P. 1
mateescuhidraulica

mateescuhidraulica

|Views: 522|Likes:
Published by Laura Filimon

More info:

Published by: Laura Filimon on Jun 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/28/2013

pdf

text

original

Ing.

CRISTEA MATEESCU

Membru 'a1 Acaderniei R.P.R. Profesor la lnstitutul de Construcfll Bucuresti

-

HIDRAULICA
-*w--.

---..

1

E D I T U R A

D E

S T A T D I D A C T I C A $ I B U C U R E S T I - 1 9 6 1

P E D A G O G I C A

\

f

-%- >

'

I

,
*

Aceastii lucrare arxe ca bazii cursul de hidra~liciipredat la. Facultatea de liidrotehnicg a Insti tutului -de constructii-~ucuregt din 1946 i ptnii agi. In consecintgea contine toate capitolele, previzute tn programa ' agali tic6 oficialg. Autorul a , dezvol tat fmii materia pe baza experientei sab tn hidratehnid, pentru ca lucrarea s i pcsatii fi de folbs $i inginerilor specialigti in lucrilri hidrotehnice, cercetiitorilor din insti tutele hidrotehnice gi cadrelor didactice de specialitate din inviitiimlnt. Au fost folosite cunogtintele de matemat ici predate fn iristi t utele de fnvitlmint tehnic superior.

-

4.1s _ m-3: *
a

*

r

.

- - 4 --%
-,

4?i
d.

,

,

- ---".-?
&--

-.y:;

-

- .*k:~p. -4%
- 2

a

A %

,

%

Z* y
.
I *

1''

,
f
-

-

- ! *>*a? :
> ;
n

--.

*.
I

Y - ,

2% :
t.

s - =-,-.$*

.
'

-. i9

-*

-

Aceastcr lucrare a fost scris~in indoitul scop : .+. - de a servi studenlilor din faculta'#ile prof ilate pe discipl inele hidrotehnice i. - de a servi spre consultare inginerilor din produclie si cerceta'torilor E n . > . diferitele domenii ale hidrotehnicii, precum : construct ii hidrdtehnice, navigat ie, hidroumeliora#ii, a1imenta'ri cu apa' si canaliz&i. \ Pentru a i ndeplini acest dublu scob a fost nevoie sa' se dea o dezvoltare egalci ._ : . -- hidraulicii teoretice cit si aplicafiilor tehnice. S-a cdutat ca bazele teoretice sci - fie dezvoltate pentru a da cititorului prega'tirea necesard spre a studia cit mai numeroase ~i mai variate aplicalii s-a ca'utat ca apli----cafiile sa' fie din diferitele ramuri tehnice. fn volumul de fala' specialitatea instai ale construcfiilor, afara' de -- - . ;* . lafii ~i utilaje, unde este necesard cunoa~terea atEt a hidraulicii lichidelor gigazelor, I c2t gi a termodinamicii. Problemelor deehidraulica construcfiilor hidrotehnice li s-a dat o atenlie deosebita', nu insd si dinamicii curslirilor naturale de apci, care necesitci o tratare T' 1'. specials' intr-un iolum separat, in legdturd strinsd cu hidrologia~icugeografia -, . fizica'. Totusi se vor g k i rezolvate, la Cap. X V I , X V I I I , X I X , X X I I , XXIV, ,. . X XV, nume'roase probleme din acest domeniu care sint legate mai strins de con-' strucliile hidrotehnice. . Pentru demonstrarea teoremelor de hidrodinamicci nu au fost, in general, F t -- depti~ite cunostin#ele de matemat ici predate in inst itutele politehnice. S-a fcicut ; desea uz de metodele de rezolvare aproximative si grafice, instrumente comode si .;'. eficiente puse la dispozilie inginerului care se g&eqte adeseori in fa#a unor pr6'ir bleme a ca'ror rezolvare matematica' exacta' nu este inca' posibila'sau este prea dificila'. Ca primul rind lucra'rile clasice, -- lucrdrilematerial documentar au servit in larga' lucra'rile hidraulicieniloriar pentru moderne s-au folosit pe o scara' soviet ici, i; precum si s .- -- spechl principaleleuzcontribulii aduse de hidraulicienii romini in acest domeniu. , In' am fa'cut de ualoroasa publicaf ie a regretatului prof. ing. D. GerA i ; mani ,,Hidraulica teoretica' si aplicata'", pe care autorul ei nu a avut posibili;+ tatea sri o termine, o moarte tiremat ura' antrerupind brusc o opera' de vast&erudvie L-e ;-,. -- ~i sintezli. Ca metoda" de expunere s-a luat ca bazd metoda dialecticii materialiste. Fe.';- . . nomenele au fost prezentate intotdeauna in cadrul natural, complex, cu legcituri 5? , multiple si consideratii isforice si apoi au fost intuite scheme simplificate, dupd > ;. a ciiror rezolvare s-a procedat 1; verificarea cu practica. >$ Aplicaliile tehnice prezentate nu sint simple exercilii, ci in general probleme $:' .- scoase din practica lucra'rilor hidrotehnice. 2f=;
.
2'
,;
-+
-$

I

&

r

I

'

/

*+'

,"

L I

-

*

i

/

,

*

h

-

,

A*.

F'

-

-I , I "

%
I

+

-

e

1

--u

-

<'> f
?N

A

8

d

5 - T

1

*

1

*

4

'7 -

a ,

2

$! !

& : y s
.y't
5 4 -&

.'

-

-. .
*

r-

A. MHrimi generale
- lungime (coordona t5) b, B - l5tirni h, H - iniltirne 7 - volume (in hidrodinarnici) V - volurn (in hidrostaticii ~i la ' proprietiitile fluidelor) v - volurn specific S, - suprafete a, @, 0 - unghiuri y, t - tirnp 7, T - durat5, perioadi - vitez5 unghiularii (radianils) - o - numlr de turatii pe rninut n, N - cornponentele carteziene ale u, V, W vi tezei V - vi teza (vector) a, c - vitezg de propagare (celeri tate) uf, I)', wf - viteze pulsatorii uf2,vl2, ufvf - viteze rnedii temporale - viteze medii in sectiune u m, M - mas5 F - forti (in general) P - fort 5 de presiune R - rezistentii (forti) G - greutate P - presiune u2 - presiune cinetic5 (de stagPo=P2 nare) Y - greutate specific5 P - densi ta te E - coeficient de elasticitate c - coeficient de elasticitate 1 X= - cubic5 t de cornpresi bil i coef icien E tate - coeficient de frecare la aluP necare
s

v

I, L,

s

- lungimi

w

w,

.
i

1

-

i

F

\ -

v,

- coeficient de viscozi tate di. ., namica - coeficient de viscozitate cinematic5 - tensiune superficial5 (capilar5) - efort unitar (normal pe sect i une) - efort uni tar tangential - efort unitar de directie oarecare - energie specific5 in sectiune, raportat5 la greutate - potential de forte - impuls, cantitate de mi~care - putere - energie (cantitate de .. .) - temperatura relativi in " Celsius - ternperatura absolutl in " Celsius
A

.
G

B. Fluide perfecte

- potential de viteze - functie de curent - potential complex
- circulatia, intensi tatea virtejului - viteza unui cirnp de viteze paralele, uniform in tot spatiul - presiunea pe u11 fir de curent, la distant5 mare de un obstacol - virtej, rotorul vitezei - sectiunea unui tub de virtej - flux, debit

-

9

C. Fluide reale

- razi hidraulic5 - perirnetru udat - pierdere de sarcin5 intre dou5 puncte - coeficient de pierdere de sarcin5 local5 - panta fundului - adincirnea unui canal - adincirnea unui canal in -rnigcare uniforms - adincirnea critic5 - ~ a n t energetic5 (hidraulicg) a - panta piezornetric5 - panta critic5 - i i teza cri t ic5 - debit de volurn (total) - debit de volurn (specific) - caracteristica (rnodulul) de debit - coeficientul lui Darcy - coeficientul lui ChCzy - coeficient de rugozitate, dup5 Pavlovskl, Manning +a. - vi teza de alunecare (dinarnicg) - grosirnea filrnului laminar - coeficient de contractie a1 sectiunii de curgere - coeficient de vi tez5 - coeficient de contractie a1 unei dirnensiuni (la deversoare) - coeficient de debit - coeficient de inecare (la deversoarej - rugozitate absoluti - rugozitate absolut5 nisipoasii - cotangenta unghiului cu orlzontala taluzului

- energie specifici, de - diarnetru - raz5 a unui cerc

- inilfime geodezic5

pozitie

-exponentul hidraulic al albiei cp(q); cp(t), cp(6) - functiile curbelor de s tivilire (dup5 Bahrnetev) 1, - lungirnea de undi - Pngltirnea unei unde dearl supra nivelului normal R - rezistenta total5 la tnaintare C - coeficient hidro- (aero-) dinarnic al rezistentei totale - coef icientul rezistentei de presiune (sau de form5) - coeficientul de rezistenti la C f frecare 2: - coeficien t ul hidrodinamic al presiunii locale R, - rezistenta frontal5 RZ - portant5
x

CP

D. Mi9carea apei subterane - migcarea aluviunilor

- coeficient de perrneabili tate - diametru efectiv (a1 unei
granule) - vi teza rnedie de antrenare - viteza la fund, de antrenare - vi teza de sedirnentare - rn5rirnea hidraulicg - debit solid total, kg/s - debit solid specific, kg/,s* - concentratie, kg/rn3 E . Similitudine

A = - - scara rn5rirnii A fat5 de a rngrimea a , a rnodelului 7r - produs criteria1 Re - nurn5rul Reynolds - nurn5rul Froude Fr - nurnsrul Euler Eu S1 1 - nurn5rul Strouhal We - nurn5rul Weber Ma - nurnirul Mach

Capitolul I

Introducere

% '

-

\

-

-

-

-

.

%

'

Este cunoscut marele rol pe care-1 joaci apa in procesele fizico-chimice si biologice de pe pimint. Acoperind scoarta globului pe 315 din suprafati, {ormind refeaua hidrografici a uscatului, fiind prezentii in atmosferi sub form6 de vapori, apa participi la modelarea formelor de relief ale pimintului,, la constituirea rocilor; ea circuli pin; la mari adincimi in interstitiile si porii uscatului, face parte constitutivi din organismele fiintelor vietuitbare si participi la fenomenele de viati care se indeplinesc pe uscat, in a p i si in atm6sferi. Istoria civilizatiilor umane atesti rolul fndeplinit de a p i 1 rnirirea ~i ; deciiderea anumitor popoare. In epoca noastri, rolul apei este cu atit rnai important cu cit populatia este rnai densii gi a ajuns la o treap t i rnai inalti de culturi. Tn special in t i r i cu o industrie puternid, printre care se situeazii pe o treapti din ce in ce rnai fnal tii tirile socialiste, ca U. R.S.S. ~i tirile de democrat ie popularii, folosinta apei este supusi - asemenea unui bun pretios - la o reglementare riguroasi fn vederea satisfacerii tuturor cerintelor actuale gi a celor previzute in planurile de dezvoltare in perspectivi. Multiplele folosinte ale apei se datoresc mu1tiplelor ei proprietiti fizice, chimice, biologice. Astfel, apa este unul din cei rnai puternici solventi, este purtitoare de energie mecanicii (cinetici si potentiali), este purtitoare ~i mijloc de transport de calorii, este lubrifiaht, plastifiant, cale de transport, mijloc de transport in amestec a1 unor materii solide, element vital care intervine in toate procesele vietii pe pimPnt (cresterea plantelor, viata animalelor, viata si siniitatea ornu!ui), precurn si in v h t a colectivititilor umane, chiar si in manifestiirile superioare ale acestora, ca arhitecturi, urbanism, igieni, sport, turism etc. Folosirea apei in toate aceste cazuri se face fie direct, f i r i intermediul unor constructii, magini sau instalatii, fie rnai ales prin mijlocirea unor asemenea obiecte, create de mintea si munca omeneasci. Aceste realiziri sfnt creatii tehnice si s-au produs de d n d existii omenirea. Nu intotdeHuna oamenii au avut numai foloase de pe urma apelor; ei au avut adeseori de suferi t de pe urma unor fenomene deosebi t de nefavorabile datori te apelor, ca:, inundatii, viituri distructive, secete prelungi. Asemenea manifestgri au de multe ori caracterul unor calamitiiti, dezlintuiri ale fortelor naturii, ~i cb efecte extinse asupra unor grupuri mari de oameni, asupra unor oraqe qi regiuni agricole vaste. Lup ta omului impotriva fenomenelor distructive ale apei se duce de asemenea, de milenii, prin executarea de lucrgri hidro9

-

1

1
I

tehnice: unele sint lucriri de apirare, altele sint lucriri capabile a atenua insegi debitele de viituri sau chiar lucriri pentru stiipinirea totali a fenomenelor naturale. De la folosirea partial2 ~i de la lucrari de apirare, omenirea a ajuns astizi, prin cunoagterea din ce in ce rnai aprofundati a legilor naturii, la stipinirea fenomenelor inse~i~i se afli in situatia de a-si propune ca tel tangibil stipinirea totali si folosinta mu1tipli a tuturor apelo; care u d i uscatul. In ceea ce priveste apele oceanelor ~i apele subterane, procesul de intindere a stipinirii omdlui se desfisoarii. in ritm progresiv. Tehnica nu avea la inceput caracterul de stiinti, constructiile se creau fir8 a fi calculate in sensul de astizi. Inginerul 'antichi tiitii avea ca principal obiectiv sii dea obiectelor formele ~i dimensiunile cuveni te din ,,experientiU qi prea putin din ,,calcul". Planuri, misuritori, devize s-au ficut din cele rnai vechi timpuri civilizate, inginerul era ins2 rnai mult arhitect, in sensul vechi grecesc a1 cuvintului (constructor-sef). Dar pe misuri ce oamenii au izbutit s i explice legile naturii, pe misuri'ce stiinta s-a dezvoltat, cantitativul a luat locul cali tativului, proprietiitile apei i u fost prinse in legi general valabile, iar astizi -creatiile tehnice nu se pot lipsi de contri butia stiintelor rationale. Printre aceste ~ t i i n t e este si hidraulica, o ramurii a mecinicii, aceasta fiind ea i n s i ~ i ramuri a fizicii. Hid,raulica nu se ocupi in egali miisuri de toate o proprietitile apei, ci rnai mult de acele proprietiti care intervin in echilibrul gi mi~careaei. Dar asemenea proprietiti le posed5 nu numai apa, ci toate lichidele, precum si gazele, intr-un cuvint : fluidele. !$i cea rnai caracteristici din aceste proprigtiti este tocmai fluiditatea, proprietatea de a lua forma, unui spatiu Tnchis, firii vreun efort apreciabil, fir5 consum de energie.
7

, -

1.2. OBIECTUL CU RSULUI
'.

Hidraulica se ocupi cu studiul miscirii si stiirii de repaus a fluidelor (deci a lichidelor si gaielor), precum si c; studiul rezistentelor opuse de un corp fix intr-un flhid in migcare. In aceste conditii, denumirea veche de hidraul icii data acestui studiu pare anacronici, deoarece acest cuvint derivi din grecescul hiidraulos, cuvint compus din dGop (api) si a6Aoc (tub), care insemna la fnceput orgi de api, instrument muzical cu iuburi de suflat, in care miscarea aerului era reglatii prin mijlocirea presiunii apei. Actualmente acest s h d i u a1 mecanicii lichidelor si gazelor trebuie sii poarte - in mod logic - denumirea de mecanica fluidkor, ceea ce se si obisnuieste, in cazul cind acest studiu imbriitiseazii deopotrivii proprietiitilk lichidelor si gazelor, chiar la vi teze 5i presiuni Gari. Riimin ca apartinind si azi domeniulii ,,hi draulicif" acele fenomene care se produc pini la pr'esiuni si viteze li-mitate, la care gazele pot f i tratate la fel ca gi lichidele. Notiunea de ,,mecanica fluidelor" a apirut destul de tfrziu, la inceputul secolului a1 XX-lea, o datii cu studiul rnai aprofundat a1 fenomenelor legate de mi~carea avioanelor, cind s-a stabilit in mod precis identitatea fenomendor de mi~caredin diferitele medii lichide si gazoase. Azi, aceastii denumire de rnai mu1t teoret icii, mecanica fluidelor se foloseste pentru a ihdica o dis~iplini dar rnai cuprinziit6are dech hidraulica, cici studiazi toate fluidele, Iiisfnd ins5 la o parte o serie de probleme de misciiri mai complicate nestipinite de
9
-

.
I

k

*,.

,

- .

9

9

'a$,* .
,

g<A,&?..= ,. * , : r\yr ,: ,
SF.!,,?

,
.,
*,
,

&.iff.!.;- , '
.$%..'\
b-*w

, > *

,,.

$''g;>;.. r.Th.' " 5,G$; ." $ . :
r
k

:.

. .

:,-

-

Introd ucere

9

metodele teoretice ale mecanicii fluidelor si care formeazi un domeniu propriu * ; .-.- a1 hidraulicii (cum sint curentii cu suprifata l i beri, m i ~ c i r i l evariabile s u b -. presiune sau cu nivel l i ber s.a.). Notiunile insi evolueazi in decursul timpului, . -. . .. fmbogitindu-si continutul ' sau din el, ~i cuvintul (numele) care le 7 exprim2 poatk ajunge cu timpulpierzindmai corespundii. Astfel, c f t i deosebire s i nu - . - & continut de la grecescul hiidraulos (orgi de api) la stiinta hidraulicii de . astizi ! .-. . .- -Cea mai mare parte din hidraulici este consti tui tii din hidrodinamicii, . . in care se studiazi stirile de migcare. Alte doui subdiviziuni, mai pufin dez-. - voltate: hidrostatica si hidrocinematica se ocupi de starea de repaus-, respectiv - de itudiul miscirilor ' flui delor f i r i considerarea fortelor. $5'4 '
Y

P;

6%

-d*,

I--Y

+

fa
z > .
C

-.i,

r

9

4 ,
L

1 -

8

-+

,%.

< + .

/

G./! '?'

Hidraulica a avut mult ltimp un caracter predominant experimental. Mai mult, importante lucriri tehnice, care pot f i privite ca aplicafii ale hidraulicii, precum: baraje, canale, rot i hidraulice s-au realizat, din antichi tate, .. .+. -fiii preexistent a unei disciiline teoretice. Scurtul tratat empiric a1 lui Arhi,. ' mede * si cele citeva note sumare din scrierile Iui Frontinus** sint singurele , dovezi fiimase despre sistematizarea cunostinfelor obf inute empiric si despre -+. L- - existent a citorva reguli practice, foarte aproximative, adesea doar calitative. ..: . In secolul a1 XVII-lea incepe a se clidi treptat edificiul hidraulicii teore". *,< -tico-experimentale. Este adevirat cZ i n c i in secolul a1 XVI-lea, Leonardo da a scris tratatul ,,Mi;carea ~i misurarea apei" bazat pe ~ i n c ' i (1452-1519) experienfe ~i observafii pe modele, dar aceastii lucrare, nefiind publicatii decit ? . ! . d u p i 400 de ani de la moartea autorului, nu a avut vreo inrfurire in tehnici. -. Dupi anul 1600, notim printre figurile mai proeminente: \J\\. . Simon Stevin descoperii legile presiunii lichidelor pe peretii vaselor ; 2 . - Blaise Pascal enunti principiul transmisiei presiunilor si formuleazi legea . echilibrului lichidelor, inventeazi barometrul ; Galileo ~ a i i l e i fiiri a fi fiicut , 4 descoperiri de seami in hidraulici, punind ins2 bazele mecanicii generale, f L + inlesne~tedescoperirea Iegilor hidraulicii, astfel c i elevul s i u Torricelli, T n secolul a1 XVII-lea, descoperii legea scurgerii prin orificii. Newton are o con-?* tributie importanti prin formularea. legii viscozitifii lichidelor si legea rezistentei la miscare a unui corp solid cufundat Tntr-un fluid fix. In secolkl a1 XVIII-lea, d u p i c e -principiile mecanicii generale au fost 2 stabilite, se pun vi bazele hidrodinamicii teoretice. De acum inainte, hidraulica .,' -urmeazi ca ~i mecanica construct iilor doui c i i , adesea separate: matematicienii . . stabilesc pe-cale teoretici legile misciirii, inginerii si fiiicienii experimenteazi . si stabilesc formule empirice de calcil. Astfel, printr&matemat icieni se remarcii : ~ a n i e Bernoulli (1700-1782) care a publicat primul tratat stiinfific de hidral -. ulici in 14 capitole, printre care cunoscuta teoremii de miicare pe un fir d e -+ ,., curent ; D'Alembert (1 71 7-1 783) care public2 tratatul despre echili brul s i
+ : '

*I

w ,

J

A

- .
>i P "

+ I

;

1

A -

& - c(*C h% ,

4',
a

'

4.
i

Y

A

rc

I

L

1

r

.IC

1

* J"

'5

b-

u

\r

%

i

+ -

4

+

$ 2

I

>,

7

-%

2.
, -

A

.

,

C

, -

9

* **

De iis quae in humido vehuntur (traducere) (sec. 111, I.e.n.) De aquis urbis Rornae (sec. I).

.

.

-

I t

miscarea fluidelor (1744), iar Bouguer ,,Tratatul despre navii, constructia ~i miiciirile sale" (1 743). ' Cele mai importante lucriiri teoretice din secolul a1 XVIII-lea se datoresc savantilor L. Euler (1707-1793) si J . La Lagrange (1 736-1813). Primul, matematician si fizician, a stabilii ecuatiile generale ale miscirii fluidelor, teoria rot ii hidiaulice si a rezolvat numeroase probleme hidrotehnice. Cel d e a l doilea, matemat ician, a formulat, independent de Euler, ecuatiile miscirii . ~ a publicat tratatul de ,,Mecanicii analiticii" (1788), caracterizat priitr-un i inal t grad de generalizare si abstractie. Este de remarcat in secdlul a1 XVIII-lea rolul de stimulator a1 activitiitii stiintifice jucat de Academia din Petersburg. Bernoulli si Euler au publicat in ,,MemoriileU acestei insti tutii principalele lor cominiciiri. Tot atunci, Lomonosov a scris disertatia asupra soliditiitii si a lichidititii corpurilor, fiicind descoperiri ale proprietiitilor generale ale Gorpurilor. fn 1791 a apirut in Rusia prima hidraulicii practicii (,,Cartea de buzunar") scrisii de Alexei Kolmakov. In secolul a1 XIX-lea hidrodinamica teoreticii face mari progrese. Se introduc notiuni noi, ca: linii de curent, flux, circulatie, virtej. Multe din aceste nofiuni isi giisesc Tntrebuintare in mai multe ramuri ale fizicii deodatii, dar mai ales i i electrotehnicii (Helmholtz). Se stabilesc si ecuatiile generqle ale fluidelor viscoase (Navier-Stokes). Energetica, creati hupi 1848, cuprinde s i hi draulica si toate fenomenele de miscare sint interpretate energetic. Se iprofundeazii itudiul miscirilor in regim 'laminar si turbulent si sint descoperite cri teriile de simili tidine hidrodinamicii, de deynolds ~i ~ i o u d e , care elaboreazii teoria miscirii elicei si a navelor. In sfirsi t, prih procedee inali tice diverse, de la reprezentiirile conforme la ecuatii cb derivate partiale, se studiazii numeroase tipuri de misciiri, pentru explicarea principalelor ~i celor mai frecvente fenomene hidraulici din naturii. Paralel cu progresele hidrodinamicii se continuii in secolele a1 XVI 11-lea . - ~ ia1 X I X-lea cercetiirile experimentale de citre numero~i savanti. Astfel, se stabilesc legile empirice ale miscirilor permanente in conducte. ~i canale (Darcy, Bazin s.a.), ale scurgerilor brin orificii si deversoare (Poncelet, Weissbach, Bazin), iiscarea de fil tratie a apei ( ~ a r c f Dupui t), problemele misdrii , permanen te ( ~ o i s s i nesq, Bresse). In Rusia, cercetiiri experimentale incep in 1855 cu N. M. Sokolov. D. I. Mendeleev publici C 1880 monografia fundamental; despre rezistenta lichin delor si a plutirii in aer, in care apare pentru prima oarii nofiunea de strat limitii, iar N. P. Petrov, bazat pe experiente sistematice, elaboreazii o teorie hidrodinamici a ungerii. La sfirsi tul secolului a1 'X IX-lea, N. E. Jukovski publicii ecuatiile.generale ale miicirii apelor subterane, iar K. E. Tiolkovski incepe cercetiiri sistematice, in tune1 aerodinamic, ale rezistenfei la Pnaintare a corpurilor in mediu fluid. In secolul a1 XX-lea se pun bazele aerodinamicii si prin aceasta se elaboreazii o ,,mecanicii a fluidelor" unitarii, care cuprinde i t i t hidro- cit ~i aerodinamica. Unul dintre pionierii aerodinarnicii este savantul rus N. E. Jukovski (1847-1920), care publici studii fundamentale fncepind din 1890. El determ i n i pe cale teoretici rezistenta unei aripi de lungime infiniti, creeazi tipurile
9
'
A

A

9

9

A

Introducere

d e ,,profiluri aerodinamice" ~i le veri ficii intr-un t unel aerodinamic, construi t Ifngii Moscova, iar L. Prandtl extinde teoria la aripa de lungime finitii. Rezultatele dobfndite de 'Jukovski sint extinse de numerosi savanfi printre care S. A. Ceaplighin (1869-1945), autorul unei teorii a'misciirii supersonice a gazelor, este considerat creatorul aeroctinamicii moderne. ' ~ n Rominia, E. Carafoli creeazii noi t q u r i de profiluri si pliblicii lucriiri care constituie prima .contributie important; romineascii in aerodinamica teoreticii. Si in hidrodinamicii se fac progrese, dar bazele acestei stiinte fiind stabili te fncii din secolul a1 X IX-lea, eforturile numero~ilor savaiti, care lucreazi P -institute din ce in ce mai perfectionate, se conc'entreazii mai mult asupra n unor fenomene care se lasi cu greu stiipinite, din cauza complexitiitii lor.. Astfel, in limurirea problemei ,,turbulenteia s-au adus contributii impor-tante de Taylor, Prandtl, Kirman, Nikuradze inainte de 1930, iar dupii aceea, .mai ales, de remarcabila Scoalii sovieticii. Astfel I. V. Velikanov, V. I . Makaveev, A. N. Kolmogorov, L. G. Loifianski s.a. au adus contributii noi atit in metodele de cercetare experimentalii, cit si in metodele de studiu teoretic, fn teoria statisficii, in concepfiile de inter6etare. In ceea ce priveste fenomenele tranzi torii, problema lovi turi i de berbec, rezolvatii teoretic d e ' ~ E. Jukovski in 1899, capiitii o impdrtanfi deosebitii . in urma dezvoltirii uzinelor hidroelectrice si prime~teo rezolvare completii tehnicii datoritii lui L. Allievi. Oscilafiile apei in castelele de echilibru sPnt studiate sub diverse aspecte de Fr. Prasil, Thoma, E. Vogt, L. Escande. Mi$cares permanenti a curenfilor in albii este aprofundatg de N. N. Pavlovski (1884-1937), iar pentru albiile prismatice se aliiturii si numele lui Boris A. Bahmetev ; misciirile nepermanente in a1bii deschise sfnt rezolvate de S. A. Hristianovici prih metoda caracteristicilor si de ciitre Certousov ?.a. prin metoda clasicii. Studiul mi~ciirilorapelor subterane, pentru care N. E. Jukovski stabilise ecuaf iile de mi~care~i rnetoda reprezentirilor conforme, este cont inuat de N. N. Pavl.ovski care .a descoperit metoda experimentalii a analogiei electroprohidrodinamice, metoda de calcul a fragmentelor ~i a rezolvat numeroase bleme cu aplicafie in tehnicii. Problema miscirii aluviunilor a fost atacati cu vigoare in numeroase tiiri, cu mijloace kxperimentale din ce in ce mai puternice. InteresuI pentru aceastii problemii a crescut o datii cu punerea la punct a metodelor de transport a1 amestecului de apii si piimint (hidromecanizare) pentru lucriiri de terasamente gi exploatiiri de carieie. Dintre numerosii cercetiitori ai acestei probleme vom V. cita: din U.R.S.S. pe M. A. ~ e ~ i k a n d v , M. Makaveev, M. V. Potapov, V. N. Goncearov, A. P. Zegjda, E. A. Zamarin, iar din celelalte fiiri pe P. Du Boys, A. Schoklitsch, E. Meyer-Peter, H. A. Einstein, C. M. White, Chien-Ning. In Rominia, lucriri hidrotehnice importante au inceput pe la 1880, dar lucriri ~tiintificede hidraulicii s-au produs abia dupii 1900. Prima tezii de doctorat a unui romin a fost a lui N. Enache de la Olt (1908, Sorbona) cu titlulr ,,Contributie la teoria scurgerii peste deversoare". ~ u r f n d dupii aceasta, G. de Botezat trece la Paris o tezii asupra stabilitiitii aeropla'nelor. fn 1913, V. Vflcovici sustine la Gottingen disertatia: ,,Misciirile fluide discontinue cu douii linii libere". Intre 1913 ~i 1924, N. ~asileicu-Karpen publicii memorii
9
-

,

-.

-

A

,

originale cu privire la zborul planat a1 pisirilor. 0 ramuri noui a hidrodinamicii, ,,sonici tatea", ilustrati prin inventii remarcabile, este datori t i inventatorului romin ing. Gogu Constantinescu (1918). Alte teze de doctorat din hidrosi aerodinamici sint sustinute de D. Pavel (192!5), E. Carafoli (1928), A. Birglizan (194-O),D. Dilmitrescu (1942). Primul tratat de hidraulicii la nivel inalt, tipirit in Rominia, se datore~telui D. Germani (1942). In ultimii zece ani, stimulati de noua orinduire democrat-populari, cercetitorii romini au imbogiti t stiinta hidraulici si mecanica fluidelor cu numeroase lucriri dintre care u n d e remarcabile. Cercc!tirile pe modele la scari redusi, d e ~ au fost folosi te chiar din secoi lul a1 XVI-lea, au luat avint numai dupi stabilirea teoriei simili tudinii. Primul laborator hidraulic modern de cercetiri in Europa a fost condus laPetersburg de V. E. Timonov (1903), dar apoi in rnulte t i r i s-au infiintat asemenea laboratoare pe lingi universitif i ~i institute de cercetiri. Actualmente laboratoarele hidraulice au devenit indispensabile pentru proiectarea marilor lucriri hidrotehnice. In U.R.S.S., unde asemenea lucriri fac parte integrahti din construirea comunismului, s-au dezvol tat considerabil si laboratoarele de cercetiri hidraulice, atit in cadrul unor institute speciale h e cercetiri, ctt si pe lingi institutele de Invitimint si in unitifi ale producfiei. In Rominia, primul laborator de 'hidraulici si masini hidraulice a fost infiintat in 1929 pe lingi Scoala politehnici din ~irnisbara,urmat la cifiva ani de laboratorul de hidrotehnici a1 Politehnicii d i i Bucure~ti.In aceste laboratoare s-au ficut numeroase cercetiri industriale ~i unele lucriri teoretice printre care se remarci prima lucrare de doctorat in masini hidraulice execut a t i la Timisoara in 1939-1940. In Republics ~ o p u l a ;Rominii cercetarea ~ de laborator 'hidrotehnic, s-a dezvoltat in mod deosebit si s-au construi t rnai . multe laboratoare, cel rnai important aparfinind ~ n s t ~ t u t u l ude cercetiri i si studii hidrotehnice din Bucuresti. i Schita istorici a dezvoltirii hidraulicii ~ r e z e n t a t rnai inainte ilustreazi in mod evident teoria materialismului dialedic. Din observafiile numeroase ale fenomenelor, adunate cu greu in lunga perioadi de gestatie a acestei stiinte, s-a elaborat, printr-un proces de abstractie din ce in ce rnai extins ~i la iiveluri din ce in ce-mai ridicate, teoria care st8 la baza disciplinei. 0 d a t i legile naturii fiind formulate, fiind duse la un grad de generalitate din ce in ce rnai mare, gindirea omului a putut s i se intoarci cu puteri sporite asupra realititilor, s i infiptuiasci constructii, m a ~ i n si instalatii corespunzind unor scopuri i practice. De la intuirea vie - cum scrie V. I. Lenin - citre gindirea abstracti si de la aceasta la practici, aceasta este calea dialectic2 a cunoasterii adevirului, a cunoasterii reali t i f i i obiective.
9

'

-

9

A

9

--

9

99

9

6b

9

1.4. LEGATURA CU ALTE DISCIPLINE $I ACTIVITATI Hidraulica se afli la baza rnai multor ramuri de inginerie, care pot fi grupate intr-o disciplini largi ce poate f i numi t i hidrotehnica. Astfel, hidrologia cuprinde studiul apelor in naturi, iar hidrografia este partea descriptivi din hidrologie. In legituri cu folosintele apelor, deosebim o serie de discipline

'*,. .

g+:-,,'. /4 ,* .
27..

Z,' :
. 7

q!.;. ;;, ., .
: ; #

..+.... . . . -..
. j

-

-

-.

Int rod ucwe

13

,,.

care corespund folosintelor respective, precum': hidroenergefica sau amenajarea gi folosirea energiei hidraulice ; hidroamelioratiile (irigatii, deseciri) ; regula. . -- rizarea cursurilor de apd; cdile navigabile si portllrile; alimentiiri cu apd si canalizciri, toate din specialitatea inginerului constructor. Alte ramuri ale' hidrotehnicii se incadreazi in specialitatea ingineriei mecanice, precum: constructia -: turbinelor ~i a pompelor, aeronaut ica, navigatia etc. f n industrie, numeroase , procese tehnologice se bazeazi pe fluidificare, pe transportul hidraulic a1 unor corpuri soli de sau granulare, pe fenomenele de eroziune ~i sedimentare. ~3 rt Se elaboreazi in prezent o hidraulici a metalelor topite la temperaturi mari, , - . necesafi unor procese legate de folosirea energiei at omice. Hi draulica teoretici sau mecanica fluidelor este, f i r i indoiali. o disci." . plini cu bazi experimentali, ca orice ramuri a fizicii, insi explicafia fenomenelor necesiti folosirea largi a matematicilor, de la teoria vectorilor si analizi ping la statistica matematici. ~ ~ l i c a f ingineregti ale hidraulibii, ii'le 6 ,*se fac in-mod avantajos prin diferite metohe de'calcul graficrSi metode de cal-. cul aproximativ. Pe de a l t i parte, hidraulica se integreazi in mecanica generali, iar cu teoria elastici t i t i i are o legi t u r i strinsi, fntrucit ecuatiile generale de m i ~ c a r e a fluidelor viscoase sint acelea~i si ecuatiile elastici t i t i i , cu diferenta numai ca a unor schirnbiri de simboluri. Constructiile hidrotehnice nu se pot realiza luind ca disciplini de bazi numai hidraulica ; mecanica constructiilor (adici statica, rezistenta si elast icitatea) constituie a doua disciplini de bazi. Hidraulica intervine in doui .faze importante: -, - i n faza de proiectare, hidraulica determini formele ~i dimensiunile . obiectelor, care tre-buie apoi verificate la stabilitate'cu ajutorul mecanicii constructiilor. Am putea spune c i hidraulica precizeazi procesul tehnologic . si determini formele constructive necesi tate de n~iscarea fluidelor. - In faza de exploatare, hidraulica este folosit7i pentru verificarea procesului tehnologic admis si pentru urmirirea fenomenelor ce se ivesc in timpul _ exploatirii. Am afirmat c i necesititile de a p i merg crescind cu sporirea populatiei si ridicarea stirii materiale si cul turale a acesteia. Republics Populari Romini . G afli actualmente intr-o 'fazi constructivi in ritm deosebit de intens, ca e urmare a Tncadririi sale in ordinea social-economici a firilor socialiste ~i a metodelor de dezvol tare planici-proportionali adop tate. j-Dezvol tarea industriei si a agricul turii, progres~llsocial-cul tural a1 popo* : rului necesi t i crearea de nuheroase qi irnportante lucriri hidrotehnice. Lucririle de acest fel executate in ultimii.zece-ani, d e ~ i e p i ~ e s c multe domenii d in tot ce s-a ficut in epoca anterioari, trebuie considerate prin prisma dezvol tirii in perspectivi, pentru a ne da seama ce mai este de ficut. Astfel, fn hidroenergetici vom avea amenajate in intervalul 1959-1965 uzine noi cu o putere totali de cel pufin 460 MW (fati de 30 MW din epoca dinainte de 1945), dar vor trebui amenajate ulterior inci 4000 MW pentru a folosi cel putin potentialul natural a1 celor mai avantajoase dintre apele firii noastre. - In ceea ce priveste irigaf iile, suprafefele irigate insumeazi actualmente 120 000 ha, dar d i p i evaluiri -preliminare va f i necesar ~i favorabil a se iriga peste 3 milioane hectare.
* yc
b -C

h*

.

,,

i-

,

< ',

,'LP
-+

' -

2
#

\ ,

3

t *i, * r
&- _ a d

$ .

I -

L

, '
\

,

,.

i

i

*

'+,*
1

\

.

'i

X I

l

,

,

--

C

-,

\

I

>

,

I

\.

,

.> ,

9

9

.

\

-

7

9

C

.

4

a

A

- In intreaga tari sint 2 j/28 milioane hectare inundabile periodic, inmlii~tinate ori salinizate si din acestea nu s-au ameliorat decTt 700 000 ha (din care 500 000 ha Pncimpia de vest). Mai mult de 1 milion hectare terenuri agricole degradate sint in curs de ameliorare pe baza unui plan de 10 ani. - Pentru regularizarea debitelor si a albiilor riurilor noastre, f i r de care potentialul hidrotehnic a1 tiirii n; poate fi folosit, va fi nevoie sii se construiascii baraje cu un volum de acumulare Pnsumat de circa 8 miliarde metri cubi si din care in 1965 va fi realizat peste 1,5 miliarde. - 0 ditii cu lucriirile hidrotehnice pentru energie si agriculturii urmeazii a se construi citeva canale navigabile si porturi interioare care vor permite o dezvoltare puternicii a regiunilor din interiorul tiirii. - Alimentarea cu apii si canaliziirile locali tiifilor sint executate numai in proporfie de 113 la orase si intr-un viitor apropiat instalafiile ce lipsesc vor trebui completate, iar o dAtg cu cresterea populaf iei vor trebui spori te instalatiile existente si executate si instslafii hidroedilitare adecvate pentru sate, Lucriirile Gidrotehnice hfiit isate mai sus ca posi bile si necesare pentru . dezvol tarea intr-o perspectivii m d Pndepiirtati nu vor intP;zia sii se realizeze intr-un timp relativ scurt. Chiar P primii 15 ani urmitori, dupi cum rezultii n din documentele Congresului a1 111-lea a1 P.M.R., aceste Iucriiri se vor realiza intr-o proportie insemnatii. Astfel, Pndiguirile vor fi practic terminate in 1975, irigatiile vor acoperi mai mult de jumitate din suprafefele tehnic irigabile, iar puterea hidroelectrici va depiisi o treime din potentialul economic amenajabil. Din acest tablou sumar se intrevid marile sarcini vii toare ale inginerilor hidrotehnicieni. Lucririle hidrotehnice sTnt ins2 pretentioase in ce prive~te calitatea lucrului si costisitoare. Realizarea unor lucriiri ieftine si de calitate nu este posibilii dkcit prin stiipinirea unei tehnici cPt mai inaintate, bazatii pe stiinti. Hidraulica, fiind una din disciplinele stiintifice de bazii ale invit5rrhntului hidrotehnic, va trebui studiatii la nicelul cel mai inalt.

A

-

-

-

,

9

I

.,

Capitolul. 11

Proprietgfile

fl uidelor

2.1. PROPRIETATILE LICHIDELOR
w g1171

"

-

i-, 7

"f -C -

Lichi dele se caracterizeazii prin u ~ u r i n t ade deplasare a part iculelor din + 3 care sint formate (fluiditate); particulele alunecii unele fatii de altele, iar . : :,.- - - suprafafii liberii. Rezistenfa la lichidul iaa forma unuisevas, fiindnumai in stare < deformafia continuii pinii ce alunecare lichidelor produce limitat de o %d e miscare, aceastii rezistenfii crescind cu viteza. Lichidele, nerezistind la 1" . - schimdarea de farmii, pot f i considerate ca lipsi te de rigidi tate, deosebindu-se ; astfel esenfial de solide. In schimb, lichidele opun rezistenfii la variafia de volum si deci sint foarte put in compresi bile, deosebindu-se esenf ial de gaze, care au tendinfii de dilatare, fir2 acf iunea unei forte exterioare. Particulele lichide piistreazi totusi intre ele o legiiturii prin acfiunea unor atracfii reciproce intre molecule, care constituie coeziunea, spre deosebire de gaze la care part iculele sint supuse unor forte de respingere. . Proprietiif ile distincte ale lichidelor fafii de solide si fafii de gaze sint ins5 numai generale. Examinind mai aprofundat aceste p;oprietiifi, fizicienii au giisit cii aceeasi proprietate o au intr-o misurii mai mare sau mai micii toate corpurile, oricare ar f i starea lor fizicii, ceea ce se evidenfiazi prin experienfe de precizie ~i prin existenfa stiirilor intermediare (solide plastic& lichide foarte viscoase etc.).
I F A - .

-

.

2.1.1. Fluiditatea

I)

s'l

9

9

9

2.1.2. Greutatea specific5 ~i densitatea

Greutatea specificii sau volumetricii y este greutatea uni tiif i i de volum. Reprezentind citul intre greutate si volum, y se-exprimii in sisten~ulC.G.S. fn dyne/cm3, iar in sistemul M . K ~ ~ . (tehnic) in kgf/m3 sau tf/m3. Valorile s I t - greutiitilor specifice ale aceluiasi corp variazii putin la suprafafa piimintului, . 1 Pn functie de lati tudine si a1ti tidine, datoritii variatiei acceleratiei gravi tatiei. Greutatea specifici.mai variazi cu densitatea, iar aceasta depinde de .1 . temperaturii, de presiune, de puri tatea Iichidului etc. t Deosebit de notiunea de densitate, definiti ca un raport fntre greutatea unui corp ~i greutatea unui volum corespunziitor de a p i , -- in t a r e caz acest raport este un numir nedimensional - densi tatea se defineste ~i ca raportul : , dintre masii ~i volumul ocupat de acea masi. Cele doui nofiuni sint evident
,

.

' -

9

-

9

diferite una de alta si se va intelege pe viitor - cind nu se va menfiona contrariul - cii densitaiea este rnasa unifitii de volurn sau rnasa specifici. Aceasti densitate se noteazi cu p . ' ~ a c ise noteazi cu G greutatea unui carp, de volum V si masi M, existi relafiile*:
9

~i incii, tinind seama cii G = Mg, rezulti:

relatie din care se vede d p este exprimat in kgf s2/m4. Pentru api puri, la 4"C, la presiunea atmosferici ~i la Bucure~ti,unde g = 9,806 m/s2, y = 1 000 kgf/m3 si ,
-r p = - - 1 000 kgf/m3 = 102 kgf s2/m4.
g

9,806 m/s2

Greutgtile specif ice ale citorva l ichide
(gf/cm3)
t (OC)

(gf/cm3)

t (OC)

Apii distilatg.. ...... Aniling ............

~ I C O O ~ ............

Benzinii ............ Glicering purg ...... Ulei de uns ........ Ulei de anison ......

1,OO 1,022 0,79 0,68--0,74 1,26 0,89-0,92 0,996

4 20 10 15 0

-

16

Titei .............. Petrol lampant .... Mercur ............ Gudron de huili .... Clorurg de sodiu (sol. saturatg) ..........

0,85-0,93 0,79-0,82 13,596 1,20 1,21

15

0
17

2.1.3. Compresi biI itatea $i elasticitatea Lichidele sint put in compresibile in raport cu gazele, dar foarte compresibile fati de solide. Astfel apa, care e foarte putin compresibilii in raport cu aerul, este cam de 100 de ori mai compresibilii decit otelul moale. Notind cu p presiunea normali, adici forta normali pe unitatea de suprafat5 care limiteazi masa unui lichid, si cu suprafata pe care se exercitii aceea~i este p Q. presiunk unitarii medie p, forfa ca;e actioneazii pe suprafafa Dacii se fixeazii un punct M in interiorul acestei suprafete, presiunea unitari p
~i p reprezintg valori medii. Pentru definirea valorilor dM dG In jurul unui punct se folosesc derivatele - respect iv dV dV
--

,

* Conform acestor definitii,

in dyne/cm2 = barye.. --.9678 At (fizici) 1 A 4 : + = 735 mm Hg = 981 milibari = 98. . . 6" lumul initial. se n u m e ~ t e .0333 at (tehnici). presiune uniformi pe o suprafati de 1 m2. acesta exact la vodeci perfect elast ice. 'Relatia intre o atmosferii tehnici si o atmosferii fizicii este: 4. i \ 1 1 at = A 1 kgf . 1 at (tehnici) = 0..:---.T. se foloseste piezul. f i r a se manifesta deformatii remanente.981 bari. . Unitatea de misuri pentru presiune seda 1 kgf/cm2 ~i se n u m e ~ t e atmosferii metrici sau tehnici. Ti 2: . exist6 o relatie de tipul: i - + w \ o 9 J \ . .In care x se numeste coeficient de compresibilitate cubicd. Presiunea medie a atmosferei la 0°C ~i la nivelul mediu a1 mirii. . Cum L - . Pentru fieiare lichid . .S. 1 At (fizici) = 0.981 000 dyne = 981 cm2 cm2 milibari = 0. ^presiunea in punctul M..pentru presiune.atmosferi fizicil" ~i se ia de asemenea ca uni tate d i misurii :.. Presiunea se exprimi. sectiune.9678 At. : sciderea acestui volum pentru cresterea d p a presiunii.l piezi 10 m H20.76 x ': iar 1 at = 0. In meteorologie se folose~teca uni tate J e misuri pentru presiune milibarul = 1 000 dyne/cm2. . r L*- In cele ce urmeazi se va consi dera ca uni tate de misuri a presiunii atmosfera tehnici..S.-:tional egali cu greutatea unei coloane de mercur de 76 cm iniltime si 1 cm2 .G. considerati in mod conven-. cind tinde spre zero. iar in sistemul tehnic in kgf/m2 sau kgf/cm2. adici 1 kg/cm2. deci .a I \ . la limiti. . in sistemul C. iar inversul siu o=X se cheami modul de elasticitate cubicd.I-. I sten rezulti c i = lo8 dyne si 9 1 m2 = 104 cm2 . . revinelichidele sint Daci inceteazi forta care comprimi un lichid..5 f Eichid la altul. care produce forta totalk de 1 sten. 3k'- In sistemul M. . care variazii de la un 1 t 9 '+A w -3 . x 13 596 = 1. Se poate deci scrie: . ? i. I piez F = = lo* 104 cm2 = 10 milibari.0333 kgf/&n2 = 1. Fie acum V volumul unei mase lichide supuse la presiunea p si fie -dV .4 'f \ ' Y" .h - * Proprie f &tile f luldelor - care se exerciti pe suprafata a va deveni. / <r. = I .4. afarii de cazul cind se va specifica a l t i unitate.

. tot astfel cum in mecanica rational2 se accepti notiunea de corp rigid. .......... A 50... i n Asemenea conditii se intflnesc si in cazul gazelor. deci nu mai pu tem face si aici abstractie decompresibilitatea lichidelor. ... transmisia sunetului (sau a presiunii) cere timp.. w i Tabela 2-2 E pentru citeva lichide & (m2/kgf) (kgfim2) A p i la 0°C ..... Daca fenomenul are loc intr-o conducti Iungii.presiune se transmit instantaneu in masa lichidului. Glicerinii ........ coGform formulei lui Newton: c= dp I/ 5 (C = viteza sunetului in mediul fluid considerat)..0. Mercur .. pe cind corpurile reale sint toate deformabile... indeformabil..... . deci se miisoar8 in kgf/m2 (kgf/cm2).......777 4 34.. prin urmare lichidele pot fi con- siderate ca i n ~ o m ~ r e s i b i l e .. intervine compresibilitatea........... deci x = 0 ....4 108 lo8 lo8 lo8 In toate fenomenele in care se poate considera c i densi tatea variazii foarte dp putin cu presiunea......... Incompresibilitatea lichidelor este insa o fictiune. permisi pentru studiul fenomenelor in care elastici tatea este neglijabili.. Existi t o t u ~ i serie de fenomene in care trebuie sii tiriem seama de como presibilitatea lichidelor. Valorile experimentale ale lui x $I x..91 10-lo 1.... relatie care permite s i se scrie valorile lui x si E sub forma : + 9 Formula a doua din (2-1) a r a t i c i E are aceleasi dimensiuni ca o presiune...99 1. rezulti: ..de de. Ipoteza incompresi bili t i t i i revine la a admite c i viteza sune- tului c este infini t i ..... in m / k gf.. .... c i viteza de propagare a sunetului intr-un mediu fluid este.. E Introducind in (2-1) expresia lui . ... de exemplu F aerodinamicii.......* Tinind seami c i masa lichidului M = pV este constant& rezulti ca dM=O sau pdV Vdp = 0. iar inversul i i u x. adici variati.. Se stie din fizica.... Petrol .. cind vitezele particulelor de lichid sint d e a c e l a ~ ordin de mirime ca viteza sunetului.. 10-lo 25 10-lo 2.. dedusa din formula lui c. De asemenea.........2 1OM10 85 .

. p fiind egal cu p. rni~ciirilebrowniene. c) Teoria cinetici. cind p ' " p. * . s-ar datora probabil unor fenornene de ordin terrnic. ~ & i i n s i lichidul este in m i ~ c a r e .deoarece viteza sunetului in aer este relativ mici (0. i . sub actiunea unor forte. obtinem eiuatia caracteristica" a fluidului sau ecuatia de stave fizicii pentru aplicatiile c u r e h e : 3% 0 A . rezistenfe pe care -1e vom numi pe scurt presiuni *. b) Teoria lui Maxwell in care se adrnite cii viscozitatea face s i apari diferenta dintre lichid ~i solid.numai de compresiune. n viscozitatea..25 din aceea in a p i ) - . care se pot grupa astfel: fortele repulsive. dezvoltind in serie pe e pe x la puteri mai mari decit 1 . pe cfnd fortele atractive ar f i sau de natura gravitatiei sau de origine electromagnetici. y La lichidele in repaus. Integrind formula intii din (2-1 ) deducem ecuatia caracteristica"a fluidului (2-3).siunea creste de la po la p.rnigcgri de agitatie ale particulelor aflate P suspensie. aga cum s-a fiicut cu succes pentru gaze.deformatiile sale sint insofite de rezistente tangentiale. in orice punct. care ar fi cauza rezistentei la compresiune. in felul urmitor: 0 . .-. dupa care viscozitatea este efectul unui amestec de cantititi de rni~care (a se vedea In special lucririle fizicianului Brillouin). S-a Tncercat ~i pehtru lichide o teorie cinetici. In locul ecuatiei precedente se poate intrebuinta ecuatia: = A 1 care exprimi in mod evident comprimarea volumului de la Vo la V cind pre. s-au facut nurneroase ipoteze. insi . norrnale. plecind de la observatia c i ~i In interiorul lichidelor se produc . neexistind actiuni sau forte tangentiale. Aceste rezistente (forte raportate la suprafetele respective) normale a n t .20-0. ecuatia caracteristica (2-3) se poate pune sub o formi mai comodi. (P-Po) si neglijind termenii care cuprind Astfel. datoriti vitezei cu care se separi.. In cazul c i variatia presiunilor este relativ mici. pirtile cornponente ale corpului (viteza de relaxare) . modificind re* 9 9 ) Asupra naturii fortelor de coeziune. La lichidele in repaus nu exist2 deci decit rezistenfe normale de compresiune. opunindu-se la o apropiere a moleculelor. s-au propus de asernenea trei teorii principale: a) Teoria In ceea ce prive~te lui Newton. dupi care viscozitatea ar fi un fenornen de atractie.. se exerciti intre particulele lichidului actiuni reciproce care sint numai eforturi normale pe orice plan de separatie a1 particulei de restul lichidului. . La o tendinti de:despirtire -a moleculelor insi lichidui nu se opune neavind decit o foarte mici coeziune. care depind dk viteze si frineazii miscarea. ~i vitezele avioanelor se apropie de viteza sunetului sau chiar o depigesc.

Conform ipotezei lui Newton.. AV cu vi teza de alunecare .A. Aceste rezistente sint atribui te unei atractii intre moleculele lichidului. care se cheami coeficient de viscoP zitate cinematick Ipoteza lui Newton isi giiseste confirmarea in concordanta rezultatelor teoretice cu experienta. 2-1. . 2 in care toate punctele au vitezele paralele si egale V ~i planul P'paralel cu P 8i la distanta Az de acesta.ghiului drept xAB pe care-1 face la timpul t fata A B a unei particule. cu directia vitezei.BB" = V At). numi t i viscozitate. trecind la limiti si introductnd rezistenta tangeGtialii de viscozitate: T = T lim . spre deosebire de raportul v = . normalii pe planul P . (2-6) p se n u m e ~ t e coeficient de viscozi tate absolutii sau dinamicc. acest raport este chiar AV/Az care reprezints viteza n .r . la timpul t dt punctele .datori t i viscozi t i t i i . AV Gradientul vitezei -reprezintii deformatia in unitatea de timp a un- Fig. in care mole&lele au vitezele paralele ~i egale cu V AV. intre doul supra fete egale.. . situate in planele P ~i P'. B se afli deplasate in A' si Bf. Fie intr-un curent lichid in miscare planul P (fig.~i cu + 1' - un coeficient p numi t coeficient de viscozitate: Az Sau.. leu c p .. proportionalii cu suprafata a.qi tinem seama de formula lui Newton (2-6) putem scrie formula:. Daci notim +de deformatie a unghiului xAfB" = 2 ' . tntre p si densi tate. Schema fortelor de viscozitate ' 9 9 9 t .astfelc i B f B " = AV At (pe cind A A ' = . Intr-adevir. ? .partitia vitezelor. se exercitl o fort5 tangentialii T. aceasti vitezi de distorsiune (sau de alunecare a fortelor paralele cu P) .. T- dV P . Raportul -A Az + 7 B'B" A'B" A = tg BAB " fAf Az V Pentru At = 1 s.

.G.. 0" In kgf slmZ 4 0° 1 10" 2 0" 3 0" 50" 6 0" Greutate specif icZi (18' C ) .. Benzol . analogi cu formula alunecirii corpurilor solide:... Tetraclorurii de carbon .. 9 Tabela 2-3 Viscozitatea dinamicii a unor 1 ichide la diferite temperaturi I Substanfa Viscozitate dinamicii lo". Alercur . 1 93 . in cm2/s unitate. . iar unitatea C.-?S<>.- A?- : -- .... Urlitatea cu care se misoari coeficientul y este deci: I kg x 1 s/l m2 (in sistemul tehnic)....D&i coeficientul de viscozitate p la fluide este analogul modulului de elas.. deci se exprim5 in unititi egale cu m2/s.. Piridin .' 'r f)=-... 1 . 1 - <> G ? ... AIcool etilic . Glicerin5 .. Coeficientul de viscozi tate cinematici v = L a r e dimensiunile: P . kgf /m3 Ap5 .... . 4 %* <--: --.. ..... scizind cind temperat ura creste..7 136 44 138 78 - Poise-citegte puaz. Aceton5 .. Sulfur5 de carbon ... .... Tetralin ... I A k .. Toluol ....182 40 181 93 - 12..... ~oeficientiide viscozi tate variazi in raport cu temperatura...?-.S. # v = F T L-2 F L-4T2 = L2 T-1...-. . Propriet wile f lutdelor 21 *-- i . Natura dimensionali a coeficientului y este..S.... m......... .. Xylol a. 4 . I ...... dupi definitia ldati: sau . Fen01 . b) nu depinde de presiune (rezistenta normali). numiti poisel=l dyni s/cm2...... iar in sisternul C....G. denumiti si stokes.t i ( a ticitate la tiiiere G a1 solidelor. Forta de viscozitate se deosebeste de forta de frecare intre solide (care este tot tangentiali) prin mai muit6 caractere: a) este proportionali cu suprafetele in contact.

87 500 57 400 28 100 - 38 600 7 200 13 000 1 690 36 500 20 200 2 300 6 500 1 060 19 600 1 1 400 1 340 3 700 740 9 800 6 600 1 060 2 500 580 - 4 700 920 1 900 7 A t.. a cirui capaci tate intre nivelurile a si b este de 200 cm3 si a1 cirui fund este previzut cu un orificiu circular la care se pune un ajutaj cilindric de 2 cm lungime.. 2-2.... iar eel necesar scurgeri i aceleia~icant i t i t i de lichid este t. Aparatul se compune dintr-un rezervor..... Dacg t impul necesar scurgeri i a 200 cmd a p i distilat..31 ... Trinidad . cu ajutorul ciruia se m i s o i r i viscozitatea relativi.. la 20°C este to... care are la intrarek2. Exist.... de aceea se folosesc tabele de valori experimentale. se intrebuinfeazi tabelele si formula empiric.. Viscozirnetrul Engler lo6 v = 7. Viscozitatea mercurului este printre cele mai mici...02 mm diametru interior si la iesire 2. Persia ... D-5m in tabela 2-4 valorile lui pentru titeiuri a din diferite pgrti ale lumii..Variatia viscozititii lichidelor in functie de ternperaturi nu poate fi exprimati prin formule simple.32 E 6.. Rezervorul st2 intr-un vas cu a p i a cirei temperaturi se mentine constanti. - Tabela 2-4 Valorile 106p. Viscozimetrul Engler..... .... a lui Ubbelohde: 9 Fig. in raport cu viscozitatea apei.. Burma . printr-un ajutaj cilindric... pentru uleiuri se foloseste aparatul Engler.... lo0 1 20° 1 30° ( 40' 1 50° 1 60° Rominia .. mai multe metode pentru misurarea viscozitifii lichidelor............9 f 0... nurndrul de grade Engler a1 viscozitiif i i este: 9 9 7 9 + - -. intr-un timp cu atit mai lung cu cit viscozitatea lichidului este mai mare..8 0. a cirui schemi este d a t i in figura 2-2. Texas .. Pentru a obf ine viscozitatea cinematici din numirul de grade Engler.... In kgf s / m 2 Viscozitatea dinamicii a unor titeiuri Provenienta .. Pentru uleiuri se obi9nuie~te se calcula cu viscozitlti cinematice.. In mod obisnuit..[m2Is1 E (2-7) .02 mm.. se bazeazi pe faptul ca un volum de lichid determinat se scurge dintr-un vas.............

Aceastii cornportare este atribuit5 migciirii prin comprimare a spatiului liber intermolecular. dar pentru presiuni foarte mari (10 000-30 000 at) cregterea este mai degrabii exponential5 (E. mai exact decit prin for. Coeficientul de viscozi tate depinde de compozitia chimicii ~i de greuta tea molecularii. ci numai fn zona nu prea apropiatii de punctele de vaporizare ~i de solidificare. tn functie de toti factorii care influenteazii aceste proprietiiti. ' I +Y 'i . ' . Pentru cre~teride presiune pin5 la 1 500 at. e) Nu numai coefjcientul de viscozi tate variazii. \ . Zolotth). mulele empirice. 4 .-produc migcarea. Punctul de plecare a1 acestei gtiinte P1 formeazi cuno~tinteleaprofundate cu privire la viscozitatea ~i elasticitatea corpurilor. . consti tuind o nouii ramurii a mecanicii : reologia. .- i r - . w '. d) Studiul curgerilor diferi telor corpuri deforrnabile a luat o dezvoltare insemnatii fn ultimul deceniu. dar insiisi legea rezistentei tangentiale a lui Newton nu este riguros valabili pentru licl-iide la toate temperaturile. scizind in general cind presiunea cre~te. ceea ce insearnnii c5 se pierde energie consun~indu-se parte din lucrul mecanic a1 fortelor care o . c) Coeficientul de viscozitate variazii incet si cu presiunea. 1 b) Inversul coeficientului de viscozitate dinamicii -poate f i luat drept mgsurii a P fluiditiitii. =>:I*.. Sub 10% = I m2/s viscozimetrul Engler nu dii rezultate valabile. cregterea lui p este aproximativ p~oportionalicu presiunea p. . a) Rezistenta datoritii viscozitiitii face ca lichidele in migcare sii se incilzeascii. Gazele au lnsii o comportare newtonianii. -. -*. Tabela 2-5 Transformarea gradelor Engler in valorile coef icientulu i de v iscozitate cinematic2 v. de aceea acest aparat se intrebuinteazii mai mu1t pentru uleiuri. In tabela 2-5 se gisesc valorile lui v in functie de numirul de grade Engler.L- . in m2/s 2>i +. crescind cu aceasta. l : \ .?% .. . -.-. . W. 1 t. Observatii ~i concluzii / i # \ - ' 7 -.

Atunci e In care p nu mai este o constantii.5. Se poate verifica adeziunea prin unele experiente: un disc perfect lustruit se invfrtegte in jurul axei sale fntr-un vas cu lichid. la fluidele real.. numite forte de adeziune. gradientul vitezei se noteazii primind denumirea de .reopantiiU. dar in acest caz p nu rnai are acelea~idimensiuni fizice ca viscozitatea definiti prin legea lui Newton.0077 kgflm.1. Adeziunea Intre un lichid gi un solid se dezvoltii la suprafata de contact forte de atractie. chiar dacii lichidul este in miscare. . materia se va considera omogenii si izotropi.dupii scheme de calcul simplificate. ci o functie de gradientul de viteza ~ i . 2. este totusi un concept de mare folos. a = 0. fir5 sii fie cufundat intr-fnsul.dtensiunea forma rnai general& sub 7.. A 2. degi fictiune matematici. la distanta de ordinul unei sutimi de milimetru de la perete existii un strat de lichid aderent.6. Capilaritatea 'Intre doul lichide in contact se exercitii in suprafata de separatie o tensiune uniform. S-a dovedit experimental. Se constatii cii lichidul cap5tii o mi~care rotatie fn veciniitatea disde cului. la aer. cii pin. chiar daci discul este numai in contact cu lichidul. In rezumat. prin tuburi Pitot special construite.1.Lichidul perfect" necompresi bil ~i neviscos. In toate capitolele ce urmeaza. ei de viscozitate.. ~ x d e r i e n t e analoge s-au ficut qi pentru gaze gi concluziile sint identice.uneori admisibilii . Pntr-o aproximatie .. Dar mi~carea n insiigi nu este influentati de adeziune. tensiunile tangentiale se vor considera proportionale cu gradientul vi tezei. a. lichidele reale sint compresi bile ~i viscoase. iar misciirile lichidelor nenewtoniene la care aceastii lege nu mai este valabilii nu &nt din domeniul hidraulicii. ci apartin reologiei . P repaus. care se exprimii in kgf/m. pentru mercur la aer . Astfel pentru a p i la 20" C.Hidraulica Pentru a exprima legea tensiunii tangentiale la-un lichid-nenewtonian. adicii structura molecularii si proprietiitile fizice ale ei se pre'supun identice in toate punctele si nedepiizind de orientarea dupii anumite directii In sfirgit. perrnitind studiul unui mare nurniir de fenomen. numi t i tensiune superficialii.

Dacii presiunea scade. rntre diametrul tubului d si inilfimea h a lichidului in tub..- * . deosebi t . . .forte de capilari tatec'.<* . P. Q rt S ' I Lichidele absorb gazele cu care vin in contact. pentru . - In tabela 2-6 se grupeazi valorile constantelor fizice ale apei la diferite temperaturi.$ . In acest din urmi caz. Asupra capilarititii se va reveni cu detalii si aplicafii intr-un paragraf -. % = bi. Asupra fenomenul ui cavi tational se va reveni cu detalii.olumul s i u .C Propriet&#ile f luidelor 25 a= 0. . . valoarea constantei este de 31 la 0" C si 30 la 20" C.. (la aer) a 1 0Bm2/kgf 1 0%2/s kgf / m . misurate in mm. astfel cii volumul gazului se menline constaht. mercur este -14.* +-- ?y .t': 2. ProprietWile fizice ale apei 9 -7.> *?.- . ! au fost puse in evident2 pentru prima oar: la tuburile capilare.055 kgf/m. Pentru a p i .. $ 3 / . Unul din fenomenele de capilaritate cele mai cunoscute este ridicarea sau coborirea nivelului intr-un tub foarte ubtire. apa contine un volum de aer egal cu circa 2 % din . datoreste si tensiunea superficiali. Tensiunea superfic. - .: hd = const. i $ & . Sint putine fenomenele hidraulice in care forte atit de mici ca cele de capilaritate s2 a i b i o influenti sensibili. 2. Aceasti denivelare este datorit2 acelora~iforte moleculare cirora se . exist2 relatia lui or ell. degajarea gazelor se face violent ~i ele formeaz2 impreuni cu apa o emulsie foarte compresibili care poate perturba fn mare misuri 'fenomenele hidraul ice (cavitatia).. mai ales dac2 presiunea scade i u mult sub cea atmosfericii.sf. - +& Tabela 2-6 ProprletPtile apei pure la presiunea de 1 ata Temperatura Greutatea specific5 kgf/m3 Y Densitatea kgfse/m4 Q Compresibilitatea x I I Viscozitatea cinematic3 Y . a .1. j 2. . - f \ K--. z i ' .. La temperatura o b i ~ n utii si la presiunea atmosferici. Aceste tensiuni se numesc si .8. ! 9 9 I?.. P fy -. conform legii lui Henry: Greutatea gazului dizolvat creste proportional cu presiunea. . deoarece tet**: . . o parte din gazele dizolvate se separi si in acelasi timp se vaporizeazi ~i din lichid. = .

Apa in contact cu aerul absoarbe mai mult oxigen si mai putin azot. PROPRIETATILE GAZELOR 9 Proprietiitile lichidelor aritate mai sus sint comune .2. avind ins5 valoarea maxim5 nu la 0 ci la f 4" C. Viscozitatea.. Aceastd a i o malie este explicati prin ipoteza c5 apa p u r i este un amestec de a p i solid5 care este a p i polimerizati (molecule grupate) si hidrol (solventul cu formula H. Volumul gazelor variazi foarte mult cu temperatura. pentru o presiune de 1 000 a t . coeficientul de viscozitate cinemat ic5 variazi cu temperatura. si diferi te proprietiiti op tice. dup5 Iegea: i 0 fiind temperatura. volumul ar scidea abia cu 5 % .un spatiu oricit de mare si au o compresi bili tate mare. in care v si p se i a u din tabela 2-6. Tot aceastii ipotezi ar explica si celelalte knomalii.aer se afli 21% 0 ~i 79% N . Apa grea este forrnati dintr-un atom de oxigen (greutatea atornici 16) ~i doi atorni de hidrogen greu (Deuterium) a ciirui greutate atomic5 este 2. pe cind in a p i 34% 0 si 66% N (in volume). I n ceea ce priveste viscozitatea gazelor. astfel cii greutatea molecular5 a apei grele este 20. fn apa natural5 se aflii aproximativ 2°/0. xscadeputin cu presiunea ~i numai de la 1 000 at in sus sciderea este importanti. 2. ca mirirea volumului la inghet . Ecuatia fizici a apei este: 9 9 Astfel. ap5 grea care nu are nici o influentii sensibilii asupra proprietiitilor mecanice ale apei. ceea ce s p o r e ~ t e pe y pin5 la 1 200 kgf/m3. De fapt.O).0147. Dupi experientele lui Poiseuille. fat2 de raportul in care aceste gaze se gisesc in aer.6"C. ~ s t f e la 0°C in l . Apa grea.i gazelor cu urmitoarele particulari t i t i : Gazele ocupi . ceea ce mireste greutatea sa specific% Astfel. Cornpresibilitatea.greutatea molecularii a apei obi?nuite. deci in domeniul practic coeficientul x ~ o a t ef i socotit constant. Se vede din tabela de mai sus c5 densitatea apei pure scade cind creste temperatura..prin expansiune . in "C. 9 .B°C gi fierbe la 101. la presiunea con. apa oceanelor continind in medie 35O/. daci s-ar mentine x = const . greutatea sa specific5 maxima este la 1 1. siruri are y = 1 028 kgf /m3.Greutatea speciffti. Apa grea ingheatii la +3. stanta. aceasta creste cu temperatura. iar apa incarcat5 cu noroi rezul tind de la dragaje contine de reguli 1/12-117 pimint.0294 f a t i de 18 .42"C. Absorbiia. In naturi apa contine materii in solutie si in suspensie.. Coeficientul de viscozitate absolutii se obtine cu relatia p = vp.

'. * 1' ... ' k...139 1.149 1.. este aplicati formula lui Southerland : n .06 0. ... -7: Pentru viscozi tatea gazelor.. P general. po = 1..07 0.... C.. Oxid.&> ... ... . - y . ....130 1...71 0.. ..:.. (Hidrocarburi grele) -245 (in rnedie) Tabela 2-8 Propr iet5t i le f izice ale aerulu i considerate la presiunea atmosferic5 normal5 Temperatura.. *.:...77 0.101 2. .. . : Azot .. C 1 + .'> .. ' !j. . $$ '.1 14 1.94 0.....217 0.'2. ...\/ ..... ...... . in care 0 este Qemperatura relativi P grade C: n .?$' - vg C - 4..293 0. i t . >....... : . ..113 1.. %.. .. .. I..I Tabela 2-7 Gaz Gaz C Aer .83 0.... '. :. . a q ......... In care v..: + .170 1. ... i Bioxid de carbon . pentru diferite gaze..... .' ...95 0...096 2. in sffr~itC este o cons t a n t i care.> 9.. . g.Proprietwile fluidelor 27 Coeficientul de viscozitate a1 aerului variazi conform formulei urmitoare.712 40-6 [kgf s/m2] independent de presiune...- -: '\ fn care indicele t se referi la temperatura t°C.. Pentru gazele per fec te se apl ici legea lui Boyle-Mariot te si Gay-Lussac : 9 "- :.. iar indicele zero la 0°C. .121 1.108 2...<\ ... . ?f..... 225 Etilen C2H4 322 Propilen C3H.. ia urrniitoarele valori: -+ .. +L )..12 0.P' .273 C I + -T ' 9 ... ' y. .33 0... .. 3 112 126 102 102 270 73 Hidrogen 164 Metan CH. . .137 1.123 1...59 0.. ' 6.. .39 0.. . '. de carbon ...~ ..132 1. \ . 1...34 0.. . ..19 0...20 0..... P (kgf s2/m4) 10dp(kgf s/rn2) ..245 -: Ecuatia caracteristica' a gazelor..99 0.. v (m2/s) .H. ..... 0" C. :. Pt = Po 3: . Oxigen ...... .127 1... "C --20° 1 -10°1 0° [ lo0 1 20" 1 40" 1 60" ( 80" / 100" $ y(kg/m3) .65 0..142 1... sint volumele ce ocupi 1 kg de gaz la ternperaturile 0" resp. ....: A:..... ..192 0.....24 0.. Intre volumul specific astfel definit si volumul real a1 gazului de greut a t e G exist2 relatin: 7 7 >.

. daci sPnt izolate bine..) .) ..OO 3.. + + n2y2cp2 + + ......... folosind formula (2-14): X x-1 Yl Fenornenul adiabatic in tervine la curgerea gazului prin sect iuni strangulam sau f n conducte de abur cu circulatie rapidi....50 3....310 1........41 5..adiabat ici".....401 1.. 1....... Metan (CH...) .........y.. Aer ..) ...... cu formula: L= sau.... T este temperatura absolutii iar R o constanti exprimati in m/"C. I a t i valorile exponentului adiabatic x pentru citeva gaze: Tabela 2-9 X Gazul x x - 1 Bioxid de carbon (CO..407 1.....396 1... Daci transformarea se face repede..... i n care ni este cota volumetric2 a fiecirui gaz din amestec...... i pe cind la presiuni mari ~i temperaturi joase. Daci transformarea gazului (variatia de volum si de presiune) se face lent..... ternperatura riimine constanti ~i atunci se aplici legea lui Mariotte..cv....... relatia: unde 9 x -'. Azot (N.. se aplici .............. 0 asemenea transformare se numeste izotermi.. Etilen (GH...........50 3. Pentru amestecuri de gaze se ia in calcul coeficientul x= nlYlcp1 nlylcvl n..401 4... Oxigen (4) .....50 Lucrul mecanic produs la expansiunea unui gaz se calculeazii din diagramii.53 3.....La gazele reale se poate aplica formula (2-12) pentru presiunile o b i ~ n ute. Hidrogen (H..... e '* este raportul dintre cildura specifics la presiune constanti si cildura specifici la volum constant...... fn care v este volumul unui kilogram de gaz... Oxid de carbon (CO) .293 1...) . Legea lui Boyle-Mariotte se exprim2 si sub fcrms: ....... astfel incit cildura ce s-ar produce prin cornprimare s i poati fi cedati...... 0 asemenea transformare se n u m e ~ t e ....46 4...... formula d i deosebiri importante f a t i de realitate.23 3.....401 1...250 1. .

.) ..= xdp.778 0... mercur)....... pv = R T ..din.....31 s 36 1) Dac5 greutatea specifics a apei de mare este la suprafat5 .....59 19.. fnmultind cu G ~i tinInd seama c5 V = vG .. . capitolul urmgtor) este: dp = ydz = gpdz.. Metan (CH....) .30 1..26 420.90 1......927 0....29 1....= xgdz.50 30.. Oxigen (0. folosindu-se ecuatiile date mai sus.xyoz F5cind calculul numeric cu yo = 1 000 36 35 kgf /ms ~i x = 48 10-lo m2/kgf.) ....27 13.40 1.) .407 1. 35 ctt este la 8 000 m adincime? dp Folosim ecuatia fizicii sub forma diferentialg ..........xgz Po ~i y = Yo p2 P -... Rioxid de carbon (CO.27 26. Azot (N...777 29.429 1.. in care ins5 se inlocuie~tex cu n.) .. Tabela 2-10 Proprietiitile citorva gaze la 20°C ~i 1 at presiune Gaz Greutatea molecular3 Greutatea specific5 I ~onstanta R C X 3 - P M i kgf /maloo m 1°c cv Aer uscat ...... un exponent n avPnd valori n cuprinse Intre x ~i i . 29 32 28 2 44 64 17 16 1........251 0... 2) Care este greutatea specific5 a unui gaz la care se cunoa~tevaloarea constantei R (temperatura 0°C ~i presiunea 760 mm col.40 1..... dp 1 1 . Legea hidrostaticii (v. Hidrogen (H..Proprietwile f luidelor 29 Expansiuilea politrop5 se folose~tela calculul ma~inilor...) ...... Bioxid de sulf (SO..24 49..aceea a apei dulci...1 028...) ..6 1 .79 52.. Amoniac (NH..........40 1.293 1. g5sim la 8 000 m adfncime y = 1 070 kgf/m3 (s-a negliiat variatia lui g cu adincimea).....la care procesul de expansiune nu este des5vtr~itadiabatic ~i In acest caz se ia P loc de x.977 2.. deoarece densitatea variaz5 P continuu cu adincimea z sub suprafata liber5 a lichidblui... Deducem din aceste dou5 ecuatii: dp = xpydz.0898 1.25 1...

= V ~i G1 + G.R2 = 0.R2 = 0. R1 si R2 constantele gazelor respective. la presiunea de 760 rnrn col. B Care sint presiunile partiale pe care le exercitii fiecare din aceste gaze in amestec? Se cunosc: R I (.R2 R 1 .tinfnd searna cii Vl + V. GIw= G R .Gay-Lussac: - In s f i r ~ i t .26 (cf. = G. Dupg legea lui Dalton: apoi G = G1 + G2 ~i R = 29. = 29.Care este proportia in volume a celor dou5 gaze componente in unitatea de volum a aerului? Fie G. -R+R1 R1.tan) * = 52?90. greutiitile aerului. oxigenului ~i azotului.27. rnercur? 4) Cit oxigen ~i cit azot sint continute intr-o cantitate de 1 kg aer la presiunea atmos fericii? . p . tabelei 2-10)..737 kg. p1 ~i p2 presiunile ~i R . rezulti: 5) Un amestec de 50 kgf gaz rnetan ~i 7 kgf aer la 0°C se afl5 la presiunea atrnosferic5. S se calculeze greutatea volumicii ~i constanta acestui amestec. . dupg legea lui Boyle-Mariotte . R1 = 26.CEt este presiunea partial5 a oxigenului gi cit a azotului? .50.3) Ce greutate are 1 rn3 de aer la O°C. G1 ~i G. R2 = 30.. Pe de altii parte.263 kg.27. (arnestec) = Din ecuatia lui Dalton se obtine R Apoi 50. G2=G.R2 () a .

d a t i fiind complexitatea fenomenului . ficindu-se ipoteza c i fluidul este format dintr-o infinitate dk particule infinit mici care se mentin in contact prin actiunea si reactiunea unor forte. I . be viscozitate si incornpresi bil."". elemente d i cilindru (in cazul coordonatelor cilindrice). Forma particulei ce se consider. 7 w.1. celelalte pot lipsi in total sau numai unele din ele. adici deformabiliiatea. formati dintr-un n u m i r maie de molecule. modelul cel mai simplu este a1 unui fluid lipsit de greutate. r d Studiul miscarii unui fluid se face.2. &xperientane deterrninii a admite cii particula elementar5 a unui fluid in miscare nu este molecula. "1 */ .1. Sint totusi numeroase cazuri de misciri ale fluidelor in care numai f l u i ditatea apare ca proprietate caracteristici. Astfel.1. ~ o i u ~ i aceasti particuli este suficient de mici pentru a f i considerati in. cum ar f i miscirile browniene. ca in cele mai multe probleme ale fizicii. desi.d u p i cum se giiseste comod-se admit particule in formi de paralelipiped. Aceasta este desigur o ipotezi care are avantajul de a studia miscarea fluidelor f5r6 a fine seama de anurnite misciiri de agitatie ale molec. Nu se face nici o ipotezii asupra formei si dimensiunii particulei. Se creeazi astfel diferite models uzecanice ale unui fluid. spre deosebire de alte fenomene din fizica. ca: adeziunea. miscari care nu i n t r i in calculele hidraulick.Capitolul 111 Nofiuni fundamen tale gi ecuaiiile generale de migcare ale unui mediu continuu \ . in calcule si demonstratii este arbitrarii si . viscozitatea ~i cornpresibilitatea fluidului existi ~i actioneazi in orice m i ~ c a r ea unui fluid.ipoteze simplificatoare in ceea ce priveste proprietitile fluidului ~i structura m i ~ c i r i i .1.lelor. Conceptii simplificatoare ale unui fluid. Un 7 . calcul ca un element infinit mic. avind ca singuri proprietate fluidi tatea. ci o particuli mai mare.. ins2 in mai mici misirii.Este adevirat c i fluiditatea. d u p i cum influenteazi si alte proprietiti. tktraedru. dupii cum l i se atribuie un grup de proprietiti din cele mentionate. capilaritatea etc. plecind de la e'cuatiile diferentiale ale miscirii. Particula fluid% r 1 i \- . ceea ce permite aplicarea principiului continuititii materiei. sfera sa u orice forrne cui be. Modele mecanice ale fluidului 9 Studiul m i ~ c i r i i unui fluid necesiti . greutatea. STRUCTURI $1 MODELE 3. \ 3.. 3.

fntrucit si elementului de solid real i se atribuie acelea~iproprietiti ca gi elementului'de fluid real: greutate. Clasificarea misciirilor se poate face dupii diferite criterii astfel: a) Dupg forma'generali a miqdrii fluidului se deosebesc trei tipuri disde tincte: curenti care se transmit prin masa fluidi. sediu a1 unor fenomene speciale. fntr-o prim2 aproximatie . 9 T .1. n mult mai accentuatl la corpul fluid. De cele rnai multe ori si fluidul perfect boate f i studiat cu ajutorul teoriei mi~cirilorpotentiale. I n s i ~ i not iunea de fluid real considerat5 in hidraulicii este tot un model incomplet. m i ~ c i r i agitatie si perturbiri cauzate de un impuls local. ciici se fine seama de toate proprietiifile principale. Deosebirea este rnai ales P ceea ce priveste deformabilitatea. compresibilitatea etc. un fluid Pntr-un spatiu infinit (de exemplu aerul atmosferic) care are generali. dar sint cazuri riumeroase de migciiri. sint ins2 cazuri cind sthdiul se face rnai comod considerind c i miscarea s-ar efectua fntr-un spatiu infinit.uneori grosolani urrhind ca intr-un a1 doilea .stadiu a1 studiului s i se considere si celelalte proprietiti ale fluidului real.3. anume migccirile poten#iale definite prin existents unei functii de potential a1 vitezei. +compresibilitate. Spatiul este limitat fie de pereti solizi. In naturi. sau un lichid care curge fntr-o albie cu o suprafat5 liberi In contact i u atmosfera antreneazi dupii sine un curent de aer etc. in cazul unei migciri potentiale. vom porrk la studiul mi~ciirii ~i a1 ecuaf iilor de miscare ale fluidelor de la conceptul rnai general de mediu cont inuu deformabil ' pentru a stabili ecuatiile fundamentale valabile atft la solide cit si la fluide. De aceea.H idraul ilca astfel de fluid este desigur fictiv. Un alt model este a1 fluidului perfect.lirnitat. Mi~ciirile potintiale servesc ins5 gi la studiul miscirilor fluidelor reale. Structuri $i clasificiiri de miqciri Miscarea unui fluid are loc de obicei intr-un spatiu limitat. care se consideri f i r viscozitata si incompresibil. ? I A ? .sau aproape aceea~i ca . nu in ceea ce p r i v e ~ t emigcarea unui element infinit mic. Pe'misura adincirii studiului mi+clrilor se consider. printr-o suprafa{:a' de discontinuitate.) Conceptia mecanicii a fluidului nu se deosebe~te concepfia corpului solid de #elasticdeformabil decit fn ceea ce p r i v e ~ t e conditiile de limiti. care pot f i studiate luind de bazii acest model simplificat. in tehnici se intilnesc m i ~ c i r i reale ale fluidelor. rezistenfi la alunecare (corespunziitoare viscozitiifii) ~i deformabilitate. simplificat doar fntr-o mica miisurii. fie de alt fluid. urmfnd ca specializarea sii se faci in capitolele urmiitoare. viscozitatea. Curentul se defineste ca o mas5 fluidi in care cea rnai mare parte a particulelor elementare pariicip2 la o miscare generalii care are loc intr-un spatiu . ? 3. (De exemplu. degajfndu-se. cfnd distributia vitezelor si a presiunilor este aceeasi . fn anumi te cazuri. iar P acest fluid se misc5 un corp solid (de exemplu avionul) n o mi~care care antreneazi in jurul si in spatele s i i i o cantitate de aer separati deaerul atmosferic printr-o supra fati de discont inui tate. fie de acelasi fluid. i n lichid real contine gaze in disolutie care. se poate consider. dar nu absolut de toate proprietiifile si nici de fenomenele secundare care fnsofesc o miscare. Astfel.de obicei . Individual. particulele pot avea si misciiri dupii alte T T . perturbi miscarea. dar avind greutate.

I . matematic cu fenomene din mai mu1te ramuri ale fizicii.). 2. acceleratie etc. a mareelor. la presiuni care nu sint cunoscute.FL chis6 (inchisi la infinit). M i ~ c i r i l e conductele reale sau in canalele reale'sint in de fap t 'tridimensionale.. tranzitorii. . fluidul curge intre pereti. divergent sau de 7t.I - Notiuni fundamentale si ecuufiile generale de miscare ale unui mediu contbuu 33 a . .. oscilatiile apei in rezervoare ~i castele de echilibru. ca misciri uni dimensionale. cum sint cei din albiile riurilor si din can-ale. deosebim: -. la care trebuie sii observim ci.' Curentii nu sint formati numai din mi~ciiriparalele sau cvasiparalele ale w. + 2 i . Acest din urm5 tip de curent se numeste curent cir. 2 . Cazul ideal a1 unei astfel de misciri se numeSte fir de curent. Migcare-a unui lichid intre doui plici plane paralele este un astiel de exemplu. printr-un proces de simplificare. ci numai presiunea la limi tele dorneniului este cunoicuti. Un curen t poa te f i convergent. in general. iniuntrul unor supra fete de discont inui tate necunoscu te. In ac&t caz. c L - 2$ $ * ' . Curenti cu o suprafafa' libera' de scurgere. culator sau virtej. b) Din punct de vedere a1 desfgguririi in spatiu a m i ~ c i r i i . presiunile au in general componente dupi toate trei directiile unor axe de coor' donate. la care o parte din limitele domeniului nu este cunoscuti prin datele problemei . de exemplu miscarea vilu. g. ~i au in general caracterul de unde (umfliituri care s e deplaseazi la suprafata unei ape sau.. dar mai ales cu transmiterea sunet u 1u i .. acestui fel de m i ~ c i r i ele se pot concepe.. -M iscciri unidimensionale.: &. spectrul m i ~ c i r i i(vitezi. unde de suprapresiuni intr-o conduct2 sub presiune etc. Curenti care se formeaza' 2n jurul unui corp solid aflat intr-un fluid. Perturbiirile produse prin impuls local aduc masei fluide modificiri de form5 ~i de presiuni.\ din m i ~ c i r i l eelement are mentionate (de exemplu elicoidalij. elemente mecanice identice (traiectorii. la care predominii deplasirile in 1ungul unei linii dr&ptesau curbe. particulelor componente. rilor. in anumi te zone ale domeniului. yP. planuri paralele cu acesta. in -. fie hchis5 fie des&.' *- directii decit directia medie a mi~ciiriisau. a1 cirei model este mi~carea unui fluid intr-o conducti avTnd sectiunea transversal5 foarte mici. presiuni) superpozabile. Axa vfrtejului poate f i o curb5 oarecare. a*-' +A Miscdrile de agitatie se caracterizeaz5 prin oscilatii ale particulelor sau -\ grupuriior de particule in jurul unor pozitii medii.. '4. kt % . - 9 \ k t .. prin datele problemei (conducte).rotatie in jurul unei axe. se pot ivi perturbiiri sau regiuni de materie fn repaus. Un caz particular a1 miscirii bidimensionale este miscarea plana' in sensul definit in mecanici. Mi@i bidimensionale la care predomini deplasirile dupi doui direct ii . iar sectiunea de scurgere trebuie s i rezulte din calcul (nivelul variazi). viteze.. .~i s~perpozabil in toate planele. orice dreaptg dusi perpendicular pe planul de bazi intilne~te. dar pe care vi teza ~i presiunea sin t cunoscu t e. c) Din punct de vedere a1 limitelor domeniului deosebim: Curenti sub presiune. dar pentru determinarea caracterelor principale ale . In s f i r ~ i t . curent poate avea o miscare compusi un g. . - - 9 r.-ficind sectiuni in fluid prin planuri paralele cu plicile marginale. Citeva misciri tridimensionale cu un caracter particular sint deseori intilnite in t e h n i c i ~ prezinti mai multi importanfi: mjScirile axial sirnetrice i si m i ~ c i r i l e elicoidale. .--. ' 3 ? ..) nu este acela~i . Aceste fenomene sfnt inrudite din punct de vedere . . M isccrile tridimensionale const i tuie cazul normal la flui dele reale: vi tezele.

insi intensititi variabile cu timpul. determinat in spatiu.lamina6' latineste inseamnii strat. 'traiectoriile part iculelor nu se incruciseazi fntre ele. i daci viteza este suficient de mare. in care scop nivelul lichidului in vas este mentinut constant cu ajutorul unui preaplin. Totodata variaz5 si acceleratiile si presiunile in punctul considerat. firul incepe sii se destrame in mai multe fire mai subtiri care se incruciseazi. Fenomenul descris se poate invedera cu ajutorul unui dispozi tiv experimental . se intretes. clasificare ce se impune la studiul miscirii fluidelor reale. 9 I 9 9 9 9 t . Se face s i curgi lichidul cu vitezi constanti. Daci. F i i ~ f n d u . 3 1 . Migcarea uniformd care este un caz particular a1 miscirii permanente. componentele vitezei fluidului sfnt constante timp. acesta coboari printr-un tub subtire spre a pitrunde printr-un injector fin (tub convergent) in tubul de sticli.. d) Din punct de vedere a1 desfiivuririi in tirnp a rniscirii. ceea ce dovedeste cii lichidul colorant nu se hrnesteci cu lichidul din tub. Urmeazii o ultimi clasificare rela t iva la ins. sau de anilini sau eozini (cerneali rosie). printr-o deschidere a robinetului. Firul de lichid colorant injectat paralel cu axa tubului se mentine drept si subtire pe toati lungimea tubului. e) Mivcgri laminare vi rnivcgri turbulente . firul colorat. iar haci curentul e k e cu supraf a t i liberi. variazg in timp gi forma acestei suprafete. In acest caz rimin constante in timp gi acceleratiile. dar si egale ca ihtensitate in toate punctele. Dintr-un mic rezervor cu lichid colorant. Clasificirile precedente se referi la structura geometrici. devine sihuos. suprafata apei nu mai formeaz. se i n g r o a ~. se indoaie in mai mu1te locuri. La canalele cu suprafati liberi. sau cerneali neagri. la un moment dat. fir8 amestec in ' intre straturi) si de aceea o astfel de miscare s-a numit in regim laminar sau regulat sau in regimul lui ~oiseuille. (fig. deosebim: Migcarea permanentd sau stationard. datori t lui Reynolds.Curenfi sub formd de jeturi sau vine E interiorul altui fluid la care limita n domeniului este chiar suprafata vinei. vi teza in tub creste.$ structura fizici a miscarilor. la care. atit timp cit se meitine regimul laminar. intr-un acelasi punct. vitezele fiind nu numai constante in timp. deci curierea se face in straturi paralele (. iar dupi un scurt parcurs masa lichidului se coloreazii uniform. presiunile etc. Miscarea a trecut din regim laminar in regim turbulent. s-a constatat c i daci diametrul tubului si vi t<za medie a lichidului sint destul de mici.valori critice. o oglindi perfect netedii ca in miscarea laminar. Miscarea variabild.~ ~ observatii asupra miscirii lichidelor in conducte. de la un moment la a1t ul. iar imaginile reflectate se deformeazi ~i joaci. lichidul se misci in fire paralele. Materia coloranti poate f i solutie de hipermanganat de potasiu.. Un exemplu de acest fel este mi~careavariabili a unui fluid fntr-o conduct5 fix5. Mi~area semipermanentd la care vectori i vi tezelor au directii f i xe in fiecare punct din spatiu. cind vitezele in acelagi punct determinat in spatiu variazi 'de la un moment la altul. cind apare turbulenta. iar lacapitul aval cu un robinet pentru reglarea vi tezei lichidului in tub. care consti intr-un vas cu lichid la care se racordeazi un tub de sticli previzut la capitul din amonte cu o pilnie de 'racordare.dupii numele unui medic francez care a studiat-o pentru prima oari mai aminuntit.

rezistenta pe care o opune uncorp fix. Aceste rezultate. s-a stabilit experimental si teoretic c i in migcarea laminar2 lichidul intfmpini o rezistenti proportionali cu viteza medie. date fiind diametrul ~i viteza. la viteze mici.laminar sau turbulent . I . proportionali -cu viteza. vi teza medie trece de o anumi tii valoare cri tici". &-C t% . diametrul trece de o anumi t i valoare .. in s f i r ~t icind. '< . care depinde de cei trei parametri sub forma: 9 9 - 9 99 . de asemenea cind.. t. si anume: trecerea misciirii se face din regim laminar F regim turbulent cind. ~ i i c ~ r turbuea a f i studiati in aminunt la Cap. Reynolds a demonstrat (in 1883) cii natura regimului de miscare . date fiind viscozi tatea si vi teza. Tot astfel s-a stabilit c i P regim turbulent rezistenta in toate aceste n cazuri de migciri este proportionalii c.4 -2 5 r -! 8 . a uneori regimului turbulent i se spune regim hidraulic..depinde de toti acegti trei parametri : vi teza medie. Aceste aparitii nu sint singurele care deosebesc cele doui regimuri de migcare. diametrul ~i viscozi tatea. d : . viscozi tatea scade sub o anumi t i valoare .. 3-1. cufun9 - tufbu/cn1 Fig. . Experienta Jui Reynolds (turbulenta) L . unui curent in regim laminar sau rezistenfa la inaintare a unui n corp mobil cufundat intr-un lichid in repaus..I Nofiuni fundamentale gi ecuafiile generale de migcare ale unui mediu conthuu 35 . L 2 - dat P fluid. : i -. pitratul vi tezei relative..cri tici". k. au condus la formularea unui numiir cri terial nedimensional. desemnat cu literele Re. de asemenea. \ . cu tuburi de diaa e t r e diferi te si variind si vi tezele lichidului. date iind n diametrul ~i lichidul (viscozi tatea). Printr-o serie de experiente ficute cu diferite lichide.criticii" a diametrului . Astfel..i- \ 4-. X I . 2 4 Migcarea turbulent2 este cu mult cea mai rispinditi in natur2 si in tehnici. pe unitatea de lungime de conducts. este.'- p -.

- Vd RL 9 9 Re. lichid sau gaz). . miscarea trece din laminari in turbulent& Vi teza critici. iar v. dar regimul laminar se poate mentine si pentru valori ale lui Re > 2 320.. coeficientul de viscozitate cinematici. 9 b 1) Mentionim c i fenomenul este general pentru toate fluidele. Aceasti mirime este folositi mai ales in miscirile turbulente.. Zangentiale la aceastg - .1. .. Cind acest numir intrece o anumiti valoare . Intr-adevir: a 3) La sectiuni ale conductei de alte forme decit cercul. V d dcr=Re. = 2 320 reprezinti valoarea critici inferioari sub care nu poate exista miscare turbulenti. In aceastii formuli.. = 2 500.la conducte cilindrice foarte lungi. care fn cazul unei conducte cilindrice circulare este 2 320. Asemenea forte de legiturii sint fie de natura unor forte elast ice de compresiune sau 'de tractiune.. 2) Am afirmat c i numirul -Re este nedimensional. V este vitezi medie fntr-o conduct2 circulari. $i in tuburi convergente s-a putut realiza menfinerea regimului laminar chiar pentru viteze de 25 x V.2. cfnd se eviti orice cauze de perturbare (ca zgomote. dar cele divergente au Re.Re. fie forte de frecare. deci ~i la gaze. trepidatii. > 2 3 2 0 .normale pe suprafata care limiteazi particula.. 9 - 3. de mivcare ale unui sistem continuu 9 Un fluid poate fi considerat ca un caz particular a1 unui sistem (sau mediu) continuu. fnsi Sn conditii de instalabilitate. neregularititi in peretii tubului). diametrul critic ~i visiozitatea criticii se obtin cu ajutorul numiisului Re. in anumite conditii.. -sl V . in mod esential... Ecuatiile diferenfiale.in conditii speciale.. . v ' v. d este diametrul interior. m i n < 2 300. diametrul d poate f i in~ocui in formula lui Re in mod aproximativ cu 4 ~ / x in care Q este sect .si care se cheami numlirul Reynolds a1 misciirii.. Un sistem continuu se caracterizeazii.critici". -. astfel: Vcr = Re. -la tuburi convergente Re. ca fiind format dintr-o infinitate de particule materiale suficient de mici pentru a putea f i considerate ca infinitezimale care rimin in permanent: legiturii intre ele prin' forta de atractie moleculari. posedind proprietifile mecanice care sint comune materiei sub orice stare (solid. x este perimetrul udat ~i raportul lor Q/X poarti numele de .razi hidraulici". De exemplu: .. fiuriea vie. ECUATIILE GENERALE DE MISCARE ALE UNUI MEDIU CONTINUU 9 3. dupii descoperitorul acestui hriteriu.2.

pe cind la corpurile solide exist5 forfe de frecare interna . . 3-2) o particulii infinitezimalii a unui sistem de ?re ~ c o n t i n u u forma unui paralelipiped elementar (dx. *ecuatie de echilibru intre suma fortelor masice. lifluide. virful A fiind k " 5. dz). $i pe contur atit in repaus cit si P miscare. pro. a fortelor de tensiune si a for..supr/afati. sEnt u.forfa masic5 specifici" ~i are dimensiunile unei acceleratii (LTB2)). ~ r i c e i ~ c a r ea unui sistem continuu poate f i deci exprimati printr-o m . -9 . se consi der5 tensiunile normale p. numai de compresiune (. Raport ul dintre forti si suprafata corespunzii toare se cheami . avfnd'dimensiunile FL-? Este de remarcat ci.. p. -. ~otAdatii.fortele masice. tensiunile normale se consider2 .. Forta masici.. 5 . w si o acceleratie avind componentele a. la fluide.cum este greutatea (cimpul newtonian) sau fortele de atracf ie magnetic2 . rr Z t 9 ' 7. avind inten'si tat& = mas2 x acceleratie si sens contrar vectorului acceleratie.. dy. ~ c e s t e asint forlele de ' inerlie. se admite c i mai actioneazi asupra part~culelor. 0 a treia categorie de forte intervin numa'i in timpul si atit timp cit . - 7 . . numai in timpul miscirii.*t* .. L..material. + & . fortele de frecare apar n .particula este in miscare si supusii unei accelerati i . Pe cele trei fatete care concurii P A . se numeste . uniforme pe fiecare n . ' . a.fatetg . .deci aplicate in centrul de greutate a1 fafetei .indicele aritind .efort6‘.'-animat de o vitezii ale cirei componente dupii cele trei axe de coordonate -. a. forte datorate unui cimp de forte de atracf ie.tensiune" (in sens general) sau . raportat5 la masa c5reia-i este aplicati. . condifie necesari pentru producerea fortelor de frkcare.' jabile. -t In afarii de aceste forte de tensiune care asigura' continuitatea mediului . f n sfirsit.. portionale cu masa particulelor. - d. v. sistemul este deformabil. deoarece tensiunile de tract iune sint negli+ .. a 9 Fig.telor de inerfie. p. - 1' .. . 3-2. Starea eforturilor pe fetele unei particule k % Sii consideriim acum (fig.presiuni")..- l - " 9 a. i d < :' %.

pe fetele paralele cu xOz: T ~ x dx dz + + (T~. dTyx dy) dx dz = "YX dy dx dz. cum se poate usor demonstra aplicind teorema momentelor. se obtine: 9 9 T X p dx dy dz-a. necomune cu. tinind seama cii pe celelal te trei fete a16 elementelor.iar a doua literi directia lui 7 (de exemplu. Y . Rezul tanta fortelor masice specifice se noteazi .Px dy dz + (pX+ dpx dx) dy dx dz = dpx dx dx dy dz. eforturile p sint presiuni.pe fetele paralele cu xOy: . Cele Sase miirimi ale lui T se reduc fnsi numai la trei mirimi dist incte. t . Astfel : <. de asemenea. efectuind proiectiile pe axa Ox. Efectuind apoi proiectiile. 2.a x ) dx dy dz. sens la care corespunde tensiunea de intindere.ca directia cu care efortul este paralel . y. se obtine: .li. T. toate eforturile au cresteri diferentiale in raport cu cresterile dx. ale fortelor de presiuni normale pe cele doui fete paralele cu yOz.38 Hidra u. se considera eforturi tangentiale 7 notate cu un dublu indice. dy dy Se obtine astfel sistemul de ecuatii (Navier): . dz. dy. a fortelor masice ki de inertie. . be axele de coordonate. La fluide. Ecuatiile diferentiale ale miscirii se vor scrie proiectind toate fortele masice.si este aplicati in centrul 7 de greutate a1 elementului. p dx dy dz 3 p ( X . Singurele forte care mai dau componente paralele cu Ox rezulti din proiectiile fortelor tangentiale: . z. Eforturile p au fost reprezentate ciitre exteriorul elementului. deci indreptate spre interior si in calcule se vor insoti cu semnul -.. virful A . pe axa Ox. Toate mirimile considerate sint functii de x. prima literi reprezentind directia normalei la fata in care se cuprinde . superficiale si de inertie.). iar proiectiile pe axele de coordonate ale lui sint X. Astfel. 9 .

iar calculul lor dezvoltat se face tinind seama c i vitezele sint functii de t . adici a substantei. 3-3). T z ) aferente fiecirei fatete din triedrul de proiecf ie. care ac fioneazi pe o fati d Q (fig..2. derivatele se numesc substantiale. orientatii oricum fati de axele de coordonate se poate calcula cu ajutorul eforturilor uni tare totale ( T . dy..2. Astfel: Ecuatiile (3-1) contin un mare numar de parametri necunoscuti care nu se pot afla decit asociind un numir suficient de ecuatii rezultfnd din considerarea proprietitilor materiei. z. . 3-3. 3.. dz care intri tn expresiile dezvoltate ale acestor derivate reprezinti componentele deplasgrii particulei tnsegi. Starea eforturilor 11 1 jurul unui punct Deoarece cregterile d x . componentele ei fiind dt da Da Dt pe cele trei axe: Acestea sint derivate substantialel. Starea tensiunilor in jurul unui punct Efortul unitar T . T Y . y. 9 Ast fel : Daci ii este directia normalei pe fata inclinatii r4 Fig.NoflunE fundarnentale ~i ecuufille generale de miscare ale unui medh contivtuu 39 Acceleratia se poate scrie . Fiecare din aceste trei eforturi unitare este efortul rezultant a1 eforturilor normale si tangentiale corespunzfiid fetelor respective. x .

n In sfirgit.7. sistemul continuu in mi~care . componentele lor prin proiectiile lui 71n pe axele de coordonate: 7. O Pentru celelalte tensiuni T y .T . este evident c i forta total2 de tensiune pe fata dy dz este: T..d~ dz 2 L = Tx d Q cos 6.T y si 7. A = T x cos (n. T.pentru a tine seama de conditiile la periferia suprafetei care limiteazii . de aceea se poate suprima.dQ cos ( n . ..TndQ = 0. ~ ) . Primul termen este infinit mic in raport cu termenii urmiitori. Tzy cos (n. 1 L deoarece proiectia triunghiului elementar d Q pe planul LyOz . Y) -IT . mirimea tensiunii T. se Sii considerim ecuatia vectoriali de miscare a tetraedrului elementar: 9 .p (F .x) + p. se obtin T. ~ + ) + T.y) + p. Pn care caz reprezentarea cea mai sinteticii se face cu ajutorul cvadricelor directoare. . cos ( n . pe axele de coordonate.. x). (3-3' Acestea se pot exprima sintetic cu ajutorul matricei: care poartii numele de tensor a1 eforturilor T punctul A.z). = px cos ( n . cos (n.T. $i Tnz sint functii liniare +i omogene de componentele tensorului efortului in punctul A .dQ cos (n.. cos (n. d D p si 9 Inlocuind in (3-3) pe Tx. x) + T. : .. ~ ) T. x) 9 + T y cos (n. se calculeazi c u formula: > Din ecuatiile (3-3') rezultii c i Tnx. cos ( n . . Aceste ecuatii servesc: . obtin relatii analoge.y) + cos (n.a ) dx dy dz 6 1 - -+ .z) -1.x) + T~~ Tyz + cos (n.dy dz.pentru a afla distributia eforturilor in jurul unui punct.este .z) . ~ ) TnY =Txy Tnz = T x z + cos (n.40 8 r Hidraulica - . . rimfnind relaf ia vectorial. cos ( n . ~ Qcos (n.

se va Irata despre cinematica fluidelor. Aceasti problemi iese din cadrul unui tratat de hidraulicii.functia de viscozitate p = F (T).2.transferul de ciil duri ~i conservarea energiei calorice . Vom face aceasta dupi ce. in cap itolul V.starea fizicii a materiei [p = f (p. . dar este util atit din punct de vedere stiintific. Obtinerea celorlalte ecuafii necesare pentru rezolvareaproblemei mi~cgriiunui sistem continuu Pentru obtinerea tuturor ecuati ilor necesare rezolviirii problemei de miscare a unui sistem continuu.Nofiuni f undarnentale qi ecuaf iile generale de migcare ale unui medlu conthuu 41 3. a 1845). logic si metodologic este de a admite cunoscute ecuatiile de elasticitate ~i a stabili ap6i printre-o analogie bine justificatii si ecuatiile hidrodinamicii. presupunlnd cunoscutii teoria elast ici tiitii . .continui tatea de form2 . descoperirea ecuatiilor de elastici tate a precedat (Navier. astfel cii modul de expunere cel mai indicat. se vor considera relatiile necesare pentru a exprima : . Stokes. 1827) descoperirea ecuatiilor de m i ~ c a r e fluidelor (de Saint Venant .conservarea masei (continui tatea) . 1843. . . cit ~i din punct de vedere didactic a stabili ecuatiile de m i ~ c a r eale 'fluidelor. T)] . De a1tfel.legiiturile intre deformatii ~i eforturi tinind seama de constantele elastice ale corpului. ca materie preggtitoare. . 9 .3.

T. x) = p. cos (n. in acest caz: T. Proiectia pe axa Ox a lui Tn se poate deci scrie: (n.Capitolul IV Hidrosfatica 4. tinind seama de acceleratie. efortul unitar rezultant Tn pe o suprafati plan.1. sint nule. infinit mici dQ. a cirei normalii n este fnclinatii fat2 de axele de coordonate. = p cos (n. y) = p. 9 9 . cind fortele de inertie. Starea presiunilor i n jurul unui punct Starea de repaus a unui fluid poate fi priviti ca ace1 caz particular de miscare.? sint nule. x) = Tny = p cos (n. Asadar. y) sau p. Astfel. = p cos ( 1 1 . Demonstraf ia acestei teoreme se face si direct.. dar si in orice stare de miscare. cos (n. x) reprezentind unghiul pe care normala la suprafafa dQn il face cu axa Ox (fig. = p.. f n acest caz insii si eforturile uni tare de alunecare . CONDITIILE D E ECHILIBRU ALE FLUIDELOR 4.1) ~i legea constantei presiunilor in jurul unui punct sint h a b i l e nu numai in starea de repaus a fluidului.1.cos (n. Z ) p. ca qi cind9acest element de masii ar fi solidificat. presiunile normale unitare pe felele plane ce trec printr-un punct A s Pnt egale. se reduce la presiunea unitarii normalii p.. aplicind unui tetraedru elementar ecuatiile de echilibru. deoarece ele nu apar decit dacii kxistii diferenti intre vitezele particulelor invecinate. relaf ia (4. Este de observat cii ecuatiile (3-3') au fost demonstrate plecindu-se de la ecuatia misciirii unui punct material.3). Acestea fnsii s-au eliminat o datii cu fortele masice ca infie nifi mici de ordin superior in raport cu fortele de legiiturii exercitate la suprafata tetraedrului.1. 3. = p (4-1) Asadar. deci ~ d fortele de iiertie. deci acceleratiile tuturor particulelor. Ecuatiile (3-3') devin. X) = p. oricare ar f i orientarea planului pe care se exercita'.

in 45 volutne. Bernoulli ~i a fost prieten cu N.. se obtine: p ( X d x + Y d y + Z dz) de unde rezulti: p = -dd x + dx p -dd y f dy dp -dz. considerim ecuatiile generale de mivcare (3. pe care Academia le-a publicat ulterior. niiscut la Base1 la 15 aprilie 1707. Mai rnult de jurnitate din publicafiile Academiei din Petersburg din intervalul 1727-1783 sint concepute de el.4. A primit de la tat21 s2u Paul Euler prima fnvgtiiturii in matematici. Lucrlri mai cunoscute. In 1766 s-a fnapoiat la Petersburg. 1748) Institutiones calculi differentialis (1755) Institutiones calculi integralis (4 vol. care 1-a numit membru. Euler**: - . construct ia unei turbine hidraulice.1. unde a fost numit P 1744 director a1 clasei n de matematici a Academiei. iar la moartea sa a mai lgsat 200 lucrgri netipgrite. in 1911. in afari de memoriile publicate in analele Acaderniilor : Methodus inveniendi lineas curvas maxime rninimive proprietate gaudentes (1744) Introductio in analysim infinitorum (2 vol.2. Acad. semnul t iile generale de mi~care(3-1) ale unei particule elementare dintr-un mediu continuu. Principalele descoperiri in hidraulicii sPnt: ecuatiile generale ale migcgrii fluidelor perfecte.1 ) in care toate componentele acceleratiei particulei ~i eforturile uni tare tangentiale T sint nule.. legile hidrostaticii. . 1-a premiat de zece ori. i 1765-72) Sot. care fusese chemat de Ecaterina I la lnfiintarea Academiei din Petersburg. ** Leonhard Euler . Berlin (1768-1770) Introduction dans l'algebre (2 vol. mort la Petersburg In 18 septernbrie 1783. dz ~i se aduna. Academia de $tiinte din Paris. lirnbile orientale qi medicina.. a plecat la Berlin.Daci se inmultesc aceste ecuafii. ~i D. Legea general5 a hidrostaticii Pentru a obtine ecuatiile de echilibru ale unui paralelipiped material element& dx dy dz de densitate p. Berlin (1755) Continuation des recherches sur la theorie du mouvernent des fluides.matematician ~i fizician. 1770) Theoria rnotuurn planetarum et cometarum (1744) Mechanica sine motus scientia analytice exposita (2 vol. A studiat qi teologia. Aceste ecuatii iau forma simp15 urmitoare* 7i au fost formulate pentru prima d a t l de L. M6m. Lucriirile lui Euler sint foarte numeroase in toate domeniile matematicii. Acad. Bernoulli. * +. . la chen rnarea lui Frederic cel Mare. dz Se atrage atentia cii P ecuatiile (4-2) s-a adoptat pentru presiunile p. a fost Pndemnat ~i Euler sii rneargii la Petersburg E 1727 unde a obtinut in 1730 functia de profesor de fizicg n pe care a schimbat-o P 1733 cu aceea de profesor de matematici superioare. 1768-94) Principes g6n6raux du mouvernent des fluides. In 1741. dy. teoria general5 a turbinelor. inchipuit separat din masa unui fluid in stare de repaus. elvetianii a cercetgrilor naturii a editat opera lui Euler. treptat. M6m. dirijate de la n adicii opus semnului ce fusese adoptat in ecuaexteriorul spre interiorul particulei.. respectiv cu dx. La Universitatea din Base1 a fost elevul l u i J . astronomiei qi fizicii. . Prin Bernoulli. 1734) Lettres i une princesse allemande sur divers sujets de physique et de philosophie (3 d . teorernele impulsului.

.Dacii lichidul este omogen ~i se neglijkazii micile diferente de densitate datorite variatiilor presiunii ~i temperaturii. Adicii o suprafati echipotentialg * este si izobarii. k. componentele fortei F se obfin ca derivate partiale ale functiei de potential .Dacii se inmultesc ecuatiile (4-2). deci avind p = const.Aceastii ecuatie poate fi interpretatii ast fel : Lucrul rnecanic virtual elernentar a1 forlei masice este egal cu lucrul fortelor etastice. putem considera p = const. Consecinie ale legii hidrostaticii a) Dacii fluidul fiind perfect. Pe de altii parte. versorii axelor de coordonate. rezulti si p = const. ecuatiile (4-5) ~i (4-6) sub formii integral& ulti*a fiind exprimati in notatie vectorialii* 4. --. respectiv cu i. se obtine: sau - t. = grad p intensitatea vectorului grad p fiind: . In acest caz: - iar ecuatia (4-3) devine: Integrind aceasti din urmii ecuatie se obtine: care este o altii formii a legii hidrostaticii.U.deci membrul fntii a1 ecuatiei (4-3) 'este o diferentialii exactii. se pot usor verifica urrnitoarele relatii deduse prin deriviiri partiale ale ecuat i i lor i4-2) : Aceasta inseamnii cii forta F derivi dintr-o functie de potential . 9 A .In cele de mai sus se vede cii legea hidrostaticii se exprimi in mai mu1te forme: ecuatiile (4-2). (4-3) si (4-4) ca forme diferentiale.U. cu alte cuvinte.3.1. facem in ecuatia (4-5) pe U = const. j .

vom admi te cii pentru diferente de nivel obisnui te.dP dx dr/ dz propagii. Tntr-un d~ = PI d U = p. ceea ce este contrar teoremei precedente. de asemenea intre un lichid si un gaz.dU. e) Dacii o suprafati echipotentialii este izobarii. dacii intre douii puncte situate pe douii suprafete &hipotentiale vecine avem.) d U = 0.8P . conform ipotezei p = const ~i U = const. 7 9 9 A 9 4. iar ecuatia de stare fizicii a corpului fiind T = f(p. Deducem U = const. Intr-adeviir. trebuie sii se anuleze cos (F. h) Daci fortele masice sint neglijabile (X = Y = Z = 0) rezulta: . Tntr-adevir. adicii presiunea p = const in jurul unui punct.p. deci forta F trebuie sii fie perpendicularii pe direcfia & a deplasiirii pe suprafata echipotentialii. d) Suprafetele echipotentiale nu se taie intre ele.- deoarece U = const. ciici ar Pnsemna ca . deoarece d L = . ds).1.d U ( L fiind lucrul mecanic elementar fortei F).Zdz 9 = Fds cos (F.in orice punct din masa fluidului cu aceeasi valoare (principiul lui Pascal). Cum si ds nu sint nule. p). . Un exemplu de aplicare in practici a acestui principiu este presa hidraulici. densitiitile celor douii fluide. oricare ar f i directia lui ds. fie p. Se aplicii legea general2 hidrostaticii sub forma 9 t p + pU = const. aceastii presiune se transmite in toatii masa fluidii. datorite actiunii greutiitii proprii. deci (p. adiiugindu-se presiunilor datorite fortelor masice etc. . g) Suprafata de separatie intre douii lichide de densitiiti diferite este echipotentiali.. . ciici p si p sint constante.Hidrostatica 45 b) Forta aplicata masei este normals suprafetei echipotentiale care trece prin particula considerati. ds) - - = -dU = 0. Sub a l t i forms se poate exprima acest principiu astfel: Daci se exerciti din exterior intr-un punct a1 unei mase fluide in echilibru o presiune.= 0.En acelasi punct sii fie doui presiuni diferite.. atit densitatea p cit gi intensitatea gravitatiei g sint constante.. oarecare de separatie avem: si p. c) Sensul fortei F este acela care corespunde descresterii potentialului. f) Temperatura pe o suprafati echipotentiali trebuie sii fie constanta. Echilibrul fluidelor grele Pentru a studia distributia in masa unui fluid a presiunilor. densitatea pe suprafati este constanti.4. se d p . Intr-adevir: Xdx + Ydy 4. trebuie ca si T sii fie constant. rezul tii cii si p = const (din ecuatia (4-5)).

t22 fn jos. se obtine: p $. = pz = presiunea atmosfericii. Rezulti aceeasi Iege (4-7). 4-1.. care d i distributia presiunilor in masa fluidului. 4 ) mirginitii la capete' de douii baze oblice de arii dQ1 . cici atunci fortele G nu mai sint paralele. Forta masici este in acest caz chiar -c deoarece G - = g.) si o sectiune dreapti egalii cu unitatea de suprafati. avind greutatea specifics y si fortele de presiune pldQl si p2dQ2. pe care se exercitii presiunile unitare p. . Bineinteles. U =gz + const. ~i p. Introducind aceasti expresie a lui U in legea general2 a hidrostaticii.deoarece forta gravitatiei -derivii dintr-un potential. normale pe bazele prismei. c) Suprafetele izobare sint orizontale. rezulti: P i .pgz sau Aceasta este ecuatia de echilibru a fluidelor grele si ea se poate obtine uSor ~i direct. cu axa Oz verticals. Admitind sistemul de axe Oxyz.. considerind solidificatii o prismii de secfiune dreaptii dQ.~ 1 ) . Presiunile pe peretii lateFig. ciici dacii p. .2. - ~i este indreptatii dupii verticalii. 9 9 9 = const Consecinte : 9 a) Considerind presiunile in doui puncte la cote de iniltimi diferite zl ~i z. suprafafa s i nu fie prea mare. deci -gn-dz .Pa = Y ( ~ 2 . Se proiecteazi pe axa prismei toate fortele care actioneazi asupra ei : greutatea prismei de lungime I . in sus. b) Suprafata liberii a unui lichid este orizontali. . dQ. Echilibrul unui element de fluid greu rali dau proiectii nule. zl = z. (fig. forta masicii are o singurii components -g.. adici diferenta de presiune este egalii cu greutatea unei coloane de lichid avind ca iniiltime diferenta de iniiltime (2.

. p. plin cu apii. vid la fundul tubului. Ecuafia devine: a d i d presiurzea tntr-un punct A. n 0.).. ceea ce experimental se realizeazi cu un tub infundat. 4-2). 4-2. la suprafata lichidului.) presiunea rela t ivii (at) sau suprapresi une. oricare a r f i forma ~i rniirimea sect iunilor vaselor (principiul vaselor comunicante). 10 000 crn2 rn t . cii z = const. 6 -' . plahul suprafetei lichidului in tub (trecind prln 0) se cheamii plan de sarcina' absolute. 1 000 h (h. Mai rezultii de aci cii in vase comunicante lichidul se ridicii la a c e l a ~ inivel. in m .). . gi secliunea egala" cu unitatea de suprafala'. rgsturnat T lichid cu gura in jos si suficient de lung pentru ca sii riming n . presiunea absoluti (ata). deoarece greutatea specifici a coloanei de lichid de suprafafi 1 cm2 ~i 1 m Tnilfime este: 7 7 + + + 9 1 000 kgf = 0 . iar diagrama OC' a presiuni. ~i po in kgf /m2) . fn coniact c u atmosfera (fig. f a t i de un plan de comparatie.p. presiunea : p. iar diferenta (p. Dacii p se exprim2 in kgf/cm2. Sii reprezentim geometric. Astfel. Repartifia presiunilor unui fluid greu de apa. . Aceste suprafete sint ~i echipotentiale.2. vom avea: p2 = p. . l(2.. l kgf/cm2 m. Astfel. este e g a l ~ presiunea afmosferica plus greucu tatea unei coloane de lichid avPnd Ena'ltimea de la suprafajd ptnd la A. yh = H este diagrama presiunii absolute.lor p = p. Daci exprimim pe p in tf/m2 si iniilfimile fn m avem: .Hidrostatica 47 A c e e a ~ i demonstratie ca la b). Se obisnuieste a se numi p. Din U = g z $ C deducem. . = po de asemenea: p. P1 = po 1 h. Planul CC' (supra- + 8 .. presiunile vi nivelurile unui lichid. Putem transforma ~i presiunea atmosferica in coloana -+ Fig. = p1 1 000 (z.z. d) ~ i z e= zO. pentru U = const. iar z T m.

sau :oglinda apei. ca piezometrele (1) din figura 4-4 si in care caz rnisoari presiunea 7 7 7 . Fig. cele mai grele la fund.. cici pe asemenea suprafete p=const . Fie.variazii Png raport cu miirimea presiunii -si natura fluidului.(trebuie ca centrul de greutate sii aibii pozitia cea mai joasi. ciici altfel echilibrul ar f i nestabil . Piezometrul este de doui feluri: deschis. De exemplu: daci p se exprimi in tf/m2.fafa de contact cu atmosfera) se cheamii planul de apii sau luciul apei.2') (2'' + - 2. = p. iar presiunea in punctul B este: A 7 9 A + yB PB = Po f Y1 (2' . y = 1 si presiunea se misoarii chiar la scara lungimilor. putem aranja scara lui p. Putem face si invers.2") + y3 (20 . a) Piezometrul.1. de exemplu. sau plan de sarcinii hidrostaticii. Diagrama presiunilor relative . conform teoremei l u i Torricelli). Piezometre .:se obtine ca in figura 4-3. De asemenea. Diferenfa dei presiune p.). ca iniltimile sii fie exprimate in presiuni impiirtite cu y. In cazul 1ichidelor grele. estej orizontali suprafata de separatie a unui lichid de un gaz. este egali cu greutatea coloanei de lichid AB'.- Fig. Repartitiapresiunilorinlichidededensitiiti ele se vor separa dupi den& diferi te t i t i . Acest instrument constii dintr-un tub transparent racordat la vasul ce contine lichidul.). iar diagrama CB' este d iagrarna presiunilor relaf ive.5. In cazul apei. astfel ca CB' sii faci un unghi de 45" cu vert icala. 4-4.4-3. Mgsurarea presiunilor Se obisnuieste a se 'intrebuinta urmiitoarele instrumente. Suprafetele de separatie trebuie s i fie echipotentiale. cu secfiunea egali cu uni tatea de suprafatii. 4. care .-- -' 7 . aceste suprafete slnt orizontale. e) Dacii intr-un vas sint lichide de densi tiiti diferi te. trei lichide de greutiti specifice diferite ( y p y2> y.

care ar putea falsifica rezultatul citirii. 4-5.Hidrostatica relativi.Linia vizuala sa fie orizontali. Cu piezometrul deschis se misoari o b i ~ n u i t presiuni p i n i la cltiva metri coloani de lichid. h.6 ori mai mare decit cea a apei. ci la un perete lateral. 6 se misoari o presiune inferioari presiunii atmosferice (vacuum partial) fie cu ajutorul unui piezometru deschis (1) in care se constati o coloanii de lichid de-h metri. Fig. in axa lui. La montarea piezometrelor se iau urmitoarele precautii care inlesnesc o misurare corecti: . unde se produc ingrimiidiri de gaze si vapori. . b) Manometre cu mercur. sau inchis. . In figura 4-4. deci acest tip de manometru poate fi folosit pentru presiuni mai mari (pin6 la circa 4 ata). astfel ca tubul s i nu intreac2 iniltimea camerei. .yh. pB (absolut) = y H ~i Mai observiim cii nivelul liber a1 lichidului se ridici in tubul deschis (fig.Scala trebuie sa a i b i diviziunile trasate cu precizie. a unui lichid sau a unui gaz in punctul A se foloseste manometrul reprezentat in figura 4-5. tangent2 la meniscul din tub. Rezul t i : 9 9 Densitatea mercurului fiind de 13. si cit mai apropiate de tub. in figura 4-4. orizontale. Manornetru cu rnercur .Tubul s i fie perfect curat. va f i de atitea ori mai scurti decit coloana unui piezometru cu a p i . Piezometrul inchis misoari presiunea absoluti. produsi de tensiunea capi lari . Pentru misurarea presiunii p. ca piezometrele (2) din figuri ~i in acest caz tubul trebuie s i fie destul de lung pentru ca la partea superioarii s i r i m i n i un spatiu vid. a piezometrele misoari o presiune mai mare ca presiunea atmosferici . 4-4. prin care se c i t e ~ t ela scali nivelul lichidului. In sfirsit. coloana de mercur. astfel c i : 9 A 9 A p~ (relativ) = . fie cu un piezometru inchis (2) in care se observi o coloani de H metri f a f i de cota punctului B. . tubul piezometric inchis nu se racordeazi la partea superioari a vasului iichis. trebuie sii fie calibrat uniform. 6) pini la cota M N (vase comunicante). avind un diametru de cel putin 2 cm. pentru a se evita erorile datorite urcirii lichidului in tub peste nivelul hidrostatic.Tubul transparent. lntre sectiunile B si D pe aceiasi suprafati de nivel avem relatia : 9 in care y si ymsint greutiitile specifice ale fluidului din recipient si mercurului .

Manometrele. in jurul centrului s i u C ~ i prin intermediul unei rotife 0 angrenate . iar axa tubului tinde a deveni 'rectilinie. 4-6. 4-6. cind se fntrebuinteazii pentru miisurarea presiunii atmosferice. deplaseazii un sector dinfat. sectiunea elipticii a tubu9 Fig. Dintre acestea se folosesc mai ales douii tipuri: . iar deformatiile se transmit la acul indicator sau inregistrator printr-un dispozitiv analog cu cel a1 manometrului Bourdon (fig. Celiilalt capiit este inchis astfel cii dacii presiunea in tub creste. . are forma unui arc. Capii tul A a1 tubului. Manornetre metalice lui tinde a deveni circulars. insurubat la un capiit in recipientul a ciirui presiune interioarii o miisuriim (fig. I n locul tubului arcuit se intrebuinfeazii uneori o placii flexibilii care se deformeazii prin actiunea presiunii. poartii numele de barometre.sectorul. d) Tubul piezometric diferential. 4-6. 0 variant.Manometrul cu membrane. Pen tru miisurarea di ferentei de presi une din douii vase continind a c e l a ~ i lichid se foloseste dispozitivul din figura 4-7: un tub de sticlii indoi t in formii de U risturnat iste racordat cu ambele capete.Hidraulica c) Manometre metalice. un ac se mi@ in fata unor diviziuni. ' . a acestui manometru este manometrul cu burduf (fig. c). cu . Acest manometru 'este etalonat cu ajutorul altui manometru de precizie (cu mercur).Manometrul cu arc (Bourdon). Manometrele metalice trebuie etalonate periodic. de secfiune transversal2 elipticii. depiirtindu-se de centrul ircului. b). 4-6. Un tub metalic elastic. a).

se previd o niveli de precizie cu buli de aer ~i un ~ u r u b de reglare a nivelului. inclinat cu unghiul cr fati de orizontali. Micromanometru diferential structie nu se adaugi unghiul de Pnclinare chiar a1 instrumentului.y h ' i .. la cele douii vase. Piezometru diferential diferential. se deschide robinetul R pentru a iesi o parte din aer. - P2 = yh" + p. respecti+ h. gradai. 9 Daci presiunea p este prea mare si lichidul nu ajunge in partea de sticli. fiind p presiunea aerului inchis. iar partea inferioarii.. Fie h f . Acesta (fig. Lichidul se ridicii in tubul Pnclinat de ?niltimea h.. Pentru a fi siguri cii la unghiul a din 'conFig. e) Manometre pentru diferente foarte mici de presiune. Diferenta de presiune este: . aceste iniltimi vor fi mai mici C U E .. 4-7. >p. Dacii la fiecare vas am racorda cite un piezometru inchis. Din cauza presiunii p a aerului inchis in partea curbatii a tubului. In partea superioarii a tubului este prinsii o cantitate de aer care se poate regla cu robinetul R. Avem : Y PI . deplasindu-se h cu cantitatea 1 = .. prin intermediul unui tub de sticlii. Fie p. este in legiturii cu presiunea p. 4-8. . Pe la partea superioar5 vasul este in legi tur8 cu presiunea p2.I a t i un tip: micromanome~rul Fig. lichidul s-ar ridica in fiecare tub la o iniilfime h. 4-8) se compune dintr-un vas continfnd un lichid mobil ins2 nevolatil.P . iar y-greutatea specifici a lichidului. h" iniilf imile reale l a care se ri dici lichi dele. 9 ' sinx ' care se citeste pe tubul oblic.A prin tuburi de cauciuc sau de metal.

2 * 1 0-6 pat). deci sensibili- tatea rnicrornanornetrului este de circa 25 de ori rnai mare. yh = y'h'. Avern: Y . . 0 cutie rnetalic2 cu pereti g r o ~ i este plinii cu un lichid vtscos. Dacii lichidele din recipiente slnt apii pur2.foarte rnicii . unite printr-un tub de sectiune rnicl = w gi contintnd douii lichide ce nu se arnestecii. \ \ ---- -- Dacii presiunea cregte cu Ap P n recipientul R '. suprafetele M N gi M ' N ' din cele douii recipiente sint supuse la aceea~ipresiune p. 100 ' . 4-9. iai nivelul MN urcii cu E. 0 44 1 giisirn Ap = 44 z. astfel cii: wz ne=wz. nivelul M 'N ' coboar2 cu E . f) Manometre pentru presiuni mari. Pnsii M N este la un . pe cfnd la un rnanornetru cu ap2.. avern: qi dacii presupunern --0 [: -(y+y')+y-y '1 -2. Micrornanornetru diferential cu douii 1ichide a 9 apoi : Ap = yh = h'y' Ap= + c(y + y 3 + z(y . .Pentru R = R o (1 + 2 . Nivelurile acestor doui . fnainte de a racorda manome trul la vase. respectiv presiunea a trnosfericl: ..P adici z este .4 i--ii--li : - h :- p + yh = p + y'h'.de presiune a fluidelor continutefn douii vase.. a cirei greutate specificii la 20°C este 998. avind fiecare sectiunea mare = a.nivel rnai jos ca M 'N' datoritii faptului cii y > y'. 4-9) se cornpune din douii recipiente R . avern: presiuni foarte mari se folose~teproprietatea unui fir de rnanganini de a avea o rezistentg electric2 variabilii cu presiunea. Dacii pa este presiunea atrnosfericii. avlnd densitlti foarte putin diferite Pntre ele (y > y'). care este adus la loc Pnciircfnd pistonul cu o greutate F . qi anllini purii a ciirei greutate specific5 la 20°C este 1022.M icrornanometrul cu __ h ' r' : A A' = . denivelarea este = P 1 000 . in care R gi Ra sPnt rezistentele electrice la pat. Aparatul serveqte la rniisurarea diferenfei . 4-10). e=- Fig.doua' lichide (fig. Presiunea p tinde s2 ridice pistonul.y'). suprafete P raport cu suprafata de n separatie A a celor dou2 lichide fie h --__~i h'. poate aluneca fntr-un orificiu previizut la fata superioarg a cutiei Un piston de sectiune (fig. conform legii urrniitoare.Manometrul cu piston. '.

nivelul la care se ridici apa intr-un piezometru Tnchis nu este -&deasupra suprafefei Y Pa libere a apei in atmosferi. 4. PV "4'" --f . . Misurarea raturi. d i m tabela de.). indi ferent de prezenf a Fig. articol 4. mai jos.-. L . 4-11).1. presiune m i s u r a t i in milimetri coloani de mercur la 0°C. la temperatura de 0°C.10.1 1.3.5. Presiunea atmosfericl I n tabela urmatoare se dB variatia presiunii atmosferice cu altitudinea. Daci n o t i m cu p. Tabela 4-1 Presiunea vaporilor saturati ~i continutul lor la 1 m3 aer 4.---. Manometru pen. n 9 A . -- 1 7 Y Y Pentru ca citirile iniltimilor piezometrice s i fie corectate. Pentru a1titudini intermediare se poate interpola liniar. Cu asemenea manometre s-au studiat proprietitile apei pPni la 20000 a t presiune... in functie de temperaturi. ci ---. cu presiunea vaporilor saturafi.la saturatie.7. presiunea vaporilor saturafi (fig.1. 4.presiunii vaporilor tru presiuni mari saturati sau absenta vreunui gaz (sau aer) in s ~ a t i u linchis.Hidrostatica I 53 Se introduce in lichidul a cirui presiune se rnisoari o bobini de manganini protejati intr-o capsuli plini cu benzini (care nu ingheati la temperaturi mari) gi se mgsoari rezistenta. 4. S-au construi t formule care dau mai mu1t sau mai putin exact valoarea presiunii atmosferice P functie de altitudine si temperatura (v..-. .6. evaporarea apei se produce pinii . Presiunea vaporilor Daci suprafata apei este = P a F vPa S -intr-un spafill inchis (de exemplu F I intr-un tub piezometric inchis). iar vaporii exerci t i o presiune depinzind de tempeFig..

Aplicatii tehnice 1) Presa hidraulicii simplii.333 m ap5) A l t i t u d i n e m. Aceastii m a ~ i n i(fig. Presa hidraulicl cu pompii forti se poate piesa un obiect aflat Pntre pistonul B ~i o placii rigid5 legati de coloane fixate P funn datii masive. Q. un piston de sectiune mult mai mare Q. echilibrfnd o rezistenfii R a . astfel ca lucrul mecanic motor Fh sii egaleze lucrul rezistent RH. . presiune care. se aplicii in axa pistonului din A o fortii F care produce F balii cu .. se transmi te pe fata inferioarii a pistonului din B. se poate mivca un piston de sectiune a. Cum la un drum h parcurs de pistonul din A corespunde un drum mult mai mic H a1 pistonului din B . Cu aceastii 0) Fig.54 Hidraulica Tabela 4-2 Presiunea atrnosfericg la diferite altitudini (760 mm Hg = 10.M. 4-12. 762 760 730 700 670 640 610 580 550 520 490 4 000 5 000 6 000 7 000 8 000 9 000 10 000 12 000 15 000 2 0 0 0 0 30 000 Presiunea a tmosferic5 fn mm Hg 461 403 352 306 266 230 198 146 89.6 4. fn celglalt.O I - 8. 0 20 340 680 1030 1390 1780 2180 2600 3050 3 5 3 0 .M.8.F. Presiunea atmosferic5 in mm Hg A l t i t u d i n e m. B . Tntreg sistemul iiind fn echilibru.7 41. fntr-unul din aceste corpuri A. 4-12) este compusi din doukcorpuri cilindrice umplute cG lichid. o presiune suplimentarii in masa lichidului eg 0) conform principiului lui Pascal.1.d. inseamnii c H pentru a produce ridicarea sensibili a pistonului din B trebuie introdusi o :cantitate mai mare de lichid. cornunicind intre ele printr-o conductii.d.

. Rezulti sporul de presiune : 9 1 4 4 hn AT . volurnul V se micsov reazi cu : 2d2hn.d2 7T Pe lingi aceleasi date din exemplul precedent. a . Dac6 ~ u r u b u lare diarnetrul d gi pasul h.= 3 0 c m .Hidrostatica ' 55 ceea ce se face folosind corpul A ca pompi. 4-13. eventual 40 tf. Piulita M face corp comun cu pistonul Q si rotirea ei este irnpiedicati de perefii metalici D. Garniturile din piele sfnt moitate intr-un locas G (fig. 2) Presa hidraulicii cu ~urub. n = 10 ture. ob-tinem Ap = 315 at ~i A F = 222 tf. = 20 kgf gi dac6 sectiunile pistoanelor o si Q au diametrele de 2 cm.i S.4 Ap= XT 0. la care se adaugi forta de presiune initial. In realitate. din cauza Fig.La acest tip de press (fig.00005 V . rezulti R 6 = I -(?) 30 2 e 2 0 k g f= 45 tf. cu aspiratie din vasul C gi refulare din A fn B. calculati in aplicatia 1 la 45 tf. cu ajutorul unei tije filetate de care este fixat rigid volanul V. . h = 1. In reali tate.f i e V = 15 000 crn3. d C- Rezultii T = 33 kgf. v a= 5 cm. la n ture ale volanului. din cauza rezistentelor de frecare la garniturile de etansare. Presa hidraulicii cu ~ u r u b . Cu dispozitivul de la aplicatia 2 se pot obtine forte inzecite. rezultii o forti R mai mici. Forta care la trebuie aplicatii volan se obtine calculind lucrul mecanic penttu o fnvirtituri : . dar sub piston111 P se poate deplasa hn alt piston Q. Forta manualii Fl se a p l i d de fapt la extremitatea pirghiei de lungime L. previzuti cu supapele S1 . raza volanului a ~i volumul corpului de pomp6 B este V. Scriern c6 A =A . 4-12) gi ele inchid cu atit mai bine cu cit se realizeazii presiuh mai mari ale lichidului. deci in total 267 tf. amplificindu-se pe axa pompei in L raportul: 1 1 De exemplu: pentru9 L 1 = 10. respectiv 30 cm.2 em. . F. 4-13). pornpa A si vasul C sint la fel ca in cazul precedent.

4-14. Momentul fortelor de frecare pe intreg perimetrul garni turii : . Acumulator hidraulic 44 . 4-15) consti dintr-o bucata de piele presati astfel c i ia forma unei jumiititi de tor. Acumulatorul (fig. sub presiunea p . 4-15. deci volanul va f i manevrat de doi oameni . spre a f i folositi temporar pentru a acoperi necesitif ile de putere de virf ale ascensoarelor hidraulice. 0 platformii. presiunea in lichid este 9 7 Lucrul mecanic acumulat. in care se deplaseazi un piston. In cazul unei crapodine cu arborele sustinut de api.Aceasta (fig. fixatd de piston cu un cadru. iar forta de frecare corespunzitdare yph. clnd pistonul s-a ridicat la maximum este: 4) Garnitura de etan~are. Garnitura de e tanqare Presiunea P lichid p n =- Presiunea lateral5 pe 1 m de garniturii este ph. se cere a se calcula momentul fortelor de frecare produs de garnitura de in& time h. 3) Acumulatorul hidraulic se intrebuinteazi pentru acumularea energiei hidraulice. Volumul acumulatorului V = Q H . nd2 Fig. este incircati cu greutiti.frecirilor va trebui aplicati o fort5 depisind 40 kgf. A Fig. Greutatea pirtii mobile fiind G kgf. 4-14) se compune dintr-un corp cilindric vertical C.

se compune dintr-o butelie de otel cu fund dublu (fig. 4-16) a fost intrebuintat de Kan~erling Onnes pentru a rnisura presiunile rnari ale gazelor. 4. B. Camera de sus cuprinde 920 g a p i distilati. se pompeazi a p i in comparticu rnentele B ~i C pin5 la nivelul y deasupra fundului.artin~entele sint pline cu aer -la presiunea atmosferici po si docul 9 . Pentru rnai mu1te coloane. 4-18. Cit rnercur va trece. toate comp. Pentru urcarea docului.50 rn Iniltime poate rnisura presiuni ping la 100 at. Cind butelia a ajuns la adincirne. cea de jos rnercur. + Fig. r ' se introduce aer comprirnat la presiuni convenabile pentru ca s i fie cit rnai bine utilizate coloanele cu mercur. servind la deterrninarea presiunii in fundul rnirii. se evacieazi cu pompele apa din compartimente. putem scrie. apa mirii pitrunde printr-un orificiu fin in camera de jos. comprirnind aerul prins iniuntru. In pozitia initials. daci adincirnea rnirii este 9 429 rn (Oceanul Pacific lingi insulele Kerrnadec) ~i densitatea apei rnirii 36/35 fati de apa purg? Se va considera coeficientul de cornpresibilitate a apei x=0.000047 ~i se va neglija efectul compresibilititii apei rnirii (Care spore~te densitatea acesteia) gi a1 Compresibili t i t i i mercurului (Wit tenbauer). p = po yZh. Doc plutitor p l u t e ~ t e carena minimi. Manometru cu coloane multiple 7) i n docul plutitor reprezentat in sectiune transversali in figura 4-18. 4-17).e Fig.16. C comunici intre ele lingi fund. Batimetru Fig. Ce relatie existi la un moment dat intre iniltimile x ~i y ? Dacs p estebresiunea aerului comprimat in A . cornpartimentele A . Pentru a f i scoborit. atrnosferici) . 4-17.Hidrostati'ca 5) Un manometru cu coloane multiple (fig. 6) Batimetrul lui Weeren. Apa i n t r i si in A. y fiind greutatea specifics a rnercur~!lui: p~ = pB' = po + yh (po = pres. existi relatia: . silind rnercurul s i treacii in camera de sus. Prin robinetele r. Un aparat cu 24 sifoane de circa 2. Neglijind greutatea aerului inchis in coloane.

loanei de aer este de 800 ori rnai mica decft greutatea coloanei de ap2 de aceea~ifnciltirne. + + 8) Fintina lui Heron. In s f i r ~ i t lichidul din P este h comunicare cu exteriorul prin tubul vertical EF. 4-19). y ) f a y = 0. plin cu lichid. Fig. Aerul din vasul N este in comunicare cu aerul din vasul P prin tubul vertical CD.x ) p . 4-19.x ( a h. = yh.h. coloanl de a p i . Vasul A .iar la o schimbare izotermicii a stiirii aerului in A : PO = (a . apa va -&mi pin5 la o iniiltirne h' -. este fn cornunicare cu vasul N prin tubul vertical (fig. Intre presiuni exist5 relatiile: Presiunile in aerul aflat in vasele N ~i P sint aproximativ egale cu p ~ deoarece greutatea co. rezultii: x2 . Nivelul apei in vasul P fiind supus deci la presiunea p~ prin deschiderea robinetului F. Punind p. Fintina lui Heron Fig. Aplicatie tehnic5 a finttnei lui Heron . . 4-20.

Apa din P este astfel impins5 prin tubul EF la exterior. Prin aceast5 functionare.2.1. i n t r i apa In N comprimlnd aerul tn N gi tn P la presiunea p. este normal5 pe suprafata Q ~i mgrimea ei este: . de asemenea. Presiunea uni tar5 intr-un punct din acest perete. Fie xOy planul de sarcin5 absoluti ~i h. atunci clnd se dispunea de o cantitate mica de apii sub presiune. din care se umple intermitent recipientul P. K ~i G ~i se deschid robinetele S ~i T. Acest dispozitiv a fost folosit uneori. Presiunea unui lichid pe pereti plani a) Rezultanta acestor forte elementare. + + Fig.2. tnvingtnd diferenta de nivel h . 4. la o iniltime h > h'. este (p. vasul P se g o l e ~ t e~i N se umple. 4-21) care formeazi 1. PRESIUNEA UNUI LICHID PE PERETI 4. + y h. normald pe planul peretelui.111 unghi a cu planul xO'y . Presiunea pe pereti plani 9 Ne propunem sii determinim presiunile unui lichid in repaus pe un plan fnclinat y'O'z' (fig. yz)dQ. trasate pe planul inclinat y'Oz'. presiunea atmosferici. la adincimea z sub nivelul apei. numitii forta de presiune totala sau impingere absolutii pe suprafata Q. Apa se colecteazi in rezervorul subteran B.Hidrostatica 59 Acela~iprincipiu st5 la baza dispozitivului din figura 4-20 care s e r v e ~ t ela scoaterea apei dintr-o mini. yz). Dintr-un rezervor situat in A . Se deschid robinetele G ~i R pentru golirea vasului N gi umplerea vasului P. sii determinim forfa hidrostatica' de presiune rezultanti pe aria din interiorul unei curbe inchise. Dupii umplerea acestui vas se inchid robinetele I?. 4-21.h'. iar forta de presiune corespunziitoare pe o suprafat5 d Q in jurul acestui punct este (p.

prismatic& avind baza Q si. b) Componentele orizontali si vertical5 P. Fie zf ~i y: coordonatele acestui centru C a1 fortelor paralele. in care Q. presiunea yz . Pentru a gisi punctul de aplicatie a1 impingerii P (fig.. Avem: 9 9 2.. la planul de ap5. = YZG aces = YZG a.Q \ yz' sin adQ = yzb Q sin a deoarece adicii impingerea.Dac5 forta opus2 a peretelui este supusi presi un i i atmosferice. P. este egalii cu greutatea unei coloane* de lichid.iniltimea egal5 cu distanta vertical. = yzG Q s i n cr = yzG Q. pe suprafata Q are mirimea + Dac5 hot5m cu zG ~i z)G ordonatele centrului de greutate G a1 suprafetei Q . a centrului de g . sint proiectiile suprafetei Q pe planul orizontal si pe planul vertical. si P. ~i Q. respectiv O'z'. iar forta rezul t a n t i a presiuni lor uni t a r i rezul t a n t i este: ( p ..J ) ) z '2dQ zl. paralele cu axa Oz. c) Centrul de presiune. = C ? y sin a zI2dn YZ. s i luiim momentele fortelor paralele f a t i de axa Oy si fatii de Oz'. normalii pe perete. ale impingerii sint: 9 9 P. 4-22).n R sin u 7 . avem: z \ = z' sin a si P 9 = .po) = yz...e i t a t e a1 lui Q .

