aerului din balon. Forta ascensionalii este :

de unde:

5) U n balon cu h idrogen , avind greutatea proprie 2 800 k g plus greutatea ut ila' 690 kgf , trebuie sri dezvolte o forfd ascensionalG de 1 370 k g f la presiunea barometricti de 730 mm gi fernperatura 0 = 20°C. Ce capacitate trebuie data' balonului?

F = V (y - yo) - G,

tn care:

Rhidrogen = 422,59,

deci

Q Ce plafon atinge balonul din problema precedentd, Zntr-o afmosferd izotermic6?

G Plafonul are loc pentru F = 0, adicii y - y - , -

v

- - .P Yaer RT
P

'0

Yl(hidrogen)

--. P -R~T
,

9

G
V

3 490 4 500

293
1
-

1 422,59

= 7 160,

29.27

4.6. CALCULUL EFORTURILOR IN P E RETI1 VASELOR SUPUS1 PRESIUNII FLU1 DELOR 4.6.1. General it5ti

Un perete foarte subtire, inextensi bil, supus actiunii presiunii hidrostatice, ia o formii de echilibru, astfel cii in orice sectiune fiicutii prin perete, rezisten ele sint normale pe sectiune ~i distribuite uniform pe grosimea sectiunii. ntr-un astfel de perete lipsesc eforturile de forfecare ~i existi numai eforturi de int indere sau comprimare, deoarece sectiunile sale nu sint niciieri solicitate la incovoiere sau la torsiune. Imaginea unor pereti absolut flexibili este pelicula inchipuiti la suprafafa unui lichid in care se exerciti tensiunile superficiale, sau-chiar membrana din care este format2 o bii~ici de sipun (v. paragr. 4.7). Peretii reali ai vaselor sint ins3 in general rigizi ~i chiar dacii l i se d i , prin constructie, forma de echilibru a unei membrane pentru o anumitii inciircare, aceasti form5 nu mai este tot o form5 de echilibru pentru a1te incirciiri. Apoi, datoriti deformatiilor elastice, pe de o parte, si unor piese de innidire, de intirire si de rezemare, pe de a l t i parte, se probuc totusi momente de incovoiere, mbmente de torsiune ~i eforturi de forfecare, ce-i' drep t mici f a t i de a1te forme arbi trare posibile ale suprafetei vasului. Eforturile acestea secundare pot lua in unele zone valori relativ mari ~i se suprapun eforturilor de tensiune sau de compresiune curatii. Din aceste consideraf i i rezul t i c i , in orice caz, avem interesul a da vasului o formi de echilibru pentru indrcarea cea mai mare, pentru a reduce cit mai mult eforturile interioare. i n cele ce urmeazii se vor studia numai eforturile de membranii si se va determina care sint formele de echilibru cele mai convenabile ale beretilor s u p u ~ ila presiune hidrostaticii.

I

4 4 . 2 . Suprafete cu simp15 curburg a) Perete cil indric supus la presiune constant5 (fig. 4-66). Presupunem necunoscutii directoarea cilindrului si consideriim echilibrul unei pirf i din perete avind generatoarea de lungimk = 1. Sectioniim peretele dupi genera-

.

toarele din A ~i B ~ i - 1 izoliim introducind tensiunile T, T' tangente la curba AB in A si B si presiunile p, normale pe elementele acestei curbe. Rezul tanta P a , , fortelor pds este p A B = p c si este normalii pecoarda c la jumii tatea ei, oricare ar f i forma arcului A B, deoarece, ize!lnd numai ,masa fluidii cuprinsii intre arcul si coarda AB, ea trebuie sii fie in echilibr;. Rezultii . cii fortele de tensiune T trebuie sii fie concurente pe directia l u i P, simetrice fat8 de P si egale cu:
t t

T=T'=
Fig. 4-66. Perete cilindric supus la presi une constant 5

PC

2 sin 2

a

=

Prl,

(4-42)

*

r, fiind lungimea comunii a normalelor A 0 si OB in punctele A si B. , Pentru un a1t segment de arc BC a1 directoarei, la care normalele ar avea o lungime r, # rl, am avea T' = pr,. Deci trebuie ca r, = r,, adici figura de echilibr~i curbei generatoare este un cerc ~i efortul de tensiune este si el a constant. Exemple. i n cazul unui rezervor cilindric circular cu axa vertical& continind un lichid, eforturile T sint egale intr-un plan orizontal; in cazul unui gaz, aflat la o presiune mare in raport cu greutatea sa volumici, rezultatul se aplic6 cu aproximatie adrnisibili in orice pozitie s-ar giisi vasul de form2 cilindric-circulari. i n cele precedente nu s-a tinut seama de greutatea peretilor vasului . b) Perete cil indric cu generatoare or izontale supus la presiunea hidrostaticii y t (fig. 4-67). Pen tru determinarea formei de echilibru de membranii, se scriu ecuafiile de echilibru ale unui element de suprafatii ds 1, proiecttnd fortele pe normala ~i tangenta la mijlocul lui ds, fir8 a considera greutatea peretelui.
9

7

e

I

[-T

da + (T -+dT)] cos -- 0 9

I

sau d T = O ;
yt ds = 2

(4-43) Tda.
Fig. 4-67. Perete cilindric cu ax5 orizontala supus la presiunea hidrostatici

T sin

-N

da

2

Hidrostatica

99

Se deduce: in care r este raza de curburi a elementului curb ds. Semnul - s-a introdus
ds deoarece raza de curburg r = - este negativi, dc fiind negativ (a scade o
da

cind z cre~te), iar T este pozitiv (tractiune). Rezul t i ecuatia di ferentiali :

Aceasti ecuatie conduce la o integralii eliptici, rezolvatii de M. LCvy (C. R. de 1 'Academic des Sc. T. XCVII, p. 694), considerati in scopul determinirii ,,elasticei (fi brei medii deformate) unei bare foarte flexi bile, supusii la doui forte egale si contrare aplicate la capetele ei (fig. 4-68). Ecuatia diferentiali (4-43) poate fi rezolvati, calculind pe x si y in functie de parametrul a si csnstruind curba prin puncte. Din ecuatia (4-43), in care inlocuim pe ds drin dzlsin a, obtinem ecuatia diferentiali:
"

yzdz=care, integratii, conduce la ecuatia:

T sin a do:

a,

fiind valoarea lui a pentru z = 2,. Tot din ecuatia (4-43), inlocuind pe ds prin dxlcosa, obtinem:
-T cos a da
y

dx =
Y

(cos a - cos a, ,)

+q ,
2

-F

Valorile lui x se pot afla prin integrale elip tice, prin calcul numeric aproximativ sau prin dezvoltiri in serie. Mai practicii este rezolvarea prin urmiit oarele me tode : Metode geometrice: Ecuatia (4-44) se poate scrie sub forma:

IrI=- T
YZ

9

(4-44')
I

* T

fn care r este raza de curburs a I I membranei cilindrice fn punctul C Fig. 4-68. Determinarea formei de echilibru a perela sub nivelul telui cilindric cu ajutorul ecuatiei lamei elastice, Iichidului (fig. 4-69). actionatii de doui forte egale aplicate la extremititi
9 '

Alegem tensiunea specific2 in membranii T si inclinarea ei la adincimea zl sub nivelul lichidului si calculim pe r1 du ecuatia (4-44'). zl este ales in apropiere de suprafata abei ins5 nu i t i t de mic ca rl sii iasii din cadrul p l a n ~ e i .Trasiim arcul de cerc 1-2 cu centrul in Cl, apoi pe raza 2-Cl luiim un segment 2-C,..= r, raza de curburii corespunziitoare punctului de la adinciA

4-69. Determinarea grafici a formei de echilibru a unui perete cilindric subtire supus la presiune hidrostatici

rnea 2z1 gi ducem arcul de cerc 2-3pin6 Ia intersectia lui cu orizontalaz=3zl; luiim un nou centru de curburii C, pe raza 3-C, si ducem arcul de cerc 3-4 si asa mai departe pinii ce peretele (membrana) este opri t in sectiunea unde T , :ndiplineste conditiile cerute. In zona 1-0, folosim construct ia aproximav
r

9

A

tivii: trasiim arcul 2-1
9

pin; la 1', la adincimea-

2

9

ducem tangenta I '-0
'

si in prelungire, efortul To. 0 a1t i metodii geometricii interesantii se giiseste descrisii in Kulka, Der Eisenwasserbau, Berlin 1928, bazatii pe unele prodrietiiti de reciprocitate ale

pol igoanelor funiculare. Metode analogice. Se foloseste analogia deformaf iei membranei* -formi de echilibru a fortelor de p-esiuie hidrostat icii cu deformaf ia unei lame elastice drepte, foarte flexibilii, actionatii la capetele ei numai de douii forte care se echilibreazii, cu neglijarea fortelor masice (fig. 4-70). fntr-o sectiune C noreste: malii, pe fibra medie deformata", momentul inc M = Fz, i,." ;\ '. * Cornunicatg de C. Mateescu la Sirnposionul de Mecanici tinut de Soc. de Maternatici

bKq%jp)-3
&

r'

din R.P.R., Pn octornbrie 1959 (nepublicati).

iar lama se va deforma astfel cii r fiind raza de curburg, este satisficutii ecuatia urmitoare:

Aceasti ecuatie este identicii cu ecuatia (4-447, d a d punem:

Asadar, profilul de echilibru a1 unei membrane kupuse la presiunea hidrostat icii se poate z obtine cu ajutorul unei lame foarte elastice si , flexi bile. Y f' Aceasti metodii permi te rezolvarea rapidii C 0 a unor probleme tehnice si tehnico-economice foarte complicate, care r necesi ta rezolviri de integrale elip tice, calcule variaf ionale. De exemplu, ne propunem a gisi forma unui jgheab metalic suspendat deasupra solului, format dintr-o membrani de o grosime uniFig. 4-70. Metoda analogiei formi, astfel ca pentru o arie datii a sectiunii e1astol:idrostatice pentru aflarea de Curgere si 0 rezistentii admisibila datii formei de echilibru a unui jgheab , a metalului s i se realizeze greutatea minims cu perete subtire de metal. Aceasta inseamni ca, pentru o lungime datii a perimetrului u d a t , sa se giiseascii suprafafa inchisi maximi, membrana h i n d si forma de echilibru care corespunde unei tensh.mil specilice 1 ' = const. In acest scop, cu o l a m i elastics de lungime arbitrarii pe care o supunem unor deformatii succesive' tfasim o serie de curbe apropiate de un semicerc, aceasta fiind forma hidraulici cea mai favorabili (fig. 4-71). T o t u ~ iarcul de ,
-

I

C .

m

9

4-71. Determinarea formei economice a unui jgheab dintr-o mernbrang subfire de grosirne uniform& prin metoda analogiei elastohidrostatice

cerc nu corespunde suficient din punct de vedere static. Planimetriim ariile ~nchiseintre curbe si coardele obtinute si deseniim un grafic luind in abscise lungirnile c ale coaidelor si Pn ordonatd ariile a corespunziitoare. DucTnd o
v

dreapti tangenti la curba A . acestea impreunii cu rezul tanta presiunilor exercitate pe ambele fete ale elementului de suprafati trebuie sii fie in echilibru. ds. Schema eforturilor la ecuatia lui Laplace pentru o membranii cu dub15 curburi mijloacele segmentelor ds. aplicate normal la - Fig. Fortele de legiturii vor f i notate cu T2dsl. 4-72). ~i T . Pe celelalte doui laturi ds. se separi de restul suprafetei.. paraleli cu axa Oc. respect iv Tlds2 a 9 as. ~i fie I centrul siu. ds. + 8% Diferenta presiunilor pe fetele drep tunghiului ds. si ds. Figura astfel obtinutii se amplificii apoi la scara necesarii pentru ca sectiunea de curgere sii aibi aria datii. se vor exercita forte diferite de fortele T2dsl ~i Tlds2 cu cantititi diferenfiale si anume: dS1 .. T2dsl -I. T. D a d elementul ds. respectiv Tlds2. Se considerg trasat pe suprafata dati un dreptunghi elementar curbiliniu (fig. se obtine Pn punctul de tangents solutia ciiutati. iar I N normala in I la exteriorul suprafetei. avfnd laturile ds. ~i ds. introducindu-se fortele de legii turii. Pnsi tangente la suprafati. reprezentfnd tensiuni unitare (pe metru liniar lungime de arc). ~i ds.(T2ds1)ds. are ca rezul tanti forta . 4-72.

.ds.z) = 0 . ecuatia (4-453 se reduce la: T .. se vor proiecta mai intii fortele pe planul tangent. pereti i foarte flexibili se deformeazi puternic P acea zorii. 2 do: ' d? Daci introducem expresiile lor in prima ecuatie de echili bru. obtinindu-se un sistem de vectori echivalent (adici diferind de cel real numai prin infinif i mici de ordin superior) si se vor descompune dupi directiile celor doui tangente. Vom scrie ecuatia de proiectie a fortelor pe normala IN. ~i ds. Pentru obtinerea ecuatiilor de proiectie dupi tangente. Q2--* Pl 9 + 2 d? + 2T2 sin -ds = f yz ds. Razele de curburi ale suprafetei pentru sistemul de planuri diedre ales sin t : ..= yz.ds.ds2. p fiind functie de coordonatele locului. rezultanta presiunilor este yz ds. deoarece... 0 ecuatie de 'echilibru este deci: A I da 2T. neglijind greutatea proprie a peretelui. inscrise pe 'suprafati si care trec prin punctul I. se mai obtin douii ecuatii de echilibru. unind mijloacele laturilor ds. unghiurile pe care le formeazii normalele la suprafati duse in virful dreptunghiului elementar la extremitatea arcelor ds. sin . forma necesari a peretelui.. care impreuni cu ecuatia (4-45') permit determinarea atit a tensiunilor necunoscute T. respectiv dcp. da si dcp sint totodati ~i unghiurile sub care sfnt vizute arcele ds. Daci se neglijeazi infinitii mici de ordin superior. presiunile exercitate de atmosferi pe ambele fete se anuleazi. reprezinti suprafata de echilibru. in cazul unui perete nerigid (foarte flexi bil fnsi inextensi bi I).Hidrostatica 103 aplicati normal la suprafati in punctul I. ~i ds. respectiv ds. In cazul cind punctul I se afli sub presiunea unui lichid de greutate specifici y.si 1 ' ' . cind una din razele de curburi este mereu infinitii. si s. In acest scop.. ~i s2cu planul de api...s. Proiect ind fortele care actioneazi element ul de supra fati dupi tangentele in I la curbele ortogonale s. ) 6 9 A 9 Daci tensiunile intr-o zoni sint negative (compresiuni).ds. n conventie care corespunde cu creSte.cind udi part ea convexi .. In cazul particular.ea pozi t ivii sau nega t ivi a unghiurilor cr sau cp pe care le fac tangentele la curbele s. se obtine: In aceastd formuli dispare semnul f ciici raza de curburi se va considera pozitivi P cazul concavititii udate si negativi cind convexitatea este udatii. T2 cit ~i a unei conditii de formii F(s.. ecuatie care.. la adincimea z. se va lua semnul cind lichidul udi partea concavi si semnul . se cuteazi (instabilitate de formii) n . notim cu da.

prin . = T . pentru a avea o formi stabili. 4. 1 1 d2w haw mic.gi -' $i ecuafia diferential5 a membranei devine. pentru o tensiune superficial5 T uniform5 dati: PI P2 dy8 dza 0 solutie exact5 a acestei ecuafii a fost dat5 * sub forma: g . de genul piiturii superficiale a unui lichid care este sediul tensiunii superficiale (v. ca perefii sii fie rigizi.~i este necesar. * Cristea Mateescu. dar dacii forma peretelui nu corespunde cu suprafata defini tii prin ecuatia (4-45').)' Eii Dac5 peretele are un contur de reazem plan dat ~i ne propunem a grisi forrna de echilibru a plnzei suficient de Intinse pentru ca bombamentul s5u fat5 de reazem s5 -fie relativ . et de physique de 1'Ecole Polytechnique de Bucarest. rn Fig.7. se pot lnlocui cu o aproximatie acceptabilri expresiile . M =E X K impar 2a COS Kzy 2b - 9 Equili bre d'une membrane au pourtour rectangulaire. Calculul vaselor cu pereti rigizi insi foarte subtiri se face in modul aritat la peretii flexi bili. = T = const pentru intreaga suprafati. ne afliim in cazul formei de echilibru a unei membrane infini t de subtire ~i flexibili (fig. la care peretele trebuie s i reziste.~i . Deformafia unei membrane dreptunghiulare supus5 la presiune hidrostatic. soun~ise une B charge variant suivant la loi des pressions hydrostatiques (Bul. paragr. . 1937). - Dacii punem conditia T . Aceste momente de incovoiere provin din cupluri he forte care nu schimbi starea de echilibru a tensiunilor T . 4-73). se vor nagte momente de Pncovoiere. 4-73. de math..

iar tensiunile T I si T . . oricare ar fi forma curbei meridiane. M. apoi la calculul plicilor groase supuse la presiunea liidrostaticii pentru obtinerea lui M. . .1 c+i--. In dw dy dw dz figura 4-74 se reprezinti forma pfnzei obtinute pentru Fig.pentru o retea de 25 puncte in cazurile 6 -b 2 . Un calcul mai comod se poateFface pentru orice form5 de contur prin diferente finite ~i rnetoda relaxirii.. Agadar.1 = a a a 2 cazul a = 6 .4. Suprafete de rotatie A In cazul unei suprafete de rotatie (de obicei. iar daci eforturile sint. echilibrul este stabil daci eforturile sint de tensiune. axa verticala Oz este axa de rotatie) una din cele trei ecuatii de echilibru este satisficuti de la sine din cauza simetriei. Curbe!e de deformatii egale ale unei membrane cu contur dreptunghiular supusii la presiune hidrostatici Aceste forme pot fi folosite ca elkkente de constructie pentru baraje.Hidrostat fca - Au fost calculate valorile w . .6. stavile. 4-74. etc..gi .b . 4. se calculeazi cu ecuatia (4-45') si cu ecuatia de proiectie pe tangenta mkidianii. f i r i a impune suprafetei o andmiti formi de echilibru (fig. 4-75). + II.

existi relatia (Meusnier) : r = p cos .dr --9 cosada d(sina) iar ecuatia (4-45') devine: TI d (sin a)' + T . ~chilibrulunei suprafete de rotatie supus5 la presiune hidrostaticii Daci un cerc de rotatie face unghiul . dr r .de compresiune trebuie ca peretele s i fie rigid. (f -a) 0 pp sin a. 4-75. sina = yz. Din aceasti relatie si relatiile: 9 deducem Pl - dr . pentru ca stabilitatea si fie asiguratg. f n acest caz ecuafiile de echilibru se pun sub o form2 mai comod8.a cu normala la suprafati. folosind ca variabile pe z si raza r a cercurilor paralele. 9 . 2 z Tntre raza p2 de curburi normalii a suprafetei gi raza r decurburi oblici. Fig..

este efortul in plan paralel. fiind p. = T = const.r sin a Acp). 0 asemenea formi poate fi folositi si pentru peretii unui rezervor sau o parte din suprafati. presiunea unitari pe elementul de suprafati ds. Ecuatia (4-47') inmulti t i cu 2 x reprezinti conditia 'de echili bru intre greutatea lichidului aflat in interiorul suprafetei de rotatie si tensiunile pe o linie de contur (sau reactii de reazem. pe intreaga suprafati. 0 astfel de formii o c a p i t i o picituri asezati pe un plan orizontal sau o buli gazoasi intr-un lichid sub o placii orizontali. avem: 9 Rezultanta celor doui forte din planul meridian adici d (T. deci: Tlr sin a = \ yzrdr. - 9 . A este variatia lor. dar dacii una din limi te coincide cu punctele de aplicare a reactiilor. ca formi de baraj. ds. Cum unghiul Acp este independent de r si p. cele doui ecuatii precedente devin identice si exprimi ecuatia suprafetei. deoarece ds. = drlcos a. forta de p r e s i ~ n eproiectati pe Oz este: p cos a dslds2 = pr dr Acp.r sin a) = prdr sau. este efortul in plan meridian. Si proiectim fortele ce actioneazi elementul de suprafati pe direcfia Oz. = T. Pentru lichide grele p = yz. - Aceasti integrali este valabilii numai in zonele unde nu existi puncte. linii sau suprafek de reazem.Hidrostatica A 107 In aceasti ecuatie. iar T.rAcp).. Observiim c i proiectiile fortelor din planul paralel sint nule si c i notfnd Acp unghiul la centru in planul orizontal a1 arcului ds. Ecuatia a 2-a de echilibru este deci: d (Tlr sin a Acp) = pr drAcp.r sin a = \ r ro prdr . integrati: T. T. iar proiectia rezultantei pe Oz este: d (T. Dacl se pune conditia T. dacii linia de contur ioincide cu reazemul). In sfirsit. ecuatia se simplifici r i mintnd 9 d (T. se pot g6si cu aceasti ecuatie reactiile pe reazeme. care nu mai are meridiana arbitrari. pe care se dezvolti reactii.

r2dr) 3R' T . ? T I( B ) . iar marginea su. 3 r = R: (--+ x) zR efort 'r2 2 6 de compresiune.- ($-R'R2 2 Tlr sin a. T 2 = Yzr sin a.r) tg oo*rdr T.Y - R2 cosa. Echilibrui unui vas conic continfnd este n u l i .108 Hidros fdica 1) Un vas conic plin cu lichid este suspendat cu virful in jos p u n cerc de reazem. S:" 4 (R 'rdr .perioari a peretilor conici este deasupra nivelului lichidului. = 0 si deci T . r R' y (R' . unde . pentru a putea dimenkiona cercul de reazem ~i fundatiile lui. Daci cercul de reazem este sub -. r cosa.. 4-76. pentru a nu trece prin reazemul B. ecuatiile de echilibru se scriu separat pe porfiunile OA. AB si BC (fig. = 5 * . ~i ecuatiile de echilibru devin: A R. = 0 un lichid greu Pe portiunea AB: -- 9 9 T. =turul B . Reactiile pe cercul de reazem sint dirijate dupii generatoarele conului gi este util a f i descompuse in componentele verticale si orizontale. integrala din iz membrul a1 doilea a1 ecuatiei (4-47') Fig. 2 1 Tl ( 0 ) .. = const.nivelul -lichidului.r sin o0 = \:yzrdr 1 . este pozitiv si are valoarea maximi cfnd r = 9 .r) tg oo rdr = y ig a. iar pe con- R cos a.. Pe portiunea OA. 4-76). Calculul tensiunilor T. = \ B 0 y ( R ' . 6 .. 6 Pe portiunea BC trebuie calculati integrala intre punctele C si B . S se calculeze tensiunile $i reactiile pe reazemul circular de razl In acest caz a = a.

si T2 cu unghiul a: 9 I a - X -TI r 0 1 ' man 2 n -. 2 %) $) creste + 0 - descre~te- GO Y Daci z1 < 2p. 2) Calculul unui rezervor cu pereti sferici (fig. Din ecuatia (4-49) rezul t i : ~ ~ = -P + $ ( c o~ a + ~ s [ I + cos a ~ 1 ~ jar din ecuatiile (4-48) si (4-49) rezulti: Formulele sint valabile pentru z1 > 2p.dr=p cos 0: doc.z=z. deci p pozi tiv. sau se giseste scriind c i greutat'ea lichidului este echili brati de components verticali a . pentru partea peretilor deasupra nivelului apei se aplici formulele: T.-p (I-cos a) .YP 2 -. sin a = y Fr zrdr. formulele precedente sfnt valabile numai pentru partea de la nivelul apei in jos . adici : Tl ( B ) R'3 Y -6 R cosu. 9 + rT. 4-77. Calculul unui rezervor cu pereti sferici Avem relatide geometrice: r=p sin a. Ecrtafiile de echilibru devin: (4-48) T1 T2 = ypz. sin20: = const. (4-49) Fig. I n acest caz existi o singuri .YP 21 scade Tmin = scade Tmin YP - 2 (z1 - T2 2 ' max 2 21 = - YP (z. se calculeazi ca la exemplul anterior.fort ului total T I( B ) . Reactia reazemului este egali cu suma eforturilor TI( B ) calculate deasupra ~i dedesubtul inelului B.razi de curburi si aceea este constanti si egali cu p. Presupunem fata concavi udatii. . Iatii variatiile lui T . (4-51 ) .Hidros f tlca a > 109 Eforturile in planuri paralele T. 4-77).

respectiv sferic.Asupra atractiei unui electromagnet deformabil" (1935-1936) gi tratatul de . n Avind o vast2 culturg generali gi tehnicii. hidraulicii. magini electrice. Aceasti din urmi lucrare. Din tre lucririle mai importan te se remarci : . in 1919. In cazu1 cind lichidul u d l partea convexi. bazata pe egalitatea miirimilor specif ice" (1930) . Calculul unui rezervor Intze constructiv. In acest scop corpul rezervorului fiind cilindric. Din 55 lucriiri publicate. ~i T . a predat cursuri de hidraulicii.. adic5 egalitatea volumelor ' care apasi pe fundul conic. A proiectat gi a participat la executarea a numeroase ~i importante lucriri edilitare in Bucuregti gi P mai multe orave din targ. * . din 1910 pfni in 1946.Hidraulicii teoretici si aplicatii" de D. electrb tehnicii gi geome trie. d e ~ neteri minati.r sin a = r 0 yzrdr. = G' ' 2xr0 cos cr" Introductnd aceste valori in ecuatia (4-52) rezulti G = G".Valoarea constantei se deduce aflind pe T . de unde rezulti: T: = G ' 2xr0 cos a' T. Germani. Dionisie Germani. I gi 11. inginer gi profesor. In Bucuregti.0 metodl elemen tari pen tru stabilirea deformatiilor ~i efor turilor interioare ale unui fluid incompresibil gi a ecuatiilor Navier-Stokes" (194 1) . calculate prin formulele anterioare.Studiul grafic a1 lovi turii de berbec" (1938) ... este cea rnai importanti publicatie de acest fel. In 1900. 4-78. .. . . prin efectuarea integralei de la A la C. componen tele lor orizon tale s5 se echilibreze. Diametrul inelului de reazem CC se alege astfel ca T i gi T:' fiind eforturile ling5 reazem in fundul conic. la nivelul apei atit prin formula (4-49) cit si prin formula (4-51). mecanica fluidelor." 7 I 7 3) Rezervorul Intze (fig. Acestui rezervor i se d5 o astfel de formii incit reactiile reazemului sii fie verticale. respectiv sferic.' se calculeaz5 cu formula cunoscutii: (4-52) ceca ce este avantajos din punct de vedere T. diplomat a1 $colii n de poduri ~i gosele din Bucuregti.Sinteza legilor de simili tudine in rnai mu1te domenii ale fizicii. la $coala national5 de poduri gi ~osele. A murit In 1948. apiirutii pfni In prezent in RomPnia. se schimbii semnul eforturilor T . ' Fig.Hidraulic5 teoretici ~i aplicati" (vol. 21 stnt memorii originale de mecanici.la Politehnicg gi la Universitatea din Bucuregti. 1942). adicii: T: cos a = T:' cos a". gi a1 $colii Superioare de electricitate din Paris. 4-78). niscut T 1877 la Galati. aerodinamici. motoare hidraulice. 0 discutie mai amplii a acestei chestiuni se g l s e ~ t e in .. respectiv de la B la C. fundul s5uare spre periferie forma unui con. iar la centru o suprafati sferici. Eforturile T i gi T..

1. lichidul ia o formii proprie. si se introduce in lichid gliceric.Dacii de marginea inelului este fixat un fir subtire de miitase de care este legat un altul in douii puncte. de . de formii sfericii. CAPILA RITATE 4. Se dovedeste . .In tuburi de diametru mic (tuburi capilare).Ifidrostatica 111 4. dup2 cum dominii anumi te categorii de forte. iuprafata unui lichid aflat in . intrucit predominii fortele masice. De la acest fenomen particular provine denumirea generic2 a acestor fenomene.7. .2. astfel cii ochiul ia forma . in general. formeazii numeroase biisici de aer. agitat in contact cu aerul.Un lichid viscos. apa se poate ridica la iniiltimi mari. precum ~i de temperaturii. - 9 9 9 b 9 A 4.7.cii. fiirii a avea nevoie de peretii de sprijin ai unui vas.ca si in alte ramuri ale fizicii . care nu mai are nimic comun cu fo. foarte elasticii gi mobili. astfel ca membrana lichidii sii prindii in ea fireie de miitase si se giiureste apoi membrana in interiorul ochiului format de fire. in contrazicere cu principiul vaselor comunicante. intins ca o membranii *subtire. se dezvoltii tensiuni superficiale uniforme. din cele mai obisnuite si caracteristice: . 1 a t i citeva din aceste experiente: .7.Sub volum redus.. Tensiune superficial5 Numeroase experiente ne conduc la ipoteza ca la suprafata unui lichid. s8 constatii'cii firul estk intins uniform de toate piirtile. in special ale gravitatiei . datori tii acestor forte. Caracteristicii in special este piciitura de mercur. care nu depind de forma suprafetei lichidului.ma obisnuitii a suprafetei unui lichid in contact cu aerul. Se constati cii. fenomenele de capilaritate nu joacii nici un rol. General itiiti Sub ti tlul de capilaritate se grupeazii o serie de fenomene datori te unor forte care se dezvoltii la suprafata de separatie dintre lichide sau dintre un lichid si un solid sau dintre un lichid si un gaz. intr-un strat foarte subtire. constituind spuma sau emulsia. Se constatii c i s-a prins pe cadru o cantitate micii de lichid. f r ca vreo dimensiune sii fie m i d . Iatii citeva exemple. fcrmind un ochi de formii neregulati. . fenomenele sint sub depenhenta simultanii a mai multor legi. aspectele fenomenelor pot diferi d e la un caz la altul.pe cadru. forma de piciiturii. adicii sint complexe si.ci ia alte forme. capilari tatea poate produce modificiiri importante ale suprafetei lichidului.Se introduce un cadru (sau inel) de sirmii subtire in apii siipunoasii sau in lichid gliceric (apii in amestec cu siipun si glicerinii) si se scoate afarii.epaus intr-un vas nu mai este planii si orizontalii aga cum apare in cimpul gravitatiei terestre . ci de natura lichidului si a gazului cu care lichidul este in contact. Dacii masa lichidi este de dimensiuni mari. cind insii cel putin una din dimensiunile masei lichide este micii.capilari tate".

Experienta prin care se mgsoarii tensiunea superf icialii celor douii laturi perpendiculare pe ea. la o distant.ipotezei atractiei moleculare. introducem in lichidul gliceric un cadru de sirmi. avind una din laturi mobilii gi preyiizuli la capete cu douii mici ochiuri. moleculele lor tinzind a se depiirta si fiind intr-o stare de continuii miscare.. mai micii decit E . Explicafia acestor fenomene a fost datii pentru prima oar5 de Laplace. (Spre deosebire de lichide. care ins2 suferii de acelea~iimperfectiuni ca ~i ipoteza lui ~ a ~ l a c Moleculele unui lichid s-ar menfine in pozitii reciproce imobile datoritii unor forte de atractie la distantii. 4-81.vitate molecularii de raza E (fig. aproape de suprafata lichidului. experienta dovede~te existenla tensiunii superficiale. Se admiie deci. cii atractia Pntre moleculele lor este proportionalii cu masele ~i cu o funcfie de distanfii. astfel ca sii poati aluneca in lungul Fig. pentru lichide. -Intrucit materia este izotropii. foarte mici. Dupii ce scoatem din lichid cadrul cu pelicula pe cadru. gazele sint lipsite de coeziune. 4-79. 4-79). toate aceste forte de atractie se echilibreazii si moleFig.4-80).unui cerc (fig.lele situate in interiorul unei sfere de acti-. Experienta care dovedeqte c i tensiunea superficial5 este constanti Fig. denumite forte de coeziune. n Aceasti tensiune se poate misura prin diverse metode. Explicatia tensiunii superficiale cula rgmine in echil ibru. cu viteze depiisind 1 000 m/s). Ulterior s-au elaborat si a1te teorii. Or..de actiune molecularii. 4-81). supusii fortelor de atractie provenind de la molecu. f n acest caz se echilibreazii numai fortele de coeziune datori te moleculelor cuprinse intre planul A B si un plan A 'B' sirnet r i i cu A B faid de M. De exemplu. Fie scum 0 moleculii M. atfrniim o greutate micii la latura A B si constatiim c i ea se deplaseazii cu o canti tate micii in A 'B'. egala' E toate directiile. de formii necunoscutii. Aceste forte sint cu totul neglijabile dacii distanta dintre douii molecule d e p i i ~ e ~ t.raza de e acfiune molecularii" care este de ordinul unei sutimi de micron. 4-80.sit uatii la oarecare adincime. Fntinzind membrana lichidii (fig. cu ajutorul. f n ce fel se explici tensiunea superficialii cu ajutorul ipotezei mentionate? Fie o moleculii M I . toate moleculele din-calota sferiLii de sub planul A'B' T 1_ 6 9 . k. dar care se anuleazii pentru distanta egalii cu raza . aceasta fiind forma de echilibru a unui fir flexibil supus unor tensiuni uni forme in planul s i u .

sup. Lichidul posed5 deci o energie potential6 superficiali W AQ. Echilibrul tensiunilor suproduc alte doug tensiuni superficiale a. mai la suprafati. adici tensiunea superficiali a este chiar constanta din formula energiei potentiale superficiale si in acest mod se face legitura fntre diferi tele ipoteze si teorii privi toare ia aceste fenomene. Pentru a aduce o moleculi c a M . . predomini forta de atractie dirijati in jos. . perficiale la contactul a trei corpuri respectiv 0. pe AB ~i egali cu ads. Cele trei forte trebuie s i se echilibreze..o rezultanti normal6 pe planul de a p i AB gi indreptati spre interior. superficialiiinchizind o arie ... Efortul uni tar de tensiune superficiali fiind a. trebuie ca a s i fie egal cu A . Pe de a l t i parte. si a. 4-83...atrag molecula M.. Energia potential5 Fie o curb2 trasati pe suprafata lichidului. Fig. 4-83). Datori t i atracf iei moleculare. in pozitia A'B'. intre cele doui lichide in contact se produce o tensiune -. srebuie s i fie egal cu: 3 L .superficial6 a. Este adevirat c i moleculele de aer (sau gaz) din calota si tuatii deasupra planului AB exerc i t i asupra moleculei M . in care A este o constanti. 9 ..--4* . fortele de coeziune respective compunindu-se h t r . ihsi densitatea gazului fiind mu1t mai mici decit densi tatea lichidului. sii fie egali ~i de sens contrir cu rezultanta tensiunilor a. b atractie dirijati in sus.. \ dW Cum insi = ads00' - cosa = adsdn = a d Q . pe curba C. Lucrul mecanic ce trebuie si-1 indeplineasci forta ads pentru ca lichidul t5 se deformeze din pozitia AB. si datoriti atractiilor dintre fiecare din iele doui lichide ~i gaz se Fig. - . am vizut c6 existi o tensiune superficiaf5 in planul tangent la suprafati si egali in toate directiile.afata IR se spore~tecu cantitatea d Q (fig. Si presupunem acum o picitur5 dintr-un lichid situati pe suprafafa altui lichid. trebuie indeplini t un lucru mecanic care si invingi aceasti forti. 4-82. P r e s u ~ u n e mc i ~ r i n t r .o Iiirgire a curbei care ia pozitia C'. e i primat fn kgflcm. - - - - _ .. de aceea picitura de lichid usor ia o astfel de. pe curba C'. proportional cu suprafafa lichidului: 1 dW = A d a . forta corespunzind segmentului A B = ds trebuie s5 fie normal. tangente la piciturii (fig. 4-82). Energia sa superficiali va creste cu d W = AdQ. formi lncit tensiunea a.

. . . . . . 0. > a. . . . . si p sint razele de curburii situate in doui planuri ce se taie ortogonal.4 gfjcm = 461. . . .. . .3. Din aceastii ecuatie presiunea p normal5 pe elementul de suprafati care se exerciti de la fafa concavi la fata convexa este diferenfa dintre presiunile ce se exerciti pe ambele fete si poate f i funcfie de spatiu: p = f ( x . Sulfur2 de carbon fat5 de aer. .0258 0.7. . . Alcool fat5 de aer .curbura medie" a suprafetei.curburilor principale". .26 dyn cm-I dyn cm-I dyn cm-I dyn cm-l dyn cm-I dyn0cm-l dyn cm-I + . . Untdclemn fati de aer . Se obtine ecuatia lui Laplace: 9 iar membrul intii reprezintii . Iata citeva valori ale tensiunilor superficiale o (forfi/lungime): Apg f a t i de aer . . . . . Alcool fat5 de ap5. .3 gfjcm = 32. 9 fi orienmaximi Asadar. .=o. . y. in care punem conditia o. . . . .=a=const. . . . . limitat la partea superioari de un gaz. . . d k echi- 1) Forma de echilibru a suprafetei de separatie a unui lichid greu. Mercur fat5 de aer . . . Untdelemn fati de ap5.6 gfjcm = 2. . 4. . 2). are ca ecuatie: tn care z este ordonata unui punct curent a1 suprafefei f a f i de un plan orizontal de cornparatie. . corespunzind . .4700 0. . in stare de echilibru. .0770 0. . Teoremele principale ale capilaritgti i a) Teorema lui Laplace. nu se poate forma triunghiul de echilibru a1 fortelor si piciitura se intinde p i n i ce se reduce la un strat extrem de subtire format hintr-un singur rind de molecule. suprafata lichidului sub acfiunea tensiunii superficiale este o formi libru de membrani. . . Daci la suprafafa de separatie a unui lichid se consider5 ca fenomenele de tensiune superficial2 sint asimi la te cu tensiunile ce se dezvolti intr-o membranii extrem de flexibilii ins2 neextensibilii. Pentru o anumiti orientare. . . . . . . Consecinle .0023 gfjcm = 7 5 3 gfjcm = 25..l gf/cm = 20. . ..r. . tensiuni egale in orice directie. . . . . = raza ~i p . .l gfjcm = 32. .' tangent la suprafatg. = r. . . p.0210 0. a. . = raza minimi.Dacii insi o. oricare ar tarea acestor planuri.0330 0. ecuatia diferentiali a echilibrului acestei membrane se poate deduce din ecuatia (4-457. .i aplicaJii ale teoremei lui Laplace j p.0327 0. .

Cum y' este neglijabil f a t i de y.+ (PO I M I Po I Fig. la care corespund raze de curburii negative (concavitatea spre exterior). razele de curburii sint suficient de mari n pentru a admite cii: de unde rezultii: 2) Formele de echilibru pe care le iau rnembranele foarte subtiri. formate din lichide putin viscoase (solutie de siipun.y')z.Pi -PI. presiunea exterioarii in M fiind p.yz. presiunea interioari este po . . Presiunea interioari fn punctul N este + deci diferenta presiunilor ce actioneazii in N pe ambele piirti ale membranei su~erficialeeste de la inierior sDre exterior: P (y .) se explicii nemijloci t cu ecuatia (4-52). = p' .pe. in figura 4-84.. O cea rnai mare parte a suprafetei. deci = + y'z) = Po + Yz . Tensiunea superf icialii fntr-o memhranii sfetic5 a unui balon de lichid sHpunos -+ (b i ) - . 4-85. Astfel : .p a = pFie p' presiunea din lichidul care forrneazii membrana. Intr-un punct avem. se poate lua p = yz. Suprafata liberii are curburi accentuate numai in apropiere de pereti .yz. cazul I.Hidrostatica 115 Intr-adeviir. In cazul 11. 4-84. presiunea exterioarii in N este po y'z. Forma suprafetei de separatie a unui lichid greu fati de un gaz P = .La o bii~iciide siipun (fig. neglijind cant it i t i l e foarte mici (diferenfe dintre curburile pe o fatii ~i pe cealaltii a membranei): A a Fig. y' fiind greutatea specificii a gazului. lichid gliceric etc. 4-85) diferenta dintre presiunea din interior pi si presiunea din exterior pa (a tmosfericii) poate ii consideratii : Pi .

rezulti c i : cele doui raze de curburi sint egale ~i de sens opus si pelicula are o formii de rotatie. la care presiunea pe o fati si pe cealal t i are aceea~i valoare constanti pi = p.trebuie s i ia forma unei sfere (fig. se poate forma o membrani intinsi numai intre cele douii inele. pentru ca sisternu1 sii fie in echilibru stabil.Daci se inmoaie in lichidul gliceric un sistem de douii inele paralele finute la distante constante cu o bari. . = pa. iar lichidele avPnd acelea~idensititi. p poate fi considerat egal in orice punct a1 membranei Si in acest c a i suprafata de echilibru este o sferi. = 0. Mernbran5 fn form5 de catenoidi Fig. a cirei razii este dati de ecuatia: . dar. trebuie ca energia sa potentiali s i fie minimi. conditie indepliniti numai de sferi. aceasti energie fiind = A . 4-86.0 masi lichidi aflatii in suspensie intr-un lichid cu care nu se amesteci. T acest caz. Intr-adevir.p.pentru acelea$ motive . T T 2a R . A I Fig. Forma de echili bru a unei mase mici. 4-87) ~i atunci relatia dintre presiunea gazului si raza bisicii este: p = -. trebuie ca pentru orice deformatie sub volum constant suprafata s i fie minimi.Pentru dimensiunile obisnui te ale bisicilor. ia o formi determinatii numai de tensiunea superficiali ca si in cazul bi~icilorde sipun in aerul atmosferic. 4-87. deci pi . O (proportionalii cu suprafata). ale cirei curbe meridiane sint liinti~oare(guprafata este catenoidi) (fig. de lichid sau de gaz h interiorul unei mase lich ide Dar ~i o masi mici de-gaz in interiorul unei mase lichide . 4-86).

ridice pe lingi perete la infinit. hd = 0. cum ar f i apa. D a d se introduce un tub de sticli de diametru sub l cm. cum ar f i mercurul. Astfel. .30 cm2.--- 2xr a rezul tii : Fig. intriun lichid care udii sticla. si singura forti de presiune este' datoritii coloanei de A lichid: yxr2h. Aceasta trebuie s i echilibreze rezul tanta forfelor cah pilare. 4-88.a.077 gf/cm. a = 0. Presiunea atmosfericii pitrunzind pe la cele doui capete ale tubului se anuleazii. oricit de curat ar f i peretele. este 2xra.zi la contactul cuun perete solid formind fie un unghi ascutit (fig.-A.ascensiunea capilarg 2cr =Y - y x r2 h hr 40 sau hd = . fie un unghi obtuz la lichidele care nu le u d i (fig. nu s-au putut obtine valori experimentale concordante pentru unghiul a. deschis la ambele capete. 1) Unghiul de racordare. -. alcoolul. Deoarece ascensiunea lamei i e lingii perete depinde de starea de puritate. dac2 tubul are sectiunea circular2 de razi r. T care h qi d n sint date milimetri. Daci o > o f a nu poate exista echilibru si lama lichidii tinde sii se . Din egalitatea: A ? s \-L. 4-89. ajungind la o grosime inferioari unui micron. Unghiul a se miisoarii intre directia lui o si direcfia tensiunii superficiale a. Aceasta se explici prin existents tensiunilor superficiale in f.2. 4-88. .Hidrostatica 117 b) Racordarea suprafetei l ibere a unui 1 ichid cu un perete solid. y = 1 gf/cm3. b). (Intr-adeviir. adici: un ~ e r e t e solid a c o s cr f ai . Suprafata liberi a unui lichid se curbea.. 4-89). u = 0. Racordarea suprafetei libere a unui !ichid s u solid s i fie nule. . (4-54) Y Se regiseste legea aflatii de Borelli experimental: hd = 30. 4.d suprafata de separatie dintre --perechile de corpuri . 2) Tuburi capilare (fig. care in cazul c i unghiul a-r-de racordare la perete. lichidul se ridici la o iniiltime h deasupra nivelului initial care se poate determina printr-un calcul elementar. Un lichid care u d i perfect peretele nu existi. cum s-a .) . a) la 1ichidele care ud2 peretele.-..semnalat deja la art. Tuburi capilare .. Pentru echilibru este necesar ca suma proiecf i i lor (a ) fortelor capilare pe peretele Fig. astfel c i lichidul se opreste formind cu peretele solid un unghi ascuf it a .7. = 0. se poate exprima conditia de echilibru a forfelor de presiune qi a forfelor capilare. 4-88.

avind un volum echivalent cu a1 lichidului ridicat in tub.118 Hidraulica Pentru mercur se giseste experimental hd = . Atunci curburile sint egale si: y Fig. 4-90) se aplici ecuatia lui Laplace intr-un punct curent M. p = p.18. tinfnd seama de forma reali a suprafetei l i bere. 4-91. 4-91)..plan de comparatie: I dului h t r . p fiind presiunea intr-un P -----tub ldr9 plan orizontal in lichid luat ca Fig. Pentru tuburi de diameire mici. unde presiunea exterioari este cea atmosfericii (pa ).14. Suprafata liberl la peretele unui vas larg . fiind raza de curburi a curbei meridiane si p2 intr-un plan perpendicular pe planul meridian.u n tub capilar Dacii planul de comparatie este luat la nivelul lichidului fn vasul larg. ~i ecuatia suprafetei lichidului in tub este: 3) Cfnd tubul are o forma'derofa@e p. 4-92. pe cind iniltimea h din calculul precedent ar trebui s i fie iniltimea cilindrului de lichid. Pentru a se determina forma suprafetei libere a lichidului din tubul capilar (fig. putem face aproximativ ca meniscul sii formeze o caloti sfericii tiiind generatoarele tubului la perete sub unghiul oc (fig.8. iar presiunea interioari este p-y z. 4-90. teoretic . Calculul suprafetei libere a lichi. = dr -d (sin cp) 9 p2= r sin cp p p. Misurarea .iniltirnii capilarku h se face de la nivelul lichidului din vas p i n i la planul tangent la menisc. Calculul suprafetei libere la tuburi capilare de diametre foarte rnici Fig.

Ascensiunea capilarg in tre doi pereti foarte apropiati h = 0. 4-93). cu linia centrelor orizontalii.corpuri solide in contact.. douii sfere egale.2xroa datoritii tensiunilor superficiale de la fata meniscului .-sin cr) 4) Coeziune aparent& (fig. udate cu un lichid care. este: (4-57) (. 4-93. 4-94.Hidrostatica 119 dec i Z. cind z = h. cu r = const ~i unghi de racordare oc: A h.4-58) In cazui a: = 0 Y. Denivelarea maxim5 a unui lichid in repaus fafa de rnuchia unui deversor Fig. ascensiunea capilarii h se poate obtine cu suficienii aproximatie admitfnd meniscul cilindric circular. Douii.d - 7 20 sin a YR (4-55) Sigeata meniscului rezul tii din consideratii geometrice: cos cr Ascensiunea capilari la perete pentru rp h = 1/20 -(I A = rp.. Tn cazul apei. -coscc).In cazul a doi pereti verticali paraleli la distanti foarte mici d (fig. 4-95). datoritii fortelor capilare. Astfel. rezul ta : . formeazii un inel lichid aderent P n jurul punctelor de contact. manifest8 aderentii intre ele. se atrag (aparent) cu o forfi P -. 9 formuli valabilii si pentru denivelarea maxim2 a lichidului in repaus fati de muchia ascutitii a unui deversor (fig.39 cm. = 2a cos a yd 9 AZ = d (1. cu Y Fig. 4-94).

ele s-au dovedi t mai economice decit celelal te tipuri de rezervoare cunoscute (fig. formele suprafetelor de separatie dintre fluide grele reprezinti forma de echilibru a unei membrane supuse la presiuni. lame).avPnd forma unei piciituri agezate pe piimfnt. .explicarea atractiei intre corpuri mici. S-au construi t rezervoare pentru produse petrol iere . cu centrele 00' pe r verticali.120 Hidraulica inelar. In mecanica solurilor se tine seaFig. 4-95. materialul este foarte bine folosit.formarea piciturilor a ciiror greutate este proportionali cu diametrul picuri torului si cu tensiunea superficiali a lichi dului . Fenomenele de capilaritate mai intervin la: . 5) Affe apficalii. 4-96). fenoAcest R men se intilneste adeseori in naturii. dense.ile umede nisipoase. nu existii coeziune. efectul 'de atenuare a agitatiei valurilor cu ajutorul uleiului pe care marinarii I1 varsi in jurul navei. griuntii se lipesc intre ei sau de mini. pelicula de ulei impiedici spargerea valului. Construi te pentru capacitiiti mari. care are forma unei suprafete de rotatie in jurul axei OO'. . datori t i tensiunilor superficial'e de la suprafetele de separatie ale lichidului. Cind nisipul este uscat. doui sfere egale in contact. curba meridianii fiind l i n t i ~ o. cind nisipul este umed. tensiunile din perete fiind egale dupii toate directiile. variind dupii legea hidrostatici.in so1u. Dacii se d i peretelui rezervorului o astfel de formi. manifest2 o atractie reciproci P = 2xRa (1 o). ~e 'de altii parte. care plutesc pe un lichid (ace. Coeziunea aparentii a doi grlunti de nisip udati ma de aceastii coeziune aparenti. + A - . Desi foarte subtire. tot astfel.

b.t). c mirirnile cunoscute ale variabilelor independente la momentul to.Capitolul V Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 5. ale aceleiasi part icule la momen-. y.c constanti pentru o deplasare infinitezimald.c. Componentele vi tezei dupi axele de proiectie Ox. fie a.b.(a.c.b. intrucit viteza unui punct pe o traiectorie pist. t ~i se poate scrie: x = F.c. variabilele instantanee x. b. c. Oz se obtin prin derivarea partiali in raport cu t a coordonatelor: - A In ceea ce priveste acceleratiile. In general. Se consi deri miscarea fiecirei part icule pe traiectoria ei raportati la un sistem de axe fix 0.(a. observim c i . definite prin trei parametri cunoscuti.. acceleratia depinde numai de variatia lui t. tul to. b.f). la rnomentul to. dup2 sistemul de variabile independente sau de parametri care se adopti: a) Sisternul Lagrange.z. Oy. Atunci.t).yz.yo. adicd: .b. z = F.eazi parametrii a. z sint functii de a.1. de exemplu coordonatele xo. sau cornponentele vitezei sau ale acceleratiei 'etc.(a. y = F. deci componentele dupd cele trei axe ale acceleratiilor se pot exprima ca derivate partiale a l e vitezelor. REPREZENTA REA MI$CARII Studiul m i ~ c i r i iunui fluid se poate face in doui moduri deosebite. Pozifia particulei la momentul f depinde de timpul t ~i de condifiile initiale. in raport cu timpul.

reprezentind deplasarea particulei.se numesc si derivate substantiale (in sistemul Euler). c se mentin constanti pentru intreaga traiectorie a unei particule. y. . z la un triedru Oxyz fix si se studiazii elementele misc i r i i tuturor particulelor care trec prin ace1 punct. b) sisternu1 Euler. w. z sint funcfii de t. y. Astfil viteza particulelor ce trec prin acelasi punct fix din spafiul ocupat de fluid este functie de coordonatele x. Se consideri un punct fix P spatiu. rziportat prin n coordonatele sale x.onsiderd traiectoria unei particule. se integreazi ecuatiile: dx = u d t . deci cbmponentele u . z. vi tezele si acceleratiile. se pot determina presiunile. in sistemul Euler. nu se studiaza traiectoriile in sistemul Euler. cum se face in sistemul Lagrange. y. dar variazi de la o particulii la alta. z. In general. y.si . w ale vitezei se obtin cu ecuatiile: qi nu prin derivare partial6 in raport cu t . densi tatea si temperatura in difirite puncte ale miscirii. 0 datii cunoscu te traiic toriile.lor x. dy. deoseb i t : 9 Du Dt 9 Dv Dw -9 . y.. ' 9 dt dt ' dt intrucit dx. dz sint deplassri ale substantei (particulei) si se noteazii. cind t variazi. si de timpul t : 9 9 Dacii se c. sint functie de timp. adeseor i . v. intrutit cresterile lui x. dar dacii se cere aceasta. tinind seama cii si x. f inind seama si de ecuatiile i'izice. deridu dv dw vatele . Pentru acelea~imotive. 6. v. trebuie observat c i vitezele se determini ca derivate totale ale functii. Prin urmare componentele acceleratiei fn sistemul' EuIer se obtin astfel: Pentru a deosebi clar modurile de derivare in cele dou6 sisteme. dz = u d t . dy = v d t .' Dt Dt . obtinerea acceleratiei fntr-un punct se face prin derivarea totali a lui u .Trebuie s i mentionim c i parametrii a. Aceasti metodii de studiu a miscgrii unui fluid este de fapt identicii cu metoda de studiu a misciirii u n i i sistem continuu de puncte rnateriale.

la momentul t. acegtia sint tangenti la curba A. Daci miscarea este permanenti sau chiar semipermanenti (v. sau . r r.2. este tangents la vectorii-vitezii ai particulelor care la un moment dat coincid cu punctele de pe acea linie. cap.A. Tn sistemul Lagrange se exprimi prin ecuatia: A V A = F (r. In acest manual vom folosi aproape intottleauna sistemul de reprezentare a1 lui Euler ca fiind mult mai comod. 9 5. de aceea linia de curent in cazul acestor fel uri de misciiri -coincide c u traiectoria..A. ale lui Lagrange.. care se afla in A. parcurge in timpul. I1 I). A. A . parcurge elementul de curbi A. t). In aceste ecuatii reprezinti razele vectoare ale unui punct oarecare din spatiu considerat fix (Euler). Se vede din aceasti definitie cii linia de curerit nu este in general identici cu traiectoria unei part icule. particula m...Liniedecurellt schimbii in general pozitia de la un moment la altul.... Fig.coordonatele fluide". care la momentul t trece prin A. In notatie vectorialii se poate caracteriza sintetic deosebirea dintre cele doui sisteme de repreZentar& astfel : Pe cind in sistemul Euler viteza se poate exprima prin ecuatia: . Linie de curent Se cheami linie de curent linia care. elementar dt distanta elementari A . . tot .ecare punct din spafiu.2. PRECIZA REA UNO R NOTIUNI D E HIDROCINEMATICA 5.. I 9 . Reprezentind vectorii-vitezii in punctele A.v = f (r.in a c e l a ~ itimp dt. Linia de curent ce trece prin A. Particula m. timp dt. f ) . cu atit mai mult cu cit traiectoria unei particule in miscirile o b i ~ n u i t eale fluidelor sale nici nu poate f i verificata experimental. c la momentul to. 6 . .\\ 9 . o altii particuli m..Cinernatica fluidelor (hidrocinematica) 123 iar constantele de integrare ce se obtin sint evident . pe cind reprezinti razele vectoare ale punctelor initiale prin care trec diferi te traiectorii (Lagrange). In acest mod se poate face trecerea de la sisternul Euler la sistemul Lagrange. etc.1.. etc. parcurge elementul de curbi A. vectorii vitez'elor au pozifii fixe in fi.. urmirind directia de curgere. care este linia de curent. la I 69 7 momentul t. A. In figura 5-1 se arat6 cum se construieste linia de curent care trece printr-un punct dat A.A.5-1. ce se afla in A. .variabilele independente" a.

2.2. existi inire cele douii nofiuni deosebirea c i . Aceasti nofiune de flux este legatii numai de Pnsu~irile geometrice ale materiei si nu de proprietiitile ei mecanice (de densitate. pentru ca atunci .. 9 5. 5-3). de exemplu). Pentru aceasta..in unitatea de timp este un . adici fir.3.2. elementul de distantii. pe care se traseazi o curbi inchis6 C. Vitezg medie Daci in masa unui fluid in miscare se consideri o suprafati in.tub de curent" (fig. tubul se reduce la un f i r de curent". Tub de curent Daci sectiun6a tubului se reduce la un element foarte mic. adicii: Liniile de curent sint analoge liniilor de fortii ale unui cimp de forte ~i pe aceasti analogie se bazeazi si o metodi de vizualizare a liniilor de curegt.fluxu canti tatea de materie (mgsurats volumetric) care trece in unitatea de timp prin aria limitatii de acea curb.fireleu se i dent ifici cu traiectorfile.Liniile de curent ale unei misciri se obtin uSor din conditia ca vectorul ds. Daci se cunoaste distributia vitezelor in spatiul ocupat de fluid. se chkamii . se formeazii un tub de lungime nedefinitii numit . Firele de curent pot f i vizualizate uneori introducind o materie coloranti prin injectoare foarte fine in masa curgiitoare a fluidului. volumul care trece prin aria elementari . 9 5. (fig. Tub de curent. pe cind linia de curent este o nofiune geometric2 abstract. ar exista linii de curent care ar intersects alte linii de curent si ar insemna cii in punctele de intersectie ar exista doui viteze diferite ca pozifie ~i m i rime pentru acelasi punct. firul de curent este material. 5-2). fir de curent Daci se consideri o curbi inc his2 si se traseazii liniile de curent care trec la un moment dat prin toate pu n c t d e acestei curbe. trebuie ca miscarea s i fie permanenti. Desi firul de curent se reprezinti printr-o linie ca ~i linia de curent.in cantitate foarte redusi care umple tubul elementar. fluxu1 care trece prin a r i i 0 se poate calcula in modul urmitor: se descompune 9 . sii iie paralel cu vectorul-vitez6..flux elementar". prin care fluidul curge in ace1 moment ca si cind tubul ar avea peref i solizi.. trecerea de materieprin pereti . Debit. Flux. Daci ne fnchipuim cii aria prin care trece fluxul este foarte mic. este format din insusi fluidul . folosind un cimp magnetic si piiiturii de fier sau folosind un cimp electric. nemateriali.. ~i constituie un element component a1 unei arii de dimensiuni finite. 5-2. Fig. cici dacii ar f i altfel.

Aceastii definif ie nu prezintii vreun cusur cind este vorba de curenti rectilinii sau usor curbilinii (chiar cu sectiuni de mirime finiti) sau de curenfi infinit m i d . (5-4) Daci u.). cu semnul pozitiv socotit spre interior si fie V vi teza cores~unzi toare. v. cifra 1 indicii~d uni tatea de timp. Schema pentru definitia fluxului Fluxul poarti in hidraulici denumirea de debit.3. debitul se poate considera si a1 materiei (debit de masi).). a. Fluxul elementar este volumul unui paralelipiped avind baza d Q si iniltimea V cos (n. dupii uzul consacrat in diverse ramuri ale tehnicii ~i dupi mirimea debitului. Fie directia normalei la d Q . 0 52 9 d n . 5-3.Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 125 suprafafa Q 3n suprafete elementare d B prin care trec curenti elementari si se ia dS1 suficient de mic pentru ca vitezele fluidului care trec prin aceash suprafati foarte mici s i poati f i considerate constante in mirime si directie. 1/s. a. CONTINUITATE Conditia de continuitate exprimi principiul conservirii materiei si totodati al continuitif i i . axa curentului ~i sectiunea dreaptii. cosinusurile directoak ale normalei n. pe cind denumirea de flux este rezervati mai mult unei notiuni generale aplicabile in mai multe ramuri ale fizicii in care se intilnesc aceleasi tipuri de ecuafii (astfel fluxul este intilnit in electricitate. V) 1.. Debitul are dimensiunile L3 T-l.. magnetism. avind oarecum un caracter conventional. adicii al neexistenfei unor spatii lipsite de mhterie intr-o mas2 fluidii in miscare. fluxul se poate calcula si cu formula: Fig. in acest caz si viteza medie este legatii conventional de definitia . secfiunii de curgere". Daci se inmulfeste volumul cu densitatea p sau cu greutatea specifics y.. . I/min etc. Pentru a stabili ecuatia de continuitate se 9 . elementari. w sint componentele vitezei si a. Fluxul total este deci: n 9 9 A Y - I A A 9 o Q = \ VCOS(n. termodinamicii. se misoarii deci in m3/s. misurat in 9 y 9 unit6ti de masg secundii sa u unitgti de pondere secundii 5.Viteza medie" intr-un tub de curent se numeste debitul curentului impirti t la aria sectiunii drepte (normal5 pe axa curintului). Dacii ins: curentul este format din tuburi curbilinii ~i are o secfiune mare.. optic: etc.

in notatie vectoriala este mirimea cunoscuti ca dilatatie cubici: div = 0. rezultii c i : Sau. 5-4. (5-6) .consideri o suprafati arbitrari fix. semnul plus inseamnii c i este un exces de volum i e ~t. tlupi directii paralele cu Oy si Oz. P n intervalul de timp dat. dy.dintre masele aflate in spatiul inchis in momentul final ~i cel initial sa se anuleze. Din direcria Ox intri prin fata yOz in unitatea de timp fluxul u dy dz si iese prin fafa opusa fluxul dy dz. excesele: 9 Suma lor trebuind s i fie nuli. Schernl pentru ecllatia de continuitate mu1 Euler se consider6 ca spafiu de control volumul inchis in paralelipipedul elementar dx. Conditia de continui tate pentru intreg spafiul lichid se exprim i sub forma diferentiali astfel: I n sisteFig. care inchide in interiorul ei un volum constant ~i se exprima ca diferenfa dintre masele de fluid care intri ~i cele care ies intr-un timp determinat'prin acea suprafati plus diferenfa . apar la trecerea prin celelalte fete ale suprafetei de control. Daci miscarea este permanent. i Tot astfel. format intr-un punct fix din spafiu. $i fluidul incompresibil (adicii un lichid cu p = const) condif ia revine numai la compensarea intre volumul de lichid care u t : dx i intri si cel care iese -+ din sp'atiul inchis. dz (fig. 5-4). deci apare - 9 ca exces diferenfa dintre cele doui volume: - du dx dx dy dz.

adici fn cazul cel mai general .la aceea~iecuatie de conditie ca ( 5 3 . +.excesul maselor iesite asupra celor intrate este: t 7 A a variat numai in raport cu t : In a c e l a ~ iinterval de timp.In sistemul Lagrange.Ecuatia In aceast5 ecuatie v. Pn coordonate cilindrice. iar ve este cornn ponenta azimutali normal5 pe planul rOz. A . fluidul avind o densitate p variabilii cu timpul si cu spafiul . se obtir~eprintr-o metodii identic5 ~i este urmgtoarea: . masa interioara care ocupii volumul dx dy dz 3 = dx dy dz. z) avind viteza . ~i c5 r = dx dy dz. se ajunge i l l urma efectulrii calculelor derivatedp dz lor substantiale .~i . se exprimi conservarea volumului (sau a masei) particulei f luide de-a lungul traiectoriei. este components vitezei F directia razei vectoare r. adic5: dt dt de cont inui tate. Daci r este volumul particulei. adici: Considerind ca particula se g i s e ~ t ela momentul t in punctul de coordoiiate (x.Cinematica fluidelor (hidrocinernatica ) 127 Daci se consideri continuitatea de masa. trebuie ca : cu observatia c5 aceasta este derivata substantials. -k re. dt Variafia totala trebuie sii fie n u l i si se obtine adunfnd toate variatiile de inass: 9 . y.

deci viteza medie rimine egalii in toate sectikni~e.Este interesant a scrie ecuatia de continuitale in anumite cazuri particulare. 9 5. in timpul dt: 9 Q dt. Astfel : a) Pentru un tub de curent in care se fac doui sectiuni-normale pe firul curentului (fig. creste cu: 9 Suma celor doui volume trebuie s i se compenseze. ceea ce insi nu inseam115 c i si distributia vitezelor in sectiune este uniformi. p se elimini si rimine valabili ecuatia (5-8). se stabileste. Q = const = Vml Q1 = Vm2Q2. -= 0. 9 9 . 5-5. vi teza de care este animati o particuli fluidi poate f i considerati ca rezultind din trei misciri diferite: de translatie. dQ -= 0. respectiv ( 9 A~adar.. ca in cazul lichidelor.t . adici: b) Daci miscarea este permanenti. fluxul care intri prin sectiunea amonte si fluxul care iese prin secfiunea aval sint. ds de unde Daci p variazi prea putin. adici Q1 = Q se realizeazi miscarea uniform2 cu V = V.4.. c) Daci printr-un tub dk sectiune variabilii curge un fluid compresibil. pe consideratii analoge cu cele de mai sus. 'w ds Fig. deci 9 di2 dt 9 (5-9) Daci sectiunea este constanti. Ecuatia de continuitate la un tub de curent dt dQ -ds ds dt. de rotatie si de deformatie. la distanja ds. fluxul iesind excede canti tatea* i .. admitind dQ c i sectiunea a variat in timpul dt cu cantitatea -dt. V. ecuafia de continui tate: 9 rezulti relatia fntre doui sectiuni drepte si vitezele lor medii. - Pe de a l t i parte volumul din interiorul elementdui de tub. ROT0 RUL VITEZEI Dupi cum se va demonstra in paragraful 5-6. 5-5).

iar rezultanta lor cu a. la distanfa dy de puncdw tul A . in care componentele vi tezei d u p i cele trei axe de coordonate sint u. rotatia nu este influentatii. Astfel.Cinematica f luidelor (hidrocinematica) A 129 In acest paragraf ne vom ocupa de viteza de rotatie.1. Tn timpul dt.. Aceasti rniscare de rotatie doate fi 'descompusii in trei rotatii avind axele Ax.. vom considera c i rotatia particy jurul axei Ax este media rotafiilor punctelor extreme C. 9 9 du iar in punctuf D .dz. m. astfel cii moleculele care constituie particula nu au aceeasi v. D . y. Schema pentru calculu ro tatiei particulei translatie care poate f i considerati aceea a punctului A si o miscare de rotatie a cirei ax2 trece prin A.tezi de rotatie in jurul axei instantanee de rotatie. punctele C si D sint deplasate f a f i de punctul A ca si 9 dz / /' i - /' dw cind ar f i supuse unor viteze de rotatie in jurul axei Ax. De aceea se defineste Ea vitezi de rotatie media vitezelor de rotatie ale moleculelor aflate in p i a m perpendiculare pe axa de rotatie. Prin aceasta. w. egale cu . o particulii fluidi este in general si deforrnabili. componenta vitezei paraleli cu Az diferi de w cu cantitatea -dy. Fie paralelipipedul elementar dx. dz (fig. Spre deosebire de rotatia unui corp rigid. Ay si Az s i n e propunem s i gisim mirimea acestor rotatii pe care le vom nota cu w. 5-6) cu unul din virfuri in punctul A ( x . 5-6.' I n punctul C.. particula-paralelipiped are o miscare de 9 I N Y Fig.: . z). Si presupunem acum c i pentru a elimina efect ul translatiei aducem punctul A din pozifia deplasati A ' in pozitia initial2 printre-o translafie invers6.la dy / / distanta dy. adici. dv dz Conform observaliei anteriozre. v.. dy. respectiv . distanfa dz de a x i . a. componenta vitezei paralele cu Ay diferi de v cuEantidv tatea .

q gi v = L = 2w. Intr-o miscare nerof at ioiala divergenta rotorului vitezei este nuhi.kc.. q si sint componentele rot 7= = it . care se cheamii potential deviteza. adica : miscarea este . Tntr-adevir daci formiim derivate~epartiale si le aduniim. germand). q. suma u dx v dy w dz = V dr estk diferentiala exactii a unei functii rp ( x .tourbillon" (in 1. y. P toate limbile: -. c. rus5 si se noteazi. prin derivarea {artiali a functiei Reciproc. z). gisim c i acestea sint identic nule.. rot Daci 6. Totodati..a d e v i r : prin urmare mi~carea este si nerotationali.? 1 + + 9 vectorului rot Asadar existii relatia: 9 7.. francezii) n curl" (in 1. daci miscarea este potentiali. adicii dacii: + + 7 - +i formiim cantitif ile 5. Deci miscarea este ~i potential&. ! 5 sint nuli.rotor" (in 1.Tot astfel giisim cii rotatiile in jurul axelor Ay si Az sint: y fndoitul vectorului-vitezii de rotatie medie este cunoscut fn teoria vectorilor sub denumirea de . in care 6. iar componentele vitezei se deduc in raport cu coordonatele. englezi) g i . . se obtine: 1 div rot 1/ = div 0 = 2 - + dar dl .vhri6' fri I .nerotationalii". h t r .

inmultind ecuatia (5-15) cu dx . a unui fluid incompresi bil si exprimi continui tatea intr-un cimp de vi teze a fluxului rotorului vitezei. DEFORMAT11 ELEMENTARE Considerind aceea~i particuli elementari de forma unui paralelipiped. y ~i z. iar ceilalti doi termeni corespund fluxurilor rotorice dupi celelal te doui directii..dx inmultiti 9 dx cu unitatea de timp exprimi dilatatia (sau contractia) particulei dupi directiadx. s i comparim vitezele in directia Ax ale celor doui puncte extreme A si B ale du particulei situate la distanta dx. primul termen 9 dx dx (dy dz) reprezinti excesul fluxului rotoric pe fefele perpendiculare pe axa x. unghiul drep t yAz. Atft cimpul vitezei cit .Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 131 Aceasti relatie este analog2 ecuafiei de continuitate de volum div V = 0. Astfel. Intr-adevir. Diferenta de vitezi .i celelalte analoge din fatetele xAy ~i zAx vor f i notate: . n - precum . 5 . adici viteza de deformatie liniari. Particula suferi si deformatii unghiulare dare se misoari cu deformatiile unghiurilor drep te a l i fafetelor. in unitatea de timp.dy dz. in ipoteza din f i gura 5-6 se deformeazi cu diferenfa dintre unghiurile dw dw -+ &!02 9 datoriti rotafiilor unghiulare E jurul axei Ax. adici viteza de deformatie dx J du liniara' proportional& Aceasti deformatie impreuni cu celelal te douii analoge dupi direcfiilk Ay ~i Az se noteazii astfel: Ele reprezinti dilatafii cind sint pozi tive si contractii cind sint negative. 5 . se obtine .i cimpul rotorului vitezei sint solenoidale (formate din tuburi) ~i divergenta lor este n u l i in orice punct a1 cimpului. Raportind aceasti mirime la lungimea dx a particulei. Aceasti mirime.

ay. DESCOMPUNE REA - MISCA RII UNEI PA RTICULE FLU1 DE Fie 7= i u ) u s + w viteza intr-un punct A (x. o. particula se roteste in intregime in jurul axei instantanee de rotatie care tiece prin A .. adica avPnd coordonatele x 8x. Vi teza in B si care se va nota cu Vl (u. 6. h. cu viiezele de rotatie ox. 5-7). g..my. f . Adici.)se poate obtine din viteza V . Schema a variaf iei vi tezei part icule i sau: .4: 9 5-6. oz. 5-7. v.Este de mentionat c i . wx. y.z) a1 fluidului. prin diferentierea totali a vi tezelor dupi cele trei axe (fig. se poate scrie: + + + 9 9 Introducind in aceste ecuatii mirimile a. stabilite fn paragrafele 5-4 si 5-5.18) se pot inlocui cu ecuatiile echivalente: :Fig. in acelasi timp.y f 8y. dacii viteza V este o funcfie continui de spafiu si neglijind infinifii mici de ordin superior. w. c. z 82. se poate vel-ifica uSor c i ecuatiile (5. conform celor stabilite in paragraful 5. in jurul muchiilor. Viteza in punctul B situat la o distant2 infinit mici 8r de punctul A .

defortnabil. Termenii a8x. in urmiitoarele situatii (fig. unghiurile drep te s-au modificat. admitind ca integral5 functia de vitez5 .- V d dr'= (ax' + hy' + hy' + gz'. particula a suferit gi-deformatie ~i rotatie. Tn realitate. 5-8): Din pozitia (1) in pozitia (2) particula a suferit numai m i ~ c a r ede translatie. este pe directia lui AB). muchiile au suferit dilatgri (contract5ri). w inseamni c i vectorul-vitezii se deplaseazi din A in B ca vitezi de translatie. VdY = hx' + by' + fz'.cry) si analogii lor reprezi ntii componentele vi tezei.20) este exactl. Termenii (hay $. V d z = gx' + fy' + CZ'. Termenii ($2 .. Din pozitia (2) in (3). 6y. ' Fig. de rotatie w ai intregiij particule in jurul axei vectorului-virtej.g8z) precum si analogii lor din celelal te douii ecuatii reprezinti vitezele de deformatie ~ h ~ h i u l a rin jurul muchiilor. Diagonala din A B s-a rotit Pn pozitia AB. Dacg diferentialele 6x. particula este supus5 In a c e l a ~ ifimp unei translatii. 5-8.Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 133 Termenii din membrii din dreapta ai acestor ecuatii se interpreteazii astfel : Termenii u. vi teza de deformatie Vd are componentele: iar diferentiala : . d u p l Helmholtz Din (3) in (4). Asadar. de un sistem de axe ce trece prin A. 62 sint privite ca coordonate r' (x' y' 2') fat. viteza urzei part icule se compune din: b viteza' de translatie. fiirii rotatie (B. dar diagonalele au riimas aproape cu acelea~i directii. Compunerea migcgrilor particulei. v.p': . + gz') dx' + (hx' + by' + jz') dy' + (gx' + fy' + cz') dz' V d x = ax' 1 (5. o viteza' de rotatie si o vitezri de defortnatie* > > > 9 t 9 R Pentru a invedera efectele componentelor vitezei asupra particulei s5 Inchipuim un paralelipiped elementar care se migc5 de-a lungul unei linii de curent. Laturile s-au lungit. se d poate formula rezultatul urmator: I n miscarea unui mediu continuu. \ . pe ling5 translatie a actionat qi viteza de deformatie. b8ysiic8zreprezinti vitezele de dilatatie in lungul muchiilor. unei rotatii ~i unei deformatii.

deformatie puri" dupg de o directie normal5 la cuadrica respectivg. z' astfel 2 ca terrnenii dreptunghiulari din ecuatia (5-21) sii disparg. A fost profesor de fiziologie. si un arc de curb2 AB trasat arbitiar fntre doui puncte n situate Pn cimpul vitezei. de anatomie qi de fizic5 la rnai rnulte universitgti germane. . oricare ar f i sistemul de axe admis. 'iar suprafetele echipotentiale sint date de ecuatia: cp' = const. INTEG RALA CURBILINIE A VITEZEI. CI-RCULATIE Fie viteza in fiecare punct a1 unei mase fluide in miscare V. mort in 1894 la Charlottenburg. 1 Daci se ia constants astfel c5 cp' = & . niiscut in 1821 la Potsdam.7.gi dac5 se orienteazi axele x'. Vitezele de deforrnatie admit deci o functie de potential. A conceput o teorie a electricitgfii cuprinztnd Tntr-o sintezg teoria veche a electricitgtii ~i teoria electrornagnetisrnului. ? 5. A dat o fundamentare exact5 principiului energiei. mirimea deformatiilor relative. deoarece directiile axelor deforrnatiilor. analiza sunetului prin rezonatori . Descompunerea vitezei particulei a fost fnfitigatl in acest mod de H. fizician qi fiziolog . y'. Helmholtz. A prornovat terrnodinarnica prin cercetgrile termochimice ~i terrnoelectricd la care a aplicat principiul conservirii energiei. Solutia este unici. Helmholtz* in lucrarea sa fundamentali despre teoria vfrtejurilor. iar P 1858 a elaborat teoria rnaternatici n a vfrtejurilor fluidelor. depind in fiecare punct a1 fluidului numai de starea de miscare relativi din ace1 punct ~i nu de pozitia axelor de referinti.Y2 a3Z2 = 1. care reprezintg cuadrice cu centrul in punctul de aplicatie a1 vitezei. (5-24) Hermann V. cornponentele vitezei U1 = u Hidraulica se pot scrie: dcp ' + .wzy'). produsul scalar Vds = udx vdy wdz ~i se efect ueazii integrala de-a lungul arcului de curbii AB: 9 __(- - ' + + IAe = SAVds = B-- \ B (udx A + vdy + wdz). cuadrica raportat5 la axele ei principale va avea ecuatia urrngtoare: alX2 a. mirimea vectorului-virtej etc. determinati P functie de spatiu.+ ( aY dx' 2' .134 Astfel. * . Pnseamnii cg orice punct are o mi~care . a descoperit rnecanisrnul vgzului gi auzului . Se formeazi cu fiecare element ds a1 curbei ~i cu viteza V care-i corespunde. In hidrodinarnicg a rnai ficut cercetgri aprofundate asupra rni~cirii ondulatorii h fluide gi asupra m i ~ c i r i i discontinue a fluidelor. a lui Maxwell. (5-23) + + A ~ a d a raxele principale sfnt acelea dupg care] deformatiile unghiulare in fatetele respective ale triedrului de referintii se: anuleazri. Cum viteza este norrnala pe suprafata echipotentialg..

d9 dz) dz = &j dp u cpA.integral2 curbilinie a vitezei". Daci curba este inchisi. circulatia vi tezei de-a lungul unei curbe inchise.Cinematica fluidelor (hidrocinernaf ica) 1 35 Aceasta este o . ds) . 5-10. deci in care rotorul vitezei nu este nu1 peste tot. deci I' = 6 dac2 functia p este uniformi. (5-25) Este evident c i atit integrala curbilinie cit ~i circulatia au o valoare pozitivi sau negativi.I d y + W ~ Z= ) $ V ~ cos S (v. deci continui. se constati c i la fiecare directie de parcurs a conturului unui element corespunde o direct ie contrari de parcurs a contururilor elementelor invecinate. . datoriti lui G. Daci se considerg circulatiile pe contururile elementelor de suprafati. Cele doui valori sint identice.8.circulatie" si se noteazi: I 9 r = $ V ~ = $ ( U ~ X+ ~ S ) . Scherng la teorema Iui Stokes (surna mentare este egali cu circulafia de-a lungul curbei . Scherng la definitia .. se aplic2 urmitoarea teoremi. Stokes: Intr-un spatin ocupat de un fluid conex. Orice suprafati poate fi impirti t i intr-o infini tate de suprafete elementare prin trasarea unei retele de curbe intretiiiate (fig. 5-10). este egali cu fluxul rotorului vitezei care stribate suprafafa inchisi de acea curbi..circulatiei" Valoarea lui I depinde deci de valoarea functiei cp. initial si dupi inchi' derea circuitului fn A . astfel c i circulatiile se anuleazi reciproc afari de acelea de pe elementele periferice. Teorema are un caracter matematic ~i este general valabili in orice cimp vectorial care admi te potential. = cpA - Fig.89 dx 9 v -d9 dy 7 w= d9 dz Introducindu-le in expresia lui I' se obtine: r = $ ( z dx+* dy d y + . Astfel. depinzind de sensul de parcurgere a liniei de integrare. luati arbitrar. G. integrala curbilinie a vitezei se n u m e ~ t e. circulaf iilor) periferice care Pnchide suprafafa datii. % . In aceste conditii se poate forrnuli teorema : circulafia pe o curb6 Znchisci in fr-un cSmp potential esf e nuld. 5. deci nu numai in hidrodinamici. . 5-9.. suma circulatiilor eleFig. componentele vitezei sint: 9 u = . TEOREMA LUI STOKES A In cazul unei misciri generale. Daci miscarea este potentiali. diferentiabili si lufnd in .fiecare punct o valoare unici.

5-1 1 ) : ul t ima expresie din ecuatia (5-25)corespunzind unui sistem de axe orientate oarecum. circulatia elementarii se poate exprima in functie de rotorul vi tezei. Importanta acestei teoreme consti in aplicabili tatea ei in orice domeniu unde existii un cimp de vectori $i permite reducerea unei integrale de suprafatii la o integralii curbilinie si invers. E = q = = 0. n fiind cosinusurile directoare ale normalei 1.valoarea circulatiei elementare . deci si circulatia este nulii. (5-26) ii fiind directia normalei la suprafati.136 % Hidraulica Pe de altii parte. cu ajutorul proiectiilor pe trei axe: 9 (udx f vdy + wdz) = I .de coordonate astfel ca planul tangent intr-un punct P sii fie paralel cu xOz si elementele de curbii ale retelei suficient de rnici pentru a se confunda cu d i . nedepinzind de orientarea axelor de coordonate astfel c i putern scrie pentru intreaga suprafat2 : Fig. Rezul tatul . sg orientim axele. Schema circulatiei elementare concorm teorernei lui Stokes \ / $l/& = 5 -rot ~n 8 a d ~ . sau.) suprafafa d Q . Dacii miscarea este nerotationalii. 9 9 9 . 5-11.este un invariant. m . d z (fig. Intr-adevir.

d~ Vn = \ (tu + trzv - nu) d ~ .. d~ = dx dy dz. n fiind cosinusurile directoare ale lui n cu axele de d r fiind spatiul elementar.Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 13 z* 5. . Integrind in intreg spafiul inchis in interiorul suprafetei date.mii. cunoscuta 9 n 9 ( -. este egala c u fluxul care trece prin suprafati. Enuntul ei este: Integrals divergentei vitezei calculatii la volumul inchis de o suprafafa. P e de a l t i parte. se poate demonstra. TEOREMA LUI GAUSS-OSTROGRADSKI de la calculul vectorial. Fluxul care trece prin dl2 este:si 9 A Si aceasti teore. vectorul-unitate. normal la suprafati. Intr-adevir.9. este: I . m. fie d Q un element din suprafata care margineste acest spafill. daca p = const. rezulta: Aceastii formula permite calcularea unei integrale de volum cu ajutorul~ unei integrale de suprafata la care condif iile de limi tii sint cunoscu te. excesul de fluid care trece prin elementul de volum. usor cu ajutorul concep telor cinematicii fluidelor. coordonate.

ecuatiile de m i ~ c a r e unei particule ale de fluid perfect se obfin nemijlocit din ecuatiile generale ale unui sistem (sau mediu) continuu stabilite in cap. in aceste ipoteze. iar densititea p a fluidului se consider2 constants. forma urmitoare: t A Amintim cii dv DU - Dt etc. Ele pot ti puse sub diverse forme. dt Ecuati ile de miscare sub forma precedenti.U. respectivT ~i k gi adunim. sTnt derivate substantiale (totale) pe cind - au at y . Daci in ecuatiile (6-1) inmultim ambii membri cu i. se obfine: sau iar daci forta masivi specific2 derivi din potentialul vectoriali a m i ~ c i r i i : . desfisurati. considerind c i influentele viscozit2tii si compresi bili t i t i i sint nule. se obtine ecuatia . sint derivate locale in raport cu timpul. In consecintii. au fost stabili te pentru prima oari d 6 eon hard Euler in 1755. ECUATIILE DIFE RENTIALE ALE MI$CA RII (Euler) In sistemul cartezian de coordonate. eforturile unitare tangentiale T iint nule si singurele forte de legituri sint presiunile normale pe suprafati.i Capitolul VI Dinamica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale 6. Ecuatiile misc2rii iau. 111.etc.1.

la peretii solizi care miirginesc fluidul. Dacii potentialul de fortii este cel a1 gravitatiei : U = gz const. de mai sus. T RANSFO RMA REA G ROMEYA-LAMB S consideriim prima ecuaf ie diferentialii a misciirii.miscare a unui fluid perfect.dupii Euler: 9 Si efectuim derivarea partial& in raport cu x . a identitiitii: Fobtinind identitatea urmiitoare: si sii sciidem din ecuatia de miscare.la curentii cu suprafata liberg. (ihdoitu 9 . daci se dau conditiile la limitii.Dtnumica fluidelor perfecte : teoreme si ecuatii generale 139 Ecuatia (6-2) este echivalentii cu sistemul de trei ecuatii scalare (6-1). componentele vitezei u. Necunoscutele sint in general. scrisii dezvol tat. t 9 6.2. respectiv 20. membrii acestei identititi. se obtine ecuatia de miscare a lichidelor perfecte grele: + 9 Ecuatiile dinamice impreunii cu ecuafia de continui tate: div V = 0 sfnt in numar necesar ~i suficient pentru rezolvarea oriclrei problerne de . . . . v. admitind c i fortele masice specifice derivi din potentialul -U si Enlocuind parantezele care insotesc pe v si pe w cu 2 w . w si presiunea p in fiecare punct din masa fluidului. se obti ne : s a u . Conditiile la limit2 care se dau de obicei sint urmiitoarele: . presiunea pe suprafati este cunoscuti. bup5 gruparea convenabi l i a 'termenilor . vitezele sint tangente la suprafata iirni tativi .

Aceste cazuri sint: a) Daci vectorul-virtej este nul. Transformiri analoge se pot' obtine prin permutiri circulare pentru* ecuafiile a doua si a treia din sistemul (6-1) dupi proiectiile pe axele Oy si Oz. poate integra imediat. din care putem trage citeva consecinte foarte importante.d9 dz . In membrul intii se obtine o diferentiali exacts care s.).care sint identice cu miscirile potentiale. ecuatia intii din sistemuf (6-1) devine: du dx P dt + 2 (ww. . constanta din membrul a1 doilea a1 ecuatiei (6-b) are aceeasi de valoare pentru tot cimpul miscirii. v=- d9 dy .vw. w = . aceasta avind si o semnificatie mecanici deosebiti. - P 2 Rimine s i vedem cazurile in care se realizeazii.1 40 Hidraulica 9 componentelor dupi axe ale vectorului-virtej). dv Si considerim cazul miscgrii permanente s i in9 9 dt dt multim cele trei ecuatii transformate cu dx.v2 . iar membrul a1 doilea se poate scrie sub forma determinant u l u i din ecuatia urmiitoare: 7 Se obtine o formi de integral2 a ecuafiilor miscirii.const. Daci determinantul din membrul a1 doilea este nul.. adici: 9 deci in cazul miscirilor nerotationale .t . In acest caz. iar viteza derivi din fr~nctia potential Astfel: u d9 =dx 9 6. rezulti c i suma 7 p u + .dz si apoi s i le adunim. respectiv dy s i .

wz satisfac ecuatiile determinantul din ecuatia (6-5) este de asemenea nul. despre care se trateazi aminuntit la paragraiul 6. care nu sint decit gradientele functiei 3 astfel c i . d) Daci vectorul-vi tezi a1 particulei este paralel cu vectorul-virtej. deci ecuatia (6-6) se aplici si d u p i liniile reprezentate de ecuatiile (6-9) care sint infisurate' ale axelor . i n s i particula urmeazi o linie de curent. pistrind si termeni i derivatei locale.'daci si ecuatia (6-10) este satisficuti in intreg spatiul ocupat de fluid. Constants din ecuatia (6-6) are o valoare f i x i pentru intregul spatiu.ecuatiei (6-6).. se obtine. neexistind o constanti unici pentru tot cimpul r n i ~ c i r i i . w ale vitezei sint proporfionale cu dx.ectorului-virtej si poarti numele de linii de virtej. determinantul din ecuafia (6-5) este de asemenea nu1 deoarece deci elementele a doui linii fiind proporfionale. in locul 9 dt . dy. Sub aceasti formi. 7 7 . constanta din membrul a1 doilea este constanti numai fafii de spatiu.5. $i in 'acest caz constanta de integrare variazi de la o linie de virtej la alta. ecuafia (6-6) poarti numele de ecuafia lui Bernoulli. Aceasti conditie este exprimati prin: C I n acest caz.Dinarnica f luidelor perfecte : teoreme . v. ecuatia mai generals (6-7) a unei m i ~ c i r inepermanente: I n aceasti ecuafie. atunci componentele u . fiind totusi o functie de timp f ( t ) .viteza V este tangenti la linia de curent. prin integrare. 0 miscare de acest fel este elicoidali (miscare de surub) si in acest caz liniile dc birtej se confundi cu liniile de curekt ale mikciriii. insi diferind de la o linie de curent la alta. ca avind d o u i linii proportionale si ecuafia (6-6) este valabili. iar constanta din membrul a1 doilea ia valori diferite. determinantul din ecuatia (6-5) este nul. b) Daca miscarea nu i s t e potential& deci cel putin una din componentele vectorului-virtej este diferiti de zero.i ecuaf ii generale 141 Transformarea Gromeka-Lamb se poate opera deci -. de-a lungul siu. i n s i nu in tot spatiul ocupat de fluid. o. c) Dacii valorile o x . ci numai pe liniile de curent. adicij -. dz. pentru fiecare linie de curent cite o valoare constanti.

s e dt dt gradientului. ecuatii le ciut ate.6. I 1 figura 6-1 se reprezinti elementul de volum. ve gi v z componentele vitezei dupii raza.. Interpretarea energetics a functiei E ~i a ecuatiei (6-6) va f i dati in paragraful 6.. a cirui mas. fie cind rot 7= 0 (in mi~carea potentiali). Fig.3. v. qi ay . FO RMA VECTO RIALA A ECUATIEI MI$CARII du In ecuatiile (6-4). 6-1. Tn locul ecuatiei (6-5) se poate deci scrie formula P v2 = grad E = . Forfele ~i acceleratiile la particula elementarg. fie cind vectorul-vitezi este paralel cu vectorul rot ceea ce face ca produsul lor vectorial s i fie nul. .d2 (r sin 0) .rot . 0. este: 1 Proiectiile ecuatiei de mi~care dupi directiile R. iar pe acestea in functie de r gi 0: ax---- . a normalei la planul rOz ~i P din rectia Oz. N gi L fortele masice Pn directia razei r.membrul a1 doilea are valorile componentelor dupi cele trei axe ale produsului vectorial intre rot V gi viteza V. dt2 ay---- . tangenta qi axa vertical2 .5. dt anuleazii.d a y . Pen tru facerea calculelor este Insi necesar a exprima acceleratiile dupi r ~i n In functie de acceleratiile a. considerind mi~carea permanenti.@x dt2 d2 (r cos 0) . dupi efectuarea calculelor ~i eliminarea infinitilor mici de ordin superior.a. dt2 dt2 ae . sin 0 - + ay cos 0. + + -) 6. termenii . z coordonatele.X V = V ~ r o t vectoriali sinteiici: grad ( U V (6-12) P 2 $i din aceasti ecuatie rezulti imediat c i grad E = 0.4. In sfir~it. fie R. iar membrul intii ia pe rind valorile componentelor scalare ale f unct iei : - dv dw -. in coordonate cilindrice . N gi Z dau. ECUATIILE DIFERENTIALE ALE MI$CA RII IN COO RDONATE CILINDRICE Fie r..

Hydrodynamica6' (Strasbourg 1738) a intreprins pentru prima oari studiul matematic a1 mi~cariilichidelor.5.i derivatele substantiale . ECUATIA ENERGIEI (D.Dinarnica f luidelor perjecte : teoreme si ecuatii generale 143 In cele din urmii: ~i pe de a l t i parte: de unde rezultii: N-. Londra. iar in 1733 a fost numit profesor de anatomie gi botanicii In Basel unde dupi 1750 a predat fizicl. ca mai jos. a functionat p h i in 1732.1 d p p rd0 --- due dt + V rug 9 r ~ V Z dv. unde. U = gz si ecuatia (6-7) devine: 9 9 9 z + P + . a fost numit profesor de matematici la Petersburg in 1725. a introdus notiunea de presiune ~i a dat ~i primele teoreme din teoria cinetici a gazelor. .. Fiu a1 matematicianului Johann Bernoulli ~i inrudit cu nurnero~i matematicieni si fizicieni. Berlin. nlscut la Groningen la 29 ianuarie 1700. BERNOULLI*) 9 Pentru un fir de curent in miscare permanents si dacii singurele forte masice derivii din gravitatie. vz avind aceea~isemnificatie ca w in sistemul de axe cartezian: 9 6.se pot scrie dezvoldt dt dt tat. do9 Este de semnalat c. A fost membru a1 Academiilor din Paris. a murit la Basel in 17 martie 1782.const Y 2g * Daniel Bernoulli .~i .. Petersburg. In opera sa principali .v2 .matematician.

pe o cale directs. Sii apliciim masei A BCD in miscare. adicii: mg si Iucrul presiunilor (20 . V. egalii tot c u m. se deplaseazii dupii trecerea t impului dt in A'B'C'D'.. fiind in momentul' t ABCD. Schema la dernonstratia teoremei lui Bernoulli = CCf = ds0 = Vodt. atit vi tezele cit si presiunile sint distribuite uniform (fig. unde secfiunile transversale sint' Qo si Q. dupd impdrfirea cu mg si regruparea termenilol. care cade de la altitudinea 2. de altitudini zo si z. teorema echivalentei lucrului mecanic consumat cu variatia energiei cihetice. ins2 masa AA'CC' = p~.ds.21) Conform princip iului ec hivalentei sus enuntat : sau. 6-2. variabilii in lungul . Fie douii puncte pe axa tubului.Vo.initial viteza v.respecti. . cu caracter energetic. Volumul cuprins intre peref i i tubului si cele doui sectiuni. si vitezele fluidului .BB'DD' = pa.. m=p vo~ a apiirut dupii timpul dt. la z. deci mai inainte ca Euler sii fi descoperit ecuatiile generale ale misciirii particulei fluide.Aceastii ecuafie a fost stabilitii pentru prima oar2 de Daniel Bernoulli. miscarea fiind permanenti. Pe porfiunea A'BC'D nu au variat in timpul dt nici masele. = Vldt - ~i ecuatia de continuitate: fiov0= n. Variatia energiei cinetice a intregului sistem se reduce deci la: Lucrul forfelor se compune din: lucrul greutiitii mg. = DD' = ds.. care avda in momentul. ds. Fie 9 AA' BB' Fig.axei sale.. este suficient de micii pentru a putea considera cii in secfiune.v. insi cu viteza V. .. nici vitezele. -in. Fie un tub de curent a ciirui sectiune transversalii. Tn 1738. ecuatiei lui Bernoulli (6-L5)..: 9 . 6-2). Vom da in kele ck urmeazii o demonstratie elementarii..

iar in 9 ( - membrui intii trebuie introdusi cresterea energiei interne absorbite de masa m. ale sectiunilor firului de curent. Asadar ecuatia (6-16.la scara iniltimilor. 9 9 Po (mg) reprezintii energia potential2 elastics a presiunilor.si . Daci fnmultim ecuatia (6-15) cu greutatea masei m. verticale pe care se poarti segv2 mente proportionale cu z. . daci se ridic2 deasupra planului orizontal de comparatie in cenirele N. linia energetici EIE. (mg) reprezinti energia potentiali d e pozitie. . Reprezentarea energetici a ecuaf iei lui Bernoulli termenul z.fiecare din cei trei termeni ai ecuatiei lui Bernoulli reprezinti un Iucru mecanic. este orizontili. Y ' 2g a presiunilor (linia piezometrici) . Bernoulli reprezinti u11 bilant a1 energiei rnecanice totale care se mentine constanti. Chiar ~i sub forma simp18 geometrici. intrucit ea se obtine prin insumarea energi i lor mecanice. In cazul gazelor trebuie s i f inem seama pe de o parte cii intre p si p existi legea care exprimi evolutia gazului p = f(p).i linia ElE2 a energiei mecanice totale (linia energetici). Acest lucru va f i negativ in caz de expansiune.Dlnurnica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale 145 Aceasti ecuatie are o reprezentare geometric2 si totodaii o interpretare energetici (fig.a) exprimi faptuici suma celor trei segmente de lungimi este constanti pentru toate punctele din lungul firului de curent. 6-3). Astfel. 2g 9 k Asadar. astfel c i in membrul a1 doilea a1 ecuatiei (6-16). ecuatia lui D. in cazul gazelor. 6-3. a masei 6. se obtin: linia PIP. adici cu mgcare reprezinti o forti . datoriti lucrului elastic de compreiiune (pozitiv) cind masa a trecut din pozifia 0 in pozitia I. ultimul termen va fi inlocuit cu m. In acest sens. sum5 care este constant5 . respectiv o energie misurati in kgm si anume: Fig. atit timp cit nu intervine transfer de cilduri (pierderi in energie calorici sau cistig de cilduri din exterior).N2. pe traiectorie. Y - 30 (mg) reprezinti energia cinetici a masei m. Ecuafia Bernoulli devine deci. ecuatia (6-16) are interpret are energetici dac5 ne inchipuim fiecare termen inmultit cu forta de 1 kg.

exprirnind legea lui Newton F = ma proiectati pe cele trei directii ale axelor Ms. fiii a se tine seama de pierderile de energie datorite frecirilor. 6-4.burii in M (fig.. dupi cum se va arita fn capitolul care trateazi despre miscarea fluidelor reale.este egali cu p. oricare ar f i orientarea planului pe care se exercita. fie el lichid sau gaz..6. se introduce in ecuatia energiei un termen suplimentar. Observatie.nici un termen datorit vreunui transfer de cildur. obtinute prin integrare prin p i r t i : si dupi impirtirea cu m.Dupi inlocuirea integralei din membrul intii. Fie n b directia normalei principale si a binormalei. C si r centrul ~i raza de cu.dupi cum s-a dovedi t . Este de remarcat c i in ecuatia de energie a miscirii pern~anentenu apare . intrucit s-a presupus c i fluidul este lipsit de viscozitate. Deci atit forta masici specific2 cit si presiunea derivii dintr-un potential 9 9 si Fig. VARIATIA PRESIUNILOR PE TRAIECTORIA UNEI PARTICULE 9 Fie o particuli material6 M in miscare pe traiectoria sa. la o distanti 9 OM = s misurati pe curba traiectoriei de la un punct 0 luat ca origine. 6-4).coordonite intrinseci ". iar forfele masice se reduc la greutatea particulei. Pentru fluidele reale. se obtine forma integral2 finali: 1 sau forma diferentiali : 9 -g dz. Ecuatiile de miscare ale particulei se pot scrie in . Variatia presiunilor pe o traiectorie curb5 . I n acest capitol s-a stabilit teorema lui Bernoulli pentru fluide perfecte. Presiunea in M . ci numai lucrul mecanic de compresiune. 9 6. Mn si Mb. Pierderile de sarcini care se produc prin lucrul de frecare transformat in cilduri nu au fost exprimate.

9 . A In membrul intii sint date componentele acceleratiei . sau integrind intre douii puncte de-a lungul curbei s Ecuatia (6.18) reprezintii teorema lui Bernoulli ext insi la o traiectorie. iar dupii directia tangentei. masa 1 . dn =- 0 1gz + $) dupii db ( binormalii. v2 -r = unitatea. 9 -- dV dt 0. in ecuatia intii acceleratia centripetii. prin urmare dn adicii presiunea creste de la partea concavii spre partea convexi. iar in ecuatia a treia acceleratia tangentialii. deci . deci ecuatia a treia (6-17) devine: iar in cazul miscirii nepermanente (variabilii cu t impul) . htr-adevar. Pentru a vedea efectul acceleratiei centripete sii admitem cii planul osculator este oridz zontal. proportional v2 cu p-• 9 r Dupii directia binormalei se vede cii presiunea variazii conform Iegii hidrostatice.Dinarnica fluidelor perfecfe : tsorerne ji ecuafii generale 147 Dacii se consider.= 0 . se pot scrie cele trei ecuatii de proiecfie: dupii normala principalii. dezvol tind membrul intii avem: o A In cazul misciirii permanente. in miscare variabilii. presiunea variazii dupii legea lui Bernoulli .

Schema contract iei vinei Punind zA -zB A = h. 6-7.de contractie subunitar. 0.-- 6. rezulti formula lui Torricelli: In realitate firele de curent nu se intorc brusc din directia radiali pe care Q au in vas. avem: -. viteza in punctul (1) (fig: 6-7) este nuli.61 . . D a d nu este impiedicati contractia laterali. 6-6).64.-P1 Y :Fig.. Si aplicim ecuatia lui Bernoulli la un fir de curent AB. daci linia de curent este orizontali. cp.7. ajunge aproape = 1. = 0. Y pl-Po=Y-- v. daci fnsi peretii orificiului au muchiile rotunjite. 2g . 6-6. 6. deci.. si vfna de lichid se contracteazi la iesirea din vas (fig. Scurgerea unui lichid dintr-un rezervor printr-un orificiu P Fig. Pres i unea de stagnare Daci se interpune intr-un curent.7. De aceea secfiunka orificiului fiind Q.1.. un coefidient . debi tul este: Q = p e n 1/2gh. Scurgerea unui lichid dintr-un rezervor printr-un orificiu (fig. unde presiunea este p.7. 6-5. cp. 6-5). Schema presiunii de stagnare 2g $ 0.. iar cp. observind c i presiunea pA = p~ = p o (presiunea atmosferici) si c i viteza punctului A este neglijabili daci suprafata liberi a liechidului in rezervor este mare fati de sectiunea orificiului Fig. VU PO 4 vf P"+ .P- vi 2 7 . CONSECINTE $I APLICATII ALE TEOREMEI LUI BERNOULLI 6. un obstacol. si viteza V. dupi axa orificiului.2.

293 9..125 2 Vg = 0.-Un tub indoi t asezat paralel cu curentul poate f i el insusi un instrument de misurat care se cheami tibul lui Pitot.siunea de stagnare se transmi te prin golul tubu._-_.._ lui propagfndu-se la un instrument de misuri. h acest scop sonda piezometrici se asazi tot in pozitia (a) insi inchisi la guri. - . in (1) este mai mare decit p.Dinamica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale 149 adici presiunea p... Pentru a misura cit mai exact presiunea. 6-8)._. Aceeasi presiune de stagnare se produce si I in cazul c i fluidul este fix. 1. Este Fig. presiune .--.. la O°C. dinamici. care "O 9 2 se n u m e ~ t e presiune de stagnare sau de impact sau. fntrucit presiunea de stagnare este p. in curent.-9 273 288 kgf m2 TI.._. cum i se mai spune in unele publicatii._. iar in peretele C-- 9 9 - 9 12 (a) 1 I - -3d A fb) C4 .-p. pd = 51 VE -. trebuie s6 ne asigurim c i viteza iluidului la gura de intrare a tubului piezometric este n u 1 i . 6-9. p = de uncle rezulti pd = 0.065 V $ -. 6-8.--_. fie lateral) se produc depresiuni in tub. i Fig.--. 1 000 kgf /s2 kg = 102 Pentru a p i .._ ..I f * q w * q d+ 106 &12 L 4 I d <03d ? 7 .81 m4 9 m2 Pentru aer. trebuie s i cunoastem presiunea p. Daci avem drept? r I -obstacol un tub cu axa paraleli cu fluidul.. pre.. impropriu..I seazi cu viteza V . . dupi numele inventatorului (fig. Dar pentru a misura pe V cu ajutorul lui p. p = . Detaliul tubului Pitot ..81 To iar la 15°C se inmulteste cu .. este mai (schem5) dificili din cauza perturbirilor produse de aparat... Principiul t u b u l u i Pitot de observat c i misurarea presiunii p.. . Experienfele au aritat c i in orice a l t i pozitie fati de curent s-ar aveza tubul Pitot (fie cu virful spre aval. - 9. si anume cu canti tatea p . iar un corp se depla: ) P -&. in fluid..

. iniIt. Sonda combinatii din figura 6-9. . 6-10). In miscarea permanenti A 7 Conform teoremei lui Bernoulli. deoarece viteza Vl < V2. se poate scrie: 7 Se deduce viteza medie in secfiunea calibratii precis Q2: Coeficientul de corectie a vi tezei cp. dar in care se forn~eaziimici virtejuri cu vitezi rezultantii nulii (apii n~oartii).un t u b conic-convergent cont inuat cu un tub conic-divergent. Venturimetrul Este un aparat cu ajutorul ciiruia se poate miisura debit ul unei conducte.6 tubului se lasii orificii mici in pozitia lateral5 in care curentul nu piitrunde. In tubul 1 se miisoarii p..imea piezometricii in tubul 1 va f i mai mare decit in tubul 2 Fig. construitii de Prandtl.din amonte de convergent si in sectiunea ingustati h. are virful rotunjit. dupii Darcy .esiunea p.3. intercalat pe conductii .92 si 0.99. in functie de 9 . . sonda din figura 6-9. Astfel. a are muchiile ascuti te..7.. in tubul 2 presiunea totalii p. combinind tubul Pitot cu o sondi piezometricii se poate citi direct diferenfa p. Dacii neglijiim pierderile dintre sectiur ile 1 si 2.un manometru diferential cu prizele in sectiunea a. tine seama de pierderile mici de energie din aparat si valoarea lui este cuprinsii intre 0. 6.p. In aceste spatii presiunea este egalii cu presiunea indicatii de piezometru. Principiul venturimetrului (fig. 6. 6-10. El se compune din: .

42 = 182. unghiul de divern gent5 (total) fiind cuprins Fntre 5" si 12'. costisitoare. Pentru misurarea exact2 a diferentei de presiune. iniiltimea coloanei de mercur se inlocuie~tecu Q iniiltirnea echivalentii a coloanei de apii: - ' = 13.97. Coeficlent de vilezii pmtru ven/ur~netrc r3p/. constfnd din diafragme (discuri prev5zute cu orificii sau cu duze). 6-12).59 ' • 13. uneori cu dispozi t iv de inregistrare. De asemenea. Se g a s e ~ t e = 76 11s. Teoria lor este similar5 cu aceea a venturimetrelor (fig. cum rezultii dupii a* l . tinind seama ~5 cp.Dinarnica f luidelor perfecte : teoreme ~i ecuatii generale 151 numiirul Reynolds a1 sectiunii a.p. f n calcule.(p.) se intrebuinfeaza manometre diferentiale.s Fig. 6-12.. Diferenta de presiune cititii la un manometru diferential cu coloan5 a* 4 de mercur esce de 13. Exernplu numeric. aparatul se etaloneazii cu ajutorul unor metode de mare precizie. de obicei cu coloani de mercur. torilor. Observafie. Pe o conduct2 cu diarnetrul de 10" se monteazii un venturimetru 1 a 2 cu raportul . pentru precizia mgsuri. din figura 6-1 1 obtinuti a prin experienti. 6-1 1. In loc de aparate Venturi.42 cm. se pot folosi debitmetre mai simple. coeficientul de vi teze la venturimetre Difuzorul dinspre aval a1 aparatului se face cu 12rgire foarte inceat2 a sectiunii pentru evitarea pierderilor de sarcini F conducti.25. pentru un raport 2 = 0.. Diafragml ~i duzii de rnasura debitului .. ..iul d/'amel~n/o~ cu = 0. Sii se calculeze debi tul de apii a1 conductei. Did ffdymg Y DUZ~ Fig. = 0.5 cm.

Viteza v a r i a b i l i cu timpul este aceeasi pentru toate particulele: 9 v = . Oscilatia unui lichid intr-un tub cotit =. = x (sin a + sin p). T = . (sin a + sin p) I care are solufia cunoscuti : X = A C O S( w t + cp). Oscilatii in tub cotit 9 Un exemplu de aplicare a ecuatiei Bernoulli in rniscarea variabili este oscilatia unui lichid intr-un tub coti t de sectiune constanti (fig.152 Hidraulica 6. 6-13). Ecuaf ia Bernuolli da : Fig.ledlasat cu cantitatea x din pozifia . indoit Tn U.4.dx dt - vo = v.-j--+-[ V: 2 g 1 g - Insii o dt . % de echilibru.. dV z1 -2. f i r i a considera frecirile si stiind cii lichidul a fost .7. I -d 2 x g dt2 + x (sin o: + sin p) CU w = 0 sau ecuatia diferentiali : .27r o I g (sin a + sin p) Pentru un tub vertical. -ds. durata unei oscilatii complete 5 este T = 2 c r$* . 6-13.t + w2x = 0.

prin A intrind aer spre D. n Vasul se gole~teprin orificiul rnic C. -aceea din C. po ~i Vo sint cunoscute. chiar clnd butelia este plin5 cu -ap5. adici variatia greutitii specifice. Rezulti: = 0. intrebuintindu-se o butelie Mariotte continind o solutie concentrati de NaCl din care se introduce un debit constant in apa riului.-. = V2gh (conform ecuatiei Bernoulli intre B ~i C) qi scade pe m5surri ce tubul se gole~tepin5 la V . Y Yo Po.Dinarnica f luidelor perfecte : teoreme $i ecuatii generale 153 6. Mario t te .P o . N u tot astfel putem proceda la curenti*verticali cu diferente mari de iniiltirne ~i deci cu diferente rnari de greut5ti specifice. Butelia lui Mariotte Intr-un vas complet urnplut c u . Calculul pentru o evolutie adiabatic5 conduce la o eroare gi rnai rnicg.7. d e ~ i --. la nivelul C (In faza a doua). Daci viteza aerului este mai mic5 decit 50 rnls. Acest dispozi tiv de realizare a unui rnic debit lichid care se mentine constant. chiar fgrl a tine searna de ecuatia fizic5 a gazelor. care la inceput este urnplut pin5 P B (fig. . D Llaca scoborlrn tubul A B.5.rt _c -7. In mod Fig..6. -. fgrg a face vreo eroare sensibilg.. este maxim%. caci Vy = I. In tot tirnpul observatiilor. este maximum acolo unde Vl po = 10 333 kg/rn2 (1 atm) ~i Vo = 50 m/s. Deci ecuatia Bernoulli se aplici intre A qi C gi duce la V . putern aplica ecuatiile hidrodinamicii. yo = 1. in cazul curentului considerat.016 yo.293 kgf/rn3. Aplicatie la gaze S5 lu5rn ca exernplu aerul atrnosferic. Astfel s-a rnisurat pe unele riuri din Rominia debitul de ap5 prin metoda chirnicg. 6-14).6% ~i putem s i aplicgrn ecuatia lui Bernoulli ca la lichide.. 6. = V2ga. in mod automat. viteza incepe s5 scadi. = Y2ga rgmlne constant. este nurnai de 1. Fie In tr-o evolutie izoterrnicg. Butelia avantajos. 2) Viteza V. Aerul rarefiat din partea superioarii a vasului plus coloana lichid5 de la A pin5 la 8 suprafata apei h vas echilibreazg presiunea atmosfericri din A . 6-14. Care va f i viteza de scurgere la orificiu? Fenomenul prezint5 trei faze: 1) La inceput viteza este V . p.7. = V2ga (ecuatia Bernoulli intre A ~i C). egal5 cu presiunea atmosfericg.h -orificiul C este deschis. y = P m a x yo = 1. Averni dup5 legea lui Bernoulli: Daci in punctul zero. se folose~tegi in diferite experiente de laborator. fntr-adevgr: s5 c5utlrn pe traiectoria unui fir de curent orizontal un punct unde presiunea p. a p i ~i inchis intrg un tub vertical deschis la ambelecapete. legea lui Boyle-Mariotte d5 : P . deoarece presiunea in A este egalg cu . nu curge a p i din rezervor. yo = 1 kg. f g r i nici un reglaj mecanic. 3) Din mornentul cind suprafata lichidului ajunge la nivelul A ~i scade.Butelia lui Mariotte are aplicatii practice care folosesc proprieA tatea mentinerii unei viteze constante sub nivel variabil a1 lichidului (in faza a doua).

Din ecuatia (6-20) se deduce viteza maximi admisibili la iesirea din rotor.7. z = 0 (difuzor cu axa orizontala). Asadar. adici daci nivelul aval ar . Teorema lui Bernoulli aplicati intre sectiunile 1. s i r i m i n i superioari presiunii vaporilor saturati. la care se adaugi si diferenta de nivel z. energia cinetici a lichidului i fie neglijabili. cici altfel se produc perturbiri de cavitatie. cu echivalentul energiei cinetice a lichidului la iesirea din rotor.2 m/s. Aceeasi limitare apare necesari si in secfiunea strangulati a unui debitmetru tip Venturi sau similar. Rezul t i : 7 - PI 9 =Pa p -2 v: -y z . Aceastii folosire se reflect. f a r producere de virtejuri . ci prin intermediul turbinei este micsoratii unui tub divergent.67 m. P V ~ (termen 2g neglijabil). Tubul de aspiratie a1 unei turbine valabilii in i ~ o t e z ac i difuzorul are o formi favorabili unei m i ~ c i r iregulate. Acest procedeu este limitat de faptul c i presiunea sub o at-mosferi nu poate f i mult scizuti far. Rezulta : 14. in posibilitatea admiterii unor viieze mai mari in turbini. astfel ca la iesirea din difuzo. 6. 6-15. Tubul de aspiratie (difuzorul) a1 turbinelor (fig. V1 = 16 m/s.1 intrare si 2-2 iesire din difuzor conduce la relatia: 9 I r f r 2- - 9 Fig.6. in care viteza Vl la iesirea din r ~ a t a indeajuns. Difuzorul permite deki folosirea in turbin5 atit a ciderii z cit si a unei mari pirti din energia cinetici la iesirea din rotor. Trebuie deci ca presiunea p. punind pl = 0: l 7 Fie deci P* = 10. unde viteza nu trebuie s i depiseasci aproximativ 14 m/s.33 m..15) La turbinele cu reactie. Deci prin contrapresiunea produsii in = 9 V Y 7 9 . presiunea la intrarea in difuzor este inferioari presiunii atmosferice. daci z ar f i de semncontrar.7. pericolul ruperii coloanei de lichid si a1 producerii fenomenului de cavitatie.inecaUrotorul (ar f i mai sus ca nivelul rotorului) rezultii cii viteza Vl ar putea f i admisibilii la o valoare mult mai mare. apa nu iese direct in atmosferi. pentru -z = 5. Din aceeasi formulii a vitezei V l . De exemplu.

