Ing.

CRISTEA MATEESCU

Membru 'a1 Acaderniei R.P.R. Profesor la lnstitutul de Construcfll Bucuresti

-

HIDRAULICA
-*w--.

---..

1

E D I T U R A

D E

S T A T D I D A C T I C A $ I B U C U R E S T I - 1 9 6 1

P E D A G O G I C A

\

f

-%- >

'

I

,
*

Aceastii lucrare arxe ca bazii cursul de hidra~liciipredat la. Facultatea de liidrotehnicg a Insti tutului -de constructii-~ucuregt din 1946 i ptnii agi. In consecintgea contine toate capitolele, previzute tn programa ' agali tic6 oficialg. Autorul a , dezvol tat fmii materia pe baza experientei sab tn hidratehnid, pentru ca lucrarea s i pcsatii fi de folbs $i inginerilor specialigti in lucrilri hidrotehnice, cercetiitorilor din insti tutele hidrotehnice gi cadrelor didactice de specialitate din inviitiimlnt. Au fost folosite cunogtintele de matemat ici predate fn iristi t utele de fnvitlmint tehnic superior.

-

4.1s _ m-3: *
a

*

r

.

- - 4 --%
-,

4?i
d.

,

,

- ---".-?
&--

-.y:;

-

- .*k:~p. -4%
- 2

a

A %

,

%

Z* y
.
I *

1''

,
f
-

-

- ! *>*a? :
> ;
n

--.

*.
I

Y - ,

2% :
t.

s - =-,-.$*

.
'

-. i9

-*

-

Aceastcr lucrare a fost scris~in indoitul scop : .+. - de a servi studenlilor din faculta'#ile prof ilate pe discipl inele hidrotehnice i. - de a servi spre consultare inginerilor din produclie si cerceta'torilor E n . > . diferitele domenii ale hidrotehnicii, precum : construct ii hidrdtehnice, navigat ie, hidroumeliora#ii, a1imenta'ri cu apa' si canaliz&i. \ Pentru a i ndeplini acest dublu scob a fost nevoie sa' se dea o dezvoltare egalci ._ : . -- hidraulicii teoretice cit si aplicafiilor tehnice. S-a cdutat ca bazele teoretice sci - fie dezvoltate pentru a da cititorului prega'tirea necesard spre a studia cit mai numeroase ~i mai variate aplicalii s-a ca'utat ca apli----cafiile sa' fie din diferitele ramuri tehnice. fn volumul de fala' specialitatea instai ale construcfiilor, afara' de -- - . ;* . lafii ~i utilaje, unde este necesard cunoa~terea atEt a hidraulicii lichidelor gigazelor, I c2t gi a termodinamicii. Problemelor deehidraulica construcfiilor hidrotehnice li s-a dat o atenlie deosebita', nu insd si dinamicii curslirilor naturale de apci, care necesitci o tratare T' 1'. specials' intr-un iolum separat, in legdturd strinsd cu hidrologia~icugeografia -, . fizica'. Totusi se vor g k i rezolvate, la Cap. X V I , X V I I I , X I X , X X I I , XXIV, ,. . X XV, nume'roase probleme din acest domeniu care sint legate mai strins de con-' strucliile hidrotehnice. . Pentru demonstrarea teoremelor de hidrodinamicci nu au fost, in general, F t -- depti~ite cunostin#ele de matemat ici predate in inst itutele politehnice. S-a fcicut ; desea uz de metodele de rezolvare aproximative si grafice, instrumente comode si .;'. eficiente puse la dispozilie inginerului care se g&eqte adeseori in fa#a unor pr6'ir bleme a ca'ror rezolvare matematica' exacta' nu este inca' posibila'sau este prea dificila'. Ca primul rind lucra'rile clasice, -- lucrdrilematerial documentar au servit in larga' lucra'rile hidraulicieniloriar pentru moderne s-au folosit pe o scara' soviet ici, i; precum si s .- -- spechl principaleleuzcontribulii aduse de hidraulicienii romini in acest domeniu. , In' am fa'cut de ualoroasa publicaf ie a regretatului prof. ing. D. GerA i ; mani ,,Hidraulica teoretica' si aplicata'", pe care autorul ei nu a avut posibili;+ tatea sri o termine, o moarte tiremat ura' antrerupind brusc o opera' de vast&erudvie L-e ;-,. -- ~i sintezli. Ca metoda" de expunere s-a luat ca bazd metoda dialecticii materialiste. Fe.';- . . nomenele au fost prezentate intotdeauna in cadrul natural, complex, cu legcituri 5? , multiple si consideratii isforice si apoi au fost intuite scheme simplificate, dupd > ;. a ciiror rezolvare s-a procedat 1; verificarea cu practica. >$ Aplicaliile tehnice prezentate nu sint simple exercilii, ci in general probleme $:' .- scoase din practica lucra'rilor hidrotehnice. 2f=;
.
2'
,;
-+
-$

I

&

r

I

'

/

*+'

,"

L I

-

*

i

/

,

*

h

-

,

A*.

F'

-

-I , I "

%
I

+

-

e

1

--u

-

<'> f
?N

A

8

d

5 - T

1

*

1

*

4

'7 -

a ,

2

$! !

& : y s
.y't
5 4 -&

.'

-

-. .
*

r-

A. MHrimi generale
- lungime (coordona t5) b, B - l5tirni h, H - iniltirne 7 - volume (in hidrodinarnici) V - volurn (in hidrostaticii ~i la ' proprietiitile fluidelor) v - volurn specific S, - suprafete a, @, 0 - unghiuri y, t - tirnp 7, T - durat5, perioadi - vitez5 unghiularii (radianils) - o - numlr de turatii pe rninut n, N - cornponentele carteziene ale u, V, W vi tezei V - vi teza (vector) a, c - vitezg de propagare (celeri tate) uf, I)', wf - viteze pulsatorii uf2,vl2, ufvf - viteze rnedii temporale - viteze medii in sectiune u m, M - mas5 F - forti (in general) P - fort 5 de presiune R - rezistentii (forti) G - greutate P - presiune u2 - presiune cinetic5 (de stagPo=P2 nare) Y - greutate specific5 P - densi ta te E - coeficient de elasticitate c - coeficient de elasticitate 1 X= - cubic5 t de cornpresi bil i coef icien E tate - coeficient de frecare la aluP necare
s

v

I, L,

s

- lungimi

w

w,

.
i

1

-

i

F

\ -

v,

- coeficient de viscozi tate di. ., namica - coeficient de viscozitate cinematic5 - tensiune superficial5 (capilar5) - efort unitar (normal pe sect i une) - efort uni tar tangential - efort unitar de directie oarecare - energie specific5 in sectiune, raportat5 la greutate - potential de forte - impuls, cantitate de mi~care - putere - energie (cantitate de .. .) - temperatura relativi in " Celsius - ternperatura absolutl in " Celsius
A

.
G

B. Fluide perfecte

- potential de viteze - functie de curent - potential complex
- circulatia, intensi tatea virtejului - viteza unui cirnp de viteze paralele, uniform in tot spatiul - presiunea pe u11 fir de curent, la distant5 mare de un obstacol - virtej, rotorul vitezei - sectiunea unui tub de virtej - flux, debit

-

9

C. Fluide reale

- razi hidraulic5 - perirnetru udat - pierdere de sarcin5 intre dou5 puncte - coeficient de pierdere de sarcin5 local5 - panta fundului - adincirnea unui canal - adincirnea unui canal in -rnigcare uniforms - adincirnea critic5 - ~ a n t energetic5 (hidraulicg) a - panta piezornetric5 - panta critic5 - i i teza cri t ic5 - debit de volurn (total) - debit de volurn (specific) - caracteristica (rnodulul) de debit - coeficientul lui Darcy - coeficientul lui ChCzy - coeficient de rugozitate, dup5 Pavlovskl, Manning +a. - vi teza de alunecare (dinarnicg) - grosirnea filrnului laminar - coeficient de contractie a1 sectiunii de curgere - coeficient de vi tez5 - coeficient de contractie a1 unei dirnensiuni (la deversoare) - coeficient de debit - coeficient de inecare (la deversoarej - rugozitate absoluti - rugozitate absolut5 nisipoasii - cotangenta unghiului cu orlzontala taluzului

- energie specifici, de - diarnetru - raz5 a unui cerc

- inilfime geodezic5

pozitie

-exponentul hidraulic al albiei cp(q); cp(t), cp(6) - functiile curbelor de s tivilire (dup5 Bahrnetev) 1, - lungirnea de undi - Pngltirnea unei unde dearl supra nivelului normal R - rezistenta total5 la tnaintare C - coeficient hidro- (aero-) dinarnic al rezistentei totale - coef icientul rezistentei de presiune (sau de form5) - coeficientul de rezistenti la C f frecare 2: - coeficien t ul hidrodinamic al presiunii locale R, - rezistenta frontal5 RZ - portant5
x

CP

D. Mi9carea apei subterane - migcarea aluviunilor

- coeficient de perrneabili tate - diametru efectiv (a1 unei
granule) - vi teza rnedie de antrenare - viteza la fund, de antrenare - vi teza de sedirnentare - rn5rirnea hidraulicg - debit solid total, kg/s - debit solid specific, kg/,s* - concentratie, kg/rn3 E . Similitudine

A = - - scara rn5rirnii A fat5 de a rngrimea a , a rnodelului 7r - produs criteria1 Re - nurn5rul Reynolds - nurn5rul Froude Fr - nurnsrul Euler Eu S1 1 - nurn5rul Strouhal We - nurn5rul Weber Ma - nurnirul Mach

Capitolul I

Introducere

% '

-

\

-

-

-

-

.

%

'

Este cunoscut marele rol pe care-1 joaci apa in procesele fizico-chimice si biologice de pe pimint. Acoperind scoarta globului pe 315 din suprafati, {ormind refeaua hidrografici a uscatului, fiind prezentii in atmosferi sub form6 de vapori, apa participi la modelarea formelor de relief ale pimintului,, la constituirea rocilor; ea circuli pin; la mari adincimi in interstitiile si porii uscatului, face parte constitutivi din organismele fiintelor vietuitbare si participi la fenomenele de viati care se indeplinesc pe uscat, in a p i si in atm6sferi. Istoria civilizatiilor umane atesti rolul fndeplinit de a p i 1 rnirirea ~i ; deciiderea anumitor popoare. In epoca noastri, rolul apei este cu atit rnai important cu cit populatia este rnai densii gi a ajuns la o treap t i rnai inalti de culturi. Tn special in t i r i cu o industrie puternid, printre care se situeazii pe o treapti din ce in ce rnai fnal tii tirile socialiste, ca U. R.S.S. ~i tirile de democrat ie popularii, folosinta apei este supusi - asemenea unui bun pretios - la o reglementare riguroasi fn vederea satisfacerii tuturor cerintelor actuale gi a celor previzute in planurile de dezvoltare in perspectivi. Multiplele folosinte ale apei se datoresc mu1tiplelor ei proprietiti fizice, chimice, biologice. Astfel, apa este unul din cei rnai puternici solventi, este purtitoare de energie mecanicii (cinetici si potentiali), este purtitoare ~i mijloc de transport de calorii, este lubrifiaht, plastifiant, cale de transport, mijloc de transport in amestec a1 unor materii solide, element vital care intervine in toate procesele vietii pe pimPnt (cresterea plantelor, viata animalelor, viata si siniitatea ornu!ui), precurn si in v h t a colectivititilor umane, chiar si in manifestiirile superioare ale acestora, ca arhitecturi, urbanism, igieni, sport, turism etc. Folosirea apei in toate aceste cazuri se face fie direct, f i r i intermediul unor constructii, magini sau instalatii, fie rnai ales prin mijlocirea unor asemenea obiecte, create de mintea si munca omeneasci. Aceste realiziri sfnt creatii tehnice si s-au produs de d n d existii omenirea. Nu intotdeHuna oamenii au avut numai foloase de pe urma apelor; ei au avut adeseori de suferi t de pe urma unor fenomene deosebi t de nefavorabile datori te apelor, ca:, inundatii, viituri distructive, secete prelungi. Asemenea manifestgri au de multe ori caracterul unor calamitiiti, dezlintuiri ale fortelor naturii, ~i cb efecte extinse asupra unor grupuri mari de oameni, asupra unor oraqe qi regiuni agricole vaste. Lup ta omului impotriva fenomenelor distructive ale apei se duce de asemenea, de milenii, prin executarea de lucrgri hidro9

-

1

1
I

tehnice: unele sint lucriri de apirare, altele sint lucriri capabile a atenua insegi debitele de viituri sau chiar lucriri pentru stiipinirea totali a fenomenelor naturale. De la folosirea partial2 ~i de la lucrari de apirare, omenirea a ajuns astizi, prin cunoagterea din ce in ce rnai aprofundati a legilor naturii, la stipinirea fenomenelor inse~i~i se afli in situatia de a-si propune ca tel tangibil stipinirea totali si folosinta mu1tipli a tuturor apelo; care u d i uscatul. In ceea ce priveste apele oceanelor ~i apele subterane, procesul de intindere a stipinirii omdlui se desfisoarii. in ritm progresiv. Tehnica nu avea la inceput caracterul de stiinti, constructiile se creau fir8 a fi calculate in sensul de astizi. Inginerul 'antichi tiitii avea ca principal obiectiv sii dea obiectelor formele ~i dimensiunile cuveni te din ,,experientiU qi prea putin din ,,calcul". Planuri, misuritori, devize s-au ficut din cele rnai vechi timpuri civilizate, inginerul era ins2 rnai mult arhitect, in sensul vechi grecesc a1 cuvintului (constructor-sef). Dar pe misuri ce oamenii au izbutit s i explice legile naturii, pe misuri'ce stiinta s-a dezvoltat, cantitativul a luat locul cali tativului, proprietiitile apei i u fost prinse in legi general valabile, iar astizi -creatiile tehnice nu se pot lipsi de contri butia stiintelor rationale. Printre aceste ~ t i i n t e este si hidraulica, o ramurii a mecinicii, aceasta fiind ea i n s i ~ i ramuri a fizicii. Hid,raulica nu se ocupi in egali miisuri de toate o proprietitile apei, ci rnai mult de acele proprietiti care intervin in echilibrul gi mi~careaei. Dar asemenea proprietiti le posed5 nu numai apa, ci toate lichidele, precum si gazele, intr-un cuvint : fluidele. !$i cea rnai caracteristici din aceste proprigtiti este tocmai fluiditatea, proprietatea de a lua forma, unui spatiu Tnchis, firii vreun efort apreciabil, fir5 consum de energie.
7

, -

1.2. OBIECTUL CU RSULUI
'.

Hidraulica se ocupi cu studiul miscirii si stiirii de repaus a fluidelor (deci a lichidelor si gaielor), precum si c; studiul rezistentelor opuse de un corp fix intr-un flhid in migcare. In aceste conditii, denumirea veche de hidraul icii data acestui studiu pare anacronici, deoarece acest cuvint derivi din grecescul hiidraulos, cuvint compus din dGop (api) si a6Aoc (tub), care insemna la fnceput orgi de api, instrument muzical cu iuburi de suflat, in care miscarea aerului era reglatii prin mijlocirea presiunii apei. Actualmente acest s h d i u a1 mecanicii lichidelor si gazelor trebuie sii poarte - in mod logic - denumirea de mecanica fluidkor, ceea ce se si obisnuieste, in cazul cind acest studiu imbriitiseazii deopotrivii proprietiitilk lichidelor si gazelor, chiar la vi teze 5i presiuni Gari. Riimin ca apartinind si azi domeniulii ,,hi draulicif" acele fenomene care se produc pini la pr'esiuni si viteze li-mitate, la care gazele pot f i tratate la fel ca gi lichidele. Notiunea de ,,mecanica fluidelor" a apirut destul de tfrziu, la inceputul secolului a1 XX-lea, o datii cu studiul rnai aprofundat a1 fenomenelor legate de mi~carea avioanelor, cind s-a stabilit in mod precis identitatea fenomendor de mi~caredin diferitele medii lichide si gazoase. Azi, aceastii denumire de rnai mu1t teoret icii, mecanica fluidelor se foloseste pentru a ihdica o dis~iplini dar rnai cuprinziit6are dech hidraulica, cici studiazi toate fluidele, Iiisfnd ins5 la o parte o serie de probleme de misciiri mai complicate nestipinite de
9
-

.
I

k

*,.

,

- .

9

9

'a$,* .
,

g<A,&?..= ,. * , : r\yr ,: ,
SF.!,,?

,
.,
*,
,

&.iff.!.;- , '
.$%..'\
b-*w

, > *

,,.

$''g;>;.. r.Th.' " 5,G$; ." $ . :
r
k

:.

. .

:,-

-

Introd ucere

9

metodele teoretice ale mecanicii fluidelor si care formeazi un domeniu propriu * ; .-.- a1 hidraulicii (cum sint curentii cu suprifata l i beri, m i ~ c i r i l evariabile s u b -. presiune sau cu nivel l i ber s.a.). Notiunile insi evolueazi in decursul timpului, . -. . .. fmbogitindu-si continutul ' sau din el, ~i cuvintul (numele) care le 7 exprim2 poatk ajunge cu timpulpierzindmai corespundii. Astfel, c f t i deosebire s i nu - . - & continut de la grecescul hiidraulos (orgi de api) la stiinta hidraulicii de . astizi ! .-. . .- -Cea mai mare parte din hidraulici este consti tui tii din hidrodinamicii, . . in care se studiazi stirile de migcare. Alte doui subdiviziuni, mai pufin dez-. - voltate: hidrostatica si hidrocinematica se ocupi de starea de repaus-, respectiv - de itudiul miscirilor ' flui delor f i r i considerarea fortelor. $5'4 '
Y

P;

6%

-d*,

I--Y

+

fa
z > .
C

-.i,

r

9

4 ,
L

1 -

8

-+

,%.

< + .

/

G./! '?'

Hidraulica a avut mult ltimp un caracter predominant experimental. Mai mult, importante lucriri tehnice, care pot f i privite ca aplicafii ale hidraulicii, precum: baraje, canale, rot i hidraulice s-au realizat, din antichi tate, .. .+. -fiii preexistent a unei disciiline teoretice. Scurtul tratat empiric a1 lui Arhi,. ' mede * si cele citeva note sumare din scrierile Iui Frontinus** sint singurele , dovezi fiimase despre sistematizarea cunostinfelor obf inute empiric si despre -+. L- - existent a citorva reguli practice, foarte aproximative, adesea doar calitative. ..: . In secolul a1 XVII-lea incepe a se clidi treptat edificiul hidraulicii teore". *,< -tico-experimentale. Este adevirat cZ i n c i in secolul a1 XVI-lea, Leonardo da a scris tratatul ,,Mi;carea ~i misurarea apei" bazat pe ~ i n c ' i (1452-1519) experienfe ~i observafii pe modele, dar aceastii lucrare, nefiind publicatii decit ? . ! . d u p i 400 de ani de la moartea autorului, nu a avut vreo inrfurire in tehnici. -. Dupi anul 1600, notim printre figurile mai proeminente: \J\\. . Simon Stevin descoperii legile presiunii lichidelor pe peretii vaselor ; 2 . - Blaise Pascal enunti principiul transmisiei presiunilor si formuleazi legea . echilibrului lichidelor, inventeazi barometrul ; Galileo ~ a i i l e i fiiri a fi fiicut , 4 descoperiri de seami in hidraulici, punind ins2 bazele mecanicii generale, f L + inlesne~tedescoperirea Iegilor hidraulicii, astfel c i elevul s i u Torricelli, T n secolul a1 XVII-lea, descoperii legea scurgerii prin orificii. Newton are o con-?* tributie importanti prin formularea. legii viscozitifii lichidelor si legea rezistentei la miscare a unui corp solid cufundat Tntr-un fluid fix. In secolkl a1 XVIII-lea, d u p i c e -principiile mecanicii generale au fost 2 stabilite, se pun vi bazele hidrodinamicii teoretice. De acum inainte, hidraulica .,' -urmeazi ca ~i mecanica construct iilor doui c i i , adesea separate: matematicienii . . stabilesc pe-cale teoretici legile misciirii, inginerii si fiiicienii experimenteazi . si stabilesc formule empirice de calcil. Astfel, printr&matemat icieni se remarcii : ~ a n i e Bernoulli (1700-1782) care a publicat primul tratat stiinfific de hidral -. ulici in 14 capitole, printre care cunoscuta teoremii de miicare pe un fir d e -+ ,., curent ; D'Alembert (1 71 7-1 783) care public2 tratatul despre echili brul s i
+ : '

*I

w ,

J

A

- .
>i P "

+ I

;

1

A -

& - c(*C h% ,

4',
a

'

4.
i

Y

A

rc

I

L

1

r

.IC

1

* J"

'5

b-

u

\r

%

i

+ -

4

+

$ 2

I

>,

7

-%

2.
, -

A

.

,

C

, -

9

* **

De iis quae in humido vehuntur (traducere) (sec. 111, I.e.n.) De aquis urbis Rornae (sec. I).

.

.

-

I t

miscarea fluidelor (1744), iar Bouguer ,,Tratatul despre navii, constructia ~i miiciirile sale" (1 743). ' Cele mai importante lucriiri teoretice din secolul a1 XVIII-lea se datoresc savantilor L. Euler (1707-1793) si J . La Lagrange (1 736-1813). Primul, matematician si fizician, a stabilii ecuatiile generale ale miscirii fluidelor, teoria rot ii hidiaulice si a rezolvat numeroase probleme hidrotehnice. Cel d e a l doilea, matemat ician, a formulat, independent de Euler, ecuatiile miscirii . ~ a publicat tratatul de ,,Mecanicii analiticii" (1788), caracterizat priitr-un i inal t grad de generalizare si abstractie. Este de remarcat in secdlul a1 XVIII-lea rolul de stimulator a1 activitiitii stiintifice jucat de Academia din Petersburg. Bernoulli si Euler au publicat in ,,MemoriileU acestei insti tutii principalele lor cominiciiri. Tot atunci, Lomonosov a scris disertatia asupra soliditiitii si a lichidititii corpurilor, fiicind descoperiri ale proprietiitilor generale ale Gorpurilor. fn 1791 a apirut in Rusia prima hidraulicii practicii (,,Cartea de buzunar") scrisii de Alexei Kolmakov. In secolul a1 XIX-lea hidrodinamica teoreticii face mari progrese. Se introduc notiuni noi, ca: linii de curent, flux, circulatie, virtej. Multe din aceste nofiuni isi giisesc Tntrebuintare in mai multe ramuri ale fizicii deodatii, dar mai ales i i electrotehnicii (Helmholtz). Se stabilesc si ecuatiile generqle ale fluidelor viscoase (Navier-Stokes). Energetica, creati hupi 1848, cuprinde s i hi draulica si toate fenomenele de miscare sint interpretate energetic. Se iprofundeazii itudiul miscirilor in regim 'laminar si turbulent si sint descoperite cri teriile de simili tidine hidrodinamicii, de deynolds ~i ~ i o u d e , care elaboreazii teoria miscirii elicei si a navelor. In sfirsi t, prih procedee inali tice diverse, de la reprezentiirile conforme la ecuatii cb derivate partiale, se studiazii numeroase tipuri de misciiri, pentru explicarea principalelor ~i celor mai frecvente fenomene hidraulici din naturii. Paralel cu progresele hidrodinamicii se continuii in secolele a1 XVI 11-lea . - ~ ia1 X I X-lea cercetiirile experimentale de citre numero~i savanti. Astfel, se stabilesc legile empirice ale miscirilor permanente in conducte. ~i canale (Darcy, Bazin s.a.), ale scurgerilor brin orificii si deversoare (Poncelet, Weissbach, Bazin), iiscarea de fil tratie a apei ( ~ a r c f Dupui t), problemele misdrii , permanen te ( ~ o i s s i nesq, Bresse). In Rusia, cercetiiri experimentale incep in 1855 cu N. M. Sokolov. D. I. Mendeleev publici C 1880 monografia fundamental; despre rezistenta lichin delor si a plutirii in aer, in care apare pentru prima oarii nofiunea de strat limitii, iar N. P. Petrov, bazat pe experiente sistematice, elaboreazii o teorie hidrodinamici a ungerii. La sfirsi tul secolului a1 'X IX-lea, N. E. Jukovski publicii ecuatiile.generale ale miicirii apelor subterane, iar K. E. Tiolkovski incepe cercetiiri sistematice, in tune1 aerodinamic, ale rezistenfei la Pnaintare a corpurilor in mediu fluid. In secolul a1 XX-lea se pun bazele aerodinamicii si prin aceasta se elaboreazii o ,,mecanicii a fluidelor" unitarii, care cuprinde i t i t hidro- cit ~i aerodinamica. Unul dintre pionierii aerodinarnicii este savantul rus N. E. Jukovski (1847-1920), care publici studii fundamentale fncepind din 1890. El determ i n i pe cale teoretici rezistenta unei aripi de lungime infiniti, creeazi tipurile
9
'
A

A

9

9

A

Introducere

d e ,,profiluri aerodinamice" ~i le veri ficii intr-un t unel aerodinamic, construi t Ifngii Moscova, iar L. Prandtl extinde teoria la aripa de lungime finitii. Rezultatele dobfndite de 'Jukovski sint extinse de numerosi savanfi printre care S. A. Ceaplighin (1869-1945), autorul unei teorii a'misciirii supersonice a gazelor, este considerat creatorul aeroctinamicii moderne. ' ~ n Rominia, E. Carafoli creeazii noi t q u r i de profiluri si pliblicii lucriiri care constituie prima .contributie important; romineascii in aerodinamica teoreticii. Si in hidrodinamicii se fac progrese, dar bazele acestei stiinte fiind stabili te fncii din secolul a1 X IX-lea, eforturile numero~ilor savaiti, care lucreazi P -institute din ce in ce mai perfectionate, se conc'entreazii mai mult asupra n unor fenomene care se lasi cu greu stiipinite, din cauza complexitiitii lor.. Astfel, in limurirea problemei ,,turbulenteia s-au adus contributii impor-tante de Taylor, Prandtl, Kirman, Nikuradze inainte de 1930, iar dupii aceea, .mai ales, de remarcabila Scoalii sovieticii. Astfel I. V. Velikanov, V. I . Makaveev, A. N. Kolmogorov, L. G. Loifianski s.a. au adus contributii noi atit in metodele de cercetare experimentalii, cit si in metodele de studiu teoretic, fn teoria statisficii, in concepfiile de inter6etare. In ceea ce priveste fenomenele tranzi torii, problema lovi turi i de berbec, rezolvatii teoretic d e ' ~ E. Jukovski in 1899, capiitii o impdrtanfi deosebitii . in urma dezvoltirii uzinelor hidroelectrice si prime~teo rezolvare completii tehnicii datoritii lui L. Allievi. Oscilafiile apei in castelele de echilibru sPnt studiate sub diverse aspecte de Fr. Prasil, Thoma, E. Vogt, L. Escande. Mi$cares permanenti a curenfilor in albii este aprofundatg de N. N. Pavlovski (1884-1937), iar pentru albiile prismatice se aliiturii si numele lui Boris A. Bahmetev ; misciirile nepermanente in a1bii deschise sfnt rezolvate de S. A. Hristianovici prih metoda caracteristicilor si de ciitre Certousov ?.a. prin metoda clasicii. Studiul mi~ciirilorapelor subterane, pentru care N. E. Jukovski stabilise ecuaf iile de mi~care~i rnetoda reprezentirilor conforme, este cont inuat de N. N. Pavl.ovski care .a descoperit metoda experimentalii a analogiei electroprohidrodinamice, metoda de calcul a fragmentelor ~i a rezolvat numeroase bleme cu aplicafie in tehnicii. Problema miscirii aluviunilor a fost atacati cu vigoare in numeroase tiiri, cu mijloace kxperimentale din ce in ce mai puternice. InteresuI pentru aceastii problemii a crescut o datii cu punerea la punct a metodelor de transport a1 amestecului de apii si piimint (hidromecanizare) pentru lucriiri de terasamente gi exploatiiri de carieie. Dintre numerosii cercetiitori ai acestei probleme vom V. cita: din U.R.S.S. pe M. A. ~ e ~ i k a n d v , M. Makaveev, M. V. Potapov, V. N. Goncearov, A. P. Zegjda, E. A. Zamarin, iar din celelalte fiiri pe P. Du Boys, A. Schoklitsch, E. Meyer-Peter, H. A. Einstein, C. M. White, Chien-Ning. In Rominia, lucriri hidrotehnice importante au inceput pe la 1880, dar lucriri ~tiintificede hidraulicii s-au produs abia dupii 1900. Prima tezii de doctorat a unui romin a fost a lui N. Enache de la Olt (1908, Sorbona) cu titlulr ,,Contributie la teoria scurgerii peste deversoare". ~ u r f n d dupii aceasta, G. de Botezat trece la Paris o tezii asupra stabilitiitii aeropla'nelor. fn 1913, V. Vflcovici sustine la Gottingen disertatia: ,,Misciirile fluide discontinue cu douii linii libere". Intre 1913 ~i 1924, N. ~asileicu-Karpen publicii memorii
9
-

,

-.

-

A

,

originale cu privire la zborul planat a1 pisirilor. 0 ramuri noui a hidrodinamicii, ,,sonici tatea", ilustrati prin inventii remarcabile, este datori t i inventatorului romin ing. Gogu Constantinescu (1918). Alte teze de doctorat din hidrosi aerodinamici sint sustinute de D. Pavel (192!5), E. Carafoli (1928), A. Birglizan (194-O),D. Dilmitrescu (1942). Primul tratat de hidraulicii la nivel inalt, tipirit in Rominia, se datore~telui D. Germani (1942). In ultimii zece ani, stimulati de noua orinduire democrat-populari, cercetitorii romini au imbogiti t stiinta hidraulici si mecanica fluidelor cu numeroase lucriri dintre care u n d e remarcabile. Cercc!tirile pe modele la scari redusi, d e ~ au fost folosi te chiar din secoi lul a1 XVI-lea, au luat avint numai dupi stabilirea teoriei simili tudinii. Primul laborator hidraulic modern de cercetiri in Europa a fost condus laPetersburg de V. E. Timonov (1903), dar apoi in rnulte t i r i s-au infiintat asemenea laboratoare pe lingi universitif i ~i institute de cercetiri. Actualmente laboratoarele hidraulice au devenit indispensabile pentru proiectarea marilor lucriri hidrotehnice. In U.R.S.S., unde asemenea lucriri fac parte integrahti din construirea comunismului, s-au dezvol tat considerabil si laboratoarele de cercetiri hidraulice, atit in cadrul unor institute speciale h e cercetiri, ctt si pe lingi institutele de Invitimint si in unitifi ale producfiei. In Rominia, primul laborator de 'hidraulici si masini hidraulice a fost infiintat in 1929 pe lingi Scoala politehnici din ~irnisbara,urmat la cifiva ani de laboratorul de hidrotehnici a1 Politehnicii d i i Bucure~ti.In aceste laboratoare s-au ficut numeroase cercetiri industriale ~i unele lucriri teoretice printre care se remarci prima lucrare de doctorat in masini hidraulice execut a t i la Timisoara in 1939-1940. In Republics ~ o p u l a ;Rominii cercetarea ~ de laborator 'hidrotehnic, s-a dezvoltat in mod deosebit si s-au construi t rnai . multe laboratoare, cel rnai important aparfinind ~ n s t ~ t u t u l ude cercetiri i si studii hidrotehnice din Bucuresti. i Schita istorici a dezvoltirii hidraulicii ~ r e z e n t a t rnai inainte ilustreazi in mod evident teoria materialismului dialedic. Din observafiile numeroase ale fenomenelor, adunate cu greu in lunga perioadi de gestatie a acestei stiinte, s-a elaborat, printr-un proces de abstractie din ce in ce rnai extins ~i la iiveluri din ce in ce-mai ridicate, teoria care st8 la baza disciplinei. 0 d a t i legile naturii fiind formulate, fiind duse la un grad de generalitate din ce in ce rnai mare, gindirea omului a putut s i se intoarci cu puteri sporite asupra realititilor, s i infiptuiasci constructii, m a ~ i n si instalatii corespunzind unor scopuri i practice. De la intuirea vie - cum scrie V. I. Lenin - citre gindirea abstracti si de la aceasta la practici, aceasta este calea dialectic2 a cunoasterii adevirului, a cunoasterii reali t i f i i obiective.
9

'

-

9

A

9

--

9

99

9

6b

9

1.4. LEGATURA CU ALTE DISCIPLINE $I ACTIVITATI Hidraulica se afli la baza rnai multor ramuri de inginerie, care pot fi grupate intr-o disciplini largi ce poate f i numi t i hidrotehnica. Astfel, hidrologia cuprinde studiul apelor in naturi, iar hidrografia este partea descriptivi din hidrologie. In legituri cu folosintele apelor, deosebim o serie de discipline

'*,. .

g+:-,,'. /4 ,* .
27..

Z,' :
. 7

q!.;. ;;, ., .
: ; #

..+.... . . . -..
. j

-

-

-.

Int rod ucwe

13

,,.

care corespund folosintelor respective, precum': hidroenergefica sau amenajarea gi folosirea energiei hidraulice ; hidroamelioratiile (irigatii, deseciri) ; regula. . -- rizarea cursurilor de apd; cdile navigabile si portllrile; alimentiiri cu apd si canalizciri, toate din specialitatea inginerului constructor. Alte ramuri ale' hidrotehnicii se incadreazi in specialitatea ingineriei mecanice, precum: constructia -: turbinelor ~i a pompelor, aeronaut ica, navigatia etc. f n industrie, numeroase , procese tehnologice se bazeazi pe fluidificare, pe transportul hidraulic a1 unor corpuri soli de sau granulare, pe fenomenele de eroziune ~i sedimentare. ~3 rt Se elaboreazi in prezent o hidraulici a metalelor topite la temperaturi mari, , - . necesafi unor procese legate de folosirea energiei at omice. Hi draulica teoretici sau mecanica fluidelor este, f i r i indoiali. o disci." . plini cu bazi experimentali, ca orice ramuri a fizicii, insi explicafia fenomenelor necesiti folosirea largi a matematicilor, de la teoria vectorilor si analizi ping la statistica matematici. ~ ~ l i c a f ingineregti ale hidraulibii, ii'le 6 ,*se fac in-mod avantajos prin diferite metohe de'calcul graficrSi metode de cal-. cul aproximativ. Pe de a l t i parte, hidraulica se integreazi in mecanica generali, iar cu teoria elastici t i t i i are o legi t u r i strinsi, fntrucit ecuatiile generale de m i ~ c a r e a fluidelor viscoase sint acelea~i si ecuatiile elastici t i t i i , cu diferenta numai ca a unor schirnbiri de simboluri. Constructiile hidrotehnice nu se pot realiza luind ca disciplini de bazi numai hidraulica ; mecanica constructiilor (adici statica, rezistenta si elast icitatea) constituie a doua disciplini de bazi. Hidraulica intervine in doui .faze importante: -, - i n faza de proiectare, hidraulica determini formele ~i dimensiunile . obiectelor, care tre-buie apoi verificate la stabilitate'cu ajutorul mecanicii constructiilor. Am putea spune c i hidraulica precizeazi procesul tehnologic . si determini formele constructive necesi tate de n~iscarea fluidelor. - In faza de exploatare, hidraulica este folosit7i pentru verificarea procesului tehnologic admis si pentru urmirirea fenomenelor ce se ivesc in timpul _ exploatirii. Am afirmat c i necesititile de a p i merg crescind cu sporirea populatiei si ridicarea stirii materiale si cul turale a acesteia. Republics Populari Romini . G afli actualmente intr-o 'fazi constructivi in ritm deosebit de intens, ca e urmare a Tncadririi sale in ordinea social-economici a firilor socialiste ~i a metodelor de dezvol tare planici-proportionali adop tate. j-Dezvol tarea industriei si a agricul turii, progres~llsocial-cul tural a1 popo* : rului necesi t i crearea de nuheroase qi irnportante lucriri hidrotehnice. Lucririle de acest fel executate in ultimii.zece-ani, d e ~ i e p i ~ e s c multe domenii d in tot ce s-a ficut in epoca anterioari, trebuie considerate prin prisma dezvol tirii in perspectivi, pentru a ne da seama ce mai este de ficut. Astfel, fn hidroenergetici vom avea amenajate in intervalul 1959-1965 uzine noi cu o putere totali de cel pufin 460 MW (fati de 30 MW din epoca dinainte de 1945), dar vor trebui amenajate ulterior inci 4000 MW pentru a folosi cel putin potentialul natural a1 celor mai avantajoase dintre apele firii noastre. - In ceea ce priveste irigaf iile, suprafefele irigate insumeazi actualmente 120 000 ha, dar d i p i evaluiri -preliminare va f i necesar ~i favorabil a se iriga peste 3 milioane hectare.
* yc
b -C

h*

.

,,

i-

,

< ',

,'LP
-+

' -

2
#

\ ,

3

t *i, * r
&- _ a d

$ .

I -

L

, '
\

,

,.

i

i

*

'+,*
1

\

.

'i

X I

l

,

,

--

C

-,

\

I

>

,

I

\.

,

.> ,

9

9

.

\

-

7

9

C

.

4

a

A

- In intreaga tari sint 2 j/28 milioane hectare inundabile periodic, inmlii~tinate ori salinizate si din acestea nu s-au ameliorat decTt 700 000 ha (din care 500 000 ha Pncimpia de vest). Mai mult de 1 milion hectare terenuri agricole degradate sint in curs de ameliorare pe baza unui plan de 10 ani. - Pentru regularizarea debitelor si a albiilor riurilor noastre, f i r de care potentialul hidrotehnic a1 tiirii n; poate fi folosit, va fi nevoie sii se construiascii baraje cu un volum de acumulare Pnsumat de circa 8 miliarde metri cubi si din care in 1965 va fi realizat peste 1,5 miliarde. - 0 ditii cu lucriirile hidrotehnice pentru energie si agriculturii urmeazii a se construi citeva canale navigabile si porturi interioare care vor permite o dezvoltare puternicii a regiunilor din interiorul tiirii. - Alimentarea cu apii si canaliziirile locali tiifilor sint executate numai in proporfie de 113 la orase si intr-un viitor apropiat instalafiile ce lipsesc vor trebui completate, iar o dAtg cu cresterea populaf iei vor trebui spori te instalatiile existente si executate si instslafii hidroedilitare adecvate pentru sate, Lucriirile Gidrotehnice hfiit isate mai sus ca posi bile si necesare pentru . dezvol tarea intr-o perspectivii m d Pndepiirtati nu vor intP;zia sii se realizeze intr-un timp relativ scurt. Chiar P primii 15 ani urmitori, dupi cum rezultii n din documentele Congresului a1 111-lea a1 P.M.R., aceste Iucriiri se vor realiza intr-o proportie insemnatii. Astfel, Pndiguirile vor fi practic terminate in 1975, irigatiile vor acoperi mai mult de jumitate din suprafefele tehnic irigabile, iar puterea hidroelectrici va depiisi o treime din potentialul economic amenajabil. Din acest tablou sumar se intrevid marile sarcini vii toare ale inginerilor hidrotehnicieni. Lucririle hidrotehnice sTnt ins2 pretentioase in ce prive~te calitatea lucrului si costisitoare. Realizarea unor lucriiri ieftine si de calitate nu este posibilii dkcit prin stiipinirea unei tehnici cPt mai inaintate, bazatii pe stiinti. Hidraulica, fiind una din disciplinele stiintifice de bazii ale invit5rrhntului hidrotehnic, va trebui studiatii la nicelul cel mai inalt.

A

-

-

-

,

9

I

.,

Capitolul. 11

Proprietgfile

fl uidelor

2.1. PROPRIETATILE LICHIDELOR
w g1171

"

-

i-, 7

"f -C -

Lichi dele se caracterizeazii prin u ~ u r i n t ade deplasare a part iculelor din + 3 care sint formate (fluiditate); particulele alunecii unele fatii de altele, iar . : :,.- - - suprafafii liberii. Rezistenfa la lichidul iaa forma unuisevas, fiindnumai in stare < deformafia continuii pinii ce alunecare lichidelor produce limitat de o %d e miscare, aceastii rezistenfii crescind cu viteza. Lichidele, nerezistind la 1" . - schimdarea de farmii, pot f i considerate ca lipsi te de rigidi tate, deosebindu-se ; astfel esenfial de solide. In schimb, lichidele opun rezistenfii la variafia de volum si deci sint foarte put in compresi bile, deosebindu-se esenf ial de gaze, care au tendinfii de dilatare, fir2 acf iunea unei forte exterioare. Particulele lichide piistreazi totusi intre ele o legiiturii prin acfiunea unor atracfii reciproce intre molecule, care constituie coeziunea, spre deosebire de gaze la care part iculele sint supuse unor forte de respingere. . Proprietiif ile distincte ale lichidelor fafii de solide si fafii de gaze sint ins5 numai generale. Examinind mai aprofundat aceste p;oprietiifi, fizicienii au giisit cii aceeasi proprietate o au intr-o misurii mai mare sau mai micii toate corpurile, oricare ar f i starea lor fizicii, ceea ce se evidenfiazi prin experienfe de precizie ~i prin existenfa stiirilor intermediare (solide plastic& lichide foarte viscoase etc.).
I F A - .

-

.

2.1.1. Fluiditatea

I)

s'l

9

9

9

2.1.2. Greutatea specific5 ~i densitatea

Greutatea specificii sau volumetricii y este greutatea uni tiif i i de volum. Reprezentind citul intre greutate si volum, y se-exprimii in sisten~ulC.G.S. fn dyne/cm3, iar in sistemul M . K ~ ~ . (tehnic) in kgf/m3 sau tf/m3. Valorile s I t - greutiitilor specifice ale aceluiasi corp variazii putin la suprafafa piimintului, . 1 Pn functie de lati tudine si a1ti tidine, datoritii variatiei acceleratiei gravi tatiei. Greutatea specifici.mai variazi cu densitatea, iar aceasta depinde de .1 . temperaturii, de presiune, de puri tatea Iichidului etc. t Deosebit de notiunea de densitate, definiti ca un raport fntre greutatea unui corp ~i greutatea unui volum corespunziitor de a p i , -- in t a r e caz acest raport este un numir nedimensional - densi tatea se defineste ~i ca raportul : , dintre masii ~i volumul ocupat de acea masi. Cele doui nofiuni sint evident
,

.

' -

9

-

9

diferite una de alta si se va intelege pe viitor - cind nu se va menfiona contrariul - cii densitaiea este rnasa unifitii de volurn sau rnasa specifici. Aceasti densitate se noteazi cu p . ' ~ a c ise noteazi cu G greutatea unui carp, de volum V si masi M, existi relafiile*:
9

~i incii, tinind seama cii G = Mg, rezulti:

relatie din care se vede d p este exprimat in kgf s2/m4. Pentru api puri, la 4"C, la presiunea atmosferici ~i la Bucure~ti,unde g = 9,806 m/s2, y = 1 000 kgf/m3 si ,
-r p = - - 1 000 kgf/m3 = 102 kgf s2/m4.
g

9,806 m/s2

Greutgtile specif ice ale citorva l ichide
(gf/cm3)
t (OC)

(gf/cm3)

t (OC)

Apii distilatg.. ...... Aniling ............

~ I C O O ~ ............

Benzinii ............ Glicering purg ...... Ulei de uns ........ Ulei de anison ......

1,OO 1,022 0,79 0,68--0,74 1,26 0,89-0,92 0,996

4 20 10 15 0

-

16

Titei .............. Petrol lampant .... Mercur ............ Gudron de huili .... Clorurg de sodiu (sol. saturatg) ..........

0,85-0,93 0,79-0,82 13,596 1,20 1,21

15

0
17

2.1.3. Compresi biI itatea $i elasticitatea Lichidele sint put in compresibile in raport cu gazele, dar foarte compresibile fati de solide. Astfel apa, care e foarte putin compresibilii in raport cu aerul, este cam de 100 de ori mai compresibilii decit otelul moale. Notind cu p presiunea normali, adici forta normali pe unitatea de suprafat5 care limiteazi masa unui lichid, si cu suprafata pe care se exercitii aceea~i este p Q. presiunk unitarii medie p, forfa ca;e actioneazii pe suprafafa Dacii se fixeazii un punct M in interiorul acestei suprafete, presiunea unitari p
~i p reprezintg valori medii. Pentru definirea valorilor dM dG In jurul unui punct se folosesc derivatele - respect iv dV dV
--

,

* Conform acestor definitii,

pentru presiune.S.0333 kgf/&n2 = 1. r L*- In cele ce urmeazi se va consi dera ca uni tate de misuri a presiunii atmosfera tehnici..atmosferi fizicil" ~i se ia de asemenea ca uni tate d i misurii :.9678 At (fizici) 1 A 4 : + = 735 mm Hg = 981 milibari = 98. presiune uniformi pe o suprafati de 1 m2.981 bari. Presiunea se exprimi. cind tinde spre zero.76 x ': iar 1 at = 0.l piezi 10 m H20.. care produce forta totalk de 1 sten. 3k'- In sistemul M. i \ 1 1 at = A 1 kgf .G.5 f Eichid la altul. Unitatea de misuri pentru presiune seda 1 kgf/cm2 ~i se n u m e ~ t e atmosferii metrici sau tehnici.h - * Proprie f &tile f luldelor - care se exerciti pe suprafata a va deveni. I sten rezulti c i = lo8 dyne si 9 1 m2 = 104 cm2 . Se poate deci scrie: . ^presiunea in punctul M.. 1 at (tehnici) = 0. in sistemul C.4 'f \ ' Y" . revinelichidele sint Daci inceteazi forta care comprimi un lichid. . x 13 596 = 1. Pentru fieiare lichid . adici 1 kg/cm2.-:tional egali cu greutatea unei coloane de mercur de 76 cm iniltime si 1 cm2 . 1 At (fizici) = 0. Fie acum V volumul unei mase lichide supuse la presiunea p si fie -dV . . se n u m e ~ t e . f i r a se manifesta deformatii remanente. 6" lumul initial. / <r.0333 at (tehnici). sectiune.In care x se numeste coeficient de compresibilitate cubicd. Cum L - . .. I piez F = = lo* 104 cm2 = 10 milibari.a I \ . acesta exact la vodeci perfect elast ice. iar in sistemul tehnic in kgf/m2 sau kgf/cm2. considerati in mod conven-. --.981 000 dyne = 981 cm2 cm2 milibari = 0. .9678 At. Ti 2: . : sciderea acestui volum pentru cresterea d p a presiunii. la limiti. . . 'Relatia intre o atmosferii tehnici si o atmosferii fizicii este: 4. . in dyne/cm2 = barye. Presiunea medie a atmosferei la 0°C ~i la nivelul mediu a1 mirii. . deci . ? i.. In meteorologie se folose~teca uni tate J e misuri pentru presiune milibarul = 1 000 dyne/cm2.:---. .T. afarii de cazul cind se va specifica a l t i unitate.S. iar inversul siu o=X se cheami modul de elasticitate cubicd. care variazii de la un 1 t 9 '+A w -3 . .4.I-. = I . se foloseste piezul.. exist6 o relatie de tipul: i - + w \ o 9 J \ .

. Ipoteza incompresi bili t i t i i revine la a admite c i viteza sune- tului c este infini t i .presiune se transmit instantaneu in masa lichidului............ deci se miisoar8 in kgf/m2 (kgf/cm2).... w i Tabela 2-2 E pentru citeva lichide & (m2/kgf) (kgfim2) A p i la 0°C .91 10-lo 1. iar inversul i i u x.de de...... relatie care permite s i se scrie valorile lui x si E sub forma : + 9 Formula a doua din (2-1) a r a t i c i E are aceleasi dimensiuni ca o presiune.. ... coGform formulei lui Newton: c= dp I/ 5 (C = viteza sunetului in mediul fluid considerat). adici variati. rezulti: . c i viteza de propagare a sunetului intr-un mediu fluid este....... in m / k gf.2 1OM10 85 .. i n Asemenea conditii se intflnesc si in cazul gazelor. Glicerinii ... .. deci x = 0 ...99 1..777 4 34........ pe cind corpurile reale sint toate deformabile........ de exemplu F aerodinamicii.. dedusa din formula lui c.. 10-lo 25 10-lo 2. Petrol . prin urmare lichidele pot fi con- siderate ca i n ~ o m ~ r e s i b i l e . deci nu mai pu tem face si aici abstractie decompresibilitatea lichidelor... De asemenea........ permisi pentru studiul fenomenelor in care elastici tatea este neglijabili.. tot astfel cum in mecanica rational2 se accepti notiunea de corp rigid.4 108 lo8 lo8 lo8 In toate fenomenele in care se poate considera c i densi tatea variazii foarte dp putin cu presiunea..... Incompresibilitatea lichidelor este insa o fictiune. .... Se stie din fizica.......... Daca fenomenul are loc intr-o conducti Iungii..0..... Existi t o t u ~ i serie de fenomene in care trebuie sii tiriem seama de como presibilitatea lichidelor.. Mercur ........ Valorile experimentale ale lui x $I x.. cind vitezele particulelor de lichid sint d e a c e l a ~ ordin de mirime ca viteza sunetului..... indeformabil. E Introducind in (2-1) expresia lui .. . . intervine compresibilitatea...... transmisia sunetului (sau a presiunii) cere timp..* Tinind seami c i masa lichidului M = pV este constant& rezulti ca dM=O sau pdV Vdp = 0. A 50.

n viscozitatea. c) Teoria cinetici. S-a Tncercat ~i pehtru lichide o teorie cinetici.-.25 din aceea in a p i ) - . cind p ' " p.. dupi care viscozitatea ar fi un fenornen de atractie. s-au facut nurneroase ipoteze. norrnale. i . obtinem eiuatia caracteristica" a fluidului sau ecuatia de stave fizicii pentru aplicatiile c u r e h e : 3% 0 A . s-au propus de asernenea trei teorii principale: a) Teoria In ceea ce prive~te lui Newton. pe cfnd fortele atractive ar f i sau de natura gravitatiei sau de origine electromagnetici.. b) Teoria lui Maxwell in care se adrnite cii viscozitatea face s i apari diferenta dintre lichid ~i solid.siunea creste de la po la p. se exerciti intre particulele lichidului actiuni reciproce care sint numai eforturi normale pe orice plan de separatie a1 particulei de restul lichidului.rnigcgri de agitatie ale particulelor aflate P suspensie. y La lichidele in repaus. in felul urmitor: 0 . * . La o tendinti de:despirtire -a moleculelor insi lichidui nu se opune neavind decit o foarte mici coeziune. care se pot grupa astfel: fortele repulsive. opunindu-se la o apropiere a moleculelor.deformatiile sale sint insofite de rezistente tangentiale. p fiind egal cu p. pirtile cornponente ale corpului (viteza de relaxare) . insi . aga cum s-a fiicut cu succes pentru gaze. .deoarece viteza sunetului in aer este relativ mici (0. datoriti vitezei cu care se separi. dupa care viscozitatea este efectul unui amestec de cantititi de rni~care (a se vedea In special lucririle fizicianului Brillouin).20-0. modificind re* 9 9 ) Asupra naturii fortelor de coeziune. rni~ciirilebrowniene. care depind dk viteze si frineazii miscarea. . dezvoltind in serie pe e pe x la puteri mai mari decit 1 . s-ar datora probabil unor fenornene de ordin terrnic. In locul ecuatiei precedente se poate intrebuinta ecuatia: = A 1 care exprimi in mod evident comprimarea volumului de la Vo la V cind pre. In cazul c i variatia presiunilor este relativ mici. . sub actiunea unor forte. neexistind actiuni sau forte tangentiale. Aceste rezistente (forte raportate la suprafetele respective) normale a n t . plecind de la observatia c i ~i In interiorul lichidelor se produc . ~i vitezele avioanelor se apropie de viteza sunetului sau chiar o depigesc..numai de compresiune. ~ & i i n s i lichidul este in m i ~ c a r e . in orice punct. Integrind formula intii din (2-1 ) deducem ecuatia caracteristica"a fluidului (2-3). rezistenfe pe care -1e vom numi pe scurt presiuni *. care ar fi cauza rezistentei la compresiune. ecuatia caracteristica (2-3) se poate pune sub o formi mai comodi. (P-Po) si neglijind termenii care cuprind Astfel. La lichidele in repaus nu exist2 deci decit rezistenfe normale de compresiune.

r . cu directia vitezei. la timpul t dt punctele .partitia vitezelor. AV Gradientul vitezei -reprezintii deformatia in unitatea de timp a un- Fig. trecind la limiti si introductnd rezistenta tangeGtialii de viscozitate: T = T lim .ghiului drept xAB pe care-1 face la timpul t fata A B a unei particule.astfelc i B f B " = AV At (pe cind A A ' = . Intr-adevir. AV cu vi teza de alunecare . numi t i viscozitate. Aceste rezistente sint atribui te unei atractii intre moleculele lichidului.~i cu + 1' - un coeficient p numi t coeficient de viscozitate: Az Sau. normalii pe planul P .qi tinem seama de formula lui Newton (2-6) putem scrie formula:. Raportul -A Az + 7 B'B" A'B" A = tg BAB " fAf Az V Pentru At = 1 s. leu c p .. Fie intr-un curent lichid in miscare planul P (fig. Conform ipotezei lui Newton. Daci notim +de deformatie a unghiului xAfB" = 2 ' .. aceasti vitezi de distorsiune (sau de alunecare a fortelor paralele cu P) . T- dV P .datori t i viscozi t i t i i . ? .BB" = V At). spre deosebire de raportul v = . in care mole&lele au vitezele paralele ~i egale cu V AV. tntre p si densi tate. se exercitl o fort5 tangentialii T.A. situate in planele P ~i P'.. intre doul supra fete egale... B se afli deplasate in A' si Bf. . care se cheami coeficient de viscoP zitate cinematick Ipoteza lui Newton isi giiseste confirmarea in concordanta rezultatelor teoretice cu experienta. 2 in care toate punctele au vitezele paralele si egale V ~i planul P'paralel cu P 8i la distanta Az de acesta. 2-1. proportionalii cu suprafata a. . acest raport este chiar AV/Az care reprezints viteza n . Schema fortelor de viscozitate ' 9 9 9 t . (2-6) p se n u m e ~ t e coeficient de viscozi tate absolutii sau dinamicc.

in cm2/s unitate.S. . Toluol ... . Urlitatea cu care se misoari coeficientul y este deci: I kg x 1 s/l m2 (in sistemul tehnic).... iar in sisternul C..-?S<>. analogi cu formula alunecirii corpurilor solide:. .. 0" In kgf slmZ 4 0° 1 10" 2 0" 3 0" 50" 6 0" Greutate specif icZi (18' C ) . ~oeficientiide viscozi tate variazi in raport cu temperatura.....?-. kgf /m3 Ap5 . scizind cind temperat ura creste..182 40 181 93 - 12.... iar unitatea C.t i ( a ticitate la tiiiere G a1 solidelor.. m. Sulfur5 de carbon .. Natura dimensionali a coeficientului y este.. 4 .... I A k .- A?- : -- . numiti poisel=l dyni s/cm2. AIcool etilic . Forta de viscozitate se deosebeste de forta de frecare intre solide (care este tot tangentiali) prin mai muit6 caractere: a) este proportionali cu suprafetele in contact. Propriet wile f lutdelor 21 *-- i . Fen01 ....D&i coeficientul de viscozitate p la fluide este analogul modulului de elas.. b) nu depinde de presiune (rezistenta normali). 1 93 ...-.S.G.. Piridin .... Glicerin5 ..7 136 44 138 78 - Poise-citegte puaz.... 9 Tabela 2-3 Viscozitatea dinamicii a unor 1 ichide la diferite temperaturi I Substanfa Viscozitate dinamicii lo". ....... deci se exprim5 in unititi egale cu m2/s. # v = F T L-2 F L-4T2 = L2 T-1. Tetralin .. ... I .' 'r f)=-.. dupi definitia ldati: sau ..... Aceton5 . 1 - <> G ? .. denumiti si stokes. 1 ... Tetraclorurii de carbon . 4 %* <--: --..... Alercur . Coeficientul de viscozi tate cinematici v = L a r e dimensiunile: P ....... ... Benzol .....G...... Xylol a..

.. a lui Ubbelohde: 9 Fig.. care are la intrarek2..... Trinidad .9 f 0... Aparatul se compune dintr-un rezervor.... . a cirui capaci tate intre nivelurile a si b este de 200 cm3 si a1 cirui fund este previzut cu un orificiu circular la care se pune un ajutaj cilindric de 2 cm lungime. In mod obisnuit. Viscozimetrul Engler. 87 500 57 400 28 100 - 38 600 7 200 13 000 1 690 36 500 20 200 2 300 6 500 1 060 19 600 1 1 400 1 340 3 700 740 9 800 6 600 1 060 2 500 580 - 4 700 920 1 900 7 A t.... 2-2. Pentru a obf ine viscozitatea cinematici din numirul de grade Engler. la 20°C este to... Texas ... se intrebuinfeazi tabelele si formula empiric.. nurndrul de grade Engler a1 viscozitiif i i este: 9 9 7 9 + - -..02 mm diametru interior si la iesire 2. - Tabela 2-4 Valorile 106p.. Viscozitatea mercurului este printre cele mai mici.Variatia viscozititii lichidelor in functie de ternperaturi nu poate fi exprimati prin formule simple.[m2Is1 E (2-7) ....... Rezervorul st2 intr-un vas cu a p i a cirei temperaturi se mentine constanti. se bazeazi pe faptul ca un volum de lichid determinat se scurge dintr-un vas.. Viscozirnetrul Engler lo6 v = 7...........02 mm. Burma .32 E 6..8 0.. Persia .... mai multe metode pentru misurarea viscozitifii lichidelor. lo0 1 20° 1 30° ( 40' 1 50° 1 60° Rominia .. Exist...... a cirui schemi este d a t i in figura 2-2. Dacg t impul necesar scurgeri i a 200 cmd a p i distilat..... intr-un timp cu atit mai lung cu cit viscozitatea lichidului este mai mare....... in raport cu viscozitatea apei........... iar eel necesar scurgeri i aceleia~icant i t i t i de lichid este t. pentru uleiuri se foloseste aparatul Engler. cu ajutorul ciruia se m i s o i r i viscozitatea relativi. printr-un ajutaj cilindric. D-5m in tabela 2-4 valorile lui pentru titeiuri a din diferite pgrti ale lumii. de aceea se folosesc tabele de valori experimentale... Pentru uleiuri se obi9nuie~te se calcula cu viscozitlti cinematice. In kgf s / m 2 Viscozitatea dinamicii a unor titeiuri Provenienta ..31 .

-.Aceastii cornportare este atribuit5 migciirii prin comprimare a spatiului liber intermolecular.-produc migcarea. cregterea lui p este aproximativ p~oportionalicu presiunea p. d) Studiul curgerilor diferi telor corpuri deforrnabile a luat o dezvoltare insemnatii fn ultimul deceniu. -*. Observatii ~i concluzii / i # \ - ' 7 -. dar pentru presiuni foarte mari (10 000-30 000 at) cregterea este mai degrabii exponential5 (E. W. In tabela 2-5 se gisesc valorile lui v in functie de numirul de grade Engler. Punctul de plecare a1 acestei gtiinte P1 formeazi cuno~tinteleaprofundate cu privire la viscozitatea ~i elasticitatea corpurilor. =>:I*. .- i r - . de aceea acest aparat se intrebuinteazii mai mu1t pentru uleiuri.?% . l : \ . tn functie de toti factorii care influenteazii aceste proprietiiti. Zolotth). Tabela 2-5 Transformarea gradelor Engler in valorile coef icientulu i de v iscozitate cinematic2 v.-. . ' I +Y 'i . Coeficientul de viscozi tate depinde de compozitia chimicii ~i de greuta tea molecularii. e) Nu numai coefjcientul de viscozi tate variazii. 4 . \ . ceea ce insearnnii c5 se pierde energie consun~indu-se parte din lucrul mecanic a1 fortelor care o . -. mulele empirice.. Sub 10% = I m2/s viscozimetrul Engler nu dii rezultate valabile. dar insiisi legea rezistentei tangentiale a lui Newton nu este riguros valabili pentru licl-iide la toate temperaturile. ' . a) Rezistenta datoritii viscozitiitii face ca lichidele in migcare sii se incilzeascii. w '. mai exact decit prin for. consti tuind o nouii ramurii a mecanicii : reologia. . 1 t. Pentru cre~teride presiune pin5 la 1 500 at.. in m2/s 2>i +. . ci numai fn zona nu prea apropiatii de punctele de vaporizare ~i de solidificare. scizind in general cind presiunea cre~te. c) Coeficientul de viscozitate variazii incet si cu presiunea. Gazele au lnsii o comportare newtonianii. 1 b) Inversul coeficientului de viscozitate dinamicii -poate f i luat drept mgsurii a P fluiditiitii.L- . . crescind cu aceasta.

~ x d e r i e n t e analoge s-au ficut qi pentru gaze gi concluziile sint identice. tensiunile tangentiale se vor considera proportionale cu gradientul vi tezei. pentru mercur la aer . fir5 sii fie cufundat intr-fnsul. Atunci e In care p nu mai este o constantii.uneori admisibilii . Dar mi~carea n insiigi nu este influentati de adeziune.. P repaus. care se exprimii in kgf/m.0077 kgflm. chiar daci discul este numai in contact cu lichidul.Hidraulica Pentru a exprima legea tensiunii tangentiale la-un lichid-nenewtonian. prin tuburi Pitot special construite. In toate capitolele ce urmeaza. numi t i tensiune superficialii. cii pin. Se poate verifica adeziunea prin unele experiente: un disc perfect lustruit se invfrtegte in jurul axei sale fntr-un vas cu lichid. perrnitind studiul unui mare nurniir de fenomen. In rezumat.. ci apartin reologiei . Se constatii cii lichidul cap5tii o mi~care rotatie fn veciniitatea disde cului.. la fluidele real.reopantiiU. numite forte de adeziune. adicii structura molecularii si proprietiitile fizice ale ei se pre'supun identice in toate punctele si nedepiizind de orientarea dupii anumite directii In sfirgit. ci o functie de gradientul de viteza ~ i . Pntr-o aproximatie . la distanta de ordinul unei sutimi de milimetru de la perete existii un strat de lichid aderent. 2. degi fictiune matematici. dar in acest caz p nu rnai are acelea~idimensiuni fizice ca viscozitatea definiti prin legea lui Newton. Adeziunea Intre un lichid gi un solid se dezvoltii la suprafata de contact forte de atractie. lichidele reale sint compresi bile ~i viscoase. Capilaritatea 'Intre doul lichide in contact se exercitii in suprafata de separatie o tensiune uniform.1. gradientul vitezei se noteazii primind denumirea de .5. materia se va considera omogenii si izotropi. la aer. a = 0..dupii scheme de calcul simplificate. chiar dacii lichidul este in miscare. a.6. ei de viscozitate.1. este totusi un concept de mare folos.Lichidul perfect" necompresi bil ~i neviscos.dtensiunea forma rnai general& sub 7. iar misciirile lichidelor nenewtoniene la care aceastii lege nu mai este valabilii nu &nt din domeniul hidraulicii. Astfel pentru a p i la 20" C. S-a dovedit experimental. A 2. .

- +& Tabela 2-6 ProprletPtile apei pure la presiunea de 1 ata Temperatura Greutatea specific5 kgf/m3 Y Densitatea kgfse/m4 Q Compresibilitatea x I I Viscozitatea cinematic3 Y . Dacii presiunea scade.- * . o parte din gazele dizolvate se separi si in acelasi timp se vaporizeazi ~i din lichid. P. Aceste tensiuni se numesc si .. j 2. Unul din fenomenele de capilaritate cele mai cunoscute este ridicarea sau coborirea nivelului intr-un tub foarte ubtire. ProprietWile fizice ale apei 9 -7.1.sf..<* . - In tabela 2-6 se grupeazi valorile constantelor fizice ale apei la diferite temperaturi. i $ & . . mai ales dac2 presiunea scade i u mult sub cea atmosfericii. deosebi t ..C Propriet&#ile f luidelor 25 a= 0. P fy -.* +-- ?y .. pentru ..> *?. apa contine un volum de aer egal cu circa 2 % din . La temperatura o b i ~ n utii si la presiunea atmosferici. ! 9 9 I?. a . degajarea gazelor se face violent ~i ele formeaz2 impreuni cu apa o emulsie foarte compresibili care poate perturba fn mare misuri 'fenomenele hidraul ice (cavitatia).055 kgf/m. - f \ K--. Sint putine fenomenele hidraulice in care forte atit de mici ca cele de capilaritate s2 a i b i o influenti sensibili. = . - .: hd = const. (la aer) a 1 0Bm2/kgf 1 0%2/s kgf / m . Asupra capilarititii se va reveni cu detalii si aplicafii intr-un paragraf -. . 2.- . datoreste si tensiunea superficiali.8. deoarece tet**: . Q rt S ' I Lichidele absorb gazele cu care vin in contact. % = bi. conform legii lui Henry: Greutatea gazului dizolvat creste proportional cu presiunea. Asupra fenomenul ui cavi tational se va reveni cu detalii. mercur este -14. .t': 2. misurate in mm. Aceasti denivelare este datorit2 acelora~iforte moleculare cirora se . . .$ . astfel cii volumul gazului se menline constaht.forte de capilari tatec'. In acest din urmi caz. Tensiunea superfic. . z i ' . $ 3 / . valoarea constantei este de 31 la 0" C si 30 la 20" C.olumul s i u . Pentru a p i . . rntre diametrul tubului d si inilfimea h a lichidului in tub.. ! au fost puse in evident2 pentru prima oar: la tuburile capilare. exist2 relatia lui or ell.

. Dupi experientele lui Poiseuille. 2.6"C.i gazelor cu urmitoarele particulari t i t i : Gazele ocupi . in care v si p se i a u din tabela 2-6. daci s-ar mentine x = const . greutatea sa specific5 maxima este la 1 1. Coeficientul de viscozitate absolutii se obtine cu relatia p = vp. Viscozitatea.prin expansiune . volumul ar scidea abia cu 5 % . Cornpresibilitatea. pe cind in a p i 34% 0 si 66% N (in volume). Apa grea ingheatii la +3. fat2 de raportul in care aceste gaze se gisesc in aer. 9 .. apa oceanelor continind in medie 35O/. siruri are y = 1 028 kgf /m3. ca mirirea volumului la inghet . ceea ce mireste greutatea sa specific% Astfel.greutatea molecularii a apei obi?nuite. la presiunea con.. ceea ce s p o r e ~ t e pe y pin5 la 1 200 kgf/m3. Ecuatia fizici a apei este: 9 9 Astfel.Greutatea speciffti.0147. dup5 Iegea: i 0 fiind temperatura. xscadeputin cu presiunea ~i numai de la 1 000 at in sus sciderea este importanti. iar apa incarcat5 cu noroi rezul tind de la dragaje contine de reguli 1/12-117 pimint. deci in domeniul practic coeficientul x ~ o a t ef i socotit constant.O).2.0294 f a t i de 18 . astfel cii greutatea molecular5 a apei grele este 20.aer se afli 21% 0 ~i 79% N . avind ins5 valoarea maxim5 nu la 0 ci la f 4" C. pentru o presiune de 1 000 a t .B°C gi fierbe la 101. Apa grea este forrnati dintr-un atom de oxigen (greutatea atornici 16) ~i doi atorni de hidrogen greu (Deuterium) a ciirui greutate atomic5 este 2. Apa in contact cu aerul absoarbe mai mult oxigen si mai putin azot. in "C.42"C. fn apa natural5 se aflii aproximativ 2°/0. I n ceea ce priveste viscozitatea gazelor. Aceastd a i o malie este explicati prin ipoteza c5 apa p u r i este un amestec de a p i solid5 care este a p i polimerizati (molecule grupate) si hidrol (solventul cu formula H. In naturi apa contine materii in solutie si in suspensie. coeficientul de viscozitate cinemat ic5 variazi cu temperatura. Volumul gazelor variazi foarte mult cu temperatura. Absorbiia. si diferi te proprietiiti op tice. Tot aceastii ipotezi ar explica si celelalte knomalii. stanta. Apa grea.un spatiu oricit de mare si au o compresi bili tate mare. ap5 grea care nu are nici o influentii sensibilii asupra proprietiitilor mecanice ale apei. Se vede din tabela de mai sus c5 densitatea apei pure scade cind creste temperatura. De fapt. ~ s t f e la 0°C in l . aceasta creste cu temperatura. PROPRIETATILE GAZELOR 9 Proprietiitile lichidelor aritate mai sus sint comune .

.I Tabela 2-7 Gaz Gaz C Aer . . >.07 0.. .. +L ).' ... . iar indicele zero la 0°C. 3 112 126 102 102 270 73 Hidrogen 164 Metan CH.06 0.096 2.: + . . '. .33 0. ... ..95 0.. de carbon .... ia urrniitoarele valori: -+ . C.. :.. Oxigen ..94 0. -7: Pentru viscozi tatea gazelor.:.... Pentru gazele per fec te se apl ici legea lui Boyle-Mariot te si Gay-Lussac : 9 "- :. .24 0.... :...123 1. - y ..... . : ..142 1.. In care v... 225 Etilen C2H4 322 Propilen C3H. C 1 + .~ ..&> . ' y.... $$ '. '.. . Intre volumul specific astfel definit si volumul real a1 gazului de greut a t e G exist2 relatin: 7 7 >.20 0. \ .. . I.192 0.... ' !j...34 0... P (kgf s2/m4) 10dp(kgf s/rn2) .. * 1' ...273 C I + -T ' 9 ..P' .... i t ...149 1... .. ......:. .. g.99 0. . in sffr~itC este o cons t a n t i care......113 1..H. ....> 9.....59 0... . po = 1..83 0. .77 0.. .. .19 0.217 0. ?f.....293 0..- -: '\ fn care indicele t se referi la temperatura t°C.. .: A:...712 40-6 [kgf s/m2] independent de presiune.39 0.71 0..137 1....65 0. P general.'> ..245 -: Ecuatia caracteristica' a gazelor..1 14 1.. ...127 1.. . *.130 1...... Oxid.. a q .Proprietwile fluidelor 27 Coeficientul de viscozitate a1 aerului variazi conform formulei urmitoare....132 1.. ....<\ . (Hidrocarburi grele) -245 (in rnedie) Tabela 2-8 Propr iet5t i le f izice ale aerulu i considerate la presiunea atmosferic5 normal5 Temperatura. "C --20° 1 -10°1 0° [ lo0 1 20" 1 40" 1 60" ( 80" / 100" $ y(kg/m3) .12 0.170 1. sint volumele ce ocupi 1 kg de gaz la ternperaturile 0" resp. . .. %......\/ ..?$' - vg C - 4.. pentru diferite gaze... ....'2. in care 0 este Qemperatura relativi P grade C: n . ' 6.. : Azot .. ..... ... Pt = Po 3: ...'...... v (m2/s) . .108 2. ' k. 1.101 2... 0" C. i Bioxid de carbon .. ..139 1. ..... este aplicati formula lui Southerland : n ....121 1.

. 0 asemenea transformare se numeste izotermi..... Daci transformarea se face repede.......250 1..... Daci transformarea gazului (variatia de volum si de presiune) se face lent.........adiabat ici"..) ...) .....50 Lucrul mecanic produs la expansiunea unui gaz se calculeazii din diagramii... 0 asemenea transformare se n u m e ~ t e .) ................53 3..... i pe cind la presiuni mari ~i temperaturi joase.50 3.. astfel incit cildura ce s-ar produce prin cornprimare s i poati fi cedati.396 1....407 1... 1........ cu formula: L= sau..........OO 3.41 5..401 1....401 4.) .....) ... daci sPnt izolate bine.46 4....La gazele reale se poate aplica formula (2-12) pentru presiunile o b i ~ n ute... I a t i valorile exponentului adiabatic x pentru citeva gaze: Tabela 2-9 X Gazul x x - 1 Bioxid de carbon (CO..50 3.. i n care ni este cota volumetric2 a fiecirui gaz din amestec. Metan (CH.... Azot (N. formula d i deosebiri importante f a t i de realitate........ relatia: unde 9 x -'... e '* este raportul dintre cildura specifics la presiune constanti si cildura specifici la volum constant..y... Legea lui Boyle-Mariotte se exprim2 si sub fcrms: . Oxigen (4) .. ... Hidrogen (H.... se aplici . Oxid de carbon (CO) ........ ternperatura riimine constanti ~i atunci se aplici legea lui Mariotte....... + + n2y2cp2 + + .. Aer .cv.........293 1... fn care v este volumul unui kilogram de gaz. Pentru amestecuri de gaze se ia in calcul coeficientul x= nlYlcp1 nlylcvl n.... T este temperatura absolutii iar R o constanti exprimati in m/"C...............401 1..310 1...23 3. folosind formula (2-14): X x-1 Yl Fenornenul adiabatic in tervine la curgerea gazului prin sect iuni strangulam sau f n conducte de abur cu circulatie rapidi... Etilen (GH..

..40 1........407 1.. .... in care ins5 se inlocuie~tex cu n..90 1. deoarece densitatea variaz5 P continuu cu adincimea z sub suprafata liber5 a lichidblui.. Deducem din aceste dou5 ecuatii: dp = xpydz.27 13.24 49..293 1....977 2............. Rioxid de carbon (CO....) .. 29 32 28 2 44 64 17 16 1.. dp 1 1 ..xgz Po ~i y = Yo p2 P -..) .....din. pv = R T .1 028.....) .... Azot (N. capitolul urmgtor) este: dp = ydz = gpdz...aceea a apei dulci. 35 ctt este la 8 000 m adincime? dp Folosim ecuatia fizicii sub forma diferentialg ..25 1.... 2) Care este greutatea specific5 a unui gaz la care se cunoa~tevaloarea constantei R (temperatura 0°C ~i presiunea 760 mm col.31 s 36 1) Dac5 greutatea specifics a apei de mare este la suprafat5 ..40 1...) .Proprietwile f luidelor 29 Expansiuilea politrop5 se folose~tela calculul ma~inilor. Bioxid de sulf (SO.429 1..50 30.. mercur).......251 0..la care procesul de expansiune nu este des5vtr~itadiabatic ~i In acest caz se ia P loc de x. folosindu-se ecuatiile date mai sus.. g5sim la 8 000 m adfncime y = 1 070 kgf/m3 (s-a negliiat variatia lui g cu adincimea).29 1..40 1..777 29..778 0........= xdp....927 0. Hidrogen (H.30 1..0898 1.) ...27 26... Legea hidrostaticii (v.26 420..) .......59 19.... Tabela 2-10 Proprietiitile citorva gaze la 20°C ~i 1 at presiune Gaz Greutatea molecular3 Greutatea specific5 I ~onstanta R C X 3 - P M i kgf /maloo m 1°c cv Aer uscat . Oxigen (0.... fnmultind cu G ~i tinInd seama c5 V = vG ...79 52....6 1 .= xgdz... Metan (CH. Amoniac (NH.) ..xyoz F5cind calculul numeric cu yo = 1 000 36 35 kgf /ms ~i x = 48 10-lo m2/kgf.. un exponent n avPnd valori n cuprinse Intre x ~i i .

.CEt este presiunea partial5 a oxigenului gi cit a azotului? . B Care sint presiunile partiale pe care le exercitii fiecare din aceste gaze in amestec? Se cunosc: R I (. rnercur? 4) Cit oxigen ~i cit azot sint continute intr-o cantitate de 1 kg aer la presiunea atmos fericii? .Gay-Lussac: - In s f i r ~ i t .737 kg.R2 = 0. rezulti: 5) Un amestec de 50 kgf gaz rnetan ~i 7 kgf aer la 0°C se afl5 la presiunea atrnosferic5. Pe de altii parte. dupg legea lui Boyle-Mariotte . = 29. G1 ~i G. . la presiunea de 760 rnrn col. R2 = 30. S se calculeze greutatea volumicii ~i constanta acestui amestec.50.. = V ~i G1 + G. oxigenului ~i azotului. = G.3) Ce greutate are 1 rn3 de aer la O°C.R2 = 0. p1 ~i p2 presiunile ~i R . tabelei 2-10).27.tan) * = 52?90.Care este proportia in volume a celor dou5 gaze componente in unitatea de volum a aerului? Fie G. GIw= G R . R1 = 26.tinfnd searna cii Vl + V.263 kg. Dupg legea lui Dalton: apoi G = G1 + G2 ~i R = 29. (arnestec) = Din ecuatia lui Dalton se obtine R Apoi 50. p . R1 si R2 constantele gazelor respective.R2 () a .R2 R 1 . -R+R1 R1.27. greutiitile aerului.26 (cf. G2=G.

\ 3. ficindu-se ipoteza c i fluidul este format dintr-o infinitate dk particule infinit mici care se mentin in contact prin actiunea si reactiunea unor forte. STRUCTURI $1 MODELE 3. d u p i cum influenteazi si alte proprietiti.1.1. formati dintr-un n u m i r maie de molecule. ca in cele mai multe probleme ale fizicii. "1 */ .1. Astfel. 3. Sint totusi numeroase cazuri de misciri ale fluidelor in care numai f l u i ditatea apare ca proprietate caracteristici. Se creeazi astfel diferite models uzecanice ale unui fluid. Conceptii simplificatoare ale unui fluid. modelul cel mai simplu este a1 unui fluid lipsit de greutate. viscozitatea ~i cornpresibilitatea fluidului existi ~i actioneazi in orice m i ~ c a r ea unui fluid. spre deosebire de alte fenomene din fizica. miscari care nu i n t r i in calculele hidraulick. Nu se face nici o ipotezii asupra formei si dimensiunii particulei. plecind de la e'cuatiile diferentiale ale miscirii. be viscozitate si incornpresi bil. elemente d i cilindru (in cazul coordonatelor cilindrice). Modele mecanice ale fluidului 9 Studiul m i ~ c i r i i unui fluid necesiti . celelalte pot lipsi in total sau numai unele din ele. ci o particuli mai mare. calcul ca un element infinit mic. Forma particulei ce se consider.lelor. cum ar f i miscirile browniene.Capitolul 111 Nofiuni fundamen tale gi ecuaiiile generale de migcare ale unui mediu continuu \ ..d u p i cum se giiseste comod-se admit particule in formi de paralelipiped.1. greutatea.d a t i fiind complexitatea fenomenului . in calcule si demonstratii este arbitrarii si . r d Studiul miscarii unui fluid se face. Aceasta este desigur o ipotezi care are avantajul de a studia miscarea fluidelor f5r6 a fine seama de anurnite misciiri de agitatie ale molec. ceea ce permite aplicarea principiului continuititii materiei. capilaritatea etc. 7 w. I . sfera sa u orice forrne cui be. desi. avind ca singuri proprietate fluidi tatea."".ipoteze simplificatoare in ceea ce priveste proprietitile fluidului ~i structura m i ~ c i r i i . &xperientane deterrninii a admite cii particula elementar5 a unui fluid in miscare nu este molecula. adici deformabiliiatea. ~ o i u ~ i aceasti particuli este suficient de mici pentru a f i considerati in.2. dupii cum l i se atribuie un grup de proprietiti din cele mentionate.Este adevirat c i fluiditatea.. ca: adeziunea. Un 7 . Particula fluid% r 1 i \- . ins2 in mai mici misirii. tktraedru.

fntr-o prim2 aproximatie . m i ~ c i r i agitatie si perturbiri cauzate de un impuls local. Curentul se defineste ca o mas5 fluidi in care cea rnai mare parte a particulelor elementare pariicip2 la o miscare generalii care are loc intr-un spatiu . in cazul unei migciri potentiale. I n s i ~ i not iunea de fluid real considerat5 in hidraulicii este tot un model incomplet. iar P acest fluid se misc5 un corp solid (de exemplu avionul) n o mi~care care antreneazi in jurul si in spatele s i i i o cantitate de aer separati deaerul atmosferic printr-o supra fati de discont inui tate. printr-o suprafa{:a' de discontinuitate. In naturi.de obicei . sediu a1 unor fenomene speciale. Structuri $i clasificiiri de miqciri Miscarea unui fluid are loc de obicei intr-un spatiu limitat. Individual. anume migccirile poten#iale definite prin existents unei functii de potential a1 vitezei. De cele rnai multe ori si fluidul perfect boate f i studiat cu ajutorul teoriei mi~cirilorpotentiale. nu in ceea ce p r i v e ~ t emigcarea unui element infinit mic. dar avind greutate. perturbi miscarea. care se consideri f i r viscozitata si incompresibil. fie de acelasi fluid. Deosebirea este rnai ales P ceea ce priveste deformabilitatea.sau aproape aceea~i ca .uneori grosolani urrhind ca intr-un a1 doilea . ? I A ? . rezistenfi la alunecare (corespunziitoare viscozitiifii) ~i deformabilitate. vom porrk la studiul mi~ciirii ~i a1 ecuaf iilor de miscare ale fluidelor de la conceptul rnai general de mediu cont inuu deformabil ' pentru a stabili ecuatiile fundamentale valabile atft la solide cit si la fluide.3. compresibilitatea etc. urmfnd ca specializarea sii se faci in capitolele urmiitoare. care pot f i studiate luind de bazii acest model simplificat.lirnitat. +compresibilitate.1. fntrucit si elementului de solid real i se atribuie acelea~iproprietiti ca gi elementului'de fluid real: greutate. Pe'misura adincirii studiului mi+clrilor se consider. 9 T . i n lichid real contine gaze in disolutie care. simplificat doar fntr-o mica miisurii. particulele pot avea si misciiri dupii alte T T . cfnd distributia vitezelor si a presiunilor este aceeasi . sau un lichid care curge fntr-o albie cu o suprafat5 liberi In contact i u atmosfera antreneazi dupii sine un curent de aer etc. (De exemplu. fn anumi te cazuri. sint ins2 cazuri cind sthdiul se face rnai comod considerind c i miscarea s-ar efectua fntr-un spatiu infinit. se poate consider. De aceea. Mi~ciirile potintiale servesc ins5 gi la studiul miscirilor fluidelor reale. fie de alt fluid. Spatiul este limitat fie de pereti solizi. viscozitatea. dar sint cazuri riumeroase de migciiri. n mult mai accentuatl la corpul fluid. un fluid Pntr-un spatiu infinit (de exemplu aerul atmosferic) care are generali.H idraul ilca astfel de fluid este desigur fictiv. ciici se fine seama de toate proprietiifile principale. Astfel. dar nu absolut de toate proprietiifile si nici de fenomenele secundare care fnsofesc o miscare. ? 3.) Conceptia mecanicii a fluidului nu se deosebe~te concepfia corpului solid de #elasticdeformabil decit fn ceea ce p r i v e ~ t e conditiile de limiti.stadiu a1 studiului s i se considere si celelalte proprietiti ale fluidului real. in tehnici se intilnesc m i ~ c i r i reale ale fluidelor. Un alt model este a1 fluidului perfect. Clasificarea misciirilor se poate face dupii diferite criterii astfel: a) Dupg forma'generali a miqdrii fluidului se deosebesc trei tipuri disde tincte: curenti care se transmit prin masa fluidi. degajfndu-se.

la care predominii deplasirile in 1ungul unei linii dr&ptesau curbe. b) Din punct de vedere a1 desfgguririi in spatiu a m i ~ c i r i i .--. c L - 2$ $ * ' . In s f i r ~ i t . Curenti care se formeaza' 2n jurul unui corp solid aflat intr-un fluid. se pot ivi perturbiiri sau regiuni de materie fn repaus. fie hchis5 fie des&. in general. iar sectiunea de scurgere trebuie s i rezulte din calcul (nivelul variazi). curent poate avea o miscare compusi un g. Un caz particular a1 miscirii bidimensionale este miscarea plana' in sensul definit in mecanici. .) nu este acela~i .). la care o parte din limitele domeniului nu este cunoscuti prin datele problemei . - - 9 r. dar mai ales cu transmiterea sunet u 1u i .~i s~perpozabil in toate planele. Migcare-a unui lichid intre doui plici plane paralele este un astiel de exemplu. prin datele problemei (conducte). in -... deosebim: -.\ din m i ~ c i r i l eelement are mentionate (de exemplu elicoidalij. -M iscciri unidimensionale. printr-un proces de simplificare. acestui fel de m i ~ c i r i ele se pot concepe. planuri paralele cu acesta. c) Din punct de vedere a1 limitelor domeniului deosebim: Curenti sub presiune. Citeva misciri tridimensionale cu un caracter particular sint deseori intilnite in t e h n i c i ~ prezinti mai multi importanfi: mjScirile axial sirnetrice i si m i ~ c i r i l e elicoidale. culator sau virtej. acceleratie etc. ' 3 ? . Cazul ideal a1 unei astfel de misciri se numeSte fir de curent. I . a1 cirei model este mi~carea unui fluid intr-o conducti avTnd sectiunea transversal5 foarte mici. cum sint cei din albiile riurilor si din can-ale. Aceste fenomene sfnt inrudite din punct de vedere . '4.. la care trebuie sii observim ci. particulelor componente.-ficind sectiuni in fluid prin planuri paralele cu plicile marginale. . ~i au in general caracterul de unde (umfliituri care s e deplaseazi la suprafata unei ape sau.' *- directii decit directia medie a mi~ciiriisau. Curenti cu o suprafafa' libera' de scurgere. Un curen t poa te f i convergent. In ac&t caz.FL chis6 (inchisi la infinit). - 9 \ k t .. unde de suprapresiuni intr-o conduct2 sub presiune etc. iniuntrul unor supra fete de discont inui tate necunoscu te. divergent sau de 7t. ca misciri uni dimensionale. tranzitorii.. yP. .. dar pentru determinarea caracterelor principale ale . a mareelor. 2 . Acest din urm5 tip de curent se numeste curent cir. in anumi te zone ale domeniului... rilor. Mi@i bidimensionale la care predomini deplasirile dupi doui direct ii .' Curentii nu sint formati numai din mi~ciiriparalele sau cvasiparalele ale w. g. M isccrile tridimensionale const i tuie cazul normal la flui dele reale: vi tezele. presiunile au in general componente dupi toate trei directiile unor axe de coor' donate. oscilatiile apei in rezervoare ~i castele de echilibru. Perturbiirile produse prin impuls local aduc masei fluide modificiri de form5 ~i de presiuni. . 2. + 2 i . dar pe care vi teza ~i presiunea sin t cunoscu t e. a*-' +A Miscdrile de agitatie se caracterizeaz5 prin oscilatii ale particulelor sau -\ grupuriior de particule in jurul unor pozitii medii. matematic cu fenomene din mai mu1te ramuri ale fizicii. viteze.: &. M i ~ c i r i l e conductele reale sau in canalele reale'sint in de fap t 'tridimensionale.rotatie in jurul unei axe.I - Notiuni fundamentale si ecuufiile generale de miscare ale unui mediu contbuu 33 a . la presiuni care nu sint cunoscute. presiuni) superpozabile. spectrul m i ~ c i r i i(vitezi. orice dreaptg dusi perpendicular pe planul de bazi intilne~te. kt % .. . . Axa vfrtejului poate f i o curb5 oarecare. ci numai presiunea la limi tele dorneniului este cunoicuti. elemente mecanice identice (traiectorii. fluidul curge intre pereti. de exemplu miscarea vilu.

Totodata variaz5 si acceleratiile si presiunile in punctul considerat. Daci. o oglindi perfect netedii ca in miscarea laminar. iar haci curentul e k e cu supraf a t i liberi. cind vitezele in acelagi punct determinat in spatiu variazi 'de la un moment la altul. in care scop nivelul lichidului in vas este mentinut constant cu ajutorul unui preaplin. cind apare turbulenta. intr-un acelasi punct. Se face s i curgi lichidul cu vitezi constanti. atit timp cit se meitine regimul laminar. determinat in spatiu. la un moment dat. Materia coloranti poate f i solutie de hipermanganat de potasiu.lamina6' latineste inseamnii strat. In acest caz rimin constante in timp gi acceleratiile. 9 I 9 9 9 9 t . vitezele fiind nu numai constante in timp.Curenfi sub formd de jeturi sau vine E interiorul altui fluid la care limita n domeniului este chiar suprafata vinei. variazg in timp gi forma acestei suprafete.. s-a constatat c i daci diametrul tubului si vi t<za medie a lichidului sint destul de mici. se indoaie in mai mu1te locuri. e) Mivcgri laminare vi rnivcgri turbulente . firul incepe sii se destrame in mai multe fire mai subtiri care se incruciseazi.$ structura fizici a miscarilor. Mi~area semipermanentd la care vectori i vi tezelor au directii f i xe in fiecare punct din spatiu. se i n g r o a ~. F i i ~ f n d u . Fenomenul descris se poate invedera cu ajutorul unui dispozi tiv experimental . sau de anilini sau eozini (cerneali rosie). presiunile etc. Un exemplu de acest fel este mi~careavariabili a unui fluid fntr-o conduct5 fix5. insi intensititi variabile cu timpul. Dintr-un mic rezervor cu lichid colorant. printr-o deschidere a robinetului. 3 1 . (fig. componentele vitezei fluidului sfnt constante timp. 'traiectoriile part iculelor nu se incruciseazi fntre ele. dar si egale ca ihtensitate in toate punctele. i daci viteza este suficient de mare. Clasificirile precedente se referi la structura geometrici. Miscarea a trecut din regim laminar in regim turbulent. sau cerneali neagri. iar lacapitul aval cu un robinet pentru reglarea vi tezei lichidului in tub. la care.. d) Din punct de vedere a1 desfiivuririi in tirnp a rniscirii. ceea ce dovedeste cii lichidul colorant nu se hrnesteci cu lichidul din tub. de la un moment la a1t ul. firul colorat. devine sihuos. Urmeazii o ultimi clasificare rela t iva la ins. suprafata apei nu mai formeaz. clasificare ce se impune la studiul miscirii fluidelor reale. se intretes.~ ~ observatii asupra miscirii lichidelor in conducte. iar dupi un scurt parcurs masa lichidului se coloreazii uniform. lichidul se misci in fire paralele. datori t lui Reynolds. deci curierea se face in straturi paralele (. deosebim: Migcarea permanentd sau stationard. La canalele cu suprafati liberi. Miscarea variabild.dupii numele unui medic francez care a studiat-o pentru prima oari mai aminuntit. fir8 amestec in ' intre straturi) si de aceea o astfel de miscare s-a numit in regim laminar sau regulat sau in regimul lui ~oiseuille. iar imaginile reflectate se deformeazi ~i joaci. acesta coboari printr-un tub subtire spre a pitrunde printr-un injector fin (tub convergent) in tubul de sticli. vi teza in tub creste. Migcarea uniformd care este un caz particular a1 miscirii permanente. Firul de lichid colorant injectat paralel cu axa tubului se mentine drept si subtire pe toati lungimea tubului.valori critice. care consti intr-un vas cu lichid la care se racordeazi un tub de sticli previzut la capitul din amonte cu o pilnie de 'racordare.

de asemenea.. . : i -. vi teza medie trece de o anumi tii valoare cri tici".I Nofiuni fundamentale gi ecuafiile generale de migcare ale unui mediu conthuu 35 . de asemenea cind..i- \ 4-. pe unitatea de lungime de conducts. \ . I . cu tuburi de diaa e t r e diferi te si variind si vi tezele lichidului. date fiind diametrul ~i viteza. Aceste rezultate. Tot astfel s-a stabilit c i P regim turbulent rezistenta in toate aceste n cazuri de migciri este proportionalii c. 2 4 Migcarea turbulent2 este cu mult cea mai rispinditi in natur2 si in tehnici. pitratul vi tezei relative.cri tici". Aceste aparitii nu sint singurele care deosebesc cele doui regimuri de migcare.. date fiind viscozi tatea si vi teza. unui curent in regim laminar sau rezistenfa la inaintare a unui n corp mobil cufundat intr-un lichid in repaus. diametrul trece de o anumi t i valoare . d : . Astfel. la viteze mici. L 2 - dat P fluid. rezistenta pe care o opune uncorp fix. k. date iind n diametrul ~i lichidul (viscozi tatea).. si anume: trecerea misciirii se face din regim laminar F regim turbulent cind.'- p -. ~ i i c ~ r turbuea a f i studiati in aminunt la Cap.. diametrul ~i viscozi tatea. desemnat cu literele Re. t.. &-C t% . Experienta Jui Reynolds (turbulenta) L . s-a stabilit experimental si teoretic c i in migcarea laminar2 lichidul intfmpini o rezistenti proportionali cu viteza medie. a uneori regimului turbulent i se spune regim hidraulic.4 -2 5 r -! 8 ..criticii" a diametrului . in s f i r ~t icind.depinde de toti acegti trei parametri : vi teza medie. au condus la formularea unui numiir cri terial nedimensional. Printr-o serie de experiente ficute cu diferite lichide. cufun9 - tufbu/cn1 Fig. X I . Reynolds a demonstrat (in 1883) cii natura regimului de miscare . '< .laminar sau turbulent . viscozi tatea scade sub o anumi t i valoare . care depinde de cei trei parametri sub forma: 9 9 - 9 99 . este. 3-1. proportionali -cu viteza.

astfel: Vcr = Re. Aceasti mirime este folositi mai ales in miscirile turbulente. ca fiind format dintr-o infinitate de particule materiale suficient de mici pentru a putea f i considerate ca infinitezimale care rimin in permanent: legiturii intre ele prin' forta de atractie moleculari.1. care fn cazul unei conducte cilindrice circulare este 2 320. v ' v.Re..razi hidraulici". iar v. Intr-adevir: a 3) La sectiuni ale conductei de alte forme decit cercul.si care se cheami numlirul Reynolds a1 misciirii. V d dcr=Re. dupii descoperitorul acestui hriteriu. V este vitezi medie fntr-o conduct2 circulari.2. miscarea trece din laminari in turbulent& Vi teza critici. > 2 3 2 0 . Zangentiale la aceastg - . . in anumite conditii. Cind acest numir intrece o anumiti valoare . lichid sau gaz).critici". neregularititi in peretii tubului).normale pe suprafata care limiteazi particula.. diametrul d poate f i in~ocui in formula lui Re in mod aproximativ cu 4 ~ / x in care Q este sect .. fnsi Sn conditii de instalabilitate.. x este perimetrul udat ~i raportul lor Q/X poarti numele de . Asemenea forte de legiturii sint fie de natura unor forte elast ice de compresiune sau 'de tractiune.. -. cfnd se eviti orice cauze de perturbare (ca zgomote. ECUATIILE GENERALE DE MISCARE ALE UNUI MEDIU CONTINUU 9 3. In aceastii formuli. fie forte de frecare.. Ecuatiile diferenfiale. . 9 - 3.in conditii speciale. diametrul critic ~i visiozitatea criticii se obtin cu ajutorul numiisului Re. $i in tuburi convergente s-a putut realiza menfinerea regimului laminar chiar pentru viteze de 25 x V. 2) Am afirmat c i numirul -Re este nedimensional.- Vd RL 9 9 Re.. de mivcare ale unui sistem continuu 9 Un fluid poate fi considerat ca un caz particular a1 unui sistem (sau mediu) continuu. deci ~i la gaze.la conducte cilindrice foarte lungi.. Un sistem continuu se caracterizeazii. = 2 500. d este diametrul interior.. De exemplu: . . posedind proprietifile mecanice care sint comune materiei sub orice stare (solid. dar regimul laminar se poate mentine si pentru valori ale lui Re > 2 320. 9 b 1) Mentionim c i fenomenul este general pentru toate fluidele. -la tuburi convergente Re. fiuriea vie.2. trepidatii. = 2 320 reprezinti valoarea critici inferioari sub care nu poate exista miscare turbulenti.. coeficientul de viscozitate cinematici... -sl V . dar cele divergente au Re. in mod esential. m i n < 2 300.

v.presiuni"). 3-2.pe cind la corpurile solide exist5 forfe de frecare interna . forte datorate unui cimp de forte de atracf ie. . -t In afarii de aceste forte de tensiune care asigura' continuitatea mediului . .cum este greutatea (cimpul newtonian) sau fortele de atracf ie magnetic2 . - 1' . Pe cele trei fatete care concurii P A .fatetg . 5 . avfnd'dimensiunile FL-? Este de remarcat ci.. a. uniforme pe fiecare n . numai in timpul miscirii..supr/afati. pro. ~otAdatii.. dy. w si o acceleratie avind componentele a.fortele masice. la fluide. . L.. 3-2) o particulii infinitezimalii a unui sistem de ?re ~ c o n t i n u u forma unui paralelipiped elementar (dx. a. rr Z t 9 ' 7. a 9 Fig. condifie necesari pentru producerea fortelor de frkcare.- l - " 9 a. numai de compresiune (. dz). ' . Forta masici.. - d..telor de inerfie. raportat5 la masa c5reia-i este aplicati.' jabile.deci aplicate in centrul de greutate a1 fafetei .*t* . tensiunile normale se consider2 .'-animat de o vitezii ale cirei componente dupii cele trei axe de coordonate -. . lifluide. p.. virful A fiind k " 5. -9 ..indicele aritind . - 7 .forfa masic5 specifici" ~i are dimensiunile unei acceleratii (LTB2)). portionale cu masa particulelor. Raport ul dintre forti si suprafata corespunzii toare se cheami ... se numeste .material. se consi der5 tensiunile normale p. avind inten'si tat& = mas2 x acceleratie si sens contrar vectorului acceleratie. f n sfirsit.tensiune" (in sens general) sau .. a fortelor de tensiune si a for.efort6‘. -. p. + & . ~ c e s t e asint forlele de ' inerlie. Starea eforturilor pe fetele unei particule k % Sii consideriim acum (fig. se admite c i mai actioneazi asupra part~culelor. deoarece tensiunile de tract iune sint negli+ . sEnt u. *ecuatie de echilibru intre suma fortelor masice. sistemul este deformabil. 0 a treia categorie de forte intervin numa'i in timpul si atit timp cit . fortele de frecare apar n . i d < :' %. . $i pe contur atit in repaus cit si P miscare.particula este in miscare si supusii unei accelerati i . ~ r i c e i ~ c a r ea unui sistem continuu poate f i deci exprimati printr-o m .

ale fortelor de presiuni normale pe cele doui fete paralele cu yOz. se considera eforturi tangentiale 7 notate cu un dublu indice. sens la care corespunde tensiunea de intindere. Toate mirimile considerate sint functii de x. Rezul tanta fortelor masice specifice se noteazi .iar a doua literi directia lui 7 (de exemplu. pe axa Ox. toate eforturile au cresteri diferentiale in raport cu cresterile dx. Efectuind apoi proiectiile. Astfel : <. se obtine: 9 9 T X p dx dy dz-a.pe fetele paralele cu xOz: T ~ x dx dz + + (T~.. necomune cu.).li. superficiale si de inertie. prima literi reprezentind directia normalei la fata in care se cuprinde . a fortelor masice ki de inertie. La fluide. Eforturile p au fost reprezentate ciitre exteriorul elementului. y.si este aplicati in centrul 7 de greutate a1 elementului. Ecuatiile diferentiale ale miscirii se vor scrie proiectind toate fortele masice. dTyx dy) dx dz = "YX dy dx dz. Y . 2. 9 . eforturile p sint presiuni. . dy. se obtine: . be axele de coordonate. de asemenea. efectuind proiectiile pe axa Ox.Px dy dz + (pX+ dpx dx) dy dx dz = dpx dx dx dy dz. deci indreptate spre interior si in calcule se vor insoti cu semnul -. Astfel. virful A . iar proiectiile pe axele de coordonate ale lui sint X. dy dy Se obtine astfel sistemul de ecuatii (Navier): . p dx dy dz 3 p ( X . cum se poate usor demonstra aplicind teorema momentelor. t .pe fetele paralele cu xOy: .38 Hidra u. T.a x ) dx dy dz. dz. tinind seama cii pe celelal te trei fete a16 elementelor.ca directia cu care efortul este paralel . Singurele forte care mai dau componente paralele cu Ox rezulti din proiectiile fortelor tangentiale: . z. Cele Sase miirimi ale lui T se reduc fnsi numai la trei mirimi dist incte.

Starea tensiunilor in jurul unui punct Efortul unitar T . Starea eforturilor 11 1 jurul unui punct Deoarece cregterile d x . derivatele se numesc substantiale. T Y . z. Astfel: Ecuatiile (3-1) contin un mare numar de parametri necunoscuti care nu se pot afla decit asociind un numir suficient de ecuatii rezultfnd din considerarea proprietitilor materiei. care ac fioneazi pe o fati d Q (fig. dz care intri tn expresiile dezvoltate ale acestor derivate reprezinti componentele deplasgrii particulei tnsegi. y. adici a substantei. 3-3. orientatii oricum fati de axele de coordonate se poate calcula cu ajutorul eforturilor uni tare totale ( T . Fiecare din aceste trei eforturi unitare este efortul rezultant a1 eforturilor normale si tangentiale corespunzfiid fetelor respective. componentele ei fiind dt da Da Dt pe cele trei axe: Acestea sint derivate substantialel.. x . dy. 9 Ast fel : Daci ii este directia normalei pe fata inclinatii r4 Fig...2. 3.NoflunE fundarnentale ~i ecuufille generale de miscare ale unui medh contivtuu 39 Acceleratia se poate scrie . 3-3).2. T z ) aferente fiecirei fatete din triedrul de proiecf ie. . iar calculul lor dezvoltat se face tinind seama c i vitezele sint functii de t .

Y) -IT .y) + p.7. : .T .40 8 r Hidraulica - . n In sfirgit.pentru a afla distributia eforturilor in jurul unui punct.. este evident c i forta total2 de tensiune pe fata dy dz este: T. cos ( n . Pn care caz reprezentarea cea mai sinteticii se face cu ajutorul cvadricelor directoare. d D p si 9 Inlocuind in (3-3) pe Tx. (3-3' Acestea se pot exprima sintetic cu ajutorul matricei: care poartii numele de tensor a1 eforturilor T punctul A. ~ Qcos (n. x). $i Tnz sint functii liniare +i omogene de componentele tensorului efortului in punctul A . se calculeazi c u formula: > Din ecuatiile (3-3') rezultii c i Tnx.z). = px cos ( n . . de aceea se poate suprima. Tzy cos (n. .z) .dy dz. ~ + ) + T.p (F . cos ( n . O Pentru celelalte tensiuni T y .d~ dz 2 L = Tx d Q cos 6. componentele lor prin proiectiile lui 71n pe axele de coordonate: 7..T.a ) dx dy dz 6 1 - -+ . Aceste ecuatii servesc: . se obtin T.dQ cos ( n .este . cos (n. x) 9 + T y cos (n. 1 L deoarece proiectia triunghiului elementar d Q pe planul LyOz . x) + T.TndQ = 0. Primul termen este infinit mic in raport cu termenii urmiitori. . obtin relatii analoge. rimfnind relaf ia vectorial. mirimea tensiunii T. sistemul continuu in mi~care .x) + p. ~ ) TnY =Txy Tnz = T x z + cos (n. . pe axele de coordonate. T. se Sii considerim ecuatia vectoriali de miscare a tetraedrului elementar: 9 . ~ ) T. ~ ) .dQ cos (n.y) + cos (n. cos (n...pentru a tine seama de conditiile la periferia suprafetei care limiteazii .x) + T~~ Tyz + cos (n.T y si 7. A = T x cos (n.. cos ( n .z) -1.

Nofiuni f undarnentale qi ecuaf iile generale de migcare ale unui medlu conthuu 41 3. . astfel cii modul de expunere cel mai indicat. logic si metodologic este de a admite cunoscute ecuatiile de elasticitate ~i a stabili ap6i printre-o analogie bine justificatii si ecuatiile hidrodinamicii. 1827) descoperirea ecuatiilor de m i ~ c a r e fluidelor (de Saint Venant .3. se va Irata despre cinematica fluidelor.transferul de ciil duri ~i conservarea energiei calorice .functia de viscozitate p = F (T).starea fizicii a materiei [p = f (p. Vom face aceasta dupi ce. . Stokes. . presupunlnd cunoscutii teoria elast ici tiitii . . Aceasti problemi iese din cadrul unui tratat de hidraulicii. cit ~i din punct de vedere didactic a stabili ecuatiile de m i ~ c a r eale 'fluidelor. ca materie preggtitoare. se vor considera relatiile necesare pentru a exprima : .conservarea masei (continui tatea) . T)] .2. dar este util atit din punct de vedere stiintific. 1843.continui tatea de form2 . .legiiturile intre deformatii ~i eforturi tinind seama de constantele elastice ale corpului. 9 . a 1845). in cap itolul V. De a1tfel. descoperirea ecuatiilor de elastici tate a precedat (Navier. Obtinerea celorlalte ecuafii necesare pentru rezolvareaproblemei mi~cgriiunui sistem continuu Pentru obtinerea tuturor ecuati ilor necesare rezolviirii problemei de miscare a unui sistem continuu.

Acestea fnsii s-au eliminat o datii cu fortele masice ca infie nifi mici de ordin superior in raport cu fortele de legiiturii exercitate la suprafata tetraedrului.3). dar si in orice stare de miscare. Astfel.Capitolul IV Hidrosfatica 4. in acest caz: T. f n acest caz insii si eforturile uni tare de alunecare . relaf ia (4. Ecuatiile (3-3') devin. Z ) p.1. Este de observat cii ecuatiile (3-3') au fost demonstrate plecindu-se de la ecuatia misciirii unui punct material. Demonstraf ia acestei teoreme se face si direct. 3. X) = p.1. sint nule. deci ~ d fortele de iiertie. efortul unitar rezultant Tn pe o suprafati plan.? sint nule.1) ~i legea constantei presiunilor in jurul unui punct sint h a b i l e nu numai in starea de repaus a fluidului. ca qi cind9acest element de masii ar fi solidificat. x) = p. = p cos ( 1 1 .cos (n. cos (n. a cirei normalii n este fnclinatii fat2 de axele de coordonate. T.. infinit mici dQ.. = p. presiunile normale unitare pe felele plane ce trec printr-un punct A s Pnt egale. se reduce la presiunea unitarii normalii p.. = p (4-1) Asadar. Asadar. cos (n. CONDITIILE D E ECHILIBRU ALE FLUIDELOR 4. x) reprezentind unghiul pe care normala la suprafafa dQn il face cu axa Ox (fig. deoarece ele nu apar decit dacii kxistii diferenti intre vitezele particulelor invecinate. cind fortele de inertie. y) = p. Proiectia pe axa Ox a lui Tn se poate deci scrie: (n. = p cos (n. x) = Tny = p cos (n. 9 9 . y) sau p. deci acceleratiile tuturor particulelor.1. aplicind unui tetraedru elementar ecuatiile de echilibru. Starea presiunilor i n jurul unui punct Starea de repaus a unui fluid poate fi priviti ca ace1 caz particular de miscare. tinind seama de acceleratie. oricare ar f i orientarea planului pe care se exercita'.

Acad. inchipuit separat din masa unui fluid in stare de repaus. treptat. considerim ecuatiile generale de mivcare (3. A primit de la tat21 s2u Paul Euler prima fnvgtiiturii in matematici. ** Leonhard Euler . construct ia unei turbine hidraulice. La Universitatea din Base1 a fost elevul l u i J . 1-a premiat de zece ori. Berlin (1755) Continuation des recherches sur la theorie du mouvernent des fluides. Lucrlri mai cunoscute. mort la Petersburg In 18 septernbrie 1783. 1734) Lettres i une princesse allemande sur divers sujets de physique et de philosophie (3 d . iar la moartea sa a mai lgsat 200 lucrgri netipgrite. Berlin (1768-1770) Introduction dans l'algebre (2 vol. Mai rnult de jurnitate din publicafiile Academiei din Petersburg din intervalul 1727-1783 sint concepute de el. se obtine: p ( X d x + Y d y + Z dz) de unde rezulti: p = -dd x + dx p -dd y f dy dp -dz. Bernoulli. * +. semnul t iile generale de mi~care(3-1) ale unei particule elementare dintr-un mediu continuu. legile hidrostaticii. M6m. niiscut la Base1 la 15 aprilie 1707. in 45 volutne. . Prin Bernoulli.1 ) in care toate componentele acceleratiei particulei ~i eforturile uni tare tangentiale T sint nule. dz Se atrage atentia cii P ecuatiile (4-2) s-a adoptat pentru presiunile p. Bernoulli ~i a fost prieten cu N. respectiv cu dx.. In 1766 s-a fnapoiat la Petersburg. teoria general5 a turbinelor.1. pe care Academia le-a publicat ulterior. care 1-a numit membru.2. dz ~i se aduna. astronomiei qi fizicii. care fusese chemat de Ecaterina I la lnfiintarea Academiei din Petersburg. .. Principalele descoperiri in hidraulicii sPnt: ecuatiile generale ale migcgrii fluidelor perfecte. ~i D. 1748) Institutiones calculi differentialis (1755) Institutiones calculi integralis (4 vol. i 1765-72) Sot. dy.. In 1741. 1768-94) Principes g6n6raux du mouvernent des fluides. Lucriirile lui Euler sint foarte numeroase in toate domeniile matematicii. in afari de memoriile publicate in analele Acaderniilor : Methodus inveniendi lineas curvas maxime rninimive proprietate gaudentes (1744) Introductio in analysim infinitorum (2 vol. lirnbile orientale qi medicina. Aceste ecuatii iau forma simp15 urmitoare* 7i au fost formulate pentru prima d a t l de L. Acad. a fost Pndemnat ~i Euler sii rneargii la Petersburg E 1727 unde a obtinut in 1730 functia de profesor de fizicg n pe care a schimbat-o P 1733 cu aceea de profesor de matematici superioare.4. A studiat qi teologia. Academia de $tiinte din Paris. Legea general5 a hidrostaticii Pentru a obtine ecuatiile de echilibru ale unui paralelipiped material element& dx dy dz de densitate p. in 1911.. dirijate de la n adicii opus semnului ce fusese adoptat in ecuaexteriorul spre interiorul particulei. . teorernele impulsului. 1770) Theoria rnotuurn planetarum et cometarum (1744) Mechanica sine motus scientia analytice exposita (2 vol. elvetianii a cercetgrilor naturii a editat opera lui Euler. a plecat la Berlin.Daci se inmultesc aceste ecuafii. unde a fost numit P 1744 director a1 clasei n de matematici a Academiei. Euler**: - .matematician ~i fizician. la chen rnarea lui Frederic cel Mare. M6m.

versorii axelor de coordonate. deci avind p = const. Pe de altii parte. componentele fortei F se obfin ca derivate partiale ale functiei de potential . rezulti si p = const.1.U. k.Dacii lichidul este omogen ~i se neglijkazii micile diferente de densitate datorite variatiilor presiunii ~i temperaturii.Dacii se inmultesc ecuatiile (4-2). In acest caz: - iar ecuatia (4-3) devine: Integrind aceasti din urmii ecuatie se obtine: care este o altii formii a legii hidrostaticii.deci membrul fntii a1 ecuatiei (4-3) 'este o diferentialii exactii. = grad p intensitatea vectorului grad p fiind: . ecuatiile (4-5) ~i (4-6) sub formii integral& ulti*a fiind exprimati in notatie vectorialii* 4. 9 A .U.In cele de mai sus se vede cii legea hidrostaticii se exprimi in mai mu1te forme: ecuatiile (4-2). cu alte cuvinte.Aceastii ecuatie poate fi interpretatii ast fel : Lucrul rnecanic virtual elernentar a1 forlei masice este egal cu lucrul fortelor etastice. se pot usor verifica urrnitoarele relatii deduse prin deriviiri partiale ale ecuat i i lor i4-2) : Aceasta inseamnii cii forta F derivi dintr-o functie de potential .3. respectiv cu i. --. Adicii o suprafati echipotentialg * este si izobarii. (4-3) si (4-4) ca forme diferentiale. facem in ecuatia (4-5) pe U = const. Consecinie ale legii hidrostaticii a) Dacii fluidul fiind perfect. . j . se obtine: sau - t. putem considera p = const.

- deoarece U = const.. Intr-adeviir. ds) - - = -dU = 0. iar ecuatia de stare fizicii a corpului fiind T = f(p.1. Cum si ds nu sint nule. . 7 9 9 A 9 4.. adiiugindu-se presiunilor datorite fortelor masice etc. deoarece d L = . ceea ce este contrar teoremei precedente.dP dx dr/ dz propagii. ds).Zdz 9 = Fds cos (F. aceastii presiune se transmite in toatii masa fluidii.Hidrostatica 45 b) Forta aplicata masei este normals suprafetei echipotentiale care trece prin particula considerati.dU.= 0. densitatea pe suprafati este constanti. deci forta F trebuie sii fie perpendicularii pe direcfia & a deplasiirii pe suprafata echipotentialii.p.4.. e) Dacii o suprafati echipotentialii este izobarii. ciici p si p sint constante. c) Sensul fortei F este acela care corespunde descresterii potentialului. datorite actiunii greutiitii proprii. . fie p. oricare ar f i directia lui ds. Se aplicii legea general2 hidrostaticii sub forma 9 t p + pU = const. deci (p. Tntr-adevir. h) Daci fortele masice sint neglijabile (X = Y = Z = 0) rezulta: . densitiitile celor douii fluide.8P . d) Suprafetele echipotentiale nu se taie intre ele. atit densitatea p cit gi intensitatea gravitatiei g sint constante. g) Suprafata de separatie intre douii lichide de densitiiti diferite este echipotentiali. vom admi te cii pentru diferente de nivel obisnui te. Intr-adevir: Xdx + Ydy 4.d U ( L fiind lucrul mecanic elementar fortei F). Echilibrul fluidelor grele Pentru a studia distributia in masa unui fluid a presiunilor.En acelasi punct sii fie doui presiuni diferite. Deducem U = const. ciici ar Pnsemna ca . rezul tii cii si p = const (din ecuatia (4-5)). p). conform ipotezei p = const ~i U = const. . trebuie ca si T sii fie constant. se d p .in orice punct din masa fluidului cu aceeasi valoare (principiul lui Pascal). trebuie sii se anuleze cos (F. de asemenea intre un lichid si un gaz. oarecare de separatie avem: si p. f) Temperatura pe o suprafati echipotentiali trebuie sii fie constanta. adicii presiunea p = const in jurul unui punct. Tntr-un d~ = PI d U = p.) d U = 0. dacii intre douii puncte situate pe douii suprafete &hipotentiale vecine avem. Sub a l t i forms se poate exprima acest principiu astfel: Daci se exerciti din exterior intr-un punct a1 unei mase fluide in echilibru o presiune. Un exemplu de aplicare in practici a acestui principiu este presa hidraulici.

normale pe bazele prismei. ~i p. Forta masici este in acest caz chiar -c deoarece G - = g. cu axa Oz verticals.Pa = Y ( ~ 2 . Admitind sistemul de axe Oxyz. = pz = presiunea atmosfericii. se obtine: p $. 9 9 9 = const Consecinte : 9 a) Considerind presiunile in doui puncte la cote de iniltimi diferite zl ~i z. . pe care se exercitii presiunile unitare p. . Introducind aceasti expresie a lui U in legea general2 a hidrostaticii. dQ. 4-1. considerind solidificatii o prismii de secfiune dreaptii dQ. adici diferenta de presiune este egalii cu greutatea unei coloane de lichid avind ca iniiltime diferenta de iniiltime (2. forta masicii are o singurii components -g. - ~i este indreptatii dupii verticalii.. 4 ) mirginitii la capete' de douii baze oblice de arii dQ1 . (fig. t22 fn jos. Se proiecteazi pe axa prismei toate fortele care actioneazi asupra ei : greutatea prismei de lungime I . U =gz + const. ciici dacii p. rezulti: P i .. . avind greutatea specifics y si fortele de presiune pldQl si p2dQ2. deci -gn-dz . care d i distributia presiunilor in masa fluidului.deoarece forta gravitatiei -derivii dintr-un potential.pgz sau Aceasta este ecuatia de echilibru a fluidelor grele si ea se poate obtine uSor ~i direct.. Bineinteles. b) Suprafata liberii a unui lichid este orizontali. c) Suprafetele izobare sint orizontale.2. Rezulti aceeasi Iege (4-7). in sus. Presiunile pe peretii lateFig. suprafafa s i nu fie prea mare.~ 1 ) . zl = z.) si o sectiune dreapti egalii cu unitatea de suprafati. Echilibrul unui element de fluid greu rali dau proiectii nule. cici atunci fortele G nu mai sint paralele.

presiunile vi nivelurile unui lichid. Putem transforma ~i presiunea atmosferica in coloana -+ Fig. oricare a r f i forma ~i rniirimea sect iunilor vaselor (principiul vaselor comunicante).2. presiunea : p.. 1 000 h (h. deoarece greutatea specifici a coloanei de lichid de suprafafi 1 cm2 ~i 1 m Tnilfime este: 7 7 + + + 9 1 000 kgf = 0 . plin cu apii. ~i po in kgf /m2) . iar diferenta (p.p. Daci exprimim pe p in tf/m2 si iniilfimile fn m avem: . Din U = g z $ C deducem. iar diagrama OC' a presiuni. Mai rezultii de aci cii in vase comunicante lichidul se ridicii la a c e l a ~ inivel. Ecuafia devine: a d i d presiurzea tntr-un punct A.Hidrostatica 47 A c e e a ~ i demonstratie ca la b). pentru U = const. yh = H este diagrama presiunii absolute. l kgf/cm2 m. ceea ce experimental se realizeazi cu un tub infundat. n 0. 6 -' . Se obisnuieste a se numi p. p. Planul CC' (supra- + 8 . Astfel. Sii reprezentim geometric. Aceste suprafete sint ~i echipotentiale..lor p = p..). iar z T m. . cii z = const. Astfel. . este e g a l ~ presiunea afmosferica plus greucu tatea unei coloane de lichid avPnd Ena'ltimea de la suprafajd ptnd la A. Repartifia presiunilor unui fluid greu de apa. Dacii p se exprim2 in kgf/cm2. plahul suprafetei lichidului in tub (trecind prln 0) se cheamii plan de sarcina' absolute. . la suprafata lichidului. in m . = po de asemenea: p. vom avea: p2 = p. d) ~ i z e= zO. .z. gi secliunea egala" cu unitatea de suprafala'. vid la fundul tubului. f a t i de un plan de comparatie. 10 000 crn2 rn t . l(2.) presiunea rela t ivii (at) sau suprapresi une. 4-2). = p1 1 000 (z. rgsturnat T lichid cu gura in jos si suficient de lung pentru ca sii riming n .). P1 = po 1 h. 4-2. fn coniact c u atmosfera (fig. . presiunea absoluti (ata).

1.variazii Png raport cu miirimea presiunii -si natura fluidului. Fie. Suprafetele de separatie trebuie s i fie echipotentiale. In cazul apei. Acest instrument constii dintr-un tub transparent racordat la vasul ce contine lichidul. Piezometrul este de doui feluri: deschis. iar presiunea in punctul B este: A 7 9 A + yB PB = Po f Y1 (2' . cele mai grele la fund. e) Dacii intr-un vas sint lichide de densi tiiti diferi te.). astfel ca CB' sii faci un unghi de 45" cu vert icala. De exemplu: daci p se exprimi in tf/m2. = p. Piezometre . y = 1 si presiunea se misoarii chiar la scara lungimilor.fafa de contact cu atmosfera) se cheamii planul de apii sau luciul apei. care .-- -' 7 . Putem face si invers. sau :oglinda apei. sau plan de sarcinii hidrostaticii. 4-4. aceste suprafete slnt orizontale. De asemenea.4-3.(trebuie ca centrul de greutate sii aibii pozitia cea mai joasi.:se obtine ca in figura 4-3. cici pe asemenea suprafete p=const . putem aranja scara lui p. iar diagrama CB' este d iagrarna presiunilor relaf ive. de exemplu.5. 4. trei lichide de greutiti specifice diferite ( y p y2> y. ca piezometrele (1) din figura 4-4 si in care caz rnisoari presiunea 7 7 7 . ciici altfel echilibrul ar f i nestabil . cu secfiunea egali cu uni tatea de suprafatii. Repartitiapresiunilorinlichidededensitiiti ele se vor separa dupi den& diferi te t i t i . conform teoremei l u i Torricelli).2") + y3 (20 . In cazul 1ichidelor grele. Diferenfa dei presiune p. a) Piezometrul.). este egali cu greutatea coloanei de lichid AB'. Diagrama presiunilor relative . ca iniltimile sii fie exprimate in presiuni impiirtite cu y. Fig. Mgsurarea presiunilor Se obisnuieste a se 'intrebuinta urmiitoarele instrumente.2') (2'' + - 2..- Fig. estej orizontali suprafata de separatie a unui lichid de un gaz.

Piezometrul inchis misoari presiunea absoluti. Manornetru cu rnercur . lntre sectiunile B si D pe aceiasi suprafati de nivel avem relatia : 9 in care y si ymsint greutiitile specifice ale fluidului din recipient si mercurului . h. Cu piezometrul deschis se misoari o b i ~ n u i t presiuni p i n i la cltiva metri coloani de lichid. care ar putea falsifica rezultatul citirii. sau inchis.Tubul s i fie perfect curat. b) Manometre cu mercur. astfel ca tubul s i nu intreac2 iniltimea camerei. La montarea piezometrelor se iau urmitoarele precautii care inlesnesc o misurare corecti: . tangent2 la meniscul din tub.Hidrostatica relativi. va f i de atitea ori mai scurti decit coloana unui piezometru cu a p i . astfel c i : 9 A 9 A p~ (relativ) = . in axa lui. 6) pini la cota M N (vase comunicante). trebuie sii fie calibrat uniform. 4-4. prin care se c i t e ~ t ela scali nivelul lichidului. produsi de tensiunea capi lari . Fig. .Scala trebuie sa a i b i diviziunile trasate cu precizie. avind un diametru de cel putin 2 cm. . ca piezometrele (2) din figuri ~i in acest caz tubul trebuie s i fie destul de lung pentru ca la partea superioarii s i r i m i n i un spatiu vid.yh. ci la un perete lateral. fie cu un piezometru inchis (2) in care se observi o coloani de H metri f a f i de cota punctului B. 6 se misoari o presiune inferioari presiunii atmosferice (vacuum partial) fie cu ajutorul unui piezometru deschis (1) in care se constati o coloanii de lichid de-h metri. a piezometrele misoari o presiune mai mare ca presiunea atmosferici . In sfirsit. Pentru misurarea presiunii p. . coloana de mercur. tubul piezometric inchis nu se racordeazi la partea superioari a vasului iichis. unde se produc ingrimiidiri de gaze si vapori. Rezul t i : 9 9 Densitatea mercurului fiind de 13. a unui lichid sau a unui gaz in punctul A se foloseste manometrul reprezentat in figura 4-5.Tubul transparent. pentru a se evita erorile datorite urcirii lichidului in tub peste nivelul hidrostatic. In figura 4-4.6 ori mai mare decit cea a apei. si cit mai apropiate de tub. orizontale. deci acest tip de manometru poate fi folosit pentru presiuni mai mari (pin6 la circa 4 ata).Linia vizuala sa fie orizontali. pB (absolut) = y H ~i Mai observiim cii nivelul liber a1 lichidului se ridici in tubul deschis (fig. 4-5. in figura 4-4. .

de secfiune transversal2 elipticii. ' . Celiilalt capiit este inchis astfel cii dacii presiunea in tub creste. 4-6. cu .Hidraulica c) Manometre metalice. sectiunea elipticii a tubu9 Fig. Manometrele metalice trebuie etalonate periodic. 4-6. Manornetre metalice lui tinde a deveni circulars. deplaseazii un sector dinfat. iar axa tubului tinde a deveni 'rectilinie. Manometrele.Manometrul cu membrane. Pen tru miisurarea di ferentei de presi une din douii vase continind a c e l a ~ i lichid se foloseste dispozitivul din figura 4-7: un tub de sticlii indoi t in formii de U risturnat iste racordat cu ambele capete. b). c). un ac se mi@ in fata unor diviziuni. d) Tubul piezometric diferential. depiirtindu-se de centrul ircului. 0 variant. Dintre acestea se folosesc mai ales douii tipuri: . cind se fntrebuinteazii pentru miisurarea presiunii atmosferice. a acestui manometru este manometrul cu burduf (fig. Capii tul A a1 tubului. insurubat la un capiit in recipientul a ciirui presiune interioarii o miisuriim (fig. 4-6. . iar deformatiile se transmit la acul indicator sau inregistrator printr-un dispozitiv analog cu cel a1 manometrului Bourdon (fig. 4-6.Manometrul cu arc (Bourdon).sectorul. a). are forma unui arc. Un tub metalic elastic. Acest manometru 'este etalonat cu ajutorul altui manometru de precizie (cu mercur). poartii numele de barometre. I n locul tubului arcuit se intrebuinfeazii uneori o placii flexibilii care se deformeazii prin actiunea presiunii. in jurul centrului s i u C ~ i prin intermediul unei rotife 0 angrenate .

iar y-greutatea specifici a lichidului. aceste iniltimi vor fi mai mici C U E . Dacii la fiecare vas am racorda cite un piezometru inchis. fiind p presiunea aerului inchis. 9 ' sinx ' care se citeste pe tubul oblic. lichidul s-ar ridica in fiecare tub la o iniilfime h. Diferenta de presiune este: . Din cauza presiunii p a aerului inchis in partea curbatii a tubului. este in legiturii cu presiunea p. inclinat cu unghiul cr fati de orizontali. Acesta (fig. Pe la partea superioar5 vasul este in legi tur8 cu presiunea p2. gradai. - P2 = yh" + p. 4-8.. 9 Daci presiunea p este prea mare si lichidul nu ajunge in partea de sticli. >p. Micromanometru diferential structie nu se adaugi unghiul de Pnclinare chiar a1 instrumentului. iar partea inferioarii. respecti+ h. Lichidul se ridicii in tubul Pnclinat de ?niltimea h. h" iniilf imile reale l a care se ri dici lichi dele.y h ' i . In partea superioarii a tubului este prinsii o cantitate de aer care se poate regla cu robinetul R. deplasindu-se h cu cantitatea 1 = . Avem : Y PI . la cele douii vase.. se previd o niveli de precizie cu buli de aer ~i un ~ u r u b de reglare a nivelului. . Piezometru diferential diferential.I a t i un tip: micromanome~rul Fig. 4-7. Fie h f ... se deschide robinetul R pentru a iesi o parte din aer. Fie p. e) Manometre pentru diferente foarte mici de presiune.P . Pentru a fi siguri cii la unghiul a din 'conFig.A prin tuburi de cauciuc sau de metal.. 4-8) se compune dintr-un vas continfnd un lichid mobil ins2 nevolatil. prin intermediul unui tub de sticlii.

Aparatul serveqte la rniisurarea diferenfei . avern: presiuni foarte mari se folose~teproprietatea unui fir de rnanganini de a avea o rezistentg electric2 variabilii cu presiunea.Pentru R = R o (1 + 2 . avind fiecare sectiunea mare = a. 4-9. nivelul M 'N ' coboar2 cu E . a cirei greutate specificii la 20°C este 998. \ \ ---- -- Dacii presiunea cregte cu Ap P n recipientul R '. qi anllini purii a ciirei greutate specific5 la 20°C este 1022. . iai nivelul MN urcii cu E. '.P adici z este . fnainte de a racorda manome trul la vase. avern: qi dacii presupunern --0 [: -(y+y')+y-y '1 -2. 0 cutie rnetalic2 cu pereti g r o ~ i este plinii cu un lichid vtscos. 4-9) se cornpune din douii recipiente R . suprafete P raport cu suprafata de n separatie A a celor dou2 lichide fie h --__~i h'. care este adus la loc Pnciircfnd pistonul cu o greutate F .M icrornanometrul cu __ h ' r' : A A' = . f) Manometre pentru presiuni mari. astfel cii: wz ne=wz..de presiune a fluidelor continutefn douii vase.y').4 i--ii--li : - h :- p + yh = p + y'h'. denivelarea este = P 1 000 .. conform legii urrniitoare. Nivelurile acestor doui . e=- Fig. Micrornanornetru diferential cu douii 1ichide a 9 apoi : Ap = yh = h'y' Ap= + c(y + y 3 + z(y . poate aluneca fntr-un orificiu previizut la fata superioarg a cutiei Un piston de sectiune (fig.doua' lichide (fig. Presiunea p tinde s2 ridice pistonul. 2 * 1 0-6 pat). respectiv presiunea a trnosfericl: . in care R gi Ra sPnt rezistentele electrice la pat.. deci sensibili- tatea rnicrornanornetrului este de circa 25 de ori rnai mare. suprafetele M N gi M ' N ' din cele douii recipiente sint supuse la aceea~ipresiune p. Dacii pa este presiunea atrnosfericii. avlnd densitlti foarte putin diferite Pntre ele (y > y'). 0 44 1 giisirn Ap = 44 z.Manometrul cu piston. yh = y'h'. 100 ' . pe cfnd la un rnanornetru cu ap2. Dacii lichidele din recipiente slnt apii pur2.nivel rnai jos ca M 'N' datoritii faptului cii y > y'. unite printr-un tub de sectiune rnicl = w gi contintnd douii lichide ce nu se arnestecii. .foarte rnicii . Avern: Y . 4-10). Pnsii M N este la un .

). evaporarea apei se produce pinii . ci ---. Misurarea raturi.1 1. 4. mai jos. iar vaporii exerci t i o presiune depinzind de tempeFig.presiunii vaporilor tru presiuni mari saturati sau absenta vreunui gaz (sau aer) in s ~ a t i u linchis. 4. nivelul la care se ridici apa intr-un piezometru Tnchis nu este -&deasupra suprafefei Y Pa libere a apei in atmosferi. presiune m i s u r a t i in milimetri coloani de mercur la 0°C.-. .1.6. d i m tabela de. n 9 A . 4-11).. articol 4. Presiunea vaporilor Daci suprafata apei este = P a F vPa S -intr-un spafill inchis (de exemplu F I intr-un tub piezometric inchis).10. cu presiunea vaporilor saturafi..Hidrostatica I 53 Se introduce in lichidul a cirui presiune se rnisoari o bobini de manganini protejati intr-o capsuli plini cu benzini (care nu ingheati la temperaturi mari) gi se mgsoari rezistenta. Daci n o t i m cu p.la saturatie. Presiunea atmosfericl I n tabela urmatoare se dB variatia presiunii atmosferice cu altitudinea. Pentru a1titudini intermediare se poate interpola liniar..5. la temperatura de 0°C. L . S-au construi t formule care dau mai mu1t sau mai putin exact valoarea presiunii atmosferice P functie de altitudine si temperatura (v. Tabela 4-1 Presiunea vaporilor saturati ~i continutul lor la 1 m3 aer 4. -- 1 7 Y Y Pentru ca citirile iniltimilor piezometrice s i fie corectate.-. presiunea vaporilor saturafi (fig.. PV "4'" --f .---. indi ferent de prezenf a Fig.3. 4. Manometru pen. in functie de temperaturi. .1. Cu asemenea manometre s-au studiat proprietitile apei pPni la 20000 a t presiune.7.

Presiunea atmosferic5 in mm Hg A l t i t u d i n e m. astfel ca lucrul mecanic motor Fh sii egaleze lucrul rezistent RH.333 m ap5) A l t i t u d i n e m.M. Cum la un drum h parcurs de pistonul din A corespunde un drum mult mai mic H a1 pistonului din B .6 4. se poate mivca un piston de sectiune a. 4-12) este compusi din doukcorpuri cilindrice umplute cG lichid.M.1. B .. se transmi te pe fata inferioarii a pistonului din B. Aceastii m a ~ i n i(fig.d. Q.7 41.F. o presiune suplimentarii in masa lichidului eg 0) conform principiului lui Pascal. cornunicind intre ele printr-o conductii. 4-12. 0 20 340 680 1030 1390 1780 2180 2600 3050 3 5 3 0 .d. fntr-unul din aceste corpuri A. se aplicii in axa pistonului din A o fortii F care produce F balii cu . Presa hidraulicl cu pompii forti se poate piesa un obiect aflat Pntre pistonul B ~i o placii rigid5 legati de coloane fixate P funn datii masive. Tntreg sistemul iiind fn echilibru.54 Hidraulica Tabela 4-2 Presiunea atrnosfericg la diferite altitudini (760 mm Hg = 10. fn celglalt. Aplicatii tehnice 1) Presa hidraulicii simplii. un piston de sectiune mult mai mare Q. Cu aceastii 0) Fig. 762 760 730 700 670 640 610 580 550 520 490 4 000 5 000 6 000 7 000 8 000 9 000 10 000 12 000 15 000 2 0 0 0 0 30 000 Presiunea a tmosferic5 fn mm Hg 461 403 352 306 266 230 198 146 89. inseamnii c H pentru a produce ridicarea sensibili a pistonului din B trebuie introdusi o :cantitate mai mare de lichid. echilibrfnd o rezistenfii R a . . presiune care.8.O I - 8.

Rezulti sporul de presiune : 9 1 4 4 hn AT .4 Ap= XT 0. a . 4-13). 4-12) gi ele inchid cu atit mai bine cu cit se realizeazii presiuh mai mari ale lichidului. din cauza Fig. volurnul V se micsov reazi cu : 2d2hn. v a= 5 cm. . previzuti cu supapele S1 . Piulita M face corp comun cu pistonul Q si rotirea ei este irnpiedicati de perefii metalici D. la care se adaugi forta de presiune initial. In reali tate. la n ture ale volanului. 2) Presa hidraulicii cu ~urub.f i e V = 15 000 crn3.00005 V . din cauza rezistentelor de frecare la garniturile de etansare. Presa hidraulicii cu ~ u r u b . d C- Rezultii T = 33 kgf. Scriern c6 A =A . n = 10 ture. cu aspiratie din vasul C gi refulare din A fn B. h = 1. Forta manualii Fl se a p l i d de fapt la extremitatea pirghiei de lungime L. eventual 40 tf. cu ajutorul unei tije filetate de care este fixat rigid volanul V. amplificindu-se pe axa pompei in L raportul: 1 1 De exemplu: pentru9 L 1 = 10. ob-tinem Ap = 315 at ~i A F = 222 tf. dar sub piston111 P se poate deplasa hn alt piston Q. In realitate. = 20 kgf gi dac6 sectiunile pistoanelor o si Q au diametrele de 2 cm. respectiv 30 cm.Hidrostatica ' 55 ceea ce se face folosind corpul A ca pompi. rezultii o forti R mai mici. Forta care la trebuie aplicatii volan se obtine calculind lucrul mecanic penttu o fnvirtituri : .2 em. raza volanului a ~i volumul corpului de pomp6 B este V. Garniturile din piele sfnt moitate intr-un locas G (fig. . . F.La acest tip de press (fig.= 3 0 c m . deci in total 267 tf. Dac6 ~ u r u b u lare diarnetrul d gi pasul h.d2 7T Pe lingi aceleasi date din exemplul precedent.i S. rezulti R 6 = I -(?) 30 2 e 2 0 k g f= 45 tf. 4-13. calculati in aplicatia 1 la 45 tf. pornpa A si vasul C sint la fel ca in cazul precedent. Cu dispozitivul de la aplicatia 2 se pot obtine forte inzecite.

nd2 Fig. se cere a se calcula momentul fortelor de frecare produs de garnitura de in& time h. Volumul acumulatorului V = Q H . deci volanul va f i manevrat de doi oameni . 0 platformii. iar forta de frecare corespunzitdare yph. 4-14.Aceasta (fig. Momentul fortelor de frecare pe intreg perimetrul garni turii : . Greutatea pirtii mobile fiind G kgf. Acumulatorul (fig. clnd pistonul s-a ridicat la maximum este: 4) Garnitura de etan~are. Acumulator hidraulic 44 . spre a f i folositi temporar pentru a acoperi necesitif ile de putere de virf ale ascensoarelor hidraulice. fixatd de piston cu un cadru. 4-15) consti dintr-o bucata de piele presati astfel c i ia forma unei jumiititi de tor. 4-15. este incircati cu greutiti. Garnitura de e tanqare Presiunea P lichid p n =- Presiunea lateral5 pe 1 m de garniturii este ph.frecirilor va trebui aplicati o fort5 depisind 40 kgf. 3) Acumulatorul hidraulic se intrebuinteazi pentru acumularea energiei hidraulice. presiunea in lichid este 9 7 Lucrul mecanic acumulat. in care se deplaseazi un piston. A Fig. sub presiunea p . In cazul unei crapodine cu arborele sustinut de api. 4-14) se compune dintr-un corp cilindric vertical C.

Pentru a f i scoborit. p = po yZh. toate comp. putem scrie. 4-18. Prin robinetele r. se compune dintr-o butelie de otel cu fund dublu (fig. daci adincirnea rnirii este 9 429 rn (Oceanul Pacific lingi insulele Kerrnadec) ~i densitatea apei rnirii 36/35 fati de apa purg? Se va considera coeficientul de cornpresibilitate a apei x=0. B. apa mirii pitrunde printr-un orificiu fin in camera de jos. y fiind greutatea specifics a rnercur~!lui: p~ = pB' = po + yh (po = pres. cea de jos rnercur. Batimetru Fig.16. se evacieazi cu pompele apa din compartimente. 4-17). C comunici intre ele lingi fund.e Fig. existi relatia: . Manometru cu coloane multiple 7) i n docul plutitor reprezentat in sectiune transversali in figura 4-18. Cind butelia a ajuns la adincirne. 4-17. comprirnind aerul prins iniuntru. Cit rnercur va trece. Pentru rnai mu1te coloane. 6) Batimetrul lui Weeren. Pentru urcarea docului.artin~entele sint pline cu aer -la presiunea atmosferici po si docul 9 . Un aparat cu 24 sifoane de circa 2. r ' se introduce aer comprirnat la presiuni convenabile pentru ca s i fie cit rnai bine utilizate coloanele cu mercur.000047 ~i se va neglija efectul compresibilititii apei rnirii (Care spore~te densitatea acesteia) gi a1 Compresibili t i t i i mercurului (Wit tenbauer). 4-16) a fost intrebuintat de Kan~erling Onnes pentru a rnisura presiunile rnari ale gazelor. cornpartimentele A .50 rn Iniltime poate rnisura presiuni ping la 100 at. Apa i n t r i si in A. Ce relatie existi la un moment dat intre iniltimile x ~i y ? Dacs p estebresiunea aerului comprimat in A . silind rnercurul s i treacii in camera de sus. servind la deterrninarea presiunii in fundul rnirii. atrnosferici) .Hidrostati'ca 5) Un manometru cu coloane multiple (fig. In pozitia initials. + Fig. Doc plutitor p l u t e ~ t e carena minimi. 4. se pompeazi a p i in comparticu rnentele B ~i C pin5 la nivelul y deasupra fundului. Neglijind greutatea aerului inchis in coloane. Camera de sus cuprinde 920 g a p i distilati.

este fn cornunicare cu vasul N prin tubul vertical (fig. = yh. 4-20.h. . loanei de aer este de 800 ori rnai mica decft greutatea coloanei de ap2 de aceea~ifnciltirne. Fintina lui Heron Fig. Nivelul apei in vasul P fiind supus deci la presiunea p~ prin deschiderea robinetului F. Fig. rezultii: x2 .x ( a h. plin cu lichid. In s f i r ~ i t lichidul din P este h comunicare cu exteriorul prin tubul vertical EF.x ) p . y ) f a y = 0. + + 8) Fintina lui Heron.iar la o schimbare izotermicii a stiirii aerului in A : PO = (a . Punind p. Vasul A . apa va -&mi pin5 la o iniiltirne h' -. Intre presiuni exist5 relatiile: Presiunile in aerul aflat in vasele N ~i P sint aproximativ egale cu p ~ deoarece greutatea co. Aplicatie tehnic5 a finttnei lui Heron . coloanl de a p i . Aerul din vasul N este in comunicare cu aerul din vasul P prin tubul vertical CD. 4-19. 4-19).

yz)dQ. 4-21) care formeazi 1. Presiunea pe pereti plani 9 Ne propunem sii determinim presiunile unui lichid in repaus pe un plan fnclinat y'O'z' (fig. Prin aceast5 functionare. yz). tnvingtnd diferenta de nivel h . Apa se colecteazi in rezervorul subteran B. sii determinim forfa hidrostatica' de presiune rezultanti pe aria din interiorul unei curbe inchise. Dintr-un rezervor situat in A . Acest dispozitiv a fost folosit uneori. numitii forta de presiune totala sau impingere absolutii pe suprafata Q.2. 4-21. + y h. din care se umple intermitent recipientul P. K ~i G ~i se deschid robinetele S ~i T. presiunea atmosferici. de asemenea. Presiunea uni tar5 intr-un punct din acest perete. Presiunea unui lichid pe pereti plani a) Rezultanta acestor forte elementare. 4.2. + + Fig. PRESIUNEA UNUI LICHID PE PERETI 4.1.Hidrostatica 59 Acela~iprincipiu st5 la baza dispozitivului din figura 4-20 care s e r v e ~ t ela scoaterea apei dintr-o mini.111 unghi a cu planul xO'y . Se deschid robinetele G ~i R pentru golirea vasului N gi umplerea vasului P. atunci clnd se dispunea de o cantitate mica de apii sub presiune. Dupii umplerea acestui vas se inchid robinetele I?. Apa din P este astfel impins5 prin tubul EF la exterior.h'. Fie xOy planul de sarcin5 absoluti ~i h. vasul P se g o l e ~ t e~i N se umple. trasate pe planul inclinat y'Oz'. la o iniltime h > h'. este (p. iar forta de presiune corespunziitoare pe o suprafat5 d Q in jurul acestui punct este (p. la adincimea z sub nivelul apei. i n t r i apa In N comprimlnd aerul tn N gi tn P la presiunea p. normald pe planul peretelui. este normal5 pe suprafata Q ~i mgrimea ei este: .