1fat5 de axele Oyz'. Presiunea pe diferite suprafefe plane . 4-23. Daci axa Oz' este p a principal. deci punctul C se afll pe Or'. rezultS c i y z f d Q = 0 .Hidrostatica A ti! in care rd este raza de giratie a suprafetei Q f a t i de o ax5 parale12 cu O y trecind prin G .Fig. Teorema momentelor aplicati fat5 de axa Oz' ne d5: Numiiriitorul este momentul centrifuga. . de inertie. Se vede c5 punctul C este situat mai jos ca G si pozitia sa este independent5 de unghiul GC.

- 2 . P = yxhr2. se pot trata adeseori grafic.9 --. 4-23). 9 d) = e) =~ 2 7 6 2 yyr3.. P a (b -/h $1..-.2b 3 zC .P z . pe care le vom nota P . in mod avantajos. Presiunea pe pereti de formi oarecare Fie un perete avind forma unei suprafete curbe oarecare. 4.. fortele fiind de direct i i oarecare si.Qx.h . iar pe linia BB'.yzd a. Presiunea unui lichid pe pereti de form2 oarecare sint cosinusuri le dlrectoare ale normalei pe suprafata elementari dQ. ZC--- zc =h b b2 -+-+ 12 (h++) 2 La un dreptunghi cu baza orizontali. neconcurente. P Y . Daci a. Pe linia A A ' presiunea este yh.ab2 p = y. 4-24). a. (4-12) . ZG .2.4 Y . componentele dupg cele trei axe de coordonate ale fortelor si rezul tantele lor respektive. Probleme de aceasti naturii.yzd Q si oc. putem scrie: p x = yz.d) Cazuri particulare (fig. cry. ele nu se reduc la o rezultantii unici.b ZG . 4-24. 2 1 zc=h+--. y(h 6). in general.. limitatii in interiorul unui contur inchis (fig. a) b) c) ah2 P = y .b 3 x 2 3nr 16 9 Z c .Z G = h $ . r2 4h ZG . . ' 9 Ul tirna integral2 reprezentind momentul static a1 suprafetelor din dQ. az L Fig.-.. nici centru unic de presiune.. -+ . A 9 . 0 ' . Vom putea calcula Ins.yzd B .2. presiunea pdQ = yzdQ se poate descompune in: oc. kvident c i nu exist& in general. Centrul impingerii (rezultantei) este la nivelul centrului de greutate a1 trapezului presiunilor. ci la doui forte care nu sint in acelasi plan (sau la o rezultanth si un cuplu rezultant).3 9 ZG = h. din planul yOz fati de axa Oy. . presiunile sint distribuite liniar conform diagramei trapezoidale. f n acest caz.

4-25. Forta P. limitate de suprafala ~i de planul de apa'. admit o rezultanti trecind prin 0. curbi iar ca generatoare. este proiectia pe planul yOz a suprafetei totale a peretelui a. se aplicii in centrul de presiune a1 suprafetei plane OX. si avind ina'ltimea egal6 cu adincimea sub planul de apd a centrului degreutate a kuprafetei Q:. Fie un perete plan previzuf cu un intrind cilindric (fig. P. ~ b s e r v i mc i . Simplificarea calculului la pereti care are ca directoare conturul lui Q . Epura presiunii pe o stavil5-segment . este coordonata paraleli cu axa Oz a centrului de greutate a1 suprafefei A ~ a d a r . = G. este egala' cu greutatea unei coloane d e lichid 2. in particular. greutatea lichidului cuprins in cilindrul Fig. . Presupunem ' p ~ a n u ~ neintrerupt insi plin cu un lichid de greutate fictivi . a lichidului din intrind..3. Presiunea pe partea curbi A B C va f i rezultanta intre impingerea F. componenta P. socotiti pe planul AC (fictiv) gi greutatea ce l i p s e ~ t e G. pentru c i toate presiunile sint normale pe 1) Fig. din care se scade greutatea Q (sectiunea din lichid h a ~ u r a t i )Fortele . Consecinta'.= y j z d Q . iar z. secliune Q. P. suprafetele d a y si d a .2.Tot Lstfel: PY Apoi : = y i z d Y~= yZGyQy. 4-26. verticalele care intilnesc conturul lui a. fiind proiectiile lui dL2 pe pianele xOz ~i xOy. 4-26. Apl icatii tehnice irnpingerea total% pe un segment cilindric A B cu centrul in 0 (fig. a) este impingerea pe planul fictiv AA' reprezentati prin trapezul AA'CC'.y. - 4. 4-5).Hidrostatica 63 in care Q.

pentru ruginii.acestea sii se echili breze. Formula practich de dimensibnare va fi. dacii tubul este de otel moale.aceeasi. Solidificiim jurniitate din lichid ~i sectioniim tubul dupii a c e l a ~ i plan diametral Fig. . fie impingerii laterale din partea piimintului. trebuie introduse presiunile . 0 altii metodii pentru a obtine rezultatul este indicatii in figura 4-26. = 800.. deci. Deoarece conducta este supusii in timpul . Dacii p este dat in atmosfere si D ~i e in centimetri. care se scade din PI.lichidului suprimat asupra celui riimas ~i doui forte de tensiune' T.in care p este exprimat in kgf/crn2.. se ia a..otel moale: 9 9 . Formula este valabilii numai pentru pereti subtiri .. Presiunea interioarii fiep(tf/m2). Impingerea -rezul tantii este R = Fl. Trebuie ca fortele . formula riimine . este greutatea lichidului cuprins intre arculysi coarda AB.Dimensionarea tubului. 4-27). astfel. la forte dinamice sau la forte datorite vari.cerc. D si e in cm. datoritii fie modului de rezemare. pentru .exploatiirii si la alte forte.I 000 kg/cm2 si se adaugii si 1. . este impingerea pe planul fictiv AB.5-2 mm spor de grosime. se obisnuieste a se lua rezistenta admisibilii mai micii decit la constructiile static. 2) Tub circular supus la presiune interioarii uniform& Fie un tub de diametru interior D. adicii : 9 9 . reactiuni ale jumiitiitii tubului suprimat asupra celui riimas.' obiinuite. Pentru echilibru.Eforturile uni tare in peretele tubului sint : . 7. 4-27. 9 .P. b. Presiunea pe peretele unui tub cilindric orizontal. de l m lungime si avind grosimea peretelui e (fig.atiei de temperaturii etc. P .

Aplicatie: Presiunea gi centrul de presiune la elipsi -. Aplicatie: Presiunea ~i centrul de presiune la triunghi acelea~imomente de inerfie ~i aceleasi momente centrifugale f a t i de orice pereche de axe rectangulare din plan. D a d suprafata triunghiului o repartizim in trei mase egale. P = yxab (h + b). z ) ( x . concentrate in mijloacele laturilor. Acest fenomen se exolic.l triunghiului. 4-28. gisirn: .y h Q . dat frind ciUft orta de presiune in acest caz este: Fig. imediat prinlegea hidrbstatici. 9 diferenta dintre greutatea total. z ) ( x . Fig. z ) coordonatele mijloacelor laturilor. Este cunoscuti din f izici experienfa lui Pascal prin care se dovedeste c i forfa de presiune a unui lichid pe fundul plan (detasabil) a1 unui vas este aceea~i. a lichidului G ~i forta de presiune P este rezultanta presiuriilor pe peretii laterali. 4-30). aceste mase au acela~i baricentru. 4-29) . 4) Forfa de presiune qi centrul de presiune pentru suprakfe situate intr-un plan vertical : a) e 1 i p s ii (fig. 4-30. Daci notim ( x . 4-29.Hidrostatica 3) Paradoxul hidrostatic. oricare ar fi forma vasului si forma conturului fundului. Fig. b) t r i u n g h i o a r e c a r e (fig. &u condifia ca suprafafa fundului ~i nivelul apei deasu~ra fundului s i riimini acele&i. Paradoxul hidrostatic P -.

Aplicatie: Presiunea pe un perete ce desparte dous lichide b) Alt procedeu: Se scade diagrama OB'C din diagrama A B O si rezulti diagrama trapezoidal5 a presiunilor OQ'C'B. b) Se determini centrele de presiune ale presiunilor apei de pe fiecare bloc. G2. a) Se compun impingerile ~i & ale lichidelor din fiecare bazin (pe unitate de lungime de perete transversa 1) : Fig. a) Se determini centrele de presiune ale blocurilor GI.. 4-32.apezului Q si centrul siiu de g e u t a t e h'R = yQh'.66 Hidraulica 5 ) Determinarea fortei de presiune rezu.Itante si a punctului . 4-3i). este urrnii- Fig. 6) Determinarea rezul t'antelor fortelor care lucreazii in diferite sectiuni orizontale ale unui baraj supus la presiunea apei (fig. 0 constructie graficii. Se calculeaza suprafata t. Aplicatie: Rezultanta fortelor In 'sectiunile plane ale unui baraj . 4-31...ei de aplicare pe peretele despgrtitor a douP bazine (fi g. ceea ce revine la determinarea centrelor de greutate ale trapezelor In care se descompune diagrama presiunilor. demonstrats de prof Germani.G6.

fi -3 AB. d) La baza fundatiei unde se pot produce infiltratiile. . iar ciitre aval yh. Prin centrele de greutate ----ale acestor suprafete trec Pmpingerile pe portiunile B F .= 1 =-yh.extrernitiitileceleilalte laturi neparaiele. din care rezultii rezultantele partiale R.. X Aceasti Pmp2rtire poate servi la constructia rational2 a unei stavile. h fiind iniiltimea apei din aval fatii de bazii.. introducem si subpresiunea apei care. ridicim perpendicularele D D '. 4-33. Fig. ducern un semicerc B D 'A avInd diametrul A B ... Astfel.rezistenfa normali in secfiune s i nu intreacii rezistenfa admisi9 & . ducern cercurile de raze BD' = BF ~i BE' = = BO.unghiul lui I? cu normala la sectiune sii nu intreaca unghiul de frecare.B A 2 . In fiecare rost de despirtire dintre blocuri trebuie sii fie indeplinite urmitoarele conditii : . in n p5rti de suprafete egale (fig. EE' p h i la intersectia cu cercul. (Pentru inlesnirea expunerii se va lua un exernplu cu n = 3). . se va lua egalii chiar cu yH. Se ia AC = y h. P2 etc. G2.. peretele A B fiind format din dulapi sau din tola rnetalici. R. Aplicatie: Repartizarea fortelor de presiune pe o stavil2 plan2 - Demonstratie : In triunghiul dreptunghi B D ' A avern: BF2 = B ~B D T = Suprafata B FF' 1 ~7 .yh 6 B ~yh F 2 AB I A etc. astfel c i : P I = P2 = P. 4-33). Aceste paralele Impart triunghiul ABC in trei suprafete egale. = 3 = FF' BF FF' ---- BF F F ' = BF . acesta i$i g2segte sprijinul pe trei grinzi I orizontale avfnd toate acelagi profil $i solidariza te cu peretii transversali. ca centru.sii nu se produca tensiuni in zidarie ( R sii cadi i'n treimea mijlocie). Ducem FF' ~i GG' pa~alele cu AC. F. Impirtirn segmentul A B fn trei pirti egale. 7) Sii se impart5 diagrama presiunilor pe un perete plan.toarea: Se imparte o latura neparaleli a trapezului in trei parti egale si se unesc acele puncte de diviziune cu . c) Construim poligonul fortelor G.-.*yh - Suprafata BFF ' = . R. ciitre amonte.. FG ~i GA .. Din B . Prin intersectia acestor drep te trece rezul tanta Pi a presiunilor pe blocul i.

de deschib unui sfert de cilindru . bQ - 4W Pentru o sectiune dreptunghiularii a * d (d = inGI3b tirnea). deasupra fundului. 4-36) este scoborit5 partial ~i deversatl. iar reactia din A este egall $i sirnetricii cu R f r ~raport cu forla P . Sii se giiseascii presiunile pe suprafata curb5 a cilindrului. 4-34. Sii se calculeze fortele exterioare gi punctele lor de aplicatie. forta de presiune [totalii va f i P = 2 sin a' pendicular pe mijlocul grinzii. vtiind c l nivelul lichidului este h(rn). uniform dere AC = CB = 2 sir1 a pb aplicati perexercitatii pe grind5 fiind p kglm../ -.. de sectiune dreptunghiularii. adicl: sin4 a COS" --. Considerind echilibrul punctului de art iculatie A .--. reactia R Pi1 punctul lor de contact este perpendicular5 pe axa ecluzei. mernbrul al doilea = 2d 10) 0 stavilg-cirlig dub12 (fig. unghi pentru ca rezistentele ce se dezvoltii h elementele portii s l fie minime? Fig. Aplicatie : Presiunile pe pirtile buscate ale unki ecluze . 4-35) format5 din grinzi oritele de presiune pe suprafata zontale allturate. Cit trebuie s5 fie tncli9) unghiul f a i l porfile buscate ale unei ecluze.nate cu S5 se calculeze de axa ecluzei. 4-34) se glseqte un sfert de cilindru de razl r.8) Pe fundul unui rezervor (fig. Forta de presiune a apei. R Fig.. rezultl c l se dezvoltg in bara AC o fort5 axiall . 4-35. acest a F = . Cele bdoul porti fnchise flcfndu-$i echilibru.k:-.0. Aplicatie: ForConsiderlm poarta (fig. M F +--a=pb SZ W 4 SZ cosa A + da ia valoarea minim2 cind .P tga = 2 pb 4 cos a • ~ o r n e n t u lincovoietor maxim in grinda AC este: Dac5 SZ este sectiunea ~i W modulul de rezistentl a1 grinzii AC.---. I - 1 !\ . $i lungime I .

h. Se propune ca. iar pentru o cre~tere a niveIului peste aceasti cotii. Aplicatie: Presiunile pe o stavilii-cirlig dublii. Q4 ~i Q. Principala forti de presiune este P.Hidrostatica 69 C o r p u 1 A. clapeta sii se mentin5 in echilibru..' Aplicatie: Presiunile pe o clapetii basculantii Fig. egaliicugreutatea rnasei de apii de deasupra. In reali tate. In aval. o a l t i fort6 de presiune P4 s-a considerat. 4-37). Fortadepresiune P. Pentru obfinerea tensiunilor maxime in diferite piirti constructive ale celor doui corpuri este necesar a se face calculul in rnai multe ipoteze cu privire la nivelurile maxime ~i minime i n amonte gi aval. Aplicatie: Presiunile pe un tor sectionat . datoritii infiltriirii apei intre cele douii corpuri ale stavilei. C o r p u 1 B. diagrama presiunilor este mai Fig. din cauza vi tezei apei. = 0). deoarece in zona de desprindere-a vinei presiunea este echivalen t6 cu presiunea atmosferici ( p . 4-38. pin2 la I unde este o etan?are relativz. este de fapt mai micii.aapeiesteconsideratii. nivelul apei s-a admis K (m) ~i corpul cu pereti e t a n ~ i Fortele de presiune care actioneaz5 asupra acestui corp sfnt Q. 4-36. A + + Fig. z). De asemenea s-a neglijat o component5 orizont a l i P '. pe fata amonte. 1 1 ) Clapeta basculantl (fig.acoperitor. 4-37. . pentru orice nivel sub cota (h. coboritii partial scoborPt5 ~i forta P.. sii basculeze pinii ce se o p r e ~ t ela reazemul lateral A'..

xr2)]= 2n pr2.. = p d o .Condifia de echilibru la limit2 este d a t i de ecuafia momentelor f a f i de axa 0: a1 sau. prin curba C. Vy. + 4. se echiliabreazi.. nilor este verticali.3.. 12) Sii se determine rezultanta presiunilor pe peretele interior a1 unui semi-tor (fig.a% Q + y . Fiecare din aceste forte trece prin centrele de greutate V2y = Vy ale volumelor respective.-. PX = p [2R 2r f xra . care separii corpul. cos a. ECHILIBRUL CORPURILOR CUFUNDATE INTR-UN FLUID 4. iarp la aceeasi adincime sub nivelul apei i. detasate din corpul dat.ioar8 a corpului). care determini pozitia axei 0. h.y cuprins Fig. in douii zone. cufundat in intregime intr-unlfluid de greutatev'specifici y (fig: 4-39). a -)a ) - sin a apoi a. cici 2 pdo. fiind a c d ~ a ~asadar rezul tanta presiu.1. Rezul tanta fortelor masice a este greutatea corpului. cu generatoare verticale. oricare ar f i unghiul a. ---___ d o fiind sectiunea normal5 pe axa prismei. c situat In plan orizontal. Din aceste doui ecuatii rezulti a. = I = A B . a. Legea lui Arhimede C Presupunem un corp de greutate G si volum V.3. iar rezultanta presiunilor exerci tate asupra corpului este vertical2 gi egali cu greutatea volumului de lichid deslocuit de corp. = -. forta de presiune rezultanti pe zona superioarii eite indreptatii in jos dupi verticali si egali cu V2y (greutatea lichidului cuprins intre planul de a p i gi zona supe. Intr-adeviir.pe bazele oriciirei prisme elementare. A d- -- -- .. = a2 rezulti sin a sin a .(2R 2r . conform teoremei momentelor statice. ~i a.( 36 f z a2 a: sin = Y T [ 3 z + 2 ~ + *sin.- -- - .. iar rezultanta lor este egalii cu Vly ~i trece prin centrul de greutate a1 lui 11. Inlocuind pe h. Forta de presiune rezultantii pe zona inferioari este egalii cu greutatea lichidului V. ~ t i i n d i ?n interiorul torului presiunea este constanti vi egalii cu p . Legea lui Arhimede (schemi) intre planul de apii si suprafata acelei zone si este indreptiti in sus. fmpingerile orizontale -. 4-38). Si ducem un cilindru tangent la corp.4-39.

se exerciti si o forti de presiune P pe aria de contact A B . Cazuri de inaplicabili tatea conform schemei din figura 4-26. ca ~i cind n-ar exista corpul scufundat . Stabilitasub C. de aceea trebuie considerat c i in afari de subpresiunea arhimedeanii . Trebuie sii observ i m c i subpresiunea nu este o forti masici. fata A B a corpului fiind in contact intim cu peretele vasul u i .yV. Legea lui Arhimede nu se aplici decit la corpuri complet Enconjurute de fluid. Astfel sii presupunem un vas (fig. 4-41) plin cu un lichid de greutate specific6 y si un corp solid de volum T pe care-1 presupunem agezat in contact cu peretele vasului in diferite pozitii. urm'eazi ca punctele C ~i G s i vinii pe aceeasi verticalii (fig.'4-41.Hidrostatica C- 71 In acest fel s-a demonstrat legea descoperiti experimental de Arhimede: un corp. pierde din greutatea sa. greutatea volumului de lichid deslocuit. Aceasti forfi. pentru o deplasare foarte mici fafii de teacechilibrului unui o r ~scufundat (schemi) aceasti pozitie.y V. greutatea corpului si subpresiunea. Echilibrul Pnsii este indiferent pentru orice miscare de translatie paraleli cu axa vert icalii CG ~i pentru orice rotatie in jurul aceleia~iaxe. deoarece presiunea lichidului nu se rnai exerciti pe unele piirti ale suprafetei exterioare a corpului. adici sii fie egale. nu mai existii lichid intre corp si vas ~i lipsegte presiunea ce s-ar fi exercitat de ciitre lichid asupra corpului scufundat. Fie G centrul de greutate a1 corpului si C centrul presiunilor (centrul de greutate a1 volumului he lichid deslocuit). mai Gebuie ca G s i vinii Fig. ci o forti de contact.0. sii se echilibreze. k e n t r u stabilitate. de exemplu prin intermediul unei grisimi consistente. rezultanta fortelor de presiune pe corpul scufundat nu mai este F = . cufundat gntr-un lichid. Cele doui forte . Cele doui forte trebuind sii fie egale si de sens contrar. se numeste subpresiune. astfel c i fluidul nu poate pitrunde intre cele douii corpuri. Astfel. 4-41. p e peretele vasului. nu ins2 dacii o parte din suprafata corpului este in contact cu atmosfera sau cu vidul sau in contact intim cu peretele sau fundul. corpul s-ar depiirta de pozitia de echili bru. Pentru ca u i corp cufundat sii stea in echilibru trebuie deci ca cele doui forte. d e ~ ise exprimi prin produsul dintre un volum si greutatea specificii ca si o fort2 masicii. altfel. In asemenea cazuri. de sens contrar gi pe aceeasi linie de actiune. legii lui Arhimede 9 9 9 1 8 9 - 9 L - I A 9 9 .y V ~i se compun Fig. 4-40). in cazul pozitiei a din' figura . opusii greutiitii. 4-4.

si celelal te forte: greut atea corpului' i n s u ~ i .. 4-43. 4-42). in contact cu lichidul. corpul se ridici la suprafata ~i iese partial din apa pin2 cind volumul deslocuit V cintiireste cit G: yV = G. apoi aria de plutire. introducem un balon rnic de sticli nurnit ludion (dricugor). ci numai la suprafati sau numai la fund. Aplicatie: ludion -submarin 9 0 proprietate analoga are submarinul. reactia datori t i frecarii etc. in ludion. vasului incirca t . aerul cornprirnat in bigica ludionului expulzeazi lichidul gi uaureazi ludionul care se ridici iarigi la supra. gi linia de plutire. Fig.2. 4-42. ~ a r e n a nuse meste volumul care este scufundat in Apii. este diferenta dintre carena maxima si carena normal. fortelor din figura 4-26.. In cele de mai sus au fost stabilite numai fortele de presiune datorite greutiitii lichidului .$i in cazul pozitiei b din figura 4-41. care este mentinut in echilibru la adincimea voita. (sau a unei instalafii cu aer cornprimat).3. Inc6rc6tura maxim. pentru studiul echilibrului corpului scufundat trebuie s6 se consi dere . 4. Fig. lichidul intri prin orificiu. mai ales prin func- tionarea unor pompe care introduc sau evacueaza apa in compartimentele navei -. mirim presiunea acestuia. deoarece presiunile in stare d i n a m i d diferi de cele In stare statica. carena normali corespunde PLAN vasului descarcat si carena maxim. Corpuri plutitoare Daci fmpingerea ascendenta yV > G (greutatea corpului). care este suprafafa secfiunii corpului in planul de plutire. Acesta este previzut cu un orificiu la partea inferioarii gi este lestat astfel ca centrul s i u de greutate s i fie cit rnai jos. cind un orificiu mare in peretele vasului este acoperit cu o van. care este intersect ia suprafefei corpului cu sE C ~ I U N E planul de plutire.fatii. Mai trebuie observat c i legea lui Arhimede nu se P aplici la corpuri in mi~care. reactia normalii pe perete. Atunci corpul plute~te. Ludionul nu poate rarnlne in pozifie interrnediari. L 9 ExperientB.La un corp plutitor (fig. 4-43) deosebim : planul de plutire. Daci incetam apbarea rnernbranei. fntr-un vas inalt. Centrul de carene este baricen trul carenei. (sau cu un capac) e t a n ~ 2 este valabila schema . fl ingreuiazii $i acesta se scufundi. Corpul este plin cu aer ~i destul de ugor ca s i se ridice la suprafata lichidului. La vasele navigabile. Daci prin apasarea unei membrane rn. plin cu lichid (fig. Schema unui plutitor 9 9 *- .

deoarece aceasta din urmi reprezinti impingerea ascendenti (sub\ presi unea) P = vy. Daci nava i e inclini cu unghiul a. 4-44). In noua pozitie a vasului.pentru echilibru . Din compunerea iortelor rezulti c i C se afli pe linia GIG" si G. carena isi schimbi forma. Intr-adevir. iar centrul subpresi unilor vine in C'. iar suma volumelor trebuie s i fie compensati asa c i putem scrie: a A 1 deci I trebuie s i fie baricentrul ariei de plutire.Hidrostatica 734 0 prim6 conditie de echilibru a1 unui corp plutitor este ca greutatea corpului s i fie egali cu greutatea carenei. Sii studiem pozitiile de echilibru ale unui plutitor de greutate constanti G (fig. pe linia GiG". Fie.trebuie ca volumul HIH' s i fie egal cu KIK-'. Se poate dovedi c i planul tangent in C' la suprafata centrelor de careni este paralel cu planul de plutire H'K'. fie G. astfel c6: A 1 ? 9 adicii dreptele GIG'. Vom demonstra c i dreapta !. planul de plutire iapozitia H'K' (in figurii. Conditiile de stabilitate ale unui plu-. descriind o curbi pe o suprafati numitii suprafata centrelor de careni. pentru pozitia verticali a navei. vasul stind pe loc. desenim planul de plutire inclinindu-se cu unghiul a. elementul de volum la distanta x de punctul I. centrul de greutate G si centrul de carenii C. 4-44. ti tor (schema) de intersectie a planurilor de plutire trece prin centrul de greutate a1 ariei de plutire. centrul de greitate a1 volurnului H'IK. centrele de greutate ale volumelor HIH' si KIK' si G". 7 . si CC' sint paralele. htr-adeviir.Fig. si G. este x dQ tg a. ceea ce echivaleazii cu o inclinare reali a vasului in sens invers acelor ceasornicuIui) . situat pe dreapta de intersecfie. Tmpingerea apei trebuind s i riminii constant6 .

in C' pe suprafata centrelor de caieni. echilibrul este indiferent daci m coincide cu G ~i este instabil daci m este mai jos ca Sa determinim distanta metacentrici mG. ~i un alt cuplu de forte (P. Notiim mG= a . respectiv in-(fig. definit mai sus. -Q.Rezulti c i . directia impingerii P este normal. Cuplul (P x CC') n C s e cheami cuplu-. Cuplul de formi (F x CC') este insi echivalent cu cuplul forfelor Q. si Gi.. cuplu de greutate.Q : aplicati in G. -Asadar. azest cuplu se scade din cuplul n fortelor (P. . G o 1 A A - A 9 fn care I este momentul de inertie a1 ariei de plutire f a t i de axa I.) in raport cu axa care trece prin I. Cind nava se inclini. Si l u i m acum momentul forfelor care dau cuplul (Q. impingerea P rimine tangenti la o c u r b i D. impingerea trece foarte aproape de m. legati invariabil de navi.si este deci un cuplu de lndreptare: Pa s i n a . aplicate in C si C'. apoi forta . in loc de suprafafa C vom considera o curbi C. dreapta GIG:. se cheami metacentru. si .de axa vertical2 a navei. aplicate in C.p ) . (a = 0) se confundi cu H f I ( ' . prezentin'd un punct de intoarcere in m.p din C se descompune In . C h d inc1. iar cuplul (P x CG). in care caz. arcul CC' = Pap deci putem scrie (teorema lui Dupin): . D a t i fiihd pozitia lui G. care la limit. care este desfigurata curbei C ~i care va fi simetrici fati .) aplicati in GIf. aplicate in G. .P). Centrul de curburi in C a1 curbei de caren. respectiv in G. Deci cele doui cupluri sint echivalente.inatia este foarte mici. este paraleli cu CC'. Se vede c i stabilitatea este cu Atit mai mare cu cit metacentrul este mai sus. C u ~ l u lde i n d r e ~ t a r ea1 forfelor (P. 4-45).P).de formd. Pentru simplificare s i presupunem o n a v i de lungime indefinita.-F) aplicate T C'. Ins2 raza de curburi a curbei CC' fiind p. Echilibrul este stabil daci h este deasupra lui G.( P . P cazul de f a t i . pentru doui pozifii infinit vecine ale centrelor de carenii (definifia tangentki CC'). tinde a indrepta vasul Pn pozitia initial2 . Cuplul fortelor -p (subpresiune) ~i (greutate) cu distanta a sin a intre ele. distanfa metacentrici. Intr-adevir. h t r .'cark este distania metacentrici. . Iar V este carena.a d e v i r . punct care joaci rolul unui centru de suspensie a1 navei ~i se cheami micul metacentru. se compune din --cuplul fortelor ( P . forta P aplicati in C' se descompune in aplicati in G ~i P -Q aplicati in G". c u ~ l u l i n d r e ~ de tare = Pua (sau mai precis P a e s i n a) creste direct cu a.

. Aceasti relatie ne permi te a studia stabili tatea corpurilor plutitoare. Se instaleazi un pendul format dintr-o greutate suspendati cu un fir de Iungime 1.Hidrostatica 75 Iar distanta metacentrici Gm Cm.3. Apoi se m u t i greutatea Q in Q'.3. 4-45. Se ia Imin deoarece dintre toate momentele de inerfie in v . intrucit conditia de stabilitate este exprimati prin inegalitatea Imin . 4-46). I . si se rnarcheazii pozitia dulului.= tg 8. ceea ce produce o inclinare a vasului cu unghiul 8. \ 6" '\$+ \ .. se ia semnul . in. 9 C' t Pentru un vas care plutegte pe a p i linistiti aceasti determinare se poate face astfel: -admitern c i se cunosc greut a t e a P a vasului si centrul de greutate G' ~i fie o greutate Q care poate fi deplasati pe punte. este momentul de inertie minimum. in primul rind. 4. la distanta x. Aceasta are ca efect o deplasare relativi a greutiitii pendulului de cantitatea y astfel cii: 9 C . P I t Fig. Schema forfelor ~i momentelor aplicate unui plutitor Y . Determinarea experimental%a inglfimii metacentrice a = Gm (fig.6 >O. r a p o ~ t cu diferite axe posibile acela care ar putea sa faca mernbrul fntri negativ. distanta CG = 6. interiorul vasului.inaintea lui 6. adici: = a se obtine adiugind (sau scizind) la In cazul din figura 4-45 cind barieentrul G este deasupra centrului de careni.

4-46. Observiim cay pe cfnd centrul de greutate a1 vasului e s t e mai greu a f i cunoscut din cauza neomogeni tiif i i incarcii turii. 4 4 7 .65 din momentul de inerfie a1 dreptunghiului circ~~mscris.eni. 0 incircare disimetricii de 20 t m u t a b la 6. Exemplu: Un vas are o lungime de 70 m.Scriem cii momentul forfei P este egal cu momentul cauzat de deplasarea PGm tg 0 Deducem : = Qx. se procedeazii astfel: Se calculeazi A determinindu-se astfel intii metacentrul m si apoi G. Pozifia centrului de careni este la 1 3 0 m sub linia de plutire. In cazul cind este cunoscutii pozitia centrului de ca.027 t/m3.stiind cii greutatea specifics a apei miirii este de circa 1. 4-47). centrul carenei este calculabil in functie de elementele geometrice (forma si dimensiunile vasului). Momentul de inerfie a1 ariei de plutire fafii de axa Iongitudinalii este apreciat la 0.75 m inclinii vasul cu 5". o liifime de 9 m si un deplasament de 1 350 t (fig. 9 Fig. Conform eibafiei (4-15). Schema-unui vas pluti tor (aplicatie) Sii se afle pozitia metacentrului si a centrului de greutate a1 vasului.875. Volumul deplasat : . in care tg 0 = 0. Determinarea experimental5 a Eniiltimii metacentrice Fig.

iar punctul G se afli la 0 . Oscilatiile plutitorilor . + 02) .w ( A cos of . pentru echilibru. iar viteza v = . sii existe egal i t a tea : I vy= P + PI.(P + PI) = y a z . Dacii o mas2 suplimentari .. deci rezulti o forti Indrep tat. z = zo. carena c r e ~ t e cu cantitatea &. deci: z = A sin w t + B cos w f . carena corespunzritoare trebuie s i fie V. Pl P a) Oscllatii verticale (fig. Durata unei oscilaf i i complete este: Durata oscilatiei proprii o afliim flctnd PI = 0.Hidrostatica 77 Fati de linia de plutire punctul m se afli la 0 . Daci Q este aria de plutire. Oscilatiile verticale ale unui plutitor ecuatia devine : adici ecuatia unei migciri oscilatorii armonice. . dz Daci pentru t = 0. 4. + este accelerati cu - - d2z dt2 - - (migca- rea in jos.B sin w t ) f iind nu15 la dt momentul initial. in sens contrar forfei). astfel cii. " g - - - - Fig.se adaugii la masa g g a plutitorului. 4-48). h nus. egalii cu: y (V Scriem c i masa 4 . vasul coboari cu cantitatea z rnai jos dectt pozifia sa de echilibru.. Dacri masa suplimentarii se adaugii brusc (dinarnic). 5 4 m dedesubt. rezulti c i A = 0 ~i ecuatia migcirii devine: Z = 2 0 cos o t . 6 0 m d e a s u p r a .4.3. 4-48.

Aplicatii 9 1) Areometru-densimetru. I G este rnorflentul de inertie al maselor fn ~ raport cu Gy ~i fie-r. este nevoie ca a sii fie cft rnai rnic.3. fn acest scop trebuie rngrit r. Acest moment se opune acceleratiei unghiulare ~i putem scrie ecuatia rni~clrii de rotatie a corpului fn jurul axei longitudinale. llsfnd o parte din tijg In aer. 4. care trece prin G: d2a IGY = -M = -P a sin a . sin a z a ~i ecuatia diferentiall este a unei rni~clrioscilatorii arrnonice. . plutegte fn pozitie verticall. stabilitatea pentru oscilatii rnici. A * De la cuvintul francez roulis.rnornentul de fndreptare" este Pa sin a. . trebuie evitat ca nava sii intre in rezonantii cu oscilatiile hulei (5-10) s.5. c) Oscilatiile in jurul axei transversale Gx (tangajul) asculti de o lege analogg.-w2 sina. construind nava rnai largg. Integrarea se a rl face cu ajutorul functiilor eliptice. (adicl rnomentul de inertie). Pentru unghiuri a foarte rnici. de exernplu 15-20s. V volurnul plrtii rnai umflate pfnl in A la cea rnai de jos diviziune ~i fie w sectiunea tijei. raza de giratie corespunP zitoare: I G = -r:. ce-i drept. se mic~oreaza. Pen tru rnlsurarea densi tiitii lichidelor se intrebuinteazi densirnetrul care consti dintr-un plutitor de sticlii conform figurii 4-50. lestat la partea inferioarii ~i care. ~ Ecuatia rni~cirii devine: g @a agsin a -. Durata de oscilatie a navei trebuie deci sii fie rnult rnai mare ca 10 s. 4-49). De aceea pentru a avea un confort cft rnai deplin. Mai rnult. Dacii P este greutatea navei ~i n = mG distanta metacentricl. durata unei oscilatii complete Se vede c l durata oscilatiei este cu atit rnai scurti cu cft a este mai mare. precum qi pentru precizia tirului. dar se poate da vasului o astfel de forma de carenii care s l provoace cre~terea suficientii a cuplului de indreptaie la inclinatii rnari. dt2 rf Fig.. Fienava fnclinatii de unghiul cr fafii de planul de plutire initial. Fie M masa instrurnentului. deci cfnd a este rnai mare. pentru ca pericolul risturniirii sa fie evitat.6 ) Oscilatii in jurul axei orizontale longitudinale (ruliu*). cufundat intr-un Iichid. fndepirtind rnasele de a x i . 4-49. sau trebuie redusii distanta rnetacentrici. apoi ~i oscilatiile sfnt rnai violente cfnd rnornentul Pa sina este rnai mare. Prin o asernenea reducere. care era normal pe axa de simetrie verticalii a vasului (fig. Gy. Aplicatiile orizon tale ale unui plutitor Ecuatia este identici cu aceea a pendulului simplu de lungime A = -. Prin urrnare. Stabilitatea vasului este ins2 in acest caz rnult rnai mare.

sferei) greutatea coloanei cilindrice cu fund sferic ABCD. b) un plan diagonal paralel cu suprafata lichidului. Care este forta F necesarii pentru deschidere? Observlm c i sfera nu este complet inconjuratl de lichid. 4-51). 3j Sii se studieze stabilitatea la plutire a unei prisme omogene cu sectiune pgtratg. care furnizeazl valoarea lui y. rezul t l c l y=f(p) reprezintl o hiperboli..p h i t i pentru pozitiile simetrice urmltoare: gea lui Arhimede) a) doui fete paralele cu suprafata lichidului. instrumentul intr-un lichid ugor. deci diviziunile tijei nu sPnt proportionale cu densitatea.caren2 s i fie pe aceeagi verticali. coboar2 I-. avem: In s f i r ~ i t pentru un lichid de densitate necunoscuti . t i i k (I). Ventil de in.Hidrostatica \ 79 Presupunem c5 introducem. de laturl u gi de lungime indefinit5 (fig. pe rind. Calculfnd in pozi-.v . Aceastg conditie este indechidere (aplicatie la le.y.M . gi apoi intr-un lichid mai greu. de densitate p.. (vol. 0 prim2 condifie este ca centrul de greutate qi centrul d e Fig. + + 4 F=G. de form5 sferic5 (raza r)..-7-xr3+yxa2h+ 3 f y-xi2(3r-i). .zg > 0. in care instrumentul V 8 cu lungirnea y f a t i de A . 4-51. Fig. Areometru-densimetru (aplicatie la legea lui Arhimede) 2) Un ventil de greutate Go. p..\ _ _ I - - - -. 6 calota sfericg cilindru Se va tine seama qi de relatia geometric5 a2 = i (2r . Putem scrie in aceste cazuri condifia de plutire: Vp. astfel c l suprafata lichidului este tangents la diviziunea A. astfel c l instrumentul sescufundi pins la diviziunea 100. . 4-50. = M 9i (V + C l o p o -.- I Raportul v se obtine din primele 1 Y 10 5 . o f 45-1 \ +P Din ecuatia (4-18). fiind mai rare la partea' superioarii decit la partea inferioarl. (2) ~i (3) distantele metacentrice respective. 4-52). glsim: pentru 0 lungime de prisms . inchide etang un orificiu de fund d e razg a (fig. F = Go .i). de densitate po. A doua conditie este ca distanta metacentricl 2 = z.

---2 \ . V y = a 2 y l sau z = a Y1 9 sau .212 Y Po'zi t i a (2).. ea se agazii in echilibru stabil in tr-una din pozitiile (I). prisma este de lemn. -.' .--si ta tea ma terialului . z2 Y 32 P o z i t i a (3). Dim in figura 4-53 Fig. = Y trebuie s i fie tn afar2 de I-idicir~ile E trinoY1 sau .788. de lemn (schemi) o schemi: 2= 3 >0 --. z c = . Pozif iile de echilibru a unui pluti tor prismatic. respect i v yl : a z P o z i t i a (1) z ~ = z .a Y Fig. 4-52.719.= 0.281.+egalicu uni tatea gi considerind c i greutitile specifice ale apei ~i ale prismei stnt y. Deducem c i a - . Daci . 4-53.Anabrad st e]ar log. Aici.Y1 . y = 1 $i raportul yl/y = d..z >0 Z + a2/G> 0.a .2 43 44 45 46 @7 g 49 1 Y1 23 . adici : 2 < 0.. 32 YIn cazul apei.> 0. deducem : 0 . -. (2). den..a. (3) dupi mirimea densi t i f i i .az = Imin -8- aa/12 . Y mului. Pozitiile de echilibru a unei prisme de lemn pluti toare (aplicatie) ~ o n d i t i ade stabilitate va fi: I :sau z2 .0.> .. pentru echilibru. 2 2 C G = ~ = a-z 2 9 z .

Portiunea din bandi care se . lui C .Hidrostatica Pentru densitati cuprinse intre 0. pe cind partea din aer nu este supusi la o forti echivalenti. 4-54. 0 bandi f i r i sfirgit este compusi din f i ~ i de plut.__ afli In a p i este supusi . Pentru ce nu se realizeazii perpetuum mobile? 0 chestiune analogi se pune gi Fig. ducem normala din C.-. Considerim chesonul de forma unui paralelipiped foarte lung. iar presiunile pe fefele plane se anuleazi reciproc. . deci nu existi impingere de jos in sus. fundul la adincimea H sub linia de plutire. In acest din urrnii caz. pe linia de plutire P '0 $i iiltersectia acestei normale cu axa noul rnetacentru. adici centrul G de greutate s i fie rnai jos ca rn.c. Fie greutatea chesonului = Po. corespunzitor. a). iar pe portiunea curbati pe rotile. opus citat. cu inirng i de cablu de otel (fig. 6 ) .H x .. Aplicatie: Stabili ta tea unui cheson 6 . 4-54. astfel c i problema se reduce la o problem. 4) Fals perpetuum-mobile. Pentru . Desfigurata curbei de careni se reduce la punctul 0. Raza de curburi a curbei de careni C pentru inclinatii rnici se a f l i dupi teorema lui Dupin . presiunile apei pe suprafafa cilindrici sint radiale gi intilnesc toate axa. Pentru fnclinatii rnai rnari (de exemplu cind linia de plutire este P'O) procedim astfel: aflirn centrul de careni C.unei tmpingeri de jos in sus.788 nu existi pozitii stabile gi prisma ia poziti i intermediare..212 gi 0. 4-55.281 gi intre 0. egali cu greutatea lichidului deslocui t . 1348 ~ € ~ m ~ ~ C ~ N S T R U C ~~GR~#TA?'~EA 1 - - *\ \ . plani.-. 5) Stabil itatea unu i cbeson.- R . 4-54. notirn x gi y c o / P - 4 - P' X 8 ' . presiunile sint radiale ca ~i in cazul cilindrului.. Banda se infigoari pe scripeti gi printr-o bucgi de etangeitate trece printr-un orificiu previzut in peretele unui vas cu api. Aplicaf ie: Pseudo-perpe tuurn mobile in cazul unui cilindru care se poate roti in jurul unei axe orizontale astfel c i 112 din cilindru se gisegte scufundati in lichid (fig. Germani.719 gi 0. fn cazul benzii de pluti.Y- S -/ // - Q e t b --/c'b- Fig. deci nu existi o forti ascensionali care s i actioneze banda. atit timp cit unghiul de inclinare este mai mic decit POS. Pentru stabilitate la oscilatii mici trebuie ca p > 6. - - - I .b2 -3 ~ ' deci rnicul rnetacentru m este dat de Cm = p. presiunile apei pe suprafetele cuprinse in zonele I $i I I I se anuleazi. 0 discutie ampli a tuturor pozitiilor de echilibru se poate vedea in D.

deplasatii apoi P punctul A defin nit prin coordonatele x .natele lui G'sint astfel c i G'si C ' se afli pe aceea~ivertical& - L -rc . 4-56. Stabilitatea depinde de pozitia centrului de greutate G: cu cit acest centru este mai jos. (0') noul centru de greutate a1 fortelor Q (deplasatii). I Y'= QY P+Q + Pa *b-. Se cautii ce inclinare ia chesonul. Trebuie acum calculati ordonata Y a punctului N. Q + Y A . se obtine: .Itbdl \ 4- Pescajul (adincimea de cufundare) este: Fig. 4-56). y. la fnceput simetrici. Inlocuind P expresia n valorilp coordonatelor prin acelea calculate mai sus. Din ecuatia normaki C . 6) Stabilitatea unui cheson cu osarcing nesimetricg (fig. Coordo. Stabili tatea unui cheson cu sarcini nesimetricii Noul centru de careni C' are coordonatele: ho = P + Q 2 ybl obtinute prin aplicarea ecuatiei de momente ale fortelor fatii de C'. ! P S Q 1 . Ggsim deci curba centrelor de carenii este o paraboli cu virful h C. pozitia este rnai stabili. Fie chesonul de lungime f. N : gisim Momentul cuplului de Pndrep tare este: M = Po (Y . este centrul de greutate a1 sumei triunghiurilor P ' S R $i RSQ.sale fat5 de un sistem x c y ~ i scriem cii C. Fie C centrul de careni. de greutate proprie P ~i fncirciiturii Q .6 ) sin a. X' = Qx Y.

forma cu unghiul . astfel c i Lmomentuld. 4-58). P'. iar dupj. fnclinarea lui..unv* 'cloiot complet scufundat (fig. care la unghiuri rnici rimin neschimbate. este bb'. Mornentul de Pndrep tare la inc'i nat se modific5 Fig. . 8) Stabilitateh7.de ~ndrepare sc'inic~oreaz5. iar p. Stabili tatea unuf c heson cu incgrc5tur-5-lichidi numai datori t i schimbirii de form5 a lichidului interior. S5 p e Prichipuirn c5 clopotul este Pnchis la partea inferioar5 printr-un plan f5r5 greutate ~i fie F" greutatea lichidului din clopot. termenul negativ prevaleazi cfnd lichidul 'este putin. 4-57). deci se adaugi greutatea apei din prisrna cu baza Oa'b' ~i se scade aceea din prisma cu baza Oab. c i .~ schirnbi.' t -. trebuie ca puncful de aplicatie a rezultantei fortelor sii pi s5Lfie sub punctul de aplicatie a rezul tantei fortelor si Observ5m cB greutatea P~ trece prin metacentrul m " corespunzgtor lichidului interior.greutatea volumului deslocuit de clopot. i din cauz5. Mornentul de lndrep tare datori t lichidului exterior r i mine neschirnba t deoarece Cm fn expresia L depinde numai de dirnensiunile ariei de plutire ~i de careni.. Clopotul este sustinut de o fort5 P astfel c5: L -- A - I P=&+ F//''l_. Dac5 P este greutatea total5. Considerim greutatea aerului neglijabili fat5 de celelal te forte si lniiltirnea stratului de a p i din interior ionstants = h. G centrul de greutate a1 lui P ~i I lungimea chesonului: #. Fig. Care este efectul acestei Incircituri asupra momentului de Pndrep tare? In pozitia vertical5. 4-58. supr 'ata apei din cheson este aa'. Stabilitatea unui clopot scufundat Pen tru istabili tatea kchilibrului.I Hidrostatica 7) Stabilitatea unui cheson cu incilrciltur2 lichidii (fig. D e ~ iP qi mG sint rnai rnari la chesonul cu incircgturi liehid5 decit 'la chesonul gol. 4-57.

Ul t imul termen. = a . trebuie ca b ~i D os i fie rnici (?ncircatura mare la fund) gi D ~i H ctt mai rnari. se poate scrie. se obtine: Pentru stabilitate. este supusi unei forte F .sistemului mobil f a t i de sistemul de axe fix. numi t acceleraf ia complementari. In acest caz. de masi m. 4. accelerafiile unei particule se . In cazul c i fortele masice derivi din potentialul U . I . P" ar trece evident prin C. Trebuie Tnsi ca h s l nu fie prea rnic. astfel: 9 a a .ompun d u p i legea lui Coriolis: a.ilibru relativ a1 unui fluid se reduce l a o problem2 de echilibru intre fortele aplicate particulei si forfa de inertie datori t i m i ~ c i r i i de tirire a sistemului mobil. extinzind legea general5 a hidrostaticii.. orice problemi de ech. este produsul vectorial a1 vitezei relative V . ecuatia diferentiali a echilibrului reiativ a1 unui fluid s e poate scrie. w. cu vectorul viteza instantanee de rotafie a .t : In acest mod.4. conform principiului lui d ' ~ l e m b & .de Pnclinare (daci ar fi o incircituri rigidi. + a j + 2 0 x V. Daci deci particula fluidi. rezult a n t i a fortelor date si a fortelor de legituri. L u h d rnornentele acestor forte fati de punctul 0 din planul AB. daci particulele sale sint in repaus f a f i de sistemul de axe mobil. centrul s i u de greutate). Se cheami c i fluidul este in echilibru (sau repaus) relativ. Conditii generale Daci un fluid are o miscare de tirire f a f i de un sistem de axe fix.4. si forfele de inertie din potentialul U . ECHILIB RU RELATIV 4. a d i c i acceleratia absoluti este egali cu accelerafia de tirire.

Componen tele acestei forte dupi direcfiile Ox si Oy fiind 9 -g sin a cos a. respectiv g sin2a. 9 4. Exemple 1) Un vas. + potenfialele din care derivi sint : ele z -I. 4-59). pe un plan inclinat cu unghiul a fat6 de orizontala' (fig.gz sin2 a. normal2 pe planul Enclinat. suprafetele izobare corespund cu suprafetele echipotentiale. Aceasti forti fiind intensitatea cimpului d forte. toate suprafetele echipoten t i a1 . Sblutia a 11-a. ) Potenfialul total este: U =gz-gzsin2a De unde: U = g c o s 2 a (z + g x s i n a cosa $ const.g cos a.4. Echilibru relativ a1 lichidului dintr-un vas alunecfnd pe un plan Pnclinat Semnele fortelor s-au h a t in concordant2 cu sensurile coordona telor. printre care se afli si suprafafa liberi a lichidului. Se vede c2 suprafetele echipotentiale sint paralele cu planul deci si cu planul Enclinat dat. egal2 in orice punct din masa lichid2. Miscarea sistemului are acceleratia g s i n a . Solutia I . continind un lichid cu suprafala libera". compunem forta masici specifics a gravitatiei g.gx s i n a cosa. Potentialul fortelor hasice speci fice (a1 gravi tatiei) este j gz $ const. Mai simplu. Fig. respectiv . cu forta de inertie specific: -g sina. alunecii fa'ra" frecare. iar forfa de inerfie specifici a oricirui punct material este 9 -g sin a.2. 4-59. intr-o rezultanti . + x tga) $ const.Hidrostatica 9 85 Din aceasti ultimi ecuafie se vede c i si in cazul echilibrului relativ.

este chiar acceleratia centripetii rw2. La acela~irezultat se ajunge si folosind legea hidrostatici sub forma integrali. se modificii o datii cu miscarea. 4-60).-dz . Agadar. Mai intii sint ahtrenate in mis12 carea de rotatie particulele lichide. apoi prin fortele de frecare interni r sint puse in mi~care dewrotatie.r o 2 0 - 9 dr 8 iar prin integrare. Echilibru relativ a1 lichidului dintr-un iZ0bare trebuie S fie noIY-l'lale : vas PII migcare de rotatie la rezultanta lui g ~i ru2. de unde rezulti: t g ' 9 = . 4-60. de la toate partiperiferie spre cent. = gz. Astfel. suprafata lichidului ia o formii curbii stabilii. 2) U n va+i avind o miscare de rotalie uniform2 w in jurul unei axe verticale confine un lichid care-1 antreneazd in aceasf2 miscare (fig. .r = 0).U .. se obtine: care este ecuatia unui paraboloid de rotatie cu virful in A (z = 5. potentialul gravitatiei este U. Suprafata lichidului fiind suprafati izobarii (pentru p = p. singura for@ de inertie fntr-o migcare uni formi rotativi. pe drum orizontal.). in contact cu peretii. in timpul acceleriirii sau friniirii. care in stare de repaus era orizontali. astfel cii atunci cind sistemul ajunge sii aibi viteza derotatieconstanti w . este de asemenea paralelii cu planul inclinat. 0 particulii lichidii este supusii gravi tatiei g ~i fortei de inertie centrifuge rw2. I Suprafetele echipotentiale ~i Fig. Analog se rezolvii problema unei cisterne fnciircate partial. culele formind masa lichidii. iar potentialul din care derivii forta de inertie de tirire (centrifugi) este: 9 9 deoarece derivata lui .si deci si izobare sint paralele cu planul fnclinat. suprafetele echipotentiale-izobare sint paraboloizi de rotatie identici ~i superpozabili prin translatie si printre acestia este ~i suprafata liberii a lichidului. Suprafata lichidului..

Hidrostatica

87

Potentialul total este

U= U

U,=gz--

I

2

r2 o2

+ const,

iar ecuatia .suprafetelor echipotentiale este:

Constanta se obtine ficind pentru r = 0, z = z, i se ajunge la ecuatia (4-19) de mai sus. Presiunea intr-un punct de coordonate (r, z) se obfine din formula

Pentru aflarea constantei c, s i considersm punctul de pe a x i pe suprafata Iiberii a lichidului, care poate f i cunoscut prin conditiile la limits. Aceste conditii depind de volumul lichidului si forma vasului, care sint date. Fie, de exemplu, un vas cilindric de sectiun; circulars de razii R si fie h hiiltimea dat6 a lichidului in stare de repaus cind suprafata lichidilui este un plan orizontal. Dacii se noteazii cu h1 nivelul maxim a1 lichidului P rotatie, ling2 n perete, conditia de constanti a volumului lichid cere ca volumul lichidului in repaus absolut sii fie egal cu volumul lichidului in echilibru relativ, adici:

de unde rezultii

Pe de a1tii parte, ecuatia paraboloidului care formeazii suprafata l i beri este

in care punind z

=

h,, r

=

R, rezulti

Din ecuatiile (4-21) ~i (4-22) rezultg hl-hO=2(hlvh) sau h , + h l = 2 h .

88
4

Hidraulicu

In s f i r ~ i t ,din aceasti ultimd ecuatie si (4-21) rezultd:
T

Or, in punctul de la virful araboloi dului care formeazi suprafata l i bera de coordona te (r = 0, z = ho) resiunea este cunoscuti, fie p = pa. Introducind aceastd valoare in ecu tia (4-20) obtinem:

Fig. 4-61. Vas cilindricc~i lichid, in rni~carede rotatie

Fig. 4-62. Separator centrifug, de lichide

sau
C =

pa

+ yho,

.

iar distri butia presiunilor urmeazi legea:

4.4.3. Aplicatii tehnice
1) Separatorul centrifug (fig. 4-62). Doug lichide de densititi diferi te fiind P arnestec n (ins5 nerniscibile), sau dat5 fiind o suspensie de rnaterie solidi tntr-un lichid, se poate realiza o separare rapidi a materiilor componente prin centrifugarea arnestecului Intr-un vas care este pus fn rni~care rotatie cu vitez5 unghiular5 foarte mare. Explicatia se bazeazii pe faptul c i doui de lichide de greutiti specifice y, $i y, fiind in arnestec In stare de repaus, se separi prin sedimentare, adic5 particula mai dens5 de greutate specific5 y, cade la fund, unitatea sa de volum

'\

Hidrostatica
fiind antrenatii de forta (y, - y), Endreptati in jos. Cu cit este mai mare diferenta (y1-y), care este forta ce produce accelerarea de separare, cu atit separarea se efectueazl Pntr-un timp rnai scurt. Or, in cazul centrifugiirii unui amestec, cu viteza de rotatie w , intensitatea cimpului de forte este:
7

/=

~i raportul gl/g c r e ~ t econsiderabil cu w. Astfel, pentru r = 9,8 cm gi n = 3 000 rotlmin, 1 000 g ; in consecintii ~i y1 - y = g (61 - 6) devine gl (61 - 6), care reprezinti forta g1 de separare prin centrifugare. Raportul dintre cele dou5 forte de separare este Pn acest

,

g1 caz -- 1 000. g M a ~ i n a de centrifugare se compune dintr-un vas in rotatie cu peretii previzuti cu orificii la diferite niveluri. El este fnconjurat de un cilindru fix previizut cu orificii de colectare qi ajutaje prin care se evacueazii lichidele separate din amestec: cele rnai uvoare la partea de sus, cele grele rnai jos. Se intrebuinteazii magini centrifuge T medicing n pentru separarea particulelor rniFig. 4-63. Accelerometru cu piezornetru croscopice qi chiar ul tramicroscopice, cum sint virusurile. 2) Accelerometrul. fntr-un tub in form5 de U se a f l l mercur, care, in stare statica, se ridicii in ramurile verticale la Pniiltirnea h (cm). Acest tub poate servi la mkurarea fie a acceleraliei unei rnisciiri de translafie, fie a acceleratiei centripete qi atunci se obtine printr-un calcul- simplu iufeala unghiulard de rotafie. In primul caz, presupunem cii accelerometrul este fixat in pozitia AB orizontal, de un vehicul care are o acceleratie orizontalii (mls2). In acest caz mercurul se va ridica T una n din ramuri -cu x cm ~i va scobori in cealalti ramuri tot cu x cm. Rezultanta fortelor masice specifice ~i = 9,81 m/s2 trebuie s l fie perpendicular5 pe suprafata izobarii M N. Din figurii rezultl:

-

a g

Presiunea relativl Entr-un punct a1 bazei tubului, de exemplu in C, se misoara in Pniiltimea coloanei de mercur, in cm, care, raportat5 la 73,5 cm, d l presiunea in atmosfere tehnice : at.

In a1 doilea caz, aparatul se a~aziiastfel ca una din ramurile verticale s5 fie in coincidenti cu axa de rotatie a sistemului. Astfel, daci aceastl ax: este BN,

h fiind cunoscut in stare statics, este de ajuns a observa mirimea lui zN pe axa d e rotatie care poate fi misurat exact. Se obtine:

4.5. STATlCA GAZELOR
4.5.1 Legi le gazelor
In paragrafele precedente s-a argtat c5 legea hidrostatici este general5 si se aplicl la gaze, sub diferitele ei forme. Ins5 gazele sint foarte compresibile, iar presiunia lor depinde mult ~i de temperaturg ; astfel c2 rezolvarea problemelor de statica gazelor cere, P general, n intrebuintarea unui numlr mai mare de ecuatii. Vom aminti mai intfi ecuatiile date In Capitolul I1 pentru a putea face apoi o discutie asupra modului cum trebuie aplicate. a) Ecuatia caracteristicii (fizicg) se aplicg gazelor (afar2 de cazul presiunilor prea mari), in zona fndepgrtatg de punctul de condensatie, cfnd gazele se comport5 ca gazele perfecte (ideale). Aceast2 lege se pune ~i sub alte forme (v. Cap. 11). Pentru gazele reale se folose~temai frecvent formula lui Van der Waals. b) Legea lui Dalton sau legea amestecurilor se enuntii sub dou5 forme echivalente (in care V este volumul unei mase gazoase de greutate G): - La presiuni ~i temperaturi egale, volumele mai multor mase gazoase se adunii in amestec CV = V,. - La volume ~i temperaturi egale, presiunile mai multor mase gazoase se adunfi h amestec. Aceasta face c2 fiecare amestec gazos are o constant5 Ra care poate f i folositi ca vi constanta R a unui singur gaz din formula (4-40). Aceastii constant2 Ra se calculeazii cu formula mediei ponderate:
'
A

c) Relatia dintre c p $ i c,. Dac2 cp ~i c, sint cgldurile necesaie pentru ridicarea cu 1°C a temperaturii unui kilogram de gaz sub presiune constant5, respectiv sub volurn constant, exist2 relatia:'

In care J = 427 este echivalentul, In kgm, a1 unei calorii mari. Relatia dintre c p ~i cy se mai dg gi sub forma de raport:

x este cuprins intre 1,09 ~i 1,67, In medie 1,41. Valorile mari ale lui x sint pentru gaze mono-

atomice, cele rnici pentru molecule complicate. d) Legea lui Joule. Daci o mas5 gazoas2 este supus2 la transformgri sub actiunea unor forte, astfel c2 temperatura final2 este egall cu temperatura initialii, cantitatea de c2ldur5 absorbit2 de acea mas5 este echivalent2 cu lucrul mecanic exterior. e) Legile schimb2rilor de stare (evolutii). 0 dat5 cu formularea legilor evolutiilor, vom calcula ~i lucrul mecanic exterior a1 fortelor elastice la modificarea de volum a unui kilogram de gaz:

Demonstrarea legilor evolutiilor nu va fi datii aci, acest capitol apartinind termodinamicii. Mentiongm c2 la toate procesele de transformare se aplicii legea general5 de stare fizicg.

Hidrostatica

91

in care procesul de transformare este atit de lent, incPt temperatura gazului se mentine constantg. In acest caz, T = 0, iar legea de stare fizicg devine:

- Evolu#ia izotermd este aceea

Lucrul fortelor elastice:

- Evolu#ia adiabaticri este acea transformare ideal5 in care cantitatea de c5ldurii continut3 tn 1 kg gaz se menfine constantg, adicg:

Primul termen din membrul I1 reprezint5 energia caloric5 necesari pentru ridicarea temper a turii sub volum constant, iar membrul I1 - energia echivalentg cu lucrul mecanic exterior, necesar variatiei acestui volum. Tintnd seama gi deecuatia de stare fizicg, se obtin urrnitoarele relatii echivalente:
pvX = const . ,
~ ~ x -1 -

const ;

rp
1

"

= const,

(4-30)

iar lucrul fortelor elastice lntre stirile 1 ai 2 este:

sau Pnci

Daci T2 = 0, se obtine expresia intregii energii interne a unui kilogram de gaz de temperatura T

- Evolufia
-

politropicd este aceea in care PvX' = const,

f n s i x' # x . In acest caz Ins5 baticg nu mai sint valabile.

X'

nu se poate inlocui cu

9si
cv

formulele de la evolutia adia-

4.5.2. Conditi ile f izice ~i hidrostatice ale atrnosferei teoretice
In cazul atmosferei, fortele masice derivi din potenfialul gravitational U = gz, astfel c i legea hidrostaticg se exprim5 prin:

H idr aulilca
-

iar ecuatia fizici (a gazelor perfecte) este

1 1 sau, inlocuind volurnele specifice v = - , vo - Y
Yo

9

aceasti ecuatie se mai poate scrie:

La O°C, po = 10 336 kg/rn2 ~i yo = 1,29 kg/rn3, deci

iar

Scriind legea hidrostatici sub formi diferentiala:

~i inlocuind aci pe y obtinut din ecuatia (4-34), se obtine:

\

sau sub forma unei ecuatii cu diferente finite:

Aceasta forrnuli d i valori ale lui Az cu aproximatie < - pentru altitudini 2 < 2 500 r n 500 gi serve~tela misurarea a1ti tudinii cu ajutorul presiunii barometrice (nivelment barometric). Se presupune la aplicarea acestei formule c i temperatura T este constants, ceea ce nu este conform cu realitatea. In locul ecuatiei cu diferente finite (4-35) se poate obtine, prin integrare, formula barometricii
2-2,

1

= 8 0 0 0 (1 + a0) ln-.Po
P

Factorul 8 000 reprezinti iniltimea H, a intregii coloane atmosferice la 0°C. considePo - 10 333- 31 8 000). rind c i densitatea aerului a t e constant2 ( H , = -Yo 1,29
-

Hidrostatica

93

0 formula practicii se obtine din precedenta, lnlocuind logari tmii naturali prin logaritmi zecirnali, presiunile p prin coloana de mercur h ~i temperatura prin temperatura medie
e+eo 2

Pentru o mhurare, respectiv un calcul rnai exact, trebuie sii se introducii o serie de ter meni de corectie, pentru: variatia lui g cu altitudinea ~i cu latitudinea; variatia coloanelor h ~i ho cu temperatura.

4.5.3. Atmosfera real2
Atrnosfera teoreticii, aga cum a fost consideratii P articolul precedent, se caracterizeazii n prin temperaturii constanti la acela~inivel ~i - degi variind cu lniiltirnea - se rnentine In ,,echilibru izotermic". Atrnosfera realii, In stratul inferior numit ,,troposferci", nu se aflii h echilibru izotermic ; de aceea se formeazii curenti orizontali in apropiere de sol ~i curenti verticali ping la o iniiltime de 10 500 m, care fac ca mase de aer sii treacl de la o presiune la a1ta. Cum conductibilitatea termicii a aerului este rnici, aceste fenomene se pot considera ca adiabatice, sau, rnai exact, ascultlnd de legea politropici [ecuatia (4-39)]. Deasupra altitudinii de 10 500 rn, atmosfera este formati dintr-o piiturii mult mai stabilii, lipsi t i de curenti ~i de variatii de temperaturii. Aceastl pituri, numi t i ,,stratosferri6', se poate deci considera cii este in echilibru termic. In acest strat este deci valabilii gcuatia (4-36), respectiv (4-37). Pentru aplicatii tehnice este necesar s i se defineasci o atrnosferii fictivl, avPnd propriet5ti medii, care sii se apropie cit mai mult de atmosfera realii. 0 asernenea atmosferi este nurni t i ,,atmosferri standard". I a t i ctteva proprietiti ale troposferei standard : a) Variatia ternperaturii (absolute) ascul tii de legea urmiitoare, valabill plnl la a1titudinea de 10 500 m:
A

~n care:

T = T o - az,

(4-38)

T este temperatura la altitudinea z deasupra nivelului mediu a1 mirii, in n ~ ; T o - temperatura la nivelul mediu a1 miirii; a - gradientul mediu a1 temperaturii = 0,0065"C de fiecare rnetru. b) Aerul este presupus uscat. c) Intensitatea gravitatiei g este presupusi constanti. d) Presiunea variazii dupi urmitoarea lege poli tropic5 :

e ) Greutatea specific5 variazii dupii legea evolutiei poli tropice :

f) In zona izoterrnii din atmosfera realii, legea barometric2 exact5 este:

z

- z, =

T , ( R ln-

Po P

t n care se ia: 2, = 10 769, T , = 218, temperatura medie in lntreaga troposferii, ptnl la 2,. In aceastl formull po este presiunea la nivelul mediu a1 mirii ~i la temperatura T o = 288°C
(adici to = 15°C).

94

Hidraulica

4.5.4. Statica aerostatelor
Vom considera un balon sferic prevazut cu o naceli (fig. 4-64) ~i c i volurnul acesteia este suficient de mic pentru a admite cii irnpingerea aerului se reduce nurnai la irnpingerea pe balon. IrnbrLimintea balonului se consideri etanqi, PnsH in cornunicatie cu atmosfera printr-un apendice larg, situat in partea inferioari, astfel ca s i se evite spargerea balonului cInd s-ar ridica repede ~i presiunea interioari a gazului ar fi rnai mare decit presiunea atmo-sfericii. Prin apendice se u r m i r e ~ t edeci ca, pe misuri ce balonul se urcii, presiunea gazului s i egaleze presiunea ex terioarl. Sii admi tern c ternperatura in atrnosferi este constanti, H c i V este volurnul ocupat de balonul urnflat $ - greutatea specifici a aerului la altitudinea yi unde se afl5 balonul. Greutatea aerului deplasat este deci Vy y~i greutatea gazului din balon Vy,, y, fiind greutatea specificri a gazului la aceea~ial titudine. Forta ascensionali rrirnasii este:

In aceasti relatie, 6 este -- constant, V = const, iar y l a p e n d i r e scade cind altitudinea creste. Pentru ca balonul s l se ridice. trebuie ca forta ascensio\ I / nali riirnasi F s i fie rnai mare decit greutatea iroprie plus greutatea utill (oameni, bagaje ~i lest) pe care le vom nota cu o singurl literl: P. In general, balonul nu este umplut cornplet cu gaz la plenaceli care, rimlnind zbfrcit in partea de jos (Imbricimintea flascl) ; totusi se intrebuinteazi un volurn de gaz suficient ca forta ascensionals F s i invingi fncl sarcina P. Pe mgsuri ce se Fig* 4-64* Balon sferic urcl, gazul se dilat5 - cgci presiunea interioari scade - urnfltnd ~i partea zbircitl, f5ri pierdere de gaz. Dupi ce trnbricirnintea este cornplet fntinsi, orice urcare a balonului are ca efect o pierdere corespunzritoare de gaz, prin apendice, presiunea interioarg trebuind s l se echilibreze cu presiunea ex terioarl. Abia in aceasti fazi, In care volurnul V este constant, balonul poate intra i n echilibru, la o iniltime plafon z, deterrninati de relafia
1
~\ %

\T

Aceasti relafie d i pe y, de unde rezulti z conform ecuafiei (4-39'). In aceastl pozitie balonul se rnentine citva tirnp; h i , datoriti pierderilor inevitabile de gaz, forfa ascensionali scade, ajungind la o valoare F'c F. Atunci balonul cade, sub influenta fortei P -F', tmbriclmintea devine zbircitl gi masa gazului M '=V'y ' rlmIne constan t i . V' y' Cum 6 = constant, insearnng c l ~i V' y = este constant, adici: 6
s

F' = V' y ( I

-

6)

= - (1

M ' 6

- 6) = const.

Aceasta face ca balonul s i nu mai poatg lua a l t i pozitie de echilibru p h i ajunge pe pirnint. De aceea, pentru a opri coborfrea, se aruncl lest, plnii cfnd greutatea poverilor P' < P

Hidrostatica

95

este suiicient de 1nic5 pentru ca F' > P', pentru o gre:~tate specific5 y' a aerului, ceea ce face ca balonul s i urce pini la un nou plafon, corespunzind lui y' dedus din ecuatia

Vy' ( 1

- 6) =

P'.
2 '

Cum P' < P , trebuie ca y' < y, deci noul plafon

va fi mai mare decit z.

4.5.5. Aplicatii ,
1) h t r - u n caznn de aer, crltndric, de diametru D = 1 nl p ina'llime h =. 3 m , se i introduce prin pompare apci, care preseazci aerul la p = 15 at. Pistonul pompei are u n diametru d = 5 cm ~i o curs6 s -- 40 cm. Se cere numfirul x de lovituri de pompd gi

lucrul mecanic necesar pen tru a produce acest rezultat sub temperaturd constantd.
Volurnul aerului este la Pnceput V o = apa incompresibilii)

xD2
4

h, la presiunea p,, iar in final (considerind

V = xD2 h - X - n d 2 s la p atmosfere.
4 4

Aplicind legea lui Mariotte intre cele doui stiiri, se obtine:

=

( ( )
poVo ln
P Po

:)=2

800 lovituri.

.

Lucrul de compresiune este:
- = 65

897 kgfm.

2) Care este, teoretic, inriltimea maxim6 de aspiratie a unei pompe la altitudinen de 2 500 m deasupra mdrii si temperatura de 15"C, dacci greutatea volurnetricii a uerului In acelea~icond if ii este yo = 1,2344?

Din ecuatia z punind zo = 0,

--

z,

=

Po RT in P

R

= 29,27,

p, = 10 405 kgf /m2

rezulti:

Aceasti iniltime ins2 nu se poate realiza, din cauza frecirilor apei in pompa $i conducts gi din cauza fenornenului de cavitatie.

96

Hidraulica

3) Manometrul cu pistoane (fig. 4-65). Se compune din doi cilindri cu cite un piston de diarnetre diferite. Se introduce sub pistonul be1 rnic gazul la presiunea p ce trebuie misurati qi citirea se face la coloana de lichid z deasupra pistonului mare. Intre pistoane este presiu-

nea ex terioari po, constan t5, iar greuta tea pistoanelor este neglijabilii. Pentru echilibrul sisternului trebuie ca:

de unde:

aer cald?
Fig. 4-65. Manometru cu pistoane
i n care

Se vede c i dac5 raportul D/d este mare, lniiltimea coloanei z se reduce rnult. 4) Care este forfa ascensionald a unui balon t.u

Fie to temperatura aerului exterior gi t > to temperatura aerului din balon. Forta ascensionalii este :

de unde:

5) U n balon cu h idrogen , avind greutatea proprie 2 800 k g plus greutatea ut ila' 690 kgf , trebuie sri dezvolte o forfd ascensionalG de 1 370 k g f la presiunea barometricti de 730 mm gi fernperatura 0 = 20°C. Ce capacitate trebuie data' balonului?

F = V (y - yo) - G,

tn care:

Rhidrogen = 422,59,

deci

Q Ce plafon atinge balonul din problema precedentd, Zntr-o afmosferd izotermic6?

G Plafonul are loc pentru F = 0, adicii y - y - , -

v

- - .P Yaer RT
P

'0

Yl(hidrogen)

--. P -R~T
,

9

G
V

3 490 4 500

293
1
-

1 422,59

= 7 160,

29.27

4.6. CALCULUL EFORTURILOR IN P E RETI1 VASELOR SUPUS1 PRESIUNII FLU1 DELOR 4.6.1. General it5ti

Un perete foarte subtire, inextensi bil, supus actiunii presiunii hidrostatice, ia o formii de echilibru, astfel cii in orice sectiune fiicutii prin perete, rezisten ele sint normale pe sectiune ~i distribuite uniform pe grosimea sectiunii. ntr-un astfel de perete lipsesc eforturile de forfecare ~i existi numai eforturi de int indere sau comprimare, deoarece sectiunile sale nu sint niciieri solicitate la incovoiere sau la torsiune. Imaginea unor pereti absolut flexibili este pelicula inchipuiti la suprafafa unui lichid in care se exerciti tensiunile superficiale, sau-chiar membrana din care este format2 o bii~ici de sipun (v. paragr. 4.7). Peretii reali ai vaselor sint ins3 in general rigizi ~i chiar dacii l i se d i , prin constructie, forma de echilibru a unei membrane pentru o anumitii inciircare, aceasti form5 nu mai este tot o form5 de echilibru pentru a1te incirciiri. Apoi, datoriti deformatiilor elastice, pe de o parte, si unor piese de innidire, de intirire si de rezemare, pe de a l t i parte, se probuc totusi momente de incovoiere, mbmente de torsiune ~i eforturi de forfecare, ce-i' drep t mici f a t i de a1te forme arbi trare posibile ale suprafetei vasului. Eforturile acestea secundare pot lua in unele zone valori relativ mari ~i se suprapun eforturilor de tensiune sau de compresiune curatii. Din aceste consideraf i i rezul t i c i , in orice caz, avem interesul a da vasului o formi de echilibru pentru indrcarea cea mai mare, pentru a reduce cit mai mult eforturile interioare. i n cele ce urmeazii se vor studia numai eforturile de membranii si se va determina care sint formele de echilibru cele mai convenabile ale beretilor s u p u ~ ila presiune hidrostaticii.

I

4 4 . 2 . Suprafete cu simp15 curburg a) Perete cil indric supus la presiune constant5 (fig. 4-66). Presupunem necunoscutii directoarea cilindrului si consideriim echilibrul unei pirf i din perete avind generatoarea de lungimk = 1. Sectioniim peretele dupi genera-

.

toarele din A ~i B ~ i - 1 izoliim introducind tensiunile T, T' tangente la curba AB in A si B si presiunile p, normale pe elementele acestei curbe. Rezul tanta P a , , fortelor pds este p A B = p c si este normalii pecoarda c la jumii tatea ei, oricare ar f i forma arcului A B, deoarece, ize!lnd numai ,masa fluidii cuprinsii intre arcul si coarda AB, ea trebuie sii fie in echilibr;. Rezultii . cii fortele de tensiune T trebuie sii fie concurente pe directia l u i P, simetrice fat8 de P si egale cu:
t t

T=T'=
Fig. 4-66. Perete cilindric supus la presi une constant 5

PC

2 sin 2

a

=

Prl,

(4-42)

*

r, fiind lungimea comunii a normalelor A 0 si OB in punctele A si B. , Pentru un a1t segment de arc BC a1 directoarei, la care normalele ar avea o lungime r, # rl, am avea T' = pr,. Deci trebuie ca r, = r,, adici figura de echilibr~i curbei generatoare este un cerc ~i efortul de tensiune este si el a constant. Exemple. i n cazul unui rezervor cilindric circular cu axa vertical& continind un lichid, eforturile T sint egale intr-un plan orizontal; in cazul unui gaz, aflat la o presiune mare in raport cu greutatea sa volumici, rezultatul se aplic6 cu aproximatie adrnisibili in orice pozitie s-ar giisi vasul de form2 cilindric-circulari. i n cele precedente nu s-a tinut seama de greutatea peretilor vasului . b) Perete cil indric cu generatoare or izontale supus la presiunea hidrostaticii y t (fig. 4-67). Pen tru determinarea formei de echilibru de membranii, se scriu ecuafiile de echilibru ale unui element de suprafatii ds 1, proiecttnd fortele pe normala ~i tangenta la mijlocul lui ds, fir8 a considera greutatea peretelui.
9

7

e

I

[-T

da + (T -+dT)] cos -- 0 9

I

sau d T = O ;
yt ds = 2

(4-43) Tda.
Fig. 4-67. Perete cilindric cu ax5 orizontala supus la presiunea hidrostatici

T sin

-N

da

2

Hidrostatica

99

Se deduce: in care r este raza de curburi a elementului curb ds. Semnul - s-a introdus
ds deoarece raza de curburg r = - este negativi, dc fiind negativ (a scade o
da

cind z cre~te), iar T este pozitiv (tractiune). Rezul t i ecuatia di ferentiali :

Aceasti ecuatie conduce la o integralii eliptici, rezolvatii de M. LCvy (C. R. de 1 'Academic des Sc. T. XCVII, p. 694), considerati in scopul determinirii ,,elasticei (fi brei medii deformate) unei bare foarte flexi bile, supusii la doui forte egale si contrare aplicate la capetele ei (fig. 4-68). Ecuatia diferentiali (4-43) poate fi rezolvati, calculind pe x si y in functie de parametrul a si csnstruind curba prin puncte. Din ecuatia (4-43), in care inlocuim pe ds drin dzlsin a, obtinem ecuatia diferentiali:
"

yzdz=care, integratii, conduce la ecuatia:

T sin a do:

a,

fiind valoarea lui a pentru z = 2,. Tot din ecuatia (4-43), inlocuind pe ds prin dxlcosa, obtinem:
-T cos a da
y

dx =
Y

(cos a - cos a, ,)

+q ,
2

-F

Valorile lui x se pot afla prin integrale elip tice, prin calcul numeric aproximativ sau prin dezvoltiri in serie. Mai practicii este rezolvarea prin urmiit oarele me tode : Metode geometrice: Ecuatia (4-44) se poate scrie sub forma:

IrI=- T
YZ

9

(4-44')
I

* T

fn care r este raza de curburs a I I membranei cilindrice fn punctul C Fig. 4-68. Determinarea formei de echilibru a perela sub nivelul telui cilindric cu ajutorul ecuatiei lamei elastice, Iichidului (fig. 4-69). actionatii de doui forte egale aplicate la extremititi
9 '

Alegem tensiunea specific2 in membranii T si inclinarea ei la adincimea zl sub nivelul lichidului si calculim pe r1 du ecuatia (4-44'). zl este ales in apropiere de suprafata abei ins5 nu i t i t de mic ca rl sii iasii din cadrul p l a n ~ e i .Trasiim arcul de cerc 1-2 cu centrul in Cl, apoi pe raza 2-Cl luiim un segment 2-C,..= r, raza de curburii corespunziitoare punctului de la adinciA

4-69. Determinarea grafici a formei de echilibru a unui perete cilindric subtire supus la presiune hidrostatici

rnea 2z1 gi ducem arcul de cerc 2-3pin6 Ia intersectia lui cu orizontalaz=3zl; luiim un nou centru de curburii C, pe raza 3-C, si ducem arcul de cerc 3-4 si asa mai departe pinii ce peretele (membrana) este opri t in sectiunea unde T , :ndiplineste conditiile cerute. In zona 1-0, folosim construct ia aproximav
r

9

A

tivii: trasiim arcul 2-1
9

pin; la 1', la adincimea-

2

9

ducem tangenta I '-0
'

si in prelungire, efortul To. 0 a1t i metodii geometricii interesantii se giiseste descrisii in Kulka, Der Eisenwasserbau, Berlin 1928, bazatii pe unele prodrietiiti de reciprocitate ale

pol igoanelor funiculare. Metode analogice. Se foloseste analogia deformaf iei membranei* -formi de echilibru a fortelor de p-esiuie hidrostat icii cu deformaf ia unei lame elastice drepte, foarte flexibilii, actionatii la capetele ei numai de douii forte care se echilibreazii, cu neglijarea fortelor masice (fig. 4-70). fntr-o sectiune C noreste: malii, pe fibra medie deformata", momentul inc M = Fz, i,." ;\ '. * Cornunicatg de C. Mateescu la Sirnposionul de Mecanici tinut de Soc. de Maternatici

bKq%jp)-3
&

r'

din R.P.R., Pn octornbrie 1959 (nepublicati).

iar lama se va deforma astfel cii r fiind raza de curburg, este satisficutii ecuatia urmitoare:

Aceasti ecuatie este identicii cu ecuatia (4-447, d a d punem:

Asadar, profilul de echilibru a1 unei membrane kupuse la presiunea hidrostat icii se poate z obtine cu ajutorul unei lame foarte elastice si , flexi bile. Y f' Aceasti metodii permi te rezolvarea rapidii C 0 a unor probleme tehnice si tehnico-economice foarte complicate, care r necesi ta rezolviri de integrale elip tice, calcule variaf ionale. De exemplu, ne propunem a gisi forma unui jgheab metalic suspendat deasupra solului, format dintr-o membrani de o grosime uniFig. 4-70. Metoda analogiei formi, astfel ca pentru o arie datii a sectiunii e1astol:idrostatice pentru aflarea de Curgere si 0 rezistentii admisibila datii formei de echilibru a unui jgheab , a metalului s i se realizeze greutatea minims cu perete subtire de metal. Aceasta inseamni ca, pentru o lungime datii a perimetrului u d a t , sa se giiseascii suprafafa inchisi maximi, membrana h i n d si forma de echilibru care corespunde unei tensh.mil specilice 1 ' = const. In acest scop, cu o l a m i elastics de lungime arbitrarii pe care o supunem unor deformatii succesive' tfasim o serie de curbe apropiate de un semicerc, aceasta fiind forma hidraulici cea mai favorabili (fig. 4-71). T o t u ~ iarcul de ,
-

I

C .

m

9

4-71. Determinarea formei economice a unui jgheab dintr-o mernbrang subfire de grosirne uniform& prin metoda analogiei elastohidrostatice

cerc nu corespunde suficient din punct de vedere static. Planimetriim ariile ~nchiseintre curbe si coardele obtinute si deseniim un grafic luind in abscise lungirnile c ale coaidelor si Pn ordonatd ariile a corespunziitoare. DucTnd o
v

~i ds.dreapti tangenti la curba A .(T2ds1)ds. introducindu-se fortele de legii turii. 4-72.. iar I N normala in I la exteriorul suprafetei. 4-72). respect iv Tlds2 a 9 as. T2dsl -I. paraleli cu axa Oc. si ds. Schema eforturilor la ecuatia lui Laplace pentru o membranii cu dub15 curburi mijloacele segmentelor ds. avfnd laturile ds. se separi de restul suprafetei. + 8% Diferenta presiunilor pe fetele drep tunghiului ds. se obtine Pn punctul de tangents solutia ciiutati. D a d elementul ds. ds. ~i ds. acestea impreunii cu rezul tanta presiunilor exercitate pe ambele fete ale elementului de suprafati trebuie sii fie in echilibru. Pnsi tangente la suprafati. ds. are ca rezul tanti forta . T. respectiv Tlds2. Fortele de legiturii vor f i notate cu T2dsl. Figura astfel obtinutii se amplificii apoi la scara necesarii pentru ca sectiunea de curgere sii aibi aria datii. ~i fie I centrul siu. se vor exercita forte diferite de fortele T2dsl ~i Tlds2 cu cantititi diferenfiale si anume: dS1 . ~i T . aplicate normal la - Fig. Pe celelalte doui laturi ds. reprezentfnd tensiuni unitare (pe metru liniar lungime de arc).. Se considerg trasat pe suprafata dati un dreptunghi elementar curbiliniu (fig.

.= yz.ds. forma necesari a peretelui.. in cazul unui perete nerigid (foarte flexi bil fnsi inextensi bi I). ~i ds.. Razele de curburi ale suprafetei pentru sistemul de planuri diedre ales sin t : . care impreuni cu ecuatia (4-45') permit determinarea atit a tensiunilor necunoscute T..ds. Q2--* Pl 9 + 2 d? + 2T2 sin -ds = f yz ds. neglijind greutatea proprie a peretelui. In cazul particular. ecuatia (4-453 se reduce la: T . ecuatie care. deoarece. reprezinti suprafata de echilibru. In cazul cind punctul I se afli sub presiunea unui lichid de greutate specifici y. 2 do: ' d? Daci introducem expresiile lor in prima ecuatie de echili bru.cind udi part ea convexi .. obtinindu-se un sistem de vectori echivalent (adici diferind de cel real numai prin infinif i mici de ordin superior) si se vor descompune dupi directiile celor doui tangente.. Daci se neglijeazi infinitii mici de ordin superior.ds. presiunile exercitate de atmosferi pe ambele fete se anuleazi.z) = 0 . da si dcp sint totodati ~i unghiurile sub care sfnt vizute arcele ds. Vom scrie ecuatia de proiectie a fortelor pe normala IN. In acest scop. sin ..Hidrostatica 103 aplicati normal la suprafati in punctul I. n conventie care corespunde cu creSte. T2 cit ~i a unei conditii de formii F(s. ~i ds. notim cu da. ~i s2cu planul de api. inscrise pe 'suprafati si care trec prin punctul I. se cuteazi (instabilitate de formii) n . unind mijloacele laturilor ds. ) 6 9 A 9 Daci tensiunile intr-o zoni sint negative (compresiuni).si 1 ' ' . respectiv dcp. respectiv ds.. se va lua semnul cind lichidul udi partea concavi si semnul . se vor proiecta mai intii fortele pe planul tangent. pereti i foarte flexibili se deformeazi puternic P acea zorii.... unghiurile pe care le formeazii normalele la suprafati duse in virful dreptunghiului elementar la extremitatea arcelor ds. la adincimea z.ds2. 0 ecuatie de 'echilibru este deci: A I da 2T. se mai obtin douii ecuatii de echilibru.s. rezultanta presiunilor este yz ds. Proiect ind fortele care actioneazi element ul de supra fati dupi tangentele in I la curbele ortogonale s.. se obtine: In aceastd formuli dispare semnul f ciici raza de curburi se va considera pozitivi P cazul concavititii udate si negativi cind convexitatea este udatii. cind una din razele de curburi este mereu infinitii. Pentru obtinerea ecuatiilor de proiectie dupi tangente. si s. p fiind functie de coordonatele locului.ea pozi t ivii sau nega t ivi a unghiurilor cr sau cp pe care le fac tangentele la curbele s.

rn Fig. se pot lnlocui cu o aproximatie acceptabilri expresiile .~i este necesar. 4-73.~i . paragr. pentru a avea o formi stabili.prin .)' Eii Dac5 peretele are un contur de reazem plan dat ~i ne propunem a grisi forrna de echilibru a plnzei suficient de Intinse pentru ca bombamentul s5u fat5 de reazem s5 -fie relativ . Deformafia unei membrane dreptunghiulare supus5 la presiune hidrostatic. . = T = const pentru intreaga suprafati. ca perefii sii fie rigizi. 4-73). * Cristea Mateescu. de genul piiturii superficiale a unui lichid care este sediul tensiunii superficiale (v.gi -' $i ecuafia diferential5 a membranei devine. 1 1 d2w haw mic. 4. dar dacii forma peretelui nu corespunde cu suprafata defini tii prin ecuatia (4-45'). et de physique de 1'Ecole Polytechnique de Bucarest. de math. la care peretele trebuie s i reziste. 1937). se vor nagte momente de Pncovoiere. Aceste momente de incovoiere provin din cupluri he forte care nu schimbi starea de echilibru a tensiunilor T . ne afliim in cazul formei de echilibru a unei membrane infini t de subtire ~i flexibili (fig. Calculul vaselor cu pereti rigizi insi foarte subtiri se face in modul aritat la peretii flexi bili. soun~ise une B charge variant suivant la loi des pressions hydrostatiques (Bul. = T . - Dacii punem conditia T . M =E X K impar 2a COS Kzy 2b - 9 Equili bre d'une membrane au pourtour rectangulaire.. pentru o tensiune superficial5 T uniform5 dati: PI P2 dy8 dza 0 solutie exact5 a acestei ecuafii a fost dat5 * sub forma: g .7.

stavile. + II. f i r i a impune suprafetei o andmiti formi de echilibru (fig.pentru o retea de 25 puncte in cazurile 6 -b 2 . . Suprafete de rotatie A In cazul unei suprafete de rotatie (de obicei. 4. Curbe!e de deformatii egale ale unei membrane cu contur dreptunghiular supusii la presiune hidrostatici Aceste forme pot fi folosite ca elkkente de constructie pentru baraje.1 = a a a 2 cazul a = 6 . apoi la calculul plicilor groase supuse la presiunea liidrostaticii pentru obtinerea lui M.. In dw dy dw dz figura 4-74 se reprezinti forma pfnzei obtinute pentru Fig. axa verticala Oz este axa de rotatie) una din cele trei ecuatii de echilibru este satisficuti de la sine din cauza simetriei. 4-74. echilibrul este stabil daci eforturile sint de tensiune. se calculeazi cu ecuatia (4-45') si cu ecuatia de proiectie pe tangenta mkidianii.b . . 4-75). etc.Hidrostat fca - Au fost calculate valorile w .. Un calcul mai comod se poateFface pentru orice form5 de contur prin diferente finite ~i rnetoda relaxirii. iar daci eforturile sint. Agadar.1 c+i--. .4. oricare ar fi forma curbei meridiane. M. iar tensiunile T I si T .6. .gi .

~chilibrulunei suprafete de rotatie supus5 la presiune hidrostaticii Daci un cerc de rotatie face unghiul . 4-75. 9 .. folosind ca variabile pe z si raza r a cercurilor paralele.de compresiune trebuie ca peretele s i fie rigid. Fig. dr r . existi relatia (Meusnier) : r = p cos . Din aceasti relatie si relatiile: 9 deducem Pl - dr . sina = yz. (f -a) 0 pp sin a.a cu normala la suprafati. f n acest caz ecuafiile de echilibru se pun sub o form2 mai comod8. 2 z Tntre raza p2 de curburi normalii a suprafetei gi raza r decurburi oblici. pentru ca stabilitatea si fie asiguratg.dr --9 cosada d(sina) iar ecuatia (4-45') devine: TI d (sin a)' + T .

avem: 9 Rezultanta celor doui forte din planul meridian adici d (T. fiind p. Observiim c i proiectiile fortelor din planul paralel sint nule si c i notfnd Acp unghiul la centru in planul orizontal a1 arcului ds. Cum unghiul Acp este independent de r si p. deci: Tlr sin a = \ yzrdr. pe care se dezvolti reactii. ds. care nu mai are meridiana arbitrari. - Aceasti integrali este valabilii numai in zonele unde nu existi puncte.rAcp). linii sau suprafek de reazem. pe intreaga suprafati.Hidrostatica A 107 In aceasti ecuatie. 0 asemenea formi poate fi folositi si pentru peretii unui rezervor sau o parte din suprafati. integrati: T. = drlcos a. Pentru lichide grele p = yz. dar dacii una din limi te coincide cu punctele de aplicare a reactiilor. dacii linia de contur ioincide cu reazemul). In sfirsit. deoarece ds. cele doui ecuatii precedente devin identice si exprimi ecuatia suprafetei. Ecuatia a 2-a de echilibru este deci: d (Tlr sin a Acp) = pr drAcp. iar proiectia rezultantei pe Oz este: d (T. forta de p r e s i ~ n eproiectati pe Oz este: p cos a dslds2 = pr dr Acp. presiunea unitari pe elementul de suprafati ds. - 9 . este efortul in plan paralel. se pot g6si cu aceasti ecuatie reactiile pe reazeme. Si proiectim fortele ce actioneazi elementul de suprafati pe direcfia Oz. = T = const. este efortul in plan meridian.. A este variatia lor. ca formi de baraj. = T.r sin a) = prdr sau. ecuatia se simplifici r i mintnd 9 d (T. Dacl se pune conditia T. 0 astfel de formii o c a p i t i o picituri asezati pe un plan orizontal sau o buli gazoasi intr-un lichid sub o placii orizontali. iar T. T.r sin a = \ r ro prdr .r sin a Acp). Ecuatia (4-47') inmulti t i cu 2 x reprezinti conditia 'de echili bru intre greutatea lichidului aflat in interiorul suprafetei de rotatie si tensiunile pe o linie de contur (sau reactii de reazem.

6 . pentru a putea dimenkiona cercul de reazem ~i fundatiile lui.r sin o0 = \:yzrdr 1 . = const. Pe portiunea OA. ~i ecuatiile de echilibru devin: A R.Y - R2 cosa. = 5 * ... pentru a nu trece prin reazemul B. integrala din iz membrul a1 doilea a1 ecuatiei (4-47') Fig.r2dr) 3R' T ..nivelul -lichidului. = 0 si deci T . = 0 un lichid greu Pe portiunea AB: -- 9 9 T. r R' y (R' . 2 1 Tl ( 0 ) .perioari a peretilor conici este deasupra nivelului lichidului. = \ B 0 y ( R ' . Calculul tensiunilor T. iar pe con- R cos a.r) tg oo rdr = y ig a. S:" 4 (R 'rdr .- ($-R'R2 2 Tlr sin a. Reactiile pe cercul de reazem sint dirijate dupii generatoarele conului gi este util a f i descompuse in componentele verticale si orizontale. 4-76. AB si BC (fig. Daci cercul de reazem este sub -. unde . S se calculeze tensiunile $i reactiile pe reazemul circular de razl In acest caz a = a. ecuatiile de echilibru se scriu separat pe porfiunile OA. 4-76).. iar marginea su. r cosa. T 2 = Yzr sin a. este pozitiv si are valoarea maximi cfnd r = 9 . 3 r = R: (--+ x) zR efort 'r2 2 6 de compresiune. =turul B . ? T I( B ) .108 Hidros fdica 1) Un vas conic plin cu lichid este suspendat cu virful in jos p u n cerc de reazem.r) tg oo*rdr T. Echilibrui unui vas conic continfnd este n u l i . 6 Pe portiunea BC trebuie calculati integrala intre punctele C si B .

se calculeazi ca la exemplul anterior. Presupunem fata concavi udatii. 9 + rT. 2 %) $) creste + 0 - descre~te- GO Y Daci z1 < 2p. si T2 cu unghiul a: 9 I a - X -TI r 0 1 ' man 2 n -. (4-51 ) . (4-49) Fig. pentru partea peretilor deasupra nivelului apei se aplici formulele: T.fort ului total T I( B ) . Calculul unui rezervor cu pereti sferici Avem relatide geometrice: r=p sin a. adici : Tl ( B ) R'3 Y -6 R cosu. Reactia reazemului este egali cu suma eforturilor TI( B ) calculate deasupra ~i dedesubtul inelului B. .razi de curburi si aceea este constanti si egali cu p. 2) Calculul unui rezervor cu pereti sferici (fig. Din ecuatia (4-49) rezul t i : ~ ~ = -P + $ ( c o~ a + ~ s [ I + cos a ~ 1 ~ jar din ecuatiile (4-48) si (4-49) rezulti: Formulele sint valabile pentru z1 > 2p. sau se giseste scriind c i greutat'ea lichidului este echili brati de components verticali a . 4-77. sin20: = const.dr=p cos 0: doc.z=z. Ecrtafiile de echilibru devin: (4-48) T1 T2 = ypz. formulele precedente sfnt valabile numai pentru partea de la nivelul apei in jos . sin a = y Fr zrdr. Iatii variatiile lui T . deci p pozi tiv. 4-77). I n acest caz existi o singuri .YP 21 scade Tmin = scade Tmin YP - 2 (z1 - T2 2 ' max 2 21 = - YP (z.Hidros f tlca a > 109 Eforturile in planuri paralele T.-p (I-cos a) .YP 2 -.

d e ~ neteri minati. * . fundul s5uare spre periferie forma unui con.0 metodl elemen tari pen tru stabilirea deformatiilor ~i efor turilor interioare ale unui fluid incompresibil gi a ecuatiilor Navier-Stokes" (194 1) . calculate prin formulele anterioare. gi a1 $colii Superioare de electricitate din Paris. . mecanica fluidelor. hidraulicii. de unde rezulti: T: = G ' 2xr0 cos a' T. In cazu1 cind lichidul u d l partea convexi. respectiv de la B la C. Acestui rezervor i se d5 o astfel de formii incit reactiile reazemului sii fie verticale. in 1919.. A proiectat gi a participat la executarea a numeroase ~i importante lucriri edilitare in Bucuregti gi P mai multe orave din targ. n Avind o vast2 culturg generali gi tehnicii. electrb tehnicii gi geome trie. motoare hidraulice. I gi 11. 1942). A murit In 1948.Valoarea constantei se deduce aflind pe T .Hidraulicii teoretici si aplicatii" de D. din 1910 pfni in 1946. a predat cursuri de hidraulicii...la Politehnicg gi la Universitatea din Bucuregti. ' Fig. bazata pe egalitatea miirimilor specif ice" (1930) . Germani. Dionisie Germani.' se calculeaz5 cu formula cunoscutii: (4-52) ceca ce este avantajos din punct de vedere T. prin efectuarea integralei de la A la C. ~i T . este cea rnai importanti publicatie de acest fel. In Bucuregti. la nivelul apei atit prin formula (4-49) cit si prin formula (4-51). magini electrice. Din tre lucririle mai importan te se remarci : .Hidraulic5 teoretici ~i aplicati" (vol. se schimbii semnul eforturilor T . 0 discutie mai amplii a acestei chestiuni se g l s e ~ t e in .Asupra atractiei unui electromagnet deformabil" (1935-1936) gi tratatul de .. diplomat a1 $colii n de poduri ~i gosele din Bucuregti." 7 I 7 3) Rezervorul Intze (fig. apiirutii pfni In prezent in RomPnia. respectiv sferic. componen tele lor orizon tale s5 se echilibreze. la $coala national5 de poduri gi ~osele. Calculul unui rezervor Intze constructiv. 4-78).. Eforturile T i gi T. .. Aceasti din urmi lucrare. .r sin a = r 0 yzrdr. inginer gi profesor. iar la centru o suprafati sferici. Diametrul inelului de reazem CC se alege astfel ca T i gi T:' fiind eforturile ling5 reazem in fundul conic. adicii: T: cos a = T:' cos a". = G' ' 2xr0 cos cr" Introductnd aceste valori in ecuatia (4-52) rezulti G = G". adic5 egalitatea volumelor ' care apasi pe fundul conic. niscut T 1877 la Galati. Din 55 lucriiri publicate. In acest scop corpul rezervorului fiind cilindric.Studiul grafic a1 lovi turii de berbec" (1938) . In 1900. 4-78. 21 stnt memorii originale de mecanici. aerodinamici. respectiv sferic.Sinteza legilor de simili tudine in rnai mu1te domenii ale fizicii.

intins ca o membranii *subtire. ci de natura lichidului si a gazului cu care lichidul este in contact. Se dovedeste .2. Se constatii c i s-a prins pe cadru o cantitate micii de lichid.7. formeazii numeroase biisici de aer.Sub volum redus. se dezvoltii tensiuni superficiale uniforme. 1 a t i citeva din aceste experiente: . care nu mai are nimic comun cu fo. agitat in contact cu aerul. lichidul ia o formii proprie. - 9 9 9 b 9 A 4. forma de piciiturii. Caracteristicii in special este piciitura de mercur. aspectele fenomenelor pot diferi d e la un caz la altul. Iatii citeva exemple. General itiiti Sub ti tlul de capilaritate se grupeazii o serie de fenomene datori te unor forte care se dezvoltii la suprafata de separatie dintre lichide sau dintre un lichid si un solid sau dintre un lichid si un gaz. apa se poate ridica la iniiltimi mari. astfel ca membrana lichidii sii prindii in ea fireie de miitase si se giiureste apoi membrana in interiorul ochiului format de fire.ci ia alte forme.Dacii de marginea inelului este fixat un fir subtire de miitase de care este legat un altul in douii puncte. precum ~i de temperaturii.ma obisnuitii a suprafetei unui lichid in contact cu aerul. in general.Ifidrostatica 111 4.cii. .7. in special ale gravitatiei .pe cadru. adicii sint complexe si. de formii sfericii. datori tii acestor forte. si se introduce in lichid gliceric. intrucit predominii fortele masice. CAPILA RITATE 4. astfel cii ochiul ia forma .epaus intr-un vas nu mai este planii si orizontalii aga cum apare in cimpul gravitatiei terestre . fenomenele sint sub depenhenta simultanii a mai multor legi. s8 constatii'cii firul estk intins uniform de toate piirtile. De la acest fenomen particular provine denumirea generic2 a acestor fenomene. fiirii a avea nevoie de peretii de sprijin ai unui vas. Se constati cii.1. . intr-un strat foarte subtire. Tensiune superficial5 Numeroase experiente ne conduc la ipoteza ca la suprafata unui lichid.In tuburi de diametru mic (tuburi capilare). foarte elasticii gi mobili.capilari tate". .. fenomenele de capilaritate nu joacii nici un rol. constituind spuma sau emulsia. in contrazicere cu principiul vaselor comunicante. de .7. dup2 cum dominii anumi te categorii de forte.Un lichid viscos. din cele mai obisnuite si caracteristice: . iuprafata unui lichid aflat in .ca si in alte ramuri ale fizicii . cind insii cel putin una din dimensiunile masei lichide este micii. fcrmind un ochi de formii neregulati. f r ca vreo dimensiune sii fie m i d . Dacii masa lichidi este de dimensiuni mari. capilari tatea poate produce modificiiri importante ale suprafetei lichidului.Se introduce un cadru (sau inel) de sirmii subtire in apii siipunoasii sau in lichid gliceric (apii in amestec cu siipun si glicerinii) si se scoate afarii. care nu depind de forma suprafetei lichidului.

. Aceste forte sint cu totul neglijabile dacii distanta dintre douii molecule d e p i i ~ e ~ t.raza de e acfiune molecularii" care este de ordinul unei sutimi de micron. toate moleculele din-calota sferiLii de sub planul A'B' T 1_ 6 9 . 4-81). aproape de suprafata lichidului. egala' E toate directiile. (Spre deosebire de lichide. k. 4-80. Fie scum 0 moleculii M. care ins2 suferii de acelea~iimperfectiuni ca ~i ipoteza lui ~ a ~ l a c Moleculele unui lichid s-ar menfine in pozitii reciproce imobile datoritii unor forte de atractie la distantii. Dupii ce scoatem din lichid cadrul cu pelicula pe cadru.vitate molecularii de raza E (fig. cu viteze depiisind 1 000 m/s). introducem in lichidul gliceric un cadru de sirmi.sit uatii la oarecare adincime. 4-81.. Se admiie deci. atfrniim o greutate micii la latura A B si constatiim c i ea se deplaseazii cu o canti tate micii in A 'B'.lele situate in interiorul unei sfere de acti-. 4-79). astfel ca sii poati aluneca in lungul Fig. 4-79. cu ajutorul. denumite forte de coeziune. toate aceste forte de atractie se echilibreazii si moleFig. f n ce fel se explici tensiunea superficialii cu ajutorul ipotezei mentionate? Fie o moleculii M I . Experienta prin care se mgsoarii tensiunea superf icialii celor douii laturi perpendiculare pe ea. -Intrucit materia este izotropii. mai micii decit E .4-80). Experienta care dovedeqte c i tensiunea superficial5 este constanti Fig. Explicatia tensiunii superficiale cula rgmine in echil ibru. moleculele lor tinzind a se depiirta si fiind intr-o stare de continuii miscare. supusii fortelor de atractie provenind de la molecu. f n acest caz se echilibreazii numai fortele de coeziune datori te moleculelor cuprinse intre planul A B si un plan A 'B' sirnet r i i cu A B faid de M. foarte mici.ipotezei atractiei moleculare. de formii necunoscutii. Ulterior s-au elaborat si a1te teorii. dar care se anuleazii pentru distanta egalii cu raza . n Aceasti tensiune se poate misura prin diverse metode.unui cerc (fig.de actiune molecularii. aceasta fiind forma de echilibru a unui fir flexibil supus unor tensiuni uni forme in planul s i u . Or. experienta dovede~te existenla tensiunii superficiale. Fntinzind membrana lichidii (fig. pentru lichide. Explicafia acestor fenomene a fost datii pentru prima oar5 de Laplace. gazele sint lipsite de coeziune. De exemplu. la o distant. avind una din laturi mobilii gi preyiizuli la capete cu douii mici ochiuri. cii atractia Pntre moleculele lor este proportionalii cu masele ~i cu o funcfie de distanfii.

perficiale la contactul a trei corpuri respectiv 0. b atractie dirijati in sus. sii fie egali ~i de sens contrir cu rezultanta tensiunilor a. forta corespunzind segmentului A B = ds trebuie s5 fie normal. predomini forta de atractie dirijati in jos. Fig.. intre cele doui lichide in contact se produce o tensiune -.. Lichidul posed5 deci o energie potential6 superficiali W AQ.. pe curba C. Echilibrul tensiunilor suproduc alte doug tensiuni superficiale a.atrag molecula M.. \ dW Cum insi = ads00' - cosa = adsdn = a d Q . trebuie ca a s i fie egal cu A . superficialiiinchizind o arie . trebuie indeplini t un lucru mecanic care si invingi aceasti forti. fortele de coeziune respective compunindu-se h t r .. Pe de a l t i parte.. ihsi densitatea gazului fiind mu1t mai mici decit densi tatea lichidului. - - - - _ . e i primat fn kgflcm. in care A este o constanti. . de aceea picitura de lichid usor ia o astfel de. 4-83). mai la suprafati.o Iiirgire a curbei care ia pozitia C'. sup. in pozitia A'B'. Energia sa superficiali va creste cu d W = AdQ. tangente la piciturii (fig.. P r e s u ~ u n e mc i ~ r i n t r . si datoriti atractiilor dintre fiecare din iele doui lichide ~i gaz se Fig. formi lncit tensiunea a. si a. . Este adevirat c i moleculele de aer (sau gaz) din calota si tuatii deasupra planului AB exerc i t i asupra moleculei M . am vizut c6 existi o tensiune superficiaf5 in planul tangent la suprafati si egali in toate directiile. 4-83.. Si presupunem acum o picitur5 dintr-un lichid situati pe suprafafa altui lichid. Cele trei forte trebuie s i se echilibreze. Efortul uni tar de tensiune superficiali fiind a.--4* .. proportional cu suprafafa lichidului: 1 dW = A d a .o rezultanti normal6 pe planul de a p i AB gi indreptati spre interior. pe AB ~i egali cu ads. Lucrul mecanic ce trebuie si-1 indeplineasci forta ads pentru ca lichidul t5 se deformeze din pozitia AB. Pentru a aduce o moleculi c a M .afata IR se spore~tecu cantitatea d Q (fig. Energia potential5 Fie o curb2 trasati pe suprafata lichidului. 4-82.superficial6 a. - . 9 . srebuie s i fie egal cu: 3 L . adici tensiunea superficiali a este chiar constanta din formula energiei potentiale superficiale si in acest mod se face legitura fntre diferi tele ipoteze si teorii privi toare ia aceste fenomene. 4-82). Datori t i atracf iei moleculare. pe curba C'.

ecuatia diferentiali a echilibrului acestei membrane se poate deduce din ecuatia (4-457. y.0327 0.4 gfjcm = 461. 0.0330 0. . 2). Untdelemn fati de ap5.curburilor principale".l gf/cm = 20. . . .. . d k echi- 1) Forma de echilibru a suprafetei de separatie a unui lichid greu.=a=const. Untdclemn fati de aer . Mercur fat5 de aer .0210 0. . . . . . . . . Pentru o anumiti orientare. . . . in stare de echilibru. .6 gfjcm = 2. . . . . . are ca ecuatie: tn care z este ordonata unui punct curent a1 suprafefei f a f i de un plan orizontal de cornparatie. . . limitat la partea superioari de un gaz. . suprafata lichidului sub acfiunea tensiunii superficiale este o formi libru de membrani.0023 gfjcm = 7 5 3 gfjcm = 25. nu se poate forma triunghiul de echilibru a1 fortelor si piciitura se intinde p i n i ce se reduce la un strat extrem de subtire format hintr-un singur rind de molecule. p. . . Daci la suprafafa de separatie a unui lichid se consider5 ca fenomenele de tensiune superficial2 sint asimi la te cu tensiunile ce se dezvolti intr-o membranii extrem de flexibilii ins2 neextensibilii. Alcool fat5 de ap5.0258 0. .curbura medie" a suprafetei. . in care punem conditia o. . . . . . .7. . Se obtine ecuatia lui Laplace: 9 iar membrul intii reprezintii . . . . . = raza ~i p . . . Alcool fat5 de aer . . . .Dacii insi o.. Sulfur2 de carbon fat5 de aer. .l gfjcm = 32. . . . a. Din aceastii ecuatie presiunea p normal5 pe elementul de suprafati care se exerciti de la fafa concavi la fata convexa este diferenfa dintre presiunile ce se exerciti pe ambele fete si poate f i funcfie de spatiu: p = f ( x . . . . 9 fi orienmaximi Asadar. tensiuni egale in orice directie.r. .26 dyn cm-I dyn cm-I dyn cm-I dyn cm-l dyn cm-I dyn0cm-l dyn cm-I + . oricare ar tarea acestor planuri. . . . si p sint razele de curburii situate in doui planuri ce se taie ortogonal. . .i aplicaJii ale teoremei lui Laplace j p. 4. . = raza minimi. Consecinle .4700 0.3 gfjcm = 32. . . .=o. . . > a. corespunzind . . . Teoremele principale ale capilaritgti i a) Teorema lui Laplace.0770 0.3.. Iata citeva valori ale tensiunilor superficiale o (forfi/lungime): Apg f a t i de aer . . . = r.' tangent la suprafatg.

Astfel : .) se explicii nemijloci t cu ecuatia (4-52). y' fiind greutatea specificii a gazului.yz. O cea rnai mare parte a suprafetei. 4-85) diferenta dintre presiunea din interior pi si presiunea din exterior pa (a tmosfericii) poate ii consideratii : Pi . In cazul 11. cazul I. 4-84.. razele de curburii sint suficient de mari n pentru a admite cii: de unde rezultii: 2) Formele de echilibru pe care le iau rnembranele foarte subtiri. . Suprafata liberii are curburi accentuate numai in apropiere de pereti . Cum y' este neglijabil f a t i de y. Presiunea interioari fn punctul N este + deci diferenta presiunilor ce actioneazii in N pe ambele piirti ale membranei su~erficialeeste de la inierior sDre exterior: P (y .La o bii~iciide siipun (fig.pe. = p' .+ (PO I M I Po I Fig. deci = + y'z) = Po + Yz .p a = pFie p' presiunea din lichidul care forrneazii membrana. Tensiunea superf icialii fntr-o memhranii sfetic5 a unui balon de lichid sHpunos -+ (b i ) - . se poate lua p = yz.Pi -PI. in figura 4-84. neglijind cant it i t i l e foarte mici (diferenfe dintre curburile pe o fatii ~i pe cealaltii a membranei): A a Fig. presiunea interioari este po .y')z. presiunea exterioarii in M fiind p. la care corespund raze de curburii negative (concavitatea spre exterior). formate din lichide putin viscoase (solutie de siipun.Hidrostatica 115 Intr-adeviir. presiunea exterioarii in N este po y'z. 4-85. Forma suprafetei de separatie a unui lichid greu fati de un gaz P = . Intr-un punct avem. lichid gliceric etc.yz.

0 masi lichidi aflatii in suspensie intr-un lichid cu care nu se amesteci. = pa.trebuie s i ia forma unei sfere (fig. . pentru ca sisternu1 sii fie in echilibru stabil. = 0. de lichid sau de gaz h interiorul unei mase lich ide Dar ~i o masi mici de-gaz in interiorul unei mase lichide . O (proportionalii cu suprafata). aceasti energie fiind = A . se poate forma o membrani intinsi numai intre cele douii inele. a cirei razii este dati de ecuatia: . 4-87) ~i atunci relatia dintre presiunea gazului si raza bisicii este: p = -. p poate fi considerat egal in orice punct a1 membranei Si in acest c a i suprafata de echilibru este o sferi. 4-86). 4-86. trebuie ca pentru orice deformatie sub volum constant suprafata s i fie minimi. ia o formi determinatii numai de tensiunea superficiali ca si in cazul bi~icilorde sipun in aerul atmosferic. T T 2a R .Daci se inmoaie in lichidul gliceric un sistem de douii inele paralele finute la distante constante cu o bari. 4-87. la care presiunea pe o fati si pe cealal t i are aceea~i valoare constanti pi = p. conditie indepliniti numai de sferi. Mernbran5 fn form5 de catenoidi Fig. dar. deci pi . T acest caz. Intr-adevir.p.Pentru dimensiunile obisnui te ale bisicilor. ale cirei curbe meridiane sint liinti~oare(guprafata este catenoidi) (fig. Forma de echili bru a unei mase mici. rezulti c i : cele doui raze de curburi sint egale ~i de sens opus si pelicula are o formii de rotatie. trebuie ca energia sa potentiali s i fie minimi.pentru acelea$ motive . A I Fig. iar lichidele avPnd acelea~idensititi.

a.d suprafata de separatie dintre --perechile de corpuri . Unghiul a se miisoarii intre directia lui o si direcfia tensiunii superficiale a. deschis la ambele capete. dac2 tubul are sectiunea circular2 de razi r. Racordarea suprafetei libere a unui !ichid s u solid s i fie nule. a = 0. cum s-a .-A. = 0. Din egalitatea: A ? s \-L. -.2.--- 2xr a rezul tii : Fig.077 gf/cm.. 1) Unghiul de racordare.-. cum ar f i mercurul. D a d se introduce un tub de sticli de diametru sub l cm.ascensiunea capilarg 2cr =Y - y x r2 h hr 40 sau hd = . b). (4-54) Y Se regiseste legea aflatii de Borelli experimental: hd = 30. a) la 1ichidele care ud2 peretele. 2) Tuburi capilare (fig. Suprafata liberi a unui lichid se curbea. y = 1 gf/cm3. ridice pe lingi perete la infinit. hd = 0..7. Pentru echilibru este necesar ca suma proiecf i i lor (a ) fortelor capilare pe peretele Fig. Un lichid care u d i perfect peretele nu existi. ajungind la o grosime inferioari unui micron. cum ar f i apa. (Intr-adeviir. si singura forti de presiune este' datoritii coloanei de A lichid: yxr2h.) .Hidrostatica 117 b) Racordarea suprafetei l ibere a unui 1 ichid cu un perete solid. se poate exprima conditia de echilibru a forfelor de presiune qi a forfelor capilare. Tuburi capilare . Aceasta trebuie s i echilibreze rezul tanta forfelor cah pilare. astfel c i lichidul se opreste formind cu peretele solid un unghi ascuf it a . 4-88. 4-88. ..zi la contactul cuun perete solid formind fie un unghi ascutit (fig. T care h qi d n sint date milimetri. Daci o > o f a nu poate exista echilibru si lama lichidii tinde sii se . nu s-au putut obtine valori experimentale concordante pentru unghiul a. u = 0. intriun lichid care udii sticla. alcoolul. Aceasta se explici prin existents tensiunilor superficiale in f. Astfel. Deoarece ascensiunea lamei i e lingii perete depinde de starea de puritate. . lichidul se ridici la o iniiltime h deasupra nivelului initial care se poate determina printr-un calcul elementar. 4. 4-89. este 2xra. adici: un ~ e r e t e solid a c o s cr f ai . . care in cazul c i unghiul a-r-de racordare la perete. fie un unghi obtuz la lichidele care nu le u d i (fig. 4-88.30 cm2. Presiunea atmosfericii pitrunzind pe la cele doui capete ale tubului se anuleazii. oricit de curat ar f i peretele.semnalat deja la art. 4-89).

p fiind presiunea intr-un P -----tub ldr9 plan orizontal in lichid luat ca Fig. 4-90) se aplici ecuatia lui Laplace intr-un punct curent M. fiind raza de curburi a curbei meridiane si p2 intr-un plan perpendicular pe planul meridian. 4-92. Pentru a se determina forma suprafetei libere a lichidului din tubul capilar (fig. Suprafata liberl la peretele unui vas larg ..iniltirnii capilarku h se face de la nivelul lichidului din vas p i n i la planul tangent la menisc.u n tub capilar Dacii planul de comparatie este luat la nivelul lichidului fn vasul larg. avind un volum echivalent cu a1 lichidului ridicat in tub. pe cind iniltimea h din calculul precedent ar trebui s i fie iniltimea cilindrului de lichid. Misurarea .8. tinfnd seama de forma reali a suprafetei l i bere. Pentru tuburi de diameire mici.118 Hidraulica Pentru mercur se giseste experimental hd = . 4-91. teoretic .14. 4-90. iar presiunea interioari este p-y z. p = p. Calculul suprafetei libere la tuburi capilare de diametre foarte rnici Fig. putem face aproximativ ca meniscul sii formeze o caloti sfericii tiiind generatoarele tubului la perete sub unghiul oc (fig.18. unde presiunea exterioari este cea atmosfericii (pa ). Atunci curburile sint egale si: y Fig. ~i ecuatia suprafetei lichidului in tub este: 3) Cfnd tubul are o forma'derofa@e p. 4-91). = dr -d (sin cp) 9 p2= r sin cp p p.plan de comparatie: I dului h t r . Calculul suprafetei libere a lichi.

este: (4-57) (. Ascensiunea capilarg in tre doi pereti foarte apropiati h = 0. se atrag (aparent) cu o forfi P -.39 cm. 4-94). -coscc). cu r = const ~i unghi de racordare oc: A h.-sin cr) 4) Coeziune aparent& (fig. ascensiunea capilarii h se poate obtine cu suficienii aproximatie admitfnd meniscul cilindric circular. manifest8 aderentii intre ele.d - 7 20 sin a YR (4-55) Sigeata meniscului rezul tii din consideratii geometrice: cos cr Ascensiunea capilari la perete pentru rp h = 1/20 -(I A = rp.4-58) In cazui a: = 0 Y.. 4-95). Douii. datoritii fortelor capilare.Hidrostatica 119 dec i Z. = 2a cos a yd 9 AZ = d (1. 4-93). rezul ta : . Tn cazul apei. douii sfere egale. 9 formuli valabilii si pentru denivelarea maxim2 a lichidului in repaus fati de muchia ascutitii a unui deversor (fig. 4-93.2xroa datoritii tensiunilor superficiale de la fata meniscului ..In cazul a doi pereti verticali paraleli la distanti foarte mici d (fig.corpuri solide in contact. cu linia centrelor orizontalii. Astfel. udate cu un lichid care. formeazii un inel lichid aderent P n jurul punctelor de contact. Denivelarea maxim5 a unui lichid in repaus fafa de rnuchia unui deversor Fig. cu Y Fig. cind z = h. 4-94.

pelicula de ulei impiedici spargerea valului.avPnd forma unei piciituri agezate pe piimfnt. . . + A - . variind dupii legea hidrostatici. 4-95. tot astfel. cu centrele 00' pe r verticali.ile umede nisipoase. cind nisipul este umed. datori t i tensiunilor superficial'e de la suprafetele de separatie ale lichidului. materialul este foarte bine folosit. S-au construi t rezervoare pentru produse petrol iere . 5) Affe apficalii. fenoAcest R men se intilneste adeseori in naturii. care are forma unei suprafete de rotatie in jurul axei OO'. dense. curba meridianii fiind l i n t i ~ o. Fenomenele de capilaritate mai intervin la: . In mecanica solurilor se tine seaFig. Coeziunea aparentii a doi grlunti de nisip udati ma de aceastii coeziune aparenti. lame). 4-96). manifest2 o atractie reciproci P = 2xRa (1 o). ele s-au dovedi t mai economice decit celelal te tipuri de rezervoare cunoscute (fig. tensiunile din perete fiind egale dupii toate directiile.in so1u. Desi foarte subtire. care plutesc pe un lichid (ace. griuntii se lipesc intre ei sau de mini.120 Hidraulica inelar.explicarea atractiei intre corpuri mici.formarea piciturilor a ciiror greutate este proportionali cu diametrul picuri torului si cu tensiunea superficiali a lichi dului . efectul 'de atenuare a agitatiei valurilor cu ajutorul uleiului pe care marinarii I1 varsi in jurul navei. ~e 'de altii parte. nu existii coeziune. Cind nisipul este uscat. doui sfere egale in contact. Construi te pentru capacitiiti mari. Dacii se d i peretelui rezervorului o astfel de formi. formele suprafetelor de separatie dintre fluide grele reprezinti forma de echilibru a unei membrane supuse la presiuni.

z.(a.yo.b. Oy.c.t). la rnomentul to. tul to. acceleratia depinde numai de variatia lui t. Atunci. ale aceleiasi part icule la momen-. c.(a. b. z = F. z sint functii de a. sau cornponentele vitezei sau ale acceleratiei 'etc. t ~i se poate scrie: x = F. adicd: . deci componentele dupd cele trei axe ale acceleratiilor se pot exprima ca derivate partiale a l e vitezelor. dup2 sistemul de variabile independente sau de parametri care se adopti: a) Sisternul Lagrange.b.c. In general. de exemplu coordonatele xo.c.. b.yz. Oz se obtin prin derivarea partiali in raport cu t a coordonatelor: - A In ceea ce priveste acceleratiile. Pozifia particulei la momentul f depinde de timpul t ~i de condifiile initiale. in raport cu timpul.c constanti pentru o deplasare infinitezimald. Componentele vi tezei dupi axele de proiectie Ox. y. observim c i .b. definite prin trei parametri cunoscuti.eazi parametrii a.1. fie a. intrucit viteza unui punct pe o traiectorie pist.t). Se consi deri miscarea fiecirei part icule pe traiectoria ei raportati la un sistem de axe fix 0. variabilele instantanee x. c mirirnile cunoscute ale variabilelor independente la momentul to.(a.f). REPREZENTA REA MI$CARII Studiul m i ~ c i r i iunui fluid se poate face in doui moduri deosebite.Capitolul V Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 5.b. y = F.

c se mentin constanti pentru intreaga traiectorie a unei particule. Aceasti metodii de studiu a miscgrii unui fluid este de fapt identicii cu metoda de studiu a misciirii u n i i sistem continuu de puncte rnateriale. trebuie observat c i vitezele se determini ca derivate totale ale functii. tinind seama cii si x. Pentru acelea~imotive. 0 datii cunoscu te traiic toriile. in sistemul Euler. v. deoseb i t : 9 Du Dt 9 Dv Dw -9 . densi tatea si temperatura in difirite puncte ale miscirii. w. intrutit cresterile lui x. se integreazi ecuatiile: dx = u d t . y. y. si de timpul t : 9 9 Dacii se c.si . y. w ale vitezei se obtin cu ecuatiile: qi nu prin derivare partial6 in raport cu t . adeseor i . se pot determina presiunile.' Dt Dt . In general. b) sisternu1 Euler. z la un triedru Oxyz fix si se studiazii elementele misc i r i i tuturor particulelor care trec prin ace1 punct. Astfil viteza particulelor ce trec prin acelasi punct fix din spafiul ocupat de fluid este functie de coordonatele x..lor x.onsiderd traiectoria unei particule. Se consideri un punct fix P spatiu. dy. . sint functie de timp. deci cbmponentele u . z sint funcfii de t. z. nu se studiaza traiectoriile in sistemul Euler. f inind seama si de ecuatiile i'izice. v. dz sint deplassri ale substantei (particulei) si se noteazii. deridu dv dw vatele . dar variazi de la o particulii la alta. dar dacii se cere aceasta. ' 9 dt dt ' dt intrucit dx.Trebuie s i mentionim c i parametrii a. dy = v d t . z. Prin urmare componentele acceleratiei fn sistemul' EuIer se obtin astfel: Pentru a deosebi clar modurile de derivare in cele dou6 sisteme. dz = u d t . y. vi tezele si acceleratiile. obtinerea acceleratiei fntr-un punct se face prin derivarea totali a lui u .se numesc si derivate substantiale (in sistemul Euler). cind t variazi. 6. rziportat prin n coordonatele sale x. cum se face in sistemul Lagrange. reprezentind deplasarea particulei. y.

cu atit mai mult cu cit traiectoria unei particule in miscirile o b i ~ n u i t eale fluidelor sale nici nu poate f i verificata experimental. Fig. A . 6 . cap.. la I 69 7 momentul t.Liniedecurellt schimbii in general pozitia de la un moment la altul. Tn sistemul Lagrange se exprimi prin ecuatia: A V A = F (r. este tangents la vectorii-vitezii ai particulelor care la un moment dat coincid cu punctele de pe acea linie.A. A. care la momentul t trece prin A. c la momentul to. parcurge elementul de curbi A.in a c e l a ~ itimp dt. In acest manual vom folosi aproape intottleauna sistemul de reprezentare a1 lui Euler ca fiind mult mai comod. In figura 5-1 se arat6 cum se construieste linia de curent care trece printr-un punct dat A.. etc. sau .coordonatele fluide"...A. Particula m. . I1 I).2. t). PRECIZA REA UNO R NOTIUNI D E HIDROCINEMATICA 5.. care se afla in A. 9 5.A. particula m. ce se afla in A. Daci miscarea este permanenti sau chiar semipermanenti (v. pe cind reprezinti razele vectoare ale punctelor initiale prin care trec diferi te traiectorii (Lagrange). de aceea linia de curent in cazul acestor fel uri de misciiri -coincide c u traiectoria. I 9 .1. timp dt. parcurge in timpul. Linie de curent Se cheami linie de curent linia care.5-1. Linia de curent ce trece prin A.variabilele independente" a. r r...2. In aceste ecuatii reprezinti razele vectoare ale unui punct oarecare din spatiu considerat fix (Euler).\\ 9 ..v = f (r.Cinernatica fluidelor (hidrocinematica) 123 iar constantele de integrare ce se obtin sint evident . parcurge elementul de curbi A. urmirind directia de curgere. . vectorii vitez'elor au pozifii fixe in fi. o altii particuli m. etc. In notatie vectorialii se poate caracteriza sintetic deosebirea dintre cele doui sisteme de repreZentar& astfel : Pe cind in sistemul Euler viteza se poate exprima prin ecuatia: .ecare punct din spafiu.. la momentul t. ale lui Lagrange. Se vede din aceasti definitie cii linia de curerit nu este in general identici cu traiectoria unei part icule.. Reprezentind vectorii-vitezii in punctele A. In acest mod se poate face trecerea de la sisternul Euler la sistemul Lagrange. elementar dt distanta elementari A .. tot . f ) . care este linia de curent. acegtia sint tangenti la curba A. A. .

firul de curent este material. Aceasti nofiune de flux este legatii numai de Pnsu~irile geometrice ale materiei si nu de proprietiitile ei mecanice (de densitate. 9 5. fluxu1 care trece prin a r i i 0 se poate calcula in modul urmitor: se descompune 9 .3. cici dacii ar f i altfel.2. pentru ca atunci . Daci se cunoaste distributia vitezelor in spatiul ocupat de fluid. fir de curent Daci se consideri o curbi inc his2 si se traseazii liniile de curent care trec la un moment dat prin toate pu n c t d e acestei curbe. volumul care trece prin aria elementari . Fig. nemateriali..in unitatea de timp este un . pe cind linia de curent este o nofiune geometric2 abstract. 9 5. ar exista linii de curent care ar intersects alte linii de curent si ar insemna cii in punctele de intersectie ar exista doui viteze diferite ca pozifie ~i m i rime pentru acelasi punct. de exemplu).2.tub de curent" (fig. pe care se traseazi o curbi inchis6 C. adici fir. trecerea de materieprin pereti . se chkamii . Pentru aceasta. Vitezg medie Daci in masa unui fluid in miscare se consideri o suprafati in..in cantitate foarte redusi care umple tubul elementar. elementul de distantii. se formeazii un tub de lungime nedefinitii numit . Tub de curent Daci sectiun6a tubului se reduce la un element foarte mic.Liniile de curent ale unei misciri se obtin uSor din conditia ca vectorul ds. Daci ne fnchipuim cii aria prin care trece fluxul este foarte mic.flux elementar". (fig. Debit. prin care fluidul curge in ace1 moment ca si cind tubul ar avea peref i solizi.. tubul se reduce la un f i r de curent".fireleu se i dent ifici cu traiectorfile. este format din insusi fluidul . folosind un cimp magnetic si piiiturii de fier sau folosind un cimp electric. 5-3).2. sii iie paralel cu vectorul-vitez6. 5-2. Flux. Tub de curent. Desi firul de curent se reprezinti printr-o linie ca ~i linia de curent. trebuie ca miscarea s i fie permanenti. Firele de curent pot f i vizualizate uneori introducind o materie coloranti prin injectoare foarte fine in masa curgiitoare a fluidului. ~i constituie un element component a1 unei arii de dimensiuni finite. existi inire cele douii nofiuni deosebirea c i .. 5-2). adicii: Liniile de curent sint analoge liniilor de fortii ale unui cimp de forte ~i pe aceasti analogie se bazeazi si o metodi de vizualizare a liniilor de curegt..fluxu canti tatea de materie (mgsurats volumetric) care trece in unitatea de timp prin aria limitatii de acea curb.

a. Fluxul elementar este volumul unui paralelipiped avind baza d Q si iniltimea V cos (n. secfiunii de curgere". Pentru a stabili ecuatia de continuitate se 9 . elementari. termodinamicii. fluxul se poate calcula si cu formula: Fig..Viteza medie" intr-un tub de curent se numeste debitul curentului impirti t la aria sectiunii drepte (normal5 pe axa curintului). pe cind denumirea de flux este rezervati mai mult unei notiuni generale aplicabile in mai multe ramuri ale fizicii in care se intilnesc aceleasi tipuri de ecuafii (astfel fluxul este intilnit in electricitate. CONTINUITATE Conditia de continuitate exprimi principiul conservirii materiei si totodati al continuitif i i . adicii al neexistenfei unor spatii lipsite de mhterie intr-o mas2 fluidii in miscare.. I/min etc. cifra 1 indicii~d uni tatea de timp. a. magnetism. axa curentului ~i sectiunea dreaptii.). 5-3. dupii uzul consacrat in diverse ramuri ale tehnicii ~i dupi mirimea debitului. se misoarii deci in m3/s. Aceastii definif ie nu prezintii vreun cusur cind este vorba de curenti rectilinii sau usor curbilinii (chiar cu sectiuni de mirime finiti) sau de curenfi infinit m i d .3.. V) 1. 0 52 9 d n . (5-4) Daci u. w sint componentele vitezei si a.. Debitul are dimensiunile L3 T-l. debitul se poate considera si a1 materiei (debit de masi).). cosinusurile directoak ale normalei n. cu semnul pozitiv socotit spre interior si fie V vi teza cores~unzi toare. Schema pentru definitia fluxului Fluxul poarti in hidraulici denumirea de debit. Fie directia normalei la d Q . . Fluxul total este deci: n 9 9 A Y - I A A 9 o Q = \ VCOS(n. Dacii ins: curentul este format din tuburi curbilinii ~i are o secfiune mare. in acest caz si viteza medie este legatii conventional de definitia .Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 125 suprafafa Q 3n suprafete elementare d B prin care trec curenti elementari si se ia dS1 suficient de mic pentru ca vitezele fluidului care trec prin aceash suprafati foarte mici s i poati f i considerate constante in mirime si directie. optic: etc. Daci se inmulfeste volumul cu densitatea p sau cu greutatea specifics y. v. avind oarecum un caracter conventional. 1/s. misurat in 9 y 9 unit6ti de masg secundii sa u unitgti de pondere secundii 5.

apar la trecerea prin celelalte fete ale suprafetei de control. dy. P n intervalul de timp dat. rezultii c i : Sau. semnul plus inseamnii c i este un exces de volum i e ~t. in notatie vectoriala este mirimea cunoscuti ca dilatatie cubici: div = 0. Schernl pentru ecllatia de continuitate mu1 Euler se consider6 ca spafiu de control volumul inchis in paralelipipedul elementar dx. tlupi directii paralele cu Oy si Oz. Daci miscarea este permanent. Conditia de continui tate pentru intreg spafiul lichid se exprim i sub forma diferentiali astfel: I n sisteFig. care inchide in interiorul ei un volum constant ~i se exprima ca diferenfa dintre masele de fluid care intri ~i cele care ies intr-un timp determinat'prin acea suprafati plus diferenfa . (5-6) . i Tot astfel. excesele: 9 Suma lor trebuind s i fie nuli. $i fluidul incompresibil (adicii un lichid cu p = const) condif ia revine numai la compensarea intre volumul de lichid care u t : dx i intri si cel care iese -+ din sp'atiul inchis. dz (fig. format intr-un punct fix din spafiu. 5-4). 5-4.consideri o suprafati arbitrari fix. deci apare - 9 ca exces diferenfa dintre cele doui volume: - du dx dx dy dz.dintre masele aflate in spatiul inchis in momentul final ~i cel initial sa se anuleze. Din direcria Ox intri prin fata yOz in unitatea de timp fluxul u dy dz si iese prin fafa opusa fluxul dy dz.

este components vitezei F directia razei vectoare r. se exprimi conservarea volumului (sau a masei) particulei f luide de-a lungul traiectoriei. fluidul avind o densitate p variabilii cu timpul si cu spafiul . Pn coordonate cilindrice.~i . iar ve este cornn ponenta azimutali normal5 pe planul rOz. adic5: dt dt de cont inui tate.In sistemul Lagrange. z) avind viteza . dt Variafia totala trebuie sii fie n u l i si se obtine adunfnd toate variatiile de inass: 9 . adici: Considerind ca particula se g i s e ~ t ela momentul t in punctul de coordoiiate (x.Ecuatia In aceast5 ecuatie v. Daci r este volumul particulei.adici fn cazul cel mai general . +. masa interioara care ocupii volumul dx dy dz 3 = dx dy dz. y.la aceea~iecuatie de conditie ca ( 5 3 . -k re. A . se ajunge i l l urma efectulrii calculelor derivatedp dz lor substantiale .excesul maselor iesite asupra celor intrate este: t 7 A a variat numai in raport cu t : In a c e l a ~ iinterval de timp.Cinematica fluidelor (hidrocinernatica ) 127 Daci se consideri continuitatea de masa. se obtir~eprintr-o metodii identic5 ~i este urmgtoarea: . ~i c5 r = dx dy dz. trebuie ca : cu observatia c5 aceasta este derivata substantials.

fluxul care intri prin sectiunea amonte si fluxul care iese prin secfiunea aval sint. deci 9 di2 dt 9 (5-9) Daci sectiunea este constanti. de rotatie si de deformatie. dQ -= 0. respectiv ( 9 A~adar.. Q = const = Vml Q1 = Vm2Q2.t . admitind dQ c i sectiunea a variat in timpul dt cu cantitatea -dt. V. ca in cazul lichidelor. ds de unde Daci p variazi prea putin. 5-5). deci viteza medie rimine egalii in toate sectikni~e.4. vi teza de care este animati o particuli fluidi poate f i considerati ca rezultind din trei misciri diferite: de translatie. pe consideratii analoge cu cele de mai sus. ceea ce insi nu inseam115 c i si distributia vitezelor in sectiune este uniformi.Este interesant a scrie ecuatia de continuitale in anumite cazuri particulare.. 5-5. adici Q1 = Q se realizeazi miscarea uniform2 cu V = V. ROT0 RUL VITEZEI Dupi cum se va demonstra in paragraful 5-6. p se elimini si rimine valabili ecuatia (5-8). 'w ds Fig. adici: b) Daci miscarea este permanenti. - Pe de a l t i parte volumul din interiorul elementdui de tub. Astfel : a) Pentru un tub de curent in care se fac doui sectiuni-normale pe firul curentului (fig. ecuafia de continui tate: 9 rezulti relatia fntre doui sectiuni drepte si vitezele lor medii. creste cu: 9 Suma celor doui volume trebuie s i se compenseze. -= 0. la distanja ds. 9 5. fluxul iesind excede canti tatea* i .. Ecuatia de continuitate la un tub de curent dt dQ -ds ds dt. 9 9 . in timpul dt: 9 Q dt. se stabileste. c) Daci printr-un tub dk sectiune variabilii curge un fluid compresibil.