Aceasta are de efect sporirea ciderii si deci si a puterii turbinei. o a l t i cantitate de a p i este absorbitii din 0 si masele in amestec sint refulate -A prin difuzorul 3.Oz.si fie u. vitezele relative ale apei. * Aplicind teorema fortelor vii in miscare relativi. presupunem c i un tub de curent foarte ingust este supus unei misciri de rotatie uniformi in jurul unei axe oarecare cu vi teza unghiulari o. Din aplicarea teoremei lui Bernoulli pe portiunea 1-2. Acestea nu trebuie sii se confunde cu notatia proiectiilor vitezei V pe axele Ox. . cu ajutorul unor debite s u ~ l i m e n t a r einjectate la apele mari cu viteze superioare vitezelor de la ie~irea din difuzoarele turbinelor. dar va trebui s i se introduci si lucrul fortelor de inertie in miscarea de antrenare (fortele centrifuge) . Teorema lui Bernoulli in cazul mi~cgrii relative A Intrebuinf ind aceea~i metodi direct2 bazati pe teorema fortelor vii ca la paragraful 6..9. (lucrul forfelor de presiune). folositii anterior. prin inecarea turbinei. 6.7. De asemenea se foloseste ejectorul cu a p i din refeaua de presiune a orasului pentru amorsarea pompelor centrifuge.8.p.Q2 ds.5. Y rng (21 .22) (lucrul greutitii lichidului). putindu-se realiza viteze mari in turbini. u. 6-16. Pentru vitezele relative qi de antrenare s-au adoptat notatiile obignuite: u gi w . Pentru un lichid periect se poate scrie: 9 9 9 I .16) Este un aparat care foloseste o canti tate micii de a p i cu vi tezi mare la iesirea dintr-un confuzor (tub ' convergent) unde. desi fundatiile se scumpesc. vitezele de antrenare in aceleasi puncte.Dlnarnica fluidelor perfecte : teorerne qi ecuatii generale aval. (lucrul fortelor centrifuge). 9 9 9 7 6. w. respectiv i e ~ i r e . producindu-se depresiune.w:) 2 = variafia energiei cinetice (relative) I plQl ds.. Ejector realizeazi in camera de amestec A d depresiune (sub presiunea a tmosferici) astfel cii prin conducta 0 pot f i aspirate cantititi de a p i de la un nivel mai jos spre a f i evacuate prin canalizarea orasului. rezulti c i o mare parte din energia de presiune din I a apei de exemplu din reteaua orasului .. putem pleca de 'la energiile cinetice ale maselor calculate la vitezele relative. 9 9 6.se to transformi in energ& cinetici 'in 2 si se Fig.7. Z * . Fie w. in sectiunile de la intrare. sectiunile ei vor f i mai reduse si constructia masinii mult mai economici. Ejectorul (fig.rn (wg . 0 altii aplicatie important: este depresionarea apei la i e ~ i r e adin tuburile de aspirafie ale turbinelor la uzinele fluviale.

atit distri but ia vi tezelor cit si distributia presiunilor variazii neliniar atit in aceeasi sectiune transversaiii cit ~i de la o sectiune la alta. apoi pentru fluide reale si misciiri nepermanente. Ne propunem sii stabilim in ce conditii este valabhii ecbafia lui Bernoulli pe un fir de curent fictiv pe care fluidul ar avea viteze egale cu vitezele medii in sectiunile transversale ale curentului considerat.8. intervin fortele centrifuge care determinii variatia presiunilor.156 Hidraulica Integrala din membrul a1 doilea se calculeazii astfel: m 02r dr Cum or. EXTENSIUNEA TEOREMEI LUI BERNOULLI LA CURENTI D E SECTIUNI FINITE IN MISCARE PERMANENTA Teorema lui Bernoulli poate f i extinsii la un curent de secfiune finitii.pentru pierderea de sarcinii intre secfiunile 1 si 2.6). paralele si in linie dreaptii sau usor curbilinii. termenu1 z din ecuafia lui Bernoulli este supus legii hidrostatice + $1. = u. definitii prin relatia: 9 . si fie V viteza medie a curentului in secfiune. Dacii insii curentul poate f i inchipuit ca format din tuburi de curent subtiri. 2 u. mai intii pentru mi~carea permanent. = = in w m r d r = . ~i or. a1 pompelor si a1 vent ilatoarelor.r:). Fie u viteza localii pe un fir de curent.02(ri . In cazul general a1 unei rnisciiri permanente. versali. lucrul fortelor centrifuge este: si ecuatia lui Bernoulli devine: 9 iar in cazul fluidelor reale se adaugii si un termen h. chiar la fluidele deoarece cind liniile de curent sint curbe. deci este constant de la un punct la a1tul in aceeasi sectiune trans(v. normal5 la sectiunea 0 a curentului. a unui fluid perfect. I 9 6. . Ecuatia (6-23) este fudamentalii in calculul t urbinelor.. 4 I 9 J 6.

dar cind este negativ. pe axa acestuia. Tntr-adevGr. In care c este un termen pozitiv sau negativ. rezulti c2i H * = z + . adici: Daci a este cunoscut. exprimati prin ega9 9 . +--Y 2 g Sii form2m media: H* este constant in lungul curentului. astfel ca suma energiilor cinetice ale debitelor de mas2 elementare s i fie exprimatii i n functie de energia cinetici a Pntregii mase care ar curge in sectiunea Q cu viteza rnedie V. definim un coeficient numeric a. de debit elementar dQ.cons t . la un fir de curent. Pentru ca H* s i se poatii pune sub forma sumei celor trei feluri de energii. Aceasta este relatia care constituie o extensiune a ecuafiei lui Bernoulli. deoarece fiecare din termenii care se insumeazii este constant. rezultii din relatia precedenti c i : Cum s-a aritat c i si termenul 9 este constant si nu depinde de dQ. valabili pe un fir a1 sectiunii curentului care se consideri.Dinamica f luidelor perf ecte : teoreme si ecuatii generale 157 Ecuatia energiei specifice totale H. H* reprezinti deci energia specific2 totalii pentru un fir de curent mediu. in mod obisnuit. Coeficientul a a fost determinat de ciitre Coriolis pentru diferite tipuri de misciri si valoarea lui este cuprinsi in general intre 1 si 1.+Pa - v2 = const. iar p = const. viteza u intr-un punct a1 sectiunii se poate scrie egalii cu: 9 9 7 9 u=v+c. Din formula debitului. Se poate dovedi cii a este in orice caz n:ai mare ca unitatea. . valoarea sa absolutl nu depiseste pe V. este: H = ~ + Lu2 .1.

.. Pentru diferite tipuri de distributie h e viteze rezulti valorile urmitoare pentru coeficientul lui Coriolis ( a ): Canal de l2fime infiniti ~4....=vitezalafund i 1.. in care cr este un coeficient suprauni tar. ...11 1.04 1....03 1...... c6 : A I r i niod analog.. trapez a = l a = 1 1.rezultd.lO n rr-- 1 10 .. calculim termenul cinet ic sau.... = viteza la suprafat2 u.54 Conduct2 de secfiune circu lar2 Regim Legea variafiei vitezei a - . u = urnax ( 1 urnax 1 ( 1 - Lf2 2 n turbulent ne ted ....... calculabil cu formula (6-24)..09 1.44 2 u. I ) ) n =7 1 1...05 1... turbulent rugos . prin cornpararea primului ~i ultimului membru......... paraboli ..31 1..o cantitate pozitivii =: uV2Q.05-1.... deoarece cinetic se poate pune sub forma: Cum 3 V +e E nu poate sc6dea sub V termen111 I Forma profilului vertical 112 dQ = V2Q +..... laminar...5 2 I 00 Observaf ii ..... tinind seama de relatia (6-26): este pozitiv....04 1...1112 = 1 1.

. deci n si pu terea curentului este constantii. Prin aceasta. Observc5m c6 9 - * De acum Pnainte energia specific5 total5 ?n sectiune o vom nota. suma z 4-. - 6. nu se poate Ti1 spune c i relafia l u i Bernoulli se poate aplica la curenfii c~~rbiliriii mod r lguros. cu H.Dinarnica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale A 159 In cazul unor diagrame foarte neuniiorme de distributie a vitezei.33 QH [CP] = 9. Daci curentul este rectiliniu si ambele secti~. puterea curentului in secfiune se poate exprima in sistemul tehnic: P 6 == 1 000 QH [kgfmls] = 13. cu singura deosebire ca termenul cinetic trebuie insofit de un factor cx ceva mai mare decit 1. raportata la unitatea de greutate. fiind H*.. In concluzie. intre sectiunile 1 si 2 din figura 6. deci este necesar a se lua o valoare medie a acestui termen in axa curentului. PUTEREA CURENTULUI IN SECTlUNE Energia total2 a unui curent. conform datelor din tabelele precedente.9. ( r -tvariazii in sectiune.81 QH [kW].36 CP. a poate lua valori > 2. teorema lui Beri~oullise poate extinde pentru axa curentului ca pentru un fir de curent. pu terta P a curerltului intr-o sectiune se exprimi prin produsul l u i If cu d e b tul de masi a1 curentului. In miscarea permanentii a unui fluid perfect. fie c i fluidui este perfect sau real. rnai simplu. cind firele de curent sint curbilinii. aceea~iE orice sect iune. adicii cu greutatea de fluid y Q care trcce prin scctiune in unitatea de timp: Daci se tine seama cii 1 dyn cm/s = I watt ~i 1 k W = 1. i n s i . crescir~d +) de la partea concavi la partea convexi.ni sint cuprinse P in acelasi regim de miscare. se ia in loc de -4. deci 9 Y ecuatia lui Bernoulli este valabili pe oricare fir de curent. in cazul general. Q = const ~i H const. datori t rezistentelor intimpinate inire cele doui sect iuni. este valabili ecuatia (6-27) : A In cazul unui curent gazos. Astfel. i n miscarea permanent5 a unui curent intr-un canal sau o conducti.este aceeasi in aceea~isecf iune. renuntind la asterisc.integrala Y 7 in secti~lnea curentului.17 ~i introducind si un termen a1 pierderilcr de energie h.

Nuld perfect Hr 4 : b Flu12 real /n ~erfjunefpans verm/a 4 > ff2 +e= const r Fig. si PI < P2. OP~ZO"~. (6-28. 1 a..-- L'-!* - w 2 f 2 i C.P . puterea cedati pompei trebuie . Definitia puterii curentului (schemi) . Cum functionarea turbinei nu estk posibili fiirii pierderi de energie. a) in care qt< 1 este raildarnentul turbinei.17. <1 este randamentul pornpei. Daci pe conductii este intercalatii o pompii.sii fie rnai mare decit P. In acest caz. . . si-. douii sectiuni: 1 F arnonte n si 2 fn aval de turbini. adici : A 9 9 A 9 in care q.iar motorul hidraulic actioneazii un receptor consub a t o r de energie. iar potentialul de dozitie se raporteazii la un plan orizbntal de bazii. In acest caz H I > H . 6.Pi?). -7- % ! I -~7 I ---.&). puterea turbinei care este cedatii receptorului este rnai mici decit (PI . diferenta puterilor din sectiunile l si 2 este egali ctl puterea cedati turbinei. In cazul cind rniscarea se face intr-o conducti.. H I < H . adicii Pturbinli qt (PI . pe care este intercalat un motor hidraulic (tirbinii) si daci se consider.I60 Hidraulica in expresia lui P sint cuprinse si puterile potei~tialeyQz (de pozitie) si Qp (de presiune). fix.diagrarna energiilor specifice totale prezintii o treap tii de ciidere brusci.cici pu terea curentului este spori t i cu p~itereapompei care primeste energie de la un izvor de energie exterior.

IR. In acest caz liniile de curent si traiectoriile coincid ~ i de-a lungul unei astfel de linii.42 at in amonte de intrarea in turbini . este valabilii ecustia: . Pu terea consuma t i in acest scop este A In sfirsit. un volum r (fig. in conditiile reale. aceasti di ferenf i asigurind transportul debit~tluiQ. . este mai mare decit H. . = 1.Dlnumica f luidelor perfecte : teoreme i ecuatii generale 161 Daci se considerii un curent in miscare permanent. p.94) = 258 kW. poate fi folositi.10... la care: Q = 2 m3/s. la ieqirea din rotor. puterile nu mai sint egale. pe distanta dintre cele doui sectiuni.0. adici in sectiunea 1 energia specific5 H . in mare parte.80. se consum5 in pierderile prin frecare in timpul curgerii apei la vale.8 m. limi tind transversal. ? t u r b = 0.). iar diferenta HI . Ca exemplu numeric s i consideriim una din turbinele uzinei hidroelectrice Sinaia.perfect". rezultind din frecarea intern5 din tre particulele 'fluide. insi c i lichidul. 6. intre sectiunile IR. in unitatea de timp.18). r 2. = . in instalatii prin care se transformi energia potential5 a apei in energia mecanicii a motorului hidraulic. p. Diametrele conductelor fnainte ~i d u p i turbini sfnt egale cu 0. cotele geodezice sint egale (2.. Puterea generatorului (care are randamentul 0. 6..P. . pierderile de energie servesc tocmai la iransportul debitului Q.H2 este energia disipat5 in cildur5.. 8 = 274 kW = '373 C. este incllis intr-o suprafati imobili. in cazul unei ape curgitoare in miscare tlniformi.. in punctele unde sfnt misurate pi ~i p. in mod natural. diferenta energiilor specifice este: 9 9 9 iar diferenfa de putere in cele dou5 sectiuni ale curentului se poate socoti destul de exact: Aceasti putere care. EXTENSIUNEA TEOREMEI LUI BERNOULLI LA CURENTI IN MISCARE NEPERMANENTA Presupunem c5 mi~careaeste variabilii cu timpul. iar vitezele fiind egale in sectiunile 1 si 2. presiunile fiind egale cu presiunea atmosferici. iar aceasta in energie electrici.33 at . Puterea cedati de ciitre curent turbinei este: Puterea turbinei = 342 q t H r b = 342 0 .

. este o cantitate negativii. .puterea accelerativii". . i n acest scop se va introduce factorul de corectie P. dacii PI-P. este o cantitate pozitiv6. 'a energiei cineiice a masei lichide cuprinse Tntre acele sectiuni . Pentru calcult~llui P. d Q . procedim ca si la calculul lui a . Ultimul termen din ecuatia (6-30). lntr-o anumiti sectiune a.18. dacii P. care se poate numi si . 6. se obtine: d~ fiind elementul de volum d~ = ds . presupusii plan2 : 7 de unde: asadar si coeficientul (3 este mai mare ca unitatea. P.P.E. se poate calcula introducfnd viteza medie in sictiunea V . Ast fel. energia cineticii internii creste pe contul energiilor potentiale ( z + p / y ) si mi~carea se accelereazii spre aval .. scriind cii V = V . . Extensiunea teoremei lui Bernoulli la miscare miscarea se decelenepermanen t5 reaza.P.- Inmultind aceastii ecuatie cu ydQ ~i integrind. in definitiv:.. Adicii : diferenta intre puterile curentului in ouii sectiuni la acela~i moment. deci. Fig. este egalii cu derivata partialii in raport cu timpul. $. astfel ca: 9 ? ' 9 v rezultii: sau.

...... In c. pentru un punct material de masi m.0 vitezi V. relatia (6-26') se poate scrie: dec i Rezultii prin cornpararea celor doui formule............1 1 ...103 Observa/ie.. MA mult... In mi~careaturbulent5 rugoasii .. mai apare ~i termenul care reprezinti energia disipatii E freciiri n interne pe traseul 1-2 (fig..10 1............... Amintim c i ..01 1.. c6: Folosind valorile lui a ..... se giseste c i : 9 A In In migcarea laminar5 ...... In membru! a1 doilea a1 ecuatiei Bernoulli.. 6.....ca o ecuatie de echilibru intre forfa F (rezultanti a forfelor date ~i de legiituri) si Tntre forfa de inertie........ fiiri a fi nevoie s i se cunoasci in detaiiu miscgrile in interiorul domkniului............ proprii sistemelor continue.33 1.. de o formii foarte comodi.. ...dupii ... 6-18)... 9 ............... cu n = l / .......8... Tntr-adevgr..........Dinarnica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecualil generale C 163 Intre ceoficientii u ~i p existi o relatie.....azul fluidelor reale. Idem. Aceasta se datore~tefaptului cii ele d ~ i cla stabilirea unor ecuatii de miscare integrate. TEO REMELE IMPULSULUI (CANTITATILOR DE MI$CA RE) Teoremele cunoscute in mecanica generali sub aceastii denumire i ~ i giisesc aplicatii frecvente si importante in hidrodinamici.... ecuatia cardinalii a m i ~ c i r i i scrie .....05 1.... calculate la paragraful 6.. migcarea turbulent5 neted5 cu n = 117 ..... 2 1. supus unei forte F gi animat de................... Forfa de inertie se poate scrie folosind notiunea de impuls sau cantitate de migcare mV: 9 . ele permit obtinerea unor relatii pe suprafata care limiteazi domeniul misciirii.. ceea ce este valabil mai cu seam2 in cazui miscirilor permanente.. se dfAlembert .....03 1...02 1.

aceste ecuatii iau'forme speciale. numi tii suprafat6 de control" (Euler).o ecuaf ie de momente f a t i de un punct arbitrar 0 a1 acelorasi vectori.echilibrul intre forfele exterioare si forfele de inertie se exprim5 p i h dou5 ecuatii vkctoriale: . In cazul cind materia este fluida. este: Fig.astfel c5 mi~careapunctului material are ecuatia vectorialii: care se interpreteaza si ca o ecuatie de echilibru intre doi vectori: forfa F ~i derivata vectorial5 fat6 de timp a vectorului mV. s-a deplasat pe suprafafa repreZentat5 punctat . - Amintim ca momentul derivatei impulsului se cheam6 si .o ecuatie de echilibru a unor vectori liberi (fiir5 cupluri). r fiind raza vectoare cu origirlea in 0 si virful In punctul de aplicare a fortei: 9 9 I 9 9 . care se obtin corisiderindu-se o parte din domeniul ocupat de lichid separata de restul domeniului printr-o suprafati inchisa. fie o suprafat6 de control consideratii fix5 in spatiu si presupunem cii in timpul dt. notind cu 7i normala intr-un punct la suprafat5 c5tre interiorul ei. f n s i sens opus 1ui ? I La u11 sistem de puncte materiale . rezultanta fortelor dasice este suma vectorialii: A 17 in care F este forta aplicati unittitii de mas5 in centrul elementului de volym d ~ . Astfel.Fortele mnsice.. --. 6-19. Teoremele impulsului (schemi) . Suma preiiunilor. .moment cinetic". aleas5 convenabil. fluidul aflat la timpul f pe suprafata din zona' Q.ceea ce este cazul la un fluid in miscare . avind aceeasi directie. Daca d r este elementul de volun~.Fortele d e presiune. 6-1'9). In acelasi timp s-a produs o deplasare de fluid spre exteriorul zonei fi2 (fig. . Sii evalu5m fortele care actioneaza asupra fluidului din cuprinsul suprafetei de controi.

deci neglijabile . suma vectoriala a fortelor de inertie este: . ocazionatii de disparitia fn timpul dt -din zona a. Pentru intreaga zonii superficial2 a. Se scade deci din spatiul controlat cantitatea de miscare corespunzitoare acestei mase: .Dinarnic~ fluidelor perfecte : teorerne g i ecuatii generale E care p este presiunea intr-un punct a1 suprafetei.fatii de variatia masei.P V~Q dt. pentru zona superficialii d.. Integrala indicii o s u m i vectorial% . forta de inertie este deci egal2 ~i de sens contrar cu integrala derivatei cant i t i t i lor de miscare element are.. T a variat in timpul dt cu cantitatea: 7 9 n semnul plus ariitind cii operaf ia de diferentiere se face scizind pe mC' la mod (mV) la momenlul t dt. inseamnii cii si cantitatea de rni~care aferentii volumului d ~ anume & .p V ( v . fortele de inertie se calculeazi insumind vectorial derivatele cantititilor de miscare elementare: 9 d (n rQdt d (Q ~ dQ) V t dt &dQ. deci cu : + + - dV b) Pe zona superficialii amonte Q. iar n indici vectorulpresiune unitate pe suprafata elementarii d R . d ~ d t )= . adici: De asemenea. reprezentind proiectia lui r p e directia normalei la dQ.Fortele d'e irrerfie trebuie calculate in trei zone: a) Tn partea comunii celor douii pozitii ale suprafetei volumului de fluid la intervalul dt. V . Aceste variatii sint ins5 infinit mici . . iar expresia din parantezi este fluxul elementar care trece prin suprafata dl2 in timpul dt. Pentru intreaga mentul initial t din mV parte comunii. vi teza i/ intr-un punct a varia t cu -dt dt in timpul dt si a putut varia si p. ca si viteza V. variatia cantitiitilor de miscare va fi calculati plecind de la un volum elementar C/T a cirui' mas8 p d ~ butind f i variabilii in intervalul de timp df. a masei elementare pVndl2 dt = p Vnd12dt. 9 9 % .

Tub de curent in mi~care permanenti In acest caz.. vitezele in sectiuni plane transversale neavind o distributie uniformii. In acest din urmii scop se folosGSte ecuaf ia momentilor cinetice care se obf ine lutnd momentul in raport cu un punct arbitrar a1 fortelor exterioare si de inertie calculate anterior: 9 A In miscarea permanenti termenul a1 treilea din ecuatia (6-36) se anuleazi. Astfel.12. se poate folosi. Reactiunea opus5 acestei forte: - . Ecuatia (6-36) devine in acest caz: 9 A 9 a + P.ontrol consi dera tii : 9 -T d(ph dT+SQlp~d~-\ p v d = ~ dt Qe (intrare) (ie~ire) 0. Rezultanta presiunilor peretilor rigizi asupra fluidului din interior notati cu &. in mirime si directie. Observiim cii rezultanta fortelor de presiune se poate separa tn trei forte: Rezultantele presiunilor fluidului din exterior pe suprafetele fluide din zonele Q i Q.1. ins2 nu si pozitia ei in spatiu. + A reprezinti forta de presiune (reactiunea) dinamici a fluidului in miscare asupra peretilor rigizi. (6-36) Aceasta este prima ecuatie a impulsului.. CONSECINTE $I APLICATII A L E TEO REMELO R IMPULSULUI 6. pentru cazul cfnd vitekele sint normale pe sectiune sau . in ecuatiile de miscare. notate cu P. ~ Q2 A (6-36') Ecuatia (6-36).176 Hidraulica Putem deci scrie ecuafia echilibrului dinamic a1 fortelor exterioare. In cazul misciirii permanente. + SQ1 P V ~ -\ Q p v d = O. respectiv (6-36') permite determinarea reactiei a peretilor rigizi. sub forma vectorial2 care poate f i inlocuitii in calcul prin trei ecuatii de proiectii pe axele de coordonate.12. P. intrucit vitezele I/ nu variazi cu timpul. termenul a1 treilea din ecuatia (6-36) se anuleazii. viteza medie cu un coeficient de corectie. ~i de inertie care actioneazii asupra fluidului din interior si de pe suprafata de c. 6.

Punctul de aplicatie a fortei R. n.Un recipient larg previizut cu un orificiu mic de sectiune Q este plin cu lichid pini la inilfimea h deasupra centrului orificiului. adici impulsul fn sens opus lui 6 . ~i pPQP2 tot spre interior.6.cu un coeficient p 0.dului? In formula (6-39) punem p.Ql ~i p p ~ spre interior. Daci tubul de curent in conditiile precedente are pereti rigizi.p2 = p a . 6-20.caz destul de frecvent intilnit in practicg-fortele inertie la intrare si i e ~ i r ese calculeazi cu formula: 9 in care p este acela~icoeficient de corectie intflnit la (6-10) definit prin raportul : n indicii directia fortei de inertie care este normalii la suprafata sectiunii plane 0. coeficientul = 1 . Cazur i part iculare : .p. --. Care este reactia lichi. Pe de a l t i parte: A - - - p Daci orificiul are muchia rotunjiti. Vl + 0.pQV2. Cum coeficientul p este in general foarte putin diferi t de 1 . In acest caz. IRI = 1.. Reactia dinarnicii la un tub de curent P i . acesta poate f i luat = I in aplicatiile tehnice. +G Fig. Daci insi orificiul are muchia ascut i t i in perete subtire.1 si 9 adici indoitul fortei de presiune hidrostatici.Q.2 y h a . In acest mod se calculeazi reacfia unui curent asupra cotului unei conducte (fig. 6-20). se produce contractia vinei de a p i la ie~ire. deci q impulsul in sensul lui .se va calcula luind momentele statice ale fortelor fati de un punct oarecare.Dinarnica f luidelor perfecfe : feoreme vi ecuutii generate 167 de aproape normale . = deci forfa R are sens opus lui V. reactia fluidului asupra peretilor se va calcula cu formula: - - Sensurile fortelor sint urmiitoarele: n.p. rezultii de debit p -. Riimine R = . pe aceeasi suprafati 0. .

conform ipotezei.Asadar. 2 P Cum la suprafata lichidului presiunea este egali cu p...planul pliicii gi planul median a1 lamei a. 6-21... rezultii din o placii oblicii aceasti ecuatie c i V. Ajungind ling2 placii. pre. Fie .PZ) Q - (6-41 ) 6. suficient de mare de punctul de intersectieo a1 axei lamei a. cu placa. de extindere infinit. se apropie de valorile asimptotice a. care. Presiunea unei lame lichide plane pe siunea atmosferici.12. iau valorile V.2.conform . uniform distribui te. = Vl la suprafata li berg. admitfnd vitezele Vo orizontale. Ecuatia lui Bernoulli aplicatii pe un fir de curent orizontal dB: 9 . vor fi orizontale $i vitezele V. in miqcare permanents cu viteza uniform distribuiti V i paraleis cu o directie fixi. respectiv V. . Reactia dinarnicga unei vine lichide. 6-21) contine gaz la presiunea p. lama se ramifici in doui lame de grosimi diferite. la ieSirea din rezervor I R I = 2gp P1-P2 Q Y = 2 (PI . 6-22.pentru a elimina efectul gravitatiei .. Va pe oarecare dist a n t i (abstrigind efectul de c i dere sub acti unea gravi tatiei).. viteza medie a vinei fluide este: -- Y Fig. In acest caz. Tot astfel V = V. si a. verticale.. avind o grosime uniformi a.In cazul cii recipientul (fig. in care vitezele.la o distant. in figura 6-22 fiind reprezentatii o sectiune orizontali.Fig. putfnd atinge valoare teoreticii de douii ori impingerea hidrostaticg. De fapt.. reactia vinei sub presiunea h este diferitii de forta de presiune hidrosiaticii yha. deci -si in interiorul lamei. Presiunea unei lame lichide plane pe o placi plan2 oblic2 fat2 de planul lamei Se presupune lama plana. I 2 Po vf+--.P 1 Vf+P'. vitezele din lamele ramificate sint . care iese prin orificiu in atrnosferii la presiunea p.

dupk cum s-a argtat mai inainte. ... fnsi vom considera dintr-insa. ' q. se obtine: (6-42) P = p a V2 s i n a . V 2 . (2) aratii cii vitezele respective. au direc-. Forfa de siune'corespunz6toare este egali cu reactia lichidului. . a..) este presiunea suplimentarii datori tii misciirii si care se exercit6 numai pe portiunea AB a suprafetei Q. numai lichidul dintre doui' sectiuni paralele cu planul figurii. = a. generatoareleei paralele cu planul plicii si extinsi la infini t . se poate scrie cii 9 9 integrala fiind calculatii pe intreaga suprafati de control. a.V2 cos Q deci : + p a. in care scop se va considera suprafata de control R care inchide lamele in jurul ramificatiei trecind prin secfiuni normale pe cele trei lame. (primul termen component) a fost deja luatii in calculul integralei precedente. tiile normale pe secfiunile respective a. din cauza fre-cirilor si ciocnirilor. = Din ecuatia de continuitate rezultii a. din care .cu 4-6% mai mici ca V. deci (p-p. Rimine a se calcula: efectul presiunilor p la contactul lamelor deviate cu placa. exercitati de lichid asupra plicii. Suprafata R este cilindrici. riiminind numai forfele datorite impulsurilor. deci. se calculeazi aplicind teoremele impulsului. inclusiv placa.. Aceastii presi-une p se poate scrie: Dar presiunea p. cos a. + a. 2 a.a. toate egale cu V.. . Lichidul din interiorul suprafefei de control fiind inconjurat de atmosferg. adicii (vectorial): 9 Indicii (0). Dacii se proiecteazii fortele pe direcfia pliicii si pe normala la placii. V 2 a -(1 2 0 sau a.presiunile au fost eliminate.p a. avfnd intre ele distanta egali cu unitatea de lungime. a. Ea este definitii prin:: si miirimea ei se obtine aplicind prima ecuatie a impulsului.Dinamica fluidelor perfecte : teoreme i ecuntii generale 169 observatiilor experimentale . Forta de Pmpingere dinamici p. presiunile in sectiunile t ransversale prin lame si acelea de la suprafata liberii a lamelor sfnt egale cu presiunea atmosfericii p. ( I ) . +cos a). a2 - --cos a).

Trnpingerea unei vine lichide pe cupa unei turbine cu act iune 6. Fie Q debitul vinei. acceleratiile fiind nule. conform formulei (6-42) si observind cii a: . Fig.12. ecuafia intii a impulsului dii fn acest caz : 9 Fig. rezulti c i d = 5 ctg a. Daci se neglijeazii freciirile. Tnlocuind pe P . iar vina lichidului are o sectiune circular5 (fig. 6-23. 6-23).ung h i u l de deviere a vinei.4. iar p . Reactia este forta de rezistenta daturitii eforturilor tahgentiale care se nasc pe partea interioarii a peretilor conductei si care echilibreazii in miscarea uniformi fortele exterioare.tele de inertie sint nule atit la interiorul lichidului cit si in secfiunile I si 2 care limi teazii . 6. viteza V1 -. Sau.p. Reactia peretilor unei conducte rectilinii in mi~careauniforms a unui fluid R - G sin a + p. FO. Prin urmare. dacii se tine seama de freciri. 6-24.Q. 9 v. iar P real este cu circa 4-6% mai mic decit cel calculat.V si : 9 A \ \ --m Valoarea lui P este maximii ~ e n t r u Pentru ca debitul sii poatii fi evacuat Pn afara rotii trebuie ca unghiul p la iesire sii fie de 4-7". suprafata de control.Pentru a afla centrul de presiune C a1 fortei P se iau momentele fortelor Pn raport cu punctul 0 si seeobtine relafia: 9 Pd = pa. V 232 9 Pn care d este distanta de la punctul 0 la forta P. existii si o micii component5 in lungul pliicii. V 2 a1 -2 p a. Reactia opusi de peretii unei conducte rectilinii. 9 = : = 2 Impingerea lichidului perfect este deci normali pe placii. la mi~carea uniform8 a unui fluid (fig. .3. 6-24).12. ~mpingereaunei vine lichide pe cupa unei roti hidraulice cu actiune In acest caz cupa are forma unei linguri cu o creasti la rnijloc.Q .a: ni cos a.

. u.~i c. in sectiunea transversali. a turbinelol* 9 S5 consider5m canalul format intre dou6 pale ale rotorului unei turbine si cele doui discuri inelare perpendiculare pe axa de rotatie (fig.. w vitezele relative la intrare si iesire (tangente la curba de profil a paletei) . c. 111 cazul unei conducte de secfiune circular5 de razi r. sint presiunile unitare presupuse distribuite uniform P secfiunile I . iar Rh este raza hidraulici.reacfia hr R se poate scrie: I 9 Efortul tangential mediu de-frecare pe suprafa f a perifericii udatii a conductei este deci: udat. Fie b .5. Ecuafia precedent5 n se poate scrie: E care h. Reactiarunui curent asupra unui canal in rotatie uniformg.liberg" (in n contact cu aerul atmosferic) se neglijeazi frecarea de aer ~i se consider5 ca perimetru udat nurnai cel din albie. Sii determiniim momentul de rotaf ie produs de forfele exterioare si de inertie asupra rotorului. egalii in cazul miscgrii uniforrne n c u pierderea de energie (exprimat5 fn coloanii de lichid) pe lungimea 1. este diferenfa cotelor piezometrice. p. Ecuatia fundamental. scri ind c6 suma momentelor fortelor fn echilibru diriamic fat5 de axa turbinei este nul5.. iar p. cu notatia componentelor dupi axele x ~i z ale vitezei.. considerfnd toate canalele acestuia formate intre . 6-25).Dinamica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale 171 fn care greutatea lichidului este G = y Q. Aplicim teorema a doua a impulsului. luind ca suprafat6 de control pe aceea format: din douii pale si secfiunile de intrare ~i ie$ire. * . A In cazul unui canal E care curentul are suprafata . 7 Y 9 9 Pentru vitezele relative ~i de antrenare s-a adoptat notatia obivnuitii w gi u care nu Lrebuie confundat. ul.12. 6. definiti ca raportul dintre sectiunea transversal5 udat5 si peri~II care 7 x este perimetrul =- metnil udat: R. Pierderea de energie unitari (pe metru liniar de lungime) fiind J = .ele nLpale. Rr =- r 2 . vi tezele tangent iale * aie sect iunilor de intrare si de ie~ire. datorite miscgrii d6 rotaf ie o. vitezele absolute la intr&ea si i e ~ i rea din rotorul turbinei. respectiv 2. a .

. pirghie a ~ k momentelor. irnpulsurilor la 'intrare si la iesire: pQcl rr. -c.=. ca : sal tul hidraulic.w = = pQ (clul cos 8. 9 9 M.l r. greu tiiti!e dau o rezul tantii care intersecteazii 'axa. Aceastii ecuatie. deci momentul de roiatii se datore~tenumai . Apoi mai exist5 si alte pierderi: de volum lichid la trecerea prin turbinii ~i de energie.cos $ . fiind radiale. acestea din urmii depinzind de traseul corect ~i buna executie a paleior turbinei.u. Numeroase a1te ienomene hidraulice se explicii prin teoremele impulsului..o. Este de observat cii valoarea lui H care intrii in aceastii expresie nu este H b r ~ t geodezic ci diferenta de nivel energetic a1 apei la intrare si iesire. (6-48) Puterea maxim5 se realizeazii X cind 6.). (6-47).U2 a r2 P = M. deci dii moment nul. este . consi deu1 rind cB . greutatea lichidului dii-rnomente nule.) .r. pierderile de sarcini in amonte de intrarea in roto. cos 6. sint bratele de. Pu terea corespunz2 toare. = .-. si m cos 8 . . 9 9 .cosS. Dacii se noteah cu ~ j h .adicii atunci cind apa T 2 pgrgseste turbina radial.-pQc. iar dacii axa este orizontalii.. ditoritii lui Euler. Presiunile pe stlprafetele de intrare si iesire dau de' asemenea momente nule. ciocniri si vfrtejuri. Reacfia unui curent asupra unui canal curb Pn m i ~ c a r e rotatie uniform5 de 9 YQH = p Q(clul cos 6. unda de translatie fntr-un canal etc. paragraful 6. cos 6. 6-25. exist2 relatia: Fig. tinind seama ~i de . Aceste aplicatii se vor iace la capi tolele corespunziitoare.. datoriie unor freciiri de ordin mecanic. cos8. Puterea obfinutii prin formula (6-48) este mai micii decit puterea curentului de debit Q care cade de la iniiltimea H socotit5 ca diferentii intre sarcina de la intrare si aceea de la iesire. undele de presiune intr-o conduct. cft si cele din aval de rotor (v.9).c2u. este fundamentalii in teoria turbinelor..Dacii axa este verticalii.randamentul hidraulic" a1 turbinei. din cauza pierderilor de energie in interiorul rotorului.

s-a definit. a unui fluid a fost definitii prin existents unei functii scilare de coordonatele spatiului. la suprafafa echipotentialii ce trece prin punctul M. ds) =u dx + v d y + w dz. din . formim produsul scalar a1 vitezei V cu un segment arbitrar ds. o functie. Locul geometric a1 punctelor pentru care funcfia cp are aceea~ivaloare C .ste nor. 9 PROPRIETATI GENERALE a) Miscarea potential.de sens contrar cu cp. ceea ce permite stabilirea unor analogii electrice..0. Mai tirziu. s.Capi tolul \I1 I M i ~ ci ~pofenfiale r 7. a lui cp. Funct ia de potential se intilneste in numeroase fenomene fizice.mal la aceasti stlprafatg.se numes te suprafat6 echipotentiald. deoarece cp = const. rezultii cii vectorul V e. si crearea unei teori i ma tema t ice comune fenomenelor analoge. d s ) = -ddxx + . Intr-adeviir. Cum cantitiitile V ~i ds nu sint identic nule.d y $ y d dT dT dcp = 0. cfnd a fost intkodusi in hidrodinamicii notiunea de potential de vitezii. in orice punct M a1 domeniului mi~cgrii. intreg domeniul miscirii consti tuie un . parcurs de particula mohilii pe supraiafa echipotenfialii ce-i corespunde: ? 9 ? - V ds - = V dscos ( V . termice etc. w in functie de potentialul cp.cimpul poientiali'. . numi tii potentialul de viteze. prin analogie cu potentialul de forte U. adici vectorul V sii fie perpendicular pe ds. pentru o formulare mai justi a fenomenelor este mai indicat a se recurge la definifia precedent.cimp de vectorivitezii" de un tip special. s-a recunoscut c. . -dz z = d dT Jntroducfnd expresiile lui u. b) Viteza . Cum ds s-a trasat intr-o directie arbitrari pe suprafata? .C. trebuie s i se anuleze cos (V. #.. este normal.are proiecfiile vitezelor din orice punct a1 domeniului ocupat de fluid se obtin ca derivate partiale ale funcf iei cp: fn acest mod. v.1.11. rezulti: V d s c o s ( V . DEFINITII. cp. ds). magnetice.

Punctele singulare pot f i izolate sau pot forma linii sau suprafefe de singularitafi. ci numai de valorile potentialtllui in punctele extreme. B ale unei curbe oarecare : \L :Z = \ B u ~ x + v ~ ~ + w ~ d c= l ~ ~ . h) Ecuatia de continuitate a fluidului incompresibil capiita forma (7-4): Intr-adeviir. Este evident cii punctul in care IV)+ m este un ~ u n c tsingular. cum vitezele d) ~kii nu pot f i diferite in acelasi punct. normal5 9 la suprafata echipotentialii. .. ciici in acest caz circulatia ar f i diferitii de zero. se obtine inski viteza V ca gradient a1 functiei j7=-" grad cp. dacii Ins5 miscarea este nepermanentii. el.c p . deoarece n Entr-un punct de intersectie viteza ar avea douii directii diferite corespunzlnd normaleior la cele douii suprafete. Aceastii 'proprietate ne permite a concepe domeniul functiilor potentiale ca avind o structurii stratificatii. linii de curent. e) Dacg miscarea este permanentii. circula~ia este egal5 cu zero (v.foarte apropiate. dat fiind cii vectorii V si & au aceeasi directie si acelasi sens. fn ecuatia decontinuitate div V = 0. inseamnii cii potentialul este o functie armonicii. V poate c r e ~ t e infinit. se obtine: A Laplacianul Alp a1 functiei cp fiind nul. ceea ce am viizut cii nu este pos:ibil decit in punctele singulare. paragraful 5. fiind tangente la viteza V. g) ~ntegrala' curbilinie efectuatii intre tlouci puncte A . liniile de curent nu pot f i curbe inchise. punctele de vitezii ndii s h t puncte singulare prin care pot trece doug &u mai multe linii de curent.De aici rezulta ca liniile de curent. f) ~uprafefele'echipotentiale E general nu se intersecteazii. Deci dac5 functia cp este uniformii ~i curba este inchis6. Asadar. intr-un cEmp potential uniform. ceea ce nu poate corespunde reali tatii. - dn Daca suprafetele cp = C sint. z p 4 nu depinde de drumul parcurs. este necesar ca vitezele sa se anuleze. liniile de curent variazii cu timpul ~i deci nu mai koincid cu traiectoriile. w din ecuafiile (7-O).7): De aici rezulta ca. deci dup5 directia V. liniile de curent coincid cu traiectoriile particuleior . dacii introducem expresiile lui u . - c) Dac5 se deriveazii functia cp dupii directia lui n. intr-tn punct se intilnesc douii. intersecteazii ortogonal suprafetele ech ipotentiale.

intr-un spa\ i l r ismplu-conex (fig. Intr-adeviir. suficient de mic5. s5 presupunem cii se inconjoara punctul cu o suprafatii inchisii.2.1 . 7. Fig. I) s d sz + cd9 o dy s (n. el se numeste duhlu-conex. negativii.' . C" SZ Q a f i # 0 ceea re este contrariu ecuatiei (7-5).sau par-a lelipipedul cu doua coloane cilindrice in interior-triplu-conex . ~i uiul sau n contururi ireductibile.I ) . izvorul este negativ. y) + ddz -COS 9 (n. 7-1.conex. Potentialul s5u este Constanta C.1 . respectiv multipl~r (n -t. Scheme de conexiune a spatiului care o curba Enchisa in jurul unui pui~ctpoate f i redus5 la un punct f a r R .Ecuafia de continuitate.ful 5. devine: SQvndn= 5 8 ~ 0 (11. considerind o suprafata inchisa Q. dacii C este o constant.fig. maxime sau minime. corespunde unui izvor pozi tiv care emi te substant5 . deci 7 7 . Dacii ins5 spafiul continc. b .dublu-conex . se poate exprima si prin condifia cii integrala de flux pe aceastii suprafat5 trebuie sii fie nul5. in cazul cind viteza V derivii din potenfialul y. 7-2). 7. Z ) - !$~Q-O. c). EXEMPLE DE MISCARI 'POTENTIALE a) lzvorul (fintina) este un punct 0 care emite un flux uniform in toale directiile spat iului (fig'. Se aminteste c5 spatiul simplu-concx este acela 111 . 3 va dn avea in toate directiile acelasi semn. 7-1. f r restrictii. dupa cum s-a arS tat la paragr. &a ce. pozitivii.fig. j) Proprietiif ile precedente sint valabile. i) Miscarea potential5 este si rotationala si reciproc5.r iesi din limi tele doineniului (exemplu: sfera).4. a). (exemple: torul . absoarbe substanfa. 7 7. (7-5) Din (7-5) rezultii cii potenfialul cp nu poate avea in interiorul fluidului. Dacii y admite un maxim-(sau minim).

Suprafefele echipotentiale sint. liriiile de c. 7-3).3.Q. Astfel.1 76 Hidraulica . Fig. Dous izvoare spatiale Fluxul total a1 izvorului pe o suprafat5 echipoteniial5: 7 b) Doug izvoare de debi te8egale si de semne contrare -. 9 7 7. sensul fiind de la 0 spre M pentic. curbe continute in acelasi plan. in spat iu (fig. evident.urent sint razele ce trec prin punckul 0. Debitul Q = 4 x C emis de izvorul pozitiv A intr5 i n izvorul negativ B.3.sfera de raz5 r are ca valoare: si ca directie aceea a razei. ortogonale liniilor de curent. 7-3. 7-2. izvurul iozitiv. miscarea plan5 poter$ialii poate fi studiati ca miscarea unui strat foarte subT T T . liniile de curent sint p a r d e l i cu planul de bazii. avind ca directoare. Izvorul spatial Fig. sfere concentrice.1 Proprietiti generale T Miscarea plan5 fiind definitaconform capitolului 111. Potenfialul in punctul M esie: + + Vi teza intr-un punct M este rezult anta vi tezelor care corespund la f iecare din cele douii izvoare. Linia de curent caretrece prin M este tangent2 i*n M la viteza V si trece si prin punctele A . iar viteza fluidului in orice punct M pe . iar suprafetele echipotentiale sint cilindri. B. MISCARI POTENTIALE PLANE (BIDIMENSIONALE) 9 7.

De aceea + se cheami functie de . din proprietiitile deja studiate pentru miscirile potentiale fn spatiu: a) Viteza intr-un punct $i componentele ei 9 b) Conditia de continuitate. Functia de curent A In cazul mi~cirilor plane potentiale existi o functie scalar5 +(x. y). Pn cea mai mare parte.2.3. la fluide incompresibi le: c) Conditia de nerotational itate: d) Circulatia intr-un domeniu simplu-conex: 7.Mi~cdri pot entiale 177 fire de fluid si tuat pe un plan orizontal (pentru a elimina ~i efectul fortelor de gravi tatie). curent . functie de curent". definiti prin conditiile: j I Introducfnd aceste expresii ale lui u ~i v in ecuatia unei linii de curent: deci de-a lungul liiliei de curent . + = const. Proprietitile generale ale acestor misciri derivi. numiti .

Aceasti functie verifici si ecuatiile de continuitate si de nerotationalitate. ecuatiile precedente devin: 7 1 / = . .16) Se deduce d$ V dn sau. deci liniile de curent si cele echipotentiale se taie ortogonal.. 7-4). Functiile cp si +. Legitura Pntre ele rezultfnd din aceste doui ecuatii se exprimi prin ecuatiile diferentiale ale lui Cauchy-Riemann : 9 9 7 d9 .-89 ds . Elementul de retea adicii debi tul care curge Fntre liniile de curent i potentialg si k este egal cu diferenta dintre valorile functiei he curent + k .d --. b) Dacii se aleg ca echidiferenfe ale functiilor cp si cresterile constante Acp = C. respectiv A n : + 9 9 ... 9 d~ - -d+ - dn = dn ds - 0.qJi \ k i Vdn Q* 2 (7. legate prin ecuatiile (7-10) gi (7-i4).17 ) Fig. d+ - dy dx (7. Astfel. 7-4. 9 a) Daci se considera la un moment dat coordonatele intrinseci ca avTnd directiile tangentei ds si normalei dn Tntr-un punct P a1 liniei de curent (fig. si A+ = C.15) ' Inmultind cele douii ecuatii (7-15) se obtine conditia de ortogonalitate. respect iv + i.. ca si functiile de potential cp verificii ecuatia lui Laplace si sint functii armonice. (7. Fnlocuind pe u si v kin ecuatiile (7-14) in ecuitia ( 7 1 1 .4 9 dx A dy -89.d+ . viteza medie Fntre doui linii echipoteniiale sau doui linii de curent succesive este invers proportional5 cu distantele As. se cheamii functii armonic conjugate. integrfnd: = +* . functiile de curent (J. se obtine: 7 iar ecuafia (7-12) devine: Asadar.

b) coordona te polare 7. = dr v cos 8 .i+.q + i .i (v cos 0 .d . % .iy se numeste s analitici" sau .df dr dr dr dz aJ dz dr - eie ( 1 4 .9 _ r do comparatia rezultatelor.. pentru a f i derivabil in conditiiie amintite..+ . .14 s i n & I Fig...u sin 0) = v. Este util a aminti printr-o schiti de denionstratie cum se ajunge la aceste condifii.r '30 d z = eie d0 dl)r de o - i ( u .c) In coordonate polare se scrie (fig.1 _ _ . trebuie Pndeplini te aceleasi conditii Cauchy-Riemann.iv) = v. se = 4 .3. (4 r Prin obtine : dr .d$ .ive . Tot astfel: i --P .- r d0 df dz df i dtp 1 ----. Raportl~lcresterii functiei df la cresterea lui z este: ' H 9 dx + idy sau : .. a d k 6 trebuie sat isficute ecuatiile diferentiale (7-15).v.monogeni" daci admite derivate continue si unice in orice punct. r do u cos 0 + v sin 0 84J = V.o-.3.iv) = u cos 8 -1v sin 8 - . independent de directia cre7terii d z adici de raportul Astfel. Relatiile dintre:componen tele vitezei in coordonate rectangulare vi in (7-16.. necesi tate de existenfa h n c f iei de curent . 7-5. 7-5): .-1 _ _d .. Stutliul nlisciirii cu ajutorul functiilor analitice Amintim cii o furictie f de o variabila complex5 z = x $.ive .. 9 9 9 *) dx f (2) fiind exprimat prin f = cp -I.

orice ...2f . partea real5 (d. dupi cum se poate verifica lesne. se constat5 c i . Fig. funcf ia f se numegte functia mi9cdrii. de partea imaginari . prin inmultirea lui f cu o constanti complexi a P i se obtine tot o miscare potentiali. armonic con. Consecinfe. ad5ug6m c$ rp si J.mi~carepotential5 poate f i repreZentat5 anali tic printr-o funcf ie anali tici. cp este potenfialul. se obfine o retea . pentru ca derivata s i fie indepedenti de dyldx.0.d(-v) dx dy deci . 7-6. separind la o funcfie analitic5 de o variabil5 complex5 f. iar f este potentialul complex. uneoi-i izotermci. c) Prin derivarea lui f in raport cu z. se cheam5 -. De asemenea. Acest vector re. se obtine derivata bomplex5: + fl = if . deoarece inecanica fluidelor isi.de linii ortogonale numi t5. Dind lui 9. deoarece distribufia temperaturii :in regim stat ionar se face dupl o funcf ie cp care satisface ecuatia lui Laplace* Noi vom evi ta in aceasti lucrare o asemenea denumire. dy2.-+ + icp.Este evident cii. respectiv l u i +. iar cp este functia de curenta b) Prin adunarea a dou5 potentiale complexe se obfine o nou5 mi~care potenfialii. ~ ~ a d akele doui 'domenii: cel mecanic a1 mi$cirilor potenfiale gi cel r.2 l dx dx2 ' dy dy2 Trebuie ca: du -. 7-4 si -7-11).E . intrucit si funcfiile noi obtinute. cele doui functii cp gi J. fiind functie anali tici. adici: de unde rezulti imediat conditiile de monogeneitate (7-15). diferite valori constante.. conjugate.d ~ d2cp dx2 9 . De aseme. reprezinti o mi~care potential5 gi.are terminologia proprie. sunt funcf i i armonice. In acest mod se stabileste c i . reciproc.reprezinti o miyare po9 dz A tential5.d d (-V) . + Se constat5 c5 aceasti derivati reprezint5 un vector simetric fatii de viteza V in raport cu axa real2 (fig. trebuie ca termenii formati din parantezele de la numir5tor s5 fie egali. 7-6). Viteza conjugat5 condif ie deja satisfiicut5 prin ecuatia continuitate (v. fndeplinesc cordif iile Cauch y. Intr-adevir : du . ec. iar este funcfia de curent.Kiemann.are rolul de functie de potential. df nea. matematic a1 functiilor anali tice se suprapun perfect si asffel mecanica fluidelor capit5 un instrument puternic de studill prin insisirea teoriei functiilor * analitice.jugate. In tern~eniai mecanicii fluidelor. de . a) ~ r i inmultirea lui f cu i se obf ine o alt5 mi~care h potentiak: A + 9 - - In care .conjupata vitezei V" a miscirii reprezentate de functia f (2).d2 (--'PI --.

pentru punctele omoloage 5) : Fig. mai fructuoase ale teoriei functiilor anali t ice.): Indicele I aratii cii elemevltele ile arce s-au luat pe curbele C . Aceastii metodi p b m i te ca. misciiri noi. se impune a se aplica pentr~istudiul acestor misciri una 'din metodele cele . avem relaf iile generale: z I - ii d z = dx i d y = dscos8 4.elemente a douii arce omoloage a douii curbe omoloage C C' trecfnd prin punctele considerate. Amintim cii un domeniu plan D ' este reprezentarea ( s h transformarea) conformii a altui domeniu D. Metoda transformgri i conforme S-a demonstrat in paragraful anterior c i studiul miscirilor potentiale plane revine la studiul funcfiilor analitice de o variabili cdmplexii. 7-7. De aceea. plecind de la o mi?care cunoscutii.MigcM potenfiale 1 1 8 7. Din relatiile precedente rezul t i . 7-7). Schemri la metoda transformiirilor conforme .inclusiv frontierele lor = z (z).3. si anurne metoda reprezenta'rii sau a transforrna'rii conforme. existii o legiitura intre punc tele celor douii domenii . ds.i d s s i n 0 = dseie.. dacii la orice punct din D corespunde un punct in D ' astfel c i unghiurile a douii elemente curbilinii onoloage duse prin punctele omoloage sint egale si cu sensul de parcurgere acela~i(fig.4. Aceasta se realizeazi dacii intre ckle douii domenii plane definite prin coordona tele comp lexe : z=x$-iy si Z = X $ i Y . iar fn ptinctele M (zO). respectiv M' (2. 1ntr-adevir: daci zo si Zo sfnt doui puncte ornoloage in cele douii domenii si ds respectiv d S . sii se obtini. + (7-19) respectiv C:: ( 2 . = MN. prin transformiri conforme. Z fijnd o functie analiticii univalenti.

o derivata cornparind cele doua expresii ale derivatei in punctul dS1 .-ds. rezulti c i : i p (5) A depinzind numai de z. principial .3. si nu insa de directiile curbelor C. a vi tezelor etc. simili tudinea triunghiurilor omoloage sau a altor figuri derivate este vdiabilii numai la scara infinitilor mici. in articolul anterior.N. rezulta: p ('O). nici pentru o zond de mirime finiti. Este de notat cii raportul de similitudine p (z. I Metoda transformirilor conforme. Este de observa t ca proprietiitile transformarii conforme nu sfnt Pnsi aplicabile punctelor singulare ale domeniilor ~i cii si ordinea de conexiune trebuie sii fie aceeasi in cele doui dbmenii care se korespund. I. M '. respectiv d ~ care trec prin punctele 'ornoloage M . y 7. Transformarea prof ilurilor. Aceast ii operaf ie este reciprocii si functiei Z ti corespunde functia 7 7 care transformi domeniul D' in D. Tn trucft functia de transformare opereazii aslipra fntregu1u. redata. Asadar. si M'NiN.. este folositi sub numeroase ~i variate aspecte la studiul transfosmirii mi?cgrilor. avind laturile proportionale ~i unghiurile egale. sfnt asemenea. admite in punctul unicii pe care o vom nota: 2. care este de asemenea functie de z.Deoarece insi Z este o functie analitici. Punctele din cele doul domenii se corespund deci biunivoc.. si C: 9 sau adicii triunghiurile infinit mici MN. P I .5.Q1 = A? ce trei prin M gi M'. liniile de curent dintr-un domeniu sint transforma te in ljnii de curent omoloage . deci nu este constant pentru Pntreg domeniul.i domeniu. Funcf ia Z (z) care transform5 conform domeniul D in D ' se cheamg ft~nctiede transformare. Acelasi rezultat fiind valabil si pentru alte elemente de curbe ds.) variazi cu z.. Totodatii este de ollservat cii figura suferi p r i n transformare o rotatie locala A.

- -X 3 Fig.. 7.- Mipcliri potentiate fn domeniul transformat.3. J v . 7-8). Liniile echipotent iale si vi tezele de asemenea sint transformate. Profiluri hidrodinamice In ceea ce priveste obtinerea vitezelor transformate. dupi cum ~i anumi te linii de 'cureit formate din curbe fnchise. vom expune in art.8 unele teoreme generale care permit rezolvarea unor probleme in care conditiile pe contur sPnt mai complicate. care pot f i folosi te drep t r o f i r i hidrodinamice" (fig. Dupg -ce vom lua cunostinti de modul de rezolvare a acestor probleme.. in planul z - 4 t si fie functia de transformare: 7 z avem evident = z(Q.in planul transformat Z: este egala' cu produsul dintre viteza complex& in planul z si derivata functiei de transformare. 7-8. fie o mi~care reprezentatii prin potent~alul complex. f (4 = f Vi teza comp lexa : [ (Q1 adicg viteza comple. Aceste citeva propozitii fundamentale ne permit a rezolva imediat o serie de cazuri de rnisciiri mai simple.

fac unghiul .BIA. Vi teza comp lexii este reprezentati prin vectorul In cadranul I. 7.Curent plan paralel liniile de curent si vitezele sint paralele cu axa ria19 si A = V . T cadranul IV.6.7. de unde : Liniile 4 = const.(A + Bi) ( x + + Bi. In cazul B=o. astfel c2 tg p := . deci viteza V a miscirii este simetrica vitezei coijugate. Fig. (7-26) Cum viteza la distanfa r este radial2 ~i are aceeasi valoare V.3. Coeficientul C fiind un numiir complex A f = y . 7-9).p cu axa reali. ComparPnd (7-27) cu (7-29) rezui t i : Liniile echipotentiale sint evident cercuri concentrice cu centrul Pn origine.x .10). Lui B pozitiv P i corespunde o vitezii T sensul lui -I. debitul este: ? + Pe de alt2 parte. \ f f = (2) = Cln z. + i $ . n ? 9 b) Migcarea produsi de un izvor punctiform (fig. Migciri reprezentate prin functii anal i tice date 0 a) Curent plan-paralel (fig. avem: iy) = Ax-& --k i(Bx--kAg). = const. 7-9. din ecuatia (7-26) se deduce: cp = C i n r . .. $ = C8. si este paraleli cu liniile 3. fati de n axa reali. iar liniile de curent sint razele pornind din origine. (7-25) C ln reioc C in r iC8.

vor avea valorile p C In r de unde rezulti: n luind valorile succesive ale numerelor intregi: n = 0. + 2x 8 16 8 - pentru r. Cum in planul f reteaua liniilor rg si $ este format2 din pitrate. e2=I8. Liniile echipotenf iale. Migcare plans datorits unui izvor caz. Astfel. 3 etc. ortogonale cu liniile de curent.Mipcdri potenfiale 185 - Fig. = 1. din planul f se transform5 prin funcfia C In z in liniile cp !ji J. liniile cp qi cC. .. ezI8. e3=I8 etc. reteaua liniilor omologe in planul r va consta din pitrate curbilinii. in care caz A e x . 7-10. sint acelea notate in valori ale debitult~iQ. ale spectrl~lui ciutat in planul z.. 1.= . Q x Dac5 se ia de exemplu Acp = A$ = .. 2. liniile de curent = const.

Fie r.1 1). nivelul apei in arnonte de o stavili plana. 7-11. a). 7-11. D e ~ i liniile de curent vin din direcfie orizontalii si apoi se curbeazii spre a se dirija radial spre fanti.Cercuri le cu raze sub-unitate vor avea razele: Spectrul miscirii este redat cu atit rnai detaliat c ~ cit ochiurile retelei i sint mai mici. 0 aplicat ie tehnicii a acestei probleme este deterrninarea misclrii : v Scurgerea pe Bub o stavild plan2 d e fund (fig. 7. ridicati la iniiltimea r1 fat: de fund. Vom considera Pntr-o prim2 aproximatie ca liniile de curent Fig. iar aceasta depinde de AO. deci dupa modelul unui izvor punctiforrn negativ. Miqcarea scurgerii pe sub o stavilii plan5 se scurg prin fanta de liifime r1 de la fund ca printr-un orificiu infinit mic in 0 (fig. vom considera cg debitul Q este distribuit .

este mai mare..are punct.. aceasta din urmi fiind Raportul : este cu atit. tinind seama de (7-33) si (7-34): 9 Rezultii din (7-35) ca. r. 7-11. fiind egala pe ambele fete si de sensuri contrarii. Y Impingerea apei pe intregul perete es te: P = \ YO pdr = y (ro-rl)2 ro . . - deci mai rnicii decit impingerea hidrostaticii. ecuatia de continuitate revine la: Se propune a deterrnina distributia presiunilor pe fata vert icala udatii a stavilei.ro . da 9 Din (7-31) si (7-32) rezultii: 9 Ecuatia lui Bernoulli intre punctele B si A d5: i . 6).<r1 I 1 + r1 )= : (r. cu cit raportul r. considerind ca presiunea atmosfericii se anuleazii. presiullea este P mai mic5 decit presiunea hidrostaticl .r (fig. pe peretele AB. Ecuatia iui Bernoulli./r. in fiec. aplicatii intre A si B.uniform-radial. ~i r. n-iai mie. astfel cii intre trei sectiuni de scurgere de raze r.

exacte.circulatia este I? = 2nC6 . In figura 7-11. care lasi criginea in exteriorul lor.viteza indusii" de virtej. rolul lui Q din cazul izvorului punctiform. 7-13).i a functiei (7-25) care reprezintii izvorul punctiform. dupii cum ne putem convinge scriind cii: Dacii sensul de parcurs a1 curbei C este ca ~i sensul lui V (adicii invers acelor ceasornicului). 7-12.deci nu numai pe liniile de curent . mi~carea este reprezentatii prin potentialul complex : Se observii cii aceasti miscare se obtine prin inmultirea cu . 7-12). circulatia este nulii. pentru orice alte curbe inchise. V se numeste .188 Hidraalica Printr-o metodii analog5 se poate calcula presiunea pe fundul vasului. 9 3 Fig. Viteza fiind tangent5 la cercuri se poate obtine din (7-36) si (7-16 b) . Dacii axa virtejului este perpendicular2 in origine pe planul xOy. In acest caz liniile echipotentiale sint razele. Este important a observi cii circulatia are valoarea I? # 0 numai pentru ourbe care inconjurii originea. c se aratii spectrul rni~ciiriideterminat prin metode mai. proiectia lui ds pe V este rd8. pozitivii pe portiunea ABC ~i negativii pe portiunea CDA a parcursului (fig.. astfel cii: In mod analog se poate dovedi cii pe orice curb5 care se Inchide in jurul lui 0 . c) Mivcarea produs5 de un virtej rectiliniu indefinit (fig. Migcare plan5 datoritg unui vtrtej rectiliniu iar circulatia I? pe o linie de curent in sensul cre~teriilui cp (considerind C > 0) este: de unde: A ~ a d a rcirculatia joaca in aceastii mi~care . iar liniile de curent sint cercurile cu centrul in origine.

mivare cu circulatie fntr-un cfmp potential".ic arc cos din care rezulti: z = L. 7-13. 7-14. . de aceea aceasti mi~care . deci Q = xc. Y f (7-38) (7-39) if a cos C sau x+iy= i - .. 0 L I C X a (COS (1. f i numiti . iar fn punctul A . if C - u . 7-14). Scurgerea printr-o fantg - Din (7-40) rezulti cii In punctul R . d) Scurgerea printr-o fantd de deschidere 2a (fig. Potentialul complex este : f ( 2 ) = .cfmpul migcirii este nerotafional. Vi teza cornplexi : + + v = dt . In afara originii. = 0. liniile echipotentiale cp = I sint elipse homofocale. y = 0. Y iar hiperbvla la segmentele X.A~adar. Debitul care se scurge prin fanti se obtine cu formu la (7-17). C C Fig. iar liniile ( de cuient = I ' sEnt hiperbole homofocale. . -ch !! -I!C C isin-shx).iv. CP $ C C (7-40) Asadar. unde x = a.. focarele fiind chiar limitele ( fantei. (1. A ~i B 'x.dz C ai sin . . = xc. poate Soectrul miscarii se construieste > .elipsa 1 se reduce la segmentul A B. Fig. . x = acos-ch-9 '9 C C y = usin-sh-. Circulatia in domeniul unui virtej J. care d i : + Q A = +A- +B. Pe axa real%. punctul b) anterior.

punctele de vitezii nrilii se gasesc prin conditia: 9 9 iar plan111 se separ6 in doua zone neegale. Mi~careaplani datoritii a douii izvoare neegale. fiecare continind liniile de curent numai ale unuia din izvoare (fig. Mi~careadatori t5 a doui izvoare neegale. ~ c e a s i a urmi miscare are aplicaf ie la studiul din infiltrafiilor pe sub un perete de palplanse de ahincimea a. 0 rniscare reprezent a t i de a c e l a ~ ispectru ca miscarea precedenti insi cu schirnbarea intre ele a liniilor cp. tialul complex: f = + este aceea care are poten= cos- c arc cos- 2 9 a ceea ce revine la z t c (7-43) Acest caz corespurlde unei misciri cu circulatie in jurul placii plane de.. potenfialul complex este: A 7 Dacii debitele sint de acelasi sens si neegale. latime 2a. e) Mi~carea datoritii a douii izvoare. ~i z.5). printr-un teren perrneabil de adincime infinitg. 7-16. asezate in punctele z. Fig. planul se i n ~ p a r t ede asemenea in do16 zone: o zoni iniuntrul uAei curhe inchise care trece prin izvor~llmare si cuprinde la interior izvorul mic si o zon5 exteri'oarii continfnd restul de linii de curent ale izvorului mare (fig: 7-16. 7-1. Daca debitele sint de sensuri contrarii si rleegale. 7-15. de acelasi sens Fig. in spat iul infini t.). Aceasti Ehestiune va f i examinatii mai detaliat la capitolul XXIV. ~i Q.- Observat ie. de sensuri con trare . In cazul general a dou5 izvoare neegale Q.

8. I (7-47) Se vede usor c i 1iniil. . izvorul negativ de debit-Q .). =y = const.are au ca a x i radicala comunii insiii i le axa Oy. izvorul pozitiv de debit Q: f (z) = . qi de sensuri contrarii 7 $= Q . Mi~careadatoriti a d o u i izvoare egale . potentialul complex se obf ine prin suprapunerea celor doui izvoare punc t iforme (fig. in punctele date de: iar raza este 2 p2 -. Fig.7-17): in 0. Raza R a acestui cerc este d a t i de relafia R sin y = a . - 8 . (7-46) 27t Liniile echipotentiale si liniile de curent au deci ecuatiile respective: 1 -..0. (7-48) de unde: Acestea sint c e r c ~ ~ r ilui Apollonius.In L O 2n z-a z+a sau -- Q In- 1 .(el .a)2-+ y2]. 7-17. care sint locurile giometrice din care se vede segmentul 2asub un unghi constant y.si in 0. Vi teza corny lexii : .In cazul particular a doui izvoare egale ~i de sensuri contrarii. I Ds'. centrele lor se afli pe axa Ox.e de-curent sint cercurile care trec prin 0.p= - const. 0. Liniile echipotenfiale se obf in exprimind I-aportul (X + a)' + y2 = p2 [ ( x .x. - a2.

7-18.Miirimea absolutg a vitezei este deci.Aolica{ie tehnicb. cel pozitiv. se asimileazii aceastii scurgere unei rniviri . fntre punctele B. i se obfine: r : de unde rezultl: .datoritii a douii izvoare: in 0. . 7-18). Fig. care are forma unui segment circular. aplicPnd teorema lui Bernoulli. presiunea este egalii cu presiunea atmosferici. Aplicatie: scurgere s u b o stavili-segment Se cere aflarea distributiei presiunilor pe suprafata stavilei. lntr-o primii aproximatie. M : ~ A si considerfnd c l in V . cel negativ si fn 0. Aplicfnd formula (7-53) in punctele M ~i A rezulti: Pe de a l t i parte. Scurgerea pe sub o stavill de forrna unui segment circular '(fig.

7. care este m..19). f) Mi~carea datoritii unui dublet (dipol) (fig. se obfine un dublet. Dacii distanfa 2a intre cele douB izvoare din problema de la e) devine infinit micii.(ho .uiIrn derivata - df lim . 7-19.. sii determin5m limita acestuia cind a tinde ciitre zero 9 f (2) = lim a 3 0 Q -In Z-a 2n: 2+a UI I. in acest caz axa Ox si un moment..ha). Din relaf iile (7-54) ~i (7-55) se mai obline: y v.' . Dipol . 4~ I Plecfnd de la potenlialul complex a douii izvoare f Q. deoarece termenul cinetic este negativ cici V > V. caracteriz&prin ax& care este -.Mi~cdri potentiale 193 Din aceastii relatie se vede c2 presillnea In M este mai micii d e c i t presiunea h idrostaticii.Qa a+O 112 dz ICZ~ 2~ T Z ~ Fig. 2g r i a r2a 2 Presiunile miisurate corespund bine cu cele calculate chiar fn portiunea . iar Q se miire~te astfel ca produsul : < sa fie o cantitate finitii. inferioarii a cilindrului.

E coordona te polare.. ecuatiile (7-61) reprezintii douii familii de cercuri ortogonale tangente in origine: liniile cp = const.r d0 sin rl0. --. Aceastii miscare se cjbtine ~i plecfnd de la miyarea reprezentatii de potentialul compldx de la punctul g) tlrmiitor. Observa#ie. vo - 1 d~ .lim f a 3 0 9 = - m 2 7tz + const.. tangente la axa realii. + = arn sin tz0.nar n . Potentia 11-11 complex : permite reprezentarea mi~ciiriiunui curent intre doi pereti plani ce fac un 7t unghi oarecare intre ei = . toate vitezele 99 L i b m sint egale in directie si mirime..adicii la intersectia cu axa Olf..r dr --- nar n-1 cos no. (7-64) Iar ccmponentele vi tezei. A n Intr-adevir : Potentialul de viteze cp si funcfia de curent sint: 9 cp = urn cos no. u - . (7-60) Liniile echipotentiale si liniile de curent se obtin din: Pentru diferife valori constante ale lui cp si +. tangente la axa imaginarii si liniile de curent = const. g) Mivcarea intre laturile unui unghi.dp . sint : n v . i7-65) .. Vitezele se obtin din'calculul vitezei complexe sau prin derivatele partiale ale formulelor (7-6 1) : + Pentru x = 0.

Migcarea plana in interiorul unui unghi drept . date f iind aplicat iile lor practice : I ) Cazul n 1 nu este altceva decit miscareh paralelii studiatii la punctul a) anterior. ce - . limitat de un a1 doilea perete 'hiperbolic. 2 4) Cazul n . 9 Vi tezele sfnt date de: sau..Miqcdri potentiale 195 Mgrimea vitezei este: Citevu cazuri particulare prezintn' un inferes special. 7-20. a) mi~careade ocolire a unei mu- - 3 chii dreptunghiulare. (7-67') Se vede cii viteza fn origine este zero.b) 1 + cp = arlle cos c) 0 9 Fig. 7-21. fie a miscirii unui curent cgtre axa real& cu un punct de stagnare tn 0 etc.y2).reprezintii (fig. $ = ar2 sin 28 = 2axy. liniile echipotentiale stnt hiperbole echilaterale ale ciiror axe coincid cu axele de coordonate. avind: 5) Pentru n = . 7-20). - j 9 9 Liniile de curent sint hiperbole echilaterale avind axele de coordona te ca asimptote. 7-21.2ar sin 28. Acest spectru poa te folosi pentru reprezentarea fie a miscirii Sntr-un cot dreptunghiular (fig.1 este dubletul studiat la punctul f) anterior. in coordonate polare: v. 2) Cazul n = . func2 tiile cp ~i reprezintii mi$carea de ocolire a unui semiplan infini t (fig. = 2ar cos 20. 3) Dacii n = 2. potentialul si functia de curent stnt : (7-66) -cp = ar2 cos 28 = a (x2 .

Vonl prezeLta citeva tipuri de misciiri mai importante: a)'Miscarea planii-paralelii a unui fluid in care se aflg un cilindru circular.de felul celor studliate in paragraful precedent. ' permeabil.' 196 Hidrautica 9 6) Cazul general (n > 1) rezolva t la Pnctput corespunde misciirii fniiuntrul unui unghi egal C U T misciirii de infiltratie la intrare fn taluzul OA sau y - n . Notiim cii OA. care face -cu axa Ox care reprezintii un teren im2n 77. 7-21. c).insumarea potentialelor complexe ale unui cur-ent paralel $ a1 unui dip01 d 9 Se deduce potentialul de vitezii cp si funcfia de curent +: y Componentele vitezei sPnt : . este asimp tot5 a liniilor echipotentiale (fig. bisectoarea unghiului xON. 7-22) Asemenea misciiri se obtin prin suprapunerea unor misciiri elementare. . Potentialul complex a1 unei astfel de miscHi rezul tii din .3. cind a1 unui dig permeabil. 7. fiirg circulafie.7. Mi~careaplan5 in interiorul unui unghi a. 7-21. Mi~cgrileunui fluid perfect in jurul unui cilindru circular (fig. '\ ' \ Fig.

V:.a2 = 0. respectiv 0. = f . Urmirind miscarea pe cercu 1 (0. sin 8. V = 2V.Mipciri potenfiale * y 197 Funcjia rjr se anuleazi. 7-22.pentru care 9 X . y = a sin 0 vitezele deduse din (7-72) sint: v = V . p - - 9 2 loc fn punctele C si D pentru 0 .. Mi~careaplani-parale15 in jurul unui cilindru D si anume V = u =2V.ctul M (daci se face abstract ie de gravi tatie) : 9 9 y t + 9 Ins5 pentru un punct M de coordonate x = a cos 0.cos 20).tagnare. men tinindu-se in tot cimpul aproape de valoarea limitii V . ~re'siuneaintr-un punct M pe conturul cilindrului se giseste cu ajutorul teoremei lui Bernoulli. . sin 20 u = V . A B) se 'consta t i ca viteza creste atingind valori mari in punctele C ~i Fig. -. V p Kezultii c i presiunea rnaximi se produce i n punctele A si B de stagnare. a curentului paralel. Aceasta inseamnii c i axa Ox este o linie de curent pentru vaiori ale lui x cuprinse intre oo ~i $ oo. circular Pe axa Oy vitezele scad cind y tinde la . deci viteza se anuleazi. aplicati intre un punct la CQ si pu~. fn punctele A si B. iar valorile minime au unde 8 x . (7-74) ... Dar si cercul cu centrul in odgine si cu r a z a = a este o linie de curent. anume. u = V=sO. (7-75) Dee i . fie pentru x2 $ y2 . fie pentru y = 0 . Vi teza pe aceastii a x i se reduce la componenta : - @ deci este mereu inferioarii vitezei V . ( 1 . de aceea A si B se cheami puncte de . Deci vitezele rnaxime din tot cimpul m i y i r i i sint in punctele C si D.

Acest paradox se menf ine ~i in cazul unui corp de form6 oarecare aflat intr-un curent paralel. este 6 Distributia presiunilor fiind simetrici in raport cu ambele axe. Acest rezultat este In contradictie cuNfenomenu1 real.. stratatii in figura 7-22 turi d< fluid sfnt antrenate succesiv fntr-o mi~care de circulatie cuprinzind fntreaga masii fluidi..p. adici cu o circulatie a vi tezei I' = const. Aspectttl contradictoriu a1 presiunilor calculate cu cele reale a fost numit paradoxul lui Euler-D'Alembert . Daci existii cft de mici forte de adepe cilindru.3 . Potentialul complex a1 mi~ciirii este P acest caz: n h +r - 4 de unde rezulti. in mi~carea re~rezen-ziune si de frecare intre particulele fluide. deoarece peniru r = a valoarea lui + = 0 se confundi cu cercul de + din ecuafia (7-78) este zero. Aceastii fort. Fie aceastii mi~carede tipul misciirii induse de un fir-vkrtej. 7-23. . de presi.ne rezulti dintr-o distribuf ie a presiunilor diftri t i de cea calculatii aci si urmind aproximativ diagrama punctatii. o parte din linia n razii a. b) Mi~carea plang-paralell a unui fluid in care se aflg un cilindru circular.1 0 +I Un curent circulator se poate realiza prin fnsisi o miscare de rotatie a cilindrului solid in juril Fig. ~ o r t ~deesugere laterale si din spatele cilindrului se datoresc unor virtejuii care formeazii o apii moartii intr-o zonii desprinsii de curentul general printr-o suprafati de discontinuitate (v. 7. tinfnd seami 7 si de ecuatiile (7-73): Pentru af larea vi tezei se poa te folosi v i teza camp lexii : $i P aceasti miscare. Firii existents fortelor tangentiale este greu de admis miscarea circulatorie. art. fluidul fiind supus ~i unui curent circulat~rin jurul axei cilindrului. pe orice curb5 inconjurind cilindrul. . X adici = f . Distributiapresiunilor axei 'sale. in care se constatii o rezultantii paralelii cu axa Ox si de acelasi sens cu viteza din P W P w cimp.2 .3-9). l p . in' tot cfmpul. Diagrania radialii a presi~~nilor reprezentatii in figura 7-23. inseamnii ca rezultanta fortelor de presiune pe cilindru este nuli.Punctele unde presiunile sint nule sint date de conditia 1-4 sin2 8 = 0.

' si V. 7-24.1. cele doui rgdacini ale lui z sint reale si pe cercul de razi a se gisesc cele doul puncte de stagnare. Daci I? = 4 x a V.Punctele de stagnare de pe acest cerc stnt date de ecuatia V deduce din ecuatia (7-79): -= 0. deci punctele A . (7-81) 9 Este usor de ~razutc i partea real5 si partea imaginarg sint identice si egale cu zero. a).daci realizantul: - r2 4x2~: + 4a2 > O sau T 1 < 4xaVm. b ) I= ' 4lcaVa~ c) ~ > ~ z u ' v ~ D . pozitivi. B in zona lui y negativ (fig. R se confundi intr-un punct pe axa Oy (fig. I doul valori aie lui 0 corespunzfnd punctelor de stagnare A . Fig. 7-24. -- a2 +i 2a2i cos 0 sin 8 f 9 ) = 0.. sin 8 = . ra cos 8 2~ V m Ecuatia devine atunci: ae cos 20 9 ra sin 8 2~ V. fn caiurile: a) r<4naV. 6). dac5 : ? ' sin 8 = - r 4axV. Aceste puncte sk determini punind T ecuatia (7-80): n z = a (cos 0 + i sin 8). 7-24. care se poate Deosebim trei cazuri : . Spectrul rni~cgrii plane-paralele fn jurul unui cilindru circular. cu circulatie. La aceeasi valoare a lui sin 8 corespund pentru a.

sin 0 r +-.Oy. :ay . a) sint mai mici decl't presiunile din punctele simetrice situate pe semicercul inferior. se afli pk axa . * Disfributia presiu~zifor suprafata cilindrului este data tot de ecuatia (7-75).p ds sin 0. dar T expresia lui V trebuie introdusi si viteza indusii de circulatia . pe . realizantul ecuatiei (7-80) este negativ. 6. si influentei circulatiei : .. astfel cii existi o rezultantii a fortelor de presiune paralelii *cu Oy si indreptatii spre y pozitiv. iar pentru rn > 1. de razii a. n ' I Cum curgerea este simetrici fat5 d6 axa Oy.. deci rezultanta fortelor de presiune dupii axa Oy este: F = - \ (p.de razi a. c) si nu se mai gisesc pe linia $ = 0.'deci riidiicinile sint imaginare si punctele de stagnare stnt pe axa Oy. 7-24.. Si calculiim aceastii rezultantii F y care poarta numele de portan#& Obser+vimcii viteza curentului pe suprafata cilindrului este. fn consecinfii. vitezei V. - p $)sin o ds . . 0 C ridacinile ea@d4isi (7-80) sint in acest caz: a - Pentru m = 1. Forta de presiune* elementari proiectatii pe axa Oy este: d F Y = . presiunile pe semicerclll superior (fig. i \ e *-Yi$%. riidiicina z. 2 m '. Daci insemniim cu rn expresia: I -P 4x v9. deoarwe.. V = 2V. sub cercul de razs a (fig. viteze au acela~isens cu vitezele din cPmpul nerotational. . 4 . diipi cum se constata din mersul liniilor de curent. care reprezintii numai 'ce?cul. pe cPnd P zona n y < 0. 7-24. conform ecuatiei (7-76) . la vitezele calculate prin formulele (7-74) se 9 . h s a in zona lui y >0 aceste -' . adicii normalg pe directia . vitezele7din vPrtej sPnt de sensuri contrare cu ale curentului paralel. Dacii I' > 4x a V. in virtutea teoren~ei lui Bernoulli. .. s e realizeazi acelasi caz limitii din figura -7-24. proiectia rezultantei fortelor de presiune ye axa Ox trebuie s i fie nulii. = rn. Componenta dupii axa Oy este diferiti de zero.l adaugii ~i vitezele r 27t a datori te circulatiei I?. ceea ce calculul confirmi. Pnsi nu pe cercul .

de a fi descoperit existents unei circulatii a fluidului in jurul unui corp solid In n~igcarede translatie in anumite conditii determinate.- - 5:" sin O d e + 2pa V'. obtinerii profilului optim. hevierea proiectilelor iesind dintr-o teavi ghintui t i era bine cunoscuti.. _ Existents unei forte perpendiculare pe directia miscirii de translatie' a unui cilindru animat fn acelasi timp si de o miscare de rotatie fn jurul axei sale fusese observati de rnulti vrem. punctul a). de translatie. . a unui cil indru circular.de a fi deicoperit formula fizico-matematici a portantei . Pen tru rezolvarea acestei probleme se folosesc rezul tatele de la acest articol. valabilii j chiar pentru un contur de o formi oarecare. initial in repaus. . in 1853. Astfel. c) Mi~careafluidului. . in scopul. ' ' 9 Y ' . suprapunfnd migcirii paralele studiate o migcare de vitezi egalii gi de sens contrar: -V. \:sin3 ede -+ 8x2a \:sin r2p Ode -I-- / de unde rezultii: : Aceasta este formula lui N. .de a fi generalizat si aplicat problema la asipa avionului. Meritul lui Jukovski in aceasti problemi este complex: .Miicciri potenfiale sau : FY = ---- -[ \P :a -~. potentialul de vitezg ~i functia de curent deduse din In relatiile (7-70) qi (7-71) sfnt: I iar componentele vi tezei sfnt : . Jukovski pentru calculul portantei. dupI o directie perpendiculari pe axa cil indrulu i. provocati de mi~careauniformi.r xa sin o asin 0dO =. potentialul complex. dar explicatia st iintifici a acistei devieri a fost d a t i prima oari de Magnus.a -: - ( 4 ~ : sin2 e + 47r2a2 4-2 v. 9 . chiar ?@nd nu are o miscare de rotatie proprie. E.acest caz.

orice figur5 se transformi h t r .profiluri hidro . prin folosirea unor functii de transformare simple. simultan. deplasat de un cilindru Fig. Transformiri conforrne (exemple ~i aplicatii tehnice) Teoria generalii expus5 la 7. se transform5 fntr-un cerc cu originea deplan sat5 E punctul I. din figura 7-25.reprezentlrile unui domeniu pe a1t domeniu .. Spectrul migc5rii unui fluid initial in repaus. a) c fiind constant5 complex5 deci x = 5 . urmtnd liniile de curent J.8. t . p aralelii cu axa -Ox. diferenta i 5 domeniul ocupat de sectiunea cilindrului nu face parte In acest caz din migcare. in planul I.3.Translafia (fig.reprezentlrile conforme cu ajutorul unor functii de transformare simple . dtndu-se cercul n se obtine De fapt. 7. locul rlmas vid la pup:.3. cu. . 7 ~ 2 5 P rnigcare de translatie n Liniile cp = const ~i C) = const sint de fapt acelea~ica ale unui dublet. = c.sau aerodinarnice obtinute prin transformiiri conforme. .5 permite a studia: .o figurii deplasatii in planul C cu canti tatea c. prin deplasarea cilindrului cu viteza -V. =a C =z + c. lichidul este dislocat la provi $i alt lichid ia. - (7-87) + bi. fn rnomentul cind axa cilindrului trece prin originea axelor de coordonate.Astfel.4 gi 7.. fntr-adeviir. . spre stlnga.3. y=q-b. 7-26. Ins5 superpozabili pe figura din planul z (translatie). E planul z. + y2 = R2 + (q . Spectrul este construit pentru un observator legat de cilindrul mobil. (5 x2 . Un cerc cu centrul Pn origine. I ).a.. . Se studiazii reprezentarea conforml a unei figuri din planul z fn planul I. a ) Reprezentgri conforme simple.b)l = R2.

trecfnd prin origine ~i fiicind un unghi y. stnt supuse transformgrii precedente. u 3) Omotefia (fig. Prin functia 1: = zei@ z = Reie se vede cii cercul se . Derivata acestei functii = nz n. adicii egali tatea unghiurilor. 7-26. 7-26.devine c = aReie. toate unghiurlle P planul 1: se arnplificg de n ori.h infinit mic". rezult5 din compunerea unei translatii. in cercul +c raz5 R dar se r o t e ~ t en jurul lui 0 cu unghiul p. In aceastg transformare. fie functia de transformare + n fiind real ~i > 1. P Cercul deci pgstreazii aceea~i Orice figurg supus5 acestei transforrniiri rgmtne identic5 cu ea tnsg~i. Sfnt fnsii functii care nu fndeplinesc aceast5 conditie. rezultti : deci : Dacii deci douii drepte date. fn planul c... figura din planul c riirntr~asemenea cu figura datii O planul z . b).Mi@i potentiate (7-88) 2) Rotafia (fig. RotaCia unur cepe Fig. De exemplu. ci o asemiinare riguroasg. figurile ornoloage nu au numai o asemgnare . c) f: = W . Transforrnarea lui z prin . Transforrniiri elementare .1 $i nu15 pentru z = 0 Dacg se scrie: . n ceea ce dovede~te intr-un punct singular (zero sau infinit) transformarea nu mai opereazg cri conform. tn care a ~i b sfnt cantitgti cornplexe. gi se aplic5 transformarea precedentg. cu o rotatie qi o omotetie. n fnsii la altg scar& I n toate aceste transforrngri.functia liniarri fntreagri": = az b. 7-26. a fiind o m5rirne real& Cercul z = Reie. Functiile de transformare din exernplele precedente c = f(t) au derivata f'(f) finit5 ~i diferitg de zero in orice punct a1 domeniului ~i prin aceasta se indeplinegte conditia de conformi tate.transformi.Ins5 se roteqte c unghiul dat. deci ~i unghiul y. Observafie.

A' se afl5 pe polara. Astfel. se obtine: . deci domeniul lui z din in teriorul cercului trece in ex teriorul acestui cerc T domeniul c. adic5 trebuie SB fie A". In scrierea exponentia15 a mgrimilor complexe. De aici rezult2 constructia'geometric5 simp15 din figura 7-27.4 ) I nversiunea : I fiind. a transformirii prin inversiune. care exprim5 inversiunea cunoscutii din Fig. Observgm c5 lui 2 = 0 ii corespunde 1: = m. lui z = reia ii corespunde.b sau Din ecuatiile (7-92) gi (7-93) rezultg cii transformatul prin inversiune a1 unui cerc este in general tot un cerc. Cum se transform2 prin inversiune un cerc din planul z ? Fie acest cerc : xt ~i relatiile rezul tind din functia de transformare : de unde Introducind aceste expresii ale lui x.o mgrime realii. Un punct A n din planul z trece In planul c. 7-27.. deci moduo' . dacg A este pol.A = r R = Z2. Transformare prin inversiune geometrie. un cerc trecfnd prin origine se transform5 fntr-o dreaptti care . astfel ca OX . y in ecuatia (7-92). D = 0. . afar5 de cazurile urmgtoare: .cercului In raport cu A: Transformatul prin inversiune a1 punctului A trebuie sg aib5 ins2 argumentul p .cTnd A # 0. simetricul lui A' fat5 de axa realg. nu trece prin 0 . I lul R = OA' se oljtine din aceastii conditie. Fie un cerc de razii 1 cu centrul in 8 origine in planul z ~isg suprapuriem axele xOy ~i 4wq. - . aplicind functia de transformare a inversiunii : 4 ~ 9s de unde : r R Z -1 r 9 p = -a.a.

1) Funct ia exponent ialli si f unct ia logaritmicci > c. o dreapti trecInd prin origine se transforrni intr-o dreapti care 5) Transformarea omograf ica (circular&) Z= + c[+d' a . cercul C" trece tot in cercul C' prin inversiunea 11. ornotetie ~i jnversiune sInt cazuri particulare ale transforrnirii ornografice. de asemenea.. 2 fiind variabile cornplexe succesive : Transforrnarea ornografici trece orice punct a1 planului z in planul ~i reciproc.. fn cazul cind una sau rnai rnulte din constantele a.d deterrninantul a c # 0. in planul z se obtin snumite curbe care lirniteazii un domeniu D. drep te). In cele ce urmeazii vom examina si alte functii de transformare precum si metode lnai generale pentru a rezolva caztil unor conditii la limit5 mai complicate. d fiind constante cornplexe. in alte curbe din planul l: cuprinzind domeniul D ' transforma t . valori constante. = 0. o dreapti care nu trece prin origine se transforrni Intr-un cerc I trecind prin origine . aceasti transforrnare se poate obtine 6d ' prin transforrnirile succesive. 6. . Este interesant in aplicat iile tehnice a considera transformarea conformii a unui domeniu intr-altul. cercurile pot degeneia In drepte. < < b) Trecerea unui domeniu intr-a1tul prin mij locirea funcf iilor de transformare. care este o rotatie cu ornotetie ~i translatie. 7 A 7 7 7 P P Daci se dau lui x . cuprinzind nu intreg planul z sau ci numai #un domeniu limitat de un contur dat. y) = O'ecuatia unui cerc In planul z. din planu1 2'' in planul z' ~i apoi cercul C' trece de asemenea In cerc in planul prin transformarea I care este de asemenea o rotatie cu ornotetie ~i translatie. Acest cerc trece in alt cerc C" din planul z" prin transforrnarea (7-95) 111.circulari". 6. de tipul celor'studiate anterior. . . D # 0. In exemplele. respectiv y.i transformi un cerc In alt cerc.date anterior s-au pus fn evidentii citeva contururi sau limite de forme simple (cercuri. c. Aceasti f'unctie de transforrnare se rnai poate scrie: In cazul general cin. rotatie. Ea se c bucuri de proprietatea irnportantii . in interiorul (sau exteriorul) ciiruia se miscarea unui fluid. fie C(x. De aceea aceasti transforrnare se numegte ~i . Toate functiile de transforrnare prezentate anterior : translatie. Aceste curbe vor trece. D trece prin origine. ciirora le corespund prin transformare sonformii. d sint nule. prin transformarea exponentialii. c.cInd A = 0. cercuri sau drep te (transformarea ornograficii). z'.cind A = 0. Intr-adeviir.

eleasi figuri servesc ~i pentru functia logaritmicii. = 1[. i y = sin (5 $.206 Hidraulica . de lungime infiniti Fig. sin Ech q ices t s h q .iq) deci x = sin 5 ch q . 7-29. trece Tn cercul de razd p. 9 Dreaptn x = x. Transformare prin functie exponentiali a unei f f ~ i iparalele cu axa y. de lungime semiinfinit2 ilc. inversii functiei exponentiaie. . eXI I = eX2 Fig. deci de la domeniile desenate in dreapta la acelea din stTnga figurilor. Fie funcfia de transformare t: == arc sin z sau z - sin . + . 7-28. c. (7-97) Se poate scrie: x $. trece In cercul de raza' p. y =: cos t s h q. 2j Funcfii trig-onometrice. = ( {. in care caz trecerea se face de la plantrl t: la planul z.1= Dreapta x = x. In figurile 7-28 ~i 7-29 se reprezintii pentru functia exponential5 curbele care limiteazii domeniul f n planul z cft si transformatele conforme ale lor i n planul c. Transformare prin functie exponential5 a unei fP$i paralele cu axa x .

r < In planul z Ne limitiim la acest exemplu. A A * N. . 7-30. cu ti tlul . Problema zborului 1-a ocupat in mod deosebit In ultimii 35 ani. . care pot f i de folos in aplicatiile tehnice. Studiazi rni~careaapelor subterane. c) Functia de transformare Jukovski * ~i studiul proiilurilor hidro. E.~i aerodinamice I ) Fie functia de transformare: #O ' Jukovski s-a niscut la Orehovo la 17 ianuarie 1847. descoperi rnecanismul fenomenului cunoscut sub denumirea de . PlecPnd de la studiul defectirii conductelor de alimentare cu a p i ..Contributie la teoria zborului" In 1890 cu numeroase observatii ~i experiente cu privire la migcarea aripii. Fig. dar mentioniim cii alegind alte funcf i i trigoriometrice de transformare si variind limitele domeniului din planul z se 6btin nurneroase cazuri de rebrezentiiri tn planul <. prin eliminarea lui 5. cu dizertatia .Asupra stabilititii mi~cirii". in tunelul aerodinarnic Pnchis a1 laboratorului din Moscova ~i apoi fn tunelul de la Kucino.. Trimis la Paris s i . publicati in 1890.1. 7-30). lucrare foarte bine apreciati. se Inapoiazi In patrie in 1879 gi este numit in acela~ian profesor de mecanicg la $coala tehnici superioari din Moscova.. unele in colaborare cu S. Transfornlare prin functii trigonometrice A (c = arc sin z) A In planul Ft~ia cuprinsi Cntre drep tele de mai ios trece Pn elipsa ..In 1885incepe lunga sa activitate didactici la Universitatea din Moscova.loviturg de be]-bec" ~i publici teoria acestui fenomen T 1899.~ continue i studiile. Ciaplighin.. In 1882 obtine doctoratul cu dizertatia .Mipcdri potenfiale - 207 de unde. formele rationale ale vaselor. si avfnd pe 3 ca parametru (fig. rezulti: Aceasti ecuatie reprezintg o familie de elipse cu focarele i n punctele &.Modificarea metodei Kirchhoff pentru determinarea m i ~ c i r i ibidimensionale a unui lichid" pune bazele metodei retelelor. Prima lucrare: .. fir5 a piriisi ~i ocupatia de profesor de liceu. spare . A studiat fizico-maternaticile la Universitatea din Moscova gi a obtinut titlul de magistru In 1876. Tn 1902 incepe a face experiente. Prima lucrare de hidrodinamici. n Are mai multe lucriri asupra teoriei curgerii.Cinematica corpului lichid". in care putea si-gi valorifice rnai bine calititile pedagogice.A.

a decis ca N.rolul circulatiei P portant5". dup5 50 de ani de activi tate ~tiintific5 pedagogics.si akrodinamice. 7-31). se obtine ecuatia unei elipse: Asadar. De~i pasionat de aerodinamicg. 7 Fig.. se exprimii chiar prin z ca functie de variabilii comblexii: z = a(cos 0 + i s i n 0).208 Hidraulica Aceastii funcfie este deosebit de interesantii pentru studiul profilurilor si a fost folositii de N. Vladimir Ulianov ~i (Lenin). Depune o considerabilg munc5 pedagogic5 P institutele de preggtire a ofiterilor de aviatie. Dup5 1905. g5se~tetimp s5 se ocupe de matematici (calculul variatiilor). La 29 august 1920.vIrtejurile legate". de c5i ferate. din planul z.. Jukovski moare la 17 martie 1921 la USOVO.. instituirea unui premiu etc. n Pentru contributia sa la creatiile tehnice este numit in 1911.. . Ecuatia unui cerc cu centrul in origine si raza a.(7-98) se obtine: la C= iy = a (cos 0 f i sin 0) f -(cos 0 . In -patru mernorii se ocupii de teoria elicei. ? (+ a . un cerc C de raza a = const cu centrul P origine in planul z trece n Mtr-o elips5 E cu centrul in originea w in planul C si focarele avind semidistanfa = 21 (fig.de unde rezultii: * < = (a + $) cos 0 . .inginer mecanic honoris causa" Dupii Marea Revolutie din 0ctombric a continuat cercetiirile ~tiintifice munca didactic& ~i . E. 7-31. s5 fie recornpensat prin asigurgri de ordin material ~i manifestgri de ordin moral (editarea lucr5rilor. Transformarea unui cerc prin functia de transformare Jukovski In 1904 public5 importanta sa descoperire cu privire la . de artilerie.). - . n apoi despre . Eliminfnd pe 0 din aceste relatii.i sin O). dup5 40 de ani de activitate. iar in 1910 descoperii pe cale teoretic5 profilurile de aeroplan Jukovski. Jukovski. E.p5rintele aviatiei ruse". pre~edintelecomisarilor poporului.devotPndu-se noii orlnduiri sociale. activitatea lui Jukovski In aerodinamicii se Irnbinii tn mod creator cu aceea a 1ui Ceaplfghin. 9 = (a - $1 7 sin O. avPnd calitiiti deosebite pentru zbor. Introducind aceastii expresie a lui z in relafia . Jukovski pentru obtinerea profilurilor hidro.

Daca 8 = const si a = 1. Aceasta inseamnii cii domeniul in interiorul cercult~ Co este reprezentat i printr-un domeniu infinit mic. la o elipsii din planul corespund douii cercuri din planul z. \Tom reprezenta planele z si '5 suprapuse. 7-32) se obtine din cercul generator M (raza a) cu Oy centrul pe axa. Un punct P pe acest cerc are afixa z= ~ ( C O S0 -I-isin 8). Fie 0. Vom ariita citeva profiluri ce se ohtin prin functia de transformare J ukovski : . - I 9 I + < . 8) si separfnd partea reaiii de cea imaginarii.~i hidrodinamice.la distanta OM = f .ul generator 0 avfnd r = 1 in placa A f B f = 4 1. de gradul 2 fn raport i cu z). la razele vectoare din planul z corespund hiperbole in planul care taie ortogonal elipsele (7-100) si sint omofocale cu ele. ' adicii.pfnii la tiiietura E. 2) Profilttri aero. in planul Domeniul exterior cercului C trece in domeniul exterior elipsei E si invers..4 = OB = 1. un kerc exterior ~i un cerc interior cercului Cb. se obtine: 9 c. Tniocuind in ecuatia (7-98) pe z in functie de (p. I Fig. q = (p -$) I sin 8. n iar domeniul dintre cercul C ~i cercul Co trece P interiorul e l i p s e i ' ~ . se obtine din relatiile (7-99) ecuatia unei hiperbole: c c . obtinut chiar la punctul a) precedent din cerc. pe axa realii. din planul z trece in tiiietura Eo in jurul focarelor ~i a axei reale. 7-32.Dacii raza cercului a = I . Arctll de cerc (fig. Profil hidrodinamic in forma unui a r c d e cerc . Sii transformiim cercul M din planul z cu ajutorul functiei (7-98). asadar.Placa plan5 este cel mai simplu profil aerodinamic. semiaxele elipsei iau valorile: deci acest cerc C. c 9 9 . corespondenta nu mai este biunivocii.. Deoarece fnsii la o valoare datii a lui corespund dou5 valori z ( ~acestea seobtin din ecuatia functiei de transformare.

7-33).2 pf sin 8 f2 . Pnsumind transformarea = z (cercul K se transform5 in el insu~i)cu transforl2 marea = -. (1. deci din cercul AC'B' numai arcul supe. Aceasta din urrnii va da un cerc K f care trece c2 cl prin B ..ior rispunde solutiei. Fie cercul generator ( I cu centrul M pe axa Ox. ~i are centrul In punctul 5 == 0. ale caror coordonate satisfac ecuafia (7-104).Profilul simetric biconvex Jukovski (fig. astfeI TI=---2 (:: - 9 Din relatia (7-103) rezultl cii TI este pozitiv si pentru valori negative ale lui 8.Observim cB p se poate elimina intre aceste relatii daca Tnmultim prima ecuatie cu sin O.axa Oq. ComparPnd acest rezultat cu expresia lui q de mai sus. Observiim c l transformarea Jukovski [relatia (7-98)J se poate efectua pe cale geometricl. (-I. Cercul I(' va rnai tiiia axa reall ?n-Af astfel ca: OA' = Se obtine astfel diametrul BA' siu M ' (fig. - = 1 + I +1 2n1 a1 cercului I ' si centrul ( 9 .O). . pentru motive de simetrie.--1 I si va avea 9 -I centrul pe linia OMB.2 f sin 8.. le ridiciim la piitrat si apoi sciidem pe a doua din prima ecuatie. P--- ta . rezulti: Introducind aceastii valoare a lui sin2 8 in ecuatia (7-102) rezulta ecuafia unui cerc in planul c: Se vede ca acest cerc trece prin punctele A. din triunghiurile OMA ~i OMP avem: a2 = l2 + f2 = + p2 .deoarece inversul lui B ( x = -1) este l2 c2 = .O) ~i B . 9 Pe de altii parte. o inversiune. 7-33). la distanta m de originea axelor. a doua cu cos 8. El mai trece si prin punctul C' pe.

5m geometric OP cu raza vectoare a inversului lui P care se obf ine conform regulii stabilite pe raza simetricii cu O P fatii de axa reali. la intersectia cu :cercul K t . pentru a evita formarea de 'linii de discontinuitate si vfrtejuri . sect-iunea orizontalii a unei pile trebuie sii aibii douii laturi paralele de o anumitii lungime si numai la capete trebuie profilate hidrodinamic. hid&dinamice. va trebui sii adun. 7-33. pentru motive de rezistentii. de asemenea. 7-34). - 1 Fig. aceste tipuri nu trebuie adoptate intocmai. din -motive de o r d i i constructiv si 9 1 profi'l Jukovski' ./i de bar9 Fig.l. ele putind fi luate ca tipuri favorabile. coada pilei nu poate f i atit de alungitl si de subtire. Totusi.o.~i~cdri potenfiale 21 1 Pentru a trece un punct P de pe cercul I( iri planul c. deoarece. Punctul ciiutat este P". pentru pile de pod sau pile de baraj (fig. 7-34. 9 . Profiluri hidrodinamice practice ale pilelor economic. Profilul simetric biconvex Jukovski Profilurile sirnetrice isi giisesc aplicatia nu numai in aerodinamici ci si la constructiile hidrotehniie.i de pod p.

Protilul Hidraulica nesimetric Jukovski-Ciapllghin.. Carafoli. L .de exemplutn ( n punctul M (fig. formate de cfte doui laturi consecutive 2. punctul P" de pe profilul ciutat.103). SPnt actualmente studiate un numir mare de tipuri de profiluri perfectionate.~ h r i s t o f f e(fig.care se intilnesc mai cu seami la miscarea apelor subterane . iar a.') ' inversiune 'a1 cercului K.7-35) ~i fie K cercul transformat prin ' Y. 7-36. Astfel.. A.'///M&. A. unghiurile d n t pozitive daci se formeaz5 pe dreapta ~i negative. 0 metodi generali care a dus deseori la rezolvarei exacti a problemelor -de m i ~ c i r icu contururi poligonale . spre A. se ia cercul generator I. P baza funcfiei de trans: n formare (7. . < z . c i pentru trecerea unui contur poligonal pe un semiplan trebuie folosi t i funcf ia de transformare : c. independent unul de altul. c ale poligonului. adici in sens invers miscirii acelor ceasornicului. z2 ..i acestei me tode au stal bilit. ducind din 0 razele simetrice OP ~i OP'...este Metoda ~ c h w a r t z . Profil disimetric Jukovski (arip5 de avion) acestea este ~i profilul acad. Pentru a obtine un profil nesimetri'c.. Au t0ri.. a sint unghiurile exterioare . sint constante reale in numir egal cu numirul laturilor poligonului din planul l: si asezate in ordinea: z. 7-36).. 2..Constructia geometric5 de la cazul precedent poate fi folositii gi pentru profilul nesimetric. 1 ) S-a constatat c i este util a reprezenta pe un semiplan z aria inchis5 intr-un contur poligonal putindu-se reduce prin aceasta un caz complicat de miscare la din planul un caz mai simplu. pe stfnga... + an = 2% Chris toffel .212 '. .. cu centrul P cadranul I a1 axelor. Daci poligonul este inchis si se consideri c i un observator pareurge conturul poligonului de la A. Schema la metoda Schwartzh 9 9 */ 0 <F.obtine fiicPnd se sums OP OP'. 1 ' I + d) Reprezentarea contururilor poligonale sau curbe. astfel ca s i riispundi la o serie de conditii tehnice. . u1 + a2 . A. ~n care z. cu o f a t i inferioari concavi. E. este cunoscu t i relatia geometric: : Fig. a z . < z2 < . Cu aceasti convent ie. 7-35.. Asemenea profiluri se iau ca bazi pentru constructia aripii de avion. Printrz Fig.

z. . z. aceastii chest iune i e ~ i n d cadru l din lucriirii Ode fafii. A n ale poligonului. dacii z parcurge segrnentul z k ~ k + l pe axa real6 din planul s..aceasti5 reprezen t are : c A 9 . se va suprima factorul corespunziitor din formula (7-105). Pentru reprezentarea pe un semiplan a1 domeniului afla t la exteriorul poligonului se demonstreazii cii functiunea urmi toare real izeazii . Corespondents este biunivoci dacii aria poligonului este simpli. axa real& punctul descrie conturul pol igonului da t . ~ punctele zk .. Sii formiim expresia : c Factorii acestui produs se pot pune sub furma: I ' I zk. O k . iar cel din planul la distanta finitii). expresia d c/dz se poate scrie sub forma: P care R este un factor real. de pe axa realii prin semicercuri foarte mici. deci si sensurile de parcurs se menfin. iar argumentul n este constant pentru fiecare segment zkzkfl de pe axa realii. . . an* C Se mai demonstreazi in analiza matematicii cii punctului .00. Astfel cii. . adicii se reproduce poligonul avind unghiurile exterioare al. iar reprezentarea poligonului se face la scara determinatii de constanta C. dupii cum z > zk sau < zk. liisat de asemenea la stinga prin parcurgerea axei reale. 2.. dar vom indica aceste proprietiiti ~i conditiile in care ele pot fi folosite.... prin parcurgerea cont urului corespunde semip lanullii deasupra axei reale din planul z. . argumentul punctelor zk la trecerea de la un segment la celiilalt creste cu n. corespnnzind succesiv virfuri lcr A... . In cazul cfnd unul din punctele zk de pe axa realii este la infinit.infinit de la din planul z f i coreSpunde un punct determinat pe segmentul AnA.... 2. iar domeniul interior din planul 1: liisat la stfnga.pe cind argumentul punctului corespunziitor scade cu a k . punc tele z. astfel cii poligoanele se inchid (cel de pe axa realk din planul z la -. sint parcurse de un punct z descriind. derivata dcldz se anuleazii si conform.. c + 9 c . z. care reprezin tii. in consecinfii ~i punctul se deplaseazii pe un segment de dreaptii AkAk+. Proprietatea esenfialii este urrniitoarea: DacH punctele z.z I ein sau I zk . care variazii cu pozitia punctului.. prin ocolirea punctelor z.. 2. OC2 .. .. A.z 1 .Nu vom demonstra proprietiitile functiei c. . segmentul z ~ ? In + ~ reprezentarea nu mai este conformii..

7 = 0din 3 drep tele: fnchide / si = ih se . z =: 1 de unde arch 1 = 0 c = ih. 7-37. Formula lui SchwartzChristoffel se simplificii. viteza de la infinit a miscirii din v planul 2. dupg metoda Schwartz-Christoffel finit%: 9 3 < 0' + = . / . A: punctele A. Propunem corespondents : A. Reprezentarea unei sernift~iipe planul supe. f+-) 0 .1) si A. z = . Poligonul din planul t: forx mat 5 = 0. formfnd o ffsie 0 la drep tungh iularii. h . c = 00. Exemplul 2.1 de unde arch (-1) = in. 7-38). deoarece numai doul puncte Fig. 7-37).V . urmiitoarele douii puncte: z = oo. ( z 1 ) celelalte hrfuri se corespund la infinit. (2 = ih). Curgerea de-a lungul unui fund cu treapta' drepturaghiulard (denivelarea = h) (fig.Y Exemplul 1 . Facem sii corespundii la punctele A:.. 2) Aplicatii ale formulei Schwartz-Christoffel.in care se corespund. . Ap licatiile cele mai nurneroase si importante se vor face la capitolul XXIV. P toate cazurile. (7-108) z sau z ==ch g 5. Vom da aici numai cfteva cazuri pentru ilustrarea teoriei . A . (z = .-.se corespund la distanta rior. +f A. = 0 n si z = i . Fie . + \ Constantcle se determinii prin conditiile de corespondentii : 1: = 0. / / / / I / / / / /. h c = -arch 7e c = C arch z + C'. Reprezentarea unei semi f i ~ i pe semii planul superior (fig.

7-38. planul c este: arch de unde se deduce viteza complex5 in planul z : df .1 Potenfialul complex a1 curgerii din c). umdl: : dz Ah 600) At ih v2 # 0 0 .--- dz dl: - drdz .v* 9 1 44 g/2 X Fig. sau Constantele de integrare se ohtin din corespondenfele alese la inceput . rezultfnd: deci : = - h (Vc2 . Curgerea p o t e n t i a h de-a lungul unui fund cu treapta in unghi drept .df w=---.Conform formulei lui Schwartz-Christoffel.

1 1 1) . deoarece pentru l. e) Mi~careain jurul unor plgci plane. Intr-adevgr.). M' cade Fn A . Curent ocolind o placii fiicfnd un unghi a cu directia curentului Ox 0 7c .. Reprezentarea se realizeazii cu ajutorul unei functii unice atit a domeniilor intre ele cit gi a conturului tnsugi pe cerc. avind viteza infinit2 la ocolirea colful~li prag. este singular.8 cii aplicind transformarea: (a. deoarece w se anuleazii pentru l. adicii in punctul A. in punctul 0 este de stagnare. De exemplu. V 0. un punct M de pe acest cerc trece T planul fn punctul M ' (fig.2 ae z (7. 3 de la art. + w . I.=%+ (ia)' .i0 + . A ~ a d a rcercul trece in segmentul d B = 4a. astfel ca O = X = 2 a cos (0 . = 1. domeniul se poate reprezenta conform pe domeniul din planul t.a).a). V = oo. 7.Z . din (7-109) rezultii cii pentru l. 7-39): n < = 2 a cia cos (0 . din planul z. aeie Dacii punctul M parcurge cercul. = w . astfel. corespunzind punctului A: din planul l. 7-39. (c == 1) corespondentul lui A. In sfir~it. . Probleme de rni~ciriin jurul uneia sau mai multor pliici plane sau prin fantele ce rezultii Tntre pliicile plane au aplicatii numeroase tn tehnicii. reprezentarea unui dreptunghi pe un cerc sau a unei elipse pe un cerc se realizeazii cu ajutorul functiilor eliptice. solutia problemei se va giisi in fiecare caz special prin metode adecvate. = -1. z -+ w deci punctele de la infinit in planurile z ~i se corespund ~i deci ~i vitezele. pentru z = ih (punctul A. l u l m pe dreapta OA un punct M'. pentru giisirea functiei de reprezentare nu existi i o metodii generalii practicii. rezulta relatia ciiutatii: A - Din aceeasi relatie urmeaza ca in punctul A. respectiv B . iar pentru 0 oarecare. iar punctul A.. pentru 0 = a ~i 0 = a x .Din ecuatia (7-110) se poate deduce o relatie intre U 9 V Intr-adevar. w+oo. un cerc de raz5 a din planul z trece Tntr-un segment de dreaptii = 4 1 situat pe axa real5 in planul dacg a este real. C M = a . de 9 - - 3) Reprezentarea unui contur pe un cerc: Teorema lui Riemann. A~adar. planul z.Riemann a demonstrat c i dat fiind un domeniu simpleconex In planul avind ca frontiere exterioare (sau interioare) un contur C. D e ~ problema este principial rezolvatii. Daclicr= functia de transformare devine: Fig.3. avind ca frontiere exterioare (sau interioare) un cerc K . Punind deci in ecuatia (7-110) l. Dacg fn locul lui a se consider5 In functia de transformare (7-1 10) miirimea complex2 peia fn care a este modulul ~i se opereazg transformarea cercului de razii a din planul z.aae2ia + fiictnd unghiul a cu axa realii.. S-a arirtat la pct. omologul sHu M ' parcurge dreapta d B .

2a la 2a. f(l. 1: = f iq. rezolvPnd rnai intii pe z =. Vom considers pe acurn ~i migcgrile tn jurul pl5cii: 1) Curent perpendicular pe placi (fig. 217 $i cercul trece Entr-o plac5 de l5tirne = 4a.iv. componenta u = 0.. Dup5 efectuarea calculelor se gisegte c5: + .. . unde C = f 2 ai.iv. afar5 de centru $i de rnargini. dr De aici rezultl cii viteza V este U g ppentru = f oo. Fie potentialul complex a1 unui curent T jurul cercului din planul z : n S5 aplic5rn transformarea (7-1 1 1 .. iar pentru l. forrnlnd vi teza conjugati . la mijlocul pl5cii. Agadar : v= pe toate punctele plgcii. directia axei reale. presiunile p gi vi tezele V Acesta este deci potentialul complex a1 curentului perpendicular pe plac5. obtinern componentele vi tezei. avfnd la infinit df .): Fig. in virtutea relatiei de definitie: dfldt: = u . a ~ e z a t 5 axa irnaginarl a lui <. q variind de la . deci in origine exist5 puncte de stagnare ale rnigcgrii. v . deci V = v. Curent inconjurtnd o placii 'plana perpendicular5 pe directia lui. Intr-adevL. unde vitezele au 9i fost calculate.7-40. Presiunea distribuit5 pe placii se obtine cu teorema lui Bernoulli.! . 7-40). V = 0. Liniile de curent. Se va introduce deci in membrul a1 doilea din relatia ( 7 1 13.. = 0.Mi@ i potentiale . $i se pistreazi partea irnaginarii care se egaleazi cu . oo. La marginilesp15cii. tintnd searna c5i pe firul' de curent de la suprafata plicii. .

= ch - Cum aceastii miqcare se produce fn tntreg spatiul.3. 7-41. 2) Scurgerea printr-un sistem de fante (fig.7ca sh .. -d) mi~careade scurgere printr-o singurii fantii de deschidere 2a: 7 = a 1/2 qi devine .Ebene Potentialstromungen durch Git ter und Kreiselraderc'.liiliile de curent f l inconjuri astfel incft Tacele linii care sint aplicate chiar pe suprafata corpului rigid P1 inconjuri pfni se reunesc P span Dorin Pavel..cos ... ** ' Hidraulica I - P Se vede c l presiunea maxim5 pozitivri este 0 u2 pentru L d - r) = 0.cos .oo pentru r] = Z if ixf f . egalfnd pirtile reale qi pgrtile imaginare jlntre ele: + + ~4 sin -ch L -. Ziirich.a sin x . S-a studiat la 7. deci sin . i n acest scop se va folosi functia de reprezentare: Z 1: .. prin relatia urmiitoare : f l. . Pavel *. Curent paralel trectnd prinfecte. 1925.. tr-un sistem de fante rezulti c5. - 7. = 5 L 8 gi dezvolt5m ambii membri ai relatiei. fn cazul cfnd un corp solid fix este cufundat fntr-un fluid perfect in mi~care. Juxtapunfnd figii iden tice. se obtine. 0 contributie romineascii in acest domeniu este lucrarea lui D.o fiqie de liitime L.. 7-40).6..sin x - Rezulti cii noua miqcare va f i defiaitii i n planul c.u nnumir arbitrar de fante.a ir) qi f = c p i+ f = 0.Dacii in relatia (7-1 15) introducem l. ceea ce desigur nu are sens fizic. se anuleazii pentru & 2a.. expus fn paragrafele precedente.2 18 .cos .ch (7-1 15) L b c a Pentru determinarea constantei .9. .3. * . L C C 9 xrl (7-1 16) sh -cos-x4 =sin. Se verificg lesne cii pentru x = & a (ti1 planul z) rezultii = f a la extremititile fantei In planul C. s i reprezentiirn aceastii miqcare pe . Migcarea potential5 prin gritare $i rotoare cu palete a fost studiatl pentru gkirea formelor favorabile pentru turbinele cu reactie. Disertatie. -ch .vom scrie cii pentru 4 = a (1 12 din deschiderea fantei). dupi cum nu are sens fizic nici viteza infinitl la margines pllcii.4r * L L L C C In figura 7-41 se d i spectrul miScirii care are loc numai tn interiorul flgiei de litime L.sin.sin - ~ r l L xa 'P (I. Mi~cgriplane cu suprafete de discontinuitate sau cu suprafete libere Din studiul miscirilor fluidelor perFig. se obtine spectrul unei misciiri ~ r i n t r . b xa . de potentialul complex f .

suprafete de 'discont inuitate" care sint const i tui te din .. E. Ploskie zadaci ghidrodinamiki i aerodinamiki. Rezultii din aplicarea teoremei lui Bernoulli pe liniile de curent din masa fluid5 in miscare. intrucit rezultanta presiunilor fluidului calculatii pe suprafata corpului. Descrierea amiinunti tii fluid perfect (81 f l u i d real (4 Fig. adicii = presiunea constant5 de la infinit. d e ~ i a fost dezvoltatii si perfectionatii de N. fiirii a se dezlipi ~i fiirii a crea o zonii de a p i moartii in spate. Levi-Civith S. Jukovski. zonii care se consta tii din observarea fenomenelor de mi~careale f luidelor reale. h a i n t e de a se cunoaste cu exactitate iceste fenomene de separare a unei pirti de fluid din fluihul in mi?care generali. ' buie -s i fie pe aceste linii egali cu viteza V. * L. paradoxul rezistentei se rezolvi numai in parte. 7-42. fnguntrul acestei zone viteza este nulii ~i presiunea este egalii cu p. T.stratmi de virtejuri". Aceastii zonii de apii moartii nu este complet lipsitii de misciiri. Sedov. de tlnde rezultii cii si viteza tre. considerat cii ill spatele corpului se separii o zonii de fluih in repaus. este mult mai micii decit fn realitate. desi diferitii de zero. Exemple de r n i ~ c i r i plane cu suprafefe de discontinuitate qi explicatia acestor fenomene se va da la capitolele X I I1 ~i X X I 11. Asadar.. necesitind o cunoastere mai aprofundatii a fluidelor reale. De aceea metoda indiiatii aci.. Helmholtz (1868) si Kirchhoff (1869) a. din zona din irnediata vecinitate a apei moarte. . ci este ocupati de virtejuri ~i este inchisi in limi tele unor . 1950. insi infinit de apropiate de zona de discontinuitate cii.a. Cum fnsii rezistenta existii si se poate misura prin experienti. . conform ciruia corpurile i'nconjurate de un fluid perfect in mi~carenu opun o rezistenfii. fn conformitite cu acea teoremii (cu neglijarea greutiitii proprii) Presiunea p pe aceste linii de curent nu poate diferi de presiunea p . fizicienii au imaginat o schemi simplificatii a fenomenului. I.Migcciri pot enf iale 2 19 tele lui. care se fntinde la infinit fntre douii suprafete curbe ale ciiror urme pe planul de proiecfie au forma apropiati de aceea a unui arc de paraboli. In acest mod. se folose~te numai in aiurnite cazuri. in care suprafefele de discontinuitate ipotetice corespund cu cele reale... pentru a explica paradoxul Euler-D'Alembert. cum este cazul hidroglisoarelor * etc.

care este a priori necunoscutii.w si OD. . w = -df - 7 u . a doua constant. care au. Fie deriva ta potentiallllui complex f: 7 =. De asemenea. in care zona If din plant11 z este reprezentati fn interiorul tgieturii aplicate dupii axa Op in planul f . Astfel. la care linia de curent $ 0 se ramificii in jurul corpului. ~i $=const.v. iar modulul este egd cu intensitatea vitezei. Miscarea din zona I are in dlanul z potent ialul complex 9 f . studiul rni~carilorcu suprafete de discontinuitate zone: zona I.iv. a p i moarti (fig. cp si $ fiind functii de . de . liniile y=const. Se consideri fluidul separat in dou: Fig. urme ale suprafetelor de discontinuitate pe planul . cici IVI = Iwl= = u2 v2. a) Metoda general%. poate f i determinati prin calcul. indicati de Kirchhoff.w. deoarece suprafata liberi. Putem alege constantele adi tive astfel ca linia $ = 0 sii reprezinte liniile de separatie OD. Schernii la rnetoda generals pentru . linia OD. = 0 s i treac5 prin 0. Viteza conjugati se reprezintii deci printr-un vector cu originea E 0 egal si simetric fati de axa reali cu vectorul vitezei reprezentat ~i el in n . 7-43.. Dupa cum s-a ariitat. la suprafata corpului ~i segmentul infinit A. 7-44). Punctul 0 este punctul de stagnare (sau de impact). daci se reprezintii variabila complex5 w P planul n u . confoim figurii 7-44. sPnt paralele cu axele (fig. = OD.oo se compune dintr-un segment y. in care miscarea se produce intr-un ctmp potential de viteze. ca punct de plecare o bazi de tratare comunii.220 A Hidraulica . y. Probleme de asemenea naturii apar in cazul formgrii vinelor lichide la iesirea dintr-un orificiu sau la . 7-43). spectrul miscirii in conditiile unui fluid perfect se poate afla mult mai exact decit i i cazul precedent. sint formate din doui pirfi. si zona 1 inclusii Entre supra'fetele de discontinuitate si care 1 cuprind. planul w . o putem alege astfel ca linia a. formarea lamelor deversante. + . In cazul cind o parte din suprafata limiti este o suprafati liberi. Daci se reprezintii planul z pe planul f . Aceste linii.r. Reprezentarea planului z se face in planul f . Pentru rezolvarea problemelor cu suprafete de discontinuitate sau cu suprafete libere existi metode numeroase. argumentul siiu este egal si' de semn contrar cu argumentele punctelor din planul z .