~i Q. Avem: 9 9 2. sint proiectiile suprafetei Q pe planul orizontal si pe planul vertical. Fie zf ~i y: coordonatele acestui centru C a1 fortelor paralele. = YZG aces = YZG a.iniltimea egal5 cu distanta vertical. = yzG Q s i n cr = yzG Q.e i t a t e a1 lui Q . respectiv O'z'. Pentru a gisi punctul de aplicatie a1 impingerii P (fig. 4-22). prismatic& avind baza Q si.J ) ) z '2dQ zl. c) Centrul de presiune. b) Componentele orizontali si vertical5 P. s i luiim momentele fortelor paralele f a t i de axa Oy si fatii de Oz'. la planul de ap5. P. normalii pe perete.n R sin u 7 . in care Q..Dac5 forta opus2 a peretelui este supusi presi un i i atmosferice. paralele cu axa Oz.. si P.po) = yz.. pe suprafata Q are mirimea + Dac5 hot5m cu zG ~i z)G ordonatele centrului de greutate G a1 suprafetei Q . ale impingerii sint: 9 9 P..Q \ yz' sin adQ = yzb Q sin a deoarece adicii impingerea. presiunea yz . avem: z \ = z' sin a si P 9 = .. = C ? y sin a zI2dn YZ. a centrului de g . iar forta rezul t a n t i a presiuni lor uni t a r i rezul t a n t i este: ( p . este egalii cu greutatea unei coloane* de lichid.

Hidrostatica A ti! in care rd este raza de giratie a suprafetei Q f a t i de o ax5 parale12 cu O y trecind prin G . 4-23.Fig. rezultS c i y z f d Q = 0 . Se vede c5 punctul C este situat mai jos ca G si pozitia sa este independent5 de unghiul GC. de inertie. deci punctul C se afll pe Or'.1fat5 de axele Oyz'. Presiunea pe diferite suprafefe plane . . Teorema momentelor aplicati fat5 de axa Oz' ne d5: Numiiriitorul este momentul centrifuga. Daci axa Oz' este p a principal.

' 9 Ul tirna integral2 reprezentind momentul static a1 suprafetelor din dQ. 0 ' .Z G = h $ .2b 3 zC . ZG .yzd a. se pot trata adeseori grafic. ci la doui forte care nu sint in acelasi plan (sau la o rezultanth si un cuplu rezultant). a. fortele fiind de direct i i oarecare si.2. 9 d) = e) =~ 2 7 6 2 yyr3.. Probleme de aceasti naturii. P = yxhr2. componentele dupg cele trei axe de coordonate ale fortelor si rezul tantele lor respektive. in mod avantajos.b 3 x 2 3nr 16 9 Z c . 4. pe care le vom nota P . y(h 6). nici centru unic de presiune. 4-23). az L Fig. 4-24. Vom putea calcula Ins.ab2 p = y.Qx.-.yzd B . P a (b -/h $1.3 9 ZG = h.2. Pe linia A A ' presiunea este yh. 2 1 zc=h+--.yzd Q si oc. 4-24). presiunea pdQ = yzdQ se poate descompune in: oc. ele nu se reduc la o rezultantii unici. Daci a. limitatii in interiorul unui contur inchis (fig. Presiunea unui lichid pe pereti de form2 oarecare sint cosinusuri le dlrectoare ale normalei pe suprafata elementari dQ.-. r2 4h ZG . neconcurente. din planul yOz fati de axa Oy.d) Cazuri particulare (fig.P z . presiunile sint distribuite liniar conform diagramei trapezoidale..b ZG .. iar pe linia BB'. -+ . . A 9 .. ZC--- zc =h b b2 -+-+ 12 (h++) 2 La un dreptunghi cu baza orizontali.h . P Y . Presiunea pe pereti de formi oarecare Fie un perete avind forma unei suprafete curbe oarecare. Centrul impingerii (rezultantei) este la nivelul centrului de greutate a1 trapezului presiunilor. cry.9 --.- 2 .4 Y . kvident c i nu exist& in general. a) b) c) ah2 P = y . in general. (4-12) .. putem scrie: p x = yz. f n acest caz.. .

4-26. 4-26. pentru c i toate presiunile sint normale pe 1) Fig. a lichidului din intrind. 4-5). secliune Q. P. a) este impingerea pe planul fictiv AA' reprezentati prin trapezul AA'CC'. din care se scade greutatea Q (sectiunea din lichid h a ~ u r a t i )Fortele . 4-25. Forta P. Presiunea pe partea curbi A B C va f i rezultanta intre impingerea F. . este egala' cu greutatea unei coloane d e lichid 2. Fie un perete plan previzuf cu un intrind cilindric (fig. este coordonata paraleli cu axa Oz a centrului de greutate a1 suprafefei A ~ a d a r .Hidrostatica 63 in care Q. limitate de suprafala ~i de planul de apa'. verticalele care intilnesc conturul lui a. componenta P. ~ b s e r v i mc i . se aplicii in centrul de presiune a1 suprafetei plane OX. = G.y. Presupunem ' p ~ a n u ~ neintrerupt insi plin cu un lichid de greutate fictivi . Simplificarea calculului la pereti care are ca directoare conturul lui Q . P. greutatea lichidului cuprins in cilindrul Fig.. Consecinta'.= y j z d Q . este proiectia pe planul yOz a suprafetei totale a peretelui a. admit o rezultanti trecind prin 0.Tot Lstfel: PY Apoi : = y i z d Y~= yZGyQy.2. Epura presiunii pe o stavil5-segment .3. in particular. iar z. si avind ina'ltimea egal6 cu adincimea sub planul de apd a centrului degreutate a kuprafetei Q:. socotiti pe planul AC (fictiv) gi greutatea ce l i p s e ~ t e G. - 4. suprafetele d a y si d a . curbi iar ca generatoare. Apl icatii tehnice irnpingerea total% pe un segment cilindric A B cu centrul in 0 (fig. fiind proiectiile lui dL2 pe pianele xOz ~i xOy.

Dimensionarea tubului. astfel.exploatiirii si la alte forte. pentru ruginii. la forte dinamice sau la forte datorite vari. 4-27). datoritii fie modului de rezemare.P. b. fie impingerii laterale din partea piimintului.cerc.in care p este exprimat in kgf/crn2.lichidului suprimat asupra celui riimas ~i doui forte de tensiune' T.. este impingerea pe planul fictiv AB. adicii : 9 9 . 9 . reactiuni ale jumiitiitii tubului suprimat asupra celui riimas. Formula este valabilii numai pentru pereti subtiri . Deoarece conducta este supusii in timpul .5-2 mm spor de grosime. pentru ..atiei de temperaturii etc. se ia a. 0 altii metodii pentru a obtine rezultatul este indicatii in figura 4-26. de l m lungime si avind grosimea peretelui e (fig. . trebuie introduse presiunile .I 000 kg/cm2 si se adaugii si 1. . care se scade din PI.Eforturile uni tare in peretele tubului sint : . formula riimine . Formula practich de dimensibnare va fi.' obiinuite. D si e in cm.aceeasi. Impingerea -rezul tantii este R = Fl.acestea sii se echili breze. 2) Tub circular supus la presiune interioarii uniform& Fie un tub de diametru interior D. Pentru echilibru. este greutatea lichidului cuprins intre arculysi coarda AB. 7. 4-27. Presiunea pe peretele unui tub cilindric orizontal. deci. Dacii p este dat in atmosfere si D ~i e in centimetri. se obisnuieste a se lua rezistenta admisibilii mai micii decit la constructiile static. Presiunea interioarii fiep(tf/m2). dacii tubul este de otel moale. = 800. Solidificiim jurniitate din lichid ~i sectioniim tubul dupii a c e l a ~ i plan diametral Fig. P .otel moale: 9 9 . Trebuie ca fortele ...

aceste mase au acela~i baricentru. gisirn: . Fig. 4-28. z ) coordonatele mijloacelor laturilor. Este cunoscuti din f izici experienfa lui Pascal prin care se dovedeste c i forfa de presiune a unui lichid pe fundul plan (detasabil) a1 unui vas este aceea~i. concentrate in mijloacele laturilor. a lichidului G ~i forta de presiune P este rezultanta presiuriilor pe peretii laterali.y h Q . oricare ar fi forma vasului si forma conturului fundului. dat frind ciUft orta de presiune in acest caz este: Fig. 9 diferenta dintre greutatea total.l triunghiului. 4-29) . Fig. 4-29. 4-30. 4) Forfa de presiune qi centrul de presiune pentru suprakfe situate intr-un plan vertical : a) e 1 i p s ii (fig. D a d suprafata triunghiului o repartizim in trei mase egale.Hidrostatica 3) Paradoxul hidrostatic. imediat prinlegea hidrbstatici. Acest fenomen se exolic. Aplicatie: Presiunea gi centrul de presiune la elipsi -. 4-30). Daci notim ( x . Aplicatie: Presiunea ~i centrul de presiune la triunghi acelea~imomente de inerfie ~i aceleasi momente centrifugale f a t i de orice pereche de axe rectangulare din plan. z ) ( x . b) t r i u n g h i o a r e c a r e (fig. &u condifia ca suprafafa fundului ~i nivelul apei deasu~ra fundului s i riimini acele&i. Paradoxul hidrostatic P -. P = yxab (h + b). z ) ( x .

6) Determinarea rezul t'antelor fortelor care lucreazii in diferite sectiuni orizontale ale unui baraj supus la presiunea apei (fig. a) Se compun impingerile ~i & ale lichidelor din fiecare bazin (pe unitate de lungime de perete transversa 1) : Fig. 0 constructie graficii.G6. G2. ceea ce revine la determinarea centrelor de greutate ale trapezelor In care se descompune diagrama presiunilor. Se calculeaza suprafata t. Aplicatie: Presiunea pe un perete ce desparte dous lichide b) Alt procedeu: Se scade diagrama OB'C din diagrama A B O si rezulti diagrama trapezoidal5 a presiunilor OQ'C'B.apezului Q si centrul siiu de g e u t a t e h'R = yQh'. b) Se determini centrele de presiune ale presiunilor apei de pe fiecare bloc. 4-31.ei de aplicare pe peretele despgrtitor a douP bazine (fi g. 4-3i)... a) Se determini centrele de presiune ale blocurilor GI. 4-32. este urrnii- Fig.Itante si a punctului .66 Hidraulica 5 ) Determinarea fortei de presiune rezu.. Aplicatie: Rezultanta fortelor In 'sectiunile plane ale unui baraj . demonstrats de prof Germani.

yh 6 B ~yh F 2 AB I A etc. astfel c i : P I = P2 = P. R.= 1 =-yh. Ducem FF' ~i GG' pa~alele cu AC.sii nu se produca tensiuni in zidarie ( R sii cadi i'n treimea mijlocie).unghiul lui I? cu normala la sectiune sii nu intreaca unghiul de frecare. (Pentru inlesnirea expunerii se va lua un exernplu cu n = 3). Se ia AC = y h. 7) Sii se impart5 diagrama presiunilor pe un perete plan. iar ciitre aval yh. ridicim perpendicularele D D '. Prin centrele de greutate ----ale acestor suprafete trec Pmpingerile pe portiunile B F . se va lua egalii chiar cu yH. introducem si subpresiunea apei care. = 3 = FF' BF FF' ---- BF F F ' = BF . Astfel. . In fiecare rost de despirtire dintre blocuri trebuie sii fie indeplinite urmitoarele conditii : . din care rezultii rezultantele partiale R. ducern un semicerc B D 'A avInd diametrul A B . peretele A B fiind format din dulapi sau din tola rnetalici. ducern cercurile de raze BD' = BF ~i BE' = = BO.*yh - Suprafata BFF ' = . 4-33).. ciitre amonte.-. ca centru..rezistenfa normali in secfiune s i nu intreacii rezistenfa admisi9 & . d) La baza fundatiei unde se pot produce infiltratiile.. X Aceasti Pmp2rtire poate servi la constructia rational2 a unei stavile..toarea: Se imparte o latura neparaleli a trapezului in trei parti egale si se unesc acele puncte de diviziune cu . Aceste paralele Impart triunghiul ABC in trei suprafete egale. F. c) Construim poligonul fortelor G. Prin intersectia acestor drep te trece rezul tanta Pi a presiunilor pe blocul i.. P2 etc.B A 2 . FG ~i GA . h fiind iniiltimea apei din aval fatii de bazii. . Impirtirn segmentul A B fn trei pirti egale. G2... fi -3 AB.extrernitiitileceleilalte laturi neparaiele. acesta i$i g2segte sprijinul pe trei grinzi I orizontale avfnd toate acelagi profil $i solidariza te cu peretii transversali. in n p5rti de suprafete egale (fig. Din B . 4-33. R. EE' p h i la intersectia cu cercul. Fig. Aplicatie: Repartizarea fortelor de presiune pe o stavil2 plan2 - Demonstratie : In triunghiul dreptunghi B D ' A avern: BF2 = B ~B D T = Suprafata B FF' 1 ~7 .

bQ - 4W Pentru o sectiune dreptunghiularii a * d (d = inGI3b tirnea). deasupra fundului. Cit trebuie s5 fie tncli9) unghiul f a i l porfile buscate ale unei ecluze. acest a F = . unghi pentru ca rezistentele ce se dezvoltii h elementele portii s l fie minime? Fig. adicl: sin4 a COS" --. R Fig.k:-. M F +--a=pb SZ W 4 SZ cosa A + da ia valoarea minim2 cind ..---. I - 1 !\ ./ -. 4-34.P tga = 2 pb 4 cos a • ~ o r n e n t u lincovoietor maxim in grinda AC este: Dac5 SZ este sectiunea ~i W modulul de rezistentl a1 grinzii AC.8) Pe fundul unui rezervor (fig. Aplicatie: ForConsiderlm poarta (fig. vtiind c l nivelul lichidului este h(rn).0. 4-34) se glseqte un sfert de cilindru de razl r. de sectiune dreptunghiularii. de deschib unui sfert de cilindru . reactia R Pi1 punctul lor de contact este perpendicular5 pe axa ecluzei. Considerind echilibrul punctului de art iculatie A . 4-36) este scoborit5 partial ~i deversatl. uniform dere AC = CB = 2 sir1 a pb aplicati perexercitatii pe grind5 fiind p kglm.. Sii se giiseascii presiunile pe suprafata curb5 a cilindrului. Sii se calculeze fortele exterioare gi punctele lor de aplicatie. Forta de presiune a apei. rezultl c l se dezvoltg in bara AC o fort5 axiall . $i lungime I .nate cu S5 se calculeze de axa ecluzei. 4-35. forta de presiune [totalii va f i P = 2 sin a' pendicular pe mijlocul grinzii. iar reactia din A este egall $i sirnetricii cu R f r ~raport cu forla P . mernbrul al doilea = 2d 10) 0 stavilg-cirlig dub12 (fig. Aplicatie : Presiunile pe pirtile buscate ale unki ecluze . Cele bdoul porti fnchise flcfndu-$i echilibru. 4-35) format5 din grinzi oritele de presiune pe suprafata zontale allturate..--.

De asemenea s-a neglijat o component5 orizont a l i P '. z). . pin2 la I unde este o etan?are relativz. Q4 ~i Q. Fortadepresiune P. deoarece in zona de desprindere-a vinei presiunea este echivalen t6 cu presiunea atmosferici ( p . nivelul apei s-a admis K (m) ~i corpul cu pereti e t a n ~ i Fortele de presiune care actioneaz5 asupra acestui corp sfnt Q.. 4-38. 4-37. sii basculeze pinii ce se o p r e ~ t ela reazemul lateral A'. datoritii infiltriirii apei intre cele douii corpuri ale stavilei.Hidrostatica 69 C o r p u 1 A. Aplicatie: Presiunile pe o stavilii-cirlig dublii.aapeiesteconsideratii. pentru orice nivel sub cota (h. o a l t i fort6 de presiune P4 s-a considerat. coboritii partial scoborPt5 ~i forta P. din cauza vi tezei apei. 4-37). h. = 0). A + + Fig. Se propune ca. In reali tate. 1 1 ) Clapeta basculantl (fig. egaliicugreutatea rnasei de apii de deasupra. C o r p u 1 B.. Principala forti de presiune este P. clapeta sii se mentin5 in echilibru. 4-36. pe fata amonte. iar pentru o cre~tere a niveIului peste aceasti cotii..' Aplicatie: Presiunile pe o clapetii basculantii Fig. Aplicatie: Presiunile pe un tor sectionat . este de fapt mai micii. diagrama presiunilor este mai Fig.acoperitor. Pentru obfinerea tensiunilor maxime in diferite piirti constructive ale celor doui corpuri este necesar a se face calculul in rnai multe ipoteze cu privire la nivelurile maxime ~i minime i n amonte gi aval. In aval.

y cuprins Fig.- -- - . ~ t i i n d i ?n interiorul torului presiunea este constanti vi egalii cu p . = -. care separii corpul. Intr-adeviir. ECHILIBRUL CORPURILOR CUFUNDATE INTR-UN FLUID 4.pe bazele oriciirei prisme elementare. Legea lui Arhimede (schemi) intre planul de apii si suprafata acelei zone si este indreptiti in sus.3. 4-38).ioar8 a corpului). h. c situat In plan orizontal.Condifia de echilibru la limit2 este d a t i de ecuafia momentelor f a f i de axa 0: a1 sau. cici 2 pdo. Rezul tanta fortelor masice a este greutatea corpului.a% Q + y .. nilor este verticali. fmpingerile orizontale -. a. cu generatoare verticale. a -)a ) - sin a apoi a. iar rezultanta presiunilor exerci tate asupra corpului este vertical2 gi egali cu greutatea volumului de lichid deslocuit de corp. = a2 rezulti sin a sin a . iarp la aceeasi adincime sub nivelul apei i.3. forta de presiune rezultanti pe zona superioarii eite indreptatii in jos dupi verticali si egali cu V2y (greutatea lichidului cuprins intre planul de a p i gi zona supe. fiind a c d ~ a ~asadar rezul tanta presiu.4-39. oricare ar f i unghiul a.-... Forta de presiune rezultantii pe zona inferioari este egalii cu greutatea lichidului V. conform teoremei momentelor statice. detasate din corpul dat. prin curba C. Si ducem un cilindru tangent la corp. A d- -- -- . ---___ d o fiind sectiunea normal5 pe axa prismei. cos a. Legea lui Arhimede C Presupunem un corp de greutate G si volum V. ~i a.( 36 f z a2 a: sin = Y T [ 3 z + 2 ~ + *sin.. in douii zone. Vy. = p d o .1. PX = p [2R 2r f xra .(2R 2r . iar rezultanta lor este egalii cu Vly ~i trece prin centrul de greutate a1 lui 11.xr2)]= 2n pr2.. care determini pozitia axei 0. 12) Sii se determine rezultanta presiunilor pe peretele interior a1 unui semi-tor (fig. Inlocuind pe h. = I = A B . Fiecare din aceste forte trece prin centrele de greutate V2y = Vy ale volumelor respective. se echiliabreazi. + 4. cufundat in intregime intr-unlfluid de greutatev'specifici y (fig: 4-39). Din aceste doui ecuatii rezulti a.

d e ~ ise exprimi prin produsul dintre un volum si greutatea specificii ca si o fort2 masicii. corpul s-ar depiirta de pozitia de echili bru. Stabilitasub C. Astfel sii presupunem un vas (fig. 4-40). Cele doui forte trebuind sii fie egale si de sens contrar. Trebuie sii observ i m c i subpresiunea nu este o forti masici. opusii greutiitii. altfel. pierde din greutatea sa. in cazul pozitiei a din' figura . se numeste subpresiune. ca ~i cind n-ar exista corpul scufundat . rezultanta fortelor de presiune pe corpul scufundat nu mai este F = . Cazuri de inaplicabili tatea conform schemei din figura 4-26. deoarece presiunea lichidului nu se rnai exerciti pe unele piirti ale suprafetei exterioare a corpului. Pentru ca u i corp cufundat sii stea in echilibru trebuie deci ca cele doui forte. se exerciti si o forti de presiune P pe aria de contact A B . sii se echilibreze. legii lui Arhimede 9 9 9 1 8 9 - 9 L - I A 9 9 . Fie G centrul de greutate a1 corpului si C centrul presiunilor (centrul de greutate a1 volumului he lichid deslocuit).yV.Hidrostatica C- 71 In acest fel s-a demonstrat legea descoperiti experimental de Arhimede: un corp. In asemenea cazuri. 4-41) plin cu un lichid de greutate specific6 y si un corp solid de volum T pe care-1 presupunem agezat in contact cu peretele vasului in diferite pozitii. k e n t r u stabilitate. 4-41. de aceea trebuie considerat c i in afari de subpresiunea arhimedeanii . greutatea volumului de lichid deslocuit. nu mai existii lichid intre corp si vas ~i lipsegte presiunea ce s-ar fi exercitat de ciitre lichid asupra corpului scufundat. p e peretele vasului. 4-4. Echilibrul Pnsii este indiferent pentru orice miscare de translatie paraleli cu axa vert icalii CG ~i pentru orice rotatie in jurul aceleia~iaxe. cufundat gntr-un lichid. fata A B a corpului fiind in contact intim cu peretele vasul u i . pentru o deplasare foarte mici fafii de teacechilibrului unui o r ~scufundat (schemi) aceasti pozitie. urm'eazi ca punctele C ~i G s i vinii pe aceeasi verticalii (fig.'4-41. Aceasti forfi.y V.y V ~i se compun Fig. adici sii fie egale. de exemplu prin intermediul unei grisimi consistente. nu ins2 dacii o parte din suprafata corpului este in contact cu atmosfera sau cu vidul sau in contact intim cu peretele sau fundul. Cele doui forte . Astfel. astfel c i fluidul nu poate pitrunde intre cele douii corpuri. greutatea corpului si subpresiunea.0. mai Gebuie ca G s i vinii Fig. ci o forti de contact. Legea lui Arhimede nu se aplici decit la corpuri complet Enconjurute de fluid. de sens contrar gi pe aceeasi linie de actiune.

La vasele navigabile. plin cu lichid (fig. deoarece presiunile in stare d i n a m i d diferi de cele In stare statica. Mai trebuie observat c i legea lui Arhimede nu se P aplici la corpuri in mi~care. reactia normalii pe perete. ~ a r e n a nuse meste volumul care este scufundat in Apii. corpul se ridici la suprafata ~i iese partial din apa pin2 cind volumul deslocuit V cintiireste cit G: yV = G. (sau a unei instalafii cu aer cornprimat). 4-42).. Centrul de carene este baricen trul carenei.La un corp plutitor (fig. reactia datori t i frecarii etc.fatii. 4. Fig. Aplicatie: ludion -submarin 9 0 proprietate analoga are submarinul. Acesta este previzut cu un orificiu la partea inferioarii gi este lestat astfel ca centrul s i u de greutate s i fie cit rnai jos. fl ingreuiazii $i acesta se scufundi. Inc6rc6tura maxim. in ludion.2.3. L 9 ExperientB. 4-43) deosebim : planul de plutire. Daci prin apasarea unei membrane rn. carena normali corespunde PLAN vasului descarcat si carena maxim. cind un orificiu mare in peretele vasului este acoperit cu o van. care este mentinut in echilibru la adincimea voita. care este intersect ia suprafefei corpului cu sE C ~ I U N E planul de plutire. Corpuri plutitoare Daci fmpingerea ascendenta yV > G (greutatea corpului). Atunci corpul plute~te. mai ales prin func- tionarea unor pompe care introduc sau evacueaza apa in compartimentele navei -. Fig. mirim presiunea acestuia. Ludionul nu poate rarnlne in pozifie interrnediari. apoi aria de plutire.. 4-42. 4-43. Corpul este plin cu aer ~i destul de ugor ca s i se ridice la suprafata lichidului. pentru studiul echilibrului corpului scufundat trebuie s6 se consi dere . vasului incirca t . fntr-un vas inalt. Schema unui plutitor 9 9 *- . (sau cu un capac) e t a n ~ 2 este valabila schema . este diferenta dintre carena maxima si carena normal. care este suprafafa secfiunii corpului in planul de plutire. gi linia de plutire.si celelal te forte: greut atea corpului' i n s u ~ i . introducem un balon rnic de sticli nurnit ludion (dricugor). in contact cu lichidul.$i in cazul pozitiei b din figura 4-41. aerul cornprirnat in bigica ludionului expulzeazi lichidul gi uaureazi ludionul care se ridici iarigi la supra. ci numai la suprafati sau numai la fund. In cele de mai sus au fost stabilite numai fortele de presiune datorite greutiitii lichidului . fortelor din figura 4-26. Daci incetam apbarea rnernbranei. lichidul intri prin orificiu.

si G. deoarece aceasta din urmi reprezinti impingerea ascendenti (sub\ presi unea) P = vy. iar centrul subpresi unilor vine in C'. Tmpingerea apei trebuind s i riminii constant6 . In noua pozitie a vasului.trebuie ca volumul HIH' s i fie egal cu KIK-'. planul de plutire iapozitia H'K' (in figurii. iar suma volumelor trebuie s i fie compensati asa c i putem scrie: a A 1 deci I trebuie s i fie baricentrul ariei de plutire. 4-44). Daci nava i e inclini cu unghiul a. si CC' sint paralele.Hidrostatica 734 0 prim6 conditie de echilibru a1 unui corp plutitor este ca greutatea corpului s i fie egali cu greutatea carenei. desenim planul de plutire inclinindu-se cu unghiul a. htr-adeviir. vasul stind pe loc. centrele de greutate ale volumelor HIH' si KIK' si G".pentru echilibru . elementul de volum la distanta x de punctul I. Vom demonstra c i dreapta !. carena isi schimbi forma. descriind o curbi pe o suprafati numitii suprafata centrelor de careni. situat pe dreapta de intersecfie. este x dQ tg a. fie G. Intr-adevir. astfel c6: A 1 ? 9 adicii dreptele GIG'. centrul de greutate G si centrul de carenii C. Din compunerea iortelor rezulti c i C se afli pe linia GIG" si G. ti tor (schema) de intersectie a planurilor de plutire trece prin centrul de greutate a1 ariei de plutire. pentru pozitia verticali a navei. Fie. Se poate dovedi c i planul tangent in C' la suprafata centrelor de careni este paralel cu planul de plutire H'K'. Sii studiem pozitiile de echilibru ale unui plutitor de greutate constanti G (fig. 7 . centrul de greitate a1 volurnului H'IK. pe linia GiG". Conditiile de stabilitate ale unui plu-. 4-44. ceea ce echivaleazii cu o inclinare reali a vasului in sens invers acelor ceasornicuIui) .Fig.

cuplu de greutate.si este deci un cuplu de lndreptare: Pa s i n a . legati invariabil de navi.P). aplicate in G. definit mai sus. dreapta GIG:. Intr-adevir. iar cuplul (P x CG). aplicate in C. h t r . Pentru simplificare s i presupunem o n a v i de lungime indefinita. se compune din --cuplul fortelor ( P .) aplicati in GIf. impingerea P rimine tangenti la o c u r b i D. Echilibrul este stabil daci h este deasupra lui G. C u ~ l u lde i n d r e ~ t a r ea1 forfelor (P. forta P aplicati in C' se descompune in aplicati in G ~i P -Q aplicati in G". in C' pe suprafata centrelor de caieni.) in raport cu axa care trece prin I.P). aplicate in C si C'. P cazul de f a t i . Iar V este carena. Centrul de curburi in C a1 curbei de caren. respectiv in G. care la limit.-F) aplicate T C'.'cark este distania metacentrici. Cind nava se inclini. . se cheami metacentru. ~i un alt cuplu de forte (P. directia impingerii P este normal.p ) . respectiv in-(fig. Cuplul de formi (F x CC') este insi echivalent cu cuplul forfelor Q. -Q. Deci cele doui cupluri sint echivalente. 4-45). Si l u i m acum momentul forfelor care dau cuplul (Q.( P .. in care caz. si .Q : aplicati in G. care este desfigurata curbei C ~i care va fi simetrici fati . pentru doui pozifii infinit vecine ale centrelor de carenii (definifia tangentki CC'). -Asadar. apoi forta . c u ~ l u l i n d r e ~ de tare = Pua (sau mai precis P a e s i n a) creste direct cu a. Se vede c i stabilitatea este cu Atit mai mare cu cit metacentrul este mai sus. (a = 0) se confundi cu H f I ( ' . distanfa metacentrici.a d e v i r . C h d inc1. Ins2 raza de curburi a curbei CC' fiind p. . impingerea trece foarte aproape de m. punct care joaci rolul unui centru de suspensie a1 navei ~i se cheami micul metacentru. Cuplul (P x CC') n C s e cheami cuplu-. este paraleli cu CC'.inatia este foarte mici. echilibrul este indiferent daci m coincide cu G ~i este instabil daci m este mai jos ca Sa determinim distanta metacentrici mG. Cuplul fortelor -p (subpresiune) ~i (greutate) cu distanta a sin a intre ele. in loc de suprafafa C vom considera o curbi C. azest cuplu se scade din cuplul n fortelor (P. D a t i fiihd pozitia lui G. tinde a indrepta vasul Pn pozitia initial2 . Notiim mG= a . si Gi.de axa vertical2 a navei.Rezulti c i . .p din C se descompune In . prezentin'd un punct de intoarcere in m. arcul CC' = Pap deci putem scrie (teorema lui Dupin): .de formd. G o 1 A A - A 9 fn care I este momentul de inertie a1 ariei de plutire f a t i de axa I.

6 >O. in. si se rnarcheazii pozitia dulului. . I . \ 6" '\$+ \ . Apoi se m u t i greutatea Q in Q'.= tg 8. Determinarea experimental%a inglfimii metacentrice a = Gm (fig.inaintea lui 6. 9 C' t Pentru un vas care plutegte pe a p i linistiti aceasti determinare se poate face astfel: -admitern c i se cunosc greut a t e a P a vasului si centrul de greutate G' ~i fie o greutate Q care poate fi deplasati pe punte. adici: = a se obtine adiugind (sau scizind) la In cazul din figura 4-45 cind barieentrul G este deasupra centrului de careni.3. Aceasta are ca efect o deplasare relativi a greutiitii pendulului de cantitatea y astfel cii: 9 C .3..Hidrostatica 75 Iar distanta metacentrici Gm Cm. interiorul vasului. in primul rind. Se instaleazi un pendul format dintr-o greutate suspendati cu un fir de Iungime 1. 4. se ia semnul . Schema forfelor ~i momentelor aplicate unui plutitor Y . Aceasti relatie ne permi te a studia stabili tatea corpurilor plutitoare. 4-45. P I t Fig. 4-46). distanta CG = 6. ceea ce produce o inclinare a vasului cu unghiul 8. la distanta x. este momentul de inertie minimum. r a p o ~ t cu diferite axe posibile acela care ar putea sa faca mernbrul fntri negativ. intrucit conditia de stabilitate este exprimati prin inegalitatea Imin . Se ia Imin deoarece dintre toate momentele de inerfie in v .

In cazul cind este cunoscutii pozitia centrului de ca. centrul carenei este calculabil in functie de elementele geometrice (forma si dimensiunile vasului). in care tg 0 = 0. 9 Fig. se procedeazii astfel: Se calculeazi A determinindu-se astfel intii metacentrul m si apoi G. Pozifia centrului de careni este la 1 3 0 m sub linia de plutire.eni. 4-46. o liifime de 9 m si un deplasament de 1 350 t (fig. Determinarea experimental5 a Eniiltimii metacentrice Fig.875. 4-47).stiind cii greutatea specifics a apei miirii este de circa 1.65 din momentul de inerfie a1 dreptunghiului circ~~mscris.Scriem cii momentul forfei P este egal cu momentul cauzat de deplasarea PGm tg 0 Deducem : = Qx. Observiim cay pe cfnd centrul de greutate a1 vasului e s t e mai greu a f i cunoscut din cauza neomogeni tiif i i incarcii turii.027 t/m3. Momentul de inerfie a1 ariei de plutire fafii de axa Iongitudinalii este apreciat la 0. Exemplu: Un vas are o lungime de 70 m. 0 incircare disimetricii de 20 t m u t a b la 6. Conform eibafiei (4-15). 4 4 7 . Volumul deplasat : .75 m inclinii vasul cu 5". Schema-unui vas pluti tor (aplicatie) Sii se afle pozitia metacentrului si a centrului de greutate a1 vasului.

3.B sin w t ) f iind nu15 la dt momentul initial.(P + PI) = y a z . Dacii o mas2 suplimentari . deci rezulti o forti Indrep tat.w ( A cos of . Oscilatiile verticale ale unui plutitor ecuatia devine : adici ecuatia unei migciri oscilatorii armonice. egalii cu: y (V Scriem c i masa 4 . deci: z = A sin w t + B cos w f . in sens contrar forfei). Pl P a) Oscllatii verticale (fig.4. + este accelerati cu - - d2z dt2 - - (migca- rea in jos. z = zo.. sii existe egal i t a tea : I vy= P + PI. 6 0 m d e a s u p r a . Oscilatiile plutitorilor . 4-48. carena corespunzritoare trebuie s i fie V. carena c r e ~ t e cu cantitatea &. astfel cii. dz Daci pentru t = 0. 4. Daci Q este aria de plutire. .Hidrostatica 77 Fati de linia de plutire punctul m se afli la 0 . vasul coboari cu cantitatea z rnai jos dectt pozifia sa de echilibru. + 02) . rezulti c i A = 0 ~i ecuatia migcirii devine: Z = 2 0 cos o t .se adaugii la masa g g a plutitorului. 5 4 m dedesubt. iar viteza v = . " g - - - - Fig. h nus. 4-48). Dacri masa suplimentarii se adaugii brusc (dinarnic). pentru echilibru. iar punctul G se afli la 0 .. Durata unei oscilaf i i complete este: Durata oscilatiei proprii o afliim flctnd PI = 0.

Prin o asernenea reducere. De aceea pentru a avea un confort cft rnai deplin. Pentru unghiuri a foarte rnici. ~ Ecuatia rni~cirii devine: g @a agsin a -. cufundat intr-un Iichid. Fie M masa instrurnentului. care trece prin G: d2a IGY = -M = -P a sin a . sau trebuie redusii distanta rnetacentrici. V volurnul plrtii rnai umflate pfnl in A la cea rnai de jos diviziune ~i fie w sectiunea tijei. (adicl rnomentul de inertie). ce-i drept. este nevoie ca a sii fie cft rnai rnic. fn acest scop trebuie rngrit r. 4-49. Gy. care era normal pe axa de simetrie verticalii a vasului (fig. . . Durata de oscilatie a navei trebuie deci sii fie rnult rnai mare ca 10 s. 4-49). pentru ca pericolul risturniirii sa fie evitat. durata unei oscilatii complete Se vede c l durata oscilatiei este cu atit rnai scurti cu cft a este mai mare. de exernplu 15-20s. 4. Mai rnult. A * De la cuvintul francez roulis. fndepirtind rnasele de a x i . llsfnd o parte din tijg In aer. apoi ~i oscilatiile sfnt rnai violente cfnd rnornentul Pa sina este rnai mare. Integrarea se a rl face cu ajutorul functiilor eliptice. Pen tru rnlsurarea densi tiitii lichidelor se intrebuinteazi densirnetrul care consti dintr-un plutitor de sticlii conform figurii 4-50. Stabilitatea vasului este ins2 in acest caz rnult rnai mare. trebuie evitat ca nava sii intre in rezonantii cu oscilatiile hulei (5-10) s. dt2 rf Fig. Aplicatii 9 1) Areometru-densimetru. lestat la partea inferioarii ~i care. precum qi pentru precizia tirului. dar se poate da vasului o astfel de forma de carenii care s l provoace cre~terea suficientii a cuplului de indreptaie la inclinatii rnari.5. deci cfnd a este rnai mare.-w2 sina. c) Oscilatiile in jurul axei transversale Gx (tangajul) asculti de o lege analogg. Aplicatiile orizon tale ale unui plutitor Ecuatia este identici cu aceea a pendulului simplu de lungime A = -. se mic~oreaza. Acest moment se opune acceleratiei unghiulare ~i putem scrie ecuatia rni~clrii de rotatie a corpului fn jurul axei longitudinale. construind nava rnai largg.. raza de giratie corespunP zitoare: I G = -r:. Prin urrnare. sin a z a ~i ecuatia diferentiall este a unei rni~clrioscilatorii arrnonice. I G este rnorflentul de inertie al maselor fn ~ raport cu Gy ~i fie-r.6 ) Oscilatii in jurul axei orizontale longitudinale (ruliu*). Fienava fnclinatii de unghiul cr fafii de planul de plutire initial.rnornentul de fndreptare" este Pa sin a.3. Dacii P este greutatea navei ~i n = mG distanta metacentricl. stabilitatea pentru oscilatii rnici. plutegte fn pozitie verticall.

M . Aceastg conditie este indechidere (aplicatie la le. pe rind. inchide etang un orificiu de fund d e razg a (fig. (vol. 4-51). (2) ~i (3) distantele metacentrice respective.. A doua conditie este ca distanta metacentricl 2 = z.v . 4-51. F = Go . + + 4 F=G. 6 calota sfericg cilindru Se va tine seama qi de relatia geometric5 a2 = i (2r .. o f 45-1 \ +P Din ecuatia (4-18). coboar2 I-.i). . glsim: pentru 0 lungime de prisms .. deci diviziunile tijei nu sPnt proportionale cu densitatea. gi apoi intr-un lichid mai greu. de densitate po. de densitate p. care furnizeazl valoarea lui y. instrumentul intr-un lichid ugor. t i i k (I). .zg > 0. Calculfnd in pozi-. 4-52). p. avem: In s f i r ~ i t pentru un lichid de densitate necunoscuti . sferei) greutatea coloanei cilindrice cu fund sferic ABCD.\ _ _ I - - - -. 3j Sii se studieze stabilitatea la plutire a unei prisme omogene cu sectiune pgtratg. de laturl u gi de lungime indefinit5 (fig. 0 prim2 condifie este ca centrul de greutate qi centrul d e Fig. astfel c l suprafata lichidului este tangents la diviziunea A. rezul t l c l y=f(p) reprezintl o hiperboli. de form5 sferic5 (raza r). b) un plan diagonal paralel cu suprafata lichidului.. Care este forta F necesarii pentru deschidere? Observlm c i sfera nu este complet inconjuratl de lichid. Areometru-densimetru (aplicatie la legea lui Arhimede) 2) Un ventil de greutate Go.p h i t i pentru pozitiile simetrice urmltoare: gea lui Arhimede) a) doui fete paralele cu suprafata lichidului. Putem scrie in aceste cazuri condifia de plutire: Vp. Ventil de in. 4-50. fiind mai rare la partea' superioarii decit la partea inferioarl. astfel c l instrumentul sescufundi pins la diviziunea 100.Hidrostatica \ 79 Presupunem c5 introducem. = M 9i (V + C l o p o -.-7-xr3+yxa2h+ 3 f y-xi2(3r-i).y. in care instrumentul V 8 cu lungirnea y f a t i de A .- I Raportul v se obtine din primele 1 Y 10 5 .caren2 s i fie pe aceeagi verticali. Fig.

788. 32 YIn cazul apei. adici : 2 < 0.+egalicu uni tatea gi considerind c i greutitile specifice ale apei ~i ale prismei stnt y.212 Y Po'zi t i a (2). -. respect i v yl : a z P o z i t i a (1) z ~ = z .Y1 ...' . de lemn (schemi) o schemi: 2= 3 >0 --.--si ta tea ma terialului . V y = a 2 y l sau z = a Y1 9 sau .281..> 0. Deducem c i a - . Dim in figura 4-53 Fig. (2).. Pozitiile de echilibru a unei prisme de lemn pluti toare (aplicatie) ~ o n d i t i ade stabilitate va fi: I :sau z2 .az = Imin -8- aa/12 . prisma este de lemn. ea se agazii in echilibru stabil in tr-una din pozitiile (I).---2 \ .a Y Fig. y = 1 $i raportul yl/y = d.z >0 Z + a2/G> 0.. den. (3) dupi mirimea densi t i f i i . 4-52. Daci .> . Pozif iile de echilibru a unui pluti tor prismatic. 2 2 C G = ~ = a-z 2 9 z . Y mului. pentru echilibru.= 0.a.a . z c = . -. 4-53.Anabrad st e]ar log.0.2 43 44 45 46 @7 g 49 1 Y1 23 . z2 Y 32 P o z i t i a (3). deducem : 0 .719. = Y trebuie s i fie tn afar2 de I-idicir~ile E trinoY1 sau . Aici.

egali cu greutatea lichidului deslocui t . deci nu existi o forti ascensionali care s i actioneze banda. Aplicaf ie: Pseudo-perpe tuurn mobile in cazul unui cilindru care se poate roti in jurul unei axe orizontale astfel c i 112 din cilindru se gisegte scufundati in lichid (fig. Portiunea din bandi care se .H x . a). Desfigurata curbei de careni se reduce la punctul 0. plani. adici centrul G de greutate s i fie rnai jos ca rn.__ afli In a p i este supusi .c. Germani. corespunzitor. 6 ) . Pentru stabilitate la oscilatii mici trebuie ca p > 6.- R .. Pentru .-. notirn x gi y c o / P - 4 - P' X 8 ' . 0 bandi f i r i sfirgit este compusi din f i ~ i de plut. - - - I . presiunile apei pe suprafafa cilindrici sint radiale gi intilnesc toate axa.-.788 nu existi pozitii stabile gi prisma ia poziti i intermediare. 4) Fals perpetuum-mobile. 4-54. presiunile sint radiale ca ~i in cazul cilindrului.Y- S -/ // - Q e t b --/c'b- Fig.. presiunile apei pe suprafetele cuprinse in zonele I $i I I I se anuleazi.unei tmpingeri de jos in sus. atit timp cit unghiul de inclinare este mai mic decit POS. Aplicatie: Stabili ta tea unui cheson 6 . In acest din urrnii caz.. 4-55. Fie greutatea chesonului = Po. iar presiunile pe fefele plane se anuleazi reciproc. ducem normala din C. Pentru ce nu se realizeazii perpetuum mobile? 0 chestiune analogi se pune gi Fig.719 gi 0. deci nu existi impingere de jos in sus. opus citat. Pentru fnclinatii rnai rnari (de exemplu cind linia de plutire este P'O) procedim astfel: aflirn centrul de careni C. Raza de curburi a curbei de careni C pentru inclinatii rnici se a f l i dupi teorema lui Dupin . . 0 discutie ampli a tuturor pozitiilor de echilibru se poate vedea in D. pe cind partea din aer nu este supusi la o forti echivalenti. lui C . 4-54. 4-54. fn cazul benzii de pluti. Considerim chesonul de forma unui paralelipiped foarte lung. iar pe portiunea curbati pe rotile.281 gi intre 0. Banda se infigoari pe scripeti gi printr-o bucgi de etangeitate trece printr-un orificiu previzut in peretele unui vas cu api. fundul la adincimea H sub linia de plutire. 5) Stabil itatea unu i cbeson. 1348 ~ € ~ m ~ ~ C ~ N S T R U C ~~GR~#TA?'~EA 1 - - *\ \ .b2 -3 ~ ' deci rnicul rnetacentru m este dat de Cm = p. astfel c i problema se reduce la o problem.212 gi 0.Hidrostatica Pentru densitati cuprinse intre 0. cu inirng i de cablu de otel (fig. pe linia de plutire P '0 $i iiltersectia acestei normale cu axa noul rnetacentru.

Trebuie acum calculati ordonata Y a punctului N. I Y'= QY P+Q + Pa *b-.6 ) sin a. Stabilitatea depinde de pozitia centrului de greutate G: cu cit acest centru este mai jos. Q + Y A . Ggsim deci curba centrelor de carenii este o paraboli cu virful h C.natele lui G'sint astfel c i G'si C ' se afli pe aceea~ivertical& - L -rc . 4-56. Se cautii ce inclinare ia chesonul. X' = Qx Y. pozitia este rnai stabili. 4-56). y. de greutate proprie P ~i fncirciiturii Q . 6) Stabilitatea unui cheson cu osarcing nesimetricg (fig. este centrul de greutate a1 sumei triunghiurilor P ' S R $i RSQ. se obtine: . Coordo. Inlocuind P expresia n valorilp coordonatelor prin acelea calculate mai sus. deplasatii apoi P punctul A defin nit prin coordonatele x . la fnceput simetrici.sale fat5 de un sistem x c y ~ i scriem cii C. Din ecuatia normaki C . Fie C centrul de careni. Stabili tatea unui cheson cu sarcini nesimetricii Noul centru de careni C' are coordonatele: ho = P + Q 2 ybl obtinute prin aplicarea ecuatiei de momente ale fortelor fatii de C'. ! P S Q 1 . N : gisim Momentul cuplului de Pndrep tare este: M = Po (Y . (0') noul centru de greutate a1 fortelor Q (deplasatii).Itbdl \ 4- Pescajul (adincimea de cufundare) este: Fig. Fie chesonul de lungime f.

. i din cauz5. este bb'. Considerim greutatea aerului neglijabili fat5 de celelal te forte si lniiltirnea stratului de a p i din interior ionstants = h.greutatea volumului deslocuit de clopot.. trebuie ca puncful de aplicatie a rezultantei fortelor sii pi s5Lfie sub punctul de aplicatie a rezul tantei fortelor si Observ5m cB greutatea P~ trece prin metacentrul m " corespunzgtor lichidului interior.de ~ndrepare sc'inic~oreaz5. P'. supr 'ata apei din cheson este aa'. G centrul de greutate a1 lui P ~i I lungimea chesonului: #. iar dupj. astfel c i Lmomentuld. 4-57. Care este efectul acestei Incircituri asupra momentului de Pndrep tare? In pozitia vertical5. 4-58. termenul negativ prevaleazi cfnd lichidul 'este putin.' t -. c i .~ schirnbi. fnclinarea lui. D e ~ iP qi mG sint rnai rnari la chesonul cu incircgturi liehid5 decit 'la chesonul gol. Clopotul este sustinut de o fort5 P astfel c5: L -- A - I P=&+ F//''l_. Mornentul de lndrep tare datori t lichidului exterior r i mine neschirnba t deoarece Cm fn expresia L depinde numai de dirnensiunile ariei de plutire ~i de careni. Dac5 P este greutatea total5. Stabili tatea unuf c heson cu incgrc5tur-5-lichidi numai datori t i schimbirii de form5 a lichidului interior. Fig. iar p.unv* 'cloiot complet scufundat (fig. 4-57). Stabilitatea unui clopot scufundat Pen tru istabili tatea kchilibrului. deci se adaugi greutatea apei din prisrna cu baza Oa'b' ~i se scade aceea din prisma cu baza Oab. . care la unghiuri rnici rimin neschimbate. Mornentul de Pndrep tare la inc'i nat se modific5 Fig. 4-58).forma cu unghiul . S5 p e Prichipuirn c5 clopotul este Pnchis la partea inferioar5 printr-un plan f5r5 greutate ~i fie F" greutatea lichidului din clopot. 8) Stabilitateh7.I Hidrostatica 7) Stabilitatea unui cheson cu incilrciltur2 lichidii (fig.

+ a j + 2 0 x V. se poate scrie. a d i c i acceleratia absoluti este egali cu accelerafia de tirire. centrul s i u de greutate). I . Conditii generale Daci un fluid are o miscare de tirire f a f i de un sistem de axe fix. accelerafiile unei particule se . este supusi unei forte F . Se cheami c i fluidul este in echilibru (sau repaus) relativ. In cazul c i fortele masice derivi din potentialul U . astfel: 9 a a . trebuie ca b ~i D os i fie rnici (?ncircatura mare la fund) gi D ~i H ctt mai rnari. este produsul vectorial a1 vitezei relative V . extinzind legea general5 a hidrostaticii. numi t acceleraf ia complementari. = a . w. orice problemi de ech. P" ar trece evident prin C. rezult a n t i a fortelor date si a fortelor de legituri. cu vectorul viteza instantanee de rotafie a .. si forfele de inertie din potentialul U .de Pnclinare (daci ar fi o incircituri rigidi. Daci deci particula fluidi.4. ecuatia diferentiali a echilibrului reiativ a1 unui fluid s e poate scrie. L u h d rnornentele acestor forte fati de punctul 0 din planul AB.t : In acest mod. 4. de masi m.4.ilibru relativ a1 unui fluid se reduce l a o problem2 de echilibru intre fortele aplicate particulei si forfa de inertie datori t i m i ~ c i r i i de tirire a sistemului mobil. daci particulele sale sint in repaus f a f i de sistemul de axe mobil. In acest caz. se obtine: Pentru stabilitate. ECHILIB RU RELATIV 4. conform principiului lui d ' ~ l e m b & .ompun d u p i legea lui Coriolis: a. Trebuie Tnsi ca h s l nu fie prea rnic.sistemului mobil f a t i de sistemul de axe fix. Ul t imul termen.

g cos a. iar forfa de inerfie specifici a oricirui punct material este 9 -g sin a.2. Sblutia a 11-a. Exemple 1) Un vas. toate suprafetele echipoten t i a1 . 4-59. Aceasti forti fiind intensitatea cimpului d forte. Se vede c2 suprafetele echipotentiale sint paralele cu planul deci si cu planul Enclinat dat. + x tga) $ const. Solutia I . Miscarea sistemului are acceleratia g s i n a . Echilibru relativ a1 lichidului dintr-un vas alunecfnd pe un plan Pnclinat Semnele fortelor s-au h a t in concordant2 cu sensurile coordona telor. Mai simplu. continind un lichid cu suprafala libera". ) Potenfialul total este: U =gz-gzsin2a De unde: U = g c o s 2 a (z + g x s i n a cosa $ const. suprafetele izobare corespund cu suprafetele echipotentiale. 4-59). respectiv . Componen tele acestei forte dupi direcfiile Ox si Oy fiind 9 -g sin a cos a. Fig. respectiv g sin2a. compunem forta masici specifics a gravitatiei g. alunecii fa'ra" frecare.gz sin2 a. egal2 in orice punct din masa lichid2. normal2 pe planul Enclinat. printre care se afli si suprafafa liberi a lichidului.Hidrostatica 9 85 Din aceasti ultimi ecuafie se vede c i si in cazul echilibrului relativ.gx s i n a cosa. cu forta de inertie specific: -g sina. intr-o rezultanti . + potenfialele din care derivi sint : ele z -I. 9 4.4. Potentialul fortelor hasice speci fice (a1 gravi tatiei) este j gz $ const. pe un plan inclinat cu unghiul a fat6 de orizontala' (fig.

r = 0). Suprafata lichidului fiind suprafati izobarii (pentru p = p. Suprafata lichidului. Echilibru relativ a1 lichidului dintr-un iZ0bare trebuie S fie noIY-l'lale : vas PII migcare de rotatie la rezultanta lui g ~i ru2. I Suprafetele echipotentiale ~i Fig. pe drum orizontal. potentialul gravitatiei este U.si deci si izobare sint paralele cu planul fnclinat. iar potentialul din care derivii forta de inertie de tirire (centrifugi) este: 9 9 deoarece derivata lui .. Mai intii sint ahtrenate in mis12 carea de rotatie particulele lichide. 4-60).U . La acela~irezultat se ajunge si folosind legea hidrostatici sub forma integrali. este chiar acceleratia centripetii rw2. Astfel. apoi prin fortele de frecare interni r sint puse in mi~care dewrotatie. 4-60. Agadar.). care in stare de repaus era orizontali. in timpul acceleriirii sau friniirii.r o 2 0 - 9 dr 8 iar prin integrare. in contact cu peretii. culele formind masa lichidii.. 0 particulii lichidii este supusii gravi tatiei g ~i fortei de inertie centrifuge rw2.-dz . suprafetele echipotentiale-izobare sint paraboloizi de rotatie identici ~i superpozabili prin translatie si printre acestia este ~i suprafata liberii a lichidului. suprafata lichidului ia o formii curbii stabilii. Analog se rezolvii problema unei cisterne fnciircate partial. astfel cii atunci cind sistemul ajunge sii aibi viteza derotatieconstanti w . . este de asemenea paralelii cu planul inclinat. singura for@ de inertie fntr-o migcare uni formi rotativi. 2) U n va+i avind o miscare de rotalie uniform2 w in jurul unei axe verticale confine un lichid care-1 antreneazd in aceasf2 miscare (fig. se modificii o datii cu miscarea. = gz. se obtine: care este ecuatia unui paraboloid de rotatie cu virful in A (z = 5. de unde rezulti: t g ' 9 = . de la toate partiperiferie spre cent.

Hidrostatica

87

Potentialul total este

U= U

U,=gz--

I

2

r2 o2

+ const,

iar ecuatia .suprafetelor echipotentiale este:

Constanta se obtine ficind pentru r = 0, z = z, i se ajunge la ecuatia (4-19) de mai sus. Presiunea intr-un punct de coordonate (r, z) se obfine din formula

Pentru aflarea constantei c, s i considersm punctul de pe a x i pe suprafata Iiberii a lichidului, care poate f i cunoscut prin conditiile la limits. Aceste conditii depind de volumul lichidului si forma vasului, care sint date. Fie, de exemplu, un vas cilindric de sectiun; circulars de razii R si fie h hiiltimea dat6 a lichidului in stare de repaus cind suprafata lichidilui este un plan orizontal. Dacii se noteazii cu h1 nivelul maxim a1 lichidului P rotatie, ling2 n perete, conditia de constanti a volumului lichid cere ca volumul lichidului in repaus absolut sii fie egal cu volumul lichidului in echilibru relativ, adici:

de unde rezultii

Pe de a1tii parte, ecuatia paraboloidului care formeazii suprafata l i beri este

in care punind z

=

h,, r

=

R, rezulti

Din ecuatiile (4-21) ~i (4-22) rezultg hl-hO=2(hlvh) sau h , + h l = 2 h .

88
4

Hidraulicu

In s f i r ~ i t ,din aceasti ultimd ecuatie si (4-21) rezultd:
T

Or, in punctul de la virful araboloi dului care formeazi suprafata l i bera de coordona te (r = 0, z = ho) resiunea este cunoscuti, fie p = pa. Introducind aceastd valoare in ecu tia (4-20) obtinem:

Fig. 4-61. Vas cilindricc~i lichid, in rni~carede rotatie

Fig. 4-62. Separator centrifug, de lichide

sau
C =

pa

+ yho,

.

iar distri butia presiunilor urmeazi legea:

4.4.3. Aplicatii tehnice
1) Separatorul centrifug (fig. 4-62). Doug lichide de densititi diferi te fiind P arnestec n (ins5 nerniscibile), sau dat5 fiind o suspensie de rnaterie solidi tntr-un lichid, se poate realiza o separare rapidi a materiilor componente prin centrifugarea arnestecului Intr-un vas care este pus fn rni~care rotatie cu vitez5 unghiular5 foarte mare. Explicatia se bazeazii pe faptul c i doui de lichide de greutiti specifice y, $i y, fiind in arnestec In stare de repaus, se separi prin sedimentare, adic5 particula mai dens5 de greutate specific5 y, cade la fund, unitatea sa de volum

'\

Hidrostatica
fiind antrenatii de forta (y, - y), Endreptati in jos. Cu cit este mai mare diferenta (y1-y), care este forta ce produce accelerarea de separare, cu atit separarea se efectueazl Pntr-un timp rnai scurt. Or, in cazul centrifugiirii unui amestec, cu viteza de rotatie w , intensitatea cimpului de forte este:
7

/=

~i raportul gl/g c r e ~ t econsiderabil cu w. Astfel, pentru r = 9,8 cm gi n = 3 000 rotlmin, 1 000 g ; in consecintii ~i y1 - y = g (61 - 6) devine gl (61 - 6), care reprezinti forta g1 de separare prin centrifugare. Raportul dintre cele dou5 forte de separare este Pn acest

,

g1 caz -- 1 000. g M a ~ i n a de centrifugare se compune dintr-un vas in rotatie cu peretii previzuti cu orificii la diferite niveluri. El este fnconjurat de un cilindru fix previizut cu orificii de colectare qi ajutaje prin care se evacueazii lichidele separate din amestec: cele rnai uvoare la partea de sus, cele grele rnai jos. Se intrebuinteazii magini centrifuge T medicing n pentru separarea particulelor rniFig. 4-63. Accelerometru cu piezornetru croscopice qi chiar ul tramicroscopice, cum sint virusurile. 2) Accelerometrul. fntr-un tub in form5 de U se a f l l mercur, care, in stare statica, se ridicii in ramurile verticale la Pniiltirnea h (cm). Acest tub poate servi la mkurarea fie a acceleraliei unei rnisciiri de translafie, fie a acceleratiei centripete qi atunci se obtine printr-un calcul- simplu iufeala unghiulard de rotafie. In primul caz, presupunem cii accelerometrul este fixat in pozitia AB orizontal, de un vehicul care are o acceleratie orizontalii (mls2). In acest caz mercurul se va ridica T una n din ramuri -cu x cm ~i va scobori in cealalti ramuri tot cu x cm. Rezultanta fortelor masice specifice ~i = 9,81 m/s2 trebuie s l fie perpendicular5 pe suprafata izobarii M N. Din figurii rezultl:

-

a g

Presiunea relativl Entr-un punct a1 bazei tubului, de exemplu in C, se misoara in Pniiltimea coloanei de mercur, in cm, care, raportat5 la 73,5 cm, d l presiunea in atmosfere tehnice : at.

In a1 doilea caz, aparatul se a~aziiastfel ca una din ramurile verticale s5 fie in coincidenti cu axa de rotatie a sistemului. Astfel, daci aceastl ax: este BN,

h fiind cunoscut in stare statics, este de ajuns a observa mirimea lui zN pe axa d e rotatie care poate fi misurat exact. Se obtine:

4.5. STATlCA GAZELOR
4.5.1 Legi le gazelor
In paragrafele precedente s-a argtat c5 legea hidrostatici este general5 si se aplicl la gaze, sub diferitele ei forme. Ins5 gazele sint foarte compresibile, iar presiunia lor depinde mult ~i de temperaturg ; astfel c2 rezolvarea problemelor de statica gazelor cere, P general, n intrebuintarea unui numlr mai mare de ecuatii. Vom aminti mai intfi ecuatiile date In Capitolul I1 pentru a putea face apoi o discutie asupra modului cum trebuie aplicate. a) Ecuatia caracteristicii (fizicg) se aplicg gazelor (afar2 de cazul presiunilor prea mari), in zona fndepgrtatg de punctul de condensatie, cfnd gazele se comport5 ca gazele perfecte (ideale). Aceast2 lege se pune ~i sub alte forme (v. Cap. 11). Pentru gazele reale se folose~temai frecvent formula lui Van der Waals. b) Legea lui Dalton sau legea amestecurilor se enuntii sub dou5 forme echivalente (in care V este volumul unei mase gazoase de greutate G): - La presiuni ~i temperaturi egale, volumele mai multor mase gazoase se adunii in amestec CV = V,. - La volume ~i temperaturi egale, presiunile mai multor mase gazoase se adunfi h amestec. Aceasta face c2 fiecare amestec gazos are o constant5 Ra care poate f i folositi ca vi constanta R a unui singur gaz din formula (4-40). Aceastii constant2 Ra se calculeazii cu formula mediei ponderate:
'
A

c) Relatia dintre c p $ i c,. Dac2 cp ~i c, sint cgldurile necesaie pentru ridicarea cu 1°C a temperaturii unui kilogram de gaz sub presiune constant5, respectiv sub volurn constant, exist2 relatia:'

In care J = 427 este echivalentul, In kgm, a1 unei calorii mari. Relatia dintre c p ~i cy se mai dg gi sub forma de raport:

x este cuprins intre 1,09 ~i 1,67, In medie 1,41. Valorile mari ale lui x sint pentru gaze mono-

atomice, cele rnici pentru molecule complicate. d) Legea lui Joule. Daci o mas5 gazoas2 este supus2 la transformgri sub actiunea unor forte, astfel c2 temperatura final2 este egall cu temperatura initialii, cantitatea de c2ldur5 absorbit2 de acea mas5 este echivalent2 cu lucrul mecanic exterior. e) Legile schimb2rilor de stare (evolutii). 0 dat5 cu formularea legilor evolutiilor, vom calcula ~i lucrul mecanic exterior a1 fortelor elastice la modificarea de volum a unui kilogram de gaz:

Demonstrarea legilor evolutiilor nu va fi datii aci, acest capitol apartinind termodinamicii. Mentiongm c2 la toate procesele de transformare se aplicii legea general5 de stare fizicg.

Hidrostatica

91

in care procesul de transformare este atit de lent, incPt temperatura gazului se mentine constantg. In acest caz, T = 0, iar legea de stare fizicg devine:

- Evolu#ia izotermd este aceea

Lucrul fortelor elastice:

- Evolu#ia adiabaticri este acea transformare ideal5 in care cantitatea de c5ldurii continut3 tn 1 kg gaz se menfine constantg, adicg:

Primul termen din membrul I1 reprezint5 energia caloric5 necesari pentru ridicarea temper a turii sub volum constant, iar membrul I1 - energia echivalentg cu lucrul mecanic exterior, necesar variatiei acestui volum. Tintnd seama gi deecuatia de stare fizicg, se obtin urrnitoarele relatii echivalente:
pvX = const . ,
~ ~ x -1 -

const ;

rp
1

"

= const,

(4-30)

iar lucrul fortelor elastice lntre stirile 1 ai 2 este:

sau Pnci

Daci T2 = 0, se obtine expresia intregii energii interne a unui kilogram de gaz de temperatura T

- Evolufia
-

politropicd este aceea in care PvX' = const,

f n s i x' # x . In acest caz Ins5 baticg nu mai sint valabile.

X'

nu se poate inlocui cu

9si
cv

formulele de la evolutia adia-

4.5.2. Conditi ile f izice ~i hidrostatice ale atrnosferei teoretice
In cazul atmosferei, fortele masice derivi din potenfialul gravitational U = gz, astfel c i legea hidrostaticg se exprim5 prin:

H idr aulilca
-

iar ecuatia fizici (a gazelor perfecte) este

1 1 sau, inlocuind volurnele specifice v = - , vo - Y
Yo

9

aceasti ecuatie se mai poate scrie:

La O°C, po = 10 336 kg/rn2 ~i yo = 1,29 kg/rn3, deci

iar

Scriind legea hidrostatici sub formi diferentiala:

~i inlocuind aci pe y obtinut din ecuatia (4-34), se obtine:

\

sau sub forma unei ecuatii cu diferente finite:

Aceasta forrnuli d i valori ale lui Az cu aproximatie < - pentru altitudini 2 < 2 500 r n 500 gi serve~tela misurarea a1ti tudinii cu ajutorul presiunii barometrice (nivelment barometric). Se presupune la aplicarea acestei formule c i temperatura T este constants, ceea ce nu este conform cu realitatea. In locul ecuatiei cu diferente finite (4-35) se poate obtine, prin integrare, formula barometricii
2-2,

1

= 8 0 0 0 (1 + a0) ln-.Po
P

Factorul 8 000 reprezinti iniltimea H, a intregii coloane atmosferice la 0°C. considePo - 10 333- 31 8 000). rind c i densitatea aerului a t e constant2 ( H , = -Yo 1,29
-

Hidrostatica

93

0 formula practicii se obtine din precedenta, lnlocuind logari tmii naturali prin logaritmi zecirnali, presiunile p prin coloana de mercur h ~i temperatura prin temperatura medie
e+eo 2

Pentru o mhurare, respectiv un calcul rnai exact, trebuie sii se introducii o serie de ter meni de corectie, pentru: variatia lui g cu altitudinea ~i cu latitudinea; variatia coloanelor h ~i ho cu temperatura.

4.5.3. Atmosfera real2
Atrnosfera teoreticii, aga cum a fost consideratii P articolul precedent, se caracterizeazii n prin temperaturii constanti la acela~inivel ~i - degi variind cu lniiltirnea - se rnentine In ,,echilibru izotermic". Atrnosfera realii, In stratul inferior numit ,,troposferci", nu se aflii h echilibru izotermic ; de aceea se formeazii curenti orizontali in apropiere de sol ~i curenti verticali ping la o iniiltime de 10 500 m, care fac ca mase de aer sii treacl de la o presiune la a1ta. Cum conductibilitatea termicii a aerului este rnici, aceste fenomene se pot considera ca adiabatice, sau, rnai exact, ascultlnd de legea politropici [ecuatia (4-39)]. Deasupra altitudinii de 10 500 rn, atmosfera este formati dintr-o piiturii mult mai stabilii, lipsi t i de curenti ~i de variatii de temperaturii. Aceastl pituri, numi t i ,,stratosferri6', se poate deci considera cii este in echilibru termic. In acest strat este deci valabilii gcuatia (4-36), respectiv (4-37). Pentru aplicatii tehnice este necesar s i se defineasci o atrnosferii fictivl, avPnd propriet5ti medii, care sii se apropie cit mai mult de atmosfera realii. 0 asernenea atmosferi este nurni t i ,,atmosferri standard". I a t i ctteva proprietiti ale troposferei standard : a) Variatia ternperaturii (absolute) ascul tii de legea urmiitoare, valabill plnl la a1titudinea de 10 500 m:
A

~n care:

T = T o - az,

(4-38)

T este temperatura la altitudinea z deasupra nivelului mediu a1 mirii, in n ~ ; T o - temperatura la nivelul mediu a1 miirii; a - gradientul mediu a1 temperaturii = 0,0065"C de fiecare rnetru. b) Aerul este presupus uscat. c) Intensitatea gravitatiei g este presupusi constanti. d) Presiunea variazii dupi urmitoarea lege poli tropic5 :

e ) Greutatea specific5 variazii dupii legea evolutiei poli tropice :

f) In zona izoterrnii din atmosfera realii, legea barometric2 exact5 este:

z

- z, =

T , ( R ln-

Po P

t n care se ia: 2, = 10 769, T , = 218, temperatura medie in lntreaga troposferii, ptnl la 2,. In aceastl formull po este presiunea la nivelul mediu a1 mirii ~i la temperatura T o = 288°C
(adici to = 15°C).

94

Hidraulica

4.5.4. Statica aerostatelor
Vom considera un balon sferic prevazut cu o naceli (fig. 4-64) ~i c i volurnul acesteia este suficient de mic pentru a admite cii irnpingerea aerului se reduce nurnai la irnpingerea pe balon. IrnbrLimintea balonului se consideri etanqi, PnsH in cornunicatie cu atmosfera printr-un apendice larg, situat in partea inferioari, astfel ca s i se evite spargerea balonului cInd s-ar ridica repede ~i presiunea interioari a gazului ar fi rnai mare decit presiunea atmo-sfericii. Prin apendice se u r m i r e ~ t edeci ca, pe misuri ce balonul se urcii, presiunea gazului s i egaleze presiunea ex terioarl. Sii admi tern c ternperatura in atrnosferi este constanti, H c i V este volurnul ocupat de balonul urnflat $ - greutatea specifici a aerului la altitudinea yi unde se afl5 balonul. Greutatea aerului deplasat este deci Vy y~i greutatea gazului din balon Vy,, y, fiind greutatea specificri a gazului la aceea~ial titudine. Forta ascensionali rrirnasii este:

In aceasti relatie, 6 este -- constant, V = const, iar y l a p e n d i r e scade cind altitudinea creste. Pentru ca balonul s l se ridice. trebuie ca forta ascensio\ I / nali riirnasi F s i fie rnai mare decit greutatea iroprie plus greutatea utill (oameni, bagaje ~i lest) pe care le vom nota cu o singurl literl: P. In general, balonul nu este umplut cornplet cu gaz la plenaceli care, rimlnind zbfrcit in partea de jos (Imbricimintea flascl) ; totusi se intrebuinteazi un volurn de gaz suficient ca forta ascensionals F s i invingi fncl sarcina P. Pe mgsuri ce se Fig* 4-64* Balon sferic urcl, gazul se dilat5 - cgci presiunea interioari scade - urnfltnd ~i partea zbircitl, f5ri pierdere de gaz. Dupi ce trnbricirnintea este cornplet fntinsi, orice urcare a balonului are ca efect o pierdere corespunzritoare de gaz, prin apendice, presiunea interioarg trebuind s l se echilibreze cu presiunea ex terioarl. Abia in aceasti fazi, In care volurnul V este constant, balonul poate intra i n echilibru, la o iniltime plafon z, deterrninati de relafia
1
~\ %

\T

Aceasti relafie d i pe y, de unde rezulti z conform ecuafiei (4-39'). In aceastl pozitie balonul se rnentine citva tirnp; h i , datoriti pierderilor inevitabile de gaz, forfa ascensionali scade, ajungind la o valoare F'c F. Atunci balonul cade, sub influenta fortei P -F', tmbriclmintea devine zbircitl gi masa gazului M '=V'y ' rlmIne constan t i . V' y' Cum 6 = constant, insearnng c l ~i V' y = este constant, adici: 6
s

F' = V' y ( I

-

6)

= - (1

M ' 6

- 6) = const.

Aceasta face ca balonul s i nu mai poatg lua a l t i pozitie de echilibru p h i ajunge pe pirnint. De aceea, pentru a opri coborfrea, se aruncl lest, plnii cfnd greutatea poverilor P' < P

Hidrostatica

95

este suiicient de 1nic5 pentru ca F' > P', pentru o gre:~tate specific5 y' a aerului, ceea ce face ca balonul s i urce pini la un nou plafon, corespunzind lui y' dedus din ecuatia

Vy' ( 1

- 6) =

P'.
2 '

Cum P' < P , trebuie ca y' < y, deci noul plafon

va fi mai mare decit z.

4.5.5. Aplicatii ,
1) h t r - u n caznn de aer, crltndric, de diametru D = 1 nl p ina'llime h =. 3 m , se i introduce prin pompare apci, care preseazci aerul la p = 15 at. Pistonul pompei are u n diametru d = 5 cm ~i o curs6 s -- 40 cm. Se cere numfirul x de lovituri de pompd gi

lucrul mecanic necesar pen tru a produce acest rezultat sub temperaturd constantd.
Volurnul aerului este la Pnceput V o = apa incompresibilii)

xD2
4

h, la presiunea p,, iar in final (considerind

V = xD2 h - X - n d 2 s la p atmosfere.
4 4

Aplicind legea lui Mariotte intre cele doui stiiri, se obtine:

=

( ( )
poVo ln
P Po

:)=2

800 lovituri.

.

Lucrul de compresiune este:
- = 65

897 kgfm.

2) Care este, teoretic, inriltimea maxim6 de aspiratie a unei pompe la altitudinen de 2 500 m deasupra mdrii si temperatura de 15"C, dacci greutatea volurnetricii a uerului In acelea~icond if ii este yo = 1,2344?

Din ecuatia z punind zo = 0,

--

z,

=

Po RT in P

R

= 29,27,

p, = 10 405 kgf /m2

rezulti:

Aceasti iniltime ins2 nu se poate realiza, din cauza frecirilor apei in pompa $i conducts gi din cauza fenornenului de cavitatie.

96

Hidraulica

3) Manometrul cu pistoane (fig. 4-65). Se compune din doi cilindri cu cite un piston de diarnetre diferite. Se introduce sub pistonul be1 rnic gazul la presiunea p ce trebuie misurati qi citirea se face la coloana de lichid z deasupra pistonului mare. Intre pistoane este presiu-

nea ex terioari po, constan t5, iar greuta tea pistoanelor este neglijabilii. Pentru echilibrul sisternului trebuie ca:

de unde:

aer cald?
Fig. 4-65. Manometru cu pistoane
i n care

Se vede c i dac5 raportul D/d este mare, lniiltimea coloanei z se reduce rnult. 4) Care este forfa ascensionald a unui balon t.u

Fie to temperatura aerului exterior gi t > to temperatura aerului din balon. Forta ascensionalii este :

de unde:

5) U n balon cu h idrogen , avind greutatea proprie 2 800 k g plus greutatea ut ila' 690 kgf , trebuie sri dezvolte o forfd ascensionalG de 1 370 k g f la presiunea barometricti de 730 mm gi fernperatura 0 = 20°C. Ce capacitate trebuie data' balonului?

F = V (y - yo) - G,

tn care:

Rhidrogen = 422,59,

deci

Q Ce plafon atinge balonul din problema precedentd, Zntr-o afmosferd izotermic6?

G Plafonul are loc pentru F = 0, adicii y - y - , -

v

- - .P Yaer RT
P

'0

Yl(hidrogen)

--. P -R~T
,

9

G
V

3 490 4 500

293
1
-

1 422,59

= 7 160,

29.27

4.6. CALCULUL EFORTURILOR IN P E RETI1 VASELOR SUPUS1 PRESIUNII FLU1 DELOR 4.6.1. General it5ti

Un perete foarte subtire, inextensi bil, supus actiunii presiunii hidrostatice, ia o formii de echilibru, astfel cii in orice sectiune fiicutii prin perete, rezisten ele sint normale pe sectiune ~i distribuite uniform pe grosimea sectiunii. ntr-un astfel de perete lipsesc eforturile de forfecare ~i existi numai eforturi de int indere sau comprimare, deoarece sectiunile sale nu sint niciieri solicitate la incovoiere sau la torsiune. Imaginea unor pereti absolut flexibili este pelicula inchipuiti la suprafafa unui lichid in care se exerciti tensiunile superficiale, sau-chiar membrana din care este format2 o bii~ici de sipun (v. paragr. 4.7). Peretii reali ai vaselor sint ins3 in general rigizi ~i chiar dacii l i se d i , prin constructie, forma de echilibru a unei membrane pentru o anumitii inciircare, aceasti form5 nu mai este tot o form5 de echilibru pentru a1te incirciiri. Apoi, datoriti deformatiilor elastice, pe de o parte, si unor piese de innidire, de intirire si de rezemare, pe de a l t i parte, se probuc totusi momente de incovoiere, mbmente de torsiune ~i eforturi de forfecare, ce-i' drep t mici f a t i de a1te forme arbi trare posibile ale suprafetei vasului. Eforturile acestea secundare pot lua in unele zone valori relativ mari ~i se suprapun eforturilor de tensiune sau de compresiune curatii. Din aceste consideraf i i rezul t i c i , in orice caz, avem interesul a da vasului o formi de echilibru pentru indrcarea cea mai mare, pentru a reduce cit mai mult eforturile interioare. i n cele ce urmeazii se vor studia numai eforturile de membranii si se va determina care sint formele de echilibru cele mai convenabile ale beretilor s u p u ~ ila presiune hidrostaticii.

I

4 4 . 2 . Suprafete cu simp15 curburg a) Perete cil indric supus la presiune constant5 (fig. 4-66). Presupunem necunoscutii directoarea cilindrului si consideriim echilibrul unei pirf i din perete avind generatoarea de lungimk = 1. Sectioniim peretele dupi genera-

.

toarele din A ~i B ~ i - 1 izoliim introducind tensiunile T, T' tangente la curba AB in A si B si presiunile p, normale pe elementele acestei curbe. Rezul tanta P a , , fortelor pds este p A B = p c si este normalii pecoarda c la jumii tatea ei, oricare ar f i forma arcului A B, deoarece, ize!lnd numai ,masa fluidii cuprinsii intre arcul si coarda AB, ea trebuie sii fie in echilibr;. Rezultii . cii fortele de tensiune T trebuie sii fie concurente pe directia l u i P, simetrice fat8 de P si egale cu:
t t

T=T'=
Fig. 4-66. Perete cilindric supus la presi une constant 5

PC

2 sin 2

a

=

Prl,

(4-42)

*

r, fiind lungimea comunii a normalelor A 0 si OB in punctele A si B. , Pentru un a1t segment de arc BC a1 directoarei, la care normalele ar avea o lungime r, # rl, am avea T' = pr,. Deci trebuie ca r, = r,, adici figura de echilibr~i curbei generatoare este un cerc ~i efortul de tensiune este si el a constant. Exemple. i n cazul unui rezervor cilindric circular cu axa vertical& continind un lichid, eforturile T sint egale intr-un plan orizontal; in cazul unui gaz, aflat la o presiune mare in raport cu greutatea sa volumici, rezultatul se aplic6 cu aproximatie adrnisibili in orice pozitie s-ar giisi vasul de form2 cilindric-circulari. i n cele precedente nu s-a tinut seama de greutatea peretilor vasului . b) Perete cil indric cu generatoare or izontale supus la presiunea hidrostaticii y t (fig. 4-67). Pen tru determinarea formei de echilibru de membranii, se scriu ecuafiile de echilibru ale unui element de suprafatii ds 1, proiecttnd fortele pe normala ~i tangenta la mijlocul lui ds, fir8 a considera greutatea peretelui.
9

7

e

I

[-T

da + (T -+dT)] cos -- 0 9

I

sau d T = O ;
yt ds = 2

(4-43) Tda.
Fig. 4-67. Perete cilindric cu ax5 orizontala supus la presiunea hidrostatici

T sin

-N

da

2

Hidrostatica

99

Se deduce: in care r este raza de curburi a elementului curb ds. Semnul - s-a introdus
ds deoarece raza de curburg r = - este negativi, dc fiind negativ (a scade o
da

cind z cre~te), iar T este pozitiv (tractiune). Rezul t i ecuatia di ferentiali :

Aceasti ecuatie conduce la o integralii eliptici, rezolvatii de M. LCvy (C. R. de 1 'Academic des Sc. T. XCVII, p. 694), considerati in scopul determinirii ,,elasticei (fi brei medii deformate) unei bare foarte flexi bile, supusii la doui forte egale si contrare aplicate la capetele ei (fig. 4-68). Ecuatia diferentiali (4-43) poate fi rezolvati, calculind pe x si y in functie de parametrul a si csnstruind curba prin puncte. Din ecuatia (4-43), in care inlocuim pe ds drin dzlsin a, obtinem ecuatia diferentiali:
"

yzdz=care, integratii, conduce la ecuatia:

T sin a do:

a,

fiind valoarea lui a pentru z = 2,. Tot din ecuatia (4-43), inlocuind pe ds prin dxlcosa, obtinem:
-T cos a da
y

dx =
Y

(cos a - cos a, ,)

+q ,
2

-F

Valorile lui x se pot afla prin integrale elip tice, prin calcul numeric aproximativ sau prin dezvoltiri in serie. Mai practicii este rezolvarea prin urmiit oarele me tode : Metode geometrice: Ecuatia (4-44) se poate scrie sub forma:

IrI=- T
YZ

9

(4-44')
I

* T

fn care r este raza de curburs a I I membranei cilindrice fn punctul C Fig. 4-68. Determinarea formei de echilibru a perela sub nivelul telui cilindric cu ajutorul ecuatiei lamei elastice, Iichidului (fig. 4-69). actionatii de doui forte egale aplicate la extremititi
9 '

Alegem tensiunea specific2 in membranii T si inclinarea ei la adincimea zl sub nivelul lichidului si calculim pe r1 du ecuatia (4-44'). zl este ales in apropiere de suprafata abei ins5 nu i t i t de mic ca rl sii iasii din cadrul p l a n ~ e i .Trasiim arcul de cerc 1-2 cu centrul in Cl, apoi pe raza 2-Cl luiim un segment 2-C,..= r, raza de curburii corespunziitoare punctului de la adinciA

4-69. Determinarea grafici a formei de echilibru a unui perete cilindric subtire supus la presiune hidrostatici

rnea 2z1 gi ducem arcul de cerc 2-3pin6 Ia intersectia lui cu orizontalaz=3zl; luiim un nou centru de curburii C, pe raza 3-C, si ducem arcul de cerc 3-4 si asa mai departe pinii ce peretele (membrana) este opri t in sectiunea unde T , :ndiplineste conditiile cerute. In zona 1-0, folosim construct ia aproximav
r

9

A

tivii: trasiim arcul 2-1
9

pin; la 1', la adincimea-

2

9

ducem tangenta I '-0
'

si in prelungire, efortul To. 0 a1t i metodii geometricii interesantii se giiseste descrisii in Kulka, Der Eisenwasserbau, Berlin 1928, bazatii pe unele prodrietiiti de reciprocitate ale

pol igoanelor funiculare. Metode analogice. Se foloseste analogia deformaf iei membranei* -formi de echilibru a fortelor de p-esiuie hidrostat icii cu deformaf ia unei lame elastice drepte, foarte flexibilii, actionatii la capetele ei numai de douii forte care se echilibreazii, cu neglijarea fortelor masice (fig. 4-70). fntr-o sectiune C noreste: malii, pe fibra medie deformata", momentul inc M = Fz, i,." ;\ '. * Cornunicatg de C. Mateescu la Sirnposionul de Mecanici tinut de Soc. de Maternatici

bKq%jp)-3
&

r'

din R.P.R., Pn octornbrie 1959 (nepublicati).

iar lama se va deforma astfel cii r fiind raza de curburg, este satisficutii ecuatia urmitoare:

Aceasti ecuatie este identicii cu ecuatia (4-447, d a d punem:

Asadar, profilul de echilibru a1 unei membrane kupuse la presiunea hidrostat icii se poate z obtine cu ajutorul unei lame foarte elastice si , flexi bile. Y f' Aceasti metodii permi te rezolvarea rapidii C 0 a unor probleme tehnice si tehnico-economice foarte complicate, care r necesi ta rezolviri de integrale elip tice, calcule variaf ionale. De exemplu, ne propunem a gisi forma unui jgheab metalic suspendat deasupra solului, format dintr-o membrani de o grosime uniFig. 4-70. Metoda analogiei formi, astfel ca pentru o arie datii a sectiunii e1astol:idrostatice pentru aflarea de Curgere si 0 rezistentii admisibila datii formei de echilibru a unui jgheab , a metalului s i se realizeze greutatea minims cu perete subtire de metal. Aceasta inseamni ca, pentru o lungime datii a perimetrului u d a t , sa se giiseascii suprafafa inchisi maximi, membrana h i n d si forma de echilibru care corespunde unei tensh.mil specilice 1 ' = const. In acest scop, cu o l a m i elastics de lungime arbitrarii pe care o supunem unor deformatii succesive' tfasim o serie de curbe apropiate de un semicerc, aceasta fiind forma hidraulici cea mai favorabili (fig. 4-71). T o t u ~ iarcul de ,
-

I

C .

m

9

4-71. Determinarea formei economice a unui jgheab dintr-o mernbrang subfire de grosirne uniform& prin metoda analogiei elastohidrostatice

cerc nu corespunde suficient din punct de vedere static. Planimetriim ariile ~nchiseintre curbe si coardele obtinute si deseniim un grafic luind in abscise lungirnile c ale coaidelor si Pn ordonatd ariile a corespunziitoare. DucTnd o
v

~i T . ds. se obtine Pn punctul de tangents solutia ciiutati. + 8% Diferenta presiunilor pe fetele drep tunghiului ds. Pe celelalte doui laturi ds. respectiv Tlds2. ~i ds. are ca rezul tanti forta . acestea impreunii cu rezul tanta presiunilor exercitate pe ambele fete ale elementului de suprafati trebuie sii fie in echilibru. paraleli cu axa Oc. introducindu-se fortele de legii turii. avfnd laturile ds. Se considerg trasat pe suprafata dati un dreptunghi elementar curbiliniu (fig. se vor exercita forte diferite de fortele T2dsl ~i Tlds2 cu cantititi diferenfiale si anume: dS1 . 4-72. Pnsi tangente la suprafati. iar I N normala in I la exteriorul suprafetei. ds. ~i fie I centrul siu. ~i ds. reprezentfnd tensiuni unitare (pe metru liniar lungime de arc). Schema eforturilor la ecuatia lui Laplace pentru o membranii cu dub15 curburi mijloacele segmentelor ds. D a d elementul ds.. Fortele de legiturii vor f i notate cu T2dsl.dreapti tangenti la curba A .. se separi de restul suprafetei. 4-72). si ds. Figura astfel obtinutii se amplificii apoi la scara necesarii pentru ca sectiunea de curgere sii aibi aria datii. T. aplicate normal la - Fig. respect iv Tlds2 a 9 as. T2dsl -I.(T2ds1)ds.

.. ecuatia (4-453 se reduce la: T . se va lua semnul cind lichidul udi partea concavi si semnul . la adincimea z..z) = 0 .ds. Daci se neglijeazi infinitii mici de ordin superior. Q2--* Pl 9 + 2 d? + 2T2 sin -ds = f yz ds. n conventie care corespunde cu creSte. cind una din razele de curburi este mereu infinitii. se obtine: In aceastd formuli dispare semnul f ciici raza de curburi se va considera pozitivi P cazul concavititii udate si negativi cind convexitatea este udatii. In cazul cind punctul I se afli sub presiunea unui lichid de greutate specifici y. da si dcp sint totodati ~i unghiurile sub care sfnt vizute arcele ds. T2 cit ~i a unei conditii de formii F(s. ecuatie care. care impreuni cu ecuatia (4-45') permit determinarea atit a tensiunilor necunoscute T. 2 do: ' d? Daci introducem expresiile lor in prima ecuatie de echili bru.= yz.. ~i s2cu planul de api... respectiv ds. unghiurile pe care le formeazii normalele la suprafati duse in virful dreptunghiului elementar la extremitatea arcelor ds. notim cu da. neglijind greutatea proprie a peretelui. ~i ds.. ) 6 9 A 9 Daci tensiunile intr-o zoni sint negative (compresiuni). Pentru obtinerea ecuatiilor de proiectie dupi tangente. In acest scop.. se cuteazi (instabilitate de formii) n .ds2.ds. reprezinti suprafata de echilibru.ds.cind udi part ea convexi . Razele de curburi ale suprafetei pentru sistemul de planuri diedre ales sin t : . sin .s. in cazul unui perete nerigid (foarte flexi bil fnsi inextensi bi I). Proiect ind fortele care actioneazi element ul de supra fati dupi tangentele in I la curbele ortogonale s. Vom scrie ecuatia de proiectie a fortelor pe normala IN. obtinindu-se un sistem de vectori echivalent (adici diferind de cel real numai prin infinif i mici de ordin superior) si se vor descompune dupi directiile celor doui tangente.ea pozi t ivii sau nega t ivi a unghiurilor cr sau cp pe care le fac tangentele la curbele s. forma necesari a peretelui.Hidrostatica 103 aplicati normal la suprafati in punctul I. 0 ecuatie de 'echilibru este deci: A I da 2T. rezultanta presiunilor este yz ds. se vor proiecta mai intii fortele pe planul tangent.. deoarece. inscrise pe 'suprafati si care trec prin punctul I.si 1 ' ' . unind mijloacele laturilor ds. In cazul particular. p fiind functie de coordonatele locului. ~i ds. pereti i foarte flexibili se deformeazi puternic P acea zorii. se mai obtin douii ecuatii de echilibru. respectiv dcp... si s.. presiunile exercitate de atmosferi pe ambele fete se anuleazi.

se vor nagte momente de Pncovoiere. la care peretele trebuie s i reziste. de genul piiturii superficiale a unui lichid care este sediul tensiunii superficiale (v. - Dacii punem conditia T .gi -' $i ecuafia diferential5 a membranei devine. = T = const pentru intreaga suprafati. et de physique de 1'Ecole Polytechnique de Bucarest. paragr. = T . se pot lnlocui cu o aproximatie acceptabilri expresiile . 1937). Aceste momente de incovoiere provin din cupluri he forte care nu schimbi starea de echilibru a tensiunilor T . ne afliim in cazul formei de echilibru a unei membrane infini t de subtire ~i flexibili (fig.. dar dacii forma peretelui nu corespunde cu suprafata defini tii prin ecuatia (4-45'). rn Fig. de math. Deformafia unei membrane dreptunghiulare supus5 la presiune hidrostatic. soun~ise une B charge variant suivant la loi des pressions hydrostatiques (Bul. 4. 1 1 d2w haw mic.~i . . pentru a avea o formi stabili. * Cristea Mateescu. Calculul vaselor cu pereti rigizi insi foarte subtiri se face in modul aritat la peretii flexi bili. 4-73. pentru o tensiune superficial5 T uniform5 dati: PI P2 dy8 dza 0 solutie exact5 a acestei ecuafii a fost dat5 * sub forma: g . 4-73).)' Eii Dac5 peretele are un contur de reazem plan dat ~i ne propunem a grisi forrna de echilibru a plnzei suficient de Intinse pentru ca bombamentul s5u fat5 de reazem s5 -fie relativ . ca perefii sii fie rigizi.7. M =E X K impar 2a COS Kzy 2b - 9 Equili bre d'une membrane au pourtour rectangulaire.~i este necesar.prin .

4. Suprafete de rotatie A In cazul unei suprafete de rotatie (de obicei.4. .pentru o retea de 25 puncte in cazurile 6 -b 2 . Un calcul mai comod se poateFface pentru orice form5 de contur prin diferente finite ~i rnetoda relaxirii. echilibrul este stabil daci eforturile sint de tensiune. iar tensiunile T I si T . M. In dw dy dw dz figura 4-74 se reprezinti forma pfnzei obtinute pentru Fig. 4-75). + II.6.. . apoi la calculul plicilor groase supuse la presiunea liidrostaticii pentru obtinerea lui M. axa verticala Oz este axa de rotatie) una din cele trei ecuatii de echilibru este satisficuti de la sine din cauza simetriei.Hidrostat fca - Au fost calculate valorile w . oricare ar fi forma curbei meridiane. etc.b . se calculeazi cu ecuatia (4-45') si cu ecuatia de proiectie pe tangenta mkidianii.. stavile.1 c+i--. f i r i a impune suprafetei o andmiti formi de echilibru (fig.gi . iar daci eforturile sint. Agadar.1 = a a a 2 cazul a = 6 . 4-74. . . Curbe!e de deformatii egale ale unei membrane cu contur dreptunghiular supusii la presiune hidrostatici Aceste forme pot fi folosite ca elkkente de constructie pentru baraje.

existi relatia (Meusnier) : r = p cos . 9 . 2 z Tntre raza p2 de curburi normalii a suprafetei gi raza r decurburi oblici. folosind ca variabile pe z si raza r a cercurilor paralele. dr r . pentru ca stabilitatea si fie asiguratg. 4-75. (f -a) 0 pp sin a. Fig. Din aceasti relatie si relatiile: 9 deducem Pl - dr . ~chilibrulunei suprafete de rotatie supus5 la presiune hidrostaticii Daci un cerc de rotatie face unghiul .de compresiune trebuie ca peretele s i fie rigid. sina = yz.dr --9 cosada d(sina) iar ecuatia (4-45') devine: TI d (sin a)' + T . f n acest caz ecuafiile de echilibru se pun sub o form2 mai comod8.a cu normala la suprafati..

Pentru lichide grele p = yz. cele doui ecuatii precedente devin identice si exprimi ecuatia suprafetei. se pot g6si cu aceasti ecuatie reactiile pe reazeme. - 9 . avem: 9 Rezultanta celor doui forte din planul meridian adici d (T. Ecuatia a 2-a de echilibru este deci: d (Tlr sin a Acp) = pr drAcp. = drlcos a. 0 astfel de formii o c a p i t i o picituri asezati pe un plan orizontal sau o buli gazoasi intr-un lichid sub o placii orizontali. dacii linia de contur ioincide cu reazemul). este efortul in plan meridian.rAcp). pe intreaga suprafati. In sfirsit. Dacl se pune conditia T. ds. pe care se dezvolti reactii. ecuatia se simplifici r i mintnd 9 d (T. = T = const. fiind p. deci: Tlr sin a = \ yzrdr. T. Observiim c i proiectiile fortelor din planul paralel sint nule si c i notfnd Acp unghiul la centru in planul orizontal a1 arcului ds. Ecuatia (4-47') inmulti t i cu 2 x reprezinti conditia 'de echili bru intre greutatea lichidului aflat in interiorul suprafetei de rotatie si tensiunile pe o linie de contur (sau reactii de reazem.r sin a) = prdr sau. A este variatia lor. deoarece ds. este efortul in plan paralel. - Aceasti integrali este valabilii numai in zonele unde nu existi puncte. linii sau suprafek de reazem. care nu mai are meridiana arbitrari. presiunea unitari pe elementul de suprafati ds. iar proiectia rezultantei pe Oz este: d (T. integrati: T. forta de p r e s i ~ n eproiectati pe Oz este: p cos a dslds2 = pr dr Acp.r sin a = \ r ro prdr . 0 asemenea formi poate fi folositi si pentru peretii unui rezervor sau o parte din suprafati..Hidrostatica A 107 In aceasti ecuatie. ca formi de baraj. Cum unghiul Acp este independent de r si p. = T. iar T.r sin a Acp). Si proiectim fortele ce actioneazi elementul de suprafati pe direcfia Oz. dar dacii una din limi te coincide cu punctele de aplicare a reactiilor.

nivelul -lichidului. r R' y (R' . AB si BC (fig.. iar marginea su. Calculul tensiunilor T. 6 . unde . 4-76). Daci cercul de reazem este sub -..- ($-R'R2 2 Tlr sin a. ? T I( B ) . este pozitiv si are valoarea maximi cfnd r = 9 . pentru a nu trece prin reazemul B. = 5 * .r2dr) 3R' T .r) tg oo rdr = y ig a. = 0 un lichid greu Pe portiunea AB: -- 9 9 T.r) tg oo*rdr T. =turul B . ecuatiile de echilibru se scriu separat pe porfiunile OA.108 Hidros fdica 1) Un vas conic plin cu lichid este suspendat cu virful in jos p u n cerc de reazem. T 2 = Yzr sin a. S:" 4 (R 'rdr . Pe portiunea OA.. = const. 4-76.r sin o0 = \:yzrdr 1 . pentru a putea dimenkiona cercul de reazem ~i fundatiile lui. S se calculeze tensiunile $i reactiile pe reazemul circular de razl In acest caz a = a. 6 Pe portiunea BC trebuie calculati integrala intre punctele C si B .. integrala din iz membrul a1 doilea a1 ecuatiei (4-47') Fig. Reactiile pe cercul de reazem sint dirijate dupii generatoarele conului gi este util a f i descompuse in componentele verticale si orizontale. 2 1 Tl ( 0 ) . 3 r = R: (--+ x) zR efort 'r2 2 6 de compresiune. = \ B 0 y ( R ' . = 0 si deci T .Y - R2 cosa. r cosa.perioari a peretilor conici este deasupra nivelului lichidului. iar pe con- R cos a. ~i ecuatiile de echilibru devin: A R. Echilibrui unui vas conic continfnd este n u l i .

formulele precedente sfnt valabile numai pentru partea de la nivelul apei in jos .Hidros f tlca a > 109 Eforturile in planuri paralele T. 4-77. Calculul unui rezervor cu pereti sferici Avem relatide geometrice: r=p sin a. 2 %) $) creste + 0 - descre~te- GO Y Daci z1 < 2p. pentru partea peretilor deasupra nivelului apei se aplici formulele: T.YP 2 -. 9 + rT. I n acest caz existi o singuri . Reactia reazemului este egali cu suma eforturilor TI( B ) calculate deasupra ~i dedesubtul inelului B.-p (I-cos a) . Iatii variatiile lui T . sau se giseste scriind c i greutat'ea lichidului este echili brati de components verticali a . sin a = y Fr zrdr. adici : Tl ( B ) R'3 Y -6 R cosu. (4-51 ) .z=z. sin20: = const. se calculeazi ca la exemplul anterior. (4-49) Fig.YP 21 scade Tmin = scade Tmin YP - 2 (z1 - T2 2 ' max 2 21 = - YP (z.dr=p cos 0: doc. Din ecuatia (4-49) rezul t i : ~ ~ = -P + $ ( c o~ a + ~ s [ I + cos a ~ 1 ~ jar din ecuatiile (4-48) si (4-49) rezulti: Formulele sint valabile pentru z1 > 2p. 4-77). si T2 cu unghiul a: 9 I a - X -TI r 0 1 ' man 2 n -. Presupunem fata concavi udatii. Ecrtafiile de echilibru devin: (4-48) T1 T2 = ypz.razi de curburi si aceea este constanti si egali cu p. . 2) Calculul unui rezervor cu pereti sferici (fig.fort ului total T I( B ) . deci p pozi tiv.

= G' ' 2xr0 cos cr" Introductnd aceste valori in ecuatia (4-52) rezulti G = G". inginer gi profesor. 0 discutie mai amplii a acestei chestiuni se g l s e ~ t e in . respectiv de la B la C.' se calculeaz5 cu formula cunoscutii: (4-52) ceca ce este avantajos din punct de vedere T.Studiul grafic a1 lovi turii de berbec" (1938) . A murit In 1948. Diametrul inelului de reazem CC se alege astfel ca T i gi T:' fiind eforturile ling5 reazem in fundul conic. motoare hidraulice. In 1900.0 metodl elemen tari pen tru stabilirea deformatiilor ~i efor turilor interioare ale unui fluid incompresibil gi a ecuatiilor Navier-Stokes" (194 1) .Hidraulic5 teoretici ~i aplicati" (vol.Hidraulicii teoretici si aplicatii" de D. 4-78.. apiirutii pfni In prezent in RomPnia. 4-78). prin efectuarea integralei de la A la C. In acest scop corpul rezervorului fiind cilindric. este cea rnai importanti publicatie de acest fel. hidraulicii. Eforturile T i gi T. bazata pe egalitatea miirimilor specif ice" (1930) . fundul s5uare spre periferie forma unui con.. componen tele lor orizon tale s5 se echilibreze. 1942).Asupra atractiei unui electromagnet deformabil" (1935-1936) gi tratatul de . ~i T .. . ' Fig. gi a1 $colii Superioare de electricitate din Paris. respectiv sferic. aerodinamici. mecanica fluidelor. n Avind o vast2 culturg generali gi tehnicii. magini electrice. niscut T 1877 la Galati.. la $coala national5 de poduri gi ~osele. . * . In Bucuregti. In cazu1 cind lichidul u d l partea convexi. A proiectat gi a participat la executarea a numeroase ~i importante lucriri edilitare in Bucuregti gi P mai multe orave din targ. Din 55 lucriiri publicate..Valoarea constantei se deduce aflind pe T . diplomat a1 $colii n de poduri ~i gosele din Bucuregti. adic5 egalitatea volumelor ' care apasi pe fundul conic. Aceasti din urmi lucrare. Dionisie Germani. la nivelul apei atit prin formula (4-49) cit si prin formula (4-51). . d e ~ neteri minati. in 1919. se schimbii semnul eforturilor T . din 1910 pfni in 1946. respectiv sferic. Acestui rezervor i se d5 o astfel de formii incit reactiile reazemului sii fie verticale. 21 stnt memorii originale de mecanici. Din tre lucririle mai importan te se remarci : . iar la centru o suprafati sferici. calculate prin formulele anterioare.Sinteza legilor de simili tudine in rnai mu1te domenii ale fizicii.r sin a = r 0 yzrdr.la Politehnicg gi la Universitatea din Bucuregti. de unde rezulti: T: = G ' 2xr0 cos a' T. Germani. adicii: T: cos a = T:' cos a". a predat cursuri de hidraulicii. electrb tehnicii gi geome trie. Calculul unui rezervor Intze constructiv. I gi 11." 7 I 7 3) Rezervorul Intze (fig..

fenomenele de capilaritate nu joacii nici un rol. dup2 cum dominii anumi te categorii de forte. in special ale gravitatiei . intr-un strat foarte subtire. s8 constatii'cii firul estk intins uniform de toate piirtile.Sub volum redus.ca si in alte ramuri ale fizicii . aspectele fenomenelor pot diferi d e la un caz la altul. cind insii cel putin una din dimensiunile masei lichide este micii. apa se poate ridica la iniiltimi mari.capilari tate". fcrmind un ochi de formii neregulati.cii.2. formeazii numeroase biisici de aer.pe cadru. f r ca vreo dimensiune sii fie m i d . capilari tatea poate produce modificiiri importante ale suprafetei lichidului. lichidul ia o formii proprie. General itiiti Sub ti tlul de capilaritate se grupeazii o serie de fenomene datori te unor forte care se dezvoltii la suprafata de separatie dintre lichide sau dintre un lichid si un solid sau dintre un lichid si un gaz. constituind spuma sau emulsia.In tuburi de diametru mic (tuburi capilare). CAPILA RITATE 4.7. forma de piciiturii. se dezvoltii tensiuni superficiale uniforme. Se constati cii.epaus intr-un vas nu mai este planii si orizontalii aga cum apare in cimpul gravitatiei terestre . astfel ca membrana lichidii sii prindii in ea fireie de miitase si se giiureste apoi membrana in interiorul ochiului format de fire.Se introduce un cadru (sau inel) de sirmii subtire in apii siipunoasii sau in lichid gliceric (apii in amestec cu siipun si glicerinii) si se scoate afarii.Ifidrostatica 111 4.Dacii de marginea inelului este fixat un fir subtire de miitase de care este legat un altul in douii puncte. care nu depind de forma suprafetei lichidului. 1 a t i citeva din aceste experiente: .7. Tensiune superficial5 Numeroase experiente ne conduc la ipoteza ca la suprafata unui lichid.1. fenomenele sint sub depenhenta simultanii a mai multor legi. adicii sint complexe si.ci ia alte forme. agitat in contact cu aerul. Dacii masa lichidi este de dimensiuni mari. foarte elasticii gi mobili. ci de natura lichidului si a gazului cu care lichidul este in contact.ma obisnuitii a suprafetei unui lichid in contact cu aerul. - 9 9 9 b 9 A 4. . datori tii acestor forte. De la acest fenomen particular provine denumirea generic2 a acestor fenomene. . intins ca o membranii *subtire. Se constatii c i s-a prins pe cadru o cantitate micii de lichid. . fiirii a avea nevoie de peretii de sprijin ai unui vas. astfel cii ochiul ia forma . Iatii citeva exemple. Caracteristicii in special este piciitura de mercur. Se dovedeste .Un lichid viscos. din cele mai obisnuite si caracteristice: . in contrazicere cu principiul vaselor comunicante. care nu mai are nimic comun cu fo. precum ~i de temperaturii. intrucit predominii fortele masice. de .. in general. si se introduce in lichid gliceric. de formii sfericii.7. iuprafata unui lichid aflat in .

cu ajutorul. atfrniim o greutate micii la latura A B si constatiim c i ea se deplaseazii cu o canti tate micii in A 'B'. toate aceste forte de atractie se echilibreazii si moleFig. egala' E toate directiile.lele situate in interiorul unei sfere de acti-. aproape de suprafata lichidului. care ins2 suferii de acelea~iimperfectiuni ca ~i ipoteza lui ~ a ~ l a c Moleculele unui lichid s-ar menfine in pozitii reciproce imobile datoritii unor forte de atractie la distantii. mai micii decit E . Fntinzind membrana lichidii (fig. avind una din laturi mobilii gi preyiizuli la capete cu douii mici ochiuri. cu viteze depiisind 1 000 m/s). Or. Se admiie deci. Dupii ce scoatem din lichid cadrul cu pelicula pe cadru. denumite forte de coeziune. experienta dovede~te existenla tensiunii superficiale. la o distant. k. Ulterior s-au elaborat si a1te teorii. astfel ca sii poati aluneca in lungul Fig. Aceste forte sint cu totul neglijabile dacii distanta dintre douii molecule d e p i i ~ e ~ t. cii atractia Pntre moleculele lor este proportionalii cu masele ~i cu o funcfie de distanfii. 4-80. n Aceasti tensiune se poate misura prin diverse metode. 4-81. Experienta care dovedeqte c i tensiunea superficial5 este constanti Fig. gazele sint lipsite de coeziune. f n ce fel se explici tensiunea superficialii cu ajutorul ipotezei mentionate? Fie o moleculii M I . (Spre deosebire de lichide. moleculele lor tinzind a se depiirta si fiind intr-o stare de continuii miscare.vitate molecularii de raza E (fig. f n acest caz se echilibreazii numai fortele de coeziune datori te moleculelor cuprinse intre planul A B si un plan A 'B' sirnet r i i cu A B faid de M. supusii fortelor de atractie provenind de la molecu. de formii necunoscutii.ipotezei atractiei moleculare. Explicatia tensiunii superficiale cula rgmine in echil ibru. pentru lichide..4-80).raza de e acfiune molecularii" care este de ordinul unei sutimi de micron. foarte mici. Experienta prin care se mgsoarii tensiunea superf icialii celor douii laturi perpendiculare pe ea. 4-79. toate moleculele din-calota sferiLii de sub planul A'B' T 1_ 6 9 . De exemplu.sit uatii la oarecare adincime.unui cerc (fig. introducem in lichidul gliceric un cadru de sirmi. Explicafia acestor fenomene a fost datii pentru prima oar5 de Laplace. 4-81). -Intrucit materia este izotropii. dar care se anuleazii pentru distanta egalii cu raza . aceasta fiind forma de echilibru a unui fir flexibil supus unor tensiuni uni forme in planul s i u . 4-79).. Fie scum 0 moleculii M.de actiune molecularii.

intre cele doui lichide in contact se produce o tensiune -.o rezultanti normal6 pe planul de a p i AB gi indreptati spre interior... fortele de coeziune respective compunindu-se h t r . in pozitia A'B'. 4-82). Efortul uni tar de tensiune superficiali fiind a. . e i primat fn kgflcm. Pentru a aduce o moleculi c a M . trebuie ca a s i fie egal cu A . si a.o Iiirgire a curbei care ia pozitia C'.. Energia potential5 Fie o curb2 trasati pe suprafata lichidului. Energia sa superficiali va creste cu d W = AdQ. 4-83). superficialiiinchizind o arie .atrag molecula M.. Datori t i atracf iei moleculare. Echilibrul tensiunilor suproduc alte doug tensiuni superficiale a. Si presupunem acum o picitur5 dintr-un lichid situati pe suprafafa altui lichid. predomini forta de atractie dirijati in jos.. sup.--4* . Lichidul posed5 deci o energie potential6 superficiali W AQ. 4-83. proportional cu suprafafa lichidului: 1 dW = A d a . Pe de a l t i parte. perficiale la contactul a trei corpuri respectiv 0. - - - - _ .. Cele trei forte trebuie s i se echilibreze. Lucrul mecanic ce trebuie si-1 indeplineasci forta ads pentru ca lichidul t5 se deformeze din pozitia AB... 4-82. mai la suprafati. pe AB ~i egali cu ads. sii fie egali ~i de sens contrir cu rezultanta tensiunilor a. b atractie dirijati in sus. pe curba C'. si datoriti atractiilor dintre fiecare din iele doui lichide ~i gaz se Fig.superficial6 a.afata IR se spore~tecu cantitatea d Q (fig. - . Este adevirat c i moleculele de aer (sau gaz) din calota si tuatii deasupra planului AB exerc i t i asupra moleculei M . srebuie s i fie egal cu: 3 L .. am vizut c6 existi o tensiune superficiaf5 in planul tangent la suprafati si egali in toate directiile. \ dW Cum insi = ads00' - cosa = adsdn = a d Q . ihsi densitatea gazului fiind mu1t mai mici decit densi tatea lichidului. trebuie indeplini t un lucru mecanic care si invingi aceasti forti. in care A este o constanti. formi lncit tensiunea a. adici tensiunea superficiali a este chiar constanta din formula energiei potentiale superficiale si in acest mod se face legitura fntre diferi tele ipoteze si teorii privi toare ia aceste fenomene. 9 . . tangente la piciturii (fig. forta corespunzind segmentului A B = ds trebuie s5 fie normal. P r e s u ~ u n e mc i ~ r i n t r . Fig. de aceea picitura de lichid usor ia o astfel de. pe curba C.

. Mercur fat5 de aer . . . Alcool fat5 de aer . . . > a. . Pentru o anumiti orientare. a. . limitat la partea superioari de un gaz. .r.4700 0.curburilor principale". = r.=o. . .0258 0. Din aceastii ecuatie presiunea p normal5 pe elementul de suprafati care se exerciti de la fafa concavi la fata convexa este diferenfa dintre presiunile ce se exerciti pe ambele fete si poate f i funcfie de spatiu: p = f ( x .Dacii insi o. . . d k echi- 1) Forma de echilibru a suprafetei de separatie a unui lichid greu. . . corespunzind .. . .0210 0. . . . . . p. Se obtine ecuatia lui Laplace: 9 iar membrul intii reprezintii . .curbura medie" a suprafetei. . . .' tangent la suprafatg. . . Alcool fat5 de ap5. Untdelemn fati de ap5. . . . . Untdclemn fati de aer . . si p sint razele de curburii situate in doui planuri ce se taie ortogonal. . Consecinle . . . . . . in stare de echilibru. Sulfur2 de carbon fat5 de aer.6 gfjcm = 2.4 gfjcm = 461. .0330 0. . . = raza ~i p .0023 gfjcm = 7 5 3 gfjcm = 25. tensiuni egale in orice directie. . . . . . . in care punem conditia o. 2). nu se poate forma triunghiul de echilibru a1 fortelor si piciitura se intinde p i n i ce se reduce la un strat extrem de subtire format hintr-un singur rind de molecule. 9 fi orienmaximi Asadar. Teoremele principale ale capilaritgti i a) Teorema lui Laplace.26 dyn cm-I dyn cm-I dyn cm-I dyn cm-l dyn cm-I dyn0cm-l dyn cm-I + .0327 0. . .3 gfjcm = 32. are ca ecuatie: tn care z este ordonata unui punct curent a1 suprafefei f a f i de un plan orizontal de cornparatie.0770 0. .. . 0. . . .l gfjcm = 32.3. y.i aplicaJii ale teoremei lui Laplace j p. . .7. . . . . Daci la suprafafa de separatie a unui lichid se consider5 ca fenomenele de tensiune superficial2 sint asimi la te cu tensiunile ce se dezvolti intr-o membranii extrem de flexibilii ins2 neextensibilii.=a=const. suprafata lichidului sub acfiunea tensiunii superficiale este o formi libru de membrani. . . . Iata citeva valori ale tensiunilor superficiale o (forfi/lungime): Apg f a t i de aer . = raza minimi. 4. ecuatia diferentiali a echilibrului acestei membrane se poate deduce din ecuatia (4-457. .. oricare ar tarea acestor planuri.l gf/cm = 20. . . . .

Tensiunea superf icialii fntr-o memhranii sfetic5 a unui balon de lichid sHpunos -+ (b i ) - .p a = pFie p' presiunea din lichidul care forrneazii membrana. presiunea exterioarii in M fiind p. 4-85. Astfel : . lichid gliceric etc. . formate din lichide putin viscoase (solutie de siipun. in figura 4-84. neglijind cant it i t i l e foarte mici (diferenfe dintre curburile pe o fatii ~i pe cealaltii a membranei): A a Fig.Pi -PI. Cum y' este neglijabil f a t i de y. cazul I. razele de curburii sint suficient de mari n pentru a admite cii: de unde rezultii: 2) Formele de echilibru pe care le iau rnembranele foarte subtiri. 4-85) diferenta dintre presiunea din interior pi si presiunea din exterior pa (a tmosfericii) poate ii consideratii : Pi .y')z.Hidrostatica 115 Intr-adeviir. la care corespund raze de curburii negative (concavitatea spre exterior).+ (PO I M I Po I Fig. 4-84. Forma suprafetei de separatie a unui lichid greu fati de un gaz P = . Suprafata liberii are curburi accentuate numai in apropiere de pereti ..pe.) se explicii nemijloci t cu ecuatia (4-52). se poate lua p = yz.yz. = p' . O cea rnai mare parte a suprafetei. presiunea exterioarii in N este po y'z.yz. In cazul 11. y' fiind greutatea specificii a gazului. deci = + y'z) = Po + Yz .La o bii~iciide siipun (fig. presiunea interioari este po . Presiunea interioari fn punctul N este + deci diferenta presiunilor ce actioneazii in N pe ambele piirti ale membranei su~erficialeeste de la inierior sDre exterior: P (y . Intr-un punct avem.

pentru ca sisternu1 sii fie in echilibru stabil. Forma de echili bru a unei mase mici. ia o formi determinatii numai de tensiunea superficiali ca si in cazul bi~icilorde sipun in aerul atmosferic. 4-87.p.trebuie s i ia forma unei sfere (fig.pentru acelea$ motive . deci pi . T acest caz. la care presiunea pe o fati si pe cealal t i are aceea~i valoare constanti pi = p. p poate fi considerat egal in orice punct a1 membranei Si in acest c a i suprafata de echilibru este o sferi. trebuie ca pentru orice deformatie sub volum constant suprafata s i fie minimi. aceasti energie fiind = A . rezulti c i : cele doui raze de curburi sint egale ~i de sens opus si pelicula are o formii de rotatie. ale cirei curbe meridiane sint liinti~oare(guprafata este catenoidi) (fig. 4-86). a cirei razii este dati de ecuatia: .0 masi lichidi aflatii in suspensie intr-un lichid cu care nu se amesteci. iar lichidele avPnd acelea~idensititi.Daci se inmoaie in lichidul gliceric un sistem de douii inele paralele finute la distante constante cu o bari. A I Fig. conditie indepliniti numai de sferi. 4-87) ~i atunci relatia dintre presiunea gazului si raza bisicii este: p = -. . 4-86. = pa.Pentru dimensiunile obisnui te ale bisicilor. trebuie ca energia sa potentiali s i fie minimi. de lichid sau de gaz h interiorul unei mase lich ide Dar ~i o masi mici de-gaz in interiorul unei mase lichide . T T 2a R . = 0. Mernbran5 fn form5 de catenoidi Fig. O (proportionalii cu suprafata). Intr-adevir. dar. se poate forma o membrani intinsi numai intre cele douii inele.

. T care h qi d n sint date milimetri. 4. . se poate exprima conditia de echilibru a forfelor de presiune qi a forfelor capilare.) . Un lichid care u d i perfect peretele nu existi. Unghiul a se miisoarii intre directia lui o si direcfia tensiunii superficiale a. intriun lichid care udii sticla. Astfel. a) la 1ichidele care ud2 peretele. ajungind la o grosime inferioari unui micron. 4-88. dac2 tubul are sectiunea circular2 de razi r. fie un unghi obtuz la lichidele care nu le u d i (fig. 4-89. Aceasta trebuie s i echilibreze rezul tanta forfelor cah pilare. 2) Tuburi capilare (fig. si singura forti de presiune este' datoritii coloanei de A lichid: yxr2h. ridice pe lingi perete la infinit.semnalat deja la art.zi la contactul cuun perete solid formind fie un unghi ascutit (fig.. Daci o > o f a nu poate exista echilibru si lama lichidii tinde sii se . Deoarece ascensiunea lamei i e lingii perete depinde de starea de puritate. = 0. . 4-88. a = 0. deschis la ambele capete.-. Suprafata liberi a unui lichid se curbea. alcoolul. astfel c i lichidul se opreste formind cu peretele solid un unghi ascuf it a .2. Din egalitatea: A ? s \-L. Tuburi capilare .. Racordarea suprafetei libere a unui !ichid s u solid s i fie nule. este 2xra. adici: un ~ e r e t e solid a c o s cr f ai . Pentru echilibru este necesar ca suma proiecf i i lor (a ) fortelor capilare pe peretele Fig. oricit de curat ar f i peretele. 1) Unghiul de racordare. (Intr-adeviir.a. u = 0. -.d suprafata de separatie dintre --perechile de corpuri .-A.077 gf/cm. cum s-a . cum ar f i mercurul. care in cazul c i unghiul a-r-de racordare la perete. b). 4-88. lichidul se ridici la o iniiltime h deasupra nivelului initial care se poate determina printr-un calcul elementar. Presiunea atmosfericii pitrunzind pe la cele doui capete ale tubului se anuleazii. (4-54) Y Se regiseste legea aflatii de Borelli experimental: hd = 30. 4-89). hd = 0. D a d se introduce un tub de sticli de diametru sub l cm.ascensiunea capilarg 2cr =Y - y x r2 h hr 40 sau hd = . Aceasta se explici prin existents tensiunilor superficiale in f.--- 2xr a rezul tii : Fig. . nu s-au putut obtine valori experimentale concordante pentru unghiul a.30 cm2. cum ar f i apa. y = 1 gf/cm3.7.Hidrostatica 117 b) Racordarea suprafetei l ibere a unui 1 ichid cu un perete solid.

Pentru a se determina forma suprafetei libere a lichidului din tubul capilar (fig.118 Hidraulica Pentru mercur se giseste experimental hd = . Misurarea . p fiind presiunea intr-un P -----tub ldr9 plan orizontal in lichid luat ca Fig. unde presiunea exterioari este cea atmosfericii (pa ). 4-91). 4-90) se aplici ecuatia lui Laplace intr-un punct curent M. tinfnd seama de forma reali a suprafetei l i bere. avind un volum echivalent cu a1 lichidului ridicat in tub. 4-92. ~i ecuatia suprafetei lichidului in tub este: 3) Cfnd tubul are o forma'derofa@e p..18. Atunci curburile sint egale si: y Fig. fiind raza de curburi a curbei meridiane si p2 intr-un plan perpendicular pe planul meridian. Suprafata liberl la peretele unui vas larg .14.iniltirnii capilarku h se face de la nivelul lichidului din vas p i n i la planul tangent la menisc. iar presiunea interioari este p-y z. Pentru tuburi de diameire mici.8. 4-90. Calculul suprafetei libere la tuburi capilare de diametre foarte rnici Fig.u n tub capilar Dacii planul de comparatie este luat la nivelul lichidului fn vasul larg. Calculul suprafetei libere a lichi. putem face aproximativ ca meniscul sii formeze o caloti sfericii tiiind generatoarele tubului la perete sub unghiul oc (fig. = dr -d (sin cp) 9 p2= r sin cp p p. pe cind iniltimea h din calculul precedent ar trebui s i fie iniltimea cilindrului de lichid. p = p.plan de comparatie: I dului h t r . teoretic . 4-91.

In cazul a doi pereti verticali paraleli la distanti foarte mici d (fig.4-58) In cazui a: = 0 Y. Denivelarea maxim5 a unui lichid in repaus fafa de rnuchia unui deversor Fig. este: (4-57) (. Astfel.corpuri solide in contact. 4-93). 4-93. Douii.d - 7 20 sin a YR (4-55) Sigeata meniscului rezul tii din consideratii geometrice: cos cr Ascensiunea capilari la perete pentru rp h = 1/20 -(I A = rp. rezul ta : . manifest8 aderentii intre ele. cu linia centrelor orizontalii.. ascensiunea capilarii h se poate obtine cu suficienii aproximatie admitfnd meniscul cilindric circular.Hidrostatica 119 dec i Z. 4-94). cind z = h. 4-95).2xroa datoritii tensiunilor superficiale de la fata meniscului .. = 2a cos a yd 9 AZ = d (1. -coscc). udate cu un lichid care. douii sfere egale. formeazii un inel lichid aderent P n jurul punctelor de contact.-sin cr) 4) Coeziune aparent& (fig. Ascensiunea capilarg in tre doi pereti foarte apropiati h = 0. cu r = const ~i unghi de racordare oc: A h. datoritii fortelor capilare. 9 formuli valabilii si pentru denivelarea maxim2 a lichidului in repaus fati de muchia ascutitii a unui deversor (fig. se atrag (aparent) cu o forfi P -. 4-94. cu Y Fig.39 cm. Tn cazul apei.

Fenomenele de capilaritate mai intervin la: . doui sfere egale in contact. dense. Dacii se d i peretelui rezervorului o astfel de formi. curba meridianii fiind l i n t i ~ o. efectul 'de atenuare a agitatiei valurilor cu ajutorul uleiului pe care marinarii I1 varsi in jurul navei. Coeziunea aparentii a doi grlunti de nisip udati ma de aceastii coeziune aparenti. . 4-95. care plutesc pe un lichid (ace. lame).formarea piciturilor a ciiror greutate este proportionali cu diametrul picuri torului si cu tensiunea superficiali a lichi dului . ~e 'de altii parte. tensiunile din perete fiind egale dupii toate directiile. formele suprafetelor de separatie dintre fluide grele reprezinti forma de echilibru a unei membrane supuse la presiuni.explicarea atractiei intre corpuri mici. 5) Affe apficalii. nu existii coeziune. . S-au construi t rezervoare pentru produse petrol iere . fenoAcest R men se intilneste adeseori in naturii. Construi te pentru capacitiiti mari. materialul este foarte bine folosit. tot astfel. cu centrele 00' pe r verticali. + A - . manifest2 o atractie reciproci P = 2xRa (1 o). In mecanica solurilor se tine seaFig.in so1u.avPnd forma unei piciituri agezate pe piimfnt. datori t i tensiunilor superficial'e de la suprafetele de separatie ale lichidului. pelicula de ulei impiedici spargerea valului. cind nisipul este umed. ele s-au dovedi t mai economice decit celelal te tipuri de rezervoare cunoscute (fig. griuntii se lipesc intre ei sau de mini. Cind nisipul este uscat. care are forma unei suprafete de rotatie in jurul axei OO'. Desi foarte subtire.ile umede nisipoase.120 Hidraulica inelar. variind dupii legea hidrostatici. 4-96).

b. y.b.yo. Oy.b. adicd: . observim c i . y = F. Pozifia particulei la momentul f depinde de timpul t ~i de condifiile initiale. acceleratia depinde numai de variatia lui t. de exemplu coordonatele xo.eazi parametrii a. ale aceleiasi part icule la momen-. intrucit viteza unui punct pe o traiectorie pist. Atunci.f). Componentele vi tezei dupi axele de proiectie Ox.Capitolul V Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 5. in raport cu timpul.(a.z.c. z sint functii de a. In general. dup2 sistemul de variabile independente sau de parametri care se adopti: a) Sisternul Lagrange. b. tul to. c mirirnile cunoscute ale variabilelor independente la momentul to.yz. z = F. Se consi deri miscarea fiecirei part icule pe traiectoria ei raportati la un sistem de axe fix 0. deci componentele dupd cele trei axe ale acceleratiilor se pot exprima ca derivate partiale a l e vitezelor.1.c. REPREZENTA REA MI$CARII Studiul m i ~ c i r i iunui fluid se poate face in doui moduri deosebite. la rnomentul to.b.t).c constanti pentru o deplasare infinitezimald. Oz se obtin prin derivarea partiali in raport cu t a coordonatelor: - A In ceea ce priveste acceleratiile. t ~i se poate scrie: x = F. definite prin trei parametri cunoscuti. sau cornponentele vitezei sau ale acceleratiei 'etc.c.b.t).(a. fie a.. variabilele instantanee x.(a. c.

si de timpul t : 9 9 Dacii se c.Trebuie s i mentionim c i parametrii a. dar variazi de la o particulii la alta. w. ' 9 dt dt ' dt intrucit dx.onsiderd traiectoria unei particule. sint functie de timp. nu se studiaza traiectoriile in sistemul Euler. deridu dv dw vatele . Pentru acelea~imotive. y. intrutit cresterile lui x. deci cbmponentele u . b) sisternu1 Euler. w ale vitezei se obtin cu ecuatiile: qi nu prin derivare partial6 in raport cu t . se integreazi ecuatiile: dx = u d t . dz = u d t . dy = v d t . z sint funcfii de t. c se mentin constanti pentru intreaga traiectorie a unei particule. dz sint deplassri ale substantei (particulei) si se noteazii. dar dacii se cere aceasta..se numesc si derivate substantiale (in sistemul Euler). in sistemul Euler. deoseb i t : 9 Du Dt 9 Dv Dw -9 . 6.lor x. y.' Dt Dt . rziportat prin n coordonatele sale x. reprezentind deplasarea particulei. v. f inind seama si de ecuatiile i'izice. Astfil viteza particulelor ce trec prin acelasi punct fix din spafiul ocupat de fluid este functie de coordonatele x. Se consideri un punct fix P spatiu. cind t variazi. y. densi tatea si temperatura in difirite puncte ale miscirii. 0 datii cunoscu te traiic toriile. cum se face in sistemul Lagrange. v. z la un triedru Oxyz fix si se studiazii elementele misc i r i i tuturor particulelor care trec prin ace1 punct. . adeseor i . obtinerea acceleratiei fntr-un punct se face prin derivarea totali a lui u . z.si . trebuie observat c i vitezele se determini ca derivate totale ale functii. vi tezele si acceleratiile. y. Prin urmare componentele acceleratiei fn sistemul' EuIer se obtin astfel: Pentru a deosebi clar modurile de derivare in cele dou6 sisteme. z. y. dy. In general. tinind seama cii si x. Aceasti metodii de studiu a miscgrii unui fluid este de fapt identicii cu metoda de studiu a misciirii u n i i sistem continuu de puncte rnateriale. se pot determina presiunile.

tot . de aceea linia de curent in cazul acestor fel uri de misciiri -coincide c u traiectoria.2.. particula m. f ) . In acest mod se poate face trecerea de la sisternul Euler la sistemul Lagrange. 6 . parcurge in timpul. parcurge elementul de curbi A. ale lui Lagrange. r r. sau ..A. PRECIZA REA UNO R NOTIUNI D E HIDROCINEMATICA 5.. cu atit mai mult cu cit traiectoria unei particule in miscirile o b i ~ n u i t eale fluidelor sale nici nu poate f i verificata experimental. pe cind reprezinti razele vectoare ale punctelor initiale prin care trec diferi te traiectorii (Lagrange). timp dt..variabilele independente" a.v = f (r.in a c e l a ~ itimp dt. t).2. la I 69 7 momentul t. In aceste ecuatii reprezinti razele vectoare ale unui punct oarecare din spatiu considerat fix (Euler). la momentul t. In acest manual vom folosi aproape intottleauna sistemul de reprezentare a1 lui Euler ca fiind mult mai comod.. etc. care la momentul t trece prin A. c la momentul to..ecare punct din spafiu. A . . Daci miscarea este permanenti sau chiar semipermanenti (v. elementar dt distanta elementari A .. A. Reprezentind vectorii-vitezii in punctele A. o altii particuli m. .Liniedecurellt schimbii in general pozitia de la un moment la altul. In notatie vectorialii se poate caracteriza sintetic deosebirea dintre cele doui sisteme de repreZentar& astfel : Pe cind in sistemul Euler viteza se poate exprima prin ecuatia: . care se afla in A. Linie de curent Se cheami linie de curent linia care.A. care este linia de curent.A. etc.1. . este tangents la vectorii-vitezii ai particulelor care la un moment dat coincid cu punctele de pe acea linie. cap. A. Se vede din aceasti definitie cii linia de curerit nu este in general identici cu traiectoria unei part icule. Fig. ce se afla in A.5-1.Cinernatica fluidelor (hidrocinematica) 123 iar constantele de integrare ce se obtin sint evident . In figura 5-1 se arat6 cum se construieste linia de curent care trece printr-un punct dat A.. I1 I).. Tn sistemul Lagrange se exprimi prin ecuatia: A V A = F (r.coordonatele fluide".. Linia de curent ce trece prin A. parcurge elementul de curbi A.. Particula m.\\ 9 . urmirind directia de curgere. vectorii vitez'elor au pozifii fixe in fi. I 9 . 9 5. acegtia sint tangenti la curba A.

Daci ne fnchipuim cii aria prin care trece fluxul este foarte mic.in unitatea de timp este un . adici fir. 9 5. pentru ca atunci . Fig.in cantitate foarte redusi care umple tubul elementar.flux elementar". Vitezg medie Daci in masa unui fluid in miscare se consideri o suprafati in. nemateriali. prin care fluidul curge in ace1 moment ca si cind tubul ar avea peref i solizi. se formeazii un tub de lungime nedefinitii numit . 5-3). 5-2. trebuie ca miscarea s i fie permanenti.. Flux. Tub de curent.3.. ~i constituie un element component a1 unei arii de dimensiuni finite. tubul se reduce la un f i r de curent".tub de curent" (fig. Aceasti nofiune de flux este legatii numai de Pnsu~irile geometrice ale materiei si nu de proprietiitile ei mecanice (de densitate. Tub de curent Daci sectiun6a tubului se reduce la un element foarte mic. adicii: Liniile de curent sint analoge liniilor de fortii ale unui cimp de forte ~i pe aceasti analogie se bazeazi si o metodi de vizualizare a liniilor de curegt. fir de curent Daci se consideri o curbi inc his2 si se traseazii liniile de curent care trec la un moment dat prin toate pu n c t d e acestei curbe. Pentru aceasta. pe care se traseazi o curbi inchis6 C. 9 5. existi inire cele douii nofiuni deosebirea c i . Firele de curent pot f i vizualizate uneori introducind o materie coloranti prin injectoare foarte fine in masa curgiitoare a fluidului.2. fluxu1 care trece prin a r i i 0 se poate calcula in modul urmitor: se descompune 9 .. volumul care trece prin aria elementari . elementul de distantii..Liniile de curent ale unei misciri se obtin uSor din conditia ca vectorul ds. firul de curent este material. trecerea de materieprin pereti . ar exista linii de curent care ar intersects alte linii de curent si ar insemna cii in punctele de intersectie ar exista doui viteze diferite ca pozifie ~i m i rime pentru acelasi punct. se chkamii . sii iie paralel cu vectorul-vitez6. (fig.. folosind un cimp magnetic si piiiturii de fier sau folosind un cimp electric.2. de exemplu). Debit. Desi firul de curent se reprezinti printr-o linie ca ~i linia de curent.fireleu se i dent ifici cu traiectorfile. pe cind linia de curent este o nofiune geometric2 abstract. cici dacii ar f i altfel.fluxu canti tatea de materie (mgsurats volumetric) care trece in unitatea de timp prin aria limitatii de acea curb. este format din insusi fluidul . Daci se cunoaste distributia vitezelor in spatiul ocupat de fluid. 5-2).2.

5-3. dupii uzul consacrat in diverse ramuri ale tehnicii ~i dupi mirimea debitului. pe cind denumirea de flux este rezervati mai mult unei notiuni generale aplicabile in mai multe ramuri ale fizicii in care se intilnesc aceleasi tipuri de ecuafii (astfel fluxul este intilnit in electricitate.. axa curentului ~i sectiunea dreaptii. cu semnul pozitiv socotit spre interior si fie V vi teza cores~unzi toare. CONTINUITATE Conditia de continuitate exprimi principiul conservirii materiei si totodati al continuitif i i . se misoarii deci in m3/s. debitul se poate considera si a1 materiei (debit de masi). secfiunii de curgere". fluxul se poate calcula si cu formula: Fig.). w sint componentele vitezei si a. elementari. misurat in 9 y 9 unit6ti de masg secundii sa u unitgti de pondere secundii 5. a. Fie directia normalei la d Q . Schema pentru definitia fluxului Fluxul poarti in hidraulici denumirea de debit.. .). V) 1. I/min etc. Aceastii definif ie nu prezintii vreun cusur cind este vorba de curenti rectilinii sau usor curbilinii (chiar cu sectiuni de mirime finiti) sau de curenfi infinit m i d . magnetism. Fluxul total este deci: n 9 9 A Y - I A A 9 o Q = \ VCOS(n. a. Debitul are dimensiunile L3 T-l. (5-4) Daci u. Pentru a stabili ecuatia de continuitate se 9 . cosinusurile directoak ale normalei n.3. optic: etc. v..Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 125 suprafafa Q 3n suprafete elementare d B prin care trec curenti elementari si se ia dS1 suficient de mic pentru ca vitezele fluidului care trec prin aceash suprafati foarte mici s i poati f i considerate constante in mirime si directie. Fluxul elementar este volumul unui paralelipiped avind baza d Q si iniltimea V cos (n. 1/s.Viteza medie" intr-un tub de curent se numeste debitul curentului impirti t la aria sectiunii drepte (normal5 pe axa curintului). in acest caz si viteza medie este legatii conventional de definitia . 0 52 9 d n . adicii al neexistenfei unor spatii lipsite de mhterie intr-o mas2 fluidii in miscare. cifra 1 indicii~d uni tatea de timp. avind oarecum un caracter conventional. Daci se inmulfeste volumul cu densitatea p sau cu greutatea specifics y. termodinamicii.. Dacii ins: curentul este format din tuburi curbilinii ~i are o secfiune mare.

(5-6) . P n intervalul de timp dat. 5-4). $i fluidul incompresibil (adicii un lichid cu p = const) condif ia revine numai la compensarea intre volumul de lichid care u t : dx i intri si cel care iese -+ din sp'atiul inchis. dy. excesele: 9 Suma lor trebuind s i fie nuli. deci apare - 9 ca exces diferenfa dintre cele doui volume: - du dx dx dy dz. rezultii c i : Sau. Schernl pentru ecllatia de continuitate mu1 Euler se consider6 ca spafiu de control volumul inchis in paralelipipedul elementar dx. tlupi directii paralele cu Oy si Oz.consideri o suprafati arbitrari fix. i Tot astfel. 5-4. care inchide in interiorul ei un volum constant ~i se exprima ca diferenfa dintre masele de fluid care intri ~i cele care ies intr-un timp determinat'prin acea suprafati plus diferenfa . format intr-un punct fix din spafiu. semnul plus inseamnii c i este un exces de volum i e ~t. Daci miscarea este permanent.dintre masele aflate in spatiul inchis in momentul final ~i cel initial sa se anuleze. dz (fig. Conditia de continui tate pentru intreg spafiul lichid se exprim i sub forma diferentiali astfel: I n sisteFig. apar la trecerea prin celelalte fete ale suprafetei de control. Din direcria Ox intri prin fata yOz in unitatea de timp fluxul u dy dz si iese prin fafa opusa fluxul dy dz. in notatie vectoriala este mirimea cunoscuti ca dilatatie cubici: div = 0.

y. dt Variafia totala trebuie sii fie n u l i si se obtine adunfnd toate variatiile de inass: 9 .~i . adic5: dt dt de cont inui tate. Daci r este volumul particulei.la aceea~iecuatie de conditie ca ( 5 3 . iar ve este cornn ponenta azimutali normal5 pe planul rOz. se obtir~eprintr-o metodii identic5 ~i este urmgtoarea: .Cinematica fluidelor (hidrocinernatica ) 127 Daci se consideri continuitatea de masa. -k re. trebuie ca : cu observatia c5 aceasta este derivata substantials. este components vitezei F directia razei vectoare r. se exprimi conservarea volumului (sau a masei) particulei f luide de-a lungul traiectoriei.excesul maselor iesite asupra celor intrate este: t 7 A a variat numai in raport cu t : In a c e l a ~ iinterval de timp. adici: Considerind ca particula se g i s e ~ t ela momentul t in punctul de coordoiiate (x.Ecuatia In aceast5 ecuatie v. A . masa interioara care ocupii volumul dx dy dz 3 = dx dy dz. ~i c5 r = dx dy dz. Pn coordonate cilindrice.adici fn cazul cel mai general . z) avind viteza . fluidul avind o densitate p variabilii cu timpul si cu spafiul .In sistemul Lagrange. se ajunge i l l urma efectulrii calculelor derivatedp dz lor substantiale . +.

t . 'w ds Fig. fluxul iesind excede canti tatea* i . 5-5). respectiv ( 9 A~adar. V. 5-5. ceea ce insi nu inseam115 c i si distributia vitezelor in sectiune este uniformi. Q = const = Vml Q1 = Vm2Q2. creste cu: 9 Suma celor doui volume trebuie s i se compenseze. adici Q1 = Q se realizeazi miscarea uniform2 cu V = V. de rotatie si de deformatie. - Pe de a l t i parte volumul din interiorul elementdui de tub. se stabileste. vi teza de care este animati o particuli fluidi poate f i considerati ca rezultind din trei misciri diferite: de translatie. admitind dQ c i sectiunea a variat in timpul dt cu cantitatea -dt. p se elimini si rimine valabili ecuatia (5-8). in timpul dt: 9 Q dt.Este interesant a scrie ecuatia de continuitale in anumite cazuri particulare. 9 5. Ecuatia de continuitate la un tub de curent dt dQ -ds ds dt. Astfel : a) Pentru un tub de curent in care se fac doui sectiuni-normale pe firul curentului (fig. pe consideratii analoge cu cele de mai sus. ds de unde Daci p variazi prea putin. dQ -= 0. la distanja ds. -= 0. deci viteza medie rimine egalii in toate sectikni~e. adici: b) Daci miscarea este permanenti.. ecuafia de continui tate: 9 rezulti relatia fntre doui sectiuni drepte si vitezele lor medii. 9 9 . c) Daci printr-un tub dk sectiune variabilii curge un fluid compresibil.4... deci 9 di2 dt 9 (5-9) Daci sectiunea este constanti. fluxul care intri prin sectiunea amonte si fluxul care iese prin secfiunea aval sint. ca in cazul lichidelor. ROT0 RUL VITEZEI Dupi cum se va demonstra in paragraful 5-6.

. particula-paralelipiped are o miscare de 9 I N Y Fig. Si presupunem acum c i pentru a elimina efect ul translatiei aducem punctul A din pozifia deplasati A ' in pozitia initial2 printre-o translafie invers6.. in care componentele vi tezei d u p i cele trei axe de coordonate sint u. Astfel.. egale cu . rotatia nu este influentatii. v.la dy / / distanta dy. D . adici. z)..1. punctele C si D sint deplasate f a f i de punctul A ca si 9 dz / /' i - /' dw cind ar f i supuse unor viteze de rotatie in jurul axei Ax. o particulii fluidi este in general si deforrnabili. Prin aceasta. 5-6. Spre deosebire de rotatia unui corp rigid. Schema pentru calculu ro tatiei particulei translatie care poate f i considerati aceea a punctului A si o miscare de rotatie a cirei ax2 trece prin A. componenta vitezei paraleli cu Az diferi de w cu cantitatea -dy.dz. a. distanfa dz de a x i . m.tezi de rotatie in jurul axei instantanee de rotatie. dz (fig.Cinematica f luidelor (hidrocinematica) A 129 In acest paragraf ne vom ocupa de viteza de rotatie. Ay si Az s i n e propunem s i gisim mirimea acestor rotatii pe care le vom nota cu w. Fie paralelipipedul elementar dx. dv dz Conform observaliei anteriozre. 5-6) cu unul din virfuri in punctul A ( x .' I n punctul C. w.: . dy. astfel cii moleculele care constituie particula nu au aceeasi v. componenta vitezei paralele cu Ay diferi de v cuEantidv tatea . la distanfa dy de puncdw tul A . respectiv . Aceasti rniscare de rotatie doate fi 'descompusii in trei rotatii avind axele Ax. 9 9 du iar in punctuf D . y. iar rezultanta lor cu a. De aceea se defineste Ea vitezi de rotatie media vitezelor de rotatie ale moleculelor aflate in p i a m perpendiculare pe axa de rotatie. vom considera c i rotatia particy jurul axei Ax este media rotafiilor punctelor extreme C. Tn timpul dt.

. c. adica : miscarea este . Tntr-adevir daci formiim derivate~epartiale si le aduniim.nerotationalii".Tot astfel giisim cii rotatiile in jurul axelor Ay si Az sint: y fndoitul vectorului-vitezii de rotatie medie este cunoscut fn teoria vectorilor sub denumirea de . in care 6. englezi) g i . francezii) n curl" (in 1. se obtine: 1 div rot 1/ = div 0 = 2 - + dar dl . q gi v = L = 2w. z). care se cheamii potential deviteza. P toate limbile: -. Totodati. q si sint componentele rot 7= = it . h t r .? 1 + + 9 vectorului rot Asadar existii relatia: 9 7.. daci miscarea este potentiali.a d e v i r : prin urmare mi~carea este si nerotationali. prin derivarea {artiali a functiei Reciproc. rus5 si se noteazi. q.kc. ! 5 sint nuli.vhri6' fri I . germand)..rotor" (in 1. Deci miscarea este ~i potential&. gisim c i acestea sint identic nule. Intr-o miscare nerof at ioiala divergenta rotorului vitezei este nuhi.tourbillon" (in 1. adicii dacii: + + 7 - +i formiim cantitif ile 5. . iar componentele vitezei se deduc in raport cu coordonatele. suma u dx v dy w dz = V dr estk diferentiala exactii a unei functii rp ( x . y. rot Daci 6..

Raportind aceasti mirime la lungimea dx a particulei. in ipoteza din f i gura 5-6 se deformeazi cu diferenfa dintre unghiurile dw dw -+ &!02 9 datoriti rotafiilor unghiulare E jurul axei Ax. 5 . Diferenta de vitezi . in unitatea de timp.i celelalte analoge din fatetele xAy ~i zAx vor f i notate: .i cimpul rotorului vitezei sint solenoidale (formate din tuburi) ~i divergenta lor este n u l i in orice punct a1 cimpului. adici viteza de deformatie dx J du liniara' proportional& Aceasti deformatie impreuni cu celelal te douii analoge dupi direcfiilk Ay ~i Az se noteazii astfel: Ele reprezinti dilatafii cind sint pozi tive si contractii cind sint negative. unghiul drep t yAz. iar ceilalti doi termeni corespund fluxurilor rotorice dupi celelal te doui directii. inmultind ecuatia (5-15) cu dx . y ~i z. adici viteza de deformatie liniari. Astfel. Particula suferi si deformatii unghiulare dare se misoari cu deformatiile unghiurilor drep te a l i fafetelor.. s i comparim vitezele in directia Ax ale celor doui puncte extreme A si B ale du particulei situate la distanta dx. a unui fluid incompresi bil si exprimi continui tatea intr-un cimp de vi teze a fluxului rotorului vitezei. n - precum . DEFORMAT11 ELEMENTARE Considerind aceea~i particuli elementari de forma unui paralelipiped. primul termen 9 dx dx (dy dz) reprezinti excesul fluxului rotoric pe fefele perpendiculare pe axa x. Intr-adevir.dy dz. se obtine .dx inmultiti 9 dx cu unitatea de timp exprimi dilatatia (sau contractia) particulei dupi directiadx.Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 131 Aceasti relatie este analog2 ecuafiei de continuitate de volum div V = 0. Atft cimpul vitezei cit . Aceasti mirime. 5 .

4: 9 5-6. v. 5-7. Vi teza in B si care se va nota cu Vl (u.y f 8y. h.)se poate obtine din viteza V ..Este de mentionat c i . y. particula se roteste in intregime in jurul axei instantanee de rotatie care tiece prin A .. z 82. adica avPnd coordonatele x 8x. cu viiezele de rotatie ox. o. g. stabilite fn paragrafele 5-4 si 5-5. prin diferentierea totali a vi tezelor dupi cele trei axe (fig.my. oz. w. in jurul muchiilor. in acelasi timp.z) a1 fluidului.ay. 5-7). 6. conform celor stabilite in paragraful 5. se poate vel-ifica uSor c i ecuatiile (5. DESCOMPUNE REA - MISCA RII UNEI PA RTICULE FLU1 DE Fie 7= i u ) u s + w viteza intr-un punct A (x. Viteza in punctul B situat la o distant2 infinit mici 8r de punctul A . se poate scrie: + + + 9 9 Introducind in aceste ecuatii mirimile a. f . Schema a variaf iei vi tezei part icule i sau: . Adici. c. wx. dacii viteza V este o funcfie continui de spafiu si neglijind infinifii mici de ordin superior.18) se pot inlocui cu ecuatiile echivalente: :Fig.