Cinematica f luidelor (hidrocinematica) A 129 In acest paragraf ne vom ocupa de viteza de rotatie. egale cu . vom considera c i rotatia particy jurul axei Ax este media rotafiilor punctelor extreme C. dz (fig. 9 9 du iar in punctuf D . dv dz Conform observaliei anteriozre. Astfel. Spre deosebire de rotatia unui corp rigid. w. 5-6. particula-paralelipiped are o miscare de 9 I N Y Fig. in care componentele vi tezei d u p i cele trei axe de coordonate sint u. De aceea se defineste Ea vitezi de rotatie media vitezelor de rotatie ale moleculelor aflate in p i a m perpendiculare pe axa de rotatie. 5-6) cu unul din virfuri in punctul A ( x . a. Fie paralelipipedul elementar dx..tezi de rotatie in jurul axei instantanee de rotatie. D . componenta vitezei paraleli cu Az diferi de w cu cantitatea -dy. Si presupunem acum c i pentru a elimina efect ul translatiei aducem punctul A din pozifia deplasati A ' in pozitia initial2 printre-o translafie invers6.. Aceasti rniscare de rotatie doate fi 'descompusii in trei rotatii avind axele Ax.1. distanfa dz de a x i . adici. iar rezultanta lor cu a..la dy / / distanta dy. respectiv ..' I n punctul C. Tn timpul dt. componenta vitezei paralele cu Ay diferi de v cuEantidv tatea . dy. la distanfa dy de puncdw tul A . Schema pentru calculu ro tatiei particulei translatie care poate f i considerati aceea a punctului A si o miscare de rotatie a cirei ax2 trece prin A. m.: . astfel cii moleculele care constituie particula nu au aceeasi v. rotatia nu este influentatii. Prin aceasta. Ay si Az s i n e propunem s i gisim mirimea acestor rotatii pe care le vom nota cu w. o particulii fluidi este in general si deforrnabili. punctele C si D sint deplasate f a f i de punctul A ca si 9 dz / /' i - /' dw cind ar f i supuse unor viteze de rotatie in jurul axei Ax. z). v. y.dz.

adica : miscarea este ..Tot astfel giisim cii rotatiile in jurul axelor Ay si Az sint: y fndoitul vectorului-vitezii de rotatie medie este cunoscut fn teoria vectorilor sub denumirea de . z).a d e v i r : prin urmare mi~carea este si nerotationali. q. . Tntr-adevir daci formiim derivate~epartiale si le aduniim. care se cheamii potential deviteza. c. gisim c i acestea sint identic nule. daci miscarea este potentiali. germand).nerotationalii".? 1 + + 9 vectorului rot Asadar existii relatia: 9 7. h t r . rus5 si se noteazi. Totodati.kc. in care 6. P toate limbile: -. q si sint componentele rot 7= = it . Intr-o miscare nerof at ioiala divergenta rotorului vitezei este nuhi. q gi v = L = 2w. se obtine: 1 div rot 1/ = div 0 = 2 - + dar dl .tourbillon" (in 1.rotor" (in 1. iar componentele vitezei se deduc in raport cu coordonatele.. suma u dx v dy w dz = V dr estk diferentiala exactii a unei functii rp ( x .. prin derivarea {artiali a functiei Reciproc.. adicii dacii: + + 7 - +i formiim cantitif ile 5. Deci miscarea este ~i potential&. rot Daci 6. ! 5 sint nuli. y. englezi) g i .vhri6' fri I . francezii) n curl" (in 1.

inmultind ecuatia (5-15) cu dx . iar ceilalti doi termeni corespund fluxurilor rotorice dupi celelal te doui directii. DEFORMAT11 ELEMENTARE Considerind aceea~i particuli elementari de forma unui paralelipiped. y ~i z. primul termen 9 dx dx (dy dz) reprezinti excesul fluxului rotoric pe fefele perpendiculare pe axa x. a unui fluid incompresi bil si exprimi continui tatea intr-un cimp de vi teze a fluxului rotorului vitezei. 5 . Particula suferi si deformatii unghiulare dare se misoari cu deformatiile unghiurilor drep te a l i fafetelor. in unitatea de timp. Intr-adevir. 5 . Aceasti mirime.i cimpul rotorului vitezei sint solenoidale (formate din tuburi) ~i divergenta lor este n u l i in orice punct a1 cimpului. unghiul drep t yAz. Raportind aceasti mirime la lungimea dx a particulei. n - precum . se obtine .dy dz.i celelalte analoge din fatetele xAy ~i zAx vor f i notate: . adici viteza de deformatie liniari. in ipoteza din f i gura 5-6 se deformeazi cu diferenfa dintre unghiurile dw dw -+ &!02 9 datoriti rotafiilor unghiulare E jurul axei Ax.. Atft cimpul vitezei cit . Diferenta de vitezi . s i comparim vitezele in directia Ax ale celor doui puncte extreme A si B ale du particulei situate la distanta dx.Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 131 Aceasti relatie este analog2 ecuafiei de continuitate de volum div V = 0.dx inmultiti 9 dx cu unitatea de timp exprimi dilatatia (sau contractia) particulei dupi directiadx. Astfel. adici viteza de deformatie dx J du liniara' proportional& Aceasti deformatie impreuni cu celelal te douii analoge dupi direcfiilk Ay ~i Az se noteazii astfel: Ele reprezinti dilatafii cind sint pozi tive si contractii cind sint negative.

se poate scrie: + + + 9 9 Introducind in aceste ecuatii mirimile a. z 82.4: 9 5-6.. wx. v. y. Adici.z) a1 fluidului.ay. dacii viteza V este o funcfie continui de spafiu si neglijind infinifii mici de ordin superior.Este de mentionat c i . se poate vel-ifica uSor c i ecuatiile (5. 6. cu viiezele de rotatie ox. conform celor stabilite in paragraful 5. g. in acelasi timp. particula se roteste in intregime in jurul axei instantanee de rotatie care tiece prin A .. Viteza in punctul B situat la o distant2 infinit mici 8r de punctul A . Schema a variaf iei vi tezei part icule i sau: . f . 5-7). h. oz. in jurul muchiilor. prin diferentierea totali a vi tezelor dupi cele trei axe (fig. adica avPnd coordonatele x 8x.)se poate obtine din viteza V .my. stabilite fn paragrafele 5-4 si 5-5. Vi teza in B si care se va nota cu Vl (u. DESCOMPUNE REA - MISCA RII UNEI PA RTICULE FLU1 DE Fie 7= i u ) u s + w viteza intr-un punct A (x. o.18) se pot inlocui cu ecuatiile echivalente: :Fig. 5-7. w.y f 8y. c.

de un sistem de axe ce trece prin A. admitind ca integral5 functia de vitez5 .p': .cry) si analogii lor reprezi ntii componentele vi tezei.g8z) precum si analogii lor din celelal te douii ecuatii reprezinti vitezele de deformatie ~ h ~ h i u l a rin jurul muchiilor. este pe directia lui AB). unei rotatii ~i unei deformatii. Termenii (hay $. 5-8. vi teza de deformatie Vd are componentele: iar diferentiala : .20) este exactl. 62 sint privite ca coordonate r' (x' y' 2') fat. v. + gz') dx' + (hx' + by' + jz') dy' + (gx' + fy' + cz') dz' V d x = ax' 1 (5. pe ling5 translatie a actionat qi viteza de deformatie. Compunerea migcgrilor particulei. fiirii rotatie (B. in urmiitoarele situatii (fig. 6y. o viteza' de rotatie si o vitezri de defortnatie* > > > 9 t 9 R Pentru a invedera efectele componentelor vitezei asupra particulei s5 Inchipuim un paralelipiped elementar care se migc5 de-a lungul unei linii de curent. \ . Din pozitia (2) in (3). Asadar.. defortnabil. dar diagonalele au riimas aproape cu acelea~i directii. particula a suferit gi-deformatie ~i rotatie. b8ysiic8zreprezinti vitezele de dilatatie in lungul muchiilor. Termenii ($2 . Termenii a8x.- V d dr'= (ax' + hy' + hy' + gz'. Laturile s-au lungit. se d poate formula rezultatul urmator: I n miscarea unui mediu continuu. VdY = hx' + by' + fz'. w inseamni c i vectorul-vitezii se deplaseazi din A in B ca vitezi de translatie. Tn realitate. viteza urzei part icule se compune din: b viteza' de translatie. de rotatie w ai intregiij particule in jurul axei vectorului-virtej. Diagonala din A B s-a rotit Pn pozitia AB.Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 133 Termenii din membrii din dreapta ai acestor ecuatii se interpreteazii astfel : Termenii u. unghiurile drep te s-au modificat. muchiile au suferit dilatgri (contract5ri). Dacg diferentialele 6x. ' Fig. 5-8): Din pozitia (1) in pozitia (2) particula a suferit numai m i ~ c a r ede translatie. particula este supus5 In a c e l a ~ ifimp unei translatii. V d z = gx' + fy' + CZ'. d u p l Helmholtz Din (3) in (4).

iar P 1858 a elaborat teoria rnaternatici n a vfrtejurilor fluidelor.. a descoperit rnecanisrnul vgzului gi auzului . a lui Maxwell. Vitezele de deforrnatie admit deci o functie de potential. determinati P functie de spatiu. A fost profesor de fiziologie. . 1 Daci se ia constants astfel c5 cp' = & . Helmholtz. mirimea deformatiilor relative. In hidrodinarnicg a rnai ficut cercetgri aprofundate asupra rni~cirii ondulatorii h fluide gi asupra m i ~ c i r i i discontinue a fluidelor. mort in 1894 la Charlottenburg. Solutia este unici. cuadrica raportat5 la axele ei principale va avea ecuatia urrngtoare: alX2 a. (5-23) + + A ~ a d a raxele principale sfnt acelea dupg care] deformatiile unghiulare in fatetele respective ale triedrului de referintii se: anuleazri. si un arc de curb2 AB trasat arbitiar fntre doui puncte n situate Pn cimpul vitezei. A conceput o teorie a electricitgfii cuprinztnd Tntr-o sintezg teoria veche a electricitgtii ~i teoria electrornagnetisrnului. z' astfel 2 ca terrnenii dreptunghiulari din ecuatia (5-21) sii disparg. deoarece directiile axelor deforrnatiilor. y'. Pnseamnii cg orice punct are o mi~care . (5-24) Hermann V. A dat o fundamentare exact5 principiului energiei. * .wzy'). cornponentele vitezei U1 = u Hidraulica se pot scrie: dcp ' + . oricare ar f i sistemul de axe admis. CI-RCULATIE Fie viteza in fiecare punct a1 unei mase fluide in miscare V.7. analiza sunetului prin rezonatori . Descompunerea vitezei particulei a fost fnfitigatl in acest mod de H. mirimea vectorului-virtej etc. fizician qi fiziolog . depind in fiecare punct a1 fluidului numai de starea de miscare relativi din ace1 punct ~i nu de pozitia axelor de referinti.134 Astfel.deformatie puri" dupg de o directie normal5 la cuadrica respectivg. INTEG RALA CURBILINIE A VITEZEI. Cum viteza este norrnala pe suprafata echipotentialg. care reprezintg cuadrice cu centrul in punctul de aplicatie a1 vitezei.+ ( aY dx' 2' . Helmholtz* in lucrarea sa fundamentali despre teoria vfrtejurilor.Y2 a3Z2 = 1. niiscut in 1821 la Potsdam. de anatomie qi de fizic5 la rnai rnulte universitgti germane. 'iar suprafetele echipotentiale sint date de ecuatia: cp' = const. ? 5. produsul scalar Vds = udx vdy wdz ~i se efect ueazii integrala de-a lungul arcului de curbii AB: 9 __(- - ' + + IAe = SAVds = B-- \ B (udx A + vdy + wdz). Se formeazi cu fiecare element ds a1 curbei ~i cu viteza V care-i corespunde.gi dac5 se orienteazi axele x'. A prornovat terrnodinarnica prin cercetgrile termochimice ~i terrnoelectricd la care a aplicat principiul conservirii energiei.

integral2 curbilinie a vitezei". integrala curbilinie a vitezei se n u m e ~ t e. suma circulatiilor eleFig.. deci in care rotorul vitezei nu este nu1 peste tot.. Stokes: Intr-un spatin ocupat de un fluid conex. deci nu numai in hidrodinamici. .d9 dz) dz = &j dp u cpA. Astfel. componentele vitezei sint: 9 u = .89 dx 9 v -d9 dy 7 w= d9 dz Introducindu-le in expresia lui I' se obtine: r = $ ( z dx+* dy d y + . depinzind de sensul de parcurgere a liniei de integrare.fiecare punct o valoare unici. 5-9. TEOREMA LUI STOKES A In cazul unei misciri generale. Daci miscarea este potentiali. circulatia vi tezei de-a lungul unei curbe inchise. Cele doui valori sint identice. se constati c i la fiecare directie de parcurs a conturului unui element corespunde o direct ie contrari de parcurs a contururilor elementelor invecinate.8. luati arbitrar. 5-10. . deci I' = 6 dac2 functia p este uniformi. deci continui. diferentiabili si lufnd in .I d y + W ~ Z= ) $ V ~ cos S (v. Teorema are un caracter matematic ~i este general valabili in orice cimp vectorial care admi te potential. circulaf iilor) periferice care Pnchide suprafafa datii. Scherng la definitia .circulatiei" Valoarea lui I depinde deci de valoarea functiei cp. Daci se considerg circulatiile pe contururile elementelor de suprafati. este egali cu fluxul rotorului vitezei care stribate suprafafa inchisi de acea curbi. (5-25) Este evident c i atit integrala curbilinie cit ~i circulatia au o valoare pozitivi sau negativi. % .Cinematica fluidelor (hidrocinernaf ica) 1 35 Aceasta este o . 5. ds) .circulatie" si se noteazi: I 9 r = $ V ~ = $ ( U ~ X+ ~ S ) .. Scherng la teorema Iui Stokes (surna mentare este egali cu circulafia de-a lungul curbei . 5-10). G. se aplic2 urmitoarea teoremi. Daci curba este inchisi. Orice suprafati poate fi impirti t i intr-o infini tate de suprafete elementare prin trasarea unei retele de curbe intretiiiate (fig. astfel c i circulatiile se anuleazi reciproc afari de acelea de pe elementele periferice. In aceste conditii se poate forrnuli teorema : circulafia pe o curb6 Znchisci in fr-un cSmp potential esf e nuld. datoriti lui G. initial si dupi inchi' derea circuitului fn A . = cpA - Fig.

5-11.136 % Hidraulica Pe de altii parte.) suprafafa d Q . cu ajutorul proiectiilor pe trei axe: 9 (udx f vdy + wdz) = I . Schema circulatiei elementare concorm teorernei lui Stokes \ / $l/& = 5 -rot ~n 8 a d ~ . (5-26) ii fiind directia normalei la suprafati. m . Dacii miscarea este nerotationalii. circulatia elementarii se poate exprima in functie de rotorul vi tezei. Importanta acestei teoreme consti in aplicabili tatea ei in orice domeniu unde existii un cimp de vectori $i permite reducerea unei integrale de suprafatii la o integralii curbilinie si invers. 5-1 1 ) : ul t ima expresie din ecuatia (5-25)corespunzind unui sistem de axe orientate oarecum.este un invariant. n fiind cosinusurile directoare ale normalei 1. sg orientim axele. Intr-adevir. nedepinzind de orientarea axelor de coordonate astfel c i putern scrie pentru intreaga suprafat2 : Fig. Rezul tatul . d z (fig.valoarea circulatiei elementare . sau. E = q = = 0. 9 9 9 .de coordonate astfel ca planul tangent intr-un punct P sii fie paralel cu xOz si elementele de curbii ale retelei suficient de rnici pentru a se confunda cu d i . deci si circulatia este nulii.

este egala c u fluxul care trece prin suprafati. este: I . usor cu ajutorul concep telor cinematicii fluidelor. .. d~ = dx dy dz. Fluxul care trece prin dl2 este:si 9 A Si aceasti teore. Intr-adevir.d~ Vn = \ (tu + trzv - nu) d ~ .9.mii. cunoscuta 9 n 9 ( -. fie d Q un element din suprafata care margineste acest spafill.Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 13 z* 5. m. Enuntul ei este: Integrals divergentei vitezei calculatii la volumul inchis de o suprafafa. coordonate. TEOREMA LUI GAUSS-OSTROGRADSKI de la calculul vectorial. rezulta: Aceastii formula permite calcularea unei integrale de volum cu ajutorul~ unei integrale de suprafata la care condif iile de limi tii sint cunoscu te. se poate demonstra. daca p = const. n fiind cosinusurile directoare ale lui n cu axele de d r fiind spatiul elementar. Integrind in intreg spafiul inchis in interiorul suprafetei date. normal la suprafati. vectorul-unitate. excesul de fluid care trece prin elementul de volum. P e de a l t i parte.

etc. Ele pot ti puse sub diverse forme. In consecintii. considerind c i influentele viscozit2tii si compresi bili t i t i i sint nule. dt Ecuati ile de miscare sub forma precedenti.U. Daci in ecuatiile (6-1) inmultim ambii membri cu i. in aceste ipoteze. respectivT ~i k gi adunim.i Capitolul VI Dinamica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale 6. ecuatiile de m i ~ c a r e unei particule ale de fluid perfect se obfin nemijlocit din ecuatiile generale ale unui sistem (sau mediu) continuu stabilite in cap. sTnt derivate substantiale (totale) pe cind - au at y . Ecuatiile misc2rii iau. iar densititea p a fluidului se consider2 constants. eforturile unitare tangentiale T iint nule si singurele forte de legituri sint presiunile normale pe suprafati. ECUATIILE DIFE RENTIALE ALE MI$CA RII (Euler) In sistemul cartezian de coordonate. sint derivate locale in raport cu timpul. se obtine ecuatia .1. desfisurati. 111. forma urmitoare: t A Amintim cii dv DU - Dt etc. au fost stabili te pentru prima oari d 6 eon hard Euler in 1755. se obfine: sau iar daci forta masivi specific2 derivi din potentialul vectoriali a m i ~ c i r i i : .

se obti ne : s a u . componentele vitezei u.la peretii solizi care miirginesc fluidul. . de mai sus. scrisii dezvol tat. v. .miscare a unui fluid perfect. a identitiitii: Fobtinind identitatea urmiitoare: si sii sciidem din ecuatia de miscare.2. Dacii potentialul de fortii este cel a1 gravitatiei : U = gz const. . daci se dau conditiile la limitii. (ihdoitu 9 . membrii acestei identititi. respectiv 20. w si presiunea p in fiecare punct din masa fluidului. Conditiile la limit2 care se dau de obicei sint urmiitoarele: . presiunea pe suprafati este cunoscuti. Necunoscutele sint in general. admitind c i fortele masice specifice derivi din potentialul -U si Enlocuind parantezele care insotesc pe v si pe w cu 2 w . bup5 gruparea convenabi l i a 'termenilor . vitezele sint tangente la suprafata iirni tativi .dupii Euler: 9 Si efectuim derivarea partial& in raport cu x . T RANSFO RMA REA G ROMEYA-LAMB S consideriim prima ecuaf ie diferentialii a misciirii.la curentii cu suprafata liberg. se obtine ecuatia de miscare a lichidelor perfecte grele: + 9 Ecuatiile dinamice impreunii cu ecuafia de continui tate: div V = 0 sfnt in numar necesar ~i suficient pentru rezolvarea oriclrei problerne de . t 9 6.Dtnumica fluidelor perfecte : teoreme si ecuatii generale 139 Ecuatia (6-2) este echivalentii cu sistemul de trei ecuatii scalare (6-1).

iar viteza derivi din fr~nctia potential Astfel: u d9 =dx 9 6. Daci determinantul din membrul a1 doilea este nul. Aceste cazuri sint: a) Daci vectorul-virtej este nul. In membrul intii se obtine o diferentiali exacts care s. ecuatia intii din sistemuf (6-1) devine: du dx P dt + 2 (ww. aceasta avind si o semnificatie mecanici deosebiti. poate integra imediat. rezulti c i suma 7 p u + . w = .. . adici: 9 deci in cazul miscirilor nerotationale .const. dv Si considerim cazul miscgrii permanente s i in9 9 dt dt multim cele trei ecuatii transformate cu dx.1 40 Hidraulica 9 componentelor dupi axe ale vectorului-virtej).d9 dz .dz si apoi s i le adunim.t . constanta din membrul a1 doilea a1 ecuatiei (6-b) are aceeasi de valoare pentru tot cimpul miscirii. In acest caz. Transformiri analoge se pot' obtine prin permutiri circulare pentru* ecuafiile a doua si a treia din sistemul (6-1) dupi proiectiile pe axele Oy si Oz. v=- d9 dy . din care putem trage citeva consecinte foarte importante.care sint identice cu miscirile potentiale. - P 2 Rimine s i vedem cazurile in care se realizeazii.v2 .vw.). respectiv dy s i . iar membrul a1 doilea se poate scrie sub forma determinant u l u i din ecuatia urmiitoare: 7 Se obtine o formi de integral2 a ecuafiilor miscirii.

fiind totusi o functie de timp f ( t ) . care nu sint decit gradientele functiei 3 astfel c i . determinantul din ecuafia (6-5) este de asemenea nu1 deoarece deci elementele a doui linii fiind proporfionale.viteza V este tangenti la linia de curent. in locul 9 dt . ca avind d o u i linii proportionale si ecuafia (6-6) este valabili.i ecuaf ii generale 141 Transformarea Gromeka-Lamb se poate opera deci -. constanta din membrul a1 doilea este constanti numai fafii de spatiu.ecuatiei (6-6). w ale vitezei sint proporfionale cu dx. dz. Sub aceasti formi. 7 7 .'daci si ecuatia (6-10) este satisficuti in intreg spatiul ocupat de fluid. Aceasti conditie este exprimati prin: C I n acest caz. ecuatia mai generals (6-7) a unei m i ~ c i r inepermanente: I n aceasti ecuafie.5. wz satisfac ecuatiile determinantul din ecuatia (6-5) este de asemenea nul. d) Daci vectorul-vi tezi a1 particulei este paralel cu vectorul-virtej. insi diferind de la o linie de curent la alta. b) Daca miscarea nu i s t e potential& deci cel putin una din componentele vectorului-virtej este diferiti de zero. 0 miscare de acest fel este elicoidali (miscare de surub) si in acest caz liniile dc birtej se confundi cu liniile de curekt ale mikciriii. iar constanta din membrul a1 doilea ia valori diferite.ectorului-virtej si poarti numele de linii de virtej. de-a lungul siu. dy. o. pistrind si termeni i derivatei locale. $i in 'acest caz constanta de integrare variazi de la o linie de virtej la alta. pentru fiecare linie de curent cite o valoare constanti.. determinantul din ecuatia (6-5) este nul. ecuafia (6-6) poarti numele de ecuafia lui Bernoulli. neexistind o constanti unici pentru tot cimpul r n i ~ c i r i i . prin integrare. ci numai pe liniile de curent. despre care se trateazi aminuntit la paragraiul 6. i n s i particula urmeazi o linie de curent. v. c) Dacii valorile o x . i n s i nu in tot spatiul ocupat de fluid. se obtine. Constants din ecuatia (6-6) are o valoare f i x i pentru intregul spatiu. adicij -. atunci componentele u . deci ecuatia (6-6) se aplici si d u p i liniile reprezentate de ecuatiile (6-9) care sint infisurate' ale axelor .Dinarnica f luidelor perfecte : teoreme .

qi ay .6. . + + -) 6. Pen tru facerea calculelor este Insi necesar a exprima acceleratiile dupi r ~i n In functie de acceleratiile a. a normalei la planul rOz ~i P din rectia Oz. dt2 dt2 ae . tangenta qi axa vertical2 . v.3. dt2 ay---- . Tn locul ecuatiei (6-5) se poate deci scrie formula P v2 = grad E = . este: 1 Proiectiile ecuatiei de mi~care dupi directiile R. In sfir~it..d a y .@x dt2 d2 (r cos 0) . Interpretarea energetics a functiei E ~i a ecuatiei (6-6) va f i dati in paragraful 6. 0. ve gi v z componentele vitezei dupii raza.. FO RMA VECTO RIALA A ECUATIEI MI$CARII du In ecuatiile (6-4). iar pe acestea in functie de r gi 0: ax---- . 6-1.membrul a1 doilea are valorile componentelor dupi cele trei axe ale produsului vectorial intre rot V gi viteza V. ECUATIILE DIFERENTIALE ALE MI$CA RII IN COO RDONATE CILINDRICE Fie r. N gi L fortele masice Pn directia razei r. a cirui mas.rot .s e dt dt gradientului. I 1 figura 6-1 se reprezinti elementul de volum. in coordonate cilindrice . fie cind rot 7= 0 (in mi~carea potentiali).5. dt anuleazii.4.X V = V ~ r o t vectoriali sinteiici: grad ( U V (6-12) P 2 $i din aceasti ecuatie rezulti imediat c i grad E = 0. fie R. Fig. dupi efectuarea calculelor ~i eliminarea infinitilor mici de ordin superior. fie cind vectorul-vitezi este paralel cu vectorul rot ceea ce face ca produsul lor vectorial s i fie nul. sin 0 - + ay cos 0. z coordonatele. iar membrul intii ia pe rind valorile componentelor scalare ale f unct iei : - dv dw -.a. Forfele ~i acceleratiile la particula elementarg. considerind mi~carea permanenti. termenii .d2 (r sin 0) .. ecuatii le ciut ate. N gi Z dau.

Fiu a1 matematicianului Johann Bernoulli ~i inrudit cu nurnero~i matematicieni si fizicieni.Hydrodynamica6' (Strasbourg 1738) a intreprins pentru prima oari studiul matematic a1 mi~cariilichidelor. U = gz si ecuatia (6-7) devine: 9 9 9 z + P + ..const Y 2g * Daniel Bernoulli . .~i .matematician.Dinarnica f luidelor perjecte : teoreme si ecuatii generale 143 In cele din urmii: ~i pe de a l t i parte: de unde rezultii: N-. In opera sa principali . a fost numit profesor de matematici la Petersburg in 1725. Londra. iar in 1733 a fost numit profesor de anatomie gi botanicii In Basel unde dupi 1750 a predat fizicl. vz avind aceea~isemnificatie ca w in sistemul de axe cartezian: 9 6.5. unde. a functionat p h i in 1732. nlscut la Groningen la 29 ianuarie 1700.1 d p p rd0 --- due dt + V rug 9 r ~ V Z dv. A fost membru a1 Academiilor din Paris. do9 Este de semnalat c. a murit la Basel in 17 martie 1782.se pot scrie dezvoldt dt dt tat..v2 .i derivatele substantiale . a introdus notiunea de presiune ~i a dat ~i primele teoreme din teoria cinetici a gazelor. BERNOULLI*) 9 Pentru un fir de curent in miscare permanents si dacii singurele forte masice derivii din gravitatie. Berlin. Petersburg. ECUATIA ENERGIEI (D. ca mai jos.

este suficient de micii pentru a putea considera cii in secfiune. de altitudini zo si z. care avda in momentul. ecuatiei lui Bernoulli (6-L5). Sii apliciim masei A BCD in miscare. V.. teorema echivalentei lucrului mecanic consumat cu variatia energiei cihetice.Aceastii ecuafie a fost stabilitii pentru prima oar2 de Daniel Bernoulli. Tn 1738. Variatia energiei cinetice a intregului sistem se reduce deci la: Lucrul forfelor se compune din: lucrul greutiitii mg. se deplaseazii dupii trecerea t impului dt in A'B'C'D'. unde secfiunile transversale sint' Qo si Q.initial viteza v.. Volumul cuprins intre peref i i tubului si cele doui sectiuni. pe o cale directs. variabilii in lungul . atit vi tezele cit si presiunile sint distribuite uniform (fig. -in.respecti. egalii tot c u m. adicii: mg si Iucrul presiunilor (20 .ds.. dupd impdrfirea cu mg si regruparea termenilol. . . Schema la dernonstratia teoremei lui Bernoulli = CCf = ds0 = Vodt. Fie 9 AA' BB' Fig..: 9 .BB'DD' = pa. = DD' = ds. Fie douii puncte pe axa tubului.axei sale.. deci mai inainte ca Euler sii fi descoperit ecuatiile generale ale misciirii particulei fluide. la z.v.. insi cu viteza V. 6-2). m=p vo~ a apiirut dupii timpul dt. fiind in momentul' t ABCD. care cade de la altitudinea 2. ds.. = Vldt - ~i ecuatia de continuitate: fiov0= n. si vitezele fluidului . cu caracter energetic. ins2 masa AA'CC' = p~.21) Conform princip iului ec hivalentei sus enuntat : sau. miscarea fiind permanenti. Vom da in kele ck urmeazii o demonstratie elementarii.Vo. Fie un tub de curent a ciirui sectiune transversalii. Pe porfiunea A'BC'D nu au variat in timpul dt nici masele. 6-2. nici vitezele.

ecuatia lui D. Y ' 2g a presiunilor (linia piezometrici) . verticale pe care se poarti segv2 mente proportionale cu z.Dlnurnica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale 145 Aceasti ecuatie are o reprezentare geometric2 si totodaii o interpretare energetici (fig. daci se ridic2 deasupra planului orizontal de comparatie in cenirele N. Astfel. In acest sens.si . Acest lucru va f i negativ in caz de expansiune. in cazul gazelor. .i linia ElE2 a energiei mecanice totale (linia energetici). ale sectiunilor firului de curent. Ecuafia Bernoulli devine deci. Y - 30 (mg) reprezinti energia cinetici a masei m. In cazul gazelor trebuie s i f inem seama pe de o parte cii intre p si p existi legea care exprimi evolutia gazului p = f(p). 6-3).fiecare din cei trei termeni ai ecuatiei lui Bernoulli reprezinti un Iucru mecanic.la scara iniltimilor. linia energetici EIE. respectiv o energie misurati in kgm si anume: Fig. este orizontili. . intrucit ea se obtine prin insumarea energi i lor mecanice.a) exprimi faptuici suma celor trei segmente de lungimi este constanti pentru toate punctele din lungul firului de curent. (mg) reprezinti energia potentiali d e pozitie. astfel c i in membrul a1 doilea a1 ecuatiei (6-16). se obtin: linia PIP. Reprezentarea energetici a ecuaf iei lui Bernoulli termenul z. atit timp cit nu intervine transfer de cilduri (pierderi in energie calorici sau cistig de cilduri din exterior). Daci fnmultim ecuatia (6-15) cu greutatea masei m. iar in 9 ( - membrui intii trebuie introdusi cresterea energiei interne absorbite de masa m. Chiar ~i sub forma simp18 geometrici. 9 9 Po (mg) reprezintii energia potential2 elastics a presiunilor. datoriti lucrului elastic de compreiiune (pozitiv) cind masa a trecut din pozifia 0 in pozitia I.N2. 2g 9 k Asadar. 6-3. adici cu mgcare reprezinti o forti . a masei 6. ecuatia (6-16) are interpret are energetici dac5 ne inchipuim fiecare termen inmultit cu forta de 1 kg. Asadar ecuatia (6-16. sum5 care este constant5 . Bernoulli reprezinti u11 bilant a1 energiei rnecanice totale care se mentine constanti. ultimul termen va fi inlocuit cu m. pe traiectorie.

se introduce in ecuatia energiei un termen suplimentar. VARIATIA PRESIUNILOR PE TRAIECTORIA UNEI PARTICULE 9 Fie o particuli material6 M in miscare pe traiectoria sa. 9 6. obtinute prin integrare prin p i r t i : si dupi impirtirea cu m.este egali cu p. ci numai lucrul mecanic de compresiune. Ecuatiile de miscare ale particulei se pot scrie in . Este de remarcat c i in ecuatia de energie a miscirii pern~anentenu apare . 6-4). I n acest capitol s-a stabilit teorema lui Bernoulli pentru fluide perfecte. dupi cum se va arita fn capitolul care trateazi despre miscarea fluidelor reale. intrucit s-a presupus c i fluidul este lipsit de viscozitate.Dupi inlocuirea integralei din membrul intii.coordonite intrinseci ". Mn si Mb..nici un termen datorit vreunui transfer de cildur. fiii a se tine seama de pierderile de energie datorite frecirilor. iar forfele masice se reduc la greutatea particulei. C si r centrul ~i raza de cu. Observatie. Deci atit forta masici specific2 cit si presiunea derivii dintr-un potential 9 9 si Fig.dupi cum s-a dovedi t . la o distanti 9 OM = s misurati pe curba traiectoriei de la un punct 0 luat ca origine. se obtine forma integral2 finali: 1 sau forma diferentiali : 9 -g dz. 6-4. Variatia presiunilor pe o traiectorie curb5 . Pierderile de sarcini care se produc prin lucrul de frecare transformat in cilduri nu au fost exprimate. exprirnind legea lui Newton F = ma proiectati pe cele trei directii ale axelor Ms. Fie n b directia normalei principale si a binormalei.. fie el lichid sau gaz. oricare ar f i orientarea planului pe care se exercita.6. Presiunea in M . Pentru fluidele reale.burii in M (fig.

dn =- 0 1gz + $) dupii db ( binormalii. 9 .Dinarnica fluidelor perfecfe : tsorerne ji ecuafii generale 147 Dacii se consider. prin urmare dn adicii presiunea creste de la partea concavii spre partea convexi. masa 1 .= 0 . presiunea variazii dupii legea lui Bernoulli . se pot scrie cele trei ecuatii de proiecfie: dupii normala principalii. 9 -- dV dt 0.18) reprezintii teorema lui Bernoulli ext insi la o traiectorie. iar dupii directia tangentei. deci ecuatia a treia (6-17) devine: iar in cazul miscirii nepermanente (variabilii cu t impul) . A In membrul intii sint date componentele acceleratiei . Pentru a vedea efectul acceleratiei centripete sii admitem cii planul osculator este oridz zontal. htr-adevar. deci . iar in ecuatia a treia acceleratia tangentialii. sau integrind intre douii puncte de-a lungul curbei s Ecuatia (6. v2 -r = unitatea. in miscare variabilii. proportional v2 cu p-• 9 r Dupii directia binormalei se vede cii presiunea variazii conform Iegii hidrostatice. in ecuatia intii acceleratia centripetii. dezvol tind membrul intii avem: o A In cazul misciirii permanente.

un obstacol.2.P- vi 2 7 . Schema contract iei vinei Punind zA -zB A = h.-- 6. 6-6. Y pl-Po=Y-- v. deci. Schema presiunii de stagnare 2g $ 0. Si aplicim ecuatia lui Bernoulli la un fir de curent AB. Scurgerea unui lichid dintr-un rezervor printr-un orificiu (fig. 6-5). unde presiunea este p.. dupi axa orificiului. Scurgerea unui lichid dintr-un rezervor printr-un orificiu P Fig. 0.7. 6-7. observind c i presiunea pA = p~ = p o (presiunea atmosferici) si c i viteza punctului A este neglijabili daci suprafata liberi a liechidului in rezervor este mare fati de sectiunea orificiului Fig.-P1 Y :Fig.de contractie subunitar... De aceea secfiunka orificiului fiind Q. 6-5. VU PO 4 vf P"+ . un coefidient . cp. cp. = 0. ajunge aproape = 1. debi tul este: Q = p e n 1/2gh.7. .7. CONSECINTE $I APLICATII ALE TEOREMEI LUI BERNOULLI 6. viteza in punctul (1) (fig: 6-7) este nuli. si vfna de lichid se contracteazi la iesirea din vas (fig. daci linia de curent este orizontali. daci fnsi peretii orificiului au muchiile rotunjite. iar cp. 6-6).64.. 6. Pres i unea de stagnare Daci se interpune intr-un curent.1. avem: -. rezulti formula lui Torricelli: In realitate firele de curent nu se intorc brusc din directia radiali pe care Q au in vas.61 . 2g . si viteza V. D a d nu este impiedicati contractia laterali.

Dar pentru a misura pe V cu ajutorul lui p.125 2 Vg = 0.--. 6-8. Este Fig.. trebuie s6 ne asigurim c i viteza iluidului la gura de intrare a tubului piezometric este n u 1 i . 1.. in fluid. - 9. Detaliul tubului Pitot .-p. si anume cu canti tatea p . la O°C. iar un corp se depla: ) P -&. trebuie s i cunoastem presiunea p.siunea de stagnare se transmi te prin golul tubu.Dinamica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale 149 adici presiunea p.. . iar in peretele C-- 9 9 - 9 12 (a) 1 I - -3d A fb) C4 .._ . Experienfele au aritat c i in orice a l t i pozitie fati de curent s-ar aveza tubul Pitot (fie cu virful spre aval. pd = 51 VE -....-Un tub indoi t asezat paralel cu curentul poate f i el insusi un instrument de misurat care se cheami tibul lui Pitot. - .293 9. h acest scop sonda piezometrici se asazi tot in pozitia (a) insi inchisi la guri.--._ lui propagfndu-se la un instrument de misuri. Principiul t u b u l u i Pitot de observat c i misurarea presiunii p.81 m4 9 m2 Pentru aer..-9 273 288 kgf m2 TI.. in curent.. Pentru a misura cit mai exact presiunea.. 1 000 kgf /s2 kg = 102 Pentru a p i . este mai (schem5) dificili din cauza perturbirilor produse de aparat.I seazi cu viteza V .. fie lateral) se produc depresiuni in tub._-_. Aceeasi presiune de stagnare se produce si I in cazul c i fluidul este fix. dinamici. dupi numele inventatorului (fig. impropriu. cum i se mai spune in unele publicatii. 6-8)... care "O 9 2 se n u m e ~ t e presiune de stagnare sau de impact sau..81 To iar la 15°C se inmulteste cu .I f * q w * q d+ 106 &12 L 4 I d <03d ? 7 .._. 6-9. pre.--_. in (1) este mai mare decit p._. ._. Daci avem drept? r I -obstacol un tub cu axa paraleli cu fluidul. p = de uncle rezulti pd = 0. i Fig.065 V $ -. p = . presiune .. fntrucit presiunea de stagnare este p.

. iniIt. sonda din figura 6-9. In aceste spatii presiunea este egalii cu presiunea indicatii de piezometru. 6. intercalat pe conductii . deoarece viteza Vl < V2. El se compune din: . Astfel.imea piezometricii in tubul 1 va f i mai mare decit in tubul 2 Fig.6 tubului se lasii orificii mici in pozitia lateral5 in care curentul nu piitrunde.p. 6-10.. . in functie de 9 . construitii de Prandtl.7. combinind tubul Pitot cu o sondi piezometricii se poate citi direct diferenfa p. Principiul venturimetrului (fig.92 si 0. Sonda combinatii din figura 6-9.. in tubul 2 presiunea totalii p.3. tine seama de pierderile mici de energie din aparat si valoarea lui este cuprinsii intre 0..esiunea p.un t u b conic-convergent cont inuat cu un tub conic-divergent. In miscarea permanenti A 7 Conform teoremei lui Bernoulli. Venturimetrul Este un aparat cu ajutorul ciiruia se poate miisura debit ul unei conducte. dar in care se forn~eaziimici virtejuri cu vitezi rezultantii nulii (apii n~oartii). are virful rotunjit. a are muchiile ascuti te. se poate scrie: 7 Se deduce viteza medie in secfiunea calibratii precis Q2: Coeficientul de corectie a vi tezei cp. In tubul 1 se miisoarii p.99. 6. Dacii neglijiim pierderile dintre sectiur ile 1 si 2.un manometru diferential cu prizele in sectiunea a. . 6-10). dupii Darcy .din amonte de convergent si in sectiunea ingustati h.

6-12. . Observafie. Did ffdymg Y DUZ~ Fig. = 0.iul d/'amel~n/o~ cu = 0.42 cm. torilor. Diferenta de presiune cititii la un manometru diferential cu coloan5 a* 4 de mercur esce de 13. constfnd din diafragme (discuri prev5zute cu orificii sau cu duze). Pentru misurarea exact2 a diferentei de presiune. f n calcule.) se intrebuinfeaza manometre diferentiale.97.5 cm. de obicei cu coloani de mercur. Se g a s e ~ t e = 76 11s.. In loc de aparate Venturi. tinind seama ~5 cp. aparatul se etaloneazii cu ajutorul unor metode de mare precizie. iniiltimea coloanei de mercur se inlocuie~tecu Q iniiltirnea echivalentii a coloanei de apii: - ' = 13... se pot folosi debitmetre mai simple. Teoria lor este similar5 cu aceea a venturimetrelor (fig. uneori cu dispozi t iv de inregistrare. Exernplu numeric. Coeficlent de vilezii pmtru ven/ur~netrc r3p/. cum rezultii dupii a* l .25. Pe o conduct2 cu diarnetrul de 10" se monteazii un venturimetru 1 a 2 cu raportul .Dinarnica f luidelor perfecte : teoreme ~i ecuatii generale 151 numiirul Reynolds a1 sectiunii a. 6-1 1.42 = 182. din figura 6-1 1 obtinuti a prin experienti.p.(p. De asemenea.s Fig.. pentru un raport 2 = 0. Diafragml ~i duzii de rnasura debitului .59 ' • 13. unghiul de divern gent5 (total) fiind cuprins Fntre 5" si 12'. Sii se calculeze debi tul de apii a1 conductei. 6-12). coeficientul de vi teze la venturimetre Difuzorul dinspre aval a1 aparatului se face cu 12rgire foarte inceat2 a sectiunii pentru evitarea pierderilor de sarcini F conducti. costisitoare. pentru precizia mgsuri.

6-13). 6-13.ledlasat cu cantitatea x din pozifia . T = . Viteza v a r i a b i l i cu timpul este aceeasi pentru toate particulele: 9 v = .27r o I g (sin a + sin p) Pentru un tub vertical. Oscilatia unui lichid intr-un tub cotit =. f i r i a considera frecirile si stiind cii lichidul a fost .-j--+-[ V: 2 g 1 g - Insii o dt . = x (sin a + sin p).. I -d 2 x g dt2 + x (sin o: + sin p) CU w = 0 sau ecuatia diferentiali : . Ecuaf ia Bernuolli da : Fig. indoit Tn U.t + w2x = 0. durata unei oscilatii complete 5 este T = 2 c r$* .4.7. -ds. dV z1 -2. (sin a + sin p) I care are solufia cunoscuti : X = A C O S( w t + cp). % de echilibru. Oscilatii in tub cotit 9 Un exemplu de aplicare a ecuatiei Bernoulli in rniscarea variabili este oscilatia unui lichid intr-un tub coti t de sectiune constanti (fig.dx dt - vo = v.152 Hidraulica 6.

6. egal5 cu presiunea atmosfericg.6. f g r i nici un reglaj mecanic. este maxim%. fgrg a face vreo eroare sensibilg. yo = 1 kg.7. d e ~ i --. prin A intrind aer spre D. a p i ~i inchis intrg un tub vertical deschis la ambelecapete. nu curge a p i din rezervor. Calculul pentru o evolutie adiabatic5 conduce la o eroare gi rnai rnicg. este nurnai de 1. y = P m a x yo = 1. la nivelul C (In faza a doua).rt _c -7. Averni dup5 legea lui Bernoulli: Daci in punctul zero.7.016 yo. intrebuintindu-se o butelie Mariotte continind o solutie concentrati de NaCl din care se introduce un debit constant in apa riului. = V2gh (conform ecuatiei Bernoulli intre B ~i C) qi scade pe m5surri ce tubul se gole~tepin5 la V . putern aplica ecuatiile hidrodinamicii. Butelia avantajos. chiar clnd butelia este plin5 cu -ap5. Butelia lui Mariotte Intr-un vas complet urnplut c u .. adici variatia greutitii specifice. n Vasul se gole~teprin orificiul rnic C. fntr-adevgr: s5 c5utlrn pe traiectoria unui fir de curent orizontal un punct unde presiunea p. In tot tirnpul observatiilor. Fie In tr-o evolutie izoterrnicg. chiar fgrl a tine searna de ecuatia fizic5 a gazelor. p.Dinarnica f luidelor perfecte : teoreme $i ecuatii generale 153 6. yo = 1. Rezulti: = 0. Acest dispozi tiv de realizare a unui rnic debit lichid care se mentine constant.Butelia lui Mariotte are aplicatii practice care folosesc proprieA tatea mentinerii unei viteze constante sub nivel variabil a1 lichidului (in faza a doua).h -orificiul C este deschis. 6-14). -aceea din C.. in mod automat. 6-14. Daci viteza aerului este mai mic5 decit 50 rnls.5. Deci ecuatia Bernoulli se aplici intre A qi C gi duce la V . viteza incepe s5 scadi. care la inceput este urnplut pin5 P B (fig. 2) Viteza V. = Y2ga rgmlne constant.293 kgf/rn3. In mod Fig. se folose~tegi in diferite experiente de laborator. caci Vy = I. = V2ga (ecuatia Bernoulli intre A ~i C). Care va f i viteza de scurgere la orificiu? Fenomenul prezint5 trei faze: 1) La inceput viteza este V . Aplicatie la gaze S5 lu5rn ca exernplu aerul atrnosferic. . in cazul curentului considerat.6% ~i putem s i aplicgrn ecuatia lui Bernoulli ca la lichide.-. 3) Din mornentul cind suprafata lichidului ajunge la nivelul A ~i scade. Aerul rarefiat din partea superioarii a vasului plus coloana lichid5 de la A pin5 la 8 suprafata apei h vas echilibreazg presiunea atmosfericri din A . -..P o . Astfel s-a rnisurat pe unele riuri din Rominia debitul de ap5 prin metoda chirnicg. Y Yo Po. po ~i Vo sint cunoscute. este maximum acolo unde Vl po = 10 333 kg/rn2 (1 atm) ~i Vo = 50 m/s. D Llaca scoborlrn tubul A B. = V2ga. Mario t te . N u tot astfel putem proceda la curenti*verticali cu diferente mari de iniiltirne ~i deci cu diferente rnari de greut5ti specifice. legea lui Boyle-Mariotte d5 : P . deoarece presiunea in A este egalg cu .

energia cinetici a lichidului i fie neglijabili. in care viteza Vl la iesirea din r ~ a t a indeajuns. astfel ca la iesirea din difuzo. f a r producere de virtejuri .6. V1 = 16 m/s. daci z ar f i de semncontrar.7. Din aceeasi formulii a vitezei V l . Deci prin contrapresiunea produsii in = 9 V Y 7 9 .7.15) La turbinele cu reactie.inecaUrotorul (ar f i mai sus ca nivelul rotorului) rezultii cii viteza Vl ar putea f i admisibilii la o valoare mult mai mare. Rezulta : 14. 6. ci prin intermediul turbinei este micsoratii unui tub divergent. pentru -z = 5. Aceeasi limitare apare necesari si in secfiunea strangulati a unui debitmetru tip Venturi sau similar. Tubul de aspiratie (difuzorul) a1 turbinelor (fig. Aceastii folosire se reflect. unde viteza nu trebuie s i depiseasci aproximativ 14 m/s. la care se adaugi si diferenta de nivel z. Tubul de aspiratie a1 unei turbine valabilii in i ~ o t e z ac i difuzorul are o formi favorabili unei m i ~ c i r iregulate. punind pl = 0: l 7 Fie deci P* = 10. Difuzorul permite deki folosirea in turbin5 atit a ciderii z cit si a unei mari pirti din energia cinetici la iesirea din rotor. z = 0 (difuzor cu axa orizontala). cici altfel se produc perturbiri de cavitatie. cu echivalentul energiei cinetice a lichidului la iesirea din rotor. Asadar..2 m/s.67 m. Trebuie deci ca presiunea p. s i r i m i n i superioari presiunii vaporilor saturati. Din ecuatia (6-20) se deduce viteza maximi admisibili la iesirea din rotor. Rezul t i : 7 - PI 9 =Pa p -2 v: -y z . Acest procedeu este limitat de faptul c i presiunea sub o at-mosferi nu poate f i mult scizuti far. in posibilitatea admiterii unor viieze mai mari in turbini. presiunea la intrarea in difuzor este inferioari presiunii atmosferice. adici daci nivelul aval ar . 6-15. apa nu iese direct in atmosferi. De exemplu.1 intrare si 2-2 iesire din difuzor conduce la relatia: 9 I r f r 2- - 9 Fig. Teorema lui Bernoulli aplicati intre sectiunile 1. P V ~ (termen 2g neglijabil).33 m. pericolul ruperii coloanei de lichid si a1 producerii fenomenului de cavitatie.

cu ajutorul unor debite s u ~ l i m e n t a r einjectate la apele mari cu viteze superioare vitezelor de la ie~irea din difuzoarele turbinelor. presupunem c i un tub de curent foarte ingust este supus unei misciri de rotatie uniformi in jurul unei axe oarecare cu vi teza unghiulari o. Din aplicarea teoremei lui Bernoulli pe portiunea 1-2.22) (lucrul greutitii lichidului). u. Pentru un lichid periect se poate scrie: 9 9 9 I .Oz.. w. (lucrul fortelor centrifuge).p. respectiv i e ~ i r e .rn (wg . Ejectorul (fig. (lucrul forfelor de presiune). prin inecarea turbinei.7. in sectiunile de la intrare.w:) 2 = variafia energiei cinetice (relative) I plQl ds. 6. * Aplicind teorema fortelor vii in miscare relativi. De asemenea se foloseste ejectorul cu a p i din refeaua de presiune a orasului pentru amorsarea pompelor centrifuge. 6-16.Dlnarnica fluidelor perfecte : teorerne qi ecuatii generale aval... Teorema lui Bernoulli in cazul mi~cgrii relative A Intrebuinf ind aceea~i metodi direct2 bazati pe teorema fortelor vii ca la paragraful 6.7. 9 9 9 7 6. 0 altii aplicatie important: este depresionarea apei la i e ~ i r e adin tuburile de aspirafie ale turbinelor la uzinele fluviale.si fie u. Pentru vitezele relative qi de antrenare s-au adoptat notatiile obignuite: u gi w .8. Z * . producindu-se depresiune. vitezele de antrenare in aceleasi puncte.se to transformi in energ& cinetici 'in 2 si se Fig.5. vitezele relative ale apei. . rezulti c i o mare parte din energia de presiune din I a apei de exemplu din reteaua orasului .9. dar va trebui s i se introduci si lucrul fortelor de inertie in miscarea de antrenare (fortele centrifuge) . o a l t i cantitate de a p i este absorbitii din 0 si masele in amestec sint refulate -A prin difuzorul 3. Ejector realizeazi in camera de amestec A d depresiune (sub presiunea a tmosferici) astfel cii prin conducta 0 pot f i aspirate cantititi de a p i de la un nivel mai jos spre a f i evacuate prin canalizarea orasului. Y rng (21 . Acestea nu trebuie sii se confunde cu notatia proiectiilor vitezei V pe axele Ox.16) Este un aparat care foloseste o canti tate micii de a p i cu vi tezi mare la iesirea dintr-un confuzor (tub ' convergent) unde. 9 9 6. folositii anterior. Fie w. Aceasta are de efect sporirea ciderii si deci si a puterii turbinei. putem pleca de 'la energiile cinetice ale maselor calculate la vitezele relative. sectiunile ei vor f i mai reduse si constructia masinii mult mai economici.Q2 ds. desi fundatiile se scumpesc. putindu-se realiza viteze mari in turbini.

paralele si in linie dreaptii sau usor curbilinii. chiar la fluidele deoarece cind liniile de curent sint curbe. In cazul general a1 unei rnisciiri permanente. . atit distri but ia vi tezelor cit si distributia presiunilor variazii neliniar atit in aceeasi sectiune transversaiii cit ~i de la o sectiune la alta. a1 pompelor si a1 vent ilatoarelor. Dacii insii curentul poate f i inchipuit ca format din tuburi de curent subtiri.8.02(ri .pentru pierderea de sarcinii intre secfiunile 1 si 2.r:). 2 u. intervin fortele centrifuge care determinii variatia presiunilor. I 9 6. termenu1 z din ecuafia lui Bernoulli este supus legii hidrostatice + $1. ~i or.156 Hidraulica Integrala din membrul a1 doilea se calculeazii astfel: m 02r dr Cum or. a unui fluid perfect. deci este constant de la un punct la a1tul in aceeasi sectiune trans(v. apoi pentru fluide reale si misciiri nepermanente. 4 I 9 J 6. lucrul fortelor centrifuge este: si ecuatia lui Bernoulli devine: 9 iar in cazul fluidelor reale se adaugii si un termen h.6).. Ecuatia (6-23) este fudamentalii in calculul t urbinelor. = = in w m r d r = . si fie V viteza medie a curentului in secfiune. EXTENSIUNEA TEOREMEI LUI BERNOULLI LA CURENTI D E SECTIUNI FINITE IN MISCARE PERMANENTA Teorema lui Bernoulli poate f i extinsii la un curent de secfiune finitii. normal5 la sectiunea 0 a curentului. mai intii pentru mi~carea permanent. = u. Ne propunem sii stabilim in ce conditii este valabhii ecbafia lui Bernoulli pe un fir de curent fictiv pe care fluidul ar avea viteze egale cu vitezele medii in sectiunile transversale ale curentului considerat. versali. Fie u viteza localii pe un fir de curent. definitii prin relatia: 9 .

Coeficientul a a fost determinat de ciitre Coriolis pentru diferite tipuri de misciri si valoarea lui este cuprinsi in general intre 1 si 1. pe axa acestuia. in mod obisnuit. Din formula debitului. este: H = ~ + Lu2 . rezultii din relatia precedenti c i : Cum s-a aritat c i si termenul 9 este constant si nu depinde de dQ.1. In care c este un termen pozitiv sau negativ. Pentru ca H* s i se poatii pune sub forma sumei celor trei feluri de energii. de debit elementar dQ. astfel ca suma energiilor cinetice ale debitelor de mas2 elementare s i fie exprimatii i n functie de energia cinetici a Pntregii mase care ar curge in sectiunea Q cu viteza rnedie V. Se poate dovedi cii a este in orice caz n:ai mare ca unitatea.Dinamica f luidelor perf ecte : teoreme si ecuatii generale 157 Ecuatia energiei specifice totale H. H* reprezinti deci energia specific2 totalii pentru un fir de curent mediu. deoarece fiecare din termenii care se insumeazii este constant. rezulti c2i H * = z + . valabili pe un fir a1 sectiunii curentului care se consideri.+Pa - v2 = const. definim un coeficient numeric a. Tntr-adevGr. adici: Daci a este cunoscut. la un fir de curent. dar cind este negativ. . +--Y 2 g Sii form2m media: H* este constant in lungul curentului. iar p = const. viteza u intr-un punct a1 sectiunii se poate scrie egalii cu: 9 9 7 9 u=v+c. valoarea sa absolutl nu depiseste pe V. Aceasta este relatia care constituie o extensiune a ecuafiei lui Bernoulli.cons t . exprimati prin ega9 9 .

54 Conduct2 de secfiune circu lar2 Regim Legea variafiei vitezei a - .lO n rr-- 1 10 ..... = viteza la suprafat2 u...09 1.o cantitate pozitivii =: uV2Q.44 2 u...... calculabil cu formula (6-24)..05 1... laminar.05-1.31 1..... u = urnax ( 1 urnax 1 ( 1 - Lf2 2 n turbulent ne ted . in care cr este un coeficient suprauni tar.. calculim termenul cinet ic sau...1112 = 1 1.......04 1......=vitezalafund i 1.... tinind seama de relatia (6-26): este pozitiv. turbulent rugos . I ) ) n =7 1 1.............03 1.. c6 : A I r i niod analog.rezultd. prin cornpararea primului ~i ultimului membru...11 1... paraboli .. trapez a = l a = 1 1.04 1. deoarece cinetic se poate pune sub forma: Cum 3 V +e E nu poate sc6dea sub V termen111 I Forma profilului vertical 112 dQ = V2Q +... ... Pentru diferite tipuri de distributie h e viteze rezulti valorile urmitoare pentru coeficientul lui Coriolis ( a ): Canal de l2fime infiniti ~4.5 2 I 00 Observaf ii ....

- 6. In miscarea permanentii a unui fluid perfect. Q = const ~i H const. deci 9 Y ecuatia lui Bernoulli este valabili pe oricare fir de curent. Observc5m c6 9 - * De acum Pnainte energia specific5 total5 ?n sectiune o vom nota.17 ~i introducind si un termen a1 pierderilcr de energie h. Daci curentul este rectiliniu si ambele secti~. conform datelor din tabelele precedente. puterea curentului in secfiune se poate exprima in sistemul tehnic: P 6 == 1 000 QH [kgfmls] = 13. a poate lua valori > 2. datori t rezistentelor intimpinate inire cele doui sect iuni. este valabili ecuatia (6-27) : A In cazul unui curent gazos. teorema lui Beri~oullise poate extinde pentru axa curentului ca pentru un fir de curent. PUTEREA CURENTULUI IN SECTlUNE Energia total2 a unui curent. nu se poate Ti1 spune c i relafia l u i Bernoulli se poate aplica la curenfii c~~rbiliriii mod r lguros. cu singura deosebire ca termenul cinetic trebuie insofit de un factor cx ceva mai mare decit 1. deci este necesar a se lua o valoare medie a acestui termen in axa curentului. In concluzie. ( r -tvariazii in sectiune.33 QH [CP] = 9. renuntind la asterisc. deci n si pu terea curentului este constantii.36 CP. Prin aceasta. aceea~iE orice sect iune. fie c i fluidui este perfect sau real. fiind H*. Astfel. crescir~d +) de la partea concavi la partea convexi.este aceeasi in aceea~isecf iune.81 QH [kW]. . se ia in loc de -4.ni sint cuprinse P in acelasi regim de miscare. intre sectiunile 1 si 2 din figura 6. i n miscarea permanent5 a unui curent intr-un canal sau o conducti. suma z 4-. pu terta P a curerltului intr-o sectiune se exprimi prin produsul l u i If cu d e b tul de masi a1 curentului.. i n s i . cu H. in cazul general.Dinarnica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale A 159 In cazul unor diagrame foarte neuniiorme de distributie a vitezei. rnai simplu. adicii cu greutatea de fluid y Q care trcce prin scctiune in unitatea de timp: Daci se tine seama cii 1 dyn cm/s = I watt ~i 1 k W = 1.9.integrala Y 7 in secti~lnea curentului. cind firele de curent sint curbilinii. raportata la unitatea de greutate.

-- L'-!* - w 2 f 2 i C. 1 a. Cum functionarea turbinei nu estk posibili fiirii pierderi de energie. H I < H .Pi?).. si-. pe care este intercalat un motor hidraulic (tirbinii) si daci se consider. si PI < P2.&). .cici pu terea curentului este spori t i cu p~itereapompei care primeste energie de la un izvor de energie exterior. In acest caz H I > H . adici : A 9 9 A 9 in care q. 6.diagrarna energiilor specifice totale prezintii o treap tii de ciidere brusci. Nuld perfect Hr 4 : b Flu12 real /n ~erfjunefpans verm/a 4 > ff2 +e= const r Fig. OP~ZO"~.iar motorul hidraulic actioneazii un receptor consub a t o r de energie. iar potentialul de dozitie se raporteazii la un plan orizbntal de bazii.17. .sii fie rnai mare decit P. diferenta puterilor din sectiunile l si 2 este egali ctl puterea cedati turbinei. douii sectiuni: 1 F arnonte n si 2 fn aval de turbini. -7- % ! I -~7 I ---.P . In acest caz. adicii Pturbinli qt (PI . In cazul cind rniscarea se face intr-o conducti. Definitia puterii curentului (schemi) . (6-28. fix.I60 Hidraulica in expresia lui P sint cuprinse si puterile potei~tialeyQz (de pozitie) si Qp (de presiune). Daci pe conductii este intercalatii o pompii. puterea turbinei care este cedatii receptorului este rnai mici decit (PI . puterea cedati pompei trebuie . <1 este randamentul pornpei.. a) in care qt< 1 este raildarnentul turbinei.

se consum5 in pierderile prin frecare in timpul curgerii apei la vale. in unitatea de timp. in mare parte. presiunile fiind egale cu presiunea atmosferici..42 at in amonte de intrarea in turbini . EXTENSIUNEA TEOREMEI LUI BERNOULLI LA CURENTI IN MISCARE NEPERMANENTA Presupunem c5 mi~careaeste variabilii cu timpul. iar vitezele fiind egale in sectiunile 1 si 2.perfect".Dlnumica f luidelor perfecte : teoreme i ecuatii generale 161 Daci se considerii un curent in miscare permanent.94) = 258 kW.. 8 = 274 kW = '373 C. este incllis intr-o suprafati imobili. adici in sectiunea 1 energia specific5 H . IR. . aceasti di ferenf i asigurind transportul debit~tluiQ.. = 1. In acest caz liniile de curent si traiectoriile coincid ~ i de-a lungul unei astfel de linii.. r 2. pe distanta dintre cele doui sectiuni. Ca exemplu numeric s i consideriim una din turbinele uzinei hidroelectrice Sinaia. iar diferenta HI . iar aceasta in energie electrici. = . poate fi folositi. Puterea generatorului (care are randamentul 0.. p. rezultind din frecarea intern5 din tre particulele 'fluide.H2 este energia disipat5 in cildur5. diferenta energiilor specifice este: 9 9 9 iar diferenfa de putere in cele dou5 sectiuni ale curentului se poate socoti destul de exact: Aceasti putere care.P. limi tind transversal. Puterea cedati de ciitre curent turbinei este: Puterea turbinei = 342 q t H r b = 342 0 ..0. un volum r (fig. la ieqirea din rotor. 6. in cazul unei ape curgitoare in miscare tlniformi. puterile nu mai sint egale. Diametrele conductelor fnainte ~i d u p i turbini sfnt egale cu 0.8 m. in instalatii prin care se transformi energia potential5 a apei in energia mecanicii a motorului hidraulic. cotele geodezice sint egale (2.10. ? t u r b = 0. este mai mare decit H. .).33 at . in conditiile reale. insi c i lichidul. in mod natural. in punctele unde sfnt misurate pi ~i p. Pu terea consuma t i in acest scop este A In sfirsit.18). intre sectiunile IR. pierderile de energie servesc tocmai la iransportul debitului Q. .80. p. 6. este valabilii ecustia: . la care: Q = 2 m3/s.

este egalii cu derivata partialii in raport cu timpul.puterea accelerativii". energia cineticii internii creste pe contul energiilor potentiale ( z + p / y ) si mi~carea se accelereazii spre aval . i n acest scop se va introduce factorul de corectie P. .. P. Ultimul termen din ecuatia (6-30). Extensiunea teoremei lui Bernoulli la miscare miscarea se decelenepermanen t5 reaza. scriind cii V = V . este o cantitate negativii. care se poate numi si . . Adicii : diferenta intre puterile curentului in ouii sectiuni la acela~i moment. Fig. 'a energiei cineiice a masei lichide cuprinse Tntre acele sectiuni . se poate calcula introducfnd viteza medie in sictiunea V . .18. in definitiv:. dacii PI-P. este o cantitate pozitiv6. 6. Ast fel. . lntr-o anumiti sectiune a. deci..- Inmultind aceastii ecuatie cu ydQ ~i integrind.P.P. d Q . Pentru calcult~llui P. procedim ca si la calculul lui a . presupusii plan2 : 7 de unde: asadar si coeficientul (3 este mai mare ca unitatea. dacii P. se obtine: d~ fiind elementul de volum d~ = ds .E. astfel ca: 9 ? ' 9 v rezultii: sau. $.

.......8..1 1 .. In membru! a1 doilea a1 ecuatiei Bernoulli..........03 1. relatia (6-26') se poate scrie: dec i Rezultii prin cornpararea celor doui formule... ecuatia cardinalii a m i ~ c i r i i scrie .. MA mult. c6: Folosind valorile lui a .....dupii .. supus unei forte F gi animat de. fiiri a fi nevoie s i se cunoasci in detaiiu miscgrile in interiorul domkniului.............. se giseste c i : 9 A In In migcarea laminar5 . In c.. 6.. migcarea turbulent5 neted5 cu n = 117 ...... calculate la paragraful 6.............05 1.... 9 ... de o formii foarte comodi............. TEO REMELE IMPULSULUI (CANTITATILOR DE MI$CA RE) Teoremele cunoscute in mecanica generali sub aceastii denumire i ~ i giisesc aplicatii frecvente si importante in hidrodinamici... proprii sistemelor continue.Dinarnica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecualil generale C 163 Intre ceoficientii u ~i p existi o relatie.. se dfAlembert .... ele permit obtinerea unor relatii pe suprafata care limiteazi domeniul misciirii..33 1....0 vitezi V. Tntr-adevgr......02 1.. 2 1... mai apare ~i termenul care reprezinti energia disipatii E freciiri n interne pe traseul 1-2 (fig....10 1......01 1.... Amintim c i .azul fluidelor reale...... cu n = l / ........ca o ecuatie de echilibru intre forfa F (rezultanti a forfelor date ~i de legiituri) si Tntre forfa de inertie.... ceea ce este valabil mai cu seam2 in cazui miscirilor permanente. ...... Forfa de inertie se poate scrie folosind notiunea de impuls sau cantitate de migcare mV: 9 ... Aceasta se datore~tefaptului cii ele d ~ i cla stabilirea unor ecuatii de miscare integrate.... pentru un punct material de masi m................... In mi~careaturbulent5 rugoasii ... Idem.. 6-18).103 Observa/ie.......

moment cinetic".astfel c5 mi~careapunctului material are ecuatia vectorialii: care se interpreteaza si ca o ecuatie de echilibru intre doi vectori: forfa F ~i derivata vectorial5 fat6 de timp a vectorului mV. aleas5 convenabil.echilibrul intre forfele exterioare si forfele de inertie se exprim5 p i h dou5 ecuatii vkctoriale: . 6-1'9). r fiind raza vectoare cu origirlea in 0 si virful In punctul de aplicare a fortei: 9 9 I 9 9 . . .Fortele d e presiune. Sii evalu5m fortele care actioneaza asupra fluidului din cuprinsul suprafetei de controi. aceste ecuatii iau'forme speciale. - Amintim ca momentul derivatei impulsului se cheam6 si . este: Fig. Daca d r este elementul de volun~. notind cu 7i normala intr-un punct la suprafat5 c5tre interiorul ei. f n s i sens opus 1ui ? I La u11 sistem de puncte materiale . s-a deplasat pe suprafafa repreZentat5 punctat .o ecuaf ie de momente f a t i de un punct arbitrar 0 a1 acelorasi vectori. fluidul aflat la timpul f pe suprafata din zona' Q. 6-19.Fortele mnsice. fie o suprafat6 de control consideratii fix5 in spatiu si presupunem cii in timpul dt. Teoremele impulsului (schemi) . numi tii suprafat6 de control" (Euler).o ecuatie de echilibru a unor vectori liberi (fiir5 cupluri). --. care se obtin corisiderindu-se o parte din domeniul ocupat de lichid separata de restul domeniului printr-o suprafati inchisa. In acelasi timp s-a produs o deplasare de fluid spre exteriorul zonei fi2 (fig.. avind aceeasi directie.ceea ce este cazul la un fluid in miscare . Suma preiiunilor. In cazul cind materia este fluida. Astfel. rezultanta fortelor dasice este suma vectorialii: A 17 in care F este forta aplicati unittitii de mas5 in centrul elementului de volym d ~ .

Integrala indicii o s u m i vectorial% . Pentru intreaga mentul initial t din mV parte comunii. vi teza i/ intr-un punct a varia t cu -dt dt in timpul dt si a putut varia si p. suma vectoriala a fortelor de inertie este: ..fatii de variatia masei.P V~Q dt. V . a masei elementare pVndl2 dt = p Vnd12dt. ca si viteza V. deci cu : + + - dV b) Pe zona superficialii amonte Q. Se scade deci din spatiul controlat cantitatea de miscare corespunzitoare acestei mase: .deci neglijabile . Pentru intreaga zonii superficial2 a. d ~ d t )= . iar n indici vectorulpresiune unitate pe suprafata elementarii d R . . fortele de inertie se calculeazi insumind vectorial derivatele cantititilor de miscare elementare: 9 d (n rQdt d (Q ~ dQ) V t dt &dQ.p V ( v .Dinarnic~ fluidelor perfecte : teorerne g i ecuatii generale E care p este presiunea intr-un punct a1 suprafetei. reprezentind proiectia lui r p e directia normalei la dQ.. forta de inertie este deci egal2 ~i de sens contrar cu integrala derivatei cant i t i t i lor de miscare element are. adici: De asemenea. variatia cantitiitilor de miscare va fi calculati plecind de la un volum elementar C/T a cirui' mas8 p d ~ butind f i variabilii in intervalul de timp df. Aceste variatii sint ins5 infinit mici .Fortele d'e irrerfie trebuie calculate in trei zone: a) Tn partea comunii celor douii pozitii ale suprafetei volumului de fluid la intervalul dt. ocazionatii de disparitia fn timpul dt -din zona a. 9 9 % . pentru zona superficialii d. T a variat in timpul dt cu cantitatea: 7 9 n semnul plus ariitind cii operaf ia de diferentiere se face scizind pe mC' la mod (mV) la momenlul t dt. inseamnii cii si cantitatea de rni~care aferentii volumului d ~ anume & . iar expresia din parantezi este fluxul elementar care trece prin suprafata dl2 in timpul dt.

ontrol consi dera tii : 9 -T d(ph dT+SQlp~d~-\ p v d = ~ dt Qe (intrare) (ie~ire) 0. (6-36) Aceasta este prima ecuatie a impulsului. Reactiunea opus5 acestei forte: - .1. ~i de inertie care actioneazii asupra fluidului din interior si de pe suprafata de c. in ecuatiile de miscare. Observiim cii rezultanta fortelor de presiune se poate separa tn trei forte: Rezultantele presiunilor fluidului din exterior pe suprafetele fluide din zonele Q i Q. notate cu P. termenul a1 treilea din ecuatia (6-36) se anuleazii. Rezultanta presiunilor peretilor rigizi asupra fluidului din interior notati cu &.12. In acest din urmii scop se folosGSte ecuaf ia momentilor cinetice care se obf ine lutnd momentul in raport cu un punct arbitrar a1 fortelor exterioare si de inertie calculate anterior: 9 A In miscarea permanenti termenul a1 treilea din ecuatia (6-36) se anuleazi. vitezele in sectiuni plane transversale neavind o distributie uniformii. + A reprezinti forta de presiune (reactiunea) dinamici a fluidului in miscare asupra peretilor rigizi. ~ Q2 A (6-36') Ecuatia (6-36). sub forma vectorial2 care poate f i inlocuitii in calcul prin trei ecuatii de proiectii pe axele de coordonate. se poate folosi. intrucit vitezele I/ nu variazi cu timpul. viteza medie cu un coeficient de corectie.. Ecuatia (6-36) devine in acest caz: 9 A 9 a + P.176 Hidraulica Putem deci scrie ecuafia echilibrului dinamic a1 fortelor exterioare. + SQ1 P V ~ -\ Q p v d = O. pentru cazul cfnd vitekele sint normale pe sectiune sau . P. In cazul misciirii permanente. Astfel.. CONSECINTE $I APLICATII A L E TEO REMELO R IMPULSULUI 6. 6.12. respectiv (6-36') permite determinarea reactiei a peretilor rigizi. ins2 nu si pozitia ei in spatiu. Tub de curent in mi~care permanenti In acest caz. in mirime si directie.

. n. Daci tubul de curent in conditiile precedente are pereti rigizi.Un recipient larg previizut cu un orificiu mic de sectiune Q este plin cu lichid pini la inilfimea h deasupra centrului orificiului. reactia fluidului asupra peretilor se va calcula cu formula: - - Sensurile fortelor sint urmiitoarele: n.pQV2.Q.p. 6-20).se va calcula luind momentele statice ale fortelor fati de un punct oarecare.6.p2 = p a .caz destul de frecvent intilnit in practicg-fortele inertie la intrare si i e ~ i r ese calculeazi cu formula: 9 in care p este acela~icoeficient de corectie intflnit la (6-10) definit prin raportul : n indicii directia fortei de inertie care este normalii la suprafata sectiunii plane 0. = deci forfa R are sens opus lui V. adici impulsul fn sens opus lui 6 . Pe de a l t i parte: A - - - p Daci orificiul are muchia rotunjiti.2 y h a . .cu un coeficient p 0. pe aceeasi suprafati 0. rezultii de debit p -. Daci insi orificiul are muchia ascut i t i in perete subtire. se produce contractia vinei de a p i la ie~ire. ~i pPQP2 tot spre interior.dului? In formula (6-39) punem p. --. Riimine R = . Cum coeficientul p este in general foarte putin diferi t de 1 . Vl + 0.Dinarnica f luidelor perfecfe : feoreme vi ecuutii generate 167 de aproape normale . 6-20. Care este reactia lichi. IRI = 1.Ql ~i p p ~ spre interior.1 si 9 adici indoitul fortei de presiune hidrostatici. coeficientul = 1 . Cazur i part iculare : .p. acesta poate f i luat = I in aplicatiile tehnice. In acest caz. deci q impulsul in sensul lui .Punctul de aplicatie a fortei R. Reactia dinarnicii la un tub de curent P i . In acest mod se calculeazi reacfia unui curent asupra cotului unei conducte (fig. +G Fig.

in care vitezele. deci -si in interiorul lamei. I 2 Po vf+--.. Ajungind ling2 placii. Presiunea unei lame lichide plane pe o placi plan2 oblic2 fat2 de planul lamei Se presupune lama plana. viteza medie a vinei fluide este: -- Y Fig. la ieSirea din rezervor I R I = 2gp P1-P2 Q Y = 2 (PI . .Asadar. conform ipotezei. Reactia dinarnicga unei vine lichide. = Vl la suprafata li berg. Va pe oarecare dist a n t i (abstrigind efectul de c i dere sub acti unea gravi tatiei). care iese prin orificiu in atrnosferii la presiunea p.. Tot astfel V = V.la o distant..conform . pre. avind o grosime uniformi a. verticale.. Presiunea unei lame lichide plane pe siunea atmosferici. 2 P Cum la suprafata lichidului presiunea este egali cu p. vor fi orizontale $i vitezele V. si a.12.2. uniform distribui te. de extindere infinit. respectiv V.PZ) Q - (6-41 ) 6. vitezele din lamele ramificate sint . In acest caz.P 1 Vf+P'.. De fapt. putfnd atinge valoare teoreticii de douii ori impingerea hidrostaticg. se apropie de valorile asimptotice a. admitfnd vitezele Vo orizontale. Fie . cu placa. care.pentru a elimina efectul gravitatiei . rezultii din o placii oblicii aceasti ecuatie c i V. 6-22. 6-21. reactia vinei sub presiunea h este diferitii de forta de presiune hidrosiaticii yha. lama se ramifici in doui lame de grosimi diferite.Fig. in miqcare permanents cu viteza uniform distribuiti V i paraleis cu o directie fixi. iau valorile V. 6-21) contine gaz la presiunea p.. suficient de mare de punctul de intersectieo a1 axei lamei a.planul pliicii gi planul median a1 lamei a.. Ecuatia lui Bernoulli aplicatii pe un fir de curent orizontal dB: 9 . in figura 6-22 fiind reprezentatii o sectiune orizontali.In cazul cii recipientul (fig..

exercitati de lichid asupra plicii. se calculeazi aplicind teoremele impulsului. generatoareleei paralele cu planul plicii si extinsi la infini t . .p a. Dacii se proiecteazii fortele pe direcfia pliicii si pe normala la placii. fnsi vom considera dintr-insa.dupk cum s-a argtat mai inainte. a.. = Din ecuatia de continuitate rezultii a. + a. se obtine: (6-42) P = p a V2 s i n a . Forfa de siune'corespunz6toare este egali cu reactia lichidului. au direc-. ( I ) .. inclusiv placa. Rimine a se calcula: efectul presiunilor p la contactul lamelor deviate cu placa. Ea este definitii prin:: si miirimea ei se obtine aplicind prima ecuatie a impulsului. in care scop se va considera suprafata de control R care inchide lamele in jurul ramificatiei trecind prin secfiuni normale pe cele trei lame. a2 - --cos a). Aceastii presi-une p se poate scrie: Dar presiunea p. . (primul termen component) a fost deja luatii in calculul integralei precedente. Lichidul din interiorul suprafefei de control fiind inconjurat de atmosferg. deci. = a. riiminind numai forfele datorite impulsurilor.. adicii (vectorial): 9 Indicii (0).a. avfnd intre ele distanta egali cu unitatea de lungime. cos a.V2 cos Q deci : + p a. a. din cauza fre-cirilor si ciocnirilor. deci (p-p. Suprafata R este cilindrici.cu 4-6% mai mici ca V. 2 a.. .Dinamica fluidelor perfecte : teoreme i ecuntii generale 169 observatiilor experimentale . (2) aratii cii vitezele respective. numai lichidul dintre doui' sectiuni paralele cu planul figurii.) este presiunea suplimentarii datori tii misciirii si care se exercit6 numai pe portiunea AB a suprafetei Q. Forta de Pmpingere dinamici p. V 2 a -(1 2 0 sau a. presiunile in sectiunile t ransversale prin lame si acelea de la suprafata liberii a lamelor sfnt egale cu presiunea atmosfericii p. toate egale cu V. a.. ' q.presiunile au fost eliminate. V 2 . se poate scrie cii 9 9 integrala fiind calculatii pe intreaga suprafati de control. +cos a). tiile normale pe secfiunile respective a. din care .

9 = : = 2 Impingerea lichidului perfect este deci normali pe placii. 6-24). conform formulei (6-42) si observind cii a: . Sau.Pentru a afla centrul de presiune C a1 fortei P se iau momentele fortelor Pn raport cu punctul 0 si seeobtine relafia: 9 Pd = pa. ~mpingereaunei vine lichide pe cupa unei roti hidraulice cu actiune In acest caz cupa are forma unei linguri cu o creasti la rnijloc.V si : 9 A \ \ --m Valoarea lui P este maximii ~ e n t r u Pentru ca debitul sii poatii fi evacuat Pn afara rotii trebuie ca unghiul p la iesire sii fie de 4-7". Daci se neglijeazii freciirile. Reactia este forta de rezistenta daturitii eforturilor tahgentiale care se nasc pe partea interioarii a peretilor conductei si care echilibreazii in miscarea uniformi fortele exterioare. iar p . FO. Fig. Fie Q debitul vinei.ung h i u l de deviere a vinei.4. suprafata de control. 6-24. iar vina lichidului are o sectiune circular5 (fig. . 6. V 232 9 Pn care d este distanta de la punctul 0 la forta P.tele de inertie sint nule atit la interiorul lichidului cit si in secfiunile I si 2 care limi teazii . ecuafia intii a impulsului dii fn acest caz : 9 Fig. acceleratiile fiind nule.Q . existii si o micii component5 in lungul pliicii.12. Trnpingerea unei vine lichide pe cupa unei turbine cu act iune 6.a: ni cos a.Q. Reactia peretilor unei conducte rectilinii in mi~careauniforms a unui fluid R - G sin a + p.p. iar P real este cu circa 4-6% mai mic decit cel calculat. 6-23). 6-23.3. Tnlocuind pe P . la mi~carea uniform8 a unui fluid (fig. Prin urmare. Reactia opusi de peretii unei conducte rectilinii. rezulti c i d = 5 ctg a. 9 v. dacii se tine seama de freciri. viteza V1 -. V 2 a1 -2 p a.12.

iar Rh este raza hidraulici.. c. Ecuatia fundamental. Reactiarunui curent asupra unui canal in rotatie uniformg. scri ind c6 suma momentelor fortelor fn echilibru diriamic fat5 de axa turbinei este nul5. respectiv 2. 6.ele nLpale. 111 cazul unei conducte de secfiune circular5 de razi r. cu notatia componentelor dupi axele x ~i z ale vitezei.. p.~i c. 6-25). a turbinelol* 9 S5 consider5m canalul format intre dou6 pale ale rotorului unei turbine si cele doui discuri inelare perpendiculare pe axa de rotatie (fig. in sectiunea transversali. vi tezele tangent iale * aie sect iunilor de intrare si de ie~ire. Rr =- r 2 . considerfnd toate canalele acestuia formate intre . luind ca suprafat6 de control pe aceea format: din douii pale si secfiunile de intrare ~i ie$ire. 7 Y 9 9 Pentru vitezele relative ~i de antrenare s-a adoptat notatia obivnuitii w gi u care nu Lrebuie confundat. sint presiunile unitare presupuse distribuite uniform P secfiunile I . ul. vitezele absolute la intr&ea si i e ~ i rea din rotorul turbinei. iar p. a . Aplicim teorema a doua a impulsului. definiti ca raportul dintre sectiunea transversal5 udat5 si peri~II care 7 x este perimetrul =- metnil udat: R. w vitezele relative la intrare si iesire (tangente la curba de profil a paletei) . u.. egalii in cazul miscgrii uniforrne n c u pierderea de energie (exprimat5 fn coloanii de lichid) pe lungimea 1.reacfia hr R se poate scrie: I 9 Efortul tangential mediu de-frecare pe suprafa f a perifericii udatii a conductei este deci: udat. Pierderea de energie unitari (pe metru liniar de lungime) fiind J = . Sii determiniim momentul de rotaf ie produs de forfele exterioare si de inertie asupra rotorului. Fie b .5. datorite miscgrii d6 rotaf ie o.Dinamica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale 171 fn care greutatea lichidului este G = y Q. Ecuafia precedent5 n se poate scrie: E care h. * .. este diferenfa cotelor piezometrice. A In cazul unui canal E care curentul are suprafata .12.liberg" (in n contact cu aerul atmosferic) se neglijeazi frecarea de aer ~i se consider5 ca perimetru udat nurnai cel din albie.

= . (6-47). Numeroase a1te ienomene hidraulice se explicii prin teoremele impulsului. 9 9 . paragraful 6. datoriie unor freciiri de ordin mecanic.. sint bratele de. iar dacii axa este orizontalii. (6-48) Puterea maxim5 se realizeazii X cind 6.). cos 6. irnpulsurilor la 'intrare si la iesire: pQcl rr. Pu terea corespunz2 toare.9). ca : sal tul hidraulic.r.randamentul hidraulic" a1 turbinei. -c. exist2 relatia: Fig.Dacii axa este verticalii. Este de observat cii valoarea lui H care intrii in aceastii expresie nu este H b r ~ t geodezic ci diferenta de nivel energetic a1 apei la intrare si iesire.u. cos8. pierderile de sarcini in amonte de intrarea in roto..-.adicii atunci cind apa T 2 pgrgseste turbina radial. Apoi mai exist5 si alte pierderi: de volum lichid la trecerea prin turbinii ~i de energie.w = = pQ (clul cos 8. unda de translatie fntr-un canal etc. .. cft si cele din aval de rotor (v. 9 9 M. Aceste aplicatii se vor iace la capi tolele corespunziitoare. deci dii moment nul.cos $ . cos 6.U2 a r2 P = M. 6-25.o.. . este fundamentalii in teoria turbinelor. undele de presiune intr-o conduct. greutatea lichidului dii-rnomente nule. Dacii se noteah cu ~ j h .cosS. este . din cauza pierderilor de energie in interiorul rotorului. greu tiiti!e dau o rezul tantii care intersecteazii 'axa. tinind seama ~i de . ditoritii lui Euler. Reacfia unui curent asupra unui canal curb Pn m i ~ c a r e rotatie uniform5 de 9 YQH = p Q(clul cos 6.=. Presiunile pe stlprafetele de intrare si iesire dau de' asemenea momente nule. consi deu1 rind cB .-pQc. fiind radiale. Aceastii ecuatie.l r.) . acestea din urmii depinzind de traseul corect ~i buna executie a paleior turbinei. pirghie a ~ k momentelor. Puterea obfinutii prin formula (6-48) este mai micii decit puterea curentului de debit Q care cade de la iniiltimea H socotit5 ca diferentii intre sarcina de la intrare si aceea de la iesire. ciocniri si vfrtejuri. deci momentul de roiatii se datore~tenumai . si m cos 8 .c2u.

11. . Intr-adeviir. Locul geometric a1 punctelor pentru care funcfia cp are aceea~ivaloare C . . rezultii cii vectorul V e. Funct ia de potential se intilneste in numeroase fenomene fizice. Mai tirziu.0.Capi tolul \I1 I M i ~ ci ~pofenfiale r 7. ds) =u dx + v d y + w dz.de sens contrar cu cp. w in functie de potentialul cp. din . in orice punct M a1 domeniului mi~cgrii. formim produsul scalar a1 vitezei V cu un segment arbitrar ds. -dz z = d dT Jntroducfnd expresiile lui u. prin analogie cu potentialul de forte U.cimpul poientiali'.se numes te suprafat6 echipotentiald. ceea ce permite stabilirea unor analogii electrice. pentru o formulare mai justi a fenomenelor este mai indicat a se recurge la definifia precedent. #. este normal. rezulti: V d s c o s ( V . parcurs de particula mohilii pe supraiafa echipotenfialii ce-i corespunde: ? 9 ? - V ds - = V dscos ( V . a unui fluid a fost definitii prin existents unei functii scilare de coordonatele spatiului. Cum ds s-a trasat intr-o directie arbitrari pe suprafata? .ste nor. deoarece cp = const.. termice etc. trebuie s i se anuleze cos (V. la suprafafa echipotentialii ce trece prin punctul M. si crearea unei teori i ma tema t ice comune fenomenelor analoge. b) Viteza . ds).d y $ y d dT dT dcp = 0.are proiecfiile vitezelor din orice punct a1 domeniului ocupat de fluid se obtin ca derivate partiale ale funcf iei cp: fn acest mod. cfnd a fost intkodusi in hidrodinamicii notiunea de potential de vitezii. s-a definit. s.mal la aceasti stlprafatg. adici vectorul V sii fie perpendicular pe ds.C. a lui cp. numi tii potentialul de viteze. 9 PROPRIETATI GENERALE a) Miscarea potential. cp. intreg domeniul miscirii consti tuie un .cimp de vectorivitezii" de un tip special.. v.1. s-a recunoscut c. DEFINITII. magnetice. Cum cantitiitile V ~i ds nu sint identic nule. o functie. d s ) = -ddxx + .

ceea ce am viizut cii nu este pos:ibil decit in punctele singulare. fn ecuatia decontinuitate div V = 0. - c) Dac5 se deriveazii functia cp dupii directia lui n. liniile de curent nu pot f i curbe inchise. liniile de curent variazii cu timpul ~i deci nu mai koincid cu traiectoriile. w din ecuafiile (7-O). este necesar ca vitezele sa se anuleze. cum vitezele d) ~kii nu pot f i diferite in acelasi punct. Asadar. dat fiind cii vectorii V si & au aceeasi directie si acelasi sens. ci numai de valorile potentialtllui in punctele extreme. - dn Daca suprafetele cp = C sint. Deci dac5 functia cp este uniformii ~i curba este inchis6. e) Dacg miscarea este permanentii. ciici in acest caz circulatia ar f i diferitii de zero. fiind tangente la viteza V.De aici rezulta ca liniile de curent. se obtine: A Laplacianul Alp a1 functiei cp fiind nul. punctele de vitezii ndii s h t puncte singulare prin care pot trece doug &u mai multe linii de curent. se obtine inski viteza V ca gradient a1 functiei j7=-" grad cp. inseamnii cii potentialul este o functie armonicii. V poate c r e ~ t e infinit. ceea ce nu poate corespunde reali tatii. . normal5 9 la suprafata echipotentialii. dacii Ins5 miscarea este nepermanentii. h) Ecuatia de continuitate a fluidului incompresibil capiita forma (7-4): Intr-adeviir. Este evident cii punctul in care IV)+ m este un ~ u n c tsingular. deoarece n Entr-un punct de intersectie viteza ar avea douii directii diferite corespunzlnd normaleior la cele douii suprafete.7): De aici rezulta ca.c p .. z p 4 nu depinde de drumul parcurs. f) ~uprafefele'echipotentiale E general nu se intersecteazii. Punctele singulare pot f i izolate sau pot forma linii sau suprafefe de singularitafi. linii de curent. intr-tn punct se intilnesc douii. dacii introducem expresiile lui u . paragraful 5. deci dup5 directia V.foarte apropiate. g) ~ntegrala' curbilinie efectuatii intre tlouci puncte A . Aceastii 'proprietate ne permite a concepe domeniul functiilor potentiale ca avind o structurii stratificatii. el. B ale unei curbe oarecare : \L :Z = \ B u ~ x + v ~ ~ + w ~ d c= l ~ ~ . circula~ia este egal5 cu zero (v. intr-un cEmp potential uniform. liniile de curent coincid cu traiectoriile particuleior . intersecteazii ortogonal suprafetele ech ipotentiale.

y) + ddz -COS 9 (n. a). maxime sau minime. deci 7 7 . b . 7.dublu-conex . I) s d sz + cd9 o dy s (n. (7-5) Din (7-5) rezultii cii potenfialul cp nu poate avea in interiorul fluidului. 7-1. 7-1. respectiv multipl~r (n -t. 7-2). dupa cum s-a arS tat la paragr. suficient de mic5.Ecuafia de continuitate. considerind o suprafata inchisa Q. negativii. Potentialul s5u este Constanta C. Intr-adeviir. EXEMPLE DE MISCARI 'POTENTIALE a) lzvorul (fintina) este un punct 0 care emite un flux uniform in toale directiile spat iului (fig'. Fig. absoarbe substanfa. ~i uiul sau n contururi ireductibile. Z ) - !$~Q-O. 3 va dn avea in toate directiile acelasi semn. pozitivii.ful 5.1 .fig. j) Proprietiif ile precedente sint valabile. i) Miscarea potential5 este si rotationala si reciproc5. el se numeste duhlu-conex. intr-un spa\ i l r ismplu-conex (fig. devine: SQvndn= 5 8 ~ 0 (11.conex. f r restrictii. Scheme de conexiune a spatiului care o curba Enchisa in jurul unui pui~ctpoate f i redus5 la un punct f a r R .' . Dacii y admite un maxim-(sau minim).1 . 7. Dacii ins5 spafiul continc. izvorul este negativ.2. Se aminteste c5 spatiul simplu-concx este acela 111 . s5 presupunem cii se inconjoara punctul cu o suprafatii inchisii.r iesi din limi tele doineniului (exemplu: sfera). c).4.fig. corespunde unui izvor pozi tiv care emi te substant5 .I ) .sau par-a lelipipedul cu doua coloane cilindrice in interior-triplu-conex . in cazul cind viteza V derivii din potenfialul y. C" SZ Q a f i # 0 ceea re este contrariu ecuatiei (7-5). se poate exprima si prin condifia cii integrala de flux pe aceastii suprafat5 trebuie sii fie nul5. 7 7. &a ce. (exemple: torul . dacii C este o constant.

evident. 7-3). miscarea plan5 poter$ialii poate fi studiati ca miscarea unui strat foarte subT T T . Izvorul spatial Fig. iar viteza fluidului in orice punct M pe . Fig. liniile de curent sint p a r d e l i cu planul de bazii. liriiile de c. sfere concentrice. B. izvurul iozitiv. Debitul Q = 4 x C emis de izvorul pozitiv A intr5 i n izvorul negativ B. Astfel. 9 7 7. iar suprafetele echipotentiale sint cilindri.3. 7-2. Dous izvoare spatiale Fluxul total a1 izvorului pe o suprafat5 echipoteniial5: 7 b) Doug izvoare de debi te8egale si de semne contrare -. Potenfialul in punctul M esie: + + Vi teza intr-un punct M este rezult anta vi tezelor care corespund la f iecare din cele douii izvoare. MISCARI POTENTIALE PLANE (BIDIMENSIONALE) 9 7. ortogonale liniilor de curent. Linia de curent caretrece prin M este tangent2 i*n M la viteza V si trece si prin punctele A .sfera de raz5 r are ca valoare: si ca directie aceea a razei.1 Proprietiti generale T Miscarea plan5 fiind definitaconform capitolului 111. curbe continute in acelasi plan.urent sint razele ce trec prin punckul 0. in spat iu (fig.1 76 Hidraulica . sensul fiind de la 0 spre M pentic.3. Suprafefele echipotentiale sint.Q. 7-3. avind ca directoare.

Functia de curent A In cazul mi~cirilor plane potentiale existi o functie scalar5 +(x. Pn cea mai mare parte.2.3. definiti prin conditiile: j I Introducfnd aceste expresii ale lui u ~i v in ecuatia unei linii de curent: deci de-a lungul liiliei de curent . + = const. functie de curent". curent . De aceea + se cheami functie de . numiti . y).Mi~cdri pot entiale 177 fire de fluid si tuat pe un plan orizontal (pentru a elimina ~i efectul fortelor de gravi tatie). din proprietiitile deja studiate pentru miscirile potentiale fn spatiu: a) Viteza intr-un punct $i componentele ei 9 b) Conditia de continuitate. Proprietitile generale ale acestor misciri derivi. la fluide incompresibi le: c) Conditia de nerotational itate: d) Circulatia intr-un domeniu simplu-conex: 7.

functiile de curent (J. respect iv + i. Functiile cp si +.4 9 dx A dy -89. viteza medie Fntre doui linii echipoteniiale sau doui linii de curent succesive este invers proportional5 cu distantele As.. se cheamii functii armonic conjugate. Elementul de retea adicii debi tul care curge Fntre liniile de curent i potentialg si k este egal cu diferenta dintre valorile functiei he curent + k . Fnlocuind pe u si v kin ecuatiile (7-14) in ecuitia ( 7 1 1 .d+ . 7-4. respectiv A n : + 9 9 . (7.d --.. 7-4).. Astfel. Legitura Pntre ele rezultfnd din aceste doui ecuatii se exprimi prin ecuatiile diferentiale ale lui Cauchy-Riemann : 9 9 7 d9 . ca si functiile de potential cp verificii ecuatia lui Laplace si sint functii armonice.16) Se deduce d$ V dn sau.15) ' Inmultind cele douii ecuatii (7-15) se obtine conditia de ortogonalitate. si A+ = C. legate prin ecuatiile (7-10) gi (7-i4).Aceasti functie verifici si ecuatiile de continuitate si de nerotationalitate. d+ - dy dx (7. ecuatiile precedente devin: 7 1 / = .qJi \ k i Vdn Q* 2 (7. 9 a) Daci se considera la un moment dat coordonatele intrinseci ca avTnd directiile tangentei ds si normalei dn Tntr-un punct P a1 liniei de curent (fig. integrfnd: = +* . se obtine: 7 iar ecuafia (7-12) devine: Asadar. deci liniile de curent si cele echipotentiale se taie ortogonal. b) Dacii se aleg ca echidiferenfe ale functiilor cp si cresterile constante Acp = C..-89 ds .17 ) Fig. . 9 d~ - -d+ - dn = dn ds - 0.

= dr v cos 8 . .i+. necesi tate de existenfa h n c f iei de curent .r '30 d z = eie d0 dl)r de o - i ( u .14 s i n & I Fig.1 _ _ .. a d k 6 trebuie sat isficute ecuatiile diferentiale (7-15). (4 r Prin obtine : dr . independent de directia cre7terii d z adici de raportul Astfel.. 7-5): .. 9 9 9 *) dx f (2) fiind exprimat prin f = cp -I. se = 4 . Tot astfel: i --P . b) coordona te polare 7.+ .9 _ r do comparatia rezultatelor.monogeni" daci admite derivate continue si unice in orice punct. 7-5..o-. pentru a f i derivabil in conditiiie amintite..iy se numeste s analitici" sau ...q + i .ive .u sin 0) = v.- r d0 df dz df i dtp 1 ----. Relatiile dintre:componen tele vitezei in coordonate rectangulare vi in (7-16. Stutliul nlisciirii cu ajutorul functiilor analitice Amintim cii o furictie f de o variabila complex5 z = x $..d .df dr dr dr dz aJ dz dr - eie ( 1 4 . r do u cos 0 + v sin 0 84J = V.d$ .ive . % .i (v cos 0 .iv) = v.3.-1 _ _d . Raportl~lcresterii functiei df la cresterea lui z este: ' H 9 dx + idy sau : .v.c) In coordonate polare se scrie (fig.3.iv) = u cos 8 -1v sin 8 - . Este util a aminti printr-o schiti de denionstratie cum se ajunge la aceste condifii. trebuie Pndeplini te aceleasi conditii Cauchy-Riemann.

Dind lui 9. matematic a1 functiilor anali tice se suprapun perfect si asffel mecanica fluidelor capit5 un instrument puternic de studill prin insisirea teoriei functiilor * analitice. uneoi-i izotermci. 7-6. trebuie ca termenii formati din parantezele de la numir5tor s5 fie egali. partea real5 (d. Viteza conjugat5 condif ie deja satisfiicut5 prin ecuatia continuitate (v.d ~ d2cp dx2 9 . iar este funcfia de curent. pentru ca derivata s i fie indepedenti de dyldx. deoarece inecanica fluidelor isi.de linii ortogonale numi t5. + Se constat5 c5 aceasti derivati reprezint5 un vector simetric fatii de viteza V in raport cu axa real2 (fig.d2 (--'PI --. funcf ia f se numegte functia mi9cdrii. 7-4 si -7-11). cp este potenfialul.reprezinti o miyare po9 dz A tential5. ec. reciproc. adici: de unde rezulti imediat conditiile de monogeneitate (7-15). Fig. dy2. sunt funcf i i armonice.d(-v) dx dy deci . dupi cum se poate verifica lesne. Consecinfe. diferite valori constante. armonic con. Acest vector re. De aseme.conjupata vitezei V" a miscirii reprezentate de functia f (2). iar cp este functia de curenta b) Prin adunarea a dou5 potentiale complexe se obfine o nou5 mi~care potenfialii. iar f este potentialul complex.. fndeplinesc cordif iile Cauch y. fiind functie anali tici.-+ + icp. orice . prin inmultirea lui f cu o constanti complexi a P i se obtine tot o miscare potentiali.d d (-V) . de partea imaginari . 7-6). Intr-adevir : du .Este evident cii. cele doui functii cp gi J.2f .2 l dx dx2 ' dy dy2 Trebuie ca: du -. reprezinti o mi~care potential5 gi. df nea. intrucit si funcfiile noi obtinute. In acest mod se stabileste c i . deoarece distribufia temperaturii :in regim stat ionar se face dupl o funcf ie cp care satisface ecuatia lui Laplace* Noi vom evi ta in aceasti lucrare o asemenea denumire. conjugate.. De asemenea.mi~carepotential5 poate f i repreZentat5 anali tic printr-o funcf ie anali tici.jugate. In tern~eniai mecanicii fluidelor. c) Prin derivarea lui f in raport cu z. ad5ug6m c$ rp si J.are terminologia proprie. se obtine derivata bomplex5: + fl = if . ~ ~ a d akele doui 'domenii: cel mecanic a1 mi$cirilor potenfiale gi cel r. a) ~ r i inmultirea lui f cu i se obf ine o alt5 mi~care h potentiak: A + 9 - - In care . de .Kiemann.0. se cheam5 -.E . separind la o funcfie analitic5 de o variabil5 complex5 f. se constat5 c i . respectiv l u i +. se obfine o retea ..are rolul de functie de potential.

): Indicele I aratii cii elemevltele ile arce s-au luat pe curbele C .inclusiv frontierele lor = z (z).. 1ntr-adevir: daci zo si Zo sfnt doui puncte ornoloage in cele douii domenii si ds respectiv d S . Aceastii metodi p b m i te ca. Metoda transformgri i conforme S-a demonstrat in paragraful anterior c i studiul miscirilor potentiale plane revine la studiul funcfiilor analitice de o variabili cdmplexii.i d s s i n 0 = dseie. Schemri la metoda transformiirilor conforme .elemente a douii arce omoloage a douii curbe omoloage C C' trecfnd prin punctele considerate. 7-7. Aceasta se realizeazi dacii intre ckle douii domenii plane definite prin coordona tele comp lexe : z=x$-iy si Z = X $ i Y .4. dacii la orice punct din D corespunde un punct in D ' astfel c i unghiurile a douii elemente curbilinii onoloage duse prin punctele omoloage sint egale si cu sensul de parcurgere acela~i(fig. avem relaf iile generale: z I - ii d z = dx i d y = dscos8 4. Z fijnd o functie analiticii univalenti. ds. + (7-19) respectiv C:: ( 2 . = MN. sii se obtini. iar fn ptinctele M (zO). respectiv M' (2. existii o legiitura intre punc tele celor douii domenii . se impune a se aplica pentr~istudiul acestor misciri una 'din metodele cele . 7-7). mai fructuoase ale teoriei functiilor anali t ice. pentru punctele omoloage 5) : Fig. Din relatiile precedente rezul t i . plecind de la o mi?care cunoscutii. si anurne metoda reprezenta'rii sau a transforrna'rii conforme. misciiri noi.MigcM potenfiale 1 1 8 7. Amintim cii un domeniu plan D ' este reprezentarea ( s h transformarea) conformii a altui domeniu D. De aceea.3. prin transformiri conforme.

i domeniu.5. avind laturile proportionale ~i unghiurile egale. este folositi sub numeroase ~i variate aspecte la studiul transfosmirii mi?cgrilor. deci nu este constant pentru Pntreg domeniul.3. Asadar.. I Metoda transformirilor conforme.) variazi cu z. a vi tezelor etc. Funcf ia Z (z) care transform5 conform domeniul D in D ' se cheamg ft~nctiede transformare.-ds.N. M '. Tn trucft functia de transformare opereazii aslipra fntregu1u. rezulta: p ('O). Punctele din cele doul domenii se corespund deci biunivoc. y 7. Este de notat cii raportul de similitudine p (z. liniile de curent dintr-un domeniu sint transforma te in ljnii de curent omoloage . nici pentru o zond de mirime finiti.. si nu insa de directiile curbelor C. Este de observa t ca proprietiitile transformarii conforme nu sfnt Pnsi aplicabile punctelor singulare ale domeniilor ~i cii si ordinea de conexiune trebuie sii fie aceeasi in cele doui dbmenii care se korespund. rezulti c i : i p (5) A depinzind numai de z. sfnt asemenea. si C: 9 sau adicii triunghiurile infinit mici MN. si M'NiN. admite in punctul unicii pe care o vom nota: 2.Deoarece insi Z este o functie analitici. P I . principial .Q1 = A? ce trei prin M gi M'. I. Totodatii este de ollservat cii figura suferi p r i n transformare o rotatie locala A.. Acelasi rezultat fiind valabil si pentru alte elemente de curbe ds. Aceast ii operaf ie este reciprocii si functiei Z ti corespunde functia 7 7 care transformi domeniul D' in D. simili tudinea triunghiurilor omoloage sau a altor figuri derivate este vdiabilii numai la scara infinitilor mici. Transformarea prof ilurilor. o derivata cornparind cele doua expresii ale derivatei in punctul dS1 . in articolul anterior. redata. care este de asemenea functie de z. respectiv d ~ care trec prin punctele 'ornoloage M .

f (4 = f Vi teza comp lexa : [ (Q1 adicg viteza comple.. 7-8. - -X 3 Fig.8 unele teoreme generale care permit rezolvarea unor probleme in care conditiile pe contur sPnt mai complicate. Profiluri hidrodinamice In ceea ce priveste obtinerea vitezelor transformate.. Aceste citeva propozitii fundamentale ne permit a rezolva imediat o serie de cazuri de rnisciiri mai simple. Dupg -ce vom lua cunostinti de modul de rezolvare a acestor probleme. vom expune in art.in planul transformat Z: este egala' cu produsul dintre viteza complex& in planul z si derivata functiei de transformare.3.- Mipcliri potentiate fn domeniul transformat. 7. in planul z - 4 t si fie functia de transformare: 7 z avem evident = z(Q. care pot f i folosi te drep t r o f i r i hidrodinamice" (fig. fie o mi~care reprezentatii prin potent~alul complex. J v . 7-8). dupi cum ~i anumi te linii de 'cureit formate din curbe fnchise. Liniile echipotent iale si vi tezele de asemenea sint transformate.

iar liniile de curent sint razele pornind din origine.(A + Bi) ( x + + Bi.3. In cazul B=o.10). Vi teza comp lexii este reprezentati prin vectorul In cadranul I. Lui B pozitiv P i corespunde o vitezii T sensul lui -I.BIA. (7-26) Cum viteza la distanfa r este radial2 ~i are aceeasi valoare V. $ = C8. astfel c2 tg p := . T cadranul IV. 7.Curent plan paralel liniile de curent si vitezele sint paralele cu axa ria19 si A = V . deci viteza V a miscirii este simetrica vitezei coijugate.p cu axa reali. debitul este: ? + Pe de alt2 parte. 7-9. n ? 9 b) Migcarea produsi de un izvor punctiform (fig.. avem: iy) = Ax-& --k i(Bx--kAg). fac unghiul .x . din ecuatia (7-26) se deduce: cp = C i n r . Migciri reprezentate prin functii anal i tice date 0 a) Curent plan-paralel (fig. + i $ . \ f f = (2) = Cln z. Coeficientul C fiind un numiir complex A f = y . (7-25) C ln reioc C in r iC8. = const.6. 7-9). si este paraleli cu liniile 3. ComparPnd (7-27) cu (7-29) rezui t i : Liniile echipotentiale sint evident cercuri concentrice cu centrul Pn origine. . Fig. fati de n axa reali.7. de unde : Liniile 4 = const.

Q x Dac5 se ia de exemplu Acp = A$ = . 3 etc. 1. vor avea valorile p C In r de unde rezulti: n luind valorile succesive ale numerelor intregi: n = 0. . Migcare plans datorits unui izvor caz. = 1. liniile cp qi cC. + 2x 8 16 8 - pentru r.Mipcdri potenfiale 185 - Fig. din planul f se transform5 prin funcfia C In z in liniile cp !ji J. e2=I8. ortogonale cu liniile de curent. ale spectrl~lui ciutat in planul z. Astfel. 7-10.. reteaua liniilor omologe in planul r va consta din pitrate curbilinii.. Liniile echipotenf iale. Cum in planul f reteaua liniilor rg si $ este format2 din pitrate. in care caz A e x .. 2. ezI8.= . liniile de curent = const. e3=I8 etc. sint acelea notate in valori ale debitult~iQ.

7. deci dupa modelul unui izvor punctiforrn negativ. Fie r.Cercuri le cu raze sub-unitate vor avea razele: Spectrul miscirii este redat cu atit rnai detaliat c ~ cit ochiurile retelei i sint mai mici. Miqcarea scurgerii pe sub o stavilii plan5 se scurg prin fanta de liifime r1 de la fund ca printr-un orificiu infinit mic in 0 (fig. iar aceasta depinde de AO. a). vom considera cg debitul Q este distribuit . 7-11. nivelul apei in arnonte de o stavili plana. D e ~ i liniile de curent vin din direcfie orizontalii si apoi se curbeazii spre a se dirija radial spre fanti. ridicati la iniiltimea r1 fat: de fund. Vom considera Pntr-o prim2 aproximatie ca liniile de curent Fig. 0 aplicat ie tehnicii a acestei probleme este deterrninarea misclrii : v Scurgerea pe Bub o stavild plan2 d e fund (fig.1 1). 7-11.

r (fig. . cu cit raportul r. presiullea este P mai mic5 decit presiunea hidrostaticl .. este mai mare.ro . r. fiind egala pe ambele fete si de sensuri contrarii. n-iai mie. - deci mai rnicii decit impingerea hidrostaticii. 6). 7-11.are punct. astfel cii intre trei sectiuni de scurgere de raze r. Y Impingerea apei pe intregul perete es te: P = \ YO pdr = y (ro-rl)2 ro . pe peretele AB. considerind ca presiunea atmosfericii se anuleazii. Ecuatia iui Bernoulli. tinind seama de (7-33) si (7-34): 9 Rezultii din (7-35) ca. aplicatii intre A si B. ecuatia de continuitate revine la: Se propune a deterrnina distributia presiunilor pe fata vert icala udatii a stavilei. in fiec. aceasta din urmi fiind Raportul : este cu atit. da 9 Din (7-31) si (7-32) rezultii: 9 Ecuatia lui Bernoulli intre punctele B si A d5: i .<r1 I 1 + r1 )= : (r. ~i r../r.uniform-radial.

care lasi criginea in exteriorul lor. iar liniile de curent sint cercurile cu centrul in origine. V se numeste . c se aratii spectrul rni~ciiriideterminat prin metode mai.. proiectia lui ds pe V este rd8. Este important a observi cii circulatia are valoarea I? # 0 numai pentru ourbe care inconjurii originea.circulatia este I? = 2nC6 . astfel cii: In mod analog se poate dovedi cii pe orice curb5 care se Inchide in jurul lui 0 . exacte. Migcare plan5 datoritg unui vtrtej rectiliniu iar circulatia I? pe o linie de curent in sensul cre~teriilui cp (considerind C > 0) este: de unde: A ~ a d a rcirculatia joaca in aceastii mi~care .i a functiei (7-25) care reprezintii izvorul punctiform. c) Mivcarea produs5 de un virtej rectiliniu indefinit (fig.188 Hidraalica Printr-o metodii analog5 se poate calcula presiunea pe fundul vasului. Viteza fiind tangent5 la cercuri se poate obtine din (7-36) si (7-16 b) . Dacii axa virtejului este perpendicular2 in origine pe planul xOy. 7-13). 9 3 Fig. In acest caz liniile echipotentiale sint razele. 7-12). pozitivii pe portiunea ABC ~i negativii pe portiunea CDA a parcursului (fig.deci nu numai pe liniile de curent .viteza indusii" de virtej. mi~carea este reprezentatii prin potentialul complex : Se observii cii aceasti miscare se obtine prin inmultirea cu . rolul lui Q din cazul izvorului punctiform. pentru orice alte curbe inchise. 7-12. circulatia este nulii. In figura 7-11. dupii cum ne putem convinge scriind cii: Dacii sensul de parcurs a1 curbei C este ca ~i sensul lui V (adicii invers acelor ceasornicului).

. 7-14. x = acos-ch-9 '9 C C y = usin-sh-. . d) Scurgerea printr-o fantd de deschidere 2a (fig. punctul b) anterior. -ch !! -I!C C isin-shx). f i numiti . 7-14). unde x = a. A ~i B 'x.. poate Soectrul miscarii se construieste > . = 0. Vi teza cornplexi : + + v = dt . liniile echipotentiale cp = I sint elipse homofocale. Pe axa real%. .mivare cu circulatie fntr-un cfmp potential". Circulatia in domeniul unui virtej J. CP $ C C (7-40) Asadar. deci Q = xc. de aceea aceasti mi~care . care d i : + Q A = +A- +B. y = 0. iar liniile ( de cuient = I ' sEnt hiperbole homofocale. if C - u . In afara originii. .iv. (1. 0 L I C X a (COS (1. Potentialul complex este : f ( 2 ) = . Debitul care se scurge prin fanti se obtine cu formu la (7-17). Scurgerea printr-o fantg - Din (7-40) rezulti cii In punctul R . . = xc.A~adar. C C Fig. Y iar hiperbvla la segmentele X. 7-13.dz C ai sin .ic arc cos din care rezulti: z = L. focarele fiind chiar limitele ( fantei.elipsa 1 se reduce la segmentul A B.cfmpul migcirii este nerotafional. Fig. iar fn punctul A . Y f (7-38) (7-39) if a cos C sau x+iy= i - .

fiecare continind liniile de curent numai ale unuia din izvoare (fig. potenfialul complex este: A 7 Dacii debitele sint de acelasi sens si neegale. Fig. ~i z. asezate in punctele z. in spat iul infini t. 0 rniscare reprezent a t i de a c e l a ~ ispectru ca miscarea precedenti insi cu schirnbarea intre ele a liniilor cp. punctele de vitezii nrilii se gasesc prin conditia: 9 9 iar plan111 se separ6 in doua zone neegale. In cazul general a dou5 izvoare neegale Q. printr-un teren perrneabil de adincime infinitg. 7-16.). Mi~careadatori t5 a doui izvoare neegale. e) Mi~carea datoritii a douii izvoare. 7-1. 7-15. tialul complex: f = + este aceea care are poten= cos- c arc cos- 2 9 a ceea ce revine la z t c (7-43) Acest caz corespurlde unei misciri cu circulatie in jurul placii plane de. de sensuri con trare . Mi~careaplani datoritii a douii izvoare neegale. ~i Q.- Observat ie. planul se i n ~ p a r t ede asemenea in do16 zone: o zoni iniuntrul uAei curhe inchise care trece prin izvor~llmare si cuprinde la interior izvorul mic si o zon5 exteri'oarii continfnd restul de linii de curent ale izvorului mare (fig: 7-16. de acelasi sens Fig. latime 2a. Daca debitele sint de sensuri contrarii si rleegale. Aceasti Ehestiune va f i examinatii mai detaliat la capitolul XXIV. ~ c e a s i a urmi miscare are aplicaf ie la studiul din infiltrafiilor pe sub un perete de palplanse de ahincimea a..5).

(7-48) de unde: Acestea sint c e r c ~ ~ r ilui Apollonius. .0. - a2. izvorul negativ de debit-Q . 8. potentialul complex se obf ine prin suprapunerea celor doui izvoare punc t iforme (fig. in punctele date de: iar raza este 2 p2 -.In L O 2n z-a z+a sau -- Q In- 1 . =y = const. 7-17. - 8 .).7-17): in 0. Vi teza corny lexii : .(el . Fig.In cazul particular a doui izvoare egale ~i de sensuri contrarii.si in 0. care sint locurile giometrice din care se vede segmentul 2asub un unghi constant y.p= - const. (7-46) 27t Liniile echipotentiale si liniile de curent au deci ecuatiile respective: 1 -. centrele lor se afli pe axa Ox. qi de sensuri contrarii 7 $= Q . Raza R a acestui cerc este d a t i de relafia R sin y = a .e de-curent sint cercurile care trec prin 0.x.are au ca a x i radicala comunii insiii i le axa Oy.a)2-+ y2]. Liniile echipotenfiale se obf in exprimind I-aportul (X + a)' + y2 = p2 [ ( x .. Mi~careadatoriti a d o u i izvoare egale . I (7-47) Se vede usor c i 1iniil. izvorul pozitiv de debit Q: f (z) = . 0. I Ds'.

Aplicfnd formula (7-53) in punctele M ~i A rezulti: Pe de a l t i parte. fntre punctele B. lntr-o primii aproximatie. i se obfine: r : de unde rezultl: . 7-18).Aolica{ie tehnicb. presiunea este egalii cu presiunea atmosferici. care are forma unui segment circular. 7-18. cel negativ si fn 0.datoritii a douii izvoare: in 0. cel pozitiv. M : ~ A si considerfnd c l in V . Scurgerea pe sub o stavill de forrna unui segment circular '(fig. . aplicPnd teorema lui Bernoulli. se asimileazii aceastii scurgere unei rniviri . Fig.Miirimea absolutg a vitezei este deci. Aplicatie: scurgere s u b o stavili-segment Se cere aflarea distributiei presiunilor pe suprafata stavilei.

Dipol . Din relaf iile (7-54) ~i (7-55) se mai obline: y v... deoarece termenul cinetic este negativ cici V > V. caracteriz&prin ax& care este -. 7.19). inferioarii a cilindrului. f) Mi~carea datoritii unui dublet (dipol) (fig.ha).Mi~cdri potentiale 193 Din aceastii relatie se vede c2 presillnea In M este mai micii d e c i t presiunea h idrostaticii.Qa a+O 112 dz ICZ~ 2~ T Z ~ Fig. 7-19. 4~ I Plecfnd de la potenlialul complex a douii izvoare f Q.' .(ho . iar Q se miire~te astfel ca produsul : < sa fie o cantitate finitii. se obfine un dublet.. sii determin5m limita acestuia cind a tinde ciitre zero 9 f (2) = lim a 3 0 Q -In Z-a 2n: 2+a UI I. 2g r i a r2a 2 Presiunile miisurate corespund bine cu cele calculate chiar fn portiunea . care este m. Dacii distanfa 2a intre cele douB izvoare din problema de la e) devine infinit micii.uiIrn derivata - df lim . in acest caz axa Ox si un moment.

adicii la intersectia cu axa Olf. vo - 1 d~ . Aceastii miscare se cjbtine ~i plecfnd de la miyarea reprezentatii de potentialul compldx de la punctul g) tlrmiitor. sint : n v . Vitezele se obtin din'calculul vitezei complexe sau prin derivatele partiale ale formulelor (7-6 1) : + Pentru x = 0.. Observa#ie. toate vitezele 99 L i b m sint egale in directie si mirime..r dr --- nar n-1 cos no. A n Intr-adevir : Potentialul de viteze cp si funcfia de curent sint: 9 cp = urn cos no. --.. tangente la axa realii.r d0 sin rl0.lim f a 3 0 9 = - m 2 7tz + const. ecuatiile (7-61) reprezintii douii familii de cercuri ortogonale tangente in origine: liniile cp = const. g) Mivcarea intre laturile unui unghi.dp . (7-60) Liniile echipotentiale si liniile de curent se obtin din: Pentru diferife valori constante ale lui cp si +. + = arn sin tz0.nar n . tangente la axa imaginarii si liniile de curent = const.. u - . E coordona te polare. Potentia 11-11 complex : permite reprezentarea mi~ciiriiunui curent intre doi pereti plani ce fac un 7t unghi oarecare intre ei = . (7-64) Iar ccmponentele vi tezei.. i7-65) .

in coordonate polare: v. 2) Cazul n = . 7-20). fie a miscirii unui curent cgtre axa real& cu un punct de stagnare tn 0 etc.reprezintii (fig.2ar sin 28.1 este dubletul studiat la punctul f) anterior. - j 9 9 Liniile de curent sint hiperbole echilaterale avind axele de coordona te ca asimptote.b) 1 + cp = arlle cos c) 0 9 Fig.. 9 Vi tezele sfnt date de: sau. 2 4) Cazul n . Acest spectru poa te folosi pentru reprezentarea fie a miscirii Sntr-un cot dreptunghiular (fig. date f iind aplicat iile lor practice : I ) Cazul n 1 nu este altceva decit miscareh paralelii studiatii la punctul a) anterior. liniile echipotentiale stnt hiperbole echilaterale ale ciiror axe coincid cu axele de coordonate. 3) Dacii n = 2. 7-21. Migcarea plana in interiorul unui unghi drept . = 2ar cos 20. (7-67') Se vede cii viteza fn origine este zero. avind: 5) Pentru n = . a) mi~careade ocolire a unei mu- - 3 chii dreptunghiulare.y2). 7-20. func2 tiile cp ~i reprezintii mi$carea de ocolire a unui semiplan infini t (fig. ce - . potentialul si functia de curent stnt : (7-66) -cp = ar2 cos 28 = a (x2 . limitat de un a1 doilea perete 'hiperbolic. $ = ar2 sin 28 = 2axy.Miqcdri potentiale 195 Mgrimea vitezei este: Citevu cazuri particulare prezintn' un inferes special. 7-21.

insumarea potentialelor complexe ale unui cur-ent paralel $ a1 unui dip01 d 9 Se deduce potentialul de vitezii cp si funcfia de curent +: y Componentele vitezei sPnt : . 7-21. care face -cu axa Ox care reprezintii un teren im2n 77.' 196 Hidrautica 9 6) Cazul general (n > 1) rezolva t la Pnctput corespunde misciirii fniiuntrul unui unghi egal C U T misciirii de infiltratie la intrare fn taluzul OA sau y - n . este asimp tot5 a liniilor echipotentiale (fig. 7-21. c). Vonl prezeLta citeva tipuri de misciiri mai importante: a)'Miscarea planii-paralelii a unui fluid in care se aflg un cilindru circular. '\ ' \ Fig.de felul celor studliate in paragraful precedent. Notiim cii OA. fiirg circulafie. ' permeabil. 7.3. 7-22) Asemenea misciiri se obtin prin suprapunerea unor misciiri elementare. Potentialul complex a1 unei astfel de miscHi rezul tii din . cind a1 unui dig permeabil.7. . Mi~careaplan5 in interiorul unui unghi a. bisectoarea unghiului xON. Mi~cgrileunui fluid perfect in jurul unui cilindru circular (fig.

men tinindu-se in tot cimpul aproape de valoarea limitii V . sin 8. 7-22. Deci vitezele rnaxime din tot cimpul m i y i r i i sint in punctele C si D.Mipciri potenfiale * y 197 Funcjia rjr se anuleazi. a curentului paralel. u = V=sO. circular Pe axa Oy vitezele scad cind y tinde la . . deci viteza se anuleazi. Vi teza pe aceastii a x i se reduce la componenta : - @ deci este mereu inferioarii vitezei V . = f . V p Kezultii c i presiunea rnaximi se produce i n punctele A si B de stagnare. respectiv 0. aplicati intre un punct la CQ si pu~.tagnare. anume.. Dar si cercul cu centrul in odgine si cu r a z a = a este o linie de curent. sin 20 u = V .. A B) se 'consta t i ca viteza creste atingind valori mari in punctele C ~i Fig. Urmirind miscarea pe cercu 1 (0. ~re'siuneaintr-un punct M pe conturul cilindrului se giseste cu ajutorul teoremei lui Bernoulli. Aceasta inseamnii c i axa Ox este o linie de curent pentru vaiori ale lui x cuprinse intre oo ~i $ oo.cos 20). fie pentru y = 0 . ( 1 . (7-74) . V:. V = 2V. fie pentru x2 $ y2 .a2 = 0.ctul M (daci se face abstract ie de gravi tatie) : 9 9 y t + 9 Ins5 pentru un punct M de coordonate x = a cos 0.pentru care 9 X . -.. (7-75) Dee i . Mi~careaplani-parale15 in jurul unui cilindru D si anume V = u =2V. iar valorile minime au unde 8 x . de aceea A si B se cheami puncte de . fn punctele A si B. p - - 9 2 loc fn punctele C si D pentru 0 . y = a sin 0 vitezele deduse din (7-72) sint: v = V .

Acest paradox se menf ine ~i in cazul unui corp de form6 oarecare aflat intr-un curent paralel. deoarece peniru r = a valoarea lui + = 0 se confundi cu cercul de + din ecuafia (7-78) este zero. Daci existii cft de mici forte de adepe cilindru. l p .1 0 +I Un curent circulator se poate realiza prin fnsisi o miscare de rotatie a cilindrului solid in juril Fig. pe orice curb5 inconjurind cilindrul. Distributiapresiunilor axei 'sale. fluidul fiind supus ~i unui curent circulat~rin jurul axei cilindrului. stratatii in figura 7-22 turi d< fluid sfnt antrenate succesiv fntr-o mi~care de circulatie cuprinzind fntreaga masii fluidi.Punctele unde presiunile sint nule sint date de conditia 1-4 sin2 8 = 0.3 . Aspectttl contradictoriu a1 presiunilor calculate cu cele reale a fost numit paradoxul lui Euler-D'Alembert . tinfnd seami 7 si de ecuatiile (7-73): Pentru af larea vi tezei se poa te folosi v i teza camp lexii : $i P aceasti miscare. Firii existents fortelor tangentiale este greu de admis miscarea circulatorie. b) Mi~carea plang-paralell a unui fluid in care se aflg un cilindru circular. adici cu o circulatie a vi tezei I' = const.ne rezulti dintr-o distribuf ie a presiunilor diftri t i de cea calculatii aci si urmind aproximativ diagrama punctatii. Acest rezultat este In contradictie cuNfenomenu1 real. 7. in' tot cfmpul. Fie aceastii mi~carede tipul misciirii induse de un fir-vkrtej. este 6 Distributia presiunilor fiind simetrici in raport cu ambele axe.. . . in mi~carea re~rezen-ziune si de frecare intre particulele fluide. de presi. art. 7-23. o parte din linia n razii a..p. Potentialul complex a1 mi~ciirii este P acest caz: n h +r - 4 de unde rezulti. inseamnii ca rezultanta fortelor de presiune pe cilindru este nuli.2 . in care se constatii o rezultantii paralelii cu axa Ox si de acelasi sens cu viteza din P W P w cimp. Diagrania radialii a presi~~nilor reprezentatii in figura 7-23. Aceastii fort.3-9). X adici = f . ~ o r t ~deesugere laterale si din spatele cilindrului se datoresc unor virtejuii care formeazii o apii moartii intr-o zonii desprinsii de curentul general printr-o suprafati de discontinuitate (v.

Aceste puncte sk determini punind T ecuatia (7-80): n z = a (cos 0 + i sin 8).Punctele de stagnare de pe acest cerc stnt date de ecuatia V deduce din ecuatia (7-79): -= 0. I doul valori aie lui 0 corespunzfnd punctelor de stagnare A . 7-24. (7-81) 9 Este usor de ~razutc i partea real5 si partea imaginarg sint identice si egale cu zero. -- a2 +i 2a2i cos 0 sin 8 f 9 ) = 0. cele doui rgdacini ale lui z sint reale si pe cercul de razi a se gisesc cele doul puncte de stagnare. ra cos 8 2~ V m Ecuatia devine atunci: ae cos 20 9 ra sin 8 2~ V. deci punctele A .daci realizantul: - r2 4x2~: + 4a2 > O sau T 1 < 4xaVm. care se poate Deosebim trei cazuri : . 7-24.1. a). ' si V. fn caiurile: a) r<4naV. pozitivi.. Daci I? = 4 x a V. dac5 : ? ' sin 8 = - r 4axV. La aceeasi valoare a lui sin 8 corespund pentru a. Fig. 6). B in zona lui y negativ (fig. 7-24. cu circulatie. sin 8 = . b ) I= ' 4lcaVa~ c) ~ > ~ z u ' v ~ D . Spectrul rni~cgrii plane-paralele fn jurul unui cilindru circular. R se confundi intr-un punct pe axa Oy (fig.

conform ecuatiei (7-76) .Oy. diipi cum se constata din mersul liniilor de curent. * Disfributia presiu~zifor suprafata cilindrului este data tot de ecuatia (7-75).p ds sin 0. proiectia rezultantei fortelor de presiune ye axa Ox trebuie s i fie nulii. sin 0 r +-. Componenta dupii axa Oy este diferiti de zero. de razii a. astfel cii existi o rezultantii a fortelor de presiune paralelii *cu Oy si indreptatii spre y pozitiv. realizantul ecuatiei (7-80) este negativ. ceea ce calculul confirmi. 2 m '.l adaugii ~i vitezele r 27t a datori te circulatiei I?. se afli pk axa . Pnsi nu pe cercul . vitezele7din vPrtej sPnt de sensuri contrare cu ale curentului paralel.. = rn. deoarwe. Dacii I' > 4x a V. si influentei circulatiei : . n ' I Cum curgerea este simetrici fat5 d6 axa Oy. riidiicina z. iar pentru rn > 1. . deci rezultanta fortelor de presiune dupii axa Oy este: F = - \ (p. c) si nu se mai gisesc pe linia $ = 0. a) sint mai mici decl't presiunile din punctele simetrice situate pe semicercul inferior.. h s a in zona lui y >0 aceste -' . Daci insemniim cu rn expresia: I -P 4x v9. sub cercul de razs a (fig. 7-24. i \ e *-Yi$%.de razi a.'deci riidiicinile sint imaginare si punctele de stagnare stnt pe axa Oy. s e realizeazi acelasi caz limitii din figura -7-24. la vitezele calculate prin formulele (7-74) se 9 . .. fn consecinfii. 0 C ridacinile ea@d4isi (7-80) sint in acest caz: a - Pentru m = 1. :ay . pe cPnd P zona n y < 0. dar T expresia lui V trebuie introdusi si viteza indusii de circulatia . vitezei V. 4 . 7-24. viteze au acela~isens cu vitezele din cPmpul nerotational. V = 2V. adicii normalg pe directia . in virtutea teoren~ei lui Bernoulli.. 6.. Forta de presiune* elementari proiectatii pe axa Oy este: d F Y = . . presiunile pe semicerclll superior (fig. Si calculiim aceastii rezultantii F y care poarta numele de portan#& Obser+vimcii viteza curentului pe suprafata cilindrului este. pe . care reprezintii numai 'ce?cul. - p $)sin o ds .

. dupI o directie perpendiculari pe axa cil indrulu i. .de a fi deicoperit formula fizico-matematici a portantei . initial in repaus. in 1853. 9 . ' ' 9 Y ' ..- - 5:" sin O d e + 2pa V'. Astfel. potentialul de vitezg ~i functia de curent deduse din In relatiile (7-70) qi (7-71) sfnt: I iar componentele vi tezei sfnt : .de a fi generalizat si aplicat problema la asipa avionului. de translatie. Meritul lui Jukovski in aceasti problemi este complex: . _ Existents unei forte perpendiculare pe directia miscirii de translatie' a unui cilindru animat fn acelasi timp si de o miscare de rotatie fn jurul axei sale fusese observati de rnulti vrem. hevierea proiectilelor iesind dintr-o teavi ghintui t i era bine cunoscuti. . punctul a).Miicciri potenfiale sau : FY = ---- -[ \P :a -~. .de a fi descoperit existents unei circulatii a fluidului in jurul unui corp solid In n~igcarede translatie in anumite conditii determinate. in scopul. dar explicatia st iintifici a acistei devieri a fost d a t i prima oari de Magnus.a -: - ( 4 ~ : sin2 e + 47r2a2 4-2 v. chiar ?@nd nu are o miscare de rotatie proprie. potentialul complex. provocati de mi~careauniformi. a unui cil indru circular. \:sin3 ede -+ 8x2a \:sin r2p Ode -I-- / de unde rezultii: : Aceasta este formula lui N. c) Mi~careafluidului. suprapunfnd migcirii paralele studiate o migcare de vitezi egalii gi de sens contrar: -V. valabilii j chiar pentru un contur de o formi oarecare. Pen tru rezolvarea acestei probleme se folosesc rezul tatele de la acest articol. Jukovski pentru calculul portantei.r xa sin o asin 0dO =.acest caz. obtinerii profilului optim. E.

orice figur5 se transformi h t r . Un cerc cu centrul Pn origine..reprezentlrile unui domeniu pe a1t domeniu . . fntr-adeviir. Spectrul este construit pentru un observator legat de cilindrul mobil. 7 ~ 2 5 P rnigcare de translatie n Liniile cp = const ~i C) = const sint de fapt acelea~ica ale unui dublet.3. a ) Reprezentgri conforme simple. 7.profiluri hidro . .reprezentlrile conforme cu ajutorul unor functii de transformare simple . se transform5 fntr-un cerc cu originea deplan sat5 E punctul I. Spectrul migc5rii unui fluid initial in repaus. E planul z.. cu. lichidul este dislocat la provi $i alt lichid ia. = c.5 permite a studia: . y=q-b. Ins5 superpozabili pe figura din planul z (translatie).3. . urmtnd liniile de curent J. p aralelii cu axa -Ox.4 gi 7. din figura 7-25. =a C =z + c. .Astfel. simultan. Se studiazii reprezentarea conforml a unei figuri din planul z fn planul I. prin folosirea unor functii de transformare simple.o figurii deplasatii in planul C cu canti tatea c. dtndu-se cercul n se obtine De fapt. in planul I.3. (5 x2 . a) c fiind constant5 complex5 deci x = 5 . 7-26. fn rnomentul cind axa cilindrului trece prin originea axelor de coordonate.sau aerodinarnice obtinute prin transformiiri conforme. t . + y2 = R2 + (q . - (7-87) + bi. Transformiri conforrne (exemple ~i aplicatii tehnice) Teoria generalii expus5 la 7.8.b)l = R2.a. locul rlmas vid la pup:. prin deplasarea cilindrului cu viteza -V.Translafia (fig. diferenta i 5 domeniul ocupat de sectiunea cilindrului nu face parte In acest caz din migcare. deplasat de un cilindru Fig. spre stlnga. I )..

Functiile de transformare din exernplele precedente c = f(t) au derivata f'(f) finit5 ~i diferitg de zero in orice punct a1 domeniului ~i prin aceasta se indeplinegte conditia de conformi tate. figura din planul c riirntr~asemenea cu figura datii O planul z . deci ~i unghiul y.. c) f: = W .devine c = aReie. 7-26.1 $i nu15 pentru z = 0 Dacg se scrie: . toate unghiurlle P planul 1: se arnplificg de n ori. Transforrnarea lui z prin . Observafie. P Cercul deci pgstreazii aceea~i Orice figurg supus5 acestei transforrniiri rgmtne identic5 cu ea tnsg~i. n ceea ce dovede~te intr-un punct singular (zero sau infinit) transformarea nu mai opereazg cri conform. fie functia de transformare + n fiind real ~i > 1.functia liniarri fntreagri": = az b.Mi@i potentiate (7-88) 2) Rotafia (fig. in cercul +c raz5 R dar se r o t e ~ t en jurul lui 0 cu unghiul p. tn care a ~i b sfnt cantitgti cornplexe. u 3) Omotefia (fig. Derivata acestei functii = nz n. stnt supuse transformgrii precedente. cu o rotatie qi o omotetie. De exemplu.Ins5 se roteqte c unghiul dat.. rezultti : deci : Dacii deci douii drepte date. Prin functia 1: = zei@ z = Reie se vede cii cercul se .h infinit mic". RotaCia unur cepe Fig. adicii egali tatea unghiurilor. ci o asemiinare riguroasg. fn planul c. 7-26. n fnsii la altg scar& I n toate aceste transforrngri. 7-26. figurile ornoloage nu au numai o asemgnare . a fiind o m5rirne real& Cercul z = Reie.transformi. b). In aceastg transformare. Sfnt fnsii functii care nu fndeplinesc aceast5 conditie. gi se aplic5 transformarea precedentg. rezult5 din compunerea unei translatii. trecfnd prin origine ~i fiicind un unghi y. Transforrniiri elementare .

deci moduo' . astfel ca OX . In scrierea exponentia15 a mgrimilor complexe. - . . care exprim5 inversiunea cunoscutii din Fig. Astfel. y in ecuatia (7-92). De aici rezult2 constructia'geometric5 simp15 din figura 7-27. Un punct A n din planul z trece In planul c. nu trece prin 0 .cTnd A # 0. 7-27. D = 0.A = r R = Z2. aplicind functia de transformare a inversiunii : 4 ~ 9s de unde : r R Z -1 r 9 p = -a.b sau Din ecuatiile (7-92) gi (7-93) rezultg cii transformatul prin inversiune a1 unui cerc este in general tot un cerc. adic5 trebuie SB fie A". deci domeniul lui z din in teriorul cercului trece in ex teriorul acestui cerc T domeniul c.cercului In raport cu A: Transformatul prin inversiune a1 punctului A trebuie sg aib5 ins2 argumentul p . lui z = reia ii corespunde. simetricul lui A' fat5 de axa realg. A' se afl5 pe polara. un cerc trecfnd prin origine se transform5 fntr-o dreaptti care . se obtine: . afar5 de cazurile urmgtoare: .. Fie un cerc de razii 1 cu centrul in 8 origine in planul z ~isg suprapuriem axele xOy ~i 4wq. a transformirii prin inversiune. dacg A este pol. I lul R = OA' se oljtine din aceastii conditie.a. Transformare prin inversiune geometrie.4 ) I nversiunea : I fiind. Cum se transform2 prin inversiune un cerc din planul z ? Fie acest cerc : xt ~i relatiile rezul tind din functia de transformare : de unde Introducind aceste expresii ale lui x. Observgm c5 lui 2 = 0 ii corespunde 1: = m.o mgrime realii.

. D trece prin origine. D # 0.. 7 A 7 7 7 P P Daci se dau lui x . y) = O'ecuatia unui cerc In planul z. cercurile pot degeneia In drepte. Aceste curbe vor trece. . In exemplele. in alte curbe din planul l: cuprinzind domeniul D ' transforma t . z'.d deterrninantul a c # 0. d fiind constante cornplexe. = 0. cercuri sau drep te (transformarea ornograficii). 6. Acest cerc trece in alt cerc C" din planul z" prin transforrnarea (7-95) 111. cercul C" trece tot in cercul C' prin inversiunea 11. Este interesant in aplicat iile tehnice a considera transformarea conformii a unui domeniu intr-altul. aceasti transforrnare se poate obtine 6d ' prin transforrnirile succesive. prin transformarea exponentialii. 1) Funct ia exponent ialli si f unct ia logaritmicci > c. de tipul celor'studiate anterior. De aceea aceasti transforrnare se numegte ~i . in planul z se obtin snumite curbe care lirniteazii un domeniu D. o dreapti trecInd prin origine se transforrni intr-o dreapti care 5) Transformarea omograf ica (circular&) Z= + c[+d' a . de asemenea..i transformi un cerc In alt cerc. ciirora le corespund prin transformare sonformii.cInd A = 0. care este o rotatie cu ornotetie ~i translatie.date anterior s-au pus fn evidentii citeva contururi sau limite de forme simple (cercuri. . din planu1 2'' in planul z' ~i apoi cercul C' trece de asemenea In cerc in planul prin transformarea I care este de asemenea o rotatie cu ornotetie ~i translatie.cind A = 0.circulari". drep te). fn cazul cind una sau rnai rnulte din constantele a. d sint nule. fie C(x. Aceasti f'unctie de transforrnare se rnai poate scrie: In cazul general cin. valori constante. In cele ce urmeazii vom examina si alte functii de transformare precum si metode lnai generale pentru a rezolva caztil unor conditii la limit5 mai complicate. cuprinzind nu intreg planul z sau ci numai #un domeniu limitat de un contur dat. Intr-adeviir. 2 fiind variabile cornplexe succesive : Transforrnarea ornografici trece orice punct a1 planului z in planul ~i reciproc. c. 6. Toate functiile de transforrnare prezentate anterior : translatie. in interiorul (sau exteriorul) ciiruia se miscarea unui fluid. o dreapti care nu trece prin origine se transforrni Intr-un cerc I trecind prin origine . rotatie. respectiv y. ornotetie ~i jnversiune sInt cazuri particulare ale transforrnirii ornografice. c. < < b) Trecerea unui domeniu intr-a1tul prin mij locirea funcf iilor de transformare. Ea se c bucuri de proprietatea irnportantii .

de lungime semiinfinit2 ilc. = 1[. 9 Dreaptn x = x. c. In figurile 7-28 ~i 7-29 se reprezintii pentru functia exponential5 curbele care limiteazii domeniul f n planul z cft si transformatele conforme ale lor i n planul c. (7-97) Se poate scrie: x $. sin Ech q ices t s h q . Transformare prin functie exponentiali a unei f f ~ i iparalele cu axa y. in care caz trecerea se face de la plantrl t: la planul z. 2j Funcfii trig-onometrice. y =: cos t s h q. Transformare prin functie exponential5 a unei fP$i paralele cu axa x .1= Dreapta x = x. de lungime infiniti Fig.eleasi figuri servesc ~i pentru functia logaritmicii.iq) deci x = sin 5 ch q . eXI I = eX2 Fig. deci de la domeniile desenate in dreapta la acelea din stTnga figurilor. trece In cercul de raza' p. trece Tn cercul de razd p.206 Hidraulica . = ( {. + . i y = sin (5 $. inversii functiei exponentiaie. . 7-29. 7-28. Fie funcfia de transformare t: == arc sin z sau z - sin .

cu ti tlul . descoperi rnecanismul fenomenului cunoscut sub denumirea de . se Inapoiazi In patrie in 1879 gi este numit in acela~ian profesor de mecanicg la $coala tehnici superioari din Moscova. r < In planul z Ne limitiim la acest exemplu. formele rationale ale vaselor... Transfornlare prin functii trigonometrice A (c = arc sin z) A In planul Ft~ia cuprinsi Cntre drep tele de mai ios trece Pn elipsa . In 1882 obtine doctoratul cu dizertatia . cu dizertatia . E.. Prima lucrare: . prin eliminarea lui 5.Contributie la teoria zborului" In 1890 cu numeroase observatii ~i experiente cu privire la migcarea aripii. A A * N. Trimis la Paris s i . 7-30). Ciaplighin. PlecPnd de la studiul defectirii conductelor de alimentare cu a p i .Mipcdri potenfiale - 207 de unde. Tn 1902 incepe a face experiente. si avfnd pe 3 ca parametru (fig. dar mentioniim cii alegind alte funcf i i trigoriometrice de transformare si variind limitele domeniului din planul z se 6btin nurneroase cazuri de rebrezentiiri tn planul <. A studiat fizico-maternaticile la Universitatea din Moscova gi a obtinut titlul de magistru In 1876.~ continue i studiile.~i aerodinamice I ) Fie functia de transformare: #O ' Jukovski s-a niscut la Orehovo la 17 ianuarie 1847. unele in colaborare cu S. in tunelul aerodinarnic Pnchis a1 laboratorului din Moscova ~i apoi fn tunelul de la Kucino. . fir5 a piriisi ~i ocupatia de profesor de liceu. spare .Cinematica corpului lichid".In 1885incepe lunga sa activitate didactici la Universitatea din Moscova.1. . lucrare foarte bine apreciati. Fig. Studiazi rni~careaapelor subterane..loviturg de be]-bec" ~i publici teoria acestui fenomen T 1899. publicati in 1890.Asupra stabilititii mi~cirii". 7-30..Modificarea metodei Kirchhoff pentru determinarea m i ~ c i r i ibidimensionale a unui lichid" pune bazele metodei retelelor.. rezulti: Aceasti ecuatie reprezintg o familie de elipse cu focarele i n punctele &.A. n Are mai multe lucriri asupra teoriei curgerii. c) Functia de transformare Jukovski * ~i studiul proiilurilor hidro. in care putea si-gi valorifice rnai bine calititile pedagogice. care pot f i de folos in aplicatiile tehnice. Problema zborului 1-a ocupat in mod deosebit In ultimii 35 ani. Prima lucrare de hidrodinamici.

Jukovski moare la 17 martie 1921 la USOVO. Ecuatia unui cerc cu centrul in origine si raza a. Introducind aceastii expresie a lui z in relafia . avPnd calitiiti deosebite pentru zbor. 9 = (a - $1 7 sin O. s5 fie recornpensat prin asigurgri de ordin material ~i manifestgri de ordin moral (editarea lucr5rilor. ? (+ a .si akrodinamice. n Pentru contributia sa la creatiile tehnice este numit in 1911.inginer mecanic honoris causa" Dupii Marea Revolutie din 0ctombric a continuat cercetiirile ~tiintifice munca didactic& ~i . - . pre~edintelecomisarilor poporului.). se obtine ecuatia unei elipse: Asadar.(7-98) se obtine: la C= iy = a (cos 0 f i sin 0) f -(cos 0 . dup5 50 de ani de activi tate ~tiintific5 pedagogics. din planul z. E. Jukovski.vIrtejurile legate".208 Hidraulica Aceastii funcfie este deosebit de interesantii pentru studiul profilurilor si a fost folositii de N.rolul circulatiei P portant5"..i sin O). Jukovski pentru obtinerea profilurilor hidro. De~i pasionat de aerodinamicg. . instituirea unui premiu etc. 7 Fig. Eliminfnd pe 0 din aceste relatii.. Transformarea unui cerc prin functia de transformare Jukovski In 1904 public5 importanta sa descoperire cu privire la . de c5i ferate. g5se~tetimp s5 se ocupe de matematici (calculul variatiilor). 7-31). Dup5 1905. dup5 40 de ani de activitate. Vladimir Ulianov ~i (Lenin). La 29 august 1920. se exprimii chiar prin z ca functie de variabilii comblexii: z = a(cos 0 + i s i n 0). a decis ca N.devotPndu-se noii orlnduiri sociale. 7-31. un cerc C de raza a = const cu centrul P origine in planul z trece n Mtr-o elips5 E cu centrul in originea w in planul C si focarele avind semidistanfa = 21 (fig. Depune o considerabilg munc5 pedagogic5 P institutele de preggtire a ofiterilor de aviatie.. activitatea lui Jukovski In aerodinamicii se Irnbinii tn mod creator cu aceea a 1ui Ceaplfghin. In -patru mernorii se ocupii de teoria elicei. iar in 1910 descoperii pe cale teoretic5 profilurile de aeroplan Jukovski.p5rintele aviatiei ruse".de unde rezultii: * < = (a + $) cos 0 .. . n apoi despre . E. de artilerie.

- I 9 I + < . Arctll de cerc (fig. Tniocuind in ecuatia (7-98) pe z in functie de (p.pfnii la tiiietura E.Dacii raza cercului a = I . Vom ariita citeva profiluri ce se ohtin prin functia de transformare J ukovski : . Fie 0. la razele vectoare din planul z corespund hiperbole in planul care taie ortogonal elipsele (7-100) si sint omofocale cu ele. se obtine din relatiile (7-99) ecuatia unei hiperbole: c c .4 = OB = 1. se obtine: 9 c. corespondenta nu mai este biunivocii. 7-32. semiaxele elipsei iau valorile: deci acest cerc C. c 9 9 . 8) si separfnd partea reaiii de cea imaginarii. obtinut chiar la punctul a) precedent din cerc. Profil hidrodinamic in forma unui a r c d e cerc . q = (p -$) I sin 8. \Tom reprezenta planele z si '5 suprapuse.Placa plan5 este cel mai simplu profil aerodinamic. n iar domeniul dintre cercul C ~i cercul Co trece P interiorul e l i p s e i ' ~ . 2) Profilttri aero.ul generator 0 avfnd r = 1 in placa A f B f = 4 1. Sii transformiim cercul M din planul z cu ajutorul functiei (7-98). asadar. un kerc exterior ~i un cerc interior cercului Cb. I Fig. in planul Domeniul exterior cercului C trece in domeniul exterior elipsei E si invers. la o elipsii din planul corespund douii cercuri din planul z. Un punct P pe acest cerc are afixa z= ~ ( C O S0 -I-isin 8). pe axa realii.~i hidrodinamice. Aceasta inseamnii cii domeniul in interiorul cercult~ Co este reprezentat i printr-un domeniu infinit mic. Daca 8 = const si a = 1. Deoarece fnsii la o valoare datii a lui corespund dou5 valori z ( ~acestea seobtin din ecuatia functiei de transformare.la distanta OM = f .. 7-32) se obtine din cercul generator M (raza a) cu Oy centrul pe axa. ' adicii. de gradul 2 fn raport i cu z). din planul z trece in tiiietura Eo in jurul focarelor ~i a axei reale..

din triunghiurile OMA ~i OMP avem: a2 = l2 + f2 = + p2 . . astfeI TI=---2 (:: - 9 Din relatia (7-103) rezultl cii TI este pozitiv si pentru valori negative ale lui 8.axa Oq. o inversiune. rezulti: Introducind aceastii valoare a lui sin2 8 in ecuatia (7-102) rezulta ecuafia unui cerc in planul c: Se vede ca acest cerc trece prin punctele A. Pnsumind transformarea = z (cercul K se transform5 in el insu~i)cu transforl2 marea = -.--1 I si va avea 9 -I centrul pe linia OMB.2 pf sin 8 f2 . deci din cercul AC'B' numai arcul supe. ComparPnd acest rezultat cu expresia lui q de mai sus. a doua cu cos 8. Cercul I(' va rnai tiiia axa reall ?n-Af astfel ca: OA' = Se obtine astfel diametrul BA' siu M ' (fig. (-I. 7-33). Observiim c l transformarea Jukovski [relatia (7-98)J se poate efectua pe cale geometricl. le ridiciim la piitrat si apoi sciidem pe a doua din prima ecuatie.2 f sin 8. - = 1 + I +1 2n1 a1 cercului I ' si centrul ( 9 . ale caror coordonate satisfac ecuafia (7-104). Aceasta din urrnii va da un cerc K f care trece c2 cl prin B .Profilul simetric biconvex Jukovski (fig.. P--- ta . (1.O) ~i B .ior rispunde solutiei.. ~i are centrul In punctul 5 == 0.Observim cB p se poate elimina intre aceste relatii daca Tnmultim prima ecuatie cu sin O. la distanta m de originea axelor.O). Fie cercul generator ( I cu centrul M pe axa Ox. pentru motive de simetrie. El mai trece si prin punctul C' pe.deoarece inversul lui B ( x = -1) este l2 c2 = . 7-33). 9 Pe de altii parte.