'iar orin .$i piirtile imaginare. Punctele de desprindere Dl. A. descrie hodograful traiectoriei. In sfirsit.p si +. s-a admis c i viteza este cons t a n t i si egali cu V. totodatii. Dacii functia V' este cunoscutii. ginea atit in planul z c9t si in planul w corespud punctelor de impact. obtinfndu-se astfel fhnctiile . miscarea se obtine din ecuatia (7-117) prin int'egrare: 9 . Metoda hodografului la st udiul rni~cirilorcu suprafete de discontinui tate A Intrucit pe liniile de discontinuitate A. Presiunile se calculeazii. ~ k c e l ede curbe y. '7-43) trec E arcele y. cu constantele adi t ive .r-espect ive . ' 9 9 - . extremitatea P' a vitezei conjugate descrie tot in planul w o curbii simetricii cu hcd-. observiim cii p u n c h l de la infinit I a1 planului z este reprezentat punctul I pe axa realii in planul w . ca ~i in celelalte cazuri. D2 din planul z se reprezintii prin puncte corespunziitoare in planurile f si w. si y2 de pe conturul corpului (fig.. Fig. 7-44. si y din planul w..MipctSri potentiale 22 1 Cind 0. particulii se aflii in miscare pe o linie de curent din planul z. din planul w ..de unde: si dupii efectuarea integralei se separi si se egaleazi lntre ele pirtile reale .graful in raport cu axa Oil. cu ajutorul teoremei l u i Bernoulli. extremitatea P a vectorului-vitezii ai acestei particule-vector. avind argumentele in planul w egale si de sens contrar cu argumentele 'punctelor corespunzitoare din planul z. hodografele respective (ale vi tezei conjugate) sint reprezentati prin arce ale cercului de razii V. deoarece viteza P infinit este paran leli cu u ~i egalii cu V. reprezentatlfn planul w .

dintr-un rezervor de dimensiuni foarte mari E raport cu liirgimea d a ajutajului. 7-45)... 7-45. este introducerea funcfiei: T t Daca introducem in aceastii relatie pe w sub forma de unde rezultg Insii pe liniile de separatie h. Calculele sint destul de complicate -9i delicate ~i necesi tii indeminare ~i experientii.". = 2+n = 0. Se n considerii lichidul flrii greutate (fig. obf inlndu-se atit 1iniile de curent l i ber cf t ~i coef icienti i de contracf ie la scurgerea prin orificii. presiunea fuhdului fiind foarte m i d (fig.i X = 0.0 perfectionare a acestei metode.51.lungime infinitii.Scurgerea printr-o fantl de liitime constant5 si . care aratii valori pesteO. dec. V = V . XVI) . $i aceastii problemii s-a rezolvat pentru un fluid flrii a se tine seama de greutatea lui.611. Vom da numai rezuItatele pentru cazurile urmiitoare: Scurgerea prin ajutajul Borda. 2 T Diferenta se explicii prin faptul cii in practicii nu existi rezervoare de dimensiuni infinite. datoritii lui Jukovski si Mitchell. in cazul cfnd conturul este rectiliniu. ceea ce concord6 perfect cu experienta. Y = 0 = const. Prin metode mu1t mai simple (cu aplicarea teoremei impulsului) se giiseste de asemenea p = 2 . v a l e de sernenea f o r t e p r o p i t 5 de valoarea realii. Prin metode elementare (teorema impulsului) s-au g5sit lralori de crdinul Fig. problerna se rezolva mai usor b) Aplicatii. iar pe suprafata corpului. Metodele precedente au fost folosite cu succes in mai multe cazuri. tiiiatii pe fundul unui rezervor infini t . . ajutaje ~i deversoare. 1 P= . si s-a gisi t : 9 * TC E. Conditiile la limits fiind astfel inlesnite. Se giise~te coeficientul de contract ie - . lungimea lui fiind foarte mare. 7-46). Scurgerea prin ajutajul Borda (vezi cap.

. S-a gBsit prin calcul exact: 1 2 . 7.Scurgerea printr-o fantii de latime constantii a dintr-unrezerjror de IBtime b (fig.. Scurgerea printr-o fanta dintr-un rezervor de lifirne finitii pent^-11 diferite valori ale raportlllui .1 -1.a in caie condif iile la lirnita se pot exprima-prin relatii matematice exac te si daca ~i ecuatiil'e diferentiale 9 . Metode aproximative pentru determinarea mi~ciirilornerotationale A In paragrafele precedente s-au aratat mai mu1te rnetode pentru deterrninarea miscirilor nerotationale..10. 7-47). 7-46. Scurgerea printr-o fantg de Jiitime constantii ~i lungime infiniti. Pentru alte cazuri studiate si pentru calculul larnelor deversante a se ' vedea capitolul X V I I .. P 7T in care tg 0 2 - a - 5' Fig. bazate in special pe proprietatile functi ilor anali t ice 'de o variabilii comnlexii si oe orincioiul re~rezentiiriiconforme. Aceste metode pot f i denumite' . 7-47.0 ctg 0.exacieU'in m8su.3.se obtine din formula precedentg: 6 Valorile lui p calculate sint verificate de experienti pina la a doua zecimala. 'la fundul unui rezervor infinit a Fig.

ale liniilor de curent si ale suprafetelor (sau liniilor) echipotentiale admit . nefiind datii. Darcurse in t i m ~ u l6t pe liniile de curent respective a l i celor doug m i ~ c i r i .948) cunoscute prirl retelele respective :Fig. fie P' printr-o metodii mix& Aceste r. nu poate f i giisitii prin metodele cunoscute. din rapoartele: 4 Pe de altii parte. . formate din liniile echipotentiale si liniile de curent ale mi~ciirii. .solutii exacte. valorile de la infinit ale cimpului misciirii trebuie obtinute pe alte ciii: a) MetodFi graf icFi de compunere a douii migciri (fig. Miscarea migciri rezultantii va avea reteaua A 9 Pentru a compune misciiri le vom construi retelele astfel ca ech idiferentele funcfiilor de curent ale &lor douii mi~ciirisii fie egale: = = const. 4) si (cp. si PA. dacii se fntrebuinteazii metode aproximat ive de ialcul. calcule au ca prim obiectiv construirea unei refele complexe ortogonale. fie grafic. a spatiile . in cazul cind ochiuVitezele respecfive se rile retelei sint mici. rezultii 9 .intr-o anumitii zonii a planului.B.B. 4).ajutate uneori de procedee experimentale bazate pe analogii . Este evident cii. Metoda grafici de cornpunere a doug (cpl. sau cSnd suprafata liberii a fluidului. intilnesc cazuri numeroase cind limi tele unui fluid in miscare sint conturate de pereti sau de corpuri solide ale ciiror forme geometrice complicate nu sint date analitic sau nu pot f i exprimate prin functii simple. 7. . 7-48. . neputfnd construi o astfel de retea pfnii-11 infinit. d i n triunghiurile asemenea PA. In asemenea cazuri se poate totusi giisi . F i e punctul P prin care trec liniile JCi = C1 ~i $ = C si fie $.. Calculul a~roximativ efecse tueazii fie analitic.tsv. obtine cu suficientii kxactitate.solutia problemei. In praciicii ins5 se .

dup5 fmprejuriiri. rezul t i : adicg v'iteza punctului P in mi~carearezultantii are directia -diagonalei 8s b) Metoda graficY de construcfie. raportul . A~adar. ochiurile retelei sint drep tunghiuri curbilini i asemenea fn toatii reteaua. In general. se obtine o retea de piitrate curbilinii . riguros. aceasti din urmii condifie nu este teoretic Indeplinit. cind conturul dome89 niului rni~clrii este dat. 0 este Daci liniile + a -. Pe misurii ce ne depiirtiim de sectiunea I .. atft timp cft se menfine .a retelei potentiale. Debittil care curge intre doui linii de curent * 66 +b ~i +. Pentru construct ia retelei se foloseste un procedeu de aproximki succesive si urmirind ca liniile cp = const.Cornparind -cu penult ima relatie. Pntr-un. Dac5 80 se ia Y = 1. Ca verifi'clri. coincid cu doi pereti rigizi ai conturului. eroarea este micii. se va vedea ca si diagonalele'sii se taie ortogonal. liniile echipotentiale au curburi mai accentuate. m fiind un ntlmir Pntreg Viteza in orice punct se obtine din relafiile (7-119). Rezultii .. In exemplul din figura 7-49 pleciim de la o linie de potential I care taie ortogonal peretii si difera foarte putin de o linie dreaptii. Se alege. s i se poatii inscrie In fiecare ochi a1 retelei cite un cerc. Tntr-adevir . se poate deduce toatii reteaua in modul urmiitor: se duc diagonalele A A ' :i BA'. iar in cazul retelelor din piitrate curbilinii. CB' etc. BR'. se va alege S+ astfel ca.K . ochiurile retelei vor fi toate drept" unghiuri asemenea. fnsi practic. Dacii pe o linie de contur (care este linia de curent) se cunosc punctele de intretiiere cu liniile echipotentiale. sii se taie ortogonal. ~i $b = const. punct al retelei 6s si 6n fiind laturile ochiului dreptunghiular.. daci se iaVi($5 1.const. toate la 45" fati de y + A . Aci vitezele sint aproape egale in iectiune.9 6s 8n K. fiind de ordinul de miirime a1 grosimii liniilor desenate.K = const . si = const.

.B. astfel c i pot trage de la Pnceput. La trasarea refelelor este de mare ajutor cunoasterea chiar numai a cftorva linii ale retelei. duse la curba AIBICl furnizeazii punctele de intersectie A.. o rniirirne scalar5 u. se obtin rezultate suficient de exacte.. 2. C. In cazuri mai complicate. 7-50. Fie deci.In tot planul.. BB. restul retelei construindu-se prin procedeul grafic ariitat. iar aceste punct. etc. Desi ducerea unor drepte la 45' este migiiloas5. respectiv b ~i sii considergm grupa de cinci puncte fnvecinate care fac parte dintr-o retea drep tunghiularri : 0. C' printr-o curbii care este o linie de curent. Se unesc toate ptinctele de intersectie A'..A. Cu oarecare exercitiu. 7-49. Ci. formeazii astfel piitratele curbilinii A B B. B. trebuie fgcute multe Tncercgri. Se . o retea destul de exactii.laturile poligonului ARC. B. Apoi din punctele A. 6y prin can tititile finite a. C etc. in general. ci ~i In toate domeniile fizicii unde exists un d m p potential. daci se lucreazi cu lngrij ire. prin procedee experimentale... pe hirtie de calc suprapusi.C. plecfnd de la ecuatiile diferenfiale ale lui Laplace: Acest calcul este valabil nu numai Pn hidrodinamicri. B. Normalele A.? determini o nouL linie de curent. 3. BCC. 4 Fig. se duc iargsi perechi de diagonale la 45" care se Tntilnesc in A.A. A 7 c) Metoda analiticg aproximath4 prin diferente finite. care fndepline~te. ping se reuse~te a se construi o refea care Tndeplineste conditiile aratate.... Spectru1. Se duc normalele AA. Schema unei retele drep tunghiulare . unii calculatori capiitii o TndemTnare deosebi t i . 4 (fig. CC. B'.. Fig. 7-50).unei rni~cgri-plane potenfiale se poate determina prin calcul. cind conturul este dat prin apreciere vizuali. Cl. Metoda grafici de constructie a unei refele potentiale. conditia: Sii inlocuim elementele diferentiale 6 x . 1. BIB. la curba ABC.

7-51. cPnd a = b In =h . fn figura 7-51. Calculul ling5 conturd care intersecteaze o retea dreptunghiularg . unde reteaua de piitrate este intersectatii de linia C a conturului. elemen tele diferenf iale se calculeazii prin inter. pentru punctele 2' ~i 4' situate la jumiitatea distantelor 20 si 04 se poate scrie: Aplicind un procedeu analog n pentru cazul reprezentat P figura 7-51.123) Fig. obf inindu-se ecuatii algebrice de tipuri speciale.Mi?cciri potent iale Se poate scrie: Se constati c i ecuatia diferentialii de ordinul 2 se transform5 fntr-o ecuatie liniarii algebrici cu diferente finite.: Dacg sInt n noduri. se obfin n ecuafii algebrice lin'iare pentru care exist5 metode c unoscu te de rezolvare . .(7. b se obtine ecuatia: d n + (E + 6 (hu3 + "l) 8) (h &) + . Au are i n nodul 0 expresia simpl5. Pentru obtinerea ecuafiilor la nodurile din veciniitatea conturului. a .cazul unei retele de piitrate. Astfel.~i extrapolare.

phiice. de aceea se folosesc unele rnetode de aproxirnatii succesive. prin difuzare. Pentru liniile de curent la suprafata lichidului se vizualizeazii miscirile prin pulbere de licopodium sau de aluminiu. se amestecii in masa lichidului (fig.. Vizual izarea firelor de curent se facg. P. Baza teoretici a acestei metode se va expune -la .si rnai bine . In afar2 de retele drep tunghiulare se folosesc In anurni te cazuri retele triunghiulare a u hexagonale. permanganat de potasiu etc. Trasarea firelor de curent dupi rnetoda vizualizatii prin aceasti metbdi. ca in experienta lui Reynolds. In figurb 7-53 se d i imaginea unei misciri Fig. ~elaxatio'nsmethods. obtinindu-se astfel si o imagine a cimbului vitezelor. Krilov. Rezolvarea insP a unui nurnir mare de ecuatii liniare prin metodele obiqnuite ale algebrei necesitii consurn mare de tirnp qi de rnuncg. V. Oxford. I. Metoda d i rezultate cu atit rnai exacte cu cit reteaua de puncte este rnai deasii (cu clt . Priblijeniie rnetoda viqeevo analiza.). e) Metodii experimental2 : model de mi~care care admite un cimp potential de viteze. h t r . eozini.Se obtin prin aceasti rnetodi valorile lui u in nodurile retelei. iar liniile pentru care u = const. Colorarea firelor de curent cu crlstale de perrnanganat de potasiu 9 I A 9 1950. 1955). lichidul fiind animat de o miscare laminar% intre doi pereti de sticll foarte apropiati #(MetodaHele-Shaw). cunoscute sub denurnirea de rnetoda relaxirii * sau . 1940-46. Moskva D. * Vezi L .o cuvi foarte plati se studiazi miscirile comDuse dintr-un cur& cit mai cristale si solutia colorant5 este antrenati pe oarecare distanta pe firul decurent. cu ajut o r d unui numir suficient de mare de injectoare fine din care iese un lichid colorant (fucsini.. 7-52. t d) Metodii experimental5 : model hidraul ic cu trasarea l illi ilor de curent cu coloranti (Pra~iletc.se folosesc ma~inilede calculat. sau prin plutitori lukinosi care sint fotografiati in termi tent.Miscarea fluidelor vPscoase".). Hele-Shaw Fig. .. Kantorovici qi V. Studii ~i cercetiri de rnecanicri aplicati (Acad. Southwell. 7-53. R . Dumitrescu ~i colab.pasulU h este rnai rnic). K . . R. 7-52). V. se obtin apoi prin interpolare.

Pavlovski)".Indreptarul hidraulic". aceste tnsugiri au fost puse in valoare gi Pavlovski devine profesor ~i activist pe tirImul muncii sociale. orjficiul semiinecat 9. cimp electrostatic. c). Conduce sectorul de tncerciri fn constructii pentru irigarea Turkmeniei . o punte condudtoare intre potentiometru ~i electrolit.S.f ) Metodii experimentalii ba~atii pe analogia electrohidrodinamicii (N. Public5 (1918-1922) lucrarea fundamental5 : . Se ocupi de probleme din hidraulica construcfiilor. In 1928 scrie . Intrucit in numeroase fenomene din naturii apar cimpur de vectori care derivii dintr-un potential. N.metoda fragmentelor". lucrare de rnari proportii. De tIn5r are ocazie s i participe la Intocmirea de lucriri hidrotehnice.a. pe care o face cunoscutii In 1931 la Congresul de navigatie de la Venetia gi Conferinta ener getici de la Londra. Electrolitul din cuvii poate fi inlocui t cu o foaie de grosime uniform5 dintr-un material conductor.Despre mi~careaneuniformi a apelor In teren".) . trecfnd prin galvanometru ~i creionul metalic. A A . Dupl Revolutia din Octornbrie. In Crimeea. N.tric care trece printr-un corp bun conduciitor de electricitate. dind dovadi de calititi exceptionale de om de gtiintii gi inginer organizator. Pregitirea sa ~ t i i n t i f i c i fost de inginer de la Institua tul de c i i de comunicatii de la Leningrad. sector devenit In 1921 Institut de cercetiri gtiintifice de amelioriiri.A. Pavlovski. Tra teazi problema f il tratiei cu ajutorul functiilor analitice gi propune rnetoda analogiilor electrohidrodinamice (E . In 1924 propune o formu15 noui pentru coeficientul lui Chezy. curentul este previizut cu reostaful R. douii sine conductoare I si 2. un circuit care uneste sinele I ~i 2 inchizindu-se prin electrolit si fiind alimentat de o baterie d i cdrent continuu sau de un transformator de &rent alternativ .. precum ~i de deversorul lateral. un potentiometru 3. In 1924 publici . In 1932 este ales membru activ a1 Academiei de $tiinte a U.. Dintre toate analogiile.. G. A lisat 100 de lucriri. In special de irigatii. 7-54): O cuvii din material izolant (fig. sii se construiascii un aparat cu ajutorul ciiruia se pot trasa retelele misciirilor potentiale cu suficientii precizie. A A A * N. un galvanometru de zero G si un stil (creion de mital conductor) 4 . A 1 9 9 A 9 A N. galvanometrul este inlocuit cu o cascii telefonici (fig. un a1 treilea circuit care leagii 1 cu 2 ~i cu potentiometrul.D.. se pot studia miscirile potentiale ale fluidelor cu ajutorul unui aparat bazat pe analogia acestui fenomen cu oricare din urmiitoarele fenomene: curent electric.HidraulicaU. Imagineazi pen tru rezolvarea proble melor de f il tratie sub presiune . lucrare clasici. 7-54. G. Aparatul poartii denumirea de E. intrerup toru] K . curent termic. D.Teoria mi~ciirii apelor din teren sub constructiile hidrotehnice gi principalele ei aplicat ii"..Indreptarul hidraulic". organizeazri laboratorul de hidraulici gi formeazii renumiti oameni de gtiinfl In hidrotehnici. un arnpermetru si un voltmetru . in 1 931 . deoarece s-a r e u ~ i t . care-9i gisegte aplicare 9i azi. In cazul folosirii curentului alternativ. ai c5rei pereti laterali modeleazii la scara geometric5 necesarii conturul misciirii .datoritii & special lucriirilor lui N. continind electrolit. a). 7-54. Dii metode noi pentru calculul formei suprafetei libere a cursurilor de a p i naturale. cimp magnetic etc. lucrare cu material bogat gi chiar original. apoi In 1930 -1931 .R. In Asia Centrali.S. (adicii electroghidro-dinamiceskii analoghii) si se compune din urmiitoarele parti principale (fig.A. Pavlovski (1884-1937). cea mai interesantii este aceea cu curentul elec. In 1937 publicii .Despre fil trarea apei prin barajele de pimInt pe fundatie impermeabili"...

zerou. este supus la o tensiunelelectrici variatii.Schema circuitelor este redata in figura 7-54. ~ ~ i i s i icu vfrful stilului pe fundul cuvei pentru m a lgsa o urmii durabili. unde rezistenfele electrice sfnt notate astfel: In figura 7-54. De asemenea creionul 4. asa cii el separii pe potenfiometru dou5 rezistenfe determinate. In acest mod se traseazii o linie echipotentiali.. \ j . ~i R. 7-!54. pentru care obtinem o alt5 linie echipotentialii. a este modelat un tub difuzor de o form5 specialii.. Dacii dorim a construi o altii linie echipotentialii. R. instrumentul &at2 . Misciim apoi stilul In secfiunea transversalii a curentului electric. sii realiziim acelasi raport de rezistente R3/R4ca R. Prin includerea circuitului de alimentare se creeazii o diferenfii de potential intre I si 2. a). un alt 9 A Fig. Presupunem cii fixiirn coniactul C intr-un punct deterrninat. hutfnd vfrful creionului. Analogia electrohidrodinamici (Pavlovski) curent se stabile~te prin circuitul secundar. i'n acest caz. hcerciirn. Contactul 3 poate fi mutat fn diverse pozitii la care corespund o infinitate de tensiuni. tensiunile in 3 si 4 sint eiale si prin galvanornetru nu mai circulii nici un curent . (fig. un curent electric se stabileste fn stratul de electrolit. trecfnd prin potentiometru./R. astfel ca galvanometrul sii riimfnii mereu la. putind f i rnutat mai aproape de ~ i n a sau I de sina 2. deplasiim contactul (3) in altii pozitie. Curbele ce obtinem ne ajutii apoi la construirea fntregii refele potentiale cu mult mai exact decit dup2 simpla apreciere vizualii. 0 . zero. 7-54.

Dezvoltarea metodelor generale de rezolvare a misciri lor spatiale si expunerea teoremelor de matemat ic2i corespunziitoare iesinh din cadrul unui tratat de hidraulicii destinat mai ales inginerilor hidiotehnicieni.1. baraje) sau prin terenul de fundatie pe sub corpul barajelor (v. problema se numeste prohlema Dirichlet. Elementul unei linii de curent = ds Intensitatea curentului: i = c . Pentru studiul mai aprofundat a1 problemelor de sub titlul de mai sus sint indicate lucririle [l]. ~i mi~careaapelor subterane. Functiile care satisfac ecuatia lui Laplace fiind functii armonice. considerati regula tii E domeniul misciirii.4.G. suprafata liberl sau hidro-izoiatoare (dn 1ds) Suprafata electro-izolatoare linie de curen t (dn ds) (c = coeficient de conductibili ta te) Metoda E.a normal5 s i ia valori date pe aceasti suprafati. problema se c heaml problema Neumann. [3].- - - Analogia electrohidrodinamicii este reprezentatg in tabloul urmiitor : Tablou analogic Fenomen hidrodinam ic Potential de vitezl (p Linie echipotentialg (p = const.dU ds Linia de curent. miscirile potentiale ale unui ' fluid necompresibil sint guvernate de ecuatia de'continuitate si de ecuafia lui Laplace: In care g. este poteritialul de viteze.1.4. vom trata numai citeva exemple care necesiti un aparat mai simplu. care apartine n sau este la limiia domeniului. 7. Problemele de misciiri 7 . astfel ca s i ia valori date pe o suprafat. daci functia cp trebuie determinatii astfel ca derivata . cunoasterea proprietitilor acestor funcf i i este de mare irnportanfii. *lufnd in considerare condif iile 1.D. Vom rnentiona c i probleniele de misciiri potentiale se deosebesc fn douii clase. [14].A. cap. DacH se cere determinarea unei functii armonice cp. Generalitgti Dupii cum s-a stabilit la paragraful 7. are intrebuintare largii in special in studiul infiltratiilor prin constructii hidrotehnice (diguri. Elementul unei linii de curent = ds Viteza v = ds Fenomen elecfrodinarnic Potential electric U Linie echipotentiali U = const. X X IV). [2]. pentru rezolvaria problemelor de acest fel. MIWA RI NE ROTATIONALE T RI DIMENSIONALE 7. Se demonstreazii existents unei solutii pentru un numiir mare de cazuri. limiti.

liniile de curent.2. Vi teza unui punct V se descompune . se constati cii aceastH ecuatie este verificatg: Ecuatia de continuitate devine In acest caz: . Descompunerea vi tezeloryla migciiri cu sirnetrie axiali .dr.123) ~ceas'tii ecuatie se rnai poatepdernonstra punind conditia ca. par. surna debitelor care trec prin fetele unui paralelipiped curbiliniu elementar (rdO. Curenti cu simef rie axial% Daca axa de sirnetrie este Oz.plane rezolvate P paragrafele a-nterioare sint exemple de solutioniiri ale -unor n cazuri de deterrninare a unor functii arrnonice de doua variabile. dupii . t . De fapt. iar ve = 0. .alii [ 2 ] . 7-55.directia lui I.ob si.. in v. liniile de curent ~i liniile echipotenkiale sint ident ice P planele meridiane. 7. unui plan meridian.4. 7-55). Pentru rezolvarea problemelor la lirni tii.. descriu o .. astfel ca reprezent area geometric5 a rnisn cirii apare ca o retea plan2 ortogonali.suprafatii de curent".. (7. cu centrele pe axa Oz (fig. dupii axa Oz.V Z ) T = 0. si v. prin rotirea ty . Conditia ca rni~careasii fie nerotaf.. Ecuatia de continuitate in coordonate cilindrice este [v.dz) sii fie nulii. - sau a (-T V ~ )+ (..ionala este: Aceasti relatie exprimii si conditia cii viteza derivii dintr-un potential definit prin: T A Intr-adevgr. in special. Suprafetele de curent intersecteazii suprafetele echipotentiale dupii cercurile paralele cu planul xOy. lucrarea se fundament. cu ajutorul ecuatiilor integrale a se vedea lucriirile lui Caius Iac. 5-3. introducfnd aceste expresii ale vi tezelor in ecuatia (7-124).. for0 + mu la (5-7") ] A 9 T Fig.

deoarece din relatiile (7. linii de curent continutein acest plan. ~ c u a t i ade continuitate (7-126) este satisficuti si de valoFile lui v. astfel ca: 7 7 -. functia de curent a lui Stokes: 7 Intr-un plan meridian.dr = r -89 a av d z .+ .stii ecuatie diferentiali se obtine functia cp.r .. pentru valori diferite ale constantei.Fig. curbele definite prin ecuafia Jy = const. dac5 potentialul de vitezii estecunoxut. E care d n este distanta intre n doul lirlii JC ~i JC d+.. definite cu ajutorul unei functii Jy. si v. 7-56):' dQ = 2xrdr v. 7-56. Aceste linii taie ortogonal liniile echipotentiale cp = const.d r- . = 2 x r V d n = 2nd 4. din relatiile (7-125) ~i (7-127). se poate obtine functia de curent JC. reprezinti.125) ~i (7-127) se obtine conditia de ortogonali tate r Fluxul care trece printr-o coroani circular5 elementarii de raz5 interioarii r gi litime PP' = dr este (fig.Dig -acea. din care se obtine Jy.i cu simetrie axial2 cularii de raze ri ~i rk este: + / In sffrgit. Pntr-adevlr : d+ = d4J dz d4J .. lntroducind aceste valori E ecuatia (7-124) se obtine conditia de nerotan tionalitate sub forma ecuatiei diferentiale (7-128). Schema retelei potentiale a unei m i ~ c h . Debitul I P care trece printr-o c ~ r o a n icir.

= 0. Astfel: de unde: Fig. 7-57) este mifcarea a1 cgrei potential de vitezl este: Se observi imediat cii functia cp verificii ecuatia de continui tate (7-126).Un exemplu sirnplu a1 unui curent potential cu simetrie axial5 (fig. Se observii cii pentru x = 0. Curent cu simetrie axial5 ciilre un plan de oprire Liniile de curent din planele meridiane sfnt deci hiperbole de gradul trei. fn jurul unui corp solid fix care posed5 o ax5 de simetrie coinciztnd cu direcfia generalii a migclrii fluidului [l]. in cazul m isciirilor tridimensionale. in jurt~!cgruia curge fluidul. Metoda a fost folositii pentru prima oar5 de Rankine.4. Solutia generalg a mi~ciirilorpotentiale cu simetrie axial. unele pozitive. Acest curent poate fi folosit la darea formei tubului de aspiratie a1 unei turbine.3.. r = 0..130). altele negative. gradul zero. I( putfnd fi un num5r real sau imaginar. Aplicatii importante ale acestor mi~cgrise intflnesc la tuburile difuzoare ~i la rnivarea unui fluid uniform ~i paralel in infinit.' astfel fnctt suprafafa de separatie care se forrneazii in jurul acestor izvoare siifnchid5 o zonii care sii ia forma corpului solid y . Misciiri datorite unui sistem de izvoare. cu un sistem de izvoare. = 0 . Funct ia de curent JI se determinli cu ecuaf ia (7-129) sau cu ecuatia (7. v. functie Bessel de prima specie. pentru a inlocui corpul solid de rotatie. 7-57. 7. deci originea este un punct de stagnare. ZJ. a fost d a t i sub forma: T care primul factor este: n iar factorul a1 doilea: F2 = JO ( K r ) = 1 - Y2r2 22 + *K4+ 2242 l(6re 224262 + . M i ~ d r iin jurul unor corpuri de rotatie 9 Metoda compuneri i izvoarelor s-a folosi t ocazional in cap i tolele precedente ~i mai ales la misciiri plane potentiale.

a) Izvor pozitiv sau negativ. Intrucit problerna direct5 este mai totdeauna foarte'dificili. Cunoa$ern deja potentialul de viteze in cazul unui izvor pozitiv Q: + Liniile de curent. De zceea vom considera rnai departe citeva din cazurile cele mai caracterist ice. 7-58. 7-59.dat. care sint razele ce ies din 0. se obtin cu Lajutoru1 ecuatiei (7-130) pentru care s-a ales un sistem de coordonate cilindrice (fig. avfnd debitele tiv 0. 4 i . considerind o serie de cazuri particulare ale unor sisteme de izvoare care ar putea constitui solutii apropiate de solutia problemei directe.. se studiazi problema inversg.= cos = const. d sau. adicg punctul IP se afli pe b) Pereche de izvoare.0. In coordonate cilindrice Potentialul de vitezii se obtine prin insumarea potentialelor celor dou5 izvoare. z) f a t i de centrul 0 de la jurngtatea distanlei. + Q ~i .Q in punctele O. 0. este necesar ca suma debitelor izvoarelor pozitive si negative sii fie nulii. Izvor reprezenta t En coordonate cilindrice ' Fig. 7-58) cu axa Oz: Conditia ) C = const. respect' . introducind coordonatele cilindrice ( r . Pereche de izvoare. (fig.* Fig. 7-59). revine la 2 o raz5 OP care face unghiul y cu axa 02..: . adicii : Q CP=4v 47% 4xp. Pentru ca liniile de curent ale fluidului in infinit sii nu fie alterate.

v - c) Dublet. . . 0. InsumSm mai intii cimpurile izvoarelor O. Insumind valorile lui JI peiltru ce1:e douii izvoare f Q rezultq funciia. . -cos y2). sint.a functiilor cp si . respectiv 0. +4x Q (COS y1 . considerind pe Q suficient de mare pentru ca produsul2 a Q sii tindii spre o limi tii finitii M i se obtine miscarea produsii de un dublet.. 9 7 A In care p = \Ira + z2.COS y 2 ) .C1 de la punctul b) precedent: - y si y fiind unghiurile cu axa Oz a razelor vectoare p . Liniile de curent ale izvoarelor sint raze.Q a ~ z a t i iTntr-un curent parale1 + Mivcarea f i ind axial-simetricii putem construi liniile de curent dintr-un plan meridian zOr prin metoda insumiirii grafice a cimpurilor scalare.236 Hidraulilca Liniile de curent 4 = const. dirijat in kensul lui z negativ. pentru fiecare izvor. A ) - 4 . ~i obf inem lini ile de curent reprezentate in semiplanul superior a1 figurii 7-60.. uniform. expus5 la 7. . . . Pereche de izvoare Q. de curent: Q z+a Z-a . Apoi - .3. Functiile rp ~i se obtin prin suprapunerea mi~ciirilorcomponente: +=-. t d) Pereche de izvoare +Q. Potentialul de vitezii si functia de curent a l t acestei misciiri se obtin prin trecerea la limitii . drep te paralelecu axa Oz. Fie 2a distanta dintre izvoare gi V . (7-1333) Q . caracterizat printr-un moment M. .10-b).viteza uniform5 a curentului. 9 - p . iar ale mi$ciirii paralele.(COS y. 7-60. Dacii facem pe a sii tindii ciitre zero. -Q asezatii intr-un curent paralel. .pentru a + 0 .. raze iesind d jn O1. I Fig.1 2 r2V..

Dublet a ~ e z a ttntr-o rni~care paralelii (curen t paralel in j urul sferei) Se vede cii ve = 0 pentru: P" = 2x v- . Din ecuatia (7-136) rezultii prin derivare: 9 + 9 In care p. 7-61. = z a.. Tn ecuatiile (7-139) se poate pune in evidenti raza a. rezult5: dp / . e) Dublet agezat intr-o migcare paralelg.. Adici sfera cu raza p = a este o suprafatl de curent. Suprafafa ovalii obtinuti teoretic este o forrnii hidrodinamicii a unui corp.w A . = 0 se ia z = 0. y fiind unghiul lui p Fig.a pentru zona din dreapta a ovalului. = 0 pentru r = 0. deoarece PQ dz = 0. Vi teza se reduce pe suprafata sferei la vi teza tangentialii v y tn planul meridian.Ensurniirn acest cirnp cu cirnpul miscirii paralele si obfinern liniile reprezentate in semiplanul inferior. In sfirsit. dacii fn ecuatia cj.z+ Mz 47cpS # cu p = + r2 +z-- 1 v. Cu alte cuvinte.v .. Prin schirnbarea sernnelor la z.cos y.r2 2 Componenta radial5 gradient a1 lui cp: 89 . deterrninii pozitia punctelor C si D de pe axa Or. Curent paralel in jurul unei sfere (fig. Ridiicina realii z = 2. se obtine o altii ecuafie a ciirei riidiicinii reali 2 = z. . Putem calcula viteza pe suprafata sferei ~i distributia presiunilor. Functiile cp ~i ale mi~ciiriislnt in acest caz: + + cp=v.+ dz ve=-dp dp dz z Cum . a ecuatiei precedente dii punctul B . p2 = z . = a". Din relatia (7-140) ~i tintnd seama cii z = p cos y ~i . dii pozitia punctului A .. = O este format5 din segrnentele he dreaptii . intrucit viteza cimpului pe aceastii suprafati este tangentialg.co A ~i B co. Astfel: + + n Liniile de curent sint redate in figura 7-61 P dorneniul exterior sferei... ca ~i in cazul problernei precedente.139) 4xp3 a vitezei vp se obtine ca + M 47cp3 dz dp 3Mz 4c * 7p . 7-61).p sin y. p. Punctele A ii B rezultii din condifia v. . Din ipectrul misciirii se constatii cii suprafata de curent cj. se obfine o ecuatie in r care. suprafata de curent = 0 este reprezentati de sfera cu raza a ~i segrnentele . dP P Mr2 (7. B w si suprafafa ovalii A C B D . rezolvatb. ~i p2 in ecuatia (7-138).

V = 0 . 7-62. sin y 2 3 -2 Presiunea pe suprafata sferei rezul tii din teorema lui Bernoulli : Rentru r = 5 a...ci pentru z = 0. sau supcrficiale.. n Potentialul de vi tezi se calculeazg i n cazul izvorului liniform (fig.3 V q . adici distribuite de-a lungul unui segment a1 unei linii drepte sau curbe. v. 1 Fig.112 - iar presiunile cinetice minime (depresiuni) in punctele C si D : Spectrul mi~c5riifiind simetric fat5 de ambele axe de coordonate. 7-63. 7-63) cu legea de distributie q (e) .-adicii distribuite pe o suprafatii P interiorul unui contur dat. V = V. adici pe suprafata sferei: v = -. Din formula anterioari rezults c l presiunile cinetice maxime se produc in punctele de stagnare A ~i B: . Distributia presiunilor unui curent paralel pe sferg Fig. In care introducind pe V2 din formula (7-14 1) se obf ine: In figura 7-62 se d 5 distributia presiunilor pe sferi a acestei rni~ciria unui fluid perfect. Izvor liniform f) lzvoare distribuite dupg o Iege oarecare. rezultanta fortelor de presiune este nuli.A 738 - Nidraultca Pentru p = a. Izvoarele pot f i linifornze. adicB P 2 = P r = 0 (paradoxul Euler-D' Alembert demonstrat anterior pentru un corp cilindric).

se obtine o suprafats de separatie inchisi. avTnd forrna unei aeronave dirijabile foarte fuzelate. Functia de curent pentru izvorul pozitiv Q este. 7-64. Fig. cazul cind priri cornpunerea unui izvor punctual +. impreuna cu o m i ~ c a r euniform5 parale15 de vitez5 V a . intr-un curent paralel la infinit. Fuhrmann. d u p i G. Mi~careaPn jurul unui profil aerodinamic (form5 de rotatie) D6m ca eremplu.Q in punctul 0 cu un izvor liniform de debit . Folosind rnetoda lui Rankine rnenfionati la inceputul acestui paragraf au fost obtinute mi~cgrile potentiale E jurul unor forme numeroase n de corpuri avind o ax2 de rotatie. conform forrnulei (7-132): Pentru izvorul distribuit .Q distribuit uniform pe segmentul OB.Q: Se glseste prin integrare: Functia de curent rezultanti este: .M i ~ c d r i potenf iale 239 iar Pn cazul izvorului de suprafatl: g) Mi~careain jurul corpurilor de rotatie.

Lungimile a ~i b se determini prin conditia c i vitezele in punctele A gi B' sint nule dpuncte de stagnare). Intrucit aceasti forrni subtiati spre pupi permite curgerea fluidului In j urul corpului fgri desprinderea gi f i r 5 formarea de virtejuri mari. iar in partea inferioari liniile de curent ale migcirii rezultante In jurul corpului de rotatie. conform teoriei expuse. Lungimea totali a carenei este . experientele au dovedit o coincidenti buni a curbei distributiei presiunilor reale cu curba distributiei presiunilor calculate ca fluid perfect.Suprafata de rotafie care incliide sistemul de izvoare este: In figura 7-64 se reprezinti in semiplanul superior liniile de curent numai ale sistemului de izvoare.

a1 ciiror calcul este dat in capitolul I X .Capi tolul VI I I Migcgri potenfiale cu virtejuri De cele mai murte ori.4 s-au defini t conform formulelor (5-1 1) componentele vi tezei de rotatie G . i n punctele c. 'datorit5 interventiei unor forfe de frecare chiar fdarte mici. tromhele din atmosfer5 sin t tipuri de virtejuri de mari proportii. din care unele a u fost cleja introduse. vectorul-vi tezi unghiularii care caracterizeazi miscarea de rotatie a particulei iluide in jurul axei instantanee de rotatie.. se descompun in numeroase alte virtejuri care se propagi in intreaga mas5 a fluidului.area fluidelor reale.are constituie acea curb%. la muchiile unui orificiu. au nevoie de preciziri si complet5ri. care apoi. ale vitezei sau ale presiunii. ia deplasarea fluidului prin miscarea unui corp solid si chiar la miscarea unui fluid in jurul unor profiluri curbe. Originea virtejurilor este in general in discontinuititi ale conturului. misciiri turbionare). -. Ecuatiile unei linii de virtej sint: . ~ d e s t ecomponente sint: 9 7 . In acest capi to1 se studiaz5 un model de miscare intermediar intre miscarea potential5 si misc. aplicati la un moment dat. 1 Intensitatea vitezei unghiulare a virtejului este: Se nume7te linie de virtej . dar particulele sale vor putea Ti animate de misciri de rotafie (miscare de virtej. Urmgtoarele notiuni.prin analogie cu liniile de curent . ~ l u i d u ise va considera perfect: deci fir5 se lda in kalcul pierderile de energie prin irecare. continue. vedem apirind virtejuri la nluchiile unui corp aflat intr-un fluid in miscare. Linie 'de vtrtej. Astfel. La paragraful 5.curba tangent5 la vectorii G . Anafoarele din apele curga toare. rni~cirileiluidelor reale sint insotite de mi~c5r-i de rotatie ocazionate de aparitia unor fire de virtej. Aceste misciri poten'fiale cu ~~Trtejuri cteeaz5 un tip special de rezistenfe.

dacii nu intervin alte forte exterioare decit cele masice care derivii dintr-un potential uniform".1. y.CLI expresiile dt din ecuatiile diferenfiale ale mi~ciirii unui fluid perfect: si inlocuind paranteza a doua 9 v2 . Se numeste indoi t u l produsului dintre v i teza unghiulars w ~i S . Sii consideriim o curb5 fnchisii. care se numeste . spatiul cuprins in tubul de virtej se cheam5 f i r de virtej". Intensitatea virtcjului. circulatia de-a lungul unei curbe inchise fluide s< mentine constant2 in 'timp. z ale unui punct de pe curba fluidii variazg cu timpul.d x f u d u .- Ydy 4-Zdz) - 1 - P ( z d x d (F)} . ins5 de lungime indefiniti. 9t Intrucit coordonatele x . 8. derivata va avea expresia urmiitoare: A deoarece .. Teorema Thomson. dt df du - Inlocuind sub semnul integralei (8-4) pe dv - dt ' dt ' si dw . Dacii conturul curb se restringe pin5 ce inchide o arie infiiit micii. limitat..Lagrange A Intr-un fluid perfect si incompresibil in miscare.tub de virtej".Suprafat6 de vErtej se numeste acea suprafatii care este tangent5 la linia de virtej care trece prin orice bunct a1 ei. Tub de virtej. cu d 2 rezul ta : dp + -dy + 2 dz) -1dy dz dt (Xdx . Dacii se consider2 o curbii inchisii si liniile de virtej care trec la un moment dat prin toate punctele care apartin acelei curbe. aria unei secfiuni drepte normalii pe virtej. consideratii Fntre douii puncte ale acelei curbe. TEOREMELE PRlNClPALE ASUPRA VIRTEJURILOR 8.2. Fir de virtej.nx A d df du dt .2. formatii din particule de-ale fluidului care se miscii o datii cu fluidul (deci o curb5 fluids) ~i sii scriem derivata fat5 de timp circulatiei I?. se formeazii o suprafatii care inconjurii o infinitate de linii de virtej fntr-un spatiu tubular.du -1 ud (dx ) .(11 dx) = .

U. feorema lui Thomson pare in contradictie cu fenomenele observa te P legiiturii cu durata virtejurilor. cauzeaza descompunerea lor in a1tele mai micii pin8 ce nu mai pot fi constatate. astfel c i sii cuprindii atft profilul aripii cit ~i virtejul din spate. 8-1). prima paranteza devine .dU.. s-a demonstrat ca dacii forfele sint conservative si fluidul se gasea la inceput in miscare fiirii virtejuri.. ca in starea initialii. De exemplu. avPnd un profil disimetric si pornind din repaus.onstanta in raport cu timpul. conform teoremei lui Thomson. Aceasta se explic. circulatia lor se va menfine constant. Dacii acum consideram misciirile fluidului Pntr-un spatiu mai mare.Dacii fortele exterioare derivii dintr-un potential . de unde rezultii: I? = c. miscarea va continua d f i e fiirii virtejuri . ele nu vor dispiirea. se mentin in general un timp scurt. stabilitii in 1927. prin faptul cii virtejurile considerate Pn aceste teoreme a u loc intr-un fluid perfect. trebuie. potentialul C! este uniform. f r freciri.. cPnd efectele freciirilor sint neglijabile. astfel c5 derivata circulatiei iAtegratii pe o curb5 inchisii se anuleaz. pe cind dupii teorema lui Thomson ele ar trebui sii fie nedestructibile. termenu1 a1 doilea devine deci: * P y Prin ipoteza. Deci. se constatii cii virteiurile. . daca o aripa Fig. iar a doua parante25 fiind diferenf iala total5 a presiunii. apare ca o generalizare a teoremei mult mai vechi a lui Lagrange. fluidul se dezlipe~te la spatele profilului. p&tru intkvale de timp scurte. inchis fntr-o suprafat5 C.in multe cazuri de aparifie a vfrtejurilor. . presiunea p si viteza V sint de asemenea functii uniforme. Aceasta teoremii. Ea 4 permite a da explicatii calitative. dacii densitatea este functie numai de presiune si dacii la un moment dat vi tezele intr-o port iune a fluidului derivii dintr-un in orice alt moment ele vor deriva din aceeasi functie de potential". Teorema lui Thomson poate fi folositii si in miscarea fluidelor reale. ins. care exprimii cii . ca circulafia in acest spatiu s i fie zero. Intr-adeviir. atinge vitezii suficientii. iar daca mi~careaavea virtejuri. dupii &re dispar. . Schemii la teorema lui Thomson asupra circu~atiei de avion. 8-1..intr-un fluid perfect supus la forte masice care derivii dintr-un potential. pe cind in fluidele reale observate exist% forte tangentiale care irineazii vir tejuri le. care n apar la un moment dat.. formindu-se un virtej I? (fig.

mort la Londra In 1903. Aceastii teorernii va f i formulatii putin diferit. A ficut cercetiri asupra ecuatiilor diferentiale gi integrale. cind conturul este mic si inchide o suprafafii elementarii dS. 8. (8-6) Ultima form5 a membrului a1 doilea corespunde unei secfiuni elementare d S orientate oricum. intensi tatea virtejului. Pentru un tub de virtej de sectiune finit5.Schema la teoremele lui Helmholtz asupra virtejurilor matematician qi fizician. 7 A + 2 9 se poate deci scrie.8 s-a demonstrat teorema lui Stokes sub forma cea mai genera 15 . . Teoremele lui Helmholtz Teoria virtejurilor se bazeaz5 pe trei teoreme publicate de Helmholtz In lucrarea sa ..I?. aceas'tii expresie se nurne~tesi intensitntea zfirtejului. = 2wdS. se formeazii o miscare in aiurul profilului a ciirui circulatie este . cercetiri experimentale F optics asupra f luorescentei. legea ciiderii unei sfere intr-un lichid viscos 9. este egald cu fluxill rotot-uiui virfejului. niscut in Irlanda in 1819.Aceasta inseamnii cii o datii cu formarea virtejului I?. normalii pe axa tubultli de vfrtij: dl? = rotVdS. Intensitafea la unui tub de v%rtej un moment dat este constantc de-a lungul tubului. deoarece fluxul de virtej care trece prin Fig. Stokes. introducind o notiune nouii..Mathematical and physical papers". din ecuatia (8-6) se obtine prin integrare : adicii circulutia pe conturul ce irzchide suprafafa transversalii S.4 cii vi teza unghiu1 larii o a misciirii de rotatie a particulei este . = 2w.2.a. i n hidrodinamici a descoperi t teorema care-i poarti numele qi care are aplicatii qi in electrotehnici.2. formulind ecuatiile diferentiale ale m i ~ c i r i ifluidelor vtscoase. descris5 pe o suprafafa de virtej (deci ~i pe suprafata tuhului de virtej) este nula. Profesor la Universi tatea din Cambridge de la 1849. 9 8. a contribuit la studiul fluidelor viscoase. Inti ia teoremii a lui Helrnholt-z. conform ecuatiei (5-25). Mai intii observam c5 circulafia de-a lungul unei curbe inchise. de asemenea. Teorema lui Stokes* In paragraful 5. astfel ca suma lor sii fie nu!ii.Despre teoria \rirtejurilor".2.Circulatia vitezei pe un contur inchis este egall cu fluxul rotorului vi tezei care striibate o suprafati sprijinitl pe acest contur".dS. on fiind proiectia vitezei unghiulare w pe normala la suprafata dS. A elaborat n teoria absorbtiei luminii. Am viizut la paragraft11 5.. Operele sale sint adunate in publicatia: . Prin def ini t ie.8-2. G. * G.rot Vsi. 1880-1905. apjruta fn 1858. .3.

-.a). acestui contur este nuli. a acestei teoreme este cu privire la forma unui tub de virtej. 0 consecint5 important. 9 - u ?- (4 (6) Fig. rezulti S. 8-3.tub de vPrtej ale ccirui capete se sprijinii pe suprafefele limit5 ale domeniului f l ~ ~ i d u l u i pereti sau la suprafata liberii a unui lichid. la capiitul s i u .deci I'. si S.=:= 0. Acest rezultat poate f i obfinut si din ecuatia de continuitate a cfmpului rotoric (5-15). Intr-adevir. (fig. adici un tub ale cirui linii de virtej sint curbe inchise (fig. in curbele . = I?. Forme posibile ale virtejurilor I' ar f i nu1 si deci1n-ar mai f i constant. fiind circulatiile pe curbele ce contureazii suprafetele S. deoarece intensi tatea virtejului este constanti.S . (pe fig.tub de virtej inelar. .rab. S rot V = I'. rot V. printr-un tub de virtej si s i facem o tiieturii infinit de ingusti d u p i liiia de virtej ab. 8-3 b si c). I'. + -[r2 rba . Aceasti circulafie . si S.. . 7 . deci I'. conform teoremei lui Stokes. in f e l d urmitor: 7 7 A Insi rl $ rab rba = I' = 0. 8-2). Se formeazii un contur inchis acdabefba aplicat pe suprafata tubului de virtei. tubul de virtej nu poate f i terminat in masa lichidului. considkrind portiunea din tubul de virtej limi tat5 intre secfiunile S. si S. . Sii considerim acum sectiunile transversale S. cici. deci circulatia de-a lungul se poate ins5 descompune.n 9 9 . cum flux111 prin peretii laterali este nul.I ' si I?. intr-adevir..tub de virtej de lungime infinitii. dat fiind cii vectorul Q este tangent la o astfel de suprafatii in orice punct a1 ei. 8-3.aceastii suprafafii este nul. si S. rot V .are contureazi sectiunile S.. = adici: I~ztcnsitafenunui tub de virfej este consiantii de-n lungul fnbului. Ynsi. De aceea se infitiseazii numai urmatoarele forme posibile ale tu6ului de virtej: .

conturul C se deplaseazi in C'. rotindu-se in acelasi timp in jurul axei sale (ciclon*). Ia oarecare inilfime. acest vector fiind tangent la suprafata Z. apa este absorbiti spre nucleul .. fiind format din aceleasi part icule. Cind . si prin urmare interse-cfia !or este tot o linie d e vfrtej. liniile de virtej ale tubului se conservii. Circulatia de-a lungul acestui contur. In consecinti. unde presiunea este sub presiunea atmosferici. 8-4) se produc la trecerea unui fluid dintr-un vas intr-altul sau. ea va f i nu15 si pe conturul C'. fumbl este expulzat sub forma de inele-virtej care se indepiirteazii de cutie si totodatii se expandeazii. Apiisind scurt si intermitent pe peretii cutiei. dupii cele aritate anterior. prin care se intelege o zoni atmosferici cu presiunea scizutl . aceste suprafefe se menfin tot supra fete de vfrtej si la timpul t'. Jukovski). Asadar. E . * S i nu se confunde cu notiunea . dupii cum s-a ariitat la teorema precedentii. De asemenea se fntilnesc in Fig. Pe uscat.n astfel de virtej se formeah deasupra miirii. Acest tip de virtej se poate produce experimental cu ajutorul unei cutii cu fum. . Virtejuri inelare atmosferi sub forma unei coloane verticale de aer care se deplaseazii.anticiclonul" este o zoni cu presiune mare. care este deci o supraf a f i de virtejuri. suprafata C vor forma la timpul t' o supraiafii 2'. Sii consideriim acum o linie de virtej L la momentul t. previzutii cu un orificiu. oricit de micii ar f i aria inchisii de C'. in atmosferii. C . . si X. A doua teoremii a lui Helmholtz: Dacci fluidul ideal este supus numai la forte masice derivind dintr-un potential uniform. IJa momentul urnlitor t'. deci cum circulatia pe conturul C este nulii. ciclonul absoarhe corpurile solide de la suprafata piimintului si le antreneazii la iniltime. Ea poate f i privitri ca ficind parte din douii suprafete de virtej. este nulg la un -moment dat t.. Pe de altii parte. conform teoremei lui Thomson. circulatia se menfine constantii in timp . Tromba poate fi usor produsi experimental.ciclonfidin meteorologie. . unde de obicei poartii numele de viltori sau de anafoare. toare. iar tubul de virtej nu se destramk Si consideriim pe suprafafa lateralii C a unui tub de virtej un contur inchis C. toate punctele de pe C' sint astfel cii firele de virtej sint tangente la aceastii suprafafii. deoarete componenta normal5 pe suprafati a vectorului virtej este nulii. fluxul vectorului virtej care trece prin C' irebuie s$ fie nul. rezulti c i part iculele ce forma. . Cum conturul C este oarecare.car6 se intersecteazii . Virtejurile de tipul a1 doilea se intilnesc foarte frecvent i n apele curgiitoare. mai ales dacii muchia acestuia este ascutitii..246 Hidraulica Virtejurile inelare (fig. Acest ui t im fenomen se va explica in paragrafele urmii.. 8-4.. si ast fe! apa este ridicati la mari inilfimi (tromba marini). s i se invirteasci o roatg de ventilator aspirator cu axa verticalii (N. printr-un orificiu. ciclonului.. A 7 de . punind heasupra unui vas cu apii.

a este unghiul razei PM cu direcfia segmentului dl luatii astfel ca sensul de rotatie a1 virtejului sii fie invers sensului acelor ceasornicului. Lucrlrile TAGHI. Nekrasov . structuri care-si piistreazii individualitatea. Vi teza indusl de un vir tej oarecare In aceastii formulii. amortizindu-se in cele din urmii prin efectul rezistenfelor de viscozi tate *. Si consideriim fn punc'tui P un element al firului de virtej de lungime dl ~i de sectiune d S . (8-7) Fig. ce-i drept.Astfel s-a demonstrat cii fiecare linie de virtej se deplaseazii in spatiu.3. avPnd intensi tatea : Acest element de virtej induce fntr-un punct oarecare M din spafiu o vitezl care se calculeazl prin analogie cu formula lui RiotSavart din electrodinamicii **. 8vi este partea de vitezii indusii datoritii elementului de virtej d l . Consecin#a': Un t u b dk virtej fiind' lirnitat he linii de virtej i ~ va conserva i ~i el individuali tatea. se constati c. Teorema a 111-a a lui Helmholtz: Intensitatea unui tub de iirtej se mentine constantti S t imp. dacd forfele exterioare derivti d intr-u n potential ~i densitatea n fluidului este functie numai de presiune.Difuzarea virtejului". Fie un singur fir de vfrtej de o formi oarecare (fig.1. 84. Dbserva#ie. Vitezele induse de un fir de virtej de o formi oarecare. fiind format2 din aceleasi particule si deci Psi pistreazi individualitatea.. pentru un observator cu capul spre virful vectorului-virtej.5 virtejurile sint. In cazul contrar. vol. Formula lui Biot-Savart Vom considera mai int ii vfrtejuri de o sectiune transversalii infini t mici. ci ele se difuzeazii in masa fluidelor inconjuriitoare. * ** . J 9 A 8. nu pierde ~i nici nu cis1igii substanti.potentialului de vitez5 indus de vlrtej. pe care nu o vom demonstra aici : 6vi = A 4nr2 r sin a dl. I. INFLUENTA VTRTEJU RILO R ASUP RA FLU1 DULUI INCONJURATOR 8. 8-5. 8-5) situat intr-un fluid in care existi un c I m ~ DOtential de viteze.intensitiitii curentului electric qi cfmpul electric . ins2 nu indefinit. Vezi A . Aceasta rezult'ii din teoremele precedente ~i din teorema lui Thomson cu privire la constants circulatiei. el nu se destram2. lipsite de frecare si sub actiunea unor forte derivind dintr-un potential. Teoremele lui Helmholtz sint valabile numai in cazul fluidelor ideale. Firul de vPrtej este analog conductorului electric. deci fire de virtej. intensitatea vfrtejului .3.

--.. 4xa In cazul cind se consideri lungimea axei virtejului infinitii.. si a. Tromba: tilor Alegani si Stincosi din S. = . VPrtejul liniar de lungime semiiniiniti Psi giiseste in naturi corespondentul siu aproximativ in . cu viteze de 15-30 mjs si depresiuni importante. a.A In cazul unui fir de virtej rectiliniu Din figura 8-6 se vede ca: dl - rda 9 sin a r = a sin a Introducind aceste valori in integrala precedenti. Acest virtej are forma unui tub subtire la partea inferioarz (fig. durata trombei de la citeva --_ iecunde la citeva ore.8-7) in care ---.L 4xa 1' S:: sin a tim = Fig. se a) deasupra uscatuIu i . = 0 si se giiseste: -. X. 8-6.tornados". astfel c6 in ' interiorul virtejului sint absorbi'te tot felul de corpuri solide intilnite in deplasarea orizontali a intregii trombe.U. Lungimea parcursi variazi intre citeva sute de metri si 4-00 km.cr2 9 lb 9 = 0. Vi teza indusi decun yirtej rectiliniu A -(cos m2 . In regiunea munFig. care de altfel se produce cu viteze de numai citiva km/h.==A=se produc misciiri de rotatie ale aerului.cos al). 8-7. intre nor si suprafata piimintului.trombii" sau . 7 y - 180" Pentru un semifir infinit.A. se obtine: cr. Diametrul in partea inferioarii este de citiva metri pin2 la citeva sute de metri. produc forme mult mai violente de b) deasupra m5rii 3 3 - 3 . care' se stabileste in anotimpul ciilduros in anurni te conditii ale a tmosferei.

Fire de virtej liniare. 7.-In (z2n 2. VK ale vi tezei induse in P devirtejul punctual din hlK sint deci: Fig. Aceste virtejuri uneori sint antrenate de curentul riului in tire se difuzeaz5 dup5 un parcurs scurt. deci ( cimpul vitezelor induse este potential . de unde se deduce: Componentele uK . miscgrile fluidului slnt identice in planuri paralele cu planul xOy.).virtejuri cu axa ver t icalii l care se formeaz2 in riuri pe ling5 maluri.lin fluid nerotational .) = - . datorit2 unor discontinuititi ale conturului. alteori se formeazii in . paralele.. Din formulele (8-8). viteza ia valori infinite.3.?xteriorul hcestui spat iu. y) un punct oarecare in care se caut2 vi teza indusk 1n cazul unui singur virtej. Miscarea rofationald este deci limitatd la spatitil ocupat de virtejuri. miscarea fluidului in planul xOy este datii..vfrtejuri punctuale").apa moart2" la a d i postul unei stinci iesite din linia malului (Tulcea) sau dup5 un cot accentuat (~eatalchioi.3. 7. i n fluid nel*otational (fig. . 9 a) Vom considera un numiir oarecare de fire de vfrtej paralele cu axa Oz.id I irK . deci axa vfrtejului este o linie singulara. 8-8).[(.3. 9 8. IJrmele firelor de virtej pe planul de proiectie xOy fiind puncte izolate care induc viteze de rotatie (. adicii In tot c ~mp$lmi~ciiriicu except ia spatiulu i de virtejuii. brati1 Chilia). ale ciror vi teze tangentiale de rotatie ating 450 m/s si viteze de translatie de 35-100 km/h.yK)]. art. miscar-ea Lste poten!ialk. (8-9) se vede cii viteza indus5 de firul-virtej intr-un punct este invers proportional2 cu distanta de la punct la axa vfrtejului.6. 8-8.2...X K ) $ i (Y . Fnconjurate de un fluid ocupind un spat iu nelimitat. ~ x e r h ~dee virtejuri liniare sint si . Fie M K unul din cele n virtejuri punctuale date 4 P (x.I. paralele. de circulatie rK. conform art. deci problem& se poate trata ca o miscare plan2. numi te tornados.Miscciri potenfiale cu virtejuri 249 trombe. pe cind In .anafoarelefi. Fire de virtej liniar.6-c) de potehtia!ul complex : 9 f (z) - y -.' 2n iFK . Cind distanta a tinde spre zero. avind un caracter de permanent5 si producind pe in fundul albiei pilnii de eroziune p i n i la 30 m adincime.

.. u3 ... Asadar. r 2 . un. adici de circulatiile lor si de distantele reciproce. de ciitre celelal te vi teze este deci : Relatii analoge se obtin pentru u.. ~i sii le aduniim: Termenii rnembrului a1 doilea a1 acestei egalititi se anuleazi cPte doi.. UK =- d x ~ ~i dt VK .i1-1 care A Pentru toate cele n vfrtejuri. yo date de relatiile: . viteza pe axul unui tirtej fiind influentat5 de celelalte virtejuri.d -- y . Exist5 ins5 un punct care rimine neinfluentat de virtejuri. prin integrare: Daci atribuim punctelor M K mase egale cu TK. r3. astfel c5: Tot astfel se deduce cg gi x r K v K Cum relatiile precedente se pot scrie : = 0.~ dt d e unde rezultii. intre firele de virtej se exerciti actiuni reciproce.. centrul vfrtejului punctual M. Pentru aflarea acestui puncti s i inrnultim ecuatiile (8-13) respectiv cu r . centrul de greutate a1 acestor mase are coordonatele xo. componentele vitezei induse se obtin prin insumare : Viteza indusii in punctul MI.

Mipcciri potentiale cu virtejuri

25 1

Comparfnd ecuatiile (8-15) cu (8-16) rezultii cii x,, yo sfnt constante. Am obtinut astfel urmitorul rezultat important: Firele de vlrtej paralele au m i w r i paralele datorife interact iun ii lor, insd: cu viteze d iferite. Existd PnsLi o axd fixd determinatd de coordonatele x,, yo, ale centrului de greutafe a1 tnaselor rK atribuite firelor de virtej, acest centru rdmtnind neschimbat.

b) Studiul citorva cazuri particulare ne permite a preciza mai bine natura miscgrilor virtejurilor. - Dacii sistemul de virtejuri se reduce la douii fire paralele, avind rl ,si I?, de acelasi sens, punctul R se va k i s c a cu vitezi indusii numai de virtejul I?, (fig. 8-9):
9

9

rl v1 = -2x1

fi
A

-si punctul A se va m i ~ c a viteza indusii cu

he virtejul I?,:

t--a;
"2

--&a;

+I

Fig. 8-9. DouB fire de vfrtej paralele, de acela~i sens

Viteza de rotatie in jurul lui A , corespunzfnd vitezei V

este

si viteza de rotatie in jurul lui A , corespunzfnd vitezei V
9

este

-deci aceste viteze de rotatie sfnt proportionale cu I?, si I?,. Se stie cii dolli rotatii de acelasi sens se compun ca vectbri paraleli, in'tr-o rotafie rezultantii i n jur~ilunei a& care trece prin centrul de greutate G a l vectorilor I?, si I?,, -definit prin relatia :
9

7

Avadar firele die virtej se vor roti i'n jurul pun,cfului G, p6strind intre ele distanta 1 ~i raportul a,/a, = const. Substanta Prisisi nu are vi tez5 nu15 in G, ci fn p~inctulG' definit prin conditia ca viteza indbsii de ambele virtejuri sii
C .

4 "

7

ai ae

-

-

rl - - a2 rz a,

7

deci punctul G' este simetric cu G fa@ de mijlocul segmentului AB.

252
- Daca

Hidraulica

sistemul de virtejuri paralele se reduce la doui virtejuri egale si de semne contrare (fig. 8-10):
9

centrul de rotatie G este aruncat la infinit si cele douii rotatii se compun intr-o translatie a carei vitezii este:
7 7

Cu aceastii viteza se miscii firele de virtej ; substanta are viteze diferite. .Astiel, in mi.jlocul segment~luiAB, substanta se m i x 5 cu viteza:
9

adicii cu o vitezi egalii cu de patru ori viteza de translafie a virtejurilor. In figura 8-11 se reprezinta liniile de curent ale miscarii datorite actiunii a doua fire de virtej paralele, de intensitiifi egale Potenfialul complex. a1 miscgrii este:
7

f

(2) =

I

-

2ni

In (z

- z1) -7- -In

I

I

2xi

(z - z2) r -In [ ( z - 2,) (z - zz)] . =
I

2ni

PunPnd z - z,

=

r,eiOl si z

-

z,

=

r 2eiez rezulta:
?

Liniile de curent se obf in separind partea imaginarii,. ceea ce revine la a egala In r,r,'cu o constants sau: Const
=

rfrf

-

[(x -

Aceste curbe reprezinta o familie de lemniscate.

Fig. 8-10. Doui fire de virtej paralele, egale ~i de sensuri contrare

Fig. 8-1 1. Liniile de curent produse de'c) pereche de virtejuri paralele, egale ~i de acelagi sens

ÿ mi scat-i pot en!iale cu oirtejuri
A

253

potent ialul complex este:
f (z)
f (z)

- I n cazul a doui fire de virtej de intensitate egali si de sensuri contrare, '
== -In
I

2xi

(z - z,)
2 - z1

I - -In (Z - q,) ;

2ni

=

2 xi

- In

r

z -2,

- r 1n -2xi

:(

ei (01-e29

.

Partea imaginari, egalati cu o constanti, revine la r,/r, const. problemi cunoscu t i la compuGerea a dotlii izvoare eqale si de semn contrar. L.iniile de ctrent 'ale acestor misciri sint cercurile Appolonius si sini reprezentate in iigura 8-12. ~erpkndiculara distanta pe z,z2 la mijlocul ei este de asemenea o linie de curent, care este si ax2 de simetrie. Observim c i jumiitatea din spectrul miscirii de o parte a acestei axe poate reprezenta mi~carea produsi de un virtej rectiliniu lingi un perete plan, paralel cu axa virtejului.
7 7

-

1I
Fig. 8-12. Liniile de curent produse de o pereche de virtejuri paralele, egale ~i de sens ur i con t rare

8.3.3. Virtejuri cu nucleu
Conceptia firului de virtej ca un tub infinit de subtire .permite calculul m i ~ c a r i i induse In spatiul inconjuriitor, dar irnplicii existents unor viteze infinite in apropierea axei virtejul ui, ceea ce contrazice reali tatea. Limitarea vi tezelor se datoreste desigur, la fluidele reale, rezistentelor de frecare. De aceea s-a imaginat un alt model abstract decit firul de virtej g i anume virtejul-tub de diametru fini t, care se comport5 ca un solid in rotatie, forrnind nucleul virtejului, pe cind in afara nucleului cirnpul vitezelor rsrnfne ca in cazul firului de virtej de sectiune infini t rnicii. In figura 8-13 se reprezints, conform acestei concept i i , virtejul cu nucleu ~i distributia vitezelor qi a presiunilor atft in exteriorul cit si in interiorul nucleului. Astfel, nucleul de diarnetru 2 r,, rotindu-se ca un solid, cu viteza unghiulara uniforms w, vi teza la periferia nucleului este iar in interior ( r < ro): Viteza in interior variaza deci liniar de la zero in ax8 la Vo la margine. In cirnpul potential exterior nucleului (r > r,) viteza este functie de intensitatea I a ' vir tejului :

iar la periferia nucleului :

-

de unde rezultii:

A

I n ceea ce prive~tedistributia presiur~ i l o r nucleu, acestea variazii cu r in functie d e in forta centrifugii :

1 a periferie :

deci :

In cirnpul potential este valabili legealui Bernoulli :

iar la marginea nucleului, tot in ctmpul exterior, presiunea este: Fig. 8-13. Virtej cu nucleu Cum pe de alt5 parte roVo = rV, legea distributiei presiunilor va f i :
n

A~adar, distributia presiunilor in interiorul nucleului este supus2 unei legi parabolice (8-22), pe cind in exterior, unei legi hiperbolice (8-25).

8.3.4. Virtejt~ri inelare

Comportarea virtejurilor inelare este fntrucftva analogs cu cea a cuplului de fire de virtej. Intr-adeviir, daci vorn considera un inel circular de diarnetru D ~i cu nucleul de diarnetrul d, doui segmente sirnetrice AA' si BB' se comport2 ca dou2 tuhuri paralele, deci ele se influenteazi reciproc 'si conduc la o miscare general; de translatie a inelului in sensul V , (fig. 8-(4). Datorit2 simitriei radiale, efectul este aseminitor pentru fntreg inelul.
d

Mipcciri potentiale cu virtejuri

Daci se considerii acum doui rotatie (fig. 8-15) interacfiunea lor de acelasi sens de rotafie, adicii se rotesc unul P jurul celuilalt, n
9

inele paralele avind acelasi sens de va f i ca intre doui fire 'de virtej segmentele proiectate in A si in C pistrind distanfa egali; aceaka face

Fig. 8-14. Virtej inelar

Fig. 8-15. Pereche de virtejuri inelare de acela~isens de rotatie

ca inelul CL) sa se largeasci, iar inelul AB s6 se strfmteze. Cu cit insi un inel are diametrul mai mic, cu atit viteza proprie de translafie c r e ~ t e[v. formula (8-17)]. Asadar, inelul AB se apropie de CD si se strimteaza, inklul CD se lirgeste si isi incetineste mersul. Apoi inelul A B trece prin CD 'ca;e incepe ii se strimteze ~i s6 se accelereze, pe cind AB se lirgeste si se decelereazii. Daci doui inele au rotatii invkse, ele se apropie dar totodati se lirgesc, ceea ce le incetineste apropierea reciprocg, astfel c i nu ajung in timp finit s i ke ating2 (fig. 8-16). Acelasi lucru se intimpli Pn cazul apropierii unui inel de u k perete plan, cici el se giseste intrucitva P cazul n unei jum2tgf i din schema celor doiii inele de sens contrar.
9

Fig. 8-16. Pereche de virtejuri inelare de sensuri contrare

8.3.5. Straturi de virtejuri Se observi adeseori c i in miscirile . fluidelor r eale se produc discontinuititi ale vitezelor intre doi 'curenfi de viteze diferite sau cu ocazia acceleririlor locale datorite ocolirii unor muchii ascuf ite. Fie deci un strat de fluid de grosime mica h, care separi doua misciri de viteze u, si u, diferite (fig. 8-17). Fie u in directia axei Ox ~i fie axa Oz perpendicular2 pe planul xOy. In stratul de grosime h proiecfia vPrtejului vitezei dup2 axa Oz este:
A

256

Hidrnulica dv -= 0 dx

Cum

si '

du dy

# 0, rezultii

o, # 0

asadar in acest strat exist5
9

sediul unor virtejuri. Ca s i se realizeze aceastii discontinuitate a vitezelor trebuie sii esiste forte de vizcozitate.- Si calculiim intensitatea virtejului pe metru liniar de strat de virtej (fig. 8-18):

I?

=

\

Y2

2a,dS = -

5

Y2

- udy=

du

Yl

Yl d y

-5

Yz Y1

ede;

Fig. 8-17. Strat de virtejuri

Fig. 8-18. Explicatia forrnirii stratului de virtejuri

a ~ a d z rintensitatea virtejurilor din strat nu depinde de grosimea stratului h, de aceea nici nu este nevoie s5 admitem o grosime arbitrarg, ci putem simplifica scl~ernade calcul punind h 0 si inlocuind ,,stratul de virtejuri" printr-o !,suprafat5 de separaf ie" care poate juca rolul unui perete fluid.

-

8.3.6. Sisteme de virtejuri in ~iruri

La miscarea unui corp solid intr-un fluid, s-a observat cii in spatele corpului se formeazii siruri de virtejuri care sint antrenate de corp pin6 ce se difuzeaz5 in masa fluidului. Acest fenomen a fost supus unor experienfe minufioase, in 1906, de Benard, care a studiat mi~c5riledatorite unui cilindru circular vertical' care avea o miscare de translaf ie perpendicular5 pe axa sa. Cfnd cilindrul are o vitezi destul de mare, apar in spatele s5u douii ~ i r u r ide virtejuri, cu axii vertical& care se asazii la distanfe egale intre ele. Vitezele de rotatie sint inverse pe un sir fat5 de celila!t si axele l vfrtejurilor de pe un sir corespund intervalelor de pe ~ i r u celiilalt (fig. 8-19). In primul moment, viteza de deplasare a vlrtejr.lrilor este chiar aceea a
9
9
A

corpului cil indric, dlir ea scade cont inuu si virtejurile r i m i n semiinate in urma cilindrului la intervale egale, difuzinhu-se dupii citva timp in fluid. Teorja cornpletii a acestui fepomen a fvst ficutii de Tt1.v. Kbrman, care a incercat totodati sii calculeze rezistenta c.e se opune de ciitre fluid mi7i ciirii cilindrului, pe baza acestui fenomen.
Potentialul complex pentru un singur gir de vfrtejuri a ~ e z a t e la distante egale cu I (fig. 8-20) este, conform celor stabilite anterior:
w = -{ln(z-z,) 2ni

r

+

+x
00

[in@-zK)+

i n (2-Z-K)]

1

Aceasti expresie este valabila pentru tot cimpul afar5 de axele virtejurilor. S5 tnrnultirn pe (z -- 2,) cu - ~i s5 irnpirtim pe (z -zK) ~i pe (z-Z-K) cu - l K , res1 pectiv ZK, ceea ce nu rnodifici decEt constanta arbitrarii, gi sii inlotuirn in expresia rezultat5 suma logaritrnului prin Iogaritmul produsului. Avem succesiv (V. art. 8.3.5):

1

+ const.

Fig. 8-19. Sistem de virtejuri, in viruri

1L

+

Fig. 8-20. Schema la teoria sistemelor de vtrtejuri

Inlocuind pe z~

= 2,

+ 1K

~i z-K = zO- IK, se obtine:

deci potentialul complex se va exprima prin:

f (2) = -In sin - (z - 2,). 2zi I
7t

r

Viteza complexi intr-un punct

2

este:

Acest Sir de vfrtejuri riimfne fix, deoarece virtejurile fiind situate la distante egale, actiunii unui virtej asupra unui virtej dat ZK i i corespunde actiunea contrarii ~i egali a unui virtej simetric fat5 de ZK. S i considerim acum doui ~ i r u r i virtejuri de tipul celui studiat mai tnainte. Fiecare de gir este in echilibru sub actiunea propriilor virtejuri, fnsi acum apare interactiunea dintre virtejurile celor douii ~ i r u r i .Fie I?, ~i I?, intensitiitile qirului de sus, respectiv de jos, ~i h distanta dintre ~ i r u r i Fie z, un virtej din qirul de sus ~i z, virtejul cel mai apropiat din ~ i r u l . de jos. Potentialul complex a1 miscgrii datori te acestor doul virtejuri este:
f
(2)

=

rl -In sin - (z 27ri 2
7c

21)

+ -In sin -(2 - 2,). 2xi 2
r 2

7c

Viteza complex3 intr-un punct

2

este:

u-iv=-

7c df - -ctg-(z-zl) rl dz 21i 2

+ -ctg21i
r 2

It

(2 - z2).

2

Virtejul z, care apartine ~iruluide sus este imobll in raport cu acest Sir, astfel c i mi$carea sa este datoriti numai virtejului z2, deci viteza complexi a virtejului zl este:
u,
2 - iv, - -ctg-7r - r

22i

1

(zl - z2).

Intrucit calea de virtejuri (dublul Sir) se rni~cii un singur tot, cele douii viteze trebuie ca s2 fie egale: de unde rezulti: r2= - rl= - r. Daci punem E relatia (8-30), zl n se obtine:

- 2,

=b

+ hi,
r

b fiind defini t ca in figura 8-19,
It

u, - iv, - u2 - iv2 = -

-ctg21i

1

(b

+ hi).

Cum cele doui ~ i r u r i virtejuri se deplaseazi dupii directia Ox, trebuie ca vl = v2 = 0, de deci qi membrul a1 doilea trebuie s5 fie o cantitate realii. Aceasta se intimplii in urrnstoarele dou5 cazuri : - cind b = 0 qi atunci se realizeazi ordinea simetrici a vfrtejurilor cu:

- ctg i
21
1. c C n d b =2

ir

fn care caz vfrtejurile din cele doul qiruri sint a1ternate, avind viteza

KBrrnan a aritat cii configuratia alternati este singura stabili gi atunci raportul h/t este determinat gi egal cu 0,281, ceea ce corespunde cu valorile ggsite la experientele cu cilindri tn api.

Mi~cciri potenfiale cu viretjiiri

259

Spectrul mi~ciiriifluidului in spatele cilindrului, in zona c5ii de virtejuri, se obtine din - (8-29) ~i conditia r2 = =. considerind un vfrtej zl din ~ i r u lde sus gi alt virtej 2, din ~ i r u lde jos:
ir

f

(2) =

- - 1 11
2n

nr X sin - (t - zl) si11 - (z - 2) , iI' I I . - - - In 7c 2c 7 7t sin- (2-2, f b hi) sin - (t - 2) , I I

+

Mi~careaeste reprezentatii in figura 8-21.

Fig. 8-21. Migcarea produsii de virtejuri in ~ i r u r i (dupii Kiirman) Bazat pe aceastg teorie, KBrman a incercat s5 obtini prin calcul qi rezistenta la inaintare a corpului In fluid, dupii cum se va vedea 211 capitolul urmltor.

Capitolul I X

Forfele hidrodinamice i n miscarea fluidelor perfecte

Teoremele generale ale impulsultii, stabili te la paragraful 6.1 1. ne-au permis a determina reactiile hidrodinamice ale perefilor care limiteazi un fluid T miscare, peretii fiind fie f i c ~ i ,fie mobili: ~ o r m e l eecuat iilor impulsului n date de Euler [formulele (6-36) si'(6-37)]si-au gisi t numeroase 'aplicatii tehnice, dintre care o parte sint ctlprihse in ackst tratat. Cind un corp solid este .inconjurat de un fluid, se deosebesc cazurile: - cind fluidul este in miscare in jurul corpului care este fix; - cind fluidul este fix in 'infinit si corpul este in miscare. Aceasta este o pr6blemi fundamentali a l~idrodinamiciisi o vom trata in acest capitol numai in ipoteza fluidului incompresibil s i ' f i r i a se tine seama de p ierderi le de energie prin freciri . ~ n t r u c i tfortele d6termina te ast fel diferi, in general, foarte mult de acele ce se constati in cazul fluidelor reale, studiul va lua in considerare si urmiitoarele ipoteze care apropie din ce in ce mai mult problema de realitate, fir6 a o rezolva definitiv: - Se consideri in fluid un cimp de viteze potential si forte conservative. - Se considerii, daci este qazul, existents circulatiii si in general a vfrtejurilor in cimpul potential exterior virtejurilor. - Se considerii formarea unor suprafete de discontinuitate in spatele corpurilor inconjurate de fluid. Este admis c i virtejuri si supra fete de discontinui tate echivalente cu un strat subtire de virtejuii se formeazii numai presupunind existenfa unor forte de viscozita te specifice foarte mici, care ins; nu intri in calcul ca atare.
7 7
A

7

7

9.2. TEOREMA REZIDUURILOR VITEZEI COMPLEXE
Fie un curent plan, a1 cirui potential complex este f(z) ~i i n care se gisesc n puncte singulare ale functiei d f datori te unor izvoare pozi tive
dz

.

sau negative ~i ale unor virtejuri punctuale in punctele z = a,, z=a, ~i avind reziduurile corespunzitoare A*, A2 ... An

... z=a,

Forfele hidrodinamice 2n migcarea fluidelor perfecte

26 1

Dupi cum este cunoscut din . analiza matematici, daci se inconjurs punctele singulare cu un contur curbiliniu C, exist5 t~rmitoarearelatie:

+

Daci se inlocuiesc in egalita tea precedenti cant ititile complexe A K = cc, . d t -i P K , precum si - --- .- io si dz = dx idy, se obtine:
, .

dz

+

+

A

Insi

\

(o dx
C

+ vdy)
\c

=

I' (circulatia)

( u d y - vdx) Dec i

=

Q (debitul).

A ~ a d a r , daci se cunosc expresia analiticii a potentialului complex si punctele singulare, se obtin cu formula (9-3) atit circulatia din clmp, cit $i debi tul total a1 izvoarelor. Consecinte I ) Daci in cfmpul miscgrii nu sint izvoare pozitive sau negative, exist5 relatia :
D
9

2) In cazul unei transformdri conforme a mipirii, circulatia rcimine neschimbat& Dacii se face trecerea din planul z intr-un plan brin transformarea conform;: = f(z), putem scrie:

<

c,

df Inlocuind in formula (9-4) pe - ~i pe dz prin expresiile precedente,

dz

se obtine:

3) Dacn" se opereazii transformarea conformii a curentultli in jurul unui

cilindru circular, circulajia in jurul noului profit obtinut este aceeqi ca in jurul cilindrillui circular ~i anume : - 4 z a v , sin O,, in care 0, este unghiul care corespunde punctelor de stagnare pe suprafata cilindrului circular (fig 9- 1 ) . Sg considerim acum c i se foloseste funcf ia de transformare Jukovski I" i== z - si se obf ine profilul diZ simetric (fig. 7-35), in planul c. Transformarea trebuie aleasii astfel ca viteza in acest plan sii nu ia valori infinite. Fie w v-iteza complexi Pn plaI Fig. 9- 1 . Schema la demons trarea conserl-arii nu1 z si w'-viteza complex5 Pn circulatiei In urma unei transformiri conforme planul . h t r e aceste viteze existi urmi toarea relatie :
j

-

9

+.

9

avem :

dec i Dacii z = - 1, viteza ' din planul c poate deveni infinitii. Pentru a evita aceasta, trebuie ca si w sa fie nul, ceea ce se intimplii numai tn punctele de stagnare, pe c e r h generator (punctul B din fig. 9-1). Asadar transformarea se va face astfel ca punctul de stagnare B de pe cercul din pldnul z sn' treaca" in bordul de iesire R, ul profilultli din planul (fig. 7-35). 4) Circulatia la un p;ofil cilindric circular se realizeazi numai dind, din exterior, o miscare de rotatie cilindrului in jurul axei sale, pe cfnd la un profil obtinut piin transformarea cercului, circulafia se produce prin insusi n fap tul disimetriei. Valoarea acestei circulat i i depinde de unghiul 8, ales f profilul circular generator [v. formula (9-6)]. Aceastii ultimi concluzie, datoriti lucrgrilor lui N . E. Jukovski si N. A. Ceaplighin, este de mare irnportanfii dat fiind c i de mirimea circulatiei naturale", care depinde de desenul profilului, depinde portanf a, adici forta de sustentie a aripei unui avion. 5) fn problemele de hidrotehnicii, teoremele circulaf iei si ale portantei au mult mai putinii importanti decit in aerodinamicg. Ele isi gisesc totusi aplicatie inti fn urmitoarele domeni i : - teoria modern5 a turbinelor cu reactie, Pn care se iau ca punct de plecare fortele care se exerci t5 pe palele rotoru lui . Trebtlie t o t u ~ imentionat
7y
T

t

Forjele hidrodinamice in mi~carea fluidelor perfecte

263

cii aceastii teorie nu a putut inlocui vechiul calcul bazat pe teoremele energiei si ale impulsului si pe o serie de date empirice; - teoria miscirii aluviunilor, cind se studiazi miscarea individual5 a part iculelor .
7

9

7

?

9.3. FORTELE HIDRODINAMICE IN MISCAREA PLANA A UNUI FLUID IN CARE SE AFLA UN CORP FIX
Problema consti in stabil irea unor formule generale care s i dea forta de presiune rezultanti ~i cuplul rezultant a1 presiunilor exercitate pe un ciIindru fix, avind o sectiune de o formi oarecare, aflat intr-un fluid incornpresibil in mi~carepermanenti. Vom calcula rezultanta ~i momentul rezultant a1 presiunii, ficind abstractie de fortele masice. Fie X, Y componentele. fortei de presiune ~i fie pre- 'Y siunea complexi 3 = X - i Y definiti ca un vector conjugat cu R fati de axa real;. Daci n este directia norrnalei spre interiorul suprafetei corpului (fig. 9-2), a1 cirui , contur P planul xOy este C, R n se exprimii prin relatia:

,

R=x-~Y=[
C

p(sin0

+
(9-9)
i

+i cos 0)ds= i

Sc

pe-0; ds.

Forta de presiune rezul tanti se obtine introducind tn ecuafia (9-9) valoarea lui p din ecuatia lui Bernoulli: 1 p = c--pv2, 2 c fiind o constant;.
1

w r(

Fig. 9-2. Scherni pentru calculul fortelor hidrodinamice actionlnd un corp fix intr-un fluid in miyare plan2
I

Prima integral5 din membrul a1 doilea se anuleazi, cgci se presupune continuitatea conturului inchis. Intr-adevsr : jce-ei ds =

j ds (cos 0 C

i sin 0) =

(dx-idy)

=! = z
C

0.

fn c,are & este variatia afixei conjugate lui z. In a doua integralii se poate scrie e-eids = e-29; dz, deci

264

Hidraulica

Ve-0; = V (cos 8 - i s i n 0) = u - i v = w , Ins5 w fiind conjugata vitezei V . Astfel se obtine prima formulii a lui Blasius-CeaplZghin:

Momentul rezultant a1 presiunilor hidrodinamice se calculeazl in raport cu axa Oz, perpendicular5 pe planul migcgrii :

Sc Introducind fn aceasti ecuatie pe p din ecuatia lui Bernoulli, avern: 1 L = p ( x d x + ydy)-p V 2 ( x d x ydy).
C C

L=

( x p cos e

+ y p sine) ds=
2

p

+ ydy).

C

+

c r are valoare final5 identi-cii cu cea initial& deci : L=V2jxdx
2

Prima integral5

S'=

d (9)= 0 deoarece la parcurgerea cornpletii a conturului inchis,

LP
2

+ ydy).
R
[formula (9-10)]g

C

Aceasti expresie a lui L poate fi pus5 in functie de ~ ca gi expresia Am gisi t rnai sus c i Ve-ei = w. Prin ridicare la pitrat ~i fnrnultire cu z dz se obtine: Cum ins5 V2e-20; z dz = @z dz. = e 2 0 i dz, rezul tZi : V2zdz
=

1nsii
deci :

w2z dz.

z dz = ( x $ i y ) ( d x - idy) = x dx

-

+ y dy + i ( y d x - x dy),
real5 (v2z';i;).

Va( x d x

+ y d y ) = partea

Agadar, L se mai poate scrie in doui feluri, in care simbolul 6%e insearnni partea r e d s :

Aceasta din urmi este a doua formulri a lui Blasius-Ceaplighin. Dacg se cunoagte expresia analitici a potentialului complex a1 migcirii fluidului: formulele precedente se pot pune sub o forms care permite calculul analitic direct:

For$e[e hidrodinamice tn miparen fluidelor perfecte

2659

S i aplicim aceste formule la exemplul cunoscut pe a l t i cale, a1 migcirii Intr-un ctmp uniform de viteze cu suprapunerea circulatiei r gi' a unui cilindru circular de razi a. Conform formulei (7-77), potentialul complex a1 migcirii este:

df Introducind aceasti expresie a lui - In formula (9- 14), se obtine:

4n2z2
Z

"' J dz.

1 Dupi teorerna reziduurilor, numai termenul In - se pistreazi ca reziduu a1 polului~

z = 0 gi integrala se reduce la 2xiAl, A, fiind coeficientul terrnenului rezidual. Astfel:

(s)2
X=O

dz = 2x i iv,
n

r

--

2v,

r

de unde rezulti:
?

Y = prv,,

rezultat cunoscut, ~i anume: forta de presiune dupi directia general: a migcirii este nuli, iar portanta, forta perpendiculari pe directia migcirii, este aceea d a t i de formula lui Kutta-. Jukovski. In ceea ce privegte momentul rezultant L, aplicfnd formula (9-15) gisirn:
A

Intrucit expresia din acoladi este imaginari, momentul rezul tant este nul, deci singura reactie hidrodinamici este portanta care trece prin originea axelor de coordonate.

A

9.4. REZISTENTELE DATORITE DIRELOR $I VIRTEJURILOR

9.4.1. Curent cu dire vi suprafete de separatie S-a ariitat la art. 7.3.9, cii ipoteza unor suprafete de discontinuitate, care despart domeniui mi~ciiriigenerale de spatiul dinapoia unui corp inconjurat de fluid, permite calculul unor rezistente care eliminii partial paradoxul l u i d'Alembert. Se poate numi ,,diriU, zona care se formeazii indiiriitul corpului si care se caracterizeazii prin urmiitoarele: - fluidul stagneazi fn zona direi, adicii viteza relativii a direi in raport cu corpul este nu16. De aceea se mai poate numi aceastii zonii ,,apii rnoartii".
?

. d u p i ce se determini potenfialul complex ~i vi tezeie. dupa cum se va vedea la capitolul X X I I I . in care se tine seama de formarea direlor si a sirurilor de virtejuri. Astfel. - . deoarece in zona direi mi~careaeste departe de a f i potenf iali.a se pleca de la conjugata complex2 a forfei elementare .i p dz efectutnd integrarea ei sub diferi te forme si folosind eventual formulele Blasius-Ceaplighin. Bu dovedi t cii aceste fenomene sint cauza unei piirti imp6rtante din rezistenfele pe care le opune corpul la miscarea fluidului ~i cii. ins5 anumi te marimi trebuie stabili te experimental. o pe cind prin miisur5tori se giise~te valoare cam de doui ori mai mare. Astfel.cii aceastii teorie nu duce la rezultatul numeric ciiutat. mi~careaeste potentiali. rezistenfa unei plici plane norrnale pe directia curentului calculatii in acest mod este: T . bazat pe ipoteza mentionatii. aceste rezistente nu pot f i determinab decit prin experiente facute pentru o gamii intinsii de'nume-re Reynolds. Pentru determinarea ~ r i n calcul a rezistentelor datorite formirii direlor .presiunea 9 . V. care se stahileste in fiecare caz in parte. .4. Se obf in formule care sint in concordanfi cu experientele.f n Sntreg domeniul. i l l stadiul actual. teoriile hnisciirilor. se preferi . in afari de zona direi. . se poate pleca de la legea distributiei presiunilor pe suprafafa corpului. Calculul rezisteniei se face consideriid o suprafati de control de forma unui paralelipiped care' se miscii cu viteza de deplasare a virtejurilor ~i se aplica teorema I a impulsulu~. 0 teorie care da rezultate mult mai apropiate de realitate este aceea a lui G. duce insa la rezultate mult diferite de realitate.2.ne frontali. datori tii desprinderii vfrtejurilor din sir. Cu toate deficientele lor. 9.se folosesc mai multe metbde. Calculul forfei de presi. Kamenkov (1933) bazatii pe pierderea circulatiei vitezei profilului.in diri si pe suprafata de separatie este constanti si egalii c u presiunea la infinit p. Curent cu viruri de virtejuri In cazul cind in spatele corpului se formeazii indoitul gir de virtejuri a1 ternate. se considera si in zona direi o miscare potenf i a l i cu virtejuri punctuale. In acest scop. astfel .

9 7 10. Se vor stabili mai intii ecuatiile generale de miscare. descoperitii de Newton : Nu toate fluidele sint supuse acestei legi (v. 3. precum si relatiile dintre deformatii ~i eforturi.). paragr. i n sfirsit. art. ~ a t o r i i i iunor forte de atractie molecularii se dezvol tii. fie plecind de la ecuaf iile generale de mi~carea unui mediu continuu si elastic (v. fluidele putindu-se deforma pin5 ce iau forma suprafetelor rigide care constituie peretii unor vase. spre a putea folosi re'zultatele ce stau la dispozitie in teoria elasticitiitii.4. elast ice ~i viscoase. 9 9 - . pornind de la proprietiitile specifice ale flufdelor. 2. ci numai In timpul misciirii . in domeniul de temperaturi si presiuii depiirtate de valorile critice ale schimbiirilor de stare fizicii.2. in t impul misciiri i. Se vor coniidera numai mi~ciirilein strituri paralele. ciirora li se aplicii legea fundamental5 a eforturilor de viscozi tate. in raport cu solidele. conducte sau canale.Capitolul X Miscarea fluid elor viscoase A In acest capitol se studiazii misciirile fluidelor considerate ca sisteme continue.2. se face restrictia ca mi~careasii nu fie insotitii de fenomene de turbulentk. de frecare. la fluide se constatii d: deformatiile sint mu1t mai mari . Deosebirea dintre fluid si solid nu existii din punctul de vedere a1 ecuatiilor de miscare.eforturile tangentiale. . analoge eforturilor de frecare. aceask lege se aplicii riguros. STABILI REA ECUATIILOR LUI NAVIER $1 STORES Ecuafiile de miscare ale fluidelor v7scoase.). se pot obtine fie dirkct. . gazele si in general lichidele nu prea viscoase.conditiile la limi t5 au un caracter special. eforturi interne tangent iale. decit cii.ale misciirii fluidelor viscoase si apoi se vor studia diferite cazuri particdare de misbiiri si diferite metode de rezolvare a unor clase de probleme. stahilite de Navier si Stokes. nu exist5 in stare staticii. cum sint apa. dar la cele niai rgspindite.1.

Astfel. Astfel. . w ale vitezei V qi cre~terilelor respective dupg striibaterea distantelor dy. se poate scrie: C~Z form%analogs cu T ~ Z = zzy = G yyz.dT dri Ex . y fiind analogul lui G. . . iar cu E qi y deforrnafiile specifice liniare ~i unghiulare.+-• ~ dx dy 'dz 7 7 Aceste relatii pot fi stabiIite ~i direct.dt. Pol i tehnicii din Bucure~t X I I . * . Y Y . dz =dv - dz dz. in tirnp ce elementul de volun~ suferit tirnp o translatie.-.4. ca ~i I . 2. Nr.dz dt. sii considergrn ca toa te deformatiile Pn hidrodinarnicg sint un produs a1 unei viteze de deforrnatii cu elernentul de tirnp dt. q. - Rezultii c5: 'ryz = dy zzy . astfel c5 virful A ajunge T A'. printr-o translatie ~i o rotatie de sens invers. lidele este perfect valabilii *. A~adar. 10-1): Creqterea vi tezei v dupg directia z este dz dv timpul dt este . dac5 in elasticitate se noteazg cu c. 4 I + r A. dp - dw . f5rl s5 se anuleze ~i deforrngrile.In ceea ce prive~te relatiile dintre deformatii si eforturi. 10-1) care s-a den a plasat in timpul dt. 10-1 . Fie un element fluid avind forma uilui paralelipiped elernentar (fig. putem scrie (fig. dupg cum am vgzut I dv I la art. gradientul vitezei . vorn avea: 85 ..este toc/ / / A#-- - . 0 incercare interesantii.1. o rotatie qi deforT acela~i n rnatii. cind unghiul drept zOy ar f i suferit o deforrna/ tie total5 (da dp). respectiv zOx. in acest sens. i*. ---7 deforrngrile unghiulare da ~i dp ale fetei d y x d z A dau na~tere unor eforturi de forfecare TYZ = = 'rzy in planurile yOx. 103). iar deplasarea corespunzitoare in - Deformatia unghiularii: Tot astfel. 194 1. S i ne fnchipuirn cii acest element este 42 adus.:( I :+ y - Dezvol tind analogia cu teoria elastici titii.. Germani: .L---T~ 4 / --# ___t dy Fig. Considerind cornponentele v. Tnsii. respectiv dz. cu virful din punctul A' Tnapoi in punttul A. p. pentru fluide. 1-2. deplasgrile. Deformatiile paralelipipedului elernentar de fluid c y rnai deforrnatia in unitatea de tirnp a unghiului drept yAz. este datoritl lui D. iar viteza unghiularii d (a + p) fiind analog5 undt ghiului de alunecare yyz. din teoria elasticititii.Essai d'une theorie 6lCrnentaire des dkforrnations et des efforts intCrieurs d'un fluide incarnpressibleU (Bul. analogia cu so.

EZ ~i yyz etc. se obtine: Cantitifile c x .-dw 1 dy dt dt dv +-dy ? care sint cantitsti finite qi pot fi numite viteze ale deformafiilor specifice. .3 m E 2 (m l)G + Pe de alt5 parte. fiind de ordinea de m5rime a lui dt. ale c5ror expresii sfnt deci: Tot astfel. Pn care vom inlocui pe oy+oz CU---. adic5 partea suplimentarg a tensiunii norrnale. 30 ax Se obtine: . = wdt.- M i ~ c a r e a f luidelor vlscoase . 269 E = udt. s5 considersrn cunoscuta relatie: ax ay + az - E E.YYZ - dt - dw dt 1 dz dt -+ dvdt .. deformatia cubic5 din elasticitate 0 se inlocuieqte cu viteza de dilatatie cubic5 8' din liidrodinamicii: Continuind analogia.o (m . 1.G= mE 2(m + 1) qi 0 = (ox + oy + OZ) m -2.. . citurile: EY. S considerlm relaf iile: H + .. Acestea introduse in expresiile lui qi y.. putem forma I Yyz-- . astfel ca s5 se pun5 in evident5 inva- Expresia va f i de tipul ox = o o i qi urmeazl a g5si pe o x . E q =vdt. datori t l efectului fortelor de frecare T.~ = 2(m + 1) G cx. s5 form5m o expresie a lui yiantul tensiunilor o: E.2) (legea Hooke generalizatii).

Tnx = Pn C s (n. Ecuatiile (10-2) precum ~i ecuatiile: pL pi. Deci la un fluid real. ~i p z . a s-a inlocuit cu . ~ ~ . in miscare. div 7= 0. adic2 T .p div 3 v. I - Vom avea in hidrodinamics. = a + 2 C . I I se deduc in mod sistematic din ecuatia matricialii urmiitoare: div V 2 3 0 div 0 V 0 0 0 'div V . i Termenul din ecuatia (10-3) este ceea ce se adaug5 presiunii . l"(g-7yx - - In mod analog se obtin celelalte dolt2 ecuafii care dau pe ph ~i p. datoritii fortelor de viscozitate. prin analogie cu du px=-p 2 p-dx + elasticitatea: 2 . Rezultii c5 la fluidele perfecte: T n x = px cos(n. x) O fiicind . =2 3 div T) .pZ - nu nunzai in stare de repaus... = T. respectiv y ~i z. La fluide incompresibile.p pentru a pune in evident2 directia negatiuj.G8=o+2GcX-G div 3 3 in care = rt2 + q2 + tE = deplasarea totalii. y) TZX cos(n. a presiunii medii p (opus5 normalei exterioare)..mod asemiinitor se obtin $i ecuatiile care dau pe py?i p z .p = pu = p z Aceasta rezultii ~i din ecuatia (3-3'). in teoria elasticititii.270 Hidraulica Dacii f inem seama de legea lui Hooke generalizatii. dar p in n z i ~ a r e . dupii directiile. Presiunea pe o fatii se poate pune deci sub forma: Px'-p+pJr In care: 1 P. valoarea presiunii normale variaz2 in jurul unui punct oarecare. In aceste ecuatii. In. existi deci.p . x ) . astfel c5 px . iar la fluide perfecte se anuleaz2 ~i y. cu termenul respectiv p .-p 0..ry. z). . urmiitoarea relatie importanti care leagii lungirea specifics rx de tensiunea a x . viscos.= + cos (n. nemaifiind in formulii decit invarianti vi constante: 2 2 a . x. = px = py .

ecuafia de viscozitate p = f ( T ) . a unui sistem continuu (v.ecuatia de continuitate: . in kcuatii~e generale de miscar. ' Dt 0-- - px-- dp dx -+ 2x( 2 p . dupii transformgrile indicate si notind: 9 obf inem : Dm P .ecuatia lui Van der LVaals pentr~rgaze reale.ecuatia de stare fizicii: p . ..Dt - p z dz - 2 11 -d I 3 dz ( p div V). cu corlservarea cnergie i - pgR-T pentru gaze ideale sau - caloiice si transferul de cgldurii .ecuaiia de terrnodinamicii pentru procese adiaba t ice.p -) "("+$) dx dx + sau. se oblin pent ru' fluidele compresibile si viscoase ecuatiile de miscare urrniito.~~ e: D u. . cap.Mi~carea f luidelor viscoase 271 Dac5 se introduc valorile lui p' si 2. obtinute din ecuatiile (10-3) s i (10-4). .-dux d d 2 3 p div V ) --I1 p "(%+. I I I ~ .")+ (&I dy dx Dw P x - p z -dz 2 3 y div V $.

si presiunile sint cunoscute. XI).3.Prohleme la care a fost posibili rezolvarea exact5 a ecuaf iilor NavierStokes.~.. iar la suprafete libere eforturile t = 0 . p si sapte ecuatii. adici IritGza este tangenti la contur.1 . Vi tezele au numai componenta u # o . 10-2). vectoriale: Q- DV = Dt @. cap. Aceasti ecuatie se deosebeste de ecuatia lui Euler numai prin termenul acliugat p V P j 7 . 10. La procesele izote'rme T si p sint determinate. la viteze mai mari trebuie s i se adauge mernbrului doi a1 ecuaf i ilor. u. T. = 0. la care s-au putut rezolva exact ecua t i ile de miscare. p.Probleme rezolva te d u p i negli jarea unor termeni din ecuatii le de miscare si care jucau un rol secuhdar fn procesul fizic a1 miscirii. w .3.PV 2V. . P ROBLEME REZOLVATE CU ECUATII NAVIE R-STOKES Deosebim trei grupe de probleme rezolvate cu ajutorul ecuatiilor NavierStokes: . T 10. deci sint de ajuns cinci ecuaf i i . p. Ecuatiile Navier-Stokes slnt verificate in numeroase cazuri particulare pentru misciri lente in regim laminar. a) Mi~careapirale15 a Jnui fluid incornpresibil sub presiune intre doi pereti plani paraleli (fig.Ileci in total sint sapte necunoscute: u. pe cPnd ? . termenii suplimentari corespunzii tori rezistentelor interne datori te turbulentei (v. . Pentru fluidele iilcompresibile se obtin ecuatiile Navier-Stokes (1845) : 7 7 9 Cele trei ecuaf i i (10-7) pot f i puse sub forma unei ecuatii unice. Probleme rezolvate exact Vom prezenta citeva cazuri de misciri mai importante. Conditiile la limitti care se pun de obicei sint: la pereti solizi v.ohleme la care s-au folosit metode aproximative de 'calcul.grad p 7 +.

.v = 0.dacii se consideri pozitivl partea scoboritoare a liniei de'sarcinl).legii hidrostatice . de continuitate . . ' .ecuat ia (10-10) devine<. Ai. Mi~careaparalelii a unui fluid viscos Entre doi pereti p 1 p i jntr-uua canal intre doi pereti paraleli f i c ~ i a$ezati la distanla 22.io) i8 --. Constantele deintegrare se obtin prin conditiile la l i m i t l u = 0 pentru .+ I .- I ~ -. tkrmenui de . z. . .: ..- d2u . deci u nu depinde de x.. .= 0. . 1. -fiind permanenti.gca& este plani. -. b) Mi$carea plan% permanent% Fig. k # 9 I . du inertial' p . mai import tante. d x . -pfesiunile variazii dupi direct iile y $ z.(lo-7). coiform. pz--'i"(dy2 du dp dx - d2u - (10. . a " 9 .. 10-2. (semnul . .f). aplicind ecuatia.= 0 . .y = Rezuitg: b h.const . d J -. deci I( depinde nun~ai y si. Ca urnlare. +-dii...-Y dx -. - 9 I . conform ecuatiei de miscare dupl .: ". . ins5 aceste presiuni variazl dupl directia x. . deci . c) 9-i d). reeultl OU imediat . > si prin integrare: 9 .0. aceasta directie: .). - . w.. 1 dp . la punctele b).: rezolvl exact in mai multe cazuri particulare dintre care vom trata ~ o m p l e citeva. Z / 9 dt - " r Dacl se dii pierderea' de sardiril.. Asadar u = f(y. - Aceasti ecuatie liniari se x .

U .. mulele ( 9 ? c) Migcarea plani permanent5 intr-un canal intre doi pereti paraleli la dlstanta h. trebuie ca fundul ~i subrafata Iichidului s i aibi panta J ~ i atunci for. dintre care unul este mobil Acest tip de mi~carese nume~temi~careaCouette simplii. MiScare plani permanen t i intre doi pereti paraleli. ) (10-12) si (10-13) sfnt valabile si pentru aceasti miscare.(1 h 2pdx h -f)* (10-14) - dh tributie liniarii a vitezelor: In cazul particular --0 dp se obtine o dis- Fig. se realizeazri distributia vitezelor dupi o paraboli in felul lui 3. u = 0 gi pentru y = h .. Se poate privi mi~careareprezentati prin (10-14) ca o suprapunere de dou5 mi~ciiri: o rni~care in canal. Debitul pe metrul liniar de liitime este: Dacit se considerii miscarea fluidului nurnai de la axa Ox Pn jos. iar daci presiunea cregte in sensul lui U.274 Hidraulica Distributia vitezelor este parabolicii (fig. fn acest caz. Rezulti legea distributiei vitezelor. 10-3. curba 1). ca la punctul b) anterior ~i o mi~care Couette-simpld (fig. 10-3. doar conditiile la lirnitii se schirnba ~i anume: pentru y = 0. u = U. adici apare un contracurent ling5 peretele fix.. dintre care unul fix $i altul avind 0 migcare in propriul siu plan cu viteza U = const.. 2v . ' .gJha Urnax 2r.d p . se realizeazii cazul unei rnisEiri laminare cu suprafati liberii. Ecuatia diferentiali de la b) este valabilii ~i i n acest caz. Aceastri mi~carese realizeazii in spatiul strPmt cuprins Pntre cepul unui arbore vertical gi crapodinii ~i prezint5 interes in teoria ungerii. (pentru h = 0). tot parabolici: Y h2 .Y u = . Se observi cii dacii presiunea scade in direcfia lui U. 10-3): yJhB . vitezele se distribuie dupi o parabolii Pn felul lui 2.

deci ecuafia (10-16) se d2u reduce la: dy2 - dz2 7 de unde rezulti.0 . Fiind o miscare permanentii. y.Miqcarea fluidelor vtscoase 275 d) Mi~carea permanent5 in conducts rectil in ie. (fig 10-4). .0.ii circulare. gJ . Ecuatia lui Navier-Stokes dup5 directia de proiectie Ox este A 9 sau v2U gJ = -. fortele masice specifice sfnt X = g c o s a . se obtin prin conditiile: du pentru y = 0 . fn cazul secfiun. atft v cft gi w fiind identic nule. 10-4. la fiecare d2u valoare a lui -corespunde o valoare identicii . -- d!? pentru y = r u 7 = 0. . du numai u # O. Daci Ox este axa conductei si miscarea se produce in straturi (laminara).O. la care nu se cunoa~te o solutie generalii.dw df dt partiale fat5 de x .0. Mi~careapermanenti in conduct6 rectilinie a unui fluid viscos a lui Poisson. derivatele lor .V const.r2 4. = 0 . de sectiune constant% . z sfnt nule. w 5 O.-..c2 4v - 9 u s .gJ (r2 . n Astfel. Z = g s i n a. In sffrsit.y2). si C. Apoi. = 9 9 9 T - dt dv .. din cauza simetriei centrale. deci C. deci 0 = . pe cfnd v . (10-16) Aceasta es!e o ecuatie di ferentiala Fig. 4v . prin integrare: Constantele C..-. A fost rezolvatg exact P cazul citorva forme particulare ale conturului sectiunii..

efortul specific de frecare z fn lungul generatoarelor cercul'ui de raz5 y este: 9 - 9p Iorgulescu.A~adar. Viteza maxim5 este in centru. ceea ce esfe caracterisfic miscn'rii in regim lamia . . Insurnind lucrul rnecanic a1 fortelor. sPnt ' in dep ling concor danfi CLI e ~ p e r i e n t e ~ e . Aceste formule. Eforturile tangentiale fiind 7 = y . Pnrnultit5 cu lungirnea I.legea distribuf iei vi tezelor se reprezintii printr-un paraboloid de rotafie (fig.dr.dedus din legea parabolic5 a distributiei vitedr zelor fn rni~carealarninarii. 10-5. 1. iar deplasarea relat ivii dr du a straturilor in unitatea de tirnp. de frecare Pntre dr toate straturile succesive pe lungimea I se obtine energia disipatii (consurnatii in ciildurii): ? Introducfnd in aceastii expresie pe . Distributia vitezelor ~i a eforturilor de frecare intr-o conduct5 rectilinie de sectiune circularii Pierderea de sarcinii: J 9 = 8~Urned 9 gr2 (1 0-22) asadar p ierderea de sarcinn' E aceastcE miyare esfe propor~ionalii n cu viteza rned ie. n Hidrotehnica". i Se poate pune P evident5 cii pierderea de sarcinii P rni~carealaminar5 permanent5 n n intr-o conductii este datorat5 nurnai lucrului rnecanic a1 fortelor de frecare intre straturile de du fluid presupuse larnele cilindrice de grosime dr *. . Metoda de calcul a pierderilor de sarcin5 P rnivcarea larninarl. 1045). pentru y = 0: Vi-teza medie: Fig. deduse de Hagen ~i Poseuille. se obtine D In functie de vi teza rnedie V. Bucure~ti. Pentru a se obtine pierderea de sarcinii J pe unitatea de lungirne. * vezi FI. du In sffrsit. 1953. .forta dr du de frecare intre dou5 straturi aliiturate de lungirne I este 2nrl y -. se frnparte D la greutatea y Q a fluidlilui care a trecut prin conductii in unitatea de tirnp.

y ---.p ~i p = p . I R U = - gJ y + b 4v (10-26) b y fiind mgsurat de la axa Ox trecind prin centrul de greutate. iiind zero pe ax5 si maximum la perete. care a permis rezolvarea exactl a multor cazuri particulare ale nii~cgrit permanente E conducte. . pufdQ.. Prin urmare.In cazul unui triunghi echilateral a cirui in5lf ime este 36. se poate proceda prin oricare din metodele de calcul argtate pentru sectiune circular5 ~i se obtine rezultatul urmiitor: Punind Q = xy2.pu2 humii presiunile.18) se poate stabili pe cale elementarii. 10-6).-. rezulti : dy du interioarg r (fig. G sin a $ alp. legea lui u este dat5 sub forma unei serii duble 141. . 'clG Saint Venant pen tru torsiunea prismelor. -.ar. greutatea proprie a tubului de curent si forfele de frecare. 1 . in . . 10-6. == 0.In cazul unei sectiuni de fornta unei coroane circulare avind raza exterioarg R ~i raza . 9 2 Observiim cii ecuatia diferenf ialii a m i ~ c i r i iin conduc tii circular2 (10. f2r2 a race uz de ecuafiile lui Navier?tokes.Y ~ J T ia valoarea . se deduce ecuatia g diferenfialii (10-18) obfinutii mai sus pe a l t l cale. (10-19). plecind de la echilibrul di. . legea distributiei vitezelor este: . Se observ5 A Fig.. deci cidem peste - formula .p.Q. : r Pentru cazul r = 0. unde -.1'( ~ l "1. -S C r l d ~ == 0. In cazul unui dreptunghi. proiectind aceste forte pe directia axei conductei se obtine: 4. Tntrucit distribufia vi tezelor estk identicii in secfiunile transversale. Cum G sin cr iar 't = = ylQ sin cr = y . Conduct5 avind sectiunea de forma unei coroane circulare . ~ si simplificind. pornind tot de la ecuatiile Navier-Stokes.Migcarea f luidelor viscoase deci variazii proportional cu y.0 n~etodiimai generals. (1 0-23) C fiind cercul cle contur a1 tubului de razii y. p . rezultii cii forfele de inertie la intrare *do. depinzind tot de o ecuatie Poisson. vfrful fiind la y = 26. ..namic a1 fortelor care actioneazii in timpul rnisc2rii un tub de curent de razi y ~i lungime i. si rBmTn in ecuafia impulsului si iesire se echilibreazi.. a fost indicatii n de3.

Insi. s-a aplicat gi la migcarea permanents a fluidelor viscoase la sectiuni ale conductei in forml de elipsi.c i integrala cp a ecuatiei diferentiale v2 cp = f ( y . * .. Functia cp + cp. intersectii de. 3 1951 9. Nr. Ca aplicatii mai importante ale acestor feluri de misciri. 4. Aceastii metodi. seama c i div grad p = A p . precum: migcarea unui fluid antrenat de un disc fn rotatie. Dacii aplicgm ecuatiei (10-28) operatorul div. Acad. rezultii c i : Presiunea este deci o functie de potential.. C. memhrul a1 doilea se anuleazii. Plecfnd de la ecuatia (10-9) ~i considerind echilibrarea fortelor masice de citre presiunile hidrostatice. e) Au rnai fost rezolvate prin metode exacte qi alte probleme. cercuri. R. 10. conform ecuatiei (10-28). = . ovoid. reduc migciirile plane lente ale osl lichidelor viscoase incompresibile la1migciri rnai simple. Intrucit ele constituie relativ putinele cazuri de migciri ale fluidelor reale la care s-a putut constata o concordanti perfectii intre calcul gi experientl. riimin in ecuatia de miscare numai gradientul presiunii dinamice si termenul de v iscozi tate.-(y8+id) 9 Y se alege astfei' tncPt care este o solutie particular5 a ecuatiei diferentiale date. 2 ) se poate obfine ca sum. Simplificate pe aceastii cale. 9 9 grad p = p V 2 V . Probleme rezolvate prin aproximarea fenomenului (Cazul mi~cgrilorlente) d In cazul cfnd n~iscirilesfnt foarte lente. prezentiim ur. paraboll. Gr. la care se adaugi ecuatia de continuitate: div -V = 0. matoarele doui cazuri : a) Mi~careaparaleli in jurul sferei. .2. Importanta teoreticii a acestor probleme este mare. a douii functii: o GO functie armonicii $. Acad. sii satisfacii conditiile pe contur. suprapuse (Com. Urmind o cale nouii.R.3. dar rezul tatele contin un grad de aproximare uneori apreciabil. sau cTnd conturul este format din segmente de conice. folositl la torsiunea plicilor. ecuatiile devin i'ntegrabile prin metode eiacte. poligoane regulate sau neregulate. solutiea ecuatiei diferentiale v2q= 0 gi o functie cp. astfel c i primii se pot elimina din ecuaf iile de miscare. Cu privire la aceastl problem5 vom da numai enuntul gi rezultatele: - . datoritii ipotezelor de bazii *. M i i gi colab.P. termenii inertiali (depinztnd de fortele de inertie) pot' fi neglijabili fati de termenii depinzfnd de fortele de frecare (de viscozitate). si tinind . migcarea ciitre un punct de stagnare gi citeva migciri nepermanente. avem: div grad p = y div A V = div V .

