Ing.

CRISTEA MATEESCU

Membru 'a1 Acaderniei R.P.R. Profesor la lnstitutul de Construcfll Bucuresti

-

HIDRAULICA
-*w--.

---..

1

E D I T U R A

D E

S T A T D I D A C T I C A $ I B U C U R E S T I - 1 9 6 1

P E D A G O G I C A

\

f

-%- >

'

I

,
*

Aceastii lucrare arxe ca bazii cursul de hidra~liciipredat la. Facultatea de liidrotehnicg a Insti tutului -de constructii-~ucuregt din 1946 i ptnii agi. In consecintgea contine toate capitolele, previzute tn programa ' agali tic6 oficialg. Autorul a , dezvol tat fmii materia pe baza experientei sab tn hidratehnid, pentru ca lucrarea s i pcsatii fi de folbs $i inginerilor specialigti in lucrilri hidrotehnice, cercetiitorilor din insti tutele hidrotehnice gi cadrelor didactice de specialitate din inviitiimlnt. Au fost folosite cunogtintele de matemat ici predate fn iristi t utele de fnvitlmint tehnic superior.

-

4.1s _ m-3: *
a

*

r

.

- - 4 --%
-,

4?i
d.

,

,

- ---".-?
&--

-.y:;

-

- .*k:~p. -4%
- 2

a

A %

,

%

Z* y
.
I *

1''

,
f
-

-

- ! *>*a? :
> ;
n

--.

*.
I

Y - ,

2% :
t.

s - =-,-.$*

.
'

-. i9

-*

-

Aceastcr lucrare a fost scris~in indoitul scop : .+. - de a servi studenlilor din faculta'#ile prof ilate pe discipl inele hidrotehnice i. - de a servi spre consultare inginerilor din produclie si cerceta'torilor E n . > . diferitele domenii ale hidrotehnicii, precum : construct ii hidrdtehnice, navigat ie, hidroumeliora#ii, a1imenta'ri cu apa' si canaliz&i. \ Pentru a i ndeplini acest dublu scob a fost nevoie sa' se dea o dezvoltare egalci ._ : . -- hidraulicii teoretice cit si aplicafiilor tehnice. S-a cdutat ca bazele teoretice sci - fie dezvoltate pentru a da cititorului prega'tirea necesard spre a studia cit mai numeroase ~i mai variate aplicalii s-a ca'utat ca apli----cafiile sa' fie din diferitele ramuri tehnice. fn volumul de fala' specialitatea instai ale construcfiilor, afara' de -- - . ;* . lafii ~i utilaje, unde este necesard cunoa~terea atEt a hidraulicii lichidelor gigazelor, I c2t gi a termodinamicii. Problemelor deehidraulica construcfiilor hidrotehnice li s-a dat o atenlie deosebita', nu insd si dinamicii curslirilor naturale de apci, care necesitci o tratare T' 1'. specials' intr-un iolum separat, in legdturd strinsd cu hidrologia~icugeografia -, . fizica'. Totusi se vor g k i rezolvate, la Cap. X V I , X V I I I , X I X , X X I I , XXIV, ,. . X XV, nume'roase probleme din acest domeniu care sint legate mai strins de con-' strucliile hidrotehnice. . Pentru demonstrarea teoremelor de hidrodinamicci nu au fost, in general, F t -- depti~ite cunostin#ele de matemat ici predate in inst itutele politehnice. S-a fcicut ; desea uz de metodele de rezolvare aproximative si grafice, instrumente comode si .;'. eficiente puse la dispozilie inginerului care se g&eqte adeseori in fa#a unor pr6'ir bleme a ca'ror rezolvare matematica' exacta' nu este inca' posibila'sau este prea dificila'. Ca primul rind lucra'rile clasice, -- lucrdrilematerial documentar au servit in larga' lucra'rile hidraulicieniloriar pentru moderne s-au folosit pe o scara' soviet ici, i; precum si s .- -- spechl principaleleuzcontribulii aduse de hidraulicienii romini in acest domeniu. , In' am fa'cut de ualoroasa publicaf ie a regretatului prof. ing. D. GerA i ; mani ,,Hidraulica teoretica' si aplicata'", pe care autorul ei nu a avut posibili;+ tatea sri o termine, o moarte tiremat ura' antrerupind brusc o opera' de vast&erudvie L-e ;-,. -- ~i sintezli. Ca metoda" de expunere s-a luat ca bazd metoda dialecticii materialiste. Fe.';- . . nomenele au fost prezentate intotdeauna in cadrul natural, complex, cu legcituri 5? , multiple si consideratii isforice si apoi au fost intuite scheme simplificate, dupd > ;. a ciiror rezolvare s-a procedat 1; verificarea cu practica. >$ Aplicaliile tehnice prezentate nu sint simple exercilii, ci in general probleme $:' .- scoase din practica lucra'rilor hidrotehnice. 2f=;
.
2'
,;
-+
-$

I

&

r

I

'

/

*+'

,"

L I

-

*

i

/

,

*

h

-

,

A*.

F'

-

-I , I "

%
I

+

-

e

1

--u

-

<'> f
?N

A

8

d

5 - T

1

*

1

*

4

'7 -

a ,

2

$! !

& : y s
.y't
5 4 -&

.'

-

-. .
*

r-

A. MHrimi generale
- lungime (coordona t5) b, B - l5tirni h, H - iniltirne 7 - volume (in hidrodinarnici) V - volurn (in hidrostaticii ~i la ' proprietiitile fluidelor) v - volurn specific S, - suprafete a, @, 0 - unghiuri y, t - tirnp 7, T - durat5, perioadi - vitez5 unghiularii (radianils) - o - numlr de turatii pe rninut n, N - cornponentele carteziene ale u, V, W vi tezei V - vi teza (vector) a, c - vitezg de propagare (celeri tate) uf, I)', wf - viteze pulsatorii uf2,vl2, ufvf - viteze rnedii temporale - viteze medii in sectiune u m, M - mas5 F - forti (in general) P - fort 5 de presiune R - rezistentii (forti) G - greutate P - presiune u2 - presiune cinetic5 (de stagPo=P2 nare) Y - greutate specific5 P - densi ta te E - coeficient de elasticitate c - coeficient de elasticitate 1 X= - cubic5 t de cornpresi bil i coef icien E tate - coeficient de frecare la aluP necare
s

v

I, L,

s

- lungimi

w

w,

.
i

1

-

i

F

\ -

v,

- coeficient de viscozi tate di. ., namica - coeficient de viscozitate cinematic5 - tensiune superficial5 (capilar5) - efort unitar (normal pe sect i une) - efort uni tar tangential - efort unitar de directie oarecare - energie specific5 in sectiune, raportat5 la greutate - potential de forte - impuls, cantitate de mi~care - putere - energie (cantitate de .. .) - temperatura relativi in " Celsius - ternperatura absolutl in " Celsius
A

.
G

B. Fluide perfecte

- potential de viteze - functie de curent - potential complex
- circulatia, intensi tatea virtejului - viteza unui cirnp de viteze paralele, uniform in tot spatiul - presiunea pe u11 fir de curent, la distant5 mare de un obstacol - virtej, rotorul vitezei - sectiunea unui tub de virtej - flux, debit

-

9

C. Fluide reale

- razi hidraulic5 - perirnetru udat - pierdere de sarcin5 intre dou5 puncte - coeficient de pierdere de sarcin5 local5 - panta fundului - adincirnea unui canal - adincirnea unui canal in -rnigcare uniforms - adincirnea critic5 - ~ a n t energetic5 (hidraulicg) a - panta piezornetric5 - panta critic5 - i i teza cri t ic5 - debit de volurn (total) - debit de volurn (specific) - caracteristica (rnodulul) de debit - coeficientul lui Darcy - coeficientul lui ChCzy - coeficient de rugozitate, dup5 Pavlovskl, Manning +a. - vi teza de alunecare (dinarnicg) - grosirnea filrnului laminar - coeficient de contractie a1 sectiunii de curgere - coeficient de vi tez5 - coeficient de contractie a1 unei dirnensiuni (la deversoare) - coeficient de debit - coeficient de inecare (la deversoarej - rugozitate absoluti - rugozitate absolut5 nisipoasii - cotangenta unghiului cu orlzontala taluzului

- energie specifici, de - diarnetru - raz5 a unui cerc

- inilfime geodezic5

pozitie

-exponentul hidraulic al albiei cp(q); cp(t), cp(6) - functiile curbelor de s tivilire (dup5 Bahrnetev) 1, - lungirnea de undi - Pngltirnea unei unde dearl supra nivelului normal R - rezistenta total5 la tnaintare C - coeficient hidro- (aero-) dinarnic al rezistentei totale - coef icientul rezistentei de presiune (sau de form5) - coeficientul de rezistenti la C f frecare 2: - coeficien t ul hidrodinamic al presiunii locale R, - rezistenta frontal5 RZ - portant5
x

CP

D. Mi9carea apei subterane - migcarea aluviunilor

- coeficient de perrneabili tate - diametru efectiv (a1 unei
granule) - vi teza rnedie de antrenare - viteza la fund, de antrenare - vi teza de sedirnentare - rn5rirnea hidraulicg - debit solid total, kg/s - debit solid specific, kg/,s* - concentratie, kg/rn3 E . Similitudine

A = - - scara rn5rirnii A fat5 de a rngrimea a , a rnodelului 7r - produs criteria1 Re - nurn5rul Reynolds - nurn5rul Froude Fr - nurnsrul Euler Eu S1 1 - nurn5rul Strouhal We - nurn5rul Weber Ma - nurnirul Mach

Capitolul I

Introducere

% '

-

\

-

-

-

-

.

%

'

Este cunoscut marele rol pe care-1 joaci apa in procesele fizico-chimice si biologice de pe pimint. Acoperind scoarta globului pe 315 din suprafati, {ormind refeaua hidrografici a uscatului, fiind prezentii in atmosferi sub form6 de vapori, apa participi la modelarea formelor de relief ale pimintului,, la constituirea rocilor; ea circuli pin; la mari adincimi in interstitiile si porii uscatului, face parte constitutivi din organismele fiintelor vietuitbare si participi la fenomenele de viati care se indeplinesc pe uscat, in a p i si in atm6sferi. Istoria civilizatiilor umane atesti rolul fndeplinit de a p i 1 rnirirea ~i ; deciiderea anumitor popoare. In epoca noastri, rolul apei este cu atit rnai important cu cit populatia este rnai densii gi a ajuns la o treap t i rnai inalti de culturi. Tn special in t i r i cu o industrie puternid, printre care se situeazii pe o treapti din ce in ce rnai fnal tii tirile socialiste, ca U. R.S.S. ~i tirile de democrat ie popularii, folosinta apei este supusi - asemenea unui bun pretios - la o reglementare riguroasi fn vederea satisfacerii tuturor cerintelor actuale gi a celor previzute in planurile de dezvoltare in perspectivi. Multiplele folosinte ale apei se datoresc mu1tiplelor ei proprietiti fizice, chimice, biologice. Astfel, apa este unul din cei rnai puternici solventi, este purtitoare de energie mecanicii (cinetici si potentiali), este purtitoare ~i mijloc de transport de calorii, este lubrifiaht, plastifiant, cale de transport, mijloc de transport in amestec a1 unor materii solide, element vital care intervine in toate procesele vietii pe pimPnt (cresterea plantelor, viata animalelor, viata si siniitatea ornu!ui), precurn si in v h t a colectivititilor umane, chiar si in manifestiirile superioare ale acestora, ca arhitecturi, urbanism, igieni, sport, turism etc. Folosirea apei in toate aceste cazuri se face fie direct, f i r i intermediul unor constructii, magini sau instalatii, fie rnai ales prin mijlocirea unor asemenea obiecte, create de mintea si munca omeneasci. Aceste realiziri sfnt creatii tehnice si s-au produs de d n d existii omenirea. Nu intotdeHuna oamenii au avut numai foloase de pe urma apelor; ei au avut adeseori de suferi t de pe urma unor fenomene deosebi t de nefavorabile datori te apelor, ca:, inundatii, viituri distructive, secete prelungi. Asemenea manifestgri au de multe ori caracterul unor calamitiiti, dezlintuiri ale fortelor naturii, ~i cb efecte extinse asupra unor grupuri mari de oameni, asupra unor oraqe qi regiuni agricole vaste. Lup ta omului impotriva fenomenelor distructive ale apei se duce de asemenea, de milenii, prin executarea de lucrgri hidro9

-

1

1
I

tehnice: unele sint lucriri de apirare, altele sint lucriri capabile a atenua insegi debitele de viituri sau chiar lucriri pentru stiipinirea totali a fenomenelor naturale. De la folosirea partial2 ~i de la lucrari de apirare, omenirea a ajuns astizi, prin cunoagterea din ce in ce rnai aprofundati a legilor naturii, la stipinirea fenomenelor inse~i~i se afli in situatia de a-si propune ca tel tangibil stipinirea totali si folosinta mu1tipli a tuturor apelo; care u d i uscatul. In ceea ce priveste apele oceanelor ~i apele subterane, procesul de intindere a stipinirii omdlui se desfisoarii. in ritm progresiv. Tehnica nu avea la inceput caracterul de stiinti, constructiile se creau fir8 a fi calculate in sensul de astizi. Inginerul 'antichi tiitii avea ca principal obiectiv sii dea obiectelor formele ~i dimensiunile cuveni te din ,,experientiU qi prea putin din ,,calcul". Planuri, misuritori, devize s-au ficut din cele rnai vechi timpuri civilizate, inginerul era ins2 rnai mult arhitect, in sensul vechi grecesc a1 cuvintului (constructor-sef). Dar pe misuri ce oamenii au izbutit s i explice legile naturii, pe misuri'ce stiinta s-a dezvoltat, cantitativul a luat locul cali tativului, proprietiitile apei i u fost prinse in legi general valabile, iar astizi -creatiile tehnice nu se pot lipsi de contri butia stiintelor rationale. Printre aceste ~ t i i n t e este si hidraulica, o ramurii a mecinicii, aceasta fiind ea i n s i ~ i ramuri a fizicii. Hid,raulica nu se ocupi in egali miisuri de toate o proprietitile apei, ci rnai mult de acele proprietiti care intervin in echilibrul gi mi~careaei. Dar asemenea proprietiti le posed5 nu numai apa, ci toate lichidele, precum si gazele, intr-un cuvint : fluidele. !$i cea rnai caracteristici din aceste proprigtiti este tocmai fluiditatea, proprietatea de a lua forma, unui spatiu Tnchis, firii vreun efort apreciabil, fir5 consum de energie.
7

, -

1.2. OBIECTUL CU RSULUI
'.

Hidraulica se ocupi cu studiul miscirii si stiirii de repaus a fluidelor (deci a lichidelor si gaielor), precum si c; studiul rezistentelor opuse de un corp fix intr-un flhid in migcare. In aceste conditii, denumirea veche de hidraul icii data acestui studiu pare anacronici, deoarece acest cuvint derivi din grecescul hiidraulos, cuvint compus din dGop (api) si a6Aoc (tub), care insemna la fnceput orgi de api, instrument muzical cu iuburi de suflat, in care miscarea aerului era reglatii prin mijlocirea presiunii apei. Actualmente acest s h d i u a1 mecanicii lichidelor si gazelor trebuie sii poarte - in mod logic - denumirea de mecanica fluidkor, ceea ce se si obisnuieste, in cazul cind acest studiu imbriitiseazii deopotrivii proprietiitilk lichidelor si gazelor, chiar la vi teze 5i presiuni Gari. Riimin ca apartinind si azi domeniulii ,,hi draulicif" acele fenomene care se produc pini la pr'esiuni si viteze li-mitate, la care gazele pot f i tratate la fel ca gi lichidele. Notiunea de ,,mecanica fluidelor" a apirut destul de tfrziu, la inceputul secolului a1 XX-lea, o datii cu studiul rnai aprofundat a1 fenomenelor legate de mi~carea avioanelor, cind s-a stabilit in mod precis identitatea fenomendor de mi~caredin diferitele medii lichide si gazoase. Azi, aceastii denumire de rnai mu1t teoret icii, mecanica fluidelor se foloseste pentru a ihdica o dis~iplini dar rnai cuprinziit6are dech hidraulica, cici studiazi toate fluidele, Iiisfnd ins5 la o parte o serie de probleme de misciiri mai complicate nestipinite de
9
-

.
I

k

*,.

,

- .

9

9

'a$,* .
,

g<A,&?..= ,. * , : r\yr ,: ,
SF.!,,?

,
.,
*,
,

&.iff.!.;- , '
.$%..'\
b-*w

, > *

,,.

$''g;>;.. r.Th.' " 5,G$; ." $ . :
r
k

:.

. .

:,-

-

Introd ucere

9

metodele teoretice ale mecanicii fluidelor si care formeazi un domeniu propriu * ; .-.- a1 hidraulicii (cum sint curentii cu suprifata l i beri, m i ~ c i r i l evariabile s u b -. presiune sau cu nivel l i ber s.a.). Notiunile insi evolueazi in decursul timpului, . -. . .. fmbogitindu-si continutul ' sau din el, ~i cuvintul (numele) care le 7 exprim2 poatk ajunge cu timpulpierzindmai corespundii. Astfel, c f t i deosebire s i nu - . - & continut de la grecescul hiidraulos (orgi de api) la stiinta hidraulicii de . astizi ! .-. . .- -Cea mai mare parte din hidraulici este consti tui tii din hidrodinamicii, . . in care se studiazi stirile de migcare. Alte doui subdiviziuni, mai pufin dez-. - voltate: hidrostatica si hidrocinematica se ocupi de starea de repaus-, respectiv - de itudiul miscirilor ' flui delor f i r i considerarea fortelor. $5'4 '
Y

P;

6%

-d*,

I--Y

+

fa
z > .
C

-.i,

r

9

4 ,
L

1 -

8

-+

,%.

< + .

/

G./! '?'

Hidraulica a avut mult ltimp un caracter predominant experimental. Mai mult, importante lucriri tehnice, care pot f i privite ca aplicafii ale hidraulicii, precum: baraje, canale, rot i hidraulice s-au realizat, din antichi tate, .. .+. -fiii preexistent a unei disciiline teoretice. Scurtul tratat empiric a1 lui Arhi,. ' mede * si cele citeva note sumare din scrierile Iui Frontinus** sint singurele , dovezi fiimase despre sistematizarea cunostinfelor obf inute empiric si despre -+. L- - existent a citorva reguli practice, foarte aproximative, adesea doar calitative. ..: . In secolul a1 XVII-lea incepe a se clidi treptat edificiul hidraulicii teore". *,< -tico-experimentale. Este adevirat cZ i n c i in secolul a1 XVI-lea, Leonardo da a scris tratatul ,,Mi;carea ~i misurarea apei" bazat pe ~ i n c ' i (1452-1519) experienfe ~i observafii pe modele, dar aceastii lucrare, nefiind publicatii decit ? . ! . d u p i 400 de ani de la moartea autorului, nu a avut vreo inrfurire in tehnici. -. Dupi anul 1600, notim printre figurile mai proeminente: \J\\. . Simon Stevin descoperii legile presiunii lichidelor pe peretii vaselor ; 2 . - Blaise Pascal enunti principiul transmisiei presiunilor si formuleazi legea . echilibrului lichidelor, inventeazi barometrul ; Galileo ~ a i i l e i fiiri a fi fiicut , 4 descoperiri de seami in hidraulici, punind ins2 bazele mecanicii generale, f L + inlesne~tedescoperirea Iegilor hidraulicii, astfel c i elevul s i u Torricelli, T n secolul a1 XVII-lea, descoperii legea scurgerii prin orificii. Newton are o con-?* tributie importanti prin formularea. legii viscozitifii lichidelor si legea rezistentei la miscare a unui corp solid cufundat Tntr-un fluid fix. In secolkl a1 XVIII-lea, d u p i c e -principiile mecanicii generale au fost 2 stabilite, se pun vi bazele hidrodinamicii teoretice. De acum inainte, hidraulica .,' -urmeazi ca ~i mecanica construct iilor doui c i i , adesea separate: matematicienii . . stabilesc pe-cale teoretici legile misciirii, inginerii si fiiicienii experimenteazi . si stabilesc formule empirice de calcil. Astfel, printr&matemat icieni se remarcii : ~ a n i e Bernoulli (1700-1782) care a publicat primul tratat stiinfific de hidral -. ulici in 14 capitole, printre care cunoscuta teoremii de miicare pe un fir d e -+ ,., curent ; D'Alembert (1 71 7-1 783) care public2 tratatul despre echili brul s i
+ : '

*I

w ,

J

A

- .
>i P "

+ I

;

1

A -

& - c(*C h% ,

4',
a

'

4.
i

Y

A

rc

I

L

1

r

.IC

1

* J"

'5

b-

u

\r

%

i

+ -

4

+

$ 2

I

>,

7

-%

2.
, -

A

.

,

C

, -

9

* **

De iis quae in humido vehuntur (traducere) (sec. 111, I.e.n.) De aquis urbis Rornae (sec. I).

.

.

-

I t

miscarea fluidelor (1744), iar Bouguer ,,Tratatul despre navii, constructia ~i miiciirile sale" (1 743). ' Cele mai importante lucriiri teoretice din secolul a1 XVIII-lea se datoresc savantilor L. Euler (1707-1793) si J . La Lagrange (1 736-1813). Primul, matematician si fizician, a stabilii ecuatiile generale ale miscirii fluidelor, teoria rot ii hidiaulice si a rezolvat numeroase probleme hidrotehnice. Cel d e a l doilea, matemat ician, a formulat, independent de Euler, ecuatiile miscirii . ~ a publicat tratatul de ,,Mecanicii analiticii" (1788), caracterizat priitr-un i inal t grad de generalizare si abstractie. Este de remarcat in secdlul a1 XVIII-lea rolul de stimulator a1 activitiitii stiintifice jucat de Academia din Petersburg. Bernoulli si Euler au publicat in ,,MemoriileU acestei insti tutii principalele lor cominiciiri. Tot atunci, Lomonosov a scris disertatia asupra soliditiitii si a lichidititii corpurilor, fiicind descoperiri ale proprietiitilor generale ale Gorpurilor. fn 1791 a apirut in Rusia prima hidraulicii practicii (,,Cartea de buzunar") scrisii de Alexei Kolmakov. In secolul a1 XIX-lea hidrodinamica teoreticii face mari progrese. Se introduc notiuni noi, ca: linii de curent, flux, circulatie, virtej. Multe din aceste nofiuni isi giisesc Tntrebuintare in mai multe ramuri ale fizicii deodatii, dar mai ales i i electrotehnicii (Helmholtz). Se stabilesc si ecuatiile generqle ale fluidelor viscoase (Navier-Stokes). Energetica, creati hupi 1848, cuprinde s i hi draulica si toate fenomenele de miscare sint interpretate energetic. Se iprofundeazii itudiul miscirilor in regim 'laminar si turbulent si sint descoperite cri teriile de simili tidine hidrodinamicii, de deynolds ~i ~ i o u d e , care elaboreazii teoria miscirii elicei si a navelor. In sfirsi t, prih procedee inali tice diverse, de la reprezentiirile conforme la ecuatii cb derivate partiale, se studiazii numeroase tipuri de misciiri, pentru explicarea principalelor ~i celor mai frecvente fenomene hidraulici din naturii. Paralel cu progresele hidrodinamicii se continuii in secolele a1 XVI 11-lea . - ~ ia1 X I X-lea cercetiirile experimentale de citre numero~i savanti. Astfel, se stabilesc legile empirice ale miscirilor permanente in conducte. ~i canale (Darcy, Bazin s.a.), ale scurgerilor brin orificii si deversoare (Poncelet, Weissbach, Bazin), iiscarea de fil tratie a apei ( ~ a r c f Dupui t), problemele misdrii , permanen te ( ~ o i s s i nesq, Bresse). In Rusia, cercetiiri experimentale incep in 1855 cu N. M. Sokolov. D. I. Mendeleev publici C 1880 monografia fundamental; despre rezistenta lichin delor si a plutirii in aer, in care apare pentru prima oarii nofiunea de strat limitii, iar N. P. Petrov, bazat pe experiente sistematice, elaboreazii o teorie hidrodinamici a ungerii. La sfirsi tul secolului a1 'X IX-lea, N. E. Jukovski publicii ecuatiile.generale ale miicirii apelor subterane, iar K. E. Tiolkovski incepe cercetiiri sistematice, in tune1 aerodinamic, ale rezistenfei la Pnaintare a corpurilor in mediu fluid. In secolul a1 XX-lea se pun bazele aerodinamicii si prin aceasta se elaboreazii o ,,mecanicii a fluidelor" unitarii, care cuprinde i t i t hidro- cit ~i aerodinamica. Unul dintre pionierii aerodinarnicii este savantul rus N. E. Jukovski (1847-1920), care publici studii fundamentale fncepind din 1890. El determ i n i pe cale teoretici rezistenta unei aripi de lungime infiniti, creeazi tipurile
9
'
A

A

9

9

A

Introducere

d e ,,profiluri aerodinamice" ~i le veri ficii intr-un t unel aerodinamic, construi t Ifngii Moscova, iar L. Prandtl extinde teoria la aripa de lungime finitii. Rezultatele dobfndite de 'Jukovski sint extinse de numerosi savanfi printre care S. A. Ceaplighin (1869-1945), autorul unei teorii a'misciirii supersonice a gazelor, este considerat creatorul aeroctinamicii moderne. ' ~ n Rominia, E. Carafoli creeazii noi t q u r i de profiluri si pliblicii lucriiri care constituie prima .contributie important; romineascii in aerodinamica teoreticii. Si in hidrodinamicii se fac progrese, dar bazele acestei stiinte fiind stabili te fncii din secolul a1 X IX-lea, eforturile numero~ilor savaiti, care lucreazi P -institute din ce in ce mai perfectionate, se conc'entreazii mai mult asupra n unor fenomene care se lasi cu greu stiipinite, din cauza complexitiitii lor.. Astfel, in limurirea problemei ,,turbulenteia s-au adus contributii impor-tante de Taylor, Prandtl, Kirman, Nikuradze inainte de 1930, iar dupii aceea, .mai ales, de remarcabila Scoalii sovieticii. Astfel I. V. Velikanov, V. I . Makaveev, A. N. Kolmogorov, L. G. Loifianski s.a. au adus contributii noi atit in metodele de cercetare experimentalii, cit si in metodele de studiu teoretic, fn teoria statisficii, in concepfiile de inter6etare. In ceea ce priveste fenomenele tranzi torii, problema lovi turi i de berbec, rezolvatii teoretic d e ' ~ E. Jukovski in 1899, capiitii o impdrtanfi deosebitii . in urma dezvoltirii uzinelor hidroelectrice si prime~teo rezolvare completii tehnicii datoritii lui L. Allievi. Oscilafiile apei in castelele de echilibru sPnt studiate sub diverse aspecte de Fr. Prasil, Thoma, E. Vogt, L. Escande. Mi$cares permanenti a curenfilor in albii este aprofundatg de N. N. Pavlovski (1884-1937), iar pentru albiile prismatice se aliiturii si numele lui Boris A. Bahmetev ; misciirile nepermanente in a1bii deschise sfnt rezolvate de S. A. Hristianovici prih metoda caracteristicilor si de ciitre Certousov ?.a. prin metoda clasicii. Studiul mi~ciirilorapelor subterane, pentru care N. E. Jukovski stabilise ecuaf iile de mi~care~i rnetoda reprezentirilor conforme, este cont inuat de N. N. Pavl.ovski care .a descoperit metoda experimentalii a analogiei electroprohidrodinamice, metoda de calcul a fragmentelor ~i a rezolvat numeroase bleme cu aplicafie in tehnicii. Problema miscirii aluviunilor a fost atacati cu vigoare in numeroase tiiri, cu mijloace kxperimentale din ce in ce mai puternice. InteresuI pentru aceastii problemii a crescut o datii cu punerea la punct a metodelor de transport a1 amestecului de apii si piimint (hidromecanizare) pentru lucriiri de terasamente gi exploatiiri de carieie. Dintre numerosii cercetiitori ai acestei probleme vom V. cita: din U.R.S.S. pe M. A. ~ e ~ i k a n d v , M. Makaveev, M. V. Potapov, V. N. Goncearov, A. P. Zegjda, E. A. Zamarin, iar din celelalte fiiri pe P. Du Boys, A. Schoklitsch, E. Meyer-Peter, H. A. Einstein, C. M. White, Chien-Ning. In Rominia, lucriri hidrotehnice importante au inceput pe la 1880, dar lucriri ~tiintificede hidraulicii s-au produs abia dupii 1900. Prima tezii de doctorat a unui romin a fost a lui N. Enache de la Olt (1908, Sorbona) cu titlulr ,,Contributie la teoria scurgerii peste deversoare". ~ u r f n d dupii aceasta, G. de Botezat trece la Paris o tezii asupra stabilitiitii aeropla'nelor. fn 1913, V. Vflcovici sustine la Gottingen disertatia: ,,Misciirile fluide discontinue cu douii linii libere". Intre 1913 ~i 1924, N. ~asileicu-Karpen publicii memorii
9
-

,

-.

-

A

,

originale cu privire la zborul planat a1 pisirilor. 0 ramuri noui a hidrodinamicii, ,,sonici tatea", ilustrati prin inventii remarcabile, este datori t i inventatorului romin ing. Gogu Constantinescu (1918). Alte teze de doctorat din hidrosi aerodinamici sint sustinute de D. Pavel (192!5), E. Carafoli (1928), A. Birglizan (194-O),D. Dilmitrescu (1942). Primul tratat de hidraulicii la nivel inalt, tipirit in Rominia, se datore~telui D. Germani (1942). In ultimii zece ani, stimulati de noua orinduire democrat-populari, cercetitorii romini au imbogiti t stiinta hidraulici si mecanica fluidelor cu numeroase lucriri dintre care u n d e remarcabile. Cercc!tirile pe modele la scari redusi, d e ~ au fost folosi te chiar din secoi lul a1 XVI-lea, au luat avint numai dupi stabilirea teoriei simili tudinii. Primul laborator hidraulic modern de cercetiri in Europa a fost condus laPetersburg de V. E. Timonov (1903), dar apoi in rnulte t i r i s-au infiintat asemenea laboratoare pe lingi universitif i ~i institute de cercetiri. Actualmente laboratoarele hidraulice au devenit indispensabile pentru proiectarea marilor lucriri hidrotehnice. In U.R.S.S., unde asemenea lucriri fac parte integrahti din construirea comunismului, s-au dezvol tat considerabil si laboratoarele de cercetiri hidraulice, atit in cadrul unor institute speciale h e cercetiri, ctt si pe lingi institutele de Invitimint si in unitifi ale producfiei. In Rominia, primul laborator de 'hidraulici si masini hidraulice a fost infiintat in 1929 pe lingi Scoala politehnici din ~irnisbara,urmat la cifiva ani de laboratorul de hidrotehnici a1 Politehnicii d i i Bucure~ti.In aceste laboratoare s-au ficut numeroase cercetiri industriale ~i unele lucriri teoretice printre care se remarci prima lucrare de doctorat in masini hidraulice execut a t i la Timisoara in 1939-1940. In Republics ~ o p u l a ;Rominii cercetarea ~ de laborator 'hidrotehnic, s-a dezvoltat in mod deosebit si s-au construi t rnai . multe laboratoare, cel rnai important aparfinind ~ n s t ~ t u t u l ude cercetiri i si studii hidrotehnice din Bucuresti. i Schita istorici a dezvoltirii hidraulicii ~ r e z e n t a t rnai inainte ilustreazi in mod evident teoria materialismului dialedic. Din observafiile numeroase ale fenomenelor, adunate cu greu in lunga perioadi de gestatie a acestei stiinte, s-a elaborat, printr-un proces de abstractie din ce in ce rnai extins ~i la iiveluri din ce in ce-mai ridicate, teoria care st8 la baza disciplinei. 0 d a t i legile naturii fiind formulate, fiind duse la un grad de generalitate din ce in ce rnai mare, gindirea omului a putut s i se intoarci cu puteri sporite asupra realititilor, s i infiptuiasci constructii, m a ~ i n si instalatii corespunzind unor scopuri i practice. De la intuirea vie - cum scrie V. I. Lenin - citre gindirea abstracti si de la aceasta la practici, aceasta este calea dialectic2 a cunoasterii adevirului, a cunoasterii reali t i f i i obiective.
9

'

-

9

A

9

--

9

99

9

6b

9

1.4. LEGATURA CU ALTE DISCIPLINE $I ACTIVITATI Hidraulica se afli la baza rnai multor ramuri de inginerie, care pot fi grupate intr-o disciplini largi ce poate f i numi t i hidrotehnica. Astfel, hidrologia cuprinde studiul apelor in naturi, iar hidrografia este partea descriptivi din hidrologie. In legituri cu folosintele apelor, deosebim o serie de discipline

'*,. .

g+:-,,'. /4 ,* .
27..

Z,' :
. 7

q!.;. ;;, ., .
: ; #

..+.... . . . -..
. j

-

-

-.

Int rod ucwe

13

,,.

care corespund folosintelor respective, precum': hidroenergefica sau amenajarea gi folosirea energiei hidraulice ; hidroamelioratiile (irigatii, deseciri) ; regula. . -- rizarea cursurilor de apd; cdile navigabile si portllrile; alimentiiri cu apd si canalizciri, toate din specialitatea inginerului constructor. Alte ramuri ale' hidrotehnicii se incadreazi in specialitatea ingineriei mecanice, precum: constructia -: turbinelor ~i a pompelor, aeronaut ica, navigatia etc. f n industrie, numeroase , procese tehnologice se bazeazi pe fluidificare, pe transportul hidraulic a1 unor corpuri soli de sau granulare, pe fenomenele de eroziune ~i sedimentare. ~3 rt Se elaboreazi in prezent o hidraulici a metalelor topite la temperaturi mari, , - . necesafi unor procese legate de folosirea energiei at omice. Hi draulica teoretici sau mecanica fluidelor este, f i r i indoiali. o disci." . plini cu bazi experimentali, ca orice ramuri a fizicii, insi explicafia fenomenelor necesiti folosirea largi a matematicilor, de la teoria vectorilor si analizi ping la statistica matematici. ~ ~ l i c a f ingineregti ale hidraulibii, ii'le 6 ,*se fac in-mod avantajos prin diferite metohe de'calcul graficrSi metode de cal-. cul aproximativ. Pe de a l t i parte, hidraulica se integreazi in mecanica generali, iar cu teoria elastici t i t i i are o legi t u r i strinsi, fntrucit ecuatiile generale de m i ~ c a r e a fluidelor viscoase sint acelea~i si ecuatiile elastici t i t i i , cu diferenta numai ca a unor schirnbiri de simboluri. Constructiile hidrotehnice nu se pot realiza luind ca disciplini de bazi numai hidraulica ; mecanica constructiilor (adici statica, rezistenta si elast icitatea) constituie a doua disciplini de bazi. Hidraulica intervine in doui .faze importante: -, - i n faza de proiectare, hidraulica determini formele ~i dimensiunile . obiectelor, care tre-buie apoi verificate la stabilitate'cu ajutorul mecanicii constructiilor. Am putea spune c i hidraulica precizeazi procesul tehnologic . si determini formele constructive necesi tate de n~iscarea fluidelor. - In faza de exploatare, hidraulica este folosit7i pentru verificarea procesului tehnologic admis si pentru urmirirea fenomenelor ce se ivesc in timpul _ exploatirii. Am afirmat c i necesititile de a p i merg crescind cu sporirea populatiei si ridicarea stirii materiale si cul turale a acesteia. Republics Populari Romini . G afli actualmente intr-o 'fazi constructivi in ritm deosebit de intens, ca e urmare a Tncadririi sale in ordinea social-economici a firilor socialiste ~i a metodelor de dezvol tare planici-proportionali adop tate. j-Dezvol tarea industriei si a agricul turii, progres~llsocial-cul tural a1 popo* : rului necesi t i crearea de nuheroase qi irnportante lucriri hidrotehnice. Lucririle de acest fel executate in ultimii.zece-ani, d e ~ i e p i ~ e s c multe domenii d in tot ce s-a ficut in epoca anterioari, trebuie considerate prin prisma dezvol tirii in perspectivi, pentru a ne da seama ce mai este de ficut. Astfel, fn hidroenergetici vom avea amenajate in intervalul 1959-1965 uzine noi cu o putere totali de cel pufin 460 MW (fati de 30 MW din epoca dinainte de 1945), dar vor trebui amenajate ulterior inci 4000 MW pentru a folosi cel putin potentialul natural a1 celor mai avantajoase dintre apele firii noastre. - In ceea ce priveste irigaf iile, suprafefele irigate insumeazi actualmente 120 000 ha, dar d i p i evaluiri -preliminare va f i necesar ~i favorabil a se iriga peste 3 milioane hectare.
* yc
b -C

h*

.

,,

i-

,

< ',

,'LP
-+

' -

2
#

\ ,

3

t *i, * r
&- _ a d

$ .

I -

L

, '
\

,

,.

i

i

*

'+,*
1

\

.

'i

X I

l

,

,

--

C

-,

\

I

>

,

I

\.

,

.> ,

9

9

.

\

-

7

9

C

.

4

a

A

- In intreaga tari sint 2 j/28 milioane hectare inundabile periodic, inmlii~tinate ori salinizate si din acestea nu s-au ameliorat decTt 700 000 ha (din care 500 000 ha Pncimpia de vest). Mai mult de 1 milion hectare terenuri agricole degradate sint in curs de ameliorare pe baza unui plan de 10 ani. - Pentru regularizarea debitelor si a albiilor riurilor noastre, f i r de care potentialul hidrotehnic a1 tiirii n; poate fi folosit, va fi nevoie sii se construiascii baraje cu un volum de acumulare Pnsumat de circa 8 miliarde metri cubi si din care in 1965 va fi realizat peste 1,5 miliarde. - 0 ditii cu lucriirile hidrotehnice pentru energie si agriculturii urmeazii a se construi citeva canale navigabile si porturi interioare care vor permite o dezvoltare puternicii a regiunilor din interiorul tiirii. - Alimentarea cu apii si canaliziirile locali tiifilor sint executate numai in proporfie de 113 la orase si intr-un viitor apropiat instalafiile ce lipsesc vor trebui completate, iar o dAtg cu cresterea populaf iei vor trebui spori te instalatiile existente si executate si instslafii hidroedilitare adecvate pentru sate, Lucriirile Gidrotehnice hfiit isate mai sus ca posi bile si necesare pentru . dezvol tarea intr-o perspectivii m d Pndepiirtati nu vor intP;zia sii se realizeze intr-un timp relativ scurt. Chiar P primii 15 ani urmitori, dupi cum rezultii n din documentele Congresului a1 111-lea a1 P.M.R., aceste Iucriiri se vor realiza intr-o proportie insemnatii. Astfel, Pndiguirile vor fi practic terminate in 1975, irigatiile vor acoperi mai mult de jumitate din suprafefele tehnic irigabile, iar puterea hidroelectrici va depiisi o treime din potentialul economic amenajabil. Din acest tablou sumar se intrevid marile sarcini vii toare ale inginerilor hidrotehnicieni. Lucririle hidrotehnice sTnt ins2 pretentioase in ce prive~te calitatea lucrului si costisitoare. Realizarea unor lucriiri ieftine si de calitate nu este posibilii dkcit prin stiipinirea unei tehnici cPt mai inaintate, bazatii pe stiinti. Hidraulica, fiind una din disciplinele stiintifice de bazii ale invit5rrhntului hidrotehnic, va trebui studiatii la nicelul cel mai inalt.

A

-

-

-

,

9

I

.,

Capitolul. 11

Proprietgfile

fl uidelor

2.1. PROPRIETATILE LICHIDELOR
w g1171

"

-

i-, 7

"f -C -

Lichi dele se caracterizeazii prin u ~ u r i n t ade deplasare a part iculelor din + 3 care sint formate (fluiditate); particulele alunecii unele fatii de altele, iar . : :,.- - - suprafafii liberii. Rezistenfa la lichidul iaa forma unuisevas, fiindnumai in stare < deformafia continuii pinii ce alunecare lichidelor produce limitat de o %d e miscare, aceastii rezistenfii crescind cu viteza. Lichidele, nerezistind la 1" . - schimdarea de farmii, pot f i considerate ca lipsi te de rigidi tate, deosebindu-se ; astfel esenfial de solide. In schimb, lichidele opun rezistenfii la variafia de volum si deci sint foarte put in compresi bile, deosebindu-se esenf ial de gaze, care au tendinfii de dilatare, fir2 acf iunea unei forte exterioare. Particulele lichide piistreazi totusi intre ele o legiiturii prin acfiunea unor atracfii reciproce intre molecule, care constituie coeziunea, spre deosebire de gaze la care part iculele sint supuse unor forte de respingere. . Proprietiif ile distincte ale lichidelor fafii de solide si fafii de gaze sint ins5 numai generale. Examinind mai aprofundat aceste p;oprietiifi, fizicienii au giisit cii aceeasi proprietate o au intr-o misurii mai mare sau mai micii toate corpurile, oricare ar f i starea lor fizicii, ceea ce se evidenfiazi prin experienfe de precizie ~i prin existenfa stiirilor intermediare (solide plastic& lichide foarte viscoase etc.).
I F A - .

-

.

2.1.1. Fluiditatea

I)

s'l

9

9

9

2.1.2. Greutatea specific5 ~i densitatea

Greutatea specificii sau volumetricii y este greutatea uni tiif i i de volum. Reprezentind citul intre greutate si volum, y se-exprimii in sisten~ulC.G.S. fn dyne/cm3, iar in sistemul M . K ~ ~ . (tehnic) in kgf/m3 sau tf/m3. Valorile s I t - greutiitilor specifice ale aceluiasi corp variazii putin la suprafafa piimintului, . 1 Pn functie de lati tudine si a1ti tidine, datoritii variatiei acceleratiei gravi tatiei. Greutatea specifici.mai variazi cu densitatea, iar aceasta depinde de .1 . temperaturii, de presiune, de puri tatea Iichidului etc. t Deosebit de notiunea de densitate, definiti ca un raport fntre greutatea unui corp ~i greutatea unui volum corespunziitor de a p i , -- in t a r e caz acest raport este un numir nedimensional - densi tatea se defineste ~i ca raportul : , dintre masii ~i volumul ocupat de acea masi. Cele doui nofiuni sint evident
,

.

' -

9

-

9

diferite una de alta si se va intelege pe viitor - cind nu se va menfiona contrariul - cii densitaiea este rnasa unifitii de volurn sau rnasa specifici. Aceasti densitate se noteazi cu p . ' ~ a c ise noteazi cu G greutatea unui carp, de volum V si masi M, existi relafiile*:
9

~i incii, tinind seama cii G = Mg, rezulti:

relatie din care se vede d p este exprimat in kgf s2/m4. Pentru api puri, la 4"C, la presiunea atmosferici ~i la Bucure~ti,unde g = 9,806 m/s2, y = 1 000 kgf/m3 si ,
-r p = - - 1 000 kgf/m3 = 102 kgf s2/m4.
g

9,806 m/s2

Greutgtile specif ice ale citorva l ichide
(gf/cm3)
t (OC)

(gf/cm3)

t (OC)

Apii distilatg.. ...... Aniling ............

~ I C O O ~ ............

Benzinii ............ Glicering purg ...... Ulei de uns ........ Ulei de anison ......

1,OO 1,022 0,79 0,68--0,74 1,26 0,89-0,92 0,996

4 20 10 15 0

-

16

Titei .............. Petrol lampant .... Mercur ............ Gudron de huili .... Clorurg de sodiu (sol. saturatg) ..........