7-33. Profilul simetric biconvex Jukovski Profilurile sirnetrice isi giisesc aplicatia nu numai in aerodinamici ci si la constructiile hidrotehniie.~i~cdri potenfiale 21 1 Pentru a trece un punct P de pe cercul I( iri planul c. de asemenea.l. 9 . Punctul ciiutat este P". deoarece. pentru pile de pod sau pile de baraj (fig. hid&dinamice.i de pod p. aceste tipuri nu trebuie adoptate intocmai. 7-34.o. coada pilei nu poate f i atit de alungitl si de subtire. pentru motive de rezistentii. sect-iunea orizontalii a unei pile trebuie sii aibii douii laturi paralele de o anumitii lungime si numai la capete trebuie profilate hidrodinamic. la intersectia cu :cercul K t . Totusi. - 1 Fig. va trebui sii adun. 7-34)./i de bar9 Fig.5m geometric OP cu raza vectoare a inversului lui P care se obf ine conform regulii stabilite pe raza simetricii cu O P fatii de axa reali. pentru a evita formarea de 'linii de discontinuitate si vfrtejuri . din -motive de o r d i i constructiv si 9 1 profi'l Jukovski' . Profiluri hidrodinamice practice ale pilelor economic. ele putind fi luate ca tipuri favorabile.

. .103). A..de exemplutn ( n punctul M (fig.. < z2 < ..212 '. Au t0ri. a sint unghiurile exterioare . < z ... unghiurile d n t pozitive daci se formeaz5 pe dreapta ~i negative. a z . iar a. Daci poligonul este inchis si se consideri c i un observator pareurge conturul poligonului de la A.Protilul Hidraulica nesimetric Jukovski-Ciapllghin. z2 . Astfel.. ~n care z. sint constante reale in numir egal cu numirul laturilor poligonului din planul l: si asezate in ordinea: z..i acestei me tode au stal bilit.. 1 ) S-a constatat c i este util a reprezenta pe un semiplan z aria inchis5 intr-un contur poligonal putindu-se reduce prin aceasta un caz complicat de miscare la din planul un caz mai simplu.') ' inversiune 'a1 cercului K. .7-35) ~i fie K cercul transformat prin ' Y. 7-36. Cu aceasti convent ie. formate de cfte doui laturi consecutive 2.obtine fiicPnd se sums OP OP'. cu o f a t i inferioari concavi. u1 + a2 .care se intilnesc mai cu seami la miscarea apelor subterane . L . Profil disimetric Jukovski (arip5 de avion) acestea este ~i profilul acad. E.. P baza funcfiei de trans: n formare (7. . Schema la metoda Schwartzh 9 9 */ 0 <F. Asemenea profiluri se iau ca bazi pentru constructia aripii de avion. + an = 2% Chris toffel . A. spre A.este Metoda ~ c h w a r t z . SPnt actualmente studiate un numir mare de tipuri de profiluri perfectionate.'///M&. c i pentru trecerea unui contur poligonal pe un semiplan trebuie folosi t i funcf ia de transformare : c. 1 ' I + d) Reprezentarea contururilor poligonale sau curbe.~ h r i s t o f f e(fig. 2. independent unul de altul. cu centrul P cadranul I a1 axelor. punctul P" de pe profilul ciutat.. Pentru a obtine un profil nesimetri'c. 0 metodi generali care a dus deseori la rezolvarei exacti a problemelor -de m i ~ c i r icu contururi poligonale . Carafoli. este cunoscu t i relatia geometric: : Fig. 7-36). se ia cercul generator I. A... pe stfnga. Printrz Fig. 7-35. ducind din 0 razele simetrice OP ~i OP'. astfel ca s i riispundi la o serie de conditii tehnice. adici in sens invers miscirii acelor ceasornicului. c ale poligonului.Constructia geometric5 de la cazul precedent poate fi folositii gi pentru profilul nesimetric.

.aceasti5 reprezen t are : c A 9 . axa real& punctul descrie conturul pol igonului da t .. punc tele z. Astfel cii.. iar argumentul n este constant pentru fiecare segment zkzkfl de pe axa realii. in consecinfii ~i punctul se deplaseazii pe un segment de dreaptii AkAk+..z I ein sau I zk . expresia d c/dz se poate scrie sub forma: P care R este un factor real. Proprietatea esenfialii este urrniitoarea: DacH punctele z. OC2 . an* C Se mai demonstreazi in analiza matematicii cii punctului .z 1 . dar vom indica aceste proprietiiti ~i conditiile in care ele pot fi folosite... 2.pe cind argumentul punctului corespunziitor scade cu a k . segmentul z ~ ? In + ~ reprezentarea nu mai este conformii. A n ale poligonului.infinit de la din planul z f i coreSpunde un punct determinat pe segmentul AnA. 2. . care reprezin tii. liisat de asemenea la stinga prin parcurgerea axei reale. . Sii formiim expresia : c Factorii acestui produs se pot pune sub furma: I ' I zk. Pentru reprezentarea pe un semiplan a1 domeniului afla t la exteriorul poligonului se demonstreazii cii functiunea urmi toare real izeazii . iar reprezentarea poligonului se face la scara determinatii de constanta C. deci si sensurile de parcurs se menfin.... z. . dacii z parcurge segrnentul z k ~ k + l pe axa real6 din planul s. iar domeniul interior din planul 1: liisat la stfnga. adicii se reproduce poligonul avind unghiurile exterioare al. dupii cum z > zk sau < zk. z. se va suprima factorul corespunziitor din formula (7-105). de pe axa realii prin semicercuri foarte mici. care variazii cu pozitia punctului. c + 9 c .Nu vom demonstra proprietiitile functiei c..00.. .. Corespondents este biunivoci dacii aria poligonului este simpli. . prin ocolirea punctelor z. aceastii chest iune i e ~ i n d cadru l din lucriirii Ode fafii. corespnnzind succesiv virfuri lcr A. z. In cazul cfnd unul din punctele zk de pe axa realii este la infinit. sint parcurse de un punct z descriind... derivata dcldz se anuleazii si conform. . A. O k . . prin parcurgerea cont urului corespunde semip lanullii deasupra axei reale din planul z. .. 2. argumentul punctelor zk la trecerea de la un segment la celiilalt creste cu n.. ~ punctele zk . iar cel din planul la distanta finitii).. astfel cii poligoanele se inchid (cel de pe axa realk din planul z la -.

1) si A. Reprezentarea unei semi f i ~ i pe semii planul superior (fig. A: punctele A. urmiitoarele douii puncte: z = oo. deoarece numai doul puncte Fig. Facem sii corespundii la punctele A:.. + \ Constantcle se determinii prin conditiile de corespondentii : 1: = 0. Curgerea de-a lungul unui fund cu treapta' drepturaghiulard (denivelarea = h) (fig. Exemplul 2. 7-37). +f A. z =: 1 de unde arch 1 = 0 c = ih. (7-108) z sau z ==ch g 5. c = 00.se corespund la distanta rior.1 de unde arch (-1) = in.in care se corespund. formfnd o ffsie 0 la drep tungh iularii.Y Exemplul 1 . (z = . (2 = ih).V . 2) Aplicatii ale formulei Schwartz-Christoffel. P toate cazurile. ( z 1 ) celelalte hrfuri se corespund la infinit. Fie . Propunem corespondents : A. 7-38). Vom da aici numai cfteva cazuri pentru ilustrarea teoriei . / . z = . h . h c = -arch 7e c = C arch z + C'. / / / / I / / / / /. Poligonul din planul t: forx mat 5 = 0.-. = 0 n si z = i . Reprezentarea unei sernift~iipe planul supe. Formula lui SchwartzChristoffel se simplificii. 7 = 0din 3 drep tele: fnchide / si = ih se . . 7-37. f+-) 0 . Ap licatiile cele mai nurneroase si importante se vor face la capitolul XXIV. A . dupg metoda Schwartz-Christoffel finit%: 9 3 < 0' + = . viteza de la infinit a miscirii din v planul 2.

df w=---.--- dz dl: - drdz . rezultfnd: deci : = - h (Vc2 . umdl: : dz Ah 600) At ih v2 # 0 0 . sau Constantele de integrare se ohtin din corespondenfele alese la inceput .v* 9 1 44 g/2 X Fig. Curgerea p o t e n t i a h de-a lungul unui fund cu treapta in unghi drept .Conform formulei lui Schwartz-Christoffel. planul c este: arch de unde se deduce viteza complex5 in planul z : df . 7-38.1 Potenfialul complex a1 curgerii din c).

pentru giisirea functiei de reprezentare nu existi i o metodii generalii practicii. reprezentarea unui dreptunghi pe un cerc sau a unei elipse pe un cerc se realizeazii cu ajutorul functiilor eliptice. De exemplu. adicii in punctul A. astfel. iar pentru 0 oarecare.Din ecuatia (7-110) se poate deduce o relatie intre U 9 V Intr-adevar. = -1. I. solutia problemei se va giisi in fiecare caz special prin metode adecvate.Z . este singular. avind ca frontiere exterioare (sau interioare) un cerc K . Dacg fn locul lui a se consider5 In functia de transformare (7-1 10) miirimea complex2 peia fn care a este modulul ~i se opereazg transformarea cercului de razii a din planul z.8 cii aplicind transformarea: (a. l u l m pe dreapta OA un punct M'. omologul sHu M ' parcurge dreapta d B . Probleme de rni~ciriin jurul uneia sau mai multor pliici plane sau prin fantele ce rezultii Tntre pliicile plane au aplicatii numeroase tn tehnicii. Daclicr= functia de transformare devine: Fig. 3 de la art. . iar punctul A. e) Mi~careain jurul unor plgci plane. 7-39.a). 7-39): n < = 2 a cia cos (0 . V = oo. 7.Riemann a demonstrat c i dat fiind un domeniu simpleconex In planul avind ca frontiere exterioare (sau interioare) un contur C. avind viteza infinit2 la ocolirea colful~li prag. C M = a . deoarece w se anuleazii pentru l. rezulta relatia ciiutatii: A - Din aceeasi relatie urmeaza ca in punctul A. = w .i0 + . Punind deci in ecuatia (7-110) l. (c == 1) corespondentul lui A.. deoarece pentru l. Curent ocolind o placii fiicfnd un unghi a cu directia curentului Ox 0 7c . respectiv B .3.. un cerc de raz5 a din planul z trece Tntr-un segment de dreaptii = 4 1 situat pe axa real5 in planul dacg a este real. corespunzind punctului A: din planul l.a). In sfir~it. pentru 0 = a ~i 0 = a x .). aeie Dacii punctul M parcurge cercul. de 9 - - 3) Reprezentarea unui contur pe un cerc: Teorema lui Riemann. = 1. din (7-109) rezultii cii pentru l. A~adar. + w . M' cade Fn A . V 0. astfel ca O = X = 2 a cos (0 . w+oo. Intr-adevgr. D e ~ problema este principial rezolvatii. pentru z = ih (punctul A.. Reprezentarea se realizeazii cu ajutorul unei functii unice atit a domeniilor intre ele cit gi a conturului tnsugi pe cerc. S-a arirtat la pct. A ~ a d a rcercul trece in segmentul d B = 4a.2 ae z (7. din planul z.=%+ (ia)' . in punctul 0 este de stagnare.aae2ia + fiictnd unghiul a cu axa realii.1 1 1) . planul z. un punct M de pe acest cerc trece T planul fn punctul M ' (fig. z -+ w deci punctele de la infinit in planurile z ~i se corespund ~i deci ~i vitezele. domeniul se poate reprezenta conform pe domeniul din planul t.

f(l.7-40.. dr De aici rezultl cii viteza V este U g ppentru = f oo. forrnlnd vi teza conjugati . deci in origine exist5 puncte de stagnare ale rnigcgrii. a ~ e z a t 5 axa irnaginarl a lui <. obtinern componentele vi tezei. Vom considers pe acurn ~i migcgrile tn jurul pl5cii: 1) Curent perpendicular pe placi (fig. v . Se va introduce deci in membrul a1 doilea din relatia ( 7 1 13. $i se pistreazi partea irnaginarii care se egaleazi cu . 1: = f iq.Mi@ i potentiale . Presiunea distribuit5 pe placii se obtine cu teorema lui Bernoulli. V = 0. la mijlocul pl5cii. unde vitezele au 9i fost calculate. La marginilesp15cii. 7-40). componenta u = 0.iv. oo.. Liniile de curent. q variind de la . unde C = f 2 ai.. . in virtutea relatiei de definitie: dfldt: = u . 217 $i cercul trece Entr-o plac5 de l5tirne = 4a.! . afar5 de centru $i de rnargini.): Fig. deci V = v. rezolvPnd rnai intii pe z =. presiunile p gi vi tezele V Acesta este deci potentialul complex a1 curentului perpendicular pe plac5. Intr-adevL.2a la 2a. Dup5 efectuarea calculelor se gisegte c5: + . . Fie potentialul complex a1 unui curent T jurul cercului din planul z : n S5 aplic5rn transformarea (7-1 1 1 . tintnd searna c5i pe firul' de curent de la suprafata plicii. avfnd la infinit df . directia axei reale. Curent inconjurtnd o placii 'plana perpendicular5 pe directia lui.iv. iar pentru l. = 0.. Agadar : v= pe toate punctele plgcii.

.ch (7-1 15) L b c a Pentru determinarea constantei ... -ch . ceea ce desigur nu are sens fizic. Mi~cgriplane cu suprafete de discontinuitate sau cu suprafete libere Din studiul miscirilor fluidelor perFig. * . prin relatia urmiitoare : f l. S-a studiat la 7. -d) mi~careade scurgere printr-o singurii fantii de deschidere 2a: 7 = a 1/2 qi devine . Curent paralel trectnd prinfecte.= ch - Cum aceastii miqcare se produce fn tntreg spatiul. se anuleazii pentru & 2a.sin x - Rezulti cii noua miqcare va f i defiaitii i n planul c. Disertatie. Migcarea potential5 prin gritare $i rotoare cu palete a fost studiatl pentru gkirea formelor favorabile pentru turbinele cu reactie. expus fn paragrafele precedente. . - 7.cos .. .Ebene Potentialstromungen durch Git ter und Kreiselraderc'.vom scrie cii pentru 4 = a (1 12 din deschiderea fantei).Dacii in relatia (7-1 15) introducem l. egalfnd pirtile reale qi pgrtile imaginare jlntre ele: + + ~4 sin -ch L -. se obtine. Juxtapunfnd figii iden tice.a ir) qi f = c p i+ f = 0.. ** ' Hidraulica I - P Se vede c l presiunea maxim5 pozitivri este 0 u2 pentru L d - r) = 0. dupi cum nu are sens fizic nici viteza infinitl la margines pllcii. 0 contributie romineascii in acest domeniu este lucrarea lui D.oo pentru r] = Z if ixf f .. 1925.cos .liiliile de curent f l inconjuri astfel incft Tacele linii care sint aplicate chiar pe suprafata corpului rigid P1 inconjuri pfni se reunesc P span Dorin Pavel.6..sin.4r * L L L C C In figura 7-41 se d i spectrul miScirii care are loc numai tn interiorul flgiei de litime L. deci sin .sin - ~ r l L xa 'P (I.a sin x . i n acest scop se va folosi functia de reprezentare: Z 1: . Se verificg lesne cii pentru x = & a (ti1 planul z) rezultii = f a la extremititile fantei In planul C.o fiqie de liitime L. Ziirich. se obtine spectrul unei misciiri ~ r i n t r . de potentialul complex f . s i reprezentiirn aceastii miqcare pe .3.. 2) Scurgerea printr-un sistem de fante (fig.2 18 . Pavel *. fn cazul cfnd un corp solid fix este cufundat fntr-un fluid perfect in mi~care. b xa . = 5 L 8 gi dezvolt5m ambii membri ai relatiei.7ca sh .u nnumir arbitrar de fante.9. L C C 9 xrl (7-1 16) sh -cos-x4 =sin.cos .. 7-41. 7-40). tr-un sistem de fante rezulti c5.3.

in care suprafefele de discontinuitate ipotetice corespund cu cele reale. Asadar. . T. d e ~ i a fost dezvoltatii si perfectionatii de N. insi infinit de apropiate de zona de discontinuitate cii.stratmi de virtejuri". fiirii a se dezlipi ~i fiirii a crea o zonii de a p i moartii in spate.Migcciri pot enf iale 2 19 tele lui. care se fntinde la infinit fntre douii suprafete curbe ale ciiror urme pe planul de proiecfie au forma apropiati de aceea a unui arc de paraboli. de tlnde rezultii cii si viteza tre. paradoxul rezistentei se rezolvi numai in parte.. De aceea metoda indiiatii aci. se folose~te numai in aiurnite cazuri. h a i n t e de a se cunoaste cu exactitate iceste fenomene de separare a unei pirti de fluid din fluihul in mi?care generali. necesitind o cunoastere mai aprofundatii a fluidelor reale. Jukovski. ' buie -s i fie pe aceste linii egali cu viteza V.. Ploskie zadaci ghidrodinamiki i aerodinamiki. cum este cazul hidroglisoarelor * etc. din zona din irnediata vecinitate a apei moarte. fn conformitite cu acea teoremii (cu neglijarea greutiitii proprii) Presiunea p pe aceste linii de curent nu poate diferi de presiunea p . 7-42. Helmholtz (1868) si Kirchhoff (1869) a. Rezultii din aplicarea teoremei lui Bernoulli pe liniile de curent din masa fluid5 in miscare. zonii care se consta tii din observarea fenomenelor de mi~careale f luidelor reale. pentru a explica paradoxul Euler-D'Alembert. fnguntrul acestei zone viteza este nulii ~i presiunea este egalii cu p. Cum fnsii rezistenta existii si se poate misura prin experienti. ci este ocupati de virtejuri ~i este inchisi in limi tele unor .suprafete de 'discont inuitate" care sint const i tui te din . E. fizicienii au imaginat o schemi simplificatii a fenomenului. conform ciruia corpurile i'nconjurate de un fluid perfect in mi~carenu opun o rezistenfii. Levi-Civith S..a. I. * L. intrucit rezultanta presiunilor fluidului calculatii pe suprafata corpului. Sedov. Exemple de r n i ~ c i r i plane cu suprafefe de discontinuitate qi explicatia acestor fenomene se va da la capitolele X I I1 ~i X X I 11. Descrierea amiinunti tii fluid perfect (81 f l u i d real (4 Fig. 1950. In acest mod. desi diferitii de zero.. este mult mai micii decit fn realitate. adicii = presiunea constant5 de la infinit. considerat cii ill spatele corpului se separii o zonii de fluih in repaus. Aceastii zonii de apii moartii nu este complet lipsitii de misciiri. ..

. de . In cazul cind o parte din suprafata limiti este o suprafati liberi. sint formate din doui pirfi. urme ale suprafetelor de discontinuitate pe planul . si zona 1 inclusii Entre supra'fetele de discontinuitate si care 1 cuprind. Dupa cum s-a ariitat. a doua constant. ca punct de plecare o bazi de tratare comunii. liniile y=const. o putem alege astfel ca linia a. linia OD. care au.r. cici IVI = Iwl= = u2 v2. studiul rni~carilorcu suprafete de discontinuitate zone: zona I. poate f i determinati prin calcul. ~i $=const. Punctul 0 este punctul de stagnare (sau de impact). sPnt paralele cu axele (fig. confoim figurii 7-44. De asemenea. Viteza conjugati se reprezintii deci printr-un vector cu originea E 0 egal si simetric fati de axa reali cu vectorul vitezei reprezentat ~i el in n .. y. la suprafata corpului ~i segmentul infinit A. cp si $ fiind functii de . deoarece suprafata liberi. + . indicati de Kirchhoff. Fie deriva ta potentiallllui complex f: 7 =. 7-43. Reprezentarea planului z se face in planul f . planul w .220 A Hidraulica . = OD. in care miscarea se produce intr-un ctmp potential de viteze. a) Metoda general%.v. la care linia de curent $ 0 se ramificii in jurul corpului. Putem alege constantele adi tive astfel ca linia $ = 0 sii reprezinte liniile de separatie OD.iv. w = -df - 7 u . a p i moarti (fig. daci se reprezintii variabila complex5 w P planul n u . spectrul miscirii in conditiile unui fluid perfect se poate afla mult mai exact decit i i cazul precedent.w.w si OD. = 0 s i treac5 prin 0. formarea lamelor deversante. iar modulul este egd cu intensitatea vitezei. 7-44). Astfel. in care zona If din plant11 z este reprezentati fn interiorul tgieturii aplicate dupii axa Op in planul f . care este a priori necunoscutii. Probleme de asemenea naturii apar in cazul formgrii vinelor lichide la iesirea dintr-un orificiu sau la . Schernii la rnetoda generals pentru . Daci se reprezintii planul z pe planul f .oo se compune dintr-un segment y. argumentul siiu este egal si' de semn contrar cu argumentele punctelor din planul z . 7-43). Pentru rezolvarea problemelor cu suprafete de discontinuitate sau cu suprafete libere existi metode numeroase. Se consideri fluidul separat in dou: Fig. Aceste linii. Miscarea din zona I are in dlanul z potent ialul complex 9 f .

$i piirtile imaginare.p si +. totodatii. hodografele respective (ale vi tezei conjugate) sint reprezentati prin arce ale cercului de razii V. s-a admis c i viteza este cons t a n t i si egali cu V. obtinfndu-se astfel fhnctiile . In sfirsit.MipctSri potentiale 22 1 Cind 0. miscarea se obtine din ecuatia (7-117) prin int'egrare: 9 . cu ajutorul teoremei l u i Bernoulli.. din planul w .graful in raport cu axa Oil. Presiunile se calculeazii. extremitatea P a vectorului-vitezii ai acestei particule-vector. deoarece viteza P infinit este paran leli cu u ~i egalii cu V. descrie hodograful traiectoriei. si y2 de pe conturul corpului (fig. cu constantele adi t ive . Fig. D2 din planul z se reprezintii prin puncte corespunziitoare in planurile f si w. si y din planul w.de unde: si dupii efectuarea integralei se separi si se egaleazi lntre ele pirtile reale . ginea atit in planul z c9t si in planul w corespud punctelor de impact.r-espect ive . avind argumentele in planul w egale si de sens contrar cu argumentele 'punctelor corespunzitoare din planul z. '7-43) trec E arcele y. 7-44. Dacii functia V' este cunoscutii. ca ~i in celelalte cazuri. ~ k c e l ede curbe y. Punctele de desprindere Dl. ' 9 9 - . Metoda hodografului la st udiul rni~cirilorcu suprafete de discontinui tate A Intrucit pe liniile de discontinuitate A. 'iar orin . particulii se aflii in miscare pe o linie de curent din planul z... A. extremitatea P' a vitezei conjugate descrie tot in planul w o curbii simetricii cu hcd-. reprezentatlfn planul w . observiim cii p u n c h l de la infinit I a1 planului z este reprezentat punctul I pe axa realii in planul w .

lungimea lui fiind foarte mare. dintr-un rezervor de dimensiuni foarte mari E raport cu liirgimea d a ajutajului.611. presiunea fuhdului fiind foarte m i d (fig. Vom da numai rezuItatele pentru cazurile urmiitoare: Scurgerea prin ajutajul Borda. problerna se rezolva mai usor b) Aplicatii.". = 2+n = 0. iar pe suprafata corpului. este introducerea funcfiei: T t Daca introducem in aceastii relatie pe w sub forma de unde rezultg Insii pe liniile de separatie h. 7-46).51. datoritii lui Jukovski si Mitchell.Scurgerea printr-o fantl de liitime constant5 si . 7-45). Prin metode mu1t mai simple (cu aplicarea teoremei impulsului) se giiseste de asemenea p = 2 . ceea ce concord6 perfect cu experienta. V = V . ajutaje ~i deversoare. tiiiatii pe fundul unui rezervor infini t . $i aceastii problemii s-a rezolvat pentru un fluid flrii a se tine seama de greutatea lui. Se giise~te coeficientul de contract ie - . v a l e de sernenea f o r t e p r o p i t 5 de valoarea realii.. Se n considerii lichidul flrii greutate (fig.0 perfectionare a acestei metode. obf inlndu-se atit 1iniile de curent l i ber cf t ~i coef icienti i de contracf ie la scurgerea prin orificii. Metodele precedente au fost folosite cu succes in mai multe cazuri. Conditiile la limits fiind astfel inlesnite. XVI) . in cazul cfnd conturul este rectiliniu. Scurgerea prin ajutajul Borda (vezi cap. 1 P= . dec. .lungime infinitii. Prin metode elementare (teorema impulsului) s-au g5sit lralori de crdinul Fig. si s-a gisi t : 9 * TC E.. Calculele sint destul de complicate -9i delicate ~i necesi tii indeminare ~i experientii.i X = 0. 7-45. care aratii valori pesteO. Y = 0 = const. 2 T Diferenta se explicii prin faptul cii in practicii nu existi rezervoare de dimensiuni infinite.

a in caie condif iile la lirnita se pot exprima-prin relatii matematice exac te si daca ~i ecuatiil'e diferentiale 9 . S-a gBsit prin calcul exact: 1 2 . Pentru alte cazuri studiate si pentru calculul larnelor deversante a se ' vedea capitolul X V I I . 7-46.0 ctg 0. Scurgerea printr-o fantg de Jiitime constantii ~i lungime infiniti. bazate in special pe proprietatile functi ilor anali t ice 'de o variabilii comnlexii si oe orincioiul re~rezentiiriiconforme.10.. 7-47). Metode aproximative pentru determinarea mi~ciirilornerotationale A In paragrafele precedente s-au aratat mai mu1te rnetode pentru deterrninarea miscirilor nerotationale.exacieU'in m8su.Scurgerea printr-o fantii de latime constantii a dintr-unrezerjror de IBtime b (fig.1 -1..se obtine din formula precedentg: 6 Valorile lui p calculate sint verificate de experienti pina la a doua zecimala... 'la fundul unui rezervor infinit a Fig. 7. Scurgerea printr-o fanta dintr-un rezervor de lifirne finitii pent^-11 diferite valori ale raportlllui . P 7T in care tg 0 2 - a - 5' Fig.3. 7-47. Aceste metode pot f i denumite' .

B. formate din liniile echipotentiale si liniile de curent ale mi~ciirii. calcule au ca prim obiectiv construirea unei refele complexe ortogonale. 7-48. . . In praciicii ins5 se . fie grafic. fie P' printr-o metodii mix& Aceste r. Miscarea migciri rezultantii va avea reteaua A 9 Pentru a compune misciiri le vom construi retelele astfel ca ech idiferentele funcfiilor de curent ale &lor douii mi~ciirisii fie egale: = = const. obtine cu suficientii kxactitate. 4) si (cp. nu poate f i giisitii prin metodele cunoscute. sau cSnd suprafata liberii a fluidului. in cazul cind ochiuVitezele respecfive se rile retelei sint mici. rezultii 9 . dacii se fntrebuinteazii metode aproximat ive de ialcul.intr-o anumitii zonii a planului.solutii exacte. a spatiile . Darcurse in t i m ~ u l6t pe liniile de curent respective a l i celor doug m i ~ c i r i . .B. si PA. intilnesc cazuri numeroase cind limi tele unui fluid in miscare sint conturate de pereti sau de corpuri solide ale ciiror forme geometrice complicate nu sint date analitic sau nu pot f i exprimate prin functii simple. nefiind datii. Metoda grafici de cornpunere a doug (cpl.ajutate uneori de procedee experimentale bazate pe analogii . Calculul a~roximativ efecse tueazii fie analitic. In asemenea cazuri se poate totusi giisi . 7. 4). din rapoartele: 4 Pe de altii parte. d i n triunghiurile asemenea PA.ale liniilor de curent si ale suprafetelor (sau liniilor) echipotentiale admit .948) cunoscute prirl retelele respective :Fig. Este evident cii.. valorile de la infinit ale cimpului misciirii trebuie obtinute pe alte ciii: a) MetodFi graf icFi de compunere a douii migciri (fig.solutia problemei.tsv. F i e punctul P prin care trec liniile JCi = C1 ~i $ = C si fie $. . neputfnd construi o astfel de retea pfnii-11 infinit.

atft timp cft se menfine . coincid cu doi pereti rigizi ai conturului.K = const . Dacii pe o linie de contur (care este linia de curent) se cunosc punctele de intretiiere cu liniile echipotentiale. se poate deduce toatii reteaua in modul urmiitor: se duc diagonalele A A ' :i BA'. 0 este Daci liniile + a -. In exemplul din figura 7-49 pleciim de la o linie de potential I care taie ortogonal peretii si difera foarte putin de o linie dreaptii. punct al retelei 6s si 6n fiind laturile ochiului dreptunghiular. CB' etc. riguros.. si = const. ochiurile retelei vor fi toate drept" unghiuri asemenea. raportul . Ca verifi'clri. eroarea este micii. cind conturul dome89 niului rni~clrii este dat.9 6s 8n K. A~adar..Cornparind -cu penult ima relatie. ochiurile retelei sint drep tunghiuri curbilini i asemenea fn toatii reteaua.a retelei potentiale.. Rezultii .const. Pntr-un. se va vedea ca si diagonalele'sii se taie ortogonal. Dac5 80 se ia Y = 1. Aci vitezele sint aproape egale in iectiune. daci se iaVi($5 1. fiind de ordinul de miirime a1 grosimii liniilor desenate. dup5 fmprejuriiri. s i se poatii inscrie In fiecare ochi a1 retelei cite un cerc. Se alege. Tntr-adevir . Pentru construct ia retelei se foloseste un procedeu de aproximki succesive si urmirind ca liniile cp = const. In general.K . rezul t i : adicg v'iteza punctului P in mi~carearezultantii are directia -diagonalei 8s b) Metoda graficY de construcfie. Debittil care curge intre doui linii de curent * 66 +b ~i +. m fiind un ntlmir Pntreg Viteza in orice punct se obtine din relafiile (7-119). se obtine o retea de piitrate curbilinii . ~i $b = const. BR'. aceasti din urmii condifie nu este teoretic Indeplinit. iar in cazul retelelor din piitrate curbilinii. sii se taie ortogonal. liniile echipotentiale au curburi mai accentuate. fnsi practic. Pe misurii ce ne depiirtiim de sectiunea I . se va alege S+ astfel ca. toate la 45" fati de y + A .

. pe hirtie de calc suprapusi. formeazii astfel piitratele curbilinii A B B.B. La trasarea refelelor este de mare ajutor cunoasterea chiar numai a cftorva linii ale retelei. Se unesc toate ptinctele de intersectie A'. Se duc normalele AA. prin procedee experimentale. B. Fig. cind conturul este dat prin apreciere vizuali. C etc. ping se reuse~te a se construi o refea care Tndeplineste conditiile aratate. duse la curba AIBICl furnizeazii punctele de intersectie A.. CC... BB. BIB. unii calculatori capiitii o TndemTnare deosebi t i . etc. 7-49. o retea destul de exactii. 7-50). iar aceste punct. Apoi din punctele A. Se .A. Desi ducerea unor drepte la 45' este migiiloas5. Ci. astfel c i pot trage de la Pnceput..laturile poligonului ARC.. daci se lucreazi cu lngrij ire. B. plecfnd de la ecuatiile diferenfiale ale lui Laplace: Acest calcul este valabil nu numai Pn hidrodinamicri.. Normalele A.. In cazuri mai complicate. o rniirirne scalar5 u. 1. 3. Fie deci. BCC. A 7 c) Metoda analiticg aproximath4 prin diferente finite. care fndepline~te. respectiv b ~i sii considergm grupa de cinci puncte fnvecinate care fac parte dintr-o retea drep tunghiularri : 0. Spectru1. ci ~i In toate domeniile fizicii unde exists un d m p potential.. trebuie fgcute multe Tncercgri. conditia: Sii inlocuim elementele diferentiale 6 x . se duc iargsi perechi de diagonale la 45" care se Tntilnesc in A.. restul retelei construindu-se prin procedeul grafic ariitat.C. se obtin rezultate suficient de exacte. Cl. la curba ABC. 6y prin can tititile finite a. 2.. 4 Fig.? determini o nouL linie de curent.In tot planul. C.unei rni~cgri-plane potenfiale se poate determina prin calcul. B. Schema unei retele drep tunghiulare . 4 (fig. Cu oarecare exercitiu. in general. Metoda grafici de constructie a unei refele potentiale.A. C' printr-o curbii care este o linie de curent. 7-50. B'.

unde reteaua de piitrate este intersectatii de linia C a conturului. b se obtine ecuatia: d n + (E + 6 (hu3 + "l) 8) (h &) + . obf inindu-se ecuatii algebrice de tipuri speciale.cazul unei retele de piitrate.: Dacg sInt n noduri. Pentru obtinerea ecuafiilor la nodurile din veciniitatea conturului. elemen tele diferenf iale se calculeazii prin inter.(7. a . fn figura 7-51. 7-51.Mi?cciri potent iale Se poate scrie: Se constati c i ecuatia diferentialii de ordinul 2 se transform5 fntr-o ecuatie liniarii algebrici cu diferente finite. Astfel. Calculul ling5 conturd care intersecteaze o retea dreptunghiularg . pentru punctele 2' ~i 4' situate la jumiitatea distantelor 20 si 04 se poate scrie: Aplicind un procedeu analog n pentru cazul reprezentat P figura 7-51. se obfin n ecuafii algebrice lin'iare pentru care exist5 metode c unoscu te de rezolvare . Au are i n nodul 0 expresia simpl5.123) Fig. cPnd a = b In =h .~i extrapolare. .

7-53. Baza teoretici a acestei metode se va expune -la . obtinindu-se astfel si o imagine a cimbului vitezelor. eozini. iar liniile pentru care u = const. Southwell. K . sau prin plutitori lukinosi care sint fotografiati in termi tent. ~elaxatio'nsmethods. phiice. 1940-46.o cuvi foarte plati se studiazi miscirile comDuse dintr-un cur& cit mai cristale si solutia colorant5 este antrenati pe oarecare distanta pe firul decurent. V. Moskva D.. . In afar2 de retele drep tunghiulare se folosesc In anurni te cazuri retele triunghiulare a u hexagonale.).).Miscarea fluidelor vPscoase". I. h t r . ca in experienta lui Reynolds. Oxford. se obtin apoi prin interpolare. Krilov. cunoscute sub denurnirea de rnetoda relaxirii * sau . cu ajut o r d unui numir suficient de mare de injectoare fine din care iese un lichid colorant (fucsini.Se obtin prin aceasti rnetodi valorile lui u in nodurile retelei. t d) Metodii experimental5 : model hidraul ic cu trasarea l illi ilor de curent cu coloranti (Pra~iletc.pasulU h este rnai rnic). Pentru liniile de curent la suprafata lichidului se vizualizeazii miscirile prin pulbere de licopodium sau de aluminiu. * Vezi L . Rezolvarea insP a unui nurnir mare de ecuatii liniare prin metodele obiqnuite ale algebrei necesitii consurn mare de tirnp qi de rnuncg.. Vizual izarea firelor de curent se facg. lichidul fiind animat de o miscare laminar% intre doi pereti de sticll foarte apropiati #(MetodaHele-Shaw). Kantorovici qi V. R . Metoda d i rezultate cu atit rnai exacte cu cit reteaua de puncte este rnai deasii (cu clt . se amestecii in masa lichidului (fig. 7-52). V. P. Priblijeniie rnetoda viqeevo analiza. . Hele-Shaw Fig..si rnai bine . Studii ~i cercetiri de rnecanicri aplicati (Acad. Dumitrescu ~i colab. In figurb 7-53 se d i imaginea unei misciri Fig. 1955). 7-52. R. e) Metodii experimental2 : model de mi~care care admite un cimp potential de viteze. Trasarea firelor de curent dupi rnetoda vizualizatii prin aceasti metbdi. de aceea se folosesc unele rnetode de aproxirnatii succesive. permanganat de potasiu etc. prin difuzare. Colorarea firelor de curent cu crlstale de perrnanganat de potasiu 9 I A 9 1950.se folosesc ma~inilede calculat.

A A . in 1 931 .Teoria mi~ciirii apelor din teren sub constructiile hidrotehnice gi principalele ei aplicat ii". un arnpermetru si un voltmetru . cea mai interesantii este aceea cu curentul elec. G. Pregitirea sa ~ t i i n t i f i c i fost de inginer de la Institua tul de c i i de comunicatii de la Leningrad. Pavlovski (1884-1937).datoritii & special lucriirilor lui N. deoarece s-a r e u ~ i t . Aparatul poartii denumirea de E. pe care o face cunoscutii In 1931 la Congresul de navigatie de la Venetia gi Conferinta ener getici de la Londra. A 1 9 9 A 9 A N. a). A A A * N. Dupl Revolutia din Octornbrie. continind electrolit. orjficiul semiinecat 9. curent termic..Indreptarul hidraulic".. sii se construiascii un aparat cu ajutorul ciiruia se pot trasa retelele misciirilor potentiale cu suficientii precizie.. dind dovadi de calititi exceptionale de om de gtiintii gi inginer organizator.) . apoi In 1930 -1931 . In 1937 publicii .a.D. un potentiometru 3.. Pavlovski)"..A. 7-54. un galvanometru de zero G si un stil (creion de mital conductor) 4 . Se ocupi de probleme din hidraulica construcfiilor. Dii metode noi pentru calculul formei suprafetei libere a cursurilor de a p i naturale. N. In 1924 propune o formu15 noui pentru coeficientul lui Chezy.f ) Metodii experimentalii ba~atii pe analogia electrohidrodinamicii (N. G.Indreptarul hidraulic". curentul este previizut cu reostaful R. In 1932 este ales membru activ a1 Academiei de $tiinte a U.HidraulicaU..S. Pavlovski. lucrare de rnari proportii. Tra teazi problema f il tratiei cu ajutorul functiilor analitice gi propune rnetoda analogiilor electrohidrodinamice (E .metoda fragmentelor". Electrolitul din cuvii poate fi inlocui t cu o foaie de grosime uniform5 dintr-un material conductor. un circuit care uneste sinele I ~i 2 inchizindu-se prin electrolit si fiind alimentat de o baterie d i cdrent continuu sau de un transformator de &rent alternativ . un a1 treilea circuit care leagii 1 cu 2 ~i cu potentiometrul. lucrare clasici. intrerup toru] K . sector devenit In 1921 Institut de cercetiri gtiintifice de amelioriiri. 7-54): O cuvii din material izolant (fig. In cazul folosirii curentului alternativ. o punte condudtoare intre potentiometru ~i electrolit. D. N. precum ~i de deversorul lateral. In 1928 scrie . c). Dintre toate analogiile.S. A lisat 100 de lucriri.Despre fil trarea apei prin barajele de pimInt pe fundatie impermeabili". cimp magnetic etc. ai c5rei pereti laterali modeleazii la scara geometric5 necesarii conturul misciirii . aceste tnsugiri au fost puse in valoare gi Pavlovski devine profesor ~i activist pe tirImul muncii sociale. Public5 (1918-1922) lucrarea fundamental5 : . se pot studia miscirile potentiale ale fluidelor cu ajutorul unui aparat bazat pe analogia acestui fenomen cu oricare din urmiitoarele fenomene: curent electric. douii sine conductoare I si 2.tric care trece printr-un corp bun conduciitor de electricitate. Conduce sectorul de tncerciri fn constructii pentru irigarea Turkmeniei .R. In special de irigatii. In Crimeea. In Asia Centrali. De tIn5r are ocazie s i participe la Intocmirea de lucriri hidrotehnice.Despre mi~careaneuniformi a apelor In teren". trecfnd prin galvanometru ~i creionul metalic. In 1924 publici . galvanometrul este inlocuit cu o cascii telefonici (fig. Intrucit in numeroase fenomene din naturii apar cimpur de vectori care derivii dintr-un potential. 7-54. (adicii electroghidro-dinamiceskii analoghii) si se compune din urmiitoarele parti principale (fig. Imagineazi pen tru rezolvarea proble melor de f il tratie sub presiune . lucrare cu material bogat gi chiar original. organizeazri laboratorul de hidraulici gi formeazii renumiti oameni de gtiinfl In hidrotehnici. care-9i gisegte aplicare 9i azi. cimp electrostatic.A..

zero. Contactul 3 poate fi mutat fn diverse pozitii la care corespund o infinitate de tensiuni. 0 . unde rezistenfele electrice sfnt notate astfel: In figura 7-54. hutfnd vfrful creionului. 7-54. \ j . un curent electric se stabileste fn stratul de electrolit. R.. asa cii el separii pe potenfiometru dou5 rezistenfe determinate./R. deplasiim contactul (3) in altii pozitie. a). In acest mod se traseazii o linie echipotentiali. Dacii dorim a construi o altii linie echipotentialii. sii realiziim acelasi raport de rezistente R3/R4ca R. ~i R.. a este modelat un tub difuzor de o form5 specialii. (fig. Misciim apoi stilul In secfiunea transversalii a curentului electric. tensiunile in 3 si 4 sint eiale si prin galvanornetru nu mai circulii nici un curent . putind f i rnutat mai aproape de ~ i n a sau I de sina 2. instrumentul &at2 . este supus la o tensiunelelectrici variatii. pentru care obtinem o alt5 linie echipotentialii. Curbele ce obtinem ne ajutii apoi la construirea fntregii refele potentiale cu mult mai exact decit dup2 simpla apreciere vizualii. Analogia electrohidrodinamici (Pavlovski) curent se stabile~te prin circuitul secundar. Presupunem cii fixiirn coniactul C intr-un punct deterrninat. un alt 9 A Fig.zerou. 7-!54. astfel ca galvanometrul sii riimfnii mereu la. De asemenea creionul 4. i'n acest caz. hcerciirn. ~ ~ i i s i icu vfrful stilului pe fundul cuvei pentru m a lgsa o urmii durabili. trecfnd prin potentiometru. Prin includerea circuitului de alimentare se creeazii o diferenfii de potential intre I si 2.Schema circuitelor este redata in figura 7-54.

1. 7. ~i mi~careaapelor subterane. limiti. [3]. considerati regula tii E domeniul misciirii. Se demonstreazii existents unei solutii pentru un numiir mare de cazuri. problema se numeste prohlema Dirichlet.A. cap. daci functia cp trebuie determinatii astfel ca derivata . Dezvoltarea metodelor generale de rezolvare a misciri lor spatiale si expunerea teoremelor de matemat ic2i corespunziitoare iesinh din cadrul unui tratat de hidraulicii destinat mai ales inginerilor hidiotehnicieni. astfel ca s i ia valori date pe o suprafat. Problemele de misciiri 7 .dU ds Linia de curent. are intrebuintare largii in special in studiul infiltratiilor prin constructii hidrotehnice (diguri. X X IV). miscirile potentiale ale unui ' fluid necompresibil sint guvernate de ecuatia de'continuitate si de ecuafia lui Laplace: In care g. MIWA RI NE ROTATIONALE T RI DIMENSIONALE 7.4. *lufnd in considerare condif iile 1. DacH se cere determinarea unei functii armonice cp. problema se c heaml problema Neumann. Vom rnentiona c i probleniele de misciiri potentiale se deosebesc fn douii clase. Generalitgti Dupii cum s-a stabilit la paragraful 7. Elementul unei linii de curent = ds Intensitatea curentului: i = c . cunoasterea proprietitilor acestor funcf i i este de mare irnportanfii. Pentru studiul mai aprofundat a1 problemelor de sub titlul de mai sus sint indicate lucririle [l].- - - Analogia electrohidrodinamicii este reprezentatg in tabloul urmiitor : Tablou analogic Fenomen hidrodinam ic Potential de vitezl (p Linie echipotentialg (p = const. Elementul unei linii de curent = ds Viteza v = ds Fenomen elecfrodinarnic Potential electric U Linie echipotentiali U = const. [2].4.G.1. [14]. baraje) sau prin terenul de fundatie pe sub corpul barajelor (v.D.a normal5 s i ia valori date pe aceasti suprafati. Functiile care satisfac ecuatia lui Laplace fiind functii armonice. suprafata liberl sau hidro-izoiatoare (dn 1ds) Suprafata electro-izolatoare linie de curen t (dn ds) (c = coeficient de conductibili ta te) Metoda E. vom trata numai citeva exemple care necesiti un aparat mai simplu. este poteritialul de viteze. care apartine n sau este la limiia domeniului. pentru rezolvaria problemelor de acest fel.

plane rezolvate P paragrafele a-nterioare sint exemple de solutioniiri ale -unor n cazuri de deterrninare a unor functii arrnonice de doua variabile. Suprafetele de curent intersecteazii suprafetele echipotentiale dupii cercurile paralele cu planul xOy. unui plan meridian. astfel ca reprezent area geometric5 a rnisn cirii apare ca o retea plan2 ortogonali.123) ~ceas'tii ecuatie se rnai poatepdernonstra punind conditia ca.. De fapt. 5-3. iar ve = 0. se constati cii aceastH ecuatie este verificatg: Ecuatia de continuitate devine In acest caz: . in special.dr...directia lui I. si v.dz) sii fie nulii.V Z ) T = 0.4.. descriu o .. - sau a (-T V ~ )+ (. 7-55. (7. liniile de curent.2. par. lucrarea se fundament. Ecuatia de continuitate in coordonate cilindrice este [v. dupii . cu ajutorul ecuatiilor integrale a se vedea lucriirile lui Caius Iac. in v. prin rotirea ty . Pentru rezolvarea problemelor la lirni tii.suprafatii de curent". Descompunerea vi tezeloryla migciiri cu sirnetrie axiali . 7. surna debitelor care trec prin fetele unui paralelipiped curbiliniu elementar (rdO. Conditia ca rni~careasii fie nerotaf.ob si. introducfnd aceste expresii ale vi tezelor in ecuatia (7-124). 7-55). for0 + mu la (5-7") ] A 9 T Fig.. . t . cu centrele pe axa Oz (fig. Vi teza unui punct V se descompune . Curenti cu simef rie axial% Daca axa de sirnetrie este Oz. dupii axa Oz.ionala este: Aceasti relatie exprimii si conditia cii viteza derivii dintr-un potential definit prin: T A Intr-adevgr.alii [ 2 ] . liniile de curent ~i liniile echipotenkiale sint ident ice P planele meridiane..

Debitul I P care trece printr-o c ~ r o a n icir. reprezinti. curbele definite prin ecuafia Jy = const. 7-56):' dQ = 2xrdr v.r . definite cu ajutorul unei functii Jy.. astfel ca: 7 7 -.+ .dr = r -89 a av d z . 7-56.Fig. din relatiile (7-125) ~i (7-127). din care se obtine Jy. dac5 potentialul de vitezii estecunoxut. deoarece din relatiile (7. linii de curent continutein acest plan. E care d n este distanta intre n doul lirlii JC ~i JC d+. se poate obtine functia de curent JC.d r- . Schema retelei potentiale a unei m i ~ c h . si v. = 2 x r V d n = 2nd 4.125) ~i (7-127) se obtine conditia de ortogonali tate r Fluxul care trece printr-o coroani circular5 elementarii de raz5 interioarii r gi litime PP' = dr este (fig.Dig -acea. functia de curent a lui Stokes: 7 Intr-un plan meridian.stii ecuatie diferentiali se obtine functia cp.. pentru valori diferite ale constantei.i cu simetrie axial2 cularii de raze ri ~i rk este: + / In sffrgit. Pntr-adevlr : d+ = d4J dz d4J . ~ c u a t i ade continuitate (7-126) este satisficuti si de valoFile lui v. lntroducind aceste valori E ecuatia (7-124) se obtine conditia de nerotan tionalitate sub forma ecuatiei diferentiale (7-128).. Aceste linii taie ortogonal liniile echipotentiale cp = const.

Solutia generalg a mi~ciirilorpotentiale cu simetrie axial.3. Misciiri datorite unui sistem de izvoare. 7-57) este mifcarea a1 cgrei potential de vitezl este: Se observi imediat cii functia cp verificii ecuatia de continui tate (7-126). M i ~ d r iin jurul unor corpuri de rotatie 9 Metoda compuneri i izvoarelor s-a folosi t ocazional in cap i tolele precedente ~i mai ales la misciiri plane potentiale. Metoda a fost folositii pentru prima oar5 de Rankine. = 0. a fost d a t i sub forma: T care primul factor este: n iar factorul a1 doilea: F2 = JO ( K r ) = 1 - Y2r2 22 + *K4+ 2242 l(6re 224262 + .' astfel fnctt suprafafa de separatie care se forrneazii in jurul acestor izvoare siifnchid5 o zonii care sii ia forma corpului solid y . functie Bessel de prima specie. Curent cu simetrie axial5 ciilre un plan de oprire Liniile de curent din planele meridiane sfnt deci hiperbole de gradul trei.. in cazul m isciirilor tridimensionale. 7-57. I( putfnd fi un num5r real sau imaginar. Astfel: de unde: Fig. Se observii cii pentru x = 0. fn jurul unui corp solid fix care posed5 o ax5 de simetrie coinciztnd cu direcfia generalii a migclrii fluidului [l].. deci originea este un punct de stagnare. r = 0. 7.Un exemplu sirnplu a1 unui curent potential cu simetrie axial5 (fig.130). = 0 . Funct ia de curent JI se determinli cu ecuaf ia (7-129) sau cu ecuatia (7. v. Aplicatii importante ale acestor mi~cgrise intflnesc la tuburile difuzoare ~i la rnivarea unui fluid uniform ~i paralel in infinit. cu un sistem de izvoare.4. ZJ. pentru a inlocui corpul solid de rotatie. unele pozitive. in jurt~!cgruia curge fluidul. gradul zero. Acest curent poate fi folosit la darea formei tubului de aspiratie a1 unei turbine. altele negative.

Pereche de izvoare. se obtin cu Lajutoru1 ecuatiei (7-130) pentru care s-a ales un sistem de coordonate cilindrice (fig. z) f a t i de centrul 0 de la jurngtatea distanlei. a) Izvor pozitiv sau negativ.: . avfnd debitele tiv 0. + Q ~i . (fig.0. respect' . Pentru ca liniile de curent ale fluidului in infinit sii nu fie alterate. 7-59).= cos = const. Cunoa$ern deja potentialul de viteze in cazul unui izvor pozitiv Q: + Liniile de curent. 7-59.dat.. 4 i . De zceea vom considera rnai departe citeva din cazurile cele mai caracterist ice. Intrucit problerna direct5 este mai totdeauna foarte'dificili. In coordonate cilindrice Potentialul de vitezii se obtine prin insumarea potentialelor celor dou5 izvoare. d sau. 7-58) cu axa Oz: Conditia ) C = const.. revine la 2 o raz5 OP care face unghiul y cu axa 02. introducind coordonatele cilindrice ( r . care sint razele ce ies din 0. 0. 7-58. se studiazi problema inversg. este necesar ca suma debitelor izvoarelor pozitive si negative sii fie nulii. adicg punctul IP se afli pe b) Pereche de izvoare. considerind o serie de cazuri particulare ale unor sisteme de izvoare care ar putea constitui solutii apropiate de solutia problemei directe.* Fig. adicii : Q CP=4v 47% 4xp.Q in punctele O. Izvor reprezenta t En coordonate cilindrice ' Fig.

Pereche de izvoare Q.1 2 r2V. . de curent: Q z+a Z-a . respectiv 0. 9 - p . caracterizat printr-un moment M. Insumind valorile lui JI peiltru ce1:e douii izvoare f Q rezultq funciia. v - c) Dublet. . iar ale mi$ciirii paralele. .236 Hidraulilca Liniile de curent 4 = const. Fie 2a distanta dintre izvoare gi V . considerind pe Q suficient de mare pentru ca produsul2 a Q sii tindii spre o limi tii finitii M i se obtine miscarea produsii de un dublet. . .pentru a + 0 . . drep te paralelecu axa Oz. Apoi - . -cos y2). Functiile rp ~i se obtin prin suprapunerea mi~ciirilorcomponente: +=-.Q a ~ z a t i iTntr-un curent parale1 + Mivcarea f i ind axial-simetricii putem construi liniile de curent dintr-un plan meridian zOr prin metoda insumiirii grafice a cimpurilor scalare.a functiilor cp si . I Fig. dirijat in kensul lui z negativ.viteza uniform5 a curentului. t d) Pereche de izvoare +Q. A ) - 4 . . Potentialul de vitezii si functia de curent a l t acestei misciiri se obtin prin trecerea la limitii . 0.10-b). 7-60. InsumSm mai intii cimpurile izvoarelor O.C1 de la punctul b) precedent: - y si y fiind unghiurile cu axa Oz a razelor vectoare p . sint.COS y 2 ) .. Liniile de curent ale izvoarelor sint raze. . Dacii facem pe a sii tindii ciitre zero. pentru fiecare izvor.. -Q asezatii intr-un curent paralel. +4x Q (COS y1 .3. uniform.(COS y. ~i obf inem lini ile de curent reprezentate in semiplanul superior a1 figurii 7-60.. expus5 la 7. raze iesind d jn O1. (7-1333) Q . 9 7 A In care p = \Ira + z2..

suprafata de curent = 0 este reprezentati de sfera cu raza a ~i segrnentele .. = 0 se ia z = 0. . Punctele A ii B rezultii din condifia v.a pentru zona din dreapta a ovalului. Prin schirnbarea sernnelor la z. dii pozitia punctului A .w A . a ecuatiei precedente dii punctul B . dP P Mr2 (7. dacii fn ecuatia cj.. Din ecuatia (7-136) rezultii prin derivare: 9 + 9 In care p. Tn ecuatiile (7-139) se poate pune in evidenti raza a. = O este format5 din segrnentele he dreaptii .v .p sin y. = 0 pentru r = 0. p2 = z . e) Dublet agezat intr-o migcare paralelg. Ridiicina realii z = 2. Vi teza se reduce pe suprafata sferei la vi teza tangentialii v y tn planul meridian.z+ Mz 47cpS # cu p = + r2 +z-- 1 v. ca ~i in cazul problernei precedente. p. = z a.139) 4xp3 a vitezei vp se obtine ca + M 47cp3 dz dp 3Mz 4c * 7p . Adici sfera cu raza p = a este o suprafatl de curent. In sfirsit.co A ~i B co.. = a". ~i p2 in ecuatia (7-138). 7-61).Ensurniirn acest cirnp cu cirnpul miscirii paralele si obfinern liniile reprezentate in semiplanul inferior. se obfine o ecuatie in r care. rezult5: dp / .cos y. B w si suprafafa ovalii A C B D .r2 2 Componenta radial5 gradient a1 lui cp: 89 . deoarece PQ dz = 0. Suprafafa ovalii obtinuti teoretic este o forrnii hidrodinamicii a unui corp. Functiile cp ~i ale mi~ciiriislnt in acest caz: + + cp=v. y fiind unghiul lui p Fig. se obtine o altii ecuafie a ciirei riidiicinii reali 2 = z. Din ipectrul misciirii se constatii cii suprafata de curent cj.. Curent paralel in jurul unei sfere (fig.+ dz ve=-dp dp dz z Cum . rezolvatb. Astfel: + + n Liniile de curent sint redate in figura 7-61 P dorneniul exterior sferei. intrucit viteza cimpului pe aceastii suprafati este tangentialg. Din relatia (7-140) ~i tintnd seama cii z = p cos y ~i . deterrninii pozitia punctelor C si D de pe axa Or. 7-61. Putem calcula viteza pe suprafata sferei ~i distributia presiunilor. Cu alte cuvinte. Dublet a ~ e z a ttntr-o rni~care paralelii (curen t paralel in j urul sferei) Se vede cii ve = 0 pentru: P" = 2x v- . ...

V = 0 . n Potentialul de vi tezi se calculeazg i n cazul izvorului liniform (fig. 7-62. 7-63. rezultanta fortelor de presiune este nuli. V = V. sin y 2 3 -2 Presiunea pe suprafata sferei rezul tii din teorema lui Bernoulli : Rentru r = 5 a.. In care introducind pe V2 din formula (7-14 1) se obf ine: In figura 7-62 se d 5 distributia presiunilor pe sferi a acestei rni~ciria unui fluid perfect. adici pe suprafata sferei: v = -. 1 Fig. Distributia presiunilor unui curent paralel pe sferg Fig. Din formula anterioari rezults c l presiunile cinetice maxime se produc in punctele de stagnare A ~i B: ..3 V q . adicB P 2 = P r = 0 (paradoxul Euler-D' Alembert demonstrat anterior pentru un corp cilindric). Izvor liniform f) lzvoare distribuite dupg o Iege oarecare.ci pentru z = 0. sau supcrficiale.112 - iar presiunile cinetice minime (depresiuni) in punctele C si D : Spectrul mi~c5riifiind simetric fat5 de ambele axe de coordonate. 7-63) cu legea de distributie q (e) . adici distribuite de-a lungul unui segment a1 unei linii drepte sau curbe.-adicii distribuite pe o suprafatii P interiorul unui contur dat.. v. Izvoarele pot f i linifornze.A 738 - Nidraultca Pentru p = a.

Folosind rnetoda lui Rankine rnenfionati la inceputul acestui paragraf au fost obtinute mi~cgrile potentiale E jurul unor forme numeroase n de corpuri avind o ax2 de rotatie.M i ~ c d r i potenf iale 239 iar Pn cazul izvorului de suprafatl: g) Mi~careain jurul corpurilor de rotatie.Q in punctul 0 cu un izvor liniform de debit . intr-un curent paralel la infinit. se obtine o suprafats de separatie inchisi. d u p i G.Q: Se glseste prin integrare: Functia de curent rezultanti este: . cazul cind priri cornpunerea unui izvor punctual +. impreuna cu o m i ~ c a r euniform5 parale15 de vitez5 V a . 7-64. Fuhrmann. Fig.Q distribuit uniform pe segmentul OB. avTnd forrna unei aeronave dirijabile foarte fuzelate. Functia de curent pentru izvorul pozitiv Q este. conform forrnulei (7-132): Pentru izvorul distribuit . Mi~careaPn jurul unui profil aerodinamic (form5 de rotatie) D6m ca eremplu.

Intrucit aceasti forrni subtiati spre pupi permite curgerea fluidului In j urul corpului fgri desprinderea gi f i r 5 formarea de virtejuri mari. Lungimile a ~i b se determini prin conditia c i vitezele in punctele A gi B' sint nule dpuncte de stagnare).Suprafata de rotafie care incliide sistemul de izvoare este: In figura 7-64 se reprezinti in semiplanul superior liniile de curent numai ale sistemului de izvoare. Lungimea totali a carenei este . conform teoriei expuse. experientele au dovedit o coincidenti buni a curbei distributiei presiunilor reale cu curba distributiei presiunilor calculate ca fluid perfect. iar in partea inferioari liniile de curent ale migcirii rezultante In jurul corpului de rotatie.

'datorit5 interventiei unor forfe de frecare chiar fdarte mici. ~ d e s t ecomponente sint: 9 7 .curba tangent5 la vectorii G . tromhele din atmosfer5 sin t tipuri de virtejuri de mari proportii. dar particulele sale vor putea Ti animate de misciri de rotafie (miscare de virtej. Ecuatiile unei linii de virtej sint: . la muchiile unui orificiu.prin analogie cu liniile de curent . rni~cirileiluidelor reale sint insotite de mi~c5r-i de rotatie ocazionate de aparitia unor fire de virtej. La paragraful 5. Aceste misciri poten'fiale cu ~~Trtejuri cteeaz5 un tip special de rezistenfe. ia deplasarea fluidului prin miscarea unui corp solid si chiar la miscarea unui fluid in jurul unor profiluri curbe. a1 ciiror calcul este dat in capitolul I X . aplicati la un moment dat.are constituie acea curb%. din care unele a u fost cleja introduse..Capi tolul VI I I Migcgri potenfiale cu virtejuri De cele mai murte ori. Linie 'de vtrtej.area fluidelor reale. In acest capi to1 se studiaz5 un model de miscare intermediar intre miscarea potential5 si misc. misciiri turbionare). vectorul-vi tezi unghiularii care caracterizeazi miscarea de rotatie a particulei iluide in jurul axei instantanee de rotatie. Urmgtoarele notiuni.4 s-au defini t conform formulelor (5-1 1) componentele vi tezei de rotatie G . au nevoie de preciziri si complet5ri. i n punctele c. vedem apirind virtejuri la nluchiile unui corp aflat intr-un fluid in miscare. continue. Originea virtejurilor este in general in discontinuititi ale conturului. Anafoarele din apele curga toare. 1 Intensitatea vitezei unghiulare a virtejului este: Se nume7te linie de virtej . care apoi. se descompun in numeroase alte virtejuri care se propagi in intreaga mas5 a fluidului. -. ale vitezei sau ale presiunii. ~ l u i d u ise va considera perfect: deci fir5 se lda in kalcul pierderile de energie prin irecare. Astfel.

aria unei secfiuni drepte normalii pe virtej. Dacii se consider2 o curbii inchisii si liniile de virtej care trec la un moment dat prin toate punctele care apartin acelei curbe.1. formatii din particule de-ale fluidului care se miscii o datii cu fluidul (deci o curb5 fluids) ~i sii scriem derivata fat5 de timp circulatiei I?. Fir de virtej. circulatia de-a lungul unei curbe inchise fluide s< mentine constant2 in 'timp. Sii consideriim o curb5 fnchisii.2. dt df du - Inlocuind sub semnul integralei (8-4) pe dv - dt ' dt ' si dw . Teorema Thomson.Lagrange A Intr-un fluid perfect si incompresibil in miscare. Intensitatea virtcjului. Tub de virtej.. 8. Dacii conturul curb se restringe pin5 ce inchide o arie infiiit micii.d x f u d u .- Ydy 4-Zdz) - 1 - P ( z d x d (F)} .du -1 ud (dx ) . se formeazii o suprafatii care inconjurii o infinitate de linii de virtej fntr-un spatiu tubular. care se numeste . derivata va avea expresia urmiitoare: A deoarece . y. consideratii Fntre douii puncte ale acelei curbe. TEOREMELE PRlNClPALE ASUPRA VIRTEJURILOR 8.(11 dx) = . Se numeste indoi t u l produsului dintre v i teza unghiulars w ~i S . cu d 2 rezul ta : dp + -dy + 2 dz) -1dy dz dt (Xdx . ins5 de lungime indefiniti.tub de virtej". dacii nu intervin alte forte exterioare decit cele masice care derivii dintr-un potential uniform".. z ale unui punct de pe curba fluidii variazg cu timpul.nx A d df du dt .CLI expresiile dt din ecuatiile diferenfiale ale mi~ciirii unui fluid perfect: si inlocuind paranteza a doua 9 v2 . spatiul cuprins in tubul de virtej se cheam5 f i r de virtej".2. 9t Intrucit coordonatele x . limitat.Suprafat6 de vErtej se numeste acea suprafatii care este tangent5 la linia de virtej care trece prin orice bunct a1 ei.

.. inchis fntr-o suprafat5 C.dU. Intr-adeviir. dupii &re dispar.. De exemplu. 8-1. avPnd un profil disimetric si pornind din repaus.intr-un fluid perfect supus la forte masice care derivii dintr-un potential.. care n apar la un moment dat. astfel c5 derivata circulatiei iAtegratii pe o curb5 inchisii se anuleaz. Aceasta teoremii. Schemii la teorema lui Thomson asupra circu~atiei de avion. prin faptul cii virtejurile considerate Pn aceste teoreme a u loc intr-un fluid perfect. p&tru intkvale de timp scurte. miscarea va continua d f i e fiirii virtejuri . potentialul C! este uniform. presiunea p si viteza V sint de asemenea functii uniforme. ca circulafia in acest spatiu s i fie zero. atinge vitezii suficientii. feorema lui Thomson pare in contradictie cu fenomenele observa te P legiiturii cu durata virtejurilor. s-a demonstrat ca dacii forfele sint conservative si fluidul se gasea la inceput in miscare fiirii virtejuri.Dacii fortele exterioare derivii dintr-un potential . dacii densitatea este functie numai de presiune si dacii la un moment dat vi tezele intr-o port iune a fluidului derivii dintr-un in orice alt moment ele vor deriva din aceeasi functie de potential". .in multe cazuri de aparifie a vfrtejurilor. ca in starea initialii.. iar a doua parante25 fiind diferenf iala total5 a presiunii. Ea 4 permite a da explicatii calitative. astfel c i sii cuprindii atft profilul aripii cit ~i virtejul din spate. f r freciri. conform teoremei lui Thomson. 8-1).onstanta in raport cu timpul. fluidul se dezlipe~te la spatele profilului. se constatii cii virteiurile. pe cind in fluidele reale observate exist% forte tangentiale care irineazii vir tejuri le. . cauzeaza descompunerea lor in a1tele mai micii pin8 ce nu mai pot fi constatate. Dacii acum consideram misciirile fluidului Pntr-un spatiu mai mare. prima paranteza devine . iar daca mi~careaavea virtejuri. cPnd efectele freciirilor sint neglijabile. formindu-se un virtej I? (fig. ins. circulatia lor se va menfine constant.U. pe cind dupii teorema lui Thomson ele ar trebui sii fie nedestructibile. care exprimii cii . de unde rezultii: I? = c. apare ca o generalizare a teoremei mult mai vechi a lui Lagrange. trebuie. se mentin in general un timp scurt. Teorema lui Thomson poate fi folositii si in miscarea fluidelor reale.. daca o aripa Fig. Aceasta se explic. stabilitii in 1927. termenu1 a1 doilea devine deci: * P y Prin ipoteza. ele nu vor dispiirea. Deci.

. .2..a. = 2w. A ficut cercetiri asupra ecuatiilor diferentiale gi integrale.rot Vsi. Prin def ini t ie.8 s-a demonstrat teorema lui Stokes sub forma cea mai genera 15 .Despre teoria \rirtejurilor". cind conturul este mic si inchide o suprafafii elementarii dS. * G. de asemenea. Stokes.. aceas'tii expresie se nurne~tesi intensitntea zfirtejului. 9 8. = 2wdS.2. apjruta fn 1858. Aceastii teorernii va f i formulatii putin diferit. (8-6) Ultima form5 a membrului a1 doilea corespunde unei secfiuni elementare d S orientate oricum. legea ciiderii unei sfere intr-un lichid viscos 9. on fiind proiectia vitezei unghiulare w pe normala la suprafata dS. Inti ia teoremii a lui Helrnholt-z. A elaborat n teoria absorbtiei luminii. din ecuatia (8-6) se obtine prin integrare : adicii circulutia pe conturul ce irzchide suprafafa transversalii S. a contribuit la studiul fluidelor viscoase.Mathematical and physical papers". cercetiri experimentale F optics asupra f luorescentei. Intensitafea la unui tub de v%rtej un moment dat este constantc de-a lungul tubului. conform ecuatiei (5-25).2. niscut in Irlanda in 1819.4 cii vi teza unghiu1 larii o a misciirii de rotatie a particulei este . descris5 pe o suprafafa de virtej (deci ~i pe suprafata tuhului de virtej) este nula. G. mort la Londra In 1903. Teoremele lui Helmholtz Teoria virtejurilor se bazeaz5 pe trei teoreme publicate de Helmholtz In lucrarea sa . Profesor la Universi tatea din Cambridge de la 1849. i n hidrodinamici a descoperi t teorema care-i poarti numele qi care are aplicatii qi in electrotehnici. deoarece fluxul de virtej care trece prin Fig. introducind o notiune nouii. 1880-1905.Schema la teoremele lui Helmholtz asupra virtejurilor matematician qi fizician.dS. Am viizut la paragraft11 5. Pentru un tub de virtej de sectiune finit5.Circulatia vitezei pe un contur inchis este egall cu fluxul rotorului vi tezei care striibate o suprafati sprijinitl pe acest contur". intensi tatea virtejului.3. Operele sale sint adunate in publicatia: .I?. normalii pe axa tubultli de vfrtij: dl? = rotVdS.8-2. 8. 7 A + 2 9 se poate deci scrie.Aceasta inseamnii cii o datii cu formarea virtejului I?. se formeazii o miscare in aiurul profilului a ciirui circulatie este . astfel ca suma lor sii fie nu!ii. Teorema lui Stokes* In paragraful 5. Mai intii observam c5 circulafia de-a lungul unei curbe inchise. formulind ecuatiile diferentiale ale m i ~ c i r i ifluidelor vtscoase. este egald cu fluxill rotot-uiui virfejului. .

acestui contur este nuli.aceastii suprafafii este nul.. Intr-adevir. (fig. . si S. a acestei teoreme este cu privire la forma unui tub de virtej. 8-2). fiind circulatiile pe curbele ce contureazii suprafetele S.a). = adici: I~ztcnsitafenunui tub de virfej este consiantii de-n lungul fnbului. Ynsi.tub de virtej de lungime infinitii. deci circulatia de-a lungul se poate ins5 descompune.. Aceasti circulafie . + -[r2 rba . 7 . 8-3. printr-un tub de virtej si s i facem o tiieturii infinit de ingusti d u p i liiia de virtej ab. si S. 9 - u ?- (4 (6) Fig.=:= 0. tubul de virtej nu poate f i terminat in masa lichidului. deci I'.tub de virtej inelar. Se formeazii un contur inchis acdabefba aplicat pe suprafata tubului de virtei.deci I'.rab. . -. 8-3. cum flux111 prin peretii laterali este nul. conform teoremei lui Stokes. in curbele . = I?.tub de vPrtej ale ccirui capete se sprijinii pe suprafefele limit5 ale domeniului f l ~ ~ i d u l u i pereti sau la suprafata liberii a unui lichid. Acest rezultat poate f i obfinut si din ecuatia de continuitate a cfmpului rotoric (5-15). (pe fig.. De aceea se infitiseazii numai urmatoarele forme posibile ale tu6ului de virtej: . si S. S rot V = I'. adici un tub ale cirui linii de virtej sint curbe inchise (fig. 0 consecint5 important. si S. Sii considerim acum sectiunile transversale S.n 9 9 . in f e l d urmitor: 7 7 A Insi rl $ rab rba = I' = 0. la capiitul s i u . rezulti S. rot V.S . rot V .I ' si I?. I'. deoarece intensi tatea virtejului este constanti. cici. considkrind portiunea din tubul de virtej limi tat5 intre secfiunile S. 8-3 b si c). intr-adevir.are contureazi sectiunile S. dat fiind cii vectorul Q este tangent la o astfel de suprafatii in orice punct a1 ei. Forme posibile ale virtejurilor I' ar f i nu1 si deci1n-ar mai f i constant. .

aceste suprafefe se menfin tot supra fete de vfrtej si la timpul t'. Sii consideriim acum o linie de virtej L la momentul t. A doua teoremii a lui Helmholtz: Dacci fluidul ideal este supus numai la forte masice derivind dintr-un potential uniform. C . printr-un orificiu. .246 Hidraulica Virtejurile inelare (fig. conform teoremei lui Thomson. este nulg la un -moment dat t. ciclonul absoarhe corpurile solide de la suprafata piimintului si le antreneazii la iniltime. si ast fe! apa este ridicati la mari inilfimi (tromba marini). . 8-4. Asadar.. In consecinti. . circulatia se menfine constantii in timp . acest vector fiind tangent la suprafata Z. Acest ui t im fenomen se va explica in paragrafele urmii. toate punctele de pe C' sint astfel cii firele de virtej sint tangente la aceastii suprafafii. Acest tip de virtej se poate produce experimental cu ajutorul unei cutii cu fum. si X. deci cum circulatia pe conturul C este nulii. liniile de virtej ale tubului se conservii. s i se invirteasci o roatg de ventilator aspirator cu axa verticalii (N. Cind . dupii cum s-a ariitat la teorema precedentii. Tromba poate fi usor produsi experimental. conturul C se deplaseazi in C'. Pe uscat. unde de obicei poartii numele de viltori sau de anafoare.. prin care se intelege o zoni atmosferici cu presiunea scizutl . care este deci o supraf a f i de virtejuri. Virtejuri inelare atmosferi sub forma unei coloane verticale de aer care se deplaseazii.ciclonfidin meteorologie. iar tubul de virtej nu se destramk Si consideriim pe suprafafa lateralii C a unui tub de virtej un contur inchis C. rotindu-se in acelasi timp in jurul axei sale (ciclon*). previzutii cu un orificiu. mai ales dacii muchia acestuia este ascutitii.. De asemenea se fntilnesc in Fig. ea va f i nu15 si pe conturul C'. unde presiunea este sub presiunea atmosferici.. dupii cele aritate anterior.. deoarete componenta normal5 pe suprafati a vectorului virtej este nulii. toare. * S i nu se confunde cu notiunea ..anticiclonul" este o zoni cu presiune mare. 8-4) se produc la trecerea unui fluid dintr-un vas intr-altul sau. A 7 de . fluxul vectorului virtej care trece prin C' irebuie s$ fie nul. si prin urmare interse-cfia !or este tot o linie d e vfrtej. Circulatia de-a lungul acestui contur. Ia oarecare inilfime. rezulti c i part iculele ce forma. punind heasupra unui vas cu apii.car6 se intersecteazii . suprafata C vor forma la timpul t' o supraiafii 2'.n astfel de virtej se formeah deasupra miirii. Ea poate f i privitri ca ficind parte din douii suprafete de virtej. E . . in atmosferii. fiind format din aceleasi part icule. oricit de micii ar f i aria inchisii de C'. apa este absorbiti spre nucleul . Apiisind scurt si intermitent pe peretii cutiei. Cum conturul C este oarecare. fumbl este expulzat sub forma de inele-virtej care se indepiirteazii de cutie si totodatii se expandeazii. IJa momentul urnlitor t'. ciclonului. Jukovski). Pe de altii parte. Virtejurile de tipul a1 doilea se intilnesc foarte frecvent i n apele curgiitoare.

(8-7) Fig. ce-i drept. a este unghiul razei PM cu direcfia segmentului dl luatii astfel ca sensul de rotatie a1 virtejului sii fie invers sensului acelor ceasornicului.5 virtejurile sint.Astfel s-a demonstrat cii fiecare linie de virtej se deplaseazii in spatiu. lipsite de frecare si sub actiunea unor forte derivind dintr-un potential.3. * ** . deci fire de virtej. amortizindu-se in cele din urmii prin efectul rezistenfelor de viscozi tate *. dacd forfele exterioare derivti d intr-u n potential ~i densitatea n fluidului este functie numai de presiune. Consecin#a': Un t u b dk virtej fiind' lirnitat he linii de virtej i ~ va conserva i ~i el individuali tatea.intensitiitii curentului electric qi cfmpul electric . Teorema a 111-a a lui Helmholtz: Intensitatea unui tub de iirtej se mentine constantti S t imp. In cazul contrar. Lucrlrile TAGHI.1. vol. 8vi este partea de vitezii indusii datoritii elementului de virtej d l . Dbserva#ie. Firul de vPrtej este analog conductorului electric. INFLUENTA VTRTEJU RILO R ASUP RA FLU1 DULUI INCONJURATOR 8. ins2 nu indefinit. el nu se destram2. I.potentialului de vitez5 indus de vlrtej.Difuzarea virtejului". intensitatea vfrtejului . Teoremele lui Helmholtz sint valabile numai in cazul fluidelor ideale. Si consideriim fn punc'tui P un element al firului de virtej de lungime dl ~i de sectiune d S . Vi teza indusl de un vir tej oarecare In aceastii formulii. Formula lui Biot-Savart Vom considera mai int ii vfrtejuri de o sectiune transversalii infini t mici. pentru un observator cu capul spre virful vectorului-virtej. 84. avPnd intensi tatea : Acest element de virtej induce fntr-un punct oarecare M din spafiu o vitezl care se calculeazl prin analogie cu formula lui RiotSavart din electrodinamicii **. Nekrasov .. se constati c. structuri care-si piistreazii individualitatea. J 9 A 8. Fie un singur fir de vfrtej de o formi oarecare (fig.3. Aceasta rezult'ii din teoremele precedente ~i din teorema lui Thomson cu privire la constants circulatiei. 8-5. pe care nu o vom demonstra aici : 6vi = A 4nr2 r sin a dl. fiind format2 din aceleasi particule si deci Psi pistreazi individualitatea. 8-5) situat intr-un fluid in care existi un c I m ~ DOtential de viteze. nu pierde ~i nici nu cis1igii substanti. Vitezele induse de un fir de virtej de o formi oarecare. ci ele se difuzeazii in masa fluidelor inconjuriitoare. Vezi A .

Tromba: tilor Alegani si Stincosi din S.A.cos al).A In cazul unui fir de virtej rectiliniu Din figura 8-6 se vede ca: dl - rda 9 sin a r = a sin a Introducind aceste valori in integrala precedenti.8-7) in care ---. intre nor si suprafata piimintului.tornados". Lungimea parcursi variazi intre citeva sute de metri si 4-00 km.cr2 9 lb 9 = 0..trombii" sau .U. cu viteze de 15-30 mjs si depresiuni importante.L 4xa 1' S:: sin a tim = Fig. si a. produc forme mult mai violente de b) deasupra m5rii 3 3 - 3 . se a) deasupra uscatuIu i . In regiunea munFig. a. 4xa In cazul cind se consideri lungimea axei virtejului infinitii. se obtine: cr. Diametrul in partea inferioarii este de citiva metri pin2 la citeva sute de metri.. astfel c6 in ' interiorul virtejului sint absorbi'te tot felul de corpuri solide intilnite in deplasarea orizontali a intregii trombe. --. Acest virtej are forma unui tub subtire la partea inferioarz (fig. care de altfel se produce cu viteze de numai citiva km/h. = 0 si se giiseste: -. X. 8-7. durata trombei de la citeva --_ iecunde la citeva ore. Vi teza indusi decun yirtej rectiliniu A -(cos m2 .==A=se produc misciiri de rotatie ale aerului. = . 7 y - 180" Pentru un semifir infinit. 8-6. VPrtejul liniar de lungime semiiniiniti Psi giiseste in naturi corespondentul siu aproximativ in . care' se stabileste in anotimpul ciilduros in anurni te conditii ale a tmosferei.

. 8-8).vfrtejuri punctuale"). Miscarea rofationald este deci limitatd la spatitil ocupat de virtejuri.[(. paralele. deci problem& se poate trata ca o miscare plan2.) = - . miscar-ea Lste poten!ialk. Fire de virtej liniar. 8-8.yK)].id I irK . conform art. de circulatie rK. art. brati1 Chilia). IJrmele firelor de virtej pe planul de proiectie xOy fiind puncte izolate care induc viteze de rotatie (. deci ( cimpul vitezelor induse este potential . (8-9) se vede cii viteza indus5 de firul-virtej intr-un punct este invers proportional2 cu distanta de la punct la axa vfrtejului.apa moart2" la a d i postul unei stinci iesite din linia malului (Tulcea) sau dup5 un cot accentuat (~eatalchioi.' 2n iFK . 7.X K ) $ i (Y .I. Fie M K unul din cele n virtejuri punctuale date 4 P (x.. deci axa vfrtejului este o linie singulara. numi te tornados.anafoarelefi.3.6-c) de potehtia!ul complex : 9 f (z) - y -. Fnconjurate de un fluid ocupind un spat iu nelimitat. 9 8..Miscciri potenfiale cu virtejuri 249 trombe.6. ~ x e r h ~dee virtejuri liniare sint si . viteza ia valori infinite. 7. Fire de virtej liniare. adicii In tot c ~mp$lmi~ciiriicu except ia spatiulu i de virtejuii. de unde se deduce: Componentele uK . y) un punct oarecare in care se caut2 vi teza indusk 1n cazul unui singur virtej. . Cind distanta a tinde spre zero. VK ale vi tezei induse in P devirtejul punctual din hlK sint deci: Fig. i n fluid nel*otational (fig. miscarea fluidului in planul xOy este datii.3. miscgrile fluidului slnt identice in planuri paralele cu planul xOy.3.-In (z2n 2..virtejuri cu axa ver t icalii l care se formeaz2 in riuri pe ling5 maluri. datorit2 unor discontinuititi ale conturului. avind un caracter de permanent5 si producind pe in fundul albiei pilnii de eroziune p i n i la 30 m adincime. ale ciror vi teze tangentiale de rotatie ating 450 m/s si viteze de translatie de 35-100 km/h. paralele.lin fluid nerotational . pe cind In . Din formulele (8-8).). Aceste virtejuri uneori sint antrenate de curentul riului in tire se difuzeaz5 dup5 un parcurs scurt. alteori se formeazii in .?xteriorul hcestui spat iu.2. 9 a) Vom considera un numiir oarecare de fire de vfrtej paralele cu axa Oz.

adici de circulatiile lor si de distantele reciproce. intre firele de virtej se exerciti actiuni reciproce. componentele vitezei induse se obtin prin insumare : Viteza indusii in punctul MI...d -- y . prin integrare: Daci atribuim punctelor M K mase egale cu TK. .. UK =- d x ~ ~i dt VK . u3 . viteza pe axul unui tirtej fiind influentat5 de celelalte virtejuri. centrul de greutate a1 acestor mase are coordonatele xo. un. de ciitre celelal te vi teze este deci : Relatii analoge se obtin pentru u. yo date de relatiile: .. Exist5 ins5 un punct care rimine neinfluentat de virtejuri. ~i sii le aduniim: Termenii rnembrului a1 doilea a1 acestei egalititi se anuleazi cPte doi. r3.i1-1 care A Pentru toate cele n vfrtejuri.. r 2 . centrul vfrtejului punctual M. astfel c5: Tot astfel se deduce cg gi x r K v K Cum relatiile precedente se pot scrie : = 0. Asadar..~ dt d e unde rezultii. Pentru aflarea acestui puncti s i inrnultim ecuatiile (8-13) respectiv cu r .

Mipcciri potentiale cu virtejuri

25 1

Comparfnd ecuatiile (8-15) cu (8-16) rezultii cii x,, yo sfnt constante. Am obtinut astfel urmitorul rezultat important: Firele de vlrtej paralele au m i w r i paralele datorife interact iun ii lor, insd: cu viteze d iferite. Existd PnsLi o axd fixd determinatd de coordonatele x,, yo, ale centrului de greutafe a1 tnaselor rK atribuite firelor de virtej, acest centru rdmtnind neschimbat.

b) Studiul citorva cazuri particulare ne permite a preciza mai bine natura miscgrilor virtejurilor. - Dacii sistemul de virtejuri se reduce la douii fire paralele, avind rl ,si I?, de acelasi sens, punctul R se va k i s c a cu vitezi indusii numai de virtejul I?, (fig. 8-9):
9

9

rl v1 = -2x1

fi
A

-si punctul A se va m i ~ c a viteza indusii cu

he virtejul I?,:

t--a;
"2

--&a;

+I

Fig. 8-9. DouB fire de vfrtej paralele, de acela~i sens

Viteza de rotatie in jurul lui A , corespunzfnd vitezei V

este

si viteza de rotatie in jurul lui A , corespunzfnd vitezei V
9

este

-deci aceste viteze de rotatie sfnt proportionale cu I?, si I?,. Se stie cii dolli rotatii de acelasi sens se compun ca vectbri paraleli, in'tr-o rotafie rezultantii i n jur~ilunei a& care trece prin centrul de greutate G a l vectorilor I?, si I?,, -definit prin relatia :
9

7

Avadar firele die virtej se vor roti i'n jurul pun,cfului G, p6strind intre ele distanta 1 ~i raportul a,/a, = const. Substanta Prisisi nu are vi tez5 nu15 in G, ci fn p~inctulG' definit prin conditia ca viteza indbsii de ambele virtejuri sii
C .

4 "

7

ai ae

-

-

rl - - a2 rz a,

7

deci punctul G' este simetric cu G fa@ de mijlocul segmentului AB.

252
- Daca

Hidraulica

sistemul de virtejuri paralele se reduce la doui virtejuri egale si de semne contrare (fig. 8-10):
9

centrul de rotatie G este aruncat la infinit si cele douii rotatii se compun intr-o translatie a carei vitezii este:
7 7

Cu aceastii viteza se miscii firele de virtej ; substanta are viteze diferite. .Astiel, in mi.jlocul segment~luiAB, substanta se m i x 5 cu viteza:
9

adicii cu o vitezi egalii cu de patru ori viteza de translafie a virtejurilor. In figura 8-11 se reprezinta liniile de curent ale miscarii datorite actiunii a doua fire de virtej paralele, de intensitiifi egale Potenfialul complex. a1 miscgrii este:
7

f

(2) =

I

-

2ni

In (z

- z1) -7- -In

I

I

2xi

(z - z2) r -In [ ( z - 2,) (z - zz)] . =
I

2ni

PunPnd z - z,

=

r,eiOl si z

-

z,

=

r 2eiez rezulta:
?

Liniile de curent se obf in separind partea imaginarii,. ceea ce revine la a egala In r,r,'cu o constants sau: Const
=

rfrf

-

[(x -

Aceste curbe reprezinta o familie de lemniscate.

Fig. 8-10. Doui fire de virtej paralele, egale ~i de sensuri contrare

Fig. 8-1 1. Liniile de curent produse de'c) pereche de virtejuri paralele, egale ~i de acelagi sens

ÿ mi scat-i pot en!iale cu oirtejuri
A

253

potent ialul complex este:
f (z)
f (z)

- I n cazul a doui fire de virtej de intensitate egali si de sensuri contrare, '
== -In
I

2xi

(z - z,)
2 - z1

I - -In (Z - q,) ;

2ni

=

2 xi

- In

r

z -2,

- r 1n -2xi

:(

ei (01-e29

.

Partea imaginari, egalati cu o constanti, revine la r,/r, const. problemi cunoscu t i la compuGerea a dotlii izvoare eqale si de semn contrar. L.iniile de ctrent 'ale acestor misciri sint cercurile Appolonius si sini reprezentate in iigura 8-12. ~erpkndiculara distanta pe z,z2 la mijlocul ei este de asemenea o linie de curent, care este si ax2 de simetrie. Observim c i jumiitatea din spectrul miscirii de o parte a acestei axe poate reprezenta mi~carea produsi de un virtej rectiliniu lingi un perete plan, paralel cu axa virtejului.
7 7

-

1I
Fig. 8-12. Liniile de curent produse de o pereche de virtejuri paralele, egale ~i de sens ur i con t rare

8.3.3. Virtejuri cu nucleu
Conceptia firului de virtej ca un tub infinit de subtire .permite calculul m i ~ c a r i i induse In spatiul inconjuriitor, dar irnplicii existents unor viteze infinite in apropierea axei virtejul ui, ceea ce contrazice reali tatea. Limitarea vi tezelor se datoreste desigur, la fluidele reale, rezistentelor de frecare. De aceea s-a imaginat un alt model abstract decit firul de virtej g i anume virtejul-tub de diametru fini t, care se comport5 ca un solid in rotatie, forrnind nucleul virtejului, pe cind in afara nucleului cirnpul vitezelor rsrnfne ca in cazul firului de virtej de sectiune infini t rnicii. In figura 8-13 se reprezints, conform acestei concept i i , virtejul cu nucleu ~i distributia vitezelor qi a presiunilor atft in exteriorul cit si in interiorul nucleului. Astfel, nucleul de diarnetru 2 r,, rotindu-se ca un solid, cu viteza unghiulara uniforms w, vi teza la periferia nucleului este iar in interior ( r < ro): Viteza in interior variaza deci liniar de la zero in ax8 la Vo la margine. In cirnpul potential exterior nucleului (r > r,) viteza este functie de intensitatea I a ' vir tejului :

iar la periferia nucleului :

-

de unde rezultii:

A

I n ceea ce prive~tedistributia presiur~ i l o r nucleu, acestea variazii cu r in functie d e in forta centrifugii :

1 a periferie :

deci :

In cirnpul potential este valabili legealui Bernoulli :

iar la marginea nucleului, tot in ctmpul exterior, presiunea este: Fig. 8-13. Virtej cu nucleu Cum pe de alt5 parte roVo = rV, legea distributiei presiunilor va f i :
n

A~adar, distributia presiunilor in interiorul nucleului este supus2 unei legi parabolice (8-22), pe cind in exterior, unei legi hiperbolice (8-25).

8.3.4. Virtejt~ri inelare

Comportarea virtejurilor inelare este fntrucftva analogs cu cea a cuplului de fire de virtej. Intr-adeviir, daci vorn considera un inel circular de diarnetru D ~i cu nucleul de diarnetrul d, doui segmente sirnetrice AA' si BB' se comport2 ca dou2 tuhuri paralele, deci ele se influenteazi reciproc 'si conduc la o miscare general; de translatie a inelului in sensul V , (fig. 8-(4). Datorit2 simitriei radiale, efectul este aseminitor pentru fntreg inelul.
d

Mipcciri potentiale cu virtejuri

Daci se considerii acum doui rotatie (fig. 8-15) interacfiunea lor de acelasi sens de rotafie, adicii se rotesc unul P jurul celuilalt, n
9

inele paralele avind acelasi sens de va f i ca intre doui fire 'de virtej segmentele proiectate in A si in C pistrind distanfa egali; aceaka face

Fig. 8-14. Virtej inelar

Fig. 8-15. Pereche de virtejuri inelare de acela~isens de rotatie

ca inelul CL) sa se largeasci, iar inelul AB s6 se strfmteze. Cu cit insi un inel are diametrul mai mic, cu atit viteza proprie de translafie c r e ~ t e[v. formula (8-17)]. Asadar, inelul AB se apropie de CD si se strimteaza, inklul CD se lirgeste si isi incetineste mersul. Apoi inelul A B trece prin CD 'ca;e incepe ii se strimteze ~i s6 se accelereze, pe cind AB se lirgeste si se decelereazii. Daci doui inele au rotatii invkse, ele se apropie dar totodati se lirgesc, ceea ce le incetineste apropierea reciprocg, astfel c i nu ajung in timp finit s i ke ating2 (fig. 8-16). Acelasi lucru se intimpli Pn cazul apropierii unui inel de u k perete plan, cici el se giseste intrucitva P cazul n unei jum2tgf i din schema celor doiii inele de sens contrar.
9

Fig. 8-16. Pereche de virtejuri inelare de sensuri contrare

8.3.5. Straturi de virtejuri Se observi adeseori c i in miscirile . fluidelor r eale se produc discontinuititi ale vitezelor intre doi 'curenfi de viteze diferite sau cu ocazia acceleririlor locale datorite ocolirii unor muchii ascuf ite. Fie deci un strat de fluid de grosime mica h, care separi doua misciri de viteze u, si u, diferite (fig. 8-17). Fie u in directia axei Ox ~i fie axa Oz perpendicular2 pe planul xOy. In stratul de grosime h proiecfia vPrtejului vitezei dup2 axa Oz este:
A

256

Hidrnulica dv -= 0 dx

Cum

si '

du dy

# 0, rezultii

o, # 0

asadar in acest strat exist5
9

sediul unor virtejuri. Ca s i se realizeze aceastii discontinuitate a vitezelor trebuie sii esiste forte de vizcozitate.- Si calculiim intensitatea virtejului pe metru liniar de strat de virtej (fig. 8-18):

I?

=

\

Y2

2a,dS = -

5

Y2

- udy=

du

Yl

Yl d y

-5

Yz Y1

ede;

Fig. 8-17. Strat de virtejuri

Fig. 8-18. Explicatia forrnirii stratului de virtejuri

a ~ a d z rintensitatea virtejurilor din strat nu depinde de grosimea stratului h, de aceea nici nu este nevoie s5 admitem o grosime arbitrarg, ci putem simplifica scl~ernade calcul punind h 0 si inlocuind ,,stratul de virtejuri" printr-o !,suprafat5 de separaf ie" care poate juca rolul unui perete fluid.

-

8.3.6. Sisteme de virtejuri in ~iruri

La miscarea unui corp solid intr-un fluid, s-a observat cii in spatele corpului se formeazii siruri de virtejuri care sint antrenate de corp pin6 ce se difuzeaz5 in masa fluidului. Acest fenomen a fost supus unor experienfe minufioase, in 1906, de Benard, care a studiat mi~c5riledatorite unui cilindru circular vertical' care avea o miscare de translaf ie perpendicular5 pe axa sa. Cfnd cilindrul are o vitezi destul de mare, apar in spatele s5u douii ~ i r u r ide virtejuri, cu axii vertical& care se asazii la distanfe egale intre ele. Vitezele de rotatie sint inverse pe un sir fat5 de celila!t si axele l vfrtejurilor de pe un sir corespund intervalelor de pe ~ i r u celiilalt (fig. 8-19). In primul moment, viteza de deplasare a vlrtejr.lrilor este chiar aceea a
9
9
A

corpului cil indric, dlir ea scade cont inuu si virtejurile r i m i n semiinate in urma cilindrului la intervale egale, difuzinhu-se dupii citva timp in fluid. Teorja cornpletii a acestui fepomen a fvst ficutii de Tt1.v. Kbrman, care a incercat totodati sii calculeze rezistenta c.e se opune de ciitre fluid mi7i ciirii cilindrului, pe baza acestui fenomen.
Potentialul complex pentru un singur gir de vfrtejuri a ~ e z a t e la distante egale cu I (fig. 8-20) este, conform celor stabilite anterior:
w = -{ln(z-z,) 2ni

r

+

+x
00

[in@-zK)+

i n (2-Z-K)]

1

Aceasti expresie este valabila pentru tot cimpul afar5 de axele virtejurilor. S5 tnrnultirn pe (z -- 2,) cu - ~i s5 irnpirtim pe (z -zK) ~i pe (z-Z-K) cu - l K , res1 pectiv ZK, ceea ce nu rnodifici decEt constanta arbitrarii, gi sii inlotuirn in expresia rezultat5 suma logaritrnului prin Iogaritmul produsului. Avem succesiv (V. art. 8.3.5):

1

+ const.

Fig. 8-19. Sistem de virtejuri, in viruri

1L

+

Fig. 8-20. Schema la teoria sistemelor de vtrtejuri

Inlocuind pe z~

= 2,

+ 1K

~i z-K = zO- IK, se obtine:

deci potentialul complex se va exprima prin:

f (2) = -In sin - (z - 2,). 2zi I
7t

r

Viteza complexi intr-un punct

2

este:

Acest Sir de vfrtejuri riimfne fix, deoarece virtejurile fiind situate la distante egale, actiunii unui virtej asupra unui virtej dat ZK i i corespunde actiunea contrarii ~i egali a unui virtej simetric fat5 de ZK. S i considerim acum doui ~ i r u r i virtejuri de tipul celui studiat mai tnainte. Fiecare de gir este in echilibru sub actiunea propriilor virtejuri, fnsi acum apare interactiunea dintre virtejurile celor douii ~ i r u r i .Fie I?, ~i I?, intensitiitile qirului de sus, respectiv de jos, ~i h distanta dintre ~ i r u r i Fie z, un virtej din qirul de sus ~i z, virtejul cel mai apropiat din ~ i r u l . de jos. Potentialul complex a1 miscgrii datori te acestor doul virtejuri este:
f
(2)

=

rl -In sin - (z 27ri 2
7c

21)

+ -In sin -(2 - 2,). 2xi 2
r 2

7c

Viteza complex3 intr-un punct

2

este:

u-iv=-

7c df - -ctg-(z-zl) rl dz 21i 2

+ -ctg21i
r 2

It

(2 - z2).

2

Virtejul z, care apartine ~iruluide sus este imobll in raport cu acest Sir, astfel c i mi$carea sa este datoriti numai virtejului z2, deci viteza complexi a virtejului zl este:
u,
2 - iv, - -ctg-7r - r

22i

1

(zl - z2).

Intrucit calea de virtejuri (dublul Sir) se rni~cii un singur tot, cele douii viteze trebuie ca s2 fie egale: de unde rezulti: r2= - rl= - r. Daci punem E relatia (8-30), zl n se obtine:

- 2,

=b

+ hi,
r

b fiind defini t ca in figura 8-19,
It

u, - iv, - u2 - iv2 = -

-ctg21i

1

(b

+ hi).

Cum cele doui ~ i r u r i virtejuri se deplaseazi dupii directia Ox, trebuie ca vl = v2 = 0, de deci qi membrul a1 doilea trebuie s5 fie o cantitate realii. Aceasta se intimplii in urrnstoarele dou5 cazuri : - cind b = 0 qi atunci se realizeazi ordinea simetrici a vfrtejurilor cu:

- ctg i
21
1. c C n d b =2

ir

fn care caz vfrtejurile din cele doul qiruri sint a1ternate, avind viteza

KBrrnan a aritat cii configuratia alternati este singura stabili gi atunci raportul h/t este determinat gi egal cu 0,281, ceea ce corespunde cu valorile ggsite la experientele cu cilindri tn api.

Mi~cciri potenfiale cu viretjiiri

259

Spectrul mi~ciiriifluidului in spatele cilindrului, in zona c5ii de virtejuri, se obtine din - (8-29) ~i conditia r2 = =. considerind un vfrtej zl din ~ i r u lde sus gi alt virtej 2, din ~ i r u lde jos:
ir

f

(2) =

- - 1 11
2n

nr X sin - (t - zl) si11 - (z - 2) , iI' I I . - - - In 7c 2c 7 7t sin- (2-2, f b hi) sin - (t - 2) , I I

+

Mi~careaeste reprezentatii in figura 8-21.

Fig. 8-21. Migcarea produsii de virtejuri in ~ i r u r i (dupii Kiirman) Bazat pe aceastg teorie, KBrman a incercat s5 obtini prin calcul qi rezistenta la inaintare a corpului In fluid, dupii cum se va vedea 211 capitolul urmltor.

Capitolul I X

Forfele hidrodinamice i n miscarea fluidelor perfecte

Teoremele generale ale impulsultii, stabili te la paragraful 6.1 1. ne-au permis a determina reactiile hidrodinamice ale perefilor care limiteazi un fluid T miscare, peretii fiind fie f i c ~ i ,fie mobili: ~ o r m e l eecuat iilor impulsului n date de Euler [formulele (6-36) si'(6-37)]si-au gisi t numeroase 'aplicatii tehnice, dintre care o parte sint ctlprihse in ackst tratat. Cind un corp solid este .inconjurat de un fluid, se deosebesc cazurile: - cind fluidul este in miscare in jurul corpului care este fix; - cind fluidul este fix in 'infinit si corpul este in miscare. Aceasta este o pr6blemi fundamentali a l~idrodinamiciisi o vom trata in acest capitol numai in ipoteza fluidului incompresibil s i ' f i r i a se tine seama de p ierderi le de energie prin freciri . ~ n t r u c i tfortele d6termina te ast fel diferi, in general, foarte mult de acele ce se constati in cazul fluidelor reale, studiul va lua in considerare si urmiitoarele ipoteze care apropie din ce in ce mai mult problema de realitate, fir6 a o rezolva definitiv: - Se consideri in fluid un cimp de viteze potential si forte conservative. - Se considerii, daci este qazul, existents circulatiii si in general a vfrtejurilor in cimpul potential exterior virtejurilor. - Se considerii formarea unor suprafete de discontinuitate in spatele corpurilor inconjurate de fluid. Este admis c i virtejuri si supra fete de discontinui tate echivalente cu un strat subtire de virtejuii se formeazii numai presupunind existenfa unor forte de viscozita te specifice foarte mici, care ins; nu intri in calcul ca atare.
7 7
A

7

7

9.2. TEOREMA REZIDUURILOR VITEZEI COMPLEXE
Fie un curent plan, a1 cirui potential complex este f(z) ~i i n care se gisesc n puncte singulare ale functiei d f datori te unor izvoare pozi tive
dz

.

sau negative ~i ale unor virtejuri punctuale in punctele z = a,, z=a, ~i avind reziduurile corespunzitoare A*, A2 ... An

... z=a,

Forfele hidrodinamice 2n migcarea fluidelor perfecte

26 1

Dupi cum este cunoscut din . analiza matematici, daci se inconjurs punctele singulare cu un contur curbiliniu C, exist5 t~rmitoarearelatie:

+

Daci se inlocuiesc in egalita tea precedenti cant ititile complexe A K = cc, . d t -i P K , precum si - --- .- io si dz = dx idy, se obtine:
, .

dz

+

+

A

Insi

\

(o dx
C

+ vdy)
\c

=

I' (circulatia)

( u d y - vdx) Dec i

=

Q (debitul).

A ~ a d a r , daci se cunosc expresia analiticii a potentialului complex si punctele singulare, se obtin cu formula (9-3) atit circulatia din clmp, cit $i debi tul total a1 izvoarelor. Consecinte I ) Daci in cfmpul miscgrii nu sint izvoare pozitive sau negative, exist5 relatia :
D
9

2) In cazul unei transformdri conforme a mipirii, circulatia rcimine neschimbat& Dacii se face trecerea din planul z intr-un plan brin transformarea conform;: = f(z), putem scrie:

<

c,

df Inlocuind in formula (9-4) pe - ~i pe dz prin expresiile precedente,

dz

se obtine:

3) Dacn" se opereazii transformarea conformii a curentultli in jurul unui

cilindru circular, circulajia in jurul noului profit obtinut este aceeqi ca in jurul cilindrillui circular ~i anume : - 4 z a v , sin O,, in care 0, este unghiul care corespunde punctelor de stagnare pe suprafata cilindrului circular (fig 9- 1 ) . Sg considerim acum c i se foloseste funcf ia de transformare Jukovski I" i== z - si se obf ine profilul diZ simetric (fig. 7-35), in planul c. Transformarea trebuie aleasii astfel ca viteza in acest plan sii nu ia valori infinite. Fie w v-iteza complexi Pn plaI Fig. 9- 1 . Schema la demons trarea conserl-arii nu1 z si w'-viteza complex5 Pn circulatiei In urma unei transformiri conforme planul . h t r e aceste viteze existi urmi toarea relatie :
j

-

9

+.

9

avem :

dec i Dacii z = - 1, viteza ' din planul c poate deveni infinitii. Pentru a evita aceasta, trebuie ca si w sa fie nul, ceea ce se intimplii numai tn punctele de stagnare, pe c e r h generator (punctul B din fig. 9-1). Asadar transformarea se va face astfel ca punctul de stagnare B de pe cercul din pldnul z sn' treaca" in bordul de iesire R, ul profilultli din planul (fig. 7-35). 4) Circulatia la un p;ofil cilindric circular se realizeazi numai dind, din exterior, o miscare de rotatie cilindrului in jurul axei sale, pe cfnd la un profil obtinut piin transformarea cercului, circulafia se produce prin insusi n fap tul disimetriei. Valoarea acestei circulat i i depinde de unghiul 8, ales f profilul circular generator [v. formula (9-6)]. Aceastii ultimi concluzie, datoriti lucrgrilor lui N . E. Jukovski si N. A. Ceaplighin, este de mare irnportanfii dat fiind c i de mirimea circulatiei naturale", care depinde de desenul profilului, depinde portanf a, adici forta de sustentie a aripei unui avion. 5) fn problemele de hidrotehnicii, teoremele circulaf iei si ale portantei au mult mai putinii importanti decit in aerodinamicg. Ele isi gisesc totusi aplicatie inti fn urmitoarele domeni i : - teoria modern5 a turbinelor cu reactie, Pn care se iau ca punct de plecare fortele care se exerci t5 pe palele rotoru lui . Trebtlie t o t u ~ imentionat
7y
T

t

Forjele hidrodinamice in mi~carea fluidelor perfecte

263

cii aceastii teorie nu a putut inlocui vechiul calcul bazat pe teoremele energiei si ale impulsului si pe o serie de date empirice; - teoria miscirii aluviunilor, cind se studiazi miscarea individual5 a part iculelor .
7

9

7

?

9.3. FORTELE HIDRODINAMICE IN MISCAREA PLANA A UNUI FLUID IN CARE SE AFLA UN CORP FIX
Problema consti in stabil irea unor formule generale care s i dea forta de presiune rezultanti ~i cuplul rezultant a1 presiunilor exercitate pe un ciIindru fix, avind o sectiune de o formi oarecare, aflat intr-un fluid incornpresibil in mi~carepermanenti. Vom calcula rezultanta ~i momentul rezultant a1 presiunii, ficind abstractie de fortele masice. Fie X, Y componentele. fortei de presiune ~i fie pre- 'Y siunea complexi 3 = X - i Y definiti ca un vector conjugat cu R fati de axa real;. Daci n este directia norrnalei spre interiorul suprafetei corpului (fig. 9-2), a1 cirui , contur P planul xOy este C, R n se exprimii prin relatia:

,

R=x-~Y=[
C

p(sin0

+
(9-9)
i

+i cos 0)ds= i

Sc

pe-0; ds.

Forta de presiune rezul tanti se obtine introducind tn ecuafia (9-9) valoarea lui p din ecuatia lui Bernoulli: 1 p = c--pv2, 2 c fiind o constant;.
1

w r(

Fig. 9-2. Scherni pentru calculul fortelor hidrodinamice actionlnd un corp fix intr-un fluid in miyare plan2
I

Prima integral5 din membrul a1 doilea se anuleazi, cgci se presupune continuitatea conturului inchis. Intr-adevsr : jce-ei ds =

j ds (cos 0 C

i sin 0) =

(dx-idy)

=! = z
C

0.

fn c,are & este variatia afixei conjugate lui z. In a doua integralii se poate scrie e-eids = e-29; dz, deci

264

Hidraulica

Ve-0; = V (cos 8 - i s i n 0) = u - i v = w , Ins5 w fiind conjugata vitezei V . Astfel se obtine prima formulii a lui Blasius-CeaplZghin:

Momentul rezultant a1 presiunilor hidrodinamice se calculeazl in raport cu axa Oz, perpendicular5 pe planul migcgrii :

Sc Introducind fn aceasti ecuatie pe p din ecuatia lui Bernoulli, avern: 1 L = p ( x d x + ydy)-p V 2 ( x d x ydy).
C C

L=

( x p cos e

+ y p sine) ds=
2

p

+ ydy).

C

+

c r are valoare final5 identi-cii cu cea initial& deci : L=V2jxdx
2

Prima integral5

S'=

d (9)= 0 deoarece la parcurgerea cornpletii a conturului inchis,

LP
2

+ ydy).
R
[formula (9-10)]g

C

Aceasti expresie a lui L poate fi pus5 in functie de ~ ca gi expresia Am gisi t rnai sus c i Ve-ei = w. Prin ridicare la pitrat ~i fnrnultire cu z dz se obtine: Cum ins5 V2e-20; z dz = @z dz. = e 2 0 i dz, rezul tZi : V2zdz
=

1nsii
deci :

w2z dz.

z dz = ( x $ i y ) ( d x - idy) = x dx

-

+ y dy + i ( y d x - x dy),
real5 (v2z';i;).

Va( x d x

+ y d y ) = partea

Agadar, L se mai poate scrie in doui feluri, in care simbolul 6%e insearnni partea r e d s :

Aceasta din urmi este a doua formulri a lui Blasius-Ceaplighin. Dacg se cunoagte expresia analitici a potentialului complex a1 migcirii fluidului: formulele precedente se pot pune sub o forms care permite calculul analitic direct:

For$e[e hidrodinamice tn miparen fluidelor perfecte

2659

S i aplicim aceste formule la exemplul cunoscut pe a l t i cale, a1 migcirii Intr-un ctmp uniform de viteze cu suprapunerea circulatiei r gi' a unui cilindru circular de razi a. Conform formulei (7-77), potentialul complex a1 migcirii este:

df Introducind aceasti expresie a lui - In formula (9- 14), se obtine:

4n2z2
Z

"' J dz.

1 Dupi teorerna reziduurilor, numai termenul In - se pistreazi ca reziduu a1 polului~

z = 0 gi integrala se reduce la 2xiAl, A, fiind coeficientul terrnenului rezidual. Astfel:

(s)2
X=O

dz = 2x i iv,
n

r

--

2v,

r

de unde rezulti:
?

Y = prv,,

rezultat cunoscut, ~i anume: forta de presiune dupi directia general: a migcirii este nuli, iar portanta, forta perpendiculari pe directia migcirii, este aceea d a t i de formula lui Kutta-. Jukovski. In ceea ce privegte momentul rezultant L, aplicfnd formula (9-15) gisirn:
A

Intrucit expresia din acoladi este imaginari, momentul rezul tant este nul, deci singura reactie hidrodinamici este portanta care trece prin originea axelor de coordonate.

A

9.4. REZISTENTELE DATORITE DIRELOR $I VIRTEJURILOR

9.4.1. Curent cu dire vi suprafete de separatie S-a ariitat la art. 7.3.9, cii ipoteza unor suprafete de discontinuitate, care despart domeniui mi~ciiriigenerale de spatiul dinapoia unui corp inconjurat de fluid, permite calculul unor rezistente care eliminii partial paradoxul l u i d'Alembert. Se poate numi ,,diriU, zona care se formeazii indiiriitul corpului si care se caracterizeazii prin urmiitoarele: - fluidul stagneazi fn zona direi, adicii viteza relativii a direi in raport cu corpul este nu16. De aceea se mai poate numi aceastii zonii ,,apii rnoartii".
?

astfel . se preferi . bazat pe ipoteza mentionatii. - .4. 9. d u p i ce se determini potenfialul complex ~i vi tezeie.i p dz efectutnd integrarea ei sub diferi te forme si folosind eventual formulele Blasius-Ceaplighin. se considera si in zona direi o miscare potenf i a l i cu virtejuri punctuale. Calculul forfei de presi.se folosesc mai multe metbde. duce insa la rezultate mult diferite de realitate. Pentru determinarea ~ r i n calcul a rezistentelor datorite formirii direlor . o pe cind prin miisur5tori se giise~te valoare cam de doui ori mai mare. In acest scop. deoarece in zona direi mi~careaeste departe de a f i potenf iali. care se stahileste in fiecare caz in parte. in afari de zona direi. rezistenfa unei plici plane norrnale pe directia curentului calculatii in acest mod este: T . Calculul rezisteniei se face consideriid o suprafati de control de forma unui paralelipiped care' se miscii cu viteza de deplasare a virtejurilor ~i se aplica teorema I a impulsulu~. Astfel. Kamenkov (1933) bazatii pe pierderea circulatiei vitezei profilului.2. Bu dovedi t cii aceste fenomene sint cauza unei piirti imp6rtante din rezistenfele pe care le opune corpul la miscarea fluidului ~i cii. V. dupa cum se va vedea la capitolul X X I I I . aceste rezistente nu pot f i determinab decit prin experiente facute pentru o gamii intinsii de'nume-re Reynolds. mi~careaeste potentiali. i l l stadiul actual. Se obf in formule care sint in concordanfi cu experientele.ne frontali.in diri si pe suprafata de separatie este constanti si egalii c u presiunea la infinit p. Cu toate deficientele lor.presiunea 9 . . ins5 anumi te marimi trebuie stabili te experimental.cii aceastii teorie nu duce la rezultatul numeric ciiutat.a se pleca de la conjugata complex2 a forfei elementare . teoriile hnisciirilor.. datori tii desprinderii vfrtejurilor din sir. in care se tine seama de formarea direlor si a sirurilor de virtejuri. se poate pleca de la legea distributiei presiunilor pe suprafafa corpului.f n Sntreg domeniul. Astfel. Curent cu viruri de virtejuri In cazul cind in spatele corpului se formeazii indoitul gir de virtejuri a1 ternate. 0 teorie care da rezultate mult mai apropiate de realitate este aceea a lui G. .

spre a putea folosi re'zultatele ce stau la dispozitie in teoria elasticitiitii. ci numai In timpul misciirii .4. 3. elast ice ~i viscoase. i n sfirsit. ~ a t o r i i i iunor forte de atractie molecularii se dezvol tii. fie plecind de la ecuaf iile generale de mi~carea unui mediu continuu si elastic (v. art. in t impul misciiri i. precum si relatiile dintre deformatii ~i eforturi. . eforturi interne tangent iale. de frecare. descoperitii de Newton : Nu toate fluidele sint supuse acestei legi (v.conditiile la limi t5 au un caracter special.). se face restrictia ca mi~careasii nu fie insotitii de fenomene de turbulentk. decit cii. stahilite de Navier si Stokes. Se vor stabili mai intii ecuatiile generale de miscare.eforturile tangentiale. paragr. aceask lege se aplicii riguros.).1. STABILI REA ECUATIILOR LUI NAVIER $1 STORES Ecuafiile de miscare ale fluidelor v7scoase. 9 7 10. nu exist5 in stare staticii.Capitolul X Miscarea fluid elor viscoase A In acest capitol se studiazii misciirile fluidelor considerate ca sisteme continue. 9 9 - .2. se pot obtine fie dirkct. cum sint apa. dar la cele niai rgspindite.ale misciirii fluidelor viscoase si apoi se vor studia diferite cazuri particdare de misbiiri si diferite metode de rezolvare a unor clase de probleme. Se vor coniidera numai mi~ciirilein strituri paralele. in domeniul de temperaturi si presiuii depiirtate de valorile critice ale schimbiirilor de stare fizicii. la fluide se constatii d: deformatiile sint mu1t mai mari . fluidele putindu-se deforma pin5 ce iau forma suprafetelor rigide care constituie peretii unor vase.2. conducte sau canale. 2. gazele si in general lichidele nu prea viscoase. pornind de la proprietiitile specifice ale flufdelor. ciirora li se aplicii legea fundamental5 a eforturilor de viscozi tate. Deosebirea dintre fluid si solid nu existii din punctul de vedere a1 ecuatiilor de miscare. in raport cu solidele. analoge eforturilor de frecare. .

Considerind cornponentele v. Pol i tehnicii din Bucure~t X I I . iar deplasarea corespunzitoare in - Deformatia unghiularii: Tot astfel.Essai d'une theorie 6lCrnentaire des dkforrnations et des efforts intCrieurs d'un fluide incarnpressibleU (Bul. 194 1. dp - dw . putem scrie (fig. in tirnp ce elementul de volun~ suferit tirnp o translatie. dupg cum am vgzut I dv I la art. - Rezultii c5: 'ryz = dy zzy . este datoritl lui D. ---7 deforrngrile unghiulare da ~i dp ale fetei d y x d z A dau na~tere unor eforturi de forfecare TYZ = = 'rzy in planurile yOx. . 4 I + r A. y fiind analogul lui G. .:( I :+ y - Dezvol tind analogia cu teoria elastici titii. se poate scrie: C~Z form%analogs cu T ~ Z = zzy = G yyz. cind unghiul drept zOy ar f i suferit o deforrna/ tie total5 (da dp). printr-o translatie ~i o rotatie de sens invers. i*. Nr. astfel c5 virful A ajunge T A'. iar cu E qi y deforrnafiile specifice liniare ~i unghiulare. 10-1) care s-a den a plasat in timpul dt. w ale vitezei V qi cre~terilelor respective dupg striibaterea distantelor dy. 10-1): Creqterea vi tezei v dupg directia z este dz dv timpul dt este . 10-1 . pentru fluide. analogia cu so. p. sii considergrn ca toa te deformatiile Pn hidrodinarnicg sint un produs a1 unei viteze de deforrnatii cu elernentul de tirnp dt.este toc/ / / A#-- - . 2. Y Y . Germani: . Deformatiile paralelipipedului elernentar de fluid c y rnai deforrnatia in unitatea de tirnp a unghiului drept yAz. Astfel.In ceea ce prive~te relatiile dintre deformatii si eforturi. A~adar. respectiv zOx. Tnsii. lidele este perfect valabilii *.1. gradientul vitezei . in acest sens.L---T~ 4 / --# ___t dy Fig. * . respectiv dz.dT dri Ex . ca ~i I .4. 103).-. q. 0 incercare interesantii. . Fie un element fluid avind forma uilui paralelipiped elernentar (fig. vorn avea: 85 .dz dt. dac5 in elasticitate se noteazg cu c. f5rl s5 se anuleze ~i deforrngrile.dt.+-• ~ dx dy 'dz 7 7 Aceste relatii pot fi stabiIite ~i direct. o rotatie qi deforT acela~i n rnatii. iar viteza unghiularii d (a + p) fiind analog5 undt ghiului de alunecare yyz. deplasgrile.. Astfel.. cu virful din punctul A' Tnapoi in punttul A. dz =dv - dz dz. S i ne fnchipuirn cii acest element este 42 adus. din teoria elasticititii. 1-2.

30 ax Se obtine: . datori t l efectului fortelor de frecare T. astfel ca s5 se pun5 in evident5 inva- Expresia va f i de tipul ox = o o i qi urmeazl a g5si pe o x . E q =vdt. EZ ~i yyz etc. S considerlm relaf iile: H + .YYZ - dt - dw dt 1 dz dt -+ dvdt ..-dw 1 dy dt dt dv +-dy ? care sint cantitsti finite qi pot fi numite viteze ale deformafiilor specifice.. fiind de ordinea de m5rime a lui dt. ale c5ror expresii sfnt deci: Tot astfel. . 269 E = udt.3 m E 2 (m l)G + Pe de alt5 parte. Pn care vom inlocui pe oy+oz CU---. . s5 considersrn cunoscuta relatie: ax ay + az - E E.- M i ~ c a r e a f luidelor vlscoase . Acestea introduse in expresiile lui qi y. adic5 partea suplimentarg a tensiunii norrnale.o (m . se obtine: Cantitifile c x . s5 form5m o expresie a lui yiantul tensiunilor o: E. citurile: EY. putem forma I Yyz-- ..G= mE 2(m + 1) qi 0 = (ox + oy + OZ) m -2. = wdt. deformatia cubic5 din elasticitate 0 se inlocuieqte cu viteza de dilatatie cubic5 8' din liidrodinamicii: Continuind analogia.~ = 2(m + 1) G cx.2) (legea Hooke generalizatii).. 1.

I - Vom avea in hidrodinamics. Tnx = Pn C s (n. In. =2 3 div T) . urmiitoarea relatie importanti care leagii lungirea specifics rx de tensiunea a x . La fluide incompresibile. Rezultii c5 la fluidele perfecte: T n x = px cos(n. = px = py . y) TZX cos(n.. ~ ~ . respectiv y ~i z. existi deci. i Termenul din ecuatia (10-3) este ceea ce se adaug5 presiunii . prin analogie cu du px=-p 2 p-dx + elasticitatea: 2 . ~i p z .G8=o+2GcX-G div 3 3 in care = rt2 + q2 + tE = deplasarea totalii. in teoria elasticititii. x. viscos. datoritii fortelor de viscozitate.. = T. Deci la un fluid real. dupii directiile.-p 0. z).p = pu = p z Aceasta rezultii ~i din ecuatia (3-3'). iar la fluide perfecte se anuleaz2 ~i y. I I se deduc in mod sistematic din ecuatia matricialii urmiitoare: div V 2 3 0 div 0 V 0 0 0 'div V .= + cos (n.pZ - nu nunzai in stare de repaus.p div 3 v. x) O fiicind .ry. dar p in n z i ~ a r e .. div 7= 0.p . Presiunea pe o fatii se poate pune deci sub forma: Px'-p+pJr In care: 1 P. cu termenul respectiv p . l"(g-7yx - - In mod analog se obtin celelalte dolt2 ecuafii care dau pe ph ~i p. a s-a inlocuit cu . In aceste ecuatii.p pentru a pune in evident2 directia negatiuj. = a + 2 C . . adic2 T . in miscare. valoarea presiunii normale variaz2 in jurul unui punct oarecare. astfel c5 px . Ecuatiile (10-2) precum ~i ecuatiile: pL pi. nemaifiind in formulii decit invarianti vi constante: 2 2 a ..270 Hidraulica Dacii f inem seama de legea lui Hooke generalizatii. a presiunii medii p (opus5 normalei exterioare).mod asemiinitor se obtin $i ecuatiile care dau pe py?i p z . x ) .

se oblin pent ru' fluidele compresibile si viscoase ecuatiile de miscare urrniito. ecuafia de viscozitate p = f ( T ) .ecuatia de stare fizicii: p . . in kcuatii~e generale de miscar. cap.. dupii transformgrile indicate si notind: 9 obf inem : Dm P . a unui sistem continuu (v.~~ e: D u.Dt - p z dz - 2 11 -d I 3 dz ( p div V).-dux d d 2 3 p div V ) --I1 p "(%+.ecuatia lui Van der LVaals pentr~rgaze reale.ecuatia de continuitate: . . I I I ~ .p -) "("+$) dx dx + sau. .ecuaiia de terrnodinamicii pentru procese adiaba t ice. obtinute din ecuatiile (10-3) s i (10-4). ' Dt 0-- - px-- dp dx -+ 2x( 2 p . cu corlservarea cnergie i - pgR-T pentru gaze ideale sau - caloiice si transferul de cgldurii .Mi~carea f luidelor viscoase 271 Dac5 se introduc valorile lui p' si 2.")+ (&I dy dx Dw P x - p z -dz 2 3 y div V $.

Ileci in total sint sapte necunoscute: u. = 0.si presiunile sint cunoscute. w .Probleme rezolva te d u p i negli jarea unor termeni din ecuatii le de miscare si care jucau un rol secuhdar fn procesul fizic a1 miscirii.1 . u. adici IritGza este tangenti la contur. vectoriale: Q- DV = Dt @.Prohleme la care a fost posibili rezolvarea exact5 a ecuaf iilor NavierStokes. . p si sapte ecuatii.. Conditiile la limitti care se pun de obicei sint: la pereti solizi v. 10-2).3.PV 2V. T 10. Aceasti ecuatie se deosebeste de ecuatia lui Euler numai prin termenul acliugat p V P j 7 .~. 10. cap. p. .ohleme la care s-au folosit metode aproximative de 'calcul.3. XI). La procesele izote'rme T si p sint determinate. iar la suprafete libere eforturile t = 0 . p. pe cPnd ? . T. Vi tezele au numai componenta u # o . la viteze mai mari trebuie s i se adauge mernbrului doi a1 ecuaf i ilor. P ROBLEME REZOLVATE CU ECUATII NAVIE R-STOKES Deosebim trei grupe de probleme rezolvate cu ajutorul ecuatiilor NavierStokes: . Pentru fluidele iilcompresibile se obtin ecuatiile Navier-Stokes (1845) : 7 7 9 Cele trei ecuaf i i (10-7) pot f i puse sub forma unei ecuatii unice. Probleme rezolvate exact Vom prezenta citeva cazuri de misciri mai importante. termenii suplimentari corespunzii tori rezistentelor interne datori te turbulentei (v. deci sint de ajuns cinci ecuaf i i . la care s-au putut rezolva exact ecua t i ile de miscare. a) Mi~careapirale15 a Jnui fluid incornpresibil sub presiune intre doi pereti plani paraleli (fig.grad p 7 +. Ecuatiile Navier-Stokes slnt verificate in numeroase cazuri particulare pentru misciri lente in regim laminar.

' . .- I ~ -.. deci . w.. Constantele deintegrare se obtin prin conditiile la l i m i t l u = 0 pentru . Asadar u = f(y. mai import tante. (semnul . Z / 9 dt - " r Dacl se dii pierderea' de sardiril. Ai.const .dacii se consideri pozitivl partea scoboritoare a liniei de'sarcinl).). +-dii.: ".- d2u .= 0..gca& este plani.. - . -fiind permanenti. la punctele b). 1 dp . .: . .: rezolvl exact in mai multe cazuri particulare dintre care vom trata ~ o m p l e citeva. . - 9 I . d x . pz--'i"(dy2 du dp dx - d2u - (10.io) i8 --. deci I( depinde nun~ai y si. . > si prin integrare: 9 . tkrmenui de . aceasta directie: .0. ins5 aceste presiuni variazl dupl directia x.v = 0. . 1.(lo-7). conform ecuatiei de miscare dupl .+ I .legii hidrostatice . z. . .. coiform. b) Mi$carea plan% permanent% Fig. . c) 9-i d).ecuat ia (10-10) devine<.-Y dx -. aplicind ecuatia. - Aceasti ecuatie liniari se x . a " 9 . Mi~careaparalelii a unui fluid viscos Entre doi pereti p 1 p i jntr-uua canal intre doi pereti paraleli f i c ~ i a$ezati la distanla 22. k # 9 I . reeultl OU imediat . -pfesiunile variazii dupi direct iile y $ z.= 0 .y = Rezuitg: b h. de continuitate . d J -. -. Ca urnlare. 10-2. . deci u nu depinde de x. du inertial' p . ...f).

dintre care unul este mobil Acest tip de mi~carese nume~temi~careaCouette simplii. Se poate privi mi~careareprezentati prin (10-14) ca o suprapunere de dou5 mi~ciiri: o rni~care in canal. ca la punctul b) anterior ~i o mi~care Couette-simpld (fig. (pentru h = 0). se realizeazri distributia vitezelor dupi o paraboli in felul lui 3. fn acest caz. dintre care unul fix $i altul avind 0 migcare in propriul siu plan cu viteza U = const. tot parabolici: Y h2 . 2v . Aceastri mi~carese realizeazii in spatiul strPmt cuprins Pntre cepul unui arbore vertical gi crapodinii ~i prezint5 interes in teoria ungerii.Y u = .gJha Urnax 2r. mulele ( 9 ? c) Migcarea plani permanent5 intr-un canal intre doi pereti paraleli la dlstanta h. MiScare plani permanen t i intre doi pereti paraleli. ' . trebuie ca fundul ~i subrafata Iichidului s i aibi panta J ~ i atunci for. ) (10-12) si (10-13) sfnt valabile si pentru aceasti miscare.d p . 10-3): yJhB ..(1 h 2pdx h -f)* (10-14) - dh tributie liniarii a vitezelor: In cazul particular --0 dp se obtine o dis- Fig. Debitul pe metrul liniar de liitime este: Dacit se considerii miscarea fluidului nurnai de la axa Ox Pn jos. Se observi cii dacii presiunea scade in direcfia lui U.274 Hidraulica Distributia vitezelor este parabolicii (fig. Rezulti legea distributiei vitezelor. 10-3. vitezele se distribuie dupi o parabolii Pn felul lui 2. se realizeazii cazul unei rnisEiri laminare cu suprafati liberii.. u = 0 gi pentru y = h . curba 1). 10-3.. iar daci presiunea cregte in sensul lui U. u = U.U .. doar conditiile la lirnitii se schirnba ~i anume: pentru y = 0. adici apare un contracurent ling5 peretele fix. Ecuatia diferentiali de la b) este valabilii ~i i n acest caz.

y2).0. Z = g s i n a. n Astfel. fn cazul secfiun. deci C. du numai u # O..-. w 5 O.dw df dt partiale fat5 de x . (10-16) Aceasta es!e o ecuatie di ferentiala Fig. -- d!? pentru y = r u 7 = 0. derivatele lor . atft v cft gi w fiind identic nule.r2 4.-.O. de sectiune constant% . la fiecare d2u valoare a lui -corespunde o valoare identicii . prin integrare: Constantele C. . z sfnt nule. 4v .... gJ .0 . .ii circulare. se obtin prin conditiile: du pentru y = 0 . fortele masice specifice sfnt X = g c o s a . (fig 10-4). Daci Ox este axa conductei si miscarea se produce in straturi (laminara).0.c2 4v - 9 u s . pe cfnd v . la care nu se cunoa~te o solutie generalii. = 9 9 9 T - dt dv .V const. 10-4. Fiind o miscare permanentii. Apoi. Ecuatia lui Navier-Stokes dup5 directia de proiectie Ox este A 9 sau v2U gJ = -.deci ecuafia (10-16) se d2u reduce la: dy2 - dz2 7 de unde rezulti. A fost rezolvatg exact P cazul citorva forme particulare ale conturului sectiunii. din cauza simetriei centrale.Miqcarea fluidelor vtscoase 275 d) Mi~carea permanent5 in conducts rectil in ie. In sffrsit. y. Mi~careapermanenti in conduct6 rectilinie a unui fluid viscos a lui Poisson. deci 0 = . si C.gJ (r2 . = 0 .

Distributia vitezelor ~i a eforturilor de frecare intr-o conduct5 rectilinie de sectiune circularii Pierderea de sarcinii: J 9 = 8~Urned 9 gr2 (1 0-22) asadar p ierderea de sarcinn' E aceastcE miyare esfe propor~ionalii n cu viteza rned ie. deduse de Hagen ~i Poseuille. efortul specific de frecare z fn lungul generatoarelor cercul'ui de raz5 y este: 9 - 9p Iorgulescu. se obtine D In functie de vi teza rnedie V. . Insurnind lucrul rnecanic a1 fortelor.dr. n Hidrotehnica". Metoda de calcul a pierderilor de sarcin5 P rnivcarea larninarl. 1953. se frnparte D la greutatea y Q a fluidlilui care a trecut prin conductii in unitatea de tirnp.A~adar. Bucure~ti. Pnrnultit5 cu lungirnea I. ceea ce esfe caracterisfic miscn'rii in regim lamia . du In sffrsit. i Se poate pune P evident5 cii pierderea de sarcinii P rni~carealaminar5 permanent5 n n intr-o conductii este datorat5 nurnai lucrului rnecanic a1 fortelor de frecare intre straturile de du fluid presupuse larnele cilindrice de grosime dr *. Eforturile tangentiale fiind 7 = y . sPnt ' in dep ling concor danfi CLI e ~ p e r i e n t e ~ e .dedus din legea parabolic5 a distributiei vitedr zelor fn rni~carealarninarii. 1045). . 10-5. . Viteza maxim5 este in centru. iar deplasarea relat ivii dr du a straturilor in unitatea de tirnp.forta dr du de frecare intre dou5 straturi aliiturate de lungirne I este 2nrl y -. Aceste formule. 1. * vezi FI. pentru y = 0: Vi-teza medie: Fig. Pentru a se obtine pierderea de sarcinii J pe unitatea de lungirne. de frecare Pntre dr toate straturile succesive pe lungimea I se obtine energia disipatii (consurnatii in ciildurii): ? Introducfnd in aceastii expresie pe .legea distribuf iei vi tezelor se reprezintii printr-un paraboloid de rotafie (fig.

In cazul unui dreptunghi. Conduct5 avind sectiunea de forma unei coroane circulare . care a permis rezolvarea exactl a multor cazuri particulare ale nii~cgrit permanente E conducte.namic a1 fortelor care actioneazii in timpul rnisc2rii un tub de curent de razi y ~i lungime i. -.p ~i p = p . in . si rBmTn in ecuafia impulsului si iesire se echilibreazi.. se deduce ecuatia g diferenfialii (10-18) obfinutii mai sus pe a l t l cale.-. rezultii cii forfele de inertie la intrare *do. Cum G sin cr iar 't = = ylQ sin cr = y . deci cidem peste - formula . : r Pentru cazul r = 0.. legea distributiei vitezelor este: . . G sin a $ alp. 'clG Saint Venant pen tru torsiunea prismelor. .Q. y ---. f2r2 a race uz de ecuafiile lui Navier?tokes. legea lui u este dat5 sub forma unei serii duble 141.ar. -S C r l d ~ == 0. plecind de la echilibrul di. 10-6. iiind zero pe ax5 si maximum la perete.Migcarea f luidelor viscoase deci variazii proportional cu y. pufdQ. rezulti : dy du interioarg r (fig. Tntrucit distribufia vi tezelor estk identicii in secfiunile transversale. se poate proceda prin oricare din metodele de calcul argtate pentru sectiune circular5 ~i se obtine rezultatul urmiitor: Punind Q = xy2.Y ~ J T ia valoarea . 9 2 Observiim cii ecuatia diferenf ialii a m i ~ c i r i iin conduc tii circular2 (10.0 n~etodiimai generals. proiectind aceste forte pe directia axei conductei se obtine: 4. . 10-6). unde -.p. greutatea proprie a tubului de curent si forfele de frecare. Prin urmare. 1 .. .In cazul unei sectiuni de fornta unei coroane circulare avind raza exterioarg R ~i raza .pu2 humii presiunile. a fost indicatii n de3. I R U = - gJ y + b 4v (10-26) b y fiind mgsurat de la axa Ox trecind prin centrul de greutate. pornind tot de la ecuatiile Navier-Stokes.18) se poate stabili pe cale elementarii. Se observ5 A Fig. == 0. (1 0-23) C fiind cercul cle contur a1 tubului de razii y. p .In cazul unui triunghi echilateral a cirui in5lf ime este 36..1'( ~ l "1. depinzind tot de o ecuatie Poisson. vfrful fiind la y = 26. (10-19). . ~ si simplificind.

* . 10. suprapuse (Com. Acad. Cu privire la aceastl problem5 vom da numai enuntul gi rezultatele: - . Insi. conform ecuatiei (10-28). Probleme rezolvate prin aproximarea fenomenului (Cazul mi~cgrilorlente) d In cazul cfnd n~iscirilesfnt foarte lente. Gr.2.-(y8+id) 9 Y se alege astfei' tncPt care este o solutie particular5 a ecuatiei diferentiale date. Plecfnd de la ecuatia (10-9) ~i considerind echilibrarea fortelor masice de citre presiunile hidrostatice. Simplificate pe aceastii cale. intersectii de. migcarea ciitre un punct de stagnare gi citeva migciri nepermanente. Acad. sau cTnd conturul este format din segmente de conice.c i integrala cp a ecuatiei diferentiale v2 cp = f ( y ..3. prezentiim ur. precum: migcarea unui fluid antrenat de un disc fn rotatie. Intrucit ele constituie relativ putinele cazuri de migciri ale fluidelor reale la care s-a putut constata o concordanti perfectii intre calcul gi experientl. s-a aplicat gi la migcarea permanents a fluidelor viscoase la sectiuni ale conductei in forml de elipsi. paraboll. reduc migciirile plane lente ale osl lichidelor viscoase incompresibile la1migciri rnai simple. M i i gi colab. rezultii c i : Presiunea este deci o functie de potential. matoarele doui cazuri : a) Mi~careaparaleli in jurul sferei. ecuatiile devin i'ntegrabile prin metode eiacte. la care se adaugi ecuatia de continuitate: div -V = 0. astfel c i primii se pot elimina din ecuaf iile de miscare. R. Nr. Functia cp + cp. memhrul a1 doilea se anuleazii. 9 9 grad p = p V 2 V . solutiea ecuatiei diferentiale v2q= 0 gi o functie cp.P. . riimin in ecuatia de miscare numai gradientul presiunii dinamice si termenul de v iscozi tate. sii satisfacii conditiile pe contur. 4. dar rezul tatele contin un grad de aproximare uneori apreciabil. e) Au rnai fost rezolvate prin metode exacte qi alte probleme. avem: div grad p = y div A V = div V . datoritii ipotezelor de bazii *. poligoane regulate sau neregulate. Importanta teoreticii a acestor probleme este mare. 3 1951 9. Aceastii metodi. Dacii aplicgm ecuatiei (10-28) operatorul div. cercuri. Urmind o cale nouii. si tinind . Ca aplicatii mai importante ale acestor feluri de misciri. a douii functii: o GO functie armonicii $. C.R. 2 ) se poate obfine ca sum. = . seama c i div grad p = A p . ovoid. folositl la torsiunea plicilor.. termenii inertiali (depinztnd de fortele de inertie) pot' fi neglijabili fati de termenii depinzfnd de fortele de frecare (de viscozitate).

.< 1 (d = 2R). -FK Formula (10-31) se mai poate pune s u b forma o b i ~ n u i t ia formulei lui Newton care dii rezistenta unui corp intr-un mediu fluid in migcare: P .+-+ 2 .P u. y. .R.-+---+. paralel cu migcarea generala a fluidului in acest caz.U2 : CfnRa-U. Presiunea maxim5 este in punctul PI (amonte) gi presiunea minim5 (depresiune) h P. in jurul unei sfere de razii R . prin considerarea sferei. presiunea va fi aceea din formula precedents. = C j a . la care se adaugii p. . punind Cj = . cornponentele vitezei $i presiunea tn punctul (x. z).formula (10-32) este identic2 cu formula (10-31).. V +.d Re = . Mi~careaparaleli in jurul unei sfere fixe a unui fluid viscos.Mifcarea f luidelor v tscoase 279 Dacg migcarea se produce in sensul Ox cu viteza U . -1 I . Re Formula (10-30) a fost ulterior fmbunitititii de Oseen pentru a fi valabilg ptnii la numere Re < 5. 2 2 2 (10-32) 24 f Fig.. P F . 2 R In figura 10-7 se d6 diagrama distributiei Um presiunilor pe un meridian a1 sferei. 10-7. (10-31) -* - formulii stabilitii de Stokes. corespunzind unui numir : U. Cj fiind pus sub forma: . s h t : v=u=- 3 4 Rxy rS Pe suprafata sferei : In cazul cind presiunea fluidului (fgrii sferii) este p = pcoflst = p. de razii vectorie r. Forta total5 de presiune este Fx = 6~ pU. Distributia presiunilor pe un cerc mare. Se constati cii aceastg formu15 este valabili pentru migc5ri foarte lente. (aval). Valoarea absolutg a acestor lpresiuni este: 3 ..

lufnd formele urmiitoare: Din ultirna ecuatie se obtine prin integrare: . astfel.sSnt mari $i nu pot f i . 10-9). Schemi la demonstratia rnigcgri i vbcos intre dou5 plgci plane foar te apropiate . \ . dupii metoda cunoscutl a lui Reynolds.at- - ins5 gradientii ...b. . . .Componentele u si v ale vitezei slnt .--v. . dz Ecuatiile de proiectie ale lui Navier-Stokes se simplificii in aeeste conditii. a Fortele masice au componentele X 5 Y = 0 ~i Z g (acceleratia gravitatiei). -.. ' P = ~ g z f (xs Y)* 3\ _ .x si y . . -Dispozitivul 1. un lichid cu o distributie de viteze datl.ie depotential. 'sS din... . .. .putin. deoarece. : Miscarea fiind :permanenti. care una cel .. 9 9 1 .-dw . .. neglijati. -* . . . FG. -.. dar w E 0: .se fixeazii un corp .. - .- - 9 . 10-8) este de a-reproduce misclrile potentiale. vitezele medii pe iniiltimea h a lichidului intre cele doug pliici admit o funct. 1 . . .- . Vom considera cazul cind pliicile si miscarea sint orizontale (fig.) Micciiri: permanente plane intre dai pewti paraleli fic~i.. - 10-9. -- - .. vizualizind liniile de curent cu ajutorul unor fire de curent colorat. '* . cu aproximatie acceptabili:' 9 dt $t ... . .. - . . . este transparent% h t r e aceste pllci .c i putem admi te. sau un sistem de corpuri solide in jurul clfora curge. . Scopul dis'pozitivului (fig. .. ..10-8.- - 9 . dupi cum se va ariita. . Hele-Shaw.dv .0 . Vitezele variazii prea putin in directiile. du dx dv L- . Ac+Ste 'miscC5ri reiifizeaei -intre d6ul p llci planeS+pai. Acest lucru 'este posib'il.alde. . Apirat Hele-Shaw pentru bizualizami rnigcirilgr potentiale d u . diferite de zero. ...

deoarece prin def i- deci V G .tp= .vede c i . derir. ' .s. .h2: P . C. ~ 12p . si se obfine.. ~i teza medie deriva de aseme'nea dintr-un potential. in 2 7 h 9 definitiv : Pentru o anumitii valoare a lui z = z. Solufia ecuaf iilor (10-34) este deci : z = f .sznu depind de z. C. care diferii de la un strat la altul: .. dx.Migcarea fduidelbr 'viscoase ! 281 Op . deci la integrady rea ecuafiilor diferentiale (10-27). acesti gradienti ai presiunii pot f i considerati constanti.5 din potentialul . Din . . se obtine: deci componentele vitezei din acela$i strat orizontal deriv6 dintr-o functie de potential 9. si C..i : L - - ..aceastg -relatie se .. .determinii cele patru constante C.