Mifcarea f luidelor v tscoase 279 Dacg migcarea se produce in sensul Ox cu viteza U . 2 R In figura 10-7 se d6 diagrama distributiei Um presiunilor pe un meridian a1 sferei. s h t : v=u=- 3 4 Rxy rS Pe suprafata sferei : In cazul cind presiunea fluidului (fgrii sferii) este p = pcoflst = p. ...< 1 (d = 2R).-+---+.d Re = . Distributia presiunilor pe un cerc mare.. . Valoarea absolutg a acestor lpresiuni este: 3 . cornponentele vitezei $i presiunea tn punctul (x.U2 : CfnRa-U.R. Re Formula (10-30) a fost ulterior fmbunitititii de Oseen pentru a fi valabilg ptnii la numere Re < 5. punind Cj = . in jurul unei sfere de razii R .+-+ 2 . z). 10-7.P u. paralel cu migcarea generala a fluidului in acest caz. de razii vectorie r. V +. -1 I . Forta total5 de presiune este Fx = 6~ pU.formula (10-32) este identic2 cu formula (10-31). (aval). corespunzind unui numir : U. . Mi~careaparaleli in jurul unei sfere fixe a unui fluid viscos. y. Presiunea maxim5 este in punctul PI (amonte) gi presiunea minim5 (depresiune) h P. 2 2 2 (10-32) 24 f Fig. (10-31) -* - formulii stabilitii de Stokes. Se constati cii aceastg formu15 este valabili pentru migc5ri foarte lente. presiunea va fi aceea din formula precedents. -FK Formula (10-31) se mai poate pune s u b forma o b i ~ n u i t ia formulei lui Newton care dii rezistenta unui corp intr-un mediu fluid in migcare: P . = C j a . P F . la care se adaugii p. Cj fiind pus sub forma: . prin considerarea sferei.

. -* ...at- - ins5 gradientii ..x si y . . este transparent% h t r e aceste pllci . -- - . . diferite de zero..Componentele u si v ale vitezei slnt . . ' P = ~ g z f (xs Y)* 3\ _ . . lufnd formele urmiitoare: Din ultirna ecuatie se obtine prin integrare: . Ac+Ste 'miscC5ri reiifizeaei -intre d6ul p llci planeS+pai. -. - . . dar w E 0: . -. . FG.sSnt mari $i nu pot f i . .- - 9 .. -Dispozitivul 1. 9 9 1 .. Apirat Hele-Shaw pentru bizualizami rnigcirilgr potentiale d u .- . astfel. 1 . .-dw . . a Fortele masice au componentele X 5 Y = 0 ~i Z g (acceleratia gravitatiei).. Hele-Shaw....c i putem admi te.. dupii metoda cunoscutl a lui Reynolds. dupi cum se va ariita. . vitezele medii pe iniiltimea h a lichidului intre cele doug pliici admit o funct. . . .alde. un lichid cu o distributie de viteze datl. deoarece. .10-8. vizualizind liniile de curent cu ajutorul unor fire de curent colorat.. cu aproximatie acceptabili:' 9 dt $t . du dx dv L- . . dz Ecuatiile de proiectie ale lui Navier-Stokes se simplificii in aeeste conditii. ..ie depotential. . sau un sistem de corpuri solide in jurul clfora curge. Acest lucru 'este posib'il. - 10-9... . Vom considera cazul cind pliicile si miscarea sint orizontale (fig. .--v. Vitezele variazii prea putin in directiile. Schemi la demonstratia rnigcgri i vbcos intre dou5 plgci plane foar te apropiate . Scopul dis'pozitivului (fig.0 . '* . .se fixeazii un corp . : Miscarea fiind :permanenti. . neglijati.putin. .) Micciiri: permanente plane intre dai pewti paraleli fic~i.. 10-8) este de a-reproduce misclrile potentiale. - . care una cel .. 'sS din.b.dv ... 10-9).- - 9 . \ .

Din .. se obtine: deci componentele vitezei din acela$i strat orizontal deriv6 dintr-o functie de potential 9.. in 2 7 h 9 definitiv : Pentru o anumitii valoare a lui z = z. . deoarece prin def i- deci V G . si se obfine.. care diferii de la un strat la altul: .determinii cele patru constante C. ~i teza medie deriva de aseme'nea dintr-un potential.vede c i . ~ 12p . C.tp= .. . .5 din potentialul . ' .i : L - - . si C.aceastg -relatie se .sznu depind de z. acesti gradienti ai presiunii pot f i considerati constanti. Solufia ecuaf iilor (10-34) este deci : z = f . dx.h2: P . derir. C. deci la integrady rea ecuafiilor diferentiale (10-27).Migcarea fduidelbr 'viscoase ! 281 Op ..s.

fiecare ochi fiind considerat ca sectiunea dreapti a unui tub de curent elementar. 9 10. y. VIII. s-a Pntrebuinfat pentru studiul misciirilor de infil tratie a apelor subterane (v. fortele de inertie cresc simtitor $i ecuatiile (10-37) nu mai confer. a se vedea: C. a) Metoda refelelor rectilinii gi de calcul cu diferente finite. afari de unele cazuri destul de numeroase. XXIV). un dispozi t iv format din douii pliici paralele verticale. in care scop se aleg curbele printr-o metodi adecvati. fn cazul m i ~ c i r i ipermanente in conducte. se poate acoperi sectiunea vie a conductei printr-o retea. 1957). aplicare a acestei metode. Dacii > 1.3. 4. in schimb. expusi mai departe. In cele ce urmeazi vom expune trei metode grafico-analitice bazate pe metoda diferentelor finite. pliicilor plane) . cu atPt calculul este rnai exact. in care distributia vi tezelor este guvernati de o ecuatie diferentiali de tip Poisson. pentru fiecare tub elementar. dublete.3 nu sPn t propriu-zis aproximatii de calcul numer ic. Se obtine avantajul c i ecuatiile nodurilor pe contur sint mult mai simple decit in cazul metodei precedente . putem scrie: A 6 ) ~i c). urmate de o metodi experimental2 bazati pe analogia cu alte fenomene. Nr.4. ci rezul t i din neglijarea unor termeni din ecuatiile diferentiale. Sectiunea dreap t i a conductei este imp firt i t i in ochiuri curbilinii. b) Metoda* retelelor curbllinii gi a tuburilor de curent.numiirul Reynolds redus" al misciiri i defini t prin 7 t fiind o lungime caracteristicii a corpului in planul x . METODE DE CALCUL APROXIMATIV $1 METODE ANALOGIC EXPE RIMENTALE Aproximati ile ficute la paragraful 10. misciiri F jurul paletelor. Aceasti metodi se aplici acel o r a ~ iprobleme ca ~i metoda retelelor rectilinii. cap. trebuie ca . t. de obicei cu ochiuri pitrate sau dreptunghiulare. Scopul retelelor curbilinii este ca fnse~iliniile de contur s i faci parte din retea. Dispozi tivul Hele-Shaw a fost folosi t intr-un mare numiir de cazuri (misciiri cu izvoare. construirea retelei curbilinii cere uneori o munci suplimentarg. expuse la articolul 7. n de asemenea. care se a r a t i mai departe. de contur C ~i de sectiune dreapti a . Mateescu. Principiile ~i modul de potentiale plane.Experienta aratii cii pentru ca firele de curent colorat sii se piistreze subtiri. aripilor. * Pentru metodele de sub . suficientii exactitate. Metode noi de determinare a distributiei vi tezelor fn mi~careauniformi a lichidelor viscoase (Studi i ~i cercetiri de mecanicl aplicats. De exemplu. ~i cu cPt reteaua este rnai deasi..10 cu privire la m i ~ c i r i l e sPnt valabile ~i pentru calculul mi~cirilorfluidelor viscoase in care se poate folosi o retea de puncte tn plan. Ecuatiile la nod au exact aceea~i formi ca ~i tn cazul retelei rectilinii. totodati cu restringerea domeniului de aplicabilitate a rezultatelor. Intr-adevir.

D. = F. in care se cunoagte distributia vitezelor: u. 10-10) gi cu aproximatiile : . = F. in domeniul de suprapunere..(y. (10-44) r n ~i se obtine K.A. + u. (y. dindu-se forma sectiunii.Fie doui migciri laminare rectilinii de sectiuni drepte diferite. z) Migcarea definiti prin: 11 = F(y. 10-13). iar T efortul de frecare specific pe fata lateral5 a tubului.u. 10-12). I Q = (2ro)2 etc.un triunghi cu laturi curbe (fig. In general.Mi~carea fluidelor viscoase 283 n fiind directia normal5 la contur.. n fiind constante. = K2 . u fn exteriorul contururilor partiale (prelungire analitici) gi daci. (10-42) ecuatie identic5 cu aceea obtinut5 plecind de la retele rectilinii cu ochiuri piitrate. ecuatia (10-41) se reduce la: 41-4. u.. . + nu.Trasfnd liniile echipotentiale pe cale experimental5 gi liniile de curent prin constructia grafici (fig. + u.ale ochiului M M ' N ' N .. 10-lo). (fig. Aproximafiile ficute conduc la erori sub 1% dac5 unghiul de divergent5 a dou5 curbe vecine de acel a ~ igen este < 20". ca poli ai unui model E. de exemplu cercuri Appolonius (fig.la o suprapunere de scurgeri simple cunoscute. = K. z). De exemplu : . Pentru un ochi dreptunghiular curbiliniu M M ' N'N (fig. Daci rn + n = 1 gi K. z) = mu. functiile de repartitie a vitezelor sint uniforme gi nu comporti nici un punct singular. 10-11) sau o refea de elipse gi hiperbole homofocale etc. fiind valorile lui u in centrele 0. O.. acestea fiind circumscrise unor cercuri de raze row t. de exemplu dac5 conturul face parte dintr-o retea ortogonalii cunosc u t i . ecuatiile permit a se scrie : gi ale ochiurilor adiacente.o elipsi gi un triunghi echilateral dau un profil ovoid (fig.prealabil a unei retele curbilinii adap tat5 conturului. obf inem o retea de pitrate curbilinii pe care urmeaz5 apoi misurarea razelor gi cercurilor inscrise gi a laiurilor pgtratelor curbitinii care intri in sistemul de ecuatii (10-42) cu diferente finite. + u.. de analogie electrohidrodinan~ici.). Aplicatia acestei metode este fnlesnitii prin construirea in . . c) Metoda prin suprapunerea mi~cgrilor.G. u1 .(u. Pentru o retea de ochiuri curbilinii piitrate. . 10-14).) = K = gJ -(2r. . Aceastii suprapunere matematic5 este posibilii dacii se poate calcula... . Aceastg metodi permite s5 se aducii o scurgere de form5 complex5 .. = K. putem construi o plac5 conductoare sau o baie electroliticii de aceeagi form5 gi constitui doui segmente ale conturului din pozitii diametrale.un cerc gi un p5trat sau un triunghi inscris intr-un cerc conduc respectiv la un piitrat sau..

prin metoda suprapuner-ii ctnd conturul este un piitrat.D.. Calculul prin metoda retelei de piitrate curbilinii a1 m i ~ c i r i i uniforme intr-o conducti avtnd sectiunea de o formi complicati J Fig. Fig. fluid viscos intr-o conduct5 de sectiune ovoidal5 . Obtinerea prin metoda suprapunerii. 10-11. Metoda E. respectiv un triunghi curbiliniu . Calculul migciirii .G. Retea de piitrate curbilinii Fig. pentru obtinerea unei retele de pitrate curbilinii inscrisii intr-un contur de o formi oarecare Fig.unui fluid vtscos . 10-10. 10-12. 10-13.A. a migcgrii unui . 10-14.

v 1 rot =~ X o du du -+. iar in ecuafia (10-48) gradientul lui u se calculeazii in . in condiliile date.5. CA RACTERUL ROTATIONAL A L MISCARII FLUIDELOR V ~ S C O A S E I Miscarea in regimul laminar.ea mai simp16 Iorm6 a acest& misciiri 'si anume in miscarea permanent. vectorul-virtej 'a1 y i tezei are componentele : 9 9 9 9 9 9 care.Miparea fluidelor viscoase .u n punct oarecare. devin: Ecuatiile liniilor de virtej sPnt deci: de unde rezulti: deci .w 221z .l ( z() ) =1 T Z Z . Din ecuatia (10-47) rezultii cii liniile de virtej se confundii cu liniile de vitez6 egalii (izotahe). Asadar rotorul vitezei si deci virtejul vitezei este diferit de zero. w = 0. aviild valoarea : 9 lol= a d icii : . este totusi o miscare rotationalii. in care rot V=# 0. v = 0. h t r . fiirii amestecarea sau incrucisarea firelor de curent.oduce. vom considera Ox axa conductei in directia misciirii. t 10.:si u =# 0. in conduct2 rect ilinie de sectiune consiantii. chiar in c. oricit de regulate ar fi straturile in care ea se p. Pentru a demonstra aceasta. 2C 2 2 Y w = 0 1 grad u. I .

din relatia: 9 dacii tinem seama de (10-48). Tipei.Hidroaerodinamica lubrificaf iei" (1957).. DIFERITE APLlCATlI ALE TEO RIEI MIVCARII FLUIDELO R vISCOASE a) Lubrificatia.P. . folosind diferite tipuri de mi~ciiriale fluidelor viscoase. A~adar. exhaus. sectiune transversali. care. fizica. tivii a acestei probleme.liniile izotahe din sect iunea transversala sint singurele lini i d e virtej ale miyiirii *. Nr. este publicatl in . Mateescu. rezulti: adicii efortul de frecare 7 este proportional cu viteza de rotatie a vectorului-virtej . b) Viscozimetria este tehnica mlsuririi viscozi tiitii fluidelor. 10.286 Hidraulica L. In sfirsit. datoritii Prof. c) Transportul fluidelor viscoase prin conducte. '% A se vedea C. Cornuniclrile Academiri R. d n fiind un element de lunqirne normal pe curba imtahi dintr-o astfel de sectiune. fiziolbgia etc. expusl in acest capitol. dar va f i cornpietati cu diferite considerafii tehnice in capitolul XIV.. Viscozitatea este o miirime fizici legatii si de alte proprietiti fizice si chimice ale fluidelor care intereseazii tehnologja materialelor. Aceasta tehnicii a cipitat o mare dezvoltare ~i s-au construit numeroase tipuri de viscozimetre. Una din cele mai importante aplicaf i i ale teoriei misciirii fluidelor vfscoase este teoria lubrificafiei. 0 tratare amplii. N. Aceastii chest iune se bazeazii pe legea miscririi fluidelor viscoase in conducte.R. V I I I . . 5 1958.6. apartinind domeniulii constructiei de m a ~ i n inu va f i expusii fn acest tratat. Y . t.

se deosebe~te nurniir critic inferior Re. dupii un parcurs linistit. liniile de curent se incruci~eazi. a cirui valoare poate diferi mult de la un caz la altul. = 2 320.. Dimpotrivii. S-a rnai ariitat la capitolul 111 c6 trecerea tiin mi~carea laminari in mi~carea turbulen t i se face cind nurnirul adimensional trece de o anumitii valoare numiti critics. el se realizeazg printr-o sporire inceatg a vitezei. in masa fluid. fmpletesc . Dacii experienfa se face cu deosebite prea se elimina orice cauze perturbatoare (neregulari tiiti ale perecautii. la o conducti dreapti de sectiune circulari. oricare ar li nalura fluidului.Pierderea de sarcini de la un punct la a l t u l a1 unei conducte sau a1 unui canal care transport5 fluidul este mult rnai mare decit in m i ~ c a ~ e a laminari. virtejuri in rezervor~~l amonte. insa depinzind de forma sectiuriii de curgere. numit numir Re critic superior. ceea ce dovede~te i fortele de frecare sint mu1 t rnai mari in miscarea c turbulenti. de asemenea.Re mult rnai mare decit 2 320.. Dintre aceste diversevalori ale numirului critic... deoarece el marcheazi limita de stabilita'te a m i ~ c i r i ilaminare. se amortizeazii. miscarea revine de la sine la regimul laminar care este in acest caz un regim stabil. .Capi tolul X I M i ~ c a r e aturbulentii 1 1 .se lui in miscare apar virtejuri care. nurnirul Re. cu pistra- . 1 . . cel rnai imeortant este numgrul critic inferior.Nu se rnai produce acea mi~carein straturi care caracterizeazi miscarea laminari . telui. superior se a f l i intr-o zona de instabilitate. iar in un conditii obisnuite Re. vibratii provenind din mediul exterior etc. componentele vitezei au caracterul unor mirimi care oscileazi in jurul unor valori medii.1. direcfia vitezei se schimbii in fiecare moment. la aceasti valoare a lui Re. T RECEREA DIN MI$CA REA LAMINA RA fN MI$CA REA TURBULENTA S-a ariitat la capitolul 111 c i mi~careaturbulentii este structural cu totul deosebi tii de rni~carea laminarii: . adici orice perturbiri s-ar aduce miscirii. Astfel. = 2 000. treceiea in turbulenfi se face pentru un numiit.~ i i e z aPntr-un punct din spatiul ocupat de fluidul in miscare permanenti nu are niciodatii o valoare constanti.

rnai cu seams d u p i ce in ultirnii 20 de ani s-a pus in e ~ i dents. . ci sint foaite complicate. Experiente ficute cu ulei uri viscoase au pus in evident5 'asemenea r n i ~ c i r i (fig. miscarea tiece in turbulent5 si nu mai revine la regimul laminar. ne propunem a dezvolta teoria stabilitiitii rnigc6rii la capitolul XII. Re =32 . in m i ~ c a r e nLlmirul Re rimine sub Valoarea critics infeturbulent5 rioari. STRUCTU RA MISCARII TURBULENTE Struc tura misciiri i turbulente este determina tii de suprapunerea unor misciri de agita(ie a particulelor peste o miscare fundamentalii care ar f i 'guvernatii de ecuatiile lui Navier-Stokes. oricite precaufii s-ar lua pentru asigurarea unei rni~c6rilinistite.spanRe=m tane" (adici fir5 a l i se fi putut determina Fig. ci grupuri mari de molecule. Aceste r n i ~ c i r i abia perceptibile se arnpliRe -65 ficii dacl Re > Recr. cind mi~ciii-ilesinusoidale ale unor fire de curent sau unele virtejuri izolate qi repetate. part icipii impreunii la mi sciiri oscilatorii. denumi te moli. se constituie : regirnul de . Intrucit cauzele perturbatoare se manifest6 incepind in stratul de fluid de ling5 perete... la vitezele vintului se constat2 variatii temporale tot atit de mari.288 Hidraulica rea precaut iilor arii ta te.turbulent5 deplins". iar daci Re < Re. 9 Care este cauza intirni care produce turbulenta ~i cum s-ar putea determin'a prin calcul nurniirul Re critic? Dintre diferilele teorii pro. f6rl a schirnba regin~ullaminar. cliiar treciitoare. ins2 dacii se introduce o perturbare.puse pentru a da un rispuns la aceasti chestiune .1).. difuzindu-se P rnasa f luidului.. Este de remarcat cii miscarea de agitatie a particulelor nu este la nivelul moleculelor. Se poate spune cii pentru R-e > 2 000 rigimul stabil de miscare este regimul turbulent. Cind tn aproape intreaga mas2 a fluidului rni~cirile pulsatorii sint generalizate. 1 1. fie ca sint . 11-1. pini ce se destrarni. putlndu-se totu7i observa o suprapunere de misciri de d iferi te frecvente gi ampli tudini. elemente macroscopice. irnprirnind m i ~ c i rii n caracterul turbulent . fie ca sint provocate. Aceste oscilafii sint departe de a f i sinusoidale.. chiar de 50% . ~- - - - - - - 1 spar -4 11. Se poate observa cii abaterile vitezei in jurul vitezei medii iau uneori valori mari.teoria stabilititii d u p i rnetoda rnicilor oscilatii" este cea rnai consolidata. Tn figura 1 1-2 se d i diagrama vitezelor u ~i v in funcf ie de timp. intr-un punct a1 unei sect iuni prin albia unui riu. care trateazi despre stratul-lirniti. prin experiente de mare precizie. Trebuie rernarcat c l exist5 o fazi prernerggtoare trecerii in regirn turbulent. Nu moleculele. Aparitia de virtejuri izolate la cauza).2. y 9 . pe cind in canale si in conducte d e forme reiulate rniscarea este rnult mai linistit2. de asemenea. nu schimbl regimul ]inistit atit timp c ~ t trecerea din m i ~ c a r e laminar. aceste rnici oscilatii se arnortizeaz5 rapid. cii rnisc6ri oscilatorii de foarte rnici arnpli tudine i n stratul de ling5 perete. cum se admit'e in teoria cinet i'cii a gazelor sau in cazul misciirilor browniene.

. nu se poa te realiza decit o mi~carecvasi-permanentg. trebuie sii treacii rnai multe zeci de secunde sau chiar minute pentru a se avea media. fiecare mbrime mecanicb poate f i consiheratii ca suma a doui mirimi cornponente: o miirime medie temporal5 si o mirime pulsatorie.. p = p+ p'.de transport". s i fie practic egale.. egal6 cu diferenf a (u u) (fig. Variatia vitezei 14 in mi~careturbulent% f Intr-o miscare permanenti. to (1 1-3) iar u' este .* 289 Atit intr-o miscare . . 11-7.. (to T ) ..) Acelea~i consideratii sfnt valabile pentru toate componentele vi tezei. De fap t. presiuni etc.viteza de agi.Migcarea turbulentd . s i nu se confunde c u milrimile vectoriale.deplin turbulenti" cit si intr-o miscare laminarii cu perturbiri. medie ternporali * a vitezelor u. (t. cum se fntimpli la cursurile mari de a p i . 11-2). componenta dupi dtirectia x a vitezei fnti-un punct este suma a doui viteze: I Viteza este . (De aceasta se tine seama la efectuarea miisuriirilor de debit ale cursuri lor de apii . definitii prin relafia: - u .viteza . (In cele ce urmeazi.) rnedii tern- . pentru intervalele de timp to . -5 1 to+T = T u (1) dl. precum ~i pentru presiunea p Pntr-un punct: u \ u = u + u'.tafie". \ w = w -1.) o linie va Pnsemna o miirime rnedie porale. Rezultii cii media temporal6 a lui n' este nulii: - Fig. dar pentru frecvente mai mici. * Reprezentarea prin li tere barate a diverselor milrimi (viteze.w ' . De exemplu. (to T) . orice semn barat cu temporall. o miirime cind pozi t ivii cind nega t ivii.. durata T se va lua suficient de mare pentru ca valorile mkdii ale lui u. Pentru oscilatii de frecvente rnari. v = v+ v'. media se realizeazii Pntr-un timp T de cPteva secunde.. adici: + + + . 2T) etc.

11-4. Se obtin valori cvasinstantanee ale vitezei (pe durata t impului de expunere) gi valori medii (media valorilor instantanee). '11-3)9 . nu se aplici la curentii de aer. 11-3. IntrucPt morigt ile deranjeazii structura curentului gi au ~i o inertie importanti. STUDIUL EXPERIMENTAL.c u inertie redusi. 9 9 . Metoda are gi inconvenien te : nu se fnregistreazi pulsatiile de frecventg mare. cu timpuri de expunere foarte scurte \ 200 mici de timp. M etoda termo-anemometricci este cu deosebire avantajoasi la experientele cu curent i de aer. nu este deranjatg structura curentului. iar prelucrarea rezultatelor este anevoioasi. care prezinti inconvenientul c i au o migcare ascendenti proprie. Fig.se bazeazi pe variatia rezistentei electrice a unui fir conductor cu temperatura conduc€orului. M. unde se Incilzegte datoritg curentului electric. m o r i ~ t ihidrometrice obignuite. Ud m = 0. a fost nevoie de cercetiri experimentale fine cu aj:utorul unei I aparaturi speciale. 9 11. care se misoar5 apoi pe proiectia. deci tnsigi intensi tatea curentului electric va varia Sn functie de viteza fluidului. se pot misura simultan componentele vitezelor Pn puncte diferite. Traiectoriile bulelor apar ca linii lurninoase Pntrerupte. care s i inregistreze automat puisatiile vitezelor. Tempera tura la care se ridici firul este Pnsii fn functie de viteza f luidului care-1 ricegte. Intensitatea i a curentului variazi cu ajutorul reostatului r gi se misoari cu ampermetrul A . nici la viteze mari. .0.Clnd curentii sint de dimensiuni mari ~i au nurnere regim turbulent Re mari. Se satureazl curentul cu bule de aer gi se c i n e m a t ~ g r a f i a ~ g .3. ceea ce are ca urmare a ---in cazul m i ~ c i r iin conducte-o micsorare importai~ti vitezelor 11in punci tele apropiate de axa conductei.A. a filmului. Rezistentele a . Minski aceste misuriri se fac cu 0 eroare de 3-5%. In locul bulelor de aer. Schema instalatiilor electrice ale termo-anemornetrului I . Dupg E.constante experimentale . Schema electrici a aparatu ui este argtat5 fn figura 11-4. s-au folosit aga-numitele micromori~ti. Un astfel de fir (de obicei de plating) fictnd parte dintr-un circuit electric este introdus in curentul de aer.290 + Hidraulica Prin rnisc5rile-in toate direcfiile ale particulelor se produce un amestec intens a1 fluidului precum ~i a1 cant itsfilor de miscare.1 . S-a stabilit cii exist2 relatia: \ A ($ ) i2 = a + pum (1 1-6) In care i este intensi tatea curentului electric . a. deci se poate aplica metoda Lagrange.. v A d fiind diamet ul firului de plating.Metoda cinematograficci. Distribufia vitePentru masurarea vitezelor se Pntrebuinteazi: zei in migcare laminari gi in .. ins2 atenuat. A L STRUCTURII MISCARII TURBULENTE Structura migclrilor turbulente fiind foarte complicatii.35. 'astfel c i diagrama distribuf iei vi tezelor este mu1t mai plat5 in miscares turbulent: decit in miscarea laminar5 (fig. Inconvenientul semnalat rimPne.. se folosegte mai bine o emulsie de amestec de clor-benzol gi vaselini a cirei densitate este apropiati de aceea a apei. precum :.u'-'vi teza curentului de gaz . se pot urmiri traiectoriile. Metoda are mai multe avantaje. b. f i c u t i pe un ecran. tnregistrarea turatiilor ficlndu-se cu un cronograf.-s la intervale curentul puternic luminat. p .5 variind ugor cu numirul Re = . Ea. c se aleg In functie de diapazonul S Fig. iar tn timpul din urmi gi variatia presiunilor.

Concluziile precedente sint valabile numai pentru .-vt2 2oVl 2 . componenta vertical2 a pulsatiei vitezei depinde foarte putin de numiirul Re. misurarea componentei vitezei de agi tatie d u p i o perpendiculari pe directia vi tezei de transport. Curbele de frecventi ale vitezelor de pulsatie uf ~i vf in doul puncte ale unui profil vertical a1 unui canal . Se vede c i punctele experimentale se situeazii destul de aproape de curbele teoretice de distributie a frecventelor obtinute prin formulele de probabilitate a erorilor. F axi. afar5 de un strat subtire de la fund. Metoda termo-anemometricii permite gi misurarea directiei curentului. curbele de frecvente ale componentelor longi tudinale ~i verticale ale vi tezelor de pulsatie h t r . iar aul ~i avl sPnt mediile pitratice respective ale lor.u n punct la 0. ale lui Gauss. Acest fapt se evidentiazi $i mai bine in figura 11-6. Vom da cfteva rezultate ale metodelor de misurare a vitezelor. Minski. nV1sfnt frecventele vitezelor de pulsatie (agitatie) u' ~i v'.21~ V P / G ~ ~ . In formulele (1 1-7) nu1. (1 1-7) ' Se observi c i pulsatiile sPnt mai puternice inspre fundul canalului decit la supfarati. misurarea momentelor de corelatie etc. paragr.intre ele apreciabil la fund. dupi experientele ficute de E.de variatie a rezistentei R a firului de p latini. Totodati. V3/umax. Pentru misurarea vi tezei pulsatorii se inregistreazi variatia tensiunii electrice prin intermediul unui amplificator electric de tensiune. intr-un canal de laborator. componenta verticali rimine aproape constanti. M. unde se reprezinti variatia cu adincimea relativi in canal a valorilor relative ~ P / G ~i Se vede c i pe cind componenta orizontalii a pulsatiei creqte de la f a t i la fund. Trebuie mentionat c i fenomenul de turbulent2 are aspecte diferite in functie de conditiile la limiti ale curentului. nu1 = II 1 e '2navl ..18 H de la fund ~i la 0.7). v?/ Fig. 11. Galvanometrul G serve~tela balansarea puntii. nu1= Y 1 e 2ncw1 --u12 2 20#4 .90 H de la fund. Intrebuintarea termo-anernometrului P a p i este Pngreuiati de formarea P jurul firului n n a unui strat de gaze care modifici conditille termice. Se mai constati c i curba de distributie a frecventelor este aproape identici pentru viten zele u' $i p f la suprafati $i difer8. ins5 caracterul statistic a1 fenomenului se mentine totdeauna. (v. H fiind adincimea canalului. 11-5. care pun in evident2 structura mivcgrii turbulente ~i caracterul statistic a2 fenomenului. In figura 11-5 sPnt redate..turbulenta deplinii" din conducte ~i canale.

ibratiilor este capabil5 s i giureascii In scurti vreme placa de beton.1 412 014 416 &I8 efectuatii la acelagi laborator. ciizfnd pe. servind ca ' receptor a1 vibratiilor. Minski) vIn5 aspectul unei bare de n are gheat5 transparent5 ..Alte metode. aceasta nu suferi nici o alterare. 0 . DatoritS variatiilor oscilatorii ale vitezelor se prod uc fluctuatii gi ale presiunilor gi cu cit turbulenta cregte. 1958). In sectiunea de kiidere. Variatiile presiunii In sectiunea de c5dere a unei vine de apii in funcfie de adincirnea saltelei de a p i . 1) h. tomul 3 (17). Migcarea vibratoare a vinelor de ap2 in aer liber (Bul. ~tiintific . Variatia valorilor relative ~i in liber P reaim turbulent. prapunerea unor mi~cgri oscilatorii de frecvente gi ampli42 tudini diferi te. Vina ciizind pe o placii elastici. 3) h. 2) h. In Laboratorul de Hidrotehnicii a1 Institutului Politehnic Timigoara* au fost Inregistrate variatiile presiunii unor vine de a p i in aer liber. se pune in evident5 importanfa energiei cinetice a . M. h.Geiger". 11-7. acestea YIsint transmise prin bare rigide la un vi brograf . Printr-o alt5 experientl. 0 n u u de apiwtn regim linigtit functie de adincimea relativii T canal (dupii E. vinele provenind de la deversoare gi orificii de diferite forme. In 0. de metal. = 35-40 cm * Pompiliu Nicolau. 002 OD4 006 408 0.o plac5 de beton. Dacg Pi1 aceeagi ving de apg se introduce un fir de miitase cu diametrul de 0. = 26. .vibratiilor dintr-o vin5 in aer Fig.8 figura 11-7 se repraduc vibrogramele obtinute I11 cazul roduse de un deversor 46 triung iular. rezul tind din su' . = 0.7-32 cm. miguirea devine turbulent5 vi energia . 11-6. ~i tehnic a1 Institutului Politehnic TimiSoara. Astfel. din care se cons t a t i existents unor vibratii 94 comylexe. I 1 1 -v-7 / 7 Fig. se miiregte gi energia cinetici a vitezelor de agitatie Prin anumite dispozitive experimentale se pot pune P evident5 variatiile presiunilor gi efecn tele energiei cinetice.25 mm. ..

11.4. CLASIFICA REA MISCARILOR TU RBULENTE Se deosebesc mai rnulte clase de misciiri turbulente care cuprind, fiecare, mai multe tipuri de misciiri. Dupii A. Townsend se deosebesc patru clase in raport cu conditiile de simetrie P care se dezvoltii turbulenta: n I. Iwtropa, adicii avind simetrie sfericii. Exemplu : Miscarea dupii un griitar uniform asezat la intrarea unui tune1 aerodinamic ap;oximeazii numai tmbulenta izo&opicii, deoarece aceastii miscare nu , este si omogenii, avind un pu ternic gradient de presiune in directia misciiri i , medii. 11. Bidimensionala', adicii exist5 o directie in care conditiile la limit5 nu variazii si P care deci turbulenta este statistic omogenii. Exemple: n Jet dintr-un ajutaj de liitime infinitii. Dfra din spatele unui cilindru infinit de lung. Stratul limit5 a1 unei pliici plane. Curentul sub presiune fntr-un canal bidimensional. Dira fn spatele unui griitar de cilindri asezafi la distante egale. Convectia liberii de la un izvor liniform he ciildurii. 111. Cu simefrie axiald. Exemple: Jet dintr-un ajutaj circular. Dira unui solid de rotafie. Curent sub presiune prin conducte de sectiune circular2 sau intre supraf efe ident ice concen trice. Convecfia liberii a unui izvor punctual de ciildurii. 1V. Bidimensionald si cu simetrie axiald. Exemplu : Curent intre doi cilindri concentrici roti tori. Dupii conditiile la limi tii deosebim: - Turbulent a in conducte si canale. - Turbulenta in stratul limit5 a1 unei pliici plane. - Turbulenfa in stratul limit5 a1 unei suprafete de rotatie fixii. - Turbulenta in stratul limit5 a1 unui corp in miscare de rotatie: - Turbulenta liberii. In aceastii lucrare cele mai importante dezvoltiiri se vor da miscirilor tllrbulente P conducte -si canale, precum si in stratul limit5 a1 undi pliici n , . , plane.

A.

\

!

7

A

O

11.5. DETERMINAREA TENSIUNILOR DATORITE TURBULENTEI 11.5.1. Leme
- Inainte de a dezvol ta metodele de determinare a tensiunilor suplimentare datori te
turbulentei, este necesar a stabili citeva reguli pentru calculul rnediilor mlrimilor care fluctueazi P cazul turbulentei (vi teze, presiuni e tc.). n Fie cp ~i 4 doul mirimi care sint fhnctii de x, y, z gi f, ~i fie ~i 3 mediile lor temporale. Este evident c5: * cp+$=i+J; CP . - + = c p a $ - . (-11-8 a)

Da%ci este oricare din cele patru variabile mentionate: n

S S
\

cpdn = idn.

Daci o rngrime cp este surna unei mirirni medii jurul lui zero), astfel c i 7 = 0, avem:

~i a unei mirimi fluctuante cp' (In
\

Media lui cp2 este:

Produsul a doui mirirni cp Si +, arnindoui variabile in timp, are media:

Terrnenii din rnijloc fiind nuli, rimlne:

1 1.5.2. Tensorul tensiunilor de viscozitate aparenti. Ecuatiile lui Reynolds
Observirn cii in ecuafiile lui Navier-Stokes (10-8) se poate face lnlocuirea urrnitoare:
,

Intr-adevir, dezvolttnd terrnenii din mernbrul a1 doilea se obtin terrnenii din mernbrul Pntti plus terrnenii din ecuafia de continuitate, a caror sum2 este zero in cazul fluidelor incornpresibile. Vom transcrie deci ecuafiile Navier-Stokes sub forrna:

-

,

.

La care se adaugi ecuatia de continuitate:

I

Mi~carea turbulent d

295

S i introducem in aceste ecuatii valorile medii ternporale ale tuturor rngrirnilo;, luind -u n interval de tirnp T suficient de lung pentru ca u, v ~i 6 tntr-un punct oarecare dat, si fie constante, deci presupunern o rniscare cvasiperrnanenti In care se anuleazii qi derivatele - - - in raport cu tirnpul. Cum i h r - o astfel de rnivcare rnediile cornponentelor fluepartiale tuante u', v', w' ~i sint nule, ecuatiile (1 1- 1 1) ~i (1 1- 12) se transforrni dupii cum urmeazi: Ecuatia de continuitate, deoarece

a

du' d' dw' ; , - ~i - sint nule, devine: dx dy dz

-

-

d

A~adar,in ecuafia de continuitate, valorile instantanee u, v, w pot fi inlocuite cu mediile ternporale u, v, w.

---

In ecuatiile (1 1-1 1) toti terrnenii care contin derivate se transforrng in virtutea lernei
(1 1-8 b), media derivatei fiind inlocuitg cu derivata rnediei. astfel c5:
d-(uu) .dx Apoi d -(uv) dx d = - (U v) dx d - = - [&I v dx d = - (u dx
U)

d - = - [U u dx

+ U'

a

u']

deoarece terrnenii liniari T u', v' se anuleazi. n

+ U'

-

v'] etc.

Ecuotiile (1 1- 1 1) iau, dupi efectuarea calculelor, forrna cunoscutg sub nurnele de ecuabiile lui Reynolds:

a-+v-+w-dx

- dw

-

- dw

-

- d;
dz

- 2 - -

dy

dp P dz

1

+ vAw

-

-

(

du'w' dx

-

+ dv'w' dy

dz

Dacg se cornpar5 aceste ecuatii cu ecuatiile Navier-Stokes (1 1-8) ale fluidelor viscaase, l g r i turbulenti, se constati c i existi In fiecare ecuatie, In rnembrul a1 doilea, trei terrneni suplirnentari depinzind de rnirirnile fluctuante. Pentru. a deduce ciror tensiuni suplirnentare l e corespund a c e ~i t terrneni, s l considerirn un tensor suplimentar datori t turbulentei, avtnd noug cornponente care, spre deosebire de eforturile totate, vor fi notate cu sernnul ,,prim6':

296

Hidraulica

Rezultanta fortelor suplimentare superficiale (adici .fortele de presiune gi fortele tangentiale de frecare) raportati la unitatea de mass va avea, conform ecuatiilor generale de migcare ale mediilor deformabile (3- l), urmiitoarele componen te, dupii directiile Ox, respect iv Oy, Oz:

Comparind deci ecuaf iile (3- 1) cu ecuatiile (1 1- 14) putem identifica componen tele tensorului suplimentar cu termenii respectivi din ecuatia (1 1-14): pu12 pu'vl
\

pu'v'
PV'~

pu'w' pv'w' pw'2

pu'w"

pv'w'

De exemplu : 7, = .ryx = - pu'v' etc. E for tur ile acestea se numesc tensiunile de frecare aparent2 ale mi+cn"rii turbulente. Tensiunile totale rezultii din 'insumarea tensiunilor din mi~carea unui fluid viscos la' care s e adaugi tensiunile frecirii aparente [v. ecuatiile (10-2) gi (10-4)]. Astfel :

I

I

Tx,

= i.

(* *) +
dy dx

-

pufv' etc.

-

S-a constatat experimental (pe baza miisuriirii vitezelor u , v, u', v' etc.) cii tensiunile provenind din viscozitate stnt importante numai intr-un strat foarte subtire lingii pereti, unde migcarea este laminari (sub stratul laminar), pe cind in masa fluidului, termenii datoriti. turbulentei sint acei ce predominii. Ecuatiile lui Reynolds gi tensiunile determinate prin ecuatiile (1 1- 17) consti tuie o bazL teoretici pentru cercetiri, ins2 nu pot fi folosite in practicii, atfta timp cit nu se cunoagte -- dependenfa mirimilor fluctuante u', v', w', de mgrimile medii u, v, w. De aceea, pentru. calcularea elementelor migcirilor turbulente, se folosesc P practici doui c i i dist incte: n - Se studiazi prin misuriri numeroase, in diferite cazuri de turbulent;, miirirnile fluc-; tuante gi se stabilesc legile statistice ale variatiilor lor. Aceste rezultate se prelucreazii cu ajutorul statisticii matematice qi se interpreteazii din punct de vedere fizic-fenomenal, in scopul' de a se constitui o teorie statistic2 a turbulentei. - Se fac ipoteze simplifieatoare cu privireda dependents intre diverse1.e mirimi ~i se constituie o serie de legi qi formule semiernpirice, cu scopbl aplicirii lor in practicii. Aceastg din urrnii cale a adus pin2 h prezent cele mai importante rezultate. Totugi teoriile statistice sint in plini dezvoltare.

--

/

Miscaren t urbulentd

29T

Conditiile la limit5 sEnt pentru vitezele medii temporale acelea~ica in cazul rni~cgrii fluidelor vtscoase, iar vitezele oscilatorii sTnt nule la perete. Aceasta are drept urmare c& qi eforturile de frecare aparenti se anuleaz5 la perete, r5rnPntnd ins5 acelea de viscozitate din miqcarea laminar;. Urmind conceptia substratului subtire laminar de la perete, urmeazl c5 vitezele oscilatorii ~i eforturile de frecare aparent5 se anuleaz5 sau sfnt foarte mici, ba chiar neglijabile qi 4n acest ,,film laminar". Trebuie s l admitem c5 imediat dup5 substratul laminar urmeaz5 o zon5 de tranzitie h care fortele de viscozitate real5 qi acelea de visco-zitate aparent5 sPnt de acela~iordin de mgrirne, iar mi~careaturbulent5 propriu-zis5 ocup5. zona dincolo de aceast5 zon5 de tranzitie qi intreg centrul rnasei fluide.

I 1.6. LEGILE MISCARII TURBULENTE
Fenomenul de turbulentii este desigur extrem de complicat si part iculele fn miscare sint supuse legilor statist icii matimat ice, ca orice >enomen s f o chasti;. In acest sens, vom adiuga in paragraful 11.7 o ,serie de notiuni si. observatii la cele date anterior. . Legile misciirii turbulente se refer5 la dependent a mirimilor medii tern- - porale u, v, w ~i p de coordonatele spatiului si de timp. Asemenea legi au fost ciiutate si formulate inci din .secolul a1 XVI I I-lea, atit in ceea ce prive$te: distributia vitezelor fn sectiunea dreap tii a unui curent rectiliniu, cit si pier-derea de energie datoritii fortelor de frecare pe unitatea de lungime a curen-tului.
9
9
'

9

1 1.6.1. Legile empirice ale distributiei vitezelor Aceste legi au fost cercetate in special in profiluri verticale, la canalesi rfuri, si intr-un plan diametral, la conducte cu sectiune circularii. S-a c h a t care este curlia de repartitie a vitezelor care se adapteazii cet. mai bine punctelor experimentale. Au fost propuse de ciitre diferifi autori,. pentru profilul vertical a1 unui canal de lungime foarte mare (fig. 1 18): parabola
1

t Y'

Fig. 1 1-8. Distributia vitezelor P miqcarea turbulent5 dintr-un canal . n drep tunghiular ~i o conduct5 circular& conform legilor empirice

'298

H idraulica

s u ax2 orizontali O'x (la nivelul apei) sau cu ax5 orizontalii O f ' x (deplasatii mai jos); parabola cu a x i verticali O y ; elipsa, hiperbola; chiar curba logaritmici sau parabole de ordin superior. Acestea douii din urmi fiind actual.mente curbele de distributie preferate, este demn de remarcat c i curba logaritmici a fost propusi, fnci din 1820, de F. E. T. Funk, iar R. Jasmund, In 1893, a ales curba logaritmici d u p i ce a determinat eroarea mijlocie a abaterilor a patru tipGi de curbe- f a t i de punctele experimentale in 445 profiluri si a constatat c i acelei curbe ii corespundeau erorile cele mai mici. Parabole de ordin superior au fost sustinute de T. Christen (1903-1904) pentru curba de distributie a vitezelor atit la canale cit si la conducte lecirculare (fig. 1 1 8 , peiltru acestea. din u r m i fiind propusi formula;

'

Citeva cunostinte importante care stau l a baza conceptiilor actuale .au fost de asemenea stabilite experimental in trecut. Astfel, fizicianul E . Duclaux a demonstrat, fn 1872, c i lichidul in miscare aderi de pereti, iar H. S. Hele-Shaw a demonstrat (1897-1901) c i 'lichidul aderii de pereti ,chiar in cazul vfrtejurilor si c i E apropierea peretilor miscarea este laminari. n In ceea ce priveste miscaiea turbulentii in conducte circulare, H. Bazin, prin miisuriri de precizie, a stabilit c i viteza u este egali chiar cu viteza medie Pn sectiune V, in puncte la distanfa de la centru egali cu 0,74 r, ceea -ce corespunde cu misuririle si teoriile actuale.
A

7

9

7

1 1.6.2. Legile semiempirice ale distributiei vitezelor
Incerciri de a se determina prin calcul legea repartifiei vitezelor s-au ficut incepind din 1915 si ele continu2 si fn prezent, dind nastere la mai multe teorii, pe care le vom eipune pe scurt, retinfnd rezultatele lor concrete. Ori,care din aceste teorii se desfisoari in trei faze: - determinarea legiturii dintre vitezele de pulsatie si eforturile de fre"care aparenti ; - determinarea unei ecuatii diferentiale care leagi v q i a t i a vitezei 'intr-up punct de .efortul de frecare total ; - rezolvarea ecuatiei diferentiale si stabilirea unor formule practice pentru calcul. In toate aceste faze trebuie urmiri t i indeaproape concordanta teoriei cu experienta. Ecuafiile si formulele stabilite Pn acest mod sint numite semiempirice, dat fiind cii elk se intemeiazi nu numai pe experienti dar si pe importante %considerati teoret ice. i a) Propozitii fundamentale. Legile distributiei vi tezelor in mi~carea turbulenti au la bazi citeva propozitii fundamen'tale, stabilite si interpre7
9
A

7

u

7

A

9

7

I

t a t e fizic de Tietjens, 0 . Reynolds, G. Taylor, L. Prandtl*, Th. KBrman. Aceste propozitii exprimii atit legs tura dintre tensiunile 7 si vi tezele d e agitatie, cit ~i dintre 7 ~i gradientele vitezelor medii temporaie. Aceste propozitii se intemeiaza pe numeroase fap te experimentale de seamii, publicate anterior de ciitre diferiti cercetitori, precum si pe alte experiente ul terioare meni te a ,verifica unele ipoteze. lY Desi expresiile care dau tensiunile da tor; te turbulentei erau cunoscu te d i n lucriirile lui Reynolds [v. ecuatiile (1 1-18)], este de un interes deosebit a urmari procesul de gindire care, plecind de la intuitia fenome, nului, a condus la o teorie care, desi imperfect& a putut lega o serie de' fapte ce pireau disparate si a -putut ulterior sii fie folositi i i in ;pract icii. Sii considerim cazul cel mai simplu, a1 unei misciiri plane, in care X viteza de transport 6 (medie temporalii) este funbtie de tj si c i vite- Fig. 11-9. Reprezentarea amestecului de cantitiiti de mi~care zele instantanee in A B sint diferite: uB - u, = u'. Fie o mas5 elementari Am, animati in afari de viteza U B si de viteza de pulsatie v' I n directia transversal2 miscBrii generale. Ea ihtrii printr-o sectiune Aw c u viteza UB in masele aflate 'in A in miscare (fig. 11-9). Cantitatea de miscare a maselor d(n A, dacii u' este pozitiv., a crescut I n timpul At, in direktia lui u, cu:
9
7

,

9

?

Ameu'
s

=

( p A o ev' At) u'.
9

Acestei variatii a canti tiitii de miscare f i corespunde impulsul unei forte F, ode acela~i sens cu u, cireia-i corespunde o forfii egala si de sens contrar aplicatii maselor din B. Acestea sint forfele de frecare aparefitii interne, Avem vdeci:

Ludwig Prandtl, fizician ~i inginer, niscut P 1875 la Freysing, In Bavaria, a profesat n $din 1901 la Hanovra, apoi la Gottingen, unde a condus mult timp Institutul pentru cerc e t i r i de mecanica fluidelor. A murit in 1955. Este unul din fondatorii mecanicii fluidelor . ~ aerodinamicii moderne. Cercetirile sale mai importante sint din domeniul turbulentei ~i i d i n teoria stratului limi t2. Publicatiile sale mai de seami sint : ,,Ergebnisse der Aerodynamischen Versuchsanstal t zu Got tingen" (192 l), ,,Bernerkungen uber die Entstehung der Turbulenz" (1926), ,,Bericht iiber: Untersuchungen zur ausgebildeten Turbulenz" ~i lucriirile de s intez2 : ,,Stromungslehre", Berlin (193 1, 1942) ~i ,,Hydro- und Aerotechnik" (Pn colaborare c u Tietjens).

*

300

Hidraulica

S-a luat media produsului u'v' in tirnpul At, pentru a obtine valoarea efortului specific de frecare aparentii 7'. Rezultii:

Sernnul minus este necesar pentru cii produsul u v este in general negativ, fntrucit la o dilatare intr-un sens (de exernplu u' > 0) trebuie sii corespundii o contractare in sens transversal, pentru ca rnasa total5 sii nu varieze (v' < 0). Pe de altii parte, sii consideriirn diagrarna vitezelor rnedii ternporale u(y) si yitezele in douii puncte In sectiunea transversal5 rnisciirii, la distanta &' intre ele (fig. 11-10). Am viizut c5 fntre vitezele de agitatie u' si 'v exist5 o corelatie ; astfel, la pereti toate vitezele'sint 9 nule, atit viteza de transport cit ~i vitezele deagitatie ; in alte puncte se pistreazi ahurnite ordini de rniirirne (v. paragr. 11-3). Corelafia este puter-. nicii fntre douii puncte foarte apropiate gi slab5 I Pntre puncte mai fndepirtate. Diferenta dintre vitezele rnedii temporale in douii puncte la distanta 1 fiind
9 9
1L

I

'

4-

I

A;=[Fig. 1 1- 10. Reprezentarea lungimii de amestec

du
9

*

dy

sii presupunern c i luiirn pe 1 astfel ca A sii fie egal ; cu media valorilor absolute ale lui lu'l, cornponenta vitezei de agitatie axialii. Miirirnea aceasta a lungirnii 1 a fost nurniti de L. Prandtl ,,lunghe de arnestec" si s-ar defini ca ,,distanta pe care tfebuie sii o parcurgii o particulii cu vechia vitezii, pin5 ce diferenta fntre acea vitezii ~i aceea a punctului unde a ajuns particula sii fie exalii cu viteza de agitatie din rniscarea -turbulentii". Este evident cii si v p
9

trebuie sii depindii in acelasi mod de - ca si u', adicii trebuie sii avernr '
9

du dy

Sub ultima formii, cu l2 = 111, se dii posibilitatea ca ~i sensul lui sensul lui
-

. r

sii urrneze

du

Constatiirn cii tensiunile de $freeareaparentii se deosebesc esential de cele de viscozitate, intrucit acestea din urrnii sint functii liniare de gradientul de--

dy

vitezii 'si de o. constantb fizicii p, pe cind in miscarea turbulentii se insumeazii cele d d u i efecte:
9

aP

7 . 2

p-f

au

p/2

8~

du - . - du .
'

(1 1-22)

dy

dy

Formula lui T' in turbulent; (11-21) se poate lega de propozitia lui Boussinesq, care a introdus notiunea de coeficient de viscozitate aparent6 propunfnd formula:

In aceastii formulii, E joacii acelasi rol ca v din formula lui Newton. Cornparind formulele (1 1-21) si (1 1-23) rezbltii cii viscozitatea cinematic6 aparentii:

A

nu ,corespunde unei proprietiiti fizice a fluidului si n u a r e nici o legiiturii cu
9

viscozitatea. Formula (1 1-21) nu elucideazii cornplet problema, ci se Pnlocuiesc doar vi tezele de agitatie u' si v' cu o mtirime liniarti 12. T o t u ~ i s-a dovedi t 'cii aceasti miirime este mu1t mai uSor de determinat , , fiind o fu'nctie numai de spafiu, ale cirei valori se pot verifica experimenta.1. Este deremarcat cii la formula (1 1-21) a ajuns si Th. von KBrman prin teoria simili tudinii mecanice. Utilizarea acestei formule d e ~ i n d ede alte i ~ o t e z esau de structura formulei admisii pentru lungimea I. Ptstfel, Prandtl a'dmite cii 1 poate fi exprimat Sn zona de 1Pngi perete prin: ,
9

1 = xy,

,

(1 1-25)

fn care x este o constant5 adirnensionalii, iar von KBrrnan* giseste prin teoria s'imilitudinii cii 1 trebuie sii depind5 de distribuf ia vitezelor konform formulei

I( fiind de asernenea o constant5 adimensionalii.

Sii considerim acum tele doug cazuri de mivciiri turbulente, singurele rezolvate prin metodele semiernpirice: o rnivcare plan6 intre doi pereti paraleli si miscarea permanent6 P conduct; circularii. * n
9

4

Kongresses f . Techn. Mechanik, Stockholm (1930).
\

* Th; v. Krirman, Mechanische Ahnlichkei t und Turbulenz, Verhandlg. d. 111 Internat.
I

L:

b) Cazul mi~ciiriiplane intre doi pereti paraleli, situati la distanta 2h. Aplicfnd teoria l u i Prandtl, vom scrie ecuatia (1 1-21) in scopul integririi ei: *
I

De acum inainte, tensiunile 7' 111 miscarea turbulent5 vor f i notate z, fir5 accent; apoi mirimile medii temporale vor f i scrise nebarat, afari d e paragraful 11.7, unde este nevoie a se mentine semnele barate. Se define~te prin relatia 4 z l p = v, o mirime de natura unei viteze, care poarti numele de ,,viteza de frecare" sau ,,de alunecare". Ling5 perete, z= si ,,viteza de frecare la perete" se noteazi : ,

\

Totodati considerim pe 1, lfngi perete, conform relatiei (1 1 2 5 , astfel c i Entr-o zoni lingi perete avem riguros exact:

Prin integrare, se obtine:

Desi prin ipotezele ficute aceasti ecuatie este valabili pentru regiunea de lfn& perete, t o t u ~ iea a fost extinsi pentru intreaga sectiune si confruntarea ei cu experientele a dovedit cii aceastii extindere este valabib. Aceasta se explici ~i prin faptul c i atit v, cit si x scad de la perete spre axa sectiunii si raportul lor nu variazii mult, riiminind ca sii se adopte pentru constant: d o a r e a care permite o cPt mai buni concordant5 a formulei cu curbla experimentali. Aceast5 valoare este x = 0,4. In planul median a1 conductei, y = h si u = umax In troducind aceste . conditii in ecuatia (1 1-30) se obf ine ecuatii a d i q n s i o n a l i (1 1-31) :

adic5 vi teza ,,deficitar5 relat iv5" este invers proportional5 GU logari tmul adfncimii relative. Formulele (1 1-30) ~i (1 1-31) au caracterul de ,,univetsaleU, valabile oricare ar f i conditiile scurgerii turbulente in sectiunea datii. Ecuatia (1 1-31) se poate scrie si sub forma:
9

Mipcarea turbuletztci

303

I

si este valabilii atit in cazul conductelor netede cit si a1 celor rugoase. Trebuieclbservat cii formula riu mai este valabilii in zona'filmului laminar de linqii perete, unde putem considera pe o grosime 6 ca,miscarea urmeazii legea lichci-delor viscoase. \Pentru aceast a scriem cii duldy la perete are ca uw valoare medie raportul - (figura
9

6

11-1 I), uw fiind viteza la trecerea din zona laminarii Pn cea turbulentii:

de unde rezultii:

intr-adev5r,

U 'O *

v

este un nu-

mgr adimensional, analog cu nurnifrul Re, ~i distanta 6 marcheazii trecerea din miscarea laminarii in miscarea turbulentii, care * trebuie sii se facii atunci cind acest numiir are o akumitii valoare criticii N. Din esperienfele lui Nikuradse si apoi ale lui Grujienko rezultii cii acest numar poate f i luat -- 11. ~ i (11-33) se deduce 6 ~i urn,,. i Acum sii rezolviim aceeasi problema dupa teoria lui Kiirman. Intr-un punct la distanta y de pere'te avem, conform formulelor (1121), (1 1-24) si legii distributiei lui T:
A

Fig. 11-1 1. Distributia vitezelor in sectiunea circularii a unei conducte in regirnul turbulent, dup5. conceptiile actuale

Sau, extriigind riidicina piitratii:

Integrind, se obf ine:

-

de unde, printr-o nouii integrare Tntre limitele y

=

0, y

=

h, se 'obtine:

Hidraulica

In aceasti formuli, valoarea experimental2 a lui K = 0;36. Comparfnd rezul tatele date de cele dou2 formule ale distri butiei univer:sale a vitezelor (1 1-31) si (11-36) se constati diferente foarte mici fntre ele si curba dedusi experimental. i c) Cazul mi~ciri permanente intr-o conducti circulari dreapti. Incii pe la 1775, de Ch6zy a propus prima formuli aplicabili pentru calculul pierde.rilor de sarcini in miscarea uniform2 a curentilor cu suprafata liber2:
9 9

A

\

incare: Veste viteza medie in sectiune; R - raza hidsaulici; i - p a n t a hidraulici sau . - pierderea--- sarcini pe unitatea de lungime de canal; C - - . u E o T --.---. de --c i e n t d e p inzind de rugoiifa-fea* aT6ieT: -Se'poa te vedea usorcZ acest coef icien t nu este adimensional ([C] = L1I2T--I). Formula prop<sii de Darcy fn 1865 entru -p-anta_._ __ . energetici .J- . a conductelor este corecti si din punct de vedere %~ensional, coefici~ntulA fiind numir pur :
-Ll*lrs

_

a

,

,

9

A

In %ceast2 formulii, D este diametrul conductei si A este coeficientul de -pierdere de sarcinii in lungul conductei. v Daci punem D = 4R ~i compariim formulele (1 1-37) si (1 1-38) rezultg .cii fntre A si C exist5 relatia:
9 9

-

,deci ambele formule: (11-37) si (1 1-38) pot fi folosite atit pentru calculul pierderilor de sarcini fn conducie cft ~i fn canale cu nivel liber. S-a constatat 'prin experiente numeroase cii C si ' A depind in special de raza hidraulici si de rugozitatea perefilor conduct& sau canalului si s-au -propus numeroase formule pentru evaluarea acestor miirimi (v. cap. XIV si *cap XVI I I). : Prin cercet5ri ficute dupii 1910 s-a observat c i daci peretii conductei -sint foarte netezi (sticli, metale trase s.a.), A depinde de alti parametri decft in cazul cind peretii sfnt aspri. De aceei a fost necesar sii se stabileasci formule deosebi te pentru conduc tele netede si pentru conductele rugoase. 1) Conduct6 circular6 cu perefi nitezi. Urmind aceea9i metodi de expunere .ca pentru miscarea plani fntre doi pereti, vom arita cum se ajunge la formulele de-cafcul atft dupii teoria Prandtl cEt ~i dupi teoria lui KBrman. Mai fntfi observiim cii- formula (11-32) este' valabilii ~i in acest cazi :inlocuind pe h cu r,, raza conductei, constantele fiind obf inute experimental
9

Migcarea turbulent ci

305

Tot atit de valabilii este ~i formula analog5 cu (1 1-36):

In care I =-- 0,36. Este instructiv a compara aceste doui forinule si c.u formula ( d a t i de H. Darcy in 1855, care urn-o 'poate f i pus6 sub forma : Vor
9

-

>

Din figura 11-12 - s e vede c i cea mai bung concordant5 cu valo'rile experimentale o are formula 1 1-40), dar ,si formula (1 1-42) d6 valori foarte precise in toati sectiunea afar6 de o zonii lingi perete, de 0,25r0. Formulele de mai sus nu sint valabile- in zona filmului laminar, unde miscarea nu mai este turbulenti. D& la distanta 6 de perete, ecuatia (1 1-40) trebuie s i fie satisficuti. Ca si pentru lmiscarea fntre pereti plani, vom avia, conform relaf i i lor (1 1-33):
9

~nlocuind P ecuatia (1 1-40) n uw pe y = 6 s i P = N , o b f i n e m .
9

f a

co~espunzBto~ Cbrmulei N -37

2 core~puntBtuorfo~muletN-38

v*o

- -N
UW
A

3 co~espunz8'f ~ o ~ m u I e i -39 UP N
- 5,75

- Urnax V*O

lg ~ o V * O Nv
9

V*o

Fig. 11- 12. Comparatia formulelor moderne pentru distribuf ia vitezei in m i ~ c a r e turbulentg
9

De aici se deduce

urnax

si se inlocuieste fn ecuatia (1 1-40) obtinindu-se:

v*o

Aceastii formulii poate f i considerati ca formula final5 pentru calculul practic a1 distributiei vitezelor in conducte netede. Pentru efectuarea lui ~ , / p . In acest scop folosim formula cunoscutii (6-46) : trebuie cunoscut u,o =
A

Migcarea turbulentd

fn care J este pierderea de sarcini liniarii pe conductii, iar

Cu formula (1 1-44) calc.uliim pe urnax pentru y ,

=

r,:

Viteza medie fn sectiune, V, se obf ine din integrala de volum a vitezelor , care dB debitul raportat la v, :
* . -

In sfirsit, grosimea filn~ului laminar la conducte netede se calculeazi plecTnd de la 'formulele (1 1-43) si (1 1-45):
9

a

Dupi formula Darcy, J = mula lui 6, gisirn:

'

IV2 -, de 0%
-

gJr0 - v2 unde rezul t i - - 8

Inlocuind in for-

s=
'

fiG= 11:ds.
1I

VD
I

N . 300
I-'

\

Formulele (1 1-48) ~i (1 1-48 a) permit a calcula, pe diferite cii, grosirnea stratului laminar. 0 altg teoriedernni de rernarcat a fost emisi de" I. Ta lor cu citiva ani Pnainte de " G. . Prandtl, plecind de la ideea c i turbulenta se produce prinfr-un ransport de virtejuri dintr-un strat P altul, ceea ce creeazi o forti egali cu rezistenta la rni~carernanifestatii prin piern derea de sarcini. Principiul rnetodei se poate urrniri rnai uSor in cazul rni~cirii perrnanente in directia Ox, intre doi pereti plani paraleli. Ecuatiile de rni~carese reduc la:

- -fYMI

intructt in turbulenta deplini pot fi negli jate fortele de viscozi tate, iar fortele rnasice datori te gravitatiei sint echilibrate de presiunea hidrostaticii, astfel c i fn rnernbrul a1 doilea intervin nurnai variatii dinarnice. Aceasti ecuatie se poate pune sub forrna:
\

situati la distanta 2h.P dx exista numai daci produsul iv' ar depinde de y.[arc sin ( I . s-a g2sit prin integrare urmiitoarea lege de didributie a vitezelor: Umax u .P care n este singura component2 a virtejului diferit2 de zero.. y fiind mgsurat de l a perete.y '12 y 'Ir v*o K G (--) ] Prin experienti s-a determinat I = 0. Dup2 cum se vede. 0 gi . viteza deci ecuatia devine : u dv nu depinde de x . ( .23. - A In timp ce masa-vfrtej se transport5 de la punctul y la y + 2..= 0.1 . Variatia cantititii de mi~carefiind in acest caz: 1 dp ~i fiind egalg cu aceea~i forti . Pentru I se ia valoarea 19. = dx w. ~i fn teoria lui Taylor apare o lungime analog5 cu lungimea de amestec.. iar . ( Pentru n ~ i ~ c a r en conducte circulare legea de distributie a vitezelor este: Pa y miisurat fiind de la perete. 3. a ~ a d a r poate scrie: se deci : Pntrucit v este identic cu viteza de pulsatie v.) I r . Pentru cazul a doi pereti plani paraleli. inseamni c i diferenta Pntre cele doui teorii ar .. ' Pentru a compara acest rezultat cu teoria lui Prandtl s2 formlm ecuatia de mi~care dup2 aceast2 teorie. vPrtcjul a variat cu: -2 dy - 1 du . Considerind valorile medii temporare.

de la perete o . R A In formule. Anume.(D I k diame- m fiind un coeficient de form8 si de dispozitie a elementelor rugoase.proeminentelor. precum . pentru acelasi mod de distribuire ~i aceeasi formi a . este functie de acest k. in cazul peretilor rugosi nu ar mai exista un film laminar. rezultind din misurarea pierderilor de sarcinP. .poate f i caracterizatii printr-o mirime liniari k. care. T o t u ~ i . perturbind firele de curent ~i ocazio. Dup2 unii autori. Prin experientele 1ui J . deci .Miqcarea turbulentii 309 1 J I Aceste formule ale lui Taylor reprezintii tot atit de bine mi~careaca ~i formulele lui KBrman ~i Prandtl. I t I's i i' . si pe y prin y. el poate fi Pmbriicat intr-o diversitate mare de expresii matematice. aceasti proprietate era apreciati sub + forma unui coeficient experimental. de citeva sorturi..Cum insi rugozitatea implici o conditie speciali la limiti.. Nikuradze cu conducte ai ciror pereti au fost ficufi rugosi in mod artificial cu un strat de nisip monogranular. k Rugozitatea relativ6 este raportul .(r. trebuie definiti 7 f n s i ~ i nofiunea de rugozitate. = : 7 :i t 6 ra F trul). este foarte probabil c i y. . Cantitativ.. Ecuaf iile universale stabili te i de KBrman vi Prandtl sint valabile pentru orice misciri turbulente. . orice'strat limi t i posedg un substrat laminar oricit de neregulat ar f i .dupi cum se ka vedea din capi tolul X I I I . 9 A = mk obtinem: si eliminind pe 9 Urnax intre aceasti ecuatie ~i (11-40) se obtine: v*o . Nikuradze (1926) rugozi tatea era privi t i ca o proprietate i suprafefei unui perete. Inlocuind f n ecuatia (1 1-40) pe u u. \ * - 2) Conducfe circulare cu per@ rugozi. Deci si in cazul rugozititii va exista la distanta 6 = y. s-a pus in evident2 caracterul geometric a1 rugozititii. lipi t'cu ajutorul unor lacuri speciale.rugozitatea absolutii!' poate f i misurati prin iniltimea medie a acestora. adici: 9 A k = D raza geometrici) sau .nfnd formarea de virtejuri. r R 9 iar netezimea relativi este inversul acestui raport adici k 10 . prin proeminenfele sau adinciturile c9t de mici ale sale. putea stfnjeni mai mult sau mai pufin mi~careafluidului.vitezi la perete" uw.dintre rugozi tate si raza hidraulici . c2ci curentul inconjurind prokminenteli s-ar dezlipi cle peref i formind zone numeroase de dire (api moarti). In cazul rt~gozii t i i caracterizate prin proeminent tele k. . Ping la experientele lui J. ceea ce dovede~tecii dacii un fenomen nu este precis cunoscut Pn adPncime. apar mirimi derivate.

Curenti in albii cu suprafala liberg. A. 11-16. nu s-au putut Pnci aplica cu succes metodele care au dus la formulele semiernpirice. Pentru altfel de sectiuni de conducte decPt cele studiate mai sus. P conducte circulare n (dupi F.. . conform formulei (11-51) a fost confirmatii prin experiente de mare preciie. se poate si el calcula in functie de A. 1 1-15. din care Fig. Diagrame experirnentale de repartitia vi tezelor. d) Mivcarea in conducte avind sectiuni de diferite forme. Obtinem formula distributiii vitezelor Constanta A. 11-15). 11-17. Migcarea turbulenti h conductiidesectiune drep tunghiulari (izotahe) Fig. $evelev) Ecuatiile (1 1-51) si (1 1-52) sint formulele finale care dau distribufia vitezelor la miscaiea turbulentii fn conductele rugoase. Tntocmai ca la conductele netede. Nikuradze (1926). Mai importante sint rezultatele experimentale obtinute de unii autoci. doeficientul A. cum au fost acelea efectuate de F. Sevelev (fig. ~ i s t r i b i t i avitezelor in conducta circular& cu perefi rugosi. in felul cum s-a obtinut formula ( 1 1 4 4 ) Se giiseste: Fig. variazii cu rugozitatea si formula are tot structura logaritmicii. Migcarea turbulenti P n conducti de sectiune triunghiulari (izotahe) . degi unele incerciri nu au lipsit de a transforma legea logaritmici a distributiei vitezelor lfngi perete ca o lege universali aplicabilfi oricgrui fel de sectiune. viteza medie in kectiune. dupii calculul prealabil a1 lui V. A. in special de J .310 Fie valoarea din parantezl in conducte rugoase: Iiidraulica = A.

11-17) ~i pentru un jgheab dreptunghiular cu suprafata liberg (fig. . astfel ca t5ietura s i fie ortogonalii liniilor izotahe (de exemplu. D . 11-18). se observ5 c5 viteza maxim5 T sectiune are loc citre suprafati. 11-19).< 100 000. Mu1t i vreme calculul conductelor netede nu se fiicea c u formule de structurii special. 1 1 1. Configuratiile astfel obtinute vor trebui insi corectate spre a tine seama de scobortrea punctului de vitez5 maxim5 sub nivelul lichidului. 11-16). Aceastii formulii este: In care h este coefic.. dupii criteriul Revnolds. a propus pentru prima oar2 o formuiii special5 pentru calculul pierderilor de sarcinii in conducte netede. .- h Fig. ci era inglobat in calculul conductelor ru-. Formula este valabilii pfnii la numeret Re . n la 0.viteza medie in sectiune. chiar in unghiurile ascuti te unde serealizeazg vi teze destul de mari.20 din. jum5tate dintr-un dreptunghi fnchis t5iat paralel c u una din laturi etc). Din examenul izotahelor se constatii c 5 acestea urmeazii aproape paralel conturul. 11. un semicerc.diametrul. Pierderile de sarcinii in lungul curentilor turbulenti in mivcare permanent.19. . in urma unui studiu critic bazat pe similitudine.18. Ldatorit5 frec5rii lichidului cu aerul. un triunghi echilateral (fig.s-au dedus topogramele izotahelor (curbelor de vitezii egal5) pentru conducte 'cu sectiuni: u n dreptunghi (fig. H.goase.6. Mi~careaturbulent5 T n canal drep tunghiular (izotahe) Fig. In cazul jgheabului cu pivel liber. V . Curenti secundari in conduct5 de sectiune triunghiularii Se mai mentioneazii c5 rezolvarea exact5 a celor cTteva cazuri de conducte sub presiune germite ~i rezolvarea cazurilor de canale deschise avind sectiuni care se pot deduce prin tiierea dupii planuri de simetrie a sectiunii conductei.3. Blasius. 9 t a) Conducte netede. * + . Acest fapt este atribuit unor curenti secundari care pornind din centru spre vTrfuri se intorc la centru ocolind jum5tate din laturi (fig.ientul pierderilor de sarcinii pe metru liniar de conductii. numai dupi 191 1. 1 1.a d h i m e . .

0 formulii rnai corectii pentru A s-a giisit in urma experientelor lui J. se ajunge la: sau fncii. Nikuradze efectuate pentru o gamii intins5 de numere Re (de la 4 *lo3 la 3.. VD de diametrul conductei. scos din relatia (1 1-45) si ecuatia lui Darcy: 9 9 A A L ) 9 Ecuatia (1 1-47) devine: Ajustind formula pentru a se acorda cit mai bine cu experienta. devine : \ a fiind o constant5 dacii viscozitatea este constantg. 0 formula iot atit de bung. in acord cu experientele fiicuk pin5 la si de cktre J .8 = 2 lg Re in aceastii formulii fiind dat in functie de viteza medie in sectiunea V.312 Hidraultca Introducind pe A din formula (1 1-53) in formula Darcy.= 2 lg (Re ) V h -0. Nikuradze. in care se inlocuieste v. In scopul acesta se folose~te ecuatia (1 1-47). aceastca din urm5:. A ~ a d a r .75. avind si avantajul de a fi exprimati explicit in funcfie de A.si. este formula ~ o n a k o v ' : . prin transformarea 1ui O ' 1 "*o v se ajunge la formula: .pierderea de sarcinii este proportional5 cu viteza medie la puterea 1. cuprinsii deci intre 1 si 2 si apropiat5 de 2.2 *lo6). adicii: Re = 9 V Formulele (1 1-56) si (1 1-57) sint cele mai bune.

Coeficientul . introdus in formula Darcy. tinind seama. P afar5 de zona conductelor netede si de zona pitraticii a conducn telor rugoase. ecuatia (1 1-60)se poate pune si sub forma:. 2 9 T In formulele (1 1-60) si (1 1-61) care dau pe A pentru conducte rugoase. ~ i k u r a d z k . b) Conducte rugoase. ecuatia (11-51) se poate scrie: 7 si prin integrarea de volum a vitezelor u.turbulenta depliniU. in conducte. nisipoasi".i de misciri si aceasti zonare a fost precizati in cei mai mare misuri de J ..rugozitatea artificial. c i : t rezultii imediat: Dacii in loc de raza geometric5 r.pierderilor de sarcini A se obtine pentru conducte aspre (rugoase)' din legea distri butiei vi tezelor fn sectiune. datg de ecuatiile (1 1-51) si (1 1-52). Pe baza experientelor citate. Deocamdati ne vom ocupa numai de conducte circulare avind acesf tip de rugozitate. pierderea de sarcini specifici J fiind deci riguros proportionalii cu pitratul vitezei V. cfnd turbulenta este deplini. anume pentru .. zoni care caracterizeazl . cu restrictia c i coeficientii sint determinati pentru un singur tip de rugozitate. conform ecuatiei(1 1-55). nu mai altereazi exponentul 2 a1 lui V. se intrebuinteazii raza hidraulicii. se observii c i nu mai intervine viteza medie In sectiune V. astfel c i A. putem considera cii pierderea de sareini in lungul con- a . folositi in experientele lui Nikuradze.cheami c6 se aflg in xona ~6tratica" pierderilor de s a r c i k . c) Sistematizarea cunostintelor cu privire la coeficientul pierderilor de sarcing. Asemenea misciiri turbulente se. R = -5si se aduce A la numiritor. Dar.. existi si alte zone cu alte tipu.

in majoritate ~ c urugozitate artificial5 (fig. pentru miscarea laminari. 11-21). numit si . .Reprezentarea lui J . .-r A Z6 28 30. A). In primul grafic. 1 1-50). 11-20. au stat la bazii i n special experientele executaie de acesta cu conducte ficute artificial rugoase . este el insusi functie de Re.0 reprezentare mai noui. Nikuradze. pentru miscarea turbulent6 In conducte netede si pentru miscarea turbulentii in condudte.314 Hidraulica 9 ductei se exprim5 In orice regim de miscare si pentru orice tip de rtlgozitate c u formula: 9 ln care caz A numgr adimensional. In amindouii aceste grafice. in care rugozitiitile artificiale sint fnlocuite c u rugozititi tehnice (fig.0 12 4 4 6 +B 5. Pierderile de sarcing liniare (A). abscisele reprezinti lg (Re).harps lui Nikuradze". sau de netezimea relat i v i 3. cuprinzind valorile A in funcfie de numirul Re..se poate vedea din examenul formulelor stabilitk ping acum. iar ordonatele Ig (100. dupg cum . P functie de Re ~i de rugozitatea n relativii (liarpa lui Nikuradze) .D 52 54 . nu este totusi o constant5 ci. '32 4 36 98 4. 56 58 6 0 1 Fig.de amindoi a c e ~ t parametri sau i n 9 k Sistemat izarea cunostintelor existente astiizi P aceasti privinf ii va fi n prezentatii prin doui grifice: .

.

9 v*o k - 68. A nu depinde de Re. Aceastii trecere trebuie sii 'ne-o inchipuim. In reprezentarea rugozitiitilor naturale (dupl L. naturale. Zona II I . • Zona II . pe care se astern punctele ce reprezintii misca-rea turbulentii in conducte netede. Acestor zone le corespund urmii toarele ecuati i : 64 Zona I . pentru a a. unde A = c o d . f n graficul din f i ura 11-20 dreapta I reprezintii ecuatia misciirii laminare. dupii cum se vede in ecuatie. nestabilii. intrind intr-o zoni de tranzitie I V.37). sau Re I/h=200-. intr-o conduct6 de diametru si rugozitate date. miscarea nu dep inde de rugozitatea peretilor. ci numai de numgrul Re.zonii de nestabilitate.. D care exprimii cii miscarea in stratul laminar nu mai are nici o influent5 asupra.este functie de Re. trece in zona III constind dintr-o curbi. Dacii 3este suficient de mic (adicii rugozitatea relativii este mare). deci cu cit aceasta este mai mare. douii forme echivalente: 9 9 A Re ./k). unde miscarea se caracterizeazii printr-un A = const.unge apoi in zona V. 9 4 creste continuu cu cresterea lui Re. stratul fiind redus numai la o piiturii de lichid' aderent. un debit fluid din ce in ce mai mare.ecuatia miscirii laminare A = .ecuatia ttlrbulentei netede 1 1-57) . aproape fn repaus.. V. nu depinde de k .:turbulentei depline" fiind totodatii zona piitraticii a pierderilor de sarcinii. pentru a trece apoi Pn zona piltraticii. anul 1944) s-a trasat si o linie (punctatii) care reprezintii limita spre dreapta a zonei de tranzitie. Zona V . A. Zona II reprezintii o . unde A = [(Re si r. cii se produce fiicPnd sii curgii. in care migcarea trece din regim laminar in regim turbulent.3 1-6 Hidraulica * . A 9 . Zona I V . pierderilor de sarciiii. apropiitii de o linie dreaptii. h. dar prezintii mare nestabilitafe . curbele de t r a n i i ~ e racor-se deazii cu curba III dupii o scoborire a-lui A. care fnceteazii pe a Re = 2 300 (Ig Re = 3. F. realizind 'numere ~k din ce in ce mai mari . In cazul cind netezimea relativii este mare (rugozitatea micii). . formula (1 1-62) si fig. cu atit trecerea in. turbulent5 se face pentru valori mai mici -ale lui v.. ~ i e a s t i i curbii se determinii prin ecuaf ia (1 1-62) scrisii in. si ale lui Re.. racordarea se face fiirii anomalii si poate f i calculatii [v. miirimea k a rugozitiitii. 11-21].ecuatia (11-60). rezistenta este datoritii 9 9 k numai viscozi tiif ii . Dacii facem sii creascii mai departe numgrul Re. in zona de tranzitie I V . dupii ce a iesit din zona I .(de tranzitie sau prepiitraticii). independent de numirul d e . astfel cii netezinlea relativii -varia k de la 15 la 507. in cazul rugozitiifilor tehnice.. incii neexplicatii. '-0 cu diferi te sorturi de nisip monogranular. coeficientul A trece de pe curba I l l . Moodv. In caz~ilrugozitiitilor artificiale nisipoase. In acest criteriu intervine. numitii si zona prepiitraticg. ci numai de rugozitate (de numiirul r0/k a1 netezimii relative). ~ c k a s t aeste zona .

C. In figura 11-22 se reprezintii diagrama care dii direct pe A P functie de n pentru conducte rugoase. r. autorii care le-au propus nu au ajuns la o definif ie unitarg.. Pierderea de sarcinii h = f (dlk) 0 altii formulii pentru zona de tranzitie si care are avantajul cii este expliciti in raport cu A este formula lui N. iar dacii termenul fn Qe este mic. .. Konakov . Dacii termenul in k / D este neglijabil. . 11-22.. Z.. de aceea la folosirea formulelor trebuie precizat dacii netezimea relativii este definiti fntr-unul din modur i le urm6 tiare : R 0 .. se obtine forimula (1 1-60). ro k k k . U -- n .. .. = raza geometricii. ~bservaiii.. A = functie de Re si de . R = raza hidraulicii ..sau .'Tn diferi te forrnule fn care intervine netezirnea relat ivii. A I Fig.Mi~carea turbulentd A 317 ' ceea 'ce priveste legea pierderilor de sarcinii in zona prepitraticii.:D +( Re) ]* .rnulele prcpuse sPnt <e tipul Colebrook-White. se obtine formula lui P.81 0.9 vh --21g[3. A A A . D I11 9 9 . ~ r k n k l : 1 6.. iork . (conducte netede). _ C ' D D R .k Aceste formule sint reprezentate in graficul din figura 1 1-21.sau .* D = diametrul conductei.

. 'I ! ' I 7 Conducte de fier galvanizat .. crt..05-0....d o mirime conventionalg... cii neregulari tatea n-ar fi eficace decit la jumiitate.e fi consideratii netedii.... 10 A Conducte.. . din diametrul k..... cu drep t 2 k cuvint.5 1.4 1-10 0..15-0. dupii conceptia unor autori care presupun......15 0... astfel cii poat.... incrusta t i i usoare incrustatii puternice dupii 20 ani de exploatare..... cum se Pntimplii in caaul bitu9 .... alarnl .40 3 1.. sclivisi t brut tehnic bun i 5 6 ( ............5-3 0. cu depuneri de foite 0.prezintii ondulatii.25-1 1-1.-. din sticll. tehnic bun nou curltit d u p l intrebuintare indelungatl ruginit. pentru a mentine ca un reper fix edificiul teoretic a1 ~ c o l i i la Gotde t ingen. dau pe A.. Pnb ..20 0.... arapll.de azbociment In cazul cind suprafata peretelui are asperitiiti foarte mici.. cum este cazul nisipului.8 1-3 0... I 8 ..Lemn 9 .lO 0... tehnice.. y ...... Existii tendinfa de a considera rugozitatea ...naturaliiUabsoluti k a unui perete ca fiin.... Conducte de fontii divers5 biturnate In interior nou cu usoarl ruginl cu irkrustatii tehnic bun divers5 tencui t. s-ar obtine deci cu ajutorul unor experiente ale ciror rezultate se introduc in formulele care.. deoarece fluidul n-ar mai piitrunde pe jumitate din k... Tuburi de otel sudat.... Valorile rugozititilor echivalente k din cazurile reale. ..--Conducte de otel nituite .0015 0..125 0.....1 2. Ma terialul Starea materialului Tabela.. echivalentii cu o rugozitate tip Nikuradze... atunci cind sfnt granule dese.... -. 4 Conducte de gaz.3-0...P acest caz A n = .. de distributie dupii 25 arii de exploatare cu depuneri de catran ~i naftalinii in o r a ~ e .. Conducte de beton .2-1 0.... 'Fatii de conventia adoptatii trebuie observat ca si coeficientul respectiv sii fie ajustat..... rnoderat.. calitate o b i ~ n util .. 11-P 1I An 1 Conducte trase. Valorile rugozitgtilor echivalente absolute k Nr.....l I I 2 6 I i 3 Conducte de gaz de transport...

2.P locul lui . 5 . in felul celor folosi te de N ikuradze fn experienfele sale. adici .exact". in care R este raza hidraulicii vi A = k. fn care sea dau rugozitiitile de nisip echivalente pentru o serie de opt materiale.S.(r.m5ri i si asfal tiiri i . teielor . ~ peri&etrul udat fiind previzut i u 10 tipuri de rugozi t i t i artificiale. nici in cazul conductelor. diverse din care sint confect iona te in mod obisnui t conductele.03 . . .o pentru fier asfal tat 5 = 1.1 1 -23. lui mu1t ipiicindu-se h . Studiul m i ~ c i r i i tur-bulente in canale cu suprafat5 liberi. prezintii dificultgti mai mari decit stu'diul misciirii turbulente in conducte.2 . Valorile . . Punc tele experimentale se asazii foar te aprop ia t A de o serie de curbe care dau coeficientul de frecare f = .R. practici. 1. A. Zegjda a giisit c5 formula: 9 corespunde fenomenului pentru netezirni relafive . . in ceea ce prik ~ i g .cuprinse intre 5 si 80. deoarece suprafata liberii a lichidului prezintii neregularitiiti crescind cu gradul de turbulent& ~i s-a dovedit cii profilurile de canale care sint folosite P practicii nu n pot fi rezolva te .. (pentru conduc te netede) cu factorul care ia valorile:: urmii toare : pentru lemn 6 = 1 .. P. Transformind parametrii acestei ro n t ( folositi de Nikuradze. calcul~~ll h se face dupi formula conductelor netede. mirimea granulei asperi tiitii .s pentru izolatie bi tuminoas5 6 = 1. . d) Legile mi~ciirii turbulente in canale. de mare important5 pentru . Zegjda (U.in functie deA 9 4 numirul Re si de Rlk. In 1938 insii. 2k R A formule in parametri de felul acelora k = 9 raza geometric& . ~ e g j d a 'folosi t la prelucrarea rezultatelor netezimea relativii RIA.pentru diferi te materiale veste distributia viD.S. .l Folosirea diagramei 1 1-22 este Pnlesni t i prin diagrama 1 1-23. 1.) a fntreprins o serie de experientein i~heaburirectilinii d r e tun~hiularede diferite adincimi ale curentului.

Legile misciirii turbulente P n conducte netede sint actualmente cel rnai bine exprimate sub forma logaritmicii. monome.. iar pentru n = 10. A 9 (Re) lln' (1 1-68) . intrucit o singurii formuli este valabilii pentru intreg domeniul folosit in mod obisnui t a1 numerelor Re. S-a ariitat Ins5 cii ~i leii exponent iale. intregirea si confirmarea rezultatelor. se ext inde gama in zona nukerelor Re din ce in ce rnai k a r i si se simte necesitatea unor experiente de precizie' cu conducte netede pentru 'Re > lo7. fn acest caz. cu progresul tehnicii. raza geometricii a conductei. pot inlocui legea logari tmicii Pniiuntrul unor game partiale rnai restrinse ale numerelor Re.320 Hidraulica )4echivalentii 2 R) si h in locul lui 4 f .se giiseste legea coeficientului pierde= rilor de ssrcinii pentru curenti cu suprafat a liberii : . . si deci Re. pentru mi~ciirileturbulente cu suprafete libere se folosesc aproape exclusiv formulele eh~pirice. care aproape coincide cu formula (1 1-60) stabili tii pentru zona piitraticii . valorile n cele rnai potrivite ar fi: Prin integrarea de volum a vitezelor se giiseste raportul intre viteza medie in sectiune V ~i viteza maximii Urnax: 9 . la conducte. alte studii importante nu au apiirut pentr. Desi aceastii lucrare a lui Zegjda a deschis perspectiva utilizirii legilor universile ale turbulentei si la curentii cu suprafafa liberi. 9 urnax U max P e de altii parte.791. Totusi.ii fiind viteza medie temporalii la distanta y de la pereti. e) Alte forrne ale legilor rni~ciiriiturbulente. este mai mare. De exemplu pentru n = 6. cu atPt repartifia v = 0. Astfel.din care se vede cii cu cit n. este rnai uniform. legea distributiei vitezei ar f i o lege de interpolare: 9 . r.. iar n un exponent care variazii cu Re. ~i A se poate exprima pentru conductele netede sub forma A = b . astfel incit .

fn special aceastii bin urmii formulii dii valori foarte apropiate de vilorile obtinute prin formula logaritmicii (1 1-60) si autorul ei a ciutat sii demonstreze cii formu1.243. ? . formulele semiempirice ale lui Prandtl ~i Zegjda. c 1. Bucure~ti..176. . In graficul din figura 1.a monon~iieste rnai exac t i dekt formula logari tmicii la stabilirea ciireia s-ar fi fiicut unele greseli. m = 3. Autorul acestui manual*. si rn depind de .peiltru gama numerelor Re practicatii astiizi sint suficiente trei grupuri de valori A' ~i n' spre a folosi o formulii monon~iide tipul (1 1-68). 1954). (1 1-69) iar pentru valorile lui Re cuprinse fntre lo6 ~i lo7. a curbei logaritmice. vom conk sidera P cele ce urmeazii ca parametru variabil rugozi tatea relativii . Ele sfnt de tipul R k.2. * I + ' E care.0 legiiturii. formule mai potrivite ar avea n' = 8.=O. acelea in care principalul parametry variabil este rugozi tatea relat ivii sfnt cele mai apropiate de . zelor" de Cristea Mateescu (. A se poate exprima destul de exact prin formula: 9 A P 0. fn care ~i A.Calculul pierderilor de sarcinl in conducte rugoase in domeniul pltratic a1 vite- . Dintre aceste formule.115 (Re)-lI6 . h t r e exponentii n ~i n' existi de asemenea o legiiturii. asa cum s-a ariitat la ariicolul 11. Goncearev (l938)cu A. de'tip exponential. Mentioniim astfel formula Strickler din 1923 cu A. n' = 6 si n' = 8. N. 113.'= 0. cu destulii exactitate. plecfnd de la ideea cii formulele logaritmice sfnt'cele mai exacte...Migcarea turbulent ii 32-1 in care A' ~i n' variazii de asemenea cu Re. Pentru a face posibilii aceastii comparatie. . = 0. 1. pentru coeficientul de pierdere de sarcinii A. pentru a cuprinde si cazurile cind sectiunea n de c~urgere este diferi tii de cerc.5 si formula lui J . fiind valabile pentru k o gami foarte mare de numere . . 0 astfel de formulii R k* apare deci ca o formulg de interpolare valabilii fntre anumite valori ale lui - R sau ca o apr. Astfel.Buletinul ~tiintific Insti tutului de constructii".. rn 3. n 9 A ' - ' . pentru Re cuprins intre 105 si lo6. Williamson din 1951 cu A. a considerat cii este totusi util a stahili ' R - R a1 Nr. deoarece intre valorile A si legea*de distributie a vitezelor exist5. formula lui V. A~adar. ~i vorn prezenta toa'te formulele transformate In acest sens. Pntr-o zonii d a t i .9 ins5 variaf iile lor sfnt mult mai lente gi ' k pot fi luate constante pe anumite intervale ale luli -.4. $i i i C ~ Z U mi~cciriiturbulente in conducte si albii~rugoase ~ ' 5-au propus de ma'i multi autori formule ernpirice monome.oxin~antii.. t * V. m=2.R este raza hidraulici.1-21s-au reprezentat ~i cele trei ramuri ale curbelor A conform formulei (1 1-68) cu cei trei exponenti diferiti : n' = 4 (Blasius).

In tabela urmiitoare s-a trecut si netezimea relativi exprimat& in D = 4 R reprezentind diametrul virtual al unei conducte circulare 9 hidraulic echivalente cu sect iunea dat5 de raza hidraulicii Re In graficele din figurile 11-20 ~i 11-22 s-au trecut valorile.in ce mgsurii pot f i Tnlocuite printr-o formulii exponential5 monomg de tipul 1 1-70) PunPnd conditia ca diferentele dintre valorile A obtinute prin cele dou5 tipuri de formule s i nu fie rnai mare ca f 296. obtinut prin experiente. exprimata sub forma coeficientului ChCzy (v. Cum atit formula Ch6zy cft ~i formula Darcy exprimi panta pierderilor de sarcini J. X I I I ) : # C z . desigur formula lui N.8g * 2g Deci inlocuind pe h conform formulei (1 1-70). de tip exponential.A C2R 4R v2 sau' A = .1145 000 600-80 000 150-20 I 3 0.in trei domenii. Pavlovski.1 RY n 0 u . 9 m.0582 5 De la forrnulele (1 1-70) cu rugozi tHji relative. si . printr-un calcul de aproximare fn limite foarte restrfnse se poate trece la unele formule empirice.D k Rugozitiif i mari Rugozittif i mijlocii Rugozftdti mfci R Ik D lk rn A1 I-7 t 4-28 0.lui C din formula (1 1-71) cu expresia precedent..Or.este cuprins intre 7 ~i 150) giisim y k -1 6 7 adic5 tocmai . J = . 9 (1 1-71) n fiind coeficientul conventional de rugozi tate absolutg.. deduse din legile semiempirice. Cea mai importanti din' formulele empirice este . pentru care a obfinut urmiitoarele valori pentru k k A.-v2 . . E domeniul rugozitltilor relative n 2m mijlocii R (unde . . 1 se deduce mai intEi c i y = . se obtine usor relafia dintre coeficientii C ~ iA: .1763 1. cap. se obtine: I - Ca (1 1-72) c =.. N.8 7-150 28-600 0. autorul a Prnpirtit gama R de valori .1 RY = v8g n vx- -R 1/2m kll2m Din cornpararea . a1 ciror domeniu de valabilitate se poate aprecia pe baza Pnsgsi a formulelor (10-70) si a valorilor parametrilor din tabela precedentii.

. Astfel. Agroskin . - 9 si giisesc 9 Puilfnd conditia ca. giiseste ' .Ghidrotehnicescoi Stroitelstvo. Ei pleacii tot de la formula lui J . Nikuradze pentru turbulenta piitraticii si de la formula lui ChCzy: 9 . coeficientul lui ChCzy calculat dupg formula lui Nikuradze si dupii formula Manning sii fie egali. Deci : numai functie de k.. precizarea coeficientilo. Formule de curgere unitare. 2. a1 netezimii relative. pentru C. fn care K este un coeficient. pentru = 1 m. 0 a l t l categorie de formule empirice actuale fsi cautii 'sprijinul pe formulele semiempirice. iar forR mulele logaritmice sPnt valabilegentru o gamii fntinsii de rugozitiiti relative. Bauzeizschrift. identicii cu valoarea din formula mai vec. I ' C = 2 (8. I. Agroskin* fn 1949 ~i ulterior J. Oester. KoZeny propune aceeasi formul.. el fiind functie si de A.. ** J .Migcarea turbulentd 323 valoarea recomandatii de Pavlovski. 1949). Kozeny. 1950. I. se va putea obtine o mai mare sigurantii In aprecierea limitelor de valabili tate atf t a formuielor semiempirice cf t si a celor empirice. In ceea ce priveste structura formulei.05643 Coeficientul h ~ o a t efi deci calculat din tabela 1-anexii cu n aiutorul coeficientului n. fapt care const i tuie superiori tatea acestor din urmii formule. de fiecare datii. . care este functie de 9 (t) ' k formulele empirice sint valabile pdntru o gamii restrfnsii a lui . fn tabela 11-3 se dau aceste valori ale lui C'.C') (1 1-76) ~i determinii pe C' pentru principalele tipuri de materiale prin compararea cu valorile experimentale.86 lg D -f-. diferind numai ca expresie: . Agroskin. Wien. . Prin experienfe noi care s-ar extinde P zona atft a rugozitiitilor relative n mari cf t ~i a celor mici. I. Formula pentru calculul coeficientului lui ChCzy C. si pe experientii fn ce privestk. in cazul piitratice a rezistentelor (. legat de coeficientul de rugozi tate n prin conditia: ' K = 0. * I.he a lui Manning. m Rezultii deci cii factorul de rugozitate n nu este corect a f i considerat . I(oieky** au propus o formulii unitarii care sii evite calculul. Egalfnd factorii care inmultesc pe RY se obtine: n= 1 1 8g sau k = n 2 m (E) . L legii .

$evelev.... ~xperientele lui F.. nou .......... ...cu gradul dk exactitate necesitat de stiinta si tehnica modernii. Conducte de canalizare I ) 35 30 38 36 31 18-26 34 3 1-27 38 30 26-27 28 34 \ Valorile corespund ~i formulei Scobey = KD-0925 cu K = 0.. Velikanov ~i altii.......... urmat douii ciii distincte: s-a recunoscut necesi tatea ca fundamentarea teoret icii a fenomenului turbulentei sii se facii cu ajutorul statisticii matematice si s-au si obtinut pTn5 in prezent rezul tate importante prin lucriirile lui ~ r i e d m i n ~ k l l e r ale lui Kolmogorov... Conducte ni tui te. ..... ~ o r i u l e l enu sint calabile in zona de tranzifie.. ..0156.nici teoret ic ~i nici tehnic ......0218 ~i 0...95 '(pentru azbociment) A = 7..... Studierea legilor fundamentale hidraulice ale mi~cirilorturbulente in . A. $evelev*..... Moscova..... au Sntreprins numeroase cercetiiri si au supus unii critiii intense hcerciirile teoretice existente...: ... Hidraulicienii soviet ici.15 (pentru doage de lemn)... Beton ~i beton armat: foar te ne ted... C ' Observati i Fonti.......... C' A = 6. pe baza lor...5 C' = 5...... T o t u ~ i'noile cuno~tinte igate sint insuficiente pentru ca..... 5.. ....0290 Cu mizgii ~ u b u r ide lut ars ...... vechi ........ aspru..... .... s-au fiicut exconducte.De aceea.. . * F.. din tronsoane (mai uza t) . veche .. f) Formule specializate... A .. Din cauza pericolului de fnfundare s i SO ia valori mai mici ......... Ofel tras.. (drenuri) ........ 1953. executie mediocri ..... .. monoli t.~ si . cist s i se poatii stabili formule nevoile practicii.... noi ...... Cercetiirile a. 0... intrebuintate ...... considerind cii problema misciirii turbulente nu este rezolvatii . Tabela 11-3 Coeficienfii C din formula (1 1-76) ' Material ........ ........ Idem sau sudate....78.... noi ...De asemenea 'pentru rugozi tatea ondulatii (la conducte de azbociment sau din doage de lemn) Koieny propune formule de tipul: in 'care . noui sau curititi .. vechi .

Mai mult. totusi s-a recunoscut c i legea distributiei vitezelor este bine reprezentat5 prin formulele semiempirice. $evelev propune ca pentru conducte de ofel ~i de font5 s5 se adopte. Formulele date de Colebrook si White sint aplicabile numai in cazuri limitate. De asernenea expresiile coeficientului A de pierderi hidraulice. Cu toate aproximatiile continute in unele ipoteae care stau la baza acestor teorii. prin pierderi de sarcin5 apreciabil mai mari. $evelev) rale apirute in t impul exploatirii si care pot fi de tipuri foarte diferite. In figura 11-24 se v i d curbele obfinute de F. pentru cazurile de rugozitiiti tehnice din natur5. ~i dau valori cu totul erohate in cazul conductelor de otel si de font5 formate din tronsoane previizute cu joante a ciror influent5 se i a n i f e s t i . pentru zona de. insi cu rugozi t i t i natuA Fig. trecerea din zona prepiitratici in zona pitraticii se face in aceste cazuri departe de punctele situate pe curba M din figura 11-21. Chiar la conductele fSr5 joante. A. curbele lui A in zona prepiitraticii sfnt foaite diverse. Sevelev (op. avind deci o alur5 cu totul diferitii de aceea admisii pin5 acum.) pentru \ asemenea rugozi t i t i . formule de tipul: . 11-24. tranzitie a turbulentei rugoase. pentru conducte netede ~i fn zona pitraticii a conductelor rugoase. A . iar calitativ prin curbe ale lui A paralele cu curba lui Anered= f (Re) sau chiar divergente in zona numel-elor Re mici. cantitativ. dar legile pot f i exprimate si prin formule exponentiale. De aceea. Valorile h pentru conducte metalice cu ~i fiir5 joante (dupii F. Existi ins5 o lacuni mare fn a~a-zisa zonii prepiitratici.ersale ale distri butiei vi tezelor ~i ale pierderilor de saicini. cit.periente si observatii in laborator ~i in naturi pentru verificarea asa-numitelor legi uni. sint corecte.

0304 0 comparatie cu formula lui KoZeny.3 m/s. dii : I . deci o valoare foarte apropiati de formula Prandtl. g) Exemple numerice. d i V = 2. avfnd diametrul interior de 200-mm.15 pare deci corect: pierderi suplimentare .Termenii A . de modul de Pnniidire a tronsonului s i de calitatea execufiei. Dupii Darcy : Viteza de alunecare Limita zonei pitratice este dati de criteriul deci mi~careaeste i n zona piitraticii. dii viteza medie fn condllcti (raza hidraulicii R = 0. cu formula empiricl a lui Pavlovski-Manning. XIV) pentru conducte de fon t i noi . Formula !$evelev (v.035 = 1. acestea produc unele 0. primul termen din parantezi devine neglijabil a n si A ia forma. fn care se ia n = 0.-pentru care este rezervat capitolul XIVci se va arita cum se folosesc formulele semiempirice qi rezultatele lor. Care este capacitatea de transport a conductei ctnd apa are temperatura 10" C ? Un calcul aproximativ. Formula este alcituitii astfel cli. In exemplele din acest articol nu se va ariita chiar calculul practic a1 mi~cirilor turbulente In conducte gi canale. din furmila (1 1-77) sfnt derivate mai rnulte formule specializate dupi cazurile caracteristice.05 m): 8 Pen tru a aplica formulele semiempirice trebuie cunoscutii rnai in tii zona. Verificarea lui A se face deci cu formula: de unde: . termenul a1 doilea din parantezii devine neglijabil si A ia forma exponentialii a miqcgrii in zona piitraticii. in care lugm C' = 32. pe cfnd la numere R.013. putin htrebuintatii. de uzurii. pentru numere Re mHri. Dupii cum se va vedea I'n capitolul X I I I . cu mufe. cap. pentru transportul apei. raportul celor doug valori calculate 0. comparativ.04. .e~ponentialii misciiri i P conduc te netede. Deoarece conducta este format5 din tronsoane inniidite cu mufe. qi se dispune de o pantii energeticg utilizabili pentru transportul apei de I = 0. mici. 1) Intr-o uzinii de preparare a apei existi o conduct2 de fontii. B ~i exponentul m se vor lua fn functie de material.

V = 2. de vfrtejuri. v = 1. plecind de la ideea de bazi c i esenta acestui fenomen este un amestec de mase. ANALIZA STATISTICA A TURBULENTEI In ultimii 25 de ani'.0.0298 valorile gisi te. care au fost numite rnoli.ciirilor agitatie. Keller. raza hidrahlicii R = . .0132 ~i coeficientul de rugozitate n = 0.0116.11. .0. 1 1. Totodati apare ca interesant gi oportun a se pune ~i bazele unei teorii statistice a turbulentei.In cazul de fat2 am considerat prin ipotezii materialul putin ruginit.formula Pavlovski-Manning dii. A. Diametrul interior = 2 m. a acestui fenomen.7. fn acest sens este demni de remarcat teoria statistici a turbulentei elaborati de ciitre cercetitorii sovietici [A.55 = (05)2/3 5112 . 2Q La temperatura apei de 10" C. Care este coeficientul pierderii de sarcini liniari. deci sporul 0. 'pe baza analizei statistice.5m.0003 rn (tencuiali foarte bung). sclivisit cu fpgrijire.011 Vi teza de alunecare: deci mivarea este in zona de tranzitie. Aceste rnigciri se suprapun unor rnigciri fundamentale guvernate de dinamica fluidelor viscoase.=4 Q - Un prim calcul cu.002 1 0. pentru n = 0. In paragraful 11. debitul Q = 8 m3/s. In= 0. atft prin teorie cit ~i prin experienti.0304 . de unde rezultii de necesi tatea unei analize statist ice aprofundate.-0. A ? Apreciem c i rugozitatea absoluti poate fi luati k = 0. Legiiturile fntre mgrirnile fntirnpliitoare fn asemenea cazuri sfnt ciutate in primul rind prin stabilirea corelatiilor dintre mediile lor. fizicieni ~i matematicieni proeminenti din mai mu1te f i r i au depus eforturi apreciabile pentru a piitrunde rnai a d h c in structura fenornenului de turbulentii qi a-i descoperi legile. apropiat de ace1 apreciat. V. Friedman gi L.0278 de = 9.3 loo6. de cantititi de migcare manifestat prin m i ~ c i r ide pulsatie atlt ale particulelor cit ~i ale unor grupuri rnai mari de particule.V.. adicii a se descoperi anumite legi lntre mirimile medii. 2) Uzina hi'drwlectrici Moroeni are o galerie de aductie ciiptugiti cu beton tenrui t.2 s-a aritat caracterul stohastic a1 mi~.3% ce ar-trebui dat acestei din urmi valori este fn concordantg cu 0. pentru care trebuie cunoscut numirul Re: Rezultg X = 0.

ne vom limita la completarea notiunilor de statistic5 matqnatici aplicate la problema turbulentei ~i la expunerea unor rezultate ale cercetirilor de analizi statistic5 efectuate p t n i tn prezent. Aceste mirimi variazi in fiecare moment l i fie. b sint semiaxele elipsei de corelatie : . pe cind daci ar fi o lege functionali. de aceea.J~J = actor B (. deci existi oarecare corplatie. v') = u v . Fie u' i v' componentele vitezei de agitatie intr-un punct. v': R. reprezentate aceste componente printr-un punct figurat cu un cerc balustrat. pe cind in figura b punctele se grupeazi in interiorul unei elipse. b s-au reprezentat in aceea~i sectiune mirimile (u'. corelafia este n u b . in figura 11-25. ( iar Se demonstreazi in teoria probabilititilor c i d a c i a . adici existi o legiturg slabi statistics intre u' ~i v'. 11-25. la adincimea y / H = 0. cici atunci: U' = i v' $i u'v' = K ~ ' 2 . a a u fost reprezentate perechile de valori(ul. punctele c-ar grupa foarte aproape de o dreaptl sau de o curbi. diilor pitratice ale mirimilor u'. Se constata in figura a c i toate punctele observate se grupeazg in interiorul unui cerc.91 (y fiind misurat de la fund). v') pentru un punct la = 0. deci u' ~i v' variaza independent. Dispersiunea valorilor u' ~i v' (vitezele de agitatie) d u p i Minski Tn figura 11-25. iar in figura 11-25.u' v') VZ. Se n u m e ~ t emoment de corelatie media produselor u'v': B (u'.variazi de la 0 la 1: zero pentru lipsa oricrirei dependente ~ intre u' $i v' ~i unu pentru cazul unel relatii functionale. v') pentru un punct situat in albia unui jgheab. '' (1 1-78) b) de corelatie se nurneste raportul dintre momentul de corelatie ~i produsul me.328 Hidraulica Expunerea acestei teorii iese insi din cadrul unui tratat destinat aplicatiilor tehnice.18.F Valoarea absolut5 a lui R u ~ . a) Moment de corelatie. Fig. -H - deci aproape de fund.

calculat dupg coordonata dirijatl in lungfl segrnentului care u 5 e e c-erne-Integrala se ealculeaz5 fntre lirnitele urrnltoare: 4 = 0..L * + .1 . . Coeficientul de. v ' ) ~ . +% r . factorul R I . Gradul de turbulent5 L este deci o lungime care se asearniin5 cu lungirnea de arnestec a 1ui Prandtl.este o n. in mod practic. 0 notiune similar5 este gradul de turbulent5 exprimat in tirnp.- fUWrw- " *. ca in sisternul Lagrange). sau o a1t5 limit5 conventionall. Pe cind rnomentele ~iq factorii de corelatie sfn t notiuni bazate nurnai pe . Gradu de tclr u h t i se define~te ~n i~ c t o r u l u de corelatie dintre vi teze. lirnita superioarg a integralei este adincirnea sau l-5tirnea curentului..o f i ~ n e mai complexi. r 1 sau trea ta de turbul. Astfel. - <. adic5 cele dou5 x e confundi ~i coeficientul de corelatie R -.. / . = R (u' u ' ) ~< R (v' v ' ) ~ ~i . *..Mi~carea turbulent d ! \ 329 . Dac5 PI. i In care poate intra ~i spatiul.' "* T b I . in punctul initial ~i u' in punctul la distanta de punctul initial. Astfel. Acest grad de turbulent5 are diFig. .~sclzind rapid. v f din dou5 puncte PI. TV. se nurne~tecorelatie Lagrange cfnd punctele PI ~i P. v ' ) ~ respectiv R (u'. lirnita de integrare ar fi infinitl. gi o limit5 1 unde apare prima valoare a coeficientului de aorelatie R = 0. E 34. dupii o lege aproxirnativ exponentiali. care se define~te: 1 . dac5 axa este in lungul curentului. Se constat5 ~i se explicii uSor c5 ordinea de rngrirne a corelatiilor este urrnitoarea: ".rnedii ternporale". fie lirnitei volurnului de lichid Pnsu~i (fig. 1 1-26. sint situate pe axa de transport Ox. 11-26). P. corelatii a1 vi tezelor mensiunile unei lungimi ~i i n s 5 ~ limita 1 i ~i gradul de turbulent5 corespunde fie distantei pfn5 la care o rniScare de pulsatie transportatii in lung i ~ ip5streaz5 individualitatea. ' Se studiazl rnai rnulte feluri de corelatii ale vitezelor de agi tatie intre vitezele u'. Dacii axa dupi care se ia integrala este perpendicular5 pe directia curentului. c~+. amfndoul caracterizind distantele pinii la care se realizeaz5 arnestecul de canti t i t i de hiScare. pentru o corelatie dupa o ax5 in sensul curent ului general : R~ -. fiind pe axa1Ox se consider5 msrirnile variabile la momente corespunzfnd cu pozif iile unei particule pe traiec torie (adicl se u r m i r e ~ t erni~carea unui punct pe traiectoria lui.*. . R (v' v ' ) ~ < R (v' v') j kx Lagrange > Rx la un tirnp oarecare.' " t 8 l Ii . 4 c) Grade de turbulentg.De asernenea. f. Y este coeficientul de corelatie dintre vitezele u. P.&$. vom avea corelatii notate cu R (u'.'%>. insl. coeficientul de corelatie se anuleaz5 dupl o distant5 1 de transport. sau dac5 sfnt situate pe o a x i 0 y perpendicular5 pe Ox.

prin folosirea unei aparaturi care fnregistreazi pulsatiile $i totodati le separi dupi frecvente printr-un sistem de filtre electrice Fie viteza de' pulsatie u'. de frecvente $i amplitudini diferite. se poate admite c i = u s . precum mivcirile din atmosferl sau mi$cirile nebuloaselor. ca variabili.330 Hidraulica In acest caz. considerat de la qriginea timpului t = 0 putem scrie = 2fu 3s [ k g . Pnsi la timpuri diferite. Acest concept (treapta de turbulenti) a permis legarea fntre ele a unor fenomene disparate. $i experimental. sin okt sin o p t . vitezele pot fi considerate fie in acela~i punct. cos okt cos o p t slnt nule $i c i : ok Luind acum.. prin care energia se transmite de la treptele superioare la cele inferioare. Efectufnd operatiile algebrice de sub semnul integralei $i observlnd c i integralele confinind pe sin okt cos o p t . frecvenfa n = . ping ce se ajunge la mi$cirile moleculare (viscozitate). se definesc grade inferioare de turbulenti. ( ~ kcoo okt + Bk sin okt) I' dl. d) Spectrul turbulentei. Una din caracteristicile cele mai importante ale turbulentei este coexistenta mai multor mivciri oscilatorii. T sau lungimea de amestec 1 sau orice alt coeficient de schimb de mase. care nu mai constituie o treapti de turbulenti. caracterizeazi mirimea spatiului in care se produce turbulenta $i. obfinem: .$i considerind c i spectrul oscilatiilor este 2x continuu. Studiul unui astfel de fenomen poate fi atacat pe doui cii: teoretic. In acest caz. Flcind media temporals pitratici intr-un timp T suficient de mare. ci trccerea direct2 a energiei mecanice in energie termici. la care o masi in mivcare Pntr-un punct i$i pistreazg individualitatea in acela$ purlct sau in alt punct. prin considerarea $i a unor spatii interioare din ce in ce mai restrinse. gradul de turbulent2 ar avea semnificatia: timpul pin. deci: Mirimile L. cum este coeficientul de frecare aparenti E . cu ajutorul analizei armonice $i a seriilor Fourier. in consecinti. oxprimati prin serii Fourier u' (t) = k =1 (Ak cos o k t - + Bk sin o k t) I (1 1-85) $i f i r i termen liber. fie in puncte diferite $i la timpuri diferite. de mari proportii. u' (t) este deci suma unui numir infinit de pulsatii de amplitudini $i frecvente diferite. Se produce un proces in cascadi. PresupunPnd c i corelatia .se stinge" dupi un timp scurt. deoarece s-a presupus c i u' = 0.

Cum K este Indoitul energiei cinetice a unitifii de masi. iar perturbatiile din ce in ce mai mici stnt. conform formulei . 11-27. intrucit cu cft trecerea maselor se face intr-un timp mai scurt. pulsafiile de p a d mare cu amplitudine mare au aceeavi -ordine de mirime ca gradul de turbulenfi.caracterizeazi distributia energiei In functie de frecventa n. jar acestea pot fi analizate printr-un sistem de filtre electrice. D u p i cum observi A. calculul lui L se face cu ajutorul lui A. deci disiparea energiei fn energie termici este de mici importanti. rezulti c i functia . H. curentul in reglm turbulent posed5 o energie cinetici importanti. posedind o parte q i c i din energia de turbulenti a curentului. = u' (t) u' (t + 7) 2 (t) (1 1-91) sau in coeficientul de corelatie longitudinali sxpresiile mirimilor u' in functie de frecventele n $i u ' ~ K. o verificare importanti din punct de vedere teoretic este aceea a-gradului de turbulenfi transversali Lulul pentru o aceeavi particula la timpuri diferite. Or. In figura 11-27 se a r a t i distributia spectral3 a energiei oscilatiilor longitudinale pentru curentul dintr-un canal (dupi Reichardt $i Motzfeld). in cazul pulsatiilor mici. Ele posed2 o mare parte din energia de turbulent5 a curentului $i sint in buni parte cauza er~ziunilorde fund $i a amestecurilor aluviunilor. Kolmogorov. Mirimile q (n) pot fi determinate experimental cu ajutorul unui termo-aneniometru care inregistreazi pulsatiile. 0 d a t i ce q (n) se poate misura. deci ca adincimea curentului. deci poate fi denumiti functia spectrald. o legitur5. dimpotriv5. (1 1-93) Fig. in cele din urmi. introducind in coeficientul de corelatie in r a ~ o r tcu t i m ~ u l : R. cu atit frecventa virtejurilor este mai mare.. Astfel R. energia de turbulent5 de grad mare trece in energie de turbulenti de grade mai mici ($i frecvente mari). conform structurii spectrale a turbulentei. De exemplu. Mai rezulti ci: lntre gradul de turbulent5 T $i frecventa pulsatiilor exist. care nu se poate recupera in energie mecanici utili a curentului. Gradele de turbulenti pot fi exprimate cu ajutorul functiei spectrale. La pulsatiile de grad mare. ci. viscozitatea joaci rol important $i prin trecerea lor in m i ~ c i r imoleculare se produce cea mai mare disipare a energiei. Functiile spectrale q (n) $i Q (n). devine: = 9 (n) cos 2nnh dn. ale frecventei n Aceasti formuli permite o verificare a acestor teorii prin experienti. viscozitatea joaci un rol redus. ink-un curent tn albie. amortizate de fortele de viscozitate. Pulsatiile de grad mic au frecvente mari $i amplitudini mici $i determini structura fini.

din tre care au fost ariitate aici numai citeva mai caracteristice. a feriomenului de turbulenfi. * . fiirii posibilitatea. Metodele statisticii matematice combinate cu rnijloace fine de experimentare au permis s5 se stabileascii importan te aspecte ale rniqcirilor turbulen te. la dinarnica cursurilor de ap5. mecum si L V l d sint reurezentate ~ r i ncurbe in funcf ie de . tncerciirile de a introduce notiunile statistice chiar '4 in ecuatiile de mi~careau dus la teorii care. Notiunile qi formulele stabilite la acest paragraf pot fi folosik ~i in hidrologie.Din calculele f5cute rezulti c i L U l d . H ' e) Concluzii. sint numai schematice. T o t u ~ i aceasta este o cale cu perspective promif itoare pentru cunoagterea in adincime . sii se rezolve cu ajutorul lor chiar probleme simple din : practici. in stadiul actual.care au aceea~i alur5 ca gi curba lungimii de amestec a lui Prandtl. Cu toate succesele apliciirii acestei metode. la transportul aluviunilor etc. d e ~ i perfect incheiate.