0,85-0,93 0,79-0,82 13,596 1,20 1,21

15

0
17

2.1.3. Compresi biI itatea $i elasticitatea Lichidele sint put in compresibile in raport cu gazele, dar foarte compresibile fati de solide. Astfel apa, care e foarte putin compresibilii in raport cu aerul, este cam de 100 de ori mai compresibilii decit otelul moale. Notind cu p presiunea normali, adici forta normali pe unitatea de suprafat5 care limiteazi masa unui lichid, si cu suprafata pe care se exercitii aceea~i este p Q. presiunk unitarii medie p, forfa ca;e actioneazii pe suprafafa Dacii se fixeazii un punct M in interiorul acestei suprafete, presiunea unitari p
~i p reprezintg valori medii. Pentru definirea valorilor dM dG In jurul unui punct se folosesc derivatele - respect iv dV dV
--

,

* Conform acestor definitii,

:---.0333 kgf/&n2 = 1. revinelichidele sint Daci inceteazi forta care comprimi un lichid.4 'f \ ' Y" .S. Fie acum V volumul unei mase lichide supuse la presiunea p si fie -dV .9678 At.4. r L*- In cele ce urmeazi se va consi dera ca uni tate de misuri a presiunii atmosfera tehnici. acesta exact la vodeci perfect elast ice. Presiunea medie a atmosferei la 0°C ~i la nivelul mediu a1 mirii. : sciderea acestui volum pentru cresterea d p a presiunii. f i r a se manifesta deformatii remanente.0333 at (tehnici).-:tional egali cu greutatea unei coloane de mercur de 76 cm iniltime si 1 cm2 .. iar in sistemul tehnic in kgf/m2 sau kgf/cm2. adici 1 kg/cm2.a I \ . = I . la limiti. . 3k'- In sistemul M.76 x ': iar 1 at = 0.981 000 dyne = 981 cm2 cm2 milibari = 0. .. i \ 1 1 at = A 1 kgf .In care x se numeste coeficient de compresibilitate cubicd. --. se n u m e ~ t e . in dyne/cm2 = barye.atmosferi fizicil" ~i se ia de asemenea ca uni tate d i misurii :. sectiune. Unitatea de misuri pentru presiune seda 1 kgf/cm2 ~i se n u m e ~ t e atmosferii metrici sau tehnici.I-. Se poate deci scrie: . care produce forta totalk de 1 sten. Presiunea se exprimi. / <r. iar inversul siu o=X se cheami modul de elasticitate cubicd.. cind tinde spre zero. exist6 o relatie de tipul: i - + w \ o 9 J \ . ? i. . . se foloseste piezul. presiune uniformi pe o suprafati de 1 m2. In meteorologie se folose~teca uni tate J e misuri pentru presiune milibarul = 1 000 dyne/cm2. . 6" lumul initial. care variazii de la un 1 t 9 '+A w -3 .. I piez F = = lo* 104 cm2 = 10 milibari..l piezi 10 m H20. 1 at (tehnici) = 0. Cum L - . I sten rezulti c i = lo8 dyne si 9 1 m2 = 104 cm2 .9678 At (fizici) 1 A 4 : + = 735 mm Hg = 981 milibari = 98. Ti 2: .5 f Eichid la altul. x 13 596 = 1.T. considerati in mod conven-. 'Relatia intre o atmosferii tehnici si o atmosferii fizicii este: 4. . .981 bari.S.pentru presiune.h - * Proprie f &tile f luldelor - care se exerciti pe suprafata a va deveni. 1 At (fizici) = 0. . in sistemul C. .. Pentru fieiare lichid . ^presiunea in punctul M. afarii de cazul cind se va specifica a l t i unitate.G. . deci .

........ w i Tabela 2-2 E pentru citeva lichide & (m2/kgf) (kgfim2) A p i la 0°C .2 1OM10 85 ..... transmisia sunetului (sau a presiunii) cere timp..... .. . Incompresibilitatea lichidelor este insa o fictiune.. ...0.... prin urmare lichidele pot fi con- siderate ca i n ~ o m ~ r e s i b i l e .. deci nu mai pu tem face si aici abstractie decompresibilitatea lichidelor. dedusa din formula lui c.... . ...... Valorile experimentale ale lui x $I x. intervine compresibilitatea.........de de. in m / k gf. De asemenea.* Tinind seami c i masa lichidului M = pV este constant& rezulti ca dM=O sau pdV Vdp = 0..... A 50.. cind vitezele particulelor de lichid sint d e a c e l a ~ ordin de mirime ca viteza sunetului. permisi pentru studiul fenomenelor in care elastici tatea este neglijabili... 10-lo 25 10-lo 2.. deci se miisoar8 in kgf/m2 (kgf/cm2).. Existi t o t u ~ i serie de fenomene in care trebuie sii tiriem seama de como presibilitatea lichidelor.presiune se transmit instantaneu in masa lichidului.99 1..4 108 lo8 lo8 lo8 In toate fenomenele in care se poate considera c i densi tatea variazii foarte dp putin cu presiunea... de exemplu F aerodinamicii......91 10-lo 1.. adici variati... coGform formulei lui Newton: c= dp I/ 5 (C = viteza sunetului in mediul fluid considerat).. rezulti: ... i n Asemenea conditii se intflnesc si in cazul gazelor... E Introducind in (2-1) expresia lui ....... Glicerinii . c i viteza de propagare a sunetului intr-un mediu fluid este. deci x = 0 . Se stie din fizica.... indeformabil........ iar inversul i i u x. tot astfel cum in mecanica rational2 se accepti notiunea de corp rigid... Ipoteza incompresi bili t i t i i revine la a admite c i viteza sune- tului c este infini t i ....... Petrol .. Daca fenomenul are loc intr-o conducti Iungii... Mercur .. relatie care permite s i se scrie valorile lui x si E sub forma : + 9 Formula a doua din (2-1) a r a t i c i E are aceleasi dimensiuni ca o presiune........777 4 34.... pe cind corpurile reale sint toate deformabile.

care se pot grupa astfel: fortele repulsive. (P-Po) si neglijind termenii care cuprind Astfel. cind p ' " p. ~ & i i n s i lichidul este in m i ~ c a r e . opunindu-se la o apropiere a moleculelor. in felul urmitor: 0 . se exerciti intre particulele lichidului actiuni reciproce care sint numai eforturi normale pe orice plan de separatie a1 particulei de restul lichidului.numai de compresiune. aga cum s-a fiicut cu succes pentru gaze. b) Teoria lui Maxwell in care se adrnite cii viscozitatea face s i apari diferenta dintre lichid ~i solid. obtinem eiuatia caracteristica" a fluidului sau ecuatia de stave fizicii pentru aplicatiile c u r e h e : 3% 0 A . ~i vitezele avioanelor se apropie de viteza sunetului sau chiar o depigesc. In cazul c i variatia presiunilor este relativ mici. Aceste rezistente (forte raportate la suprafetele respective) normale a n t . ecuatia caracteristica (2-3) se poate pune sub o formi mai comodi.deoarece viteza sunetului in aer este relativ mici (0. S-a Tncercat ~i pehtru lichide o teorie cinetici. insi . dezvoltind in serie pe e pe x la puteri mai mari decit 1 . s-au facut nurneroase ipoteze. La o tendinti de:despirtire -a moleculelor insi lichidui nu se opune neavind decit o foarte mici coeziune. plecind de la observatia c i ~i In interiorul lichidelor se produc .20-0. pirtile cornponente ale corpului (viteza de relaxare) . y La lichidele in repaus. Integrind formula intii din (2-1 ) deducem ecuatia caracteristica"a fluidului (2-3). . .. dupi care viscozitatea ar fi un fenornen de atractie. i . dupa care viscozitatea este efectul unui amestec de cantititi de rni~care (a se vedea In special lucririle fizicianului Brillouin). rni~ciirilebrowniene. La lichidele in repaus nu exist2 deci decit rezistenfe normale de compresiune. p fiind egal cu p. c) Teoria cinetici. rezistenfe pe care -1e vom numi pe scurt presiuni *.rnigcgri de agitatie ale particulelor aflate P suspensie. .-. neexistind actiuni sau forte tangentiale.siunea creste de la po la p. in orice punct. n viscozitatea. s-au propus de asernenea trei teorii principale: a) Teoria In ceea ce prive~te lui Newton. norrnale. care depind dk viteze si frineazii miscarea. datoriti vitezei cu care se separi. sub actiunea unor forte.25 din aceea in a p i ) - .deformatiile sale sint insofite de rezistente tangentiale. pe cfnd fortele atractive ar f i sau de natura gravitatiei sau de origine electromagnetici.. s-ar datora probabil unor fenornene de ordin terrnic. * . In locul ecuatiei precedente se poate intrebuinta ecuatia: = A 1 care exprimi in mod evident comprimarea volumului de la Vo la V cind pre. care ar fi cauza rezistentei la compresiune.. modificind re* 9 9 ) Asupra naturii fortelor de coeziune.

spre deosebire de raportul v = . trecind la limiti si introductnd rezistenta tangeGtialii de viscozitate: T = T lim . Raportul -A Az + 7 B'B" A'B" A = tg BAB " fAf Az V Pentru At = 1 s. care se cheami coeficient de viscoP zitate cinematick Ipoteza lui Newton isi giiseste confirmarea in concordanta rezultatelor teoretice cu experienta.. ? . proportionalii cu suprafata a. cu directia vitezei.qi tinem seama de formula lui Newton (2-6) putem scrie formula:... Daci notim +de deformatie a unghiului xAfB" = 2 ' .partitia vitezelor. Intr-adevir. situate in planele P ~i P'. acest raport este chiar AV/Az care reprezints viteza n . intre doul supra fete egale. B se afli deplasate in A' si Bf. Aceste rezistente sint atribui te unei atractii intre moleculele lichidului. T- dV P .astfelc i B f B " = AV At (pe cind A A ' = .A. leu c p . 2-1.BB" = V At). 2 in care toate punctele au vitezele paralele si egale V ~i planul P'paralel cu P 8i la distanta Az de acesta. Conform ipotezei lui Newton. la timpul t dt punctele . AV cu vi teza de alunecare .r . AV Gradientul vitezei -reprezintii deformatia in unitatea de timp a un- Fig. (2-6) p se n u m e ~ t e coeficient de viscozi tate absolutii sau dinamicc.datori t i viscozi t i t i i . tntre p si densi tate. Fie intr-un curent lichid in miscare planul P (fig. normalii pe planul P . se exercitl o fort5 tangentialii T.~i cu + 1' - un coeficient p numi t coeficient de viscozitate: Az Sau. ..ghiului drept xAB pe care-1 face la timpul t fata A B a unei particule. Schema fortelor de viscozitate ' 9 9 9 t . in care mole&lele au vitezele paralele ~i egale cu V AV.. aceasti vitezi de distorsiune (sau de alunecare a fortelor paralele cu P) . . numi t i viscozitate.

7 136 44 138 78 - Poise-citegte puaz....G.. Urlitatea cu care se misoari coeficientul y este deci: I kg x 1 s/l m2 (in sistemul tehnic).. m.. deci se exprim5 in unititi egale cu m2/s. iar unitatea C.... Tetraclorurii de carbon ...... ~oeficientiide viscozi tate variazi in raport cu temperatura. 0" In kgf slmZ 4 0° 1 10" 2 0" 3 0" 50" 6 0" Greutate specif icZi (18' C ) .... 4 %* <--: --. Xylol a.. 4 .. Alercur .-?S<>.. I .182 40 181 93 - 12..t i ( a ticitate la tiiiere G a1 solidelor... Tetralin ... Toluol .. numiti poisel=l dyni s/cm2. Sulfur5 de carbon . 1 . Fen01 ... dupi definitia ldati: sau .. # v = F T L-2 F L-4T2 = L2 T-1. iar in sisternul C. I A k ..D&i coeficientul de viscozitate p la fluide este analogul modulului de elas... ... b) nu depinde de presiune (rezistenta normali). .. denumiti si stokes.. scizind cind temperat ura creste. Piridin . . 9 Tabela 2-3 Viscozitatea dinamicii a unor 1 ichide la diferite temperaturi I Substanfa Viscozitate dinamicii lo".... Forta de viscozitate se deosebeste de forta de frecare intre solide (care este tot tangentiali) prin mai muit6 caractere: a) este proportionali cu suprafetele in contact.... 1 - <> G ? . Propriet wile f lutdelor 21 *-- i .. Aceton5 .. analogi cu formula alunecirii corpurilor solide:..G.... AIcool etilic ...' 'r f)=-.S..S..- A?- : -- ... Glicerin5 . ... Coeficientul de viscozi tate cinematici v = L a r e dimensiunile: P .. 1 93 .....-..?-... Benzol . . Natura dimensionali a coeficientului y este.. in cm2/s unitate... ........ kgf /m3 Ap5 .

31 ... pentru uleiuri se foloseste aparatul Engler.32 E 6. in raport cu viscozitatea apei.... care are la intrarek2. Trinidad ... D-5m in tabela 2-4 valorile lui pentru titeiuri a din diferite pgrti ale lumii. Viscozimetrul Engler. Aparatul se compune dintr-un rezervor.. a cirui capaci tate intre nivelurile a si b este de 200 cm3 si a1 cirui fund este previzut cu un orificiu circular la care se pune un ajutaj cilindric de 2 cm lungime.. Exist. se intrebuinfeazi tabelele si formula empiric.. Persia . Pentru a obf ine viscozitatea cinematici din numirul de grade Engler. a lui Ubbelohde: 9 Fig. la 20°C este to. iar eel necesar scurgeri i aceleia~icant i t i t i de lichid este t...02 mm diametru interior si la iesire 2...... 2-2. 87 500 57 400 28 100 - 38 600 7 200 13 000 1 690 36 500 20 200 2 300 6 500 1 060 19 600 1 1 400 1 340 3 700 740 9 800 6 600 1 060 2 500 580 - 4 700 920 1 900 7 A t. Dacg t impul necesar scurgeri i a 200 cmd a p i distilat.Variatia viscozititii lichidelor in functie de ternperaturi nu poate fi exprimati prin formule simple..... . cu ajutorul ciruia se m i s o i r i viscozitatea relativi....[m2Is1 E (2-7) ..... In mod obisnuit. se bazeazi pe faptul ca un volum de lichid determinat se scurge dintr-un vas. de aceea se folosesc tabele de valori experimentale....... Pentru uleiuri se obi9nuie~te se calcula cu viscozitlti cinematice.. Rezervorul st2 intr-un vas cu a p i a cirei temperaturi se mentine constanti....... nurndrul de grade Engler a1 viscozitiif i i este: 9 9 7 9 + - -...02 mm..... Texas ......8 0.9 f 0....... In kgf s / m 2 Viscozitatea dinamicii a unor titeiuri Provenienta . mai multe metode pentru misurarea viscozitifii lichidelor. Viscozitatea mercurului este printre cele mai mici.. Viscozirnetrul Engler lo6 v = 7. a cirui schemi este d a t i in figura 2-2........ printr-un ajutaj cilindric.. Burma .. lo0 1 20° 1 30° ( 40' 1 50° 1 60° Rominia ...... - Tabela 2-4 Valorile 106p. intr-un timp cu atit mai lung cu cit viscozitatea lichidului este mai mare.

. Zolotth). ceea ce insearnnii c5 se pierde energie consun~indu-se parte din lucrul mecanic a1 fortelor care o . ' . d) Studiul curgerilor diferi telor corpuri deforrnabile a luat o dezvoltare insemnatii fn ultimul deceniu.?% . =>:I*. cregterea lui p este aproximativ p~oportionalicu presiunea p. Punctul de plecare a1 acestei gtiinte P1 formeazi cuno~tinteleaprofundate cu privire la viscozitatea ~i elasticitatea corpurilor. c) Coeficientul de viscozitate variazii incet si cu presiunea.L- . W. consti tuind o nouii ramurii a mecanicii : reologia. de aceea acest aparat se intrebuinteazii mai mu1t pentru uleiuri.-. -. ' I +Y 'i . . Sub 10% = I m2/s viscozimetrul Engler nu dii rezultate valabile. dar pentru presiuni foarte mari (10 000-30 000 at) cregterea este mai degrabii exponential5 (E.- i r - . mulele empirice. Coeficientul de viscozi tate depinde de compozitia chimicii ~i de greuta tea molecularii. -. w '. scizind in general cind presiunea cre~te. a) Rezistenta datoritii viscozitiitii face ca lichidele in migcare sii se incilzeascii. l : \ . Gazele au lnsii o comportare newtonianii. In tabela 2-5 se gisesc valorile lui v in functie de numirul de grade Engler. 4 . e) Nu numai coefjcientul de viscozi tate variazii.-produc migcarea. Observatii ~i concluzii / i # \ - ' 7 -.Aceastii cornportare este atribuit5 migciirii prin comprimare a spatiului liber intermolecular. 1 t.. in m2/s 2>i +. Pentru cre~teride presiune pin5 la 1 500 at. . . dar insiisi legea rezistentei tangentiale a lui Newton nu este riguros valabili pentru licl-iide la toate temperaturile. . \ . tn functie de toti factorii care influenteazii aceste proprietiiti. 1 b) Inversul coeficientului de viscozitate dinamicii -poate f i luat drept mgsurii a P fluiditiitii. mai exact decit prin for. crescind cu aceasta. ci numai fn zona nu prea apropiatii de punctele de vaporizare ~i de solidificare. . -*. Tabela 2-5 Transformarea gradelor Engler in valorile coef icientulu i de v iscozitate cinematic2 v.

degi fictiune matematici. fir5 sii fie cufundat intr-fnsul. a. ~ x d e r i e n t e analoge s-au ficut qi pentru gaze gi concluziile sint identice. Astfel pentru a p i la 20" C. tensiunile tangentiale se vor considera proportionale cu gradientul vi tezei.. chiar daci discul este numai in contact cu lichidul.Hidraulica Pentru a exprima legea tensiunii tangentiale la-un lichid-nenewtonian.Lichidul perfect" necompresi bil ~i neviscos.. Se poate verifica adeziunea prin unele experiente: un disc perfect lustruit se invfrtegte in jurul axei sale fntr-un vas cu lichid. lichidele reale sint compresi bile ~i viscoase. numi t i tensiune superficialii. ci o functie de gradientul de viteza ~ i . la distanta de ordinul unei sutimi de milimetru de la perete existii un strat de lichid aderent. iar misciirile lichidelor nenewtoniene la care aceastii lege nu mai este valabilii nu &nt din domeniul hidraulicii.uneori admisibilii . este totusi un concept de mare folos. chiar dacii lichidul este in miscare.5. numite forte de adeziune.. la fluidele real. Se constatii cii lichidul cap5tii o mi~care rotatie fn veciniitatea disde cului.dupii scheme de calcul simplificate. adicii structura molecularii si proprietiitile fizice ale ei se pre'supun identice in toate punctele si nedepiizind de orientarea dupii anumite directii In sfirgit. prin tuburi Pitot special construite. In rezumat. P repaus. a = 0. Atunci e In care p nu mai este o constantii. ei de viscozitate. In toate capitolele ce urmeaza. care se exprimii in kgf/m. dar in acest caz p nu rnai are acelea~idimensiuni fizice ca viscozitatea definiti prin legea lui Newton. la aer. pentru mercur la aer . ci apartin reologiei . gradientul vitezei se noteazii primind denumirea de .reopantiiU. cii pin. perrnitind studiul unui mare nurniir de fenomen. .dtensiunea forma rnai general& sub 7. Capilaritatea 'Intre doul lichide in contact se exercitii in suprafata de separatie o tensiune uniform.1. materia se va considera omogenii si izotropi. Dar mi~carea n insiigi nu este influentati de adeziune. Adeziunea Intre un lichid gi un solid se dezvoltii la suprafata de contact forte de atractie. Pntr-o aproximatie . A 2. S-a dovedit experimental.0077 kgflm.1.6. 2..

- In tabela 2-6 se grupeazi valorile constantelor fizice ale apei la diferite temperaturi.sf. . Q rt S ' I Lichidele absorb gazele cu care vin in contact. valoarea constantei este de 31 la 0" C si 30 la 20" C.C Propriet&#ile f luidelor 25 a= 0.t': 2. exist2 relatia lui or ell. P fy -. La temperatura o b i ~ n utii si la presiunea atmosferici. degajarea gazelor se face violent ~i ele formeaz2 impreuni cu apa o emulsie foarte compresibili care poate perturba fn mare misuri 'fenomenele hidraul ice (cavitatia). = . In acest din urmi caz.. .- * .. Aceasti denivelare este datorit2 acelora~iforte moleculare cirora se . Pentru a p i . .- .. apa contine un volum de aer egal cu circa 2 % din . deoarece tet**: . - f \ K--. ! 9 9 I?. datoreste si tensiunea superficiali. 2. pentru . z i ' .<* . $ 3 / . - . misurate in mm. . astfel cii volumul gazului se menline constaht. Asupra capilarititii se va reveni cu detalii si aplicafii intr-un paragraf -.. Aceste tensiuni se numesc si . . Unul din fenomenele de capilaritate cele mai cunoscute este ridicarea sau coborirea nivelului intr-un tub foarte ubtire.1. rntre diametrul tubului d si inilfimea h a lichidului in tub.forte de capilari tatec'.* +-- ?y . i $ & .. ProprietWile fizice ale apei 9 -7. Asupra fenomenul ui cavi tational se va reveni cu detalii. - +& Tabela 2-6 ProprletPtile apei pure la presiunea de 1 ata Temperatura Greutatea specific5 kgf/m3 Y Densitatea kgfse/m4 Q Compresibilitatea x I I Viscozitatea cinematic3 Y . Dacii presiunea scade. Sint putine fenomenele hidraulice in care forte atit de mici ca cele de capilaritate s2 a i b i o influenti sensibili.8. o parte din gazele dizolvate se separi si in acelasi timp se vaporizeazi ~i din lichid. a . deosebi t . % = bi. Tensiunea superfic. .055 kgf/m. ! au fost puse in evident2 pentru prima oar: la tuburile capilare. mai ales dac2 presiunea scade i u mult sub cea atmosfericii.. (la aer) a 1 0Bm2/kgf 1 0%2/s kgf / m .$ .> *?. P. conform legii lui Henry: Greutatea gazului dizolvat creste proportional cu presiunea.: hd = const. .olumul s i u . j 2. mercur este -14.

pe cind in a p i 34% 0 si 66% N (in volume). avind ins5 valoarea maxim5 nu la 0 ci la f 4" C. Apa grea este forrnati dintr-un atom de oxigen (greutatea atornici 16) ~i doi atorni de hidrogen greu (Deuterium) a ciirui greutate atomic5 este 2.0147. Cornpresibilitatea. ca mirirea volumului la inghet . In naturi apa contine materii in solutie si in suspensie. pentru o presiune de 1 000 a t .B°C gi fierbe la 101. Coeficientul de viscozitate absolutii se obtine cu relatia p = vp. la presiunea con. coeficientul de viscozitate cinemat ic5 variazi cu temperatura. daci s-ar mentine x = const .2. Apa in contact cu aerul absoarbe mai mult oxigen si mai putin azot. ~ s t f e la 0°C in l .greutatea molecularii a apei obi?nuite. 2. ceea ce s p o r e ~ t e pe y pin5 la 1 200 kgf/m3. Se vede din tabela de mai sus c5 densitatea apei pure scade cind creste temperatura. dup5 Iegea: i 0 fiind temperatura. Ecuatia fizici a apei este: 9 9 Astfel. I n ceea ce priveste viscozitatea gazelor. fat2 de raportul in care aceste gaze se gisesc in aer. Apa grea ingheatii la +3. De fapt.prin expansiune . Dupi experientele lui Poiseuille..6"C. PROPRIETATILE GAZELOR 9 Proprietiitile lichidelor aritate mai sus sint comune . xscadeputin cu presiunea ~i numai de la 1 000 at in sus sciderea este importanti. ap5 grea care nu are nici o influentii sensibilii asupra proprietiitilor mecanice ale apei. Volumul gazelor variazi foarte mult cu temperatura. Apa grea. iar apa incarcat5 cu noroi rezul tind de la dragaje contine de reguli 1/12-117 pimint. apa oceanelor continind in medie 35O/. Absorbiia.Greutatea speciffti. Tot aceastii ipotezi ar explica si celelalte knomalii. siruri are y = 1 028 kgf /m3.i gazelor cu urmitoarele particulari t i t i : Gazele ocupi . volumul ar scidea abia cu 5 % .aer se afli 21% 0 ~i 79% N .. astfel cii greutatea molecular5 a apei grele este 20. in "C. ceea ce mireste greutatea sa specific% Astfel. si diferi te proprietiiti op tice. stanta. in care v si p se i a u din tabela 2-6. deci in domeniul practic coeficientul x ~ o a t ef i socotit constant. Viscozitatea. aceasta creste cu temperatura. Aceastd a i o malie este explicati prin ipoteza c5 apa p u r i este un amestec de a p i solid5 care este a p i polimerizati (molecule grupate) si hidrol (solventul cu formula H.O).42"C. greutatea sa specific5 maxima este la 1 1.. fn apa natural5 se aflii aproximativ 2°/0.un spatiu oricit de mare si au o compresi bili tate mare. 9 .0294 f a t i de 18 .

293 0.132 1.149 1.. .170 1.096 2..712 40-6 [kgf s/m2] independent de presiune. .'. .. . .. .I Tabela 2-7 Gaz Gaz C Aer .. . i t .33 0..101 2..... . .113 1..07 0. *... :.... '... pentru diferite gaze.20 0. ' 6.. de carbon . . 3 112 126 102 102 270 73 Hidrogen 164 Metan CH...39 0... . ia urrniitoarele valori: -+ ..... :. .. ..' .H.. a q ... -7: Pentru viscozi tatea gazelor.83 0. '. +L ).. .. i Bioxid de carbon ..'> .139 1.... P (kgf s2/m4) 10dp(kgf s/rn2) ..24 0...137 1..... . (Hidrocarburi grele) -245 (in rnedie) Tabela 2-8 Propr iet5t i le f izice ale aerulu i considerate la presiunea atmosferic5 normal5 Temperatura.Proprietwile fluidelor 27 Coeficientul de viscozitate a1 aerului variazi conform formulei urmitoare. Pentru gazele per fec te se apl ici legea lui Boyle-Mariot te si Gay-Lussac : 9 "- :. ..- -: '\ fn care indicele t se referi la temperatura t°C. ..... .1 14 1. P general. este aplicati formula lui Southerland : n . .245 -: Ecuatia caracteristica' a gazelor... 0" C.. po = 1. .. 225 Etilen C2H4 322 Propilen C3H..... iar indicele zero la 0°C.......... ..:. sint volumele ce ocupi 1 kg de gaz la ternperaturile 0" resp. .. - y .\/ . Pt = Po 3: .: + . ..121 1.......99 0. . * 1' ...... "C --20° 1 -10°1 0° [ lo0 1 20" 1 40" 1 60" ( 80" / 100" $ y(kg/m3) ..108 2...> 9..71 0. ' !j. v (m2/s) . ' y.77 0..~ .....142 1..192 0...19 0..... g. %. ?f.127 1.P' ...123 1..217 0. $$ '.. . \ .....12 0.?$' - vg C - 4. C 1 + . In care v.... Intre volumul specific astfel definit si volumul real a1 gazului de greut a t e G exist2 relatin: 7 7 >.273 C I + -T ' 9 . . . Oxid.'2.... .. ... in sffr~itC este o cons t a n t i care... in care 0 este Qemperatura relativi P grade C: n .: A:..94 0. I.. : .&> .. ..:......65 0.06 0........130 1... 1. : Azot . ' k... >......59 0.<\ ..95 0.. ..... . C... Oxigen .34 0..

. cu formula: L= sau..50 Lucrul mecanic produs la expansiunea unui gaz se calculeazii din diagramii. Hidrogen (H.adiabat ici".....401 4......396 1.) . fn care v este volumul unui kilogram de gaz...... + + n2y2cp2 + + . Oxid de carbon (CO) .401 1..293 1.....) .. 0 asemenea transformare se n u m e ~ t e ..46 4.......50 3. Daci transformarea gazului (variatia de volum si de presiune) se face lent...... relatia: unde 9 x -'.. 0 asemenea transformare se numeste izotermi.. Oxigen (4) ............407 1.........OO 3..41 5... ternperatura riimine constanti ~i atunci se aplici legea lui Mariotte. Etilen (GH. Aer ...... Metan (CH.23 3..250 1........ .... 1.... Pentru amestecuri de gaze se ia in calcul coeficientul x= nlYlcp1 nlylcvl n.... i pe cind la presiuni mari ~i temperaturi joase.......310 1.. i n care ni este cota volumetric2 a fiecirui gaz din amestec.. folosind formula (2-14): X x-1 Yl Fenornenul adiabatic in tervine la curgerea gazului prin sect iuni strangulam sau f n conducte de abur cu circulatie rapidi.........La gazele reale se poate aplica formula (2-12) pentru presiunile o b i ~ n ute..50 3.... formula d i deosebiri importante f a t i de realitate.401 1...53 3..cv...... se aplici ...... Daci transformarea se face repede...) ... Azot (N......y.. astfel incit cildura ce s-ar produce prin cornprimare s i poati fi cedati. e '* este raportul dintre cildura specifics la presiune constanti si cildura specifici la volum constant... T este temperatura absolutii iar R o constanti exprimati in m/"C.... Legea lui Boyle-Mariotte se exprim2 si sub fcrms: ......................) ..) .. I a t i valorile exponentului adiabatic x pentru citeva gaze: Tabela 2-9 X Gazul x x - 1 Bioxid de carbon (CO. daci sPnt izolate bine........

.....59 19.31 s 36 1) Dac5 greutatea specifics a apei de mare este la suprafat5 ....xgz Po ~i y = Yo p2 P -. 2) Care este greutatea specific5 a unui gaz la care se cunoa~tevaloarea constantei R (temperatura 0°C ~i presiunea 760 mm col....27 26...25 1.79 52...) ..... Hidrogen (H.. .................40 1..) ..927 0.....) ..0898 1.) . capitolul urmgtor) este: dp = ydz = gpdz....27 13.26 420.24 49... un exponent n avPnd valori n cuprinse Intre x ~i i . Amoniac (NH.aceea a apei dulci.251 0... 29 32 28 2 44 64 17 16 1. pv = R T ... Metan (CH.293 1.. Tabela 2-10 Proprietiitile citorva gaze la 20°C ~i 1 at presiune Gaz Greutatea molecular3 Greutatea specific5 I ~onstanta R C X 3 - P M i kgf /maloo m 1°c cv Aer uscat .40 1.40 1. 35 ctt este la 8 000 m adincime? dp Folosim ecuatia fizicii sub forma diferentialg .Proprietwile f luidelor 29 Expansiuilea politrop5 se folose~tela calculul ma~inilor......la care procesul de expansiune nu este des5vtr~itadiabatic ~i In acest caz se ia P loc de x.....din..1 028..) .50 30... g5sim la 8 000 m adfncime y = 1 070 kgf/m3 (s-a negliiat variatia lui g cu adincimea).. Oxigen (0.) .. Deducem din aceste dou5 ecuatii: dp = xpydz...) ...90 1.. Legea hidrostaticii (v..777 29. dp 1 1 .. mercur)...xyoz F5cind calculul numeric cu yo = 1 000 36 35 kgf /ms ~i x = 48 10-lo m2/kgf. deoarece densitatea variaz5 P continuu cu adincimea z sub suprafata liber5 a lichidblui...= xgdz..6 1 ....... Bioxid de sulf (SO. folosindu-se ecuatiile date mai sus.429 1... Azot (N. in care ins5 se inlocuie~tex cu n.........778 0..........977 2..30 1..= xdp. fnmultind cu G ~i tinInd seama c5 V = vG . Rioxid de carbon (CO.29 1..407 1.

= 29..50. la presiunea de 760 rnrn col. R1 si R2 constantele gazelor respective.R2 = 0. p . Dupg legea lui Dalton: apoi G = G1 + G2 ~i R = 29. rezulti: 5) Un amestec de 50 kgf gaz rnetan ~i 7 kgf aer la 0°C se afl5 la presiunea atrnosferic5. GIw= G R . B Care sint presiunile partiale pe care le exercitii fiecare din aceste gaze in amestec? Se cunosc: R I (.27. (arnestec) = Din ecuatia lui Dalton se obtine R Apoi 50. Pe de altii parte.Gay-Lussac: - In s f i r ~ i t . oxigenului ~i azotului. = V ~i G1 + G.3) Ce greutate are 1 rn3 de aer la O°C. rnercur? 4) Cit oxigen ~i cit azot sint continute intr-o cantitate de 1 kg aer la presiunea atmos fericii? .27.Care este proportia in volume a celor dou5 gaze componente in unitatea de volum a aerului? Fie G. tabelei 2-10).R2 R 1 .CEt este presiunea partial5 a oxigenului gi cit a azotului? . p1 ~i p2 presiunile ~i R .. G1 ~i G.tinfnd searna cii Vl + V.R2 () a . dupg legea lui Boyle-Mariotte . . greutiitile aerului.26 (cf.737 kg. S se calculeze greutatea volumicii ~i constanta acestui amestec. -R+R1 R1.263 kg. G2=G. = G.tan) * = 52?90. R2 = 30.R2 = 0. R1 = 26.

spre deosebire de alte fenomene din fizica. miscari care nu i n t r i in calculele hidraulick. Se creeazi astfel diferite models uzecanice ale unui fluid.d u p i cum se giiseste comod-se admit particule in formi de paralelipiped. sfera sa u orice forrne cui be. I . capilaritatea etc. viscozitatea ~i cornpresibilitatea fluidului existi ~i actioneazi in orice m i ~ c a r ea unui fluid. calcul ca un element infinit mic.Capitolul 111 Nofiuni fundamen tale gi ecuaiiile generale de migcare ale unui mediu continuu \ . r d Studiul miscarii unui fluid se face. modelul cel mai simplu este a1 unui fluid lipsit de greutate. 3.ipoteze simplificatoare in ceea ce priveste proprietitile fluidului ~i structura m i ~ c i r i i .. in calcule si demonstratii este arbitrarii si . desi. plecind de la e'cuatiile diferentiale ale miscirii. &xperientane deterrninii a admite cii particula elementar5 a unui fluid in miscare nu este molecula. Conceptii simplificatoare ale unui fluid. Forma particulei ce se consider..1.d a t i fiind complexitatea fenomenului . formati dintr-un n u m i r maie de molecule.Este adevirat c i fluiditatea.1. ca in cele mai multe probleme ale fizicii. ~ o i u ~ i aceasti particuli este suficient de mici pentru a f i considerati in."". Sint totusi numeroase cazuri de misciri ale fluidelor in care numai f l u i ditatea apare ca proprietate caracteristici. ci o particuli mai mare. ins2 in mai mici misirii. Aceasta este desigur o ipotezi care are avantajul de a studia miscarea fluidelor f5r6 a fine seama de anurnite misciiri de agitatie ale molec. ficindu-se ipoteza c i fluidul este format dintr-o infinitate dk particule infinit mici care se mentin in contact prin actiunea si reactiunea unor forte. adici deformabiliiatea. avind ca singuri proprietate fluidi tatea. tktraedru. ceea ce permite aplicarea principiului continuititii materiei. "1 */ . d u p i cum influenteazi si alte proprietiti. celelalte pot lipsi in total sau numai unele din ele. Particula fluid% r 1 i \- . cum ar f i miscirile browniene.2. Un 7 . Nu se face nici o ipotezii asupra formei si dimensiunii particulei. be viscozitate si incornpresi bil. STRUCTURI $1 MODELE 3. ca: adeziunea. greutatea.1. dupii cum l i se atribuie un grup de proprietiti din cele mentionate. Astfel. 7 w. \ 3.lelor.1. Modele mecanice ale fluidului 9 Studiul m i ~ c i r i i unui fluid necesiti . elemente d i cilindru (in cazul coordonatelor cilindrice).

lirnitat. Clasificarea misciirilor se poate face dupii diferite criterii astfel: a) Dupg forma'generali a miqdrii fluidului se deosebesc trei tipuri disde tincte: curenti care se transmit prin masa fluidi. care se consideri f i r viscozitata si incompresibil. Individual. urmfnd ca specializarea sii se faci in capitolele urmiitoare. viscozitatea. dar avind greutate.uneori grosolani urrhind ca intr-un a1 doilea . Structuri $i clasificiiri de miqciri Miscarea unui fluid are loc de obicei intr-un spatiu limitat. dar nu absolut de toate proprietiifile si nici de fenomenele secundare care fnsofesc o miscare. vom porrk la studiul mi~ciirii ~i a1 ecuaf iilor de miscare ale fluidelor de la conceptul rnai general de mediu cont inuu deformabil ' pentru a stabili ecuatiile fundamentale valabile atft la solide cit si la fluide. ? 3. in tehnici se intilnesc m i ~ c i r i reale ale fluidelor. compresibilitatea etc.sau aproape aceea~i ca .3. particulele pot avea si misciiri dupii alte T T . fntr-o prim2 aproximatie . rezistenfi la alunecare (corespunziitoare viscozitiifii) ~i deformabilitate. fn anumi te cazuri.) Conceptia mecanicii a fluidului nu se deosebe~te concepfia corpului solid de #elasticdeformabil decit fn ceea ce p r i v e ~ t e conditiile de limiti. simplificat doar fntr-o mica miisurii. cfnd distributia vitezelor si a presiunilor este aceeasi . i n lichid real contine gaze in disolutie care. Un alt model este a1 fluidului perfect. I n s i ~ i not iunea de fluid real considerat5 in hidraulicii este tot un model incomplet. sint ins2 cazuri cind sthdiul se face rnai comod considerind c i miscarea s-ar efectua fntr-un spatiu infinit. Curentul se defineste ca o mas5 fluidi in care cea rnai mare parte a particulelor elementare pariicip2 la o miscare generalii care are loc intr-un spatiu . care pot f i studiate luind de bazii acest model simplificat. Mi~ciirile potintiale servesc ins5 gi la studiul miscirilor fluidelor reale. nu in ceea ce p r i v e ~ t emigcarea unui element infinit mic. degajfndu-se.1.de obicei . se poate consider. (De exemplu. fntrucit si elementului de solid real i se atribuie acelea~iproprietiti ca gi elementului'de fluid real: greutate.H idraul ilca astfel de fluid este desigur fictiv. Spatiul este limitat fie de pereti solizi.stadiu a1 studiului s i se considere si celelalte proprietiti ale fluidului real. iar P acest fluid se misc5 un corp solid (de exemplu avionul) n o mi~care care antreneazi in jurul si in spatele s i i i o cantitate de aer separati deaerul atmosferic printr-o supra fati de discont inui tate. De cele rnai multe ori si fluidul perfect boate f i studiat cu ajutorul teoriei mi~cirilorpotentiale. printr-o suprafa{:a' de discontinuitate. fie de alt fluid. +compresibilitate. In naturi. Pe'misura adincirii studiului mi+clrilor se consider. in cazul unei migciri potentiale. n mult mai accentuatl la corpul fluid. dar sint cazuri riumeroase de migciiri. De aceea. fie de acelasi fluid. m i ~ c i r i agitatie si perturbiri cauzate de un impuls local. un fluid Pntr-un spatiu infinit (de exemplu aerul atmosferic) care are generali. sediu a1 unor fenomene speciale. Deosebirea este rnai ales P ceea ce priveste deformabilitatea. Astfel. perturbi miscarea. sau un lichid care curge fntr-o albie cu o suprafat5 liberi In contact i u atmosfera antreneazi dupii sine un curent de aer etc. 9 T . ciici se fine seama de toate proprietiifile principale. ? I A ? . anume migccirile poten#iale definite prin existents unei functii de potential a1 vitezei.

viteze. Curenti cu o suprafafa' libera' de scurgere. acceleratie etc. unde de suprapresiuni intr-o conduct2 sub presiune etc. Un curen t poa te f i convergent. In ac&t caz. in -.. . b) Din punct de vedere a1 desfgguririi in spatiu a m i ~ c i r i i . in general. fluidul curge intre pereti. ' 3 ? . acestui fel de m i ~ c i r i ele se pot concepe. M i ~ c i r i l e conductele reale sau in canalele reale'sint in de fap t 'tridimensionale. Aceste fenomene sfnt inrudite din punct de vedere . de exemplu miscarea vilu.. presiuni) superpozabile. presiunile au in general componente dupi toate trei directiile unor axe de coor' donate. la presiuni care nu sint cunoscute. rilor. prin datele problemei (conducte). spectrul m i ~ c i r i i(vitezi. planuri paralele cu acesta. orice dreaptg dusi perpendicular pe planul de bazi intilne~te. particulelor componente. . 2 . g. elemente mecanice identice (traiectorii. . a*-' +A Miscdrile de agitatie se caracterizeaz5 prin oscilatii ale particulelor sau -\ grupuriior de particule in jurul unor pozitii medii. -M iscciri unidimensionale. oscilatiile apei in rezervoare ~i castele de echilibru. dar pentru determinarea caracterelor principale ale . se pot ivi perturbiiri sau regiuni de materie fn repaus.) nu este acela~i ..rotatie in jurul unei axe.. - 9 \ k t .~i s~perpozabil in toate planele... ~i au in general caracterul de unde (umfliituri care s e deplaseazi la suprafata unei ape sau..). M isccrile tridimensionale const i tuie cazul normal la flui dele reale: vi tezele.-ficind sectiuni in fluid prin planuri paralele cu plicile marginale. Citeva misciri tridimensionale cu un caracter particular sint deseori intilnite in t e h n i c i ~ prezinti mai multi importanfi: mjScirile axial sirnetrice i si m i ~ c i r i l e elicoidale.FL chis6 (inchisi la infinit). iar sectiunea de scurgere trebuie s i rezulte din calcul (nivelul variazi). c L - 2$ $ * ' . Acest din urm5 tip de curent se numeste curent cir. divergent sau de 7t. dar mai ales cu transmiterea sunet u 1u i . '4. la care o parte din limitele domeniului nu este cunoscuti prin datele problemei . la care predominii deplasirile in 1ungul unei linii dr&ptesau curbe. cum sint cei din albiile riurilor si din can-ale. a1 cirei model este mi~carea unui fluid intr-o conducti avTnd sectiunea transversal5 foarte mici. Perturbiirile produse prin impuls local aduc masei fluide modificiri de form5 ~i de presiuni.' Curentii nu sint formati numai din mi~ciiriparalele sau cvasiparalele ale w. deosebim: -. 2. fie hchis5 fie des&. Cazul ideal a1 unei astfel de misciri se numeSte fir de curent. .. yP. + 2 i .: &. dar pe care vi teza ~i presiunea sin t cunoscu t e. Mi@i bidimensionale la care predomini deplasirile dupi doui direct ii .' *- directii decit directia medie a mi~ciiriisau. kt % . . printr-un proces de simplificare. In s f i r ~ i t .I - Notiuni fundamentale si ecuufiile generale de miscare ale unui mediu contbuu 33 a .--. in anumi te zone ale domeniului. Un caz particular a1 miscirii bidimensionale este miscarea plana' in sensul definit in mecanici. Curenti care se formeaza' 2n jurul unui corp solid aflat intr-un fluid. tranzitorii. matematic cu fenomene din mai mu1te ramuri ale fizicii. curent poate avea o miscare compusi un g. ca misciri uni dimensionale. - - 9 r. culator sau virtej.\ din m i ~ c i r i l eelement are mentionate (de exemplu elicoidalij. Axa vfrtejului poate f i o curb5 oarecare. . ci numai presiunea la limi tele dorneniului este cunoicuti. iniuntrul unor supra fete de discont inui tate necunoscu te.. a mareelor. I . c) Din punct de vedere a1 limitelor domeniului deosebim: Curenti sub presiune. la care trebuie sii observim ci. Migcare-a unui lichid intre doui plici plane paralele este un astiel de exemplu.