VdY = hx' + by' + fz'. V d z = gx' + fy' + CZ'. b8ysiic8zreprezinti vitezele de dilatatie in lungul muchiilor. 5-8): Din pozitia (1) in pozitia (2) particula a suferit numai m i ~ c a r ede translatie. in urmiitoarele situatii (fig. este pe directia lui AB). Tn realitate. 6y. + gz') dx' + (hx' + by' + jz') dy' + (gx' + fy' + cz') dz' V d x = ax' 1 (5.p': . Compunerea migcgrilor particulei. 62 sint privite ca coordonate r' (x' y' 2') fat. Termenii (hay $. de un sistem de axe ce trece prin A. Din pozitia (2) in (3). particula a suferit gi-deformatie ~i rotatie.20) este exactl. Dacg diferentialele 6x.g8z) precum si analogii lor din celelal te douii ecuatii reprezinti vitezele de deformatie ~ h ~ h i u l a rin jurul muchiilor. vi teza de deformatie Vd are componentele: iar diferentiala : . se d poate formula rezultatul urmator: I n miscarea unui mediu continuu. Diagonala din A B s-a rotit Pn pozitia AB. defortnabil. d u p l Helmholtz Din (3) in (4).cry) si analogii lor reprezi ntii componentele vi tezei. ' Fig. Termenii a8x.. \ . o viteza' de rotatie si o vitezri de defortnatie* > > > 9 t 9 R Pentru a invedera efectele componentelor vitezei asupra particulei s5 Inchipuim un paralelipiped elementar care se migc5 de-a lungul unei linii de curent. w inseamni c i vectorul-vitezii se deplaseazi din A in B ca vitezi de translatie. v. de rotatie w ai intregiij particule in jurul axei vectorului-virtej. muchiile au suferit dilatgri (contract5ri).Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 133 Termenii din membrii din dreapta ai acestor ecuatii se interpreteazii astfel : Termenii u. dar diagonalele au riimas aproape cu acelea~i directii. Laturile s-au lungit. Termenii ($2 . viteza urzei part icule se compune din: b viteza' de translatie. unei rotatii ~i unei deformatii. fiirii rotatie (B. unghiurile drep te s-au modificat. 5-8. Asadar. particula este supus5 In a c e l a ~ ifimp unei translatii.- V d dr'= (ax' + hy' + hy' + gz'. admitind ca integral5 functia de vitez5 . pe ling5 translatie a actionat qi viteza de deformatie.

iar P 1858 a elaborat teoria rnaternatici n a vfrtejurilor fluidelor. (5-24) Hermann V. Vitezele de deforrnatie admit deci o functie de potential.wzy'). mort in 1894 la Charlottenburg. * . a lui Maxwell. produsul scalar Vds = udx vdy wdz ~i se efect ueazii integrala de-a lungul arcului de curbii AB: 9 __(- - ' + + IAe = SAVds = B-- \ B (udx A + vdy + wdz). cornponentele vitezei U1 = u Hidraulica se pot scrie: dcp ' + . cuadrica raportat5 la axele ei principale va avea ecuatia urrngtoare: alX2 a. Cum viteza este norrnala pe suprafata echipotentialg.+ ( aY dx' 2' . analiza sunetului prin rezonatori . oricare ar f i sistemul de axe admis. Descompunerea vitezei particulei a fost fnfitigatl in acest mod de H. mirimea vectorului-virtej etc.Y2 a3Z2 = 1. Helmholtz.gi dac5 se orienteazi axele x'. Se formeazi cu fiecare element ds a1 curbei ~i cu viteza V care-i corespunde. a descoperit rnecanisrnul vgzului gi auzului . INTEG RALA CURBILINIE A VITEZEI. de anatomie qi de fizic5 la rnai rnulte universitgti germane. In hidrodinarnicg a rnai ficut cercetgri aprofundate asupra rni~cirii ondulatorii h fluide gi asupra m i ~ c i r i i discontinue a fluidelor. CI-RCULATIE Fie viteza in fiecare punct a1 unei mase fluide in miscare V. 'iar suprafetele echipotentiale sint date de ecuatia: cp' = const. Helmholtz* in lucrarea sa fundamentali despre teoria vfrtejurilor.. A dat o fundamentare exact5 principiului energiei. deoarece directiile axelor deforrnatiilor. y'. A conceput o teorie a electricitgfii cuprinztnd Tntr-o sintezg teoria veche a electricitgtii ~i teoria electrornagnetisrnului. fizician qi fiziolog . 1 Daci se ia constants astfel c5 cp' = & . . niiscut in 1821 la Potsdam. care reprezintg cuadrice cu centrul in punctul de aplicatie a1 vitezei. A fost profesor de fiziologie.7. determinati P functie de spatiu. Pnseamnii cg orice punct are o mi~care . z' astfel 2 ca terrnenii dreptunghiulari din ecuatia (5-21) sii disparg. A prornovat terrnodinarnica prin cercetgrile termochimice ~i terrnoelectricd la care a aplicat principiul conservirii energiei. depind in fiecare punct a1 fluidului numai de starea de miscare relativi din ace1 punct ~i nu de pozitia axelor de referinti. si un arc de curb2 AB trasat arbitiar fntre doui puncte n situate Pn cimpul vitezei. (5-23) + + A ~ a d a raxele principale sfnt acelea dupg care] deformatiile unghiulare in fatetele respective ale triedrului de referintii se: anuleazri. ? 5.134 Astfel.deformatie puri" dupg de o directie normal5 la cuadrica respectivg. mirimea deformatiilor relative. Solutia este unici.

% . astfel c i circulatiile se anuleazi reciproc afari de acelea de pe elementele periferice. 5-9. In aceste conditii se poate forrnuli teorema : circulafia pe o curb6 Znchisci in fr-un cSmp potential esf e nuld. deci nu numai in hidrodinamici. ds) .I d y + W ~ Z= ) $ V ~ cos S (v. Astfel. datoriti lui G. TEOREMA LUI STOKES A In cazul unei misciri generale. deci in care rotorul vitezei nu este nu1 peste tot.. deci continui. G.89 dx 9 v -d9 dy 7 w= d9 dz Introducindu-le in expresia lui I' se obtine: r = $ ( z dx+* dy d y + .8. Orice suprafati poate fi impirti t i intr-o infini tate de suprafete elementare prin trasarea unei retele de curbe intretiiiate (fig. depinzind de sensul de parcurgere a liniei de integrare. 5-10. este egali cu fluxul rotorului vitezei care stribate suprafafa inchisi de acea curbi. Scherng la definitia .circulatiei" Valoarea lui I depinde deci de valoarea functiei cp. (5-25) Este evident c i atit integrala curbilinie cit ~i circulatia au o valoare pozitivi sau negativi. Stokes: Intr-un spatin ocupat de un fluid conex. 5. se aplic2 urmitoarea teoremi. Cele doui valori sint identice. se constati c i la fiecare directie de parcurs a conturului unui element corespunde o direct ie contrari de parcurs a contururilor elementelor invecinate. luati arbitrar. Daci miscarea este potentiali. . . initial si dupi inchi' derea circuitului fn A .d9 dz) dz = &j dp u cpA.integral2 curbilinie a vitezei". Teorema are un caracter matematic ~i este general valabili in orice cimp vectorial care admi te potential.. componentele vitezei sint: 9 u = . Scherng la teorema Iui Stokes (surna mentare este egali cu circulafia de-a lungul curbei . Daci curba este inchisi.fiecare punct o valoare unici. circulatia vi tezei de-a lungul unei curbe inchise. 5-10).Cinematica fluidelor (hidrocinernaf ica) 1 35 Aceasta este o . suma circulatiilor eleFig. Daci se considerg circulatiile pe contururile elementelor de suprafati. diferentiabili si lufnd in .. deci I' = 6 dac2 functia p este uniformi. integrala curbilinie a vitezei se n u m e ~ t e. circulaf iilor) periferice care Pnchide suprafafa datii.circulatie" si se noteazi: I 9 r = $ V ~ = $ ( U ~ X+ ~ S ) . = cpA - Fig.

9 9 9 . Importanta acestei teoreme consti in aplicabili tatea ei in orice domeniu unde existii un cimp de vectori $i permite reducerea unei integrale de suprafatii la o integralii curbilinie si invers. d z (fig. Intr-adevir.) suprafafa d Q .este un invariant. cu ajutorul proiectiilor pe trei axe: 9 (udx f vdy + wdz) = I . Dacii miscarea este nerotationalii.de coordonate astfel ca planul tangent intr-un punct P sii fie paralel cu xOz si elementele de curbii ale retelei suficient de rnici pentru a se confunda cu d i . Rezul tatul . circulatia elementarii se poate exprima in functie de rotorul vi tezei. nedepinzind de orientarea axelor de coordonate astfel c i putern scrie pentru intreaga suprafat2 : Fig. sau.valoarea circulatiei elementare . n fiind cosinusurile directoare ale normalei 1. sg orientim axele. E = q = = 0. 5-11. 5-1 1 ) : ul t ima expresie din ecuatia (5-25)corespunzind unui sistem de axe orientate oarecum. (5-26) ii fiind directia normalei la suprafati. m .136 % Hidraulica Pe de altii parte. Schema circulatiei elementare concorm teorernei lui Stokes \ / $l/& = 5 -rot ~n 8 a d ~ . deci si circulatia este nulii.

m. coordonate. Fluxul care trece prin dl2 este:si 9 A Si aceasti teore. d~ = dx dy dz. P e de a l t i parte. este: I .. rezulta: Aceastii formula permite calcularea unei integrale de volum cu ajutorul~ unei integrale de suprafata la care condif iile de limi tii sint cunoscu te. Intr-adevir. excesul de fluid care trece prin elementul de volum. este egala c u fluxul care trece prin suprafati. Integrind in intreg spafiul inchis in interiorul suprafetei date.mii. normal la suprafati.Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 13 z* 5. daca p = const. vectorul-unitate. . cunoscuta 9 n 9 ( -. se poate demonstra. Enuntul ei este: Integrals divergentei vitezei calculatii la volumul inchis de o suprafafa. fie d Q un element din suprafata care margineste acest spafill. usor cu ajutorul concep telor cinematicii fluidelor.d~ Vn = \ (tu + trzv - nu) d ~ . n fiind cosinusurile directoare ale lui n cu axele de d r fiind spatiul elementar. TEOREMA LUI GAUSS-OSTROGRADSKI de la calculul vectorial.9.

111. In consecintii. ECUATIILE DIFE RENTIALE ALE MI$CA RII (Euler) In sistemul cartezian de coordonate. sint derivate locale in raport cu timpul. Ecuatiile misc2rii iau. considerind c i influentele viscozit2tii si compresi bili t i t i i sint nule.i Capitolul VI Dinamica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale 6. au fost stabili te pentru prima oari d 6 eon hard Euler in 1755.1. Daci in ecuatiile (6-1) inmultim ambii membri cu i.etc. desfisurati. eforturile unitare tangentiale T iint nule si singurele forte de legituri sint presiunile normale pe suprafati. dt Ecuati ile de miscare sub forma precedenti. se obtine ecuatia . in aceste ipoteze. se obfine: sau iar daci forta masivi specific2 derivi din potentialul vectoriali a m i ~ c i r i i : . ecuatiile de m i ~ c a r e unei particule ale de fluid perfect se obfin nemijlocit din ecuatiile generale ale unui sistem (sau mediu) continuu stabilite in cap. Ele pot ti puse sub diverse forme.U. forma urmitoare: t A Amintim cii dv DU - Dt etc. iar densititea p a fluidului se consider2 constants. respectivT ~i k gi adunim. sTnt derivate substantiale (totale) pe cind - au at y .

2. scrisii dezvol tat. bup5 gruparea convenabi l i a 'termenilor . se obtine ecuatia de miscare a lichidelor perfecte grele: + 9 Ecuatiile dinamice impreunii cu ecuafia de continui tate: div V = 0 sfnt in numar necesar ~i suficient pentru rezolvarea oriclrei problerne de .la peretii solizi care miirginesc fluidul. respectiv 20. Conditiile la limit2 care se dau de obicei sint urmiitoarele: . a identitiitii: Fobtinind identitatea urmiitoare: si sii sciidem din ecuatia de miscare. . t 9 6. (ihdoitu 9 . componentele vitezei u. presiunea pe suprafati este cunoscuti. daci se dau conditiile la limitii. w si presiunea p in fiecare punct din masa fluidului. Necunoscutele sint in general. v. . T RANSFO RMA REA G ROMEYA-LAMB S consideriim prima ecuaf ie diferentialii a misciirii. membrii acestei identititi. admitind c i fortele masice specifice derivi din potentialul -U si Enlocuind parantezele care insotesc pe v si pe w cu 2 w . se obti ne : s a u .miscare a unui fluid perfect.dupii Euler: 9 Si efectuim derivarea partial& in raport cu x . . vitezele sint tangente la suprafata iirni tativi .la curentii cu suprafata liberg.Dtnumica fluidelor perfecte : teoreme si ecuatii generale 139 Ecuatia (6-2) este echivalentii cu sistemul de trei ecuatii scalare (6-1). Dacii potentialul de fortii este cel a1 gravitatiei : U = gz const. de mai sus.

adici: 9 deci in cazul miscirilor nerotationale . dv Si considerim cazul miscgrii permanente s i in9 9 dt dt multim cele trei ecuatii transformate cu dx.v2 . Transformiri analoge se pot' obtine prin permutiri circulare pentru* ecuafiile a doua si a treia din sistemul (6-1) dupi proiectiile pe axele Oy si Oz. w = . iar membrul a1 doilea se poate scrie sub forma determinant u l u i din ecuatia urmiitoare: 7 Se obtine o formi de integral2 a ecuafiilor miscirii. .vw. din care putem trage citeva consecinte foarte importante. respectiv dy s i . poate integra imediat. v=- d9 dy . ecuatia intii din sistemuf (6-1) devine: du dx P dt + 2 (ww.dz si apoi s i le adunim.care sint identice cu miscirile potentiale. - P 2 Rimine s i vedem cazurile in care se realizeazii.const.. In acest caz. constanta din membrul a1 doilea a1 ecuatiei (6-b) are aceeasi de valoare pentru tot cimpul miscirii. aceasta avind si o semnificatie mecanici deosebiti.1 40 Hidraulica 9 componentelor dupi axe ale vectorului-virtej). In membrul intii se obtine o diferentiali exacts care s.d9 dz . Daci determinantul din membrul a1 doilea este nul. iar viteza derivi din fr~nctia potential Astfel: u d9 =dx 9 6. rezulti c i suma 7 p u + .t . Aceste cazuri sint: a) Daci vectorul-virtej este nul.).

o. iar constanta din membrul a1 doilea ia valori diferite.ecuatiei (6-6). w ale vitezei sint proporfionale cu dx. determinantul din ecuatia (6-5) este nul. fiind totusi o functie de timp f ( t ) . determinantul din ecuafia (6-5) este de asemenea nu1 deoarece deci elementele a doui linii fiind proporfionale. $i in 'acest caz constanta de integrare variazi de la o linie de virtej la alta. atunci componentele u . i n s i particula urmeazi o linie de curent. ca avind d o u i linii proportionale si ecuafia (6-6) este valabili.Dinarnica f luidelor perfecte : teoreme . deci ecuatia (6-6) se aplici si d u p i liniile reprezentate de ecuatiile (6-9) care sint infisurate' ale axelor .. wz satisfac ecuatiile determinantul din ecuatia (6-5) este de asemenea nul.viteza V este tangenti la linia de curent. v. i n s i nu in tot spatiul ocupat de fluid. dy. c) Dacii valorile o x . insi diferind de la o linie de curent la alta. neexistind o constanti unici pentru tot cimpul r n i ~ c i r i i . Constants din ecuatia (6-6) are o valoare f i x i pentru intregul spatiu. 0 miscare de acest fel este elicoidali (miscare de surub) si in acest caz liniile dc birtej se confundi cu liniile de curekt ale mikciriii. ecuafia (6-6) poarti numele de ecuafia lui Bernoulli. Sub aceasti formi.i ecuaf ii generale 141 Transformarea Gromeka-Lamb se poate opera deci -. ci numai pe liniile de curent. constanta din membrul a1 doilea este constanti numai fafii de spatiu. prin integrare. dz. pentru fiecare linie de curent cite o valoare constanti. 7 7 . adicij -. despre care se trateazi aminuntit la paragraiul 6.'daci si ecuatia (6-10) este satisficuti in intreg spatiul ocupat de fluid. de-a lungul siu.5. Aceasti conditie este exprimati prin: C I n acest caz. b) Daca miscarea nu i s t e potential& deci cel putin una din componentele vectorului-virtej este diferiti de zero. pistrind si termeni i derivatei locale. ecuatia mai generals (6-7) a unei m i ~ c i r inepermanente: I n aceasti ecuafie. in locul 9 dt .ectorului-virtej si poarti numele de linii de virtej. se obtine. d) Daci vectorul-vi tezi a1 particulei este paralel cu vectorul-virtej. care nu sint decit gradientele functiei 3 astfel c i .

FO RMA VECTO RIALA A ECUATIEI MI$CARII du In ecuatiile (6-4). 6-1. in coordonate cilindrice . + + -) 6. Forfele ~i acceleratiile la particula elementarg. I 1 figura 6-1 se reprezinti elementul de volum. a cirui mas. dt2 ay---- . Interpretarea energetics a functiei E ~i a ecuatiei (6-6) va f i dati in paragraful 6. a normalei la planul rOz ~i P din rectia Oz.membrul a1 doilea are valorile componentelor dupi cele trei axe ale produsului vectorial intre rot V gi viteza V.X V = V ~ r o t vectoriali sinteiici: grad ( U V (6-12) P 2 $i din aceasti ecuatie rezulti imediat c i grad E = 0. iar pe acestea in functie de r gi 0: ax---- . dupi efectuarea calculelor ~i eliminarea infinitilor mici de ordin superior. dt2 dt2 ae . fie cind vectorul-vitezi este paralel cu vectorul rot ceea ce face ca produsul lor vectorial s i fie nul. In sfir~it. tangenta qi axa vertical2 . iar membrul intii ia pe rind valorile componentelor scalare ale f unct iei : - dv dw -. este: 1 Proiectiile ecuatiei de mi~care dupi directiile R.a.@x dt2 d2 (r cos 0) . fie cind rot 7= 0 (in mi~carea potentiali). termenii .3.s e dt dt gradientului. Tn locul ecuatiei (6-5) se poate deci scrie formula P v2 = grad E = .5. v. dt anuleazii..d2 (r sin 0) . Fig. fie R.. ECUATIILE DIFERENTIALE ALE MI$CA RII IN COO RDONATE CILINDRICE Fie r. N gi L fortele masice Pn directia razei r. Pen tru facerea calculelor este Insi necesar a exprima acceleratiile dupi r ~i n In functie de acceleratiile a. N gi Z dau.d a y . sin 0 - + ay cos 0. ve gi v z componentele vitezei dupii raza.4. z coordonatele. . ecuatii le ciut ate. considerind mi~carea permanenti.6. qi ay .rot .. 0.

Londra. unde.Hydrodynamica6' (Strasbourg 1738) a intreprins pentru prima oari studiul matematic a1 mi~cariilichidelor..se pot scrie dezvoldt dt dt tat. BERNOULLI*) 9 Pentru un fir de curent in miscare permanents si dacii singurele forte masice derivii din gravitatie. Fiu a1 matematicianului Johann Bernoulli ~i inrudit cu nurnero~i matematicieni si fizicieni. a functionat p h i in 1732.~i . a fost numit profesor de matematici la Petersburg in 1725.1 d p p rd0 --- due dt + V rug 9 r ~ V Z dv. a murit la Basel in 17 martie 1782. a introdus notiunea de presiune ~i a dat ~i primele teoreme din teoria cinetici a gazelor.i derivatele substantiale . U = gz si ecuatia (6-7) devine: 9 9 9 z + P + . nlscut la Groningen la 29 ianuarie 1700.Dinarnica f luidelor perjecte : teoreme si ecuatii generale 143 In cele din urmii: ~i pe de a l t i parte: de unde rezultii: N-.. In opera sa principali .v2 . ca mai jos. ECUATIA ENERGIEI (D. Berlin. iar in 1733 a fost numit profesor de anatomie gi botanicii In Basel unde dupi 1750 a predat fizicl.5. do9 Este de semnalat c. Petersburg. vz avind aceea~isemnificatie ca w in sistemul de axe cartezian: 9 6. . A fost membru a1 Academiilor din Paris.matematician.const Y 2g * Daniel Bernoulli .

BB'DD' = pa. de altitudini zo si z. miscarea fiind permanenti. .Aceastii ecuafie a fost stabilitii pentru prima oar2 de Daniel Bernoulli. fiind in momentul' t ABCD. pe o cale directs. -in.respecti. = Vldt - ~i ecuatia de continuitate: fiov0= n. ds. cu caracter energetic. . 6-2). se deplaseazii dupii trecerea t impului dt in A'B'C'D'. Volumul cuprins intre peref i i tubului si cele doui sectiuni.. atit vi tezele cit si presiunile sint distribuite uniform (fig. care cade de la altitudinea 2. deci mai inainte ca Euler sii fi descoperit ecuatiile generale ale misciirii particulei fluide. ins2 masa AA'CC' = p~. care avda in momentul. Fie 9 AA' BB' Fig..v. dupd impdrfirea cu mg si regruparea termenilol. Pe porfiunea A'BC'D nu au variat in timpul dt nici masele. variabilii in lungul . Tn 1738. Fie un tub de curent a ciirui sectiune transversalii.. V.: 9 . Fie douii puncte pe axa tubului. si vitezele fluidului .axei sale. adicii: mg si Iucrul presiunilor (20 .Vo. unde secfiunile transversale sint' Qo si Q. Variatia energiei cinetice a intregului sistem se reduce deci la: Lucrul forfelor se compune din: lucrul greutiitii mg. = DD' = ds.. teorema echivalentei lucrului mecanic consumat cu variatia energiei cihetice. nici vitezele. este suficient de micii pentru a putea considera cii in secfiune. la z. Vom da in kele ck urmeazii o demonstratie elementarii.ds... Schema la dernonstratia teoremei lui Bernoulli = CCf = ds0 = Vodt. 6-2. egalii tot c u m. Sii apliciim masei A BCD in miscare. m=p vo~ a apiirut dupii timpul dt.. insi cu viteza V.21) Conform princip iului ec hivalentei sus enuntat : sau. ecuatiei lui Bernoulli (6-L5).initial viteza v.

a masei 6.a) exprimi faptuici suma celor trei segmente de lungimi este constanti pentru toate punctele din lungul firului de curent. respectiv o energie misurati in kgm si anume: Fig. intrucit ea se obtine prin insumarea energi i lor mecanice. In acest sens. linia energetici EIE. Bernoulli reprezinti u11 bilant a1 energiei rnecanice totale care se mentine constanti.fiecare din cei trei termeni ai ecuatiei lui Bernoulli reprezinti un Iucru mecanic. Acest lucru va f i negativ in caz de expansiune. . 6-3. 9 9 Po (mg) reprezintii energia potential2 elastics a presiunilor. Asadar ecuatia (6-16. astfel c i in membrul a1 doilea a1 ecuatiei (6-16). in cazul gazelor. ale sectiunilor firului de curent. este orizontili. se obtin: linia PIP. ultimul termen va fi inlocuit cu m. Y - 30 (mg) reprezinti energia cinetici a masei m. (mg) reprezinti energia potentiali d e pozitie.Dlnurnica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale 145 Aceasti ecuatie are o reprezentare geometric2 si totodaii o interpretare energetici (fig. ecuatia lui D.si . 2g 9 k Asadar. iar in 9 ( - membrui intii trebuie introdusi cresterea energiei interne absorbite de masa m. daci se ridic2 deasupra planului orizontal de comparatie in cenirele N. Ecuafia Bernoulli devine deci. sum5 care este constant5 . verticale pe care se poarti segv2 mente proportionale cu z. Chiar ~i sub forma simp18 geometrici. atit timp cit nu intervine transfer de cilduri (pierderi in energie calorici sau cistig de cilduri din exterior). adici cu mgcare reprezinti o forti . In cazul gazelor trebuie s i f inem seama pe de o parte cii intre p si p existi legea care exprimi evolutia gazului p = f(p). ecuatia (6-16) are interpret are energetici dac5 ne inchipuim fiecare termen inmultit cu forta de 1 kg.i linia ElE2 a energiei mecanice totale (linia energetici). Daci fnmultim ecuatia (6-15) cu greutatea masei m. 6-3).N2.la scara iniltimilor. Reprezentarea energetici a ecuaf iei lui Bernoulli termenul z. pe traiectorie. Astfel. datoriti lucrului elastic de compreiiune (pozitiv) cind masa a trecut din pozifia 0 in pozitia I. Y ' 2g a presiunilor (linia piezometrici) . .

se obtine forma integral2 finali: 1 sau forma diferentiali : 9 -g dz. intrucit s-a presupus c i fluidul este lipsit de viscozitate. 9 6. C si r centrul ~i raza de cu.este egali cu p. Este de remarcat c i in ecuatia de energie a miscirii pern~anentenu apare . Presiunea in M .coordonite intrinseci ".dupi cum s-a dovedi t ..Dupi inlocuirea integralei din membrul intii. Deci atit forta masici specific2 cit si presiunea derivii dintr-un potential 9 9 si Fig. oricare ar f i orientarea planului pe care se exercita. Pierderile de sarcini care se produc prin lucrul de frecare transformat in cilduri nu au fost exprimate. se introduce in ecuatia energiei un termen suplimentar. VARIATIA PRESIUNILOR PE TRAIECTORIA UNEI PARTICULE 9 Fie o particuli material6 M in miscare pe traiectoria sa. iar forfele masice se reduc la greutatea particulei. Fie n b directia normalei principale si a binormalei. obtinute prin integrare prin p i r t i : si dupi impirtirea cu m. Pentru fluidele reale. Ecuatiile de miscare ale particulei se pot scrie in . 6-4). la o distanti 9 OM = s misurati pe curba traiectoriei de la un punct 0 luat ca origine. 6-4. fie el lichid sau gaz. I n acest capitol s-a stabilit teorema lui Bernoulli pentru fluide perfecte. ci numai lucrul mecanic de compresiune..burii in M (fig. Variatia presiunilor pe o traiectorie curb5 . exprirnind legea lui Newton F = ma proiectati pe cele trei directii ale axelor Ms. fiii a se tine seama de pierderile de energie datorite frecirilor. Mn si Mb.6.nici un termen datorit vreunui transfer de cildur. Observatie. dupi cum se va arita fn capitolul care trateazi despre miscarea fluidelor reale.

deci ecuatia a treia (6-17) devine: iar in cazul miscirii nepermanente (variabilii cu t impul) .Dinarnica fluidelor perfecfe : tsorerne ji ecuafii generale 147 Dacii se consider. presiunea variazii dupii legea lui Bernoulli . iar in ecuatia a treia acceleratia tangentialii. htr-adevar. iar dupii directia tangentei.= 0 . Pentru a vedea efectul acceleratiei centripete sii admitem cii planul osculator este oridz zontal. A In membrul intii sint date componentele acceleratiei .18) reprezintii teorema lui Bernoulli ext insi la o traiectorie. dn =- 0 1gz + $) dupii db ( binormalii. 9 -- dV dt 0. prin urmare dn adicii presiunea creste de la partea concavii spre partea convexi. 9 . se pot scrie cele trei ecuatii de proiecfie: dupii normala principalii. deci . dezvol tind membrul intii avem: o A In cazul misciirii permanente. proportional v2 cu p-• 9 r Dupii directia binormalei se vede cii presiunea variazii conform Iegii hidrostatice. in miscare variabilii. in ecuatia intii acceleratia centripetii. v2 -r = unitatea. sau integrind intre douii puncte de-a lungul curbei s Ecuatia (6. masa 1 .

si vfna de lichid se contracteazi la iesirea din vas (fig. 6-5). viteza in punctul (1) (fig: 6-7) este nuli. Schema presiunii de stagnare 2g $ 0. De aceea secfiunka orificiului fiind Q. 6-5. daci fnsi peretii orificiului au muchiile rotunjite.7. cp. D a d nu este impiedicati contractia laterali. unde presiunea este p. 6-7.2. rezulti formula lui Torricelli: In realitate firele de curent nu se intorc brusc din directia radiali pe care Q au in vas. debi tul este: Q = p e n 1/2gh. = 0.7. 0. observind c i presiunea pA = p~ = p o (presiunea atmosferici) si c i viteza punctului A este neglijabili daci suprafata liberi a liechidului in rezervor este mare fati de sectiunea orificiului Fig. 6. Si aplicim ecuatia lui Bernoulli la un fir de curent AB. cp. deci.1. CONSECINTE $I APLICATII ALE TEOREMEI LUI BERNOULLI 6. dupi axa orificiului.64.. .61 . 6-6. 6-6). Schema contract iei vinei Punind zA -zB A = h.P- vi 2 7 . Scurgerea unui lichid dintr-un rezervor printr-un orificiu (fig. avem: -.-P1 Y :Fig.de contractie subunitar. 2g .. VU PO 4 vf P"+ . si viteza V. iar cp.. daci linia de curent este orizontali.7. ajunge aproape = 1. un obstacol. Y pl-Po=Y-- v. Pres i unea de stagnare Daci se interpune intr-un curent. un coefidient ..-- 6. Scurgerea unui lichid dintr-un rezervor printr-un orificiu P Fig.

-9 273 288 kgf m2 TI. Experienfele au aritat c i in orice a l t i pozitie fati de curent s-ar aveza tubul Pitot (fie cu virful spre aval.. p = . i Fig.I seazi cu viteza V ._. este mai (schem5) dificili din cauza perturbirilor produse de aparat. fntrucit presiunea de stagnare este p. 6-8). 1.293 9.... si anume cu canti tatea p . Pentru a misura cit mai exact presiunea. Principiul t u b u l u i Pitot de observat c i misurarea presiunii p. cum i se mai spune in unele publicatii. pre.Dinamica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale 149 adici presiunea p. impropriu._ .. iar un corp se depla: ) P -&..siunea de stagnare se transmi te prin golul tubu.._ lui propagfndu-se la un instrument de misuri... .-p.-Un tub indoi t asezat paralel cu curentul poate f i el insusi un instrument de misurat care se cheami tibul lui Pitot. pd = 51 VE -. dupi numele inventatorului (fig._. Dar pentru a misura pe V cu ajutorul lui p.. - 9.--. Este Fig. dinamici.81 m4 9 m2 Pentru aer. presiune . care "O 9 2 se n u m e ~ t e presiune de stagnare sau de impact sau. trebuie s i cunoastem presiunea p._-_. fie lateral) se produc depresiuni in tub..--. Detaliul tubului Pitot ._. in fluid. . - . la O°C. h acest scop sonda piezometrici se asazi tot in pozitia (a) insi inchisi la guri. 6-9..--_. Daci avem drept? r I -obstacol un tub cu axa paraleli cu fluidul. in curent. trebuie s6 ne asigurim c i viteza iluidului la gura de intrare a tubului piezometric este n u 1 i .. 6-8...065 V $ -..125 2 Vg = 0.81 To iar la 15°C se inmulteste cu . Aceeasi presiune de stagnare se produce si I in cazul c i fluidul este fix. 1 000 kgf /s2 kg = 102 Pentru a p i . iar in peretele C-- 9 9 - 9 12 (a) 1 I - -3d A fb) C4 . p = de uncle rezulti pd = 0..I f * q w * q d+ 106 &12 L 4 I d <03d ? 7 . in (1) este mai mare decit p.

6. are virful rotunjit. a are muchiile ascuti te. 6-10). . In miscarea permanenti A 7 Conform teoremei lui Bernoulli.un manometru diferential cu prizele in sectiunea a. tine seama de pierderile mici de energie din aparat si valoarea lui este cuprinsii intre 0. iniIt. in functie de 9 . 6-10.6 tubului se lasii orificii mici in pozitia lateral5 in care curentul nu piitrunde. construitii de Prandtl. Astfel.92 si 0.imea piezometricii in tubul 1 va f i mai mare decit in tubul 2 Fig. In tubul 1 se miisoarii p.7..un t u b conic-convergent cont inuat cu un tub conic-divergent. intercalat pe conductii .esiunea p. . Principiul venturimetrului (fig.din amonte de convergent si in sectiunea ingustati h. combinind tubul Pitot cu o sondi piezometricii se poate citi direct diferenfa p...3. Dacii neglijiim pierderile dintre sectiur ile 1 si 2. se poate scrie: 7 Se deduce viteza medie in secfiunea calibratii precis Q2: Coeficientul de corectie a vi tezei cp.99. in tubul 2 presiunea totalii p. sonda din figura 6-9. deoarece viteza Vl < V2.p. Venturimetrul Este un aparat cu ajutorul ciiruia se poate miisura debit ul unei conducte. Sonda combinatii din figura 6-9. dupii Darcy . In aceste spatii presiunea este egalii cu presiunea indicatii de piezometru.. 6. dar in care se forn~eaziimici virtejuri cu vitezi rezultantii nulii (apii n~oartii). El se compune din: .

Observafie. unghiul de divern gent5 (total) fiind cuprins Fntre 5" si 12'. f n calcule. iniiltimea coloanei de mercur se inlocuie~tecu Q iniiltirnea echivalentii a coloanei de apii: - ' = 13.. uneori cu dispozi t iv de inregistrare.Dinarnica f luidelor perfecte : teoreme ~i ecuatii generale 151 numiirul Reynolds a1 sectiunii a. pentru precizia mgsuri. 6-12). torilor. Pe o conduct2 cu diarnetrul de 10" se monteazii un venturimetru 1 a 2 cu raportul . Exernplu numeric.97.25. costisitoare. cum rezultii dupii a* l .42 = 182. pentru un raport 2 = 0.) se intrebuinfeaza manometre diferentiale. In loc de aparate Venturi... . constfnd din diafragme (discuri prev5zute cu orificii sau cu duze).iul d/'amel~n/o~ cu = 0. 6-12. Se g a s e ~ t e = 76 11s.. = 0. Coeficlent de vilezii pmtru ven/ur~netrc r3p/. se pot folosi debitmetre mai simple.42 cm. Did ffdymg Y DUZ~ Fig.(p. Diferenta de presiune cititii la un manometru diferential cu coloan5 a* 4 de mercur esce de 13. coeficientul de vi teze la venturimetre Difuzorul dinspre aval a1 aparatului se face cu 12rgire foarte inceat2 a sectiunii pentru evitarea pierderilor de sarcini F conducti. Pentru misurarea exact2 a diferentei de presiune. de obicei cu coloani de mercur. 6-1 1. Teoria lor este similar5 cu aceea a venturimetrelor (fig.s Fig. din figura 6-1 1 obtinuti a prin experienti. De asemenea.59 ' • 13. Sii se calculeze debi tul de apii a1 conductei.5 cm. tinind seama ~5 cp. Diafragml ~i duzii de rnasura debitului . aparatul se etaloneazii cu ajutorul unor metode de mare precizie.p.

= x (sin a + sin p). T = . Oscilatii in tub cotit 9 Un exemplu de aplicare a ecuatiei Bernoulli in rniscarea variabili este oscilatia unui lichid intr-un tub coti t de sectiune constanti (fig. Ecuaf ia Bernuolli da : Fig.t + w2x = 0.27r o I g (sin a + sin p) Pentru un tub vertical. (sin a + sin p) I care are solufia cunoscuti : X = A C O S( w t + cp).7. 6-13). f i r i a considera frecirile si stiind cii lichidul a fost . % de echilibru. 6-13. Viteza v a r i a b i l i cu timpul este aceeasi pentru toate particulele: 9 v = . -ds.-j--+-[ V: 2 g 1 g - Insii o dt . indoit Tn U.4.dx dt - vo = v..ledlasat cu cantitatea x din pozifia . durata unei oscilatii complete 5 este T = 2 c r$* .152 Hidraulica 6. I -d 2 x g dt2 + x (sin o: + sin p) CU w = 0 sau ecuatia diferentiali : . dV z1 -2. Oscilatia unui lichid intr-un tub cotit =.

In tot tirnpul observatiilor. egal5 cu presiunea atmosfericg. Daci viteza aerului este mai mic5 decit 50 rnls. Butelia avantajos. este maxim%. in cazul curentului considerat. deoarece presiunea in A este egalg cu . prin A intrind aer spre D. Calculul pentru o evolutie adiabatic5 conduce la o eroare gi rnai rnicg. adici variatia greutitii specifice. Care va f i viteza de scurgere la orificiu? Fenomenul prezint5 trei faze: 1) La inceput viteza este V .6. po ~i Vo sint cunoscute. -. chiar clnd butelia este plin5 cu -ap5. fntr-adevgr: s5 c5utlrn pe traiectoria unui fir de curent orizontal un punct unde presiunea p. yo = 1 kg. = V2ga. Butelia lui Mariotte Intr-un vas complet urnplut c u .P o . n Vasul se gole~teprin orificiul rnic C. N u tot astfel putem proceda la curenti*verticali cu diferente mari de iniiltirne ~i deci cu diferente rnari de greut5ti specifice. Averni dup5 legea lui Bernoulli: Daci in punctul zero. este nurnai de 1.h -orificiul C este deschis. Y Yo Po. Mario t te ..rt _c -7. y = P m a x yo = 1. fgrg a face vreo eroare sensibilg. este maximum acolo unde Vl po = 10 333 kg/rn2 (1 atm) ~i Vo = 50 m/s.293 kgf/rn3. legea lui Boyle-Mariotte d5 : P . D Llaca scoborlrn tubul A B.7. se folose~tegi in diferite experiente de laborator. d e ~ i --. care la inceput este urnplut pin5 P B (fig. caci Vy = I. p. 6-14). 2) Viteza V. putern aplica ecuatiile hidrodinamicii. in mod automat. Deci ecuatia Bernoulli se aplici intre A qi C gi duce la V . la nivelul C (In faza a doua). Acest dispozi tiv de realizare a unui rnic debit lichid care se mentine constant. Aplicatie la gaze S5 lu5rn ca exernplu aerul atrnosferic. 6-14. In mod Fig.6% ~i putem s i aplicgrn ecuatia lui Bernoulli ca la lichide. a p i ~i inchis intrg un tub vertical deschis la ambelecapete. = V2gh (conform ecuatiei Bernoulli intre B ~i C) qi scade pe m5surri ce tubul se gole~tepin5 la V .7.Butelia lui Mariotte are aplicatii practice care folosesc proprieA tatea mentinerii unei viteze constante sub nivel variabil a1 lichidului (in faza a doua). 6. Fie In tr-o evolutie izoterrnicg. Rezulti: = 0. Aerul rarefiat din partea superioarii a vasului plus coloana lichid5 de la A pin5 la 8 suprafata apei h vas echilibreazg presiunea atmosfericri din A .5. nu curge a p i din rezervor. = Y2ga rgmlne constant. viteza incepe s5 scadi. intrebuintindu-se o butelie Mariotte continind o solutie concentrati de NaCl din care se introduce un debit constant in apa riului. = V2ga (ecuatia Bernoulli intre A ~i C). Astfel s-a rnisurat pe unele riuri din Rominia debitul de ap5 prin metoda chirnicg. chiar fgrl a tine searna de ecuatia fizic5 a gazelor. ..016 yo..Dinarnica f luidelor perfecte : teoreme $i ecuatii generale 153 6. -aceea din C.-. yo = 1. 3) Din mornentul cind suprafata lichidului ajunge la nivelul A ~i scade. f g r i nici un reglaj mecanic.

Din aceeasi formulii a vitezei V l . punind pl = 0: l 7 Fie deci P* = 10. unde viteza nu trebuie s i depiseasci aproximativ 14 m/s. z = 0 (difuzor cu axa orizontala). Tubul de aspiratie (difuzorul) a1 turbinelor (fig. Difuzorul permite deki folosirea in turbin5 atit a ciderii z cit si a unei mari pirti din energia cinetici la iesirea din rotor. in care viteza Vl la iesirea din r ~ a t a indeajuns. Tubul de aspiratie a1 unei turbine valabilii in i ~ o t e z ac i difuzorul are o formi favorabili unei m i ~ c i r iregulate. apa nu iese direct in atmosferi. astfel ca la iesirea din difuzo. Din ecuatia (6-20) se deduce viteza maximi admisibili la iesirea din rotor. f a r producere de virtejuri .6.inecaUrotorul (ar f i mai sus ca nivelul rotorului) rezultii cii viteza Vl ar putea f i admisibilii la o valoare mult mai mare. P V ~ (termen 2g neglijabil).7. Aceeasi limitare apare necesari si in secfiunea strangulati a unui debitmetru tip Venturi sau similar. pericolul ruperii coloanei de lichid si a1 producerii fenomenului de cavitatie.2 m/s. 6. Aceastii folosire se reflect. 6-15. Trebuie deci ca presiunea p. daci z ar f i de semncontrar. cu echivalentul energiei cinetice a lichidului la iesirea din rotor. presiunea la intrarea in difuzor este inferioari presiunii atmosferice. energia cinetici a lichidului i fie neglijabili. Deci prin contrapresiunea produsii in = 9 V Y 7 9 . V1 = 16 m/s. Acest procedeu este limitat de faptul c i presiunea sub o at-mosferi nu poate f i mult scizuti far. la care se adaugi si diferenta de nivel z.1 intrare si 2-2 iesire din difuzor conduce la relatia: 9 I r f r 2- - 9 Fig.15) La turbinele cu reactie. in posibilitatea admiterii unor viieze mai mari in turbini.33 m. Rezul t i : 7 - PI 9 =Pa p -2 v: -y z . Rezulta : 14. s i r i m i n i superioari presiunii vaporilor saturati. Asadar. cici altfel se produc perturbiri de cavitatie. pentru -z = 5. De exemplu.7.. ci prin intermediul turbinei este micsoratii unui tub divergent. Teorema lui Bernoulli aplicati intre sectiunile 1. adici daci nivelul aval ar .67 m.

o a l t i cantitate de a p i este absorbitii din 0 si masele in amestec sint refulate -A prin difuzorul 3. Aceasta are de efect sporirea ciderii si deci si a puterii turbinei. w. Acestea nu trebuie sii se confunde cu notatia proiectiilor vitezei V pe axele Ox.rn (wg . desi fundatiile se scumpesc. putem pleca de 'la energiile cinetice ale maselor calculate la vitezele relative.si fie u. De asemenea se foloseste ejectorul cu a p i din refeaua de presiune a orasului pentru amorsarea pompelor centrifuge. Z * . * Aplicind teorema fortelor vii in miscare relativi. (lucrul forfelor de presiune). 9 9 9 7 6. Pentru un lichid periect se poate scrie: 9 9 9 I . Pentru vitezele relative qi de antrenare s-au adoptat notatiile obignuite: u gi w .8.. folositii anterior. 0 altii aplicatie important: este depresionarea apei la i e ~ i r e adin tuburile de aspirafie ale turbinelor la uzinele fluviale.Q2 ds. in sectiunile de la intrare. 6. sectiunile ei vor f i mai reduse si constructia masinii mult mai economici.9. Din aplicarea teoremei lui Bernoulli pe portiunea 1-2. vitezele de antrenare in aceleasi puncte. Y rng (21 . cu ajutorul unor debite s u ~ l i m e n t a r einjectate la apele mari cu viteze superioare vitezelor de la ie~irea din difuzoarele turbinelor. (lucrul fortelor centrifuge). Teorema lui Bernoulli in cazul mi~cgrii relative A Intrebuinf ind aceea~i metodi direct2 bazati pe teorema fortelor vii ca la paragraful 6.Dlnarnica fluidelor perfecte : teorerne qi ecuatii generale aval. putindu-se realiza viteze mari in turbini... presupunem c i un tub de curent foarte ingust este supus unei misciri de rotatie uniformi in jurul unei axe oarecare cu vi teza unghiulari o. . Ejectorul (fig.Oz. u. 9 9 6. vitezele relative ale apei.p. producindu-se depresiune. 6-16. respectiv i e ~ i r e . Ejector realizeazi in camera de amestec A d depresiune (sub presiunea a tmosferici) astfel cii prin conducta 0 pot f i aspirate cantititi de a p i de la un nivel mai jos spre a f i evacuate prin canalizarea orasului.se to transformi in energ& cinetici 'in 2 si se Fig.16) Este un aparat care foloseste o canti tate micii de a p i cu vi tezi mare la iesirea dintr-un confuzor (tub ' convergent) unde.7.w:) 2 = variafia energiei cinetice (relative) I plQl ds.7. rezulti c i o mare parte din energia de presiune din I a apei de exemplu din reteaua orasului . Fie w.22) (lucrul greutitii lichidului). prin inecarea turbinei.5. dar va trebui s i se introduci si lucrul fortelor de inertie in miscarea de antrenare (fortele centrifuge) .

si fie V viteza medie a curentului in secfiune. termenu1 z din ecuafia lui Bernoulli este supus legii hidrostatice + $1.pentru pierderea de sarcinii intre secfiunile 1 si 2. paralele si in linie dreaptii sau usor curbilinii. chiar la fluidele deoarece cind liniile de curent sint curbe. I 9 6. definitii prin relatia: 9 .6).. intervin fortele centrifuge care determinii variatia presiunilor. Ne propunem sii stabilim in ce conditii este valabhii ecbafia lui Bernoulli pe un fir de curent fictiv pe care fluidul ar avea viteze egale cu vitezele medii in sectiunile transversale ale curentului considerat. 2 u. Fie u viteza localii pe un fir de curent. deci este constant de la un punct la a1tul in aceeasi sectiune trans(v. normal5 la sectiunea 0 a curentului. a unui fluid perfect. apoi pentru fluide reale si misciiri nepermanente. 4 I 9 J 6. mai intii pentru mi~carea permanent. lucrul fortelor centrifuge este: si ecuatia lui Bernoulli devine: 9 iar in cazul fluidelor reale se adaugii si un termen h. versali.156 Hidraulica Integrala din membrul a1 doilea se calculeazii astfel: m 02r dr Cum or. EXTENSIUNEA TEOREMEI LUI BERNOULLI LA CURENTI D E SECTIUNI FINITE IN MISCARE PERMANENTA Teorema lui Bernoulli poate f i extinsii la un curent de secfiune finitii. atit distri but ia vi tezelor cit si distributia presiunilor variazii neliniar atit in aceeasi sectiune transversaiii cit ~i de la o sectiune la alta.02(ri . Dacii insii curentul poate f i inchipuit ca format din tuburi de curent subtiri. ~i or. a1 pompelor si a1 vent ilatoarelor. Ecuatia (6-23) este fudamentalii in calculul t urbinelor. = u.8. In cazul general a1 unei rnisciiri permanente. = = in w m r d r = . .r:).

valabili pe un fir a1 sectiunii curentului care se consideri. +--Y 2 g Sii form2m media: H* este constant in lungul curentului. de debit elementar dQ. iar p = const. Din formula debitului. la un fir de curent. rezultii din relatia precedenti c i : Cum s-a aritat c i si termenul 9 este constant si nu depinde de dQ. pe axa acestuia. In care c este un termen pozitiv sau negativ. este: H = ~ + Lu2 . definim un coeficient numeric a. . rezulti c2i H * = z + . viteza u intr-un punct a1 sectiunii se poate scrie egalii cu: 9 9 7 9 u=v+c.cons t .+Pa - v2 = const. Aceasta este relatia care constituie o extensiune a ecuafiei lui Bernoulli. adici: Daci a este cunoscut. Coeficientul a a fost determinat de ciitre Coriolis pentru diferite tipuri de misciri si valoarea lui este cuprinsi in general intre 1 si 1.Dinamica f luidelor perf ecte : teoreme si ecuatii generale 157 Ecuatia energiei specifice totale H. astfel ca suma energiilor cinetice ale debitelor de mas2 elementare s i fie exprimatii i n functie de energia cinetici a Pntregii mase care ar curge in sectiunea Q cu viteza rnedie V.1. H* reprezinti deci energia specific2 totalii pentru un fir de curent mediu. exprimati prin ega9 9 . Se poate dovedi cii a este in orice caz n:ai mare ca unitatea. valoarea sa absolutl nu depiseste pe V. deoarece fiecare din termenii care se insumeazii este constant. in mod obisnuit. dar cind este negativ. Pentru ca H* s i se poatii pune sub forma sumei celor trei feluri de energii. Tntr-adevGr.

Pentru diferite tipuri de distributie h e viteze rezulti valorile urmitoare pentru coeficientul lui Coriolis ( a ): Canal de l2fime infiniti ~4....05-1... tinind seama de relatia (6-26): este pozitiv.. turbulent rugos ..44 2 u....31 1.. calculabil cu formula (6-24). paraboli .........11 1..1112 = 1 1.09 1.... u = urnax ( 1 urnax 1 ( 1 - Lf2 2 n turbulent ne ted ...... laminar... c6 : A I r i niod analog.. I ) ) n =7 1 1........ prin cornpararea primului ~i ultimului membru..... .5 2 I 00 Observaf ii .... in care cr este un coeficient suprauni tar.. calculim termenul cinet ic sau..03 1.o cantitate pozitivii =: uV2Q.. trapez a = l a = 1 1... deoarece cinetic se poate pune sub forma: Cum 3 V +e E nu poate sc6dea sub V termen111 I Forma profilului vertical 112 dQ = V2Q +..54 Conduct2 de secfiune circu lar2 Regim Legea variafiei vitezei a - ..rezultd.05 1...04 1... = viteza la suprafat2 u.04 1.lO n rr-- 1 10 .....=vitezalafund i 1.

cu H. puterea curentului in secfiune se poate exprima in sistemul tehnic: P 6 == 1 000 QH [kgfmls] = 13.integrala Y 7 in secti~lnea curentului. i n miscarea permanent5 a unui curent intr-un canal sau o conducti.. renuntind la asterisc. Astfel. cu singura deosebire ca termenul cinetic trebuie insofit de un factor cx ceva mai mare decit 1. conform datelor din tabelele precedente. intre sectiunile 1 si 2 din figura 6. raportata la unitatea de greutate. PUTEREA CURENTULUI IN SECTlUNE Energia total2 a unui curent. In miscarea permanentii a unui fluid perfect. Q = const ~i H const. fiind H*. suma z 4-.33 QH [CP] = 9. rnai simplu. nu se poate Ti1 spune c i relafia l u i Bernoulli se poate aplica la curenfii c~~rbiliriii mod r lguros. ( r -tvariazii in sectiune.9. deci 9 Y ecuatia lui Bernoulli este valabili pe oricare fir de curent. se ia in loc de -4. .este aceeasi in aceea~isecf iune.36 CP. a poate lua valori > 2.17 ~i introducind si un termen a1 pierderilcr de energie h. - 6. deci n si pu terea curentului este constantii. aceea~iE orice sect iune. este valabili ecuatia (6-27) : A In cazul unui curent gazos. cind firele de curent sint curbilinii. adicii cu greutatea de fluid y Q care trcce prin scctiune in unitatea de timp: Daci se tine seama cii 1 dyn cm/s = I watt ~i 1 k W = 1.ni sint cuprinse P in acelasi regim de miscare. deci este necesar a se lua o valoare medie a acestui termen in axa curentului. Prin aceasta. datori t rezistentelor intimpinate inire cele doui sect iuni.Dinarnica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale A 159 In cazul unor diagrame foarte neuniiorme de distributie a vitezei. Daci curentul este rectiliniu si ambele secti~. In concluzie.81 QH [kW]. in cazul general. fie c i fluidui este perfect sau real. Observc5m c6 9 - * De acum Pnainte energia specific5 total5 ?n sectiune o vom nota. i n s i . crescir~d +) de la partea concavi la partea convexi. pu terta P a curerltului intr-o sectiune se exprimi prin produsul l u i If cu d e b tul de masi a1 curentului. teorema lui Beri~oullise poate extinde pentru axa curentului ca pentru un fir de curent.

Pi?). adici : A 9 9 A 9 in care q. In acest caz. si-. 6.iar motorul hidraulic actioneazii un receptor consub a t o r de energie. douii sectiuni: 1 F arnonte n si 2 fn aval de turbini.17.&).I60 Hidraulica in expresia lui P sint cuprinse si puterile potei~tialeyQz (de pozitie) si Qp (de presiune). OP~ZO"~.. fix. H I < H . Nuld perfect Hr 4 : b Flu12 real /n ~erfjunefpans verm/a 4 > ff2 +e= const r Fig. a) in care qt< 1 este raildarnentul turbinei. diferenta puterilor din sectiunile l si 2 este egali ctl puterea cedati turbinei. . 1 a. Cum functionarea turbinei nu estk posibili fiirii pierderi de energie. Definitia puterii curentului (schemi) .cici pu terea curentului este spori t i cu p~itereapompei care primeste energie de la un izvor de energie exterior. pe care este intercalat un motor hidraulic (tirbinii) si daci se consider..-- L'-!* - w 2 f 2 i C. -7- % ! I -~7 I ---. iar potentialul de dozitie se raporteazii la un plan orizbntal de bazii. puterea cedati pompei trebuie . si PI < P2.P . puterea turbinei care este cedatii receptorului este rnai mici decit (PI .sii fie rnai mare decit P. In acest caz H I > H . Daci pe conductii este intercalatii o pompii. . adicii Pturbinli qt (PI .diagrarna energiilor specifice totale prezintii o treap tii de ciidere brusci. (6-28. <1 este randamentul pornpei. In cazul cind rniscarea se face intr-o conducti.

. in instalatii prin care se transformi energia potential5 a apei in energia mecanicii a motorului hidraulic.Dlnumica f luidelor perfecte : teoreme i ecuatii generale 161 Daci se considerii un curent in miscare permanent. limi tind transversal. 8 = 274 kW = '373 C. este incllis intr-o suprafati imobili. aceasti di ferenf i asigurind transportul debit~tluiQ.perfect". Diametrele conductelor fnainte ~i d u p i turbini sfnt egale cu 0.. intre sectiunile IR..94) = 258 kW.18). in mod natural. in mare parte. in punctele unde sfnt misurate pi ~i p. Pu terea consuma t i in acest scop este A In sfirsit. la care: Q = 2 m3/s. cotele geodezice sint egale (2. in conditiile reale. se consum5 in pierderile prin frecare in timpul curgerii apei la vale. in unitatea de timp. Ca exemplu numeric s i consideriim una din turbinele uzinei hidroelectrice Sinaia. rezultind din frecarea intern5 din tre particulele 'fluide. insi c i lichidul.10. pe distanta dintre cele doui sectiuni. ? t u r b = 0. = .. p. iar diferenta HI . In acest caz liniile de curent si traiectoriile coincid ~ i de-a lungul unei astfel de linii. . un volum r (fig.H2 este energia disipat5 in cildur5. Puterea cedati de ciitre curent turbinei este: Puterea turbinei = 342 q t H r b = 342 0 . iar vitezele fiind egale in sectiunile 1 si 2. r 2.).0. IR. 6. . la ieqirea din rotor. = 1. presiunile fiind egale cu presiunea atmosferici. poate fi folositi.. Puterea generatorului (care are randamentul 0..80. diferenta energiilor specifice este: 9 9 9 iar diferenfa de putere in cele dou5 sectiuni ale curentului se poate socoti destul de exact: Aceasti putere care. puterile nu mai sint egale. iar aceasta in energie electrici. este mai mare decit H. adici in sectiunea 1 energia specific5 H . p.33 at .8 m. pierderile de energie servesc tocmai la iransportul debitului Q.P. EXTENSIUNEA TEOREMEI LUI BERNOULLI LA CURENTI IN MISCARE NEPERMANENTA Presupunem c5 mi~careaeste variabilii cu timpul.42 at in amonte de intrarea in turbini . in cazul unei ape curgitoare in miscare tlniformi. 6. este valabilii ecustia: . .

P. se obtine: d~ fiind elementul de volum d~ = ds . . $. energia cineticii internii creste pe contul energiilor potentiale ( z + p / y ) si mi~carea se accelereazii spre aval . dacii P.puterea accelerativii". scriind cii V = V .P..- Inmultind aceastii ecuatie cu ydQ ~i integrind. Fig. in definitiv:. Ultimul termen din ecuatia (6-30). procedim ca si la calculul lui a . P.. i n acest scop se va introduce factorul de corectie P. lntr-o anumiti sectiune a. Adicii : diferenta intre puterile curentului in ouii sectiuni la acela~i moment. d Q . astfel ca: 9 ? ' 9 v rezultii: sau.E. dacii PI-P. Extensiunea teoremei lui Bernoulli la miscare miscarea se decelenepermanen t5 reaza. presupusii plan2 : 7 de unde: asadar si coeficientul (3 este mai mare ca unitatea. Ast fel. . . este o cantitate pozitiv6. se poate calcula introducfnd viteza medie in sictiunea V . care se poate numi si . este egalii cu derivata partialii in raport cu timpul. 'a energiei cineiice a masei lichide cuprinse Tntre acele sectiuni .18. Pentru calcult~llui P. . 6. este o cantitate negativii. deci.

.....01 1..02 1. fiiri a fi nevoie s i se cunoasci in detaiiu miscgrile in interiorul domkniului... ceea ce este valabil mai cu seam2 in cazui miscirilor permanente........... c6: Folosind valorile lui a .. Tntr-adevgr..........03 1......33 1..... Aceasta se datore~tefaptului cii ele d ~ i cla stabilirea unor ecuatii de miscare integrate.... ecuatia cardinalii a m i ~ c i r i i scrie ... se dfAlembert ...........dupii ....... In c..Dinarnica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecualil generale C 163 Intre ceoficientii u ~i p existi o relatie. supus unei forte F gi animat de.10 1.. pentru un punct material de masi m....103 Observa/ie. TEO REMELE IMPULSULUI (CANTITATILOR DE MI$CA RE) Teoremele cunoscute in mecanica generali sub aceastii denumire i ~ i giisesc aplicatii frecvente si importante in hidrodinamici...... de o formii foarte comodi.. se giseste c i : 9 A In In migcarea laminar5 .......... In membru! a1 doilea a1 ecuatiei Bernoulli.azul fluidelor reale.. 9 . ele permit obtinerea unor relatii pe suprafata care limiteazi domeniul misciirii..... Amintim c i ....ca o ecuatie de echilibru intre forfa F (rezultanti a forfelor date ~i de legiituri) si Tntre forfa de inertie.8... In mi~careaturbulent5 rugoasii . relatia (6-26') se poate scrie: dec i Rezultii prin cornpararea celor doui formule........ proprii sistemelor continue..05 1..... mai apare ~i termenul care reprezinti energia disipatii E freciiri n interne pe traseul 1-2 (fig. .... Forfa de inertie se poate scrie folosind notiunea de impuls sau cantitate de migcare mV: 9 ... calculate la paragraful 6............. 2 1... 6........ 6-18). migcarea turbulent5 neted5 cu n = 117 ..........1 1 ..............0 vitezi V...... MA mult. Idem... cu n = l / ..

.o ecuatie de echilibru a unor vectori liberi (fiir5 cupluri). r fiind raza vectoare cu origirlea in 0 si virful In punctul de aplicare a fortei: 9 9 I 9 9 . --. f n s i sens opus 1ui ? I La u11 sistem de puncte materiale . rezultanta fortelor dasice este suma vectorialii: A 17 in care F este forta aplicati unittitii de mas5 in centrul elementului de volym d ~ . Astfel. 6-19. Suma preiiunilor. numi tii suprafat6 de control" (Euler). 6-1'9).astfel c5 mi~careapunctului material are ecuatia vectorialii: care se interpreteaza si ca o ecuatie de echilibru intre doi vectori: forfa F ~i derivata vectorial5 fat6 de timp a vectorului mV. s-a deplasat pe suprafafa repreZentat5 punctat .ceea ce este cazul la un fluid in miscare .echilibrul intre forfele exterioare si forfele de inertie se exprim5 p i h dou5 ecuatii vkctoriale: . fluidul aflat la timpul f pe suprafata din zona' Q. - Amintim ca momentul derivatei impulsului se cheam6 si .. avind aceeasi directie.moment cinetic". care se obtin corisiderindu-se o parte din domeniul ocupat de lichid separata de restul domeniului printr-o suprafati inchisa. este: Fig. Daca d r este elementul de volun~.Fortele mnsice. Sii evalu5m fortele care actioneaza asupra fluidului din cuprinsul suprafetei de controi. fie o suprafat6 de control consideratii fix5 in spatiu si presupunem cii in timpul dt. notind cu 7i normala intr-un punct la suprafat5 c5tre interiorul ei. Teoremele impulsului (schemi) . aleas5 convenabil.o ecuaf ie de momente f a t i de un punct arbitrar 0 a1 acelorasi vectori. . In acelasi timp s-a produs o deplasare de fluid spre exteriorul zonei fi2 (fig.Fortele d e presiune. In cazul cind materia este fluida. aceste ecuatii iau'forme speciale.

Pentru intreaga mentul initial t din mV parte comunii.deci neglijabile .fatii de variatia masei. variatia cantitiitilor de miscare va fi calculati plecind de la un volum elementar C/T a cirui' mas8 p d ~ butind f i variabilii in intervalul de timp df. Pentru intreaga zonii superficial2 a. adici: De asemenea. suma vectoriala a fortelor de inertie este: . deci cu : + + - dV b) Pe zona superficialii amonte Q. Aceste variatii sint ins5 infinit mici .Dinarnic~ fluidelor perfecte : teorerne g i ecuatii generale E care p este presiunea intr-un punct a1 suprafetei.Fortele d'e irrerfie trebuie calculate in trei zone: a) Tn partea comunii celor douii pozitii ale suprafetei volumului de fluid la intervalul dt. pentru zona superficialii d.. Integrala indicii o s u m i vectorial% . inseamnii cii si cantitatea de rni~care aferentii volumului d ~ anume & . T a variat in timpul dt cu cantitatea: 7 9 n semnul plus ariitind cii operaf ia de diferentiere se face scizind pe mC' la mod (mV) la momenlul t dt. iar n indici vectorulpresiune unitate pe suprafata elementarii d R .p V ( v . V . iar expresia din parantezi este fluxul elementar care trece prin suprafata dl2 in timpul dt. . reprezentind proiectia lui r p e directia normalei la dQ. d ~ d t )= . 9 9 % . forta de inertie este deci egal2 ~i de sens contrar cu integrala derivatei cant i t i t i lor de miscare element are. vi teza i/ intr-un punct a varia t cu -dt dt in timpul dt si a putut varia si p. ca si viteza V. ocazionatii de disparitia fn timpul dt -din zona a.P V~Q dt.. fortele de inertie se calculeazi insumind vectorial derivatele cantititilor de miscare elementare: 9 d (n rQdt d (Q ~ dQ) V t dt &dQ. a masei elementare pVndl2 dt = p Vnd12dt. Se scade deci din spatiul controlat cantitatea de miscare corespunzitoare acestei mase: .

In cazul misciirii permanente.ontrol consi dera tii : 9 -T d(ph dT+SQlp~d~-\ p v d = ~ dt Qe (intrare) (ie~ire) 0.176 Hidraulica Putem deci scrie ecuafia echilibrului dinamic a1 fortelor exterioare. CONSECINTE $I APLICATII A L E TEO REMELO R IMPULSULUI 6. ~ Q2 A (6-36') Ecuatia (6-36). ins2 nu si pozitia ei in spatiu... viteza medie cu un coeficient de corectie. (6-36) Aceasta este prima ecuatie a impulsului. Tub de curent in mi~care permanenti In acest caz. Ecuatia (6-36) devine in acest caz: 9 A 9 a + P. se poate folosi. In acest din urmii scop se folosGSte ecuaf ia momentilor cinetice care se obf ine lutnd momentul in raport cu un punct arbitrar a1 fortelor exterioare si de inertie calculate anterior: 9 A In miscarea permanenti termenul a1 treilea din ecuatia (6-36) se anuleazi. Reactiunea opus5 acestei forte: - . pentru cazul cfnd vitekele sint normale pe sectiune sau . in mirime si directie.12. 6.12. P. respectiv (6-36') permite determinarea reactiei a peretilor rigizi. sub forma vectorial2 care poate f i inlocuitii in calcul prin trei ecuatii de proiectii pe axele de coordonate. vitezele in sectiuni plane transversale neavind o distributie uniformii. notate cu P. in ecuatiile de miscare. Astfel.1. + A reprezinti forta de presiune (reactiunea) dinamici a fluidului in miscare asupra peretilor rigizi. termenul a1 treilea din ecuatia (6-36) se anuleazii. intrucit vitezele I/ nu variazi cu timpul. Rezultanta presiunilor peretilor rigizi asupra fluidului din interior notati cu &. ~i de inertie care actioneazii asupra fluidului din interior si de pe suprafata de c. Observiim cii rezultanta fortelor de presiune se poate separa tn trei forte: Rezultantele presiunilor fluidului din exterior pe suprafetele fluide din zonele Q i Q. + SQ1 P V ~ -\ Q p v d = O.

1 si 9 adici indoitul fortei de presiune hidrostatici. Pe de a l t i parte: A - - - p Daci orificiul are muchia rotunjiti. Vl + 0. .se va calcula luind momentele statice ale fortelor fati de un punct oarecare. Daci insi orificiul are muchia ascut i t i in perete subtire.cu un coeficient p 0. = deci forfa R are sens opus lui V.p. --. se produce contractia vinei de a p i la ie~ire.. 6-20).6. coeficientul = 1 . n. Daci tubul de curent in conditiile precedente are pereti rigizi.2 y h a . reactia fluidului asupra peretilor se va calcula cu formula: - - Sensurile fortelor sint urmiitoarele: n.Ql ~i p p ~ spre interior. In acest mod se calculeazi reacfia unui curent asupra cotului unei conducte (fig. ~i pPQP2 tot spre interior. Riimine R = . IRI = 1. Cazur i part iculare : . In acest caz. rezultii de debit p -.Q. Cum coeficientul p este in general foarte putin diferi t de 1 .p.p2 = p a .pQV2.caz destul de frecvent intilnit in practicg-fortele inertie la intrare si i e ~ i r ese calculeazi cu formula: 9 in care p este acela~icoeficient de corectie intflnit la (6-10) definit prin raportul : n indicii directia fortei de inertie care este normalii la suprafata sectiunii plane 0. deci q impulsul in sensul lui .Dinarnica f luidelor perfecfe : feoreme vi ecuutii generate 167 de aproape normale . +G Fig.Un recipient larg previizut cu un orificiu mic de sectiune Q este plin cu lichid pini la inilfimea h deasupra centrului orificiului.dului? In formula (6-39) punem p. pe aceeasi suprafati 0. Care este reactia lichi. adici impulsul fn sens opus lui 6 .Punctul de aplicatie a fortei R. 6-20. Reactia dinarnicii la un tub de curent P i . acesta poate f i luat = I in aplicatiile tehnice.

Ecuatia lui Bernoulli aplicatii pe un fir de curent orizontal dB: 9 . avind o grosime uniformi a. care. . rezultii din o placii oblicii aceasti ecuatie c i V. reactia vinei sub presiunea h este diferitii de forta de presiune hidrosiaticii yha. De fapt. admitfnd vitezele Vo orizontale. 6-22.. iau valorile V.. in figura 6-22 fiind reprezentatii o sectiune orizontali. Va pe oarecare dist a n t i (abstrigind efectul de c i dere sub acti unea gravi tatiei).. cu placa.la o distant. vitezele din lamele ramificate sint ..Fig. In acest caz..pentru a elimina efectul gravitatiei . care iese prin orificiu in atrnosferii la presiunea p. 6-21. in care vitezele. Ajungind ling2 placii. uniform distribui te. in miqcare permanents cu viteza uniform distribuiti V i paraleis cu o directie fixi. suficient de mare de punctul de intersectieo a1 axei lamei a. 6-21) contine gaz la presiunea p. viteza medie a vinei fluide este: -- Y Fig. = Vl la suprafata li berg. Presiunea unei lame lichide plane pe o placi plan2 oblic2 fat2 de planul lamei Se presupune lama plana.conform . conform ipotezei. respectiv V.PZ) Q - (6-41 ) 6. lama se ramifici in doui lame de grosimi diferite.12. 2 P Cum la suprafata lichidului presiunea este egali cu p.. vor fi orizontale $i vitezele V.In cazul cii recipientul (fig. Reactia dinarnicga unei vine lichide.Asadar.. de extindere infinit.P 1 Vf+P'. la ieSirea din rezervor I R I = 2gp P1-P2 Q Y = 2 (PI . se apropie de valorile asimptotice a. verticale. I 2 Po vf+--. si a. Fie .planul pliicii gi planul median a1 lamei a. deci -si in interiorul lamei.2.. Presiunea unei lame lichide plane pe siunea atmosferici. pre. Tot astfel V = V. putfnd atinge valoare teoreticii de douii ori impingerea hidrostaticg.

fnsi vom considera dintr-insa. deci (p-p. (primul termen component) a fost deja luatii in calculul integralei precedente. + a. cos a. = Din ecuatia de continuitate rezultii a. generatoareleei paralele cu planul plicii si extinsi la infini t . toate egale cu V.Dinamica fluidelor perfecte : teoreme i ecuntii generale 169 observatiilor experimentale .. riiminind numai forfele datorite impulsurilor. ' q. Forta de Pmpingere dinamici p.. V 2 a -(1 2 0 sau a.) este presiunea suplimentarii datori tii misciirii si care se exercit6 numai pe portiunea AB a suprafetei Q. 2 a. V 2 .cu 4-6% mai mici ca V.p a. deci. Rimine a se calcula: efectul presiunilor p la contactul lamelor deviate cu placa. Aceastii presi-une p se poate scrie: Dar presiunea p.. Lichidul din interiorul suprafefei de control fiind inconjurat de atmosferg. a.a. presiunile in sectiunile t ransversale prin lame si acelea de la suprafata liberii a lamelor sfnt egale cu presiunea atmosfericii p. Forfa de siune'corespunz6toare este egali cu reactia lichidului.. (2) aratii cii vitezele respective. . a. a. au direc-. . se calculeazi aplicind teoremele impulsului. = a. Ea este definitii prin:: si miirimea ei se obtine aplicind prima ecuatie a impulsului.dupk cum s-a argtat mai inainte. exercitati de lichid asupra plicii. in care scop se va considera suprafata de control R care inchide lamele in jurul ramificatiei trecind prin secfiuni normale pe cele trei lame. din cauza fre-cirilor si ciocnirilor. ( I ) . Dacii se proiecteazii fortele pe direcfia pliicii si pe normala la placii. +cos a). din care . Suprafata R este cilindrici. . a2 - --cos a). inclusiv placa.presiunile au fost eliminate. se obtine: (6-42) P = p a V2 s i n a . se poate scrie cii 9 9 integrala fiind calculatii pe intreaga suprafati de control.V2 cos Q deci : + p a. numai lichidul dintre doui' sectiuni paralele cu planul figurii. adicii (vectorial): 9 Indicii (0). tiile normale pe secfiunile respective a.. avfnd intre ele distanta egali cu unitatea de lungime.

a: ni cos a. . acceleratiile fiind nule. Reactia opusi de peretii unei conducte rectilinii.12. ecuafia intii a impulsului dii fn acest caz : 9 Fig. viteza V1 -.12. iar p .4. iar vina lichidului are o sectiune circular5 (fig. 6-23. rezulti c i d = 5 ctg a. suprafata de control. V 2 a1 -2 p a. 9 v.ung h i u l de deviere a vinei. Fig.Pentru a afla centrul de presiune C a1 fortei P se iau momentele fortelor Pn raport cu punctul 0 si seeobtine relafia: 9 Pd = pa. 6-24). V 232 9 Pn care d este distanta de la punctul 0 la forta P. dacii se tine seama de freciri. 9 = : = 2 Impingerea lichidului perfect este deci normali pe placii. conform formulei (6-42) si observind cii a: . la mi~carea uniform8 a unui fluid (fig. 6-24. Daci se neglijeazii freciirile. Trnpingerea unei vine lichide pe cupa unei turbine cu act iune 6. Fie Q debitul vinei. 6.Q.V si : 9 A \ \ --m Valoarea lui P este maximii ~ e n t r u Pentru ca debitul sii poatii fi evacuat Pn afara rotii trebuie ca unghiul p la iesire sii fie de 4-7". Reactia este forta de rezistenta daturitii eforturilor tahgentiale care se nasc pe partea interioarii a peretilor conductei si care echilibreazii in miscarea uniformi fortele exterioare.p. iar P real este cu circa 4-6% mai mic decit cel calculat. existii si o micii component5 in lungul pliicii. ~mpingereaunei vine lichide pe cupa unei roti hidraulice cu actiune In acest caz cupa are forma unei linguri cu o creasti la rnijloc. Prin urmare.3. Reactia peretilor unei conducte rectilinii in mi~careauniforms a unui fluid R - G sin a + p. Sau. Tnlocuind pe P .Q . FO.tele de inertie sint nule atit la interiorul lichidului cit si in secfiunile I si 2 care limi teazii . 6-23).

vitezele absolute la intr&ea si i e ~ i rea din rotorul turbinei. u. a . cu notatia componentelor dupi axele x ~i z ale vitezei. 6-25). considerfnd toate canalele acestuia formate intre . Reactiarunui curent asupra unui canal in rotatie uniformg. Ecuafia precedent5 n se poate scrie: E care h. Ecuatia fundamental.. iar p. ul.ele nLpale.. * . w vitezele relative la intrare si iesire (tangente la curba de profil a paletei) . 111 cazul unei conducte de secfiune circular5 de razi r. Pierderea de energie unitari (pe metru liniar de lungime) fiind J = . in sectiunea transversali. egalii in cazul miscgrii uniforrne n c u pierderea de energie (exprimat5 fn coloanii de lichid) pe lungimea 1. datorite miscgrii d6 rotaf ie o. a turbinelol* 9 S5 consider5m canalul format intre dou6 pale ale rotorului unei turbine si cele doui discuri inelare perpendiculare pe axa de rotatie (fig. respectiv 2. scri ind c6 suma momentelor fortelor fn echilibru diriamic fat5 de axa turbinei este nul5. luind ca suprafat6 de control pe aceea format: din douii pale si secfiunile de intrare ~i ie$ire. este diferenfa cotelor piezometrice.liberg" (in n contact cu aerul atmosferic) se neglijeazi frecarea de aer ~i se consider5 ca perimetru udat nurnai cel din albie.Dinamica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale 171 fn care greutatea lichidului este G = y Q. definiti ca raportul dintre sectiunea transversal5 udat5 si peri~II care 7 x este perimetrul =- metnil udat: R.reacfia hr R se poate scrie: I 9 Efortul tangential mediu de-frecare pe suprafa f a perifericii udatii a conductei este deci: udat. sint presiunile unitare presupuse distribuite uniform P secfiunile I .12. iar Rh este raza hidraulici. 6. Aplicim teorema a doua a impulsului. p.~i c.. A In cazul unui canal E care curentul are suprafata .. vi tezele tangent iale * aie sect iunilor de intrare si de ie~ire. Rr =- r 2 . Fie b . c. 7 Y 9 9 Pentru vitezele relative ~i de antrenare s-a adoptat notatia obivnuitii w gi u care nu Lrebuie confundat.5. Sii determiniim momentul de rotaf ie produs de forfele exterioare si de inertie asupra rotorului.

. consi deu1 rind cB . din cauza pierderilor de energie in interiorul rotorului. ditoritii lui Euler. si m cos 8 .l r.) . iar dacii axa este orizontalii. Dacii se noteah cu ~ j h . greutatea lichidului dii-rnomente nule.randamentul hidraulic" a1 turbinei. sint bratele de. . Aceste aplicatii se vor iace la capi tolele corespunziitoare.u.. Numeroase a1te ienomene hidraulice se explicii prin teoremele impulsului. Pu terea corespunz2 toare.r.adicii atunci cind apa T 2 pgrgseste turbina radial.U2 a r2 P = M.. cos 6. undele de presiune intr-o conduct. deci momentul de roiatii se datore~tenumai . = .-. 9 9 M. (6-47). ciocniri si vfrtejuri.Dacii axa este verticalii. paragraful 6. Reacfia unui curent asupra unui canal curb Pn m i ~ c a r e rotatie uniform5 de 9 YQH = p Q(clul cos 6. Este de observat cii valoarea lui H care intrii in aceastii expresie nu este H b r ~ t geodezic ci diferenta de nivel energetic a1 apei la intrare si iesire. pirghie a ~ k momentelor. 9 9 . unda de translatie fntr-un canal etc. acestea din urmii depinzind de traseul corect ~i buna executie a paleior turbinei. Aceastii ecuatie. deci dii moment nul. este fundamentalii in teoria turbinelor. cft si cele din aval de rotor (v. ca : sal tul hidraulic. Presiunile pe stlprafetele de intrare si iesire dau de' asemenea momente nule.c2u. . exist2 relatia: Fig. (6-48) Puterea maxim5 se realizeazii X cind 6. 6-25. fiind radiale.w = = pQ (clul cos 8.cos $ .-pQc. este . cos8. greu tiiti!e dau o rezul tantii care intersecteazii 'axa.=. datoriie unor freciiri de ordin mecanic. irnpulsurilor la 'intrare si la iesire: pQcl rr.).cosS. tinind seama ~i de .9).o.. Apoi mai exist5 si alte pierderi: de volum lichid la trecerea prin turbinii ~i de energie. cos 6. pierderile de sarcini in amonte de intrarea in roto. -c. Puterea obfinutii prin formula (6-48) este mai micii decit puterea curentului de debit Q care cade de la iniiltimea H socotit5 ca diferentii intre sarcina de la intrare si aceea de la iesire.

pentru o formulare mai justi a fenomenelor este mai indicat a se recurge la definifia precedent. a lui cp.C. formim produsul scalar a1 vitezei V cu un segment arbitrar ds. cp.11. Locul geometric a1 punctelor pentru care funcfia cp are aceea~ivaloare C . s-a recunoscut c. rezulti: V d s c o s ( V . DEFINITII. Funct ia de potential se intilneste in numeroase fenomene fizice. prin analogie cu potentialul de forte U. #. trebuie s i se anuleze cos (V.de sens contrar cu cp. 9 PROPRIETATI GENERALE a) Miscarea potential. din . in orice punct M a1 domeniului mi~cgrii. Cum ds s-a trasat intr-o directie arbitrari pe suprafata? . o functie. w in functie de potentialul cp.. numi tii potentialul de viteze.cimpul poientiali'. intreg domeniul miscirii consti tuie un . ceea ce permite stabilirea unor analogii electrice. v. la suprafafa echipotentialii ce trece prin punctul M. deoarece cp = const.d y $ y d dT dT dcp = 0. .ste nor.Capi tolul \I1 I M i ~ ci ~pofenfiale r 7. Cum cantitiitile V ~i ds nu sint identic nule. b) Viteza . rezultii cii vectorul V e. -dz z = d dT Jntroducfnd expresiile lui u.are proiecfiile vitezelor din orice punct a1 domeniului ocupat de fluid se obtin ca derivate partiale ale funcf iei cp: fn acest mod. adici vectorul V sii fie perpendicular pe ds.0. ds). ds) =u dx + v d y + w dz. . Mai tirziu. este normal. si crearea unei teori i ma tema t ice comune fenomenelor analoge. d s ) = -ddxx + .cimp de vectorivitezii" de un tip special. parcurs de particula mohilii pe supraiafa echipotenfialii ce-i corespunde: ? 9 ? - V ds - = V dscos ( V .. a unui fluid a fost definitii prin existents unei functii scilare de coordonatele spatiului.se numes te suprafat6 echipotentiald. s. s-a definit. cfnd a fost intkodusi in hidrodinamicii notiunea de potential de vitezii.1. magnetice.mal la aceasti stlprafatg. Intr-adeviir. termice etc.

e) Dacg miscarea este permanentii. Asadar. se obtine: A Laplacianul Alp a1 functiei cp fiind nul. deci dup5 directia V. z p 4 nu depinde de drumul parcurs. Deci dac5 functia cp este uniformii ~i curba este inchis6.De aici rezulta ca liniile de curent. h) Ecuatia de continuitate a fluidului incompresibil capiita forma (7-4): Intr-adeviir. deoarece n Entr-un punct de intersectie viteza ar avea douii directii diferite corespunzlnd normaleior la cele douii suprafete. este necesar ca vitezele sa se anuleze. g) ~ntegrala' curbilinie efectuatii intre tlouci puncte A . intersecteazii ortogonal suprafetele ech ipotentiale. liniile de curent variazii cu timpul ~i deci nu mai koincid cu traiectoriile. - dn Daca suprafetele cp = C sint. punctele de vitezii ndii s h t puncte singulare prin care pot trece doug &u mai multe linii de curent. paragraful 5.. fiind tangente la viteza V. intr-un cEmp potential uniform. liniile de curent coincid cu traiectoriile particuleior . B ale unei curbe oarecare : \L :Z = \ B u ~ x + v ~ ~ + w ~ d c= l ~ ~ . V poate c r e ~ t e infinit. - c) Dac5 se deriveazii functia cp dupii directia lui n. circula~ia este egal5 cu zero (v. Aceastii 'proprietate ne permite a concepe domeniul functiilor potentiale ca avind o structurii stratificatii. w din ecuafiile (7-O). normal5 9 la suprafata echipotentialii. ceea ce nu poate corespunde reali tatii. dacii introducem expresiile lui u . dacii Ins5 miscarea este nepermanentii.7): De aici rezulta ca.c p . dat fiind cii vectorii V si & au aceeasi directie si acelasi sens.foarte apropiate. ci numai de valorile potentialtllui in punctele extreme. Punctele singulare pot f i izolate sau pot forma linii sau suprafefe de singularitafi. cum vitezele d) ~kii nu pot f i diferite in acelasi punct. Este evident cii punctul in care IV)+ m este un ~ u n c tsingular. fn ecuatia decontinuitate div V = 0. inseamnii cii potentialul este o functie armonicii. liniile de curent nu pot f i curbe inchise. f) ~uprafefele'echipotentiale E general nu se intersecteazii. intr-tn punct se intilnesc douii. ceea ce am viizut cii nu este pos:ibil decit in punctele singulare. el. ciici in acest caz circulatia ar f i diferitii de zero. linii de curent. . se obtine inski viteza V ca gradient a1 functiei j7=-" grad cp.

I ) . Dacii y admite un maxim-(sau minim). Se aminteste c5 spatiul simplu-concx este acela 111 . Potentialul s5u este Constanta C. 7 7. a). dupa cum s-a arS tat la paragr. absoarbe substanfa.fig. i) Miscarea potential5 este si rotationala si reciproc5.dublu-conex . suficient de mic5. devine: SQvndn= 5 8 ~ 0 (11.r iesi din limi tele doineniului (exemplu: sfera). ~i uiul sau n contururi ireductibile. maxime sau minime.sau par-a lelipipedul cu doua coloane cilindrice in interior-triplu-conex . respectiv multipl~r (n -t. (exemple: torul .Ecuafia de continuitate. c). y) + ddz -COS 9 (n. s5 presupunem cii se inconjoara punctul cu o suprafatii inchisii. in cazul cind viteza V derivii din potenfialul y.fig. Fig.1 . (7-5) Din (7-5) rezultii cii potenfialul cp nu poate avea in interiorul fluidului.2. 7-2). 7. C" SZ Q a f i # 0 ceea re este contrariu ecuatiei (7-5). deci 7 7 . 7-1. el se numeste duhlu-conex. negativii. &a ce. f r restrictii. Dacii ins5 spafiul continc. Z ) - !$~Q-O.4. corespunde unui izvor pozi tiv care emi te substant5 . 3 va dn avea in toate directiile acelasi semn.ful 5. 7-1. intr-un spa\ i l r ismplu-conex (fig. 7. I) s d sz + cd9 o dy s (n.conex. izvorul este negativ. dacii C este o constant. EXEMPLE DE MISCARI 'POTENTIALE a) lzvorul (fintina) este un punct 0 care emite un flux uniform in toale directiile spat iului (fig'. j) Proprietiif ile precedente sint valabile.' . considerind o suprafata inchisa Q.1 . b . pozitivii. Intr-adeviir. se poate exprima si prin condifia cii integrala de flux pe aceastii suprafat5 trebuie sii fie nul5. Scheme de conexiune a spatiului care o curba Enchisa in jurul unui pui~ctpoate f i redus5 la un punct f a r R .

Q.3. Suprafefele echipotentiale sint. 9 7 7. 7-2. ortogonale liniilor de curent. avind ca directoare. 7-3. evident. iar viteza fluidului in orice punct M pe . B.sfera de raz5 r are ca valoare: si ca directie aceea a razei. in spat iu (fig. miscarea plan5 poter$ialii poate fi studiati ca miscarea unui strat foarte subT T T . iar suprafetele echipotentiale sint cilindri.urent sint razele ce trec prin punckul 0. MISCARI POTENTIALE PLANE (BIDIMENSIONALE) 9 7. Astfel.1 Proprietiti generale T Miscarea plan5 fiind definitaconform capitolului 111. Potenfialul in punctul M esie: + + Vi teza intr-un punct M este rezult anta vi tezelor care corespund la f iecare din cele douii izvoare. Debitul Q = 4 x C emis de izvorul pozitiv A intr5 i n izvorul negativ B.3. sensul fiind de la 0 spre M pentic. Dous izvoare spatiale Fluxul total a1 izvorului pe o suprafat5 echipoteniial5: 7 b) Doug izvoare de debi te8egale si de semne contrare -. Linia de curent caretrece prin M este tangent2 i*n M la viteza V si trece si prin punctele A . Fig. Izvorul spatial Fig. liriiile de c. izvurul iozitiv. liniile de curent sint p a r d e l i cu planul de bazii. sfere concentrice. 7-3). curbe continute in acelasi plan.1 76 Hidraulica .

Proprietitile generale ale acestor misciri derivi. y). + = const. definiti prin conditiile: j I Introducfnd aceste expresii ale lui u ~i v in ecuatia unei linii de curent: deci de-a lungul liiliei de curent . Functia de curent A In cazul mi~cirilor plane potentiale existi o functie scalar5 +(x.2. curent . la fluide incompresibi le: c) Conditia de nerotational itate: d) Circulatia intr-un domeniu simplu-conex: 7. functie de curent".3. Pn cea mai mare parte.Mi~cdri pot entiale 177 fire de fluid si tuat pe un plan orizontal (pentru a elimina ~i efectul fortelor de gravi tatie). din proprietiitile deja studiate pentru miscirile potentiale fn spatiu: a) Viteza intr-un punct $i componentele ei 9 b) Conditia de continuitate. De aceea + se cheami functie de . numiti .

.qJi \ k i Vdn Q* 2 (7. respect iv + i.. viteza medie Fntre doui linii echipoteniiale sau doui linii de curent succesive este invers proportional5 cu distantele As. se obtine: 7 iar ecuafia (7-12) devine: Asadar. d+ - dy dx (7. ecuatiile precedente devin: 7 1 / = .d --. Astfel. integrfnd: = +* . 9 d~ - -d+ - dn = dn ds - 0.. respectiv A n : + 9 9 . ca si functiile de potential cp verificii ecuatia lui Laplace si sint functii armonice..Aceasti functie verifici si ecuatiile de continuitate si de nerotationalitate. b) Dacii se aleg ca echidiferenfe ale functiilor cp si cresterile constante Acp = C. 7-4.. Legitura Pntre ele rezultfnd din aceste doui ecuatii se exprimi prin ecuatiile diferentiale ale lui Cauchy-Riemann : 9 9 7 d9 . se cheamii functii armonic conjugate.16) Se deduce d$ V dn sau.17 ) Fig. (7. Fnlocuind pe u si v kin ecuatiile (7-14) in ecuitia ( 7 1 1 .15) ' Inmultind cele douii ecuatii (7-15) se obtine conditia de ortogonalitate. Elementul de retea adicii debi tul care curge Fntre liniile de curent i potentialg si k este egal cu diferenta dintre valorile functiei he curent + k . deci liniile de curent si cele echipotentiale se taie ortogonal. legate prin ecuatiile (7-10) gi (7-i4). functiile de curent (J.4 9 dx A dy -89. 9 a) Daci se considera la un moment dat coordonatele intrinseci ca avTnd directiile tangentei ds si normalei dn Tntr-un punct P a1 liniei de curent (fig. Functiile cp si +. si A+ = C.d+ .-89 ds . 7-4).

r '30 d z = eie d0 dl)r de o - i ( u . b) coordona te polare 7.3.d$ . Este util a aminti printr-o schiti de denionstratie cum se ajunge la aceste condifii. r do u cos 0 + v sin 0 84J = V.o-. Raportl~lcresterii functiei df la cresterea lui z este: ' H 9 dx + idy sau : .d .9 _ r do comparatia rezultatelor.u sin 0) = v. = dr v cos 8 .q + i .iv) = u cos 8 -1v sin 8 - . 9 9 9 *) dx f (2) fiind exprimat prin f = cp -I. Stutliul nlisciirii cu ajutorul functiilor analitice Amintim cii o furictie f de o variabila complex5 z = x $.iv) = v. necesi tate de existenfa h n c f iei de curent .14 s i n & I Fig..+ .c) In coordonate polare se scrie (fig. 7-5): .1 _ _ . 7-5.. se = 4 . (4 r Prin obtine : dr ...i (v cos 0 .iy se numeste s analitici" sau ..v..monogeni" daci admite derivate continue si unice in orice punct. a d k 6 trebuie sat isficute ecuatiile diferentiale (7-15).i+. Tot astfel: i --P . Relatiile dintre:componen tele vitezei in coordonate rectangulare vi in (7-16.df dr dr dr dz aJ dz dr - eie ( 1 4 .- r d0 df dz df i dtp 1 ----. . % .3. independent de directia cre7terii d z adici de raportul Astfel. trebuie Pndeplini te aceleasi conditii Cauchy-Riemann.-1 _ _d .ive ..ive .. pentru a f i derivabil in conditiiie amintite.

deoarece inecanica fluidelor isi. iar este funcfia de curent. reciproc.are rolul de functie de potential.2f .mi~carepotential5 poate f i repreZentat5 anali tic printr-o funcf ie anali tici.Este evident cii. Consecinfe. In tern~eniai mecanicii fluidelor. Viteza conjugat5 condif ie deja satisfiicut5 prin ecuatia continuitate (v.0. c) Prin derivarea lui f in raport cu z.-+ + icp. orice . fiind functie anali tici.. matematic a1 functiilor anali tice se suprapun perfect si asffel mecanica fluidelor capit5 un instrument puternic de studill prin insisirea teoriei functiilor * analitice. se obfine o retea . ad5ug6m c$ rp si J. Intr-adevir : du . fndeplinesc cordif iile Cauch y. iar cp este functia de curenta b) Prin adunarea a dou5 potentiale complexe se obfine o nou5 mi~care potenfialii. Acest vector re. diferite valori constante. se cheam5 -. partea real5 (d. reprezinti o mi~care potential5 gi. De aseme. cele doui functii cp gi J. pentru ca derivata s i fie indepedenti de dyldx. dy2.. uneoi-i izotermci.conjupata vitezei V" a miscirii reprezentate de functia f (2). ~ ~ a d akele doui 'domenii: cel mecanic a1 mi$cirilor potenfiale gi cel r. intrucit si funcfiile noi obtinute. + Se constat5 c5 aceasti derivati reprezint5 un vector simetric fatii de viteza V in raport cu axa real2 (fig. ec.d2 (--'PI --. 7-4 si -7-11).jugate. conjugate.2 l dx dx2 ' dy dy2 Trebuie ca: du -. separind la o funcfie analitic5 de o variabil5 complex5 f. deoarece distribufia temperaturii :in regim stat ionar se face dupl o funcf ie cp care satisface ecuatia lui Laplace* Noi vom evi ta in aceasti lucrare o asemenea denumire. funcf ia f se numegte functia mi9cdrii.are terminologia proprie. se constat5 c i .d(-v) dx dy deci . sunt funcf i i armonice. cp este potenfialul. prin inmultirea lui f cu o constanti complexi a P i se obtine tot o miscare potentiali. In acest mod se stabileste c i . dupi cum se poate verifica lesne. armonic con. iar f este potentialul complex.reprezinti o miyare po9 dz A tential5.E . Fig.d d (-V) . se obtine derivata bomplex5: + fl = if .Kiemann. de partea imaginari . a) ~ r i inmultirea lui f cu i se obf ine o alt5 mi~care h potentiak: A + 9 - - In care ..de linii ortogonale numi t5. 7-6). De asemenea. de . trebuie ca termenii formati din parantezele de la numir5tor s5 fie egali. respectiv l u i +. 7-6.d ~ d2cp dx2 9 . Dind lui 9. df nea. adici: de unde rezulti imediat conditiile de monogeneitate (7-15).

misciiri noi. plecind de la o mi?care cunoscutii.elemente a douii arce omoloage a douii curbe omoloage C C' trecfnd prin punctele considerate.. Metoda transformgri i conforme S-a demonstrat in paragraful anterior c i studiul miscirilor potentiale plane revine la studiul funcfiilor analitice de o variabili cdmplexii. existii o legiitura intre punc tele celor douii domenii . si anurne metoda reprezenta'rii sau a transforrna'rii conforme. Aceasta se realizeazi dacii intre ckle douii domenii plane definite prin coordona tele comp lexe : z=x$-iy si Z = X $ i Y . 7-7). pentru punctele omoloage 5) : Fig.): Indicele I aratii cii elemevltele ile arce s-au luat pe curbele C . + (7-19) respectiv C:: ( 2 .3.inclusiv frontierele lor = z (z). avem relaf iile generale: z I - ii d z = dx i d y = dscos8 4. Schemri la metoda transformiirilor conforme . se impune a se aplica pentr~istudiul acestor misciri una 'din metodele cele . ds. dacii la orice punct din D corespunde un punct in D ' astfel c i unghiurile a douii elemente curbilinii onoloage duse prin punctele omoloage sint egale si cu sensul de parcurgere acela~i(fig. Z fijnd o functie analiticii univalenti. Din relatiile precedente rezul t i . = MN. Aceastii metodi p b m i te ca. 7-7. iar fn ptinctele M (zO). De aceea. respectiv M' (2. sii se obtini. prin transformiri conforme. mai fructuoase ale teoriei functiilor anali t ice.4. 1ntr-adevir: daci zo si Zo sfnt doui puncte ornoloage in cele douii domenii si ds respectiv d S .i d s s i n 0 = dseie.MigcM potenfiale 1 1 8 7. Amintim cii un domeniu plan D ' este reprezentarea ( s h transformarea) conformii a altui domeniu D.

Deoarece insi Z este o functie analitici.Q1 = A? ce trei prin M gi M'. y 7. admite in punctul unicii pe care o vom nota: 2. sfnt asemenea.i domeniu. in articolul anterior. redata.3. I. Este de notat cii raportul de similitudine p (z. I Metoda transformirilor conforme. nici pentru o zond de mirime finiti.N. simili tudinea triunghiurilor omoloage sau a altor figuri derivate este vdiabilii numai la scara infinitilor mici. care este de asemenea functie de z. si M'NiN. o derivata cornparind cele doua expresii ale derivatei in punctul dS1 . a vi tezelor etc. si nu insa de directiile curbelor C. Este de observa t ca proprietiitile transformarii conforme nu sfnt Pnsi aplicabile punctelor singulare ale domeniilor ~i cii si ordinea de conexiune trebuie sii fie aceeasi in cele doui dbmenii care se korespund. Tn trucft functia de transformare opereazii aslipra fntregu1u. P I . respectiv d ~ care trec prin punctele 'ornoloage M .) variazi cu z. avind laturile proportionale ~i unghiurile egale. principial .-ds. rezulti c i : i p (5) A depinzind numai de z. Punctele din cele doul domenii se corespund deci biunivoc. liniile de curent dintr-un domeniu sint transforma te in ljnii de curent omoloage . rezulta: p ('O). si C: 9 sau adicii triunghiurile infinit mici MN. Asadar..5. Aceast ii operaf ie este reciprocii si functiei Z ti corespunde functia 7 7 care transformi domeniul D' in D. M '.. este folositi sub numeroase ~i variate aspecte la studiul transfosmirii mi?cgrilor.. Acelasi rezultat fiind valabil si pentru alte elemente de curbe ds. deci nu este constant pentru Pntreg domeniul. Transformarea prof ilurilor. Totodatii este de ollservat cii figura suferi p r i n transformare o rotatie locala A. Funcf ia Z (z) care transform5 conform domeniul D in D ' se cheamg ft~nctiede transformare.

vom expune in art. 7. Aceste citeva propozitii fundamentale ne permit a rezolva imediat o serie de cazuri de rnisciiri mai simple. dupi cum ~i anumi te linii de 'cureit formate din curbe fnchise. - -X 3 Fig.in planul transformat Z: este egala' cu produsul dintre viteza complex& in planul z si derivata functiei de transformare.8 unele teoreme generale care permit rezolvarea unor probleme in care conditiile pe contur sPnt mai complicate. 7-8).3. fie o mi~care reprezentatii prin potent~alul complex. in planul z - 4 t si fie functia de transformare: 7 z avem evident = z(Q.. Liniile echipotent iale si vi tezele de asemenea sint transformate. care pot f i folosi te drep t r o f i r i hidrodinamice" (fig. 7-8. J v . Dupg -ce vom lua cunostinti de modul de rezolvare a acestor probleme. Profiluri hidrodinamice In ceea ce priveste obtinerea vitezelor transformate.- Mipcliri potentiate fn domeniul transformat.. f (4 = f Vi teza comp lexa : [ (Q1 adicg viteza comple.

fac unghiul .7. Lui B pozitiv P i corespunde o vitezii T sensul lui -I. . = const. Fig. (7-26) Cum viteza la distanfa r este radial2 ~i are aceeasi valoare V. (7-25) C ln reioc C in r iC8.. din ecuatia (7-26) se deduce: cp = C i n r . 7.6.BIA. 7-9). fati de n axa reali.x . debitul este: ? + Pe de alt2 parte. Migciri reprezentate prin functii anal i tice date 0 a) Curent plan-paralel (fig. si este paraleli cu liniile 3. 7-9. \ f f = (2) = Cln z. + i $ . Coeficientul C fiind un numiir complex A f = y .Curent plan paralel liniile de curent si vitezele sint paralele cu axa ria19 si A = V . deci viteza V a miscirii este simetrica vitezei coijugate.3. avem: iy) = Ax-& --k i(Bx--kAg). ComparPnd (7-27) cu (7-29) rezui t i : Liniile echipotentiale sint evident cercuri concentrice cu centrul Pn origine. n ? 9 b) Migcarea produsi de un izvor punctiform (fig.(A + Bi) ( x + + Bi. astfel c2 tg p := .p cu axa reali. de unde : Liniile 4 = const. $ = C8. In cazul B=o.10). iar liniile de curent sint razele pornind din origine. T cadranul IV. Vi teza comp lexii este reprezentati prin vectorul In cadranul I.

7-10. Cum in planul f reteaua liniilor rg si $ este format2 din pitrate. sint acelea notate in valori ale debitult~iQ. Migcare plans datorits unui izvor caz. vor avea valorile p C In r de unde rezulti: n luind valorile succesive ale numerelor intregi: n = 0. ale spectrl~lui ciutat in planul z.. = 1. 3 etc. liniile cp qi cC. din planul f se transform5 prin funcfia C In z in liniile cp !ji J. ezI8.. 1. + 2x 8 16 8 - pentru r. Q x Dac5 se ia de exemplu Acp = A$ = . Liniile echipotenf iale. liniile de curent = const.. 2.= . e2=I8. . Astfel. reteaua liniilor omologe in planul r va consta din pitrate curbilinii. in care caz A e x . ortogonale cu liniile de curent.Mipcdri potenfiale 185 - Fig. e3=I8 etc.

nivelul apei in arnonte de o stavili plana. 7-11.Cercuri le cu raze sub-unitate vor avea razele: Spectrul miscirii este redat cu atit rnai detaliat c ~ cit ochiurile retelei i sint mai mici. Miqcarea scurgerii pe sub o stavilii plan5 se scurg prin fanta de liifime r1 de la fund ca printr-un orificiu infinit mic in 0 (fig. 7. D e ~ i liniile de curent vin din direcfie orizontalii si apoi se curbeazii spre a se dirija radial spre fanti. deci dupa modelul unui izvor punctiforrn negativ. a). iar aceasta depinde de AO.1 1). Vom considera Pntr-o prim2 aproximatie ca liniile de curent Fig. 0 aplicat ie tehnicii a acestei probleme este deterrninarea misclrii : v Scurgerea pe Bub o stavild plan2 d e fund (fig. vom considera cg debitul Q este distribuit . Fie r. 7-11. ridicati la iniiltimea r1 fat: de fund.

da 9 Din (7-31) si (7-32) rezultii: 9 Ecuatia lui Bernoulli intre punctele B si A d5: i .<r1 I 1 + r1 )= : (r.. n-iai mie. Ecuatia iui Bernoulli. 6). presiullea este P mai mic5 decit presiunea hidrostaticl . r. aceasta din urmi fiind Raportul : este cu atit. astfel cii intre trei sectiuni de scurgere de raze r.uniform-radial. Y Impingerea apei pe intregul perete es te: P = \ YO pdr = y (ro-rl)2 ro . - deci mai rnicii decit impingerea hidrostaticii. considerind ca presiunea atmosfericii se anuleazii.. fiind egala pe ambele fete si de sensuri contrarii. cu cit raportul r. 7-11.are punct. pe peretele AB.r (fig. tinind seama de (7-33) si (7-34): 9 Rezultii din (7-35) ca. este mai mare. ecuatia de continuitate revine la: Se propune a deterrnina distributia presiunilor pe fata vert icala udatii a stavilei.ro . . ~i r. in fiec./r. aplicatii intre A si B.

astfel cii: In mod analog se poate dovedi cii pe orice curb5 care se Inchide in jurul lui 0 .i a functiei (7-25) care reprezintii izvorul punctiform. c) Mivcarea produs5 de un virtej rectiliniu indefinit (fig. Dacii axa virtejului este perpendicular2 in origine pe planul xOy. proiectia lui ds pe V este rd8. 7-13).circulatia este I? = 2nC6 . Migcare plan5 datoritg unui vtrtej rectiliniu iar circulatia I? pe o linie de curent in sensul cre~teriilui cp (considerind C > 0) este: de unde: A ~ a d a rcirculatia joaca in aceastii mi~care . exacte.deci nu numai pe liniile de curent . circulatia este nulii. pentru orice alte curbe inchise. 9 3 Fig. mi~carea este reprezentatii prin potentialul complex : Se observii cii aceasti miscare se obtine prin inmultirea cu . c se aratii spectrul rni~ciiriideterminat prin metode mai..188 Hidraalica Printr-o metodii analog5 se poate calcula presiunea pe fundul vasului. pozitivii pe portiunea ABC ~i negativii pe portiunea CDA a parcursului (fig. Este important a observi cii circulatia are valoarea I? # 0 numai pentru ourbe care inconjurii originea. 7-12). In acest caz liniile echipotentiale sint razele. rolul lui Q din cazul izvorului punctiform.viteza indusii" de virtej. Viteza fiind tangent5 la cercuri se poate obtine din (7-36) si (7-16 b) . V se numeste . iar liniile de curent sint cercurile cu centrul in origine. In figura 7-11. 7-12. dupii cum ne putem convinge scriind cii: Dacii sensul de parcurs a1 curbei C este ca ~i sensul lui V (adicii invers acelor ceasornicului). care lasi criginea in exteriorul lor.

. if C - u . (1.A~adar.iv. Vi teza cornplexi : + + v = dt . iar liniile ( de cuient = I ' sEnt hiperbole homofocale. -ch !! -I!C C isin-shx). . CP $ C C (7-40) Asadar.dz C ai sin . punctul b) anterior. de aceea aceasti mi~care . poate Soectrul miscarii se construieste > . Potentialul complex este : f ( 2 ) = . Fig.. focarele fiind chiar limitele ( fantei. Circulatia in domeniul unui virtej J. care d i : + Q A = +A- +B. liniile echipotentiale cp = I sint elipse homofocale. . Y iar hiperbvla la segmentele X. Pe axa real%.cfmpul migcirii este nerotafional.elipsa 1 se reduce la segmentul A B. .mivare cu circulatie fntr-un cfmp potential". d) Scurgerea printr-o fantd de deschidere 2a (fig.ic arc cos din care rezulti: z = L. deci Q = xc. 7-13. f i numiti . unde x = a. = xc. y = 0.. In afara originii. C C Fig. 7-14. Debitul care se scurge prin fanti se obtine cu formu la (7-17). Y f (7-38) (7-39) if a cos C sau x+iy= i - . 7-14). A ~i B 'x. iar fn punctul A . = 0. Scurgerea printr-o fantg - Din (7-40) rezulti cii In punctul R . x = acos-ch-9 '9 C C y = usin-sh-. 0 L I C X a (COS (1.

fiecare continind liniile de curent numai ale unuia din izvoare (fig. 7-1. asezate in punctele z. de acelasi sens Fig. latime 2a. potenfialul complex este: A 7 Dacii debitele sint de acelasi sens si neegale.5). 7-15. Daca debitele sint de sensuri contrarii si rleegale. 0 rniscare reprezent a t i de a c e l a ~ ispectru ca miscarea precedenti insi cu schirnbarea intre ele a liniilor cp. Mi~careadatori t5 a doui izvoare neegale. ~i Q. Aceasti Ehestiune va f i examinatii mai detaliat la capitolul XXIV. ~ c e a s i a urmi miscare are aplicaf ie la studiul din infiltrafiilor pe sub un perete de palplanse de ahincimea a. planul se i n ~ p a r t ede asemenea in do16 zone: o zoni iniuntrul uAei curhe inchise care trece prin izvor~llmare si cuprinde la interior izvorul mic si o zon5 exteri'oarii continfnd restul de linii de curent ale izvorului mare (fig: 7-16. ~i z. de sensuri con trare .- Observat ie. e) Mi~carea datoritii a douii izvoare. tialul complex: f = + este aceea care are poten= cos- c arc cos- 2 9 a ceea ce revine la z t c (7-43) Acest caz corespurlde unei misciri cu circulatie in jurul placii plane de. Fig..). in spat iul infini t. punctele de vitezii nrilii se gasesc prin conditia: 9 9 iar plan111 se separ6 in doua zone neegale. In cazul general a dou5 izvoare neegale Q. 7-16. Mi~careaplani datoritii a douii izvoare neegale. printr-un teren perrneabil de adincime infinitg.

- a2. I Ds'. potentialul complex se obf ine prin suprapunerea celor doui izvoare punc t iforme (fig. in punctele date de: iar raza este 2 p2 -.a)2-+ y2]. izvorul negativ de debit-Q . (7-46) 27t Liniile echipotentiale si liniile de curent au deci ecuatiile respective: 1 -.p= - const. Vi teza corny lexii : . qi de sensuri contrarii 7 $= Q .In L O 2n z-a z+a sau -- Q In- 1 . Fig.In cazul particular a doui izvoare egale ~i de sensuri contrarii.(el . izvorul pozitiv de debit Q: f (z) = .0. .x. care sint locurile giometrice din care se vede segmentul 2asub un unghi constant y.are au ca a x i radicala comunii insiii i le axa Oy. centrele lor se afli pe axa Ox. Mi~careadatoriti a d o u i izvoare egale . Liniile echipotenfiale se obf in exprimind I-aportul (X + a)' + y2 = p2 [ ( x . 8. 0.). I (7-47) Se vede usor c i 1iniil. 7-17. Raza R a acestui cerc este d a t i de relafia R sin y = a .7-17): in 0.e de-curent sint cercurile care trec prin 0.si in 0. (7-48) de unde: Acestea sint c e r c ~ ~ r ilui Apollonius. =y = const.. - 8 .

. cel negativ si fn 0. lntr-o primii aproximatie. care are forma unui segment circular. Aplicfnd formula (7-53) in punctele M ~i A rezulti: Pe de a l t i parte. Aplicatie: scurgere s u b o stavili-segment Se cere aflarea distributiei presiunilor pe suprafata stavilei. aplicPnd teorema lui Bernoulli. presiunea este egalii cu presiunea atmosferici. se asimileazii aceastii scurgere unei rniviri . cel pozitiv. fntre punctele B.Miirimea absolutg a vitezei este deci. 7-18).Aolica{ie tehnicb. i se obfine: r : de unde rezultl: . Scurgerea pe sub o stavill de forrna unui segment circular '(fig. 7-18. Fig. M : ~ A si considerfnd c l in V .datoritii a douii izvoare: in 0.

4~ I Plecfnd de la potenlialul complex a douii izvoare f Q. 2g r i a r2a 2 Presiunile miisurate corespund bine cu cele calculate chiar fn portiunea .. 7-19. se obfine un dublet. 7.' . f) Mi~carea datoritii unui dublet (dipol) (fig. care este m. Dipol . Dacii distanfa 2a intre cele douB izvoare din problema de la e) devine infinit micii. in acest caz axa Ox si un moment.Mi~cdri potentiale 193 Din aceastii relatie se vede c2 presillnea In M este mai micii d e c i t presiunea h idrostaticii.uiIrn derivata - df lim .(ho ..ha).. inferioarii a cilindrului. iar Q se miire~te astfel ca produsul : < sa fie o cantitate finitii. Din relaf iile (7-54) ~i (7-55) se mai obline: y v. sii determin5m limita acestuia cind a tinde ciitre zero 9 f (2) = lim a 3 0 Q -In Z-a 2n: 2+a UI I.Qa a+O 112 dz ICZ~ 2~ T Z ~ Fig.19). deoarece termenul cinetic este negativ cici V > V. caracteriz&prin ax& care este -.

lim f a 3 0 9 = - m 2 7tz + const. Observa#ie. + = arn sin tz0.. Aceastii miscare se cjbtine ~i plecfnd de la miyarea reprezentatii de potentialul compldx de la punctul g) tlrmiitor. (7-60) Liniile echipotentiale si liniile de curent se obtin din: Pentru diferife valori constante ale lui cp si +. A n Intr-adevir : Potentialul de viteze cp si funcfia de curent sint: 9 cp = urn cos no.dp .adicii la intersectia cu axa Olf. Potentia 11-11 complex : permite reprezentarea mi~ciiriiunui curent intre doi pereti plani ce fac un 7t unghi oarecare intre ei = . i7-65) . Vitezele se obtin din'calculul vitezei complexe sau prin derivatele partiale ale formulelor (7-6 1) : + Pentru x = 0.r d0 sin rl0. tangente la axa imaginarii si liniile de curent = const. (7-64) Iar ccmponentele vi tezei.nar n .. E coordona te polare. sint : n v ..r dr --- nar n-1 cos no. tangente la axa realii.. vo - 1 d~ . u - . --.. toate vitezele 99 L i b m sint egale in directie si mirime. ecuatiile (7-61) reprezintii douii familii de cercuri ortogonale tangente in origine: liniile cp = const. g) Mivcarea intre laturile unui unghi.

3) Dacii n = 2.2ar sin 28. Migcarea plana in interiorul unui unghi drept . potentialul si functia de curent stnt : (7-66) -cp = ar2 cos 28 = a (x2 . 9 Vi tezele sfnt date de: sau. - j 9 9 Liniile de curent sint hiperbole echilaterale avind axele de coordona te ca asimptote. (7-67') Se vede cii viteza fn origine este zero. ce - . = 2ar cos 20.reprezintii (fig.y2).b) 1 + cp = arlle cos c) 0 9 Fig.1 este dubletul studiat la punctul f) anterior. 7-21. 2) Cazul n = . limitat de un a1 doilea perete 'hiperbolic. fie a miscirii unui curent cgtre axa real& cu un punct de stagnare tn 0 etc. 7-21. func2 tiile cp ~i reprezintii mi$carea de ocolire a unui semiplan infini t (fig. date f iind aplicat iile lor practice : I ) Cazul n 1 nu este altceva decit miscareh paralelii studiatii la punctul a) anterior. 7-20. a) mi~careade ocolire a unei mu- - 3 chii dreptunghiulare. $ = ar2 sin 28 = 2axy. 2 4) Cazul n . 7-20). liniile echipotentiale stnt hiperbole echilaterale ale ciiror axe coincid cu axele de coordonate.Miqcdri potentiale 195 Mgrimea vitezei este: Citevu cazuri particulare prezintn' un inferes special.. avind: 5) Pentru n = . in coordonate polare: v. Acest spectru poa te folosi pentru reprezentarea fie a miscirii Sntr-un cot dreptunghiular (fig.

' 196 Hidrautica 9 6) Cazul general (n > 1) rezolva t la Pnctput corespunde misciirii fniiuntrul unui unghi egal C U T misciirii de infiltratie la intrare fn taluzul OA sau y - n . 7-21. Notiim cii OA.3. Vonl prezeLta citeva tipuri de misciiri mai importante: a)'Miscarea planii-paralelii a unui fluid in care se aflg un cilindru circular. '\ ' \ Fig. 7. Mi~cgrileunui fluid perfect in jurul unui cilindru circular (fig. fiirg circulafie. este asimp tot5 a liniilor echipotentiale (fig. care face -cu axa Ox care reprezintii un teren im2n 77. Potentialul complex a1 unei astfel de miscHi rezul tii din . ' permeabil. c). . cind a1 unui dig permeabil.7. 7-22) Asemenea misciiri se obtin prin suprapunerea unor misciiri elementare. 7-21. bisectoarea unghiului xON.insumarea potentialelor complexe ale unui cur-ent paralel $ a1 unui dip01 d 9 Se deduce potentialul de vitezii cp si funcfia de curent +: y Componentele vitezei sPnt : .de felul celor studliate in paragraful precedent. Mi~careaplan5 in interiorul unui unghi a.

men tinindu-se in tot cimpul aproape de valoarea limitii V . a curentului paralel.Mipciri potenfiale * y 197 Funcjia rjr se anuleazi. (7-75) Dee i . A B) se 'consta t i ca viteza creste atingind valori mari in punctele C ~i Fig. V:.ctul M (daci se face abstract ie de gravi tatie) : 9 9 y t + 9 Ins5 pentru un punct M de coordonate x = a cos 0. . ( 1 .a2 = 0. circular Pe axa Oy vitezele scad cind y tinde la . de aceea A si B se cheami puncte de . Deci vitezele rnaxime din tot cimpul m i y i r i i sint in punctele C si D. respectiv 0. deci viteza se anuleazi. Mi~careaplani-parale15 in jurul unui cilindru D si anume V = u =2V. Vi teza pe aceastii a x i se reduce la componenta : - @ deci este mereu inferioarii vitezei V . u = V=sO.. fie pentru y = 0 . aplicati intre un punct la CQ si pu~. sin 8. y = a sin 0 vitezele deduse din (7-72) sint: v = V . fie pentru x2 $ y2 . V = 2V. p - - 9 2 loc fn punctele C si D pentru 0 . ~re'siuneaintr-un punct M pe conturul cilindrului se giseste cu ajutorul teoremei lui Bernoulli. sin 20 u = V . 7-22. Dar si cercul cu centrul in odgine si cu r a z a = a este o linie de curent. anume.. iar valorile minime au unde 8 x . V p Kezultii c i presiunea rnaximi se produce i n punctele A si B de stagnare. Urmirind miscarea pe cercu 1 (0. -. Aceasta inseamnii c i axa Ox este o linie de curent pentru vaiori ale lui x cuprinse intre oo ~i $ oo. = f .tagnare. fn punctele A si B..pentru care 9 X .cos 20). (7-74) .

Potentialul complex a1 mi~ciirii este P acest caz: n h +r - 4 de unde rezulti. . de presi. fluidul fiind supus ~i unui curent circulat~rin jurul axei cilindrului. este 6 Distributia presiunilor fiind simetrici in raport cu ambele axe. Aspectttl contradictoriu a1 presiunilor calculate cu cele reale a fost numit paradoxul lui Euler-D'Alembert . tinfnd seami 7 si de ecuatiile (7-73): Pentru af larea vi tezei se poa te folosi v i teza camp lexii : $i P aceasti miscare.ne rezulti dintr-o distribuf ie a presiunilor diftri t i de cea calculatii aci si urmind aproximativ diagrama punctatii. Aceastii fort. b) Mi~carea plang-paralell a unui fluid in care se aflg un cilindru circular. pe orice curb5 inconjurind cilindrul. o parte din linia n razii a. in' tot cfmpul. 7. 7-23. Acest rezultat este In contradictie cuNfenomenu1 real. art. .. Firii existents fortelor tangentiale este greu de admis miscarea circulatorie. Distributiapresiunilor axei 'sale. in mi~carea re~rezen-ziune si de frecare intre particulele fluide.p. inseamnii ca rezultanta fortelor de presiune pe cilindru este nuli..3 .2 . ~ o r t ~deesugere laterale si din spatele cilindrului se datoresc unor virtejuii care formeazii o apii moartii intr-o zonii desprinsii de curentul general printr-o suprafati de discontinuitate (v. l p . in care se constatii o rezultantii paralelii cu axa Ox si de acelasi sens cu viteza din P W P w cimp.1 0 +I Un curent circulator se poate realiza prin fnsisi o miscare de rotatie a cilindrului solid in juril Fig. adici cu o circulatie a vi tezei I' = const. X adici = f . Daci existii cft de mici forte de adepe cilindru.Punctele unde presiunile sint nule sint date de conditia 1-4 sin2 8 = 0. Fie aceastii mi~carede tipul misciirii induse de un fir-vkrtej. Acest paradox se menf ine ~i in cazul unui corp de form6 oarecare aflat intr-un curent paralel. Diagrania radialii a presi~~nilor reprezentatii in figura 7-23. stratatii in figura 7-22 turi d< fluid sfnt antrenate succesiv fntr-o mi~care de circulatie cuprinzind fntreaga masii fluidi. deoarece peniru r = a valoarea lui + = 0 se confundi cu cercul de + din ecuafia (7-78) este zero.3-9).

Aceste puncte sk determini punind T ecuatia (7-80): n z = a (cos 0 + i sin 8).daci realizantul: - r2 4x2~: + 4a2 > O sau T 1 < 4xaVm. care se poate Deosebim trei cazuri : . pozitivi.1.. La aceeasi valoare a lui sin 8 corespund pentru a. cu circulatie. b ) I= ' 4lcaVa~ c) ~ > ~ z u ' v ~ D . I doul valori aie lui 0 corespunzfnd punctelor de stagnare A . 7-24. R se confundi intr-un punct pe axa Oy (fig. 7-24. ' si V. a). (7-81) 9 Este usor de ~razutc i partea real5 si partea imaginarg sint identice si egale cu zero. -- a2 +i 2a2i cos 0 sin 8 f 9 ) = 0. Fig. 6). ra cos 8 2~ V m Ecuatia devine atunci: ae cos 20 9 ra sin 8 2~ V. fn caiurile: a) r<4naV. deci punctele A . Spectrul rni~cgrii plane-paralele fn jurul unui cilindru circular. dac5 : ? ' sin 8 = - r 4axV.Punctele de stagnare de pe acest cerc stnt date de ecuatia V deduce din ecuatia (7-79): -= 0. 7-24. sin 8 = . Daci I? = 4 x a V. B in zona lui y negativ (fig. cele doui rgdacini ale lui z sint reale si pe cercul de razi a se gisesc cele doul puncte de stagnare.

iar pentru rn > 1. deoarwe. 0 C ridacinile ea@d4isi (7-80) sint in acest caz: a - Pentru m = 1. fn consecinfii...Oy. pe .l adaugii ~i vitezele r 27t a datori te circulatiei I?. c) si nu se mai gisesc pe linia $ = 0. conform ecuatiei (7-76) .p ds sin 0. care reprezintii numai 'ce?cul. Pnsi nu pe cercul . sub cercul de razs a (fig. a) sint mai mici decl't presiunile din punctele simetrice situate pe semicercul inferior. riidiicina z. se afli pk axa .de razi a. vitezele7din vPrtej sPnt de sensuri contrare cu ale curentului paralel. pe cPnd P zona n y < 0. realizantul ecuatiei (7-80) este negativ. in virtutea teoren~ei lui Bernoulli. Daci insemniim cu rn expresia: I -P 4x v9. Si calculiim aceastii rezultantii F y care poarta numele de portan#& Obser+vimcii viteza curentului pe suprafata cilindrului este. n ' I Cum curgerea este simetrici fat5 d6 axa Oy. 6. s e realizeazi acelasi caz limitii din figura -7-24. diipi cum se constata din mersul liniilor de curent. . la vitezele calculate prin formulele (7-74) se 9 . de razii a. vitezei V.'deci riidiicinile sint imaginare si punctele de stagnare stnt pe axa Oy. - p $)sin o ds . Dacii I' > 4x a V. 4 . Forta de presiune* elementari proiectatii pe axa Oy este: d F Y = .. * Disfributia presiu~zifor suprafata cilindrului este data tot de ecuatia (7-75). Componenta dupii axa Oy este diferiti de zero. h s a in zona lui y >0 aceste -' . 7-24. dar T expresia lui V trebuie introdusi si viteza indusii de circulatia . V = 2V. 7-24. :ay .. ceea ce calculul confirmi. adicii normalg pe directia . = rn. astfel cii existi o rezultantii a fortelor de presiune paralelii *cu Oy si indreptatii spre y pozitiv.. proiectia rezultantei fortelor de presiune ye axa Ox trebuie s i fie nulii. sin 0 r +-. si influentei circulatiei : . . 2 m '. deci rezultanta fortelor de presiune dupii axa Oy este: F = - \ (p. i \ e *-Yi$%. presiunile pe semicerclll superior (fig. viteze au acela~isens cu vitezele din cPmpul nerotational. .

9 .r xa sin o asin 0dO =. E. ' ' 9 Y ' . \:sin3 ede -+ 8x2a \:sin r2p Ode -I-- / de unde rezultii: : Aceasta este formula lui N.a -: - ( 4 ~ : sin2 e + 47r2a2 4-2 v. valabilii j chiar pentru un contur de o formi oarecare. dar explicatia st iintifici a acistei devieri a fost d a t i prima oari de Magnus.- - 5:" sin O d e + 2pa V'. . potentialul complex. provocati de mi~careauniformi. de translatie. . . suprapunfnd migcirii paralele studiate o migcare de vitezi egalii gi de sens contrar: -V.. . obtinerii profilului optim. in scopul. _ Existents unei forte perpendiculare pe directia miscirii de translatie' a unui cilindru animat fn acelasi timp si de o miscare de rotatie fn jurul axei sale fusese observati de rnulti vrem. Meritul lui Jukovski in aceasti problemi este complex: . a unui cil indru circular. c) Mi~careafluidului.de a fi deicoperit formula fizico-matematici a portantei . chiar ?@nd nu are o miscare de rotatie proprie. hevierea proiectilelor iesind dintr-o teavi ghintui t i era bine cunoscuti. dupI o directie perpendiculari pe axa cil indrulu i. Jukovski pentru calculul portantei.de a fi generalizat si aplicat problema la asipa avionului.Miicciri potenfiale sau : FY = ---- -[ \P :a -~.acest caz. initial in repaus. Pen tru rezolvarea acestei probleme se folosesc rezul tatele de la acest articol. Astfel. in 1853.de a fi descoperit existents unei circulatii a fluidului in jurul unui corp solid In n~igcarede translatie in anumite conditii determinate. punctul a). potentialul de vitezg ~i functia de curent deduse din In relatiile (7-70) qi (7-71) sfnt: I iar componentele vi tezei sfnt : .

Ins5 superpozabili pe figura din planul z (translatie). simultan. in planul I.. diferenta i 5 domeniul ocupat de sectiunea cilindrului nu face parte In acest caz din migcare. . prin folosirea unor functii de transformare simple. locul rlmas vid la pup:..3. cu. t . a ) Reprezentgri conforme simple. I ).8. (5 x2 . Transformiri conforrne (exemple ~i aplicatii tehnice) Teoria generalii expus5 la 7.4 gi 7.b)l = R2. prin deplasarea cilindrului cu viteza -V. E planul z.Astfel. se transform5 fntr-un cerc cu originea deplan sat5 E punctul I. .3. spre stlnga. lichidul este dislocat la provi $i alt lichid ia. Un cerc cu centrul Pn origine. fntr-adeviir.reprezentlrile unui domeniu pe a1t domeniu . - (7-87) + bi. p aralelii cu axa -Ox. dtndu-se cercul n se obtine De fapt.o figurii deplasatii in planul C cu canti tatea c. . =a C =z + c. Spectrul este construit pentru un observator legat de cilindrul mobil. din figura 7-25. 7 ~ 2 5 P rnigcare de translatie n Liniile cp = const ~i C) = const sint de fapt acelea~ica ale unui dublet. 7.profiluri hidro . Spectrul migc5rii unui fluid initial in repaus. a) c fiind constant5 complex5 deci x = 5 . orice figur5 se transformi h t r . y=q-b. Se studiazii reprezentarea conforml a unei figuri din planul z fn planul I. . = c.Translafia (fig.a.5 permite a studia: . fn rnomentul cind axa cilindrului trece prin originea axelor de coordonate.reprezentlrile conforme cu ajutorul unor functii de transformare simple . deplasat de un cilindru Fig..sau aerodinarnice obtinute prin transformiiri conforme. 7-26. + y2 = R2 + (q . urmtnd liniile de curent J.3.

h infinit mic". c) f: = W . n fnsii la altg scar& I n toate aceste transforrngri. 7-26. n ceea ce dovede~te intr-un punct singular (zero sau infinit) transformarea nu mai opereazg cri conform. in cercul +c raz5 R dar se r o t e ~ t en jurul lui 0 cu unghiul p. Sfnt fnsii functii care nu fndeplinesc aceast5 conditie. Prin functia 1: = zei@ z = Reie se vede cii cercul se .functia liniarri fntreagri": = az b. b).Mi@i potentiate (7-88) 2) Rotafia (fig.transformi. fie functia de transformare + n fiind real ~i > 1. stnt supuse transformgrii precedente. fn planul c. cu o rotatie qi o omotetie. a fiind o m5rirne real& Cercul z = Reie. toate unghiurlle P planul 1: se arnplificg de n ori. deci ~i unghiul y. trecfnd prin origine ~i fiicind un unghi y. 7-26. 7-26. De exemplu.. adicii egali tatea unghiurilor. ci o asemiinare riguroasg. rezultti : deci : Dacii deci douii drepte date. Derivata acestei functii = nz n. RotaCia unur cepe Fig. tn care a ~i b sfnt cantitgti cornplexe. figura din planul c riirntr~asemenea cu figura datii O planul z . In aceastg transformare.1 $i nu15 pentru z = 0 Dacg se scrie: . Observafie. Transforrnarea lui z prin .Ins5 se roteqte c unghiul dat.devine c = aReie. gi se aplic5 transformarea precedentg. P Cercul deci pgstreazii aceea~i Orice figurg supus5 acestei transforrniiri rgmtne identic5 cu ea tnsg~i. u 3) Omotefia (fig. Functiile de transformare din exernplele precedente c = f(t) au derivata f'(f) finit5 ~i diferitg de zero in orice punct a1 domeniului ~i prin aceasta se indeplinegte conditia de conformi tate. figurile ornoloage nu au numai o asemgnare . Transforrniiri elementare .. rezult5 din compunerea unei translatii.

un cerc trecfnd prin origine se transform5 fntr-o dreaptti care .b sau Din ecuatiile (7-92) gi (7-93) rezultg cii transformatul prin inversiune a1 unui cerc este in general tot un cerc. I lul R = OA' se oljtine din aceastii conditie. 7-27.o mgrime realii. De aici rezult2 constructia'geometric5 simp15 din figura 7-27. dacg A este pol. Transformare prin inversiune geometrie. a transformirii prin inversiune. astfel ca OX . Observgm c5 lui 2 = 0 ii corespunde 1: = m. A' se afl5 pe polara.4 ) I nversiunea : I fiind. adic5 trebuie SB fie A". deci domeniul lui z din in teriorul cercului trece in ex teriorul acestui cerc T domeniul c. Astfel. .a. afar5 de cazurile urmgtoare: . Un punct A n din planul z trece In planul c. se obtine: .cercului In raport cu A: Transformatul prin inversiune a1 punctului A trebuie sg aib5 ins2 argumentul p .A = r R = Z2. Cum se transform2 prin inversiune un cerc din planul z ? Fie acest cerc : xt ~i relatiile rezul tind din functia de transformare : de unde Introducind aceste expresii ale lui x.cTnd A # 0.. - . aplicind functia de transformare a inversiunii : 4 ~ 9s de unde : r R Z -1 r 9 p = -a. y in ecuatia (7-92). deci moduo' . simetricul lui A' fat5 de axa realg. D = 0. care exprim5 inversiunea cunoscutii din Fig. Fie un cerc de razii 1 cu centrul in 8 origine in planul z ~isg suprapuriem axele xOy ~i 4wq. lui z = reia ii corespunde. nu trece prin 0 . In scrierea exponentia15 a mgrimilor complexe.

. o dreapti trecInd prin origine se transforrni intr-o dreapti care 5) Transformarea omograf ica (circular&) Z= + c[+d' a . D trece prin origine. ciirora le corespund prin transformare sonformii. 2 fiind variabile cornplexe succesive : Transforrnarea ornografici trece orice punct a1 planului z in planul ~i reciproc. de asemenea.cInd A = 0. Aceste curbe vor trece.i transformi un cerc In alt cerc. care este o rotatie cu ornotetie ~i translatie.. Este interesant in aplicat iile tehnice a considera transformarea conformii a unui domeniu intr-altul. D # 0. . Ea se c bucuri de proprietatea irnportantii . rotatie. 6. cercuri sau drep te (transformarea ornograficii).d deterrninantul a c # 0. din planu1 2'' in planul z' ~i apoi cercul C' trece de asemenea In cerc in planul prin transformarea I care este de asemenea o rotatie cu ornotetie ~i translatie. d sint nule. c. In cele ce urmeazii vom examina si alte functii de transformare precum si metode lnai generale pentru a rezolva caztil unor conditii la limit5 mai complicate. 6. o dreapti care nu trece prin origine se transforrni Intr-un cerc I trecind prin origine . de tipul celor'studiate anterior.circulari". in alte curbe din planul l: cuprinzind domeniul D ' transforma t . fn cazul cind una sau rnai rnulte din constantele a. respectiv y. 1) Funct ia exponent ialli si f unct ia logaritmicci > c. y) = O'ecuatia unui cerc In planul z. = 0. d fiind constante cornplexe. Aceasti f'unctie de transforrnare se rnai poate scrie: In cazul general cin. Toate functiile de transforrnare prezentate anterior : translatie. De aceea aceasti transforrnare se numegte ~i . < < b) Trecerea unui domeniu intr-a1tul prin mij locirea funcf iilor de transformare. . Intr-adeviir. valori constante. In exemplele. cuprinzind nu intreg planul z sau ci numai #un domeniu limitat de un contur dat. Acest cerc trece in alt cerc C" din planul z" prin transforrnarea (7-95) 111.date anterior s-au pus fn evidentii citeva contururi sau limite de forme simple (cercuri. aceasti transforrnare se poate obtine 6d ' prin transforrnirile succesive. . in interiorul (sau exteriorul) ciiruia se miscarea unui fluid. c. 7 A 7 7 7 P P Daci se dau lui x . in planul z se obtin snumite curbe care lirniteazii un domeniu D.cind A = 0. z'. prin transformarea exponentialii. cercurile pot degeneia In drepte. drep te). ornotetie ~i jnversiune sInt cazuri particulare ale transforrnirii ornografice. cercul C" trece tot in cercul C' prin inversiunea 11. fie C(x.

Transformare prin functie exponential5 a unei fP$i paralele cu axa x . eXI I = eX2 Fig. y =: cos t s h q. 9 Dreaptn x = x. trece Tn cercul de razd p. i y = sin (5 $. + . sin Ech q ices t s h q . Fie funcfia de transformare t: == arc sin z sau z - sin . In figurile 7-28 ~i 7-29 se reprezintii pentru functia exponential5 curbele care limiteazii domeniul f n planul z cft si transformatele conforme ale lor i n planul c. de lungime infiniti Fig. = 1[. deci de la domeniile desenate in dreapta la acelea din stTnga figurilor. 7-28. trece In cercul de raza' p. . (7-97) Se poate scrie: x $.iq) deci x = sin 5 ch q . 7-29. = ( {. in care caz trecerea se face de la plantrl t: la planul z. 2j Funcfii trig-onometrice. inversii functiei exponentiaie. c.206 Hidraulica . de lungime semiinfinit2 ilc. Transformare prin functie exponentiali a unei f f ~ i iparalele cu axa y.1= Dreapta x = x.eleasi figuri servesc ~i pentru functia logaritmicii.

n Are mai multe lucriri asupra teoriei curgerii.. Trimis la Paris s i . se Inapoiazi In patrie in 1879 gi este numit in acela~ian profesor de mecanicg la $coala tehnici superioari din Moscova.Asupra stabilititii mi~cirii". rezulti: Aceasti ecuatie reprezintg o familie de elipse cu focarele i n punctele &. fir5 a piriisi ~i ocupatia de profesor de liceu. cu ti tlul . dar mentioniim cii alegind alte funcf i i trigoriometrice de transformare si variind limitele domeniului din planul z se 6btin nurneroase cazuri de rebrezentiiri tn planul <. prin eliminarea lui 5. E..Mipcdri potenfiale - 207 de unde. PlecPnd de la studiul defectirii conductelor de alimentare cu a p i .. In 1882 obtine doctoratul cu dizertatia . Prima lucrare: . lucrare foarte bine apreciati.In 1885incepe lunga sa activitate didactici la Universitatea din Moscova.~i aerodinamice I ) Fie functia de transformare: #O ' Jukovski s-a niscut la Orehovo la 17 ianuarie 1847. in care putea si-gi valorifice rnai bine calititile pedagogice.Contributie la teoria zborului" In 1890 cu numeroase observatii ~i experiente cu privire la migcarea aripii. Tn 1902 incepe a face experiente. . Ciaplighin. in tunelul aerodinarnic Pnchis a1 laboratorului din Moscova ~i apoi fn tunelul de la Kucino. descoperi rnecanismul fenomenului cunoscut sub denumirea de . unele in colaborare cu S.~ continue i studiile. r < In planul z Ne limitiim la acest exemplu. formele rationale ale vaselor.A.1. c) Functia de transformare Jukovski * ~i studiul proiilurilor hidro. Problema zborului 1-a ocupat in mod deosebit In ultimii 35 ani. 7-30. 7-30).. Fig. si avfnd pe 3 ca parametru (fig. spare . A A * N. A studiat fizico-maternaticile la Universitatea din Moscova gi a obtinut titlul de magistru In 1876. . publicati in 1890. care pot f i de folos in aplicatiile tehnice.. Prima lucrare de hidrodinamici. Transfornlare prin functii trigonometrice A (c = arc sin z) A In planul Ft~ia cuprinsi Cntre drep tele de mai ios trece Pn elipsa .. cu dizertatia .Modificarea metodei Kirchhoff pentru determinarea m i ~ c i r i ibidimensionale a unui lichid" pune bazele metodei retelelor.loviturg de be]-bec" ~i publici teoria acestui fenomen T 1899.Cinematica corpului lichid". Studiazi rni~careaapelor subterane.

i sin O). din planul z. 7-31). se obtine ecuatia unei elipse: Asadar. instituirea unui premiu etc. Jukovski. un cerc C de raza a = const cu centrul P origine in planul z trece n Mtr-o elips5 E cu centrul in originea w in planul C si focarele avind semidistanfa = 21 (fig. n Pentru contributia sa la creatiile tehnice este numit in 1911. Jukovski pentru obtinerea profilurilor hidro. 7-31. de c5i ferate. pre~edintelecomisarilor poporului. Depune o considerabilg munc5 pedagogic5 P institutele de preggtire a ofiterilor de aviatie.rolul circulatiei P portant5". n apoi despre .. Ecuatia unui cerc cu centrul in origine si raza a. La 29 august 1920. E. de artilerie.devotPndu-se noii orlnduiri sociale.inginer mecanic honoris causa" Dupii Marea Revolutie din 0ctombric a continuat cercetiirile ~tiintifice munca didactic& ~i . .. dup5 40 de ani de activitate. Eliminfnd pe 0 din aceste relatii. 9 = (a - $1 7 sin O. avPnd calitiiti deosebite pentru zbor.. dup5 50 de ani de activi tate ~tiintific5 pedagogics. 7 Fig.de unde rezultii: * < = (a + $) cos 0 . a decis ca N.(7-98) se obtine: la C= iy = a (cos 0 f i sin 0) f -(cos 0 . E. Introducind aceastii expresie a lui z in relafia .208 Hidraulica Aceastii funcfie este deosebit de interesantii pentru studiul profilurilor si a fost folositii de N. s5 fie recornpensat prin asigurgri de ordin material ~i manifestgri de ordin moral (editarea lucr5rilor. se exprimii chiar prin z ca functie de variabilii comblexii: z = a(cos 0 + i s i n 0).. ? (+ a . De~i pasionat de aerodinamicg. Dup5 1905. Transformarea unui cerc prin functia de transformare Jukovski In 1904 public5 importanta sa descoperire cu privire la .). . Jukovski moare la 17 martie 1921 la USOVO.vIrtejurile legate". g5se~tetimp s5 se ocupe de matematici (calculul variatiilor). In -patru mernorii se ocupii de teoria elicei. iar in 1910 descoperii pe cale teoretic5 profilurile de aeroplan Jukovski. activitatea lui Jukovski In aerodinamicii se Irnbinii tn mod creator cu aceea a 1ui Ceaplfghin. Vladimir Ulianov ~i (Lenin).p5rintele aviatiei ruse".si akrodinamice. - .

asadar. 7-32. 2) Profilttri aero. din planul z trece in tiiietura Eo in jurul focarelor ~i a axei reale. corespondenta nu mai este biunivocii. Un punct P pe acest cerc are afixa z= ~ ( C O S0 -I-isin 8). pe axa realii. ' adicii.. q = (p -$) I sin 8. de gradul 2 fn raport i cu z). Tniocuind in ecuatia (7-98) pe z in functie de (p. un kerc exterior ~i un cerc interior cercului Cb. se obtine: 9 c.pfnii la tiiietura E.Dacii raza cercului a = I .~i hidrodinamice. n iar domeniul dintre cercul C ~i cercul Co trece P interiorul e l i p s e i ' ~ . Deoarece fnsii la o valoare datii a lui corespund dou5 valori z ( ~acestea seobtin din ecuatia functiei de transformare. Daca 8 = const si a = 1. obtinut chiar la punctul a) precedent din cerc. Aceasta inseamnii cii domeniul in interiorul cercult~ Co este reprezentat i printr-un domeniu infinit mic.la distanta OM = f . se obtine din relatiile (7-99) ecuatia unei hiperbole: c c .4 = OB = 1. I Fig.. Fie 0. la o elipsii din planul corespund douii cercuri din planul z. in planul Domeniul exterior cercului C trece in domeniul exterior elipsei E si invers.Placa plan5 este cel mai simplu profil aerodinamic. Arctll de cerc (fig.ul generator 0 avfnd r = 1 in placa A f B f = 4 1. c 9 9 . Vom ariita citeva profiluri ce se ohtin prin functia de transformare J ukovski : . la razele vectoare din planul z corespund hiperbole in planul care taie ortogonal elipsele (7-100) si sint omofocale cu ele. Profil hidrodinamic in forma unui a r c d e cerc . semiaxele elipsei iau valorile: deci acest cerc C. 8) si separfnd partea reaiii de cea imaginarii. Sii transformiim cercul M din planul z cu ajutorul functiei (7-98). \Tom reprezenta planele z si '5 suprapuse. - I 9 I + < . 7-32) se obtine din cercul generator M (raza a) cu Oy centrul pe axa.

ale caror coordonate satisfac ecuafia (7-104)..Observim cB p se poate elimina intre aceste relatii daca Tnmultim prima ecuatie cu sin O. pentru motive de simetrie. din triunghiurile OMA ~i OMP avem: a2 = l2 + f2 = + p2 . 9 Pe de altii parte. - = 1 + I +1 2n1 a1 cercului I ' si centrul ( 9 .--1 I si va avea 9 -I centrul pe linia OMB. a doua cu cos 8. . deci din cercul AC'B' numai arcul supe.O). le ridiciim la piitrat si apoi sciidem pe a doua din prima ecuatie. astfeI TI=---2 (:: - 9 Din relatia (7-103) rezultl cii TI este pozitiv si pentru valori negative ale lui 8. Aceasta din urrnii va da un cerc K f care trece c2 cl prin B . 7-33).O) ~i B . (1. (-I. o inversiune. Cercul I(' va rnai tiiia axa reall ?n-Af astfel ca: OA' = Se obtine astfel diametrul BA' siu M ' (fig. P--- ta . Pnsumind transformarea = z (cercul K se transform5 in el insu~i)cu transforl2 marea = -.axa Oq. rezulti: Introducind aceastii valoare a lui sin2 8 in ecuatia (7-102) rezulta ecuafia unui cerc in planul c: Se vede ca acest cerc trece prin punctele A.ior rispunde solutiei. Observiim c l transformarea Jukovski [relatia (7-98)J se poate efectua pe cale geometricl. El mai trece si prin punctul C' pe.2 f sin 8. la distanta m de originea axelor. 7-33)..2 pf sin 8 f2 .Profilul simetric biconvex Jukovski (fig. ~i are centrul In punctul 5 == 0.deoarece inversul lui B ( x = -1) este l2 c2 = . ComparPnd acest rezultat cu expresia lui q de mai sus. Fie cercul generator ( I cu centrul M pe axa Ox.

deoarece. 7-33.l.~i~cdri potenfiale 21 1 Pentru a trece un punct P de pe cercul I( iri planul c. 7-34. de asemenea. la intersectia cu :cercul K t . Profilul simetric biconvex Jukovski Profilurile sirnetrice isi giisesc aplicatia nu numai in aerodinamici ci si la constructiile hidrotehniie. pentru motive de rezistentii. ele putind fi luate ca tipuri favorabile. - 1 Fig. coada pilei nu poate f i atit de alungitl si de subtire. Totusi. aceste tipuri nu trebuie adoptate intocmai. 9 . din -motive de o r d i i constructiv si 9 1 profi'l Jukovski' .o. Punctul ciiutat este P". sect-iunea orizontalii a unei pile trebuie sii aibii douii laturi paralele de o anumitii lungime si numai la capete trebuie profilate hidrodinamic. 7-34).i de pod p./i de bar9 Fig. pentru pile de pod sau pile de baraj (fig. Profiluri hidrodinamice practice ale pilelor economic. pentru a evita formarea de 'linii de discontinuitate si vfrtejuri .5m geometric OP cu raza vectoare a inversului lui P care se obf ine conform regulii stabilite pe raza simetricii cu O P fatii de axa reali. hid&dinamice. va trebui sii adun.