. iar rezultatele obtinute i.asemenea. Aplicatii practice importante s-au fiicut ins5 numai dupi 1948. lucriiri de amenajare a riurilor in vederea navi gati&i sau pentru irigatie. in hidraulicii fncii de la fnceputul ei . in legiituri cu infiiptuirea lucririlor de electrificare si de amenajare a apelor.rant2 deplinii in exploatare. 9 \ .f sii poatii f i extinse.printre care cea mai important5 este modelarea hidraulicii. I F A . printr-un studiu de sintezii (1929). Dar folosiiei rnodeliirii hidiaulice ca metodii stiintificii dk cercetare nu a fost posibilii decit fncepind cu secolul X X . care. . . corpurile ceresti. Teoria similitudienii si modelarea hidraulic~i t . In unele cazuri. decit cea mai simp15 miscare a unui fluid". 6: Stabilind condif iile generale pe care trebuie sii le indeplineascii fenomenele 6..mai uSor este a cunpaste $: 5.it. pe scarii largii a metodelor experimentale de cercctare.b L\naturii sii poatii f i studiate pe modele la scar5 redusii.a extins aceast5 metodii de investigatie la diferite ramuri ale fizicii. 1 <\ *. Aceastii verificare este absolut necesarii pentru ca din studiul diferitelor variante sii rezulte solutia cea mai economic5 ~i care sii prezinte o sigu. . Un q v h t deosebit a1 modeliirii hidraulice se inregistreazii in tiirile socialiste unde se proiecteazii si se executii lucriiri hidrotehnice de o arnploare uriasii : noduri hidroenerge t k e .. Aceast5 metadii cuprinde. Galileo Galilei spunea cii: . real izarea unor mari constructi i hidrotehnice fac 5 ca. . a 1 1 6 . dar o teorie inchegatii n-a fost datii declt in secolul X X prin lucriirile 1ui kirpicev (1907) i Buckingham (1915j. Dezvol tarea tehnici i . Ea constitltie o verificare.studiul feno. " if !. teoria simili tudinii a dat posibilitatea ca fenomenele complexe din 6-: ip. Fj4. avansatii..analizei dimensionale. 1. . In tara noastrii lucriirile teoretice cele mai importante in domeniul similitudinii sint datorate lui D. Necesi tatea folosirii modelelar s-a simti t. dupi anumi te legi. Principiul similitudinii dinamice fusese enuntat de t! g 3 Newton cu douii secole mai inainte ~i aplicat de el la calculul rezistentei intimpinate de un corp intr-un fluid in miscare. chiar ac010 unde teoria este suficient de .fr. dupii 6e au fost puse bazele teoriei similitudinii si . Datori tii complexi tiif i i fenomenelor hidraulice a fost necesarii u t ilizarea ..>:eF* menelor hidraulice pe modele la scar5 redusii. metoda modeliirii sii fie singura metodii de cercetare aplicabili. la o clasii fntreagii de fenomene asemenea. $r. executate in labaratoare hidroL tehnice speeiial amenaja te. alimentiiri cu ap5 industrialii sau potabilii etc. . Germani. ?. * $ ?' Capitolul XI1 .

introducfnd Pn locul vi tezei lungimea ~i timpul. vi teza unghiulari. debite. diteriti Intre ei. etc. TEORIA SIMILITUDINII 12. (12-1) ' . ~i mgrimi fizice si mecanice. forte. . f n mecanicii. deoarece in desf5vurarea fenomenelor respective part icipii. Pentru fenomene cinemat ice. . . aj. sau..diferitele mirimi pentru primul fenomen. cum ar fi de exemplu acceleraf ia.0 consecinti a definitiei de mai sus este c i mirimile adimensionale. Pn afar: de miirimile geometrice. iar cu litere mici.. fiind coeficienti de scari pentru lungimi.a. a.12. Doug figuri geometrice plank sau doui corpuri in spatiu sfnt asemenea. cele dou5 fenomene: sint asemenea dacii I L _ - t' a z . -q- - a.. m5rimile celui de-a1 doilea fenomen. exprimarea simili tudinii fenomenelor numai -prin asemiinare geometric2 nu este suficientii. Cea mai simp15 formi de simili tudine o const i tuie similitudinea geometricci. care rezulti din raportul a doui m5rimi avfnd acelea~idimensiuni. dacii se mentine proportionalitatea lungimilor omolnage: Similitudinea mecanicli. Forme de similitwdine \ Douii fenomene sint asemenea daci in tre di feri tele miirimi omoloage. au valor1 identice la fenomene asemenea.. In fenomenele cinematice intri desigur ~i alti parametri. Aceasta se reduce la 9 9 ~i deci egali tatea elementelor unghiulare. Definitii. similitudinea cinematicti este asiguratii prin asemgnarea geometric5 a traikctorii lor si proporf ional i t a tea vi tezelor corespunzitoare. etc. Pentru fiecare dintre ei trebuie s i existe un coeficient de scar5 constant. Cu ajutorul analizei dimensionale se poate dovedi c i . deoarece toate mgrimile cinematice se exprimii prin . exist5 un factor de proportionalitate constant.2. a. Daca prin litere mari se noteazg.1. debi tul etc. avind acelea~i dimensiuni. viteze.2. v v F --af f Q . dar constanti pentru aceea~icategorie de m5rimi. al..

deci af=-- F f - M A ---. dl v - d t) .-' 2 a~ = h'L raportul lucrului rnecanic = fl I upr. 9 raportul presiunilor cr.2.afar1 fl at Asupra raportului fortelor trebuie fiicutii o precizare. La fenomenele dinamice fn studiul cirora inCr& si cauzele care produc n miscarea. a 1 . si un raport constant a1 v forfelor. = -a 3 al -- A dT2 d2i -- - d(at02 . E afarii de 'conditiile obtinute la similitudinea cinematicii. . deci : Sat isfacerea celor trei condifii este suf icientii pentru a avea coeficienti de scar2 constant i pentru toate celelal te miirimi rnecanice. Se $tie cii F = M A . . deci fortele care actioneazi.. = -P M rn aj a. de exernplu : raportul maselor a.A p Vol .Teoria similitudinii si modelarea hidraulicci 33 5 mgrimile fundamentale lungirne si t imp..dT = -v . - Qe "13 Ul a. ~ eexernplu : ' raportul vitezelor a. = P . raportul puterilor ap = -.ma p vol a . = -4 at' 7 Q . ? raportul debitelor a. 9 raportul acceleratiilor a. d i posibilitatea determihrii tuturor celorlalti coeficienti de scari.$1 a? . . cunoa~tereacoeficienf ilor de scar% ai si a.dl at . similitudinea dinhica' impune.

de capilari tate etc. Raportul - Lls f ~m . rezultii ? Raportul . Dar fortefe care . fi 4 ' ts: *d 4 1 \.. v2 F = Ne reprezinti cri teriul de sirnili tudine rnecanicii.a. .citate. . din cauza varietiif i i fortelor care part icipii fn general la desfiisurarea ienomenului.Mg Raportul fortelor de greutate este -.2. Stabilirea conditiilor de similitudine p. indiferent de natura lor. fg mg Din egalarea lor se obtine: Revenind la notaf iile inif iale. F pn V 2 L2 sau criteriul lui Newton.. 9 12. In practicii se constatii cii realizarea pe model a acestor conditii nu este posibilii. i..-. Dacii fenomenul studiat are pe ling5 forfa de inerfie.rin metoda fortelor Model ul Froude \ . dom'inantii forta de greutate. cu alte cuvinte poligonul forfelor sii fie asemenea. de frecare.I 4 F. de elasti.Aceastii expresie reprezin t i raportul forfelor de inertie1.a e av al. ceea ce atrage dupii sine o serie de conditii grele asupra Lorelafiilor dintre constantele fizice ale fluidelor. sii fie acelasi. ul tima conditie de simili tudine este - 1I Fi 2 2 s-a ariitat cii raportul fortelor de inertie . 9 9 v2 criteriu Froude (Fr).este o mirime.7 a. Din aceastii cauzii se apreciaza fortele dominante si se impune conditia de similitudine dinamicii numai acestor forte. Similitudinea dinamici cere ca raportul tuturor forfelor componente.2.determini fenomenul pot f i diverse: forte de greutate. In felul ace& se obtin diferite modele dupii categoria de forte luate in cons iderare. .adimensionalii si se numeste numiir sau 1+ .

sau . Dac6. .rezult5 fi * Pi . In cazul modelului Froude. - uI = aI . in afarii de fortele de inertie.7. 112 a. (12. uj = .I 1 -. dacg fluidul din naturii si cel de pe model sPnt aceia~i. cele mai importante forte sint drecirile interioare datori te viscozitiitii fluidului. P Teoria sirnilifudinii ~i modelarea hidraulicd 337 Conditia de simili tudine a douH fenomene in care dominante sPnt fortele de greutate este ca pe lingi conditiile de similitudine cinematic6 s6 fie satisf5cut5 ~i conditia Fr T = idem. (12-11) ar . = S Op a - dv d~ ' este Prin egalare cu .12 . U L = uf .u. conditia de similitudine dinamicii prin care raportul fortelor trebuie sZi fie constant va fi: I * I Raportul fortelor de viscozitate. ~ t i i n d Fv cii = S. .10) Modelul Froude se folose~tef n special la studiul curentilor in albii deschise. Modelul Reynolds.toti coeficienf i i de scarii sPnt reductibili la scara geometrici la diferi te puteri. miscarea navelor etc. . Astfeli A I I coeficientul coeficientul coeficientul coeficientul coeficientul coeficientul coeficientul de scarii de scar5 de scarii de scari de scarii d e scar5 de scarii a1 vi tezelor a1 timpilor a1 debi telor a1 forfelor a1 presiunilor al lucrului rnecanic a1 puterilor a. up = u 5 / 2 °' I OC.

modelul Reynolds se intilne~tein special in cazul misciirii fluidelor P conducte. In practicl.Prn 7 se obfine: 7 A 9 coef icientul de coeficientul de coeficientul de coeficientul de coeficientul de coeficientul de coeficient~llde scari scar2 scari scari scari scari scara a1 vi tezelor a1 timpilor a1 debitelor a1 fortelor a1 presiunilor a1 lucru1ui mecanic a1 puterilor a. Cap.poarti numele de numir sau criteriu Weber (We). tlt -1 Q1 .-1 tlp . pn . sau Raportul p V2L 0 . 9 Re = idem A (12-15) constituie conditia de bazi pentru modelul in care dominante sint fortele de viscozi tate. n In cazul modelului Reynolds. .a1 2 aq = ul aj = 1 ap = a1 -2 (12-16) a~ = a. = Vrn . unde frecirile se negl i jeazi..deci v.a1 Modelul Weber.# t 338 VL V Hidraulica Raportul adimensional . a fiinkl constants capilari . dar fortele capi lare au un rol insemnat (v. . . Se foloseste in cazul in care in afara fortelor de inertie predominii forfele capilare. a 'ciror expresie este Fc = o L. iar L conditia de similitudine se scrie: We = idem si trebuie satisfiicuti la anumite fenomene de curgere cu suprafati liberg (de exemplu la deversoare). XVI).se numeste numiir sau cri teriu Reynolds (Re) . daci fluidul din naturi si cel de pe model este acela~i.

pentru natur5 si model este o conditie de bazii la studiul fenomenelor legate de cavitatie. . P loc de p. rezul tii sau a~ 2 = aQ a. se ia p .Teoria sirnilitudinii Si nioiielarea hidraulicti 339 Modelul Euler se foloseste cfnd pe 14ngii fortele de inertie trebuie luate in consideratie ~i fortele d i presiune. 1 Introducind E loc de presiune absoluti diferenta de presiune 8 p care n constituie factorul motor. este egali cu V E / ~ E fiind modulul de elasticitate a1 mediului fluid. 9 Identitatea Giteriilor Euler. Similitudine compusci. dupg Newton. est. Din cele aritate mai sus rezultii cii studiul prin similitudine pe modele se reduce la alegerea unui anumit model geometric 9 9 ..e presiunea de vaporizare. adicii 9 \ - ~i serve~te cri teriu pentru discriminarea misciirilor subsonice de rnisciirile ca supersonice. Numiin rul I = 2 Eu se nume~tecifra de*cavitatie. Asa dar: 9 9 9 9 9 Riidiicina piitratii M a acestui raport se numeste numlrul Mach. Aplicatii mai importante ale acestei notiuni se fac E i aerodinamica vitezelor mari. orl 2 ... In acest caz I F cum P f. In acest caz.c" niimitii celeritate ~i care. ( Modelul Mach. ~i pentru modelarea acestor din urn15 misciiri . conditia de sirnilitudine se poate scrie 3 in care raportul * pV2 consti tuie cri teriul denumi t Euler (Eu). M i ~ a r e a Entr-un mediu fluid elastic este Ensotitii de unde de presiune care se transmit cu o vitezi. f n care p. Pentru modelarea unor asemenea misciiri trebuie ca raportul Mtre forta de inertie si forta elastici sii fie acelasi la miscarea din naturii si la model. Eu = idem.p. 4 s 2 a.. == 2 C l ~ ' iar fi Fi = a.

si . Alte d m e n i i de automodelare fn raport cu criteriul Re sfnt domeniile de miscare uniform5 a unui fluid viscos cu forte masice neglijabile. Re. in functie de scara geometric5 aleas%. ele cerfnd satisfacerea concomitentii a identitiitii rnai multor criterii. 9 ' 9 12. satisfacerea concomitentii a criteriilor Fr = idem si Re = idem devine incompatibilii. We. adicii in zone Bn care feiomenul studiat nu mai depinde de ace1 criteriu. pe model.2. v2 . este deci cazul unui domeniu de automodelare fn raport cu criteriul Re.. fluidul folosit trebuie s5 a i b i o anumit5 viscozitate. la studiul miscirii unui curent in domeniul de turbulent5 rugoas5. Teorema produselor (11) Metoda analizei dimensionale permite sii se obtin5. vor trebui indeplini te ambele conditii Fr = idem si Re 7 idem. Eu etc. sau de mikcare potential5 permanentii ~i forte masice neglijabile. pentru care unul din criteriile Fr.. conditiile de similitudine vdr fi rnai grele.3. trebuie sii fie identic cu cel din naturii. sub form5 criteriall. Un mijloc de a evita erorile pe care le poate aduce neglijarea uneia dintre conditii const ii fn efectuarea Encerckilor fn zonele de automodelare in raport cu unul dintre cri terii. Dac5. in functie de categoria de forte dominante. pe baza primului principiu a1 analizei dimensionale se poate afirma cii intre a c e ~ t i parametri trebuie sii existe o relatie functional5 a c5rei exprimare general5 este: f (41. pierderile de sarcinii n i rnai ddpind de num5rul Re. legea dupg care se desfii~oarii fenomenul studiat . de exemplu.vl v2 V L -Cum --gl gL 9 vn vm 4 sau deci. Dac5 fenomenul studiat este rnai complex si nu pot f i neglijate rnai multe categorii de forte. dacii se cunosc parametrii care deterrnin5 fenomenul. (12-24) # . De exemplu. fortele de greutate ~i fortele de viscozitate sint la fel de importante. Cum fn practica modeliirii hidraulice fluidul folosit cel rnai frecvent este apa. conform ecuatiei (12-23). q37 • qn) = 0. T Aceasta duce la o relatie suplimentarii obligatorie fntre coeficientul de scar5 a1 lungimilor ~i cel a1 coeficientilor de viscozi tate cinemat icii.asemenea cu natura. 42. Metoda analizei dimensionale apl icatii la stabilirea conditiilor de similitudine. Astfel.

Fiecare parametru qi are o formulii dimensional: in functie de sistemul de mlrimi fundamentale ales XI.Teoria similitudinii ~i modelarea hidraulicii Parametrii qi pot f i miirimi fizice sau mecanice.. fn sistemul L T.. p (vitezg. X. vi teza are formula dimensional5 [v] = LT-I i valoarea numeric5 8 v = J a unitiiti de lungime b unitiiti de timp .. se stabile~te conditia de omogenitate. x. x3 sPnt luate ca miirimi fundamentale. C. densitate) va avea . forta in sistemul V. formula dimensional5 9 [f] si ' valoarea ' k = [vlC1 [LI'~ ~ ~ 1 ' 3 Stiind c l forta este egalg cu masa inmul.. cu sau fiirii dimensiuni.. De exemplu. nireprezintii valoarea relativii a parametrului qi. lungime. Valoarea miirimilor adimensionale ni se poate calcula cu relatia Dacii xI. Dacii v este miirime fundamental5 si v = c unitiiti de vitezii. Valoarea exponentilor C.titii cu acceleratia % .. x3 reprezintii unitiitile de mgsurii En sistemul ales. si o valoare numeric5 9 i in care x. din De exemplu. X. x. L. C.

2. teoria . Fie aceste miirimi q. cu conditia ca ele s l fie independente intre ele si sii poatii exprima pe celelalte. q. E t a ~ e l ede lucru iint deci: 1. In felul acesta. Mirimile derivate se obtin'asa cum s-a aritat mai fnainte.deci ~nlocuind P expresia fortei. sau teorema produselor . . Formula obtinuti poate f i comparatii cu expresia cunoscuti a rezistenfei la fnaintare a unui corp fntr-un fluid: in care C este un coeficient de rezistenti. ~i q. Aceastii teoremi este cunoscutii sub numele de teorema Il. avem n . Deoarece alegerea sistemului de mirimi fundamentale ~i a unitiif ilor lor de misurii este arbitrarii. . iar valorile lor numerice relative se formeazidin produsele 9 1 Relatia functional9 se transformi in sau \ f(n.pentru determinarea criteriilor si a legilor de similitudine .. ci un grup de fenomene. i2 S-a inlocuit prin suprafata S. experimentul . asemenea. ecuatia initiali (12-24) de n parametri s-a transforrfiat fntr-o ecuatie de (12-3) parametri adirnensionali. 7 A .. un grup de similitudine. ) k = 0. Conditia de similitudine a unui grup de fenomene care depind de n parametri consti fniindentitatea a n-4 criterii.. incerciirile pe modelul execu tat conform 'legilor de simili tudine. se pot lua ca bazi trei miirimi care fac parte chiar din fenomenul studiat. 3. 0 ecuatie pusi sub form5 criteria15 exprimi nu numai un singur fenomen. in care .pentru stabilirea parametrilor . Metoda analizei dimensionale se folose~te atunci cfnd pe bazii experimentalii se pot cunoaste parametrii care part icipii la desfiisurarea fenomenului. n . formfnd o ecuatie criterialii.

Determinarea pierderii de sarcini longitud inald E conduct n circulare.v b a - in care m = K IC' Y 2 Exempl ul 2. Pierderea de sarcinii in conducte. scrisii sub formii general& este ' 9 9 . Rezulti debitul in greutate = 312 si C. Ecuatia funcf ionali. acceleratia gravitationalii g si iniiltimea lamei deversante h. ecuatia se poate scrie sub formii cri terialci ? Considerim debitul G ca greutatea lichidului care trece in unitatea de t imp peste deversor. ? 512. se poate exprima prin diferenta. Debitul unui deversor depinde de densitatea lichidului p.de presiune A p dintre sectiuniie considerate. precum si de rugozitatea absoluti a peret ilor A. Scurgerea peste un deuersor. C.. a lichidului.. de viteza lichidului v. loarea debitului ca volum este . deci MLT-3 de unde = (~~-3)'l (LT-~)'~ ~ ) ' 3 ( = 9 Cl = 1. densitatea p ~i viscozitatea E*. [GI = M L T-. h -. Teoria similitudinii gi modelarea hidraulicd 343 Exemplul 1 . Ecuatia finctionalii este deci Dacii se aleg ca unitiiti fundamentale p. Introducind pentru deversorul dreptunghiular raportul . in ipoteza unei misciri uniforme. Ea depinde de diametrul d si lungimea l a conductei. g si h.

se obtine +P \. .AlegPnd ca unit5ti fundamentale d. ecuatia se transformi intr-o ecuatie cri teriali 9 in care : IT4 = '4 1 AP uc24 pc34 ' dec i 4 In mod shnilar. v si p. Expliei tEnd in ecuatia cri terialii cri teriul 9. Cum pierderea de sarcinii este direct proportional5 cu lungimea.

.v. sub forma vom avea sau E care n S-au obtinut in felul acesta expresia general9 a pierderilor de sarcinii longitudinal9 in conducte circulare. .2. . dacg se studiazi o problemii pentru care ecuatiile fundamentale a n t ecuatiile de miscare ale unui fluid vfscos. i ecuatia de continuitate du -+ dv dx + dw . ecuaf iile Navier-Stokes.0.Teoria similitudinii i modelarea hidraulicd 345 Exprimfnd pierderea de sarcini longi tudinalii. Stabil irea conditiilor de simil itudik prin identitatea ecuatiilot de miqcare Doug fenomene asemenea trebuie sii fie descrise de sisteme de ecuatii diferentiale ident ice.. Astfel. . iar Pntre mgrimile care caracterizeazii un fenomen ~i mgrimile corespunziitoare ale celui de-a1 doilea fenomen trebuie sii existe coeficienti de scarg constanti pentru mirimi avInd acelea~i dimensi uni . all etc. 12. .4. precum ~i parametrii de care depinde coeficienttil de rezistenfii A. in care fnsg parametrii vor fi respectiv a. dz un fenomen asemenea va fi caracterizat prin acela~igrup de ecuatii.

.sistemele (12-29) si (12-30) sii fie identice. 2 impiirtind primele trei ecuatii cu factorul s s i punind conditia ca 9 . aceastii conditie de kimi litudine nu se mai pune.Rezultii sistemul : Se constati c i ecuatia de continuitate este satisficuti fir2 conditii suplimentare. Daci miscarea este permanenti.similitudine: i 9 sau Cri teriul T V se numeste criteriu de homocronie sau criteriul Struchal (Sh) .-pnV2 6 pm v2 '9 . L 9 Sh 9 = idem . a (1 2-35) Se stie din paragrafele precedente c i prezenta fortelor de greutate duce la condjfia de similitudine Fr = idem. se obtin urmitoarele conditii de . conditia devine Fr = idem. (1 2-33) este conditia de similitudine legatii de caracterul nepermanent a1 miscirii f lui. . Pentru fortele masice egale cu fortele de greutate.delor vfscoase. pn sau . I .

(12-37) conditii determinate de fortele de viscozi ta te. si ? pentru . Ecuatiile Navier-Stokes se pot scrie fn general sub forma: 4 pentru fenamenul din naturii de exemplu. Dac5 si fortele masice sPnt neglijabile. 9 -f p Fr = idem. Fr = idem. se obtine modelul Re. Dac5 fiecare dintre ele este egal si cu deci cu Fi - -- fi + F g + Fv + fg + f a 7 si '-P din ecuatiile de m i p i r e . conditiile de similitudine rezul tate din' analiza ecuatiilor diferentiale sfnt : Sh = idem.de-a1 patrulea fiind satisfiicut fn mod implicit. mai trebuie satisficutii condif ia de similfitudine - Este suficient insi ca numai trei dintre rapoarte s i fie egale. pentru mi~careafluidelor vfscoase. Conditia de similitudine este: 'Eu 'd) sau Qe = idem. Se poate afirma deci cii pentru miscarea fluidelor viscoase. D a d mi~careaeste permanentii. . (1 2-39) = idem. Cum cele doui fenomene trebuie sii iie asemenea. ci numai trei. Se poate demonstra cii nu toate patru. conditiile de similitudine se reduc la Sh = idem. - Eu Re = = idem. dispare cri teriul Sh.Teoria similitudinii i 8 ~ v 2 modelarea hidraulica' 347 cri teriul obtinut 2 este criteriul Euler si prezenta lui este 'legat5 de exis? tents fortelor de presiune. idem.conditiile sint necesare. cel. In concluzie. fenomenul de pe model.

? 12. Conditiile deduse din identitatea sistemelor de ecuatii diferentiale sfnt. Conditiile de similitudine in miqcarea turbulentii \ Pentru mi~careaturbulentg.CC/ CCI3 Lj.2. (12-6). a. a. qi deoarece fn practica modelirii este imposibil sii se pun5 conditii fn legiiturii cu pulsatia vitezei. este . at aj 8 sau av t = 1 sau V" C --' v= Aceastii conditie se mai poate scrie sub forma: . iar Ff fr =y R J.pulsatia vi teiei. fortele dominante stnt fortele de inertie.. sau+daca domeniul studiat este un d~meniu automodelare in raport cu criteriul Re. Conditia de simili tudine dinarnicii va reiul ta din egali tatea rapoartelor a douii' dintre aceste ca tegori i de forte. iar .2 a. dar nu suficiente.5. deci modelul Froude. cri teriile de similitudine. rezul tate din ecuatiile Reynolds.- R' ff Din egalarea celor doug rapoarte se obtine: 2 2 = aga.Hidraulica Dacg fortele de viscozitate sint mici in raport cu fortele masice. La ele trebuie adlugatl aseminarea conditiilor de unici tate. cuprind. fortele de greutate gi cele de frecare.. de rimine numai conditia Fr = idem.Q1 . Loitianski care caracterizeazii turbulenta prin termenul V' .2 conform fi T 2 a1-. pentru stabilirea conditiilor de similitudine in cazul mi$ciirii turbulente se recurge la metoda aproximativi a fortelor. cum Fj = t x L.. de exemplu : & Raportul fi = a. un cri teriu nou.. Deoarece sisteyul de ecuatii diferentiale a1 lui Reynolds nu este complet. necesare. In afara cri teriilor stabili te anterior. propus de L. Intr-o mivcare turbulentii. Folosirea ecuatiilor diferentiale la stabilirea conditiilor de similitudine este o metodri exacta care duce la cunoasterea tuturor cri teriilor de simili tudine.

simili tudinea se realizeazii prin conditia asemiinirii geometrice extinse asupra rugozitgtii ~i Fr = idem. modelarea se face pe baza criteriului Re = idem.'': . dar realizfnd . dupi felul miscirii. . Pe baza legii universale date de I. ~ a c lichidul folosi t pe model este acela~i cel din naturi. deci h = h 1 .dar mentionind conditia de baz5 An = A Se poate lucra deci pe model. sau fn zone de tranzitie. pentru repartitia vitezelor'in miscarea turbulerltii.. 9 (12-48) Dar atit A. negl ijind fortele masice In . (12-47) Egali tatea pantelor energetice se asiguri prin egal i tatea coeficientilor de rezistenti Cn = C.. 9 ($1 9 12.ne ~i de viscozitate. = A... . Conducte. miscare nepermanenti. " . t. in aceastii cauzii se admite o abate& de la conditia Re = idem. exist5 posibilitatea de a studia turbulenta in zona practicii cu9ajutor~l turbulentei netede pe model.3.orice domeniu turbulent (neted. $3.. Prandtl... '. Dacii miscarea este laminari.% .acelasi coeficient de rezistentii h cu cel din naturi. rugos sau in zoni de tranzitie). -.3. Dac5 miscarea este turbulent5 1 1 conducte rugoase. coeficientii i cu w de scarii se exprim5 fn functie de ul prin relatiile (12-16). Se stie cii fn practicii criteriile Fr = idem si Re = idem sint incompatibile. XV) I&$. de rugozi tatea relativ5fL R i de numLul Re... Modelarea sistemelor sub presiune -%.' a I I * Teoria similitudinii gi modelarea hidraulicd L 349 i L Dac5 se pune conditia ca panta energetic5 s5 respecte conditia de similifudine geometricii. Dacii mi~careaeste turbulent5 in cond'ucte netede. i 3 * I P:. sau An = A. rezulti: J. .I Conducte. in .. coeficientul h depinde de numirul Re..omparatie cu cele de presi. 6. cit si C depind. Fr = idem. * . cu conditia ca h.= J. litudinea geometric5 a modelului si uh = 1. PRINCIPII DE MODELARE HIDRAuLICA 12. Pentru miscarea turbulent& conditiile de similitudine constau in simi..! +i . A': o i t r i i de berbkc * rezultii conditiile de similitudine (v. Din studiul ecuatiilor diferenfiale ale P-. cap. . miscare permanents'. I > .1.

rezuitii din grupul de ecuatii . " I si a.21). Din ecuafia (12-50) avem: a. . fortele predbminante fiind cele de greutate.I ah -. Datoritii valorilor reduse ale timpului de inchidere sau deschidere a vanelqr ~ i in general.- I 3Ch = a2 . Aceasta se poate realiza prin folosirea pentru model a unor conducte cu perefi a1 c5ror modul de eelasticitate s5 fie rntIlt mai mic decPt cel din natur5. . se ia 9 Rezul tii urmitoarele/ relatii intre c. e Coeficientii de scarii. Orificiisi ajutaje.l sau . IntroducEnd in (12-52) se obfine Cueficientii de scar5 sfnt deci : a. Pentru scurgerea prin orificii si ajutaje (v. in functie de a1 .oeficientii de scar. . x . a2. XVII. Cap. E.identitatea criteriului conductei si 9 0=- Cltj I = idem identitatea criteriului de manevrare a vanei. . : . ale timpului in care se desfiisdrii fenomenul loviturii de berbec. = al . . = r. = a1 important de semnalat este faptul cii viteza de propagare a undei de presiune pe model trebuie sii fie in acest caz mult mai micii decit cea din naturii. ' deci pentru .Cx1 q . condif ia de simili tudine a fenomenelor se reduce la - Fr = idem.

1 .5 Vn Rn > Recr. ~i pe model trebuie ca Dar cum pentru modelul Froude v. = vn O ..3.5 . . a 1 . lndicatii generale cu privire la modelarea h idraulicii a albiilor 9 I ) Regimul de miscare in naturg si pe model trebuie'si fie acelasi.2. . ? a 1 5 ' pentru modele de r i i .. important% pentru alegerea coef icientului de scar6 al al < > a1 l i b (1 2-56) Cealalt6 limitii a coeficientului de scar6 pentru lungimi este determinati de dimensiunile platformei pe care se poate construi modelul in laborator a 1 . 2 a Vm Din aceastii relatie rezul tii o conditie. spiilarea sau acumularea lor in anumi te regiuni.. stavile. Dac5 miscarea fl'uidulii in naturg este turbulent& caiul cel mai frecvint Fntilni t. Modelele cu pat mobil se folosesc F problemele la care aspectul morfolo-n gic a1 procesului are o important5 primordiali.al 100 ' 1 • 1 100 1 1000 I . ~ t i i n dc5: deci : Sc5rile recomandate din practica laboratoarelor hidrotehnice sint : pentru 1 deversoare la marile baraje . se poate face pe modele cu pat fix sau pat mobil (neerodabile sau erodabile). a1 curentilor In albii deschise. trebuie ca: q-1.Teoria similitudinii ~i modelarea hidraulicd 35 1 - 12.C 0. pe model. Modelele cu pat fix se folosesc la studiul hidraulic a1 cursurilor de ap5 T conditii naturale sau in conditiile din proiectul de amenajare. In aceasti categorie de probleme.1 pentru canale. -1 25 30 ' 2) Studiul. 9 si de capacitatea de debit a laboratorului. . n Pe iceste modele se pot determina: distributiile de vi teze. Folosind un material solid -aluvionar se pot stabili $i caracteristicile calitative ale misc5rii aluviunilor. . operatia cea mai grea o constituie alegerea materialului care va constitui patul mobil. heci Re. port i 1 L - 1 . repartitia de debite.. directiile curenf ilor. > Re. iar R e- = Rn . zonele de virtejuri etc.

5) La problemele la care se studiazii valurile sau undele de remu. Existi unele tendinfe mai noi care admit ping la 1 5l / l Pentru unele probleme cu totul speciale s-a mers pfnii la difkrente muit mai mari. fn loc de. G. Conditia este satisficuti automat la modelele nedeformate. 6 ) Cfnd nu este posibili o similitudine geometricii completi. Budapest. I. Pncft antrenarea lui sii ai b i loc la viteze. extinsii si asupra rugozitiitii peretilor. viteza de suprafati nu trebuie sii coboare sub 0. care corespunde valorii limiti de la care nu se mai formeazi valuri. Labora toarele sovietice N. cresterea debitului solid fn'raport cu debitul de a p i sii fie asemenea pe model 'Si fn naturii .distorsiunea geometric5 a modelului se recurge in urmitoarele cazuri : a) cfnd posibilitiitile de alegere a coeficientulu'i de scari ar duce la o mi?care laminarii pe model.. Pentru doui fenomene de acest gen.2 . fortele de inertie sfnt neglijabile din cauza vitezelor foarte mici. * dupi Mosony **. existii diferite recomandgri' rezultate din practica laboratoarelor hidrotehnice. Cap. 3) Una dintre conditiile principale de similitudine este aseminarea geornetrici fntre model si naturi. * V..1/4. chiar 1/25.aluviunilor pe model. Acta technica Acaderniae scientiarum Hungaricae. respec tiv-niveluri. criteriul de similitudine rezulti.. Tome 8. Zegjda in importanta sa lucrare de sintezii.3. s i nu necesite un timp prea fndelungat. Conditi i de sirnil itudine pent ru rnigcarea apei subterane* A In mi~careaapei subterane. indicii valori care s i nu depbeasci 113. fortele predominante sint cele gravi tat ionale si de frecare. 4) Modelul trebuie s i se giseascii in acelasi regim ca si In naturii: lent sau rapid. X X I V .i 352 Hidraulica Caracteristicile geometrice ~i fizice ale materialului aluvionar pe model trebuie astfel alese. la model. In ceea ce prive3te limitele admisibile ale raportului acestor sciri. Pentru rezolvarea practici a problemelor de modelare hidraulicii se foloe~te metodica expusii de A. P.deformate (distorsionate). realizfndu-se prin aceasta modele. adici desivfr~irea procesului de modi ficare a albiei. c) f n cazul in care apar dificultiiti la asigurarea n~obilitiitiinecesare a . corespunziitoare cu cele din naturii. din egalitatea 9 E. Fasc. se impune modificarea pantei modelului. 1. dfndu-se initial o pantii suplimentari. coeficientul de scari a1 t impului morfologic s i fie rational. Mosony. Existii fnsii cazuri fn care posibilititile practice de executare a modelului impun abateri de la similitudinea geometrici.23 m/s. migcare turbulenti. precum si cfnd nu se poate realiza conditia de igalitate a coeficientilor de rugozi tatk.3. Ea trebuie verificat i 'la modelele care au suferi t deformat i i . La . In acest caz se recurge la folosirea unor coeficienti de scarii diferiti pentru elementek de lungime orizontale si verticale. I. . - - 9 8 S 12. Le r6le de 196che11e de reduction dans l'exp6riment sur mod ele redui t.1959. .

= a. similitudinea fenomenelor de miscare a fluidelor in medii poroase se asigurii prin: L - 9 vv . Dacii lichidul este acelasi. Bucureqti.a1 a.idem.. Hidrotehnica.= idem @ g $i similitudinea geometric5 a domeniului. . fie ad= 1.. h vm =- Ins5 din legea Darcy V = K J .Teoria sinditudinii gi modelarea hidraulicd 353 In care rapoartele fnlocuite prin ecuatiile (12-8) ~i (12-13) dau a. cuprinztnd ~i granulele masivului de pe model. este valabilii ~ipentru modele distorsionate.. Coeficientul de scar%a1 granulelor a se poate lua fie ad = al. In conclueie. relatia -. d * Oh. 1950.idem da C Sau v.-V. d fie a # a* ~i # 1. Cosma*.lui mediu a1 granulelor fn locul parametrului liniar I . Cosma. nr. si admitlnd c i coeficientul de permeabili tate . 9 rezultii penhu deci aceea~i ecuatie (12-62). Dupii Gh.v Re l2 g Aceastii conditie a fost enunfatii de Mosony pentru cazul unei similitudini geometrice complete. d a d legea d a t l de Mosony se modificii prin introducerea diarnetru. 3. a? qr. sau deci Fr .ac. Vv dag idem. conditia (12-61) devine 9 v . .

. Distributia presiunilor pe corpurile solide a ~ e z a t efix in aer in rnigcare. STRUCTU RA STRATULUI LIMITA Deosebirile importante dintre diagrama presiunilor distri bui te. si diagrama presiunilor calculate Pn ipoteza c l fluidul este perfect au necisi ta t dbservarea mai aprofunda t i a fenomenelor in vederea descoperirii legilor lor. DEFINITII.Teoria stratului limits 13. proiectilelor si. .?e = f62500 Fig. In figura 13-1 se arati 4n a) distribufia presiunilor pe suprafata unui profil de arip5 Jukovski intr-un fluid in miscarea paralell uniform5 si Pn b) distributia presiunilor in cazul unei sfere . 9 . in regim laminar gi turbulent. real apare cu atYt mai mare cu cPt numgrul Re a1 miscgrii este mai mare si depinde fn mare mgsuri de forma corpului. sferi cu viteze mari. Studiul acestor fenomene a devenit cu atft mai necesar cu cft numai prin stiipinirea lor se pot determina formele aerodinamice opt ime care trebuie date avioanelor. mgsurate .la suprafata unui corp fix aflat fntr-un fluid in miscare..l I t -2 P-Pa 3 PUZ u.J. 13-1. rachetelor. Deosebirea dintre teoria fluidului perfect si fenomenuI . oricgrui corp care trebuie s i se deplaseze Pn a tmo. F general. n fa) * &E2 I 0 .l Re*-T= fU 5 .

13-2. E. Fig. fn studiul presiunii vintului pe constructii. el poate lipsi pe o parte a suprafetei corpului. De aceea. regimul in stratul limiti incepe a f i laminar (1Pngii . Stratul limitii a fost observat Entfia oar5 de Hele-Shaw.in evaluarea rezistentelor la fnaintare a navelor etc. 'Regimul de miscare depinde.. se defineste 9 9 9 9 ca numir Re in raport cu fntregul corp f i r i ins2 a avea o semnificatie precis. ultimul timp. 13.. in sensul misciirii.. Aceste forte de frfnare decelereazi din ce in ce rnai putin particulele fluide. dupii cum se considerii lungimea caracteristici. . la suprafafa corpului pin5 la viteza uniform2 a fluidului ~i T care se manifest% acfiunea foarte intensi n a forfelor de frecare.4).. care este sediul variatiei de vitezii de la zero.fig. .pe cfnd pentru studiul fenomenelor din conducte in si albii este cu mult mai putin'important. astfel cii aceastii teorie isi giiseste un loc jus' tificat si in acest manual.bordul de atac" = virful amonte a1 corpului). Reiimul de miyare in stratul limit5 poate fi laminar. Astfel. . se considerii Re. Reprezentarea schematic5 a stratului limiti Se numeste strut limita' sau strat marginal.iar fortele de frinare se anuleazi. . viteza fluidului este foarte apropiat% de U W .dezlipireaU lui de corp (v. Deosebirile se datoresc efectului de frinare a1 fortelor de frecare intern2 (viscozitate). Jukovski in 1896 Cunoasterea fenomenelor din stratul limi t2 este de o mare important5 pentru prigresul aviatiei. t o t u ~ i . 'pfnii ce. stratul de fluid in mivcare. dupi . Se constatii cii *presiunile miisurate diferii mult mai mu1t d e cele calculate ca fluid perfect la sferii fafii de profilul Jukovski. care se transmit in masa fluidului de la suprafata corpului. . iar de la o anumitii distant5 poate trece in regim de tranzitie gi apoi in regim turbulent (v. la o distant5 6 de suprafata corpului. dacii I este lungimea corpului.vx V - (1-3-2) . de-a lungul corpului. a inceput 85 fie folositii teoria stratului limit2 in anumite cazuri ~i in hidraulica constructiilor. 13-3). ins5 prirnul care a ariitat rolul stratului limit5 si chiar a descris dimensiunile si structura lui a fost N. ca si fn cazul conductelor. .Teoria st'ratului lirnitd (dupi Flachsbarth). deoarece. de numiirul Re.. ins5 fn cazul' stratului limit5 se'deosebesc mai 'multe feluri de numere Re. unde viteza fluidului este zero datoritii aderentei. turbulent sau de tranzitie. paragr.

Rezultii: P u.. pentru o plac5 plani Rex cr = 3. V fiind viteza uniforrnii a curentului. admiflnd c i I * dy2 pe Tntreaga sa grosime stratul limit2 este f n regim laminar. iar forta de frecare prin y-. grosimea stratului limit2 se define~te egalii ca cu acea distant5 6 misurati pe norrnalii. . deoarece influenta viscozi tiitii se resimte si dincolo de aceast5 distantg. Exist5 un Re. fir5 a se putka stabili prin misuriri sau teoretic distanta la care eforturile T sint chiar nule. 9 133.2 ~ -7 . ficind 1 = x.P = const . aceste doui forfe doming P n ecuatiile 13-8. Tns5 din ce fn ce mai putin. unde viteza diferii cu 1 % de viteza generali a fluidului V = U. : U 00' . GROSIMEA STRATULUI LIMITA LINGA 0 SUPRAFATA PLANA Dup5 conceptiile actuale.numirul Re la distanta x de bordul de atac. S-a demonstrat la .P -a . 1 . de la suprafata corpului soli'd.~i forta de frecare specific5 dx du P regim laminar. legea de variatie a grosimii stratului laminar . confirmat experimental pentru placa plan2. c'ritic depinzfnd de forma conturului corpului. Structura formulei care d5 grosimea 6 fn functie de parametrii de care depinde se poate afla prin consideratii de aseminare mecanici. capi tolul X I I c i forta de inertie specific5 pu . Deci 51 Uo a Y G Rezult5. In cazul itratului lirniti a1 unei suprafete plane. sau In care C este un coeficient nedimensional. 0 astfel de definitie este necesarii.2 *lo5 ca limiti inferioar5. = lo6 pentru care miscarea devine categoric turbulenti. Astfel. y n trebuie sii aibi un raport adimensional. Valoarea lui C s-a dedus prin calcul. iar ca limiti superioarg la placa plan2 Rex c. gisindu-se: C = 5. Forta de inertie se poate exprima dimensional prin d p U m o U o .

proeminenfele r5min inecate in substrat ca si cum suprafata ar f i netedg. . grosimea stratului laminar crescind. variazi cu distanfa x de la bordul de atac: I Ca ~i la miscarea turbulenti in conducte.2 lo5 corespunde . = 3.U6 --=--. pe cind cu cre~terea lui x. lungimea intregii zone lanlinare este micl ~i Fig. trebuie observat c5.b a stratului limi t5 se calculeazi cu formule empirice. Reao 2 800.) - Re. netedii.. -. La suprafetele rugoase. efectul rugozitiitii relative este maximum fn apropierea bordului de atac. unde proeminentele pot fi mai mari decit stratul subtire laminar.5 1 / ~ e . 9 = f (Re.. 13-3).U x 6 v V X Re.De altfel. Grosimea stratului limit5 neglijabilii in raport cu zona turbulentg. 13-3.. In zona turbulentei depline. Pentru o placii paralelii cu curentul. calculfnd pe 6 cu formula (12-7) se obtin valorile din tabela 13-1. . - 5 Din formula (13-6) rezulti c i la un Re. grosimea 6. ~rosimea' 6 este micii in raport cu 1. in practici. . YRe.Teoria strafuiui limit& 357 Se poate exprima Re. in stratul limit5 se mentine un substrat lamihar 6' (film laminar) care este neglijabil (fig. chiar in migcarea turbulentl. Astfel.

. 385 . lo7 1.8 0.5. ecuatiile Navier-Stokes dupi doul directii \i ecuaf ia de continui tate* iau' formele urmi t odre : L.. .4 lo8 2 106 2.8 1. Prandtl.5 lo6 3. deci neglijabil5. ECUATIILE MI$CARII I N STRATUL L ~ N G Ao SUPRAFATA PLANA 9 LJMITA Daci se consider5 in stratul limit5 regimul de miscare a fluidelor viscoase necompresibi le (regimul laminar) si se negl ijeazi fortele masice. du considerlnd c i studiem migcarea permanent& cii deci dispar si termenii .lo9 I 18 60 90 40. in ecuatia I (13-8) fi d2u d2u . se poate neglija termenul vin raport cu v . 1. In sfirsit. ca si viteza U P cimpul potential exterior stratului limiti. . analizind ordinea de miirime a diferitelor variabile din aceste ecuatii.3. asa cii ele %pot integrate in cazurile mai simple.si 9 9 9 dv -' dt dt rimin numai ecuafiile I si a 111-a (13-8) sub forma: 9 . a reusi t s i simplifice aceste ecuatii intr-o mare misuri. in care y fiind < 6 este o mirime foarte m i d in raport cu x si cu u.10-6 1 5 10 . iar 'En ecuafia a 11-a 9 dx2 d u2 (13-8) presiunea variaz5 atft de putin cu y in& se poate considera conn stants f n raport cu y fiind numai functie x . Astfel.358 Hidraulica - Tabela 13-1 Natura fluidului (m1s) 50 loo 200 u.0 0.9 2.5 ap2 v = 1. in care U este funciie de x si de t.2 0. 1 000 13. 1 b (m) Rel = 611 Y (mm) % aer v = 14.5 lo8 2 . loc6 1 5 1'0 2 50 200 3.

in locul mirimilor u. . cind y = 0. = U.ecuatia I la frontiera y = 6 dintie stratul limit6 $i curentul du . Intr-adevgr.Teoria stratului lirnitd 359 4 u = Conditiile l a limi t i siilt : pentru y = 0.0.0).cum ins5 si cornponenta v este zero pe frontiera interioarii. NU= 0.i ~ a ujx). Deoarece p = const. iar pentru . d ? -~ =. A Legea repartitiei vi tezelor de-a lungul normalei la front iera interioarii a stratului limitii pentru o placi planii se poate lua in miscarea laminar& sub forma unui polinom de gradul trei. iar in locul lui v.-.-. ciici fluidul aderi la suprafata corpului solid . u = 0. Pe de a l t i parte. cici aceasta Pnseamnii cii nu se mai pune problema afliirii presiunii in stratul limitii. Plecind de la un astfel de polinom cu patru termeni. y = oo." O s ." .ia (13-1. inseanlnii cii pentru y -d2u dy2 = 0 trebuie sii fie = ?= 0. inseamlli cii prima ecuatii (13-9) se reduce la . v = 0. Pentru y 6 . trebuie ca . care trebuie s i indeblirteascii conditiile la limitii. . se ggseste legea urmii toare : 9 t care satisface conditiile Ia limitii.deci dx .. potential. . Experientele au confirmat pe deplin aceit rezultat. aceasta fiind egalii cu presiunea d i n cimpul potential la distanta x si putlndu-se afla din eeuat..2 Rezultatul obtinut mai sus cu privire la mentinera unei presiuni constante pe o normalii la suprafata corpului solid este foarte important. . v ~i p trebuie introduse rniirimile medii temporale in ecvatiile (13-9). . misuriitorile ariitind cii presiunea este invariabilii pentru x = const. (legea lui Bernoulli). dy dy ' dy2 dec i p -1 -L U2 = const. . In miscarea turbulentli. conditie satisfgcuti de ecuatia (13-11). unde u. coeficientul de viscozitate aparenti E.0.

fn legiiturii cu mica dimensiune 6 a stratului limiti. atPt pentru suprafete plane cit gi pentru suprafete curbe. formula cea mai potrivitii este aceea logaritmicii. 115 in loc de 117. G. .0.dup2 L. unde se produce un fenomen care perturbi legea de repartitie a vi tezelor. urmitor). In zona turbulentd se admite pentru o placii plan8 o repartitie exponentiali de tipul 9 du gi . Pentru numere Re mai mici. in regim laminar.1 2 . paragr. De cele mai multe ori corpurile Pnconjurate de fluid au suprafata curb5 (aeronave. Prin consideratii. astfel cii se urmeazg douii ciii deosebite: . este mai exact a lua exponentul din formula 1 3 . Loitianski --ci repartitia vitezelor $In stratul limita se poate reprezenta printr-o familie de curbe cu un singur parametru de form5 f : Metoda [8] a dat rezultate suficient de exacte.2 . stabilindu-s"e unele relatii globale (teorema impulsului g. . . G ROSIMEA ST RATULUl LIMITA $1 REPARTITIA VlTEZELOR PENTRU 0 SUPRAFATA CURBA Teoria ~i rezultatele indicate P paragr. 13. 13.) presupunlnd .diagrama vitezelor sii se 'racordeze la u = U (x) si deci u = U di? conditii satisfiicute de ecuatia (13-11).desprinderea6'stratului limi tii de ling5 corp~il solid (v. vapoare etc. iar pe acestea din urmg chiar In zona dinspre aval a corpului..a. - . Din aceasti relatie n gi din ecuatiile (13-9) se deduce valoarea grosimii stratului limitii 8 conform formulei (13-7)..5. proiectile. analog5 cu legea distri butiei vi tezelor E conductele netede.13.3. ecuatia a doua revine la a recunoa~te c i presiunea este constant6 de-a lungul normalei la curbii ~i rimin numai dou5 ecuatii. fntocmai ca P cazul conductelor.4 au fost stabilite n pentru stratul limitii la contactul cu o suprafatii planii. n 13. analoge cu cele fiicute la paragr. Tollmien. iar pentru numere Re oricft de mari.pentru portiuni limitate Ax se consideri valabile ecuatiile pentru placa planii.) Ecuatiile diferentiale ale mivciirii intr-un astfel de strat limit5 au fost stabilite in ipoteza fluidului viskos intr-un sistem de coordonate curbilinii ( x dupg tangenta la curba de raz5 R(x) gi y dupii normalii) de citre W.se fac anumite simpli ficgri. Rezolvarea acestor ecuatii diferentiale este pract ic imposi bilii.

deci presiunile stnt mai mici: & - Fig. sau . incepe o zonii Pn care 9 < 0. y dupi normala la contur.. formind o suprafatii de discontinui tate consti tuitii din foarte numeroase mici vfrtejuri.e ~i fig. i n ace1 profil a1 vi tezelor.. asemiingtor unei ape st ii tii toqre sau .mare decf t p. si anume 9 In punctele C.cornponentele dupi x ale vitezelor P stratul limit& respectiv la marginea lui si U variind cu profilul. 13-5) x este directia dupii tangentii.4. 13-4. In acest caz (fig. cind numirul Rer este rnic.punct de desprindere". particulele din straw tul limit5 au pierdut o parte din energia cinetici ~i nu rnai pot dezvolta lucrul rnecanic necesar pentru a se misea fn contra unei presiuni cresctnde din C fn B . unde se indesesc liniile de curent.ap5 moartii" sau . Urmare a acestui fapt.. Zona in care .6. La corpurile rotunde. din cauza fortelor de frecare care frlneazii m i p r e a . de aceea. diagrama acestora prezintii deci un punct de inflexiune. n Un punct ca D se nume~te .Teoria strdtuhi limitd 36 f 13. se formeazii de asernenea .7 ~i 7.< 0 se du chearnl ~i zonii de.\dyJy=o pentru y = 0. du din punct de vedere matematic se caracterizeazii prin u = 0 +i (--=--) = 0 . 13-5. pe traseul liniilor de curent aplicate pe suprafata corpului (v. se formeazii stratul limitii in care vitezele nu mai cresc de la'A la C in aceea~i miisurii ca la un fluid perfect. Presiunea fn punctele A si B este mai . DEZLlPl REA ST RATULUl LIMITA. adici decit presiunea fntr-un punctsuficient de depiirtat de corpul solid. 7. in medie ins5 viteza este foarte rnicii. . u ~i U . C'. &cupat d e J .moarteU (fig. aval B. Explicatia dezlipirii stratului limi t i ap5 moarti. care. C deci vitezele au sensul contrar rni~cgriigenerale. FORMA REA DI RELO R La studiul mivciirii unui fluid perfect fn jurpl unui corp s-a demonstrat existents teoretici a doug puncte de stagnare: unul 'in arnonte A $i altul in. art. un spafiu cu Fig.. vitezele sfnt mai mari ca U.dirge‘. In cazul fluidului real. Schema dezlipirii stratului.3. da tori t prel zentei numeroaselor vfrtejuri.dezlipire6'.3. . in care d e ~ i exist5 mivciri ale P art iculelor. ele se dezlipesc fntr-un punct D (respectiv D') de pe suprafats corpului.. iar spre aval de punctul D . 13-5). 13-4). limi tii gi a formgrii direlor .

. 13-7. pentni nurnere Re mai mari (de exemplu Re > 30). La-un corp cu muchii pronunfate. Dacl viteza U creste. linia n de curent de lfngii rnuchie ocoleste muchia f5ri producere de virtejuri. teoria lui Th. Virtejurile acestea induc in zona de apii moartii o miskare de sens contrar cu curentul general. datoriti pozitiilor a1ternate ale vfrtejurilor. 13-6. ceea ce face ca si sirurile de vfrtej'uri s i se deplaseze fn spatele corpului cu o viteza ceva m d Aicii decit U (v.infinitl. Virtejurile se desprind cfnd obstacolul este mic. pe cind forma triunghiularii este cea obisnuiti (fig. Forma'drep tunghiulari este nestabilii. o partexdinstratul limit5 turbionar se Pnvlfteste lufnd forma de spiralii din care se rupe din cPnd in cfnd cfte o 9 Y . a) . desi -viteza lfngi rnuchie trebuie s6 fie .?I 5 i L / . Kgrman. -2 LC. Explicatia' forrngri i ylrtejurilor In aval de corpul s ~ l i d A coroang de vfrtejuri.---. formind fie o retea dreptunghiularii. fie o retea triunghiularii. spafiu limitatlatft lateral c'lt ~i spre aval. 9 9 9 T Fig._-- I - l = \ = \ 1 1 \-- -/ ---. antrenatii de fluidul inconjuriitor (fig. pe douii siruri paralele.f @-%i C @'c! G - Fig. c).vfrtejuri stationare. 6). 8... art. 13-6). v. . Formarea dfrei in spatele unei plici .4 &- ~~~~ / / I y/-------\ ----c2 -\ - T - 6- \ - / -( j $' <Q/ /-- . G\'>. la cilindri cu axa perpendiculari pe directia general2 a migcirii. 13-6. .-.)/ -\ G) 5))?-\ . 13-6. .. 13-6. P cazul cfnd viteza U este micii.3. b ~i fig. inconjurat de fluidul exterior a ciirui miscare general6 este prea putin influentati (fig./.teoretic .

proiectate pe directia x a miscirii.Teoria ~fi'atutui. 7. este viteza relativii a corpului fafa de viteza fluidului. in care apar virtejuri n stationare. paragr.Rezistenta de presiune datoriti neechilibriirii presiunilor pe fata amonte ~i pe aval. La numere Re foarte mari zona de a p i Jmoart6 seArestrfnge. b. in urrna dezlipirii stratului limit5 si form%rii zonei depresionare din spatele corpului. a acestor douii rezistente. se mai produce si rezultanta aerodinamicii (respectiv hidrodinamicg). 1 3 . la diferi te numere Re. in ul tima analizi. care ia un aspect complex. plkcind de la sdprafata de contact cu corpul. REZISTENTELE LA MISCRREA IN J U R U L UNUI CORPS Dacii se aflii un corp solid intr-un fluid czre are viteza relativii general6 de translatie V = Vo se produc forte de rezistentii datorite actiunii fortelor de frecare.a. fig. sub douii aspecte diferite: . acelei suprafete.Rezistenta de frecare propriu-zisi. Dacii ins5 U . . depinzind de. Ci este o arie n caracteristicg. pen tru a se deosebi de prima. fort6 opusii directiilor vitezei si tangential. forma si de numiirul Re a1 miscLii. tot actiunii unor forte de frecare care au cauzat desprinderea stratului limit5 ~i care amortizeazi apoi virtejurile ce se formeazii in spate. numi t i ~i retisten@ frontala'. Aceastii rezistenti este datori t5.2 si Cap. Rezistentele de irecare propriu-zise Rxj pot f i misurate ~i separat sau calcudupii metode analoge calculului pierderilor de sarcin6.si deci numirul Re cresc si mai mu1t.37. 'formindu-se dira (v. 9 9 . care se propagi in stratul limi t l . - 9 13. deci are dimensiunile unei lungimi la pitrat. Asadar rezistenfa total5 la inaintare este I 9 fits a 9 9 9 Fiecare din aceste forte p a t i f i exprimat. . proiectati pe direct ia perpendiculara misclrii. virtejurile incep a se desprinde. iar C este un coeficient adimensional. late In afar2 de aceste rezistente. Expresia lui P a fost datii de Jukovski [v. c. care este suma fortelor he presiune normalii exerci tatii pe -1ntreaga suprafati a corpului. numitii portanfa P = R.in schimb numeroase virtejuri se desprind din strati1 limitii si sint antrenate de curentul general.7. d). 1x1. sub forma indicati de Newton P care V . Vom mentine pentru aceast i rezistentii denumirea de rezistenf ii de presiune. Rezultanta R. este cunoscutl exact numai pe baza experientelor efectuate cu corpuri de diferi te forme. lirnitd 363 se formeazii P spatele muchiei o zonii depresionarg.

...12 0..40 2... pe cfnd la corpurile rotunde.. in care c este coarda sau profunzimea profilului......87 0... l ..... l O 2 4 10 18 00 1.. lufnd a = 2 b 1.. 1 2 pentru 105 > Re > lo3 ..CX j..... Rezistenta Rxj datoriti freciirii pure se poate calcula cu ajutorul rezistentei unitare 7 . in raport cu Re = -...........suficient de lung se dii in figura 13-8 variatia -.. .... unde frecarea depinde de regimul de mi~care. lungime d/l= 113 ... pentru o placii planii paraleli cu direciia mivciirii. Vd ... Placii plan5 circular5 subtire (disc)..Ol Cilindru ciraular.0 0...49 0... axa _1_ pe directia rnigcgrii... I/d = 0 .. ...... Coeficientul uni tar a1 rezistentei P ...l(r 0....49 10" 0. In tabela 13-2 se dau coeficientii C3 pentru corpuri de diferite forme [16J: Tabela 13-2 Forma corpului Coeficienfii unitari de rezistewtii C.... C variazii in limite largi......deci de numirul Re....15 1..40 0...............19 1....... Q = c 01... V Observiim c i la discuri perpendiculare pe directia mivciirii.. . perpendicular5 pe directia mi~ciirii ...3 Re = lo2 loS lo4 lo5 1.Vom adopta pentru coeficientii C...29 1. putin...2 1 Placii plan5 dreptunghiulari . Astfel...33 0.... lui C..lo Pentru cilindru circular..... fn cazul unui profil de aripii de avion... 1 gi v 4 . notatiile: Coeficientul unitar a1 rezistentei Roj Coeficientul uni tar a1 rezistentei R......21 Picltura de diametru' d. C variazii ..... In regim laminar.. - C... pentru care s-au stabilit formule ~i s-au fiicut numeroase experiente... b/h = 1 C..85 0. aferenti fortelor definite la acest paragraf. .......11 cx - 0.... = 1 ..99 Sfera..10 ReCx = 4.... suprafata totall de contact cu fluidul...C... iar 1 inseamnil 1 m din lungimea aripii..15 0.....1... d fiind diametrul' sectiunii drepte..91 0..2...... ... 7 4 Cx = 1...CX ..... fortele de frecare se produc in mod egal pe ambele fete. deoarece frecarea propriu-zisi nu joacii nici un rol. = 1 ..... lo4 6. lo4 v 3 ... lo4 8 . Mentioniim cii...

13-1 ~i 13-2.Rezistenta la fnaintare a navelor. STRATUL LIMITA IN CONDUCTE $I CANALE La capltul de fnceput a1 unei conducte legate la un rezervor..pfnii la distributia carac teristici regimului de miscare. 13-8.8. dupi ce se stabile~te mi~careapermanenti in conduc t i . unde vor f i luate fn considerare doui categorii de corpuri. Problema rezistentei la fnaintare a unui corp mobil intr-un fluid va f i ieluatl in capitolul X X I I I . 'Carafoli ~i ale colaboratorilor sii. E..Presiunea vfntului pe constructii. Pentru numese Re mai mari = 10%. acestea nu fac parte din lucrarea de'fati . cititorii care doresc a le cunbagte pot consulta lucririle de specialitate ale acad. Coeficientul de rezistentfi C P functie de Re pentru un cilindru c.lirnitlZ A 365 In mi~carea turbulent& admitirid pentru repart itia vi tezelor legea lui 117. Observatie. . n Fig.ircular fix A In k e s t e formule. 9 . in care distributia vitezelor trece trep tat de la o distributie uniformii u = const. lo9 . existii o zoni de tranzitie. A / 13. In ceea ce priveste rezistentele la Pnaintare ale avioanelor. Rel ~i Res au semnificatia de la paragr. creatii importante ale tehnicii : . = U.Teoria shatcclui.

Pentru ca in mi~careapermanent5 debitul este constant.0. Pentru conducte circulare s-a stabilit. 13-9. Daci regimul permanent a1 misckii in conduct6 este cel turbulent. t.. ~ x ~ e r i e k t e l e dovedit c i stabilizarca au se iace la o distant5 mai mare decit aceea d a t i de aceste formule. asadar d i la acest punct mai depirte stratul l i r n i t i hrnple fntreaga sectiune a cinalului (fig.03 d Red. = 200 (2a). plecind din A si B. lungimea de stabilizare 1.76 d (Red)'I4. Dupg calculele teoretice ale lui Schlichting [43] distributia vi tezelor miscirii laminare se realizeazi dupi o distant5 I. Segisestepentru Re 9 Re = = 2 000 5 000 1. IX. vitezele din nucleu cresc pentru a se compensa pierderile de vitezi dinspre peref i. se transmit in timp pini in axa canalului. dupi . se intersecteaz5 in M. fn care se stabileste miscarea laminari. d a t i de relatia: 9 I.Astfel. 1958). intr-un canal de Iitime 2a. -(13-21) *) S. diagrarna prezintg la centru un nucleu de viteze constante. pe cind intr-o sectiune intGrmediar5. a fost determinati teoretic de S. = 80 f2u) 1.. Determinarea lungimii de stabilizare a migciirii turbulente a fluidelor in canale largi $i conducte circulare sub presiune (Studii $i cercetiri de mecanici aplicats. nr. In acest fenomen stratul l i m i t i ocupi spatiile dintre . Reprezentarea schimbririi distributiei vitezelor la capritul initial a1 unei conducte numai lingi pereti. - 0.04 (2a) Re.lungimea de stabilizare" I. 4. 13-9). care a propus urmiitoarele formule: Pefitru un canal de l i t ime d = 2a 1. pe cale teoretici. = 1. V .pereti si kele dooui planuri care. racordat la pereti cu arce de paraboli. 1. Hfncu*. la inceput existente A d 4 - -----Pa c c - ----------M I 8 Fig.. se giseste diagrams de {iteze caracterist ici parabolici. Hincu.16 a2. . (13-8-l) In care d este diametrul conductei. Aceasta se datoreste faptului c i fortele de frecare.. In care Re = U" V = 0.

Aceastl chestiune are importanti mai ales in cazurile urmitoare: . precum ~i producerea de rezistente locale importante in unele instalatii hidraulice. 50 d pentru conductele circulare. A - -- - --- (a ' . in care se. particulele care au pierdut din vitez5 ~i care aveau tendinta de a se desprinde de suprafata corpului sint Pnllturate din mi~care~i stratul limit5 care se formeaz5 mai departe devine capabil a invinge cre~tereapresiunii. Absorbirea stratului lirnitl: -gent2 pronuntati. avPnd ca urmare rezistente mari la inaintarea n aeronavelor.la calcu.carea dintr-un canal cu diver-. influentind prin SU-gere punctul de tranzitie a1 .ciutat a se mic~oraforta de -----frecare. experiente s-au @sit valori foarte diferite.limitti / 367 Pentru o conductii de diametru d. Prin. Absorbirea stratlilui limitg se face previzind pe suprafata curb2 a corpului mici orificii ~i fante care comunic2 cu un spatiu in care se produce o depresiune. dupg 1904. Fenomenele care apar fn stratul iimitii ~i au ca urmare deilipirea acestuia qi rnlrirea turbulenfei migcirii sint nefavorabile. Mai tfrziu. a vapoarelor. cu ajutorul unei pompe sau a1 unui sifon.. Prin aceastg sugere. formulele de pierderi de sarcini stabilite pentru misciri laminare. caracterizat stabilindu-se numai dup5 distanfa I. spre a se evi ta desprinderea lui (absorbire) sau Insusi prof ilul corpului poate f i astfel desenat PncPt aceste fenomene s i nu se producg.i 50 000. corpului stratul limit2 s l r l rninii laminar. produc vfrtejuri ~i pierderi se 111entine m i ~ c a r e a l i n i ~ t i t g . 6) cu absorbire. (bl. 'fn concluzie. . P general. respectiv turbulente. de la'lnceputul conductei. Acest procedeu a fost incercat. s-a -4 . 13-10. la aripa portants a avionului. se produce dira de vlrtejuri. de la laminar la turbulent.. Tot prin absorbire. deci ale fortei de sustentatie a avionului.. in functie de experimentator. pentru ca pe cea rnai mare parte din suprafata +.. - / . . in cazul regimului turbulent se poate lua ca lungime de stabilizare 1.Teoria stratutui. Fig..lu1 conductelor scurte.. Insl stratul limit5 poate fi influentat prin anumite dispozitive. aparatele de misurii trebuie introduse numai tn aval de aceasti lungime.la studiul fn laborator a1 diferitelor tipuri de m i ~ c i r i Regirnul deplin . pentru nurnere Re cuprinse Fntre 10 000 . miq. strafului limit. nu sfnt valabile pe v lungimea de stabilizare 1. obtinindu-se importante sporiri ale portantei. .a) f5r5 absorbire.

ges hidrauli ques par aspiration de la couche limi te. Daci se prevede de-a lungul pragului o fanti aspiratoare (fig. 13). a). se realizeazi astfel un sifon cu actiune foarte energici de absorbire. lama de api se lipe~te . 13-11. Absorbirea stratului limit5 la o prizg de apg: a) zong de virtejuri. I11 1958. In figura 13-10. Ese cande* a demonstrat cum se pot obtine modificiri foarte avantajoase ale unor rnigcgri in numeroase cazuri de lucriiri hidrotehnice prin absorbirea stratului limiti. cici' 0 lipit5 de parament. L. b) cu absorbire. * L. Bucarest. La deversoarele cu prof i 1 curb Creager-Of i terov. Aspiratia & F se face punind fanta F in legituri cu bazinul aval.5e desprinde de parametrul aval. p f n i in oarecare li.mari de sarcing. Escande. 13-12.tusi. mirire a capacitgtii de debit a deversorului. care face sB creasci debi tul deversat ping o la 18% peste debi tul deversorului tip Creager obi~nuit. (Revue de rnecanique appliquee. No. vlna r i m i n e favoiabil. Vom cita numai doui cazuri din cele propuse. poate deveni o mi~care linigtitg. a gi b se vede cum influentea25 absorbirea stratului limit5 asupra mirgrii tntr-un astfel de cara!. - - Fig. . 13-11.. unde se formeazi o zoni de vfrtejuri (fig. -pinza de a p i . D curind. ToFig. se d i profilului crestei o formi prin care se eviti producerea de depresiuni. vina se dezlipe~te. b). realizindu-se +i un debit sporit. care pot cauza @I ("1 vibrati i diunitoare. 13-11. Daci sarcina H deasupra bragului cre~temult peste sarcina de calcul. de o aplicatie foarte frecventii. Absorbirea stratului limiti la creasta unui derer. t. b) virtejurile dispar dacg stratul limit5 este absorbit i n punctul C . sub nivelul apei din ace1 bazin.de perete ~i se stabile~te depresiune constanti. sor curb: mite. acad. un vid partial este a) fir2 absorbire. Transformation des conditions de fonctionnement des grands ouvra- .

0 a l t i aplicatie a acestui procedeu a fost propus2 la prizele de a 9.de migcare este guvernati de o functie de curent cj. tn care direct ia generali a migcirii de transport este x. rimtn tn aceste ecuafii numai termenii in care intervin variabilele u'. ter din paragr. u'.vV2v' P dy ? (13-24) du' -+dx dv' =O d~ d p ' v v 2 u ' . nici amortizate gi se stabilegte o ava-numiti curbi de indiferenti. a o astfel de prizii (fig. Li terele barate desemneazi valori medii temporale.10. Deci.1 se obtine sistemul : u . I n acest mod se suprimii dezlipirea stratului llimiti gi se obtine o curgere favorabilii la intrarea In camera de prizi. du' dt + . In mod obignuit. In trarea curen tului se face cu secti une micgora t i . Se folosegte schema cea mai simpli a migcirii generale. p I . v'. iar p'.t) de forma urrnitoare: (13-25) $ (x.+ u . v' stnt funcfii. pentru a ameliora - P * 13. du' dx du dy - p d x 1 dp' P dx 1 +-.0 dx d~ t Intruclt ecuati'ile Navier-Stokes sint satisficute de mirimile rni~ciirii fundamentale (laminare).TEORIA MlClLOR OSCILATII 9 Pentru expl icarea producerii turbulentei. 13-12).vv"' 9 dv' . iai. fnsi numai la ape mari.d i + -P1.vi teza este functie nurnai de y. de x. LOCUL DE NA$TERE A TURBULENTEI . 1 1.dv' udt dx + -1. cInd nu este nevoie de a p i .+ . Se determini curba pentru care amplitudinile nu sfnt nici amplificate.dv' dt dx du' . valorile instantanee w' = 0. Introductnd in ecuafiile Navier-Stokes (10-8) gi In ecuatia de continuitate expresiile lui u v. Migciirile perturbatoare admise constau din unde care se deplaseazg fn directia x.+ . 0 mici parte din debit este pierduti. y. ~ . ( x . ctnd stnt limpezi. y. cu vi teze mari care antreneazii aluviuni si cauzeazii qi o pierdere de sarcini. Situatia se remediazi introductnd fn C o f a n t i previzutii cu un tub colector pus In cornunicafie prin tubul T cu bazinul din aval de baraj. daci racordarea cu malul rf ului nu este suficient de dezvoltati. Se introduc aceste oscilatii in ecuatiile Navier-Stokes gi se pune conditia de compatibilitate.-dp' P d~ dy I +V2u' . gi p' adici: du' duq du -+u-+v'-+--dt dx P - 1 (13-23) - dv' . o astfel .-dp' . se adrni te c i apar inif ial perturbiri care produc oscilatii foarte mici. STRATUL LIMITA. care caracterizeazg mi~careasuprapusl. lnsg sint bidirnensionale. 8i anume o n~igcareplan5 laminari. tubul T poate f i Obturat cu o vanii intercalati pe' traseul lui.Teoria stratului limit& intrarea apei in prize la punctul C din amonte. se produce deilipirea curentului in camera de prizi gi In zona de a p i moarti se produc depuneri de aluviuni. t) = c (y) ei ( a x -Bt) .. deoarece la ape scizute. y gi t .dv' .

. care sint prezente gi frecirile $f137 ~ 3 (adici numirul Re).13 prin curba de F indiferentl (a).0 . S-a demonstrat existent a Fig. se repreX.. b ) cu frecare. sau de excitare dac5 c.. v' din (13-27) A (13-24) vi eliminlnd de p'. p = ac = a (c. Fig. Introducind expresiile lui u'. Vorn reda 8 337 cfteva rezul ta te caracteristice. fn 4 . 9 - * * a .. \ - . ( 13-26) s are sernnificafia . d t) -=cp dy u= ' '(y) el ( a x -P t ) . > 0. ins tabili titii fir5 frecare" Re tji solutia ei este reprezentati x . este termenul de amortizare. daci c. Amplificarea micilor pert urbiri nagte unor perturb&i naturale (fir5 turbulenti W-ro-' . rezulti urmltoarea ecuatie difeientiali de ordinul patru : in care Ecuatia (13-28) este . ecuatia se reduce la ecuatia de ordinul doi. pe cind solutia 422 499 ecuatiei de ordinul patru. 3 Zona stabilii este in do2 rss 2 7 4 4 meniile ex terioare ale acestor curbe. 13-13. In cazul cind v este foarte mic. in cazurile: a) ctnd nu exist8 frecare. Aceasta este ecuaf ia .370 Hidraulica f n care a este o cantitate reali.. . pe cfnd P este un num5r complex. deci frecirile neglijabile. + ic. \ * .) . * .fn figura 13. 13-14. Curbe de indiferenfi ale vi tezeior de perturbare. -1 Pen tru confirmarea acesC9/ 911 B tor teorii au fost efectuate ex'4 periente de mare finete. . < 0 Din ecuatia (13-25) rezultg: . pe cfnd zona de nes-8 tabilitate este in domeniiile 4493 a 9 I in terioare. e I !* zinti prin curba de indi'bU 1 @ 4 s8 2 ferenti (6).. pe clnd c.).. termo-anemornetre. mult mai simp15 (13-29 ( c )( . folo8 sindu-se curenti de aer ~i Gi~nz(tii9 3 LR) UP Q pentru mgsurarea vi tezelor.ecua#ia diferenfiala' a perturbiirilor" $i rezolvarea ei depinde de conditiile la limiti. astfel 'ci k *.unei viteze de propagare a undei in direcfia x .

Teoria strat ului limitd 37 1 excitaiie din exterior) sub forma unor oscilatii sinusoidale ale vitezei u' in stratul limita laminar (fig. 13-14).98 m oscilatiile s i h v i n i neregulgte. mi~careaintrind in zona de tranzitie laminar-turbulentii.91 m. .22 m de bordul de atac. Experientele au fost continuate ~i cu perturb&? arfificiale. 960 *. In 'figura 13-15 se reproduc misuririle efectuate de Schubauer ~i 400 Skramstad asupra perturbirilor naturale. din care rezulti concordanfa satisficitoare a misuririlor cu teoria. cre~te. verifichdu-se mai multe aspecte ale teoriei. 13-15. Amplitudinea acestor oscilatii.se amplifici la distanta de 1.wo E Q. . Fig. pentru ca la distanta de 1. extrem de mici la distarita x = 1. 13-16. Verificarea experimental2 a teoriei perturbirilor naturale Fig. Curbe de indiferentl ale frecventelor perturbarilor la o placi plani qi verificarea experimentali (dupl Schubauer ~i Skramstad) In figura 13-16 se aratl cornpara tiv curbele de indiferenti ale frecventelor perturbirilor la o placi plani.

Cap i tolul X IV M i ~ c a r e apermanents in conducte sub presiune . riimin constantea si cii kve~tuale gaze in disolutie sau in amestec ~i particule solide fine in suspe& sie se afli in bantititi neinsemnate. c l miscarea se face pe iirul axial a1 conductei. problema care se trateazii este mai complicatii deoarece. se pot determina qi presiunile. In capitolul 'de fatii. de-a lungul unei conducte ipotetice. Prin marcarea vPrfurilor de unghi 9 9 I - ' . . aqa cum este intilnit in practicii. pierderile de sarcinii depind in mare miisurii de materialul din care este confectionati conducta. iar. La baza materiei'tratate in acest capi to1 se aflii cele cuprinse in capitolele X si XI (miscarea fluidelor reale). fn care s-au studiat atit miscarea laminarii Lit si misdarea turbulent?. pierderi care se concen treazii pe dis tante scur te care inglobeaz6 fiecare din ateste variatii locale. de felul cum este alciituiti din elementele sale constructive. Problema cea mai important5 este determinarea pierderilor de sarcini . de calitatea executiei. fnvspecial densitatea ~i coeficientul de viscozitate. Aceste pierderi se socotesc supli mentare. cu sectiune constantii. de factorii provenind din exploatare. pentru aceasta din urmii stabilinh-se asa-numi te formule iemiempirice.pierderi distribuite uniform. Pierderile de sarcinii se clasificii in: . de constructie uniformi rectilinie. pe de o parte. provocate de variatiile de sectiune ~i de traseu ale conductei.pierderi de sarcinii locale. in mod schematic. in functie de debitul transportat. adiiugate pierderilor distribuite uniform. I t In acest1capitol se' dezvolti calculul practic a1 conductelor care servesc la transpqrtul unui lichid fn miqcare permanenti. de tlzurii etc. fenomenul de miscare permanents in conducti trebuie studiat in toatii complexitatea lui. astfel c i proprietiitile fizice ale lichidului. Se presupune cii tempearatura se mentine practic constantii. o datl acestea fiind cunoscute pe tot traseul conductei. Calculul se face considerind. Vom examina intr-un paragraf complementar si c*aIculultransportului gazelor in cazurile cind acest calcul nu diferii esential ' de calculul transportului lichidelor. in orice punct a1 traseului. pe de altl parte. cu ajutorul teoremei lui Bernoulli. Schema geometricl a axei se obtine prin proiectia axei din spatiu desfiigurati pe planul vertical a1 elevatiei. cu viteze egale cu vitezele medii fn sectiunile respective.

notate astfel: C h.si pante diferite. Pe firul de curent i-2-3 . tinfnd seama de pierderile de sarcini /' ale axei sfnt notate cu numere. virfurile de unghi pgstrfnd cotele geodezice reale si distantele fntre vfrfuri egale cu lungimile tronsoanelor m6surate sau calcuiate. 3-6. . Punctele caracteristice 7 L Fig. h. Profilul desfii~urat elevatie El obtinem ducind in mai fntii planuri verticale trecfnd' prin segmentele axei 1-3. . . Reprezentarea energetici a ecuatiei lui Bernoulli la o conductg. tinfnd seama.pierderile locale. 6-42 si desfg~urfndapoi aceste planuri. X h'. pe planul elevatiei. conform paragr.- Mi~carea perrnanentd in corlductef sub presiune 373 - se obtine un profil poligonal. 14-1. ..pierderile de-a lungul conductei . n putem aplica teorema lui Bernoulli Pntre douii puncte oarecare. . 6. fn figura 14-1 se reprezintii o conducts format5 din tronsoane de diametre .8. Astfel. de coeficientii lui Coriolis '(a) pentru termenii cinetici si de pierderile de sarcini 9 Z. 1 9 n Pierderile de sarcini Entre sectiunile 1 si n sfnt . avind fn plan douii curbe.

fn ' Raportul J = . deci. linia A . n ~i m .2. .05 .linia energiilor fn 'punctul initial.A.' fn care A este un n u m k adimensional. 'presiune uni tarii. . PlERDEREA DE SARCINA UNITARA J L A C0:N~DUCT.exponenti intre care trebuie sii existe o legiiturii rezultfnd din analiza dimensional6 a formulei. sau a energiilor fn orice punct.linia presiunilor sau piezometricii. P.. iniiltimile reprezentind termenul cinetic.Nn . ceea ce nu mai este exact dacii sectiunea conductei variazii. . 1 1 0 in mi~carea turbulent.En este paraleli cu P I P . se socote~te aval de sediul acestor pierderi. Ecuatia lui Bernoulli (6-27) este reprezentatii geometric prin egalitatea (fig.linia pierderilor de sarcinii totale (inclusiv pierderile locale). . . Nivelul la care se ridicii lichidul fntr-o sondii de presiune (piezometru) montatii pe conduct5 in sectiunea respectivii este nivelul marcat de punctul P pe linia piezometricii. si a = 2. El . in miscarea laminarii.P.linia pierderilor de sarcinii longitudinale. trebuie ca m s i fie egal cu 1.D. obtinutii sciizfnd din ordonatele liniei El . se nume~te panta hidraulicii sau energeticl si este pierderea medie de energie specificii pe unitatea de lungime de condbctii (p ierderea de sarcinii uni tarii).In figurii. Se vede imediat cii dacii n = 2. este orizontala de comparatie.E.axa conductei . care va fi descris mai tfrziu. Presiunea miisuratii in coloanii de lichid in axa conductei este segmentul CP.Cn . . . Aceasta se cheamii ~i linia energet icii .ECU SECTlUNE CI N U L A RA CONSTANTA Rezul t atele experientelor foarte numeroase. D. .. In care L este lungimea tronsonului de conductii EN L considerat . N . 14-1): c . pierderea de sarcinii unitarii este egall cu pierderea de . purktul I.. C . Segmentul EINl reprezinti pierderea de sariin5 la intrarea in conductii. se pot incadr'a I n formula '. insuma te . ~ i in acest caz. Daci sectiunea conductei este constant& linia E. fncepfnd din punctul initial . unde se produce un fenomen special.. din punct de vedere hidraulic. are caracterul unei pante. \ Coeficienfii lui Coriolis a se vor lua oc = 1. 14.En . . executa te fncepfnd fnc5 de acum 185 de ani. de la care fncepe conducts. . plus pierderile totale socotite.

formula stabilitii la art. Din comparafia formulelor (14-2') cu (14. Paris. cercetiri terminate. des Sc.Miqcarea permanantif Zn conducte sub presiune Asadar. de ciitrs Bazin (1865). Bazin a Pnceput In 1855 cercetiiri ample ~i precise asupra pierderilor de sarcini in canale cu suprafata liberii. In colaborare cu H. care ne este cunoscu tii : (14-4) v = c VRJ. dupii moartea lui Darcy. hidraulician francez din secolul X I X . 1858). . fnsii fntre ei exist2 legitura: C S-au . . 10. regiisim exponentii lui V ~i D diferiti de acei din formula (14-2'). 10 si 11. coeficientul de rezistenti A este exprimat pAn formulele urmiitoare: a) fn regim laminar...1 . A descoperit legea filtratiei ficind-o cunoscutii In lucrarea . 14.care caracterizeazi rugozitatea. R e = k .Les fontaines publiques de la ville de Dijon" (1856). Dependents lui J de V ~i D este dati si de formula lui ChBzy. formula rational5 este aceea a lui Darcy * : 9 S-a stabili t cii A este el fnsu~ifuncf ie de numiirul nedimerrsiona-1.. in care k' este o constanti dimensionald. Formule semiempirice 9 . a ariitat importanta rugozi tiitii peretilor conductelor in lucrarea .3.4) rezul t5 : 9 deci problema revine la stabilirea legilor care dau pe A sau pe C.si de o constanti . Darcy. deci : VD Y 9 D In aceastii din urmi formulii.decherches experimentales relati+ ves au mouvement de l'eau dans les tuyaux" (Cornp tes Rendus de 1'Ac.3.construit numeroase formule emp irice avind struc t ura formulei (14-3). Dupg studiul ficut la paragr.1 pentru o conduct5 circular5 poa te f i inclusii in formula (1 4 2 ' in felul urmiitor (considerind H .

11 = (120 T ) 9 la limita de trecere de la regimul hidraulic-mixt la rezistenta piitraticg. a precizat -1imitele de aplicare a acestor formule intre doul valori Re critice: 0 valoare inferioarii Re. Astfel.ablicii dacii: Pentru valorile lui k. ~orrnuielede la punctul d) se . ) . Totodatii. Hidraulica sau . se folosesc tabela 11-1 si diagramele de la capitolul XI.si o a doua D 1. de aer comprimat etc. Institutul Unional Termotehnic din U. Pe baza acestor formule a fost calculatg tabela 14.376 .5 dupii Nikuradze .T.rugozitatea absolutii (in echivalent de rugozi tate artificialii nisipoasii).125 valoare superioarii Re. in urma unor cercetgri minutioase.2 lg --ro k -- sau d) In regim de tranzitie (neted-rugos): sau In aceste formule: r.1 cu valorile numerelor D P functie de netezimea relativii n Recr I si Rect 11 .S. k . Pnsii echivaknte. simplificate. D e ~ riisbfndirea acestor formule a intfrnpinat piedici din cauza lipsei de i valori sigure pentru mlrimea k.fat5 de 59. conducte netede : sau c) In regim deplin turbulent (zona piitrikticii. corespunziitoare diferitelor materiale.R. 1 j4 ($)'s143 - . ac tualmente ele se folosesc din ce in ce mai mu1t . recomandii a se lua ca bazii de calcul pentru conducte de inciilzire transportul de abur. formulele semiempirice precedente (14-8) sau altele.74 $. ( V .S. I regi m turbulent.. este raza geometrica. T . k . conducte rugoase): 1 -- v: 1. D . V.I. ..diametrul.

.

ciment sclivisit. 9 14... 3.. cu rezistente exceptionale.........pentru o gamii fntinsii a parametrilor siii.75 ............ 4..85 1. lemn geluit .. fundul de bolovani. 5...16 0. Dintre formulele vechi.. rnai i u fnci fntrebuintare: -Formula Ganguillet ..... ea poate fi folositg ..30 1. Canale de pEimPnt fn conditii obignuite ..3... I s i fntinde domeniul turbulentei 14 conducte cu perefi netezi.Formula Bazin (1897) : T 9 9 9 Se mai foloseste... Canale de pimfnt.. Forrnule empirice generale.....2.... mai ales pentru calculul canalelor si rPurilor......... R ... J este panta hidraulicii.. fn m.... 11 se aplicii formulele misciirii turbulente fn zona piitraticii.. raza hidrauiic5 R... D e ~ istructura formulei este defectuoasii... piatri de talie . In aceastii formulii.. Pereti netezi..06 0.. ceea ce prezintii marele avantaj de a putea fi folosite ~i pentru conducte avtnd sect iuni diferite de aceea circularii... se aplicii formulele miscirii in zona thrbulentei mixte. pentru mi~careaapei In aceastii categorie intrii acele formule empirice care pot fi folosite pentru o varietate mare de materiale... Unele din n aceste formule confin fn loc de diametru... .Kutter (1869): Coeficientul C din formula Ch6zy se va h a : 9 4 I in care n este' un coeficient de rugozitate. datoritii simplicitiitii ei...... Coeficientul de rugozitate n se foloseste cu aceleasi valori si fn formula Pavlovski si in formula Manning... sctnduri........ . 11 .. ele continfnd un coeficient de rugozitate care a fost determinat prin experienfe numeroase.... precum si pentru canale cu nivel liber si pentru riuri. Aceste formule dau rezultate bune P limitele domeniului pentru care au fost verificate. nef iind bazatii pe legile similitudinii mecanice.Dac5 numiirul Re a1 misc5rii este cuprins fntre Re........a u dat valori fntr-un numiir redus de cazuri : 1... Sub Re. cgrimizi... c r variabilii..46 0. I si Re....... y este un coeficient de rugozitate pentru care i ..... determinat peiltru fiecare fel de material.... rigole ciptu~itecu piatrii...... Pereti de zidirie din piatrii brutii ..... 6.. Ins5 fir5 ca Re sii scad5 sub 2 320. Peste Re.raza hidraulicii. peref i cu iarbii 0. Pereti foarte netezi. Pereti de plmtnt foarte regulati....... 2.

ci trebuie stabili te formule specializate pe tipuri de conducte. nu rnai este posibilii stabilirea unei legi n universale. Pavlovski recomandi pentru cazurile curente a se inlocui y din formula (14-15) cu o constant5 y = 116. ceea ce este in acord cu studiile care stau la baza formblelor semiempirice. Este valabilii atPt pentru conducte cPt si pentru canale. cu raze hidraulice mari. exponentiale.5 ) . aceastii formu15 a fost propusi tnci de la 1868 de Ph.y din formula Pavlovski . ea are o serie de avantaje pentru care este consideratii ca fiind cea mai bun6 dintre formulele empirice. care este cunoscut. formula se fntemeiazii pe o documentare vastii.3 d formula logaritmicii poate fi aproximat5 cu formule monome. deci ca in formula (14-15). Gauckler.13) si ( .4. 1 1-4-3f ) s-a viizut cii dacii se urmiireste a se stabili formule valabile nu numai In zona turbulentei depline (piitratiEe).Tabela 4 . art. Formula Pavlovski este ~i foarte simplii. 9 9 9 9 * De fapt.3. Manning * (1890): care se intrebuinteazi in formula lui Ganguillet Valorile lui n sint acelea~i ~i Kutter. n are aceea~isemnificatie ca si in formulele (14.Anexi cu valorile coeficientului C din formula Manning .Formula lui N.Tabela 14. s-a ariitat la art. Intr-adeviir.Tabela 3 . ci ~i E zona turbulentei mixte. ciici y variazii foarte putin cu R ~i depinde rnai mult de n.Formula R. valabilii pentru orice fel de material. s6 se foloseascii fnsii valoarea lui y datii de formula (14-17).Anexii cu valorile lui . folosind si observatiile fiicute la lucrki rnai noi. Exponentul este variabil. Astfel. -.Tabela 2 . 11.Anex2 cu valorile lui C din formula Pavlovski . cu raze hidraulice mari. fn functie de rugozitate si de raza hidraulic5. din acetasi material si avtnd acelasi tip de alciituire si calitate de executie. dar cu exponentul variind in functie de *rugozitatea relativii. De fapt. Pentru fnlesnirea calculelor se dii fn anexii: A A I 1 Anexi cu valorile lui n. pentru a se tine seama cft rnai mult de conditiile tehnice locale ale conductei. . fn aceea~i tabel5 sint trecute gi valorile lui n pentru canale gi rturi . N. Pavlovski (1925): 9 In aceastii formulii.Migcarea permanmt6 Zn condrccte sub presiune ' 379 . Formule empirice speciale b Din lucriirile lui $evelev (v. care a fost fntocrniti d u p i rnai multe izvoare.3. Desi nici aceastii formulii nu este construiti pe bazele analizei himensionale. pentru sectjuni mari.

.1930)... pentru conducte de azbociment A = 0. 0........ arami...... ..9 ( 14-20) Pentru conducte netede din plumb..... Ele ....... Ele da.........0012 Dl....... rugozitatea fiind con'sideratii intr-un coeficient numeric: 9 Pentru conducte de lemn lucrate Dngrijit Pentru conducte de ofel.. sub 5 mm grosime .........85 OJO-0............... Astfel. dupi cum se observii... trase .. .206 (Re)-0t21 si pentru conducte din doage de lemn A = 0.....264 (Re)-0...19) . ..78 .... Conducte in serviciu de 25 ani Conducte in serviciu de 50 ani coeficientul conductei noi fiind= 1.. ..90-0.. ducte cu pereti netezi si intrukitva si in zona turbulentei mixte........ noi Pentru conducte de fontl. aplicabile ra con-..... .. direct in functie de viteza medie si de diametru. . $evelev de tipul r(11-77) au fost stabilite pentru tuburi de otel si de fonti..... j 9 1I 9 Formulele lui F......... J = 0....J = 0.78 a (1 4-22) Formulele de acest tip......... A.85 peste 12 mm grosime .. J -1 ~ ~1.. cu ni tuire transversalii Conducte nituite in lung si transversal: 9 1..17 ~ 1 ...:.20 etc....2 ~ 2 :......... alami..... no! ?$ ..... .000885- 01.... .............8 = 0...... 8 (14-18) (14..00 0. .......... se conformeazii in general regulii: ..Asemenea formule specializate au fost propuse incii mai de mu1tii vreme.0007745 = 0....22 ~1.. 0.01613 V 114 ~ 7 1 4 0514 '(14-21) De a1tfel............82 peste 12 mm cu eclise . panta hidraulic6.:..........70 Iatii si formule similare pentru conducte din alte materiale: ~ o n d b c t ede azbocimen t J = 0.. Scobey recomandii ca pentru conductele' metalice sii se Pmpartii coeficientii numerici de mai sus icu cifrele urmiitoare: *Pereti perfect netezi...000602 0 1.. . 0......97 a) tola b) tola c) tola d) tola .. J ~1...00 0.. grupul de formule dat de Scobey (1915 . 0.suma exponentilor vitezei ~i diametrului este egalii cu 3" ~i pot fi puse sub forma exponential5 a legii conductelor netede : A = Y (Re) -'In Astfel. . ca termen de comparatie Conducte sudate. cu suduri transversale (otel) si cu mufe (fonts)....92 de la 5 la 12 mm grosime ... sint incg recomandabile......

---- --** " v*e<. in conditiile de la punctul a : la care corespunde rugozitatea absoluti echivalenti k = 0. in cazurile studiate. si tabele nurnerice pentru valorile lui A.226 DO.3 .echivalenti k . Aceste formule corespund formulelor semiempirice cu rugozitate absolutl . D a c l imbinirile se fac cu mufe. $evelev. -. avind v = 0. m2/s la t = 10°C.-.Mlgcarea perrnanentd 2n conducte sub presiune se bazeazi pe nurneroase experiente de precizie si pe constatarea c l formulele semiernpirice nu 'pot f i folosi te.18. din forrnulele A.&ace D: Cibc [lo]. pentru zona de tranziti&*.011 mm. la 10°C. b) Pentru conducie noi de font^ fmbinate cu rnufe: I iar pentru a p i . au fost . . = 0. formula devine: . -. .18.. valorile lui A din aceste formule t r e b u k inmultite cu 1. valorile lui A date de aceste formule trebuie. irnbinate prin sudur6 . ' In cazul cind imbinirile se fac prin sudir-5. f mp5rti te cu coeficientul 1. a) ~ e n t r uconducte qoi de ofel. c) Pentru conducte vechi de fontd si ofel imbinate cu mufe se folosesc formulele : p Pentru ap6. 226 I/ 9 1.20 mrn. T a-. calculate de * . 7- 4-' A -pentru a p i . aceste formule devin : A .

14-2). dii: 9 A \ 9 Fig. se fnlocuieste C cu A in baza relatiei : 9 A C = Vg . Notiunea de .modul de debit" este fndeosebi util5 in cazul ctrentilor in ( albie cu suprafata liberg.4. Ecuatia iui Bernoulli.4. debitul exprimat se calculeazii cu formula: In general se foloseste sistemul & uni t i t i MKfS. deci = r3 R Q. Cind calculul pierderilor de sarcin5 se face prin intermediul lui i. In calculele tehnice este comod a scrie 9 A -- 4 I in care se nume~te.. 14-2) Dintr-un rezervor de suprafat5 mare (fig. Conduct5 de cidere cu sectiunea constantg. Conduct5 simp15 (fig.modulul de debit"4gi depinde numai de elementele geometrice ale sectiuni i conductei. racordatg la un rezervor -a v2 + % + ~ 2g Y h . In care caz Q este exprimat fn m3/s. .3. 14. 14-2.1. Capiitul de jos a1 conductei B se aflii la un nivel cu H (metri) rnai jos decit nivelul apei fn rezervor. Modulul de debit Plecind de la formula ChCzy..14. deoarece coeficientul C este functie de raza hidraulicii si de coeficientul de rugozitate absoluti.sau se conn sideri incluse in pierderile de sarcini longitudinale. fn care caz I este functie de adlncimea caracteristicii a curentului in sectiune. aplicati fntre nivelul superior a1 apei si sectiunea B. pleacii o conduct5 A B de lungime L si diametru D. care este o constant5 pentru aceeasi ionducti. Calculul debitului. ceea ce este admisibil P cazu'l conductelor lungi . . In toate aplicatiile din acest paragraf nu se tine seama de pierderile de sarcini locale.

4. ~ G b l e m e l principale care se pot pune la calculul unei conducte simple'sint : e . Conducte cu secfiune variabili. . K Pentru calcul. se pot u t iliza formulele cunoscu te: - - > ---------L . .A v2 L . = A v2 .L Q2 2 D K2 deci energia total5 specificii H este egalii cu pierderea de sarcinii distribuit In lungime.Dimensionarea conductei (D) pentru un debit dat Q.C L Miqcarea permanmtd in conducte sub presiune Presuptinfnd conducta de lungime mare si diametru suficient de mic in comparatie cu rezervorul. PB 2g . V. relatia devine : 9 H = ~ . K = n-cmvRm 9 Q 8 :A Fig. necesarii pentru trecerea unui debit Q printr-o conductii de lungime L ~i diametru D. 14-4) ~i care fac legiitura Pntre doug rezervoare situate la o diferentii de nivel H. 14-3..PB Y D iar linia piezometricii va fi corespunziitoare figurii 14-3.L. sau H -. Dacl yo + ps = pa.Determinarea diferentei d6 nivel H. fq - .sau H = . debitul rezultii din relatia lui Bernoulli: I H = Xh. . o lungime L ~i o t m diferenfii de nivel H. relatia n de calcul se modificii: H = . precum si diferenta de nivel H cunoscutii. Y + h. se pot neglija 'fn relatia Bernoulli termenii care reprezintii energia cineticii si pierderile de sarcini locale. 14. Conduct& cu diametru variabil In cazul unei succesiuni de conducte de diametre diferite (fig.Verificarea capacitiitii de transport (debitul Q) a unei conducte de lungime ~i diametru dat. racordate la un rezervor superior Dacii se impune vreo conditie de presiune P sectiunea B a conductei.2.. D .

14-5). racordatii la capete la cfte un rezervor . 14. din care se ramificii alte b u g ronducte BC si BD. si D. Dac5 se cunosc 9 9 Fig.relatia Bernoulli scrisi lui pe liniile de curen( A B C ~i A B D m i .!D. Conduct2 cu sectiunk variabili. plecfnd dintr-. 9 'lungimile L .deschise complet in C si D (fig. 14-4.7 Hidraulica Dacii pentru acelasi debit s-ar proiecta o conductii de diametru constant. ~iarnetrel. Conducte ramif icate Dintpun rezervor pleacii o conductii A B .4. si Q. necesare rez~ltir'~'din]. diferenfele de nivel H1 gi H.3.un rezervor ( . 14-5... se pot deterrnina diametrele Dl gi D2.. L. miirimea acestui diarnktru ar rezulta din ecuafia: Fig.. ~i L. precum ~i diametrul D si debitele Q. Conductii rarnificati.

. Fie o conductii de diametru D din care. OS Fig.! repartizarea debitelor pe cele trei conducte Q. p ierderile de sarcinii longi tudinale pe f iecare ramurii sint egale..Mi~careapermaneatti in conducte sub presiune A 385 - Inlocuind modulele de debit prin: K1 = Q.. pe portiunea L.4. rezulti D. 2 ~i 3. d e diametre si lunginYidiferite. si Q3. acea conduct5 la care punctele' de consum sfnt foarte apropiate si aproximativ egale . Q. Q. 14-6). de debit.. i'ar mai departe trece debitul Q. se consum5 debitul Q. Conducte legate in paralel Este de remarcat faptul c5 la conductele legate in paralel (fig. i n m3/s *rn (fig. Q.C~V% si 7 K 2= Q2C2 . I 14. Conduct5 cu debit uniform distribuit Se numeste conduct5 cu distributie uniform.. = q L. care se string din nou in B fntr-o conduct ii unic5. 14-6.. 7 14. si D. prin care trece debitul Q se ramific5 in A trei conducte. Se cere pierderea de sarcini . ~i Q. Se cer. 14-7).4.4.. astfel incft se poate admite cii din conduct2 ie consumii un debit uniform distribuit q. Conducte legate in paralel Dintr-o conduct. precum qi pierderea de sarcin5 hAB.ca debit.5. Scriind relatia lui Bernoulli intre A si B pe liniile de curent 1 . se obtine: 7 y sau Ecuatia de continui tate completeazii sistemul : Q = Qi + + Q2 Q3- Rezult5 necunoscutele h.

-- a + i K2 .L. valoarea: Q x = Q1 Qz ... CRITERII ECONOMICE LA CALCULUL CONDUCTELOR. fiind posibili o infinitate de solutii... datorit5 faptului c5 debitul descrede in lungul conductei. .5. . 9 14..= 0. careeQ. .. Linia p iezornetrici pentru conducta -cu distributie uniform5 de debit este o curb5 cu concavitatea fn sus. L Fig. .chel tuieli fixe (independente de diarnetru)..1 pierderea care ar corespunde aceleiasi conducte prin care ar trece intregul debii Q. conductele fort ate. 14-7. h. unele sisterne de retele de distri butie etc.. . exproprieri. diarnetrul economic corespunztnd solutiei pentru care surna chel. r . iar pe intreaga conduct5 L: (Q1 J x dx " 0 + Qs . 9 3 K2 deci o treirne din Q$ Daci Ql. = 0. h. de exemplu cheltuieIi de studiu. .q m . r r . Exemplu: Diametrul economic la o conduct6 fortat6 a unei uzine hidroA $ electrice : . PI ' 4 . angajarea lucriirii.. Conduct2 cu debit uniform distribuit C Pierderea de sarcini pe o lnngime elementari deconductii este: dh = J . formula general5 a pierderii. L I In cazul particular E n n a: 'L. . (14-38) X Pierderea de sarcini speci f icii J x la distanta x de A este: Q: J. Pentru determinarea pierderii de sarcin5 in lungul conductei L. . trebuie observat c5 debitul in conduct5 variazi de la o sectiune la alta avind. . dirnensionarea conductelor trebuie fiicuti pe criterii' econornice. = -. de exernplu in sectiI unea x . = .b pe lungirnea L. In aceste cazuri. Astfel de cazuri se fntflnesc la conductele de refulare... .tuielelor anuale este hinirni. = .Costul conductei . supravegherea etc. Costul unui rnetru de conduct2 se cornpune din: .4xI2 K2 dx. DIAMETRUL ECONOMIC Existi unele conducte a c5ror dirnensionare nu se poate face nurnai pe considerente hidraulice. dx. de sarcin5 longiK2 tudinal5 Entr-o conduct5 cu debit de tranzi t.

Aceasta inseamhii cii la o sciidere a cheltuielilor de investitii. . ducte se ia: e = e.cheltuieli in functie de diametru.. corespunde o crestere a energiei pierdute. 14-8. deci c r e ~ t e~i energia pierduti. grosimea unei conP O D (p . Din figura 14-8 se observi cii pierderea de sarcinii pe conduct5 creste cu sdderea diametrului.. a1 sipiiturii executate etc. + a-rezistenta admisibilii la tensiune. de asemenea o functie de diarnetru (D'+ 6. Diametrul s6 consider: opt im sau .economic" dac5 surna chei tuielilor anuale (amorf izarea invest itiiior. pierderei de sarcinii corespunziitoare unei lungirni L de conduct5 este: . . de la castelul de apii la evacuarea de la turbine H. eo= 2 . Intr-adevir. 3 mrn pentru ruginire). - 9 Fig..costul energiei pierdute.presiunea interioari. In total.I Puterea pierdutii rezultii: . care se compune din costul materialului montat. D . ( + 2a* ) . se Tnsumeazi ca o functie de diarnetru.diametrul. Intretimrea conductei si costul energiei pierdute) este minimii.adop tarea unui diametru mic. prin. 2a . Vo1u'mu1 metalului este x D e = x D e. Volumul siipiiturii este . costul unui metru de conducti.) (D ho).. Conduct5 fortat5 (schernii pentru calcul economic) Dacii debitul instalat este Q si ciderea bruti. de forrna: ..< I Mi~carea permanentti in conducte sub presiune - 387 .

-Dacii se neglijeazi termenul relativ mic bD. Dac5 se consider5 cii grosimea peretilor conductei este constanti pe toatii lungimea t Dacii debitul Q variazi in timpul anului Fn funcfie de debitul afluent si de variatiile cansumului de energie. DeC= v 0 .0. ' H este Pngltimea nivelului maxim in castelul de echi1i bru deasupra axei conduc tei. valoarea Q din formulele 9 . 4) rezultii cii dS . 0 5 2 Q3 .33 cu formula Manning pentru C). Pe de altii parte. Pentru conductele de otel se recomandii.e formule au fost construi te dup5 aceastii metodii.la capitalul inves9 100 tit se ridicii la Cum suma anuall a cheltuielilor trebuie sii fie minimi.. este [in kwh] Costul energiei pierdute la pretul p lei/kWh este: C2= B Q3 - Dm (m = 5. dD din care se poate deduce valoarea diametrului economic. rezultii: Diferi t. de exemplu: I pentru H pentru H < 100 > 100 . ) In aceste formule. costul conductei pe toati lungimea este L (a$b D+c D2).iar energia pierdutii anual in cazul cind Q = const. r iar cheltuielile de amortizare si intretinere anualii -.

.1.Pentru o cbnductii de refulare (a unei statii de pompare) Dec = 1. Retea de conducte. p. formind circuite inchise (fig. celelalte simboluri avind aceeasi semnificatie ca mai sus. bucla te 14. 14-10). si H au aceea~isemnificatie ca mai inainte. Mai mentionam urmii toarele formule pentru diametrele economice ale conductelor fortate. dt este unitatea de timp. . ramificati ' Fig. Debi tele de consum distribui te Pntre doui noduri la capetele unui tronson se repartizeazii la noduri ca fortele paralele. 14-9). Fig. sau inelare..de ciidere (a unei uzine hidroelectrice) in care h este coeficientul pierderilor de sarcinii. Q. 14-9.6.Mi9carea permanmtii in condztcte sub presiune > 389 de mai sus se substituie prin Q. RETELE DE CONDUCTE Retelele de conducte pot f i : ramificate (fig. configuratia terenului. 14.lei/kg de conducti gata montatii.9 -(/A~Q. o . . (p HPI + 0. 9 (14-43 a) in care H este iniilf imea manometric& in m . Refea de conducte. p = lei/k Wh.rezistenta. presiunea minimii necesar6 in retea p. Dimensionarea retelelor ramif icate Se face pe baza cunoasterii urm6 toarelor elemente: debi tele de consum fn diferitele puncte ale refeiei Q.0000172 p'). . ridicina a treia din media ordonatelor curbei -Q3 . metalice. p'-costul per k W instalat in electropompe.6. in care se fine seama de principalii parametri care intrii in cal'culele economice [22]. admisi bilii in otelul moale (a = 1 000 kg/cm2). .Pentru o conducti. $4-10.

. diametrele comerciale alese Wi. Se fac verificirile necesare pentru ca la.= I/ Q: Jmed b ~i din Ki se obtine diametrul necesar Di. de la A la capitul rami- Pe fiecare tronson de conducti. cu privire la diametrele retelelor de distributie.fniltimea piezometrici minimi necesari la capitul conductei 9 v fn B . in functie de de.390 i Hidraulica Daci se cunoaste cota piezometric2 Pi1 A .. Solutia optimi se obtine pe qonsiderente economice. sau de vitezele recornandate din punct de vedere economic. se poate' calcula pe fiecare ramuri. presiunea minimi p. H . fn tabelace urmeazi se fac recomandiri. 2 J!. - suma lungimilor conductelor. de exemplu in B. Daci nu se cunoaste cofa piezometrici din A. I 7 I Tabela 14-2 .modulul de debit Ki . se poate calcula .< H-si in lungul tuturor conductelor s i fie asigurati. intre A si h t r e m i titile retelei. in functie 9 9 de configuratia terenului. problema admi te o infini tate de solutii.ciderea disponibili fntre P A si B. debitul fjind cunoscut.bitele ce trec prin conducte (de circulatie). 9 A In care Jmed este panta piezometri. dupii Agroskin.ci medie.

12 alciituitii din doui inele. Rezulti c i problema este nedeterminati dac-5 se tine seama numai de conditiile hidraulice. Debitele consumate' in noduri sfnt cunoicute . Se . Pract ic.sensulrde circulatie a1 apei prin retea. n si p exist5 relatia geometrici p=n+m-1. dimensionarea retelelor . avind m inele. Q2 .s Migcarea permanentd Zn conducte sub presiune 14.I). 14-12. .2.1 rn = p . de asemenea.ecuatiile de compensare a debi telor de consum ~i de circulatie la noduri :Z Qi= 0 [in numlr de-(n . Numlrul de necunoscute estei deci 2p. . tot de p). 9 9 9 ' 1 + 1 q . Nu se cunosc diametrele conductelor (In numir de p) si debitele de circulatie ce trec prin diversele tronsoane de conducti (in numi. inelare de conducte . deoarece ecuatia de continuitate' a debitelor . Schema pentru calculul unei retele inelare Fig. ~ e n t r urezolvarea problemei s e pot scrie: .. fiicindu-se anumite ipoteze din punc-tul de vedere a1 proportiei in care debitul consurnat intr-un anumit punct a1 retelei este adus pe o ramuri sau alta a conductei. Numirul de ecuatii este deci n .se alege un circuit rat ional a1 apei in conducte..6. . Dimensionarea refelelor inelare Fie o retea inelarii oarecare. = 0 [in numir de m].se face in modul urmiitor: . Se fixeazii . lungimile conductelor.cu aceste diametre se calculeazi debitele cu conditia ca Z h.Q7 l .se calculeazii debitele in conducte. 14-11. presiunea minimi ~i configuraf ia terenului. n noduri si p laturi. Se stie c i intre m. aproximatie dcbitele Q1.de consum (si alimentare) pentru intreaga retea trebuie sii fie sat isfiicuti] . Calculul unei retele formati din dou5 inele Exernoh: *Fiereteaua din iigura 14.ecuafiile de pierderi de sarcini pe un inel Z h..fac ipoteze asupra cantititilor de a p i aduse de diferitele conducte fn punctele d e consum si astfel se stabilesc intr-o prim. . pe un inel s i fie zero. Acest din urmi calcul se face mai rapid prin metoda aproximatiilor succesive. conform sggetilor. :Fig.se aleg dupi cri teri i economice diametrele corespunzitoare debi telor considerate . Se cunosc consumhrile (respect iv alimentirile) in diferi tele puncte ale xetelei.

fiictnd uz de recomandiirile prccedente. La refelele de distri buve Ah. De exemplu.~ dar mai mici decit . I I Xh. Se calculeazii pe inele pierderile de sarc ini : h . Se reface & acelasi mod calculul si dupi citeva incerciiri se. de unde rezultii 9 iar in ecuatia I1 neglijarea t menului AQI si a piitratelor lui AQII 9 / Cu aceste aproximatii ~ h si: ~~ h #. Metoda aproximatii lor succesive presupune neglijarea in ecuatia I a termenului AQII si a piitratelor lui AQI . cu un grad de aproximatie admisibil. vor f i necesare corectii AQI si A in sehs invers m5suriirii pierderilor de sarcinii. dacii AhrI si AhrIr sfnt maimari decit zero. = hr3$ hr7.5 m in inel si < 1. -s3Q. Aceastii valoare poate fi pozitivii sau negativi. # 0.392 Hidraulica care trec prin conducte. Se aleg diametrele.. 0.hr6. Rezultii necesitatea de a face corecf i i de debi te pe fiecare inel.hrg = s1Q: -1 s2Q. l + h. . S5Q2 .hr5= s3Q% s7Q? s6Q.s4Qz= & I . -h7-3. 9 + + (I 4-46) . Se recalculeazii hhi1 Si hhi1 : 9 I Din acest sistem se pot calcula corecfiile de debit AQI ~i AQII.. se impun noi corectii AQ.Ah11 5 I Xh.valorile ~ inifiale.5 m pe conturut general a1 retelei. a fost riguros corespunziitoare diametrelor alese.dm < 0. in care = AhrI si AhrII pot f i egali cu zero. De obicei Ah. bazate pe criterii economice.ajunge la. ceea ce inseamnii cii repartitia initial& a debitelo. rezultat.

Chiar dacti se monteazii o ventuzii -(ventil de aerisire) in cresr tetul conductei. CONDUCTA SUPUSA LA 0 PRESIUNE INTERIOARA MA1 MICA DECIT P RESIUNEA ATMOSFE RIGA-SIFON 14..-L-----scizut . Dacii defici tul de presiune nu este mare.2. si alte gaze dizolvate in lichid incep a se degaja. deci trebuie ca 9 - T T 'I I : w 9 + Y - 1 Aceasti condifie trebuie respectat2 in toate punctele unde linia piezcmetric. ~ o i o d a t i i .7. Aerul antrenat astfel devine supiiriitor prin volumul sgu. si anume A ' B ' .1 ) \ Migcarea permanentd in conducte sub presiune 393. chiar numai ingrimiidirile de aer sint z. scade sub 2 m. nu trece de 25"C.Fig.7. cind in conduc t. a cirei temperaturii. dac2 ins2 presiunea fn conduct5 este inferioari tensiunii vaporilor de ap2 saturati.. aceStiaesedegaji cu v'iolenti si produc deteriorarea materialelor printr-o actiune combinata. 14-13). conducta din figura 14-14 care leagi doug rezervoare A ~i B situate la niveluri diferite.din dauza presiunilor rnai rnari.24 m coloanii de apii. uneor i periculoase. mecanici si chimici (~ocuri si coroziune).. se afla sub nivelul conductei (cu depresiune). aerul. . = presiunea vaporilor saturati.Antrenarea aeru-ax2 vertical5 de la suprafata lichidului si intrind in lui din rezervor in conduct6 conduct6 dupii traseul unei linii de c u r e d (fig. Pentru conducte de alimentiri cu a p i . 14. Traseul 11 are fati de I doui inconveniente: necesitii conduct2 cu pereti rnai g r o ~ i . Aceasta se i n t i m ~ l icind nivelul apei gura de intrare a condictei este i. se consider. .. &el mai inalt si putind -obstrua sectiunea de curgere. 14. 14-13.coloana de lichid care era in miscare se rupe.7. Generalitiiti Daci linia piezometrici est'e l a o c o t i inferioarii conductei. iar linia de sarcing total6 va fi cu fi metri deasupra liniei A B. iar in punctul cel rnai de jos se pot depune rnaterii solide ~i trebuie previzut un robinet de golire.1.2 p i trunde aer din rezervorul superior. cind denivelarea h. Definitii. in care caz s e formeazii virtejuri pornind cu . S-au preY supus neglijabile pierddri~ede sarcinil locale ~i diferenta de lungime a conductei considerate in diferite pozitii. Linia piezometricii va fi AB. 7 -. in t i r i cu climi Pv temperati. acumulindu-se fn punctul. viteza apei poate antrena ~i bulele de aer. trebuie ca presitlnea relativi in conduct2 -p -sii fie astfel ca: p pa > p. Cornportarea unei conducte care une~te douii rezervoare denivelate Pentru a fnvedera rnai bine modul de functionare a unei conducte cu dc --presiune.-. adicii daci presiunea absolut8 interioari este rnai mici decit presiunea atmosferici.3. luind nastere fenbmenul cunokcu t sudnumele de cavi tatie.v De altfel. I I --. v .

miscarea nu este posibilii decit pentru cantititi mici. poate functions. ceea ce este absurd. provocfnd urcarea apei prih absorbtie in crestet si liisfnd-o d cadi cu nivelul liber * I n ramura descendentii.si ingriimiidi t in virful S . La traseul V I . Cum punctul S se afli sub nivelul apei in A . ca intr-un .portiunea cuprinsii intre intersectiile conductei cu linia piezometricii AB. amorsarea se face prin absorbir'ea cu o pompii d e vacuum a aerului din S . sifonul se amorseazii singur. dacii se eliminii aerul .:394 Hidraulica \ Traseul I I I ' a r e fat5 de I avantajul cii peretii conductei sint mai subtiri.3. 9 .aerul din exterior in conductii. Ar insemna deci cii pe acest traseu sint puncte de presiune absoluti negat ivii. i se spune . Presiunile absolute sint sub o atmosferii pe .anal.conducts fiind supusii la o presiune mai m i d . De aceea se introduce in S un ventil care permi te hezaerisirea automat5 (ventuzii). conducta . Racordlrile posibiie cu o conductl a doul rezervoare avezate la niveluri diferite Traseul I V este 'de asemenea sifonat. Dat fiind curbura axei conductei fndreptatii in sus. miscarea lichidului de la crestet in jos fiicindu-se cu suprafata liberii. dacii se lasii sii intre . 14-14.7..) ' . . Pe traseul V linia de sarcinii total5 intersecteazii conducta. T o t u ~ i dacii cre~tetul . Fig. ' \ 9 9 I r. fiirii ca presiunea minterioarii sii fie rnai mic$ decit presiunea atmosfericii (v. conductei se aflii sub orizontala lui A. 14. Ventilul din S poate servi si la dezamorsare. In cazul cind punctul S se aflii deasupra nivelului apei in A.sifon6'. art.prins in conductii .