lamina6' latineste inseamnii strat. Se face s i curgi lichidul cu vitezi constanti. se indoaie in mai mu1te locuri. deci curierea se face in straturi paralele (. deosebim: Migcarea permanentd sau stationard. se i n g r o a ~. suprafata apei nu mai formeaz. dar si egale ca ihtensitate in toate punctele. intr-un acelasi punct. devine sihuos. componentele vitezei fluidului sfnt constante timp. 9 I 9 9 9 9 t . atit timp cit se meitine regimul laminar.valori critice.. iar imaginile reflectate se deformeazi ~i joaci. s-a constatat c i daci diametrul tubului si vi t<za medie a lichidului sint destul de mici. iar lacapitul aval cu un robinet pentru reglarea vi tezei lichidului in tub. 3 1 . lichidul se misci in fire paralele. La canalele cu suprafati liberi. Clasificirile precedente se referi la structura geometrici. Mi~area semipermanentd la care vectori i vi tezelor au directii f i xe in fiecare punct din spatiu. sau cerneali neagri. variazg in timp gi forma acestei suprafete. datori t lui Reynolds. iar haci curentul e k e cu supraf a t i liberi. Migcarea uniformd care este un caz particular a1 miscirii permanente. Un exemplu de acest fel este mi~careavariabili a unui fluid fntr-o conduct5 fix5. Daci. iar dupi un scurt parcurs masa lichidului se coloreazii uniform. cind vitezele in acelagi punct determinat in spatiu variazi 'de la un moment la altul. o oglindi perfect netedii ca in miscarea laminar. firul colorat. Dintr-un mic rezervor cu lichid colorant. in care scop nivelul lichidului in vas este mentinut constant cu ajutorul unui preaplin. fir8 amestec in ' intre straturi) si de aceea o astfel de miscare s-a numit in regim laminar sau regulat sau in regimul lui ~oiseuille. Miscarea a trecut din regim laminar in regim turbulent. vi teza in tub creste. ceea ce dovedeste cii lichidul colorant nu se hrnesteci cu lichidul din tub. presiunile etc. sau de anilini sau eozini (cerneali rosie). la care. Fenomenul descris se poate invedera cu ajutorul unui dispozi tiv experimental . Firul de lichid colorant injectat paralel cu axa tubului se mentine drept si subtire pe toati lungimea tubului.$ structura fizici a miscarilor.Curenfi sub formd de jeturi sau vine E interiorul altui fluid la care limita n domeniului este chiar suprafata vinei. cind apare turbulenta. Materia coloranti poate f i solutie de hipermanganat de potasiu. (fig.. d) Din punct de vedere a1 desfiivuririi in tirnp a rniscirii. F i i ~ f n d u . de la un moment la a1t ul. In acest caz rimin constante in timp gi acceleratiile. acesta coboari printr-un tub subtire spre a pitrunde printr-un injector fin (tub convergent) in tubul de sticli. se intretes. vitezele fiind nu numai constante in timp. la un moment dat. 'traiectoriile part iculelor nu se incruciseazi fntre ele. Urmeazii o ultimi clasificare rela t iva la ins. determinat in spatiu. e) Mivcgri laminare vi rnivcgri turbulente . clasificare ce se impune la studiul miscirii fluidelor reale. printr-o deschidere a robinetului. i daci viteza este suficient de mare. firul incepe sii se destrame in mai multe fire mai subtiri care se incruciseazi. Totodata variaz5 si acceleratiile si presiunile in punctul considerat. care consti intr-un vas cu lichid la care se racordeazi un tub de sticli previzut la capitul din amonte cu o pilnie de 'racordare. insi intensititi variabile cu timpul.dupii numele unui medic francez care a studiat-o pentru prima oari mai aminuntit.~ ~ observatii asupra miscirii lichidelor in conducte. Miscarea variabild.

rezistenta pe care o opune uncorp fix.4 -2 5 r -! 8 . d : . L 2 - dat P fluid. t.. \ .. Printr-o serie de experiente ficute cu diferite lichide. cufun9 - tufbu/cn1 Fig.i- \ 4-. Aceste aparitii nu sint singurele care deosebesc cele doui regimuri de migcare. diametrul ~i viscozi tatea. unui curent in regim laminar sau rezistenfa la inaintare a unui n corp mobil cufundat intr-un lichid in repaus. : i -.laminar sau turbulent . este. date fiind viscozi tatea si vi teza. au condus la formularea unui numiir cri terial nedimensional. care depinde de cei trei parametri sub forma: 9 9 - 9 99 .... pitratul vi tezei relative. de asemenea cind.cri tici". date fiind diametrul ~i viteza. ~ i i c ~ r turbuea a f i studiati in aminunt la Cap.depinde de toti acegti trei parametri : vi teza medie. . Aceste rezultate. s-a stabilit experimental si teoretic c i in migcarea laminar2 lichidul intfmpini o rezistenti proportionali cu viteza medie. 3-1.criticii" a diametrului . cu tuburi de diaa e t r e diferi te si variind si vi tezele lichidului. vi teza medie trece de o anumi tii valoare cri tici". diametrul trece de o anumi t i valoare . k. in s f i r ~t icind. &-C t% .I Nofiuni fundamentale gi ecuafiile generale de migcare ale unui mediu conthuu 35 . de asemenea. Astfel. Tot astfel s-a stabilit c i P regim turbulent rezistenta in toate aceste n cazuri de migciri este proportionalii c. viscozi tatea scade sub o anumi t i valoare .'- p -. proportionali -cu viteza. X I . desemnat cu literele Re. pe unitatea de lungime de conducts. 2 4 Migcarea turbulent2 este cu mult cea mai rispinditi in natur2 si in tehnici. Experienta Jui Reynolds (turbulenta) L .. date iind n diametrul ~i lichidul (viscozi tatea). si anume: trecerea misciirii se face din regim laminar F regim turbulent cind. la viteze mici.. a uneori regimului turbulent i se spune regim hidraulic. '< . I . Reynolds a demonstrat (in 1883) cii natura regimului de miscare .

neregularititi in peretii tubului). fie forte de frecare. d este diametrul interior. dar cele divergente au Re. In aceastii formuli. -la tuburi convergente Re.normale pe suprafata care limiteazi particula. Intr-adevir: a 3) La sectiuni ale conductei de alte forme decit cercul. fnsi Sn conditii de instalabilitate.2. -.razi hidraulici". dar regimul laminar se poate mentine si pentru valori ale lui Re > 2 320. x este perimetrul udat ~i raportul lor Q/X poarti numele de .la conducte cilindrice foarte lungi.2. Zangentiale la aceastg - .. -sl V . v ' v. 2) Am afirmat c i numirul -Re este nedimensional. . in anumite conditii.. = 2 500. m i n < 2 300. de mivcare ale unui sistem continuu 9 Un fluid poate fi considerat ca un caz particular a1 unui sistem (sau mediu) continuu. Cind acest numir intrece o anumiti valoare . = 2 320 reprezinti valoarea critici inferioari sub care nu poate exista miscare turbulenti. V este vitezi medie fntr-o conduct2 circulari. lichid sau gaz)... in mod esential. $i in tuburi convergente s-a putut realiza menfinerea regimului laminar chiar pentru viteze de 25 x V.. posedind proprietifile mecanice care sint comune materiei sub orice stare (solid.. Ecuatiile diferenfiale.si care se cheami numlirul Reynolds a1 misciirii. astfel: Vcr = Re. Asemenea forte de legiturii sint fie de natura unor forte elast ice de compresiune sau 'de tractiune. ca fiind format dintr-o infinitate de particule materiale suficient de mici pentru a putea f i considerate ca infinitezimale care rimin in permanent: legiturii intre ele prin' forta de atractie moleculari.1.. diametrul d poate f i in~ocui in formula lui Re in mod aproximativ cu 4 ~ / x in care Q este sect . iar v. miscarea trece din laminari in turbulent& Vi teza critici. V d dcr=Re.- Vd RL 9 9 Re. fiuriea vie.Re.. ECUATIILE GENERALE DE MISCARE ALE UNUI MEDIU CONTINUU 9 3.. trepidatii. deci ~i la gaze. diametrul critic ~i visiozitatea criticii se obtin cu ajutorul numiisului Re. cfnd se eviti orice cauze de perturbare (ca zgomote. 9 - 3. > 2 3 2 0 .critici".. dupii descoperitorul acestui hriteriu.. Aceasti mirime este folositi mai ales in miscirile turbulente. 9 b 1) Mentionim c i fenomenul este general pentru toate fluidele. coeficientul de viscozitate cinematici. . Un sistem continuu se caracterizeazii.. De exemplu: .in conditii speciale. care fn cazul unei conducte cilindrice circulare este 2 320. .

particula este in miscare si supusii unei accelerati i . Pe cele trei fatete care concurii P A .. ~ c e s t e asint forlele de ' inerlie. - 1' .' jabile. p.material. 0 a treia categorie de forte intervin numa'i in timpul si atit timp cit .. condifie necesari pentru producerea fortelor de frkcare.. p. ~ r i c e i ~ c a r ea unui sistem continuu poate f i deci exprimati printr-o m .*t* . dy. .. lifluide. . virful A fiind k " 5. sistemul este deformabil. $i pe contur atit in repaus cit si P miscare. se numeste .cum este greutatea (cimpul newtonian) sau fortele de atracf ie magnetic2 . a 9 Fig. 3-2) o particulii infinitezimalii a unui sistem de ?re ~ c o n t i n u u forma unui paralelipiped elementar (dx. + & . raportat5 la masa c5reia-i este aplicati. avind inten'si tat& = mas2 x acceleratie si sens contrar vectorului acceleratie. Forta masici. .. 5 .presiuni"). se admite c i mai actioneazi asupra part~culelor. rr Z t 9 ' 7. f n sfirsit. forte datorate unui cimp de forte de atracf ie.efort6‘. ~otAdatii.telor de inerfie.'-animat de o vitezii ale cirei componente dupii cele trei axe de coordonate -. -9 . i d < :' %.fortele masice.. - d. - 7 . portionale cu masa particulelor..fatetg . fortele de frecare apar n . dz).. la fluide. tensiunile normale se consider2 . Starea eforturilor pe fetele unei particule k % Sii consideriim acum (fig. ' . a. sEnt u. a fortelor de tensiune si a for.tensiune" (in sens general) sau . avfnd'dimensiunile FL-? Este de remarcat ci.pe cind la corpurile solide exist5 forfe de frecare interna . . se consi der5 tensiunile normale p..indicele aritind . a. deoarece tensiunile de tract iune sint negli+ .. -t In afarii de aceste forte de tensiune care asigura' continuitatea mediului . w si o acceleratie avind componentele a. -. v.. *ecuatie de echilibru intre suma fortelor masice. L. uniforme pe fiecare n .forfa masic5 specifici" ~i are dimensiunile unei acceleratii (LTB2)).- l - " 9 a. . numai in timpul miscirii.deci aplicate in centrul de greutate a1 fafetei . 3-2. pro.supr/afati. numai de compresiune (. Raport ul dintre forti si suprafata corespunzii toare se cheami .

dz. Y . Rezul tanta fortelor masice specifice se noteazi . eforturile p sint presiuni.38 Hidra u. Cele Sase miirimi ale lui T se reduc fnsi numai la trei mirimi dist incte. Astfel : <. T.pe fetele paralele cu xOy: . prima literi reprezentind directia normalei la fata in care se cuprinde . 2. p dx dy dz 3 p ( X . efectuind proiectiile pe axa Ox. necomune cu. se obtine: 9 9 T X p dx dy dz-a. virful A .ca directia cu care efortul este paralel . tinind seama cii pe celelal te trei fete a16 elementelor. . se obtine: . Efectuind apoi proiectiile. Toate mirimile considerate sint functii de x.pe fetele paralele cu xOz: T ~ x dx dz + + (T~. Ecuatiile diferentiale ale miscirii se vor scrie proiectind toate fortele masice. se considera eforturi tangentiale 7 notate cu un dublu indice. Eforturile p au fost reprezentate ciitre exteriorul elementului. ale fortelor de presiuni normale pe cele doui fete paralele cu yOz. superficiale si de inertie. La fluide. iar proiectiile pe axele de coordonate ale lui sint X. y.a x ) dx dy dz.iar a doua literi directia lui 7 (de exemplu. pe axa Ox.li.si este aplicati in centrul 7 de greutate a1 elementului. deci indreptate spre interior si in calcule se vor insoti cu semnul -. dy. de asemenea. t . a fortelor masice ki de inertie. Astfel. z. dy dy Se obtine astfel sistemul de ecuatii (Navier): . dTyx dy) dx dz = "YX dy dx dz. Singurele forte care mai dau componente paralele cu Ox rezulti din proiectiile fortelor tangentiale: .Px dy dz + (pX+ dpx dx) dy dx dz = dpx dx dx dy dz..). sens la care corespunde tensiunea de intindere. 9 . be axele de coordonate. toate eforturile au cresteri diferentiale in raport cu cresterile dx. cum se poate usor demonstra aplicind teorema momentelor.

adici a substantei. y. x . 9 Ast fel : Daci ii este directia normalei pe fata inclinatii r4 Fig. T z ) aferente fiecirei fatete din triedrul de proiecf ie. 3. derivatele se numesc substantiale. iar calculul lor dezvoltat se face tinind seama c i vitezele sint functii de t .2.NoflunE fundarnentale ~i ecuufille generale de miscare ale unui medh contivtuu 39 Acceleratia se poate scrie . dz care intri tn expresiile dezvoltate ale acestor derivate reprezinti componentele deplasgrii particulei tnsegi. componentele ei fiind dt da Da Dt pe cele trei axe: Acestea sint derivate substantialel. z... Astfel: Ecuatiile (3-1) contin un mare numar de parametri necunoscuti care nu se pot afla decit asociind un numir suficient de ecuatii rezultfnd din considerarea proprietitilor materiei. care ac fioneazi pe o fati d Q (fig. . Fiecare din aceste trei eforturi unitare este efortul rezultant a1 eforturilor normale si tangentiale corespunzfiid fetelor respective. dy.. T Y . 3-3). Starea tensiunilor in jurul unui punct Efortul unitar T . Starea eforturilor 11 1 jurul unui punct Deoarece cregterile d x . orientatii oricum fati de axele de coordonate se poate calcula cu ajutorul eforturilor uni tare totale ( T . 3-3.2.

rimfnind relaf ia vectorial. se calculeazi c u formula: > Din ecuatiile (3-3') rezultii c i Tnx. obtin relatii analoge.este . ~ Qcos (n. x) + T. d D p si 9 Inlocuind in (3-3) pe Tx. sistemul continuu in mi~care .p (F . (3-3' Acestea se pot exprima sintetic cu ajutorul matricei: care poartii numele de tensor a1 eforturilor T punctul A. . O Pentru celelalte tensiuni T y .7.. ..z). ~ ) TnY =Txy Tnz = T x z + cos (n. de aceea se poate suprima. este evident c i forta total2 de tensiune pe fata dy dz este: T. se obtin T. Primul termen este infinit mic in raport cu termenii urmiitori.z) -1.x) + T~~ Tyz + cos (n. cos ( n . cos (n.z) . = px cos ( n .y) + cos (n. : . cos (n.T. ~ + ) + T.y) + p. ~ ) T.dy dz.pentru a afla distributia eforturilor in jurul unui punct. . T. x). pe axele de coordonate.d~ dz 2 L = Tx d Q cos 6.x) + p.TndQ = 0.. n In sfirgit. mirimea tensiunii T.. 1 L deoarece proiectia triunghiului elementar d Q pe planul LyOz .40 8 r Hidraulica - .dQ cos (n. ~ ) . componentele lor prin proiectiile lui 71n pe axele de coordonate: 7.T y si 7.dQ cos ( n . $i Tnz sint functii liniare +i omogene de componentele tensorului efortului in punctul A .T .a ) dx dy dz 6 1 - -+ . Y) -IT .pentru a tine seama de conditiile la periferia suprafetei care limiteazii . A = T x cos (n. Aceste ecuatii servesc: . Pn care caz reprezentarea cea mai sinteticii se face cu ajutorul cvadricelor directoare. x) 9 + T y cos (n.. se Sii considerim ecuatia vectoriali de miscare a tetraedrului elementar: 9 . cos ( n . . cos ( n . Tzy cos (n.

2. . Aceasti problemi iese din cadrul unui tratat de hidraulicii. . se va Irata despre cinematica fluidelor.continui tatea de form2 .starea fizicii a materiei [p = f (p. a 1845). . 1827) descoperirea ecuatiilor de m i ~ c a r e fluidelor (de Saint Venant .conservarea masei (continui tatea) . dar este util atit din punct de vedere stiintific. Vom face aceasta dupi ce. ca materie preggtitoare. logic si metodologic este de a admite cunoscute ecuatiile de elasticitate ~i a stabili ap6i printre-o analogie bine justificatii si ecuatiile hidrodinamicii. . Stokes. cit ~i din punct de vedere didactic a stabili ecuatiile de m i ~ c a r eale 'fluidelor. in cap itolul V. astfel cii modul de expunere cel mai indicat. 9 . presupunlnd cunoscutii teoria elast ici tiitii .Nofiuni f undarnentale qi ecuaf iile generale de migcare ale unui medlu conthuu 41 3. descoperirea ecuatiilor de elastici tate a precedat (Navier.legiiturile intre deformatii ~i eforturi tinind seama de constantele elastice ale corpului.3. T)] . se vor considera relatiile necesare pentru a exprima : . .transferul de ciil duri ~i conservarea energiei calorice .functia de viscozitate p = F (T). 1843. Obtinerea celorlalte ecuafii necesare pentru rezolvareaproblemei mi~cgriiunui sistem continuu Pentru obtinerea tuturor ecuati ilor necesare rezolviirii problemei de miscare a unui sistem continuu. De a1tfel.

infinit mici dQ. Este de observat cii ecuatiile (3-3') au fost demonstrate plecindu-se de la ecuatia misciirii unui punct material..3). se reduce la presiunea unitarii normalii p. Z ) p.1.? sint nule.1. relaf ia (4.. = p. cos (n. ca qi cind9acest element de masii ar fi solidificat. cos (n. f n acest caz insii si eforturile uni tare de alunecare . sint nule. Asadar. y) = p. = p cos ( 1 1 . deoarece ele nu apar decit dacii kxistii diferenti intre vitezele particulelor invecinate. oricare ar f i orientarea planului pe care se exercita'. X) = p. 3. x) = Tny = p cos (n.cos (n. Demonstraf ia acestei teoreme se face si direct. = p (4-1) Asadar.1) ~i legea constantei presiunilor in jurul unui punct sint h a b i l e nu numai in starea de repaus a fluidului. CONDITIILE D E ECHILIBRU ALE FLUIDELOR 4. 9 9 .1. Proiectia pe axa Ox a lui Tn se poate deci scrie: (n. tinind seama de acceleratie.. presiunile normale unitare pe felele plane ce trec printr-un punct A s Pnt egale. efortul unitar rezultant Tn pe o suprafati plan. deci acceleratiile tuturor particulelor. Acestea fnsii s-au eliminat o datii cu fortele masice ca infie nifi mici de ordin superior in raport cu fortele de legiiturii exercitate la suprafata tetraedrului. = p cos (n. cind fortele de inertie. x) reprezentind unghiul pe care normala la suprafafa dQn il face cu axa Ox (fig. Starea presiunilor i n jurul unui punct Starea de repaus a unui fluid poate fi priviti ca ace1 caz particular de miscare. deci ~ d fortele de iiertie. a cirei normalii n este fnclinatii fat2 de axele de coordonate. Astfel. x) = p. aplicind unui tetraedru elementar ecuatiile de echilibru. T. in acest caz: T.Capitolul IV Hidrosfatica 4. y) sau p. Ecuatiile (3-3') devin. dar si in orice stare de miscare.

pe care Academia le-a publicat ulterior. in 45 volutne. iar la moartea sa a mai lgsat 200 lucrgri netipgrite. Bernoulli ~i a fost prieten cu N. unde a fost numit P 1744 director a1 clasei n de matematici a Academiei.1 ) in care toate componentele acceleratiei particulei ~i eforturile uni tare tangentiale T sint nule. Legea general5 a hidrostaticii Pentru a obtine ecuatiile de echilibru ale unui paralelipiped material element& dx dy dz de densitate p. ** Leonhard Euler . a fost Pndemnat ~i Euler sii rneargii la Petersburg E 1727 unde a obtinut in 1730 functia de profesor de fizicg n pe care a schimbat-o P 1733 cu aceea de profesor de matematici superioare. M6m. in afari de memoriile publicate in analele Acaderniilor : Methodus inveniendi lineas curvas maxime rninimive proprietate gaudentes (1744) Introductio in analysim infinitorum (2 vol. in 1911. Mai rnult de jurnitate din publicafiile Academiei din Petersburg din intervalul 1727-1783 sint concepute de el. La Universitatea din Base1 a fost elevul l u i J . dz Se atrage atentia cii P ecuatiile (4-2) s-a adoptat pentru presiunile p. Principalele descoperiri in hidraulicii sPnt: ecuatiile generale ale migcgrii fluidelor perfecte. 1748) Institutiones calculi differentialis (1755) Institutiones calculi integralis (4 vol. Lucriirile lui Euler sint foarte numeroase in toate domeniile matematicii.. * +. In 1766 s-a fnapoiat la Petersburg. A studiat qi teologia. mort la Petersburg In 18 septernbrie 1783. care fusese chemat de Ecaterina I la lnfiintarea Academiei din Petersburg. inchipuit separat din masa unui fluid in stare de repaus. Lucrlri mai cunoscute. legile hidrostaticii. Bernoulli. considerim ecuatiile generale de mivcare (3. dy.Daci se inmultesc aceste ecuafii. 1770) Theoria rnotuurn planetarum et cometarum (1744) Mechanica sine motus scientia analytice exposita (2 vol. 1768-94) Principes g6n6raux du mouvernent des fluides.4. . . dz ~i se aduna. construct ia unei turbine hidraulice. M6m. In 1741. Acad.. astronomiei qi fizicii. lirnbile orientale qi medicina. a plecat la Berlin. 1734) Lettres i une princesse allemande sur divers sujets de physique et de philosophie (3 d . i 1765-72) Sot. teoria general5 a turbinelor. respectiv cu dx. 1-a premiat de zece ori. .2. elvetianii a cercetgrilor naturii a editat opera lui Euler. se obtine: p ( X d x + Y d y + Z dz) de unde rezulti: p = -dd x + dx p -dd y f dy dp -dz. Aceste ecuatii iau forma simp15 urmitoare* 7i au fost formulate pentru prima d a t l de L. Prin Bernoulli.. Berlin (1768-1770) Introduction dans l'algebre (2 vol. Euler**: - . treptat. dirijate de la n adicii opus semnului ce fusese adoptat in ecuaexteriorul spre interiorul particulei.. Berlin (1755) Continuation des recherches sur la theorie du mouvernent des fluides. ~i D. semnul t iile generale de mi~care(3-1) ale unei particule elementare dintr-un mediu continuu. care 1-a numit membru. Academia de $tiinte din Paris. la chen rnarea lui Frederic cel Mare. Acad.1. teorernele impulsului.matematician ~i fizician. A primit de la tat21 s2u Paul Euler prima fnvgtiiturii in matematici. niiscut la Base1 la 15 aprilie 1707.

9 A . cu alte cuvinte.Aceastii ecuatie poate fi interpretatii ast fel : Lucrul rnecanic virtual elernentar a1 forlei masice este egal cu lucrul fortelor etastice. Consecinie ale legii hidrostaticii a) Dacii fluidul fiind perfect.1. se pot usor verifica urrnitoarele relatii deduse prin deriviiri partiale ale ecuat i i lor i4-2) : Aceasta inseamnii cii forta F derivi dintr-o functie de potential . .3.Dacii se inmultesc ecuatiile (4-2). Pe de altii parte.U. se obtine: sau - t. j . = grad p intensitatea vectorului grad p fiind: . k.Dacii lichidul este omogen ~i se neglijkazii micile diferente de densitate datorite variatiilor presiunii ~i temperaturii. componentele fortei F se obfin ca derivate partiale ale functiei de potential . versorii axelor de coordonate. putem considera p = const.In cele de mai sus se vede cii legea hidrostaticii se exprimi in mai mu1te forme: ecuatiile (4-2). In acest caz: - iar ecuatia (4-3) devine: Integrind aceasti din urmii ecuatie se obtine: care este o altii formii a legii hidrostaticii.deci membrul fntii a1 ecuatiei (4-3) 'este o diferentialii exactii. deci avind p = const.U. respectiv cu i. rezulti si p = const. facem in ecuatia (4-5) pe U = const. (4-3) si (4-4) ca forme diferentiale. Adicii o suprafati echipotentialg * este si izobarii. --. ecuatiile (4-5) ~i (4-6) sub formii integral& ulti*a fiind exprimati in notatie vectorialii* 4.

conform ipotezei p = const ~i U = const. deoarece d L = . . se d p . datorite actiunii greutiitii proprii. ciici ar Pnsemna ca .= 0. e) Dacii o suprafati echipotentialii este izobarii. adicii presiunea p = const in jurul unui punct. Un exemplu de aplicare in practici a acestui principiu este presa hidraulici.Hidrostatica 45 b) Forta aplicata masei este normals suprafetei echipotentiale care trece prin particula considerati.p. 7 9 9 A 9 4. atit densitatea p cit gi intensitatea gravitatiei g sint constante.dU.dP dx dr/ dz propagii.Zdz 9 = Fds cos (F. oarecare de separatie avem: si p.. Tntr-adevir. d) Suprafetele echipotentiale nu se taie intre ele.d U ( L fiind lucrul mecanic elementar fortei F). densitatea pe suprafati este constanti. aceastii presiune se transmite in toatii masa fluidii.- deoarece U = const. ds) - - = -dU = 0. ceea ce este contrar teoremei precedente. g) Suprafata de separatie intre douii lichide de densitiiti diferite este echipotentiali. deci forta F trebuie sii fie perpendicularii pe direcfia & a deplasiirii pe suprafata echipotentialii.in orice punct din masa fluidului cu aceeasi valoare (principiul lui Pascal).8P . rezul tii cii si p = const (din ecuatia (4-5)). f) Temperatura pe o suprafati echipotentiali trebuie sii fie constanta. vom admi te cii pentru diferente de nivel obisnui te. p). iar ecuatia de stare fizicii a corpului fiind T = f(p.) d U = 0. de asemenea intre un lichid si un gaz. densitiitile celor douii fluide. dacii intre douii puncte situate pe douii suprafete &hipotentiale vecine avem..En acelasi punct sii fie doui presiuni diferite. ds). fie p. Intr-adevir: Xdx + Ydy 4. trebuie sii se anuleze cos (F. . Sub a l t i forms se poate exprima acest principiu astfel: Daci se exerciti din exterior intr-un punct a1 unei mase fluide in echilibru o presiune. deci (p. Echilibrul fluidelor grele Pentru a studia distributia in masa unui fluid a presiunilor. oricare ar f i directia lui ds.4. c) Sensul fortei F este acela care corespunde descresterii potentialului. . Cum si ds nu sint nule. ciici p si p sint constante. Tntr-un d~ = PI d U = p. Deducem U = const. h) Daci fortele masice sint neglijabile (X = Y = Z = 0) rezulta: . Intr-adeviir..1. trebuie ca si T sii fie constant. Se aplicii legea general2 hidrostaticii sub forma 9 t p + pU = const. adiiugindu-se presiunilor datorite fortelor masice etc.

deci -gn-dz . . - ~i este indreptatii dupii verticalii. Presiunile pe peretii lateFig. . Rezulti aceeasi Iege (4-7). suprafafa s i nu fie prea mare. cici atunci fortele G nu mai sint paralele. normale pe bazele prismei. avind greutatea specifics y si fortele de presiune pldQl si p2dQ2. care d i distributia presiunilor in masa fluidului. . 4-1... in sus. ciici dacii p.~ 1 ) . = pz = presiunea atmosfericii. Se proiecteazi pe axa prismei toate fortele care actioneazi asupra ei : greutatea prismei de lungime I . 9 9 9 = const Consecinte : 9 a) Considerind presiunile in doui puncte la cote de iniltimi diferite zl ~i z. b) Suprafata liberii a unui lichid este orizontali. Echilibrul unui element de fluid greu rali dau proiectii nule. adici diferenta de presiune este egalii cu greutatea unei coloane de lichid avind ca iniiltime diferenta de iniiltime (2. zl = z. Introducind aceasti expresie a lui U in legea general2 a hidrostaticii. Admitind sistemul de axe Oxyz.. ~i p. se obtine: p $. cu axa Oz verticals.2. t22 fn jos. considerind solidificatii o prismii de secfiune dreaptii dQ.) si o sectiune dreapti egalii cu unitatea de suprafati.Pa = Y ( ~ 2 . c) Suprafetele izobare sint orizontale. 4 ) mirginitii la capete' de douii baze oblice de arii dQ1 . dQ. Bineinteles. forta masicii are o singurii components -g. pe care se exercitii presiunile unitare p.pgz sau Aceasta este ecuatia de echilibru a fluidelor grele si ea se poate obtine uSor ~i direct. (fig. rezulti: P i .deoarece forta gravitatiei -derivii dintr-un potential. Forta masici este in acest caz chiar -c deoarece G - = g. U =gz + const.

presiunea absoluti (ata). plin cu apii. oricare a r f i forma ~i rniirimea sect iunilor vaselor (principiul vaselor comunicante). pentru U = const. ~i po in kgf /m2) . este e g a l ~ presiunea afmosferica plus greucu tatea unei coloane de lichid avPnd Ena'ltimea de la suprafajd ptnd la A. 10 000 crn2 rn t . yh = H este diagrama presiunii absolute. Mai rezultii de aci cii in vase comunicante lichidul se ridicii la a c e l a ~ inivel. = p1 1 000 (z.). presiunile vi nivelurile unui lichid. 6 -' . cii z = const. . plahul suprafetei lichidului in tub (trecind prln 0) se cheamii plan de sarcina' absolute.. presiunea : p.2. Astfel. . Sii reprezentim geometric. iar diagrama OC' a presiuni. Aceste suprafete sint ~i echipotentiale. n 0. .z. d) ~ i z e= zO. fn coniact c u atmosfera (fig. Din U = g z $ C deducem. Se obisnuieste a se numi p. p. iar diferenta (p. 4-2. Planul CC' (supra- + 8 . Astfel. = po de asemenea: p. 1 000 h (h. iar z T m. rgsturnat T lichid cu gura in jos si suficient de lung pentru ca sii riming n . . Putem transforma ~i presiunea atmosferica in coloana -+ Fig.). Dacii p se exprim2 in kgf/cm2. . Repartifia presiunilor unui fluid greu de apa. Daci exprimim pe p in tf/m2 si iniilfimile fn m avem: . la suprafata lichidului. l(2.. P1 = po 1 h.. ceea ce experimental se realizeazi cu un tub infundat.p. in m . gi secliunea egala" cu unitatea de suprafala'. f a t i de un plan de comparatie. vid la fundul tubului. deoarece greutatea specifici a coloanei de lichid de suprafafi 1 cm2 ~i 1 m Tnilfime este: 7 7 + + + 9 1 000 kgf = 0 .Hidrostatica 47 A c e e a ~ i demonstratie ca la b). 4-2).lor p = p. vom avea: p2 = p. l kgf/cm2 m. Ecuafia devine: a d i d presiurzea tntr-un punct A.) presiunea rela t ivii (at) sau suprapresi une.

e) Dacii intr-un vas sint lichide de densi tiiti diferi te. Diferenfa dei presiune p.2') (2'' + - 2. iar presiunea in punctul B este: A 7 9 A + yB PB = Po f Y1 (2' .- Fig. In cazul 1ichidelor grele. Repartitiapresiunilorinlichidededensitiiti ele se vor separa dupi den& diferi te t i t i . In cazul apei. putem aranja scara lui p.(trebuie ca centrul de greutate sii aibii pozitia cea mai joasi.). cele mai grele la fund. cu secfiunea egali cu uni tatea de suprafatii.:se obtine ca in figura 4-3. trei lichide de greutiti specifice diferite ( y p y2> y. ciici altfel echilibrul ar f i nestabil . estej orizontali suprafata de separatie a unui lichid de un gaz.-- -' 7 . care . Piezometrul este de doui feluri: deschis. Mgsurarea presiunilor Se obisnuieste a se 'intrebuinta urmiitoarele instrumente.variazii Png raport cu miirimea presiunii -si natura fluidului. ca iniltimile sii fie exprimate in presiuni impiirtite cu y. astfel ca CB' sii faci un unghi de 45" cu vert icala. De exemplu: daci p se exprimi in tf/m2.fafa de contact cu atmosfera) se cheamii planul de apii sau luciul apei. Diagrama presiunilor relative . Piezometre . y = 1 si presiunea se misoarii chiar la scara lungimilor. 4. 4-4.5. ca piezometrele (1) din figura 4-4 si in care caz rnisoari presiunea 7 7 7 . Putem face si invers. de exemplu. cici pe asemenea suprafete p=const .4-3. sau :oglinda apei. Suprafetele de separatie trebuie s i fie echipotentiale. iar diagrama CB' este d iagrarna presiunilor relaf ive. De asemenea. = p. aceste suprafete slnt orizontale. sau plan de sarcinii hidrostaticii.2") + y3 (20 . Fig.1. este egali cu greutatea coloanei de lichid AB'. a) Piezometrul. conform teoremei l u i Torricelli).).. Acest instrument constii dintr-un tub transparent racordat la vasul ce contine lichidul. Fie.

. produsi de tensiunea capi lari . 6 se misoari o presiune inferioari presiunii atmosferice (vacuum partial) fie cu ajutorul unui piezometru deschis (1) in care se constati o coloanii de lichid de-h metri. Rezul t i : 9 9 Densitatea mercurului fiind de 13.6 ori mai mare decit cea a apei. orizontale.Scala trebuie sa a i b i diviziunile trasate cu precizie. . pentru a se evita erorile datorite urcirii lichidului in tub peste nivelul hidrostatic. La montarea piezometrelor se iau urmitoarele precautii care inlesnesc o misurare corecti: . Pentru misurarea presiunii p. a piezometrele misoari o presiune mai mare ca presiunea atmosferici . tubul piezometric inchis nu se racordeazi la partea superioari a vasului iichis. tangent2 la meniscul din tub. ca piezometrele (2) din figuri ~i in acest caz tubul trebuie s i fie destul de lung pentru ca la partea superioarii s i r i m i n i un spatiu vid.yh. 6) pini la cota M N (vase comunicante). coloana de mercur. in axa lui. h. astfel ca tubul s i nu intreac2 iniltimea camerei. In sfirsit.Hidrostatica relativi. care ar putea falsifica rezultatul citirii. Piezometrul inchis misoari presiunea absoluti. si cit mai apropiate de tub. a unui lichid sau a unui gaz in punctul A se foloseste manometrul reprezentat in figura 4-5. .Linia vizuala sa fie orizontali.Tubul s i fie perfect curat. . b) Manometre cu mercur. trebuie sii fie calibrat uniform.Tubul transparent. prin care se c i t e ~ t ela scali nivelul lichidului. fie cu un piezometru inchis (2) in care se observi o coloani de H metri f a f i de cota punctului B. lntre sectiunile B si D pe aceiasi suprafati de nivel avem relatia : 9 in care y si ymsint greutiitile specifice ale fluidului din recipient si mercurului . astfel c i : 9 A 9 A p~ (relativ) = . Manornetru cu rnercur . va f i de atitea ori mai scurti decit coloana unui piezometru cu a p i . In figura 4-4. in figura 4-4. pB (absolut) = y H ~i Mai observiim cii nivelul liber a1 lichidului se ridici in tubul deschis (fig. 4-4. 4-5. sau inchis. unde se produc ingrimiidiri de gaze si vapori. Fig. deci acest tip de manometru poate fi folosit pentru presiuni mai mari (pin6 la circa 4 ata). avind un diametru de cel putin 2 cm. Cu piezometrul deschis se misoari o b i ~ n u i t presiuni p i n i la cltiva metri coloani de lichid. ci la un perete lateral.

Dintre acestea se folosesc mai ales douii tipuri: . Pen tru miisurarea di ferentei de presi une din douii vase continind a c e l a ~ i lichid se foloseste dispozitivul din figura 4-7: un tub de sticlii indoi t in formii de U risturnat iste racordat cu ambele capete.sectorul.Manometrul cu membrane. Un tub metalic elastic. depiirtindu-se de centrul ircului. iar axa tubului tinde a deveni 'rectilinie. b). un ac se mi@ in fata unor diviziuni. deplaseazii un sector dinfat. ' . cu . d) Tubul piezometric diferential. are forma unui arc. Acest manometru 'este etalonat cu ajutorul altui manometru de precizie (cu mercur). . Celiilalt capiit este inchis astfel cii dacii presiunea in tub creste.Manometrul cu arc (Bourdon). de secfiune transversal2 elipticii. I n locul tubului arcuit se intrebuinfeazii uneori o placii flexibilii care se deformeazii prin actiunea presiunii. 4-6. Manornetre metalice lui tinde a deveni circulars. poartii numele de barometre. c). a). iar deformatiile se transmit la acul indicator sau inregistrator printr-un dispozitiv analog cu cel a1 manometrului Bourdon (fig. Manometrele. insurubat la un capiit in recipientul a ciirui presiune interioarii o miisuriim (fig. 4-6. cind se fntrebuinteazii pentru miisurarea presiunii atmosferice.Hidraulica c) Manometre metalice. in jurul centrului s i u C ~ i prin intermediul unei rotife 0 angrenate . a acestui manometru este manometrul cu burduf (fig. sectiunea elipticii a tubu9 Fig. Capii tul A a1 tubului. 4-6. 4-6. 0 variant. Manometrele metalice trebuie etalonate periodic.

- P2 = yh" + p. iar y-greutatea specifici a lichidului.A prin tuburi de cauciuc sau de metal. 4-8. Piezometru diferential diferential. Acesta (fig. se deschide robinetul R pentru a iesi o parte din aer. e) Manometre pentru diferente foarte mici de presiune. respecti+ h. Lichidul se ridicii in tubul Pnclinat de ?niltimea h.. este in legiturii cu presiunea p. inclinat cu unghiul cr fati de orizontali. Din cauza presiunii p a aerului inchis in partea curbatii a tubului.P . h" iniilf imile reale l a care se ri dici lichi dele. In partea superioarii a tubului este prinsii o cantitate de aer care se poate regla cu robinetul R. . 9 ' sinx ' care se citeste pe tubul oblic.. 4-7. gradai. Micromanometru diferential structie nu se adaugi unghiul de Pnclinare chiar a1 instrumentului. >p.I a t i un tip: micromanome~rul Fig.y h ' i . Fie p. fiind p presiunea aerului inchis. la cele douii vase. aceste iniltimi vor fi mai mici C U E . Dacii la fiecare vas am racorda cite un piezometru inchis. lichidul s-ar ridica in fiecare tub la o iniilfime h. deplasindu-se h cu cantitatea 1 = . Pe la partea superioar5 vasul este in legi tur8 cu presiunea p2. Avem : Y PI . se previd o niveli de precizie cu buli de aer ~i un ~ u r u b de reglare a nivelului. Diferenta de presiune este: . 4-8) se compune dintr-un vas continfnd un lichid mobil ins2 nevolatil. Fie h f .. prin intermediul unui tub de sticlii... iar partea inferioarii. Pentru a fi siguri cii la unghiul a din 'conFig. 9 Daci presiunea p este prea mare si lichidul nu ajunge in partea de sticli.

pe cfnd la un rnanornetru cu ap2. suprafete P raport cu suprafata de n separatie A a celor dou2 lichide fie h --__~i h'.nivel rnai jos ca M 'N' datoritii faptului cii y > y'. Aparatul serveqte la rniisurarea diferenfei .y'). 100 ' . Nivelurile acestor doui . . 2 * 1 0-6 pat). \ \ ---- -- Dacii presiunea cregte cu Ap P n recipientul R '. avern: presiuni foarte mari se folose~teproprietatea unui fir de rnanganini de a avea o rezistentg electric2 variabilii cu presiunea. respectiv presiunea a trnosfericl: . a cirei greutate specificii la 20°C este 998. deci sensibili- tatea rnicrornanornetrului este de circa 25 de ori rnai mare.. Dacii lichidele din recipiente slnt apii pur2. poate aluneca fntr-un orificiu previizut la fata superioarg a cutiei Un piston de sectiune (fig. 4-10). Pnsii M N este la un . 4-9.. Avern: Y . 4-9) se cornpune din douii recipiente R . '.. e=- Fig.Manometrul cu piston.M icrornanometrul cu __ h ' r' : A A' = . .4 i--ii--li : - h :- p + yh = p + y'h'.foarte rnicii . qi anllini purii a ciirei greutate specific5 la 20°C este 1022.doua' lichide (fig. 0 44 1 giisirn Ap = 44 z. iai nivelul MN urcii cu E. in care R gi Ra sPnt rezistentele electrice la pat. fnainte de a racorda manome trul la vase. care este adus la loc Pnciircfnd pistonul cu o greutate F . Presiunea p tinde s2 ridice pistonul. f) Manometre pentru presiuni mari. avern: qi dacii presupunern --0 [: -(y+y')+y-y '1 -2. nivelul M 'N ' coboar2 cu E .de presiune a fluidelor continutefn douii vase. astfel cii: wz ne=wz. yh = y'h'. Micrornanornetru diferential cu douii 1ichide a 9 apoi : Ap = yh = h'y' Ap= + c(y + y 3 + z(y . suprafetele M N gi M ' N ' din cele douii recipiente sint supuse la aceea~ipresiune p. conform legii urrniitoare. Dacii pa este presiunea atrnosfericii.Pentru R = R o (1 + 2 .P adici z este . unite printr-un tub de sectiune rnicl = w gi contintnd douii lichide ce nu se arnestecii. avind fiecare sectiunea mare = a. avlnd densitlti foarte putin diferite Pntre ele (y > y'). 0 cutie rnetalic2 cu pereti g r o ~ i este plinii cu un lichid vtscos. denivelarea este = P 1 000 .

. la temperatura de 0°C.1. Pentru a1titudini intermediare se poate interpola liniar. articol 4. 4. ci ---.presiunii vaporilor tru presiuni mari saturati sau absenta vreunui gaz (sau aer) in s ~ a t i u linchis.). indi ferent de prezenf a Fig.Hidrostatica I 53 Se introduce in lichidul a cirui presiune se rnisoari o bobini de manganini protejati intr-o capsuli plini cu benzini (care nu ingheati la temperaturi mari) gi se mgsoari rezistenta..-. S-au construi t formule care dau mai mu1t sau mai putin exact valoarea presiunii atmosferice P functie de altitudine si temperatura (v. d i m tabela de.10. Manometru pen. Presiunea atmosfericl I n tabela urmatoare se dB variatia presiunii atmosferice cu altitudinea. presiunea vaporilor saturafi (fig. presiune m i s u r a t i in milimetri coloani de mercur la 0°C. Presiunea vaporilor Daci suprafata apei este = P a F vPa S -intr-un spafill inchis (de exemplu F I intr-un tub piezometric inchis). Tabela 4-1 Presiunea vaporilor saturati ~i continutul lor la 1 m3 aer 4. nivelul la care se ridici apa intr-un piezometru Tnchis nu este -&deasupra suprafefei Y Pa libere a apei in atmosferi.. Misurarea raturi. Daci n o t i m cu p. L .1 1. mai jos. iar vaporii exerci t i o presiune depinzind de tempeFig.7. 4.1.la saturatie.---. 4-11). 4.-.5.3. in functie de temperaturi. evaporarea apei se produce pinii . PV "4'" --f . cu presiunea vaporilor saturafi. Cu asemenea manometre s-au studiat proprietitile apei pPni la 20000 a t presiune...6. -- 1 7 Y Y Pentru ca citirile iniltimilor piezometrice s i fie corectate. n 9 A . .

7 41.6 4. Aplicatii tehnice 1) Presa hidraulicii simplii. 762 760 730 700 670 640 610 580 550 520 490 4 000 5 000 6 000 7 000 8 000 9 000 10 000 12 000 15 000 2 0 0 0 0 30 000 Presiunea a tmosferic5 fn mm Hg 461 403 352 306 266 230 198 146 89. se poate mivca un piston de sectiune a. cornunicind intre ele printr-o conductii. .1.8. astfel ca lucrul mecanic motor Fh sii egaleze lucrul rezistent RH.d. Aceastii m a ~ i n i(fig.M. se transmi te pe fata inferioarii a pistonului din B. un piston de sectiune mult mai mare Q. 0 20 340 680 1030 1390 1780 2180 2600 3050 3 5 3 0 . inseamnii c H pentru a produce ridicarea sensibili a pistonului din B trebuie introdusi o :cantitate mai mare de lichid. B . Cu aceastii 0) Fig.. Tntreg sistemul iiind fn echilibru.O I - 8. echilibrfnd o rezistenfii R a .M.333 m ap5) A l t i t u d i n e m. Cum la un drum h parcurs de pistonul din A corespunde un drum mult mai mic H a1 pistonului din B . o presiune suplimentarii in masa lichidului eg 0) conform principiului lui Pascal. fntr-unul din aceste corpuri A. 4-12. Presiunea atmosferic5 in mm Hg A l t i t u d i n e m. Q. se aplicii in axa pistonului din A o fortii F care produce F balii cu . fn celglalt. 4-12) este compusi din doukcorpuri cilindrice umplute cG lichid.54 Hidraulica Tabela 4-2 Presiunea atrnosfericg la diferite altitudini (760 mm Hg = 10.d. Presa hidraulicl cu pompii forti se poate piesa un obiect aflat Pntre pistonul B ~i o placii rigid5 legati de coloane fixate P funn datii masive.F. presiune care.

eventual 40 tf. raza volanului a ~i volumul corpului de pomp6 B este V. Dac6 ~ u r u b u lare diarnetrul d gi pasul h. Presa hidraulicii cu ~ u r u b . v a= 5 cm.f i e V = 15 000 crn3. 4-12) gi ele inchid cu atit mai bine cu cit se realizeazii presiuh mai mari ale lichidului. 4-13). cu ajutorul unei tije filetate de care este fixat rigid volanul V. calculati in aplicatia 1 la 45 tf. . Forta care la trebuie aplicatii volan se obtine calculind lucrul mecanic penttu o fnvirtituri : . In reali tate. ob-tinem Ap = 315 at ~i A F = 222 tf. In realitate.00005 V . rezultii o forti R mai mici. Cu dispozitivul de la aplicatia 2 se pot obtine forte inzecite. 2) Presa hidraulicii cu ~urub. h = 1. deci in total 267 tf.4 Ap= XT 0.i S. . n = 10 ture. d C- Rezultii T = 33 kgf. amplificindu-se pe axa pompei in L raportul: 1 1 De exemplu: pentru9 L 1 = 10. Piulita M face corp comun cu pistonul Q si rotirea ei este irnpiedicati de perefii metalici D.Hidrostatica ' 55 ceea ce se face folosind corpul A ca pompi. . F. volurnul V se micsov reazi cu : 2d2hn. cu aspiratie din vasul C gi refulare din A fn B. respectiv 30 cm. pornpa A si vasul C sint la fel ca in cazul precedent.La acest tip de press (fig. dar sub piston111 P se poate deplasa hn alt piston Q.d2 7T Pe lingi aceleasi date din exemplul precedent. = 20 kgf gi dac6 sectiunile pistoanelor o si Q au diametrele de 2 cm. Forta manualii Fl se a p l i d de fapt la extremitatea pirghiei de lungime L. la n ture ale volanului. Rezulti sporul de presiune : 9 1 4 4 hn AT . 4-13.= 3 0 c m . Garniturile din piele sfnt moitate intr-un locas G (fig. din cauza Fig. a .2 em. din cauza rezistentelor de frecare la garniturile de etansare. la care se adaugi forta de presiune initial. previzuti cu supapele S1 . rezulti R 6 = I -(?) 30 2 e 2 0 k g f= 45 tf. Scriern c6 A =A .