. Carafoli. unghiurile d n t pozitive daci se formeaz5 pe dreapta ~i negative. Printrz Fig....103). c i pentru trecerea unui contur poligonal pe un semiplan trebuie folosi t i funcf ia de transformare : c. sint constante reale in numir egal cu numirul laturilor poligonului din planul l: si asezate in ordinea: z. + an = 2% Chris toffel . Profil disimetric Jukovski (arip5 de avion) acestea este ~i profilul acad. 7-35.obtine fiicPnd se sums OP OP'... cu centrul P cadranul I a1 axelor.. < z . A. a sint unghiurile exterioare . SPnt actualmente studiate un numir mare de tipuri de profiluri perfectionate.~ h r i s t o f f e(fig. u1 + a2 .. 1 ) S-a constatat c i este util a reprezenta pe un semiplan z aria inchis5 intr-un contur poligonal putindu-se reduce prin aceasta un caz complicat de miscare la din planul un caz mai simplu. este cunoscu t i relatia geometric: : Fig.7-35) ~i fie K cercul transformat prin ' Y. L . E. adici in sens invers miscirii acelor ceasornicului. 7-36. pe stfnga. se ia cercul generator I.de exemplutn ( n punctul M (fig.Protilul Hidraulica nesimetric Jukovski-Ciapllghin... A. independent unul de altul.i acestei me tode au stal bilit. ~n care z. Daci poligonul este inchis si se consideri c i un observator pareurge conturul poligonului de la A. Asemenea profiluri se iau ca bazi pentru constructia aripii de avion.'///M&. Cu aceasti convent ie. iar a.. 7-36).. .') ' inversiune 'a1 cercului K. Schema la metoda Schwartzh 9 9 */ 0 <F. c ale poligonului. astfel ca s i riispundi la o serie de conditii tehnice. 2.este Metoda ~ c h w a r t z . spre A. Pentru a obtine un profil nesimetri'c.care se intilnesc mai cu seami la miscarea apelor subterane . Au t0ri. 0 metodi generali care a dus deseori la rezolvarei exacti a problemelor -de m i ~ c i r icu contururi poligonale . punctul P" de pe profilul ciutat. . Astfel.Constructia geometric5 de la cazul precedent poate fi folositii gi pentru profilul nesimetric. < z2 < . ducind din 0 razele simetrice OP ~i OP'.. . z2 .212 '. 1 ' I + d) Reprezentarea contururilor poligonale sau curbe. A. a z . P baza funcfiei de trans: n formare (7. cu o f a t i inferioari concavi. formate de cfte doui laturi consecutive 2.

axa real& punctul descrie conturul pol igonului da t . . . z. iar domeniul interior din planul 1: liisat la stfnga.... A n ale poligonului..z 1 .. . dar vom indica aceste proprietiiti ~i conditiile in care ele pot fi folosite. 2. . ~ punctele zk . c + 9 c . iar reprezentarea poligonului se face la scara determinatii de constanta C. corespnnzind succesiv virfuri lcr A.. segmentul z ~ ? In + ~ reprezentarea nu mai este conformii. astfel cii poligoanele se inchid (cel de pe axa realk din planul z la -. argumentul punctelor zk la trecerea de la un segment la celiilalt creste cu n.aceasti5 reprezen t are : c A 9 .. in consecinfii ~i punctul se deplaseazii pe un segment de dreaptii AkAk+. derivata dcldz se anuleazii si conform. Proprietatea esenfialii este urrniitoarea: DacH punctele z.. punc tele z. O k . . Pentru reprezentarea pe un semiplan a1 domeniului afla t la exteriorul poligonului se demonstreazii cii functiunea urmi toare real izeazii . Astfel cii. adicii se reproduce poligonul avind unghiurile exterioare al. In cazul cfnd unul din punctele zk de pe axa realii este la infinit. de pe axa realii prin semicercuri foarte mici..00.. OC2 . expresia d c/dz se poate scrie sub forma: P care R este un factor real. . aceastii chest iune i e ~ i n d cadru l din lucriirii Ode fafii. z.. liisat de asemenea la stinga prin parcurgerea axei reale. . Sii formiim expresia : c Factorii acestui produs se pot pune sub furma: I ' I zk. dupii cum z > zk sau < zk. se va suprima factorul corespunziitor din formula (7-105). . dacii z parcurge segrnentul z k ~ k + l pe axa real6 din planul s. care reprezin tii...Nu vom demonstra proprietiitile functiei c. iar cel din planul la distanta finitii). Corespondents este biunivoci dacii aria poligonului este simpli.z I ein sau I zk .infinit de la din planul z f i coreSpunde un punct determinat pe segmentul AnA.pe cind argumentul punctului corespunziitor scade cu a k .. prin ocolirea punctelor z.. prin parcurgerea cont urului corespunde semip lanullii deasupra axei reale din planul z. z.. 2. iar argumentul n este constant pentru fiecare segment zkzkfl de pe axa realii. 2. A. sint parcurse de un punct z descriind.. an* C Se mai demonstreazi in analiza matematicii cii punctului . deci si sensurile de parcurs se menfin. care variazii cu pozitia punctului.

+ \ Constantcle se determinii prin conditiile de corespondentii : 1: = 0.in care se corespund. P toate cazurile. Fie . / .1 de unde arch (-1) = in. h c = -arch 7e c = C arch z + C'. 2) Aplicatii ale formulei Schwartz-Christoffel. = 0 n si z = i .-. Reprezentarea unei semi f i ~ i pe semii planul superior (fig. Poligonul din planul t: forx mat 5 = 0. f+-) 0 . 7-37). Facem sii corespundii la punctele A:. (z = . urmiitoarele douii puncte: z = oo. Vom da aici numai cfteva cazuri pentru ilustrarea teoriei . / / / / I / / / / /. 7-37. 7-38). z = . viteza de la infinit a miscirii din v planul 2. . c = 00.V . h .se corespund la distanta rior. dupg metoda Schwartz-Christoffel finit%: 9 3 < 0' + = . Reprezentarea unei sernift~iipe planul supe. Curgerea de-a lungul unui fund cu treapta' drepturaghiulard (denivelarea = h) (fig.Y Exemplul 1 . Exemplul 2. z =: 1 de unde arch 1 = 0 c = ih. formfnd o ffsie 0 la drep tungh iularii. Ap licatiile cele mai nurneroase si importante se vor face la capitolul XXIV. Formula lui SchwartzChristoffel se simplificii. +f A.1) si A. (2 = ih). Propunem corespondents : A. ( z 1 ) celelalte hrfuri se corespund la infinit. A . (7-108) z sau z ==ch g 5.. A: punctele A. deoarece numai doul puncte Fig. 7 = 0din 3 drep tele: fnchide / si = ih se .

Conform formulei lui Schwartz-Christoffel. Curgerea p o t e n t i a h de-a lungul unui fund cu treapta in unghi drept . planul c este: arch de unde se deduce viteza complex5 in planul z : df . rezultfnd: deci : = - h (Vc2 . sau Constantele de integrare se ohtin din corespondenfele alese la inceput . 7-38.v* 9 1 44 g/2 X Fig.df w=---.--- dz dl: - drdz .1 Potenfialul complex a1 curgerii din c). umdl: : dz Ah 600) At ih v2 # 0 0 .

un cerc de raz5 a din planul z trece Tntr-un segment de dreaptii = 4 1 situat pe axa real5 in planul dacg a este real. un punct M de pe acest cerc trece T planul fn punctul M ' (fig. V = oo. 7. Daclicr= functia de transformare devine: Fig. = -1. + w . de 9 - - 3) Reprezentarea unui contur pe un cerc: Teorema lui Riemann. (c == 1) corespondentul lui A. aeie Dacii punctul M parcurge cercul. deoarece pentru l.3. Intr-adevgr.Z .8 cii aplicind transformarea: (a. A ~ a d a rcercul trece in segmentul d B = 4a. Probleme de rni~ciriin jurul uneia sau mai multor pliici plane sau prin fantele ce rezultii Tntre pliicile plane au aplicatii numeroase tn tehnicii. w+oo. D e ~ problema este principial rezolvatii. pentru giisirea functiei de reprezentare nu existi i o metodii generalii practicii. adicii in punctul A. rezulta relatia ciiutatii: A - Din aceeasi relatie urmeaza ca in punctul A. respectiv B .). C M = a .1 1 1) . din planul z. M' cade Fn A .Riemann a demonstrat c i dat fiind un domeniu simpleconex In planul avind ca frontiere exterioare (sau interioare) un contur C. I. domeniul se poate reprezenta conform pe domeniul din planul t. iar pentru 0 oarecare. avind viteza infinit2 la ocolirea colful~li prag. corespunzind punctului A: din planul l.. Curent ocolind o placii fiicfnd un unghi a cu directia curentului Ox 0 7c . astfel. Reprezentarea se realizeazii cu ajutorul unei functii unice atit a domeniilor intre ele cit gi a conturului tnsugi pe cerc. avind ca frontiere exterioare (sau interioare) un cerc K . In sfir~it. z -+ w deci punctele de la infinit in planurile z ~i se corespund ~i deci ~i vitezele.aae2ia + fiictnd unghiul a cu axa realii..Din ecuatia (7-110) se poate deduce o relatie intre U 9 V Intr-adevar.. V 0.a). reprezentarea unui dreptunghi pe un cerc sau a unei elipse pe un cerc se realizeazii cu ajutorul functiilor eliptice. iar punctul A. = w . omologul sHu M ' parcurge dreapta d B . deoarece w se anuleazii pentru l. solutia problemei se va giisi in fiecare caz special prin metode adecvate. 3 de la art. e) Mi~careain jurul unor plgci plane. astfel ca O = X = 2 a cos (0 . = 1. S-a arirtat la pct. planul z. Punind deci in ecuatia (7-110) l. pentru z = ih (punctul A. De exemplu. in punctul 0 este de stagnare. A~adar. . 7-39. din (7-109) rezultii cii pentru l.i0 + . pentru 0 = a ~i 0 = a x .2 ae z (7. l u l m pe dreapta OA un punct M'. este singular. Dacg fn locul lui a se consider5 In functia de transformare (7-1 10) miirimea complex2 peia fn care a este modulul ~i se opereazg transformarea cercului de razii a din planul z. 7-39): n < = 2 a cia cos (0 .=%+ (ia)' .a).

= 0. 217 $i cercul trece Entr-o plac5 de l5tirne = 4a. unde vitezele au 9i fost calculate.iv. tintnd searna c5i pe firul' de curent de la suprafata plicii. Dup5 efectuarea calculelor se gisegte c5: + . q variind de la . rezolvPnd rnai intii pe z =. forrnlnd vi teza conjugati . componenta u = 0. iar pentru l. la mijlocul pl5cii. deci in origine exist5 puncte de stagnare ale rnigcgrii.7-40. 7-40). La marginilesp15cii. 1: = f iq.): Fig. presiunile p gi vi tezele V Acesta este deci potentialul complex a1 curentului perpendicular pe plac5. oo. avfnd la infinit df . dr De aici rezultl cii viteza V este U g ppentru = f oo. obtinern componentele vi tezei.iv. Fie potentialul complex a1 unui curent T jurul cercului din planul z : n S5 aplic5rn transformarea (7-1 1 1 . V = 0.. . a ~ e z a t 5 axa irnaginarl a lui <.. afar5 de centru $i de rnargini. in virtutea relatiei de definitie: dfldt: = u ..2a la 2a. unde C = f 2 ai. directia axei reale. f(l. $i se pistreazi partea irnaginarii care se egaleazi cu . v .. Se va introduce deci in membrul a1 doilea din relatia ( 7 1 13. Agadar : v= pe toate punctele plgcii. Liniile de curent. Intr-adevL. Vom considers pe acurn ~i migcgrile tn jurul pl5cii: 1) Curent perpendicular pe placi (fig. .Mi@ i potentiale . Presiunea distribuit5 pe placii se obtine cu teorema lui Bernoulli.! . deci V = v. Curent inconjurtnd o placii 'plana perpendicular5 pe directia lui.

-ch . Mi~cgriplane cu suprafete de discontinuitate sau cu suprafete libere Din studiul miscirilor fluidelor perFig..o fiqie de liitime L. Pavel *.oo pentru r] = Z if ixf f .4r * L L L C C In figura 7-41 se d i spectrul miScirii care are loc numai tn interiorul flgiei de litime L. Ziirich. Se verificg lesne cii pentru x = & a (ti1 planul z) rezultii = f a la extremititile fantei In planul C.6. se obtine spectrul unei misciiri ~ r i n t r . prin relatia urmiitoare : f l. S-a studiat la 7.ch (7-1 15) L b c a Pentru determinarea constantei .Dacii in relatia (7-1 15) introducem l. ceea ce desigur nu are sens fizic.cos . 2) Scurgerea printr-un sistem de fante (fig. -d) mi~careade scurgere printr-o singurii fantii de deschidere 2a: 7 = a 1/2 qi devine .a sin x . fn cazul cfnd un corp solid fix este cufundat fntr-un fluid perfect in mi~care.= ch - Cum aceastii miqcare se produce fn tntreg spatiul..u nnumir arbitrar de fante. se anuleazii pentru & 2a. L C C 9 xrl (7-1 16) sh -cos-x4 =sin. 1925. i n acest scop se va folosi functia de reprezentare: Z 1: .sin - ~ r l L xa 'P (I.. ** ' Hidraulica I - P Se vede c l presiunea maxim5 pozitivri este 0 u2 pentru L d - r) = 0. se obtine. . = 5 L 8 gi dezvolt5m ambii membri ai relatiei...cos . Juxtapunfnd figii iden tice. expus fn paragrafele precedente. Curent paralel trectnd prinfecte.Ebene Potentialstromungen durch Git ter und Kreiselraderc'. dupi cum nu are sens fizic nici viteza infinitl la margines pllcii. . * . 0 contributie romineascii in acest domeniu este lucrarea lui D.liiliile de curent f l inconjuri astfel incft Tacele linii care sint aplicate chiar pe suprafata corpului rigid P1 inconjuri pfni se reunesc P span Dorin Pavel. 7-40). 7-41.. s i reprezentiirn aceastii miqcare pe . b xa .7ca sh .2 18 .3. egalfnd pirtile reale qi pgrtile imaginare jlntre ele: + + ~4 sin -ch L -...a ir) qi f = c p i+ f = 0. deci sin . tr-un sistem de fante rezulti c5. - 7. Migcarea potential5 prin gritare $i rotoare cu palete a fost studiatl pentru gkirea formelor favorabile pentru turbinele cu reactie. Disertatie.sin.vom scrie cii pentru 4 = a (1 12 din deschiderea fantei).sin x - Rezulti cii noua miqcare va f i defiaitii i n planul c.cos .9. de potentialul complex f ..3.

Cum fnsii rezistenta existii si se poate misura prin experienti. fizicienii au imaginat o schemi simplificatii a fenomenului. cum este cazul hidroglisoarelor * etc.Migcciri pot enf iale 2 19 tele lui. paradoxul rezistentei se rezolvi numai in parte. * L.suprafete de 'discont inuitate" care sint const i tui te din . In acest mod. insi infinit de apropiate de zona de discontinuitate cii. fn conformitite cu acea teoremii (cu neglijarea greutiitii proprii) Presiunea p pe aceste linii de curent nu poate diferi de presiunea p . 1950. . este mult mai micii decit fn realitate. De aceea metoda indiiatii aci. Helmholtz (1868) si Kirchhoff (1869) a. Aceastii zonii de apii moartii nu este complet lipsitii de misciiri.. Levi-Civith S. Exemple de r n i ~ c i r i plane cu suprafefe de discontinuitate qi explicatia acestor fenomene se va da la capitolele X I I1 ~i X X I 11. fiirii a se dezlipi ~i fiirii a crea o zonii de a p i moartii in spate.. zonii care se consta tii din observarea fenomenelor de mi~careale f luidelor reale. considerat cii ill spatele corpului se separii o zonii de fluih in repaus. 7-42.a. conform ciruia corpurile i'nconjurate de un fluid perfect in mi~carenu opun o rezistenfii.. in care suprafefele de discontinuitate ipotetice corespund cu cele reale. Asadar. care se fntinde la infinit fntre douii suprafete curbe ale ciiror urme pe planul de proiecfie au forma apropiati de aceea a unui arc de paraboli. h a i n t e de a se cunoaste cu exactitate iceste fenomene de separare a unei pirti de fluid din fluihul in mi?care generali. se folose~te numai in aiurnite cazuri. pentru a explica paradoxul Euler-D'Alembert. din zona din irnediata vecinitate a apei moarte. de tlnde rezultii cii si viteza tre. Jukovski. d e ~ i a fost dezvoltatii si perfectionatii de N. Sedov. adicii = presiunea constant5 de la infinit. fnguntrul acestei zone viteza este nulii ~i presiunea este egalii cu p. I.. ' buie -s i fie pe aceste linii egali cu viteza V. necesitind o cunoastere mai aprofundatii a fluidelor reale. desi diferitii de zero. Ploskie zadaci ghidrodinamiki i aerodinamiki.stratmi de virtejuri". E. . T. Rezultii din aplicarea teoremei lui Bernoulli pe liniile de curent din masa fluid5 in miscare. ci este ocupati de virtejuri ~i este inchisi in limi tele unor .. intrucit rezultanta presiunilor fluidului calculatii pe suprafata corpului. Descrierea amiinunti tii fluid perfect (81 f l u i d real (4 Fig.

ca punct de plecare o bazi de tratare comunii.v. cici IVI = Iwl= = u2 v2.220 A Hidraulica . la suprafata corpului ~i segmentul infinit A. Probleme de asemenea naturii apar in cazul formgrii vinelor lichide la iesirea dintr-un orificiu sau la . 7-43). si zona 1 inclusii Entre supra'fetele de discontinuitate si care 1 cuprind. sPnt paralele cu axele (fig. argumentul siiu este egal si' de semn contrar cu argumentele punctelor din planul z . + . cp si $ fiind functii de . = 0 s i treac5 prin 0. Miscarea din zona I are in dlanul z potent ialul complex 9 f . care este a priori necunoscutii. 7-44). deoarece suprafata liberi. Putem alege constantele adi tive astfel ca linia $ = 0 sii reprezinte liniile de separatie OD. .w si OD. Daci se reprezintii planul z pe planul f . studiul rni~carilorcu suprafete de discontinuitate zone: zona I. 7-43. in care miscarea se produce intr-un ctmp potential de viteze.oo se compune dintr-un segment y. la care linia de curent $ 0 se ramificii in jurul corpului.. Schernii la rnetoda generals pentru . poate f i determinati prin calcul. ~i $=const. y. urme ale suprafetelor de discontinuitate pe planul . iar modulul este egd cu intensitatea vitezei. w = -df - 7 u . confoim figurii 7-44.w.r. Astfel. de . Dupa cum s-a ariitat. in care zona If din plant11 z este reprezentati fn interiorul tgieturii aplicate dupii axa Op in planul f . Pentru rezolvarea problemelor cu suprafete de discontinuitate sau cu suprafete libere existi metode numeroase. sint formate din doui pirfi. care au. planul w . spectrul miscirii in conditiile unui fluid perfect se poate afla mult mai exact decit i i cazul precedent. formarea lamelor deversante. De asemenea. Viteza conjugati se reprezintii deci printr-un vector cu originea E 0 egal si simetric fati de axa reali cu vectorul vitezei reprezentat ~i el in n .iv. In cazul cind o parte din suprafata limiti este o suprafati liberi. a doua constant. linia OD. = OD. Fie deriva ta potentiallllui complex f: 7 =. Se consideri fluidul separat in dou: Fig. liniile y=const. Punctul 0 este punctul de stagnare (sau de impact). Aceste linii. o putem alege astfel ca linia a. daci se reprezintii variabila complex5 w P planul n u . a) Metoda general%. a p i moarti (fig. Reprezentarea planului z se face in planul f . indicati de Kirchhoff.

hodografele respective (ale vi tezei conjugate) sint reprezentati prin arce ale cercului de razii V.. Metoda hodografului la st udiul rni~cirilorcu suprafete de discontinui tate A Intrucit pe liniile de discontinuitate A.MipctSri potentiale 22 1 Cind 0. Presiunile se calculeazii.graful in raport cu axa Oil. particulii se aflii in miscare pe o linie de curent din planul z.r-espect ive . obtinfndu-se astfel fhnctiile . In sfirsit. A. totodatii. cu constantele adi t ive . deoarece viteza P infinit este paran leli cu u ~i egalii cu V. si y din planul w.$i piirtile imaginare. 'iar orin . din planul w . miscarea se obtine din ecuatia (7-117) prin int'egrare: 9 .. ' 9 9 - . Fig. reprezentatlfn planul w . Dacii functia V' este cunoscutii. si y2 de pe conturul corpului (fig.de unde: si dupii efectuarea integralei se separi si se egaleazi lntre ele pirtile reale . '7-43) trec E arcele y. extremitatea P' a vitezei conjugate descrie tot in planul w o curbii simetricii cu hcd-. Punctele de desprindere Dl. 7-44.p si +.. descrie hodograful traiectoriei. s-a admis c i viteza este cons t a n t i si egali cu V. ~ k c e l ede curbe y. ginea atit in planul z c9t si in planul w corespud punctelor de impact. observiim cii p u n c h l de la infinit I a1 planului z este reprezentat punctul I pe axa realii in planul w . D2 din planul z se reprezintii prin puncte corespunziitoare in planurile f si w. cu ajutorul teoremei l u i Bernoulli. ca ~i in celelalte cazuri. avind argumentele in planul w egale si de sens contrar cu argumentele 'punctelor corespunzitoare din planul z. extremitatea P a vectorului-vitezii ai acestei particule-vector.

2 T Diferenta se explicii prin faptul cii in practicii nu existi rezervoare de dimensiuni infinite.51. care aratii valori pesteO. 7-46). 7-45. 1 P= . lungimea lui fiind foarte mare. Se giise~te coeficientul de contract ie - . Prin metode mu1t mai simple (cu aplicarea teoremei impulsului) se giiseste de asemenea p = 2 . este introducerea funcfiei: T t Daca introducem in aceastii relatie pe w sub forma de unde rezultg Insii pe liniile de separatie h. $i aceastii problemii s-a rezolvat pentru un fluid flrii a se tine seama de greutatea lui. tiiiatii pe fundul unui rezervor infini t . Vom da numai rezuItatele pentru cazurile urmiitoare: Scurgerea prin ajutajul Borda. si s-a gisi t : 9 * TC E. ceea ce concord6 perfect cu experienta. iar pe suprafata corpului. Se n considerii lichidul flrii greutate (fig.lungime infinitii. Y = 0 = const. .i X = 0. ajutaje ~i deversoare. v a l e de sernenea f o r t e p r o p i t 5 de valoarea realii.. Calculele sint destul de complicate -9i delicate ~i necesi tii indeminare ~i experientii. datoritii lui Jukovski si Mitchell. XVI) .0 perfectionare a acestei metode. in cazul cfnd conturul este rectiliniu. dintr-un rezervor de dimensiuni foarte mari E raport cu liirgimea d a ajutajului.Scurgerea printr-o fantl de liitime constant5 si .611. problerna se rezolva mai usor b) Aplicatii.. Conditiile la limits fiind astfel inlesnite. presiunea fuhdului fiind foarte m i d (fig. Metodele precedente au fost folosite cu succes in mai multe cazuri. obf inlndu-se atit 1iniile de curent l i ber cf t ~i coef icienti i de contracf ie la scurgerea prin orificii. 7-45). Prin metode elementare (teorema impulsului) s-au g5sit lralori de crdinul Fig. V = V . dec. Scurgerea prin ajutajul Borda (vezi cap.". = 2+n = 0.

.exacieU'in m8su. P 7T in care tg 0 2 - a - 5' Fig.10. Metode aproximative pentru determinarea mi~ciirilornerotationale A In paragrafele precedente s-au aratat mai mu1te rnetode pentru deterrninarea miscirilor nerotationale. Scurgerea printr-o fanta dintr-un rezervor de lifirne finitii pent^-11 diferite valori ale raportlllui .se obtine din formula precedentg: 6 Valorile lui p calculate sint verificate de experienti pina la a doua zecimala. Scurgerea printr-o fantg de Jiitime constantii ~i lungime infiniti.3. 'la fundul unui rezervor infinit a Fig... Pentru alte cazuri studiate si pentru calculul larnelor deversante a se ' vedea capitolul X V I I . 7-47.1 -1. 7-46.a in caie condif iile la lirnita se pot exprima-prin relatii matematice exac te si daca ~i ecuatiil'e diferentiale 9 .0 ctg 0. 7. Aceste metode pot f i denumite' . S-a gBsit prin calcul exact: 1 2 . bazate in special pe proprietatile functi ilor anali t ice 'de o variabilii comnlexii si oe orincioiul re~rezentiiriiconforme. 7-47)..Scurgerea printr-o fantii de latime constantii a dintr-unrezerjror de IBtime b (fig.

fie P' printr-o metodii mix& Aceste r. rezultii 9 . nu poate f i giisitii prin metodele cunoscute.solutii exacte. 7-48. . F i e punctul P prin care trec liniile JCi = C1 ~i $ = C si fie $.B.ajutate uneori de procedee experimentale bazate pe analogii ..ale liniilor de curent si ale suprafetelor (sau liniilor) echipotentiale admit . in cazul cind ochiuVitezele respecfive se rile retelei sint mici. In praciicii ins5 se . Calculul a~roximativ efecse tueazii fie analitic. . Darcurse in t i m ~ u l6t pe liniile de curent respective a l i celor doug m i ~ c i r i . neputfnd construi o astfel de retea pfnii-11 infinit.solutia problemei.intr-o anumitii zonii a planului. fie grafic. 4) si (cp. obtine cu suficientii kxactitate.tsv. calcule au ca prim obiectiv construirea unei refele complexe ortogonale. d i n triunghiurile asemenea PA. nefiind datii. In asemenea cazuri se poate totusi giisi . Este evident cii. Miscarea migciri rezultantii va avea reteaua A 9 Pentru a compune misciiri le vom construi retelele astfel ca ech idiferentele funcfiilor de curent ale &lor douii mi~ciirisii fie egale: = = const. valorile de la infinit ale cimpului misciirii trebuie obtinute pe alte ciii: a) MetodFi graf icFi de compunere a douii migciri (fig.948) cunoscute prirl retelele respective :Fig. formate din liniile echipotentiale si liniile de curent ale mi~ciirii. 7. si PA. Metoda grafici de cornpunere a doug (cpl. din rapoartele: 4 Pe de altii parte. . 4). sau cSnd suprafata liberii a fluidului.B. dacii se fntrebuinteazii metode aproximat ive de ialcul. . a spatiile . intilnesc cazuri numeroase cind limi tele unui fluid in miscare sint conturate de pereti sau de corpuri solide ale ciiror forme geometrice complicate nu sint date analitic sau nu pot f i exprimate prin functii simple.

s i se poatii inscrie In fiecare ochi a1 retelei cite un cerc. Rezultii . Dacii pe o linie de contur (care este linia de curent) se cunosc punctele de intretiiere cu liniile echipotentiale. In general. Aci vitezele sint aproape egale in iectiune. Pe misurii ce ne depiirtiim de sectiunea I . riguros. raportul ..const. Debittil care curge intre doui linii de curent * 66 +b ~i +.. se poate deduce toatii reteaua in modul urmiitor: se duc diagonalele A A ' :i BA'. aceasti din urmii condifie nu este teoretic Indeplinit. se obtine o retea de piitrate curbilinii . eroarea este micii. fnsi practic. rezul t i : adicg v'iteza punctului P in mi~carearezultantii are directia -diagonalei 8s b) Metoda graficY de construcfie. iar in cazul retelelor din piitrate curbilinii. si = const. atft timp cft se menfine . Pntr-un. ochiurile retelei sint drep tunghiuri curbilini i asemenea fn toatii reteaua. toate la 45" fati de y + A . coincid cu doi pereti rigizi ai conturului. CB' etc. 0 este Daci liniile + a -. fiind de ordinul de miirime a1 grosimii liniilor desenate. A~adar. m fiind un ntlmir Pntreg Viteza in orice punct se obtine din relafiile (7-119). ~i $b = const. liniile echipotentiale au curburi mai accentuate. ochiurile retelei vor fi toate drept" unghiuri asemenea. Dac5 80 se ia Y = 1.Cornparind -cu penult ima relatie. cind conturul dome89 niului rni~clrii este dat. Se alege. Tntr-adevir .K . se va alege S+ astfel ca. sii se taie ortogonal. Ca verifi'clri. Pentru construct ia retelei se foloseste un procedeu de aproximki succesive si urmirind ca liniile cp = const.a retelei potentiale.K = const . se va vedea ca si diagonalele'sii se taie ortogonal.. BR'. In exemplul din figura 7-49 pleciim de la o linie de potential I care taie ortogonal peretii si difera foarte putin de o linie dreaptii. dup5 fmprejuriiri. daci se iaVi($5 1. punct al retelei 6s si 6n fiind laturile ochiului dreptunghiular.9 6s 8n K.

B. Se . Normalele A. B. Spectru1.. La trasarea refelelor este de mare ajutor cunoasterea chiar numai a cftorva linii ale retelei. Fig. cind conturul este dat prin apreciere vizuali.C. 7-50). BB. 1. Fie deci. in general. BIB. C' printr-o curbii care este o linie de curent.? determini o nouL linie de curent. 3. 2. Cu oarecare exercitiu.. astfel c i pot trage de la Pnceput. se obtin rezultate suficient de exacte.laturile poligonului ARC. la curba ABC. duse la curba AIBICl furnizeazii punctele de intersectie A. unii calculatori capiitii o TndemTnare deosebi t i . Schema unei retele drep tunghiulare . o rniirirne scalar5 u.. o retea destul de exactii.A.A. Cl.In tot planul.. 4 Fig. se duc iargsi perechi de diagonale la 45" care se Tntilnesc in A.. A 7 c) Metoda analiticg aproximath4 prin diferente finite.. In cazuri mai complicate. 6y prin can tititile finite a. daci se lucreazi cu lngrij ire. formeazii astfel piitratele curbilinii A B B. prin procedee experimentale.. etc.B. Se duc normalele AA. iar aceste punct.unei rni~cgri-plane potenfiale se poate determina prin calcul. trebuie fgcute multe Tncercgri. respectiv b ~i sii considergm grupa de cinci puncte fnvecinate care fac parte dintr-o retea drep tunghiularri : 0. B'. B. conditia: Sii inlocuim elementele diferentiale 6 x . restul retelei construindu-se prin procedeul grafic ariitat. 7-50. 7-49. C. ci ~i In toate domeniile fizicii unde exists un d m p potential. C etc.. Apoi din punctele A. Ci. ping se reuse~te a se construi o refea care Tndeplineste conditiile aratate.. pe hirtie de calc suprapusi. CC... care fndepline~te. Se unesc toate ptinctele de intersectie A'. Desi ducerea unor drepte la 45' este migiiloas5. plecfnd de la ecuatiile diferenfiale ale lui Laplace: Acest calcul este valabil nu numai Pn hidrodinamicri. Metoda grafici de constructie a unei refele potentiale. 4 (fig. BCC.

~i extrapolare. b se obtine ecuatia: d n + (E + 6 (hu3 + "l) 8) (h &) + . 7-51. . fn figura 7-51. Au are i n nodul 0 expresia simpl5. elemen tele diferenf iale se calculeazii prin inter. obf inindu-se ecuatii algebrice de tipuri speciale.(7. Astfel.: Dacg sInt n noduri. cPnd a = b In =h . a . unde reteaua de piitrate este intersectatii de linia C a conturului.123) Fig. pentru punctele 2' ~i 4' situate la jumiitatea distantelor 20 si 04 se poate scrie: Aplicind un procedeu analog n pentru cazul reprezentat P figura 7-51.cazul unei retele de piitrate.Mi?cciri potent iale Se poate scrie: Se constati c i ecuatia diferentialii de ordinul 2 se transform5 fntr-o ecuatie liniarii algebrici cu diferente finite. Pentru obtinerea ecuafiilor la nodurile din veciniitatea conturului. se obfin n ecuafii algebrice lin'iare pentru care exist5 metode c unoscu te de rezolvare . Calculul ling5 conturd care intersecteaze o retea dreptunghiularg .

Colorarea firelor de curent cu crlstale de perrnanganat de potasiu 9 I A 9 1950. cunoscute sub denurnirea de rnetoda relaxirii * sau . se obtin apoi prin interpolare. t d) Metodii experimental5 : model hidraul ic cu trasarea l illi ilor de curent cu coloranti (Pra~iletc. sau prin plutitori lukinosi care sint fotografiati in termi tent. I.. R . . P. obtinindu-se astfel si o imagine a cimbului vitezelor. Rezolvarea insP a unui nurnir mare de ecuatii liniare prin metodele obiqnuite ale algebrei necesitii consurn mare de tirnp qi de rnuncg. iar liniile pentru care u = const. ~elaxatio'nsmethods. Pentru liniile de curent la suprafata lichidului se vizualizeazii miscirile prin pulbere de licopodium sau de aluminiu. R. Kantorovici qi V. e) Metodii experimental2 : model de mi~care care admite un cimp potential de viteze. Southwell. lichidul fiind animat de o miscare laminar% intre doi pereti de sticll foarte apropiati #(MetodaHele-Shaw). se amestecii in masa lichidului (fig. Oxford. .si rnai bine . Dumitrescu ~i colab. V.). Moskva D. Priblijeniie rnetoda viqeevo analiza. In figurb 7-53 se d i imaginea unei misciri Fig. Baza teoretici a acestei metode se va expune -la . 1955). de aceea se folosesc unele rnetode de aproxirnatii succesive. 7-52.).pasulU h este rnai rnic). ca in experienta lui Reynolds. 1940-46. Krilov. * Vezi L ..Se obtin prin aceasti rnetodi valorile lui u in nodurile retelei. K . Hele-Shaw Fig. h t r .o cuvi foarte plati se studiazi miscirile comDuse dintr-un cur& cit mai cristale si solutia colorant5 este antrenati pe oarecare distanta pe firul decurent.se folosesc ma~inilede calculat. eozini. 7-53. Vizual izarea firelor de curent se facg. V. Studii ~i cercetiri de rnecanicri aplicati (Acad. phiice. Metoda d i rezultate cu atit rnai exacte cu cit reteaua de puncte este rnai deasii (cu clt . permanganat de potasiu etc. prin difuzare.. cu ajut o r d unui numir suficient de mare de injectoare fine din care iese un lichid colorant (fucsini.Miscarea fluidelor vPscoase". Trasarea firelor de curent dupi rnetoda vizualizatii prin aceasti metbdi. 7-52). In afar2 de retele drep tunghiulare se folosesc In anurni te cazuri retele triunghiulare a u hexagonale.

D.S. 7-54. pe care o face cunoscutii In 1931 la Congresul de navigatie de la Venetia gi Conferinta ener getici de la Londra. 7-54. Aparatul poartii denumirea de E. In special de irigatii. A A . cea mai interesantii este aceea cu curentul elec.. trecfnd prin galvanometru ~i creionul metalic.. Pregitirea sa ~ t i i n t i f i c i fost de inginer de la Institua tul de c i i de comunicatii de la Leningrad.R. precum ~i de deversorul lateral. Dii metode noi pentru calculul formei suprafetei libere a cursurilor de a p i naturale. Conduce sectorul de tncerciri fn constructii pentru irigarea Turkmeniei . G. Intrucit in numeroase fenomene din naturii apar cimpur de vectori care derivii dintr-un potential. aceste tnsugiri au fost puse in valoare gi Pavlovski devine profesor ~i activist pe tirImul muncii sociale. un potentiometru 3. un arnpermetru si un voltmetru .Indreptarul hidraulic". un circuit care uneste sinele I ~i 2 inchizindu-se prin electrolit si fiind alimentat de o baterie d i cdrent continuu sau de un transformator de &rent alternativ . In Crimeea. Electrolitul din cuvii poate fi inlocui t cu o foaie de grosime uniform5 dintr-un material conductor. lucrare de rnari proportii. orjficiul semiinecat 9. curentul este previizut cu reostaful R..D.. Se ocupi de probleme din hidraulica construcfiilor.a. In cazul folosirii curentului alternativ. A lisat 100 de lucriri. De tIn5r are ocazie s i participe la Intocmirea de lucriri hidrotehnice. o punte condudtoare intre potentiometru ~i electrolit. In 1924 propune o formu15 noui pentru coeficientul lui Chezy. A 1 9 9 A 9 A N.Indreptarul hidraulic".. in 1 931 . N.f ) Metodii experimentalii ba~atii pe analogia electrohidrodinamicii (N. se pot studia miscirile potentiale ale fluidelor cu ajutorul unui aparat bazat pe analogia acestui fenomen cu oricare din urmiitoarele fenomene: curent electric. Imagineazi pen tru rezolvarea proble melor de f il tratie sub presiune .HidraulicaU. In Asia Centrali.S. cimp electrostatic. Pavlovski. Public5 (1918-1922) lucrarea fundamental5 : . douii sine conductoare I si 2. care-9i gisegte aplicare 9i azi. lucrare cu material bogat gi chiar original. deoarece s-a r e u ~ i t .datoritii & special lucriirilor lui N.Teoria mi~ciirii apelor din teren sub constructiile hidrotehnice gi principalele ei aplicat ii". sector devenit In 1921 Institut de cercetiri gtiintifice de amelioriiri. apoi In 1930 -1931 . G..Despre mi~careaneuniformi a apelor In teren". In 1937 publicii . cimp magnetic etc. galvanometrul este inlocuit cu o cascii telefonici (fig.metoda fragmentelor". organizeazri laboratorul de hidraulici gi formeazii renumiti oameni de gtiinfl In hidrotehnici. In 1928 scrie . a). N. Pavlovski (1884-1937). un galvanometru de zero G si un stil (creion de mital conductor) 4 . In 1924 publici . Dintre toate analogiile. un a1 treilea circuit care leagii 1 cu 2 ~i cu potentiometrul.tric care trece printr-un corp bun conduciitor de electricitate. sii se construiascii un aparat cu ajutorul ciiruia se pot trasa retelele misciirilor potentiale cu suficientii precizie. c). dind dovadi de calititi exceptionale de om de gtiintii gi inginer organizator. Dupl Revolutia din Octornbrie. (adicii electroghidro-dinamiceskii analoghii) si se compune din urmiitoarele parti principale (fig. intrerup toru] K . ai c5rei pereti laterali modeleazii la scara geometric5 necesarii conturul misciirii .A. Tra teazi problema f il tratiei cu ajutorul functiilor analitice gi propune rnetoda analogiilor electrohidrodinamice (E . Pavlovski)"..A. lucrare clasici. curent termic. A A A * N. In 1932 este ales membru activ a1 Academiei de $tiinte a U. 7-54): O cuvii din material izolant (fig.) . continind electrolit.Despre fil trarea apei prin barajele de pimInt pe fundatie impermeabili".

~i R. zero. R. Analogia electrohidrodinamici (Pavlovski) curent se stabile~te prin circuitul secundar. Presupunem cii fixiirn coniactul C intr-un punct deterrninat. asa cii el separii pe potenfiometru dou5 rezistenfe determinate. putind f i rnutat mai aproape de ~ i n a sau I de sina 2. 7-54. un alt 9 A Fig. pentru care obtinem o alt5 linie echipotentialii. In acest mod se traseazii o linie echipotentiali.. deplasiim contactul (3) in altii pozitie. hutfnd vfrful creionului. un curent electric se stabileste fn stratul de electrolit. Misciim apoi stilul In secfiunea transversalii a curentului electric. trecfnd prin potentiometru. sii realiziim acelasi raport de rezistente R3/R4ca R.Schema circuitelor este redata in figura 7-54./R. i'n acest caz.zerou. De asemenea creionul 4. Prin includerea circuitului de alimentare se creeazii o diferenfii de potential intre I si 2. hcerciirn. \ j . a). astfel ca galvanometrul sii riimfnii mereu la. 0 . ~ ~ i i s i icu vfrful stilului pe fundul cuvei pentru m a lgsa o urmii durabili. unde rezistenfele electrice sfnt notate astfel: In figura 7-54. Curbele ce obtinem ne ajutii apoi la construirea fntregii refele potentiale cu mult mai exact decit dup2 simpla apreciere vizualii. 7-!54. este supus la o tensiunelelectrici variatii. Contactul 3 poate fi mutat fn diverse pozitii la care corespund o infinitate de tensiuni. instrumentul &at2 . Dacii dorim a construi o altii linie echipotentialii. a este modelat un tub difuzor de o form5 specialii. tensiunile in 3 si 4 sint eiale si prin galvanornetru nu mai circulii nici un curent .. (fig.

[14].a normal5 s i ia valori date pe aceasti suprafati.1. [2]. 7.- - - Analogia electrohidrodinamicii este reprezentatg in tabloul urmiitor : Tablou analogic Fenomen hidrodinam ic Potential de vitezl (p Linie echipotentialg (p = const. problema se c heaml problema Neumann.4. cap. suprafata liberl sau hidro-izoiatoare (dn 1ds) Suprafata electro-izolatoare linie de curen t (dn ds) (c = coeficient de conductibili ta te) Metoda E. *lufnd in considerare condif iile 1.D.1. astfel ca s i ia valori date pe o suprafat. este poteritialul de viteze. cunoasterea proprietitilor acestor funcf i i este de mare irnportanfii. Dezvoltarea metodelor generale de rezolvare a misciri lor spatiale si expunerea teoremelor de matemat ic2i corespunziitoare iesinh din cadrul unui tratat de hidraulicii destinat mai ales inginerilor hidiotehnicieni. baraje) sau prin terenul de fundatie pe sub corpul barajelor (v. considerati regula tii E domeniul misciirii. [3]. Generalitgti Dupii cum s-a stabilit la paragraful 7. X X IV). Functiile care satisfac ecuatia lui Laplace fiind functii armonice. Pentru studiul mai aprofundat a1 problemelor de sub titlul de mai sus sint indicate lucririle [l]. vom trata numai citeva exemple care necesiti un aparat mai simplu. limiti. ~i mi~careaapelor subterane. Problemele de misciiri 7 . are intrebuintare largii in special in studiul infiltratiilor prin constructii hidrotehnice (diguri.A.G. Se demonstreazii existents unei solutii pentru un numiir mare de cazuri. daci functia cp trebuie determinatii astfel ca derivata . MIWA RI NE ROTATIONALE T RI DIMENSIONALE 7. pentru rezolvaria problemelor de acest fel.dU ds Linia de curent. miscirile potentiale ale unui ' fluid necompresibil sint guvernate de ecuatia de'continuitate si de ecuafia lui Laplace: In care g. DacH se cere determinarea unei functii armonice cp. Vom rnentiona c i probleniele de misciiri potentiale se deosebesc fn douii clase.4. care apartine n sau este la limiia domeniului. problema se numeste prohlema Dirichlet. Elementul unei linii de curent = ds Intensitatea curentului: i = c . Elementul unei linii de curent = ds Viteza v = ds Fenomen elecfrodinarnic Potential electric U Linie echipotentiali U = const.

dupii axa Oz. si v. Ecuatia de continuitate in coordonate cilindrice este [v. Descompunerea vi tezeloryla migciiri cu sirnetrie axiali . liniile de curent ~i liniile echipotenkiale sint ident ice P planele meridiane. 7-55). liniile de curent. for0 + mu la (5-7") ] A 9 T Fig..2. iar ve = 0. introducfnd aceste expresii ale vi tezelor in ecuatia (7-124). Pentru rezolvarea problemelor la lirni tii. - sau a (-T V ~ )+ (. Vi teza unui punct V se descompune . unui plan meridian. ..dz) sii fie nulii. De fapt.directia lui I.dr.suprafatii de curent". 7-55. Suprafetele de curent intersecteazii suprafetele echipotentiale dupii cercurile paralele cu planul xOy. lucrarea se fundament. cu centrele pe axa Oz (fig...ionala este: Aceasti relatie exprimii si conditia cii viteza derivii dintr-un potential definit prin: T A Intr-adevgr. astfel ca reprezent area geometric5 a rnisn cirii apare ca o retea plan2 ortogonali. t . surna debitelor care trec prin fetele unui paralelipiped curbiliniu elementar (rdO.. descriu o .4. dupii . prin rotirea ty .alii [ 2 ] .. cu ajutorul ecuatiilor integrale a se vedea lucriirile lui Caius Iac. se constati cii aceastH ecuatie este verificatg: Ecuatia de continuitate devine In acest caz: .plane rezolvate P paragrafele a-nterioare sint exemple de solutioniiri ale -unor n cazuri de deterrninare a unor functii arrnonice de doua variabile.. 7. Curenti cu simef rie axial% Daca axa de sirnetrie este Oz.123) ~ceas'tii ecuatie se rnai poatepdernonstra punind conditia ca. par. 5-3.ob si. (7. in v.V Z ) T = 0. in special. Conditia ca rni~careasii fie nerotaf.

Schema retelei potentiale a unei m i ~ c h . = 2 x r V d n = 2nd 4. linii de curent continutein acest plan..d r- . din relatiile (7-125) ~i (7-127).+ . E care d n este distanta intre n doul lirlii JC ~i JC d+.125) ~i (7-127) se obtine conditia de ortogonali tate r Fluxul care trece printr-o coroani circular5 elementarii de raz5 interioarii r gi litime PP' = dr este (fig.Dig -acea. reprezinti. Debitul I P care trece printr-o c ~ r o a n icir. deoarece din relatiile (7. functia de curent a lui Stokes: 7 Intr-un plan meridian. curbele definite prin ecuafia Jy = const. Pntr-adevlr : d+ = d4J dz d4J . se poate obtine functia de curent JC. 7-56..i cu simetrie axial2 cularii de raze ri ~i rk este: + / In sffrgit.r . pentru valori diferite ale constantei. 7-56):' dQ = 2xrdr v. definite cu ajutorul unei functii Jy. astfel ca: 7 7 -. Aceste linii taie ortogonal liniile echipotentiale cp = const.dr = r -89 a av d z .stii ecuatie diferentiali se obtine functia cp..Fig. si v. dac5 potentialul de vitezii estecunoxut. din care se obtine Jy. ~ c u a t i ade continuitate (7-126) este satisficuti si de valoFile lui v. lntroducind aceste valori E ecuatia (7-124) se obtine conditia de nerotan tionalitate sub forma ecuatiei diferentiale (7-128).

Un exemplu sirnplu a1 unui curent potential cu simetrie axial5 (fig. r = 0. pentru a inlocui corpul solid de rotatie. Funct ia de curent JI se determinli cu ecuaf ia (7-129) sau cu ecuatia (7. Misciiri datorite unui sistem de izvoare. fn jurul unui corp solid fix care posed5 o ax5 de simetrie coinciztnd cu direcfia generalii a migclrii fluidului [l]. Metoda a fost folositii pentru prima oar5 de Rankine. in jurt~!cgruia curge fluidul. ZJ. cu un sistem de izvoare. Astfel: de unde: Fig. deci originea este un punct de stagnare. Aplicatii importante ale acestor mi~cgrise intflnesc la tuburile difuzoare ~i la rnivarea unui fluid uniform ~i paralel in infinit. v. Curent cu simetrie axial5 ciilre un plan de oprire Liniile de curent din planele meridiane sfnt deci hiperbole de gradul trei.. gradul zero.130).' astfel fnctt suprafafa de separatie care se forrneazii in jurul acestor izvoare siifnchid5 o zonii care sii ia forma corpului solid y . functie Bessel de prima specie.3. 7-57) este mifcarea a1 cgrei potential de vitezl este: Se observi imediat cii functia cp verificii ecuatia de continui tate (7-126). = 0 . Acest curent poate fi folosit la darea formei tubului de aspiratie a1 unei turbine. I( putfnd fi un num5r real sau imaginar. altele negative. Se observii cii pentru x = 0. 7-57. = 0. 7. Solutia generalg a mi~ciirilorpotentiale cu simetrie axial. unele pozitive. a fost d a t i sub forma: T care primul factor este: n iar factorul a1 doilea: F2 = JO ( K r ) = 1 - Y2r2 22 + *K4+ 2242 l(6re 224262 + .4. in cazul m isciirilor tridimensionale.. M i ~ d r iin jurul unor corpuri de rotatie 9 Metoda compuneri i izvoarelor s-a folosi t ocazional in cap i tolele precedente ~i mai ales la misciiri plane potentiale.

Pentru ca liniile de curent ale fluidului in infinit sii nu fie alterate. Intrucit problerna direct5 este mai totdeauna foarte'dificili. adicii : Q CP=4v 47% 4xp. 0.0. se studiazi problema inversg.* Fig. 7-58. Izvor reprezenta t En coordonate cilindrice ' Fig. In coordonate cilindrice Potentialul de vitezii se obtine prin insumarea potentialelor celor dou5 izvoare. revine la 2 o raz5 OP care face unghiul y cu axa 02. Pereche de izvoare. Cunoa$ern deja potentialul de viteze in cazul unui izvor pozitiv Q: + Liniile de curent. care sint razele ce ies din 0.: . adicg punctul IP se afli pe b) Pereche de izvoare.Q in punctele O. considerind o serie de cazuri particulare ale unor sisteme de izvoare care ar putea constitui solutii apropiate de solutia problemei directe. este necesar ca suma debitelor izvoarelor pozitive si negative sii fie nulii. 7-59). 7-59. avfnd debitele tiv 0. z) f a t i de centrul 0 de la jurngtatea distanlei. 7-58) cu axa Oz: Conditia ) C = const.= cos = const.. d sau. De zceea vom considera rnai departe citeva din cazurile cele mai caracterist ice. (fig. a) Izvor pozitiv sau negativ. respect' . introducind coordonatele cilindrice ( r . 4 i . se obtin cu Lajutoru1 ecuatiei (7-130) pentru care s-a ales un sistem de coordonate cilindrice (fig..dat. + Q ~i .

.a functiilor cp si .COS y 2 ) . 9 - p . respectiv 0. A ) - 4 .. . I Fig. 9 7 A In care p = \Ira + z2. Liniile de curent ale izvoarelor sint raze.(COS y. . Insumind valorile lui JI peiltru ce1:e douii izvoare f Q rezultq funciia. . v - c) Dublet. uniform. 0. .3. pentru fiecare izvor. expus5 la 7. drep te paralelecu axa Oz..viteza uniform5 a curentului. +4x Q (COS y1 . (7-1333) Q . t d) Pereche de izvoare +Q.C1 de la punctul b) precedent: - y si y fiind unghiurile cu axa Oz a razelor vectoare p . caracterizat printr-un moment M. sint.pentru a + 0 . considerind pe Q suficient de mare pentru ca produsul2 a Q sii tindii spre o limi tii finitii M i se obtine miscarea produsii de un dublet. -cos y2).10-b). dirijat in kensul lui z negativ.1 2 r2V. Apoi - . . raze iesind d jn O1. ~i obf inem lini ile de curent reprezentate in semiplanul superior a1 figurii 7-60. . . Functiile rp ~i se obtin prin suprapunerea mi~ciirilorcomponente: +=-. Potentialul de vitezii si functia de curent a l t acestei misciiri se obtin prin trecerea la limitii .236 Hidraulilca Liniile de curent 4 = const.Q a ~ z a t i iTntr-un curent parale1 + Mivcarea f i ind axial-simetricii putem construi liniile de curent dintr-un plan meridian zOr prin metoda insumiirii grafice a cimpurilor scalare. Dacii facem pe a sii tindii ciitre zero. Pereche de izvoare Q. de curent: Q z+a Z-a . iar ale mi$ciirii paralele.. -Q asezatii intr-un curent paralel. InsumSm mai intii cimpurile izvoarelor O. Fie 2a distanta dintre izvoare gi V . 7-60. .

p2 = z . = z a.. = O este format5 din segrnentele he dreaptii . ca ~i in cazul problernei precedente. ~i p2 in ecuatia (7-138). = a".cos y. Curent paralel in jurul unei sfere (fig. e) Dublet agezat intr-o migcare paralelg. Tn ecuatiile (7-139) se poate pune in evidenti raza a. Din ipectrul misciirii se constatii cii suprafata de curent cj. Putem calcula viteza pe suprafata sferei ~i distributia presiunilor.. Din relatia (7-140) ~i tintnd seama cii z = p cos y ~i . p. . = 0 se ia z = 0. = 0 pentru r = 0. Vi teza se reduce pe suprafata sferei la vi teza tangentialii v y tn planul meridian.. B w si suprafafa ovalii A C B D . Punctele A ii B rezultii din condifia v. Ridiicina realii z = 2. Suprafafa ovalii obtinuti teoretic este o forrnii hidrodinamicii a unui corp. deoarece PQ dz = 0. dacii fn ecuatia cj. Dublet a ~ e z a ttntr-o rni~care paralelii (curen t paralel in j urul sferei) Se vede cii ve = 0 pentru: P" = 2x v- . Prin schirnbarea sernnelor la z. Adici sfera cu raza p = a este o suprafatl de curent. suprafata de curent = 0 este reprezentati de sfera cu raza a ~i segrnentele . se obtine o altii ecuafie a ciirei riidiicinii reali 2 = z. In sfirsit.Ensurniirn acest cirnp cu cirnpul miscirii paralele si obfinern liniile reprezentate in semiplanul inferior.p sin y.r2 2 Componenta radial5 gradient a1 lui cp: 89 .+ dz ve=-dp dp dz z Cum . Astfel: + + n Liniile de curent sint redate in figura 7-61 P dorneniul exterior sferei. se obfine o ecuatie in r care. a ecuatiei precedente dii punctul B . y fiind unghiul lui p Fig. 7-61. .. Cu alte cuvinte.. intrucit viteza cimpului pe aceastii suprafati este tangentialg.co A ~i B co. 7-61). dii pozitia punctului A .139) 4xp3 a vitezei vp se obtine ca + M 47cp3 dz dp 3Mz 4c * 7p ..w A . Functiile cp ~i ale mi~ciiriislnt in acest caz: + + cp=v. rezolvatb. dP P Mr2 (7. rezult5: dp / .a pentru zona din dreapta a ovalului. deterrninii pozitia punctelor C si D de pe axa Or.z+ Mz 47cpS # cu p = + r2 +z-- 1 v. Din ecuatia (7-136) rezultii prin derivare: 9 + 9 In care p.v .

Izvoarele pot f i linifornze. 7-63. Din formula anterioari rezults c l presiunile cinetice maxime se produc in punctele de stagnare A ~i B: . In care introducind pe V2 din formula (7-14 1) se obf ine: In figura 7-62 se d 5 distributia presiunilor pe sferi a acestei rni~ciria unui fluid perfect. V = V. sin y 2 3 -2 Presiunea pe suprafata sferei rezul tii din teorema lui Bernoulli : Rentru r = 5 a. adicB P 2 = P r = 0 (paradoxul Euler-D' Alembert demonstrat anterior pentru un corp cilindric). adici distribuite de-a lungul unui segment a1 unei linii drepte sau curbe.. n Potentialul de vi tezi se calculeazg i n cazul izvorului liniform (fig.ci pentru z = 0. 7-62..3 V q . rezultanta fortelor de presiune este nuli. v.-adicii distribuite pe o suprafatii P interiorul unui contur dat.A 738 - Nidraultca Pentru p = a. Izvor liniform f) lzvoare distribuite dupg o Iege oarecare.112 - iar presiunile cinetice minime (depresiuni) in punctele C si D : Spectrul mi~c5riifiind simetric fat5 de ambele axe de coordonate. sau supcrficiale. V = 0 . 1 Fig. 7-63) cu legea de distributie q (e) .. adici pe suprafata sferei: v = -. Distributia presiunilor unui curent paralel pe sferg Fig.

se obtine o suprafats de separatie inchisi. 7-64. Folosind rnetoda lui Rankine rnenfionati la inceputul acestui paragraf au fost obtinute mi~cgrile potentiale E jurul unor forme numeroase n de corpuri avind o ax2 de rotatie. Mi~careaPn jurul unui profil aerodinamic (form5 de rotatie) D6m ca eremplu. intr-un curent paralel la infinit. Functia de curent pentru izvorul pozitiv Q este.M i ~ c d r i potenf iale 239 iar Pn cazul izvorului de suprafatl: g) Mi~careain jurul corpurilor de rotatie. d u p i G. Fig. cazul cind priri cornpunerea unui izvor punctual +. conform forrnulei (7-132): Pentru izvorul distribuit .Q distribuit uniform pe segmentul OB. impreuna cu o m i ~ c a r euniform5 parale15 de vitez5 V a .Q in punctul 0 cu un izvor liniform de debit .Q: Se glseste prin integrare: Functia de curent rezultanti este: . avTnd forrna unei aeronave dirijabile foarte fuzelate. Fuhrmann.

iar in partea inferioari liniile de curent ale migcirii rezultante In jurul corpului de rotatie. Lungimea totali a carenei este . conform teoriei expuse. Intrucit aceasti forrni subtiati spre pupi permite curgerea fluidului In j urul corpului fgri desprinderea gi f i r 5 formarea de virtejuri mari. experientele au dovedit o coincidenti buni a curbei distributiei presiunilor reale cu curba distributiei presiunilor calculate ca fluid perfect.Suprafata de rotafie care incliide sistemul de izvoare este: In figura 7-64 se reprezinti in semiplanul superior liniile de curent numai ale sistemului de izvoare. Lungimile a ~i b se determini prin conditia c i vitezele in punctele A gi B' sint nule dpuncte de stagnare).

Astfel.area fluidelor reale. ia deplasarea fluidului prin miscarea unui corp solid si chiar la miscarea unui fluid in jurul unor profiluri curbe. se descompun in numeroase alte virtejuri care se propagi in intreaga mas5 a fluidului. ale vitezei sau ale presiunii. rni~cirileiluidelor reale sint insotite de mi~c5r-i de rotatie ocazionate de aparitia unor fire de virtej. Urmgtoarele notiuni. vedem apirind virtejuri la nluchiile unui corp aflat intr-un fluid in miscare. i n punctele c.prin analogie cu liniile de curent . vectorul-vi tezi unghiularii care caracterizeazi miscarea de rotatie a particulei iluide in jurul axei instantanee de rotatie. In acest capi to1 se studiaz5 un model de miscare intermediar intre miscarea potential5 si misc. ~ l u i d u ise va considera perfect: deci fir5 se lda in kalcul pierderile de energie prin irecare. aplicati la un moment dat. continue. la muchiile unui orificiu. 'datorit5 interventiei unor forfe de frecare chiar fdarte mici. care apoi.Capi tolul VI I I Migcgri potenfiale cu virtejuri De cele mai murte ori. Aceste misciri poten'fiale cu ~~Trtejuri cteeaz5 un tip special de rezistenfe. -. Anafoarele din apele curga toare.. dar particulele sale vor putea Ti animate de misciri de rotafie (miscare de virtej.4 s-au defini t conform formulelor (5-1 1) componentele vi tezei de rotatie G . tromhele din atmosfer5 sin t tipuri de virtejuri de mari proportii. 1 Intensitatea vitezei unghiulare a virtejului este: Se nume7te linie de virtej . La paragraful 5. ~ d e s t ecomponente sint: 9 7 .are constituie acea curb%. Linie 'de vtrtej. misciiri turbionare). au nevoie de preciziri si complet5ri. Originea virtejurilor este in general in discontinuititi ale conturului. Ecuatiile unei linii de virtej sint: .curba tangent5 la vectorii G . a1 ciiror calcul este dat in capitolul I X . din care unele a u fost cleja introduse.

Intensitatea virtcjului.nx A d df du dt . dt df du - Inlocuind sub semnul integralei (8-4) pe dv - dt ' dt ' si dw . limitat. Dacii se consider2 o curbii inchisii si liniile de virtej care trec la un moment dat prin toate punctele care apartin acelei curbe. aria unei secfiuni drepte normalii pe virtej.- Ydy 4-Zdz) - 1 - P ( z d x d (F)} .2. Fir de virtej. formatii din particule de-ale fluidului care se miscii o datii cu fluidul (deci o curb5 fluids) ~i sii scriem derivata fat5 de timp circulatiei I?.tub de virtej". consideratii Fntre douii puncte ale acelei curbe. y. circulatia de-a lungul unei curbe inchise fluide s< mentine constant2 in 'timp. cu d 2 rezul ta : dp + -dy + 2 dz) -1dy dz dt (Xdx . spatiul cuprins in tubul de virtej se cheam5 f i r de virtej". 9t Intrucit coordonatele x . TEOREMELE PRlNClPALE ASUPRA VIRTEJURILOR 8. dacii nu intervin alte forte exterioare decit cele masice care derivii dintr-un potential uniform".(11 dx) = . Se numeste indoi t u l produsului dintre v i teza unghiulars w ~i S .du -1 ud (dx ) . ins5 de lungime indefiniti. z ale unui punct de pe curba fluidii variazg cu timpul.Suprafat6 de vErtej se numeste acea suprafatii care este tangent5 la linia de virtej care trece prin orice bunct a1 ei.CLI expresiile dt din ecuatiile diferenfiale ale mi~ciirii unui fluid perfect: si inlocuind paranteza a doua 9 v2 .. Tub de virtej. Sii consideriim o curb5 fnchisii.1.2. 8. se formeazii o suprafatii care inconjurii o infinitate de linii de virtej fntr-un spatiu tubular.Lagrange A Intr-un fluid perfect si incompresibil in miscare. Teorema Thomson.. derivata va avea expresia urmiitoare: A deoarece .d x f u d u . Dacii conturul curb se restringe pin5 ce inchide o arie infiiit micii. care se numeste .

ca circulafia in acest spatiu s i fie zero.. Schemii la teorema lui Thomson asupra circu~atiei de avion. apare ca o generalizare a teoremei mult mai vechi a lui Lagrange. care n apar la un moment dat. miscarea va continua d f i e fiirii virtejuri . conform teoremei lui Thomson. daca o aripa Fig. ins. circulatia lor se va menfine constant. Deci. care exprimii cii . . ele nu vor dispiirea. Aceasta se explic. . formindu-se un virtej I? (fig. cauzeaza descompunerea lor in a1tele mai micii pin8 ce nu mai pot fi constatate.. dupii &re dispar.onstanta in raport cu timpul.. ca in starea initialii. de unde rezultii: I? = c.intr-un fluid perfect supus la forte masice care derivii dintr-un potential. cPnd efectele freciirilor sint neglijabile. 8-1. prin faptul cii virtejurile considerate Pn aceste teoreme a u loc intr-un fluid perfect. prima paranteza devine .. potentialul C! este uniform.. p&tru intkvale de timp scurte. iar a doua parante25 fiind diferenf iala total5 a presiunii.Dacii fortele exterioare derivii dintr-un potential . 8-1). stabilitii in 1927. termenu1 a1 doilea devine deci: * P y Prin ipoteza. presiunea p si viteza V sint de asemenea functii uniforme. dacii densitatea este functie numai de presiune si dacii la un moment dat vi tezele intr-o port iune a fluidului derivii dintr-un in orice alt moment ele vor deriva din aceeasi functie de potential". avPnd un profil disimetric si pornind din repaus. pe cind dupii teorema lui Thomson ele ar trebui sii fie nedestructibile.U. s-a demonstrat ca dacii forfele sint conservative si fluidul se gasea la inceput in miscare fiirii virtejuri. se constatii cii virteiurile. f r freciri. feorema lui Thomson pare in contradictie cu fenomenele observa te P legiiturii cu durata virtejurilor. astfel c i sii cuprindii atft profilul aripii cit ~i virtejul din spate. trebuie. inchis fntr-o suprafat5 C.in multe cazuri de aparifie a vfrtejurilor.dU. . iar daca mi~careaavea virtejuri. Dacii acum consideram misciirile fluidului Pntr-un spatiu mai mare. astfel c5 derivata circulatiei iAtegratii pe o curb5 inchisii se anuleaz. pe cind in fluidele reale observate exist% forte tangentiale care irineazii vir tejuri le. atinge vitezii suficientii. De exemplu. se mentin in general un timp scurt. fluidul se dezlipe~te la spatele profilului. Teorema lui Thomson poate fi folositii si in miscarea fluidelor reale. Aceasta teoremii. Ea 4 permite a da explicatii calitative. Intr-adeviir.

cind conturul este mic si inchide o suprafafii elementarii dS. Aceastii teorernii va f i formulatii putin diferit.3. = 2w.rot Vsi. i n hidrodinamici a descoperi t teorema care-i poarti numele qi care are aplicatii qi in electrotehnici.dS.I?.8-2. 1880-1905. Am viizut la paragraft11 5. Stokes.2. legea ciiderii unei sfere intr-un lichid viscos 9..Despre teoria \rirtejurilor". (8-6) Ultima form5 a membrului a1 doilea corespunde unei secfiuni elementare d S orientate oricum. Inti ia teoremii a lui Helrnholt-z.Circulatia vitezei pe un contur inchis este egall cu fluxul rotorului vi tezei care striibate o suprafati sprijinitl pe acest contur". intensi tatea virtejului. Operele sale sint adunate in publicatia: . Profesor la Universi tatea din Cambridge de la 1849. a contribuit la studiul fluidelor viscoase..a.. deoarece fluxul de virtej care trece prin Fig. = 2wdS.8 s-a demonstrat teorema lui Stokes sub forma cea mai genera 15 . astfel ca suma lor sii fie nu!ii. Intensitafea la unui tub de v%rtej un moment dat este constantc de-a lungul tubului. mort la Londra In 1903. . Prin def ini t ie. descris5 pe o suprafafa de virtej (deci ~i pe suprafata tuhului de virtej) este nula. aceas'tii expresie se nurne~tesi intensitntea zfirtejului. 7 A + 2 9 se poate deci scrie. on fiind proiectia vitezei unghiulare w pe normala la suprafata dS. introducind o notiune nouii. * G.2. . cercetiri experimentale F optics asupra f luorescentei.2. Teoremele lui Helmholtz Teoria virtejurilor se bazeaz5 pe trei teoreme publicate de Helmholtz In lucrarea sa .Schema la teoremele lui Helmholtz asupra virtejurilor matematician qi fizician. Pentru un tub de virtej de sectiune finit5. 8. 9 8. formulind ecuatiile diferentiale ale m i ~ c i r i ifluidelor vtscoase. se formeazii o miscare in aiurul profilului a ciirui circulatie este . Mai intii observam c5 circulafia de-a lungul unei curbe inchise. niscut in Irlanda in 1819. de asemenea. Teorema lui Stokes* In paragraful 5. G. este egald cu fluxill rotot-uiui virfejului. apjruta fn 1858. conform ecuatiei (5-25).4 cii vi teza unghiu1 larii o a misciirii de rotatie a particulei este .Aceasta inseamnii cii o datii cu formarea virtejului I?.Mathematical and physical papers". A ficut cercetiri asupra ecuatiilor diferentiale gi integrale. normalii pe axa tubultli de vfrtij: dl? = rotVdS. A elaborat n teoria absorbtiei luminii. din ecuatia (8-6) se obtine prin integrare : adicii circulutia pe conturul ce irzchide suprafafa transversalii S.

si S.n 9 9 . Ynsi. cum flux111 prin peretii laterali este nul. -. Acest rezultat poate f i obfinut si din ecuatia de continuitate a cfmpului rotoric (5-15). = I?.. Sii considerim acum sectiunile transversale S. si S. deci I'.tub de virtej inelar. rot V.. Se formeazii un contur inchis acdabefba aplicat pe suprafata tubului de virtei. in curbele . 8-3. Forme posibile ale virtejurilor I' ar f i nu1 si deci1n-ar mai f i constant. intr-adevir. deci circulatia de-a lungul se poate ins5 descompune. (pe fig.tub de vPrtej ale ccirui capete se sprijinii pe suprafefele limit5 ale domeniului f l ~ ~ i d u l u i pereti sau la suprafata liberii a unui lichid. dat fiind cii vectorul Q este tangent la o astfel de suprafatii in orice punct a1 ei.=:= 0. 8-2). a acestei teoreme este cu privire la forma unui tub de virtej. printr-un tub de virtej si s i facem o tiieturii infinit de ingusti d u p i liiia de virtej ab. I'. si S.I ' si I?.a). .tub de virtej de lungime infinitii.deci I'. la capiitul s i u . acestui contur este nuli. S rot V = I'. in f e l d urmitor: 7 7 A Insi rl $ rab rba = I' = 0.are contureazi sectiunile S.. Intr-adevir. 0 consecint5 important. . deoarece intensi tatea virtejului este constanti. conform teoremei lui Stokes. (fig. 8-3 b si c). 8-3. rot V . si S. considkrind portiunea din tubul de virtej limi tat5 intre secfiunile S. tubul de virtej nu poate f i terminat in masa lichidului. . fiind circulatiile pe curbele ce contureazii suprafetele S. De aceea se infitiseazii numai urmatoarele forme posibile ale tu6ului de virtej: . = adici: I~ztcnsitafenunui tub de virfej este consiantii de-n lungul fnbului. Aceasti circulafie .rab. 9 - u ?- (4 (6) Fig. adici un tub ale cirui linii de virtej sint curbe inchise (fig. + -[r2 rba .S . cici. 7 .aceastii suprafafii este nul. rezulti S.

dupii cele aritate anterior. toare. . si X. Cind . Acest ui t im fenomen se va explica in paragrafele urmii. . s i se invirteasci o roatg de ventilator aspirator cu axa verticalii (N. toate punctele de pe C' sint astfel cii firele de virtej sint tangente la aceastii suprafafii. ea va f i nu15 si pe conturul C'. unde de obicei poartii numele de viltori sau de anafoare. Asadar. oricit de micii ar f i aria inchisii de C'. aceste suprafefe se menfin tot supra fete de vfrtej si la timpul t'..car6 se intersecteazii .246 Hidraulica Virtejurile inelare (fig. si ast fe! apa este ridicati la mari inilfimi (tromba marini). printr-un orificiu. fiind format din aceleasi part icule. circulatia se menfine constantii in timp . Jukovski). Pe uscat. Cum conturul C este oarecare. deoarete componenta normal5 pe suprafati a vectorului virtej este nulii. unde presiunea este sub presiunea atmosferici..n astfel de virtej se formeah deasupra miirii. acest vector fiind tangent la suprafata Z. C . IJa momentul urnlitor t'. Acest tip de virtej se poate produce experimental cu ajutorul unei cutii cu fum. A doua teoremii a lui Helmholtz: Dacci fluidul ideal este supus numai la forte masice derivind dintr-un potential uniform. mai ales dacii muchia acestuia este ascutitii. ciclonul absoarhe corpurile solide de la suprafata piimintului si le antreneazii la iniltime. Ia oarecare inilfime. dupii cum s-a ariitat la teorema precedentii. fumbl este expulzat sub forma de inele-virtej care se indepiirteazii de cutie si totodatii se expandeazii. conform teoremei lui Thomson. in atmosferii. * S i nu se confunde cu notiunea . 8-4. liniile de virtej ale tubului se conservii. Pe de altii parte. Ea poate f i privitri ca ficind parte din douii suprafete de virtej. In consecinti. conturul C se deplaseazi in C'. .. este nulg la un -moment dat t. previzutii cu un orificiu. De asemenea se fntilnesc in Fig. ciclonului.anticiclonul" este o zoni cu presiune mare. rezulti c i part iculele ce forma. fluxul vectorului virtej care trece prin C' irebuie s$ fie nul. Virtejuri inelare atmosferi sub forma unei coloane verticale de aer care se deplaseazii.ciclonfidin meteorologie. suprafata C vor forma la timpul t' o supraiafii 2'. si prin urmare interse-cfia !or este tot o linie d e vfrtej. deci cum circulatia pe conturul C este nulii.. prin care se intelege o zoni atmosferici cu presiunea scizutl . Apiisind scurt si intermitent pe peretii cutiei.. iar tubul de virtej nu se destramk Si consideriim pe suprafafa lateralii C a unui tub de virtej un contur inchis C. apa este absorbiti spre nucleul . Virtejurile de tipul a1 doilea se intilnesc foarte frecvent i n apele curgiitoare. E . . Circulatia de-a lungul acestui contur. rotindu-se in acelasi timp in jurul axei sale (ciclon*). 8-4) se produc la trecerea unui fluid dintr-un vas intr-altul sau. Sii consideriim acum o linie de virtej L la momentul t. punind heasupra unui vas cu apii. care este deci o supraf a f i de virtejuri.. A 7 de . Tromba poate fi usor produsi experimental.

avPnd intensi tatea : Acest element de virtej induce fntr-un punct oarecare M din spafiu o vitezl care se calculeazl prin analogie cu formula lui RiotSavart din electrodinamicii **. pe care nu o vom demonstra aici : 6vi = A 4nr2 r sin a dl. ins2 nu indefinit. 8vi este partea de vitezii indusii datoritii elementului de virtej d l . el nu se destram2.intensitiitii curentului electric qi cfmpul electric . ci ele se difuzeazii in masa fluidelor inconjuriitoare.potentialului de vitez5 indus de vlrtej.3. 84. vol. Si consideriim fn punc'tui P un element al firului de virtej de lungime dl ~i de sectiune d S . se constati c. INFLUENTA VTRTEJU RILO R ASUP RA FLU1 DULUI INCONJURATOR 8. Teorema a 111-a a lui Helmholtz: Intensitatea unui tub de iirtej se mentine constantti S t imp. Vitezele induse de un fir de virtej de o formi oarecare. Formula lui Biot-Savart Vom considera mai int ii vfrtejuri de o sectiune transversalii infini t mici. Firul de vPrtej este analog conductorului electric. 8-5) situat intr-un fluid in care existi un c I m ~ DOtential de viteze. Teoremele lui Helmholtz sint valabile numai in cazul fluidelor ideale.3. Aceasta rezult'ii din teoremele precedente ~i din teorema lui Thomson cu privire la constants circulatiei.5 virtejurile sint. J 9 A 8. Fie un singur fir de vfrtej de o formi oarecare (fig. I. deci fire de virtej. Dbserva#ie. amortizindu-se in cele din urmii prin efectul rezistenfelor de viscozi tate *. 8-5. In cazul contrar. Vezi A . Lucrlrile TAGHI.1.Difuzarea virtejului". dacd forfele exterioare derivti d intr-u n potential ~i densitatea n fluidului este functie numai de presiune. a este unghiul razei PM cu direcfia segmentului dl luatii astfel ca sensul de rotatie a1 virtejului sii fie invers sensului acelor ceasornicului. Consecin#a': Un t u b dk virtej fiind' lirnitat he linii de virtej i ~ va conserva i ~i el individuali tatea. Vi teza indusl de un vir tej oarecare In aceastii formulii. ce-i drept. Nekrasov .Astfel s-a demonstrat cii fiecare linie de virtej se deplaseazii in spatiu. pentru un observator cu capul spre virful vectorului-virtej. intensitatea vfrtejului . nu pierde ~i nici nu cis1igii substanti. * ** . (8-7) Fig. structuri care-si piistreazii individualitatea.. lipsite de frecare si sub actiunea unor forte derivind dintr-un potential. fiind format2 din aceleasi particule si deci Psi pistreazi individualitatea.

produc forme mult mai violente de b) deasupra m5rii 3 3 - 3 . 4xa In cazul cind se consideri lungimea axei virtejului infinitii. X. VPrtejul liniar de lungime semiiniiniti Psi giiseste in naturi corespondentul siu aproximativ in . In regiunea munFig. care de altfel se produce cu viteze de numai citiva km/h.U. Tromba: tilor Alegani si Stincosi din S. cu viteze de 15-30 mjs si depresiuni importante. Acest virtej are forma unui tub subtire la partea inferioarz (fig. = . intre nor si suprafata piimintului. care' se stabileste in anotimpul ciilduros in anurni te conditii ale a tmosferei..cr2 9 lb 9 = 0.L 4xa 1' S:: sin a tim = Fig. Lungimea parcursi variazi intre citeva sute de metri si 4-00 km.trombii" sau . se a) deasupra uscatuIu i . 7 y - 180" Pentru un semifir infinit.A. durata trombei de la citeva --_ iecunde la citeva ore. si a. a.cos al). --.tornados". se obtine: cr. astfel c6 in ' interiorul virtejului sint absorbi'te tot felul de corpuri solide intilnite in deplasarea orizontali a intregii trombe. 8-6. Diametrul in partea inferioarii este de citiva metri pin2 la citeva sute de metri..==A=se produc misciiri de rotatie ale aerului. = 0 si se giiseste: -. Vi teza indusi decun yirtej rectiliniu A -(cos m2 . 8-7.8-7) in care ---.A In cazul unui fir de virtej rectiliniu Din figura 8-6 se vede ca: dl - rda 9 sin a r = a sin a Introducind aceste valori in integrala precedenti.

adicii In tot c ~mp$lmi~ciiriicu except ia spatiulu i de virtejuii.[(. 9 8. avind un caracter de permanent5 si producind pe in fundul albiei pilnii de eroziune p i n i la 30 m adincime. Fire de virtej liniare. IJrmele firelor de virtej pe planul de proiectie xOy fiind puncte izolate care induc viteze de rotatie (. miscarea fluidului in planul xOy este datii.X K ) $ i (Y .anafoarelefi.Miscciri potenfiale cu virtejuri 249 trombe. viteza ia valori infinite. de circulatie rK.yK)].3. Fnconjurate de un fluid ocupind un spat iu nelimitat. miscgrile fluidului slnt identice in planuri paralele cu planul xOy.).. 7. 7.3. ale ciror vi teze tangentiale de rotatie ating 450 m/s si viteze de translatie de 35-100 km/h. 8-8.' 2n iFK . conform art. miscar-ea Lste poten!ialk. paralele. paralele. Miscarea rofationald este deci limitatd la spatitil ocupat de virtejuri. deci ( cimpul vitezelor induse este potential . .?xteriorul hcestui spat iu. i n fluid nel*otational (fig. Cind distanta a tinde spre zero.) = - . deci axa vfrtejului este o linie singulara.6... Aceste virtejuri uneori sint antrenate de curentul riului in tire se difuzeaz5 dup5 un parcurs scurt. Fire de virtej liniar..id I irK . datorit2 unor discontinuititi ale conturului. Fie M K unul din cele n virtejuri punctuale date 4 P (x. VK ale vi tezei induse in P devirtejul punctual din hlK sint deci: Fig. brati1 Chilia). numi te tornados. art.I. de unde se deduce: Componentele uK . Din formulele (8-8). deci problem& se poate trata ca o miscare plan2. alteori se formeazii in .-In (z2n 2.lin fluid nerotational . 8-8).apa moart2" la a d i postul unei stinci iesite din linia malului (Tulcea) sau dup5 un cot accentuat (~eatalchioi. y) un punct oarecare in care se caut2 vi teza indusk 1n cazul unui singur virtej.2.6-c) de potehtia!ul complex : 9 f (z) - y -. ~ x e r h ~dee virtejuri liniare sint si .3. pe cind In . 9 a) Vom considera un numiir oarecare de fire de vfrtej paralele cu axa Oz.virtejuri cu axa ver t icalii l care se formeaz2 in riuri pe ling5 maluri.vfrtejuri punctuale"). (8-9) se vede cii viteza indus5 de firul-virtej intr-un punct este invers proportional2 cu distanta de la punct la axa vfrtejului.

u3 . viteza pe axul unui tirtej fiind influentat5 de celelalte virtejuri. prin integrare: Daci atribuim punctelor M K mase egale cu TK. . centrul de greutate a1 acestor mase are coordonatele xo. r3. yo date de relatiile: . centrul vfrtejului punctual M. de ciitre celelal te vi teze este deci : Relatii analoge se obtin pentru u.d -- y . Asadar.. Pentru aflarea acestui puncti s i inrnultim ecuatiile (8-13) respectiv cu r .. Exist5 ins5 un punct care rimine neinfluentat de virtejuri. un.. r 2 .~ dt d e unde rezultii. ~i sii le aduniim: Termenii rnembrului a1 doilea a1 acestei egalititi se anuleazi cPte doi. componentele vitezei induse se obtin prin insumare : Viteza indusii in punctul MI. astfel c5: Tot astfel se deduce cg gi x r K v K Cum relatiile precedente se pot scrie : = 0. UK =- d x ~ ~i dt VK . intre firele de virtej se exerciti actiuni reciproce.i1-1 care A Pentru toate cele n vfrtejuri.... adici de circulatiile lor si de distantele reciproce.

Mipcciri potentiale cu virtejuri

25 1

Comparfnd ecuatiile (8-15) cu (8-16) rezultii cii x,, yo sfnt constante. Am obtinut astfel urmitorul rezultat important: Firele de vlrtej paralele au m i w r i paralele datorife interact iun ii lor, insd: cu viteze d iferite. Existd PnsLi o axd fixd determinatd de coordonatele x,, yo, ale centrului de greutafe a1 tnaselor rK atribuite firelor de virtej, acest centru rdmtnind neschimbat.

b) Studiul citorva cazuri particulare ne permite a preciza mai bine natura miscgrilor virtejurilor. - Dacii sistemul de virtejuri se reduce la douii fire paralele, avind rl ,si I?, de acelasi sens, punctul R se va k i s c a cu vitezi indusii numai de virtejul I?, (fig. 8-9):
9

9

rl v1 = -2x1

fi
A

-si punctul A se va m i ~ c a viteza indusii cu

he virtejul I?,:

t--a;
"2

--&a;

+I

Fig. 8-9. DouB fire de vfrtej paralele, de acela~i sens

Viteza de rotatie in jurul lui A , corespunzfnd vitezei V

este

si viteza de rotatie in jurul lui A , corespunzfnd vitezei V
9

este

-deci aceste viteze de rotatie sfnt proportionale cu I?, si I?,. Se stie cii dolli rotatii de acelasi sens se compun ca vectbri paraleli, in'tr-o rotafie rezultantii i n jur~ilunei a& care trece prin centrul de greutate G a l vectorilor I?, si I?,, -definit prin relatia :
9

7

Avadar firele die virtej se vor roti i'n jurul pun,cfului G, p6strind intre ele distanta 1 ~i raportul a,/a, = const. Substanta Prisisi nu are vi tez5 nu15 in G, ci fn p~inctulG' definit prin conditia ca viteza indbsii de ambele virtejuri sii
C .

4 "

7

ai ae

-

-

rl - - a2 rz a,

7

deci punctul G' este simetric cu G fa@ de mijlocul segmentului AB.

252
- Daca

Hidraulica

sistemul de virtejuri paralele se reduce la doui virtejuri egale si de semne contrare (fig. 8-10):
9

centrul de rotatie G este aruncat la infinit si cele douii rotatii se compun intr-o translatie a carei vitezii este:
7 7

Cu aceastii viteza se miscii firele de virtej ; substanta are viteze diferite. .Astiel, in mi.jlocul segment~luiAB, substanta se m i x 5 cu viteza:
9

adicii cu o vitezi egalii cu de patru ori viteza de translafie a virtejurilor. In figura 8-11 se reprezinta liniile de curent ale miscarii datorite actiunii a doua fire de virtej paralele, de intensitiifi egale Potenfialul complex. a1 miscgrii este:
7

f

(2) =

I

-

2ni

In (z

- z1) -7- -In

I

I

2xi

(z - z2) r -In [ ( z - 2,) (z - zz)] . =
I

2ni

PunPnd z - z,

=

r,eiOl si z

-

z,

=

r 2eiez rezulta:
?

Liniile de curent se obf in separind partea imaginarii,. ceea ce revine la a egala In r,r,'cu o constants sau: Const
=

rfrf

-

[(x -

Aceste curbe reprezinta o familie de lemniscate.

Fig. 8-10. Doui fire de virtej paralele, egale ~i de sensuri contrare

Fig. 8-1 1. Liniile de curent produse de'c) pereche de virtejuri paralele, egale ~i de acelagi sens

ÿ mi scat-i pot en!iale cu oirtejuri
A

253

potent ialul complex este:
f (z)
f (z)

- I n cazul a doui fire de virtej de intensitate egali si de sensuri contrare, '
== -In
I

2xi

(z - z,)
2 - z1

I - -In (Z - q,) ;

2ni

=

2 xi

- In

r

z -2,

- r 1n -2xi

:(

ei (01-e29

.

Partea imaginari, egalati cu o constanti, revine la r,/r, const. problemi cunoscu t i la compuGerea a dotlii izvoare eqale si de semn contrar. L.iniile de ctrent 'ale acestor misciri sint cercurile Appolonius si sini reprezentate in iigura 8-12. ~erpkndiculara distanta pe z,z2 la mijlocul ei este de asemenea o linie de curent, care este si ax2 de simetrie. Observim c i jumiitatea din spectrul miscirii de o parte a acestei axe poate reprezenta mi~carea produsi de un virtej rectiliniu lingi un perete plan, paralel cu axa virtejului.
7 7

-

1I
Fig. 8-12. Liniile de curent produse de o pereche de virtejuri paralele, egale ~i de sens ur i con t rare

8.3.3. Virtejuri cu nucleu
Conceptia firului de virtej ca un tub infinit de subtire .permite calculul m i ~ c a r i i induse In spatiul inconjuriitor, dar irnplicii existents unor viteze infinite in apropierea axei virtejul ui, ceea ce contrazice reali tatea. Limitarea vi tezelor se datoreste desigur, la fluidele reale, rezistentelor de frecare. De aceea s-a imaginat un alt model abstract decit firul de virtej g i anume virtejul-tub de diametru fini t, care se comport5 ca un solid in rotatie, forrnind nucleul virtejului, pe cind in afara nucleului cirnpul vitezelor rsrnfne ca in cazul firului de virtej de sectiune infini t rnicii. In figura 8-13 se reprezints, conform acestei concept i i , virtejul cu nucleu ~i distributia vitezelor qi a presiunilor atft in exteriorul cit si in interiorul nucleului. Astfel, nucleul de diarnetru 2 r,, rotindu-se ca un solid, cu viteza unghiulara uniforms w, vi teza la periferia nucleului este iar in interior ( r < ro): Viteza in interior variaza deci liniar de la zero in ax8 la Vo la margine. In cirnpul potential exterior nucleului (r > r,) viteza este functie de intensitatea I a ' vir tejului :

iar la periferia nucleului :

-

de unde rezultii:

A

I n ceea ce prive~tedistributia presiur~ i l o r nucleu, acestea variazii cu r in functie d e in forta centrifugii :

1 a periferie :

deci :

In cirnpul potential este valabili legealui Bernoulli :

iar la marginea nucleului, tot in ctmpul exterior, presiunea este: Fig. 8-13. Virtej cu nucleu Cum pe de alt5 parte roVo = rV, legea distributiei presiunilor va f i :
n

A~adar, distributia presiunilor in interiorul nucleului este supus2 unei legi parabolice (8-22), pe cind in exterior, unei legi hiperbolice (8-25).

8.3.4. Virtejt~ri inelare

Comportarea virtejurilor inelare este fntrucftva analogs cu cea a cuplului de fire de virtej. Intr-adeviir, daci vorn considera un inel circular de diarnetru D ~i cu nucleul de diarnetrul d, doui segmente sirnetrice AA' si BB' se comport2 ca dou2 tuhuri paralele, deci ele se influenteazi reciproc 'si conduc la o miscare general; de translatie a inelului in sensul V , (fig. 8-(4). Datorit2 simitriei radiale, efectul este aseminitor pentru fntreg inelul.
d

Mipcciri potentiale cu virtejuri

Daci se considerii acum doui rotatie (fig. 8-15) interacfiunea lor de acelasi sens de rotafie, adicii se rotesc unul P jurul celuilalt, n
9

inele paralele avind acelasi sens de va f i ca intre doui fire 'de virtej segmentele proiectate in A si in C pistrind distanfa egali; aceaka face

Fig. 8-14. Virtej inelar

Fig. 8-15. Pereche de virtejuri inelare de acela~isens de rotatie

ca inelul CL) sa se largeasci, iar inelul AB s6 se strfmteze. Cu cit insi un inel are diametrul mai mic, cu atit viteza proprie de translafie c r e ~ t e[v. formula (8-17)]. Asadar, inelul AB se apropie de CD si se strimteaza, inklul CD se lirgeste si isi incetineste mersul. Apoi inelul A B trece prin CD 'ca;e incepe ii se strimteze ~i s6 se accelereze, pe cind AB se lirgeste si se decelereazii. Daci doui inele au rotatii invkse, ele se apropie dar totodati se lirgesc, ceea ce le incetineste apropierea reciprocg, astfel c i nu ajung in timp finit s i ke ating2 (fig. 8-16). Acelasi lucru se intimpli Pn cazul apropierii unui inel de u k perete plan, cici el se giseste intrucitva P cazul n unei jum2tgf i din schema celor doiii inele de sens contrar.
9

Fig. 8-16. Pereche de virtejuri inelare de sensuri contrare

8.3.5. Straturi de virtejuri Se observi adeseori c i in miscirile . fluidelor r eale se produc discontinuititi ale vitezelor intre doi 'curenfi de viteze diferite sau cu ocazia acceleririlor locale datorite ocolirii unor muchii ascuf ite. Fie deci un strat de fluid de grosime mica h, care separi doua misciri de viteze u, si u, diferite (fig. 8-17). Fie u in directia axei Ox ~i fie axa Oz perpendicular2 pe planul xOy. In stratul de grosime h proiecfia vPrtejului vitezei dup2 axa Oz este:
A

256

Hidrnulica dv -= 0 dx

Cum

si '

du dy

# 0, rezultii

o, # 0

asadar in acest strat exist5
9

sediul unor virtejuri. Ca s i se realizeze aceastii discontinuitate a vitezelor trebuie sii esiste forte de vizcozitate.- Si calculiim intensitatea virtejului pe metru liniar de strat de virtej (fig. 8-18):

I?

=

\

Y2

2a,dS = -

5

Y2

- udy=

du

Yl

Yl d y

-5

Yz Y1

ede;

Fig. 8-17. Strat de virtejuri

Fig. 8-18. Explicatia forrnirii stratului de virtejuri

a ~ a d z rintensitatea virtejurilor din strat nu depinde de grosimea stratului h, de aceea nici nu este nevoie s5 admitem o grosime arbitrarg, ci putem simplifica scl~ernade calcul punind h 0 si inlocuind ,,stratul de virtejuri" printr-o !,suprafat5 de separaf ie" care poate juca rolul unui perete fluid.

-

8.3.6. Sisteme de virtejuri in ~iruri

La miscarea unui corp solid intr-un fluid, s-a observat cii in spatele corpului se formeazii siruri de virtejuri care sint antrenate de corp pin6 ce se difuzeaz5 in masa fluidului. Acest fenomen a fost supus unor experienfe minufioase, in 1906, de Benard, care a studiat mi~c5riledatorite unui cilindru circular vertical' care avea o miscare de translaf ie perpendicular5 pe axa sa. Cfnd cilindrul are o vitezi destul de mare, apar in spatele s5u douii ~ i r u r ide virtejuri, cu axii vertical& care se asazii la distanfe egale intre ele. Vitezele de rotatie sint inverse pe un sir fat5 de celila!t si axele l vfrtejurilor de pe un sir corespund intervalelor de pe ~ i r u celiilalt (fig. 8-19). In primul moment, viteza de deplasare a vlrtejr.lrilor este chiar aceea a
9
9
A

corpului cil indric, dlir ea scade cont inuu si virtejurile r i m i n semiinate in urma cilindrului la intervale egale, difuzinhu-se dupii citva timp in fluid. Teorja cornpletii a acestui fepomen a fvst ficutii de Tt1.v. Kbrman, care a incercat totodati sii calculeze rezistenta c.e se opune de ciitre fluid mi7i ciirii cilindrului, pe baza acestui fenomen.
Potentialul complex pentru un singur gir de vfrtejuri a ~ e z a t e la distante egale cu I (fig. 8-20) este, conform celor stabilite anterior:
w = -{ln(z-z,) 2ni

r

+

+x
00

[in@-zK)+

i n (2-Z-K)]

1

Aceasti expresie este valabila pentru tot cimpul afar5 de axele virtejurilor. S5 tnrnultirn pe (z -- 2,) cu - ~i s5 irnpirtim pe (z -zK) ~i pe (z-Z-K) cu - l K , res1 pectiv ZK, ceea ce nu rnodifici decEt constanta arbitrarii, gi sii inlotuirn in expresia rezultat5 suma logaritrnului prin Iogaritmul produsului. Avem succesiv (V. art. 8.3.5):

1

+ const.

Fig. 8-19. Sistem de virtejuri, in viruri

1L

+

Fig. 8-20. Schema la teoria sistemelor de vtrtejuri

Inlocuind pe z~

= 2,

+ 1K

~i z-K = zO- IK, se obtine:

deci potentialul complex se va exprima prin:

f (2) = -In sin - (z - 2,). 2zi I
7t

r

Viteza complexi intr-un punct

2

este:

Acest Sir de vfrtejuri riimfne fix, deoarece virtejurile fiind situate la distante egale, actiunii unui virtej asupra unui virtej dat ZK i i corespunde actiunea contrarii ~i egali a unui virtej simetric fat5 de ZK. S i considerim acum doui ~ i r u r i virtejuri de tipul celui studiat mai tnainte. Fiecare de gir este in echilibru sub actiunea propriilor virtejuri, fnsi acum apare interactiunea dintre virtejurile celor douii ~ i r u r i .Fie I?, ~i I?, intensitiitile qirului de sus, respectiv de jos, ~i h distanta dintre ~ i r u r i Fie z, un virtej din qirul de sus ~i z, virtejul cel mai apropiat din ~ i r u l . de jos. Potentialul complex a1 miscgrii datori te acestor doul virtejuri este:
f
(2)

=

rl -In sin - (z 27ri 2
7c

21)

+ -In sin -(2 - 2,). 2xi 2
r 2

7c

Viteza complex3 intr-un punct

2

este:

u-iv=-

7c df - -ctg-(z-zl) rl dz 21i 2

+ -ctg21i
r 2

It

(2 - z2).

2

Virtejul z, care apartine ~iruluide sus este imobll in raport cu acest Sir, astfel c i mi$carea sa este datoriti numai virtejului z2, deci viteza complexi a virtejului zl este:
u,
2 - iv, - -ctg-7r - r

22i

1

(zl - z2).

Intrucit calea de virtejuri (dublul Sir) se rni~cii un singur tot, cele douii viteze trebuie ca s2 fie egale: de unde rezulti: r2= - rl= - r. Daci punem E relatia (8-30), zl n se obtine:

- 2,

=b

+ hi,
r

b fiind defini t ca in figura 8-19,
It

u, - iv, - u2 - iv2 = -

-ctg21i

1

(b

+ hi).

Cum cele doui ~ i r u r i virtejuri se deplaseazi dupii directia Ox, trebuie ca vl = v2 = 0, de deci qi membrul a1 doilea trebuie s5 fie o cantitate realii. Aceasta se intimplii in urrnstoarele dou5 cazuri : - cind b = 0 qi atunci se realizeazi ordinea simetrici a vfrtejurilor cu:

- ctg i
21
1. c C n d b =2

ir

fn care caz vfrtejurile din cele doul qiruri sint a1ternate, avind viteza

KBrrnan a aritat cii configuratia alternati este singura stabili gi atunci raportul h/t este determinat gi egal cu 0,281, ceea ce corespunde cu valorile ggsite la experientele cu cilindri tn api.

Mi~cciri potenfiale cu viretjiiri

259

Spectrul mi~ciiriifluidului in spatele cilindrului, in zona c5ii de virtejuri, se obtine din - (8-29) ~i conditia r2 = =. considerind un vfrtej zl din ~ i r u lde sus gi alt virtej 2, din ~ i r u lde jos:
ir

f

(2) =

- - 1 11
2n

nr X sin - (t - zl) si11 - (z - 2) , iI' I I . - - - In 7c 2c 7 7t sin- (2-2, f b hi) sin - (t - 2) , I I

+

Mi~careaeste reprezentatii in figura 8-21.

Fig. 8-21. Migcarea produsii de virtejuri in ~ i r u r i (dupii Kiirman) Bazat pe aceastg teorie, KBrman a incercat s5 obtini prin calcul qi rezistenta la inaintare a corpului In fluid, dupii cum se va vedea 211 capitolul urmltor.

Capitolul I X

Forfele hidrodinamice i n miscarea fluidelor perfecte

Teoremele generale ale impulsultii, stabili te la paragraful 6.1 1. ne-au permis a determina reactiile hidrodinamice ale perefilor care limiteazi un fluid T miscare, peretii fiind fie f i c ~ i ,fie mobili: ~ o r m e l eecuat iilor impulsului n date de Euler [formulele (6-36) si'(6-37)]si-au gisi t numeroase 'aplicatii tehnice, dintre care o parte sint ctlprihse in ackst tratat. Cind un corp solid este .inconjurat de un fluid, se deosebesc cazurile: - cind fluidul este in miscare in jurul corpului care este fix; - cind fluidul este fix in 'infinit si corpul este in miscare. Aceasta este o pr6blemi fundamentali a l~idrodinamiciisi o vom trata in acest capitol numai in ipoteza fluidului incompresibil s i ' f i r i a se tine seama de p ierderi le de energie prin freciri . ~ n t r u c i tfortele d6termina te ast fel diferi, in general, foarte mult de acele ce se constati in cazul fluidelor reale, studiul va lua in considerare si urmiitoarele ipoteze care apropie din ce in ce mai mult problema de realitate, fir6 a o rezolva definitiv: - Se consideri in fluid un cimp de viteze potential si forte conservative. - Se considerii, daci este qazul, existents circulatiii si in general a vfrtejurilor in cimpul potential exterior virtejurilor. - Se considerii formarea unor suprafete de discontinuitate in spatele corpurilor inconjurate de fluid. Este admis c i virtejuri si supra fete de discontinui tate echivalente cu un strat subtire de virtejuii se formeazii numai presupunind existenfa unor forte de viscozita te specifice foarte mici, care ins; nu intri in calcul ca atare.
7 7
A

7

7

9.2. TEOREMA REZIDUURILOR VITEZEI COMPLEXE
Fie un curent plan, a1 cirui potential complex este f(z) ~i i n care se gisesc n puncte singulare ale functiei d f datori te unor izvoare pozi tive
dz

.

sau negative ~i ale unor virtejuri punctuale in punctele z = a,, z=a, ~i avind reziduurile corespunzitoare A*, A2 ... An

... z=a,

Forfele hidrodinamice 2n migcarea fluidelor perfecte

26 1

Dupi cum este cunoscut din . analiza matematici, daci se inconjurs punctele singulare cu un contur curbiliniu C, exist5 t~rmitoarearelatie:

+

Daci se inlocuiesc in egalita tea precedenti cant ititile complexe A K = cc, . d t -i P K , precum si - --- .- io si dz = dx idy, se obtine:
, .

dz

+

+

A

Insi

\

(o dx
C

+ vdy)
\c

=

I' (circulatia)

( u d y - vdx) Dec i

=

Q (debitul).

A ~ a d a r , daci se cunosc expresia analiticii a potentialului complex si punctele singulare, se obtin cu formula (9-3) atit circulatia din clmp, cit $i debi tul total a1 izvoarelor. Consecinte I ) Daci in cfmpul miscgrii nu sint izvoare pozitive sau negative, exist5 relatia :
D
9

2) In cazul unei transformdri conforme a mipirii, circulatia rcimine neschimbat& Dacii se face trecerea din planul z intr-un plan brin transformarea conform;: = f(z), putem scrie:

<

c,

df Inlocuind in formula (9-4) pe - ~i pe dz prin expresiile precedente,

dz

se obtine:

3) Dacn" se opereazii transformarea conformii a curentultli in jurul unui

cilindru circular, circulajia in jurul noului profit obtinut este aceeqi ca in jurul cilindrillui circular ~i anume : - 4 z a v , sin O,, in care 0, este unghiul care corespunde punctelor de stagnare pe suprafata cilindrului circular (fig 9- 1 ) . Sg considerim acum c i se foloseste funcf ia de transformare Jukovski I" i== z - si se obf ine profilul diZ simetric (fig. 7-35), in planul c. Transformarea trebuie aleasii astfel ca viteza in acest plan sii nu ia valori infinite. Fie w v-iteza complexi Pn plaI Fig. 9- 1 . Schema la demons trarea conserl-arii nu1 z si w'-viteza complex5 Pn circulatiei In urma unei transformiri conforme planul . h t r e aceste viteze existi urmi toarea relatie :
j

-

9

+.

9

avem :

dec i Dacii z = - 1, viteza ' din planul c poate deveni infinitii. Pentru a evita aceasta, trebuie ca si w sa fie nul, ceea ce se intimplii numai tn punctele de stagnare, pe c e r h generator (punctul B din fig. 9-1). Asadar transformarea se va face astfel ca punctul de stagnare B de pe cercul din pldnul z sn' treaca" in bordul de iesire R, ul profilultli din planul (fig. 7-35). 4) Circulatia la un p;ofil cilindric circular se realizeazi numai dind, din exterior, o miscare de rotatie cilindrului in jurul axei sale, pe cfnd la un profil obtinut piin transformarea cercului, circulafia se produce prin insusi n fap tul disimetriei. Valoarea acestei circulat i i depinde de unghiul 8, ales f profilul circular generator [v. formula (9-6)]. Aceastii ultimi concluzie, datoriti lucrgrilor lui N . E. Jukovski si N. A. Ceaplighin, este de mare irnportanfii dat fiind c i de mirimea circulatiei naturale", care depinde de desenul profilului, depinde portanf a, adici forta de sustentie a aripei unui avion. 5) fn problemele de hidrotehnicii, teoremele circulaf iei si ale portantei au mult mai putinii importanti decit in aerodinamicg. Ele isi gisesc totusi aplicatie inti fn urmitoarele domeni i : - teoria modern5 a turbinelor cu reactie, Pn care se iau ca punct de plecare fortele care se exerci t5 pe palele rotoru lui . Trebtlie t o t u ~ imentionat
7y
T

t

Forjele hidrodinamice in mi~carea fluidelor perfecte

263

cii aceastii teorie nu a putut inlocui vechiul calcul bazat pe teoremele energiei si ale impulsului si pe o serie de date empirice; - teoria miscirii aluviunilor, cind se studiazi miscarea individual5 a part iculelor .
7

9

7

?

9.3. FORTELE HIDRODINAMICE IN MISCAREA PLANA A UNUI FLUID IN CARE SE AFLA UN CORP FIX
Problema consti in stabil irea unor formule generale care s i dea forta de presiune rezultanti ~i cuplul rezultant a1 presiunilor exercitate pe un ciIindru fix, avind o sectiune de o formi oarecare, aflat intr-un fluid incornpresibil in mi~carepermanenti. Vom calcula rezultanta ~i momentul rezultant a1 presiunii, ficind abstractie de fortele masice. Fie X, Y componentele. fortei de presiune ~i fie pre- 'Y siunea complexi 3 = X - i Y definiti ca un vector conjugat cu R fati de axa real;. Daci n este directia norrnalei spre interiorul suprafetei corpului (fig. 9-2), a1 cirui , contur P planul xOy este C, R n se exprimii prin relatia:

,

R=x-~Y=[
C

p(sin0

+
(9-9)
i

+i cos 0)ds= i

Sc

pe-0; ds.

Forta de presiune rezul tanti se obtine introducind tn ecuafia (9-9) valoarea lui p din ecuatia lui Bernoulli: 1 p = c--pv2, 2 c fiind o constant;.
1

w r(

Fig. 9-2. Scherni pentru calculul fortelor hidrodinamice actionlnd un corp fix intr-un fluid in miyare plan2
I

Prima integral5 din membrul a1 doilea se anuleazi, cgci se presupune continuitatea conturului inchis. Intr-adevsr : jce-ei ds =

j ds (cos 0 C

i sin 0) =

(dx-idy)

=! = z
C

0.

fn c,are & este variatia afixei conjugate lui z. In a doua integralii se poate scrie e-eids = e-29; dz, deci

264

Hidraulica

Ve-0; = V (cos 8 - i s i n 0) = u - i v = w , Ins5 w fiind conjugata vitezei V . Astfel se obtine prima formulii a lui Blasius-CeaplZghin:

Momentul rezultant a1 presiunilor hidrodinamice se calculeazl in raport cu axa Oz, perpendicular5 pe planul migcgrii :

Sc Introducind fn aceasti ecuatie pe p din ecuatia lui Bernoulli, avern: 1 L = p ( x d x + ydy)-p V 2 ( x d x ydy).
C C

L=

( x p cos e

+ y p sine) ds=
2

p

+ ydy).

C

+

c r are valoare final5 identi-cii cu cea initial& deci : L=V2jxdx
2

Prima integral5

S'=

d (9)= 0 deoarece la parcurgerea cornpletii a conturului inchis,

LP
2

+ ydy).
R
[formula (9-10)]g

C

Aceasti expresie a lui L poate fi pus5 in functie de ~ ca gi expresia Am gisi t rnai sus c i Ve-ei = w. Prin ridicare la pitrat ~i fnrnultire cu z dz se obtine: Cum ins5 V2e-20; z dz = @z dz. = e 2 0 i dz, rezul tZi : V2zdz
=

1nsii
deci :

w2z dz.

z dz = ( x $ i y ) ( d x - idy) = x dx

-

+ y dy + i ( y d x - x dy),
real5 (v2z';i;).

Va( x d x

+ y d y ) = partea

Agadar, L se mai poate scrie in doui feluri, in care simbolul 6%e insearnni partea r e d s :

Aceasta din urmi este a doua formulri a lui Blasius-Ceaplighin. Dacg se cunoagte expresia analitici a potentialului complex a1 migcirii fluidului: formulele precedente se pot pune sub o forms care permite calculul analitic direct:

For$e[e hidrodinamice tn miparen fluidelor perfecte

2659

S i aplicim aceste formule la exemplul cunoscut pe a l t i cale, a1 migcirii Intr-un ctmp uniform de viteze cu suprapunerea circulatiei r gi' a unui cilindru circular de razi a. Conform formulei (7-77), potentialul complex a1 migcirii este:

df Introducind aceasti expresie a lui - In formula (9- 14), se obtine:

4n2z2
Z

"' J dz.

1 Dupi teorerna reziduurilor, numai termenul In - se pistreazi ca reziduu a1 polului~

z = 0 gi integrala se reduce la 2xiAl, A, fiind coeficientul terrnenului rezidual. Astfel:

(s)2
X=O

dz = 2x i iv,
n

r

--

2v,

r

de unde rezulti:
?

Y = prv,,

rezultat cunoscut, ~i anume: forta de presiune dupi directia general: a migcirii este nuli, iar portanta, forta perpendiculari pe directia migcirii, este aceea d a t i de formula lui Kutta-. Jukovski. In ceea ce privegte momentul rezultant L, aplicfnd formula (9-15) gisirn:
A

Intrucit expresia din acoladi este imaginari, momentul rezul tant este nul, deci singura reactie hidrodinamici este portanta care trece prin originea axelor de coordonate.

A

9.4. REZISTENTELE DATORITE DIRELOR $I VIRTEJURILOR

9.4.1. Curent cu dire vi suprafete de separatie S-a ariitat la art. 7.3.9, cii ipoteza unor suprafete de discontinuitate, care despart domeniui mi~ciiriigenerale de spatiul dinapoia unui corp inconjurat de fluid, permite calculul unor rezistente care eliminii partial paradoxul l u i d'Alembert. Se poate numi ,,diriU, zona care se formeazii indiiriitul corpului si care se caracterizeazii prin urmiitoarele: - fluidul stagneazi fn zona direi, adicii viteza relativii a direi in raport cu corpul este nu16. De aceea se mai poate numi aceastii zonii ,,apii rnoartii".
?

teoriile hnisciirilor. datori tii desprinderii vfrtejurilor din sir. o pe cind prin miisur5tori se giise~te valoare cam de doui ori mai mare. se considera si in zona direi o miscare potenf i a l i cu virtejuri punctuale. se poate pleca de la legea distributiei presiunilor pe suprafafa corpului. Curent cu viruri de virtejuri In cazul cind in spatele corpului se formeazii indoitul gir de virtejuri a1 ternate.i p dz efectutnd integrarea ei sub diferi te forme si folosind eventual formulele Blasius-Ceaplighin. in afari de zona direi. Pentru determinarea ~ r i n calcul a rezistentelor datorite formirii direlor . dupa cum se va vedea la capitolul X X I I I .2. i l l stadiul actual. d u p i ce se determini potenfialul complex ~i vi tezeie. 9.4.a se pleca de la conjugata complex2 a forfei elementare . bazat pe ipoteza mentionatii. rezistenfa unei plici plane norrnale pe directia curentului calculatii in acest mod este: T . Astfel. mi~careaeste potentiali. - .f n Sntreg domeniul. Kamenkov (1933) bazatii pe pierderea circulatiei vitezei profilului. Cu toate deficientele lor. deoarece in zona direi mi~careaeste departe de a f i potenf iali.. in care se tine seama de formarea direlor si a sirurilor de virtejuri. Astfel. duce insa la rezultate mult diferite de realitate.presiunea 9 . care se stahileste in fiecare caz in parte. Calculul forfei de presi. In acest scop. aceste rezistente nu pot f i determinab decit prin experiente facute pentru o gamii intinsii de'nume-re Reynolds. 0 teorie care da rezultate mult mai apropiate de realitate este aceea a lui G. astfel .se folosesc mai multe metbde. V.cii aceastii teorie nu duce la rezultatul numeric ciiutat.ne frontali. Se obf in formule care sint in concordanfi cu experientele. .in diri si pe suprafata de separatie este constanti si egalii c u presiunea la infinit p. se preferi . Bu dovedi t cii aceste fenomene sint cauza unei piirti imp6rtante din rezistenfele pe care le opune corpul la miscarea fluidului ~i cii. ins5 anumi te marimi trebuie stabili te experimental. Calculul rezisteniei se face consideriid o suprafati de control de forma unui paralelipiped care' se miscii cu viteza de deplasare a virtejurilor ~i se aplica teorema I a impulsulu~. .

stahilite de Navier si Stokes. Se vor stabili mai intii ecuatiile generale de miscare. Deosebirea dintre fluid si solid nu existii din punctul de vedere a1 ecuatiilor de miscare. paragr. descoperitii de Newton : Nu toate fluidele sint supuse acestei legi (v. STABILI REA ECUATIILOR LUI NAVIER $1 STORES Ecuafiile de miscare ale fluidelor v7scoase. conducte sau canale. art. i n sfirsit. pornind de la proprietiitile specifice ale flufdelor.).1. eforturi interne tangent iale. spre a putea folosi re'zultatele ce stau la dispozitie in teoria elasticitiitii. in domeniul de temperaturi si presiuii depiirtate de valorile critice ale schimbiirilor de stare fizicii. gazele si in general lichidele nu prea viscoase.). ciirora li se aplicii legea fundamental5 a eforturilor de viscozi tate.Capitolul X Miscarea fluid elor viscoase A In acest capitol se studiazii misciirile fluidelor considerate ca sisteme continue.eforturile tangentiale. 2. precum si relatiile dintre deformatii ~i eforturi. ~ a t o r i i i iunor forte de atractie molecularii se dezvol tii. in raport cu solidele. analoge eforturilor de frecare. se pot obtine fie dirkct. in t impul misciiri i. decit cii. 3. fie plecind de la ecuaf iile generale de mi~carea unui mediu continuu si elastic (v. la fluide se constatii d: deformatiile sint mu1t mai mari . 9 7 10. ci numai In timpul misciirii .2. . 9 9 - . dar la cele niai rgspindite.ale misciirii fluidelor viscoase si apoi se vor studia diferite cazuri particdare de misbiiri si diferite metode de rezolvare a unor clase de probleme. Se vor coniidera numai mi~ciirilein strituri paralele. cum sint apa. se face restrictia ca mi~careasii nu fie insotitii de fenomene de turbulentk.2. de frecare. . elast ice ~i viscoase. aceask lege se aplicii riguros. fluidele putindu-se deforma pin5 ce iau forma suprafetelor rigide care constituie peretii unor vase. nu exist5 in stare staticii.4.conditiile la limi t5 au un caracter special.

iar cu E qi y deforrnafiile specifice liniare ~i unghiulare.L---T~ 4 / --# ___t dy Fig.In ceea ce prive~te relatiile dintre deformatii si eforturi. 194 1. 4 I + r A. in acest sens. Astfel. o rotatie qi deforT acela~i n rnatii. 0 incercare interesantii.dT dri Ex . . respectiv zOx.este toc/ / / A#-- - . 10-1): Creqterea vi tezei v dupg directia z este dz dv timpul dt este . - Rezultii c5: 'ryz = dy zzy . dac5 in elasticitate se noteazg cu c.. Deformatiile paralelipipedului elernentar de fluid c y rnai deforrnatia in unitatea de tirnp a unghiului drept yAz. Germani: .dt. 2. se poate scrie: C~Z form%analogs cu T ~ Z = zzy = G yyz. q. este datoritl lui D. Fie un element fluid avind forma uilui paralelipiped elernentar (fig. y fiind analogul lui G.+-• ~ dx dy 'dz 7 7 Aceste relatii pot fi stabiIite ~i direct. . ca ~i I . p. 10-1) care s-a den a plasat in timpul dt. Astfel. vorn avea: 85 . * . astfel c5 virful A ajunge T A'. analogia cu so. A~adar. lidele este perfect valabilii *. Tnsii. dupg cum am vgzut I dv I la art. Considerind cornponentele v.dz dt.:( I :+ y - Dezvol tind analogia cu teoria elastici titii. . din teoria elasticititii. Y Y . f5rl s5 se anuleze ~i deforrngrile. cu virful din punctul A' Tnapoi in punttul A. i*. dp - dw .4. gradientul vitezei . in tirnp ce elementul de volun~ suferit tirnp o translatie.. w ale vitezei V qi cre~terilelor respective dupg striibaterea distantelor dy. ---7 deforrngrile unghiulare da ~i dp ale fetei d y x d z A dau na~tere unor eforturi de forfecare TYZ = = 'rzy in planurile yOx. Pol i tehnicii din Bucure~t X I I .Essai d'une theorie 6lCrnentaire des dkforrnations et des efforts intCrieurs d'un fluide incarnpressibleU (Bul. iar deplasarea corespunzitoare in - Deformatia unghiularii: Tot astfel. pentru fluide. 103).-. cind unghiul drept zOy ar f i suferit o deforrna/ tie total5 (da dp). sii considergrn ca toa te deformatiile Pn hidrodinarnicg sint un produs a1 unei viteze de deforrnatii cu elernentul de tirnp dt. Nr. 10-1 .1. deplasgrile. printr-o translatie ~i o rotatie de sens invers. S i ne fnchipuirn cii acest element este 42 adus. dz =dv - dz dz. 1-2. iar viteza unghiularii d (a + p) fiind analog5 undt ghiului de alunecare yyz. respectiv dz. putem scrie (fig.

citurile: EY. astfel ca s5 se pun5 in evident5 inva- Expresia va f i de tipul ox = o o i qi urmeazl a g5si pe o x . se obtine: Cantitifile c x .o (m . Pn care vom inlocui pe oy+oz CU---. = wdt.2) (legea Hooke generalizatii).-dw 1 dy dt dt dv +-dy ? care sint cantitsti finite qi pot fi numite viteze ale deformafiilor specifice. 269 E = udt. s5 form5m o expresie a lui yiantul tensiunilor o: E. putem forma I Yyz-- . fiind de ordinea de m5rime a lui dt.. s5 considersrn cunoscuta relatie: ax ay + az - E E.- M i ~ c a r e a f luidelor vlscoase . ale c5ror expresii sfnt deci: Tot astfel. 1.YYZ - dt - dw dt 1 dz dt -+ dvdt ..G= mE 2(m + 1) qi 0 = (ox + oy + OZ) m -2. deformatia cubic5 din elasticitate 0 se inlocuieqte cu viteza de dilatatie cubic5 8' din liidrodinamicii: Continuind analogia. . EZ ~i yyz etc.~ = 2(m + 1) G cx. datori t l efectului fortelor de frecare T. E q =vdt. . 30 ax Se obtine: ..3 m E 2 (m l)G + Pe de alt5 parte.. adic5 partea suplimentarg a tensiunii norrnale. S considerlm relaf iile: H + . Acestea introduse in expresiile lui qi y.

existi deci... x) O fiicind .. a presiunii medii p (opus5 normalei exterioare). adic2 T . viscos. x ) .p pentru a pune in evident2 directia negatiuj.p . = px = py . La fluide incompresibile.p div 3 v.p = pu = p z Aceasta rezultii ~i din ecuatia (3-3'). Deci la un fluid real. datoritii fortelor de viscozitate. ~i p z .mod asemiinitor se obtin $i ecuatiile care dau pe py?i p z .-p 0.= + cos (n. a s-a inlocuit cu . Ecuatiile (10-2) precum ~i ecuatiile: pL pi. in miscare. l"(g-7yx - - In mod analog se obtin celelalte dolt2 ecuafii care dau pe ph ~i p.G8=o+2GcX-G div 3 3 in care = rt2 + q2 + tE = deplasarea totalii. I I se deduc in mod sistematic din ecuatia matricialii urmiitoare: div V 2 3 0 div 0 V 0 0 0 'div V . urmiitoarea relatie importanti care leagii lungirea specifics rx de tensiunea a x . Tnx = Pn C s (n. Rezultii c5 la fluidele perfecte: T n x = px cos(n. = T. i Termenul din ecuatia (10-3) este ceea ce se adaug5 presiunii . y) TZX cos(n. cu termenul respectiv p . in teoria elasticititii. dar p in n z i ~ a r e . dupii directiile. respectiv y ~i z. valoarea presiunii normale variaz2 in jurul unui punct oarecare. z). =2 3 div T) .270 Hidraulica Dacii f inem seama de legea lui Hooke generalizatii. . prin analogie cu du px=-p 2 p-dx + elasticitatea: 2 . x. Presiunea pe o fatii se poate pune deci sub forma: Px'-p+pJr In care: 1 P. div 7= 0.. In. ~ ~ . iar la fluide perfecte se anuleaz2 ~i y.ry. I - Vom avea in hidrodinamics. nemaifiind in formulii decit invarianti vi constante: 2 2 a . = a + 2 C .pZ - nu nunzai in stare de repaus. astfel c5 px . In aceste ecuatii.

ecuatia de stare fizicii: p .ecuatia lui Van der LVaals pentr~rgaze reale. . dupii transformgrile indicate si notind: 9 obf inem : Dm P .Dt - p z dz - 2 11 -d I 3 dz ( p div V). I I I ~ .p -) "("+$) dx dx + sau.-dux d d 2 3 p div V ) --I1 p "(%+. cap. in kcuatii~e generale de miscar. . .ecuatia de continuitate: . cu corlservarea cnergie i - pgR-T pentru gaze ideale sau - caloiice si transferul de cgldurii .ecuaiia de terrnodinamicii pentru procese adiaba t ice. ' Dt 0-- - px-- dp dx -+ 2x( 2 p . obtinute din ecuatiile (10-3) s i (10-4).Mi~carea f luidelor viscoase 271 Dac5 se introduc valorile lui p' si 2.. se oblin pent ru' fluidele compresibile si viscoase ecuatiile de miscare urrniito.~~ e: D u. a unui sistem continuu (v.")+ (&I dy dx Dw P x - p z -dz 2 3 y div V $. ecuafia de viscozitate p = f ( T ) .

P ROBLEME REZOLVATE CU ECUATII NAVIE R-STOKES Deosebim trei grupe de probleme rezolvate cu ajutorul ecuatiilor NavierStokes: .3. T. pe cPnd ? .PV 2V. p. cap. . 10.ohleme la care s-au folosit metode aproximative de 'calcul.si presiunile sint cunoscute. Aceasti ecuatie se deosebeste de ecuatia lui Euler numai prin termenul acliugat p V P j 7 . Probleme rezolvate exact Vom prezenta citeva cazuri de misciri mai importante.grad p 7 +. vectoriale: Q- DV = Dt @. XI). deci sint de ajuns cinci ecuaf i i . 10-2). Pentru fluidele iilcompresibile se obtin ecuatiile Navier-Stokes (1845) : 7 7 9 Cele trei ecuaf i i (10-7) pot f i puse sub forma unei ecuatii unice. a) Mi~careapirale15 a Jnui fluid incornpresibil sub presiune intre doi pereti plani paraleli (fig. termenii suplimentari corespunzii tori rezistentelor interne datori te turbulentei (v.. p si sapte ecuatii.Probleme rezolva te d u p i negli jarea unor termeni din ecuatii le de miscare si care jucau un rol secuhdar fn procesul fizic a1 miscirii. = 0. T 10. u. Conditiile la limitti care se pun de obicei sint: la pereti solizi v. p. La procesele izote'rme T si p sint determinate. la care s-au putut rezolva exact ecua t i ile de miscare. w . Vi tezele au numai componenta u # o . Ecuatiile Navier-Stokes slnt verificate in numeroase cazuri particulare pentru misciri lente in regim laminar.3.Ileci in total sint sapte necunoscute: u.1 . la viteze mai mari trebuie s i se adauge mernbrului doi a1 ecuaf i ilor.Prohleme la care a fost posibili rezolvarea exact5 a ecuaf iilor NavierStokes.~. iar la suprafete libere eforturile t = 0 . . adici IritGza este tangenti la contur.

> si prin integrare: 9 . d x . mai import tante. tkrmenui de . -pfesiunile variazii dupi direct iile y $ z.. - Aceasti ecuatie liniari se x ..0. Z / 9 dt - " r Dacl se dii pierderea' de sardiril. conform ecuatiei de miscare dupl . -.).io) i8 --. - .legii hidrostatice .. . coiform. d J -..+ I .(lo-7). reeultl OU imediat . .dacii se consideri pozitivl partea scoboritoare a liniei de'sarcinl). . de continuitate .= 0. . c) 9-i d).v = 0. la punctele b). . Asadar u = f(y. - 9 I . Ca urnlare. aceasta directie: .const . deci u nu depinde de x. deci . Mi~careaparalelii a unui fluid viscos Entre doi pereti p 1 p i jntr-uua canal intre doi pereti paraleli f i c ~ i a$ezati la distanla 22.: rezolvl exact in mai multe cazuri particulare dintre care vom trata ~ o m p l e citeva.= 0 . . -fiind permanenti. 1.y = Rezuitg: b h. Ai.gca& este plani. 10-2. . ' . b) Mi$carea plan% permanent% Fig. w. pz--'i"(dy2 du dp dx - d2u - (10. aplicind ecuatia. . deci I( depinde nun~ai y si. +-dii. .f)...- I ~ -.. (semnul .: ". .-Y dx -. . Constantele deintegrare se obtin prin conditiile la l i m i t l u = 0 pentru .ecuat ia (10-10) devine<. ins5 aceste presiuni variazl dupl directia x. k # 9 I . a " 9 .- d2u . du inertial' p .: . z. 1 dp .

Rezulti legea distributiei vitezelor. se realizeazii cazul unei rnisEiri laminare cu suprafati liberii. iar daci presiunea cregte in sensul lui U. dintre care unul este mobil Acest tip de mi~carese nume~temi~careaCouette simplii. trebuie ca fundul ~i subrafata Iichidului s i aibi panta J ~ i atunci for.d p . dintre care unul fix $i altul avind 0 migcare in propriul siu plan cu viteza U = const. Aceastri mi~carese realizeazii in spatiul strPmt cuprins Pntre cepul unui arbore vertical gi crapodinii ~i prezint5 interes in teoria ungerii.. doar conditiile la lirnitii se schirnba ~i anume: pentru y = 0. 10-3. ) (10-12) si (10-13) sfnt valabile si pentru aceasti miscare.gJha Urnax 2r. vitezele se distribuie dupi o parabolii Pn felul lui 2. u = 0 gi pentru y = h . Se observi cii dacii presiunea scade in direcfia lui U.274 Hidraulica Distributia vitezelor este parabolicii (fig. tot parabolici: Y h2 .. 2v .U . fn acest caz. u = U. 10-3): yJhB .. adici apare un contracurent ling5 peretele fix. mulele ( 9 ? c) Migcarea plani permanent5 intr-un canal intre doi pereti paraleli la dlstanta h. curba 1). 10-3. ' .Y u = . (pentru h = 0). Ecuatia diferentiali de la b) este valabilii ~i i n acest caz. MiScare plani permanen t i intre doi pereti paraleli.. Se poate privi mi~careareprezentati prin (10-14) ca o suprapunere de dou5 mi~ciiri: o rni~care in canal. Debitul pe metrul liniar de liitime este: Dacit se considerii miscarea fluidului nurnai de la axa Ox Pn jos. ca la punctul b) anterior ~i o mi~care Couette-simpld (fig.(1 h 2pdx h -f)* (10-14) - dh tributie liniarii a vitezelor: In cazul particular --0 dp se obtine o dis- Fig. se realizeazri distributia vitezelor dupi o paraboli in felul lui 3.

0.ii circulare.0. la care nu se cunoa~te o solutie generalii. w 5 O. Fiind o miscare permanentii. la fiecare d2u valoare a lui -corespunde o valoare identicii . = 0 . prin integrare: Constantele C. 10-4. de sectiune constant% . pe cfnd v . . Daci Ox este axa conductei si miscarea se produce in straturi (laminara). n Astfel. . si C. Apoi.deci ecuafia (10-16) se d2u reduce la: dy2 - dz2 7 de unde rezulti... z sfnt nule. Ecuatia lui Navier-Stokes dup5 directia de proiectie Ox este A 9 sau v2U gJ = -. derivatele lor .gJ (r2 . A fost rezolvatg exact P cazul citorva forme particulare ale conturului sectiunii. din cauza simetriei centrale. = 9 9 9 T - dt dv . Mi~careapermanenti in conduct6 rectilinie a unui fluid viscos a lui Poisson.y2).dw df dt partiale fat5 de x . Z = g s i n a. du numai u # O. se obtin prin conditiile: du pentru y = 0 . deci C. atft v cft gi w fiind identic nule. fn cazul secfiun.c2 4v - 9 u s . deci 0 = . -- d!? pentru y = r u 7 = 0.-.V const. (10-16) Aceasta es!e o ecuatie di ferentiala Fig. In sffrsit.-.O.Miqcarea fluidelor vtscoase 275 d) Mi~carea permanent5 in conducts rectil in ie.r2 4. y. gJ ... 4v . (fig 10-4). fortele masice specifice sfnt X = g c o s a .0 .

dr.legea distribuf iei vi tezelor se reprezintii printr-un paraboloid de rotafie (fig. se obtine D In functie de vi teza rnedie V. . Pnrnultit5 cu lungirnea I. deduse de Hagen ~i Poseuille.dedus din legea parabolic5 a distributiei vitedr zelor fn rni~carealarninarii. Pentru a se obtine pierderea de sarcinii J pe unitatea de lungirne. n Hidrotehnica". iar deplasarea relat ivii dr du a straturilor in unitatea de tirnp. Viteza maxim5 este in centru. Distributia vitezelor ~i a eforturilor de frecare intr-o conduct5 rectilinie de sectiune circularii Pierderea de sarcinii: J 9 = 8~Urned 9 gr2 (1 0-22) asadar p ierderea de sarcinn' E aceastcE miyare esfe propor~ionalii n cu viteza rned ie. Bucure~ti. du In sffrsit. 1953. . sPnt ' in dep ling concor danfi CLI e ~ p e r i e n t e ~ e . . ceea ce esfe caracterisfic miscn'rii in regim lamia . pentru y = 0: Vi-teza medie: Fig. Metoda de calcul a pierderilor de sarcin5 P rnivcarea larninarl. 1045). 1. de frecare Pntre dr toate straturile succesive pe lungimea I se obtine energia disipatii (consurnatii in ciildurii): ? Introducfnd in aceastii expresie pe . Insurnind lucrul rnecanic a1 fortelor. Aceste formule.A~adar. 10-5. * vezi FI. i Se poate pune P evident5 cii pierderea de sarcinii P rni~carealaminar5 permanent5 n n intr-o conductii este datorat5 nurnai lucrului rnecanic a1 fortelor de frecare intre straturile de du fluid presupuse larnele cilindrice de grosime dr *. Eforturile tangentiale fiind 7 = y . efortul specific de frecare z fn lungul generatoarelor cercul'ui de raz5 y este: 9 - 9p Iorgulescu.forta dr du de frecare intre dou5 straturi aliiturate de lungirne I este 2nrl y -. se frnparte D la greutatea y Q a fluidlilui care a trecut prin conductii in unitatea de tirnp.

Prin urmare.. I R U = - gJ y + b 4v (10-26) b y fiind mgsurat de la axa Ox trecind prin centrul de greutate.p. legea distributiei vitezelor este: .-. si rBmTn in ecuafia impulsului si iesire se echilibreazi. in . == 0.In cazul unui triunghi echilateral a cirui in5lf ime este 36. -. rezulti : dy du interioarg r (fig.pu2 humii presiunile. pornind tot de la ecuatiile Navier-Stokes. 10-6). plecind de la echilibrul di. 'clG Saint Venant pen tru torsiunea prismelor. care a permis rezolvarea exactl a multor cazuri particulare ale nii~cgrit permanente E conducte.0 n~etodiimai generals. Tntrucit distribufia vi tezelor estk identicii in secfiunile transversale.Q. : r Pentru cazul r = 0. se poate proceda prin oricare din metodele de calcul argtate pentru sectiune circular5 ~i se obtine rezultatul urmiitor: Punind Q = xy2. f2r2 a race uz de ecuafiile lui Navier?tokes.namic a1 fortelor care actioneazii in timpul rnisc2rii un tub de curent de razi y ~i lungime i. pufdQ. depinzind tot de o ecuatie Poisson.Y ~ J T ia valoarea .1'( ~ l "1.Migcarea f luidelor viscoase deci variazii proportional cu y. . 10-6. unde -. y ---.. . ~ si simplificind. G sin a $ alp. 9 2 Observiim cii ecuatia diferenf ialii a m i ~ c i r i iin conduc tii circular2 (10. (1 0-23) C fiind cercul cle contur a1 tubului de razii y.. .18) se poate stabili pe cale elementarii. 1 . a fost indicatii n de3. .. vfrful fiind la y = 26. p . iiind zero pe ax5 si maximum la perete. legea lui u este dat5 sub forma unei serii duble 141. rezultii cii forfele de inertie la intrare *do. In cazul unui dreptunghi. deci cidem peste - formula . -S C r l d ~ == 0. Cum G sin cr iar 't = = ylQ sin cr = y . Conduct5 avind sectiunea de forma unei coroane circulare .p ~i p = p .ar. se deduce ecuatia g diferenfialii (10-18) obfinutii mai sus pe a l t l cale. (10-19). Se observ5 A Fig.In cazul unei sectiuni de fornta unei coroane circulare avind raza exterioarg R ~i raza . proiectind aceste forte pe directia axei conductei se obtine: 4. . greutatea proprie a tubului de curent si forfele de frecare.

sii satisfacii conditiile pe contur. avem: div grad p = y div A V = div V . Gr. memhrul a1 doilea se anuleazii. Intrucit ele constituie relativ putinele cazuri de migciri ale fluidelor reale la care s-a putut constata o concordanti perfectii intre calcul gi experientl.P.. Dacii aplicgm ecuatiei (10-28) operatorul div. M i i gi colab. folositl la torsiunea plicilor.. Aceastii metodi. reduc migciirile plane lente ale osl lichidelor viscoase incompresibile la1migciri rnai simple. e) Au rnai fost rezolvate prin metode exacte qi alte probleme. seama c i div grad p = A p .3. . solutiea ecuatiei diferentiale v2q= 0 gi o functie cp. Nr. riimin in ecuatia de miscare numai gradientul presiunii dinamice si termenul de v iscozi tate. cercuri. intersectii de. precum: migcarea unui fluid antrenat de un disc fn rotatie. sau cTnd conturul este format din segmente de conice. 4. migcarea ciitre un punct de stagnare gi citeva migciri nepermanente. Functia cp + cp. * . si tinind . s-a aplicat gi la migcarea permanents a fluidelor viscoase la sectiuni ale conductei in forml de elipsi. poligoane regulate sau neregulate. 2 ) se poate obfine ca sum. termenii inertiali (depinztnd de fortele de inertie) pot' fi neglijabili fati de termenii depinzfnd de fortele de frecare (de viscozitate). matoarele doui cazuri : a) Mi~careaparaleli in jurul sferei. dar rezul tatele contin un grad de aproximare uneori apreciabil. la care se adaugi ecuatia de continuitate: div -V = 0. Urmind o cale nouii. ovoid. R. 10.c i integrala cp a ecuatiei diferentiale v2 cp = f ( y . suprapuse (Com. 3 1951 9.R. C. Probleme rezolvate prin aproximarea fenomenului (Cazul mi~cgrilorlente) d In cazul cfnd n~iscirilesfnt foarte lente. Cu privire la aceastl problem5 vom da numai enuntul gi rezultatele: - .-(y8+id) 9 Y se alege astfei' tncPt care este o solutie particular5 a ecuatiei diferentiale date. Simplificate pe aceastii cale. Insi. Ca aplicatii mai importante ale acestor feluri de misciri. a douii functii: o GO functie armonicii $. Acad. datoritii ipotezelor de bazii *. Plecfnd de la ecuatia (10-9) ~i considerind echilibrarea fortelor masice de citre presiunile hidrostatice. 9 9 grad p = p V 2 V . Acad. prezentiim ur. Importanta teoreticii a acestor probleme este mare. paraboll.2. = . ecuatiile devin i'ntegrabile prin metode eiacte. conform ecuatiei (10-28). astfel c i primii se pot elimina din ecuaf iile de miscare. rezultii c i : Presiunea este deci o functie de potential.

in jurul unei sfere de razii R .U2 : CfnRa-U. corespunzind unui numir : U.. paralel cu migcarea generala a fluidului in acest caz. 2 2 2 (10-32) 24 f Fig.Mifcarea f luidelor v tscoase 279 Dacg migcarea se produce in sensul Ox cu viteza U . Forta total5 de presiune este Fx = 6~ pU. cornponentele vitezei $i presiunea tn punctul (x. 2 R In figura 10-7 se d6 diagrama distributiei Um presiunilor pe un meridian a1 sferei. -FK Formula (10-31) se mai poate pune s u b forma o b i ~ n u i t ia formulei lui Newton care dii rezistenta unui corp intr-un mediu fluid in migcare: P .-+---+. Mi~careaparaleli in jurul unei sfere fixe a unui fluid viscos. .. Re Formula (10-30) a fost ulterior fmbunitititii de Oseen pentru a fi valabilg ptnii la numere Re < 5. . . presiunea va fi aceea din formula precedents.formula (10-32) este identic2 cu formula (10-31). de razii vectorie r. Distributia presiunilor pe un cerc mare. = C j a . s h t : v=u=- 3 4 Rxy rS Pe suprafata sferei : In cazul cind presiunea fluidului (fgrii sferii) este p = pcoflst = p. -1 I . Cj fiind pus sub forma: . V +. (aval). 10-7. z).P u.< 1 (d = 2R). Presiunea maxim5 este in punctul PI (amonte) gi presiunea minim5 (depresiune) h P. Se constati cii aceastg formu15 este valabili pentru migc5ri foarte lente. (10-31) -* - formulii stabilitii de Stokes. la care se adaugii p.R. P F .. punind Cj = .+-+ 2 . y. Valoarea absolutg a acestor lpresiuni este: 3 . prin considerarea sferei.d Re = .

. . .c i putem admi te. dar w E 0: .- . . este transparent% h t r e aceste pllci . . . . lufnd formele urmiitoare: Din ultirna ecuatie se obtine prin integrare: ... astfel. . . . Vitezele variazii prea putin in directiile. . deoarece. Schemi la demonstratia rnigcgri i vbcos intre dou5 plgci plane foar te apropiate . dupii metoda cunoscutl a lui Reynolds. 10-8) este de a-reproduce misclrile potentiale. -- - . Ac+Ste 'miscC5ri reiifizeaei -intre d6ul p llci planeS+pai. .at- - ins5 gradientii ..alde..) Micciiri: permanente plane intre dai pewti paraleli fic~i.Componentele u si v ale vitezei slnt . Scopul dis'pozitivului (fig. Hele-Shaw. dupi cum se va ariita.--v. . cu aproximatie acceptabili:' 9 dt $t .. 10-9)... 9 9 1 . . Apirat Hele-Shaw pentru bizualizami rnigcirilgr potentiale d u . '* . . 1 . 'sS din.. diferite de zero.. - 10-9. . neglijati.sSnt mari $i nu pot f i . un lichid cu o distributie de viteze datl. -. Vom considera cazul cind pliicile si miscarea sint orizontale (fig.- - 9 . \ . ' P = ~ g z f (xs Y)* 3\ _ . -* . . du dx dv L- .-dw . . - .... sau un sistem de corpuri solide in jurul clfora curge.b. FG.putin. Acest lucru 'este posib'il. care una cel . . - .. ....x si y . . -.ie depotential. -Dispozitivul 1.dv ..0 . ..se fixeazii un corp . . dz Ecuatiile de proiectie ale lui Navier-Stokes se simplificii in aeeste conditii.- - 9 . . vitezele medii pe iniiltimea h a lichidului intre cele doug pliici admit o funct. : Miscarea fiind :permanenti. vizualizind liniile de curent cu ajutorul unor fire de curent colorat. a Fortele masice au componentele X 5 Y = 0 ~i Z g (acceleratia gravitatiei).10-8.

Din . si C.i : L - - . C...vede c i . deoarece prin def i- deci V G . se obtine: deci componentele vitezei din acela$i strat orizontal deriv6 dintr-o functie de potential 9. .sznu depind de z.5 din potentialul . si se obfine. . deci la integrady rea ecuafiilor diferentiale (10-27).s. dx.. Solufia ecuaf iilor (10-34) este deci : z = f . ~i teza medie deriva de aseme'nea dintr-un potential. C.tp= .Migcarea fduidelbr 'viscoase ! 281 Op . care diferii de la un strat la altul: .determinii cele patru constante C.. acesti gradienti ai presiunii pot f i considerati constanti. . ~ 12p .h2: P . ' . derir.aceastg -relatie se .. in 2 7 h 9 definitiv : Pentru o anumitii valoare a lui z = z.

Mateescu. VIII. Nr. dublete. care se a r a t i mai departe. 1957). de contur C ~i de sectiune dreapti a . in care distributia vi tezelor este guvernati de o ecuatie diferentiali de tip Poisson. de obicei cu ochiuri pitrate sau dreptunghiulare. aripilor. Principiile ~i modul de potentiale plane. ci rezul t i din neglijarea unor termeni din ecuatiile diferentiale. aplicare a acestei metode. pliicilor plane) .3.Experienta aratii cii pentru ca firele de curent colorat sii se piistreze subtiri. putem scrie: A 6 ) ~i c). Dacii > 1. De exemplu. in care scop se aleg curbele printr-o metodi adecvati. Dispozi tivul Hele-Shaw a fost folosi t intr-un mare numiir de cazuri (misciiri cu izvoare. Metode noi de determinare a distributiei vi tezelor fn mi~careauniformi a lichidelor viscoase (Studi i ~i cercetiri de mecanicl aplicats. 4. misciiri F jurul paletelor. construirea retelei curbilinii cere uneori o munci suplimentarg. se poate acoperi sectiunea vie a conductei printr-o retea.10 cu privire la m i ~ c i r i l e sPnt valabile ~i pentru calculul mi~cirilorfluidelor viscoase in care se poate folosi o retea de puncte tn plan. cu atPt calculul este rnai exact. 9 10.4. in schimb. trebuie ca . a se vedea: C. y.. expusi mai departe. METODE DE CALCUL APROXIMATIV $1 METODE ANALOGIC EXPE RIMENTALE Aproximati ile ficute la paragraful 10. n de asemenea. In cele ce urmeazi vom expune trei metode grafico-analitice bazate pe metoda diferentelor finite. XXIV). ~i cu cPt reteaua este rnai deasi. * Pentru metodele de sub . Intr-adevir. expuse la articolul 7. fn cazul m i ~ c i r i ipermanente in conducte. suficientii exactitate. s-a Pntrebuinfat pentru studiul misciirilor de infil tratie a apelor subterane (v. Ecuatiile la nod au exact aceea~i formi ca ~i tn cazul retelei rectilinii.numiirul Reynolds redus" al misciiri i defini t prin 7 t fiind o lungime caracteristicii a corpului in planul x .3 nu sPn t propriu-zis aproximatii de calcul numer ic. Se obtine avantajul c i ecuatiile nodurilor pe contur sint mult mai simple decit in cazul metodei precedente . Scopul retelelor curbilinii este ca fnse~iliniile de contur s i faci parte din retea. pentru fiecare tub elementar. Aceasti metodi se aplici acel o r a ~ iprobleme ca ~i metoda retelelor rectilinii. Sectiunea dreap t i a conductei este imp firt i t i in ochiuri curbilinii. cap. un dispozi t iv format din douii pliici paralele verticale. afari de unele cazuri destul de numeroase. urmate de o metodi experimental2 bazati pe analogia cu alte fenomene. totodati cu restringerea domeniului de aplicabilitate a rezultatelor. fiecare ochi fiind considerat ca sectiunea dreapti a unui tub de curent elementar. b) Metoda* retelelor curbllinii gi a tuburilor de curent. a) Metoda refelelor rectilinii gi de calcul cu diferente finite. fortele de inertie cresc simtitor $i ecuatiile (10-37) nu mai confer. t.