.stant intr-un rezervor si totodati ~ e n t r u a evacua debitul in exces' a1 rfului. Un asemenea i dispozitiv. 14-15. miscarea nu este posibili. cele mai frecvente ~i mai importante sint titeiul si produsele rafiniriillor de petrol.5 A 9 . in afari de formulele semiempirice. Astfel. diametrele conductelor f i h d relativ mici. se intrebuinfeazi. . transportate prin conducte. pe traseul V I I .t in rezervorul inC ferior. ~i vi teza moderati. capitul A a1 unei conducte este introdus in lichidul din primul . lichidul nu ie poate ridica peste linia de sarcini absolutii arizontali a pur-ktului A . numerele Re. mai ales a1 produselor albe. 'Acest obiect hidrotehnic s ~ e c i a l va f i descris si studiat intr-un capitol urmitor.ce1ilal. pompe de vid. altele decft apa.. 14. cici prin producerea d e vacuum 'in crestet. insi cu amor/I sare automati.7. d u p i ce tubul' a* fost umplut in prealabii cu lichid sau d u p i ~ c e scotindu-se aerul din tub :cu ajutorul unei . dat fiiid c i se formeaai pe peretii conductei un depozit de parafini ~i c i viteza este moderati.or si capiitul . Punctul cel rnai inalt h a1 conduc tei-sifon trebuie s i indeplineascii conditiile aritate in articolul precedent.=.3. form ulele o b i ~ n u i t e empirice ale m i ~ c i r i turbulente stabili te pentru a p i .rezer. Sifon de descircare Se obisnuieste a se numi .sifon6'un tub indoit cu capetele in jos si servind 13 descircaiea uhui lichid dintr-un vas superior intr-unul inferior (trahsvazare). FORMULE PRACTICE PENTRU ALTE FLUIDE D E C R APA 14. Sifon de descircare c u un deversor. la 'un nivel mai ios.2 320 si miscarea este lami' n a r k I n cazul cind mi~careaeste turbulenti.. pentru ca s i se stabileasci un curent nefntrerupt.I ( In sfirsit.grele. i n s i i -adapts te la constantele fizice ale lichidului. a f6st construit -in combinatie Fig. in practica transporturiJor de petrol din Rominia s-a folosi t formula ChCzy i n care coeficientul C= 14. miscarea :ie aflii i n general in zona conductelor netede. iar viscozitatea fiind mare. * I@.^ Ip q l 14. In acest scop. p e n tru?ransportul la distant.1 Lichide viscoase Formulele semiempirice sint valabile pei~trutot felul de fluide ~i sint din . sint adeseori inferioare numirului Re.. tratind despre deversoare.8. pentru a mentine n i v e l ~ lcon-. In general. .8. lichidul din rezervoare s-a ridicat --lI n tub pfni la umplere. la transportul fiteiului ~i a1 uleiurilor .ce i n ce mai 'mult folosite in practici. a ciror visqcozi t ate este miti. Dintre lichidele.Migcarea perrnanentd in conducte s u b presiune A 395 .

D=diametrq. In cazul cfnd sectiunea conductei este constantii : A V . greutatea specific5 este 'variabilii cu. sub forma diferentialii (6-16 c) a fost demonstratii la paragraful 6. 9 = V. in timp ce se transporti pe conductii. superioarii temperaturii aerului.l amonte. nu se produce o riicire*bruscii prin expansiune. pierzind din pre-siune. tinind seama de (14-50): Ecuatia lui Bernoulli.2. expandeazii. viteza. deoarece. dup8 o lege exponentialii. . urmind o evolutie izotermb. viteza.5: gdz -+ dPp + dV2 2 - - 0. prin pierderile de energie: datorite freciirilor. Pentru conductele afl'ate in serviciu mai mult timp s-a constatat cii la petrolul lampant este mai exact a lua C = 12. viscozitatea corespunzind temperaturii medii a aerului din regiunea respectivii. de aceea ecuatia de cont inui tate in miscarea permanents devine in acest caz 9 exprimind conse. se poate considera schimbarea de stare -a gazului. Fluide expansibile (gaze $i vapori) Gazele ~i vaporii. temperaturii dintre lichid si subsol.5. presiunea. y. ' 14.396 Hidraulica la petrol lampant ~i C= 1 1. Intr-o primii aproximare. mai'muit. se noteazii V. prin expandare. < y. se produce ~i o cantitate de ciildurii care compenseazii in parte pierderile prin ex~ansiune. Q in l/min. in cm. = const. in functie de distanfa de parcurs. a fiind observatie ~i experientii. deoarece v'ariatia presiunii fiind lentii. medie in sectiune. -In cazul transportului titeiului parafinos inciilzi t la o tempkraturii mu1t. y. Ca ~i in cazul lichidelor. y. ins5 y. se va fine seama de sciiderea diferenfei de.8.. exprirhatii printr-un factor r a X .rvarea materiei. in sectiunea 2 din aval fiind este mai mare decit in sect iunea. . Asadar.5 la tifei.Asadar putem scrie ecuafia de stare fizicii: A 9 / I sau. determinat prin.

aceastii eciafie se simplifici astiel : .corespund. care este: A--. u i punct aval. se pot aplica formulele de la lichide. pe a x i . membrul intii a1 acestei ecuafii trebuie s i fie egal cu lucrul forfelor . de la 1 la 2. respectiv scoboritoare a axei conductei.rezulti dupii integrare.de frecare pe lungimea 1.v1 2g 2 . y. + .sau. fiind greutatea specifici a aerului ..2 . eroareaceseface neglijind variatia de presiune & este . (14-54) In realitate. Gradul de aproximare rezul t i chiar din ecuatie : d a c i (p. La conducte orizontale sau uSor inclinate. tinind seama de ecuatia de stare fizici (14-51) si integrind: . de la sectiuneal la sectiunea 2.-p. se obtine in cazul neexistentei frecirilor : z1 -2. indicele 1 reprezinti in general un punct amonte.-corespunzitor unui kilogram de gaz.Migcarea permanmtd E conducte sub presiune n . = 0. Daci pierderea de presiune este mice gi expandarea neglijabilii. + PI -P2 Y v. . ecuatia ciiderii de presiune a unui gaz P regim de n expansiune izotermici : - .Ole. iar 2.Integrind.) este E % din p. diferenta (y . pentru un element de lungime dl Sau. .ya). I n care: h este diierenta de cot2 geodezici a punctelor I si 2. 2 v2 D 2g Se obtine ecuatia ciderii de presiune a unui g a i transportat sub volum *const : ant S-a luat in considerare in loc de y. semnele respectiv .unei pante urcitoare.

. V . se numesc pierderi de sarcinii -Racord ~ o t u n d locale. a) Rezistenta la intrarea in conducte (dintr-un rezervor. in m/s.338 Hidraulica 14:9. in m . schirnbiirile bruste de sectiune.025. ramificatii. la derivatii. 14-16.viteza real%: 9 <-zg A - Fig. dac5 in formula Darcy lu5m h = 0. . Rezistentele hidraulice la intrarea P conduct5 n v = c p a v. s. . PIERDERI DE SARCINA LOCALE LA MISCAREA PERMANENTA IN CONDUCTE Pierderile de sarcinii care se produc pe distante scurte de conductii. % Observafie. la. rezul t5 pierderea de sarcinii local5 ' Valorile cp si <. fig. Astfel. Pn cazul in care conducta se racordeazii. astfel cii: < .u n coeficient care depinde de caracteristicile geometrice ale elementului care produce rezis-tenta localii: de rugozitate. si care se adaugii la pierderile I. coeficientul = 1 corespunde unei pierderi de sarcinii pe lungimea L . o pierdere localii se exprimii prin for-mula: hi= v2 .9? Determinarea pierderildr locale pe cale teore-tic5 nu se5 a06 -008 poate face decit in citeva cawzuri. au fost obtinute experimenial.pentru diferite moduri de intrare 4n conductii. numiir Re etc. In general. Pierderea local5 se poate exprima in p ierdere echivalenti p e o anumiti lungime de conductii. treptat cu peretii vasului.viteza. in care h f r 3 a- - A este pierderea de sarcinii. gs= q96+0. 14-16). vane etc. Dacii se noteazg cu V iviteza idealii.roportio-nale cu lungimea conductelor. i cu V .

. sectiunea 2-2 suficient de depiirtatii de 1-1.VI V ) 2 P2.V2" (Q.P Q V ~ = O sau. intrucft Q 3 V2 Q2 = = + - P. -LiG$.~ . .. Lirgirea bruscii a sectiunii unei conducte- Egalfnd 'cde douii expresii ale lui Y . 2g v2 . minimum L = 8 D . ci se fnvfrteste pe loc.P -.perrnanentci in conducte sub presiune 3993 b) Liirgirea bruscii a sectiunii. care se linistesc abia dupii un parcurs L w 8 D..~. . liirgitii. 2 )Q2 4. in colfurile de lfngii sectiunea I . . deci t. Sectiunea creste brusc de la Q la Q2.) dec i PI- (PI .v. ' ...Miparea . y --\%-\-\?\/ ' 2 2)<. fn care lichidul nu ia parte la miscarea generalii. ------.->. * (VlV2 . Apoi vine o zonii plinii de vfrtejuri. Relatia se poate pune sub forrna generalg t. 2 I ' 7 1d 2 . h i = . = (2 t - sau h i = . J Fig. 1) Demonstratia se bazeazii pe ipoteza cii presiuilea p este aceeasi: imediat fnainte si dupii liirgirea sectiunii si se repar t izeazii uniform fn ~ectiunga. 2) Formula lui 5 d l rezultate foarte exacte cu conditia sii se aplice fn. 14-17. colturile 1-1 nu 'ia parte la miyare. 14-17): 1) Pl 0 2 . Observa#ii. ceea ce are ca -efect: producerea unor zone.2(V2 - . fapt coifirmat prin observatii ?i'justificat prin aceea c l lichidul din.1 2g a 1 )2 . rezu 1t 5 relatie cunoscutii sub numele lui Borda sau Carnot.P 2 Q2 + P Q V ~ .(.i I I 3 .. I CI L cd 3 v1 n.g\*d<-3 I " Q2 = 0. . Pentru determinarea pierderii de sarcinii se aplicii teorema impulsului masei de lichid cuprinsii fn suprafata de control 1 1-22 si relatia lui Bernoulli (fig.2g (1 v: -5) 2 ? deci <'= .

r) = 0. Fig. dupi J . deci se recupereazii cel mult jumitate din energia cinetici. si in sectiunea Q. deci = 1. din experiente. LQrgireacontinua a sectiunii unei conducte virtejuri. in tuburi divergente.Consecintd. 14-18. Pentru intrarea in rezervor. = . . 14-19. 14-20).4. Aplicind teoren .cr se poate lua. fngustarea brusci a sectiunii unei conducte . Problema se trateazi ca la lirgirea de sectiune de . La tuburile I conice divergente.dacii 2L! ' I vf 9 - v: Daci racordarea se face trep tat. Diafragma intercalati pe conducti - tiunea Q.5. S-a observat c i . P dreptul contractiei. c) ingustarea bruscg a sectiunii (fig. I V . miscarea trece de la regimul laminar la regimul turbulent. -. Nu este pru2g dent sii se ia c< 0. Weisbach: e) Lgrgirea continu5 a sectiunii (fig.? d) Diagrama (fig. 14-19)..5. 14-20.0. la colturi. 14-18).0 si h. la numere Re critice mult mai mici decit la conducta cu sectiunea constantii. = -in care' < 1. Pierderea de sarcinii la in*gustarea bruscii de sectiune se datoreste celor doui zone de virtejuri in sec9 < < / Fig. Ni kuradie 1 a g b i t cii pentru Re >l00000 se produc dezlipiri ale cured tului de la pereti si o zonii de Fig. tubul este cu muchii vii.mele generale ca la pin'ctul b precedent. h.. se ajunge la coeficientul de pierdere (1 4-62) Tn care. in special c h d 9 .

deoarece curentul este stabil. k flind constanta aparatului. 14-21). . astfel cii pentru a > 30°. este. Dispozi t ivul carei se intercaleazi in conduct2 se comII pune . :-I . In acest caz pierderile de energie sint neglijabile. formii de trompii sau clopot..01 sau chiar mai mic.20.0. = 0.15. ' 9y A plicalie : . 14-21. pentru lsrgirea sectiunii ping la miirimea sa initialii. .dintr-o pies5 convergentii scurtii (in formii de Fig. s-ar numi randamentul racordului.. .sectiunii. coeficientul 1: este 0. In regim turbulent. ~~licfnd relatia lui Bernoulli intre sectiunile I si 2. Venturimetrul clopot). Viteza qi debitul se calculeazii cu formulele: L Q = Vl Q1 = k dp. pentru fngustarea sectiunii. Astfel. chiar daci unghiul a este mare. se poate admite 1.. q scade repede. obtinem: Valoarea lui c.Dispozitivul Venturi" pentru mburarea . pentru o fngustare % fn . variatia energiei cinetice nu se transfo'rmii fn intregime in energie de presiune. apoi o piesii divergent5 sub un unghi cr < 8". . si un manometru diferential care miisoarii diferenta de presiune dintre secthnea initiali $i cea ingustat5. Dac2 unghiul a creste.85. conform experientelor. la o conduct5 cu axa orizontalii.Mi~carea permanent& 2 conducte sub presiune n 40 1 unghiul conului este mai mare ca 8". iar randamentul q = 0.80.p.0. ci numai o fractime q (z $ ) i n care r. Ah - vitezei si a debitului intr-o D conducti (fig. Coeficientul se poate lua dup5 formula 9 f) Pngustarea continu5 a .. pfn2 la un unghi de 8".

13 $ 0. care se compun cu curentul principal intr-un. Pentru 6 # 90'.dublu curent spiral. iar R .7. Sn Astfel. 14r22.1. la o curb5 de 90°. Fenomeqe secundare la o conducti curb5 Pierderea total. . si pe de a l t i parte. misuratii pe a x i .90 1. pe o curbii de lungime 1. pe de o parte. Perturbkile se produc ins5 pe o bortiune de circa 50-70 D dupii curbii.20 0. curentilor sec...lO pentru dl = d. cientul Fig..55 0. 1 .0. iar hi ==I + ~~-2L~V.Valorile coeficientului de pierdere. se pot calcula cu formula lui Weisbach: 9. se socoteste: 9 in care h este coeficientul de pierdere intr-o conductii rectilinie de aceeasi rugozi tate.40 0. numirul Re si rugozitatea relat iv5 a conduc tei.raza de curburii.cos 8 2g b 7: = 0. # d.a din tabela (14-3) Tabela 14-3' 6" 1 30 ! 40 1 50 1 60 1 V : 70 1 . dezlipirii stratului limits de la pereti. - Daci d. h) Coturi (bru~te).70 0. 14-22).16 (1 4-67) I in care d este diametrul conductei. . se poate lua coefi-. local. Pierderile de sarcini in curbe se datoresc. zonele in care se produc virtejuri de dezlipire sint AB si CD. < I sau se pot 1u. iar coeficientul este 5 2g in functie de unghiul 6.30 0. Pentru curbe de 90" se poate folosi urmiitoarea formulii a lui Weisbach < 9 < = 0. Sn portiuni le de &rent in care pres'iunea c r e ~ t e sensul curentului (fig. 80 1 90 5 0.402 H idraulica g) Curbe. Pierderea de sarcinii in curbe este de v2 forma hi = 7 .undari transversali.

14-24.88 1 0. Pierderea local5 este exprimat5 sub furma respect iv. ~i a doua. Pentru ramificatii ca in schema din figura 14-25 se dau in tabela 14-4 la I I r .3 - .5 Q Qz - Q = 0.= 0.59 0.7 0. ramificatie de asernenea cind diametrele conductelor sfnt egale.5 0. < Fig.. prima.58 O. 14-23.74 0. pentru trecerea de la diametrul D la D. Coeficientii variaz5 foarte mult in functie de raportul debitelor.8 0..52 1 0. Schema distributiei debitelor o un.76 I 0. Dac5 se rotunjesc racordiirile.Migcarea perrnanantii in conducte sub presiune 403 Experientele aratii c2 1: depinde si de numirul Re gi de rugozitate.Qt +Q2 diametrul conductei principale si 0 v diametrul conductei rami ficaie este mare. 14-25. favorabil 1 VdV Cz * O.7 0.75 O.32 1 ‘. de raporturile diametrelor si de sensul vitezelor (la despgrtirea unui curent in doui. O.61 O. Cot (brusc) de conduct5 Fig.3 0.9 0.35 1 O.54 0. Pierderile la ramificatii in Fig.7 0. pentru trecerea de la D la D. i) Ramificatii.8 0.79 O. pierderile se mic~oreazi.7 6" ' 90" 1 GO0 1 3'0" 90" 1 60" 1 30" 90' 1 ' 60" 1 30" ' D 2 / D .0. sau unirea a doi iurenti intr-unul).9 0.3 Q2 Q Qe . La ramif icatii s-au obtinut valori experimentale pentru cazul intersectiei a trei conducte. Experienta aratii c5 cele mai mari pierderi se produc la ramificatiile in unghi drept ~i cind raportul dintre Q .ghi ascutit sint cele mai mici. Ramificarea unei conducle de unghiul de ramiiicafie.

j) Aparate de Pnchidere ~i de reglare a debitelor. coeficientul 5 este dat i n tabela 14-6. 14-6.6 0.Pentru vana' in ~'onducte dreptunghiulare. Van5 plan5 pe conduct5 dere de sarcing chiar cind vana este complet deschisii din cauza nise'i sale. Vogel 8i F.4 0.39 111. conducta - circularii. A c2 9 9 ' 1 Tabela 14-5 Raportul s l / s 2 0. In experientele filcute*. .12 4. 14-27) (3n conductg circular%. Inst. ** Valorile coeficientilor c sint date dupi J . pentru rapoartele cele mai favorabile ale diametrelor D 2 / D si diferite valori ale lui Q2/Q si 8". 14-27. .s 1.7 0. Vana plan5 in conduct2 circular5 ~i dreptunghiular5**.1 : 0 2 0. se folose~tetabela 14:5. Miinchen. 14-26. Petermann.5 0. dup5 Weisbach.o 0 Coeficientul c 193 44. Weisbach in tabelele 14-5. Fig.95 0. ~i 14-9. muchia de despiirtire a fost rotunjitg. 1926-193 1.3 0. .valorile (In cazul curentilor care se despart). * G.8 8.Coeficientul depinde de gradul de deschidere a vanei e/D. Tabela 14-6 Diarnetrul E n foli Raportul e / D 118 1 114 1 318 1 112 Robinet fig. Mitteilungen Hydr. Robinet in conduct2 circulari 14-7. 14-8.02 0. Se vede cil se produce pierFig.5 17-. .

14-29.25) D. 1 2 .. "(054 8 D:) = 1. fig. Vani-flut ure Tabela 14-8 Coef icientul c Vang-clap5 (fig.8 ori sectiunea conductei . 14-28) Fig. Vani-clap2 Coef icientul .D). Se construiesc astfel ca sectiunea inelari sii fie de 1. 14-30)..Mi~carea permanentt in conducte sub presiune ' 405 Tabela 14-7 Coef icientul c Vans-f luture (in conduct5 circular5.8- xD2 4 9 b = .l .0.(Dl . 14-29) Fig. . 14-28. h este cursa = (0. c Tabela 14-9 Ventile la pompe cu piston (fig.

. cohducta plecind de la u n rezervor si terminind fie in atmosferii. Fie un sistem hidraulic format dintr-o conductii scurtii (c)cool'c alciituitii din n tronsoane de sectiuni si lungimi diferite (fig. \ Fig. Linia energetic2 $i linia piezometricg. Cind conducta debiteazii liber in atmosferii.GU clapetii de retinere 1: = 10. iar 2g c se ia dupii formulele date V este viteza in sectiunea de diametru D. 1) Principiul de calcul al conductelor scurte. 14-30. Schema de calcul a unui sistem cu conductc scurte . k) Sorb . tinind seama de pierderile liniare $i de cele locale. 14-31). fie Sntr-un a1 doilia rezervor. Pe parcurs conducta are coturi.Pierderea de sarcini hi = 1: de C. 14-31.6. Bach: - v2 . fngustiiri si lirgiri de sectiune si o vanii (sau robinet) d< reglaj . S5 scriem ecuatia lui Bernoulli Fig. scurgindu-se mai departe (canal).fiirii clapetii de retinere c = 5. iar dacii debiteazii in rezervorul aval sub un nivel de a . Vn din ul timul termen este viteza corespunzind diametrului de conduct5 la iesire. . Ventile la pornpa cu piston intre sectiunea o (in rezervor) si sectiunea n la iesire (in atmosferii sau fn rekervoru~ amonte).. V este vi tiza ce eventual ar avea apa f n acest rezervor.

se poate scrie: H fiind diferenta de nivel energetic Pntre sectiunile extreme. Pierderile locale se reprezintii printr-o ciidere bruscii a liniei energetice.de exemplu viteza rnedie la iesire Vn.'teuri. dacii se cunosc H si elernentele geon~etriceale sisternului. desi ele se exerciti pe o oarecare lungime. Qk ' care perrnite a calcula pe V .. iar 9 (14-75) s e nurneste . La un sistem cu conductii scurtii. Observat ie. P cele n tronsoane si cele m n puncte unde se produc pierderi locale.. ~ u ce ~viteza Vn este calculatl prin formula (14-74). ramificatii si fiiri organe de Pnchidere si reglaj. se obtine debitul h Linia energeticii se obtIne prin coborirea sub nivelul energetic cu pierQerile de sarcinii cumulate pin2 in sectiunea consideratii. coturi. rareori se foloseste o-conductii de diarnetru constant far. Linia piezometricii se obtine coborfnd sub linia energet icii cu valoarea v2 corespunzltoare a .oef icientul redus" a1 pierderilor locale. ci .. 9 9 9 2g .Mi9carea permanentd in conducte sub presiune 9 407 9 Detaliind pierderile prin' freciiri (rezistente). de bbicei exist5 nurnai'un dia-metru si formula se sirnplificii mult.icate.-pe baza ecuatiilor de continui tate 9 astfel cii ecuat-ia (14-73) devine H = .'"i-Aj 2g 1 3( r ck (-)2+n s+ Q Dj Qj a].sisteme hidraulice" mai mu1t sau mai put in cornpl. Diversele viteze medii ale fluidului irf trarrsoanele respective se pot exprirna In functie de o singuri vitezii . Tn pract icii..

aceastii lungime abia'se stibileSte distributia vitezei Pn regim turbulent (v.75 m. S i se calculeze debi tul pe care-1 poate evacua o conducti..906 ma). dacii suma pierderilor locale intrece 10% din pierderile longi tudinale. 14-32. i n figura 14-32 se indicg sectiunea transversali prin barajul de la Bicaz. pierderile de sarcinii locale pot precumpiini si este preferabil a se determina suma pierderilor. sectiunea de caplt este con-tractatl la a. Conducti de golire la barajul de la Bicaz H = 90. Considerim fnsi. 173. pierderea prin frecare h.6. Scriind ecuatia lui Bernoulli fntre un punct la suprafata rezervorului amonte ~i un punct: la i e ~ i r e . Diametrul golirilor de fund este de 2. 14. nu dau pierderi de sarcini. art.75 m sub nivelul maxim a1 retentiunii. experimental (v... .. ~i pierderea la fngustarea de capit: h. avfnd scurgerea la i e ~ i r e la presiunea atmosferici. 11. In acest caz. cfnd nivelul amonte este la cota maxirni admisi.10. vom avea: Pierderile de sarcinl sfnt provenite din pierderea la griitar h. = 4. pierderea la intrarea frn conductg hri . deci trebuie sii i se aplice calculul precedent. in. cap. Ie~irea din conduct2 se face cu 90.eti.15 m2. ~i ciderea Fig.3). Rezolvare.. foi-mulele misciirilor turbulente nu mai sint valabile ciici pe. Dacii lungimea conductei este sub 50 D (diametre). Calculim fiecare din aceste pierderi : Gritarul este format din bare circulare cu diametrul 15 cm cu interspatii b = 30 c m qi are o suprafati de 45 m2. 2) Calculul evacuatorilor de fund ai barajului de la ~ i c a z .f.50 m (Q = 4. pierderea la cot h. la deschidere cornpl.*.0 conductii se poate considera scurtii. Calculul se face ca pentru o conductd scurti. fiind de tip ochelari. cu elementele de trasare ale golirii de fund. XIII). din cauza posibilititii de fnfundare. o suprafati de 25 m2 ~i calculim pierderea cu formula: - * Vanele. Exemple numerice 1) Exemple numerice pentru calculul acestui fel de conducte au fost date la art.fati de un plan de referinti.

.Pierderea in cotul cu unghi la centru cx = 28": Coeficientul de pierdere local5 se calculeaz5 cu formula aproximativi: . . de sarcin5 are o valoare redusi .013 este dat5 de relatia: .79 pentru bare rotunde Vgy este viteza de acces la suprafata grltarului avem: unde am notat cu Vc ~i (agy= m2).Intrarea fn conduct5 are o form5 hidrodinamici pentru care coeficientul de pierdere Ci = 4 0 6 prin frecare pe o lungime de circa 81.Pierderea s unde . 6 .OO m a conductei metalice cu coeficient de rugozitate n = 0.Mi~carea perrnanenta' in conducte sub . Din ecuatia continuititii.presiune unde . g ~= P [f)y3 9 p = 1. 25 viteza ~i respectiv sectiunea conductei.

Q. 8 De exemplu: mi~careaapei in con500 m ducte se face de la A + B + C si de la A +D + C.inelare din f igura 14-33 8i sci se calculeze dis.Q4 = 20 +0.b i b u f i a de debik pe conducte. = 150 mm. = 35 11s. 14-33. + + + I/J . D. 4 j . .5% mai mici decit cea stabiliti prin incercgrile pe model. diametrele 4 deduse pe baza vitezelor recomandate pentru retelele de distributie 30 . = 0.55 X A X 20 = 11 l/s. = 200 mm. 500m La aceste debi te. 3) Sd se dimensioneze conductele refelei . Se admite un sens rational de t5 35% curgere a apei in conducte qi o 2 repart itie echilibratii a debi telor. Debitele diferitilor consumatori slnt indicate pe figuri. pe conducta 2-Q. Debitul pe conducta 1 fie Q1 = 15 35=50 11s.Pierderea Hidraulica la ingustarea treptatii de la i e ~ i r eva f i d a t i de relatia: Din ecuatia continui t i t i i avem: 'Pentru ciderea maxim2 : Aceastg valoare este cu numai 1. Retea inelari calculati prin aproximatii Dl = 250 mm. Debitul de calcul '9 S pe conducta 3 . + succesive D.55 X 30 = 51. D4 = 250 rnm. iar pe conducta 4 . e 3 0 PO& . Reteaua este situatii in plan orizontal.4 10 .5 11s. sln t : Eig.

este necesari o recalculare a debitelor. care s i mireasci debi tul pe conductele 4 ~i 3 ~i si-1 r e a u c i pe conductele 1 gi 2 - 2.0. prin introducerea unei corectii AQ.09 m la verificarea pierderilor de sarcini pe inel provine din aproximafia (AQ)2=r0.3. .86 = .09 m.OO.32 + 4.45 .0. Eroarea de .78 11s 0. .Mi~carea permanentd in conducte sub presiune Pierderile de sarcin2 pe fiecare conduct2 rezult2 din tabela de mai jos: 41 1 Suma pierderilor de sarcinii pe inel este Cum suma pierderilor de sarcini trebuie s i fie nuli.47 = 2. Debi tele recalculate sint : Suma pierderilor de sarcini rezul t i Ah'' = 2.8892 i [s-au neglijat termenii cu (L)Q)~].- 3.

putind solicita conducta. motorului. In cazul din figura 15-1. pentru o sciidere a turatiei motobornpei se produce intii o depresiune. 9 . care se amortizeazii cu timp. dimpotrivii.si subpresiuni. asemenea unor lovi turi pu ternice.nor defectiuni in alimentarea cu energie electricii. in sfirsit. cind lichidul isi g i s e ~ t eiesire printr-o derivatie din conductii. Lovitura he berbec este decl o suprapreiiune (alter--nativ pozitivi si negativii) care se adaugii presiunii din miscarea de regim. se cautii a se limi ta fenomenul la o portiune din conduct5 cit rnai scurtii. la porn-pele actionate de motoare electrice debitul scade de fndati ce scade turatia. Suprapresiunile pozi-tive sau negative care se produc lingii aparitul de obturare nu sint numai locale. ci se propagii in lungul conductei cu iuteala sunetului.Capitolul XV Mipcarea variabili i n conducte sub presiun e Atit timp cit miscarea unui lichid intr-o conductii sau un sistem de con-ducte sub presiune sk face in regim permanent. Fenomenul acesta .chiar partiale .. ' permanent gi ihdependentii de aceastii presiune. fie . asemenea unui tub piezometriccu o sectiune foarte mare.ale aparatului obturator a1 unei conducte . cu cit conducta este rnai lungii si cu cit inchiderea este rnai rapid8 . urmat8 de o serie de supra...si subpresiuni. A A . conductelor se mentin constante in timp. deoarece necesi t5tile de apii sau de energie variazii tot timpul si se produc destul de frecvent opriri sau puneri in miscare ale intregii mase de 'l(chid. prin intercalarea unei camere sau a unui caste1 de echilibru. presiunile in orice sectiune a .de ciidere" (fig. In cazul deschiderii aparatului se produce intii o . urmatii de o serie alternativii de supra.este cu atit rnai violent. In cazul unor inchideri . a si 6 ) se produce rnai intii o suprapresiune urmatii de o depresiune si dupii aceea 'de o serie de oscilatii ale presiunii. Starea de miyare permanent5 este ins6 numai exceptionalii. sistem de vanete la turbinele cu reactie. deflector la turbinele Pelton. depresiune. Pentru cii lovi tura de berbec necesi tii supradimensionarea conductei si diiuneazii functioniirii instalatiilor. vane. Variatia debitului pe conducte se reali-zeazii cu ajutorul unor organe de inchidere sau de reglaj.. cind manevra vanei se face lent.numit .l. c. 15-1. in general cu nivel de apii liber. sau cind exist5 intercalatii pe conductii o capacitate care sii acumuleke lichidul sau. lovitura de berbec este rnai iedus5 la conducte scurte. datoritii fie necesi'tiifilor de exploatare.lovitura de berbec" . ca: robinete.

.

previizu tii cu un deversor care sii limi teze nivelul de apii in canal (fig. lucrul mecanic datori t. ar fi insii gresit a neglija mai departe freciirile. cii pierderea.. neglijabilii.apii sau cu presiune de aer. nu ins2 ~i peretii conductei. ar urma sii se nascii o for@ (presiune) infiniti. Fie viteza medie intr-o secfiune V = . unei valori medii. se mai produce in castelul sau in camera de echilibru un fenomen. deci se poate admite ca. 15-1 . freciirilor apei in conduct. in aduciie. energia cineticl a masei opri te brusc trebuind sii se transforme intr-un lucru mecanic cu deplasare nulii. b) La conducta de refulare a unei pompe se folosesc rezervoare de . pentru prima oscilatie.2.oscilatia in mas5 a licl~idului" in c~nsecintii o usoarii si si oscilatie presiunii sau a nivelului apei.si grosimea tolei sint constante. ceea ce este contrariu experientei. In afarii de fenomenul loviturii de berbec care se produce in conducta fortatii. este neglijabil. 15-2. si anume .. ciici ar frisemna cii oscilatiile ar continua la infinit. freciirile au efectul de a amortiza cu t impul oscilatiile.Q si fie V . 9 9 A A I 15. dacii aductia de apii este un canal cu nivel li ber de scurgere. A A a 9 . Dacii apa ~i materialul din care este fiicutii conducta forfatii nu ar f i cornpresi bile. se introduce un caste1 de echilibru.- In cazul cind apa este adusii de la instalatia de prizii printr-o galerie sau conductii sub presiune. sii consideriim cii sectiunea conductei . ' l-2 ' Presupunem o inchidere instantanee a vbnei d i n 0 si cii numai lichidul este compresidil. * Fig. cii panta conductei variazii ddar putin in jurh. sii nu se considere efectul freciirilor . In realitate. de sect iune constant: . In t impul foarte scurt de la inceputul oscilatiilor. de sarcinii poate fi considerat%. suprapresiunea riimfne la valori finite. se intercaleazii o simplii camerii de apii. Deoarece insii apa si conducta sint compresibile. deosebi t. Reprezentarea schematics a unei conducte forfate simple. viteza in 0. EXAMENUL CALITATIV AL FENOMENULUI A Intr-o primii aproximafie.

astfel cii la momentul t = . cresterea de presiune ar f i fost infini tii . la zero. .Ap S-a intreaga propagat rnasii a CU CeleI'itatea a din 0 in A: lichidului fiind dilatatii Fig. E.care este presiunea in caste1 ~i care nu depinde de fenornenul din conducta -'pe cind pe fata mm presiunea este p.depresiunea 3T0 ? + a 2 a 2 9 . rioare.Vo (fig 15-4).. -In ace1 moment. stratul nn va f i solicitat de viteza -*V0 spre rezervor. Din momentul Pnchiderii in timp dt.din 0 pin2 in A...la t = To . Aceastii miscare cu viteza .i. insii nh se poati tine in echilibru deoarece in punctul A presiunea pe fata nn este numai p. iar presiunea Ap se va propaga de asernenea cu celeritatea a 2L de*la A la 0.a viteza cu care se propagii suprapresiunea p ~i pe care dt ds o nurnirn celeritate. Ap. 3 ciirei vitezii variazii de la V. pe cind pe fata nn a riimas p. scriem cii variafia cantitiitii de rniscare este egalii cu irnpulsul fortei in tirnpul dt. . % A I 0 este po Ap. presiunea in 9 .c.Ap = . la '0. L .une Sii consideriirn volumul elernentar de lungime ds in lungul conductei. in punctul 0 . (15-l')~ .mass lichidii contifiuii a se . din cauza compresibilitiifii sale.. Rezul tii : (N.. Din cauza dezechilibrului.ro = .I Mi~carea variabild in conducte sub presi. Repetind rationamentul de rnai s ~ se poate dernonstra urrniitorul rners a1 s fenornenului : La rnornentul t = . inceteazii rniscarea lichidului pentru un moment si fntreaga coloanii de lichid din conduciii este corn-. Aplicind teorema cantititilor de rniscire la rnasa pQ ds.. 15-3. astfel cii dppii tirnpul . avo g -. exprimind P coloanii de lichid: n AP -. deplasa in sus cu viteza Vo si primul strat de lichid care se decomprimii estk in 0. siunilorlaPnceputu1~0ndu~tei . Dacii n-ar f i fost cornpresi bil.. prirnatii. Anularea suprapre-.' lichidul a continuat sii intre fn volcmu1 Q ds.2L In tot intervalul de timp de la t = .. unde se produce depresiunea . masa lichidului isi va relua + ? a volumul specific si presiunea initial. . Dilatarea lichidului continuii succesiv si fn straturile supe.paVo. 15-3).Vo se va propaga in straturile de lichid succesiv de la A. adicii: ? Notiirn . insii anirnatii de vi teza . presiunea a crescut pe fata mmcu Ap. Jucoyski) Sau. suprapresiunea Ap se transmite in timpul la intrarea in conduct5 (fig...-. a Y Ca urmare. Cre~terea este datoritii faptului Ap c5.

g f *-320 2 t =2b ' ~ i g . 2 O . 2 .s l i .vo 2fL-sl .fa- 20 2 . 15-5. f. . --t vo -a R eprezentarea cali tativi a lovi turii de berbec intr-o sectiune oarecare . . Reprezen tarea cali ta t i v i a lovi t urii de berbec fn sectiunea de la s f f r ~tul conductei' i vo L a 2L ! * a 3L ..- a a Fig.15-4.-2s a 3 * .

I (V+-ds )Q d t = . deci durata supra. ptnii la momentul t = 2 r o . timpul he la t = 7. In sectiunea A de la castel. . In sectiunea de lingii vanii. -Vo. Cantitatea Ap este tot paVo. deci ca Pn starea initial&.(sau sub-) presidnilor 2(L-S) ' (fig. lichidul se comprima iar. fazele fncep dupH timpul ~i se A ' q a termini inainte.. S Pentru osectiune la distanta s de 0. 15-6). cfnd intreg lichidul atinge densitatea initialii. fiind animat . dW=-VQdtf . doar h este mai mic. fncepfnd fnsii cu straturile superioare. h conduc t i . mersul fenomenului riimine calitativ acelasi. din momentul fnchiderii. In t impul dilatirii lichidului s-ar putea produce ruperea coloanei daci PO< .V fiirl sii mai treacii prin faza nulg. . Schem5 la calculul vi tezei de propagare. . deci si Ap = paV.Ap.P a r sau chiar daca < -p. Fie d W diferenta de volum.Mbcarea variabil~ tn canducte sub presiune ' 417 si pentru un moment fn repaus. Variatia vitezei este 7. . 15-6. plus cresterea canti tiitii de lichid care se lnmagazineazi fn volumul geometric h i t a t . care limiteazi portiunea de conduct5 de lungime'ds. A + I.~resiuneaIn 0 este p. in trei faze: Vo. 'datoritii cornpresibilitiitii lichidului (fig. fn tot .de vitcza f Vn. unde s = 0. = E a in sectiunea s se vede pe diagrama din figura 1&5. (presiunea vaporilor saturati). : In cazul c i se considerg si elastici tatea conductelor. este egalii cu cre~terealateralii a volumului. fa26 nulii. la t = 2 ~ . V viteza medie in sectiune la disstanta s de 0. viteza ia valorile V .. Dupi aceea reincepe mi~careain sens invers (fn' jos) cu viteza V . 15-5)."' 2 ds Qdt ds. este mai mic. viteza este evident permanent nulH. CALCULUL VITEZEI DE PROPAGARE A LOVlTURII DE BERBEC Din conditia de continuitate se va exprima cii diferenta de volum l'ichid care intrl sau 'iese in intervalul-de timp dt prin sectiunile Q. > Cre~tereade volurn dW1 datoritii compresibilitiitii lichidului se obtine prin exprim area coeficientului de comp~esi tate : bili Fig. cu acela~i interval.. A + A 7 l 1513. datori tii elast ici tiitii conductei.

Introducem notaf ia:> Se stie cii viteza a de transmitere a sunetului intr-un mediu elastic este. notfnd cu E modulul de elastici tate a1 materialului din care -este . Cre~terea elastid a razei. datoritii elasticititii conductei.. ' . rezultg: I L 9 r sau .4 In aceste formule W este volumul elementar. -' .lui d W. cre~tereatotala" a volumului datoritii elasticititii peref ilor si lichidului : 7 a . . ! . ds = .fgcutii conducta. . este: . . . se calculeazii pentru d crestere de presiune dp in modul uqmiitor: Tensiunea in peretele unei conducte cu perete subtire este datii suficient de exact de formula: 7 e fiind grosimea peretelui.. ' I. conform formulei lui Newton: &- .ds (pentru 7cDZ 4 sectiunea circulari) ~i dp este creiterea presiurlii. -. L I 8 . Cresterea de -volum dW. iar cresterea de volum t sftrsit. si dW. . In d 7 ComparFnd aceastii ecuatie cu (15-2) i introducind expresiile.

10): Referindu-ne la figurile 15-6 ~i 15-7.V d V dt g dt ds - V dV g .... 6....1 a Fig.... 6. Vom face urmiitoarele ipoteze simplificatoare : v2 deoarece feno.este de natura cel~ritiitii(vitezei sunetului) ~i putem reprezintii celeri tatea in apii....... P 100 ata 1 1 8 4 m l* s = ( ! . 15-7. Intr-adeviir: .. se obtin pentru a valori destul de variate...Miqcarea variabilli in condkcte sub presiune E care E este modulul de elasticitate cubic%a lichidului gi p densitatea aeestuia.s de la 0 spre A ~i sensul pozi-tiv a1 vitezei apei de la A spre 0. ling5 vana de fnchidere.Pen tru cauciuc 7) ( = I 17 .... Dacii se introduc in formula (15-4)' valorile parametrilor geometrici si elastici.. Scherni la calculul loviturii de berbec ...In r a p ~ r t cu menu1 fiind cvasiinstantaneu.. ! 15..Pentru lemn ..... Astfel: 9 1 6 10 30 a = 6 6 5 777 837 1000 -Pentru beton armat .sensul pozitiv a1 spatiului.. considerlm originea spatiului tn 0. 1070 m/s ..variatia lui V fat5 'de t. n A~adar expresia si scrie : .dV --V = I- 2g / ~-~----f--+ g as dt Raportul ....Pentru otel moale la presiuni .... variatia luiVz fat5 de s e s t e neglijabilii in rap6rt cu . 29 rnls = ... avind valoarea a = 1 425 m/s.. a = 900 ...a) Neglijiim eilergia cineticii .6 ~i paragr. CALCULUL ANALlTlC A L MI$CAR~I I In afarii de'ecuatia de continuitate obtinutl mai fnainte (15-3') ne folosim de ecuatia lui Bernoulli extins5 la migcarea variabilii (paragr.. In conduct5 infini t de rigidg... a = 285 ...4. 760 mls ...

are solutia general5 cunoscutii si usor de verificat: T T ' y . In care pd este presiunea insectiunea s.. Ecuatia (15-5) se poate deci scrie. b) V = const. be deduce: 7 Admitfnd o portiune rectilinie din conduct5 -. vibrante. 15-7): i + + c~entru aflarea lui V. in momentulinitial. pentru toate firele de curent in sectiunea transversali. Dacii se eliminii p in loc de V. A Eliminind pe V intre ecuatiile (15-3') si (15-6)prin derivarea ecuatiei (15-3') fat5 de t si a ecuatiei (156) fat5 de s.p o = F (S . Deci integrals ecuatiei (15-7) este: (15-9) P . deci ecuatia precedent5 devine: d2z ds2 identicii cu ecuaf ia coardelor. vom afla pe in ecuatia (15-6). se obfine: Integrala unei ecuati i diferentiale de felul : d2y .Ins5 celeritatea a z a r evalori de sute de. 3din ecuatia (15-9)si o vorn introduce ds ? .ori mai mari ca V.0. i n care F ~i f slnt doui funcfii arbitrare. In aceastii ecuatie: I .a t ) f f (s at).yo = F (s-at) f ( s + at)..a2 dta \ dB I/ ds2 .-. deci variatia energiei cinetice in rapwt cu-spatiul este neglijabilii. adicl (fig. finfnd seama de cele precedente ~i de conveilfia de semne stabilitii mai sus:.

Astfel. -p. 2 (L-S) . Din acesqe conditiirezultii cii 7. fntr-adevir..r. .. )= 0 in care T .at.. derivfnd fn raport cu s. s2i alegem un timp t. Intro= L-at.8% deoarece z. Ya 9 V este viteza tn sectiunea s la timpul t . 15-7) dF -ds dF -1 d ( S -at).. a a dF - df -- af d (s dt ' dq + at) - 1 df 1 a df - Introduclnd pe * ds din relatia precedent2 in ecliatia (15-6) se obtine: Integrals acestei ecuatii este: sau V = V. adicii p = p ~ deci din ecuatia (15-9) rezultg relatia (15-1l).-)I s $ f (s -1. pentru s = L. CL r De asemenea. trebuie sii fie .a t ) $ f ( L + a t ) = 0.T. astfel ca s-j-atl = L $ at si un alt timp ( t .[F (s .Y .at) . astfel ca s-a (t.. expresiile lor p r e cedente fn functie de tl $i T. = . si Pntr-o sectiune la distanta s de organul perturbator se poate g5si o retatie'fntre cele dou5 functii. ds ds 9 = const. avem: d .T ) . . (fig. se obtine relatia urmltoare (15-12).f (s $ at)]. V . g .a (t. fn locul lui (L at) ~i (L .at). = Q duclnd Pn relatia (15-1 . ca o conse9 + \ .s) . Intre functiile F ~i f exist3 anumite relatii.Mifcarea variabild tn rcqnducte sub presiune 42 1 1 ' Din ecuatia (15-9).) = 2 (L . A F [s . este viteza in aceeasi sectiune la t = 0. oricare ar fi timpul t: (15-11) F ( L . presiunea este constant egalii cu presiunea din castelul de echilibru..

suprapusii Lndei directe. De indatii ce apare contralovitura. ~ a l o a r e a maxim5 a Iui Ap are loc pentiu V = 0.= Ap. adicii 4 " <. a Dacii T >IT. Dupii aceea se suprapune unda reflectatii (contralovitura). fiind durata de parcurgere a undei! de presiune de la sectiunea s la A si inapoi. 7 . Timpul negativ n-are sens. dupii trecerea timpului 7.a:(t - 7.ui este poiitiv5 da'& l > V.' Deci.ecuatii inlintuite". < V. suprapresiunea (sau depreSiunea) an prima fazG depinde numai de valbrile initiale si finale a b lui V . p. ecuatiile (15-13) se reduc P membrul a1 doilea la primul n termen.elemenele geometrice ~i constantele elast ice ale conductei .i" ' : ' I ! P~VOAsadar . ~i Vo tot in sectiunea s la momentul initial. aratii pozitia I . calculul lui Ap se face . de reflexie a undei. mai mic5. in faza functiei F .T ~ ) . la distanta s. 2 ( L -s) se realizeazi numai dacii T < . 7 ' C - a ~aloarea " ~ i i. numi t5 lovitura de berbec. si nu de legea dupii care variazc viteza..F (s . a contraloviturii de berbec.curba de variatie a vitezei medii fn sectiune in functie de timp ~i deci durata de fnchidere T mai mare ca 7. = F (s-at) = . ' 9 f 4 1 reazii de la fnchiderea vanei pfni 'la t = .7.paAV = F (s . ceea ce inseamnii cii termenul a1 doilea nu apare .at) datori tii undei directe de presiune.(indicele lui * 2L a a .cu ajutorul unor . lovituradirectiiduAstfel.at) + F [S-a (t .pa (V .Relatia (15-1Vse interrpreteaz5 astfel: lfunctia f (s+at) ia la momefitul t valoarea functiei . decft cind t > 7.unde s = 0 si rs = T. Valoarea gisi t i Apmax paVo '+ = . A~rnax = ' p q . care este unda reflectatii. Fie T tirnpul de fnchidere a vinei.po .timpul 7. in sectiunea 0) .)]..F [s. deaarece apare in acest timp si contralovitura.c. I - y . Interpretarea d a t i acestor ecuatii este cii sectiunea s este supusii mai fntii F la suprapresiunea A ~ = ~(s . . i n locul ecuatiilor (15-9) ~i (15-lo). or LL -. : . adicii la deschidere. sectiunea intrii si i n faza lui f. deoarece termenul a1 ddilea de'loviturii indirect8 lipseste. urmiitoarele ecuatii pentrd sectiunea s: . p C - A In faza directi.) J. . iar p. Intr-o sectiune oarecare. la momentul (t .dupii Allievi .~i negativii & dacii V . faza contraloviturii fncepe dupi 2 (L-s) tirn~ul de la Whiderea vanei. .at).. suprapresiunea este. adicii la fnchid'e~e. dac5 se dau: . p gi V stnt considerate in sectiunea s la momentul t. P (15-13) . In aceste ekuatii. . punctului Ocu s = 0). Deci dacii tinem seama dk relatia (15-12) putem scrie.Vo) A .

. . .. iile Fi fiind arbitf.' .. . . T g A doua caracterist ici (tot ned:imensionall) tine :seama de reducerea suprapresiunii maxime in faza indirect5 (v..? :..in.. .[ +- :..: . . . Mi~carea variabiki .I .. .. = y.. .. . . 1 .. .. . :* 3 ' : . . 15. . . . u ...'. ... n funcf Impiirtind ecuatiile . .. r . u. . . eghi 'CU : se obtin ecuatiile: 'Y V . . ' .!. . . ? - 4 :..are.. . a .. . . "' ~ . . . caracterist ici ale tele conductei ~i anume: A . ..e doua* ecuatii 'fri V-. .? ./" . . . .) 2 (Lr--s) dacl -se ia 'ca Dacg timpul se miisoarii cu unitatea de timp 7 = . .. .. :. * ... . rezultii: relaf ie de definitie valoarea lui A. . . a... .-.. '0 0. I. ! . . . 1 1 :mirimeevident aedimensionalii. .. ..b3). . se obtine: ? f'a : . . .. . I. . ... paragraf. . le deosebim cu sernnul ' spre a nu se confunda . . . considera ecuati i le (1 5-. . . alta parte."avo din faza directii.. . t a p \ .pe. . ti r I t . . a # origine to = 0. - : .. . 1. / . .' i q a r a t . . I y. .. t 2 . . in care h. ' ... . . . 1 . : . .5) si se noteazii cu: * 0I 70 Lv o T ' " ghoT (Aceste caracteristici . . . .. . ..Fi-l)."Il. . Introducfnd fn aceas'tii -. . .V i ="-... 1. . .. . 3 . I ' P . I .. .. . . . .. . . notate cu aceleasi li tere. se obtine: .-... . A . .. . . . <. : . . ' . : . . . . .. ..*. g .. .. : .. 1 .. momentul cind tncepe a se produce lovi tura de berbec si se vor pentrru t imp ii k\.cu y .. . .(Fi +. .a.:. . -. c .~onductesub presiune -. .. . . .). . . .. . .. L . .... fnainte de manevra organului perturbator. . . .. . . ... . . cu a1te -mLirni fizico-mecanice.. . ' 7. j ...... .. . . P care s-a pus fn evidentii factorul consfant 'f. 'este presiunea exprimat~tncoloanii de-lichid. 9% a . ' . gi se:scad ce1. I . . . .. ' . . . a . . ..'se:qdung cele'doug ecuatii 'in h.d. 423 In calculul analitic joacii un rol deose:bit a~a-numi . . . . . r 2 .. .z - 1 . .. .-<. : . .

sfnt cunoscute fn funcfie de timp. la o turbing Pelton. se obfine asa-numita serie inlintuitii a lui Allievi: 9 .." = q (ti) a1 sectiunii w. p' fiind caracterisfica conductei: Se vede cii.se dii gradul de deschidere . trebuie cunoscuti relatia dintre V ~i h. din prima a ecuatie de gradul a1 doilea in (unde &. apoi P ecuatia n urmiitoare. = 1) se obtine cl.Vl).F ) intre ecuatiile precedente. dacii .Eliminind pe ( F . Dacii impiirtim ecuatiile (15-16) h.. factor comun.i tot astfel intreg sistemul. Astfel. h1 . g Y i . Prezentgm in paragraful urmiitor ~i o metodii graficii foarte simplii care permi te rezolvarea simul tan2 a tuturor valorilor lui h pentru diverse valori ale timpului ti (dupi Conti gi G.(Vo. singuia necunosclltii fiind se rezolvi~i aceast* ecuatie de gradul a1 doilea Pn :. a ac2 .. ~i scoatem in mernbrii din dreapta cu pe V. dacg valorile q. cl c. aceste ecuatii devin. de Marchi). care reprezintii legea de inchidere sau de deschidere a organului perturbator.On viteza V iin sectiunea S2 a conductei fortate fn amonte de injector este: Pentru a rezolva acest sistem de ecuaiii. a orificiul~~i regim permanent (Q = Q) ' fn .. se obtine: Dind lui i valorile numerelor intregi.ho = a . In lucrarea lui Allievi sPnt date numeroase abace de calcul pentru rezolvarea acestor ecuatii P diferi te n cazuri din practici.

. se obtine: Suprapresiunea E 0 la momentul tn este. Conform ecuatiei (15-13) avem: 9 F (s .5. valoarea Fo se va nota cu Vn.) .. . Dacg apoi sciidem din suma ecuatiilor de rang par toate. lnchiderea sectiuni i Fie Fo denumirea functiei F pentru sectiunea de ling5 organul perturbator.at) = p (Vo. Fo (t.-.5. La timpul tn cuprins Pntre nr0 si ( .Fe (t. iar pentru tn-l = t. grafic sau anali tic.1 7 .T.V n ) . ~i 7. conform ecuatiei (15-13): n .a (t ...).curba de variatie a vitezelor medii fn sectiune in functie de timp si deci si durata de inchidere T considerat6 mai mare ca 7. Din aceste n ecuatii deducem . p (Vo . dacg se dau : . CALCULUL GRAFfC AL UNOR SECTlUNE 15.Mipcarea variabiW tn condude sub presiune 425 Asadar. t = t. Vi teza la momentul t. 9 9 15.Fo (tn-2) .F [s .Fo a (in-1).) = pa unda direct% (Vo .Vn) .dacii scldem din suma ecuatiilor de rang impar surna ecuatiilor de rang par . ecuatiile de rang impar minus prima.V.F O (tn 70) = unda reflectatti Folosind notatii analoge se poate scrie: F0 ( t n ) = pa (V* .Vn-1) .elementele geometrice ~i elastice ale conductei . in fm contraloviturii.Vn) .ecuatia urmiitoare: daci n este par.1.1 ) . calculul lui Ap se face cu ajutorul unor ecuatii In lant.ro. Fo (t. functia Fo ia valoarea etc.T ~ ecuatia devine: .. a . Sectiunea de tin@ organul perturbator.Vo. Fo (tn-1) = p (.)] a Pentru s = 0.

a Fie OPB acest grafic (fig. Avem la momen-tul t...426 Hidraulica .. de pe curba OPB . fn sectiunea final5 . 15-8. Observiim c l . p V. fn partea de sus. 15-8).. R. marclm punctele R. R.. Ordonatele deasupra curbei O P A sint . p V3. Viteza initial5 Vo este reprezentatl la scars desenul-ui.. pe orizontala punctelor pa V. se formeazl ffsii desp'irtite de curbe identice. .. viteza fiind misuratl sub dreapta AB. duse prin punctele p V. riimine restul t.. = . R.. < to.respectiv pa Vl.L. ins5 depla9 Fig. prin pa Vo. - . presiunea corespunziitoare.. Pentru efectuarea calculului grafic se va trece Yn .&tsscisl timpul Pmplr2L tit E intervale 7. Pe ordonata lui t.De la abscisa t = t. dacii marciim mai departe interv'alele 7.. Procedeu grafic penmtru calculul variaiiei suprapresiunii' la inchiderea bruscii. pa V2 etc. pk ordonatii graficul vi tezei de h i j d e r e tnmultite n - a cu p pentru a obtine scara 'presiunilor.. S l deterrniniim pe hop pentru timpul t = t. lufnd spre sttnga. R4 a a a la intersectiile ordonatei cu paralelele cu abscisa-. a pa V.: deoarece i . p V. cuprins In al patrulea interval T ~ . intervalele 70.

in care fl~iile ha~urate intercepteazii pe ordonate segmente care nu s e mai' iau E calcul.berbec direct2 incepe in momentul to = . Procedeu grafic pentru calculul suprapresiunii la *inchidere bruscii h t r . Astfel. adici a suprapresiunilor produse ?ntr-o sectiune la distanta s de vana 0 . alternativ cu semnul miql. 15-9. dup5 graficul de vitezii OPB. Lovitura de n *s .2. Sectiunea la distanta s de organul perturbator... iar la.- ' . o ordonati este tiiatii de fisii in punctele Rn.5. Calculul grafic se face conform figurii 15-9.o sectiune . R4' etc. R3.marcat prin p m c t u l 0 ' in figurg.xantitiitile Ap nu xiune = 9 A 9 a c mai variazi. intervalele de timp . de ciitre aceste curbe.oarecare . a Fig.s) 2s . . prin insumarea algit'bri'c-5 a segmentelor determinate pe ordonata lui t. cu diferenfa c i timpul de refle2 ( L .Mi~carea variabild fn cortaucte sub presivne 9 427 sate orizontal la intervale constante egale cu 7. ? 15. Fiecare ffsie taie dintr-o ordon a t i un segment care se ia in calcul cu semnul plus. el. se aplici acelasi pracedeu. lnch iderea sectiun i i In cazul determinirii grafice a lui Asp. In acest*tnb'd se A poate determina mirirnea lui h o p la orice moment t.rs. prin Pnchiderea acesteia. forrntndu-se toate segmentele care intri i calculul lui Ap.

calculul grafic a1 loviturii de berbec se face ca in figura 15-10. .t.V ) .). la deschiderea partialii h secfiunea final5 1) Suprapresiunile sint independente de presiunea initial5 p.- T incepe perio- dicitatea fenomenului (perioada = 27. 15-10. 2) fn faza loviturii directe t L diagrama suprapresiunilor Ia vana $19 ( Inchidere' coincide cu curba pa (Vo .3. i Fig. 15-11. Cazul deschiderii sectiunii de la capiitul aval In cazul deschiderii vanei dupP o lege a vi tezei cunoscute.5. . Suprapresiunea maxim5 la variatia liniqrii a vitezei 5) Maximele ~i minimele 'urmitoare ale 2nL lui Ap au lot pentru t = -. fiind 'micii ~i crescind apoi pinii la o valoare finall V. 4) Suprapresiunea maxim2 are loc Pnainte M t v de T .. a . Procedeu grafic pentru calculul suprapresiunii. A Fig. vi teza initiali V.. de - 3) De la momentul ' 1 -1ha . .15.

calculati la o presiune statici mai mici. ~ c u a t i i l e precedente sfnt valabile si pentru deschideri bruste ale vanei. sectiunea vie a injectorului la momentul i este: C o. - I 9 15. Apma. ruperea coloanei de lichid putlnd produce perturbiri In functionarea uzinei.. 9). u este vi teza medie in sectiunea contract a t i . v Fie p. 7) Tntr-o sectiune oarecare. . la viteza Vo si A.r. I Asadar. . fiind sectiunea initialii. cici altfel se rupe coloana lichidii ~i fenomenul ia alt mers. Ap.VS). presiunea initialii.p cresterea presiunii la timpul t . A.p maximum are loc cind viteza este Vo [ l (fig.. ' 8) Dacii T < . fn faza lovi turii indirecte este independent5 de caracteristiciie ilastice ale sistemului. iar P . se iau mlsuri pentru evi tarea acestui fenomen. Daci fnsi v i teza scade liniar ~i T > T..rul turbinei Pelton. din aval fn amonte. suprapresiunea maximii este : . deci sectiunea cea mai periclitatii este in partea amonte a conductei.6. Totodati. (fnchidere bruscii). 6 ) .dar atunci se produc rnai fntfi depresiuni. W m a x = 2Lvo gT (formula lui Michaud). CHESTIUNI DIVERSE 6 I 15.1. De exemplu la injecto. suprapresiunea descre~te~i ea v Iiniar cu s. 15-11. Cazul inchiderii liniare Ping acum am presupus cii uiteza apei in conducte variazi liniar cu timpul fnchiderii (sau deschiderii). Viteza u In sectiunea contractati: 9 n = V2g (PO + AOP) Y 9 deci V = y 2 [I -$)V 2 (PO + AOP). .): ). ~a turbine fnsi sectiunea de curgere w este aceea care variazii aproape liiliar cu timpul si nu cu viteza.Dacii viteza V variazii liniar (sc5zPnd). s ~ A ~ ~ maa xL . unde peretii sfnt mai subf iri. Daci Q este sectiunea conductei. iar p coeficientul de debit. P (15-21) .Mi~carea oariabikd in conducte sub presiune - 429 .prima fazi: n L-s Aspmax = pa (Vo . iar T timpul de fnchidere completii. are aceea~i valoare de-a lungul conductei.6. pentru care*nu mai sfnt valabile scuatiile precedente. Valoarea limit5 admidbili a depresiunii trebuie sii nu anuleze presiunea de regim absolutl.

ceea ce ~ n s e a m n i cii V este rnai mare decit in cazul cind p.(fig..430 . I " s Din cele precedente rezultl c i suprapresiunea Apmax dep inde de vi teza initiala ~i de tirnpul de inchidere T. Suprapresiune critici 3 2 adici este indoitul caracteristicii a [(v. cu orizontala AX.. adicl presiunea A. bazati pe variatia liniarii a lui V. trebuie 'si considerim c l V variazii conform formulei (15-2I). S-a demonstrat [20] c i . oricare ar fi legea de inchidere a vanei.p riimine la! valoarea: # Fig. I n consecintii (fig. adicii suprapresiunea maxim5 este paVo dacl T < To sau conform formulei (15-20) dacH T > 7. deoarece pierderile de sarcinii in conductii e r e 2 cu viteza V.p se repreziptl printr-o curbii convex5 in jos . ' . cu atit formula lui Ape. prin urmare cdnditiile . Suprapresiunea maximi cind sectiunea de curgere variazii liniar cu timpuI 15. 15-12) segmentul CD=pa V trebuie sii fie mai mare decft C D r dj! care se obtine prin variatia strict liniarii A C a lui V. este. . = const. formula (15-16)]. Am viizut cii. Racordarea tn A se vb face insa..stabilite mai Pnainte sint valabile. se vede cii V variazii liniar cu timpul. . .. 15-12.6.suprapresiune critici" valoarea cea mai mare dintre diferitele suprapresiuni posibile Ap.2. Dacii ins2 ciderea este rdativ micii.. lovitura de berbec maximl raportatii la h. in primul caz. 15-12).tit ho este rnai mare. este rnai exactii. . Se vede cii cu .' . rnai lin decit rez'ul t i din formula lui V. conform formulei (15-14): +. ' Daci Aopeste mic f a t i de po si deci se poate neglija. suprapresiunea cri tici A. __ . . Se cheamii . Si fn acest caz. conditiile de aplicare a formulelor Jukovski ' si v t Michaud riimPn valabile. Hidrautica .. ctnd variazii Vo ~i Ti Deci suprapresiunea critic5 caracterizeazii sistemul conductg-van5 de fnchidere. ~i Aop neglijabil..

0. Numai dacl T < -suprapresiunea pLvo 1. A L In concluzie. de asemenea.. sectiunea transversal8 a unei conducte forfate variazl dupg legea diametrului economic (v. rezultii din aplicarea condifiei mentinerii aceleiagi cantit6ti de mivcare.l ~i este verificatii L fn cea mai mare parte -a cazurilor reale.l Po critic5 este mai mica deci t va- loarea d a t i de aceea~iformulg.. .. din canditia mentinerii aceluia~i timp dc reflectie a undei.2 -revine deci la o ' < 1. . fntr-o sectiune la distanta s de vana de ifnchidere. ~ diametrul interior.. a unei . cu presiunea . dar nu millt diferiti de aceasta. . la fnchiderea brusci.. . = a ~i suprapresiunea criticii este limitat5 la aceastii valoare.*pmdX .7 p.lO p. conform formulelor: 1 .2 s-ar putea ivi numai la cideri mjci si conducte foarte lungi. sau cel mult 0.. X Iv) . n Formula jlui V . suprapresiunea critic5 Po '1 deci fat5 de A p cr .s) - 2L < .Migcarea variabilri 2n conducte sub presiune Condif ia 9> 2. se admi te A p < 0.conducte fictive echivalente.. deoarece.. se consideri fn calcule o vitezii medie V . de exemplu la alimentiiri cu ap5 +i conducte de refulare. Cazul 2 > 2.25 p. grosimea tolei variazii . i Pentru a tine seama de variatia dimensiunilor conductei fortate de la un tronson la altul. cap. iar formula lui a. Sn general. t E care Li este lungimea unui tronson fn care celeritatea este a. adicii daci T este In proportia (0) ( L .puV. C- In general. ~i o celeritate medie a.

4.. Calculul practic a1 conductei fortate turii de berbec. Fiecare tronson de conduct5 Pntre doui puncte calculate se dimensioneazi pe baza suprapresiunii adrnise pentru punctul aval a1 tronsonului. a . la deschidere sau chiar . Calculul practic a1 conductelor forfate la lovitura de berbec .0. Se tmparte conducta fn tronsoane. lingii vana de inchidere. Aceleasi valori limi tii se admit si pe traseul conductei.La ciideri marj cu turbine Pelton: .5 . Intr-un punct oarecare D a1 conductei se duce ordonata. cel mu1t o fractiune din presiunea static5 po ~i anume: . Ul t imul tronson. . fn special pentru sectiunile de la coturi. fiind presiunea hidrostat icii corespunzind nivelului maxim a1 apei in castelul de echilibru.2-0.30 . se calculeazii l a pres'iunea tot alii : Po f AOP~.. presiuneap. reprezentatii grafic prin fniiltimea OQ. 15:13. Se obtine o linie frfntii K L M N P Q .6. Se admite cii suprapresiunea poate fi. 1 culat fn D cu teoria loviFig. Seobtine fn b presiunea total5 D N i Acest calcul se aplicii pentru mai multe sectiuni in lungul conductei. 15-13). pe care se ia un segment-AP cal. ling5 vanii. 15. I Y .La ciideri mijlocii si turbine cu reactie: 9 La c5deri mici: Apmax = mai mult. *ps max Calculul se efectueazii fn felul urmiitor (fig. pentru rapoarfele 9 Po 0.. i .70 la inchidere ~ i 0..

Schema de calcul precedent2 priveste numai calculul conductelor la presiunea uniform% care se exercitii de la 'interior spre exterior. timpul de inchidere pentiu conducta fortati este determinat. 15-14). la care se adaug3 lovi tura de betbec. in timp ce va- / . Este de remarcat cii in afari de sectiunea de capiit final trebuie verificate ~i diferite alte sectiuni in lungul conductei -9i in special acelea de la coturile convexe in plan vertical. . I . care le deschide brusc. C Fig. 15-14. t . unde este pericol de a se produce vid ~i rupere de coloanii lichidi.Zn . Timpul de Pnchidere a organelor desciirciitoare va f i deci determinat de lovitura de berbec admisibilii in conducti. fhacest mod. Regulatori de presiune la turbinele Pelton gi Francis * nele turbinei seinchid rapid. .fortelor.care se produce mu1t . (fig. in cazul cfnd aceasta ar f i mai nefavorabilii). se previd organe de desciircare [deflectoare la turbinele cu cupe sau vane compensatoare (de desciircare) la turbinele cu reactie. lufnd rezistente admisibile fn materialul conductei de circa 70-75% din acele admise pentru calculul definitiv. Presiunea interioarii fiind deci forta cea mai important& o prim5 dimensionare se faceSdupiischema precedenti. Forta cea mai importantH este fnsi presiunea interioarl compusii din presiunea de regim permanent (sau hidrostaticii.Miscarea variabild. - . ulteribari a desciirciitoarelor . care ar provoca lovituri de berbec considerabile in conducti. astfel cii debi tul conductei fortate cont inuii s5 curgii prin desciircitoare. . cu considetprea tuturor . intrucit existi numeroase categorii de forte care actioneazi o conduct2 fortatii. mai lent decit inchiderea vanelor turbinei.de fnchiderea. Calculul tehnic a1 conductelor fortate este mu1t mai complicat . actibnate de regulatorul de vitez5.conducte sltb preshne 433 Deoarece pentru mentinerea cit mai' constanti a turatiei este nevoie de timpuri de Pnchidere T foarte scurte.

Curbele caracteristice de functionare in regim de mi~carepermanent5 ' In ultimii 30 de ani s-a dezvoltat o metodi de calcul grafic a1 miscirilor variabile. precum si fn diferite ramuri ale fizicii. este exprimatii prin relatia: iar pentru o sectiune E. Se numeste caracterist icii de regim permanent a conductei pentru sectiunea E. iniiltimea piezometricii h.7. In figura 15-15. c). Prin carac teristicii se fntelege diagrama care7exprimiidependents Pntre o miirime care caracterizeazii conducta sau apa-. 15-15. Curba reprezentativii este o parabolii cu axa vertical5 \i cu vfrful pe axa Oh (curba C din fig. cind q este variabil. carac teristica este exprimati prin relatia: ~i reprezentatii prin curba C din figura 15-15.oarecare. Metoda a fost ins2 extinsii ~i la mivciiri nepermanente fn canale. presiunea h in sectiunea B a conducte't de ling5 pompi. prin considerarea curbelor caracteristice de functionare la i n timp dat si schimbarea acestora cu t impul. prin relatia: 7 6 Hsreprezentind presiunea stat icii in sectiunea E.7. = ply deasupra axei Pntr-o sectiune E a conductei. In aceste figuri. prin ciidere liberii).. Pentru misciirile nepermanente In conducte sub presiune.gi o mirime care caracterizeazii miscarea. Caracteristica unei conducte fortate de refulare (in cazul unei statiuni de pompare). S-a demonstrat la paragraful 15.de cidere" (in cazu 1 unei uzine hi droelectrice sau in cazul unei conducte de alimentare cu apii dintr-un rezervor superior. indicele 0 4 se referii la valorile care corkspund obturatorului complet deschis. cum ar fi debi tul..1. In acest caz. pentru un debit q = const . b. se exprimi. Pierderea de sarcinii de la capitul'aval a1 conductei pin5 la pomp2 fiind.gi aceasta ar fi presiunea . Pentru sectiunea B. Caracteristica unei conducte forlate . metoda a fost pusii la punct he Schnyder ~i Bergeron (In intervalul 1929-1935).15. relati. ratul care foloseste debitul . a se arati linia piezometrici la debitul q.4 cii termenul cinetic din ecuatia lui ' Bernoulli in mivcarea nepermanentii poate fi neglijat. in regim turbulent.. situatii la distanta s de extremitatea B din aval. prin: . h = ' q2 . (15-24) dintre h si q. ALTA METODA D E CALCUL GRAFIC (METODA CA RACTE RISTICILO R) 15.

parabolii. coordonatele sale n verificfnd In acelasi t imp ~i caracterist ica conductei si caracteristica aparatului perturbator '(turbina). Pentru o deschidere dat5. curbele caracteristice ale turbinei $. avfnd ca parametru gradul de deschidere a1 paletelor. e ) caracteristica acestei conducte ling5 pomp& -I le 1 * 2 ' rizeazii functionarea turbinei (fig. debitul qi se exprimii Pn functie de sectiunea plinii a gurii injectorului w. Caracteristica de functionare a unei turbine hidraulice. caracteristica conductei de refulare pentru sectiunea B. Punctul M de intersectie caracterizeazii miscarea permanent5 a sistemului conduct5 fortatii-turbinii P sectiunea B '$i pentru o deschidere dat5. caracterisbca $ (q.d se aratii linia piezometricii la debitul q. Caracteristici de functionare a conductelor forfate (curbele C) in migcare permanent5 : cgdere. b) caracteristica conductei q = f ( h ) pentru sectiunea a) profilul in lung a1 unei conducte de lings aparatul de inchidere. a): fn aceeasi figurii este trasatg ~i caracteristica C a conductei in sectiunea B de 1fngii9 tnrbinii. la timpul i: 9 .caracteristica conductei fortate . depinzind parametric de deschiderea acului injectorului. Este de observat cii fn cazul turbinelor cu actiune. 15-15. curba caracteA h Fig. si de gradul de deschi' dere qi a1 acesteia. pentru o sectiune la distanta s i n amonte de aparatul d e inchidere. fn cazul turbinelor cu acf iune (Pelton). d) conducta f o r f a t 5 de refulare. sfnt parabole cu vfrful fn jos ~i intersectiile lor cu curba C .e n se d i curba parabolic5 C. y) = 0 este o. In cazul unei turbine cu reactie. c ) idem. iar P figura 15-15.definesc miscarea permanent5 in conditii determinate de parametrii sistemului hidrauiic. Tot astfel. 15-16.\ A Mipcarea variabilii Zn conducte sub presiune 435 In figura 15-15.

I Caracteristica de funciionare a unei pompe centrifuge-areca parametru viteza de rotatie (turatia n) a pompei ~i are alura curbei din figura 15-16.azul unei pompe volumetrice. deci ~i iozitia punctului figurativ M. ~ 2 la intervale de timp egale. curba y.436 ' Hidraulica y Dacii legea de deschidere este liniarg si deci 7t . Punctul de intersectie M a1 curbei 4 = 0 cu curba C. + + A - . Aq. la intervale de timp egale. curbele v l . curbel. 15-16. Caracterist ici de functionare ale t urbinelor gi ponipelor in rni~care permanent& a) pentru o turbinil cu reactie.Infigura15-16. In c. caracterist ica de functionare care este dreapta 11/ (15-16. C si sint caracteristice ?n mi~careapermanenti. + c) pentru Fig. dup5 cum se va arita in paragraful urmitor. define~te mi~carea permanentii fn condif iile la lirni t l date (fig. 2-1 estecunstanti. .curbelk v o . segmente Aq egale. curba y.b a s-au trasat caracteristicile . = const. b ) idem.. Pentru obtinerea succesiunii de puncte M se folosesc anumite drepte caracteristice. d). la fieiare valoare a parametrului curba se deplaseazii. v3 corespunzind la turatii diferite. d) intersecteazi caracteristica C a conductei fn punctul M. 15-16. . c. v2. d) pentru o pornpa volumetricil. care deci au proprietatea c6 taie pe paralele la axa q. o pomp5 centrifug&. rezultii cii pentru hi = const. = q2 q .Yi-& = A? = const. . care defineste miscarea permanentii. = 0. In miscarea variabilii. caracteristica conductei de refulare. +.v l .

cii.diferite fenomene din fizicii si mecanicg *. cfnd s-a produs perturbarea regimului permanent. --l r -w I -*- * L. si inlocuind pe Vo si V cu 5 rcspectiv 3 . pfng Fig.. I A m vizut. incepfnd dupii un timp determinat (de reflexie) . fnglobind pe . in conducte sub presiune 437 - Din valorile coordonatelor punctelor M se deduce legea h = f(t) ciiutatg.p si po cu yh. se produce o variatie de presiune h--ho si o variatie de debit q . reprezentind douiiunde de presiune: o undi direct5 F.. cu celeritatea a.ho. undi indirect. perturbator . F si f pentru care vom folosi douii reprezentiri . care se propagg in sens contrar vitezei . h : . sfnt necesare o serie d i operaf i i preliminare in planul (y.f(s ga '+ at).2. E un punct pe axa con. a). 15-17. Dupg cum se vede.at) + f(s + at).din teoria loviturii de berbec. Aceste dou5 ecuatii &lea@deci . prineipiul metodei este foarte general. Drep tele caracteris tice ale conductei ce perturbarea a ajuns in E. se obfine ecuatia (15-27) 9 9 9 St St de mai jos. . 1950 .at) . pe cale 'de constructie graficii. q. f .i'nmultind ecuatia (15:lO) cu . fortate in mi~carepermanen tii 9 - 9 4 I .q) = F(s . in punctul B.(qO. a . si el a fost adaptat la .15. Dreptele caracteristice ale conductei fortate in n~i~carea nepermanenti % Desi epura finali a presiunii se va face in planul (y. De asemenea. t ) . q) in care s-au repqzentat caracteristicile din miscarea permanentii. fie AB conducta rectificati. care se exprjmg prin ecuatiile precedente in fuictie de douii functii arbitrare. ductei la distanta 1 (misurat5 pe axa conductei) de la punctul B si T~ > v t timpul m5surat din momentul iniA F f 8 tial (t = 0). 9 9 * - .. Paris.7.Migcarea variabild.qo. patru variabile h. 15-17. ecuati ile Jukovski-Allievi (1 5-10) a si (15-9):. . organul .pozitive de curgere. care exprimii presiunea in functie de timp.in expresiile func1 9 g Y 2 f tiilor F. si o . Aceste operati i sint meni te sii foloseascii. . pentru orice perturbare in miscarea de regim. fnlocuind pe. respectiv yho in ecuatia (15-9) se obtine ecuatia (15-28) urmiitoare : . In tr-o reprezentare geometr ici (fig.= F(s . Bergeron. Du coup de bClier en hydraulique au coup de foudre en C!ectrici tC.si f . care se propagi in sens direct cu viteza de curgere.

se poate scrie: hi . in timpul t -. S presupunem acum c i un z.at) cu aceastii valoare.) t Dacii se scad ecuatiile (15-27) ~i (15-28) ~ i procedind in mod analog. unda F are o valoare constantii. distanta s este egalii cu distanta I plus lungimea parcursi de undii cu celeri tatea a. punctul figurativ i aratii . Analog se poate arlta cii si unda f(s at) igi pgstreazii o valoare constant5 : f (S at) = f (1 a ~ i )= f t + + + In ecuatiile (15-27) si (15-28) putem privi mgrimile F(s . q ) .ho . se eliminii functia F si apoi functia f .(4.ci ca niqte miirimi algebrice (constante) necunoscu te .l deplaskii ei.at) si f(s at) nu ca n i ~ t e functiuni n~cunoscute. Observim cg in timp. h-h=adeviir. Adunind ecuatiile (15-27) gi (15-28) se obtine: ' + h a . Dreapta trece prin punctul n a ~i are coeficientul unghiular iE h i q. --(q-qo) = t 2 F(s ga + at) = 2 F (const). q) o dreaptd caracteristicci a . avem: asadar P orice punct s-ar giisl unda la un timp t oarecare. Inlocuind pe's din expresia F(s . se obfine o a doua dreapta' caracteristicli: t gQ ' douii drep te caracterist ice sPnt sirnetrice fati de paralela cu abscisa trechd prin iE.qo) = 2F* a go Sciizind ecuatia (15-31) din (15-30) se obtine: ' Aceastii ecuatie reprezintg P planul (h. . (15-31) Aceastii ecuatie fiind valabilii si pentru (hi. . P pui~ctulE. h). dependents (q.. 1 trecfnd tot prin punctul iE ~i avfnd coeficientul unghiular a -RQ deci cele . .h. B observator situat in E urmireste unda F care se deplaseazii cu celeritatea a fn sens contrar directiei de scuigere si se giiseste la timpul t > T~ la o distant5 s > I de la punctul B.ri adicii : . ' I r . .m i p n cirii variabile.Intr-o reprezentare cinematic5 in planul (q. hi) la momentul T ~ in punctul E. la rnomentul Ti. valoarea ei este n aheeaSi cu a undei Pn momentul cfnd trece prin E.

prin metddit caracteristicilor . Astfel. Aceste curbe reprezinti conditiile la limiti.dat fiind modul cum au fost deduse -Pn felul urmiitor : Daci un observator. s i t r a s h caracteristicile 4 ale obturatorului (presupus a1 unei turbine Pelton) pentru timpii 0. 32 ~i 42.ente. presiunea -h $i debitul q. Pn lungul conductei. sfnt eliminate din calcul undele F si f. de sectiune constant2 qi desfgquratii fntr-un plan vertical. de regimul existent (hi. 15-18) Pn functie de q C L/. Fie T = . a) Cazul inchiiferii liniare l. 15-18: Calculul grafic a1 lovi turii de berbec. Aceasta hu este o conditie necesarii.3. Lutnd pe T ca unitate de timp.[cazul fnchiderii liniare lente) . 27. pleacl din locul E la timpul Ti. .constatii cti 4n orice 8 lot. r I- Fig. -17. loviturii de berbec In aplicatiile ce urmeazi se consider5 o conduct5 fortat5 unicg ori&nt'alii. ci numai o ipo ez5 de calcul in vederea obtinerii unei epure mai simple. iar rngrimile h slnt de fapt suprapresiunile Ah. n sint legate fntre ele printr-o lege liniarii care depinde numai de con~tantele a ~i i ale conductei. Aplicati i tehnice la calculul. Diagrama presiunilor 1 -(fig.) ~i se deplaseazg cu celeritatea a. q. astfel c i hA = & = const. 9 9 15. desi s-a jinutLimplicit seama de ele la determinarea caracterist icilor.Dreptele (15-32) ~i (15-33) se pot interpreta .7.timpulEde refiexie a undelor 9 6 G si fie tirnpul de Inchidere un multiplu intre a1 *Iui 91 arlume T = 47. a deschiderii obturatorului din B scade liniar de l a m . el. la momentele respective. nivelul apei se mentine constant datoritii unui 2L rezervor.) in mornentul plecgrii ~acestui 2 t observator $i de sensul deplasirii sale". Presupunem c i secjiunea efectivg ?b. cPnd regimul de miscare este (hi. q. . la zero-~i cii la cap& tul A din amonte a1 conductei. 4 2 se obtine in modul urmg\ r fl 'i - v. 9. In momentul P care trece. datorite numai loviturii de berbec si care se adaug5 presiunii din mivcarea permanent%.

ins5 E acest moment condi~iile n n la limit5 ale obturatorului sEnt determinate de parabola Punctul B.5..figdrata in punctul Br.5 7 ajunge in A . obturatorul fiind inchis complet prin inse~idatele problemei. 47 sint h.5.5 si ducem dreptele caracteristice I si I I sprijinite pe aceste parabole ~i pe orizontala h = hoeSe mai obtin astfel' punctele . d8 . . conditia la limi t5 este aceea d presiu- + 8Q +..-.. q) va fi*inace1 moment (t = 1. Daci dorim a obtine puncte ale gcestei diagrame in faze intermediare: 0. ~i putem construi. 27.a:Yo. c k i o dat5 ajunsii fn 'B. h.5. urm5rind unda care pleaci la timpul 0. -maximii h .5= 1. i n figura 15-19 se arat5 mersul calculului grafic..25 7 in punctul C la mijlocul lungimii conductei d B . de la B cltre A ajungind in acest punct dup5 timpul fn uni tdti +:.1In acest nou regim.25 7..7 (reflectata E sensul lui +V) cu celeritatea a spre B. B. urmind caracteristica-liniarl I 1 care trece prin a punctul A o 5 si are coeficientul unghiular . de exemplu fh punctul C.. . / I #. B4 sprijinindu-se in punctele Bi pe parabolele .5-7)p. trasiim in prealabil parabolele 'caracterist ice ale organului perturbator la timpii 0.. Acest punct se obtine + ' + ' - A +. h.57. Aceasta n und5 ajunge in B la timpul 7. pin5 la timpul0. g Y I /*. Este .5 si CO25 este aceea a miscirii initiale permanente pin5 c e ajunge E aceste puncte' prima und5. .1$0. Observatorii continui a u.5 7.5.e orizontala h = ho si el poate fi notat A1.Pre'siunile in -B la timpii 7.5B1.A . iar dreptele caracteristice' figurative ale regimului iariabil vor trece succesiv prin punctele B.A4. ~B2. intervenind unda reflectati. 2 lq).este cori~tantii~-~i identic6 :cu.4 t = T . iar la timpul 0.rmari undele f n deplasirile lor cu celerjtatea a. .. h. 1 4 % - '. starea punctelor Bo. A. presiunea scade. acum o diagram5 presiune-t imp. AOe5 T B2Bo. punctele figurative se g5sesc pe dreap ta earacteristicg I care trece prin B. iar-din acel moment apare prima undi.5 pe orizontala h = hoeObserviim cii parabola '+4 coincidk-cu axa Oy vi d fn momentul t = . Unda ajunge in punctul B 9 r 9 dupii timpul P unit5ti 7: 0. unda $chim. avfnd coefia cientul >unghiular-. A3. Intrucit parabola de fnchidere este chiar + axa verticals Oy. toate celelalte parabole vor coincide cu axa verticalii Oy.tor: Fie un observator care urm5re~teprima und5 care se 'deplaseazi cu celeritatea a Spre punctul A . - riea'. 2. care coincide cu starea din A la timpii zero ~i 0.A . apoi rimine constant5 pPni la t = T si fn acel moment. punctul figurativ Bo (hogo) corespunde st5rii in punctul B la timpul t = 0. pornind-din punctul B. Cu a1te cuvinte. A2. i in punctele A i + 0. 1..5 = 7.5. In planul (h.5 B6A3.5 .5b) Cazul i'nchverii bru~te(T < 7). s ~ .. miscarea permanent5 dureazi. de observat cii presiunea in punctul B cregte de la t = 0 pin5 la t = T.5. Dup5 timpul 47. Pentru t = T suprapresiunea atinge valoarea avi. la B ~i invers. iar in punctul A migcarea permanent5 dureaz5 pin5 la t = 0 .biide sens.:':Deci punctul figurativ din plailul (h.h.ho = . '37. de la intersectia dreptei caracterist ice I I cu parabola d/. Ajungind 'In. . cslculul presiunilor se redvce la rombul Bo B. pun6tele figurativeale migc5rii descriu rombul B.5 0. 2. figuregzii schimbarea de regim. intermediare Boe6 B J . .. de la .. Aceastii unda ajunge dupii' timiul 0. Fie un a1 doilea observator in punctul A. 1.. %) .5. deci 6le pot fi reprezentate prin n acelasi punc t (ho.5.

q) si din acest punct se duce dreapta caracteristicii B1A3. care intersecteazl in BT parabola de Pnchidere +c = Q (care se confundii cu axa Oy).5 + T pln5 la intersectia cu cjrizontala h = ho si asa mai departe. prin me toda carac teris ticilor Punctele B.0 .. ordonata punctului BT este * 1 I Fig. t ) conform figurii' 15--19. 0 d a t l ggsite valorile suprapresiunilor.. construcjia atit a diagramei suprapresiunilor P punctul B (la obturator).. 15-19. Calculul unei conducte fortate la lovitura de berbec pentru Pnchiderea brusc8.'se .Mipcarea variabiM. 15-20. ...in cond:ucte sub presiune 44 1 plecind din punctul A T . . ~i BT se confundii intr-unul singur in planul (h. c) ~ i z u ldeschiderii lente se poate urmiiri pe figura 15-20. 5 cu o dreaptii caracteristicii avind coeficientul unghiular = alga. cit si P mijlon n 9 9 9 9 f 1 Fig. construieste diagrama ( .. htr-adevir. Calculul loviturii de berbec prin metoda caracteristicilor (cazul deichiderii lente) ' ..

Exemplu numeric.26 1.53 b 48. este galerie de beton sub presiune.457 1. deviazi vina. A? 5 etc.84 1.50 1.5 ms/s..22 1.5 s. pe cind presiunea in B este repreGntati fn dlagrama (h.o 112. fn urma ciderii sarcinii totale. 63. Moroeni) Debitul instalat este qi = 8. f ) . Urrneazi s i se calculeze suprapresiunea produsi la fnchiderea cornpletii ~i simul tang a acelor injectoarelor celor doui turbine fn timpul T = 3.50 2.53 27 31. E.. fgri a tine -seama de actiunea regulatorului de presiune care cornand: deflectoarele ce. A B.53 28 . 50.53 24-26 N.50 rn de'la castelul de echilibru. Profilul fn lung a1 unei conducte fortate (U. cul C a1 conductei.. fnsi putin probabil.7.28 l. Conducta fortatii este forma.5 C1. B. Sii se calculeze pen tru uzina hidroelet trici Moroeni. in m d.. pe primii 63. . conform tabelei 15-1.ti dintrtun singur fir. H. Calculul grafic se poate lege urmlrinri poligonul in zig-zag a1 dreptelor caracteristice I si 11. de pe riul Ialomita. Presiunea in A are aceeasi valoare h.4. Este o ipotezi de verificare Pntr-un caz foarte nefavorabil. 15-21.63 1. trecfnd prin doui turbine Pelton. avfnd diametre ~i grosimi variabile. 9 9 15. in mm galerie beton 10-14 I 6 18-20 Fig. in rn .25 C1. B0. r ~ a b e l h15-1 IV Tronson I I II III : ' VII I .93 -' 63."-1 20-24 109. calc~iu. restul este de @el moale.de apg. In epurii s-a admis c l timpul de deschidere Td = 3 r si cii legea de variatie a deschiderii este liniari.ll' 1. A0. lovitura de berbec produsi in conducta fortatg.5.1 pentru punctul C se urmiireste pe linia in zig-zag.7aetc.84 14 '-I - .57 52. 6.5.

0445 0.67 109.5 360 169 268 206 225 505 232 .0440 0.0642 0.0485 0.04 2.57 52. lai I II 63.50112.0973 0.0565 0.26 31.7 33 32 4.62 4. Conducta fiind alciituitii din tronsoane de diarnetre ~ igrosimi diferite.5 2 282 0.0446 0. se calculeazii . viteza medie de curgere a apei ~i viteza medie de propagare a undei de presiune: Tabela 15.145.M igcarea variabild in conducte sub presiune 443 Metoda de calcul aleasii este rnetoda graficii Schnyder-Bergeron.62 \ VIII 133 133 27 28 1 140 1 150 IX 4.1260 0.50 582.84 1.L Tronson Ii di ei "i 1 425 .62 4.28 48.62 : C - - Valorile suprapresiunii vor rezul ta grafic din intersectia caracterist icii suprapresiunii . 12 14 2.ll 50.63 1.22 50.o 1.93 63.08 171.84 1.5530 b 895 936 983 4 040 1 095 1 123 S III IV 16 19 22 25 1 I V VI VII ' 4. vi Livi 1.53 .0274 0.63 1. .08 4. 53 1.

admitfnd unitatea de timp 5: Pentru constructia drep telor caracteristice.16 - 49.81 X 2.). 7 etc. 6. stare de regim permanent: S-au neglijat pierderile de sarcing. Construcfia incepe din punctul 0.33 s in loc de 3 3 s. timpul de inchidert. T =3 >: 1.(punctul I). se calculeazii coeficien tul unghiular tga = f am -&?am I 050 9.ro (punctul 3) ~i oscilatiile de presiune dupi fnchiderea vanei (punctele 4. 5. 3. Se obtin presiunile la vanii fn momentele q.cu curba care exprimii legea de inchidere Timpul de reflexie a undei de presiune q. . 2~~ (punctul 2).6. Parabolele reprezentind functia de fnchidere se construiesc prin puncte. este Se admi te pen tru simplificarea calculului.11 = 3.

23. 15. Pn diagrarna din figura 15-23 este reprezentatii direct variatia lui .Mi~carea variabild Z conducte sub presiune n 445 S-au mai construit qi punctele auxiliare 0.5.rm -1.5 ~i 1.Rezultatul calculului grafic a1 conductei fortate din figura . .50A @ Fig.

admitind s i se producii in material eforturi apropiate de limi ta de elasticitate. energia care se transmite prin u ~ d e sonice este apreciabilii ~i acest mijloc de transmitere a energiei fn scopuri industriale a fost imaginat si realizat pentru prima oari de ing..generatorul sonic".. o r n a ~ i n ide integrat ecuatiile diferentiale. Inginerul G. t (Gogu). unde se dii bibliografia completi). 1 9 2 w Andonie G. in general. Dacii presiunile sint destul de mari. desi in cazul frecventelor joase (sub 32 per/s) vibratiile nu sint percepute ca sunete.Anglia.este un calcul de verificare cu coeficienti de siguranti redugi. Constantinescu se ci teazi: Constantinescu G. = 233..f i r i deflectoare . ~ t i i n t a folosirii undelor sonice pentru transmi terea energiei. un beton armat de o deosebitg rezistenti. Principiul transmiterii sonice a energiei este urmiitorul: la un capit a1 unui tub plin cu lichid se produc vibratii mecanice.20 m. F a t i de h. pfni la 10% la cideri mari.. Fenomenele de transmitere a undelor de presiune cu viteza sunetului apartin. locomotive etc. precum gi inventii din alte domenii (convertizorul aplicabil la automobile. poduri etc.8.. iar acestea se transmit prin lichid ca unde sonice la capitul celilalt. produce pagube in instalatiile de transport a fluidelor in conducte. la 4 5. suprapresiunea se reduce. Considerat tn Anglia ca unul din cei mai mari inventatori ai lumii.6%. Ecuatiile de transmi tere a energiei sonice sint foarte asemhitoare cu acelea ale transmiterii energiei electrice sub forma de curenti alternativi ~i 9 9 . Vibratiile la capiitul initial se produc cu un piston care are o mi~care a1ternat ivii sinusoidali si care const i tuie . FOLOSI REA UNDELOR DE P RESIUNE . 9.90 m. Constantinescu in 1913. w * George Constantinescu . folositii in .sonicitate". a urmat $coala Nationali de Poduri gi Sosele din Bucure~ti. la alte inventii gi perfectionki $i intretine legituri ~tiintificecu prietenii gi admiratorii din tara sa natali. 1919 $i ian. Calculul la suprapresiune . in urma perturbirilor m i ~ c i r i ipermanente a lichidului pot lua valori importante si a . continui s i lucreze gi astazi la virsta de 80 de ani.. 1960.) proiectate dupi conceptii proprii.Theory of Sonics" ~i a brevetat numeroase inventii. transformarea energiei electrice fn energie sonici $i reciproc.Hidraulica Se constati c i suprapresiunea maximi Ahmax = 90 rn 'se realizeazi la r. care a mirit considerabil capacitatea defensivi ~i ofensivi a avioanelor engleze in rizboiul impotriva Germaniei agresoare. prin actiunea regula toarelor de presiune asupra deflectoarelor. unde pot fi transformate in energie mecanici sau altfel de energie. Gogu Constantinescu * in timpul primului razboi mondial. niscut la Craiova in 1881. Avind elaborate planurile mai multor inventii.receptori". Din tre publicatiile care trateazi despre inventiile l ui G. speciale de limi tarea fenomenului de lovi turii de berbec si miisuri pentru sporirea rezistentei mecanice a conduc telor . La Inceputul carierei sale s-a ocupat cu betonul armat. transformarea energiei mecanice fn energie calorici etc. aplicatii ale sonicititii.fenomene sonice.). $i la inchiderea totali a vanei. a plecat in.. Aceasti suprapresiune se adaugi la presiunea statici corespunzind nivelului maxim a1 apei la baraj $i la presiunea rezultanti se face calculul de rezistenti a1 conductei. iar recep torii de la capiitul celiilal t k n t . acusticii ~i pot fi numite . suprapresiunea reprezinti un procent de 38. dec. elaborind o teorie original5 $i executind lucriri importante (structurile $i planqeele la clidiri publice.motoarele sonice". unde a realizat un aparat de tragere instalat pe bordul avioanelor de lupti. Constantinescu (Hidrotehnica. dack nu s-ar lua misuri.. La science sonique et ses applications (Annales des mines de Roumanie. iar suprapresiunea minimi. Aparatul se bazeazi pe . luind diploma in 1904. 15. $tiinti conceputi ~i dezvoltati de G.SONICITATEA S-a aritat cii undele de presiune care se produc in conducte. fn 1918 a publicat la Londra tratatul fundamental . Ah = . In conditiile normale de exploa tare.

.

S-a aritat la capitolul XV cum. 1 6 ) : rezervorul de la captare (A). astfel cii in stare de repaus a1 apei. galeria (sau conducta) de aductie sub presiune (G). castelul de echilibru (E). Toate aceste obiecte sint in comunicatie nemijlocitii.Capi tolul XVI Migcarea oscilatorie a apei fn castelele de echilibru \ a* 16. cfnd obturatorul este inchis. 16-1. organul de reglare a debitului de intrare in turbini (obturatorul) (X). datorit5 variatiilor de sarcini ale turbinelor. DESCRIE REA GENE RALA A FENOMENULUI. aductie. caste1 de echilibru. NOTATII I n sistemul hidraulic situat in amonte de turbinele hidraulice ale unei uzine hidroenergetice se produc in mod obisnuit mai multe feluri de misciri variabile ale apei.1. Schema sistemului: prizi de a p i . prin inchiderea sau deschiderea partial5 sau total5 a obtu- A Fig. cu caracter oscilatoriu. conduct: fortatl 4 . conducta fortati (C). presiunea lichidului se transmite dupi legea hidrostaticii I^n toatii canalizatia. sub nivelul planului de apii de la captare. Acest sistem hidraulic se compune din urmiitoarele pirti esentiale (fig.

n Dupii aceea. ca intr-un tub Pndoit (v. fig. .Migcarea oscilatorie a apei E castefete. I . continuind s i intre in castelul de echilibru.idem. citre priza de a p i si ajunge din nou sub nivelul hidrostatk. energia cinetici -. apa se ridici in caste1 chiar peste nivelul hidrostatic a1 lacului de la captare. 6. d). oscilatii .de echi-libru n 449 ratorului. Energia cineticii a apei din galerie are hsii posibilitatea s i se transforme in lucru mecanic.de a limita arnplitudinea undelor de presiune (lovitura de berbec) in conducta fortati. originea fiind la nivelul planului de apb a1 rezervorului arnonte. d a t i fiind sectiunea mare a lacului. in regim variabil. -fn acest fel se produc oscilatii in mask. Fie (v. de durati mare (sute de secunde).cotele geodezice ale axei galeriei in punctele (I) gi (2). 2..lungimea galeriei . Acesta are deci indoitul rol: . in regirn permanent . art.viteza rnedie in galerie la rnomentul initial.ordonata nivelului apei in castel.sectiunea galeriei . z . Oscilatiile in castelul de echilibru au amplitudine mare (metri).de a opri transmi terea undelor de presiune in galeria de aductie .presiunea in (2) la tirnpul t . in conducta fortatii (la turbine) . Aceste oscilatii in mas5 au7asupraconductei fortate efectul de a transmite in fiecare moment ~resiuneavariabili d a t i de nivelul apei in castelul de echilibru. se produc unde de presiune in conducta forfati. In castelul de echilibru se produc insii. sectiunea in castelul de echilibru.viteza rnedie in galerie la rnomentul t : . in unde de presiune. p.in masi" ale lichidului. .. .d u p i cum s-a vizut la capitolul XV -se transformi in energie elasticii.distanta de la punctul ( I ) ping la o sectiune oar ecare a galeriei rnisuratil pe ax. Datoriti inertiei. 16-1): Z. cici apa din galerie.. -fn ace1 moment apa are o energie cineticii importanti. In conducta fortati.. . P . dezvoltind un lucru mecanic prin care energia se transformi in energie de pozitie (acumulare).limitate la punctul de racord a1 acesteia cu castelul de echilibru.7. a czror explicatie calitativii este urmitoarea. apa acumulati in castelul de echilibru peste nivelul hidrostatic se scoboari intr-o miscare in sens invers. ~i dl elernentul de dista n t i . iar la captare sint niinsemnate. .suma pierderilor de sarcinii pe lungirnea L a galeriei . . Sii presupunem c i prin intreg sistemul curge un debit Q ~i c i la un moment dat obturatorul se inchide brusc. A Notatii.diferenta bruti de nivel intre nivelul apei Pn rezervorul A ~i axa conductei forfate in centrul obturatorului. pinii ajunge un nivel maxim la care energia cinetici E sistemul galerie-caste1 de echilibru este zero. . peste care se suprapun undele de presiune de scurti duratii (de ordinul secundelor) ale lovi turii de berbec. . se ridicii in acesta peste nivelul anterior.debitul in regirn permanent a1 turbinelor.debitul la rnomentul t . . - . la care participii atit lichidul din conducti cit ~i materialul din care ea este construiti. sensul pozitiv in sus. care trebuie s i se transforme in alte forme de energii. . la mornentul t . atit in castelul de echilibru cit si in galerie.presiunile i n punctele (I) qi (2). H . la intrare gi i e ~ i r e . din cauza manevrelor in obturator. p.

. 9 + 9 Asadar.16. Vom dl stabili douii ecuatii : ecuatia dinamicii si ecuatia de continuitate. cind Q = const. deci el se deplaseazl cb un bloc rigid in galerie. intre punctele (1)si ( 2 ) .conform ecuatiei (6-18) 9 9 9 Deoarece ~i deoarece V nu depinde de 1. Pentru a obtine ecuatia dinamicii s5 aplicim teorema lui Bernoulli pe axa conductei.0. ~i variatia de vitezii dV se transmite instantaneu de la o extrernitate la cealaltii. deci : ecuatia (16-1) devine: Pierderile de sarcinii h se cornpun din pierderile de-a lungul conductei v2 A V2 suma pierder ilor locale Z< . in miscare variabilii. STABILIREA ECUATIILOR M I $ C A R I I La stabilirea ecuatiilor misciirii vom face ipoteza cii lichidul este incompresibil. deci dV -dt 0. termenul a1 doilea a1 acestei ecuatii este nu]. 9 = Qo.. deci ..2. deci pentru regimul initial (permanent) . ecuatia (16-2) devine: 9 A In miscarea permanent. deci se poate scrie: L-si D 2g 9 2g Semnul corespunde sensului misc6rii de la sectiunea (I) la sectiunea (2) si semnul .corespunde sensului contrar.

este datorit acceleratiei si se cheam5 si presiune de inertie 9 ? Ecuatia devine.. Deoarece Q = 0. in douii piirti: volumul Qdtcare intrii in conducta fortatii. astfel c5 rezultatele calculului in cazul extrem a1 fnchiderii b r u ~ t ediferii prea putin de valorile reale. la zero. prin impiirtirea cu a dt: ) Ecuatiile diferentiale (16-4) si (16-7) sfnt fundamentale si integrarea lor depinde de unele conditii suplimeAtare. in special de legile admise pentru pierderile de sarcinii. ci In decurs de citeva sechnde.nu corespund intocmai fenomenului real.Mipcarea oscilatorie a apei S castelele de echilibru n 45 1 Termenul a (energie specific5 inertialii). INTEGRAREA ECUATIILOR DIFERENTIALE ALE MI$CA ~ 1 1 9 Vom face pe rind trei ipoteze cu privire la pierderile de sarcinii. Desi in realitate inchiderea nu se face brusc. In ceea ce priveste variatia debitului. astfel kii debitul trece brusc de la debitul initial Q. Asadar. in cazul misciirii variabile.Qdt.in ecuatia dt dV (16-4) prin expresia precedenta. (16-6 9 3 L av . derivind in raport cu t A Inlocuind pe . ele permit a obtine unele rezultate pe care cu greu le-am putea giisi in ipoteza a treia. ecuatia de continui tate este: QVdt = a d z $. se obtine . Ecuatia de continuitate se stabileste pentru secfiunea (2) exprimlnd cii volumul o V dt care intrii in intervalil de timp dt din galerie in caste1 se Imparte. si ' SL dz = cresterea volumului de apii in castel.3. Ipoteza I -a: h = 0.simpli f ica toare . vom admite inchiderea bruscii a obturatorului. ecuatia (16-7) se poate scrie sub forma: sau. care este de sute de secunde. Desi primele douii ipoteze . acest timp este totuvi foarte scurt in raport cu durata oscilatiei in castel. 16.

z = xo ~i V = b. P.-cos b p = . = A sin (3. 0 A . deci: F 2..= 0.. dt" 72 in care Solutia acestei ecuat i i este.St (din ec. deriviim ecuatia (16-10) 9 deci o oscilatie armonicii cu perioada: Pentru aflarea amplitudinii A si a fazei ? : Pentru t = 0. 16-8).Aceastii ecuatie se poate pu'ne sub forma: d2z z . Amplitudinea se obfine prin eliminarea lui P: de unde Ipoteza a 2-a: Pierderile de sarcing Pn regim laminar: Ecuaf iile de miscare devin: 9 .: L - - A sin [++ P ) .$.

~ e i t r u aflarea constantelor formiim derivata: . r.t/2zo C. ' (5+ p). Riidiicinile r. sin )' = AP-'I2" sin 2 . (16-19) Miscarea este o oscilatie armonicii amortizati.se anuleazii cfnd paranteza este nulii. cos 2 ' t + C.. deci solutia este: z==e .Mi~carea oscilatorie a apei 2rt castelele de echilibru 453 Prin procedee de calcul asemenea cu cele folosite la prima ipotezii se obfine ecuaf ia dinamicii : Introducind notaf iile: ecuafia (16-15) devine: - Ecuatia caracteristicii : are riidicinile folosind 'notatia: Deosebirn cazuri le urmi toare : a) T < 2ro. adicii: . stnt numere complexe conjugate. .

cii durata unei oicilaf i i complete este aproximativ T caste1 de echilibru cu. . . L de echilibru. pentru un alt caste1 = 10 000 m si . T 1 070 s.+) . Intr-adeviir. .. Rezultii: A = - h sin p 9 sin (P . T practicii T' nu diferii mult de T si deci n putem apr&ia .Qo 7' ah Rezultatele mai importante ale acestui studiu sint urmiitoarele: .= 9= viteza apei in caste1 imediat dupi inchiderea bruscii a obturatorului.Desi s-a admis pentru pierderea de sarcinii o lege de variatie liniarii in raport 6u viteza.tg +. pentru un 2 000 m si 0 S1 T = 403 s .' 1 2 ~ 0. ' deci pentru care z este maxim. Asadar am~litudinease amortizeazii datoritii freciirilor. iar constanta p din conditia t = 0. datori t lui Fr.tatii prin phrabola v vo v Fig. z = . prin urmiitorul artificiu.19) se observii cii factorul e. este: rr C Constanta A se obtine din conditia t = 0. Prasil: Calculiim pierderile de sarcinii considerihd o lungime virtual.Forfe1e.de frecare au efect ~i asupra perioadei de oscilatie T' = 2 xr' care este mai mare decit perioada T = 2xr a oscilafiilor inipoteza lipsei 1 1 fortelor de frecare. Aproximarea calculului pierderilor de sarcinii in galeria de aductie . care este datorit existenfei freciirilor A descreste cind t creste. ah ctg p = ctg I].454 - H idraulica Dacii notiim-2% .< ' A rr rr deci r'>r si deci T' > T. cind pierderile n' sint proportionale cu V 2 .) . devenind eT 9 "-0 - cind t + OO.Din ecuafia (16. rezultii cii timpul pentru care se anuleazii . se observii din relatia (16-18) cii . Totusi. (De 'exemplu. cu L = = = 2 xr 9 = 2x = 20. L' > L in care sii se finii seama si de pierdeiile locale dupii legile regimulGi turbulent si fie acea pierdere h reprezen.destul de aprAape de realitate . 16-2.h. calculul poate f i folosit si in cazul real. 0 SZ = 30.sin p sin J.

Avem deci : . 16-3. z are o variatie aperiodicii. f i r maximum. r are o valoare negativi z in castelul de echilibru eite: = . pentru care viteza Ipoteza a 3-a: Fort ele de frecare se consider2 Sn regim turbulent. in domeniul restrins consi dera t .dz 0 9 dt / @ 'I .A * v = -SZ. Fig. Avem in punctul de intflnire I a1 chrbei cu dreapTa: A care permi te aflarea coeficientului de frecare K' corespunzind unei legi liniare in raport cu V . Diagramele oscllatiilor apei in tr-un caste1 de echilibru: a) oscilatia armonicii amort iza t5. / /' dV -.Mipcarea oscilatorie a apei tn castelele de echilibru In figura 16-2 ducem o dreaptii care sii compenseze suprafata cuprinsi intre curbii si axa absciselor in domeniul 0 . La timpul t = 0. c) oscilatie puternic frtnatii dt2 . oscilafia este frinat2 puternic. 6) oscilatie aperiodic5 . conform legi i pii tra t ice k V 2 .SZ d2 dt c0 ..Vo. z este ~i fn acest caz o functie aperiodic5 asirnptotica.h. Cele trei cazuri (a) (b) (c) sfnt reprezentate in figura 16-3. cu un singur maximum. insii echivalentii cu legea pitraticii. In ecuatia diferenfial2 (16-4) se inlocuieste V din ecuafia de cdntinui tate (16-7) in care facem Q = 0 (inchidere brusci)..

Ecuatia (16-26) se poate scrie: Q Pentru t = 0. introducind notafiile: rezuIt5 ecuafia sub forma final5: Solufia general5 a acestei ecuatii este: A Intr-adevir. .z2-/- r n * 2 n2z=0. sau 2 2n2 m r n =z+ . deci . z = SZ . derivind aceastii ecuatie in raport cu t se obtine: % . adicii se verificii ecuafia (16-25). si 9 Z = - .456 Hidrautica Sau.

PI introducem in ecuafia (16-31) cu sernn schirnbat ~i gisirn pe 2.+2 9 AV. dupi ce ecuaf iile diferentiale ale miscirii sint transforrnate in ecuatii cu diferenfe finite. Aceasti condif ie duce la relafia (16-31) intre doui elongatii sucdesive: (- mz.+ 1) = I) = mh.. destul de frecvente. Ecuafiile (16-4) si (16-7) pot f i inlocuite cu urrnitoarele: T Mirirnile notate cu indicele m sint rnirimi rnedii in intervalul At. Astfel: Zm = Zi Az + . pentru un timp t < 0.In (-mz. respectiv Az. unde elongatiile sint rnaxirne si minirne.. 4-1. cind sectiunea castelului de echilibru variazi cu inilfimea sau cind sint previzute diferite organe de influentare a rni~cirii. 9 3% ' 16.I n (. 2.zi.ca diafragrne..v.4. + 1) .in valoare a d s o ~ ~-i ale elont gat iilor. Calculul aproximativ al oscilatiilor cu metoda diferentelor finite 9 a) Metoda Pressel. se obfine in (16-29) egalind mernbrul I cu 111. este cu deosebire utilk pentru cazurile. Metoda de calcul prin aproxirnafii succesive. .Mi~carea oscilatorie a apei 2 castelele de echilibru n 457 Din ecuatia (16-25) deducem. 9 2 Qi +Qi+1 Qm - 2 . Dupi ce am gisit pe z. deversoare pentru limitarea amplitudinii maxirne etc. tot pentru t=O: Din (16-28) si (16-29) se deduce constanta: T Vitezele in castelul de echilibru sfnt nule pentru punctele z. si asa rnai departe obtinem succesiv valorile descrescitoare . care este de fapt fictivi.. = (-mz. -/ + 1) .mz. Elongafia minimi z.=v.

.Debitul turbinei Q. z. necesare calculelor conform ecuati ilor (16-32) si (16-33).. Calculul se conduce dupg ordinea indicatii in capul de tabell de mai jos. avind insl grijii de a da lui n-valori diferite. se reface calculul cu alt Azi. luindu-se mai mare in zonele de viteze mari ale apei in caste1 (pe la nivelul static) si mai mic Pn zonele de z maxim ~i z minim sau in zona lamei deversante. totul e depinztnd de conditiile locale. pentru calcule mai exacte precum si pentru calcuiele de stabilitate este nevoie a tine seama de legea de variafie a 9 . dupi cumcalculul se face la inchiderea sau la deschiderea turbinei. Se determini in prealabil constanta pier-derilor de sarcinii Y.1 2 Vm AV. intre douii sectiuni orizon.Qi+ Oi. Q.= -Qi+Qi+I -zif 7 - zi + 1 din ecua. b) Observatii asupra legii de variatie a debitului Q al turbinei. Coeficientul n se va lua pentru pereti de beton lucrati Pngrijit: la deschidere la inchidere in medie ~ s t evident cii se pot lua pentru n valori diferite de cele 'indicate.f . Desi nivelurile extreme ale apei care oscileazii in caste1 nu diferl mult in c a z h unor manevre bruste fafii de cazurile reale. + - 7 A 2 9 - a galeriei de aductie o . Astfel: L fiind lungimea virtual2 (pentru a considera si pierderile locale). folosind o formuli pract ic5..Qi + Qi + 1 In iceea ce priveste sectiunea de scurgere tale succesive: Q. d a t i si se ia Azi aproximativ. Intervalul At poate f i variat. Q.z. va rezulta din curba de variatie a debitului care trebuie s i fie d a t i : Q = f(t) sau Q = F(H 2).. - - t At Qi AZ ai a= .este sectiunea medie. Calculul pleacii de la alegerea intervalelor de timp At care se iau de la 1 s (la castelele mici) ping la 20 s (la castelele foarte mari). Calculul se repets in orice caz pentru a obtine valorile medii din interval. . Dad5 diferenta z. Q. orizontali.. a castelului.. P --- 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 I -Qm = Zi Z. de exemplu formula Manning.=Z(Vm-Vi) Vi K V ~zm din ecuatia (16-32) 2 2 --s s m2 (16-33) tia m /s m/s m3/s rn3/s rn m rn m2 rn/s 9 rn m Se i n t r l in tabeli cu valoarea Qi = Q. nu este de neglijat.. Se face tot calculul in ordinea coloanelor ~i se ajunge la 2. iar I? raza hidraulici. V. cind castelul este previzut cu deversor. ea este de obicei constanti pe lungimi mari.

notind : se giise~te: -. Berechnung und Konstruktion des Wasserschlosses. astfel c i introducerea in calcul a timpului real de inchidere nu influenfeazi mull calculele ficute la inchidere sau deschidere brusci. D E C ~in acest caz .4 nu mai poate f i aplicati. Totusi. 1949 gi 1954. 0 prezentare mai ampli a acestor metode se ail2 in tratatul Ch. timpul de inchidere si a1 acestor organe de reglaj a1 presiunii este scurt (16-20 s) fati de perioaha oscilafiei fn castelul de echilibru (citeva sute de secunde). deci debitul in orice moment este legat de presiune. Paris et Lausanne. Vogt. 16.5. deoarece o expunere completi a lor ar iesi din cadrul lucririi de fafil. Hydraulique .se face auto. Le menfionim numai. care deviazi debitul de la turbini f i r i a-1 reduce brusc. Aceasti lege depinde de modul de reglaj a1 turbinelor. F. 1923. ALTE METODE PENT RU CALCULUL OSCILATIILO R IN CASTELUL DE ECHILIBRU Pentru rezolvarea problemei oscilaf iilor in castelele de echili bru de forme rnai complicate. Calame si aden en^ introduc sase valori relative adimensionale si din studiul ecuafiei integrate deduc inele valori caracteristice care interiseazi indeosebi. t urrneazi o lege hiperbolici in funcfie de z.Dupi cum s-a aritat la capitolul XV. Calame ef Gaden.mat. a) ~ ~ l c u l cul valori relative. metoda analiticii ariitati la paragraful 16. Theorie des charnbres d'equilibre.Migcarea oscilatorie a apei 2 castelele de echilibru n 459 debi t u l u i turbinelor. in afari de aceea a diferenfelor finite. F. Fniltarea maximi: technique. de aceea s-au elaborat numeroase alte metode.care este cel rnai obi~nui in exploatare . .La inchiderea totali brusci. Vogt2 introduce patru valori relative u adimensionale si obf ine o ecuafie asemini toare cu (16-30). Stuttgart. pentru a evi ta lovi turile de berbec prea puternice in conducta forfati se recurge la deflectoare (la turbinele Pelton) sau vane de descircare (la turbinele Francis).-. 1926. Jager.debi tul . Ast fel. inchiderea apei. As t fel : . astfel ca puterea N s i fie constanti: A Q(H + z) = N = const.In cazul reglajului la putere constanti.