Acumulator hidraulic 44 . spre a f i folositi temporar pentru a acoperi necesitif ile de putere de virf ale ascensoarelor hidraulice. deci volanul va f i manevrat de doi oameni . in care se deplaseazi un piston. presiunea in lichid este 9 7 Lucrul mecanic acumulat. Greutatea pirtii mobile fiind G kgf. 3) Acumulatorul hidraulic se intrebuinteazi pentru acumularea energiei hidraulice. sub presiunea p . clnd pistonul s-a ridicat la maximum este: 4) Garnitura de etan~are. iar forta de frecare corespunzitdare yph. Volumul acumulatorului V = Q H . A Fig. 4-15) consti dintr-o bucata de piele presati astfel c i ia forma unei jumiititi de tor. In cazul unei crapodine cu arborele sustinut de api. Momentul fortelor de frecare pe intreg perimetrul garni turii : . este incircati cu greutiti. Acumulatorul (fig. Garnitura de e tanqare Presiunea P lichid p n =- Presiunea lateral5 pe 1 m de garniturii este ph. 0 platformii. nd2 Fig.frecirilor va trebui aplicati o fort5 depisind 40 kgf. fixatd de piston cu un cadru. 4-14. 4-15. se cere a se calcula momentul fortelor de frecare produs de garnitura de in& time h. 4-14) se compune dintr-un corp cilindric vertical C.Aceasta (fig.

C comunici intre ele lingi fund. Prin robinetele r. cea de jos rnercur. comprirnind aerul prins iniuntru.000047 ~i se va neglija efectul compresibilititii apei rnirii (Care spore~te densitatea acesteia) gi a1 Compresibili t i t i i mercurului (Wit tenbauer).Hidrostati'ca 5) Un manometru cu coloane multiple (fig.16. Apa i n t r i si in A. putem scrie. existi relatia: . Cind butelia a ajuns la adincirne. Cit rnercur va trece. y fiind greutatea specifics a rnercur~!lui: p~ = pB' = po + yh (po = pres. 4-17). 4-18. 6) Batimetrul lui Weeren. + Fig. In pozitia initials. apa mirii pitrunde printr-un orificiu fin in camera de jos. r ' se introduce aer comprirnat la presiuni convenabile pentru ca s i fie cit rnai bine utilizate coloanele cu mercur. silind rnercurul s i treacii in camera de sus. se pompeazi a p i in comparticu rnentele B ~i C pin5 la nivelul y deasupra fundului. daci adincirnea rnirii este 9 429 rn (Oceanul Pacific lingi insulele Kerrnadec) ~i densitatea apei rnirii 36/35 fati de apa purg? Se va considera coeficientul de cornpresibilitate a apei x=0. Neglijind greutatea aerului inchis in coloane. B. se compune dintr-o butelie de otel cu fund dublu (fig. 4-16) a fost intrebuintat de Kan~erling Onnes pentru a rnisura presiunile rnari ale gazelor. Doc plutitor p l u t e ~ t e carena minimi. cornpartimentele A . se evacieazi cu pompele apa din compartimente.50 rn Iniltime poate rnisura presiuni ping la 100 at. atrnosferici) . Un aparat cu 24 sifoane de circa 2. p = po yZh. Batimetru Fig. Manometru cu coloane multiple 7) i n docul plutitor reprezentat in sectiune transversali in figura 4-18. servind la deterrninarea presiunii in fundul rnirii. Pentru a f i scoborit. Camera de sus cuprinde 920 g a p i distilati.artin~entele sint pline cu aer -la presiunea atmosferici po si docul 9 . 4-17. toate comp. 4. Ce relatie existi la un moment dat intre iniltimile x ~i y ? Dacs p estebresiunea aerului comprimat in A . Pentru rnai mu1te coloane. Pentru urcarea docului.e Fig.

apa va -&mi pin5 la o iniiltirne h' -. este fn cornunicare cu vasul N prin tubul vertical (fig.h. y ) f a y = 0. = yh. Aerul din vasul N este in comunicare cu aerul din vasul P prin tubul vertical CD. . Intre presiuni exist5 relatiile: Presiunile in aerul aflat in vasele N ~i P sint aproximativ egale cu p ~ deoarece greutatea co.iar la o schimbare izotermicii a stiirii aerului in A : PO = (a . Nivelul apei in vasul P fiind supus deci la presiunea p~ prin deschiderea robinetului F. plin cu lichid. coloanl de a p i . Vasul A . rezultii: x2 . Aplicatie tehnic5 a finttnei lui Heron . In s f i r ~ i t lichidul din P este h comunicare cu exteriorul prin tubul vertical EF. Fig. 4-20. 4-19). 4-19.x ) p .x ( a h. Punind p. Fintina lui Heron Fig. + + 8) Fintina lui Heron. loanei de aer este de 800 ori rnai mica decft greutatea coloanei de ap2 de aceea~ifnciltirne.

1. Presiunea pe pereti plani 9 Ne propunem sii determinim presiunile unui lichid in repaus pe un plan fnclinat y'O'z' (fig. Presiunea uni tar5 intr-un punct din acest perete. presiunea atmosferici. Apa se colecteazi in rezervorul subteran B. + + Fig. Apa din P este astfel impins5 prin tubul EF la exterior. din care se umple intermitent recipientul P. Se deschid robinetele G ~i R pentru golirea vasului N gi umplerea vasului P. la o iniltime h > h'. trasate pe planul inclinat y'Oz'. tnvingtnd diferenta de nivel h . Presiunea unui lichid pe pereti plani a) Rezultanta acestor forte elementare.2. iar forta de presiune corespunziitoare pe o suprafat5 d Q in jurul acestui punct este (p. la adincimea z sub nivelul apei. 4. Fie xOy planul de sarcin5 absoluti ~i h.2.Hidrostatica 59 Acela~iprincipiu st5 la baza dispozitivului din figura 4-20 care s e r v e ~ t ela scoaterea apei dintr-o mini. este (p. Dintr-un rezervor situat in A .111 unghi a cu planul xO'y . i n t r i apa In N comprimlnd aerul tn N gi tn P la presiunea p. 4-21. PRESIUNEA UNUI LICHID PE PERETI 4. 4-21) care formeazi 1. Dupii umplerea acestui vas se inchid robinetele I?. yz). K ~i G ~i se deschid robinetele S ~i T. yz)dQ. sii determinim forfa hidrostatica' de presiune rezultanti pe aria din interiorul unei curbe inchise. normald pe planul peretelui. vasul P se g o l e ~ t e~i N se umple.h'. numitii forta de presiune totala sau impingere absolutii pe suprafata Q. + y h. este normal5 pe suprafata Q ~i mgrimea ei este: . de asemenea. Acest dispozitiv a fost folosit uneori. Prin aceast5 functionare. atunci clnd se dispunea de o cantitate mica de apii sub presiune.

presiunea yz . Avem: 9 9 2. iar forta rezul t a n t i a presiuni lor uni t a r i rezul t a n t i este: ( p . c) Centrul de presiune. ~i Q. este egalii cu greutatea unei coloane* de lichid. s i luiim momentele fortelor paralele f a t i de axa Oy si fatii de Oz'.. ale impingerii sint: 9 9 P. paralele cu axa Oz.. respectiv O'z'. a centrului de g .J ) ) z '2dQ zl.e i t a t e a1 lui Q . prismatic& avind baza Q si. Pentru a gisi punctul de aplicatie a1 impingerii P (fig.n R sin u 7 . = YZG aces = YZG a. b) Componentele orizontali si vertical5 P. si P. 4-22).Q \ yz' sin adQ = yzb Q sin a deoarece adicii impingerea.. avem: z \ = z' sin a si P 9 = . la planul de ap5. in care Q.iniltimea egal5 cu distanta vertical. Fie zf ~i y: coordonatele acestui centru C a1 fortelor paralele. = C ? y sin a zI2dn YZ. P.. pe suprafata Q are mirimea + Dac5 hot5m cu zG ~i z)G ordonatele centrului de greutate G a1 suprafetei Q ..Dac5 forta opus2 a peretelui este supusi presi un i i atmosferice. sint proiectiile suprafetei Q pe planul orizontal si pe planul vertical. normalii pe perete.po) = yz. = yzG Q s i n cr = yzG Q.

Hidrostatica A ti! in care rd este raza de giratie a suprafetei Q f a t i de o ax5 parale12 cu O y trecind prin G . Daci axa Oz' este p a principal. .Fig.1fat5 de axele Oyz'. Teorema momentelor aplicati fat5 de axa Oz' ne d5: Numiiriitorul este momentul centrifuga. Presiunea pe diferite suprafefe plane . 4-23. Se vede c5 punctul C este situat mai jos ca G si pozitia sa este independent5 de unghiul GC. de inertie. deci punctul C se afll pe Or'. rezultS c i y z f d Q = 0 .

in general. iar pe linia BB'. presiunea pdQ = yzdQ se poate descompune in: oc. din planul yOz fati de axa Oy. componentele dupg cele trei axe de coordonate ale fortelor si rezul tantele lor respektive. 4.yzd B . ZG . kvident c i nu exist& in general. ' 9 Ul tirna integral2 reprezentind momentul static a1 suprafetelor din dQ. 4-23). P a (b -/h $1. 4-24). ele nu se reduc la o rezultantii unici. r2 4h ZG .. (4-12) . f n acest caz. 2 1 zc=h+--.-. Probleme de aceasti naturii. A 9 .yzd Q si oc..yzd a.- 2 . cry.d) Cazuri particulare (fig. 0 ' . Pe linia A A ' presiunea este yh.2b 3 zC . neconcurente.h .2. putem scrie: p x = yz. presiunile sint distribuite liniar conform diagramei trapezoidale.Z G = h $ .. nici centru unic de presiune. fortele fiind de direct i i oarecare si. Presiunea unui lichid pe pereti de form2 oarecare sint cosinusuri le dlrectoare ale normalei pe suprafata elementari dQ. 4-24. ci la doui forte care nu sint in acelasi plan (sau la o rezultanth si un cuplu rezultant). in mod avantajos. Vom putea calcula Ins. Centrul impingerii (rezultantei) este la nivelul centrului de greutate a1 trapezului presiunilor.. a. az L Fig.2.b ZG . -+ .P z .ab2 p = y. P = yxhr2.4 Y ..b 3 x 2 3nr 16 9 Z c .9 --. . ZC--- zc =h b b2 -+-+ 12 (h++) 2 La un dreptunghi cu baza orizontali. y(h 6). Presiunea pe pereti de formi oarecare Fie un perete avind forma unei suprafete curbe oarecare. Daci a. a) b) c) ah2 P = y . se pot trata adeseori grafic.-. pe care le vom nota P . P Y . .3 9 ZG = h.. 9 d) = e) =~ 2 7 6 2 yyr3.Qx. limitatii in interiorul unui contur inchis (fig.

y. 4-26. Presupunem ' p ~ a n u ~ neintrerupt insi plin cu un lichid de greutate fictivi . Simplificarea calculului la pereti care are ca directoare conturul lui Q . Presiunea pe partea curbi A B C va f i rezultanta intre impingerea F. greutatea lichidului cuprins in cilindrul Fig. Epura presiunii pe o stavil5-segment . curbi iar ca generatoare.2. se aplicii in centrul de presiune a1 suprafetei plane OX. fiind proiectiile lui dL2 pe pianele xOz ~i xOy. = G. 4-26. - 4. iar z. in particular.3. . este coordonata paraleli cu axa Oz a centrului de greutate a1 suprafefei A ~ a d a r .Hidrostatica 63 in care Q. este proiectia pe planul yOz a suprafetei totale a peretelui a. verticalele care intilnesc conturul lui a. Consecinta'. pentru c i toate presiunile sint normale pe 1) Fig. Forta P. limitate de suprafala ~i de planul de apa'. componenta P. a) este impingerea pe planul fictiv AA' reprezentati prin trapezul AA'CC'. secliune Q. ~ b s e r v i mc i . socotiti pe planul AC (fictiv) gi greutatea ce l i p s e ~ t e G. din care se scade greutatea Q (sectiunea din lichid h a ~ u r a t i )Fortele . este egala' cu greutatea unei coloane d e lichid 2. 4-5). Apl icatii tehnice irnpingerea total% pe un segment cilindric A B cu centrul in 0 (fig.Tot Lstfel: PY Apoi : = y i z d Y~= yZGyQy. P. Fie un perete plan previzuf cu un intrind cilindric (fig. a lichidului din intrind. suprafetele d a y si d a . admit o rezultanti trecind prin 0.. P.= y j z d Q . si avind ina'ltimea egal6 cu adincimea sub planul de apd a centrului degreutate a kuprafetei Q:. 4-25.

I 000 kg/cm2 si se adaugii si 1.. se obisnuieste a se lua rezistenta admisibilii mai micii decit la constructiile static. Deoarece conducta este supusii in timpul . 0 altii metodii pentru a obtine rezultatul este indicatii in figura 4-26. se ia a.P. 4-27. Presiunea interioarii fiep(tf/m2). . 4-27).. P . astfel.. Dacii p este dat in atmosfere si D ~i e in centimetri.exploatiirii si la alte forte.aceeasi. Pentru echilibru. reactiuni ale jumiitiitii tubului suprimat asupra celui riimas.acestea sii se echili breze. dacii tubul este de otel moale.Dimensionarea tubului. fie impingerii laterale din partea piimintului.' obiinuite. deci.cerc. pentru ruginii. de l m lungime si avind grosimea peretelui e (fig. este impingerea pe planul fictiv AB.Eforturile uni tare in peretele tubului sint : . b. formula riimine . Formula practich de dimensibnare va fi.. Trebuie ca fortele . care se scade din PI. este greutatea lichidului cuprins intre arculysi coarda AB. trebuie introduse presiunile . adicii : 9 9 . Presiunea pe peretele unui tub cilindric orizontal.atiei de temperaturii etc.in care p este exprimat in kgf/crn2. Formula este valabilii numai pentru pereti subtiri . la forte dinamice sau la forte datorite vari.5-2 mm spor de grosime. 9 . .otel moale: 9 9 . D si e in cm. 7. Impingerea -rezul tantii este R = Fl. = 800. 2) Tub circular supus la presiune interioarii uniform& Fie un tub de diametru interior D. datoritii fie modului de rezemare.lichidului suprimat asupra celui riimas ~i doui forte de tensiune' T. Solidificiim jurniitate din lichid ~i sectioniim tubul dupii a c e l a ~ i plan diametral Fig. pentru .

Aplicatie: Presiunea ~i centrul de presiune la triunghi acelea~imomente de inerfie ~i aceleasi momente centrifugale f a t i de orice pereche de axe rectangulare din plan. Acest fenomen se exolic.l triunghiului. z ) coordonatele mijloacelor laturilor. dat frind ciUft orta de presiune in acest caz este: Fig.y h Q . 4-29. Fig. oricare ar fi forma vasului si forma conturului fundului. 4-30). Este cunoscuti din f izici experienfa lui Pascal prin care se dovedeste c i forfa de presiune a unui lichid pe fundul plan (detasabil) a1 unui vas este aceea~i. aceste mase au acela~i baricentru. z ) ( x . P = yxab (h + b). imediat prinlegea hidrbstatici. &u condifia ca suprafafa fundului ~i nivelul apei deasu~ra fundului s i riimini acele&i. concentrate in mijloacele laturilor. a lichidului G ~i forta de presiune P este rezultanta presiuriilor pe peretii laterali. Aplicatie: Presiunea gi centrul de presiune la elipsi -. 4-28. Paradoxul hidrostatic P -. 4-29) . Fig. 4-30.Hidrostatica 3) Paradoxul hidrostatic. D a d suprafata triunghiului o repartizim in trei mase egale. 9 diferenta dintre greutatea total. Daci notim ( x . z ) ( x . 4) Forfa de presiune qi centrul de presiune pentru suprakfe situate intr-un plan vertical : a) e 1 i p s ii (fig. b) t r i u n g h i o a r e c a r e (fig. gisirn: .

0 constructie graficii. demonstrats de prof Germani. b) Se determini centrele de presiune ale presiunilor apei de pe fiecare bloc.. 4-31. 6) Determinarea rezul t'antelor fortelor care lucreazii in diferite sectiuni orizontale ale unui baraj supus la presiunea apei (fig.apezului Q si centrul siiu de g e u t a t e h'R = yQh'. ceea ce revine la determinarea centrelor de greutate ale trapezelor In care se descompune diagrama presiunilor..Itante si a punctului .G6.66 Hidraulica 5 ) Determinarea fortei de presiune rezu..ei de aplicare pe peretele despgrtitor a douP bazine (fi g. este urrnii- Fig. Aplicatie: Rezultanta fortelor In 'sectiunile plane ale unui baraj . a) Se determini centrele de presiune ale blocurilor GI. G2. Se calculeaza suprafata t. Aplicatie: Presiunea pe un perete ce desparte dous lichide b) Alt procedeu: Se scade diagrama OB'C din diagrama A B O si rezulti diagrama trapezoidal5 a presiunilor OQ'C'B. a) Se compun impingerile ~i & ale lichidelor din fiecare bazin (pe unitate de lungime de perete transversa 1) : Fig. 4-3i). 4-32.

peretele A B fiind format din dulapi sau din tola rnetalici. 7) Sii se impart5 diagrama presiunilor pe un perete plan. Impirtirn segmentul A B fn trei pirti egale. introducem si subpresiunea apei care.. X Aceasti Pmp2rtire poate servi la constructia rational2 a unei stavile. ducern un semicerc B D 'A avInd diametrul A B .rezistenfa normali in secfiune s i nu intreacii rezistenfa admisi9 & . astfel c i : P I = P2 = P.. G2.*yh - Suprafata BFF ' = .B A 2 . 4-33. ..-. h fiind iniiltimea apei din aval fatii de bazii. Din B .= 1 =-yh. ducern cercurile de raze BD' = BF ~i BE' = = BO. F. . fi -3 AB. ridicim perpendicularele D D '.sii nu se produca tensiuni in zidarie ( R sii cadi i'n treimea mijlocie). ciitre amonte. FG ~i GA . iar ciitre aval yh. d) La baza fundatiei unde se pot produce infiltratiile. Prin centrele de greutate ----ale acestor suprafete trec Pmpingerile pe portiunile B F ..toarea: Se imparte o latura neparaleli a trapezului in trei parti egale si se unesc acele puncte de diviziune cu . Prin intersectia acestor drep te trece rezul tanta Pi a presiunilor pe blocul i. R. 4-33). = 3 = FF' BF FF' ---- BF F F ' = BF . ca centru. Astfel. Aplicatie: Repartizarea fortelor de presiune pe o stavil2 plan2 - Demonstratie : In triunghiul dreptunghi B D ' A avern: BF2 = B ~B D T = Suprafata B FF' 1 ~7 . In fiecare rost de despirtire dintre blocuri trebuie sii fie indeplinite urmitoarele conditii : . se va lua egalii chiar cu yH.extrernitiitileceleilalte laturi neparaiele. Fig.. Aceste paralele Impart triunghiul ABC in trei suprafete egale.yh 6 B ~yh F 2 AB I A etc. R. Se ia AC = y h. EE' p h i la intersectia cu cercul.. in n p5rti de suprafete egale (fig. c) Construim poligonul fortelor G..unghiul lui I? cu normala la sectiune sii nu intreaca unghiul de frecare. acesta i$i g2segte sprijinul pe trei grinzi I orizontale avfnd toate acelagi profil $i solidariza te cu peretii transversali. (Pentru inlesnirea expunerii se va lua un exernplu cu n = 3). din care rezultii rezultantele partiale R. Ducem FF' ~i GG' pa~alele cu AC. P2 etc.

. 4-36) este scoborit5 partial ~i deversatl./ -. Sii se calculeze fortele exterioare gi punctele lor de aplicatie. $i lungime I . de deschib unui sfert de cilindru . R Fig. mernbrul al doilea = 2d 10) 0 stavilg-cirlig dub12 (fig.8) Pe fundul unui rezervor (fig. 4-35) format5 din grinzi oritele de presiune pe suprafata zontale allturate.nate cu S5 se calculeze de axa ecluzei. forta de presiune [totalii va f i P = 2 sin a' pendicular pe mijlocul grinzii. M F +--a=pb SZ W 4 SZ cosa A + da ia valoarea minim2 cind .0. Forta de presiune a apei. bQ - 4W Pentru o sectiune dreptunghiularii a * d (d = inGI3b tirnea). deasupra fundului. acest a F = . iar reactia din A este egall $i sirnetricii cu R f r ~raport cu forla P . rezultl c l se dezvoltg in bara AC o fort5 axiall . 4-34) se glseqte un sfert de cilindru de razl r.---.. Aplicatie: ForConsiderlm poarta (fig. Cele bdoul porti fnchise flcfndu-$i echilibru. Sii se giiseascii presiunile pe suprafata curb5 a cilindrului.k:-. uniform dere AC = CB = 2 sir1 a pb aplicati perexercitatii pe grind5 fiind p kglm. I - 1 !\ . Aplicatie : Presiunile pe pirtile buscate ale unki ecluze . Considerind echilibrul punctului de art iculatie A .--.. vtiind c l nivelul lichidului este h(rn). reactia R Pi1 punctul lor de contact este perpendicular5 pe axa ecluzei. unghi pentru ca rezistentele ce se dezvoltii h elementele portii s l fie minime? Fig. 4-35.P tga = 2 pb 4 cos a • ~ o r n e n t u lincovoietor maxim in grinda AC este: Dac5 SZ este sectiunea ~i W modulul de rezistentl a1 grinzii AC. de sectiune dreptunghiularii. adicl: sin4 a COS" --. Cit trebuie s5 fie tncli9) unghiul f a i l porfile buscate ale unei ecluze. 4-34.

datoritii infiltriirii apei intre cele douii corpuri ale stavilei. In aval.. Fortadepresiune P. 4-37. 1 1 ) Clapeta basculantl (fig. deoarece in zona de desprindere-a vinei presiunea este echivalen t6 cu presiunea atmosferici ( p . din cauza vi tezei apei.Hidrostatica 69 C o r p u 1 A. pin2 la I unde este o etan?are relativz. = 0). h. 4-36. pentru orice nivel sub cota (h. este de fapt mai micii. clapeta sii se mentin5 in echilibru.' Aplicatie: Presiunile pe o clapetii basculantii Fig. nivelul apei s-a admis K (m) ~i corpul cu pereti e t a n ~ i Fortele de presiune care actioneaz5 asupra acestui corp sfnt Q. 4-37). Se propune ca. Aplicatie: Presiunile pe o stavilii-cirlig dublii.aapeiesteconsideratii. coboritii partial scoborPt5 ~i forta P. sii basculeze pinii ce se o p r e ~ t ela reazemul lateral A'. Principala forti de presiune este P. Pentru obfinerea tensiunilor maxime in diferite piirti constructive ale celor doui corpuri este necesar a se face calculul in rnai multe ipoteze cu privire la nivelurile maxime ~i minime i n amonte gi aval. pe fata amonte.acoperitor. Aplicatie: Presiunile pe un tor sectionat . C o r p u 1 B. In reali tate. A + + Fig. z). 4-38. iar pentru o cre~tere a niveIului peste aceasti cotii. . De asemenea s-a neglijat o component5 orizont a l i P '. egaliicugreutatea rnasei de apii de deasupra. Q4 ~i Q... diagrama presiunilor este mai Fig. o a l t i fort6 de presiune P4 s-a considerat.

cos a. ~ t i i n d i ?n interiorul torului presiunea este constanti vi egalii cu p .. cufundat in intregime intr-unlfluid de greutatev'specifici y (fig: 4-39). Fiecare din aceste forte trece prin centrele de greutate V2y = Vy ale volumelor respective. nilor este verticali. iar rezultanta presiunilor exerci tate asupra corpului este vertical2 gi egali cu greutatea volumului de lichid deslocuit de corp. = I = A B . a -)a ) - sin a apoi a. Vy. se echiliabreazi.- -- - . care separii corpul. + 4. fiind a c d ~ a ~asadar rezul tanta presiu. A d- -- -- . Rezul tanta fortelor masice a este greutatea corpului. cu generatoare verticale. cici 2 pdo.a% Q + y . Forta de presiune rezultantii pe zona inferioari este egalii cu greutatea lichidului V.xr2)]= 2n pr2. oricare ar f i unghiul a. care determini pozitia axei 0. ECHILIBRUL CORPURILOR CUFUNDATE INTR-UN FLUID 4. Legea lui Arhimede (schemi) intre planul de apii si suprafata acelei zone si este indreptiti in sus. Intr-adeviir. detasate din corpul dat. in douii zone. = a2 rezulti sin a sin a . Si ducem un cilindru tangent la corp. Legea lui Arhimede C Presupunem un corp de greutate G si volum V.3.( 36 f z a2 a: sin = Y T [ 3 z + 2 ~ + *sin.. ~i a. Inlocuind pe h. Din aceste doui ecuatii rezulti a. fmpingerile orizontale -. = p d o . ---___ d o fiind sectiunea normal5 pe axa prismei..4-39.. c situat In plan orizontal. iarp la aceeasi adincime sub nivelul apei i.. iar rezultanta lor este egalii cu Vly ~i trece prin centrul de greutate a1 lui 11.ioar8 a corpului). PX = p [2R 2r f xra .-.pe bazele oriciirei prisme elementare. h. = -. a. conform teoremei momentelor statice. prin curba C. 12) Sii se determine rezultanta presiunilor pe peretele interior a1 unui semi-tor (fig.1.Condifia de echilibru la limit2 este d a t i de ecuafia momentelor f a f i de axa 0: a1 sau.y cuprins Fig.3. forta de presiune rezultanti pe zona superioarii eite indreptatii in jos dupi verticali si egali cu V2y (greutatea lichidului cuprins intre planul de a p i gi zona supe. 4-38).(2R 2r .

Hidrostatica C- 71 In acest fel s-a demonstrat legea descoperiti experimental de Arhimede: un corp. In asemenea cazuri. mai Gebuie ca G s i vinii Fig. nu mai existii lichid intre corp si vas ~i lipsegte presiunea ce s-ar fi exercitat de ciitre lichid asupra corpului scufundat.y V ~i se compun Fig. fata A B a corpului fiind in contact intim cu peretele vasul u i . Fie G centrul de greutate a1 corpului si C centrul presiunilor (centrul de greutate a1 volumului he lichid deslocuit). opusii greutiitii. Cele doui forte .0. pentru o deplasare foarte mici fafii de teacechilibrului unui o r ~scufundat (schemi) aceasti pozitie. Echilibrul Pnsii este indiferent pentru orice miscare de translatie paraleli cu axa vert icalii CG ~i pentru orice rotatie in jurul aceleia~iaxe. 4-41. sii se echilibreze. nu ins2 dacii o parte din suprafata corpului este in contact cu atmosfera sau cu vidul sau in contact intim cu peretele sau fundul. greutatea corpului si subpresiunea. pierde din greutatea sa. Cazuri de inaplicabili tatea conform schemei din figura 4-26. Astfel sii presupunem un vas (fig.y V. 4-41) plin cu un lichid de greutate specific6 y si un corp solid de volum T pe care-1 presupunem agezat in contact cu peretele vasului in diferite pozitii. 4-40). k e n t r u stabilitate. greutatea volumului de lichid deslocuit. adici sii fie egale. 4-4. ca ~i cind n-ar exista corpul scufundat . altfel. de sens contrar gi pe aceeasi linie de actiune. se numeste subpresiune. Trebuie sii observ i m c i subpresiunea nu este o forti masici. d e ~ ise exprimi prin produsul dintre un volum si greutatea specificii ca si o fort2 masicii. ci o forti de contact. urm'eazi ca punctele C ~i G s i vinii pe aceeasi verticalii (fig. deoarece presiunea lichidului nu se rnai exerciti pe unele piirti ale suprafetei exterioare a corpului. Astfel. in cazul pozitiei a din' figura . de exemplu prin intermediul unei grisimi consistente.'4-41. de aceea trebuie considerat c i in afari de subpresiunea arhimedeanii . cufundat gntr-un lichid. rezultanta fortelor de presiune pe corpul scufundat nu mai este F = . Cele doui forte trebuind sii fie egale si de sens contrar.yV. astfel c i fluidul nu poate pitrunde intre cele douii corpuri. Pentru ca u i corp cufundat sii stea in echilibru trebuie deci ca cele doui forte. se exerciti si o forti de presiune P pe aria de contact A B . Stabilitasub C. legii lui Arhimede 9 9 9 1 8 9 - 9 L - I A 9 9 . corpul s-ar depiirta de pozitia de echili bru. p e peretele vasului. Legea lui Arhimede nu se aplici decit la corpuri complet Enconjurute de fluid. Aceasti forfi.

$i in cazul pozitiei b din figura 4-41.fatii. in ludion. pentru studiul echilibrului corpului scufundat trebuie s6 se consi dere .. Corpul este plin cu aer ~i destul de ugor ca s i se ridice la suprafata lichidului. 4-42). In cele de mai sus au fost stabilite numai fortele de presiune datorite greutiitii lichidului .La un corp plutitor (fig. gi linia de plutire. Daci prin apasarea unei membrane rn. mai ales prin func- tionarea unor pompe care introduc sau evacueaza apa in compartimentele navei -. Fig. mirim presiunea acestuia. Atunci corpul plute~te. 4-42. plin cu lichid (fig. Corpuri plutitoare Daci fmpingerea ascendenta yV > G (greutatea corpului). reactia normalii pe perete. Ludionul nu poate rarnlne in pozifie interrnediari. Mai trebuie observat c i legea lui Arhimede nu se P aplici la corpuri in mi~care.. (sau cu un capac) e t a n ~ 2 este valabila schema . care este intersect ia suprafefei corpului cu sE C ~ I U N E planul de plutire. 4-43. in contact cu lichidul. introducem un balon rnic de sticli nurnit ludion (dricugor). Centrul de carene este baricen trul carenei. vasului incirca t . Fig. care este suprafafa secfiunii corpului in planul de plutire. Daci incetam apbarea rnernbranei. ~ a r e n a nuse meste volumul care este scufundat in Apii. fntr-un vas inalt. La vasele navigabile. 4. Inc6rc6tura maxim.3. carena normali corespunde PLAN vasului descarcat si carena maxim. corpul se ridici la suprafata ~i iese partial din apa pin2 cind volumul deslocuit V cintiireste cit G: yV = G. (sau a unei instalafii cu aer cornprimat). aerul cornprirnat in bigica ludionului expulzeazi lichidul gi uaureazi ludionul care se ridici iarigi la supra.si celelal te forte: greut atea corpului' i n s u ~ i .2. lichidul intri prin orificiu. reactia datori t i frecarii etc. fortelor din figura 4-26. 4-43) deosebim : planul de plutire. Schema unui plutitor 9 9 *- . Aplicatie: ludion -submarin 9 0 proprietate analoga are submarinul. L 9 ExperientB. care este mentinut in echilibru la adincimea voita. fl ingreuiazii $i acesta se scufundi. Acesta este previzut cu un orificiu la partea inferioarii gi este lestat astfel ca centrul s i u de greutate s i fie cit rnai jos. este diferenta dintre carena maxima si carena normal. cind un orificiu mare in peretele vasului este acoperit cu o van. deoarece presiunile in stare d i n a m i d diferi de cele In stare statica. apoi aria de plutire. ci numai la suprafati sau numai la fund.

carena isi schimbi forma. Vom demonstra c i dreapta !. Tmpingerea apei trebuind s i riminii constant6 .trebuie ca volumul HIH' s i fie egal cu KIK-'. Daci nava i e inclini cu unghiul a. si CC' sint paralele. centrul de greitate a1 volurnului H'IK. Conditiile de stabilitate ale unui plu-. desenim planul de plutire inclinindu-se cu unghiul a. iar suma volumelor trebuie s i fie compensati asa c i putem scrie: a A 1 deci I trebuie s i fie baricentrul ariei de plutire. fie G. Din compunerea iortelor rezulti c i C se afli pe linia GIG" si G. pe linia GiG". pentru pozitia verticali a navei. centrele de greutate ale volumelor HIH' si KIK' si G". centrul de greutate G si centrul de carenii C. si G. vasul stind pe loc.Fig. descriind o curbi pe o suprafati numitii suprafata centrelor de careni.Hidrostatica 734 0 prim6 conditie de echilibru a1 unui corp plutitor este ca greutatea corpului s i fie egali cu greutatea carenei. deoarece aceasta din urmi reprezinti impingerea ascendenti (sub\ presi unea) P = vy. htr-adeviir. situat pe dreapta de intersecfie. este x dQ tg a. 4-44). ceea ce echivaleazii cu o inclinare reali a vasului in sens invers acelor ceasornicuIui) . Intr-adevir.pentru echilibru . elementul de volum la distanta x de punctul I. Sii studiem pozitiile de echilibru ale unui plutitor de greutate constanti G (fig. astfel c6: A 1 ? 9 adicii dreptele GIG'. ti tor (schema) de intersectie a planurilor de plutire trece prin centrul de greutate a1 ariei de plutire. iar centrul subpresi unilor vine in C'. In noua pozitie a vasului. planul de plutire iapozitia H'K' (in figurii. 4-44. 7 . Se poate dovedi c i planul tangent in C' la suprafata centrelor de careni este paralel cu planul de plutire H'K'. Fie.

se cheami metacentru. Intr-adevir. tinde a indrepta vasul Pn pozitia initial2 . -Asadar. Cuplul (P x CC') n C s e cheami cuplu-. Cind nava se inclini. care la limit. ~i un alt cuplu de forte (P.) aplicati in GIf. definit mai sus. D a t i fiihd pozitia lui G. directia impingerii P este normal. azest cuplu se scade din cuplul n fortelor (P. aplicate in C.P).. Echilibrul este stabil daci h este deasupra lui G. Cuplul fortelor -p (subpresiune) ~i (greutate) cu distanta a sin a intre ele. C h d inc1. este paraleli cu CC'. in C' pe suprafata centrelor de caieni. 4-45). se compune din --cuplul fortelor ( P . dreapta GIG:.Rezulti c i . Pentru simplificare s i presupunem o n a v i de lungime indefinita.inatia este foarte mici. punct care joaci rolul unui centru de suspensie a1 navei ~i se cheami micul metacentru. cuplu de greutate. impingerea P rimine tangenti la o c u r b i D.) in raport cu axa care trece prin I. . arcul CC' = Pap deci putem scrie (teorema lui Dupin): . respectiv in-(fig. in loc de suprafafa C vom considera o curbi C. prezentin'd un punct de intoarcere in m.( P .-F) aplicate T C'. Centrul de curburi in C a1 curbei de caren.Q : aplicati in G. Notiim mG= a .'cark este distania metacentrici. si Gi. Ins2 raza de curburi a curbei CC' fiind p. aplicate in G. C u ~ l u lde i n d r e ~ t a r ea1 forfelor (P. (a = 0) se confundi cu H f I ( ' . P cazul de f a t i . h t r .p ) . Se vede c i stabilitatea este cu Atit mai mare cu cit metacentrul este mai sus. respectiv in G. aplicate in C si C'. in care caz. apoi forta . si . impingerea trece foarte aproape de m.P). iar cuplul (P x CG). pentru doui pozifii infinit vecine ale centrelor de carenii (definifia tangentki CC'). Si l u i m acum momentul forfelor care dau cuplul (Q. c u ~ l u l i n d r e ~ de tare = Pua (sau mai precis P a e s i n a) creste direct cu a. distanfa metacentrici.de formd.si este deci un cuplu de lndreptare: Pa s i n a .a d e v i r . forta P aplicati in C' se descompune in aplicati in G ~i P -Q aplicati in G". legati invariabil de navi. Iar V este carena.p din C se descompune In . . Cuplul de formi (F x CC') este insi echivalent cu cuplul forfelor Q. G o 1 A A - A 9 fn care I este momentul de inertie a1 ariei de plutire f a t i de axa I. Deci cele doui cupluri sint echivalente. echilibrul este indiferent daci m coincide cu G ~i este instabil daci m este mai jos ca Sa determinim distanta metacentrici mG. . -Q. care este desfigurata curbei C ~i care va fi simetrici fati .de axa vertical2 a navei.

la distanta x. r a p o ~ t cu diferite axe posibile acela care ar putea sa faca mernbrul fntri negativ. Aceasti relatie ne permi te a studia stabili tatea corpurilor plutitoare. in. adici: = a se obtine adiugind (sau scizind) la In cazul din figura 4-45 cind barieentrul G este deasupra centrului de careni. este momentul de inertie minimum. . 4-46).= tg 8. in primul rind. interiorul vasului. I . 4-45.3. intrucit conditia de stabilitate este exprimati prin inegalitatea Imin .Hidrostatica 75 Iar distanta metacentrici Gm Cm.inaintea lui 6. Determinarea experimental%a inglfimii metacentrice a = Gm (fig. \ 6" '\$+ \ . ceea ce produce o inclinare a vasului cu unghiul 8. 4. Schema forfelor ~i momentelor aplicate unui plutitor Y . si se rnarcheazii pozitia dulului. se ia semnul . 9 C' t Pentru un vas care plutegte pe a p i linistiti aceasti determinare se poate face astfel: -admitern c i se cunosc greut a t e a P a vasului si centrul de greutate G' ~i fie o greutate Q care poate fi deplasati pe punte. Aceasta are ca efect o deplasare relativi a greutiitii pendulului de cantitatea y astfel cii: 9 C . Se instaleazi un pendul format dintr-o greutate suspendati cu un fir de Iungime 1.3. Apoi se m u t i greutatea Q in Q'. distanta CG = 6. Se ia Imin deoarece dintre toate momentele de inerfie in v .6 >O.. P I t Fig.

se procedeazii astfel: Se calculeazi A determinindu-se astfel intii metacentrul m si apoi G. Volumul deplasat : . Momentul de inerfie a1 ariei de plutire fafii de axa Iongitudinalii este apreciat la 0. Schema-unui vas pluti tor (aplicatie) Sii se afle pozitia metacentrului si a centrului de greutate a1 vasului. in care tg 0 = 0.65 din momentul de inerfie a1 dreptunghiului circ~~mscris. 4 4 7 . 9 Fig.Scriem cii momentul forfei P este egal cu momentul cauzat de deplasarea PGm tg 0 Deducem : = Qx. centrul carenei este calculabil in functie de elementele geometrice (forma si dimensiunile vasului).027 t/m3. Observiim cay pe cfnd centrul de greutate a1 vasului e s t e mai greu a f i cunoscut din cauza neomogeni tiif i i incarcii turii.eni.875. 4-46. In cazul cind este cunoscutii pozitia centrului de ca. Conform eibafiei (4-15).75 m inclinii vasul cu 5". Exemplu: Un vas are o lungime de 70 m. Determinarea experimental5 a Eniiltimii metacentrice Fig. o liifime de 9 m si un deplasament de 1 350 t (fig. 0 incircare disimetricii de 20 t m u t a b la 6.stiind cii greutatea specifics a apei miirii este de circa 1. 4-47). Pozifia centrului de careni este la 1 3 0 m sub linia de plutire.

sii existe egal i t a tea : I vy= P + PI. z = zo. Dacii o mas2 suplimentari . pentru echilibru. 6 0 m d e a s u p r a . " g - - - - Fig. h nus. Durata unei oscilaf i i complete este: Durata oscilatiei proprii o afliim flctnd PI = 0. Daci Q este aria de plutire. Oscilatiile verticale ale unui plutitor ecuatia devine : adici ecuatia unei migciri oscilatorii armonice. 5 4 m dedesubt. Pl P a) Oscllatii verticale (fig. in sens contrar forfei). 4. astfel cii..(P + PI) = y a z . + 02) . Oscilatiile plutitorilor .Hidrostatica 77 Fati de linia de plutire punctul m se afli la 0 . deci: z = A sin w t + B cos w f . vasul coboari cu cantitatea z rnai jos dectt pozifia sa de echilibru. dz Daci pentru t = 0.3. + este accelerati cu - - d2z dt2 - - (migca- rea in jos. rezulti c i A = 0 ~i ecuatia migcirii devine: Z = 2 0 cos o t .4. carena c r e ~ t e cu cantitatea &. carena corespunzritoare trebuie s i fie V. iar viteza v = ..se adaugii la masa g g a plutitorului.B sin w t ) f iind nu15 la dt momentul initial. 4-48. deci rezulti o forti Indrep tat. egalii cu: y (V Scriem c i masa 4 . . iar punctul G se afli la 0 . Dacri masa suplimentarii se adaugii brusc (dinarnic).w ( A cos of . 4-48).

~ Ecuatia rni~cirii devine: g @a agsin a -. ce-i drept. . Dacii P este greutatea navei ~i n = mG distanta metacentricl. llsfnd o parte din tijg In aer. Aplicatii 9 1) Areometru-densimetru. Integrarea se a rl face cu ajutorul functiilor eliptice.. Pen tru rnlsurarea densi tiitii lichidelor se intrebuinteazi densirnetrul care consti dintr-un plutitor de sticlii conform figurii 4-50. de exernplu 15-20s. Gy. . 4. 4-49. (adicl rnomentul de inertie). este nevoie ca a sii fie cft rnai rnic. sau trebuie redusii distanta rnetacentrici. se mic~oreaza. stabilitatea pentru oscilatii rnici. fndepirtind rnasele de a x i .5. Prin urrnare. Mai rnult. sin a z a ~i ecuatia diferentiall este a unei rni~clrioscilatorii arrnonice. cufundat intr-un Iichid. apoi ~i oscilatiile sfnt rnai violente cfnd rnornentul Pa sina este rnai mare. raza de giratie corespunP zitoare: I G = -r:. construind nava rnai largg. durata unei oscilatii complete Se vede c l durata oscilatiei este cu atit rnai scurti cu cft a este mai mare. Fienava fnclinatii de unghiul cr fafii de planul de plutire initial. lestat la partea inferioarii ~i care.6 ) Oscilatii in jurul axei orizontale longitudinale (ruliu*). trebuie evitat ca nava sii intre in rezonantii cu oscilatiile hulei (5-10) s. deci cfnd a este rnai mare. A * De la cuvintul francez roulis.rnornentul de fndreptare" este Pa sin a. plutegte fn pozitie verticall. dt2 rf Fig. V volurnul plrtii rnai umflate pfnl in A la cea rnai de jos diviziune ~i fie w sectiunea tijei. Acest moment se opune acceleratiei unghiulare ~i putem scrie ecuatia rni~clrii de rotatie a corpului fn jurul axei longitudinale. Fie M masa instrurnentului. dar se poate da vasului o astfel de forma de carenii care s l provoace cre~terea suficientii a cuplului de indreptaie la inclinatii rnari. Stabilitatea vasului este ins2 in acest caz rnult rnai mare. fn acest scop trebuie rngrit r. Prin o asernenea reducere. care era normal pe axa de simetrie verticalii a vasului (fig. pentru ca pericolul risturniirii sa fie evitat. De aceea pentru a avea un confort cft rnai deplin. I G este rnorflentul de inertie al maselor fn ~ raport cu Gy ~i fie-r. Durata de oscilatie a navei trebuie deci sii fie rnult rnai mare ca 10 s. precum qi pentru precizia tirului.-w2 sina. 4-49). Pentru unghiuri a foarte rnici. c) Oscilatiile in jurul axei transversale Gx (tangajul) asculti de o lege analogg. care trece prin G: d2a IGY = -M = -P a sin a . Aplicatiile orizon tale ale unui plutitor Ecuatia este identici cu aceea a pendulului simplu de lungime A = -.3.