Pentru un ochi dreptunghiular curbiliniu M M ' N'N (fig.Fie doui migciri laminare rectilinii de sectiuni drepte diferite. In general.. n fiind constante.)..Mi~carea fluidelor viscoase 283 n fiind directia normal5 la contur.(u. I Q = (2ro)2 etc. = K.G. (10-44) r n ~i se obtine K. obf inem o retea de pitrate curbilinii pe care urmeaz5 apoi misurarea razelor gi cercurilor inscrise gi a laiurilor pgtratelor curbitinii care intri in sistemul de ecuatii (10-42) cu diferente finite. 10-14). . . = K2 . de analogie electrohidrodinan~ici..A. (y. de exemplu cercuri Appolonius (fig. Aproximafiile ficute conduc la erori sub 1% dac5 unghiul de divergent5 a dou5 curbe vecine de acel a ~ igen este < 20". De exemplu : . z). + u. 10-lo). c) Metoda prin suprapunerea mi~cgrilor. u fn exteriorul contururilor partiale (prelungire analitici) gi daci. = F. 10-12).Trasfnd liniile echipotentiale pe cale experimental5 gi liniile de curent prin constructia grafici (fig..un triunghi cu laturi curbe (fig. + nu.. Aceastii suprapunere matematic5 este posibilii dacii se poate calcula. Pentru o retea de ochiuri curbilinii piitrate.ale ochiului M M ' N ' N . dindu-se forma sectiunii..) = K = gJ -(2r. (10-42) ecuatie identic5 cu aceea obtinut5 plecind de la retele rectilinii cu ochiuri piitrate. z) = mu. + u.(y. u. u1 . . de exemplu dac5 conturul face parte dintr-o retea ortogonalii cunosc u t i . ecuatia (10-41) se reduce la: 41-4. Aplicatia acestei metode este fnlesnitii prin construirea in .u.o elipsi gi un triunghi echilateral dau un profil ovoid (fig. in domeniul de suprapunere. Aceastg metodi permite s5 se aducii o scurgere de form5 complex5 . functiile de repartitie a vitezelor sint uniforme gi nu comporti nici un punct singular.D....prealabil a unei retele curbilinii adap tat5 conturului. = K. 10-11) sau o refea de elipse gi hiperbole homofocale etc. . O. = F.la o suprapunere de scurgeri simple cunoscute. 10-10) gi cu aproximatiile : . in care se cunoagte distributia vitezelor: u. iar T efortul de frecare specific pe fata lateral5 a tubului. (fig.. acestea fiind circumscrise unor cercuri de raze row t. putem construi o plac5 conductoare sau o baie electroliticii de aceeagi form5 gi constitui doui segmente ale conturului din pozitii diametrale. z) Migcarea definiti prin: 11 = F(y. ca poli ai unui model E. 10-13). . ecuatiile permit a se scrie : gi ale ochiurilor adiacente. Daci rn + n = 1 gi K. fiind valorile lui u in centrele 0.un cerc gi un p5trat sau un triunghi inscris intr-un cerc conduc respectiv la un piitrat sau. + u.

unui fluid vtscos . pentru obtinerea unei retele de pitrate curbilinii inscrisii intr-un contur de o formi oarecare Fig.G. fluid viscos intr-o conduct5 de sectiune ovoidal5 . Calculul migciirii . respectiv un triunghi curbiliniu .D. Fig. a migcgrii unui . Retea de piitrate curbilinii Fig.A.. 10-10. 10-14. Metoda E. 10-12. prin metoda suprapuner-ii ctnd conturul este un piitrat. 10-13. 10-11. Obtinerea prin metoda suprapunerii. Calculul prin metoda retelei de piitrate curbilinii a1 m i ~ c i r i i uniforme intr-o conducti avtnd sectiunea de o formi complicati J Fig.

Pentru a demonstra aceasta. Din ecuatia (10-47) rezultii cii liniile de virtej se confundii cu liniile de vitez6 egalii (izotahe). vom considera Ox axa conductei in directia misciirii. in conduct2 rect ilinie de sectiune consiantii. v = 0. in condiliile date.l ( z() ) =1 T Z Z . CA RACTERUL ROTATIONAL A L MISCARII FLUIDELOR V ~ S C O A S E I Miscarea in regimul laminar.w 221z . w = 0. h t r . oricit de regulate ar fi straturile in care ea se p.oduce.:si u =# 0.Miparea fluidelor viscoase .5.u n punct oarecare. 2C 2 2 Y w = 0 1 grad u. in care rot V=# 0. vectorul-virtej 'a1 y i tezei are componentele : 9 9 9 9 9 9 care. Asadar rotorul vitezei si deci virtejul vitezei este diferit de zero.v 1 rot =~ X o du du -+. t 10. I . este totusi o miscare rotationalii. iar in ecuafia (10-48) gradientul lui u se calculeazii in . devin: Ecuatiile liniilor de virtej sPnt deci: de unde rezulti: deci . chiar in c. aviild valoarea : 9 lol= a d icii : . fiirii amestecarea sau incrucisarea firelor de curent.ea mai simp16 Iorm6 a acest& misciiri 'si anume in miscarea permanent.

Tipei. .liniile izotahe din sect iunea transversala sint singurele lini i d e virtej ale miyiirii *. apartinind domeniulii constructiei de m a ~ i n inu va f i expusii fn acest tratat. fizica. V I I I . 0 tratare amplii. Nr.. Aceasta tehnicii a cipitat o mare dezvoltare ~i s-au construit numeroase tipuri de viscozimetre.R. '% A se vedea C.6. d n fiind un element de lunqirne normal pe curba imtahi dintr-o astfel de sectiune.. N. Una din cele mai importante aplicaf i i ale teoriei misciirii fluidelor vfscoase este teoria lubrificafiei. dar va f i cornpietati cu diferite considerafii tehnice in capitolul XIV. din relatia: 9 dacii tinem seama de (10-48). A~adar. b) Viscozimetria este tehnica mlsuririi viscozi tiitii fluidelor. Y . 10. Aceastii chest iune se bazeazii pe legea miscririi fluidelor viscoase in conducte.Hidroaerodinamica lubrificaf iei" (1957). fiziolbgia etc. datoritii Prof. 5 1958. rezulti: adicii efortul de frecare 7 este proportional cu viteza de rotatie a vectorului-virtej . t. Viscozitatea este o miirime fizici legatii si de alte proprietiti fizice si chimice ale fluidelor care intereseazii tehnologja materialelor. tivii a acestei probleme. expusl in acest capitol. . DIFERITE APLlCATlI ALE TEO RIEI MIVCARII FLUIDELO R vISCOASE a) Lubrificatia. In sfirsit.P. folosind diferite tipuri de mi~ciiriale fluidelor viscoase. c) Transportul fluidelor viscoase prin conducte. care. exhaus. sectiune transversali.286 Hidraulica L. este publicatl in . Mateescu. Cornuniclrile Academiri R.

treceiea in turbulenfi se face pentru un numiit. Dintre aceste diversevalori ale numirului critic. el se realizeazg printr-o sporire inceatg a vitezei. a cirui valoare poate diferi mult de la un caz la altul. ceea ce dovede~te i fortele de frecare sint mu1 t rnai mari in miscarea c turbulenti.. Dacii experienfa se face cu deosebite prea se elimina orice cauze perturbatoare (neregulari tiiti ale perecautii. superior se a f l i intr-o zona de instabilitate. la o conducti dreapti de sectiune circulari. = 2 320. direcfia vitezei se schimbii in fiecare moment. . insa depinzind de forma sectiuriii de curgere. telui. deoarece el marcheazi limita de stabilita'te a m i ~ c i r i ilaminare.Re mult rnai mare decit 2 320.se lui in miscare apar virtejuri care. Dimpotrivii. fmpletesc . = 2 000.. Astfel. componentele vitezei au caracterul unor mirimi care oscileazi in jurul unor valori medii.Nu se rnai produce acea mi~carein straturi care caracterizeazi miscarea laminari . T RECEREA DIN MI$CA REA LAMINA RA fN MI$CA REA TURBULENTA S-a ariitat la capitolul 111 c i mi~careaturbulentii este structural cu totul deosebi tii de rni~carea laminarii: . se deosebe~te nurniir critic inferior Re. cu pistra- . virtejuri in rezervor~~l amonte.Pierderea de sarcini de la un punct la a l t u l a1 unei conducte sau a1 unui canal care transport5 fluidul este mult rnai mare decit in m i ~ c a ~ e a laminari. cel rnai imeortant este numgrul critic inferior. liniile de curent se incruci~eazi. S-a rnai ariitat la capitolul 111 c6 trecerea tiin mi~carea laminari in mi~carea turbulen t i se face cind nurnirul adimensional trece de o anumitii valoare numiti critics. la aceasti valoare a lui Re. vibratii provenind din mediul exterior etc. numit numir Re critic superior..1. nurnirul Re.Capi tolul X I M i ~ c a r e aturbulentii 1 1 . adici orice perturbiri s-ar aduce miscirii. iar in un conditii obisnuite Re. 1 . . de asemenea.~ i i e z aPntr-un punct din spatiul ocupat de fluidul in miscare permanenti nu are niciodatii o valoare constanti. miscarea revine de la sine la regimul laminar care este in acest caz un regim stabil. se amortizeazii. in masa fluid. oricare ar li nalura fluidului.. dupii un parcurs linistit.

ne propunem a dezvolta teoria stabilitiitii rnigc6rii la capitolul XII.. prin experiente de mare precizie. care trateazi despre stratul-lirniti.puse pentru a da un rispuns la aceasti chestiune . nu schimbl regimul ]inistit atit timp c ~ t trecerea din m i ~ c a r e laminar. 1 1. f6rl a schirnba regin~ullaminar. pe cind in canale si in conducte d e forme reiulate rniscarea este rnult mai linistit2.. fie ca sint provocate. miscarea tiece in turbulent5 si nu mai revine la regimul laminar. ins2 dacii se introduce o perturbare. Nu moleculele.1). Aceste oscilafii sint departe de a f i sinusoidale. Se poate observa cii abaterile vitezei in jurul vitezei medii iau uneori valori mari.288 Hidraulica rea precaut iilor arii ta te. y 9 . Se poate spune cii pentru R-e > 2 000 rigimul stabil de miscare este regimul turbulent. cii rnisc6ri oscilatorii de foarte rnici arnpli tudine i n stratul de ling5 perete. la vitezele vintului se constat2 variatii temporale tot atit de mari. iar daci Re < Re. de asemenea. pini ce se destrarni. ci sint foaite complicate. ~- - - - - - - 1 spar -4 11.. se constituie : regirnul de . 9 Care este cauza intirni care produce turbulenta ~i cum s-ar putea determin'a prin calcul nurniirul Re critic? Dintre diferilele teorii pro. Tn figura 1 1-2 se d i diagrama vitezelor u ~i v in funcf ie de timp. chiar de 50% . . putlndu-se totu7i observa o suprapunere de misciri de d iferi te frecvente gi ampli tudini. Intrucit cauzele perturbatoare se manifest6 incepind in stratul de fluid de ling5 perete. denumi te moli. Re =32 . cliiar treciitoare. cind mi~ciii-ilesinusoidale ale unor fire de curent sau unele virtejuri izolate qi repetate. ci grupuri mari de molecule.turbulent5 deplins". Este de remarcat cii miscarea de agitatie a particulelor nu este la nivelul moleculelor. aceste rnici oscilatii se arnortizeaz5 rapid. fie ca sint . difuzindu-se P rnasa f luidului. intr-un punct a1 unei sect iuni prin albia unui riu.spanRe=m tane" (adici fir5 a l i se fi putut determina Fig. Aceste r n i ~ c i r i abia perceptibile se arnpliRe -65 ficii dacl Re > Recr. Cind tn aproape intreaga mas2 a fluidului rni~cirile pulsatorii sint generalizate. cum se admit'e in teoria cinet i'cii a gazelor sau in cazul misciirilor browniene. STRUCTU RA MISCARII TURBULENTE Struc tura misciiri i turbulente este determina tii de suprapunerea unor misciri de agita(ie a particulelor peste o miscare fundamentalii care ar f i 'guvernatii de ecuatiile lui Navier-Stokes. 11-1. rnai cu seams d u p i ce in ultirnii 20 de ani s-a pus in e ~ i dents. Experiente ficute cu ulei uri viscoase au pus in evident5 'asemenea r n i ~ c i r i (fig. oricite precaufii s-ar lua pentru asigurarea unei rni~c6rilinistite. irnprirnind m i ~ c i rii n caracterul turbulent . in m i ~ c a r e nLlmirul Re rimine sub Valoarea critics infeturbulent5 rioari.2. Aparitia de virtejuri izolate la cauza). Trebuie rernarcat c l exist5 o fazi prernerggtoare trecerii in regirn turbulent.. elemente macroscopice.. part icipii impreunii la mi sciiri oscilatorii.teoria stabilititii d u p i rnetoda rnicilor oscilatii" este cea rnai consolidata.

(t. dar pentru frecvente mai mici. . adici: + + + .. 11-2). s i fie practic egale. media se realizeazii Pntr-un timp T de cPteva secunde. Variatia vitezei 14 in mi~careturbulent% f Intr-o miscare permanenti. -5 1 to+T = T u (1) dl.. medie ternporali * a vitezelor u. nu se poa te realiza decit o mi~carecvasi-permanentg. presiuni etc.) Acelea~i consideratii sfnt valabile pentru toate componentele vi tezei. (to T) .de transport".. componenta dupi dtirectia x a vitezei fnti-un punct este suma a doui viteze: I Viteza este . \ w = w -1. 11-7. fiecare mbrime mecanicb poate f i consiheratii ca suma a doui mirimi cornponente: o miirime medie temporal5 si o mirime pulsatorie.deplin turbulenti" cit si intr-o miscare laminarii cu perturbiri... egal6 cu diferenf a (u u) (fig.. De fap t.Migcarea turbulentd . trebuie sii treacii rnai multe zeci de secunde sau chiar minute pentru a se avea media.tafie". o miirime cind pozi t ivii cind nega t ivii. precum ~i pentru presiunea p Pntr-un punct: u \ u = u + u'. 2T) etc.viteza .* 289 Atit intr-o miscare . s i nu se confunde c u milrimile vectoriale. De exemplu.w ' . orice semn barat cu temporall.. (De aceasta se tine seama la efectuarea miisuriirilor de debit ale cursuri lor de apii .) o linie va Pnsemna o miirime rnedie porale. definitii prin relafia: - u . Rezultii cii media temporal6 a lui n' este nulii: - Fig.viteza de agi. durata T se va lua suficient de mare pentru ca valorile mkdii ale lui u. * Reprezentarea prin li tere barate a diverselor milrimi (viteze. cum se fntimpli la cursurile mari de a p i . v = v+ v'. (In cele ce urmeazi. p = p+ p'.) rnedii tern- . (to T ) . Pentru oscilatii de frecvente rnari. pentru intervalele de timp to . to (1 1-3) iar u' este .

nu se aplici la curentii de aer. se pot misura simultan componentele vitezelor Pn puncte diferite. 9 9 .. Metoda are mai multe avantaje. M.-s la intervale curentul puternic luminat. care prezinti inconvenientul c i au o migcare ascendenti proprie. Rezistentele a .Metoda cinematograficci.1 . Tempera tura la care se ridici firul este Pnsii fn functie de viteza f luidului care-1 ricegte.c u inertie redusi. Se obtin valori cvasinstantanee ale vitezei (pe durata t impului de expunere) gi valori medii (media valorilor instantanee). a. 11-4. ceea ce are ca urmare a ---in cazul m i ~ c i r iin conducte-o micsorare importai~ti vitezelor 11in punci tele apropiate de axa conductei. nu este deranjatg structura curentului. precum :. In locul bulelor de aer. se pot urmiri traiectoriile.se bazeazi pe variatia rezistentei electrice a unui fir conductor cu temperatura conduc€orului. Minski aceste misuriri se fac cu 0 eroare de 3-5%.0. Traiectoriile bulelor apar ca linii lurninoase Pntrerupte. IntrucPt morigt ile deranjeazii structura curentului gi au ~i o inertie importanti. . Intensitatea i a curentului variazi cu ajutorul reostatului r gi se misoari cu ampermetrul A . A L STRUCTURII MISCARII TURBULENTE Structura migclrilor turbulente fiind foarte complicatii. m o r i ~ t ihidrometrice obignuite. S-a stabilit cii exist2 relatia: \ A ($ ) i2 = a + pum (1 1-6) In care i este intensi tatea curentului electric . Fig. nici la viteze mari. v A d fiind diamet ul firului de plating. deci tnsigi intensi tatea curentului electric va varia Sn functie de viteza fluidului. s-au folosit aga-numitele micromori~ti. '11-3)9 . a filmului. a fost nevoie de cercetiri experimentale fine cu aj:utorul unei I aparaturi speciale. Inconvenientul semnalat rimPne. Dupg E. 'astfel c i diagrama distribuf iei vi tezelor este mu1t mai plat5 in miscares turbulent: decit in miscarea laminar5 (fig. unde se Incilzegte datoritg curentului electric. Ea.5 variind ugor cu numirul Re = . STUDIUL EXPERIMENTAL. Ud m = 0. Schema electrici a aparatu ui este argtat5 fn figura 11-4. c se aleg In functie de diapazonul S Fig. b. care se misoar5 apoi pe proiectia. cu timpuri de expunere foarte scurte \ 200 mici de timp. tnregistrarea turatiilor ficlndu-se cu un cronograf. deci se poate aplica metoda Lagrange. M etoda termo-anemometricci este cu deosebire avantajoasi la experientele cu curent i de aer. Metoda are gi inconvenien te : nu se fnregistreazi pulsatiile de frecventg mare.constante experimentale .35. se folosegte mai bine o emulsie de amestec de clor-benzol gi vaselini a cirei densitate este apropiati de aceea a apei.. 11-3. Distribufia vitePentru masurarea vitezelor se Pntrebuinteazi: zei in migcare laminari gi in . f i c u t i pe un ecran. Se satureazl curentul cu bule de aer gi se c i n e m a t ~ g r a f i a ~ g . ins2 atenuat.A. Un astfel de fir (de obicei de plating) fictnd parte dintr-un circuit electric este introdus in curentul de aer. Schema instalatiilor electrice ale termo-anemornetrului I . p .u'-'vi teza curentului de gaz . iar tn timpul din urmi gi variatia presiunilor. care s i inregistreze automat puisatiile vitezelor..290 + Hidraulica Prin rnisc5rile-in toate direcfiile ale particulelor se produce un amestec intens a1 fluidului precum ~i a1 cant itsfilor de miscare.Clnd curentii sint de dimensiuni mari ~i au nurnere regim turbulent Re mari. iar prelucrarea rezultatelor este anevoioasi. 9 11.3.

curbele de frecvente ale componentelor longi tudinale ~i verticale ale vi tezelor de pulsatie h t r . componenta vertical2 a pulsatiei vitezei depinde foarte putin de numiirul Re.intre ele apreciabil la fund.7). misurarea componentei vitezei de agi tatie d u p i o perpendiculari pe directia vi tezei de transport. H fiind adincimea canalului. ale lui Gauss. In formulele (1 1-7) nu1. nu1 = II 1 e '2navl .. dupi experientele ficute de E.21~ V P / G ~ ~ .. 11-5. Concluziile precedente sint valabile numai pentru . Pentru misurarea vi tezei pulsatorii se inregistreazi variatia tensiunii electrice prin intermediul unui amplificator electric de tensiune. V3/umax. F axi. (1 1-7) ' Se observi c i pulsatiile sPnt mai puternice inspre fundul canalului decit la supfarati. unde se reprezinti variatia cu adincimea relativi in canal a valorilor relative ~ P / G ~i Se vede c i pe cind componenta orizontalii a pulsatiei creqte de la f a t i la fund. Acest fapt se evidentiazi $i mai bine in figura 11-6. Se vede c i punctele experimentale se situeazii destul de aproape de curbele teoretice de distributie a frecventelor obtinute prin formulele de probabilitate a erorilor. care pun in evident2 structura mivcgrii turbulente ~i caracterul statistic a2 fenomenului. Trebuie mentionat c i fenomenul de turbulent2 are aspecte diferite in functie de conditiile la limiti ale curentului. In figura 11-5 sPnt redate.turbulenta deplinii" din conducte ~i canale. Intrebuintarea termo-anernometrului P a p i este Pngreuiati de formarea P jurul firului n n a unui strat de gaze care modifici conditille termice. nu1= Y 1 e 2ncw1 --u12 2 20#4 . Curbele de frecventi ale vitezelor de pulsatie uf ~i vf in doul puncte ale unui profil vertical a1 unui canal .de variatie a rezistentei R a firului de p latini.u n punct la 0. Se mai constati c i curba de distributie a frecventelor este aproape identici pentru viten zele u' $i p f la suprafati $i difer8. (v. Minski. v?/ Fig. afar5 de un strat subtire de la fund. misurarea momentelor de corelatie etc. 11. Metoda termo-anemometricii permite gi misurarea directiei curentului. componenta verticali rimine aproape constanti.-vt2 2oVl 2 . ins5 caracterul statistic a1 fenomenului se mentine totdeauna. M.90 H de la fund. paragr. iar aul ~i avl sPnt mediile pitratice respective ale lor. Galvanometrul G serve~tela balansarea puntii. Vom da cfteva rezultate ale metodelor de misurare a vitezelor.18 H de la fund ~i la 0. Totodati. nV1sfnt frecventele vitezelor de pulsatie (agitatie) u' ~i v'. intr-un canal de laborator.

vibratiilor dintr-o vin5 in aer Fig. Migcarea vibratoare a vinelor de ap2 in aer liber (Bul. 11-7.Geiger". aceasta nu suferi nici o alterare. = 0. Vina ciizind pe o placii elastici.. 1958). 11-6. rezul tind din su' . Printr-o alt5 experientl.1 412 014 416 &I8 efectuatii la acelagi laborator. se miiregte gi energia cinetici a vitezelor de agitatie Prin anumite dispozitive experimentale se pot pune P evident5 variatiile presiunilor gi efecn tele energiei cinetice. In Laboratorul de Hidrotehnicii a1 Institutului Politehnic Timigoara* au fost Inregistrate variatiile presiunii unor vine de a p i in aer liber.25 mm. Astfel. ~tiintific . DatoritS variatiilor oscilatorii ale vitezelor se prod uc fluctuatii gi ale presiunilor gi cu cit turbulenta cregte.7-32 cm. . = 26. 2) h.8 figura 11-7 se repraduc vibrogramele obtinute I11 cazul roduse de un deversor 46 triung iular.. de metal. 002 OD4 006 408 0. Variatiile presiunii In sectiunea de c5dere a unei vine de apii in funcfie de adincirnea saltelei de a p i . ~i tehnic a1 Institutului Politehnic TimiSoara. Variatia valorilor relative ~i in liber P reaim turbulent. M. prapunerea unor mi~cgri oscilatorii de frecvente gi ampli42 tudini diferi te. h. din care se cons t a t i existents unor vibratii 94 comylexe.ibratiilor este capabil5 s i giureascii In scurti vreme placa de beton. se pune in evident5 importanfa energiei cinetice a . Dacg Pi1 aceeagi ving de apg se introduce un fir de miitase cu diametrul de 0. acestea YIsint transmise prin bare rigide la un vi brograf . servind ca ' receptor a1 vibratiilor. 1) h.Alte metode. Minski) vIn5 aspectul unei bare de n are gheat5 transparent5 . ciizfnd pe. 0 n u u de apiwtn regim linigtit functie de adincimea relativii T canal (dupii E. I 1 1 -v-7 / 7 Fig. 0 . miguirea devine turbulent5 vi energia . In 0. vinele provenind de la deversoare gi orificii de diferite forme. In sectiunea de kiidere.o plac5 de beton. 3) h. tomul 3 (17). . = 35-40 cm * Pompiliu Nicolau.

11.4. CLASIFICA REA MISCARILOR TU RBULENTE Se deosebesc mai rnulte clase de misciiri turbulente care cuprind, fiecare, mai multe tipuri de misciiri. Dupii A. Townsend se deosebesc patru clase in raport cu conditiile de simetrie P care se dezvoltii turbulenta: n I. Iwtropa, adicii avind simetrie sfericii. Exemplu : Miscarea dupii un griitar uniform asezat la intrarea unui tune1 aerodinamic ap;oximeazii numai tmbulenta izo&opicii, deoarece aceastii miscare nu , este si omogenii, avind un pu ternic gradient de presiune in directia misciiri i , medii. 11. Bidimensionala', adicii exist5 o directie in care conditiile la limit5 nu variazii si P care deci turbulenta este statistic omogenii. Exemple: n Jet dintr-un ajutaj de liitime infinitii. Dfra din spatele unui cilindru infinit de lung. Stratul limit5 a1 unei pliici plane. Curentul sub presiune fntr-un canal bidimensional. Dira fn spatele unui griitar de cilindri asezafi la distante egale. Convectia liberii de la un izvor liniform he ciildurii. 111. Cu simefrie axiald. Exemple: Jet dintr-un ajutaj circular. Dira unui solid de rotafie. Curent sub presiune prin conducte de sectiune circular2 sau intre supraf efe ident ice concen trice. Convecfia liberii a unui izvor punctual de ciildurii. 1V. Bidimensionald si cu simetrie axiald. Exemplu : Curent intre doi cilindri concentrici roti tori. Dupii conditiile la limi tii deosebim: - Turbulent a in conducte si canale. - Turbulenta in stratul limit5 a1 unei pliici plane. - Turbulenfa in stratul limit5 a1 unei suprafete de rotatie fixii. - Turbulenta in stratul limit5 a1 unui corp in miscare de rotatie: - Turbulenta liberii. In aceastii lucrare cele mai importante dezvoltiiri se vor da miscirilor tllrbulente P conducte -si canale, precum si in stratul limit5 a1 undi pliici n , . , plane.

A.

\

!

7

A

O

11.5. DETERMINAREA TENSIUNILOR DATORITE TURBULENTEI 11.5.1. Leme
- Inainte de a dezvol ta metodele de determinare a tensiunilor suplimentare datori te
turbulentei, este necesar a stabili citeva reguli pentru calculul rnediilor mlrimilor care fluctueazi P cazul turbulentei (vi teze, presiuni e tc.). n Fie cp ~i 4 doul mirimi care sint fhnctii de x, y, z gi f, ~i fie ~i 3 mediile lor temporale. Este evident c5: * cp+$=i+J; CP . - + = c p a $ - . (-11-8 a)

Da%ci este oricare din cele patru variabile mentionate: n

S S
\

cpdn = idn.

Daci o rngrime cp este surna unei mirirni medii jurul lui zero), astfel c i 7 = 0, avem:

~i a unei mirimi fluctuante cp' (In
\

Media lui cp2 este:

Produsul a doui mirirni cp Si +, arnindoui variabile in timp, are media:

Terrnenii din rnijloc fiind nuli, rimlne:

1 1.5.2. Tensorul tensiunilor de viscozitate aparenti. Ecuatiile lui Reynolds
Observirn cii in ecuafiile lui Navier-Stokes (10-8) se poate face lnlocuirea urrnitoare:
,

Intr-adevir, dezvolttnd terrnenii din mernbrul a1 doilea se obtin terrnenii din mernbrul Pntti plus terrnenii din ecuafia de continuitate, a caror sum2 este zero in cazul fluidelor incornpresibile. Vom transcrie deci ecuafiile Navier-Stokes sub forrna:

-

,

.

La care se adaugi ecuatia de continuitate:

I

Mi~carea turbulent d

295

S i introducem in aceste ecuatii valorile medii ternporale ale tuturor rngrirnilo;, luind -u n interval de tirnp T suficient de lung pentru ca u, v ~i 6 tntr-un punct oarecare dat, si fie constante, deci presupunern o rniscare cvasiperrnanenti In care se anuleazii qi derivatele - - - in raport cu tirnpul. Cum i h r - o astfel de rnivcare rnediile cornponentelor fluepartiale tuante u', v', w' ~i sint nule, ecuatiile (1 1- 1 1) ~i (1 1- 12) se transforrni dupii cum urmeazi: Ecuatia de continuitate, deoarece

a

du' d' dw' ; , - ~i - sint nule, devine: dx dy dz

-

-

d

A~adar,in ecuafia de continuitate, valorile instantanee u, v, w pot fi inlocuite cu mediile ternporale u, v, w.

---

In ecuatiile (1 1-1 1) toti terrnenii care contin derivate se transforrng in virtutea lernei
(1 1-8 b), media derivatei fiind inlocuitg cu derivata rnediei. astfel c5:
d-(uu) .dx Apoi d -(uv) dx d = - (U v) dx d - = - [&I v dx d = - (u dx
U)

d - = - [U u dx

+ U'

a

u']

deoarece terrnenii liniari T u', v' se anuleazi. n

+ U'

-

v'] etc.

Ecuotiile (1 1- 1 1) iau, dupi efectuarea calculelor, forrna cunoscutg sub nurnele de ecuabiile lui Reynolds:

a-+v-+w-dx

- dw

-

- dw

-

- d;
dz

- 2 - -

dy

dp P dz

1

+ vAw

-

-

(

du'w' dx

-

+ dv'w' dy

dz

Dacg se cornpar5 aceste ecuatii cu ecuatiile Navier-Stokes (1 1-8) ale fluidelor viscaase, l g r i turbulenti, se constati c i existi In fiecare ecuatie, In rnembrul a1 doilea, trei terrneni suplirnentari depinzind de rnirirnile fluctuante. Pentru. a deduce ciror tensiuni suplirnentare l e corespund a c e ~i t terrneni, s l considerirn un tensor suplimentar datori t turbulentei, avtnd noug cornponente care, spre deosebire de eforturile totate, vor fi notate cu sernnul ,,prim6':

296

Hidraulica

Rezultanta fortelor suplimentare superficiale (adici .fortele de presiune gi fortele tangentiale de frecare) raportati la unitatea de mass va avea, conform ecuatiilor generale de migcare ale mediilor deformabile (3- l), urmiitoarele componen te, dupii directiile Ox, respect iv Oy, Oz:

Comparind deci ecuaf iile (3- 1) cu ecuatiile (1 1- 14) putem identifica componen tele tensorului suplimentar cu termenii respectivi din ecuatia (1 1-14): pu12 pu'vl
\

pu'v'
PV'~

pu'w' pv'w' pw'2

pu'w"

pv'w'

De exemplu : 7, = .ryx = - pu'v' etc. E for tur ile acestea se numesc tensiunile de frecare aparent2 ale mi+cn"rii turbulente. Tensiunile totale rezultii din 'insumarea tensiunilor din mi~carea unui fluid viscos la' care s e adaugi tensiunile frecirii aparente [v. ecuatiile (10-2) gi (10-4)]. Astfel :

I

I

Tx,

= i.

(* *) +
dy dx

-

pufv' etc.

-

S-a constatat experimental (pe baza miisuriirii vitezelor u , v, u', v' etc.) cii tensiunile provenind din viscozitate stnt importante numai intr-un strat foarte subtire lingii pereti, unde migcarea este laminari (sub stratul laminar), pe cind in masa fluidului, termenii datoriti. turbulentei sint acei ce predominii. Ecuatiile lui Reynolds gi tensiunile determinate prin ecuatiile (1 1- 17) consti tuie o bazL teoretici pentru cercetiri, ins2 nu pot fi folosite in practicii, atfta timp cit nu se cunoagte -- dependenfa mirimilor fluctuante u', v', w', de mgrimile medii u, v, w. De aceea, pentru. calcularea elementelor migcirilor turbulente, se folosesc P practici doui c i i dist incte: n - Se studiazi prin misuriri numeroase, in diferite cazuri de turbulent;, miirirnile fluc-; tuante gi se stabilesc legile statistice ale variatiilor lor. Aceste rezultate se prelucreazii cu ajutorul statisticii matematice qi se interpreteazii din punct de vedere fizic-fenomenal, in scopul' de a se constitui o teorie statistic2 a turbulentei. - Se fac ipoteze simplifieatoare cu privireda dependents intre diverse1.e mirimi ~i se constituie o serie de legi qi formule semiernpirice, cu scopbl aplicirii lor in practicii. Aceastg din urrnii cale a adus pin2 h prezent cele mai importante rezultate. Totugi teoriile statistice sint in plini dezvoltare.

--

/

Miscaren t urbulentd

29T

Conditiile la limit5 sEnt pentru vitezele medii temporale acelea~ica in cazul rni~cgrii fluidelor vtscoase, iar vitezele oscilatorii sTnt nule la perete. Aceasta are drept urmare c& qi eforturile de frecare aparenti se anuleaz5 la perete, r5rnPntnd ins5 acelea de viscozitate din miqcarea laminar;. Urmind conceptia substratului subtire laminar de la perete, urmeazl c5 vitezele oscilatorii ~i eforturile de frecare aparent5 se anuleaz5 sau sfnt foarte mici, ba chiar neglijabile qi 4n acest ,,film laminar". Trebuie s l admitem c5 imediat dup5 substratul laminar urmeaz5 o zon5 de tranzitie h care fortele de viscozitate real5 qi acelea de visco-zitate aparent5 sPnt de acela~iordin de mgrirne, iar mi~careaturbulent5 propriu-zis5 ocup5. zona dincolo de aceast5 zon5 de tranzitie qi intreg centrul rnasei fluide.

I 1.6. LEGILE MISCARII TURBULENTE
Fenomenul de turbulentii este desigur extrem de complicat si part iculele fn miscare sint supuse legilor statist icii matimat ice, ca orice >enomen s f o chasti;. In acest sens, vom adiuga in paragraful 11.7 o ,serie de notiuni si. observatii la cele date anterior. . Legile misciirii turbulente se refer5 la dependent a mirimilor medii tern- - porale u, v, w ~i p de coordonatele spatiului si de timp. Asemenea legi au fost ciiutate si formulate inci din .secolul a1 XVI I I-lea, atit in ceea ce prive$te: distributia vitezelor fn sectiunea dreap tii a unui curent rectiliniu, cit si pier-derea de energie datoritii fortelor de frecare pe unitatea de lungime a curen-tului.
9
9
'

9

1 1.6.1. Legile empirice ale distributiei vitezelor Aceste legi au fost cercetate in special in profiluri verticale, la canalesi rfuri, si intr-un plan diametral, la conducte cu sectiune circularii. S-a c h a t care este curlia de repartitie a vitezelor care se adapteazii cet. mai bine punctelor experimentale. Au fost propuse de ciitre diferifi autori,. pentru profilul vertical a1 unui canal de lungime foarte mare (fig. 1 18): parabola
1

t Y'

Fig. 1 1-8. Distributia vitezelor P miqcarea turbulent5 dintr-un canal . n drep tunghiular ~i o conduct5 circular& conform legilor empirice

'298

H idraulica

s u ax2 orizontali O'x (la nivelul apei) sau cu ax5 orizontalii O f ' x (deplasatii mai jos); parabola cu a x i verticali O y ; elipsa, hiperbola; chiar curba logaritmici sau parabole de ordin superior. Acestea douii din urmi fiind actual.mente curbele de distributie preferate, este demn de remarcat c i curba logaritmici a fost propusi, fnci din 1820, de F. E. T. Funk, iar R. Jasmund, In 1893, a ales curba logaritmici d u p i ce a determinat eroarea mijlocie a abaterilor a patru tipGi de curbe- f a t i de punctele experimentale in 445 profiluri si a constatat c i acelei curbe ii corespundeau erorile cele mai mici. Parabole de ordin superior au fost sustinute de T. Christen (1903-1904) pentru curba de distributie a vitezelor atit la canale cit si la conducte lecirculare (fig. 1 1 8 , peiltru acestea. din u r m i fiind propusi formula;

'

Citeva cunostinte importante care stau l a baza conceptiilor actuale .au fost de asemenea stabilite experimental in trecut. Astfel, fizicianul E . Duclaux a demonstrat, fn 1872, c i lichidul in miscare aderi de pereti, iar H. S. Hele-Shaw a demonstrat (1897-1901) c i 'lichidul aderii de pereti ,chiar in cazul vfrtejurilor si c i E apropierea peretilor miscarea este laminari. n In ceea ce priveste miscaiea turbulentii in conducte circulare, H. Bazin, prin miisuriri de precizie, a stabilit c i viteza u este egali chiar cu viteza medie Pn sectiune V, in puncte la distanfa de la centru egali cu 0,74 r, ceea -ce corespunde cu misuririle si teoriile actuale.
A

7

9

7

1 1.6.2. Legile semiempirice ale distributiei vitezelor
Incerciri de a se determina prin calcul legea repartifiei vitezelor s-au ficut incepind din 1915 si ele continu2 si fn prezent, dind nastere la mai multe teorii, pe care le vom eipune pe scurt, retinfnd rezultatele lor concrete. Ori,care din aceste teorii se desfisoari in trei faze: - determinarea legiturii dintre vitezele de pulsatie si eforturile de fre"care aparenti ; - determinarea unei ecuatii diferentiale care leagi v q i a t i a vitezei 'intr-up punct de .efortul de frecare total ; - rezolvarea ecuatiei diferentiale si stabilirea unor formule practice pentru calcul. In toate aceste faze trebuie urmiri t i indeaproape concordanta teoriei cu experienta. Ecuafiile si formulele stabilite Pn acest mod sint numite semiempirice, dat fiind cii elk se intemeiazi nu numai pe experienti dar si pe importante %considerati teoret ice. i a) Propozitii fundamentale. Legile distributiei vi tezelor in mi~carea turbulenti au la bazi citeva propozitii fundamen'tale, stabilite si interpre7
9
A

7

u

7

A

9

7

I

t a t e fizic de Tietjens, 0 . Reynolds, G. Taylor, L. Prandtl*, Th. KBrman. Aceste propozitii exprimii atit legs tura dintre tensiunile 7 si vi tezele d e agitatie, cit ~i dintre 7 ~i gradientele vitezelor medii temporaie. Aceste propozitii se intemeiaza pe numeroase fap te experimentale de seamii, publicate anterior de ciitre diferiti cercetitori, precum si pe alte experiente ul terioare meni te a ,verifica unele ipoteze. lY Desi expresiile care dau tensiunile da tor; te turbulentei erau cunoscu te d i n lucriirile lui Reynolds [v. ecuatiile (1 1-18)], este de un interes deosebit a urmari procesul de gindire care, plecind de la intuitia fenome, nului, a condus la o teorie care, desi imperfect& a putut lega o serie de' fapte ce pireau disparate si a -putut ulterior sii fie folositi i i in ;pract icii. Sii considerim cazul cel mai simplu, a1 unei misciiri plane, in care X viteza de transport 6 (medie temporalii) este funbtie de tj si c i vite- Fig. 11-9. Reprezentarea amestecului de cantitiiti de mi~care zele instantanee in A B sint diferite: uB - u, = u'. Fie o mas5 elementari Am, animati in afari de viteza U B si de viteza de pulsatie v' I n directia transversal2 miscBrii generale. Ea ihtrii printr-o sectiune Aw c u viteza UB in masele aflate 'in A in miscare (fig. 11-9). Cantitatea de miscare a maselor d(n A, dacii u' este pozitiv., a crescut I n timpul At, in direktia lui u, cu:
9
7

,

9

?

Ameu'
s

=

( p A o ev' At) u'.
9

Acestei variatii a canti tiitii de miscare f i corespunde impulsul unei forte F, ode acela~i sens cu u, cireia-i corespunde o forfii egala si de sens contrar aplicatii maselor din B. Acestea sint forfele de frecare aparefitii interne, Avem vdeci:

Ludwig Prandtl, fizician ~i inginer, niscut P 1875 la Freysing, In Bavaria, a profesat n $din 1901 la Hanovra, apoi la Gottingen, unde a condus mult timp Institutul pentru cerc e t i r i de mecanica fluidelor. A murit in 1955. Este unul din fondatorii mecanicii fluidelor . ~ aerodinamicii moderne. Cercetirile sale mai importante sint din domeniul turbulentei ~i i d i n teoria stratului limi t2. Publicatiile sale mai de seami sint : ,,Ergebnisse der Aerodynamischen Versuchsanstal t zu Got tingen" (192 l), ,,Bernerkungen uber die Entstehung der Turbulenz" (1926), ,,Bericht iiber: Untersuchungen zur ausgebildeten Turbulenz" ~i lucriirile de s intez2 : ,,Stromungslehre", Berlin (193 1, 1942) ~i ,,Hydro- und Aerotechnik" (Pn colaborare c u Tietjens).

*

300

Hidraulica

S-a luat media produsului u'v' in tirnpul At, pentru a obtine valoarea efortului specific de frecare aparentii 7'. Rezultii:

Sernnul minus este necesar pentru cii produsul u v este in general negativ, fntrucit la o dilatare intr-un sens (de exernplu u' > 0) trebuie sii corespundii o contractare in sens transversal, pentru ca rnasa total5 sii nu varieze (v' < 0). Pe de altii parte, sii consideriirn diagrarna vitezelor rnedii ternporale u(y) si yitezele in douii puncte In sectiunea transversal5 rnisciirii, la distanta &' intre ele (fig. 11-10). Am viizut c5 fntre vitezele de agitatie u' si 'v exist5 o corelatie ; astfel, la pereti toate vitezele'sint 9 nule, atit viteza de transport cit ~i vitezele deagitatie ; in alte puncte se pistreazi ahurnite ordini de rniirirne (v. paragr. 11-3). Corelafia este puter-. nicii fntre douii puncte foarte apropiate gi slab5 I Pntre puncte mai fndepirtate. Diferenta dintre vitezele rnedii temporale in douii puncte la distanta 1 fiind
9 9
1L

I

'

4-

I

A;=[Fig. 1 1- 10. Reprezentarea lungimii de amestec

du
9

*

dy

sii presupunern c i luiirn pe 1 astfel ca A sii fie egal ; cu media valorilor absolute ale lui lu'l, cornponenta vitezei de agitatie axialii. Miirirnea aceasta a lungirnii 1 a fost nurniti de L. Prandtl ,,lunghe de arnestec" si s-ar defini ca ,,distanta pe care tfebuie sii o parcurgii o particulii cu vechia vitezii, pin5 ce diferenta fntre acea vitezii ~i aceea a punctului unde a ajuns particula sii fie exalii cu viteza de agitatie din rniscarea -turbulentii". Este evident cii si v p
9

trebuie sii depindii in acelasi mod de - ca si u', adicii trebuie sii avernr '
9

du dy

Sub ultima formii, cu l2 = 111, se dii posibilitatea ca ~i sensul lui sensul lui
-

. r

sii urrneze

du

Constatiirn cii tensiunile de $freeareaparentii se deosebesc esential de cele de viscozitate, intrucit acestea din urrnii sint functii liniare de gradientul de--

dy

vitezii 'si de o. constantb fizicii p, pe cind in miscarea turbulentii se insumeazii cele d d u i efecte:
9

aP

7 . 2

p-f

au

p/2

8~

du - . - du .
'

(1 1-22)

dy

dy

Formula lui T' in turbulent; (11-21) se poate lega de propozitia lui Boussinesq, care a introdus notiunea de coeficient de viscozitate aparent6 propunfnd formula:

In aceastii formulii, E joacii acelasi rol ca v din formula lui Newton. Cornparind formulele (1 1-21) si (1 1-23) rezbltii cii viscozitatea cinematic6 aparentii:

A

nu ,corespunde unei proprietiiti fizice a fluidului si n u a r e nici o legiiturii cu
9

viscozitatea. Formula (1 1-21) nu elucideazii cornplet problema, ci se Pnlocuiesc doar vi tezele de agitatie u' si v' cu o mtirime liniarti 12. T o t u ~ i s-a dovedi t 'cii aceasti miirime este mu1t mai uSor de determinat , , fiind o fu'nctie numai de spafiu, ale cirei valori se pot verifica experimenta.1. Este deremarcat cii la formula (1 1-21) a ajuns si Th. von KBrman prin teoria simili tudinii mecanice. Utilizarea acestei formule d e ~ i n d ede alte i ~ o t e z esau de structura formulei admisii pentru lungimea I. Ptstfel, Prandtl a'dmite cii 1 poate fi exprimat Sn zona de 1Pngi perete prin: ,
9

1 = xy,

,

(1 1-25)

fn care x este o constant5 adirnensionalii, iar von KBrrnan* giseste prin teoria s'imilitudinii cii 1 trebuie sii depind5 de distribuf ia vitezelor konform formulei

I( fiind de asernenea o constant5 adimensionalii.

Sii considerim acum tele doug cazuri de mivciiri turbulente, singurele rezolvate prin metodele semiernpirice: o rnivcare plan6 intre doi pereti paraleli si miscarea permanent6 P conduct; circularii. * n
9

4

Kongresses f . Techn. Mechanik, Stockholm (1930).
\

* Th; v. Krirman, Mechanische Ahnlichkei t und Turbulenz, Verhandlg. d. 111 Internat.
I

L:

b) Cazul mi~ciiriiplane intre doi pereti paraleli, situati la distanta 2h. Aplicfnd teoria l u i Prandtl, vom scrie ecuatia (1 1-21) in scopul integririi ei: *
I

De acum inainte, tensiunile 7' 111 miscarea turbulent5 vor f i notate z, fir5 accent; apoi mirimile medii temporale vor f i scrise nebarat, afari d e paragraful 11.7, unde este nevoie a se mentine semnele barate. Se define~te prin relatia 4 z l p = v, o mirime de natura unei viteze, care poarti numele de ,,viteza de frecare" sau ,,de alunecare". Ling5 perete, z= si ,,viteza de frecare la perete" se noteazi : ,

\

Totodati considerim pe 1, lfngi perete, conform relatiei (1 1 2 5 , astfel c i Entr-o zoni lingi perete avem riguros exact:

Prin integrare, se obtine:

Desi prin ipotezele ficute aceasti ecuatie este valabili pentru regiunea de lfn& perete, t o t u ~ iea a fost extinsi pentru intreaga sectiune si confruntarea ei cu experientele a dovedit cii aceastii extindere este valabib. Aceasta se explici ~i prin faptul c i atit v, cit si x scad de la perete spre axa sectiunii si raportul lor nu variazii mult, riiminind ca sii se adopte pentru constant: d o a r e a care permite o cPt mai buni concordant5 a formulei cu curbla experimentali. Aceast5 valoare este x = 0,4. In planul median a1 conductei, y = h si u = umax In troducind aceste . conditii in ecuatia (1 1-30) se obf ine ecuatii a d i q n s i o n a l i (1 1-31) :

adic5 vi teza ,,deficitar5 relat iv5" este invers proportional5 GU logari tmul adfncimii relative. Formulele (1 1-30) ~i (1 1-31) au caracterul de ,,univetsaleU, valabile oricare ar f i conditiile scurgerii turbulente in sectiunea datii. Ecuatia (1 1-31) se poate scrie si sub forma:
9

Mipcarea turbuletztci

303

I

si este valabilii atit in cazul conductelor netede cit si a1 celor rugoase. Trebuieclbservat cii formula riu mai este valabilii in zona'filmului laminar de linqii perete, unde putem considera pe o grosime 6 ca,miscarea urmeazii legea lichci-delor viscoase. \Pentru aceast a scriem cii duldy la perete are ca uw valoare medie raportul - (figura
9

6

11-1 I), uw fiind viteza la trecerea din zona laminarii Pn cea turbulentii:

de unde rezultii:

intr-adev5r,

U 'O *

v

este un nu-

mgr adimensional, analog cu nurnifrul Re, ~i distanta 6 marcheazii trecerea din miscarea laminarii in miscarea turbulentii, care * trebuie sii se facii atunci cind acest numiir are o akumitii valoare criticii N. Din esperienfele lui Nikuradse si apoi ale lui Grujienko rezultii cii acest numar poate f i luat -- 11. ~ i (11-33) se deduce 6 ~i urn,,. i Acum sii rezolviim aceeasi problema dupa teoria lui Kiirman. Intr-un punct la distanta y de pere'te avem, conform formulelor (1121), (1 1-24) si legii distributiei lui T:
A

Fig. 11-1 1. Distributia vitezelor in sectiunea circularii a unei conducte in regirnul turbulent, dup5. conceptiile actuale

Sau, extriigind riidicina piitratii:

Integrind, se obf ine:

-

de unde, printr-o nouii integrare Tntre limitele y

=

0, y

=

h, se 'obtine:

Hidraulica

In aceasti formuli, valoarea experimental2 a lui K = 0;36. Comparfnd rezul tatele date de cele dou2 formule ale distri butiei univer:sale a vitezelor (1 1-31) si (11-36) se constati diferente foarte mici fntre ele si curba dedusi experimental. i c) Cazul mi~ciri permanente intr-o conducti circulari dreapti. Incii pe la 1775, de Ch6zy a propus prima formuli aplicabili pentru calculul pierde.rilor de sarcini in miscarea uniform2 a curentilor cu suprafata liber2:
9 9

A

\

incare: Veste viteza medie in sectiune; R - raza hidsaulici; i - p a n t a hidraulici sau . - pierderea--- sarcini pe unitatea de lungime de canal; C - - . u E o T --.---. de --c i e n t d e p inzind de rugoiifa-fea* aT6ieT: -Se'poa te vedea usorcZ acest coef icien t nu este adimensional ([C] = L1I2T--I). Formula prop<sii de Darcy fn 1865 entru -p-anta_._ __ . energetici .J- . a conductelor este corecti si din punct de vedere %~ensional, coefici~ntulA fiind numir pur :
-Ll*lrs

_

a

,

,

9

A

In %ceast2 formulii, D este diametrul conductei si A este coeficientul de -pierdere de sarcinii in lungul conductei. v Daci punem D = 4R ~i compariim formulele (1 1-37) si (1 1-38) rezultg .cii fntre A si C exist5 relatia:
9 9

-

,deci ambele formule: (11-37) si (1 1-38) pot fi folosite atit pentru calculul pierderilor de sarcini fn conducie cft ~i fn canale cu nivel liber. S-a constatat 'prin experiente numeroase cii C si ' A depind in special de raza hidraulici si de rugozitatea perefilor conduct& sau canalului si s-au -propus numeroase formule pentru evaluarea acestor miirimi (v. cap. XIV si *cap XVI I I). : Prin cercet5ri ficute dupii 1910 s-a observat c i daci peretii conductei -sint foarte netezi (sticli, metale trase s.a.), A depinde de alti parametri decft in cazul cind peretii sfnt aspri. De aceei a fost necesar sii se stabileasci formule deosebi te pentru conduc tele netede si pentru conductele rugoase. 1) Conduct6 circular6 cu perefi nitezi. Urmind aceea9i metodi de expunere .ca pentru miscarea plani fntre doi pereti, vom arita cum se ajunge la formulele de-cafcul atft dupii teoria Prandtl cEt ~i dupi teoria lui KBrman. Mai fntfi observiim cii- formula (11-32) este' valabilii ~i in acest cazi :inlocuind pe h cu r,, raza conductei, constantele fiind obf inute experimental
9

Migcarea turbulent ci

305

Tot atit de valabilii este ~i formula analog5 cu (1 1-36):

In care I =-- 0,36. Este instructiv a compara aceste doui forinule si c.u formula ( d a t i de H. Darcy in 1855, care urn-o 'poate f i pus6 sub forma : Vor
9

-

>

Din figura 11-12 - s e vede c i cea mai bung concordant5 cu valo'rile experimentale o are formula 1 1-40), dar ,si formula (1 1-42) d6 valori foarte precise in toati sectiunea afar6 de o zonii lingi perete, de 0,25r0. Formulele de mai sus nu sint valabile- in zona filmului laminar, unde miscarea nu mai este turbulenti. D& la distanta 6 de perete, ecuatia (1 1-40) trebuie s i fie satisficuti. Ca si pentru lmiscarea fntre pereti plani, vom avia, conform relaf i i lor (1 1-33):
9

~nlocuind P ecuatia (1 1-40) n uw pe y = 6 s i P = N , o b f i n e m .
9

f a

co~espunzBto~ Cbrmulei N -37

2 core~puntBtuorfo~muletN-38

v*o

- -N
UW
A

3 co~espunz8'f ~ o ~ m u I e i -39 UP N
- 5,75

- Urnax V*O

lg ~ o V * O Nv
9

V*o

Fig. 11- 12. Comparatia formulelor moderne pentru distribuf ia vitezei in m i ~ c a r e turbulentg
9

De aici se deduce

urnax

si se inlocuieste fn ecuatia (1 1-40) obtinindu-se:

v*o

Aceastii formulii poate f i considerati ca formula final5 pentru calculul practic a1 distributiei vitezelor in conducte netede. Pentru efectuarea lui ~ , / p . In acest scop folosim formula cunoscutii (6-46) : trebuie cunoscut u,o =
A

Migcarea turbulentd

fn care J este pierderea de sarcini liniarii pe conductii, iar

Cu formula (1 1-44) calc.uliim pe urnax pentru y ,

=

r,:

Viteza medie fn sectiune, V, se obf ine din integrala de volum a vitezelor , care dB debitul raportat la v, :
* . -

In sfirsit, grosimea filn~ului laminar la conducte netede se calculeazi plecTnd de la 'formulele (1 1-43) si (1 1-45):
9

a

Dupi formula Darcy, J = mula lui 6, gisirn:

'

IV2 -, de 0%
-

gJr0 - v2 unde rezul t i - - 8

Inlocuind in for-

s=
'

fiG= 11:ds.
1I

VD
I

N . 300
I-'

\

Formulele (1 1-48) ~i (1 1-48 a) permit a calcula, pe diferite cii, grosirnea stratului laminar. 0 altg teoriedernni de rernarcat a fost emisi de" I. Ta lor cu citiva ani Pnainte de " G. . Prandtl, plecind de la ideea c i turbulenta se produce prinfr-un ransport de virtejuri dintr-un strat P altul, ceea ce creeazi o forti egali cu rezistenta la rni~carernanifestatii prin piern derea de sarcini. Principiul rnetodei se poate urrniri rnai uSor in cazul rni~cirii perrnanente in directia Ox, intre doi pereti plani paraleli. Ecuatiile de rni~carese reduc la:

- -fYMI

intructt in turbulenta deplini pot fi negli jate fortele de viscozi tate, iar fortele rnasice datori te gravitatiei sint echilibrate de presiunea hidrostaticii, astfel c i fn rnernbrul a1 doilea intervin nurnai variatii dinarnice. Aceasti ecuatie se poate pune sub forrna:
\

situati la distanta 2h.. iar . s-a g2sit prin integrare urmiitoarea lege de didributie a vitezelor: Umax u . 0 gi .. ( . ( Pentru n ~ i ~ c a r en conducte circulare legea de distributie a vitezelor este: Pa y miisurat fiind de la perete.. ' Pentru a compara acest rezultat cu teoria lui Prandtl s2 formlm ecuatia de mi~care dup2 aceast2 teorie. Pentru I se ia valoarea 19. 3. vPrtcjul a variat cu: -2 dy - 1 du . - A In timp ce masa-vfrtej se transport5 de la punctul y la y + 2.. ~i fn teoria lui Taylor apare o lungime analog5 cu lungimea de amestec.P care n este singura component2 a virtejului diferit2 de zero. Dup2 cum se vede.) I r . viteza deci ecuatia devine : u dv nu depinde de x .y '12 y 'Ir v*o K G (--) ] Prin experienti s-a determinat I = 0. Pentru cazul a doi pereti plani paraleli. Variatia cantititii de mi~carefiind in acest caz: 1 dp ~i fiind egalg cu aceea~i forti .23.= 0. = dx w.[arc sin ( I .1 . Considerind valorile medii temporare.P dx exista numai daci produsul iv' ar depinde de y. y fiind mgsurat de l a perete. inseamni c i diferenta Pntre cele doui teorii ar . a ~ a d a r poate scrie: se deci : Pntrucit v este identic cu viteza de pulsatie v.

9 A = mk obtinem: si eliminind pe 9 Urnax intre aceasti ecuatie ~i (11-40) se obtine: v*o . orice'strat limi t i posedg un substrat laminar oricit de neregulat ar f i . este foarte probabil c i y.. in cazul peretilor rugosi nu ar mai exista un film laminar. putea stfnjeni mai mult sau mai pufin mi~careafluidului.vitezi la perete" uw. Ping la experientele lui J.dupi cum se ka vedea din capi tolul X I I I .(r. perturbind firele de curent ~i ocazio. prin proeminenfele sau adinciturile c9t de mici ale sale. s-a pus in evident2 caracterul geometric a1 rugozititii. de la perete o . . apar mirimi derivate. T o t u ~ i . pentru acelasi mod de distribuire ~i aceeasi formi a . rezultind din misurarea pierderilor de sarcinP. este functie de acest k.poate f i caracterizatii printr-o mirime liniari k. ceea ce dovede~tecii dacii un fenomen nu este precis cunoscut Pn adPncime.dintre rugozi tate si raza hidraulici .rugozitatea absolutii!' poate f i misurati prin iniltimea medie a acestora. Inlocuind f n ecuatia (1 1-40) pe u u.. care. I t I's i i' . trebuie definiti 7 f n s i ~ i nofiunea de rugozitate.Miqcarea turbulentii 309 1 J I Aceste formule ale lui Taylor reprezintii tot atit de bine mi~careaca ~i formulele lui KBrman ~i Prandtl. c2ci curentul inconjurind prokminenteli s-ar dezlipi cle peref i formind zone numeroase de dire (api moarti). Nikuradze (1926) rugozi tatea era privi t i ca o proprietate i suprafefei unui perete. r R 9 iar netezimea relativi este inversul acestui raport adici k 10 . Ecuaf iile universale stabili te i de KBrman vi Prandtl sint valabile pentru orice misciri turbulente. R A In formule. adici: 9 A k = D raza geometrici) sau . = : 7 :i t 6 ra F trul). Cantitativ. aceasti proprietate era apreciati sub + forma unui coeficient experimental. Deci si in cazul rugozititii va exista la distanta 6 = y. el poate fi Pmbriicat intr-o diversitate mare de expresii matematice. k Rugozitatea relativ6 este raportul . precum .Cum insi rugozitatea implici o conditie speciali la limiti.proeminentelor. Anume. In cazul rt~gozii t i i caracterizate prin proeminent tele k.nfnd formarea de virtejuri. . . deci . \ * - 2) Conducfe circulare cu per@ rugozi. de citeva sorturi. Prin experientele 1ui J . Nikuradze cu conducte ai ciror pereti au fost ficufi rugosi in mod artificial cu un strat de nisip monogranular.(D I k diame- m fiind un coeficient de form8 si de dispozitie a elementelor rugoase. . Dup2 unii autori.. lipi t'cu ajutorul unor lacuri speciale. si pe y prin y.

in felul cum s-a obtinut formula ( 1 1 4 4 ) Se giiseste: Fig. Migcarea turbulenti h conductiidesectiune drep tunghiulari (izotahe) Fig. Mai importante sint rezultatele experimentale obtinute de unii autoci. Diagrame experirnentale de repartitia vi tezelor. din care Fig. P conducte circulare n (dupi F. $evelev) Ecuatiile (1 1-51) si (1 1-52) sint formulele finale care dau distribufia vitezelor la miscaiea turbulentii fn conductele rugoase. Pentru altfel de sectiuni de conducte decPt cele studiate mai sus. dupii calculul prealabil a1 lui V. Sevelev (fig. se poate si el calcula in functie de A. A. .310 Fie valoarea din parantezl in conducte rugoase: Iiidraulica = A. 11-15). 11-17. Nikuradze (1926). Obtinem formula distributiii vitezelor Constanta A. viteza medie in kectiune. doeficientul A. Migcarea turbulenti P n conducti de sectiune triunghiulari (izotahe) . ~ i s t r i b i t i avitezelor in conducta circular& cu perefi rugosi. A. variazii cu rugozitatea si formula are tot structura logaritmicii. d) Mivcarea in conducte avind sectiuni de diferite forme. conform formulei (11-51) a fost confirmatii prin experiente de mare preciie. in special de J . Curenti in albii cu suprafala liberg. degi unele incerciri nu au lipsit de a transforma legea logaritmici a distributiei vitezelor lfngi perete ca o lege universali aplicabilfi oricgrui fel de sectiune. nu s-au putut Pnci aplica cu succes metodele care au dus la formulele semiernpirice. Tntocmai ca la conductele netede.. cum au fost acelea efectuate de F. 1 1-15. 11-16.

D .. Curenti secundari in conduct5 de sectiune triunghiularii Se mai mentioneazii c5 rezolvarea exact5 a celor cTteva cazuri de conducte sub presiune germite ~i rezolvarea cazurilor de canale deschise avind sectiuni care se pot deduce prin tiierea dupii planuri de simetrie a sectiunii conductei. 1 1.diametrul. un semicerc. 9 t a) Conducte netede.viteza medie in sectiune. in urma unui studiu critic bazat pe similitudine. In cazul jgheabului cu pivel liber. Mi~careaturbulent5 T n canal drep tunghiular (izotahe) Fig. astfel ca t5ietura s i fie ortogonalii liniilor izotahe (de exemplu. a propus pentru prima oar2 o formuiii special5 pentru calculul pierderilor de sarcinii in conducte netede. Configuratiile astfel obtinute vor trebui insi corectate spre a tine seama de scobortrea punctului de vitez5 maxim5 sub nivelul lichidului.ientul pierderilor de sarcinii pe metru liniar de conductii.6. Ldatorit5 frec5rii lichidului cu aerul. 11-17) ~i pentru un jgheab dreptunghiular cu suprafata liberg (fig. 11-19). 1 1 1. 11-18).- h Fig. chiar in unghiurile ascuti te unde serealizeazg vi teze destul de mari.19. V . . numai dupi 191 1. 11-16). 11. Blasius. Acest fapt este atribuit unor curenti secundari care pornind din centru spre vTrfuri se intorc la centru ocolind jum5tate din laturi (fig.goase.3. * + . .< 100 000. Aceastii formulii este: In care h este coefic.20 din. Pierderile de sarcinii in lungul curentilor turbulenti in mivcare permanent. . Formula este valabilii pfnii la numeret Re . se observ5 c5 viteza maxim5 T sectiune are loc citre suprafati. H. dupii criteriul Revnolds.s-au dedus topogramele izotahelor (curbelor de vitezii egal5) pentru conducte 'cu sectiuni: u n dreptunghi (fig. jum5tate dintr-un dreptunghi fnchis t5iat paralel c u una din laturi etc). Din examenul izotahelor se constatii c 5 acestea urmeazii aproape paralel conturul. n la 0.18. ci era inglobat in calculul conductelor ru-. Mu1t i vreme calculul conductelor netede nu se fiicea c u formule de structurii special. un triunghi echilateral (fig. .a d h i m e .

Nikuradze efectuate pentru o gamii intins5 de numere Re (de la 4 *lo3 la 3. este formula ~ o n a k o v ' : .si.pierderea de sarcinii este proportional5 cu viteza medie la puterea 1.312 Hidraultca Introducind pe A din formula (1 1-53) in formula Darcy.75. VD de diametrul conductei.8 = 2 lg Re in aceastii formulii fiind dat in functie de viteza medie in sectiunea V. avind si avantajul de a fi exprimati explicit in funcfie de A. in care se inlocuieste v. A ~ a d a r . devine : \ a fiind o constant5 dacii viscozitatea este constantg. 0 formula iot atit de bung. prin transformarea 1ui O ' 1 "*o v se ajunge la formula: .2 *lo6). in acord cu experientele fiicuk pin5 la si de cktre J . Nikuradze. scos din relatia (1 1-45) si ecuatia lui Darcy: 9 9 A A L ) 9 Ecuatia (1 1-47) devine: Ajustind formula pentru a se acorda cit mai bine cu experienta. cuprinsii deci intre 1 si 2 si apropiat5 de 2. 0 formulii rnai corectii pentru A s-a giisit in urma experientelor lui J.= 2 lg (Re ) V h -0. adicii: Re = 9 V Formulele (1 1-56) si (1 1-57) sint cele mai bune.. In scopul acesta se folose~te ecuatia (1 1-47). aceastca din urm5:. se ajunge la: sau fncii.

cfnd turbulenta este deplini.rugozitatea artificial. Coeficientul . se observii c i nu mai intervine viteza medie In sectiune V. anume pentru . nisipoasi".. in conducte.. nu mai altereazi exponentul 2 a1 lui V. conform ecuatiei(1 1-55). R = -5si se aduce A la numiritor.i de misciri si aceasti zonare a fost precizati in cei mai mare misuri de J . zoni care caracterizeazl . Dar. 2 9 T In formulele (1 1-60) si (1 1-61) care dau pe A pentru conducte rugoase. c i : t rezultii imediat: Dacii in loc de raza geometric5 r.pierderilor de sarcini A se obtine pentru conducte aspre (rugoase)' din legea distri butiei vi tezelor fn sectiune. putem considera cii pierderea de sareini in lungul con- a . b) Conducte rugoase. ecuatia (1 1-60)se poate pune si sub forma:. existi si alte zone cu alte tipu. Asemenea misciiri turbulente se. cu restrictia c i coeficientii sint determinati pentru un singur tip de rugozitate. Deocamdati ne vom ocupa numai de conducte circulare avind acesf tip de rugozitate. c) Sistematizarea cunostintelor cu privire la coeficientul pierderilor de sarcing. folositi in experientele lui Nikuradze. introdus in formula Darcy. se intrebuinteazii raza hidraulicii.. astfel c i A. Pe baza experientelor citate.cheami c6 se aflg in xona ~6tratica" pierderilor de s a r c i k . pierderea de sarcini specifici J fiind deci riguros proportionalii cu pitratul vitezei V. tinind seama. datg de ecuatiile (1 1-51) si (1 1-52). P afar5 de zona conductelor netede si de zona pitraticii a conducn telor rugoase.turbulenta depliniU. ecuatia (11-51) se poate scrie: 7 si prin integrarea de volum a vitezelor u. ~ i k u r a d z k .

1 1-50).0 reprezentare mai noui. 56 58 6 0 1 Fig. cuprinzind valorile A in funcfie de numirul Re. este el insusi functie de Re. Nikuradze. In primul grafic.Reprezentarea lui J .de amindoi a c e ~ t parametri sau i n 9 k Sistemat izarea cunostintelor existente astiizi P aceasti privinf ii va fi n prezentatii prin doui grifice: . au stat la bazii i n special experientele executaie de acesta cu conducte ficute artificial rugoase . .-r A Z6 28 30. in care rugozitiitile artificiale sint fnlocuite c u rugozititi tehnice (fig. . In amindouii aceste grafice. A). abscisele reprezinti lg (Re). 11-20. iar ordonatele Ig (100.0 12 4 4 6 +B 5. sau de netezimea relat i v i 3.D 52 54 .se poate vedea din examenul formulelor stabilitk ping acum. nu este totusi o constant5 ci. pentru miscarea turbulent6 In conducte netede si pentru miscarea turbulentii in condudte. dupg cum .314 Hidraulica 9 ductei se exprim5 In orice regim de miscare si pentru orice tip de rtlgozitate c u formula: 9 ln care caz A numgr adimensional.harps lui Nikuradze". Pierderile de sarcing liniare (A). 11-21). numit si . in majoritate ~ c urugozitate artificial5 (fig.. pentru miscarea laminari. '32 4 36 98 4. P functie de Re ~i de rugozitatea n relativii (liarpa lui Nikuradze) .

.

douii forme echivalente: 9 9 A Re . f n graficul din f i ura 11-20 dreapta I reprezintii ecuatia misciirii laminare. care fnceteazii pe a Re = 2 300 (Ig Re = 3.(de tranzitie sau prepiitraticii). un debit fluid din ce in ce mai mare. sau Re I/h=200-. D care exprimii cii miscarea in stratul laminar nu mai are nici o influent5 asupra. 11-21]. Moodv.zonii de nestabilitate. incii neexplicatii. realizind 'numere ~k din ce in ce mai mari . F. intr-o conduct6 de diametru si rugozitate date. miirimea k a rugozitiitii. V. In acest criteriu intervine. in zona de tranzitie I V .ecuatia (11-60).unge apoi in zona V. Aceastii trecere trebuie sii 'ne-o inchipuim. unde miscarea se caracterizeazii printr-un A = const.. In caz~ilrugozitiitilor artificiale nisipoase. Dacii facem sii creascii mai departe numgrul Re. cii se produce fiicPnd sii curgii. cu atit trecerea in. 9 4 creste continuu cu cresterea lui Re. • Zona II . Zona II I .:turbulentei depline" fiind totodatii zona piitraticii a pierderilor de sarcinii. In reprezentarea rugozitiitilor naturale (dupl L. A. A 9 ./k). Zona II reprezintii o . rezistenta este datoritii 9 9 k numai viscozi tiif ii .3 1-6 Hidraulica * . 9 v*o k - 68. trece in zona III constind dintr-o curbi. turbulent5 se face pentru valori mai mici -ale lui v. apropiitii de o linie dreaptii. nu depinde de k .. . '-0 cu diferi te sorturi de nisip monogranular.. dar prezintii mare nestabilitafe . aproape fn repaus. unde A = [(Re si r. miscarea nu dep inde de rugozitatea peretilor. independent de numirul d e . A nu depinde de Re. In cazul cind netezimea relativii este mare (rugozitatea micii). racordarea se face fiirii anomalii si poate f i calculatii [v.. unde A = c o d . pentru a trece apoi Pn zona piltraticii. si ale lui Re. numitii si zona prepiitraticg.37).este functie de Re. curbele de t r a n i i ~ e racor-se deazii cu curba III dupii o scoborire a-lui A. coeficientul A trece de pe curba I l l .ecuatia miscirii laminare A = . pentru a a. pe care se astern punctele ce reprezintii misca-rea turbulentii in conducte netede. h. Zona V .ecuatia ttlrbulentei netede 1 1-57) . in cazul rugozitiifilor tehnice. ci numai de rugozitate (de numiirul r0/k a1 netezimii relative). naturale. intrind intr-o zoni de tranzitie I V. pierderilor de sarciiii. dupii cum se vede in ecuatie. Dacii 3este suficient de mic (adicii rugozitatea relativii este mare). ~ c k a s t aeste zona . ~ i e a s t i i curbii se determinii prin ecuaf ia (1 1-62) scrisii in. in care migcarea trece din regim laminar in regim turbulent. anul 1944) s-a trasat si o linie (punctatii) care reprezintii limita spre dreapta a zonei de tranzitie. ci numai de numgrul Re. deci cu cit aceasta este mai mare. astfel cii netezinlea relativii -varia k de la 15 la 507. nestabilii. Acestor zone le corespund urmii toarele ecuati i : 64 Zona I .. Zona I V . formula (1 1-62) si fig. dupii ce a iesit din zona I . stratul fiind redus numai la o piiturii de lichid' aderent.

autorii care le-au propus nu au ajuns la o definif ie unitarg.. de aceea la folosirea formulelor trebuie precizat dacii netezimea relativii este definiti fntr-unul din modur i le urm6 tiare : R 0 . A = functie de Re si de . A A A . iork . = raza geometricii.'Tn diferi te forrnule fn care intervine netezirnea relat ivii. ~ r k n k l : 1 6. C.sau .. ..81 0. ro k k k .sau .9 vh --21g[3. ~bservaiii. U -- n .Mi~carea turbulentd A 317 ' ceea 'ce priveste legea pierderilor de sarcinii in zona prepitraticii. _ C ' D D R . iar dacii termenul fn Qe este mic. In figura 11-22 se reprezintii diagrama care dii direct pe A P functie de n pentru conducte rugoase.* D = diametrul conductei. 11-22. se obtine forimula (1 1-60).. D I11 9 9 .... . Z. Konakov . r.k Aceste formule sint reprezentate in graficul din figura 1 1-21.rnulele prcpuse sPnt <e tipul Colebrook-White. (conducte netede). se obtine formula lui P. . A I Fig. Pierderea de sarcinii h = f (dlk) 0 altii formulii pentru zona de tranzitie si care are avantajul cii este expliciti in raport cu A este formula lui N. Dacii termenul in k / D este neglijabil.. R = raza hidraulicii ..:D +( Re) ]* ..

deoarece fluidul n-ar mai piitrunde pe jumitate din k... sclivisi t brut tehnic bun i 5 6 ( . Ma terialul Starea materialului Tabela... 11-P 1I An 1 Conducte trase.... rnoderat. y .. tehnic bun nou curltit d u p l intrebuintare indelungatl ruginit.. tehnice.l I I 2 6 I i 3 Conducte de gaz de transport. de distributie dupii 25 arii de exploatare cu depuneri de catran ~i naftalinii in o r a ~ e .. Valorile rugozititilor echivalente k din cazurile reale...d o mirime conventionalg.........P acest caz A n = .. -..naturaliiUabsoluti k a unui perete ca fiin.15-0.. 10 A Conducte.1 2...125 0.. Conducte de beton .. cum se Pntimplii in caaul bitu9 ..Lemn 9 .....prezintii ondulatii.. Tuburi de otel sudat.3-0.... dupii conceptia unor autori care presupun.. calitate o b i ~ n util .8 1-3 0.. I 8 .....-.0015 0......05-0.2-1 0.... incrusta t i i usoare incrustatii puternice dupii 20 ani de exploatare.. Valorile rugozitgtilor echivalente absolute k Nr. pentru a mentine ca un reper fix edificiul teoretic a1 ~ c o l i i la Gotde t ingen..4 1-10 0.. astfel cii poat.... cum este cazul nisipului. 'Fatii de conventia adoptatii trebuie observat ca si coeficientul respectiv sii fie ajustat. .lO 0. cu drep t 2 k cuvint.....5-3 0. cii neregulari tatea n-ar fi eficace decit la jumiitate.. din sticll. alarnl .... 'I ! ' I 7 Conducte de fier galvanizat .. Existii tendinfa de a considera rugozitatea .. . 4 Conducte de gaz. crt..e fi consideratii netedii..--Conducte de otel nituite ..15 0.. arapll.. Pnb . din diametrul k... dau pe A. s-ar obtine deci cu ajutorul unor experiente ale ciror rezultate se introduc in formulele care...... atunci cind sfnt granule dese. cu depuneri de foite 0...........25-1 1-1....... echivalentii cu o rugozitate tip Nikuradze...20 0.de azbociment In cazul cind suprafata peretelui are asperitiiti foarte mici.40 3 1........ Conducte de fontii divers5 biturnate In interior nou cu usoarl ruginl cu irkrustatii tehnic bun divers5 tencui t.5 1...

.. .o pentru fier asfal tat 5 = 1. 1. .03 . in ceea ce prik ~ i g .2 .exact".cuprinse intre 5 si 80. practici. Valorile . 2. d) Legile mi~ciirii turbulente in canale. lui mu1t ipiicindu-se h . Studiul m i ~ c i r i i tur-bulente in canale cu suprafat5 liberi.in functie deA 9 4 numirul Re si de Rlk. nici in cazul conductelor.R. ~ e g j d a 'folosi t la prelucrarea rezultatelor netezimea relativii RIA.s pentru izolatie bi tuminoas5 6 = 1. Zegjda (U. P.l Folosirea diagramei 1 1-22 este Pnlesni t i prin diagrama 1 1-23. . In 1938 insii.P locul lui . ~ peri&etrul udat fiind previzut i u 10 tipuri de rugozi t i t i artificiale. . deoarece suprafata liberii a lichidului prezintii neregularitiiti crescind cu gradul de turbulent& ~i s-a dovedit cii profilurile de canale care sint folosite P practicii nu n pot fi rezolva te .pentru diferi te materiale veste distributia viD. mirimea granulei asperi tiitii . Transformind parametrii acestei ro n t ( folositi de Nikuradze.1 1 -23.) a fntreprins o serie de experientein i~heaburirectilinii d r e tun~hiularede diferite adincimi ale curentului. in care R este raza hidraulicii vi A = k. Punc tele experimentale se asazii foar te aprop ia t A de o serie de curbe care dau coeficientul de frecare f = . teielor . 1. calcul~~ll h se face dupi formula conductelor netede. . Zegjda a giisit c5 formula: 9 corespunde fenomenului pentru netezirni relafive .S. fn care sea dau rugozitiitile de nisip echivalente pentru o serie de opt materiale. 5 . (pentru conduc te netede) cu factorul care ia valorile:: urmii toare : pentru lemn 6 = 1 .m5ri i si asfal tiiri i . prezintii dificultgti mai mari decit stu'diul misciirii turbulente in conducte. diverse din care sint confect iona te in mod obisnui t conductele. A. 2k R A formule in parametri de felul acelora k = 9 raza geometric& . . in felul celor folosi te de N ikuradze fn experienfele sale. adici .S.(r. de mare important5 pentru .

pentru mi~ciirileturbulente cu suprafete libere se folosesc aproape exclusiv formulele eh~pirice. S-a ariitat Ins5 cii ~i leii exponent iale.320 Hidraulica )4echivalentii 2 R) si h in locul lui 4 f . valorile n cele rnai potrivite ar fi: Prin integrarea de volum a vitezelor se giiseste raportul intre viteza medie in sectiune V ~i viteza maximii Urnax: 9 . Legile misciirii turbulente P n conducte netede sint actualmente cel rnai bine exprimate sub forma logaritmicii. ~i A se poate exprima pentru conductele netede sub forma A = b .ii fiind viteza medie temporalii la distanta y de la pereti. intrucit o singurii formuli este valabilii pentru intreg domeniul folosit in mod obisnui t a1 numerelor Re. pot inlocui legea logari tmicii Pniiuntrul unor game partiale rnai restrinse ale numerelor Re.. este rnai uniform. . se ext inde gama in zona nukerelor Re din ce in ce rnai k a r i si se simte necesitatea unor experiente de precizie' cu conducte netede pentru 'Re > lo7. care aproape coincide cu formula (1 1-60) stabili tii pentru zona piitraticii . monome. iar n un exponent care variazii cu Re. astfel incit . si deci Re. Totusi.se giiseste legea coeficientului pierde= rilor de ssrcinii pentru curenti cu suprafat a liberii : . De exemplu pentru n = 6. Desi aceastii lucrare a lui Zegjda a deschis perspectiva utilizirii legilor universile ale turbulentei si la curentii cu suprafafa liberi. 9 urnax U max P e de altii parte. este mai mare. cu atPt repartifia v = 0. e) Alte forrne ale legilor rni~ciiriiturbulente. cu progresul tehnicii. r. Astfel. legea distributiei vitezei ar f i o lege de interpolare: 9 .791. A 9 (Re) lln' (1 1-68) .. intregirea si confirmarea rezultatelor. iar pentru n = 10. fn acest caz. alte studii importante nu au apiirut pentr. raza geometricii a conductei. la conducte.din care se vede cii cu cit n.

$i i i C ~ Z U mi~cciriiturbulente in conducte si albii~rugoase ~ ' 5-au propus de ma'i multi autori formule ernpirice monome.Migcarea turbulent ii 32-1 in care A' ~i n' variazii de asemenea cu Re. n 9 A ' - ' . cu destulii exactitate. asa cum s-a ariitat la ariicolul 11. plecfnd de la ideea cii formulele logaritmice sfnt'cele mai exacte. = 0. zelor" de Cristea Mateescu (.2. acelea in care principalul parametry variabil este rugozi tatea relat ivii sfnt cele mai apropiate de . fn care ~i A. ? . Pntr-o zonii d a t i ... (1 1-69) iar pentru valorile lui Re cuprinse fntre lo6 ~i lo7. formulele semiempirice ale lui Prandtl ~i Zegjda.. pentru coeficientul de pierdere de sarcinii A.176. Pentru a face posibilii aceastii comparatie. fiind valabile pentru k o gami foarte mare de numere . vom conk sidera P cele ce urmeazii ca parametru variabil rugozi tatea relativii .115 (Re)-lI6 . a considerat cii este totusi util a stahili ' R - R a1 Nr.0 legiiturii. Goncearev (l938)cu A.. de'tip exponential. fn special aceastii bin urmii formulii dii valori foarte apropiate de vilorile obtinute prin formula logaritmicii (1 1-60) si autorul ei a ciutat sii demonstreze cii formu1. A se poate exprima destul de exact prin formula: 9 A P 0.5 si formula lui J . A~adar. N. m=2.=O. 1. a curbei logaritmice. formule mai potrivite ar avea n' = 8. Autorul acestui manual*.a monon~iieste rnai exac t i dekt formula logari tmicii la stabilirea ciireia s-ar fi fiicut unele greseli. n' = 6 si n' = 8. . rn 3. . Astfel. c 1.Buletinul ~tiintific Insti tutului de constructii". formula lui V. In graficul din figura 1. ~i vorn prezenta toa'te formulele transformate In acest sens. 1954). pentru a cuprinde si cazurile cind sectiunea n de c~urgere este diferi tii de cerc. m = 3.9 ins5 variaf iile lor sfnt mult mai lente gi ' k pot fi luate constante pe anumite intervale ale luli -.R este raza hidraulici.'= 0.243. pentru Re cuprins intre 105 si lo6.4. 113.1-21s-au reprezentat ~i cele trei ramuri ale curbelor A conform formulei (1 1-68) cu cei trei exponenti diferiti : n' = 4 (Blasius). deoarece intre valorile A si legea*de distributie a vitezelor exist5.peiltru gama numerelor Re practicatii astiizi sint suficiente trei grupuri de valori A' ~i n' spre a folosi o formulii monon~iide tipul (1 1-68). Williamson din 1951 cu A. Dintre aceste formule.Calculul pierderilor de sarcinl in conducte rugoase in domeniul pltratic a1 vite- . si rn depind de . Mentioniim astfel formula Strickler din 1923 cu A. 0 astfel de formulii R k* apare deci ca o formulg de interpolare valabilii fntre anumite valori ale lui - R sau ca o apr. Bucure~ti.. . t * V.oxin~antii. * I + ' E care. Ele sfnt de tipul R k. h t r e exponentii n ~i n' existi de asemenea o legiiturii.

J = . a1 ciror domeniu de valabilitate se poate aprecia pe baza Pnsgsi a formulelor (10-70) si a valorilor parametrilor din tabela precedentii. cap.-v2 . deduse din legile semiempirice. de tip exponential.lui C din formula (1 1-71) cu expresia precedent. 9 m.1 RY = v8g n vx- -R 1/2m kll2m Din cornpararea .este cuprins intre 7 ~i 150) giisim y k -1 6 7 adic5 tocmai . obtinut prin experiente. printr-un calcul de aproximare fn limite foarte restrfnse se poate trece la unele formule empirice.in ce mgsurii pot f i Tnlocuite printr-o formulii exponential5 monomg de tipul 1 1-70) PunPnd conditia ca diferentele dintre valorile A obtinute prin cele dou5 tipuri de formule s i nu fie rnai mare ca f 296.. In tabela urmiitoare s-a trecut si netezimea relativi exprimat& in D = 4 R reprezentind diametrul virtual al unei conducte circulare 9 hidraulic echivalente cu sect iunea dat5 de raza hidraulicii Re In graficele din figurile 11-20 ~i 11-22 s-au trecut valorile. 9 (1 1-71) n fiind coeficientul conventional de rugozi tate absolutg. .0582 5 De la forrnulele (1 1-70) cu rugozi tHji relative. Cea mai importanti din' formulele empirice este .A C2R 4R v2 sau' A = . autorul a Prnpirtit gama R de valori .. . se obtine usor relafia dintre coeficientii C ~ iA: . pentru care a obfinut urmiitoarele valori pentru k k A.8g * 2g Deci inlocuind pe h conform formulei (1 1-70). exprimata sub forma coeficientului ChCzy (v. 1 se deduce mai intEi c i y = .in trei domenii.1145 000 600-80 000 150-20 I 3 0. X I I I ) : # C z .1 RY n 0 u . si .8 7-150 28-600 0.D k Rugozitiif i mari Rugozittif i mijlocii Rugozftdti mfci R Ik D lk rn A1 I-7 t 4-28 0. Pavlovski. se obtine: I - Ca (1 1-72) c =. Cum atit formula Ch6zy cft ~i formula Darcy exprimi panta pierderilor de sarcini J. N. E domeniul rugozitltilor relative n 2m mijlocii R (unde . desigur formula lui N.1763 1..Or.

el fiind functie si de A. in cazul piitratice a rezistentelor (. Astfel. pentru = 1 m. care este functie de 9 (t) ' k formulele empirice sint valabile pdntru o gamii restrfnsii a lui . a1 netezimii relative. Wien.he a lui Manning. Nikuradze pentru turbulenta piitraticii si de la formula lui ChCzy: 9 .C') (1 1-76) ~i determinii pe C' pentru principalele tipuri de materiale prin compararea cu valorile experimentale. fn tabela 11-3 se dau aceste valori ale lui C'.. * I. Egalfnd factorii care inmultesc pe RY se obtine: n= 1 1 8g sau k = n 2 m (E) . diferind numai ca expresie: . ** J . - 9 si giisesc 9 Puilfnd conditia ca. Ei pleacii tot de la formula lui J . precizarea coeficientilo. 1950. Oester.. I. Deci : numai functie de k. giiseste ' . I(oieky** au propus o formulii unitarii care sii evite calculul. 2. Prin experienfe noi care s-ar extinde P zona atft a rugozitiitilor relative n mari cf t ~i a celor mici. identicii cu valoarea din formula mai vec.86 lg D -f-. Kozeny. se va putea obtine o mai mare sigurantii In aprecierea limitelor de valabili tate atf t a formuielor semiempirice cf t si a celor empirice. Formule de curgere unitare. fapt care const i tuie superiori tatea acestor din urmii formule. Agroskin* fn 1949 ~i ulterior J. de fiecare datii. legat de coeficientul de rugozi tate n prin conditia: ' K = 0. I. si pe experientii fn ce privestk. I ' C = 2 (8.05643 Coeficientul h ~ o a t efi deci calculat din tabela 1-anexii cu n aiutorul coeficientului n. . Agroskin. coeficientul lui ChCzy calculat dupg formula lui Nikuradze si dupii formula Manning sii fie egali. fn care K este un coeficient. Bauzeizschrift.. 1949). iar forR mulele logaritmice sPnt valabilegentru o gamii fntinsii de rugozitiiti relative. L legii . m Rezultii deci cii factorul de rugozitate n nu este corect a f i considerat . I. . Agroskin . 0 a l t l categorie de formule empirice actuale fsi cautii 'sprijinul pe formulele semiempirice.Ghidrotehnicescoi Stroitelstvo. Formula pentru calculul coeficientului lui ChCzy C.Migcarea turbulentd 323 valoarea recomandatii de Pavlovski. In ceea ce priveste structura formulei. KoZeny propune aceeasi formul.. pentru C.

A .... C ' Observati i Fonti.. nou ..... executie mediocri ........ Cercetiirile a. f) Formule specializate... * F.... ~ o r i u l e l enu sint calabile in zona de tranzifie.................95 '(pentru azbociment) A = 7..0156. monoli t....... $evelev... .. ...... aspru.... 0..... cist s i se poatii stabili formule nevoile practicii... Ofel tras... Conducte de canalizare I ) 35 30 38 36 31 18-26 34 3 1-27 38 30 26-27 28 34 \ Valorile corespund ~i formulei Scobey = KD-0925 cu K = 0..... C' A = 6...0218 ~i 0.. (drenuri) .............. . . Velikanov ~i altii.. T o t u ~ i'noile cuno~tinte igate sint insuficiente pentru ca. .. ~xperientele lui F...... noi .. 5. din tronsoane (mai uza t) ..0290 Cu mizgii ~ u b u r ide lut ars .. Hidraulicienii soviet ici.....cu gradul dk exactitate necesitat de stiinta si tehnica modernii.. Idem sau sudate. pe baza lor...... . s-au fiicut exconducte.... urmat douii ciii distincte: s-a recunoscut necesi tatea ca fundamentarea teoret icii a fenomenului turbulentei sii se facii cu ajutorul statisticii matematice si s-au si obtinut pTn5 in prezent rezul tate importante prin lucriirile lui ~ r i e d m i n ~ k l l e r ale lui Kolmogorov.... Moscova.... Tabela 11-3 Coeficienfii C din formula (1 1-76) ' Material ... vechi ..........De asemenea 'pentru rugozi tatea ondulatii (la conducte de azbociment sau din doage de lemn) Koieny propune formule de tipul: in 'care ... Beton ~i beton armat: foar te ne ted. veche . 1953..78..De aceea... vechi . noi ........: ....... $evelev*.nici teoret ic ~i nici tehnic .....15 (pentru doage de lemn). Din cauza pericolului de fnfundare s i SO ia valori mai mici ........~ si ....... au Sntreprins numeroase cercetiiri si au supus unii critiii intense hcerciirile teoretice existente. A...... considerind cii problema misciirii turbulente nu este rezolvatii .. intrebuintate . Conducte ni tui te.5 C' = 5.... noui sau curititi . . Studierea legilor fundamentale hidraulice ale mi~cirilorturbulente in . ..

pentru cazurile de rugozitiiti tehnice din natur5. avind deci o alur5 cu totul diferitii de aceea admisii pin5 acum. 11-24. Mai mult. cit. prin pierderi de sarcin5 apreciabil mai mari. Chiar la conductele fSr5 joante. $evelev propune ca pentru conducte de ofel ~i de font5 s5 se adopte. sint corecte. curbele lui A in zona prepiitraticii sfnt foaite diverse. Sevelev (op. pentru zona de. totusi s-a recunoscut c i legea distributiei vitezelor este bine reprezentat5 prin formulele semiempirice. formule de tipul: . De asernenea expresiile coeficientului A de pierderi hidraulice. cantitativ. pentru conducte netede ~i fn zona pitraticii a conductelor rugoase. A. In figura 11-24 se v i d curbele obfinute de F.) pentru \ asemenea rugozi t i t i . Formulele date de Colebrook si White sint aplicabile numai in cazuri limitate.ersale ale distri butiei vi tezelor ~i ale pierderilor de saicini. Cu toate aproximatiile continute in unele ipoteae care stau la baza acestor teorii. insi cu rugozi t i t i natuA Fig. De aceea. trecerea din zona prepiitratici in zona pitraticii se face in aceste cazuri departe de punctele situate pe curba M din figura 11-21. iar calitativ prin curbe ale lui A paralele cu curba lui Anered= f (Re) sau chiar divergente in zona numel-elor Re mici. ~i dau valori cu totul erohate in cazul conductelor de otel si de font5 formate din tronsoane previizute cu joante a ciror influent5 se i a n i f e s t i . Existi ins5 o lacuni mare fn a~a-zisa zonii prepiitratici.periente si observatii in laborator ~i in naturi pentru verificarea asa-numitelor legi uni. tranzitie a turbulentei rugoase. A . Valorile h pentru conducte metalice cu ~i fiir5 joante (dupii F. dar legile pot f i exprimate si prin formule exponentiale. $evelev) rale apirute in t impul exploatirii si care pot fi de tipuri foarte diferite.

termenul a1 doilea din parantezii devine neglijabil si A ia forma exponentialii a miqcgrii in zona piitraticii. primul termen din parantezi devine neglijabil a n si A ia forma. Formula !$evelev (v. putin htrebuintatii.0304 0 comparatie cu formula lui KoZeny. Dupii cum se va vedea I'n capitolul X I I I . pe cfnd la numere R. Dupii Darcy : Viteza de alunecare Limita zonei pitratice este dati de criteriul deci mi~careaeste i n zona piitraticii. fn care se ia n = 0. Verificarea lui A se face deci cu formula: de unde: . acestea produc unele 0.15 pare deci corect: pierderi suplimentare . pentru transportul apei.035 = 1.e~ponentialii misciiri i P conduc te netede.3 m/s. cu mufe. Formula este alcituitii astfel cli. dii viteza medie fn condllcti (raza hidraulicii R = 0. mici. In exemplele din acest articol nu se va ariita chiar calculul practic a1 mi~cirilor turbulente In conducte gi canale. raportul celor doug valori calculate 0. XIV) pentru conducte de fon t i noi . Deoarece conducta este format5 din tronsoane inniidite cu mufe.Termenii A . de modul de Pnniidire a tronsonului s i de calitatea execufiei. comparativ. de uzurii. dii : I . B ~i exponentul m se vor lua fn functie de material. d i V = 2.-pentru care este rezervat capitolul XIVci se va arita cum se folosesc formulele semiempirice qi rezultatele lor. g) Exemple numerice. in care lugm C' = 32. qi se dispune de o pantii energeticg utilizabili pentru transportul apei de I = 0. pentru numere Re mHri. 1) Intr-o uzinii de preparare a apei existi o conduct2 de fontii. . cap. deci o valoare foarte apropiati de formula Prandtl.013. Care este capacitatea de transport a conductei ctnd apa are temperatura 10" C ? Un calcul aproximativ.05 m): 8 Pen tru a aplica formulele semiempirice trebuie cunoscutii rnai in tii zona. avfnd diametrul interior de 200-mm. cu formula empiricl a lui Pavlovski-Manning.04. din furmila (1 1-77) sfnt derivate mai rnulte formule specializate dupi cazurile caracteristice.

pentru n = 0. de cantititi de migcare manifestat prin m i ~ c i r ide pulsatie atlt ale particulelor cit ~i ale unor grupuri rnai mari de particule. . v = 1.0.55 = (05)2/3 5112 . Legiiturile fntre mgrirnile fntirnpliitoare fn asemenea cazuri sfnt ciutate in primul rind prin stabilirea corelatiilor dintre mediile lor. apropiat de ace1 apreciat. raza hidrahlicii R = . de unde rezultii de necesi tatea unei analize statist ice aprofundate. ANALIZA STATISTICA A TURBULENTEI In ultimii 25 de ani'.=4 Q - Un prim calcul cu.3% ce ar-trebui dat acestei din urmi valori este fn concordantg cu 0. In= 0. fn acest sens este demni de remarcat teoria statistici a turbulentei elaborati de ciitre cercetitorii sovietici [A. adicii a se descoperi anumite legi lntre mirimile medii. 'pe baza analizei statistice. A. V = 2. 2) Uzina hi'drwlectrici Moroeni are o galerie de aductie ciiptugiti cu beton tenrui t. Keller. 2Q La temperatura apei de 10" C. fizicieni ~i matematicieni proeminenti din mai mu1te f i r i au depus eforturi apreciabile pentru a piitrunde rnai a d h c in structura fenornenului de turbulentii qi a-i descoperi legile. Aceste rnigciri se suprapun unor rnigciri fundamentale guvernate de dinamica fluidelor viscoase. sclivisit cu fpgrijire. Totodati apare ca interesant gi oportun a se pune ~i bazele unei teorii statistice a turbulentei. atft prin teorie cit ~i prin experienti. care au fost numite rnoli. de vfrtejuri.0116. plecind de la ideea de bazi c i esenta acestui fenomen este un amestec de mase.V. Friedman gi L. pentru care trebuie cunoscut numirul Re: Rezultg X = 0. debitul Q = 8 m3/s.0132 ~i coeficientul de rugozitate n = 0. a acestui fenomen.7.0278 de = 9. V.5m.-0.3 loo6.0003 rn (tencuiali foarte bung).011 Vi teza de alunecare: deci mivarea este in zona de tranzitie. .0298 valorile gisi te.formula Pavlovski-Manning dii.0. deci sporul 0.In cazul de fat2 am considerat prin ipotezii materialul putin ruginit.. Diametrul interior = 2 m. 1 1.002 1 0.0304 . In paragraful 11.11.ciirilor agitatie. Care este coeficientul pierderii de sarcini liniari. A ? Apreciem c i rugozitatea absoluti poate fi luati k = 0.2 s-a aritat caracterul stohastic a1 mi~.

pe cind daci ar fi o lege functionali. in figura 11-25. v') pentru un punct la = 0. pe cind in figura b punctele se grupeazi in interiorul unei elipse. diilor pitratice ale mirimilor u'. deci existi oarecare corplatie. Dispersiunea valorilor u' ~i v' (vitezele de agitatie) d u p i Minski Tn figura 11-25.F Valoarea absolut5 a lui R u ~ .variazi de la 0 la 1: zero pentru lipsa oricrirei dependente ~ intre u' $i v' ~i unu pentru cazul unel relatii functionale. iar in figura 11-25. b s-au reprezentat in aceea~i sectiune mirimile (u'. a a u fost reprezentate perechile de valori(ul. -H - deci aproape de fund. reprezentate aceste componente printr-un punct figurat cu un cerc balustrat. ( iar Se demonstreazi in teoria probabilititilor c i d a c i a .18. Se n u m e ~ t emoment de corelatie media produselor u'v': B (u'. cici atunci: U' = i v' $i u'v' = K ~ ' 2 . punctele c-ar grupa foarte aproape de o dreaptl sau de o curbi. b sint semiaxele elipsei de corelatie : . adici existi o legiturg slabi statistics intre u' ~i v'. a) Moment de corelatie. v') pentru un punct situat in albia unui jgheab. deci u' ~i v' variaza independent. Fie u' i v' componentele vitezei de agitatie intr-un punct. ne vom limita la completarea notiunilor de statistic5 matqnatici aplicate la problema turbulentei ~i la expunerea unor rezultate ale cercetirilor de analizi statistic5 efectuate p t n i tn prezent. '' (1 1-78) b) de corelatie se nurneste raportul dintre momentul de corelatie ~i produsul me. corelafia este n u b .u' v') VZ. Aceste mirimi variazi in fiecare moment l i fie.328 Hidraulica Expunerea acestei teorii iese insi din cadrul unui tratat destinat aplicatiilor tehnice. de aceea. 11-25.91 (y fiind misurat de la fund). v') = u v . Se constata in figura a c i toate punctele observate se grupeazg in interiorul unui cerc.J~J = actor B (. Fig. v': R. la adincimea y / H = 0.

f. sint situate pe axa de transport Ox.1 . v ' ) ~ respectiv R (u'. 4 c) Grade de turbulentg. vom avea corelatii notate cu R (u'.este o n. in mod practic. i In care poate intra ~i spatiul. R (v' v ' ) ~ < R (v' v') j kx Lagrange > Rx la un tirnp oarecare. dupii o lege aproxirnativ exponentiali. sau o a1t5 limit5 conventionall. ca in sisternul Lagrange).*. in punctul initial ~i u' in punctul la distanta de punctul initial. care se define~te: 1 . Pe cind rnomentele ~iq factorii de corelatie sfn t notiuni bazate nurnai pe . Y este coeficientul de corelatie dintre vitezele u. gi o limit5 1 unde apare prima valoare a coeficientului de aorelatie R = 0. pentru o corelatie dupa o ax5 in sensul curent ului general : R~ -. lirnita de integrare ar fi infinitl. fie lirnitei volurnului de lichid Pnsu~i (fig. factorul R I . c~+. *. P. insl.. ' Se studiazl rnai rnulte feluri de corelatii ale vitezelor de agi tatie intre vitezele u'.L * + . corelatii a1 vi tezelor mensiunile unei lungimi ~i i n s 5 ~ limita 1 i ~i gradul de turbulent5 corespunde fie distantei pfn5 la care o rniScare de pulsatie transportatii in lung i ~ ip5streaz5 individualitatea. Dac5 PI. Astfel. sau dac5 sfnt situate pe o a x i 0 y perpendicular5 pe Ox.~sclzind rapid. v f din dou5 puncte PI. 0 notiune similar5 este gradul de turbulent5 exprimat in tirnp. coeficientul de corelatie se anuleaz5 dupl o distant5 1 de transport. P.. TV. dac5 axa este in lungul curentului. Gradu de tclr u h t i se define~te ~n i~ c t o r u l u de corelatie dintre vi teze.De asernenea. . calculat dupg coordonata dirijatl in lungfl segrnentului care u 5 e e c-erne-Integrala se ealculeaz5 fntre lirnitele urrnltoare: 4 = 0. adic5 cele dou5 x e confundi ~i coeficientul de corelatie R -. lirnita superioarg a integralei este adincirnea sau l-5tirnea curentului. Se constat5 ~i se explicii uSor c5 ordinea de rngrirne a corelatiilor este urrnitoarea: ". r 1 sau trea ta de turbul. .&$. Astfel..' "* T b I . Dacii axa dupi care se ia integrala este perpendicular5 pe directia curentului.Mi~carea turbulent d ! \ 329 . / .rnedii ternporale". 11-26). amfndoul caracterizind distantele pinii la care se realizeaz5 arnestecul de canti t i t i de hiScare. E 34. +% r . v ' ) ~ .. Acest grad de turbulent5 are diFig.'%>. 1 1-26. se nurne~tecorelatie Lagrange cfnd punctele PI ~i P. Coeficientul de. Gradul de turbulent5 L este deci o lungime care se asearniin5 cu lungirnea de arnestec a 1ui Prandtl.- fUWrw- " *. = R (u' u ' ) ~< R (v' v ' ) ~ ~i .' " t 8 l Ii . fiind pe axa1Ox se consider5 msrirnile variabile la momente corespunzfnd cu pozif iile unei particule pe traiec torie (adicl se u r m i r e ~ t erni~carea unui punct pe traiectoria lui.o f i ~ n e mai complexi. . - <.

prin considerarea $i a unor spatii interioare din ce in ce mai restrinse. cum este coeficientul de frecare aparenti E .330 Hidraulica In acest caz. deci: Mirimile L. Acest concept (treapta de turbulenti) a permis legarea fntre ele a unor fenomene disparate. gradul de turbulent2 ar avea semnificatia: timpul pin. in consecinti. de frecvente $i amplitudini diferite. fie in puncte diferite $i la timpuri diferite. cos okt cos o p t slnt nule $i c i : ok Luind acum. ci trccerea direct2 a energiei mecanice in energie termici. Se produce un proces in cascadi. prin folosirea unei aparaturi care fnregistreazi pulsatiile $i totodati le separi dupi frecvente printr-un sistem de filtre electrice Fie viteza de' pulsatie u'. T sau lungimea de amestec 1 sau orice alt coeficient de schimb de mase. obfinem: . caracterizeazi mirimea spatiului in care se produce turbulenta $i. oxprimati prin serii Fourier u' (t) = k =1 (Ak cos o k t - + Bk sin o k t) I (1 1-85) $i f i r i termen liber.se stinge" dupi un timp scurt. precum mivcirile din atmosferl sau mi$cirile nebuloaselor. Pnsi la timpuri diferite. Studiul unui astfel de fenomen poate fi atacat pe doui cii: teoretic. $i experimental. PresupunPnd c i corelatia . se definesc grade inferioare de turbulenti. In acest caz. la care o masi in mivcare Pntr-un punct i$i pistreazg individualitatea in acela$ purlct sau in alt punct. Efectufnd operatiile algebrice de sub semnul integralei $i observlnd c i integralele confinind pe sin okt cos o p t . cu ajutorul analizei armonice $i a seriilor Fourier. frecvenfa n = . sin okt sin o p t . Flcind media temporals pitratici intr-un timp T suficient de mare. u' (t) este deci suma unui numir infinit de pulsatii de amplitudini $i frecvente diferite. de mari proportii. d) Spectrul turbulentei. ( ~ kcoo okt + Bk sin okt) I' dl.$i considerind c i spectrul oscilatiilor este 2x continuu. se poate admite c i = u s . ca variabili. Una din caracteristicile cele mai importante ale turbulentei este coexistenta mai multor mivciri oscilatorii.. prin care energia se transmite de la treptele superioare la cele inferioare. care nu mai constituie o treapti de turbulenti. vitezele pot fi considerate fie in acela~i punct. ping ce se ajunge la mi$cirile moleculare (viscozitate). deoarece s-a presupus c i u' = 0. considerat de la qriginea timpului t = 0 putem scrie = 2fu 3s [ k g .

iar perturbatiile din ce in ce mai mici stnt. (1 1-93) Fig. energia de turbulent5 de grad mare trece in energie de turbulenti de grade mai mici ($i frecvente mari). ale frecventei n Aceasti formuli permite o verificare a acestor teorii prin experienti. introducind in coeficientul de corelatie in r a ~ o r tcu t i m ~ u l : R. viscozitatea joaci un rol redus. in cele din urmi. calculul lui L se face cu ajutorul lui A. ink-un curent tn albie. Kolmogorov. posedind o parte q i c i din energia de turbulenti a curentului. care nu se poate recupera in energie mecanici utili a curentului. deci disiparea energiei fn energie termici este de mici importanti. curentul in reglm turbulent posed5 o energie cinetici importanti.caracterizeazi distributia energiei In functie de frecventa n. La pulsatiile de grad mare. Mirimile q (n) pot fi determinate experimental cu ajutorul unui termo-aneniometru care inregistreazi pulsatiile. pulsafiile de p a d mare cu amplitudine mare au aceeavi -ordine de mirime ca gradul de turbulenfi. Functiile spectrale q (n) $i Q (n). D u p i cum observi A. Astfel R. rezulti c i functia . deci ca adincimea curentului.. Pulsatiile de grad mic au frecvente mari $i amplitudini mici $i determini structura fini. 11-27. in cazul pulsatiilor mici. cu atit frecventa virtejurilor este mai mare. H. amortizate de fortele de viscozitate. intrucit cu cft trecerea maselor se face intr-un timp mai scurt. Ele posed2 o mare parte din energia de turbulent5 a curentului $i sint in buni parte cauza er~ziunilorde fund $i a amestecurilor aluviunilor. ci. devine: = 9 (n) cos 2nnh dn. jar acestea pot fi analizate printr-un sistem de filtre electrice. Mai rezulti ci: lntre gradul de turbulent5 T $i frecventa pulsatiilor exist. Gradele de turbulenti pot fi exprimate cu ajutorul functiei spectrale. De exemplu. viscozitatea joaci rol important $i prin trecerea lor in m i ~ c i r imoleculare se produce cea mai mare disipare a energiei.Cum K este Indoitul energiei cinetice a unitifii de masi. In figura 11-27 se a r a t i distributia spectral3 a energiei oscilatiilor longitudinale pentru curentul dintr-un canal (dupi Reichardt $i Motzfeld). conform structurii spectrale a turbulentei. Or. conform formulei . deci poate fi denumiti functia spectrald. dimpotriv5. o legitur5. 0 d a t i ce q (n) se poate misura. o verificare importanti din punct de vedere teoretic este aceea a-gradului de turbulenfi transversali Lulul pentru o aceeavi particula la timpuri diferite. = u' (t) u' (t + 7) 2 (t) (1 1-91) sau in coeficientul de corelatie longitudinali sxpresiile mirimilor u' in functie de frecventele n $i u ' ~ K.

a feriomenului de turbulenfi. tncerciirile de a introduce notiunile statistice chiar '4 in ecuatiile de mi~careau dus la teorii care. fiirii posibilitatea. in stadiul actual. sint numai schematice. mecum si L V l d sint reurezentate ~ r i ncurbe in funcf ie de . * . d e ~ i perfect incheiate. Metodele statisticii matematice combinate cu rnijloace fine de experimentare au permis s5 se stabileascii importan te aspecte ale rniqcirilor turbulen te. sii se rezolve cu ajutorul lor chiar probleme simple din : practici.care au aceea~i alur5 ca gi curba lungimii de amestec a lui Prandtl. Cu toate succesele apliciirii acestei metode. la dinarnica cursurilor de ap5. Notiunile qi formulele stabilite la acest paragraf pot fi folosik ~i in hidrologie. H ' e) Concluzii. din tre care au fost ariitate aici numai citeva mai caracteristice. T o t u ~ i aceasta este o cale cu perspective promif itoare pentru cunoagterea in adincime .Din calculele f5cute rezulti c i L U l d . la transportul aluviunilor etc.

>:eF* menelor hidraulice pe modele la scar5 redusii.studiul feno.mai uSor este a cunpaste $: 5. .. ?. corpurile ceresti. Ea constitltie o verificare.. dar o teorie inchegatii n-a fost datii declt in secolul X X prin lucriirile 1ui kirpicev (1907) i Buckingham (1915j. Datori tii complexi tiif i i fenomenelor hidraulice a fost necesarii u t ilizarea . Germani.it. Dar folosiiei rnodeliirii hidiaulice ca metodii stiintificii dk cercetare nu a fost posibilii decit fncepind cu secolul X X . pe scarii largii a metodelor experimentale de cercctare. $r. metoda modeliirii sii fie singura metodii de cercetare aplicabili. I F A . . 1 <\ *.rant2 deplinii in exploatare. alimentiiri cu ap5 industrialii sau potabilii etc. " if !. Fj4. executate in labaratoare hidroL tehnice speeiial amenaja te. . real izarea unor mari constructi i hidrotehnice fac 5 ca. teoria simili tudinii a dat posibilitatea ca fenomenele complexe din 6-: ip. Aceastii verificare este absolut necesarii pentru ca din studiul diferitelor variante sii rezulte solutia cea mai economic5 ~i care sii prezinte o sigu. Aplicatii practice importante s-au fiicut ins5 numai dupi 1948. decit cea mai simp15 miscare a unui fluid". la o clasii fntreagii de fenomene asemenea. dupii 6e au fost puse bazele teoriei similitudinii si .fr. iar rezultatele obtinute i. Principiul similitudinii dinamice fusese enuntat de t! g 3 Newton cu douii secole mai inainte ~i aplicat de el la calculul rezistentei intimpinate de un corp intr-un fluid in miscare. chiar ac010 unde teoria este suficient de . . Dezvol tarea tehnici i . Necesi tatea folosirii modelelar s-a simti t. . dupi anumi te legi.analizei dimensionale. Un q v h t deosebit a1 modeliirii hidraulice se inregistreazii in tiirile socialiste unde se proiecteazii si se executii lucriiri hidrotehnice de o arnploare uriasii : noduri hidroenerge t k e . a 1 1 6 . .f sii poatii f i extinse.. Galileo Galilei spunea cii: . 6: Stabilind condif iile generale pe care trebuie sii le indeplineascii fenomenele 6.asemenea. in legiituri cu infiiptuirea lucririlor de electrificare si de amenajare a apelor. in hidraulicii fncii de la fnceputul ei . In tara noastrii lucriirile teoretice cele mai importante in domeniul similitudinii sint datorate lui D. care. avansatii. In unele cazuri.b L\naturii sii poatii f i studiate pe modele la scar5 redusii. Aceast5 metadii cuprinde.a extins aceast5 metodii de investigatie la diferite ramuri ale fizicii. Teoria similitudienii si modelarea hidraulic~i t .. 9 \ .printre care cea mai important5 este modelarea hidraulicii. lucriiri de amenajare a riurilor in vederea navi gati&i sau pentru irigatie. printr-un studiu de sintezii (1929). 1.. * $ ?' Capitolul XI1 .

iar cu litere mici.12.a. Pn afar: de miirimile geometrice. Pentru fiecare dintre ei trebuie s i existe un coeficient de scar5 constant. deoarece in desf5vurarea fenomenelor respective part icipii.. Daca prin litere mari se noteazg.. introducfnd Pn locul vi tezei lungimea ~i timpul. Aceasta se reduce la 9 9 ~i deci egali tatea elementelor unghiulare. In fenomenele cinematice intri desigur ~i alti parametri. (12-1) ' .diferitele mirimi pentru primul fenomen. sau. Doug figuri geometrice plank sau doui corpuri in spatiu sfnt asemenea. etc. Cea mai simp15 formi de simili tudine o const i tuie similitudinea geometricci. forte. fiind coeficienti de scari pentru lungimi. care rezulti din raportul a doui m5rimi avfnd acelea~idimensiuni. aj. v v F --af f Q .0 consecinti a definitiei de mai sus este c i mirimile adimensionale. cele dou5 fenomene: sint asemenea dacii I L _ - t' a z . Pentru fenomene cinemat ice.2. similitudinea cinematicti este asiguratii prin asemgnarea geometric5 a traikctorii lor si proporf ional i t a tea vi tezelor corespunzitoare.1. . . vi teza unghiulari. viteze. ~i mgrimi fizice si mecanice... debite. au valor1 identice la fenomene asemenea. f n mecanicii. cum ar fi de exemplu acceleraf ia. debi tul etc.2. -q- - a. a. Cu ajutorul analizei dimensionale se poate dovedi c i . exprimarea simili tudinii fenomenelor numai -prin asemiinare geometric2 nu este suficientii. TEORIA SIMILITUDINII 12. Definitii. avind acelea~i dimensiuni. diteriti Intre ei. m5rimile celui de-a1 doilea fenomen. deoarece toate mgrimile cinematice se exprimii prin . dacii se mentine proportionalitatea lungimilor omolnage: Similitudinea mecanicli. dar constanti pentru aceea~icategorie de m5rimi.. etc. Forme de similitwdine \ Douii fenomene sint asemenea daci in tre di feri tele miirimi omoloage. al. exist5 un factor de proportionalitate constant. a. .

afar1 fl at Asupra raportului fortelor trebuie fiicutii o precizare. de exernplu : raportul maselor a. deci fortele care actioneazi. a 1 . = -a 3 al -- A dT2 d2i -- - d(at02 .dT = -v . deci af=-- F f - M A ---. - Qe "13 Ul a. 9 raportul acceleratiilor a.$1 a? . similitudinea dinhica' impune. si un raport constant a1 v forfelor.A p Vol .dl at . cunoa~tereacoeficienf ilor de scar% ai si a.ma p vol a . E afarii de 'conditiile obtinute la similitudinea cinematicii.. = -P M rn aj a.-' 2 a~ = h'L raportul lucrului rnecanic = fl I upr. ~ eexernplu : ' raportul vitezelor a. La fenomenele dinamice fn studiul cirora inCr& si cauzele care produc n miscarea. d i posibilitatea determihrii tuturor celorlalti coeficienti de scari. ? raportul debitelor a. raportul puterilor ap = -.Teoria similitudinii si modelarea hidraulicci 33 5 mgrimile fundamentale lungirne si t imp. 9 raportul presiunilor cr. dl v - d t) .. . deci : Sat isfacerea celor trei condifii este suf icientii pentru a avea coeficienti de scar2 constant i pentru toate celelal te miirimi rnecanice. = P .2. Se $tie cii F = M A . . = -4 at' 7 Q . .

. rezultii ? Raportul . indiferent de natura lor. fg mg Din egalarea lor se obtine: Revenind la notaf iile inif iale. ul tima conditie de simili tudine este - 1I Fi 2 2 s-a ariitat cii raportul fortelor de inertie .. 9 12.Aceastii expresie reprezin t i raportul forfelor de inertie1. Dar fortefe care .este o mirime. i. In practicii se constatii cii realizarea pe model a acestor conditii nu este posibilii. cu alte cuvinte poligonul forfelor sii fie asemenea.a. sii fie acelasi. de frecare. Similitudinea dinamici cere ca raportul tuturor forfelor componente. din cauza varietiif i i fortelor care part icipii fn general la desfiisurarea ienomenului.2. ceea ce atrage dupii sine o serie de conditii grele asupra Lorelafiilor dintre constantele fizice ale fluidelor.7 a.determini fenomenul pot f i diverse: forte de greutate. v2 F = Ne reprezinti cri teriul de sirnili tudine rnecanicii.I 4 F.a e av al. Din aceastii cauzii se apreciaza fortele dominante si se impune conditia de similitudine dinamicii numai acestor forte.2. . dom'inantii forta de greutate. de elasti. Raportul - Lls f ~m . 9 9 v2 criteriu Froude (Fr)..Mg Raportul fortelor de greutate este -. In felul ace& se obtin diferite modele dupii categoria de forte luate in cons iderare. de capilari tate etc. fi 4 ' ts: *d 4 1 \. . F pn V 2 L2 sau criteriul lui Newton.rin metoda fortelor Model ul Froude \ .citate.-. Stabilirea conditiilor de similitudine p.adimensionalii si se numeste numiir sau 1+ .. Dacii fenomenul studiat are pe ling5 forfa de inerfie.

conditia de similitudine dinamicii prin care raportul fortelor trebuie sZi fie constant va fi: I * I Raportul fortelor de viscozitate. 112 a. (12. Astfeli A I I coeficientul coeficientul coeficientul coeficientul coeficientul coeficientul coeficientul de scarii de scar5 de scarii de scari de scarii d e scar5 de scarii a1 vi tezelor a1 timpilor a1 debi telor a1 forfelor a1 presiunilor al lucrului rnecanic a1 puterilor a.10) Modelul Froude se folose~tef n special la studiul curentilor in albii deschise. in afarii de fortele de inertie. sau .7. . Dac6. - uI = aI . P Teoria sirnilifudinii ~i modelarea hidraulicd 337 Conditia de simili tudine a douH fenomene in care dominante sPnt fortele de greutate este ca pe lingi conditiile de similitudine cinematic6 s6 fie satisf5cut5 ~i conditia Fr T = idem. miscarea navelor etc. Modelul Reynolds.u. cele mai importante forte sint drecirile interioare datori te viscozitiitii fluidului.toti coeficienf i i de scarii sPnt reductibili la scara geometrici la diferi te puteri. dacg fluidul din naturii si cel de pe model sPnt aceia~i. uj = .I 1 -. . (12-11) ar . = S Op a - dv d~ ' este Prin egalare cu . In cazul modelului Froude.rezult5 fi * Pi . up = u 5 / 2 °' I OC. U L = uf .12 . . ~ t i i n d Fv cii = S.

Cap. a fiinkl constants capilari . modelul Reynolds se intilne~tein special in cazul misciirii fluidelor P conducte.se numeste numiir sau cri teriu Reynolds (Re) .poarti numele de numir sau criteriu Weber (We).deci v. 9 Re = idem A (12-15) constituie conditia de bazi pentru modelul in care dominante sint fortele de viscozi tate.a1 Modelul Weber. unde frecirile se negl i jeazi. . Se foloseste in cazul in care in afara fortelor de inertie predominii forfele capilare. n In cazul modelului Reynolds. = Vrn . dar fortele capi lare au un rol insemnat (v.a1 2 aq = ul aj = 1 ap = a1 -2 (12-16) a~ = a. sau Raportul p V2L 0 . . tlt -1 Q1 . In practicl. iar L conditia de similitudine se scrie: We = idem si trebuie satisfiicuti la anumite fenomene de curgere cu suprafati liberg (de exemplu la deversoare). .# t 338 VL V Hidraulica Raportul adimensional . a 'ciror expresie este Fc = o L.Prn 7 se obfine: 7 A 9 coef icientul de coeficientul de coeficientul de coeficientul de coeficientul de coeficientul de coeficient~llde scari scar2 scari scari scari scari scara a1 vi tezelor a1 timpilor a1 debitelor a1 fortelor a1 presiunilor a1 lucru1ui mecanic a1 puterilor a. XVI)..-1 tlp . daci fluidul din naturi si cel de pe model este acela~i. pn .

rezul tii sau a~ 2 = aQ a. In acest caz I F cum P f.c" niimitii celeritate ~i care. P loc de p. 1 Introducind E loc de presiune absoluti diferenta de presiune 8 p care n constituie factorul motor. se ia p . est.. conditia de sirnilitudine se poate scrie 3 in care raportul * pV2 consti tuie cri teriul denumi t Euler (Eu). Pentru modelarea unor asemenea misciiri trebuie ca raportul Mtre forta de inertie si forta elastici sii fie acelasi la miscarea din naturii si la model. Similitudine compusci. In acest caz. ~i pentru modelarea acestor din urn15 misciiri . Aplicatii mai importante ale acestei notiuni se fac E i aerodinamica vitezelor mari.e presiunea de vaporizare. dupg Newton.p. M i ~ a r e a Entr-un mediu fluid elastic este Ensotitii de unde de presiune care se transmit cu o vitezi.. f n care p. ( Modelul Mach. Asa dar: 9 9 9 9 9 Riidiicina piitratii M a acestui raport se numeste numlrul Mach..Teoria sirnilitudinii Si nioiielarea hidraulicti 339 Modelul Euler se foloseste cfnd pe 14ngii fortele de inertie trebuie luate in consideratie ~i fortele d i presiune. este egali cu V E / ~ E fiind modulul de elasticitate a1 mediului fluid. 4 s 2 a. == 2 C l ~ ' iar fi Fi = a. 9 Identitatea Giteriilor Euler. Numiin rul I = 2 Eu se nume~tecifra de*cavitatie. adicii 9 \ - ~i serve~te cri teriu pentru discriminarea misciirilor subsonice de rnisciirile ca supersonice. Din cele aritate mai sus rezultii cii studiul prin similitudine pe modele se reduce la alegerea unui anumit model geometric 9 9 . orl 2 . Eu = idem.. . pentru natur5 si model este o conditie de bazii la studiul fenomenelor legate de cavitatie.

(12-24) # . Metoda analizei dimensionale apl icatii la stabilirea conditiilor de similitudine.2. de exemplu. Dac5. este deci cazul unui domeniu de automodelare fn raport cu criteriul Re. pentru care unul din criteriile Fr.. conform ecuatiei (12-23). Cum fn practica modeliirii hidraulice fluidul folosit cel rnai frecvent este apa. in functie de categoria de forte dominante. 42. satisfacerea concomitentii a criteriilor Fr = idem si Re = idem devine incompatibilii. fluidul folosit trebuie s5 a i b i o anumit5 viscozitate. v2 . ele cerfnd satisfacerea concomitentii a identitiitii rnai multor criterii. De exemplu. q37 • qn) = 0. pe baza primului principiu a1 analizei dimensionale se poate afirma cii intre a c e ~ t i parametri trebuie sii existe o relatie functional5 a c5rei exprimare general5 este: f (41. la studiul miscirii unui curent in domeniul de turbulent5 rugoas5.. T Aceasta duce la o relatie suplimentarii obligatorie fntre coeficientul de scar5 a1 lungimilor ~i cel a1 coeficientilor de viscozi tate cinemat icii. Re.3. legea dupg care se desfii~oarii fenomenul studiat . trebuie sii fie identic cu cel din naturii. Eu etc. pierderile de sarcinii n i rnai ddpind de num5rul Re. Dac5 fenomenul studiat este rnai complex si nu pot f i neglijate rnai multe categorii de forte. vor trebui indeplini te ambele conditii Fr = idem si Re 7 idem. sau de mikcare potential5 permanentii ~i forte masice neglijabile. conditiile de similitudine vdr fi rnai grele.vl v2 V L -Cum --gl gL 9 vn vm 4 sau deci. adicii in zone Bn care feiomenul studiat nu mai depinde de ace1 criteriu.asemenea cu natura. Teorema produselor (11) Metoda analizei dimensionale permite sii se obtin5. in functie de scara geometric5 aleas%. Alte d m e n i i de automodelare fn raport cu criteriul Re sfnt domeniile de miscare uniform5 a unui fluid viscos cu forte masice neglijabile. Astfel. Un mijloc de a evita erorile pe care le poate aduce neglijarea uneia dintre conditii const ii fn efectuarea Encerckilor fn zonele de automodelare in raport cu unul dintre cri terii. dacii se cunosc parametrii care deterrnin5 fenomenul. fortele de greutate ~i fortele de viscozitate sint la fel de importante. pe model. sub form5 criteriall. 9 ' 9 12. We.si .

X. formula dimensional5 9 [f] si ' valoarea ' k = [vlC1 [LI'~ ~ ~ 1 ' 3 Stiind c l forta este egalg cu masa inmul. x3 reprezintii unitiitile de mgsurii En sistemul ales.Teoria similitudinii ~i modelarea hidraulicii Parametrii qi pot f i miirimi fizice sau mecanice. C. De exemplu... p (vitezg. Dacii v este miirime fundamental5 si v = c unitiiti de vitezii. cu sau fiirii dimensiuni... Valoarea miirimilor adimensionale ni se poate calcula cu relatia Dacii xI.titii cu acceleratia % . nireprezintii valoarea relativii a parametrului qi.. se stabile~te conditia de omogenitate.. lungime. vi teza are formula dimensional5 [v] = LT-I i valoarea numeric5 8 v = J a unitiiti de lungime b unitiiti de timp . Fiecare parametru qi are o formulii dimensional: in functie de sistemul de mlrimi fundamentale ales XI. si o valoare numeric5 9 i in care x. din De exemplu. Valoarea exponentilor C. forta in sistemul V. densitate) va avea . x3 sPnt luate ca miirimi fundamentale. C. X. x. L. x. fn sistemul L T.

asemenea.pentru stabilirea parametrilor . Metoda analizei dimensionale se folose~te atunci cfnd pe bazii experimentalii se pot cunoaste parametrii care part icipii la desfiisurarea fenomenului. q. in care .deci ~nlocuind P expresia fortei. 3. cu conditia ca ele s l fie independente intre ele si sii poatii exprima pe celelalte. i2 S-a inlocuit prin suprafata S. 7 A . ecuatia initiali (12-24) de n parametri s-a transforrfiat fntr-o ecuatie de (12-3) parametri adirnensionali. iar valorile lor numerice relative se formeazidin produsele 9 1 Relatia functional9 se transformi in sau \ f(n. experimentul . . avem n . n . ci un grup de fenomene... Fie aceste miirimi q. 2. ) k = 0. sau teorema produselor . In felul acesta. . formfnd o ecuatie criterialii. se pot lua ca bazi trei miirimi care fac parte chiar din fenomenul studiat. incerciirile pe modelul execu tat conform 'legilor de simili tudine. 0 ecuatie pusi sub form5 criteria15 exprimi nu numai un singur fenomen.. Formula obtinuti poate f i comparatii cu expresia cunoscuti a rezistenfei la fnaintare a unui corp fntr-un fluid: in care C este un coeficient de rezistenti. Aceastii teoremi este cunoscutii sub numele de teorema Il. un grup de similitudine. Mirimile derivate se obtin'asa cum s-a aritat mai fnainte. teoria . Conditia de similitudine a unui grup de fenomene care depind de n parametri consti fniindentitatea a n-4 criterii. ~i q.pentru determinarea criteriilor si a legilor de similitudine . E t a ~ e l ede lucru iint deci: 1. Deoarece alegerea sistemului de mirimi fundamentale ~i a unitiif ilor lor de misurii este arbitrarii.

Teoria similitudinii gi modelarea hidraulicd 343 Exemplul 1 .de presiune A p dintre sectiuniie considerate. Rezulti debitul in greutate = 312 si C. deci MLT-3 de unde = (~~-3)'l (LT-~)'~ ~ ) ' 3 ( = 9 Cl = 1. ecuatia se poate scrie sub formii cri terialci ? Considerim debitul G ca greutatea lichidului care trece in unitatea de t imp peste deversor. [GI = M L T-. ? 512. in ipoteza unei misciri uniforme. acceleratia gravitationalii g si iniiltimea lamei deversante h. Introducind pentru deversorul dreptunghiular raportul . loarea debitului ca volum este . h -.. de viteza lichidului v.. Determinarea pierderii de sarcini longitud inald E conduct n circulare. precum si de rugozitatea absoluti a peret ilor A. densitatea p ~i viscozitatea E*. Ecuatia finctionalii este deci Dacii se aleg ca unitiiti fundamentale p. Ecuatia funcf ionali. Ea depinde de diametrul d si lungimea l a conductei. Debitul unui deversor depinde de densitatea lichidului p. a lichidului. Scurgerea peste un deuersor. g si h. se poate exprima prin diferenta.v b a - in care m = K IC' Y 2 Exempl ul 2. scrisii sub formii general& este ' 9 9 . C. Pierderea de sarcinii in conducte.

Expliei tEnd in ecuatia cri terialii cri teriul 9.AlegPnd ca unit5ti fundamentale d. se obtine +P \. Cum pierderea de sarcinii este direct proportional5 cu lungimea. v si p. ecuatia se transformi intr-o ecuatie cri teriali 9 in care : IT4 = '4 1 AP uc24 pc34 ' dec i 4 In mod shnilar. .

ecuaf iile Navier-Stokes. precum ~i parametrii de care depinde coeficienttil de rezistenfii A. all etc. Astfel. dz un fenomen asemenea va fi caracterizat prin acela~igrup de ecuatii. Stabil irea conditiilor de simil itudik prin identitatea ecuatiilot de miqcare Doug fenomene asemenea trebuie sii fie descrise de sisteme de ecuatii diferentiale ident ice..4. . . sub forma vom avea sau E care n S-au obtinut in felul acesta expresia general9 a pierderilor de sarcinii longitudinal9 in conducte circulare. i ecuatia de continuitate du -+ dv dx + dw . .0. . .2. 12. in care fnsg parametrii vor fi respectiv a.v. dacg se studiazi o problemii pentru care ecuatiile fundamentale a n t ecuatiile de miscare ale unui fluid vfscos.Teoria similitudinii i modelarea hidraulicd 345 Exprimfnd pierderea de sarcini longi tudinalii. iar Pntre mgrimile care caracterizeazii un fenomen ~i mgrimile corespunziitoare ale celui de-a1 doilea fenomen trebuie sii existe coeficienti de scarg constanti pentru mirimi avInd acelea~i dimensi uni .

Daci miscarea este permanenti.. Pentru fortele masice egale cu fortele de greutate. .similitudine: i 9 sau Cri teriul T V se numeste criteriu de homocronie sau criteriul Struchal (Sh) . a (1 2-35) Se stie din paragrafele precedente c i prezenta fortelor de greutate duce la condjfia de similitudine Fr = idem.delor vfscoase. se obtin urmitoarele conditii de .sistemele (12-29) si (12-30) sii fie identice. L 9 Sh 9 = idem .-pnV2 6 pm v2 '9 .Rezultii sistemul : Se constati c i ecuatia de continuitate este satisficuti fir2 conditii suplimentare. aceastii conditie de kimi litudine nu se mai pune. conditia devine Fr = idem. I . pn sau . (1 2-33) este conditia de similitudine legatii de caracterul nepermanent a1 miscirii f lui. 2 impiirtind primele trei ecuatii cu factorul s s i punind conditia ca 9 .

Dac5 fiecare dintre ele este egal si cu deci cu Fi - -- fi + F g + Fv + fg + f a 7 si '-P din ecuatiile de m i p i r e . pentru mi~careafluidelor vfscoase. mai trebuie satisficutii condif ia de similfitudine - Este suficient insi ca numai trei dintre rapoarte s i fie egale. ci numai trei. cel. Conditia de similitudine este: 'Eu 'd) sau Qe = idem. se obtine modelul Re. . conditiile de similitudine se reduc la Sh = idem.conditiile sint necesare. - Eu Re = = idem. D a d mi~careaeste permanentii. Dac5 si fortele masice sPnt neglijabile. (1 2-39) = idem. Se poate demonstra cii nu toate patru. Ecuatiile Navier-Stokes se pot scrie fn general sub forma: 4 pentru fenamenul din naturii de exemplu.Teoria similitudinii i 8 ~ v 2 modelarea hidraulica' 347 cri teriul obtinut 2 este criteriul Euler si prezenta lui este 'legat5 de exis? tents fortelor de presiune. (12-37) conditii determinate de fortele de viscozi ta te. Cum cele doui fenomene trebuie sii iie asemenea. dispare cri teriul Sh. In concluzie. Se poate afirma deci cii pentru miscarea fluidelor viscoase. Fr = idem. conditiile de similitudine rezul tate din' analiza ecuatiilor diferentiale sfnt : Sh = idem. si ? pentru .de-a1 patrulea fiind satisfiicut fn mod implicit. 9 -f p Fr = idem. idem. fenomenul de pe model.

un cri teriu nou. fortele dominante stnt fortele de inertie. La ele trebuie adlugatl aseminarea conditiilor de unici tate. pentru stabilirea conditiilor de similitudine in cazul mi$ciirii turbulente se recurge la metoda aproximativi a fortelor.2 a. sau+daca domeniul studiat este un d~meniu automodelare in raport cu criteriul Re. ? 12.Hidraulica Dacg fortele de viscozitate sint mici in raport cu fortele masice. de rimine numai conditia Fr = idem. este . a. Intr-o mivcare turbulentii. Conditiile de similitudine in miqcarea turbulentii \ Pentru mi~careaturbulentg. Conditiile deduse din identitatea sistemelor de ecuatii diferentiale sfnt. (12-6).Q1 . necesare. cri teriile de similitudine. cum Fj = t x L. dar nu suficiente. qi deoarece fn practica modelirii este imposibil sii se pun5 conditii fn legiiturii cu pulsatia vitezei. Deoarece sisteyul de ecuatii diferentiale a1 lui Reynolds nu este complet. propus de L. cuprind. deci modelul Froude.2 conform fi T 2 a1-.- R' ff Din egalarea celor doug rapoarte se obtine: 2 2 = aga. Folosirea ecuatiilor diferentiale la stabilirea conditiilor de similitudine este o metodri exacta care duce la cunoasterea tuturor cri teriilor de simili tudine. rezul tate din ecuatiile Reynolds.. a.CC/ CCI3 Lj. fortele de greutate gi cele de frecare..2.. de exemplu : & Raportul fi = a. Conditia de simili tudine dinarnicii va reiul ta din egali tatea rapoartelor a douii' dintre aceste ca tegori i de forte. at aj 8 sau av t = 1 sau V" C --' v= Aceastii conditie se mai poate scrie sub forma: .5. iar Ff fr =y R J. Loitianski care caracterizeazii turbulenta prin termenul V' .pulsatia vi teiei. In afara cri teriilor stabili te anterior.. iar .

6. exist5 posibilitatea de a studia turbulenta in zona practicii cu9ajutor~l turbulentei netede pe model. sau fn zone de tranzitie. modelarea se face pe baza criteriului Re = idem... miscare permanents'. cu conditia ca h.dar mentionind conditia de baz5 An = A Se poate lucra deci pe model. I > . ~ a c lichidul folosi t pe model este acela~i cel din naturi. de rugozi tatea relativ5fL R i de numLul Re.. = A.. '.1.% . negl ijind fortele masice In . Se stie cii fn practicii criteriile Fr = idem si Re = idem sint incompatibile. simili tudinea se realizeazii prin conditia asemiinirii geometrice extinse asupra rugozitgtii ~i Fr = idem. -.! +i .'': . Conducte.I Conducte.orice domeniu turbulent (neted. pentru repartitia vitezelor'in miscarea turbulerltii.. .acelasi coeficient de rezistentii h cu cel din naturi. XV) I&$. A': o i t r i i de berbkc * rezultii conditiile de similitudine (v. Dacii miscarea este laminari. cit si C depind. Pe baza legii universale date de I.. i 3 * I P:. .. Pentru miscarea turbulent& conditiile de similitudine constau in simi. Dacii mi~careaeste turbulent5 in cond'ucte netede.' a I I * Teoria similitudinii gi modelarea hidraulicd L 349 i L Dac5 se pune conditia ca panta energetic5 s5 respecte conditia de similifudine geometricii. in . (12-47) Egali tatea pantelor energetice se asiguri prin egal i tatea coeficientilor de rezistenti Cn = C. rugos sau in zoni de tranzitie). $3.. in aceastii cauzii se admite o abate& de la conditia Re = idem. Din studiul ecuatiilor diferenfiale ale P-. litudinea geometric5 a modelului si uh = 1. deci h = h 1 .= J.... dar realizfnd . miscare nepermanenti.3.. Prandtl. 9 ($1 9 12. cap. . coeficientul h depinde de numirul Re. t. dupi felul miscirii. . * .3. Dac5 miscarea este turbulent5 1 1 conducte rugoase. coeficientii i cu w de scarii se exprim5 fn functie de ul prin relatiile (12-16).ne ~i de viscozitate. Modelarea sistemelor sub presiune -%. PRINCIPII DE MODELARE HIDRAuLICA 12. sau An = A.omparatie cu cele de presi. 9 (12-48) Dar atit A. Fr = idem. " . rezulti: J.

. in functie de a1 . e Coeficientii de scarii. = a1 important de semnalat este faptul cii viteza de propagare a undei de presiune pe model trebuie sii fie in acest caz mult mai micii decit cea din naturii. fortele predbminante fiind cele de greutate. se ia 9 Rezul tii urmitoarele/ relatii intre c. ale timpului in care se desfiisdrii fenomenul loviturii de berbec. IntroducEnd in (12-52) se obfine Cueficientii de scar5 sfnt deci : a. = r. E.21).Cx1 q . . . a2. ' deci pentru . x . " I si a. : . Orificiisi ajutaje.I ah -. = al . condif ia de simili tudine a fenomenelor se reduce la - Fr = idem.oeficientii de scar. . Din ecuafia (12-50) avem: a.l sau . Datoritii valorilor reduse ale timpului de inchidere sau deschidere a vanelqr ~ i in general. rezuitii din grupul de ecuatii . Cap.identitatea criteriului conductei si 9 0=- Cltj I = idem identitatea criteriului de manevrare a vanei. Pentru scurgerea prin orificii si ajutaje (v.- I 3Ch = a2 . Aceasta se poate realiza prin folosirea pentru model a unor conducte cu perefi a1 c5ror modul de eelasticitate s5 fie rntIlt mai mic decPt cel din natur5. XVII. .

a 1 . Modelele cu pat fix se folosesc la studiul hidraulic a1 cursurilor de ap5 T conditii naturale sau in conditiile din proiectul de amenajare. . heci Re. ~i pe model trebuie ca Dar cum pentru modelul Froude v. > Re. 1 . In aceasti categorie de probleme. ~ t i i n dc5: deci : Sc5rile recomandate din practica laboratoarelor hidrotehnice sint : pentru 1 deversoare la marile baraje .. n Pe iceste modele se pot determina: distributiile de vi teze. iar R e- = Rn . . operatia cea mai grea o constituie alegerea materialului care va constitui patul mobil. se poate face pe modele cu pat fix sau pat mobil (neerodabile sau erodabile). = vn O . port i 1 L - 1 . Dac5 miscarea fl'uidulii in naturg este turbulent& caiul cel mai frecvint Fntilni t. ? a 1 5 ' pentru modele de r i i . a1 curentilor In albii deschise. -1 25 30 ' 2) Studiul. repartitia de debite. . trebuie ca: q-1. .C 0. directiile curenf ilor. 9 si de capacitatea de debit a laboratorului.1 pentru canale. zonele de virtejuri etc..2. 2 a Vm Din aceastii relatie rezul tii o conditie. Folosind un material solid -aluvionar se pot stabili $i caracteristicile calitative ale misc5rii aluviunilor.. lndicatii generale cu privire la modelarea h idraulicii a albiilor 9 I ) Regimul de miscare in naturg si pe model trebuie'si fie acelasi.5 . Modelele cu pat mobil se folosesc F problemele la care aspectul morfolo-n gic a1 procesului are o important5 primordiali..5 Vn Rn > Recr. stavile.al 100 ' 1 • 1 100 1 1000 I .3.Teoria similitudinii ~i modelarea hidraulicd 35 1 - 12. important% pentru alegerea coef icientului de scar6 al al < > a1 l i b (1 2-56) Cealalt6 limitii a coeficientului de scar6 pentru lungimi este determinati de dimensiunile platformei pe care se poate construi modelul in laborator a 1 . pe model. spiilarea sau acumularea lor in anumi te regiuni.

Labora toarele sovietice N. adici desivfr~irea procesului de modi ficare a albiei. dfndu-se initial o pantii suplimentari. criteriul de similitudine rezulti. I.aluviunilor pe model. coeficientul de scari a1 t impului morfologic s i fie rational. respec tiv-niveluri.3. 1. Fasc. Tome 8. migcare turbulenti. viteza de suprafati nu trebuie sii coboare sub 0. Conditia este satisficuti automat la modelele nedeformate. Pentru doui fenomene de acest gen. din egalitatea 9 E. Acta technica Acaderniae scientiarum Hungaricae.. care corespunde valorii limiti de la care nu se mai formeazi valuri. In ceea ce prive3te limitele admisibile ale raportului acestor sciri. precum si cfnd nu se poate realiza conditia de igalitate a coeficientilor de rugozi tatk. extinsii si asupra rugozitiitii peretilor. fn loc de. existii diferite recomandgri' rezultate din practica laboratoarelor hidrotehnice. X X I V . . fortele de inertie sfnt neglijabile din cauza vitezelor foarte mici. * V. 6 ) Cfnd nu este posibili o similitudine geometricii completi. Ea trebuie verificat i 'la modelele care au suferi t deformat i i . indicii valori care s i nu depbeasci 113. - - 9 8 S 12. Budapest. . 4) Modelul trebuie s i se giseascii in acelasi regim ca si In naturii: lent sau rapid. Existi unele tendinfe mai noi care admit ping la 1 5l / l Pentru unele probleme cu totul speciale s-a mers pfnii la difkrente muit mai mari. Zegjda in importanta sa lucrare de sintezii. realizfndu-se prin aceasta modele. Pncft antrenarea lui sii ai b i loc la viteze.i 352 Hidraulica Caracteristicile geometrice ~i fizice ale materialului aluvionar pe model trebuie astfel alese. s i nu necesite un timp prea fndelungat. cresterea debitului solid fn'raport cu debitul de a p i sii fie asemenea pe model 'Si fn naturii . Le r6le de 196che11e de reduction dans l'exp6riment sur mod ele redui t.2 . corespunziitoare cu cele din naturii. Mosony.1959.3. * dupi Mosony **. G. Conditi i de sirnil itudine pent ru rnigcarea apei subterane* A In mi~careaapei subterane..distorsiunea geometric5 a modelului se recurge in urmitoarele cazuri : a) cfnd posibilitiitile de alegere a coeficientulu'i de scari ar duce la o mi?care laminarii pe model. la model. c) f n cazul in care apar dificultiiti la asigurarea n~obilitiitiinecesare a .deformate (distorsionate). La . se impune modificarea pantei modelului. fortele predominante sint cele gravi tat ionale si de frecare. Pentru rezolvarea practici a problemelor de modelare hidraulicii se foloe~te metodica expusii de A. P.1/4. 3) Una dintre conditiile principale de similitudine este aseminarea geornetrici fntre model si naturi. Existii fnsii cazuri fn care posibilititile practice de executare a modelului impun abateri de la similitudinea geometrici. 5) La problemele la care se studiazii valurile sau undele de remu. In acest caz se recurge la folosirea unor coeficienti de scarii diferiti pentru elementek de lungime orizontale si verticale.23 m/s. Cap.. chiar 1/25. I.

Cosma*. Bucureqti. a? qr. . cuprinztnd ~i granulele masivului de pe model.Teoria sinditudinii gi modelarea hidraulicd 353 In care rapoartele fnlocuite prin ecuatiile (12-8) ~i (12-13) dau a.ac.-V. In conclueie.idem.a1 a. fie ad= 1. 3. este valabilii ~ipentru modele distorsionate.lui mediu a1 granulelor fn locul parametrului liniar I . Dacii lichidul este acelasi.. h vm =- Ins5 din legea Darcy V = K J . conditia (12-61) devine 9 v . nr.= idem @ g $i similitudinea geometric5 a domeniului. relatia -.. Cosma.. Dupii Gh. . 9 rezultii penhu deci aceea~i ecuatie (12-62). similitudinea fenomenelor de miscare a fluidelor in medii poroase se asigurii prin: L - 9 vv . sau deci Fr . 1950. = a. Vv dag idem. d a d legea d a t l de Mosony se modificii prin introducerea diarnetru. Coeficientul de scar%a1 granulelor a se poate lua fie ad = al.idem da C Sau v. Hidrotehnica. si admitlnd c i coeficientul de permeabili tate . d * Oh. d fie a # a* ~i # 1.v Re l2 g Aceastii conditie a fost enunfatii de Mosony pentru cazul unei similitudini geometrice complete.