. fn cazul m i ~ c i r i ipermanente in conducte. Mateescu. aripilor. Nr. Ecuatiile la nod au exact aceea~i formi ca ~i tn cazul retelei rectilinii. dublete. pliicilor plane) . Scopul retelelor curbilinii este ca fnse~iliniile de contur s i faci parte din retea. Dispozi tivul Hele-Shaw a fost folosi t intr-un mare numiir de cazuri (misciiri cu izvoare. fiecare ochi fiind considerat ca sectiunea dreapti a unui tub de curent elementar. t. aplicare a acestei metode. putem scrie: A 6 ) ~i c).numiirul Reynolds redus" al misciiri i defini t prin 7 t fiind o lungime caracteristicii a corpului in planul x . totodati cu restringerea domeniului de aplicabilitate a rezultatelor. ~i cu cPt reteaua este rnai deasi. METODE DE CALCUL APROXIMATIV $1 METODE ANALOGIC EXPE RIMENTALE Aproximati ile ficute la paragraful 10. Aceasti metodi se aplici acel o r a ~ iprobleme ca ~i metoda retelelor rectilinii. * Pentru metodele de sub .Experienta aratii cii pentru ca firele de curent colorat sii se piistreze subtiri. n de asemenea. Principiile ~i modul de potentiale plane. Se obtine avantajul c i ecuatiile nodurilor pe contur sint mult mai simple decit in cazul metodei precedente . trebuie ca . b) Metoda* retelelor curbllinii gi a tuburilor de curent. suficientii exactitate. de contur C ~i de sectiune dreapti a . urmate de o metodi experimental2 bazati pe analogia cu alte fenomene. De exemplu. y. 1957). ci rezul t i din neglijarea unor termeni din ecuatiile diferentiale. de obicei cu ochiuri pitrate sau dreptunghiulare. cu atPt calculul este rnai exact. in schimb. cap. care se a r a t i mai departe. in care distributia vi tezelor este guvernati de o ecuatie diferentiali de tip Poisson. fortele de inertie cresc simtitor $i ecuatiile (10-37) nu mai confer. Sectiunea dreap t i a conductei este imp firt i t i in ochiuri curbilinii. a) Metoda refelelor rectilinii gi de calcul cu diferente finite. expuse la articolul 7. In cele ce urmeazi vom expune trei metode grafico-analitice bazate pe metoda diferentelor finite. expusi mai departe. afari de unele cazuri destul de numeroase. a se vedea: C. XXIV). un dispozi t iv format din douii pliici paralele verticale. s-a Pntrebuinfat pentru studiul misciirilor de infil tratie a apelor subterane (v.3. 9 10.4. 4. construirea retelei curbilinii cere uneori o munci suplimentarg. misciiri F jurul paletelor.3 nu sPn t propriu-zis aproximatii de calcul numer ic. se poate acoperi sectiunea vie a conductei printr-o retea. VIII. pentru fiecare tub elementar. Dacii > 1. in care scop se aleg curbele printr-o metodi adecvati. Metode noi de determinare a distributiei vi tezelor fn mi~careauniformi a lichidelor viscoase (Studi i ~i cercetiri de mecanicl aplicats.10 cu privire la m i ~ c i r i l e sPnt valabile ~i pentru calculul mi~cirilorfluidelor viscoase in care se poate folosi o retea de puncte tn plan. Intr-adevir.

. in care se cunoagte distributia vitezelor: u. + nu. u. 10-13).un cerc gi un p5trat sau un triunghi inscris intr-un cerc conduc respectiv la un piitrat sau. z) Migcarea definiti prin: 11 = F(y.. .) = K = gJ -(2r.. fiind valorile lui u in centrele 0. = F. c) Metoda prin suprapunerea mi~cgrilor. 10-10) gi cu aproximatiile : . = K.u.(y.Fie doui migciri laminare rectilinii de sectiuni drepte diferite. putem construi o plac5 conductoare sau o baie electroliticii de aceeagi form5 gi constitui doui segmente ale conturului din pozitii diametrale.. ecuatiile permit a se scrie : gi ale ochiurilor adiacente. = F. in domeniul de suprapunere. . + u. + u.ale ochiului M M ' N ' N . acestea fiind circumscrise unor cercuri de raze row t. iar T efortul de frecare specific pe fata lateral5 a tubului. 10-14). O.). (10-44) r n ~i se obtine K. + u. Pentru un ochi dreptunghiular curbiliniu M M ' N'N (fig. Aproximafiile ficute conduc la erori sub 1% dac5 unghiul de divergent5 a dou5 curbe vecine de acel a ~ igen este < 20"..Mi~carea fluidelor viscoase 283 n fiind directia normal5 la contur. Aceastg metodi permite s5 se aducii o scurgere de form5 complex5 . ecuatia (10-41) se reduce la: 41-4.un triunghi cu laturi curbe (fig. functiile de repartitie a vitezelor sint uniforme gi nu comporti nici un punct singular. De exemplu : . In general. obf inem o retea de pitrate curbilinii pe care urmeaz5 apoi misurarea razelor gi cercurilor inscrise gi a laiurilor pgtratelor curbitinii care intri in sistemul de ecuatii (10-42) cu diferente finite.. = K.. z). (fig. .la o suprapunere de scurgeri simple cunoscute. Daci rn + n = 1 gi K. 10-11) sau o refea de elipse gi hiperbole homofocale etc. .D.. ca poli ai unui model E.o elipsi gi un triunghi echilateral dau un profil ovoid (fig. 10-12).prealabil a unei retele curbilinii adap tat5 conturului. de exemplu dac5 conturul face parte dintr-o retea ortogonalii cunosc u t i . . u1 . (y.Trasfnd liniile echipotentiale pe cale experimental5 gi liniile de curent prin constructia grafici (fig. dindu-se forma sectiunii. de exemplu cercuri Appolonius (fig.. 10-lo). de analogie electrohidrodinan~ici. I Q = (2ro)2 etc.G.A.. u fn exteriorul contururilor partiale (prelungire analitici) gi daci. = K2 . Pentru o retea de ochiuri curbilinii piitrate. Aplicatia acestei metode este fnlesnitii prin construirea in . (10-42) ecuatie identic5 cu aceea obtinut5 plecind de la retele rectilinii cu ochiuri piitrate. z) = mu.(u. n fiind constante. Aceastii suprapunere matematic5 este posibilii dacii se poate calcula.

Metoda E. Obtinerea prin metoda suprapunerii. Retea de piitrate curbilinii Fig. 10-10. 10-12.G.unui fluid vtscos . Calculul migciirii . 10-14. 10-11. Calculul prin metoda retelei de piitrate curbilinii a1 m i ~ c i r i i uniforme intr-o conducti avtnd sectiunea de o formi complicati J Fig. fluid viscos intr-o conduct5 de sectiune ovoidal5 . prin metoda suprapuner-ii ctnd conturul este un piitrat.D.A.. respectiv un triunghi curbiliniu . a migcgrii unui . pentru obtinerea unei retele de pitrate curbilinii inscrisii intr-un contur de o formi oarecare Fig. 10-13. Fig.

v 1 rot =~ X o du du -+. vom considera Ox axa conductei in directia misciirii.ea mai simp16 Iorm6 a acest& misciiri 'si anume in miscarea permanent. 2C 2 2 Y w = 0 1 grad u. iar in ecuafia (10-48) gradientul lui u se calculeazii in . v = 0. in conduct2 rect ilinie de sectiune consiantii.w 221z .oduce. oricit de regulate ar fi straturile in care ea se p. I . devin: Ecuatiile liniilor de virtej sPnt deci: de unde rezulti: deci .l ( z() ) =1 T Z Z .Miparea fluidelor viscoase . Pentru a demonstra aceasta. vectorul-virtej 'a1 y i tezei are componentele : 9 9 9 9 9 9 care. Asadar rotorul vitezei si deci virtejul vitezei este diferit de zero.:si u =# 0. t 10. aviild valoarea : 9 lol= a d icii : .5. Din ecuatia (10-47) rezultii cii liniile de virtej se confundii cu liniile de vitez6 egalii (izotahe). CA RACTERUL ROTATIONAL A L MISCARII FLUIDELOR V ~ S C O A S E I Miscarea in regimul laminar. h t r . chiar in c. in condiliile date. este totusi o miscare rotationalii. fiirii amestecarea sau incrucisarea firelor de curent.u n punct oarecare. in care rot V=# 0. w = 0.

care. dar va f i cornpietati cu diferite considerafii tehnice in capitolul XIV. Aceasta tehnicii a cipitat o mare dezvoltare ~i s-au construit numeroase tipuri de viscozimetre. Aceastii chest iune se bazeazii pe legea miscririi fluidelor viscoase in conducte. Mateescu. V I I I .6. Cornuniclrile Academiri R. In sfirsit. t.liniile izotahe din sect iunea transversala sint singurele lini i d e virtej ale miyiirii *. expusl in acest capitol. Tipei. Viscozitatea este o miirime fizici legatii si de alte proprietiti fizice si chimice ale fluidelor care intereseazii tehnologja materialelor. DIFERITE APLlCATlI ALE TEO RIEI MIVCARII FLUIDELO R vISCOASE a) Lubrificatia. datoritii Prof. d n fiind un element de lunqirne normal pe curba imtahi dintr-o astfel de sectiune. 5 1958. folosind diferite tipuri de mi~ciiriale fluidelor viscoase. N. fizica. apartinind domeniulii constructiei de m a ~ i n inu va f i expusii fn acest tratat. exhaus. este publicatl in .R. tivii a acestei probleme. . Y . c) Transportul fluidelor viscoase prin conducte. 0 tratare amplii.. rezulti: adicii efortul de frecare 7 este proportional cu viteza de rotatie a vectorului-virtej . din relatia: 9 dacii tinem seama de (10-48). '% A se vedea C. Una din cele mai importante aplicaf i i ale teoriei misciirii fluidelor vfscoase este teoria lubrificafiei.P.286 Hidraulica L. fiziolbgia etc. .Hidroaerodinamica lubrificaf iei" (1957). sectiune transversali. 10. b) Viscozimetria este tehnica mlsuririi viscozi tiitii fluidelor. Nr.. A~adar.

cel rnai imeortant este numgrul critic inferior. ceea ce dovede~te i fortele de frecare sint mu1 t rnai mari in miscarea c turbulenti. la o conducti dreapti de sectiune circulari. S-a rnai ariitat la capitolul 111 c6 trecerea tiin mi~carea laminari in mi~carea turbulen t i se face cind nurnirul adimensional trece de o anumitii valoare numiti critics. cu pistra- .. fmpletesc . liniile de curent se incruci~eazi.Nu se rnai produce acea mi~carein straturi care caracterizeazi miscarea laminari .. se deosebe~te nurniir critic inferior Re. insa depinzind de forma sectiuriii de curgere. virtejuri in rezervor~~l amonte. treceiea in turbulenfi se face pentru un numiit. numit numir Re critic superior. miscarea revine de la sine la regimul laminar care este in acest caz un regim stabil. se amortizeazii. de asemenea. componentele vitezei au caracterul unor mirimi care oscileazi in jurul unor valori medii.. Dacii experienfa se face cu deosebite prea se elimina orice cauze perturbatoare (neregulari tiiti ale perecautii. Dimpotrivii. T RECEREA DIN MI$CA REA LAMINA RA fN MI$CA REA TURBULENTA S-a ariitat la capitolul 111 c i mi~careaturbulentii este structural cu totul deosebi tii de rni~carea laminarii: . . 1 . in masa fluid.. oricare ar li nalura fluidului. vibratii provenind din mediul exterior etc.~ i i e z aPntr-un punct din spatiul ocupat de fluidul in miscare permanenti nu are niciodatii o valoare constanti. dupii un parcurs linistit.Re mult rnai mare decit 2 320. iar in un conditii obisnuite Re. deoarece el marcheazi limita de stabilita'te a m i ~ c i r i ilaminare. la aceasti valoare a lui Re.se lui in miscare apar virtejuri care. nurnirul Re. adici orice perturbiri s-ar aduce miscirii. telui.1. superior se a f l i intr-o zona de instabilitate. = 2 000. direcfia vitezei se schimbii in fiecare moment. Astfel. = 2 320.Pierderea de sarcini de la un punct la a l t u l a1 unei conducte sau a1 unui canal care transport5 fluidul este mult rnai mare decit in m i ~ c a ~ e a laminari. .Capi tolul X I M i ~ c a r e aturbulentii 1 1 . a cirui valoare poate diferi mult de la un caz la altul. el se realizeazg printr-o sporire inceatg a vitezei. Dintre aceste diversevalori ale numirului critic.

. Re =32 . ins2 dacii se introduce o perturbare. y 9 .1). fie ca sint provocate.. chiar de 50% . denumi te moli. 11-1. ci grupuri mari de molecule. Se poate spune cii pentru R-e > 2 000 rigimul stabil de miscare este regimul turbulent. ci sint foaite complicate. Trebuie rernarcat c l exist5 o fazi prernerggtoare trecerii in regirn turbulent. oricite precaufii s-ar lua pentru asigurarea unei rni~c6rilinistite.turbulent5 deplins". elemente macroscopice. se constituie : regirnul de . ~- - - - - - - 1 spar -4 11. in m i ~ c a r e nLlmirul Re rimine sub Valoarea critics infeturbulent5 rioari. fie ca sint . iar daci Re < Re.. 1 1. f6rl a schirnba regin~ullaminar. care trateazi despre stratul-lirniti. Se poate observa cii abaterile vitezei in jurul vitezei medii iau uneori valori mari.2. nu schimbl regimul ]inistit atit timp c ~ t trecerea din m i ~ c a r e laminar. STRUCTU RA MISCARII TURBULENTE Struc tura misciiri i turbulente este determina tii de suprapunerea unor misciri de agita(ie a particulelor peste o miscare fundamentalii care ar f i 'guvernatii de ecuatiile lui Navier-Stokes. difuzindu-se P rnasa f luidului.. part icipii impreunii la mi sciiri oscilatorii.288 Hidraulica rea precaut iilor arii ta te. ne propunem a dezvolta teoria stabilitiitii rnigc6rii la capitolul XII. prin experiente de mare precizie. cum se admit'e in teoria cinet i'cii a gazelor sau in cazul misciirilor browniene. Aceste oscilafii sint departe de a f i sinusoidale. Tn figura 1 1-2 se d i diagrama vitezelor u ~i v in funcf ie de timp. aceste rnici oscilatii se arnortizeaz5 rapid. 9 Care este cauza intirni care produce turbulenta ~i cum s-ar putea determin'a prin calcul nurniirul Re critic? Dintre diferilele teorii pro. Aceste r n i ~ c i r i abia perceptibile se arnpliRe -65 ficii dacl Re > Recr.puse pentru a da un rispuns la aceasti chestiune . cliiar treciitoare. Intrucit cauzele perturbatoare se manifest6 incepind in stratul de fluid de ling5 perete.. miscarea tiece in turbulent5 si nu mai revine la regimul laminar. Nu moleculele. la vitezele vintului se constat2 variatii temporale tot atit de mari. Experiente ficute cu ulei uri viscoase au pus in evident5 'asemenea r n i ~ c i r i (fig. irnprirnind m i ~ c i rii n caracterul turbulent . pini ce se destrarni. Cind tn aproape intreaga mas2 a fluidului rni~cirile pulsatorii sint generalizate. intr-un punct a1 unei sect iuni prin albia unui riu. pe cind in canale si in conducte d e forme reiulate rniscarea este rnult mai linistit2. Este de remarcat cii miscarea de agitatie a particulelor nu este la nivelul moleculelor. Aparitia de virtejuri izolate la cauza). de asemenea.teoria stabilititii d u p i rnetoda rnicilor oscilatii" este cea rnai consolidata. cii rnisc6ri oscilatorii de foarte rnici arnpli tudine i n stratul de ling5 perete. cind mi~ciii-ilesinusoidale ale unor fire de curent sau unele virtejuri izolate qi repetate.spanRe=m tane" (adici fir5 a l i se fi putut determina Fig. rnai cu seams d u p i ce in ultirnii 20 de ani s-a pus in e ~ i dents. putlndu-se totu7i observa o suprapunere de misciri de d iferi te frecvente gi ampli tudini..

(t.. pentru intervalele de timp to . to (1 1-3) iar u' este .deplin turbulenti" cit si intr-o miscare laminarii cu perturbiri. dar pentru frecvente mai mici..) o linie va Pnsemna o miirime rnedie porale..* 289 Atit intr-o miscare . 2T) etc. orice semn barat cu temporall.. s i fie practic egale. p = p+ p'. definitii prin relafia: - u . * Reprezentarea prin li tere barate a diverselor milrimi (viteze. 11-7. o miirime cind pozi t ivii cind nega t ivii. Variatia vitezei 14 in mi~careturbulent% f Intr-o miscare permanenti.w ' .viteza . fiecare mbrime mecanicb poate f i consiheratii ca suma a doui mirimi cornponente: o miirime medie temporal5 si o mirime pulsatorie. \ w = w -1. adici: + + + .) Acelea~i consideratii sfnt valabile pentru toate componentele vi tezei. . -5 1 to+T = T u (1) dl.Migcarea turbulentd . (to T) . trebuie sii treacii rnai multe zeci de secunde sau chiar minute pentru a se avea media. presiuni etc. cum se fntimpli la cursurile mari de a p i ..) rnedii tern- . (In cele ce urmeazi. (De aceasta se tine seama la efectuarea miisuriirilor de debit ale cursuri lor de apii . De fap t. Rezultii cii media temporal6 a lui n' este nulii: - Fig. De exemplu. egal6 cu diferenf a (u u) (fig.viteza de agi. 11-2). v = v+ v'. (to T ) . durata T se va lua suficient de mare pentru ca valorile mkdii ale lui u.de transport".tafie". Pentru oscilatii de frecvente rnari. s i nu se confunde c u milrimile vectoriale. precum ~i pentru presiunea p Pntr-un punct: u \ u = u + u'. componenta dupi dtirectia x a vitezei fnti-un punct este suma a doui viteze: I Viteza este .. medie ternporali * a vitezelor u. media se realizeazii Pntr-un timp T de cPteva secunde.. nu se poa te realiza decit o mi~carecvasi-permanentg.

iar prelucrarea rezultatelor este anevoioasi. 9 11. care prezinti inconvenientul c i au o migcare ascendenti proprie. nu se aplici la curentii de aer. ceea ce are ca urmare a ---in cazul m i ~ c i r iin conducte-o micsorare importai~ti vitezelor 11in punci tele apropiate de axa conductei. Traiectoriile bulelor apar ca linii lurninoase Pntrerupte. 9 9 . p . Ud m = 0. a.Clnd curentii sint de dimensiuni mari ~i au nurnere regim turbulent Re mari. '11-3)9 . M etoda termo-anemometricci este cu deosebire avantajoasi la experientele cu curent i de aer. iar tn timpul din urmi gi variatia presiunilor. care s i inregistreze automat puisatiile vitezelor. c se aleg In functie de diapazonul S Fig.Metoda cinematograficci.1 . s-au folosit aga-numitele micromori~ti. nici la viteze mari. cu timpuri de expunere foarte scurte \ 200 mici de timp. se pot urmiri traiectoriile. . Ea.constante experimentale . In locul bulelor de aer. deci se poate aplica metoda Lagrange. tnregistrarea turatiilor ficlndu-se cu un cronograf. Metoda are gi inconvenien te : nu se fnregistreazi pulsatiile de frecventg mare.u'-'vi teza curentului de gaz .5 variind ugor cu numirul Re = . IntrucPt morigt ile deranjeazii structura curentului gi au ~i o inertie importanti.0... deci tnsigi intensi tatea curentului electric va varia Sn functie de viteza fluidului. Intensitatea i a curentului variazi cu ajutorul reostatului r gi se misoari cu ampermetrul A . Un astfel de fir (de obicei de plating) fictnd parte dintr-un circuit electric este introdus in curentul de aer.c u inertie redusi.3.290 + Hidraulica Prin rnisc5rile-in toate direcfiile ale particulelor se produce un amestec intens a1 fluidului precum ~i a1 cant itsfilor de miscare.se bazeazi pe variatia rezistentei electrice a unui fir conductor cu temperatura conduc€orului.A. se folosegte mai bine o emulsie de amestec de clor-benzol gi vaselini a cirei densitate este apropiati de aceea a apei. precum :. Schema instalatiilor electrice ale termo-anemornetrului I .-s la intervale curentul puternic luminat.35. Minski aceste misuriri se fac cu 0 eroare de 3-5%. Schema electrici a aparatu ui este argtat5 fn figura 11-4.. 11-3. M. 11-4. b. Metoda are mai multe avantaje. Tempera tura la care se ridici firul este Pnsii fn functie de viteza f luidului care-1 ricegte. Se obtin valori cvasinstantanee ale vitezei (pe durata t impului de expunere) gi valori medii (media valorilor instantanee). STUDIUL EXPERIMENTAL. ins2 atenuat. Se satureazl curentul cu bule de aer gi se c i n e m a t ~ g r a f i a ~ g . 'astfel c i diagrama distribuf iei vi tezelor este mu1t mai plat5 in miscares turbulent: decit in miscarea laminar5 (fig. S-a stabilit cii exist2 relatia: \ A ($ ) i2 = a + pum (1 1-6) In care i este intensi tatea curentului electric . care se misoar5 apoi pe proiectia. v A d fiind diamet ul firului de plating. unde se Incilzegte datoritg curentului electric. a fost nevoie de cercetiri experimentale fine cu aj:utorul unei I aparaturi speciale. Inconvenientul semnalat rimPne. Rezistentele a . f i c u t i pe un ecran. m o r i ~ t ihidrometrice obignuite. Fig. nu este deranjatg structura curentului. se pot misura simultan componentele vitezelor Pn puncte diferite. A L STRUCTURII MISCARII TURBULENTE Structura migclrilor turbulente fiind foarte complicatii. Dupg E. Distribufia vitePentru masurarea vitezelor se Pntrebuinteazi: zei in migcare laminari gi in . a filmului.

21~ V P / G ~ ~ ..intre ele apreciabil la fund. nV1sfnt frecventele vitezelor de pulsatie (agitatie) u' ~i v'.7). 11. ins5 caracterul statistic a1 fenomenului se mentine totdeauna. iar aul ~i avl sPnt mediile pitratice respective ale lor.u n punct la 0. misurarea componentei vitezei de agi tatie d u p i o perpendiculari pe directia vi tezei de transport. Vom da cfteva rezultate ale metodelor de misurare a vitezelor. Trebuie mentionat c i fenomenul de turbulent2 are aspecte diferite in functie de conditiile la limiti ale curentului. Galvanometrul G serve~tela balansarea puntii. intr-un canal de laborator. nu1 = II 1 e '2navl . 11-5. v?/ Fig. care pun in evident2 structura mivcgrii turbulente ~i caracterul statistic a2 fenomenului.. M.de variatie a rezistentei R a firului de p latini. unde se reprezinti variatia cu adincimea relativi in canal a valorilor relative ~ P / G ~i Se vede c i pe cind componenta orizontalii a pulsatiei creqte de la f a t i la fund. Concluziile precedente sint valabile numai pentru . (1 1-7) ' Se observi c i pulsatiile sPnt mai puternice inspre fundul canalului decit la supfarati. H fiind adincimea canalului.90 H de la fund. Se mai constati c i curba de distributie a frecventelor este aproape identici pentru viten zele u' $i p f la suprafati $i difer8. Intrebuintarea termo-anernometrului P a p i este Pngreuiati de formarea P jurul firului n n a unui strat de gaze care modifici conditille termice. Pentru misurarea vi tezei pulsatorii se inregistreazi variatia tensiunii electrice prin intermediul unui amplificator electric de tensiune. Totodati. (v. curbele de frecvente ale componentelor longi tudinale ~i verticale ale vi tezelor de pulsatie h t r . Se vede c i punctele experimentale se situeazii destul de aproape de curbele teoretice de distributie a frecventelor obtinute prin formulele de probabilitate a erorilor. V3/umax. paragr. componenta vertical2 a pulsatiei vitezei depinde foarte putin de numiirul Re.18 H de la fund ~i la 0. ale lui Gauss.-vt2 2oVl 2 . In formulele (1 1-7) nu1. Minski. componenta verticali rimine aproape constanti. dupi experientele ficute de E. Curbele de frecventi ale vitezelor de pulsatie uf ~i vf in doul puncte ale unui profil vertical a1 unui canal . misurarea momentelor de corelatie etc.turbulenta deplinii" din conducte ~i canale. nu1= Y 1 e 2ncw1 --u12 2 20#4 . afar5 de un strat subtire de la fund. Metoda termo-anemometricii permite gi misurarea directiei curentului. Acest fapt se evidentiazi $i mai bine in figura 11-6. In figura 11-5 sPnt redate. F axi.

Geiger". Vina ciizind pe o placii elastici. 11-7. 3) h. Dacg Pi1 aceeagi ving de apg se introduce un fir de miitase cu diametrul de 0. In Laboratorul de Hidrotehnicii a1 Institutului Politehnic Timigoara* au fost Inregistrate variatiile presiunii unor vine de a p i in aer liber. I 1 1 -v-7 / 7 Fig. de metal. Migcarea vibratoare a vinelor de ap2 in aer liber (Bul. miguirea devine turbulent5 vi energia .vibratiilor dintr-o vin5 in aer Fig. 002 OD4 006 408 0.8 figura 11-7 se repraduc vibrogramele obtinute I11 cazul roduse de un deversor 46 triung iular. 2) h. In sectiunea de kiidere. DatoritS variatiilor oscilatorii ale vitezelor se prod uc fluctuatii gi ale presiunilor gi cu cit turbulenta cregte. = 0. 11-6. rezul tind din su' . Variatiile presiunii In sectiunea de c5dere a unei vine de apii in funcfie de adincirnea saltelei de a p i . 1958). se miiregte gi energia cinetici a vitezelor de agitatie Prin anumite dispozitive experimentale se pot pune P evident5 variatiile presiunilor gi efecn tele energiei cinetice. 0 n u u de apiwtn regim linigtit functie de adincimea relativii T canal (dupii E.25 mm.. In 0. prapunerea unor mi~cgri oscilatorii de frecvente gi ampli42 tudini diferi te. Variatia valorilor relative ~i in liber P reaim turbulent. 1) h. se pune in evident5 importanfa energiei cinetice a . Printr-o alt5 experientl. h. aceasta nu suferi nici o alterare. ~i tehnic a1 Institutului Politehnic TimiSoara. din care se cons t a t i existents unor vibratii 94 comylexe. Astfel.1 412 014 416 &I8 efectuatii la acelagi laborator. ~tiintific . . tomul 3 (17). acestea YIsint transmise prin bare rigide la un vi brograf . ciizfnd pe.Alte metode. servind ca ' receptor a1 vibratiilor. = 26. vinele provenind de la deversoare gi orificii de diferite forme. Minski) vIn5 aspectul unei bare de n are gheat5 transparent5 . M. 0 .7-32 cm..ibratiilor este capabil5 s i giureascii In scurti vreme placa de beton. = 35-40 cm * Pompiliu Nicolau.o plac5 de beton. .

11.4. CLASIFICA REA MISCARILOR TU RBULENTE Se deosebesc mai rnulte clase de misciiri turbulente care cuprind, fiecare, mai multe tipuri de misciiri. Dupii A. Townsend se deosebesc patru clase in raport cu conditiile de simetrie P care se dezvoltii turbulenta: n I. Iwtropa, adicii avind simetrie sfericii. Exemplu : Miscarea dupii un griitar uniform asezat la intrarea unui tune1 aerodinamic ap;oximeazii numai tmbulenta izo&opicii, deoarece aceastii miscare nu , este si omogenii, avind un pu ternic gradient de presiune in directia misciiri i , medii. 11. Bidimensionala', adicii exist5 o directie in care conditiile la limit5 nu variazii si P care deci turbulenta este statistic omogenii. Exemple: n Jet dintr-un ajutaj de liitime infinitii. Dfra din spatele unui cilindru infinit de lung. Stratul limit5 a1 unei pliici plane. Curentul sub presiune fntr-un canal bidimensional. Dira fn spatele unui griitar de cilindri asezafi la distante egale. Convectia liberii de la un izvor liniform he ciildurii. 111. Cu simefrie axiald. Exemple: Jet dintr-un ajutaj circular. Dira unui solid de rotafie. Curent sub presiune prin conducte de sectiune circular2 sau intre supraf efe ident ice concen trice. Convecfia liberii a unui izvor punctual de ciildurii. 1V. Bidimensionald si cu simetrie axiald. Exemplu : Curent intre doi cilindri concentrici roti tori. Dupii conditiile la limi tii deosebim: - Turbulent a in conducte si canale. - Turbulenta in stratul limit5 a1 unei pliici plane. - Turbulenfa in stratul limit5 a1 unei suprafete de rotatie fixii. - Turbulenta in stratul limit5 a1 unui corp in miscare de rotatie: - Turbulenta liberii. In aceastii lucrare cele mai importante dezvoltiiri se vor da miscirilor tllrbulente P conducte -si canale, precum si in stratul limit5 a1 undi pliici n , . , plane.

A.

\

!

7

A

O

11.5. DETERMINAREA TENSIUNILOR DATORITE TURBULENTEI 11.5.1. Leme
- Inainte de a dezvol ta metodele de determinare a tensiunilor suplimentare datori te
turbulentei, este necesar a stabili citeva reguli pentru calculul rnediilor mlrimilor care fluctueazi P cazul turbulentei (vi teze, presiuni e tc.). n Fie cp ~i 4 doul mirimi care sint fhnctii de x, y, z gi f, ~i fie ~i 3 mediile lor temporale. Este evident c5: * cp+$=i+J; CP . - + = c p a $ - . (-11-8 a)

Da%ci este oricare din cele patru variabile mentionate: n

S S
\

cpdn = idn.

Daci o rngrime cp este surna unei mirirni medii jurul lui zero), astfel c i 7 = 0, avem:

~i a unei mirimi fluctuante cp' (In
\

Media lui cp2 este:

Produsul a doui mirirni cp Si +, arnindoui variabile in timp, are media:

Terrnenii din rnijloc fiind nuli, rimlne:

1 1.5.2. Tensorul tensiunilor de viscozitate aparenti. Ecuatiile lui Reynolds
Observirn cii in ecuafiile lui Navier-Stokes (10-8) se poate face lnlocuirea urrnitoare:
,

Intr-adevir, dezvolttnd terrnenii din mernbrul a1 doilea se obtin terrnenii din mernbrul Pntti plus terrnenii din ecuafia de continuitate, a caror sum2 este zero in cazul fluidelor incornpresibile. Vom transcrie deci ecuafiile Navier-Stokes sub forrna:

-

,

.

La care se adaugi ecuatia de continuitate:

I

Mi~carea turbulent d

295

S i introducem in aceste ecuatii valorile medii ternporale ale tuturor rngrirnilo;, luind -u n interval de tirnp T suficient de lung pentru ca u, v ~i 6 tntr-un punct oarecare dat, si fie constante, deci presupunern o rniscare cvasiperrnanenti In care se anuleazii qi derivatele - - - in raport cu tirnpul. Cum i h r - o astfel de rnivcare rnediile cornponentelor fluepartiale tuante u', v', w' ~i sint nule, ecuatiile (1 1- 1 1) ~i (1 1- 12) se transforrni dupii cum urmeazi: Ecuatia de continuitate, deoarece

a

du' d' dw' ; , - ~i - sint nule, devine: dx dy dz

-

-

d

A~adar,in ecuafia de continuitate, valorile instantanee u, v, w pot fi inlocuite cu mediile ternporale u, v, w.

---

In ecuatiile (1 1-1 1) toti terrnenii care contin derivate se transforrng in virtutea lernei
(1 1-8 b), media derivatei fiind inlocuitg cu derivata rnediei. astfel c5:
d-(uu) .dx Apoi d -(uv) dx d = - (U v) dx d - = - [&I v dx d = - (u dx
U)

d - = - [U u dx

+ U'

a

u']

deoarece terrnenii liniari T u', v' se anuleazi. n

+ U'

-

v'] etc.

Ecuotiile (1 1- 1 1) iau, dupi efectuarea calculelor, forrna cunoscutg sub nurnele de ecuabiile lui Reynolds:

a-+v-+w-dx

- dw

-

- dw

-

- d;
dz

- 2 - -

dy

dp P dz

1

+ vAw

-

-

(

du'w' dx

-

+ dv'w' dy

dz

Dacg se cornpar5 aceste ecuatii cu ecuatiile Navier-Stokes (1 1-8) ale fluidelor viscaase, l g r i turbulenti, se constati c i existi In fiecare ecuatie, In rnembrul a1 doilea, trei terrneni suplirnentari depinzind de rnirirnile fluctuante. Pentru. a deduce ciror tensiuni suplirnentare l e corespund a c e ~i t terrneni, s l considerirn un tensor suplimentar datori t turbulentei, avtnd noug cornponente care, spre deosebire de eforturile totate, vor fi notate cu sernnul ,,prim6':

296

Hidraulica

Rezultanta fortelor suplimentare superficiale (adici .fortele de presiune gi fortele tangentiale de frecare) raportati la unitatea de mass va avea, conform ecuatiilor generale de migcare ale mediilor deformabile (3- l), urmiitoarele componen te, dupii directiile Ox, respect iv Oy, Oz:

Comparind deci ecuaf iile (3- 1) cu ecuatiile (1 1- 14) putem identifica componen tele tensorului suplimentar cu termenii respectivi din ecuatia (1 1-14): pu12 pu'vl
\

pu'v'
PV'~

pu'w' pv'w' pw'2

pu'w"

pv'w'

De exemplu : 7, = .ryx = - pu'v' etc. E for tur ile acestea se numesc tensiunile de frecare aparent2 ale mi+cn"rii turbulente. Tensiunile totale rezultii din 'insumarea tensiunilor din mi~carea unui fluid viscos la' care s e adaugi tensiunile frecirii aparente [v. ecuatiile (10-2) gi (10-4)]. Astfel :

I

I

Tx,

= i.

(* *) +
dy dx

-

pufv' etc.

-

S-a constatat experimental (pe baza miisuriirii vitezelor u , v, u', v' etc.) cii tensiunile provenind din viscozitate stnt importante numai intr-un strat foarte subtire lingii pereti, unde migcarea este laminari (sub stratul laminar), pe cind in masa fluidului, termenii datoriti. turbulentei sint acei ce predominii. Ecuatiile lui Reynolds gi tensiunile determinate prin ecuatiile (1 1- 17) consti tuie o bazL teoretici pentru cercetiri, ins2 nu pot fi folosite in practicii, atfta timp cit nu se cunoagte -- dependenfa mirimilor fluctuante u', v', w', de mgrimile medii u, v, w. De aceea, pentru. calcularea elementelor migcirilor turbulente, se folosesc P practici doui c i i dist incte: n - Se studiazi prin misuriri numeroase, in diferite cazuri de turbulent;, miirirnile fluc-; tuante gi se stabilesc legile statistice ale variatiilor lor. Aceste rezultate se prelucreazii cu ajutorul statisticii matematice qi se interpreteazii din punct de vedere fizic-fenomenal, in scopul' de a se constitui o teorie statistic2 a turbulentei. - Se fac ipoteze simplifieatoare cu privireda dependents intre diverse1.e mirimi ~i se constituie o serie de legi qi formule semiernpirice, cu scopbl aplicirii lor in practicii. Aceastg din urrnii cale a adus pin2 h prezent cele mai importante rezultate. Totugi teoriile statistice sint in plini dezvoltare.

--

/

Miscaren t urbulentd

29T

Conditiile la limit5 sEnt pentru vitezele medii temporale acelea~ica in cazul rni~cgrii fluidelor vtscoase, iar vitezele oscilatorii sTnt nule la perete. Aceasta are drept urmare c& qi eforturile de frecare aparenti se anuleaz5 la perete, r5rnPntnd ins5 acelea de viscozitate din miqcarea laminar;. Urmind conceptia substratului subtire laminar de la perete, urmeazl c5 vitezele oscilatorii ~i eforturile de frecare aparent5 se anuleaz5 sau sfnt foarte mici, ba chiar neglijabile qi 4n acest ,,film laminar". Trebuie s l admitem c5 imediat dup5 substratul laminar urmeaz5 o zon5 de tranzitie h care fortele de viscozitate real5 qi acelea de visco-zitate aparent5 sPnt de acela~iordin de mgrirne, iar mi~careaturbulent5 propriu-zis5 ocup5. zona dincolo de aceast5 zon5 de tranzitie qi intreg centrul rnasei fluide.

I 1.6. LEGILE MISCARII TURBULENTE
Fenomenul de turbulentii este desigur extrem de complicat si part iculele fn miscare sint supuse legilor statist icii matimat ice, ca orice >enomen s f o chasti;. In acest sens, vom adiuga in paragraful 11.7 o ,serie de notiuni si. observatii la cele date anterior. . Legile misciirii turbulente se refer5 la dependent a mirimilor medii tern- - porale u, v, w ~i p de coordonatele spatiului si de timp. Asemenea legi au fost ciiutate si formulate inci din .secolul a1 XVI I I-lea, atit in ceea ce prive$te: distributia vitezelor fn sectiunea dreap tii a unui curent rectiliniu, cit si pier-derea de energie datoritii fortelor de frecare pe unitatea de lungime a curen-tului.
9
9
'

9

1 1.6.1. Legile empirice ale distributiei vitezelor Aceste legi au fost cercetate in special in profiluri verticale, la canalesi rfuri, si intr-un plan diametral, la conducte cu sectiune circularii. S-a c h a t care este curlia de repartitie a vitezelor care se adapteazii cet. mai bine punctelor experimentale. Au fost propuse de ciitre diferifi autori,. pentru profilul vertical a1 unui canal de lungime foarte mare (fig. 1 18): parabola
1

t Y'

Fig. 1 1-8. Distributia vitezelor P miqcarea turbulent5 dintr-un canal . n drep tunghiular ~i o conduct5 circular& conform legilor empirice

'298

H idraulica

s u ax2 orizontali O'x (la nivelul apei) sau cu ax5 orizontalii O f ' x (deplasatii mai jos); parabola cu a x i verticali O y ; elipsa, hiperbola; chiar curba logaritmici sau parabole de ordin superior. Acestea douii din urmi fiind actual.mente curbele de distributie preferate, este demn de remarcat c i curba logaritmici a fost propusi, fnci din 1820, de F. E. T. Funk, iar R. Jasmund, In 1893, a ales curba logaritmici d u p i ce a determinat eroarea mijlocie a abaterilor a patru tipGi de curbe- f a t i de punctele experimentale in 445 profiluri si a constatat c i acelei curbe ii corespundeau erorile cele mai mici. Parabole de ordin superior au fost sustinute de T. Christen (1903-1904) pentru curba de distributie a vitezelor atit la canale cit si la conducte lecirculare (fig. 1 1 8 , peiltru acestea. din u r m i fiind propusi formula;

'

Citeva cunostinte importante care stau l a baza conceptiilor actuale .au fost de asemenea stabilite experimental in trecut. Astfel, fizicianul E . Duclaux a demonstrat, fn 1872, c i lichidul in miscare aderi de pereti, iar H. S. Hele-Shaw a demonstrat (1897-1901) c i 'lichidul aderii de pereti ,chiar in cazul vfrtejurilor si c i E apropierea peretilor miscarea este laminari. n In ceea ce priveste miscaiea turbulentii in conducte circulare, H. Bazin, prin miisuriri de precizie, a stabilit c i viteza u este egali chiar cu viteza medie Pn sectiune V, in puncte la distanfa de la centru egali cu 0,74 r, ceea -ce corespunde cu misuririle si teoriile actuale.
A

7

9

7

1 1.6.2. Legile semiempirice ale distributiei vitezelor
Incerciri de a se determina prin calcul legea repartifiei vitezelor s-au ficut incepind din 1915 si ele continu2 si fn prezent, dind nastere la mai multe teorii, pe care le vom eipune pe scurt, retinfnd rezultatele lor concrete. Ori,care din aceste teorii se desfisoari in trei faze: - determinarea legiturii dintre vitezele de pulsatie si eforturile de fre"care aparenti ; - determinarea unei ecuatii diferentiale care leagi v q i a t i a vitezei 'intr-up punct de .efortul de frecare total ; - rezolvarea ecuatiei diferentiale si stabilirea unor formule practice pentru calcul. In toate aceste faze trebuie urmiri t i indeaproape concordanta teoriei cu experienta. Ecuafiile si formulele stabilite Pn acest mod sint numite semiempirice, dat fiind cii elk se intemeiazi nu numai pe experienti dar si pe importante %considerati teoret ice. i a) Propozitii fundamentale. Legile distributiei vi tezelor in mi~carea turbulenti au la bazi citeva propozitii fundamen'tale, stabilite si interpre7
9
A

7

u

7

A

9

7

I

t a t e fizic de Tietjens, 0 . Reynolds, G. Taylor, L. Prandtl*, Th. KBrman. Aceste propozitii exprimii atit legs tura dintre tensiunile 7 si vi tezele d e agitatie, cit ~i dintre 7 ~i gradientele vitezelor medii temporaie. Aceste propozitii se intemeiaza pe numeroase fap te experimentale de seamii, publicate anterior de ciitre diferiti cercetitori, precum si pe alte experiente ul terioare meni te a ,verifica unele ipoteze. lY Desi expresiile care dau tensiunile da tor; te turbulentei erau cunoscu te d i n lucriirile lui Reynolds [v. ecuatiile (1 1-18)], este de un interes deosebit a urmari procesul de gindire care, plecind de la intuitia fenome, nului, a condus la o teorie care, desi imperfect& a putut lega o serie de' fapte ce pireau disparate si a -putut ulterior sii fie folositi i i in ;pract icii. Sii considerim cazul cel mai simplu, a1 unei misciiri plane, in care X viteza de transport 6 (medie temporalii) este funbtie de tj si c i vite- Fig. 11-9. Reprezentarea amestecului de cantitiiti de mi~care zele instantanee in A B sint diferite: uB - u, = u'. Fie o mas5 elementari Am, animati in afari de viteza U B si de viteza de pulsatie v' I n directia transversal2 miscBrii generale. Ea ihtrii printr-o sectiune Aw c u viteza UB in masele aflate 'in A in miscare (fig. 11-9). Cantitatea de miscare a maselor d(n A, dacii u' este pozitiv., a crescut I n timpul At, in direktia lui u, cu:
9
7

,

9

?

Ameu'
s

=

( p A o ev' At) u'.
9

Acestei variatii a canti tiitii de miscare f i corespunde impulsul unei forte F, ode acela~i sens cu u, cireia-i corespunde o forfii egala si de sens contrar aplicatii maselor din B. Acestea sint forfele de frecare aparefitii interne, Avem vdeci:

Ludwig Prandtl, fizician ~i inginer, niscut P 1875 la Freysing, In Bavaria, a profesat n $din 1901 la Hanovra, apoi la Gottingen, unde a condus mult timp Institutul pentru cerc e t i r i de mecanica fluidelor. A murit in 1955. Este unul din fondatorii mecanicii fluidelor . ~ aerodinamicii moderne. Cercetirile sale mai importante sint din domeniul turbulentei ~i i d i n teoria stratului limi t2. Publicatiile sale mai de seami sint : ,,Ergebnisse der Aerodynamischen Versuchsanstal t zu Got tingen" (192 l), ,,Bernerkungen uber die Entstehung der Turbulenz" (1926), ,,Bericht iiber: Untersuchungen zur ausgebildeten Turbulenz" ~i lucriirile de s intez2 : ,,Stromungslehre", Berlin (193 1, 1942) ~i ,,Hydro- und Aerotechnik" (Pn colaborare c u Tietjens).

*

300

Hidraulica

S-a luat media produsului u'v' in tirnpul At, pentru a obtine valoarea efortului specific de frecare aparentii 7'. Rezultii:

Sernnul minus este necesar pentru cii produsul u v este in general negativ, fntrucit la o dilatare intr-un sens (de exernplu u' > 0) trebuie sii corespundii o contractare in sens transversal, pentru ca rnasa total5 sii nu varieze (v' < 0). Pe de altii parte, sii consideriirn diagrarna vitezelor rnedii ternporale u(y) si yitezele in douii puncte In sectiunea transversal5 rnisciirii, la distanta &' intre ele (fig. 11-10). Am viizut c5 fntre vitezele de agitatie u' si 'v exist5 o corelatie ; astfel, la pereti toate vitezele'sint 9 nule, atit viteza de transport cit ~i vitezele deagitatie ; in alte puncte se pistreazi ahurnite ordini de rniirirne (v. paragr. 11-3). Corelafia este puter-. nicii fntre douii puncte foarte apropiate gi slab5 I Pntre puncte mai fndepirtate. Diferenta dintre vitezele rnedii temporale in douii puncte la distanta 1 fiind
9 9
1L

I

'

4-

I

A;=[Fig. 1 1- 10. Reprezentarea lungimii de amestec

du
9

*

dy

sii presupunern c i luiirn pe 1 astfel ca A sii fie egal ; cu media valorilor absolute ale lui lu'l, cornponenta vitezei de agitatie axialii. Miirirnea aceasta a lungirnii 1 a fost nurniti de L. Prandtl ,,lunghe de arnestec" si s-ar defini ca ,,distanta pe care tfebuie sii o parcurgii o particulii cu vechia vitezii, pin5 ce diferenta fntre acea vitezii ~i aceea a punctului unde a ajuns particula sii fie exalii cu viteza de agitatie din rniscarea -turbulentii". Este evident cii si v p
9

trebuie sii depindii in acelasi mod de - ca si u', adicii trebuie sii avernr '
9

du dy

Sub ultima formii, cu l2 = 111, se dii posibilitatea ca ~i sensul lui sensul lui
-

. r

sii urrneze

du

Constatiirn cii tensiunile de $freeareaparentii se deosebesc esential de cele de viscozitate, intrucit acestea din urrnii sint functii liniare de gradientul de--

dy

vitezii 'si de o. constantb fizicii p, pe cind in miscarea turbulentii se insumeazii cele d d u i efecte:
9

aP

7 . 2

p-f

au

p/2

8~

du - . - du .
'

(1 1-22)

dy

dy

Formula lui T' in turbulent; (11-21) se poate lega de propozitia lui Boussinesq, care a introdus notiunea de coeficient de viscozitate aparent6 propunfnd formula:

In aceastii formulii, E joacii acelasi rol ca v din formula lui Newton. Cornparind formulele (1 1-21) si (1 1-23) rezbltii cii viscozitatea cinematic6 aparentii:

A

nu ,corespunde unei proprietiiti fizice a fluidului si n u a r e nici o legiiturii cu
9

viscozitatea. Formula (1 1-21) nu elucideazii cornplet problema, ci se Pnlocuiesc doar vi tezele de agitatie u' si v' cu o mtirime liniarti 12. T o t u ~ i s-a dovedi t 'cii aceasti miirime este mu1t mai uSor de determinat , , fiind o fu'nctie numai de spafiu, ale cirei valori se pot verifica experimenta.1. Este deremarcat cii la formula (1 1-21) a ajuns si Th. von KBrman prin teoria simili tudinii mecanice. Utilizarea acestei formule d e ~ i n d ede alte i ~ o t e z esau de structura formulei admisii pentru lungimea I. Ptstfel, Prandtl a'dmite cii 1 poate fi exprimat Sn zona de 1Pngi perete prin: ,
9

1 = xy,

,

(1 1-25)

fn care x este o constant5 adirnensionalii, iar von KBrrnan* giseste prin teoria s'imilitudinii cii 1 trebuie sii depind5 de distribuf ia vitezelor konform formulei

I( fiind de asernenea o constant5 adimensionalii.

Sii considerim acum tele doug cazuri de mivciiri turbulente, singurele rezolvate prin metodele semiernpirice: o rnivcare plan6 intre doi pereti paraleli si miscarea permanent6 P conduct; circularii. * n
9

4

Kongresses f . Techn. Mechanik, Stockholm (1930).
\

* Th; v. Krirman, Mechanische Ahnlichkei t und Turbulenz, Verhandlg. d. 111 Internat.
I

L:

b) Cazul mi~ciiriiplane intre doi pereti paraleli, situati la distanta 2h. Aplicfnd teoria l u i Prandtl, vom scrie ecuatia (1 1-21) in scopul integririi ei: *
I

De acum inainte, tensiunile 7' 111 miscarea turbulent5 vor f i notate z, fir5 accent; apoi mirimile medii temporale vor f i scrise nebarat, afari d e paragraful 11.7, unde este nevoie a se mentine semnele barate. Se define~te prin relatia 4 z l p = v, o mirime de natura unei viteze, care poarti numele de ,,viteza de frecare" sau ,,de alunecare". Ling5 perete, z= si ,,viteza de frecare la perete" se noteazi : ,

\

Totodati considerim pe 1, lfngi perete, conform relatiei (1 1 2 5 , astfel c i Entr-o zoni lingi perete avem riguros exact:

Prin integrare, se obtine:

Desi prin ipotezele ficute aceasti ecuatie este valabili pentru regiunea de lfn& perete, t o t u ~ iea a fost extinsi pentru intreaga sectiune si confruntarea ei cu experientele a dovedit cii aceastii extindere este valabib. Aceasta se explici ~i prin faptul c i atit v, cit si x scad de la perete spre axa sectiunii si raportul lor nu variazii mult, riiminind ca sii se adopte pentru constant: d o a r e a care permite o cPt mai buni concordant5 a formulei cu curbla experimentali. Aceast5 valoare este x = 0,4. In planul median a1 conductei, y = h si u = umax In troducind aceste . conditii in ecuatia (1 1-30) se obf ine ecuatii a d i q n s i o n a l i (1 1-31) :

adic5 vi teza ,,deficitar5 relat iv5" este invers proportional5 GU logari tmul adfncimii relative. Formulele (1 1-30) ~i (1 1-31) au caracterul de ,,univetsaleU, valabile oricare ar f i conditiile scurgerii turbulente in sectiunea datii. Ecuatia (1 1-31) se poate scrie si sub forma:
9

Mipcarea turbuletztci

303

I

si este valabilii atit in cazul conductelor netede cit si a1 celor rugoase. Trebuieclbservat cii formula riu mai este valabilii in zona'filmului laminar de linqii perete, unde putem considera pe o grosime 6 ca,miscarea urmeazii legea lichci-delor viscoase. \Pentru aceast a scriem cii duldy la perete are ca uw valoare medie raportul - (figura
9

6

11-1 I), uw fiind viteza la trecerea din zona laminarii Pn cea turbulentii:

de unde rezultii:

intr-adev5r,

U 'O *

v

este un nu-

mgr adimensional, analog cu nurnifrul Re, ~i distanta 6 marcheazii trecerea din miscarea laminarii in miscarea turbulentii, care * trebuie sii se facii atunci cind acest numiir are o akumitii valoare criticii N. Din esperienfele lui Nikuradse si apoi ale lui Grujienko rezultii cii acest numar poate f i luat -- 11. ~ i (11-33) se deduce 6 ~i urn,,. i Acum sii rezolviim aceeasi problema dupa teoria lui Kiirman. Intr-un punct la distanta y de pere'te avem, conform formulelor (1121), (1 1-24) si legii distributiei lui T:
A

Fig. 11-1 1. Distributia vitezelor in sectiunea circularii a unei conducte in regirnul turbulent, dup5. conceptiile actuale

Sau, extriigind riidicina piitratii:

Integrind, se obf ine:

-

de unde, printr-o nouii integrare Tntre limitele y

=

0, y

=

h, se 'obtine:

Hidraulica

In aceasti formuli, valoarea experimental2 a lui K = 0;36. Comparfnd rezul tatele date de cele dou2 formule ale distri butiei univer:sale a vitezelor (1 1-31) si (11-36) se constati diferente foarte mici fntre ele si curba dedusi experimental. i c) Cazul mi~ciri permanente intr-o conducti circulari dreapti. Incii pe la 1775, de Ch6zy a propus prima formuli aplicabili pentru calculul pierde.rilor de sarcini in miscarea uniform2 a curentilor cu suprafata liber2:
9 9

A

\

incare: Veste viteza medie in sectiune; R - raza hidsaulici; i - p a n t a hidraulici sau . - pierderea--- sarcini pe unitatea de lungime de canal; C - - . u E o T --.---. de --c i e n t d e p inzind de rugoiifa-fea* aT6ieT: -Se'poa te vedea usorcZ acest coef icien t nu este adimensional ([C] = L1I2T--I). Formula prop<sii de Darcy fn 1865 entru -p-anta_._ __ . energetici .J- . a conductelor este corecti si din punct de vedere %~ensional, coefici~ntulA fiind numir pur :
-Ll*lrs

_

a

,

,

9

A

In %ceast2 formulii, D este diametrul conductei si A este coeficientul de -pierdere de sarcinii in lungul conductei. v Daci punem D = 4R ~i compariim formulele (1 1-37) si (1 1-38) rezultg .cii fntre A si C exist5 relatia:
9 9

-

,deci ambele formule: (11-37) si (1 1-38) pot fi folosite atit pentru calculul pierderilor de sarcini fn conducie cft ~i fn canale cu nivel liber. S-a constatat 'prin experiente numeroase cii C si ' A depind in special de raza hidraulici si de rugozitatea perefilor conduct& sau canalului si s-au -propus numeroase formule pentru evaluarea acestor miirimi (v. cap. XIV si *cap XVI I I). : Prin cercet5ri ficute dupii 1910 s-a observat c i daci peretii conductei -sint foarte netezi (sticli, metale trase s.a.), A depinde de alti parametri decft in cazul cind peretii sfnt aspri. De aceei a fost necesar sii se stabileasci formule deosebi te pentru conduc tele netede si pentru conductele rugoase. 1) Conduct6 circular6 cu perefi nitezi. Urmind aceea9i metodi de expunere .ca pentru miscarea plani fntre doi pereti, vom arita cum se ajunge la formulele de-cafcul atft dupii teoria Prandtl cEt ~i dupi teoria lui KBrman. Mai fntfi observiim cii- formula (11-32) este' valabilii ~i in acest cazi :inlocuind pe h cu r,, raza conductei, constantele fiind obf inute experimental
9

Migcarea turbulent ci

305

Tot atit de valabilii este ~i formula analog5 cu (1 1-36):

In care I =-- 0,36. Este instructiv a compara aceste doui forinule si c.u formula ( d a t i de H. Darcy in 1855, care urn-o 'poate f i pus6 sub forma : Vor
9

-

>

Din figura 11-12 - s e vede c i cea mai bung concordant5 cu valo'rile experimentale o are formula 1 1-40), dar ,si formula (1 1-42) d6 valori foarte precise in toati sectiunea afar6 de o zonii lingi perete, de 0,25r0. Formulele de mai sus nu sint valabile- in zona filmului laminar, unde miscarea nu mai este turbulenti. D& la distanta 6 de perete, ecuatia (1 1-40) trebuie s i fie satisficuti. Ca si pentru lmiscarea fntre pereti plani, vom avia, conform relaf i i lor (1 1-33):
9

~nlocuind P ecuatia (1 1-40) n uw pe y = 6 s i P = N , o b f i n e m .
9

f a

co~espunzBto~ Cbrmulei N -37

2 core~puntBtuorfo~muletN-38

v*o

- -N
UW
A

3 co~espunz8'f ~ o ~ m u I e i -39 UP N
- 5,75

- Urnax V*O

lg ~ o V * O Nv
9

V*o

Fig. 11- 12. Comparatia formulelor moderne pentru distribuf ia vitezei in m i ~ c a r e turbulentg
9

De aici se deduce

urnax

si se inlocuieste fn ecuatia (1 1-40) obtinindu-se:

v*o

Aceastii formulii poate f i considerati ca formula final5 pentru calculul practic a1 distributiei vitezelor in conducte netede. Pentru efectuarea lui ~ , / p . In acest scop folosim formula cunoscutii (6-46) : trebuie cunoscut u,o =
A

Migcarea turbulentd

fn care J este pierderea de sarcini liniarii pe conductii, iar

Cu formula (1 1-44) calc.uliim pe urnax pentru y ,

=

r,:

Viteza medie fn sectiune, V, se obf ine din integrala de volum a vitezelor , care dB debitul raportat la v, :
* . -

In sfirsit, grosimea filn~ului laminar la conducte netede se calculeazi plecTnd de la 'formulele (1 1-43) si (1 1-45):
9

a

Dupi formula Darcy, J = mula lui 6, gisirn:

'

IV2 -, de 0%
-

gJr0 - v2 unde rezul t i - - 8

Inlocuind in for-

s=
'

fiG= 11:ds.
1I

VD
I

N . 300
I-'

\

Formulele (1 1-48) ~i (1 1-48 a) permit a calcula, pe diferite cii, grosirnea stratului laminar. 0 altg teoriedernni de rernarcat a fost emisi de" I. Ta lor cu citiva ani Pnainte de " G. . Prandtl, plecind de la ideea c i turbulenta se produce prinfr-un ransport de virtejuri dintr-un strat P altul, ceea ce creeazi o forti egali cu rezistenta la rni~carernanifestatii prin piern derea de sarcini. Principiul rnetodei se poate urrniri rnai uSor in cazul rni~cirii perrnanente in directia Ox, intre doi pereti plani paraleli. Ecuatiile de rni~carese reduc la:

- -fYMI

intructt in turbulenta deplini pot fi negli jate fortele de viscozi tate, iar fortele rnasice datori te gravitatiei sint echilibrate de presiunea hidrostaticii, astfel c i fn rnernbrul a1 doilea intervin nurnai variatii dinarnice. Aceasti ecuatie se poate pune sub forrna:
\

P dx exista numai daci produsul iv' ar depinde de y.) I r . Variatia cantititii de mi~carefiind in acest caz: 1 dp ~i fiind egalg cu aceea~i forti .23. ( Pentru n ~ i ~ c a r en conducte circulare legea de distributie a vitezelor este: Pa y miisurat fiind de la perete. vPrtcjul a variat cu: -2 dy - 1 du . - A In timp ce masa-vfrtej se transport5 de la punctul y la y + 2. ~i fn teoria lui Taylor apare o lungime analog5 cu lungimea de amestec. inseamni c i diferenta Pntre cele doui teorii ar . 0 gi . ' Pentru a compara acest rezultat cu teoria lui Prandtl s2 formlm ecuatia de mi~care dup2 aceast2 teorie.1 . situati la distanta 2h. Pentru cazul a doi pereti plani paraleli.P care n este singura component2 a virtejului diferit2 de zero. a ~ a d a r poate scrie: se deci : Pntrucit v este identic cu viteza de pulsatie v. iar . ( ..[arc sin ( I . 3. = dx w. s-a g2sit prin integrare urmiitoarea lege de didributie a vitezelor: Umax u . Dup2 cum se vede. Considerind valorile medii temporare.= 0. viteza deci ecuatia devine : u dv nu depinde de x ... Pentru I se ia valoarea 19.y '12 y 'Ir v*o K G (--) ] Prin experienti s-a determinat I = 0.. y fiind mgsurat de l a perete.

poate f i caracterizatii printr-o mirime liniari k. \ * - 2) Conducfe circulare cu per@ rugozi. . apar mirimi derivate. Inlocuind f n ecuatia (1 1-40) pe u u. orice'strat limi t i posedg un substrat laminar oricit de neregulat ar f i . deci . adici: 9 A k = D raza geometrici) sau . Ecuaf iile universale stabili te i de KBrman vi Prandtl sint valabile pentru orice misciri turbulente. ceea ce dovede~tecii dacii un fenomen nu este precis cunoscut Pn adPncime. T o t u ~ i . s-a pus in evident2 caracterul geometric a1 rugozititii. = : 7 :i t 6 ra F trul). .dupi cum se ka vedea din capi tolul X I I I . este functie de acest k. r R 9 iar netezimea relativi este inversul acestui raport adici k 10 . trebuie definiti 7 f n s i ~ i nofiunea de rugozitate. k Rugozitatea relativ6 este raportul .rugozitatea absolutii!' poate f i misurati prin iniltimea medie a acestora. Nikuradze cu conducte ai ciror pereti au fost ficufi rugosi in mod artificial cu un strat de nisip monogranular. Deci si in cazul rugozititii va exista la distanta 6 = y. I t I's i i' . de citeva sorturi.vitezi la perete" uw. in cazul peretilor rugosi nu ar mai exista un film laminar.proeminentelor. el poate fi Pmbriicat intr-o diversitate mare de expresii matematice. R A In formule... Anume. aceasti proprietate era apreciati sub + forma unui coeficient experimental. . Nikuradze (1926) rugozi tatea era privi t i ca o proprietate i suprafefei unui perete. perturbind firele de curent ~i ocazio. este foarte probabil c i y. putea stfnjeni mai mult sau mai pufin mi~careafluidului. si pe y prin y. care. Ping la experientele lui J. prin proeminenfele sau adinciturile c9t de mici ale sale. Cantitativ. de la perete o . Prin experientele 1ui J . precum .Cum insi rugozitatea implici o conditie speciali la limiti.(D I k diame- m fiind un coeficient de form8 si de dispozitie a elementelor rugoase.(r. c2ci curentul inconjurind prokminenteli s-ar dezlipi cle peref i formind zone numeroase de dire (api moarti). 9 A = mk obtinem: si eliminind pe 9 Urnax intre aceasti ecuatie ~i (11-40) se obtine: v*o ..dintre rugozi tate si raza hidraulici . Dup2 unii autori.Miqcarea turbulentii 309 1 J I Aceste formule ale lui Taylor reprezintii tot atit de bine mi~careaca ~i formulele lui KBrman ~i Prandtl. lipi t'cu ajutorul unor lacuri speciale. pentru acelasi mod de distribuire ~i aceeasi formi a . In cazul rt~gozii t i i caracterizate prin proeminent tele k. .nfnd formarea de virtejuri. rezultind din misurarea pierderilor de sarcinP.

Mai importante sint rezultatele experimentale obtinute de unii autoci. Nikuradze (1926). cum au fost acelea efectuate de F. . 11-15). viteza medie in kectiune. conform formulei (11-51) a fost confirmatii prin experiente de mare preciie. Sevelev (fig. Migcarea turbulenti h conductiidesectiune drep tunghiulari (izotahe) Fig.. in special de J . 1 1-15. Migcarea turbulenti P n conducti de sectiune triunghiulari (izotahe) . variazii cu rugozitatea si formula are tot structura logaritmicii. A. dupii calculul prealabil a1 lui V. in felul cum s-a obtinut formula ( 1 1 4 4 ) Se giiseste: Fig. doeficientul A. 11-17. nu s-au putut Pnci aplica cu succes metodele care au dus la formulele semiernpirice. d) Mivcarea in conducte avind sectiuni de diferite forme. Diagrame experirnentale de repartitia vi tezelor. A. ~ i s t r i b i t i avitezelor in conducta circular& cu perefi rugosi. din care Fig. Obtinem formula distributiii vitezelor Constanta A. 11-16. degi unele incerciri nu au lipsit de a transforma legea logaritmici a distributiei vitezelor lfngi perete ca o lege universali aplicabilfi oricgrui fel de sectiune. Tntocmai ca la conductele netede.310 Fie valoarea din parantezl in conducte rugoase: Iiidraulica = A. $evelev) Ecuatiile (1 1-51) si (1 1-52) sint formulele finale care dau distribufia vitezelor la miscaiea turbulentii fn conductele rugoase. se poate si el calcula in functie de A. P conducte circulare n (dupi F. Pentru altfel de sectiuni de conducte decPt cele studiate mai sus. Curenti in albii cu suprafala liberg.

Din examenul izotahelor se constatii c 5 acestea urmeazii aproape paralel conturul. Acest fapt este atribuit unor curenti secundari care pornind din centru spre vTrfuri se intorc la centru ocolind jum5tate din laturi (fig. 11-16).19.s-au dedus topogramele izotahelor (curbelor de vitezii egal5) pentru conducte 'cu sectiuni: u n dreptunghi (fig. dupii criteriul Revnolds. Formula este valabilii pfnii la numeret Re .3. Curenti secundari in conduct5 de sectiune triunghiularii Se mai mentioneazii c5 rezolvarea exact5 a celor cTteva cazuri de conducte sub presiune germite ~i rezolvarea cazurilor de canale deschise avind sectiuni care se pot deduce prin tiierea dupii planuri de simetrie a sectiunii conductei. jum5tate dintr-un dreptunghi fnchis t5iat paralel c u una din laturi etc). 1 1 1. . un semicerc. Ldatorit5 frec5rii lichidului cu aerul. Configuratiile astfel obtinute vor trebui insi corectate spre a tine seama de scobortrea punctului de vitez5 maxim5 sub nivelul lichidului.< 100 000..18. a propus pentru prima oar2 o formuiii special5 pentru calculul pierderilor de sarcinii in conducte netede. H. 11-18). .viteza medie in sectiune. Blasius. V . se observ5 c5 viteza maxim5 T sectiune are loc citre suprafati. . astfel ca t5ietura s i fie ortogonalii liniilor izotahe (de exemplu. ci era inglobat in calculul conductelor ru-. chiar in unghiurile ascuti te unde serealizeazg vi teze destul de mari. Aceastii formulii este: In care h este coefic.a d h i m e . 1 1.diametrul. numai dupi 191 1. Mu1t i vreme calculul conductelor netede nu se fiicea c u formule de structurii special. 9 t a) Conducte netede. Pierderile de sarcinii in lungul curentilor turbulenti in mivcare permanent.20 din. 11-17) ~i pentru un jgheab dreptunghiular cu suprafata liberg (fig. * + .ientul pierderilor de sarcinii pe metru liniar de conductii. D .- h Fig. In cazul jgheabului cu pivel liber. in urma unui studiu critic bazat pe similitudine. Mi~careaturbulent5 T n canal drep tunghiular (izotahe) Fig. 11-19).6.goase. un triunghi echilateral (fig. 11. n la 0. .

adicii: Re = 9 V Formulele (1 1-56) si (1 1-57) sint cele mai bune.75. prin transformarea 1ui O ' 1 "*o v se ajunge la formula: . 0 formula iot atit de bung. devine : \ a fiind o constant5 dacii viscozitatea este constantg. in acord cu experientele fiicuk pin5 la si de cktre J .= 2 lg (Re ) V h -0. In scopul acesta se folose~te ecuatia (1 1-47). Nikuradze efectuate pentru o gamii intins5 de numere Re (de la 4 *lo3 la 3. VD de diametrul conductei. scos din relatia (1 1-45) si ecuatia lui Darcy: 9 9 A A L ) 9 Ecuatia (1 1-47) devine: Ajustind formula pentru a se acorda cit mai bine cu experienta. se ajunge la: sau fncii.pierderea de sarcinii este proportional5 cu viteza medie la puterea 1.312 Hidraultca Introducind pe A din formula (1 1-53) in formula Darcy. avind si avantajul de a fi exprimati explicit in funcfie de A. in care se inlocuieste v. 0 formulii rnai corectii pentru A s-a giisit in urma experientelor lui J. Nikuradze. A ~ a d a r . aceastca din urm5:..8 = 2 lg Re in aceastii formulii fiind dat in functie de viteza medie in sectiunea V.2 *lo6). cuprinsii deci intre 1 si 2 si apropiat5 de 2. este formula ~ o n a k o v ' : .si.

c i : t rezultii imediat: Dacii in loc de raza geometric5 r. ~ i k u r a d z k .cheami c6 se aflg in xona ~6tratica" pierderilor de s a r c i k . in conducte.rugozitatea artificial.. folositi in experientele lui Nikuradze. conform ecuatiei(1 1-55). cu restrictia c i coeficientii sint determinati pentru un singur tip de rugozitate. nu mai altereazi exponentul 2 a1 lui V. astfel c i A. c) Sistematizarea cunostintelor cu privire la coeficientul pierderilor de sarcing. Asemenea misciiri turbulente se.. R = -5si se aduce A la numiritor. existi si alte zone cu alte tipu. Pe baza experientelor citate. ecuatia (1 1-60)se poate pune si sub forma:. nisipoasi". b) Conducte rugoase. pierderea de sarcini specifici J fiind deci riguros proportionalii cu pitratul vitezei V. P afar5 de zona conductelor netede si de zona pitraticii a conducn telor rugoase. Deocamdati ne vom ocupa numai de conducte circulare avind acesf tip de rugozitate. cfnd turbulenta este deplini.turbulenta depliniU. datg de ecuatiile (1 1-51) si (1 1-52).pierderilor de sarcini A se obtine pentru conducte aspre (rugoase)' din legea distri butiei vi tezelor fn sectiune. Coeficientul . se observii c i nu mai intervine viteza medie In sectiune V. zoni care caracterizeazl . putem considera cii pierderea de sareini in lungul con- a . 2 9 T In formulele (1 1-60) si (1 1-61) care dau pe A pentru conducte rugoase. introdus in formula Darcy. Dar..i de misciri si aceasti zonare a fost precizati in cei mai mare misuri de J . ecuatia (11-51) se poate scrie: 7 si prin integrarea de volum a vitezelor u. tinind seama. anume pentru . se intrebuinteazii raza hidraulicii.

de amindoi a c e ~ t parametri sau i n 9 k Sistemat izarea cunostintelor existente astiizi P aceasti privinf ii va fi n prezentatii prin doui grifice: . In amindouii aceste grafice.D 52 54 . in majoritate ~ c urugozitate artificial5 (fig. iar ordonatele Ig (100. numit si .0 12 4 4 6 +B 5. Nikuradze. .harps lui Nikuradze". pentru miscarea turbulent6 In conducte netede si pentru miscarea turbulentii in condudte. este el insusi functie de Re. A). P functie de Re ~i de rugozitatea n relativii (liarpa lui Nikuradze) .se poate vedea din examenul formulelor stabilitk ping acum. au stat la bazii i n special experientele executaie de acesta cu conducte ficute artificial rugoase . dupg cum .. 56 58 6 0 1 Fig. nu este totusi o constant5 ci. In primul grafic. 11-20. . 11-21). pentru miscarea laminari. 1 1-50).-r A Z6 28 30. in care rugozitiitile artificiale sint fnlocuite c u rugozititi tehnice (fig.Reprezentarea lui J . cuprinzind valorile A in funcfie de numirul Re. sau de netezimea relat i v i 3. '32 4 36 98 4. Pierderile de sarcing liniare (A).0 reprezentare mai noui.314 Hidraulica 9 ductei se exprim5 In orice regim de miscare si pentru orice tip de rtlgozitate c u formula: 9 ln care caz A numgr adimensional. abscisele reprezinti lg (Re).

.

Zona II reprezintii o .ecuatia (11-60). dar prezintii mare nestabilitafe .ecuatia ttlrbulentei netede 1 1-57) . miirimea k a rugozitiitii. in cazul rugozitiifilor tehnice. douii forme echivalente: 9 9 A Re . coeficientul A trece de pe curba I l l . miscarea nu dep inde de rugozitatea peretilor. In cazul cind netezimea relativii este mare (rugozitatea micii).ecuatia miscirii laminare A = . anul 1944) s-a trasat si o linie (punctatii) care reprezintii limita spre dreapta a zonei de tranzitie. naturale. incii neexplicatii. Zona V .unge apoi in zona V.. dupii cum se vede in ecuatie. independent de numirul d e . Moodv. Dacii facem sii creascii mai departe numgrul Re. In acest criteriu intervine.. cii se produce fiicPnd sii curgii. sau Re I/h=200-. un debit fluid din ce in ce mai mare. Dacii 3este suficient de mic (adicii rugozitatea relativii este mare). intr-o conduct6 de diametru si rugozitate date. 11-21]. ~ i e a s t i i curbii se determinii prin ecuaf ia (1 1-62) scrisii in. cu atit trecerea in./k). rezistenta este datoritii 9 9 k numai viscozi tiif ii . ci numai de rugozitate (de numiirul r0/k a1 netezimii relative). deci cu cit aceasta este mai mare.3 1-6 Hidraulica * . intrind intr-o zoni de tranzitie I V.zonii de nestabilitate.37). si ale lui Re. '-0 cu diferi te sorturi de nisip monogranular. pe care se astern punctele ce reprezintii misca-rea turbulentii in conducte netede. numitii si zona prepiitraticg. aproape fn repaus. trece in zona III constind dintr-o curbi. in zona de tranzitie I V . unde miscarea se caracterizeazii printr-un A = const. apropiitii de o linie dreaptii. unde A = c o d . Acestor zone le corespund urmii toarele ecuati i : 64 Zona I .. realizind 'numere ~k din ce in ce mai mari . formula (1 1-62) si fig. ~ c k a s t aeste zona . ci numai de numgrul Re. racordarea se face fiirii anomalii si poate f i calculatii [v. 9 v*o k - 68. care fnceteazii pe a Re = 2 300 (Ig Re = 3. unde A = [(Re si r.. • Zona II .:turbulentei depline" fiind totodatii zona piitraticii a pierderilor de sarcinii. f n graficul din f i ura 11-20 dreapta I reprezintii ecuatia misciirii laminare.(de tranzitie sau prepiitraticii). A nu depinde de Re. astfel cii netezinlea relativii -varia k de la 15 la 507. In reprezentarea rugozitiitilor naturale (dupl L.este functie de Re. Zona II I . h. pentru a trece apoi Pn zona piltraticii. V. . nestabilii. pentru a a. curbele de t r a n i i ~ e racor-se deazii cu curba III dupii o scoborire a-lui A. dupii ce a iesit din zona I . in care migcarea trece din regim laminar in regim turbulent. turbulent5 se face pentru valori mai mici -ale lui v. D care exprimii cii miscarea in stratul laminar nu mai are nici o influent5 asupra.. pierderilor de sarciiii. Zona I V . 9 4 creste continuu cu cresterea lui Re. In caz~ilrugozitiitilor artificiale nisipoase. nu depinde de k . A. stratul fiind redus numai la o piiturii de lichid' aderent. Aceastii trecere trebuie sii 'ne-o inchipuim. F. A 9 .

. ~bservaiii. iork . Pierderea de sarcinii h = f (dlk) 0 altii formulii pentru zona de tranzitie si care are avantajul cii este expliciti in raport cu A este formula lui N. 11-22... A = functie de Re si de .k Aceste formule sint reprezentate in graficul din figura 1 1-21. (conducte netede). iar dacii termenul fn Qe este mic.. A I Fig. U -- n . autorii care le-au propus nu au ajuns la o definif ie unitarg.Mi~carea turbulentd A 317 ' ceea 'ce priveste legea pierderilor de sarcinii in zona prepitraticii. C... Konakov . ~ r k n k l : 1 6. . In figura 11-22 se reprezintii diagrama care dii direct pe A P functie de n pentru conducte rugoase.:D +( Re) ]* . D I11 9 9 .'Tn diferi te forrnule fn care intervine netezirnea relat ivii. = raza geometricii. .. se obtine formula lui P.81 0.9 vh --21g[3. Dacii termenul in k / D este neglijabil. r.* D = diametrul conductei. _ C ' D D R . Z.sau . R = raza hidraulicii . ro k k k . se obtine forimula (1 1-60).sau .. A A A .rnulele prcpuse sPnt <e tipul Colebrook-White.... de aceea la folosirea formulelor trebuie precizat dacii netezimea relativii este definiti fntr-unul din modur i le urm6 tiare : R 0 .

cu drep t 2 k cuvint.15 0.. Conducte de fontii divers5 biturnate In interior nou cu usoarl ruginl cu irkrustatii tehnic bun divers5 tencui t. Valorile rugozititilor echivalente k din cazurile reale.. Ma terialul Starea materialului Tabela.40 3 1.... cu depuneri de foite 0. astfel cii poat........0015 0.. 'I ! ' I 7 Conducte de fier galvanizat ....de azbociment In cazul cind suprafata peretelui are asperitiiti foarte mici.d o mirime conventionalg.prezintii ondulatii.. calitate o b i ~ n util ...5 1.. Tuburi de otel sudat. incrusta t i i usoare incrustatii puternice dupii 20 ani de exploatare.......--Conducte de otel nituite ..... tehnic bun nou curltit d u p l intrebuintare indelungatl ruginit.2-1 0..15-0. Pnb .naturaliiUabsoluti k a unui perete ca fiin. echivalentii cu o rugozitate tip Nikuradze.5-3 0. cum se Pntimplii in caaul bitu9 .... Valorile rugozitgtilor echivalente absolute k Nr.l I I 2 6 I i 3 Conducte de gaz de transport.... I 8 ...3-0....1 2.. s-ar obtine deci cu ajutorul unor experiente ale ciror rezultate se introduc in formulele care.. deoarece fluidul n-ar mai piitrunde pe jumitate din k..4 1-10 0.. ...8 1-3 0..... de distributie dupii 25 arii de exploatare cu depuneri de catran ~i naftalinii in o r a ~ e .e fi consideratii netedii.. 11-P 1I An 1 Conducte trase.. 10 A Conducte. Conducte de beton ... din diametrul k..lO 0...P acest caz A n = ... -.... cii neregulari tatea n-ar fi eficace decit la jumiitate....25-1 1-1.. alarnl ....Lemn 9 .. arapll. Existii tendinfa de a considera rugozitatea ..... 'Fatii de conventia adoptatii trebuie observat ca si coeficientul respectiv sii fie ajustat..05-0.. din sticll..... atunci cind sfnt granule dese.. rnoderat..... dau pe A......... crt.125 0.. . tehnice. 4 Conducte de gaz.... sclivisi t brut tehnic bun i 5 6 ( . y . dupii conceptia unor autori care presupun. pentru a mentine ca un reper fix edificiul teoretic a1 ~ c o l i i la Gotde t ingen......-. cum este cazul nisipului..20 0.

S. de mare important5 pentru .. Transformind parametrii acestei ro n t ( folositi de Nikuradze. deoarece suprafata liberii a lichidului prezintii neregularitiiti crescind cu gradul de turbulent& ~i s-a dovedit cii profilurile de canale care sint folosite P practicii nu n pot fi rezolva te . prezintii dificultgti mai mari decit stu'diul misciirii turbulente in conducte.P locul lui . 5 . d) Legile mi~ciirii turbulente in canale. calcul~~ll h se face dupi formula conductelor netede. .in functie deA 9 4 numirul Re si de Rlk.) a fntreprins o serie de experientein i~heaburirectilinii d r e tun~hiularede diferite adincimi ale curentului. ~ peri&etrul udat fiind previzut i u 10 tipuri de rugozi t i t i artificiale.03 .cuprinse intre 5 si 80. 2. diverse din care sint confect iona te in mod obisnui t conductele.o pentru fier asfal tat 5 = 1. in care R este raza hidraulicii vi A = k. in felul celor folosi te de N ikuradze fn experienfele sale. adici .exact".m5ri i si asfal tiiri i . mirimea granulei asperi tiitii .R.(r.pentru diferi te materiale veste distributia viD. A. (pentru conduc te netede) cu factorul care ia valorile:: urmii toare : pentru lemn 6 = 1 . . .s pentru izolatie bi tuminoas5 6 = 1. Zegjda a giisit c5 formula: 9 corespunde fenomenului pentru netezirni relafive .2 . . Punc tele experimentale se asazii foar te aprop ia t A de o serie de curbe care dau coeficientul de frecare f = . nici in cazul conductelor. 1. ~ e g j d a 'folosi t la prelucrarea rezultatelor netezimea relativii RIA. lui mu1t ipiicindu-se h . fn care sea dau rugozitiitile de nisip echivalente pentru o serie de opt materiale. 1.1 1 -23.. . teielor . 2k R A formule in parametri de felul acelora k = 9 raza geometric& . Studiul m i ~ c i r i i tur-bulente in canale cu suprafat5 liberi. Zegjda (U. in ceea ce prik ~ i g . . P.l Folosirea diagramei 1 1-22 este Pnlesni t i prin diagrama 1 1-23. practici. Valorile .S. In 1938 insii.

Desi aceastii lucrare a lui Zegjda a deschis perspectiva utilizirii legilor universile ale turbulentei si la curentii cu suprafafa liberi. Astfel. intrucit o singurii formuli este valabilii pentru intreg domeniul folosit in mod obisnui t a1 numerelor Re. monome. ~i A se poate exprima pentru conductele netede sub forma A = b .din care se vede cii cu cit n. si deci Re.. pentru mi~ciirileturbulente cu suprafete libere se folosesc aproape exclusiv formulele eh~pirice. valorile n cele rnai potrivite ar fi: Prin integrarea de volum a vitezelor se giiseste raportul intre viteza medie in sectiune V ~i viteza maximii Urnax: 9 . intregirea si confirmarea rezultatelor.. S-a ariitat Ins5 cii ~i leii exponent iale. astfel incit . e) Alte forrne ale legilor rni~ciiriiturbulente. iar pentru n = 10. . la conducte. Legile misciirii turbulente P n conducte netede sint actualmente cel rnai bine exprimate sub forma logaritmicii. cu progresul tehnicii. r. este mai mare. fn acest caz. raza geometricii a conductei.791. este rnai uniform. De exemplu pentru n = 6.320 Hidraulica )4echivalentii 2 R) si h in locul lui 4 f .se giiseste legea coeficientului pierde= rilor de ssrcinii pentru curenti cu suprafat a liberii : . A 9 (Re) lln' (1 1-68) . care aproape coincide cu formula (1 1-60) stabili tii pentru zona piitraticii . Totusi. se ext inde gama in zona nukerelor Re din ce in ce rnai k a r i si se simte necesitatea unor experiente de precizie' cu conducte netede pentru 'Re > lo7.ii fiind viteza medie temporalii la distanta y de la pereti. cu atPt repartifia v = 0. iar n un exponent care variazii cu Re. 9 urnax U max P e de altii parte. pot inlocui legea logari tmicii Pniiuntrul unor game partiale rnai restrinse ale numerelor Re. legea distributiei vitezei ar f i o lege de interpolare: 9 . alte studii importante nu au apiirut pentr.

plecfnd de la ideea cii formulele logaritmice sfnt'cele mai exacte. Dintre aceste formule. m=2. acelea in care principalul parametry variabil este rugozi tatea relat ivii sfnt cele mai apropiate de . fiind valabile pentru k o gami foarte mare de numere .2. 1954). Astfel. Pentru a face posibilii aceastii comparatie. pentru coeficientul de pierdere de sarcinii A. . Williamson din 1951 cu A. m = 3. pentru Re cuprins intre 105 si lo6.Migcarea turbulent ii 32-1 in care A' ~i n' variazii de asemenea cu Re. 1. Ele sfnt de tipul R k. Bucure~ti. a considerat cii este totusi util a stahili ' R - R a1 Nr. deoarece intre valorile A si legea*de distributie a vitezelor exist5.peiltru gama numerelor Re practicatii astiizi sint suficiente trei grupuri de valori A' ~i n' spre a folosi o formulii monon~iide tipul (1 1-68). rn 3. A~adar.243. fn care ~i A.. formulele semiempirice ale lui Prandtl ~i Zegjda. (1 1-69) iar pentru valorile lui Re cuprinse fntre lo6 ~i lo7. fn special aceastii bin urmii formulii dii valori foarte apropiate de vilorile obtinute prin formula logaritmicii (1 1-60) si autorul ei a ciutat sii demonstreze cii formu1.5 si formula lui J . Autorul acestui manual*. cu destulii exactitate.4.1-21s-au reprezentat ~i cele trei ramuri ale curbelor A conform formulei (1 1-68) cu cei trei exponenti diferiti : n' = 4 (Blasius).0 legiiturii.. formule mai potrivite ar avea n' = 8. asa cum s-a ariitat la ariicolul 11. $i i i C ~ Z U mi~cciriiturbulente in conducte si albii~rugoase ~ ' 5-au propus de ma'i multi autori formule ernpirice monome. Mentioniim astfel formula Strickler din 1923 cu A. = 0. * I + ' E care. zelor" de Cristea Mateescu (.'= 0.Calculul pierderilor de sarcinl in conducte rugoase in domeniul pltratic a1 vite- . n' = 6 si n' = 8. vom conk sidera P cele ce urmeazii ca parametru variabil rugozi tatea relativii .=O. A se poate exprima destul de exact prin formula: 9 A P 0.. ~i vorn prezenta toa'te formulele transformate In acest sens. 113. a curbei logaritmice. 0 astfel de formulii R k* apare deci ca o formulg de interpolare valabilii fntre anumite valori ale lui - R sau ca o apr.115 (Re)-lI6 .a monon~iieste rnai exac t i dekt formula logari tmicii la stabilirea ciireia s-ar fi fiicut unele greseli. pentru a cuprinde si cazurile cind sectiunea n de c~urgere este diferi tii de cerc. de'tip exponential. ? .oxin~antii. n 9 A ' - ' . Pntr-o zonii d a t i .. .176. h t r e exponentii n ~i n' existi de asemenea o legiiturii. In graficul din figura 1. c 1. .9 ins5 variaf iile lor sfnt mult mai lente gi ' k pot fi luate constante pe anumite intervale ale luli -.Buletinul ~tiintific Insti tutului de constructii". N. si rn depind de .R este raza hidraulici. Goncearev (l938)cu A.. t * V. formula lui V.

.. .in trei domenii. 1 se deduce mai intEi c i y = . 9 (1 1-71) n fiind coeficientul conventional de rugozi tate absolutg. J = .0582 5 De la forrnulele (1 1-70) cu rugozi tHji relative. se obtine usor relafia dintre coeficientii C ~ iA: .1 RY n 0 u ..-v2 .8g * 2g Deci inlocuind pe h conform formulei (1 1-70). X I I I ) : # C z . Pavlovski. E domeniul rugozitltilor relative n 2m mijlocii R (unde . exprimata sub forma coeficientului ChCzy (v. de tip exponential. desigur formula lui N.. deduse din legile semiempirice.A C2R 4R v2 sau' A = . se obtine: I - Ca (1 1-72) c =.8 7-150 28-600 0. autorul a Prnpirtit gama R de valori .in ce mgsurii pot f i Tnlocuite printr-o formulii exponential5 monomg de tipul 1 1-70) PunPnd conditia ca diferentele dintre valorile A obtinute prin cele dou5 tipuri de formule s i nu fie rnai mare ca f 296.1145 000 600-80 000 150-20 I 3 0. printr-un calcul de aproximare fn limite foarte restrfnse se poate trece la unele formule empirice.este cuprins intre 7 ~i 150) giisim y k -1 6 7 adic5 tocmai . si .1763 1.D k Rugozitiif i mari Rugozittif i mijlocii Rugozftdti mfci R Ik D lk rn A1 I-7 t 4-28 0. In tabela urmiitoare s-a trecut si netezimea relativi exprimat& in D = 4 R reprezentind diametrul virtual al unei conducte circulare 9 hidraulic echivalente cu sect iunea dat5 de raza hidraulicii Re In graficele din figurile 11-20 ~i 11-22 s-au trecut valorile. pentru care a obfinut urmiitoarele valori pentru k k A. N. 9 m.Or. Cea mai importanti din' formulele empirice este .1 RY = v8g n vx- -R 1/2m kll2m Din cornpararea . cap. obtinut prin experiente.lui C din formula (1 1-71) cu expresia precedent. Cum atit formula Ch6zy cft ~i formula Darcy exprimi panta pierderilor de sarcini J. a1 ciror domeniu de valabilitate se poate aprecia pe baza Pnsgsi a formulelor (10-70) si a valorilor parametrilor din tabela precedentii.

de fiecare datii. m Rezultii deci cii factorul de rugozitate n nu este corect a f i considerat . legat de coeficientul de rugozi tate n prin conditia: ' K = 0. I. si pe experientii fn ce privestk. Formula pentru calculul coeficientului lui ChCzy C. ** J . diferind numai ca expresie: . Nikuradze pentru turbulenta piitraticii si de la formula lui ChCzy: 9 . Agroskin* fn 1949 ~i ulterior J.86 lg D -f-. 1950. care este functie de 9 (t) ' k formulele empirice sint valabile pdntru o gamii restrfnsii a lui .. fn care K este un coeficient. pentru = 1 m.. Agroskin . iar forR mulele logaritmice sPnt valabilegentru o gamii fntinsii de rugozitiiti relative. I(oieky** au propus o formulii unitarii care sii evite calculul. giiseste ' .Migcarea turbulentd 323 valoarea recomandatii de Pavlovski. 0 a l t l categorie de formule empirice actuale fsi cautii 'sprijinul pe formulele semiempirice.Ghidrotehnicescoi Stroitelstvo. I. . . Wien. fn tabela 11-3 se dau aceste valori ale lui C'. Bauzeizschrift. In ceea ce priveste structura formulei. in cazul piitratice a rezistentelor (. Oester. KoZeny propune aceeasi formul. pentru C. Ei pleacii tot de la formula lui J . precizarea coeficientilo. - 9 si giisesc 9 Puilfnd conditia ca. I ' C = 2 (8. Agroskin. 1949). I. Kozeny. coeficientul lui ChCzy calculat dupg formula lui Nikuradze si dupii formula Manning sii fie egali.C') (1 1-76) ~i determinii pe C' pentru principalele tipuri de materiale prin compararea cu valorile experimentale.he a lui Manning. el fiind functie si de A. Astfel. L legii .. se va putea obtine o mai mare sigurantii In aprecierea limitelor de valabili tate atf t a formuielor semiempirice cf t si a celor empirice. Deci : numai functie de k. Formule de curgere unitare. * I..05643 Coeficientul h ~ o a t efi deci calculat din tabela 1-anexii cu n aiutorul coeficientului n. identicii cu valoarea din formula mai vec. fapt care const i tuie superiori tatea acestor din urmii formule. a1 netezimii relative. Prin experienfe noi care s-ar extinde P zona atft a rugozitiitilor relative n mari cf t ~i a celor mici. 2. Egalfnd factorii care inmultesc pe RY se obtine: n= 1 1 8g sau k = n 2 m (E) .

monoli t........0218 ~i 0..~ si ..nici teoret ic ~i nici tehnic .... noi ..15 (pentru doage de lemn)....De asemenea 'pentru rugozi tatea ondulatii (la conducte de azbociment sau din doage de lemn) Koieny propune formule de tipul: in 'care .. Conducte ni tui te.... vechi .. $evelev.... $evelev*. cist s i se poatii stabili formule nevoile practicii.. considerind cii problema misciirii turbulente nu este rezolvatii ....... ..... C' A = 6.... 5.0156.. f) Formule specializate........... ~ o r i u l e l enu sint calabile in zona de tranzifie.. ...... s-au fiicut exconducte.. Idem sau sudate. Din cauza pericolului de fnfundare s i SO ia valori mai mici .. (drenuri) .....78.. Velikanov ~i altii.... ~xperientele lui F....: ..... A. Ofel tras.....De aceea.. aspru..5 C' = 5. . au Sntreprins numeroase cercetiiri si au supus unii critiii intense hcerciirile teoretice existente.. .... C ' Observati i Fonti.. executie mediocri .. nou .......... ..... noui sau curititi ... Tabela 11-3 Coeficienfii C din formula (1 1-76) ' Material ....0290 Cu mizgii ~ u b u r ide lut ars ..... vechi .. pe baza lor........ A ...... * F... 0.. T o t u ~ i'noile cuno~tinte igate sint insuficiente pentru ca. urmat douii ciii distincte: s-a recunoscut necesi tatea ca fundamentarea teoret icii a fenomenului turbulentei sii se facii cu ajutorul statisticii matematice si s-au si obtinut pTn5 in prezent rezul tate importante prin lucriirile lui ~ r i e d m i n ~ k l l e r ale lui Kolmogorov...... Cercetiirile a........cu gradul dk exactitate necesitat de stiinta si tehnica modernii... Moscova.. din tronsoane (mai uza t) .... ........ veche ... noi ..... . intrebuintate .......... ...95 '(pentru azbociment) A = 7. Conducte de canalizare I ) 35 30 38 36 31 18-26 34 3 1-27 38 30 26-27 28 34 \ Valorile corespund ~i formulei Scobey = KD-0925 cu K = 0. Beton ~i beton armat: foar te ne ted... Hidraulicienii soviet ici. Studierea legilor fundamentale hidraulice ale mi~cirilorturbulente in .. 1953..

iar calitativ prin curbe ale lui A paralele cu curba lui Anered= f (Re) sau chiar divergente in zona numel-elor Re mici. De asernenea expresiile coeficientului A de pierderi hidraulice. Valorile h pentru conducte metalice cu ~i fiir5 joante (dupii F. $evelev propune ca pentru conducte de ofel ~i de font5 s5 se adopte. insi cu rugozi t i t i natuA Fig. dar legile pot f i exprimate si prin formule exponentiale. pentru zona de. Chiar la conductele fSr5 joante. prin pierderi de sarcin5 apreciabil mai mari. trecerea din zona prepiitratici in zona pitraticii se face in aceste cazuri departe de punctele situate pe curba M din figura 11-21. tranzitie a turbulentei rugoase. $evelev) rale apirute in t impul exploatirii si care pot fi de tipuri foarte diferite. Formulele date de Colebrook si White sint aplicabile numai in cazuri limitate. curbele lui A in zona prepiitraticii sfnt foaite diverse. ~i dau valori cu totul erohate in cazul conductelor de otel si de font5 formate din tronsoane previizute cu joante a ciror influent5 se i a n i f e s t i . formule de tipul: . Mai mult. sint corecte. pentru conducte netede ~i fn zona pitraticii a conductelor rugoase.) pentru \ asemenea rugozi t i t i .ersale ale distri butiei vi tezelor ~i ale pierderilor de saicini. cit.periente si observatii in laborator ~i in naturi pentru verificarea asa-numitelor legi uni. Cu toate aproximatiile continute in unele ipoteae care stau la baza acestor teorii. pentru cazurile de rugozitiiti tehnice din natur5. Sevelev (op. cantitativ. De aceea. A . 11-24. A. Existi ins5 o lacuni mare fn a~a-zisa zonii prepiitratici. totusi s-a recunoscut c i legea distributiei vitezelor este bine reprezentat5 prin formulele semiempirice. In figura 11-24 se v i d curbele obfinute de F. avind deci o alur5 cu totul diferitii de aceea admisii pin5 acum.

de modul de Pnniidire a tronsonului s i de calitatea execufiei. dii viteza medie fn condllcti (raza hidraulicii R = 0. Dupii cum se va vedea I'n capitolul X I I I . mici. din furmila (1 1-77) sfnt derivate mai rnulte formule specializate dupi cazurile caracteristice.035 = 1.-pentru care este rezervat capitolul XIVci se va arita cum se folosesc formulele semiempirice qi rezultatele lor.3 m/s. . XIV) pentru conducte de fon t i noi . B ~i exponentul m se vor lua fn functie de material.Termenii A . cap.0304 0 comparatie cu formula lui KoZeny.05 m): 8 Pen tru a aplica formulele semiempirice trebuie cunoscutii rnai in tii zona.04. pentru transportul apei. Care este capacitatea de transport a conductei ctnd apa are temperatura 10" C ? Un calcul aproximativ. primul termen din parantezi devine neglijabil a n si A ia forma. cu formula empiricl a lui Pavlovski-Manning. Dupii Darcy : Viteza de alunecare Limita zonei pitratice este dati de criteriul deci mi~careaeste i n zona piitraticii. in care lugm C' = 32. acestea produc unele 0. pentru numere Re mHri. In exemplele din acest articol nu se va ariita chiar calculul practic a1 mi~cirilor turbulente In conducte gi canale. g) Exemple numerice. comparativ. cu mufe. pe cfnd la numere R. Formula !$evelev (v. d i V = 2. 1) Intr-o uzinii de preparare a apei existi o conduct2 de fontii. dii : I . avfnd diametrul interior de 200-mm.013. raportul celor doug valori calculate 0. deci o valoare foarte apropiati de formula Prandtl. de uzurii. Deoarece conducta este format5 din tronsoane inniidite cu mufe.15 pare deci corect: pierderi suplimentare . termenul a1 doilea din parantezii devine neglijabil si A ia forma exponentialii a miqcgrii in zona piitraticii. putin htrebuintatii. Formula este alcituitii astfel cli. qi se dispune de o pantii energeticg utilizabili pentru transportul apei de I = 0. fn care se ia n = 0. Verificarea lui A se face deci cu formula: de unde: .e~ponentialii misciiri i P conduc te netede.

0304 .V. debitul Q = 8 m3/s. apropiat de ace1 apreciat.0278 de = 9. 1 1.3 loo6.3% ce ar-trebui dat acestei din urmi valori este fn concordantg cu 0. fizicieni ~i matematicieni proeminenti din mai mu1te f i r i au depus eforturi apreciabile pentru a piitrunde rnai a d h c in structura fenornenului de turbulentii qi a-i descoperi legile. raza hidrahlicii R = . atft prin teorie cit ~i prin experienti. Aceste rnigciri se suprapun unor rnigciri fundamentale guvernate de dinamica fluidelor viscoase. de unde rezultii de necesi tatea unei analize statist ice aprofundate.7. Friedman gi L. care au fost numite rnoli. adicii a se descoperi anumite legi lntre mirimile medii.ciirilor agitatie. A ? Apreciem c i rugozitatea absoluti poate fi luati k = 0.55 = (05)2/3 5112 . V.formula Pavlovski-Manning dii. Diametrul interior = 2 m.2 s-a aritat caracterul stohastic a1 mi~. Legiiturile fntre mgrirnile fntirnpliitoare fn asemenea cazuri sfnt ciutate in primul rind prin stabilirea corelatiilor dintre mediile lor. Care este coeficientul pierderii de sarcini liniari. 2) Uzina hi'drwlectrici Moroeni are o galerie de aductie ciiptugiti cu beton tenrui t. pentru n = 0.0116. a acestui fenomen.0132 ~i coeficientul de rugozitate n = 0. In paragraful 11.5m..0298 valorile gisi te. In= 0. 'pe baza analizei statistice. plecind de la ideea de bazi c i esenta acestui fenomen este un amestec de mase. pentru care trebuie cunoscut numirul Re: Rezultg X = 0. fn acest sens este demni de remarcat teoria statistici a turbulentei elaborati de ciitre cercetitorii sovietici [A. V = 2.0. v = 1. deci sporul 0.In cazul de fat2 am considerat prin ipotezii materialul putin ruginit.11. 2Q La temperatura apei de 10" C. Totodati apare ca interesant gi oportun a se pune ~i bazele unei teorii statistice a turbulentei.011 Vi teza de alunecare: deci mivarea este in zona de tranzitie. ANALIZA STATISTICA A TURBULENTEI In ultimii 25 de ani'.=4 Q - Un prim calcul cu.0.-0. A.002 1 0. . de vfrtejuri. sclivisit cu fpgrijire. .0003 rn (tencuiali foarte bung). Keller. de cantititi de migcare manifestat prin m i ~ c i r ide pulsatie atlt ale particulelor cit ~i ale unor grupuri rnai mari de particule.

v': R. Aceste mirimi variazi in fiecare moment l i fie. deci existi oarecare corplatie. v') pentru un punct situat in albia unui jgheab. in figura 11-25. pe cind in figura b punctele se grupeazi in interiorul unei elipse.F Valoarea absolut5 a lui R u ~ . punctele c-ar grupa foarte aproape de o dreaptl sau de o curbi. '' (1 1-78) b) de corelatie se nurneste raportul dintre momentul de corelatie ~i produsul me. reprezentate aceste componente printr-un punct figurat cu un cerc balustrat.variazi de la 0 la 1: zero pentru lipsa oricrirei dependente ~ intre u' $i v' ~i unu pentru cazul unel relatii functionale. iar in figura 11-25.328 Hidraulica Expunerea acestei teorii iese insi din cadrul unui tratat destinat aplicatiilor tehnice. cici atunci: U' = i v' $i u'v' = K ~ ' 2 . corelafia este n u b . Fie u' i v' componentele vitezei de agitatie intr-un punct. Dispersiunea valorilor u' ~i v' (vitezele de agitatie) d u p i Minski Tn figura 11-25. v') pentru un punct la = 0.18. ( iar Se demonstreazi in teoria probabilititilor c i d a c i a . ne vom limita la completarea notiunilor de statistic5 matqnatici aplicate la problema turbulentei ~i la expunerea unor rezultate ale cercetirilor de analizi statistic5 efectuate p t n i tn prezent.u' v') VZ. b sint semiaxele elipsei de corelatie : . adici existi o legiturg slabi statistics intre u' ~i v'. de aceea. 11-25.91 (y fiind misurat de la fund). Fig. v') = u v . diilor pitratice ale mirimilor u'. -H - deci aproape de fund.J~J = actor B (. a) Moment de corelatie. deci u' ~i v' variaza independent. la adincimea y / H = 0. pe cind daci ar fi o lege functionali. Se constata in figura a c i toate punctele observate se grupeazg in interiorul unui cerc. b s-au reprezentat in aceea~i sectiune mirimile (u'. a a u fost reprezentate perechile de valori(ul. Se n u m e ~ t emoment de corelatie media produselor u'v': B (u'.

corelatii a1 vi tezelor mensiunile unei lungimi ~i i n s 5 ~ limita 1 i ~i gradul de turbulent5 corespunde fie distantei pfn5 la care o rniScare de pulsatie transportatii in lung i ~ ip5streaz5 individualitatea. v ' ) ~ respectiv R (u'. 11-26). . .'%>. Astfel.. r 1 sau trea ta de turbul.' " t 8 l Ii . amfndoul caracterizind distantele pinii la care se realizeaz5 arnestecul de canti t i t i de hiScare. P.De asernenea. Se constat5 ~i se explicii uSor c5 ordinea de rngrirne a corelatiilor este urrnitoarea: ". se nurne~tecorelatie Lagrange cfnd punctele PI ~i P.Mi~carea turbulent d ! \ 329 .rnedii ternporale". Acest grad de turbulent5 are diFig.L * + . c~+. . pentru o corelatie dupa o ax5 in sensul curent ului general : R~ -. coeficientul de corelatie se anuleaz5 dupl o distant5 1 de transport. v ' ) ~ . sau o a1t5 limit5 conventionall. i In care poate intra ~i spatiul. ' Se studiazl rnai rnulte feluri de corelatii ale vitezelor de agi tatie intre vitezele u'. care se define~te: 1 . gi o limit5 1 unde apare prima valoare a coeficientului de aorelatie R = 0.. sau dac5 sfnt situate pe o a x i 0 y perpendicular5 pe Ox.*. insl.' "* T b I .- fUWrw- " *. / . lirnita superioarg a integralei este adincirnea sau l-5tirnea curentului. sint situate pe axa de transport Ox. +% r . adic5 cele dou5 x e confundi ~i coeficientul de corelatie R -. Dac5 PI.. - <. dupii o lege aproxirnativ exponentiali.&$. 1 1-26.. E 34. *. ca in sisternul Lagrange). calculat dupg coordonata dirijatl in lungfl segrnentului care u 5 e e c-erne-Integrala se ealculeaz5 fntre lirnitele urrnltoare: 4 = 0. Y este coeficientul de corelatie dintre vitezele u. Gradul de turbulent5 L este deci o lungime care se asearniin5 cu lungirnea de arnestec a 1ui Prandtl.o f i ~ n e mai complexi. R (v' v ' ) ~ < R (v' v') j kx Lagrange > Rx la un tirnp oarecare. 0 notiune similar5 este gradul de turbulent5 exprimat in tirnp.este o n. Gradu de tclr u h t i se define~te ~n i~ c t o r u l u de corelatie dintre vi teze. 4 c) Grade de turbulentg.~sclzind rapid. Dacii axa dupi care se ia integrala este perpendicular5 pe directia curentului. Astfel. in punctul initial ~i u' in punctul la distanta de punctul initial. P.1 . TV. Coeficientul de. in mod practic. fiind pe axa1Ox se consider5 msrirnile variabile la momente corespunzfnd cu pozif iile unei particule pe traiec torie (adicl se u r m i r e ~ t erni~carea unui punct pe traiectoria lui. lirnita de integrare ar fi infinitl. = R (u' u ' ) ~< R (v' v ' ) ~ ~i . factorul R I . dac5 axa este in lungul curentului. v f din dou5 puncte PI. fie lirnitei volurnului de lichid Pnsu~i (fig. vom avea corelatii notate cu R (u'. Pe cind rnomentele ~iq factorii de corelatie sfn t notiuni bazate nurnai pe . f.

In acest caz. PresupunPnd c i corelatia . Se produce un proces in cascadi. caracterizeazi mirimea spatiului in care se produce turbulenta $i. cos okt cos o p t slnt nule $i c i : ok Luind acum. Pnsi la timpuri diferite. precum mivcirile din atmosferl sau mi$cirile nebuloaselor.. cu ajutorul analizei armonice $i a seriilor Fourier. ca variabili. gradul de turbulent2 ar avea semnificatia: timpul pin. oxprimati prin serii Fourier u' (t) = k =1 (Ak cos o k t - + Bk sin o k t) I (1 1-85) $i f i r i termen liber. Una din caracteristicile cele mai importante ale turbulentei este coexistenta mai multor mivciri oscilatorii. Acest concept (treapta de turbulenti) a permis legarea fntre ele a unor fenomene disparate. vitezele pot fi considerate fie in acela~i punct. de frecvente $i amplitudini diferite. Efectufnd operatiile algebrice de sub semnul integralei $i observlnd c i integralele confinind pe sin okt cos o p t . prin folosirea unei aparaturi care fnregistreazi pulsatiile $i totodati le separi dupi frecvente printr-un sistem de filtre electrice Fie viteza de' pulsatie u'. se definesc grade inferioare de turbulenti. cum este coeficientul de frecare aparenti E . frecvenfa n = . ci trccerea direct2 a energiei mecanice in energie termici. Flcind media temporals pitratici intr-un timp T suficient de mare. ( ~ kcoo okt + Bk sin okt) I' dl. de mari proportii. obfinem: .se stinge" dupi un timp scurt. deci: Mirimile L. ping ce se ajunge la mi$cirile moleculare (viscozitate). sin okt sin o p t . in consecinti. u' (t) este deci suma unui numir infinit de pulsatii de amplitudini $i frecvente diferite.$i considerind c i spectrul oscilatiilor este 2x continuu. fie in puncte diferite $i la timpuri diferite. deoarece s-a presupus c i u' = 0.330 Hidraulica In acest caz. prin care energia se transmite de la treptele superioare la cele inferioare. la care o masi in mivcare Pntr-un punct i$i pistreazg individualitatea in acela$ purlct sau in alt punct. Studiul unui astfel de fenomen poate fi atacat pe doui cii: teoretic. considerat de la qriginea timpului t = 0 putem scrie = 2fu 3s [ k g . d) Spectrul turbulentei. care nu mai constituie o treapti de turbulenti. se poate admite c i = u s . $i experimental. T sau lungimea de amestec 1 sau orice alt coeficient de schimb de mase. prin considerarea $i a unor spatii interioare din ce in ce mai restrinse.

De exemplu. introducind in coeficientul de corelatie in r a ~ o r tcu t i m ~ u l : R. care nu se poate recupera in energie mecanici utili a curentului. amortizate de fortele de viscozitate. devine: = 9 (n) cos 2nnh dn. deci disiparea energiei fn energie termici este de mici importanti. energia de turbulent5 de grad mare trece in energie de turbulenti de grade mai mici ($i frecvente mari). Ele posed2 o mare parte din energia de turbulent5 a curentului $i sint in buni parte cauza er~ziunilorde fund $i a amestecurilor aluviunilor.caracterizeazi distributia energiei In functie de frecventa n.. = u' (t) u' (t + 7) 2 (t) (1 1-91) sau in coeficientul de corelatie longitudinali sxpresiile mirimilor u' in functie de frecventele n $i u ' ~ K. in cele din urmi. calculul lui L se face cu ajutorul lui A. iar perturbatiile din ce in ce mai mici stnt. Pulsatiile de grad mic au frecvente mari $i amplitudini mici $i determini structura fini. rezulti c i functia . in cazul pulsatiilor mici. deci ca adincimea curentului. Mirimile q (n) pot fi determinate experimental cu ajutorul unui termo-aneniometru care inregistreazi pulsatiile. ci. In figura 11-27 se a r a t i distributia spectral3 a energiei oscilatiilor longitudinale pentru curentul dintr-un canal (dupi Reichardt $i Motzfeld). Or. o verificare importanti din punct de vedere teoretic este aceea a-gradului de turbulenfi transversali Lulul pentru o aceeavi particula la timpuri diferite. Kolmogorov. intrucit cu cft trecerea maselor se face intr-un timp mai scurt. 11-27. o legitur5. posedind o parte q i c i din energia de turbulenti a curentului. pulsafiile de p a d mare cu amplitudine mare au aceeavi -ordine de mirime ca gradul de turbulenfi. conform structurii spectrale a turbulentei. ale frecventei n Aceasti formuli permite o verificare a acestor teorii prin experienti. ink-un curent tn albie. Functiile spectrale q (n) $i Q (n). Astfel R. La pulsatiile de grad mare. jar acestea pot fi analizate printr-un sistem de filtre electrice. (1 1-93) Fig. Mai rezulti ci: lntre gradul de turbulent5 T $i frecventa pulsatiilor exist. dimpotriv5. H. deci poate fi denumiti functia spectrald. Gradele de turbulenti pot fi exprimate cu ajutorul functiei spectrale. cu atit frecventa virtejurilor este mai mare. D u p i cum observi A.Cum K este Indoitul energiei cinetice a unitifii de masi. conform formulei . viscozitatea joaci un rol redus. viscozitatea joaci rol important $i prin trecerea lor in m i ~ c i r imoleculare se produce cea mai mare disipare a energiei. 0 d a t i ce q (n) se poate misura. curentul in reglm turbulent posed5 o energie cinetici importanti.

Din calculele f5cute rezulti c i L U l d . Notiunile qi formulele stabilite la acest paragraf pot fi folosik ~i in hidrologie. sint numai schematice. tncerciirile de a introduce notiunile statistice chiar '4 in ecuatiile de mi~careau dus la teorii care. din tre care au fost ariitate aici numai citeva mai caracteristice. H ' e) Concluzii. in stadiul actual. sii se rezolve cu ajutorul lor chiar probleme simple din : practici. la dinarnica cursurilor de ap5. la transportul aluviunilor etc. * . T o t u ~ i aceasta este o cale cu perspective promif itoare pentru cunoagterea in adincime . Metodele statisticii matematice combinate cu rnijloace fine de experimentare au permis s5 se stabileascii importan te aspecte ale rniqcirilor turbulen te. a feriomenului de turbulenfi. d e ~ i perfect incheiate. Cu toate succesele apliciirii acestei metode.care au aceea~i alur5 ca gi curba lungimii de amestec a lui Prandtl. mecum si L V l d sint reurezentate ~ r i ncurbe in funcf ie de . fiirii posibilitatea.

metoda modeliirii sii fie singura metodii de cercetare aplicabili. $r. Teoria similitudienii si modelarea hidraulic~i t . ?. Principiul similitudinii dinamice fusese enuntat de t! g 3 Newton cu douii secole mai inainte ~i aplicat de el la calculul rezistentei intimpinate de un corp intr-un fluid in miscare. iar rezultatele obtinute i.rant2 deplinii in exploatare. Germani. dupi anumi te legi. . . dupii 6e au fost puse bazele teoriei similitudinii si .. Ea constitltie o verificare. * $ ?' Capitolul XI1 . la o clasii fntreagii de fenomene asemenea. in legiituri cu infiiptuirea lucririlor de electrificare si de amenajare a apelor. Dar folosiiei rnodeliirii hidiaulice ca metodii stiintificii dk cercetare nu a fost posibilii decit fncepind cu secolul X X . decit cea mai simp15 miscare a unui fluid". Datori tii complexi tiif i i fenomenelor hidraulice a fost necesarii u t ilizarea . In tara noastrii lucriirile teoretice cele mai importante in domeniul similitudinii sint datorate lui D. lucriiri de amenajare a riurilor in vederea navi gati&i sau pentru irigatie. chiar ac010 unde teoria este suficient de . Un q v h t deosebit a1 modeliirii hidraulice se inregistreazii in tiirile socialiste unde se proiecteazii si se executii lucriiri hidrotehnice de o arnploare uriasii : noduri hidroenerge t k e . Necesi tatea folosirii modelelar s-a simti t. executate in labaratoare hidroL tehnice speeiial amenaja te. In unele cazuri.>:eF* menelor hidraulice pe modele la scar5 redusii. in hidraulicii fncii de la fnceputul ei . . . alimentiiri cu ap5 industrialii sau potabilii etc. 9 \ . corpurile ceresti.b L\naturii sii poatii f i studiate pe modele la scar5 redusii. pe scarii largii a metodelor experimentale de cercctare. 6: Stabilind condif iile generale pe care trebuie sii le indeplineascii fenomenele 6. Galileo Galilei spunea cii: .. 1 <\ *.f sii poatii f i extinse. dar o teorie inchegatii n-a fost datii declt in secolul X X prin lucriirile 1ui kirpicev (1907) i Buckingham (1915j.mai uSor este a cunpaste $: 5. " if !. I F A . Fj4.a extins aceast5 metodii de investigatie la diferite ramuri ale fizicii.it.studiul feno..fr. a 1 1 6 . teoria simili tudinii a dat posibilitatea ca fenomenele complexe din 6-: ip. .asemenea. avansatii. 1.printre care cea mai important5 este modelarea hidraulicii. Aceast5 metadii cuprinde.. . Aplicatii practice importante s-au fiicut ins5 numai dupi 1948. real izarea unor mari constructi i hidrotehnice fac 5 ca. Aceastii verificare este absolut necesarii pentru ca din studiul diferitelor variante sii rezulte solutia cea mai economic5 ~i care sii prezinte o sigu.. printr-un studiu de sintezii (1929). Dezvol tarea tehnici i .analizei dimensionale. care.

Pentru fiecare dintre ei trebuie s i existe un coeficient de scar5 constant. (12-1) ' . Pn afar: de miirimile geometrice. exist5 un factor de proportionalitate constant. vi teza unghiulari.. Cu ajutorul analizei dimensionale se poate dovedi c i . fiind coeficienti de scari pentru lungimi. diteriti Intre ei. dar constanti pentru aceea~icategorie de m5rimi. forte.2. al. introducfnd Pn locul vi tezei lungimea ~i timpul. etc. .1. cele dou5 fenomene: sint asemenea dacii I L _ - t' a z . debi tul etc. similitudinea cinematicti este asiguratii prin asemgnarea geometric5 a traikctorii lor si proporf ional i t a tea vi tezelor corespunzitoare.0 consecinti a definitiei de mai sus este c i mirimile adimensionale. avind acelea~i dimensiuni. deoarece in desf5vurarea fenomenelor respective part icipii. aj. cum ar fi de exemplu acceleraf ia. iar cu litere mici. -q- - a. f n mecanicii. viteze. au valor1 identice la fenomene asemenea. exprimarea simili tudinii fenomenelor numai -prin asemiinare geometric2 nu este suficientii. Aceasta se reduce la 9 9 ~i deci egali tatea elementelor unghiulare.. Forme de similitwdine \ Douii fenomene sint asemenea daci in tre di feri tele miirimi omoloage. Daca prin litere mari se noteazg. Cea mai simp15 formi de simili tudine o const i tuie similitudinea geometricci. deoarece toate mgrimile cinematice se exprimii prin . Doug figuri geometrice plank sau doui corpuri in spatiu sfnt asemenea. . v v F --af f Q ... a. debite. Pentru fenomene cinemat ice. dacii se mentine proportionalitatea lungimilor omolnage: Similitudinea mecanicli. sau.. . TEORIA SIMILITUDINII 12.2. Definitii.diferitele mirimi pentru primul fenomen. a. care rezulti din raportul a doui m5rimi avfnd acelea~idimensiuni.12. m5rimile celui de-a1 doilea fenomen. ~i mgrimi fizice si mecanice. etc.a. In fenomenele cinematice intri desigur ~i alti parametri.

~ eexernplu : ' raportul vitezelor a. Se $tie cii F = M A . si un raport constant a1 v forfelor.A p Vol .Teoria similitudinii si modelarea hidraulicci 33 5 mgrimile fundamentale lungirne si t imp.afar1 fl at Asupra raportului fortelor trebuie fiicutii o precizare.dl at . a 1 . = -4 at' 7 Q . E afarii de 'conditiile obtinute la similitudinea cinematicii. dl v - d t) . raportul puterilor ap = -. . deci af=-- F f - M A ---. deci : Sat isfacerea celor trei condifii este suf icientii pentru a avea coeficienti de scar2 constant i pentru toate celelal te miirimi rnecanice. similitudinea dinhica' impune.-' 2 a~ = h'L raportul lucrului rnecanic = fl I upr. . . ? raportul debitelor a. - Qe "13 Ul a. de exernplu : raportul maselor a. = -P M rn aj a.ma p vol a . 9 raportul acceleratiilor a.dT = -v . d i posibilitatea determihrii tuturor celorlalti coeficienti de scari..2. = P . 9 raportul presiunilor cr.$1 a? . cunoa~tereacoeficienf ilor de scar% ai si a. deci fortele care actioneazi. = -a 3 al -- A dT2 d2i -- - d(at02 . La fenomenele dinamice fn studiul cirora inCr& si cauzele care produc n miscarea..

In practicii se constatii cii realizarea pe model a acestor conditii nu este posibilii. ..rin metoda fortelor Model ul Froude \ . de elasti.. fi 4 ' ts: *d 4 1 \. Din aceastii cauzii se apreciaza fortele dominante si se impune conditia de similitudine dinamicii numai acestor forte. ul tima conditie de simili tudine este - 1I Fi 2 2 s-a ariitat cii raportul fortelor de inertie . de frecare.a. din cauza varietiif i i fortelor care part icipii fn general la desfiisurarea ienomenului. Dar fortefe care .2.2. Dacii fenomenul studiat are pe ling5 forfa de inerfie.determini fenomenul pot f i diverse: forte de greutate. Similitudinea dinamici cere ca raportul tuturor forfelor componente. i. ceea ce atrage dupii sine o serie de conditii grele asupra Lorelafiilor dintre constantele fizice ale fluidelor. 9 9 v2 criteriu Froude (Fr). sii fie acelasi.adimensionalii si se numeste numiir sau 1+ . cu alte cuvinte poligonul forfelor sii fie asemenea.I 4 F. Raportul - Lls f ~m .Aceastii expresie reprezin t i raportul forfelor de inertie1.citate. Stabilirea conditiilor de similitudine p.a e av al.-.7 a. dom'inantii forta de greutate. indiferent de natura lor. In felul ace& se obtin diferite modele dupii categoria de forte luate in cons iderare.. de capilari tate etc. F pn V 2 L2 sau criteriul lui Newton. 9 12. rezultii ? Raportul .Mg Raportul fortelor de greutate este -. fg mg Din egalarea lor se obtine: Revenind la notaf iile inif iale. v2 F = Ne reprezinti cri teriul de sirnili tudine rnecanicii. .este o mirime. .

conditia de similitudine dinamicii prin care raportul fortelor trebuie sZi fie constant va fi: I * I Raportul fortelor de viscozitate.u. (12. in afarii de fortele de inertie. Astfeli A I I coeficientul coeficientul coeficientul coeficientul coeficientul coeficientul coeficientul de scarii de scar5 de scarii de scari de scarii d e scar5 de scarii a1 vi tezelor a1 timpilor a1 debi telor a1 forfelor a1 presiunilor al lucrului rnecanic a1 puterilor a. ~ t i i n d Fv cii = S. Dac6. 112 a. . sau . .rezult5 fi * Pi . dacg fluidul din naturii si cel de pe model sPnt aceia~i. P Teoria sirnilifudinii ~i modelarea hidraulicd 337 Conditia de simili tudine a douH fenomene in care dominante sPnt fortele de greutate este ca pe lingi conditiile de similitudine cinematic6 s6 fie satisf5cut5 ~i conditia Fr T = idem.10) Modelul Froude se folose~tef n special la studiul curentilor in albii deschise. U L = uf . . (12-11) ar . cele mai importante forte sint drecirile interioare datori te viscozitiitii fluidului. = S Op a - dv d~ ' este Prin egalare cu . up = u 5 / 2 °' I OC.12 . miscarea navelor etc.I 1 -.toti coeficienf i i de scarii sPnt reductibili la scara geometrici la diferi te puteri. - uI = aI .7. In cazul modelului Froude. Modelul Reynolds. uj = .

iar L conditia de similitudine se scrie: We = idem si trebuie satisfiicuti la anumite fenomene de curgere cu suprafati liberg (de exemplu la deversoare). a fiinkl constants capilari . pn .. unde frecirile se negl i jeazi.a1 2 aq = ul aj = 1 ap = a1 -2 (12-16) a~ = a. XVI).a1 Modelul Weber. . daci fluidul din naturi si cel de pe model este acela~i. sau Raportul p V2L 0 . Cap.Prn 7 se obfine: 7 A 9 coef icientul de coeficientul de coeficientul de coeficientul de coeficientul de coeficientul de coeficient~llde scari scar2 scari scari scari scari scara a1 vi tezelor a1 timpilor a1 debitelor a1 fortelor a1 presiunilor a1 lucru1ui mecanic a1 puterilor a.deci v. tlt -1 Q1 .poarti numele de numir sau criteriu Weber (We). dar fortele capi lare au un rol insemnat (v. Se foloseste in cazul in care in afara fortelor de inertie predominii forfele capilare.-1 tlp . = Vrn . In practicl. n In cazul modelului Reynolds. 9 Re = idem A (12-15) constituie conditia de bazi pentru modelul in care dominante sint fortele de viscozi tate. modelul Reynolds se intilne~tein special in cazul misciirii fluidelor P conducte.se numeste numiir sau cri teriu Reynolds (Re) . .# t 338 VL V Hidraulica Raportul adimensional . a 'ciror expresie este Fc = o L. .

este egali cu V E / ~ E fiind modulul de elasticitate a1 mediului fluid. Similitudine compusci. conditia de sirnilitudine se poate scrie 3 in care raportul * pV2 consti tuie cri teriul denumi t Euler (Eu). 4 s 2 a.. 1 Introducind E loc de presiune absoluti diferenta de presiune 8 p care n constituie factorul motor. f n care p. rezul tii sau a~ 2 = aQ a. dupg Newton. P loc de p. se ia p . ~i pentru modelarea acestor din urn15 misciiri . est. ( Modelul Mach. In acest caz I F cum P f. .. adicii 9 \ - ~i serve~te cri teriu pentru discriminarea misciirilor subsonice de rnisciirile ca supersonice.p. Numiin rul I = 2 Eu se nume~tecifra de*cavitatie. Asa dar: 9 9 9 9 9 Riidiicina piitratii M a acestui raport se numeste numlrul Mach. == 2 C l ~ ' iar fi Fi = a.Teoria sirnilitudinii Si nioiielarea hidraulicti 339 Modelul Euler se foloseste cfnd pe 14ngii fortele de inertie trebuie luate in consideratie ~i fortele d i presiune. 9 Identitatea Giteriilor Euler. pentru natur5 si model este o conditie de bazii la studiul fenomenelor legate de cavitatie. Din cele aritate mai sus rezultii cii studiul prin similitudine pe modele se reduce la alegerea unui anumit model geometric 9 9 . Eu = idem.. Aplicatii mai importante ale acestei notiuni se fac E i aerodinamica vitezelor mari.. Pentru modelarea unor asemenea misciiri trebuie ca raportul Mtre forta de inertie si forta elastici sii fie acelasi la miscarea din naturii si la model.c" niimitii celeritate ~i care. In acest caz. orl 2 . M i ~ a r e a Entr-un mediu fluid elastic este Ensotitii de unde de presiune care se transmit cu o vitezi.e presiunea de vaporizare.

q37 • qn) = 0.si . T Aceasta duce la o relatie suplimentarii obligatorie fntre coeficientul de scar5 a1 lungimilor ~i cel a1 coeficientilor de viscozi tate cinemat icii. legea dupg care se desfii~oarii fenomenul studiat . este deci cazul unui domeniu de automodelare fn raport cu criteriul Re. Metoda analizei dimensionale apl icatii la stabilirea conditiilor de similitudine. Dac5 fenomenul studiat este rnai complex si nu pot f i neglijate rnai multe categorii de forte. We. ele cerfnd satisfacerea concomitentii a identitiitii rnai multor criterii. adicii in zone Bn care feiomenul studiat nu mai depinde de ace1 criteriu.vl v2 V L -Cum --gl gL 9 vn vm 4 sau deci. pentru care unul din criteriile Fr. Teorema produselor (11) Metoda analizei dimensionale permite sii se obtin5. Alte d m e n i i de automodelare fn raport cu criteriul Re sfnt domeniile de miscare uniform5 a unui fluid viscos cu forte masice neglijabile. pierderile de sarcinii n i rnai ddpind de num5rul Re. De exemplu. Re. vor trebui indeplini te ambele conditii Fr = idem si Re 7 idem. v2 . Eu etc. la studiul miscirii unui curent in domeniul de turbulent5 rugoas5. Dac5. in functie de categoria de forte dominante. (12-24) # .2. Un mijloc de a evita erorile pe care le poate aduce neglijarea uneia dintre conditii const ii fn efectuarea Encerckilor fn zonele de automodelare in raport cu unul dintre cri terii. Cum fn practica modeliirii hidraulice fluidul folosit cel rnai frecvent este apa. de exemplu...3. pe baza primului principiu a1 analizei dimensionale se poate afirma cii intre a c e ~ t i parametri trebuie sii existe o relatie functional5 a c5rei exprimare general5 este: f (41. conditiile de similitudine vdr fi rnai grele. trebuie sii fie identic cu cel din naturii. 42. fortele de greutate ~i fortele de viscozitate sint la fel de importante. sau de mikcare potential5 permanentii ~i forte masice neglijabile. sub form5 criteriall. satisfacerea concomitentii a criteriilor Fr = idem si Re = idem devine incompatibilii. dacii se cunosc parametrii care deterrnin5 fenomenul. 9 ' 9 12. Astfel. fluidul folosit trebuie s5 a i b i o anumit5 viscozitate. in functie de scara geometric5 aleas%.asemenea cu natura. pe model. conform ecuatiei (12-23).

Valoarea miirimilor adimensionale ni se poate calcula cu relatia Dacii xI. se stabile~te conditia de omogenitate. X. forta in sistemul V.titii cu acceleratia % . x3 reprezintii unitiitile de mgsurii En sistemul ales. Valoarea exponentilor C. fn sistemul L T.... lungime. Fiecare parametru qi are o formulii dimensional: in functie de sistemul de mlrimi fundamentale ales XI. formula dimensional5 9 [f] si ' valoarea ' k = [vlC1 [LI'~ ~ ~ 1 ' 3 Stiind c l forta este egalg cu masa inmul. C. De exemplu.. X. x. C. L. vi teza are formula dimensional5 [v] = LT-I i valoarea numeric5 8 v = J a unitiiti de lungime b unitiiti de timp . p (vitezg. si o valoare numeric5 9 i in care x. nireprezintii valoarea relativii a parametrului qi.Teoria similitudinii ~i modelarea hidraulicii Parametrii qi pot f i miirimi fizice sau mecanice. densitate) va avea . din De exemplu.. Dacii v este miirime fundamental5 si v = c unitiiti de vitezii. x3 sPnt luate ca miirimi fundamentale. x.. cu sau fiirii dimensiuni.

Mirimile derivate se obtin'asa cum s-a aritat mai fnainte.deci ~nlocuind P expresia fortei. ) k = 0. 2. 0 ecuatie pusi sub form5 criteria15 exprimi nu numai un singur fenomen. un grup de similitudine. formfnd o ecuatie criterialii. Conditia de similitudine a unui grup de fenomene care depind de n parametri consti fniindentitatea a n-4 criterii.pentru stabilirea parametrilor . cu conditia ca ele s l fie independente intre ele si sii poatii exprima pe celelalte. E t a ~ e l ede lucru iint deci: 1.. in care . incerciirile pe modelul execu tat conform 'legilor de simili tudine. avem n . 3. In felul acesta. . Metoda analizei dimensionale se folose~te atunci cfnd pe bazii experimentalii se pot cunoaste parametrii care part icipii la desfiisurarea fenomenului. teoria . ~i q. . Fie aceste miirimi q. Deoarece alegerea sistemului de mirimi fundamentale ~i a unitiif ilor lor de misurii este arbitrarii. experimentul . iar valorile lor numerice relative se formeazidin produsele 9 1 Relatia functional9 se transformi in sau \ f(n. Formula obtinuti poate f i comparatii cu expresia cunoscuti a rezistenfei la fnaintare a unui corp fntr-un fluid: in care C este un coeficient de rezistenti.pentru determinarea criteriilor si a legilor de similitudine . sau teorema produselor . n . se pot lua ca bazi trei miirimi care fac parte chiar din fenomenul studiat. 7 A . i2 S-a inlocuit prin suprafata S.. ecuatia initiali (12-24) de n parametri s-a transforrfiat fntr-o ecuatie de (12-3) parametri adirnensionali. Aceastii teoremi este cunoscutii sub numele de teorema Il. asemenea. q.. ci un grup de fenomene.

Scurgerea peste un deuersor. densitatea p ~i viscozitatea E*. se poate exprima prin diferenta. Pierderea de sarcinii in conducte. Teoria similitudinii gi modelarea hidraulicd 343 Exemplul 1 .. ecuatia se poate scrie sub formii cri terialci ? Considerim debitul G ca greutatea lichidului care trece in unitatea de t imp peste deversor. Ecuatia funcf ionali. precum si de rugozitatea absoluti a peret ilor A. h -.de presiune A p dintre sectiuniie considerate.v b a - in care m = K IC' Y 2 Exempl ul 2. Introducind pentru deversorul dreptunghiular raportul . Ea depinde de diametrul d si lungimea l a conductei. g si h. Determinarea pierderii de sarcini longitud inald E conduct n circulare. loarea debitului ca volum este . Rezulti debitul in greutate = 312 si C. acceleratia gravitationalii g si iniiltimea lamei deversante h. deci MLT-3 de unde = (~~-3)'l (LT-~)'~ ~ ) ' 3 ( = 9 Cl = 1. C. ? 512. a lichidului. [GI = M L T-. Debitul unui deversor depinde de densitatea lichidului p. scrisii sub formii general& este ' 9 9 . de viteza lichidului v. in ipoteza unei misciri uniforme.. Ecuatia finctionalii este deci Dacii se aleg ca unitiiti fundamentale p.

. v si p. Expliei tEnd in ecuatia cri terialii cri teriul 9. Cum pierderea de sarcinii este direct proportional5 cu lungimea.AlegPnd ca unit5ti fundamentale d. ecuatia se transformi intr-o ecuatie cri teriali 9 in care : IT4 = '4 1 AP uc24 pc34 ' dec i 4 In mod shnilar. se obtine +P \.

. i ecuatia de continuitate du -+ dv dx + dw . . dacg se studiazi o problemii pentru care ecuatiile fundamentale a n t ecuatiile de miscare ale unui fluid vfscos.4. iar Pntre mgrimile care caracterizeazii un fenomen ~i mgrimile corespunziitoare ale celui de-a1 doilea fenomen trebuie sii existe coeficienti de scarg constanti pentru mirimi avInd acelea~i dimensi uni . dz un fenomen asemenea va fi caracterizat prin acela~igrup de ecuatii.. sub forma vom avea sau E care n S-au obtinut in felul acesta expresia general9 a pierderilor de sarcinii longitudinal9 in conducte circulare. Stabil irea conditiilor de simil itudik prin identitatea ecuatiilot de miqcare Doug fenomene asemenea trebuie sii fie descrise de sisteme de ecuatii diferentiale ident ice. 12.2. precum ~i parametrii de care depinde coeficienttil de rezistenfii A. .Teoria similitudinii i modelarea hidraulicd 345 Exprimfnd pierderea de sarcini longi tudinalii.0. all etc.v. in care fnsg parametrii vor fi respectiv a. . Astfel. . ecuaf iile Navier-Stokes.

2 impiirtind primele trei ecuatii cu factorul s s i punind conditia ca 9 .delor vfscoase. pn sau . se obtin urmitoarele conditii de .Rezultii sistemul : Se constati c i ecuatia de continuitate este satisficuti fir2 conditii suplimentare.. I . aceastii conditie de kimi litudine nu se mai pune. Daci miscarea este permanenti. .-pnV2 6 pm v2 '9 . conditia devine Fr = idem. L 9 Sh 9 = idem . Pentru fortele masice egale cu fortele de greutate.sistemele (12-29) si (12-30) sii fie identice. a (1 2-35) Se stie din paragrafele precedente c i prezenta fortelor de greutate duce la condjfia de similitudine Fr = idem. (1 2-33) este conditia de similitudine legatii de caracterul nepermanent a1 miscirii f lui.similitudine: i 9 sau Cri teriul T V se numeste criteriu de homocronie sau criteriul Struchal (Sh) .

Conditia de similitudine este: 'Eu 'd) sau Qe = idem. cel. Fr = idem. (12-37) conditii determinate de fortele de viscozi ta te. Se poate afirma deci cii pentru miscarea fluidelor viscoase. conditiile de similitudine se reduc la Sh = idem. Dac5 fiecare dintre ele este egal si cu deci cu Fi - -- fi + F g + Fv + fg + f a 7 si '-P din ecuatiile de m i p i r e .Teoria similitudinii i 8 ~ v 2 modelarea hidraulica' 347 cri teriul obtinut 2 este criteriul Euler si prezenta lui este 'legat5 de exis? tents fortelor de presiune. se obtine modelul Re. Ecuatiile Navier-Stokes se pot scrie fn general sub forma: 4 pentru fenamenul din naturii de exemplu. ci numai trei. Dac5 si fortele masice sPnt neglijabile.conditiile sint necesare. dispare cri teriul Sh. 9 -f p Fr = idem. fenomenul de pe model. conditiile de similitudine rezul tate din' analiza ecuatiilor diferentiale sfnt : Sh = idem. idem. (1 2-39) = idem. Cum cele doui fenomene trebuie sii iie asemenea. si ? pentru . pentru mi~careafluidelor vfscoase. - Eu Re = = idem.de-a1 patrulea fiind satisfiicut fn mod implicit. . Se poate demonstra cii nu toate patru. D a d mi~careaeste permanentii. mai trebuie satisficutii condif ia de similfitudine - Este suficient insi ca numai trei dintre rapoarte s i fie egale. In concluzie.

iar . Folosirea ecuatiilor diferentiale la stabilirea conditiilor de similitudine este o metodri exacta care duce la cunoasterea tuturor cri teriilor de simili tudine. fortele dominante stnt fortele de inertie. Deoarece sisteyul de ecuatii diferentiale a1 lui Reynolds nu este complet.Hidraulica Dacg fortele de viscozitate sint mici in raport cu fortele masice. Conditia de simili tudine dinarnicii va reiul ta din egali tatea rapoartelor a douii' dintre aceste ca tegori i de forte. dar nu suficiente.CC/ CCI3 Lj. un cri teriu nou. iar Ff fr =y R J. pentru stabilirea conditiilor de similitudine in cazul mi$ciirii turbulente se recurge la metoda aproximativi a fortelor. In afara cri teriilor stabili te anterior. at aj 8 sau av t = 1 sau V" C --' v= Aceastii conditie se mai poate scrie sub forma: . de exemplu : & Raportul fi = a. Loitianski care caracterizeazii turbulenta prin termenul V' ... (12-6). rezul tate din ecuatiile Reynolds.2. Intr-o mivcare turbulentii. fortele de greutate gi cele de frecare. La ele trebuie adlugatl aseminarea conditiilor de unici tate. cum Fj = t x L.- R' ff Din egalarea celor doug rapoarte se obtine: 2 2 = aga. Conditiile deduse din identitatea sistemelor de ecuatii diferentiale sfnt. ? 12. qi deoarece fn practica modelirii este imposibil sii se pun5 conditii fn legiiturii cu pulsatia vitezei.2 conform fi T 2 a1-. cuprind. necesare. Conditiile de similitudine in miqcarea turbulentii \ Pentru mi~careaturbulentg.. a. a.Q1 . cri teriile de similitudine. este . deci modelul Froude.pulsatia vi teiei. de rimine numai conditia Fr = idem.2 a.. propus de L.5. sau+daca domeniul studiat este un d~meniu automodelare in raport cu criteriul Re.

.. i 3 * I P:.. Fr = idem. miscare nepermanenti. 6.dar mentionind conditia de baz5 An = A Se poate lucra deci pe model. Dacii mi~careaeste turbulent5 in cond'ucte netede..= J. litudinea geometric5 a modelului si uh = 1. pentru repartitia vitezelor'in miscarea turbulerltii. Se stie cii fn practicii criteriile Fr = idem si Re = idem sint incompatibile. rezulti: J.! +i .3. Pentru miscarea turbulent& conditiile de similitudine constau in simi. A': o i t r i i de berbkc * rezultii conditiile de similitudine (v..% . in aceastii cauzii se admite o abate& de la conditia Re = idem. $3.. dar realizfnd .. coeficientul h depinde de numirul Re. negl ijind fortele masice In . coeficientii i cu w de scarii se exprim5 fn functie de ul prin relatiile (12-16). . rugos sau in zoni de tranzitie). Pe baza legii universale date de I. I > . t.. sau An = A. modelarea se face pe baza criteriului Re = idem.omparatie cu cele de presi. cit si C depind.' a I I * Teoria similitudinii gi modelarea hidraulicd L 349 i L Dac5 se pune conditia ca panta energetic5 s5 respecte conditia de similifudine geometricii. sau fn zone de tranzitie.1.. simili tudinea se realizeazii prin conditia asemiinirii geometrice extinse asupra rugozitgtii ~i Fr = idem... in . 9 (12-48) Dar atit A. '. .orice domeniu turbulent (neted. Prandtl. = A. PRINCIPII DE MODELARE HIDRAuLICA 12.3. . 9 ($1 9 12. miscare permanents'.I Conducte. ~ a c lichidul folosi t pe model este acela~i cel din naturi. Dac5 miscarea este turbulent5 1 1 conducte rugoase. -. XV) I&$. dupi felul miscirii. . exist5 posibilitatea de a studia turbulenta in zona practicii cu9ajutor~l turbulentei netede pe model. * . " .'': .. cu conditia ca h. Dacii miscarea este laminari.ne ~i de viscozitate. (12-47) Egali tatea pantelor energetice se asiguri prin egal i tatea coeficientilor de rezistenti Cn = C. Din studiul ecuatiilor diferenfiale ale P-. Modelarea sistemelor sub presiune -%. cap. de rugozi tatea relativ5fL R i de numLul Re. deci h = h 1 .acelasi coeficient de rezistentii h cu cel din naturi. Conducte.

identitatea criteriului conductei si 9 0=- Cltj I = idem identitatea criteriului de manevrare a vanei. = a1 important de semnalat este faptul cii viteza de propagare a undei de presiune pe model trebuie sii fie in acest caz mult mai micii decit cea din naturii. a2. se ia 9 Rezul tii urmitoarele/ relatii intre c. . Cap.21). E. . Din ecuafia (12-50) avem: a. . fortele predbminante fiind cele de greutate. Datoritii valorilor reduse ale timpului de inchidere sau deschidere a vanelqr ~ i in general. IntroducEnd in (12-52) se obfine Cueficientii de scar5 sfnt deci : a.- I 3Ch = a2 . = r. condif ia de simili tudine a fenomenelor se reduce la - Fr = idem. " I si a. x . ' deci pentru . rezuitii din grupul de ecuatii .oeficientii de scar. XVII. e Coeficientii de scarii.Cx1 q .l sau . Pentru scurgerea prin orificii si ajutaje (v. . in functie de a1 .I ah -. = al . ale timpului in care se desfiisdrii fenomenul loviturii de berbec. Aceasta se poate realiza prin folosirea pentru model a unor conducte cu perefi a1 c5ror modul de eelasticitate s5 fie rntIlt mai mic decPt cel din natur5. : . . Orificiisi ajutaje.

1 . lndicatii generale cu privire la modelarea h idraulicii a albiilor 9 I ) Regimul de miscare in naturg si pe model trebuie'si fie acelasi.C 0... stavile. pe model. spiilarea sau acumularea lor in anumi te regiuni. Modelele cu pat fix se folosesc la studiul hidraulic a1 cursurilor de ap5 T conditii naturale sau in conditiile din proiectul de amenajare. operatia cea mai grea o constituie alegerea materialului care va constitui patul mobil. iar R e- = Rn . . ? a 1 5 ' pentru modele de r i i . directiile curenf ilor. zonele de virtejuri etc. = vn O . 9 si de capacitatea de debit a laboratorului. ~i pe model trebuie ca Dar cum pentru modelul Froude v. > Re. Folosind un material solid -aluvionar se pot stabili $i caracteristicile calitative ale misc5rii aluviunilor. 2 a Vm Din aceastii relatie rezul tii o conditie. se poate face pe modele cu pat fix sau pat mobil (neerodabile sau erodabile). heci Re.al 100 ' 1 • 1 100 1 1000 I . trebuie ca: q-1.3.5 Vn Rn > Recr. In aceasti categorie de probleme.5 . a1 curentilor In albii deschise. Dac5 miscarea fl'uidulii in naturg este turbulent& caiul cel mai frecvint Fntilni t.Teoria similitudinii ~i modelarea hidraulicd 35 1 - 12. . port i 1 L - 1 . -1 25 30 ' 2) Studiul. . ~ t i i n dc5: deci : Sc5rile recomandate din practica laboratoarelor hidrotehnice sint : pentru 1 deversoare la marile baraje . n Pe iceste modele se pot determina: distributiile de vi teze. repartitia de debite. important% pentru alegerea coef icientului de scar6 al al < > a1 l i b (1 2-56) Cealalt6 limitii a coeficientului de scar6 pentru lungimi este determinati de dimensiunile platformei pe care se poate construi modelul in laborator a 1 . Modelele cu pat mobil se folosesc F problemele la care aspectul morfolo-n gic a1 procesului are o important5 primordiali..2.. a 1 . .1 pentru canale.

care corespunde valorii limiti de la care nu se mai formeazi valuri. cresterea debitului solid fn'raport cu debitul de a p i sii fie asemenea pe model 'Si fn naturii . 1. Pncft antrenarea lui sii ai b i loc la viteze.. La .3. coeficientul de scari a1 t impului morfologic s i fie rational. migcare turbulenti. din egalitatea 9 E. criteriul de similitudine rezulti. Fasc.. In acest caz se recurge la folosirea unor coeficienti de scarii diferiti pentru elementek de lungime orizontale si verticale. 6 ) Cfnd nu este posibili o similitudine geometricii completi. Conditi i de sirnil itudine pent ru rnigcarea apei subterane* A In mi~careaapei subterane. realizfndu-se prin aceasta modele. 5) La problemele la care se studiazii valurile sau undele de remu.deformate (distorsionate). Tome 8. Cap. - - 9 8 S 12. Budapest. s i nu necesite un timp prea fndelungat.2 . adici desivfr~irea procesului de modi ficare a albiei.1/4. Labora toarele sovietice N. chiar 1/25.1959.aluviunilor pe model. Le r6le de 196che11e de reduction dans l'exp6riment sur mod ele redui t. fortele predominante sint cele gravi tat ionale si de frecare. existii diferite recomandgri' rezultate din practica laboratoarelor hidrotehnice. indicii valori care s i nu depbeasci 113. corespunziitoare cu cele din naturii. Conditia este satisficuti automat la modelele nedeformate. * V. Pentru rezolvarea practici a problemelor de modelare hidraulicii se foloe~te metodica expusii de A. Mosony.23 m/s. Acta technica Acaderniae scientiarum Hungaricae. Existi unele tendinfe mai noi care admit ping la 1 5l / l Pentru unele probleme cu totul speciale s-a mers pfnii la difkrente muit mai mari. I. G. fn loc de.i 352 Hidraulica Caracteristicile geometrice ~i fizice ale materialului aluvionar pe model trebuie astfel alese. Ea trebuie verificat i 'la modelele care au suferi t deformat i i . se impune modificarea pantei modelului.. P. viteza de suprafati nu trebuie sii coboare sub 0. extinsii si asupra rugozitiitii peretilor. In ceea ce prive3te limitele admisibile ale raportului acestor sciri. . dfndu-se initial o pantii suplimentari. Existii fnsii cazuri fn care posibilititile practice de executare a modelului impun abateri de la similitudinea geometrici.distorsiunea geometric5 a modelului se recurge in urmitoarele cazuri : a) cfnd posibilitiitile de alegere a coeficientulu'i de scari ar duce la o mi?care laminarii pe model. I. 4) Modelul trebuie s i se giseascii in acelasi regim ca si In naturii: lent sau rapid. 3) Una dintre conditiile principale de similitudine este aseminarea geornetrici fntre model si naturi.3. Zegjda in importanta sa lucrare de sintezii. . c) f n cazul in care apar dificultiiti la asigurarea n~obilitiitiinecesare a . respec tiv-niveluri. * dupi Mosony **. la model. Pentru doui fenomene de acest gen. precum si cfnd nu se poate realiza conditia de igalitate a coeficientilor de rugozi tatk. fortele de inertie sfnt neglijabile din cauza vitezelor foarte mici. X X I V .