6 calota sfericg cilindru Se va tine seama qi de relatia geometric5 a2 = i (2r ..i).M . rezul t l c l y=f(p) reprezintl o hiperboli. Areometru-densimetru (aplicatie la legea lui Arhimede) 2) Un ventil de greutate Go. t i i k (I).. Ventil de in.y. = M 9i (V + C l o p o -.\ _ _ I - - - -. avem: In s f i r ~ i t pentru un lichid de densitate necunoscuti . .v . deci diviziunile tijei nu sPnt proportionale cu densitatea.- I Raportul v se obtine din primele 1 Y 10 5 . glsim: pentru 0 lungime de prisms . de laturl u gi de lungime indefinit5 (fig.zg > 0. (vol. 4-51. F = Go . Aceastg conditie este indechidere (aplicatie la le. instrumentul intr-un lichid ugor. de densitate po. Fig. coboar2 I-.. 4-51). fiind mai rare la partea' superioarii decit la partea inferioarl. A doua conditie este ca distanta metacentricl 2 = z. . sferei) greutatea coloanei cilindrice cu fund sferic ABCD. b) un plan diagonal paralel cu suprafata lichidului. in care instrumentul V 8 cu lungirnea y f a t i de A .-7-xr3+yxa2h+ 3 f y-xi2(3r-i). 3j Sii se studieze stabilitatea la plutire a unei prisme omogene cu sectiune pgtratg. astfel c l instrumentul sescufundi pins la diviziunea 100. gi apoi intr-un lichid mai greu. p.Hidrostatica \ 79 Presupunem c5 introducem. astfel c l suprafata lichidului este tangents la diviziunea A.. pe rind.p h i t i pentru pozitiile simetrice urmltoare: gea lui Arhimede) a) doui fete paralele cu suprafata lichidului.caren2 s i fie pe aceeagi verticali. Calculfnd in pozi-. de densitate p. + + 4 F=G. o f 45-1 \ +P Din ecuatia (4-18). 4-50. 0 prim2 condifie este ca centrul de greutate qi centrul d e Fig. (2) ~i (3) distantele metacentrice respective. Putem scrie in aceste cazuri condifia de plutire: Vp. care furnizeazl valoarea lui y. inchide etang un orificiu de fund d e razg a (fig. Care este forta F necesarii pentru deschidere? Observlm c i sfera nu este complet inconjuratl de lichid. de form5 sferic5 (raza r). 4-52).

. ea se agazii in echilibru stabil in tr-una din pozitiile (I). Daci .. den. y = 1 $i raportul yl/y = d. pentru echilibru. z c = . -. 4-53.---2 \ . Aici. (2).719.> .= 0.. (3) dupi mirimea densi t i f i i . Pozitiile de echilibru a unei prisme de lemn pluti toare (aplicatie) ~ o n d i t i ade stabilitate va fi: I :sau z2 . 32 YIn cazul apei.> 0.2 43 44 45 46 @7 g 49 1 Y1 23 .0.z >0 Z + a2/G> 0.a Y Fig. = Y trebuie s i fie tn afar2 de I-idicir~ile E trinoY1 sau . deducem : 0 .' .a . de lemn (schemi) o schemi: 2= 3 >0 --. z2 Y 32 P o z i t i a (3).. V y = a 2 y l sau z = a Y1 9 sau .--si ta tea ma terialului .a. -.281. Y mului. Deducem c i a - .az = Imin -8- aa/12 .+egalicu uni tatea gi considerind c i greutitile specifice ale apei ~i ale prismei stnt y. Pozif iile de echilibru a unui pluti tor prismatic. prisma este de lemn.Anabrad st e]ar log. adici : 2 < 0. 2 2 C G = ~ = a-z 2 9 z . respect i v yl : a z P o z i t i a (1) z ~ = z .212 Y Po'zi t i a (2)..Y1 . 4-52.788. Dim in figura 4-53 Fig.

- R . 4-54. . Pentru .-. 4) Fals perpetuum-mobile.212 gi 0. adici centrul G de greutate s i fie rnai jos ca rn. Pentru stabilitate la oscilatii mici trebuie ca p > 6. Portiunea din bandi care se .c.. cu inirng i de cablu de otel (fig.-.. 4-54. Considerim chesonul de forma unui paralelipiped foarte lung.281 gi intre 0. Aplicaf ie: Pseudo-perpe tuurn mobile in cazul unui cilindru care se poate roti in jurul unei axe orizontale astfel c i 112 din cilindru se gisegte scufundati in lichid (fig.unei tmpingeri de jos in sus. astfel c i problema se reduce la o problem. Raza de curburi a curbei de careni C pentru inclinatii rnici se a f l i dupi teorema lui Dupin . deci nu existi o forti ascensionali care s i actioneze banda. fn cazul benzii de pluti. 6 ) . iar presiunile pe fefele plane se anuleazi reciproc. Fie greutatea chesonului = Po. ducem normala din C.719 gi 0. presiunile apei pe suprafetele cuprinse in zonele I $i I I I se anuleazi. corespunzitor. opus citat. Germani. 5) Stabil itatea unu i cbeson. a). 0 discutie ampli a tuturor pozitiilor de echilibru se poate vedea in D. 4-54. lui C . - - - I . 0 bandi f i r i sfirgit este compusi din f i ~ i de plut. pe cind partea din aer nu este supusi la o forti echivalenti. In acest din urrnii caz. plani. Pentru ce nu se realizeazii perpetuum mobile? 0 chestiune analogi se pune gi Fig.b2 -3 ~ ' deci rnicul rnetacentru m este dat de Cm = p. fundul la adincimea H sub linia de plutire. presiunile apei pe suprafafa cilindrici sint radiale gi intilnesc toate axa. egali cu greutatea lichidului deslocui t . Aplicatie: Stabili ta tea unui cheson 6 . Pentru fnclinatii rnai rnari (de exemplu cind linia de plutire este P'O) procedim astfel: aflirn centrul de careni C. iar pe portiunea curbati pe rotile. 4-55. Desfigurata curbei de careni se reduce la punctul 0.Y- S -/ // - Q e t b --/c'b- Fig.. Banda se infigoari pe scripeti gi printr-o bucgi de etangeitate trece printr-un orificiu previzut in peretele unui vas cu api. notirn x gi y c o / P - 4 - P' X 8 ' . atit timp cit unghiul de inclinare este mai mic decit POS. pe linia de plutire P '0 $i iiltersectia acestei normale cu axa noul rnetacentru. deci nu existi impingere de jos in sus.__ afli In a p i este supusi . 1348 ~ € ~ m ~ ~ C ~ N S T R U C ~~GR~#TA?'~EA 1 - - *\ \ .H x .Hidrostatica Pentru densitati cuprinse intre 0.788 nu existi pozitii stabile gi prisma ia poziti i intermediare. presiunile sint radiale ca ~i in cazul cilindrului.

6) Stabilitatea unui cheson cu osarcing nesimetricg (fig.Itbdl \ 4- Pescajul (adincimea de cufundare) este: Fig.6 ) sin a. N : gisim Momentul cuplului de Pndrep tare este: M = Po (Y . Fie chesonul de lungime f. Trebuie acum calculati ordonata Y a punctului N. Stabilitatea depinde de pozitia centrului de greutate G: cu cit acest centru este mai jos. Q + Y A . I Y'= QY P+Q + Pa *b-. de greutate proprie P ~i fncirciiturii Q . ! P S Q 1 . Coordo. Fie C centrul de careni. 4-56. Se cautii ce inclinare ia chesonul. Inlocuind P expresia n valorilp coordonatelor prin acelea calculate mai sus. (0') noul centru de greutate a1 fortelor Q (deplasatii).natele lui G'sint astfel c i G'si C ' se afli pe aceea~ivertical& - L -rc . X' = Qx Y. deplasatii apoi P punctul A defin nit prin coordonatele x . se obtine: . y. este centrul de greutate a1 sumei triunghiurilor P ' S R $i RSQ. Stabili tatea unui cheson cu sarcini nesimetricii Noul centru de careni C' are coordonatele: ho = P + Q 2 ybl obtinute prin aplicarea ecuatiei de momente ale fortelor fatii de C'. Din ecuatia normaki C . Ggsim deci curba centrelor de carenii este o paraboli cu virful h C. pozitia este rnai stabili.sale fat5 de un sistem x c y ~ i scriem cii C. 4-56). la fnceput simetrici.

iar p. supr 'ata apei din cheson este aa'. 4-58.. D e ~ iP qi mG sint rnai rnari la chesonul cu incircgturi liehid5 decit 'la chesonul gol.~ schirnbi.forma cu unghiul .greutatea volumului deslocuit de clopot. 8) Stabilitateh7. Clopotul este sustinut de o fort5 P astfel c5: L -- A - I P=&+ F//''l_.I Hidrostatica 7) Stabilitatea unui cheson cu incilrciltur2 lichidii (fig. fnclinarea lui. c i . termenul negativ prevaleazi cfnd lichidul 'este putin. iar dupj. 4-58). Fig. Mornentul de lndrep tare datori t lichidului exterior r i mine neschirnba t deoarece Cm fn expresia L depinde numai de dirnensiunile ariei de plutire ~i de careni. Stabili tatea unuf c heson cu incgrc5tur-5-lichidi numai datori t i schimbirii de form5 a lichidului interior. deci se adaugi greutatea apei din prisrna cu baza Oa'b' ~i se scade aceea din prisma cu baza Oab.. Mornentul de Pndrep tare la inc'i nat se modific5 Fig. Stabilitatea unui clopot scufundat Pen tru istabili tatea kchilibrului.de ~ndrepare sc'inic~oreaz5. care la unghiuri rnici rimin neschimbate. i din cauz5. Considerim greutatea aerului neglijabili fat5 de celelal te forte si lniiltirnea stratului de a p i din interior ionstants = h. Care este efectul acestei Incircituri asupra momentului de Pndrep tare? In pozitia vertical5. trebuie ca puncful de aplicatie a rezultantei fortelor sii pi s5Lfie sub punctul de aplicatie a rezul tantei fortelor si Observ5m cB greutatea P~ trece prin metacentrul m " corespunzgtor lichidului interior. Dac5 P este greutatea total5. G centrul de greutate a1 lui P ~i I lungimea chesonului: #.unv* 'cloiot complet scufundat (fig. 4-57). astfel c i Lmomentuld. .' t -. S5 p e Prichipuirn c5 clopotul este Pnchis la partea inferioar5 printr-un plan f5r5 greutate ~i fie F" greutatea lichidului din clopot. P'. este bb'. 4-57.

cu vectorul viteza instantanee de rotafie a . centrul s i u de greutate). Se cheami c i fluidul este in echilibru (sau repaus) relativ. se poate scrie. 4. Daci deci particula fluidi. numi t acceleraf ia complementari. In acest caz.ompun d u p i legea lui Coriolis: a. daci particulele sale sint in repaus f a f i de sistemul de axe mobil. trebuie ca b ~i D os i fie rnici (?ncircatura mare la fund) gi D ~i H ctt mai rnari. + a j + 2 0 x V. a d i c i acceleratia absoluti este egali cu accelerafia de tirire.t : In acest mod. extinzind legea general5 a hidrostaticii. w. orice problemi de ech. I . rezult a n t i a fortelor date si a fortelor de legituri. = a . accelerafiile unei particule se . Ul t imul termen. In cazul c i fortele masice derivi din potentialul U . conform principiului lui d ' ~ l e m b & . astfel: 9 a a . se obtine: Pentru stabilitate. Trebuie Tnsi ca h s l nu fie prea rnic. este supusi unei forte F .de Pnclinare (daci ar fi o incircituri rigidi. de masi m. Conditii generale Daci un fluid are o miscare de tirire f a f i de un sistem de axe fix.sistemului mobil f a t i de sistemul de axe fix.4. este produsul vectorial a1 vitezei relative V . ECHILIB RU RELATIV 4. si forfele de inertie din potentialul U .4. ecuatia diferentiali a echilibrului reiativ a1 unui fluid s e poate scrie.. L u h d rnornentele acestor forte fati de punctul 0 din planul AB. P" ar trece evident prin C.ilibru relativ a1 unui fluid se reduce l a o problem2 de echilibru intre fortele aplicate particulei si forfa de inertie datori t i m i ~ c i r i i de tirire a sistemului mobil.

respectiv .2.Hidrostatica 9 85 Din aceasti ultimi ecuafie se vede c i si in cazul echilibrului relativ. pe un plan inclinat cu unghiul a fat6 de orizontala' (fig. suprafetele izobare corespund cu suprafetele echipotentiale. intr-o rezultanti . toate suprafetele echipoten t i a1 . 9 4. respectiv g sin2a. 4-59.gz sin2 a. printre care se afli si suprafafa liberi a lichidului. Sblutia a 11-a. Potentialul fortelor hasice speci fice (a1 gravi tatiei) este j gz $ const. + potenfialele din care derivi sint : ele z -I. + x tga) $ const. Aceasti forti fiind intensitatea cimpului d forte. Mai simplu. egal2 in orice punct din masa lichid2. Fig. ) Potenfialul total este: U =gz-gzsin2a De unde: U = g c o s 2 a (z + g x s i n a cosa $ const. iar forfa de inerfie specifici a oricirui punct material este 9 -g sin a. Se vede c2 suprafetele echipotentiale sint paralele cu planul deci si cu planul Enclinat dat. Echilibru relativ a1 lichidului dintr-un vas alunecfnd pe un plan Pnclinat Semnele fortelor s-au h a t in concordant2 cu sensurile coordona telor. Componen tele acestei forte dupi direcfiile Ox si Oy fiind 9 -g sin a cos a. cu forta de inertie specific: -g sina.gx s i n a cosa.g cos a. Exemple 1) Un vas. continind un lichid cu suprafala libera". alunecii fa'ra" frecare. normal2 pe planul Enclinat. Solutia I .4. 4-59). compunem forta masici specifics a gravitatiei g. Miscarea sistemului are acceleratia g s i n a .

suprafata lichidului ia o formii curbii stabilii. culele formind masa lichidii. Echilibru relativ a1 lichidului dintr-un iZ0bare trebuie S fie noIY-l'lale : vas PII migcare de rotatie la rezultanta lui g ~i ru2. 4-60. singura for@ de inertie fntr-o migcare uni formi rotativi. Agadar.. se obtine: care este ecuatia unui paraboloid de rotatie cu virful in A (z = 5. pe drum orizontal. . se modificii o datii cu miscarea. de la toate partiperiferie spre cent.).si deci si izobare sint paralele cu planul fnclinat.r o 2 0 - 9 dr 8 iar prin integrare. La acela~irezultat se ajunge si folosind legea hidrostatici sub forma integrali. Astfel. iar potentialul din care derivii forta de inertie de tirire (centrifugi) este: 9 9 deoarece derivata lui . 4-60). de unde rezulti: t g ' 9 = . apoi prin fortele de frecare interni r sint puse in mi~care dewrotatie. astfel cii atunci cind sistemul ajunge sii aibi viteza derotatieconstanti w .. in timpul acceleriirii sau friniirii. Suprafata lichidului fiind suprafati izobarii (pentru p = p. 2) U n va+i avind o miscare de rotalie uniform2 w in jurul unei axe verticale confine un lichid care-1 antreneazd in aceasf2 miscare (fig.-dz . Analog se rezolvii problema unei cisterne fnciircate partial. = gz. Suprafata lichidului. care in stare de repaus era orizontali. este de asemenea paralelii cu planul inclinat.U . Mai intii sint ahtrenate in mis12 carea de rotatie particulele lichide. potentialul gravitatiei este U. suprafetele echipotentiale-izobare sint paraboloizi de rotatie identici ~i superpozabili prin translatie si printre acestia este ~i suprafata liberii a lichidului.r = 0). este chiar acceleratia centripetii rw2. I Suprafetele echipotentiale ~i Fig. in contact cu peretii. 0 particulii lichidii este supusii gravi tatiei g ~i fortei de inertie centrifuge rw2.

Hidrostatica

87

Potentialul total este

U= U

U,=gz--

I

2

r2 o2

+ const,

iar ecuatia .suprafetelor echipotentiale este:

Constanta se obtine ficind pentru r = 0, z = z, i se ajunge la ecuatia (4-19) de mai sus. Presiunea intr-un punct de coordonate (r, z) se obfine din formula

Pentru aflarea constantei c, s i considersm punctul de pe a x i pe suprafata Iiberii a lichidului, care poate f i cunoscut prin conditiile la limits. Aceste conditii depind de volumul lichidului si forma vasului, care sint date. Fie, de exemplu, un vas cilindric de sectiun; circulars de razii R si fie h hiiltimea dat6 a lichidului in stare de repaus cind suprafata lichidilui este un plan orizontal. Dacii se noteazii cu h1 nivelul maxim a1 lichidului P rotatie, ling2 n perete, conditia de constanti a volumului lichid cere ca volumul lichidului in repaus absolut sii fie egal cu volumul lichidului in echilibru relativ, adici:

de unde rezultii

Pe de a1tii parte, ecuatia paraboloidului care formeazii suprafata l i beri este

in care punind z

=

h,, r

=

R, rezulti

Din ecuatiile (4-21) ~i (4-22) rezultg hl-hO=2(hlvh) sau h , + h l = 2 h .

88
4

Hidraulicu

In s f i r ~ i t ,din aceasti ultimd ecuatie si (4-21) rezultd:
T

Or, in punctul de la virful araboloi dului care formeazi suprafata l i bera de coordona te (r = 0, z = ho) resiunea este cunoscuti, fie p = pa. Introducind aceastd valoare in ecu tia (4-20) obtinem:

Fig. 4-61. Vas cilindricc~i lichid, in rni~carede rotatie

Fig. 4-62. Separator centrifug, de lichide

sau
C =

pa

+ yho,

.

iar distri butia presiunilor urmeazi legea:

4.4.3. Aplicatii tehnice
1) Separatorul centrifug (fig. 4-62). Doug lichide de densititi diferi te fiind P arnestec n (ins5 nerniscibile), sau dat5 fiind o suspensie de rnaterie solidi tntr-un lichid, se poate realiza o separare rapidi a materiilor componente prin centrifugarea arnestecului Intr-un vas care este pus fn rni~care rotatie cu vitez5 unghiular5 foarte mare. Explicatia se bazeazii pe faptul c i doui de lichide de greutiti specifice y, $i y, fiind in arnestec In stare de repaus, se separi prin sedimentare, adic5 particula mai dens5 de greutate specific5 y, cade la fund, unitatea sa de volum

'\

Hidrostatica
fiind antrenatii de forta (y, - y), Endreptati in jos. Cu cit este mai mare diferenta (y1-y), care este forta ce produce accelerarea de separare, cu atit separarea se efectueazl Pntr-un timp rnai scurt. Or, in cazul centrifugiirii unui amestec, cu viteza de rotatie w , intensitatea cimpului de forte este:
7

/=

~i raportul gl/g c r e ~ t econsiderabil cu w. Astfel, pentru r = 9,8 cm gi n = 3 000 rotlmin, 1 000 g ; in consecintii ~i y1 - y = g (61 - 6) devine gl (61 - 6), care reprezinti forta g1 de separare prin centrifugare. Raportul dintre cele dou5 forte de separare este Pn acest

,

g1 caz -- 1 000. g M a ~ i n a de centrifugare se compune dintr-un vas in rotatie cu peretii previzuti cu orificii la diferite niveluri. El este fnconjurat de un cilindru fix previizut cu orificii de colectare qi ajutaje prin care se evacueazii lichidele separate din amestec: cele rnai uvoare la partea de sus, cele grele rnai jos. Se intrebuinteazii magini centrifuge T medicing n pentru separarea particulelor rniFig. 4-63. Accelerometru cu piezornetru croscopice qi chiar ul tramicroscopice, cum sint virusurile. 2) Accelerometrul. fntr-un tub in form5 de U se a f l l mercur, care, in stare statica, se ridicii in ramurile verticale la Pniiltirnea h (cm). Acest tub poate servi la mkurarea fie a acceleraliei unei rnisciiri de translafie, fie a acceleratiei centripete qi atunci se obtine printr-un calcul- simplu iufeala unghiulard de rotafie. In primul caz, presupunem cii accelerometrul este fixat in pozitia AB orizontal, de un vehicul care are o acceleratie orizontalii (mls2). In acest caz mercurul se va ridica T una n din ramuri -cu x cm ~i va scobori in cealalti ramuri tot cu x cm. Rezultanta fortelor masice specifice ~i = 9,81 m/s2 trebuie s l fie perpendicular5 pe suprafata izobarii M N. Din figurii rezultl:

-

a g

Presiunea relativl Entr-un punct a1 bazei tubului, de exemplu in C, se misoara in Pniiltimea coloanei de mercur, in cm, care, raportat5 la 73,5 cm, d l presiunea in atmosfere tehnice : at.

In a1 doilea caz, aparatul se a~aziiastfel ca una din ramurile verticale s5 fie in coincidenti cu axa de rotatie a sistemului. Astfel, daci aceastl ax: este BN,

h fiind cunoscut in stare statics, este de ajuns a observa mirimea lui zN pe axa d e rotatie care poate fi misurat exact. Se obtine:

4.5. STATlCA GAZELOR
4.5.1 Legi le gazelor
In paragrafele precedente s-a argtat c5 legea hidrostatici este general5 si se aplicl la gaze, sub diferitele ei forme. Ins5 gazele sint foarte compresibile, iar presiunia lor depinde mult ~i de temperaturg ; astfel c2 rezolvarea problemelor de statica gazelor cere, P general, n intrebuintarea unui numlr mai mare de ecuatii. Vom aminti mai intfi ecuatiile date In Capitolul I1 pentru a putea face apoi o discutie asupra modului cum trebuie aplicate. a) Ecuatia caracteristicii (fizicg) se aplicg gazelor (afar2 de cazul presiunilor prea mari), in zona fndepgrtatg de punctul de condensatie, cfnd gazele se comport5 ca gazele perfecte (ideale). Aceast2 lege se pune ~i sub alte forme (v. Cap. 11). Pentru gazele reale se folose~temai frecvent formula lui Van der Waals. b) Legea lui Dalton sau legea amestecurilor se enuntii sub dou5 forme echivalente (in care V este volumul unei mase gazoase de greutate G): - La presiuni ~i temperaturi egale, volumele mai multor mase gazoase se adunii in amestec CV = V,. - La volume ~i temperaturi egale, presiunile mai multor mase gazoase se adunfi h amestec. Aceasta face c2 fiecare amestec gazos are o constant5 Ra care poate f i folositi ca vi constanta R a unui singur gaz din formula (4-40). Aceastii constant2 Ra se calculeazii cu formula mediei ponderate:
'
A

c) Relatia dintre c p $ i c,. Dac2 cp ~i c, sint cgldurile necesaie pentru ridicarea cu 1°C a temperaturii unui kilogram de gaz sub presiune constant5, respectiv sub volurn constant, exist2 relatia:'

In care J = 427 este echivalentul, In kgm, a1 unei calorii mari. Relatia dintre c p ~i cy se mai dg gi sub forma de raport:

x este cuprins intre 1,09 ~i 1,67, In medie 1,41. Valorile mari ale lui x sint pentru gaze mono-

atomice, cele rnici pentru molecule complicate. d) Legea lui Joule. Daci o mas5 gazoas2 este supus2 la transformgri sub actiunea unor forte, astfel c2 temperatura final2 este egall cu temperatura initialii, cantitatea de c2ldur5 absorbit2 de acea mas5 este echivalent2 cu lucrul mecanic exterior. e) Legile schimb2rilor de stare (evolutii). 0 dat5 cu formularea legilor evolutiilor, vom calcula ~i lucrul mecanic exterior a1 fortelor elastice la modificarea de volum a unui kilogram de gaz:

Demonstrarea legilor evolutiilor nu va fi datii aci, acest capitol apartinind termodinamicii. Mentiongm c2 la toate procesele de transformare se aplicii legea general5 de stare fizicg.

Hidrostatica

91

in care procesul de transformare este atit de lent, incPt temperatura gazului se mentine constantg. In acest caz, T = 0, iar legea de stare fizicg devine:

- Evolu#ia izotermd este aceea

Lucrul fortelor elastice:

- Evolu#ia adiabaticri este acea transformare ideal5 in care cantitatea de c5ldurii continut3 tn 1 kg gaz se menfine constantg, adicg:

Primul termen din membrul I1 reprezint5 energia caloric5 necesari pentru ridicarea temper a turii sub volum constant, iar membrul I1 - energia echivalentg cu lucrul mecanic exterior, necesar variatiei acestui volum. Tintnd seama gi deecuatia de stare fizicg, se obtin urrnitoarele relatii echivalente:
pvX = const . ,
~ ~ x -1 -

const ;

rp
1

"

= const,

(4-30)

iar lucrul fortelor elastice lntre stirile 1 ai 2 este:

sau Pnci

Daci T2 = 0, se obtine expresia intregii energii interne a unui kilogram de gaz de temperatura T

- Evolufia
-

politropicd este aceea in care PvX' = const,

f n s i x' # x . In acest caz Ins5 baticg nu mai sint valabile.

X'

nu se poate inlocui cu

9si
cv

formulele de la evolutia adia-

4.5.2. Conditi ile f izice ~i hidrostatice ale atrnosferei teoretice
In cazul atmosferei, fortele masice derivi din potenfialul gravitational U = gz, astfel c i legea hidrostaticg se exprim5 prin:

H idr aulilca
-

iar ecuatia fizici (a gazelor perfecte) este

1 1 sau, inlocuind volurnele specifice v = - , vo - Y
Yo

9

aceasti ecuatie se mai poate scrie:

La O°C, po = 10 336 kg/rn2 ~i yo = 1,29 kg/rn3, deci

iar

Scriind legea hidrostatici sub formi diferentiala:

~i inlocuind aci pe y obtinut din ecuatia (4-34), se obtine:

\

sau sub forma unei ecuatii cu diferente finite:

Aceasta forrnuli d i valori ale lui Az cu aproximatie < - pentru altitudini 2 < 2 500 r n 500 gi serve~tela misurarea a1ti tudinii cu ajutorul presiunii barometrice (nivelment barometric). Se presupune la aplicarea acestei formule c i temperatura T este constants, ceea ce nu este conform cu realitatea. In locul ecuatiei cu diferente finite (4-35) se poate obtine, prin integrare, formula barometricii
2-2,

1

= 8 0 0 0 (1 + a0) ln-.Po
P

Factorul 8 000 reprezinti iniltimea H, a intregii coloane atmosferice la 0°C. considePo - 10 333- 31 8 000). rind c i densitatea aerului a t e constant2 ( H , = -Yo 1,29
-

Hidrostatica

93

0 formula practicii se obtine din precedenta, lnlocuind logari tmii naturali prin logaritmi zecirnali, presiunile p prin coloana de mercur h ~i temperatura prin temperatura medie
e+eo 2

Pentru o mhurare, respectiv un calcul rnai exact, trebuie sii se introducii o serie de ter meni de corectie, pentru: variatia lui g cu altitudinea ~i cu latitudinea; variatia coloanelor h ~i ho cu temperatura.

4.5.3. Atmosfera real2
Atrnosfera teoreticii, aga cum a fost consideratii P articolul precedent, se caracterizeazii n prin temperaturii constanti la acela~inivel ~i - degi variind cu lniiltirnea - se rnentine In ,,echilibru izotermic". Atrnosfera realii, In stratul inferior numit ,,troposferci", nu se aflii h echilibru izotermic ; de aceea se formeazii curenti orizontali in apropiere de sol ~i curenti verticali ping la o iniiltime de 10 500 m, care fac ca mase de aer sii treacl de la o presiune la a1ta. Cum conductibilitatea termicii a aerului este rnici, aceste fenomene se pot considera ca adiabatice, sau, rnai exact, ascultlnd de legea politropici [ecuatia (4-39)]. Deasupra altitudinii de 10 500 rn, atmosfera este formati dintr-o piiturii mult mai stabilii, lipsi t i de curenti ~i de variatii de temperaturii. Aceastl pituri, numi t i ,,stratosferri6', se poate deci considera cii este in echilibru termic. In acest strat este deci valabilii gcuatia (4-36), respectiv (4-37). Pentru aplicatii tehnice este necesar s i se defineasci o atrnosferii fictivl, avPnd propriet5ti medii, care sii se apropie cit mai mult de atmosfera realii. 0 asernenea atmosferi este nurni t i ,,atmosferri standard". I a t i ctteva proprietiti ale troposferei standard : a) Variatia ternperaturii (absolute) ascul tii de legea urmiitoare, valabill plnl la a1titudinea de 10 500 m:
A

~n care:

T = T o - az,

(4-38)

T este temperatura la altitudinea z deasupra nivelului mediu a1 mirii, in n ~ ; T o - temperatura la nivelul mediu a1 miirii; a - gradientul mediu a1 temperaturii = 0,0065"C de fiecare rnetru. b) Aerul este presupus uscat. c) Intensitatea gravitatiei g este presupusi constanti. d) Presiunea variazii dupi urmitoarea lege poli tropic5 :

e ) Greutatea specific5 variazii dupii legea evolutiei poli tropice :

f) In zona izoterrnii din atmosfera realii, legea barometric2 exact5 este:

z

- z, =

T , ( R ln-

Po P

t n care se ia: 2, = 10 769, T , = 218, temperatura medie in lntreaga troposferii, ptnl la 2,. In aceastl formull po este presiunea la nivelul mediu a1 mirii ~i la temperatura T o = 288°C
(adici to = 15°C).

94

Hidraulica

4.5.4. Statica aerostatelor
Vom considera un balon sferic prevazut cu o naceli (fig. 4-64) ~i c i volurnul acesteia este suficient de mic pentru a admite cii irnpingerea aerului se reduce nurnai la irnpingerea pe balon. IrnbrLimintea balonului se consideri etanqi, PnsH in cornunicatie cu atmosfera printr-un apendice larg, situat in partea inferioari, astfel ca s i se evite spargerea balonului cInd s-ar ridica repede ~i presiunea interioari a gazului ar fi rnai mare decit presiunea atmo-sfericii. Prin apendice se u r m i r e ~ t edeci ca, pe misuri ce balonul se urcii, presiunea gazului s i egaleze presiunea ex terioarl. Sii admi tern c ternperatura in atrnosferi este constanti, H c i V este volurnul ocupat de balonul urnflat $ - greutatea specifici a aerului la altitudinea yi unde se afl5 balonul. Greutatea aerului deplasat este deci Vy y~i greutatea gazului din balon Vy,, y, fiind greutatea specificri a gazului la aceea~ial titudine. Forta ascensionali rrirnasii este:

In aceasti relatie, 6 este -- constant, V = const, iar y l a p e n d i r e scade cind altitudinea creste. Pentru ca balonul s l se ridice. trebuie ca forta ascensio\ I / nali riirnasi F s i fie rnai mare decit greutatea iroprie plus greutatea utill (oameni, bagaje ~i lest) pe care le vom nota cu o singurl literl: P. In general, balonul nu este umplut cornplet cu gaz la plenaceli care, rimlnind zbfrcit in partea de jos (Imbricimintea flascl) ; totusi se intrebuinteazi un volurn de gaz suficient ca forta ascensionals F s i invingi fncl sarcina P. Pe mgsuri ce se Fig* 4-64* Balon sferic urcl, gazul se dilat5 - cgci presiunea interioari scade - urnfltnd ~i partea zbircitl, f5ri pierdere de gaz. Dupi ce trnbricirnintea este cornplet fntinsi, orice urcare a balonului are ca efect o pierdere corespunzritoare de gaz, prin apendice, presiunea interioarg trebuind s l se echilibreze cu presiunea ex terioarl. Abia in aceasti fazi, In care volurnul V este constant, balonul poate intra i n echilibru, la o iniltime plafon z, deterrninati de relafia
1
~\ %

\T

Aceasti relafie d i pe y, de unde rezulti z conform ecuafiei (4-39'). In aceastl pozitie balonul se rnentine citva tirnp; h i , datoriti pierderilor inevitabile de gaz, forfa ascensionali scade, ajungind la o valoare F'c F. Atunci balonul cade, sub influenta fortei P -F', tmbriclmintea devine zbircitl gi masa gazului M '=V'y ' rlmIne constan t i . V' y' Cum 6 = constant, insearnng c l ~i V' y = este constant, adici: 6
s

F' = V' y ( I

-

6)

= - (1

M ' 6

- 6) = const.

Aceasta face ca balonul s i nu mai poatg lua a l t i pozitie de echilibru p h i ajunge pe pirnint. De aceea, pentru a opri coborfrea, se aruncl lest, plnii cfnd greutatea poverilor P' < P

Hidrostatica

95

este suiicient de 1nic5 pentru ca F' > P', pentru o gre:~tate specific5 y' a aerului, ceea ce face ca balonul s i urce pini la un nou plafon, corespunzind lui y' dedus din ecuatia

Vy' ( 1

- 6) =

P'.
2 '

Cum P' < P , trebuie ca y' < y, deci noul plafon

va fi mai mare decit z.

4.5.5. Aplicatii ,
1) h t r - u n caznn de aer, crltndric, de diametru D = 1 nl p ina'llime h =. 3 m , se i introduce prin pompare apci, care preseazci aerul la p = 15 at. Pistonul pompei are u n diametru d = 5 cm ~i o curs6 s -- 40 cm. Se cere numfirul x de lovituri de pompd gi

lucrul mecanic necesar pen tru a produce acest rezultat sub temperaturd constantd.
Volurnul aerului este la Pnceput V o = apa incompresibilii)

xD2
4

h, la presiunea p,, iar in final (considerind

V = xD2 h - X - n d 2 s la p atmosfere.
4 4

Aplicind legea lui Mariotte intre cele doui stiiri, se obtine:

=

( ( )
poVo ln
P Po

:)=2

800 lovituri.

.

Lucrul de compresiune este:
- = 65

897 kgfm.

2) Care este, teoretic, inriltimea maxim6 de aspiratie a unei pompe la altitudinen de 2 500 m deasupra mdrii si temperatura de 15"C, dacci greutatea volurnetricii a uerului In acelea~icond if ii este yo = 1,2344?

Din ecuatia z punind zo = 0,

--

z,

=

Po RT in P

R

= 29,27,

p, = 10 405 kgf /m2

rezulti:

Aceasti iniltime ins2 nu se poate realiza, din cauza frecirilor apei in pompa $i conducts gi din cauza fenornenului de cavitatie.

96

Hidraulica

3) Manometrul cu pistoane (fig. 4-65). Se compune din doi cilindri cu cite un piston de diarnetre diferite. Se introduce sub pistonul be1 rnic gazul la presiunea p ce trebuie misurati qi citirea se face la coloana de lichid z deasupra pistonului mare. Intre pistoane este presiu-

nea ex terioari po, constan t5, iar greuta tea pistoanelor este neglijabilii. Pentru echilibrul sisternului trebuie ca:

de unde:

aer cald?
Fig. 4-65. Manometru cu pistoane
i n care

Se vede c i dac5 raportul D/d este mare, lniiltimea coloanei z se reduce rnult. 4) Care este forfa ascensionald a unui balon t.u

Fie to temperatura aerului exterior gi t > to temperatura aerului din balon. Forta ascensionalii este :

de unde:

5) U n balon cu h idrogen , avind greutatea proprie 2 800 k g plus greutatea ut ila' 690 kgf , trebuie sri dezvolte o forfd ascensionalG de 1 370 k g f la presiunea barometricti de 730 mm gi fernperatura 0 = 20°C. Ce capacitate trebuie data' balonului?

F = V (y - yo) - G,

tn care:

Rhidrogen = 422,59,

deci

Q Ce plafon atinge balonul din problema precedentd, Zntr-o afmosferd izotermic6?

G Plafonul are loc pentru F = 0, adicii y - y - , -

v

- - .P Yaer RT
P

'0

Yl(hidrogen)

--. P -R~T
,

9

G
V

3 490 4 500

293
1
-

1 422,59

= 7 160,

29.27

4.6. CALCULUL EFORTURILOR IN P E RETI1 VASELOR SUPUS1 PRESIUNII FLU1 DELOR 4.6.1. General it5ti

Un perete foarte subtire, inextensi bil, supus actiunii presiunii hidrostatice, ia o formii de echilibru, astfel cii in orice sectiune fiicutii prin perete, rezisten ele sint normale pe sectiune ~i distribuite uniform pe grosimea sectiunii. ntr-un astfel de perete lipsesc eforturile de forfecare ~i existi numai eforturi de int indere sau comprimare, deoarece sectiunile sale nu sint niciieri solicitate la incovoiere sau la torsiune. Imaginea unor pereti absolut flexibili este pelicula inchipuiti la suprafafa unui lichid in care se exerciti tensiunile superficiale, sau-chiar membrana din care este format2 o bii~ici de sipun (v. paragr. 4.7). Peretii reali ai vaselor sint ins3 in general rigizi ~i chiar dacii l i se d i , prin constructie, forma de echilibru a unei membrane pentru o anumitii inciircare, aceasti form5 nu mai este tot o form5 de echilibru pentru a1te incirciiri. Apoi, datoriti deformatiilor elastice, pe de o parte, si unor piese de innidire, de intirire si de rezemare, pe de a l t i parte, se probuc totusi momente de incovoiere, mbmente de torsiune ~i eforturi de forfecare, ce-i' drep t mici f a t i de a1te forme arbi trare posibile ale suprafetei vasului. Eforturile acestea secundare pot lua in unele zone valori relativ mari ~i se suprapun eforturilor de tensiune sau de compresiune curatii. Din aceste consideraf i i rezul t i c i , in orice caz, avem interesul a da vasului o formi de echilibru pentru indrcarea cea mai mare, pentru a reduce cit mai mult eforturile interioare. i n cele ce urmeazii se vor studia numai eforturile de membranii si se va determina care sint formele de echilibru cele mai convenabile ale beretilor s u p u ~ ila presiune hidrostaticii.

I

4 4 . 2 . Suprafete cu simp15 curburg a) Perete cil indric supus la presiune constant5 (fig. 4-66). Presupunem necunoscutii directoarea cilindrului si consideriim echilibrul unei pirf i din perete avind generatoarea de lungimk = 1. Sectioniim peretele dupi genera-

.

toarele din A ~i B ~ i - 1 izoliim introducind tensiunile T, T' tangente la curba AB in A si B si presiunile p, normale pe elementele acestei curbe. Rezul tanta P a , , fortelor pds este p A B = p c si este normalii pecoarda c la jumii tatea ei, oricare ar f i forma arcului A B, deoarece, ize!lnd numai ,masa fluidii cuprinsii intre arcul si coarda AB, ea trebuie sii fie in echilibr;. Rezultii . cii fortele de tensiune T trebuie sii fie concurente pe directia l u i P, simetrice fat8 de P si egale cu:
t t

T=T'=
Fig. 4-66. Perete cilindric supus la presi une constant 5

PC

2 sin 2

a

=

Prl,

(4-42)

*

r, fiind lungimea comunii a normalelor A 0 si OB in punctele A si B. , Pentru un a1t segment de arc BC a1 directoarei, la care normalele ar avea o lungime r, # rl, am avea T' = pr,. Deci trebuie ca r, = r,, adici figura de echilibr~i curbei generatoare este un cerc ~i efortul de tensiune este si el a constant. Exemple. i n cazul unui rezervor cilindric circular cu axa vertical& continind un lichid, eforturile T sint egale intr-un plan orizontal; in cazul unui gaz, aflat la o presiune mare in raport cu greutatea sa volumici, rezultatul se aplic6 cu aproximatie adrnisibili in orice pozitie s-ar giisi vasul de form2 cilindric-circulari. i n cele precedente nu s-a tinut seama de greutatea peretilor vasului . b) Perete cil indric cu generatoare or izontale supus la presiunea hidrostaticii y t (fig. 4-67). Pen tru determinarea formei de echilibru de membranii, se scriu ecuafiile de echilibru ale unui element de suprafatii ds 1, proiecttnd fortele pe normala ~i tangenta la mijlocul lui ds, fir8 a considera greutatea peretelui.
9

7

e

I

[-T

da + (T -+dT)] cos -- 0 9

I

sau d T = O ;
yt ds = 2

(4-43) Tda.
Fig. 4-67. Perete cilindric cu ax5 orizontala supus la presiunea hidrostatici

T sin

-N

da

2

Hidrostatica

99

Se deduce: in care r este raza de curburi a elementului curb ds. Semnul - s-a introdus
ds deoarece raza de curburg r = - este negativi, dc fiind negativ (a scade o
da

cind z cre~te), iar T este pozitiv (tractiune). Rezul t i ecuatia di ferentiali :

Aceasti ecuatie conduce la o integralii eliptici, rezolvatii de M. LCvy (C. R. de 1 'Academic des Sc. T. XCVII, p. 694), considerati in scopul determinirii ,,elasticei (fi brei medii deformate) unei bare foarte flexi bile, supusii la doui forte egale si contrare aplicate la capetele ei (fig. 4-68). Ecuatia diferentiali (4-43) poate fi rezolvati, calculind pe x si y in functie de parametrul a si csnstruind curba prin puncte. Din ecuatia (4-43), in care inlocuim pe ds drin dzlsin a, obtinem ecuatia diferentiali:
"

yzdz=care, integratii, conduce la ecuatia:

T sin a do:

a,

fiind valoarea lui a pentru z = 2,. Tot din ecuatia (4-43), inlocuind pe ds prin dxlcosa, obtinem:
-T cos a da
y

dx =
Y

(cos a - cos a, ,)

+q ,
2

-F

Valorile lui x se pot afla prin integrale elip tice, prin calcul numeric aproximativ sau prin dezvoltiri in serie. Mai practicii este rezolvarea prin urmiit oarele me tode : Metode geometrice: Ecuatia (4-44) se poate scrie sub forma:

IrI=- T
YZ

9

(4-44')
I

* T

fn care r este raza de curburs a I I membranei cilindrice fn punctul C Fig. 4-68. Determinarea formei de echilibru a perela sub nivelul telui cilindric cu ajutorul ecuatiei lamei elastice, Iichidului (fig. 4-69). actionatii de doui forte egale aplicate la extremititi
9 '

Alegem tensiunea specific2 in membranii T si inclinarea ei la adincimea zl sub nivelul lichidului si calculim pe r1 du ecuatia (4-44'). zl este ales in apropiere de suprafata abei ins5 nu i t i t de mic ca rl sii iasii din cadrul p l a n ~ e i .Trasiim arcul de cerc 1-2 cu centrul in Cl, apoi pe raza 2-Cl luiim un segment 2-C,..= r, raza de curburii corespunziitoare punctului de la adinciA

4-69. Determinarea grafici a formei de echilibru a unui perete cilindric subtire supus la presiune hidrostatici

rnea 2z1 gi ducem arcul de cerc 2-3pin6 Ia intersectia lui cu orizontalaz=3zl; luiim un nou centru de curburii C, pe raza 3-C, si ducem arcul de cerc 3-4 si asa mai departe pinii ce peretele (membrana) este opri t in sectiunea unde T , :ndiplineste conditiile cerute. In zona 1-0, folosim construct ia aproximav
r

9

A

tivii: trasiim arcul 2-1
9

pin; la 1', la adincimea-

2

9

ducem tangenta I '-0
'

si in prelungire, efortul To. 0 a1t i metodii geometricii interesantii se giiseste descrisii in Kulka, Der Eisenwasserbau, Berlin 1928, bazatii pe unele prodrietiiti de reciprocitate ale

pol igoanelor funiculare. Metode analogice. Se foloseste analogia deformaf iei membranei* -formi de echilibru a fortelor de p-esiuie hidrostat icii cu deformaf ia unei lame elastice drepte, foarte flexibilii, actionatii la capetele ei numai de douii forte care se echilibreazii, cu neglijarea fortelor masice (fig. 4-70). fntr-o sectiune C noreste: malii, pe fibra medie deformata", momentul inc M = Fz, i,." ;\ '. * Cornunicatg de C. Mateescu la Sirnposionul de Mecanici tinut de Soc. de Maternatici

bKq%jp)-3
&

r'

din R.P.R., Pn octornbrie 1959 (nepublicati).

iar lama se va deforma astfel cii r fiind raza de curburg, este satisficutii ecuatia urmitoare:

Aceasti ecuatie este identicii cu ecuatia (4-447, d a d punem:

Asadar, profilul de echilibru a1 unei membrane kupuse la presiunea hidrostat icii se poate z obtine cu ajutorul unei lame foarte elastice si , flexi bile. Y f' Aceasti metodii permi te rezolvarea rapidii C 0 a unor probleme tehnice si tehnico-economice foarte complicate, care r necesi ta rezolviri de integrale elip tice, calcule variaf ionale. De exemplu, ne propunem a gisi forma unui jgheab metalic suspendat deasupra solului, format dintr-o membrani de o grosime uniFig. 4-70. Metoda analogiei formi, astfel ca pentru o arie datii a sectiunii e1astol:idrostatice pentru aflarea de Curgere si 0 rezistentii admisibila datii formei de echilibru a unui jgheab , a metalului s i se realizeze greutatea minims cu perete subtire de metal. Aceasta inseamni ca, pentru o lungime datii a perimetrului u d a t , sa se giiseascii suprafafa inchisi maximi, membrana h i n d si forma de echilibru care corespunde unei tensh.mil specilice 1 ' = const. In acest scop, cu o l a m i elastics de lungime arbitrarii pe care o supunem unor deformatii succesive' tfasim o serie de curbe apropiate de un semicerc, aceasta fiind forma hidraulici cea mai favorabili (fig. 4-71). T o t u ~ iarcul de ,
-

I

C .

m

9

4-71. Determinarea formei economice a unui jgheab dintr-o mernbrang subfire de grosirne uniform& prin metoda analogiei elastohidrostatice

cerc nu corespunde suficient din punct de vedere static. Planimetriim ariile ~nchiseintre curbe si coardele obtinute si deseniim un grafic luind in abscise lungirnile c ale coaidelor si Pn ordonatd ariile a corespunziitoare. DucTnd o
v

se obtine Pn punctul de tangents solutia ciiutati. Pnsi tangente la suprafati. aplicate normal la - Fig. avfnd laturile ds. ~i T . T2dsl -I. Pe celelalte doui laturi ds.(T2ds1)ds. reprezentfnd tensiuni unitare (pe metru liniar lungime de arc). Fortele de legiturii vor f i notate cu T2dsl. si ds.dreapti tangenti la curba A . 4-72). se vor exercita forte diferite de fortele T2dsl ~i Tlds2 cu cantititi diferenfiale si anume: dS1 . are ca rezul tanti forta . + 8% Diferenta presiunilor pe fetele drep tunghiului ds.. Figura astfel obtinutii se amplificii apoi la scara necesarii pentru ca sectiunea de curgere sii aibi aria datii. respect iv Tlds2 a 9 as. se separi de restul suprafetei. ~i ds.. iar I N normala in I la exteriorul suprafetei. D a d elementul ds. introducindu-se fortele de legii turii. ~i fie I centrul siu. ds. ~i ds. acestea impreunii cu rezul tanta presiunilor exercitate pe ambele fete ale elementului de suprafati trebuie sii fie in echilibru. respectiv Tlds2. paraleli cu axa Oc. Se considerg trasat pe suprafata dati un dreptunghi elementar curbiliniu (fig. 4-72. ds. T. Schema eforturilor la ecuatia lui Laplace pentru o membranii cu dub15 curburi mijloacele segmentelor ds.