Studiul acestor fenomene a devenit cu atft mai necesar cu cft numai prin stiipinirea lor se pot determina formele aerodinamice opt ime care trebuie date avioanelor. 13-1.J. oricgrui corp care trebuie s i se deplaseze Pn a tmo.l I t -2 P-Pa 3 PUZ u. proiectilelor si. n fa) * &E2 I 0 . sferi cu viteze mari..la suprafata unui corp fix aflat fntr-un fluid in miscare. 9 .?e = f62500 Fig. in regim laminar gi turbulent. mgsurate . F general.Teoria stratului limits 13. rachetelor. Deosebirea dintre teoria fluidului perfect si fenomenuI . DEFINITII. . si diagrama presiunilor calculate Pn ipoteza c l fluidul este perfect au necisi ta t dbservarea mai aprofunda t i a fenomenelor in vederea descoperirii legilor lor.l Re*-T= fU 5 . Distributia presiunilor pe corpurile solide a ~ e z a t efix in aer in rnigcare. . real apare cu atYt mai mare cu cPt numgrul Re a1 miscgrii este mai mare si depinde fn mare mgsuri de forma corpului. STRUCTU RA STRATULUI LIMITA Deosebirile importante dintre diagrama presiunilor distri bui te. In figura 13-1 se arati 4n a) distribufia presiunilor pe suprafata unui profil de arip5 Jukovski intr-un fluid in miscarea paralell uniform5 si Pn b) distributia presiunilor in cazul unei sfere .

se considerii Re.. se defineste 9 9 9 9 ca numir Re in raport cu fntregul corp f i r i ins2 a avea o semnificatie precis. .bordul de atac" = virful amonte a1 corpului). .. 'pfnii ce. Stratul limitii a fost observat Entfia oar5 de Hele-Shaw. stratul de fluid in mivcare. Jukovski in 1896 Cunoasterea fenomenelor din stratul limi t2 este de o mare important5 pentru prigresul aviatiei. care se transmit in masa fluidului de la suprafata corpului. ins5 prirnul care a ariitat rolul stratului limit5 si chiar a descris dimensiunile si structura lui a fost N. regimul in stratul limiti incepe a f i laminar (1Pngii . el poate lipsi pe o parte a suprafetei corpului..fig. astfel cii aceastii teorie isi giiseste un loc jus' tificat si in acest manual. . t o t u ~ i . Astfel.iar fortele de frinare se anuleazi. la suprafafa corpului pin5 la viteza uniform2 a fluidului ~i T care se manifest% acfiunea foarte intensi n a forfelor de frecare. Reprezentarea schematic5 a stratului limiti Se numeste strut limita' sau strat marginal. fn studiul presiunii vintului pe constructii. unde viteza fluidului este zero datoritii aderentei.in evaluarea rezistentelor la fnaintare a navelor etc. a inceput 85 fie folositii teoria stratului limit2 in anumite cazuri ~i in hidraulica constructiilor.pe cfnd pentru studiul fenomenelor din conducte in si albii este cu mult mai putin'important. Aceste forte de frfnare decelereazi din ce in ce rnai putin particulele fluide. E. Reiimul de miyare in stratul limit5 poate fi laminar.4). care este sediul variatiei de vitezii de la zero. Deosebirile se datoresc efectului de frinare a1 fortelor de frecare intern2 (viscozitate). 'Regimul de miscare depinde. turbulent sau de tranzitie. de numiirul Re. de-a lungul corpului. dupi . De aceea. viteza fluidului este foarte apropiat% de U W . ca si fn cazul conductelor. . dacii I este lungimea corpului. . Fig. la o distant5 6 de suprafata corpului. 13-2.. Se constatii cii *presiunile miisurate diferii mult mai mu1t d e cele calculate ca fluid perfect la sferii fafii de profilul Jukovski. deoarece. 13.dezlipireaU lui de corp (v.. dupii cum se considerii lungimea caracteristici. . iar de la o anumitii distant5 poate trece in regim de tranzitie gi apoi in regim turbulent (v.vx V - (1-3-2) . 13-3). paragr. in sensul misciirii.Teoria st'ratului lirnitd (dupi Flachsbarth). ins5 fn cazul' stratului limit5 se'deosebesc mai 'multe feluri de numere Re. ultimul timp.

de la suprafata corpului soli'd. 1 . Structura formulei care d5 grosimea 6 fn functie de parametrii de care depinde se poate afla prin consideratii de aseminare mecanici. confirmat experimental pentru placa plan2. unde viteza diferii cu 1 % de viteza generali a fluidului V = U.~i forta de frecare specific5 dx du P regim laminar. iar forta de frecare prin y-. Tns5 din ce fn ce mai putin. gisindu-se: C = 5. Exist5 un Re. sau In care C este un coeficient nedimensional. = lo6 pentru care miscarea devine categoric turbulenti. 9 133. Forta de inertie se poate exprima dimensional prin d p U m o U o . grosimea stratului limit2 se define~te egalii ca cu acea distant5 6 misurati pe norrnalii. pentru o plac5 plani Rex cr = 3. aceste doui forfe doming P n ecuatiile 13-8. fir5 a se putka stabili prin misuriri sau teoretic distanta la care eforturile T sint chiar nule. iar ca limiti superioarg la placa plan2 Rex c.P = const . Rezultii: P u. Astfel. GROSIMEA STRATULUI LIMITA LINGA 0 SUPRAFATA PLANA Dup5 conceptiile actuale.P -a . c'ritic depinzfnd de forma conturului corpului. In cazul itratului lirniti a1 unei suprafete plane. deoarece influenta viscozi tiitii se resimte si dincolo de aceast5 distantg. . S-a demonstrat la . Valoarea lui C s-a dedus prin calcul.2 *lo5 ca limiti inferioar5. V fiind viteza uniforrnii a curentului. capi tolul X I I c i forta de inertie specific5 pu . Deci 51 Uo a Y G Rezult5.2 ~ -7 . ficind 1 = x. y n trebuie sii aibi un raport adimensional.numirul Re la distanta x de bordul de atac. 0 astfel de definitie este necesarii. : U 00' . admiflnd c i I * dy2 pe Tntreaga sa grosime stratul limit2 este f n regim laminar.. legea de variatie a grosimii stratului laminar .

. Astfel. unde proeminentele pot fi mai mari decit stratul subtire laminar. ~rosimea' 6 este micii in raport cu 1.2 lo5 corespunde . trebuie observat c5. 13-3).5 1 / ~ e . In zona turbulentei depline. Pentru o placii paralelii cu curentul. La suprafetele rugoase. Grosimea stratului limit5 neglijabilii in raport cu zona turbulentg.De altfel. -. chiar in migcarea turbulentl. proeminenfele r5min inecate in substrat ca si cum suprafata ar f i netedg.U x 6 v V X Re. . lungimea intregii zone lanlinare este micl ~i Fig. Reao 2 800. grosimea 6. grosimea stratului laminar crescind. efectul rugozitiitii relative este maximum fn apropierea bordului de atac.b a stratului limi t5 se calculeazi cu formule empirice. calculfnd pe 6 cu formula (12-7) se obtin valorile din tabela 13-1.) - Re. in stratul limit5 se mentine un substrat lamihar 6' (film laminar) care este neglijabil (fig.U6 --=--. - 5 Din formula (13-6) rezulti c i la un Re. YRe... in practici.. 13-3. pe cind cu cre~terea lui x. 9 = f (Re. = 3.Teoria strafuiui limit& 357 Se poate exprima Re. netedii. variazi cu distanfa x de la bordul de atac: I Ca ~i la miscarea turbulenti in conducte. .

10-6 1 5 10 . iar 'En ecuafia a 11-a 9 dx2 d u2 (13-8) presiunea variaz5 atft de putin cu y in& se poate considera conn stants f n raport cu y fiind numai functie x . 1 000 13.0 0.8 0.5 ap2 v = 1. se poate neglija termenul vin raport cu v .358 Hidraulica - Tabela 13-1 Natura fluidului (m1s) 50 loo 200 u. a reusi t s i simplifice aceste ecuatii intr-o mare misuri. 1 b (m) Rel = 611 Y (mm) % aer v = 14. ca si viteza U P cimpul potential exterior stratului limiti.si 9 9 9 dv -' dt dt rimin numai ecuafiile I si a 111-a (13-8) sub forma: 9 . du considerlnd c i studiem migcarea permanent& cii deci dispar si termenii .3. .5. asa cii ele %pot integrate in cazurile mai simple. Astfel.. lo7 1. 1. in ecuatia I (13-8) fi d2u d2u .8 1. ecuatiile Navier-Stokes dupi doul directii \i ecuaf ia de continui tate* iau' formele urmi t odre : L. Prandtl.lo9 I 18 60 90 40. In sfirsit.2 0.5 lo6 3.4 lo8 2 106 2. . 385 .5 lo8 2 . in care U este funciie de x si de t. analizind ordinea de miirime a diferitelor variabile din aceste ecuatii. . deci neglijabil5.9 2. in care y fiind < 6 este o mirime foarte m i d in raport cu x si cu u. loc6 1 5 1'0 2 50 200 3. ECUATIILE MI$CARII I N STRATUL L ~ N G Ao SUPRAFATA PLANA 9 LJMITA Daci se consider5 in stratul limit5 regimul de miscare a fluidelor viscoase necompresibi le (regimul laminar) si se negl ijeazi fortele masice.

(legea lui Bernoulli).0. . u = 0. in locul mirimilor u. Pe de a l t i parte. dy dy ' dy2 dec i p -1 -L U2 = const. Experientele au confirmat pe deplin aceit rezultat.i ~ a ujx). trebuie ca . = U. d ? -~ =.cum ins5 si cornponenta v este zero pe frontiera interioarii. . se ggseste legea urmii toare : 9 t care satisface conditiile Ia limitii. potential. iar pentru . y = oo.ia (13-1.-. Deoarece p = const. Plecind de la un astfel de polinom cu patru termeni." .Teoria stratului lirnitd 359 4 u = Conditiile l a limi t i siilt : pentru y = 0.ecuatia I la frontiera y = 6 dintie stratul limit6 $i curentul du . v = 0. care trebuie s i indeblirteascii conditiile la limitii. NU= 0.. v ~i p trebuie introduse rniirimile medii temporale in ecvatiile (13-9). . Intr-adevgr. ciici fluidul aderi la suprafata corpului solid .0. cici aceasta Pnseamnii cii nu se mai pune problema afliirii presiunii in stratul limitii. .2 Rezultatul obtinut mai sus cu privire la mentinera unei presiuni constante pe o normalii la suprafata corpului solid este foarte important. Pentru y 6 .0). In miscarea turbulentli. unde u. misuriitorile ariitind cii presiunea este invariabilii pentru x = const. inseamlli cii prima ecuatii (13-9) se reduce la . conditie satisfgcuti de ecuatia (13-11). coeficientul de viscozitate aparenti E.deci dx . iar in locul lui v..-. ." O s . cind y = 0. A Legea repartitiei vi tezelor de-a lungul normalei la front iera interioarii a stratului limitii pentru o placi planii se poate lua in miscarea laminar& sub forma unui polinom de gradul trei. aceasta fiind egalii cu presiunea d i n cimpul potential la distanta x si putlndu-se afla din eeuat. inseanlnii cii pentru y -d2u dy2 = 0 trebuie sii fie = ?= 0. .

analoge cu cele fiicute la paragr. ecuatia a doua revine la a recunoa~te c i presiunea este constant6 de-a lungul normalei la curbii ~i rimin numai dou5 ecuatii.3. paragr. atPt pentru suprafete plane cit gi pentru suprafete curbe.5. Pentru numere Re mai mici. Loitianski --ci repartitia vitezelor $In stratul limita se poate reprezenta printr-o familie de curbe cu un singur parametru de form5 f : Metoda [8] a dat rezultate suficient de exacte. 13. in regim laminar. stabilindu-s"e unele relatii globale (teorema impulsului g. .) Ecuatiile diferentiale ale mivciirii intr-un astfel de strat limit5 au fost stabilite in ipoteza fluidului viskos intr-un sistem de coordonate curbilinii ( x dupg tangenta la curba de raz5 R(x) gi y dupii normalii) de citre W. G ROSIMEA ST RATULUl LIMITA $1 REPARTITIA VlTEZELOR PENTRU 0 SUPRAFATA CURBA Teoria ~i rezultatele indicate P paragr.se fac anumite simpli ficgri. fn legiiturii cu mica dimensiune 6 a stratului limiti. fntocmai ca P cazul conductelor.pentru portiuni limitate Ax se consideri valabile ecuatiile pentru placa planii. Rezolvarea acestor ecuatii diferentiale este pract ic imposi bilii.13.desprinderea6'stratului limi tii de ling5 corp~il solid (v.0.2 . iar pentru numere Re oricft de mari. urmitor). .1 2 . 115 in loc de 117. unde se produce un fenomen care perturbi legea de repartitie a vi tezelor.4 au fost stabilite n pentru stratul limitii la contactul cu o suprafatii planii.dup2 L. Tollmien..diagrama vitezelor sii se 'racordeze la u = U (x) si deci u = U di? conditii satisfiicute de ecuatia (13-11). - . astfel cii se urmeazg douii ciii deosebite: . proiectile. De cele mai multe ori corpurile Pnconjurate de fluid au suprafata curb5 (aeronave. este mai exact a lua exponentul din formula 1 3 . n 13. G..) presupunlnd . iar pe acestea din urmg chiar In zona dinspre aval a corpului. . vapoare etc. Prin consideratii. Din aceasti relatie n gi din ecuatiile (13-9) se deduce valoarea grosimii stratului limitii 8 conform formulei (13-7). formula cea mai potrivitii este aceea logaritmicii. In zona turbulentd se admite pentru o placii plan8 o repartitie exponentiali de tipul 9 du gi . 13. analog5 cu legea distri butiei vi tezelor E conductele netede.a.

4.3. Urmare a acestui fapt.punct de desprindere". un spafiu cu Fig. Presiunea fn punctele A si B este mai . C'. vitezele sfnt mai mari ca U.moarteU (fig. se formeazii stratul limitii in care vitezele nu mai cresc de la'A la C in aceea~i miisurii ca la un fluid perfect. . 7. art. u ~i U . In acest caz (fig.Teoria strdtuhi limitd 36 f 13. &cupat d e J . cind numirul Rer este rnic.mare decf t p. 13-4). unde se indesesc liniile de curent. formind o suprafatii de discontinui tate consti tuitii din foarte numeroase mici vfrtejuri. pe traseul liniilor de curent aplicate pe suprafata corpului (v. DEZLlPl REA ST RATULUl LIMITA. asemiingtor unei ape st ii tii toqre sau .dirge‘. In cazul fluidului real. se formeazii de asernenea . in medie ins5 viteza este foarte rnicii. si anume 9 In punctele C. Explicatia dezlipirii stratului limi t i ap5 moarti. care. ele se dezlipesc fntr-un punct D (respectiv D') de pe suprafats corpului.e ~i fig. diagrama acestora prezintii deci un punct de inflexiune.. du din punct de vedere matematic se caracterizeazii prin u = 0 +i (--=--) = 0 . Schema dezlipirii stratului. limi tii gi a formgrii direlor .< 0 se du chearnl ~i zonii de. n Un punct ca D se nume~te . iar spre aval de punctul D . 13-5) x este directia dupii tangentii. y dupi normala la contur.. da tori t prel zentei numeroaselor vfrtejuri.cornponentele dupi x ale vitezelor P stratul limit& respectiv la marginea lui si U variind cu profilul. aval B.3. 13-5. adici decit presiunea fntr-un punctsuficient de depiirtat de corpul solid. particulele din straw tul limit5 au pierdut o parte din energia cinetici ~i nu rnai pot dezvolta lucrul rnecanic necesar pentru a se misea fn contra unei presiuni cresctnde din C fn B . 13-4.dezlipire6'. deci presiunile stnt mai mici: & - Fig.. Zona in care . incepe o zonii Pn care 9 < 0. de aceea.ap5 moartii" sau . 13-5).. din cauza fortelor de frecare care frlneazii m i p r e a .. La corpurile rotunde.\dyJy=o pentru y = 0. i n ace1 profil a1 vi tezelor. . FORMA REA DI RELO R La studiul mivciirii unui fluid perfect fn jurpl unui corp s-a demonstrat existents teoretici a doug puncte de stagnare: unul 'in arnonte A $i altul in.6. sau . C deci vitezele au sensul contrar rni~cgriigenerale.7 ~i 7. in care d e ~ i exist5 mivciri ale P art iculelor.

pentni nurnere Re mai mari (de exemplu Re > 30). formind fie o retea dreptunghiularii. 9 9 9 T Fig. Virtejurile acestea induc in zona de apii moartii o miskare de sens contrar cu curentul general. inconjurat de fluidul exterior a ciirui miscare general6 este prea putin influentati (fig. datoriti pozitiilor a1ternate ale vfrtejurilor. Dacl viteza U creste. art./.infinitl.. . pe douii siruri paralele. 13-6). pe cind forma triunghiularii este cea obisnuiti (fig.f @-%i C @'c! G - Fig. Virtejurile se desprind cfnd obstacolul este mic. . fie o retea triunghiularii.?I 5 i L / . 6). Explicatia' forrngri i ylrtejurilor In aval de corpul s ~ l i d A coroang de vfrtejuri. o partexdinstratul limit5 turbionar se Pnvlfteste lufnd forma de spiralii din care se rupe din cPnd in cfnd cfte o 9 Y . 13-6. la cilindri cu axa perpendiculari pe directia general2 a migcirii. b ~i fig. P cazul cfnd viteza U este micii.3. Kgrman. antrenatii de fluidul inconjuriitor (fig.---. G\'>. desi -viteza lfngi rnuchie trebuie s6 fie . 13-6. 13-7. Formarea dfrei in spatele unei plici . ceea ce face ca si sirurile de vfrtej'uri s i se deplaseze fn spatele corpului cu o viteza ceva m d Aicii decit U (v. a) .. -2 LC. linia n de curent de lfngii rnuchie ocoleste muchia f5ri producere de virtejuri. spafiu limitatlatft lateral c'lt ~i spre aval.teoretic . . v.-.)/ -\ G) 5))?-\ . La-un corp cu muchii pronunfate.4 &- ~~~~ / / I y/-------\ ----c2 -\ - T - 6- \ - / -( j $' <Q/ /-- .. 8._-- I - l = \ = \ 1 1 \-- -/ ---. c). teoria lui Th. Forma'drep tunghiulari este nestabilii. 13-6.vfrtejuri stationare.. 13-6.

fig. d). 1x1. 7. iar C este un coeficient adimensional. 1 3 . b.in schimb numeroase virtejuri se desprind din strati1 limitii si sint antrenate de curentul general. late In afar2 de aceste rezistente. este cunoscutl exact numai pe baza experientelor efectuate cu corpuri de diferi te forme. Expresia lui P a fost datii de Jukovski [v. Asadar rezistenfa total5 la inaintare este I 9 fits a 9 9 9 Fiecare din aceste forte p a t i f i exprimat. paragr. 'formindu-se dira (v. care se propagi in stratul limi t l . in urrna dezlipirii stratului limit5 si form%rii zonei depresionare din spatele corpului. Ci este o arie n caracteristicg. se mai produce si rezultanta aerodinamicii (respectiv hidrodinamicg).Teoria ~fi'atutui.a.7. .37. a acestor douii rezistente. sub forma indicati de Newton P care V . proiectati pe direct ia perpendiculara misclrii. care ia un aspect complex. care este suma fortelor he presiune normalii exerci tatii pe -1ntreaga suprafati a corpului. REZISTENTELE LA MISCRREA IN J U R U L UNUI CORPS Dacii se aflii un corp solid intr-un fluid czre are viteza relativii general6 de translatie V = Vo se produc forte de rezistentii datorite actiunii fortelor de frecare. numitii portanfa P = R. c.Rezistenta de frecare propriu-zisi.2 si Cap. la diferi te numere Re. lirnitd 363 se formeazii P spatele muchiei o zonii depresionarg. acelei suprafete. plkcind de la sdprafata de contact cu corpul. tot actiunii unor forte de frecare care au cauzat desprinderea stratului limit5 ~i care amortizeazi apoi virtejurile ce se formeazii in spate. virtejurile incep a se desprinde. deci are dimensiunile unei lungimi la pitrat. La numere Re foarte mari zona de a p i Jmoart6 seArestrfnge. in ul tima analizi.si deci numirul Re cresc si mai mu1t. . Rezultanta R. in care apar virtejuri n stationare. forma si de numiirul Re a1 miscLii. sub douii aspecte diferite: . Dacii ins5 U . 9 9 . Rezistentele de irecare propriu-zise Rxj pot f i misurate ~i separat sau calcudupii metode analoge calculului pierderilor de sarcin6.Rezistenta de presiune datoriti neechilibriirii presiunilor pe fata amonte ~i pe aval. numi t i ~i retisten@ frontala'. pen tru a se deosebi de prima. Aceastii rezistenti este datori t5. - 9 13. fort6 opusii directiilor vitezei si tangential. este viteza relativii a corpului fafa de viteza fluidului. depinzind de. proiectate pe directia x a miscirii. Vom mentine pentru aceast i rezistentii denumirea de rezistenf ii de presiune.

........2 1 Placii plan5 dreptunghiulari .. ... pentru care s-au stabilit formule ~i s-au fiicut numeroase experiente. Q = c 01.C...99 Sfera..... 1 2 pentru 105 > Re > lo3 ...3 Re = lo2 loS lo4 lo5 1..85 0.. iar 1 inseamnil 1 m din lungimea aripii. = 1 . lo4 v 3 .......0 0........ In tabela 13-2 se dau coeficientii C3 pentru corpuri de diferite forme [16J: Tabela 13-2 Forma corpului Coeficienfii unitari de rezistewtii C..CX ...40 0..... lo4 6. unde frecarea depinde de regimul de mi~care. fn cazul unui profil de aripii de avion.91 0........... . pe cfnd la corpurile rotunde...... V Observiim c i la discuri perpendiculare pe directia mivciirii..... notatiile: Coeficientul unitar a1 rezistentei Roj Coeficientul uni tar a1 rezistentei R. putin. lo4 8 . C variazii . l ... - C....Ol Cilindru ciraular....19 1... 7 4 Cx = 1.. C variazii in limite largi....21 Picltura de diametru' d.. Astfel..1.. lui C.....15 0....suficient de lung se dii in figura 13-8 variatia -....12 0..... . suprafata totall de contact cu fluidul..40 2.CX j. axa _1_ pe directia rnigcgrii..... perpendicular5 pe directia mi~ciirii ....deci de numirul Re........ aferenti fortelor definite la acest paragraf. I/d = 0 .49 0...... Mentioniim cii..... Rezistenta Rxj datoriti freciirii pure se poate calcula cu ajutorul rezistentei unitare 7 ...11 cx - 0..49 10" 0....... pentru o placii planii paraleli cu direciia mivciirii.33 0.. fortele de frecare se produc in mod egal pe ambele fete..10 ReCx = 4.. in raport cu Re = -.29 1...... Placii plan5 circular5 subtire (disc)... 1 gi v 4 .. Vd .... In regim laminar...Vom adopta pentru coeficientii C. d fiind diametrul' sectiunii drepte.....l(r 0.lo Pentru cilindru circular.. lungime d/l= 113 ...2..... ........ . deoarece frecarea propriu-zisi nu joacii nici un rol. in care c este coarda sau profunzimea profilului.. = 1 ..... b/h = 1 C.. l O 2 4 10 18 00 1.15 1.... lufnd a = 2 b 1.... Coeficientul uni tar a1 rezistentei P ....87 0.....

13-1 ~i 13-2. E.Presiunea vfntului pe constructii. Pentru numese Re mai mari = 10%. A / 13. cititorii care doresc a le cunbagte pot consulta lucririle de specialitate ale acad.Teoria shatcclui..ircular fix A In k e s t e formule..pfnii la distributia carac teristici regimului de miscare. Coeficientul de rezistentfi C P functie de Re pentru un cilindru c. = U. Problema rezistentei la fnaintare a unui corp mobil intr-un fluid va f i ieluatl in capitolul X X I I I . in care distributia vitezelor trece trep tat de la o distributie uniformii u = const. acestea nu fac parte din lucrarea de'fati . dupi ce se stabile~te mi~careapermanenti in conduc t i . 9 . STRATUL LIMITA IN CONDUCTE $I CANALE La capltul de fnceput a1 unei conducte legate la un rezervor. lo9 . Observatie. creatii importante ale tehnicii : .Rezistenta la fnaintare a navelor. 13-8. unde vor f i luate fn considerare doui categorii de corpuri. Rel ~i Res au semnificatia de la paragr.8. In ceea ce priveste rezistentele la Pnaintare ale avioanelor. . n Fig. existii o zoni de tranzitie. 'Carafoli ~i ale colaboratorilor sii.lirnitlZ A 365 In mi~carea turbulent& admitirid pentru repart itia vi tezelor legea lui 117.

03 d Red. In acest fenomen stratul l i m i t i ocupi spatiile dintre .. Segisestepentru Re 9 Re = = 2 000 5 000 1. Reprezentarea schimbririi distributiei vitezelor la capritul initial a1 unei conducte numai lingi pereti. Hincu.lungimea de stabilizare" I. In care Re = U" V = 0. fn care se stabileste miscarea laminari.0. - 0.76 d (Red)'I4. Pentru conducte circulare s-a stabilit. d a t i de relatia: 9 I. dupi . nr. racordat la pereti cu arce de paraboli.04 (2a) Re. asadar d i la acest punct mai depirte stratul l i r n i t i hrnple fntreaga sectiune a cinalului (fig. se transmit in timp pini in axa canalului.16 a2. pe cind intr-o sectiune intGrmediar5. Hfncu*... pe cale teoretici. se intersecteaz5 in M. Daci regimul permanent a1 misckii in conduct6 este cel turbulent. . intr-un canal de Iitime 2a. t. -(13-21) *) S. IX. la inceput existente A d 4 - -----Pa c c - ----------M I 8 Fig.Astfel. = 80 f2u) 1. 4. diagrarna prezintg la centru un nucleu de viteze constante. Dupg calculele teoretice ale lui Schlichting [43] distributia vi tezelor miscirii laminare se realizeazi dupi o distant5 I. care a propus urmiitoarele formule: Pefitru un canal de l i t ime d = 2a 1. vitezele din nucleu cresc pentru a se compensa pierderile de vitezi dinspre peref i. V . 1958). se giseste diagrams de {iteze caracterist ici parabolici. lungimea de stabilizare 1. = 1.pereti si kele dooui planuri care. 1. = 200 (2a). (13-8-l) In care d este diametrul conductei. 13-9). Pentru ca in mi~careapermanent5 debitul este constant. Determinarea lungimii de stabilizare a migciirii turbulente a fluidelor in canale largi $i conducte circulare sub presiune (Studii $i cercetiri de mecanici aplicats. plecind din A si B. Aceasta se datoreste faptului c i fortele de frecare.. 13-9. ~ x ~ e r i e k t e l e dovedit c i stabilizarca au se iace la o distant5 mai mare decit aceea d a t i de aceste formule. a fost determinati teoretic de S.

Fenomenele care apar fn stratul iimitii ~i au ca urmare deilipirea acestuia qi rnlrirea turbulenfei migcirii sint nefavorabile.la studiul fn laborator a1 diferitelor tipuri de m i ~ c i r i Regirnul deplin . a vapoarelor. Aceastl chestiune are importanti mai ales in cazurile urmitoare: . . Mai tfrziu. Insl stratul limit5 poate fi influentat prin anumite dispozitive. pentru ca pe cea rnai mare parte din suprafata +. Absorbirea stratului lirnitl: -gent2 pronuntati. precum ~i producerea de rezistente locale importante in unele instalatii hidraulice. de la'lnceputul conductei. produc vfrtejuri ~i pierderi se 111entine m i ~ c a r e a l i n i ~ t i t g . - / . experiente s-au @sit valori foarte diferite. Absorbirea stratlilui limitg se face previzind pe suprafata curb2 a corpului mici orificii ~i fante care comunic2 cu un spatiu in care se produce o depresiune. cu ajutorul unei pompe sau a1 unui sifon. caracterizat stabilindu-se numai dup5 distanfa I.la calcu. in cazul regimului turbulent se poate lua ca lungime de stabilizare 1. avPnd ca urmare rezistente mari la inaintarea n aeronavelor.ciutat a se mic~oraforta de -----frecare. . 'fn concluzie. respectiv turbulente. spre a se evi ta desprinderea lui (absorbire) sau Insusi prof ilul corpului poate f i astfel desenat PncPt aceste fenomene s i nu se producg. nu sfnt valabile pe v lungimea de stabilizare 1. particulele care au pierdut din vitez5 ~i care aveau tendinta de a se desprinde de suprafata corpului sint Pnllturate din mi~care~i stratul limit5 care se formeaz5 mai departe devine capabil a invinge cre~tereapresiunii. de la laminar la turbulent. deci ale fortei de sustentatie a avionului. Acest procedeu a fost incercat. miq. . Prin.limitti / 367 Pentru o conductii de diametru d. in functie de experimentator.lu1 conductelor scurte. corpului stratul limit2 s l r l rninii laminar. 50 d pentru conductele circulare. s-a -4 . Tot prin absorbire...a) f5r5 absorbire. pentru nurnere Re cuprinse Fntre 10 000 . influentind prin SU-gere punctul de tranzitie a1 . in care se. Prin aceastg sugere. strafului limit... 13-10. Fig. aparatele de misurii trebuie introduse numai tn aval de aceasti lungime.. dupg 1904.. A - -- - --- (a ' . 6) cu absorbire. P general.Teoria stratutui. obtinindu-se importante sporiri ale portantei. la aripa portants a avionului.i 50 000.carea dintr-un canal cu diver-. se produce dira de vlrtejuri. (bl. formulele de pierderi de sarcini stabilite pentru misciri laminare.

Transformation des conditions de fonctionnement des grands ouvra- .mari de sarcing. Ese cande* a demonstrat cum se pot obtine modificiri foarte avantajoase ale unor rnigcgri in numeroase cazuri de lucriiri hidrotehnice prin absorbirea stratului limiti. 13). 13-11. Aspiratia & F se face punind fanta F in legituri cu bazinul aval.5e desprinde de parametrul aval. cici' 0 lipit5 de parament. D curind.tusi. 13-11. Daci sarcina H deasupra bragului cre~temult peste sarcina de calcul. care face sB creasci debi tul deversat ping o la 18% peste debi tul deversorului tip Creager obi~nuit. Absorbirea stratului limit5 la o prizg de apg: a) zong de virtejuri. -pinza de a p i . (Revue de rnecanique appliquee. care pot cauza @I ("1 vibrati i diunitoare.. lama de api se lipe~te . La deversoarele cu prof i 1 curb Creager-Of i terov. - - Fig. * L. un vid partial este a) fir2 absorbire. realizindu-se +i un debit sporit. I11 1958. poate deveni o mi~care linigtitg. sub nivelul apei din ace1 bazin. Escande. mirire a capacitgtii de debit a deversorului. 13-12. acad. Absorbirea stratului limiti la creasta unui derer. unde se formeazi o zoni de vfrtejuri (fig. b). Daci se prevede de-a lungul pragului o fanti aspiratoare (fig. b) virtejurile dispar dacg stratul limit5 este absorbit i n punctul C . vina se dezlipe~te. de o aplicatie foarte frecventii. a gi b se vede cum influentea25 absorbirea stratului limit5 asupra mirgrii tntr-un astfel de cara!. b) cu absorbire. t.de perete ~i se stabile~te depresiune constanti. sor curb: mite. a). se realizeazi astfel un sifon cu actiune foarte energici de absorbire.ges hidrauli ques par aspiration de la couche limi te. Bucarest. L. In figura 13-10. se d i profilului crestei o formi prin care se eviti producerea de depresiuni. p f n i in oarecare li. vlna r i m i n e favoiabil. No. . ToFig. 13-11. Vom cita numai doui cazuri din cele propuse.

vi teza este functie nurnai de y. nici amortizate gi se stabilegte o ava-numiti curbi de indiferenti.de migcare este guvernati de o functie de curent cj. tubul T poate f i Obturat cu o vanii intercalati pe' traseul lui. deoarece la ape scizute. y. tn care direct ia generali a migcirii de transport este x. a o astfel de prizii (fig. valorile instantanee w' = 0. Situatia se remediazi introductnd fn C o f a n t i previzutii cu un tub colector pus In cornunicafie prin tubul T cu bazinul din aval de baraj. In mod obignuit. 1 1. cu vi teze mari care antreneazii aluviuni si cauzeazii qi o pierdere de sarcini. Deci.TEORIA MlClLOR OSCILATII 9 Pentru expl icarea producerii turbulentei. ter din paragr. du' dx du dy - p d x 1 dp' P dx 1 +-.+ u .vV2v' P dy ? (13-24) du' -+dx dv' =O d~ d p ' v v 2 u ' . Se determini curba pentru care amplitudinile nu sfnt nici amplificate. y gi t . pentru a ameliora - P * 13.-dp' P d~ dy I +V2u' . 13-12). se adrni te c i apar inif ial perturbiri care produc oscilatii foarte mici.d i + -P1. care caracterizeazg mi~careasuprapusl.dv' dt dx du' .+ . iar p'.10. o astfel . 0 a l t i aplicatie a acestui procedeu a fost propus2 la prizele de a 9.vv"' 9 dv' . ( x . I n acest mod se suprimii dezlipirea stratului llimiti gi se obtine o curgere favorabilii la intrarea In camera de prizi. iai. Migciirile perturbatoare admise constau din unde care se deplaseazg fn directia x.Teoria stratului limit& intrarea apei in prize la punctul C din amonte. ~ .dv' udt dx + -1. Se introduc aceste oscilatii in ecuatiile Navier-Stokes gi se pune conditia de compatibilitate. rimtn tn aceste ecuafii numai termenii in care intervin variabilele u'. se produce deilipirea curentului in camera de prizi gi In zona de a p i moarti se produc depuneri de aluviuni.-dp' . Introductnd in ecuafiile Navier-Stokes (10-8) gi In ecuatia de continuitate expresiile lui u v. daci racordarea cu malul rf ului nu este suficient de dezvoltati. du' dt + . v'. u'. lnsg sint bidirnensionale. LOCUL DE NA$TERE A TURBULENTEI .. STRATUL LIMITA. p I .1 se obtine sistemul : u . fnsi numai la ape mari. Li terele barate desemneazi valori medii temporale.0 dx d~ t Intruclt ecuati'ile Navier-Stokes sint satisficute de mirimile rni~ciirii fundamentale (laminare). 0 mici parte din debit este pierduti. gi p' adici: du' duq du -+u-+v'-+--dt dx P - 1 (13-23) - dv' .+ . t) = c (y) ei ( a x -Bt) .dv' . 8i anume o n~igcareplan5 laminari. v' stnt funcfii. cInd nu este nevoie de a p i . ctnd stnt limpezi.t) de forma urrnitoare: (13-25) $ (x. de x. y. In trarea curen tului se face cu secti une micgora t i . Se folosegte schema cea mai simpli a migcirii generale.

. p = ac = a (c. S-a demonstrat existent a Fig.). Aceasta este ecuaf ia .. > 0. Amplificarea micilor pert urbiri nagte unor perturb&i naturale (fir5 turbulenti W-ro-' . d t) -=cp dy u= ' '(y) el ( a x -P t ) . b ) cu frecare. 13-13. < 0 Din ecuatia (13-25) rezultg: . Vorn reda 8 337 cfteva rezul ta te caracteristice. ( 13-26) s are sernnificafia . folo8 sindu-se curenti de aer ~i Gi~nz(tii9 3 LR) UP Q pentru mgsurarea vi tezelor.0 . \ - . Introducind expresiile lui u'..fn figura 13. 13-14. 9 - * * a . e I !* zinti prin curba de indi'bU 1 @ 4 s8 2 ferenti (6).. pe cind solutia 422 499 ecuatiei de ordinul patru. care sint prezente gi frecirile $f137 ~ 3 (adici numirul Re). ins tabili titii fir5 frecare" Re tji solutia ei este reprezentati x . fn 4 . ecuatia se reduce la ecuatia de ordinul doi.. pe cfnd zona de nes-8 tabilitate este in domeniiile 4493 a 9 I in terioare. deci frecirile neglijabile. Fig. se repreX.13 prin curba de F indiferentl (a).) . 3 Zona stabilii este in do2 rss 2 7 4 4 meniile ex terioare ale acestor curbe.370 Hidraulica f n care a este o cantitate reali. .. rezulti urmltoarea ecuatie difeientiali de ordinul patru : in care Ecuatia (13-28) este .ecua#ia diferenfiala' a perturbiirilor" $i rezolvarea ei depinde de conditiile la limiti. in cazurile: a) ctnd nu exist8 frecare. * . Curbe de indiferenfi ale vi tezeior de perturbare. astfel 'ci k *. este termenul de amortizare. \ * . sau de excitare dac5 c. pe cfnd P este un num5r complex. termo-anemornetre. pe clnd c. -1 Pen tru confirmarea acesC9/ 911 B tor teorii au fost efectuate ex'4 periente de mare finete. mult mai simp15 (13-29 ( c )( . v' din (13-27) A (13-24) vi eliminlnd de p'. . In cazul cind v este foarte mic..unei viteze de propagare a undei in direcfia x . daci c. + ic.

cre~te. 13-15. din care rezulti concordanfa satisficitoare a misuririlor cu teoria.91 m. verifichdu-se mai multe aspecte ale teoriei.98 m oscilatiile s i h v i n i neregulgte. 13-14).wo E Q. Experientele au fost continuate ~i cu perturb&? arfificiale. mi~careaintrind in zona de tranzitie laminar-turbulentii. extrem de mici la distarita x = 1. 960 *. . Amplitudinea acestor oscilatii. Verificarea experimental2 a teoriei perturbirilor naturale Fig. Fig. 13-16.Teoria strat ului limitd 37 1 excitaiie din exterior) sub forma unor oscilatii sinusoidale ale vitezei u' in stratul limita laminar (fig.22 m de bordul de atac. pentru ca la distanta de 1. Curbe de indiferentl ale frecventelor perturbarilor la o placi plani qi verificarea experimentali (dupl Schubauer ~i Skramstad) In figura 13-16 se aratl cornpara tiv curbele de indiferenti ale frecventelor perturbirilor la o placi plani.se amplifici la distanta de 1. In 'figura 13-15 se reproduc misuririle efectuate de Schubauer ~i 400 Skramstad asupra perturbirilor naturale. .

iar. La baza materiei'tratate in acest capi to1 se aflii cele cuprinse in capitolele X si XI (miscarea fluidelor reale). Schema geometricl a axei se obtine prin proiectia axei din spatiu desfiigurati pe planul vertical a1 elevatiei. Prin marcarea vPrfurilor de unghi 9 9 I - ' . se pot determina qi presiunile. cu viteze egale cu vitezele medii fn sectiunile respective. fn care s-au studiat atit miscarea laminarii Lit si misdarea turbulent?. Calculul se face considerind. I t In acest1capitol se' dezvolti calculul practic a1 conductelor care servesc la transpqrtul unui lichid fn miqcare permanenti. provocate de variatiile de sectiune ~i de traseu ale conductei. cu ajutorul teoremei lui Bernoulli. o datl acestea fiind cunoscute pe tot traseul conductei. pe de o parte. in mod schematic. c l miscarea se face pe iirul axial a1 conductei. astfel c i proprietiitile fizice ale lichidului. fnvspecial densitatea ~i coeficientul de viscozitate. cu sectiune constantii. fenomenul de miscare permanents in conducti trebuie studiat in toatii complexitatea lui.pierderi de sarcinii locale. in functie de debitul transportat. . Pierderile de sarcinii se clasificii in: . de-a lungul unei conducte ipotetice. pierderi care se concen treazii pe dis tante scur te care inglobeaz6 fiecare din ateste variatii locale. de tlzurii etc. Aceste pierderi se socotesc supli mentare. de factorii provenind din exploatare.pierderi distribuite uniform. riimin constantea si cii kve~tuale gaze in disolutie sau in amestec ~i particule solide fine in suspe& sie se afli in bantititi neinsemnate. de constructie uniformi rectilinie. problema care se trateazii este mai complicatii deoarece. aqa cum este intilnit in practicii. Se presupune cii tempearatura se mentine practic constantii. pe de altl parte.Cap i tolul X IV M i ~ c a r e apermanents in conducte sub presiune . pentru aceasta din urmii stabilinh-se asa-numi te formule iemiempirice. de felul cum este alciituiti din elementele sale constructive. in orice punct a1 traseului. In capitolul 'de fatii. Problema cea mai important5 este determinarea pierderilor de sarcini . adiiugate pierderilor distribuite uniform. de calitatea executiei. Vom examina intr-un paragraf complementar si c*aIculultransportului gazelor in cazurile cind acest calcul nu diferii esential ' de calculul transportului lichidelor. pierderile de sarcinii depind in mare miisurii de materialul din care este confectionati conducta.

pe planul elevatiei. Profilul desfii~urat elevatie El obtinem ducind in mai fntii planuri verticale trecfnd' prin segmentele axei 1-3. . h. 14-1.notate astfel: C h. Punctele caracteristice 7 L Fig. 6. Pe firul de curent i-2-3 . virfurile de unghi pgstrfnd cotele geodezice reale si distantele fntre vfrfuri egale cu lungimile tronsoanelor m6surate sau calcuiate. 1 9 n Pierderile de sarcini Entre sectiunile 1 si n sfnt .pierderile locale. Astfel. conform paragr. tinfnd seama de pierderile de sarcini /' ale axei sfnt notate cu numere.si pante diferite. . avind fn plan douii curbe. 6-42 si desfg~urfndapoi aceste planuri. de coeficientii lui Coriolis '(a) pentru termenii cinetici si de pierderile de sarcini 9 Z. tinfnd seama. 3-6. n putem aplica teorema lui Bernoulli Pntre douii puncte oarecare.. X h'. . fn figura 14-1 se reprezintii o conducts format5 din tronsoane de diametre .- Mi~carea perrnanentd in corlductef sub presiune 373 - se obtine un profil poligonal.8.pierderile de-a lungul conductei . . . Reprezentarea energetici a ecuatiei lui Bernoulli la o conductg.

En . Aceasta se cheamii ~i linia energet icii . . 1 1 0 in mi~carea turbulent. linia A . are caracterul unei pante. In care L este lungimea tronsonului de conductii EN L considerat . si a = 2..' fn care A este un n u m k adimensional. D. insuma te . se socote~te aval de sediul acestor pierderi. ..Nn . . trebuie ca m s i fie egal cu 1.exponenti intre care trebuie sii existe o legiiturii rezultfnd din analiza dimensional6 a formulei. ceea ce nu mai este exact dacii sectiunea conductei variazii. . n ~i m . . . unde se produce un fenomen special. fncepfnd din punctul initial . Se vede imediat cii dacii n = 2. sau a energiilor fn orice punct.linia presiunilor sau piezometricii. El .Cn .ECU SECTlUNE CI N U L A RA CONSTANTA Rezul t atele experientelor foarte numeroase.P. 14.E. C . plus pierderile totale socotite.linia pierderilor de sarcinii totale (inclusiv pierderile locale). .A. ~ i in acest caz.linia pierderilor de sarcinii longitudinale. de la care fncepe conducts.. PlERDEREA DE SARCINA UNITARA J L A C0:N~DUCT. .2. Segmentul EINl reprezinti pierderea de sariin5 la intrarea in conductii. Presiunea miisuratii in coloanii de lichid in axa conductei este segmentul CP. . \ Coeficienfii lui Coriolis a se vor lua oc = 1. P. se pot incadr'a I n formula '. deci. din punct de vedere hidraulic. Daci sectiunea conductei este constant& linia E. se nume~te panta hidraulicii sau energeticl si este pierderea medie de energie specificii pe unitatea de lungime de condbctii (p ierderea de sarcinii uni tarii). . Nivelul la care se ridicii lichidul fntr-o sondii de presiune (piezometru) montatii pe conduct5 in sectiunea respectivii este nivelul marcat de punctul P pe linia piezometricii..In figurii.linia energiilor fn 'punctul initial. Ecuatia lui Bernoulli (6-27) este reprezentatii geometric prin egalitatea (fig. este orizontala de comparatie. executa te fncepfnd fnc5 de acum 185 de ani.axa conductei . fn ' Raportul J = . care va fi descris mai tfrziu.05 . 'presiune uni tarii. in miscarea laminarii. 14-1): c . N . purktul I. obtinutii sciizfnd din ordonatele liniei El .D.En este paraleli cu P I P . iniiltimile reprezentind termenul cinetic. pierderea de sarcinii unitarii este egall cu pierderea de .

1 pentru o conduct5 circular5 poa te f i inclusii in formula (1 4 2 ' in felul urmiitor (considerind H . 10 si 11. regiisim exponentii lui V ~i D diferiti de acei din formula (14-2'). a ariitat importanta rugozi tiitii peretilor conductelor in lucrarea .Miqcarea permanantif Zn conducte sub presiune Asadar. .1 . Dupg studiul ficut la paragr.3.construit numeroase formule emp irice avind struc t ura formulei (14-3).Les fontaines publiques de la ville de Dijon" (1856). dupii moartea lui Darcy. 14. .. In colaborare cu H. formula stabilitii la art. Bazin a Pnceput In 1855 cercetiiri ample ~i precise asupra pierderilor de sarcini in canale cu suprafata liberii. deci : VD Y 9 D In aceastii din urmi formulii.. coeficientul de rezistenti A este exprimat pAn formulele urmiitoare: a) fn regim laminar. Din comparafia formulelor (14-2') cu (14. Dependents lui J de V ~i D este dati si de formula lui ChBzy. Paris. de ciitrs Bazin (1865)..si de o constanti . des Sc. 1858).care caracterizeazi rugozitatea. in care k' este o constanti dimensionald.decherches experimentales relati+ ves au mouvement de l'eau dans les tuyaux" (Cornp tes Rendus de 1'Ac. 10. R e = k . fnsii fntre ei exist2 legitura: C S-au . care ne este cunoscu tii : (14-4) v = c VRJ. Formule semiempirice 9 . hidraulician francez din secolul X I X . cercetiri terminate.4) rezul t5 : 9 deci problema revine la stabilirea legilor care dau pe A sau pe C. A descoperit legea filtratiei ficind-o cunoscutii In lucrarea . formula rational5 este aceea a lui Darcy * : 9 S-a stabili t cii A este el fnsu~ifuncf ie de numiirul nedimerrsiona-1.3. Darcy.

simplificate.fat5 de 59. in urma unor cercetgri minutioase.diametrul. T .I. k . a precizat -1imitele de aplicare a acestor formule intre doul valori Re critice: 0 valoare inferioarii Re. I regi m turbulent. D e ~ riisbfndirea acestor formule a intfrnpinat piedici din cauza lipsei de i valori sigure pentru mlrimea k.rugozitatea absolutii (in echivalent de rugozi tate artificialii nisipoasii). ) .ablicii dacii: Pentru valorile lui k. corespunziitoare diferitelor materiale. se folosesc tabela 11-1 si diagramele de la capitolul XI. formulele semiempirice precedente (14-8) sau altele.S. conducte netede : sau c) In regim deplin turbulent (zona piitrikticii.125 valoare superioarii Re. este raza geometrica.5 dupii Nikuradze . Hidraulica sau . ( V .. conducte rugoase): 1 -- v: 1. ac tualmente ele se folosesc din ce in ce mai mu1t . Pe baza acestor formule a fost calculatg tabela 14.1 cu valorile numerelor D P functie de netezimea relativii n Recr I si Rect 11 . de aer comprimat etc.2 lg --ro k -- sau d) In regim de tranzitie (neted-rugos): sau In aceste formule: r. D . recomandii a se lua ca bazii de calcul pentru conducte de inciilzire transportul de abur. ~orrnuielede la punctul d) se .R. Totodatii..T. k . 1 j4 ($)'s143 - . .S. 11 = (120 T ) 9 la limita de trecere de la regimul hidraulic-mixt la rezistenta piitraticg. Institutul Unional Termotehnic din U. V.376 .si o a doua D 1.74 $. Pnsii echivaknte. Astfel.

.

... 9 14. lemn geluit .. 11 se aplicii formulele misciirii turbulente fn zona piitraticii. Canale de pimfnt. ea poate fi folositg ... sctnduri.... I si Re.. datoritii simplicitiitii ei.... J este panta hidraulicii. pentru mi~careaapei In aceastii categorie intrii acele formule empirice care pot fi folosite pentru o varietate mare de materiale. . 2. Forrnule empirice generale..... Canale de pEimPnt fn conditii obignuite .....85 1... piatri de talie . In aceastii formulii. Pereti foarte netezi.. Ins5 fir5 ca Re sii scad5 sub 2 320.. cgrimizi. Pereti netezi.... rnai i u fnci fntrebuintare: -Formula Ganguillet .... y este un coeficient de rugozitate pentru care i .. c r variabilii.... Sub Re..... fn m.. precum si pentru canale cu nivel liber si pentru riuri....raza hidraulicii... Aceste formule dau rezultate bune P limitele domeniului pentru care au fost verificate....a u dat valori fntr-un numiir redus de cazuri : 1........ raza hidrauiic5 R. peref i cu iarbii 0....75 .......... D e ~ istructura formulei este defectuoasii.. 4...... ele continfnd un coeficient de rugozitate care a fost determinat prin experienfe numeroase... cu rezistente exceptionale...... se aplicii formulele miscirii in zona thrbulentei mixte... Peste Re. ceea ce prezintii marele avantaj de a putea fi folosite ~i pentru conducte avtnd sect iuni diferite de aceea circularii.. Unele din n aceste formule confin fn loc de diametru.... Pereti de plmtnt foarte regulati.06 0.....30 1...... mai ales pentru calculul canalelor si rPurilor.. fundul de bolovani. ciment sclivisit....Dac5 numiirul Re a1 misc5rii este cuprins fntre Re. 5. rigole ciptu~itecu piatrii...Kutter (1869): Coeficientul C din formula Ch6zy se va h a : 9 4 I in care n este' un coeficient de rugozitate.2... R .3. determinat peiltru fiecare fel de material... ........ 11 ..... Dintre formulele vechi.Formula Bazin (1897) : T 9 9 9 Se mai foloseste... I s i fntinde domeniul turbulentei 14 conducte cu perefi netezi........46 0..pentru o gamii fntinsii a parametrilor siii. 3... 6..16 0.. Pereti de zidirie din piatrii brutii ... nef iind bazatii pe legile similitudinii mecanice. Coeficientul de rugozitate n se foloseste cu aceleasi valori si fn formula Pavlovski si in formula Manning.

cu raze hidraulice mari. Pavlovski (1925): 9 In aceastii formulii. s6 se foloseascii fnsii valoarea lui y datii de formula (14-17). . Manning * (1890): care se intrebuinteazi in formula lui Ganguillet Valorile lui n sint acelea~i ~i Kutter. Pentru fnlesnirea calculelor se dii fn anexii: A A I 1 Anexi cu valorile lui n.Tabela 4 . valabilii pentru orice fel de material. pentru sectjuni mari. Gauckler. art. s-a ariitat la art. N. Exponentul este variabil.4. aceastii formu15 a fost propusi tnci de la 1868 de Ph. ciici y variazii foarte putin cu R ~i depinde rnai mult de n.Tabela 14. 11. deci ca in formula (14-15).Anexii cu valorile lui .Formula R. Intr-adeviir. ci trebuie stabili te formule specializate pe tipuri de conducte.Tabela 2 . formula se fntemeiazii pe o documentare vastii. ci ~i E zona turbulentei mixte. din acetasi material si avtnd acelasi tip de alciituire si calitate de executie. -.13) si ( .Migcarea permanmt6 Zn condrccte sub presiune ' 379 . n are aceea~isemnificatie ca si in formulele (14. Astfel. ceea ce este in acord cu studiile care stau la baza formblelor semiempirice. De fapt. Desi nici aceastii formulii nu este construiti pe bazele analizei himensionale.Tabela 3 . fn aceea~i tabel5 sint trecute gi valorile lui n pentru canale gi rturi . Pavlovski recomandi pentru cazurile curente a se inlocui y din formula (14-15) cu o constant5 y = 116. care a fost fntocrniti d u p i rnai multe izvoare.y din formula Pavlovski . exponentiale. pentru a se tine seama cft rnai mult de conditiile tehnice locale ale conductei. ea are o serie de avantaje pentru care este consideratii ca fiind cea mai bun6 dintre formulele empirice. 9 9 9 9 * De fapt. nu rnai este posibilii stabilirea unei legi n universale. fn functie de rugozitate si de raza hidraulic5. Formule empirice speciale b Din lucriirile lui $evelev (v.Anex2 cu valorile lui C din formula Pavlovski . folosind si observatiile fiicute la lucrki rnai noi.3. dar cu exponentul variind in functie de *rugozitatea relativii.3.Formula lui N. care este cunoscut. cu raze hidraulice mari. Formula Pavlovski este ~i foarte simplii.Anexi cu valorile coeficientului C din formula Manning .5 ) . Este valabilii atPt pentru conducte cPt si pentru canale.3 d formula logaritmicii poate fi aproximat5 cu formule monome. 1 1-4-3f ) s-a viizut cii dacii se urmiireste a se stabili formule valabile nu numai In zona turbulentei depline (piitratiEe).

17 ~ 1 .. 0.92 de la 5 la 12 mm grosime ...78 .85 OJO-0...01613 V 114 ~ 7 1 4 0514 '(14-21) De a1tfel.... sint incg recomandabile....... ... alami......... cu suduri transversale (otel) si cu mufe (fonts)...... pentru conducte de azbociment A = 0. rugozitatea fiind con'sideratii intr-un coeficient numeric: 9 Pentru conducte de lemn lucrate Dngrijit Pentru conducte de ofel... ..1930). cu ni tuire transversalii Conducte nituite in lung si transversal: 9 1.........206 (Re)-0t21 si pentru conducte din doage de lemn A = 0. 8 (14-18) (14..00 0.....000885- 01..90-0... $evelev de tipul r(11-77) au fost stabilite pentru tuburi de otel si de fonti......J = 0... j 9 1I 9 Formulele lui F....... ....70 Iatii si formule similare pentru conducte din alte materiale: ~ o n d b c t ede azbocimen t J = 0. ducte cu pereti netezi si intrukitva si in zona turbulentei mixte.....97 a) tola b) tola c) tola d) tola .... ... sub 5 mm grosime . Conducte in serviciu de 25 ani Conducte in serviciu de 50 ani coeficientul conductei noi fiind= 1. J -1 ~ ~1.20 etc... dupi cum se observii.85 peste 12 mm grosime ...... A.....00 0.....82 peste 12 mm cu eclise ...264 (Re)-0.. Scobey recomandii ca pentru conductele' metalice sii se Pmpartii coeficientii numerici de mai sus icu cifrele urmiitoare: *Pereti perfect netezi.. direct in functie de viteza medie si de diametru..78 a (1 4-22) Formulele de acest tip... panta hidraulic6....:... 0....0012 Dl.............Asemenea formule specializate au fost propuse incii mai de mu1tii vreme..2 ~ 2 :..... Astfel........... 0.000602 0 1......... Ele da...... trase .... ................. arami.. .. 0.9 ( 14-20) Pentru conducte netede din plumb.. aplicabile ra con-...... noi Pentru conducte de fontl...... ca termen de comparatie Conducte sudate......... no! ?$ ...... J ~1.. ..... se conformeazii in general regulii: ....... grupul de formule dat de Scobey (1915 ....:.. ..suma exponentilor vitezei ~i diametrului este egalii cu 3" ~i pot fi puse sub forma exponential5 a legii conductelor netede : A = Y (Re) -'In Astfel.. J = 0.0007745 = 0.. .... Ele .19) . ...8 = 0... .22 ~1....

formula devine: .20 mrn. a) ~ e n t r uconducte qoi de ofel. in cazurile studiate.18. . Aceste formule corespund formulelor semiempirice cu rugozitate absolutl . si tabele nurnerice pentru valorile lui A.Mlgcarea perrnanentd 2n conducte sub presiune se bazeazi pe nurneroase experiente de precizie si pe constatarea c l formulele semiernpirice nu 'pot f i folosi te. 226 I/ 9 1. valorile lui A din aceste formule t r e b u k inmultite cu 1.226 DO. -. ' In cazul cind imbinirile se fac prin sudir-5. D a c l imbinirile se fac cu mufe. = 0.-. la 10°C.3 .---- --** " v*e<. b) Pentru conducie noi de font^ fmbinate cu rnufe: I iar pentru a p i .. T a-.echivalenti k . in conditiile de la punctul a : la care corespunde rugozitatea absoluti echivalenti k = 0. -.011 mm.&ace D: Cibc [lo]. valorile lui A date de aceste formule trebuie. 7- 4-' A -pentru a p i . pentru zona de tranziti&*. f mp5rti te cu coeficientul 1. avind v = 0. c) Pentru conducte vechi de fontd si ofel imbinate cu mufe se folosesc formulele : p Pentru ap6. $evelev. din forrnulele A. irnbinate prin sudur6 . . aceste formule devin : A . au fost . calculate de * .18. m2/s la t = 10°C.

care este o constant5 pentru aceeasi ionducti.4.. Conduct5 simp15 (fig. Capiitul de jos a1 conductei B se aflii la un nivel cu H (metri) rnai jos decit nivelul apei fn rezervor. In toate aplicatiile din acest paragraf nu se tine seama de pierderile de sarcini locale. Conduct5 de cidere cu sectiunea constantg.. Calculul debitului. se fnlocuieste C cu A in baza relatiei : 9 A C = Vg . 14-2. ceea ce este admisibil P cazu'l conductelor lungi . racordatg la un rezervor -a v2 + % + ~ 2g Y h . . debitul exprimat se calculeazii cu formula: In general se foloseste sistemul & uni t i t i MKfS. . In calculele tehnice este comod a scrie 9 A -- 4 I in care se nume~te. dii: 9 A \ 9 Fig.3. fn care caz I este functie de adlncimea caracteristicii a curentului in sectiune.1. deci = r3 R Q.modulul de debit"4gi depinde numai de elementele geometrice ale sectiuni i conductei. Modulul de debit Plecind de la formula ChCzy. 14-2) Dintr-un rezervor de suprafat5 mare (fig. aplicati fntre nivelul superior a1 apei si sectiunea B. Ecuatia iui Bernoulli. In care caz Q este exprimat fn m3/s. pleacii o conduct5 A B de lungime L si diametru D. Cind calculul pierderilor de sarcin5 se face prin intermediul lui i.sau se conn sideri incluse in pierderile de sarcini longitudinale. 14-2).4. deoarece coeficientul C este functie de raza hidraulicii si de coeficientul de rugozitate absoluti. Notiunea de . 14.modul de debit" este fndeosebi util5 in cazul ctrentilor in ( albie cu suprafata liberg.14.

~ G b l e m e l principale care se pot pune la calculul unei conducte simple'sint : e . Conduct& cu diametru variabil In cazul unei succesiuni de conducte de diametre diferite (fig.Verificarea capacitiitii de transport (debitul Q) a unei conducte de lungime ~i diametru dat. K Pentru calcul.Dimensionarea conductei (D) pentru un debit dat Q. fq - . se pot u t iliza formulele cunoscu te: - - > ---------L . debitul rezultii din relatia lui Bernoulli: I H = Xh. .C L Miqcarea permanmtd in conducte sub presiune Presuptinfnd conducta de lungime mare si diametru suficient de mic in comparatie cu rezervorul. 14. relatia devine : 9 H = ~ . Conducte cu secfiune variabili. V. 14-3.L. K = n-cmvRm 9 Q 8 :A Fig.. Dacl yo + ps = pa. racordate la un rezervor superior Dacii se impune vreo conditie de presiune P sectiunea B a conductei. Y + h. o lungime L ~i o t m diferenfii de nivel H. se pot neglija 'fn relatia Bernoulli termenii care reprezintii energia cineticii si pierderile de sarcini locale. 14-4) ~i care fac legiitura Pntre doug rezervoare situate la o diferentii de nivel H.A v2 L .4.Determinarea diferentei d6 nivel H. relatia n de calcul se modificii: H = .2. precum si diferenta de nivel H cunoscutii. .. . sau H -.sau H = . PB 2g . necesarii pentru trecerea unui debit Q printr-o conductii de lungime L ~i diametru D.PB Y D iar linia piezometricii va fi corespunziitoare figurii 14-3.L Q2 2 D K2 deci energia total5 specificii H este egalii cu pierderea de sarcinii distribuit In lungime. D . = A v2 .

.!D. 14-5).deschise complet in C si D (fig. 14-4. L. plecfnd dintr-. precum ~i diametrul D si debitele Q. Dac5 se cunosc 9 9 Fig. ~i L. din care se ramificii alte b u g ronducte BC si BD.4. diferenfele de nivel H1 gi H.3. racordatii la capete la cfte un rezervor . Conducte ramif icate Dintpun rezervor pleacii o conductii A B . 14. si Q. Conduct2 cu sectiunk variabili. se pot deterrnina diametrele Dl gi D2.un rezervor ( . necesare rez~ltir'~'din]. 14-5. ~iarnetrel.. si D. 9 'lungimile L .relatia Bernoulli scrisi lui pe liniile de curen( A B C ~i A B D m i . miirimea acestui diarnktru ar rezulta din ecuafia: Fig.7 Hidraulica Dacii pentru acelasi debit s-ar proiecta o conductii de diametru constant.. Conductii rarnificati..

Q. OS Fig. Scriind relatia lui Bernoulli intre A si B pe liniile de curent 1 .5. Q. . 14-6). 7 14. astfel incft se poate admite cii din conduct2 ie consumii un debit uniform distribuit q. ~i Q. Se cere pierderea de sarcini . si D. Conduct5 cu debit uniform distribuit Se numeste conduct5 cu distributie uniform. precum qi pierderea de sarcin5 hAB. d e diametre si lunginYidiferite.C~V% si 7 K 2= Q2C2 . i'ar mai departe trece debitul Q.4.. 14-7). acea conduct5 la care punctele' de consum sfnt foarte apropiate si aproximativ egale .4. 14-6. Conducte legate in paralel Este de remarcat faptul c5 la conductele legate in paralel (fig.. 2 ~i 3.ca debit. pe portiunea L.. I 14. = q L. p ierderile de sarcinii longi tudinale pe f iecare ramurii sint egale. i n m3/s *rn (fig. prin care trece debitul Q se ramific5 in A trei conducte. si Q3. Fie o conductii de diametru D din care. Conducte legate in paralel Dintr-o conduct. de debit.! repartizarea debitelor pe cele trei conducte Q.. se obtine: 7 y sau Ecuatia de continui tate completeazii sistemul : Q = Qi + + Q2 Q3- Rezult5 necunoscutele h.. se consum5 debitul Q. care se string din nou in B fntr-o conduct ii unic5.Mi~careapermaneatti in conducte sub presiune A 385 - Inlocuind modulele de debit prin: K1 = Q. Q.. rezulti D.4. Se cer.

datorit5 faptului c5 debitul descrede in lungul conductei. h.tuielelor anuale este hinirni. de exemplu cheltuieIi de studiu.1 pierderea care ar corespunde aceleiasi conducte prin care ar trece intregul debii Q. 9 14. supravegherea etc. fiind posibili o infinitate de solutii. (14-38) X Pierderea de sarcini speci f icii J x la distanta x de A este: Q: J. DIAMETRUL ECONOMIC Existi unele conducte a c5ror dirnensionare nu se poate face nurnai pe considerente hidraulice.L.4xI2 K2 dx. . iar pe intreaga conduct5 L: (Q1 J x dx " 0 + Qs ... . Costul unui rnetru de conduct2 se cornpune din: . exproprieri. .. -- a + i K2 . dirnensionarea conductelor trebuie fiicuti pe criterii' econornice.chel tuieli fixe (independente de diarnetru).Costul conductei . r r . PI ' 4 . Exemplu: Diametrul economic la o conduct6 fortat6 a unei uzine hidroA $ electrice : . careeQ. conductele fort ate. In aceste cazuri.. de exernplu in sectiI unea x . diarnetrul economic corespunztnd solutiei pentru care surna chel. = -. .. . formula general5 a pierderii.q m . . . = . = 0. Linia p iezornetrici pentru conducta -cu distributie uniform5 de debit este o curb5 cu concavitatea fn sus.. Astfel de cazuri se fntflnesc la conductele de refulare. = .. h. trebuie observat c5 debitul in conduct5 variazi de la o sectiune la alta avind. L Fig. Pentru determinarea pierderii de sarcin5 in lungul conductei L. angajarea lucriirii. CRITERII ECONOMICE LA CALCULUL CONDUCTELOR. L I In cazul particular E n n a: 'L. valoarea: Q x = Q1 Qz .b pe lungirnea L. r . . unele sisterne de retele de distri butie etc... de sarcin5 longiK2 tudinal5 Entr-o conduct5 cu debit de tranzi t.= 0. . Conduct2 cu debit uniform distribuit C Pierderea de sarcini pe o lnngime elementari deconductii este: dh = J . 9 3 K2 deci o treirne din Q$ Daci Ql.. . 14-7.. dx.5.

.adop tarea unui diametru mic.. Aceasta inseamhii cii la o sciidere a cheltuielilor de investitii.. Conduct5 fortat5 (schernii pentru calcul economic) Dacii debitul instalat este Q si ciderea bruti. . 14-8. deci c r e ~ t e~i energia pierduti. care se compune din costul materialului montat. Diametrul s6 consider: opt im sau .costul energiei pierdute. Din figura 14-8 se observi cii pierderea de sarcinii pe conduct5 creste cu sdderea diametrului. ducte se ia: e = e.diametrul.< I Mi~carea permanentti in conducte sub presiune - 387 . de la castelul de apii la evacuarea de la turbine H.economic" dac5 surna chei tuielilor anuale (amorf izarea invest itiiior. grosimea unei conP O D (p . 3 mrn pentru ruginire). de asemenea o functie de diarnetru (D'+ 6. In total. eo= 2 . - 9 Fig. D ..) (D ho). ( + 2a* ) . Vo1u'mu1 metalului este x D e = x D e.. Intretimrea conductei si costul energiei pierdute) este minimii. . a1 sipiiturii executate etc. Volumul siipiiturii este . 2a . se Tnsumeazi ca o functie de diarnetru. costul unui metru de conducti. de forrna: .I Puterea pierdutii rezultii: .cheltuieli in functie de diametru. corespunde o crestere a energiei pierdute. prin. + a-rezistenta admisibilii la tensiune. pierderei de sarcinii corespunziitoare unei lungirni L de conduct5 este: . Intr-adevir.presiunea interioari.

este [in kwh] Costul energiei pierdute la pretul p lei/kWh este: C2= B Q3 - Dm (m = 5.la capitalul inves9 100 tit se ridicii la Cum suma anuall a cheltuielilor trebuie sii fie minimi. ' H este Pngltimea nivelului maxim in castelul de echi1i bru deasupra axei conduc tei.e formule au fost construi te dup5 aceastii metodii.33 cu formula Manning pentru C). 4) rezultii cii dS . de exemplu: I pentru H pentru H < 100 > 100 . -Dacii se neglijeazi termenul relativ mic bD. costul conductei pe toati lungimea este L (a$b D+c D2). Pe de altii parte. valoarea Q din formulele 9 .0. DeC= v 0 .. rezultii: Diferi t. ) In aceste formule. Pentru conductele de otel se recomandii. Dac5 se consider5 cii grosimea peretilor conductei este constanti pe toatii lungimea t Dacii debitul Q variazi in timpul anului Fn funcfie de debitul afluent si de variatiile cansumului de energie.iar energia pierdutii anual in cazul cind Q = const. 0 5 2 Q3 . dD din care se poate deduce valoarea diametrului economic. r iar cheltuielile de amortizare si intretinere anualii -.

Mai mentionam urmii toarele formule pentru diametrele economice ale conductelor fortate. o . p'-costul per k W instalat in electropompe. Dimensionarea retelelor ramif icate Se face pe baza cunoasterii urm6 toarelor elemente: debi tele de consum fn diferitele puncte ale refeiei Q. p = lei/k Wh.Pentru o conducti. .6.lei/kg de conducti gata montatii.de ciidere (a unei uzine hidroelectrice) in care h este coeficientul pierderilor de sarcinii. Debi tele de consum distribui te Pntre doui noduri la capetele unui tronson se repartizeazii la noduri ca fortele paralele. admisi bilii in otelul moale (a = 1 000 kg/cm2). Q. Retea de conducte.Mi9carea permanmtii in condztcte sub presiune > 389 de mai sus se substituie prin Q. p.. ramificati ' Fig. sau inelare. bucla te 14. . si H au aceea~isemnificatie ca mai inainte. presiunea minimii necesar6 in retea p. . dt este unitatea de timp.6. metalice.1. celelalte simboluri avind aceeasi semnificatie ca mai sus. 9 (14-43 a) in care H este iniilf imea manometric& in m . configuratia terenului. formind circuite inchise (fig. 14-10). (p HPI + 0. Fig.9 -(/A~Q. ridicina a treia din media ordonatelor curbei -Q3 . $4-10. 14-9). in care se fine seama de principalii parametri care intrii in cal'culele economice [22]. Refea de conducte. 14-9.Pentru o cbnductii de refulare (a unei statii de pompare) Dec = 1.0000172 p'). . RETELE DE CONDUCTE Retelele de conducte pot f i : ramificate (fig.rezistenta. 14. .

modulul de debit Ki . . I 7 I Tabela 14-2 . 9 A In care Jmed este panta piezometri.. problema admi te o infini tate de solutii. in functie de de. debitul fjind cunoscut. fn tabelace urmeazi se fac recomandiri.ciderea disponibili fntre P A si B. dupii Agroskin. - suma lungimilor conductelor. presiunea minimi p. Solutia optimi se obtine pe qonsiderente economice.fniltimea piezometrici minimi necesari la capitul conductei 9 v fn B . de la A la capitul rami- Pe fiecare tronson de conducti. de exemplu in B. Se fac verificirile necesare pentru ca la. in functie 9 9 de configuratia terenului. cu privire la diametrele retelelor de distributie.ci medie. intre A si h t r e m i titile retelei. 2 J!. sau de vitezele recornandate din punct de vedere economic.bitele ce trec prin conducte (de circulatie). H . Daci nu se cunoaste cofa piezometrici din A. se poate' calcula pe fiecare ramuri.390 i Hidraulica Daci se cunoaste cota piezometric2 Pi1 A . diametrele comerciale alese Wi.< H-si in lungul tuturor conductelor s i fie asigurati.= I/ Q: Jmed b ~i din Ki se obtine diametrul necesar Di. se poate calcula .

se calculeazii debitele in conducte.de consum (si alimentare) pentru intreaga retea trebuie sii fie sat isfiicuti] . Pract ic. avind m inele. Debitele consumate' in noduri sfnt cunoicute . .cu aceste diametre se calculeazi debitele cu conditia ca Z h.I).. tot de p).se face in modul urmiitor: . pe un inel s i fie zero. conform sggetilor. Numlrul de necunoscute estei deci 2p. Nu se cunosc diametrele conductelor (In numir de p) si debitele de circulatie ce trec prin diversele tronsoane de conducti (in numi..Q7 l . presiunea minimi ~i configuraf ia terenului. = 0 [in numir de m]. Calculul unei retele formati din dou5 inele Exernoh: *Fiereteaua din iigura 14. n si p exist5 relatia geometrici p=n+m-1.s Migcarea permanentd Zn conducte sub presiune 14. Dimensionarea refelelor inelare Fie o retea inelarii oarecare.. Q2 . 14-11.se aleg dupi cri teri i economice diametrele corespunzitoare debi telor considerate .se alege un circuit rat ional a1 apei in conducte. . Se stie c i intre m. aproximatie dcbitele Q1. Rezulti c i problema este nedeterminati dac-5 se tine seama numai de conditiile hidraulice. Se fixeazii . . n noduri si p laturi. 14-12.sensulrde circulatie a1 apei prin retea.6.1 rn = p . inelare de conducte . Se cunosc consumhrile (respect iv alimentirile) in diferi tele puncte ale xetelei. Acest din urmi calcul se face mai rapid prin metoda aproximatiilor succesive. deoarece ecuatia de continuitate' a debitelor .12 alciituitii din doui inele.2. fiicindu-se anumite ipoteze din punc-tul de vedere a1 proportiei in care debitul consurnat intr-un anumit punct a1 retelei este adus pe o ramuri sau alta a conductei.fac ipoteze asupra cantititilor de a p i aduse de diferitele conducte fn punctele d e consum si astfel se stabilesc intr-o prim. dimensionarea retelelor . . 9 9 9 ' 1 + 1 q . lungimile conductelor. Numirul de ecuatii este deci n . Schema pentru calculul unei retele inelare Fig.ecuafiile de pierderi de sarcini pe un inel Z h.ecuatiile de compensare a debi telor de consum ~i de circulatie la noduri :Z Qi= 0 [in numlr de-(n . de asemenea. :Fig. ~ e n t r urezolvarea problemei s e pot scrie: . Se .

De obicei Ah.valorile ~ inifiale. dacii AhrI si AhrIr sfnt maimari decit zero.hrg = s1Q: -1 s2Q. 9 + + (I 4-46) . bazate pe criterii economice. Aceastii valoare poate fi pozitivii sau negativi.5 m pe conturut general a1 retelei. Se aleg diametrele. 0. l + h. cu un grad de aproximatie admisibil. # 0.. in care = AhrI si AhrII pot f i egali cu zero. -h7-3.hr6. se impun noi corectii AQ. Se calculeazii pe inele pierderile de sarc ini : h . Rezultii necesitatea de a face corecf i i de debi te pe fiecare inel. = hr3$ hr7. S5Q2 .392 Hidraulica care trec prin conducte. ceea ce inseamnii cii repartitia initial& a debitelo.s4Qz= & I .hr5= s3Q% s7Q? s6Q.dm < 0. -s3Q. de unde rezultii 9 iar in ecuatia I1 neglijarea t menului AQI si a piitratelor lui AQII 9 / Cu aceste aproximatii ~ h si: ~~ h #. vor f i necesare corectii AQI si A in sehs invers m5suriirii pierderilor de sarcinii. I I Xh. Se reface & acelasi mod calculul si dupi citeva incerciiri se..5 m in inel si < 1. Metoda aproximatii lor succesive presupune neglijarea in ecuatia I a termenului AQII si a piitratelor lui AQI . De exemplu.~ dar mai mici decit . rezultat.Ah11 5 I Xh.ajunge la. a fost riguros corespunziitoare diametrelor alese. . La refelele de distri buve Ah. fiictnd uz de recomandiirile prccedente. Se recalculeazii hhi1 Si hhi1 : 9 I Din acest sistem se pot calcula corecfiile de debit AQI ~i AQII.

. iar linia de sarcing total6 va fi cu fi metri deasupra liniei A B.-. trebuie ca presitlnea relativi in conduct2 -p -sii fie astfel ca: p pa > p.2 p i trunde aer din rezervorul superior. v .7. . uneor i periculoase. 14. Aceasta se i n t i m ~ l icind nivelul apei gura de intrare a condictei este i. 14-13. Pentru conducte de alimentiri cu a p i . acumulindu-se fn punctul.v De altfel. . se afla sub nivelul conductei (cu depresiune).. Traseul 11 are fati de I doui inconveniente: necesitii conduct2 cu pereti rnai g r o ~ i . cind in conduc t.Antrenarea aeru-ax2 vertical5 de la suprafata lichidului si intrind in lui din rezervor in conduct6 conduct6 dupii traseul unei linii de c u r e d (fig. viteza apei poate antrena ~i bulele de aer. conducta din figura 14-14 care leagi doug rezervoare A ~i B situate la niveluri diferite.din dauza presiunilor rnai rnari. luind nastere fenbmenul cunokcu t sudnumele de cavi tatie. dac2 ins2 presiunea fn conduct5 este inferioari tensiunii vaporilor de ap2 saturati. 14-13). I I --. si anume A ' B ' . in care caz s e formeazii virtejuri pornind cu . Dacii defici tul de presiune nu este mare. ~ o i o d a t i i . adicii daci presiunea absolut8 interioari este rnai mici decit presiunea atmosferici. cind denivelarea h.7.. in t i r i cu climi Pv temperati. aerul.1. a cirei temperaturii.. nu trece de 25"C. &el mai inalt si putind -obstrua sectiunea de curgere.3.1 ) \ Migcarea permanentd in conducte sub presiune 393. scade sub 2 m. Cornportarea unei conducte care une~te douii rezervoare denivelate Pentru a fnvedera rnai bine modul de functionare a unei conducte cu dc --presiune.Fig. Linia piezometricii va fi AB. Generalitiiti Daci linia piezometrici est'e l a o c o t i inferioarii conductei. Chiar dacti se monteazii o ventuzii -(ventil de aerisire) in cresr tetul conductei.-L-----scizut . mecanici si chimici (~ocuri si coroziune). 7 -. Definitii. se consider. deci trebuie ca 9 - T T 'I I : w 9 + Y - 1 Aceasti condifie trebuie respectat2 in toate punctele unde linia piezcmetric. iar in punctul cel rnai de jos se pot depune rnaterii solide ~i trebuie previzut un robinet de golire. 14.2. chiar numai ingrimiidirile de aer sint z. aceStiaesedegaji cu v'iolenti si produc deteriorarea materialelor printr-o actiune combinata. = presiunea vaporilor saturati. Aerul antrenat astfel devine supiiriitor prin volumul sgu. si alte gaze dizolvate in lichid incep a se degaja.24 m coloanii de apii.7. CONDUCTA SUPUSA LA 0 PRESIUNE INTERIOARA MA1 MICA DECIT P RESIUNEA ATMOSFE RIGA-SIFON 14. S-au preY supus neglijabile pierddri~ede sarcinil locale ~i diferenta de lungime a conductei considerate in diferite pozitii.coloana de lichid care era in miscare se rupe.

De aceea se introduce in S un ventil care permi te hezaerisirea automat5 (ventuzii). T o t u ~ i dacii cre~tetul . conductei se aflii sub orizontala lui A. miscarea lichidului de la crestet in jos fiicindu-se cu suprafata liberii. Cum punctul S se afli sub nivelul apei in A . fiirii ca presiunea minterioarii sii fie rnai mic$ decit presiunea atmosfericii (v.3.portiunea cuprinsii intre intersectiile conductei cu linia piezometricii AB.conducts fiind supusii la o presiune mai m i d . conducta . ceea ce este absurd. La traseul V I .si ingriimiidi t in virful S . Dat fiind curbura axei conductei fndreptatii in sus. In cazul cind punctul S se aflii deasupra nivelului apei in A. ' \ 9 9 I r. miscarea nu este posibilii decit pentru cantititi mici.:394 Hidraulica \ Traseul I I I ' a r e fat5 de I avantajul cii peretii conductei sint mai subtiri.7. dacii se lasii sii intre . Fig.aerul din exterior in conductii. amorsarea se face prin absorbir'ea cu o pompii d e vacuum a aerului din S . art.) ' . 14-14. Presiunile absolute sint sub o atmosferii pe . provocfnd urcarea apei prih absorbtie in crestet si liisfnd-o d cadi cu nivelul liber * I n ramura descendentii. poate functions.. i se spune . 9 . . Racordlrile posibiie cu o conductl a doul rezervoare avezate la niveluri diferite Traseul I V este 'de asemenea sifonat. Ar insemna deci cii pe acest traseu sint puncte de presiune absoluti negat ivii. 14. ca intr-un .anal. Ventilul din S poate servi si la dezamorsare.prins in conductii . dacii se eliminii aerul . sifonul se amorseazii singur. Pe traseul V linia de sarcinii total5 intersecteazii conducta.sifon6'.

miscarea nu este posibili.ce1ilal.8. Un asemenea i dispozitiv.. form ulele o b i ~ n u i t e empirice ale m i ~ c i r i turbulente stabili te pentru a p i .7.3. se intrebuinfeazi.5 A 9 . Astfel. . * I@. pentru ca s i se stabileasci un curent nefntrerupt. a f6st construit -in combinatie Fig. pe traseul V I I . p e n tru?ransportul la distant. insi cu amor/I sare automati. la transportul fiteiului ~i a1 uleiurilor . ..grele. ~i vi teza moderati. In general.1 Lichide viscoase Formulele semiempirice sint valabile pei~trutot felul de fluide ~i sint din . lichidul din rezervoare s-a ridicat --lI n tub pfni la umplere.8. iar viscozitatea fiind mare. FORMULE PRACTICE PENTRU ALTE FLUIDE D E C R APA 14.ce i n ce mai 'mult folosite in practici. Sifon de descircare Se obisnuieste a se numi . 14-15. tratind despre deversoare. altele decft apa. 14. Sifon de descircare c u un deversor. 'Acest obiect hidrotehnic s ~ e c i a l va f i descris si studiat intr-un capitol urmitor. dat fiiid c i se formeaai pe peretii conductei un depozit de parafini ~i c i viteza este moderati. pompe de vid.stant intr-un rezervor si totodati ~ e n t r u a evacua debitul in exces' a1 rfului.rezer. miscarea :ie aflii i n general in zona conductelor netede.. transportate prin conducte. numerele Re. Dintre lichidele. d u p i ce tubul' a* fost umplut in prealabii cu lichid sau d u p i ~ c e scotindu-se aerul din tub :cu ajutorul unei . in practica transporturiJor de petrol din Rominia s-a folosi t formula ChCzy i n care coeficientul C= 14. diametrele conductelor f i h d relativ mici.sifon6'un tub indoit cu capetele in jos si servind 13 descircaiea uhui lichid dintr-un vas superior intr-unul inferior (trahsvazare).^ Ip q l 14. mai ales a1 produselor albe. pentru a mentine n i v e l ~ lcon-. In acest scop. in afari de formulele semiempirice.2 320 si miscarea este lami' n a r k I n cazul cind mi~careaeste turbulenti. lichidul nu ie poate ridica peste linia de sarcini absolutii arizontali a pur-ktului A .Migcarea perrnanentd in conducte s u b presiune A 395 .. i n s i i -adapts te la constantele fizice ale lichidului. cele mai frecvente ~i mai importante sint titeiul si produsele rafiniriillor de petrol. cici prin producerea d e vacuum 'in crestet.I ( In sfirsit.or si capiitul .=. sint adeseori inferioare numirului Re. Punctul cel rnai inalt h a1 conduc tei-sifon trebuie s i indeplineascii conditiile aritate in articolul precedent. la 'un nivel mai ios. capitul A a1 unei conducte este introdus in lichidul din primul .t in rezervorul inC ferior. a ciror visqcozi t ate este miti.

ins5 y.8. Pentru conductele afl'ate in serviciu mai mult timp s-a constatat cii la petrolul lampant este mai exact a lua C = 12. deoarece. tinind seama de (14-50): Ecuatia lui Bernoulli. se produce ~i o cantitate de ciildurii care compenseazii in parte pierderile prin ex~ansiune.5: gdz -+ dPp + dV2 2 - - 0. y. se va fine seama de sciiderea diferenfei de. Asadar. in timp ce se transporti pe conductii. < y. Q in l/min. in cm. medie in sectiune. urmind o evolutie izotermb. in functie de distanfa de parcurs.rvarea materiei. in sectiunea 2 din aval fiind este mai mare decit in sect iunea. greutatea specific5 este 'variabilii cu.5 la tifei.Asadar putem scrie ecuafia de stare fizicii: A 9 / I sau. Fluide expansibile (gaze $i vapori) Gazele ~i vaporii. nu se produce o riicire*bruscii prin expansiune. de aceea ecuatia de cont inui tate in miscarea permanents devine in acest caz 9 exprimind conse.l amonte. D=diametrq. 9 = V. expandeazii. viteza.. a fiind observatie ~i experientii. se noteazii V.5.2. prin expandare. exprirhatii printr-un factor r a X . prin pierderile de energie: datorite freciirilor. -In cazul transportului titeiului parafinos inciilzi t la o tempkraturii mu1t. deoarece v'ariatia presiunii fiind lentii. ' 14. determinat prin. pierzind din pre-siune. y. = const. temperaturii dintre lichid si subsol. sub forma diferentialii (6-16 c) a fost demonstratii la paragraful 6. dup8 o lege exponentialii. viscozitatea corespunzind temperaturii medii a aerului din regiunea respectivii. Ca ~i in cazul lichidelor. se poate considera schimbarea de stare -a gazului. . . presiunea. superioarii temperaturii aerului. viteza. In cazul cfnd sectiunea conductei este constantii : A V .396 Hidraulica la petrol lampant ~i C= 1 1. Intr-o primii aproximare. mai'muit. y.

de frecare pe lungimea 1. 2 v2 D 2g Se obtine ecuatia ciderii de presiune a unui g a i transportat sub volum *const : ant S-a luat in considerare in loc de y. semnele respectiv . se obtine in cazul neexistentei frecirilor : z1 -2.v1 2g 2 .unei pante urcitoare. diferenta (y . Gradul de aproximare rezul t i chiar din ecuatie : d a c i (p.) este E % din p. y. care este: A--.corespund. ecuatia ciiderii de presiune a unui gaz P regim de n expansiune izotermici : - . .Ole. de la sectiuneal la sectiunea 2. se pot aplica formulele de la lichide. fiind greutatea specifici a aerului .sau. aceastii eciafie se simplifici astiel : .-p. tinind seama de ecuatia de stare fizici (14-51) si integrind: . + PI -P2 Y v.2 .-corespunzitor unui kilogram de gaz. La conducte orizontale sau uSor inclinate. u i punct aval. eroareaceseface neglijind variatia de presiune & este . membrul intii a1 acestei ecuafii trebuie s i fie egal cu lucrul forfelor . pe a x i . iar 2.. indicele 1 reprezinti in general un punct amonte. de la 1 la 2. = 0. I n care: h este diierenta de cot2 geodezici a punctelor I si 2. + . .Migcarea permanmtd E conducte sub presiune n . Daci pierderea de presiune este mice gi expandarea neglijabilii. respectiv scoboritoare a axei conductei.rezulti dupii integrare.Integrind. pentru un element de lungime dl Sau. (14-54) In realitate.ya).

viteza. numiir Re etc. in m .roportio-nale cu lungimea conductelor. gs= q96+0. la. i cu V . Pierderea local5 se poate exprima in p ierdere echivalenti p e o anumiti lungime de conductii. % Observafie.025. dac5 in formula Darcy lu5m h = 0.pentru diferite moduri de intrare 4n conductii.u n coeficient care depinde de caracteristicile geometrice ale elementului care produce rezis-tenta localii: de rugozitate. .. Dacii se noteazg cu V iviteza idealii. si care se adaugii la pierderile I. vane etc. a) Rezistenta la intrarea in conducte (dintr-un rezervor. . in care h f r 3 a- - A este pierderea de sarcinii. Pn cazul in care conducta se racordeazii. treptat cu peretii vasului.338 Hidraulica 14:9. astfel cii: < . 14-16). Astfel. in m/s. au fost obtinute experimenial. In general. ramificatii. coeficientul = 1 corespunde unei pierderi de sarcinii pe lungimea L . schirnbiirile bruste de sectiune. V . 14-16. fig. rezul t5 pierderea de sarcinii local5 ' Valorile cp si <. PIERDERI DE SARCINA LOCALE LA MISCAREA PERMANENTA IN CONDUCTE Pierderile de sarcinii care se produc pe distante scurte de conductii. la derivatii. s. Rezistentele hidraulice la intrarea P conduct5 n v = c p a v. se numesc pierderi de sarcinii -Racord ~ o t u n d locale. o pierdere localii se exprimii prin for-mula: hi= v2 .viteza real%: 9 <-zg A - Fig.9? Determinarea pierderildr locale pe cale teore-tic5 nu se5 a06 -008 poate face decit in citeva cawzuri.

-LiG$. 2) Formula lui 5 d l rezultate foarte exacte cu conditia sii se aplice fn.. Apoi vine o zonii plinii de vfrtejuri.V2" (Q.P Q V ~ = O sau. I CI L cd 3 v1 n. Lirgirea bruscii a sectiunii unei conducte- Egalfnd 'cde douii expresii ale lui Y . Pentru determinarea pierderii de sarcinii se aplicii teorema impulsului masei de lichid cuprinsii fn suprafata de control 1 1-22 si relatia lui Bernoulli (fig. in colfurile de lfngii sectiunea I .g\*d<-3 I " Q2 = 0. sectiunea 2-2 suficient de depiirtatii de 1-1. 14-17. ceea ce are ca -efect: producerea unor zone. y --\%-\-\?\/ ' 2 2)<.i I I 3 .P 2 Q2 + P Q V ~ .1 2g a 1 )2 . ci se fnvfrteste pe loc. 2g v2 .~ . intrucft Q 3 V2 Q2 = = + - P. Relatia se poate pune sub forrna generalg t.. rezu 1t 5 relatie cunoscutii sub numele lui Borda sau Carnot.Miparea . J Fig. 2 I ' 7 1d 2 . ' .->. 14-17): 1) Pl 0 2 .2(V2 - . . 1) Demonstratia se bazeazii pe ipoteza cii presiuilea p este aceeasi: imediat fnainte si dupii liirgirea sectiunii si se repar t izeazii uniform fn ~ectiunga. .v. * (VlV2 .~. Observa#ii.perrnanentci in conducte sub presiune 3993 b) Liirgirea bruscii a sectiunii. Sectiunea creste brusc de la Q la Q2.P -.) dec i PI- (PI . colturile 1-1 nu 'ia parte la miyare. fn care lichidul nu ia parte la miscarea generalii..VI V ) 2 P2. ------.. . . care se linistesc abia dupii un parcurs L w 8 D. minimum L = 8 D ... 2 )Q2 4. = (2 t - sau h i = . liirgitii.2g (1 v: -5) 2 ? deci <'= . h i = .(. deci t. fapt coifirmat prin observatii ?i'justificat prin aceea c l lichidul din.

Nu este pru2g dent sii se ia c< 0. si in sectiunea Q. Pierderea de sarcinii la in*gustarea bruscii de sectiune se datoreste celor doui zone de virtejuri in sec9 < < / Fig. r) = 0. Problema se trateazi ca la lirgirea de sectiune de . 14-19. in special c h d 9 . deci se recupereazii cel mult jumitate din energia cinetici. Pentru intrarea in rezervor. c) ingustarea bruscg a sectiunii (fig. fngustarea brusci a sectiunii unei conducte . Aplicind teoren . -. 14-18).. P dreptul contractiei. din experiente. deci = 1.cr se poate lua. I V . 14-20. = -in care' < 1. LQrgireacontinua a sectiunii unei conducte virtejuri. tubul este cu muchii vii. Weisbach: e) Lgrgirea continu5 a sectiunii (fig. S-a observat c i .5. Fig. La tuburile I conice divergente. la numere Re critice mult mai mici decit la conducta cu sectiunea constantii. = . 14-19). h. Diafragma intercalati pe conducti - tiunea Q. 14-18.mele generale ca la pin'ctul b precedent. la colturi.Consecintd.4.0 si h. miscarea trece de la regimul laminar la regimul turbulent.? d) Diagrama (fig.0. in tuburi divergente. 14-20). dupi J .. se ajunge la coeficientul de pierdere (1 4-62) Tn care.5.dacii 2L! ' I vf 9 - v: Daci racordarea se face trep tat. Ni kuradie 1 a g b i t cii pentru Re >l00000 se produc dezlipiri ale cured tului de la pereti si o zonii de Fig. .

la o conduct5 cu axa orizontalii.80. pentru o fngustare % fn . formii de trompii sau clopot.Mi~carea permanent& 2 conducte sub presiune n 40 1 unghiul conului este mai mare ca 8".0.sectiunii. apoi o piesii divergent5 sub un unghi cr < 8". In regim turbulent. Venturimetrul clopot). si un manometru diferential care miisoarii diferenta de presiune dintre secthnea initiali $i cea ingustat5. q scade repede.15. = 0. coeficientul 1: este 0. obtinem: Valoarea lui c. Ah - vitezei si a debitului intr-o D conducti (fig.0. ... :-I . . astfel cii pentru a > 30°.p. pentru lsrgirea sectiunii ping la miirimea sa initialii. 14-21. deoarece curentul este stabil. Astfel. iar randamentul q = 0. ci numai o fractime q (z $ ) i n care r. conform experientelor. k flind constanta aparatului. se poate admite 1.. pfn2 la un unghi de 8". In acest caz pierderile de energie sint neglijabile. Coeficientul se poate lua dup5 formula 9 f) Pngustarea continu5 a ..dintr-o pies5 convergentii scurtii (in formii de Fig. s-ar numi randamentul racordului. pentru fngustarea sectiunii. Dac2 unghiul a creste. . variatia energiei cinetice nu se transfo'rmii fn intregime in energie de presiune.01 sau chiar mai mic. ' 9y A plicalie : .Dispozitivul Venturi" pentru mburarea .20. .85. chiar daci unghiul a este mare. Dispozi t ivul carei se intercaleazi in conduct2 se comII pune . Viteza qi debitul se calculeazii cu formulele: L Q = Vl Q1 = k dp. este. ~~licfnd relatia lui Bernoulli intre sectiunile I si 2. 14-21).

. iar hi ==I + ~~-2L~V. Pentru curbe de 90" se poate folosi urmiitoarea formulii a lui Weisbach < 9 < = 0.undari transversali.a din tabela (14-3) Tabela 14-3' 6" 1 30 ! 40 1 50 1 60 1 V : 70 1 .20 0.0.13 $ 0.Valorile coeficientului de pierdere. 14r22. 80 1 90 5 0.70 0. < I sau se pot 1u. la o curb5 de 90°. cientul Fig. # d. 1 .. numirul Re si rugozitatea relat iv5 a conduc tei. se socoteste: 9 in care h este coeficientul de pierdere intr-o conductii rectilinie de aceeasi rugozi tate.lO pentru dl = d. .402 H idraulica g) Curbe.55 0.7. Pierderea de sarcinii in curbe este de v2 forma hi = 7 .40 0.dublu curent spiral.16 (1 4-67) I in care d este diametrul conductei. Perturbkile se produc ins5 pe o bortiune de circa 50-70 D dupii curbii. . local.cos 8 2g b 7: = 0. zonele in care se produc virtejuri de dezlipire sint AB si CD. pe o curbii de lungime 1. si pe de a l t i parte. care se compun cu curentul principal intr-un.90 1. curentilor sec. misuratii pe a x i . 14-22). pe de o parte. Sn Astfel. h) Coturi (bru~te). iar coeficientul este 5 2g in functie de unghiul 6. Pierderile de sarcini in curbe se datoresc. Sn portiuni le de &rent in care pres'iunea c r e ~ t e sensul curentului (fig. se pot calcula cu formula lui Weisbach: 9.1.raza de curburii. se poate lua coefi-. Fenomeqe secundare la o conducti curb5 Pierderea total.30 0. - Daci d.. dezlipirii stratului limits de la pereti. Pentru 6 # 90'. iar R .

Experienta aratii c5 cele mai mari pierderi se produc la ramificatiile in unghi drept ~i cind raportul dintre Q . Ramificarea unei conducle de unghiul de ramiiicafie.79 O.7 6" ' 90" 1 GO0 1 3'0" 90" 1 60" 1 30" 90' 1 ' 60" 1 30" ' D 2 / D .3 0. < Fig. ramificatie de asernenea cind diametrele conductelor sfnt egale.35 1 O.9 0.Qt +Q2 diametrul conductei principale si 0 v diametrul conductei rami ficaie este mare.5 0.58 O. Schema distributiei debitelor o un. pierderile se mic~oreazi.ghi ascutit sint cele mai mici. Pierderile la ramificatii in Fig. La ramif icatii s-au obtinut valori experimentale pentru cazul intersectiei a trei conducte. sau unirea a doi iurenti intr-unul).5 Q Qz - Q = 0. i) Ramificatii. ~i a doua. prima. 14-24.9 0.= 0.7 0.61 O. de raporturile diametrelor si de sensul vitezelor (la despgrtirea unui curent in doui.52 1 0.8 0.7 0. favorabil 1 VdV Cz * O. pentru trecerea de la D la D.3 - . Coeficientii variaz5 foarte mult in functie de raportul debitelor. O.0.75 O. Pierderea local5 este exprimat5 sub furma respect iv.Migcarea perrnanantii in conducte sub presiune 403 Experientele aratii c2 1: depinde si de numirul Re gi de rugozitate.32 1 ‘. 14-23. 14-25.. Cot (brusc) de conduct5 Fig.8 0.54 0.88 1 0. pentru trecerea de la diametrul D la D.3 Q2 Q Qe .74 0. Pentru ramificatii ca in schema din figura 14-25 se dau in tabela 14-4 la I I r .76 I 0.7 0.59 0.. Dac5 se rotunjesc racordiirile.

conducta - circularii. Vogel 8i F.1 : 0 2 0. 14-27) (3n conductg circular%. Petermann.6 0. Mitteilungen Hydr. muchia de despiirtire a fost rotunjitg. .95 0. se folose~tetabela 14:5.Coeficientul depinde de gradul de deschidere a vanei e/D.o 0 Coeficientul c 193 44. 1926-193 1. Se vede cil se produce pierFig.5 17-. pentru rapoartele cele mai favorabile ale diametrelor D 2 / D si diferite valori ale lui Q2/Q si 8".valorile (In cazul curentilor care se despart).39 111. Miinchen. Van5 plan5 pe conduct5 dere de sarcing chiar cind vana este complet deschisii din cauza nise'i sale. Inst. Fig.7 0. coeficientul 5 este dat i n tabela 14-6. * G. ** Valorile coeficientilor c sint date dupi J .s 1. . Tabela 14-6 Diarnetrul E n foli Raportul e / D 118 1 114 1 318 1 112 Robinet fig. dup5 Weisbach. 14-6. ~i 14-9. j) Aparate de Pnchidere ~i de reglare a debitelor.5 0. Robinet in conduct2 circulari 14-7. 14-26.3 0.4 0.8 8. 14-27. In experientele filcute*. Vana plan5 in conduct2 circular5 ~i dreptunghiular5**. 14-8. . A c2 9 9 ' 1 Tabela 14-5 Raportul s l / s 2 0.12 4.Pentru vana' in ~'onducte dreptunghiulare. Weisbach in tabelele 14-5. .02 0.

l .25) D. c Tabela 14-9 Ventile la pompe cu piston (fig. . 14-30). 14-28) Fig. 14-29) Fig.D).8 ori sectiunea conductei .(Dl . Se construiesc astfel ca sectiunea inelari sii fie de 1.8- xD2 4 9 b = . "(054 8 D:) = 1.0...Mi~carea permanentt in conducte sub presiune ' 405 Tabela 14-7 Coef icientul c Vans-f luture (in conduct5 circular5. 1 2 . 14-29. 14-28. Vani-clap2 Coef icientul . Vani-flut ure Tabela 14-8 Coef icientul c Vang-clap5 (fig. fig. h este cursa = (0.

fiirii clapetii de retinere c = 5. .Pierderea de sarcini hi = 1: de C. Ventile la pornpa cu piston intre sectiunea o (in rezervor) si sectiunea n la iesire (in atmosferii sau fn rekervoru~ amonte). Linia energetic2 $i linia piezometricg. k) Sorb . Cind conducta debiteazii liber in atmosferii. Pe parcurs conducta are coturi. Schema de calcul a unui sistem cu conductc scurte .. scurgindu-se mai departe (canal). Vn din ul timul termen este viteza corespunzind diametrului de conduct5 la iesire. S5 scriem ecuatia lui Bernoulli Fig.. tinind seama de pierderile liniare $i de cele locale. cohducta plecind de la u n rezervor si terminind fie in atmosferii. fngustiiri si lirgiri de sectiune si o vanii (sau robinet) d< reglaj . Bach: - v2 . 14-31). fie Sntr-un a1 doilia rezervor.6. 14-30.GU clapetii de retinere 1: = 10. iar 2g c se ia dupii formulele date V este viteza in sectiunea de diametru D. iar dacii debiteazii in rezervorul aval sub un nivel de a . 14-31. 1) Principiul de calcul al conductelor scurte. Fie un sistem hidraulic format dintr-o conductii scurtii (c)cool'c alciituitii din n tronsoane de sectiuni si lungimi diferite (fig. \ Fig. V este vi tiza ce eventual ar avea apa f n acest rezervor.

-pe baza ecuatiilor de continui tate 9 astfel cii ecuat-ia (14-73) devine H = ..icate. P cele n tronsoane si cele m n puncte unde se produc pierderi locale... dacii se cunosc H si elernentele geon~etriceale sisternului.'teuri. ramificatii si fiiri organe de Pnchidere si reglaj. desi ele se exerciti pe o oarecare lungime. se poate scrie: H fiind diferenta de nivel energetic Pntre sectiunile extreme. iar 9 (14-75) s e nurneste . 9 9 9 2g .oef icientul redus" a1 pierderilor locale. se obtine debitul h Linia energeticii se obtIne prin coborirea sub nivelul energetic cu pierQerile de sarcinii cumulate pin2 in sectiunea consideratii. La un sistem cu conductii scurtii. ci .sisteme hidraulice" mai mu1t sau mai put in cornpl. coturi.'"i-Aj 2g 1 3( r ck (-)2+n s+ Q Dj Qj a]. rareori se foloseste o-conductii de diarnetru constant far. ~ u ce ~viteza Vn este calculatl prin formula (14-74). Observat ie. Diversele viteze medii ale fluidului irf trarrsoanele respective se pot exprirna In functie de o singuri vitezii . Tn pract icii. Pierderile locale se reprezintii printr-o ciidere bruscii a liniei energetice. Linia piezometricii se obtine coborfnd sub linia energet icii cu valoarea v2 corespunzltoare a .Mi9carea permanentd in conducte sub presiune 9 407 9 Detaliind pierderile prin' freciiri (rezistente).de exemplu viteza rnedie la iesire Vn. de bbicei exist5 nurnai'un dia-metru si formula se sirnplificii mult. Qk ' care perrnite a calcula pe V ..

fiind de tip ochelari. Dacii lungimea conductei este sub 50 D (diametre). S i se calculeze debi tul pe care-1 poate evacua o conducti. la deschidere cornpl. cap. deci trebuie sii i se aplice calculul precedent. In acest caz.75 m sub nivelul maxim a1 retentiunii.15 m2. ~i ciderea Fig. in. Ie~irea din conduct2 se face cu 90. avfnd scurgerea la i e ~ i r e la presiunea atmosferici. Diametrul golirilor de fund este de 2. vom avea: Pierderile de sarcinl sfnt provenite din pierderea la griitar h.906 ma). cu elementele de trasare ale golirii de fund. Calculim fiecare din aceste pierderi : Gritarul este format din bare circulare cu diametrul 15 cm cu interspatii b = 30 c m qi are o suprafati de 45 m2. 173.3).0 conductii se poate considera scurtii.10. pierderea la intrarea frn conductg hri .50 m (Q = 4. i n figura 14-32 se indicg sectiunea transversali prin barajul de la Bicaz.6. cfnd nivelul amonte este la cota maxirni admisi.fati de un plan de referinti. . pierderile de sarcinii locale pot precumpiini si este preferabil a se determina suma pierderilor. aceastii lungime abia'se stibileSte distributia vitezei Pn regim turbulent (v. Considerim fnsi. din cauza posibilititii de fnfundare. foi-mulele misciirilor turbulente nu mai sint valabile ciici pe. dacii suma pierderilor locale intrece 10% din pierderile longi tudinale. art. pierderea prin frecare h. XIII). Exemple numerice 1) Exemple numerice pentru calculul acestui fel de conducte au fost date la art. sectiunea de caplt este con-tractatl la a.. Calculul se face ca pentru o conductd scurti. Rezolvare.f. pierderea la cot h. o suprafati de 25 m2 ~i calculim pierderea cu formula: - * Vanele.75 m.eti.... nu dau pierderi de sarcini. 2) Calculul evacuatorilor de fund ai barajului de la ~ i c a z . Scriind ecuatia lui Bernoulli fntre un punct la suprafata rezervorului amonte ~i un punct: la i e ~ i r e ..*. 11. Conducti de golire la barajul de la Bicaz H = 90. = 4. ~i pierderea la fngustarea de capit: h. 14-32. 14. experimental (v.

Pierderea s unde . de sarcin5 are o valoare redusi .Mi~carea perrnanenta' in conducte sub .79 pentru bare rotunde Vgy este viteza de acces la suprafata grltarului avem: unde am notat cu Vc ~i (agy= m2). 6 .presiune unde . g ~= P [f)y3 9 p = 1. 25 viteza ~i respectiv sectiunea conductei. Din ecuatia continuititii.Pierderea in cotul cu unghi la centru cx = 28": Coeficientul de pierdere local5 se calculeaz5 cu formula aproximativi: .OO m a conductei metalice cu coeficient de rugozitate n = 0.013 este dat5 de relatia: . . .Intrarea fn conduct5 are o form5 hidrodinamici pentru care coeficientul de pierdere Ci = 4 0 6 prin frecare pe o lungime de circa 81.

Retea inelari calculati prin aproximatii Dl = 250 mm. Reteaua este situatii in plan orizontal. + + + I/J . = 150 mm. = 200 mm. D. Se admite un sens rational de t5 35% curgere a apei in conducte qi o 2 repart itie echilibratii a debi telor.Pierderea Hidraulica la ingustarea treptatii de la i e ~ i r eva f i d a t i de relatia: Din ecuatia continui t i t i i avem: 'Pentru ciderea maxim2 : Aceastg valoare este cu numai 1. 14-33.5% mai mici decit cea stabiliti prin incercgrile pe model.4 10 . 4 j . .Q. 3) Sd se dimensioneze conductele refelei . 8 De exemplu: mi~careaapei in con500 m ducte se face de la A + B + C si de la A +D + C.b i b u f i a de debik pe conducte. e 3 0 PO& . Debitul de calcul '9 S pe conducta 3 .Q4 = 20 +0. sln t : Eig. pe conducta 2-Q.55 X A X 20 = 11 l/s. + succesive D. D4 = 250 rnm. 500m La aceste debi te. Debitele diferitilor consumatori slnt indicate pe figuri.55 X 30 = 51. iar pe conducta 4 . = 35 11s. Debitul pe conducta 1 fie Q1 = 15 35=50 11s. = 0.inelare din f igura 14-33 8i sci se calculeze dis.5 11s. diametrele 4 deduse pe baza vitezelor recomandate pentru retelele de distributie 30 .

prin introducerea unei corectii AQ.3.45 . Debi tele recalculate sint : Suma pierderilor de sarcini rezul t i Ah'' = 2.- 3.32 + 4.47 = 2.78 11s 0.OO.86 = .09 m.09 m la verificarea pierderilor de sarcini pe inel provine din aproximafia (AQ)2=r0. Eroarea de .Mi~carea permanentd in conducte sub presiune Pierderile de sarcin2 pe fiecare conduct2 rezult2 din tabela de mai jos: 41 1 Suma pierderilor de sarcinii pe inel este Cum suma pierderilor de sarcini trebuie s i fie nuli.8892 i [s-au neglijat termenii cu (L)Q)~]. . .0.0. este necesari o recalculare a debitelor. care s i mireasci debi tul pe conductele 4 ~i 3 ~i si-1 r e a u c i pe conductele 1 gi 2 - 2.

.nor defectiuni in alimentarea cu energie electricii.. asemenea unor lovi turi pu ternice. In cazul din figura 15-1. Suprapresiunile pozi-tive sau negative care se produc lingii aparitul de obturare nu sint numai locale. cind manevra vanei se face lent. Starea de miyare permanent5 este ins6 numai exceptionalii. lovitura de berbec este rnai iedus5 la conducte scurte.lovitura de berbec" . c. urmat8 de o serie de supra. Lovitura he berbec este decl o suprapreiiune (alter--nativ pozitivi si negativii) care se adaugii presiunii din miscarea de regim.Capitolul XV Mipcarea variabili i n conducte sub presiun e Atit timp cit miscarea unui lichid intr-o conductii sau un sistem de con-ducte sub presiune sk face in regim permanent. asemenea unui tub piezometriccu o sectiune foarte mare. datoritii fie necesi'tiifilor de exploatare. A A . sistem de vanete la turbinele cu reactie.este cu atit rnai violent.numit . ' permanent gi ihdependentii de aceastii presiune. Fenomenul acesta .si subpresiuni. cu cit conducta este rnai lungii si cu cit inchiderea este rnai rapid8 . presiunile in orice sectiune a .de ciidere" (fig. dimpotrivii.chiar partiale . deflector la turbinele Pelton. 15-1. putind solicita conducta. ca: robinete.ale aparatului obturator a1 unei conducte . in sfirsit. Variatia debitului pe conducte se reali-zeazii cu ajutorul unor organe de inchidere sau de reglaj. vane. Pentru cii lovi tura de berbec necesi tii supradimensionarea conductei si diiuneazii functioniirii instalatiilor. fie . in general cu nivel de apii liber. prin intercalarea unei camere sau a unui caste1 de echilibru. conductelor se mentin constante in timp.. deoarece necesi t5tile de apii sau de energie variazii tot timpul si se produc destul de frecvent opriri sau puneri in miscare ale intregii mase de 'l(chid. cind lichidul isi g i s e ~ t eiesire printr-o derivatie din conductii.si subpresiuni.l. la porn-pele actionate de motoare electrice debitul scade de fndati ce scade turatia. In cazul unor inchideri . motorului. 9 . care se amortizeazii cu timp. se cautii a se limi ta fenomenul la o portiune din conduct5 cit rnai scurtii. sau cind exist5 intercalatii pe conductii o capacitate care sii acumuleke lichidul sau. pentru o sciidere a turatiei motobornpei se produce intii o depresiune. depresiune. In cazul deschiderii aparatului se produce intii o .. urmatii de o serie alternativii de supra. a si 6 ) se produce rnai intii o suprapresiune urmatii de o depresiune si dupii aceea 'de o serie de oscilatii ale presiunii. ci se propagii in lungul conductei cu iuteala sunetului.

.

' l-2 ' Presupunem o inchidere instantanee a vbnei d i n 0 si cii numai lichidul este compresidil. sii consideriim cii sectiunea conductei . pentru prima oscilatie. deosebi t. in aduciie.. EXAMENUL CALITATIV AL FENOMENULUI A Intr-o primii aproximafie.apii sau cu presiune de aer. viteza in 0. nu ins2 ~i peretii conductei. de sarcinii poate fi considerat%. sii nu se considere efectul freciirilor . este neglijabil. se introduce un caste1 de echilibru. In t impul foarte scurt de la inceputul oscilatiilor. b) La conducta de refulare a unei pompe se folosesc rezervoare de .oscilatia in mas5 a licl~idului" in c~nsecintii o usoarii si si oscilatie presiunii sau a nivelului apei. energia cineticl a masei opri te brusc trebuind sii se transforme intr-un lucru mecanic cu deplasare nulii. A A a 9 . neglijabilii. freciirile au efectul de a amortiza cu t impul oscilatiile. 9 9 A A I 15. Dacii apa ~i materialul din care este fiicutii conducta forfatii nu ar f i cornpresi bile. cii pierderea. ar fi insii gresit a neglija mai departe freciirile. Reprezentarea schematics a unei conducte forfate simple. Fie viteza medie intr-o secfiune V = . ciici ar frisemna cii oscilatiile ar continua la infinit. In afarii de fenomenul loviturii de berbec care se produce in conducta fortatii. si anume .- In cazul cind apa este adusii de la instalatia de prizii printr-o galerie sau conductii sub presiune.si grosimea tolei sint constante. se mai produce in castelul sau in camera de echilibru un fenomen. se intercaleazii o simplii camerii de apii.2.. ceea ce este contrariu experientei. dacii aductia de apii este un canal cu nivel li ber de scurgere. freciirilor apei in conduct. unei valori medii. * Fig. cii panta conductei variazii ddar putin in jurh. Deoarece insii apa si conducta sint compresibile.Q si fie V . In realitate. lucrul mecanic datori t. previizu tii cu un deversor care sii limi teze nivelul de apii in canal (fig. 15-1 . de sect iune constant: . deci se poate admite ca. ar urma sii se nascii o for@ (presiune) infiniti. 15-2. suprapresiunea riimfne la valori finite.

scriem cii variafia cantitiitii de rniscare este egalii cu irnpulsul fortei in tirnpul dt. iar presiunea Ap se va propaga de asernenea cu celeritatea a 2L de*la A la 0. % A I 0 este po Ap.une Sii consideriirn volumul elernentar de lungime ds in lungul conductei. 15-3). . Aplicind teorema cantititilor de rniscire la rnasa pQ ds.paVo. 15-3. Din cauza dezechilibrului.ro = . L . insii nh se poati tine in echilibru deoarece in punctul A presiunea pe fata nn este numai p. Ap. Dilatarea lichidului continuii succesiv si fn straturile supe.c.la t = To . (15-l')~ ..' lichidul a continuat sii intre fn volcmu1 Q ds. Dacii n-ar f i fost cornpresi bil.. Jucoyski) Sau.. in punctul 0 .-.din 0 pin2 in A..care este presiunea in caste1 ~i care nu depinde de fenornenul din conducta -'pe cind pe fata mm presiunea este p. insii anirnatii de vi teza ..Ap S-a intreaga propagat rnasii a CU CeleI'itatea a din 0 in A: lichidului fiind dilatatii Fig.. presiunea in 9 . cresterea de presiune ar f i fost infini tii . avo g -. . astfel cii dppii tirnpul . Cre~terea este datoritii faptului Ap c5. Rezul tii : (N. 3 ciirei vitezii variazii de la V.I Mi~carea variabild in conducte sub presi. siunilorlaPnceputu1~0ndu~tei . la '0. Anularea suprapre-. Din momentul Pnchiderii in timp dt. Aceastii miscare cu viteza . unde se produce depresiunea . deplasa in sus cu viteza Vo si primul strat de lichid care se decomprimii estk in 0. a Y Ca urmare. inceteazii rniscarea lichidului pentru un moment si fntreaga coloanii de lichid din conduciii este corn-. stratul nn va f i solicitat de viteza -*V0 spre rezervor. rioare. exprimind P coloanii de lichid: n AP -.. E.. pe cind pe fata nn a riimas p. suprapresiunea Ap se transmite in timpul la intrarea in conduct5 (fig. astfel cii la momentul t = .Vo (fig 15-4).i. -In ace1 moment. masa lichidului isi va relua + ? a volumul specific si presiunea initial. din cauza compresibilitiifii sale.mass lichidii contifiuii a se .Ap = .Vo se va propaga in straturile de lichid succesiv de la A.. . prirnatii. la zero.2L In tot intervalul de timp de la t = . Repetind rationamentul de rnai s ~ se poate dernonstra urrniitorul rners a1 s fenornenului : La rnornentul t = .depresiunea 3T0 ? + a 2 a 2 9 . adicii: ? Notiirn .. presiunea a crescut pe fata mmcu Ap.a viteza cu care se propagii suprapresiunea p ~i pe care dt ds o nurnirn celeritate.

g f *-320 2 t =2b ' ~ i g . . f.-2s a 3 * .15-4. 2 . .- a a Fig. Reprezen tarea cali ta t i v i a lovi t urii de berbec fn sectiunea de la s f f r ~tul conductei' i vo L a 2L ! * a 3L . 15-5.vo 2fL-sl .s l i .fa- 20 2 . 2 O . --t vo -a R eprezentarea cali tativi a lovi turii de berbec intr-o sectiune oarecare ..

este egalii cu cre~terealateralii a volumului. 'datoritii cornpresibilitiitii lichidului (fig. la t = 2 ~ .~resiuneaIn 0 este p.P a r sau chiar daca < -p."' 2 ds Qdt ds. fa26 nulii.. -Vo. . datori tii elast ici tiitii conductei. in trei faze: Vo. V viteza medie in sectiune la disstanta s de 0. In sectiunea A de la castel. timpul he la t = 7. viteza este evident permanent nulH.(sau sub-) presidnilor 2(L-S) ' (fig. dW=-VQdtf .de vitcza f Vn.V fiirl sii mai treacii prin faza nulg. Fie d W diferenta de volum. unde s = 0. 15-6). din momentul fnchiderii. care limiteazi portiunea de conduct5 de lungime'ds. fiind animat . deci durata supra. ptnii la momentul t = 2 r o . deci si Ap = paV. In t impul dilatirii lichidului s-ar putea produce ruperea coloanei daci PO< . fncepfnd fnsii cu straturile superioare. CALCULUL VITEZEI DE PROPAGARE A LOVlTURII DE BERBEC Din conditia de continuitate se va exprima cii diferenta de volum l'ichid care intrl sau 'iese in intervalul-de timp dt prin sectiunile Q. Variatia vitezei este 7. este mai mic. cu acela~i interval. fazele fncep dupH timpul ~i se A ' q a termini inainte. = E a in sectiunea s se vede pe diagrama din figura 1&5. A + A 7 l 1513.Ap. 15-6. . Cantitatea Ap este tot paVo. fn tot . mersul fenomenului riimine calitativ acelasi. (presiunea vaporilor saturati). > Cre~tereade volurn dW1 datoritii compresibilitiitii lichidului se obtine prin exprim area coeficientului de comp~esi tate : bili Fig. deci ca Pn starea initial&. lichidul se comprima iar. doar h este mai mic. plus cresterea canti tiitii de lichid care se lnmagazineazi fn volumul geometric h i t a t . . 15-5)..Mbcarea variabil~ tn canducte sub presiune ' 417 si pentru un moment fn repaus. viteza ia valorile V . In sectiunea de lingii vanii. .. S Pentru osectiune la distanta s de 0. h conduc t i . cfnd intreg lichidul atinge densitatea initialii. Schem5 la calculul vi tezei de propagare. Dupi aceea reincepe mi~careain sens invers (fn' jos) cu viteza V . I (V+-ds )Q d t = . A + I. : In cazul c i se considerg si elastici tatea conductelor.

L I 8 . Cresterea de -volum dW.lui d W. ' I. Introducem notaf ia:> Se stie cii viteza a de transmitere a sunetului intr-un mediu elastic este. -.ds (pentru 7cDZ 4 sectiunea circulari) ~i dp este creiterea presiurlii. . Cre~terea elastid a razei.fgcutii conducta.. conform formulei lui Newton: &- . -' . ! .. rezultg: I L 9 r sau . ds = . ' . .4 In aceste formule W este volumul elementar. . si dW. . este: . notfnd cu E modulul de elastici tate a1 materialului din care -este . In d 7 ComparFnd aceastii ecuatie cu (15-2) i introducind expresiile. cre~tereatotala" a volumului datoritii elasticititii peref ilor si lichidului : 7 a . se calculeazii pentru d crestere de presiune dp in modul uqmiitor: Tensiunea in peretele unei conducte cu perete subtire este datii suficient de exact de formula: 7 e fiind grosimea peretelui. datoritii elasticititii conductei. . iar cresterea de volum t sftrsit.

Pentru otel moale la presiuni ....Miqcarea variabilli in condkcte sub presiune E care E este modulul de elasticitate cubic%a lichidului gi p densitatea aeestuia. 6.. Astfel: 9 1 6 10 30 a = 6 6 5 777 837 1000 -Pentru beton armat . n A~adar expresia si scrie : . Dacii se introduc in formula (15-4)' valorile parametrilor geometrici si elastici. Vom face urmiitoarele ipoteze simplificatoare : v2 deoarece feno...V d V dt g dt ds - V dV g ..dV --V = I- 2g / ~-~----f--+ g as dt Raportul .. 1070 m/s ...sensul pozitiv a1 spatiului......Pen tru cauciuc 7) ( = I 17 . 6.10): Referindu-ne la figurile 15-6 ~i 15-7..variatia lui V fat5 'de t. 15-7...... 760 mls ...6 ~i paragr.este de natura cel~ritiitii(vitezei sunetului) ~i putem reprezintii celeri tatea in apii.....Pentru lemn . ling5 vana de fnchidere.. Scherni la calculul loviturii de berbec .. P 100 ata 1 1 8 4 m l* s = ( ! .1 a Fig. 29 rnls = ..s de la 0 spre A ~i sensul pozi-tiv a1 vitezei apei de la A spre 0.... considerlm originea spatiului tn 0..4........ a = 285 .In r a p ~ r t cu menu1 fiind cvasiinstantaneu.. Intr-adeviir: ..... a = 900 .a) Neglijiim eilergia cineticii . avind valoarea a = 1 425 m/s. CALCULUL ANALlTlC A L MI$CAR~I I In afarii de'ecuatia de continuitate obtinutl mai fnainte (15-3') ne folosim de ecuatia lui Bernoulli extins5 la migcarea variabilii (paragr. se obtin pentru a valori destul de variate.. ! 15. variatia luiVz fat5 de s e s t e neglijabilii in rap6rt cu ... In conduct5 infini t de rigidg..

a2 dta \ dB I/ ds2 . 3din ecuatia (15-9)si o vorn introduce ds ? .p o = F (S . pentru toate firele de curent in sectiunea transversali. adicl (fig.0. deci ecuatia precedent5 devine: d2z ds2 identicii cu ecuaf ia coardelor. be deduce: 7 Admitfnd o portiune rectilinie din conduct5 -.-. In aceastii ecuatie: I ..Ins5 celeritatea a z a r evalori de sute de. In care pd este presiunea insectiunea s. b) V = const.a t ) f f (s at). deci variatia energiei cinetice in rapwt cu-spatiul este neglijabilii. se obfine: Integrala unei ecuati i diferentiale de felul : d2y . vom afla pe in ecuatia (15-6).. Dacii se eliminii p in loc de V. Deci integrals ecuatiei (15-7) este: (15-9) P . are solutia general5 cunoscutii si usor de verificat: T T ' y . finfnd seama de cele precedente ~i de conveilfia de semne stabilitii mai sus:. vibrante. Ecuatia (15-5) se poate deci scrie. A Eliminind pe V intre ecuatiile (15-3') si (15-6)prin derivarea ecuatiei (15-3') fat5 de t si a ecuatiei (156) fat5 de s. 15-7): i + + c~entru aflarea lui V. i n care F ~i f slnt doui funcfii arbitrare.ori mai mari ca V. in momentulinitial.yo = F (s-at) f ( s + at).

. oricare ar fi timpul t: (15-11) F ( L .a (t. a a dF - df -- af d (s dt ' dq + at) - 1 df 1 a df - Introduclnd pe * ds din relatia precedent2 in ecliatia (15-6) se obtine: Integrals acestei ecuatii este: sau V = V.r. A F [s . ..a t ) $ f ( L + a t ) = 0. 15-7) dF -ds dF -1 d ( S -at). s2i alegem un timp t. Din acesqe conditiirezultii cii 7.-)I s $ f (s -1. = Q duclnd Pn relatia (15-1 .T. V .. Ya 9 V este viteza tn sectiunea s la timpul t . fn locul lui (L at) ~i (L . adicii p = p ~ deci din ecuatia (15-9) rezultg relatia (15-1l). presiunea este constant egalii cu presiunea din castelul de echilibru. pentru s = L. )= 0 in care T . CL r De asemenea. Intro= L-at.8% deoarece z.T ) .at.. avem: d ..f (s $ at)]. 2 (L-S) .Mifcarea variabild tn rcqnducte sub presiune 42 1 1 ' Din ecuatia (15-9).) = 2 (L . Astfel. Intre functiile F ~i f exist3 anumite relatii. trebuie sii fie .at) . g ..at). este viteza in aceeasi sectiune la t = 0. astfel ca s-j-atl = L $ at si un alt timp ( t . fntr-adevir. si Pntr-o sectiune la distanta s de organul perturbator se poate g5si o retatie'fntre cele dou5 functii.s) . expresiile lor p r e cedente fn functie de tl $i T.[F (s . ds ds 9 = const. -p. . = . derivfnd fn raport cu s. se obtine relatia urmltoare (15-12).Y . astfel ca s-a (t. (fig. ca o conse9 + \ .

7. calculul lui Ap se face . suprapusii Lndei directe. . adicii 4 " <. . suprapresiunea este. la distanta s. Interpretarea d a t i acestor ecuatii este cii sectiunea s este supusii mai fntii F la suprapresiunea A ~ = ~(s .Relatia (15-1Vse interrpreteaz5 astfel: lfunctia f (s+at) ia la momefitul t valoarea functiei .po .at) + F [S-a (t . Valoarea gisi t i Apmax paVo '+ = .unde s = 0 si rs = T. p.' Deci. dupii trecerea timpului 7.pa (V . i n locul ecuatiilor (15-9) ~i (15-lo). 7 ' C - a ~aloarea " ~ i i. deoarece termenul a1 ddilea de'loviturii indirect8 lipseste.T ~ ) . A~rnax = ' p q .dupii Allievi . p gi V stnt considerate in sectiunea s la momentul t. P (15-13) . Timpul negativ n-are sens. faza contraloviturii fncepe dupi 2 (L-s) tirn~ul de la Whiderea vanei. si nu de legea dupii care variazc viteza. adicii la fnchid'e~e. punctului Ocu s = 0). ~ a l o a r e a maxim5 a Iui Ap are loc pentiu V = 0. care este unda reflectatii.F [s.ecuatii inlintuite". : . ceea ce inseamnii cii termenul a1 doilea nu apare .timpul 7. Dupii aceea se suprapune unda reflectatii (contralovitura). < V. mai mic5. urmiitoarele ecuatii pentrd sectiunea s: . sectiunea intrii si i n faza lui f.ui este poiitiv5 da'& l > V.(indicele lui * 2L a a . a contraloviturii de berbec.c. ecuatiile (15-13) se reduc P membrul a1 doilea la primul n termen. 7 .a:(t - 7. deaarece apare in acest timp si contralovitura.curba de variatie a vitezei medii fn sectiune in functie de timp ~i deci durata de fnchidere T mai mare ca 7. De indatii ce apare contralovitura. fiind durata de parcurgere a undei! de presiune de la sectiunea s la A si inapoi.~i negativii & dacii V .cu ajutorul unor . In aceste ekuatii. aratii pozitia I .i" ' : ' I ! P~VOAsadar .Vo) A . adicii la deschidere.at) datori tii undei directe de presiune. I - y . Fie T tirnpul de fnchidere a vinei. .paAV = F (s .F (s .)].= Ap. .. dac5 se dau: . p C - A In faza directi. numi t5 lovitura de berbec. in faza functiei F . de reflexie a undei.elemenele geometrice ~i constantele elast ice ale conductei . a Dacii T >IT. iar p. la momentul (t . Intr-o sectiune oarecare. suprapresiunea (sau depreSiunea) an prima fazG depinde numai de valbrile initiale si finale a b lui V . ' 9 f 4 1 reazii de la fnchiderea vanei pfni 'la t = . = F (s-at) = ..) J. or LL -. lovituradirectiiduAstfel.. Deci dacii tinem seama dk relatia (15-12) putem scrie. decft cind t > 7.at). in sectiunea 0) . 2 ( L -s) se realizeazi numai dacii T < . ~i Vo tot in sectiunea s la momentul initial.

!. . . * .. . c . 1 ... .a. . . . caracterist ici ale tele conductei ~i anume: A .. . 1.. . . . . 1 .. ? - 4 :... .-. . . . . .-.. alta parte. . .. . t a p \ .. . 9% a .. .... . : .. . t 2 . .. . . <.'se:qdung cele'doug ecuatii 'in h. . 15. . . ..are. fnainte de manevra organului perturbator. . . u.(Fi +. .. a . . . n funcf Impiirtind ecuatiile . . . . . . I ' P ... . ..I ....Fi-l). momentul cind tncepe a se produce lovi tura de berbec si se vor pentrru t imp ii k\. .. .. .'. : .. r 2 . . . . . . ' .. . 'este presiunea exprimat~tncoloanii de-lichid. .. se obtine: . . . Introducfnd fn aceas'tii -. iile Fi fiind arbitf. .. . : . . . . A .pe. . eghi 'CU : se obtin ecuatiile: 'Y V . ! ."Il. . . ... g . ... u .. . j .. .' i q a r a t . -. / .? . .~onductesub presiune -. 423 In calculul analitic joacii un rol deose:bit a~a-numi .-<.. . ./" . .).. . .. . . ..[ +- :. . : . 1 1 :mirimeevident aedimensionalii.. . .. ' . . . .......d.z - 1 ....? :. . . "' ~ . ."avo din faza directii. ... in care h.. . .. .. r . .. ' . cu a1te -mLirni fizico-mecanice..) 2 (Lr--s) dacl -se ia 'ca Dacg timpul se miisoarii cu unitatea de timp 7 = . I . . . a .' . . . 1. rezultii: relaf ie de definitie valoarea lui A. . ...:. notate cu aceleasi li tere. . 1 . . . . . .e doua* ecuatii 'fri V-. .: . se obtine: ? f'a : . I y.b3).. . . . . ' ... '0 0. 3 . . :* 3 ' : . P care s-a pus fn evidentii factorul consfant 'f. . ' . paragraf.. . le deosebim cu sernnul ' spre a nu se confunda . I. . : . L . . .*. Mi~carea variabiki . gi se:scad ce1. . . .. .. . ' 7. . . .5) si se noteazii cu: * 0I 70 Lv o T ' " ghoT (Aceste caracteristici . ..V i ="-... .. . . . .. = y. . a. a # origine to = 0. I . :.. . I. considera ecuati i le (1 5-.. . .. .cu y . . . T g A doua caracterist ici (tot ned:imensionall) tine :seama de reducerea suprapresiunii maxime in faza indirect5 (v. . ..in. - : .. . ti r I t .

la o turbing Pelton. = 1) se obtine cl. sfnt cunoscute fn funcfie de timp. din prima a ecuatie de gradul a1 doilea in (unde &. a ac2 . dacg valorile q.ho = a . se obfine asa-numita serie inlintuitii a lui Allievi: 9 .. Dacii impiirtim ecuatiile (15-16) h. p' fiind caracterisfica conductei: Se vede cii. Prezentgm in paragraful urmiitor ~i o metodii graficii foarte simplii care permi te rezolvarea simul tan2 a tuturor valorilor lui h pentru diverse valori ale timpului ti (dupi Conti gi G..On viteza V iin sectiunea S2 a conductei fortate fn amonte de injector este: Pentru a rezolva acest sistem de ecuaiii." = q (ti) a1 sectiunii w. cl c.i tot astfel intreg sistemul. factor comun. care reprezintii legea de inchidere sau de deschidere a organului perturbator.se dii gradul de deschidere . In lucrarea lui Allievi sPnt date numeroase abace de calcul pentru rezolvarea acestor ecuatii P diferi te n cazuri din practici.F ) intre ecuatiile precedente.. g Y i .(Vo.Vl). trebuie cunoscuti relatia dintre V ~i h.Eliminind pe ( F . singuia necunosclltii fiind se rezolvi~i aceast* ecuatie de gradul a1 doilea Pn :. aceste ecuatii devin. dacii . Astfel. de Marchi). apoi P ecuatia n urmiitoare.. h1 . a orificiul~~i regim permanent (Q = Q) ' fn . se obtine: Dind lui i valorile numerelor intregi. ~i scoatem in mernbrii din dreapta cu pe V.

1 7 . ~i 7.F O (tn 70) = unda reflectatti Folosind notatii analoge se poate scrie: F0 ( t n ) = pa (V* .Fe (t.Vn-1) .-. grafic sau anali tic.ecuatia urmiitoare: daci n este par. Vi teza la momentul t. a .Mipcarea variabiW tn condude sub presiune 425 Asadar.a (t . Din aceste n ecuatii deducem . dacg se dau : .elementele geometrice ~i elastice ale conductei . ecuatiile de rang impar minus prima. iar pentru tn-l = t.Fo (tn-2) . Fo (tn-1) = p (. se obtine: Suprapresiunea E 0 la momentul tn este. p (Vo . La timpul tn cuprins Pntre nr0 si ( .5. Dacg apoi sciidem din suma ecuatiilor de rang par toate. Fo (t.F [s .V n ) .. conform ecuatiei (15-13): n .. .curba de variatie a vitezelor medii fn sectiune in functie de timp si deci si durata de inchidere T considerat6 mai mare ca 7..). in fm contraloviturii.1 ) .) . valoarea Fo se va nota cu Vn.1. Fo (t.dacii scldem din suma ecuatiilor de rang impar surna ecuatiilor de rang par .at) = p (Vo. t = t. 9 9 15.)] a Pentru s = 0.5. Sectiunea de tin@ organul perturbator. CALCULUL GRAFfC AL UNOR SECTlUNE 15.V.T ~ ecuatia devine: .. .ro.Vn) .T. functia Fo ia valoarea etc. Conform ecuatiei (15-13) avem: 9 F (s .Vo.) = pa unda direct% (Vo . lnchiderea sectiuni i Fie Fo denumirea functiei F pentru sectiunea de ling5 organul perturbator.Fo a (in-1).Vn) . calculul lui Ap se face cu ajutorul unor ecuatii In lant.

a pa V. duse prin punctele p V. cuprins In al patrulea interval T ~ . R. Procedeu grafic penmtru calculul variaiiei suprapresiunii' la inchiderea bruscii. de pe curba OPB . Pe ordonata lui t. a Fie OPB acest grafic (fig. p V. ins5 depla9 Fig. se formeazl ffsii desp'irtite de curbe identice.. S l deterrniniim pe hop pentru timpul t = t. - . Ordonatele deasupra curbei O P A sint . < to.. 15-8. p V.L.De la abscisa t = t.: deoarece i . . pe orizontala punctelor pa V. R.. pk ordonatii graficul vi tezei de h i j d e r e tnmultite n - a cu p pentru a obtine scara 'presiunilor... Avem la momen-tul t. pa V2 etc.respectiv pa Vl.. = .. intervalele 70. R. prin pa Vo.&tsscisl timpul Pmplr2L tit E intervale 7. fn partea de sus. R4 a a a la intersectiile ordonatei cu paralelele cu abscisa-..426 Hidraulica . presiunea corespunziitoare. lufnd spre sttnga. p V3. marclm punctele R.. Pentru efectuarea calculului grafic se va trece Yn . viteza fiind misuratl sub dreapta AB.. fn sectiunea final5 . Viteza initial5 Vo este reprezentatl la scars desenul-ui. Observiim c l . dacii marciim mai departe interv'alele 7. 15-8). riimine restul t...

R3. lnch iderea sectiun i i In cazul determinirii grafice a lui Asp. . prin Pnchiderea acesteia. iar la. se aplici acelasi pracedeu.rs. Procedeu grafic pentru calculul suprapresiunii la *inchidere bruscii h t r . a Fig. Astfel.o sectiune .. 15-9. Calculul grafic se face conform figurii 15-9. intervalele de timp . dup5 graficul de vitezii OPB.marcat prin p m c t u l 0 ' in figurg. de ciitre aceste curbe. alternativ cu semnul miql. In acest*tnb'd se A poate determina mirirnea lui h o p la orice moment t. R4' etc. el. adici a suprapresiunilor produse ?ntr-o sectiune la distanta s de vana 0 .oarecare .- ' . prin insumarea algit'bri'c-5 a segmentelor determinate pe ordonata lui t. Sectiunea la distanta s de organul perturbator.s) 2s .berbec direct2 incepe in momentul to = . in care fl~iile ha~urate intercepteazii pe ordonate segmente care nu s e mai' iau E calcul.Mi~carea variabild fn cortaucte sub presivne 9 427 sate orizontal la intervale constante egale cu 7. ? 15. cu diferenfa c i timpul de refle2 ( L .xantitiitile Ap nu xiune = 9 A 9 a c mai variazi. forrntndu-se toate segmentele care intri i calculul lui Ap.5. o ordonati este tiiatii de fisii in punctele Rn. Lovitura de n *s .2.. Fiecare ffsie taie dintr-o ordon a t i un segment care se ia in calcul cu semnul plus.

3.). de - 3) De la momentul ' 1 -1ha .V ) . i Fig. 15-11. Procedeu grafic pentru calculul suprapresiunii. .- T incepe perio- dicitatea fenomenului (perioada = 27.5.15. vi teza initiali V. 2) fn faza loviturii directe t L diagrama suprapresiunilor Ia vana $19 ( Inchidere' coincide cu curba pa (Vo .t. calculul grafic a1 loviturii de berbec se face ca in figura 15-10. Suprapresiunea maxim5 la variatia liniqrii a vitezei 5) Maximele ~i minimele 'urmitoare ale 2nL lui Ap au lot pentru t = -.. fiind 'micii ~i crescind apoi pinii la o valoare finall V. A Fig. . 4) Suprapresiunea maxim2 are loc Pnainte M t v de T . Cazul deschiderii sectiunii de la capiitul aval In cazul deschiderii vanei dupP o lege a vi tezei cunoscute. 15-10. a .. la deschiderea partialii h secfiunea final5 1) Suprapresiunile sint independente de presiunea initial5 p. .

Valoarea limit5 admidbili a depresiunii trebuie sii nu anuleze presiunea de regim absolutl. cici altfel se rupe coloana lichidii ~i fenomenul ia alt mers.. suprapresiunea maximii este : .. iar T timpul de fnchidere completii. - I 9 15. 7) Tntr-o sectiune oarecare. v Fie p. la viteza Vo si A.. se iau mlsuri pentru evi tarea acestui fenomen.Mi~carea oariabikd in conducte sub presiune - 429 . iar P . I Asadar. A. ' 8) Dacii T < . are aceea~i valoare de-a lungul conductei.VS). presiunea initialii. ruperea coloanei de lichid putlnd produce perturbiri In functionarea uzinei. P (15-21) . 6 ) .r. 9). De exemplu la injecto. sectiunea vie a injectorului la momentul i este: C o. din aval fn amonte.1. u este vi teza medie in sectiunea contract a t i . ~ c u a t i i l e precedente sfnt valabile si pentru deschideri bruste ale vanei. unde peretii sfnt mai subf iri. s ~ A ~ ~ maa xL . CHESTIUNI DIVERSE 6 I 15. 15-11. . iar p coeficientul de debit.dar atunci se produc rnai fntfi depresiuni. deci sectiunea cea mai periclitatii este in partea amonte a conductei. calculati la o presiune statici mai mici. ~a turbine fnsi sectiunea de curgere w este aceea care variazii aproape liiliar cu timpul si nu cu viteza. suprapresiunea descre~te~i ea v Iiniar cu s. Viteza u In sectiunea contractati: 9 n = V2g (PO + AOP) Y 9 deci V = y 2 [I -$)V 2 (PO + AOP).6. Daci fnsi v i teza scade liniar ~i T > T. (fnchidere bruscii).prima fazi: n L-s Aspmax = pa (Vo .6. Cazul inchiderii liniare Ping acum am presupus cii uiteza apei in conducte variazi liniar cu timpul fnchiderii (sau deschiderii). Totodati. Ap. fiind sectiunea initialii. Apma.rul turbinei Pelton. Daci Q este sectiunea conductei.p cresterea presiunii la timpul t . . W m a x = 2Lvo gT (formula lui Michaud).p maximum are loc cind viteza este Vo [ l (fig. fn faza lovi turii indirecte este independent5 de caracteristiciie ilastice ale sistemului. .): ).Dacii viteza V variazii liniar (sc5zPnd). pentru care*nu mai sfnt valabile scuatiile precedente.

oricare ar fi legea de inchidere a vanei.430 .p riimine la! valoarea: # Fig. adicii suprapresiunea maxim5 este paVo dacl T < To sau conform formulei (15-20) dacH T > 7. ceea ce ~ n s e a m n i cii V este rnai mare decit in cazul cind p. conditiile de aplicare a formulelor Jukovski ' si v t Michaud riimPn valabile.tit ho este rnai mare.. ctnd variazii Vo ~i Ti Deci suprapresiunea critic5 caracterizeazii sistemul conductg-van5 de fnchidere. 15-12).. Si fn acest caz. I n consecintii (fig. ' Daci Aopeste mic f a t i de po si deci se poate neglija. Hidrautica . in primul caz. ... cu orizontala AX.(fig. formula (15-16)]... Se vede cii cu . Se cheamii . adicl presiunea A.2. suprapresiunea cri tici A. __ .' . prin urmare cdnditiile . ~i Aop neglijabil. 15-12.stabilite mai Pnainte sint valabile.suprapresiune critici" valoarea cea mai mare dintre diferitele suprapresiuni posibile Ap. S-a demonstrat [20] c i . 15-12) segmentul CD=pa V trebuie sii fie mai mare decft C D r dj! care se obtine prin variatia strict liniarii A C a lui V. rnai lin decit rez'ul t i din formula lui V. cu atit formula lui Ape. Racordarea tn A se vb face insa. Am viizut cii. . se vede cii V variazii liniar cu timpul. = const. . Suprapresiunea maximi cind sectiunea de curgere variazii liniar cu timpuI 15. I " s Din cele precedente rezultl c i suprapresiunea Apmax dep inde de vi teza initiala ~i de tirnpul de inchidere T.. trebuie 'si considerim c l V variazii conform formulei (15-2I). este rnai exactii. Suprapresiune critici 3 2 adici este indoitul caracteristicii a [(v.6. conform formulei (15-14): +. deoarece pierderile de sarcinii in conductii e r e 2 cu viteza V. lovitura de berbec maximl raportatii la h. . Dacii ins2 ciderea este rdativ micii. bazati pe variatia liniarii a lui V. ' . este.p se repreziptl printr-o curbii convex5 in jos . .

. ~i o celeritate medie a.7 p.l ~i este verificatii L fn cea mai mare parte -a cazurilor reale.. n Formula jlui V . = a ~i suprapresiunea criticii este limitat5 la aceastii valoare.. fntr-o sectiune la distanta s de vana de ifnchidere. dar nu millt diferiti de aceasta. C- In general. . se admi te A p < 0. A L In concluzie. Sn general.. . Numai dacl T < -suprapresiunea pLvo 1. conform formulelor: 1 . din canditia mentinerii aceluia~i timp dc reflectie a undei. ~ diametrul interior. . de asemenea. la fnchiderea brusci.. 0. t E care Li este lungimea unui tronson fn care celeritatea este a. cap.s) - 2L < . Cazul 2 > 2. cu presiunea . sectiunea transversal8 a unei conducte forfate variazl dupg legea diametrului economic (v. suprapresiunea critic5 Po '1 deci fat5 de A p cr .puV. grosimea tolei variazii . X Iv) .Migcarea variabilri 2n conducte sub presiune Condif ia 9> 2.l Po critic5 este mai mica deci t va- loarea d a t i de aceea~iformulg. iar formula lui a.conducte fictive echivalente. de exemplu la alimentiiri cu ap5 +i conducte de refulare. sau cel mult 0. deoarece. se consideri fn calcule o vitezii medie V .*pmdX . a unei . ..25 p. i Pentru a tine seama de variatia dimensiunilor conductei fortate de la un tronson la altul.. rezultii din aplicarea condifiei mentinerii aceleiagi cantit6ti de mivcare..lO p.2 -revine deci la o ' < 1. adicii daci T este In proportia (0) ( L .2 s-ar putea ivi numai la cideri mjci si conducte foarte lungi.