.. nr. conditia (12-61) devine 9 v . a? qr. 9 rezultii penhu deci aceea~i ecuatie (12-62). fie ad= 1. relatia -. similitudinea fenomenelor de miscare a fluidelor in medii poroase se asigurii prin: L - 9 vv . 3. Hidrotehnica. d * Oh. .v Re l2 g Aceastii conditie a fost enunfatii de Mosony pentru cazul unei similitudini geometrice complete. 1950. Coeficientul de scar%a1 granulelor a se poate lua fie ad = al..a1 a.idem. Cosma. este valabilii ~ipentru modele distorsionate. sau deci Fr .Teoria sinditudinii gi modelarea hidraulicd 353 In care rapoartele fnlocuite prin ecuatiile (12-8) ~i (12-13) dau a. Dupii Gh. si admitlnd c i coeficientul de permeabili tate .-V.ac. . Bucureqti. cuprinztnd ~i granulele masivului de pe model.idem da C Sau v. = a. Dacii lichidul este acelasi. h vm =- Ins5 din legea Darcy V = K J .lui mediu a1 granulelor fn locul parametrului liniar I . d a d legea d a t l de Mosony se modificii prin introducerea diarnetru.= idem @ g $i similitudinea geometric5 a domeniului. Vv dag idem. Cosma*. d fie a # a* ~i # 1. In conclueie.

Deosebirea dintre teoria fluidului perfect si fenomenuI . F general.?e = f62500 Fig.l I t -2 P-Pa 3 PUZ u. mgsurate .J. proiectilelor si. .Teoria stratului limits 13. sferi cu viteze mari. STRUCTU RA STRATULUI LIMITA Deosebirile importante dintre diagrama presiunilor distri bui te. in regim laminar gi turbulent.la suprafata unui corp fix aflat fntr-un fluid in miscare. 13-1. rachetelor.l Re*-T= fU 5 . . real apare cu atYt mai mare cu cPt numgrul Re a1 miscgrii este mai mare si depinde fn mare mgsuri de forma corpului. Distributia presiunilor pe corpurile solide a ~ e z a t efix in aer in rnigcare. In figura 13-1 se arati 4n a) distribufia presiunilor pe suprafata unui profil de arip5 Jukovski intr-un fluid in miscarea paralell uniform5 si Pn b) distributia presiunilor in cazul unei sfere . oricgrui corp care trebuie s i se deplaseze Pn a tmo. DEFINITII. n fa) * &E2 I 0 .. si diagrama presiunilor calculate Pn ipoteza c l fluidul este perfect au necisi ta t dbservarea mai aprofunda t i a fenomenelor in vederea descoperirii legilor lor. 9 . Studiul acestor fenomene a devenit cu atft mai necesar cu cft numai prin stiipinirea lor se pot determina formele aerodinamice opt ime care trebuie date avioanelor.

ultimul timp. stratul de fluid in mivcare. Deosebirile se datoresc efectului de frinare a1 fortelor de frecare intern2 (viscozitate). Reiimul de miyare in stratul limit5 poate fi laminar. el poate lipsi pe o parte a suprafetei corpului. care se transmit in masa fluidului de la suprafata corpului.iar fortele de frinare se anuleazi. . . De aceea. . Jukovski in 1896 Cunoasterea fenomenelor din stratul limi t2 este de o mare important5 pentru prigresul aviatiei.. se defineste 9 9 9 9 ca numir Re in raport cu fntregul corp f i r i ins2 a avea o semnificatie precis.fig.pe cfnd pentru studiul fenomenelor din conducte in si albii este cu mult mai putin'important.Teoria st'ratului lirnitd (dupi Flachsbarth). Astfel. dupi . dupii cum se considerii lungimea caracteristici. viteza fluidului este foarte apropiat% de U W . . fn studiul presiunii vintului pe constructii.. regimul in stratul limiti incepe a f i laminar (1Pngii .vx V - (1-3-2) . .dezlipireaU lui de corp (v. a inceput 85 fie folositii teoria stratului limit2 in anumite cazuri ~i in hidraulica constructiilor. 'Regimul de miscare depinde. .. Reprezentarea schematic5 a stratului limiti Se numeste strut limita' sau strat marginal. unde viteza fluidului este zero datoritii aderentei. ins5 prirnul care a ariitat rolul stratului limit5 si chiar a descris dimensiunile si structura lui a fost N.bordul de atac" = virful amonte a1 corpului). t o t u ~ i . la o distant5 6 de suprafata corpului. de-a lungul corpului. ins5 fn cazul' stratului limit5 se'deosebesc mai 'multe feluri de numere Re. dacii I este lungimea corpului. Aceste forte de frfnare decelereazi din ce in ce rnai putin particulele fluide. Stratul limitii a fost observat Entfia oar5 de Hele-Shaw. se considerii Re.. turbulent sau de tranzitie. care este sediul variatiei de vitezii de la zero. 13-2. la suprafafa corpului pin5 la viteza uniform2 a fluidului ~i T care se manifest% acfiunea foarte intensi n a forfelor de frecare. 13. paragr. deoarece. astfel cii aceastii teorie isi giiseste un loc jus' tificat si in acest manual. ca si fn cazul conductelor.. Se constatii cii *presiunile miisurate diferii mult mai mu1t d e cele calculate ca fluid perfect la sferii fafii de profilul Jukovski. 13-3). E. de numiirul Re. Fig. 'pfnii ce.in evaluarea rezistentelor la fnaintare a navelor etc.4). iar de la o anumitii distant5 poate trece in regim de tranzitie gi apoi in regim turbulent (v. in sensul misciirii.

unde viteza diferii cu 1 % de viteza generali a fluidului V = U. 9 133. grosimea stratului limit2 se define~te egalii ca cu acea distant5 6 misurati pe norrnalii.. iar forta de frecare prin y-. sau In care C este un coeficient nedimensional.numirul Re la distanta x de bordul de atac. GROSIMEA STRATULUI LIMITA LINGA 0 SUPRAFATA PLANA Dup5 conceptiile actuale. deoarece influenta viscozi tiitii se resimte si dincolo de aceast5 distantg. S-a demonstrat la . = lo6 pentru care miscarea devine categoric turbulenti. de la suprafata corpului soli'd. Tns5 din ce fn ce mai putin.~i forta de frecare specific5 dx du P regim laminar. iar ca limiti superioarg la placa plan2 Rex c. Forta de inertie se poate exprima dimensional prin d p U m o U o . Astfel. Structura formulei care d5 grosimea 6 fn functie de parametrii de care depinde se poate afla prin consideratii de aseminare mecanici. confirmat experimental pentru placa plan2. In cazul itratului lirniti a1 unei suprafete plane. . Valoarea lui C s-a dedus prin calcul.P -a .2 *lo5 ca limiti inferioar5. gisindu-se: C = 5. Exist5 un Re.P = const . 1 . capi tolul X I I c i forta de inertie specific5 pu . V fiind viteza uniforrnii a curentului. 0 astfel de definitie este necesarii. pentru o plac5 plani Rex cr = 3. legea de variatie a grosimii stratului laminar . fir5 a se putka stabili prin misuriri sau teoretic distanta la care eforturile T sint chiar nule.2 ~ -7 . y n trebuie sii aibi un raport adimensional. Rezultii: P u. ficind 1 = x. Deci 51 Uo a Y G Rezult5. aceste doui forfe doming P n ecuatiile 13-8. admiflnd c i I * dy2 pe Tntreaga sa grosime stratul limit2 este f n regim laminar. c'ritic depinzfnd de forma conturului corpului. : U 00' .

Pentru o placii paralelii cu curentul.U6 --=--. Astfel. netedii. trebuie observat c5. grosimea 6. YRe. calculfnd pe 6 cu formula (12-7) se obtin valorile din tabela 13-1. pe cind cu cre~terea lui x. efectul rugozitiitii relative este maximum fn apropierea bordului de atac. . grosimea stratului laminar crescind. unde proeminentele pot fi mai mari decit stratul subtire laminar.b a stratului limi t5 se calculeazi cu formule empirice. proeminenfele r5min inecate in substrat ca si cum suprafata ar f i netedg. Reao 2 800. 13-3.. chiar in migcarea turbulentl.5 1 / ~ e .Teoria strafuiui limit& 357 Se poate exprima Re.De altfel.2 lo5 corespunde . lungimea intregii zone lanlinare este micl ~i Fig. -. in stratul limit5 se mentine un substrat lamihar 6' (film laminar) care este neglijabil (fig.. . Grosimea stratului limit5 neglijabilii in raport cu zona turbulentg. 13-3). = 3. La suprafetele rugoase. in practici. 9 = f (Re. .) - Re.. In zona turbulentei depline. variazi cu distanfa x de la bordul de atac: I Ca ~i la miscarea turbulenti in conducte.U x 6 v V X Re. ~rosimea' 6 este micii in raport cu 1. - 5 Din formula (13-6) rezulti c i la un Re.

ECUATIILE MI$CARII I N STRATUL L ~ N G Ao SUPRAFATA PLANA 9 LJMITA Daci se consider5 in stratul limit5 regimul de miscare a fluidelor viscoase necompresibi le (regimul laminar) si se negl ijeazi fortele masice.0 0.lo9 I 18 60 90 40. 1. iar 'En ecuafia a 11-a 9 dx2 d u2 (13-8) presiunea variaz5 atft de putin cu y in& se poate considera conn stants f n raport cu y fiind numai functie x .5 lo6 3.4 lo8 2 106 2. deci neglijabil5. in care y fiind < 6 este o mirime foarte m i d in raport cu x si cu u. ca si viteza U P cimpul potential exterior stratului limiti. . 1 000 13. du considerlnd c i studiem migcarea permanent& cii deci dispar si termenii .2 0. Astfel.8 1.si 9 9 9 dv -' dt dt rimin numai ecuafiile I si a 111-a (13-8) sub forma: 9 .9 2. lo7 1.3. 385 .8 0.10-6 1 5 10 . 1 b (m) Rel = 611 Y (mm) % aer v = 14.5 ap2 v = 1. a reusi t s i simplifice aceste ecuatii intr-o mare misuri. analizind ordinea de miirime a diferitelor variabile din aceste ecuatii. In sfirsit. se poate neglija termenul vin raport cu v .358 Hidraulica - Tabela 13-1 Natura fluidului (m1s) 50 loo 200 u. Prandtl. . ecuatiile Navier-Stokes dupi doul directii \i ecuaf ia de continui tate* iau' formele urmi t odre : L. loc6 1 5 1'0 2 50 200 3. in care U este funciie de x si de t.. .5 lo8 2 . asa cii ele %pot integrate in cazurile mai simple. in ecuatia I (13-8) fi d2u d2u .5.

potential. .. v = 0.. iar pentru . se ggseste legea urmii toare : 9 t care satisface conditiile Ia limitii.-. d ? -~ =. unde u. In miscarea turbulentli. (legea lui Bernoulli). Pe de a l t i parte. Deoarece p = const.ecuatia I la frontiera y = 6 dintie stratul limit6 $i curentul du . misuriitorile ariitind cii presiunea este invariabilii pentru x = const." O s .Teoria stratului lirnitd 359 4 u = Conditiile l a limi t i siilt : pentru y = 0. trebuie ca ." . Intr-adevgr. v ~i p trebuie introduse rniirimile medii temporale in ecvatiile (13-9). inseanlnii cii pentru y -d2u dy2 = 0 trebuie sii fie = ?= 0. . Experientele au confirmat pe deplin aceit rezultat. Pentru y 6 . in locul mirimilor u. ciici fluidul aderi la suprafata corpului solid . aceasta fiind egalii cu presiunea d i n cimpul potential la distanta x si putlndu-se afla din eeuat.0). cind y = 0.ia (13-1. coeficientul de viscozitate aparenti E.-. care trebuie s i indeblirteascii conditiile la limitii.i ~ a ujx). . iar in locul lui v.0. inseamlli cii prima ecuatii (13-9) se reduce la . . NU= 0. Plecind de la un astfel de polinom cu patru termeni. y = oo. . conditie satisfgcuti de ecuatia (13-11). cici aceasta Pnseamnii cii nu se mai pune problema afliirii presiunii in stratul limitii. = U.deci dx . u = 0.cum ins5 si cornponenta v este zero pe frontiera interioarii. dy dy ' dy2 dec i p -1 -L U2 = const. A Legea repartitiei vi tezelor de-a lungul normalei la front iera interioarii a stratului limitii pentru o placi planii se poate lua in miscarea laminar& sub forma unui polinom de gradul trei.2 Rezultatul obtinut mai sus cu privire la mentinera unei presiuni constante pe o normalii la suprafata corpului solid este foarte important. .0.

iar pentru numere Re oricft de mari. atPt pentru suprafete plane cit gi pentru suprafete curbe. - .se fac anumite simpli ficgri.3. vapoare etc.) Ecuatiile diferentiale ale mivciirii intr-un astfel de strat limit5 au fost stabilite in ipoteza fluidului viskos intr-un sistem de coordonate curbilinii ( x dupg tangenta la curba de raz5 R(x) gi y dupii normalii) de citre W. G. formula cea mai potrivitii este aceea logaritmicii. este mai exact a lua exponentul din formula 1 3 . unde se produce un fenomen care perturbi legea de repartitie a vi tezelor. fntocmai ca P cazul conductelor. analoge cu cele fiicute la paragr. iar pe acestea din urmg chiar In zona dinspre aval a corpului. G ROSIMEA ST RATULUl LIMITA $1 REPARTITIA VlTEZELOR PENTRU 0 SUPRAFATA CURBA Teoria ~i rezultatele indicate P paragr. Prin consideratii.a. . proiectile.0.13.) presupunlnd . Loitianski --ci repartitia vitezelor $In stratul limita se poate reprezenta printr-o familie de curbe cu un singur parametru de form5 f : Metoda [8] a dat rezultate suficient de exacte. 13.dup2 L.. Tollmien.2 . n 13.4 au fost stabilite n pentru stratul limitii la contactul cu o suprafatii planii.pentru portiuni limitate Ax se consideri valabile ecuatiile pentru placa planii.desprinderea6'stratului limi tii de ling5 corp~il solid (v. in regim laminar. fn legiiturii cu mica dimensiune 6 a stratului limiti. De cele mai multe ori corpurile Pnconjurate de fluid au suprafata curb5 (aeronave.. Din aceasti relatie n gi din ecuatiile (13-9) se deduce valoarea grosimii stratului limitii 8 conform formulei (13-7). paragr. 13. stabilindu-s"e unele relatii globale (teorema impulsului g. analog5 cu legea distri butiei vi tezelor E conductele netede. 115 in loc de 117. Rezolvarea acestor ecuatii diferentiale este pract ic imposi bilii. Pentru numere Re mai mici. .diagrama vitezelor sii se 'racordeze la u = U (x) si deci u = U di? conditii satisfiicute de ecuatia (13-11). urmitor).5. astfel cii se urmeazg douii ciii deosebite: . . ecuatia a doua revine la a recunoa~te c i presiunea este constant6 de-a lungul normalei la curbii ~i rimin numai dou5 ecuatii. In zona turbulentd se admite pentru o placii plan8 o repartitie exponentiali de tipul 9 du gi .1 2 .

n Un punct ca D se nume~te . art.moarteU (fig. adici decit presiunea fntr-un punctsuficient de depiirtat de corpul solid. Urmare a acestui fapt. un spafiu cu Fig. deci presiunile stnt mai mici: & - Fig. 13-4). du din punct de vedere matematic se caracterizeazii prin u = 0 +i (--=--) = 0 . aval B. y dupi normala la contur. formind o suprafatii de discontinui tate consti tuitii din foarte numeroase mici vfrtejuri. DEZLlPl REA ST RATULUl LIMITA. Explicatia dezlipirii stratului limi t i ap5 moarti. La corpurile rotunde. si anume 9 In punctele C. Schema dezlipirii stratului. 13-5. pe traseul liniilor de curent aplicate pe suprafata corpului (v. asemiingtor unei ape st ii tii toqre sau . 13-5) x este directia dupii tangentii. se formeazii stratul limitii in care vitezele nu mai cresc de la'A la C in aceea~i miisurii ca la un fluid perfect. se formeazii de asernenea . C'.7 ~i 7. .mare decf t p. in medie ins5 viteza este foarte rnicii.punct de desprindere".3. In acest caz (fig.< 0 se du chearnl ~i zonii de. ele se dezlipesc fntr-un punct D (respectiv D') de pe suprafats corpului.ap5 moartii" sau . FORMA REA DI RELO R La studiul mivciirii unui fluid perfect fn jurpl unui corp s-a demonstrat existents teoretici a doug puncte de stagnare: unul 'in arnonte A $i altul in. diagrama acestora prezintii deci un punct de inflexiune. din cauza fortelor de frecare care frlneazii m i p r e a . u ~i U .. care.3.dirge‘. Zona in care . cind numirul Rer este rnic.dezlipire6'. vitezele sfnt mai mari ca U. 13-5). in care d e ~ i exist5 mivciri ale P art iculelor. C deci vitezele au sensul contrar rni~cgriigenerale. Presiunea fn punctele A si B este mai . In cazul fluidului real.. iar spre aval de punctul D ..\dyJy=o pentru y = 0. da tori t prel zentei numeroaselor vfrtejuri.Teoria strdtuhi limitd 36 f 13. i n ace1 profil a1 vi tezelor. sau . unde se indesesc liniile de curent. &cupat d e J . de aceea.e ~i fig. incepe o zonii Pn care 9 < 0. particulele din straw tul limit5 au pierdut o parte din energia cinetici ~i nu rnai pot dezvolta lucrul rnecanic necesar pentru a se misea fn contra unei presiuni cresctnde din C fn B .4. . 13-4..6.cornponentele dupi x ale vitezelor P stratul limit& respectiv la marginea lui si U variind cu profilul. limi tii gi a formgrii direlor . 7..

Kgrman.vfrtejuri stationare. Explicatia' forrngri i ylrtejurilor In aval de corpul s ~ l i d A coroang de vfrtejuri.4 &- ~~~~ / / I y/-------\ ----c2 -\ - T - 6- \ - / -( j $' <Q/ /-- . -2 LC. 13-6. . 13-6.. 13-6. Virtejurile se desprind cfnd obstacolul este mic.teoretic . 8. a) . G\'>. inconjurat de fluidul exterior a ciirui miscare general6 este prea putin influentati (fig. pe cind forma triunghiularii este cea obisnuiti (fig. linia n de curent de lfngii rnuchie ocoleste muchia f5ri producere de virtejuri. P cazul cfnd viteza U este micii. pe douii siruri paralele. 6). 9 9 9 T Fig. La-un corp cu muchii pronunfate. ceea ce face ca si sirurile de vfrtej'uri s i se deplaseze fn spatele corpului cu o viteza ceva m d Aicii decit U (v.)/ -\ G) 5))?-\ . v. .. . art.---. formind fie o retea dreptunghiularii..-. Forma'drep tunghiulari este nestabilii. datoriti pozitiilor a1ternate ale vfrtejurilor. antrenatii de fluidul inconjuriitor (fig. c).f @-%i C @'c! G - Fig. 13-6. spafiu limitatlatft lateral c'lt ~i spre aval.infinitl. 13-6). 13-7. b ~i fig. la cilindri cu axa perpendiculari pe directia general2 a migcirii.?I 5 i L / . teoria lui Th.3. fie o retea triunghiularii./._-- I - l = \ = \ 1 1 \-- -/ ---.. desi -viteza lfngi rnuchie trebuie s6 fie . Formarea dfrei in spatele unei plici . pentni nurnere Re mai mari (de exemplu Re > 30). o partexdinstratul limit5 turbionar se Pnvlfteste lufnd forma de spiralii din care se rupe din cPnd in cfnd cfte o 9 Y . Virtejurile acestea induc in zona de apii moartii o miskare de sens contrar cu curentul general. Dacl viteza U creste.

in care apar virtejuri n stationare. este viteza relativii a corpului fafa de viteza fluidului. REZISTENTELE LA MISCRREA IN J U R U L UNUI CORPS Dacii se aflii un corp solid intr-un fluid czre are viteza relativii general6 de translatie V = Vo se produc forte de rezistentii datorite actiunii fortelor de frecare.si deci numirul Re cresc si mai mu1t.Teoria ~fi'atutui.a.Rezistenta de frecare propriu-zisi. proiectati pe direct ia perpendiculara misclrii.7. fig. care se propagi in stratul limi t l . Dacii ins5 U .Rezistenta de presiune datoriti neechilibriirii presiunilor pe fata amonte ~i pe aval. in ul tima analizi. iar C este un coeficient adimensional. Asadar rezistenfa total5 la inaintare este I 9 fits a 9 9 9 Fiecare din aceste forte p a t i f i exprimat. paragr. - 9 13. Vom mentine pentru aceast i rezistentii denumirea de rezistenf ii de presiune. Ci este o arie n caracteristicg. La numere Re foarte mari zona de a p i Jmoart6 seArestrfnge. late In afar2 de aceste rezistente.in schimb numeroase virtejuri se desprind din strati1 limitii si sint antrenate de curentul general. sub forma indicati de Newton P care V . d). tot actiunii unor forte de frecare care au cauzat desprinderea stratului limit5 ~i care amortizeazi apoi virtejurile ce se formeazii in spate. in urrna dezlipirii stratului limit5 si form%rii zonei depresionare din spatele corpului. forma si de numiirul Re a1 miscLii. 9 9 . c. 1 3 . 7. deci are dimensiunile unei lungimi la pitrat. Rezistentele de irecare propriu-zise Rxj pot f i misurate ~i separat sau calcudupii metode analoge calculului pierderilor de sarcin6. care este suma fortelor he presiune normalii exerci tatii pe -1ntreaga suprafati a corpului. a acestor douii rezistente. 'formindu-se dira (v.37. proiectate pe directia x a miscirii. depinzind de. este cunoscutl exact numai pe baza experientelor efectuate cu corpuri de diferi te forme. Rezultanta R. pen tru a se deosebi de prima. . la diferi te numere Re. numitii portanfa P = R. se mai produce si rezultanta aerodinamicii (respectiv hidrodinamicg). virtejurile incep a se desprinde. care ia un aspect complex. . fort6 opusii directiilor vitezei si tangential. Aceastii rezistenti este datori t5. plkcind de la sdprafata de contact cu corpul. lirnitd 363 se formeazii P spatele muchiei o zonii depresionarg. sub douii aspecte diferite: .2 si Cap. numi t i ~i retisten@ frontala'. Expresia lui P a fost datii de Jukovski [v. acelei suprafete. b. 1x1.

.. Mentioniim cii.. C variazii in limite largi... V Observiim c i la discuri perpendiculare pe directia mivciirii.... pentru care s-au stabilit formule ~i s-au fiicut numeroase experiente....... = 1 ..85 0.49 10" 0.CX .. Vd .1....19 1. aferenti fortelor definite la acest paragraf..........21 Picltura de diametru' d. ...2 1 Placii plan5 dreptunghiulari .lo Pentru cilindru circular..... Astfel...... 1 gi v 4 ...... iar 1 inseamnil 1 m din lungimea aripii. perpendicular5 pe directia mi~ciirii .suficient de lung se dii in figura 13-8 variatia -... .l(r 0.12 0. lo4 8 .. pentru o placii planii paraleli cu direciia mivciirii.. lufnd a = 2 b 1. in care c este coarda sau profunzimea profilului. In tabela 13-2 se dau coeficientii C3 pentru corpuri de diferite forme [16J: Tabela 13-2 Forma corpului Coeficienfii unitari de rezistewtii C...... = 1 ... Q = c 01. l . Placii plan5 circular5 subtire (disc)...99 Sfera.....0 0...91 0.40 0. fn cazul unui profil de aripii de avion.15 0. in raport cu Re = -...... axa _1_ pe directia rnigcgrii...Vom adopta pentru coeficientii C... In regim laminar...... C variazii ..... 1 2 pentru 105 > Re > lo3 ...... putin.. I/d = 0 ... lo4 6...C...2..49 0.29 1.......87 0......Ol Cilindru ciraular...... 7 4 Cx = 1... pe cfnd la corpurile rotunde.. ..... lungime d/l= 113 ... lui C... b/h = 1 C.11 cx - 0. d fiind diametrul' sectiunii drepte.. - C. ......... suprafata totall de contact cu fluidul. Coeficientul uni tar a1 rezistentei P ... .40 2. lo4 v 3 ... Rezistenta Rxj datoriti freciirii pure se poate calcula cu ajutorul rezistentei unitare 7 ....... l O 2 4 10 18 00 1..33 0....3 Re = lo2 loS lo4 lo5 1.deci de numirul Re.. deoarece frecarea propriu-zisi nu joacii nici un rol........ notatiile: Coeficientul unitar a1 rezistentei Roj Coeficientul uni tar a1 rezistentei R. fortele de frecare se produc in mod egal pe ambele fete.....CX j.................15 1...10 ReCx = 4.. unde frecarea depinde de regimul de mi~care...

13-8.. in care distributia vitezelor trece trep tat de la o distributie uniformii u = const. 13-1 ~i 13-2. E. Observatie. Coeficientul de rezistentfi C P functie de Re pentru un cilindru c..Rezistenta la fnaintare a navelor. A / 13.lirnitlZ A 365 In mi~carea turbulent& admitirid pentru repart itia vi tezelor legea lui 117. existii o zoni de tranzitie.8. acestea nu fac parte din lucrarea de'fati . STRATUL LIMITA IN CONDUCTE $I CANALE La capltul de fnceput a1 unei conducte legate la un rezervor. Problema rezistentei la fnaintare a unui corp mobil intr-un fluid va f i ieluatl in capitolul X X I I I . 'Carafoli ~i ale colaboratorilor sii.Teoria shatcclui. unde vor f i luate fn considerare doui categorii de corpuri. creatii importante ale tehnicii : .ircular fix A In k e s t e formule.Presiunea vfntului pe constructii. Rel ~i Res au semnificatia de la paragr.pfnii la distributia carac teristici regimului de miscare. . cititorii care doresc a le cunbagte pot consulta lucririle de specialitate ale acad. lo9 . 9 . n Fig. Pentru numese Re mai mari = 10%. = U. dupi ce se stabile~te mi~careapermanenti in conduc t i . In ceea ce priveste rezistentele la Pnaintare ale avioanelor.

Segisestepentru Re 9 Re = = 2 000 5 000 1. la inceput existente A d 4 - -----Pa c c - ----------M I 8 Fig. pe cale teoretici. Determinarea lungimii de stabilizare a migciirii turbulente a fluidelor in canale largi $i conducte circulare sub presiune (Studii $i cercetiri de mecanici aplicats. 4. V . -(13-21) *) S. 13-9. 1958). asadar d i la acest punct mai depirte stratul l i r n i t i hrnple fntreaga sectiune a cinalului (fig. Hincu. Daci regimul permanent a1 misckii in conduct6 este cel turbulent.. t. care a propus urmiitoarele formule: Pefitru un canal de l i t ime d = 2a 1. Dupg calculele teoretice ale lui Schlichting [43] distributia vi tezelor miscirii laminare se realizeazi dupi o distant5 I. Pentru ca in mi~careapermanent5 debitul este constant. vitezele din nucleu cresc pentru a se compensa pierderile de vitezi dinspre peref i. nr. fn care se stabileste miscarea laminari. = 1. 13-9). a fost determinati teoretic de S. se intersecteaz5 in M..16 a2. dupi . plecind din A si B.pereti si kele dooui planuri care. d a t i de relatia: 9 I.Astfel... se giseste diagrams de {iteze caracterist ici parabolici. se transmit in timp pini in axa canalului. In acest fenomen stratul l i m i t i ocupi spatiile dintre . Hfncu*. 1. = 80 f2u) 1. . Reprezentarea schimbririi distributiei vitezelor la capritul initial a1 unei conducte numai lingi pereti. = 200 (2a).76 d (Red)'I4. ~ x ~ e r i e k t e l e dovedit c i stabilizarca au se iace la o distant5 mai mare decit aceea d a t i de aceste formule.0. racordat la pereti cu arce de paraboli. pe cind intr-o sectiune intGrmediar5. IX. Aceasta se datoreste faptului c i fortele de frecare. diagrarna prezintg la centru un nucleu de viteze constante. intr-un canal de Iitime 2a.03 d Red. In care Re = U" V = 0.lungimea de stabilizare" I. lungimea de stabilizare 1. (13-8-l) In care d este diametrul conductei.04 (2a) Re. Pentru conducte circulare s-a stabilit. - 0.

Fenomenele care apar fn stratul iimitii ~i au ca urmare deilipirea acestuia qi rnlrirea turbulenfei migcirii sint nefavorabile.a) f5r5 absorbire. produc vfrtejuri ~i pierderi se 111entine m i ~ c a r e a l i n i ~ t i t g . deci ale fortei de sustentatie a avionului. aparatele de misurii trebuie introduse numai tn aval de aceasti lungime. in care se. dupg 1904. de la laminar la turbulent. experiente s-au @sit valori foarte diferite. . la aripa portants a avionului.i 50 000. Absorbirea stratului lirnitl: -gent2 pronuntati. . influentind prin SU-gere punctul de tranzitie a1 . obtinindu-se importante sporiri ale portantei. Mai tfrziu. spre a se evi ta desprinderea lui (absorbire) sau Insusi prof ilul corpului poate f i astfel desenat PncPt aceste fenomene s i nu se producg. Tot prin absorbire. se produce dira de vlrtejuri. Acest procedeu a fost incercat. - / . pentru ca pe cea rnai mare parte din suprafata +..ciutat a se mic~oraforta de -----frecare. formulele de pierderi de sarcini stabilite pentru misciri laminare. Prin.. A - -- - --- (a ' .la calcu.lu1 conductelor scurte.Teoria stratutui. in cazul regimului turbulent se poate lua ca lungime de stabilizare 1. 50 d pentru conductele circulare.. Prin aceastg sugere. 6) cu absorbire. Absorbirea stratlilui limitg se face previzind pe suprafata curb2 a corpului mici orificii ~i fante care comunic2 cu un spatiu in care se produce o depresiune. in functie de experimentator. corpului stratul limit2 s l r l rninii laminar. de la'lnceputul conductei. miq. Insl stratul limit5 poate fi influentat prin anumite dispozitive. nu sfnt valabile pe v lungimea de stabilizare 1. particulele care au pierdut din vitez5 ~i care aveau tendinta de a se desprinde de suprafata corpului sint Pnllturate din mi~care~i stratul limit5 care se formeaz5 mai departe devine capabil a invinge cre~tereapresiunii. respectiv turbulente. avPnd ca urmare rezistente mari la inaintarea n aeronavelor. pentru nurnere Re cuprinse Fntre 10 000 . a vapoarelor. s-a -4 . cu ajutorul unei pompe sau a1 unui sifon. Aceastl chestiune are importanti mai ales in cazurile urmitoare: ..carea dintr-un canal cu diver-. caracterizat stabilindu-se numai dup5 distanfa I.. P general.limitti / 367 Pentru o conductii de diametru d. Fig. (bl. .la studiul fn laborator a1 diferitelor tipuri de m i ~ c i r i Regirnul deplin . 13-10. precum ~i producerea de rezistente locale importante in unele instalatii hidraulice.. 'fn concluzie. strafului limit.

. sor curb: mite. t. 13-11. sub nivelul apei din ace1 bazin. mirire a capacitgtii de debit a deversorului.ges hidrauli ques par aspiration de la couche limi te. b) virtejurile dispar dacg stratul limit5 este absorbit i n punctul C . se d i profilului crestei o formi prin care se eviti producerea de depresiuni. Absorbirea stratului limiti la creasta unui derer. Aspiratia & F se face punind fanta F in legituri cu bazinul aval. 13-11. Escande. D curind. p f n i in oarecare li.mari de sarcing. Ese cande* a demonstrat cum se pot obtine modificiri foarte avantajoase ale unor rnigcgri in numeroase cazuri de lucriiri hidrotehnice prin absorbirea stratului limiti. - - Fig. realizindu-se +i un debit sporit. In figura 13-10. Daci se prevede de-a lungul pragului o fanti aspiratoare (fig. se realizeazi astfel un sifon cu actiune foarte energici de absorbire.. Absorbirea stratului limit5 la o prizg de apg: a) zong de virtejuri. La deversoarele cu prof i 1 curb Creager-Of i terov. un vid partial este a) fir2 absorbire. * L. a). de o aplicatie foarte frecventii. 13-12.tusi. care pot cauza @I ("1 vibrati i diunitoare.5e desprinde de parametrul aval. 13). I11 1958. acad. cici' 0 lipit5 de parament.de perete ~i se stabile~te depresiune constanti. (Revue de rnecanique appliquee. poate deveni o mi~care linigtitg. lama de api se lipe~te . vlna r i m i n e favoiabil. Transformation des conditions de fonctionnement des grands ouvra- . ToFig. Vom cita numai doui cazuri din cele propuse. No. L. -pinza de a p i . vina se dezlipe~te. b) cu absorbire. Daci sarcina H deasupra bragului cre~temult peste sarcina de calcul. Bucarest. a gi b se vede cum influentea25 absorbirea stratului limit5 asupra mirgrii tntr-un astfel de cara!. care face sB creasci debi tul deversat ping o la 18% peste debi tul deversorului tip Creager obi~nuit. 13-11. b). unde se formeazi o zoni de vfrtejuri (fig.

cu vi teze mari care antreneazii aluviuni si cauzeazii qi o pierdere de sarcini. Deci.+ . cInd nu este nevoie de a p i . y. 8i anume o n~igcareplan5 laminari.d i + -P1. du' dt + . Li terele barate desemneazi valori medii temporale. nici amortizate gi se stabilegte o ava-numiti curbi de indiferenti. du' dx du dy - p d x 1 dp' P dx 1 +-. p I . STRATUL LIMITA.TEORIA MlClLOR OSCILATII 9 Pentru expl icarea producerii turbulentei. LOCUL DE NA$TERE A TURBULENTEI . v'. Migciirile perturbatoare admise constau din unde care se deplaseazg fn directia x.+ u . 1 1. se adrni te c i apar inif ial perturbiri care produc oscilatii foarte mici. In mod obignuit. ter din paragr. care caracterizeazg mi~careasuprapusl. pentru a ameliora - P * 13. rimtn tn aceste ecuafii numai termenii in care intervin variabilele u'. o astfel .t) de forma urrnitoare: (13-25) $ (x.1 se obtine sistemul : u . tubul T poate f i Obturat cu o vanii intercalati pe' traseul lui. deoarece la ape scizute..0 dx d~ t Intruclt ecuati'ile Navier-Stokes sint satisficute de mirimile rni~ciirii fundamentale (laminare). fnsi numai la ape mari. Se folosegte schema cea mai simpli a migcirii generale. Se determini curba pentru care amplitudinile nu sfnt nici amplificate.dv' .-dp' . lnsg sint bidirnensionale.+ .dv' udt dx + -1. tn care direct ia generali a migcirii de transport este x. 0 a l t i aplicatie a acestui procedeu a fost propus2 la prizele de a 9. iai. daci racordarea cu malul rf ului nu este suficient de dezvoltati.10. a o astfel de prizii (fig.Teoria stratului limit& intrarea apei in prize la punctul C din amonte. 13-12). u'. v' stnt funcfii.vv"' 9 dv' . y gi t .vi teza este functie nurnai de y. gi p' adici: du' duq du -+u-+v'-+--dt dx P - 1 (13-23) - dv' .vV2v' P dy ? (13-24) du' -+dx dv' =O d~ d p ' v v 2 u ' . y.-dp' P d~ dy I +V2u' . ( x . Introductnd in ecuafiile Navier-Stokes (10-8) gi In ecuatia de continuitate expresiile lui u v. I n acest mod se suprimii dezlipirea stratului llimiti gi se obtine o curgere favorabilii la intrarea In camera de prizi. de x.de migcare este guvernati de o functie de curent cj. In trarea curen tului se face cu secti une micgora t i . iar p'. t) = c (y) ei ( a x -Bt) . Situatia se remediazi introductnd fn C o f a n t i previzutii cu un tub colector pus In cornunicafie prin tubul T cu bazinul din aval de baraj. ctnd stnt limpezi.dv' dt dx du' . valorile instantanee w' = 0. ~ . se produce deilipirea curentului in camera de prizi gi In zona de a p i moarti se produc depuneri de aluviuni. Se introduc aceste oscilatii in ecuatiile Navier-Stokes gi se pune conditia de compatibilitate. 0 mici parte din debit este pierduti.

p = ac = a (c. sau de excitare dac5 c.13 prin curba de F indiferentl (a). In cazul cind v este foarte mic. folo8 sindu-se curenti de aer ~i Gi~nz(tii9 3 LR) UP Q pentru mgsurarea vi tezelor. < 0 Din ecuatia (13-25) rezultg: . pe cfnd P este un num5r complex. care sint prezente gi frecirile $f137 ~ 3 (adici numirul Re). -1 Pen tru confirmarea acesC9/ 911 B tor teorii au fost efectuate ex'4 periente de mare finete. daci c. e I !* zinti prin curba de indi'bU 1 @ 4 s8 2 ferenti (6). ecuatia se reduce la ecuatia de ordinul doi. \ - . b ) cu frecare.370 Hidraulica f n care a este o cantitate reali. pe cfnd zona de nes-8 tabilitate este in domeniiile 4493 a 9 I in terioare. Amplificarea micilor pert urbiri nagte unor perturb&i naturale (fir5 turbulenti W-ro-' . . pe clnd c. + ic. deci frecirile neglijabile.. Fig. \ * .ecua#ia diferenfiala' a perturbiirilor" $i rezolvarea ei depinde de conditiile la limiti.. ( 13-26) s are sernnificafia . . Curbe de indiferenfi ale vi tezeior de perturbare. ins tabili titii fir5 frecare" Re tji solutia ei este reprezentati x . se repreX. pe cind solutia 422 499 ecuatiei de ordinul patru. rezulti urmltoarea ecuatie difeientiali de ordinul patru : in care Ecuatia (13-28) este . astfel 'ci k *.. 13-14. d t) -=cp dy u= ' '(y) el ( a x -P t ) . 3 Zona stabilii este in do2 rss 2 7 4 4 meniile ex terioare ale acestor curbe. > 0. S-a demonstrat existent a Fig. v' din (13-27) A (13-24) vi eliminlnd de p'. Aceasta este ecuaf ia . mult mai simp15 (13-29 ( c )( .. in cazurile: a) ctnd nu exist8 frecare. este termenul de amortizare. 9 - * * a . termo-anemornetre.).unei viteze de propagare a undei in direcfia x ..0 .fn figura 13. 13-13. fn 4 .) . Vorn reda 8 337 cfteva rezul ta te caracteristice. * . . Introducind expresiile lui u'..

. Fig. mi~careaintrind in zona de tranzitie laminar-turbulentii.se amplifici la distanta de 1.Teoria strat ului limitd 37 1 excitaiie din exterior) sub forma unor oscilatii sinusoidale ale vitezei u' in stratul limita laminar (fig. 960 *. 13-14). Experientele au fost continuate ~i cu perturb&? arfificiale. verifichdu-se mai multe aspecte ale teoriei. extrem de mici la distarita x = 1. din care rezulti concordanfa satisficitoare a misuririlor cu teoria.22 m de bordul de atac.98 m oscilatiile s i h v i n i neregulgte. . In 'figura 13-15 se reproduc misuririle efectuate de Schubauer ~i 400 Skramstad asupra perturbirilor naturale.91 m. cre~te. pentru ca la distanta de 1.wo E Q. 13-16. Verificarea experimental2 a teoriei perturbirilor naturale Fig. Curbe de indiferentl ale frecventelor perturbarilor la o placi plani qi verificarea experimentali (dupl Schubauer ~i Skramstad) In figura 13-16 se aratl cornpara tiv curbele de indiferenti ale frecventelor perturbirilor la o placi plani. 13-15. Amplitudinea acestor oscilatii.

de tlzurii etc. aqa cum este intilnit in practicii. I t In acest1capitol se' dezvolti calculul practic a1 conductelor care servesc la transpqrtul unui lichid fn miqcare permanenti. iar. La baza materiei'tratate in acest capi to1 se aflii cele cuprinse in capitolele X si XI (miscarea fluidelor reale). c l miscarea se face pe iirul axial a1 conductei. in mod schematic. pierderi care se concen treazii pe dis tante scur te care inglobeaz6 fiecare din ateste variatii locale. in orice punct a1 traseului. astfel c i proprietiitile fizice ale lichidului. cu sectiune constantii. cu ajutorul teoremei lui Bernoulli. de calitatea executiei. Pierderile de sarcinii se clasificii in: . Vom examina intr-un paragraf complementar si c*aIculultransportului gazelor in cazurile cind acest calcul nu diferii esential ' de calculul transportului lichidelor. cu viteze egale cu vitezele medii fn sectiunile respective. pentru aceasta din urmii stabilinh-se asa-numi te formule iemiempirice. Aceste pierderi se socotesc supli mentare. pe de o parte. Prin marcarea vPrfurilor de unghi 9 9 I - ' . fnvspecial densitatea ~i coeficientul de viscozitate. pe de altl parte. se pot determina qi presiunile.pierderi distribuite uniform. o datl acestea fiind cunoscute pe tot traseul conductei.Cap i tolul X IV M i ~ c a r e apermanents in conducte sub presiune . riimin constantea si cii kve~tuale gaze in disolutie sau in amestec ~i particule solide fine in suspe& sie se afli in bantititi neinsemnate. In capitolul 'de fatii. fn care s-au studiat atit miscarea laminarii Lit si misdarea turbulent?. Schema geometricl a axei se obtine prin proiectia axei din spatiu desfiigurati pe planul vertical a1 elevatiei. Problema cea mai important5 este determinarea pierderilor de sarcini . in functie de debitul transportat. fenomenul de miscare permanents in conducti trebuie studiat in toatii complexitatea lui. problema care se trateazii este mai complicatii deoarece. . de factorii provenind din exploatare. provocate de variatiile de sectiune ~i de traseu ale conductei. de constructie uniformi rectilinie. de-a lungul unei conducte ipotetice. de felul cum este alciituiti din elementele sale constructive.pierderi de sarcinii locale. pierderile de sarcinii depind in mare miisurii de materialul din care este confectionati conducta. Se presupune cii tempearatura se mentine practic constantii. Calculul se face considerind. adiiugate pierderilor distribuite uniform.

notate astfel: C h..- Mi~carea perrnanentd in corlductef sub presiune 373 - se obtine un profil poligonal. avind fn plan douii curbe.pierderile de-a lungul conductei . Punctele caracteristice 7 L Fig. . tinfnd seama de pierderile de sarcini /' ale axei sfnt notate cu numere. . 6. de coeficientii lui Coriolis '(a) pentru termenii cinetici si de pierderile de sarcini 9 Z. 3-6. h. .si pante diferite. . tinfnd seama. 6-42 si desfg~urfndapoi aceste planuri. n putem aplica teorema lui Bernoulli Pntre douii puncte oarecare. conform paragr. Profilul desfii~urat elevatie El obtinem ducind in mai fntii planuri verticale trecfnd' prin segmentele axei 1-3. .pierderile locale. Pe firul de curent i-2-3 . pe planul elevatiei. fn figura 14-1 se reprezintii o conducts format5 din tronsoane de diametre . Reprezentarea energetici a ecuatiei lui Bernoulli la o conductg. X h'. 14-1. virfurile de unghi pgstrfnd cotele geodezice reale si distantele fntre vfrfuri egale cu lungimile tronsoanelor m6surate sau calcuiate.8. Astfel. 1 9 n Pierderile de sarcini Entre sectiunile 1 si n sfnt .

se pot incadr'a I n formula '. pierderea de sarcinii unitarii este egall cu pierderea de . din punct de vedere hidraulic.D. PlERDEREA DE SARCINA UNITARA J L A C0:N~DUCT. purktul I. insuma te . C . In care L este lungimea tronsonului de conductii EN L considerat . unde se produce un fenomen special.E. .05 . n ~i m . Ecuatia lui Bernoulli (6-27) este reprezentatii geometric prin egalitatea (fig. fncepfnd din punctul initial .In figurii. \ Coeficienfii lui Coriolis a se vor lua oc = 1. se nume~te panta hidraulicii sau energeticl si este pierderea medie de energie specificii pe unitatea de lungime de condbctii (p ierderea de sarcinii uni tarii). . Presiunea miisuratii in coloanii de lichid in axa conductei este segmentul CP. . ~ i in acest caz.linia energiilor fn 'punctul initial. 'presiune uni tarii. . D.. El .. N . Segmentul EINl reprezinti pierderea de sariin5 la intrarea in conductii. deci. Aceasta se cheamii ~i linia energet icii . 1 1 0 in mi~carea turbulent. de la care fncepe conducts.linia presiunilor sau piezometricii. Nivelul la care se ridicii lichidul fntr-o sondii de presiune (piezometru) montatii pe conduct5 in sectiunea respectivii este nivelul marcat de punctul P pe linia piezometricii. in miscarea laminarii. .2. trebuie ca m s i fie egal cu 1. care va fi descris mai tfrziu. . . sau a energiilor fn orice punct. .linia pierderilor de sarcinii totale (inclusiv pierderile locale). ceea ce nu mai este exact dacii sectiunea conductei variazii.En este paraleli cu P I P .linia pierderilor de sarcinii longitudinale. Daci sectiunea conductei este constant& linia E.ECU SECTlUNE CI N U L A RA CONSTANTA Rezul t atele experientelor foarte numeroase. Se vede imediat cii dacii n = 2. executa te fncepfnd fnc5 de acum 185 de ani. are caracterul unei pante. si a = 2. .axa conductei . . 14-1): c . plus pierderile totale socotite..exponenti intre care trebuie sii existe o legiiturii rezultfnd din analiza dimensional6 a formulei.P. fn ' Raportul J = .' fn care A este un n u m k adimensional.Cn . se socote~te aval de sediul acestor pierderi.En . obtinutii sciizfnd din ordonatele liniei El .Nn . este orizontala de comparatie.. linia A . 14.A. iniiltimile reprezentind termenul cinetic. P.

3.. . 10. hidraulician francez din secolul X I X . des Sc.1 pentru o conduct5 circular5 poa te f i inclusii in formula (1 4 2 ' in felul urmiitor (considerind H . in care k' este o constanti dimensionald. de ciitrs Bazin (1865). regiisim exponentii lui V ~i D diferiti de acei din formula (14-2'). cercetiri terminate. a ariitat importanta rugozi tiitii peretilor conductelor in lucrarea . Formule semiempirice 9 . formula stabilitii la art. 1858).. 10 si 11. deci : VD Y 9 D In aceastii din urmi formulii. In colaborare cu H. Bazin a Pnceput In 1855 cercetiiri ample ~i precise asupra pierderilor de sarcini in canale cu suprafata liberii.3. A descoperit legea filtratiei ficind-o cunoscutii In lucrarea . Darcy.4) rezul t5 : 9 deci problema revine la stabilirea legilor care dau pe A sau pe C. fnsii fntre ei exist2 legitura: C S-au . Din comparafia formulelor (14-2') cu (14.care caracterizeazi rugozitatea.construit numeroase formule emp irice avind struc t ura formulei (14-3). Dupg studiul ficut la paragr. care ne este cunoscu tii : (14-4) v = c VRJ.Les fontaines publiques de la ville de Dijon" (1856). 14. R e = k . . coeficientul de rezistenti A este exprimat pAn formulele urmiitoare: a) fn regim laminar.1 . dupii moartea lui Darcy. Paris.si de o constanti . Dependents lui J de V ~i D este dati si de formula lui ChBzy. formula rational5 este aceea a lui Darcy * : 9 S-a stabili t cii A este el fnsu~ifuncf ie de numiirul nedimerrsiona-1.Miqcarea permanantif Zn conducte sub presiune Asadar..decherches experimentales relati+ ves au mouvement de l'eau dans les tuyaux" (Cornp tes Rendus de 1'Ac.

formulele semiempirice precedente (14-8) sau altele.rugozitatea absolutii (in echivalent de rugozi tate artificialii nisipoasii).si o a doua D 1.S. Hidraulica sau .fat5 de 59. Astfel.S. de aer comprimat etc. V.diametrul. D e ~ riisbfndirea acestor formule a intfrnpinat piedici din cauza lipsei de i valori sigure pentru mlrimea k. D . I regi m turbulent.ablicii dacii: Pentru valorile lui k. conducte rugoase): 1 -- v: 1.I. conducte netede : sau c) In regim deplin turbulent (zona piitrikticii.125 valoare superioarii Re. 1 j4 ($)'s143 - . Institutul Unional Termotehnic din U.. T . Pnsii echivaknte.5 dupii Nikuradze . ~orrnuielede la punctul d) se .376 . este raza geometrica. se folosesc tabela 11-1 si diagramele de la capitolul XI. corespunziitoare diferitelor materiale. k .74 $. in urma unor cercetgri minutioase. k .R..1 cu valorile numerelor D P functie de netezimea relativii n Recr I si Rect 11 . Totodatii.2 lg --ro k -- sau d) In regim de tranzitie (neted-rugos): sau In aceste formule: r. ac tualmente ele se folosesc din ce in ce mai mu1t . a precizat -1imitele de aplicare a acestor formule intre doul valori Re critice: 0 valoare inferioarii Re.T. simplificate. recomandii a se lua ca bazii de calcul pentru conducte de inciilzire transportul de abur. 11 = (120 T ) 9 la limita de trecere de la regimul hidraulic-mixt la rezistenta piitraticg. . ( V . Pe baza acestor formule a fost calculatg tabela 14. ) .

.

06 0. Dintre formulele vechi. . cu rezistente exceptionale.... Pereti de plmtnt foarte regulati... 9 14.... raza hidrauiic5 R. J este panta hidraulicii. 3......pentru o gamii fntinsii a parametrilor siii..75 .. se aplicii formulele miscirii in zona thrbulentei mixte... fn m.... Pereti foarte netezi. 11 .Kutter (1869): Coeficientul C din formula Ch6zy se va h a : 9 4 I in care n este' un coeficient de rugozitate. y este un coeficient de rugozitate pentru care i .. Peste Re. precum si pentru canale cu nivel liber si pentru riuri......85 1. Sub Re. lemn geluit ..raza hidraulicii.. pentru mi~careaapei In aceastii categorie intrii acele formule empirice care pot fi folosite pentru o varietate mare de materiale..... fundul de bolovani.16 0..... sctnduri. 11 se aplicii formulele misciirii turbulente fn zona piitraticii......... ciment sclivisit.Dac5 numiirul Re a1 misc5rii este cuprins fntre Re... 5. nef iind bazatii pe legile similitudinii mecanice....a u dat valori fntr-un numiir redus de cazuri : 1.. ea poate fi folositg ... Canale de pEimPnt fn conditii obignuite ... Pereti de zidirie din piatrii brutii ........ peref i cu iarbii 0...3... determinat peiltru fiecare fel de material. Pereti netezi. I s i fntinde domeniul turbulentei 14 conducte cu perefi netezi.... Forrnule empirice generale.... 6.. piatri de talie ............ ceea ce prezintii marele avantaj de a putea fi folosite ~i pentru conducte avtnd sect iuni diferite de aceea circularii. D e ~ istructura formulei este defectuoasii. . Aceste formule dau rezultate bune P limitele domeniului pentru care au fost verificate.. 4.... c r variabilii...... rigole ciptu~itecu piatrii. I si Re. Canale de pimfnt. Coeficientul de rugozitate n se foloseste cu aceleasi valori si fn formula Pavlovski si in formula Manning. 2.30 1..46 0...... In aceastii formulii.....2.. ele continfnd un coeficient de rugozitate care a fost determinat prin experienfe numeroase........ rnai i u fnci fntrebuintare: -Formula Ganguillet .. cgrimizi... datoritii simplicitiitii ei... R ......Formula Bazin (1897) : T 9 9 9 Se mai foloseste. mai ales pentru calculul canalelor si rPurilor.. Ins5 fir5 ca Re sii scad5 sub 2 320. Unele din n aceste formule confin fn loc de diametru............

ceea ce este in acord cu studiile care stau la baza formblelor semiempirice.4. . nu rnai este posibilii stabilirea unei legi n universale. valabilii pentru orice fel de material.Migcarea permanmt6 Zn condrccte sub presiune ' 379 . pentru sectjuni mari. ea are o serie de avantaje pentru care este consideratii ca fiind cea mai bun6 dintre formulele empirice.3 d formula logaritmicii poate fi aproximat5 cu formule monome. Formule empirice speciale b Din lucriirile lui $evelev (v. Pavlovski recomandi pentru cazurile curente a se inlocui y din formula (14-15) cu o constant5 y = 116. 9 9 9 9 * De fapt. s6 se foloseascii fnsii valoarea lui y datii de formula (14-17). din acetasi material si avtnd acelasi tip de alciituire si calitate de executie.Tabela 4 . fn aceea~i tabel5 sint trecute gi valorile lui n pentru canale gi rturi .Tabela 3 . aceastii formu15 a fost propusi tnci de la 1868 de Ph. art. care este cunoscut.Tabela 2 . Astfel. Pavlovski (1925): 9 In aceastii formulii.13) si ( .Anex2 cu valorile lui C din formula Pavlovski .3. Formula Pavlovski este ~i foarte simplii. folosind si observatiile fiicute la lucrki rnai noi. formula se fntemeiazii pe o documentare vastii. exponentiale. Exponentul este variabil.Anexi cu valorile coeficientului C din formula Manning .Anexii cu valorile lui . Gauckler. ci ~i E zona turbulentei mixte. fn functie de rugozitate si de raza hidraulic5. 1 1-4-3f ) s-a viizut cii dacii se urmiireste a se stabili formule valabile nu numai In zona turbulentei depline (piitratiEe). s-a ariitat la art.Formula R. -. Este valabilii atPt pentru conducte cPt si pentru canale. De fapt.5 ) . Intr-adeviir. cu raze hidraulice mari. dar cu exponentul variind in functie de *rugozitatea relativii. ci trebuie stabili te formule specializate pe tipuri de conducte. cu raze hidraulice mari. Pentru fnlesnirea calculelor se dii fn anexii: A A I 1 Anexi cu valorile lui n.Tabela 14. care a fost fntocrniti d u p i rnai multe izvoare. Desi nici aceastii formulii nu este construiti pe bazele analizei himensionale.3. Manning * (1890): care se intrebuinteazi in formula lui Ganguillet Valorile lui n sint acelea~i ~i Kutter. N. 11.y din formula Pavlovski . pentru a se tine seama cft rnai mult de conditiile tehnice locale ale conductei. n are aceea~isemnificatie ca si in formulele (14. ciici y variazii foarte putin cu R ~i depinde rnai mult de n.Formula lui N. deci ca in formula (14-15).

.. .. Ele da.90-0. 0..00 0.. j 9 1I 9 Formulele lui F. cu ni tuire transversalii Conducte nituite in lung si transversal: 9 1........suma exponentilor vitezei ~i diametrului este egalii cu 3" ~i pot fi puse sub forma exponential5 a legii conductelor netede : A = Y (Re) -'In Astfel.. 0...... . Scobey recomandii ca pentru conductele' metalice sii se Pmpartii coeficientii numerici de mai sus icu cifrele urmiitoare: *Pereti perfect netezi.....0012 Dl... J -1 ~ ~1... ... .......... cu suduri transversale (otel) si cu mufe (fonts). dupi cum se observii..... panta hidraulic6........... noi Pentru conducte de fontl.. Ele .....97 a) tola b) tola c) tola d) tola ..22 ~1..J = 0.206 (Re)-0t21 si pentru conducte din doage de lemn A = 0.. J ~1.. pentru conducte de azbociment A = 0.......19) ....... alami.00 0.......:.. direct in functie de viteza medie si de diametru..... ...... .000602 0 1... Conducte in serviciu de 25 ani Conducte in serviciu de 50 ani coeficientul conductei noi fiind= 1. .78 a (1 4-22) Formulele de acest tip.... ....2 ~ 2 :. 8 (14-18) (14....82 peste 12 mm cu eclise .........000885- 01.. aplicabile ra con-.. sint incg recomandabile... 0...... sub 5 mm grosime .... Astfel..85 OJO-0. A... rugozitatea fiind con'sideratii intr-un coeficient numeric: 9 Pentru conducte de lemn lucrate Dngrijit Pentru conducte de ofel... ......9 ( 14-20) Pentru conducte netede din plumb.70 Iatii si formule similare pentru conducte din alte materiale: ~ o n d b c t ede azbocimen t J = 0....Asemenea formule specializate au fost propuse incii mai de mu1tii vreme....... ca termen de comparatie Conducte sudate...:..92 de la 5 la 12 mm grosime ............ .... trase .17 ~ 1 ..264 (Re)-0. grupul de formule dat de Scobey (1915 ........... J = 0........0007745 = 0... ducte cu pereti netezi si intrukitva si in zona turbulentei mixte. arami........20 etc... no! ?$ ........ $evelev de tipul r(11-77) au fost stabilite pentru tuburi de otel si de fonti.. ........ se conformeazii in general regulii: ......1930)......78 . 0....01613 V 114 ~ 7 1 4 0514 '(14-21) De a1tfel....8 = 0.85 peste 12 mm grosime ..

si tabele nurnerice pentru valorile lui A.-. = 0. D a c l imbinirile se fac cu mufe. .18. f mp5rti te cu coeficientul 1. valorile lui A date de aceste formule trebuie. irnbinate prin sudur6 . 226 I/ 9 1. m2/s la t = 10°C.echivalenti k . c) Pentru conducte vechi de fontd si ofel imbinate cu mufe se folosesc formulele : p Pentru ap6. ' In cazul cind imbinirile se fac prin sudir-5. T a-.011 mm. aceste formule devin : A . formula devine: . valorile lui A din aceste formule t r e b u k inmultite cu 1. au fost .18. din forrnulele A. calculate de * .20 mrn. -. Aceste formule corespund formulelor semiempirice cu rugozitate absolutl . pentru zona de tranziti&*.226 DO.3 . $evelev. 7- 4-' A -pentru a p i . in cazurile studiate. avind v = 0. in conditiile de la punctul a : la care corespunde rugozitatea absoluti echivalenti k = 0.Mlgcarea perrnanentd 2n conducte sub presiune se bazeazi pe nurneroase experiente de precizie si pe constatarea c l formulele semiernpirice nu 'pot f i folosi te. -. . b) Pentru conducie noi de font^ fmbinate cu rnufe: I iar pentru a p i .. a) ~ e n t r uconducte qoi de ofel. la 10°C.&ace D: Cibc [lo].---- --** " v*e<.

. Ecuatia iui Bernoulli. . Conduct5 de cidere cu sectiunea constantg. In calculele tehnice este comod a scrie 9 A -- 4 I in care se nume~te.3.. pleacii o conduct5 A B de lungime L si diametru D.1. se fnlocuieste C cu A in baza relatiei : 9 A C = Vg .sau se conn sideri incluse in pierderile de sarcini longitudinale. deoarece coeficientul C este functie de raza hidraulicii si de coeficientul de rugozitate absoluti. care este o constant5 pentru aceeasi ionducti. . debitul exprimat se calculeazii cu formula: In general se foloseste sistemul & uni t i t i MKfS. In care caz Q este exprimat fn m3/s. 14. Conduct5 simp15 (fig. fn care caz I este functie de adlncimea caracteristicii a curentului in sectiune. 14-2). 14-2) Dintr-un rezervor de suprafat5 mare (fig. dii: 9 A \ 9 Fig. Notiunea de .modul de debit" este fndeosebi util5 in cazul ctrentilor in ( albie cu suprafata liberg. In toate aplicatiile din acest paragraf nu se tine seama de pierderile de sarcini locale. ceea ce este admisibil P cazu'l conductelor lungi . aplicati fntre nivelul superior a1 apei si sectiunea B. deci = r3 R Q. 14-2. Calculul debitului.14.4. Modulul de debit Plecind de la formula ChCzy.modulul de debit"4gi depinde numai de elementele geometrice ale sectiuni i conductei. Cind calculul pierderilor de sarcin5 se face prin intermediul lui i.4. racordatg la un rezervor -a v2 + % + ~ 2g Y h . Capiitul de jos a1 conductei B se aflii la un nivel cu H (metri) rnai jos decit nivelul apei fn rezervor.

Conducte cu secfiune variabili.L Q2 2 D K2 deci energia total5 specificii H este egalii cu pierderea de sarcinii distribuit In lungime. PB 2g ..Dimensionarea conductei (D) pentru un debit dat Q. . sau H -. . relatia n de calcul se modificii: H = . debitul rezultii din relatia lui Bernoulli: I H = Xh. 14-4) ~i care fac legiitura Pntre doug rezervoare situate la o diferentii de nivel H.Verificarea capacitiitii de transport (debitul Q) a unei conducte de lungime ~i diametru dat. Y + h. racordate la un rezervor superior Dacii se impune vreo conditie de presiune P sectiunea B a conductei.4. relatia devine : 9 H = ~ . K Pentru calcul. K = n-cmvRm 9 Q 8 :A Fig.PB Y D iar linia piezometricii va fi corespunziitoare figurii 14-3. necesarii pentru trecerea unui debit Q printr-o conductii de lungime L ~i diametru D. 14. se pot neglija 'fn relatia Bernoulli termenii care reprezintii energia cineticii si pierderile de sarcini locale. fq - . .C L Miqcarea permanmtd in conducte sub presiune Presuptinfnd conducta de lungime mare si diametru suficient de mic in comparatie cu rezervorul. = A v2 . precum si diferenta de nivel H cunoscutii. se pot u t iliza formulele cunoscu te: - - > ---------L .A v2 L .sau H = .2. Conduct& cu diametru variabil In cazul unei succesiuni de conducte de diametre diferite (fig. V. 14-3. o lungime L ~i o t m diferenfii de nivel H.. ~ G b l e m e l principale care se pot pune la calculul unei conducte simple'sint : e .L. Dacl yo + ps = pa.Determinarea diferentei d6 nivel H. D .

14-4. racordatii la capete la cfte un rezervor . se pot deterrnina diametrele Dl gi D2. miirimea acestui diarnktru ar rezulta din ecuafia: Fig. Conducte ramif icate Dintpun rezervor pleacii o conductii A B .4. L.un rezervor ( . si Q. precum ~i diametrul D si debitele Q.3. din care se ramificii alte b u g ronducte BC si BD.deschise complet in C si D (fig.7 Hidraulica Dacii pentru acelasi debit s-ar proiecta o conductii de diametru constant. Dac5 se cunosc 9 9 Fig. necesare rez~ltir'~'din]. 14. plecfnd dintr-.. 9 'lungimile L . ~i L. si D..relatia Bernoulli scrisi lui pe liniile de curen( A B C ~i A B D m i . diferenfele de nivel H1 gi H. Conduct2 cu sectiunk variabili.!D. 14-5). 14-5.. ~iarnetrel.. Conductii rarnificati.

. Q. OS Fig. 14-7). I 14. ~i Q. astfel incft se poate admite cii din conduct2 ie consumii un debit uniform distribuit q.! repartizarea debitelor pe cele trei conducte Q. Q. si Q3. si D.5.4.. = q L..C~V% si 7 K 2= Q2C2 . pe portiunea L. acea conduct5 la care punctele' de consum sfnt foarte apropiate si aproximativ egale . Conducte legate in paralel Este de remarcat faptul c5 la conductele legate in paralel (fig. Conduct5 cu debit uniform distribuit Se numeste conduct5 cu distributie uniform.ca debit. 14-6. 7 14. 14-6). Scriind relatia lui Bernoulli intre A si B pe liniile de curent 1 . Fie o conductii de diametru D din care.4. de debit. p ierderile de sarcinii longi tudinale pe f iecare ramurii sint egale. se consum5 debitul Q. precum qi pierderea de sarcin5 hAB. i'ar mai departe trece debitul Q.. Se cer.Mi~careapermaneatti in conducte sub presiune A 385 - Inlocuind modulele de debit prin: K1 = Q. i n m3/s *rn (fig. prin care trece debitul Q se ramific5 in A trei conducte. 2 ~i 3. se obtine: 7 y sau Ecuatia de continui tate completeazii sistemul : Q = Qi + + Q2 Q3- Rezult5 necunoscutele h.. d e diametre si lunginYidiferite. care se string din nou in B fntr-o conduct ii unic5. Q. . Se cere pierderea de sarcini .4. rezulti D. Conducte legate in paralel Dintr-o conduct..

Conduct2 cu debit uniform distribuit C Pierderea de sarcini pe o lnngime elementari deconductii este: dh = J .b pe lungirnea L. de exernplu in sectiI unea x . angajarea lucriirii. . Astfel de cazuri se fntflnesc la conductele de refulare. diarnetrul economic corespunztnd solutiei pentru care surna chel.4xI2 K2 dx. de exemplu cheltuieIi de studiu. datorit5 faptului c5 debitul descrede in lungul conductei.= 0. (14-38) X Pierderea de sarcini speci f icii J x la distanta x de A este: Q: J. valoarea: Q x = Q1 Qz ..1 pierderea care ar corespunde aceleiasi conducte prin care ar trece intregul debii Q. careeQ. 9 14. h. L Fig. DIAMETRUL ECONOMIC Existi unele conducte a c5ror dirnensionare nu se poate face nurnai pe considerente hidraulice.. = . . r . . = . exproprieri. r r . -- a + i K2 . L I In cazul particular E n n a: 'L.L. .chel tuieli fixe (independente de diarnetru). dx. .5. . supravegherea etc. h. formula general5 a pierderii. 14-7. .. . . unele sisterne de retele de distri butie etc. dirnensionarea conductelor trebuie fiicuti pe criterii' econornice.Costul conductei . = 0. = -. .. trebuie observat c5 debitul in conduct5 variazi de la o sectiune la alta avind.. de sarcin5 longiK2 tudinal5 Entr-o conduct5 cu debit de tranzi t. Costul unui rnetru de conduct2 se cornpune din: . Exemplu: Diametrul economic la o conduct6 fortat6 a unei uzine hidroA $ electrice : .tuielelor anuale este hinirni.. In aceste cazuri.. PI ' 4 .q m . 9 3 K2 deci o treirne din Q$ Daci Ql.. CRITERII ECONOMICE LA CALCULUL CONDUCTELOR. fiind posibili o infinitate de solutii... iar pe intreaga conduct5 L: (Q1 J x dx " 0 + Qs .. conductele fort ate. Pentru determinarea pierderii de sarcin5 in lungul conductei L. Linia p iezornetrici pentru conducta -cu distributie uniform5 de debit este o curb5 cu concavitatea fn sus.

14-8.cheltuieli in functie de diametru. 2a .I Puterea pierdutii rezultii: . Vo1u'mu1 metalului este x D e = x D e. Intretimrea conductei si costul energiei pierdute) este minimii. + a-rezistenta admisibilii la tensiune.costul energiei pierdute. Din figura 14-8 se observi cii pierderea de sarcinii pe conduct5 creste cu sdderea diametrului. eo= 2 . .< I Mi~carea permanentti in conducte sub presiune - 387 . corespunde o crestere a energiei pierdute. deci c r e ~ t e~i energia pierduti. de asemenea o functie de diarnetru (D'+ 6. Volumul siipiiturii este .. prin.) (D ho). In total. ducte se ia: e = e. a1 sipiiturii executate etc.diametrul. ..presiunea interioari. grosimea unei conP O D (p . Conduct5 fortat5 (schernii pentru calcul economic) Dacii debitul instalat este Q si ciderea bruti.. 3 mrn pentru ruginire). costul unui metru de conducti. ( + 2a* ) . de forrna: . Diametrul s6 consider: opt im sau . - 9 Fig. pierderei de sarcinii corespunziitoare unei lungirni L de conduct5 este: .. D . Aceasta inseamhii cii la o sciidere a cheltuielilor de investitii.economic" dac5 surna chei tuielilor anuale (amorf izarea invest itiiior. de la castelul de apii la evacuarea de la turbine H. se Tnsumeazi ca o functie de diarnetru.. Intr-adevir. care se compune din costul materialului montat.adop tarea unui diametru mic.

Pe de altii parte. costul conductei pe toati lungimea este L (a$b D+c D2). dD din care se poate deduce valoarea diametrului economic.la capitalul inves9 100 tit se ridicii la Cum suma anuall a cheltuielilor trebuie sii fie minimi. -Dacii se neglijeazi termenul relativ mic bD. DeC= v 0 . rezultii: Diferi t. ' H este Pngltimea nivelului maxim in castelul de echi1i bru deasupra axei conduc tei.0..iar energia pierdutii anual in cazul cind Q = const. de exemplu: I pentru H pentru H < 100 > 100 . Dac5 se consider5 cii grosimea peretilor conductei este constanti pe toatii lungimea t Dacii debitul Q variazi in timpul anului Fn funcfie de debitul afluent si de variatiile cansumului de energie. ) In aceste formule. valoarea Q din formulele 9 .33 cu formula Manning pentru C). 4) rezultii cii dS . Pentru conductele de otel se recomandii. 0 5 2 Q3 . este [in kwh] Costul energiei pierdute la pretul p lei/kWh este: C2= B Q3 - Dm (m = 5.e formule au fost construi te dup5 aceastii metodii. r iar cheltuielile de amortizare si intretinere anualii -.

Mai mentionam urmii toarele formule pentru diametrele economice ale conductelor fortate. p = lei/k Wh.lei/kg de conducti gata montatii.de ciidere (a unei uzine hidroelectrice) in care h este coeficientul pierderilor de sarcinii. Debi tele de consum distribui te Pntre doui noduri la capetele unui tronson se repartizeazii la noduri ca fortele paralele. bucla te 14. 14-9. . 14-9). $4-10. sau inelare.rezistenta. in care se fine seama de principalii parametri care intrii in cal'culele economice [22]. Refea de conducte. ridicina a treia din media ordonatelor curbei -Q3 . Q. . ramificati ' Fig. o . 14-10). . p'-costul per k W instalat in electropompe.Pentru o cbnductii de refulare (a unei statii de pompare) Dec = 1. Retea de conducte. . Fig. celelalte simboluri avind aceeasi semnificatie ca mai sus. presiunea minimii necesar6 in retea p. si H au aceea~isemnificatie ca mai inainte. 14. Dimensionarea retelelor ramif icate Se face pe baza cunoasterii urm6 toarelor elemente: debi tele de consum fn diferitele puncte ale refeiei Q.Mi9carea permanmtii in condztcte sub presiune > 389 de mai sus se substituie prin Q. metalice. p. (p HPI + 0.Pentru o conducti. dt este unitatea de timp. 9 (14-43 a) in care H este iniilf imea manometric& in m . RETELE DE CONDUCTE Retelele de conducte pot f i : ramificate (fig.1.9 -(/A~Q. configuratia terenului. .6.0000172 p'). formind circuite inchise (fig. admisi bilii in otelul moale (a = 1 000 kg/cm2).6..

in functie de de. Daci nu se cunoaste cofa piezometrici din A.fniltimea piezometrici minimi necesari la capitul conductei 9 v fn B . dupii Agroskin.ciderea disponibili fntre P A si B. diametrele comerciale alese Wi. sau de vitezele recornandate din punct de vedere economic. de exemplu in B. Solutia optimi se obtine pe qonsiderente economice. se poate calcula .. in functie 9 9 de configuratia terenului. presiunea minimi p. intre A si h t r e m i titile retelei.= I/ Q: Jmed b ~i din Ki se obtine diametrul necesar Di.ci medie. H . 2 J!. problema admi te o infini tate de solutii. cu privire la diametrele retelelor de distributie. - suma lungimilor conductelor. Se fac verificirile necesare pentru ca la. .390 i Hidraulica Daci se cunoaste cota piezometric2 Pi1 A . de la A la capitul rami- Pe fiecare tronson de conducti.modulul de debit Ki . 9 A In care Jmed este panta piezometri.bitele ce trec prin conducte (de circulatie). se poate' calcula pe fiecare ramuri.< H-si in lungul tuturor conductelor s i fie asigurati. I 7 I Tabela 14-2 . fn tabelace urmeazi se fac recomandiri. debitul fjind cunoscut.

tot de p). inelare de conducte . . = 0 [in numir de m]. dimensionarea retelelor .se calculeazii debitele in conducte. avind m inele. ~ e n t r urezolvarea problemei s e pot scrie: .. Schema pentru calculul unei retele inelare Fig. de asemenea. 14-12. fiicindu-se anumite ipoteze din punc-tul de vedere a1 proportiei in care debitul consurnat intr-un anumit punct a1 retelei este adus pe o ramuri sau alta a conductei. Se stie c i intre m.cu aceste diametre se calculeazi debitele cu conditia ca Z h.6. Rezulti c i problema este nedeterminati dac-5 se tine seama numai de conditiile hidraulice.se aleg dupi cri teri i economice diametrele corespunzitoare debi telor considerate .s Migcarea permanentd Zn conducte sub presiune 14.Q7 l . lungimile conductelor. n si p exist5 relatia geometrici p=n+m-1.se face in modul urmiitor: .ecuafiile de pierderi de sarcini pe un inel Z h.sensulrde circulatie a1 apei prin retea.fac ipoteze asupra cantititilor de a p i aduse de diferitele conducte fn punctele d e consum si astfel se stabilesc intr-o prim. :Fig. deoarece ecuatia de continuitate' a debitelor . Debitele consumate' in noduri sfnt cunoicute . conform sggetilor. n noduri si p laturi.ecuatiile de compensare a debi telor de consum ~i de circulatie la noduri :Z Qi= 0 [in numlr de-(n . Numlrul de necunoscute estei deci 2p. Se . . Se fixeazii ..12 alciituitii din doui inele. .de consum (si alimentare) pentru intreaga retea trebuie sii fie sat isfiicuti] .se alege un circuit rat ional a1 apei in conducte. Acest din urmi calcul se face mai rapid prin metoda aproximatiilor succesive. Nu se cunosc diametrele conductelor (In numir de p) si debitele de circulatie ce trec prin diversele tronsoane de conducti (in numi. Calculul unei retele formati din dou5 inele Exernoh: *Fiereteaua din iigura 14. Pract ic..2. Numirul de ecuatii este deci n . pe un inel s i fie zero. Q2 . 9 9 9 ' 1 + 1 q . 14-11. presiunea minimi ~i configuraf ia terenului. . Dimensionarea refelelor inelare Fie o retea inelarii oarecare. aproximatie dcbitele Q1.I).1 rn = p . Se cunosc consumhrile (respect iv alimentirile) in diferi tele puncte ale xetelei.

9 + + (I 4-46) .5 m in inel si < 1. l + h. La refelele de distri buve Ah. De obicei Ah.dm < 0.hrg = s1Q: -1 s2Q.. Aceastii valoare poate fi pozitivii sau negativi. se impun noi corectii AQ. -h7-3. fiictnd uz de recomandiirile prccedente.. S5Q2 .s4Qz= & I . -s3Q.ajunge la.Ah11 5 I Xh. rezultat. Se recalculeazii hhi1 Si hhi1 : 9 I Din acest sistem se pot calcula corecfiile de debit AQI ~i AQII. # 0. Se calculeazii pe inele pierderile de sarc ini : h .valorile ~ inifiale. a fost riguros corespunziitoare diametrelor alese. . 0.392 Hidraulica care trec prin conducte. Se aleg diametrele. De exemplu. bazate pe criterii economice. Metoda aproximatii lor succesive presupune neglijarea in ecuatia I a termenului AQII si a piitratelor lui AQI . cu un grad de aproximatie admisibil. dacii AhrI si AhrIr sfnt maimari decit zero. I I Xh. Rezultii necesitatea de a face corecf i i de debi te pe fiecare inel.hr6. in care = AhrI si AhrII pot f i egali cu zero. vor f i necesare corectii AQI si A in sehs invers m5suriirii pierderilor de sarcinii.hr5= s3Q% s7Q? s6Q. ceea ce inseamnii cii repartitia initial& a debitelo. Se reface & acelasi mod calculul si dupi citeva incerciiri se.~ dar mai mici decit .5 m pe conturut general a1 retelei. = hr3$ hr7. de unde rezultii 9 iar in ecuatia I1 neglijarea t menului AQI si a piitratelor lui AQII 9 / Cu aceste aproximatii ~ h si: ~~ h #.

dac2 ins2 presiunea fn conduct5 este inferioari tensiunii vaporilor de ap2 saturati.coloana de lichid care era in miscare se rupe. chiar numai ingrimiidirile de aer sint z. S-au preY supus neglijabile pierddri~ede sarcinil locale ~i diferenta de lungime a conductei considerate in diferite pozitii. v . 14. I I --. a cirei temperaturii. acumulindu-se fn punctul.1.24 m coloanii de apii. viteza apei poate antrena ~i bulele de aer. si anume A ' B ' .7.2 p i trunde aer din rezervorul superior. Chiar dacti se monteazii o ventuzii -(ventil de aerisire) in cresr tetul conductei.din dauza presiunilor rnai rnari... 14-13. conducta din figura 14-14 care leagi doug rezervoare A ~i B situate la niveluri diferite. Traseul 11 are fati de I doui inconveniente: necesitii conduct2 cu pereti rnai g r o ~ i . adicii daci presiunea absolut8 interioari este rnai mici decit presiunea atmosferici. cind denivelarea h.3. deci trebuie ca 9 - T T 'I I : w 9 + Y - 1 Aceasti condifie trebuie respectat2 in toate punctele unde linia piezcmetric. in t i r i cu climi Pv temperati.. aerul. trebuie ca presitlnea relativi in conduct2 -p -sii fie astfel ca: p pa > p. se afla sub nivelul conductei (cu depresiune). Dacii defici tul de presiune nu este mare.. Aceasta se i n t i m ~ l icind nivelul apei gura de intrare a condictei este i. . 14-13).-L-----scizut . uneor i periculoase. se consider. luind nastere fenbmenul cunokcu t sudnumele de cavi tatie.7. Definitii. &el mai inalt si putind -obstrua sectiunea de curgere. iar linia de sarcing total6 va fi cu fi metri deasupra liniei A B.Antrenarea aeru-ax2 vertical5 de la suprafata lichidului si intrind in lui din rezervor in conduct6 conduct6 dupii traseul unei linii de c u r e d (fig. aceStiaesedegaji cu v'iolenti si produc deteriorarea materialelor printr-o actiune combinata.1 ) \ Migcarea permanentd in conducte sub presiune 393. in care caz s e formeazii virtejuri pornind cu .-. Linia piezometricii va fi AB. 14. . 7 -. Aerul antrenat astfel devine supiiriitor prin volumul sgu.7.2. mecanici si chimici (~ocuri si coroziune). cind in conduc t. CONDUCTA SUPUSA LA 0 PRESIUNE INTERIOARA MA1 MICA DECIT P RESIUNEA ATMOSFE RIGA-SIFON 14.v De altfel.Fig. ~ o i o d a t i i . Generalitiiti Daci linia piezometrici est'e l a o c o t i inferioarii conductei. = presiunea vaporilor saturati. Cornportarea unei conducte care une~te douii rezervoare denivelate Pentru a fnvedera rnai bine modul de functionare a unei conducte cu dc --presiune. si alte gaze dizolvate in lichid incep a se degaja. Pentru conducte de alimentiri cu a p i . scade sub 2 m. iar in punctul cel rnai de jos se pot depune rnaterii solide ~i trebuie previzut un robinet de golire. nu trece de 25"C.

Cum punctul S se afli sub nivelul apei in A . ' \ 9 9 I r. conducta . conductei se aflii sub orizontala lui A. 14-14. amorsarea se face prin absorbir'ea cu o pompii d e vacuum a aerului din S . In cazul cind punctul S se aflii deasupra nivelului apei in A. De aceea se introduce in S un ventil care permi te hezaerisirea automat5 (ventuzii). poate functions. provocfnd urcarea apei prih absorbtie in crestet si liisfnd-o d cadi cu nivelul liber * I n ramura descendentii. dacii se lasii sii intre .aerul din exterior in conductii.si ingriimiidi t in virful S . miscarea lichidului de la crestet in jos fiicindu-se cu suprafata liberii.) ' . T o t u ~ i dacii cre~tetul . Presiunile absolute sint sub o atmosferii pe . ceea ce este absurd.. ca intr-un . Ventilul din S poate servi si la dezamorsare. Fig. fiirii ca presiunea minterioarii sii fie rnai mic$ decit presiunea atmosfericii (v.7. 14.anal. Pe traseul V linia de sarcinii total5 intersecteazii conducta.portiunea cuprinsii intre intersectiile conductei cu linia piezometricii AB. Ar insemna deci cii pe acest traseu sint puncte de presiune absoluti negat ivii. sifonul se amorseazii singur. Dat fiind curbura axei conductei fndreptatii in sus. La traseul V I .sifon6'.:394 Hidraulica \ Traseul I I I ' a r e fat5 de I avantajul cii peretii conductei sint mai subtiri.conducts fiind supusii la o presiune mai m i d . . dacii se eliminii aerul . Racordlrile posibiie cu o conductl a doul rezervoare avezate la niveluri diferite Traseul I V este 'de asemenea sifonat. miscarea nu este posibilii decit pentru cantititi mici.prins in conductii . i se spune .3. 9 . art.

2 320 si miscarea este lami' n a r k I n cazul cind mi~careaeste turbulenti. .^ Ip q l 14.7. pentru ca s i se stabileasci un curent nefntrerupt.I ( In sfirsit.8. form ulele o b i ~ n u i t e empirice ale m i ~ c i r i turbulente stabili te pentru a p i . lichidul din rezervoare s-a ridicat --lI n tub pfni la umplere. Astfel. insi cu amor/I sare automati. Sifon de descircare c u un deversor. Un asemenea i dispozitiv. se intrebuinfeazi. iar viscozitatea fiind mare. cici prin producerea d e vacuum 'in crestet. ~i vi teza moderati.. miscarea :ie aflii i n general in zona conductelor netede. a f6st construit -in combinatie Fig. 14-15. transportate prin conducte. in practica transporturiJor de petrol din Rominia s-a folosi t formula ChCzy i n care coeficientul C= 14.grele.rezer. p e n tru?ransportul la distant. capitul A a1 unei conducte este introdus in lichidul din primul . . pe traseul V I I .=.5 A 9 . pompe de vid. d u p i ce tubul' a* fost umplut in prealabii cu lichid sau d u p i ~ c e scotindu-se aerul din tub :cu ajutorul unei . cele mai frecvente ~i mai importante sint titeiul si produsele rafiniriillor de petrol. FORMULE PRACTICE PENTRU ALTE FLUIDE D E C R APA 14. dat fiiid c i se formeaai pe peretii conductei un depozit de parafini ~i c i viteza este moderati.t in rezervorul inC ferior. Punctul cel rnai inalt h a1 conduc tei-sifon trebuie s i indeplineascii conditiile aritate in articolul precedent. sint adeseori inferioare numirului Re. mai ales a1 produselor albe. la 'un nivel mai ios. pentru a mentine n i v e l ~ lcon-.ce1ilal. Dintre lichidele. 'Acest obiect hidrotehnic s ~ e c i a l va f i descris si studiat intr-un capitol urmitor. a ciror visqcozi t ate este miti.sifon6'un tub indoit cu capetele in jos si servind 13 descircaiea uhui lichid dintr-un vas superior intr-unul inferior (trahsvazare). In acest scop. miscarea nu este posibili.stant intr-un rezervor si totodati ~ e n t r u a evacua debitul in exces' a1 rfului..8.. * I@.ce i n ce mai 'mult folosite in practici. 14. diametrele conductelor f i h d relativ mici. tratind despre deversoare.3. altele decft apa. Sifon de descircare Se obisnuieste a se numi . numerele Re. in afari de formulele semiempirice. lichidul nu ie poate ridica peste linia de sarcini absolutii arizontali a pur-ktului A .Migcarea perrnanentd in conducte s u b presiune A 395 .. i n s i i -adapts te la constantele fizice ale lichidului.or si capiitul .1 Lichide viscoase Formulele semiempirice sint valabile pei~trutot felul de fluide ~i sint din . la transportul fiteiului ~i a1 uleiurilor . In general.

-In cazul transportului titeiului parafinos inciilzi t la o tempkraturii mu1t. sub forma diferentialii (6-16 c) a fost demonstratii la paragraful 6. deoarece. in timp ce se transporti pe conductii. medie in sectiune. y. expandeazii. Q in l/min. viscozitatea corespunzind temperaturii medii a aerului din regiunea respectivii. de aceea ecuatia de cont inui tate in miscarea permanents devine in acest caz 9 exprimind conse. in sectiunea 2 din aval fiind este mai mare decit in sect iunea. se poate considera schimbarea de stare -a gazului. prin expandare. Fluide expansibile (gaze $i vapori) Gazele ~i vaporii. In cazul cfnd sectiunea conductei este constantii : A V . . Ca ~i in cazul lichidelor. Intr-o primii aproximare. prin pierderile de energie: datorite freciirilor. = const.rvarea materiei.Asadar putem scrie ecuafia de stare fizicii: A 9 / I sau. Pentru conductele afl'ate in serviciu mai mult timp s-a constatat cii la petrolul lampant este mai exact a lua C = 12. greutatea specific5 este 'variabilii cu.5 la tifei. a fiind observatie ~i experientii. 9 = V. superioarii temperaturii aerului. y. se va fine seama de sciiderea diferenfei de.396 Hidraulica la petrol lampant ~i C= 1 1. se noteazii V. D=diametrq. y. < y.l amonte. ' 14. dup8 o lege exponentialii. Asadar. exprirhatii printr-un factor r a X .. viteza. ins5 y.8. deoarece v'ariatia presiunii fiind lentii.5. temperaturii dintre lichid si subsol. in cm. mai'muit. presiunea. in functie de distanfa de parcurs. urmind o evolutie izotermb.5: gdz -+ dPp + dV2 2 - - 0. tinind seama de (14-50): Ecuatia lui Bernoulli. nu se produce o riicire*bruscii prin expansiune.2. se produce ~i o cantitate de ciildurii care compenseazii in parte pierderile prin ex~ansiune. viteza. . determinat prin. pierzind din pre-siune.

ecuatia ciiderii de presiune a unui gaz P regim de n expansiune izotermici : - . eroareaceseface neglijind variatia de presiune & este .unei pante urcitoare.-p. = 0. La conducte orizontale sau uSor inclinate.Integrind. . care este: A--.rezulti dupii integrare.corespund. pe a x i .. diferenta (y . indicele 1 reprezinti in general un punct amonte. y.Ole. Daci pierderea de presiune este mice gi expandarea neglijabilii. membrul intii a1 acestei ecuafii trebuie s i fie egal cu lucrul forfelor . se obtine in cazul neexistentei frecirilor : z1 -2. de la 1 la 2. de la sectiuneal la sectiunea 2.sau. se pot aplica formulele de la lichide. .-corespunzitor unui kilogram de gaz. pentru un element de lungime dl Sau. Gradul de aproximare rezul t i chiar din ecuatie : d a c i (p.) este E % din p. iar 2. semnele respectiv .Migcarea permanmtd E conducte sub presiune n . + PI -P2 Y v. I n care: h este diierenta de cot2 geodezici a punctelor I si 2. + . u i punct aval. respectiv scoboritoare a axei conductei. fiind greutatea specifici a aerului .ya). 2 v2 D 2g Se obtine ecuatia ciderii de presiune a unui g a i transportat sub volum *const : ant S-a luat in considerare in loc de y.v1 2g 2 . (14-54) In realitate.2 . aceastii eciafie se simplifici astiel : .de frecare pe lungimea 1. tinind seama de ecuatia de stare fizici (14-51) si integrind: .

PIERDERI DE SARCINA LOCALE LA MISCAREA PERMANENTA IN CONDUCTE Pierderile de sarcinii care se produc pe distante scurte de conductii. la derivatii. in m/s. 14-16. a) Rezistenta la intrarea in conducte (dintr-un rezervor. 14-16). si care se adaugii la pierderile I. rezul t5 pierderea de sarcinii local5 ' Valorile cp si <. . ramificatii.viteza. numiir Re etc. Astfel. dac5 in formula Darcy lu5m h = 0. coeficientul = 1 corespunde unei pierderi de sarcinii pe lungimea L . fig. In general.viteza real%: 9 <-zg A - Fig. la.pentru diferite moduri de intrare 4n conductii. o pierdere localii se exprimii prin for-mula: hi= v2 . vane etc. gs= q96+0. Dacii se noteazg cu V iviteza idealii. s.338 Hidraulica 14:9. treptat cu peretii vasului. Rezistentele hidraulice la intrarea P conduct5 n v = c p a v.roportio-nale cu lungimea conductelor. se numesc pierderi de sarcinii -Racord ~ o t u n d locale. % Observafie.u n coeficient care depinde de caracteristicile geometrice ale elementului care produce rezis-tenta localii: de rugozitate. schirnbiirile bruste de sectiune. astfel cii: < . in care h f r 3 a- - A este pierderea de sarcinii. V . i cu V . . Pierderea local5 se poate exprima in p ierdere echivalenti p e o anumiti lungime de conductii.025. in m .. au fost obtinute experimenial.9? Determinarea pierderildr locale pe cale teore-tic5 nu se5 a06 -008 poate face decit in citeva cawzuri. Pn cazul in care conducta se racordeazii.

~. care se linistesc abia dupii un parcurs L w 8 D. Relatia se poate pune sub forrna generalg t. 2 )Q2 4.~ . sectiunea 2-2 suficient de depiirtatii de 1-1. ' .) dec i PI- (PI .V2" (Q.VI V ) 2 P2.. rezu 1t 5 relatie cunoscutii sub numele lui Borda sau Carnot.. . .. h i = .P 2 Q2 + P Q V ~ . -LiG$.v..i I I 3 . in colfurile de lfngii sectiunea I .1 2g a 1 )2 .perrnanentci in conducte sub presiune 3993 b) Liirgirea bruscii a sectiunii. colturile 1-1 nu 'ia parte la miyare. ceea ce are ca -efect: producerea unor zone.Miparea . intrucft Q 3 V2 Q2 = = + - P. deci t.g\*d<-3 I " Q2 = 0. . Observa#ii. = (2 t - sau h i = . . fapt coifirmat prin observatii ?i'justificat prin aceea c l lichidul din.. 14-17.P Q V ~ = O sau. Pentru determinarea pierderii de sarcinii se aplicii teorema impulsului masei de lichid cuprinsii fn suprafata de control 1 1-22 si relatia lui Bernoulli (fig.2(V2 - . liirgitii. 2g v2 . 14-17): 1) Pl 0 2 .2g (1 v: -5) 2 ? deci <'= . Sectiunea creste brusc de la Q la Q2. 2 I ' 7 1d 2 . Apoi vine o zonii plinii de vfrtejuri. * (VlV2 .. I CI L cd 3 v1 n. J Fig.->. Lirgirea bruscii a sectiunii unei conducte- Egalfnd 'cde douii expresii ale lui Y . ------. y --\%-\-\?\/ ' 2 2)<. 2) Formula lui 5 d l rezultate foarte exacte cu conditia sii se aplice fn.P -.(. fn care lichidul nu ia parte la miscarea generalii. ci se fnvfrteste pe loc. minimum L = 8 D . 1) Demonstratia se bazeazii pe ipoteza cii presiuilea p este aceeasi: imediat fnainte si dupii liirgirea sectiunii si se repar t izeazii uniform fn ~ectiunga.

Nu este pru2g dent sii se ia c< 0. Pierderea de sarcinii la in*gustarea bruscii de sectiune se datoreste celor doui zone de virtejuri in sec9 < < / Fig. P dreptul contractiei. 14-20). se ajunge la coeficientul de pierdere (1 4-62) Tn care. Fig. LQrgireacontinua a sectiunii unei conducte virtejuri. dupi J .dacii 2L! ' I vf 9 - v: Daci racordarea se face trep tat.mele generale ca la pin'ctul b precedent. Weisbach: e) Lgrgirea continu5 a sectiunii (fig. deci = 1. miscarea trece de la regimul laminar la regimul turbulent. 14-18). S-a observat c i .0 si h. si in sectiunea Q.? d) Diagrama (fig. la numere Re critice mult mai mici decit la conducta cu sectiunea constantii. 14-19). Diafragma intercalati pe conducti - tiunea Q. r) = 0.5. deci se recupereazii cel mult jumitate din energia cinetici. La tuburile I conice divergente. din experiente. la colturi. in tuburi divergente.Consecintd. Ni kuradie 1 a g b i t cii pentru Re >l00000 se produc dezlipiri ale cured tului de la pereti si o zonii de Fig. fngustarea brusci a sectiunii unei conducte . = . = -in care' < 1. h. 14-18. I V . -. 14-20...cr se poate lua. Aplicind teoren . in special c h d 9 . tubul este cu muchii vii. c) ingustarea bruscg a sectiunii (fig.4. Problema se trateazi ca la lirgirea de sectiune de . Pentru intrarea in rezervor.5. . 14-19.0.

14-21). coeficientul 1: este 0. In regim turbulent.15. iar randamentul q = 0. se poate admite 1. obtinem: Valoarea lui c. apoi o piesii divergent5 sub un unghi cr < 8". ' 9y A plicalie : . pentru o fngustare % fn . k flind constanta aparatului.20. pfn2 la un unghi de 8". Dac2 unghiul a creste. astfel cii pentru a > 30°. :-I . s-ar numi randamentul racordului.0. ~~licfnd relatia lui Bernoulli intre sectiunile I si 2.. q scade repede. .0.Mi~carea permanent& 2 conducte sub presiune n 40 1 unghiul conului este mai mare ca 8". In acest caz pierderile de energie sint neglijabile.p. la o conduct5 cu axa orizontalii. si un manometru diferential care miisoarii diferenta de presiune dintre secthnea initiali $i cea ingustat5. Dispozi t ivul carei se intercaleazi in conduct2 se comII pune . variatia energiei cinetice nu se transfo'rmii fn intregime in energie de presiune. Coeficientul se poate lua dup5 formula 9 f) Pngustarea continu5 a . Astfel. este. ci numai o fractime q (z $ ) i n care r. chiar daci unghiul a este mare. = 0.dintr-o pies5 convergentii scurtii (in formii de Fig. deoarece curentul este stabil.85. 14-21. .01 sau chiar mai mic.... conform experientelor. pentru lsrgirea sectiunii ping la miirimea sa initialii. formii de trompii sau clopot.sectiunii. . Ah - vitezei si a debitului intr-o D conducti (fig.Dispozitivul Venturi" pentru mburarea . . Viteza qi debitul se calculeazii cu formulele: L Q = Vl Q1 = k dp.80. Venturimetrul clopot). pentru fngustarea sectiunii.

0. 80 1 90 5 0.Valorile coeficientului de pierdere. 14r22.16 (1 4-67) I in care d este diametrul conductei.a din tabela (14-3) Tabela 14-3' 6" 1 30 ! 40 1 50 1 60 1 V : 70 1 . 14-22). si pe de a l t i parte. pe de o parte.cos 8 2g b 7: = 0. iar R .13 $ 0. Pierderea de sarcinii in curbe este de v2 forma hi = 7 . Perturbkile se produc ins5 pe o bortiune de circa 50-70 D dupii curbii.raza de curburii. Sn portiuni le de &rent in care pres'iunea c r e ~ t e sensul curentului (fig. dezlipirii stratului limits de la pereti. cientul Fig. curentilor sec.undari transversali. se pot calcula cu formula lui Weisbach: 9.. Pentru 6 # 90'.55 0. pe o curbii de lungime 1. numirul Re si rugozitatea relat iv5 a conduc tei. se socoteste: 9 in care h este coeficientul de pierdere intr-o conductii rectilinie de aceeasi rugozi tate. 1 .70 0.lO pentru dl = d. Pentru curbe de 90" se poate folosi urmiitoarea formulii a lui Weisbach < 9 < = 0.dublu curent spiral. la o curb5 de 90°. misuratii pe a x i . Sn Astfel.40 0.402 H idraulica g) Curbe. Pierderile de sarcini in curbe se datoresc.. care se compun cu curentul principal intr-un. zonele in care se produc virtejuri de dezlipire sint AB si CD. . iar hi ==I + ~~-2L~V.7.20 0. .1. local. Fenomeqe secundare la o conducti curb5 Pierderea total. h) Coturi (bru~te). # d.30 0. < I sau se pot 1u.90 1. - Daci d.. se poate lua coefi-. iar coeficientul este 5 2g in functie de unghiul 6.

8 0.76 I 0. 14-24.7 0.0. < Fig.79 O. O. Coeficientii variaz5 foarte mult in functie de raportul debitelor.32 1 ‘. Pierderile la ramificatii in Fig. Pentru ramificatii ca in schema din figura 14-25 se dau in tabela 14-4 la I I r .9 0.7 0. Pierderea local5 este exprimat5 sub furma respect iv. prima.58 O.88 1 0. Cot (brusc) de conduct5 Fig.5 Q Qz - Q = 0.8 0. Dac5 se rotunjesc racordiirile.54 0. ~i a doua.7 6" ' 90" 1 GO0 1 3'0" 90" 1 60" 1 30" 90' 1 ' 60" 1 30" ' D 2 / D . 14-25.= 0. pentru trecerea de la diametrul D la D.9 0.Qt +Q2 diametrul conductei principale si 0 v diametrul conductei rami ficaie este mare. 14-23.7 0. sau unirea a doi iurenti intr-unul).59 0.61 O.Migcarea perrnanantii in conducte sub presiune 403 Experientele aratii c2 1: depinde si de numirul Re gi de rugozitate. Ramificarea unei conducle de unghiul de ramiiicafie. pentru trecerea de la D la D. de raporturile diametrelor si de sensul vitezelor (la despgrtirea unui curent in doui. pierderile se mic~oreazi. i) Ramificatii.3 0.74 0. Schema distributiei debitelor o un.35 1 O.3 - .75 O.5 0.3 Q2 Q Qe .ghi ascutit sint cele mai mici. favorabil 1 VdV Cz * O. Experienta aratii c5 cele mai mari pierderi se produc la ramificatiile in unghi drept ~i cind raportul dintre Q . La ramif icatii s-au obtinut valori experimentale pentru cazul intersectiei a trei conducte.52 1 0. ramificatie de asernenea cind diametrele conductelor sfnt egale...

j) Aparate de Pnchidere ~i de reglare a debitelor. 14-26. In experientele filcute*.o 0 Coeficientul c 193 44. 14-8. Petermann. 14-27.3 0.02 0.39 111. muchia de despiirtire a fost rotunjitg.s 1.95 0.5 0.7 0. Tabela 14-6 Diarnetrul E n foli Raportul e / D 118 1 114 1 318 1 112 Robinet fig. A c2 9 9 ' 1 Tabela 14-5 Raportul s l / s 2 0. Robinet in conduct2 circulari 14-7. 1926-193 1. Inst.Coeficientul depinde de gradul de deschidere a vanei e/D. conducta - circularii. dup5 Weisbach.5 17-.4 0. .1 : 0 2 0. pentru rapoartele cele mai favorabile ale diametrelor D 2 / D si diferite valori ale lui Q2/Q si 8".8 8. Se vede cil se produce pierFig. coeficientul 5 este dat i n tabela 14-6. Weisbach in tabelele 14-5. Mitteilungen Hydr. Vana plan5 in conduct2 circular5 ~i dreptunghiular5**. 14-27) (3n conductg circular%. Van5 plan5 pe conduct5 dere de sarcing chiar cind vana este complet deschisii din cauza nise'i sale. se folose~tetabela 14:5. ~i 14-9. 14-6. * G. Miinchen.6 0. Fig. . . . Vogel 8i F. ** Valorile coeficientilor c sint date dupi J .Pentru vana' in ~'onducte dreptunghiulare.valorile (In cazul curentilor care se despart).12 4.

fig. h este cursa = (0. Se construiesc astfel ca sectiunea inelari sii fie de 1.l . "(054 8 D:) = 1. c Tabela 14-9 Ventile la pompe cu piston (fig.8- xD2 4 9 b = .D).0. . 14-28) Fig. Vani-clap2 Coef icientul . 14-29.8 ori sectiunea conductei . 14-28.Mi~carea permanentt in conducte sub presiune ' 405 Tabela 14-7 Coef icientul c Vans-f luture (in conduct5 circular5.(Dl ... 14-30). 1 2 . 14-29) Fig. Vani-flut ure Tabela 14-8 Coef icientul c Vang-clap5 (fig.25) D.

scurgindu-se mai departe (canal). \ Fig. fngustiiri si lirgiri de sectiune si o vanii (sau robinet) d< reglaj . 14-30. tinind seama de pierderile liniare $i de cele locale. iar dacii debiteazii in rezervorul aval sub un nivel de a . 14-31. Cind conducta debiteazii liber in atmosferii.. iar 2g c se ia dupii formulele date V este viteza in sectiunea de diametru D. Linia energetic2 $i linia piezometricg. Bach: - v2 . S5 scriem ecuatia lui Bernoulli Fig. fie Sntr-un a1 doilia rezervor.. Schema de calcul a unui sistem cu conductc scurte .Pierderea de sarcini hi = 1: de C. . Fie un sistem hidraulic format dintr-o conductii scurtii (c)cool'c alciituitii din n tronsoane de sectiuni si lungimi diferite (fig.fiirii clapetii de retinere c = 5.6. V este vi tiza ce eventual ar avea apa f n acest rezervor. 14-31).GU clapetii de retinere 1: = 10. cohducta plecind de la u n rezervor si terminind fie in atmosferii. Pe parcurs conducta are coturi. Ventile la pornpa cu piston intre sectiunea o (in rezervor) si sectiunea n la iesire (in atmosferii sau fn rekervoru~ amonte). k) Sorb . 1) Principiul de calcul al conductelor scurte. Vn din ul timul termen este viteza corespunzind diametrului de conduct5 la iesire.

sisteme hidraulice" mai mu1t sau mai put in cornpl. ci . Tn pract icii.oef icientul redus" a1 pierderilor locale..'"i-Aj 2g 1 3( r ck (-)2+n s+ Q Dj Qj a]. 9 9 9 2g . Diversele viteze medii ale fluidului irf trarrsoanele respective se pot exprirna In functie de o singuri vitezii .de exemplu viteza rnedie la iesire Vn. coturi..'teuri. La un sistem cu conductii scurtii. Qk ' care perrnite a calcula pe V .. Pierderile locale se reprezintii printr-o ciidere bruscii a liniei energetice. iar 9 (14-75) s e nurneste . Linia piezometricii se obtine coborfnd sub linia energet icii cu valoarea v2 corespunzltoare a . ~ u ce ~viteza Vn este calculatl prin formula (14-74). ramificatii si fiiri organe de Pnchidere si reglaj.icate. P cele n tronsoane si cele m n puncte unde se produc pierderi locale.. Observat ie. se poate scrie: H fiind diferenta de nivel energetic Pntre sectiunile extreme.Mi9carea permanentd in conducte sub presiune 9 407 9 Detaliind pierderile prin' freciiri (rezistente).-pe baza ecuatiilor de continui tate 9 astfel cii ecuat-ia (14-73) devine H = . se obtine debitul h Linia energeticii se obtIne prin coborirea sub nivelul energetic cu pierQerile de sarcinii cumulate pin2 in sectiunea consideratii. de bbicei exist5 nurnai'un dia-metru si formula se sirnplificii mult. rareori se foloseste o-conductii de diarnetru constant far. desi ele se exerciti pe o oarecare lungime. dacii se cunosc H si elernentele geon~etriceale sisternului.

. nu dau pierderi de sarcini. pierderea prin frecare h. . Ie~irea din conduct2 se face cu 90. Exemple numerice 1) Exemple numerice pentru calculul acestui fel de conducte au fost date la art. Calculul se face ca pentru o conductd scurti. 2) Calculul evacuatorilor de fund ai barajului de la ~ i c a z . 14.fati de un plan de referinti. 14-32. cu elementele de trasare ale golirii de fund. experimental (v.50 m (Q = 4. S i se calculeze debi tul pe care-1 poate evacua o conducti. Considerim fnsi. i n figura 14-32 se indicg sectiunea transversali prin barajul de la Bicaz.eti.75 m. din cauza posibilititii de fnfundare.3). XIII). vom avea: Pierderile de sarcinl sfnt provenite din pierderea la griitar h.. Scriind ecuatia lui Bernoulli fntre un punct la suprafata rezervorului amonte ~i un punct: la i e ~ i r e .15 m2.*. deci trebuie sii i se aplice calculul precedent. cfnd nivelul amonte este la cota maxirni admisi. foi-mulele misciirilor turbulente nu mai sint valabile ciici pe.. la deschidere cornpl. ~i ciderea Fig.f..906 ma). sectiunea de caplt este con-tractatl la a. 173.6. pierderile de sarcinii locale pot precumpiini si este preferabil a se determina suma pierderilor. in.. ~i pierderea la fngustarea de capit: h. Calculim fiecare din aceste pierderi : Gritarul este format din bare circulare cu diametrul 15 cm cu interspatii b = 30 c m qi are o suprafati de 45 m2.10. aceastii lungime abia'se stibileSte distributia vitezei Pn regim turbulent (v. Diametrul golirilor de fund este de 2. = 4.75 m sub nivelul maxim a1 retentiunii. fiind de tip ochelari. Conducti de golire la barajul de la Bicaz H = 90. Dacii lungimea conductei este sub 50 D (diametre). Rezolvare. In acest caz. pierderea la intrarea frn conductg hri . cap. art.0 conductii se poate considera scurtii. avfnd scurgerea la i e ~ i r e la presiunea atmosferici. pierderea la cot h. 11. o suprafati de 25 m2 ~i calculim pierderea cu formula: - * Vanele. dacii suma pierderilor locale intrece 10% din pierderile longi tudinale.

g ~= P [f)y3 9 p = 1. Din ecuatia continuititii.Intrarea fn conduct5 are o form5 hidrodinamici pentru care coeficientul de pierdere Ci = 4 0 6 prin frecare pe o lungime de circa 81.OO m a conductei metalice cu coeficient de rugozitate n = 0. 25 viteza ~i respectiv sectiunea conductei. 6 .Pierderea s unde .presiune unde . .Mi~carea perrnanenta' in conducte sub .Pierderea in cotul cu unghi la centru cx = 28": Coeficientul de pierdere local5 se calculeaz5 cu formula aproximativi: . de sarcin5 are o valoare redusi .79 pentru bare rotunde Vgy este viteza de acces la suprafata grltarului avem: unde am notat cu Vc ~i (agy= m2). .013 este dat5 de relatia: .

Se admite un sens rational de t5 35% curgere a apei in conducte qi o 2 repart itie echilibratii a debi telor. Reteaua este situatii in plan orizontal. Retea inelari calculati prin aproximatii Dl = 250 mm. Debitul de calcul '9 S pe conducta 3 .4 10 . sln t : Eig. iar pe conducta 4 .Q. Debitul pe conducta 1 fie Q1 = 15 35=50 11s. 14-33. pe conducta 2-Q. = 200 mm.5 11s. D. D4 = 250 rnm. + succesive D. diametrele 4 deduse pe baza vitezelor recomandate pentru retelele de distributie 30 .b i b u f i a de debik pe conducte. = 150 mm. + + + I/J . e 3 0 PO& . 4 j . = 0. = 35 11s. 8 De exemplu: mi~careaapei in con500 m ducte se face de la A + B + C si de la A +D + C.55 X 30 = 51. Debitele diferitilor consumatori slnt indicate pe figuri. .Pierderea Hidraulica la ingustarea treptatii de la i e ~ i r eva f i d a t i de relatia: Din ecuatia continui t i t i i avem: 'Pentru ciderea maxim2 : Aceastg valoare este cu numai 1.55 X A X 20 = 11 l/s. 3) Sd se dimensioneze conductele refelei .Q4 = 20 +0.5% mai mici decit cea stabiliti prin incercgrile pe model.inelare din f igura 14-33 8i sci se calculeze dis. 500m La aceste debi te.

47 = 2.Mi~carea permanentd in conducte sub presiune Pierderile de sarcin2 pe fiecare conduct2 rezult2 din tabela de mai jos: 41 1 Suma pierderilor de sarcinii pe inel este Cum suma pierderilor de sarcini trebuie s i fie nuli. este necesari o recalculare a debitelor.45 .86 = .- 3. Eroarea de .0.3. care s i mireasci debi tul pe conductele 4 ~i 3 ~i si-1 r e a u c i pe conductele 1 gi 2 - 2. prin introducerea unei corectii AQ. Debi tele recalculate sint : Suma pierderilor de sarcini rezul t i Ah'' = 2. .78 11s 0.OO.09 m la verificarea pierderilor de sarcini pe inel provine din aproximafia (AQ)2=r0.09 m. .8892 i [s-au neglijat termenii cu (L)Q)~].32 + 4.0.

cind lichidul isi g i s e ~ t eiesire printr-o derivatie din conductii. motorului. dimpotrivii.lovitura de berbec" .si subpresiuni. ' permanent gi ihdependentii de aceastii presiune. putind solicita conducta.si subpresiuni. pentru o sciidere a turatiei motobornpei se produce intii o depresiune.. depresiune.chiar partiale .numit . prin intercalarea unei camere sau a unui caste1 de echilibru. 15-1. cu cit conducta este rnai lungii si cu cit inchiderea este rnai rapid8 . sistem de vanete la turbinele cu reactie.nor defectiuni in alimentarea cu energie electricii.l. In cazul din figura 15-1. urmat8 de o serie de supra. In cazul deschiderii aparatului se produce intii o . in general cu nivel de apii liber.. Pentru cii lovi tura de berbec necesi tii supradimensionarea conductei si diiuneazii functioniirii instalatiilor. asemenea unor lovi turi pu ternice. deoarece necesi t5tile de apii sau de energie variazii tot timpul si se produc destul de frecvent opriri sau puneri in miscare ale intregii mase de 'l(chid. urmatii de o serie alternativii de supra.de ciidere" (fig. vane. fie . In cazul unor inchideri . Fenomenul acesta . se cautii a se limi ta fenomenul la o portiune din conduct5 cit rnai scurtii. a si 6 ) se produce rnai intii o suprapresiune urmatii de o depresiune si dupii aceea 'de o serie de oscilatii ale presiunii. Suprapresiunile pozi-tive sau negative care se produc lingii aparitul de obturare nu sint numai locale. 9 . presiunile in orice sectiune a . ci se propagii in lungul conductei cu iuteala sunetului.Capitolul XV Mipcarea variabili i n conducte sub presiun e Atit timp cit miscarea unui lichid intr-o conductii sau un sistem de con-ducte sub presiune sk face in regim permanent. in sfirsit.este cu atit rnai violent. Starea de miyare permanent5 este ins6 numai exceptionalii. Variatia debitului pe conducte se reali-zeazii cu ajutorul unor organe de inchidere sau de reglaj.. cind manevra vanei se face lent. datoritii fie necesi'tiifilor de exploatare. la porn-pele actionate de motoare electrice debitul scade de fndati ce scade turatia. A A . care se amortizeazii cu timp. deflector la turbinele Pelton. conductelor se mentin constante in timp. asemenea unui tub piezometriccu o sectiune foarte mare. ca: robinete. Lovitura he berbec este decl o suprapreiiune (alter--nativ pozitivi si negativii) care se adaugii presiunii din miscarea de regim. lovitura de berbec este rnai iedus5 la conducte scurte.ale aparatului obturator a1 unei conducte . c. sau cind exist5 intercalatii pe conductii o capacitate care sii acumuleke lichidul sau..

.

In realitate. In t impul foarte scurt de la inceputul oscilatiilor. deci se poate admite ca. suprapresiunea riimfne la valori finite. in aduciie. A A a 9 . previizu tii cu un deversor care sii limi teze nivelul de apii in canal (fig. Reprezentarea schematics a unei conducte forfate simple. 15-2. 9 9 A A I 15.. ' l-2 ' Presupunem o inchidere instantanee a vbnei d i n 0 si cii numai lichidul este compresidil.2. se introduce un caste1 de echilibru. se intercaleazii o simplii camerii de apii. freciirile au efectul de a amortiza cu t impul oscilatiile. Deoarece insii apa si conducta sint compresibile. lucrul mecanic datori t. se mai produce in castelul sau in camera de echilibru un fenomen. 15-1 . cii panta conductei variazii ddar putin in jurh.- In cazul cind apa este adusii de la instalatia de prizii printr-o galerie sau conductii sub presiune. ar fi insii gresit a neglija mai departe freciirile. de sarcinii poate fi considerat%. sii nu se considere efectul freciirilor .oscilatia in mas5 a licl~idului" in c~nsecintii o usoarii si si oscilatie presiunii sau a nivelului apei. ceea ce este contrariu experientei. ar urma sii se nascii o for@ (presiune) infiniti. deosebi t. * Fig. Fie viteza medie intr-o secfiune V = . sii consideriim cii sectiunea conductei .Q si fie V . EXAMENUL CALITATIV AL FENOMENULUI A Intr-o primii aproximafie.. Dacii apa ~i materialul din care este fiicutii conducta forfatii nu ar f i cornpresi bile.si grosimea tolei sint constante. nu ins2 ~i peretii conductei.apii sau cu presiune de aer. pentru prima oscilatie. ciici ar frisemna cii oscilatiile ar continua la infinit. si anume . de sect iune constant: . este neglijabil. neglijabilii. unei valori medii. b) La conducta de refulare a unei pompe se folosesc rezervoare de . viteza in 0. energia cineticl a masei opri te brusc trebuind sii se transforme intr-un lucru mecanic cu deplasare nulii. freciirilor apei in conduct. In afarii de fenomenul loviturii de berbec care se produce in conducta fortatii. cii pierderea. dacii aductia de apii este un canal cu nivel li ber de scurgere.

Cre~terea este datoritii faptului Ap c5. -In ace1 moment. E. . Din momentul Pnchiderii in timp dt. la zero...2L In tot intervalul de timp de la t = . L .I Mi~carea variabild in conducte sub presi.une Sii consideriirn volumul elernentar de lungime ds in lungul conductei. pe cind pe fata nn a riimas p. 3 ciirei vitezii variazii de la V. deplasa in sus cu viteza Vo si primul strat de lichid care se decomprimii estk in 0. stratul nn va f i solicitat de viteza -*V0 spre rezervor. Aplicind teorema cantititilor de rniscire la rnasa pQ ds.mass lichidii contifiuii a se . in punctul 0 ..c.la t = To . suprapresiunea Ap se transmite in timpul la intrarea in conduct5 (fig..Ap = . masa lichidului isi va relua + ? a volumul specific si presiunea initial. Ap.-..i. avo g -. a Y Ca urmare. Anularea suprapre-. rioare. Dilatarea lichidului continuii succesiv si fn straturile supe. unde se produce depresiunea . cresterea de presiune ar f i fost infini tii .Vo (fig 15-4).' lichidul a continuat sii intre fn volcmu1 Q ds. astfel cii la momentul t = .ro = .Vo se va propaga in straturile de lichid succesiv de la A. siunilorlaPnceputu1~0ndu~tei . Din cauza dezechilibrului. % A I 0 este po Ap. Dacii n-ar f i fost cornpresi bil. adicii: ? Notiirn .. prirnatii. Repetind rationamentul de rnai s ~ se poate dernonstra urrniitorul rners a1 s fenornenului : La rnornentul t = . inceteazii rniscarea lichidului pentru un moment si fntreaga coloanii de lichid din conduciii este corn-. iar presiunea Ap se va propaga de asernenea cu celeritatea a 2L de*la A la 0. insii anirnatii de vi teza . Rezul tii : (N. (15-l')~ .. Aceastii miscare cu viteza .din 0 pin2 in A. presiunea in 9 .depresiunea 3T0 ? + a 2 a 2 9 . 15-3).Ap S-a intreaga propagat rnasii a CU CeleI'itatea a din 0 in A: lichidului fiind dilatatii Fig. astfel cii dppii tirnpul . scriem cii variafia cantitiitii de rniscare este egalii cu irnpulsul fortei in tirnpul dt. din cauza compresibilitiifii sale. la '0. insii nh se poati tine in echilibru deoarece in punctul A presiunea pe fata nn este numai p.care este presiunea in caste1 ~i care nu depinde de fenornenul din conducta -'pe cind pe fata mm presiunea este p. . presiunea a crescut pe fata mmcu Ap.. exprimind P coloanii de lichid: n AP -.a viteza cu care se propagii suprapresiunea p ~i pe care dt ds o nurnirn celeritate. .. 15-3.paVo.. Jucoyski) Sau.

-2s a 3 * . 15-5. 2 .15-4.. g f *-320 2 t =2b ' ~ i g . 2 O .s l i . .- a a Fig.fa- 20 2 . Reprezen tarea cali ta t i v i a lovi t urii de berbec fn sectiunea de la s f f r ~tul conductei' i vo L a 2L ! * a 3L . f. --t vo -a R eprezentarea cali tativi a lovi turii de berbec intr-o sectiune oarecare .vo 2fL-sl . .

Ap.~resiuneaIn 0 este p. este mai mic. fncepfnd fnsii cu straturile superioare. timpul he la t = 7. = E a in sectiunea s se vede pe diagrama din figura 1&5. In t impul dilatirii lichidului s-ar putea produce ruperea coloanei daci PO< . fazele fncep dupH timpul ~i se A ' q a termini inainte.(sau sub-) presidnilor 2(L-S) ' (fig. plus cresterea canti tiitii de lichid care se lnmagazineazi fn volumul geometric h i t a t . 15-6. h conduc t i . A + I. doar h este mai mic. dW=-VQdtf ."' 2 ds Qdt ds.Mbcarea variabil~ tn canducte sub presiune ' 417 si pentru un moment fn repaus. unde s = 0. la t = 2 ~ . mersul fenomenului riimine calitativ acelasi. Dupi aceea reincepe mi~careain sens invers (fn' jos) cu viteza V . deci si Ap = paV.V fiirl sii mai treacii prin faza nulg. In sectiunea de lingii vanii.. care limiteazi portiunea de conduct5 de lungime'ds. > Cre~tereade volurn dW1 datoritii compresibilitiitii lichidului se obtine prin exprim area coeficientului de comp~esi tate : bili Fig.. viteza ia valorile V . viteza este evident permanent nulH. fiind animat . Cantitatea Ap este tot paVo. CALCULUL VITEZEI DE PROPAGARE A LOVlTURII DE BERBEC Din conditia de continuitate se va exprima cii diferenta de volum l'ichid care intrl sau 'iese in intervalul-de timp dt prin sectiunile Q. (presiunea vaporilor saturati). din momentul fnchiderii. I (V+-ds )Q d t = . deci ca Pn starea initial&. . fa26 nulii. deci durata supra. -Vo. Fie d W diferenta de volum.P a r sau chiar daca < -p. : In cazul c i se considerg si elastici tatea conductelor. ptnii la momentul t = 2 r o . 15-5). Schem5 la calculul vi tezei de propagare. in trei faze: Vo. cu acela~i interval. fn tot . 15-6). . datori tii elast ici tiitii conductei. lichidul se comprima iar. S Pentru osectiune la distanta s de 0. . . V viteza medie in sectiune la disstanta s de 0. A + A 7 l 1513. cfnd intreg lichidul atinge densitatea initialii. 'datoritii cornpresibilitiitii lichidului (fig. Variatia vitezei este 7. In sectiunea A de la castel. este egalii cu cre~terealateralii a volumului.de vitcza f Vn..

Introducem notaf ia:> Se stie cii viteza a de transmitere a sunetului intr-un mediu elastic este. notfnd cu E modulul de elastici tate a1 materialului din care -este . -' . iar cresterea de volum t sftrsit. se calculeazii pentru d crestere de presiune dp in modul uqmiitor: Tensiunea in peretele unei conducte cu perete subtire este datii suficient de exact de formula: 7 e fiind grosimea peretelui. . cre~tereatotala" a volumului datoritii elasticititii peref ilor si lichidului : 7 a . ' . ' I. ds = . rezultg: I L 9 r sau . Cre~terea elastid a razei. In d 7 ComparFnd aceastii ecuatie cu (15-2) i introducind expresiile.4 In aceste formule W este volumul elementar. . ! .ds (pentru 7cDZ 4 sectiunea circulari) ~i dp este creiterea presiurlii. . datoritii elasticititii conductei. si dW. este: .fgcutii conducta. conform formulei lui Newton: &- . . -.. . L I 8 .lui d W. Cresterea de -volum dW..

.. 760 mls ........ n A~adar expresia si scrie : .... 29 rnls = .Pentru otel moale la presiuni .. Vom face urmiitoarele ipoteze simplificatoare : v2 deoarece feno.dV --V = I- 2g / ~-~----f--+ g as dt Raportul .. In conduct5 infini t de rigidg. 6..a) Neglijiim eilergia cineticii .1 a Fig.. 1070 m/s .... 6....... se obtin pentru a valori destul de variate... ! 15.s de la 0 spre A ~i sensul pozi-tiv a1 vitezei apei de la A spre 0..Pentru lemn .sensul pozitiv a1 spatiului... Dacii se introduc in formula (15-4)' valorile parametrilor geometrici si elastici. variatia luiVz fat5 de s e s t e neglijabilii in rap6rt cu ..variatia lui V fat5 'de t.........6 ~i paragr. 15-7.10): Referindu-ne la figurile 15-6 ~i 15-7..V d V dt g dt ds - V dV g . a = 900 ... Intr-adeviir: .4...este de natura cel~ritiitii(vitezei sunetului) ~i putem reprezintii celeri tatea in apii.In r a p ~ r t cu menu1 fiind cvasiinstantaneu. a = 285 .Pen tru cauciuc 7) ( = I 17 . ling5 vana de fnchidere.... considerlm originea spatiului tn 0.Miqcarea variabilli in condkcte sub presiune E care E este modulul de elasticitate cubic%a lichidului gi p densitatea aeestuia. P 100 ata 1 1 8 4 m l* s = ( ! . CALCULUL ANALlTlC A L MI$CAR~I I In afarii de'ecuatia de continuitate obtinutl mai fnainte (15-3') ne folosim de ecuatia lui Bernoulli extins5 la migcarea variabilii (paragr. Astfel: 9 1 6 10 30 a = 6 6 5 777 837 1000 -Pentru beton armat .. avind valoarea a = 1 425 m/s.. Scherni la calculul loviturii de berbec ..

ori mai mari ca V..p o = F (S . 3din ecuatia (15-9)si o vorn introduce ds ? .yo = F (s-at) f ( s + at). Deci integrals ecuatiei (15-7) este: (15-9) P . deci variatia energiei cinetice in rapwt cu-spatiul este neglijabilii. vom afla pe in ecuatia (15-6). finfnd seama de cele precedente ~i de conveilfia de semne stabilitii mai sus:.a2 dta \ dB I/ ds2 .-.a t ) f f (s at). deci ecuatia precedent5 devine: d2z ds2 identicii cu ecuaf ia coardelor.. se obfine: Integrala unei ecuati i diferentiale de felul : d2y . are solutia general5 cunoscutii si usor de verificat: T T ' y . vibrante. b) V = const. adicl (fig. A Eliminind pe V intre ecuatiile (15-3') si (15-6)prin derivarea ecuatiei (15-3') fat5 de t si a ecuatiei (156) fat5 de s. In aceastii ecuatie: I . i n care F ~i f slnt doui funcfii arbitrare. Dacii se eliminii p in loc de V.Ins5 celeritatea a z a r evalori de sute de. Ecuatia (15-5) se poate deci scrie. be deduce: 7 Admitfnd o portiune rectilinie din conduct5 -. 15-7): i + + c~entru aflarea lui V. In care pd este presiunea insectiunea s. in momentulinitial.0. pentru toate firele de curent in sectiunea transversali.

15-7) dF -ds dF -1 d ( S -at)... = Q duclnd Pn relatia (15-1 .at) . pentru s = L. 2 (L-S) . )= 0 in care T . este viteza in aceeasi sectiune la t = 0.-)I s $ f (s -1. s2i alegem un timp t. Intro= L-at.at. ca o conse9 + \ . fn locul lui (L at) ~i (L . . se obtine relatia urmltoare (15-12). A F [s .Mifcarea variabild tn rcqnducte sub presiune 42 1 1 ' Din ecuatia (15-9). Ya 9 V este viteza tn sectiunea s la timpul t . g . a a dF - df -- af d (s dt ' dq + at) - 1 df 1 a df - Introduclnd pe * ds din relatia precedent2 in ecliatia (15-6) se obtine: Integrals acestei ecuatii este: sau V = V.s) .. expresiile lor p r e cedente fn functie de tl $i T. Intre functiile F ~i f exist3 anumite relatii. si Pntr-o sectiune la distanta s de organul perturbator se poate g5si o retatie'fntre cele dou5 functii.8% deoarece z.f (s $ at)]. trebuie sii fie . presiunea este constant egalii cu presiunea din castelul de echilibru. Din acesqe conditiirezultii cii 7. CL r De asemenea.. (fig. V . derivfnd fn raport cu s. = .a t ) $ f ( L + a t ) = 0.a (t..r. ds ds 9 = const. fntr-adevir. Astfel. .at).[F (s ..) = 2 (L . avem: d . astfel ca s-a (t. oricare ar fi timpul t: (15-11) F ( L .T ) .T. astfel ca s-j-atl = L $ at si un alt timp ( t .Y . adicii p = p ~ deci din ecuatia (15-9) rezultg relatia (15-1l). -p.

F (s . adicii 4 " <.curba de variatie a vitezei medii fn sectiune in functie de timp ~i deci durata de fnchidere T mai mare ca 7. numi t5 lovitura de berbec. adicii la deschidere. ceea ce inseamnii cii termenul a1 doilea nu apare .ecuatii inlintuite".F [s. In aceste ekuatii. .Vo) A . Intr-o sectiune oarecare. calculul lui Ap se face . decft cind t > 7. la momentul (t .7. dac5 se dau: .c. suprapusii Lndei directe. p gi V stnt considerate in sectiunea s la momentul t. fiind durata de parcurgere a undei! de presiune de la sectiunea s la A si inapoi. in faza functiei F . a contraloviturii de berbec.po . de reflexie a undei. A~rnax = ' p q . sectiunea intrii si i n faza lui f. I - y .~i negativii & dacii V . ~i Vo tot in sectiunea s la momentul initial.timpul 7. punctului Ocu s = 0).. suprapresiunea este.paAV = F (s . 2 ( L -s) se realizeazi numai dacii T < . Interpretarea d a t i acestor ecuatii este cii sectiunea s este supusii mai fntii F la suprapresiunea A ~ = ~(s . deoarece termenul a1 ddilea de'loviturii indirect8 lipseste.a:(t - 7. Dupii aceea se suprapune unda reflectatii (contralovitura). p. : . dupii trecerea timpului 7. la distanta s. Deci dacii tinem seama dk relatia (15-12) putem scrie.ui este poiitiv5 da'& l > V. ecuatiile (15-13) se reduc P membrul a1 doilea la primul n termen. in sectiunea 0) .dupii Allievi .Relatia (15-1Vse interrpreteaz5 astfel: lfunctia f (s+at) ia la momefitul t valoarea functiei . a Dacii T >IT. lovituradirectiiduAstfel. deaarece apare in acest timp si contralovitura. 7 . urmiitoarele ecuatii pentrd sectiunea s: ..(indicele lui * 2L a a .at) datori tii undei directe de presiune. Fie T tirnpul de fnchidere a vinei. ' 9 f 4 1 reazii de la fnchiderea vanei pfni 'la t = . Timpul negativ n-are sens. si nu de legea dupii care variazc viteza.at) + F [S-a (t .T ~ ) . . . or LL -. adicii la fnchid'e~e.) J. P (15-13) .' Deci. .cu ajutorul unor . 7 ' C - a ~aloarea " ~ i i. suprapresiunea (sau depreSiunea) an prima fazG depinde numai de valbrile initiale si finale a b lui V .i" ' : ' I ! P~VOAsadar .elemenele geometrice ~i constantele elast ice ale conductei . ~ a l o a r e a maxim5 a Iui Ap are loc pentiu V = 0.pa (V . mai mic5. Valoarea gisi t i Apmax paVo '+ = .unde s = 0 si rs = T. < V..= Ap. aratii pozitia I . care este unda reflectatii. De indatii ce apare contralovitura. faza contraloviturii fncepe dupi 2 (L-s) tirn~ul de la Whiderea vanei. = F (s-at) = . i n locul ecuatiilor (15-9) ~i (15-lo). p C - A In faza directi.)]. iar p.at).

... .. . . . j . . le deosebim cu sernnul ' spre a nu se confunda .z - 1 . ti r I t ... . . . . :* 3 ' : .. . se obtine: ? f'a : .are. .. fnainte de manevra organului perturbator. . 3 . a . . . . .. . 1. . . / .).. . .. . . * . .. 1 . . . .. L . .. . ... : . .. .. .!. .... ... . . .) 2 (Lr--s) dacl -se ia 'ca Dacg timpul se miisoarii cu unitatea de timp 7 = . . ' 7. . . . .. 9% a . . :. ' . : .. . . . ! ..e doua* ecuatii 'fri V-... . . .[ +- :. : ."avo din faza directii. . . ' . r 2 . .. "' ~ . .. .V i ="-.5) si se noteazii cu: * 0I 70 Lv o T ' " ghoT (Aceste caracteristici .? :..b3). . : ... .. a . . 1. . r . . . ... ... .. . . . . se obtine: ... . caracterist ici ale tele conductei ~i anume: A . . Mi~carea variabiki .'. A . . <.*. . 1 ...' . . a # origine to = 0.. P care s-a pus fn evidentii factorul consfant 'f. . . cu a1te -mLirni fizico-mecanice. iile Fi fiind arbitf.. 423 In calculul analitic joacii un rol deose:bit a~a-numi . .d. eghi 'CU : se obtin ecuatiile: 'Y V . ' . . . t 2 .(Fi +.. ..Fi-l). I.. . . a.~onductesub presiune -.I . . considera ecuati i le (1 5-. . . . . .. gi se:scad ce1.-<. . ' . .. . . notate cu aceleasi li tere. . . .. . .-. ..... .. g . .. '0 0.. . I ' P . ' . 15./" . . u . I. .. : . . u.-. I .. t a p \ . . in care h. paragraf. . -.. 'este presiunea exprimat~tncoloanii de-lichid.. . . rezultii: relaf ie de definitie valoarea lui A. .. . T g A doua caracterist ici (tot ned:imensionall) tine :seama de reducerea suprapresiunii maxime in faza indirect5 (v. n funcf Impiirtind ecuatiile . ? - 4 :. . . . . .. I y. c . 1 1 :mirimeevident aedimensionalii. . .cu y .: . .in. momentul cind tncepe a se produce lovi tura de berbec si se vor pentrru t imp ii k\.a. I . ..:. . - : . . . ... .'se:qdung cele'doug ecuatii 'in h. .. . 1 . ."Il. alta parte. .' i q a r a t . . . .. .pe... ... .? . . Introducfnd fn aceas'tii -. . .... = y. ...

singuia necunosclltii fiind se rezolvi~i aceast* ecuatie de gradul a1 doilea Pn :. In lucrarea lui Allievi sPnt date numeroase abace de calcul pentru rezolvarea acestor ecuatii P diferi te n cazuri din practici. p' fiind caracterisfica conductei: Se vede cii.(Vo. Astfel.i tot astfel intreg sistemul. se obfine asa-numita serie inlintuitii a lui Allievi: 9 .ho = a . h1 . apoi P ecuatia n urmiitoare.. din prima a ecuatie de gradul a1 doilea in (unde &. g Y i . a ac2 . care reprezintii legea de inchidere sau de deschidere a organului perturbator. se obtine: Dind lui i valorile numerelor intregi. la o turbing Pelton.On viteza V iin sectiunea S2 a conductei fortate fn amonte de injector este: Pentru a rezolva acest sistem de ecuaiii. dacii . sfnt cunoscute fn funcfie de timp. factor comun. de Marchi). Dacii impiirtim ecuatiile (15-16) h.... dacg valorile q. ~i scoatem in mernbrii din dreapta cu pe V. cl c. Prezentgm in paragraful urmiitor ~i o metodii graficii foarte simplii care permi te rezolvarea simul tan2 a tuturor valorilor lui h pentru diverse valori ale timpului ti (dupi Conti gi G. aceste ecuatii devin.Vl)." = q (ti) a1 sectiunii w. trebuie cunoscuti relatia dintre V ~i h. a orificiul~~i regim permanent (Q = Q) ' fn . = 1) se obtine cl.Eliminind pe ( F .se dii gradul de deschidere .F ) intre ecuatiile precedente.

valoarea Fo se va nota cu Vn.Fo (tn-2) ..1 7 . ecuatiile de rang impar minus prima.-.Vn) . p (Vo .elementele geometrice ~i elastice ale conductei . conform ecuatiei (15-13): n .5.Vo. lnchiderea sectiuni i Fie Fo denumirea functiei F pentru sectiunea de ling5 organul perturbator.F [s . Fo (tn-1) = p (.5..)] a Pentru s = 0.1 ) .dacii scldem din suma ecuatiilor de rang impar surna ecuatiilor de rang par .T. Fo (t. iar pentru tn-l = t. .F O (tn 70) = unda reflectatti Folosind notatii analoge se poate scrie: F0 ( t n ) = pa (V* .at) = p (Vo.V n ) . Din aceste n ecuatii deducem . t = t.T ~ ecuatia devine: .) = pa unda direct% (Vo .Mipcarea variabiW tn condude sub presiune 425 Asadar.). in fm contraloviturii. ~i 7.Vn-1) .Fe (t.ro.) . Dacg apoi sciidem din suma ecuatiilor de rang par toate. grafic sau anali tic. Conform ecuatiei (15-13) avem: 9 F (s .ecuatia urmiitoare: daci n este par. Vi teza la momentul t. La timpul tn cuprins Pntre nr0 si ( .a (t . Fo (t. 9 9 15.Vn) . CALCULUL GRAFfC AL UNOR SECTlUNE 15..Fo a (in-1).curba de variatie a vitezelor medii fn sectiune in functie de timp si deci si durata de inchidere T considerat6 mai mare ca 7. Sectiunea de tin@ organul perturbator. calculul lui Ap se face cu ajutorul unor ecuatii In lant.. se obtine: Suprapresiunea E 0 la momentul tn este. a . dacg se dau : . .V. functia Fo ia valoarea etc.1.

.426 Hidraulica . lufnd spre sttnga. < to.respectiv pa Vl.. Ordonatele deasupra curbei O P A sint .. Observiim c l . Viteza initial5 Vo este reprezentatl la scars desenul-ui. duse prin punctele p V. = . intervalele 70.L. p V. cuprins In al patrulea interval T ~ . R4 a a a la intersectiile ordonatei cu paralelele cu abscisa-. pa V2 etc. ins5 depla9 Fig. fn partea de sus. a Fie OPB acest grafic (fig.. viteza fiind misuratl sub dreapta AB. pe orizontala punctelor pa V.. R. R.De la abscisa t = t. . Procedeu grafic penmtru calculul variaiiei suprapresiunii' la inchiderea bruscii. p V3. se formeazl ffsii desp'irtite de curbe identice.&tsscisl timpul Pmplr2L tit E intervale 7. - . a pa V.. p V.: deoarece i . Pe ordonata lui t.. dacii marciim mai departe interv'alele 7.. Avem la momen-tul t. 15-8. S l deterrniniim pe hop pentru timpul t = t. marclm punctele R... presiunea corespunziitoare. 15-8). pk ordonatii graficul vi tezei de h i j d e r e tnmultite n - a cu p pentru a obtine scara 'presiunilor. de pe curba OPB . fn sectiunea final5 . riimine restul t. Pentru efectuarea calculului grafic se va trece Yn .. R.. prin pa Vo.

15-9.berbec direct2 incepe in momentul to = . in care fl~iile ha~urate intercepteazii pe ordonate segmente care nu s e mai' iau E calcul.. R4' etc.xantitiitile Ap nu xiune = 9 A 9 a c mai variazi. ? 15..2. Astfel. de ciitre aceste curbe.5.- ' . Lovitura de n *s .o sectiune . a Fig. forrntndu-se toate segmentele care intri i calculul lui Ap.marcat prin p m c t u l 0 ' in figurg. o ordonati este tiiatii de fisii in punctele Rn. iar la. alternativ cu semnul miql. adici a suprapresiunilor produse ?ntr-o sectiune la distanta s de vana 0 . dup5 graficul de vitezii OPB. Sectiunea la distanta s de organul perturbator. intervalele de timp .Mi~carea variabild fn cortaucte sub presivne 9 427 sate orizontal la intervale constante egale cu 7.s) 2s .rs. lnch iderea sectiun i i In cazul determinirii grafice a lui Asp. Procedeu grafic pentru calculul suprapresiunii la *inchidere bruscii h t r . el. prin insumarea algit'bri'c-5 a segmentelor determinate pe ordonata lui t.oarecare . cu diferenfa c i timpul de refle2 ( L . R3. In acest*tnb'd se A poate determina mirirnea lui h o p la orice moment t. Fiecare ffsie taie dintr-o ordon a t i un segment care se ia in calcul cu semnul plus. . se aplici acelasi pracedeu. prin Pnchiderea acesteia. Calculul grafic se face conform figurii 15-9.

15.. fiind 'micii ~i crescind apoi pinii la o valoare finall V. 15-11.. . . de - 3) De la momentul ' 1 -1ha . 15-10. A Fig.t. 4) Suprapresiunea maxim2 are loc Pnainte M t v de T . vi teza initiali V. .5. a . Procedeu grafic pentru calculul suprapresiunii. calculul grafic a1 loviturii de berbec se face ca in figura 15-10. 2) fn faza loviturii directe t L diagrama suprapresiunilor Ia vana $19 ( Inchidere' coincide cu curba pa (Vo .- T incepe perio- dicitatea fenomenului (perioada = 27. Suprapresiunea maxim5 la variatia liniqrii a vitezei 5) Maximele ~i minimele 'urmitoare ale 2nL lui Ap au lot pentru t = -.3.V ) . i Fig. Cazul deschiderii sectiunii de la capiitul aval In cazul deschiderii vanei dupP o lege a vi tezei cunoscute. la deschiderea partialii h secfiunea final5 1) Suprapresiunile sint independente de presiunea initial5 p.).

.dar atunci se produc rnai fntfi depresiuni. 6 ) . v Fie p.VS). calculati la o presiune statici mai mici.p cresterea presiunii la timpul t . are aceea~i valoare de-a lungul conductei.r.rul turbinei Pelton. fn faza lovi turii indirecte este independent5 de caracteristiciie ilastice ale sistemului.prima fazi: n L-s Aspmax = pa (Vo . deci sectiunea cea mai periclitatii este in partea amonte a conductei. 15-11.1. Daci fnsi v i teza scade liniar ~i T > T. Cazul inchiderii liniare Ping acum am presupus cii uiteza apei in conducte variazi liniar cu timpul fnchiderii (sau deschiderii). 7) Tntr-o sectiune oarecare. ' 8) Dacii T < .Mi~carea oariabikd in conducte sub presiune - 429 . iar T timpul de fnchidere completii.p maximum are loc cind viteza este Vo [ l (fig. suprapresiunea descre~te~i ea v Iiniar cu s. sectiunea vie a injectorului la momentul i este: C o. ~a turbine fnsi sectiunea de curgere w este aceea care variazii aproape liiliar cu timpul si nu cu viteza. presiunea initialii. Ap.): ). W m a x = 2Lvo gT (formula lui Michaud). iar P . . suprapresiunea maximii este : . A. din aval fn amonte. iar p coeficientul de debit. pentru care*nu mai sfnt valabile scuatiile precedente. - I 9 15. (fnchidere bruscii). u este vi teza medie in sectiunea contract a t i .6. 9). fiind sectiunea initialii.. CHESTIUNI DIVERSE 6 I 15. Totodati. s ~ A ~ ~ maa xL . .Dacii viteza V variazii liniar (sc5zPnd). Daci Q este sectiunea conductei. unde peretii sfnt mai subf iri. I Asadar. Viteza u In sectiunea contractati: 9 n = V2g (PO + AOP) Y 9 deci V = y 2 [I -$)V 2 (PO + AOP). se iau mlsuri pentru evi tarea acestui fenomen. ruperea coloanei de lichid putlnd produce perturbiri In functionarea uzinei. ~ c u a t i i l e precedente sfnt valabile si pentru deschideri bruste ale vanei. . De exemplu la injecto. Valoarea limit5 admidbili a depresiunii trebuie sii nu anuleze presiunea de regim absolutl. la viteza Vo si A..6. P (15-21) . Apma. cici altfel se rupe coloana lichidii ~i fenomenul ia alt mers.