. ) 6 9 A 9 Daci tensiunile intr-o zoni sint negative (compresiuni). reprezinti suprafata de echilibru. forma necesari a peretelui. sin . se mai obtin douii ecuatii de echilibru. care impreuni cu ecuatia (4-45') permit determinarea atit a tensiunilor necunoscute T. T2 cit ~i a unei conditii de formii F(s. cind una din razele de curburi este mereu infinitii.. In cazul particular. In acest scop.cind udi part ea convexi . Daci se neglijeazi infinitii mici de ordin superior. neglijind greutatea proprie a peretelui. se va lua semnul cind lichidul udi partea concavi si semnul . ecuatie care. obtinindu-se un sistem de vectori echivalent (adici diferind de cel real numai prin infinif i mici de ordin superior) si se vor descompune dupi directiile celor doui tangente.= yz.s. In cazul cind punctul I se afli sub presiunea unui lichid de greutate specifici y..z) = 0 . presiunile exercitate de atmosferi pe ambele fete se anuleazi. se cuteazi (instabilitate de formii) n . Vom scrie ecuatia de proiectie a fortelor pe normala IN.Hidrostatica 103 aplicati normal la suprafati in punctul I. respectiv dcp.. in cazul unui perete nerigid (foarte flexi bil fnsi inextensi bi I).. Q2--* Pl 9 + 2 d? + 2T2 sin -ds = f yz ds. rezultanta presiunilor este yz ds. se obtine: In aceastd formuli dispare semnul f ciici raza de curburi se va considera pozitivi P cazul concavititii udate si negativi cind convexitatea este udatii. ~i s2cu planul de api. da si dcp sint totodati ~i unghiurile sub care sfnt vizute arcele ds. n conventie care corespunde cu creSte. inscrise pe 'suprafati si care trec prin punctul I. la adincimea z. deoarece..si 1 ' ' .ds. unind mijloacele laturilor ds. si s. Proiect ind fortele care actioneazi element ul de supra fati dupi tangentele in I la curbele ortogonale s.ds.... 2 do: ' d? Daci introducem expresiile lor in prima ecuatie de echili bru. unghiurile pe care le formeazii normalele la suprafati duse in virful dreptunghiului elementar la extremitatea arcelor ds.. 0 ecuatie de 'echilibru este deci: A I da 2T. ~i ds. Pentru obtinerea ecuatiilor de proiectie dupi tangente. notim cu da. ~i ds.ds2. p fiind functie de coordonatele locului.. Razele de curburi ale suprafetei pentru sistemul de planuri diedre ales sin t : . se vor proiecta mai intii fortele pe planul tangent. respectiv ds.. ecuatia (4-453 se reduce la: T . pereti i foarte flexibili se deformeazi puternic P acea zorii.ea pozi t ivii sau nega t ivi a unghiurilor cr sau cp pe care le fac tangentele la curbele s.ds.

4-73. 1 1 d2w haw mic. pentru o tensiune superficial5 T uniform5 dati: PI P2 dy8 dza 0 solutie exact5 a acestei ecuafii a fost dat5 * sub forma: g .)' Eii Dac5 peretele are un contur de reazem plan dat ~i ne propunem a grisi forrna de echilibru a plnzei suficient de Intinse pentru ca bombamentul s5u fat5 de reazem s5 -fie relativ . Aceste momente de incovoiere provin din cupluri he forte care nu schimbi starea de echilibru a tensiunilor T . . se pot lnlocui cu o aproximatie acceptabilri expresiile . = T .7. la care peretele trebuie s i reziste. ca perefii sii fie rigizi.prin . = T = const pentru intreaga suprafati. pentru a avea o formi stabili. Deformafia unei membrane dreptunghiulare supus5 la presiune hidrostatic.~i . 1937). paragr. Calculul vaselor cu pereti rigizi insi foarte subtiri se face in modul aritat la peretii flexi bili. * Cristea Mateescu. 4. de math. rn Fig. M =E X K impar 2a COS Kzy 2b - 9 Equili bre d'une membrane au pourtour rectangulaire. se vor nagte momente de Pncovoiere. de genul piiturii superficiale a unui lichid care este sediul tensiunii superficiale (v.~i este necesar. - Dacii punem conditia T .gi -' $i ecuafia diferential5 a membranei devine. ne afliim in cazul formei de echilibru a unei membrane infini t de subtire ~i flexibili (fig.. et de physique de 1'Ecole Polytechnique de Bucarest. 4-73). dar dacii forma peretelui nu corespunde cu suprafata defini tii prin ecuatia (4-45'). soun~ise une B charge variant suivant la loi des pressions hydrostatiques (Bul.

Un calcul mai comod se poateFface pentru orice form5 de contur prin diferente finite ~i rnetoda relaxirii. ..6.pentru o retea de 25 puncte in cazurile 6 -b 2 .. 4.b . Agadar. + II. Curbe!e de deformatii egale ale unei membrane cu contur dreptunghiular supusii la presiune hidrostatici Aceste forme pot fi folosite ca elkkente de constructie pentru baraje. 4-74. . iar tensiunile T I si T . apoi la calculul plicilor groase supuse la presiunea liidrostaticii pentru obtinerea lui M. echilibrul este stabil daci eforturile sint de tensiune.1 c+i--. M. . se calculeazi cu ecuatia (4-45') si cu ecuatia de proiectie pe tangenta mkidianii. iar daci eforturile sint. axa verticala Oz este axa de rotatie) una din cele trei ecuatii de echilibru este satisficuti de la sine din cauza simetriei. 4-75). In dw dy dw dz figura 4-74 se reprezinti forma pfnzei obtinute pentru Fig.Hidrostat fca - Au fost calculate valorile w . . stavile.gi . oricare ar fi forma curbei meridiane.1 = a a a 2 cazul a = 6 . etc. Suprafete de rotatie A In cazul unei suprafete de rotatie (de obicei.4. f i r i a impune suprafetei o andmiti formi de echilibru (fig.

de compresiune trebuie ca peretele s i fie rigid. sina = yz. 2 z Tntre raza p2 de curburi normalii a suprafetei gi raza r decurburi oblici. ~chilibrulunei suprafete de rotatie supus5 la presiune hidrostaticii Daci un cerc de rotatie face unghiul . Fig. Din aceasti relatie si relatiile: 9 deducem Pl - dr . folosind ca variabile pe z si raza r a cercurilor paralele. pentru ca stabilitatea si fie asiguratg.. dr r .a cu normala la suprafati.dr --9 cosada d(sina) iar ecuatia (4-45') devine: TI d (sin a)' + T . (f -a) 0 pp sin a. existi relatia (Meusnier) : r = p cos . 4-75. 9 . f n acest caz ecuafiile de echilibru se pun sub o form2 mai comod8.

care nu mai are meridiana arbitrari. integrati: T. ecuatia se simplifici r i mintnd 9 d (T. = drlcos a.rAcp). Dacl se pune conditia T.r sin a = \ r ro prdr . dar dacii una din limi te coincide cu punctele de aplicare a reactiilor. Ecuatia (4-47') inmulti t i cu 2 x reprezinti conditia 'de echili bru intre greutatea lichidului aflat in interiorul suprafetei de rotatie si tensiunile pe o linie de contur (sau reactii de reazem. se pot g6si cu aceasti ecuatie reactiile pe reazeme. Pentru lichide grele p = yz. 0 asemenea formi poate fi folositi si pentru peretii unui rezervor sau o parte din suprafati. dacii linia de contur ioincide cu reazemul).r sin a Acp). A este variatia lor. linii sau suprafek de reazem. presiunea unitari pe elementul de suprafati ds. forta de p r e s i ~ n eproiectati pe Oz este: p cos a dslds2 = pr dr Acp. ds. iar T.Hidrostatica A 107 In aceasti ecuatie. deci: Tlr sin a = \ yzrdr. Ecuatia a 2-a de echilibru este deci: d (Tlr sin a Acp) = pr drAcp. = T = const. - Aceasti integrali este valabilii numai in zonele unde nu existi puncte. avem: 9 Rezultanta celor doui forte din planul meridian adici d (T. - 9 .r sin a) = prdr sau. = T. In sfirsit. pe care se dezvolti reactii. 0 astfel de formii o c a p i t i o picituri asezati pe un plan orizontal sau o buli gazoasi intr-un lichid sub o placii orizontali. fiind p. T. pe intreaga suprafati. cele doui ecuatii precedente devin identice si exprimi ecuatia suprafetei. Si proiectim fortele ce actioneazi elementul de suprafati pe direcfia Oz. este efortul in plan meridian. deoarece ds.. Observiim c i proiectiile fortelor din planul paralel sint nule si c i notfnd Acp unghiul la centru in planul orizontal a1 arcului ds. Cum unghiul Acp este independent de r si p. ca formi de baraj. iar proiectia rezultantei pe Oz este: d (T. este efortul in plan paralel.

Daci cercul de reazem este sub -.. 6 .108 Hidros fdica 1) Un vas conic plin cu lichid este suspendat cu virful in jos p u n cerc de reazem.r sin o0 = \:yzrdr 1 . unde . =turul B .nivelul -lichidului. 2 1 Tl ( 0 ) . 4-76). r cosa. Reactiile pe cercul de reazem sint dirijate dupii generatoarele conului gi este util a f i descompuse in componentele verticale si orizontale.. Echilibrui unui vas conic continfnd este n u l i . este pozitiv si are valoarea maximi cfnd r = 9 . 4-76.r2dr) 3R' T . iar marginea su.. ? T I( B ) .- ($-R'R2 2 Tlr sin a. Pe portiunea OA. = 0 si deci T .. S se calculeze tensiunile $i reactiile pe reazemul circular de razl In acest caz a = a. iar pe con- R cos a. ecuatiile de echilibru se scriu separat pe porfiunile OA. pentru a putea dimenkiona cercul de reazem ~i fundatiile lui. 3 r = R: (--+ x) zR efort 'r2 2 6 de compresiune. = const. = 5 * . = \ B 0 y ( R ' . 6 Pe portiunea BC trebuie calculati integrala intre punctele C si B .r) tg oo*rdr T. AB si BC (fig.r) tg oo rdr = y ig a. = 0 un lichid greu Pe portiunea AB: -- 9 9 T. ~i ecuatiile de echilibru devin: A R. r R' y (R' . Calculul tensiunilor T. integrala din iz membrul a1 doilea a1 ecuatiei (4-47') Fig. pentru a nu trece prin reazemul B. S:" 4 (R 'rdr .perioari a peretilor conici este deasupra nivelului lichidului. T 2 = Yzr sin a.Y - R2 cosa.

pentru partea peretilor deasupra nivelului apei se aplici formulele: T. (4-51 ) . adici : Tl ( B ) R'3 Y -6 R cosu. deci p pozi tiv. 9 + rT. . si T2 cu unghiul a: 9 I a - X -TI r 0 1 ' man 2 n -. 4-77). Ecrtafiile de echilibru devin: (4-48) T1 T2 = ypz.z=z. Din ecuatia (4-49) rezul t i : ~ ~ = -P + $ ( c o~ a + ~ s [ I + cos a ~ 1 ~ jar din ecuatiile (4-48) si (4-49) rezulti: Formulele sint valabile pentru z1 > 2p. 2) Calculul unui rezervor cu pereti sferici (fig.dr=p cos 0: doc. I n acest caz existi o singuri . 2 %) $) creste + 0 - descre~te- GO Y Daci z1 < 2p.Hidros f tlca a > 109 Eforturile in planuri paralele T. Calculul unui rezervor cu pereti sferici Avem relatide geometrice: r=p sin a.razi de curburi si aceea este constanti si egali cu p. se calculeazi ca la exemplul anterior.YP 2 -. sin a = y Fr zrdr. formulele precedente sfnt valabile numai pentru partea de la nivelul apei in jos .fort ului total T I( B ) .YP 21 scade Tmin = scade Tmin YP - 2 (z1 - T2 2 ' max 2 21 = - YP (z. Reactia reazemului este egali cu suma eforturilor TI( B ) calculate deasupra ~i dedesubtul inelului B. (4-49) Fig.-p (I-cos a) . Presupunem fata concavi udatii. 4-77. sau se giseste scriind c i greutat'ea lichidului este echili brati de components verticali a . sin20: = const. Iatii variatiile lui T .

1942).Hidraulic5 teoretici ~i aplicati" (vol. . In acest scop corpul rezervorului fiind cilindric.Studiul grafic a1 lovi turii de berbec" (1938) . Germani. se schimbii semnul eforturilor T . ' Fig. d e ~ neteri minati. Acestui rezervor i se d5 o astfel de formii incit reactiile reazemului sii fie verticale. I gi 11.Valoarea constantei se deduce aflind pe T . este cea rnai importanti publicatie de acest fel. la $coala national5 de poduri gi ~osele. = G' ' 2xr0 cos cr" Introductnd aceste valori in ecuatia (4-52) rezulti G = G". .r sin a = r 0 yzrdr. respectiv sferic. de unde rezulti: T: = G ' 2xr0 cos a' T. inginer gi profesor. Diametrul inelului de reazem CC se alege astfel ca T i gi T:' fiind eforturile ling5 reazem in fundul conic.. Calculul unui rezervor Intze constructiv.. respectiv sferic. electrb tehnicii gi geome trie. respectiv de la B la C. Dionisie Germani.Hidraulicii teoretici si aplicatii" de D.' se calculeaz5 cu formula cunoscutii: (4-52) ceca ce este avantajos din punct de vedere T. n Avind o vast2 culturg generali gi tehnicii.. motoare hidraulice. In 1900. in 1919. In cazu1 cind lichidul u d l partea convexi. a predat cursuri de hidraulicii. iar la centru o suprafati sferici. A murit In 1948. adicii: T: cos a = T:' cos a". calculate prin formulele anterioare. apiirutii pfni In prezent in RomPnia." 7 I 7 3) Rezervorul Intze (fig. Din 55 lucriiri publicate.0 metodl elemen tari pen tru stabilirea deformatiilor ~i efor turilor interioare ale unui fluid incompresibil gi a ecuatiilor Navier-Stokes" (194 1) . adic5 egalitatea volumelor ' care apasi pe fundul conic. prin efectuarea integralei de la A la C. componen tele lor orizon tale s5 se echilibreze. bazata pe egalitatea miirimilor specif ice" (1930) .. la nivelul apei atit prin formula (4-49) cit si prin formula (4-51). . gi a1 $colii Superioare de electricitate din Paris. A proiectat gi a participat la executarea a numeroase ~i importante lucriri edilitare in Bucuregti gi P mai multe orave din targ. 21 stnt memorii originale de mecanici.la Politehnicg gi la Universitatea din Bucuregti. ~i T . fundul s5uare spre periferie forma unui con. aerodinamici. Aceasti din urmi lucrare. niscut T 1877 la Galati. mecanica fluidelor. hidraulicii. din 1910 pfni in 1946. magini electrice. diplomat a1 $colii n de poduri ~i gosele din Bucuregti. * . Eforturile T i gi T..Sinteza legilor de simili tudine in rnai mu1te domenii ale fizicii. 4-78. 4-78). In Bucuregti..Asupra atractiei unui electromagnet deformabil" (1935-1936) gi tratatul de . Din tre lucririle mai importan te se remarci : . 0 discutie mai amplii a acestei chestiuni se g l s e ~ t e in .

Un lichid viscos. precum ~i de temperaturii. cind insii cel putin una din dimensiunile masei lichide este micii. forma de piciiturii. care nu depind de forma suprafetei lichidului.. s8 constatii'cii firul estk intins uniform de toate piirtile. de . astfel ca membrana lichidii sii prindii in ea fireie de miitase si se giiureste apoi membrana in interiorul ochiului format de fire.cii. Se constatii c i s-a prins pe cadru o cantitate micii de lichid. si se introduce in lichid gliceric. . CAPILA RITATE 4.Sub volum redus. se dezvoltii tensiuni superficiale uniforme. ci de natura lichidului si a gazului cu care lichidul este in contact. - 9 9 9 b 9 A 4.7. constituind spuma sau emulsia. Se constati cii. De la acest fenomen particular provine denumirea generic2 a acestor fenomene. agitat in contact cu aerul.7. capilari tatea poate produce modificiiri importante ale suprafetei lichidului. Iatii citeva exemple. Tensiune superficial5 Numeroase experiente ne conduc la ipoteza ca la suprafata unui lichid. foarte elasticii gi mobili. in contrazicere cu principiul vaselor comunicante. intr-un strat foarte subtire. astfel cii ochiul ia forma . apa se poate ridica la iniiltimi mari. General itiiti Sub ti tlul de capilaritate se grupeazii o serie de fenomene datori te unor forte care se dezvoltii la suprafata de separatie dintre lichide sau dintre un lichid si un solid sau dintre un lichid si un gaz. adicii sint complexe si. formeazii numeroase biisici de aer. de formii sfericii. . care nu mai are nimic comun cu fo. intrucit predominii fortele masice.epaus intr-un vas nu mai este planii si orizontalii aga cum apare in cimpul gravitatiei terestre .In tuburi de diametru mic (tuburi capilare).Dacii de marginea inelului este fixat un fir subtire de miitase de care este legat un altul in douii puncte. Dacii masa lichidi este de dimensiuni mari. .Se introduce un cadru (sau inel) de sirmii subtire in apii siipunoasii sau in lichid gliceric (apii in amestec cu siipun si glicerinii) si se scoate afarii. dup2 cum dominii anumi te categorii de forte. fiirii a avea nevoie de peretii de sprijin ai unui vas.ma obisnuitii a suprafetei unui lichid in contact cu aerul.2. Se dovedeste .Ifidrostatica 111 4.pe cadru.7. fenomenele sint sub depenhenta simultanii a mai multor legi. in general. datori tii acestor forte. lichidul ia o formii proprie. 1 a t i citeva din aceste experiente: . f r ca vreo dimensiune sii fie m i d . fenomenele de capilaritate nu joacii nici un rol. iuprafata unui lichid aflat in . intins ca o membranii *subtire. in special ale gravitatiei .1. din cele mai obisnuite si caracteristice: . Caracteristicii in special este piciitura de mercur.capilari tate". fcrmind un ochi de formii neregulati.ca si in alte ramuri ale fizicii .ci ia alte forme. aspectele fenomenelor pot diferi d e la un caz la altul.

de actiune molecularii. de formii necunoscutii. la o distant. De exemplu. cii atractia Pntre moleculele lor este proportionalii cu masele ~i cu o funcfie de distanfii.sit uatii la oarecare adincime. atfrniim o greutate micii la latura A B si constatiim c i ea se deplaseazii cu o canti tate micii in A 'B'. Explicatia tensiunii superficiale cula rgmine in echil ibru. Or. Aceste forte sint cu totul neglijabile dacii distanta dintre douii molecule d e p i i ~ e ~ t. Dupii ce scoatem din lichid cadrul cu pelicula pe cadru. gazele sint lipsite de coeziune. aproape de suprafata lichidului. toate aceste forte de atractie se echilibreazii si moleFig. 4-81). 4-80. f n acest caz se echilibreazii numai fortele de coeziune datori te moleculelor cuprinse intre planul A B si un plan A 'B' sirnet r i i cu A B faid de M. denumite forte de coeziune. 4-79). Fie scum 0 moleculii M. toate moleculele din-calota sferiLii de sub planul A'B' T 1_ 6 9 . cu ajutorul. dar care se anuleazii pentru distanta egalii cu raza .4-80). supusii fortelor de atractie provenind de la molecu. mai micii decit E . Ulterior s-au elaborat si a1te teorii. n Aceasti tensiune se poate misura prin diverse metode.vitate molecularii de raza E (fig. Experienta care dovedeqte c i tensiunea superficial5 este constanti Fig. (Spre deosebire de lichide.lele situate in interiorul unei sfere de acti-.ipotezei atractiei moleculare. egala' E toate directiile. moleculele lor tinzind a se depiirta si fiind intr-o stare de continuii miscare. astfel ca sii poati aluneca in lungul Fig. introducem in lichidul gliceric un cadru de sirmi. k. 4-81.. Fntinzind membrana lichidii (fig. f n ce fel se explici tensiunea superficialii cu ajutorul ipotezei mentionate? Fie o moleculii M I . 4-79. care ins2 suferii de acelea~iimperfectiuni ca ~i ipoteza lui ~ a ~ l a c Moleculele unui lichid s-ar menfine in pozitii reciproce imobile datoritii unor forte de atractie la distantii. aceasta fiind forma de echilibru a unui fir flexibil supus unor tensiuni uni forme in planul s i u . foarte mici.raza de e acfiune molecularii" care este de ordinul unei sutimi de micron. pentru lichide. Explicafia acestor fenomene a fost datii pentru prima oar5 de Laplace. experienta dovede~te existenla tensiunii superficiale. -Intrucit materia este izotropii. Se admiie deci.unui cerc (fig. cu viteze depiisind 1 000 m/s). Experienta prin care se mgsoarii tensiunea superf icialii celor douii laturi perpendiculare pe ea.. avind una din laturi mobilii gi preyiizuli la capete cu douii mici ochiuri.

4-82). - . trebuie ca a s i fie egal cu A .o Iiirgire a curbei care ia pozitia C'. intre cele doui lichide in contact se produce o tensiune -. pe curba C'. mai la suprafati..afata IR se spore~tecu cantitatea d Q (fig. adici tensiunea superficiali a este chiar constanta din formula energiei potentiale superficiale si in acest mod se face legitura fntre diferi tele ipoteze si teorii privi toare ia aceste fenomene. Energia potential5 Fie o curb2 trasati pe suprafata lichidului. \ dW Cum insi = ads00' - cosa = adsdn = a d Q . proportional cu suprafafa lichidului: 1 dW = A d a . Si presupunem acum o picitur5 dintr-un lichid situati pe suprafafa altui lichid. am vizut c6 existi o tensiune superficiaf5 in planul tangent la suprafati si egali in toate directiile. Cele trei forte trebuie s i se echilibreze.--4* . Efortul uni tar de tensiune superficiali fiind a. . Fig. fortele de coeziune respective compunindu-se h t r . si datoriti atractiilor dintre fiecare din iele doui lichide ~i gaz se Fig.. trebuie indeplini t un lucru mecanic care si invingi aceasti forti.. superficialiiinchizind o arie . Pe de a l t i parte.o rezultanti normal6 pe planul de a p i AB gi indreptati spre interior. Energia sa superficiali va creste cu d W = AdQ. formi lncit tensiunea a. perficiale la contactul a trei corpuri respectiv 0. ihsi densitatea gazului fiind mu1t mai mici decit densi tatea lichidului. 9 . in pozitia A'B'. . Lucrul mecanic ce trebuie si-1 indeplineasci forta ads pentru ca lichidul t5 se deformeze din pozitia AB.. 4-83). sii fie egali ~i de sens contrir cu rezultanta tensiunilor a. b atractie dirijati in sus... 4-82. - - - - _ .. Pentru a aduce o moleculi c a M . P r e s u ~ u n e mc i ~ r i n t r . forta corespunzind segmentului A B = ds trebuie s5 fie normal. predomini forta de atractie dirijati in jos. srebuie s i fie egal cu: 3 L .atrag molecula M. si a. Este adevirat c i moleculele de aer (sau gaz) din calota si tuatii deasupra planului AB exerc i t i asupra moleculei M . Datori t i atracf iei moleculare. de aceea picitura de lichid usor ia o astfel de. pe AB ~i egali cu ads. in care A este o constanti.. tangente la piciturii (fig.superficial6 a. Echilibrul tensiunilor suproduc alte doug tensiuni superficiale a. e i primat fn kgflcm. pe curba C. Lichidul posed5 deci o energie potential6 superficiali W AQ. sup. 4-83..

y. Se obtine ecuatia lui Laplace: 9 iar membrul intii reprezintii . . . .. Din aceastii ecuatie presiunea p normal5 pe elementul de suprafati care se exerciti de la fafa concavi la fata convexa este diferenfa dintre presiunile ce se exerciti pe ambele fete si poate f i funcfie de spatiu: p = f ( x . Untdclemn fati de aer . . Iata citeva valori ale tensiunilor superficiale o (forfi/lungime): Apg f a t i de aer . . suprafata lichidului sub acfiunea tensiunii superficiale este o formi libru de membrani. . . . . . limitat la partea superioari de un gaz.=a=const. . . . . .6 gfjcm = 2. oricare ar tarea acestor planuri. = raza minimi. .0023 gfjcm = 7 5 3 gfjcm = 25. . . .0770 0. are ca ecuatie: tn care z este ordonata unui punct curent a1 suprafefei f a f i de un plan orizontal de cornparatie. . Sulfur2 de carbon fat5 de aer. . . . . . . .. . .0327 0. . . .l gfjcm = 32. corespunzind . Daci la suprafafa de separatie a unui lichid se consider5 ca fenomenele de tensiune superficial2 sint asimi la te cu tensiunile ce se dezvolti intr-o membranii extrem de flexibilii ins2 neextensibilii. . = r.4700 0. ecuatia diferentiali a echilibrului acestei membrane se poate deduce din ecuatia (4-457. Consecinle .Dacii insi o. .=o. > a. 0. . 4. . . .curbura medie" a suprafetei. . .0210 0. .3 gfjcm = 32. . 9 fi orienmaximi Asadar.r. . p. Mercur fat5 de aer . . . in stare de echilibru. . si p sint razele de curburii situate in doui planuri ce se taie ortogonal. . .l gf/cm = 20. in care punem conditia o. 2). a.0330 0. .' tangent la suprafatg.i aplicaJii ale teoremei lui Laplace j p. . Teoremele principale ale capilaritgti i a) Teorema lui Laplace. . . .. tensiuni egale in orice directie.curburilor principale". . . . Untdelemn fati de ap5. . d k echi- 1) Forma de echilibru a suprafetei de separatie a unui lichid greu. nu se poate forma triunghiul de echilibru a1 fortelor si piciitura se intinde p i n i ce se reduce la un strat extrem de subtire format hintr-un singur rind de molecule. . . .0258 0.7. Alcool fat5 de aer . . Alcool fat5 de ap5.4 gfjcm = 461. . . . . . . . = raza ~i p .3.26 dyn cm-I dyn cm-I dyn cm-I dyn cm-l dyn cm-I dyn0cm-l dyn cm-I + . Pentru o anumiti orientare.

y')z.+ (PO I M I Po I Fig.. 4-85) diferenta dintre presiunea din interior pi si presiunea din exterior pa (a tmosfericii) poate ii consideratii : Pi . Astfel : .pe.yz. formate din lichide putin viscoase (solutie de siipun. in figura 4-84. In cazul 11.yz. 4-84. neglijind cant it i t i l e foarte mici (diferenfe dintre curburile pe o fatii ~i pe cealaltii a membranei): A a Fig. la care corespund raze de curburii negative (concavitatea spre exterior). deci = + y'z) = Po + Yz . lichid gliceric etc.p a = pFie p' presiunea din lichidul care forrneazii membrana.Hidrostatica 115 Intr-adeviir.Pi -PI. Intr-un punct avem. Forma suprafetei de separatie a unui lichid greu fati de un gaz P = . presiunea exterioarii in M fiind p. Cum y' este neglijabil f a t i de y. y' fiind greutatea specificii a gazului. se poate lua p = yz.) se explicii nemijloci t cu ecuatia (4-52). presiunea interioari este po . Tensiunea superf icialii fntr-o memhranii sfetic5 a unui balon de lichid sHpunos -+ (b i ) - . cazul I.La o bii~iciide siipun (fig. . Presiunea interioari fn punctul N este + deci diferenta presiunilor ce actioneazii in N pe ambele piirti ale membranei su~erficialeeste de la inierior sDre exterior: P (y . razele de curburii sint suficient de mari n pentru a admite cii: de unde rezultii: 2) Formele de echilibru pe care le iau rnembranele foarte subtiri. = p' . presiunea exterioarii in N este po y'z. 4-85. Suprafata liberii are curburi accentuate numai in apropiere de pereti . O cea rnai mare parte a suprafetei.

Pentru dimensiunile obisnui te ale bisicilor.pentru acelea$ motive . Intr-adevir.0 masi lichidi aflatii in suspensie intr-un lichid cu care nu se amesteci. . 4-87) ~i atunci relatia dintre presiunea gazului si raza bisicii este: p = -. la care presiunea pe o fati si pe cealal t i are aceea~i valoare constanti pi = p. a cirei razii este dati de ecuatia: . conditie indepliniti numai de sferi. ale cirei curbe meridiane sint liinti~oare(guprafata este catenoidi) (fig. = 0. deci pi . rezulti c i : cele doui raze de curburi sint egale ~i de sens opus si pelicula are o formii de rotatie.trebuie s i ia forma unei sfere (fig. O (proportionalii cu suprafata). 4-87. trebuie ca pentru orice deformatie sub volum constant suprafata s i fie minimi. aceasti energie fiind = A .Daci se inmoaie in lichidul gliceric un sistem de douii inele paralele finute la distante constante cu o bari. 4-86). iar lichidele avPnd acelea~idensititi. A I Fig. T T 2a R . Forma de echili bru a unei mase mici. Mernbran5 fn form5 de catenoidi Fig. de lichid sau de gaz h interiorul unei mase lich ide Dar ~i o masi mici de-gaz in interiorul unei mase lichide . p poate fi considerat egal in orice punct a1 membranei Si in acest c a i suprafata de echilibru este o sferi. se poate forma o membrani intinsi numai intre cele douii inele.p. ia o formi determinatii numai de tensiunea superficiali ca si in cazul bi~icilorde sipun in aerul atmosferic. trebuie ca energia sa potentiali s i fie minimi. = pa. dar. 4-86. pentru ca sisternu1 sii fie in echilibru stabil. T acest caz.

si singura forti de presiune este' datoritii coloanei de A lichid: yxr2h.-A. (Intr-adeviir. . 4-88. Daci o > o f a nu poate exista echilibru si lama lichidii tinde sii se .zi la contactul cuun perete solid formind fie un unghi ascutit (fig. 4-88. Aceasta se explici prin existents tensiunilor superficiale in f.30 cm2. Un lichid care u d i perfect peretele nu existi. hd = 0. 4-89. 4.semnalat deja la art. oricit de curat ar f i peretele. .) . Presiunea atmosfericii pitrunzind pe la cele doui capete ale tubului se anuleazii. D a d se introduce un tub de sticli de diametru sub l cm. cum ar f i apa. adici: un ~ e r e t e solid a c o s cr f ai . fie un unghi obtuz la lichidele care nu le u d i (fig. care in cazul c i unghiul a-r-de racordare la perete. 4-88.. cum ar f i mercurul. Suprafata liberi a unui lichid se curbea.7..ascensiunea capilarg 2cr =Y - y x r2 h hr 40 sau hd = . Pentru echilibru este necesar ca suma proiecf i i lor (a ) fortelor capilare pe peretele Fig. a) la 1ichidele care ud2 peretele. se poate exprima conditia de echilibru a forfelor de presiune qi a forfelor capilare. . alcoolul. a = 0. b). 1) Unghiul de racordare. cum s-a . Din egalitatea: A ? s \-L. 4-89). Tuburi capilare . Deoarece ascensiunea lamei i e lingii perete depinde de starea de puritate.Hidrostatica 117 b) Racordarea suprafetei l ibere a unui 1 ichid cu un perete solid.2. 2) Tuburi capilare (fig. astfel c i lichidul se opreste formind cu peretele solid un unghi ascuf it a . dac2 tubul are sectiunea circular2 de razi r. ridice pe lingi perete la infinit.077 gf/cm. Astfel. intriun lichid care udii sticla. T care h qi d n sint date milimetri. (4-54) Y Se regiseste legea aflatii de Borelli experimental: hd = 30. ajungind la o grosime inferioari unui micron..a. Racordarea suprafetei libere a unui !ichid s u solid s i fie nule. nu s-au putut obtine valori experimentale concordante pentru unghiul a. deschis la ambele capete. y = 1 gf/cm3. lichidul se ridici la o iniiltime h deasupra nivelului initial care se poate determina printr-un calcul elementar. Unghiul a se miisoarii intre directia lui o si direcfia tensiunii superficiale a. = 0.-. -. este 2xra. u = 0.d suprafata de separatie dintre --perechile de corpuri .--- 2xr a rezul tii : Fig. Aceasta trebuie s i echilibreze rezul tanta forfelor cah pilare.

4-90) se aplici ecuatia lui Laplace intr-un punct curent M. = dr -d (sin cp) 9 p2= r sin cp p p. Calculul suprafetei libere a lichi.u n tub capilar Dacii planul de comparatie este luat la nivelul lichidului fn vasul larg. ~i ecuatia suprafetei lichidului in tub este: 3) Cfnd tubul are o forma'derofa@e p.18. 4-91. pe cind iniltimea h din calculul precedent ar trebui s i fie iniltimea cilindrului de lichid. tinfnd seama de forma reali a suprafetei l i bere. putem face aproximativ ca meniscul sii formeze o caloti sfericii tiiind generatoarele tubului la perete sub unghiul oc (fig. fiind raza de curburi a curbei meridiane si p2 intr-un plan perpendicular pe planul meridian.. Calculul suprafetei libere la tuburi capilare de diametre foarte rnici Fig. Suprafata liberl la peretele unui vas larg . p = p. p fiind presiunea intr-un P -----tub ldr9 plan orizontal in lichid luat ca Fig. Atunci curburile sint egale si: y Fig.iniltirnii capilarku h se face de la nivelul lichidului din vas p i n i la planul tangent la menisc. 4-91). 4-90. Pentru tuburi de diameire mici.8. teoretic .plan de comparatie: I dului h t r . unde presiunea exterioari este cea atmosfericii (pa ).14. iar presiunea interioari este p-y z. Pentru a se determina forma suprafetei libere a lichidului din tubul capilar (fig. Misurarea .118 Hidraulica Pentru mercur se giseste experimental hd = . 4-92. avind un volum echivalent cu a1 lichidului ridicat in tub.

Hidrostatica 119 dec i Z. cu Y Fig.d - 7 20 sin a YR (4-55) Sigeata meniscului rezul tii din consideratii geometrice: cos cr Ascensiunea capilari la perete pentru rp h = 1/20 -(I A = rp. cind z = h. este: (4-57) (. 4-93. 9 formuli valabilii si pentru denivelarea maxim2 a lichidului in repaus fati de muchia ascutitii a unui deversor (fig. Douii. ascensiunea capilarii h se poate obtine cu suficienii aproximatie admitfnd meniscul cilindric circular.. formeazii un inel lichid aderent P n jurul punctelor de contact. = 2a cos a yd 9 AZ = d (1. rezul ta : . datoritii fortelor capilare.corpuri solide in contact. Tn cazul apei.39 cm. Denivelarea maxim5 a unui lichid in repaus fafa de rnuchia unui deversor Fig. udate cu un lichid care.4-58) In cazui a: = 0 Y. 4-95). Astfel. manifest8 aderentii intre ele.In cazul a doi pereti verticali paraleli la distanti foarte mici d (fig. 4-94). cu linia centrelor orizontalii.2xroa datoritii tensiunilor superficiale de la fata meniscului . 4-93).. se atrag (aparent) cu o forfi P -. Ascensiunea capilarg in tre doi pereti foarte apropiati h = 0. douii sfere egale. 4-94. -coscc). cu r = const ~i unghi de racordare oc: A h.-sin cr) 4) Coeziune aparent& (fig.

Desi foarte subtire.in so1u. ~e 'de altii parte. Fenomenele de capilaritate mai intervin la: . ele s-au dovedi t mai economice decit celelal te tipuri de rezervoare cunoscute (fig. dense. care are forma unei suprafete de rotatie in jurul axei OO'. . cu centrele 00' pe r verticali. variind dupii legea hidrostatici. In mecanica solurilor se tine seaFig. tensiunile din perete fiind egale dupii toate directiile. tot astfel. griuntii se lipesc intre ei sau de mini. cind nisipul este umed.120 Hidraulica inelar.formarea piciturilor a ciiror greutate este proportionali cu diametrul picuri torului si cu tensiunea superficiali a lichi dului . S-au construi t rezervoare pentru produse petrol iere . Coeziunea aparentii a doi grlunti de nisip udati ma de aceastii coeziune aparenti. 5) Affe apficalii. formele suprafetelor de separatie dintre fluide grele reprezinti forma de echilibru a unei membrane supuse la presiuni. pelicula de ulei impiedici spargerea valului.avPnd forma unei piciituri agezate pe piimfnt. + A - . care plutesc pe un lichid (ace. datori t i tensiunilor superficial'e de la suprafetele de separatie ale lichidului. manifest2 o atractie reciproci P = 2xRa (1 o). . Construi te pentru capacitiiti mari. curba meridianii fiind l i n t i ~ o. lame). nu existii coeziune. 4-95.ile umede nisipoase. fenoAcest R men se intilneste adeseori in naturii. Dacii se d i peretelui rezervorului o astfel de formi. materialul este foarte bine folosit. doui sfere egale in contact. 4-96). efectul 'de atenuare a agitatiei valurilor cu ajutorul uleiului pe care marinarii I1 varsi in jurul navei. Cind nisipul este uscat.explicarea atractiei intre corpuri mici.

(a. b.Capitolul V Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 5.c. deci componentele dupd cele trei axe ale acceleratiilor se pot exprima ca derivate partiale a l e vitezelor. definite prin trei parametri cunoscuti. Oy. la rnomentul to. adicd: . c.b.t).b. acceleratia depinde numai de variatia lui t. z sint functii de a. y = F. tul to. In general. intrucit viteza unui punct pe o traiectorie pist.f). z = F..z.yo.b. fie a.b. observim c i . REPREZENTA REA MI$CARII Studiul m i ~ c i r i iunui fluid se poate face in doui moduri deosebite. Se consi deri miscarea fiecirei part icule pe traiectoria ei raportati la un sistem de axe fix 0. variabilele instantanee x. Atunci. dup2 sistemul de variabile independente sau de parametri care se adopti: a) Sisternul Lagrange.c. Pozifia particulei la momentul f depinde de timpul t ~i de condifiile initiale. c mirirnile cunoscute ale variabilelor independente la momentul to. de exemplu coordonatele xo. in raport cu timpul. b. t ~i se poate scrie: x = F.1. ale aceleiasi part icule la momen-. y.c constanti pentru o deplasare infinitezimald. sau cornponentele vitezei sau ale acceleratiei 'etc.(a. Oz se obtin prin derivarea partiali in raport cu t a coordonatelor: - A In ceea ce priveste acceleratiile.c.t).yz.eazi parametrii a.(a. Componentele vi tezei dupi axele de proiectie Ox.

in sistemul Euler. b) sisternu1 Euler. y. f inind seama si de ecuatiile i'izice. adeseor i . intrutit cresterile lui x. dy = v d t . z. 0 datii cunoscu te traiic toriile. deridu dv dw vatele . dar dacii se cere aceasta. dy. Se consideri un punct fix P spatiu.. y. dar variazi de la o particulii la alta. z. deci cbmponentele u . Pentru acelea~imotive. deoseb i t : 9 Du Dt 9 Dv Dw -9 . w ale vitezei se obtin cu ecuatiile: qi nu prin derivare partial6 in raport cu t . w. y. 6. densi tatea si temperatura in difirite puncte ale miscirii. z sint funcfii de t.si . se pot determina presiunile. trebuie observat c i vitezele se determini ca derivate totale ale functii. cind t variazi. Prin urmare componentele acceleratiei fn sistemul' EuIer se obtin astfel: Pentru a deosebi clar modurile de derivare in cele dou6 sisteme. dz = u d t . rziportat prin n coordonatele sale x. y. ' 9 dt dt ' dt intrucit dx. In general. v. Astfil viteza particulelor ce trec prin acelasi punct fix din spafiul ocupat de fluid este functie de coordonatele x. tinind seama cii si x. dz sint deplassri ale substantei (particulei) si se noteazii. obtinerea acceleratiei fntr-un punct se face prin derivarea totali a lui u . vi tezele si acceleratiile.onsiderd traiectoria unei particule.se numesc si derivate substantiale (in sistemul Euler). z la un triedru Oxyz fix si se studiazii elementele misc i r i i tuturor particulelor care trec prin ace1 punct. Aceasti metodii de studiu a miscgrii unui fluid este de fapt identicii cu metoda de studiu a misciirii u n i i sistem continuu de puncte rnateriale. sint functie de timp. nu se studiaza traiectoriile in sistemul Euler. . cum se face in sistemul Lagrange.' Dt Dt . reprezentind deplasarea particulei.lor x. se integreazi ecuatiile: dx = u d t . c se mentin constanti pentru intreaga traiectorie a unei particule. v. si de timpul t : 9 9 Dacii se c.Trebuie s i mentionim c i parametrii a. y.

variabilele independente" a. parcurge elementul de curbi A.coordonatele fluide".. Daci miscarea este permanenti sau chiar semipermanenti (v. I 9 . f ) . t).5-1. timp dt. cu atit mai mult cu cit traiectoria unei particule in miscirile o b i ~ n u i t eale fluidelor sale nici nu poate f i verificata experimental. este tangents la vectorii-vitezii ai particulelor care la un moment dat coincid cu punctele de pe acea linie. In notatie vectorialii se poate caracteriza sintetic deosebirea dintre cele doui sisteme de repreZentar& astfel : Pe cind in sistemul Euler viteza se poate exprima prin ecuatia: . care la momentul t trece prin A. A. Fig. ce se afla in A. ale lui Lagrange. etc. Linia de curent ce trece prin A. I1 I). care este linia de curent. A.A. 9 5. In acest mod se poate face trecerea de la sisternul Euler la sistemul Lagrange. acegtia sint tangenti la curba A.v = f (r.2. urmirind directia de curgere... In figura 5-1 se arat6 cum se construieste linia de curent care trece printr-un punct dat A.in a c e l a ~ itimp dt.. r r. 6 . A . Tn sistemul Lagrange se exprimi prin ecuatia: A V A = F (r. tot .1.\\ 9 . parcurge in timpul..Liniedecurellt schimbii in general pozitia de la un moment la altul.. . sau . In aceste ecuatii reprezinti razele vectoare ale unui punct oarecare din spatiu considerat fix (Euler). etc.. parcurge elementul de curbi A. la I 69 7 momentul t. Reprezentind vectorii-vitezii in punctele A..ecare punct din spafiu.A. elementar dt distanta elementari A .. Particula m. vectorii vitez'elor au pozifii fixe in fi. PRECIZA REA UNO R NOTIUNI D E HIDROCINEMATICA 5. . cap. In acest manual vom folosi aproape intottleauna sistemul de reprezentare a1 lui Euler ca fiind mult mai comod. particula m. Linie de curent Se cheami linie de curent linia care. pe cind reprezinti razele vectoare ale punctelor initiale prin care trec diferi te traiectorii (Lagrange).Cinernatica fluidelor (hidrocinematica) 123 iar constantele de integrare ce se obtin sint evident . la momentul t.. c la momentul to. de aceea linia de curent in cazul acestor fel uri de misciiri -coincide c u traiectoria. o altii particuli m.A..2. Se vede din aceasti definitie cii linia de curerit nu este in general identici cu traiectoria unei part icule. . care se afla in A.

pe care se traseazi o curbi inchis6 C. Firele de curent pot f i vizualizate uneori introducind o materie coloranti prin injectoare foarte fine in masa curgiitoare a fluidului. 9 5. de exemplu). tubul se reduce la un f i r de curent". Debit.2.flux elementar". Desi firul de curent se reprezinti printr-o linie ca ~i linia de curent.. Fig. (fig.fluxu canti tatea de materie (mgsurats volumetric) care trece in unitatea de timp prin aria limitatii de acea curb.in cantitate foarte redusi care umple tubul elementar. 5-3). pentru ca atunci . elementul de distantii. adicii: Liniile de curent sint analoge liniilor de fortii ale unui cimp de forte ~i pe aceasti analogie se bazeazi si o metodi de vizualizare a liniilor de curegt.Liniile de curent ale unei misciri se obtin uSor din conditia ca vectorul ds. 9 5.. pe cind linia de curent este o nofiune geometric2 abstract. 5-2).fireleu se i dent ifici cu traiectorfile. Flux. ~i constituie un element component a1 unei arii de dimensiuni finite. fir de curent Daci se consideri o curbi inc his2 si se traseazii liniile de curent care trec la un moment dat prin toate pu n c t d e acestei curbe. Pentru aceasta.. este format din insusi fluidul .2. sii iie paralel cu vectorul-vitez6.3. Tub de curent Daci sectiun6a tubului se reduce la un element foarte mic. se chkamii .. trecerea de materieprin pereti . prin care fluidul curge in ace1 moment ca si cind tubul ar avea peref i solizi. Vitezg medie Daci in masa unui fluid in miscare se consideri o suprafati in. firul de curent este material. cici dacii ar f i altfel. Daci ne fnchipuim cii aria prin care trece fluxul este foarte mic.. existi inire cele douii nofiuni deosebirea c i . adici fir. nemateriali. se formeazii un tub de lungime nedefinitii numit . Tub de curent. trebuie ca miscarea s i fie permanenti. 5-2. folosind un cimp magnetic si piiiturii de fier sau folosind un cimp electric.in unitatea de timp este un .tub de curent" (fig. ar exista linii de curent care ar intersects alte linii de curent si ar insemna cii in punctele de intersectie ar exista doui viteze diferite ca pozifie ~i m i rime pentru acelasi punct. volumul care trece prin aria elementari .2. Daci se cunoaste distributia vitezelor in spatiul ocupat de fluid. fluxu1 care trece prin a r i i 0 se poate calcula in modul urmitor: se descompune 9 . Aceasti nofiune de flux este legatii numai de Pnsu~irile geometrice ale materiei si nu de proprietiitile ei mecanice (de densitate.