. cel mu1t o fractiune din presiunea static5 po ~i anume: . Aceleasi valori limi tii se admit si pe traseul conductei. pentru rapoarfele 9 Po 0. *ps max Calculul se efectueazii fn felul urmiitor (fig. reprezentatii grafic prin fniiltimea OQ. Ul t imul tronson.. Calculul practic a1 conductelor forfate la lovitura de berbec .70 la inchidere ~ i 0. 15:13. 15-13).. . i . Se obtine o linie frfntii K L M N P Q . fn special pentru sectiunile de la coturi. Seobtine fn b presiunea total5 D N i Acest calcul se aplicii pentru mai multe sectiuni in lungul conductei.5 . se calculeazii l a pres'iunea tot alii : Po f AOP~.2-0. fiind presiunea hidrostat icii corespunzind nivelului maxim a1 apei in castelul de echilibru. I Y . Se tmparte conducta fn tronsoane.La ciideri marj cu turbine Pelton: .La ciideri mijlocii si turbine cu reactie: 9 La c5deri mici: Apmax = mai mult.. 1 culat fn D cu teoria loviFig. ling5 vanii. presiuneap. Intr-un punct oarecare D a1 conductei se duce ordonata. a . 15.0. pe care se ia un segment-AP cal.4. Se admite cii suprapresiunea poate fi.30 . la deschidere sau chiar .6. Calculul practic a1 conductei fortate turii de berbec. lingii vana de inchidere. Fiecare tronson de conduct5 Pntre doui puncte calculate se dimensioneazi pe baza suprapresiunii adrnise pentru punctul aval a1 tronsonului.

. astfel cii debi tul conductei fortate cont inuii s5 curgii prin desciircitoare. I . t . Forta cea mai importantH este fnsi presiunea interioarl compusii din presiunea de regim permanent (sau hidrostaticii. timpul de inchidere pentiu conducta fortati este determinat. unde este pericol de a se produce vid ~i rupere de coloanii lichidi.fortelor. Regulatori de presiune la turbinele Pelton gi Francis * nele turbinei seinchid rapid. . Timpul de Pnchidere a organelor desciirciitoare va f i deci determinat de lovitura de berbec admisibilii in conducti.Miscarea variabild. lufnd rezistente admisibile fn materialul conductei de circa 70-75% din acele admise pentru calculul definitiv. C Fig.Zn . in cazul cfnd aceasta ar f i mai nefavorabilii). se previd organe de desciircare [deflectoare la turbinele cu cupe sau vane compensatoare (de desciircare) la turbinele cu reactie. Calculul tehnic a1 conductelor fortate este mu1t mai complicat . la care se adaug3 lovi tura de betbec. care ar provoca lovituri de berbec considerabile in conducti. 15-14. . intrucit existi numeroase categorii de forte care actioneazi o conduct2 fortatii. - . Presiunea interioarii fiind deci forta cea mai important& o prim5 dimensionare se faceSdupiischema precedenti. ulteribari a desciirciitoarelor . cu considetprea tuturor . (fig.de fnchiderea. care le deschide brusc. Este de remarcat cii in afari de sectiunea de capiit final trebuie verificate ~i diferite alte sectiuni in lungul conductei -9i in special acelea de la coturile convexe in plan vertical. mai lent decit inchiderea vanelor turbinei.care se produce mu1t . fhacest mod.conducte sltb preshne 433 Deoarece pentru mentinerea cit mai' constanti a turatiei este nevoie de timpuri de Pnchidere T foarte scurte. Schema de calcul precedent2 priveste numai calculul conductelor la presiunea uniform% care se exercitii de la 'interior spre exterior. 15-14). in timp ce va- / . actibnate de regulatorul de vitez5.

prin relatia: 7 6 Hsreprezentind presiunea stat icii in sectiunea E. Curba reprezentativii este o parabolii cu axa vertical5 \i cu vfrful pe axa Oh (curba C din fig. se exprimi.. Caracteristica unei conducte fortate de refulare (in cazul unei statiuni de pompare). a se arati linia piezometrici la debitul q. Pierderea de sarcinii de la capitul'aval a1 conductei pin5 la pomp2 fiind. Prin carac teristicii se fntelege diagrama care7exprimiidependents Pntre o miirime care caracterizeazii conducta sau apa-.gi o mirime care caracterizeazii miscarea. situatii la distanta s de extremitatea B din aval. precum si fn diferite ramuri ale fizicii. In figura 15-15. cind q este variabil. iniiltimea piezometricii h.15..oarecare. In acest caz.gi aceasta ar fi presiunea . pentru un debit q = const . carac teristica este exprimati prin relatia: ~i reprezentatii prin curba C din figura 15-15.7. Pentru sectiunea B. in regim turbulent.de cidere" (in cazu 1 unei uzine hi droelectrice sau in cazul unei conducte de alimentare cu apii dintr-un rezervor superior. c). cum ar fi debi tul.. Curbele caracteristice de functionare in regim de mi~carepermanent5 ' In ultimii 30 de ani s-a dezvoltat o metodi de calcul grafic a1 miscirilor variabile. (15-24) dintre h si q. Se numeste caracterist icii de regim permanent a conductei pentru sectiunea E.4 cii termenul cinetic din ecuatia lui ' Bernoulli in mivcarea nepermanentii poate fi neglijat. 15-15. relati. metoda a fost pusii la punct he Schnyder ~i Bergeron (In intervalul 1929-1935). b. indicele 0 4 se referii la valorile care corkspund obturatorului complet deschis. prin: . prin considerarea curbelor caracteristice de functionare la i n timp dat si schimbarea acestora cu t impul. ALTA METODA D E CALCUL GRAFIC (METODA CA RACTE RISTICILO R) 15. prin ciidere liberii). este exprimatii prin relatia: iar pentru o sectiune E. In aceste figuri. Metoda a fost ins2 extinsii ~i la mivciiri nepermanente fn canale. presiunea h in sectiunea B a conducte't de ling5 pompi. Caracteristica unei conducte forlate . h = ' q2 .1.7. ratul care foloseste debitul . = ply deasupra axei Pntr-o sectiune E a conductei. S-a demonstrat la paragraful 15. Pentru misciirile nepermanente In conducte sub presiune.

Pentru o deschidere dat5. a): fn aceeasi figurii este trasatg ~i caracteristica C a conductei in sectiunea B de 1fngii9 tnrbinii. fn cazul turbinelor cu acf iune (Pelton). iar P figura 15-15. caracteristica conductei de refulare pentru sectiunea B. 15-16. Caracteristica de functionare a unei turbine hidraulice. la timpul i: 9 . coordonatele sale n verificfnd In acelasi t imp ~i caracterist ica conductei si caracteristica aparatului perturbator '(turbina). Este de observat cii fn cazul turbinelor cu actiune. d) conducta f o r f a t 5 de refulare. 15-15. In cazul unei turbine cu reactie. c ) idem. pentru o sectiune la distanta s i n amonte de aparatul d e inchidere. Caracteristici de functionare a conductelor forfate (curbele C) in migcare permanent5 : cgdere. sfnt parabole cu vfrful fn jos ~i intersectiile lor cu curba C . depinzind parametric de deschiderea acului injectorului.e n se d i curba parabolic5 C.caracteristica conductei fortate . Tot astfel. curba caracteA h Fig. parabolii. si de gradul de deschi' dere qi a1 acesteia. caracterisbca $ (q. e ) caracteristica acestei conducte ling5 pomp& -I le 1 * 2 ' rizeazii functionarea turbinei (fig. debitul qi se exprimii Pn functie de sectiunea plinii a gurii injectorului w. avfnd ca parametru gradul de deschidere a1 paletelor. Punctul M de intersectie caracterizeazii miscarea permanent5 a sistemului conduct5 fortatii-turbinii P sectiunea B '$i pentru o deschidere dat5.\ A Mipcarea variabilii Zn conducte sub presiune 435 In figura 15-15.d se aratii linia piezometricii la debitul q.definesc miscarea permanent5 in conditii determinate de parametrii sistemului hidrauiic. curbele caracteristice ale turbinei $. b) caracteristica conductei q = f ( h ) pentru sectiunea a) profilul in lung a1 unei conducte de lings aparatul de inchidere. y) = 0 este o.

= 0. Caracterist ici de functionare ale t urbinelor gi ponipelor in rni~care permanent& a) pentru o turbinil cu reactie. curbel. + + A - . v3 corespunzind la turatii diferite.b a s-au trasat caracteristicile .curbelk v o . curba y. ~ 2 la intervale de timp egale.Infigura15-16. rezultii cii pentru hi = const.v l . . . c. b ) idem. + c) pentru Fig. 15-16. I Caracteristica de funciionare a unei pompe centrifuge-areca parametru viteza de rotatie (turatia n) a pompei ~i are alura curbei din figura 15-16. +.. . curbele v l .Yi-& = A? = const. la fieiare valoare a parametrului curba se deplaseazii. = const. caracterist ica de functionare care este dreapta 11/ (15-16. o pomp5 centrifug&. dup5 cum se va arita in paragraful urmitor. d) pentru o pornpa volumetricil. = q2 q . d) intersecteazi caracteristica C a conductei fn punctul M. In c. segmente Aq egale. care defineste miscarea permanentii. Aq. define~te mi~carea permanentii fn condif iile la lirni t l date (fig. care deci au proprietatea c6 taie pe paralele la axa q. Punctul de intersectie M a1 curbei 4 = 0 cu curba C. C si sint caracteristice ?n mi~careapermanenti. deci ~i iozitia punctului figurativ M. caracteristica conductei de refulare. 15-16.436 ' Hidraulica y Dacii legea de deschidere este liniarg si deci 7t . 2-1 estecunstanti. v2. In miscarea variabilii. la intervale de timp egale. Pentru obtinerea succesiunii de puncte M se folosesc anumite drepte caracteristice. d). curba y.azul unei pompe volumetrice.

pozitive de curgere. si el a fost adaptat la . fnlocuind pe. 1950 .ho. . in conducte sub presiune 437 - Din valorile coordonatelor punctelor M se deduce legea h = f(t) ciiutatg. reprezentind douiiunde de presiune: o undi direct5 F.. cfnd s-a produs perturbarea regimului permanent.Migcarea variabild. . se produce o variatie de presiune h--ho si o variatie de debit q . --l r -w I -*- * L.diferite fenomene din fizicii si mecanicg *. care se propagi in sens direct cu viteza de curgere. 15-17. I A m vizut. Paris. si o . ductei la distanta 1 (misurat5 pe axa conductei) de la punctul B si T~ > v t timpul m5surat din momentul iniA F f 8 tial (t = 0). a . q) in care s-au repqzentat caracteristicile din miscarea permanentii. Aceste operati i sint meni te sii foloseascii.si f . pe cale 'de constructie graficii. pfng Fig. De asemenea. 15-17.cii. fortate in mi~carepermanen tii 9 - 9 4 I . fie AB conducta rectificati. organul .din teoria loviturii de berbec. fnglobind pe .2. Dupg cum se vede.(qO. ecuati ile Jukovski-Allievi (1 5-10) a si (15-9):. sfnt necesare o serie d i operaf i i preliminare in planul (y. cu celeritatea a. a).at) + f(s + at). . In tr-o reprezentare geometr ici (fig. incepfnd dupii un timp determinat (de reflexie) . t ) . se obfine ecuatia (15-27) 9 9 9 St St de mai jos. q. E un punct pe axa con.p si po cu yh. Bergeron. care se propagg in sens contrar vitezei . care exprimii presiunea in functie de timp.in expresiile func1 9 g Y 2 f tiilor F. Du coup de bClier en hydraulique au coup de foudre en C!ectrici tC. in punctul B. Dreptele caracteristice ale conductei fortate in n~i~carea nepermanenti % Desi epura finali a presiunii se va face in planul (y. 9 9 * - . perturbator . undi indirect. respectiv yho in ecuatia (15-9) se obtine ecuatia (15-28) urmiitoare : . f . Drep tele caracteris tice ale conductei ce perturbarea a ajuns in E.. F si f pentru care vom folosi douii reprezentiri .at) . prineipiul metodei este foarte general.i'nmultind ecuatia (15:lO) cu . Aceste dou5 ecuatii &lea@deci .qo.15.q) = F(s . care se exprjmg prin ecuatiile precedente in fuictie de douii functii arbitrare.7.f(s ga '+ at). h : .. pentru orice perturbare in miscarea de regim.= F(s . patru variabile h. si inlocuind pe Vo si V cu 5 rcspectiv 3 .

h. S presupunem acum c i un z. unda F are o valoare constantii.(4. valoarea ei este n aheeaSi cu a undei Pn momentul cfnd trece prin E. se poate scrie: hi .) t Dacii se scad ecuatiile (15-27) ~i (15-28) ~ i procedind in mod analog.at) cu aceastii valoare.m i p n cirii variabile. Dreapta trece prin punctul n a ~i are coeficientul unghiular iE h i q. P pui~ctulE. dependents (q. .at) si f(s at) nu ca n i ~ t e functiuni n~cunoscute. Adunind ecuatiile (15-27) gi (15-28) se obtine: ' + h a . Analog se poate arlta cii si unda f(s at) igi pgstreazii o valoare constant5 : f (S at) = f (1 a ~ i )= f t + + + In ecuatiile (15-27) si (15-28) putem privi mgrimile F(s . q) o dreaptd caracteristicci a . se eliminii functia F si apoi functia f . . h-h=adeviir. B observator situat in E urmireste unda F care se deplaseazii cu celeritatea a fn sens contrar directiei de scuigere si se giiseste la timpul t > T~ la o distant5 s > I de la punctul B.ri adicii : . h). distanta s este egalii cu distanta I plus lungimea parcursi de undii cu celeri tatea a. q ) . in timpul t -. Observim cg in timp. Inlocuind pe's din expresia F(s . ' I r . (15-31) Aceastii ecuatie fiind valabilii si pentru (hi. 1 trecfnd tot prin punctul iE ~i avfnd coeficientul unghiular a -RQ deci cele . avem: asadar P orice punct s-ar giisl unda la un timp t oarecare. .ci ca niqte miirimi algebrice (constante) necunoscu te .qo) = 2F* a go Sciizind ecuatia (15-31) din (15-30) se obtine: ' Aceastii ecuatie reprezintg P planul (h. la rnomentul Ti.ho .. .Intr-o reprezentare cinematic5 in planul (q. se obfine o a doua dreapta' caracteristicli: t gQ ' douii drep te caracterist ice sPnt sirnetrice fati de paralela cu abscisa trechd prin iE. --(q-qo) = t 2 F(s ga + at) = 2 F (const). hi) la momentul T ~ in punctul E. punctul figurativ i aratii .l deplaskii ei.

s i t r a s h caracteristicile 4 ale obturatorului (presupus a1 unei turbine Pelton) pentru timpii 0. iar rngrimile h slnt de fapt suprapresiunile Ah. Aceste curbe reprezinti conditiile la limiti. n sint legate fntre ele printr-o lege liniarii care depinde numai de con~tantele a ~i i ale conductei. el. presiunea -h $i debitul q. Presupunem c i secjiunea efectivg ?b.) ~i se deplaseazg cu celeritatea a. Aceasta hu este o conditie necesarii. q. sfnt eliminate din calcul undele F si f.constatii cti 4n orice 8 lot. Diagrama presiunilor 1 -(fig. datorite numai loviturii de berbec si care se adaug5 presiunii din mivcarea permanent%. a deschiderii obturatorului din B scade liniar de l a m . Aplicati i tehnice la calculul. prin metddit caracteristicilor . r I- Fig.ente. de sectiune constant2 qi desfgquratii fntr-un plan vertical.Dreptele (15-32) ~i (15-33) se pot interpreta . ci numai o ipo ez5 de calcul in vederea obtinerii unei epure mai simple. 9. la zero-~i cii la cap& tul A din amonte a1 conductei. . nivelul apei se mentine constant datoritii unui 2L rezervor. desi s-a jinutLimplicit seama de ele la determinarea caracterist icilor.timpulEde refiexie a undelor 9 6 G si fie tirnpul de Inchidere un multiplu intre a1 *Iui 91 arlume T = 47. 32 ~i 42. 9 9 15. 4 2 se obtine in modul urmg\ r fl 'i - v.dat fiind modul cum au fost deduse -Pn felul urmiitor : Daci un observator. 15-18: Calculul grafic a1 lovi turii de berbec.3. Astfel. Lutnd pe T ca unitate de timp. q. a) Cazul inchiiferii liniare l. pleacl din locul E la timpul Ti. -17.7. Fie T = . astfel c i hA = & = const. In momentul P care trece. de regimul existent (hi. . cPnd regimul de miscare este (hi. la momentele respective. loviturii de berbec In aplicatiile ce urmeazi se consider5 o conduct5 fortat5 unicg ori&nt'alii. Pn lungul conductei. 15-18) Pn functie de q C L/.[cazul fnchiderii liniare lente) . 27.) in mornentul plecgrii ~acestui 2 t observator $i de sensul deplasirii sale".

h.tor: Fie un observator care urm5re~teprima und5 care se 'deplaseazi cu celeritatea a Spre punctul A .5. pun6tele figurativeale migc5rii descriu rombul B.rmari undele f n deplasirile lor cu celerjtatea a. h. Aceastii unda ajunge dupii' timiul 0.:':Deci punctul figurativ din plailul (h.biide sens.a:Yo.e orizontala h = ho si el poate fi notat A1. punctul figurativ Bo (hogo) corespunde st5rii in punctul B la timpul t = 0. - riea'. Intrucit parabola de fnchidere este chiar + axa verticals Oy.. miscarea permanent5 dureazi. obturatorul fiind inchis complet prin inse~idatele problemei. Este . Acest punct se obtine + ' + ' - A +. de la B cltre A ajungind in acest punct dup5 timpul fn uni tdti +:. iar dreptele caracteristice' figurative ale regimului iariabil vor trece succesiv prin punctele B. 2. conditia la limi t5 este aceea d presiu- + 8Q +.4 t = T . i in punctele A i + 0. la B ~i invers.5 .7 (reflectata E sensul lui +V) cu celeritatea a spre B. de la intersectia dreptei caracterist ice I I cu parabola d/.25 7. 27. Ajungind 'In..5 si ducem dreptele caracteristice I si I I sprijinite pe aceste parabole ~i pe orizontala h = hoeSe mai obtin astfel' punctele . A. Pentru t = T suprapresiunea atinge valoarea avi.Pre'siunile in -B la timpii 7.5 = 7.1$0.5 si CO25 este aceea a miscirii initiale permanente pin5 c e ajunge E aceste puncte' prima und5. toate celelalte parabole vor coincide cu axa verticalii Oy. A3. Dup5 timpul 47. de exemplu fh punctul C. urm5rind unda care pleaci la timpul 0..5.A4. Observatorii continui a u. %) . In planul (h. pornind-din punctul B.A .5 7 ajunge in A . .5 B6A3. cslculul presiunilor se redvce la rombul Bo B.5. avfnd coefia cientul >unghiular-. 1. acum o diagram5 presiune-t imp. Cu a1te cuvinte. de observat cii presiunea in punctul B cregte de la t = 0 pin5 la t = T. urmind caracteristica-liniarl I 1 care trece prin a punctul A o 5 si are coeficientul unghiular . Unda ajunge in punctul B 9 r 9 dupii timpul P unit5ti 7: 0. 47 sint h.5. iar-din acel moment apare prima undi. / I #. 2. 1. apoi rimine constant5 pPni la t = T si fn acel moment.5 pe orizontala h = hoeObserviim cii parabola '+4 coincidk-cu axa Oy vi d fn momentul t = . 2 lq)...A . pin5 la timpul0. h. s ~ . starea punctelor Bo. '37.. q) va fi*inace1 moment (t = 1.figdrata in punctul Br.5 0.h.5-7)p.este cori~tantii~-~i identic6 :cu. ... presiunea scade... intermediare Boe6 B J . ~i putem construi.. figuregzii schimbarea de regim. B4 sprijinindu-se in punctele Bi pe parabolele . trasiim in prealabil parabolele 'caracterist ice ale organului perturbator la timpii 0. AOe5 T B2Bo.5. .ho = . .1In acest nou regim. punctele figurative se g5sesc pe dreap ta earacteristicg I care trece prin B. d8 .57. iar in punctul A migcarea permanent5 dureaz5 pin5 la t = 0 .5. B. deci 6le pot fi reprezentate prin n acelasi punc t (ho. A2. Daci dorim a obtine puncte ale gcestei diagrame in faze intermediare: 0. care coincide cu starea din A la timpii zero ~i 0.. Fie un a1 doilea observator in punctul A. ins5 E acest moment condi~iile n n la limit5 ale obturatorului sEnt determinate de parabola Punctul B.5b) Cazul i'nchverii bru~te(T < 7). c k i o dat5 ajunsii fn 'B.-. de la . i n figura 15-19 se arat5 mersul calculului grafic.5 7. g Y I /*. -maximii h . intervenind unda reflectati.5= 1.5. unda $chim. . iar la timpul 0.5. Aceasta n und5 ajunge in B la timpul 7.5B1.25 7 in punctul C la mijlocul lungimii conductei d B . ~B2. .. 1 4 % - '.

q) si din acest punct se duce dreapta caracteristicii B1A3.Mipcarea variabiM.. 15-20. t ) conform figurii' 15--19. .5 + T pln5 la intersectia cu cjrizontala h = ho si asa mai departe.0 .'se . construieste diagrama ( . prin me toda carac teris ticilor Punctele B.. c) ~ i z u ldeschiderii lente se poate urmiiri pe figura 15-20. htr-adevir. 0 d a t l ggsite valorile suprapresiunilor. Calculul unei conducte fortate la lovitura de berbec pentru Pnchiderea brusc8.. care intersecteazl in BT parabola de Pnchidere +c = Q (care se confundii cu axa Oy).. 5 cu o dreaptii caracteristicii avind coeficientul unghiular = alga. cit si P mijlon n 9 9 9 9 f 1 Fig.. ordonata punctului BT este * 1 I Fig. construcjia atit a diagramei suprapresiunilor P punctul B (la obturator). 15-19. ~i BT se confundii intr-unul singur in planul (h.in cond:ucte sub presiune 44 1 plecind din punctul A T . .. Calculul loviturii de berbec prin metoda caracteristicilor (cazul deichiderii lente) ' ..

5 ms/s. trecfnd prin doui turbine Pelton. Conducta fortatii este forma.25 C1. E. fn urma ciderii sarcinii totale.53 28 . in mm galerie beton 10-14 I 6 18-20 Fig.. pe primii 63.93 -' 63.84 14 '-I - .84 1.22 1. 6.5..1 pentru punctul C se urmiireste pe linia in zig-zag. avfnd diametre ~i grosimi variabile.53 24-26 N. Moroeni) Debitul instalat este qi = 8. fnsi putin probabil.63 1. In epurii s-a admis c l timpul de deschidere Td = 3 r si cii legea de variatie a deschiderii este liniari. calc~iu. B. .28 l.57 52. lovitura de berbec produsi in conducta fortatg. 9 9 15. 50. Calculul grafic se poate lege urmlrinri poligonul in zig-zag a1 dreptelor caracteristice I si 11. A0.4. pe cind presiunea in B este repreGntati fn dlagrama (h.457 1.53 b 48. Presiunea in A are aceeasi valoare h. restul este de @el moale.26 1. cul C a1 conductei.5 s.50 1.5. deviazi vina.ti dintrtun singur fir. Este o ipotezi de verificare Pntr-un caz foarte nefavorabil. B0.53 27 31.50 rn de'la castelul de echilibru. f ) .. in m d.o 112. conform tabelei 15-1. Profilul fn lung a1 unei conducte fortate (U.5 C1.7aetc.de apg.50 2. 15-21. Exemplu numeric. este galerie de beton sub presiune. A B. fgri a tine -seama de actiunea regulatorului de presiune care cornand: deflectoarele ce. r ~ a b e l h15-1 IV Tronson I I II III : ' VII I .. Sii se calculeze pen tru uzina hidroelet trici Moroeni.7. 63."-1 20-24 109. H. in rn .ll' 1. de pe riul Ialomita. Urrneazi s i se calculeze suprapresiunea produsi la fnchiderea cornpletii ~i simul tang a acelor injectoarelor celor doui turbine fn timpul T = 3. A? 5 etc.

28 48.o 1.50 582.5530 b 895 936 983 4 040 1 095 1 123 S III IV 16 19 22 25 1 I V VI VII ' 4.5 360 169 268 206 225 505 232 . vi Livi 1.04 2. se calculeazii .1260 0.0274 0.93 63. Conducta fiind alciituitii din tronsoane de diarnetre ~ igrosimi diferite.145.63 1.62 4.63 1.0446 0.7 33 32 4.53 .08 4.62 \ VIII 133 133 27 28 1 140 1 150 IX 4.57 52.26 31.0440 0. .62 4.0485 0.84 1.M igcarea variabild in conducte sub presiune 443 Metoda de calcul aleasii este rnetoda graficii Schnyder-Bergeron. lai I II 63.50112.08 171. 12 14 2.84 1.0642 0.0445 0.22 50. viteza medie de curgere a apei ~i viteza medie de propagare a undei de presiune: Tabela 15.67 109.0565 0. 53 1.0973 0.ll 50.L Tronson Ii di ei "i 1 425 .5 2 282 0.62 : C - - Valorile suprapresiunii vor rezul ta grafic din intersectia caracterist icii suprapresiunii .

6.(punctul I).33 s in loc de 3 3 s. T =3 >: 1. stare de regim permanent: S-au neglijat pierderile de sarcing.81 X 2.cu curba care exprimii legea de inchidere Timpul de reflexie a undei de presiune q. este Se admi te pen tru simplificarea calculului. 3. admitfnd unitatea de timp 5: Pentru constructia drep telor caracteristice. 6. 7 etc. . 2~~ (punctul 2). timpul de inchidert. Se obtin presiunile la vanii fn momentele q. Parabolele reprezentind functia de fnchidere se construiesc prin puncte.16 - 49.ro (punctul 3) ~i oscilatiile de presiune dupi fnchiderea vanei (punctele 4.11 = 3.). 5. Construcfia incepe din punctul 0. se calculeazii coeficien tul unghiular tga = f am -&?am I 050 9.

rm -1.Mi~carea variabild Z conducte sub presiune n 445 S-au mai construit qi punctele auxiliare 0. Pn diagrarna din figura 15-23 este reprezentatii direct variatia lui .23. .5 ~i 1. 15.50A @ Fig.Rezultatul calculului grafic a1 conductei fortate din figura .5.

iar recep torii de la capiitul celiilal t k n t . precum gi inventii din alte domenii (convertizorul aplicabil la automobile.. In conditiile normale de exploa tare. 15. Vibratiile la capiitul initial se produc cu un piston care are o mi~care a1ternat ivii sinusoidali si care const i tuie . o r n a ~ i n ide integrat ecuatiile diferentiale.8.. La Inceputul carierei sale s-a ocupat cu betonul armat. Principiul transmiterii sonice a energiei este urmiitorul: la un capit a1 unui tub plin cu lichid se produc vibratii mecanice.f i r i deflectoare .generatorul sonic"... Constantinescu in 1913. $tiinti conceputi ~i dezvoltati de G. Constantinescu (Hidrotehnica. Constantinescu se ci teazi: Constantinescu G.Hidraulica Se constati c i suprapresiunea maximi Ahmax = 90 rn 'se realizeazi la r. luind diploma in 1904. Gogu Constantinescu * in timpul primului razboi mondial. iar suprapresiunea minimi.fenomene sonice. Ecuatiile de transmi tere a energiei sonice sint foarte asemhitoare cu acelea ale transmiterii energiei electrice sub forma de curenti alternativi ~i 9 9 . dack nu s-ar lua misuri. iar acestea se transmit prin lichid ca unde sonice la capitul celilalt. Considerat tn Anglia ca unul din cei mai mari inventatori ai lumii.Theory of Sonics" ~i a brevetat numeroase inventii.. a urmat $coala Nationali de Poduri gi Sosele din Bucure~ti. Fenomenele de transmitere a undelor de presiune cu viteza sunetului apartin.este un calcul de verificare cu coeficienti de siguranti redugi. poduri etc. 1919 $i ian. F a t i de h. unde a realizat un aparat de tragere instalat pe bordul avioanelor de lupti. Dacii presiunile sint destul de mari.Anglia. dec. produce pagube in instalatiile de transport a fluidelor in conducte. locomotive etc. ~ t i i n t a folosirii undelor sonice pentru transmi terea energiei.) proiectate dupi conceptii proprii... unde pot fi transformate in energie mecanici sau altfel de energie. care a mirit considerabil capacitatea defensivi ~i ofensivi a avioanelor engleze in rizboiul impotriva Germaniei agresoare. Aparatul se bazeazi pe . niscut la Craiova in 1881. aplicatii ale sonicititii. fn 1918 a publicat la Londra tratatul fundamental .sonicitate". la 4 5. unde se dii bibliografia completi). la alte inventii gi perfectionki $i intretine legituri ~tiintificecu prietenii gi admiratorii din tara sa natali. transformarea energiei mecanice fn energie calorici etc.. desi in cazul frecventelor joase (sub 32 per/s) vibratiile nu sint percepute ca sunete. energia care se transmite prin u ~ d e sonice este apreciabilii ~i acest mijloc de transmitere a energiei fn scopuri industriale a fost imaginat si realizat pentru prima oari de ing. 1960.motoarele sonice". suprapresiunea reprezinti un procent de 38. FOLOSI REA UNDELOR DE P RESIUNE . Calculul la suprapresiune . elaborind o teorie original5 $i executind lucriri importante (structurile $i planqeele la clidiri publice.90 m.).SONICITATEA S-a aritat cii undele de presiune care se produc in conducte. prin actiunea regula toarelor de presiune asupra deflectoarelor.receptori". w * George Constantinescu . pfni la 10% la cideri mari. Ah = .6%.20 m. continui s i lucreze gi astazi la virsta de 80 de ani. a plecat in. 9. in general. Aceasti suprapresiune se adaugi la presiunea statici corespunzind nivelului maxim a1 apei la baraj $i la presiunea rezultanti se face calculul de rezistenti a1 conductei. Avind elaborate planurile mai multor inventii. un beton armat de o deosebitg rezistenti. folositii in . suprapresiunea se reduce. in urma perturbirilor m i ~ c i r i ipermanente a lichidului pot lua valori importante si a . acusticii ~i pot fi numite . $i la inchiderea totali a vanei. La science sonique et ses applications (Annales des mines de Roumanie. 1 9 2 w Andonie G. admitind s i se producii in material eforturi apropiate de limi ta de elasticitate. Inginerul G. speciale de limi tarea fenomenului de lovi turii de berbec si miisuri pentru sporirea rezistentei mecanice a conduc telor . Din tre publicatiile care trateazi despre inventiile l ui G. = 233. transformarea energiei electrice fn energie sonici $i reciproc. t (Gogu).

.

Schema sistemului: prizi de a p i . 1 6 ) : rezervorul de la captare (A). conducta fortati (C). sub nivelul planului de apii de la captare. datorit5 variatiilor de sarcini ale turbinelor. presiunea lichidului se transmite dupi legea hidrostaticii I^n toatii canalizatia. galeria (sau conducta) de aductie sub presiune (G). 16-1. aductie. prin inchiderea sau deschiderea partial5 sau total5 a obtu- A Fig. Acest sistem hidraulic se compune din urmiitoarele pirti esentiale (fig. S-a aritat la capitolul XV cum. conduct: fortatl 4 . castelul de echilibru (E). caste1 de echilibru. organul de reglare a debitului de intrare in turbini (obturatorul) (X).1. cfnd obturatorul este inchis.Capi tolul XVI Migcarea oscilatorie a apei fn castelele de echilibru \ a* 16. astfel cii in stare de repaus a1 apei. cu caracter oscilatoriu. NOTATII I n sistemul hidraulic situat in amonte de turbinele hidraulice ale unei uzine hidroenergetice se produc in mod obisnuit mai multe feluri de misciri variabile ale apei. Toate aceste obiecte sint in comunicatie nemijlocitii. DESCRIE REA GENE RALA A FENOMENULUI.

la intrare gi i e ~ i r e . In conducta fortati.in masi" ale lichidului. oscilatii . la mornentul t . Aceste oscilatii in mas5 au7asupraconductei fortate efectul de a transmite in fiecare moment ~resiuneavariabili d a t i de nivelul apei in castelul de echilibru..debitul in regirn permanent a1 turbinelor. atit in castelul de echilibru cit si in galerie. Acesta are deci indoitul rol: .d u p i cum s-a vizut la capitolul XV -se transformi in energie elasticii. ca intr-un tub Pndoit (v. A Notatii. p. Datoriti inertiei. Fie (v. 2.lungimea galeriei . se produc unde de presiune in conducta forfati. d a t i fiind sectiunea mare a lacului. sensul pozitiv in sus. dezvoltind un lucru mecanic prin care energia se transformi in energie de pozitie (acumulare).ordonata nivelului apei in castel. energia cinetici -. .viteza rnedie in galerie la rnomentul t : ..viteza rnedie in galerie la rnomentul initial.suma pierderilor de sarcinii pe lungirnea L a galeriei .de echi-libru n 449 ratorului. Oscilatiile in castelul de echilibru au amplitudine mare (metri). in unde de presiune. . p.presiunile i n punctele (I) qi (2). continuind s i intre in castelul de echilibru. .sectiunea galeriei . sectiunea in castelul de echilibru. pinii ajunge un nivel maxim la care energia cinetici E sistemul galerie-caste1 de echilibru este zero.de a opri transmi terea undelor de presiune in galeria de aductie . in regim variabil. a czror explicatie calitativii este urmitoarea.7. 16-1): Z. apa acumulati in castelul de echilibru peste nivelul hidrostatic se scoboari intr-o miscare in sens invers. apa se ridici in caste1 chiar peste nivelul hidrostatic a1 lacului de la captare. citre priza de a p i si ajunge din nou sub nivelul hidrostatk. in conducta fortatii (la turbine) . z . in regirn permanent . .de a limita arnplitudinea undelor de presiune (lovitura de berbec) in conducta fortati. . Sii presupunem c i prin intreg sistemul curge un debit Q ~i c i la un moment dat obturatorul se inchide brusc. -fn ace1 moment apa are o energie cineticii importanti. I . iar la captare sint niinsemnate. - . n Dupii aceea. -fn acest fel se produc oscilatii in mask. din cauza manevrelor in obturator.. peste care se suprapun undele de presiune de scurti duratii (de ordinul secundelor) ale lovi turii de berbec.cotele geodezice ale axei galeriei in punctele (I) gi (2).idem. . P . Energia cineticii a apei din galerie are hsii posibilitatea s i se transforme in lucru mecanic. de durati mare (sute de secunde). ~i dl elernentul de dista n t i .distanta de la punctul ( I ) ping la o sectiune oar ecare a galeriei rnisuratil pe ax.presiunea in (2) la tirnpul t . . In castelul de echilibru se produc insii.. 6. . cici apa din galerie. care trebuie s i se transforme in alte forme de energii.debitul la rnomentul t . d). originea fiind la nivelul planului de apb a1 rezervorului arnonte. fig. art. . H .diferenta bruti de nivel intre nivelul apei Pn rezervorul A ~i axa conductei forfate in centrul obturatorului.limitate la punctul de racord a1 acesteia cu castelul de echilibru. la care participii atit lichidul din conducti cit ~i materialul din care ea este construiti. . se ridicii in acesta peste nivelul anterior.Migcarea oscilatorie a apei E castefete.

16.. Vom dl stabili douii ecuatii : ecuatia dinamicii si ecuatia de continuitate. ecuatia (16-2) devine: 9 A In miscarea permanent.2.0. 9 + 9 Asadar. STABILIREA ECUATIILOR M I $ C A R I I La stabilirea ecuatiilor misciirii vom face ipoteza cii lichidul este incompresibil. deci el se deplaseazl cb un bloc rigid in galerie.. in miscare variabilii. deci pentru regimul initial (permanent) . deci : ecuatia (16-1) devine: Pierderile de sarcinii h se cornpun din pierderile de-a lungul conductei v2 A V2 suma pierder ilor locale Z< .corespunde sensului contrar.. intre punctele (1)si ( 2 ) . Pentru a obtine ecuatia dinamicii s5 aplicim teorema lui Bernoulli pe axa conductei.conform ecuatiei (6-18) 9 9 9 Deoarece ~i deoarece V nu depinde de 1. deci dV -dt 0. deci . termenul a1 doilea a1 acestei ecuatii este nu]. deci se poate scrie: L-si D 2g 9 2g Semnul corespunde sensului misc6rii de la sectiunea (I) la sectiunea (2) si semnul . cind Q = const. 9 = Qo. ~i variatia de vitezii dV se transmite instantaneu de la o extrernitate la cealaltii.

Asadar. in douii piirti: volumul Qdtcare intrii in conducta fortatii. in cazul misciirii variabile.Qdt. astfel c5 rezultatele calculului in cazul extrem a1 fnchiderii b r u ~ t ediferii prea putin de valorile reale. se obtine . astfel kii debitul trece brusc de la debitul initial Q.Mipcarea oscilatorie a apei S castelele de echilibru n 45 1 Termenul a (energie specific5 inertialii). Desi primele douii ipoteze . derivind in raport cu t A Inlocuind pe . ecuatia de continui tate este: QVdt = a d z $. INTEGRAREA ECUATIILOR DIFERENTIALE ALE MI$CA ~ 1 1 9 Vom face pe rind trei ipoteze cu privire la pierderile de sarcinii.3. Ecuatia de continuitate se stabileste pentru secfiunea (2) exprimlnd cii volumul o V dt care intrii in intervalil de timp dt din galerie in caste1 se Imparte. 16. prin impiirtirea cu a dt: ) Ecuatiile diferentiale (16-4) si (16-7) sfnt fundamentale si integrarea lor depinde de unele conditii suplimeAtare. care este de sute de secunde. In ceea ce priveste variatia debitului. (16-6 9 3 L av . Deoarece Q = 0. in special de legile admise pentru pierderile de sarcinii. acest timp este totuvi foarte scurt in raport cu durata oscilatiei in castel.simpli f ica toare .in ecuatia dt dV (16-4) prin expresia precedenta.nu corespund intocmai fenomenului real. Desi in realitate inchiderea nu se face brusc. la zero. ecuatia (16-7) se poate scrie sub forma: sau.. ci In decurs de citeva sechnde. Ipoteza I -a: h = 0. vom admite inchiderea bruscii a obturatorului. si ' SL dz = cresterea volumului de apii in castel.este datorit acceleratiei si se cheam5 si presiune de inertie 9 ? Ecuatia devine. ele permit a obtine unele rezultate pe care cu greu le-am putea giisi in ipoteza a treia.

16-8).= 0. z = xo ~i V = b.: L - - A sin [++ P ) . 0 A . deci: F 2.St (din ec.Aceastii ecuatie se poate pu'ne sub forma: d2z z .. P.$.. Amplitudinea se obfine prin eliminarea lui P: de unde Ipoteza a 2-a: Pierderile de sarcing Pn regim laminar: Ecuaf iile de miscare devin: 9 . deriviim ecuatia (16-10) 9 deci o oscilatie armonicii cu perioada: Pentru aflarea amplitudinii A si a fazei ? : Pentru t = 0.-cos b p = . dt" 72 in care Solutia acestei ecuat i i este. = A sin (3.

deci solutia este: z==e . . cos 2 ' t + C. ~ e i t r u aflarea constantelor formiim derivata: . adicii: . Riidiicinile r. ' (5+ p). r. stnt numere complexe conjugate.Mi~carea oscilatorie a apei 2rt castelele de echilibru 453 Prin procedee de calcul asemenea cu cele folosite la prima ipotezii se obfine ecuaf ia dinamicii : Introducind notaf iile: ecuafia (16-15) devine: - Ecuatia caracteristicii : are riidicinile folosind 'notatia: Deosebirn cazuri le urmi toare : a) T < 2ro. (16-19) Miscarea este o oscilatie armonicii amortizati.se anuleazii cfnd paranteza este nulii. sin )' = AP-'I2" sin 2 ..t/2zo C.

datori t lui Fr. Aproximarea calculului pierderilor de sarcinii in galeria de aductie . Rezultii: A = - h sin p 9 sin (P .Desi s-a admis pentru pierderea de sarcinii o lege de variatie liniarii in raport 6u viteza. L' > L in care sii se finii seama si de pierdeiile locale dupii legile regimulGi turbulent si fie acea pierdere h reprezen.+) . iar constanta p din conditia t = 0.cii durata unei oicilaf i i complete este aproximativ T caste1 de echilibru cu. T practicii T' nu diferii mult de T si deci n putem apr&ia . (De 'exemplu. ' deci pentru care z este maxim. z = . . pentru un 2 000 m si 0 S1 T = 403 s .tatii prin phrabola v vo v Fig.h. este: rr C Constanta A se obtine din conditia t = 0.sin p sin J. devenind eT 9 "-0 - cind t + OO. . calculul poate f i folosit si in cazul real.Forfe1e.) . Totusi. ah ctg p = ctg I]. cind pierderile n' sint proportionale cu V 2 . L de echilibru. pentru un alt caste1 = 10 000 m si . rezultii cii timpul pentru care se anuleazii . cu L = = = 2 xr 9 = 2x = 20. T 1 070 s.< ' A rr rr deci r'>r si deci T' > T. care este datorit existenfei freciirilor A descreste cind t creste. 0 SZ = 30.Qo 7' ah Rezultatele mai importante ale acestui studiu sint urmiitoarele: . Intr-adeviir. ..' 1 2 ~ 0.19) se observii cii factorul e.destul de aprAape de realitate . 16-2.de frecare au efect ~i asupra perioadei de oscilatie T' = 2 xr' care este mai mare decit perioada T = 2xr a oscilafiilor inipoteza lipsei 1 1 fortelor de frecare.tg +. prin urmiitorul artificiu.= 9= viteza apei in caste1 imediat dupi inchiderea bruscii a obturatorului.454 - H idraulica Dacii notiim-2% .Din ecuafia (16. Asadar am~litudinease amortizeazii datoritii freciirilor. se observii din relatia (16-18) cii . Prasil: Calculiim pierderile de sarcinii considerihd o lungime virtual.

16-3. / /' dV -. In ecuatia diferenfial2 (16-4) se inlocuieste V din ecuafia de cdntinui tate (16-7) in care facem Q = 0 (inchidere brusci).Vo. f i r maximum. Cele trei cazuri (a) (b) (c) sfnt reprezentate in figura 16-3. in domeniul restrins consi dera t . Diagramele oscllatiilor apei in tr-un caste1 de echilibru: a) oscilatia armonicii amort iza t5.A * v = -SZ.dz 0 9 dt / @ 'I . Avem deci : . insii echivalentii cu legea pitraticii.. r are o valoare negativi z in castelul de echilibru eite: = . c) oscilatie puternic frtnatii dt2 .. z are o variatie aperiodicii.h. La timpul t = 0. cu un singur maximum.SZ d2 dt c0 . pentru care viteza Ipoteza a 3-a: Fort ele de frecare se consider2 Sn regim turbulent. z este ~i fn acest caz o functie aperiodic5 asirnptotica.Mipcarea oscilatorie a apei tn castelele de echilibru In figura 16-2 ducem o dreaptii care sii compenseze suprafata cuprinsi intre curbii si axa absciselor in domeniul 0 . 6) oscilatie aperiodic5 . Avem in punctul de intflnire I a1 chrbei cu dreapTa: A care permi te aflarea coeficientului de frecare K' corespunzind unei legi liniare in raport cu V . oscilafia este frinat2 puternic. conform legi i pii tra t ice k V 2 . Fig.

Ecuatia (16-26) se poate scrie: Q Pentru t = 0. introducind notafiile: rezuIt5 ecuafia sub forma final5: Solufia general5 a acestei ecuatii este: A Intr-adevir.z2-/- r n * 2 n2z=0. deci . derivind aceastii ecuatie in raport cu t se obtine: % . . sau 2 2n2 m r n =z+ . adicii se verificii ecuafia (16-25). si 9 Z = - .456 Hidrautica Sau. z = SZ .

Astfel: Zm = Zi Az + .. destul de frecvente.v. deversoare pentru limitarea amplitudinii maxirne etc. care este de fapt fictivi.in valoare a d s o ~ ~-i ale elont gat iilor. pentru un timp t < 0. 4-1. unde elongatiile sint rnaxirne si minirne.+2 9 AV. PI introducem in ecuafia (16-31) cu sernn schirnbat ~i gisirn pe 2. 2. + 1) . Elongafia minimi z. Aceasti condif ie duce la relafia (16-31) intre doui elongatii sucdesive: (- mz.. este cu deosebire utilk pentru cazurile. . 9 2 Qi +Qi+1 Qm - 2 . dupi ce ecuaf iile diferentiale ale miscirii sint transforrnate in ecuatii cu diferenfe finite. -/ + 1) .ca diafragrne. 9 3% ' 16. Calculul aproximativ al oscilatiilor cu metoda diferentelor finite 9 a) Metoda Pressel. cind sectiunea castelului de echilibru variazi cu inilfimea sau cind sint previzute diferite organe de influentare a rni~cirii. si asa rnai departe obtinem succesiv valorile descrescitoare . tot pentru t=O: Din (16-28) si (16-29) se deduce constanta: T Vitezele in castelul de echilibru sfnt nule pentru punctele z..In (-mz.zi.=v.. Dupi ce am gisit pe z.4.I n (. respectiv Az.Mi~carea oscilatorie a apei 2 castelele de echilibru n 457 Din ecuatia (16-25) deducem.mz. se obfine in (16-29) egalind mernbrul I cu 111. Metoda de calcul prin aproxirnafii succesive. = (-mz.+ 1) = I) = mh. Ecuafiile (16-4) si (16-7) pot f i inlocuite cu urrnitoarele: T Mirirnile notate cu indicele m sint rnirimi rnedii in intervalul At.

Q. dupi cumcalculul se face la inchiderea sau la deschiderea turbinei. V. + - 7 A 2 9 - a galeriei de aductie o . b) Observatii asupra legii de variatie a debitului Q al turbinei. . intre douii sectiuni orizon. Q. Se determini in prealabil constanta pier-derilor de sarcinii Y.este sectiunea medie. ea este de obicei constanti pe lungimi mari. luindu-se mai mare in zonele de viteze mari ale apei in caste1 (pe la nivelul static) si mai mic Pn zonele de z maxim ~i z minim sau in zona lamei deversante. de exemplu formula Manning. Calculul se repets in orice caz pentru a obtine valorile medii din interval. iar I? raza hidraulici. necesare calculelor conform ecuati ilor (16-32) si (16-33). folosind o formuli pract ic5. se reface calculul cu alt Azi.=Z(Vm-Vi) Vi K V ~zm din ecuatia (16-32) 2 2 --s s m2 (16-33) tia m /s m/s m3/s rn3/s rn m rn m2 rn/s 9 rn m Se i n t r l in tabeli cu valoarea Qi = Q. totul e depinztnd de conditiile locale. Astfel: L fiind lungimea virtual2 (pentru a considera si pierderile locale).Qi + Qi + 1 In iceea ce priveste sectiunea de scurgere tale succesive: Q. Desi nivelurile extreme ale apei care oscileazii in caste1 nu diferl mult in c a z h unor manevre bruste fafii de cazurile reale.. pentru calcule mai exacte precum si pentru calcuiele de stabilitate este nevoie a tine seama de legea de variafie a 9 ..Debitul turbinei Q.. Dad5 diferenta z. Coeficientul n se va lua pentru pereti de beton lucrati Pngrijit: la deschidere la inchidere in medie ~ s t evident cii se pot lua pentru n valori diferite de cele 'indicate. cind castelul este previzut cu deversor. z. nu este de neglijat. va rezulta din curba de variatie a debitului care trebuie s i fie d a t i : Q = f(t) sau Q = F(H 2)..z. d a t i si se ia Azi aproximativ. Intervalul At poate f i variat. Calculul se conduce dupg ordinea indicatii in capul de tabell de mai jos.f . orizontali. Calculul pleacii de la alegerea intervalelor de timp At care se iau de la 1 s (la castelele mici) ping la 20 s (la castelele foarte mari).. - - t At Qi AZ ai a= .Qi+ Oi.. a castelului. P --- 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 I -Qm = Zi Z.= -Qi+Qi+I -zif 7 - zi + 1 din ecua.. avind insl grijii de a da lui n-valori diferite. Se face tot calculul in ordinea coloanelor ~i se ajunge la 2.1 2 Vm AV. Q.

Totusi. Hydraulique . D E C ~in acest caz . care deviazi debitul de la turbini f i r i a-1 reduce brusc. F. deci debitul in orice moment este legat de presiune. astfel ca puterea N s i fie constanti: A Q(H + z) = N = const. Aceasti lege depinde de modul de reglaj a1 turbinelor.mat. Jager. deoarece o expunere completi a lor ar iesi din cadrul lucririi de fafil. Vogt2 introduce patru valori relative u adimensionale si obf ine o ecuafie asemini toare cu (16-30). Fniltarea maximi: technique. inchiderea apei. timpul de inchidere si a1 acestor organe de reglaj a1 presiunii este scurt (16-20 s) fati de perioaha oscilafiei fn castelul de echilibru (citeva sute de secunde). astfel c i introducerea in calcul a timpului real de inchidere nu influenfeazi mull calculele ficute la inchidere sau deschidere brusci. 1926. .debi tul . ALTE METODE PENT RU CALCULUL OSCILATIILO R IN CASTELUL DE ECHILIBRU Pentru rezolvarea problemei oscilaf iilor in castelele de echili bru de forme rnai complicate.care este cel rnai obi~nui in exploatare .se face auto. pentru a evi ta lovi turile de berbec prea puternice in conducta forfati se recurge la deflectoare (la turbinele Pelton) sau vane de descircare (la turbinele Francis). a) ~ ~ l c u l cul valori relative. Stuttgart. t urrneazi o lege hiperbolici in funcfie de z. Calame si aden en^ introduc sase valori relative adimensionale si din studiul ecuafiei integrate deduc inele valori caracteristice care interiseazi indeosebi. 1949 gi 1954. Berechnung und Konstruktion des Wasserschlosses. 0 prezentare mai ampli a acestor metode se ail2 in tratatul Ch. Le menfionim numai. Vogt. F. As t fel : .5. Ast fel. in afari de aceea a diferenfelor finite.La inchiderea totali brusci. Calame ef Gaden. Paris et Lausanne.In cazul reglajului la putere constanti. Theorie des charnbres d'equilibre.4 nu mai poate f i aplicati.Dupi cum s-a aritat la capitolul XV. 16. notind : se giise~te: -. 1923.Migcarea oscilatorie a apei 2 castelele de echilibru n 459 debi t u l u i turbinelor. de aceea s-au elaborat numeroase alte metode. metoda analiticii ariitati la paragraful 16.-.

Primul Hidraulica 9. 11. pot f i rezolvate prin cohskucfii grafice. in care h = KV2.. dedesubtul semiaxei OV pentru sensul de mi~carea1 apei in galerie. Paralel cu .. Dreapta A V = . . in loc de a f i rezolvate prin calcul tabelar. si deasupra semiaxei . ordonatele ei se pot lua in sus cind V > 0 (adici spre castel) in jos cind V < 0 (spre captare). corespunzfnd diverselor vi teze V: Aceasta este o dreapti care se traseazi cu originea in 0 si avind aceleasi abscise OV. Pentru claritatea figurii se preferii ca aceasti curbii (IV) s i fie construiti in afari de abscisa r ii . b) Metode grafice. Dintre numeroaseli metode grafice vbm prezenta mai detaliat metoda publicati de A. IV. Se traseazii mai multe curbe.. in abscisii. cu avantajul c i acestea sint mai intuitive si permit o mai usoari descoperire a unor eventuale erori. cind se iau pentru parametrul h diferite valori. iar z in ordonati. in care se ia At = const. Diagrama pierderilor de sarcini h = f KV2. dupi mirimea castelului. la nivelul hidrostatic a1 apei in rezervorul de la captare. luind ca origine un punct 0.20 s. de la captare spre castel. 111. luind ca unitate de timp At = = 2. reprezinti suma pierderilor prin freciri hidraulice.At z. Ecuafiile cu diferenfe finite (16-32) si (16-33). A patra curbii reprezintii volumul acurnulat in castelul de echilibru.- + 9 L aceasti dreaptii urmeazi a se duce apoi toate dreptele care sint reprezentate de ecuatia (16-37). dupi primul maximum: - La deschidere bruscii de la Q = 0 la Q = Qo: .0 V pentru sensul contrar. Se construiesc astfel : I . Pe axa absciselor se ia viteza V pozitivi spre stinga si timpul t la dreapta. 0 a l t i curbii reprezintii volumul AT intrat in caste1 in timpul At. Ecuafiile cu diferenfe finite ale oscilafiilor in castelul de echilibru se scriu sub forma urmitoare: 9 9 / bv=-L (z + h) At. .+ 2 460 . iar pe axa ordonatelor se iau inilf imile z. Schoklitsch in 1923 si usor imbunit i f i t i ulterior. minimum. cu cre~terilede volum AT.

In ace1 punct. curba reprezentativi este o hiperboli. avind abscisa V = Vo (viteza initial. se va trasa. mai trebuie trasati curba care d i pe Q. cazul incercirilor in laborator. daci variazi presiunea. plecind de la abscisa OV (stinga). de sectiune s: Q At = ps -/1 At. deci bilantul volumelor (conditia de continuitate) este: ? 1 si ordonatele curbei 1 1 sint egale cu cre~terileAT de pe curba IV. la oarecare distanti. debitul turbinei E . Constructia. q randaansamblului conducts-turbini. aceasti relafie. Este 7preferabi1. dreapia Q At = Q. In acest caz : A QAt In mentul In a unui A A 7yq ( H + z ) At. aceasti ecuatie este aceea orificiu deschis. situat pe curba I .pentru a nu complica epura . At . regulatorul turbinei influenfeazii deschiderea paletelor statorului. curbei Q At = f(z) se face (fig. 16-4) lulnd abscisele Q At pe orizontali si originea intr-un punct oarecare 0' la nivelul hidrostatic a1 captirii.ca aceasti curb2 auxiliari sii fie f i c u t i separat. de regim constant). pe modele. In sfirsit. H ciderea bruti. ~ s i d a r . cum se va vedea mai departe. Din curba V se obtine cantitatea Q. Aceasti curb2 (V) depinde de regimul de functionare a turbin nelor. la un debit constant Q. $i ecuafia de continuitate se exprimi: 9 + - Exploatarea uzinelor hidroelectrice se face. Q scade brusc. Daci incircarea nu este totali ci partiali.. In acest scop. Astfel.functie de z. daci se produce inchiderea brusci a apei. ordonatele curbei Q At vor f i transpuse deasupra curbei II I pentru a fabe operaf ia corespunzitoare ecuaf iei (16-38). de la Q. Rezolvarea graficii a sistemului de ecuatii se face in modul urmitor: Pleciim de la punctul 0. Ducem dreapta 0-1 paraleli cu dreapta II.Migcarea oscilatorie a apei in castelele de echilibru 46 1 OV = V i luind o origine arbitrari (sau la cota z maxim).aceasti curbi reprezinti: 7 = 0 sau sub nivelul f n s i pe aceeasi curbi se poa te ci t i cresterea Az care corespunde unei diferenfe As: 9 V. as'tfel ca puterea sa r i m l n i constanti.. Dat fiind c i vitezele V sint dependente de z prin ecuatiile de miscare. la Q = 0. At const. pierderea de sarcini h = h. adeseori astfel ca s i se ment i n i o putere constanti. - (16-40) iar curba reprezentat i v i este o paraboli. N este puterea turbinei.

in curba V. se obfin prin acelasi procedeu. iar punctul I' este unul din punctele curbei V I I : = z (t). iar acest segment este scizut din segmentul o V . dupi Schoklitsch duce orizontala a. (Vl) care reprezinti relaf ia: Az z =2 (V). rezultind volumul AT. Acestuia ii corespunde pe verticali Az.. 16-5 (plansa)].. hu curba I. = . in intervalul At.462 9 Hidraulica de la inceputul miscirii si aceasta se scade din volumul o V o At. 7 9 .precum si segmentul Q At. Punctul I este un punct pe curba 0-1-2. punctul a. .-. Orizontala se preiungeste p i n i in 1' la intersecfia cu prima ordonati care marcheazii timpul A t .. ~ r e a ~ 0-1 este una din dreptele reprezentate prin ecuafia (16-37) si ta anume aceea care trece prin punctul h = ho. volumul din castelul de echilibru si se trece pe abscisi in curba I V . Aceeasi verticali intersecteazii d r b a I . Se ? ---.-.--_ ---- Fig. are forma unei spirale pentru castelele de secfiune constanti sau aproape constanti [v.. Diferenfa de nivel Az.-1 pinii la intersecfia cu dreapta 0-1. fig. si ducind orizontala a. Pe orizontala dusi prin 1. V: si din ace1 punct ducem o paraleli Lu curba II. Punctele 2. . Observim c5 curba 0-1-2etc. curba V d e t k m i n i segmentul Q At... Astfel. At. unde h = h. -2 -2' se obfin punctele 2 pe curba ~j ~i 2' pe curba VII. adici tocmai diagrama c i u t a t i . = a.. cu care a crescit. fiind pe curba I . 3 etc. 16-4.. Calculul grafic a1 castelului de echilibru. care corespunde acesiei cresteri de volum este segmentul aoal.a. Se obf ine volumu1 AT. din punctul I Iiisim o verticali pin2 la intersectia in c.

.

Energia potentiali este Goho. Ecuatia bilantului de energie este deci : Fig.Calculul oscilatiilor in castelul de echilibru. In s f t r ~ i tfrecirile hidraulice-spre a f i Pnvinse . c) Metoda bilantului energetic (fig. un lucru mecanic evaluat la 0..ho ping la nivelul zmaX)este egali cu lucrul mecanic necesitat de forta G pentru aceasti dep 1asare. Atit G clt ~i q slnt functii de z.. cu viteza V.y o ~ v : 2g -L Lucrul mecanic necesitat pentru urcarea apei in caste1 este: o Go?. dupi forma castelului. Exprimam c i energia cinetica ~i potentiall a fortei G (greutatea apei intrati in castel de la nivelul initial z = . Exprimind pe G ~i q in functie de z.cici apa care s-a ridicat in caste1 provine de la captare.. deci E o = . cum ar trebui. care se pot calcula q o r . Printre metodele grafice interesante citim si nletoda l u i Calame ~i Gaden. ceea ce desigur este t o t u ~ iimportant ~i se obtine cu o chel tuiali redusi de munci. unde nivelul -' apei este cu ho metri mai sus declt nivelul initial in I castel. f i r i a o putG prezenta din lipsi de spatiu.Miqcarea oscilatorie a apei in 'castelele de echilibru 463 Mai trebuie observat c i z ~i V care se obtin prin aceasti constructie sfnt cele de fnceput de interval ~i nu valorile medii din interval. . fn mi~carela momentul initial. fn castel. I in care q este nivelul centrului de greutate fat5 de nivelul initial. Energia cinet ici este aceea corespunzi toare masei apei continute h galerie. 16-6).. aceasti ecuatie este de gradul doi fn zmdx~i solutia este Dupi cum se poate vedea din cele de rnai sus.. ci numai valorile nivelelor maxime ~i minime.necesitii .65 G h.. se obtine o ecuatie in zmaX. metoda bilantului energetic in care M este masa apei din galerie = Y w g L. prin aceasti metodl nu se g i s e ~ t e diagrama completi a mivcirii. Alte perfectioniri au mai fost aduse metodei. Pentru a spori precizia metodei expuse trebuie admise intervale At mai scurte ~i numeroase. 16-6.. In cazul castelului cilindric.

d u p i cum se ?tie. c' si fig.4 64 Hidraulica 16.. Cele doui ecuatii ale m i ~ c i r i i vor f i deci: . Acest'caz a fost tratat in aminunt in paragrafele precedente. fie castele prevazute cu . iar in figura 16-7. Un caste1 cu sectiune crescindi spre partea superioari. Moroieni pe Ialomita ?.camere de expansiune multiple". De asemenea. In schimb. Un exemplu interesant este castelul de echilibru a1 uzinei hidroelectrice V. c . 16-7. Lenin-Bicaz pe Bistrita. a ) . Pentru rezolvarea problemelor hidraulice ale acestui tip de castel [fig. galerii si conducte. existi si sisteme hidraulice diferite. apar presiuni dinamice-de obicei moderate . a) Tipuri de castele de echilibru i) Caste1 cilindric de sectiune constanta'. unde galeria de aductie stribate In continuare castelul pe la baza lui. APLICAREA METODELOR DE CALCUL CELE MA1 POTRlVlTE LA DlFERlTE TlPURl $I SISTEME DE CASTELE DE ECHlLlBRU Din punct de vedere hidraulic se deosebesc mai multe tipuri de castele de echilibru. 3) Castel cilindric cu strangulare E zona de legGturn" cu galeria de aduciie. e). sisteme derivind din schemele generale de amenajare energetic2 a unor bazine. Cite un astfel de castel de echilibru cu douci camere este instalat la uzinele V. de iorma unei cupe de $ampanie. metoda bilantului energetic. 16-7.6. in figura 16-7. Putul de legitura dintre camere poate f i de diametru minim (doar ceva mai mare ca diametrul aductiei). Strangularea creeazi o rezistenti hidraulici importa_nti pentru ca miscarea apei s i fie frin a t i . c' printr-o diafragmi previzuti cu orificii. este proportionali cu pitratul vitezei care trece prin orificii. se fac fie castele cu o sectiune crescitoare in mod continuu in sus (fig. La aceste tipuri de castele se pot aplica cu succes metodele de rezolvare pe cale grafici sau algebrici a ecuatiilor de miscare cu diferenfe finite. 16-5 (plansa)] se introduce in ecuatia echilibrului dinamic rezistenta suplimentari a diafragmei. I. 2) Caste1 cu sec/iune variabila'. are castelul de echilibru al uzinei hidroelectrice Sadu-V. 16-7. Un astfel de caste1 are uzina hidroelectrici D o b r e ~ t i . in special la partea superioari ~i inferioari (fig.. legitura hidraulici inlre camera castelului si galerie neficindu-se decit prin sase orificii de dimensiuni stabilite prin incerciri in laborator. concepute in vederea atenuirii ampli tudinilor oscilatiilor maxime +i a amortizirii lor in timp. b). iar pentru nivelurile extreme.in galeria de aductie. strangularea se face printr-o portiune scurti de tub. formate din mai multe castele. care. micsorind energia de oscilatie. Pentru a reduce amplitudinea maximi gi minimi si a spori stabilitatea de functionare. n Astfel. dar el primeste doui galerii de aductie de la doui captiri diferite (fig: 16-7. Sadului-Bumbe~ti. folosindu-se metoda diferentelor finite (pe cale algebrici sau grafici). Sibiu. a ciror functionare se influenteazi reciproc.a. precum ~i pentru realizarea unor forme mai economice.

exprimate prin: 4) Castelul difereniial este un caste1 cu strangulare previzut in plus cu un tub interior ingust R. 16-7. . valorile medii din intervalul At. avind orificii suficient de mici pentru ca ridicarea apei in caste1 s i se producii repede spre a ajunge la partea superioarii unde s i deverseze peste marginea tubului interior in camera exterioari R. pentru a realiza un caste1 de echil ibru economic.pentru m i ~ a r e ainversi. La deschiderea rapids a turbinelor trebuie ins2 ca apa sii poati'veni cPt mai repede din camera R.cind apa i n t r i din galerie in castelul de echilibru yi semnul . Diferite tipuri de castele de echilibru fhj in detaliile constructive ale unor astfel de orificii care permit trecerea apei mai mult fntr-un sens decit in sensul contrar. se consider.. f si g).. Pentru o rezolvare cit mai exacta.Mi~carea oscilatorie a apei i castelele de echilibru n 465 Coeficientului diafragmei Kd i se atribuie semnul $. camerarezervor 14 se face in zona superioarii previzindu-se eventual ~i o a l t i camerii in zona inferioar6 (fig. in care scop orificiile trebuie sii fie larg deschise. De cele mai multe ori. 16-7. daci iniltimea lui este mare.. Nu intrim (e If) Fig.

in ecuatia de echilibru dinarnic (16-32) se ia z = z.4 . (16-47) b) Sisteme de castele de echilibru. 16-8. iar ecuafia de continuitate se scrie: Q.Tn acest caz. este debitul ce trece prin orificiile de secfiune o. Ecuafiile Fig. cu o l a m i = Ah iar Q. adicj nivelul apei din tubul interior.. D i m citeva exemple de sisterne realizate pfni in prezent. Sisteme de castele de echilibru . Acest sistem se foloseste cind este nevoie a se completa o instalatie existenti (fig. 1 ) Castele de echilibru in serie pe aceea~iaducjie. a). 16-8. QI = 41 ~0 1/2g )z2 . este debitul care deverseazi peste rnuchia de litime 6.

d se scriu trei ecuatii dinamice si doui ecuatii de continuitate. wlVl + 0 2 V . Ecuatii analoge cu (16-48). se scrie pentru fiecare castel o ecuatie dinamici.H. 16 februarie" pe RTul Arges.la centralele subterane .in furci" din figura 16-8. = wV (bifurcatie) .Migcarea oscilatorie a apei E castelele de echilibru n 467 miscirii se scriu in acest caz: pentru fiecare caste1 cite o ecuatie de continuitate ~i cite o ecuatie de echilibru dinamic. Daca ins6 galeria de fugi nu este sub presiune interioari.). In cazul sisternului . la Cetituia).variatiile bruste ale debitului evacuat de turbine pot produce lovituri de berbec importante in galeria aval si de aceea se intercaleazi si un caste1 de echilibru dup5 turbing. cu doui galerii de aductie venind'de la captgrile riurilor Ialomita si Bratei. 2) Uzinci hidroelectricci cu u n caste1 de echilibru i n amonte si altul i n aval (fig.. In cazul cind galeria de f u g i este sub presiune .E. in care se ia ca variabilii auxiliari presiunea de la punctul de unire a galeriilor d a c i se ~leglijeaziipierderile prin frecari: < wV = R dt + Q (caste1 de ech. Pentru castelul amonte I : iar pentru castelul aval I I : Metoda cea mai potriviti acestui caz este calculul cu diferente finite. 6 ) . iar pentru intreg sistemul o ecuatie de continuitate de tipul: Un exernplu de acest fel il avem in castelul de echilibru a1 uzinei Dobresti.U. 16-8.i cu galerii de aduclie respective legate la u n castel de echilibru unic.. castelul de echilibru din aval poate f i evitat printr-o racordare hidro-dinamici a galeriei cu bazinul de linistire din aval de turbine (CazuI . 3) I n cazitl sistemului din figura 16-8. (16-49) se pot stabili ~i i n acest caz. c cu mai rnulte capt&i la aceeayi cotd .

8. Lenin. Jager. (A se vedea in special lucririle lui Frank u. astfel c i in anurnite conditii acest sistern oscilator poate deveni nestabil. Pentru diferite t i ~ u r ide sisteme de castele de echilibru s-au stabilit formule speciale. y y (H z) Q. pentru ca N s i rirnini constant. I. oscilatiile putfndu-se arnplifica. 1938. de la cota i 0 In sus. partiall. Thoma. f l r l considerarea diafragmelor. Berlin. Schiiller* si Ch.~i se 'adrnite ca n s i fie cuprins un & RTI. La n = 0. ins2 in exemplul de fall vom considera numai ipoteza urmltoare: Inchiderea bruscl a turbinelor la debitul Q maximum de 178 ma{s. Schwingungen in den Zuleitungen und Ableitungskanalen von Wasserkraftanlagen. asadar oscilatiilor lui z le corespund oscilatii ale lui Q. in aceeasi fazi. diametrul este de 23 m $i sectiunea R. care a demonstrat (1910) c i pentru ca sisternul s i fie stabil trebuie ca sectiunea castelului de echilibru sirnplu s i d e p i ~ e a s c i anuo mi t i valoare rninimi: KV:.011.011 pentru inchidere totall ~i n = 0. Forma este cilindricl. . Bistrita la Bicaz.7. formatl din $ase orificii.) h fiind pierderile de sarcini = 16. De$i netencuitl. Coeficientul de rugozitate al galeriei n = 0. de h = 7.8.011 corespunde o pierdere de sarcinl totall. = 855 m2. pentru urmltoarele date $i ipoteze: Galeria de aduciie L = 4 649 m. deci h. Cota nivelului maxim a1 apei la baraj s-a luat drept cota f 0 $i de laaceastlcotlincepe sectiunea llrgitl. Castelul este prevlzut cu o diafragmi de strangulare la nivelul galeriei de aductie. Dar si oscilatiile lui Q provoaci alte oscilatii ale lui z.468 Hidraulica Daci centrala hidroelectrici este previzuti cu reglaj automat la putere constanti. pe intreaga galerie de aductie. suprafata betonului turnat In cofraje metalice este foarte netedl. S l se calculeze oscilatiile apei in castelul de echilibru a1 uzinei hidroelectrice V.5 si 1. Forma ~i sec#iunile castelului. conform normelor. w = 38. R.015 pentru deschiderea turbinelor. la debitul instalat de 178 m3{s...75 m. Primul care s-a ocupat cu aceasti problemi a fost D. intre 1. variabilele z ~i Q sint legate prin ecuatia de reglaj N = const. . Se defin e ~ t e coeficient de siguranti: n = -! .3 m2. = 530 mZ. de la priza de a p l ping la castel. 0 = 7 m. tn partea superioarl a castelului de echilibru. pe R. care d'au sectiunea Q T h . De la nivelul galeriei de aductie pPnl la cota conventionall f 0. = . EXEMPLU NUMERIC Calculul oscilatiilor apei intr-un castel de echilibru.75m. - + La o crestere a lui z trebuie s i corespundi o scidere a lui Q. astfel c l s-au admis pentru coeficientul de rugozitate n (Pavlovski-Manning) urmltoarele valori: n = 0. Ipotete de calcul. Schliller. * Frank u. Calculul s-a flcut in numeroase $i variate ipoteze.

ar da: Pentru sectiunea 52. = 0. = 530 m2 1 . pe verticali in jos.359 V2.Curba V. = 0.469 - -i XD2 = 178 : 38.75 i n epura din figura 16-5 s-au luat scirile: pentru V.75. Din ho = 7. deci curba I se va construi prin puncte. wAt = 38. Luim punctul z = . Volumele negative sint reprezentate sub cota . a 000 ..81 X 38. semiperioada I pozitivi este de 310 s . + + aceasti elongafie pozitivfi este urmatl dupi 280 secunde de: z. .OO m elongatie negativi.Curba \/I $i curba 1/11 au ordonatele Ia scara lungirnilor. L S-a ales ca unitate de timp At = 205.4.3 = 4. = 7.0422 unititi de vitezi. Durata unei oscilatii complete..65 X 530 = 4 110 m3.15. reprezentind tot volume. reprezentata pe cpura prin segmente de 4 mm. Aceea~iscari s-a luat pentru lungimile $i iniltimile constructiei.Determinarea dreptei III : AT = ( o b t ) V. Coeficientul unghiular .81 cm.65 h (m) 0. bucla lui z negativ) I . g 9 81 Deci scara timpului I cm = 50 s. reprezentat prin 3.37 cm.0844 cm.65 = 3 560 m3. Pentru V = Vo = 4.Migcarea oscilatorie a apei Zn castelele d e echilibru Calcule pregdtitoare.5 m/s. = 4 110 855 X 15 = 16 910 ma. 3 560 Azderen = . in ipoteza c l nu se tine seami de freciri.10. se reprezinti la aceeagi scari 1 cm = 5 000 m3. Pentru L 4649 z = l m. care se reprezinti in epuri prin 0. 7 = = 766 X 4. . $i obfinem abscisa AV de 0.At.65 m/s. (h = W 2 ) . in abscisi 1 cm desen ordonata h (pierderi de sarcini) scara Iungimilor 1/250.3 2 Dupi epuri.0422 X 2 cm = 0.647 -.359 1. Aceasta reprezinti cresterile de volum .At = L. in . Rezul t i : V(m/s) 1 2 3 4 4.74 7. luind ca origine nivelul de la cota .3 - 508 2 - 254 s (semiperioada.75.r in iuncfie de viteza V.65 m/s.20 = 0.75 = K. z.&.3 X 20 = 766.712 cm.= 1 cm in epur5.i in semiperioada 11 (negativi) este de 260 s.65 m. calculate cu formula h = 0. spre stinga.323 s (semiperioada.TI = 2 4 649 X 530 9. bucla lui z pozitiv) 9. Volumul q acumulat Ia cota i 0 este T.433 3.7.359..7.230 5.Determinarea dreptei II : AV = . Rezultate: zlmas = 16. . . . un volum la cota 15 m este T.844 cm. coeficientul unghiular este 0. Alegem scara volumelor 5 000 m3 .Curba I V reprezinti volumele acumulate in castel.652 rezulti: K = 0. = Q0 : . reprezentat prin 0. = .Determinarea curbei I .81 X 38.0422. dupi epuri Formula de calcul.Ta = 2 Y 649 855 .

se numesc ajutaje... 0 . el va f i tratat in capitolul scurgerilor. Se numeste orificiu o deschiziiturii tiiiatii in peretele sau in fundul unui recipient. 17-1). printr-o sectiune de scurgere relativ micii. cind se adaugii in jurul orificiului o bucatii scurtii de tub. pe cind orificiul poate exista si la recipientele pentru gaze (fig.lichidU. Dacii ins5 o parte din contur nu este udatii de lichid. exFig. conturul orificiului fiind in intregime sub lichid. care antreneazii variafii mari ale vitezelor. a unui fluid dintr-un recipient intr-un spatiu ocupat in genere de alt fluid. De altfel. ~i dupii trecerea in mediul aval. La acestea se anexeazii studiul scurgeri lor prin orificii. Se deosebesc douii clase generale de secfiuni de scurgere: orificiile si deversoarele. Aceste misciiri se caracterizeazii prin variafii mari ale secfiunilor de curgere in lungul curentului. Orificiu Pentru studiul lor stiintific. care dirijeazii vina sau ii modificii unele proprietiiti. avem de-a face cu un deversor. Studiul se face intr-o zonii restrinsii in jurul sectiunii de trecere si rolul forfelor de frecare in acest fel de misciiri fiind mic. Desi studiul vinelor fluide de-a lungul traiectoriilor lor poate forma confinutul unui capitol special. in hidraulicii. sint destul de reduse si deci.Orificii si deversoare(scheme la definitie) perienfele trebuie s5 indeplineascii . o datii cu misciirile efluente din care nasc asemenea vine. studiul teoretic se poate face cu ajutorul teoriei misciirilor potenfiale ale fluidelor perfecte. Curentul la trecerea prin sect iunea de scurgere ia forma unei vine fluide care se menfine. aplicafiile tehnice ale vinelor fluide.17-1. ele nu necesitii un capitol separat.Capitclul XVII M i ~ c i r i efluente (scurgeri) permanente i n acest capitol se studiazii misciirile permanente ale fluidelor care se produc in cazul trecerii. Asemenea tuburi.-. si din acest punct de vedere. in contact cu atmosfera. ale presiunilor si ale nivelului.legatii de nofiunea de . in cazul cind miscarea are o suprafafii de scurgere liberii. in general foarte scurte. cu oarecare variafii de formii. Se vede cii nofiunea de deversor este . Orificiile si deversoarele sint foarte variate si aplicatiile lor tehnice sint numeroase. pe o distant5 scurtii.

Q = cp. 17-2). cici o tabli prea laminat5 prezinti neregularit5ti ~i se deterioreaza lesne. apa iese sub forma unei vine departate de tiieturi (fig. orificiului. Debitul se calculeazi astiel : Q = VQ.micU. (6') 161 Fig. (17.1) . nu s-aconsiderat efectul viscozit5tiisi a1 tensiunii superficiale. ci o tnuchie ascutitG la fata amonte. Orificii mici in perefi subfiri S i studiem orificiile tiiate in pereti subtiri. 17-2. sarcina h fiind iniltimea oglinzii lichjdului deasupra centrului . In acest caz. Se presupun lichide cu viscozitate constant5 si incompresibile. ci se prelinge pe tiieturd. de o sectiune mai micd decit a orificiului (vina contractati).anumite conditii. iar vina iese mai groas5 (mai putin contractati). daci iniltimea a a sectiunii sale este cel mult h/10. Daci lichidul este prea viscos sau nivelul s i u prea scizut. vitezele in diferitele puncte ale sectiunii se pot considera egale. cercetirile in aceasti directie fiind abia incepute.. I . miscarea se poate considera ca plecind din repaus si. in unglii drept. Orificii Pn pereti subfiri Q = ~ ~ 1 / 2 g h . vina nu se mai dezlipeste de la muchia amonte. Orificiul se numeste . iar viteza medie in sectiunea contractati poate fi calculati cu iormula lui V = cpVl/2gk. Important este s i se realizeze nu un perete prea subtire (acesta posts avea ling5 orificiu citiva centimetri). precum vom limuri numaidecit.cpvQ1/2gh. Teoretic: Daci se neglijeazi viteza .de intrare a apei in recipient. = Vcp.-adici tiiate astfel ca muchia conturului s5 fie ascutiti ca muchia unui brici. cit si recipientul trebuie s2 fie perfect definite si realizate cu precizie. prin alimentare dinamonte. In cele ce urmeaza vom expune in paralel experientele si teoria corespunzatoare diferitelor tipuri de orificii si deversoare. cit mai apropiate derealitate. se vor face folosindu-se instrumente de mare precizie. suprafafa lichidului din recipient trebuie s2 fie cit-mai mare ~i previzuti cu organe de reglare precis5 _a nivelului. conform teoremei lui Thomson. Mi~careatrebuind s5 fie permanent& nivelul lichidului in recipient (sau presiunea gazului) vor f i menfinute cit mai constante. In acest caz. 17.2. miscarea este nerotational~. masuriirile. ORIFICII 17. de asemenea.foarte mic5 .2. iar explicatia matematici a fenomenului se bazeazi pe anumite ipoteze. In general. Experimental: Atit tipul de deversor sau de oriiiciu. In practica ins& se taie dou5 mucliii perfecte.

pentru a ajunge in D.cp. Detdrminarea experimental2 sau teoretici a lui p rezolvg problema.472 Hidraulica in care cp. Schernii pentru explicarea contractiei vinei. .99. 17-4). 17-3). este un coeficient de corectie a vitezei teoretice.59 si 0. produs a1 celor doi coeficienti cp. la orificiul lateral unde viteza este cp. Analiza fenomenelor de contractie Presupunem un orificiu circular mic. adici raportul dintre R sectiunea contractati (a vinei) si sectiunea orificiului cp. deoarece sectiunea trebuie s i se micsoreze pe m i s u r i ce z creste ~i deci ~i V c r e ~ t e pentru a avea V Q = const. Or.96 si 0. cp. la orificiul de fund Fig. pentyu: 9u <.64 pentru toate lichidele si pentru orice formi. urmind o curbi tangenti la fund.2. mirime ~i pozitie a orificiilor mici. la ievirea din rezer1 v2 Valorile lui C sint vor. De fapt. in sectiunea contractati. = 2 . . = p - < in genere mici. 17-3. toate experientele f2cute din secolul a1 XVII-lea pfni azi au dovedit c i p variazi intre 0. n coeficient de debit sau de descircare.un coeficient de contractie a1 sectiunii. pierderea de sarcini locali.1 si h. Firul de curent OA se dezlipeste de fund in A . cu muchii ascutite. cu muchii ascutite. t i i a t pe fundul orizontal a1 unui vas (fig. Mai bine caracterizati este sectiunea contractati la vina orizontali (orificiul in plan vertical fig. la vina verticali o sectiune contrac) tat2 minimi nu existi. avind valori cuprinse intre 0.v2g(h $ 6 . si cu care se inmultesc viteza teoretici 1 / 2 3 ~i sectiunea orificiului Q pentru a se obtine debitul. se calculeazi cu formulele == . la o distanti 8 Fig.2g Tabela 17-1 17. Astfel. unde existi un minim a1 sectiunii la o dis- .2. Dupi cum s-a a r i t a t anterior. 17-4 Schemg pentru explicarea contractiei vinei.

.10-0. s-ar putea s i se produci si un vid partial in unele sectiuni.12 m adincime sub orificiu nu mai existi un minimum de vitezii. La variatia de vitezi trebuie s i corespundi ~i varialia de presiune. Mai jos de acest plan. la adincimea z de planul orificiului.dupa formi ~i mirime . din cauza variatiei continue de forma a vinei pe traiectul ei (v. paragrafele urmitoare). Distributia vitezelor $i a presiunilor in sectitmi i contracts te. coeficientul de vitezii cp. la un p i t r a t 6 = : = 0. 0. deoarece o parte din energie este pierduti prin frec i r i datorite viscozititii precum. si adeziunii intr-o redus' in jurul Fig. iar la vina orizontali (orificiul vertical) putind ajunge . astfel c i la 0. vitezele incep s i se egaleze. sectiunea orificiului . astfel c i In planul orificiului se constati o presiune maximi in centru .01 . unde cp. Viteza medie in vinii. existi urmitoarea distributie a vitezelor in planul orificiului. experientele a r a t i (Bazin) c i daci r.p i n i la I . trece printr-un maxim. a fiind latura pitratului). este raza (10 cm in experienti) unui orificiu circular orizontal si r distanta de la centru.Miscdri efluente (scurgeri) permarzente 473 t a n t i 6 depinzind de forma sectiunii (la un cerc 6 = 0. in sectiunea contractatii.04 m. Coeficienti mai mari ca 1 s-au explicat prin presupunerea c i . scizind pe contur p i n i la zero (presiunea atmosfericii).6 yh. este foarte aproape de 1 .6 a.6 d.1. 17-5. Intr-adeviir. Dar mai putem defini sectiunea contractati ca aceea unde vitezele incep a f i distribuite cvasiuniform in care caz se poate determina cp. In general. se constati a f i v = cpy1/2g(h + 2) (17-2) 9i cp. este < 1 . ~i in cazul vinei verticale.

sint indrep tate toate vi tezele . cu ajutorul teoremei impulsului. forma vinei si dis tributiile vitezelor si presiunilor? In mu1 te cazuri.pe I m de fanti . Fortele de inertie ale maselor ce i n t r i prin ambele planuri verticale se exprimi prin: 1.. coeficientul in cazul unei fante de Iitime a si lungime indefiniti. folosindu-se fie teorema impulsului. aceasta r s-a reu. r - Fortele de inertie la iesire iar greutatea prismei de lichid Vom scrie ecuatia echilibrului dinamic .\ : a cos a dz. fie teoria m i ~ c i r i l o potentiale. a. = 2 2 p cp:2~f Fig. coefi_cientul de contractie cp. apoi c i aceste viteze sfnt egale pe suprafata oricsrui cilindru circular cu axa 0 . ca spre o fintini punct iformi. 1743. apoi oglinda apei si sectiunea contractati cp. t i i a t i pe fundul unui vas (fig.formati de d o u i planuri paralele verticale limitind fanta in A si B. Fie un punct M prin care pitrunde lichidul cu viteza V si s i admitem c i spre axa care trece prin punctul 0 . de exemplu. Fie suprafata de control . S i gisim. pe cale teoretici.474 -- Hidraulica Se poate determina exact.sit. 17-6). astfel c i pentru continuitate S i aplicim teorema impulsului d u p i directia axei Oz. Aplicarea teoremei impulsuIui la ca~cuIuIcontractiei p sin adz V cos a == V n i.

613 1 1 0. sau rp.611 / 1 0. si pentru 0.2rp. r sinu = 2. prin calcul si experiente. coeficientii de debit se pot lua din tabela 17-3. 17. Un calcul exact f2cut cu ajutorul functiilor analitice si a1 reprezent2rilor conforme d2: inlocuindu-se insi greutatea lichidului cu o presiune uniformi. a) Daci vasul are l5timea finiti b. rezulti: in care. (fig. = 0.621 1 1 0.2 0.3 0. Coeficienti de debit la orificii de fund S-au mai obtinut de asemenea. Experienta a confirmat aceast2 valoare.0 0. la orificii de fund. .1 0.z~: 0 \"I2 a/2sinu sin u cos u dcr . 17-7) si orificiul este in formi de fanti. calcul2m prima integrali astfel: !"I2 u da cos .M i ~ c d r i efluente (scurgeri) permanente 475 Cum z--- a . urmfitoarele rezultate la probleme Enrudite cu precedenta.653 1 I Tabela 17-3 0. 2tg cc r cosu = Z.562. = 1 se obtine: .a - - 4p - cp. vasele avind anumite forme gi dimensiuni.633 1 1 0.si.3. r2 = z2 + u2. +I rp.2.5 0. tinlnd 2 seama $i de ecuatia de continuitate./b p I 1 0.1 0. ficind inlocuirile V: -grp: 4 - 2g(h = + 8) rpt. Cum SZi22 sin a c o s u d m 0 = I .681 .

v. coeficientii y' sint mai mici. 471.5 I. Tabeln 17-4 Cazul u = YOo este identic cu a). Uberfallzahlen. Orificiu de fund in formi de fanti. 1917. * R. Berechnung von Ausfluss u. p. pe cind d a c l se Q = y'a 2gh . vasul fiind de latime finitl Fig. Tn tabela 17-4 se dau valorilk calculate ale lui y. . 17-8. Mises.50 g i s i t i prin calcul. v. verificate experimental. Vas de litime finit6 cu fundul in forma de . PII care se tine seania de viteza de acces. art. VDI.4 76 Hidraulica Valorile precedente ale lui y se aplicd in formula Q = y af-. 17-8) $i orificiul in formi de fanti.21) pentru care experienta a r a t i c i p -. aplica teorema lui Bernoulli ~i se calculeazi debitul cu formula . Mises*). 17-7. Fig. cazul u = 180" $i a / b = 0 corespunde ajutajului Borda (v. in citeva cazuri particulare (dupi R . 17-3.0. f a t i de valoarea 0. afar2 de primuI care rimine acela~i. 2 . pilnie cu fantd b) Vas cu fundul in form5 de pilnie (fig.

Mi~cGri efluenfe (scurgeri) permanente 477 17. i n toli si cm 1 0. pentru scurgerea apei prin orificii circulare in pereti verticali cubtiri.16 c m Observatii Daci temperatura aerului scade cu 1 l0C. i n cm I 1 2 ( 5 1 1 0 ] 2 0 in cm.25 0. fn formula Pntrebuintatii Q = 11. b) Orificii dreptunghiulare mici in pereti verticali subtiri (fig. J o h nsuon. Tabela 17-5 -- Sarcina fn cm 0. 17-9). debitul cregte cu 0 3 % (dupi M e d a u e h a. Civil Engineering. july 1940. [I31 .64 I p i a m e t r u l orificiului. [IS].08 I 4. deasupra muchiei superioare * V.00" . lucrarea. p.se introduce p din tabela 17-6. la temperatura apei g i a aerului de 15" C.4.00 4. Valori experi~nentaleale coeficienfilor de debit la orificii in pereti verticali a) Coeficienti de debit p.8. in care h este adlncimea sub nivelul apei a muchiei superioare a orificiului [13].2. Orificiu mic dreptungtliular -b Tabela 17-6 Valorile p pentru dreptunghiul de lgrgirne de 20 cm* P h fnilltimea dreptunghiului a. temperatura apei riminind constants. 424) v. 17-9.75 1 I :1: 1 2.

2. la capitul unei conducte de aer. + 2 " Formula este valabila nu- mai pentru diferente mici de presiune p. y este greutatea specif~cria aerului la presiunea medie ----. in care k = V: /2g. este viteza de acces. viteza de scurgere sc calculeazi cu formula (17-5) v = cp. . . Tabela 17-7 + Pentru aer se intrebuinteazi formula: " Q - J 2p -g ( P I -PJIY . adici debitul impirtit la sectiunea conductei. h = ply este iniltimea piezometrici. Factorii care influenjeazii coeficientul p a) Viteza de acces.p. in cazul curgerii unuigaz * Pentru tabelele 17-7 $i 17-8. cu o sectiune vie de scurgere relativ mica. are valorile experimentale din tabela 17-8. din amonte de orificiu.v2g (It k) . In cazul cind orificiul este intr-un perete la capitul unui canal sau al unei conducte. axa se constatl prin experienti c i p variazi cind fluidul este a p i . luind valorile din tabela 17-7.478 Hidraulica 17.amonte are efect $i asupra coeficientului p.. iar V . care c r e ~ t e cind p l t u l unei conducte i ~ f u n d a t e . lucrarea 1181. a1 cu un perete perpendicular pe conductei c r e ~ t e Astfel. Tabela 17-8* 17-1 1. daci sarcina It este destul de mare . . coeficientul p pentru orificii circulare in perete subtire. raportul dintre diametrul D al orificiului gi diametrul D .5. . trebuie s i se f a c j uz de termodinamici. In acestecondit~i. cu notatiile explicate in figura 17-1 1. altfel. Reducerea sectiunii 17-10. Formulele precedente sint valabile cing vasul din care se scurge fluidul are o sectiune mare in raport cu sectiunea orificiului. Orificiu circular la ca. Orificiu la capitul unei conducte snfundate. v.

. Dovad5. 2 p 6 v g ( h : i 2 . . Daci se da conturul orificiului sub forma unei functii 1 = f(z).2.Miscciri efluente (scurgeri) perrlzarlente 479 b) Forma muchiei orificiului. 17-12. 17-12).619. a c) Rugozitatea peretelui in preajma orificiului face sa se micvoreze componentele vitezelor paralele cu peretele. si notfnd z. faptul cB dac5 un orificiu este t5iat intr-un perete metalic perfect lustruit. scriind V = .3 despre ajutaje). pentru muchia rotunjita este 1. ( 1 7-7) Daci se fine seama si de \ri teza de acces. y poate atinge 0. 17-13. se deduce Jz.. in orice caz coeficientul y crevte (fig. D De exemplll.A Astfel y crevte cu 3 1 0 1 % fati de coeficientul y pentru pereti subfiri. z. = h.98 (a se vedea paragr..600. Orificii mari Pentru orificiile care depisesc citiva centimetri diametru se folosesc doui procedee de calcul. . Efectul $i aceasta cu cit sarcina este mai mic5. Nu s-a reuvit ins5 pin5 acum formei mu55 se giseasc5 pentru y o' formula sigur5 fn care s5 intre coeficientul de chiei asupra vi~c~itate. dac5 r 0. coeficientul y este cu circa 2% mai mic decit dacZ metalul este asprit cu qmirghel.600 = 0.6. deci stinjenevte contractia. se obfine formula adecvati a lui Q. deci s5 creasc5 y. 1) Se consider5 orificiul ca format din juxtapunerea unei infinititi de orificii elementare. = h. aproape fBrn a se mai produce contractia.031 X 0.(hi + k)3i21. vina nu se mai dezlipevte de perete $i umple orificiul. Dac5 piretele este gros $i racordarea se face in form5 de trompetg. si a k=- v: 2g Q ' se obfine Fig. obtinem formula uzuali: z I Q= . pentru un orificiu dreptunghiular (fig. d) Viscozitatea mBrit2 face s5 creasci y. astfel c i debitul elementar AdmifPnd acelasi p pentru toate orificiile componente. 17-13) cu 1 = 6 = const.01 D i i y pentru muchie ascutit2 este 0. con tractiei - - 'r 17. Dac5 muchia amonte este rotunjit5 $i grosimea peretelui permite rotunjirea.hYi2). Schema de calcul a unui oriiiciu mare Q= 3 p6Vg[(h2 + k)312 .Q . 17. Astfel.

de exemplu : Q = : plb (h. contract ia este numai part iali. in general.. 17-15. in acest caz. Contractie incompleti sau partiali Daci raportul dintre suprafafa o a orificiului si secfiunea udata Q a unui canal din amonte este suficient de mare. se poate lua.7. Producerea contractiei partiale Daci orificiul este practicat la fund sau pe coltul unui canal.0. pentru raportul W . 17-14. Producerea contractiei incomplete Fig. Astfel. cresterea lui p este de 4-5%. la orificiile cu contracfie completa.480 Hidraulica iar pentru orificii circulare de razi r 2) A doua metodi consti in extinderea formuleldr stabilite la orificii mici.6. se poate folosi formula: . in domeniul orificiilor mari. De altfel. lipsind pe 1 .2. 17. contracf ia nu se poate indeplini complet si coeficientul p este mai mare (fig. se constati cii intre valorile lui p si ale lui p1 sint diferente neinsemnate si c i . deoarece orificiile mici nu sfnt de fapt infinit mici (elementare) si coeficientul p trebuie in toate cazurile determinat pe cale experimentali. p = 0. considerind sarcina h misurati de la nivelul lichidului (piezometric) p i n i la centrul de greutate a1 secfiunii orificiului: Pentru un drep tunghi. 0 8 b C Fig. 2 sau 3 laturi. in prima metodi se face aproximafia de a se admite in calcul un coeficient p constant pentru toate orificiile elementare componente ale unui orificiu mare.25. cu o aproximatie sub 5?6. Verificindu-se amindoui metodele prin experienfe si prin calcul. 17-14). - Aceasti metodi se poate considera tot atit de valabili ca si prima.

l p = 0. I 2. qici perfect. 17-17.. pozitia c din figura 17-15 am avea p = 1. neinluentati de nivelul apei in aval. In cazul din figura 17-16. curgere liberi in aer.13. oricare ar f i raportul alb (fig 17-17).Mi$ciiri ejfuenfe (scurgeri) permanenfe 48 1 'i" In care p este raportlfi dintre perimetrul unde contractia lipse~te.66..70. 0. Contractia 1. Situatiile sint foarte variate de la un caz la altul gi coeficientii de debit se determini exact numai prin experiente de laborator. = 45" cu planul orizontal.66. -b numai daci s > 3b ~i t > 3a.78 gi 0. experientele au aritato contractie de p=0. se poate tine seama de urmitoarele valori ale lui p. Totugi. N.6. coeficientul p variazi Fig.a curgerea sub un perete vertical. In cazul curgerii apei pe sub un perete vertical terinat cu o muchie ascufiti.81. pentru un calcul prealabil. Experientele au aritat p = 0. in special la orificiile mari. pentru un pitrat in . pe un fund orizontal (stavili de golire) Contractia nu se realizeazi nici pe tot perimetrul. este un coeficient x 0.?/i. Viteza in sectiunea contractati este tiei !complete F]. % gi debitul pe toati Iqngimea l a orificiului Dacg peretele face unghiul cr intre 0. contractia este completi. Astfel. dupi recomandirile lui N. Pavlovski: . iar n. * Ligie.fati de conturul complet.

..85 . jetul de wntractie perfect5 $i pe tot perimetrul Orificii mari..0.. Contractie la curgerea pe sub stavile curbe J a . . .....0.. ...90 0. . 17. ..... Orificiu Pnecat . dar pe fntreg perimetrul Orificii de fund (Pn pereti verticali) f i r i contractie la fund.. avem de-a face cu un otificiu lMCat (fig.ctie de vitezele in sectiunile S1.. in cazul cfnd peretele in care este tiiiat orificiul este transversal unui curent.. 17-19.2..70.. debitul orificiului este Coeficientul gr' cu circa 2% mai mic decit coeficientul p de este scurgere in a tmosfel-2. contractia imperfecti..... Orificii de fund cu contractie laterali redusi Orificii de fund cu intrare lateralir racordati Orificii de fund previzute cu stavile cu pereti curbi $i netezi. Orificii inecate +a-...Tabelq 17-9 1 2 3 4 5 6 Orificii mijlocii.75 y = 0. inainte si dupi orificiu..8..70 y = 0.70 y = 0. 17-18. Daci admitem c i vina lichidi care iese din e orificiu s conlractii $i c i viteza medie in sectiunea contractatii este V. .... Apliciq formula lui Bernoulli. Debitul se poate exprima ~i in fu:..0... 17-19)..9 ij3.95 . W. p = O.dup5 gradul de perfectie .. dar cu contractie lateral3 .... CPnd l i c h i d ~ l ~ c a r e scurge prin orificiu intri intr-un recipient in care se nivelul apei este ckeasupra marginli superioare a orificiului..85 y = O . .85 y=0... considerind c i pierderea de sarcini in aval de orificiu este conformi formulei pentru llrgire brusci de sectiune. adicl: Fig. Fig. . 0. Stavilci tip a y = 0.65 y = 0.80..... 1 p=0.80 0. ~i a. 7 ? e $ a=60° a=45O a=70° .65... ..

h t r e tub si vlnii rimine un spatiu liber cu virtejuri.. Dacii lungimea tubului este mai mare decit 1.3.) 2g = . inecarea este numai n partialg ~i calculul este mai nesigur.1. in care rnai putem inlocui pe Q c cu p'Q. Vl=- v . Descrierea +i explicarea scurgerii prin ajutaj Dac5 la un orificiu se adauga un tub. AJ UTAJ E (DUZE) 17.62 ' v: vz -=-2. in care presiunea este rnai mica Schemi de ajutaj decit presiunea atmosferici.6 -. vina rimine dezlipitii de tub ~i fenomenul se produce ca la orificiile cu pereti subtiri (fig. vina se l i p e ~ t ede peretii tubului. Daca ajutajul pistreazi muchia vie a orificiului si are o lungime mica ( I < 1. sii admitem c i in Q.62Q. 28 28 Daci admi tem coeficientul de vitez6 . in aval de sectiunea contractat5 si iese in aer cu o sectiune egalii cu a tubului (fig. 0.'/? - 0 .3. rnodificate.u..Miscriri e i i ~ ~ e n f(scurgeri) perrnanenfe e 483 deducem . 17. pierderea de rezervor la secfiunea .62: Q1=0.Y8 in sectiunea Q.5 d). chiar dacii tubul are aceeagi sectiune cu orificiul.V: $ (v. Dacii nivelul apei P aval de orificiu tale orificiul.h. repartitia vitezelor ~i debitul sint. f ntr-adeviir.5 d. 17-21). in general.O. coeficientul decontractie cpc este 0.- VJ~. 17-20).

82 v2gh.= 1 y. iar V. deci mai mic decit in cazul orii ficiilor cu pereti subtiri.0. adici h < 12. mare decit la orificii. ajutajului cregte.62. P jurul sectiunii cqntractate. Venturi a g6sit presiunea . obtinem: adici. rezult5 c i formula ekte valabili numai pentru 0..33.lre 0.62 rezult2 din urm2torul calcul: Y ' vz . coeficientul de debit p = cp.=I.cu 0. deci mai .62. Q = 0. Dac5 lungimea. Intr-o experientii a czrei schemi este dat5 in figura 17-21.82.33 m (o atmosferg).75 h. sectiunea de iesire este chiar Q.6 m. Cum nu poate fi rnai mic decit .. l a care y = 0. ceea ce se poate considera ca o confirmare a calculului precedent. nu poate lua valori mai mari decft : 1/2g(h -k 10. in sectia contractat5 a ajutajului. Inlocuind in ecuatia precedentg.82. Lungimea pentru care y ajunge din nou la valoarea 0. iar din formula precedentg: I I . coeficientul y scade la 0. deci cp.reprezintz pierderea de sarcin2 local2 la trecerea 2g din rezervor pe 'I -' . = I si d e ~ 9. = 0. A ~ a d a r . obtinem (considerPnd presiunea atmosferici po = 0): Se constatii experimental c2 in cazul cTnd ajutajul este umplut de v9nii (adica suficient de lung)..dac5 tubul este cilindric.10.33).p.484 Hidraulica - m Aplicind teorema energiei. viteza de ieqire V = 0. de lungime(3.82 h.82 h < 10.4) d.. rezulti cp.. coeficientul de debit scade din cauza pierderilor de sarcini liniare.5 .6 m. presiunea este mai micd decit presiunea n atmosfericii i. (17-15) Daci h depPqe~temult 12.

96 . a ciror vitez6 depi~eqteuneori 100 mls. 17-31).3. pe cind la orificiul simplu. 2 g) Ajutaje pentru misurarea debitelor mici. Coeficientul y ia valori intre 0. aceste v a l ~ r icorespunzind la pereti subtiri $i viteze mari. Coeficientul + se refer2 la sectiunea cea mai micl. 17-24). Se foloseste la debitmetrul Venturi $i este format dintr-o parte convergent-conoidali (confuzor).90). In functie de unghiul 8. iar y -.3. cu 1 = 0. i) Ajutajele intrinde (Borda) (fig.. urmati in aval de un ajutaj lent divergent (difuzor). 17-22). clnd unghiul 8 este cuprins intre 3 $i 34".51 $i 0. . B) p == 0.97. cu 1 = 3. 17-28). v m . la scurgerea din rezervor sau dintr-un canal (fig.99..52. S-a dovedit experimental c6 aceste ajutaje. . iar coeficientul de debit este circa 0. cu meridiana formati din arce de cerc racordate. Injectorul consti dintr-un tub convergent s t r i b l t u t in axa lui cu un ac concentric. Daci muchia la intersectia cu rezervorul este ascutiti: y= 0. 1 "318.dfrrrtun.. deoarece intre ajutaj $i perete se formeazl a p i moartl. distributia presiunilor se face d u p l lilliile punctate (fig. nici divergent.96 $i 2. 17-27) se compune dintr-un confuzor conic lung.. ale cirui valori stnt cuprinse intre 0. y = 1 .90. 17-30).5 d.. Diagrama presiunii pe peretele AG este riguros triunghiulara in cazul ajutajului intrind.Miscriri efluenfe (scurgeri) pernzanenfe 485 17. nici convergenta.945. deoarece dacl vina ar fi divergenti s-ar produce pierderi de energie prin rezistenta aerului.. pentru lungimi depivind de 2.. d) Ajutaj conic divergent cu muchia rotunjitfi (fig.6 d. Sint formate din buprafete de rotatie. putem aplica teorema impulsului intre sectiunea Cl de intrare si sectiunea contractati a. Vtna iese cu go1 la mijloc $i este lipiti numai daci unghiul 8 este mic (8 = 5"). cu axa perpendiculari pe perete. care trebuie s i reaIizeze o vini cilindrici. y ia valorile cele mai mari (peste 0. 17-25). s-ar pierde din energie prin ciocnirea firelor de lichid. avind valoareaymhx=0. urmat de un ajutaj scurt cilindric (tip A ) sau conoidal cilindric (tip B).96 .. c) Ajutaj conoidal (fig. Daci este rotunjitl: y = 0. Tipuri de ajutaje $i intrebuintarea lor a) Ajutaj cilindric (fig. au un coeficient y cuprins intre 0. b) Ajutaj conic convergen! (fig. are y -. Tinind seama deci de distributia hidrostatici. perpendicular pe perete.2. "f) Ajutajul convergent-cilindric pentru pompieri (fig. I a t l doul tipuri pentru care y ia valorile: A) = 0. iar dacl ar f i convergenti. Se d l acestor piese astfel de forme incit vfna care piriseste injectorul este perfect cilindrici. de lungime $i vitezi. h) lnjectoarele turbinelor Pelton (fig.52.3. 17-29) sint un tip special de ajutaje. 0.983 $i 0$9="entru @ = 314" . e) Ajutaj convergent-divergent (fig 17-26). La acestea coeficientul de contractie I. Justificarea teoretici a acestor valori ale lui p se face cu ajutorul teoremei impulsului.: apoi v = cp. valoarea maximi corespunzind cazului cind sectiunea de la ievirea din difuzor este de 16 ori sectiunea minimi. Valorile lui y se dau pentru sectiunea de la i e ~ i r e $i ymax se realizeazl clnd 1 d i e l i r e = .0. raportate la sectiunea cea mai mica. s. fie c i sint cilindrice. fie c i sint divergente spre interior.0.c p ~(coeficientul de debit.. 17-23).946 pentru 8 = 13'30'.2.5 ori diametrul orificiului. Fat5 de sectiunea mininil. Crnd muchia de racordareeste ascutiti.97.

17-27. Ajutaj i conoidal . 17-29. Ajutajul (injectorul) turbinei Pelton Fig. 17-25. Ajutaj convergen t-divergent Fig. =@5d r.- ~ i 17-24. =035d Fig.-v Fig. Ajutaje de tnisurii . 17-28. Ajutaj convergent-cilindric pentru pompieri 1 P. 17-26. Ajutaj divergent cu muchie rotunjits Fig.-LG d n=d r.

dlndu-se forma cuveniti lemnului de etan&.. 1 19. o racordare curbi. ~i Fare pot fi considerate ca 4utaje (fig.D diametrul siu. Ajutaje intrlnde (Borda) Fig. pentru a se evita fenomene de vibratl. se poae calcula debitul de desckcare cu formula orificiului Q = pf2v5g-h: . efluede (scurgeri) permanerzfe 487 Deduhm .3. ! .3. se poi 2 . la scurgerea pe sub o stavili putin ridicati. in raport cu diametrul conductei. 17-31. s i se rotunjeascl muchia de jos a stavilei.Conducte scurte de golire Pentru golirea api adunate in fafa unui dig sau a unui baraj se intrebuinteazi conducte reativ scurte. se recomandi. Pereti g r o ~asimilati cu i ajutajul obtine qv = 0. D a d L este lungirnea tubului 9i. fli~cciri. 17-32). De asemenea. avlnd ca efect menjinerea vinei f n contact cu tubul $i sporirea coeficientului de debit p ping aproape de valoarea I. treptati. = 0. Daci grosimea peretelui este e = . penth a se imbunstiti coeiicientul p $i.ci muchia amonte rotunjitl.98. rezulti p. 17-30.52. Fig.! . y = 0.96. 17-33). = 048.94. fn concordanti cu experienta. p. j) Racordatea rezervorului cu ajutajul are mare importanti. Schma la teoria ajutajului intrind Fig. in acelagi timp. un orificiu tliiat Intr-un perete gros poate f i asimilat cu un d njutaj (fig. D a d q~ = 0. care se monteazi la partea de jos a stavilei. Astfel. 17-32.

73 0. Dac5 L pierderile de sarcin2 pe conducti* .75 0. .89 0.73 0.62 0.65 0.68 0.94 0. distrihutia vitezelor ir sectiunile conducki.79 0.] .. Conducta scurta de golire pe volti stratul ]init.851 0.73 0.74 0. .74 0.86 0. I Mai este de observat c i in alari de influenla efectul~i pierderii de sardina locali. se reali~eaz2 distributia i i tezei in regimul de miscare din intreaga conducti (laminar sau turbulent).92 0.80 0.80 0.76 0.77 0.88 0. asirnilati cu ajutajele peretii conducki.91 0. - f i l m laminw .80 0.73 0. .77 0.2 1 1. Nagler gi Woodward.68 0. luind pe p din tabela 17-10.81 0.73 0.72 Intrare p6trat2 .5 1 1. se vor calcula Tabela 17-10 0.. distributia v tezelor este aDroaDe . .89 0..74 0. I > 50 D.73 0.88 0.$ 6 e 2 lent I Fig.86 0. 10 20 30 40 50 10 20 30 40 50 0.90 0. .87 0.76 0.73 0. dif:ri sensibil de distributia vitezebr intr-un regim de miscare bine caracterizat (laminar 24) sau turbulenl).79 0.. si paragraful 11.83 0.69 0.93 0.3 )0.75 0.74 0.45 1 0. la intrarea Pn conducti. i n m . . . deoarece la iegirea --. pin2 r e ocupi intreaga.73 0. .70 0. sectiune a acesteia.89 0.89 0.78 0.90 0. Begimuri de tranzitie la fnceputul u d conducte * D u p i experientele lui Yarnell. pe o anurniti distant5 de la originea conductei.8 D.77 0.488 Hidraulica daci L < 50 D.90 0.80 0.6 1 1 1. l a contactul cu sub diguri.75 0.83 0.92 0.76 0.93 0. uniforma ~i numai dup: ce se dezFig.65 0. 17-34.03 Re D il mi~carealaminari yi 40-50 D in mi~careaturbulent2 (11. ..84 0. .94 0.74 0. 17-33. -ungimea pe care se produce acest proces se calculeaz2 la circa 0.--\F din rezervor g intrarea in conducta.74 0.91 0.9 I I I Intrare in formi de trimbiti 0.87 0.75 0.74 0. b w a 1926 [la.71 0.76 0.7).77 0.91 0.

hlipcriri efluenfe (scurgeri) pernzanenfe . in care scop vina la ie~irea din ajutaj trebuie s i fie cit rnai compacti. Se cere ca diametrul gurii s i Tie < din diametrul furtunului. la iegirea din ajutajul furtunului. unghiul 0 trebuie s i fie cuprins intre 30 gi 40". S-a ciiutat sii se explice aceste forme . ca sa realizeze bitaia maximi. Fig.prin actiunea tensiunii superficiale. din cauza frecirii aerului. . Forma vlnei care iese din orificiu a) Vina in aer. Pentru presiuni sub 6-7 m. . VINE FLUIDE 17. Daca viteza initiali. in perete vertical. f n cidere. diametrul perpendin cular pe ace1 orizontal devenind din ce in ce rnai mic (fig.uneori ciudate . traiectoria lichidului (axa jetului) nu rnai este parabolici. lrecarea aerului impiedici ridicarea jetului la aceasti iniltime.4. iar forma sectiunii devine eliptici. pentru presiuni intre 10 si 35 m. unghiul 8 sub care trebuie s i fisneasci lichidul. dezlipindu-se vine mici ramificate care se descompun in piciituri. este mic5. de cele rnai multe ori se cere ca iniltimea si bitaia jetului s i fie maxime.489 - 17. - . 17-36.\Vina in aer i e ~ i n ddintr-un orificiu circular Fig. forrna vinei se rnodifici pe traiectorie ca in figura 17-36. Iniltimea maxim5 si b5taia maxim5 sint rnai mici decit rezulti din formula teoretic5 a traiectoriei ins5 cu atit rnai apropiate de acestea cu cit presiunea este rnai mici si diametrul ajutajului rnai mare. Vina in aer iesind dintr-ur~ orificiu patrat La oriiiciul p i t r a t . inaltirnea unui jet vertical se poate ealcula cu formula h -- 3. lrebuie s i fie de 45". La orificiul circular. In aplicatiile tehnice ale vinelor lichide. ci este o curb2 disimetrici.1.4. De asemenea. iar unghiul de convergenti s i fie intre 5 gi 13". 17-35. vina se destrami incepind de la exterior spre interior. 17-35). De forma ajutajului depinde lansarea jetului.lnsi Voeste Daci 22 - mare. vina isi micsoreazi sectiunea E cidere.

Tie cea pulverizatii. vina cade sub forma de picituri. 17-37.fire de lichid cu biisici de aer.vina compacti. Fortele care participi la acest proces de descompunere sint : diferentele de presiuni interioare. iar in sectorul I l l formeazi intreaga v i n i . Zona I . 1) VZna de incenditl. Pentru producerea uneia sau alteia din aceste forme se folosesc tipuri speciale de ajutaje. in atmosferi pin2 la picituri.AH. $i acestea se descompun i n elemente din ce in ce mai mici Sec!/unea 1 7 Zona I - Sec/lunre 2-2 Secfiunea 3 -3 Fig. se subf iazi spre aval . iar i n sectorul / I formeazi rniezul. Daci se noteazi cu H inslfimea teoretici a vinei verlicale care iese din ajutaj ell viteza V: I'nilfimea reali este H . transparenti in centru. Are aspect al b-llpios.picituri izolate $i fire mi~cindu-sein aer . Zonarea structural5 a unei vfne de a p i . . parcursa i n atmosferi. Zona I1 -. Zona 111 . iar ca forfi stabilizatoare. dar dupi un anumit parcurs nu mai are unitate ci este formati din trimbe secundare. incepe la suprafata vinei in sectiunea 1-2. In schema din figura 17-37 se reprezinti v4na de a p i i n atmosfer5 $i structura ei. din orificiu sau ajutaj. rezistenfa aerului si tensiunea superficiali. fie vina destrimati. viscozitatea. in sectorul I I I . astfel c l dupi o distanfl suficient de lungi. Datoriti fenon~enuluide destrimare gi pulverizare se formeazi o indoiti zonare: in lungime si in secfiune transversall. = H .490 Hidraulica VTna de a p i in atmosferi iese in general compacti. Nu e transparenti. In aplicatiile tellnice se foloseste fie vina compacti.incepe in sectorul I 1 la suprafafi. dupa scopul urmirit. in sectorul I 1 dispare. Dispare.

astfel c i piclturile s l a i b i mlrimea piciturilor de ploaie si s5 fie distribuite uniform pe suprafata terenului. antrenind molecule din-mediul inconjuritor. se difuzeazi treptat.. cu schimbarea insi a distributiei vitezelor (fig. Se folosesc tot felul de ajutaje. cu viteza initiala in axa jetului Vo. Traseul vinelor in atmosferii $i zonarea lor este conic-convergent si se termini cilindric. experienfa a a r i t a t c i fafa superioari a vinei are in sectiune longi t udinala o form5 geometrici asemenea pentru diferi te sarcini +i mirimi de orificiu. d u p i felul cum sint electrizate. 4) Vinele pentru fitltlni decorative.= H. 17-38). La stavilele de fund. pulverizate etc. la .84 si 0. Oricare ar f i inclinarea vinei. = pH. Vina se mentine compacti pe o distant5 H. ins5 distributia vitezelor se schimbi. este cuprins 8 intre 0. d ) . Jeturile itz aer indreptate in directie opusi produc prin ciocnire un disc plan vertical de lichid. In zona I se mentine in axa jetului viteza maximi egala cu V o (viteza initiali). pentru a se obtine efecte variate cu vine de tot felul: compacte. (fig.72 pentru H. 17-39). Electrizate. 3) Vinu de ploaie artificial& este produsi cu aparate care o pulverizeaza de la inceput. cuprins intre 7.O si 30. lingi orificiu. pentru ca. in care . -. jeturile se atrag sau se resping. Se folosesc presiuni intre 8 si 15 a t . Experientele a r a t i c i un jet.s m. Pentru stins se foloseste zona destrimati a vinei. Ajutajul (duza) pentru hidromoni tor Fig. 2) Vina de hidromotlitor trebuie s i fie compactl pentru a putea dezagrega p i mfntul. b) Vina sub ap.M i ~ c d r i efluente (scurgeri) perlnanente 49 1 Pierderea de iniltime A H = f(H.. d fiind diametrul ajutajului.(pH. fiind aproape un plan paralel cu planul orificiului (distribufie aproape ~rniformi). Pentru uniformizare se foloseste fn mod avantajos rotirea vinei cu ajutorul unui dispozitiv special. diagrama inifiali. 17-38.. de formi circular5. Curba infisuritoare a zonei pulverizate se obf ine in coordonate polare. ea se mentine compacti pe o razi R. conform tabelei 17-11 si formulei R .

din care unii incircati cu particule solide sau substante in disolutie (la canaliziri. cu virtej Daci raportul dintre sarcina h si diametrul d a1 orificiului este mai mic dccit 10. cauzi cit de mici a unei misciri excentrice (fig. in industrie etc. . Scurgerea prin orificii. iar miscarea ia caracterul unui virtej. pentru cercetarea legilor turbulenfei . 17-40.2. in formula vitezei se introduce h misurat pini la nivelul orizontal. necoborit.). diagrama distributiei sii aminteasci clopotul lui Gauss. suprafata licl~idului coboari putin in apropierea orificiului. structura sa si distributia vitezelor Lichidul este decelerat continuu. 17-39.practic. Daci orificiul este orizontal si are o sectiune mare in raport cu h. 17-40). 17. pornind cu virtej . pini cind intreaga energie cinetici este pierduti in freciri.teoretic. Acest fenomen prezinti interes din mai multe puncte de vedere: . In zona I I urmiitoare. Vina sub apB. pentru studiul disipatorilor de energie si pentru amestecul de curenti lichizi. Daci neglijim frecarea ~i consideriimci migcarea. la hidromecanizare. insi in a x i continui micsorarea vitezei care variaz2 invers proportional cu distanta de I& sectiune p i n i la sectiunea initiali.4. al suprafetei lichidului. Fig. se formeazi o depresiune care coboari din ce In ce. Orificiu. in cazul cind exista vreo . In acest caz. Scurgerea printr-un orificiu de fund. Acest virtej cu axa vertical5 trecind prin centrul orificiului se suprapune miscirii de scurgere a lichidului prin Fig.492 Hidraulica cxtremitatea zonei. distributia vitezelor este mai stabili.

. a cirui sectiune este w (fig. obtinem: d~ y .. yu2 - dr gr Diierentiind prima ecuatie fat2 de r ~i tinind seama c i z este independent de r. . . 2g r i ) (L (17-16) Daci se iau precautii ca apa sa fie perfect l i n i ~ t i t i nu se formeaza pflnia. w . -.din repaus.g --. din masa lichidului. 17-41. \ '4 Rezultii: nd2 -. previzut la fund. Debitul orificiului este mai mic in cazul formirii pilniei. Timp de golire Fie un vas a cirui sectiune orizontalii Q este functie de altitudinea 2 deasupra unui orificiu. p) este situat tot pe suprafata pilniei...3. la suprafata lichidului (raza ro. sint viteze de rotatie. putem aplica ecuafia energiei intre doui puncte oarecare.p . Pe de a l t i parte. d t ' i Y2gz = -Pa ----I -' E" " -. Debitul scurs in timpul d t este egal cu sciiderea volumului lichidului: .4.). din care unul pe marginea pilniei. presiune p. d t .I Fig.u drc . Daci punctul (r. 17-41).. Schema pentru ca~culultimpului de golire a unui rezervor . este nerotationali. dr & ! dr Din ultimele douii ecuatii rezultii: sau ceea ce exprimi ca circulatia este constant5 pentru orice cerc de rotatie in jurul axei pilniei. . . iar cel5lalt putfnd f i la interior: in care 11 ~i u... 17. de citre virtej. . deoarece lichidul este indepWat de orificiu. datorite virtejului. echilibrarea fortei centrifuge cere satisfacerea ecuatiei dp ----. p = po ~i din cele de mai sus rezulti: 2 o -ZL ~1ir -. -~ d z =p w V G .

v..5. Schema la definitia deversorului in care h este iniltimea lichidului deasupra crestei intr-un puncl a1 crestei luat conventional (de obicei cel mai de jos. numiti iniltimea pragului deversorului (fig.creastiL'A B ~i prin . Pentru exemple numerice. devi sarcina scade la zero cind lichidul ajunge la fund. cu cantitatea p. ci ca un curent cu suprafati liberi.lame6'sau .. Pragul se a f l i mai sus decit fundul recipientului sau a1 canalului. deoarece s-a neglijat efectul inertiei ~i al freciirii de peretii vasului. ..vineu. Formula este numai aproximativi.prag6' sau . Lichidul deverseazi . Se numeste sarcina'.494 Hidraulica In cazul unui vas prismatic cu 0 = const.5. nivelul lichidului fiind misurat in amonte.05.'1. u .coeficientul Coriolis (a = 1. . Uneori insasi lama se cheami pinzi. I. constatim c i timpul este finit. numiti si viteza de sosire (de apropiere). limitate de atmosferi. gisim: Pentru golirea totali.obrajiUAC si B D .adici curge peste creasti .IUt -< amonte. energia specific5 totali: Fig. la o distanti suficient de mare i l l d amonte: a r 4 h) . Definitie-Clasificare Deversorul este un fel de orificiu prin care lichidulsescurge. 17.. DEVERSOARE 17. Se caracterizeazi printr-un . = 0.sub forma unei .. cu z. insi nu sub presiune.flancuri" sau .lO). Vo ..viteza medie a curentului in sectiunea de m i s u r i a nivelq' . 17-42).. 17-42. paragraful 17... care in aval de creasti este cuprinsi intre doui suprafete numite pinze: o pinzi superioari ~i una inferioari.6.

17-44. in caz contrar. care poate f i totali.partiali"... lichidul t i r 6 ~ t eaerul prins sub pinzi ' D~vPrsor pt'rferf Deversor becat .in perete subtire" (cu muchia vie sau ascuti t i ) . care inlesnesc it]trarea aerului . daca nivelul aval este sub nivelul crestei.late‘ (fig..perete gros" cu prag .a deversoarelor. .. Contractia la fund este completi numai daci pragul p este suficient de ridicat. datorit5 ciruia furma pinzei se . la presiunea exterioari. contractia laterali este incompleti..rotunjit" sau . 3 L 3 contractia laterali este compIet. Clasificarea deversoarelor. In s f i r ~ i t contractia este numai . Clasificarea deversoarelor. in .poligonal" sau cu prag . Fenomenul de contractie este analog cu acela de la orificii ~i are aceleasi cauze.. C1asificarc.liberNsau . deversorul se n u m e ~ t e .iar in spatiul de sub pinza se ridici nivelul apei la iniltimea piezometrica corespunziitoare vidului iormat.Miscuri efluente (scurgqri) perrnanente 495 Deversoarele se clasifici d u p i cri teri i variate: a) Dupi grosimea peretelui $i profilul peretelui sau al pragului..perfect". iar daci 1 <-. deversorul este . c) Dupi pozitia nivelului aval al lichidului fati de prag. d u p i felul contractiei Fig. d) Dt~pi forma pinzei.deprimiC'. d u p i profilul paralel cu mivcarea b) Dupi contractie.. Daci 1 > . L deversorul se cheami . 17-45. 17-43. daci ea lipseste pe una sau d o u j .I. laturi ale sectiunii sale de scurgere (fig. Aerisirea se iace prin conducta de intrare a aerului sub pinza sau prin desp icarea Iamei cu pereti transversal i . 17-44).. AstfeI daci lungimea 1 a deversorului este egali cu Iirgimea L a canalului-amonte. 17-43)...fira contracfie laterali". Daci in aval de prag se giseste aer sub lama lichidi. \ i Fig. caci. daci nivelul aval este mai sus decit creasta.neperfectb' (fig. 17-45). d u p i pozitia sivelului aval a1 apei si se formeazs un vid partial.inecat" sau .aerisit6'. Deversorul se poate menfine liher numai daci sin1 previzute dispozitive de intrare a aerului sub vjnii.. partiali sau incompleti. Astfel. Astfel.. deversorul se n u m e ~ t e. Fig. deversorul poa te f i ..

P i n z a deprimati nu este stabili. pinza este . Pinza aderenti poate f i si ondulati. debitul este cu circa 25% mai mare decit la pinza li beri.adic6 este mai apropiatii de perete decit pinza libera. decit la pinza liberi (fig. 17-46. la un deversor cu creasta ascuti t i . curbe sau poligonale. pinza este . corespunzind diferitelor scopuri. =: p i n g liberd pinza deprlmafa pinze aderente pinzd derdfd dedesubf Fig.aderentiCisi aerul nu mai pitrunde sub pinza. deversoarele inclinate fat%de directia curentului. 17-47.75 m . Clasificarea deversoarelor. fncazul pinzei aderente. pinza se dezlipeste de perete.. 17-46). au ca scop de a miri lungimea crestei. pentru acelasi h . Debitul Pn acest caz este cu citeva procente mai mare.. Astfel. cici aerul pitrunde cu intermitentisub pinzl?. ca si la pinza liberii. Trebuie avut (a1 Frontal (bl Lateral (c) Id1 Po/jgo/lal [el If1 Cum (91 Fig.. hlp. e) Dupi forma $i pozitia in plan orizontal a muchiei. d u p i forma Pn plan a muchiei . Dac6 h creste mult. Astfel. In figura 17-47 se arat5 diferite forme in plan ale deversoarelor. dar este supusa la o puternici agitatie.496 Hidraulica Forma pinzei deversante depinde de valorile lui h si ale raportului. insa tot spatiul de sub pinzi este ocupat de apa care nu ia parte la mi$care. cind albia este ingust. pentru a putea evacua debitul maxim cu o grosime de lam5 neexagerat de mare. dac6 h < 0.. Clasificarea deversoarelor. d u p i forma pinzei deversante (lamei) Daca sarcina h este loarte mici.235 m $i p 0.deprimatig'.

in raport cu h. proportiile acestor dimensiuni. cind barajul este de pimint nu se poate construi ca deversor .si atunci evacuarea apei se face printr-un deversor-pilnie circular. Astfel. Forma lamei Forma lamei depinde de forma profilului crestei . se obi~nuiescdeversoarele-margareti (fig.cu exceptia unor valori loarte mici l u i h. construit in albie (fig. A. 17-48) dintre care cele mai uzuale sint a.g). r i . cu muchie ascutiti.. orizontala. 17.5 debitul unitar deversat este prea mare.i de aerisirea sub lami. ) (c) triunghiular /dl circular k) h$erbo/ic Fig.2. i n Iugoslavia. oricare ar f i grosirnea lamei .5. Deversor cumuchieascutit2-Detaliul formei aderenta. i n perete vertiiv E cal".sadar.Distributia vitezelor +i a presiunilor fn lam2 ' . Se ia ca tip fundamental forma lamei la deversorul . 17-47. Clasificarea dekersoarelor. cind vina este Fig.. se produc fenomene de eroziuni puternice ale albiei la piciorul barajului. dreapta sau ondulati lamei . Deversoarele c. dupa forma crestei in planul transversal curentului f) Dupi forma crestei tiiate in peretele vertical al pragului deosebim citeva tipuri (fig. d ~i e se intrebuinfeazi mai mult pentru misurarea debitelor mici. unde sint riuri cu debit mare in albii inguste. (dl dreptunghiular ~ b t~apezoidal.p min neschimbate. Aceastii iorn15 a fost studiatii amgnuntit de mai ' multi cercetitori ~i in iigura 17-49 se arata profilul unei astlel de lame cu indi-------carea dirnensiunilor caracteristice i n iunctie de sarcina h. 17-48. b si c.h). 17-47.Mi~cciri efluenfe (scurgeri) pertrza~~enfe 497 in vedere c i dac. 17-49. aerisit.pertect.

pentru un debit dat. a. -FG=0.65h.3 0. a.centrul de greutate a1 lamei lichide i n miscare este situat cft mai jos in lama real. I a t i si unele consecinte interesante ale acestui principiu: . I(N=0. 17. f a t i de alte forrne posibile ale lamei. Considerind cii lama este o sum: de lame elementare care ies prin orificii infinitezimale de fniiltime dz si de litime 1. deoarece Pn B este presiunea rnaxirni. se determini structura formulei prin consideratii teoretice. Forrna pfnzelor deversoarelor a fost explicatii cu ajutorul teoremelor generale ale hidrodinarnicii. dar vi tezele reale urmeazi diagrama concavii A'C' (linia plinii). iar h = adincimea maximii a lamei deasupra crestei ~i viteza de sosire nuli. se va scrie. se poate considera: DC==0. CA=0. conform formulei Torricelli. ..energia potentiali are tendinta de a descre~te cft mai mult posibil. n 1) Forma stabilii a fenomenelor hidraulice este aceea care. Prin aplicarea acestei rnetode se determini atPt forma lamei cft si formula debitului. 2) Intr-o masii lichidii fn mi~care. grosimea larnei deversante este minimi. Curba din linii intrerupte A'B'C' reprezintii diagrama vitezelor teoretice i n sectiunea contractatii. iar coeficientul de debit se aflii experimental ~i prin calcul. = 0. . .112h. cu presiunile relative nule in A si D (presiunea absoluti = patmosrerica) $i presiunea maximi fn B la distanta = 0.4 egalii cu p.. 17-49). pentru un deversor avind creasta de o formi oarecare.3. pentru ca viteza medie s i fie maximi.14h.65h.5. sub sarcina z (fig. la care se adaugi si a~a-numitulprincipiu a1 debitului maxim. Dupi datele experimentale. Diagrama presiunilor Pn sectiunea contractatii CA urmeazi curba ABC.498 Hidraulica si nefiind aerisitii nici nu intri in categoria care se studiazi. corespunde conditiilor de curgere care dau debi tul maxim. E conditii exterioa_re date.. I a t i d o u i moduri actuale de exprimare a acestui principiu.. definiti prin ecuatia de formii 1 = f(z): S-au presupus coeficientii de debite ai orificiilor elementare constanti = p.. formulat intuitiv prima oarii in 1845 ~i demonstrat P ultin mele decenii.18 h. Metode pentru stabilirea formulelor debitului deversant Ca si la orificii.

m se n u m e ~ t e coeficientul de debit a1 deversorului cici Q se mai poate scrie In cazul unei viteze de sosire V . care nu poate fi neglijati. fir5 contractie later a l i .927 0. 17-50. Valorile lui 9 sint foarte apropiate de valorile experimentale. care este rezolvati prin aproximafii succesive (Lauck). 17-50).926 0. Deversor cu muchie ascutitd gi prag inclinat lui-prag.935 0. dupi cum rezulti din tabela 17-12 in care 9. ecuatiei Bernoulli gi principiului debitului maxim. Printr-o reprezentare conform6 a lamei pe o Bsie dreptunghiulari si iiitroducerea potenfialului complex se ajunge la o ecuatie integro-diferentiali. iar pfnzele (superioarg $i inferioari) lamei sint supuse ecuatiei lui Bernoulli. este debitul pentru perete vertical i = 0. $i orizontale (deversor drep tunghi ular). Ast fel pentru deversorul dreptunghiular.902 0. Se ajunge la rezultate foarte concordante cu experienta.k3I2]- (17-19) Pentru determinarea pe cale teoretici a lui rn s-au folosit diferite metode: unele. integrarea dii (cu notat ia ~rG/2g k): = Q = n 1 11% z [(h + k)312 .073 1. perfect ~i aerisit s-a gisit pe metru liniar de creasti 9= i fiind unghiul cu verticals a1 perete- Fig. cu muchia ascutit6 (fig.040 1.5' I ralori conf.4342 1/-3. . ecuatiei valori erperimentale 99 1.046 -33' / -4.960 1 0. cu ajutorul ecuatiilor lui Euler. 919" 0.1 15 Alt5 metodi pleaci de la considerarea migcirii lichidului in lami si in apropierea ei ca o miyare potential2 care satisface ecuatia lui Laplace.098 1. q = 0.086 1. ecuatiei impulsului. l I 1 4' 5 1 33' 18' F/ E f 1. (Boussinesq).Migcciri efluerzfe (scrirgeri) per-manenfe -- - 499 f n cazul unei creste liniare 1 = const.959 1.

cu ajutorul teoremei lui Bernoulli. ~i trasarea lui exacti sfnt aritate intr-un paragraf urmitor. dat fiind lungimile sctlrie ale liniilor de curent.4.500 Hidraulica 0 a treia metodi (Fr. Aceasti a treia metodi o vom aplica la problema urmitoare: 17. Un astfel de profil permite scurgerea la toate debitele inferioare celui pentru c a r e s-a determinat profilul.a).a deversorului . lufnd ca model pinza inferioari . Intreaga lami. reteaua m i ~ c i r i iva fi construiti pe fntreg paramentul aval p i n i la piciorul barajului. inclusiv grosimea ei si pinza superioari pot f i reproduse d u p i deversorul E n perete subtire. turbulenta este redusi la minimum. Cu ajutorul retelei miscirii se determ i n i vitezele. adici: curgerea este sta. 17-51. ale spectrului miscirii. Prasil) se bazeazi pe construirea prin aproximatii grafice succesive a unei retele potentiale curbilinii adaptati la conturul fnci necunoscut a1 lamei. Cum acest calcul are . neglijfnd pierderile prin freciri. se calculeazi ~i presiunile pe parament. Metoda de determinare a scurgerii ce a r i t i m acum este fnsi valabili pentru orice fel de profil ~i consti in determinarea. Profil de deversor curb: m) dupg Creager $i Ofiterov. cu ajutorul teoriei m i ~ c i r i l o r potentiale. de exemplu.bili. care are o portiune scurti ascendentij.peste o creasti ascutiti. in partea superioari a grofilului curb (la creasti). nu se produc fenomene de cavitatie ~i se e v i t i vibratiile (fig.5. adici dubla retea ortogonali de linii echi- Fig.~i scopul determinirii presiunilor pe paramentul aval a1 barajului. Determinarea teoreticl a conditiilor de scurgere peste un deversor cu profil curb S i considerim un deversor a1 cirui profil s i fie astfel trasat ca. 17-51. apoi se curbeazi in jos d u p i o paraboli. p i n i la sectiunea contractati. debitul ~i apoi. in vederea verifid r i i stabilititii constructiei. presiunea absoluti s i nu fie mai mici decft o a t mosferi.intre altele . p i n i se definesc ~i conturul ~i dimensiunile ei. Profilul acesta. cunoscut sub numele de Creager-Ofiterov. ' . b ) c u curburs bruscs $1 formarea de vfrtejuri sub lam3 potentiale si de linii de curent. 0 astfel de suprafati se obtine. niciieri p e suprafata udat5 de a p i . fn conditii foarte bune.

deci h = va 2g si cpl = \ SI Vds = 11% 0 YVK 0 ds. Schema la calculul potentialului cp. situat P amonte la n 3-4 h. liniile de curent lungul unei linii de curent se vor curba spre a ocoli creasta. Pentru construirea spectrului misciirii ar f i de ajuns a cunoaste linia de la suprafafa libera a curentului. lama aderi de perete pe toati lungimea ei. de-a de creasti. cu presiuni inferioare presiunij atmosferice. considerfnd cii viteza Vo este neglijabili (fig. Se calculeazi astfel valorile lui rg . Daci se c u n o a ~ t eecuafia liniei de curent s = f(h). dezlipindu-se de perete si formind zone de virtejuri. 0 In amonte de creasti. Daci ins2 peretele prezintii unghiuri sau coturi b r u ~ t e(fig. a linie de curent este i n s u ~ iprofilul peretelui. aceasti linie este cunoscutii. Fie A un. punct de intersecfie a1 paramentului cu nivelul apei din rezervor.. dar in cazul altui tip de profil se va determina intr-o primii aproximatie printr-o metodi care se aratii mai departe. plecind de la un punct 0 . se efectueazi integrala printr-un calcul grafic. se trece la calculuI analitic a1 lui 9. i n cazul unui profil CreagerOfiferov. 17-52. 17-52) Insi yo = y 'S h. 17-51.i miscirii. linia de curent de IPngi perete va invilui aceste accidente. Deocamdati. potenfialul vitezelor. punct pe linia de curent corespunzitoare ~i se aplici teorema 4 lui Bernoulli de la 0 la M . la suprafata lichidului. la acest profil. vom considera aceasti linie cunoscuti ~i vorn I proceda la construirea spectru1u.Mi~cciri efluente (scurgeri) perntanerzte 50 1 Deoarece. i n acest scop se determinii mai fntfi valorile funcfiei cp. la o distanfi suficient de mare (3 -4 h) putem considera liniile de curent ale miscirii asemenea acelora unei fintini cu centrul in A .b). daci insi curba liniei de curent este d a t i grafic. Apropiindu-se Fig.

17-53. . intr-o serie de puncte ale ciror proiectii pe axa Os.M. 2 Fig. Intr-adevir. Desenarea retelei potentiale in lami dupl Fr. dacii ins5 pfnza inferioarii se dezlipe~te pararnent (fig. OL.. Se iau pe axa 0 9 o pi serie de echidistante A9 = A = a ) ~i prin punctele obtinute se duc I paralele cu axa 0 s pfni la inter'0 + 0 . se trec apoi (OM. LJS. Pragil secfia lor cu curba cp(s). ~i = const. OM.. 17-54).. Aceste segrnente OL. 17-55. Determinarea graficl a pozitiilor intersectiei liniilor echipotentiale ca linia :de curent a suprafetei libere Fig. Comportarea retelei potentiale iPng2 paramen t structie se obtin seriile de linii cp = const. potentialul lui Nl are _f4_ ~i cum s-a convaloarea cp. 17-55. 17-53) distantei le s. L. LS S Fig. de la care se ridici ordonatele cp.: OL. de SaU pgtrunde in domenid zidiiriei (fig... etc. Dacii pinza superioarii a fost just admisii (sau calculatii).M. 17. a). etc.. se aflii pe linia de curent +a Cont inuind aceastii con.502 Hfdraulica - pentru mai multe puncte ~i se d e s f i ~ o a rpe o abscisi 0 s (fig. = OL. OM. trecfnd prin aceste puncte segrnente aparfinind liniilor echipotentiale. S. ..L.54... rezultg c i punctul N... +. L. N. apartinfnd altei linii de curent. s.. Pozitiile liniilor echipotentiale se obtin astfel.) ~i se duc segmentele pe curba normale pe curba (fig. OL.. l~searnnii i linia de c + . cp.. trebuie ca pfnza inferioarii s i coincidii cu pararnentul . se obtin prin intersectii punctele N.. b).M.55. M. = OL. L. C JrL. L. pin5 se ajunge la paramentul deversorului. determini valorile lui s la intersectia firului de culent cu liniile echipotentiale.. .jl7. + 2 siderat o retea pitraticii.. Ducind din acelea~i puncte drepte inclinate cu 45" fat5 de coardele M. M.

In cazul unui profil curb oarecare. Se obtine: +. fn sectiunea contractat2 (unde tangenta la profilul curb a1 deversorului este orizontali) Fig. suprafata liberi.c(iri efluenfe (scurgeri) permanente > 503 curent admisi la fnceput trebuie ajustati. f i r i a-1 intersecta. Calculul prealabil. se poate afla forma lamei fntr-o p r i m i aproximatie. fnsi convex gi continuu. gi anume: . d u p i ce vitezele au fost calculate la contactul cu paramentul (fig. se ajunge la fndeplinirea conditiilor. Calculim cu ajutorul formulelor empirice sarcina h care corespunde debitului Q qi admitem grosimea lamei pe creasti. aproximativ. fnsi executfnd epura cu m u l t i fngrijire. de la inceput. Dupi cfteva Pncerciri. Presiunile fn l a m i ~i pe parament In punctul P se obtin aplicfnd fntre punctele 0 ~i P teorema lui Bernoulli. 0 d a t i spectrul trasat definitiv.linia de curent de lfngi parament trebuie s i fnfisoare sau s i coincidi cu paramentul. Calculul presiunilor In lam: $i pe parament Fig. 17-56. Q = (iin . al grosimilor lamei . se obtin imediat elementele m i ~ i r i i~i anume: Debi tul barajului (tn care este linia de curent a paramentului). 17-56). 17-57. 17-57).hii.vitezele pe linia de curent a suprafefei libere asculti de legea lui Torricelli ~i totodati de relatia: v=-=d ' dn dp ds (metodi de control!). i n modul urmitor (fig. .$1 Din cele de mai sus rez_ulti necesitatea de a cunoaqte cft mai exact.

Calculind grosirnile larnei in rgai rnulte puncte de pe pararnent. servind pentru Cu precautiile luate. 17.65 este+V0 = 7 ~i se realizeaza in profil cam la 113 din h'. Acest deversor a fost cel mai rnult studiat. creasta t i i a t i cu rnuchii vii. viteza I a ~ e in canal s i fie uniform distribuitii in i sectiune qiV aerisirea s i fie bine asigurati.35 h - 0. astfel c i forrnulele stabilite pentru acest tip pot f i aplicate si in scopul folosirii deversorului ca dispozitiv de rnisurare a debitelor. Pentru aflarea exacti a profilului larnei se aplici d u p i aceea rnetoda construirii spectrului rni~cirii. s-a mssurarea debitelor statat c i forrnulele considerate cele mai . Grosirnea larnei la adincirnea h. gritar de l i n i ~ t i r e . Viteza rnedie Vo in aceasti sectiune Q . suprafata apei s i fie lipsiti de valuri. adici -h 3' r 0. conform dirnensiunilor din figura 17-58. Se d i cea rnai mare atentie exactitiif ii rnisuriri i elernentelor geornetrice.. se traseazi conturul superior trecind prin punctele calculate.5. sub planul de sarcini se obtine din ecuatia lui Bernoulli ~i din ecuatia de continuitate: sau V: ~i = V . cu muchie ascutiti.. asa cum s-a a r i t a t . $T 28 (hl .ca la u n deversor cu rnuchia ascutiti. avind sectiuni de diferite forme a) Deversorul dreptunghiular. Fig. 0.22 h.0. de la creasti. fata arnonte a peretelui s i fie perfect plani gi netedi. peretii laterali s i fie verticali. Este foarte important ca. Deversor cu muchie ascutits. Formulele deversoarelor perfecte. dreptunghiular. Sarcina se rnisoari la distanta 3 h. suficient deinalti. in unghi drept ~i perfect orizontali. in arnonte. netezi. canalul s i a i b i sectiune uniformi.33db) (I 7-2I ') Eventual se tine searna ~i de pierderile de sarcini distribuite pe porfiunea de la creasti la sectiunea 1 (daci paramentul este foarte rugos). Pentru a se realiza condit i i de scurgere egale cu acelea in care s-au ficut experientele este necesar ca deversorul s i fie construit cu creasta din t a b l i rnetalici. prin experienfe din ce in ce rnai precise. 17-58.5.

cum ar ii variatia viscozititii lichidului E iunctie de temperaturi. Pentru deversorul cu contractie laterali. Formula este valabili pentru 0.. cind se fac misuritori foarte ingrijite. studiat prima oard de Frese. . pin2 la 5% E unele n domenii de misurare.80 rn>h>0.~Misccir.03 m si d i rezultate bune si pentru valori mai mari ale lui h.5%.deversorul . La misuririle de debit cu deversoare are mare importanti misurarea exacti a sarcinii h. la care ldrgimea canalului este egali cu lungimea crestei.deversorul . (Asociatia inginerilor ~i arhitectilor elvetieni). n Se folosesc pentru misurarea debi telor doui t ipuri de deversoare drep tunghiulare: . se recornand5 formula S. .idrd contractie laterali". . Instrumentul de misurare a nivelului trebuie s i fie de mare exactitate ~i citirea s i se repete de mai multe ori (chiar pina la 20 de ori).. dat fiind c i oricite precautii s-ar lua pentru linistirea apei. cu canalul de Iargime L ~i creasta deversanti de lungime 1 < L. studiat prima oar5 de Bazin. de care nu se tine seama. d e ~ i structura ei este discutabili: I- valabili in limitele: Eroarea ce se apreciazi la aplicarea corecti a formulei este sub 1.I. Pentru deversorul fir5 contractie laterals se recornandi formula lui Rehbock (1929) care d i erori mai mici de 1 %. micile ondulat ii sfnt inevitabile.cu contractie laterali" la care Iirgimea canalului este mai mare decit lungirnea crestei.i efluente (scurgeri) permanente 505 - bune dau rezultate diferite de la un autor la altul.A. care depinde de rniisurarea nivelului apei in amonte. nu se va iolosi pentru fanle fnguste verticale. . fapt care se explici prin interventia unor parametri secundari.