. .. cu orizontala AX. bazati pe variatia liniarii a lui V. adicii suprapresiunea maxim5 este paVo dacl T < To sau conform formulei (15-20) dacH T > 7. __ . = const. S-a demonstrat [20] c i . adicl presiunea A. . in primul caz. 15-12).(fig. . deoarece pierderile de sarcinii in conductii e r e 2 cu viteza V. conditiile de aplicare a formulelor Jukovski ' si v t Michaud riimPn valabile. ' Daci Aopeste mic f a t i de po si deci se poate neglija. prin urmare cdnditiile .p riimine la! valoarea: # Fig. Si fn acest caz. se vede cii V variazii liniar cu timpul. Suprapresiunea maximi cind sectiunea de curgere variazii liniar cu timpuI 15. trebuie 'si considerim c l V variazii conform formulei (15-2I). oricare ar fi legea de inchidere a vanei.p se repreziptl printr-o curbii convex5 in jos .. Racordarea tn A se vb face insa. Hidrautica .6. cu atit formula lui Ape. este rnai exactii.. rnai lin decit rez'ul t i din formula lui V. suprapresiunea cri tici A. lovitura de berbec maximl raportatii la h. Am viizut cii. ctnd variazii Vo ~i Ti Deci suprapresiunea critic5 caracterizeazii sistemul conductg-van5 de fnchidere. I " s Din cele precedente rezultl c i suprapresiunea Apmax dep inde de vi teza initiala ~i de tirnpul de inchidere T.stabilite mai Pnainte sint valabile..suprapresiune critici" valoarea cea mai mare dintre diferitele suprapresiuni posibile Ap. Dacii ins2 ciderea este rdativ micii. ceea ce ~ n s e a m n i cii V este rnai mare decit in cazul cind p.. ~i Aop neglijabil.. I n consecintii (fig. Se vede cii cu . Suprapresiune critici 3 2 adici este indoitul caracteristicii a [(v. ' . . este. 15-12) segmentul CD=pa V trebuie sii fie mai mare decft C D r dj! care se obtine prin variatia strict liniarii A C a lui V. formula (15-16)].2. 15-12.430 . Se cheamii . .tit ho este rnai mare.' . conform formulei (15-14): +.

din canditia mentinerii aceluia~i timp dc reflectie a undei.. A L In concluzie. rezultii din aplicarea condifiei mentinerii aceleiagi cantit6ti de mivcare.*pmdX . se consideri fn calcule o vitezii medie V .Migcarea variabilri 2n conducte sub presiune Condif ia 9> 2.s) - 2L < .conducte fictive echivalente. Sn general. la fnchiderea brusci. C- In general.. .. . = a ~i suprapresiunea criticii este limitat5 la aceastii valoare. suprapresiunea critic5 Po '1 deci fat5 de A p cr .puV. fntr-o sectiune la distanta s de vana de ifnchidere. n Formula jlui V .l Po critic5 este mai mica deci t va- loarea d a t i de aceea~iformulg. .2 -revine deci la o ' < 1.. i Pentru a tine seama de variatia dimensiunilor conductei fortate de la un tronson la altul.25 p.lO p. 0. a unei . sau cel mult 0. conform formulelor: 1 .7 p. se admi te A p < 0. deoarece. de exemplu la alimentiiri cu ap5 +i conducte de refulare. adicii daci T este In proportia (0) ( L . Numai dacl T < -suprapresiunea pLvo 1. ~i o celeritate medie a. iar formula lui a.. de asemenea. . dar nu millt diferiti de aceasta. grosimea tolei variazii . cap.. X Iv) . Cazul 2 > 2.2 s-ar putea ivi numai la cideri mjci si conducte foarte lungi. ~ diametrul interior. sectiunea transversal8 a unei conducte forfate variazl dupg legea diametrului economic (v.. cu presiunea .. t E care Li este lungimea unui tronson fn care celeritatea este a.l ~i este verificatii L fn cea mai mare parte -a cazurilor reale.

fiind presiunea hidrostat icii corespunzind nivelului maxim a1 apei in castelul de echilibru. Seobtine fn b presiunea total5 D N i Acest calcul se aplicii pentru mai multe sectiuni in lungul conductei. Fiecare tronson de conduct5 Pntre doui puncte calculate se dimensioneazi pe baza suprapresiunii adrnise pentru punctul aval a1 tronsonului... se calculeazii l a pres'iunea tot alii : Po f AOP~. reprezentatii grafic prin fniiltimea OQ. ling5 vanii. presiuneap. Se admite cii suprapresiunea poate fi.. pe care se ia un segment-AP cal. 15-13). fn special pentru sectiunile de la coturi. 1 culat fn D cu teoria loviFig.0. Se tmparte conducta fn tronsoane. Ul t imul tronson. Calculul practic a1 conductei fortate turii de berbec. pentru rapoarfele 9 Po 0. .4. cel mu1t o fractiune din presiunea static5 po ~i anume: . Aceleasi valori limi tii se admit si pe traseul conductei.2-0. Intr-un punct oarecare D a1 conductei se duce ordonata. i .La ciideri mijlocii si turbine cu reactie: 9 La c5deri mici: Apmax = mai mult. la deschidere sau chiar . Calculul practic a1 conductelor forfate la lovitura de berbec .30 .. *ps max Calculul se efectueazii fn felul urmiitor (fig.La ciideri marj cu turbine Pelton: . a . 15. lingii vana de inchidere. Se obtine o linie frfntii K L M N P Q . I Y .6. 15:13.5 .70 la inchidere ~ i 0.

- .fortelor.de fnchiderea. se previd organe de desciircare [deflectoare la turbinele cu cupe sau vane compensatoare (de desciircare) la turbinele cu reactie. in cazul cfnd aceasta ar f i mai nefavorabilii). unde este pericol de a se produce vid ~i rupere de coloanii lichidi. C Fig.Zn .Miscarea variabild. . timpul de inchidere pentiu conducta fortati este determinat. astfel cii debi tul conductei fortate cont inuii s5 curgii prin desciircitoare. Schema de calcul precedent2 priveste numai calculul conductelor la presiunea uniform% care se exercitii de la 'interior spre exterior. . lufnd rezistente admisibile fn materialul conductei de circa 70-75% din acele admise pentru calculul definitiv. I . Forta cea mai importantH este fnsi presiunea interioarl compusii din presiunea de regim permanent (sau hidrostaticii. care le deschide brusc. cu considetprea tuturor . fhacest mod. Este de remarcat cii in afari de sectiunea de capiit final trebuie verificate ~i diferite alte sectiuni in lungul conductei -9i in special acelea de la coturile convexe in plan vertical. Presiunea interioarii fiind deci forta cea mai important& o prim5 dimensionare se faceSdupiischema precedenti. Calculul tehnic a1 conductelor fortate este mu1t mai complicat . Regulatori de presiune la turbinele Pelton gi Francis * nele turbinei seinchid rapid. 15-14).conducte sltb preshne 433 Deoarece pentru mentinerea cit mai' constanti a turatiei este nevoie de timpuri de Pnchidere T foarte scurte. actibnate de regulatorul de vitez5. in timp ce va- / . Timpul de Pnchidere a organelor desciirciitoare va f i deci determinat de lovitura de berbec admisibilii in conducti. . mai lent decit inchiderea vanelor turbinei. ulteribari a desciirciitoarelor . la care se adaug3 lovi tura de betbec. (fig.care se produce mu1t . 15-14. care ar provoca lovituri de berbec considerabile in conducti. t . intrucit existi numeroase categorii de forte care actioneazi o conduct2 fortatii.

.. precum si fn diferite ramuri ale fizicii.gi o mirime care caracterizeazii miscarea.gi aceasta ar fi presiunea . b. (15-24) dintre h si q. a se arati linia piezometrici la debitul q. prin ciidere liberii).1. Metoda a fost ins2 extinsii ~i la mivciiri nepermanente fn canale. carac teristica este exprimati prin relatia: ~i reprezentatii prin curba C din figura 15-15. Prin carac teristicii se fntelege diagrama care7exprimiidependents Pntre o miirime care caracterizeazii conducta sau apa-.7. c). = ply deasupra axei Pntr-o sectiune E a conductei. S-a demonstrat la paragraful 15. se exprimi. prin considerarea curbelor caracteristice de functionare la i n timp dat si schimbarea acestora cu t impul. Curba reprezentativii este o parabolii cu axa vertical5 \i cu vfrful pe axa Oh (curba C din fig. cum ar fi debi tul. prin relatia: 7 6 Hsreprezentind presiunea stat icii in sectiunea E. prin: . ratul care foloseste debitul . Pierderea de sarcinii de la capitul'aval a1 conductei pin5 la pomp2 fiind. situatii la distanta s de extremitatea B din aval.de cidere" (in cazu 1 unei uzine hi droelectrice sau in cazul unei conducte de alimentare cu apii dintr-un rezervor superior.oarecare.4 cii termenul cinetic din ecuatia lui ' Bernoulli in mivcarea nepermanentii poate fi neglijat. metoda a fost pusii la punct he Schnyder ~i Bergeron (In intervalul 1929-1935). In acest caz. cind q este variabil. Pentru sectiunea B. in regim turbulent. iniiltimea piezometricii h. 15-15. In aceste figuri. In figura 15-15. ALTA METODA D E CALCUL GRAFIC (METODA CA RACTE RISTICILO R) 15. Se numeste caracterist icii de regim permanent a conductei pentru sectiunea E. indicele 0 4 se referii la valorile care corkspund obturatorului complet deschis. pentru un debit q = const . Pentru misciirile nepermanente In conducte sub presiune. h = ' q2 .15. Caracteristica unei conducte fortate de refulare (in cazul unei statiuni de pompare).. presiunea h in sectiunea B a conducte't de ling5 pompi. Caracteristica unei conducte forlate . este exprimatii prin relatia: iar pentru o sectiune E. relati. Curbele caracteristice de functionare in regim de mi~carepermanent5 ' In ultimii 30 de ani s-a dezvoltat o metodi de calcul grafic a1 miscirilor variabile.7.

caracteristica conductei de refulare pentru sectiunea B. debitul qi se exprimii Pn functie de sectiunea plinii a gurii injectorului w.definesc miscarea permanent5 in conditii determinate de parametrii sistemului hidrauiic. c ) idem.\ A Mipcarea variabilii Zn conducte sub presiune 435 In figura 15-15. d) conducta f o r f a t 5 de refulare. Pentru o deschidere dat5.d se aratii linia piezometricii la debitul q. curbele caracteristice ale turbinei $. In cazul unei turbine cu reactie.e n se d i curba parabolic5 C. la timpul i: 9 . coordonatele sale n verificfnd In acelasi t imp ~i caracterist ica conductei si caracteristica aparatului perturbator '(turbina). depinzind parametric de deschiderea acului injectorului. fn cazul turbinelor cu acf iune (Pelton). Este de observat cii fn cazul turbinelor cu actiune. pentru o sectiune la distanta s i n amonte de aparatul d e inchidere. si de gradul de deschi' dere qi a1 acesteia. caracterisbca $ (q. avfnd ca parametru gradul de deschidere a1 paletelor. 15-15. curba caracteA h Fig. a): fn aceeasi figurii este trasatg ~i caracteristica C a conductei in sectiunea B de 1fngii9 tnrbinii. Punctul M de intersectie caracterizeazii miscarea permanent5 a sistemului conduct5 fortatii-turbinii P sectiunea B '$i pentru o deschidere dat5. b) caracteristica conductei q = f ( h ) pentru sectiunea a) profilul in lung a1 unei conducte de lings aparatul de inchidere. Tot astfel. y) = 0 este o. e ) caracteristica acestei conducte ling5 pomp& -I le 1 * 2 ' rizeazii functionarea turbinei (fig. iar P figura 15-15.caracteristica conductei fortate . Caracteristici de functionare a conductelor forfate (curbele C) in migcare permanent5 : cgdere. parabolii. Caracteristica de functionare a unei turbine hidraulice. sfnt parabole cu vfrful fn jos ~i intersectiile lor cu curba C . 15-16.

15-16.curbelk v o . care deci au proprietatea c6 taie pe paralele la axa q.. deci ~i iozitia punctului figurativ M. Caracterist ici de functionare ale t urbinelor gi ponipelor in rni~care permanent& a) pentru o turbinil cu reactie. Aq. = 0. o pomp5 centrifug&. dup5 cum se va arita in paragraful urmitor. . caracteristica conductei de refulare. curba y. c.azul unei pompe volumetrice. C si sint caracteristice ?n mi~careapermanenti.v l . I Caracteristica de funciionare a unei pompe centrifuge-areca parametru viteza de rotatie (turatia n) a pompei ~i are alura curbei din figura 15-16. + c) pentru Fig. curbele v l . = const. In c.b a s-au trasat caracteristicile . care defineste miscarea permanentii. . la intervale de timp egale. d). d) pentru o pornpa volumetricil. la fieiare valoare a parametrului curba se deplaseazii.Infigura15-16. + + A - . +. segmente Aq egale. define~te mi~carea permanentii fn condif iile la lirni t l date (fig. 2-1 estecunstanti. ~ 2 la intervale de timp egale. caracterist ica de functionare care este dreapta 11/ (15-16. curba y. v3 corespunzind la turatii diferite. = q2 q . v2.436 ' Hidraulica y Dacii legea de deschidere este liniarg si deci 7t . 15-16. Pentru obtinerea succesiunii de puncte M se folosesc anumite drepte caracteristice. Punctul de intersectie M a1 curbei 4 = 0 cu curba C. b ) idem. In miscarea variabilii. . rezultii cii pentru hi = const.Yi-& = A? = const. curbel. d) intersecteazi caracteristica C a conductei fn punctul M.

diferite fenomene din fizicii si mecanicg *. Dupg cum se vede. --l r -w I -*- * L. Paris. care se propagi in sens direct cu viteza de curgere.at) + f(s + at).ho.p si po cu yh.. reprezentind douiiunde de presiune: o undi direct5 F. respectiv yho in ecuatia (15-9) se obtine ecuatia (15-28) urmiitoare : .Migcarea variabild. . Dreptele caracteristice ale conductei fortate in n~i~carea nepermanenti % Desi epura finali a presiunii se va face in planul (y. care se propagg in sens contrar vitezei . sfnt necesare o serie d i operaf i i preliminare in planul (y.(qO. si o . si inlocuind pe Vo si V cu 5 rcspectiv 3 .15. 1950 . Aceste dou5 ecuatii &lea@deci . a). Aceste operati i sint meni te sii foloseascii.pozitive de curgere. fortate in mi~carepermanen tii 9 - 9 4 I .i'nmultind ecuatia (15:lO) cu .cii. ductei la distanta 1 (misurat5 pe axa conductei) de la punctul B si T~ > v t timpul m5surat din momentul iniA F f 8 tial (t = 0).7. pfng Fig. E un punct pe axa con.. care exprimii presiunea in functie de timp. q. si el a fost adaptat la .at) . patru variabile h. se produce o variatie de presiune h--ho si o variatie de debit q . 15-17. incepfnd dupii un timp determinat (de reflexie) . in punctul B. prineipiul metodei este foarte general.qo. f . cfnd s-a produs perturbarea regimului permanent. se obfine ecuatia (15-27) 9 9 9 St St de mai jos. perturbator . Drep tele caracteris tice ale conductei ce perturbarea a ajuns in E. cu celeritatea a. fie AB conducta rectificati. Bergeron.si f . .= F(s .2. t ) . h : . 15-17. fnglobind pe .in expresiile func1 9 g Y 2 f tiilor F. In tr-o reprezentare geometr ici (fig. De asemenea. organul . pe cale 'de constructie graficii. undi indirect. F si f pentru care vom folosi douii reprezentiri .. Du coup de bClier en hydraulique au coup de foudre en C!ectrici tC. pentru orice perturbare in miscarea de regim.q) = F(s . .din teoria loviturii de berbec. care se exprjmg prin ecuatiile precedente in fuictie de douii functii arbitrare.f(s ga '+ at). a . I A m vizut. ecuati ile Jukovski-Allievi (1 5-10) a si (15-9):. in conducte sub presiune 437 - Din valorile coordonatelor punctelor M se deduce legea h = f(t) ciiutatg. fnlocuind pe. q) in care s-au repqzentat caracteristicile din miscarea permanentii. 9 9 * - .

Observim cg in timp. la rnomentul Ti. Inlocuind pe's din expresia F(s .at) si f(s at) nu ca n i ~ t e functiuni n~cunoscute. 1 trecfnd tot prin punctul iE ~i avfnd coeficientul unghiular a -RQ deci cele . se obfine o a doua dreapta' caracteristicli: t gQ ' douii drep te caracterist ice sPnt sirnetrice fati de paralela cu abscisa trechd prin iE. unda F are o valoare constantii. (15-31) Aceastii ecuatie fiind valabilii si pentru (hi. .ho . hi) la momentul T ~ in punctul E.at) cu aceastii valoare. S presupunem acum c i un z. se poate scrie: hi . distanta s este egalii cu distanta I plus lungimea parcursi de undii cu celeri tatea a.(4.qo) = 2F* a go Sciizind ecuatia (15-31) din (15-30) se obtine: ' Aceastii ecuatie reprezintg P planul (h. q ) . h). . in timpul t -. Adunind ecuatiile (15-27) gi (15-28) se obtine: ' + h a . . --(q-qo) = t 2 F(s ga + at) = 2 F (const).Intr-o reprezentare cinematic5 in planul (q.) t Dacii se scad ecuatiile (15-27) ~i (15-28) ~ i procedind in mod analog. Analog se poate arlta cii si unda f(s at) igi pgstreazii o valoare constant5 : f (S at) = f (1 a ~ i )= f t + + + In ecuatiile (15-27) si (15-28) putem privi mgrimile F(s . se eliminii functia F si apoi functia f . q) o dreaptd caracteristicci a . B observator situat in E urmireste unda F care se deplaseazii cu celeritatea a fn sens contrar directiei de scuigere si se giiseste la timpul t > T~ la o distant5 s > I de la punctul B..h. Dreapta trece prin punctul n a ~i are coeficientul unghiular iE h i q. avem: asadar P orice punct s-ar giisl unda la un timp t oarecare.m i p n cirii variabile.l deplaskii ei. valoarea ei este n aheeaSi cu a undei Pn momentul cfnd trece prin E. P pui~ctulE. punctul figurativ i aratii . ' I r .ri adicii : . h-h=adeviir. .ci ca niqte miirimi algebrice (constante) necunoscu te . dependents (q.

Presupunem c i secjiunea efectivg ?b. n sint legate fntre ele printr-o lege liniarii care depinde numai de con~tantele a ~i i ale conductei.dat fiind modul cum au fost deduse -Pn felul urmiitor : Daci un observator.) ~i se deplaseazg cu celeritatea a. In momentul P care trece. iar rngrimile h slnt de fapt suprapresiunile Ah. 15-18) Pn functie de q C L/. q. pleacl din locul E la timpul Ti. 9. a deschiderii obturatorului din B scade liniar de l a m . Lutnd pe T ca unitate de timp. ci numai o ipo ez5 de calcul in vederea obtinerii unei epure mai simple. la zero-~i cii la cap& tul A din amonte a1 conductei. .timpulEde refiexie a undelor 9 6 G si fie tirnpul de Inchidere un multiplu intre a1 *Iui 91 arlume T = 47.[cazul fnchiderii liniare lente) . prin metddit caracteristicilor . Aplicati i tehnice la calculul.ente. loviturii de berbec In aplicatiile ce urmeazi se consider5 o conduct5 fortat5 unicg ori&nt'alii. Diagrama presiunilor 1 -(fig. Astfel. de sectiune constant2 qi desfgquratii fntr-un plan vertical. . astfel c i hA = & = const.Dreptele (15-32) ~i (15-33) se pot interpreta . 27. el. -17. Pn lungul conductei. la momentele respective. Fie T = . a) Cazul inchiiferii liniare l. nivelul apei se mentine constant datoritii unui 2L rezervor. sfnt eliminate din calcul undele F si f. r I- Fig.) in mornentul plecgrii ~acestui 2 t observator $i de sensul deplasirii sale". Aceasta hu este o conditie necesarii. cPnd regimul de miscare este (hi. 15-18: Calculul grafic a1 lovi turii de berbec.constatii cti 4n orice 8 lot. s i t r a s h caracteristicile 4 ale obturatorului (presupus a1 unei turbine Pelton) pentru timpii 0. 4 2 se obtine in modul urmg\ r fl 'i - v.3.7. q. 9 9 15. desi s-a jinutLimplicit seama de ele la determinarea caracterist icilor. datorite numai loviturii de berbec si care se adaug5 presiunii din mivcarea permanent%. Aceste curbe reprezinti conditiile la limiti. 32 ~i 42. de regimul existent (hi. presiunea -h $i debitul q.

. Ajungind 'In. ~i putem construi. cslculul presiunilor se redvce la rombul Bo B.A . urm5rind unda care pleaci la timpul 0. i in punctele A i + 0.5.. AOe5 T B2Bo..este cori~tantii~-~i identic6 :cu.biide sens.5 0. i n figura 15-19 se arat5 mersul calculului grafic.5b) Cazul i'nchverii bru~te(T < 7). g Y I /*.25 7 in punctul C la mijlocul lungimii conductei d B . obturatorul fiind inchis complet prin inse~idatele problemei. Pentru t = T suprapresiunea atinge valoarea avi. Intrucit parabola de fnchidere este chiar + axa verticals Oy. de la B cltre A ajungind in acest punct dup5 timpul fn uni tdti +:. presiunea scade.5 B6A3.. deci 6le pot fi reprezentate prin n acelasi punc t (ho. - riea'. Cu a1te cuvinte.5. %) .25 7.5. iar in punctul A migcarea permanent5 dureaz5 pin5 la t = 0 . 2. starea punctelor Bo. Fie un a1 doilea observator in punctul A. In planul (h. ins5 E acest moment condi~iile n n la limit5 ale obturatorului sEnt determinate de parabola Punctul B. iar la timpul 0. Aceastii unda ajunge dupii' timiul 0. B. care coincide cu starea din A la timpii zero ~i 0.1$0. pun6tele figurativeale migc5rii descriu rombul B. de observat cii presiunea in punctul B cregte de la t = 0 pin5 la t = T. A2..5. s ~ .. toate celelalte parabole vor coincide cu axa verticalii Oy. 1 4 % - '. B4 sprijinindu-se in punctele Bi pe parabolele . .5 = 7.5.5.5 si ducem dreptele caracteristice I si I I sprijinite pe aceste parabole ~i pe orizontala h = hoeSe mai obtin astfel' punctele .4 t = T . iar-din acel moment apare prima undi.7 (reflectata E sensul lui +V) cu celeritatea a spre B.1In acest nou regim. Aceasta n und5 ajunge in B la timpul 7. unda $chim.5 si CO25 este aceea a miscirii initiale permanente pin5 c e ajunge E aceste puncte' prima und5. 2 lq).. -maximii h . punctele figurative se g5sesc pe dreap ta earacteristicg I care trece prin B.5 .ho = . intervenind unda reflectati.A . 2.figdrata in punctul Br.A4.h. h. '37.e orizontala h = ho si el poate fi notat A1. 47 sint h. Observatorii continui a u. punctul figurativ Bo (hogo) corespunde st5rii in punctul B la timpul t = 0. miscarea permanent5 dureazi..5 pe orizontala h = hoeObserviim cii parabola '+4 coincidk-cu axa Oy vi d fn momentul t = . la B ~i invers.Pre'siunile in -B la timpii 7. Unda ajunge in punctul B 9 r 9 dupii timpul P unit5ti 7: 0. d8 .5.5 7 ajunge in A . de la intersectia dreptei caracterist ice I I cu parabola d/.. pornind-din punctul B. 27. avfnd coefia cientul >unghiular-. intermediare Boe6 B J . h.rmari undele f n deplasirile lor cu celerjtatea a... ~B2.5-7)p. / I #.tor: Fie un observator care urm5re~teprima und5 care se 'deplaseazi cu celeritatea a Spre punctul A .5= 1. figuregzii schimbarea de regim. conditia la limi t5 este aceea d presiu- + 8Q +. A.a:Yo.:':Deci punctul figurativ din plailul (h. trasiim in prealabil parabolele 'caracterist ice ale organului perturbator la timpii 0. Daci dorim a obtine puncte ale gcestei diagrame in faze intermediare: 0.5B1. 1. 1. q) va fi*inace1 moment (t = 1. c k i o dat5 ajunsii fn 'B.. h. pin5 la timpul0. Acest punct se obtine + ' + ' - A +. . . . apoi rimine constant5 pPni la t = T si fn acel moment. Dup5 timpul 47. A3. iar dreptele caracteristice' figurative ale regimului iariabil vor trece succesiv prin punctele B..57..5. . urmind caracteristica-liniarl I 1 care trece prin a punctul A o 5 si are coeficientul unghiular .-. de exemplu fh punctul C.5 7. acum o diagram5 presiune-t imp. de la . Este .

t ) conform figurii' 15--19. Calculul unei conducte fortate la lovitura de berbec pentru Pnchiderea brusc8. cit si P mijlon n 9 9 9 9 f 1 Fig. prin me toda carac teris ticilor Punctele B.'se . care intersecteazl in BT parabola de Pnchidere +c = Q (care se confundii cu axa Oy). Calculul loviturii de berbec prin metoda caracteristicilor (cazul deichiderii lente) ' .Mipcarea variabiM. 5 cu o dreaptii caracteristicii avind coeficientul unghiular = alga. .. construcjia atit a diagramei suprapresiunilor P punctul B (la obturator). . construieste diagrama ( ... ordonata punctului BT este * 1 I Fig. 15-20. 15-19..in cond:ucte sub presiune 44 1 plecind din punctul A T ..5 + T pln5 la intersectia cu cjrizontala h = ho si asa mai departe. c) ~ i z u ldeschiderii lente se poate urmiiri pe figura 15-20...0 . ~i BT se confundii intr-unul singur in planul (h. htr-adevir. 0 d a t l ggsite valorile suprapresiunilor. q) si din acest punct se duce dreapta caracteristicii B1A3.

Conducta fortatii este forma. in rn .53 28 . cul C a1 conductei.50 1. r ~ a b e l h15-1 IV Tronson I I II III : ' VII I . pe cind presiunea in B este repreGntati fn dlagrama (h.457 1. A0.1 pentru punctul C se urmiireste pe linia in zig-zag. Profilul fn lung a1 unei conducte fortate (U. trecfnd prin doui turbine Pelton. .5 C1. de pe riul Ialomita. A? 5 etc.57 52. Este o ipotezi de verificare Pntr-un caz foarte nefavorabil. E.84 1.25 C1. In epurii s-a admis c l timpul de deschidere Td = 3 r si cii legea de variatie a deschiderii este liniari.53 24-26 N..53 27 31. H. restul este de @el moale.ll' 1. in mm galerie beton 10-14 I 6 18-20 Fig. pe primii 63. 50."-1 20-24 109.63 1.o 112.5 s. conform tabelei 15-1.ti dintrtun singur fir.84 14 '-I - .de apg. A B. Presiunea in A are aceeasi valoare h. Urrneazi s i se calculeze suprapresiunea produsi la fnchiderea cornpletii ~i simul tang a acelor injectoarelor celor doui turbine fn timpul T = 3.22 1. fn urma ciderii sarcinii totale.5 ms/s. 6.28 l.26 1. f ) . este galerie de beton sub presiune. Calculul grafic se poate lege urmlrinri poligonul in zig-zag a1 dreptelor caracteristice I si 11. avfnd diametre ~i grosimi variabile. 63.53 b 48. Sii se calculeze pen tru uzina hidroelet trici Moroeni. Moroeni) Debitul instalat este qi = 8. fnsi putin probabil.50 rn de'la castelul de echilibru.7. fgri a tine -seama de actiunea regulatorului de presiune care cornand: deflectoarele ce. in m d. 9 9 15. B0.4.93 -' 63. lovitura de berbec produsi in conducta fortatg. calc~iu.5. 15-21. Exemplu numeric.5.. B. deviazi vina.7aetc.50 2...

o 1.0446 0.62 4.67 109. vi Livi 1.0440 0.84 1. 53 1.57 52. .L Tronson Ii di ei "i 1 425 .1260 0. Conducta fiind alciituitii din tronsoane de diarnetre ~ igrosimi diferite.62 : C - - Valorile suprapresiunii vor rezul ta grafic din intersectia caracterist icii suprapresiunii .08 171.26 31.7 33 32 4.93 63.63 1.62 \ VIII 133 133 27 28 1 140 1 150 IX 4.145.63 1.5 360 169 268 206 225 505 232 .08 4.M igcarea variabild in conducte sub presiune 443 Metoda de calcul aleasii este rnetoda graficii Schnyder-Bergeron.62 4.0565 0.53 .5 2 282 0.5530 b 895 936 983 4 040 1 095 1 123 S III IV 16 19 22 25 1 I V VI VII ' 4.04 2.0445 0.0642 0.ll 50.22 50.0274 0. lai I II 63. viteza medie de curgere a apei ~i viteza medie de propagare a undei de presiune: Tabela 15.0485 0. se calculeazii . 12 14 2.50 582.0973 0.50112.84 1.28 48.

(punctul I). timpul de inchidert. 7 etc. este Se admi te pen tru simplificarea calculului.6.). 3.33 s in loc de 3 3 s.81 X 2.cu curba care exprimii legea de inchidere Timpul de reflexie a undei de presiune q. Se obtin presiunile la vanii fn momentele q. T =3 >: 1. 5. admitfnd unitatea de timp 5: Pentru constructia drep telor caracteristice. 2~~ (punctul 2). stare de regim permanent: S-au neglijat pierderile de sarcing. se calculeazii coeficien tul unghiular tga = f am -&?am I 050 9. 6.11 = 3. Parabolele reprezentind functia de fnchidere se construiesc prin puncte. Construcfia incepe din punctul 0.ro (punctul 3) ~i oscilatiile de presiune dupi fnchiderea vanei (punctele 4.16 - 49. .

23. .5.Rezultatul calculului grafic a1 conductei fortate din figura . 15.rm -1.5 ~i 1. Pn diagrarna din figura 15-23 este reprezentatii direct variatia lui .Mi~carea variabild Z conducte sub presiune n 445 S-au mai construit qi punctele auxiliare 0.50A @ Fig.

dack nu s-ar lua misuri. $i la inchiderea totali a vanei.. in urma perturbirilor m i ~ c i r i ipermanente a lichidului pot lua valori importante si a . unde se dii bibliografia completi). o r n a ~ i n ide integrat ecuatiile diferentiale. desi in cazul frecventelor joase (sub 32 per/s) vibratiile nu sint percepute ca sunete.. niscut la Craiova in 1881. Fenomenele de transmitere a undelor de presiune cu viteza sunetului apartin. t (Gogu). care a mirit considerabil capacitatea defensivi ~i ofensivi a avioanelor engleze in rizboiul impotriva Germaniei agresoare.. Principiul transmiterii sonice a energiei este urmiitorul: la un capit a1 unui tub plin cu lichid se produc vibratii mecanice. precum gi inventii din alte domenii (convertizorul aplicabil la automobile. FOLOSI REA UNDELOR DE P RESIUNE .generatorul sonic".sonicitate".fenomene sonice. = 233. 9. in general. La science sonique et ses applications (Annales des mines de Roumanie.Theory of Sonics" ~i a brevetat numeroase inventii. acusticii ~i pot fi numite . dec.Anglia.SONICITATEA S-a aritat cii undele de presiune care se produc in conducte.este un calcul de verificare cu coeficienti de siguranti redugi. suprapresiunea reprezinti un procent de 38. elaborind o teorie original5 $i executind lucriri importante (structurile $i planqeele la clidiri publice. produce pagube in instalatiile de transport a fluidelor in conducte.). 1919 $i ian. Aceasti suprapresiune se adaugi la presiunea statici corespunzind nivelului maxim a1 apei la baraj $i la presiunea rezultanti se face calculul de rezistenti a1 conductei. Vibratiile la capiitul initial se produc cu un piston care are o mi~care a1ternat ivii sinusoidali si care const i tuie .Hidraulica Se constati c i suprapresiunea maximi Ahmax = 90 rn 'se realizeazi la r. iar acestea se transmit prin lichid ca unde sonice la capitul celilalt.) proiectate dupi conceptii proprii. prin actiunea regula toarelor de presiune asupra deflectoarelor. pfni la 10% la cideri mari. transformarea energiei electrice fn energie sonici $i reciproc. F a t i de h. Constantinescu (Hidrotehnica.90 m. Constantinescu in 1913. Avind elaborate planurile mai multor inventii. continui s i lucreze gi astazi la virsta de 80 de ani. un beton armat de o deosebitg rezistenti. speciale de limi tarea fenomenului de lovi turii de berbec si miisuri pentru sporirea rezistentei mecanice a conduc telor . iar recep torii de la capiitul celiilal t k n t . Calculul la suprapresiune . fn 1918 a publicat la Londra tratatul fundamental . energia care se transmite prin u ~ d e sonice este apreciabilii ~i acest mijloc de transmitere a energiei fn scopuri industriale a fost imaginat si realizat pentru prima oari de ing. w * George Constantinescu . 1 9 2 w Andonie G. admitind s i se producii in material eforturi apropiate de limi ta de elasticitate. Ecuatiile de transmi tere a energiei sonice sint foarte asemhitoare cu acelea ale transmiterii energiei electrice sub forma de curenti alternativi ~i 9 9 . ~ t i i n t a folosirii undelor sonice pentru transmi terea energiei. poduri etc..20 m. 15. aplicatii ale sonicititii. La Inceputul carierei sale s-a ocupat cu betonul armat.. $tiinti conceputi ~i dezvoltati de G. luind diploma in 1904. Inginerul G. iar suprapresiunea minimi. la alte inventii gi perfectionki $i intretine legituri ~tiintificecu prietenii gi admiratorii din tara sa natali.6%. In conditiile normale de exploa tare.f i r i deflectoare . la 4 5. unde a realizat un aparat de tragere instalat pe bordul avioanelor de lupti. Din tre publicatiile care trateazi despre inventiile l ui G.8. folositii in . Dacii presiunile sint destul de mari. a plecat in. locomotive etc.. Aparatul se bazeazi pe . 1960.receptori". unde pot fi transformate in energie mecanici sau altfel de energie. a urmat $coala Nationali de Poduri gi Sosele din Bucure~ti. Constantinescu se ci teazi: Constantinescu G.motoarele sonice". suprapresiunea se reduce.. transformarea energiei mecanice fn energie calorici etc. Considerat tn Anglia ca unul din cei mai mari inventatori ai lumii.. Gogu Constantinescu * in timpul primului razboi mondial. Ah = .

.

Schema sistemului: prizi de a p i . 16-1. sub nivelul planului de apii de la captare. cu caracter oscilatoriu. datorit5 variatiilor de sarcini ale turbinelor. Acest sistem hidraulic se compune din urmiitoarele pirti esentiale (fig. S-a aritat la capitolul XV cum. conducta fortati (C). conduct: fortatl 4 . caste1 de echilibru. prin inchiderea sau deschiderea partial5 sau total5 a obtu- A Fig.1. astfel cii in stare de repaus a1 apei. NOTATII I n sistemul hidraulic situat in amonte de turbinele hidraulice ale unei uzine hidroenergetice se produc in mod obisnuit mai multe feluri de misciri variabile ale apei. presiunea lichidului se transmite dupi legea hidrostaticii I^n toatii canalizatia.Capi tolul XVI Migcarea oscilatorie a apei fn castelele de echilibru \ a* 16. aductie. organul de reglare a debitului de intrare in turbini (obturatorul) (X). galeria (sau conducta) de aductie sub presiune (G). DESCRIE REA GENE RALA A FENOMENULUI. castelul de echilibru (E). 1 6 ) : rezervorul de la captare (A). Toate aceste obiecte sint in comunicatie nemijlocitii. cfnd obturatorul este inchis.

din cauza manevrelor in obturator. . A Notatii. peste care se suprapun undele de presiune de scurti duratii (de ordinul secundelor) ale lovi turii de berbec. la care participii atit lichidul din conducti cit ~i materialul din care ea este construiti. I . d). Aceste oscilatii in mas5 au7asupraconductei fortate efectul de a transmite in fiecare moment ~resiuneavariabili d a t i de nivelul apei in castelul de echilibru.7.ordonata nivelului apei in castel. pinii ajunge un nivel maxim la care energia cinetici E sistemul galerie-caste1 de echilibru este zero.distanta de la punctul ( I ) ping la o sectiune oar ecare a galeriei rnisuratil pe ax. ~i dl elernentul de dista n t i . 6. 16-1): Z.. se ridicii in acesta peste nivelul anterior.de a limita arnplitudinea undelor de presiune (lovitura de berbec) in conducta fortati. z . fig.diferenta bruti de nivel intre nivelul apei Pn rezervorul A ~i axa conductei forfate in centrul obturatorului.limitate la punctul de racord a1 acesteia cu castelul de echilibru. . a czror explicatie calitativii este urmitoarea. continuind s i intre in castelul de echilibru. In castelul de echilibru se produc insii. -fn ace1 moment apa are o energie cineticii importanti. n Dupii aceea. Energia cineticii a apei din galerie are hsii posibilitatea s i se transforme in lucru mecanic. dezvoltind un lucru mecanic prin care energia se transformi in energie de pozitie (acumulare).viteza rnedie in galerie la rnomentul initial.idem. in conducta fortatii (la turbine) . sensul pozitiv in sus. 2. citre priza de a p i si ajunge din nou sub nivelul hidrostatk. .de echi-libru n 449 ratorului.viteza rnedie in galerie la rnomentul t : . ca intr-un tub Pndoit (v. . p. art. . Acesta are deci indoitul rol: . apa se ridici in caste1 chiar peste nivelul hidrostatic a1 lacului de la captare. . care trebuie s i se transforme in alte forme de energii.in masi" ale lichidului.suma pierderilor de sarcinii pe lungirnea L a galeriei .d u p i cum s-a vizut la capitolul XV -se transformi in energie elasticii. se produc unde de presiune in conducta forfati. P . Datoriti inertiei. la intrare gi i e ~ i r e . p.cotele geodezice ale axei galeriei in punctele (I) gi (2). apa acumulati in castelul de echilibru peste nivelul hidrostatic se scoboari intr-o miscare in sens invers. .. energia cinetici -. la mornentul t . Oscilatiile in castelul de echilibru au amplitudine mare (metri).de a opri transmi terea undelor de presiune in galeria de aductie . Sii presupunem c i prin intreg sistemul curge un debit Q ~i c i la un moment dat obturatorul se inchide brusc. In conducta fortati. -fn acest fel se produc oscilatii in mask.sectiunea galeriei . d a t i fiind sectiunea mare a lacului. H .presiunile i n punctele (I) qi (2). cici apa din galerie. in regirn permanent . - . in unde de presiune. iar la captare sint niinsemnate. .debitul in regirn permanent a1 turbinelor. sectiunea in castelul de echilibru. originea fiind la nivelul planului de apb a1 rezervorului arnonte.lungimea galeriei .Migcarea oscilatorie a apei E castefete. in regim variabil. .. de durati mare (sute de secunde).. .presiunea in (2) la tirnpul t . oscilatii .debitul la rnomentul t . atit in castelul de echilibru cit si in galerie. Fie (v.

corespunde sensului contrar. Vom dl stabili douii ecuatii : ecuatia dinamicii si ecuatia de continuitate. ~i variatia de vitezii dV se transmite instantaneu de la o extrernitate la cealaltii. deci se poate scrie: L-si D 2g 9 2g Semnul corespunde sensului misc6rii de la sectiunea (I) la sectiunea (2) si semnul . deci el se deplaseazl cb un bloc rigid in galerie. 9 + 9 Asadar. 9 = Qo. ecuatia (16-2) devine: 9 A In miscarea permanent... deci : ecuatia (16-1) devine: Pierderile de sarcinii h se cornpun din pierderile de-a lungul conductei v2 A V2 suma pierder ilor locale Z< . termenul a1 doilea a1 acestei ecuatii este nu]. deci . Pentru a obtine ecuatia dinamicii s5 aplicim teorema lui Bernoulli pe axa conductei.0.16. deci pentru regimul initial (permanent) .2. in miscare variabilii. STABILIREA ECUATIILOR M I $ C A R I I La stabilirea ecuatiilor misciirii vom face ipoteza cii lichidul este incompresibil.conform ecuatiei (6-18) 9 9 9 Deoarece ~i deoarece V nu depinde de 1. cind Q = const.. deci dV -dt 0. intre punctele (1)si ( 2 ) .

3. ecuatia de continui tate este: QVdt = a d z $. Ipoteza I -a: h = 0. Desi in realitate inchiderea nu se face brusc.. acest timp este totuvi foarte scurt in raport cu durata oscilatiei in castel.nu corespund intocmai fenomenului real. (16-6 9 3 L av . astfel c5 rezultatele calculului in cazul extrem a1 fnchiderii b r u ~ t ediferii prea putin de valorile reale. Deoarece Q = 0. in cazul misciirii variabile. in special de legile admise pentru pierderile de sarcinii. se obtine . Ecuatia de continuitate se stabileste pentru secfiunea (2) exprimlnd cii volumul o V dt care intrii in intervalil de timp dt din galerie in caste1 se Imparte. si ' SL dz = cresterea volumului de apii in castel. Asadar. ecuatia (16-7) se poate scrie sub forma: sau.in ecuatia dt dV (16-4) prin expresia precedenta. care este de sute de secunde.este datorit acceleratiei si se cheam5 si presiune de inertie 9 ? Ecuatia devine. vom admite inchiderea bruscii a obturatorului. la zero.simpli f ica toare . ele permit a obtine unele rezultate pe care cu greu le-am putea giisi in ipoteza a treia. Desi primele douii ipoteze .Qdt. 16. astfel kii debitul trece brusc de la debitul initial Q. prin impiirtirea cu a dt: ) Ecuatiile diferentiale (16-4) si (16-7) sfnt fundamentale si integrarea lor depinde de unele conditii suplimeAtare. ci In decurs de citeva sechnde. In ceea ce priveste variatia debitului. derivind in raport cu t A Inlocuind pe . INTEGRAREA ECUATIILOR DIFERENTIALE ALE MI$CA ~ 1 1 9 Vom face pe rind trei ipoteze cu privire la pierderile de sarcinii. in douii piirti: volumul Qdtcare intrii in conducta fortatii.Mipcarea oscilatorie a apei S castelele de echilibru n 45 1 Termenul a (energie specific5 inertialii).

z = xo ~i V = b. P.St (din ec.. = A sin (3.: L - - A sin [++ P ) . Amplitudinea se obfine prin eliminarea lui P: de unde Ipoteza a 2-a: Pierderile de sarcing Pn regim laminar: Ecuaf iile de miscare devin: 9 .Aceastii ecuatie se poate pu'ne sub forma: d2z z . 0 A .-cos b p = . 16-8).. dt" 72 in care Solutia acestei ecuat i i este. deriviim ecuatia (16-10) 9 deci o oscilatie armonicii cu perioada: Pentru aflarea amplitudinii A si a fazei ? : Pentru t = 0. deci: F 2.$.= 0.

stnt numere complexe conjugate. adicii: . Riidiicinile r. cos 2 ' t + C.Mi~carea oscilatorie a apei 2rt castelele de echilibru 453 Prin procedee de calcul asemenea cu cele folosite la prima ipotezii se obfine ecuaf ia dinamicii : Introducind notaf iile: ecuafia (16-15) devine: - Ecuatia caracteristicii : are riidicinile folosind 'notatia: Deosebirn cazuri le urmi toare : a) T < 2ro. deci solutia este: z==e . r. ~ e i t r u aflarea constantelor formiim derivata: . sin )' = AP-'I2" sin 2 . (16-19) Miscarea este o oscilatie armonicii amortizati.se anuleazii cfnd paranteza este nulii.t/2zo C. ' (5+ p). ..

Forfe1e.destul de aprAape de realitate . care este datorit existenfei freciirilor A descreste cind t creste.h. cind pierderile n' sint proportionale cu V 2 .< ' A rr rr deci r'>r si deci T' > T. rezultii cii timpul pentru care se anuleazii . T practicii T' nu diferii mult de T si deci n putem apr&ia . cu L = = = 2 xr 9 = 2x = 20.Desi s-a admis pentru pierderea de sarcinii o lege de variatie liniarii in raport 6u viteza.19) se observii cii factorul e. Aproximarea calculului pierderilor de sarcinii in galeria de aductie . (De 'exemplu. pentru un 2 000 m si 0 S1 T = 403 s .= 9= viteza apei in caste1 imediat dupi inchiderea bruscii a obturatorului.tatii prin phrabola v vo v Fig. L' > L in care sii se finii seama si de pierdeiile locale dupii legile regimulGi turbulent si fie acea pierdere h reprezen.) .454 - H idraulica Dacii notiim-2% . prin urmiitorul artificiu.. . 0 SZ = 30. Rezultii: A = - h sin p 9 sin (P . iar constanta p din conditia t = 0. T 1 070 s.de frecare au efect ~i asupra perioadei de oscilatie T' = 2 xr' care este mai mare decit perioada T = 2xr a oscilafiilor inipoteza lipsei 1 1 fortelor de frecare. se observii din relatia (16-18) cii . L de echilibru.+) . ' deci pentru care z este maxim. Totusi. este: rr C Constanta A se obtine din conditia t = 0. . 16-2.' 1 2 ~ 0.cii durata unei oicilaf i i complete este aproximativ T caste1 de echilibru cu.Din ecuafia (16.Qo 7' ah Rezultatele mai importante ale acestui studiu sint urmiitoarele: .sin p sin J. Asadar am~litudinease amortizeazii datoritii freciirilor. Prasil: Calculiim pierderile de sarcinii considerihd o lungime virtual. devenind eT 9 "-0 - cind t + OO. ah ctg p = ctg I]. pentru un alt caste1 = 10 000 m si . z = .tg +. . datori t lui Fr. Intr-adeviir. calculul poate f i folosit si in cazul real.

Vo. / /' dV -. Avem in punctul de intflnire I a1 chrbei cu dreapTa: A care permi te aflarea coeficientului de frecare K' corespunzind unei legi liniare in raport cu V . Fig.Mipcarea oscilatorie a apei tn castelele de echilibru In figura 16-2 ducem o dreaptii care sii compenseze suprafata cuprinsi intre curbii si axa absciselor in domeniul 0 . conform legi i pii tra t ice k V 2 . z are o variatie aperiodicii. c) oscilatie puternic frtnatii dt2 . z este ~i fn acest caz o functie aperiodic5 asirnptotica. In ecuatia diferenfial2 (16-4) se inlocuieste V din ecuafia de cdntinui tate (16-7) in care facem Q = 0 (inchidere brusci). insii echivalentii cu legea pitraticii. Diagramele oscllatiilor apei in tr-un caste1 de echilibru: a) oscilatia armonicii amort iza t5. 16-3.SZ d2 dt c0 . r are o valoare negativi z in castelul de echilibru eite: = . cu un singur maximum. oscilafia este frinat2 puternic.A * v = -SZ. 6) oscilatie aperiodic5 . pentru care viteza Ipoteza a 3-a: Fort ele de frecare se consider2 Sn regim turbulent.dz 0 9 dt / @ 'I .. Avem deci : . f i r maximum. Cele trei cazuri (a) (b) (c) sfnt reprezentate in figura 16-3. in domeniul restrins consi dera t . La timpul t = 0..h.

Ecuatia (16-26) se poate scrie: Q Pentru t = 0. . si 9 Z = - . deci . sau 2 2n2 m r n =z+ . introducind notafiile: rezuIt5 ecuafia sub forma final5: Solufia general5 a acestei ecuatii este: A Intr-adevir. derivind aceastii ecuatie in raport cu t se obtine: % .456 Hidrautica Sau. adicii se verificii ecuafia (16-25). z = SZ .z2-/- r n * 2 n2z=0.

Dupi ce am gisit pe z.Mi~carea oscilatorie a apei 2 castelele de echilibru n 457 Din ecuatia (16-25) deducem. pentru un timp t < 0. -/ + 1) . 2. 4-1.=v.ca diafragrne.in valoare a d s o ~ ~-i ale elont gat iilor...+2 9 AV. PI introducem in ecuafia (16-31) cu sernn schirnbat ~i gisirn pe 2. Metoda de calcul prin aproxirnafii succesive. se obfine in (16-29) egalind mernbrul I cu 111. destul de frecvente.. = (-mz. Aceasti condif ie duce la relafia (16-31) intre doui elongatii sucdesive: (- mz. respectiv Az. Elongafia minimi z. este cu deosebire utilk pentru cazurile.. + 1) .+ 1) = I) = mh. tot pentru t=O: Din (16-28) si (16-29) se deduce constanta: T Vitezele in castelul de echilibru sfnt nule pentru punctele z. si asa rnai departe obtinem succesiv valorile descrescitoare . cind sectiunea castelului de echilibru variazi cu inilfimea sau cind sint previzute diferite organe de influentare a rni~cirii.4. Ecuafiile (16-4) si (16-7) pot f i inlocuite cu urrnitoarele: T Mirirnile notate cu indicele m sint rnirimi rnedii in intervalul At. unde elongatiile sint rnaxirne si minirne. dupi ce ecuaf iile diferentiale ale miscirii sint transforrnate in ecuatii cu diferenfe finite.I n (.In (-mz. Astfel: Zm = Zi Az + . deversoare pentru limitarea amplitudinii maxirne etc. 9 3% ' 16.v. care este de fapt fictivi. 9 2 Qi +Qi+1 Qm - 2 .zi. . Calculul aproximativ al oscilatiilor cu metoda diferentelor finite 9 a) Metoda Pressel.mz.

de exemplu formula Manning. iar I? raza hidraulici.1 2 Vm AV. + - 7 A 2 9 - a galeriei de aductie o .. P --- 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 I -Qm = Zi Z.f . orizontali.= -Qi+Qi+I -zif 7 - zi + 1 din ecua. Astfel: L fiind lungimea virtual2 (pentru a considera si pierderile locale).. Q. d a t i si se ia Azi aproximativ. Intervalul At poate f i variat. Se face tot calculul in ordinea coloanelor ~i se ajunge la 2. Q.Qi + Qi + 1 In iceea ce priveste sectiunea de scurgere tale succesive: Q.. cind castelul este previzut cu deversor. dupi cumcalculul se face la inchiderea sau la deschiderea turbinei. pentru calcule mai exacte precum si pentru calcuiele de stabilitate este nevoie a tine seama de legea de variafie a 9 . se reface calculul cu alt Azi. necesare calculelor conform ecuati ilor (16-32) si (16-33).. avind insl grijii de a da lui n-valori diferite. va rezulta din curba de variatie a debitului care trebuie s i fie d a t i : Q = f(t) sau Q = F(H 2). folosind o formuli pract ic5. V. z. Calculul se conduce dupg ordinea indicatii in capul de tabell de mai jos. Calculul pleacii de la alegerea intervalelor de timp At care se iau de la 1 s (la castelele mici) ping la 20 s (la castelele foarte mari).. a castelului. Dad5 diferenta z. nu este de neglijat. luindu-se mai mare in zonele de viteze mari ale apei in caste1 (pe la nivelul static) si mai mic Pn zonele de z maxim ~i z minim sau in zona lamei deversante.. ea este de obicei constanti pe lungimi mari. . Calculul se repets in orice caz pentru a obtine valorile medii din interval.z. Se determini in prealabil constanta pier-derilor de sarcinii Y. totul e depinztnd de conditiile locale. - - t At Qi AZ ai a= . Q.Qi+ Oi. b) Observatii asupra legii de variatie a debitului Q al turbinei. intre douii sectiuni orizon. Coeficientul n se va lua pentru pereti de beton lucrati Pngrijit: la deschidere la inchidere in medie ~ s t evident cii se pot lua pentru n valori diferite de cele 'indicate.=Z(Vm-Vi) Vi K V ~zm din ecuatia (16-32) 2 2 --s s m2 (16-33) tia m /s m/s m3/s rn3/s rn m rn m2 rn/s 9 rn m Se i n t r l in tabeli cu valoarea Qi = Q.este sectiunea medie.. Desi nivelurile extreme ale apei care oscileazii in caste1 nu diferl mult in c a z h unor manevre bruste fafii de cazurile reale.Debitul turbinei Q.

Ast fel. metoda analiticii ariitati la paragraful 16. Fniltarea maximi: technique. Stuttgart.mat.4 nu mai poate f i aplicati. Calame ef Gaden. de aceea s-au elaborat numeroase alte metode. F.debi tul . Aceasti lege depinde de modul de reglaj a1 turbinelor. Vogt. astfel c i introducerea in calcul a timpului real de inchidere nu influenfeazi mull calculele ficute la inchidere sau deschidere brusci.Migcarea oscilatorie a apei 2 castelele de echilibru n 459 debi t u l u i turbinelor. in afari de aceea a diferenfelor finite. timpul de inchidere si a1 acestor organe de reglaj a1 presiunii este scurt (16-20 s) fati de perioaha oscilafiei fn castelul de echilibru (citeva sute de secunde). Le menfionim numai.care este cel rnai obi~nui in exploatare . Totusi.In cazul reglajului la putere constanti. 1949 gi 1954. care deviazi debitul de la turbini f i r i a-1 reduce brusc. . deci debitul in orice moment este legat de presiune. 1923. Calame si aden en^ introduc sase valori relative adimensionale si din studiul ecuafiei integrate deduc inele valori caracteristice care interiseazi indeosebi. F. 1926. astfel ca puterea N s i fie constanti: A Q(H + z) = N = const. Hydraulique .se face auto. 0 prezentare mai ampli a acestor metode se ail2 in tratatul Ch. 16. Theorie des charnbres d'equilibre. Paris et Lausanne. Vogt2 introduce patru valori relative u adimensionale si obf ine o ecuafie asemini toare cu (16-30). Jager.La inchiderea totali brusci.-. notind : se giise~te: -. ALTE METODE PENT RU CALCULUL OSCILATIILO R IN CASTELUL DE ECHILIBRU Pentru rezolvarea problemei oscilaf iilor in castelele de echili bru de forme rnai complicate. t urrneazi o lege hiperbolici in funcfie de z. D E C ~in acest caz . deoarece o expunere completi a lor ar iesi din cadrul lucririi de fafil.5. Berechnung und Konstruktion des Wasserschlosses. inchiderea apei.Dupi cum s-a aritat la capitolul XV. pentru a evi ta lovi turile de berbec prea puternice in conducta forfati se recurge la deflectoare (la turbinele Pelton) sau vane de descircare (la turbinele Francis). As t fel : . a) ~ ~ l c u l cul valori relative.

reprezinti suma pierderilor prin freciri hidraulice. ordonatele ei se pot lua in sus cind V > 0 (adici spre castel) in jos cind V < 0 (spre captare).20 s. Pentru claritatea figurii se preferii ca aceasti curbii (IV) s i fie construiti in afari de abscisa r ii . Dintre numeroaseli metode grafice vbm prezenta mai detaliat metoda publicati de A. si deasupra semiaxei .At z. Paralel cu . 11. corespunzfnd diverselor vi teze V: Aceasta este o dreapti care se traseazi cu originea in 0 si avind aceleasi abscise OV. Pe axa absciselor se ia viteza V pozitivi spre stinga si timpul t la dreapta. Schoklitsch in 1923 si usor imbunit i f i t i ulterior. 0 a l t i curbii reprezintii volumul AT intrat in caste1 in timpul At.. cu avantajul c i acestea sint mai intuitive si permit o mai usoari descoperire a unor eventuale erori. cind se iau pentru parametrul h diferite valori. luind ca unitate de timp At = = 2. . Se construiesc astfel : I . de la captare spre castel. b) Metode grafice. la nivelul hidrostatic a1 apei in rezervorul de la captare. Ecuafiile cu diferenfe finite ale oscilafiilor in castelul de echilibru se scriu sub forma urmitoare: 9 9 / bv=-L (z + h) At. Dreapta A V = . in care se ia At = const. dupi mirimea castelului.Primul Hidraulica 9. Ecuafiile cu diferenfe finite (16-32) si (16-33).0 V pentru sensul contrar. Se traseazii mai multe curbe.+ 2 460 . cu cre~terilede volum AT. 111. minimum.- + 9 L aceasti dreaptii urmeazi a se duce apoi toate dreptele care sint reprezentate de ecuatia (16-37). in loc de a f i rezolvate prin calcul tabelar. . A patra curbii reprezintii volumul acurnulat in castelul de echilibru. iar pe axa ordonatelor se iau inilf imile z. pot f i rezolvate prin cohskucfii grafice. iar z in ordonati. luind ca origine un punct 0. dedesubtul semiaxei OV pentru sensul de mi~carea1 apei in galerie.. dupi primul maximum: - La deschidere bruscii de la Q = 0 la Q = Qo: . Diagrama pierderilor de sarcini h = f KV2. in abscisii. in care h = KV2. IV..

q randaansamblului conducts-turbini. la oarecare distanti. aceasti relafie. Aceasti curb2 (V) depinde de regimul de functionare a turbin nelor. At .functie de z. mai trebuie trasati curba care d i pe Q. se va trasa. cazul incercirilor in laborator. aceasti ecuatie este aceea orificiu deschis. Astfel. Este 7preferabi1. Constructia. de la Q. N este puterea turbinei. $i ecuafia de continuitate se exprimi: 9 + - Exploatarea uzinelor hidroelectrice se face. H ciderea bruti. Q scade brusc. daci variazi presiunea. 16-4) lulnd abscisele Q At pe orizontali si originea intr-un punct oarecare 0' la nivelul hidrostatic a1 captirii. Ducem dreapta 0-1 paraleli cu dreapta II. curba reprezentativi este o hiperboli. In ace1 punct. Din curba V se obtine cantitatea Q. deci bilantul volumelor (conditia de continuitate) este: ? 1 si ordonatele curbei 1 1 sint egale cu cre~terileAT de pe curba IV.aceasti curbi reprezinti: 7 = 0 sau sub nivelul f n s i pe aceeasi curbi se poa te ci t i cresterea Az care corespunde unei diferenfe As: 9 V. avind abscisa V = Vo (viteza initial. la un debit constant Q. ~ s i d a r . pierderea de sarcini h = h. At const. debitul turbinei E . Rezolvarea graficii a sistemului de ecuatii se face in modul urmitor: Pleciim de la punctul 0.ca aceasti curb2 auxiliari sii fie f i c u t i separat.. dreapia Q At = Q. In acest caz : A QAt In mentul In a unui A A 7yq ( H + z ) At. Daci incircarea nu este totali ci partiali. pe modele. regulatorul turbinei influenfeazii deschiderea paletelor statorului. ordonatele curbei Q At vor f i transpuse deasupra curbei II I pentru a fabe operaf ia corespunzitoare ecuaf iei (16-38). - (16-40) iar curba reprezentat i v i este o paraboli. In acest scop.pentru a nu complica epura . as'tfel ca puterea sa r i m l n i constanti.. adeseori astfel ca s i se ment i n i o putere constanti. Dat fiind c i vitezele V sint dependente de z prin ecuatiile de miscare. curbei Q At = f(z) se face (fig. la Q = 0.Migcarea oscilatorie a apei in castelele de echilibru 46 1 OV = V i luind o origine arbitrari (sau la cota z maxim). daci se produce inchiderea brusci a apei. cum se va vedea mai departe. de sectiune s: Q At = ps -/1 At. plecind de la abscisa OV (stinga). In sfirsit. de regim constant). situat pe curba I .

Aceeasi verticali intersecteazii d r b a I . Punctul I este un punct pe curba 0-1-2. iar punctul I' este unul din punctele curbei V I I : = z (t). fiind pe curba I . se obfin prin acelasi procedeu. 16-4. cu care a crescit. . fig. rezultind volumul AT. = a. curba V d e t k m i n i segmentul Q At.-. Diferenfa de nivel Az.462 9 Hidraulica de la inceputul miscirii si aceasta se scade din volumul o V o At. ~ r e a ~ 0-1 este una din dreptele reprezentate prin ecuafia (16-37) si ta anume aceea care trece prin punctul h = ho. are forma unei spirale pentru castelele de secfiune constanti sau aproape constanti [v..-1 pinii la intersecfia cu dreapta 0-1. Observim c5 curba 0-1-2etc. 16-5 (plansa)]. in curba V. Se obf ine volumu1 AT. .. At. hu curba I.precum si segmentul Q At. 3 etc. Astfel.. -2 -2' se obfin punctele 2 pe curba ~j ~i 2' pe curba VII.a. Se ? ---. Punctele 2. in intervalul At.. adici tocmai diagrama c i u t a t i . dupi Schoklitsch duce orizontala a. punctul a. care corespunde acesiei cresteri de volum este segmentul aoal. volumul din castelul de echilibru si se trece pe abscisi in curba I V . si ducind orizontala a. V: si din ace1 punct ducem o paraleli Lu curba II. 7 9 .-. Calculul grafic a1 castelului de echilibru. unde h = h. (Vl) care reprezinti relaf ia: Az z =2 (V). Orizontala se preiungeste p i n i in 1' la intersecfia cu prima ordonati care marcheazii timpul A t .. iar acest segment este scizut din segmentul o V .. = . Acestuia ii corespunde pe verticali Az. din punctul I Iiisim o verticali pin2 la intersectia in c. Pe orizontala dusi prin 1.--_ ---- Fig...

.

ho ping la nivelul zmaX)este egali cu lucrul mecanic necesitat de forta G pentru aceasti dep 1asare. unde nivelul -' apei este cu ho metri mai sus declt nivelul initial in I castel. Energia potentiali este Goho.. ceea ce desigur este t o t u ~ iimportant ~i se obtine cu o chel tuiali redusi de munci. Pentru a spori precizia metodei expuse trebuie admise intervale At mai scurte ~i numeroase.cici apa care s-a ridicat in caste1 provine de la captare.. 16-6.. dupi forma castelului. Alte perfectioniri au mai fost aduse metodei. Exprimam c i energia cinetica ~i potentiall a fortei G (greutatea apei intrati in castel de la nivelul initial z = .Miqcarea oscilatorie a apei in 'castelele de echilibru 463 Mai trebuie observat c i z ~i V care se obtin prin aceasti constructie sfnt cele de fnceput de interval ~i nu valorile medii din interval.. Exprimind pe G ~i q in functie de z. Printre metodele grafice interesante citim si nletoda l u i Calame ~i Gaden. Atit G clt ~i q slnt functii de z. metoda bilantului energetic in care M este masa apei din galerie = Y w g L.y o ~ v : 2g -L Lucrul mecanic necesitat pentru urcarea apei in caste1 este: o Go?. un lucru mecanic evaluat la 0. f i r i a o putG prezenta din lipsi de spatiu. cu viteza V. I in care q este nivelul centrului de greutate fat5 de nivelul initial. se obtine o ecuatie in zmaX.Calculul oscilatiilor in castelul de echilibru. deci E o = . c) Metoda bilantului energetic (fig. Energia cinet ici este aceea corespunzi toare masei apei continute h galerie. ci numai valorile nivelelor maxime ~i minime. Ecuatia bilantului de energie este deci : Fig. In cazul castelului cilindric..65 G h. care se pot calcula q o r ..necesitii . prin aceasti metodl nu se g i s e ~ t e diagrama completi a mivcirii. aceasti ecuatie este de gradul doi fn zmdx~i solutia este Dupi cum se poate vedea din cele de rnai sus. 16-6). fn mi~carela momentul initial. . fn castel.. In s f t r ~ i tfrecirile hidraulice-spre a f i Pnvinse . cum ar trebui.

se fac fie castele cu o sectiune crescitoare in mod continuu in sus (fig. precum ~i pentru realizarea unor forme mai economice. De asemenea. Un caste1 cu sectiune crescindi spre partea superioari. In schimb. este proportionali cu pitratul vitezei care trece prin orificii. legitura hidraulici inlre camera castelului si galerie neficindu-se decit prin sase orificii de dimensiuni stabilite prin incerciri in laborator. 16-5 (plansa)] se introduce in ecuatia echilibrului dinamic rezistenta suplimentari a diafragmei. strangularea se face printr-o portiune scurti de tub. de iorma unei cupe de $ampanie. a) Tipuri de castele de echilibru i) Caste1 cilindric de sectiune constanta'. c' si fig. n Astfel. are castelul de echilibru al uzinei hidroelectrice Sadu-V. concepute in vederea atenuirii ampli tudinilor oscilatiilor maxime +i a amortizirii lor in timp. c . a ciror functionare se influenteazi reciproc. 16-7. Moroieni pe Ialomita ?.a. unde galeria de aductie stribate In continuare castelul pe la baza lui. Pentru rezolvarea problemelor hidraulice ale acestui tip de castel [fig. Cite un astfel de castel de echilibru cu douci camere este instalat la uzinele V.6. e). Un astfel de caste1 are uzina hidroelectrici D o b r e ~ t i . b). Acest'caz a fost tratat in aminunt in paragrafele precedente. Cele doui ecuatii ale m i ~ c i r i i vor f i deci: . Sibiu.camere de expansiune multiple". d u p i cum se ?tie. galerii si conducte. Lenin-Bicaz pe Bistrita. APLICAREA METODELOR DE CALCUL CELE MA1 POTRlVlTE LA DlFERlTE TlPURl $I SISTEME DE CASTELE DE ECHlLlBRU Din punct de vedere hidraulic se deosebesc mai multe tipuri de castele de echilibru.in galeria de aductie. in figura 16-7. care. iar pentru nivelurile extreme. 16-7. Pentru a reduce amplitudinea maximi gi minimi si a spori stabilitatea de functionare. metoda bilantului energetic. Strangularea creeazi o rezistenti hidraulici importa_nti pentru ca miscarea apei s i fie frin a t i . c' printr-o diafragmi previzuti cu orificii. iar in figura 16-7. Un exemplu interesant este castelul de echilibru a1 uzinei hidroelectrice V. formate din mai multe castele. existi si sisteme hidraulice diferite. dar el primeste doui galerii de aductie de la doui captiri diferite (fig: 16-7.. Sadului-Bumbe~ti. a ) . Putul de legitura dintre camere poate f i de diametru minim (doar ceva mai mare ca diametrul aductiei). in special la partea superioari ~i inferioari (fig. micsorind energia de oscilatie. fie castele prevazute cu . La aceste tipuri de castele se pot aplica cu succes metodele de rezolvare pe cale grafici sau algebrici a ecuatiilor de miscare cu diferenfe finite. sisteme derivind din schemele generale de amenajare energetic2 a unor bazine. I. 2) Caste1 cu sec/iune variabila'. folosindu-se metoda diferentelor finite (pe cale algebrici sau grafici). 16-7.4 64 Hidraulica 16. 3) Castel cilindric cu strangulare E zona de legGturn" cu galeria de aduciie.. apar presiuni dinamice-de obicei moderate .

16-7.. f si g).pentru m i ~ a r e ainversi. Pentru o rezolvare cit mai exacta. La deschiderea rapids a turbinelor trebuie ins2 ca apa sii poati'veni cPt mai repede din camera R. avind orificii suficient de mici pentru ca ridicarea apei in caste1 s i se producii repede spre a ajunge la partea superioarii unde s i deverseze peste marginea tubului interior in camera exterioari R. 16-7.. in care scop orificiile trebuie sii fie larg deschise.cind apa i n t r i din galerie in castelul de echilibru yi semnul . pentru a realiza un caste1 de echil ibru economic. daci iniltimea lui este mare. Diferite tipuri de castele de echilibru fhj in detaliile constructive ale unor astfel de orificii care permit trecerea apei mai mult fntr-un sens decit in sensul contrar.Mi~carea oscilatorie a apei i castelele de echilibru n 465 Coeficientului diafragmei Kd i se atribuie semnul $. Nu intrim (e If) Fig. exprimate prin: 4) Castelul difereniial este un caste1 cu strangulare previzut in plus cu un tub interior ingust R. . camerarezervor 14 se face in zona superioarii previzindu-se eventual ~i o a l t i camerii in zona inferioar6 (fig.. De cele mai multe ori. valorile medii din intervalul At. se consider.

a). este debitul care deverseazi peste rnuchia de litime 6. 16-8. 1 ) Castele de echilibru in serie pe aceea~iaducjie. Sisteme de castele de echilibru . 16-8. Ecuafiile Fig.. Acest sistem se foloseste cind este nevoie a se completa o instalatie existenti (fig. (16-47) b) Sisteme de castele de echilibru. adicj nivelul apei din tubul interior. cu o l a m i = Ah iar Q. D i m citeva exemple de sisterne realizate pfni in prezent. in ecuatia de echilibru dinarnic (16-32) se ia z = z. este debitul ce trece prin orificiile de secfiune o.4 .Tn acest caz. QI = 41 ~0 1/2g )z2 . iar ecuafia de continuitate se scrie: Q.

In cazul cind galeria de f u g i este sub presiune . In cazul sisternului . 2) Uzinci hidroelectricci cu u n caste1 de echilibru i n amonte si altul i n aval (fig. c cu mai rnulte capt&i la aceeayi cotd . wlVl + 0 2 V . Ecuatii analoge cu (16-48). 6 ) . castelul de echilibru din aval poate f i evitat printr-o racordare hidro-dinamici a galeriei cu bazinul de linistire din aval de turbine (CazuI . Daca ins6 galeria de fugi nu este sub presiune interioari. Pentru castelul amonte I : iar pentru castelul aval I I : Metoda cea mai potriviti acestui caz este calculul cu diferente finite.la centralele subterane . se scrie pentru fiecare castel o ecuatie dinamici. (16-49) se pot stabili ~i i n acest caz. 3) I n cazitl sistemului din figura 16-8. iar pentru intreg sistemul o ecuatie de continuitate de tipul: Un exernplu de acest fel il avem in castelul de echilibru a1 uzinei Dobresti. cu doui galerii de aductie venind'de la captgrile riurilor Ialomita si Bratei. in care se ia ca variabilii auxiliari presiunea de la punctul de unire a galeriilor d a c i se ~leglijeaziipierderile prin frecari: < wV = R dt + Q (caste1 de ech.U.E.variatiile bruste ale debitului evacuat de turbine pot produce lovituri de berbec importante in galeria aval si de aceea se intercaleazi si un caste1 de echilibru dup5 turbing.in furci" din figura 16-8. 16-8. la Cetituia)..i cu galerii de aduclie respective legate la u n castel de echilibru unic.H.).Migcarea oscilatorie a apei E castelele de echilibru n 467 miscirii se scriu in acest caz: pentru fiecare caste1 cite o ecuatie de continuitate ~i cite o ecuatie de echilibru dinamic. = wV (bifurcatie) . d se scriu trei ecuatii dinamice si doui ecuatii de continuitate.. 16 februarie" pe RTul Arges.

. Forma ~i sec#iunile castelului. astfel c i in anurnite conditii acest sistern oscilator poate deveni nestabil. Schliller. pe intreaga galerie de aductie. conform normelor.~i se 'adrnite ca n s i fie cuprins un & RTI.) h fiind pierderile de sarcini = 16.011 pentru inchidere totall ~i n = 0. astfel c l s-au admis pentru coeficientul de rugozitate n (Pavlovski-Manning) urmltoarele valori: n = 0. . pe R. de la cota i 0 In sus. EXEMPLU NUMERIC Calculul oscilatiilor apei intr-un castel de echilibru. = . = 530 mZ.7. Jager.468 Hidraulica Daci centrala hidroelectrici este previzuti cu reglaj automat la putere constanti. de h = 7. partiall. diametrul este de 23 m $i sectiunea R. Primul care s-a ocupat cu aceasti problemi a fost D. Dar si oscilatiile lui Q provoaci alte oscilatii ale lui z.015 pentru deschiderea turbinelor. variabilele z ~i Q sint legate prin ecuatia de reglaj N = const. w = 38. f l r l considerarea diafragmelor. de la priza de a p l ping la castel. (A se vedea in special lucririle lui Frank u. I.011 corespunde o pierdere de sarcinl totall. Calculul s-a flcut in numeroase $i variate ipoteze. * Frank u. Pentru diferite t i ~ u r ide sisteme de castele de echilibru s-au stabilit formule speciale. Thoma.5 si 1. in aceeasi fazi. 1938.. y y (H z) Q. tn partea superioarl a castelului de echilibru.75 m. Cota nivelului maxim a1 apei la baraj s-a luat drept cota f 0 $i de laaceastlcotlincepe sectiunea llrgitl. Schwingungen in den Zuleitungen und Ableitungskanalen von Wasserkraftanlagen. La n = 0. deci h. care d'au sectiunea Q T h . - + La o crestere a lui z trebuie s i corespundi o scidere a lui Q. S l se calculeze oscilatiile apei in castelul de echilibru a1 uzinei hidroelectrice V. Ipotete de calcul.3 m2.011. De$i netencuitl.75m. Lenin. suprafata betonului turnat In cofraje metalice este foarte netedl. . ins2 in exemplul de fall vom considera numai ipoteza urmltoare: Inchiderea bruscl a turbinelor la debitul Q maximum de 178 ma{s.8. Berlin. Coeficientul de rugozitate al galeriei n = 0. asadar oscilatiilor lui z le corespund oscilatii ale lui Q.8. formatl din $ase orificii. Bistrita la Bicaz. pentru ca N s i rirnini constant. Schiiller* si Ch. la debitul instalat de 178 m3{s. oscilatiile putfndu-se arnplifica. = 855 m2. Forma este cilindricl. Castelul este prevlzut cu o diafragmi de strangulare la nivelul galeriei de aductie. R. Se defin e ~ t e coeficient de siguranti: n = -! . pentru urmltoarele date $i ipoteze: Galeria de aduciie L = 4 649 m. intre 1. care a demonstrat (1910) c i pentru ca sisternul s i fie stabil trebuie ca sectiunea castelului de echilibru sirnplu s i d e p i ~ e a s c i anuo mi t i valoare rninimi: KV:. De la nivelul galeriei de aductie pPnl la cota conventionall f 0. 0 = 7 m.

359 V2.433 3.Determinarea curbei I .&.0422 unititi de vitezi. in .20 = 0..Curba I V reprezinti volumele acumulate in castel. deci curba I se va construi prin puncte.81 X 38. pe verticali in jos. + + aceasti elongafie pozitivfi este urmatl dupi 280 secunde de: z.323 s (semiperioada. . = 530 m2 1 .74 7. bucla lui z pozitiv) 9.65 m/s.r in iuncfie de viteza V.359 1.7. . Coeficientul unghiular .Migcarea oscilatorie a apei Zn castelele d e echilibru Calcule pregdtitoare. Alegem scara volumelor 5 000 m3 .65 m.712 cm.3 2 Dupi epuri. reprezentat prin 3.= 1 cm in epur5.Ta = 2 Y 649 855 . Volumele negative sint reprezentate sub cota . . reprezentind tot volume. 3 560 Azderen = . . reprezentat prin 0.3 X 20 = 766. se reprezinti la aceeagi scari 1 cm = 5 000 m3. z. (h = W 2 ) .TI = 2 4 649 X 530 9.. = 7.65 m/s. .At.3 = 4. calculate cu formula h = 0.65 h (m) 0.652 rezulti: K = 0.37 cm.i in semiperioada 11 (negativi) este de 260 s.75 = K.0422 X 2 cm = 0.10.5 m/s.844 cm. in ipoteza c l nu se tine seami de freciri.Curba V.75.81 X 38. L S-a ales ca unitate de timp At = 205. g 9 81 Deci scara timpului I cm = 50 s. Rezultate: zlmas = 16.359.75 i n epura din figura 16-5 s-au luat scirile: pentru V. un volum la cota 15 m este T..0844 cm.81 cm.230 5.469 - -i XD2 = 178 : 38.4. dupi epuri Formula de calcul. semiperioada I pozitivi este de 310 s .65 X 530 = 4 110 m3. Durata unei oscilatii complete.7. spre stinga.75. bucla lui z negativ) I .OO m elongatie negativi.Determinarea dreptei II : AV = . Aceea~iscari s-a luat pentru lungimile $i iniltimile constructiei. = Q0 : . = .647 -. Pentru V = Vo = 4. in abscisi 1 cm desen ordonata h (pierderi de sarcini) scara Iungimilor 1/250. Volumul q acumulat Ia cota i 0 este T.Curba \/I $i curba 1/11 au ordonatele Ia scara lungirnilor. coeficientul unghiular este 0. Rezul t i : V(m/s) 1 2 3 4 4. care se reprezinti in epuri prin 0. Luim punctul z = . = 4 110 855 X 15 = 16 910 ma. Pentru L 4649 z = l m.15. wAt = 38. Din ho = 7. a 000 . Aceasta reprezinti cresterile de volum .Determinarea dreptei III : AT = ( o b t ) V. = 0. ar da: Pentru sectiunea 52.65 = 3 560 m3.0422.3 - 508 2 - 254 s (semiperioada. = 0. 7 = = 766 X 4. $i obfinem abscisa AV de 0.At = L. luind ca origine nivelul de la cota . reprezentata pe cpura prin segmente de 4 mm.

in general foarte scurte. aplicafiile tehnice ale vinelor fluide. Dacii ins5 o parte din contur nu este udatii de lichid.Orificii si deversoare(scheme la definitie) perienfele trebuie s5 indeplineascii . si din acest punct de vedere.legatii de nofiunea de . o datii cu misciirile efluente din care nasc asemenea vine. Orificiile si deversoarele sint foarte variate si aplicatiile lor tehnice sint numeroase. el va f i tratat in capitolul scurgerilor. ale presiunilor si ale nivelului.. 0 . pe o distant5 scurtii. in contact cu atmosfera. in cazul cind miscarea are o suprafafii de scurgere liberii. Aceste misciiri se caracterizeazii prin variafii mari ale secfiunilor de curgere in lungul curentului. care antreneazii variafii mari ale vitezelor.-. La acestea se anexeazii studiul scurgeri lor prin orificii. pe cind orificiul poate exista si la recipientele pentru gaze (fig. ~i dupii trecerea in mediul aval. Se numeste orificiu o deschiziiturii tiiiatii in peretele sau in fundul unui recipient.Capitclul XVII M i ~ c i r i efluente (scurgeri) permanente i n acest capitol se studiazii misciirile permanente ale fluidelor care se produc in cazul trecerii. Orificiu Pentru studiul lor stiintific. 17-1). Se deosebesc douii clase generale de secfiuni de scurgere: orificiile si deversoarele. printr-o sectiune de scurgere relativ micii. Se vede cii nofiunea de deversor este .lichidU. Curentul la trecerea prin sect iunea de scurgere ia forma unei vine fluide care se menfine. cu oarecare variafii de formii. Desi studiul vinelor fluide de-a lungul traiectoriilor lor poate forma confinutul unui capitol special. ele nu necesitii un capitol separat. se numesc ajutaje. avem de-a face cu un deversor.17-1. exFig. cind se adaugii in jurul orificiului o bucatii scurtii de tub. a unui fluid dintr-un recipient intr-un spatiu ocupat in genere de alt fluid. sint destul de reduse si deci.. in hidraulicii. studiul teoretic se poate face cu ajutorul teoriei misciirilor potenfiale ale fluidelor perfecte. Studiul se face intr-o zonii restrinsii in jurul sectiunii de trecere si rolul forfelor de frecare in acest fel de misciiri fiind mic. De altfel. care dirijeazii vina sau ii modificii unele proprietiiti. Asemenea tuburi. conturul orificiului fiind in intregime sub lichid.

(6') 161 Fig.. ci o tnuchie ascutitG la fata amonte. se vor face folosindu-se instrumente de mare precizie. 17-2). de o sectiune mai micd decit a orificiului (vina contractati). nu s-aconsiderat efectul viscozit5tiisi a1 tensiunii superficiale. Debitul se calculeazi astiel : Q = VQ.anumite conditii. cici o tabli prea laminat5 prezinti neregularit5ti ~i se deterioreaza lesne. vina nu se mai dezlipeste de la muchia amonte. cit si recipientul trebuie s2 fie perfect definite si realizate cu precizie. Daci lichidul este prea viscos sau nivelul s i u prea scizut. vitezele in diferitele puncte ale sectiunii se pot considera egale. ORIFICII 17. cit mai apropiate derealitate. Se presupun lichide cu viscozitate constant5 si incompresibile. 17. orificiului.de intrare a apei in recipient. Experimental: Atit tipul de deversor sau de oriiiciu. masuriirile. Orificiul se numeste .foarte mic5 . 17-2. Orificii Pn pereti subfiri Q = ~ ~ 1 / 2 g h . precum vom limuri numaidecit. Important este s i se realizeze nu un perete prea subtire (acesta posts avea ling5 orificiu citiva centimetri). de asemenea. iar explicatia matematici a fenomenului se bazeazi pe anumite ipoteze.2. in unglii drept. In acest caz. suprafafa lichidului din recipient trebuie s2 fie cit-mai mare ~i previzuti cu organe de reglare precis5 _a nivelului. sarcina h fiind iniltimea oglinzii lichjdului deasupra centrului . I .Q = cp. (17. iar vina iese mai groas5 (mai putin contractati).2. ci se prelinge pe tiieturd. In acest caz. In general.micU. daci iniltimea a a sectiunii sale este cel mult h/10. Orificii mici in perefi subfiri S i studiem orificiile tiiate in pereti subtiri. Mi~careatrebuind s5 fie permanent& nivelul lichidului in recipient (sau presiunea gazului) vor f i menfinute cit mai constante. In practica ins& se taie dou5 mucliii perfecte.1) . Teoretic: Daci se neglijeazi viteza .-adici tiiate astfel ca muchia conturului s5 fie ascutiti ca muchia unui brici. miscarea este nerotational~. apa iese sub forma unei vine departate de tiieturi (fig. cercetirile in aceasti directie fiind abia incepute. miscarea se poate considera ca plecind din repaus si. iar viteza medie in sectiunea contractati poate fi calculati cu iormula lui V = cpVl/2gk. = Vcp. conform teoremei lui Thomson. prin alimentare dinamonte. In cele ce urmeaza vom expune in paralel experientele si teoria corespunzatoare diferitelor tipuri de orificii si deversoare.cpvQ1/2gh.

17-3. Analiza fenomenelor de contractie Presupunem un orificiu circular mic. Dupi cum s-a a r i t a t anterior. cp. 17-3).2. si cu care se inmultesc viteza teoretici 1 / 2 3 ~i sectiunea orificiului Q pentru a se obtine debitul. Or.96 si 0. .64 pentru toate lichidele si pentru orice formi. in sectiunea contractati.un coeficient de contractie a1 sectiunii. la orificiul lateral unde viteza este cp.472 Hidraulica in care cp. pentyu: 9u <.99. la o distanti 8 Fig. Astfel. adici raportul dintre R sectiunea contractati (a vinei) si sectiunea orificiului cp.v2g(h $ 6 . la vina verticali o sectiune contrac) tat2 minimi nu existi. produs a1 celor doi coeficienti cp.cp. 17-4).59 si 0. n coeficient de debit sau de descircare. avind valori cuprinse intre 0.2. Mai bine caracterizati este sectiunea contractati la vina orizontali (orificiul in plan vertical fig. Schernii pentru explicarea contractiei vinei. pentru a ajunge in D. urmind o curbi tangenti la fund. Firul de curent OA se dezlipeste de fund in A . 17-4 Schemg pentru explicarea contractiei vinei. cu muchii ascutite. . t i i a t pe fundul orizontal a1 unui vas (fig. toate experientele f2cute din secolul a1 XVII-lea pfni azi au dovedit c i p variazi intre 0. pierderea de sarcini locali. De fapt. se calculeazi cu formulele == . cu muchii ascutite. = 2 . este un coeficient de corectie a vitezei teoretice. deoarece sectiunea trebuie s i se micsoreze pe m i s u r i ce z creste ~i deci ~i V c r e ~ t e pentru a avea V Q = const. Detdrminarea experimental2 sau teoretici a lui p rezolvg problema. la ievirea din rezer1 v2 Valorile lui C sint vor.1 si h.2g Tabela 17-1 17. = p - < in genere mici. mirime ~i pozitie a orificiilor mici. la orificiul de fund Fig. unde existi un minim a1 sectiunii la o dis- .

6 yh. In general.04 m. paragrafele urmitoare). 0. la adincimea z de planul orificiului. 17-5. se constati a f i v = cpy1/2g(h + 2) (17-2) 9i cp.Miscdri efluente (scurgeri) permarzente 473 t a n t i 6 depinzind de forma sectiunii (la un cerc 6 = 0. existi urmitoarea distributie a vitezelor in planul orificiului.12 m adincime sub orificiu nu mai existi un minimum de vitezii. a fiind latura pitratului). Intr-adeviir. Viteza medie in vinii. este foarte aproape de 1 .dupa formi ~i mirime . astfel c i In planul orificiului se constati o presiune maximi in centru . ~i in cazul vinei verticale.p i n i la I . Dar mai putem defini sectiunea contractati ca aceea unde vitezele incep a f i distribuite cvasiuniform in care caz se poate determina cp.6 d. trece printr-un maxim. Mai jos de acest plan.6 a.01 .1. scizind pe contur p i n i la zero (presiunea atmosfericii). Coeficienti mai mari ca 1 s-au explicat prin presupunerea c i . in sectiunea contractatii. deoarece o parte din energie este pierduti prin frec i r i datorite viscozititii precum. La variatia de vitezi trebuie s i corespundi ~i varialia de presiune. iar la vina orizontali (orificiul vertical) putind ajunge . s-ar putea s i se produci si un vid partial in unele sectiuni. este raza (10 cm in experienti) unui orificiu circular orizontal si r distanta de la centru. sectiunea orificiului . la un p i t r a t 6 = : = 0. coeficientul de vitezii cp. experientele a r a t i (Bazin) c i daci r. Distributia vitezelor $i a presiunilor in sectitmi i contracts te. astfel c i la 0.. si adeziunii intr-o redus' in jurul Fig. este < 1 . vitezele incep s i se egaleze.10-0. unde cp. din cauza variatiei continue de forma a vinei pe traiectul ei (v.

t i i a t i pe fundul unui vas (fig. Fie un punct M prin care pitrunde lichidul cu viteza V si s i admitem c i spre axa care trece prin punctul 0 . forma vinei si dis tributiile vitezelor si presiunilor? In mu1 te cazuri. r - Fortele de inertie la iesire iar greutatea prismei de lichid Vom scrie ecuatia echilibrului dinamic . aceasta r s-a reu. S i gisim. Fie suprafata de control . fie teoria m i ~ c i r i l o potentiale. 1743. coeficientul in cazul unei fante de Iitime a si lungime indefiniti.474 -- Hidraulica Se poate determina exact. a. 17-6). Fortele de inertie ale maselor ce i n t r i prin ambele planuri verticale se exprimi prin: 1.formati de d o u i planuri paralele verticale limitind fanta in A si B. apoi c i aceste viteze sfnt egale pe suprafata oricsrui cilindru circular cu axa 0 . cu ajutorul teoremei impulsului. sint indrep tate toate vi tezele . de exemplu.pe I m de fanti . pe cale teoretici. coefi_cientul de contractie cp.sit. apoi oglinda apei si sectiunea contractati cp. folosindu-se fie teorema impulsului. astfel c i pentru continuitate S i aplicim teorema impulsului d u p i directia axei Oz. Aplicarea teoremei impulsuIui la ca~cuIuIcontractiei p sin adz V cos a == V n i.. ca spre o fintini punct iformi. = 2 2 p cp:2~f Fig.\ : a cos a dz.

Coeficienti de debit la orificii de fund S-au mai obtinut de asemenea. 17.681 . ficind inlocuirile V: -grp: 4 - 2g(h = + 8) rpt.2 0.si.z~: 0 \"I2 a/2sinu sin u cos u dcr . a) Daci vasul are l5timea finiti b. sau rp. = 1 se obtine: . si pentru 0. Cum SZi22 sin a c o s u d m 0 = I .1 0.633 1 1 0.2rp.613 1 1 0. Un calcul exact f2cut cu ajutorul functiilor analitice si a1 reprezent2rilor conforme d2: inlocuindu-se insi greutatea lichidului cu o presiune uniformi.0 0.5 0.653 1 I Tabela 17-3 0. Experienta a confirmat aceast2 valoare. (fig. 2tg cc r cosu = Z.611 / 1 0.3.M i ~ c d r i efluente (scurgeri) permanente 475 Cum z--- a .3 0. prin calcul si experiente.621 1 1 0. vasele avind anumite forme gi dimensiuni.a - - 4p - cp.562. la orificii de fund. . +I rp./b p I 1 0. rezulti: in care. urmfitoarele rezultate la probleme Enrudite cu precedenta. r sinu = 2.1 0. calcul2m prima integrali astfel: !"I2 u da cos . = 0.2. coeficientii de debit se pot lua din tabela 17-3. r2 = z2 + u2. 17-7) si orificiul este in formi de fanti. tinlnd 2 seama $i de ecuatia de continuitate.

pilnie cu fantd b) Vas cu fundul in form5 de pilnie (fig. coeficientii y' sint mai mici.5 I. cazul u = 180" $i a / b = 0 corespunde ajutajului Borda (v. 17-7. verificate experimental. Tabeln 17-4 Cazul u = YOo este identic cu a). 471. in citeva cazuri particulare (dupi R . Mises. v. afar2 de primuI care rimine acela~i. . pe cind d a c l se Q = y'a 2gh . Tn tabela 17-4 se dau valorilk calculate ale lui y. 17-8. 17-8) $i orificiul in formi de fanti. * R. v. Uberfallzahlen. aplica teorema lui Bernoulli ~i se calculeazi debitul cu formula . VDI. vasul fiind de latime finitl Fig.50 g i s i t i prin calcul. art.4 76 Hidraulica Valorile precedente ale lui y se aplicd in formula Q = y af-.21) pentru care experienta a r a t i c i p -. 1917. Berechnung von Ausfluss u. 17-3. p.0. 2 . Fig. Vas de litime finit6 cu fundul in forma de . Mises*). PII care se tine seania de viteza de acces. f a t i de valoarea 0. Orificiu de fund in formi de fanti.

64 I p i a m e t r u l orificiului. i n toli si cm 1 0. 17-9).75 1 I :1: 1 2. fn formula Pntrebuintatii Q = 11. p. Orificiu mic dreptungtliular -b Tabela 17-6 Valorile p pentru dreptunghiul de lgrgirne de 20 cm* P h fnilltimea dreptunghiului a. temperatura apei riminind constants. in care h este adlncimea sub nivelul apei a muchiei superioare a orificiului [13].Mi~cGri efluenfe (scurgeri) permanente 477 17. b) Orificii dreptunghiulare mici in pereti verticali subtiri (fig.00 4.se introduce p din tabela 17-6. deasupra muchiei superioare * V. 424) v. Valori experi~nentaleale coeficienfilor de debit la orificii in pereti verticali a) Coeficienti de debit p.00" . Civil Engineering. Tabela 17-5 -- Sarcina fn cm 0. la temperatura apei g i a aerului de 15" C. debitul cregte cu 0 3 % (dupi M e d a u e h a.16 c m Observatii Daci temperatura aerului scade cu 1 l0C. pentru scurgerea apei prin orificii circulare in pereti verticali cubtiri.08 I 4. lucrarea. J o h nsuon.4.25 0. july 1940. [I31 . [IS]. 17-9.8.2. i n cm I 1 2 ( 5 1 1 0 ] 2 0 in cm.

Formulele precedente sint valabile cing vasul din care se scurge fluidul are o sectiune mare in raport cu sectiunea orificiului. . Reducerea sectiunii 17-10. trebuie s i se f a c j uz de termodinamici. Orificiu la capitul unei conducte snfundate. h = ply este iniltimea piezometrici. raportul dintre diametrul D al orificiului gi diametrul D .. cu notatiile explicate in figura 17-1 1. + 2 " Formula este valabila nu- mai pentru diferente mici de presiune p. cu o sectiune vie de scurgere relativ mica. in care k = V: /2g. In acestecondit~i.amonte are efect $i asupra coeficientului p. lucrarea 1181. . Tabela 17-8* 17-1 1. are valorile experimentale din tabela 17-8. coeficientul p pentru orificii circulare in perete subtire. in cazul curgerii unuigaz * Pentru tabelele 17-7 $i 17-8. din amonte de orificiu. iar V . v. .2. In cazul cind orificiul este intr-un perete la capitul unui canal sau al unei conducte. Tabela 17-7 + Pentru aer se intrebuinteazi formula: " Q - J 2p -g ( P I -PJIY . y este greutatea specif~cria aerului la presiunea medie ----. luind valorile din tabela 17-7. Factorii care influenjeazii coeficientul p a) Viteza de acces. altfel. viteza de scurgere sc calculeazi cu formula (17-5) v = cp. la capitul unei conducte de aer. a1 cu un perete perpendicular pe conductei c r e ~ t e Astfel. este viteza de acces. daci sarcina It este destul de mare . axa se constatl prin experienti c i p variazi cind fluidul este a p i .p. Orificiu circular la ca. adici debitul impirtit la sectiunea conductei. care c r e ~ t e cind p l t u l unei conducte i ~ f u n d a t e .478 Hidraulica 17.v2g (It k) .5. .

= h. 17-13. z.. obtinem formula uzuali: z I Q= . Daci se da conturul orificiului sub forma unei functii 1 = f(z). ( 1 7-7) Daci se fine seama si de \ri teza de acces. con tractiei - - 'r 17. scriind V = . Efectul $i aceasta cu cit sarcina este mai mic5. aproape fBrn a se mai produce contractia. Dac5 piretele este gros $i racordarea se face in form5 de trompetg. Dovad5.. deci stinjenevte contractia.6. vina nu se mai dezlipevte de perete $i umple orificiul.98 (a se vedea paragr. Astfel. pentru un orificiu dreptunghiular (fig. D De exemplll.hYi2). 17-12). se deduce Jz. 2 p 6 v g ( h : i 2 . 17. dac5 r 0. Dac5 muchia amonte este rotunjit5 $i grosimea peretelui permite rotunjirea. 1) Se consider5 orificiul ca format din juxtapunerea unei infinititi de orificii elementare.600 = 0.01 D i i y pentru muchie ascutit2 este 0. = h.A Astfel y crevte cu 3 1 0 1 % fati de coeficientul y pentru pereti subfiri.. Nu s-a reuvit ins5 pin5 acum formei mu55 se giseasc5 pentru y o' formula sigur5 fn care s5 intre coeficientul de chiei asupra vi~c~itate.2. deci s5 creasc5 y. faptul cB dac5 un orificiu este t5iat intr-un perete metalic perfect lustruit. si notfnd z.619.031 X 0. coeficientul y este cu circa 2% mai mic decit dacZ metalul este asprit cu qmirghel. .(hi + k)3i21.Q . . 17-12.600. d) Viscozitatea mBrit2 face s5 creasci y. astfel c i debitul elementar AdmifPnd acelasi p pentru toate orificiile componente. se obfine formula adecvati a lui Q. pentru muchia rotunjita este 1. y poate atinge 0. Orificii mari Pentru orificiile care depisesc citiva centimetri diametru se folosesc doui procedee de calcul. Schema de calcul a unui oriiiciu mare Q= 3 p6Vg[(h2 + k)312 . in orice caz coeficientul y crevte (fig.Miscciri efluente (scurgeri) perrlzarlente 479 b) Forma muchiei orificiului. 17-13) cu 1 = 6 = const.3 despre ajutaje). si a k=- v: 2g Q ' se obfine Fig. a c) Rugozitatea peretelui in preajma orificiului face sa se micvoreze componentele vitezelor paralele cu peretele.

considerind sarcina h misurati de la nivelul lichidului (piezometric) p i n i la centrul de greutate a1 secfiunii orificiului: Pentru un drep tunghi. Producerea contractiei incomplete Fig. 17. 2 sau 3 laturi. 17-14.7. la orificiile cu contracfie completa. pentru raportul W . 0 8 b C Fig.6. in acest caz.2. Astfel. lipsind pe 1 . p = 0. contracf ia nu se poate indeplini complet si coeficientul p este mai mare (fig.480 Hidraulica iar pentru orificii circulare de razi r 2) A doua metodi consti in extinderea formuleldr stabilite la orificii mici. 17-15. se poate folosi formula: .25. De altfel. cresterea lui p este de 4-5%. Producerea contractiei partiale Daci orificiul este practicat la fund sau pe coltul unui canal. in prima metodi se face aproximafia de a se admite in calcul un coeficient p constant pentru toate orificiile elementare componente ale unui orificiu mare.. Contractie incompleti sau partiali Daci raportul dintre suprafafa o a orificiului si secfiunea udata Q a unui canal din amonte este suficient de mare. in general. de exemplu : Q = : plb (h. se poate lua. in domeniul orificiilor mari.0. se constati cii intre valorile lui p si ale lui p1 sint diferente neinsemnate si c i . cu o aproximatie sub 5?6. contract ia este numai part iali. deoarece orificiile mici nu sfnt de fapt infinit mici (elementare) si coeficientul p trebuie in toate cazurile determinat pe cale experimentali. Verificindu-se amindoui metodele prin experienfe si prin calcul. - Aceasti metodi se poate considera tot atit de valabili ca si prima. 17-14).

Pavlovski: .a curgerea sub un perete vertical.Mi$ciiri ejfuenfe (scurgeri) permanenfe 48 1 'i" In care p este raportlfi dintre perimetrul unde contractia lipse~te.. contractia este completi. Totugi. oricare ar f i raportul alb (fig 17-17). neinluentati de nivelul apei in aval.6. pentru un pitrat in . I 2. N. qici perfect. pozitia c din figura 17-15 am avea p = 1.66.81.70. * Ligie. iar n. Astfel. = 45" cu planul orizontal. Experientele au aritat p = 0.66. pe un fund orizontal (stavili de golire) Contractia nu se realizeazi nici pe tot perimetrul.78 gi 0. Contractia 1. se poate tine seama de urmitoarele valori ale lui p.?/i. coeficientul p variazi Fig. experientele au aritato contractie de p=0. este un coeficient x 0. In cazul din figura 17-16. 17-17. -b numai daci s > 3b ~i t > 3a.fati de conturul complet. in special la orificiile mari. Viteza in sectiunea contractati este tiei !complete F]. % gi debitul pe toati Iqngimea l a orificiului Dacg peretele face unghiul cr intre 0. dupi recomandirile lui N.l p = 0. curgere liberi in aer. pentru un calcul prealabil.. 0.13. Situatiile sint foarte variate de la un caz la altul gi coeficientii de debit se determini exact numai prin experiente de laborator. In cazul curgerii apei pe sub un perete vertical terinat cu o muchie ascufiti.

Orificiu Pnecat . p = O..85 y = O .. Apliciq formula lui Bernoulli...dup5 gradul de perfectie . dar cu contractie lateral3 . 17... Fig.. .. . Orificii de fund cu contractie laterali redusi Orificii de fund cu intrare lateralir racordati Orificii de fund previzute cu stavile cu pereti curbi $i netezi. 0.. Orificii inecate +a-..70... Contractie la curgerea pe sub stavile curbe J a .... ...... . adicl: Fig... contractia imperfecti.85 .. dar pe fntreg perimetrul Orificii de fund (Pn pereti verticali) f i r i contractie la fund.85 y=0.. 17-19.90 0. .65. . Debitul se poate exprima ~i in fu:.. CPnd l i c h i d ~ l ~ c a r e scurge prin orificiu intri intr-un recipient in care se nivelul apei este ckeasupra marginli superioare a orificiului. 7 ? e $ a=60° a=45O a=70° ..... inainte si dupi orificiu.8. ..ctie de vitezele in sectiunile S1.95 .80. Daci admitem c i vina lichidi care iese din e orificiu s conlractii $i c i viteza medie in sectiunea contractatii este V..... Stavilci tip a y = 0. avem de-a face cu un otificiu lMCat (fig..2... in cazul cfnd peretele in care este tiiiat orificiul este transversal unui curent. 17-19).. debitul orificiului este Coeficientul gr' cu circa 2% mai mic decit coeficientul p de este scurgere in a tmosfel-2..Tabelq 17-9 1 2 3 4 5 6 Orificii mijlocii.65 y = 0. 17-18.70 y = 0. considerind c i pierderea de sarcini in aval de orificiu este conformi formulei pentru llrgire brusci de sectiune. W. 1 p=0...0.80 0. jetul de wntractie perfect5 $i pe tot perimetrul Orificii mari..70 y = 0.0....75 y = 0.0. . ~i a....9 ij3. ..

17-20). AJ UTAJ E (DUZE) 17. repartitia vitezelor ~i debitul sint. rnodificate...62 ' v: vz -=-2.62: Q1=0. vina se l i p e ~ t ede peretii tubului. Daca ajutajul pistreazi muchia vie a orificiului si are o lungime mica ( I < 1.h. chiar dacii tubul are aceeagi sectiune cu orificiul. inecarea este numai n partialg ~i calculul este mai nesigur.- VJ~. Dacii lungimea tubului este mai mare decit 1. Dacii nivelul apei P aval de orificiu tale orificiul.V: $ (v. in care presiunea este rnai mica Schemi de ajutaj decit presiunea atmosferici. Descrierea +i explicarea scurgerii prin ajutaj Dac5 la un orificiu se adauga un tub. 28 28 Daci admi tem coeficientul de vitez6 . 17. pierderea de rezervor la secfiunea . vina rimine dezlipitii de tub ~i fenomenul se produce ca la orificiile cu pereti subtiri (fig.u. sii admitem c i in Q.Miscriri e i i ~ ~ e n f(scurgeri) perrnanenfe e 483 deducem . in general. 17-21).62Q.1. coeficientul decontractie cpc este 0.O. 0.6 -. Vl=- v . in care rnai putem inlocui pe Q c cu p'Q.3.) 2g = . in aval de sectiunea contractat5 si iese in aer cu o sectiune egalii cu a tubului (fig.Y8 in sectiunea Q.5 d.5 d).'/? - 0 . h t r e tub si vlnii rimine un spatiu liber cu virtejuri.3. f ntr-adeviir.

.82.33. = 0. rezulti cp.82 v2gh. viteza de ieqire V = 0.62. Intr-o experientii a czrei schemi este dat5 in figura 17-21. coeficientul de debit scade din cauza pierderilor de sarcini liniare.. = I si d e ~ 9..82. ajutajului cregte.4) d. Inlocuind in ecuatia precedentg.62 rezult2 din urm2torul calcul: Y ' vz .dac5 tubul este cilindric. coeficientul y scade la 0.5 . presiunea este mai micd decit presiunea n atmosfericii i.0. (17-15) Daci h depPqe~temult 12. sectiunea de iesire este chiar Q. ceea ce se poate considera ca o confirmare a calculului precedent. coeficientul de debit p = cp. deci mai . l a care y = 0. iar V.75 h.=I. adici h < 12.33 m (o atmosferg). deci cp. iar din formula precedentg: I I .reprezintz pierderea de sarcin2 local2 la trecerea 2g din rezervor pe 'I -' .82 h < 10.p. Cum nu poate fi rnai mic decit .cu 0. Venturi a g6sit presiunea . deci mai mic decit in cazul orii ficiilor cu pereti subtiri. de lungime(3.10. obtinem: adici.= 1 y.484 Hidraulica - m Aplicind teorema energiei.lre 0.6 m..82 h. P jurul sectiunii cqntractate.62. Lungimea pentru care y ajunge din nou la valoarea 0. Q = 0. Dac5 lungimea.6 m.. A ~ a d a r .33). nu poate lua valori mai mari decft : 1/2g(h -k 10. in sectia contractat5 a ajutajului. rezult5 c i formula ekte valabili numai pentru 0. mare decit la orificii. obtinem (considerPnd presiunea atmosferici po = 0): Se constatii experimental c2 in cazul cTnd ajutajul este umplut de v9nii (adica suficient de lung).

99.0. y = 1 .dfrrrtun. a ciror vitez6 depi~eqteuneori 100 mls.3. B) p == 0. i) Ajutajele intrinde (Borda) (fig. fie c i sint cilindrice. Fat5 de sectiunea mininil.. 1 "318. au un coeficient y cuprins intre 0. Tipuri de ajutaje $i intrebuintarea lor a) Ajutaj cilindric (fig. Se foloseste la debitmetrul Venturi $i este format dintr-o parte convergent-conoidali (confuzor).97. s..946 pentru 8 = 13'30'. distributia presiunilor se face d u p l lilliile punctate (fig. avind valoareaymhx=0. 17-30). . Se d l acestor piese astfel de forme incit vfna care piriseste injectorul este perfect cilindrici. care trebuie s i reaIizeze o vini cilindrici. deoarece dacl vina ar fi divergenti s-ar produce pierderi de energie prin rezistenta aerului.983 $i 0$9="entru @ = 314" . v m . Crnd muchia de racordareeste ascutiti. Coeficientul y ia valori intre 0. putem aplica teorema impulsului intre sectiunea Cl de intrare si sectiunea contractati a. e) Ajutaj convergent-divergent (fig 17-26). s-ar pierde din energie prin ciocnirea firelor de lichid. c) Ajutaj conoidal (fig. pentru lungimi depivind de 2. In functie de unghiul 8.. 17-31).c p ~(coeficientul de debit. y ia valorile cele mai mari (peste 0.97. cu meridiana formati din arce de cerc racordate. 17-28). La acestea coeficientul de contractie I. "f) Ajutajul convergent-cilindric pentru pompieri (fig. Injectorul consti dintr-un tub convergent s t r i b l t u t in axa lui cu un ac concentric. Daci este rotunjitl: y = 0.. 17-23). perpendicular pe perete.90.52. h) lnjectoarele turbinelor Pelton (fig. aceste v a l ~ r icorespunzind la pereti subtiri $i viteze mari.3. nici divergent.5 ori diametrul orificiului.6 d. 17-27) se compune dintr-un confuzor conic lung.0. d) Ajutaj conic divergent cu muchia rotunjitfi (fig. cu 1 = 3. 17-25). 17-29) sint un tip special de ajutaje..2. iar coeficientul de debit este circa 0. pe cind la orificiul simplu.2. Valorile lui y se dau pentru sectiunea de la i e ~ i r e $i ymax se realizeazl clnd 1 d i e l i r e = . Daci muchia la intersectia cu rezervorul este ascutiti: y= 0.96 .. ale cirui valori stnt cuprinse intre 0. 17-22). I a t l doul tipuri pentru care y ia valorile: A) = 0. la scurgerea din rezervor sau dintr-un canal (fig. Sint formate din buprafete de rotatie. cu axa perpendiculari pe perete. urmati in aval de un ajutaj lent divergent (difuzor). Tinind seama deci de distributia hidrostatici. .96 $i 2.. Diagrama presiunii pe peretele AG este riguros triunghiulara in cazul ajutajului intrind.3.5 d. Vtna iese cu go1 la mijloc $i este lipiti numai daci unghiul 8 este mic (8 = 5")..96 . fie c i sint divergente spre interior. are y -. iar dacl ar f i convergenti. b) Ajutaj conic convergen! (fig.: apoi v = cp. 17-24). iar y -.Miscriri efluenfe (scurgeri) pernzanenfe 485 17. urmat de un ajutaj scurt cilindric (tip A ) sau conoidal cilindric (tip B). Justificarea teoretici a acestor valori ale lui p se face cu ajutorul teoremei impulsului. de lungime $i vitezi.52.945. 2 g) Ajutaje pentru misurarea debitelor mici. S-a dovedit experimental c6 aceste ajutaje. nici convergenta.. deoarece intre ajutaj $i perete se formeazl a p i moartl. 0.90).51 $i 0. raportate la sectiunea cea mai mica. valoarea maximi corespunzind cazului cind sectiunea de la ievirea din difuzor este de 16 ori sectiunea minimi. clnd unghiul 8 este cuprins intre 3 $i 34". cu 1 = 0. Coeficientul + se refer2 la sectiunea cea mai micl.

Ajutaj convergen t-divergent Fig.-v Fig. 17-27. 17-25. 17-26. =@5d r. Ajutajul (injectorul) turbinei Pelton Fig. Ajutaje de tnisurii .- ~ i 17-24. =035d Fig. Ajutaj convergent-cilindric pentru pompieri 1 P. 17-29. 17-28. Ajutaj divergent cu muchie rotunjits Fig. Ajutaj i conoidal .-LG d n=d r.

rezulti p. De asemenea.D diametrul siu. j) Racordatea rezervorului cu ajutajul are mare importanti.Conducte scurte de golire Pentru golirea api adunate in fafa unui dig sau a unui baraj se intrebuinteazi conducte reativ scurte. in acelagi timp.. Fig. s i se rotunjeascl muchia de jos a stavilei. 1 19. o racordare curbi.! . D a d q~ = 0.52. se recomandi. la scurgerea pe sub o stavili putin ridicati. efluede (scurgeri) permanerzfe 487 Deduhm . 17-30. Ajutaje intrlnde (Borda) Fig. 17-33). penth a se imbunstiti coeiicientul p $i. Astfel. avlnd ca efect menjinerea vinei f n contact cu tubul $i sporirea coeficientului de debit p ping aproape de valoarea I. treptati. Schma la teoria ajutajului intrind Fig. ! . dlndu-se forma cuveniti lemnului de etan&. fn concordanti cu experienta. p. se poi 2 . y = 0. Daci grosimea peretelui este e = .98.3.3. 17-32). D a d L este lungirnea tubului 9i.94. ~i Fare pot fi considerate ca 4utaje (fig. 17-31. pentru a se evita fenomene de vibratl.96. Pereti g r o ~asimilati cu i ajutajul obtine qv = 0.ci muchia amonte rotunjitl. fli~cciri. care se monteazi la partea de jos a stavilei. in raport cu diametrul conductei. = 0. se poae calcula debitul de desckcare cu formula orificiului Q = pf2v5g-h: . = 048. 17-32. un orificiu tliiat Intr-un perete gros poate f i asimilat cu un d njutaj (fig.

93 0.75 0.74 0. pe o anurniti distant5 de la originea conductei. distributia v tezelor este aDroaDe .89 0.7). .76 0.74 0.] . Begimuri de tranzitie la fnceputul u d conducte * D u p i experientele lui Yarnell.74 0. I Mai este de observat c i in alari de influenla efectul~i pierderii de sardina locali.80 0.74 0.78 0.71 0.74 0.91 0.73 0.75 0.5 1 1. la intrarea Pn conducti.88 0. Conducta scurta de golire pe volti stratul ]init.83 0.68 0. deoarece la iegirea --.79 0. Dac5 L pierderile de sarcin2 pe conducti* .73 0. 10 20 30 40 50 10 20 30 40 50 0.76 0.73 0.. 17-33.90 0.80 0.. Nagler gi Woodward. se reali~eaz2 distributia i i tezei in regimul de miscare din intreaga conducti (laminar sau turbulent).75 0.94 0. b w a 1926 [la.73 0.65 0.84 0.77 0.92 0.92 0.81 0.77 0. . pin2 r e ocupi intreaga.68 0. luind pe p din tabela 17-10. I > 50 D.86 0.45 1 0. . 17-34.74 0. -ungimea pe care se produce acest proces se calculeaz2 la circa 0. .73 0.89 0.83 0. .87 0. .79 0.70 0. i n m .--\F din rezervor g intrarea in conducta.73 0.77 0.90 0.77 0.73 0.72 Intrare p6trat2 . se vor calcula Tabela 17-10 0.3 )0.89 0. .89 0.90 0.. .6 1 1 1.9 I I I Intrare in formi de trimbiti 0.91 0. .73 0. uniforma ~i numai dup: ce se dezFig.87 0.80 0. - f i l m laminw . distrihutia vitezelor ir sectiunile conducki.03 Re D il mi~carealaminari yi 40-50 D in mi~careaturbulent2 (11.76 0.91 0.76 0. dif:ri sensibil de distributia vitezebr intr-un regim de miscare bine caracterizat (laminar 24) sau turbulenl)..65 0.488 Hidraulica daci L < 50 D. sectiune a acesteia.8 D.86 0..80 0.62 0.88 0. .851 0.69 0. l a contactul cu sub diguri.75 0. asirnilati cu ajutajele peretii conducki.$ 6 e 2 lent I Fig.93 0.94 0.74 0.2 1 1. si paragraful 11.

1. La orificiul circular. unghiul 8 sub care trebuie s i fisneasci lichidul. S-a ciiutat sii se explice aceste forme . Forma vlnei care iese din orificiu a) Vina in aer. lrebuie s i fie de 45". in perete vertical. Se cere ca diametrul gurii s i Tie < din diametrul furtunului. diametrul perpendin cular pe ace1 orizontal devenind din ce in ce rnai mic (fig. . vina isi micsoreazi sectiunea E cidere. Vina in aer iesind dintr-ur~ orificiu patrat La oriiiciul p i t r a t . vina se destrami incepind de la exterior spre interior. Iniltimea maxim5 si b5taia maxim5 sint rnai mici decit rezulti din formula teoretic5 a traiectoriei ins5 cu atit rnai apropiate de acestea cu cit presiunea este rnai mici si diametrul ajutajului rnai mare. ci este o curb2 disimetrici. De asemenea. traiectoria lichidului (axa jetului) nu rnai este parabolici.\Vina in aer i e ~ i n ddintr-un orificiu circular Fig. in care scop vina la ie~irea din ajutaj trebuie s i fie cit rnai compacti. 17-35). Fig. la iegirea din ajutajul furtunului. unghiul 0 trebuie s i fie cuprins intre 30 gi 40". pentru presiuni intre 10 si 35 m. iar unghiul de convergenti s i fie intre 5 gi 13". din cauza frecirii aerului. forrna vinei se rnodifici pe traiectorie ca in figura 17-36. f n cidere. ca sa realizeze bitaia maximi. de cele rnai multe ori se cere ca iniltimea si bitaia jetului s i fie maxime.uneori ciudate . lrecarea aerului impiedici ridicarea jetului la aceasti iniltime.prin actiunea tensiunii superficiale.hlipcriri efluenfe (scurgeri) pernzanenfe .489 - 17. 17-35.lnsi Voeste Daci 22 - mare. 17-36.4. iar forma sectiunii devine eliptici. - . De forma ajutajului depinde lansarea jetului. . inaltirnea unui jet vertical se poate ealcula cu formula h -- 3. este mic5.4. VINE FLUIDE 17. In aplicatiile tehnice ale vinelor lichide. dezlipindu-se vine mici ramificate care se descompun in piciituri. Daca viteza initiali. Pentru presiuni sub 6-7 m.

in atmosferi pin2 la picituri. rezistenfa aerului si tensiunea superficiali. viscozitatea. Zonarea structural5 a unei vfne de a p i . vina cade sub forma de picituri. Datoriti fenon~enuluide destrimare gi pulverizare se formeazi o indoiti zonare: in lungime si in secfiune transversall. iar ca forfi stabilizatoare.fire de lichid cu biisici de aer. fie vina destrimati. = H . Tie cea pulverizatii. Zona I . Nu e transparenti. Zona I1 -. iar i n sectorul / I formeazi rniezul. dar dupi un anumit parcurs nu mai are unitate ci este formati din trimbe secundare. Dispare. se subf iazi spre aval . In schema din figura 17-37 se reprezinti v4na de a p i i n atmosfer5 $i structura ei. parcursa i n atmosferi. transparenti in centru.490 Hidraulica VTna de a p i in atmosferi iese in general compacti. 1) VZna de incenditl. in sectorul I I I . 17-37. Are aspect al b-llpios.vina compacti. Fortele care participi la acest proces de descompunere sint : diferentele de presiuni interioare. in sectorul I 1 dispare. Daci se noteazi cu H inslfimea teoretici a vinei verlicale care iese din ajutaj ell viteza V: I'nilfimea reali este H . astfel c l dupi o distanfl suficient de lungi. Zona 111 . $i acestea se descompun i n elemente din ce in ce mai mici Sec!/unea 1 7 Zona I - Sec/lunre 2-2 Secfiunea 3 -3 Fig. In aplicatiile tellnice se foloseste fie vina compacti. din orificiu sau ajutaj.incepe in sectorul I 1 la suprafafi. iar in sectorul I l l formeazi intreaga v i n i . incepe la suprafata vinei in sectiunea 1-2.picituri izolate $i fire mi~cindu-sein aer . . dupa scopul urmirit.AH. Pentru producerea uneia sau alteia din aceste forme se folosesc tipuri speciale de ajutaje.

d ) . antrenind molecule din-mediul inconjuritor.. Ajutajul (duza) pentru hidromoni tor Fig. cu schimbarea insi a distributiei vitezelor (fig. 4) Vinele pentru fitltlni decorative. in care .M i ~ c d r i efluente (scurgeri) perlnanente 49 1 Pierderea de iniltime A H = f(H. ins5 distributia vitezelor se schimbi. 17-39). de formi circular5. = pH. cu viteza initiala in axa jetului Vo. experienfa a a r i t a t c i fafa superioari a vinei are in sectiune longi t udinala o form5 geometrici asemenea pentru diferi te sarcini +i mirimi de orificiu. 3) Vinu de ploaie artificial& este produsi cu aparate care o pulverizeaza de la inceput. Vina se mentine compacti pe o distant5 H. cuprins intre 7. Jeturile itz aer indreptate in directie opusi produc prin ciocnire un disc plan vertical de lichid. (fig. La stavilele de fund. In zona I se mentine in axa jetului viteza maximi egala cu V o (viteza initiali). Traseul vinelor in atmosferii $i zonarea lor este conic-convergent si se termini cilindric.72 pentru H. 17-38). astfel c i piclturile s l a i b i mlrimea piciturilor de ploaie si s5 fie distribuite uniform pe suprafata terenului. este cuprins 8 intre 0. 2) Vina de hidromotlitor trebuie s i fie compactl pentru a putea dezagrega p i mfntul. Curba infisuritoare a zonei pulverizate se obf ine in coordonate polare.O si 30. jeturile se atrag sau se resping. ea se mentine compacti pe o razi R. lingi orificiu. d u p i felul cum sint electrizate. -. la .. b) Vina sub ap. fiind aproape un plan paralel cu planul orificiului (distribufie aproape ~rniformi). Se folosesc presiuni intre 8 si 15 a t .= H. Oricare ar f i inclinarea vinei.s m. Pentru stins se foloseste zona destrimati a vinei. pentru a se obtine efecte variate cu vine de tot felul: compacte. 17-38. d fiind diametrul ajutajului. Experientele a r a t i c i un jet.. Se folosesc tot felul de ajutaje. pentru ca.(pH. pulverizate etc. diagrama inifiali.84 si 0. Electrizate. se difuzeazi treptat. conform tabelei 17-11 si formulei R . Pentru uniformizare se foloseste fn mod avantajos rotirea vinei cu ajutorul unui dispozitiv special.

cauzi cit de mici a unei misciri excentrice (fig. pini cind intreaga energie cinetici este pierduti in freciri. suprafata licl~idului coboari putin in apropierea orificiului. 17-39. in industrie etc. insi in a x i continui micsorarea vitezei care variaz2 invers proportional cu distanta de I& sectiune p i n i la sectiunea initiali.teoretic. Scurgerea printr-un orificiu de fund. . Daci neglijim frecarea ~i consideriimci migcarea. 17-40).practic. In acest caz. in cazul cind exista vreo . distributia vitezelor este mai stabili. se formeazi o depresiune care coboari din ce In ce. Orificiu. pornind cu virtej . Vina sub apB. In zona I I urmiitoare. in formula vitezei se introduce h misurat pini la nivelul orizontal. la hidromecanizare. Acest fenomen prezinti interes din mai multe puncte de vedere: . necoborit.4. al suprafetei lichidului.2. pentru cercetarea legilor turbulenfei . iar miscarea ia caracterul unui virtej. 17. Daci orificiul este orizontal si are o sectiune mare in raport cu h. cu virtej Daci raportul dintre sarcina h si diametrul d a1 orificiului este mai mic dccit 10.). pentru studiul disipatorilor de energie si pentru amestecul de curenti lichizi. diagrama distributiei sii aminteasci clopotul lui Gauss. Acest virtej cu axa vertical5 trecind prin centrul orificiului se suprapune miscirii de scurgere a lichidului prin Fig. structura sa si distributia vitezelor Lichidul este decelerat continuu. Scurgerea prin orificii.492 Hidraulica cxtremitatea zonei. Fig. din care unii incircati cu particule solide sau substante in disolutie (la canaliziri. 17-40.

. Debitul scurs in timpul d t este egal cu sciiderea volumului lichidului: . datorite virtejului.g --.. d t . ... presiune p. Schema pentru ca~culultimpului de golire a unui rezervor . -~ d z =p w V G . este nerotationali. din care unul pe marginea pilniei. -. putem aplica ecuafia energiei intre doui puncte oarecare. 17. sint viteze de rotatie.p .din repaus. a cirui sectiune este w (fig. w .4.. dr & ! dr Din ultimele douii ecuatii rezultii: sau ceea ce exprimi ca circulatia este constant5 pentru orice cerc de rotatie in jurul axei pilniei. Pe de a l t i parte. echilibrarea fortei centrifuge cere satisfacerea ecuatiei dp ----. . yu2 - dr gr Diierentiind prima ecuatie fat2 de r ~i tinind seama c i z este independent de r.. . 17-41). previzut la fund.u drc . Daci punctul (r.I Fig. din masa lichidului. Timp de golire Fie un vas a cirui sectiune orizontalii Q este functie de altitudinea 2 deasupra unui orificiu.. iar cel5lalt putfnd f i la interior: in care 11 ~i u. obtinem: d~ y .. . la suprafata lichidului (raza ro. \ '4 Rezultii: nd2 -. 2g r i ) (L (17-16) Daci se iau precautii ca apa sa fie perfect l i n i ~ t i t i nu se formeaza pflnia.). deoarece lichidul este indepWat de orificiu. 17-41. d t ' i Y2gz = -Pa ----I -' E" " -. p = po ~i din cele de mai sus rezulti: 2 o -ZL ~1ir -. p) este situat tot pe suprafata pilniei. Debitul orificiului este mai mic in cazul formirii pilniei. de citre virtej.3.

adici curge peste creasti .creastiL'A B ~i prin . Se numeste sarcina'.5.IUt -< amonte.6.. DEVERSOARE 17. Lichidul deverseazi .5. nivelul lichidului fiind misurat in amonte. insi nu sub presiune. . cu cantitatea p.lO). Pentru exemple numerice. 17.sub forma unei . paragraful 17. energia specific5 totali: Fig.. = 0. v. 17-42). constatim c i timpul este finit.. Definitie-Clasificare Deversorul este un fel de orificiu prin care lichidulsescurge. . I. ci ca un curent cu suprafati liberi. deoarece s-a neglijat efectul inertiei ~i al freciirii de peretii vasului.05. la o distanti suficient de mare i l l d amonte: a r 4 h) . devi sarcina scade la zero cind lichidul ajunge la fund.lame6'sau . Formula este numai aproximativi. Uneori insasi lama se cheami pinzi.obrajiUAC si B D ..vineu. cu z.'1.coeficientul Coriolis (a = 1.494 Hidraulica In cazul unui vas prismatic cu 0 = const. Pragul se a f l i mai sus decit fundul recipientului sau a1 canalului..prag6' sau . Se caracterizeazi printr-un ..flancuri" sau . 17-42. numiti iniltimea pragului deversorului (fig. Schema la definitia deversorului in care h este iniltimea lichidului deasupra crestei intr-un puncl a1 crestei luat conventional (de obicei cel mai de jos..viteza medie a curentului in sectiunea de m i s u r i a nivelq' . u . gisim: Pentru golirea totali. numiti si viteza de sosire (de apropiere). Vo . care in aval de creasti este cuprinsi intre doui suprafete numite pinze: o pinzi superioari ~i una inferioari.. limitate de atmosferi..

C1asificarc. deversorul poa te f i . Deversorul se poate menfine liher numai daci sin1 previzute dispozitive de intrare a aerului sub vjnii... Clasificarea deversoarelor. Fenomenul de contractie este analog cu acela de la orificii ~i are aceleasi cauze.. Daci 1 > .... la presiunea exterioari.a deversoarelor. care inlesnesc it]trarea aerului . laturi ale sectiunii sale de scurgere (fig.. 17-43. daca nivelul aval este sub nivelul crestei.liberNsau .partiali". deversorul se n u m e ~ t e .. Astfel. lichidul t i r 6 ~ t eaerul prins sub pinzi ' D~vPrsor pt'rferf Deversor becat . 17-44).. deversorul este . In s f i r ~ i t contractia este numai .in perete subtire" (cu muchia vie sau ascuti t i ) .neperfectb' (fig. 17-45).fira contracfie laterali"..iar in spatiul de sub pinza se ridici nivelul apei la iniltimea piezometrica corespunziitoare vidului iormat. datorit5 ciruia furma pinzei se .poligonal" sau cu prag .. c) Dupi pozitia nivelului aval al lichidului fati de prag. in .. caci. iar daci 1 <-. .perfect". d u p i profilul paralel cu mivcarea b) Dupi contractie.perete gros" cu prag . \ i Fig. Fig.aerisit6'. deversorul se n u m e ~ t e.inecat" sau . partiali sau incompleti.Miscuri efluente (scurgqri) perrnanente 495 Deversoarele se clasifici d u p i cri teri i variate: a) Dupi grosimea peretelui $i profilul peretelui sau al pragului. 17-45. AstfeI daci lungimea 1 a deversorului este egali cu Iirgimea L a canalului-amonte. Clasificarea deversoarelor. contractia laterali este incompleti. in caz contrar. Daci in aval de prag se giseste aer sub lama lichidi. Aerisirea se iace prin conducta de intrare a aerului sub pinza sau prin desp icarea Iamei cu pereti transversal i . d u p i felul contractiei Fig. Astfel. daci nivelul aval este mai sus decit creasta.rotunjit" sau . d) Dt~pi forma pinzei. 17-44.I. L deversorul se cheami . 3 L 3 contractia laterali este compIet. Contractia la fund este completi numai daci pragul p este suficient de ridicat. daci ea lipseste pe una sau d o u j .deprimiC'.late‘ (fig... 17-43). d u p i pozitia sivelului aval a1 apei si se formeazs un vid partial. care poate f i totali.

=: p i n g liberd pinza deprlmafa pinze aderente pinzd derdfd dedesubf Fig. pinza se dezlipeste de perete. curbe sau poligonale. dac6 h < 0. In figura 17-47 se arat5 diferite forme in plan ale deversoarelor. Dac6 h creste mult.. la un deversor cu creasta ascuti t i . 17-46). ca si la pinza liberii. au ca scop de a miri lungimea crestei.496 Hidraulica Forma pinzei deversante depinde de valorile lui h si ale raportului. Clasificarea deversoarelor.deprimatig'. 17-46. corespunzind diferitelor scopuri.235 m $i p 0. Pinza aderenti poate f i si ondulati. hlp. d u p i forma Pn plan a muchiei . Debitul Pn acest caz este cu citeva procente mai mare. pentru acelasi h . pinza este . pinza este .. P i n z a deprimati nu este stabili.adic6 este mai apropiatii de perete decit pinza libera.. fncazul pinzei aderente. 17-47.aderentiCisi aerul nu mai pitrunde sub pinza. deversoarele inclinate fat%de directia curentului. Clasificarea deversoarelor. insa tot spatiul de sub pinzi este ocupat de apa care nu ia parte la mi$care. pentru a putea evacua debitul maxim cu o grosime de lam5 neexagerat de mare. Trebuie avut (a1 Frontal (bl Lateral (c) Id1 Po/jgo/lal [el If1 Cum (91 Fig.75 m . cici aerul pitrunde cu intermitentisub pinzl?. cind albia este ingust.. debitul este cu circa 25% mai mare decit la pinza li beri. Astfel. decit la pinza liberi (fig. d u p i forma pinzei deversante (lamei) Daca sarcina h este loarte mici. Astfel. e) Dupi forma $i pozitia in plan orizontal a muchiei. dar este supusa la o puternici agitatie.

5 debitul unitar deversat este prea mare. construit in albie (fig. 17-49. 17-48) dintre care cele mai uzuale sint a. proportiile acestor dimensiuni. 17-47. A. dupa forma crestei in planul transversal curentului f) Dupi forma crestei tiiate in peretele vertical al pragului deosebim citeva tipuri (fig. Astfel. unde sint riuri cu debit mare in albii inguste. i n Iugoslavia.h). Clasificarea dekersoarelor. se obi~nuiescdeversoarele-margareti (fig. Forma lamei Forma lamei depinde de forma profilului crestei . cind barajul este de pimint nu se poate construi ca deversor .5. oricare ar f i grosirnea lamei . r i .cu exceptia unor valori loarte mici l u i h.p min neschimbate..pertect. (dl dreptunghiular ~ b t~apezoidal. ) (c) triunghiular /dl circular k) h$erbo/ic Fig. Deversor cumuchieascutit2-Detaliul formei aderenta. aerisit.g).Distributia vitezelor +i a presiunilor fn lam2 ' . 17. b si c. Se ia ca tip fundamental forma lamei la deversorul . cind vina este Fig.2.. in raport cu h.i de aerisirea sub lami.sadar. Aceastii iorn15 a fost studiatii amgnuntit de mai ' multi cercetitori ~i in iigura 17-49 se arata profilul unei astlel de lame cu indi-------carea dirnensiunilor caracteristice i n iunctie de sarcina h. i n perete vertiiv E cal". Deversoarele c.si atunci evacuarea apei se face printr-un deversor-pilnie circular. 17-48. 17-47. dreapta sau ondulati lamei . se produc fenomene de eroziuni puternice ale albiei la piciorul barajului. d ~i e se intrebuinfeazi mai mult pentru misurarea debitelor mici. orizontala. cu muchie ascutiti.Mi~cciri efluenfe (scurgeri) pertrza~~enfe 497 in vedere c i dac.

Forrna pfnzelor deversoarelor a fost explicatii cu ajutorul teoremelor generale ale hidrodinarnicii... iar h = adincimea maximii a lamei deasupra crestei ~i viteza de sosire nuli. a. 17. corespunde conditiilor de curgere care dau debi tul maxim. grosimea larnei deversante este minimi. 17-49). . deoarece Pn B este presiunea rnaxirni. = 0.5. Diagrama presiunilor Pn sectiunea contractatii CA urmeazi curba ABC. cu presiunile relative nule in A si D (presiunea absoluti = patmosrerica) $i presiunea maximi fn B la distanta = 0. iar coeficientul de debit se aflii experimental ~i prin calcul. Considerind cii lama este o sum: de lame elementare care ies prin orificii infinitezimale de fniiltime dz si de litime 1.. 2) Intr-o masii lichidii fn mi~care. . CA=0. E conditii exterioa_re date.498 Hidraulica si nefiind aerisitii nici nu intri in categoria care se studiazi. se va scrie. I a t i d o u i moduri actuale de exprimare a acestui principiu. -FG=0. la care se adaugi si a~a-numitulprincipiu a1 debitului maxim. dar vi tezele reale urmeazi diagrama concavii A'C' (linia plinii). I(N=0.3 0.3. se poate considera: DC==0. Curba din linii intrerupte A'B'C' reprezintii diagrama vitezelor teoretice i n sectiunea contractatii..energia potentiali are tendinta de a descre~te cft mai mult posibil.centrul de greutate a1 lamei lichide i n miscare este situat cft mai jos in lama real.pentru un debit dat. I a t i si unele consecinte interesante ale acestui principiu: .65h. pentru un deversor avind creasta de o formi oarecare. Dupi datele experimentale. pentru ca viteza medie s i fie maximi.. Prin aplicarea acestei rnetode se determini atPt forma lamei cft si formula debitului. Metode pentru stabilirea formulelor debitului deversant Ca si la orificii. definiti prin ecuatia de formii 1 = f(z): S-au presupus coeficientii de debite ai orificiilor elementare constanti = p. a.112h.4 egalii cu p. conform formulei Torricelli. . n 1) Forma stabilii a fenomenelor hidraulice este aceea care.18 h. f a t i de alte forrne posibile ale lamei. se determini structura formulei prin consideratii teoretice.14h. formulat intuitiv prima oarii in 1845 ~i demonstrat P ultin mele decenii.65h. sub sarcina z (fig.

. dupi cum rezulti din tabela 17-12 in care 9. cu muchia ascutit6 (fig.k3I2]- (17-19) Pentru determinarea pe cale teoretici a lui rn s-au folosit diferite metode: unele. este debitul pentru perete vertical i = 0.927 0.086 1. (Boussinesq). care este rezolvati prin aproximafii succesive (Lauck). cu ajutorul ecuatiilor lui Euler.1 15 Alt5 metodi pleaci de la considerarea migcirii lichidului in lami si in apropierea ei ca o miyare potential2 care satisface ecuatia lui Laplace. ecuatiei valori erperimentale 99 1. 919" 0.959 1. Deversor cu muchie ascutitd gi prag inclinat lui-prag.046 -33' / -4. 17-50). l I 1 4' 5 1 33' 18' F/ E f 1. fir5 contractie later a l i .073 1.098 1. Printr-o reprezentare conform6 a lamei pe o Bsie dreptunghiulari si iiitroducerea potenfialului complex se ajunge la o ecuatie integro-diferentiali. Ast fel pentru deversorul dreptunghiular.Migcciri efluerzfe (scrirgeri) per-manenfe -- - 499 f n cazul unei creste liniare 1 = const. $i orizontale (deversor drep tunghi ular). ecuatiei Bernoulli gi principiului debitului maxim.935 0. ecuatiei impulsului. q = 0.926 0. care nu poate fi neglijati. perfect ~i aerisit s-a gisit pe metru liniar de creasti 9= i fiind unghiul cu verticals a1 perete- Fig.902 0. Valorile lui 9 sint foarte apropiate de valorile experimentale. m se n u m e ~ t e coeficientul de debit a1 deversorului cici Q se mai poate scrie In cazul unei viteze de sosire V .040 1. 17-50.4342 1/-3. Se ajunge la rezultate foarte concordante cu experienta.5' I ralori conf.960 1 0. iar pfnzele (superioarg $i inferioari) lamei sint supuse ecuatiei lui Bernoulli. integrarea dii (cu notat ia ~rG/2g k): = Q = n 1 11% z [(h + k)312 .

lufnd ca model pinza inferioari .5. in partea superioari a grofilului curb (la creasti). de exemplu. in vederea verifid r i i stabilititii constructiei. neglijfnd pierderile prin freciri.peste o creasti ascutiti. cu ajutorul teoremei lui Bernoulli.~i scopul determinirii presiunilor pe paramentul aval a1 barajului.intre altele .4. Profilul acesta. se calculeazi ~i presiunile pe parament. 0 astfel de suprafati se obtine. 17-51. nu se produc fenomene de cavitatie ~i se e v i t i vibratiile (fig. adici dubla retea ortogonali de linii echi- Fig. 17-51. Metoda de determinare a scurgerii ce a r i t i m acum este fnsi valabili pentru orice fel de profil ~i consti in determinarea. Intreaga lami.500 Hidraulica 0 a treia metodi (Fr.a). p i n i se definesc ~i conturul ~i dimensiunile ei. ' . Cum acest calcul are . Determinarea teoreticl a conditiilor de scurgere peste un deversor cu profil curb S i considerim un deversor a1 cirui profil s i fie astfel trasat ca. Prasil) se bazeazi pe construirea prin aproximatii grafice succesive a unei retele potentiale curbilinii adaptati la conturul fnci necunoscut a1 lamei. care are o portiune scurti ascendentij. Cu ajutorul retelei miscirii se determ i n i vitezele. fn conditii foarte bune. presiunea absoluti s i nu fie mai mici decft o a t mosferi. turbulenta este redusi la minimum. inclusiv grosimea ei si pinza superioari pot f i reproduse d u p i deversorul E n perete subtire. debitul ~i apoi. p i n i la sectiunea contractati. adici: curgerea este sta. niciieri p e suprafata udat5 de a p i . b ) c u curburs bruscs $1 formarea de vfrtejuri sub lam3 potentiale si de linii de curent. dat fiind lungimile sctlrie ale liniilor de curent. reteaua m i ~ c i r i iva fi construiti pe fntreg paramentul aval p i n i la piciorul barajului.a deversorului . Aceasti a treia metodi o vom aplica la problema urmitoare: 17. Profil de deversor curb: m) dupg Creager $i Ofiterov. cu ajutorul teoriei m i ~ c i r i l o r potentiale.bili. cunoscut sub numele de Creager-Ofiterov. ~i trasarea lui exacti sfnt aritate intr-un paragraf urmitor. ale spectrului miscirii. apoi se curbeazi in jos d u p i o paraboli. Un astfel de profil permite scurgerea la toate debitele inferioare celui pentru c a r e s-a determinat profilul.

se trece la calculuI analitic a1 lui 9. punct de intersecfie a1 paramentului cu nivelul apei din rezervor. cu presiuni inferioare presiunij atmosferice. Fie A un. la suprafata lichidului. Daci se c u n o a ~ t eecuafia liniei de curent s = f(h). 17-52. a linie de curent este i n s u ~ iprofilul peretelui. liniile de curent lungul unei linii de curent se vor curba spre a ocoli creasta. 17-51. de-a de creasti.. Apropiindu-se Fig. la acest profil.b). potenfialul vitezelor. deci h = va 2g si cpl = \ SI Vds = 11% 0 YVK 0 ds. la o distanfi suficient de mare (3 -4 h) putem considera liniile de curent ale miscirii asemenea acelora unei fintini cu centrul in A . dar in cazul altui tip de profil se va determina intr-o primii aproximatie printr-o metodi care se aratii mai departe. linia de curent de IPngi perete va invilui aceste accidente. i n acest scop se determinii mai fntfi valorile funcfiei cp. vom considera aceasti linie cunoscuti ~i vorn I proceda la construirea spectru1u. Schema la calculul potentialului cp. daci insi curba liniei de curent este d a t i grafic. i n cazul unui profil CreagerOfiferov. Se calculeazi astfel valorile lui rg . Pentru construirea spectrului misciirii ar f i de ajuns a cunoaste linia de la suprafafa libera a curentului. aceasti linie este cunoscutii. considerfnd cii viteza Vo este neglijabili (fig. Deocamdati. dezlipindu-se de perete si formind zone de virtejuri. 0 In amonte de creasti. se efectueazi integrala printr-un calcul grafic.Mi~cciri efluente (scurgeri) perntanerzte 50 1 Deoarece.i miscirii. 17-52) Insi yo = y 'S h. situat P amonte la n 3-4 h. punct pe linia de curent corespunzitoare ~i se aplici teorema 4 lui Bernoulli de la 0 la M . Daci ins2 peretele prezintii unghiuri sau coturi b r u ~ t e(fig. lama aderi de perete pe toati lungimea ei. plecind de la un punct 0 .

+ 2 siderat o retea pitraticii. = OL. C JrL.. N.. de SaU pgtrunde in domenid zidiiriei (fig. se obtin prin intersectii punctele N. Intr-adevir. Ducind din acelea~i puncte drepte inclinate cu 45" fat5 de coardele M..L. 17-54).M.. determini valorile lui s la intersectia firului de culent cu liniile echipotentiale. LS S Fig.. potentialul lui Nl are _f4_ ~i cum s-a convaloarea cp. Pozitiile liniilor echipotentiale se obtin astfel.. 2 Fig.. etc. . 17-55. 17-55.. ~i = const. L.: OL. dacii ins5 pfnza inferioarii se dezlipe~te pararnent (fig. intr-o serie de puncte ale ciror proiectii pe axa Os.. apartinfnd altei linii de curent. L.) ~i se duc segmentele pe curba normale pe curba (fig. etc. Comportarea retelei potentiale iPng2 paramen t structie se obtin seriile de linii cp = const... trebuie ca pfnza inferioarii s i coincidii cu pararnentul . Desenarea retelei potentiale in lami dupl Fr.M. trecfnd prin aceste puncte segrnente aparfinind liniilor echipotentiale. 17-53. cp.jl7. OL. = OL. Aceste segrnente OL. L. 17-53) distantei le s. Dacii pinza superioarii a fost just admisii (sau calculatii).. Pragil secfia lor cu curba cp(s). pin5 se ajunge la paramentul deversorului... L. OM. Determinarea graficl a pozitiilor intersectiei liniilor echipotentiale ca linia :de curent a suprafetei libere Fig. S. M. . .M..502 Hfdraulica - pentru mai multe puncte ~i se d e s f i ~ o a rpe o abscisi 0 s (fig. se trec apoi (OM. OM. l~searnnii i linia de c + ..55. b). s.. a). Se iau pe axa 0 9 o pi serie de echidistante A9 = A = a ) ~i prin punctele obtinute se duc I paralele cu axa 0 s pfni la inter'0 + 0 . 17.54. rezultg c i punctul N. LJS. se aflii pe linia de curent +a Cont inuind aceastii con. +. de la care se ridici ordonatele cp. M. OL.

gi anume: . fnsi executfnd epura cu m u l t i fngrijire. aproximativ.vitezele pe linia de curent a suprafefei libere asculti de legea lui Torricelli ~i totodati de relatia: v=-=d ' dn dp ds (metodi de control!). In cazul unui profil curb oarecare. f i r i a-1 intersecta. al grosimilor lamei . Dupi cfteva Pncerciri. 17-56. Calculim cu ajutorul formulelor empirice sarcina h care corespunde debitului Q qi admitem grosimea lamei pe creasti. 17-57).c(iri efluenfe (scurgeri) permanente > 503 curent admisi la fnceput trebuie ajustati. fnsi convex gi continuu. 17-56). Calculul prealabil. i n modul urmitor (fig. Q = (iin . se poate afla forma lamei fntr-o p r i m i aproximatie.linia de curent de lfngi parament trebuie s i fnfisoare sau s i coincidi cu paramentul. .$1 Din cele de mai sus rez_ulti necesitatea de a cunoaqte cft mai exact. de la inceput. fn sectiunea contractat2 (unde tangenta la profilul curb a1 deversorului este orizontali) Fig.hii. suprafata liberi. se ajunge la fndeplinirea conditiilor. Se obtine: +. se obtin imediat elementele m i ~ i r i i~i anume: Debi tul barajului (tn care este linia de curent a paramentului). 0 d a t i spectrul trasat definitiv. Calculul presiunilor In lam: $i pe parament Fig. 17-57. Presiunile fn l a m i ~i pe parament In punctul P se obtin aplicfnd fntre punctele 0 ~i P teorema lui Bernoulli. d u p i ce vitezele au fost calculate la contactul cu paramentul (fig.