Debitul are dimensiunile L3 T-l. Dacii ins: curentul este format din tuburi curbilinii ~i are o secfiune mare. fluxul se poate calcula si cu formula: Fig.). Pentru a stabili ecuatia de continuitate se 9 . adicii al neexistenfei unor spatii lipsite de mhterie intr-o mas2 fluidii in miscare. termodinamicii. a.. se misoarii deci in m3/s. (5-4) Daci u. Daci se inmulfeste volumul cu densitatea p sau cu greutatea specifics y. secfiunii de curgere".Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 125 suprafafa Q 3n suprafete elementare d B prin care trec curenti elementari si se ia dS1 suficient de mic pentru ca vitezele fluidului care trec prin aceash suprafati foarte mici s i poati f i considerate constante in mirime si directie. in acest caz si viteza medie este legatii conventional de definitia . V) 1. dupii uzul consacrat in diverse ramuri ale tehnicii ~i dupi mirimea debitului. w sint componentele vitezei si a.3.).. CONTINUITATE Conditia de continuitate exprimi principiul conservirii materiei si totodati al continuitif i i . avind oarecum un caracter conventional. misurat in 9 y 9 unit6ti de masg secundii sa u unitgti de pondere secundii 5. debitul se poate considera si a1 materiei (debit de masi). Fluxul total este deci: n 9 9 A Y - I A A 9 o Q = \ VCOS(n. 0 52 9 d n . cifra 1 indicii~d uni tatea de timp. elementari. axa curentului ~i sectiunea dreaptii. cosinusurile directoak ale normalei n. optic: etc..Viteza medie" intr-un tub de curent se numeste debitul curentului impirti t la aria sectiunii drepte (normal5 pe axa curintului). . Aceastii definif ie nu prezintii vreun cusur cind este vorba de curenti rectilinii sau usor curbilinii (chiar cu sectiuni de mirime finiti) sau de curenfi infinit m i d . 5-3. Fluxul elementar este volumul unui paralelipiped avind baza d Q si iniltimea V cos (n. magnetism. v. cu semnul pozitiv socotit spre interior si fie V vi teza cores~unzi toare. I/min etc. Schema pentru definitia fluxului Fluxul poarti in hidraulici denumirea de debit. a.. 1/s. pe cind denumirea de flux este rezervati mai mult unei notiuni generale aplicabile in mai multe ramuri ale fizicii in care se intilnesc aceleasi tipuri de ecuafii (astfel fluxul este intilnit in electricitate. Fie directia normalei la d Q .

care inchide in interiorul ei un volum constant ~i se exprima ca diferenfa dintre masele de fluid care intri ~i cele care ies intr-un timp determinat'prin acea suprafati plus diferenfa . in notatie vectoriala este mirimea cunoscuti ca dilatatie cubici: div = 0. $i fluidul incompresibil (adicii un lichid cu p = const) condif ia revine numai la compensarea intre volumul de lichid care u t : dx i intri si cel care iese -+ din sp'atiul inchis. apar la trecerea prin celelalte fete ale suprafetei de control. rezultii c i : Sau. excesele: 9 Suma lor trebuind s i fie nuli.dintre masele aflate in spatiul inchis in momentul final ~i cel initial sa se anuleze.consideri o suprafati arbitrari fix. deci apare - 9 ca exces diferenfa dintre cele doui volume: - du dx dx dy dz. Schernl pentru ecllatia de continuitate mu1 Euler se consider6 ca spafiu de control volumul inchis in paralelipipedul elementar dx. format intr-un punct fix din spafiu. Daci miscarea este permanent. (5-6) . dz (fig. tlupi directii paralele cu Oy si Oz. semnul plus inseamnii c i este un exces de volum i e ~t. Conditia de continui tate pentru intreg spafiul lichid se exprim i sub forma diferentiali astfel: I n sisteFig. dy. 5-4). Din direcria Ox intri prin fata yOz in unitatea de timp fluxul u dy dz si iese prin fafa opusa fluxul dy dz. 5-4. i Tot astfel. P n intervalul de timp dat.

Pn coordonate cilindrice. -k re.Ecuatia In aceast5 ecuatie v. ~i c5 r = dx dy dz.excesul maselor iesite asupra celor intrate este: t 7 A a variat numai in raport cu t : In a c e l a ~ iinterval de timp. trebuie ca : cu observatia c5 aceasta este derivata substantials. dt Variafia totala trebuie sii fie n u l i si se obtine adunfnd toate variatiile de inass: 9 .la aceea~iecuatie de conditie ca ( 5 3 . iar ve este cornn ponenta azimutali normal5 pe planul rOz.adici fn cazul cel mai general . y. este components vitezei F directia razei vectoare r. +. adici: Considerind ca particula se g i s e ~ t ela momentul t in punctul de coordoiiate (x. adic5: dt dt de cont inui tate. se exprimi conservarea volumului (sau a masei) particulei f luide de-a lungul traiectoriei. fluidul avind o densitate p variabilii cu timpul si cu spafiul .In sistemul Lagrange. A . se ajunge i l l urma efectulrii calculelor derivatedp dz lor substantiale .~i . z) avind viteza .Cinematica fluidelor (hidrocinernatica ) 127 Daci se consideri continuitatea de masa. se obtir~eprintr-o metodii identic5 ~i este urmgtoarea: . masa interioara care ocupii volumul dx dy dz 3 = dx dy dz. Daci r este volumul particulei.

se stabileste. c) Daci printr-un tub dk sectiune variabilii curge un fluid compresibil. in timpul dt: 9 Q dt.. la distanja ds. ceea ce insi nu inseam115 c i si distributia vitezelor in sectiune este uniformi. p se elimini si rimine valabili ecuatia (5-8).4. 5-5). vi teza de care este animati o particuli fluidi poate f i considerati ca rezultind din trei misciri diferite: de translatie. deci viteza medie rimine egalii in toate sectikni~e. creste cu: 9 Suma celor doui volume trebuie s i se compenseze.. pe consideratii analoge cu cele de mai sus. admitind dQ c i sectiunea a variat in timpul dt cu cantitatea -dt. adici Q1 = Q se realizeazi miscarea uniform2 cu V = V. Ecuatia de continuitate la un tub de curent dt dQ -ds ds dt. ca in cazul lichidelor. V. 9 5. respectiv ( 9 A~adar. 'w ds Fig.. Q = const = Vml Q1 = Vm2Q2.t . dQ -= 0. ROT0 RUL VITEZEI Dupi cum se va demonstra in paragraful 5-6. de rotatie si de deformatie. fluxul iesind excede canti tatea* i . ds de unde Daci p variazi prea putin. Astfel : a) Pentru un tub de curent in care se fac doui sectiuni-normale pe firul curentului (fig. 5-5. adici: b) Daci miscarea este permanenti. deci 9 di2 dt 9 (5-9) Daci sectiunea este constanti. ecuafia de continui tate: 9 rezulti relatia fntre doui sectiuni drepte si vitezele lor medii. - Pe de a l t i parte volumul din interiorul elementdui de tub. -= 0.Este interesant a scrie ecuatia de continuitale in anumite cazuri particulare. 9 9 . fluxul care intri prin sectiunea amonte si fluxul care iese prin secfiunea aval sint.

. a. la distanfa dy de puncdw tul A . D . adici. componenta vitezei paralele cu Ay diferi de v cuEantidv tatea . componenta vitezei paraleli cu Az diferi de w cu cantitatea -dy.' I n punctul C.la dy / / distanta dy.. particula-paralelipiped are o miscare de 9 I N Y Fig. Schema pentru calculu ro tatiei particulei translatie care poate f i considerati aceea a punctului A si o miscare de rotatie a cirei ax2 trece prin A. o particulii fluidi este in general si deforrnabili. De aceea se defineste Ea vitezi de rotatie media vitezelor de rotatie ale moleculelor aflate in p i a m perpendiculare pe axa de rotatie. Prin aceasta.Cinematica f luidelor (hidrocinematica) A 129 In acest paragraf ne vom ocupa de viteza de rotatie. Si presupunem acum c i pentru a elimina efect ul translatiei aducem punctul A din pozifia deplasati A ' in pozitia initial2 printre-o translafie invers6. dz (fig. 5-6) cu unul din virfuri in punctul A ( x . Spre deosebire de rotatia unui corp rigid. m.1.tezi de rotatie in jurul axei instantanee de rotatie. rotatia nu este influentatii. distanfa dz de a x i . Ay si Az s i n e propunem s i gisim mirimea acestor rotatii pe care le vom nota cu w. egale cu . respectiv . Aceasti rniscare de rotatie doate fi 'descompusii in trei rotatii avind axele Ax. w. z). v. vom considera c i rotatia particy jurul axei Ax este media rotafiilor punctelor extreme C. in care componentele vi tezei d u p i cele trei axe de coordonate sint u. punctele C si D sint deplasate f a f i de punctul A ca si 9 dz / /' i - /' dw cind ar f i supuse unor viteze de rotatie in jurul axei Ax. Astfel. dy.dz. y. Tn timpul dt. 5-6.: . iar rezultanta lor cu a... Fie paralelipipedul elementar dx. astfel cii moleculele care constituie particula nu au aceeasi v. 9 9 du iar in punctuf D . dv dz Conform observaliei anteriozre.

nerotationalii". Totodati.. q si sint componentele rot 7= = it . prin derivarea {artiali a functiei Reciproc.Tot astfel giisim cii rotatiile in jurul axelor Ay si Az sint: y fndoitul vectorului-vitezii de rotatie medie este cunoscut fn teoria vectorilor sub denumirea de . rus5 si se noteazi. .. Deci miscarea este ~i potential&.vhri6' fri I . francezii) n curl" (in 1. in care 6. q gi v = L = 2w. h t r . adica : miscarea este . gisim c i acestea sint identic nule.. englezi) g i .tourbillon" (in 1. iar componentele vitezei se deduc in raport cu coordonatele. q.kc.. care se cheamii potential deviteza.? 1 + + 9 vectorului rot Asadar existii relatia: 9 7. z). Intr-o miscare nerof at ioiala divergenta rotorului vitezei este nuhi. P toate limbile: -. Tntr-adevir daci formiim derivate~epartiale si le aduniim. germand).rotor" (in 1. daci miscarea este potentiali. se obtine: 1 div rot 1/ = div 0 = 2 - + dar dl . adicii dacii: + + 7 - +i formiim cantitif ile 5. y. ! 5 sint nuli. rot Daci 6.a d e v i r : prin urmare mi~carea este si nerotationali. suma u dx v dy w dz = V dr estk diferentiala exactii a unei functii rp ( x . c.

Particula suferi si deformatii unghiulare dare se misoari cu deformatiile unghiurilor drep te a l i fafetelor. unghiul drep t yAz.. in unitatea de timp. primul termen 9 dx dx (dy dz) reprezinti excesul fluxului rotoric pe fefele perpendiculare pe axa x. Aceasti mirime. Atft cimpul vitezei cit . Diferenta de vitezi . Astfel.i cimpul rotorului vitezei sint solenoidale (formate din tuburi) ~i divergenta lor este n u l i in orice punct a1 cimpului. DEFORMAT11 ELEMENTARE Considerind aceea~i particuli elementari de forma unui paralelipiped. adici viteza de deformatie dx J du liniara' proportional& Aceasti deformatie impreuni cu celelal te douii analoge dupi direcfiilk Ay ~i Az se noteazii astfel: Ele reprezinti dilatafii cind sint pozi tive si contractii cind sint negative. adici viteza de deformatie liniari. Intr-adevir. y ~i z. iar ceilalti doi termeni corespund fluxurilor rotorice dupi celelal te doui directii. s i comparim vitezele in directia Ax ale celor doui puncte extreme A si B ale du particulei situate la distanta dx.dx inmultiti 9 dx cu unitatea de timp exprimi dilatatia (sau contractia) particulei dupi directiadx.Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 131 Aceasti relatie este analog2 ecuafiei de continuitate de volum div V = 0. Raportind aceasti mirime la lungimea dx a particulei. a unui fluid incompresi bil si exprimi continui tatea intr-un cimp de vi teze a fluxului rotorului vitezei. se obtine . 5 . inmultind ecuatia (5-15) cu dx .i celelalte analoge din fatetele xAy ~i zAx vor f i notate: . n - precum . 5 .dy dz. in ipoteza din f i gura 5-6 se deformeazi cu diferenfa dintre unghiurile dw dw -+ &!02 9 datoriti rotafiilor unghiulare E jurul axei Ax.

4: 9 5-6. in jurul muchiilor. Viteza in punctul B situat la o distant2 infinit mici 8r de punctul A . particula se roteste in intregime in jurul axei instantanee de rotatie care tiece prin A .Este de mentionat c i .my. wx. z 82.z) a1 fluidului.)se poate obtine din viteza V . v. se poate scrie: + + + 9 9 Introducind in aceste ecuatii mirimile a. stabilite fn paragrafele 5-4 si 5-5. adica avPnd coordonatele x 8x. Adici.. c. se poate vel-ifica uSor c i ecuatiile (5.18) se pot inlocui cu ecuatiile echivalente: :Fig.ay.. cu viiezele de rotatie ox. DESCOMPUNE REA - MISCA RII UNEI PA RTICULE FLU1 DE Fie 7= i u ) u s + w viteza intr-un punct A (x. conform celor stabilite in paragraful 5. 5-7). Vi teza in B si care se va nota cu Vl (u. dacii viteza V este o funcfie continui de spafiu si neglijind infinifii mici de ordin superior. oz. y. o. prin diferentierea totali a vi tezelor dupi cele trei axe (fig. g. w. in acelasi timp. Schema a variaf iei vi tezei part icule i sau: . 6. f .y f 8y. 5-7. h.

unghiurile drep te s-au modificat.p': . Tn realitate. b8ysiic8zreprezinti vitezele de dilatatie in lungul muchiilor. V d z = gx' + fy' + CZ'. VdY = hx' + by' + fz'. particula este supus5 In a c e l a ~ ifimp unei translatii.20) este exactl. de rotatie w ai intregiij particule in jurul axei vectorului-virtej. d u p l Helmholtz Din (3) in (4).- V d dr'= (ax' + hy' + hy' + gz'. + gz') dx' + (hx' + by' + jz') dy' + (gx' + fy' + cz') dz' V d x = ax' 1 (5. Dacg diferentialele 6x. de un sistem de axe ce trece prin A. fiirii rotatie (B. Din pozitia (2) in (3). 6y. particula a suferit gi-deformatie ~i rotatie. Termenii ($2 . o viteza' de rotatie si o vitezri de defortnatie* > > > 9 t 9 R Pentru a invedera efectele componentelor vitezei asupra particulei s5 Inchipuim un paralelipiped elementar care se migc5 de-a lungul unei linii de curent. este pe directia lui AB). 5-8.g8z) precum si analogii lor din celelal te douii ecuatii reprezinti vitezele de deformatie ~ h ~ h i u l a rin jurul muchiilor. viteza urzei part icule se compune din: b viteza' de translatie. 62 sint privite ca coordonate r' (x' y' 2') fat. unei rotatii ~i unei deformatii. \ . vi teza de deformatie Vd are componentele: iar diferentiala : . Asadar. pe ling5 translatie a actionat qi viteza de deformatie..Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 133 Termenii din membrii din dreapta ai acestor ecuatii se interpreteazii astfel : Termenii u. dar diagonalele au riimas aproape cu acelea~i directii. admitind ca integral5 functia de vitez5 . Compunerea migcgrilor particulei. w inseamni c i vectorul-vitezii se deplaseazi din A in B ca vitezi de translatie. defortnabil. 5-8): Din pozitia (1) in pozitia (2) particula a suferit numai m i ~ c a r ede translatie. v. in urmiitoarele situatii (fig. Termenii a8x. Laturile s-au lungit. se d poate formula rezultatul urmator: I n miscarea unui mediu continuu. muchiile au suferit dilatgri (contract5ri). Diagonala din A B s-a rotit Pn pozitia AB.cry) si analogii lor reprezi ntii componentele vi tezei. Termenii (hay $. ' Fig.

niiscut in 1821 la Potsdam.wzy'). cornponentele vitezei U1 = u Hidraulica se pot scrie: dcp ' + . (5-24) Hermann V. iar P 1858 a elaborat teoria rnaternatici n a vfrtejurilor fluidelor. Se formeazi cu fiecare element ds a1 curbei ~i cu viteza V care-i corespunde. a lui Maxwell. Solutia este unici. depind in fiecare punct a1 fluidului numai de starea de miscare relativi din ace1 punct ~i nu de pozitia axelor de referinti. care reprezintg cuadrice cu centrul in punctul de aplicatie a1 vitezei. y'. ? 5. cuadrica raportat5 la axele ei principale va avea ecuatia urrngtoare: alX2 a.7. 'iar suprafetele echipotentiale sint date de ecuatia: cp' = const.deformatie puri" dupg de o directie normal5 la cuadrica respectivg. Vitezele de deforrnatie admit deci o functie de potential. oricare ar f i sistemul de axe admis.gi dac5 se orienteazi axele x'. CI-RCULATIE Fie viteza in fiecare punct a1 unei mase fluide in miscare V. mirimea vectorului-virtej etc. * . a descoperit rnecanisrnul vgzului gi auzului . analiza sunetului prin rezonatori . de anatomie qi de fizic5 la rnai rnulte universitgti germane. deoarece directiile axelor deforrnatiilor. Cum viteza este norrnala pe suprafata echipotentialg.. produsul scalar Vds = udx vdy wdz ~i se efect ueazii integrala de-a lungul arcului de curbii AB: 9 __(- - ' + + IAe = SAVds = B-- \ B (udx A + vdy + wdz). mort in 1894 la Charlottenburg. Helmholtz* in lucrarea sa fundamentali despre teoria vfrtejurilor. si un arc de curb2 AB trasat arbitiar fntre doui puncte n situate Pn cimpul vitezei. (5-23) + + A ~ a d a raxele principale sfnt acelea dupg care] deformatiile unghiulare in fatetele respective ale triedrului de referintii se: anuleazri. Descompunerea vitezei particulei a fost fnfitigatl in acest mod de H. In hidrodinarnicg a rnai ficut cercetgri aprofundate asupra rni~cirii ondulatorii h fluide gi asupra m i ~ c i r i i discontinue a fluidelor. .+ ( aY dx' 2' . z' astfel 2 ca terrnenii dreptunghiulari din ecuatia (5-21) sii disparg. A prornovat terrnodinarnica prin cercetgrile termochimice ~i terrnoelectricd la care a aplicat principiul conservirii energiei. 1 Daci se ia constants astfel c5 cp' = & . Helmholtz. A fost profesor de fiziologie. A dat o fundamentare exact5 principiului energiei. determinati P functie de spatiu. A conceput o teorie a electricitgfii cuprinztnd Tntr-o sintezg teoria veche a electricitgtii ~i teoria electrornagnetisrnului.Y2 a3Z2 = 1.134 Astfel. INTEG RALA CURBILINIE A VITEZEI. mirimea deformatiilor relative. fizician qi fiziolog . Pnseamnii cg orice punct are o mi~care .

. 5-9.I d y + W ~ Z= ) $ V ~ cos S (v. deci in care rotorul vitezei nu este nu1 peste tot. TEOREMA LUI STOKES A In cazul unei misciri generale. diferentiabili si lufnd in .fiecare punct o valoare unici. este egali cu fluxul rotorului vitezei care stribate suprafafa inchisi de acea curbi.. componentele vitezei sint: 9 u = . ds) . circulatia vi tezei de-a lungul unei curbe inchise.circulatie" si se noteazi: I 9 r = $ V ~ = $ ( U ~ X+ ~ S ) . Daci miscarea este potentiali. Stokes: Intr-un spatin ocupat de un fluid conex.8. integrala curbilinie a vitezei se n u m e ~ t e. 5. deci nu numai in hidrodinamici. G.Cinematica fluidelor (hidrocinernaf ica) 1 35 Aceasta este o . Cele doui valori sint identice. luati arbitrar.integral2 curbilinie a vitezei".circulatiei" Valoarea lui I depinde deci de valoarea functiei cp. Scherng la definitia .89 dx 9 v -d9 dy 7 w= d9 dz Introducindu-le in expresia lui I' se obtine: r = $ ( z dx+* dy d y + . In aceste conditii se poate forrnuli teorema : circulafia pe o curb6 Znchisci in fr-un cSmp potential esf e nuld. . (5-25) Este evident c i atit integrala curbilinie cit ~i circulatia au o valoare pozitivi sau negativi. astfel c i circulatiile se anuleazi reciproc afari de acelea de pe elementele periferice. 5-10). deci I' = 6 dac2 functia p este uniformi. depinzind de sensul de parcurgere a liniei de integrare. se constati c i la fiecare directie de parcurs a conturului unui element corespunde o direct ie contrari de parcurs a contururilor elementelor invecinate. 5-10. se aplic2 urmitoarea teoremi. datoriti lui G. Orice suprafati poate fi impirti t i intr-o infini tate de suprafete elementare prin trasarea unei retele de curbe intretiiiate (fig. = cpA - Fig. Daci curba este inchisi. .d9 dz) dz = &j dp u cpA. Astfel. Teorema are un caracter matematic ~i este general valabili in orice cimp vectorial care admi te potential. initial si dupi inchi' derea circuitului fn A . % . suma circulatiilor eleFig. Daci se considerg circulatiile pe contururile elementelor de suprafati. circulaf iilor) periferice care Pnchide suprafafa datii. Scherng la teorema Iui Stokes (surna mentare este egali cu circulafia de-a lungul curbei . deci continui..

sg orientim axele. circulatia elementarii se poate exprima in functie de rotorul vi tezei. deci si circulatia este nulii. (5-26) ii fiind directia normalei la suprafati. d z (fig. cu ajutorul proiectiilor pe trei axe: 9 (udx f vdy + wdz) = I . Dacii miscarea este nerotationalii.) suprafafa d Q . m . Importanta acestei teoreme consti in aplicabili tatea ei in orice domeniu unde existii un cimp de vectori $i permite reducerea unei integrale de suprafatii la o integralii curbilinie si invers. 5-1 1 ) : ul t ima expresie din ecuatia (5-25)corespunzind unui sistem de axe orientate oarecum. 5-11.valoarea circulatiei elementare .este un invariant. Rezul tatul . E = q = = 0. sau. 9 9 9 . Schema circulatiei elementare concorm teorernei lui Stokes \ / $l/& = 5 -rot ~n 8 a d ~ .136 % Hidraulica Pe de altii parte.de coordonate astfel ca planul tangent intr-un punct P sii fie paralel cu xOz si elementele de curbii ale retelei suficient de rnici pentru a se confunda cu d i . Intr-adevir. nedepinzind de orientarea axelor de coordonate astfel c i putern scrie pentru intreaga suprafat2 : Fig. n fiind cosinusurile directoare ale normalei 1.

coordonate. . usor cu ajutorul concep telor cinematicii fluidelor. Integrind in intreg spafiul inchis in interiorul suprafetei date. este: I . rezulta: Aceastii formula permite calcularea unei integrale de volum cu ajutorul~ unei integrale de suprafata la care condif iile de limi tii sint cunoscu te. normal la suprafati. Intr-adevir. d~ = dx dy dz.mii. Enuntul ei este: Integrals divergentei vitezei calculatii la volumul inchis de o suprafafa. m. se poate demonstra.Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 13 z* 5. TEOREMA LUI GAUSS-OSTROGRADSKI de la calculul vectorial. n fiind cosinusurile directoare ale lui n cu axele de d r fiind spatiul elementar.d~ Vn = \ (tu + trzv - nu) d ~ .. daca p = const. vectorul-unitate. Fluxul care trece prin dl2 este:si 9 A Si aceasti teore. P e de a l t i parte. este egala c u fluxul care trece prin suprafati. cunoscuta 9 n 9 ( -. fie d Q un element din suprafata care margineste acest spafill. excesul de fluid care trece prin elementul de volum.9.

sint derivate locale in raport cu timpul. sTnt derivate substantiale (totale) pe cind - au at y . Ecuatiile misc2rii iau. Daci in ecuatiile (6-1) inmultim ambii membri cu i. au fost stabili te pentru prima oari d 6 eon hard Euler in 1755. Ele pot ti puse sub diverse forme.U. se obtine ecuatia . ecuatiile de m i ~ c a r e unei particule ale de fluid perfect se obfin nemijlocit din ecuatiile generale ale unui sistem (sau mediu) continuu stabilite in cap. respectivT ~i k gi adunim. eforturile unitare tangentiale T iint nule si singurele forte de legituri sint presiunile normale pe suprafati.etc.1.i Capitolul VI Dinamica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale 6. considerind c i influentele viscozit2tii si compresi bili t i t i i sint nule. ECUATIILE DIFE RENTIALE ALE MI$CA RII (Euler) In sistemul cartezian de coordonate. 111. desfisurati. in aceste ipoteze. forma urmitoare: t A Amintim cii dv DU - Dt etc. dt Ecuati ile de miscare sub forma precedenti. iar densititea p a fluidului se consider2 constants. In consecintii. se obfine: sau iar daci forta masivi specific2 derivi din potentialul vectoriali a m i ~ c i r i i : .

miscare a unui fluid perfect. se obti ne : s a u . Dacii potentialul de fortii este cel a1 gravitatiei : U = gz const. admitind c i fortele masice specifice derivi din potentialul -U si Enlocuind parantezele care insotesc pe v si pe w cu 2 w . w si presiunea p in fiecare punct din masa fluidului. membrii acestei identititi. bup5 gruparea convenabi l i a 'termenilor .Dtnumica fluidelor perfecte : teoreme si ecuatii generale 139 Ecuatia (6-2) este echivalentii cu sistemul de trei ecuatii scalare (6-1). de mai sus. scrisii dezvol tat.2.la curentii cu suprafata liberg. v. daci se dau conditiile la limitii. Conditiile la limit2 care se dau de obicei sint urmiitoarele: . vitezele sint tangente la suprafata iirni tativi . t 9 6. . (ihdoitu 9 . . presiunea pe suprafati este cunoscuti. respectiv 20.dupii Euler: 9 Si efectuim derivarea partial& in raport cu x . T RANSFO RMA REA G ROMEYA-LAMB S consideriim prima ecuaf ie diferentialii a misciirii.la peretii solizi care miirginesc fluidul. a identitiitii: Fobtinind identitatea urmiitoare: si sii sciidem din ecuatia de miscare. Necunoscutele sint in general. se obtine ecuatia de miscare a lichidelor perfecte grele: + 9 Ecuatiile dinamice impreunii cu ecuafia de continui tate: div V = 0 sfnt in numar necesar ~i suficient pentru rezolvarea oriclrei problerne de . componentele vitezei u. .

rezulti c i suma 7 p u + .care sint identice cu miscirile potentiale. . aceasta avind si o semnificatie mecanici deosebiti. ecuatia intii din sistemuf (6-1) devine: du dx P dt + 2 (ww. iar viteza derivi din fr~nctia potential Astfel: u d9 =dx 9 6. - P 2 Rimine s i vedem cazurile in care se realizeazii.. adici: 9 deci in cazul miscirilor nerotationale .t .const.1 40 Hidraulica 9 componentelor dupi axe ale vectorului-virtej).v2 .dz si apoi s i le adunim. In membrul intii se obtine o diferentiali exacts care s. respectiv dy s i .vw.d9 dz . dv Si considerim cazul miscgrii permanente s i in9 9 dt dt multim cele trei ecuatii transformate cu dx. In acest caz. iar membrul a1 doilea se poate scrie sub forma determinant u l u i din ecuatia urmiitoare: 7 Se obtine o formi de integral2 a ecuafiilor miscirii. constanta din membrul a1 doilea a1 ecuatiei (6-b) are aceeasi de valoare pentru tot cimpul miscirii.). v=- d9 dy . Aceste cazuri sint: a) Daci vectorul-virtej este nul. Transformiri analoge se pot' obtine prin permutiri circulare pentru* ecuafiile a doua si a treia din sistemul (6-1) dupi proiectiile pe axele Oy si Oz. Daci determinantul din membrul a1 doilea este nul. poate integra imediat. din care putem trage citeva consecinte foarte importante. w = .

prin integrare. w ale vitezei sint proporfionale cu dx. neexistind o constanti unici pentru tot cimpul r n i ~ c i r i i . insi diferind de la o linie de curent la alta. Constants din ecuatia (6-6) are o valoare f i x i pentru intregul spatiu. de-a lungul siu. b) Daca miscarea nu i s t e potential& deci cel putin una din componentele vectorului-virtej este diferiti de zero. 7 7 . constanta din membrul a1 doilea este constanti numai fafii de spatiu.5. in locul 9 dt . despre care se trateazi aminuntit la paragraiul 6. d) Daci vectorul-vi tezi a1 particulei este paralel cu vectorul-virtej.Dinarnica f luidelor perfecte : teoreme .'daci si ecuatia (6-10) este satisficuti in intreg spatiul ocupat de fluid. ecuafia (6-6) poarti numele de ecuafia lui Bernoulli. determinantul din ecuatia (6-5) este nul. i n s i nu in tot spatiul ocupat de fluid. ca avind d o u i linii proportionale si ecuafia (6-6) este valabili. Sub aceasti formi. c) Dacii valorile o x . ci numai pe liniile de curent. ecuatia mai generals (6-7) a unei m i ~ c i r inepermanente: I n aceasti ecuafie.. se obtine.i ecuaf ii generale 141 Transformarea Gromeka-Lamb se poate opera deci -. $i in 'acest caz constanta de integrare variazi de la o linie de virtej la alta. iar constanta din membrul a1 doilea ia valori diferite. determinantul din ecuafia (6-5) este de asemenea nu1 deoarece deci elementele a doui linii fiind proporfionale. wz satisfac ecuatiile determinantul din ecuatia (6-5) este de asemenea nul. i n s i particula urmeazi o linie de curent. deci ecuatia (6-6) se aplici si d u p i liniile reprezentate de ecuatiile (6-9) care sint infisurate' ale axelor . fiind totusi o functie de timp f ( t ) .ectorului-virtej si poarti numele de linii de virtej. dz. v. o. Aceasti conditie este exprimati prin: C I n acest caz. 0 miscare de acest fel este elicoidali (miscare de surub) si in acest caz liniile dc birtej se confundi cu liniile de curekt ale mikciriii. pentru fiecare linie de curent cite o valoare constanti.ecuatiei (6-6). dy. atunci componentele u . pistrind si termeni i derivatei locale. care nu sint decit gradientele functiei 3 astfel c i . adicij -.viteza V este tangenti la linia de curent.

termenii . In sfir~it. Fig. fie cind vectorul-vitezi este paralel cu vectorul rot ceea ce face ca produsul lor vectorial s i fie nul. v.d2 (r sin 0) . 6-1. fie cind rot 7= 0 (in mi~carea potentiali). tangenta qi axa vertical2 .. este: 1 Proiectiile ecuatiei de mi~care dupi directiile R. Pen tru facerea calculelor este Insi necesar a exprima acceleratiile dupi r ~i n In functie de acceleratiile a. dt2 dt2 ae . FO RMA VECTO RIALA A ECUATIEI MI$CARII du In ecuatiile (6-4).@x dt2 d2 (r cos 0) . + + -) 6.3. 0. iar membrul intii ia pe rind valorile componentelor scalare ale f unct iei : - dv dw -.. dt2 ay---- . N gi L fortele masice Pn directia razei r. dt anuleazii. a normalei la planul rOz ~i P din rectia Oz.d a y . ecuatii le ciut ate.6. Interpretarea energetics a functiei E ~i a ecuatiei (6-6) va f i dati in paragraful 6. in coordonate cilindrice .5. iar pe acestea in functie de r gi 0: ax---- .membrul a1 doilea are valorile componentelor dupi cele trei axe ale produsului vectorial intre rot V gi viteza V. N gi Z dau.rot .s e dt dt gradientului. Tn locul ecuatiei (6-5) se poate deci scrie formula P v2 = grad E = . ve gi v z componentele vitezei dupii raza.4. fie R. I 1 figura 6-1 se reprezinti elementul de volum. ECUATIILE DIFERENTIALE ALE MI$CA RII IN COO RDONATE CILINDRICE Fie r. dupi efectuarea calculelor ~i eliminarea infinitilor mici de ordin superior. . considerind mi~carea permanenti. qi ay .. sin 0 - + ay cos 0. Forfele ~i acceleratiile la particula elementarg.X V = V ~ r o t vectoriali sinteiici: grad ( U V (6-12) P 2 $i din aceasti ecuatie rezulti imediat c i grad E = 0.a. a cirui mas. z coordonatele.

. In opera sa principali . unde.~i . a murit la Basel in 17 martie 1782.1 d p p rd0 --- due dt + V rug 9 r ~ V Z dv. U = gz si ecuatia (6-7) devine: 9 9 9 z + P + .5. BERNOULLI*) 9 Pentru un fir de curent in miscare permanents si dacii singurele forte masice derivii din gravitatie. nlscut la Groningen la 29 ianuarie 1700.const Y 2g * Daniel Bernoulli . ECUATIA ENERGIEI (D. Petersburg. ca mai jos. vz avind aceea~isemnificatie ca w in sistemul de axe cartezian: 9 6.se pot scrie dezvoldt dt dt tat. Berlin. a functionat p h i in 1732.. Fiu a1 matematicianului Johann Bernoulli ~i inrudit cu nurnero~i matematicieni si fizicieni. a fost numit profesor de matematici la Petersburg in 1725. Londra.Dinarnica f luidelor perjecte : teoreme si ecuatii generale 143 In cele din urmii: ~i pe de a l t i parte: de unde rezultii: N-. do9 Este de semnalat c.. A fost membru a1 Academiilor din Paris.Hydrodynamica6' (Strasbourg 1738) a intreprins pentru prima oari studiul matematic a1 mi~cariilichidelor. iar in 1733 a fost numit profesor de anatomie gi botanicii In Basel unde dupi 1750 a predat fizicl. a introdus notiunea de presiune ~i a dat ~i primele teoreme din teoria cinetici a gazelor.matematician.v2 .i derivatele substantiale .

cu caracter energetic. dupd impdrfirea cu mg si regruparea termenilol. . Tn 1738.ds. ins2 masa AA'CC' = p~.. variabilii in lungul .Vo. la z. -in. unde secfiunile transversale sint' Qo si Q... 6-2).. de altitudini zo si z.21) Conform princip iului ec hivalentei sus enuntat : sau. se deplaseazii dupii trecerea t impului dt in A'B'C'D'. V.Aceastii ecuafie a fost stabilitii pentru prima oar2 de Daniel Bernoulli. 6-2.v. atit vi tezele cit si presiunile sint distribuite uniform (fig. ecuatiei lui Bernoulli (6-L5).axei sale. care cade de la altitudinea 2.: 9 . m=p vo~ a apiirut dupii timpul dt. Schema la dernonstratia teoremei lui Bernoulli = CCf = ds0 = Vodt. care avda in momentul. Fie 9 AA' BB' Fig.. pe o cale directs. Pe porfiunea A'BC'D nu au variat in timpul dt nici masele.BB'DD' = pa.respecti. = Vldt - ~i ecuatia de continuitate: fiov0= n. egalii tot c u m. adicii: mg si Iucrul presiunilor (20 .. teorema echivalentei lucrului mecanic consumat cu variatia energiei cihetice. Volumul cuprins intre peref i i tubului si cele doui sectiuni. Fie douii puncte pe axa tubului. insi cu viteza V. Sii apliciim masei A BCD in miscare. ds. si vitezele fluidului . Variatia energiei cinetice a intregului sistem se reduce deci la: Lucrul forfelor se compune din: lucrul greutiitii mg. = DD' = ds. miscarea fiind permanenti. fiind in momentul' t ABCD. Vom da in kele ck urmeazii o demonstratie elementarii. Fie un tub de curent a ciirui sectiune transversalii. . este suficient de micii pentru a putea considera cii in secfiune..initial viteza v. deci mai inainte ca Euler sii fi descoperit ecuatiile generale ale misciirii particulei fluide. nici vitezele.

6-3. este orizontili. . Y ' 2g a presiunilor (linia piezometrici) .fiecare din cei trei termeni ai ecuatiei lui Bernoulli reprezinti un Iucru mecanic. Chiar ~i sub forma simp18 geometrici. se obtin: linia PIP. In acest sens. ultimul termen va fi inlocuit cu m. (mg) reprezinti energia potentiali d e pozitie. in cazul gazelor.Dlnurnica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale 145 Aceasti ecuatie are o reprezentare geometric2 si totodaii o interpretare energetici (fig. In cazul gazelor trebuie s i f inem seama pe de o parte cii intre p si p existi legea care exprimi evolutia gazului p = f(p). Y - 30 (mg) reprezinti energia cinetici a masei m.a) exprimi faptuici suma celor trei segmente de lungimi este constanti pentru toate punctele din lungul firului de curent. a masei 6. adici cu mgcare reprezinti o forti . 2g 9 k Asadar.la scara iniltimilor.si . Daci fnmultim ecuatia (6-15) cu greutatea masei m. ecuatia (6-16) are interpret are energetici dac5 ne inchipuim fiecare termen inmultit cu forta de 1 kg. Ecuafia Bernoulli devine deci. pe traiectorie. linia energetici EIE. . datoriti lucrului elastic de compreiiune (pozitiv) cind masa a trecut din pozifia 0 in pozitia I. respectiv o energie misurati in kgm si anume: Fig. Reprezentarea energetici a ecuaf iei lui Bernoulli termenul z. astfel c i in membrul a1 doilea a1 ecuatiei (6-16). verticale pe care se poarti segv2 mente proportionale cu z. Bernoulli reprezinti u11 bilant a1 energiei rnecanice totale care se mentine constanti. sum5 care este constant5 . ale sectiunilor firului de curent.N2. Acest lucru va f i negativ in caz de expansiune. daci se ridic2 deasupra planului orizontal de comparatie in cenirele N. ecuatia lui D. iar in 9 ( - membrui intii trebuie introdusi cresterea energiei interne absorbite de masa m. 6-3). atit timp cit nu intervine transfer de cilduri (pierderi in energie calorici sau cistig de cilduri din exterior). Asadar ecuatia (6-16. 9 9 Po (mg) reprezintii energia potential2 elastics a presiunilor. Astfel.i linia ElE2 a energiei mecanice totale (linia energetici). intrucit ea se obtine prin insumarea energi i lor mecanice.

se introduce in ecuatia energiei un termen suplimentar. intrucit s-a presupus c i fluidul este lipsit de viscozitate.burii in M (fig. I n acest capitol s-a stabilit teorema lui Bernoulli pentru fluide perfecte. fiii a se tine seama de pierderile de energie datorite frecirilor. Deci atit forta masici specific2 cit si presiunea derivii dintr-un potential 9 9 si Fig. Variatia presiunilor pe o traiectorie curb5 .dupi cum s-a dovedi t . oricare ar f i orientarea planului pe care se exercita. Ecuatiile de miscare ale particulei se pot scrie in . Fie n b directia normalei principale si a binormalei. ci numai lucrul mecanic de compresiune. la o distanti 9 OM = s misurati pe curba traiectoriei de la un punct 0 luat ca origine. Presiunea in M . Mn si Mb.este egali cu p... VARIATIA PRESIUNILOR PE TRAIECTORIA UNEI PARTICULE 9 Fie o particuli material6 M in miscare pe traiectoria sa. 6-4).6.nici un termen datorit vreunui transfer de cildur. Observatie. iar forfele masice se reduc la greutatea particulei. 6-4. Pentru fluidele reale. C si r centrul ~i raza de cu. Pierderile de sarcini care se produc prin lucrul de frecare transformat in cilduri nu au fost exprimate.Dupi inlocuirea integralei din membrul intii. dupi cum se va arita fn capitolul care trateazi despre miscarea fluidelor reale. se obtine forma integral2 finali: 1 sau forma diferentiali : 9 -g dz. fie el lichid sau gaz. Este de remarcat c i in ecuatia de energie a miscirii pern~anentenu apare .coordonite intrinseci ". exprirnind legea lui Newton F = ma proiectati pe cele trei directii ale axelor Ms. obtinute prin integrare prin p i r t i : si dupi impirtirea cu m. 9 6.

sau integrind intre douii puncte de-a lungul curbei s Ecuatia (6. in miscare variabilii. dn =- 0 1gz + $) dupii db ( binormalii. htr-adevar. prin urmare dn adicii presiunea creste de la partea concavii spre partea convexi. dezvol tind membrul intii avem: o A In cazul misciirii permanente.18) reprezintii teorema lui Bernoulli ext insi la o traiectorie. iar dupii directia tangentei. se pot scrie cele trei ecuatii de proiecfie: dupii normala principalii. iar in ecuatia a treia acceleratia tangentialii. proportional v2 cu p-• 9 r Dupii directia binormalei se vede cii presiunea variazii conform Iegii hidrostatice. 9 -- dV dt 0. deci . in ecuatia intii acceleratia centripetii. 9 . masa 1 . presiunea variazii dupii legea lui Bernoulli . Pentru a vedea efectul acceleratiei centripete sii admitem cii planul osculator este oridz zontal. A In membrul intii sint date componentele acceleratiei .= 0 .Dinarnica fluidelor perfecfe : tsorerne ji ecuafii generale 147 Dacii se consider. deci ecuatia a treia (6-17) devine: iar in cazul miscirii nepermanente (variabilii cu t impul) . v2 -r = unitatea.