1.b) Deversorul triunghiular (fig. de lirgime mai mici decit sectiunea canalului din amonte. h Fig.sau. rezulti formula practica: 1. Debitul s i u poate f i calculat ca suma debitului printr-un deversor dreptunghiular de 1itime 1 $i a debitului scurs printr-un deversor triunghiular cu unghiul la vPrf u (triunghi egal cu suma triunghiurilor de la margini. Daci se consider6 sect iunea deversorului ca o sum5 de orificii elementare. c) Deversorul trapezoidal (fig. s-a propus o formuli mai exacti care s i t i n i seama ~i de influenta vitezei de sosire: in care o este sectiunea deversorului. Se consideri sectiunea de trapez simetrici.secfiunea udat6 din amonte a canalului. De aceea. Deversorul traghiul de virf L). coeficientul C variazi de la 1. conform experientelor. 17-60.h5I2 . rezultii formula: X h-z = --.38 cfnd h variazi de la 5 la 25 cm. Q . datii fiind sensibilitatea mai mare a acestui deversor. = 0. Deversorul triunghiular deci. introducind pe x in formula lui Q gi integrind se obtine: . cu unFig.42 h5I2 = C . Deversorul triunghiular este foarte indicat pentru miisurarea debitelor mici.42 la 1. in loc de I: Pentru u = 90" ~i p. 17-59. introducind unghiul a.cu contractie laterali. 17-59). p. 17-60). (1 7-25) Q= De fapt. astfel inclt deversorul este . 2 pezoidal .60.

Formula este valabilii in limitele e) Deversorul proportional (fig. Se numeste ast fel deoarece in formula debitului. Creasta deversorului este orizontalii. sarcina h intri la puterea intii. adici: p ' z 3 = p" 0. 17-62).2 h . se recomandi formulele empirice urmiitoare. 17-61).Miacdri efluenfe (scurgeri) permanenfe 507 Se consider2 c i efectul contractiei la deversorul dreptunghiular este echivalent cu acela a1 unei pierderi de lungime a crestei de 0.1 -- b x ctg Debitul este: ].v tg d h5I2.= . Deversorul proportional . D e ~ i s-au fKut studii teoretice interesante ale acestui tip de deversor..) (17-28) . Deversorul circular Acest tip de deversor se intrebuinteazi la misurarea debitelor de a p i distribuitii pentru irigatii. g 2 = a Dacii se ia p' = p" = 0.h3" 15 = . Ia Q= Fig.63. rezulti tg . t i nind seama ~i de viteza de apropiere: 2 in care w este sectiunea udat6 a deversorului. ca fiind mai in concordanti cu reali tatea.si 2 4 1 Fig. 17-62. Acest deversor este de asemenea sensibil la variatiile debitelor mici. Pentru obtinerea unei formule simple unghiul a se va lua astfel ca debitul deversorului triunghiular de la margini sii compenseze pierderea de debit datorati contractiei. dar nu atit cit deversorul triunghiular.=b(h-. 17-61. a ciirei ecuatie este X . d) Deversorul circulaf (fig. iar flancurile sint tiiiate dupii curbe asemenea unei hiperbole.2 h. iar i sectiunea udatii a canalului din amonte.

5m ~i a 2 0 . ( 1 7-30) f n care Fi sint coeficientii de formi ai pilelor ~i culeelor. Aceasti formuli este valabili pentru h > a. calculabili cu formula: b.lungime redusi". sau uneori prin calcul. lucrarea [25]. a1 ciror profil este fie curbiliniu. 17-62. la a c e l a ~ ideversor. d a t i : q = q(h)? Problema a fost rezolvati in cazul general sub forma unei ecuatii integrale si toate formulele precedente sint cazuri particulare ale solutiei generale date acestei probleme. ~ 5=07 5=0. La calculul lui Q se folose~teformula (17-28) pentru forrna simetrici. Ekl .I H C Fi. fie poligonal. pen5 s / .625. se inlocuieste lungimea b r u t i a crestei printr-o .. N. Pentru a se tine' seama de viteza de sosire V. Pozitia pilei f a t i de creasti influenteazi contractia ~i coeficientul 6 scade cind pila avanseazi in amonte de deversor. coeficientii admisi pentru a = 0 se pot reduce prin Fig.614.. Coeficientii de contractie lateral5 Inmultirea valorile din datorati pilelor 17-13. se imlocuie~tein formula ~ r e c e d e n t i h cu - Formula debitului se aplici atit la deversoarele fir2 contractie. Valori exacte ale lui p se dau in. aplicindu-se un scizimint de 1 pentru forma nesimetrica. Se foloseste si forma nesimetrici (fig.5.6. d u p i N.Coeficentul y variazi de la 0. Pavlovski conform figurii 17-63. cit ~i cu contractie. dar in acest din urmi'caz. Acest deversor este foarte sensibil pentru debite nu prea mici in zona ingustati a flancurilor. Coeficientul 6 se ia. 17. b). iar daci b 2 0. f) 0 problemi interesanti relativi la forma deversoarelor este urmitoarea: Care este ecuatia de forma y = f(r) a unui deversor.. Deversoare cu profil curb i n practici se intrebuinteazi adeseori baraje deversohre construite din zidirie sau din beton.= b -0. 17-63. Calculul debitului de care este capabil un astfel de deversor se face cu formula general5 ~ = m b h m . l m se ia p = 0.605h la 0. pentru ca debitul s i u s i fie exprimat printr-o functie de sarcina h.7 5 =a4 tru avansul a. fn care coeficientul de debit m se dktermini de preferinti experimental. Astfel. care pot f i diferiti.

Prof ilul unui deversor curb trebuie dimensionat astfel ca s i nu se produci pe creasti sau parament depresiuni importante care ar da loc la instabilitatea m i ~ c i r i i fenomene de cavitatie . deci vor exista suprapresiuni (pozitive). deci va f i mai economic. Tabela 17-13 ' . pitrunzind putin in vina teoretici. lbindu-se ca bazi profilul vinei lichide a unui deversor perfect. de Ofiterov. Pozitla pilei unghiularl I I Forma pilei circularl I ogiiri. in diferite variante. Cum se obtine profi. In tabela 17-14 se dau coordonatele a douAprofiluri: profilul A cu parament amonte vertical. Daca betonul se toarni pini la curba I. Efectul .49 5 2 + 3 5 <3 @ ~ l momente de risturnare suplimentare . pe i de a l t i parte. aerisit. de Smetana ~i alfii. Profilul I a fost studiat si propus de Creager. presiunea absoluti a vinei Jichide asupra betonului ar f i in toate punctele egali cu presiunea atmosferici (traseul plin din fig. 5 H I Id I I 1 H 2 I 4 1 4. ca garantie c i depresiunile vor f i evitate.ul fiind folosit mai ales pentru baraje pe tereCreager-Ofiterov . dimpotrivi. I la=O El I a=0. Daca spatiul de sub pinza inferioari a unei astfel de lame s-ar umple cu beton. 3 . aceasta va fi impinsi dedesubt.si profilul B cu paramentul amonte inclinat la 45". Daci sugerea se realizeazi chiar pe creasta. pentru a c e e a ~ isarcini. ultimul Fig. profilul trebuie s i permiti Gvacuarea unui debit cit mai mare. Cel mai cunoscut in l i teratura tehnici este profilul Creager-Ofi terov . 17-64. cu creasti ascutita.avansuluiU pilei aaupra coeficientilor corespunzind unei sarcini de Im de apa. Fig.7-65. coeficientul de debit se rnireste si deversorul poate avea o lungime de creasti mai mici.. Pornind de la sa tisfacerea qcestor conditii -fntrucitva contradictorii sla gisit principiul unui profil rational.Ez 3 1 E3 . 17-65).4. cel mai o b i ~ n u i t .Miscdri eflliente (scurgeri) permanente 509 Dimensionarea deversorilor cu profil curb. aerul dintre pinza teoretici ~i beton va f i absorbi t prin sugere ~i se va n a ~ t eo depresiune (lama este sup t i pe perete). El {A 2 . . daci betonul se toarni pini la curba I I .

510

Hidraulica Tabela 17-14
Coordonatele profilului deversor dupg Creager ti Ofiterov pentru sarcina H = I rn
Profilul A
X
1

Profilul B
x

Plnza teoretici
Y

Pfnza teoretici
Y

Zidirie

superioari

inferioarg

Zidirie

superioari

inferioari

0,o (),I 02 O,3 Of4 0,6 03 I ,o 1,2 1,4 1.7 2,o 2,5 3,O 3,5 4,O
4,5

0,126 0,036 0,007 0,000 0,007 0,060 0,142 0,257 0,397 0,565 0,870 1,22 1.96 2,82 3,82 4,13 6,22

-0,831 -0,803 -0,772 -0,740 -0,702 -0,620 -0,511 -0,380 0,219 0,003 0,305 0,693 1,50 2,50 3,66 5,OO 6,54

0,126 0,036 0,007 0,000 0,007 0,063 0,159 0,267 0,410 0,590 0,9201,31 2,lO 3,11 4,26 5,61 7,15

.

0,o 0,l 02 O,3 0,4 0,6 03 1 ,o 1.4 1.7 2,o 2,5 38 3,5 4,o 4,5

,

12

0,043 0,010 0,000 0,005 0,023 0,090 0,189 0,321 0,480 0,665 , 0,992 1,377 2,14 3,06 4,08 5,24 6,58

-0,781 -0,756 -0,724 -0,689 -0,648 -0,552 -0,435 -0,293 -0,120 0,075 0,438 0,860 1,71 2,76 4,OO 5,42 7,07

0,043 0.0 10 0,000 0,005 0,023 0,090 0,193 0,333 0,500 0,700 1,05 1,47 2,34 3,39 4,61 6,04 7,61

:

'

nuri slabe, cu baza I i t i t i ~i spre amonte (fig. 17-66). De asemenea, profilul B permite o mai rapidi evacuare a gheturilor. Coordonatele se dau pentru sarcina H = 1 m. Pentru o sarcini H fI- 1, coordonatele profilului de zidirie ~i ale fetelor lamei (superioari si inferioari) se A 8 deduc din acelea date in tabela inniultindu-le cu H in m. Coeficieniii de debit a i profilurilor Creager-Of iterov, cTnd deversorul e s te proiectat peritru H,,,, au valorile 0,49 pentru profilul A ~i 0,48 pentru profilul B. Daci deversorul functioneazi cu o sarc i n i mai mici decft h,,, pentru care a fost Fig. 17-66. Profilele Creager-Ofiterov proiectat profilul, coeficienfii m sfnt mai A $i B mici decit valorile precedente si ei pot fi calculati cu formulele urmiitoare datori te lui N. N. Pavlovski, valabile pentru o fnilfime a pragului p > 5 m: Profilul A 0,785 $ 0,25
hmax

)

cfnd n,, 4 078; cfnd

h

(17-31)

)

> 0,8.

Mi~cdri efluente (scurgeri) permanenfe

51 2

Profllul B

m

=

0,48

2vz

0,85

+ 0,310 ---)
hmax

cindG h cind
hmax

=

0,l ...0.5; (17-32)

> 0,5.

Aceste formule dau valori destul de apropiate de cele reale, totuqi in cazu1 unei l ~ c r i r iimportante trebuie determinate valorile lui m prin experiente de laborator hidraulic, pe modele la scari redusi, tinind seama c l asupra lui m influenteazi insisi mirimea obiectului (la deversoare m scade o data cu p si h), rugozitatea suprafetei, numirul Re. f n cazul c i h > hmaxp,oiecta,, incep a se produce intre l a m i ~i fata betonului depresiuni care fac sa creasci coeficientul m. Dupi experiente * ficute in laborator cu profile Creager, Q poate depasi Qma,p,oie,,at cu 10% fir2 a se produce vibratii periculoase. Acest rezultat ne permlte a dimensiona profilul pentru Qpr0iecr< Qmar, de exemplu pentru Qp,o;,ct = 0,9 Qma, , in n care caz coeficientul m pentru Q,, va f i de 0,54 P loc de 0,49, cu producerea unei presiuni negative suportabile pe creasti, fir2 teami de cavitatie, ins% cu avantajul unui debit specific sporit apreciabil. -&D u p i studii de laborator ficute in U.R.S.S., deversoarele cu creasti elipb tici, avind - = 2 sau 3,
a

au coeficienti de debit ping la 0,577, variind in functie de profilul crestei h qi de raportul - , rf fiind raza unui cerc fictiv inscris in conturul ARCD a1 crestei. Profilurile studiate au fost acelea din figura 17-67 (circular si eliptic cu r a p o a r t e l e - - 2 7 i 3). a
'f

II

A
Fig. 17-67. Profile cu creasti circularl sau eliptici

Se r e c o m a n d i ca
h f

Coeficienfii de debit stabiliti experimental de Institutul VODGEO sint dafi i n tabela 17-15.

'

<

3 ... 3,60, iar vidul

sub l'ami s i fie mai mic ca 6 - 7 m -

I

I

* L . Escande, Transformation des conditions de fonctionnement des grands ouvrages hydrauliques par aspiration de la couche limite. (Revue de mecanique appliqu6e, 1958, No. 3, Edit. Ac. R.P.R.)

512

Hidraulica Tabela 17-15 Valorile m pentru deversoare cu creasts elipticg

Vidul relativ hUjd ,,,/h sub vina de a p i , la barajele cu creasta eliptici, ia valorile din tabela 17-16.
Tabela 17-16 Valorile hcid max/h

Profilurile cu vid au fost putin intrebuintate, din tearna producerii de ,vibratii, din cauza deterioririi rnai rapide a betonului, prin fenornene de cavitatie, si din cauza sporirii rnornentului de,risturnare a1 barajului-deversor. 17.5.7. Profiluri trapezoidale ~i dreptunghiulare La barajele-deversoare construite din lernn, piatri sau beton se intilnesc uneori profiluri trapezoidale sau dreptunghiulare. Coeficientul de debit a1 acestor profiluri depinde de iniltirnea pragului p , de Iitirnea pragului c ~i de inclinirile pararnentelor arnonte si aval: ctg a ~i ctg (3, d u p i cum se a r a t i in tabela 17-17 :i figura 17-68.

Tabela 17-17
Valorile coeficientilor de debit m pentru deversori neinecati, cu profil trapezoidal (dupii
fnlltimea

N. N . P a v l o v s k i )
-

pragului p , Tn m
3-5

amonte Ctg a
0.5

1
1

nval Ct. B
0,s

->2
0,43-0,42

H

H 2>7->I
0.40-0,38

I > T>0,5
0.36-0.31

H

c

Valorile din tabeli sint valabile pentru c > 2H, deversoarele aparf i n tipului de deversor cu prag lat, care se trateazi in paragraful urmitor.

< 2 H. Pentru

17.5.8. Deversorul cu prag lat

>
/

/3

Fig. 17-68. Profil cu creast8 trape-

Daci litimea pragului la creasti nu zoidal5 este suficient de mare, de exemplu c < 0,65 h ~i muchia A este ascufiti, lama se dezlipe~te in A de prag si se rneaza sectiunea contractati ca la un deversor cu perete subtire; daci chia A este rotunjiti, lama rHmine aderentii, chiar daci c < 0,s h. Dac5 c >/ 3 h, dupi dezlipirea lamei in A , in cazul muchiei ascuti te, se produce realipirea, mai departe, a lamei de prag, de o grosime h, aproape constanti ~i mai mici decft h , pe o portiune insemnati din Iitirnea pragului. Pragul nu trebuie s i a i b i o litime rnai mare ca 8 h , cici atunci are loc pe prag o miscare gradual variati, cu pierderi de sarcini distribuite, care fac ~ i g 17-69. Deversorul cu prag . s2 varieze inilfimea h, pe prag.

formuinsi

lat

514

Hidraulica

Asadar, in cazul unui prag lat, bine caracterizat, avind 3 h < c 4 8 h , a d m i t h d c5 se produc Pntre sectiunile 0-0, in amonte de prag, si 1- I , pe prag, v2 pierderile de energie Z c- , ecuafia energiei devine:
2g

sau, cu folosirea notatiei:
h f -=
2g
u

vt

h,;

h0 -,h

=

v2 2 (a,
2g

+ ZC).

Se deduce

Dacii se noteaz5 h, = &, debitul deversat se poate scrie:

(I(

< 1)
=

Q = cpu bh, 1/2g (ho-hl)
in care

rnb v z h o 3 1 , 2

(17-33)
I

rn

=

cpV.K.VR

Observ5m c5 in cazul cind se neglijeazii pierderile+Z c, ceea ce ar avea oarecare justificare cind muchia A este profilatii hidraulic, iar litimea crestei c in limite moderate, cp, ---- 1. AdmitPnd c5 deversorul este perfect, debitul 2 2 maxim se produce pentru h, = h,, = - ho deci K= - ~i rn = 0,385.
3 3

Experientele au argtat, pentru diferite conditii ale muchiei A , valori ale lui I( ~i rn inferioare celor teoretice $i anume:
Tabela 17-18

1 2 3 4 5

F i r s rezistente hidraulice .......... Intrarea profilati hidraulici ........ Muchia amonte rotunjiti .......... Muchia amonte t e ~ i t g .............. Muchia amonte ascutit; ............

1

0,95 0,92 0,88 0.85

1

0,385 0,365 0,350 0,335 0,320

213 0,645 0,630 0,610 0,590

,

Misciiri efluenfe (scurgeri) pernlanerztc

5 15

Rezultate mai exacte dau formulele empirice ale lui Berezinski, pentru deversorul perfect, la care se tine seama si de influenta iniltimii pragului p. Debitul specific se calculeazi cu formula iar rn cu formulele urmitoare, valabile pentru p
rn = 0,36
3h - p

< h si 2,5 < b/h < 10:

+ 0,01 1,2 h + 1,5 p (cu muchie rotunjiti); 3h - p (cu muchie ascutiti). rn = 0,32 + 0,01 0,46 h + 0,75 p

S-a constatat c formula teoretici stabiliti mai sus (17-34) este valabili H si in cazul cind nivelul aval de prag se afll deasupra pragului ping la limita h, , 0,2 h ; mai mult, chiar cind raportul de inecare h,/h = 0,4, debitul nu < scade decit cu 5% f a t i de ace1 dat de formuli. Iar daci pragul are o panti usoari spre aval, pe care lama intri in regimul rapid de mi,scare, urmat de salt, debitul se scurge ca si cind deversorul nu ar f i inecat. Astfel, daci panta pragului este de 1/4,6 ~i h,/h < 0,77, diferenta de debit fa@ de deversorul perfect este numai de 2,5% (fig. 17-70).Ca o particularitate, se observa in acest caz o depresiune local8 pe prag, urmati apoi de sal tul hidraulic. Aceste fenomene au condus pe M. D. Certousov s i considere c5 un deversor cu prag lat este inecat numai daci iniltimea h, a nivelului aval, misura'ti Fig. 17-70. Deversorul cu prag lat, in p a n t i deasupra punctului celui mai

I

(17-35)

r

'

inalt a1 crestei, este rnai mare decit adincimea critic; h,,= tul deversorului cu prag lat se calculeazi cu formula:

vT

Debi-

(17-36) %bhz 1/2g (ho - hz) sau cu formula data la art. 17.5.9 urmitor. Datoriti faptului c i deversorul cu prag lat inecat permite evaluarea debitului, f i r i producerea unei deniveliri mari a nivelului (h, - h,), el este folosit pe scari largi ca dispozitiv de m i s u r i a debitului in tirile unde irigatiile sint foarte dezvoltate, ca India ~i Egipt.
=

Q

17.5.9. Deversorul inecat La un deversor inecat, nivelul apei i n aval este h, deasupra nivelului csestei, iar sarcina este h,- h, (fig. 17-71). Pentru aflarea formulei debitului se poate concepe miscarea lichidului compusi din doua misciri: un deversor perfect intre nivelul amonte si nivelul

aval, sub sarcina h,-&?i o scurgere printr-un orificiu de inilfime h, ~i sub sarcina tot hl-h,. Introducind si termenul k = Vi/2g, debitul total unitar este:

S-ar lua pl = 0,8 (fir2 contractie de fund), iar p2 L- 0,63. Formula, in aparenfi dedusi corect, nu este valabili pentru h,-h,=O, cici atunci q = p2 h, V i n loc de q = (h, t p)V,,, asa cum este chiar , prin datele problemei. S-au incercat si alte formule empirice, dar qi acelea au defecte similare. Experientele au dovedi t h-h, z c i daci raportul - - = -este 1mai mare decit o anumi t i valoare criticl , vina deversanti
P

P

($)

este cu piciorul liber (ca la Fig. 17-71. Deversorul fnecat deversorui perfect, neineca t ) si racordarea in bieful aval se face cu salt indepirtat (v. Cap. XX). In acest caz scurgerea peste prag. nu mai depinde de iniilfimea apei in bieful aval, iar calculul debitului se face cu formula variazi la deversorul deversorului neinecat. Sarcina relativi cri tici inecat cu muchie ascutit2 intre 0,67-0,89 putindu-se lua in medie 0,751 h pentru valori ale lui -cuprinse intre 0,l si 2,O gi coeficienfi de debit m
D

cr

\ P lcr

cuprinsi intre 0,42 gi 0,48. Daci 2 este inferior valorii critice, ceea ce se intimpli cind debi tul
n

crescind, kvelul din aval cregte, se produce ineka~eavinei deversante care, 0,7 se produce in acest caz, poate f i de doui feluri: Daci L s c a d e sub
J

D

,,vina sculundati" ~i mi~careaeste stabili sub aceasti formi pins c e -t scade la 0,3. Pentru valori ale sarcinii relative cuprinse intre 0 , 3 gi 0,15 se produce z in aval ,,vina ondulatii" de suprafati, care este forma stabili pentru - < 0,15.
P
P

Se observi un fenomen de nestabilitate daci 2 este cuprins intre 0,15 ;i 0,3,
D

cind se produce fie vina scufundati, fie vina ondulatl. Pentru scurgerea in regim inecat, cu v i n i scufundati, se poate folosi formula d a t i de Bazin pentru deversorul dreptunghiular cu creasti ascufitii:

Mi$cdri efluente (scurgeri) permanente

5 17

in care Q este debi tul deversorului inecat, Q,este debi tul deversorului neinecat sub sarcina h = h,, iar a se nume?te coeficient de inecare. Deversorul inecat cu profil practic curbiliniu, fir8 vid, a fost studiat de cercetitori sovietici, care au ,stabilit calculul debitului cu formula

in care a este coeficientul de inecare, ale cirui valori se iau din tabela 17-19 datoriti lui N. N. Pavlovski.
Tabela 17-19

Deversorul se considerii inecat daci pe lingi conditia h, si conditia h, > h,,, adica

> 0 este realizati

La deversoarele cu prag lat, inecate, debitul se calculeazi cu formula fn care a, coeficientul de fnecare, se ia din tabela 17-20 Pn functie de raportul de inecare h,lh,.
I

4,h~

o

hx/hl
o

1 1 1 1

0.70

1,000

0.94

0.588

1 1 1 1

0.75

0,974

0,95

0,552

1 1 1 1

0.80

0,928

0.96

/ 1

/

0.83

0,85

0,889

0.97

0.499

1

0.436

1 1 1

0,855

0,98

0.360

1 1 1 1

0.87

0,815

0.99

0,257

1

1 / 1

Tabela 17-20
0.90

0,739

0,995

0,183

1

1 1 1

0,92

0,676

0,999

0,082

17.5.10. Deversorul lateral Pentru a evita ridicarea nivelului apei fntr-un canal peste o limiti stabilit5 se prevede un deversor de-a lungul unui perete a1 canalului, care s i permi t i evacuarea unui debit suplimentar (fig. 17-72).

Hidraulica -

--

Solutia I. Se admite c& atit canalul cEt qi creasta barajului sd aibii pantci ( vuriubil&, iar sarcirza z pe deversor, constants. S5 presupunem c5 in aval de deversor, canalul trebuie s i conduci un C debit Qo, iniltirnea apei fiind (h -1 t o ) , panta canalului Jo si secyiunea.dati; pe lings aceasta deversorul trebuie sa evacueze un debit 0,. Sa se determine panta canalului in dreptul deversorului, secfiunea sa transversali riminind neschimbati. Avern: Qo= ClU =CCl
Fig. 17-72. Deversorul lateral

mo aval de deversor) (in
2 3

Q,

= - FZ

1/2~1,

1 iiind lungimea deversorului. Panta canalului la partea din amonte a deversorului rezulti din ecuafia

pe cind la partea din aval, panta este chiar J,. Pentru racordarea celor doui pante J , > J , trebuie ca suprafata apei in deversor gi iundul canalului s6 aib5 axa lor longitudinal5 ca o curb5 concavi (fig. 17-73). Aceea~i curb5 va urma $i muchia deversorului. Asemenea condifii

Fig. 17-73. Schema deversorului lateral, cu p a n t i variabilg

se pot pune ~i pe diferite tronsoane, in care ar f i descornpus deversorul, pentru a <obtineo formi poligonali a crestei si apoi a trasa o curb5 inscris5 in acest poligon (17-74).

Fig. 17-74. Zorlarea, pentru calcul, a deversorului lateral cu p a n t i variabili

Lungimea de deversare obtinuti astfel va trebui spori t i cu circa 2056, pentru a cornpensa influenta intirzietoare a curentului longitudinal asupra curentului transversal deversant. Acest calcul, desi aproximativ, poa te fi satisficiitor din punct de vedere practic.

Miscciti efluerzfe (scurgeri) pern7arzenfe

519

Solutia 2. Canalul qi creasta deaersorului au aceea9i panta' constant& i. Se admi te c i la debi tul normal derivat Q, sa nu se produci pierderi de a p i prin deversare, deci nivelul apei in canal nu va trece de cota crestei deversorului. Se mai presupune c i lirgimea canalului este constanti, atit In amonte cit si in aval de deversor; peretii canalului din amonte sint construiti suficient de inalti pentru ca la o iniltare a nivelului normal la baraj, apa pitrunzfnd in canal, s i nu deverseze peste pereti, pe o pdrtiune scurti, pin5 la inceputul deversorului lateral. Pe aceasti portiune, ,curentul va avea un debit (Q, Q,). Daci mi~carease produce & Q in regim lent (fig. 17-75), curba suprafetei libere in ,axa canalului inainte de deversor va f i scoboritoare, de tipulb, (v. paragr. 19.3). Tn acest caz, sarcinaz, a deversorului la inceI putul deversorului este mai Qof4~-L mici decit sarcina z, la sfir-'I. qitul lui, si cele doui cote de nivel ale apei se racordeaz5 \ 0, d u p i o curbi analog5 cu Fig. 17-75. Schema deversorului lateral cu p a n t i constanti curba de stivilire de tipul a, ( m i ~ c a r e intirziati). Daci regimul m i ~ c i r i i este rapid, sarcina z scade in lungul deversorului. Adincimea canalului aval fiind d a t i (z, a), se cere s i se determine lungimea crestei deversorului, capabili a descirca debitul suplimentar Q,. Aceasts problemi a fost tratati pe cale teoretici, ins5 din cauza dificultililor analitice a fost necesar a se face simplificiri. 0 metodi practici, aplieabili d u p i N . N . ~Pavlovski fa deverso~ul neinecat, consti in foloslrea formulei deversorului obisnuit, cu un coeficient de corectie ol:

.

+

b

-

+

i n care 2, este sarcina pe creasta deversorului, la capitul s i u aval. Coeficieniul ol se ia, d u p i H. Engels:

Dacii deversorul este asezat oblic (fig. 17-76) ficind un unghi 8 astfel ca 1 1 tg8 sa fie cuprins intre - . . -, se va
40

3

lua 01,
Fig. 17-76. Deversor lateral (oblic, in plan orizontal)

conform formulei

(17-42, a):

\

520

Hidraulica

,

Combinindu-se un deversor cu un sifon urmirind profilul deversorului, s-a realizat un obiect hidrotehnic special, care permi te descircarea automat5 a debitului in exces, mentinind nivelul in amonte cvasiconstant. Nu se va descrie evolutia acestui tip de constructie hidrotehnici, ci se va explica numai tipul modern, care se poate vedea in figura 17-77. F a t i de un deversor o b i ~ n uti,. Ah sifonul-deversor are avantajul unei eficiente mai ridicate, intrucit debitul unitar, ce poate evacua un astfel de obiect, este in functie de caderea h si nu de lama deversanti Ah, care se mentine la numai citiva decimetri. Formula debitului se scrie deci. Q = pQl v 2 g (h Ah), (17-43) Fig. 17-77. Sifonul-deversor in care Q, este sectiunea de scurgere la iesire. Sectiunea Q pe toati lungimea conductei-sifon, de la creasti spre aval, se mentine constanti, pen-tru a nu se provoca pierderi mari de sarcini, date fiind marile viteze ale apei in sifon. Coeficientul de debit p poarti numele -cam impropriu - de randament. Randamentul sifoanelor-deversoare moderne este de ordinul 0;7 f a t i de 0,3-0,4 cit era la primele tipuri. El se ridici la 0,8, daci se acordi o griji deosebiti gurii de intrare, care trebuie s i fie largi, daci are coturi de racordare cit mai putine ~i curbe mai putin accidentate. Functionarea automati a sifonului se face astfel: Cind nivelul in rezervorul amonte se ridici peste creasta deversanti, apa incepe s i deverseze normal, antrenind aerul prins inlre paramentul deversorului si peretele conductri S. S e formeazi vid partial si apa se ridici in sus, spatiul de aer fiind inchis prin lama de a p i care este dirijati de nasul N c i t r e peretele S . Cind tot spatiul din interiorul conductei s-a umplut cu a p i , sifonul este ,,amorsat" si functioneazi in plini sarcini. Daci nivelul in lac scade sub muchia F a peretelui suprapus, aerul i n t r i in interspatii ~i trece prin orificiile C in sifon, dezamorsindu-1 repede. fn acest mod, nivelul in lac se mentine - prin functionarea discontinui a sifonului - 18 un nivel care oscileazi cu putin in jurul nivelului crestei deversante. La proiectarea acestei lucriri urmeazi a se determina pierderile de sarcini, unghiul de dirijare al nasului, presiunile maxime si minime in interiorul sifonului. Un studiu aminuntit a1 sifonului-deversor oferi I. V. Tumanian (V. Kiselev) [17]. Este de remarcat c i sarcina h, este limitati teoretic la iniltimea de apL a presiunii atmosferice, cici daci este mai mare se rupe coloana de lichid si se produc discontinuititi de functionare si chiar dezamorsare.

+

Mi~cari e)luente (scurgeri) perrnnnerlfe

-

Fj2 1

17.6. EXEMPLE NUMERICE
1) SB se calculeze debitul ce se poate evacua prin golirea de fund a barajului ,,Vidraru" proiectat pentru U.H.E. Arge?, in varianta cu retentiunea normal2 (creasta deversorului)~ la 132 m, deasupra pragului galerlei de golire. De asemenea, se va calcula debitul ce poate trece prin cele trei deversoare, avfnd fiecare lungimea b = 7,00 m, in cazul lamei deversante maxime H = 4,00 m.

Debitul golirii de fund

Q = pov2gh.

Fig. 17-78. Deversoaieie ~i goliriie de fund ia barajui ,,Vidraru" pc R. Argeg Deoarece contractia este impiedicati,
p = Qv.

Sezulti din relafia Bernoulli

Pentru A = 0,025, d = 1,8 m,

cint7,,,

= 0,5 (gritar rar, racord rotunjit)

c,,,,

= 0,1, l = 23,15 m

sT

522

Hidraulica

91 5 Este de remarcat viteza foarte mare a vinei .de a p i V = --' z 35 m/s. La o astfel de 2.55 vitezl se impune o constructie deosebit de ingrijiti : pereti foarte netezi, beton de o calitate deosebiti, compact $i rezistent la uzurl, vans de o constructie specials pentru viteze mari.

Coeficientul de debit r r ~ , pentru profilul curb dat, se poate lua 0,47. Coeficientul de contractie E se calculeaz~ cu formula:

2) Doug vase' prismatice, avind sectiunile orizontale R,, R,, comunici intre ele printr-un orificiu de sectiune w . Care este timpul de trecere a unui lichid dintr-un vas in ,celilalt, dacl diferenta initials dintre niveluri este h,, iar diferenta finals h,? Fie h diferenta de nivel la timpul t. intervalul de timp d t , nivelul scade cu dz

2
a 2

in primul vas, crevte in vasul a1 doilea cu 1 deci diferenta dintre nivelurile apei dz, v a fi (fig. 17-79)

hL

R h - dz - -2 dz,
a 2

,iar variatia diferentei de nivel:

Cantitatea cu care se mic~oreazlvolumul de apg in rezervorul 1 este, in timpul d t , .egali cu cantitatea care trece prin orificiu, deci :

dq

=

-

R,dz=

pw

Vdt;

v=VG
.dz
si

dt=--

Ql dz

.

T=

S:

pwv '

dt=-

Fig. 17-79. Timpul de trecere a unui lichid dintr-un vas intr-altul (schema pentru calcul)

T=

2(vfc-v<)
pa

(L +
Q1

$1

(17-43)

V G

Mi~ciiri e.fluente (scurgeri) perrnanente

523

Pntrucit formula precedent2 este simetric2 in R, $i a,, rezultl c2 a c e l a ~ itimp T estq necesar $i pentru scurgerea din rezervorul 2, dac; in momentul initial nivelul in rezervorul 2 ar fi cu h, metri mai sus ca in rezervorul 1. 3) Prin bararea unei v2i de profil parabolic se creeaz5 un lac de acumulare. Care este timpul de golire a acestui lac, prin orificiile de fund ale barajului, avind sectiunea total2 w , prevazute la nivelul fundului vgii? Presupunem c2 profilul v5ii este dat de a c e e a ~ i parabol2 translatat; in lung, cu virful pe talvegul v i i i (fig. 17-80). Fie H inlltimea $i B lirgimea v2ii la nfvelul maxim a1 retentiei, fie I , panta fundului .qi L lungimea lacului lacului este la cota z deasupra lui 0 , lungimea lacului este x = 211, iar y este determinat prin ecuatia parabolei : 4y2 BZ H Suprafata apei intersecteazi valea dup5 o parabol2. Intr-adevsr, fie o sectiune transversal2 v2ii, in D, l a distanta 5 de punctul C $i fie r) $i 1; semilirgimea $i adincimea v l i i In D. Din ecuatiile parabolelor din sectiunile B $i D rezulti:
- - - 1; , r)2
A

Q
Fig. 17-80. Timpul de golire a unui lac creat prin bararea unei v2i (schem2 pentru calcul) (17-44)

6 = 1;/l

yz z :$i prin eliminarea lui 1; se obtine: r)zr&~.6.
Z

.Aceasta este ecuatia unei parabole cu virful in C, in planul apei. Suprafata cuprinsl intre' a c e a s t l curb2 $i baza EF este:

Dac2 in timpul df, nivelul scade cu dz, volumul in lac scade cu:

Jar prin orificiile de secfiune totali o, considerind un coeficient de debit y, se s c q e un debit egal cu voiumul de mai sus, adici:

t,, - z, z - 31 VK

I 3

(2;

- 2;)

k yV2g

.

524

Hidraulica

GoIirea total% (pins Ia fund) are loc in timpul
4

T =

B H3i2
3 w p G 1

BHL ----. 3 Qn

SOH 240

i n care So este suprafata initial! a lacului $i Qo debitul initial. Fie, de exemplu, un lac de acumulare, ayind I = 0,01, H=132 m, B=500 m. Baza B se calculeaz~ din suprafata inundati la nivelul maxim, care are forma parabolei (17-43)'Fie w = 2,55 m2 (ca in exemplul 1). p 0,71. Rezulti T = 3,18 X lo8 s = 37 zile.

-

Q. mi~carea poate fi considerati uniformi.si de rugozitatea albiei. ~i c) Daci peretii si fundul albiei nu au aceeasi rugozitate. si Q. NIVELU Rl 18. calculul se face cu un coeficient de r~lgozitate n.Capitolul XVIII M i ~ c a r e a uniform5 a curenfilor cu suprafata libera (canale ~i cursuri de ap5 naturale) 18. . depinde de raza hidraulici R . in miscare uniformi. putind avea orice formi (fig. Se observi c i exactitatea valorilor obtinute pentru coeficientul C nu depinde atit de constructia formulei insisi.) La aplicarea formulelor precedente mai trebuie ficute urmitoarele olsservatii : a) Panta J este chiar panta superficiali a apei si este egali cu panta i a fundului. a .18-1. si a. fn profilul din figura 18-2 se recomandi descompunerea sectiunii in trei sectiuni a . constanti in sectiune transversali. Viteza rnedie In general.1.1.. Q.. Viteza medie V. . Din aceasti cauzi se prefers formulele pentru care categoriile de rugozitate sint cit mai numeroase ~i mai aminuntit descrise. astfel c i si pentru curentii cu suprafati liberi. (De exemplu. miscarea apei in canale si riuri nu este permanenti si cu atit anaid put in uniformi.14) este inci mult folositi. Formula lui Bazin (14. Fig. luat ca media ponderati a 3 a. c9t de o bung alegere a coeficientului de rugozitate. SFnt ins5 numeroase cazuri cind. de panta energetici J . se aplici aceea~iformuli ca pentru conduc te : Valoarea coeficientului C se calculeazi cu una din formulele empirice existente. astfel c i debitul Q este suma debitelor Q. . coeficientul de rugozitate n tabela 1-anexi. dintre care se recomandi in special formula Pavlovski. VITEZE. 18-1). DEBITE. calculate pentru fiecare sectiune a. Albie unitari b) Sectiunea de curgere trebuie s i fie unitari. ~i aplicarea formulelor separat...1. pentru un interval de timp scurt si pentru un sector de lungime limitati la o portiune in care profilul transversal rimine acelasi.

Viteza minim. este Fig. n = 0. Dup.2 h de la suprafati..2.035. Hydraulic open channel. In sectiune verticali.. n. * 18-4 Diagrarna vitezelor intr-urn profil vertical din sectiunea transversal5 Ven Te Chow. in care sint trasate curbele izotahe (de viteze egale).0.035. 3 2 Intr-un curent uniform cu curgere liberi distribytia vitezelor are aspectuI general din figura 18-3.022. New York. Distribufia vitezelor .. viteza maxima realizindu-se intre 0 si 0. aparatele de misurat viteza nu pot da m i rimea vitezei in filmul laminar. . iar in zona inundabili (unde sint culturi sau plante de lunci). albia minori poate avea rugozitatea n=0.se va lua pentru fund n = 0.. etc. la un riu de ses.526 Hidraulica rugozitiitilor partilale n. unde viteza scade brusc p i n i la zero.. Bineinfeles. 18-2. se giise~tela fund si este definit5 ca viteza miisurabili co morisca.. viteza maximi are Ioc la suprafati.sau v = 2 ) . x = x1 + xz + . sau aproape de suprafati.1. - 18..025. caracteristice metru x1. x'lv ' 1 (v = .0.014.030. alti autori* rugozitatea echivalenti n se calculeazii mai bine cu o formu15 de tipul: n= (ZX~ ) n . iar portiunilor de peri(18-2).05. iar in albia majori 0. decirca 5 cm de la fundul albiei.. .. la un riu de munte cu albia boloviinoasi. Albie compusi posibil ca in albia minori s i se ia n = 0.020 .x2. X De exemplu. . la distant. in canale pereate cu fundul de p r u n d i ~ . vitezele variaza i n general ca in figura 18-4. n = %XI + 4 x 2 + . 18-3 Distributia vitezelor in sectiunea tyansversali a unui canal (izotahe) .... 1959. . iar pentru pereti n = 0.

efectuate rnai ales in U.. ci variaza gi ea in jurul unei valori rnijlocii. Din aceasti Fig. sau cu aparate termice de mare precizie. incea rnai mareparte. r n . iar la profiluri adinci: V m e d = (0..0. care intereseaz5 la .3. Deoarece rnisurarea trebuie ficuta in puncte numeroase si cere un timp indelungat (uneori citeva ore).9.Migcarea uni~forrnd u curenfilor cu suprajafd lrberd 527 Tntr-un profil de formd regulatd.1. ascults de legile statisticii rnaternat ice. 18. dar pot fi folosite cu rezultate bune dupi verificarea lor prin metode exacte.0. Prin u...8) ~ ~ . astfel incitcurentuleste format. x . va trebui s i se observe si variatia nive-. Cap. au dovedit urrnitoarele (v.. P e aceste consideratii se bazeaza mgsurarea debitelor cu ajutor plutitorilor. f a t i de valorile medii. . V m e d = (0. lului aoei. agitafia apei la suprafati produce incorporarea unei cantititi importante de aer. pentru a evita receptionarea unor viteze sau nurnai rnai mari sau numai rnai mici decPt cele medii. ...7.). rnisurate cu plutitorul..d si aer. viteza rnedie in profil Vme3 se poate l u a : .n u m i t apulsatie. Pulsatiile vitezei Din cauza turbulentei. . frecventa pulsatiei nu este constanti. 0 concluzie practici se poate trage din observarea acestui fenomen cu n privire la efectuarea misuririlor de debite.. Schema e m u l ~ i o n i r i i .0) u . .4. nuprea adfnc. rnisurarea sectiunii . prin aceasta. 18-5. Abaterile medii sint cu atit rnai mari cu cit creste debitul in sectiunea curentului si. Experiente si observatii cu rnoristi hidraulice fdr5 inertie.. Viteza intr-un punct oarecare variazi in jurul unei valori rnedii.9) ~ l ~ . ~ iar Toate aceste formule sint nurnai orientathe.. fenomenul de turbulenti. l'.. .. Se utilizeazi adesea rnisurarea vitezelor rnai rnultor plutitori ancorati in citeva puncte ale litirnii rfului si se ia viteza medie la suprafati u. vitezele in acelasi punct in spatiu variaz.S.. se intelege cea rnai mare dintre vitezele la suprafati u.s. . deci ~i de viteze: P fiecare punct unde se mssoari viteza apei.S. misurarea trebuie prelungiti timp de rnai multe secunde (10-30 s.1. in tlrnp. viteza medie in sectiune se admite VmPd= (0. Abaterile amplitudinii vitezei precurn ~i ale frecventei.~. dintr-o m u l s i e de 1ichi. X I ) : . ci nurnai aspectul statistic al fenomenului de turbulenti. Emulsionarea Daci panta canalului este mare. producindu-se a ~ a . de asernenea. A r ~ d ------ 18.Pulsatia nu este un fenomen de sine s t i t i t o r ..R.. cu cit se amplific.

1. 18. Curba cea mai apropiati de aceste puncte se cheami cheia mirei (sau a limnimetrului) si cu ajutorul ei se pot calcula debitele medii zilnice. La proiectarea canalelor. a ciror rezolvare depinde de numsrul parametrilor 9i de functiile care-i leagi. S-a observa t u. Pentru observarea nivelului se instaleazi mire (rigle gradate). numite ~i limnimetre.5. datoriti emulsionirii (fig. daci vi teza medie trece de 6 m/s.528 Hidraulica . ~i au fost propuse si formule empirice pentru calculul sectiunii.2. - 18. MIRE LlMNlMETRlCE . la fiecare nivel determinat a1 apei. in afar. dat2. efectuate ins. cauzi.CHEI i n acelasi profil a1 unui curs de a p i . trebuie previzut. se pun totdeauna anumite probleme de economie. permite conducerea debitului maxim. Cheie limnimetrici timp~ri.2. PROBLEME TEHNICE CU PRIVIRE LA CANALE CU SECTIUNEA UDATA CONSTANTA (MISCARE UNIFORMA) 18. h f a t i hA de doui axe (fig. corespunde un debit determinat. la diferite Q niveluri ale apei si la diferite anoFigs 18-6. 18-6). Una dintre cele mai simple probleme hidraulico-economice este urmitoarea : a) S i se determine forma de profil transversal care. fir5 a f i nevoie s i se faci mai mult de 6-12 misuriri directe pe an. Dimensionarea canalelor Formula general2 de dimensionare a canalelor este: in care I( = Q C VR este modulul de debit. se misoara debitul in cursul unui an si se asazi punctele figurative prin coordonate Q. o sectiune de curgere Q mai mare decit rezul t i din formula Q = -. pentru o sectiune udati Q dati $i o panti . de condifiile hidraulice. depinzind numai de elementele geometrice ale albiei si de rugozitatea perefilor. Pentru diferite pozifii ale nivelului apei. I . dar aceste formule nu sint destul de sigure. 18-5).neori o sporire de 4-5 v ori a volumului.1. daci panta J rimfne aceeasi.

' . + .+2mh+hdb-=0. Determinarea sectiunii trapezoidale optime 2-= 2 [dl + m 2 . 18-7. la canalele de pdrnfnt. cu laturile inclinate avEnd pante date (a) ~i panta longitudinala' J impusti. .maxim) (fig. c i debitul maxim are loc pentr"-raza hidraulici R maxirni. rezulli 1 . . La aceeagi concluzie se ajunge punind pro.~ R gi dace C =-RJ J - 5 29 Plecind de la formula debiiului Q se poate exprima prin Q = ! J 1 -. . 18-7). ' ' n . cu conditia ca perimetrul x udat sa' fie minim (deci Q . Pe de a l t i parte. 18-8. Imagintnd " X -.. cind panta J $i suprafata sectiunii transversale Q sfnt date. h .debitul R''~'~J O ' ~ . sectiunea corespunzdtoare este desigur semicercul (fig. Pentru forrne poligonale regulate.. 18-8). cele mai deseori forrna de trapez. forrna circular2 este greu de realizat ~i de iniretinut. deoarece dintre toate figurile fnchizind aceeagi arie. Dintre trapeze. L" 4 ' . este un poligon circumscris unui semicerc. J gi n sfnt date. o sectiune completati sirnetric pentru a avea un contur inchis. cercul are perimetrul minim.Fig. taluzurile canalului se determini prin conditia de stabilitate a terenului. Suprafata fiind constanti.m ] . I ctyoc = m ' Din cele doui ecuatii rezulti condifia optirni intre latihea fundului b si iniltimea de apii h ' Fig. d"-b . semicercu]. jurndtatea de hexagon regulat corespunde perimetrului minim.I Miscarea -~uniform6 ' a curenfitor cu suprafafri liberri = 1 CQ . este evident c i perimetrul circular este solut ia corespunzi toare. perimetrul minim.are valoarea maxirnd cind perirnetrul udat Xeste minim. ' \. sectiunea blema in rnodul urrnitor: care este profilul care optima din punct de vedere conduce debitul maxim cind se d i lungimea hidraulic perimetrului udat $i panta fundului ? Deoarece. R = . se intrebuinteazi forma poligonali. Pentru un canal * cu curgere liberi. deci problema de econornie de la punctul a revine la agcisi trapezul de suprafa@ data Q. I dh ah +2jl+2=0. b) In practici. Q = h (b mh) .d a& i' . dh dh Conditia perimetrului duce la: udat minim -x . Cum Q.

Studiub comparativ din punct de ~ e d e r ehidraulic a1 canalelor trapezoidale $i ale celor parabolice (Hidrotehnica. din cauzi c i existi mai rnulfi parametri economici.constante). se g i s e ~ t e arcul de parabola *. pentru ca totalul cheltuielilor anuale compuse din amortizarea investitiei. . deci aria in sectiune. arcul de elipsi. Iitimea la oglinda apei. a se vedea St. in afari de faptul ca la 0. r se poate m _-K3Q2 h2y+5 scoate panta 2 4-y8 n2 * Despre avantajele.- Mai rezult5: atlici perimelrul este circumscris unui sernicerc cu raza h. 1959. Daci nu sPnt consideratii tehnice care s i limiteze viteza apei. p. De exemplu. Ca forme favorabile. j = L = .-. curbelor de tip parabolic. taluzul peretilor la nivelul apei. in afar5 de arcul de cerc. cele mai des intilnite in practici sint: adincimea In a x i . problema devine mai complicati. Rezultatele precedente corespund ~i problemei urmbtoare: Dindu-se debitul ~i viteza. in cazul precedent. secfie de arie d a t i s i corespundi perirnetrul cel mai mic. la un canal de aductie pentru o uzini hidroenergetici se pune problema urrni toare : Se d i debitul pe care trebuie si-1 conduci un canal trapezoidal cu perctii laterali de inclinatie dati. date. h2. deci (Y.*-.. Dac5 se irnpun anumite conditii restrictive.530 Hidraulica ---. si K2 . Conditia de optim hidraulic nu corespunde in general cu conditia de optim economic. n2C2R Q2 (Klh?)2 1 ~ - I .. Din formula generali a debitului Q=QC longi tudinali . S i se g2seasci ce vitezi medie si ce pant5 longitudinali trebuie admise. sau un profil rnixt format din segmente de drepte si d e curbe. iar x = &h Q = I(. intrefinere si costul energiei pierdute s i fie minim. Zarea. In asernenea cazuri. De exemplu. Printre conditiile restrictive suplimentare. Din problema precedenti se +tie c i sectiunea trebuie sii fie astfel incit s i se realizeze un anumit raport intre b ~i h. iar solutia n-are interpretare geometric2 simpli. s i se giseasci forrna proiilului care necesiti cea mai mici pant2 longitudinal2 J . c) Probleme economico-energetice. daci tinern seama ~i de spatiul de siguranti care trebuie s l r i m i n i deasupra nivelului apei pin2 la rnarginea canalului. este util s i se introduci ~i alti parametri variabili. solutia se giseste prin calcul variational sau prin calcule comparative. 90) ' . se pot gisi ~i alte curbe care s i corespundl solutiei optirne decit cercul.

in care q este randamentul agregatelor generatoare ~i T . alta proportionali cu r (pereurile). aceasla ia valori infinite pentru h foarte + K6h + h I II A- Fig.numiyQ' no 1 IUL rul de ore de functionare intr-un an. in urma conditiei .pierd~te---~% si anuitatea K5+ K. Prin fnsumarea ordonalelor celor doui 'curbe rezulli curba K . deci cu lz. poate f i mai avantajos sa se calculeze devizul $i pier'derea de energie pentru 3-4 va'lori ale lui h $1 s i se reprezirite K 'pe o curbi.T. procent a aplicat costului C de investitie a unui metru liniar de canal. intrEnd toate constantele lui E si p. Prima este o curb5 asimptoti la axele coordonate. alegind valoarea h corespunzitoare cheltuielilor minime. deci cu h2. reprezen'tfnd cheltuielile lotale . 18-9. a doua . .o parabolii. 6 'relativ mic. u a l t i parte proportional5 cu fi (sipiturile). se pot reprezenta cele doui curbe: valoarea energiei K Q3 .h2. sint: Lucrarea este proiectati economic daci aceasti s u m i este minimi P n 1 raport cu variabila h.un minimum.$i Q corespunzitoare. I . astfel c i funcfia ce reprez i n t i cheltuielile anuale de amortisment si intretinere va f i de forma: Cheltuielile totale anuale. Pentru a a r i t a c i existi .= 0. inclusiv valoarea energiei pierdute. &h. in k w h . Daci p este pretul unitar a1 energiei.Migcarea ~~nifornzd curenfilor cu suprafatd liberci a 53 1 Energia. p ierderea anuali de energie valoreazi : fn E(. socotite ca un . Adincimea optimi energetic a unui canal trapezoidal . contin o parle de cheltuieli fixe. Daci se consider2 y = -. ~i se neglijeazi termenul. pierdutii anual pe un metru lungime de canal este E =q ----. se obtine adfncirnea econodh dK mica: $i se pot calcula apoi V. In rezolvarea practici a unei astiel de probleme. Cheltuielile anuale datorite amortizirii si intretinerii.

. fntr-o albie mai restrinsi.40-0.. roce vistoase . Pentru o justi orientare in legituri cu aceasti problemi....... cind sint scizute. deoarece se ajunge la adincimi prea mari..R. Profilul unui canal de desecare p0ate f i pereati. la care peretii canalului nu rezisti.....23 m/s 0... argili compacti (neturburati) .25 m/s 1..30 m / s 3. se dau in tabela 18-1 vitezele limiti admisibile in canale. La canalele de naviga#ie (fig.. 1......532 Hidraulica mic gi pentru h foarte mare gi valori finite pentru h finit.. in R. De asemenea.OO-1... 0. . daci se u r m i r e ~ t enumai obtinerea de debit. in raport cu natura p e r e t i l ~ r Tabela 18-11 I nisip fin .. La canalele industriale.... roce dure . I .... :. nu gi de cidere.. nisip griuntos..... dar cuneta' Fig.. 18.45 m/s 0....... Forma este poligonali.. p i e t r i ~mirunt . se poate da panta maximi compatibili cu terenul.......... roce sedimentare . calculele economice au condus la viteze medii de 1... de obicei trapezoidali....60 m/s 0. forma profilului transversal se face tot poligonali sau trapezoidali. adincimea canalului care rezulti din studiul de economie nu poate f i realizati.75 m/s I I Pe de a l t i parte. La canalele de desecare (fig. 18-1I). din conditii de economie se poate ajunge la vileze prea mari. 18-10.20 mjs 1....90 m/s m/s piatrg sparti . Canalul este l i s a j . cu epuismente.... dar in acest caz Iirgimea si adincimea apei in canal sint determinate de necesititile de navigatie si nu de calcule de profil economic...2.. ape14 fiind adunate. ( la care costul sipiturilor poate deveni oneros daca sipitura se efectueazi sub nivelul pinzei freatice. deci un minimum existi (fig...6-2 m/s...60 0.. nici viteze prea mici nu sint de dorit. Forme caracteristice ale profilului unui canal Forma ce se d i profilului transversal a1 unui canal depinde in primuj rind de scopul intrebuintirii... 18-10) se obisnuieste profilul dublu... deoarece la vitez6 sub 0.90 m/s 2.. p i e t r i ~mare . loess . d) Viteze limit& Adeseori. .. numiti ~i c u n e t i l ' pentru a se evita scidered vitezei medii sub limi+ tele de depunere a mi.. ........ cu La canale industriale c i p t u ~ i t e beton...... 18-9). lului. mergind p i n i la viteza limiti de eroziune. de pimint..P..2..25 m/s se produc depuneri importante de nimol ~i se favorizeazi cregter rea ierburilor si a plantelor de a p i ..

19 D. ' Qmdx cerc p l i ~ ..18-12. 29 Fig. Formade ovoid are proprietatesl cii raza hidraulic5 nu scade prea mult chiar la debitele cele mai mici qi se mentine deci o vitez5 suficienti pentru a nu se produce depuneri.. Calculul arata cii la canalele de sectiune circular6 viteza rnaxirni are loc cind f = 0. ' Fig.((P 2 r2 . pentru apele uzate si de ploi. cos cp/2 Q R_fi - .sin cp) ... Tabela 18-2 - Observatil - semicerc V.. --sin 9 r. Canal de sectiune cireulari Vmaxare loc pentru R. Q. are loc pentru ( Q $.) ? dac5 se presupune C -- const. 18-11. d .. ci cind mai rirnine un spajiu liber intre nivelul apei si bolti. sectiunea canalului creste considerabilo dat5 cu nivelul apei si canalul poate face fat2 la debite mari. In tabela 18-2 sint date cfteva situafii caracteristice la canalele circulare (fig. 18-12): x = -r . X'rcp. cind ploua rnult.. profilurile au forma circular5 la canalele secundare si forma ovoidal5 la canalele principale (colectoare)*.Migcarea unifornzd a curenfilor cu suprnfatri liberd 533 La canaliz~rileorQenesti. . iar debitul maximcind f = 0.05 D. Profilul unui canal de navigatie Este de observat c5 la canalele ovoidale si circulare debitul maxim teoretic nu are loc cind canalul este plin.

Diagramele debitului $i vitezci medii la un ovoid .. figura 18-15. CunoscPnd Qo gi diametrul canalului. iar pe abscisii vslorile rapoartelor _--- ---- - - Fig. modulul de debit si viteza medie la UII anurnit grad de umplere. Un grafic similar este consiruit si pentru canalele circulare si ovoidale din figura 18-14. Observafii +i m5surii-i precise efectuate la canalele circulare si ovoidale arata c i in realitate debitul /. < de la 0 la I.Canal cu sectiunea in form2 de clopot are La colectoarele mari. se a d ~ p t i i deseori canale in iormi de clcpot.Pentru valori intermediare s-a 'construit graficul din figura 18-10. I ( . modulul de debit si viteza medie la sectiune plinii. 18-13. Diagramele debitului $i vitezei medii la umplerea partiali a unui canal de sectiune circulari Fig. V sint debitul. 111 h ordonati sint reprezentate gradele de urnplere a canalului circular u = --____1. 18-14. . ducind la solutii grele iniiltirni prea mari.268r teoretic maxim qi debitul la canalul plin slnt practic egale.dZr ' a00 azmp F. 18-15. iar Qo. la care fclma ovoidal2 ~i neeconomice.debitul. I(. . in care Q.g. Vo . se pot calcula debitele si vitezele medii la mice grad de umplere.

Mi~cat-eaunijorrn.o constanti. adici lirgimea ~i adincimea .3. Diferite tipuri de profiluri de galerii subterane pentru transportul apei 18. fir5 a introduce coeficientul de rugozitate. I n care V este viteza medie. Aceste iormule au la bazi ipoteza c i riul isi saps albia corespunzgtor pantei si rugozititii sale. CHESTIUNI PRIVITOARE LA R i U R l NATURALE Aplicarea formulelor de tipul Ch6zy ~i Pavlovski la riuri naturale fntimpini dificultiti deoarece: .medie depind de panta si rugozitatea efective. C . Formulele se aplici deci exclusiv albiilor naturale erodabile. de adincime mic2 in raport cu lirgimea. este in general urmitoarea : V = C R a J@ .la debite mari. Structura formulelor. incepind de prin 1901. f5rg rugozitate. R . Din aceasti cauzi. Fig.rugozitatea este greu de apreciat si definit.d a curentilor cu suprafat6 liberd -- 535 La galeriile subterane se intrebuinteazi profiluri variate (fig. Formulele au fost stabilite pe baza unui numir foarte mare de misuriiri la albii largi. riul transport5 material solid. . . 18-16. s-a chutat s i se stabileasci formule care s i exprime debitul numai in functie de elementele geometrice: lirgimea (B). 18-16).raza hidraulici. deoarece numai in cazul lor este indepliniti ipoteza de bazi enuntati mai sus. adincimea medie (h) ~i panta longitudinal2 (J). ceea ce provoaci o scidere a vitezei medii.albia variazi ca formi ~i mirime a sectiunii. pentru u tilizarea mai bung a excavatiilor prin realizarea unei sect iuni cit mai compatibile cu stabilitatea rocii. . astfel incit se poate considera c i raza hidraulici este aproximativ tegalg cu adincimea medie.

Admifind legea de repartitie liniard a presiunilor in adfncimea curentuluI. Matakiewicz a propus ulterior (Varqovia. H idraulica . In ceea ce priveste debitul.'?'* . adfncime maxim2 h si vitezi medie in sectiune V. 18-17): Fig. fira diverse obstacole naturale sau artificiale pe traseu ~i nu in timpul iernii. sii corespundi un debit cu mult mai mic..5 m. 1931) o "' formuli unica e 4 ' in care h este adincimea medie. M. 0. CLASIFICA REA CURENTILOR UNIFORM1 Fie un curent uniform intr-o albie de sectiune a.781 R 0. 18. trebuie finut seama de sporirea perimetrului udat si de sectiunea fngustatd prin grosimea ghetii. j . cit si a celor cu rugozitate. cPnd intervine Tnghetarea. ~ . ~ ~ ~ ~ ~ ~ . trebuie f i c u t i numai in portiunile de rfu unde traseul este rectiliniu si albia are sectiunea uniformi pe o lungime destul de mare. :.adincimi medii h peste 0. Aplicarea atit a formulelor fir5 rugozitate.Anexii.0 (fig. aV2 2s: .005. la aceeasi fnilfime de miri ca in timpul verii. din aceasti cauzi se poate ca in timp de iarni..$ \ ' . In s f f r ~ i t .7 R . cfnd rful este acoperit cu un pod de gheati. I/ = 22. V = 30. 18-17. . -_._pe&4F-+-D u p i GrBger: pentru R < 2 m. Valorile lui V calculate cu aceasti formulii sint date in tabela 5 .lirgimi de riuri peste 10 m .2 m . pentru R > 2 m. Reprezentarea Pn sectiune a unei albii a energiei specificc E=z+h+--.4. < % GrBger fixeazi limitele de aplicabilitate a formulelor sale la: .Ios5 .776 J 0..k 536 Dupi Hermanek : pentru R < 1.pants maxims 0.partialii a rfului.75&5 __--JL=L&u&V = (18-5) ' 't 8 d 23. se poate exprima energia specific2 a secfiunii in raport cu planul de referinti 0 .453.21 R ~ J .

Daci se exprimi energia specific5 a secfiunii in raport cu planuri de comparatie care trec prin punctul cel mai de jos a1 sectiunii transversale a albiei. afari de cazul cPnd fundul este orizontal $i se iaq ca plan de referinti. minim pentru H se poate constata pe curba H = f(h). inseamn5 c5 si H este functie de h. din cauza pierderii de sarcinii. specifici scade din amonte in aval. . fn acest caz. raza hidraulics poate fi. cum R = f(h). iar h = f(J). 18-19).. energia exprimat5 prin H este aceeavi fn toate sectiunile *.. se objine: La o m i ~ c a r euniform5. considerati egal5 cu adincimea h. aQ2 n2. i de$i aceste mlrimi diferi cantitatlv.) si anume:. numiti adincime critici (h. Existents unui. 18-1$ Albie dreptunghiularii foarte largti. her iar = :y 2 H=3h". Q se va scrie q = . 30 curb5 asimptot5 la aceste axe) (fig. B ..Migcarea uniforrnd a curentilor cu suprafa#& liberd 53T unde z este cota fundului f a t i de un plan orizontal de comparatie.=h (care este bisectoarea unghiului axelor de coordonate H si h) $i x = -(care este reprezentati printr-o. pentru valoarea h care anuleazi derivata: Valoarea lui h pentru care H este minim se numeste adtncirne criticci. Pentru un anumit debit. iar debitul specific pe metru liniar de I5time. 18-18. (18-9) Fig.: are valoarea minim5 pentru deci pentru o anumiti valoare a lui h. Energia. Energia specifics a sectiunii H trece printr-un minim. Reprezentarea geometric5 a crevterik sectiunii * Este regretabil c i atit E cit $i H poartl a c e l a ~nume de energie specific5 a sectiunii. Energia specificii a sectiunii (fig. construitA prin fnsumarea absciselor celor dou5 curbe x. cum h = const $i V = const in profil longitudinal.

deci la un curent rapid. gn2 -gna h2. deci la un curent lent. Daci se d i o valoare H. . se cons t a t i c i J..I. ~i h < h. Ridicina h. Astfel. se constati c i la acelapi debit q. ~ ipanta critici Cr = o= 3 hcr 6" u - = I.538 Hidraulica -- La adincimea cri tici corespunde v'i teza cri tic2 v . dimpotrivi. > Hmin= _) .Icr. sau in reginz rapid.. celelalte doui ridicini slnt reale pi pozilive ( H . ~i h > h. corespund d o u i valori ale lui h din ecuatia: ha ... dupZ criteriul minimului energiei albiei - . h2 -k 2 2 - 0. Se observi c i ecuatia are o r i d i c i n i reali negativi care nu rispunde solu3hcr tiei. corespunde la o albie cu panta J < J. pi ridacina h...13) - . rezulti: 1 2~ J. < h. .. > H.H.. Reprezentarea zonelor de regim lent $i lrcgim rapid. folosind pen1 tru C formula C = -R'. qi miscarea este fluviald sau in regim lent. Fie h. variazi putin cu debitul q...urmitoarele caracteristici : 1 L J '+')'( Fig. daci J < . Daci J J.u u [?I3- 2Y Daci panta J > J..- na 94~i3 (18-12) (1 8. cum R n = h . < h. cursul de a p i are .. Daci Ins2 se exprimi C prin formulele Pavlovski sau Manning. sau prin formulele semiempirice. her . rezulti V > V... .. kca area realizati .. > h.. = . rezulti V < V. 18-19.cu o vitezi mai rnare decft viteza critici se n u m e ~ t etoreniiala". . corespunde la o albie de p a n t i J > > .c /h r u Se observi c i panta critici depinde numai de constanta C din formula C116zy p i ar pirea c i este independenti de debitul q. < h....

= const se construieste jcurba H i f (h). Locul geometric a1 minimelor acestor curbe este h.apare la mi~carea conducte inchise. prima stare critici fiind aceea care deosebeste mi$carea laminar. Tn sfirsit. este minimi. == panta fundului. se obfine o familie de curbe cuprinse intre axa OH si bisectoarea priniului cadran. J . panta liniei energetice. determini o sporire a puterii curentului. legea miscirii uniforme rimine valabili -atit in regim lent. cu notatiile: J . daci adfncimea apei creste spre aval. = panta superficiali. se obtine: - + - . 18-20). Scriind ecuatia energiei intre punctele 1 si 2. Aceasti dreapti desparte zona regimului lent (deasupra dreapta H = dreptei H = -$ h) de zona regimului rapid (dedesubt) (fig.Migcarea uniforrna a curentilor cu suprafat6 liberii 539 a) iniltimea energiei cinetice este % din iniltimea piezometrici. 18-20. Aceasti stare particulari a curentului se n u m e ~ t ea doua stare critic6 a curentului. .la un debit dat. Fig. trecind prin adin(cimea critici. inseamni c i acelasi curs de apii trece de la un regim rapid la un regim lent. cit ~i in regim rapid. d e miscarea turbulenti.. a doua stare critici nu . Reprezentarea zonelor de regim lent $i regirn rapid. b) puterea curentului y Q H. i. = pierderile de sarcini de la 1 la 2.h. in Daci se dau lui q diferite valori si pentru fiecare 9. deoarece sarcina totala H este minimi. ci numai la curentii cu suprafata liberi. ca la prima stare critici. pentru diferite valori ale debitului La a doua stare critici nu se produce inci nici o schimbare in legile xezislentei. c) orice variatie a vitezei f a t i de V. Recultatele precedente se pot extinde si la o miscare permanent6 neunijornz6. In acest caz.

h creste J in sensul miscirii (fig.. . H descre~te. < J. 18-21.. dh iar Se vede cH existi o p a n t i critici pentru un anumit H I const care separi doui feluri de curenti: unul rapid si altul lent (fig. Din ecuatia energiei speclfice a sectiunii se poate deduce debitul dq Debitul este maxim pentru valoarea h. Deci daci miscarea este intirziati. 18-21) si daci in a c e l a ~ itimp curentul este rapid. > J. numai in regiunea de munte.. Problema miscirii neuniforme va fi trat a t i fn capitolele urmitoare. Invers se Tntimpli daci miscarea este accelerati.540 Hidraulica Daci miscarea este intirziati (V. 18-22). daci miscarea este accelerati.= 0 . ~tudiul stirii a doua critice Fig. Pantele calculate pentru valori mari ale lui n se intilnesc in naturi. daci migcarea este intfrziati.. Se presut i c i la m i ~ c a r e aneuniformg pune energia specifici a secfiunii date H = H I ~i se cere variatia debitului q cind variazi h. (V2 > V. rezulti 3. curentul este lent. H ~i puterea cresc (ramura ascenh. Extensiunea notiunii de adincime crise poate face ~i altfel. care anuleaz5 derivata . c5ci punctul figurativ a1 mivcirii se afli pe ramura descendenti H . pentru diferite rugozitdti n si raze hidraulice h. denti). < V1). intre regimul lent ~i cel rapid corespunde oarecum ~i cu notiunile comune sl cu nomenclatura geografici a riurilor.) ~i . In tabela 18-3 se dau valorile J. i n general.. precum si puterea curentului.. deci aceasti deosebire pur teoreticg. - .

0060 De altfel. (18-20) Cum valoarea minim.0118 0.0165 0.0016 0.017 0.. .0 1 5.0021 0. i n m 0.0095 0.0047 0.0297 0.0009 0.0016 0.0086 0.0300 0. sau poate fi lent pentru un debit mic ~i rapid pentru un debit mare.~ i ~ c a r euniform6 a curenfilor cu suprafafci liberci a 54 1 Tabela 18-3 J Coef. Deoarece pentru regimul lent corespunde conditia h > h.0023 0.0022 0. 18-22. noul criteriu care stabileste regimul lent.035 0. din curbele si formulele precddente se poate deduce c$ acelasi curs de a p i poate fi rapid intr-un sector si lent in altul.0027 0.0062 0. Un alt criteriu pentru clasificarea curentilor il constituie numirul Froude.0012 0.0026 0. a energiei specifice a sectiunii rezulti din conditia: 'inseamni c i aceastii conditie se realizeazi pentru Fr = 1. deci Fr > 1.0010 0.0180 0..0056 0. inseamni cii numirul Fr < 1.5 1 I.0474 0.0108 0.aQa ghR2 aQaB gRS d = Bh.0037 0.020 0. iar pentru regimul rapid h < h.0028 0.0023 0. In felul acesta. Reprezentarea zonelor de regim lent $i rapid.2 1 R a z e hidraulice. n / 0. S e ?tie c i numirul Froude.0 0.0026 0.0033 0. de unde se poate calcula ~i valoarea adincimii critice.0081 0.0015 0.0013 0.0016 0.0048 0.0018 0.0046 0.0019 0.00076 0. daci albia se poate asimila cu un dreptunghi de Iiitime B: Fr=--.014 0.0046 0.0089 0.030 0. are pentru un curent de vitezi medie V si adincime h urmiitoarea formuli: s a u . - 9 Fig..0065 0.012 0. .025 0.0225 0.0124 0.0116 0. d e rugoz.0059 0. dupi criteriul debitului maximum 2 1.0078 0.0013 0.OO 11 0.00062 0.010 0.0033 0.0198 0.00088 0.0032 0. exprimat prin simbolul Fr.0062 0.0041 0.1 1 0.0035 0.O 1 2. rapid sau critic a1 unui curent de a p i in miscare uniformi este ~r .

(fig. = 0. h. 18-23. 18-24) avfnd baza B = 2h tg 9~i Q = h2 tg 2 2 Adincimea critica se obtine din ecuatia: Pentru a = 1. a) Albie de o form5 oarecare. Fig. derivata energiei specifice totale a albiei este: adfncimea critici hc7 se obtine pentru .= 0. aQ2 18-23).. Bcr g - n3 B = f(h). a:.295 . deci din ecuatia: ah aH Pentru a gisi valoarea hc7 se construieste prin puncte curba pe care hcr corespunde valorii -= .1. cp = 90°. Adincimea critici la albia triunghiularg b) Albie triunghiularg (fig. 18-24.542 Ilidraulica Albii de alte forme ale scctiunii transversale. Asimilfnd sectiunea albiei cu un drept-. unghi Bh. Adincimea critici In albie de form2 oarccare Fig.

parametrul parabolei) Pentru o: = 1. + 2h ctg cp. EXEMPLE NUMERICE 1) Un canal de pimint avind dimensiunile din figura 18-26 conduce un debit de 8 ms/s.ezdvi mai simplu prin metoda grafo-analitici. Cu clt ar trebui lirgit la bazi pentru ca la aceea~i panti s i poati transporta un debit dublu? Canalul initial are & = 10 mZ. indicati la albii de formi oarecare (v. Fig. hcr= 0.anexi 7).5 2Pentru o: = l . 18-25.si Tabela.1. .8 ph ( p .290 V Q . c) Albie parabolicl avind B2 -. Pentru o: = l.8 m/s.O. R = (b 3=b + h ctg cp) h . 18. V = 0. d) Trapez isoscel (fig. 18-25). .5. O . Adincimea critic2 la albia trapezoidali Aceasti ecuatie in hcrse . cp = 90°.

g6sim x -. . nivelul apei fiind previzut la nivelul terenului (spatiul de gardi se mobtine din ptimtntul scos din sip5turi). fati de 10 ma cft ar fi necesitat un a1 doilea canal. dupi formula Manning.36 mS. se poate scrie V.22 10 2x . S i se proiecteze canalul cu profil optim hidraulic (fig. X. 2) Un canal trcbuie s i transporte 36 ms/s. kvJ= -~ 0. . c = k V R .766 R.) b) Pereti pereati cu beton spoit cu lapte de ciment (V = 1. Fig.76. = l6 = 0. = 10 2x.544 Hidraulica . 18-27). = 0. rezultat mai exact decit primul. V. 03 = 1.1-b) .5. Profilul optim hidraulic este un trapez circumscris = 36 1 unui cerc. + + + Fig.) 36 Solufia a) . Se vede c i surplusul d e s i p i t u r i necesitat pe metru liniar este de 7. ~ a l c u l u lprofilului optim hidraulic a1 unui canal S i se examineze doui solutii: a) Pereti de pimPnt impermeabil protejati cu un strat de p i e t r i ~(V = 1 mls.Daci tinem seama de variatia lui C .3. Adincimea apei $i lstimea b conform art. l.086~1 Prin Pncerciri.8 mls. 18-2. V = k ~ 2 1 3 V .22 )~ x).22 x 10 2x (10 2 1 ~ = 437 (9. = 9. + + YE + + x. Se d i m = 1. 18-26. 18-27.AdmitPnd c i C nu se schimbi simtitor la canalul Iirgit.R = I ma .766 R1 = 9. Calculul mirimii capacititii de transport a unui canal Prin Incerciri obtinem x 4 m.68.

16"/3 I 0. frirri vegetatie $i f6ra bolovanl.85.5 3) Un rfu are o sectiune udat6 de 24 mZ. b=1.3.3 --- Dup: Manning.025. raza hidraulici -= 1. v = ----. 4) Un canal de beton sclivisit. Dupri Alatakiewicz. pentru a spori debitul c u lo%? . de profil circular. 0 0 1 2 ' / ~ = 1. v 2 d 3 . daci se calculeazd cu formula Manning: V = 40 ~ ' J1I2 1 ~ Solufia 6 ) 36 C2 = .= 1. 1.025 X 0 .1.5 X 24 = 36 m3/s. C= I -I- 87 = 39. prin interpolare din tabela 5-anex6 V = 1.33 = 20.:]. are diametrul 2 m 7i panta O.- M i ~ c a r e a uniforrna' a curenfilor. perimetrul udat poate fi considerat 18 -24 18 2 X 1.33 m. de 4 km lungime. 1.16 m. Care este debitul maxim a1 canalului la curgere cu suprafati liberri? Cit trebuie sg fie panta energeticd ca s i conduci acela~i debit ctnd canalul este inecat (adica funcfioneazi ca o conductd)? Cu cit ar trebui ridicat nivelul retentiei barajului. S1 se gdseasc! debitul.o Idtime la oglinda apei de 18 m $1 pant% lor~gitudinald 1. patul riului fiind constituit din prundi? mijlociu.lO. 24 Adincimea medie fiind .8 - I'rofilul optim are h = 20 =3.52 mls. Se poate admite rotund 36 mS/s.7 m .4.296... n = 0..= 20 mZ. 20.7 + D u p i Bazin.cu suprafafa' liberci 545 Panta longitudinali necesarii. cu y = 1.Y/.

de la exemplul 2 .333 C = 2.0012 vi rugozitatea n=0. +i gisim C c 77Debitul este maxim cEnd canalul este umplut pPni la 0.h(b Perimetrul udat + mh) = h(b + 2. . Q 77 x ~ O . debitul este Rezul t i Daci vrem ca. transport2 apa in regim lent sau rapid? Conform formulei (18-23) trebuie rezolvati ecuatia a - Se gisevte h = h.21 .. O O O5. = 2.333 X $'z. f a t i de 0. cu n = 0.. 0.10 m $i cu panta de 0. Debitul canalului este Q = 15 rn3/s.433 m3/s.21%. ar trebui ridicat nivelul retenliei cu circa (1.25 m. r fiind raza cercului. Modulul de debit este KO= Q = --5 l .5. este lent.5 h).025.0. deci mivcarea la adincimea de h = 3.267%.012.Tndreptarul pentru calcule hidraulice" de Kiselev. Q Rezul t i = 2. = ~ Daci este plin. Sectiunea prin canal este =. VT- Y0. 5) Canalul trapezoidal cu pereti betonati. 6 ) $1 se dimensioneze optinl hidraulic un canal trapezoidal avind taluzul nz = 2.546 Hidraulica Folosim formula Pavlovski-Manning.38 m3/s.0012 Conditia de optim hidraulic stabileste raportul dintre lifimea fundului canalului b $i fniltimea de a p i h..95 D.9%" panta initial5 Lungimea canalului fiind 4 km.90) X 4 1. printr-o ridicare a nivelului la baraj. debitul s i creasci cu 1096. a r '. panta longitudinali i = 0.08 m adfncime critici.C se ia din . pentru obtine un spor de debit de 1096. Raza hidraulici Modulul de debit K d u p i formula - = C R ~ R .99-%o = 1.

un coeficient de rezistenti. pierderile de sarcini locale la curenfii uniformi sint datorite unei variatii pe distanta scurtii a secfiunii. 1: .753 34 69.502 0.57 0.52 8.59 11. In acest paragraf vom da numai calculul pierderii de sarcini (de energie). 20. Calcul grafo-analitic a1 adincimii optirne a unui canal = 0. adincimea h.x R c Y 1. se va vedea paragr. 8 . rezulti pe curb5 adtncimea normals ho.73 0.76 1: n G . se calculeaz5 modulul de debit corespunz5tor (tabela 18-4 $i fig. a formei traseului sau datorite unui obstacol fn albie.Migcarea uniforrnd a curentjlor cu suprafat6 liberd 54 7 DPnd diferite valori inilfimii de ap5 h.. Pentru K=&. in care V este viteza medie in sectiunea caracteristicii.6. LOCALE. ~ G ii. PIE RDERI DE SARCINA. cum ar f i un gritar. LA CURENTI1 UNIFORM1 CU NlVEL LlBER Ca si la conducte. iar 18.005 40 461 I--.95 m. B. Tabela 18-4 1 1 5 1 2 --- 6 0. Se construie~teprin citeva puncte curba K=f(h).0 05 0 fO0 200 300 COO 500 m * Fig. 1. Spre deosebire de conductele sub presiune. 18-28). aceasta fiind deform a t i in raport cu suprafata liberi a curentului uniform (rectiliniu ~i avfnd secfisnea si panta uniforme). nile aval si amonte de zona de variafie rapidi a formei si mirimii secfiunii. presupunind variatia de nivel cunoscuti.5 38 214 - Din diagrama din figura 18-28 se obtine pentru KO= 433 m3/s.38 2. deci vitezele cunoscute i n secfiu. din conditia de optim hidraulic rezult5 l5timea fundului b = 0. 18-28. pilii de pod etc.ss 5. pierderile de sarcinii locale sint insotite si de o variatie a nivelului suprafetei libere.46 1. Pentru calculul variafiilor de nivel. Pierderea de sarcini local5 hi seexprimi fn functie de termenul cinetic intr-una din sectiunile caracteristice: .74 m. a formei sectiunii. determinat experimental.

pentru a avea numai pierderea locali trebuie scizut din membrul I1 a1 relaliei (18-26) termenu1 Xh. in miscarea uniformi a fost luati in considerare si lungimea tronsonului neuniform. $i o. viteza medie $i sectiunea fn bieful uniform amonte. q plicat $i pierderea local: este suma mai multor pierderi lo' cale elementare.la ingustare brusci: .. . daci unghiul de convergenti este sub 12". prin diferenta energiei totale. 2g (18-27) coeficientul C ia valorile urmitoare : . se refer2 la hieful uniform aval: '' h: Fig. aferent acelui tronson. se va aplica formula: In care = 0. fntre sectiunile extreme ale tronsonului neuniform: Daci fn calculul rezistentelor longitudinale Eh.De asemenea..V . D i m mai departe formulele uzuale pentru pierderile de sarcini locale la curentii cu nivel liber. a) Ingustarea sectiunii albiei (fig.la ingustare continui. 18-29.lO. Adeseori. iar V. sfnt. fn toate cazurile. Daci Vl $i o. 18-29).la o intrare in canal printr-un tronson care se fngusteazg dupi o formi hidrodinamici se poate lua . obstacolul este com. pierderea de sarcini local2 se mai poate exprima. Schema pierderii de sarcini locale la un curent cu nivel liber = C 9. respectiv.

S. de la sectiunea w. Pentru ca zona de tranzitie s i nu fie prea lungi.la . cu formula: < = K (L)''~ si-b 1 (2. Pentru a avea pierderi cit mai mici. respectiv litimea.3 - b + 8 + 2. se folosesc pereti de dirijare divergenti ficind Fntre ei un unghi sub 7" (fig.S. iar C se calculeazi. canalizare. constructii hidrotehnice gi hidrologie tehnici din U. 18-30. Prin adoptarea peretilor de dirijare. la sectiunea w. c) Gritar format din bare drepte. c . a). I Fig. de forma sectiunii. Ljrgirea continug a sectiunii albiei cu pereti de dirijare +i racordare ling I n afarii de formula d a t i la pct.2 sau chiar mai mic (C > 0 . In aceste cazuri se poate aplica formula (18-28) cu semn schimbat. Intrarea se poate face gi sub un unghi cu axa canalului > 7". se obtine totodati gi o distributie uniform5 a vitezelor in sectiunea l i r g i t i .Migcarea uniformd a curentilor cu suprafa#ci liberd 549 b) Lirgirea sectiunii albiei lirgirea brusci. d u p i cercetirile ficute de VODGEO (Institutu1 unional de cercet i r i gtiintifice pentru alimentare cu a p i . de inclinarea griitarului f a t i de orizontali.la lirgirea continui se recupereazi o bun2 parte din h:. 18-30. l ) [25]. unei bare . daci peretii laterali ai zonei d_e tranzitie se racordeazi lin cu peretii biefurilor amonte $i aval (fig. luind pe C = 0.4 fn care: s $i 1 sint grosimea.R. acest unghi va f i sub 7". 18-30. Pn amonte de gritar. paralele. 6). paragraful20-12 se recomandi formula : i n care V este viteza medie a curentului. . b este lumina intre bare . de inclinarea curcnlului in plan. ins5 nu mai mult ca 12"301. se poate aplica formula Borda: . Coeficientul de pierdere de sarcini C depinde de raportul dintre grosimea barei $i distanta dintre bare..). in functie de forma conturului gi de unghiul de divergenti. f a t i de planul gritarului.

d) Curb& Curenfii transversali circulari datoriti fortelor centrifuge fac miscarea foarle complicati ~i cauzeazi denivelari ale suprafetei libere.un c~eficientcare se va lua: = 0. = 0. Se pot lua unele valori aproximative prin asimilarea canalului cu o conduct%. .4 ~i 1.318 pentru hare dreptunghiulare cu rnuchiile de intrare rotunjite.504 pentru bare dreptunghiulare. se recornand2 ca viteza apei la intrarea in gratar s i fie cuprinsi intre 0.13. Se recornandi?i ca grztarul s i nu fie a ~ e z a toblic fat5 de direcfia curentului.O m/s. cu muchiile de intrare rotunjite. Aceasta a facut ca atit calculul teoretic cit si studiul experimental a1 pierderilor de sarcin5 in curbi s i nu fie suficient de sigure. De asemenea. . Pentru for~na suprafefei libere in curb5 a se vedea paragraful 20. astfel ca formulele date de unii autori pentru asemenea rezistenfe nu inspira incredere.550 a Hidraulica K K K este unghiul barei f a f i de planul orizontal. = 0.182 pentru bare dreptunghiulare in form5 de pan. deoarece rezistenfa gritarului creste in acest caz considerabil.

sau chiar variatii bruste locale.. forma sectiunii. care influenteazi nivelul apei. cit si in conditiile de exploatare. daci insi pentru .care-i deosebeste de curentii sub presiune (in conducte) . un obstacol in albie intr-o anumiti sectiune are repercusiuni si asupra nivelurilor din sectiuni mai indepirtate. riuri. care micsoreazi sectiunea de scurgere. chiar daci miscarea este permanenti (debi tul Q = const in raport cu timpul). DEFINITII Curentii cu suprafati liberi studiati in acest capitol sint fie cei din albiile . X X . pentru intervale de timp limitate. un obstacol intr-o sectiune. sint multe cazuri cind variatiile de debit si de nivel d e la un moment la altul sint neinsemnate si mi~careapoate f i considerati in mod practic ca permanenti (sau in . traseul in plan si panta longitudinali sint modelate de insusi curentul. cici variatiile de sectiune vie (udati) sint mici de la un profil la altul invecinat. reciproc. nu are nici un efect asupra sectiunilor vii mai indepirtate.un interval de timp limitat. Se poate afirma c i la curentii cu suprafati liberi. Albiile. cici debitul curentului variazi de la un moment la altul. atit in conditii naturale. in special cursurile naturale. 0 caracteristici a curentilor cu suprafata liberi . 0 a l t i caracteristici la curentii din albii naturale este c i formele sectiunilor. variatiile debitului si ale nivelului sint relativ mari.cursurilor de a p i " naturale (fluvii..gradualvariati".regim permanent"). fir5 a f i neglijabile.la curentii cu suprafati libera. Miscirile permanente cu variatie spai i a l i importanti se studiazi in cap.Capitolul X I X Mijcarea permanent5 gradual-variat8 a curentilor cu suprafata liberii 19. de la un profil la altul invecinat. astfel c i sectiunile udate variazi de la un profil la altul. piraie). traseul si panta longitudinali a fundului determini distributiile vitezelor in sectiuni. fie cei din . miscarea este .este c i pe cind la conducte.. care rimin neschimbate . sau variatii de rugozitate a peretilor. 0 asemenea actiune reciproci intre curent si albie (pereti) nu e x i s t i la conducte. Totusi.. GENERALITATI.. nu se realizeazi misciri permanente. printr-o dubli actiune de eroziune si depunere si. prezinti numeroase neregularititi geometrice lente.variabili cu timpul" sau nepermanenti (sau in regim nepermanent). . 0 astfel de miscare permanenti se cheami . la care variatia spatial2 este moderati.canale'' artificiale. In acest capitol se studiazi numai miscirile permanente.1.

2. .idera cursul de a p i cu o albie unici . Prin neglijarea curburilor. este sunla pierderilor prin frecare fntre punctele A $i B. -t -+ . in diferite profiluri. prafetei lichidului sfnt uniforme (fig. se consideri c i atit panta i a fundului cit $i panta J a s ~ .urrnfnd a se studia ulterior cazul albiilor rarnificate. se pot mentine fn calcul pararnetri nlai numerosi. rezuliate mai apropiate de reali tate. se scrie: A PA v : +-+-=I Y Y 2g 2g . cum este calculul cu diferente finite. considerind c i firele de curent sint cvasiparalele. 19-1. fie de variafia formei. din planul vertical longitudinal. d i totusi. fie c i aceste curburi sfnt datorite traseului. 19. Cum la cursurile naturale de a p i intervin numerogi parametri de care depinde rnivcarea. PB 18 / 2 (19-1) Fig. De asernenea. fie c i este cauzati de variatia adincimii. cu valorile lor variind de la o sectiune la alta. studiul analitic nu se poate face f i r i o schematizare sirnplificatoare. se neglijeazi efectul fortelor centrifuge datorite curburii firelor de curent.552 Hidraulica Principala problerni care se studiazi la m i ~ c i r i l egradual-variate este determinarea nivelului liber a1 apei. un calcul aparent aproxirnativ. Aplicind teorerna lui Bernoulli fntre punctele A $i B ale unui fir de curent. Ecuatia miscirii $i ecuatia de continuitate se vor scrie deci ca pentru un tub de curent cu vitez2 medie V . Astfel. in fiecare sectiune. STABlLl REA ECUATIEI GENERALE A MISCAR11 GRADUAL-VARIATE Se admite c i fntre sectiunile I si 2 variatia spatiali este lenti. daci fnsd se procedeazi la calcule prin diferenfe finite. 19-1). presiunile in sectiune uda t i urmeazi deci legea hidrostatici. cici fine seama mai bine de datele fiziceIn primele paragrafe ce vrrneazi se va cons.3-h . Tntre doui sectillni foarte apropiate. distanta d x dintre ele fiind misurati pe orizontali. fie c i sint datorite formelor curbe ale suprafetelor curentului. Daci se neglijeazi efectul curburii firelor de curent. Reprezentarea energetic5 a teoremei lui Bernoulli la migcarea gradual-variati fn care h. asupra repartitiei presiunilor.2.

variazii. s-au notat pierderile de sarcinii prin rezistente. h sectiunea 1-1 pentru a reduce m i y a r e a masei tubulare la mi$carea.unidimensionatii pe un fir de curent. In acesh caz trebuie introdus si coeficientul de corectie a. obtinindu-se: Se introduce viteza medie V . pe cind J . raportate la distanta ds. Pentru a se tine seama de mi~careaiptregii mase care formeazii curentul se inm~lte. adicii debitul ce trece prin sectiunea di2 $i se integreazii in sectiunea ! (sectiunea planii normali pe directia J curentului). Dacii se mai noteazii ctl J .. deci : 2.sctermenii ecuatiei (19-2) cu dQ. definit prin relatia: . ~i z.Migcarea permanent6 gradual-zlariatd a curenfilor CLL supafafa liberd 553. iar semnul minus aratii cii aceastii pantii este considerati pozitivii cind nivelul scoboarii spre aval. Dacii ecuatia precedents se raporteazii la elementul diferential ds. si J . nivelul suprafetei libere. intre punctele A si B. adicii p h i la. ceilalti doi termeni reprezentfnd variatia energiei cinetice si a energiei disipate. fiind cotele geodezice ale nivelului apei i n sectiunile verticale I ~i 2. presiunile i n A si B se miisoari prin iniltimile piezometrice. ~i J . Ecuatia (19-1) devine: in care cu h. poate scrie: Dacii se noteazii: J este panta piezometricii care coincide cu panta superficialii a curentului. se. deoarece vitezele variazii pe verticalii. ecuatia (19-1) devine: Este de observat cii panta piezometricii J este aceea~ipentru toate firele de curent.

celelalte mfirirni variabile depin.l (v. in miqcarea neuniforma existi ~i componente transversale ale vitezelor. erorile . lente. pe unitan tea de lungin~ede parcurs. la t. ciocniri) E intreaga secfiune. in sectiune.ce se fac astfel sint neglijabile. $9 (19-4) .Coeficientul a depinde.alveg) sau adincirnea medie in sectiune. la o miscare turbulenti.de legea de distributie a vitezelor in sectiune ~ i . Se observa c i se face aproximatia asimilirii pieruniformi. paragr. consideram Q = const si fi = f (h.08 (la l i f i m i foarte mari) ~i 1.zind numai de s. Deci ecuatia (19-3) devine . Ecuatia diferentiali (19-3) se poate exprima astfel luind ca variabili pe s si functie pe h . variaza fntre 1.8). puttndu-se adrnite valoarea mediea.15 (la .1. 6. Tinind seama de relatia V. se diferenfiaza ecuatia (19-4) - R ' : ~ ise calculeazi termenul - Ins2 - dR = dh B = litimea intre maluri a nivelului apei. admiderilor in rniscare gradual-variati cu pierderile in n ~ i ~ c a r e tindu-se. a sectiunilor. dupa formula Chbzy: intr-adevir.h fiind adincirnea sectiunii intr-un punct caracteristic a1 ei (de ex. Ecualia (19-2) devlne astfel: Ultimul termen din aceasti ecuatie reprezinta pierderile medii de energ i e specifici prin rezistente (freciri. deoarece dS2 este suprafata h a p a t i din figura 19-2.sectiuni mai inguste). de care nu tin searna coeficienfii C determinati experimental in curenti uniforrni. datoriti ins2 variatiei graduale. In calculele ce urmeazii..

Se obfine astfel: b / [ dq I f n aceasti ecuatie. se prefer2 a se transforma ecuafia (19-3) in ecuatie cu diferente finite. rezulti: Fig. Astfel.menu1 . deoarece tine seama de variatia energiei cinetice. si V sint valori medii ale lui C. R si C. Mirimile C. l i se vor atribui valori P limitele aritate mai sus.Gtii de s.se obfine ecuatia diferentiali generali a miscirii permanente grads ' dual-variate sub forma: Aceasta ecuatie este destul de generali. i. iar in mod obisnuit. si V2 sint vitezele medii din secfiurii. de variafiile lui B . In cazurile cind mirimile care figureazi in ecuafia (19-7) nu se pot exprima prin relafii simple.Miparea permanentd gradual-variatd a curenfilor c t ~suprafa{a liberd 555 Introducerea parametrului h permite a se fine seama si de panta fundului i. . 19-2.. d a c i si aceste m5rimi se exprimi ca f. indicilor I si 2 le corespund sectiunile amonte. de variatia de formi dn . Pentru cazurile cind toti . cum se intimpli de cele mai. in care s e duce rnn orizontal si mc paralel cu panta J . Nu au fost insi introduse in cajcul componentele acceleratiei datorite curburii firelor de curent. R si V. CLIajutorul acestei ecuatii se pot determina elementele suprafetei libere a curentului in miscare permanents (v.. si u. din figura 19-3. Relafia dintre panta fundului si panta energetic2 D a c i se introduce aceast2 expresie a lui J in ecuatia (19-5) si se izoleaza terdh . prin inmulfirea cu As a membrilor ecuatiei ~i prin introdpcerea relafiei J As = 2.z. Az este cresterea cotei geodezice a apei din aval spre amonte. l . paragr.4). care este o mirime d a t i de care depinde h.multe ori la albiile riurilor naturale. Relatia dintre cre~terea sectiunii albiei $i litimra ei la nivelul apei Fig. valoarea 1 . 19. respectiv aval. . corespunzind tronsonului 1-2. n R. Coeficienfilor a. 19-3. iar V.

In s f f r ~ i t . locul geometric a1 punctelor celor rnai adinci ale fundului din profilurile transversale.. numiti . pentru astfel de albii .curbs de remu" (dupi cuvfntul francez remous) sau . conform definitiei date.ax5 a curentului" insisi axa geometrici (mediana) a suprafetei l i bere. dar talvegul. modulul de debit este I(. corespunzitoare debi tului dat . se poate scrie: 0 albie se numeste prismatici daci forma sectiunilor transversale este dn neschimbati in lungul curentului . Atft ecuatia (19-7) se rezolva ecuatia diferentiali a m i ~ c i r i i cit Si ecuatia (19-8) permit determinarea unei curbe situate fntr-un plan vertical. aceasta putind fi definiti ca olinie care u n e ~ t ecentrele de greutate ale volumului vitezelor din fiecare sectiune. Un traseu cu rnai mare fixitate este talvegul. FORMELE GENERALE ALE CU RBELCIR DE STAVILI RE PENTRU ALBII PRISMATICE a 9 -udati il depinde numai de h. este de fapt curba a carei ecuatie diferentiali s-a dat sub formele (19-7) si (19-8). se c a u t i a sub forma (19-7). rnai ales. c i r e i a i-am determina conturul curb care limiteazi lichidul de atmosferi. iar pentru adincimea care corespunde miscirii uniforme cu debitul Q si: panta J egali cu panta fundului i. la ape umflate. ca ~i cind am avea a face cu o miyare p l a n i . Traseul in plan a1 axei curentului.. Ecuatiile (19-7) si (19-8) sint valabile pentru acele verticale din sectiunile transversale care corespund c u ~livelulneinfluentat de curburile traseului. este greu d e determinat teoretic ~i variazi cu h. In cazul obisnuit Pnsi curenfii naturali au o formi sinuoasi fn proiectie orizontali ~i nivelul lichidului intr-o sectiune normal6 pe directia vitezelor este rnai ridicat lingi rnalul concav si rnai scoborft ling2 malut convex. in ecuafia (19-7) termenul a1 treilea de la numiritor se anuleazg si daci se introduce modulul de debit K . 19.curbs de stivilire" sau ..parametrii albiei se pot exprima matematic in functie de h ~i s.se poate lua conventional ca .axa curentului". c i aceasti curbi este cea rnai putin influentati de curbura Pn plan orizontal a traseului. Deci. iar locul geometric a1 verticalelor acestor puncte este o suprafati riglati a cirei intersecfie cu suprafata liberi d i o linie curbi..3. astfel c i : . Aceasti curbi. desfisurati pe un plan vertical de proiectie...= 0 ~i sectiunea. pentru o adfncime h oarecare.umflitura apei" sau . are o pozitie prea lateral2 si nu are legituri cu adevirata a x i dinamici.

Interpretarea fizici a acestui caz este c i daci adincimea h variazi trecind prin adincimea critici h.ds + J. yi .Migcarea permanentd gradual-uariatd a curenfilor cu suprnfafa liberd 557 In sfiryit. 18...4).+ 0. ecuatia diferentiali a curbei de stivilire devine: a) Se observi c i pentru valorile critice i = i.+oo. fie o scoborire brusci (cidere. I tinde c i t r e I . Se deduce: . dh b) Cind h tinde c i t r e h.. la numitor se poate opera inlocuirea: Fr fiind numirul Froude a1 albiei corespunzind debitului Q qi adincimii h (care corespunde lui S l yi B). numirul Froude dh este = 1. paragr. Aceasta inseamni c i tangenta l a c u r b a c i u t a t i e s t e d. Intr-adevir: D u p i inlocuirile indicate.= dh -ds adVa 2g .. la trecerea din miycarea rapidi in mi~carealenti).. yi h = h.. ceea ce inseamni c i ( ( CIP curba de stivilire tinde asimptotic citre o linie paraleli cu fundul la distanta h. deci .9 perpendiculari pe-directia lui s. c) Energia totali specifici a curentului deasupra liniei talvegului s-a stabilit c i este minimi (v.. Pnsi coriform ecuati ilor (19-3) ~i (19-6) J = i . se produce fie o ridicare brusci a nivelului (salt..... la trecerea din miycarea lenti in mi~carea rapidi).-ds 0. Dar H variazi yi in functie de s yi minimul s i u are loc pentru dH . cfnd h = h.

. modulul K > K. deci H are valoare ( minimi in amonte. Cind K < K. atunci si gho -C Fig 19-4. intr-un punct unde h = h. C . Clasificarea curbelor de stivilire Curbele de stivilire se pot clasifica in trei categorii.. negative. Energia speciiici H creste cu s... critic sau rapid. fiecare cu tipul s i u de curb2 de stivilire: a) Zona h > h.= 0 h = h. nemaidepinzind de s.. perltru h = h.< 1. > h.> 0.. deci miscarea dh este in regim lent.Fundul are panta scoboritoare (i > 0). Se deosebesc..558 Hidraulica Cind (( - dH ds (19-10) H = I(. si mi~carea este uniformi. miscarea este lenti. regim lent. ~i in mi~carea . h = h. Formele suprafetei libere a curentului pentru 0 < r < critic ' creste spre aval si miscarea este intirziati. H creste cu s.2. corespunzind miscirii uniforme cu debit. Din ecuatia (19-9) rezulti ca . corespunzind regimului critic..linia paraleli cu fundul. cind panta superiicialii esie paraleli cu iundul. In acest caz i < i.m- . cind c r e ~ t es. Din ecuatia (19-9) dh rezulti . d) In cele ce urmeazi se va nota: N . la iniltimea h. pantele urcind spre aval.3. Cind K > I .normali'!. sau h < h. 19. la iniltimea h.Q.. in raport cu panta fundului: A) i > 0.. Categoria A . H descreste. panta scoboritoare.= i. sau h > h. deci minimul are loc in aval. a va si numirul Fr = Fr. C 1 a s a L (curentul normal este lent) h. trei zone. deci adincimea ds ' dH ds si const.. s = .. cazul obisnuit. B) i = 0 . dH/ds < 0. avind forma a din figura 19-4.. K -+ m si Fr tinde spre zero. prin urmare ds curba de stivilire tinde asimptotic spre un plan orizontal. . . = . in aceasti clasi..linia paraleli cu fundul. mai are ~ O Cpentru h = h.. Tn acest caz... C) i < 0 panta urcitoare. si Fr < 1. deosebite prin regimul miscirii in curent uniform corespunzitor pantei. Cind h tinde spre m. Tn aceste categorii se pot stabili pins la trei clase.. Pantele scoboritoare spre aval se vor considera pozitive. dhlds > 0.

~carea permanent6 gradual-variutd n curenfilor cu srlprlrfuta libern' 553. a fundului sau cind albia se termini intr-un rezervor.tinde spre infinit. 19-5).. Exelnplu de curb2 de iorma b.7 h.. n ds Fig.j19:6.. adici extremitatea din aval a curbei c. Fr = 1 . ... In practici se intilneste curba b. luind valoarea cea mai mici pentru h = h.. 19-7 7i 19-8).. perpendiculari pe linia C si rarnura O1 se termini cu o cidere brusci. in amonte de baraj. In aceasti zoni. Exemplu de curb: de forma a. este intilniti in practici in cazul baririi albiei unui riu. la distant5 de 0. a) Zona h > h.. In aval de un baraj deversor sau. Curba de forrna a.. rezulta K > I(. Cind h ia valoarea dh h.. Energia specifica H scade spre aval (cind c r e ~ t e . se produce o miyare rapids pe albie cu panta i < i.numiirul Fr > 1 si. b) Zone h.. din care se arata doui cazuri (fig. c) Zona h < h. Tn acest caz.i valoarea ei cea mai mici are loc s) pentcu h =. miscarea este intirziat5 si adincirnea h c r e ~ t e ping la valoarea h. cind se produce saltul si trecerea in regim lent. .. f i r i ca H sd treaci printr-un minim matematic (fig. cind Fr = 1 si . $i aici se deosebesc trei zone cu tipurile respective de curbs de stivilire.de o stavili de fund putin ridicati. deci'. Si in aceasti zoni numirul Fr < 1. In aceasta zoni K < KO. C 1 a s a R (curentul normal este rapid) caracterizat prin h. tangenta la curbi este .. putin in amonte..< 0. In practicii se intilnesc exemple nurneroase de acest fel. energia specifici H scade spre aval. deci miscarea dh este in regim lent. curba scoboari lent sub nivelul normal iy p i n i intr-un punct unde (1h h = h. prin considerarea ecuatiei (19-9) II - dh as > 0. Rezulti deci c i miscarea este in regim torenfial pe o ramuri ascetidenti f a t i de fund (mi~careintirziatii). 19-5. mi~careaesteds acceleratii. r19 -se termini prin salt.. pentru a trece in regim lent. conform ecuatiei (19-9). in cazul cind existi o treapti de cidere. d u p i experientele lui Certousov.Mi.. deci pe rarnura 6..h.. > h > h... este rapida.. Fr < 1 ~i cum h > h. T ace1 piinct. Insi I( < KOgi ... Ca si in zona b. i > i. 19-6). -5 h.. incepind de la o distant2 de 3-4 ori iniltimea sarcinii deasilpra deversorului (fig. Adincimea critici nu este atinsi chiar pe muchia treptei ci... ds dh > 0..de unde.GO. ~i~. si rniscarea pentru h = h.

.

19-9). apare i n albie cu panta i > i. cit si la ramura 6 . unde h = h.Migcarea pertnanenld gradual-variatb a curenfilor cu suprafafa libera' 561 Miscarea este deci in regim lent. Curentul rapid urmeazi curba c. miscarea devine uni( ds - formi. cind deschiderea a > h. se realizeazi la scurgere pe sub o stavili de fund intr-o albie cu panta supercritici.. Se poate constata c i - dh ds > 0. b) Zona h. .i accelerati pe ramura b. ~i trece prin salt in regim lent in curba a.. dh deci conform ecuatiei (19-9) . tinzind asimptotic ciitre dreapta N. ins5 ambele supercritice. la ridicarea unei stavile de fund cu cantitatea a < h.. p i n i i n punctul D. Douri cazuri intilnite in practici ale acestei forme de curbi de stivilire sint reprezentate in figurile 19-11 si 19-12. curba c. fnsi intirdh ziati. si se produce sal tul hidraulic. de la care incepe miscarea in regim lent pe ramura a. pe o ramuri a. tinzind asimptotic c i t r e o dreapti orizontali... ~i . In figura 19-14. intirziat... Ramura a.. c) Zona h < h. ramura a. 19-9.. deci si h < h.. adici spre miscarea uniform2 (fig. Un exemplu de miscare de acrst fel se intilneste la trecerea unui curent rapid peste un baraj deversor (fig. > h > h.. ramura 6.. Intr-adevir. In figura 19-13. care este tocmai panta axei ds orizontale f a t i de iund (fig. . Y tinde spre I .. d u p i ce a trecut prin cidere de la o miscare lenti in amonte cu o p a n t i i < i. 19-10)... curba se produce d u p i ce albia suferi o rupere de p a n t i de la i. d u p i care urmeazi linia unei pinze deversante.. Cind h tinde spre h.). Energia specifici H cre. se limiteazi in amonte la intersecfia cu dreapta C.0 . ascendenti fatti de fund.. pe o albie inclinatti cu panta i > i. este rapidi.te spre aval continuu atit la ramura a. se pot mentiona doui cazuri.. In acest caz Miscarea este rapidi .tinde spre i . In figura a doua. La punctul de fringere a pantei h = h. modulul Y creste indeiinit si numirul Fr tinde spre zero.. In prima figuri se reprezinti o miscare rapidi b. la i. < i.. In practici. cind h tinde la infinit. deci adincimea creste spre aval si miscarea pe ramura c. Energia specifici scade continuu spre aval..

.

= i. .se intilneste la confluenfa unui rfu.. se poate produce la iesirea de sub o stavili de fund. ds dh Si in. Pentru h-+ oo. se poate da. rezulti nedeterminarea : \ Pentru ridicarea nedeterminirii. 19-17).i..> 0. in cazul unei albii dreptunghiulare de 15time foarte mare. 19-16). se pleac5 "de la ecuatia diferenfial5 sub forma (19-9). raza hidraulic5 = h.. iar curba c. intr-altul cu panta i. avind i = icy. lipsind zona de nlijloc (fig. cu . 19. ~i i = i.. Liniile C si N coincid. 'dh c) Zona h < h.> 0 . < h < h. admifind c i C.. =. rezulti .. este valabil ceea ce s-a a r i t a t pentru curba a. 'L LC. se observi c5 pentru o valoare a lui h depisind pufin pe h. la virsarea unui curs de apa cu i. deci exist5 numai dou5 zone.. sau intre doui drepte dh orizontale. caracterizat prin h. numsritbrul si numitorul fracfiei din membrul doi a1 dh ecuatiei (19-9) sfnt aproape egali. > i.punind in ecuafia (19-9) sectiunea h X 1.este de asemenea ds deci curba a. cum num5rul Fr = 1.. .-. ds -----C s --2. h. este o dreapti orizontal5. cu un lac (fig.. curba c. De asemenea.C a) Zona h > h. tipul de curbi a. 0 demonstrafie directs c5 pentru orice valoare a lui h. In acest caz . lipseste.i. adincimea riului c r e ~ t e este deci urcitoare f a t i de fund. = h. ds a M spre aval.. deci . cind in aval &= l'cr (fig. In practic5. - . Pentru studiecea curbelor a. Formele suprafefei libere a este de asemenea aceea a unei m i ~ c i r i curentului pentr~r i = i critic Pntfrziate. 19-15.. lis . .. Insi cind h = h. ~i c. este orizontali. cuprinsi dh = i. 19-15).Migcarea permanenti gradual-variati a curenfilor cu suprafafa liberi 563 C 1 a s a K (curentul normal la starea critici). curba a./C - 1. dh N. curba c. (fig. astfel c5 tangenta in punctul ds - de plecare a curbei a.18). miscarea este intirziati.ceea ce priveste curba c.. = h. -- Fig. . b) Zona h. modull~lI( = Ch3I2 Se obfine: Cum h.= i.

.

Migcarea permanent2 gradual-variafd a curentilor cu suprafata liberd 565 Categoria B.rezulti ds -. rezulti c i rniscarea uniformi nu se poate realiza.. nernairarninind decit linia C. urcitoare. este scoboritoare. h. 19-20. conform iorrnulei V = c. sfirsind cu o cidere spre o miscare rapidi. este imaginari.. se intilneste in aceleasi cazuri ca tipurile b. Formele suprafetei libere a curentuluii terrnina pe linia C. Iipsevte. dh c) Zona h < h. adici lil = i f . deci regimul de miscare este dh lent.- rls de curbi c. miscarea este in regim lent si accelerati si se limiteazi in punctul unde h = h. a) Zona h > h. Din iolmula lui . c. 19-19). ci numai de debit.\IRi rezulti c i daci i tinde citre zero. Astfel. dh b) Zona h > h. $i aici se deosebesc numai zonele b si c (fig. pentru 1 < 0 ' dh -< ds Q.. deci adincimea h . regirnul este rapid. Categoria C. linia N trebuje s i fie la infinit. Ecuatia diferentiali a rniscirii se scrie in acest caz: Din ecuatia: V = C.. fundul urcitor (i < 0). 19-20). b) Zona h > h. Rezulti c i ramura de curbi 6. din categoi ria A. pentru ca V s i fie finit. zona a dispare ~i rimin numai zonele b yi c (fig. trecind in regirn lent. Curbs " se Fig. se termini in punctul h = h. Se noteazi cu i' valoarea absoluti a pantei. deci miscarea este intirziati. cu un salt. Rezulti un tip ds -.. a) Zonu h > h. cti Fr < 1 .< 0.\IRI'. ~ . fundul orizontal i = 0. clasa L.. cu o cadere. fn practici. . . cu Fr < 1. tinde spre infinit deci. cu Fr > 1.. nu se lea- Aslrnpfofa 0rlzontaIi -C 1izeazi. cind i < 0.> 0. Linia C-C existi. ci descreste si m i ~ a r e a rarnura b f pe este acce'erati. cici nu: depinde de panti.i ecuatia diferenfialii a rniyirii se poate scrie: Intrucit viteza.

uniiormi. respectiv c. fundamentale Categoria B (i = 0 ) Critegoria C ( i < 0 ) Clasa L Clasa R Clasa L Clasa R Zona 6 Zona c Zona 6 Zona c A. in sectiunea de tranzitie se produce adincimea critica. d u p i cum mi~careaeste len t i sau rapida. acesta este de obicei acolo unde este un accident in sectiune si de la care calculul va urma spre amonte sau spre aval. . Curba de stivilire are ca punct de plecare adincimea critici si se dezvolti spre amonte.... clasificarea tipurilor de curbe de s t h i l i r e se poate reprezenta ca in tabela 19-1. Categoria A (i > 0) Clasa R :" i: C2 .r T i p .. . Ranlura de curbi c' se termini pe linia C cu un salt. miscarea este ds accelerata.salt hidraulic" si de la regim lent la regim rapid prin ..3. calculul .cunoscut. Dacs accidentul din albie poate determina schimbarea de regim. c) Zona h < h.Tipuri - 60 6' c' I sirnilare cu 6.> 0. Concluzii In rezumat. si determinarea prin calcul a curbelor de stiivilire trebuind s i se faca plecind de la un punct . .566 Cind h tinde spre oo. deoarece Fr > 1. ceea ce inseamna asimptoti oridh zontali. cind miscarea este in regim rapid.. Trecerea de la regim rapid la regim lent se face prin . In acest caz.5e poate face indiferent. adincimea c r e ~ t e .cidere". cind miscarea este in regim lent.. ins2 in regim rapid. Tnbela 19-1 Clasa L Zona a Zona 6 Zona c Zona a Zona 6 Zona c Zona a Zona c Tipuri a1 de b1 curbe c1 Tiprri fundamental. de cidere sau rupere de pant. . atit spre amonte cit si spre aval. treapt. trecind apoi in regim lent. si spre aval. corespunzind unei pante date este datoriti unui accident in albie ca: baraj. Daca punctul cunoscut este intr-o sectiune oarecare. -tinde ds dh Hidraulica spre .3..i'. Abaterea de la miscarea permanenti normals. si c. 1n practici se intilneste in aceleasi cazuri ca b. In consecinta. . . 19.

care se poate scrie astfel (fig.1.4. s-a ohtinut prima cots a unui profil invecinat. Az = zam. se pot rdri profilurile. in cifre rott~nde. METODE PENTRU CONSTRUI REA CURBELOR DE s~Av1~1. 19-1). de Termenul cinetic din rnembrul a1 doilea se neglijeazi in cazurile riurilor curs linistit si albii nu prea neregulate.. .R (I 9. se pleaci de la locul unde a t e previzut tln baraj deversor.Mi~carea -perrnanentd gradual-variata' a curentilor cu suprafaJa liberd 567 19. la Dunire intre profiluri se pot lua distante de 5-10 krn. din aproape in aproape. 3 .De exernplu. Presupunem cd zona in care se rnodificd nivelurile este i n arnonte de o sectiune-unde nivelul este cunosct~t. nici adincirnile de a p i . -. Din insurnarea lui Ax se obtine lungi~nea sta"vilii. se reface calculul p i n i ce valoarea finali corespunde cu cea initiali si.w 19.'am 2g 2 Q2As 'a.. In cazul general. ctl 2 . apoi se fac calculele indicate in coloane si se ajunge la o altd valoare Az'. misurate pe axa albiei. cici o miscare cu lirgire de sectiune este insotiti de pierderi rnari de energie si de aceea unii autori consideri terrnenul cinetic 1 1 c u o valoare redusi la . Este de observat c i in ecuatia (19-11) nu intervine panta fundului.e. daci termenul cinetic este negat iv (V. distantele dintre ele putind f i de ordinul 50-100 rn sau rnai rnici. La albii foarte neregulate si cu pante rnari se vor lua profiluri mai dese.f ---------m c ~ . luind echidistante de ordinul 300-500 m salt chiar de kilornetri. in acest mod. daci pantele sint rnici si albia mai uniforms. Metodi generals pentru o albie de formi variabilii $i panta longitudinali variabili Metoda indicati in acest caz se bazeazd pe folosirea ecuatiei cu diferente finite (19-8). i n cazurile cind el nu este cornplet neglijat.n ~ . Daci Az' =#= Az. inseamni o recuperare de energie. Se aleg o serie de profiluri transversale in sectiuni carac terist ice si se impart distantele dintre ele in intervale egale. la care llivelul apei la debitul Q nu trebuie si depdseasci o c o t i d a t i . De exernplu. < Vam).Distantele admise intre profiluri depind de ~anta longitudinali si de gradul de neregularitate a albiei. Calculul se face cti ajutorul unei tabele orinduite in felul tabelei 19-2. av = aval si m = rnediu intr-nn interval As). 0 astfel tie recuperare este putin probabilg. cici sectiunea se lirge. se iau intervale egale. Pe cit posibil.zau = 'au 'iu . Se procedeazi pisind de la un profil la urmitorul pin5 ce denivelarea atinge o valoare neglijabili (de citiva centimetri la ses si citiva decimetri la munte).11) (inrlicii am = arnonte. 7i se c a u t i nivelurile in lung111 riului. desi mi~carea este Tntirziati.te spre aval.4. yi se incepe calculul apreciindu-se din experienti Az. ci se obtin diferentele de nivel dintre doud profiluri invecinate.

notati cu B ( )= B 1 ( P I .100 250 240 1 020 970 920 270 262 255 19. Distanta intre profile Cota de nivel a apei L 1 rn"s 2 1 As rn Lltimea la nivelul apei B Sectiunea u d a t 2 i n profil Perimetrul u d a t mediu Om I n profil m 8 X mediu Xm m 4 m 5 m 61 6 ma 7 rn 9 1 2 2 200 100 2 200 0. panta fundului i fiind uniform2 Acesta este primul caz pentru care s-a putut efectua integrarea ecuafiei diferenfiale (19-9). Pnca din 1860 de Bresse pentru valori ale lui q atit suprauGtare (stavilire pozit i v i ) cit ~i subunitare (stivilire negativa).h$ dh si integrala acestei ecuatii este: ---ho ho h2 + hho + h i (h .h0l2 1 -- 13 1 ceea ce se verificii prin derivare.000 0. calculate de Bahmetev intre 1914-1932 pentru albii prisma- . a fost calculatii h. Calculul curbei de stivilire pentru o sectiune dreptunghiulari de Iirgime constant2 $i mare in raport cu adincimea.568 Hidraulica Calculul supra ~ebitul Profilul Nr. . sau calculabile cu elede mentele date: rile Pentru obtinerea valorilor lui B(q) se va folosi tabela-anexi 6 cu valor+~(?). si h.4.. Funcfia din paranteza mare.2. in f~lnctie elemente date. in douii puncte ale curbei de stavilire si distanta L dintre ele.h. care ia forma urmatoare: Rezul t i : idx = dh i + hh3 . din ecuafia (19-13) se deduce relatia dintre adincimile h. Cu aceasti notatie.

m. S i se calculeze curbele de stivilire pentru un riu cu albie dreptunghiulari foarte largi.132.. sau 3 . = 2. = 1.exponentul hidraulic x" (v.n Lrofil 1 . 19. in amonte.2 m. Se bareazi albia intr-un punct unde h. La ce distant5 In amonte de acest punct adincimea riului este h.12 m3/s. = 1. art. Debitul unitar care corespunde lui h. = 2 m la panta fundului i = 0. = 4 m..2 m. = h. B $i L = 1 330 m.3). . 1 1 3.4.80 m. caracterizate prin . In cazul albiilor dreptunghiulare foarte largi. care a fost rezolvat prin ecuatia (19-14). vg v4 m ' Tabela 19-2 Diferenti ni%I Coti n:" calculatd Observatii A' 1 I Lice oarecare.002 si adincimea critici h. exponentul hidraulic x = 3 ~i valorile lui B(q) vor fi cdutate la functiile cp(q). Adincimea albiei deasupra unui prag de cidere la nivelul fundului este h. sectiunea a cirei adincime este 1. 3 dacd se ia y = 115 in formula Pavlovski.. - Exemple numerice.2rezulti din formula : $i anume este (pentru a = I ) q ---. a) StZvilire pozitivZ. La ce distant2 de baraj este adfncimea de 3 m? Gisim: b) Stgvilire negativg.4. coloana x = 3 (pentru coeficient Ch6zy consi).20 m? Gisim in tabela-anexi 6 coloana x = 3 m. avind adincimea normali h. B ($1 = 0..Migcarea permanenfa' gradual-variafa' a curenlilor cu suprafafa liberd fetei libere 569 1 1 Raza Viteza medie . = 1. S i se giseasci la ce distant5 se afli.

pentru h = hcr se noteazi cu hcr f a.sectie: Semnul . < h.h:..se ia pentru h.sectie ale curbelor cu linia h = h. . Fig..dup5 cum h tinde spre f oo sau spre .50 m: i n figura 19-21 se reprezinti cele doui curbe de stivilire. astfel c i se obtine abscisa acestui punct de inter. > h. Pentru determinarea constantei C din ecuafia (19-13) se rpune condif ia x = 0.) x * 3 Y3hi .h:. h = 0 $i se gsse~te: Se poate face o discutie completi. iar semnul f pentru h.) 3 V3 h.....c ~i au ecuafiile urmitoare: c se obtin pentru h -+ $ ix = h - (3'0 . gisindu-se asimptotele orizontale $i punctele de inter. sau ix = h $ --- 2 ( h i .W. Exemple de curbe de stivilire (ale suprafetei libere): LL) s i l v i l i r e pozitivB: 6) s t i v i l i r e negativ8. Ecuatiile (19-13) $i (19-14) permit construirea prin puncte a celo Sase tipuri fundamentale ale curbelor de stivilire. men~brul at .doilea al ecuatiei (19-13) inmultit cu h. 19-21..3 70 Hidraulica Tot astfel gisim punctul unde adincimea este de 1. Asimptotele orizontale sau . Astfel.

a$a d u p i cum a aratat Bahmetev. (19. 19. prima asimptoti este sub dreapta h . iar a doua asimptoti este situati sub orizontaia h . Pentru forme unitare ale unei sectiY variazi continuu in functie de h. Cele vase forme ale cul.ix = 0..15) s e poate obtine integrarea ecuatiei diferentiale (19-9).belor de stgvilire la o albie dreptunghiulari largi Pentru h.. 10.Mi~carea permanent& gradual-varirstci a curenfilor cu suprafafa liberi Prima asimptoti.j x = 0.22. =0 571 la dis- . la Fi?. . < h. este situati deasupra orizontalei h . a $i b sfnt reprezentate cele Sase tipuri de curbe de stivilire pe baza calculelor precedente ficute Qentru o albie prismatic2 de lirgime constanti mare fn raport cu adincimea. la care modulul de debit Y = AhP. In figura 19-22. la distanta f . 19-23) m i .i x tanta f = (h'-h'r) 3 VTh. pentru h. Miqcarea gradual-variatg i n albii prismatice a) Exponentul hidraulic al albiei. > h. astfel incPt diagrama lui Y poate f i aproximatd printr-o functie de tip parabolic (fig.4.. l a distanta 2f.3. $i a d o u a asimptots este deasupra acestei drepte. distanfa 2f..

daci punctele M si N sint foarte apropiate. exactitatea metodei depinde deci de alegerea punc telor care servesc la aflarea exponentului a1biei. N . curbi. relatie. 19-23. h"..572 Hidraulica Astfel. 19-23) decit in trei puncte 0. se poate scrie: Daci se calculeaz5 I( cu ajutorul coeficientului Chkzy. 2(lg I(" . K" h" misurate de la talveg. Reprezentarea modulului de debit in funcfie de adincimea albiei de unde rezulti relatia (19-16). se poate exprima o relatie intre rapoartele . care caracterizeazi forma sectiunii..Ig Y') = x(lg h" deci Mirinlea x astfel calculati se numeste exponentul hidraulic a1 albiei. Astfel.1g h'). Logaritmind aceast. lui Pavlovski. Desigr~r. curba obtinuti astfel prin aflarea lui p (sau x = 2p) din relatia (19-15) nu coincide riguros cu curba valorilor reale ale lui I( (trasate in fig. ecuatia (19-17'). pentru intreaga. fiind cunoscute valorile lui I( in doui sectiuni de adincimi h'. punind in relatia X (19-15)p = . La forme geometrice definite matematic se giseste o valoare unici x. adici: . s e obtine: . se poate scrie 2 Fig.2i K' h' de tipul urmitor: Intr-adevir. M . conform formulei.

.. Tabeln 19-3 Forma albiei x Valoarea l u i Observatii y = 116 trapez isoscel ....66 ( 3 + 2 ~ ) (1 $ 2 ~ ) ..33 ..P1-2 P+2 + 3.3 (3 $....( I + 2y) p+2m1 b p = .. pentru a obtine rezultate admisibile..(b=baza h mici) m = ctg a (a= unghiul cu orizontala a1 laturii Tnclinate) mg= dreptunghi m b . de aceea trebuie calculat exact.3... Daci se noteazi cu I(... Pentru acest calcul se iranscrie mai intii ecuatia cunoscuti (19-9): Se deosebesc trei cazuri : Casul I .....3).3 /)-- p =h Se constati c5 x variaz5 relativ pufin cu forma sectiunii (intre 2 si 5... 19-24). ~i se poate inlocui termenul a1 doilea a1 numiritorului fractiei din ecua- .. b) Integrarea ecuatiei difereritiale a curbei de stgvilire la albii prismatice oarecare. (3 + 2y) ( 1 +.. i > 0 (fig.3 +(4+2y) +4.+"m) 2m' .Panta fu~zduluiscoboritoare. paraboli foarte larga 2 2.. si panta superficiali egali cu panta i a fundului.. dreptunghi foarte larg dreptunghi foarte fngust triunghi ... modulul debitului la adincimea h...2 ~ ) + 2 +2 +5+2y +5.Mi~careapermanenti gradual-variatii a curen#ilor cu suprafa#a liberi - 573 Se obtin urmstoarele valori unice ale lui x pentru citeva iorrne geometrice (tabela 19-3)...

.-u .Hidraulica Pe de altci parte. dh -ds i .modulul relativ".este h.adfncimea relativi". = Tinind seama si c i dh stivilire sub forma finali: h. si folosind notaf ia: X numitorul fractiei c a p i t i forma simplificati iar ecuafia (19-9) devine: / 1 K --. numirul j trebuie s i fie cvasiconstant.dq. .. rezulti ecuatia diferenfiali a curbei de Toti parametrii din aceasti ecuatie sPnt definiti: integrarea acestei ecuatii x.. care sint considerati constanti.= Q 1 - . ~i . numit . j variazi uneori cam rnult si fn acest caz nu se vor adrnite lirnitele de integrare intre distante s = f(q) presupune c6 fn afari de pararnetrii i. se obtinc ecuatia diferentiali sub forrna: KO Din definifia exponentului albiei rezul t i : fn care q = h . din relatiile: K2 = Q2C2R ~i Q2 = Kgi se poate scrie R Cum . In realitate.= x .. h. K Ki l-jKa K Daci se introduce raportul .

i intabulate de Boris Bahmetev. x = 3 si alte valori intregi. -(s2-s1)==?2-~1+ - - S2 ' ' ho . 19-25).4. la care B X. prea mari.Panta fundului urc~toare. dar x este de obicei fractionar si in aceste cazuri calculul este mai c ~ m p l i c a t .. valoarea absoluti a lui i. aQ2B a se considera c2 .Miycarea permanenfd gradual-variatd a curenfilor cu suprafafa liberd 575. corespunzind la valori ale lui x de la 2. 19-25.8 p i n i la 5. Valorile functiei y(q) pentru valori 0 < q < 1 si pentru 20 > q > 1.qX-1 fntrucit 7 variazi putin in limitele alese.i < 0 (fig. Uneori poate fi de folos. all fost calculate . Schema la curba de stivilire pentru o albie prismatici cu panta scoborPtoare ( i > 0) Fig. 19-24. si ecuatia diferentiali devine: if I . Se introduce i'. Cazul I I . Fig. ai' C2 B gx -h. ci se va divide sectorul in citeva sectoare mai scurte si se va calcula (mediu) in fiecare sector cu formula (19-18). < ~i I = -K .= Fr ~i c6 introducind numirul Fr in expresia lui j. Q2 Se introduc notatiile: j ' = . ~ prin dezvoltare in serii. K. Integrind ecuatia (19-19) intre profilurile 1 si 2 se obtine: i dq. se poate inlocui cu un medie) astfel c i 7 (valoare in care 'P (q) '.S d 2 l 1qx1 Functia cp(q) se calculeazi lesne pentru x = 2. 7 -- se obtine pentru o albie largi. Scheina la curba de s t i v i l i r e pentru o albie prisinatici cu panta fundului urcitoare (i < 0) .. relatia j = x2Fr.

$i valorile functiei cp (<) se gdsesc intabulate..Panta fundului i _= 0 (fig.se ajunge la formula: 'i - L = . 19-26. mergind in sens invers cu sensul curentului. 19-26). inlocuieste Se . este modulul care corespunde la panta critici icy. = .d<. Se determini un indice de albie x. Cazul I I I . 4. in Care KC. astfel ca vr d e unde rezulti x f 2 = P $i ecuatia (19-22) devine: Introducind in aceasti ecuatie pe dh = h. In acest caz..(C2 - h.(1 +. ecuatia diferentiali ia forma finali: Integrind aceasti ecuatie intre limitele profilurilor 1 si 2 se obtine: ..cp (<ill.. . ecuatia reduce la: diferentials se Q2 -.este modulul care ar corespunde unei adincimi hh a unui curent uniform ipotetic. Schemi la curba de st2vilire pentru o albie prismatici avPnd i = 0 I 1 -c hcr dh -- ds - K2 aQ2 B 1 -g QS (19-25) Se consider5 : Q2 = Kr icy.7') [v(C2) .5 76 Nidraulica Q in care I(. _ _ht _ _ ht- i-0 - & 8s Fig.. s a u punind: .

s .El) A si i n care jcr este jcr mediu in intervalul 1-2 E1 . ..P)dE hc r Integrala acestei ecuatii este: icrL . icrsi j.-hcr jcr ( E2 .9 Kcr . folosind notatiile urmitoare i n care indicele cr se refer2 la starea critici: lcr .. . K Se introduce uri indice de albie x.. ci se poate lua o adincime arbitrari hr si mirimile corespunzit oare.I L = s 2 .Migcarea permanentd gradual-zjariatci a curentilor cu suprafata libera' 577 In ecuatia (19-25) Q2 prin expresia precedent.A hcr 9 h f 2 -. 1 hcr Punind : ecuafia axei riului ia forma final2: La calculul acestui caz nu este obligatoriu a se lua ca valori de referin12 h. astfel ca: dh ds p - icy - jcr-EX Tinind seama c i : se ajunge la forma final5 a ecuatiei diferentiale: icr . = uicr C2 g B X $ 1 Kcr = . si.ds = ( j c r ..

. cp ( ~ 2 ) = 0. V l = 1. .O - 1 2 3 4 3.=3... ... Se giseste cp Cql) = 0.4 -- 1 ... V 1 V' 1 - I=-... 0.oo .6.016.. j = - 3. 40.45..80 4. Rezultg m = E g i p = --.0003.004 1. Pentru coeficientul de rugozitate n = 0..----aV2B Insi h ...- aVZrB -. Se ia media x = 3.. B.... V8 -. Se constati c i j variazii P limite cam n ~ a r i$i pentru un calcul mai exact a1 lui 7 n este recomandabil a se Prnpsrti lungimea de stivilire in cPteva tronsoane.115 0. 2 0 m ... respectiv a se calcula j pentru mai multe valori intermediare ale lui h $i a se lua apoi media aritmrticii.6 -- I 1 . 0..578 Hidraulica c) Exemple de calcul : 1) Fie o albie de formi trapezoidala avTnd panta i = 0..n g .O 9.. 0.= 9 .20 3.. 18. x.50 se va calcula perltru hl si h2.B ' !I ....65 1.. i h j .. 6% j .4 .40 5.20 m gi 2 cu h. rezultii h.122.53. 18.. a....0 m... deci Exponentul hidraulic a1 scctiunii trapczoidale x. S i se calculeze lungimea curbei de s t h i l i r e intre pro' h gi nl filele 1 cu h...96 .. = 5 m..611 .4. = 3. .113 . == Ri g V a . cPnd debitul Q = 26 ms/s.... 13.. i . = 3 .. 4 m .. folosind o tabeli de calcul ca aceea de mai jos: Nr... = 3...... baza mica b == 3 rn b = 1.

In acela$ mod se procedeaz5 daci cste c u n o s c ~ ~ t $i se cere h. o problem% de acest gen se i v e ~ t e calculul nivelurilor de inunla datic cPnd se bareaz5 albia unui riu. Atunci estc cunoscut nivelul de la baraj $i nivelul h. (rezistenle distribuite) pe unitatea de lungirne in tronsonul 1-2). Tabelele din anex5 cuprind printre valorile functiilor rp (q). de exemplu pentru dreptunghi $i parabola. h. din ecuatia: 7 . 3) Se cunosc h... Se iau o serie dc punctc de adincimi cuprinse intre It.. 1-2 sint pierderile de sarcin. 1I = Hz - ( -i . plecind de la ecualia (19-l). 19. Metode grafice pentru construirea curbei de stgvilire a) La albii prismatice se poate folosi o metod5 grafic. 111 accst caz nu putem calcula pc x . sc cere Q. Schemi !a metoda general3 de calcul grafic a1 curbei de stevilire . 4) Pentru uncle sectiuni geometricc simple au fost calculate tabele speciale. $i L gi sccerc h. $i cp (q. $i se obtin distantele L respective. se poate scrie (fig. prin intersectia ~rizontalei == i L cu curba y -= F (h.4. . . Daci se ia ca reper planul orizontal lrecind pe la fundul secfiunii I . care se calculeazri cu formula: 1 . $i L.. 0 asemenca problem5 permite determinarea tlcbitului cind se cunosc ele~nentelc curbci de stgvilire stafionarl. )s (19-30) Fig. 19-27. aprcciat din curba de stlvilire. h.) decit luind-pe la.. z2 == h2 -t- Energia specific. fie grafo-analitic. Se ajunge la rezultat fie prin aproximatie. in secti~ine esle prin definifie: deci ecuatia (19-28) devine . 19-27): z. iar indicele 2. rp (5) $i cp (c) deci $i valorile din cazurile acestea particulare.. h.Migcarea permanent.) obfinuta prin douiy trei valori arbitrare ale lui h. i n acest caz trebuie s5 admitem mai intii un h. metoda exponentului hidraulic fiind generala. care se poale scrie sub Iorma: in care indicele 1 se reIeri la o sectiune unde albia este barati. (normal in albie pentru debitul de calcul). De obicei. i. . 2) Se dau Q. la o sectiune in amonte.. $i apoi se pot determina celelalte clemente care trebuie s i se verifice intre ele. = h. -K Q2. gradual-variniii a curenfilor cu suprafafa liberii 579 Obseroafie. aproximativ. . si h.4. ( 1 9-29) Pentru tronsonul 1-2 se va lua modu 1111 mediu K. arbitrar si apoi procedind prin aproximatii succesive.

Aceasti epuri pregititoare permite aflarea adincimilor h. 19-28. pe care le trecem apoi in figur? 19-27..-. .. cuprinse intre hl si h. la intervalele sl-. etc.-. calculul fiind valabil In tot lungul albiei.) se duce verticals 1 . care face unghiul a. .si E figura 19-28 se traseazi dreapta de sprijin A-B parale15 cu axa OH.. oblica 03' simetrici cu 2 ' 0 etc. . ). " 1 2 = tg a. Din punctul 1 (h = h. 19-29.-. Calculul grafic itz cazul utzei curbe de sta'vilire pozitive Se noteaza . la n distanta i. care face unghiul a. Se determini pentru valorile lui Y astiel gisite pantele i. figura 19-29. cu orizontala. Calcul grafic a1 unei curbe de stgvilire negative punzitoare si din formula (19-29) se stabileste h = f ( i . s.s.. ) .. oblica 2 ' 0 . 3 . Pe verticalele lui 2'.1' ~i oblica I'C. . modulul Y si viteza V care corespunde la debitul Q dat. cores- Fig. sectiunile udate Q.).-.. Calcul grafic al unei curbe de stivilire po~itive Fig. care determ i n i segmentele h. Apoi.. h. din C oblica simetrici C2'. cu orizontala. 1 2 - tg etc. acest calcul se face intr-un singur profil. Se stabileste h = f(i. h.580 Hidraulica Se calculeazi acum* pentru o serie de valori arbitrare ale lui h . din 2'.. .sl-. figura 19-28. etc. se afli punctele 2. In figura 19-29 se a r a t i calculul grafic a1 adincimilor in cazul unei curbe de stivilire negative. Cu ajutorul lui h si a1 relatiei de definitie a lui H se poate construi si curba: H = F (i. * Albia fiind prismaticl. 3' etc.-.

K2. Pavlovski) . N.L =Z Q Z . expusi la paragr. cu conditia ca fundul s i a i b i o p a n t i cvasiconstanti i . din aproape in aproape. 19-30. Fa 2 Fa 2 (a) (6) (cI Fig. in care se evitd calculul prin aproximatii. ecuatia (19-28) devine: Se construie~tepentru fiecare sector.. In acest caz. Se obf ine unghiill cc dat de: n z Q F t g a = V = . care 2 2 se trece ca ordonati tot T figura 19-30. dar care necesiti calcule prin aproximafii succesive. fie cu ajutorul formulei Ch6zy: Km c m Qm \K ' In care rugozitatea este apreciata. N .M i ~ c a r e a permanent6 gradual-variatb a curentilor cu suprafafa liberd 581 Observa#ie. i n figura 19-30. cu neglijarea termenilor cinetici. In figura 19-30. se poate lua aproximativ egal cu n~odulul pentru cota I. Pavlovski).= f (2. = 2 Fa.b sint construite S curbele F = --. c. iar mirimile Q . Se inmultegte Fa cu -si se obtine o ineltime z. curba Fm = 2 "m - f (zm) Modulul I(. Calcul grafic a1 unei curbe de stzvilire (dupa N. I( $i V s i fie calculate pentru fiecare secfiune pe baza mdsuririloc directe pe teren... Acest modul K m se calculeazi fie cu ajutorul observatiilor hidrometrice care dau relafia dinlre un debit ~i zm. b) La albii oarecare. media modulelor in intervalul 1-2. 19. deci Fm este funcfie de I.2. Se pol ins5 intrebuinfa metode mai elegante. Aceasti metodi poate f i aplicatd si la albii neprismalice. c se duce o catetd arbitrari a si se citeste la scara grafiQ2 c d u i b) a = F. 1 ) Meioda grafica" ( N . Pentru calculul lui Az se poate folosi aceeasi metodi de calcul tabelar..) pentru fiecare sector.

.... .. N .... pina la curba FI . Intr-adevir: s i a cl~lcemin figura 19-30..? -.si neglijind termcnul in ( A Z ).. $i ducind orizontala B'H pina la prolilul 2. -..f ' @ ) 2 -- ... p e n t r ~ ~garni intinsi de o niveluri...... -.. 2) Metoda grafo-anulilica" ( N . - F1Q2.. pentru fiecare sector $i se obtin punctele curhei de stivilire... Az .... .... ... .. Tn iigura 19-31 este trasati si curba f'(z).. rugozititilor si modulelor de debit 38 -- ..f (2 .... ....... . . . 1 dreapta A A ' orizoritali pin6 la axa lui z.8) . Urrneazi mai departe reprezentarea unghiurilor cr.. Daci regirnul rtului este studiat arninuntit qi existi nurneroase statiuni hidrornetrice ale ciror chei limnirnetrice sint bazate pe mssuriri indelungate.si apoi 1 dreap ta A 'C inclinati cu unghiul a.xc1usiv pe misuriri hidromefrice.f (2 + 8) .. Puvlovski). . Ci~~gl~itrlperrnite calculul grafic a1 produsului Q2F... Cu acelea~inotatii : din care rezulta Se dezvoltd in serie lunctia 'ririind seama de ecuatia (19-31) .. u ... dreap ta s h e trici.5 2 ..cu aceeasi cantitate: lo9 sau 10lO.. dupd aceea.) -1 A. ~i se determini segmentul A'B' - 2F1 tg v.. Hidraulica .. se obli~ie punctul B a1 curbei dc stavilire in acest profil. ... Pentru a avea o figura proportionati se recornandi a inmulti pe f(z).. CB' p i n i la axa z . se pot evita calculele sectiunilor. inclinati cu unghit~la ... plecind de la relatia de definitie ft(z) = -..si u r m i ~ tori.si folosind aceeasi curba F = f(z) .. 3) Melode bazafe e. . respectiv ff(z). Q" Daca F = f(z) nu se poate exprirna analitic....... se obtine: F - f (z.. se construieste derivata ff(z) graiic. -.

Se reproduc pe aceea~iplans2 cheile limnimetrice ale grofilurilor intregului sector stavilit (fig.. . si denivelarea Az.. 19-32). nivelul curbei de stivilire (Pavlovski) mediu apreciat (la inijlocul tronsonului 1-2 dupa barare). diferii :. astfel determinat gi d a c i z'. .z ( neste aceastri conditie intr-o m i s u r i ac.-.Migcarea perrnanentd gradual-variatd a curentilor cu suprafata libera' 583 in profiluri. Cotei de retinere z.-. admis. calcule care cer o cantitate mare de masuriri pe tereri si ipoteze greu controlabile in ceea ce p r i v e ~ t erugozitritile.. diferenta d e nivel intre cele doui proiiluri. .si nivelul z. la baraj ii corespund debitul natural Q. se reface calculul.ensibil de z. la acest debit: Ymcdeste functie exclusiv de sectiunea . de exemplu. c i se i09f[z)(sPm-5) cautri curba de stavilire datoritri unei barari a curentului si c i Az este diierents de nivel intre cotele profilurilor 1 Fig.. Calcul graficanalitic al (aval) ?i 2 (amonte). care corespunde cotei z2 == z1 Az. Se adauga la z.-.. + . dat fiind ca mulfe mire insfalate pe acest fluviu functioneazi de mai bine de 75 ani ~i clleile lor limnimetrice au dispersiuni reduse. Din cele doui ecuatii precedente rezult6 imediat skit Se observi c i s si Kmed acelea~ica gi in ecuaiia (19-33). gi se calculeaza Az. Se anasoarri pe epuri A?. deoarece Se calculeaza z' cu ajutorul lui Az.. ultimi relatie s t i la baza metodelor Mastitlci si Grimm. Aceast. Musfitki evita calculul prin incercsri succesive a1 denivelarijor in modul urmitor. Se presupune. Fie Az. $i se'cauti pe cheia 2 debitul natural Q.Metoda N .. Secailtd pe cheia proiilului de la jumitatea distantei s. cantitatea Az. in principiu. 19-31. conform formulei (19-34). care este debitul natural Q. care sint aceleagi. In Kepublica Popular2 Romini numai fluviul Dunsrea indepIi. naturala pe tronsonul 1-2. corespunzitor (fir2 barare). Se pleaci tot de la ecuatia (19-33) sub lorma : F=f(z) Az = FQ2 = 2 Q2 (4-33) ~ i r d f '2 )\ ( ~i se cauta a se elimina iactorul F (Q fiind debitul de calcull.( m ) ceplabild. Fie z. o metodi bazata numai pe misurdri hidroinetrice este desigur una din cele mai exacte metode. care se citeste pe figura 19-32. astfel ca.

-. care pot f i numite linii izofluxe. Autorul acestui manual propune a se imbunititi aceasti metodi. grosolane f a t i de valorile exacte.. Tntr-o a l t i varianti. adici in dreptul lui z. cu cheia 3 etc.. 19-33. Se ia pentru toate mirele hidrometrice acelasi nivel de reper de bazi si se Fig. mai exacti: Acestei valori Pi corespunde o valoare mai exacti Q. ~i se obtine Azi > Az. I a t i cum se calculeazi in exemplul reprezentat fn figura 19-34. in modul urmitor (fig. de z. si Q. care este media intre valorile anterioare Q. un element a1 curbei de stivilire a fluviului Dunirea. Plecind cu curha de stivilire de * C... Calcul grafic a1 curbei de stivilire (N. nr. 19-32. ca mai inainte. o prim5 valoare aproximativi a lui Az.... . anterior ~i deci o valoare a