Grosirnea larnei la adincirnea h. $T 28 (hl . astfel c i forrnulele stabilite pentru acest tip pot f i aplicate si in scopul folosirii deversorului ca dispozitiv de rnisurare a debitelor.5. de la creasti. suficient deinalti. adici -h 3' r 0. fata arnonte a peretelui s i fie perfect plani gi netedi. servind pentru Cu precautiile luate. Formulele deversoarelor perfecte. Pentru aflarea exacti a profilului larnei se aplici d u p i aceea rnetoda construirii spectrului rni~cirii. Calculind grosirnile larnei in rgai rnulte puncte de pe pararnent. in unghi drept ~i perfect orizontali. Sarcina se rnisoari la distanta 3 h. Acest deversor a fost cel mai rnult studiat. avind sectiuni de diferite forme a) Deversorul dreptunghiular.0. asa cum s-a a r i t a t . cu muchie ascutiti. creasta t i i a t i cu rnuchii vii. Se d i cea rnai mare atentie exactitiif ii rnisuriri i elernentelor geornetrice. conform dirnensiunilor din figura 17-58.. 17.35 h - 0. netezi. Este foarte important ca.5..65 este+V0 = 7 ~i se realizeaza in profil cam la 113 din h'. suprafata apei s i fie lipsiti de valuri.ca la u n deversor cu rnuchia ascutiti.33db) (I 7-2I ') Eventual se tine searna ~i de pierderile de sarcini distribuite pe porfiunea de la creasti la sectiunea 1 (daci paramentul este foarte rugos).22 h. Pentru a se realiza condit i i de scurgere egale cu acelea in care s-au ficut experientele este necesar ca deversorul s i fie construit cu creasta din t a b l i rnetalici. 17-58. 0. canalul s i a i b i sectiune uniformi. s-a mssurarea debitelor statat c i forrnulele considerate cele mai . Deversor cu muchie ascutits. sub planul de sarcini se obtine din ecuatia lui Bernoulli ~i din ecuatia de continuitate: sau V: ~i = V . prin experienfe din ce in ce rnai precise. peretii laterali s i fie verticali. Viteza rnedie Vo in aceasti sectiune Q . in arnonte. dreptunghiular. se traseazi conturul superior trecind prin punctele calculate. Fig. gritar de l i n i ~ t i r e . viteza I a ~ e in canal s i fie uniform distribuitii in i sectiune qiV aerisirea s i fie bine asigurati.

cum ar ii variatia viscozititii lichidului E iunctie de temperaturi.80 rn>h>0.. dat fiind c i oricite precautii s-ar lua pentru linistirea apei. cind se fac misuritori foarte ingrijite. fapt care se explici prin interventia unor parametri secundari. studiat prima oard de Frese.. Instrumentul de misurare a nivelului trebuie s i fie de mare exactitate ~i citirea s i se repete de mai multe ori (chiar pina la 20 de ori).03 m si d i rezultate bune si pentru valori mai mari ale lui h.idrd contractie laterali".deversorul .A. n Se folosesc pentru misurarea debi telor doui t ipuri de deversoare drep tunghiulare: .~Misccir.deversorul . . studiat prima oar5 de Bazin. .cu contractie laterali" la care Iirgimea canalului este mai mare decit lungirnea crestei.5%. care depinde de rniisurarea nivelului apei in amonte. . .i efluente (scurgeri) permanente 505 - bune dau rezultate diferite de la un autor la altul. nu se va iolosi pentru fanle fnguste verticale. pin2 la 5% E unele n domenii de misurare. Formula este valabili pentru 0. cu canalul de Iargime L ~i creasta deversanti de lungime 1 < L. la care ldrgimea canalului este egali cu lungimea crestei.I. La misuririle de debit cu deversoare are mare importanti misurarea exacti a sarcinii h. micile ondulat ii sfnt inevitabile. Pentru deversorul fir5 contractie laterals se recornandi formula lui Rehbock (1929) care d i erori mai mici de 1 %. (Asociatia inginerilor ~i arhitectilor elvetieni). d e ~ i structura ei este discutabili: I- valabili in limitele: Eroarea ce se apreciazi la aplicarea corecti a formulei este sub 1. se recornand5 formula S. Pentru deversorul cu contractie laterali. de care nu se tine seama.

conform experientelor.cu contractie laterali. = 0.42 h5I2 = C .42 la 1.h5I2 . Deversorul triunghiular este foarte indicat pentru miisurarea debitelor mici. Deversorul traghiul de virf L). 17-59. c) Deversorul trapezoidal (fig. Debitul s i u poate f i calculat ca suma debitului printr-un deversor dreptunghiular de 1itime 1 $i a debitului scurs printr-un deversor triunghiular cu unghiul la vPrf u (triunghi egal cu suma triunghiurilor de la margini.60. de lirgime mai mici decit sectiunea canalului din amonte. Deversorul triunghiular deci. coeficientul C variazi de la 1.sau. 17-60). astfel inclt deversorul este .38 cfnd h variazi de la 5 la 25 cm. (1 7-25) Q= De fapt.1.b) Deversorul triunghiular (fig. rezultii formula: X h-z = --. introducind unghiul a. datii fiind sensibilitatea mai mare a acestui deversor.secfiunea udat6 din amonte a canalului. introducind pe x in formula lui Q gi integrind se obtine: . rezulti formula practica: 1. Daci se consider6 sect iunea deversorului ca o sum5 de orificii elementare. De aceea. cu unFig. Se consideri sectiunea de trapez simetrici. in loc de I: Pentru u = 90" ~i p. 17-60. s-a propus o formuli mai exacti care s i t i n i seama ~i de influenta vitezei de sosire: in care o este sectiunea deversorului. 17-59). 2 pezoidal . Q . p. h Fig.

sarcina h intri la puterea intii. Deversorul circular Acest tip de deversor se intrebuinteazi la misurarea debitelor de a p i distribuitii pentru irigatii.2 h.Miacdri efluenfe (scurgeri) permanenfe 507 Se consider2 c i efectul contractiei la deversorul dreptunghiular este echivalent cu acela a1 unei pierderi de lungime a crestei de 0.=b(h-. Acest deversor este de asemenea sensibil la variatiile debitelor mici. 17-61). 17-62.2 h . a ciirei ecuatie este X . Se numeste ast fel deoarece in formula debitului. se recomandi formulele empirice urmiitoare. adici: p ' z 3 = p" 0.si 2 4 1 Fig. Ia Q= Fig. Deversorul proportional . D e ~ i s-au fKut studii teoretice interesante ale acestui tip de deversor. 17-62). rezulti tg .) (17-28) .v tg d h5I2. t i nind seama ~i de viteza de apropiere: 2 in care w este sectiunea udat6 a deversorului.. Pentru obtinerea unei formule simple unghiul a se va lua astfel ca debitul deversorului triunghiular de la margini sii compenseze pierderea de debit datorati contractiei.63. Formula este valabilii in limitele e) Deversorul proportional (fig.= . iar flancurile sint tiiiate dupii curbe asemenea unei hiperbole. iar i sectiunea udatii a canalului din amonte. dar nu atit cit deversorul triunghiular. ca fiind mai in concordanti cu reali tatea. d) Deversorul circulaf (fig.1 -- b x ctg Debitul este: ]. Creasta deversorului este orizontalii. g 2 = a Dacii se ia p' = p" = 0.h3" 15 = . 17-61.

Astfel.5m ~i a 2 0 . pen5 s / .614. b). dar in acest din urmi'caz. d u p i N. calculabili cu formula: b...625.6.. 17-62. Pentru a se tine' seama de viteza de sosire V. ~ 5=07 5=0. Deversoare cu profil curb i n practici se intrebuinteazi adeseori baraje deversohre construite din zidirie sau din beton.5. pentru ca debitul s i u s i fie exprimat printr-o functie de sarcina h. Pavlovski conform figurii 17-63. la a c e l a ~ ideversor. a1 ciror profil este fie curbiliniu. Coeficientii de contractie lateral5 Inmultirea valorile din datorati pilelor 17-13. Ekl . d a t i : q = q(h)? Problema a fost rezolvati in cazul general sub forma unei ecuatii integrale si toate formulele precedente sint cazuri particulare ale solutiei generale date acestei probleme.605h la 0. 17-63. ( 1 7-30) f n care Fi sint coeficientii de formi ai pilelor ~i culeelor. Calculul debitului de care este capabil un astfel de deversor se face cu formula general5 ~ = m b h m .lungime redusi". 17. Acest deversor este foarte sensibil pentru debite nu prea mici in zona ingustati a flancurilor.= b -0.I H C Fi. iar daci b 2 0.Coeficentul y variazi de la 0. care pot f i diferiti. se imlocuie~tein formula ~ r e c e d e n t i h cu - Formula debitului se aplici atit la deversoarele fir2 contractie. Valori exacte ale lui p se dau in. aplicindu-se un scizimint de 1 pentru forma nesimetrica. La calculul lui Q se folose~teformula (17-28) pentru forrna simetrici.7 5 =a4 tru avansul a. cit ~i cu contractie. coeficientii admisi pentru a = 0 se pot reduce prin Fig. lucrarea [25]. fie poligonal. Coeficientul 6 se ia. fn care coeficientul de debit m se dktermini de preferinti experimental. f) 0 problemi interesanti relativi la forma deversoarelor este urmitoarea: Care este ecuatia de forma y = f(r) a unui deversor. Pozitia pilei f a t i de creasti influenteazi contractia ~i coeficientul 6 scade cind pila avanseazi in amonte de deversor. Se foloseste si forma nesimetrici (fig. l m se ia p = 0. N. Aceasti formuli este valabili pentru h > a. sau uneori prin calcul. se inlocuieste lungimea b r u t i a crestei printr-o .

cel mai o b i ~ n u i t . El {A 2 . deci va f i mai economic. Daci sugerea se realizeazi chiar pe creasta. 3 . coeficientul de debit se rnireste si deversorul poate avea o lungime de creasti mai mici. cu creasti ascutita. 17-65). aceasta va fi impinsi dedesubt. aerul dintre pinza teoretici ~i beton va f i absorbi t prin sugere ~i se va n a ~ t eo depresiune (lama este sup t i pe perete). Efectul . Pozitla pilei unghiularl I I Forma pilei circularl I ogiiri.. I la=O El I a=0. 17-64. pitrunzind putin in vina teoretici. Fig.Miscdri eflliente (scurgeri) permanente 509 Dimensionarea deversorilor cu profil curb. deci vor exista suprapresiuni (pozitive). Daca betonul se toarni pini la curba I. ca garantie c i depresiunile vor f i evitate. lbindu-se ca bazi profilul vinei lichide a unui deversor perfect. de Smetana ~i alfii.avansuluiU pilei aaupra coeficientilor corespunzind unei sarcini de Im de apa. 5 H I Id I I 1 H 2 I 4 1 4. pentru a c e e a ~ isarcini. presiunea absoluti a vinei Jichide asupra betonului ar f i in toate punctele egali cu presiunea atmosferici (traseul plin din fig. Pornind de la sa tisfacerea qcestor conditii -fntrucitva contradictorii sla gisit principiul unui profil rational. pe i de a l t i parte.7-65.ul fiind folosit mai ales pentru baraje pe tereCreager-Ofiterov . Tabela 17-13 ' . Cel mai cunoscut in l i teratura tehnici este profilul Creager-Ofi terov . in diferite variante. profilul trebuie s i permiti Gvacuarea unui debit cit mai mare.Ez 3 1 E3 . aerisit. Daca spatiul de sub pinza inferioari a unei astfel de lame s-ar umple cu beton. Cum se obtine profi. de Ofiterov. In tabela 17-14 se dau coordonatele a douAprofiluri: profilul A cu parament amonte vertical. Profilul I a fost studiat si propus de Creager. ultimul Fig.49 5 2 + 3 5 <3 @ ~ l momente de risturnare suplimentare . daci betonul se toarni pini la curba I I .4. dimpotrivi.si profilul B cu paramentul amonte inclinat la 45". . Prof ilul unui deversor curb trebuie dimensionat astfel ca s i nu se produci pe creasti sau parament depresiuni importante care ar da loc la instabilitatea m i ~ c i r i i fenomene de cavitatie .

510

Hidraulica Tabela 17-14
Coordonatele profilului deversor dupg Creager ti Ofiterov pentru sarcina H = I rn
Profilul A
X
1

Profilul B
x

Plnza teoretici
Y

Pfnza teoretici
Y

Zidirie

superioari

inferioarg

Zidirie

superioari

inferioari

0,o (),I 02 O,3 Of4 0,6 03 I ,o 1,2 1,4 1.7 2,o 2,5 3,O 3,5 4,O
4,5

0,126 0,036 0,007 0,000 0,007 0,060 0,142 0,257 0,397 0,565 0,870 1,22 1.96 2,82 3,82 4,13 6,22

-0,831 -0,803 -0,772 -0,740 -0,702 -0,620 -0,511 -0,380 0,219 0,003 0,305 0,693 1,50 2,50 3,66 5,OO 6,54

0,126 0,036 0,007 0,000 0,007 0,063 0,159 0,267 0,410 0,590 0,9201,31 2,lO 3,11 4,26 5,61 7,15

.

0,o 0,l 02 O,3 0,4 0,6 03 1 ,o 1.4 1.7 2,o 2,5 38 3,5 4,o 4,5

,

12

0,043 0,010 0,000 0,005 0,023 0,090 0,189 0,321 0,480 0,665 , 0,992 1,377 2,14 3,06 4,08 5,24 6,58

-0,781 -0,756 -0,724 -0,689 -0,648 -0,552 -0,435 -0,293 -0,120 0,075 0,438 0,860 1,71 2,76 4,OO 5,42 7,07

0,043 0.0 10 0,000 0,005 0,023 0,090 0,193 0,333 0,500 0,700 1,05 1,47 2,34 3,39 4,61 6,04 7,61

:

'

nuri slabe, cu baza I i t i t i ~i spre amonte (fig. 17-66). De asemenea, profilul B permite o mai rapidi evacuare a gheturilor. Coordonatele se dau pentru sarcina H = 1 m. Pentru o sarcini H fI- 1, coordonatele profilului de zidirie ~i ale fetelor lamei (superioari si inferioari) se A 8 deduc din acelea date in tabela inniultindu-le cu H in m. Coeficieniii de debit a i profilurilor Creager-Of iterov, cTnd deversorul e s te proiectat peritru H,,,, au valorile 0,49 pentru profilul A ~i 0,48 pentru profilul B. Daci deversorul functioneazi cu o sarc i n i mai mici decft h,,, pentru care a fost Fig. 17-66. Profilele Creager-Ofiterov proiectat profilul, coeficienfii m sfnt mai A $i B mici decit valorile precedente si ei pot fi calculati cu formulele urmiitoare datori te lui N. N. Pavlovski, valabile pentru o fnilfime a pragului p > 5 m: Profilul A 0,785 $ 0,25
hmax

)

cfnd n,, 4 078; cfnd

h

(17-31)

)

> 0,8.

Mi~cdri efluente (scurgeri) permanenfe

51 2

Profllul B

m

=

0,48

2vz

0,85

+ 0,310 ---)
hmax

cindG h cind
hmax

=

0,l ...0.5; (17-32)

> 0,5.

Aceste formule dau valori destul de apropiate de cele reale, totuqi in cazu1 unei l ~ c r i r iimportante trebuie determinate valorile lui m prin experiente de laborator hidraulic, pe modele la scari redusi, tinind seama c l asupra lui m influenteazi insisi mirimea obiectului (la deversoare m scade o data cu p si h), rugozitatea suprafetei, numirul Re. f n cazul c i h > hmaxp,oiecta,, incep a se produce intre l a m i ~i fata betonului depresiuni care fac sa creasci coeficientul m. Dupi experiente * ficute in laborator cu profile Creager, Q poate depasi Qma,p,oie,,at cu 10% fir2 a se produce vibratii periculoase. Acest rezultat ne permlte a dimensiona profilul pentru Qpr0iecr< Qmar, de exemplu pentru Qp,o;,ct = 0,9 Qma, , in n care caz coeficientul m pentru Q,, va f i de 0,54 P loc de 0,49, cu producerea unei presiuni negative suportabile pe creasti, fir2 teami de cavitatie, ins% cu avantajul unui debit specific sporit apreciabil. -&D u p i studii de laborator ficute in U.R.S.S., deversoarele cu creasti elipb tici, avind - = 2 sau 3,
a

au coeficienti de debit ping la 0,577, variind in functie de profilul crestei h qi de raportul - , rf fiind raza unui cerc fictiv inscris in conturul ARCD a1 crestei. Profilurile studiate au fost acelea din figura 17-67 (circular si eliptic cu r a p o a r t e l e - - 2 7 i 3). a
'f

II

A
Fig. 17-67. Profile cu creasti circularl sau eliptici

Se r e c o m a n d i ca
h f

Coeficienfii de debit stabiliti experimental de Institutul VODGEO sint dafi i n tabela 17-15.

'

<

3 ... 3,60, iar vidul

sub l'ami s i fie mai mic ca 6 - 7 m -

I

I

* L . Escande, Transformation des conditions de fonctionnement des grands ouvrages hydrauliques par aspiration de la couche limite. (Revue de mecanique appliqu6e, 1958, No. 3, Edit. Ac. R.P.R.)

512

Hidraulica Tabela 17-15 Valorile m pentru deversoare cu creasts elipticg

Vidul relativ hUjd ,,,/h sub vina de a p i , la barajele cu creasta eliptici, ia valorile din tabela 17-16.
Tabela 17-16 Valorile hcid max/h

Profilurile cu vid au fost putin intrebuintate, din tearna producerii de ,vibratii, din cauza deterioririi rnai rapide a betonului, prin fenornene de cavitatie, si din cauza sporirii rnornentului de,risturnare a1 barajului-deversor. 17.5.7. Profiluri trapezoidale ~i dreptunghiulare La barajele-deversoare construite din lernn, piatri sau beton se intilnesc uneori profiluri trapezoidale sau dreptunghiulare. Coeficientul de debit a1 acestor profiluri depinde de iniltirnea pragului p , de Iitirnea pragului c ~i de inclinirile pararnentelor arnonte si aval: ctg a ~i ctg (3, d u p i cum se a r a t i in tabela 17-17 :i figura 17-68.

Tabela 17-17
Valorile coeficientilor de debit m pentru deversori neinecati, cu profil trapezoidal (dupii
fnlltimea

N. N . P a v l o v s k i )
-

pragului p , Tn m
3-5

amonte Ctg a
0.5

1
1

nval Ct. B
0,s

->2
0,43-0,42

H

H 2>7->I
0.40-0,38

I > T>0,5
0.36-0.31

H

c

Valorile din tabeli sint valabile pentru c > 2H, deversoarele aparf i n tipului de deversor cu prag lat, care se trateazi in paragraful urmitor.

< 2 H. Pentru

17.5.8. Deversorul cu prag lat

>
/

/3

Fig. 17-68. Profil cu creast8 trape-

Daci litimea pragului la creasti nu zoidal5 este suficient de mare, de exemplu c < 0,65 h ~i muchia A este ascufiti, lama se dezlipe~te in A de prag si se rneaza sectiunea contractati ca la un deversor cu perete subtire; daci chia A este rotunjiti, lama rHmine aderentii, chiar daci c < 0,s h. Dac5 c >/ 3 h, dupi dezlipirea lamei in A , in cazul muchiei ascuti te, se produce realipirea, mai departe, a lamei de prag, de o grosime h, aproape constanti ~i mai mici decft h , pe o portiune insemnati din Iitirnea pragului. Pragul nu trebuie s i a i b i o litime rnai mare ca 8 h , cici atunci are loc pe prag o miscare gradual variati, cu pierderi de sarcini distribuite, care fac ~ i g 17-69. Deversorul cu prag . s2 varieze inilfimea h, pe prag.

formuinsi

lat

514

Hidraulica

Asadar, in cazul unui prag lat, bine caracterizat, avind 3 h < c 4 8 h , a d m i t h d c5 se produc Pntre sectiunile 0-0, in amonte de prag, si 1- I , pe prag, v2 pierderile de energie Z c- , ecuafia energiei devine:
2g

sau, cu folosirea notatiei:
h f -=
2g
u

vt

h,;

h0 -,h

=

v2 2 (a,
2g

+ ZC).

Se deduce

Dacii se noteaz5 h, = &, debitul deversat se poate scrie:

(I(

< 1)
=

Q = cpu bh, 1/2g (ho-hl)
in care

rnb v z h o 3 1 , 2

(17-33)
I

rn

=

cpV.K.VR

Observ5m c5 in cazul cind se neglijeazii pierderile+Z c, ceea ce ar avea oarecare justificare cind muchia A este profilatii hidraulic, iar litimea crestei c in limite moderate, cp, ---- 1. AdmitPnd c5 deversorul este perfect, debitul 2 2 maxim se produce pentru h, = h,, = - ho deci K= - ~i rn = 0,385.
3 3

Experientele au argtat, pentru diferite conditii ale muchiei A , valori ale lui I( ~i rn inferioare celor teoretice $i anume:
Tabela 17-18

1 2 3 4 5

F i r s rezistente hidraulice .......... Intrarea profilati hidraulici ........ Muchia amonte rotunjiti .......... Muchia amonte t e ~ i t g .............. Muchia amonte ascutit; ............

1

0,95 0,92 0,88 0.85

1

0,385 0,365 0,350 0,335 0,320

213 0,645 0,630 0,610 0,590

,

Misciiri efluenfe (scurgeri) pernlanerztc

5 15

Rezultate mai exacte dau formulele empirice ale lui Berezinski, pentru deversorul perfect, la care se tine seama si de influenta iniltimii pragului p. Debitul specific se calculeazi cu formula iar rn cu formulele urmitoare, valabile pentru p
rn = 0,36
3h - p

< h si 2,5 < b/h < 10:

+ 0,01 1,2 h + 1,5 p (cu muchie rotunjiti); 3h - p (cu muchie ascutiti). rn = 0,32 + 0,01 0,46 h + 0,75 p

S-a constatat c formula teoretici stabiliti mai sus (17-34) este valabili H si in cazul cind nivelul aval de prag se afll deasupra pragului ping la limita h, , 0,2 h ; mai mult, chiar cind raportul de inecare h,/h = 0,4, debitul nu < scade decit cu 5% f a t i de ace1 dat de formuli. Iar daci pragul are o panti usoari spre aval, pe care lama intri in regimul rapid de mi,scare, urmat de salt, debitul se scurge ca si cind deversorul nu ar f i inecat. Astfel, daci panta pragului este de 1/4,6 ~i h,/h < 0,77, diferenta de debit fa@ de deversorul perfect este numai de 2,5% (fig. 17-70).Ca o particularitate, se observa in acest caz o depresiune local8 pe prag, urmati apoi de sal tul hidraulic. Aceste fenomene au condus pe M. D. Certousov s i considere c5 un deversor cu prag lat este inecat numai daci iniltimea h, a nivelului aval, misura'ti Fig. 17-70. Deversorul cu prag lat, in p a n t i deasupra punctului celui mai

I

(17-35)

r

'

inalt a1 crestei, este rnai mare decit adincimea critic; h,,= tul deversorului cu prag lat se calculeazi cu formula:

vT

Debi-

(17-36) %bhz 1/2g (ho - hz) sau cu formula data la art. 17.5.9 urmitor. Datoriti faptului c i deversorul cu prag lat inecat permite evaluarea debitului, f i r i producerea unei deniveliri mari a nivelului (h, - h,), el este folosit pe scari largi ca dispozitiv de m i s u r i a debitului in tirile unde irigatiile sint foarte dezvoltate, ca India ~i Egipt.
=

Q

17.5.9. Deversorul inecat La un deversor inecat, nivelul apei i n aval este h, deasupra nivelului csestei, iar sarcina este h,- h, (fig. 17-71). Pentru aflarea formulei debitului se poate concepe miscarea lichidului compusi din doua misciri: un deversor perfect intre nivelul amonte si nivelul

aval, sub sarcina h,-&?i o scurgere printr-un orificiu de inilfime h, ~i sub sarcina tot hl-h,. Introducind si termenul k = Vi/2g, debitul total unitar este:

S-ar lua pl = 0,8 (fir2 contractie de fund), iar p2 L- 0,63. Formula, in aparenfi dedusi corect, nu este valabili pentru h,-h,=O, cici atunci q = p2 h, V i n loc de q = (h, t p)V,,, asa cum este chiar , prin datele problemei. S-au incercat si alte formule empirice, dar qi acelea au defecte similare. Experientele au dovedi t h-h, z c i daci raportul - - = -este 1mai mare decit o anumi t i valoare criticl , vina deversanti
P

P

($)

este cu piciorul liber (ca la Fig. 17-71. Deversorul fnecat deversorui perfect, neineca t ) si racordarea in bieful aval se face cu salt indepirtat (v. Cap. XX). In acest caz scurgerea peste prag. nu mai depinde de iniilfimea apei in bieful aval, iar calculul debitului se face cu formula variazi la deversorul deversorului neinecat. Sarcina relativi cri tici inecat cu muchie ascutit2 intre 0,67-0,89 putindu-se lua in medie 0,751 h pentru valori ale lui -cuprinse intre 0,l si 2,O gi coeficienfi de debit m
D

cr

\ P lcr

cuprinsi intre 0,42 gi 0,48. Daci 2 este inferior valorii critice, ceea ce se intimpli cind debi tul
n

crescind, kvelul din aval cregte, se produce ineka~eavinei deversante care, 0,7 se produce in acest caz, poate f i de doui feluri: Daci L s c a d e sub
J

D

,,vina sculundati" ~i mi~careaeste stabili sub aceasti formi pins c e -t scade la 0,3. Pentru valori ale sarcinii relative cuprinse intre 0 , 3 gi 0,15 se produce z in aval ,,vina ondulatii" de suprafati, care este forma stabili pentru - < 0,15.
P
P

Se observi un fenomen de nestabilitate daci 2 este cuprins intre 0,15 ;i 0,3,
D

cind se produce fie vina scufundati, fie vina ondulatl. Pentru scurgerea in regim inecat, cu v i n i scufundati, se poate folosi formula d a t i de Bazin pentru deversorul dreptunghiular cu creasti ascufitii:

Mi$cdri efluente (scurgeri) permanente

5 17

in care Q este debi tul deversorului inecat, Q,este debi tul deversorului neinecat sub sarcina h = h,, iar a se nume?te coeficient de inecare. Deversorul inecat cu profil practic curbiliniu, fir8 vid, a fost studiat de cercetitori sovietici, care au ,stabilit calculul debitului cu formula

in care a este coeficientul de inecare, ale cirui valori se iau din tabela 17-19 datoriti lui N. N. Pavlovski.
Tabela 17-19

Deversorul se considerii inecat daci pe lingi conditia h, si conditia h, > h,,, adica

> 0 este realizati

La deversoarele cu prag lat, inecate, debitul se calculeazi cu formula fn care a, coeficientul de fnecare, se ia din tabela 17-20 Pn functie de raportul de inecare h,lh,.
I

4,h~

o

hx/hl
o

1 1 1 1

0.70

1,000

0.94

0.588

1 1 1 1

0.75

0,974

0,95

0,552

1 1 1 1

0.80

0,928

0.96

/ 1

/

0.83

0,85

0,889

0.97

0.499

1

0.436

1 1 1

0,855

0,98

0.360

1 1 1 1

0.87

0,815

0.99

0,257

1

1 / 1

Tabela 17-20
0.90

0,739

0,995

0,183

1

1 1 1

0,92

0,676

0,999

0,082

17.5.10. Deversorul lateral Pentru a evita ridicarea nivelului apei fntr-un canal peste o limiti stabilit5 se prevede un deversor de-a lungul unui perete a1 canalului, care s i permi t i evacuarea unui debit suplimentar (fig. 17-72).

Hidraulica -

--

Solutia I. Se admite c& atit canalul cEt qi creasta barajului sd aibii pantci ( vuriubil&, iar sarcirza z pe deversor, constants. S5 presupunem c5 in aval de deversor, canalul trebuie s i conduci un C debit Qo, iniltirnea apei fiind (h -1 t o ) , panta canalului Jo si secyiunea.dati; pe lings aceasta deversorul trebuie sa evacueze un debit 0,. Sa se determine panta canalului in dreptul deversorului, secfiunea sa transversali riminind neschimbati. Avern: Qo= ClU =CCl
Fig. 17-72. Deversorul lateral

mo aval de deversor) (in
2 3

Q,

= - FZ

1/2~1,

1 iiind lungimea deversorului. Panta canalului la partea din amonte a deversorului rezulti din ecuafia

pe cind la partea din aval, panta este chiar J,. Pentru racordarea celor doui pante J , > J , trebuie ca suprafata apei in deversor gi iundul canalului s6 aib5 axa lor longitudinal5 ca o curb5 concavi (fig. 17-73). Aceea~i curb5 va urma $i muchia deversorului. Asemenea condifii

Fig. 17-73. Schema deversorului lateral, cu p a n t i variabilg

se pot pune ~i pe diferite tronsoane, in care ar f i descornpus deversorul, pentru a <obtineo formi poligonali a crestei si apoi a trasa o curb5 inscris5 in acest poligon (17-74).

Fig. 17-74. Zorlarea, pentru calcul, a deversorului lateral cu p a n t i variabili

Lungimea de deversare obtinuti astfel va trebui spori t i cu circa 2056, pentru a cornpensa influenta intirzietoare a curentului longitudinal asupra curentului transversal deversant. Acest calcul, desi aproximativ, poa te fi satisficiitor din punct de vedere practic.

Miscciti efluerzfe (scurgeri) pern7arzenfe

519

Solutia 2. Canalul qi creasta deaersorului au aceea9i panta' constant& i. Se admi te c i la debi tul normal derivat Q, sa nu se produci pierderi de a p i prin deversare, deci nivelul apei in canal nu va trece de cota crestei deversorului. Se mai presupune c i lirgimea canalului este constanti, atit In amonte cit si in aval de deversor; peretii canalului din amonte sint construiti suficient de inalti pentru ca la o iniltare a nivelului normal la baraj, apa pitrunzfnd in canal, s i nu deverseze peste pereti, pe o pdrtiune scurti, pin5 la inceputul deversorului lateral. Pe aceasti portiune, ,curentul va avea un debit (Q, Q,). Daci mi~carease produce & Q in regim lent (fig. 17-75), curba suprafetei libere in ,axa canalului inainte de deversor va f i scoboritoare, de tipulb, (v. paragr. 19.3). Tn acest caz, sarcinaz, a deversorului la inceI putul deversorului este mai Qof4~-L mici decit sarcina z, la sfir-'I. qitul lui, si cele doui cote de nivel ale apei se racordeaz5 \ 0, d u p i o curbi analog5 cu Fig. 17-75. Schema deversorului lateral cu p a n t i constanti curba de stivilire de tipul a, ( m i ~ c a r e intirziati). Daci regimul m i ~ c i r i i este rapid, sarcina z scade in lungul deversorului. Adincimea canalului aval fiind d a t i (z, a), se cere s i se determine lungimea crestei deversorului, capabili a descirca debitul suplimentar Q,. Aceasts problemi a fost tratati pe cale teoretici, ins5 din cauza dificultililor analitice a fost necesar a se face simplificiri. 0 metodi practici, aplieabili d u p i N . N . ~Pavlovski fa deverso~ul neinecat, consti in foloslrea formulei deversorului obisnuit, cu un coeficient de corectie ol:

.

+

b

-

+

i n care 2, este sarcina pe creasta deversorului, la capitul s i u aval. Coeficieniul ol se ia, d u p i H. Engels:

Dacii deversorul este asezat oblic (fig. 17-76) ficind un unghi 8 astfel ca 1 1 tg8 sa fie cuprins intre - . . -, se va
40

3

lua 01,
Fig. 17-76. Deversor lateral (oblic, in plan orizontal)

conform formulei

(17-42, a):

\

520

Hidraulica

,

Combinindu-se un deversor cu un sifon urmirind profilul deversorului, s-a realizat un obiect hidrotehnic special, care permi te descircarea automat5 a debitului in exces, mentinind nivelul in amonte cvasiconstant. Nu se va descrie evolutia acestui tip de constructie hidrotehnici, ci se va explica numai tipul modern, care se poate vedea in figura 17-77. F a t i de un deversor o b i ~ n uti,. Ah sifonul-deversor are avantajul unei eficiente mai ridicate, intrucit debitul unitar, ce poate evacua un astfel de obiect, este in functie de caderea h si nu de lama deversanti Ah, care se mentine la numai citiva decimetri. Formula debitului se scrie deci. Q = pQl v 2 g (h Ah), (17-43) Fig. 17-77. Sifonul-deversor in care Q, este sectiunea de scurgere la iesire. Sectiunea Q pe toati lungimea conductei-sifon, de la creasti spre aval, se mentine constanti, pen-tru a nu se provoca pierderi mari de sarcini, date fiind marile viteze ale apei in sifon. Coeficientul de debit p poarti numele -cam impropriu - de randament. Randamentul sifoanelor-deversoare moderne este de ordinul 0;7 f a t i de 0,3-0,4 cit era la primele tipuri. El se ridici la 0,8, daci se acordi o griji deosebiti gurii de intrare, care trebuie s i fie largi, daci are coturi de racordare cit mai putine ~i curbe mai putin accidentate. Functionarea automati a sifonului se face astfel: Cind nivelul in rezervorul amonte se ridici peste creasta deversanti, apa incepe s i deverseze normal, antrenind aerul prins inlre paramentul deversorului si peretele conductri S. S e formeazi vid partial si apa se ridici in sus, spatiul de aer fiind inchis prin lama de a p i care este dirijati de nasul N c i t r e peretele S . Cind tot spatiul din interiorul conductei s-a umplut cu a p i , sifonul este ,,amorsat" si functioneazi in plini sarcini. Daci nivelul in lac scade sub muchia F a peretelui suprapus, aerul i n t r i in interspatii ~i trece prin orificiile C in sifon, dezamorsindu-1 repede. fn acest mod, nivelul in lac se mentine - prin functionarea discontinui a sifonului - 18 un nivel care oscileazi cu putin in jurul nivelului crestei deversante. La proiectarea acestei lucriri urmeazi a se determina pierderile de sarcini, unghiul de dirijare al nasului, presiunile maxime si minime in interiorul sifonului. Un studiu aminuntit a1 sifonului-deversor oferi I. V. Tumanian (V. Kiselev) [17]. Este de remarcat c i sarcina h, este limitati teoretic la iniltimea de apL a presiunii atmosferice, cici daci este mai mare se rupe coloana de lichid si se produc discontinuititi de functionare si chiar dezamorsare.

+

Mi~cari e)luente (scurgeri) perrnnnerlfe

-

Fj2 1

17.6. EXEMPLE NUMERICE
1) SB se calculeze debitul ce se poate evacua prin golirea de fund a barajului ,,Vidraru" proiectat pentru U.H.E. Arge?, in varianta cu retentiunea normal2 (creasta deversorului)~ la 132 m, deasupra pragului galerlei de golire. De asemenea, se va calcula debitul ce poate trece prin cele trei deversoare, avfnd fiecare lungimea b = 7,00 m, in cazul lamei deversante maxime H = 4,00 m.

Debitul golirii de fund

Q = pov2gh.

Fig. 17-78. Deversoaieie ~i goliriie de fund ia barajui ,,Vidraru" pc R. Argeg Deoarece contractia este impiedicati,
p = Qv.

Sezulti din relafia Bernoulli

Pentru A = 0,025, d = 1,8 m,

cint7,,,

= 0,5 (gritar rar, racord rotunjit)

c,,,,

= 0,1, l = 23,15 m

sT

522

Hidraulica

91 5 Este de remarcat viteza foarte mare a vinei .de a p i V = --' z 35 m/s. La o astfel de 2.55 vitezl se impune o constructie deosebit de ingrijiti : pereti foarte netezi, beton de o calitate deosebiti, compact $i rezistent la uzurl, vans de o constructie specials pentru viteze mari.

Coeficientul de debit r r ~ , pentru profilul curb dat, se poate lua 0,47. Coeficientul de contractie E se calculeaz~ cu formula:

2) Doug vase' prismatice, avind sectiunile orizontale R,, R,, comunici intre ele printr-un orificiu de sectiune w . Care este timpul de trecere a unui lichid dintr-un vas in ,celilalt, dacl diferenta initials dintre niveluri este h,, iar diferenta finals h,? Fie h diferenta de nivel la timpul t. intervalul de timp d t , nivelul scade cu dz

2
a 2

in primul vas, crevte in vasul a1 doilea cu 1 deci diferenta dintre nivelurile apei dz, v a fi (fig. 17-79)

hL

R h - dz - -2 dz,
a 2

,iar variatia diferentei de nivel:

Cantitatea cu care se mic~oreazlvolumul de apg in rezervorul 1 este, in timpul d t , .egali cu cantitatea care trece prin orificiu, deci :

dq

=

-

R,dz=

pw

Vdt;

v=VG
.dz
si

dt=--

Ql dz

.

T=

S:

pwv '

dt=-

Fig. 17-79. Timpul de trecere a unui lichid dintr-un vas intr-altul (schema pentru calcul)

T=

2(vfc-v<)
pa

(L +
Q1

$1

(17-43)

V G

Mi~ciiri e.fluente (scurgeri) perrnanente

523

Pntrucit formula precedent2 este simetric2 in R, $i a,, rezultl c2 a c e l a ~ itimp T estq necesar $i pentru scurgerea din rezervorul 2, dac; in momentul initial nivelul in rezervorul 2 ar fi cu h, metri mai sus ca in rezervorul 1. 3) Prin bararea unei v2i de profil parabolic se creeaz5 un lac de acumulare. Care este timpul de golire a acestui lac, prin orificiile de fund ale barajului, avind sectiunea total2 w , prevazute la nivelul fundului vgii? Presupunem c2 profilul v5ii este dat de a c e e a ~ i parabol2 translatat; in lung, cu virful pe talvegul v i i i (fig. 17-80). Fie H inlltimea $i B lirgimea v2ii la nfvelul maxim a1 retentiei, fie I , panta fundului .qi L lungimea lacului lacului este la cota z deasupra lui 0 , lungimea lacului este x = 211, iar y este determinat prin ecuatia parabolei : 4y2 BZ H Suprafata apei intersecteazi valea dup5 o parabol2. Intr-adevsr, fie o sectiune transversal2 v2ii, in D, l a distanta 5 de punctul C $i fie r) $i 1; semilirgimea $i adincimea v l i i In D. Din ecuatiile parabolelor din sectiunile B $i D rezulti:
- - - 1; , r)2
A

Q
Fig. 17-80. Timpul de golire a unui lac creat prin bararea unei v2i (schem2 pentru calcul) (17-44)

6 = 1;/l

yz z :$i prin eliminarea lui 1; se obtine: r)zr&~.6.
Z

.Aceasta este ecuatia unei parabole cu virful in C, in planul apei. Suprafata cuprinsl intre' a c e a s t l curb2 $i baza EF este:

Dac2 in timpul df, nivelul scade cu dz, volumul in lac scade cu:

Jar prin orificiile de secfiune totali o, considerind un coeficient de debit y, se s c q e un debit egal cu voiumul de mai sus, adici:

t,, - z, z - 31 VK

I 3

(2;

- 2;)

k yV2g

.

524

Hidraulica

GoIirea total% (pins Ia fund) are loc in timpul
4

T =

B H3i2
3 w p G 1

BHL ----. 3 Qn

SOH 240

i n care So este suprafata initial! a lacului $i Qo debitul initial. Fie, de exemplu, un lac de acumulare, ayind I = 0,01, H=132 m, B=500 m. Baza B se calculeaz~ din suprafata inundati la nivelul maxim, care are forma parabolei (17-43)'Fie w = 2,55 m2 (ca in exemplul 1). p 0,71. Rezulti T = 3,18 X lo8 s = 37 zile.

-

putind avea orice formi (fig. Din aceasti cauzi se prefers formulele pentru care categoriile de rugozitate sint cit mai numeroase ~i mai aminuntit descrise. Viteza medie V. miscarea apei in canale si riuri nu este permanenti si cu atit anaid put in uniformi. depinde de raza hidraulici R .) La aplicarea formulelor precedente mai trebuie ficute urmitoarele olsservatii : a) Panta J este chiar panta superficiali a apei si este egali cu panta i a fundului.1. astfel c i si pentru curentii cu suprafati liberi. Q. de panta energetici J . .18-1. (De exemplu. . 18-1). . c9t de o bung alegere a coeficientului de rugozitate.. Formula lui Bazin (14. constanti in sectiune transversali. NIVELU Rl 18. dintre care se recomandi in special formula Pavlovski. pentru un interval de timp scurt si pentru un sector de lungime limitati la o portiune in care profilul transversal rimine acelasi. calculate pentru fiecare sectiune a.. ~i aplicarea formulelor separat..si de rugozitatea albiei.Capitolul XVIII M i ~ c a r e a uniform5 a curenfilor cu suprafata libera (canale ~i cursuri de ap5 naturale) 18. astfel c i debitul Q este suma debitelor Q.1. fn profilul din figura 18-2 se recomandi descompunerea sectiunii in trei sectiuni a .. Albie unitari b) Sectiunea de curgere trebuie s i fie unitari. Fig. in miscare uniformi. DEBITE. coeficientul de rugozitate n tabela 1-anexi. si Q. Q. ~i c) Daci peretii si fundul albiei nu au aceeasi rugozitate. Se observi c i exactitatea valorilor obtinute pentru coeficientul C nu depinde atit de constructia formulei insisi.1. si a. mi~carea poate fi considerati uniformi.14) este inci mult folositi. SFnt ins5 numeroase cazuri cind. calculul se face cu un coeficient de r~lgozitate n. se aplici aceea~iformuli ca pentru conduc te : Valoarea coeficientului C se calculeazi cu una din formulele empirice existente. Viteza rnedie In general. luat ca media ponderati a 3 a. a . VITEZE.

05. aparatele de misurat viteza nu pot da m i rimea vitezei in filmul laminar. iar portiunilor de peri(18-2).0. caracteristice metru x1.. Bineinfeles. iar in albia majori 0.030. la distant.x2. In sectiune verticali..2 h de la suprafati. x'lv ' 1 (v = . x = x1 + xz + . in care sint trasate curbele izotahe (de viteze egale)..022. unde viteza scade brusc p i n i la zero.. n = %XI + 4 x 2 + . .. n = 0. etc. albia minori poate avea rugozitatea n=0. este Fig.sau v = 2 ) . Dup. New York.0.035. la un riu de munte cu albia boloviinoasi.526 Hidraulica rugozitiitilor partilale n. 18-2. Distribufia vitezelor . .014.1.. sau aproape de suprafati. la un riu de ses. X De exemplu.. Viteza minim. iar in zona inundabili (unde sint culturi sau plante de lunci). Albie compusi posibil ca in albia minori s i se ia n = 0.. .. iar pentru pereti n = 0. 18-3 Distributia vitezelor in sectiunea tyansversali a unui canal (izotahe) . . 3 2 Intr-un curent uniform cu curgere liberi distribytia vitezelor are aspectuI general din figura 18-3.. Hydraulic open channel.035. n.025. viteza maximi are Ioc la suprafati.2.020 .se va lua pentru fund n = 0. se giise~tela fund si este definit5 ca viteza miisurabili co morisca.. decirca 5 cm de la fundul albiei. 1959. alti autori* rugozitatea echivalenti n se calculeazii mai bine cu o formu15 de tipul: n= (ZX~ ) n . in canale pereate cu fundul de p r u n d i ~ . viteza maxima realizindu-se intre 0 si 0. - 18. * 18-4 Diagrarna vitezelor intr-urn profil vertical din sectiunea transversal5 Ven Te Chow. vitezele variaza i n general ca in figura 18-4..

producindu-se a ~ a .0.0) u ..R.9) ~ l ~ . misurarea trebuie prelungiti timp de rnai multe secunde (10-30 s.. vitezele in acelasi punct in spatiu variaz.Migcarea uni~forrnd u curenfilor cu suprajafd lrberd 527 Tntr-un profil de formd regulatd. va trebui s i se observe si variatia nive-. X I ) : .. viteza medie in sectiune se admite VmPd= (0. prin aceasta. r n .n u m i t apulsatie.). Viteza intr-un punct oarecare variazi in jurul unei valori rnedii. 18.~. Schema e m u l ~ i o n i r i i . cu cit se amplific. ci variaza gi ea in jurul unei valori rnijlocii. .S.. Abaterile amplitudinii vitezei precurn ~i ale frecventei. Cap. Din aceasti Fig. incea rnai mareparte. astfel incitcurentuleste format. Se utilizeazi adesea rnisurarea vitezelor rnai rnultor plutitori ancorati in citeva puncte ale litirnii rfului si se ia viteza medie la suprafati u. nuprea adfnc. care intereseaz5 la . in tlrnp.0. se intelege cea rnai mare dintre vitezele la suprafati u. ~ iar Toate aceste formule sint nurnai orientathe.s. rnisurate cu plutitorul. . l'. . A r ~ d ------ 18.7.S. x . ci nurnai aspectul statistic al fenomenului de turbulenti. Deoarece rnisurarea trebuie ficuta in puncte numeroase si cere un timp indelungat (uneori citeva ore). de asernenea.... Pulsatiile vitezei Din cauza turbulentei. viteza rnedie in profil Vme3 se poate l u a : . sau cu aparate termice de mare precizie. Experiente si observatii cu rnoristi hidraulice fdr5 inertie..9.d si aer.. pentru a evita receptionarea unor viteze sau nurnai rnai mari sau numai rnai mici decPt cele medii. Emulsionarea Daci panta canalului este mare. Abaterile medii sint cu atit rnai mari cu cit creste debitul in sectiunea curentului si.. 18-5. iar la profiluri adinci: V m e d = (0. ... dar pot fi folosite cu rezultate bune dupi verificarea lor prin metode exacte. au dovedit urrnitoarele (v.1. rnisurarea sectiunii . fenomenul de turbulenti.1. V m e d = (0. lului aoei..3. dintr-o m u l s i e de 1ichi. .4.. ascults de legile statisticii rnaternat ice.. P e aceste consideratii se bazeaza mgsurarea debitelor cu ajutor plutitorilor.. 0 concluzie practici se poate trage din observarea acestui fenomen cu n privire la efectuarea misuririlor de debite.8) ~ ~ . efectuate rnai ales in U. deci ~i de viteze: P fiecare punct unde se mssoari viteza apei. Prin u. frecventa pulsatiei nu este constanti. agitafia apei la suprafati produce incorporarea unei cantititi importante de aer.Pulsatia nu este un fenomen de sine s t i t i t o r . f a t i de valorile medii. .

de condifiile hidraulice. MIRE LlMNlMETRlCE .5. daci vi teza medie trece de 6 m/s. efectuate ins. corespunde un debit determinat.CHEI i n acelasi profil a1 unui curs de a p i .528 Hidraulica . cauzi. 18-5). datoriti emulsionirii (fig. dar aceste formule nu sint destul de sigure. Pentru observarea nivelului se instaleazi mire (rigle gradate). fir5 a f i nevoie s i se faci mai mult de 6-12 misuriri directe pe an. in afar. I . daci panta J rimfne aceeasi. PROBLEME TEHNICE CU PRIVIRE LA CANALE CU SECTIUNEA UDATA CONSTANTA (MISCARE UNIFORMA) 18.2. Una dintre cele mai simple probleme hidraulico-economice este urmitoarea : a) S i se determine forma de profil transversal care. 18. numite ~i limnimetre. la diferite Q niveluri ale apei si la diferite anoFigs 18-6. permite conducerea debitului maxim. depinzind numai de elementele geometrice ale albiei si de rugozitatea perefilor. h f a t i hA de doui axe (fig. o sectiune de curgere Q mai mare decit rezul t i din formula Q = -. Curba cea mai apropiati de aceste puncte se cheami cheia mirei (sau a limnimetrului) si cu ajutorul ei se pot calcula debitele medii zilnice. se misoara debitul in cursul unui an si se asazi punctele figurative prin coordonate Q.1. Cheie limnimetrici timp~ri. a ciror rezolvare depinde de numsrul parametrilor 9i de functiile care-i leagi.1. La proiectarea canalelor. trebuie previzut. pentru o sectiune udati Q dati $i o panti . dat2. se pun totdeauna anumite probleme de economie.2. - 18. ~i au fost propuse si formule empirice pentru calculul sectiunii. Dimensionarea canalelor Formula general2 de dimensionare a canalelor este: in care I( = Q C VR este modulul de debit. 18-6). Pentru diferite pozifii ale nivelului apei.neori o sporire de 4-5 v ori a volumului. la fiecare nivel determinat a1 apei. S-a observa t u.

.. semicercu]. 18-8. L" 4 ' . o sectiune completati sirnetric pentru a avea un contur inchis. h . c i debitul maxim are loc pentr"-raza hidraulici R maxirni. . cind panta J $i suprafata sectiunii transversale Q sfnt date. I dh ah +2jl+2=0.. Pentru forrne poligonale regulate. I ctyoc = m ' Din cele doui ecuatii rezulti condifia optirni intre latihea fundului b si iniltimea de apii h ' Fig. forrna circular2 este greu de realizat ~i de iniretinut.~ R gi dace C =-RJ J - 5 29 Plecind de la formula debiiului Q se poate exprima prin Q = ! J 1 -. este evident c i perimetrul circular este solut ia corespunzi toare.debitul R''~'~J O ' ~ . deci problema de econornie de la punctul a revine la agcisi trapezul de suprafa@ data Q. b) In practici. ' ' n . taluzurile canalului se determini prin conditia de stabilitate a terenului. deoarece dintre toate figurile fnchizind aceeagi arie. Suprafata fiind constanti. perimetrul minim.d a& i' . cele mai deseori forrna de trapez. d"-b . ' \. este un poligon circumscris unui semicerc. rezulli 1 . J gi n sfnt date. 18-7). cercul are perimetrul minim. . Cum Q. R = .are valoarea maxirnd cind perirnetrul udat Xeste minim.maxim) (fig. cu conditia ca perimetrul x udat sa' fie minim (deci Q . jurndtatea de hexagon regulat corespunde perimetrului minim. 18-8).+2mh+hdb-=0. 18-7.m ] . dh dh Conditia perimetrului duce la: udat minim -x . sectiunea corespunzdtoare este desigur semicercul (fig. Imagintnd " X -. se intrebuinteazi forma poligonali.Fig. + . sectiunea blema in rnodul urrnitor: care este profilul care optima din punct de vedere conduce debitul maxim cind se d i lungimea hidraulic perimetrului udat $i panta fundului ? Deoarece. Pentru un canal * cu curgere liberi. La aceeagi concluzie se ajunge punind pro. Pe de a l t i parte.I Miscarea -~uniform6 ' a curenfitor cu suprafafri liberri = 1 CQ . Q = h (b mh) . Dintre trapeze. Determinarea sectiunii trapezoidale optime 2-= 2 [dl + m 2 . cu laturile inclinate avEnd pante date (a) ~i panta longitudinala' J impusti. ' . la canalele de pdrnfnt.

deci (Y. date.-.constante). p. j = L = .. De exemplu. iar solutia n-are interpretare geometric2 simpli. sau un profil rnixt format din segmente de drepte si d e curbe. Zarea.*-. Din problema precedenti se +tie c i sectiunea trebuie sii fie astfel incit s i se realizeze un anumit raport intre b ~i h. s i se giseasci forrna proiilului care necesiti cea mai mici pant2 longitudinal2 J . se pot gisi ~i alte curbe care s i corespundl solutiei optirne decit cercul. secfie de arie d a t i s i corespundi perirnetrul cel mai mic. iar x = &h Q = I(. in cazul precedent.- Mai rezult5: atlici perimelrul este circumscris unui sernicerc cu raza h. problema devine mai complicati. . Rezultatele precedente corespund ~i problemei urmbtoare: Dindu-se debitul ~i viteza.530 Hidraulica ---. Iitimea la oglinda apei. 1959. Conditia de optim hidraulic nu corespunde in general cu conditia de optim economic. din cauzi c i existi mai rnulfi parametri economici. Studiub comparativ din punct de ~ e d e r ehidraulic a1 canalelor trapezoidale $i ale celor parabolice (Hidrotehnica. In asernenea cazuri. Din formula generali a debitului Q=QC longi tudinali . h2. taluzul peretilor la nivelul apei. Printre conditiile restrictive suplimentare. la un canal de aductie pentru o uzini hidroenergetici se pune problema urrni toare : Se d i debitul pe care trebuie si-1 conduci un canal trapezoidal cu perctii laterali de inclinatie dati. c) Probleme economico-energetice. arcul de elipsi. De exemplu. si K2 . solutia se giseste prin calcul variational sau prin calcule comparative.. in afar5 de arcul de cerc. Dac5 se irnpun anumite conditii restrictive. r se poate m _-K3Q2 h2y+5 scoate panta 2 4-y8 n2 * Despre avantajele. a se vedea St. Daci nu sPnt consideratii tehnice care s i limiteze viteza apei. daci tinern seama ~i de spatiul de siguranti care trebuie s l r i m i n i deasupra nivelului apei pin2 la rnarginea canalului. se g i s e ~ t e arcul de parabola *. intrefinere si costul energiei pierdute s i fie minim. pentru ca totalul cheltuielilor anuale compuse din amortizarea investitiei. curbelor de tip parabolic. Ca forme favorabile. 90) ' . S i se g2seasci ce vitezi medie si ce pant5 longitudinali trebuie admise. in afari de faptul ca la 0. n2C2R Q2 (Klh?)2 1 ~ - I . este util s i se introduci ~i alti parametri variabili. deci aria in sectiune. cele mai des intilnite in practici sint: adincimea In a x i .

T. reprezen'tfnd cheltuielile lotale .h2. alegind valoarea h corespunzitoare cheltuielilor minime. &h. a doua .= 0. Cheltuielile anuale datorite amortizirii si intretinerii. sint: Lucrarea este proiectati economic daci aceasti s u m i este minimi P n 1 raport cu variabila h. in k w h . deci cu lz. In rezolvarea practici a unei astiel de probleme. Adincimea optimi energetic a unui canal trapezoidal . astfel c i funcfia ce reprez i n t i cheltuielile anuale de amortisment si intretinere va f i de forma: Cheltuielile totale anuale. I .numiyQ' no 1 IUL rul de ore de functionare intr-un an. pierdutii anual pe un metru lungime de canal este E =q ----. socotite ca un .pierd~te---~% si anuitatea K5+ K. inclusiv valoarea energiei pierdute. Prima este o curb5 asimptoti la axele coordonate. contin o parle de cheltuieli fixe. aceasla ia valori infinite pentru h foarte + K6h + h I II A- Fig. 18-9. Daci p este pretul unitar a1 energiei. in urma conditiei .Migcarea ~~nifornzd curenfilor cu suprafatd liberci a 53 1 Energia.un minimum. u a l t i parte proportional5 cu fi (sipiturile). 6 'relativ mic. in care q este randamentul agregatelor generatoare ~i T . Pentru a a r i t a c i existi . Prin fnsumarea ordonalelor celor doui 'curbe rezulli curba K .o parabolii. ~i se neglijeazi termenul. poate f i mai avantajos sa se calculeze devizul $i pier'derea de energie pentru 3-4 va'lori ale lui h $1 s i se reprezirite K 'pe o curbi. p ierderea anuali de energie valoreazi : fn E(. se pot reprezenta cele doui curbe: valoarea energiei K Q3 . alta proportionali cu r (pereurile). . intrEnd toate constantele lui E si p. se obtine adfncirnea econodh dK mica: $i se pot calcula apoi V. procent a aplicat costului C de investitie a unui metru liniar de canal. Daci se consider2 y = -.$i Q corespunzitoare. deci cu h2.

.. daci se u r m i r e ~ t enumai obtinerea de debit..... roce dure . Pentru o justi orientare in legituri cu aceasti problemi. p i e t r i ~mirunt .2.. Forma este poligonali... adincimea canalului care rezulti din studiul de economie nu poate f i realizati.6-2 m/s. I .. cu epuismente.... d) Viteze limit& Adeseori. deci un minimum existi (fig...90 m/s 2... de obicei trapezoidali. nisip griuntos. ape14 fiind adunate... 18-10) se obisnuieste profilul dublu. numiti ~i c u n e t i l ' pentru a se evita scidered vitezei medii sub limi+ tele de depunere a mi. :.. La canalele de desecare (fig.45 m/s 0.23 m/s 0.... din conditii de economie se poate ajunge la vileze prea mari..... nici viteze prea mici nu sint de dorit.75 m/s I I Pe de a l t i parte.. cind sint scizute... Forme caracteristice ale profilului unui canal Forma ce se d i profilului transversal a1 unui canal depinde in primuj rind de scopul intrebuintirii. La canalele de naviga#ie (fig..... .... loess . mergind p i n i la viteza limiti de eroziune. in R.. p i e t r i ~mare .... De asemenea.. . deoarece se ajunge la adincimi prea mari. 18-1I). in raport cu natura p e r e t i l ~ r Tabela 18-11 I nisip fin . La canalele industriale... 0....2. forma profilului transversal se face tot poligonali sau trapezoidali.. Canalul este l i s a j . calculele economice au condus la viteze medii de 1.. 18-10. la care peretii canalului nu rezisti.. 1. ..OO-1.. deoarece la vitez6 sub 0..... se poate da panta maximi compatibili cu terenul.... se dau in tabela 18-1 vitezele limiti admisibile in canale.. dar cuneta' Fig. dar in acest caz Iirgimea si adincimea apei in canal sint determinate de necesititile de navigatie si nu de calcule de profil economic......20 mjs 1. cu La canale industriale c i p t u ~ i t e beton..60 0... de pimint...532 Hidraulica mic gi pentru h foarte mare gi valori finite pentru h finit..25 m/s 1..60 m/s 0......P... nu gi de cidere.40-0...25 m/s se produc depuneri importante de nimol ~i se favorizeazi cregter rea ierburilor si a plantelor de a p i .. lului.. Profilul unui canal de desecare p0ate f i pereati. argili compacti (neturburati) . 18.. ( la care costul sipiturilor poate deveni oneros daca sipitura se efectueazi sub nivelul pinzei freatice..30 m / s 3..... 18-9)... roce vistoase . roce sedimentare .90 m/s m/s piatrg sparti .. fntr-o albie mai restrinsi....R..

In tabela 18-2 sint date cfteva situafii caracteristice la canalele circulare (fig. Calculul arata cii la canalele de sectiune circular6 viteza rnaxirni are loc cind f = 0. Tabela 18-2 - Observatil - semicerc V. ..Migcarea unifornzd a curenfilor cu suprnfatri liberd 533 La canaliz~rileorQenesti.) ? dac5 se presupune C -- const. ' Qmdx cerc p l i ~ . ci cind mai rirnine un spajiu liber intre nivelul apei si bolti. Q.. 18-11.05 D. d .sin cp) . 18-12): x = -r . are loc pentru ( Q $. iar debitul maximcind f = 0.. Profilul unui canal de navigatie Este de observat c5 la canalele ovoidale si circulare debitul maxim teoretic nu are loc cind canalul este plin. pentru apele uzate si de ploi. Canal de sectiune cireulari Vmaxare loc pentru R.. Formade ovoid are proprietatesl cii raza hidraulic5 nu scade prea mult chiar la debitele cele mai mici qi se mentine deci o vitez5 suficienti pentru a nu se produce depuneri.. cos cp/2 Q R_fi - .((P 2 r2 .18-12. ' Fig. cind ploua rnult. profilurile au forma circular5 la canalele secundare si forma ovoidal5 la canalele principale (colectoare)*.. X'rcp.. 29 Fig. --sin 9 r.19 D. sectiunea canalului creste considerabilo dat5 cu nivelul apei si canalul poate face fat2 la debite mari.

V sint debitul. 18-14. ducind la solutii grele iniiltirni prea mari. se a d ~ p t i i deseori canale in iormi de clcpot. modulul de debit si viteza medie la UII anurnit grad de umplere. Diagramele debitului $i vitezei medii la umplerea partiali a unui canal de sectiune circulari Fig. Vo . iar pe abscisii vslorile rapoartelor _--- ---- - - Fig.268r teoretic maxim qi debitul la canalul plin slnt practic egale.Pentru valori intermediare s-a 'construit graficul din figura 18-10. Un grafic similar este consiruit si pentru canalele circulare si ovoidale din figura 18-14. Observafii +i m5surii-i precise efectuate la canalele circulare si ovoidale arata c i in realitate debitul /.debitul. 18-15. .dZr ' a00 azmp F. Diagramele debitului $i vitezci medii la un ovoid ..Canal cu sectiunea in form2 de clopot are La colectoarele mari. CunoscPnd Qo gi diametrul canalului. 111 h ordonati sint reprezentate gradele de urnplere a canalului circular u = --____1.g. iar Qo. I(. modulul de debit si viteza medie la sectiune plinii. . I ( . 18-13. se pot calcula debitele si vitezele medii la mice grad de umplere. figura 18-15. in care Q. < de la 0 la I. la care fclma ovoidal2 ~i neeconomice.

ceea ce provoaci o scidere a vitezei medii. este in general urmitoarea : V = C R a J@ . adici lirgimea ~i adincimea .medie depind de panta si rugozitatea efective. Fig. I n care V este viteza medie. Diferite tipuri de profiluri de galerii subterane pentru transportul apei 18.raza hidraulici. 18-16.Mi~cat-eaunijorrn.o constanti. f5rg rugozitate.d a curentilor cu suprafat6 liberd -- 535 La galeriile subterane se intrebuinteazi profiluri variate (fig. de adincime mic2 in raport cu lirgimea.3. Din aceasti cauzi. adincimea medie (h) ~i panta longitudinal2 (J).rugozitatea este greu de apreciat si definit. deoarece numai in cazul lor este indepliniti ipoteza de bazi enuntati mai sus. s-a chutat s i se stabileasci formule care s i exprime debitul numai in functie de elementele geometrice: lirgimea (B). astfel incit se poate considera c i raza hidraulici este aproximativ tegalg cu adincimea medie. . Formulele au fost stabilite pe baza unui numir foarte mare de misuriiri la albii largi. CHESTIUNI PRIVITOARE LA R i U R l NATURALE Aplicarea formulelor de tipul Ch6zy ~i Pavlovski la riuri naturale fntimpini dificultiti deoarece: . riul transport5 material solid. incepind de prin 1901. C . pentru u tilizarea mai bung a excavatiilor prin realizarea unei sect iuni cit mai compatibile cu stabilitatea rocii. Structura formulelor. . Aceste iormule au la bazi ipoteza c i riul isi saps albia corespunzgtor pantei si rugozititii sale. . R .albia variazi ca formi ~i mirime a sectiunii. 18-16).la debite mari. Formulele se aplici deci exclusiv albiilor naturale erodabile. fir5 a introduce coeficientul de rugozitate.

din aceasti cauzi se poate ca in timp de iarni. ~ ~ ~ ~ ~ ~ .partialii a rfului.Anexii.pants maxims 0. trebuie finut seama de sporirea perimetrului udat si de sectiunea fngustatd prin grosimea ghetii. j ..453. aV2 2s: . :. ~ .781 R 0. 18-17.0 (fig..75&5 __--JL=L&u&V = (18-5) ' 't 8 d 23. sii corespundi un debit cu mult mai mic. fira diverse obstacole naturale sau artificiale pe traseu ~i nu in timpul iernii. H idraulica . In s f f r ~ i t ._pe&4F-+-D u p i GrBger: pentru R < 2 m.776 J 0. V = 30. la aceeasi fnilfime de miri ca in timpul verii. M.'?'* . I/ = 22. Valorile lui V calculate cu aceasti formulii sint date in tabela 5 . cPnd intervine Tnghetarea.. Admifind legea de repartitie liniard a presiunilor in adfncimea curentuluI. . pentru R > 2 m.21 R ~ J .7 R .k 536 Dupi Hermanek : pentru R < 1. cfnd rful este acoperit cu un pod de gheati.lirgimi de riuri peste 10 m . 18-17): Fig.Ios5 .adincimi medii h peste 0. trebuie f i c u t i numai in portiunile de rfu unde traseul este rectiliniu si albia are sectiunea uniformi pe o lungime destul de mare. In ceea ce priveste debitul.005.2 m .4.5 m. 0. adfncime maxim2 h si vitezi medie in sectiune V. Reprezentarea Pn sectiune a unei albii a energiei specificc E=z+h+--. Aplicarea atit a formulelor fir5 rugozitate. < % GrBger fixeazi limitele de aplicabilitate a formulelor sale la: . Matakiewicz a propus ulterior (Varqovia.$ \ ' . -_. se poate exprima energia specific2 a secfiunii in raport cu planul de referinti 0 . 1931) o "' formuli unica e 4 ' in care h este adincimea medie. cit si a celor cu rugozitate. 18. CLASIFICA REA CURENTILOR UNIFORM1 Fie un curent uniform intr-o albie de sectiune a.

din cauza pierderii de sarcinii. 18-19). raza hidraulics poate fi. aQ2 n2. Energia. iar debitul specific pe metru liniar de I5time.. fn acest caz. iar h = f(J). inseamn5 c5 si H este functie de h. afari de cazul cPnd fundul este orizontal $i se iaq ca plan de referinti. cum h = const $i V = const in profil longitudinal. numiti adincime critici (h. 18-1$ Albie dreptunghiularii foarte largti.) si anume:.. specifici scade din amonte in aval. Energia specificii a sectiunii (fig. construitA prin fnsumarea absciselor celor dou5 curbe x.=h (care este bisectoarea unghiului axelor de coordonate H si h) $i x = -(care este reprezentati printr-o. (18-9) Fig. Existents unui. B . energia exprimat5 prin H este aceeavi fn toate sectiunile *. Energia specifics a sectiunii H trece printr-un minim. Reprezentarea geometric5 a crevterik sectiunii * Este regretabil c i atit E cit $i H poartl a c e l a ~nume de energie specific5 a sectiunii. Q se va scrie q = . 30 curb5 asimptot5 la aceste axe) (fig. cum R = f(h). i de$i aceste mlrimi diferi cantitatlv.: are valoarea minim5 pentru deci pentru o anumiti valoare a lui h..Migcarea uniforrnd a curentilor cu suprafa#& liberd 53T unde z este cota fundului f a t i de un plan orizontal de comparatie. . se objine: La o m i ~ c a r euniform5. her iar = :y 2 H=3h". considerati egal5 cu adincimea h. 18-18. pentru valoarea h care anuleazi derivata: Valoarea lui h pentru care H este minim se numeste adtncirne criticci. minim pentru H se poate constata pe curba H = f(h). Pentru un anumit debit. Daci se exprimi energia specific5 a secfiunii in raport cu planuri de comparatie care trec prin punctul cel mai de jos a1 sectiunii transversale a albiei.

Daci se d i o valoare H. se cons t a t i c i J. < h. > Hmin= _) . folosind pen1 tru C formula C = -R'. Daci J J... 18-19. kca area realizati . gn2 -gna h2. cursul de a p i are .H. qi miscarea este fluviald sau in regim lent. rezulti V < V.. Astfel... Ridicina h.Icr. rezulti V > V. .13) - ...I. corespunde la o albie cu panta J < J.. > H. > h. her ... . dimpotrivi. dupZ criteriul minimului energiei albiei - . < h. ~i h > h.. ~ ipanta critici Cr = o= 3 hcr 6" u - = I.urmitoarele caracteristici : 1 L J '+')'( Fig.- na 94~i3 (18-12) (1 8... < h. pi ridacina h. rezulti: 1 2~ J. Daci Ins2 se exprimi C prin formulele Pavlovski sau Manning.c /h r u Se observi c i panta critici depinde numai de constanta C din formula C116zy p i ar pirea c i este independenti de debitul q.. ..cu o vitezi mai rnare decft viteza critici se n u m e ~ t etoreniiala".538 Hidraulica -- La adincimea cri tici corespunde v'i teza cri tic2 v . deci la un curent rapid. deci la un curent lent. Fie h. variazi putin cu debitul q. sau in reginz rapid. Se observi c i ecuatia are o r i d i c i n i reali negativi care nu rispunde solu3hcr tiei. cum R n = h . corespund d o u i valori ale lui h din ecuatia: ha . h2 -k 2 2 - 0.. Reprezentarea zonelor de regim lent $i lrcgim rapid.. . daci J < . sau prin formulele semiempirice. se constati c i la acelapi debit q. corespunde la o albie de p a n t i J > > .. = . celelalte doui ridicini slnt reale pi pozilive ( H . ~i h < h..u u [?I3- 2Y Daci panta J > J..

Scriind ecuatia energiei intre punctele 1 si 2. Fig. se obtine: - + - . = panta superficiali. Aceasti dreapti desparte zona regimului lent (deasupra dreapta H = dreptei H = -$ h) de zona regimului rapid (dedesubt) (fig.Migcarea uniforrna a curentilor cu suprafat6 liberii 539 a) iniltimea energiei cinetice este % din iniltimea piezometrici. inseamni c i acelasi curs de apii trece de la un regim rapid la un regim lent. Recultatele precedente se pot extinde si la o miscare permanent6 neunijornz6. trecind prin adin(cimea critici. in Daci se dau lui q diferite valori si pentru fiecare 9. deoarece sarcina totala H este minimi. d e miscarea turbulenti. ci numai la curentii cu suprafata liberi. este minimi. J . c) orice variatie a vitezei f a t i de V.la un debit dat. se obfine o familie de curbe cuprinse intre axa OH si bisectoarea priniului cadran. 18-20).. panta liniei energetice. Reprezentarea zonelor de regim lent $i regirn rapid. . pentru diferite valori ale debitului La a doua stare critici nu se produce inci nici o schimbare in legile xezislentei. Aceasti stare particulari a curentului se n u m e ~ t ea doua stare critic6 a curentului. ca la prima stare critici. b) puterea curentului y Q H. legea miscirii uniforme rimine valabili -atit in regim lent. cit ~i in regim rapid. determini o sporire a puterii curentului. In acest caz. == panta fundului.h.apare la mi~carea conducte inchise. Tn sfirsit. Locul geometric a1 minimelor acestor curbe este h. i. = const se construieste jcurba H i f (h). = pierderile de sarcini de la 1 la 2. a doua stare critici nu . cu notatiile: J . 18-20. prima stare critici fiind aceea care deosebeste mi$carea laminar. daci adfncimea apei creste spre aval.

care anuleaz5 derivata ... Din ecuatia energiei speclfice a sectiunii se poate deduce debitul dq Debitul este maxim pentru valoarea h. 18-22). numai in regiunea de munte. Extensiunea notiunii de adincime crise poate face ~i altfel.. In tabela 18-3 se dau valorile J.. Problema miscirii neuniforme va fi trat a t i fn capitolele urmitoare. > J. i n general. ~tudiul stirii a doua critice Fig. Pantele calculate pentru valori mari ale lui n se intilnesc in naturi. dh iar Se vede cH existi o p a n t i critici pentru un anumit H I const care separi doui feluri de curenti: unul rapid si altul lent (fig. . < V1).= 0 . daci miscarea este accelerati. c5ci punctul figurativ a1 mivcirii se afli pe ramura descendenti H . Deci daci miscarea este intirziati. daci migcarea este intfrziati. 18-21) si daci in a c e l a ~ itimp curentul este rapid. 18-21. H descre~te.540 Hidraulica Daci miscarea este intirziati (V. (V2 > V. < J. Invers se Tntimpli daci miscarea este accelerati. h creste J in sensul miscirii (fig. - . precum si puterea curentului. intre regimul lent ~i cel rapid corespunde oarecum ~i cu notiunile comune sl cu nomenclatura geografici a riurilor. rezulti 3.. pentru diferite rugozitdti n si raze hidraulice h. curentul este lent. deci aceasti deosebire pur teoreticg. Se presut i c i la m i ~ c a r e aneuniformg pune energia specifici a secfiunii date H = H I ~i se cere variatia debitului q cind variazi h. H ~i puterea cresc (ramura ascenh.) ~i . denti)..

. sau poate fi lent pentru un debit mic ~i rapid pentru un debit mare.0062 0.010 0.020 0.012 0.. (18-20) Cum valoarea minim.0081 0.0180 0.0015 0. Deoarece pentru regimul lent corespunde conditia h > h. deci Fr > 1. - 9 Fig.0028 0.0300 0.0021 0.0047 0.0032 0. n / 0. Un alt criteriu pentru clasificarea curentilor il constituie numirul Froude.0048 0.0116 0.OO 11 0.0474 0.5 1 I.0089 0.0108 0.~ i ~ c a r euniform6 a curenfilor cu suprafafci liberci a 54 1 Tabela 18-3 J Coef.1 1 0. Reprezentarea zonelor de regim lent $i rapid.017 0. are pentru un curent de vitezi medie V si adincime h urmiitoarea formuli: s a u ..030 0.0010 0.0124 0. .0 1 5.0018 0.0022 0. noul criteriu care stabileste regimul lent.0035 0.0026 0.025 0. 18-22.0016 0.0095 0.0165 0.0013 0.O 1 2.014 0. exprimat prin simbolul Fr.00076 0.0297 0.0023 0.0078 0. In felul acesta.0046 0.0 0. iar pentru regimul rapid h < h.00088 0.0060 De altfel.0046 0.0019 0.0037 0.0016 0.2 1 R a z e hidraulice.0198 0.0023 0.0065 0. de unde se poate calcula ~i valoarea adincimii critice. rapid sau critic a1 unui curent de a p i in miscare uniformi este ~r .0033 0.0086 0.0059 0.0009 0. din curbele si formulele precddente se poate deduce c$ acelasi curs de a p i poate fi rapid intr-un sector si lent in altul.0027 0.0026 0.0012 0.0013 0. S e ?tie c i numirul Froude. a energiei specifice a sectiunii rezulti din conditia: 'inseamni c i aceastii conditie se realizeazi pentru Fr = 1.0062 0.0225 0.0118 0.00062 0. d e rugoz.0041 0.aQa ghR2 aQaB gRS d = Bh.0056 0. dupi criteriul debitului maximum 2 1.035 0. . i n m 0.0033 0.0016 0. daci albia se poate asimila cu un dreptunghi de Iiitime B: Fr=--. inseamni cii numirul Fr < 1.

Adincimea critici la albia triunghiularg b) Albie triunghiularg (fig. derivata energiei specifice totale a albiei este: adfncimea critici hc7 se obtine pentru . unghi Bh. 18-23. Fig. a) Albie de o form5 oarecare. a:.= 0. = 0. 18-24. aQ2 18-23). Asimilfnd sectiunea albiei cu un drept-.295 . 18-24) avfnd baza B = 2h tg 9~i Q = h2 tg 2 2 Adincimea critica se obtine din ecuatia: Pentru a = 1.542 Ilidraulica Albii de alte forme ale scctiunii transversale. h. cp = 90°. deci din ecuatia: ah aH Pentru a gisi valoarea hc7 se construieste prin puncte curba pe care hcr corespunde valorii -= .(fig.1.. Bcr g - n3 B = f(h). Adincimea critici In albie de form2 oarccare Fig.

. d) Trapez isoscel (fig.O. . + 2h ctg cp. O .ezdvi mai simplu prin metoda grafo-analitici.1. R = (b 3=b + h ctg cp) h .anexi 7). 18. 18-25. c) Albie parabolicl avind B2 -.290 V Q . Cu clt ar trebui lirgit la bazi pentru ca la aceea~i panti s i poati transporta un debit dublu? Canalul initial are & = 10 mZ. cp = 90°. EXEMPLE NUMERICE 1) Un canal de pimint avind dimensiunile din figura 18-26 conduce un debit de 8 ms/s.8 m/s. V = 0. 18-25). hcr= 0. indicati la albii de formi oarecare (v.8 ph ( p . Pentru o: = l. Adincimea critic2 la albia trapezoidali Aceasti ecuatie in hcrse .parametrul parabolei) Pentru o: = 1.5.5 2Pentru o: = l .si Tabela. Fig.

+ + + Fig. 18-26. Calculul mirimii capacititii de transport a unui canal Prin Incerciri obtinem x 4 m. V. fati de 10 ma cft ar fi necesitat un a1 doilea canal. ~ a l c u l u lprofilului optim hidraulic a1 unui canal S i se examineze doui solutii: a) Pereti de pimPnt impermeabil protejati cu un strat de p i e t r i ~(V = 1 mls. S i se proiecteze canalul cu profil optim hidraulic (fig.8 mls.) 36 Solufia a) . Se d i m = 1. .36 mS. 2) Un canal trcbuie s i transporte 36 ms/s.Daci tinem seama de variatia lui C . X. se poate scrie V.3.22 )~ x). 18-27. 18-27). c = k V R .68. rezultat mai exact decit primul. 03 = 1. 18-2. Fig. dupi formula Manning. Profilul optim hidraulic este un trapez circumscris = 36 1 unui cerc.AdmitPnd c i C nu se schimbi simtitor la canalul Iirgit.766 R. = 0. kvJ= -~ 0. + + YE + + x.76. = 10 2x. V = k ~ 2 1 3 V .1-b) .086~1 Prin Pncerciri.) b) Pereti pereati cu beton spoit cu lapte de ciment (V = 1.22 x 10 2x (10 2 1 ~ = 437 (9.R = I ma . l. nivelul apei fiind previzut la nivelul terenului (spatiul de gardi se mobtine din ptimtntul scos din sip5turi). Adincimea apei $i lstimea b conform art.544 Hidraulica .22 10 2x . g6sim x -.5. = l6 = 0.766 R1 = 9. = 9. Se vede c i surplusul d e s i p i t u r i necesitat pe metru liniar este de 7. .

are diametrul 2 m 7i panta O.o Idtime la oglinda apei de 18 m $1 pant% lor~gitudinald 1.3 --- Dup: Manning. 1. 0 0 1 2 ' / ~ = 1. 1. cu y = 1.lO.16 m. 24 Adincimea medie fiind . Se poate admite rotund 36 mS/s.= 20 mZ. 20.8 - I'rofilul optim are h = 20 =3.025.:]. de 4 km lungime. de profil circular.- M i ~ c a r e a uniforrna' a curenfilor. S1 se gdseasc! debitul.296. perimetrul udat poate fi considerat 18 -24 18 2 X 1.cu suprafafa' liberci 545 Panta longitudinali necesarii. b=1. pentru a spori debitul c u lo%? .5 X 24 = 36 m3/s. C= I -I- 87 = 39.. frirri vegetatie $i f6ra bolovanl. n = 0.Y/. patul riului fiind constituit din prundi? mijlociu.7 + D u p i Bazin. raza hidraulici -= 1.1.33 = 20.5 3) Un rfu are o sectiune udat6 de 24 mZ.52 mls. 4) Un canal de beton sclivisit.33 m. v 2 d 3 .. Care este debitul maxim a1 canalului la curgere cu suprafati liberri? Cit trebuie sg fie panta energeticd ca s i conduci acela~i debit ctnd canalul este inecat (adica funcfioneazi ca o conductd)? Cu cit ar trebui ridicat nivelul retentiei barajului. prin interpolare din tabela 5-anex6 V = 1. Dupri Alatakiewicz.85.4.3.7 m ..16"/3 I 0. v = ----.= 1.025 X 0 . daci se calculeazd cu formula Manning: V = 40 ~ ' J1I2 1 ~ Solufia 6 ) 36 C2 = .

O O O5. Modulul de debit este KO= Q = --5 l .012.267%. 0. = 2.546 Hidraulica Folosim formula Pavlovski-Manning. VT- Y0.08 m adfncime critici. ar trebui ridicat nivelul retenliei cu circa (1.333 C = 2. Q 77 x ~ O . de la exemplul 2 .C se ia din .333 X $'z. panta longitudinali i = 0..25 m. debitul s i creasci cu 1096.10 m $i cu panta de 0. Raza hidraulici Modulul de debit K d u p i formula - = C R ~ R . .025.Tndreptarul pentru calcule hidraulice" de Kiselev.0.0012 Conditia de optim hidraulic stabileste raportul dintre lifimea fundului canalului b $i fniltimea de a p i h.h(b Perimetrul udat + mh) = h(b + 2.. Debitul canalului este Q = 15 rn3/s.95 D. printr-o ridicare a nivelului la baraj.433 m3/s.90) X 4 1. este lent.5 h). transport2 apa in regim lent sau rapid? Conform formulei (18-23) trebuie rezolvati ecuatia a - Se gisevte h = h. f a t i de 0.99-%o = 1. 6 ) $1 se dimensioneze optinl hidraulic un canal trapezoidal avind taluzul nz = 2. pentru obtine un spor de debit de 1096. debitul este Rezul t i Daci vrem ca. +i gisim C c 77Debitul este maxim cEnd canalul este umplut pPni la 0.21%.0012 vi rugozitatea n=0.9%" panta initial5 Lungimea canalului fiind 4 km.5. Sectiunea prin canal este =. Q Rezul t i = 2.38 m3/s. a r '. r fiind raza cercului. = ~ Daci este plin. 5) Canalul trapezoidal cu pereti betonati. cu n = 0. deci mivcarea la adincimea de h = 3.21 ..

38 2.Migcarea uniforrnd a curentjlor cu suprafat6 liberd 54 7 DPnd diferite valori inilfimii de ap5 h. 1: .46 1. pierderile de sarcini locale la curenfii uniformi sint datorite unei variatii pe distanta scurtii a secfiunii.0 05 0 fO0 200 300 COO 500 m * Fig. Pentru calculul variafiilor de nivel.95 m. cum ar f i un gritar. PIE RDERI DE SARCINA. Se construie~teprin citeva puncte curba K=f(h).6. In acest paragraf vom da numai calculul pierderii de sarcini (de energie). determinat experimental. LOCALE. 18-28. deci vitezele cunoscute i n secfiu. in care V este viteza medie in sectiunea caracteristicii.005 40 461 I--. a formei sectiunii. Spre deosebire de conductele sub presiune.. Pentru K=&. se calculeaz5 modulul de debit corespunz5tor (tabela 18-4 $i fig.753 34 69. pierderile de sarcinii locale sint insotite si de o variatie a nivelului suprafetei libere.52 8. Calcul grafo-analitic a1 adincimii optirne a unui canal = 0. B. Pierderea de sarcini local5 hi seexprimi fn functie de termenul cinetic intr-una din sectiunile caracteristice: .ss 5.74 m.76 1: n G . din conditia de optim hidraulic rezult5 l5timea fundului b = 0. 1.502 0. 20.59 11.73 0. se va vedea paragr.5 38 214 - Din diagrama din figura 18-28 se obtine pentru KO= 433 m3/s.x R c Y 1. a formei traseului sau datorite unui obstacol fn albie. nile aval si amonte de zona de variafie rapidi a formei si mirimii secfiunii. ~ G ii. pilii de pod etc. aceasta fiind deform a t i in raport cu suprafata liberi a curentului uniform (rectiliniu ~i avfnd secfisnea si panta uniforme). presupunind variatia de nivel cunoscuti. adincimea h. iar 18.57 0. 18-28). LA CURENTI1 UNIFORM1 CU NlVEL LlBER Ca si la conducte. Tabela 18-4 1 1 5 1 2 --- 6 0. 8 .un coeficient de rezistenti. rezulti pe curb5 adtncimea normals ho.

la ingustare brusci: .De asemenea.. prin diferenta energiei totale. fntre sectiunile extreme ale tronsonului neuniform: Daci fn calculul rezistentelor longitudinale Eh. 2g (18-27) coeficientul C ia valorile urmitoare : . a) Ingustarea sectiunii albiei (fig. viteza medie $i sectiunea fn bieful uniform amonte.V .lO. q plicat $i pierderea local: este suma mai multor pierderi lo' cale elementare. Daci Vl $i o. D i m mai departe formulele uzuale pentru pierderile de sarcini locale la curentii cu nivel liber. obstacolul este com. se va aplica formula: In care = 0. se refer2 la hieful uniform aval: '' h: Fig. 18-29. Adeseori. aferent acelui tronson. sfnt. pentru a avea numai pierderea locali trebuie scizut din membrul I1 a1 relaliei (18-26) termenu1 Xh. Schema pierderii de sarcini locale la un curent cu nivel liber = C 9. iar V.la o intrare in canal printr-un tronson care se fngusteazg dupi o formi hidrodinamici se poate lua . $i o. daci unghiul de convergenti este sub 12". .. pierderea de sarcini local2 se mai poate exprima. fn toate cazurile.la ingustare continui. in miscarea uniformi a fost luati in considerare si lungimea tronsonului neuniform. respectiv. 18-29).

Intrarea se poate face gi sub un unghi cu axa canalului > 7". In aceste cazuri se poate aplica formula (18-28) cu semn schimbat. 6). Ljrgirea continug a sectiunii albiei cu pereti de dirijare +i racordare ling I n afarii de formula d a t i la pct.4 fn care: s $i 1 sint grosimea. acest unghi va f i sub 7". de forma sectiunii.2 sau chiar mai mic (C > 0 . canalizare. Pn amonte de gritar.). de inclinarea griitarului f a t i de orizontali. 18-30. unei bare . de inclinarea curcnlului in plan. b este lumina intre bare . 18-30. se folosesc pereti de dirijare divergenti ficind Fntre ei un unghi sub 7" (fig. la sectiunea w. se obtine totodati gi o distributie uniform5 a vitezelor in sectiunea l i r g i t i . Coeficientul de pierdere de sarcini C depinde de raportul dintre grosimea barei $i distanta dintre bare. l ) [25].3 - b + 8 + 2.la lirgirea continui se recupereazi o bun2 parte din h:. 18-30. I Fig.S. paragraful20-12 se recomandi formula : i n care V este viteza medie a curentului. a). f a t i de planul gritarului. d u p i cercetirile ficute de VODGEO (Institutu1 unional de cercet i r i gtiintifice pentru alimentare cu a p i . iar C se calculeazi. constructii hidrotehnice gi hidrologie tehnici din U. c) Gritar format din bare drepte. de la sectiunea w. c . se poate aplica formula Borda: .S. paralele. daci peretii laterali ai zonei d_e tranzitie se racordeazi lin cu peretii biefurilor amonte $i aval (fig. Pentru ca zona de tranzitie s i nu fie prea lungi. Prin adoptarea peretilor de dirijare. . luind pe C = 0. ins5 nu mai mult ca 12"301. cu formula: < = K (L)''~ si-b 1 (2.la . Pentru a avea pierderi cit mai mici. in functie de forma conturului gi de unghiul de divergenti. respectiv litimea.Migcarea uniformd a curentilor cu suprafa#ci liberd 549 b) Lirgirea sectiunii albiei lirgirea brusci..R.

182 pentru bare dreptunghiulare in form5 de pan.318 pentru hare dreptunghiulare cu rnuchiile de intrare rotunjite. cu muchiile de intrare rotunjite. astfel ca formulele date de unii autori pentru asemenea rezistenfe nu inspira incredere.550 a Hidraulica K K K este unghiul barei f a f i de planul orizontal. = 0. Se pot lua unele valori aproximative prin asimilarea canalului cu o conduct%. Aceasta a facut ca atit calculul teoretic cit si studiul experimental a1 pierderilor de sarcin5 in curbi s i nu fie suficient de sigure.O m/s. Se recornandi?i ca grztarul s i nu fie a ~ e z a toblic fat5 de direcfia curentului.504 pentru bare dreptunghiulare. d) Curb& Curenfii transversali circulari datoriti fortelor centrifuge fac miscarea foarle complicati ~i cauzeazi denivelari ale suprafetei libere. deoarece rezistenfa gritarului creste in acest caz considerabil. .13. . se recornand2 ca viteza apei la intrarea in gratar s i fie cuprinsi intre 0.4 ~i 1. De asemenea. = 0.un c~eficientcare se va lua: = 0. Pentru for~na suprafefei libere in curb5 a se vedea paragraful 20.

. In acest capitol se studiazi numai miscirile permanente.gradualvariati".. astfel c i sectiunile udate variazi de la un profil la altul. nu se realizeazi misciri permanente. cit si in conditiile de exploatare.la curentii cu suprafati libera. un obstacol intr-o sectiune. traseul in plan si panta longitudinali sint modelate de insusi curentul. de la un profil la altul invecinat.un interval de timp limitat. cici debitul curentului variazi de la un moment la altul.Capitolul X I X Mijcarea permanent5 gradual-variat8 a curentilor cu suprafata liberii 19. printr-o dubli actiune de eroziune si depunere si. sau chiar variatii bruste locale.. pentru intervale de timp limitate. GENERALITATI. variatiile debitului si ale nivelului sint relativ mari. fir5 a f i neglijabile. un obstacol in albie intr-o anumiti sectiune are repercusiuni si asupra nivelurilor din sectiuni mai indepirtate. forma sectiunii. care rimin neschimbate . nu are nici un efect asupra sectiunilor vii mai indepirtate. Se poate afirma c i la curentii cu suprafati liberi. chiar daci miscarea este permanenti (debi tul Q = const in raport cu timpul). traseul si panta longitudinali a fundului determini distributiile vitezelor in sectiuni. prezinti numeroase neregularititi geometrice lente. DEFINITII Curentii cu suprafati liberi studiati in acest capitol sint fie cei din albiile . atit in conditii naturale.este c i pe cind la conducte. sau variatii de rugozitate a peretilor.. in special cursurile naturale.. X X . 0 caracteristici a curentilor cu suprafata liberi . 0 asemenea actiune reciproci intre curent si albie (pereti) nu e x i s t i la conducte. piraie). daci insi pentru . la care variatia spatial2 este moderati. 0 a l t i caracteristici la curentii din albii naturale este c i formele sectiunilor. 0 astfel de miscare permanenti se cheami .cursurilor de a p i " naturale (fluvii.care-i deosebeste de curentii sub presiune (in conducte) . sint multe cazuri cind variatiile de debit si de nivel d e la un moment la altul sint neinsemnate si mi~careapoate f i considerati in mod practic ca permanenti (sau in .variabili cu timpul" sau nepermanenti (sau in regim nepermanent). cici variatiile de sectiune vie (udati) sint mici de la un profil la altul invecinat. care influenteazi nivelul apei. Totusi. miscarea este .canale'' artificiale. Miscirile permanente cu variatie spai i a l i importanti se studiazi in cap. riuri.1. reciproc.regim permanent"). care micsoreazi sectiunea de scurgere. Albiile. . fie cei din .

Cum la cursurile naturale de a p i intervin numerogi parametri de care depinde rnivcarea. PB 18 / 2 (19-1) Fig. cum este calculul cu diferente finite.2. cu valorile lor variind de la o sectiune la alta. 19-1.idera cursul de a p i cu o albie unici . Daci se neglijeazi efectul curburii firelor de curent. fie de variafia formei. in diferite profiluri. se scrie: A PA v : +-+-=I Y Y 2g 2g . -t -+ . STABlLl REA ECUATIEI GENERALE A MISCAR11 GRADUAL-VARIATE Se admite c i fntre sectiunile I si 2 variatia spatiali este lenti. fie c i aceste curburi sfnt datorite traseului. rezuliate mai apropiate de reali tate. distanta d x dintre ele fiind misurati pe orizontali. presiunile in sectiune uda t i urmeazi deci legea hidrostatici. este sunla pierderilor prin frecare fntre punctele A $i B.552 Hidraulica Principala problerni care se studiazi la m i ~ c i r i l egradual-variate este determinarea nivelului liber a1 apei.3-h . asupra repartitiei presiunilor.2. cici fine seama mai bine de datele fiziceIn primele paragrafe ce vrrneazi se va cons. fie c i sint datorite formelor curbe ale suprafetelor curentului. De asernenea. prafetei lichidului sfnt uniforme (fig. 19-1). un calcul aparent aproxirnativ. se neglijeazi efectul fortelor centrifuge datorite curburii firelor de curent. Astfel. considerind c i firele de curent sint cvasiparalele. Reprezentarea energetic5 a teoremei lui Bernoulli la migcarea gradual-variati fn care h. studiul analitic nu se poate face f i r i o schematizare sirnplificatoare. . Aplicind teorerna lui Bernoulli fntre punctele A $i B ale unui fir de curent. se pot mentine fn calcul pararnetri nlai numerosi. d i totusi. Tntre doui sectillni foarte apropiate.urrnfnd a se studia ulterior cazul albiilor rarnificate. se consideri c i atit panta i a fundului cit $i panta J a s ~ . din planul vertical longitudinal. daci fnsd se procedeazi la calcule prin diferenfe finite. Ecuatia miscirii $i ecuatia de continuitate se vor scrie deci ca pentru un tub de curent cu vitez2 medie V . Prin neglijarea curburilor. in fiecare sectiune. fie c i este cauzati de variatia adincimii. 19.

Dacii ecuatia precedents se raporteazii la elementul diferential ds. ~i J .sctermenii ecuatiei (19-2) cu dQ.Migcarea permanent6 gradual-zlariatd a curenfilor CLL supafafa liberd 553. h sectiunea 1-1 pentru a reduce m i y a r e a masei tubulare la mi$carea. adicii p h i la.. ~i z. fiind cotele geodezice ale nivelului apei i n sectiunile verticale I ~i 2. Pentru a se tine seama de mi~careaiptregii mase care formeazii curentul se inm~lte. s-au notat pierderile de sarcinii prin rezistente. iar semnul minus aratii cii aceastii pantii este considerati pozitivii cind nivelul scoboarii spre aval. Dacii se mai noteazii ctl J . deci : 2. se.unidimensionatii pe un fir de curent. obtinindu-se: Se introduce viteza medie V . intre punctele A si B. deoarece vitezele variazii pe verticalii. pe cind J . variazii. si J . definit prin relatia: . nivelul suprafetei libere. ceilalti doi termeni reprezentfnd variatia energiei cinetice si a energiei disipate. presiunile i n A si B se miisoari prin iniltimile piezometrice. raportate la distanta ds. poate scrie: Dacii se noteazii: J este panta piezometricii care coincide cu panta superficialii a curentului. ecuatia (19-1) devine: Este de observat cii panta piezometricii J este aceea~ipentru toate firele de curent. Ecuatia (19-1) devine: in care cu h. adicii debitul ce trece prin sectiunea di2 $i se integreazii in sectiunea ! (sectiunea planii normali pe directia J curentului). In acesh caz trebuie introdus si coeficientul de corectie a.

erorile . Ecualia (19-2) devlne astfel: Ultimul termen din aceasti ecuatie reprezinta pierderile medii de energ i e specifici prin rezistente (freciri. se diferenfiaza ecuatia (19-4) - R ' : ~ ise calculeazi termenul - Ins2 - dR = dh B = litimea intre maluri a nivelului apei. variaza fntre 1. celelalte mfirirni variabile depin. In calculele ce urmeazii.. 6. puttndu-se adrnite valoarea mediea.Coeficientul a depinde. dupa formula Chbzy: intr-adevir. Deci ecuatia (19-3) devine . in sectiune. $9 (19-4) .08 (la l i f i m i foarte mari) ~i 1. paragr. pe unitan tea de lungin~ede parcurs.1.h fiind adincirnea sectiunii intr-un punct caracteristic a1 ei (de ex. de care nu tin searna coeficienfii C determinati experimental in curenti uniforrni.15 (la . admiderilor in rniscare gradual-variati cu pierderile in n ~ i ~ c a r e tindu-se. Ecuatia diferentiali (19-3) se poate exprima astfel luind ca variabili pe s si functie pe h .ce se fac astfel sint neglijabile. lente. la o miscare turbulenti.l (v. deoarece dS2 este suprafata h a p a t i din figura 19-2. consideram Q = const si fi = f (h. la t. in miqcarea neuniforma existi ~i componente transversale ale vitezelor. Tinind seama de relatia V.alveg) sau adincirnea medie in sectiune. datoriti ins2 variatiei graduale. ciocniri) E intreaga secfiune.8).sectiuni mai inguste). a sectiunilor.zind numai de s. Se observa c i se face aproximatia asimilirii pieruniformi.de legea de distributie a vitezelor in sectiune ~ i .

valoarea 1 . n R. paragr.Miparea permanentd gradual-variatd a curenfilor c t ~suprafa{a liberd 555 Introducerea parametrului h permite a se fine seama si de panta fundului i. rezulti: Fig.se obfine ecuatia diferentiali generali a miscirii permanente grads ' dual-variate sub forma: Aceasta ecuatie este destul de generali. in care s e duce rnn orizontal si mc paralel cu panta J . R si C. din figura 19-3. d a c i si aceste m5rimi se exprimi ca f. si u... CLIajutorul acestei ecuatii se pot determina elementele suprafetei libere a curentului in miscare permanents (v. si V sint valori medii ale lui C.4). indicilor I si 2 le corespund sectiunile amonte. i. cum se intimpli de cele mai. respectiv aval.multe ori la albiile riurilor naturale. 19-3. de variafiile lui B . si V2 sint vitezele medii din secfiurii. Mirimile C.menu1 . Relafia dintre panta fundului si panta energetic2 D a c i se introduce aceast2 expresie a lui J in ecuatia (19-5) si se izoleaza terdh . .Gtii de s. prin inmulfirea cu As a membrilor ecuatiei ~i prin introdpcerea relafiei J As = 2. Nu au fost insi introduse in cajcul componentele acceleratiei datorite curburii firelor de curent. de variatia de formi dn . Pentru cazurile cind toti . 19-2. deoarece tine seama de variatia energiei cinetice. Az este cresterea cotei geodezice a apei din aval spre amonte. Coeficienfilor a.z. se prefer2 a se transforma ecuafia (19-3) in ecuatie cu diferente finite. 19. R si V. Se obfine astfel: b / [ dq I f n aceasti ecuatie. iar V. iar in mod obisnuit. . In cazurile cind mirimile care figureazi in ecuafia (19-7) nu se pot exprima prin relafii simple. Astfel. Relatia dintre cre~terea sectiunii albiei $i litimra ei la nivelul apei Fig. corespunzind tronsonului 1-2. care este o mirime d a t i de care depinde h. l i se vor atribui valori P limitele aritate mai sus. l .

.3..parametrii albiei se pot exprima matematic in functie de h ~i s. dar talvegul. Aceasti curbi. modulul de debit este I(. iar pentru adincimea care corespunde miscirii uniforme cu debitul Q si: panta J egali cu panta fundului i.curbs de remu" (dupi cuvfntul francez remous) sau . aceasta putind fi definiti ca olinie care u n e ~ t ecentrele de greutate ale volumului vitezelor din fiecare sectiune. se poate scrie: 0 albie se numeste prismatici daci forma sectiunilor transversale este dn neschimbati in lungul curentului . Atft ecuatia (19-7) se rezolva ecuatia diferentiali a m i ~ c i r i i cit Si ecuatia (19-8) permit determinarea unei curbe situate fntr-un plan vertical.se poate lua conventional ca . c i aceasti curbi este cea rnai putin influentati de curbura Pn plan orizontal a traseului. conform definitiei date. in ecuafia (19-7) termenul a1 treilea de la numiritor se anuleazg si daci se introduce modulul de debit K .= 0 ~i sectiunea. 19. astfel c i : . corespunzitoare debi tului dat . Deci.axa curentului".. este de fapt curba a carei ecuatie diferentiali s-a dat sub formele (19-7) si (19-8). iar locul geometric a1 verticalelor acestor puncte este o suprafati riglati a cirei intersecfie cu suprafata liberi d i o linie curbi. desfisurati pe un plan vertical de proiectie. numiti .ax5 a curentului" insisi axa geometrici (mediana) a suprafetei l i bere. locul geometric a1 punctelor celor rnai adinci ale fundului din profilurile transversale. are o pozitie prea lateral2 si nu are legituri cu adevirata a x i dinamici. rnai ales.umflitura apei" sau . pentru astfel de albii . ca ~i cind am avea a face cu o miyare p l a n i . FORMELE GENERALE ALE CU RBELCIR DE STAVILI RE PENTRU ALBII PRISMATICE a 9 -udati il depinde numai de h.. se c a u t i a sub forma (19-7). la ape umflate. pentru o adfncime h oarecare.. c i r e i a i-am determina conturul curb care limiteazi lichidul de atmosferi.. In s f f r ~ i t . In cazul obisnuit Pnsi curenfii naturali au o formi sinuoasi fn proiectie orizontali ~i nivelul lichidului intr-o sectiune normal6 pe directia vitezelor este rnai ridicat lingi rnalul concav si rnai scoborft ling2 malut convex.curbs de stivilire" sau . este greu d e determinat teoretic ~i variazi cu h. Ecuatiile (19-7) si (19-8) sint valabile pentru acele verticale din sectiunile transversale care corespund c u ~livelulneinfluentat de curburile traseului. Un traseu cu rnai mare fixitate este talvegul. Traseul in plan a1 axei curentului.

. c) Energia totali specifici a curentului deasupra liniei talvegului s-a stabilit c i este minimi (v.. dh b) Cind h tinde c i t r e h. yi .ds + J. la numitor se poate opera inlocuirea: Fr fiind numirul Froude a1 albiei corespunzind debitului Q qi adincimii h (care corespunde lui S l yi B). la trecerea din miycarea rapidi in mi~carealenti). Interpretarea fizici a acestui caz este c i daci adincimea h variazi trecind prin adincimea critici h..Migcarea permanentd gradual-uariatd a curenfilor cu suprnfafa liberd 557 In sfiryit.4). la trecerea din miycarea lenti in mi~carea rapidi). Pnsi coriform ecuati ilor (19-3) ~i (19-6) J = i .... fie o scoborire brusci (cidere.. Se deduce: . I tinde c i t r e I . numirul Froude dh este = 1. cfnd h = h..+oo. yi h = h. deci .= dh -ds adVa 2g .. ecuatia diferentiali a curbei de stivilire devine: a) Se observi c i pentru valorile critice i = i.. Aceasta inseamni c i tangenta l a c u r b a c i u t a t i e s t e d. Dar H variazi yi in functie de s yi minimul s i u are loc pentru dH . se produce fie o ridicare brusci a nivelului (salt.. paragr. Intr-adevir: D u p i inlocuirile indicate. ceea ce inseamni c i ( ( CIP curba de stivilire tinde asimptotic citre o linie paraleli cu fundul la distanta h. 18.9 perpendiculari pe-directia lui s.+ 0.-ds 0.

pantele urcind spre aval..= i. Energia speciiici H creste cu s. s = . deci H are valoare ( minimi in amonte. deci minimul are loc in aval.. in aceasti clasi. H creste cu s. nemaidepinzind de s. deosebite prin regimul miscirii in curent uniform corespunzitor pantei. in raport cu panta fundului: A) i > 0.normali'!. corespunzind regimului critic. negative. C 1 a s a L (curentul normal este lent) h... prin urmare ds curba de stivilire tinde asimptotic spre un plan orizontal.2. Cind K > I . modulul K > K. Categoria A . Clasificarea curbelor de stivilire Curbele de stivilire se pot clasifica in trei categorii. atunci si gho -C Fig 19-4. Cind h tinde spre m..= 0 h = h. cind panta superiicialii esie paraleli cu iundul.. sau h < h.Fundul are panta scoboritoare (i > 0). panta scoboritoare. la iniltimea h. regim lent.> 0. deci miscarea dh este in regim lent.m- . Din ecuatia (19-9) rezulti ca . ~i in mi~carea . deci adincimea ds ' dH ds si const.. Tn acest caz..Q... fiecare cu tipul s i u de curb2 de stivilire: a) Zona h > h. cazul obisnuit.3... critic sau rapid. h = h.. a va si numirul Fr = Fr.linia paraleli cu fundul. 19.< 1. Cind K < K. perltru h = h. cind c r e ~ t es. intr-un punct unde h = h. Formele suprafetei libere a curentului pentru 0 < r < critic ' creste spre aval si miscarea este intirziati. B) i = 0 . Tn aceste categorii se pot stabili pins la trei clase. dhlds > 0. . Din ecuatia (19-9) dh rezulti . Pantele scoboritoare spre aval se vor considera pozitive. . la iniltimea h.. dH/ds < 0. In acest caz i < i. trei zone. avind forma a din figura 19-4. > h. = .linia paraleli cu fundul.. si Fr < 1.. Se deosebesc. mai are ~ O Cpentru h = h. d) In cele ce urmeazi se va nota: N . K -+ m si Fr tinde spre zero. H descreste. C) i < 0 panta urcitoare. si mi~carea este uniformi.558 Hidraulica Cind (( - dH ds (19-10) H = I(. sau h > h. corespunzind miscirii uniforme cu debit... C . miscarea este lenti.

. a) Zona h > h.. f i r i ca H sd treaci printr-un minim matematic (fig. cind Fr = 1 si . adici extremitatea din aval a curbei c. 19-5. d u p i experientele lui Certousov. r19 -se termini prin salt. Curba de forrna a.. In aval de un baraj deversor sau.tinde spre infinit. C 1 a s a R (curentul normal este rapid) caracterizat prin h. in amonte de baraj. pentru a trece in regim lent. miscarea este intirziat5 si adincirnea h c r e ~ t e ping la valoarea h. Cind h ia valoarea dh h. $i aici se deosebesc trei zone cu tipurile respective de curbs de stivilire.Mi. In aceasta zoni K < KO. > h > h. luind valoarea cea mai mici pentru h = h. este rapida... In aceasti zoni. deci'. Fr < 1 ~i cum h > h.. Rezulti deci c i miscarea este in regim torenfial pe o ramuri ascetidenti f a t i de fund (mi~careintirziatii). perpendiculari pe linia C si rarnura O1 se termini cu o cidere brusci.j19:6. din care se arata doui cazuri (fig. c) Zona h < h..GO.. prin considerarea ecuatiei (19-9) II - dh as > 0.. deci miscarea dh este in regim lent..numiirul Fr > 1 si.. 19-7 7i 19-8). ~i~. Ca si in zona b. deci pe rarnura 6. putin in amonte.~carea permanent6 gradual-variutd n curenfilor cu srlprlrfuta libern' 553. Energia specifica H scade spre aval (cind c r e ~ t e . In practici se intilneste curba b. a fundului sau cind albia se termini intr-un rezervor. Adincimea critici nu este atinsi chiar pe muchia treptei ci. conform ecuatiei (19-9).h. energia specifici H scade spre aval. curba scoboari lent sub nivelul normal iy p i n i intr-un punct unde (1h h = h. tangenta la curbi este . la distant5 de 0. rezulta K > I(.i valoarea ei cea mai mici are loc s) pentcu h =.de unde. Exemplu de curb: de forma a. 19-6). si rniscarea pentru h = h. . Fr = 1 .. mi~careaesteds acceleratii. Exelnplu de curb2 de iorma b. In practicii se intilnesc exemple nurneroase de acest fel. Si in aceasti zoni numirul Fr < 1.... 19-5). Insi I( < KOgi . -5 h. este intilniti in practici in cazul baririi albiei unui riu.. se produce o miyare rapids pe albie cu panta i < i. ds dh > 0. n ds Fig.. b) Zone h..< 0..de o stavili de fund putin ridicati. Tn acest caz.. T ace1 piinct.7 h. in cazul cind existi o treapti de cidere.. cind se produce saltul si trecerea in regim lent. incepind de la o distant2 de 3-4 ori iniltimea sarcinii deasilpra deversorului (fig.. .... i > i...

.

deci si h < h.. curba c. La punctul de fringere a pantei h = h. ~i trece prin salt in regim lent in curba a. In prima figuri se reprezinti o miscare rapidi b. unde h = h. Energia specifici H cre. ins5 ambele supercritice. ramura 6. d u p i care urmeazi linia unei pinze deversante. .0 .tinde spre i . 19-9. Curentul rapid urmeazi curba c. < i. Se poate constata c i - dh ds > 0. se limiteazi in amonte la intersecfia cu dreapta C. . curba se produce d u p i ce albia suferi o rupere de p a n t i de la i. c) Zona h < h.)... apare i n albie cu panta i > i.i accelerati pe ramura b. dh deci conform ecuatiei (19-9) . si se produce sal tul hidraulic. tinzind asimptotic ciitre dreapta N. d u p i ce a trecut prin cidere de la o miscare lenti in amonte cu o p a n t i i < i..... Un exemplu de miscare de acrst fel se intilneste la trecerea unui curent rapid peste un baraj deversor (fig. cind deschiderea a > h. In practici.. ~i . In figura 19-14.te spre aval continuu atit la ramura a. Cind h tinde spre h. deci adincimea creste spre aval si miscarea pe ramura c. In figura a doua. de la care incepe miscarea in regim lent pe ramura a. > h > h. p i n i i n punctul D. este rapidi. 19-10). ascendenti fatti de fund.. se pot mentiona doui cazuri.Migcarea pertnanenld gradual-variatb a curenfilor cu suprafafa libera' 561 Miscarea este deci in regim lent.. Ramura a.. Intr-adevir. 19-9).. ramura a. care este tocmai panta axei ds orizontale f a t i de iund (fig. Y tinde spre I .. In figura 19-13. la ridicarea unei stavile de fund cu cantitatea a < h.. In acest caz Miscarea este rapidi . se realizeazi la scurgere pe sub o stavili de fund intr-o albie cu panta supercritici. adici spre miscarea uniform2 (fig. Energia specifici scade continuu spre aval.. miscarea devine uni( ds - formi. cind h tinde la infinit. la i.. pe o albie inclinatti cu panta i > i. modulul Y creste indeiinit si numirul Fr tinde spre zero. b) Zona h. tinzind asimptotic c i t r e o dreapti orizontali.. pe o ramuri a. cit si la ramura 6 . intirziat... Douri cazuri intilnite in practici ale acestei forme de curbi de stivilire sint reprezentate in figurile 19-11 si 19-12.. fnsi intirdh ziati..

.

= h. cu un lac (fig.Migcarea permanenti gradual-variati a curenfilor cu suprafafa liberi 563 C 1 a s a K (curentul normal la starea critici).. . lis . la virsarea unui curs de apa cu i. In acest caz . dh N. =.. De asemenea. . Pentru studiecea curbelor a... 19. este valabil ceea ce s-a a r i t a t pentru curba a.> 0.. este o dreapti orizontal5. intr-altul cu panta i.. raza hidraulic5 = h. = i. 19-15. curba c. rezulti nedeterminarea : \ Pentru ridicarea nedeterminirii. Insi cind h = h.-. 'dh c) Zona h < h. tipul de curbi a. curba c. 0 demonstrafie directs c5 pentru orice valoare a lui h.. Liniile C si N coincid. > i. Pentru h-+ oo. ds a M spre aval. deci . se poate produce la iesirea de sub o stavili de fund. curba a. se poate da. 19-16).se intilneste la confluenfa unui rfu. este orizontali. se pleac5 "de la ecuatia diferenfial5 sub forma (19-9). ds dh Si in. = h. Formele suprafefei libere a este de asemenea aceea a unei m i ~ c i r i curentului pentr~r i = i critic Pntfrziate. iar curba c. admifind c i C. ds -----C s --2. < h < h. sau intre doui drepte dh orizontale. miscarea este intirziati. modull~lI( = Ch3I2 Se obfine: Cum h. ~i i = i...i. h. 19-17). cuprinsi dh = i. . cind in aval &= l'cr (fig.C a) Zona h > h. rezulti .. cum num5rul Fr = 1. deci exist5 numai dou5 zone. 19-15). b) Zona h. caracterizat prin h. ~i c. -- Fig. numsritbrul si numitorul fracfiei din membrul doi a1 dh ecuatiei (19-9) sfnt aproape egali.. se observi c5 pentru o valoare a lui h depisind pufin pe h.18). adincimea riului c r e ~ t e este deci urcitoare f a t i de fund. astfel c5 tangenta in punctul ds - de plecare a curbei a./C - 1. lipsind zona de nlijloc (fig.punind in ecuafia (19-9) sectiunea h X 1. - .= i.ceea ce priveste curba c.i. lipseste.este de asemenea ds deci curba a. cu . (fig.. . avind i = icy.. in cazul unei albii dreptunghiulare de 15time foarte mare. In practic5. 'L LC.> 0 .

.

. b) Zona h > h. deci miscarea este intirziati. linia N trebuje s i fie la infinit..- rls de curbi c. pentru ca V s i fie finit.i ecuatia diferenfialii a rniyirii se poate scrie: Intrucit viteza. Ecuatia diferentiali a rniscirii se scrie in acest caz: Din ecuatia: V = C. a) Zona h > h. cici nu: depinde de panti. sfirsind cu o cidere spre o miscare rapidi. cu Fr < 1. tinde spre infinit deci. cu Fr > 1. Rezulti c i ramura de curbi 6. 19-19). . ci descreste si m i ~ a r e a rarnura b f pe este acce'erati. clasa L. cu o cadere. fn practici. cti Fr < 1 . dh b) Zona h > h.. Rezulti un tip ds -. deci regimul de miscare este dh lent. Astfel. se intilneste in aceleasi cazuri ca tipurile b. conform iorrnulei V = c. urcitoare.rezulti ds -. .< 0. rezulti c i rniscarea uniformi nu se poate realiza. este scoboritoare. ~ .. deci adincimea h . a) Zonu h > h. nu se lea- Aslrnpfofa 0rlzontaIi -C 1izeazi.. Linia C-C existi. se termini in punctul h = h. zona a dispare ~i rimin numai zonele b yi c (fig. Categoria C. c. este imaginari. cu un salt.> 0.\IRi rezulti c i daci i tinde citre zero. dh c) Zona h < h. Din iolmula lui . Se noteazi cu i' valoarea absoluti a pantei. Formele suprafetei libere a curentuluii terrnina pe linia C. cind i < 0.. Curbs " se Fig. miscarea este in regim lent si accelerati si se limiteazi in punctul unde h = h. adici lil = i f . din categoi ria A. trecind in regirn lent. 19-20). h..\IRI'. Iipsevte. $i aici se deosebesc numai zonele b si c (fig. pentru 1 < 0 ' dh -< ds Q. regirnul este rapid. 19-20. ci numai de debit. nernairarninind decit linia C. fundul urcitor (i < 0). fundul orizontal i = 0.Migcarea permanent2 gradual-variafd a curentilor cu suprafata liberd 565 Categoria B.

de cidere sau rupere de pant. atit spre amonte cit si spre aval.cunoscut.. -tinde ds dh Hidraulica spre .566 Cind h tinde spre oo. miscarea este ds accelerata.. respectiv c.5e poate face indiferent.Tipuri - 60 6' c' I sirnilare cu 6.3. . acesta este de obicei acolo unde este un accident in sectiune si de la care calculul va urma spre amonte sau spre aval. . Daca punctul cunoscut este intr-o sectiune oarecare. calculul . . ins2 in regim rapid. ceea ce inseamna asimptoti oridh zontali. .salt hidraulic" si de la regim lent la regim rapid prin . 1n practici se intilneste in aceleasi cazuri ca b. in sectiunea de tranzitie se produce adincimea critica. In consecinta.. Tnbela 19-1 Clasa L Zona a Zona 6 Zona c Zona a Zona 6 Zona c Zona a Zona c Tipuri a1 de b1 curbe c1 Tiprri fundamental.r T i p .. Concluzii In rezumat. treapt. clasificarea tipurilor de curbe de s t h i l i r e se poate reprezenta ca in tabela 19-1. deoarece Fr > 1.3. 19.. d u p i cum mi~careaeste len t i sau rapida.. trecind apoi in regim lent.i'. Curba de stivilire are ca punct de plecare adincimea critici si se dezvolti spre amonte. si spre aval. cind miscarea este in regim lent.. uniiormi. In acest caz. si c.> 0. corespunzind unei pante date este datoriti unui accident in albie ca: baraj. c) Zona h < h. Ranlura de curbi c' se termini pe linia C cu un salt. si determinarea prin calcul a curbelor de stiivilire trebuind s i se faca plecind de la un punct . Dacs accidentul din albie poate determina schimbarea de regim. Abaterea de la miscarea permanenti normals. . Trecerea de la regim rapid la regim lent se face prin . cind miscarea este in regim rapid.cidere". Categoria A (i > 0) Clasa R :" i: C2 . adincimea c r e ~ t e .. . fundamentale Categoria B (i = 0 ) Critegoria C ( i < 0 ) Clasa L Clasa R Clasa L Clasa R Zona 6 Zona c Zona 6 Zona c A.

< Vam). Az = zam.w 19.11) (inrlicii am = arnonte. desi mi~carea este Tntirziati. METODE PENTRU CONSTRUI REA CURBELOR DE s~Av1~1. daci termenul cinetic este negat iv (V. se pot rdri profilurile.Distantele admise intre profiluri depind de ~anta longitudinali si de gradul de neregularitate a albiei. 0 astfel tie recuperare este putin probabilg.4. Presupunem cd zona in care se rnodificd nivelurile este i n arnonte de o sectiune-unde nivelul este cunosct~t. la Dunire intre profiluri se pot lua distante de 5-10 krn.e. Daci Az' =#= Az. din aproape in aproape. ci se obtin diferentele de nivel dintre doud profiluri invecinate. se pleaci de la locul unde a t e previzut tln baraj deversor.f ---------m c ~ . s-a ohtinut prima cots a unui profil invecinat. cici o miscare cu lirgire de sectiune este insotiti de pierderi rnari de energie si de aceea unii autori consideri terrnenul cinetic 1 1 c u o valoare redusi la . De exernplu.R (I 9.'am 2g 2 Q2As 'a. luind echidistante de ordinul 300-500 m salt chiar de kilornetri. In cazul general. se iau intervale egale. se reface calculul p i n i ce valoarea finali corespunde cu cea initiali si. nici adincirnile de a p i . i n cazurile cind el nu este cornplet neglijat.. care se poate scrie astfel (fig. Se procedeazi pisind de la un profil la urmitorul pin5 ce denivelarea atinge o valoare neglijabili (de citiva centimetri la ses si citiva decimetri la munte). in acest mod. La albii foarte neregulate si cu pante rnari se vor lua profiluri mai dese.Mi~carea -perrnanentd gradual-variata' a curentilor cu suprafaJa liberd 567 19. Este de observat c i in ecuatia (19-11) nu intervine panta fundului. 19-1). . ctl 2 . cici sectiunea se lirge. la care llivelul apei la debitul Q nu trebuie si depdseasci o c o t i d a t i . de Termenul cinetic din rnembrul a1 doilea se neglijeazi in cazurile riurilor curs linistit si albii nu prea neregulate. av = aval si m = rnediu intr-nn interval As). Calculul se face cti ajutorul unei tabele orinduite in felul tabelei 19-2. Metodi generals pentru o albie de formi variabilii $i panta longitudinali variabili Metoda indicati in acest caz se bazeazd pe folosirea ecuatiei cu diferente finite (19-8).De exernplu. Din insurnarea lui Ax se obtine lungi~nea sta"vilii. misurate pe axa albiei. 3 . apoi se fac calculele indicate in coloane si se ajunge la o altd valoare Az'.zau = 'au 'iu . 7i se c a u t i nivelurile in lung111 riului. distantele dintre ele putind f i de ordinul 50-100 rn sau rnai rnici.te spre aval.. inseamni o recuperare de energie. Pe cit posibil.1. in cifre rott~nde. daci pantele sint rnici si albia mai uniforms.4. yi se incepe calculul apreciindu-se din experienti Az. Se aleg o serie de profiluri transversale in sectiuni carac terist ice si se impart distantele dintre ele in intervale egale. -.n ~ .

2. a fost calculatii h.h0l2 1 -- 13 1 ceea ce se verificii prin derivare. in douii puncte ale curbei de stavilire si distanta L dintre ele. Funcfia din paranteza mare. din ecuafia (19-13) se deduce relatia dintre adincimile h. Distanta intre profile Cota de nivel a apei L 1 rn"s 2 1 As rn Lltimea la nivelul apei B Sectiunea u d a t 2 i n profil Perimetrul u d a t mediu Om I n profil m 8 X mediu Xm m 4 m 5 m 61 6 ma 7 rn 9 1 2 2 200 100 2 200 0. panta fundului i fiind uniform2 Acesta este primul caz pentru care s-a putut efectua integrarea ecuafiei diferenfiale (19-9).. si h.h. . Calculul curbei de stivilire pentru o sectiune dreptunghiulari de Iirgime constant2 $i mare in raport cu adincimea.h$ dh si integrala acestei ecuatii este: ---ho ho h2 + hho + h i (h .000 0. sau calculabile cu elede mentele date: rile Pentru obtinerea valorilor lui B(q) se va folosi tabela-anexi 6 cu valor+~(?).4.568 Hidraulica Calculul supra ~ebitul Profilul Nr. calculate de Bahmetev intre 1914-1932 pentru albii prisma- . care ia forma urmatoare: Rezul t i : idx = dh i + hh3 .100 250 240 1 020 970 920 270 262 255 19. Pnca din 1860 de Bresse pentru valori ale lui q atit suprauGtare (stavilire pozit i v i ) cit ~i subunitare (stivilire negativa). Cu aceasti notatie. in f~lnctie elemente date. notati cu B ( )= B 1 ( P I .

Se bareazi albia intr-un punct unde h. = 1. sectiunea a cirei adincime este 1. a) StZvilire pozitivZ. coloana x = 3 (pentru coeficient Ch6zy consi). = 2 m la panta fundului i = 0. = 1.exponentul hidraulic x" (v. 3 dacd se ia y = 115 in formula Pavlovski. vg v4 m ' Tabela 19-2 Diferenti ni%I Coti n:" calculatd Observatii A' 1 I Lice oarecare.Migcarea permanenfa' gradual-variafa' a curenlilor cu suprafafa liberd fetei libere 569 1 1 Raza Viteza medie . . avind adincimea normali h. - Exemple numerice.2 m. 19.002 si adincimea critici h. La ce distant2 de baraj este adfncimea de 3 m? Gisim: b) Stgvilire negativg. S i se calculeze curbele de stivilire pentru un riu cu albie dreptunghiulari foarte largi. S i se giseasci la ce distant5 se afli.4. Debitul unitar care corespunde lui h.80 m. exponentul hidraulic x = 3 ~i valorile lui B(q) vor fi cdutate la functiile cp(q).2 m..3). In cazul albiilor dreptunghiulare foarte largi.132. = 1. = h.. B ($1 = 0. = 2.20 m? Gisim in tabela-anexi 6 coloana x = 3 m.m. La ce distant5 In amonte de acest punct adincimea riului este h.4. Adincimea albiei deasupra unui prag de cidere la nivelul fundului este h..12 m3/s.n Lrofil 1 . 1 1 3. art.2rezulti din formula : $i anume este (pentru a = I ) q ---. caracterizate prin . care a fost rezolvat prin ecuatia (19-14). = 4 m. B $i L = 1 330 m.. sau 3 . in amonte.

. sau ix = h $ --- 2 ( h i .c ~i au ecuafiile urmitoare: c se obtin pentru h -+ $ ix = h - (3'0 . Astfel. Fig.. Exemple de curbe de stivilire (ale suprafetei libere): LL) s i l v i l i r e pozitivB: 6) s t i v i l i r e negativ8...W. gisindu-se asimptotele orizontale $i punctele de inter.sectie: Semnul .se ia pentru h. pentru h = hcr se noteazi cu hcr f a.sectie ale curbelor cu linia h = h.. 19-21.. < h.) 3 V3 h. > h.3 70 Hidraulica Tot astfel gisim punctul unde adincimea este de 1.. men~brul at .) x * 3 Y3hi . iar semnul f pentru h. Asimptotele orizontale sau .50 m: i n figura 19-21 se reprezinti cele doui curbe de stivilire.h:.doilea al ecuatiei (19-13) inmultit cu h.h:. Ecuatiile (19-13) $i (19-14) permit construirea prin puncte a celo Sase tipuri fundamentale ale curbelor de stivilire.. astfel c i se obtine abscisa acestui punct de inter. h = 0 $i se gsse~te: Se poate face o discutie completi. Pentru determinarea constantei C din ecuafia (19-13) se rpune condif ia x = 0.dup5 cum h tinde spre f oo sau spre .

a $i b sfnt reprezentate cele Sase tipuri de curbe de stivilire pe baza calculelor precedente ficute Qentru o albie prismatic2 de lirgime constanti mare fn raport cu adincimea.22.4. l a distanta 2f. 19-23) m i ..3.j x = 0. prima asimptoti este sub dreapta h . distanfa 2f. la care modulul de debit Y = AhP. a$a d u p i cum a aratat Bahmetev. $i a d o u a asimptots este deasupra acestei drepte. (19. < h. iar a doua asimptoti este situati sub orizontaia h .belor de stgvilire la o albie dreptunghiulari largi Pentru h.. astfel incPt diagrama lui Y poate f i aproximatd printr-o functie de tip parabolic (fig. .Mi~carea permanent& gradual-varirstci a curenfilor cu suprafafa liberi Prima asimptoti.. Miqcarea gradual-variatg i n albii prismatice a) Exponentul hidraulic al albiei. Pentru forme unitare ale unei sectiY variazi continuu in functie de h.15) s e poate obtine integrarea ecuatiei diferentiale (19-9). 10. este situati deasupra orizontalei h . pentru h.i x tanta f = (h'-h'r) 3 VTh. 19.ix = 0. > h. In figura 19-22.. la distanta f . =0 571 la dis- . la Fi?. Cele vase forme ale cul.

lui Pavlovski. relatie. s e obtine: . pentru intreaga. punind in relatia X (19-15)p = . conform formulei.Ig Y') = x(lg h" deci Mirinlea x astfel calculati se numeste exponentul hidraulic a1 albiei. K" h" misurate de la talveg. se poate scrie 2 Fig. La forme geometrice definite matematic se giseste o valoare unici x.. Logaritmind aceast. 19-23. Astfel.572 Hidraulica Astfel. se poate scrie: Daci se calculeaz5 I( cu ajutorul coeficientului Chkzy. care caracterizeazi forma sectiunii. h". N . curbi.1g h'). M . Reprezentarea modulului de debit in funcfie de adincimea albiei de unde rezulti relatia (19-16). 19-23) decit in trei puncte 0.. ecuatia (19-17'). exactitatea metodei depinde deci de alegerea punc telor care servesc la aflarea exponentului a1biei. daci punctele M si N sint foarte apropiate. curba obtinuti astfel prin aflarea lui p (sau x = 2p) din relatia (19-15) nu coincide riguros cu curba valorilor reale ale lui I( (trasate in fig.2i K' h' de tipul urmitor: Intr-adevir. adici: . 2(lg I(" . fiind cunoscute valorile lui I( in doui sectiuni de adincimi h'. Desigr~r. se poate exprima o relatie intre rapoartele .

2 ~ ) + 2 +2 +5+2y +5..3 +(4+2y) +4. Daci se noteazi cu I(.3)... si panta superficiali egali cu panta i a fundului. ~i se poate inlocui termenul a1 doilea a1 numiritorului fractiei din ecua- .. de aceea trebuie calculat exact....P1-2 P+2 + 3.. pentru a obtine rezultate admisibile..Panta fu~zduluiscoboritoare.. b) Integrarea ecuatiei difereritiale a curbei de stgvilire la albii prismatice oarecare..66 ( 3 + 2 ~ ) (1 $ 2 ~ ) .. paraboli foarte larga 2 2.. Tabeln 19-3 Forma albiei x Valoarea l u i Observatii y = 116 trapez isoscel ..3 (3 $.3. 19-24)..( I + 2y) p+2m1 b p = .3 /)-- p =h Se constati c5 x variaz5 relativ pufin cu forma sectiunii (intre 2 si 5. Pentru acest calcul se iranscrie mai intii ecuatia cunoscuti (19-9): Se deosebesc trei cazuri : Casul I .+"m) 2m' ..... dreptunghi foarte larg dreptunghi foarte fngust triunghi . (3 + 2y) ( 1 +....Mi~careapermanenti gradual-variatii a curen#ilor cu suprafa#a liberi - 573 Se obtin urmstoarele valori unice ale lui x pentru citeva iorrne geometrice (tabela 19-3). modulul debitului la adincimea h...(b=baza h mici) m = ctg a (a= unghiul cu orizontala a1 laturii Tnclinate) mg= dreptunghi m b ... i > 0 (fig....33 ....

numit .-u .. = Tinind seama si c i dh stivilire sub forma finali: h. rezulti ecuatia diferenfiali a curbei de Toti parametrii din aceasti ecuatie sPnt definiti: integrarea acestei ecuatii x.. j variazi uneori cam rnult si fn acest caz nu se vor adrnite lirnitele de integrare intre distante s = f(q) presupune c6 fn afari de pararnetrii i.adfncimea relativi"..este h.= x .dq.. numirul j trebuie s i fie cvasiconstant. In realitate. K Ki l-jKa K Daci se introduce raportul .Hidraulica Pe de altci parte.= Q 1 - . ~i . h. dh -ds i . si folosind notaf ia: X numitorul fractiei c a p i t i forma simplificati iar ecuafia (19-9) devine: / 1 K --.modulul relativ". . care sint considerati constanti. se obtinc ecuatia diferentiali sub forrna: KO Din definifia exponentului albiei rezul t i : fn care q = h . din relatiile: K2 = Q2C2R ~i Q2 = Kgi se poate scrie R Cum .

Scheina la curba de s t i v i l i r e pentru o albie prisinatici cu panta fundului urcitoare (i < 0) . corespunzind la valori ale lui x de la 2.8 p i n i la 5. Valorile functiei y(q) pentru valori 0 < q < 1 si pentru 20 > q > 1. -(s2-s1)==?2-~1+ - - S2 ' ' ho . Integrind ecuatia (19-19) intre profilurile 1 si 2 se obtine: i dq. Schema la curba de stivilire pentru o albie prismatici cu panta scoborPtoare ( i > 0) Fig. prea mari. K. si ecuatia diferentiali devine: if I .S d 2 l 1qx1 Functia cp(q) se calculeazi lesne pentru x = 2.qX-1 fntrucit 7 variazi putin in limitele alese. all fost calculate . Se introduce i'. 7 -- se obtine pentru o albie largi. < ~i I = -K . Q2 Se introduc notatiile: j ' = . 19-25. ci se va divide sectorul in citeva sectoare mai scurte si se va calcula (mediu) in fiecare sector cu formula (19-18). x = 3 si alte valori intregi. ~ prin dezvoltare in serii. la care B X. valoarea absoluti a lui i. se poate inlocui cu un medie) astfel c i 7 (valoare in care 'P (q) '. 19-24. dar x este de obicei fractionar si in aceste cazuri calculul este mai c ~ m p l i c a t .. aQ2B a se considera c2 . relatia j = x2Fr. Fig..i < 0 (fig. Cazul I I . 19-25).Panta fundului urc~toare.4.= Fr ~i c6 introducind numirul Fr in expresia lui j. Uneori poate fi de folos.Miycarea permanenfd gradual-variatd a curenfilor cu suprafafa liberd 575. ai' C2 B gx -h.i intabulate de Boris Bahmetev.

. mergind in sens invers cu sensul curentului. .Panta fundului i _= 0 (fig.7') [v(C2) .se ajunge la formula: 'i - L = . In acest caz. inlocuieste Se .. _ _ht _ _ ht- i-0 - & 8s Fig. $i valorile functiei cp (<) se gdsesc intabulate. 19-26). este modulul care corespunde la panta critici icy.. Se determini un indice de albie x. = .(C2 - h..(1 +. 19-26. s a u punind: . in Care KC. Cazul I I I . astfel ca vr d e unde rezulti x f 2 = P $i ecuatia (19-22) devine: Introducind in aceasti ecuatie pe dh = h.5 76 Nidraulica Q in care I(. ecuatia reduce la: diferentials se Q2 -.este modulul care ar corespunde unei adincimi hh a unui curent uniform ipotetic.. 4.cp (<ill. Schemi la curba de st2vilire pentru o albie prismatici avPnd i = 0 I 1 -c hcr dh -- ds - K2 aQ2 B 1 -g QS (19-25) Se consider5 : Q2 = Kr icy.d<. ecuatia diferentiali ia forma finali: Integrind aceasti ecuatie intre limitele profilurilor 1 si 2 se obtine: .

1 hcr Punind : ecuafia axei riului ia forma final2: La calculul acestui caz nu este obligatoriu a se lua ca valori de referin12 h.9 Kcr .s . icrsi j. . . = uicr C2 g B X $ 1 Kcr = ..P)dE hc r Integrala acestei ecuatii este: icrL . folosind notatiile urmitoare i n care indicele cr se refer2 la starea critici: lcr .-hcr jcr ( E2 . K Se introduce uri indice de albie x.ds = ( j c r . astfel ca: dh ds p - icy - jcr-EX Tinind seama c i : se ajunge la forma final5 a ecuatiei diferentiale: icr . ci se poate lua o adincime arbitrari hr si mirimile corespunzit oare..Migcarea permanentd gradual-zjariatci a curentilor cu suprafata libera' 577 In ecuatia (19-25) Q2 prin expresia precedent.I L = s 2 .El) A si i n care jcr este jcr mediu in intervalul 1-2 E1 ..A hcr 9 h f 2 -.. si.

113 . B..65 1.oo .. 4 m .... .122. deci Exponentul hidraulic a1 scctiunii trapczoidale x.. = 5 m.O 9.. Se ia media x = 3... S i se calculeze lungimea curbei de s t h i l i r e intre pro' h gi nl filele 1 cu h. baza mica b == 3 rn b = 1. 13. a.20 3.= 9 .. 40. Pentru coeficientul de rugozitate n = 0. 2 0 m . . 18. respectiv a se calcula j pentru mai multe valori intermediare ale lui h $i a se lua apoi media aritmrticii.4 -- 1 . V8 -.O - 1 2 3 4 3. x...50 se va calcula perltru hl si h2.=3.. Se giseste cp Cql) = 0.0 m... V l = 1... = 3..20 m gi 2 cu h....0003.----aV2B Insi h .. = 3..611 . Rezultg m = E g i p = --.80 4.. 0..4.. V 1 V' 1 - I=-. == Ri g V a .578 Hidraulica c) Exemple de calcul : 1) Fie o albie de formi trapezoidala avTnd panta i = 0. i .. cPnd debitul Q = 26 ms/s.- aVZrB -.004 1. 0.... j = - 3.45.. 0.115 0..6 -- I 1 ..... Se constati c i j variazii P limite cam n ~ a r i$i pentru un calcul mai exact a1 lui 7 n este recomandabil a se Prnpsrti lungimea de stivilire in cPteva tronsoane... = 3 .. cp ( ~ 2 ) = 0..96 .. .016.. 6% j ...n g .B ' !I .4 . rezultii h..6. 18.40 5.....53. folosind o tabeli de calcul ca aceea de mai jos: Nr.... i h j .

) obfinuta prin douiy trei valori arbitrare ale lui h. rp (5) $i cp (c) deci $i valorile din cazurile acestea particulare. 1I = Hz - ( -i . 3) Se cunosc h. -K Q2. se poate scrie (fig. Se ajunge la rezultat fie prin aproximatie. h. Schemi !a metoda general3 de calcul grafic a1 curbei de stevilire . )s (19-30) Fig.. fie grafo-analitic. 4) Pentru uncle sectiuni geometricc simple au fost calculate tabele speciale.. aprcciat din curba de stlvilire. in secti~ine esle prin definifie: deci ecuatia (19-28) devine .) decit luind-pe la. Atunci estc cunoscut nivelul de la baraj $i nivelul h. care se calculeazri cu formula: 1 . Tabelele din anex5 cuprind printre valorile functiilor rp (q). (rezistenle distribuite) pe unitatea de lungirne in tronsonul 1-2). $i se obtin distantele L respective. Se iau o serie dc punctc de adincimi cuprinse intre It. Daci se ia ca reper planul orizontal lrecind pe la fundul secfiunii I . Metode grafice pentru construirea curbei de stgvilire a) La albii prismatice se poate folosi o metod5 grafic. In acela$ mod se procedeaz5 daci cste c u n o s c ~ ~ t $i se cere h. h. aproximativ. h. care se poale scrie sub Iorma: in care indicele 1 se reIeri la o sectiune unde albia este barati. 1-2 sint pierderile de sarcin. i. 19-27. $i L gi sccerc h. 111 accst caz nu putem calcula pc x . . 19. gradual-variniii a curenfilor cu suprafafa liberii 579 Obseroafie. z2 == h2 -t- Energia specific. de exemplu pentru dreptunghi $i parabola. sc cere Q. = h. o problem% de acest gen se i v e ~ t e calculul nivelurilor de inunla datic cPnd se bareaz5 albia unui riu. ( 1 9-29) Pentru tronsonul 1-2 se va lua modu 1111 mediu K.Migcarea permanent. $i L.. (normal in albie pentru debitul de calcul). din ecuatia: 7 . $i cp (q.4. metoda exponentului hidraulic fiind generala.. . $i apoi se pot determina celelalte clemente care trebuie s i se verifice intre ele.. iar indicele 2. . 0 asemenca problem5 permite determinarea tlcbitului cind se cunosc ele~nentelc curbci de stgvilire stafionarl. De obicei. prin intersectia ~rizontalei == i L cu curba y -= F (h.4.. 2) Se dau Q. . arbitrar si apoi procedind prin aproximatii succesive. plecind de la ecualia (19-l). 19-27): z. i n acest caz trebuie s5 admitem mai intii un h. la o sectiune in amonte.. si h.

Aceasti epuri pregititoare permite aflarea adincimilor h. etc. cu orizontala..s.sl-. oblica 2 ' 0 .-.. 1 2 - tg etc. 3' etc.. Calcul grafic al unei curbe de stivilire po~itive Fig. Calcul grafic a1 unei curbe de stgvilire negative punzitoare si din formula (19-29) se stabileste h = f ( i . se afli punctele 2. care face unghiul a. .). din C oblica simetrici C2'.580 Hidraulica Se calculeazi acum* pentru o serie de valori arbitrare ale lui h . . 3 . . Cu ajutorul lui h si a1 relatiei de definitie a lui H se poate construi si curba: H = F (i. sectiunile udate Q. Se stabileste h = f(i... .-. din 2'.-. Se determini pentru valorile lui Y astiel gisite pantele i.-. Calculul grafic itz cazul utzei curbe de sta'vilire pozitive Se noteaza . calculul fiind valabil In tot lungul albiei. la intervalele sl-. acest calcul se face intr-un singur profil. figura 19-28. In figura 19-29 se a r a t i calculul grafic a1 adincimilor in cazul unei curbe de stivilire negative. pe care le trecem apoi in figur? 19-27. modulul Y si viteza V care corespunde la debitul Q dat.. figura 19-29. * Albia fiind prismaticl. care determ i n i segmentele h. cuprinse intre hl si h. ). la n distanta i. Din punctul 1 (h = h. cores- Fig.1' ~i oblica I'C. " 1 2 = tg a. 19-29. oblica 03' simetrici cu 2 ' 0 etc. Pe verticalele lui 2'. s. care face unghiul a.-.. h. cu orizontala. . ) . Apoi.) se duce verticals 1 ..si E figura 19-28 se traseazi dreapta de sprijin A-B parale15 cu axa OH. h. 19-28. etc.

In figura 19-30. cu conditia ca fundul s i a i b i o p a n t i cvasiconstanti i . N . Pentru calculul lui Az se poate folosi aceeasi metodi de calcul tabelar. se poate lua aproximativ egal cu n~odulul pentru cota I.. cu neglijarea termenilor cinetici. fie cu ajutorul formulei Ch6zy: Km c m Qm \K ' In care rugozitatea este apreciata.L =Z Q Z . N. Acest modul K m se calculeazi fie cu ajutorul observatiilor hidrometrice care dau relafia dinlre un debit ~i zm.. deci Fm este funcfie de I. 19-30. iar mirimile Q . b) La albii oarecare. Fa 2 Fa 2 (a) (6) (cI Fig. Se obf ine unghiill cc dat de: n z Q F t g a = V = .2. 19.= f (2. expusi la paragr. ecuatia (19-28) devine: Se construie~tepentru fiecare sector. c se duce o catetd arbitrari a si se citeste la scara grafiQ2 c d u i b) a = F. Se pol ins5 intrebuinfa metode mai elegante. c. care 2 2 se trece ca ordonati tot T figura 19-30. Calcul grafic a1 unei curbe de stzvilire (dupa N. Aceasti metodi poate f i aplicatd si la albii neprismalice. 1 ) Meioda grafica" ( N . i n figura 19-30.) pentru fiecare sector. K2. Pavlovski) . dar care necesiti calcule prin aproximafii succesive. In acest caz. = 2 Fa.M i ~ c a r e a permanent6 gradual-variatb a curentilor cu suprafafa liberd 581 Observa#ie. I( $i V s i fie calculate pentru fiecare secfiune pe baza mdsuririloc directe pe teren. Se inmultegte Fa cu -si se obtine o ineltime z. curba Fm = 2 "m - f (zm) Modulul I(.. media modulelor in intervalul 1-2.. din aproape in aproape. in care se evitd calculul prin aproximatii.b sint construite S curbele F = --. Pavlovski).

si neglijind termcnul in ( A Z )......... .. . 1 dreapta A A ' orizoritali pin6 la axa lui z. $i ducind orizontala B'H pina la prolilul 2. dreap ta s h e trici. -.. -. CB' p i n i la axa z .. 3) Melode bazafe e. Intr-adevir: s i a cl~lcemin figura 19-30. .. ............) -1 A.f (