- + 9 L aceasti dreaptii urmeazi a se duce apoi toate dreptele care sint reprezentate de ecuatia (16-37). Pentru claritatea figurii se preferii ca aceasti curbii (IV) s i fie construiti in afari de abscisa r ii .. Ecuafiile cu diferenfe finite ale oscilafiilor in castelul de echilibru se scriu sub forma urmitoare: 9 9 / bv=-L (z + h) At. Se traseazii mai multe curbe. Ecuafiile cu diferenfe finite (16-32) si (16-33). Dintre numeroaseli metode grafice vbm prezenta mai detaliat metoda publicati de A. reprezinti suma pierderilor prin freciri hidraulice.+ 2 460 . cu cre~terilede volum AT. cind se iau pentru parametrul h diferite valori.At z. dupi primul maximum: - La deschidere bruscii de la Q = 0 la Q = Qo: . cu avantajul c i acestea sint mai intuitive si permit o mai usoari descoperire a unor eventuale erori. corespunzfnd diverselor vi teze V: Aceasta este o dreapti care se traseazi cu originea in 0 si avind aceleasi abscise OV. dupi mirimea castelului. IV. luind ca unitate de timp At = = 2. minimum. . iar z in ordonati. Dreapta A V = . ordonatele ei se pot lua in sus cind V > 0 (adici spre castel) in jos cind V < 0 (spre captare). 111. in loc de a f i rezolvate prin calcul tabelar. in care h = KV2.. in abscisii. A patra curbii reprezintii volumul acurnulat in castelul de echilibru.0 V pentru sensul contrar. . Schoklitsch in 1923 si usor imbunit i f i t i ulterior. de la captare spre castel. 11.Primul Hidraulica 9. b) Metode grafice. pot f i rezolvate prin cohskucfii grafice. si deasupra semiaxei . iar pe axa ordonatelor se iau inilf imile z.20 s. Se construiesc astfel : I . Paralel cu . in care se ia At = const.. la nivelul hidrostatic a1 apei in rezervorul de la captare. luind ca origine un punct 0. 0 a l t i curbii reprezintii volumul AT intrat in caste1 in timpul At. dedesubtul semiaxei OV pentru sensul de mi~carea1 apei in galerie. Diagrama pierderilor de sarcini h = f KV2. Pe axa absciselor se ia viteza V pozitivi spre stinga si timpul t la dreapta.

aceasti ecuatie este aceea orificiu deschis.. Aceasti curb2 (V) depinde de regimul de functionare a turbin nelor. de sectiune s: Q At = ps -/1 At. Daci incircarea nu este totali ci partiali. pierderea de sarcini h = h.. 16-4) lulnd abscisele Q At pe orizontali si originea intr-un punct oarecare 0' la nivelul hidrostatic a1 captirii. cazul incercirilor in laborator. avind abscisa V = Vo (viteza initial. ~ s i d a r . la Q = 0.ca aceasti curb2 auxiliari sii fie f i c u t i separat. Q scade brusc. In acest scop. q randaansamblului conducts-turbini.functie de z. pe modele. Constructia. as'tfel ca puterea sa r i m l n i constanti. dreapia Q At = Q. curba reprezentativi este o hiperboli. regulatorul turbinei influenfeazii deschiderea paletelor statorului. In sfirsit. Din curba V se obtine cantitatea Q. debitul turbinei E .aceasti curbi reprezinti: 7 = 0 sau sub nivelul f n s i pe aceeasi curbi se poa te ci t i cresterea Az care corespunde unei diferenfe As: 9 V. daci variazi presiunea. situat pe curba I . de regim constant). $i ecuafia de continuitate se exprimi: 9 + - Exploatarea uzinelor hidroelectrice se face. Dat fiind c i vitezele V sint dependente de z prin ecuatiile de miscare. cum se va vedea mai departe. In acest caz : A QAt In mentul In a unui A A 7yq ( H + z ) At. Astfel. deci bilantul volumelor (conditia de continuitate) este: ? 1 si ordonatele curbei 1 1 sint egale cu cre~terileAT de pe curba IV. curbei Q At = f(z) se face (fig. Ducem dreapta 0-1 paraleli cu dreapta II. - (16-40) iar curba reprezentat i v i este o paraboli. la oarecare distanti. la un debit constant Q.Migcarea oscilatorie a apei in castelele de echilibru 46 1 OV = V i luind o origine arbitrari (sau la cota z maxim). H ciderea bruti. aceasti relafie. adeseori astfel ca s i se ment i n i o putere constanti. N este puterea turbinei. de la Q.pentru a nu complica epura . ordonatele curbei Q At vor f i transpuse deasupra curbei II I pentru a fabe operaf ia corespunzitoare ecuaf iei (16-38). se va trasa. Rezolvarea graficii a sistemului de ecuatii se face in modul urmitor: Pleciim de la punctul 0. In ace1 punct. daci se produce inchiderea brusci a apei. mai trebuie trasati curba care d i pe Q. Este 7preferabi1. plecind de la abscisa OV (stinga). At . At const.

= a. fiind pe curba I . unde h = h.a. volumul din castelul de echilibru si se trece pe abscisi in curba I V . 16-4... ~ r e a ~ 0-1 este una din dreptele reprezentate prin ecuafia (16-37) si ta anume aceea care trece prin punctul h = ho. Acestuia ii corespunde pe verticali Az. Orizontala se preiungeste p i n i in 1' la intersecfia cu prima ordonati care marcheazii timpul A t . At. -2 -2' se obfin punctele 2 pe curba ~j ~i 2' pe curba VII. .-. dupi Schoklitsch duce orizontala a. Punctul I este un punct pe curba 0-1-2.precum si segmentul Q At. din punctul I Iiisim o verticali pin2 la intersectia in c.462 9 Hidraulica de la inceputul miscirii si aceasta se scade din volumul o V o At. V: si din ace1 punct ducem o paraleli Lu curba II. .-1 pinii la intersecfia cu dreapta 0-1. hu curba I. Se ? ---. punctul a. in intervalul At. Diferenfa de nivel Az. si ducind orizontala a.-.. fig. adici tocmai diagrama c i u t a t i . cu care a crescit. 16-5 (plansa)]. Observim c5 curba 0-1-2etc. 7 9 . 3 etc. in curba V.. curba V d e t k m i n i segmentul Q At. Calculul grafic a1 castelului de echilibru. Aceeasi verticali intersecteazii d r b a I . Punctele 2. rezultind volumul AT.. care corespunde acesiei cresteri de volum este segmentul aoal. Pe orizontala dusi prin 1. are forma unei spirale pentru castelele de secfiune constanti sau aproape constanti [v.. Se obf ine volumu1 AT. iar acest segment este scizut din segmentul o V . = . se obfin prin acelasi procedeu. Astfel.. (Vl) care reprezinti relaf ia: Az z =2 (V).--_ ---- Fig. iar punctul I' este unul din punctele curbei V I I : = z (t)..

.

deci E o = . 16-6). ci numai valorile nivelelor maxime ~i minime.y o ~ v : 2g -L Lucrul mecanic necesitat pentru urcarea apei in caste1 este: o Go?. se obtine o ecuatie in zmaX.ho ping la nivelul zmaX)este egali cu lucrul mecanic necesitat de forta G pentru aceasti dep 1asare.Miqcarea oscilatorie a apei in 'castelele de echilibru 463 Mai trebuie observat c i z ~i V care se obtin prin aceasti constructie sfnt cele de fnceput de interval ~i nu valorile medii din interval. fn mi~carela momentul initial. Energia cinet ici este aceea corespunzi toare masei apei continute h galerie. prin aceasti metodl nu se g i s e ~ t e diagrama completi a mivcirii. dupi forma castelului.. unde nivelul -' apei este cu ho metri mai sus declt nivelul initial in I castel. Energia potentiali este Goho. In s f t r ~ i tfrecirile hidraulice-spre a f i Pnvinse .. In cazul castelului cilindric.. fn castel. un lucru mecanic evaluat la 0. Printre metodele grafice interesante citim si nletoda l u i Calame ~i Gaden.. . Exprimind pe G ~i q in functie de z.necesitii . I in care q este nivelul centrului de greutate fat5 de nivelul initial. cu viteza V. metoda bilantului energetic in care M este masa apei din galerie = Y w g L. c) Metoda bilantului energetic (fig. cum ar trebui.65 G h. f i r i a o putG prezenta din lipsi de spatiu.. Pentru a spori precizia metodei expuse trebuie admise intervale At mai scurte ~i numeroase. 16-6.Calculul oscilatiilor in castelul de echilibru.cici apa care s-a ridicat in caste1 provine de la captare. aceasti ecuatie este de gradul doi fn zmdx~i solutia este Dupi cum se poate vedea din cele de rnai sus. Atit G clt ~i q slnt functii de z. Ecuatia bilantului de energie este deci : Fig.. Alte perfectioniri au mai fost aduse metodei. care se pot calcula q o r . Exprimam c i energia cinetica ~i potentiall a fortei G (greutatea apei intrati in castel de la nivelul initial z = . ceea ce desigur este t o t u ~ iimportant ~i se obtine cu o chel tuiali redusi de munci..

c .6. in special la partea superioari ~i inferioari (fig. sisteme derivind din schemele generale de amenajare energetic2 a unor bazine. APLICAREA METODELOR DE CALCUL CELE MA1 POTRlVlTE LA DlFERlTE TlPURl $I SISTEME DE CASTELE DE ECHlLlBRU Din punct de vedere hidraulic se deosebesc mai multe tipuri de castele de echilibru. existi si sisteme hidraulice diferite. n Astfel. de iorma unei cupe de $ampanie. concepute in vederea atenuirii ampli tudinilor oscilatiilor maxime +i a amortizirii lor in timp. formate din mai multe castele. Un exemplu interesant este castelul de echilibru a1 uzinei hidroelectrice V. unde galeria de aductie stribate In continuare castelul pe la baza lui. e). micsorind energia de oscilatie.in galeria de aductie. c' si fig.4 64 Hidraulica 16. a) Tipuri de castele de echilibru i) Caste1 cilindric de sectiune constanta'. este proportionali cu pitratul vitezei care trece prin orificii. strangularea se face printr-o portiune scurti de tub. dar el primeste doui galerii de aductie de la doui captiri diferite (fig: 16-7. apar presiuni dinamice-de obicei moderate . Lenin-Bicaz pe Bistrita. d u p i cum se ?tie. c' printr-o diafragmi previzuti cu orificii. iar pentru nivelurile extreme. are castelul de echilibru al uzinei hidroelectrice Sadu-V. precum ~i pentru realizarea unor forme mai economice. se fac fie castele cu o sectiune crescitoare in mod continuu in sus (fig. 16-7. In schimb. De asemenea. 3) Castel cilindric cu strangulare E zona de legGturn" cu galeria de aduciie. legitura hidraulici inlre camera castelului si galerie neficindu-se decit prin sase orificii de dimensiuni stabilite prin incerciri in laborator. Moroieni pe Ialomita ?. Sadului-Bumbe~ti. 16-5 (plansa)] se introduce in ecuatia echilibrului dinamic rezistenta suplimentari a diafragmei. b). Putul de legitura dintre camere poate f i de diametru minim (doar ceva mai mare ca diametrul aductiei). Cite un astfel de castel de echilibru cu douci camere este instalat la uzinele V. a ) . 2) Caste1 cu sec/iune variabila'.a. Acest'caz a fost tratat in aminunt in paragrafele precedente. Cele doui ecuatii ale m i ~ c i r i i vor f i deci: . metoda bilantului energetic. fie castele prevazute cu . Strangularea creeazi o rezistenti hidraulici importa_nti pentru ca miscarea apei s i fie frin a t i . galerii si conducte. Un caste1 cu sectiune crescindi spre partea superioari. Pentru rezolvarea problemelor hidraulice ale acestui tip de castel [fig. a ciror functionare se influenteazi reciproc. in figura 16-7. La aceste tipuri de castele se pot aplica cu succes metodele de rezolvare pe cale grafici sau algebrici a ecuatiilor de miscare cu diferenfe finite.camere de expansiune multiple". folosindu-se metoda diferentelor finite (pe cale algebrici sau grafici).. 16-7. Sibiu. iar in figura 16-7. 16-7. Pentru a reduce amplitudinea maximi gi minimi si a spori stabilitatea de functionare. Un astfel de caste1 are uzina hidroelectrici D o b r e ~ t i . I.. care.

. se consider. Pentru o rezolvare cit mai exacta. avind orificii suficient de mici pentru ca ridicarea apei in caste1 s i se producii repede spre a ajunge la partea superioarii unde s i deverseze peste marginea tubului interior in camera exterioari R. La deschiderea rapids a turbinelor trebuie ins2 ca apa sii poati'veni cPt mai repede din camera R. camerarezervor 14 se face in zona superioarii previzindu-se eventual ~i o a l t i camerii in zona inferioar6 (fig... De cele mai multe ori. valorile medii din intervalul At. pentru a realiza un caste1 de echil ibru economic. 16-7.. Nu intrim (e If) Fig.Mi~carea oscilatorie a apei i castelele de echilibru n 465 Coeficientului diafragmei Kd i se atribuie semnul $. in care scop orificiile trebuie sii fie larg deschise.cind apa i n t r i din galerie in castelul de echilibru yi semnul . 16-7. f si g). exprimate prin: 4) Castelul difereniial este un caste1 cu strangulare previzut in plus cu un tub interior ingust R. Diferite tipuri de castele de echilibru fhj in detaliile constructive ale unor astfel de orificii care permit trecerea apei mai mult fntr-un sens decit in sensul contrar.pentru m i ~ a r e ainversi. daci iniltimea lui este mare.

in ecuatia de echilibru dinarnic (16-32) se ia z = z. cu o l a m i = Ah iar Q. Acest sistem se foloseste cind este nevoie a se completa o instalatie existenti (fig. este debitul care deverseazi peste rnuchia de litime 6. a). 16-8. QI = 41 ~0 1/2g )z2 . iar ecuafia de continuitate se scrie: Q. (16-47) b) Sisteme de castele de echilibru. este debitul ce trece prin orificiile de secfiune o.Tn acest caz. 16-8. Sisteme de castele de echilibru . Ecuafiile Fig..4 . D i m citeva exemple de sisterne realizate pfni in prezent. 1 ) Castele de echilibru in serie pe aceea~iaducjie. adicj nivelul apei din tubul interior.

2) Uzinci hidroelectricci cu u n caste1 de echilibru i n amonte si altul i n aval (fig. Daca ins6 galeria de fugi nu este sub presiune interioari. In cazul cind galeria de f u g i este sub presiune . 6 ) .la centralele subterane .H. 16-8.i cu galerii de aduclie respective legate la u n castel de echilibru unic. cu doui galerii de aductie venind'de la captgrile riurilor Ialomita si Bratei.in furci" din figura 16-8. castelul de echilibru din aval poate f i evitat printr-o racordare hidro-dinamici a galeriei cu bazinul de linistire din aval de turbine (CazuI .). Pentru castelul amonte I : iar pentru castelul aval I I : Metoda cea mai potriviti acestui caz este calculul cu diferente finite. la Cetituia). iar pentru intreg sistemul o ecuatie de continuitate de tipul: Un exernplu de acest fel il avem in castelul de echilibru a1 uzinei Dobresti.variatiile bruste ale debitului evacuat de turbine pot produce lovituri de berbec importante in galeria aval si de aceea se intercaleazi si un caste1 de echilibru dup5 turbing.Migcarea oscilatorie a apei E castelele de echilibru n 467 miscirii se scriu in acest caz: pentru fiecare caste1 cite o ecuatie de continuitate ~i cite o ecuatie de echilibru dinamic. 3) I n cazitl sistemului din figura 16-8.U. wlVl + 0 2 V .. se scrie pentru fiecare castel o ecuatie dinamici. d se scriu trei ecuatii dinamice si doui ecuatii de continuitate.. = wV (bifurcatie) . (16-49) se pot stabili ~i i n acest caz. Ecuatii analoge cu (16-48). in care se ia ca variabilii auxiliari presiunea de la punctul de unire a galeriilor d a c i se ~leglijeaziipierderile prin frecari: < wV = R dt + Q (caste1 de ech. 16 februarie" pe RTul Arges. In cazul sisternului . c cu mai rnulte capt&i la aceeayi cotd .E.

7. formatl din $ase orificii. Schliller.8. Pentru diferite t i ~ u r ide sisteme de castele de echilibru s-au stabilit formule speciale.015 pentru deschiderea turbinelor. De$i netencuitl.3 m2.5 si 1.75 m. Primul care s-a ocupat cu aceasti problemi a fost D. 0 = 7 m. . La n = 0. Castelul este prevlzut cu o diafragmi de strangulare la nivelul galeriei de aductie. = 855 m2.~i se 'adrnite ca n s i fie cuprins un & RTI. Lenin. tn partea superioarl a castelului de echilibru. = 530 mZ. y y (H z) Q.) h fiind pierderile de sarcini = 16. Se defin e ~ t e coeficient de siguranti: n = -! . Ipotete de calcul. Schwingungen in den Zuleitungen und Ableitungskanalen von Wasserkraftanlagen. conform normelor. de h = 7.468 Hidraulica Daci centrala hidroelectrici este previzuti cu reglaj automat la putere constanti. R. in aceeasi fazi. pe intreaga galerie de aductie. astfel c i in anurnite conditii acest sistern oscilator poate deveni nestabil. EXEMPLU NUMERIC Calculul oscilatiilor apei intr-un castel de echilibru.011 corespunde o pierdere de sarcinl totall. de la priza de a p l ping la castel. Thoma.. suprafata betonului turnat In cofraje metalice este foarte netedl. Berlin. Bistrita la Bicaz. f l r l considerarea diafragmelor. Forma ~i sec#iunile castelului. Cota nivelului maxim a1 apei la baraj s-a luat drept cota f 0 $i de laaceastlcotlincepe sectiunea llrgitl. deci h. (A se vedea in special lucririle lui Frank u. astfel c l s-au admis pentru coeficientul de rugozitate n (Pavlovski-Manning) urmltoarele valori: n = 0.75m. = . pentru urmltoarele date $i ipoteze: Galeria de aduciie L = 4 649 m. la debitul instalat de 178 m3{s. de la cota i 0 In sus. intre 1. diametrul este de 23 m $i sectiunea R. De la nivelul galeriei de aductie pPnl la cota conventionall f 0. pe R. 1938. S l se calculeze oscilatiile apei in castelul de echilibru a1 uzinei hidroelectrice V. Dar si oscilatiile lui Q provoaci alte oscilatii ale lui z. ins2 in exemplul de fall vom considera numai ipoteza urmltoare: Inchiderea bruscl a turbinelor la debitul Q maximum de 178 ma{s.8. asadar oscilatiilor lui z le corespund oscilatii ale lui Q. oscilatiile putfndu-se arnplifica..011. w = 38. partiall. Jager. Calculul s-a flcut in numeroase $i variate ipoteze. Schiiller* si Ch. I. care a demonstrat (1910) c i pentru ca sisternul s i fie stabil trebuie ca sectiunea castelului de echilibru sirnplu s i d e p i ~ e a s c i anuo mi t i valoare rninimi: KV:. * Frank u. - + La o crestere a lui z trebuie s i corespundi o scidere a lui Q. pentru ca N s i rirnini constant. variabilele z ~i Q sint legate prin ecuatia de reglaj N = const. care d'au sectiunea Q T h . Forma este cilindricl. Coeficientul de rugozitate al galeriei n = 0.011 pentru inchidere totall ~i n = 0. .

L S-a ales ca unitate de timp At = 205.230 5.75 = K. pe verticali in jos. . = 530 m2 1 .712 cm.469 - -i XD2 = 178 : 38.20 = 0. (h = W 2 ) .75.323 s (semiperioada.OO m elongatie negativi. = Q0 : .Migcarea oscilatorie a apei Zn castelele d e echilibru Calcule pregdtitoare. se reprezinti la aceeagi scari 1 cm = 5 000 m3. .Curba \/I $i curba 1/11 au ordonatele Ia scara lungirnilor. bucla lui z pozitiv) 9.433 3.844 cm. calculate cu formula h = 0. $i obfinem abscisa AV de 0.359. = 4 110 855 X 15 = 16 910 ma.Ta = 2 Y 649 855 .0844 cm.Determinarea dreptei III : AT = ( o b t ) V.652 rezulti: K = 0.3 = 4.65 m/s. . care se reprezinti in epuri prin 0.15. z.65 m/s.647 -.37 cm.0422.3 2 Dupi epuri. Durata unei oscilatii complete.0422 X 2 cm = 0.75 i n epura din figura 16-5 s-au luat scirile: pentru V.74 7. = 7.65 = 3 560 m3. = 0.359 V2. reprezentata pe cpura prin segmente de 4 mm.65 h (m) 0. + + aceasti elongafie pozitivfi este urmatl dupi 280 secunde de: z. luind ca origine nivelul de la cota . reprezentind tot volume. wAt = 38. Luim punctul z = . Coeficientul unghiular .65 m. bucla lui z negativ) I .r in iuncfie de viteza V. .7. Aceasta reprezinti cresterile de volum . Volumele negative sint reprezentate sub cota . in abscisi 1 cm desen ordonata h (pierderi de sarcini) scara Iungimilor 1/250.81 cm. ..3 X 20 = 766. Pentru L 4649 z = l m.359 1.7. Din ho = 7. a 000 .81 X 38.= 1 cm in epur5. ar da: Pentru sectiunea 52. spre stinga..81 X 38.0422 unititi de vitezi.10.75.Determinarea curbei I . Rezultate: zlmas = 16.3 - 508 2 - 254 s (semiperioada.At.4. reprezentat prin 3. 7 = = 766 X 4. semiperioada I pozitivi este de 310 s .TI = 2 4 649 X 530 9.At = L. reprezentat prin 0..Curba I V reprezinti volumele acumulate in castel. dupi epuri Formula de calcul. Pentru V = Vo = 4. Aceea~iscari s-a luat pentru lungimile $i iniltimile constructiei.Determinarea dreptei II : AV = . Alegem scara volumelor 5 000 m3 . in ipoteza c l nu se tine seami de freciri.i in semiperioada 11 (negativi) este de 260 s.65 X 530 = 4 110 m3. = 0. = . in .&. deci curba I se va construi prin puncte. coeficientul unghiular este 0. Rezul t i : V(m/s) 1 2 3 4 4.5 m/s. un volum la cota 15 m este T.Curba V. g 9 81 Deci scara timpului I cm = 50 s. 3 560 Azderen = . Volumul q acumulat Ia cota i 0 este T.

studiul teoretic se poate face cu ajutorul teoriei misciirilor potenfiale ale fluidelor perfecte. in hidraulicii. De altfel. avem de-a face cu un deversor. printr-o sectiune de scurgere relativ micii.. el va f i tratat in capitolul scurgerilor. conturul orificiului fiind in intregime sub lichid. Desi studiul vinelor fluide de-a lungul traiectoriilor lor poate forma confinutul unui capitol special. pe cind orificiul poate exista si la recipientele pentru gaze (fig. La acestea se anexeazii studiul scurgeri lor prin orificii. aplicafiile tehnice ale vinelor fluide. Se numeste orificiu o deschiziiturii tiiiatii in peretele sau in fundul unui recipient. in general foarte scurte. Curentul la trecerea prin sect iunea de scurgere ia forma unei vine fluide care se menfine.lichidU. Aceste misciiri se caracterizeazii prin variafii mari ale secfiunilor de curgere in lungul curentului. cu oarecare variafii de formii. Orificiile si deversoarele sint foarte variate si aplicatiile lor tehnice sint numeroase. care dirijeazii vina sau ii modificii unele proprietiiti. ale presiunilor si ale nivelului. Studiul se face intr-o zonii restrinsii in jurul sectiunii de trecere si rolul forfelor de frecare in acest fel de misciiri fiind mic. Dacii ins5 o parte din contur nu este udatii de lichid. si din acest punct de vedere. o datii cu misciirile efluente din care nasc asemenea vine.Orificii si deversoare(scheme la definitie) perienfele trebuie s5 indeplineascii . care antreneazii variafii mari ale vitezelor. in contact cu atmosfera. pe o distant5 scurtii. 0 . 17-1). exFig. sint destul de reduse si deci.-. Se deosebesc douii clase generale de secfiuni de scurgere: orificiile si deversoarele. Orificiu Pentru studiul lor stiintific. in cazul cind miscarea are o suprafafii de scurgere liberii. Se vede cii nofiunea de deversor este .legatii de nofiunea de . ele nu necesitii un capitol separat.Capitclul XVII M i ~ c i r i efluente (scurgeri) permanente i n acest capitol se studiazii misciirile permanente ale fluidelor care se produc in cazul trecerii.. a unui fluid dintr-un recipient intr-un spatiu ocupat in genere de alt fluid. se numesc ajutaje.17-1. cind se adaugii in jurul orificiului o bucatii scurtii de tub. Asemenea tuburi. ~i dupii trecerea in mediul aval.

(6') 161 Fig.. sarcina h fiind iniltimea oglinzii lichjdului deasupra centrului . In practica ins& se taie dou5 mucliii perfecte. nu s-aconsiderat efectul viscozit5tiisi a1 tensiunii superficiale. miscarea este nerotational~.1) . 17-2. Debitul se calculeazi astiel : Q = VQ. cici o tabli prea laminat5 prezinti neregularit5ti ~i se deterioreaza lesne. Orificii mici in perefi subfiri S i studiem orificiile tiiate in pereti subtiri.cpvQ1/2gh. (17. Se presupun lichide cu viscozitate constant5 si incompresibile. de asemenea. daci iniltimea a a sectiunii sale este cel mult h/10. I . In acest caz.de intrare a apei in recipient. orificiului. precum vom limuri numaidecit. In cele ce urmeaza vom expune in paralel experientele si teoria corespunzatoare diferitelor tipuri de orificii si deversoare. iar vina iese mai groas5 (mai putin contractati). ci o tnuchie ascutitG la fata amonte.anumite conditii. In acest caz. iar viteza medie in sectiunea contractati poate fi calculati cu iormula lui V = cpVl/2gk. suprafafa lichidului din recipient trebuie s2 fie cit-mai mare ~i previzuti cu organe de reglare precis5 _a nivelului.foarte mic5 . 17-2).Q = cp. de o sectiune mai micd decit a orificiului (vina contractati). ci se prelinge pe tiieturd. apa iese sub forma unei vine departate de tiieturi (fig. Experimental: Atit tipul de deversor sau de oriiiciu. vina nu se mai dezlipeste de la muchia amonte. iar explicatia matematici a fenomenului se bazeazi pe anumite ipoteze. Orificii Pn pereti subfiri Q = ~ ~ 1 / 2 g h . prin alimentare dinamonte. Daci lichidul este prea viscos sau nivelul s i u prea scizut. cit si recipientul trebuie s2 fie perfect definite si realizate cu precizie. masuriirile. In general. se vor face folosindu-se instrumente de mare precizie. cercetirile in aceasti directie fiind abia incepute. in unglii drept. cit mai apropiate derealitate.2. vitezele in diferitele puncte ale sectiunii se pot considera egale. Teoretic: Daci se neglijeazi viteza .micU. ORIFICII 17.-adici tiiate astfel ca muchia conturului s5 fie ascutiti ca muchia unui brici. 17. Mi~careatrebuind s5 fie permanent& nivelul lichidului in recipient (sau presiunea gazului) vor f i menfinute cit mai constante. = Vcp. miscarea se poate considera ca plecind din repaus si.2. Important este s i se realizeze nu un perete prea subtire (acesta posts avea ling5 orificiu citiva centimetri). conform teoremei lui Thomson. Orificiul se numeste .

Or. Analiza fenomenelor de contractie Presupunem un orificiu circular mic.472 Hidraulica in care cp. = 2 . Dupi cum s-a a r i t a t anterior. n coeficient de debit sau de descircare. Mai bine caracterizati este sectiunea contractati la vina orizontali (orificiul in plan vertical fig. 17-4).2. t i i a t pe fundul orizontal a1 unui vas (fig.cp. Schernii pentru explicarea contractiei vinei. = p - < in genere mici. produs a1 celor doi coeficienti cp. in sectiunea contractati. este un coeficient de corectie a vitezei teoretice. pentyu: 9u <.un coeficient de contractie a1 sectiunii. adici raportul dintre R sectiunea contractati (a vinei) si sectiunea orificiului cp. la vina verticali o sectiune contrac) tat2 minimi nu existi.v2g(h $ 6 . toate experientele f2cute din secolul a1 XVII-lea pfni azi au dovedit c i p variazi intre 0.2g Tabela 17-1 17. pentru a ajunge in D.96 si 0. se calculeazi cu formulele == . pierderea de sarcini locali. . Firul de curent OA se dezlipeste de fund in A . la orificiul de fund Fig. 17-4 Schemg pentru explicarea contractiei vinei. mirime ~i pozitie a orificiilor mici. Astfel.1 si h.59 si 0. 17-3. unde existi un minim a1 sectiunii la o dis- . cp. cu muchii ascutite. De fapt. si cu care se inmultesc viteza teoretici 1 / 2 3 ~i sectiunea orificiului Q pentru a se obtine debitul. cu muchii ascutite. deoarece sectiunea trebuie s i se micsoreze pe m i s u r i ce z creste ~i deci ~i V c r e ~ t e pentru a avea V Q = const.99. Detdrminarea experimental2 sau teoretici a lui p rezolvg problema. urmind o curbi tangenti la fund. 17-3). . la ievirea din rezer1 v2 Valorile lui C sint vor. avind valori cuprinse intre 0.64 pentru toate lichidele si pentru orice formi. la o distanti 8 Fig.2. la orificiul lateral unde viteza este cp.

coeficientul de vitezii cp.6 yh. 0. este raza (10 cm in experienti) unui orificiu circular orizontal si r distanta de la centru. ~i in cazul vinei verticale. a fiind latura pitratului). in sectiunea contractatii. sectiunea orificiului . 17-5.Miscdri efluente (scurgeri) permarzente 473 t a n t i 6 depinzind de forma sectiunii (la un cerc 6 = 0.1.10-0. unde cp. este < 1 . Coeficienti mai mari ca 1 s-au explicat prin presupunerea c i . si adeziunii intr-o redus' in jurul Fig.12 m adincime sub orificiu nu mai existi un minimum de vitezii. scizind pe contur p i n i la zero (presiunea atmosfericii). existi urmitoarea distributie a vitezelor in planul orificiului.p i n i la I . experientele a r a t i (Bazin) c i daci r. s-ar putea s i se produci si un vid partial in unele sectiuni. vitezele incep s i se egaleze. la adincimea z de planul orificiului. Intr-adeviir. Viteza medie in vinii. deoarece o parte din energie este pierduti prin frec i r i datorite viscozititii precum. In general. Dar mai putem defini sectiunea contractati ca aceea unde vitezele incep a f i distribuite cvasiuniform in care caz se poate determina cp. la un p i t r a t 6 = : = 0. iar la vina orizontali (orificiul vertical) putind ajunge ..04 m.01 . se constati a f i v = cpy1/2g(h + 2) (17-2) 9i cp. Distributia vitezelor $i a presiunilor in sectitmi i contracts te. La variatia de vitezi trebuie s i corespundi ~i varialia de presiune.6 d. astfel c i la 0. este foarte aproape de 1 . astfel c i In planul orificiului se constati o presiune maximi in centru . Mai jos de acest plan. trece printr-un maxim. din cauza variatiei continue de forma a vinei pe traiectul ei (v. paragrafele urmitoare).dupa formi ~i mirime .6 a.

forma vinei si dis tributiile vitezelor si presiunilor? In mu1 te cazuri. astfel c i pentru continuitate S i aplicim teorema impulsului d u p i directia axei Oz. Fie un punct M prin care pitrunde lichidul cu viteza V si s i admitem c i spre axa care trece prin punctul 0 . = 2 2 p cp:2~f Fig. cu ajutorul teoremei impulsului.. r - Fortele de inertie la iesire iar greutatea prismei de lichid Vom scrie ecuatia echilibrului dinamic . aceasta r s-a reu. folosindu-se fie teorema impulsului. a. fie teoria m i ~ c i r i l o potentiale. t i i a t i pe fundul unui vas (fig. pe cale teoretici. S i gisim. sint indrep tate toate vi tezele . Fortele de inertie ale maselor ce i n t r i prin ambele planuri verticale se exprimi prin: 1.474 -- Hidraulica Se poate determina exact. Aplicarea teoremei impulsuIui la ca~cuIuIcontractiei p sin adz V cos a == V n i.pe I m de fanti .\ : a cos a dz. coeficientul in cazul unei fante de Iitime a si lungime indefiniti.formati de d o u i planuri paralele verticale limitind fanta in A si B. Fie suprafata de control . apoi c i aceste viteze sfnt egale pe suprafata oricsrui cilindru circular cu axa 0 . 17-6). 1743. apoi oglinda apei si sectiunea contractati cp.sit. ca spre o fintini punct iformi. de exemplu. coefi_cientul de contractie cp.

si pentru 0.613 1 1 0. Coeficienti de debit la orificii de fund S-au mai obtinut de asemenea. = 1 se obtine: .2 0.3.633 1 1 0. urmfitoarele rezultate la probleme Enrudite cu precedenta. Un calcul exact f2cut cu ajutorul functiilor analitice si a1 reprezent2rilor conforme d2: inlocuindu-se insi greutatea lichidului cu o presiune uniformi. sau rp.1 0./b p I 1 0.681 . coeficientii de debit se pot lua din tabela 17-3. r sinu = 2.z~: 0 \"I2 a/2sinu sin u cos u dcr . (fig.0 0.a - - 4p - cp. la orificii de fund. rezulti: in care. 17-7) si orificiul este in formi de fanti.621 1 1 0.653 1 I Tabela 17-3 0. = 0. +I rp. calcul2m prima integrali astfel: !"I2 u da cos . 17.3 0.2. prin calcul si experiente.562. Cum SZi22 sin a c o s u d m 0 = I .5 0. r2 = z2 + u2.2rp. 2tg cc r cosu = Z.1 0. vasele avind anumite forme gi dimensiuni. Experienta a confirmat aceast2 valoare.si. a) Daci vasul are l5timea finiti b. ficind inlocuirile V: -grp: 4 - 2g(h = + 8) rpt.611 / 1 0.M i ~ c d r i efluente (scurgeri) permanente 475 Cum z--- a . . tinlnd 2 seama $i de ecuatia de continuitate.

2 . Uberfallzahlen. Tn tabela 17-4 se dau valorilk calculate ale lui y. 17-3. verificate experimental. aplica teorema lui Bernoulli ~i se calculeazi debitul cu formula . v. Tabeln 17-4 Cazul u = YOo este identic cu a). v. Berechnung von Ausfluss u. 471. 1917. afar2 de primuI care rimine acela~i.21) pentru care experienta a r a t i c i p -. 17-7. . art. 17-8. * R.50 g i s i t i prin calcul. pilnie cu fantd b) Vas cu fundul in form5 de pilnie (fig. in citeva cazuri particulare (dupi R .4 76 Hidraulica Valorile precedente ale lui y se aplicd in formula Q = y af-. cazul u = 180" $i a / b = 0 corespunde ajutajului Borda (v. Mises*). Vas de litime finit6 cu fundul in forma de . vasul fiind de latime finitl Fig. pe cind d a c l se Q = y'a 2gh . Fig.0.5 I. p. VDI. Orificiu de fund in formi de fanti. Mises. coeficientii y' sint mai mici. PII care se tine seania de viteza de acces. 17-8) $i orificiul in formi de fanti. f a t i de valoarea 0.

Civil Engineering.00" . deasupra muchiei superioare * V.00 4. J o h nsuon.16 c m Observatii Daci temperatura aerului scade cu 1 l0C. [I31 .Mi~cGri efluenfe (scurgeri) permanente 477 17. fn formula Pntrebuintatii Q = 11. july 1940. b) Orificii dreptunghiulare mici in pereti verticali subtiri (fig. i n toli si cm 1 0.8.se introduce p din tabela 17-6.2. la temperatura apei g i a aerului de 15" C.75 1 I :1: 1 2. 17-9. Orificiu mic dreptungtliular -b Tabela 17-6 Valorile p pentru dreptunghiul de lgrgirne de 20 cm* P h fnilltimea dreptunghiului a. Tabela 17-5 -- Sarcina fn cm 0. 17-9).08 I 4. p.64 I p i a m e t r u l orificiului. i n cm I 1 2 ( 5 1 1 0 ] 2 0 in cm. lucrarea. debitul cregte cu 0 3 % (dupi M e d a u e h a. temperatura apei riminind constants. [IS]. in care h este adlncimea sub nivelul apei a muchiei superioare a orificiului [13].4. pentru scurgerea apei prin orificii circulare in pereti verticali cubtiri. Valori experi~nentaleale coeficienfilor de debit la orificii in pereti verticali a) Coeficienti de debit p.25 0. 424) v.

+ 2 " Formula este valabila nu- mai pentru diferente mici de presiune p.. din amonte de orificiu. . v. adici debitul impirtit la sectiunea conductei. In acestecondit~i. h = ply este iniltimea piezometrici. Orificiu la capitul unei conducte snfundate.amonte are efect $i asupra coeficientului p. .p. Formulele precedente sint valabile cing vasul din care se scurge fluidul are o sectiune mare in raport cu sectiunea orificiului. care c r e ~ t e cind p l t u l unei conducte i ~ f u n d a t e . trebuie s i se f a c j uz de termodinamici. axa se constatl prin experienti c i p variazi cind fluidul este a p i . Factorii care influenjeazii coeficientul p a) Viteza de acces. Tabela 17-8* 17-1 1. in care k = V: /2g. In cazul cind orificiul este intr-un perete la capitul unui canal sau al unei conducte. y este greutatea specif~cria aerului la presiunea medie ----. coeficientul p pentru orificii circulare in perete subtire. lucrarea 1181. daci sarcina It este destul de mare . viteza de scurgere sc calculeazi cu formula (17-5) v = cp.v2g (It k) . luind valorile din tabela 17-7. . Orificiu circular la ca. raportul dintre diametrul D al orificiului gi diametrul D . . Reducerea sectiunii 17-10. in cazul curgerii unuigaz * Pentru tabelele 17-7 $i 17-8.5. la capitul unei conducte de aer. iar V .2.478 Hidraulica 17. a1 cu un perete perpendicular pe conductei c r e ~ t e Astfel. este viteza de acces. altfel. are valorile experimentale din tabela 17-8. cu notatiile explicate in figura 17-1 1. cu o sectiune vie de scurgere relativ mica. Tabela 17-7 + Pentru aer se intrebuinteazi formula: " Q - J 2p -g ( P I -PJIY .

2. 17-12). = h. obtinem formula uzuali: z I Q= .3 despre ajutaje). scriind V = .98 (a se vedea paragr. = h.. 17-13.Q . deci stinjenevte contractia. in orice caz coeficientul y crevte (fig. si notfnd z. dac5 r 0.Miscciri efluente (scurgeri) perrlzarlente 479 b) Forma muchiei orificiului. pentru muchia rotunjita este 1. y poate atinge 0. . z. faptul cB dac5 un orificiu este t5iat intr-un perete metalic perfect lustruit. astfel c i debitul elementar AdmifPnd acelasi p pentru toate orificiile componente.(hi + k)3i21.hYi2).. Astfel.. se obfine formula adecvati a lui Q. 2 p 6 v g ( h : i 2 .A Astfel y crevte cu 3 1 0 1 % fati de coeficientul y pentru pereti subfiri.619.600.01 D i i y pentru muchie ascutit2 este 0. . Nu s-a reuvit ins5 pin5 acum formei mu55 se giseasc5 pentru y o' formula sigur5 fn care s5 intre coeficientul de chiei asupra vi~c~itate. vina nu se mai dezlipevte de perete $i umple orificiul.600 = 0. 17-12. d) Viscozitatea mBrit2 face s5 creasci y. Efectul $i aceasta cu cit sarcina este mai mic5. con tractiei - - 'r 17. D De exemplll. Orificii mari Pentru orificiile care depisesc citiva centimetri diametru se folosesc doui procedee de calcul. 1) Se consider5 orificiul ca format din juxtapunerea unei infinititi de orificii elementare. aproape fBrn a se mai produce contractia. pentru un orificiu dreptunghiular (fig. Dac5 piretele este gros $i racordarea se face in form5 de trompetg. ( 1 7-7) Daci se fine seama si de \ri teza de acces. 17. 17-13) cu 1 = 6 = const. Schema de calcul a unui oriiiciu mare Q= 3 p6Vg[(h2 + k)312 . coeficientul y este cu circa 2% mai mic decit dacZ metalul este asprit cu qmirghel. Dovad5. si a k=- v: 2g Q ' se obfine Fig.6. Daci se da conturul orificiului sub forma unei functii 1 = f(z). deci s5 creasc5 y. Dac5 muchia amonte este rotunjit5 $i grosimea peretelui permite rotunjirea. a c) Rugozitatea peretelui in preajma orificiului face sa se micvoreze componentele vitezelor paralele cu peretele. se deduce Jz.031 X 0.

17-15. in prima metodi se face aproximafia de a se admite in calcul un coeficient p constant pentru toate orificiile elementare componente ale unui orificiu mare. Verificindu-se amindoui metodele prin experienfe si prin calcul. se poate folosi formula: .2. la orificiile cu contracfie completa. in general. contract ia este numai part iali.6. 17-14. pentru raportul W . Producerea contractiei partiale Daci orificiul este practicat la fund sau pe coltul unui canal.7. lipsind pe 1 . de exemplu : Q = : plb (h. cresterea lui p este de 4-5%. cu o aproximatie sub 5?6.25. se poate lua. 17. - Aceasti metodi se poate considera tot atit de valabili ca si prima. Producerea contractiei incomplete Fig. 0 8 b C Fig. p = 0.0. contracf ia nu se poate indeplini complet si coeficientul p este mai mare (fig. considerind sarcina h misurati de la nivelul lichidului (piezometric) p i n i la centrul de greutate a1 secfiunii orificiului: Pentru un drep tunghi. deoarece orificiile mici nu sfnt de fapt infinit mici (elementare) si coeficientul p trebuie in toate cazurile determinat pe cale experimentali. in acest caz. in domeniul orificiilor mari. Contractie incompleti sau partiali Daci raportul dintre suprafafa o a orificiului si secfiunea udata Q a unui canal din amonte este suficient de mare. De altfel. se constati cii intre valorile lui p si ale lui p1 sint diferente neinsemnate si c i . 17-14). Astfel. 2 sau 3 laturi..480 Hidraulica iar pentru orificii circulare de razi r 2) A doua metodi consti in extinderea formuleldr stabilite la orificii mici.

Situatiile sint foarte variate de la un caz la altul gi coeficientii de debit se determini exact numai prin experiente de laborator. se poate tine seama de urmitoarele valori ale lui p. iar n.fati de conturul complet. curgere liberi in aer. este un coeficient x 0..6. In cazul curgerii apei pe sub un perete vertical terinat cu o muchie ascufiti. 17-17. -b numai daci s > 3b ~i t > 3a. pe un fund orizontal (stavili de golire) Contractia nu se realizeazi nici pe tot perimetrul. N.a curgerea sub un perete vertical.78 gi 0.l p = 0.?/i. dupi recomandirile lui N. Totugi.13. pozitia c din figura 17-15 am avea p = 1.66.Mi$ciiri ejfuenfe (scurgeri) permanenfe 48 1 'i" In care p este raportlfi dintre perimetrul unde contractia lipse~te. experientele au aritato contractie de p=0. qici perfect.. Viteza in sectiunea contractati este tiei !complete F]. in special la orificiile mari. % gi debitul pe toati Iqngimea l a orificiului Dacg peretele face unghiul cr intre 0. oricare ar f i raportul alb (fig 17-17). In cazul din figura 17-16. Astfel.81. neinluentati de nivelul apei in aval. pentru un pitrat in . Contractia 1. * Ligie. pentru un calcul prealabil. = 45" cu planul orizontal. I 2. Pavlovski: .66.70. contractia este completi. coeficientul p variazi Fig. Experientele au aritat p = 0. 0.

. CPnd l i c h i d ~ l ~ c a r e scurge prin orificiu intri intr-un recipient in care se nivelul apei este ckeasupra marginli superioare a orificiului. Contractie la curgerea pe sub stavile curbe J a .70.80 0.... avem de-a face cu un otificiu lMCat (fig.70 y = 0.. considerind c i pierderea de sarcini in aval de orificiu este conformi formulei pentru llrgire brusci de sectiune. .0..... 0..70 y = 0.80.95 ...dup5 gradul de perfectie . inainte si dupi orificiu.. dar cu contractie lateral3 ..90 0. . ..8... jetul de wntractie perfect5 $i pe tot perimetrul Orificii mari.0. ~i a. 17-18.. Orificii de fund cu contractie laterali redusi Orificii de fund cu intrare lateralir racordati Orificii de fund previzute cu stavile cu pereti curbi $i netezi.... contractia imperfecti...85 y = O .2.. .85 y=0.. 17. .. . . dar pe fntreg perimetrul Orificii de fund (Pn pereti verticali) f i r i contractie la fund...9 ij3. 1 p=0... Daci admitem c i vina lichidi care iese din e orificiu s conlractii $i c i viteza medie in sectiunea contractatii este V.. Orificii inecate +a-. W. .65 y = 0.Tabelq 17-9 1 2 3 4 5 6 Orificii mijlocii. in cazul cfnd peretele in care este tiiiat orificiul este transversal unui curent....85 . debitul orificiului este Coeficientul gr' cu circa 2% mai mic decit coeficientul p de este scurgere in a tmosfel-2.0. adicl: Fig.. Orificiu Pnecat .. Debitul se poate exprima ~i in fu:.ctie de vitezele in sectiunile S1. .. Apliciq formula lui Bernoulli. p = O... Stavilci tip a y = 0. 17-19..65. 17-19).75 y = 0.. Fig....... 7 ? e $ a=60° a=45O a=70° ...

62 ' v: vz -=-2.62: Q1=0. f ntr-adeviir. Vl=- v . Dacii lungimea tubului este mai mare decit 1.h. 28 28 Daci admi tem coeficientul de vitez6 . in aval de sectiunea contractat5 si iese in aer cu o sectiune egalii cu a tubului (fig. 17-21). 17-20).3.O. repartitia vitezelor ~i debitul sint.Y8 in sectiunea Q. coeficientul decontractie cpc este 0.u. vina se l i p e ~ t ede peretii tubului. inecarea este numai n partialg ~i calculul este mai nesigur..- VJ~. rnodificate.5 d. in general. Descrierea +i explicarea scurgerii prin ajutaj Dac5 la un orificiu se adauga un tub. AJ UTAJ E (DUZE) 17. h t r e tub si vlnii rimine un spatiu liber cu virtejuri. in care presiunea este rnai mica Schemi de ajutaj decit presiunea atmosferici.Miscriri e i i ~ ~ e n f(scurgeri) perrnanenfe e 483 deducem . 17. sii admitem c i in Q. vina rimine dezlipitii de tub ~i fenomenul se produce ca la orificiile cu pereti subtiri (fig.) 2g = . Daca ajutajul pistreazi muchia vie a orificiului si are o lungime mica ( I < 1.'/? - 0 .1.6 -. 0. in care rnai putem inlocui pe Q c cu p'Q.62Q. pierderea de rezervor la secfiunea . Dacii nivelul apei P aval de orificiu tale orificiul.. chiar dacii tubul are aceeagi sectiune cu orificiul.3.5 d).V: $ (v.

in sectia contractat5 a ajutajului.4) d. coeficientul y scade la 0.p.82.82. coeficientul de debit scade din cauza pierderilor de sarcini liniare. coeficientul de debit p = cp.. obtinem: adici.10.6 m. nu poate lua valori mai mari decft : 1/2g(h -k 10. de lungime(3. Q = 0. mare decit la orificii. deci cp.. ajutajului cregte. Lungimea pentru care y ajunge din nou la valoarea 0. Cum nu poate fi rnai mic decit .33 m (o atmosferg).33).82 h < 10.82 v2gh.. iar V. adici h < 12. deci mai mic decit in cazul orii ficiilor cu pereti subtiri. presiunea este mai micd decit presiunea n atmosfericii i. = 0.62.dac5 tubul este cilindric. obtinem (considerPnd presiunea atmosferici po = 0): Se constatii experimental c2 in cazul cTnd ajutajul este umplut de v9nii (adica suficient de lung).33.=I. ceea ce se poate considera ca o confirmare a calculului precedent. Venturi a g6sit presiunea .62 rezult2 din urm2torul calcul: Y ' vz .6 m.82 h. A ~ a d a r .62. deci mai .484 Hidraulica - m Aplicind teorema energiei. sectiunea de iesire este chiar Q. iar din formula precedentg: I I .= 1 y. l a care y = 0. rezulti cp.. Dac5 lungimea. rezult5 c i formula ekte valabili numai pentru 0. = I si d e ~ 9. Inlocuind in ecuatia precedentg. P jurul sectiunii cqntractate. viteza de ieqire V = 0. Intr-o experientii a czrei schemi este dat5 in figura 17-21.reprezintz pierderea de sarcin2 local2 la trecerea 2g din rezervor pe 'I -' .cu 0.75 h..5 .lre 0.0. (17-15) Daci h depPqe~temult 12.

. 17-22).97. 17-24). a ciror vitez6 depi~eqteuneori 100 mls. In functie de unghiul 8. pentru lungimi depivind de 2. are y -. iar dacl ar f i convergenti..946 pentru 8 = 13'30'. 17-29) sint un tip special de ajutaje..52.0.. avind valoareaymhx=0. 17-31).2.. de lungime $i vitezi.c p ~(coeficientul de debit.. 17-25).: apoi v = cp.97. d) Ajutaj conic divergent cu muchia rotunjitfi (fig. Coeficientul + se refer2 la sectiunea cea mai micl. Justificarea teoretici a acestor valori ale lui p se face cu ajutorul teoremei impulsului. ale cirui valori stnt cuprinse intre 0. au un coeficient y cuprins intre 0. cu meridiana formati din arce de cerc racordate.. B) p == 0.945. S-a dovedit experimental c6 aceste ajutaje. Injectorul consti dintr-un tub convergent s t r i b l t u t in axa lui cu un ac concentric. raportate la sectiunea cea mai mica. I a t l doul tipuri pentru care y ia valorile: A) = 0. cu 1 = 0. e) Ajutaj convergent-divergent (fig 17-26). Tipuri de ajutaje $i intrebuintarea lor a) Ajutaj cilindric (fig. 2 g) Ajutaje pentru misurarea debitelor mici.90).5 ori diametrul orificiului. aceste v a l ~ r icorespunzind la pereti subtiri $i viteze mari. v m . Coeficientul y ia valori intre 0.96 $i 2. deoarece dacl vina ar fi divergenti s-ar produce pierderi de energie prin rezistenta aerului.99.51 $i 0. 0. care trebuie s i reaIizeze o vini cilindrici. .dfrrrtun. nici convergenta.96 . Vtna iese cu go1 la mijloc $i este lipiti numai daci unghiul 8 este mic (8 = 5"). urmati in aval de un ajutaj lent divergent (difuzor).96 .3. Crnd muchia de racordareeste ascutiti. h) lnjectoarele turbinelor Pelton (fig. b) Ajutaj conic convergen! (fig. 1 "318.0. s. la scurgerea din rezervor sau dintr-un canal (fig. cu axa perpendiculari pe perete. Daci muchia la intersectia cu rezervorul este ascutiti: y= 0. Se d l acestor piese astfel de forme incit vfna care piriseste injectorul este perfect cilindrici. clnd unghiul 8 este cuprins intre 3 $i 34". y = 1 .Miscriri efluenfe (scurgeri) pernzanenfe 485 17. "f) Ajutajul convergent-cilindric pentru pompieri (fig. iar y -. Diagrama presiunii pe peretele AG este riguros triunghiulara in cazul ajutajului intrind.90. fie c i sint cilindrice.3. s-ar pierde din energie prin ciocnirea firelor de lichid. fie c i sint divergente spre interior. 17-30).3. valoarea maximi corespunzind cazului cind sectiunea de la ievirea din difuzor este de 16 ori sectiunea minimi. Se foloseste la debitmetrul Venturi $i este format dintr-o parte convergent-conoidali (confuzor)..6 d. Tinind seama deci de distributia hidrostatici. perpendicular pe perete. nici divergent.5 d. putem aplica teorema impulsului intre sectiunea Cl de intrare si sectiunea contractati a. cu 1 = 3. c) Ajutaj conoidal (fig. i) Ajutajele intrinde (Borda) (fig. La acestea coeficientul de contractie I. Fat5 de sectiunea mininil. deoarece intre ajutaj $i perete se formeazl a p i moartl. . Valorile lui y se dau pentru sectiunea de la i e ~ i r e $i ymax se realizeazl clnd 1 d i e l i r e = . distributia presiunilor se face d u p l lilliile punctate (fig. 17-23). y ia valorile cele mai mari (peste 0. Daci este rotunjitl: y = 0. pe cind la orificiul simplu. 17-27) se compune dintr-un confuzor conic lung.. Sint formate din buprafete de rotatie. 17-28). urmat de un ajutaj scurt cilindric (tip A ) sau conoidal cilindric (tip B).983 $i 0$9="entru @ = 314" .2. iar coeficientul de debit este circa 0.52.

-v Fig. Ajutaj i conoidal . 17-29. Ajutaj divergent cu muchie rotunjits Fig. 17-28. =@5d r. 17-26. 17-25. Ajutajul (injectorul) turbinei Pelton Fig. 17-27. =035d Fig. Ajutaje de tnisurii . Ajutaj convergent-cilindric pentru pompieri 1 P. Ajutaj convergen t-divergent Fig.- ~ i 17-24.-LG d n=d r.

se poi 2 . 1 19..! . = 048. in acelagi timp.3. y = 0. De asemenea. fn concordanti cu experienta. efluede (scurgeri) permanerzfe 487 Deduhm . 17-30. p.ci muchia amonte rotunjitl. care se monteazi la partea de jos a stavilei. 17-31. fli~cciri. D a d q~ = 0. un orificiu tliiat Intr-un perete gros poate f i asimilat cu un d njutaj (fig.D diametrul siu. Astfel.3. se recomandi. s i se rotunjeascl muchia de jos a stavilei. se poae calcula debitul de desckcare cu formula orificiului Q = pf2v5g-h: . pentru a se evita fenomene de vibratl. j) Racordatea rezervorului cu ajutajul are mare importanti. Daci grosimea peretelui este e = . ~i Fare pot fi considerate ca 4utaje (fig. penth a se imbunstiti coeiicientul p $i. = 0. avlnd ca efect menjinerea vinei f n contact cu tubul $i sporirea coeficientului de debit p ping aproape de valoarea I.52. Fig. D a d L este lungirnea tubului 9i. Ajutaje intrlnde (Borda) Fig. 17-32.Conducte scurte de golire Pentru golirea api adunate in fafa unui dig sau a unui baraj se intrebuinteazi conducte reativ scurte.98. 17-32). in raport cu diametrul conductei.96. Pereti g r o ~asimilati cu i ajutajul obtine qv = 0. 17-33). treptati. rezulti p. o racordare curbi. dlndu-se forma cuveniti lemnului de etan&. ! .94. la scurgerea pe sub o stavili putin ridicati. Schma la teoria ajutajului intrind Fig.

. b w a 1926 [la. .68 0.73 0. . se reali~eaz2 distributia i i tezei in regimul de miscare din intreaga conducti (laminar sau turbulent).90 0.62 0.03 Re D il mi~carealaminari yi 40-50 D in mi~careaturbulent2 (11.81 0.76 0.75 0.73 0.] .87 0.89 0. dif:ri sensibil de distributia vitezebr intr-un regim de miscare bine caracterizat (laminar 24) sau turbulenl).$ 6 e 2 lent I Fig.6 1 1 1.73 0.74 0.7). 10 20 30 40 50 10 20 30 40 50 0.91 0. pe o anurniti distant5 de la originea conductei.80 0. distributia v tezelor este aDroaDe .2 1 1. 17-33.68 0. sectiune a acesteia. - f i l m laminw .83 0.5 1 1. Conducta scurta de golire pe volti stratul ]init.86 0. . ..74 0. Dac5 L pierderile de sarcin2 pe conducti* .92 0.89 0.83 0.65 0.94 0.74 0..93 0.74 0..73 0. luind pe p din tabela 17-10.75 0. Nagler gi Woodward. .91 0.93 0. -ungimea pe care se produce acest proces se calculeaz2 la circa 0.76 0.80 0.94 0.77 0. Begimuri de tranzitie la fnceputul u d conducte * D u p i experientele lui Yarnell.92 0.69 0.84 0.89 0.86 0. .74 0.79 0. I Mai este de observat c i in alari de influenla efectul~i pierderii de sardina locali.65 0.75 0.73 0. si paragraful 11.73 0.76 0. distrihutia vitezelor ir sectiunile conducki.75 0. . 17-34.70 0.--\F din rezervor g intrarea in conducta.73 0. la intrarea Pn conducti.8 D.80 0. l a contactul cu sub diguri. ..88 0.76 0. se vor calcula Tabela 17-10 0.74 0. i n m . asirnilati cu ajutajele peretii conducki.90 0.488 Hidraulica daci L < 50 D.87 0.77 0. uniforma ~i numai dup: ce se dezFig.73 0.851 0.3 )0.89 0.45 1 0.74 0.78 0. .77 0.79 0.91 0.88 0.71 0. I > 50 D.77 0.9 I I I Intrare in formi de trimbiti 0. deoarece la iegirea --. .80 0. pin2 r e ocupi intreaga.90 0.72 Intrare p6trat2 .

iar forma sectiunii devine eliptici. lrecarea aerului impiedici ridicarea jetului la aceasti iniltime. diametrul perpendin cular pe ace1 orizontal devenind din ce in ce rnai mic (fig. 17-36. Daca viteza initiali. pentru presiuni intre 10 si 35 m.4. S-a ciiutat sii se explice aceste forme . . Se cere ca diametrul gurii s i Tie < din diametrul furtunului. - .hlipcriri efluenfe (scurgeri) pernzanenfe . lrebuie s i fie de 45". vina se destrami incepind de la exterior spre interior. in perete vertical. de cele rnai multe ori se cere ca iniltimea si bitaia jetului s i fie maxime. De asemenea. forrna vinei se rnodifici pe traiectorie ca in figura 17-36. unghiul 8 sub care trebuie s i fisneasci lichidul. unghiul 0 trebuie s i fie cuprins intre 30 gi 40".lnsi Voeste Daci 22 - mare. vina isi micsoreazi sectiunea E cidere. De forma ajutajului depinde lansarea jetului. este mic5. inaltirnea unui jet vertical se poate ealcula cu formula h -- 3. Pentru presiuni sub 6-7 m. ca sa realizeze bitaia maximi. ci este o curb2 disimetrici. din cauza frecirii aerului.1.489 - 17.uneori ciudate . La orificiul circular. Forma vlnei care iese din orificiu a) Vina in aer. 17-35). Iniltimea maxim5 si b5taia maxim5 sint rnai mici decit rezulti din formula teoretic5 a traiectoriei ins5 cu atit rnai apropiate de acestea cu cit presiunea este rnai mici si diametrul ajutajului rnai mare.\Vina in aer i e ~ i n ddintr-un orificiu circular Fig.prin actiunea tensiunii superficiale. Fig. 17-35. . VINE FLUIDE 17. la iegirea din ajutajul furtunului. in care scop vina la ie~irea din ajutaj trebuie s i fie cit rnai compacti. In aplicatiile tehnice ale vinelor lichide. iar unghiul de convergenti s i fie intre 5 gi 13". f n cidere. Vina in aer iesind dintr-ur~ orificiu patrat La oriiiciul p i t r a t . dezlipindu-se vine mici ramificate care se descompun in piciituri.4. traiectoria lichidului (axa jetului) nu rnai este parabolici.

vina cade sub forma de picituri. iar ca forfi stabilizatoare. iar i n sectorul / I formeazi rniezul. Are aspect al b-llpios. transparenti in centru. Fortele care participi la acest proces de descompunere sint : diferentele de presiuni interioare. Zona 111 .490 Hidraulica VTna de a p i in atmosferi iese in general compacti. iar in sectorul I l l formeazi intreaga v i n i . 17-37. 1) VZna de incenditl. Zona I . incepe la suprafata vinei in sectiunea 1-2. = H . Datoriti fenon~enuluide destrimare gi pulverizare se formeazi o indoiti zonare: in lungime si in secfiune transversall. In schema din figura 17-37 se reprezinti v4na de a p i i n atmosfer5 $i structura ei.AH. fie vina destrimati. Pentru producerea uneia sau alteia din aceste forme se folosesc tipuri speciale de ajutaje. Dispare. Zonarea structural5 a unei vfne de a p i . astfel c l dupi o distanfl suficient de lungi. parcursa i n atmosferi. dar dupi un anumit parcurs nu mai are unitate ci este formati din trimbe secundare.picituri izolate $i fire mi~cindu-sein aer . se subf iazi spre aval . $i acestea se descompun i n elemente din ce in ce mai mici Sec!/unea 1 7 Zona I - Sec/lunre 2-2 Secfiunea 3 -3 Fig. viscozitatea. Tie cea pulverizatii. in atmosferi pin2 la picituri.fire de lichid cu biisici de aer. in sectorul I 1 dispare. In aplicatiile tellnice se foloseste fie vina compacti. .vina compacti. Zona I1 -. dupa scopul urmirit. Nu e transparenti. Daci se noteazi cu H inslfimea teoretici a vinei verlicale care iese din ajutaj ell viteza V: I'nilfimea reali este H . in sectorul I I I . rezistenfa aerului si tensiunea superficiali. din orificiu sau ajutaj.incepe in sectorul I 1 la suprafafi.

ea se mentine compacti pe o razi R. d fiind diametrul ajutajului. 3) Vinu de ploaie artificial& este produsi cu aparate care o pulverizeaza de la inceput. astfel c i piclturile s l a i b i mlrimea piciturilor de ploaie si s5 fie distribuite uniform pe suprafata terenului. = pH.. b) Vina sub ap. cu schimbarea insi a distributiei vitezelor (fig. pentru a se obtine efecte variate cu vine de tot felul: compacte. fiind aproape un plan paralel cu planul orificiului (distribufie aproape ~rniformi). Pentru stins se foloseste zona destrimati a vinei. Pentru uniformizare se foloseste fn mod avantajos rotirea vinei cu ajutorul unui dispozitiv special.72 pentru H. Electrizate. Se folosesc tot felul de ajutaje..s m. de formi circular5. Jeturile itz aer indreptate in directie opusi produc prin ciocnire un disc plan vertical de lichid. in care . Ajutajul (duza) pentru hidromoni tor Fig. se difuzeazi treptat. conform tabelei 17-11 si formulei R . -. Experientele a r a t i c i un jet. 17-39). Curba infisuritoare a zonei pulverizate se obf ine in coordonate polare. (fig. 2) Vina de hidromotlitor trebuie s i fie compactl pentru a putea dezagrega p i mfntul. 17-38). d ) . cuprins intre 7. este cuprins 8 intre 0..(pH. Traseul vinelor in atmosferii $i zonarea lor este conic-convergent si se termini cilindric. la . ins5 distributia vitezelor se schimbi. jeturile se atrag sau se resping.O si 30. 17-38. La stavilele de fund.= H.84 si 0.M i ~ c d r i efluente (scurgeri) perlnanente 49 1 Pierderea de iniltime A H = f(H. Oricare ar f i inclinarea vinei. Vina se mentine compacti pe o distant5 H. diagrama inifiali. experienfa a a r i t a t c i fafa superioari a vinei are in sectiune longi t udinala o form5 geometrici asemenea pentru diferi te sarcini +i mirimi de orificiu. antrenind molecule din-mediul inconjuritor. pentru ca. lingi orificiu. pulverizate etc. d u p i felul cum sint electrizate. cu viteza initiala in axa jetului Vo. In zona I se mentine in axa jetului viteza maximi egala cu V o (viteza initiali). Se folosesc presiuni intre 8 si 15 a t . 4) Vinele pentru fitltlni decorative.

Fig. suprafata licl~idului coboari putin in apropierea orificiului. 17-39.practic. la hidromecanizare. structura sa si distributia vitezelor Lichidul este decelerat continuu. Orificiu. 17-40). . iar miscarea ia caracterul unui virtej. Daci neglijim frecarea ~i consideriimci migcarea.). cauzi cit de mici a unei misciri excentrice (fig. In zona I I urmiitoare. in cazul cind exista vreo . din care unii incircati cu particule solide sau substante in disolutie (la canaliziri. Scurgerea prin orificii.4. se formeazi o depresiune care coboari din ce In ce. 17. necoborit. pentru studiul disipatorilor de energie si pentru amestecul de curenti lichizi.teoretic. pini cind intreaga energie cinetici este pierduti in freciri. in industrie etc. pentru cercetarea legilor turbulenfei . Scurgerea printr-un orificiu de fund. in formula vitezei se introduce h misurat pini la nivelul orizontal. al suprafetei lichidului. cu virtej Daci raportul dintre sarcina h si diametrul d a1 orificiului este mai mic dccit 10. pornind cu virtej . distributia vitezelor este mai stabili. Acest fenomen prezinti interes din mai multe puncte de vedere: . In acest caz. diagrama distributiei sii aminteasci clopotul lui Gauss.492 Hidraulica cxtremitatea zonei. insi in a x i continui micsorarea vitezei care variaz2 invers proportional cu distanta de I& sectiune p i n i la sectiunea initiali.2. Vina sub apB. 17-40. Daci orificiul este orizontal si are o sectiune mare in raport cu h. Acest virtej cu axa vertical5 trecind prin centrul orificiului se suprapune miscirii de scurgere a lichidului prin Fig.

. p = po ~i din cele de mai sus rezulti: 2 o -ZL ~1ir -. obtinem: d~ y ..3. din masa lichidului.4. Debitul scurs in timpul d t este egal cu sciiderea volumului lichidului: . . 17-41). previzut la fund. yu2 - dr gr Diierentiind prima ecuatie fat2 de r ~i tinind seama c i z este independent de r. Daci punctul (r.. d t ' i Y2gz = -Pa ----I -' E" " -. a cirui sectiune este w (fig. Timp de golire Fie un vas a cirui sectiune orizontalii Q este functie de altitudinea 2 deasupra unui orificiu.). 2g r i ) (L (17-16) Daci se iau precautii ca apa sa fie perfect l i n i ~ t i t i nu se formeaza pflnia.. presiune p. din care unul pe marginea pilniei. .din repaus.p . deoarece lichidul este indepWat de orificiu. -. \ '4 Rezultii: nd2 -. putem aplica ecuafia energiei intre doui puncte oarecare. w . Pe de a l t i parte. p) este situat tot pe suprafata pilniei. la suprafata lichidului (raza ro. de citre virtej. echilibrarea fortei centrifuge cere satisfacerea ecuatiei dp ----. -~ d z =p w V G .I Fig.. 17-41. d t .. Schema pentru ca~culultimpului de golire a unui rezervor . .g --. Debitul orificiului este mai mic in cazul formirii pilniei. . datorite virtejului. iar cel5lalt putfnd f i la interior: in care 11 ~i u. dr & ! dr Din ultimele douii ecuatii rezultii: sau ceea ce exprimi ca circulatia este constant5 pentru orice cerc de rotatie in jurul axei pilniei.. sint viteze de rotatie. 17.u drc .. este nerotationali.

adici curge peste creasti .creastiL'A B ~i prin .5.lame6'sau . Lichidul deverseazi . v.'1. numiti si viteza de sosire (de apropiere). ci ca un curent cu suprafati liberi. Se numeste sarcina'. 17-42).lO).obrajiUAC si B D . energia specific5 totali: Fig. I. Pentru exemple numerice. limitate de atmosferi.. devi sarcina scade la zero cind lichidul ajunge la fund..prag6' sau . insi nu sub presiune.05. gisim: Pentru golirea totali.5.. deoarece s-a neglijat efectul inertiei ~i al freciirii de peretii vasului. Definitie-Clasificare Deversorul este un fel de orificiu prin care lichidulsescurge.IUt -< amonte...494 Hidraulica In cazul unui vas prismatic cu 0 = const. nivelul lichidului fiind misurat in amonte. u . cu cantitatea p.viteza medie a curentului in sectiunea de m i s u r i a nivelq' . care in aval de creasti este cuprinsi intre doui suprafete numite pinze: o pinzi superioari ~i una inferioari. Pragul se a f l i mai sus decit fundul recipientului sau a1 canalului.. numiti iniltimea pragului deversorului (fig.6.flancuri" sau .sub forma unei . la o distanti suficient de mare i l l d amonte: a r 4 h) . Schema la definitia deversorului in care h este iniltimea lichidului deasupra crestei intr-un puncl a1 crestei luat conventional (de obicei cel mai de jos. . . Vo . = 0.. cu z. 17. DEVERSOARE 17. paragraful 17. Se caracterizeazi printr-un .coeficientul Coriolis (a = 1. 17-42.. constatim c i timpul este finit. Formula este numai aproximativi. Uneori insasi lama se cheami pinzi.vineu..

Aerisirea se iace prin conducta de intrare a aerului sub pinza sau prin desp icarea Iamei cu pereti transversal i . care inlesnesc it]trarea aerului .. Clasificarea deversoarelor. In s f i r ~ i t contractia este numai .... \ i Fig. deversorul se n u m e ~ t e. 3 L 3 contractia laterali este compIet. Daci in aval de prag se giseste aer sub lama lichidi. care poate f i totali. 17-43. d u p i felul contractiei Fig. Fenomenul de contractie este analog cu acela de la orificii ~i are aceleasi cauze. d u p i pozitia sivelului aval a1 apei si se formeazs un vid partial. laturi ale sectiunii sale de scurgere (fig. 17-43).neperfectb' (fig. deversorul poa te f i . .. in . la presiunea exterioari.iar in spatiul de sub pinza se ridici nivelul apei la iniltimea piezometrica corespunziitoare vidului iormat.a deversoarelor... 17-44). Fig. lichidul t i r 6 ~ t eaerul prins sub pinzi ' D~vPrsor pt'rferf Deversor becat .late‘ (fig.. Contractia la fund este completi numai daci pragul p este suficient de ridicat. daci nivelul aval este mai sus decit creasta. datorit5 ciruia furma pinzei se . partiali sau incompleti.rotunjit" sau . Clasificarea deversoarelor. d u p i profilul paralel cu mivcarea b) Dupi contractie.perfect". in caz contrar..deprimiC'.aerisit6'.perete gros" cu prag .I. AstfeI daci lungimea 1 a deversorului este egali cu Iirgimea L a canalului-amonte. Daci 1 > . L deversorul se cheami . 17-45).. Astfel. deversorul se n u m e ~ t e . Deversorul se poate menfine liher numai daci sin1 previzute dispozitive de intrare a aerului sub vjnii. daca nivelul aval este sub nivelul crestei.Miscuri efluente (scurgqri) perrnanente 495 Deversoarele se clasifici d u p i cri teri i variate: a) Dupi grosimea peretelui $i profilul peretelui sau al pragului. daci ea lipseste pe una sau d o u j . d) Dt~pi forma pinzei.fira contracfie laterali". c) Dupi pozitia nivelului aval al lichidului fati de prag.in perete subtire" (cu muchia vie sau ascuti t i ) . 17-44. contractia laterali este incompleti.poligonal" sau cu prag . C1asificarc. 17-45. Astfel. caci.. iar daci 1 <-.liberNsau ..inecat" sau . deversorul este ...partiali".

Pinza aderenti poate f i si ondulati. ca si la pinza liberii. dac6 h < 0. fncazul pinzei aderente. pinza este . Clasificarea deversoarelor. pinza se dezlipeste de perete.deprimatig'. pentru a putea evacua debitul maxim cu o grosime de lam5 neexagerat de mare. 17-47. curbe sau poligonale. Astfel. dar este supusa la o puternici agitatie.75 m . Debitul Pn acest caz este cu citeva procente mai mare. 17-46. corespunzind diferitelor scopuri. cici aerul pitrunde cu intermitentisub pinzl?. au ca scop de a miri lungimea crestei. la un deversor cu creasta ascuti t i . cind albia este ingust.235 m $i p 0. Trebuie avut (a1 Frontal (bl Lateral (c) Id1 Po/jgo/lal [el If1 Cum (91 Fig. hlp. d u p i forma Pn plan a muchiei ..aderentiCisi aerul nu mai pitrunde sub pinza. pinza este . pentru acelasi h . deversoarele inclinate fat%de directia curentului. Clasificarea deversoarelor. insa tot spatiul de sub pinzi este ocupat de apa care nu ia parte la mi$care. 17-46).496 Hidraulica Forma pinzei deversante depinde de valorile lui h si ale raportului. In figura 17-47 se arat5 diferite forme in plan ale deversoarelor. decit la pinza liberi (fig. P i n z a deprimati nu este stabili.. =: p i n g liberd pinza deprlmafa pinze aderente pinzd derdfd dedesubf Fig..adic6 este mai apropiatii de perete decit pinza libera. debitul este cu circa 25% mai mare decit la pinza li beri. Dac6 h creste mult. e) Dupi forma $i pozitia in plan orizontal a muchiei.. Astfel. d u p i forma pinzei deversante (lamei) Daca sarcina h este loarte mici.

Astfel.Mi~cciri efluenfe (scurgeri) pertrza~~enfe 497 in vedere c i dac.si atunci evacuarea apei se face printr-un deversor-pilnie circular. in raport cu h.Distributia vitezelor +i a presiunilor fn lam2 ' . Clasificarea dekersoarelor. i n Iugoslavia. dupa forma crestei in planul transversal curentului f) Dupi forma crestei tiiate in peretele vertical al pragului deosebim citeva tipuri (fig. Deversor cumuchieascutit2-Detaliul formei aderenta.2. 17-47.. i n perete vertiiv E cal". cind vina este Fig.5. oricare ar f i grosirnea lamei . construit in albie (fig. (dl dreptunghiular ~ b t~apezoidal. b si c. 17-48) dintre care cele mai uzuale sint a.h). aerisit. Forma lamei Forma lamei depinde de forma profilului crestei . dreapta sau ondulati lamei . unde sint riuri cu debit mare in albii inguste. 17-47. proportiile acestor dimensiuni..g).pertect. 17-49.sadar. A. 17. cu muchie ascutiti.cu exceptia unor valori loarte mici l u i h. ) (c) triunghiular /dl circular k) h$erbo/ic Fig. se produc fenomene de eroziuni puternice ale albiei la piciorul barajului. d ~i e se intrebuinfeazi mai mult pentru misurarea debitelor mici. Aceastii iorn15 a fost studiatii amgnuntit de mai ' multi cercetitori ~i in iigura 17-49 se arata profilul unei astlel de lame cu indi-------carea dirnensiunilor caracteristice i n iunctie de sarcina h. orizontala. cind barajul este de pimint nu se poate construi ca deversor . Deversoarele c.p min neschimbate. 17-48.i de aerisirea sub lami. r i . se obi~nuiescdeversoarele-margareti (fig.5 debitul unitar deversat este prea mare. Se ia ca tip fundamental forma lamei la deversorul .

f a t i de alte forrne posibile ale lamei. pentru ca viteza medie s i fie maximi. -FG=0. . Dupi datele experimentale. iar h = adincimea maximii a lamei deasupra crestei ~i viteza de sosire nuli.energia potentiali are tendinta de a descre~te cft mai mult posibil. = 0.112h. E conditii exterioa_re date. Metode pentru stabilirea formulelor debitului deversant Ca si la orificii. deoarece Pn B este presiunea rnaxirni. n 1) Forma stabilii a fenomenelor hidraulice este aceea care. se determini structura formulei prin consideratii teoretice. Prin aplicarea acestei rnetode se determini atPt forma lamei cft si formula debitului. a.498 Hidraulica si nefiind aerisitii nici nu intri in categoria care se studiazi.. a.3.. 17-49). 17.pentru un debit dat. Curba din linii intrerupte A'B'C' reprezintii diagrama vitezelor teoretice i n sectiunea contractatii. pentru un deversor avind creasta de o formi oarecare.18 h. conform formulei Torricelli. .4 egalii cu p. Considerind cii lama este o sum: de lame elementare care ies prin orificii infinitezimale de fniiltime dz si de litime 1. I(N=0..14h. I a t i si unele consecinte interesante ale acestui principiu: . grosimea larnei deversante este minimi.65h.. . I a t i d o u i moduri actuale de exprimare a acestui principiu.3 0.65h. 2) Intr-o masii lichidii fn mi~care. definiti prin ecuatia de formii 1 = f(z): S-au presupus coeficientii de debite ai orificiilor elementare constanti = p.5. dar vi tezele reale urmeazi diagrama concavii A'C' (linia plinii).centrul de greutate a1 lamei lichide i n miscare este situat cft mai jos in lama real. iar coeficientul de debit se aflii experimental ~i prin calcul. CA=0.. se poate considera: DC==0. la care se adaugi si a~a-numitulprincipiu a1 debitului maxim. Diagrama presiunilor Pn sectiunea contractatii CA urmeazi curba ABC. se va scrie. sub sarcina z (fig. Forrna pfnzelor deversoarelor a fost explicatii cu ajutorul teoremelor generale ale hidrodinarnicii. cu presiunile relative nule in A si D (presiunea absoluti = patmosrerica) $i presiunea maximi fn B la distanta = 0. corespunde conditiilor de curgere care dau debi tul maxim. formulat intuitiv prima oarii in 1845 ~i demonstrat P ultin mele decenii.

960 1 0. cu ajutorul ecuatiilor lui Euler. este debitul pentru perete vertical i = 0.k3I2]- (17-19) Pentru determinarea pe cale teoretici a lui rn s-au folosit diferite metode: unele. q = 0. Printr-o reprezentare conform6 a lamei pe o Bsie dreptunghiulari si iiitroducerea potenfialului complex se ajunge la o ecuatie integro-diferentiali. ecuatiei Bernoulli gi principiului debitului maxim. (Boussinesq). $i orizontale (deversor drep tunghi ular). fir5 contractie later a l i . 17-50.073 1. 919" 0. iar pfnzele (superioarg $i inferioari) lamei sint supuse ecuatiei lui Bernoulli. Ast fel pentru deversorul dreptunghiular. 17-50). ecuatiei impulsului.4342 1/-3.926 0. m se n u m e ~ t e coeficientul de debit a1 deversorului cici Q se mai poate scrie In cazul unei viteze de sosire V . l I 1 4' 5 1 33' 18' F/ E f 1.098 1. ecuatiei valori erperimentale 99 1.935 0. Valorile lui 9 sint foarte apropiate de valorile experimentale. Deversor cu muchie ascutitd gi prag inclinat lui-prag. . cu muchia ascutit6 (fig.5' I ralori conf.902 0. Se ajunge la rezultate foarte concordante cu experienta.927 0.040 1. care este rezolvati prin aproximafii succesive (Lauck). integrarea dii (cu notat ia ~rG/2g k): = Q = n 1 11% z [(h + k)312 .1 15 Alt5 metodi pleaci de la considerarea migcirii lichidului in lami si in apropierea ei ca o miyare potential2 care satisface ecuatia lui Laplace.959 1. dupi cum rezulti din tabela 17-12 in care 9.Migcciri efluerzfe (scrirgeri) per-manenfe -- - 499 f n cazul unei creste liniare 1 = const.086 1. perfect ~i aerisit s-a gisit pe metru liniar de creasti 9= i fiind unghiul cu verticals a1 perete- Fig. care nu poate fi neglijati.046 -33' / -4.

p i n i se definesc ~i conturul ~i dimensiunile ei. turbulenta este redusi la minimum. Determinarea teoreticl a conditiilor de scurgere peste un deversor cu profil curb S i considerim un deversor a1 cirui profil s i fie astfel trasat ca. Metoda de determinare a scurgerii ce a r i t i m acum este fnsi valabili pentru orice fel de profil ~i consti in determinarea. cu ajutorul teoremei lui Bernoulli.peste o creasti ascutiti. Profilul acesta.bili. inclusiv grosimea ei si pinza superioari pot f i reproduse d u p i deversorul E n perete subtire. cunoscut sub numele de Creager-Ofiterov. adici dubla retea ortogonali de linii echi- Fig. 0 astfel de suprafati se obtine. cu ajutorul teoriei m i ~ c i r i l o r potentiale.intre altele . Un astfel de profil permite scurgerea la toate debitele inferioare celui pentru c a r e s-a determinat profilul.a). Profil de deversor curb: m) dupg Creager $i Ofiterov. presiunea absoluti s i nu fie mai mici decft o a t mosferi. reteaua m i ~ c i r i iva fi construiti pe fntreg paramentul aval p i n i la piciorul barajului.4. lufnd ca model pinza inferioari . p i n i la sectiunea contractati. dat fiind lungimile sctlrie ale liniilor de curent. debitul ~i apoi. ale spectrului miscirii.~i scopul determinirii presiunilor pe paramentul aval a1 barajului. de exemplu. neglijfnd pierderile prin freciri. ~i trasarea lui exacti sfnt aritate intr-un paragraf urmitor.500 Hidraulica 0 a treia metodi (Fr. niciieri p e suprafata udat5 de a p i . Intreaga lami.5. 17-51. in vederea verifid r i i stabilititii constructiei. nu se produc fenomene de cavitatie ~i se e v i t i vibratiile (fig. in partea superioari a grofilului curb (la creasti). 17-51. care are o portiune scurti ascendentij. se calculeazi ~i presiunile pe parament. Aceasti a treia metodi o vom aplica la problema urmitoare: 17. adici: curgerea este sta. Cum acest calcul are . Cu ajutorul retelei miscirii se determ i n i vitezele.a deversorului . Prasil) se bazeazi pe construirea prin aproximatii grafice succesive a unei retele potentiale curbilinii adaptati la conturul fnci necunoscut a1 lamei. fn conditii foarte bune. apoi se curbeazi in jos d u p i o paraboli. b ) c u curburs bruscs $1 formarea de vfrtejuri sub lam3 potentiale si de linii de curent. ' .

Pentru construirea spectrului misciirii ar f i de ajuns a cunoaste linia de la suprafafa libera a curentului. daci insi curba liniei de curent este d a t i grafic. 0 In amonte de creasti. la o distanfi suficient de mare (3 -4 h) putem considera liniile de curent ale miscirii asemenea acelora unei fintini cu centrul in A . de-a de creasti.. Deocamdati. Schema la calculul potentialului cp. linia de curent de IPngi perete va invilui aceste accidente. a linie de curent este i n s u ~ iprofilul peretelui. considerfnd cii viteza Vo este neglijabili (fig. dar in cazul altui tip de profil se va determina intr-o primii aproximatie printr-o metodi care se aratii mai departe. 17-52) Insi yo = y 'S h. Daci se c u n o a ~ t eecuafia liniei de curent s = f(h).b). aceasti linie este cunoscutii. Daci ins2 peretele prezintii unghiuri sau coturi b r u ~ t e(fig. liniile de curent lungul unei linii de curent se vor curba spre a ocoli creasta. se trece la calculuI analitic a1 lui 9. punct de intersecfie a1 paramentului cu nivelul apei din rezervor. la suprafata lichidului. plecind de la un punct 0 . 17-51. la acest profil. Se calculeazi astfel valorile lui rg .i miscirii. lama aderi de perete pe toati lungimea ei. situat P amonte la n 3-4 h.Mi~cciri efluente (scurgeri) perntanerzte 50 1 Deoarece. i n acest scop se determinii mai fntfi valorile funcfiei cp. potenfialul vitezelor. dezlipindu-se de perete si formind zone de virtejuri. se efectueazi integrala printr-un calcul grafic. i n cazul unui profil CreagerOfiferov. vom considera aceasti linie cunoscuti ~i vorn I proceda la construirea spectru1u. deci h = va 2g si cpl = \ SI Vds = 11% 0 YVK 0 ds. cu presiuni inferioare presiunij atmosferice. 17-52. Apropiindu-se Fig. Fie A un. punct pe linia de curent corespunzitoare ~i se aplici teorema 4 lui Bernoulli de la 0 la M .

S. se trec apoi (OM. Intr-adevir. 17.. . trecfnd prin aceste puncte segrnente aparfinind liniilor echipotentiale. LJS. a). M. Ducind din acelea~i puncte drepte inclinate cu 45" fat5 de coardele M.. s.. + 2 siderat o retea pitraticii.. Dacii pinza superioarii a fost just admisii (sau calculatii). L.. ..M. Pragil secfia lor cu curba cp(s). 17-53. OL.M. dacii ins5 pfnza inferioarii se dezlipe~te pararnent (fig.M. OL. Pozitiile liniilor echipotentiale se obtin astfel. determini valorile lui s la intersectia firului de culent cu liniile echipotentiale. apartinfnd altei linii de curent. OM.. Se iau pe axa 0 9 o pi serie de echidistante A9 = A = a ) ~i prin punctele obtinute se duc I paralele cu axa 0 s pfni la inter'0 + 0 . L. cp. . intr-o serie de puncte ale ciror proiectii pe axa Os. C JrL. rezultg c i punctul N. M. b).55. Desenarea retelei potentiale in lami dupl Fr..502 Hfdraulica - pentru mai multe puncte ~i se d e s f i ~ o a rpe o abscisi 0 s (fig.) ~i se duc segmentele pe curba normale pe curba (fig. de SaU pgtrunde in domenid zidiiriei (fig. trebuie ca pfnza inferioarii s i coincidii cu pararnentul . OM. l~searnnii i linia de c + . N. Determinarea graficl a pozitiilor intersectiei liniilor echipotentiale ca linia :de curent a suprafetei libere Fig. LS S Fig. se obtin prin intersectii punctele N. 17-55. L. etc. potentialul lui Nl are _f4_ ~i cum s-a convaloarea cp. = OL...54. = OL. Aceste segrnente OL. de la care se ridici ordonatele cp.. Comportarea retelei potentiale iPng2 paramen t structie se obtin seriile de linii cp = const. se aflii pe linia de curent +a Cont inuind aceastii con.. L... pin5 se ajunge la paramentul deversorului. 2 Fig. 17-54).. +..: OL.jl7. etc. 17-55. ~i = const. 17-53) distantei le s.L..

de la inceput. d u p i ce vitezele au fost calculate la contactul cu paramentul (fig. aproximativ. Calculim cu ajutorul formulelor empirice sarcina h care corespunde debitului Q qi admitem grosimea lamei pe creasti.hii. gi anume: . fnsi convex gi continuu. i n modul urmitor (fig. Se obtine: +. suprafata liberi. se poate afla forma lamei fntr-o p r i m i aproximatie.vitezele pe linia de curent a suprafefei libere asculti de legea lui Torricelli ~i totodati de relatia: v=-=d ' dn dp ds (metodi de control!). 17-56. Calculul presiunilor In lam: $i pe parament Fig. se obtin imediat elementele m i ~ i r i i~i anume: Debi tul barajului (tn care este linia de curent a paramentului). al grosimilor lamei . Presiunile fn l a m i ~i pe parament In punctul P se obtin aplicfnd fntre punctele 0 ~i P teorema lui Bernoulli. 17-57.linia de curent de lfngi parament trebuie s i fnfisoare sau s i coincidi cu paramentul. 17-57). Calculul prealabil. fnsi executfnd epura cu m u l t i fngrijire. 0 d a t i spectrul trasat definitiv. Dupi cfteva Pncerciri. In cazul unui profil curb oarecare. . 17-56). f i r i a-1 intersecta. fn sectiunea contractat2 (unde tangenta la profilul curb a1 deversorului este orizontali) Fig.$1 Din cele de mai sus rez_ulti necesitatea de a cunoaqte cft mai exact. se ajunge la fndeplinirea conditiilor.c(iri efluenfe (scurgeri) permanente > 503 curent admisi la fnceput trebuie ajustati. Q = (iin .

prin experienfe din ce in ce rnai precise. 17-58. peretii laterali s i fie verticali. Grosirnea larnei la adincirnea h. asa cum s-a a r i t a t . gritar de l i n i ~ t i r e .22 h. Calculind grosirnile larnei in rgai rnulte puncte de pe pararnent. adici -h 3' r 0. in unghi drept ~i perfect orizontali. Fig. astfel c i forrnulele stabilite pentru acest tip pot f i aplicate si in scopul folosirii deversorului ca dispozitiv de rnisurare a debitelor.5. $T 28 (hl . in arnonte. suficient deinalti. netezi. Pentru aflarea exacti a profilului larnei se aplici d u p i aceea rnetoda construirii spectrului rni~cirii. Este foarte important ca. Pentru a se realiza condit i i de scurgere egale cu acelea in care s-au ficut experientele este necesar ca deversorul s i fie construit cu creasta din t a b l i rnetalici. avind sectiuni de diferite forme a) Deversorul dreptunghiular.33db) (I 7-2I ') Eventual se tine searna ~i de pierderile de sarcini distribuite pe porfiunea de la creasti la sectiunea 1 (daci paramentul este foarte rugos). de la creasti. Acest deversor a fost cel mai rnult studiat... Deversor cu muchie ascutits. suprafata apei s i fie lipsiti de valuri.5.ca la u n deversor cu rnuchia ascutiti.65 este+V0 = 7 ~i se realizeaza in profil cam la 113 din h'. cu muchie ascutiti. creasta t i i a t i cu rnuchii vii. Se d i cea rnai mare atentie exactitiif ii rnisuriri i elernentelor geornetrice. dreptunghiular. s-a mssurarea debitelor statat c i forrnulele considerate cele mai . fata arnonte a peretelui s i fie perfect plani gi netedi.0. 0. Sarcina se rnisoari la distanta 3 h. se traseazi conturul superior trecind prin punctele calculate. viteza I a ~ e in canal s i fie uniform distribuitii in i sectiune qiV aerisirea s i fie bine asigurati.35 h - 0. servind pentru Cu precautiile luate. conform dirnensiunilor din figura 17-58. sub planul de sarcini se obtine din ecuatia lui Bernoulli ~i din ecuatia de continuitate: sau V: ~i = V . Viteza rnedie Vo in aceasti sectiune Q . 17. Formulele deversoarelor perfecte. canalul s i a i b i sectiune uniformi.

se recornand5 formula S..i efluente (scurgeri) permanente 505 - bune dau rezultate diferite de la un autor la altul. micile ondulat ii sfnt inevitabile.deversorul .~Misccir. Pentru deversorul cu contractie laterali. Pentru deversorul fir5 contractie laterals se recornandi formula lui Rehbock (1929) care d i erori mai mici de 1 %. cind se fac misuritori foarte ingrijite.deversorul . .A. studiat prima oard de Frese. la care ldrgimea canalului este egali cu lungimea crestei. nu se va iolosi pentru fanle fnguste verticale.idrd contractie laterali". cum ar ii variatia viscozititii lichidului E iunctie de temperaturi.cu contractie laterali" la care Iirgimea canalului este mai mare decit lungirnea crestei. dat fiind c i oricite precautii s-ar lua pentru linistirea apei.I. Instrumentul de misurare a nivelului trebuie s i fie de mare exactitate ~i citirea s i se repete de mai multe ori (chiar pina la 20 de ori). . . pin2 la 5% E unele n domenii de misurare. n Se folosesc pentru misurarea debi telor doui t ipuri de deversoare drep tunghiulare: . care depinde de rniisurarea nivelului apei in amonte. d e ~ i structura ei este discutabili: I- valabili in limitele: Eroarea ce se apreciazi la aplicarea corecti a formulei este sub 1.. (Asociatia inginerilor ~i arhitectilor elvetieni). de care nu se tine seama. fapt care se explici prin interventia unor parametri secundari. studiat prima oar5 de Bazin. La misuririle de debit cu deversoare are mare importanti misurarea exacti a sarcinii h. Formula este valabili pentru 0.5%.03 m si d i rezultate bune si pentru valori mai mari ale lui h.80 rn>h>0. cu canalul de Iargime L ~i creasta deversanti de lungime 1 < L. .

60. Q . rezulti formula practica: 1. 2 pezoidal . astfel inclt deversorul este . p. s-a propus o formuli mai exacti care s i t i n i seama ~i de influenta vitezei de sosire: in care o este sectiunea deversorului. de lirgime mai mici decit sectiunea canalului din amonte. 17-59). conform experientelor. Se consideri sectiunea de trapez simetrici. introducind unghiul a.cu contractie laterali.b) Deversorul triunghiular (fig. in loc de I: Pentru u = 90" ~i p. De aceea.h5I2 . 17-60.42 h5I2 = C . introducind pe x in formula lui Q gi integrind se obtine: .38 cfnd h variazi de la 5 la 25 cm. = 0. coeficientul C variazi de la 1. Deversorul triunghiular este foarte indicat pentru miisurarea debitelor mici. c) Deversorul trapezoidal (fig. rezultii formula: X h-z = --. 17-59. Deversorul triunghiular deci. (1 7-25) Q= De fapt. Deversorul traghiul de virf L).42 la 1. datii fiind sensibilitatea mai mare a acestui deversor.secfiunea udat6 din amonte a canalului.sau. cu unFig. 17-60). h Fig. Debitul s i u poate f i calculat ca suma debitului printr-un deversor dreptunghiular de 1itime 1 $i a debitului scurs printr-un deversor triunghiular cu unghiul la vPrf u (triunghi egal cu suma triunghiurilor de la margini. Daci se consider6 sect iunea deversorului ca o sum5 de orificii elementare.1.

= . g 2 = a Dacii se ia p' = p" = 0. d) Deversorul circulaf (fig. a ciirei ecuatie este X . 17-61. Ia Q= Fig. 17-62. iar flancurile sint tiiiate dupii curbe asemenea unei hiperbole.) (17-28) . ca fiind mai in concordanti cu reali tatea.1 -- b x ctg Debitul este: ].v tg d h5I2.Miacdri efluenfe (scurgeri) permanenfe 507 Se consider2 c i efectul contractiei la deversorul dreptunghiular este echivalent cu acela a1 unei pierderi de lungime a crestei de 0.2 h . 17-62). Deversorul circular Acest tip de deversor se intrebuinteazi la misurarea debitelor de a p i distribuitii pentru irigatii.=b(h-.. t i nind seama ~i de viteza de apropiere: 2 in care w este sectiunea udat6 a deversorului. D e ~ i s-au fKut studii teoretice interesante ale acestui tip de deversor. Deversorul proportional . Pentru obtinerea unei formule simple unghiul a se va lua astfel ca debitul deversorului triunghiular de la margini sii compenseze pierderea de debit datorati contractiei. Formula este valabilii in limitele e) Deversorul proportional (fig.2 h. Acest deversor este de asemenea sensibil la variatiile debitelor mici. iar i sectiunea udatii a canalului din amonte. adici: p ' z 3 = p" 0.h3" 15 = .si 2 4 1 Fig. 17-61). rezulti tg . dar nu atit cit deversorul triunghiular.63. Se numeste ast fel deoarece in formula debitului. Creasta deversorului este orizontalii. se recomandi formulele empirice urmiitoare. sarcina h intri la puterea intii.

Se foloseste si forma nesimetrici (fig. a1 ciror profil este fie curbiliniu. 17-62. f) 0 problemi interesanti relativi la forma deversoarelor este urmitoarea: Care este ecuatia de forma y = f(r) a unui deversor. 17.605h la 0. La calculul lui Q se folose~teformula (17-28) pentru forrna simetrici. dar in acest din urmi'caz. aplicindu-se un scizimint de 1 pentru forma nesimetrica.I H C Fi. Acest deversor este foarte sensibil pentru debite nu prea mici in zona ingustati a flancurilor. se inlocuieste lungimea b r u t i a crestei printr-o . b). fn care coeficientul de debit m se dktermini de preferinti experimental.7 5 =a4 tru avansul a. l m se ia p = 0. la a c e l a ~ ideversor.= b -0. calculabili cu formula: b. Ekl .625. Astfel. Calculul debitului de care este capabil un astfel de deversor se face cu formula general5 ~ = m b h m . se imlocuie~tein formula ~ r e c e d e n t i h cu - Formula debitului se aplici atit la deversoarele fir2 contractie.Coeficentul y variazi de la 0.6. lucrarea [25]. Aceasti formuli este valabili pentru h > a. iar daci b 2 0. d a t i : q = q(h)? Problema a fost rezolvati in cazul general sub forma unei ecuatii integrale si toate formulele precedente sint cazuri particulare ale solutiei generale date acestei probleme. Pozitia pilei f a t i de creasti influenteazi contractia ~i coeficientul 6 scade cind pila avanseazi in amonte de deversor. cit ~i cu contractie... Pavlovski conform figurii 17-63. Coeficientii de contractie lateral5 Inmultirea valorile din datorati pilelor 17-13. care pot f i diferiti.5m ~i a 2 0 . pen5 s / . coeficientii admisi pentru a = 0 se pot reduce prin Fig. ~ 5=07 5=0. sau uneori prin calcul. fie poligonal. Coeficientul 6 se ia.5. Pentru a se tine' seama de viteza de sosire V. Valori exacte ale lui p se dau in. pentru ca debitul s i u s i fie exprimat printr-o functie de sarcina h.614. 17-63. d u p i N. N.. Deversoare cu profil curb i n practici se intrebuinteazi adeseori baraje deversohre construite din zidirie sau din beton. ( 1 7-30) f n care Fi sint coeficientii de formi ai pilelor ~i culeelor.lungime redusi".

ul fiind folosit mai ales pentru baraje pe tereCreager-Ofiterov . 3 . pentru a c e e a ~ isarcini. Pozitla pilei unghiularl I I Forma pilei circularl I ogiiri. presiunea absoluti a vinei Jichide asupra betonului ar f i in toate punctele egali cu presiunea atmosferici (traseul plin din fig. lbindu-se ca bazi profilul vinei lichide a unui deversor perfect. 5 H I Id I I 1 H 2 I 4 1 4. pe i de a l t i parte.si profilul B cu paramentul amonte inclinat la 45". In tabela 17-14 se dau coordonatele a douAprofiluri: profilul A cu parament amonte vertical.Ez 3 1 E3 . cu creasti ascutita. Profilul I a fost studiat si propus de Creager. Cum se obtine profi. deci vor exista suprapresiuni (pozitive). Prof ilul unui deversor curb trebuie dimensionat astfel ca s i nu se produci pe creasti sau parament depresiuni importante care ar da loc la instabilitatea m i ~ c i r i i fenomene de cavitatie .Miscdri eflliente (scurgeri) permanente 509 Dimensionarea deversorilor cu profil curb. Pornind de la sa tisfacerea qcestor conditii -fntrucitva contradictorii sla gisit principiul unui profil rational.49 5 2 + 3 5 <3 @ ~ l momente de risturnare suplimentare . daci betonul se toarni pini la curba I I . in diferite variante. aerul dintre pinza teoretici ~i beton va f i absorbi t prin sugere ~i se va n a ~ t eo depresiune (lama este sup t i pe perete).avansuluiU pilei aaupra coeficientilor corespunzind unei sarcini de Im de apa. ultimul Fig. .. Fig. Daca betonul se toarni pini la curba I. ca garantie c i depresiunile vor f i evitate. Daci sugerea se realizeazi chiar pe creasta. aceasta va fi impinsi dedesubt. de Ofiterov.7-65. dimpotrivi. profilul trebuie s i permiti Gvacuarea unui debit cit mai mare. El {A 2 . Cel mai cunoscut in l i teratura tehnici este profilul Creager-Ofi terov . pitrunzind putin in vina teoretici. Efectul . 17-64. Tabela 17-13 ' . I la=O El I a=0.4. Daca spatiul de sub pinza inferioari a unei astfel de lame s-ar umple cu beton. 17-65). deci va f i mai economic. de Smetana ~i alfii. aerisit. coeficientul de debit se rnireste si deversorul poate avea o lungime de creasti mai mici. cel mai o b i ~ n u i t .

510

Hidraulica Tabela 17-14
Coordonatele profilului deversor dupg Creager ti Ofiterov pentru sarcina H = I rn
Profilul A
X
1

Profilul B
x

Plnza teoretici
Y

Pfnza teoretici
Y

Zidirie

superioari

inferioarg

Zidirie

superioari

inferioari

0,o (),I 02 O,3 Of4 0,6 03 I ,o 1,2 1,4 1.7 2,o 2,5 3,O 3,5 4,O
4,5

0,126 0,036 0,007 0,000 0,007 0,060 0,142 0,257 0,397 0,565 0,870 1,22 1.96 2,82 3,82 4,13 6,22

-0,831 -0,803 -0,772 -0,740 -0,702 -0,620 -0,511 -0,380 0,219 0,003 0,305 0,693 1,50 2,50 3,66 5,OO 6,54

0,126 0,036 0,007 0,000 0,007 0,063 0,159 0,267 0,410 0,590 0,9201,31 2,lO 3,11 4,26 5,61 7,15

.

0,o 0,l 02 O,3 0,4 0,6 03 1 ,o 1.4 1.7 2,o 2,5 38 3,5 4,o 4,5

,

12

0,043 0,010 0,000 0,005 0,023 0,090 0,189 0,321 0,480 0,665 , 0,992 1,377 2,14 3,06 4,08 5,24 6,58

-0,781 -0,756 -0,724 -0,689 -0,648 -0,552 -0,435 -0,293 -0,120 0,075 0,438 0,860 1,71 2,76 4,OO 5,42 7,07

0,043 0.0 10 0,000 0,005 0,023 0,090 0,193 0,333 0,500 0,700 1,05 1,47 2,34 3,39 4,61 6,04 7,61

:

'

nuri slabe, cu baza I i t i t i ~i spre amonte (fig. 17-66). De asemenea, profilul B permite o mai rapidi evacuare a gheturilor. Coordonatele se dau pentru sarcina H = 1 m. Pentru o sarcini H fI- 1, coordonatele profilului de zidirie ~i ale fetelor lamei (superioari si inferioari) se A 8 deduc din acelea date in tabela inniultindu-le cu H in m. Coeficieniii de debit a i profilurilor Creager-Of iterov, cTnd deversorul e s te proiectat peritru H,,,, au valorile 0,49 pentru profilul A ~i 0,48 pentru profilul B. Daci deversorul functioneazi cu o sarc i n i mai mici decft h,,, pentru care a fost Fig. 17-66. Profilele Creager-Ofiterov proiectat profilul, coeficienfii m sfnt mai A $i B mici decit valorile precedente si ei pot fi calculati cu formulele urmiitoare datori te lui N. N. Pavlovski, valabile pentru o fnilfime a pragului p > 5 m: Profilul A 0,785 $ 0,25
hmax

)

cfnd n,, 4 078; cfnd

h

(17-31)

)

> 0,8.

Mi~cdri efluente (scurgeri) permanenfe

51 2

Profllul B

m

=

0,48

2vz

0,85

+ 0,310 ---)
hmax

cindG h cind
hmax

=

0,l ...0.5; (17-32)

> 0,5.

Aceste formule dau valori destul de apropiate de cele reale, totuqi in cazu1 unei l ~ c r i r iimportante trebuie determinate valorile lui m prin experiente de laborator hidraulic, pe modele la scari redusi, tinind seama c l asupra lui m influenteazi insisi mirimea obiectului (la deversoare m scade o data cu p si h), rugozitatea suprafetei, numirul Re. f n cazul c i h > hmaxp,oiecta,, incep a se produce intre l a m i ~i fata betonului depresiuni care fac sa creasci coeficientul m. Dupi experiente * ficute in laborator cu profile Creager, Q poate depasi Qma,p,oie,,at cu 10% fir2 a se produce vibratii periculoase. Acest rezultat ne permlte a dimensiona profilul pentru Qpr0iecr< Qmar, de exemplu pentru Qp,o;,ct = 0,9 Qma, , in n care caz coeficientul m pentru Q,, va f i de 0,54 P loc de 0,49, cu producerea unei presiuni negative suportabile pe creasti, fir2 teami de cavitatie, ins% cu avantajul unui debit specific sporit apreciabil. -&D u p i studii de laborator ficute in U.R.S.S., deversoarele cu creasti elipb tici, avind - = 2 sau 3,
a

au coeficienti de debit ping la 0,577, variind in functie de profilul crestei h qi de raportul - , rf fiind raza unui cerc fictiv inscris in conturul ARCD a1 crestei. Profilurile studiate au fost acelea din figura 17-67 (circular si eliptic cu r a p o a r t e l e - - 2 7 i 3). a
'f

II

A
Fig. 17-67. Profile cu creasti circularl sau eliptici

Se r e c o m a n d i ca
h f

Coeficienfii de debit stabiliti experimental de Institutul VODGEO sint dafi i n tabela 17-15.

'

<

3 ... 3,60, iar vidul

sub l'ami s i fie mai mic ca 6 - 7 m -

I

I

* L . Escande, Transformation des conditions de fonctionnement des grands ouvrages hydrauliques par aspiration de la couche limite. (Revue de mecanique appliqu6e, 1958, No. 3, Edit. Ac. R.P.R.)

512

Hidraulica Tabela 17-15 Valorile m pentru deversoare cu creasts elipticg

Vidul relativ hUjd ,,,/h sub vina de a p i , la barajele cu creasta eliptici, ia valorile din tabela 17-16.
Tabela 17-16 Valorile hcid max/h

Profilurile cu vid au fost putin intrebuintate, din tearna producerii de ,vibratii, din cauza deterioririi rnai rapide a betonului, prin fenornene de cavitatie, si din cauza sporirii rnornentului de,risturnare a1 barajului-deversor. 17.5.7. Profiluri trapezoidale ~i dreptunghiulare La barajele-deversoare construite din lernn, piatri sau beton se intilnesc uneori profiluri trapezoidale sau dreptunghiulare. Coeficientul de debit a1 acestor profiluri depinde de iniltirnea pragului p , de Iitirnea pragului c ~i de inclinirile pararnentelor arnonte si aval: ctg a ~i ctg (3, d u p i cum se a r a t i in tabela 17-17 :i figura 17-68.

Tabela 17-17
Valorile coeficientilor de debit m pentru deversori neinecati, cu profil trapezoidal (dupii
fnlltimea

N. N . P a v l o v s k i )
-

pragului p , Tn m
3-5

amonte Ctg a
0.5

1
1

nval Ct. B
0,s

->2
0,43-0,42

H

H 2>7->I
0.40-0,38

I > T>0,5
0.36-0.31

H

c

Valorile din tabeli sint valabile pentru c > 2H, deversoarele aparf i n tipului de deversor cu prag lat, care se trateazi in paragraful urmitor.

< 2 H. Pentru

17.5.8. Deversorul cu prag lat

>
/

/3

Fig. 17-68. Profil cu creast8 trape-

Daci litimea pragului la creasti nu zoidal5 este suficient de mare, de exemplu c < 0,65 h ~i muchia A este ascufiti, lama se dezlipe~te in A de prag si se rneaza sectiunea contractati ca la un deversor cu perete subtire; daci chia A este rotunjiti, lama rHmine aderentii, chiar daci c < 0,s h. Dac5 c >/ 3 h, dupi dezlipirea lamei in A , in cazul muchiei ascuti te, se produce realipirea, mai departe, a lamei de prag, de o grosime h, aproape constanti ~i mai mici decft h , pe o portiune insemnati din Iitirnea pragului. Pragul nu trebuie s i a i b i o litime rnai mare ca 8 h , cici atunci are loc pe prag o miscare gradual variati, cu pierderi de sarcini distribuite, care fac ~ i g 17-69. Deversorul cu prag . s2 varieze inilfimea h, pe prag.

formuinsi

lat

514

Hidraulica

Asadar, in cazul unui prag lat, bine caracterizat, avind 3 h < c 4 8 h , a d m i t h d c5 se produc Pntre sectiunile 0-0, in amonte de prag, si 1- I , pe prag, v2 pierderile de energie Z c- , ecuafia energiei devine:
2g

sau, cu folosirea notatiei:
h f -=
2g
u

vt

h,;

h0 -,h

=

v2 2 (a,
2g

+ ZC).

Se deduce

Dacii se noteaz5 h, = &, debitul deversat se poate scrie:

(I(

< 1)
=

Q = cpu bh, 1/2g (ho-hl)
in care

rnb v z h o 3 1 , 2

(17-33)
I

rn

=

cpV.K.VR

Observ5m c5 in cazul cind se neglijeazii pierderile+Z c, ceea ce ar avea oarecare justificare cind muchia A este profilatii hidraulic, iar litimea crestei c in limite moderate, cp, ---- 1. AdmitPnd c5 deversorul este perfect, debitul 2 2 maxim se produce pentru h, = h,, = - ho deci K= - ~i rn = 0,385.
3 3

Experientele au argtat, pentru diferite conditii ale muchiei A , valori ale lui I( ~i rn inferioare celor teoretice $i anume:
Tabela 17-18

1 2 3 4 5

F i r s rezistente hidraulice .......... Intrarea profilati hidraulici ........ Muchia amonte rotunjiti .......... Muchia amonte t e ~ i t g .............. Muchia amonte ascutit; ............

1

0,95 0,92 0,88 0.85

1

0,385 0,365 0,350 0,335 0,320

213 0,645 0,630 0,610 0,590

,

Misciiri efluenfe (scurgeri) pernlanerztc

5 15

Rezultate mai exacte dau formulele empirice ale lui Berezinski, pentru deversorul perfect, la care se tine seama si de influenta iniltimii pragului p. Debitul specific se calculeazi cu formula iar rn cu formulele urmitoare, valabile pentru p
rn = 0,36
3h - p

< h si 2,5 < b/h < 10:

+ 0,01 1,2 h + 1,5 p (cu muchie rotunjiti); 3h - p (cu muchie ascutiti). rn = 0,32 + 0,01 0,46 h + 0,75 p

S-a constatat c formula teoretici stabiliti mai sus (17-34) este valabili H si in cazul cind nivelul aval de prag se afll deasupra pragului ping la limita h, , 0,2 h ; mai mult, chiar cind raportul de inecare h,/h = 0,4, debitul nu < scade decit cu 5% f a t i de ace1 dat de formuli. Iar daci pragul are o panti usoari spre aval, pe care lama intri in regimul rapid de mi,scare, urmat de salt, debitul se scurge ca si cind deversorul nu ar f i inecat. Astfel, daci panta pragului este de 1/4,6 ~i h,/h < 0,77, diferenta de debit fa@ de deversorul perfect este numai de 2,5% (fig. 17-70).Ca o particularitate, se observa in acest caz o depresiune local8 pe prag, urmati apoi de sal tul hidraulic. Aceste fenomene au condus pe M. D. Certousov s i considere c5 un deversor cu prag lat este inecat numai daci iniltimea h, a nivelului aval, misura'ti Fig. 17-70. Deversorul cu prag lat, in p a n t i deasupra punctului celui mai

I

(17-35)

r

'

inalt a1 crestei, este rnai mare decit adincimea critic; h,,= tul deversorului cu prag lat se calculeazi cu formula:

vT

Debi-

(17-36) %bhz 1/2g (ho - hz) sau cu formula data la art. 17.5.9 urmitor. Datoriti faptului c i deversorul cu prag lat inecat permite evaluarea debitului, f i r i producerea unei deniveliri mari a nivelului (h, - h,), el este folosit pe scari largi ca dispozitiv de m i s u r i a debitului in tirile unde irigatiile sint foarte dezvoltate, ca India ~i Egipt.
=

Q

17.5.9. Deversorul inecat La un deversor inecat, nivelul apei i n aval este h, deasupra nivelului csestei, iar sarcina este h,- h, (fig. 17-71). Pentru aflarea formulei debitului se poate concepe miscarea lichidului compusi din doua misciri: un deversor perfect intre nivelul amonte si nivelul

aval, sub sarcina h,-&?i o scurgere printr-un orificiu de inilfime h, ~i sub sarcina tot hl-h,. Introducind si termenul k = Vi/2g, debitul total unitar este:

S-ar lua pl = 0,8 (fir2 contractie de fund), iar p2 L- 0,63. Formula, in aparenfi dedusi corect, nu este valabili pentru h,-h,=O, cici atunci q = p2 h, V i n loc de q = (h, t p)V,,, asa cum este chiar , prin datele problemei. S-au incercat si alte formule empirice, dar qi acelea au defecte similare. Experientele au dovedi t h-h, z c i daci raportul - - = -este 1mai mare decit o anumi t i valoare criticl , vina deversanti
P

P

($)

este cu piciorul liber (ca la Fig. 17-71. Deversorul fnecat deversorui perfect, neineca t ) si racordarea in bieful aval se face cu salt indepirtat (v. Cap. XX). In acest caz scurgerea peste prag. nu mai depinde de iniilfimea apei in bieful aval, iar calculul debitului se face cu formula variazi la deversorul deversorului neinecat. Sarcina relativi cri tici inecat cu muchie ascutit2 intre 0,67-0,89 putindu-se lua in medie 0,751 h pentru valori ale lui -cuprinse intre 0,l si 2,O gi coeficienfi de debit m
D

cr

\ P lcr

cuprinsi intre 0,42 gi 0,48. Daci 2 este inferior valorii critice, ceea ce se intimpli cind debi tul
n

crescind, kvelul din aval cregte, se produce ineka~eavinei deversante care, 0,7 se produce in acest caz, poate f i de doui feluri: Daci L s c a d e sub
J

D

,,vina sculundati" ~i mi~careaeste stabili sub aceasti formi pins c e -t scade la 0,3. Pentru valori ale sarcinii relative cuprinse intre 0 , 3 gi 0,15 se produce z in aval ,,vina ondulatii" de suprafati, care este forma stabili pentru - < 0,15.
P
P

Se observi un fenomen de nestabilitate daci 2 este cuprins intre 0,15 ;i 0,3,
D

cind se produce fie vina scufundati, fie vina ondulatl. Pentru scurgerea in regim inecat, cu v i n i scufundati, se poate folosi formula d a t i de Bazin pentru deversorul dreptunghiular cu creasti ascufitii:

Mi$cdri efluente (scurgeri) permanente

5 17

in care Q este debi tul deversorului inecat, Q,este debi tul deversorului neinecat sub sarcina h = h,, iar a se nume?te coeficient de inecare. Deversorul inecat cu profil practic curbiliniu, fir8 vid, a fost studiat de cercetitori sovietici, care au ,stabilit calculul debitului cu formula

in care a este coeficientul de inecare, ale cirui valori se iau din tabela 17-19 datoriti lui N. N. Pavlovski.
Tabela 17-19

Deversorul se considerii inecat daci pe lingi conditia h, si conditia h, > h,,, adica

> 0 este realizati

La deversoarele cu prag lat, inecate, debitul se calculeazi cu formula fn care a, coeficientul de fnecare, se ia din tabela 17-20 Pn functie de raportul de inecare h,lh,.
I

4,h~

o

hx/hl
o

1 1 1 1

0.70

1,000

0.94

0.588

1 1 1 1

0.75

0,974

0,95

0,552

1 1 1 1

0.80

0,928

0.96

/ 1

/

0.83

0,85

0,889

0.97

0.499

1

0.436

1 1 1

0,855

0,98

0.360

1 1 1 1

0.87

0,815

0.99

0,257

1

1 / 1

Tabela 17-20
0.90

0,739

0,995

0,183

1

1 1 1

0,92

0,676

0,999

0,082

17.5.10. Deversorul lateral Pentru a evita ridicarea nivelului apei fntr-un canal peste o limiti stabilit5 se prevede un deversor de-a lungul unui perete a1 canalului, care s i permi t i evacuarea unui debit suplimentar (fig. 17-72).

Hidraulica -

--

Solutia I. Se admite c& atit canalul cEt qi creasta barajului sd aibii pantci ( vuriubil&, iar sarcirza z pe deversor, constants. S5 presupunem c5 in aval de deversor, canalul trebuie s i conduci un C debit Qo, iniltirnea apei fiind (h -1 t o ) , panta canalului Jo si secyiunea.dati; pe lings aceasta deversorul trebuie sa evacueze un debit 0,. Sa se determine panta canalului in dreptul deversorului, secfiunea sa transversali riminind neschimbati. Avern: Qo= ClU =CCl
Fig. 17-72. Deversorul lateral

mo aval de deversor) (in
2 3

Q,

= - FZ

1/2~1,

1 iiind lungimea deversorului. Panta canalului la partea din amonte a deversorului rezulti din ecuafia

pe cind la partea din aval, panta este chiar J,. Pentru racordarea celor doui pante J , > J , trebuie ca suprafata apei in deversor gi iundul canalului s6 aib5 axa lor longitudinal5 ca o curb5 concavi (fig. 17-73). Aceea~i curb5 va urma $i muchia deversorului. Asemenea condifii

Fig. 17-73. Schema deversorului lateral, cu p a n t i variabilg

se pot pune ~i pe diferite tronsoane, in care ar f i descornpus deversorul, pentru a <obtineo formi poligonali a crestei si apoi a trasa o curb5 inscris5 in acest poligon (17-74).

Fig. 17-74. Zorlarea, pentru calcul, a deversorului lateral cu p a n t i variabili

Lungimea de deversare obtinuti astfel va trebui spori t i cu circa 2056, pentru a cornpensa influenta intirzietoare a curentului longitudinal asupra curentului transversal deversant. Acest calcul, desi aproximativ, poa te fi satisficiitor din punct de vedere practic.

Miscciti efluerzfe (scurgeri) pern7arzenfe

519

Solutia 2. Canalul qi creasta deaersorului au aceea9i panta' constant& i. Se admi te c i la debi tul normal derivat Q, sa nu se produci pierderi de a p i prin deversare, deci nivelul apei in canal nu va trece de cota crestei deversorului. Se mai presupune c i lirgimea canalului este constanti, atit In amonte cit si in aval de deversor; peretii canalului din amonte sint construiti suficient de inalti pentru ca la o iniltare a nivelului normal la baraj, apa pitrunzfnd in canal, s i nu deverseze peste pereti, pe o pdrtiune scurti, pin5 la inceputul deversorului lateral. Pe aceasti portiune, ,curentul va avea un debit (Q, Q,). Daci mi~carease produce & Q in regim lent (fig. 17-75), curba suprafetei libere in ,axa canalului inainte de deversor va f i scoboritoare, de tipulb, (v. paragr. 19.3). Tn acest caz, sarcinaz, a deversorului la inceI putul deversorului este mai Qof4~-L mici decit sarcina z, la sfir-'I. qitul lui, si cele doui cote de nivel ale apei se racordeaz5 \ 0, d u p i o curbi analog5 cu Fig. 17-75. Schema deversorului lateral cu p a n t i constanti curba de stivilire de tipul a, ( m i ~ c a r e intirziati). Daci regimul m i ~ c i r i i este rapid, sarcina z scade in lungul deversorului. Adincimea canalului aval fiind d a t i (z, a), se cere s i se determine lungimea crestei deversorului, capabili a descirca debitul suplimentar Q,. Aceasts problemi a fost tratati pe cale teoretici, ins5 din cauza dificultililor analitice a fost necesar a se face simplificiri. 0 metodi practici, aplieabili d u p i N . N . ~Pavlovski fa deverso~ul neinecat, consti in foloslrea formulei deversorului obisnuit, cu un coeficient de corectie ol:

.

+

b

-

+

i n care 2, este sarcina pe creasta deversorului, la capitul s i u aval. Coeficieniul ol se ia, d u p i H. Engels:

Dacii deversorul este asezat oblic (fig. 17-76) ficind un unghi 8 astfel ca 1 1 tg8 sa fie cuprins intre - . . -, se va
40

3

lua 01,
Fig. 17-76. Deversor lateral (oblic, in plan orizontal)

conform formulei

(17-42, a):

\

520

Hidraulica

,

Combinindu-se un deversor cu un sifon urmirind profilul deversorului, s-a realizat un obiect hidrotehnic special, care permi te descircarea automat5 a debitului in exces, mentinind nivelul in amonte cvasiconstant. Nu se va descrie evolutia acestui tip de constructie hidrotehnici, ci se va explica numai tipul modern, care se poate vedea in figura 17-77. F a t i de un deversor o b i ~ n uti,. Ah sifonul-deversor are avantajul unei eficiente mai ridicate, intrucit debitul unitar, ce poate evacua un astfel de obiect, este in functie de caderea h si nu de lama deversanti Ah, care se mentine la numai citiva decimetri. Formula debitului se scrie deci. Q = pQl v 2 g (h Ah), (17-43) Fig. 17-77. Sifonul-deversor in care Q, este sectiunea de scurgere la iesire. Sectiunea Q pe toati lungimea conductei-sifon, de la creasti spre aval, se mentine constanti, pen-tru a nu se provoca pierderi mari de sarcini, date fiind marile viteze ale apei in sifon. Coeficientul de debit p poarti numele -cam impropriu - de randament. Randamentul sifoanelor-deversoare moderne este de ordinul 0;7 f a t i de 0,3-0,4 cit era la primele tipuri. El se ridici la 0,8, daci se acordi o griji deosebiti gurii de intrare, care trebuie s i fie largi, daci are coturi de racordare cit mai putine ~i curbe mai putin accidentate. Functionarea automati a sifonului se face astfel: Cind nivelul in rezervorul amonte se ridici peste creasta deversanti, apa incepe s i deverseze normal, antrenind aerul prins inlre paramentul deversorului si peretele conductri S. S e formeazi vid partial si apa se ridici in sus, spatiul de aer fiind inchis prin lama de a p i care este dirijati de nasul N c i t r e peretele S . Cind tot spatiul din interiorul conductei s-a umplut cu a p i , sifonul este ,,amorsat" si functioneazi in plini sarcini. Daci nivelul in lac scade sub muchia F a peretelui suprapus, aerul i n t r i in interspatii ~i trece prin orificiile C in sifon, dezamorsindu-1 repede. fn acest mod, nivelul in lac se mentine - prin functionarea discontinui a sifonului - 18 un nivel care oscileazi cu putin in jurul nivelului crestei deversante. La proiectarea acestei lucriri urmeazi a se determina pierderile de sarcini, unghiul de dirijare al nasului, presiunile maxime si minime in interiorul sifonului. Un studiu aminuntit a1 sifonului-deversor oferi I. V. Tumanian (V. Kiselev) [17]. Este de remarcat c i sarcina h, este limitati teoretic la iniltimea de apL a presiunii atmosferice, cici daci este mai mare se rupe coloana de lichid si se produc discontinuititi de functionare si chiar dezamorsare.

+

Mi~cari e)luente (scurgeri) perrnnnerlfe

-

Fj2 1

17.6. EXEMPLE NUMERICE
1) SB se calculeze debitul ce se poate evacua prin golirea de fund a barajului ,,Vidraru" proiectat pentru U.H.E. Arge?, in varianta cu retentiunea normal2 (creasta deversorului)~ la 132 m, deasupra pragului galerlei de golire. De asemenea, se va calcula debitul ce poate trece prin cele trei deversoare, avfnd fiecare lungimea b = 7,00 m, in cazul lamei deversante maxime H = 4,00 m.

Debitul golirii de fund

Q = pov2gh.

Fig. 17-78. Deversoaieie ~i goliriie de fund ia barajui ,,Vidraru" pc R. Argeg Deoarece contractia este impiedicati,
p = Qv.

Sezulti din relafia Bernoulli

Pentru A = 0,025, d = 1,8 m,

cint7,,,

= 0,5 (gritar rar, racord rotunjit)

c,,,,

= 0,1, l = 23,15 m

sT

522

Hidraulica

91 5 Este de remarcat viteza foarte mare a vinei .de a p i V = --' z 35 m/s. La o astfel de 2.55 vitezl se impune o constructie deosebit de ingrijiti : pereti foarte netezi, beton de o calitate deosebiti, compact $i rezistent la uzurl, vans de o constructie specials pentru viteze mari.

Coeficientul de debit r r ~ , pentru profilul curb dat, se poate lua 0,47. Coeficientul de contractie E se calculeaz~ cu formula:

2) Doug vase' prismatice, avind sectiunile orizontale R,, R,, comunici intre ele printr-un orificiu de sectiune w . Care este timpul de trecere a unui lichid dintr-un vas in ,celilalt, dacl diferenta initials dintre niveluri este h,, iar diferenta finals h,? Fie h diferenta de nivel la timpul t. intervalul de timp d t , nivelul scade cu dz

2
a 2

in primul vas, crevte in vasul a1 doilea cu 1 deci diferenta dintre nivelurile apei dz, v a fi (fig. 17-79)

hL

R h - dz - -2 dz,
a 2

,iar variatia diferentei de nivel:

Cantitatea cu care se mic~oreazlvolumul de apg in rezervorul 1 este, in timpul d t , .egali cu cantitatea care trece prin orificiu, deci :

dq

=

-

R,dz=

pw

Vdt;

v=VG
.dz
si

dt=--

Ql dz

.

T=

S:

pwv '

dt=-

Fig. 17-79. Timpul de trecere a unui lichid dintr-un vas intr-altul (schema pentru calcul)

T=

2(vfc-v<)
pa

(L +
Q1

$1

(17-43)

V G

Mi~ciiri e.fluente (scurgeri) perrnanente

523

Pntrucit formula precedent2 este simetric2 in R, $i a,, rezultl c2 a c e l a ~ itimp T estq necesar $i pentru scurgerea din rezervorul 2, dac; in momentul initial nivelul in rezervorul 2 ar fi cu h, metri mai sus ca in rezervorul 1. 3) Prin bararea unei v2i de profil parabolic se creeaz5 un lac de acumulare. Care este timpul de golire a acestui lac, prin orificiile de fund ale barajului, avind sectiunea total2 w , prevazute la nivelul fundului vgii? Presupunem c2 profilul v5ii este dat de a c e e a ~ i parabol2 translatat; in lung, cu virful pe talvegul v i i i (fig. 17-80). Fie H inlltimea $i B lirgimea v2ii la nfvelul maxim a1 retentiei, fie I , panta fundului .qi L lungimea lacului lacului este la cota z deasupra lui 0 , lungimea lacului este x = 211, iar y este determinat prin ecuatia parabolei : 4y2 BZ H Suprafata apei intersecteazi valea dup5 o parabol2. Intr-adevsr, fie o sectiune transversal2 v2ii, in D, l a distanta 5 de punctul C $i fie r) $i 1; semilirgimea $i adincimea v l i i In D. Din ecuatiile parabolelor din sectiunile B $i D rezulti:
- - - 1; , r)2
A

Q
Fig. 17-80. Timpul de golire a unui lac creat prin bararea unei v2i (schem2 pentru calcul) (17-44)

6 = 1;/l

yz z :$i prin eliminarea lui 1; se obtine: r)zr&~.6.
Z

.Aceasta este ecuatia unei parabole cu virful in C, in planul apei. Suprafata cuprinsl intre' a c e a s t l curb2 $i baza EF este:

Dac2 in timpul df, nivelul scade cu dz, volumul in lac scade cu:

Jar prin orificiile de secfiune totali o, considerind un coeficient de debit y, se s c q e un debit egal cu voiumul de mai sus, adici:

t,, - z, z - 31 VK

I 3

(2;

- 2;)

k yV2g

.

524

Hidraulica

GoIirea total% (pins Ia fund) are loc in timpul
4

T =

B H3i2
3 w p G 1

BHL ----. 3 Qn

SOH 240

i n care So este suprafata initial! a lacului $i Qo debitul initial. Fie, de exemplu, un lac de acumulare, ayind I = 0,01, H=132 m, B=500 m. Baza B se calculeaz~ din suprafata inundati la nivelul maxim, care are forma parabolei (17-43)'Fie w = 2,55 m2 (ca in exemplul 1). p 0,71. Rezulti T = 3,18 X lo8 s = 37 zile.

-

. NIVELU Rl 18. Viteza rnedie In general. Formula lui Bazin (14. miscarea apei in canale si riuri nu este permanenti si cu atit anaid put in uniformi. ~i aplicarea formulelor separat. c9t de o bung alegere a coeficientului de rugozitate.) La aplicarea formulelor precedente mai trebuie ficute urmitoarele olsservatii : a) Panta J este chiar panta superficiali a apei si este egali cu panta i a fundului. Din aceasti cauzi se prefers formulele pentru care categoriile de rugozitate sint cit mai numeroase ~i mai aminuntit descrise. Viteza medie V. ~i c) Daci peretii si fundul albiei nu au aceeasi rugozitate.Capitolul XVIII M i ~ c a r e a uniform5 a curenfilor cu suprafata libera (canale ~i cursuri de ap5 naturale) 18. Se observi c i exactitatea valorilor obtinute pentru coeficientul C nu depinde atit de constructia formulei insisi. fn profilul din figura 18-2 se recomandi descompunerea sectiunii in trei sectiuni a . coeficientul de rugozitate n tabela 1-anexi. calculate pentru fiecare sectiune a. VITEZE. constanti in sectiune transversali. putind avea orice formi (fig. pentru un interval de timp scurt si pentru un sector de lungime limitati la o portiune in care profilul transversal rimine acelasi. astfel c i debitul Q este suma debitelor Q. luat ca media ponderati a 3 a.. Q.14) este inci mult folositi. 18-1). astfel c i si pentru curentii cu suprafati liberi.. Fig. si Q. se aplici aceea~iformuli ca pentru conduc te : Valoarea coeficientului C se calculeazi cu una din formulele empirice existente. si a. in miscare uniformi. calculul se face cu un coeficient de r~lgozitate n. mi~carea poate fi considerati uniformi. . SFnt ins5 numeroase cazuri cind.1. dintre care se recomandi in special formula Pavlovski. . depinde de raza hidraulici R .1. Q. a ..si de rugozitatea albiei.. Albie unitari b) Sectiunea de curgere trebuie s i fie unitari. de panta energetici J .1.18-1. (De exemplu. DEBITE.

etc. n = 0. la un riu de munte cu albia boloviinoasi. Bineinfeles.. 3 2 Intr-un curent uniform cu curgere liberi distribytia vitezelor are aspectuI general din figura 18-3.. alti autori* rugozitatea echivalenti n se calculeazii mai bine cu o formu15 de tipul: n= (ZX~ ) n . n = %XI + 4 x 2 + . In sectiune verticali. iar portiunilor de peri(18-2).020 . aparatele de misurat viteza nu pot da m i rimea vitezei in filmul laminar. Distribufia vitezelor . viteza maxima realizindu-se intre 0 si 0.0. viteza maximi are Ioc la suprafati...022.030. la un riu de ses. Viteza minim. X De exemplu. albia minori poate avea rugozitatea n=0. la distant. decirca 5 cm de la fundul albiei. .. vitezele variaza i n general ca in figura 18-4.1.. New York.. n. x = x1 + xz + .05. - 18. se giise~tela fund si este definit5 ca viteza miisurabili co morisca..2. caracteristice metru x1.. 18-2.x2. in canale pereate cu fundul de p r u n d i ~ .025.. .035. x'lv ' 1 (v = ..0.se va lua pentru fund n = 0. iar in zona inundabili (unde sint culturi sau plante de lunci). * 18-4 Diagrarna vitezelor intr-urn profil vertical din sectiunea transversal5 Ven Te Chow. . .526 Hidraulica rugozitiitilor partilale n. iar pentru pereti n = 0.sau v = 2 ) . Albie compusi posibil ca in albia minori s i se ia n = 0. este Fig.035. Dup. in care sint trasate curbele izotahe (de viteze egale). iar in albia majori 0. unde viteza scade brusc p i n i la zero. sau aproape de suprafati.2 h de la suprafati. Hydraulic open channel.. 18-3 Distributia vitezelor in sectiunea tyansversali a unui canal (izotahe) . 1959.014.

18. agitafia apei la suprafati produce incorporarea unei cantititi importante de aer. lului aoei. ~ iar Toate aceste formule sint nurnai orientathe.S. sau cu aparate termice de mare precizie.. efectuate rnai ales in U. Deoarece rnisurarea trebuie ficuta in puncte numeroase si cere un timp indelungat (uneori citeva ore). 0 concluzie practici se poate trage din observarea acestui fenomen cu n privire la efectuarea misuririlor de debite. producindu-se a ~ a .s.. Cap.).3. vitezele in acelasi punct in spatiu variaz..S. r n . Abaterile medii sint cu atit rnai mari cu cit creste debitul in sectiunea curentului si. pentru a evita receptionarea unor viteze sau nurnai rnai mari sau numai rnai mici decPt cele medii. Se utilizeazi adesea rnisurarea vitezelor rnai rnultor plutitori ancorati in citeva puncte ale litirnii rfului si se ia viteza medie la suprafati u. prin aceasta.0) u . va trebui s i se observe si variatia nive-. A r ~ d ------ 18. ci nurnai aspectul statistic al fenomenului de turbulenti. incea rnai mareparte. f a t i de valorile medii.. se intelege cea rnai mare dintre vitezele la suprafati u. rnisurate cu plutitorul. Din aceasti Fig.. x .1. .. V m e d = (0...9) ~ l ~ . Abaterile amplitudinii vitezei precurn ~i ale frecventei. P e aceste consideratii se bazeaza mgsurarea debitelor cu ajutor plutitorilor.1. in tlrnp..R. .. misurarea trebuie prelungiti timp de rnai multe secunde (10-30 s. . ascults de legile statisticii rnaternat ice.7. Experiente si observatii cu rnoristi hidraulice fdr5 inertie. astfel incitcurentuleste format. .. deci ~i de viteze: P fiecare punct unde se mssoari viteza apei. Emulsionarea Daci panta canalului este mare.Migcarea uni~forrnd u curenfilor cu suprajafd lrberd 527 Tntr-un profil de formd regulatd. rnisurarea sectiunii . nuprea adfnc. l'. . . viteza medie in sectiune se admite VmPd= (0.n u m i t apulsatie.. au dovedit urrnitoarele (v. Schema e m u l ~ i o n i r i i .Pulsatia nu este un fenomen de sine s t i t i t o r . X I ) : .0. viteza rnedie in profil Vme3 se poate l u a : . ci variaza gi ea in jurul unei valori rnijlocii.d si aer. iar la profiluri adinci: V m e d = (0.9. 18-5... Prin u..4. Viteza intr-un punct oarecare variazi in jurul unei valori rnedii. dintr-o m u l s i e de 1ichi. fenomenul de turbulenti. care intereseaz5 la . frecventa pulsatiei nu este constanti.0. Pulsatiile vitezei Din cauza turbulentei. de asernenea.8) ~ ~ .~.. cu cit se amplific. dar pot fi folosite cu rezultate bune dupi verificarea lor prin metode exacte.

fir5 a f i nevoie s i se faci mai mult de 6-12 misuriri directe pe an. corespunde un debit determinat. cauzi. Pentru observarea nivelului se instaleazi mire (rigle gradate). numite ~i limnimetre. datoriti emulsionirii (fig. trebuie previzut. 18. - 18. la diferite Q niveluri ale apei si la diferite anoFigs 18-6. h f a t i hA de doui axe (fig. S-a observa t u. Una dintre cele mai simple probleme hidraulico-economice este urmitoarea : a) S i se determine forma de profil transversal care. 18-5).1. pentru o sectiune udati Q dati $i o panti . o sectiune de curgere Q mai mare decit rezul t i din formula Q = -.2.528 Hidraulica . depinzind numai de elementele geometrice ale albiei si de rugozitatea perefilor. de condifiile hidraulice. Dimensionarea canalelor Formula general2 de dimensionare a canalelor este: in care I( = Q C VR este modulul de debit. dat2. a ciror rezolvare depinde de numsrul parametrilor 9i de functiile care-i leagi. Cheie limnimetrici timp~ri. daci vi teza medie trece de 6 m/s.5. se misoara debitul in cursul unui an si se asazi punctele figurative prin coordonate Q.CHEI i n acelasi profil a1 unui curs de a p i . efectuate ins. in afar. daci panta J rimfne aceeasi. la fiecare nivel determinat a1 apei.1. permite conducerea debitului maxim.2. La proiectarea canalelor. ~i au fost propuse si formule empirice pentru calculul sectiunii. PROBLEME TEHNICE CU PRIVIRE LA CANALE CU SECTIUNEA UDATA CONSTANTA (MISCARE UNIFORMA) 18. MIRE LlMNlMETRlCE . I . se pun totdeauna anumite probleme de economie. Curba cea mai apropiati de aceste puncte se cheami cheia mirei (sau a limnimetrului) si cu ajutorul ei se pot calcula debitele medii zilnice. dar aceste formule nu sint destul de sigure.neori o sporire de 4-5 v ori a volumului. Pentru diferite pozifii ale nivelului apei. 18-6).

cele mai deseori forrna de trapez. La aceeagi concluzie se ajunge punind pro. L" 4 ' . Q = h (b mh) . cu laturile inclinate avEnd pante date (a) ~i panta longitudinala' J impusti. R = . o sectiune completati sirnetric pentru a avea un contur inchis.m ] . Pe de a l t i parte.I Miscarea -~uniform6 ' a curenfitor cu suprafafri liberri = 1 CQ . perimetrul minim.. + . J gi n sfnt date.Fig. 18-7. d"-b . Suprafata fiind constanti. jurndtatea de hexagon regulat corespunde perimetrului minim. Determinarea sectiunii trapezoidale optime 2-= 2 [dl + m 2 . 18-8). ' . Dintre trapeze. taluzurile canalului se determini prin conditia de stabilitate a terenului. b) In practici. se intrebuinteazi forma poligonali. h . cu conditia ca perimetrul x udat sa' fie minim (deci Q . 18-7).~ R gi dace C =-RJ J - 5 29 Plecind de la formula debiiului Q se poate exprima prin Q = ! J 1 -. cind panta J $i suprafata sectiunii transversale Q sfnt date. forrna circular2 este greu de realizat ~i de iniretinut. este evident c i perimetrul circular este solut ia corespunzi toare. I ctyoc = m ' Din cele doui ecuatii rezulti condifia optirni intre latihea fundului b si iniltimea de apii h ' Fig.+2mh+hdb-=0. este un poligon circumscris unui semicerc. Imagintnd " X -. 18-8. deci problema de econornie de la punctul a revine la agcisi trapezul de suprafa@ data Q. ' \. rezulli 1 . Pentru forrne poligonale regulate.. sectiunea blema in rnodul urrnitor: care este profilul care optima din punct de vedere conduce debitul maxim cind se d i lungimea hidraulic perimetrului udat $i panta fundului ? Deoarece. c i debitul maxim are loc pentr"-raza hidraulici R maxirni.are valoarea maxirnd cind perirnetrul udat Xeste minim.d a& i' . Pentru un canal * cu curgere liberi. . . sectiunea corespunzdtoare este desigur semicercul (fig. ' ' n .maxim) (fig. la canalele de pdrnfnt. dh dh Conditia perimetrului duce la: udat minim -x . cercul are perimetrul minim. I dh ah +2jl+2=0.debitul R''~'~J O ' ~ . . deoarece dintre toate figurile fnchizind aceeagi arie. semicercu]. Cum Q.

1959. taluzul peretilor la nivelul apei. pentru ca totalul cheltuielilor anuale compuse din amortizarea investitiei. sau un profil rnixt format din segmente de drepte si d e curbe.. De exemplu. r se poate m _-K3Q2 h2y+5 scoate panta 2 4-y8 n2 * Despre avantajele. 90) ' .- Mai rezult5: atlici perimelrul este circumscris unui sernicerc cu raza h. in afari de faptul ca la 0. in cazul precedent.530 Hidraulica ---. solutia se giseste prin calcul variational sau prin calcule comparative. deci (Y. este util s i se introduci ~i alti parametri variabili. Conditia de optim hidraulic nu corespunde in general cu conditia de optim economic. s i se giseasci forrna proiilului care necesiti cea mai mici pant2 longitudinal2 J .-. p. Ca forme favorabile. c) Probleme economico-energetice. arcul de elipsi. secfie de arie d a t i s i corespundi perirnetrul cel mai mic. daci tinern seama ~i de spatiul de siguranti care trebuie s l r i m i n i deasupra nivelului apei pin2 la rnarginea canalului. n2C2R Q2 (Klh?)2 1 ~ - I . la un canal de aductie pentru o uzini hidroenergetici se pune problema urrni toare : Se d i debitul pe care trebuie si-1 conduci un canal trapezoidal cu perctii laterali de inclinatie dati. Zarea. . iar x = &h Q = I(. intrefinere si costul energiei pierdute s i fie minim. din cauzi c i existi mai rnulfi parametri economici.constante). h2.*-. S i se g2seasci ce vitezi medie si ce pant5 longitudinali trebuie admise. curbelor de tip parabolic. Din formula generali a debitului Q=QC longi tudinali . Rezultatele precedente corespund ~i problemei urmbtoare: Dindu-se debitul ~i viteza. a se vedea St. j = L = . Dac5 se irnpun anumite conditii restrictive. si K2 . cele mai des intilnite in practici sint: adincimea In a x i . iar solutia n-are interpretare geometric2 simpli. In asernenea cazuri. Din problema precedenti se +tie c i sectiunea trebuie sii fie astfel incit s i se realizeze un anumit raport intre b ~i h. problema devine mai complicati. date. Daci nu sPnt consideratii tehnice care s i limiteze viteza apei. se pot gisi ~i alte curbe care s i corespundl solutiei optirne decit cercul. De exemplu. in afar5 de arcul de cerc. Iitimea la oglinda apei. Studiub comparativ din punct de ~ e d e r ehidraulic a1 canalelor trapezoidale $i ale celor parabolice (Hidrotehnica. Printre conditiile restrictive suplimentare.. se g i s e ~ t e arcul de parabola *. deci aria in sectiune.

T. in urma conditiei .numiyQ' no 1 IUL rul de ore de functionare intr-un an. poate f i mai avantajos sa se calculeze devizul $i pier'derea de energie pentru 3-4 va'lori ale lui h $1 s i se reprezirite K 'pe o curbi. deci cu lz. contin o parle de cheltuieli fixe. Prima este o curb5 asimptoti la axele coordonate. reprezen'tfnd cheltuielile lotale . ~i se neglijeazi termenul.$i Q corespunzitoare. 18-9. sint: Lucrarea este proiectati economic daci aceasti s u m i este minimi P n 1 raport cu variabila h. procent a aplicat costului C de investitie a unui metru liniar de canal. se obtine adfncirnea econodh dK mica: $i se pot calcula apoi V.pierd~te---~% si anuitatea K5+ K. I . socotite ca un . 6 'relativ mic. &h.o parabolii. in k w h . p ierderea anuali de energie valoreazi : fn E(. deci cu h2.un minimum. Adincimea optimi energetic a unui canal trapezoidal . Prin fnsumarea ordonalelor celor doui 'curbe rezulli curba K . Cheltuielile anuale datorite amortizirii si intretinerii. intrEnd toate constantele lui E si p. . a doua . Pentru a a r i t a c i existi .= 0. se pot reprezenta cele doui curbe: valoarea energiei K Q3 . aceasla ia valori infinite pentru h foarte + K6h + h I II A- Fig. Daci se consider2 y = -. u a l t i parte proportional5 cu fi (sipiturile). inclusiv valoarea energiei pierdute. alta proportionali cu r (pereurile). pierdutii anual pe un metru lungime de canal este E =q ----. Daci p este pretul unitar a1 energiei. astfel c i funcfia ce reprez i n t i cheltuielile anuale de amortisment si intretinere va f i de forma: Cheltuielile totale anuale. In rezolvarea practici a unei astiel de probleme.h2. alegind valoarea h corespunzitoare cheltuielilor minime.Migcarea ~~nifornzd curenfilor cu suprafatd liberci a 53 1 Energia. in care q este randamentul agregatelor generatoare ~i T .

.. 18-1I)...90 m/s 2. deci un minimum existi (fig... 18-9)..2. Canalul este l i s a j .. p i e t r i ~mare .. numiti ~i c u n e t i l ' pentru a se evita scidered vitezei medii sub limi+ tele de depunere a mi.....20 mjs 1.. argili compacti (neturburati) .. La canalele industriale.. se poate da panta maximi compatibili cu terenul...... nu gi de cidere. cu epuismente. 18-10) se obisnuieste profilul dublu. roce dure .... I ... ... in R.. nisip griuntos.25 m/s 1. roce sedimentare .. 0.. La canalele de desecare (fig.25 m/s se produc depuneri importante de nimol ~i se favorizeazi cregter rea ierburilor si a plantelor de a p i .. 1. ape14 fiind adunate............ De asemenea. de obicei trapezoidali. d) Viteze limit& Adeseori.532 Hidraulica mic gi pentru h foarte mare gi valori finite pentru h finit.40-0.R.6-2 m/s. din conditii de economie se poate ajunge la vileze prea mari. mergind p i n i la viteza limiti de eroziune... La canalele de naviga#ie (fig. 18-10.. .. se dau in tabela 18-1 vitezele limiti admisibile in canale... Profilul unui canal de desecare p0ate f i pereati.90 m/s m/s piatrg sparti . ( la care costul sipiturilor poate deveni oneros daca sipitura se efectueazi sub nivelul pinzei freatice... fntr-o albie mai restrinsi.OO-1... de pimint.........45 m/s 0.. cind sint scizute... 18. :. Forma este poligonali.60 0... .2.P.. adincimea canalului care rezulti din studiul de economie nu poate f i realizati. calculele economice au condus la viteze medii de 1..... roce vistoase . p i e t r i ~mirunt .. lului. deoarece se ajunge la adincimi prea mari...75 m/s I I Pe de a l t i parte. dar cuneta' Fig.30 m / s 3..23 m/s 0... deoarece la vitez6 sub 0. daci se u r m i r e ~ t enumai obtinerea de debit...60 m/s 0... forma profilului transversal se face tot poligonali sau trapezoidali. nici viteze prea mici nu sint de dorit. in raport cu natura p e r e t i l ~ r Tabela 18-11 I nisip fin ....... loess .. dar in acest caz Iirgimea si adincimea apei in canal sint determinate de necesititile de navigatie si nu de calcule de profil economic.. Forme caracteristice ale profilului unui canal Forma ce se d i profilului transversal a1 unui canal depinde in primuj rind de scopul intrebuintirii. Pentru o justi orientare in legituri cu aceasti problemi..... cu La canale industriale c i p t u ~ i t e beton... la care peretii canalului nu rezisti..

ci cind mai rirnine un spajiu liber intre nivelul apei si bolti.. d . 18-12): x = -r . ' Fig.19 D. pentru apele uzate si de ploi. Calculul arata cii la canalele de sectiune circular6 viteza rnaxirni are loc cind f = 0. --sin 9 r.. are loc pentru ( Q $... Tabela 18-2 - Observatil - semicerc V. Formade ovoid are proprietatesl cii raza hidraulic5 nu scade prea mult chiar la debitele cele mai mici qi se mentine deci o vitez5 suficienti pentru a nu se produce depuneri. cos cp/2 Q R_fi - .sin cp) .Migcarea unifornzd a curenfilor cu suprnfatri liberd 533 La canaliz~rileorQenesti.. Q. profilurile au forma circular5 la canalele secundare si forma ovoidal5 la canalele principale (colectoare)*. sectiunea canalului creste considerabilo dat5 cu nivelul apei si canalul poate face fat2 la debite mari. iar debitul maximcind f = 0. In tabela 18-2 sint date cfteva situafii caracteristice la canalele circulare (fig. X'rcp. 29 Fig. 18-11.) ? dac5 se presupune C -- const.05 D.18-12. .. cind ploua rnult. Canal de sectiune cireulari Vmaxare loc pentru R.((P 2 r2 .. ' Qmdx cerc p l i ~ . Profilul unui canal de navigatie Este de observat c5 la canalele ovoidale si circulare debitul maxim teoretic nu are loc cind canalul este plin.

dZr ' a00 azmp F.g.debitul. 111 h ordonati sint reprezentate gradele de urnplere a canalului circular u = --____1. Vo . . iar pe abscisii vslorile rapoartelor _--- ---- - - Fig. Diagramele debitului $i vitezei medii la umplerea partiali a unui canal de sectiune circulari Fig. Observafii +i m5surii-i precise efectuate la canalele circulare si ovoidale arata c i in realitate debitul /. ducind la solutii grele iniiltirni prea mari. Diagramele debitului $i vitezci medii la un ovoid . figura 18-15. Un grafic similar este consiruit si pentru canalele circulare si ovoidale din figura 18-14. 18-14. iar Qo. modulul de debit si viteza medie la sectiune plinii. modulul de debit si viteza medie la UII anurnit grad de umplere. I(.Canal cu sectiunea in form2 de clopot are La colectoarele mari. 18-15.268r teoretic maxim qi debitul la canalul plin slnt practic egale. in care Q. .Pentru valori intermediare s-a 'construit graficul din figura 18-10. CunoscPnd Qo gi diametrul canalului.. V sint debitul. < de la 0 la I. se a d ~ p t i i deseori canale in iormi de clcpot. I ( . 18-13. la care fclma ovoidal2 ~i neeconomice. se pot calcula debitele si vitezele medii la mice grad de umplere.

. astfel incit se poate considera c i raza hidraulici este aproximativ tegalg cu adincimea medie.albia variazi ca formi ~i mirime a sectiunii. C . . f5rg rugozitate. incepind de prin 1901. R . 18-16). riul transport5 material solid. adici lirgimea ~i adincimea . CHESTIUNI PRIVITOARE LA R i U R l NATURALE Aplicarea formulelor de tipul Ch6zy ~i Pavlovski la riuri naturale fntimpini dificultiti deoarece: . fir5 a introduce coeficientul de rugozitate. I n care V este viteza medie. Structura formulelor. deoarece numai in cazul lor este indepliniti ipoteza de bazi enuntati mai sus.Mi~cat-eaunijorrn. Formulele se aplici deci exclusiv albiilor naturale erodabile.raza hidraulici.3. ceea ce provoaci o scidere a vitezei medii.o constanti.d a curentilor cu suprafat6 liberd -- 535 La galeriile subterane se intrebuinteazi profiluri variate (fig. Fig. Diferite tipuri de profiluri de galerii subterane pentru transportul apei 18.rugozitatea este greu de apreciat si definit. adincimea medie (h) ~i panta longitudinal2 (J). s-a chutat s i se stabileasci formule care s i exprime debitul numai in functie de elementele geometrice: lirgimea (B). este in general urmitoarea : V = C R a J@ . de adincime mic2 in raport cu lirgimea. pentru u tilizarea mai bung a excavatiilor prin realizarea unei sect iuni cit mai compatibile cu stabilitatea rocii. 18-16.medie depind de panta si rugozitatea efective. Formulele au fost stabilite pe baza unui numir foarte mare de misuriiri la albii largi. Aceste iormule au la bazi ipoteza c i riul isi saps albia corespunzgtor pantei si rugozititii sale. .la debite mari. Din aceasti cauzi.

partialii a rfului. fira diverse obstacole naturale sau artificiale pe traseu ~i nu in timpul iernii. .$ \ ' . cfnd rful este acoperit cu un pod de gheati. I/ = 22. pentru R > 2 m. M. j . ~ ~ ~ ~ ~ ~ .0 (fig. cPnd intervine Tnghetarea. H idraulica .4. 1931) o "' formuli unica e 4 ' in care h este adincimea medie._pe&4F-+-D u p i GrBger: pentru R < 2 m.. sii corespundi un debit cu mult mai mic.lirgimi de riuri peste 10 m .453. Valorile lui V calculate cu aceasti formulii sint date in tabela 5 .781 R 0.005. In s f f r ~ i t . 0.Anexii. Aplicarea atit a formulelor fir5 rugozitate. ~ . 18.776 J 0. CLASIFICA REA CURENTILOR UNIFORM1 Fie un curent uniform intr-o albie de sectiune a.21 R ~ J . V = 30.. Matakiewicz a propus ulterior (Varqovia.k 536 Dupi Hermanek : pentru R < 1. 18-17. < % GrBger fixeazi limitele de aplicabilitate a formulelor sale la: .'?'* .2 m . In ceea ce priveste debitul. :.adincimi medii h peste 0. aV2 2s: . la aceeasi fnilfime de miri ca in timpul verii. se poate exprima energia specific2 a secfiunii in raport cu planul de referinti 0 .. trebuie f i c u t i numai in portiunile de rfu unde traseul este rectiliniu si albia are sectiunea uniformi pe o lungime destul de mare.75&5 __--JL=L&u&V = (18-5) ' 't 8 d 23. adfncime maxim2 h si vitezi medie in sectiune V. trebuie finut seama de sporirea perimetrului udat si de sectiunea fngustatd prin grosimea ghetii. -_.5 m.7 R .pants maxims 0. cit si a celor cu rugozitate. din aceasti cauzi se poate ca in timp de iarni. Admifind legea de repartitie liniard a presiunilor in adfncimea curentuluI. Reprezentarea Pn sectiune a unei albii a energiei specificc E=z+h+--.Ios5 . 18-17): Fig.

se objine: La o m i ~ c a r euniform5. afari de cazul cPnd fundul este orizontal $i se iaq ca plan de referinti. specifici scade din amonte in aval. Energia.. inseamn5 c5 si H este functie de h. .) si anume:. iar debitul specific pe metru liniar de I5time. 18-1$ Albie dreptunghiularii foarte largti. i de$i aceste mlrimi diferi cantitatlv. Energia specificii a sectiunii (fig. Q se va scrie q = .=h (care este bisectoarea unghiului axelor de coordonate H si h) $i x = -(care este reprezentati printr-o. fn acest caz.Migcarea uniforrnd a curentilor cu suprafa#& liberd 53T unde z este cota fundului f a t i de un plan orizontal de comparatie.: are valoarea minim5 pentru deci pentru o anumiti valoare a lui h. energia exprimat5 prin H este aceeavi fn toate sectiunile *.. minim pentru H se poate constata pe curba H = f(h). Existents unui. raza hidraulics poate fi. (18-9) Fig. Daci se exprimi energia specific5 a secfiunii in raport cu planuri de comparatie care trec prin punctul cel mai de jos a1 sectiunii transversale a albiei. iar h = f(J). numiti adincime critici (h. Energia specifics a sectiunii H trece printr-un minim. Pentru un anumit debit. 18-19). din cauza pierderii de sarcinii. construitA prin fnsumarea absciselor celor dou5 curbe x. cum h = const $i V = const in profil longitudinal.. aQ2 n2. 18-18. pentru valoarea h care anuleazi derivata: Valoarea lui h pentru care H este minim se numeste adtncirne criticci. considerati egal5 cu adincimea h. B . cum R = f(h). 30 curb5 asimptot5 la aceste axe) (fig. Reprezentarea geometric5 a crevterik sectiunii * Este regretabil c i atit E cit $i H poartl a c e l a ~nume de energie specific5 a sectiunii. her iar = :y 2 H=3h".

daci J < . rezulti: 1 2~ J.... Se observi c i ecuatia are o r i d i c i n i reali negativi care nu rispunde solu3hcr tiei. Daci J J. dupZ criteriul minimului energiei albiei - ... . Fie h. ~i h < h. gn2 -gna h2.. kca area realizati . deci la un curent rapid. cursul de a p i are . < h. < h.538 Hidraulica -- La adincimea cri tici corespunde v'i teza cri tic2 v ...13) - . 18-19. Ridicina h. rezulti V > V. Daci Ins2 se exprimi C prin formulele Pavlovski sau Manning.. sau prin formulele semiempirice. corespunde la o albie de p a n t i J > > . .. ~ ipanta critici Cr = o= 3 hcr 6" u - = I.u u [?I3- 2Y Daci panta J > J. folosind pen1 tru C formula C = -R'. > h.... Daci se d i o valoare H.c /h r u Se observi c i panta critici depinde numai de constanta C din formula C116zy p i ar pirea c i este independenti de debitul q. . < h. dimpotrivi. . variazi putin cu debitul q.urmitoarele caracteristici : 1 L J '+')'( Fig. se cons t a t i c i J.. Reprezentarea zonelor de regim lent $i lrcgim rapid. se constati c i la acelapi debit q. Astfel. > Hmin= _) . pi ridacina h. celelalte doui ridicini slnt reale pi pozilive ( H .. her . qi miscarea este fluviald sau in regim lent. = ..cu o vitezi mai rnare decft viteza critici se n u m e ~ t etoreniiala". > H.- na 94~i3 (18-12) (1 8. h2 -k 2 2 - 0.H.Icr.I. corespund d o u i valori ale lui h din ecuatia: ha . deci la un curent lent... ~i h > h.. corespunde la o albie cu panta J < J. sau in reginz rapid. cum R n = h . rezulti V < V..

c) orice variatie a vitezei f a t i de V. i. este minimi. Reprezentarea zonelor de regim lent $i regirn rapid. = panta superficiali. cit ~i in regim rapid. panta liniei energetice. Locul geometric a1 minimelor acestor curbe este h. d e miscarea turbulenti. = pierderile de sarcini de la 1 la 2.. Aceasti dreapti desparte zona regimului lent (deasupra dreapta H = dreptei H = -$ h) de zona regimului rapid (dedesubt) (fig. a doua stare critici nu . J . trecind prin adin(cimea critici. se obtine: - + - . legea miscirii uniforme rimine valabili -atit in regim lent. inseamni c i acelasi curs de apii trece de la un regim rapid la un regim lent. 18-20. pentru diferite valori ale debitului La a doua stare critici nu se produce inci nici o schimbare in legile xezislentei. ca la prima stare critici. ci numai la curentii cu suprafata liberi. 18-20). Recultatele precedente se pot extinde si la o miscare permanent6 neunijornz6. . b) puterea curentului y Q H. Scriind ecuatia energiei intre punctele 1 si 2. prima stare critici fiind aceea care deosebeste mi$carea laminar.Migcarea uniforrna a curentilor cu suprafat6 liberii 539 a) iniltimea energiei cinetice este % din iniltimea piezometrici. determini o sporire a puterii curentului. daci adfncimea apei creste spre aval. Fig. = const se construieste jcurba H i f (h). deoarece sarcina totala H este minimi.h. cu notatiile: J . In acest caz. Aceasti stare particulari a curentului se n u m e ~ t ea doua stare critic6 a curentului.la un debit dat. in Daci se dau lui q diferite valori si pentru fiecare 9. se obfine o familie de curbe cuprinse intre axa OH si bisectoarea priniului cadran. == panta fundului.apare la mi~carea conducte inchise. Tn sfirsit.

> J. < J. Pantele calculate pentru valori mari ale lui n se intilnesc in naturi. Deci daci miscarea este intirziati. Extensiunea notiunii de adincime crise poate face ~i altfel. daci miscarea este accelerati. < V1). 18-21. (V2 > V. rezulti 3. 18-21) si daci in a c e l a ~ itimp curentul este rapid. H ~i puterea cresc (ramura ascenh. h creste J in sensul miscirii (fig. numai in regiunea de munte. deci aceasti deosebire pur teoreticg. Din ecuatia energiei speclfice a sectiunii se poate deduce debitul dq Debitul este maxim pentru valoarea h. Problema miscirii neuniforme va fi trat a t i fn capitolele urmitoare.) ~i . care anuleaz5 derivata . pentru diferite rugozitdti n si raze hidraulice h. Se presut i c i la m i ~ c a r e aneuniformg pune energia specifici a secfiunii date H = H I ~i se cere variatia debitului q cind variazi h. c5ci punctul figurativ a1 mivcirii se afli pe ramura descendenti H . In tabela 18-3 se dau valorile J. . dh iar Se vede cH existi o p a n t i critici pentru un anumit H I const care separi doui feluri de curenti: unul rapid si altul lent (fig. precum si puterea curentului. i n general. daci migcarea este intfrziati. denti). curentul este lent.... 18-22). ~tudiul stirii a doua critice Fig. - . intre regimul lent ~i cel rapid corespunde oarecum ~i cu notiunile comune sl cu nomenclatura geografici a riurilor.540 Hidraulica Daci miscarea este intirziati (V. Invers se Tntimpli daci miscarea este accelerati.. H descre~te...= 0 .

0016 0. exprimat prin simbolul Fr.0013 0.0019 0.0297 0.0026 0.00076 0.0116 0. i n m 0.0022 0.5 1 I.O 1 2..0032 0.0033 0. a energiei specifice a sectiunii rezulti din conditia: 'inseamni c i aceastii conditie se realizeazi pentru Fr = 1.0 0.aQa ghR2 aQaB gRS d = Bh.0059 0.020 0.2 1 R a z e hidraulice.0012 0. din curbele si formulele precddente se poate deduce c$ acelasi curs de a p i poate fi rapid intr-un sector si lent in altul.0089 0. 18-22.0062 0. dupi criteriul debitului maximum 2 1. de unde se poate calcula ~i valoarea adincimii critice.014 0. daci albia se poate asimila cu un dreptunghi de Iiitime B: Fr=--.0118 0.012 0.0041 0. - 9 Fig.0108 0.0048 0.0013 0.0095 0.0009 0. n / 0. rapid sau critic a1 unui curent de a p i in miscare uniformi este ~r .030 0. S e ?tie c i numirul Froude.0225 0.0065 0. deci Fr > 1.0016 0..0035 0.025 0.010 0. d e rugoz.0056 0.OO 11 0.0015 0.. inseamni cii numirul Fr < 1.035 0.0018 0.0300 0. iar pentru regimul rapid h < h.0046 0.0086 0.0026 0.00088 0.1 1 0. are pentru un curent de vitezi medie V si adincime h urmiitoarea formuli: s a u .0037 0. .0165 0.0081 0.0078 0.0046 0.0198 0.0028 0. Deoarece pentru regimul lent corespunde conditia h > h. In felul acesta.0033 0.0124 0.0027 0.00062 0. noul criteriu care stabileste regimul lent.0 1 5.0021 0. .~ i ~ c a r euniform6 a curenfilor cu suprafafci liberci a 54 1 Tabela 18-3 J Coef. Reprezentarea zonelor de regim lent $i rapid.0010 0.0023 0.0474 0.0023 0.0180 0.0047 0.017 0. sau poate fi lent pentru un debit mic ~i rapid pentru un debit mare. Un alt criteriu pentru clasificarea curentilor il constituie numirul Froude.0016 0. (18-20) Cum valoarea minim.0062 0.0060 De altfel.

Bcr g - n3 B = f(h). Adincimea critici la albia triunghiularg b) Albie triunghiularg (fig. 18-24) avfnd baza B = 2h tg 9~i Q = h2 tg 2 2 Adincimea critica se obtine din ecuatia: Pentru a = 1. cp = 90°.542 Ilidraulica Albii de alte forme ale scctiunii transversale. 18-24. unghi Bh.295 . Adincimea critici In albie de form2 oarccare Fig.(fig. deci din ecuatia: ah aH Pentru a gisi valoarea hc7 se construieste prin puncte curba pe care hcr corespunde valorii -= .1. derivata energiei specifice totale a albiei este: adfncimea critici hc7 se obtine pentru . aQ2 18-23).= 0. h. a) Albie de o form5 oarecare. a:.. 18-23. = 0. Asimilfnd sectiunea albiei cu un drept-. Fig.

EXEMPLE NUMERICE 1) Un canal de pimint avind dimensiunile din figura 18-26 conduce un debit de 8 ms/s.290 V Q .8 m/s. d) Trapez isoscel (fig. cp = 90°.5 2Pentru o: = l . Pentru o: = l. Cu clt ar trebui lirgit la bazi pentru ca la aceea~i panti s i poati transporta un debit dublu? Canalul initial are & = 10 mZ. Adincimea critic2 la albia trapezoidali Aceasti ecuatie in hcrse .O. + 2h ctg cp. V = 0.5. . .anexi 7).parametrul parabolei) Pentru o: = 1. indicati la albii de formi oarecare (v.1. c) Albie parabolicl avind B2 -. O . 18-25.ezdvi mai simplu prin metoda grafo-analitici. 18. R = (b 3=b + h ctg cp) h .8 ph ( p . hcr= 0. 18-25). Fig.si Tabela.

Adincimea apei $i lstimea b conform art. = l6 = 0. + + + Fig.766 R. Profilul optim hidraulic este un trapez circumscris = 36 1 unui cerc.5. g6sim x -.Daci tinem seama de variatia lui C . = 0. 2) Un canal trcbuie s i transporte 36 ms/s. c = k V R . dupi formula Manning. 03 = 1. + + YE + + x.544 Hidraulica . .1-b) . nivelul apei fiind previzut la nivelul terenului (spatiul de gardi se mobtine din ptimtntul scos din sip5turi). V.76. se poate scrie V. Calculul mirimii capacititii de transport a unui canal Prin Incerciri obtinem x 4 m. 18-27).) 36 Solufia a) . X. kvJ= -~ 0. 18-27. = 10 2x. fati de 10 ma cft ar fi necesitat un a1 doilea canal. Se vede c i surplusul d e s i p i t u r i necesitat pe metru liniar este de 7. 18-26. l.) b) Pereti pereati cu beton spoit cu lapte de ciment (V = 1.68. Fig. rezultat mai exact decit primul.766 R1 = 9.8 mls. V = k ~ 2 1 3 V . Se d i m = 1.36 mS.R = I ma . . ~ a l c u l u lprofilului optim hidraulic a1 unui canal S i se examineze doui solutii: a) Pereti de pimPnt impermeabil protejati cu un strat de p i e t r i ~(V = 1 mls. = 9. 18-2.22 10 2x . S i se proiecteze canalul cu profil optim hidraulic (fig.22 x 10 2x (10 2 1 ~ = 437 (9.086~1 Prin Pncerciri.22 )~ x).3.AdmitPnd c i C nu se schimbi simtitor la canalul Iirgit.

3.lO.:].4. 20.33 m. Care este debitul maxim a1 canalului la curgere cu suprafati liberri? Cit trebuie sg fie panta energeticd ca s i conduci acela~i debit ctnd canalul este inecat (adica funcfioneazi ca o conductd)? Cu cit ar trebui ridicat nivelul retentiei barajului.85. 0 0 1 2 ' / ~ = 1. de profil circular.025. patul riului fiind constituit din prundi? mijlociu.52 mls.025 X 0 . 1. S1 se gdseasc! debitul. daci se calculeazd cu formula Manning: V = 40 ~ ' J1I2 1 ~ Solufia 6 ) 36 C2 = . v 2 d 3 . b=1.3 --- Dup: Manning.o Idtime la oglinda apei de 18 m $1 pant% lor~gitudinald 1. are diametrul 2 m 7i panta O. Dupri Alatakiewicz. Se poate admite rotund 36 mS/s. cu y = 1. prin interpolare din tabela 5-anex6 V = 1.5 3) Un rfu are o sectiune udat6 de 24 mZ.= 20 mZ. frirri vegetatie $i f6ra bolovanl. v = ----. de 4 km lungime..16"/3 I 0.= 1. pentru a spori debitul c u lo%? .Y/.. C= I -I- 87 = 39.33 = 20.8 - I'rofilul optim are h = 20 =3.cu suprafafa' liberci 545 Panta longitudinali necesarii. 4) Un canal de beton sclivisit.7 + D u p i Bazin.- M i ~ c a r e a uniforrna' a curenfilor.7 m . 1. n = 0. perimetrul udat poate fi considerat 18 -24 18 2 X 1.296..16 m. raza hidraulici -= 1.5 X 24 = 36 m3/s.1. 24 Adincimea medie fiind .

este lent. +i gisim C c 77Debitul este maxim cEnd canalul este umplut pPni la 0. debitul s i creasci cu 1096. printr-o ridicare a nivelului la baraj.08 m adfncime critici. cu n = 0.10 m $i cu panta de 0.5 h). Q Rezul t i = 2.95 D.90) X 4 1.. r fiind raza cercului. VT- Y0. = 2. ar trebui ridicat nivelul retenliei cu circa (1. debitul este Rezul t i Daci vrem ca. . deci mivcarea la adincimea de h = 3. = ~ Daci este plin.333 X $'z.21%.h(b Perimetrul udat + mh) = h(b + 2. pentru obtine un spor de debit de 1096.267%.433 m3/s. 6 ) $1 se dimensioneze optinl hidraulic un canal trapezoidal avind taluzul nz = 2.0012 vi rugozitatea n=0. Modulul de debit este KO= Q = --5 l .9%" panta initial5 Lungimea canalului fiind 4 km. Raza hidraulici Modulul de debit K d u p i formula - = C R ~ R ..0.. Sectiunea prin canal este =.99-%o = 1. 0. 5) Canalul trapezoidal cu pereti betonati.Tndreptarul pentru calcule hidraulice" de Kiselev.333 C = 2. a r '.5. panta longitudinali i = 0. transport2 apa in regim lent sau rapid? Conform formulei (18-23) trebuie rezolvati ecuatia a - Se gisevte h = h.25 m. Q 77 x ~ O .012.0012 Conditia de optim hidraulic stabileste raportul dintre lifimea fundului canalului b $i fniltimea de a p i h.38 m3/s. f a t i de 0.546 Hidraulica Folosim formula Pavlovski-Manning.C se ia din . O O O5.21 .025. Debitul canalului este Q = 15 rn3/s. de la exemplul 2 .

deci vitezele cunoscute i n secfiu.52 8. determinat experimental. 18-28).un coeficient de rezistenti. nile aval si amonte de zona de variafie rapidi a formei si mirimii secfiunii.46 1. din conditia de optim hidraulic rezult5 l5timea fundului b = 0.Migcarea uniforrnd a curentjlor cu suprafat6 liberd 54 7 DPnd diferite valori inilfimii de ap5 h. 18-28. 1. PIE RDERI DE SARCINA.95 m.753 34 69. se va vedea paragr.x R c Y 1. 1: . a formei sectiunii.0 05 0 fO0 200 300 COO 500 m * Fig. presupunind variatia de nivel cunoscuti. Pentru calculul variafiilor de nivel. LOCALE.6. LA CURENTI1 UNIFORM1 CU NlVEL LlBER Ca si la conducte.76 1: n G .502 0. se calculeaz5 modulul de debit corespunz5tor (tabela 18-4 $i fig.59 11. adincimea h. iar 18. pierderile de sarcini locale la curenfii uniformi sint datorite unei variatii pe distanta scurtii a secfiunii. In acest paragraf vom da numai calculul pierderii de sarcini (de energie). 20. a formei traseului sau datorite unui obstacol fn albie.57 0. Se construie~teprin citeva puncte curba K=f(h). ~ G ii. 8 .73 0. B. pilii de pod etc. rezulti pe curb5 adtncimea normals ho. cum ar f i un gritar. Spre deosebire de conductele sub presiune.38 2. pierderile de sarcinii locale sint insotite si de o variatie a nivelului suprafetei libere.. aceasta fiind deform a t i in raport cu suprafata liberi a curentului uniform (rectiliniu ~i avfnd secfisnea si panta uniforme). Calcul grafo-analitic a1 adincimii optirne a unui canal = 0. in care V este viteza medie in sectiunea caracteristicii.ss 5.005 40 461 I--. Tabela 18-4 1 1 5 1 2 --- 6 0. Pentru K=&. Pierderea de sarcini local5 hi seexprimi fn functie de termenul cinetic intr-una din sectiunile caracteristice: .74 m.5 38 214 - Din diagrama din figura 18-28 se obtine pentru KO= 433 m3/s.

pierderea de sarcini local2 se mai poate exprima.De asemenea. sfnt. daci unghiul de convergenti este sub 12". prin diferenta energiei totale. q plicat $i pierderea local: este suma mai multor pierderi lo' cale elementare. fn toate cazurile.lO. 18-29). se refer2 la hieful uniform aval: '' h: Fig.la o intrare in canal printr-un tronson care se fngusteazg dupi o formi hidrodinamici se poate lua . viteza medie $i sectiunea fn bieful uniform amonte. aferent acelui tronson. Daci Vl $i o. 2g (18-27) coeficientul C ia valorile urmitoare : . Schema pierderii de sarcini locale la un curent cu nivel liber = C 9.la ingustare continui. iar V. respectiv. pentru a avea numai pierderea locali trebuie scizut din membrul I1 a1 relaliei (18-26) termenu1 Xh. a) Ingustarea sectiunii albiei (fig. se va aplica formula: In care = 0. $i o. in miscarea uniformi a fost luati in considerare si lungimea tronsonului neuniform.V ...la ingustare brusci: . fntre sectiunile extreme ale tronsonului neuniform: Daci fn calculul rezistentelor longitudinale Eh. . D i m mai departe formulele uzuale pentru pierderile de sarcini locale la curentii cu nivel liber. 18-29. obstacolul este com. Adeseori.

3 - b + 8 + 2. se obtine totodati gi o distributie uniform5 a vitezelor in sectiunea l i r g i t i . 6). respectiv litimea. 18-30. cu formula: < = K (L)''~ si-b 1 (2. Prin adoptarea peretilor de dirijare. c) Gritar format din bare drepte.).2 sau chiar mai mic (C > 0 . la sectiunea w. 18-30. l ) [25].S. d u p i cercetirile ficute de VODGEO (Institutu1 unional de cercet i r i gtiintifice pentru alimentare cu a p i . acest unghi va f i sub 7". de inclinarea curcnlului in plan. constructii hidrotehnice gi hidrologie tehnici din U. canalizare.4 fn care: s $i 1 sint grosimea. ins5 nu mai mult ca 12"301. b este lumina intre bare .R. de inclinarea griitarului f a t i de orizontali. . se folosesc pereti de dirijare divergenti ficind Fntre ei un unghi sub 7" (fig. Pentru a avea pierderi cit mai mici. Pn amonte de gritar.Migcarea uniformd a curentilor cu suprafa#ci liberd 549 b) Lirgirea sectiunii albiei lirgirea brusci. Intrarea se poate face gi sub un unghi cu axa canalului > 7". Coeficientul de pierdere de sarcini C depinde de raportul dintre grosimea barei $i distanta dintre bare. paragraful20-12 se recomandi formula : i n care V este viteza medie a curentului. daci peretii laterali ai zonei d_e tranzitie se racordeazi lin cu peretii biefurilor amonte $i aval (fig. iar C se calculeazi. paralele. unei bare . In aceste cazuri se poate aplica formula (18-28) cu semn schimbat. I Fig. a). f a t i de planul gritarului.S. in functie de forma conturului gi de unghiul de divergenti. de la sectiunea w.la lirgirea continui se recupereazi o bun2 parte din h:. luind pe C = 0. de forma sectiunii. 18-30. c . Ljrgirea continug a sectiunii albiei cu pereti de dirijare +i racordare ling I n afarii de formula d a t i la pct.la . Pentru ca zona de tranzitie s i nu fie prea lungi.. se poate aplica formula Borda: .

Se pot lua unele valori aproximative prin asimilarea canalului cu o conduct%. Se recornandi?i ca grztarul s i nu fie a ~ e z a toblic fat5 de direcfia curentului. d) Curb& Curenfii transversali circulari datoriti fortelor centrifuge fac miscarea foarle complicati ~i cauzeazi denivelari ale suprafetei libere. Pentru for~na suprafefei libere in curb5 a se vedea paragraful 20.4 ~i 1. cu muchiile de intrare rotunjite. . Aceasta a facut ca atit calculul teoretic cit si studiul experimental a1 pierderilor de sarcin5 in curbi s i nu fie suficient de sigure. . De asemenea.182 pentru bare dreptunghiulare in form5 de pan.13. = 0.504 pentru bare dreptunghiulare.550 a Hidraulica K K K este unghiul barei f a f i de planul orizontal.un c~eficientcare se va lua: = 0. astfel ca formulele date de unii autori pentru asemenea rezistenfe nu inspira incredere.318 pentru hare dreptunghiulare cu rnuchiile de intrare rotunjite. = 0.O m/s. deoarece rezistenfa gritarului creste in acest caz considerabil. se recornand2 ca viteza apei la intrarea in gratar s i fie cuprinsi intre 0.

nu se realizeazi misciri permanente. atit in conditii naturale. un obstacol intr-o sectiune. Totusi. 0 astfel de miscare permanenti se cheami . In acest capitol se studiazi numai miscirile permanente.. riuri. piraie). fir5 a f i neglijabile. DEFINITII Curentii cu suprafati liberi studiati in acest capitol sint fie cei din albiile . cit si in conditiile de exploatare. fie cei din .1.este c i pe cind la conducte. care influenteazi nivelul apei. reciproc. . 0 caracteristici a curentilor cu suprafata liberi . forma sectiunii. Se poate afirma c i la curentii cu suprafati liberi. sint multe cazuri cind variatiile de debit si de nivel d e la un moment la altul sint neinsemnate si mi~careapoate f i considerati in mod practic ca permanenti (sau in . daci insi pentru . sau chiar variatii bruste locale. variatiile debitului si ale nivelului sint relativ mari.. GENERALITATI..cursurilor de a p i " naturale (fluvii.gradualvariati"..Capitolul X I X Mijcarea permanent5 gradual-variat8 a curentilor cu suprafata liberii 19. astfel c i sectiunile udate variazi de la un profil la altul. care micsoreazi sectiunea de scurgere. X X . 0 asemenea actiune reciproci intre curent si albie (pereti) nu e x i s t i la conducte. nu are nici un efect asupra sectiunilor vii mai indepirtate. cici variatiile de sectiune vie (udati) sint mici de la un profil la altul invecinat. printr-o dubli actiune de eroziune si depunere si. la care variatia spatial2 este moderati. sau variatii de rugozitate a peretilor. 0 a l t i caracteristici la curentii din albii naturale este c i formele sectiunilor. traseul in plan si panta longitudinali sint modelate de insusi curentul.variabili cu timpul" sau nepermanenti (sau in regim nepermanent). chiar daci miscarea este permanenti (debi tul Q = const in raport cu timpul). Albiile. traseul si panta longitudinali a fundului determini distributiile vitezelor in sectiuni. pentru intervale de timp limitate. cici debitul curentului variazi de la un moment la altul.canale'' artificiale.un interval de timp limitat. miscarea este . de la un profil la altul invecinat. in special cursurile naturale.. un obstacol in albie intr-o anumiti sectiune are repercusiuni si asupra nivelurilor din sectiuni mai indepirtate.regim permanent"). care rimin neschimbate . prezinti numeroase neregularititi geometrice lente. Miscirile permanente cu variatie spai i a l i importanti se studiazi in cap.care-i deosebeste de curentii sub presiune (in conducte) .la curentii cu suprafati libera.

d i totusi. fie c i aceste curburi sfnt datorite traseului. Prin neglijarea curburilor. din planul vertical longitudinal. presiunile in sectiune uda t i urmeazi deci legea hidrostatici. fie c i sint datorite formelor curbe ale suprafetelor curentului. 19-1). se consideri c i atit panta i a fundului cit $i panta J a s ~ .2. Aplicind teorerna lui Bernoulli fntre punctele A $i B ale unui fir de curent. Tntre doui sectillni foarte apropiate. se neglijeazi efectul fortelor centrifuge datorite curburii firelor de curent.idera cursul de a p i cu o albie unici .552 Hidraulica Principala problerni care se studiazi la m i ~ c i r i l egradual-variate este determinarea nivelului liber a1 apei. considerind c i firele de curent sint cvasiparalele. 19-1. PB 18 / 2 (19-1) Fig.3-h . -t -+ . Ecuatia miscirii $i ecuatia de continuitate se vor scrie deci ca pentru un tub de curent cu vitez2 medie V . cu valorile lor variind de la o sectiune la alta. este sunla pierderilor prin frecare fntre punctele A $i B. Cum la cursurile naturale de a p i intervin numerogi parametri de care depinde rnivcarea. Reprezentarea energetic5 a teoremei lui Bernoulli la migcarea gradual-variati fn care h. Astfel. un calcul aparent aproxirnativ. cum este calculul cu diferente finite. studiul analitic nu se poate face f i r i o schematizare sirnplificatoare. prafetei lichidului sfnt uniforme (fig. 19. cici fine seama mai bine de datele fiziceIn primele paragrafe ce vrrneazi se va cons.2. Daci se neglijeazi efectul curburii firelor de curent. se pot mentine fn calcul pararnetri nlai numerosi. asupra repartitiei presiunilor. . fie de variafia formei. STABlLl REA ECUATIEI GENERALE A MISCAR11 GRADUAL-VARIATE Se admite c i fntre sectiunile I si 2 variatia spatiali este lenti. in fiecare sectiune. se scrie: A PA v : +-+-=I Y Y 2g 2g . distanta d x dintre ele fiind misurati pe orizontali. in diferite profiluri.urrnfnd a se studia ulterior cazul albiilor rarnificate. fie c i este cauzati de variatia adincimii. De asernenea. rezuliate mai apropiate de reali tate. daci fnsd se procedeazi la calcule prin diferenfe finite.

Migcarea permanent6 gradual-zlariatd a curenfilor CLL supafafa liberd 553.. deci : 2. se. iar semnul minus aratii cii aceastii pantii este considerati pozitivii cind nivelul scoboarii spre aval. ~i J . Dacii se mai noteazii ctl J . ceilalti doi termeni reprezentfnd variatia energiei cinetice si a energiei disipate. Dacii ecuatia precedents se raporteazii la elementul diferential ds. s-au notat pierderile de sarcinii prin rezistente. nivelul suprafetei libere. obtinindu-se: Se introduce viteza medie V . definit prin relatia: .unidimensionatii pe un fir de curent. adicii debitul ce trece prin sectiunea di2 $i se integreazii in sectiunea ! (sectiunea planii normali pe directia J curentului). Ecuatia (19-1) devine: in care cu h. pe cind J . fiind cotele geodezice ale nivelului apei i n sectiunile verticale I ~i 2. si J . h sectiunea 1-1 pentru a reduce m i y a r e a masei tubulare la mi$carea. poate scrie: Dacii se noteazii: J este panta piezometricii care coincide cu panta superficialii a curentului. deoarece vitezele variazii pe verticalii. In acesh caz trebuie introdus si coeficientul de corectie a. presiunile i n A si B se miisoari prin iniltimile piezometrice. intre punctele A si B. ~i z. adicii p h i la. variazii. raportate la distanta ds. Pentru a se tine seama de mi~careaiptregii mase care formeazii curentul se inm~lte.sctermenii ecuatiei (19-2) cu dQ. ecuatia (19-1) devine: Este de observat cii panta piezometricii J este aceea~ipentru toate firele de curent.

in sectiune. variaza fntre 1. Tinind seama de relatia V. la o miscare turbulenti. deoarece dS2 este suprafata h a p a t i din figura 19-2. se diferenfiaza ecuatia (19-4) - R ' : ~ ise calculeazi termenul - Ins2 - dR = dh B = litimea intre maluri a nivelului apei. 6.8). lente.zind numai de s.. admiderilor in rniscare gradual-variati cu pierderile in n ~ i ~ c a r e tindu-se.sectiuni mai inguste). datoriti ins2 variatiei graduale. In calculele ce urmeazii. Se observa c i se face aproximatia asimilirii pieruniformi. a sectiunilor. dupa formula Chbzy: intr-adevir.1.15 (la .de legea de distributie a vitezelor in sectiune ~ i . Deci ecuatia (19-3) devine . ciocniri) E intreaga secfiune. Ecuatia diferentiali (19-3) se poate exprima astfel luind ca variabili pe s si functie pe h .alveg) sau adincirnea medie in sectiune. Ecualia (19-2) devlne astfel: Ultimul termen din aceasti ecuatie reprezinta pierderile medii de energ i e specifici prin rezistente (freciri. la t. erorile .08 (la l i f i m i foarte mari) ~i 1. de care nu tin searna coeficienfii C determinati experimental in curenti uniforrni. $9 (19-4) . consideram Q = const si fi = f (h.h fiind adincirnea sectiunii intr-un punct caracteristic a1 ei (de ex. puttndu-se adrnite valoarea mediea. celelalte mfirirni variabile depin. paragr. in miqcarea neuniforma existi ~i componente transversale ale vitezelor.Coeficientul a depinde.ce se fac astfel sint neglijabile.l (v. pe unitan tea de lungin~ede parcurs.

In cazurile cind mirimile care figureazi in ecuafia (19-7) nu se pot exprima prin relafii simple. se prefer2 a se transforma ecuafia (19-3) in ecuatie cu diferente finite. . Coeficienfilor a. n R. respectiv aval. Mirimile C.. 19. d a c i si aceste m5rimi se exprimi ca f. Pentru cazurile cind toti . CLIajutorul acestei ecuatii se pot determina elementele suprafetei libere a curentului in miscare permanents (v. iar in mod obisnuit. l i se vor atribui valori P limitele aritate mai sus. iar V. din figura 19-3. valoarea 1 . 19-3. de variatia de formi dn . prin inmulfirea cu As a membrilor ecuatiei ~i prin introdpcerea relafiei J As = 2. corespunzind tronsonului 1-2.z. paragr. i. Relafia dintre panta fundului si panta energetic2 D a c i se introduce aceast2 expresie a lui J in ecuatia (19-5) si se izoleaza terdh .Gtii de s. Se obfine astfel: b / [ dq I f n aceasti ecuatie. R si V. indicilor I si 2 le corespund sectiunile amonte. 19-2. in care s e duce rnn orizontal si mc paralel cu panta J . si V sint valori medii ale lui C. l .Miparea permanentd gradual-variatd a curenfilor c t ~suprafa{a liberd 555 Introducerea parametrului h permite a se fine seama si de panta fundului i. si V2 sint vitezele medii din secfiurii.. cum se intimpli de cele mai.4).multe ori la albiile riurilor naturale. Nu au fost insi introduse in cajcul componentele acceleratiei datorite curburii firelor de curent. R si C. Astfel. Az este cresterea cotei geodezice a apei din aval spre amonte. de variafiile lui B . . Relatia dintre cre~terea sectiunii albiei $i litimra ei la nivelul apei Fig. deoarece tine seama de variatia energiei cinetice.se obfine ecuatia diferentiali generali a miscirii permanente grads ' dual-variate sub forma: Aceasta ecuatie este destul de generali. si u.menu1 . rezulti: Fig. care este o mirime d a t i de care depinde h.

numiti .parametrii albiei se pot exprima matematic in functie de h ~i s.3. ca ~i cind am avea a face cu o miyare p l a n i . Atft ecuatia (19-7) se rezolva ecuatia diferentiali a m i ~ c i r i i cit Si ecuatia (19-8) permit determinarea unei curbe situate fntr-un plan vertical. FORMELE GENERALE ALE CU RBELCIR DE STAVILI RE PENTRU ALBII PRISMATICE a 9 -udati il depinde numai de h.= 0 ~i sectiunea. In cazul obisnuit Pnsi curenfii naturali au o formi sinuoasi fn proiectie orizontali ~i nivelul lichidului intr-o sectiune normal6 pe directia vitezelor este rnai ridicat lingi rnalul concav si rnai scoborft ling2 malut convex.se poate lua conventional ca . in ecuafia (19-7) termenul a1 treilea de la numiritor se anuleazg si daci se introduce modulul de debit K . astfel c i : . se c a u t i a sub forma (19-7). desfisurati pe un plan vertical de proiectie. iar pentru adincimea care corespunde miscirii uniforme cu debitul Q si: panta J egali cu panta fundului i.. c i aceasti curbi este cea rnai putin influentati de curbura Pn plan orizontal a traseului.curbs de remu" (dupi cuvfntul francez remous) sau . la ape umflate. Aceasti curbi. dar talvegul. Ecuatiile (19-7) si (19-8) sint valabile pentru acele verticale din sectiunile transversale care corespund c u ~livelulneinfluentat de curburile traseului. Un traseu cu rnai mare fixitate este talvegul.umflitura apei" sau . conform definitiei date. pentru astfel de albii ... corespunzitoare debi tului dat ..curbs de stivilire" sau . este de fapt curba a carei ecuatie diferentiali s-a dat sub formele (19-7) si (19-8). modulul de debit este I(. c i r e i a i-am determina conturul curb care limiteazi lichidul de atmosferi.ax5 a curentului" insisi axa geometrici (mediana) a suprafetei l i bere. este greu d e determinat teoretic ~i variazi cu h. locul geometric a1 punctelor celor rnai adinci ale fundului din profilurile transversale. are o pozitie prea lateral2 si nu are legituri cu adevirata a x i dinamici.. rnai ales. aceasta putind fi definiti ca olinie care u n e ~ t ecentrele de greutate ale volumului vitezelor din fiecare sectiune. se poate scrie: 0 albie se numeste prismatici daci forma sectiunilor transversale este dn neschimbati in lungul curentului . pentru o adfncime h oarecare.. iar locul geometric a1 verticalelor acestor puncte este o suprafati riglati a cirei intersecfie cu suprafata liberi d i o linie curbi. In s f f r ~ i t . Traseul in plan a1 axei curentului.axa curentului". 19. Deci.

c) Energia totali specifici a curentului deasupra liniei talvegului s-a stabilit c i este minimi (v... ecuatia diferentiali a curbei de stivilire devine: a) Se observi c i pentru valorile critice i = i..+ 0. se produce fie o ridicare brusci a nivelului (salt. la trecerea din miycarea lenti in mi~carea rapidi).-ds 0. yi h = h.= dh -ds adVa 2g . yi .. ceea ce inseamni c i ( ( CIP curba de stivilire tinde asimptotic citre o linie paraleli cu fundul la distanta h. cfnd h = h.Migcarea permanentd gradual-uariatd a curenfilor cu suprnfafa liberd 557 In sfiryit.. fie o scoborire brusci (cidere. dh b) Cind h tinde c i t r e h.. Se deduce: . I tinde c i t r e I .4).ds + J. Interpretarea fizici a acestui caz este c i daci adincimea h variazi trecind prin adincimea critici h.. la numitor se poate opera inlocuirea: Fr fiind numirul Froude a1 albiei corespunzind debitului Q qi adincimii h (care corespunde lui S l yi B). 18.+oo. Pnsi coriform ecuati ilor (19-3) ~i (19-6) J = i .9 perpendiculari pe-directia lui s. Dar H variazi yi in functie de s yi minimul s i u are loc pentru dH .. Aceasta inseamni c i tangenta l a c u r b a c i u t a t i e s t e d. numirul Froude dh este = 1. paragr. Intr-adevir: D u p i inlocuirile indicate. la trecerea din miycarea rapidi in mi~carealenti). deci ....

deci miscarea dh este in regim lent. deci H are valoare ( minimi in amonte.558 Hidraulica Cind (( - dH ds (19-10) H = I(. miscarea este lenti.Fundul are panta scoboritoare (i > 0). Tn aceste categorii se pot stabili pins la trei clase.. Din ecuatia (19-9) dh rezulti . Tn acest caz. ~i in mi~carea . C 1 a s a L (curentul normal este lent) h. prin urmare ds curba de stivilire tinde asimptotic spre un plan orizontal. corespunzind miscirii uniforme cu debit. Energia speciiici H creste cu s. cind panta superiicialii esie paraleli cu iundul.linia paraleli cu fundul. intr-un punct unde h = h. deci adincimea ds ' dH ds si const. atunci si gho -C Fig 19-4. Formele suprafetei libere a curentului pentru 0 < r < critic ' creste spre aval si miscarea este intirziati. modulul K > K. 19. dH/ds < 0. corespunzind regimului critic. pantele urcind spre aval.2. cazul obisnuit.m- . Din ecuatia (19-9) rezulti ca ... panta scoboritoare.. . . Se deosebesc. a va si numirul Fr = Fr. trei zone.normali'!. perltru h = h. = .. deci minimul are loc in aval. Categoria A .. in raport cu panta fundului: A) i > 0.. In acest caz i < i. C . critic sau rapid. negative. dhlds > 0. Cind K > I . d) In cele ce urmeazi se va nota: N . avind forma a din figura 19-4. nemaidepinzind de s.. la iniltimea h. si mi~carea este uniformi. H descreste. deosebite prin regimul miscirii in curent uniform corespunzitor pantei.. cind c r e ~ t es. Clasificarea curbelor de stivilire Curbele de stivilire se pot clasifica in trei categorii... > h. regim lent. in aceasti clasi. fiecare cu tipul s i u de curb2 de stivilire: a) Zona h > h.< 1.... si Fr < 1. s = . H creste cu s. K -+ m si Fr tinde spre zero.Q... h = h. la iniltimea h.= 0 h = h.> 0..= i.3. sau h < h. C) i < 0 panta urcitoare. sau h > h. Cind h tinde spre m. Cind K < K.linia paraleli cu fundul. B) i = 0 .. mai are ~ O Cpentru h = h. Pantele scoboritoare spre aval se vor considera pozitive.

~carea permanent6 gradual-variutd n curenfilor cu srlprlrfuta libern' 553.. n ds Fig. d u p i experientele lui Certousov.tinde spre infinit. luind valoarea cea mai mici pentru h = h.. 19-7 7i 19-8).. a fundului sau cind albia se termini intr-un rezervor. T ace1 piinct. la distant5 de 0. adici extremitatea din aval a curbei c. Energia specifica H scade spre aval (cind c r e ~ t e . deci pe rarnura 6. este rapida... Rezulti deci c i miscarea este in regim torenfial pe o ramuri ascetidenti f a t i de fund (mi~careintirziatii). curba scoboari lent sub nivelul normal iy p i n i intr-un punct unde (1h h = h.Mi. $i aici se deosebesc trei zone cu tipurile respective de curbs de stivilire. f i r i ca H sd treaci printr-un minim matematic (fig.. prin considerarea ecuatiei (19-9) II - dh as > 0. perpendiculari pe linia C si rarnura O1 se termini cu o cidere brusci.de unde. cind Fr = 1 si . Curba de forrna a... ds dh > 0... rezulta K > I(.7 h.< 0. r19 -se termini prin salt.... ~i~. tangenta la curbi este . este intilniti in practici in cazul baririi albiei unui riu. i > i.GO. incepind de la o distant2 de 3-4 ori iniltimea sarcinii deasilpra deversorului (fig. 19-5). Exelnplu de curb2 de iorma b.j19:6. Adincimea critici nu este atinsi chiar pe muchia treptei ci.i valoarea ei cea mai mici are loc s) pentcu h =.h. Fr < 1 ~i cum h > h. Exemplu de curb: de forma a. In practicii se intilnesc exemple nurneroase de acest fel. In aceasta zoni K < KO. se produce o miyare rapids pe albie cu panta i < i. In practici se intilneste curba b. deci'.. din care se arata doui cazuri (fig.. c) Zona h < h.. Insi I( < KOgi . miscarea este intirziat5 si adincirnea h c r e ~ t e ping la valoarea h. cind se produce saltul si trecerea in regim lent. -5 h. In aval de un baraj deversor sau. conform ecuatiei (19-9). Cind h ia valoarea dh h.. b) Zone h. putin in amonte. pentru a trece in regim lent.. C 1 a s a R (curentul normal este rapid) caracterizat prin h. energia specifici H scade spre aval. 19-5. Si in aceasti zoni numirul Fr < 1. In aceasti zoni. 19-6)... Tn acest caz. > h > h. in amonte de baraj.. si rniscarea pentru h = h.. .de o stavili de fund putin ridicati. a) Zona h > h.. deci miscarea dh este in regim lent..numiirul Fr > 1 si. Ca si in zona b... Fr = 1 .. mi~careaesteds acceleratii. . in cazul cind existi o treapti de cidere.

.

se pot mentiona doui cazuri. Un exemplu de miscare de acrst fel se intilneste la trecerea unui curent rapid peste un baraj deversor (fig. cit si la ramura 6 . la i. apare i n albie cu panta i > i.... In prima figuri se reprezinti o miscare rapidi b.. d u p i ce a trecut prin cidere de la o miscare lenti in amonte cu o p a n t i i < i.tinde spre i . In figura 19-13. pe o albie inclinatti cu panta i > i. . 19-10). 19-9). la ridicarea unei stavile de fund cu cantitatea a < h. pe o ramuri a. ~i trece prin salt in regim lent in curba a. se limiteazi in amonte la intersecfia cu dreapta C. dh deci conform ecuatiei (19-9) . b) Zona h. adici spre miscarea uniform2 (fig. Se poate constata c i - dh ds > 0. < i... ~i . unde h = h. este rapidi. d u p i care urmeazi linia unei pinze deversante. Ramura a.te spre aval continuu atit la ramura a. La punctul de fringere a pantei h = h. Curentul rapid urmeazi curba c. si se produce sal tul hidraulic. Energia specifici H cre. cind deschiderea a > h. de la care incepe miscarea in regim lent pe ramura a. ins5 ambele supercritice.Migcarea pertnanenld gradual-variatb a curenfilor cu suprafafa libera' 561 Miscarea este deci in regim lent.. Intr-adevir. miscarea devine uni( ds - formi. Energia specifici scade continuu spre aval.0 .... deci adincimea creste spre aval si miscarea pe ramura c. ramura 6. modulul Y creste indeiinit si numirul Fr tinde spre zero.). fnsi intirdh ziati.. c) Zona h < h... p i n i i n punctul D... curba c... .. Cind h tinde spre h. tinzind asimptotic c i t r e o dreapti orizontali. 19-9.i accelerati pe ramura b. In figura 19-14. In figura a doua... ramura a. se realizeazi la scurgere pe sub o stavili de fund intr-o albie cu panta supercritici. Douri cazuri intilnite in practici ale acestei forme de curbi de stivilire sint reprezentate in figurile 19-11 si 19-12.. tinzind asimptotic ciitre dreapta N. In acest caz Miscarea este rapidi . cind h tinde la infinit. Y tinde spre I . care este tocmai panta axei ds orizontale f a t i de iund (fig. ascendenti fatti de fund. In practici. curba se produce d u p i ce albia suferi o rupere de p a n t i de la i. intirziat. > h > h. deci si h < h.

.

se intilneste la confluenfa unui rfu. rezulti nedeterminarea : \ Pentru ridicarea nedeterminirii.. rezulti . cuprinsi dh = i.. lipsind zona de nlijloc (fig.. sau intre doui drepte dh orizontale. De asemenea. numsritbrul si numitorul fracfiei din membrul doi a1 dh ecuatiei (19-9) sfnt aproape egali. lis . Liniile C si N coincid.. In practic5. = h.. - . Pentru h-+ oo. ds -----C s --2. iar curba c. .= i.-. < h < h.punind in ecuafia (19-9) sectiunea h X 1. ds dh Si in. cind in aval &= l'cr (fig. In acest caz . Formele suprafefei libere a este de asemenea aceea a unei m i ~ c i r i curentului pentr~r i = i critic Pntfrziate. = h. caracterizat prin h. dh N. astfel c5 tangenta in punctul ds - de plecare a curbei a. . 'dh c) Zona h < h. (fig. se pleac5 "de la ecuatia diferenfial5 sub forma (19-9).ceea ce priveste curba c. modull~lI( = Ch3I2 Se obfine: Cum h. admifind c i C. 0 demonstrafie directs c5 pentru orice valoare a lui h. > i. b) Zona h. deci . raza hidraulic5 = h. 19-16).Migcarea permanenti gradual-variati a curenfilor cu suprafafa liberi 563 C 1 a s a K (curentul normal la starea critici). este valabil ceea ce s-a a r i t a t pentru curba a. 'L LC. h.> 0. se observi c5 pentru o valoare a lui h depisind pufin pe h. -- Fig.i. la virsarea unui curs de apa cu i... = i. se poate da. 19-15). tipul de curbi a./C - 1. =. deci exist5 numai dou5 zone. . avind i = icy..> 0 . curba a. 19-15. este orizontali. miscarea este intirziati. ~i i = i. adincimea riului c r e ~ t e este deci urcitoare f a t i de fund. 19. cum num5rul Fr = 1.. in cazul unei albii dreptunghiulare de 15time foarte mare. 19-17).. curba c. cu ..18). Pentru studiecea curbelor a. curba c.i. este o dreapti orizontal5.este de asemenea ds deci curba a. lipseste. cu un lac (fig.C a) Zona h > h. ds a M spre aval. se poate produce la iesirea de sub o stavili de fund. Insi cind h = h.. . ~i c. intr-altul cu panta i..

.

dh b) Zona h > h. miscarea este in regim lent si accelerati si se limiteazi in punctul unde h = h. clasa L. regirnul este rapid. Ecuatia diferentiali a rniscirii se scrie in acest caz: Din ecuatia: V = C. a) Zona h > h. cind i < 0. Astfel. ... 19-20). ci numai de debit.> 0. adici lil = i f .\IRI'. pentru ca V s i fie finit. Iipsevte. Se noteazi cu i' valoarea absoluti a pantei. cu Fr > 1. se termini in punctul h = h. linia N trebuje s i fie la infinit.i ecuatia diferenfialii a rniyirii se poate scrie: Intrucit viteza. Rezulti c i ramura de curbi 6. Rezulti un tip ds -. deci miscarea este intirziati. dh c) Zona h < h. se intilneste in aceleasi cazuri ca tipurile b. nu se lea- Aslrnpfofa 0rlzontaIi -C 1izeazi. conform iorrnulei V = c. trecind in regirn lent. ~ . Din iolmula lui . urcitoare. Categoria C. 19-19). este imaginari. ci descreste si m i ~ a r e a rarnura b f pe este acce'erati. tinde spre infinit deci. $i aici se deosebesc numai zonele b si c (fig.. 19-20. zona a dispare ~i rimin numai zonele b yi c (fig. pentru 1 < 0 ' dh -< ds Q.- rls de curbi c.< 0. Formele suprafetei libere a curentuluii terrnina pe linia C. rezulti c i rniscarea uniformi nu se poate realiza.Migcarea permanent2 gradual-variafd a curentilor cu suprafata liberd 565 Categoria B. sfirsind cu o cidere spre o miscare rapidi. c. cu un salt. . cu o cadere. cu Fr < 1. b) Zona h > h.\IRi rezulti c i daci i tinde citre zero.. nernairarninind decit linia C..rezulti ds -. fn practici.. fundul orizontal i = 0. deci regimul de miscare este dh lent. din categoi ria A. fundul urcitor (i < 0). a) Zonu h > h. cici nu: depinde de panti. cti Fr < 1 . Curbs " se Fig. este scoboritoare. deci adincimea h . Linia C-C existi. h..

ins2 in regim rapid. Trecerea de la regim rapid la regim lent se face prin . uniiormi. . si c. . Abaterea de la miscarea permanenti normals. . Dacs accidentul din albie poate determina schimbarea de regim.. .3. . Categoria A (i > 0) Clasa R :" i: C2 . fundamentale Categoria B (i = 0 ) Critegoria C ( i < 0 ) Clasa L Clasa R Clasa L Clasa R Zona 6 Zona c Zona 6 Zona c A. clasificarea tipurilor de curbe de s t h i l i r e se poate reprezenta ca in tabela 19-1.. adincimea c r e ~ t e . cind miscarea este in regim rapid. trecind apoi in regim lent.r T i p .salt hidraulic" si de la regim lent la regim rapid prin . treapt.cunoscut. 1n practici se intilneste in aceleasi cazuri ca b.> 0.566 Cind h tinde spre oo.cidere".5e poate face indiferent.. . Concluzii In rezumat. si spre aval. Daca punctul cunoscut este intr-o sectiune oarecare. In consecinta. -tinde ds dh Hidraulica spre . 19. atit spre amonte cit si spre aval. Ranlura de curbi c' se termini pe linia C cu un salt. de cidere sau rupere de pant. d u p i cum mi~careaeste len t i sau rapida. calculul . acesta este de obicei acolo unde este un accident in sectiune si de la care calculul va urma spre amonte sau spre aval. miscarea este ds accelerata.3. Curba de stivilire are ca punct de plecare adincimea critici si se dezvolti spre amonte. c) Zona h < h. Tnbela 19-1 Clasa L Zona a Zona 6 Zona c Zona a Zona 6 Zona c Zona a Zona c Tipuri a1 de b1 curbe c1 Tiprri fundamental. ceea ce inseamna asimptoti oridh zontali.. respectiv c. cind miscarea este in regim lent. deoarece Fr > 1..Tipuri - 60 6' c' I sirnilare cu 6.. In acest caz.. si determinarea prin calcul a curbelor de stiivilire trebuind s i se faca plecind de la un punct .. in sectiunea de tranzitie se produce adincimea critica. corespunzind unei pante date este datoriti unui accident in albie ca: baraj.i'.

11) (inrlicii am = arnonte. . METODE PENTRU CONSTRUI REA CURBELOR DE s~Av1~1.R (I 9. av = aval si m = rnediu intr-nn interval As). Presupunem cd zona in care se rnodificd nivelurile este i n arnonte de o sectiune-unde nivelul este cunosct~t. se reface calculul p i n i ce valoarea finali corespunde cu cea initiali si. Din insurnarea lui Ax se obtine lungi~nea sta"vilii. in acest mod. Este de observat c i in ecuatia (19-11) nu intervine panta fundului. i n cazurile cind el nu este cornplet neglijat.te spre aval. nici adincirnile de a p i . -. se pot rdri profilurile. Se aleg o serie de profiluri transversale in sectiuni carac terist ice si se impart distantele dintre ele in intervale egale. la care llivelul apei la debitul Q nu trebuie si depdseasci o c o t i d a t i . Calculul se face cti ajutorul unei tabele orinduite in felul tabelei 19-2. desi mi~carea este Tntirziati. Pe cit posibil.'am 2g 2 Q2As 'a. s-a ohtinut prima cots a unui profil invecinat. Az = zam. ci se obtin diferentele de nivel dintre doud profiluri invecinate..Mi~carea -perrnanentd gradual-variata' a curentilor cu suprafaJa liberd 567 19.w 19. apoi se fac calculele indicate in coloane si se ajunge la o altd valoare Az'. In cazul general. daci pantele sint rnici si albia mai uniforms. Daci Az' =#= Az.zau = 'au 'iu . la Dunire intre profiluri se pot lua distante de 5-10 krn.Distantele admise intre profiluri depind de ~anta longitudinali si de gradul de neregularitate a albiei. De exernplu. de Termenul cinetic din rnembrul a1 doilea se neglijeazi in cazurile riurilor curs linistit si albii nu prea neregulate. se pleaci de la locul unde a t e previzut tln baraj deversor. 19-1)..e. distantele dintre ele putind f i de ordinul 50-100 rn sau rnai rnici. 7i se c a u t i nivelurile in lung111 riului. cici o miscare cu lirgire de sectiune este insotiti de pierderi rnari de energie si de aceea unii autori consideri terrnenul cinetic 1 1 c u o valoare redusi la .De exernplu. se iau intervale egale. luind echidistante de ordinul 300-500 m salt chiar de kilornetri. care se poate scrie astfel (fig. Se procedeazi pisind de la un profil la urmitorul pin5 ce denivelarea atinge o valoare neglijabili (de citiva centimetri la ses si citiva decimetri la munte). in cifre rott~nde. La albii foarte neregulate si cu pante rnari se vor lua profiluri mai dese. 3 . ctl 2 .1. misurate pe axa albiei.n ~ .f ---------m c ~ .4. din aproape in aproape. daci termenul cinetic este negat iv (V. inseamni o recuperare de energie. < Vam). 0 astfel tie recuperare este putin probabilg. cici sectiunea se lirge.4. yi se incepe calculul apreciindu-se din experienti Az. Metodi generals pentru o albie de formi variabilii $i panta longitudinali variabili Metoda indicati in acest caz se bazeazd pe folosirea ecuatiei cu diferente finite (19-8).

100 250 240 1 020 970 920 270 262 255 19. si h. a fost calculatii h.h. Pnca din 1860 de Bresse pentru valori ale lui q atit suprauGtare (stavilire pozit i v i ) cit ~i subunitare (stivilire negativa). calculate de Bahmetev intre 1914-1932 pentru albii prisma- . Cu aceasti notatie.h$ dh si integrala acestei ecuatii este: ---ho ho h2 + hho + h i (h . in douii puncte ale curbei de stavilire si distanta L dintre ele. in f~lnctie elemente date.000 0.2.. panta fundului i fiind uniform2 Acesta este primul caz pentru care s-a putut efectua integrarea ecuafiei diferenfiale (19-9). Distanta intre profile Cota de nivel a apei L 1 rn"s 2 1 As rn Lltimea la nivelul apei B Sectiunea u d a t 2 i n profil Perimetrul u d a t mediu Om I n profil m 8 X mediu Xm m 4 m 5 m 61 6 ma 7 rn 9 1 2 2 200 100 2 200 0. notati cu B ( )= B 1 ( P I . Funcfia din paranteza mare.h0l2 1 -- 13 1 ceea ce se verificii prin derivare. Calculul curbei de stivilire pentru o sectiune dreptunghiulari de Iirgime constant2 $i mare in raport cu adincimea.568 Hidraulica Calculul supra ~ebitul Profilul Nr. sau calculabile cu elede mentele date: rile Pentru obtinerea valorilor lui B(q) se va folosi tabela-anexi 6 cu valor+~(?).4. din ecuafia (19-13) se deduce relatia dintre adincimile h. . care ia forma urmatoare: Rezul t i : idx = dh i + hh3 .

caracterizate prin . S i se giseasci la ce distant5 se afli.m. 19. = 2.2rezulti din formula : $i anume este (pentru a = I ) q ---.002 si adincimea critici h. avind adincimea normali h.2 m. a) StZvilire pozitivZ.132. exponentul hidraulic x = 3 ~i valorile lui B(q) vor fi cdutate la functiile cp(q). 3 dacd se ia y = 115 in formula Pavlovski. Debitul unitar care corespunde lui h. S i se calculeze curbele de stivilire pentru un riu cu albie dreptunghiulari foarte largi.4.. art.2 m. sau 3 . . = 2 m la panta fundului i = 0. Se bareazi albia intr-un punct unde h. care a fost rezolvat prin ecuatia (19-14). La ce distant5 In amonte de acest punct adincimea riului este h. = 1. - Exemple numerice.Migcarea permanenfa' gradual-variafa' a curenlilor cu suprafafa liberd fetei libere 569 1 1 Raza Viteza medie . vg v4 m ' Tabela 19-2 Diferenti ni%I Coti n:" calculatd Observatii A' 1 I Lice oarecare. = 1..n Lrofil 1 . = 4 m. = 1. 1 1 3.20 m? Gisim in tabela-anexi 6 coloana x = 3 m. B $i L = 1 330 m. in amonte.4.12 m3/s.. sectiunea a cirei adincime este 1. In cazul albiilor dreptunghiulare foarte largi.3). = h..80 m. coloana x = 3 (pentru coeficient Ch6zy consi). B ($1 = 0.exponentul hidraulic x" (v. La ce distant2 de baraj este adfncimea de 3 m? Gisim: b) Stgvilire negativg. Adincimea albiei deasupra unui prag de cidere la nivelul fundului este h.

. Exemple de curbe de stivilire (ale suprafetei libere): LL) s i l v i l i r e pozitivB: 6) s t i v i l i r e negativ8. Asimptotele orizontale sau .dup5 cum h tinde spre f oo sau spre . sau ix = h $ --- 2 ( h i . ...h:. pentru h = hcr se noteazi cu hcr f a. Astfel.50 m: i n figura 19-21 se reprezinti cele doui curbe de stivilire. gisindu-se asimptotele orizontale $i punctele de inter.doilea al ecuatiei (19-13) inmultit cu h... Fig. Ecuatiile (19-13) $i (19-14) permit construirea prin puncte a celo Sase tipuri fundamentale ale curbelor de stivilire.sectie: Semnul .. astfel c i se obtine abscisa acestui punct de inter.W. < h.3 70 Hidraulica Tot astfel gisim punctul unde adincimea este de 1. Pentru determinarea constantei C din ecuafia (19-13) se rpune condif ia x = 0.. men~brul at . > h.c ~i au ecuafiile urmitoare: c se obtin pentru h -+ $ ix = h - (3'0 . h = 0 $i se gsse~te: Se poate face o discutie completi. 19-21.) 3 V3 h.sectie ale curbelor cu linia h = h.h:.se ia pentru h.) x * 3 Y3hi . iar semnul f pentru h.

a$a d u p i cum a aratat Bahmetev...belor de stgvilire la o albie dreptunghiulari largi Pentru h. Cele vase forme ale cul. 10. 19. la distanta f . . astfel incPt diagrama lui Y poate f i aproximatd printr-o functie de tip parabolic (fig. la care modulul de debit Y = AhP. =0 571 la dis- .i x tanta f = (h'-h'r) 3 VTh.4. $i a d o u a asimptots este deasupra acestei drepte.ix = 0. prima asimptoti este sub dreapta h . < h.15) s e poate obtine integrarea ecuatiei diferentiale (19-9).22. l a distanta 2f. pentru h. > h.. distanfa 2f.j x = 0.3. 19-23) m i . a $i b sfnt reprezentate cele Sase tipuri de curbe de stivilire pe baza calculelor precedente ficute Qentru o albie prismatic2 de lirgime constanti mare fn raport cu adincimea. este situati deasupra orizontalei h . Miqcarea gradual-variatg i n albii prismatice a) Exponentul hidraulic al albiei.Mi~carea permanent& gradual-varirstci a curenfilor cu suprafafa liberi Prima asimptoti. iar a doua asimptoti este situati sub orizontaia h .. la Fi?. In figura 19-22. (19. Pentru forme unitare ale unei sectiY variazi continuu in functie de h.

punind in relatia X (19-15)p = . M . h". Reprezentarea modulului de debit in funcfie de adincimea albiei de unde rezulti relatia (19-16). adici: . 19-23) decit in trei puncte 0. exactitatea metodei depinde deci de alegerea punc telor care servesc la aflarea exponentului a1biei. daci punctele M si N sint foarte apropiate.2i K' h' de tipul urmitor: Intr-adevir. N . K" h" misurate de la talveg. se poate scrie 2 Fig.1g h'). se poate scrie: Daci se calculeaz5 I( cu ajutorul coeficientului Chkzy. 19-23. curba obtinuti astfel prin aflarea lui p (sau x = 2p) din relatia (19-15) nu coincide riguros cu curba valorilor reale ale lui I( (trasate in fig. fiind cunoscute valorile lui I( in doui sectiuni de adincimi h'.572 Hidraulica Astfel. curbi. conform formulei. s e obtine: . care caracterizeazi forma sectiunii. Desigr~r..Ig Y') = x(lg h" deci Mirinlea x astfel calculati se numeste exponentul hidraulic a1 albiei. Logaritmind aceast. 2(lg I(" . lui Pavlovski. La forme geometrice definite matematic se giseste o valoare unici x. ecuatia (19-17'). Astfel.. se poate exprima o relatie intre rapoartele . relatie. pentru intreaga.

..3 +(4+2y) +4..P1-2 P+2 + 3....33 . (3 + 2y) ( 1 +. Daci se noteazi cu I(. de aceea trebuie calculat exact.. modulul debitului la adincimea h.. dreptunghi foarte larg dreptunghi foarte fngust triunghi .3 /)-- p =h Se constati c5 x variaz5 relativ pufin cu forma sectiunii (intre 2 si 5..2 ~ ) + 2 +2 +5+2y +5.. pentru a obtine rezultate admisibile.3.66 ( 3 + 2 ~ ) (1 $ 2 ~ ) .. i > 0 (fig....... 19-24)...3).3 (3 $.Panta fu~zduluiscoboritoare... paraboli foarte larga 2 2..(b=baza h mici) m = ctg a (a= unghiul cu orizontala a1 laturii Tnclinate) mg= dreptunghi m b . b) Integrarea ecuatiei difereritiale a curbei de stgvilire la albii prismatice oarecare. si panta superficiali egali cu panta i a fundului.+"m) 2m' .. ~i se poate inlocui termenul a1 doilea a1 numiritorului fractiei din ecua- . Tabeln 19-3 Forma albiei x Valoarea l u i Observatii y = 116 trapez isoscel ......( I + 2y) p+2m1 b p = ..Mi~careapermanenti gradual-variatii a curen#ilor cu suprafa#a liberi - 573 Se obtin urmstoarele valori unice ale lui x pentru citeva iorrne geometrice (tabela 19-3). Pentru acest calcul se iranscrie mai intii ecuatia cunoscuti (19-9): Se deosebesc trei cazuri : Casul I ....

= Tinind seama si c i dh stivilire sub forma finali: h. rezulti ecuatia diferenfiali a curbei de Toti parametrii din aceasti ecuatie sPnt definiti: integrarea acestei ecuatii x.-u . ~i . numit .= x . . numirul j trebuie s i fie cvasiconstant. K Ki l-jKa K Daci se introduce raportul . care sint considerati constanti.adfncimea relativi".este h.. si folosind notaf ia: X numitorul fractiei c a p i t i forma simplificati iar ecuafia (19-9) devine: / 1 K --.= Q 1 - . se obtinc ecuatia diferentiali sub forrna: KO Din definifia exponentului albiei rezul t i : fn care q = h .modulul relativ".. dh -ds i . In realitate. h.. din relatiile: K2 = Q2C2R ~i Q2 = Kgi se poate scrie R Cum . j variazi uneori cam rnult si fn acest caz nu se vor adrnite lirnitele de integrare intre distante s = f(q) presupune c6 fn afari de pararnetrii i.dq.Hidraulica Pe de altci parte..

~ prin dezvoltare in serii. all fost calculate . < ~i I = -K . ci se va divide sectorul in citeva sectoare mai scurte si se va calcula (mediu) in fiecare sector cu formula (19-18). Se introduce i'. valoarea absoluti a lui i.4.i < 0 (fig. Valorile functiei y(q) pentru valori 0 < q < 1 si pentru 20 > q > 1. 19-24. ai' C2 B gx -h. Integrind ecuatia (19-19) intre profilurile 1 si 2 se obtine: i dq... 19-25.qX-1 fntrucit 7 variazi putin in limitele alese. x = 3 si alte valori intregi.S d 2 l 1qx1 Functia cp(q) se calculeazi lesne pentru x = 2. relatia j = x2Fr. corespunzind la valori ale lui x de la 2. dar x este de obicei fractionar si in aceste cazuri calculul este mai c ~ m p l i c a t . -(s2-s1)==?2-~1+ - - S2 ' ' ho .= Fr ~i c6 introducind numirul Fr in expresia lui j.Panta fundului urc~toare. Schema la curba de stivilire pentru o albie prismatici cu panta scoborPtoare ( i > 0) Fig.Miycarea permanenfd gradual-variatd a curenfilor cu suprafafa liberd 575.8 p i n i la 5. 7 -- se obtine pentru o albie largi. prea mari. aQ2B a se considera c2 . Uneori poate fi de folos.i intabulate de Boris Bahmetev. Q2 Se introduc notatiile: j ' = . K. la care B X. 19-25). Scheina la curba de s t i v i l i r e pentru o albie prisinatici cu panta fundului urcitoare (i < 0) . si ecuatia diferentiali devine: if I . Cazul I I . se poate inlocui cu un medie) astfel c i 7 (valoare in care 'P (q) '. Fig.

Se determini un indice de albie x. ecuatia diferentiali ia forma finali: Integrind aceasti ecuatie intre limitele profilurilor 1 si 2 se obtine: . .d<. _ _ht _ _ ht- i-0 - & 8s Fig.se ajunge la formula: 'i - L = .(1 +. ecuatia reduce la: diferentials se Q2 -.5 76 Nidraulica Q in care I(.cp (<ill. astfel ca vr d e unde rezulti x f 2 = P $i ecuatia (19-22) devine: Introducind in aceasti ecuatie pe dh = h. in Care KC. 4. este modulul care corespunde la panta critici icy. 19-26).7') [v(C2) .. 19-26. In acest caz.este modulul care ar corespunde unei adincimi hh a unui curent uniform ipotetic.. = . $i valorile functiei cp (<) se gdsesc intabulate.Panta fundului i _= 0 (fig. Schemi la curba de st2vilire pentru o albie prismatici avPnd i = 0 I 1 -c hcr dh -- ds - K2 aQ2 B 1 -g QS (19-25) Se consider5 : Q2 = Kr icy...(C2 - h. s a u punind: . mergind in sens invers cu sensul curentului. Cazul I I I .. inlocuieste Se .

9 Kcr . .P)dE hc r Integrala acestei ecuatii este: icrL .ds = ( j c r ..s . icrsi j. 1 hcr Punind : ecuafia axei riului ia forma final2: La calculul acestui caz nu este obligatoriu a se lua ca valori de referin12 h. astfel ca: dh ds p - icy - jcr-EX Tinind seama c i : se ajunge la forma final5 a ecuatiei diferentiale: icr .Migcarea permanentd gradual-zjariatci a curentilor cu suprafata libera' 577 In ecuatia (19-25) Q2 prin expresia precedent..-hcr jcr ( E2 ..A hcr 9 h f 2 -.I L = s 2 . folosind notatiile urmitoare i n care indicele cr se refer2 la starea critici: lcr . = uicr C2 g B X $ 1 Kcr = . K Se introduce uri indice de albie x..El) A si i n care jcr este jcr mediu in intervalul 1-2 E1 . . si. ci se poate lua o adincime arbitrari hr si mirimile corespunzit oare.

. 18. j = - 3....0003.0 m. = 3 . 2 0 m . 4 m . Se giseste cp Cql) = 0.. Rezultg m = E g i p = --.... V8 -....=3. rezultii h. = 3... 18.oo ..4 .. deci Exponentul hidraulic a1 scctiunii trapczoidale x.50 se va calcula perltru hl si h2.578 Hidraulica c) Exemple de calcul : 1) Fie o albie de formi trapezoidala avTnd panta i = 0. cp ( ~ 2 ) = 0.. S i se calculeze lungimea curbei de s t h i l i r e intre pro' h gi nl filele 1 cu h..4 -- 1 .O 9. respectiv a se calcula j pentru mai multe valori intermediare ale lui h $i a se lua apoi media aritmrticii... = 3. = 5 m....122.4.80 4...n g .. i .96 . baza mica b == 3 rn b = 1.O - 1 2 3 4 3..B ' !I .45.53... .65 1. cPnd debitul Q = 26 ms/s... == Ri g V a . Se ia media x = 3. folosind o tabeli de calcul ca aceea de mai jos: Nr..----aV2B Insi h .= 9 . 13. 0..6 -- I 1 . . 0.. B.115 0.611 ..40 5. i h j ..6.. V l = 1.016. x. 0. 6% j .004 1... a. Pentru coeficientul de rugozitate n = 0..20 m gi 2 cu h....20 3..- aVZrB -...... V 1 V' 1 - I=-.. . 40..113 . Se constati c i j variazii P limite cam n ~ a r i$i pentru un calcul mai exact a1 lui 7 n este recomandabil a se Prnpsrti lungimea de stivilire in cPteva tronsoane...

2) Se dau Q. o problem% de acest gen se i v e ~ t e calculul nivelurilor de inunla datic cPnd se bareaz5 albia unui riu. rp (5) $i cp (c) deci $i valorile din cazurile acestea particulare. De obicei.) obfinuta prin douiy trei valori arbitrare ale lui h. 111 accst caz nu putem calcula pc x . -K Q2..Migcarea permanent.. )s (19-30) Fig. . sc cere Q. iar indicele 2. (normal in albie pentru debitul de calcul). Schemi !a metoda general3 de calcul grafic a1 curbei de stevilire . Se iau o serie dc punctc de adincimi cuprinse intre It. $i L gi sccerc h.4.. 0 asemenca problem5 permite determinarea tlcbitului cind se cunosc ele~nentelc curbci de stgvilire stafionarl. $i se obtin distantele L respective.) decit luind-pe la. ( 1 9-29) Pentru tronsonul 1-2 se va lua modu 1111 mediu K. $i L. plecind de la ecualia (19-l). = h. In acela$ mod se procedeaz5 daci cste c u n o s c ~ ~ t $i se cere h. metoda exponentului hidraulic fiind generala. h. fie grafo-analitic. la o sectiune in amonte.. . h. 19-27): z. se poate scrie (fig. i. $i cp (q.. 1I = Hz - ( -i . arbitrar si apoi procedind prin aproximatii succesive. .4. in secti~ine esle prin definifie: deci ecuatia (19-28) devine . 1-2 sint pierderile de sarcin. din ecuatia: 7 . Daci se ia ca reper planul orizontal lrecind pe la fundul secfiunii I . care se calculeazri cu formula: 1 . Se ajunge la rezultat fie prin aproximatie. i n acest caz trebuie s5 admitem mai intii un h. prin intersectia ~rizontalei == i L cu curba y -= F (h. Metode grafice pentru construirea curbei de stgvilire a) La albii prismatice se poate folosi o metod5 grafic. Atunci estc cunoscut nivelul de la baraj $i nivelul h. 19. de exemplu pentru dreptunghi $i parabola. gradual-variniii a curenfilor cu suprafafa liberii 579 Obseroafie. aproximativ. $i apoi se pot determina celelalte clemente care trebuie s i se verifice intre ele. . 3) Se cunosc h. h. z2 == h2 -t- Energia specific. 4) Pentru uncle sectiuni geometricc simple au fost calculate tabele speciale.. aprcciat din curba de stlvilire. si h. Tabelele din anex5 cuprind printre valorile functiilor rp (q). (rezistenle distribuite) pe unitatea de lungirne in tronsonul 1-2). 19-27.. care se poale scrie sub Iorma: in care indicele 1 se reIeri la o sectiune unde albia este barati.

sectiunile udate Q. h. 19-29.sl-. la n distanta i.-. care face unghiul a. cores- Fig. " 1 2 = tg a. etc. se afli punctele 2. . care face unghiul a. ) . etc. ).-.). . Pe verticalele lui 2'.s. figura 19-29. 1 2 - tg etc. calculul fiind valabil In tot lungul albiei. din C oblica simetrici C2'. Din punctul 1 (h = h. 19-28. la intervalele sl-. Calcul grafic a1 unei curbe de stgvilire negative punzitoare si din formula (19-29) se stabileste h = f ( i . Calculul grafic itz cazul utzei curbe de sta'vilire pozitive Se noteaza . Cu ajutorul lui h si a1 relatiei de definitie a lui H se poate construi si curba: H = F (i. Aceasti epuri pregititoare permite aflarea adincimilor h. Apoi. h. . cu orizontala.. * Albia fiind prismaticl. cuprinse intre hl si h. 3' etc..1' ~i oblica I'C... In figura 19-29 se a r a t i calculul grafic a1 adincimilor in cazul unei curbe de stivilire negative.si E figura 19-28 se traseazi dreapta de sprijin A-B parale15 cu axa OH. Calcul grafic al unei curbe de stivilire po~itive Fig. acest calcul se face intr-un singur profil.. Se stabileste h = f(i. din 2'. oblica 2 ' 0 ..-. 3 . figura 19-28. pe care le trecem apoi in figur? 19-27. s. oblica 03' simetrici cu 2 ' 0 etc. care determ i n i segmentele h..580 Hidraulica Se calculeazi acum* pentru o serie de valori arbitrare ale lui h . cu orizontala.) se duce verticals 1 . modulul Y si viteza V care corespunde la debitul Q dat. Se determini pentru valorile lui Y astiel gisite pantele i.-..-. . .

= 2 Fa. i n figura 19-30. Se inmultegte Fa cu -si se obtine o ineltime z. 19. din aproape in aproape. Acest modul K m se calculeazi fie cu ajutorul observatiilor hidrometrice care dau relafia dinlre un debit ~i zm. Pentru calculul lui Az se poate folosi aceeasi metodi de calcul tabelar. deci Fm este funcfie de I. se poate lua aproximativ egal cu n~odulul pentru cota I. Se pol ins5 intrebuinfa metode mai elegante.. care 2 2 se trece ca ordonati tot T figura 19-30. N.) pentru fiecare sector. iar mirimile Q . media modulelor in intervalul 1-2. fie cu ajutorul formulei Ch6zy: Km c m Qm \K ' In care rugozitatea este apreciata. cu neglijarea termenilor cinetici. Fa 2 Fa 2 (a) (6) (cI Fig. b) La albii oarecare. in care se evitd calculul prin aproximatii. K2.b sint construite S curbele F = --. Aceasti metodi poate f i aplicatd si la albii neprismalice. Pavlovski) . expusi la paragr. cu conditia ca fundul s i a i b i o p a n t i cvasiconstanti i . Calcul grafic a1 unei curbe de stzvilire (dupa N.2.. ecuatia (19-28) devine: Se construie~tepentru fiecare sector. 19-30. c.. c se duce o catetd arbitrari a si se citeste la scara grafiQ2 c d u i b) a = F. In acest caz. In figura 19-30. I( $i V s i fie calculate pentru fiecare secfiune pe baza mdsuririloc directe pe teren. dar care necesiti calcule prin aproximafii succesive. Se obf ine unghiill cc dat de: n z Q F t g a = V = .= f (2.L =Z Q Z . curba Fm = 2 "m - f (zm) Modulul I(.M i ~ c a r e a permanent6 gradual-variatb a curentilor cu suprafafa liberd 581 Observa#ie. N .. Pavlovski). 1 ) Meioda grafica" ( N .

... ~i se determini segmentul A'B' - 2F1 tg v.. Intr-adevir: s i a cl~lcemin figura 19-30.... N ......cu aceeasi cantitate: lo9 sau 10lO. Az . pentru fiecare sector $i se obtin punctele curhei de stivilire. ... Tn iigura 19-31 este trasati si curba f'(z). rugozititilor si modulelor de debit 38 -- . respectiv ff(z).) -1 A... .... Q" Daca F = f(z) nu se poate exprirna analitic.. Hidraulica ..... se obli~ie punctul B a1 curbei dc stavilire in acest profil. . se obtine: F - f (z. 1 dreapta A A ' orizoritali pin6 la axa lui z. ... ...si apoi 1 dreap ta A 'C inclinati cu unghiul a..f (2 + 8) .. CB' p i n i la axa z . -...? -. se construieste derivata ff(z) graiic.. p e n t r ~ ~garni intinsi de o niveluri.5 2 . dreap ta s h e trici. .. 3) Melode bazafe e..si folosind aceeasi curba F = f(z) . . pina la curba FI ........ inclinati cu unghit~la ... Daci regirnul rtului este studiat arninuntit qi existi nurneroase statiuni hidrornetrice ale ciror chei limnirnetrice sint bazate pe mssuriri indelungate.... ... 2) Metoda grafo-anulilica" ( N .. $i ducind orizontala B'H pina la prolilul 2.xc1usiv pe misuriri hidromefrice. Ci~~gl~itrlperrnite calculul grafic a1 produsului Q2F.... ...si u r m i ~ tori. Cu acelea~inotatii : din care rezulta Se dezvoltd in serie lunctia 'ririind seama de ecuatia (19-31) . Pentru a avea o figura proportionati se recornandi a inmulti pe f(z). Urrneazi mai departe reprezentarea unghiurilor cr. .. -. Puvlovski). . dupd aceea..... u .f (2 ...f ' @ ) 2 -- .8) ..si neglijind termcnul in ( A Z ). -.. se pot evita calculele sectiunilor.. - F1Q2... plecind de la relatia de definitie ft(z) = -.

Aceast. Se reproduc pe aceea~iplans2 cheile limnimetrice ale grofilurilor intregului sector stavilit (fig. Din cele doui ecuatii precedente rezult6 imediat skit Se observi c i s si Kmed acelea~ica gi in ecuaiia (19-33). care corespunde cotei z2 == z1 Az. gi se calculeaza Az. astfel determinat gi d a c i z'. in principiu. la baraj ii corespund debitul natural Q. Secailtd pe cheia proiilului de la jumitatea distantei s.. Se anasoarri pe epuri A?. Fie Az. diferenta d e nivel intre cele doui proiiluri. Fie z. Cotei de retinere z. de exemplu. admis.-. care sint aceleagi. diferii :.. si denivelarea Az. care este debitul natural Q. In Kepublica Popular2 Romini numai fluviul Dunsrea indepIi..Metoda N . conform formulei (19-34). nivelul curbei de stivilire (Pavlovski) mediu apreciat (la inijlocul tronsonului 1-2 dupa barare). o metodi bazata numai pe misurdri hidroinetrice este desigur una din cele mai exacte metode.Migcarea perrnanentd gradual-variatd a curentilor cu suprafata libera' 583 in profiluri. . naturala pe tronsonul 1-2. ultimi relatie s t i la baza metodelor Mastitlci si Grimm. Se pleaci tot de la ecuatia (19-33) sub lorma : F=f(z) Az = FQ2 = 2 Q2 (4-33) ~ i r d f '2 )\ ( ~i se cauta a se elimina iactorul F (Q fiind debitul de calcull. .-. Musfitki evita calculul prin incercsri succesive a1 denivelarijor in modul urmitor. corespunzitor (fir2 barare).z ( neste aceastri conditie intr-o m i s u r i ac... Se presupune. se reface calculul. 19-31. deoarece Se calculeaza z' cu ajutorul lui Az. calcule care cer o cantitate mare de masuriri pe tereri si ipoteze greu controlabile in ceea ce p r i v e ~ t erugozitritile. + . dat fiind ca mulfe mire insfalate pe acest fluviu functioneazi de mai bine de 75 ani ~i clleile lor limnimetrice au dispersiuni reduse. . $i se'cauti pe cheia 2 debitul natural Q. la acest debit: Ymcdeste functie exclusiv de sectiunea . Calcul graficanalitic al (aval) ?i 2 (amonte). Se adauga la z. cantitatea Az..-.( m ) ceplabild..si nivelul z. 19-32). astfel ca.ensibil de z. care se citeste pe figura 19-32. c i se i09f[z)(sPm-5) cautri curba de stavilire datoritri unei barari a curentului si c i Az este diierents de nivel intre cotele profilurilor 1 Fig.

Metodi de calcul a1 remuului adecvati fluviilor cu albie complex2 (Hidrotehnica.-. . Se ia pentru toate mirele hidrometrice acelasi nivel de reper de bazi si se Fig. 19-33): Dup5 ce se obtine.-. si Q. cu cheia 3 etc.584 Hidraulica Aceasti coti se trece pe epura curbei de stivilire la distante s . Calcul grafic d u p i metoda de la 19-32 irnbuniitiititi alege o gami de debite caracteristice care se fnscriu pe miri in punctele unde debit se obfine nivelurile cosespund acestor debite... I a t i cum se calculeazi in exemplul reprezentat fn figura 19-34. Unind punctele