0. VU PO 4 vf P"+ .64. 6-6).61 .-- 6. Schema contract iei vinei Punind zA -zB A = h. observind c i presiunea pA = p~ = p o (presiunea atmosferici) si c i viteza punctului A este neglijabili daci suprafata liberi a liechidului in rezervor este mare fati de sectiunea orificiului Fig. 2g . avem: -. CONSECINTE $I APLICATII ALE TEOREMEI LUI BERNOULLI 6. Scurgerea unui lichid dintr-un rezervor printr-un orificiu P Fig.7. Y pl-Po=Y-- v.-P1 Y :Fig. D a d nu este impiedicati contractia laterali..P- vi 2 7 . . dupi axa orificiului. daci linia de curent este orizontali. Schema presiunii de stagnare 2g $ 0. Pres i unea de stagnare Daci se interpune intr-un curent. viteza in punctul (1) (fig: 6-7) este nuli. un obstacol. 6-7. ajunge aproape = 1. 6-5). debi tul este: Q = p e n 1/2gh.1. daci fnsi peretii orificiului au muchiile rotunjite.. deci. unde presiunea este p. cp. Si aplicim ecuatia lui Bernoulli la un fir de curent AB.2.de contractie subunitar. un coefidient .7. Scurgerea unui lichid dintr-un rezervor printr-un orificiu (fig. = 0. si vfna de lichid se contracteazi la iesirea din vas (fig. De aceea secfiunka orificiului fiind Q. 6. cp. 6-5.7. iar cp. rezulti formula lui Torricelli: In realitate firele de curent nu se intorc brusc din directia radiali pe care Q au in vas.. si viteza V.. 6-6.

cum i se mai spune in unele publicatii..._. p = .I f * q w * q d+ 106 &12 L 4 I d <03d ? 7 ._ lui propagfndu-se la un instrument de misuri... fntrucit presiunea de stagnare este p. in curent.Dinamica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale 149 adici presiunea p.125 2 Vg = 0.. dupi numele inventatorului (fig. . iar in peretele C-- 9 9 - 9 12 (a) 1 I - -3d A fb) C4 . Principiul t u b u l u i Pitot de observat c i misurarea presiunii p... impropriu.siunea de stagnare se transmi te prin golul tubu.--. iar un corp se depla: ) P -&. care "O 9 2 se n u m e ~ t e presiune de stagnare sau de impact sau.. - 9. si anume cu canti tatea p . 6-9. este mai (schem5) dificili din cauza perturbirilor produse de aparat. Daci avem drept? r I -obstacol un tub cu axa paraleli cu fluidul. trebuie s i cunoastem presiunea p.81 To iar la 15°C se inmulteste cu . .. dinamici.._._-_.. trebuie s6 ne asigurim c i viteza iluidului la gura de intrare a tubului piezometric este n u 1 i . 1. pd = 51 VE -. la O°C.. h acest scop sonda piezometrici se asazi tot in pozitia (a) insi inchisi la guri.. pre. Pentru a misura cit mai exact presiunea.. p = de uncle rezulti pd = 0. 6-8.-p. i Fig. Detaliul tubului Pitot .--. 1 000 kgf /s2 kg = 102 Pentru a p i .I seazi cu viteza V . Dar pentru a misura pe V cu ajutorul lui p. Este Fig. Experienfele au aritat c i in orice a l t i pozitie fati de curent s-ar aveza tubul Pitot (fie cu virful spre aval.-Un tub indoi t asezat paralel cu curentul poate f i el insusi un instrument de misurat care se cheami tibul lui Pitot. presiune . Aceeasi presiune de stagnare se produce si I in cazul c i fluidul este fix.. 6-8). fie lateral) se produc depresiuni in tub.293 9.. - .-9 273 288 kgf m2 TI.--_.065 V $ -._.. in fluid._ . in (1) este mai mare decit p.81 m4 9 m2 Pentru aer.

esiunea p. In miscarea permanenti A 7 Conform teoremei lui Bernoulli.din amonte de convergent si in sectiunea ingustati h. construitii de Prandtl.un t u b conic-convergent cont inuat cu un tub conic-divergent. in functie de 9 . Astfel..3. sonda din figura 6-9. tine seama de pierderile mici de energie din aparat si valoarea lui este cuprinsii intre 0. se poate scrie: 7 Se deduce viteza medie in secfiunea calibratii precis Q2: Coeficientul de corectie a vi tezei cp. In tubul 1 se miisoarii p. dar in care se forn~eaziimici virtejuri cu vitezi rezultantii nulii (apii n~oartii). Sonda combinatii din figura 6-9. combinind tubul Pitot cu o sondi piezometricii se poate citi direct diferenfa p. 6-10). intercalat pe conductii .imea piezometricii in tubul 1 va f i mai mare decit in tubul 2 Fig. El se compune din: . deoarece viteza Vl < V2. 6-10.. . Dacii neglijiim pierderile dintre sectiur ile 1 si 2.p.92 si 0. Venturimetrul Este un aparat cu ajutorul ciiruia se poate miisura debit ul unei conducte. iniIt. dupii Darcy . a are muchiile ascuti te..99. Principiul venturimetrului (fig. . in tubul 2 presiunea totalii p.un manometru diferential cu prizele in sectiunea a. In aceste spatii presiunea este egalii cu presiunea indicatii de piezometru.6 tubului se lasii orificii mici in pozitia lateral5 in care curentul nu piitrunde. 6. are virful rotunjit. 6.7..

= 0.p. din figura 6-1 1 obtinuti a prin experienti. Diafragml ~i duzii de rnasura debitului . costisitoare. uneori cu dispozi t iv de inregistrare. coeficientul de vi teze la venturimetre Difuzorul dinspre aval a1 aparatului se face cu 12rgire foarte inceat2 a sectiunii pentru evitarea pierderilor de sarcini F conducti. unghiul de divern gent5 (total) fiind cuprins Fntre 5" si 12'.(p.42 cm. iniiltimea coloanei de mercur se inlocuie~tecu Q iniiltirnea echivalentii a coloanei de apii: - ' = 13. Observafie.97.Dinarnica f luidelor perfecte : teoreme ~i ecuatii generale 151 numiirul Reynolds a1 sectiunii a. se pot folosi debitmetre mai simple. aparatul se etaloneazii cu ajutorul unor metode de mare precizie. Se g a s e ~ t e = 76 11s. Diferenta de presiune cititii la un manometru diferential cu coloan5 a* 4 de mercur esce de 13. Sii se calculeze debi tul de apii a1 conductei. tinind seama ~5 cp.25.. pentru un raport 2 = 0. De asemenea. 6-12). Coeficlent de vilezii pmtru ven/ur~netrc r3p/. pentru precizia mgsuri. Exernplu numeric.) se intrebuinfeaza manometre diferentiale.. . 6-12. constfnd din diafragme (discuri prev5zute cu orificii sau cu duze). In loc de aparate Venturi. Teoria lor este similar5 cu aceea a venturimetrelor (fig. torilor. f n calcule.iul d/'amel~n/o~ cu = 0. Did ffdymg Y DUZ~ Fig.42 = 182.59 ' • 13..s Fig. cum rezultii dupii a* l . 6-1 1. Pe o conduct2 cu diarnetrul de 10" se monteazii un venturimetru 1 a 2 cu raportul .5 cm.. de obicei cu coloani de mercur. Pentru misurarea exact2 a diferentei de presiune.

Ecuaf ia Bernuolli da : Fig. % de echilibru. = x (sin a + sin p). indoit Tn U. -ds. Oscilatii in tub cotit 9 Un exemplu de aplicare a ecuatiei Bernoulli in rniscarea variabili este oscilatia unui lichid intr-un tub coti t de sectiune constanti (fig. 6-13). (sin a + sin p) I care are solufia cunoscuti : X = A C O S( w t + cp). Oscilatia unui lichid intr-un tub cotit =.152 Hidraulica 6. f i r i a considera frecirile si stiind cii lichidul a fost .. I -d 2 x g dt2 + x (sin o: + sin p) CU w = 0 sau ecuatia diferentiali : . T = . dV z1 -2.t + w2x = 0. 6-13.ledlasat cu cantitatea x din pozifia .-j--+-[ V: 2 g 1 g - Insii o dt .dx dt - vo = v. Viteza v a r i a b i l i cu timpul este aceeasi pentru toate particulele: 9 v = .27r o I g (sin a + sin p) Pentru un tub vertical.7.4. durata unei oscilatii complete 5 este T = 2 c r$* .

se folose~tegi in diferite experiente de laborator. este maximum acolo unde Vl po = 10 333 kg/rn2 (1 atm) ~i Vo = 50 m/s.. N u tot astfel putem proceda la curenti*verticali cu diferente mari de iniiltirne ~i deci cu diferente rnari de greut5ti specifice. yo = 1. -aceea din C. Aerul rarefiat din partea superioarii a vasului plus coloana lichid5 de la A pin5 la 8 suprafata apei h vas echilibreazg presiunea atmosfericri din A . = Y2ga rgmlne constant. In mod Fig. = V2ga. = V2ga (ecuatia Bernoulli intre A ~i C). Deci ecuatia Bernoulli se aplici intre A qi C gi duce la V . Astfel s-a rnisurat pe unele riuri din Rominia debitul de ap5 prin metoda chirnicg. Butelia lui Mariotte Intr-un vas complet urnplut c u . Care va f i viteza de scurgere la orificiu? Fenomenul prezint5 trei faze: 1) La inceput viteza este V . Acest dispozi tiv de realizare a unui rnic debit lichid care se mentine constant. D Llaca scoborlrn tubul A B.Butelia lui Mariotte are aplicatii practice care folosesc proprieA tatea mentinerii unei viteze constante sub nivel variabil a1 lichidului (in faza a doua). Calculul pentru o evolutie adiabatic5 conduce la o eroare gi rnai rnicg. Rezulti: = 0. intrebuintindu-se o butelie Mariotte continind o solutie concentrati de NaCl din care se introduce un debit constant in apa riului.. este maxim%. d e ~ i --.Dinarnica f luidelor perfecte : teoreme $i ecuatii generale 153 6.6% ~i putem s i aplicgrn ecuatia lui Bernoulli ca la lichide. prin A intrind aer spre D.P o . Mario t te . putern aplica ecuatiile hidrodinamicii. 6-14. deoarece presiunea in A este egalg cu . chiar fgrl a tine searna de ecuatia fizic5 a gazelor. 2) Viteza V.6. po ~i Vo sint cunoscute. care la inceput este urnplut pin5 P B (fig. caci Vy = I. 6-14).-. adici variatia greutitii specifice. Aplicatie la gaze S5 lu5rn ca exernplu aerul atrnosferic. in cazul curentului considerat. -. f g r i nici un reglaj mecanic. egal5 cu presiunea atmosfericg.. n Vasul se gole~teprin orificiul rnic C.016 yo. 6.7. nu curge a p i din rezervor. chiar clnd butelia este plin5 cu -ap5. legea lui Boyle-Mariotte d5 : P . Fie In tr-o evolutie izoterrnicg. p. Butelia avantajos.rt _c -7. 3) Din mornentul cind suprafata lichidului ajunge la nivelul A ~i scade. = V2gh (conform ecuatiei Bernoulli intre B ~i C) qi scade pe m5surri ce tubul se gole~tepin5 la V . la nivelul C (In faza a doua). este nurnai de 1. Daci viteza aerului este mai mic5 decit 50 rnls. in mod automat. fgrg a face vreo eroare sensibilg.5. . Averni dup5 legea lui Bernoulli: Daci in punctul zero. yo = 1 kg. a p i ~i inchis intrg un tub vertical deschis la ambelecapete. viteza incepe s5 scadi. Y Yo Po. In tot tirnpul observatiilor.h -orificiul C este deschis. y = P m a x yo = 1.7.293 kgf/rn3. fntr-adevgr: s5 c5utlrn pe traiectoria unui fir de curent orizontal un punct unde presiunea p.

z = 0 (difuzor cu axa orizontala)..67 m. Tubul de aspiratie (difuzorul) a1 turbinelor (fig. pericolul ruperii coloanei de lichid si a1 producerii fenomenului de cavitatie. cici altfel se produc perturbiri de cavitatie.inecaUrotorul (ar f i mai sus ca nivelul rotorului) rezultii cii viteza Vl ar putea f i admisibilii la o valoare mult mai mare. daci z ar f i de semncontrar. punind pl = 0: l 7 Fie deci P* = 10. Aceastii folosire se reflect. pentru -z = 5. Rezul t i : 7 - PI 9 =Pa p -2 v: -y z . s i r i m i n i superioari presiunii vaporilor saturati. 6-15. Deci prin contrapresiunea produsii in = 9 V Y 7 9 . P V ~ (termen 2g neglijabil). energia cinetici a lichidului i fie neglijabili. Difuzorul permite deki folosirea in turbin5 atit a ciderii z cit si a unei mari pirti din energia cinetici la iesirea din rotor. la care se adaugi si diferenta de nivel z. Aceeasi limitare apare necesari si in secfiunea strangulati a unui debitmetru tip Venturi sau similar. Din ecuatia (6-20) se deduce viteza maximi admisibili la iesirea din rotor. astfel ca la iesirea din difuzo.7. presiunea la intrarea in difuzor este inferioari presiunii atmosferice.33 m. De exemplu. apa nu iese direct in atmosferi. V1 = 16 m/s. Asadar. Acest procedeu este limitat de faptul c i presiunea sub o at-mosferi nu poate f i mult scizuti far. Din aceeasi formulii a vitezei V l . Teorema lui Bernoulli aplicati intre sectiunile 1. f a r producere de virtejuri . unde viteza nu trebuie s i depiseasci aproximativ 14 m/s. Tubul de aspiratie a1 unei turbine valabilii in i ~ o t e z ac i difuzorul are o formi favorabili unei m i ~ c i r iregulate. Trebuie deci ca presiunea p.7. ci prin intermediul turbinei este micsoratii unui tub divergent. in posibilitatea admiterii unor viieze mai mari in turbini.1 intrare si 2-2 iesire din difuzor conduce la relatia: 9 I r f r 2- - 9 Fig. in care viteza Vl la iesirea din r ~ a t a indeajuns. 6. adici daci nivelul aval ar .2 m/s.15) La turbinele cu reactie. Rezulta : 14.6. cu echivalentul energiei cinetice a lichidului la iesirea din rotor.

* Aplicind teorema fortelor vii in miscare relativi. Ejector realizeazi in camera de amestec A d depresiune (sub presiunea a tmosferici) astfel cii prin conducta 0 pot f i aspirate cantititi de a p i de la un nivel mai jos spre a f i evacuate prin canalizarea orasului. Ejectorul (fig. 6. prin inecarea turbinei. dar va trebui s i se introduci si lucrul fortelor de inertie in miscarea de antrenare (fortele centrifuge) . 9 9 9 7 6. (lucrul fortelor centrifuge). Aceasta are de efect sporirea ciderii si deci si a puterii turbinei.rn (wg .p. rezulti c i o mare parte din energia de presiune din I a apei de exemplu din reteaua orasului . Teorema lui Bernoulli in cazul mi~cgrii relative A Intrebuinf ind aceea~i metodi direct2 bazati pe teorema fortelor vii ca la paragraful 6.w:) 2 = variafia energiei cinetice (relative) I plQl ds.7. producindu-se depresiune.22) (lucrul greutitii lichidului). (lucrul forfelor de presiune). Y rng (21 . 0 altii aplicatie important: este depresionarea apei la i e ~ i r e adin tuburile de aspirafie ale turbinelor la uzinele fluviale. putindu-se realiza viteze mari in turbini...Q2 ds.8. Acestea nu trebuie sii se confunde cu notatia proiectiilor vitezei V pe axele Ox. Pentru un lichid periect se poate scrie: 9 9 9 I . . 6-16. Fie w.9.si fie u.Dlnarnica fluidelor perfecte : teorerne qi ecuatii generale aval.5. presupunem c i un tub de curent foarte ingust este supus unei misciri de rotatie uniformi in jurul unei axe oarecare cu vi teza unghiulari o.16) Este un aparat care foloseste o canti tate micii de a p i cu vi tezi mare la iesirea dintr-un confuzor (tub ' convergent) unde. 9 9 6. in sectiunile de la intrare. respectiv i e ~ i r e .7. Z * .. w. folositii anterior. Din aplicarea teoremei lui Bernoulli pe portiunea 1-2. desi fundatiile se scumpesc. vitezele de antrenare in aceleasi puncte. o a l t i cantitate de a p i este absorbitii din 0 si masele in amestec sint refulate -A prin difuzorul 3.se to transformi in energ& cinetici 'in 2 si se Fig. vitezele relative ale apei. putem pleca de 'la energiile cinetice ale maselor calculate la vitezele relative. cu ajutorul unor debite s u ~ l i m e n t a r einjectate la apele mari cu viteze superioare vitezelor de la ie~irea din difuzoarele turbinelor. u. sectiunile ei vor f i mai reduse si constructia masinii mult mai economici.Oz. Pentru vitezele relative qi de antrenare s-au adoptat notatiile obignuite: u gi w . De asemenea se foloseste ejectorul cu a p i din refeaua de presiune a orasului pentru amorsarea pompelor centrifuge.

Ecuatia (6-23) este fudamentalii in calculul t urbinelor. a unui fluid perfect. termenu1 z din ecuafia lui Bernoulli este supus legii hidrostatice + $1. a1 pompelor si a1 vent ilatoarelor. apoi pentru fluide reale si misciiri nepermanente. lucrul fortelor centrifuge este: si ecuatia lui Bernoulli devine: 9 iar in cazul fluidelor reale se adaugii si un termen h. definitii prin relatia: 9 .02(ri . versali.8. In cazul general a1 unei rnisciiri permanente. 4 I 9 J 6. Ne propunem sii stabilim in ce conditii este valabhii ecbafia lui Bernoulli pe un fir de curent fictiv pe care fluidul ar avea viteze egale cu vitezele medii in sectiunile transversale ale curentului considerat. I 9 6. Dacii insii curentul poate f i inchipuit ca format din tuburi de curent subtiri. ~i or. mai intii pentru mi~carea permanent. deci este constant de la un punct la a1tul in aceeasi sectiune trans(v. = = in w m r d r = .r:). 2 u. normal5 la sectiunea 0 a curentului. = u. si fie V viteza medie a curentului in secfiune.. . EXTENSIUNEA TEOREMEI LUI BERNOULLI LA CURENTI D E SECTIUNI FINITE IN MISCARE PERMANENTA Teorema lui Bernoulli poate f i extinsii la un curent de secfiune finitii. paralele si in linie dreaptii sau usor curbilinii. atit distri but ia vi tezelor cit si distributia presiunilor variazii neliniar atit in aceeasi sectiune transversaiii cit ~i de la o sectiune la alta. chiar la fluidele deoarece cind liniile de curent sint curbe. Fie u viteza localii pe un fir de curent.pentru pierderea de sarcinii intre secfiunile 1 si 2.6).156 Hidraulica Integrala din membrul a1 doilea se calculeazii astfel: m 02r dr Cum or. intervin fortele centrifuge care determinii variatia presiunilor.

+--Y 2 g Sii form2m media: H* este constant in lungul curentului.+Pa - v2 = const. viteza u intr-un punct a1 sectiunii se poate scrie egalii cu: 9 9 7 9 u=v+c. Pentru ca H* s i se poatii pune sub forma sumei celor trei feluri de energii. pe axa acestuia. Din formula debitului. definim un coeficient numeric a. . Aceasta este relatia care constituie o extensiune a ecuafiei lui Bernoulli.cons t . Coeficientul a a fost determinat de ciitre Coriolis pentru diferite tipuri de misciri si valoarea lui este cuprinsi in general intre 1 si 1. de debit elementar dQ. rezultii din relatia precedenti c i : Cum s-a aritat c i si termenul 9 este constant si nu depinde de dQ. astfel ca suma energiilor cinetice ale debitelor de mas2 elementare s i fie exprimatii i n functie de energia cinetici a Pntregii mase care ar curge in sectiunea Q cu viteza rnedie V. in mod obisnuit. iar p = const. Tntr-adevGr.1.Dinamica f luidelor perf ecte : teoreme si ecuatii generale 157 Ecuatia energiei specifice totale H. dar cind este negativ. H* reprezinti deci energia specific2 totalii pentru un fir de curent mediu. la un fir de curent. Se poate dovedi cii a este in orice caz n:ai mare ca unitatea. adici: Daci a este cunoscut. este: H = ~ + Lu2 . rezulti c2i H * = z + . In care c este un termen pozitiv sau negativ. deoarece fiecare din termenii care se insumeazii este constant. valoarea sa absolutl nu depiseste pe V. exprimati prin ega9 9 . valabili pe un fir a1 sectiunii curentului care se consideri.

. deoarece cinetic se poate pune sub forma: Cum 3 V +e E nu poate sc6dea sub V termen111 I Forma profilului vertical 112 dQ = V2Q +.....lO n rr-- 1 10 ......... calculabil cu formula (6-24).05-1......04 1....... turbulent rugos . tinind seama de relatia (6-26): este pozitiv.5 2 I 00 Observaf ii .03 1.... trapez a = l a = 1 1.54 Conduct2 de secfiune circu lar2 Regim Legea variafiei vitezei a - .. paraboli ..11 1..09 1.o cantitate pozitivii =: uV2Q.44 2 u. I ) ) n =7 1 1... ..31 1. Pentru diferite tipuri de distributie h e viteze rezulti valorile urmitoare pentru coeficientul lui Coriolis ( a ): Canal de l2fime infiniti ~4.. u = urnax ( 1 urnax 1 ( 1 - Lf2 2 n turbulent ne ted . prin cornpararea primului ~i ultimului membru..=vitezalafund i 1.1112 = 1 1.....05 1....04 1........ laminar. calculim termenul cinet ic sau. c6 : A I r i niod analog... = viteza la suprafat2 u..rezultd.... in care cr este un coeficient suprauni tar......

renuntind la asterisc..36 CP. In concluzie. fiind H*. crescir~d +) de la partea concavi la partea convexi. deci 9 Y ecuatia lui Bernoulli este valabili pe oricare fir de curent. i n miscarea permanent5 a unui curent intr-un canal sau o conducti. se ia in loc de -4. a poate lua valori > 2. Prin aceasta. deci n si pu terea curentului este constantii.81 QH [kW]. PUTEREA CURENTULUI IN SECTlUNE Energia total2 a unui curent. deci este necesar a se lua o valoare medie a acestui termen in axa curentului. in cazul general. .este aceeasi in aceea~isecf iune. ( r -tvariazii in sectiune. i n s i . nu se poate Ti1 spune c i relafia l u i Bernoulli se poate aplica la curenfii c~~rbiliriii mod r lguros. - 6.9. In miscarea permanentii a unui fluid perfect. este valabili ecuatia (6-27) : A In cazul unui curent gazos.ni sint cuprinse P in acelasi regim de miscare. suma z 4-. Q = const ~i H const. raportata la unitatea de greutate. Observc5m c6 9 - * De acum Pnainte energia specific5 total5 ?n sectiune o vom nota. fie c i fluidui este perfect sau real. Astfel. pu terta P a curerltului intr-o sectiune se exprimi prin produsul l u i If cu d e b tul de masi a1 curentului. adicii cu greutatea de fluid y Q care trcce prin scctiune in unitatea de timp: Daci se tine seama cii 1 dyn cm/s = I watt ~i 1 k W = 1. puterea curentului in secfiune se poate exprima in sistemul tehnic: P 6 == 1 000 QH [kgfmls] = 13. aceea~iE orice sect iune. Daci curentul este rectiliniu si ambele secti~.Dinarnica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale A 159 In cazul unor diagrame foarte neuniiorme de distributie a vitezei.integrala Y 7 in secti~lnea curentului. cu H. conform datelor din tabelele precedente. intre sectiunile 1 si 2 din figura 6.33 QH [CP] = 9.17 ~i introducind si un termen a1 pierderilcr de energie h. cind firele de curent sint curbilinii. cu singura deosebire ca termenul cinetic trebuie insofit de un factor cx ceva mai mare decit 1. datori t rezistentelor intimpinate inire cele doui sect iuni. rnai simplu. teorema lui Beri~oullise poate extinde pentru axa curentului ca pentru un fir de curent.

si-. In acest caz.&). OP~ZO"~. diferenta puterilor din sectiunile l si 2 este egali ctl puterea cedati turbinei. In cazul cind rniscarea se face intr-o conducti.diagrarna energiilor specifice totale prezintii o treap tii de ciidere brusci. <1 este randamentul pornpei.cici pu terea curentului este spori t i cu p~itereapompei care primeste energie de la un izvor de energie exterior. -7- % ! I -~7 I ---.iar motorul hidraulic actioneazii un receptor consub a t o r de energie.Pi?). Daci pe conductii este intercalatii o pompii.P . . fix... (6-28.17. Cum functionarea turbinei nu estk posibili fiirii pierderi de energie. 1 a. Definitia puterii curentului (schemi) . pe care este intercalat un motor hidraulic (tirbinii) si daci se consider. In acest caz H I > H .sii fie rnai mare decit P. 6. iar potentialul de dozitie se raporteazii la un plan orizbntal de bazii. adicii Pturbinli qt (PI . douii sectiuni: 1 F arnonte n si 2 fn aval de turbini. puterea turbinei care este cedatii receptorului este rnai mici decit (PI . si PI < P2.I60 Hidraulica in expresia lui P sint cuprinse si puterile potei~tialeyQz (de pozitie) si Qp (de presiune). adici : A 9 9 A 9 in care q. H I < H . . Nuld perfect Hr 4 : b Flu12 real /n ~erfjunefpans verm/a 4 > ff2 +e= const r Fig.-- L'-!* - w 2 f 2 i C. puterea cedati pompei trebuie . a) in care qt< 1 este raildarnentul turbinei.

p.33 at . in mare parte. Puterea generatorului (care are randamentul 0. Ca exemplu numeric s i consideriim una din turbinele uzinei hidroelectrice Sinaia.H2 este energia disipat5 in cildur5. iar vitezele fiind egale in sectiunile 1 si 2. cotele geodezice sint egale (2.8 m. iar aceasta in energie electrici. pierderile de energie servesc tocmai la iransportul debitului Q.perfect".80. rezultind din frecarea intern5 din tre particulele 'fluide. = 1. in instalatii prin care se transformi energia potential5 a apei in energia mecanicii a motorului hidraulic. adici in sectiunea 1 energia specific5 H . la care: Q = 2 m3/s.18)..10. aceasti di ferenf i asigurind transportul debit~tluiQ. este incllis intr-o suprafati imobili. = .42 at in amonte de intrarea in turbini . in cazul unei ape curgitoare in miscare tlniformi. r 2. in unitatea de timp. limi tind transversal. la ieqirea din rotor. ? t u r b = 0.94) = 258 kW.0. iar diferenta HI . 6. IR. pe distanta dintre cele doui sectiuni. . Pu terea consuma t i in acest scop este A In sfirsit.Dlnumica f luidelor perfecte : teoreme i ecuatii generale 161 Daci se considerii un curent in miscare permanent. un volum r (fig. Puterea cedati de ciitre curent turbinei este: Puterea turbinei = 342 q t H r b = 342 0 . EXTENSIUNEA TEOREMEI LUI BERNOULLI LA CURENTI IN MISCARE NEPERMANENTA Presupunem c5 mi~careaeste variabilii cu timpul. insi c i lichidul. diferenta energiilor specifice este: 9 9 9 iar diferenfa de putere in cele dou5 sectiuni ale curentului se poate socoti destul de exact: Aceasti putere care. . este mai mare decit H. In acest caz liniile de curent si traiectoriile coincid ~ i de-a lungul unei astfel de linii. in mod natural. 8 = 274 kW = '373 C. in punctele unde sfnt misurate pi ~i p. . puterile nu mai sint egale...). 6. presiunile fiind egale cu presiunea atmosferici.. in conditiile reale. Diametrele conductelor fnainte ~i d u p i turbini sfnt egale cu 0. p. poate fi folositi.. este valabilii ecustia: . intre sectiunile IR.P. se consum5 in pierderile prin frecare in timpul curgerii apei la vale..

Pentru calcult~llui P. presupusii plan2 : 7 de unde: asadar si coeficientul (3 este mai mare ca unitatea. care se poate numi si . este o cantitate pozitiv6. astfel ca: 9 ? ' 9 v rezultii: sau. .P. . . i n acest scop se va introduce factorul de corectie P. . 6. Fig. in definitiv:. Extensiunea teoremei lui Bernoulli la miscare miscarea se decelenepermanen t5 reaza. energia cineticii internii creste pe contul energiilor potentiale ( z + p / y ) si mi~carea se accelereazii spre aval . scriind cii V = V . $. este egalii cu derivata partialii in raport cu timpul. dacii PI-P.puterea accelerativii". lntr-o anumiti sectiune a. este o cantitate negativii. se poate calcula introducfnd viteza medie in sictiunea V . d Q .18. Ast fel. dacii P. P. se obtine: d~ fiind elementul de volum d~ = ds .- Inmultind aceastii ecuatie cu ydQ ~i integrind.E.P. procedim ca si la calculul lui a .. Ultimul termen din ecuatia (6-30).. deci. Adicii : diferenta intre puterile curentului in ouii sectiuni la acela~i moment. 'a energiei cineiice a masei lichide cuprinse Tntre acele sectiuni .

..... pentru un punct material de masi m.... MA mult...dupii ........ 6... Tntr-adevgr. ecuatia cardinalii a m i ~ c i r i i scrie ... ele permit obtinerea unor relatii pe suprafata care limiteazi domeniul misciirii.............azul fluidelor reale... c6: Folosind valorile lui a . 2 1......... relatia (6-26') se poate scrie: dec i Rezultii prin cornpararea celor doui formule...05 1...... migcarea turbulent5 neted5 cu n = 117 ........ de o formii foarte comodi......Dinarnica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecualil generale C 163 Intre ceoficientii u ~i p existi o relatie... 6-18). Forfa de inertie se poate scrie folosind notiunea de impuls sau cantitate de migcare mV: 9 .....0 vitezi V.10 1...... Aceasta se datore~tefaptului cii ele d ~ i cla stabilirea unor ecuatii de miscare integrate.... In c. mai apare ~i termenul care reprezinti energia disipatii E freciiri n interne pe traseul 1-2 (fig... ceea ce este valabil mai cu seam2 in cazui miscirilor permanente.......33 1.. Amintim c i .......... se dfAlembert .8.02 1....ca o ecuatie de echilibru intre forfa F (rezultanti a forfelor date ~i de legiituri) si Tntre forfa de inertie..........01 1..1 1 .. Idem...103 Observa/ie....... In mi~careaturbulent5 rugoasii ... supus unei forte F gi animat de. TEO REMELE IMPULSULUI (CANTITATILOR DE MI$CA RE) Teoremele cunoscute in mecanica generali sub aceastii denumire i ~ i giisesc aplicatii frecvente si importante in hidrodinamici.. . se giseste c i : 9 A In In migcarea laminar5 ..03 1....... fiiri a fi nevoie s i se cunoasci in detaiiu miscgrile in interiorul domkniului.. cu n = l / ..... proprii sistemelor continue.... calculate la paragraful 6................. In membru! a1 doilea a1 ecuatiei Bernoulli. 9 .......

In acelasi timp s-a produs o deplasare de fluid spre exteriorul zonei fi2 (fig. Astfel. rezultanta fortelor dasice este suma vectorialii: A 17 in care F este forta aplicati unittitii de mas5 in centrul elementului de volym d ~ . f n s i sens opus 1ui ? I La u11 sistem de puncte materiale . s-a deplasat pe suprafafa repreZentat5 punctat . avind aceeasi directie.Fortele mnsice.astfel c5 mi~careapunctului material are ecuatia vectorialii: care se interpreteaza si ca o ecuatie de echilibru intre doi vectori: forfa F ~i derivata vectorial5 fat6 de timp a vectorului mV.o ecuaf ie de momente f a t i de un punct arbitrar 0 a1 acelorasi vectori. Daca d r este elementul de volun~.o ecuatie de echilibru a unor vectori liberi (fiir5 cupluri). Teoremele impulsului (schemi) . notind cu 7i normala intr-un punct la suprafat5 c5tre interiorul ei. care se obtin corisiderindu-se o parte din domeniul ocupat de lichid separata de restul domeniului printr-o suprafati inchisa. Sii evalu5m fortele care actioneaza asupra fluidului din cuprinsul suprafetei de controi. este: Fig.echilibrul intre forfele exterioare si forfele de inertie se exprim5 p i h dou5 ecuatii vkctoriale: . r fiind raza vectoare cu origirlea in 0 si virful In punctul de aplicare a fortei: 9 9 I 9 9 . aceste ecuatii iau'forme speciale. numi tii suprafat6 de control" (Euler). fluidul aflat la timpul f pe suprafata din zona' Q. In cazul cind materia este fluida. . 6-19. 6-1'9). aleas5 convenabil. . --.moment cinetic". fie o suprafat6 de control consideratii fix5 in spatiu si presupunem cii in timpul dt. - Amintim ca momentul derivatei impulsului se cheam6 si .Fortele d e presiune.ceea ce este cazul la un fluid in miscare . Suma preiiunilor..

a masei elementare pVndl2 dt = p Vnd12dt. Pentru intreaga zonii superficial2 a. variatia cantitiitilor de miscare va fi calculati plecind de la un volum elementar C/T a cirui' mas8 p d ~ butind f i variabilii in intervalul de timp df. suma vectoriala a fortelor de inertie este: . iar n indici vectorulpresiune unitate pe suprafata elementarii d R .Dinarnic~ fluidelor perfecte : teorerne g i ecuatii generale E care p este presiunea intr-un punct a1 suprafetei. 9 9 % . inseamnii cii si cantitatea de rni~care aferentii volumului d ~ anume & . reprezentind proiectia lui r p e directia normalei la dQ. deci cu : + + - dV b) Pe zona superficialii amonte Q. V . T a variat in timpul dt cu cantitatea: 7 9 n semnul plus ariitind cii operaf ia de diferentiere se face scizind pe mC' la mod (mV) la momenlul t dt.P V~Q dt. adici: De asemenea.fatii de variatia masei. Integrala indicii o s u m i vectorial% .. ocazionatii de disparitia fn timpul dt -din zona a.deci neglijabile . forta de inertie este deci egal2 ~i de sens contrar cu integrala derivatei cant i t i t i lor de miscare element are.p V ( v . ca si viteza V. d ~ d t )= . . pentru zona superficialii d.. Pentru intreaga mentul initial t din mV parte comunii. iar expresia din parantezi este fluxul elementar care trece prin suprafata dl2 in timpul dt. Aceste variatii sint ins5 infinit mici . Se scade deci din spatiul controlat cantitatea de miscare corespunzitoare acestei mase: . vi teza i/ intr-un punct a varia t cu -dt dt in timpul dt si a putut varia si p. fortele de inertie se calculeazi insumind vectorial derivatele cantititilor de miscare elementare: 9 d (n rQdt d (Q ~ dQ) V t dt &dQ.Fortele d'e irrerfie trebuie calculate in trei zone: a) Tn partea comunii celor douii pozitii ale suprafetei volumului de fluid la intervalul dt.

1. + SQ1 P V ~ -\ Q p v d = O. Tub de curent in mi~care permanenti In acest caz. in ecuatiile de miscare. vitezele in sectiuni plane transversale neavind o distributie uniformii.. P.ontrol consi dera tii : 9 -T d(ph dT+SQlp~d~-\ p v d = ~ dt Qe (intrare) (ie~ire) 0. + A reprezinti forta de presiune (reactiunea) dinamici a fluidului in miscare asupra peretilor rigizi. pentru cazul cfnd vitekele sint normale pe sectiune sau . ~ Q2 A (6-36') Ecuatia (6-36). CONSECINTE $I APLICATII A L E TEO REMELO R IMPULSULUI 6. Rezultanta presiunilor peretilor rigizi asupra fluidului din interior notati cu &. Reactiunea opus5 acestei forte: - . Observiim cii rezultanta fortelor de presiune se poate separa tn trei forte: Rezultantele presiunilor fluidului din exterior pe suprafetele fluide din zonele Q i Q. notate cu P. se poate folosi.12. intrucit vitezele I/ nu variazi cu timpul.176 Hidraulica Putem deci scrie ecuafia echilibrului dinamic a1 fortelor exterioare. in mirime si directie. sub forma vectorial2 care poate f i inlocuitii in calcul prin trei ecuatii de proiectii pe axele de coordonate. (6-36) Aceasta este prima ecuatie a impulsului.. In cazul misciirii permanente. Ecuatia (6-36) devine in acest caz: 9 A 9 a + P. ~i de inertie care actioneazii asupra fluidului din interior si de pe suprafata de c. ins2 nu si pozitia ei in spatiu. respectiv (6-36') permite determinarea reactiei a peretilor rigizi. In acest din urmii scop se folosGSte ecuaf ia momentilor cinetice care se obf ine lutnd momentul in raport cu un punct arbitrar a1 fortelor exterioare si de inertie calculate anterior: 9 A In miscarea permanenti termenul a1 treilea din ecuatia (6-36) se anuleazi. viteza medie cu un coeficient de corectie. 6. Astfel. termenul a1 treilea din ecuatia (6-36) se anuleazii.12.

deci q impulsul in sensul lui . IRI = 1. Pe de a l t i parte: A - - - p Daci orificiul are muchia rotunjiti. In acest mod se calculeazi reacfia unui curent asupra cotului unei conducte (fig.p.p..se va calcula luind momentele statice ale fortelor fati de un punct oarecare.caz destul de frecvent intilnit in practicg-fortele inertie la intrare si i e ~ i r ese calculeazi cu formula: 9 in care p este acela~icoeficient de corectie intflnit la (6-10) definit prin raportul : n indicii directia fortei de inertie care este normalii la suprafata sectiunii plane 0.cu un coeficient p 0. Cum coeficientul p este in general foarte putin diferi t de 1 .Dinarnica f luidelor perfecfe : feoreme vi ecuutii generate 167 de aproape normale . --.Un recipient larg previizut cu un orificiu mic de sectiune Q este plin cu lichid pini la inilfimea h deasupra centrului orificiului. Riimine R = . +G Fig. 6-20. coeficientul = 1 .6. In acest caz. n. Care este reactia lichi.Ql ~i p p ~ spre interior. rezultii de debit p -.Q.dului? In formula (6-39) punem p. 6-20).pQV2. se produce contractia vinei de a p i la ie~ire. Reactia dinarnicii la un tub de curent P i .Punctul de aplicatie a fortei R. Vl + 0. . Cazur i part iculare : .p2 = p a . acesta poate f i luat = I in aplicatiile tehnice. ~i pPQP2 tot spre interior. Daci insi orificiul are muchia ascut i t i in perete subtire.1 si 9 adici indoitul fortei de presiune hidrostatici. reactia fluidului asupra peretilor se va calcula cu formula: - - Sensurile fortelor sint urmiitoarele: n. pe aceeasi suprafati 0.2 y h a . = deci forfa R are sens opus lui V. Daci tubul de curent in conditiile precedente are pereti rigizi. adici impulsul fn sens opus lui 6 .

pentru a elimina efectul gravitatiei . care iese prin orificiu in atrnosferii la presiunea p. 6-22.. in care vitezele. suficient de mare de punctul de intersectieo a1 axei lamei a.12.. care. iau valorile V. pre. Va pe oarecare dist a n t i (abstrigind efectul de c i dere sub acti unea gravi tatiei). Presiunea unei lame lichide plane pe o placi plan2 oblic2 fat2 de planul lamei Se presupune lama plana.P 1 Vf+P'. 6-21. admitfnd vitezele Vo orizontale...Fig. viteza medie a vinei fluide este: -- Y Fig. Tot astfel V = V. avind o grosime uniformi a. In acest caz. = Vl la suprafata li berg. rezultii din o placii oblicii aceasti ecuatie c i V.planul pliicii gi planul median a1 lamei a. respectiv V. uniform distribui te. cu placa. De fapt. se apropie de valorile asimptotice a.. 6-21) contine gaz la presiunea p. I 2 Po vf+--. Reactia dinarnicga unei vine lichide. de extindere infinit.In cazul cii recipientul (fig.PZ) Q - (6-41 ) 6. deci -si in interiorul lamei...conform . putfnd atinge valoare teoreticii de douii ori impingerea hidrostaticg. lama se ramifici in doui lame de grosimi diferite. vitezele din lamele ramificate sint . Presiunea unei lame lichide plane pe siunea atmosferici. Ajungind ling2 placii. la ieSirea din rezervor I R I = 2gp P1-P2 Q Y = 2 (PI . conform ipotezei. verticale.la o distant.Asadar. . in miqcare permanents cu viteza uniform distribuiti V i paraleis cu o directie fixi. Fie . reactia vinei sub presiunea h este diferitii de forta de presiune hidrosiaticii yha. vor fi orizontale $i vitezele V. si a. Ecuatia lui Bernoulli aplicatii pe un fir de curent orizontal dB: 9 .. in figura 6-22 fiind reprezentatii o sectiune orizontali. 2 P Cum la suprafata lichidului presiunea este egali cu p.2.

a.p a. . cos a.dupk cum s-a argtat mai inainte. = Din ecuatia de continuitate rezultii a. V 2 a -(1 2 0 sau a. se obtine: (6-42) P = p a V2 s i n a .. adicii (vectorial): 9 Indicii (0). Forta de Pmpingere dinamici p. .Dinamica fluidelor perfecte : teoreme i ecuntii generale 169 observatiilor experimentale ... tiile normale pe secfiunile respective a. V 2 . Ea este definitii prin:: si miirimea ei se obtine aplicind prima ecuatie a impulsului. Forfa de siune'corespunz6toare este egali cu reactia lichidului. riiminind numai forfele datorite impulsurilor. a. se calculeazi aplicind teoremele impulsului. Dacii se proiecteazii fortele pe direcfia pliicii si pe normala la placii. avfnd intre ele distanta egali cu unitatea de lungime. Aceastii presi-une p se poate scrie: Dar presiunea p. a2 - --cos a).) este presiunea suplimentarii datori tii misciirii si care se exercit6 numai pe portiunea AB a suprafetei Q. se poate scrie cii 9 9 integrala fiind calculatii pe intreaga suprafati de control.presiunile au fost eliminate. a. toate egale cu V. ' q. din cauza fre-cirilor si ciocnirilor. numai lichidul dintre doui' sectiuni paralele cu planul figurii. in care scop se va considera suprafata de control R care inchide lamele in jurul ramificatiei trecind prin secfiuni normale pe cele trei lame. 2 a.a. au direc-. (primul termen component) a fost deja luatii in calculul integralei precedente. +cos a)... Rimine a se calcula: efectul presiunilor p la contactul lamelor deviate cu placa.V2 cos Q deci : + p a. din care . inclusiv placa. fnsi vom considera dintr-insa.cu 4-6% mai mici ca V. Lichidul din interiorul suprafefei de control fiind inconjurat de atmosferg. . = a. + a. deci. Suprafata R este cilindrici. exercitati de lichid asupra plicii. deci (p-p. presiunile in sectiunile t ransversale prin lame si acelea de la suprafata liberii a lamelor sfnt egale cu presiunea atmosfericii p. ( I ) . generatoareleei paralele cu planul plicii si extinsi la infini t . (2) aratii cii vitezele respective.

existii si o micii component5 in lungul pliicii. suprafata de control.12. acceleratiile fiind nule. iar p .3. iar P real este cu circa 4-6% mai mic decit cel calculat. rezulti c i d = 5 ctg a. 6-23). iar vina lichidului are o sectiune circular5 (fig. 9 v. Fie Q debitul vinei. 6-24).Q . Reactia este forta de rezistenta daturitii eforturilor tahgentiale care se nasc pe partea interioarii a peretilor conductei si care echilibreazii in miscarea uniformi fortele exterioare. Trnpingerea unei vine lichide pe cupa unei turbine cu act iune 6. ecuafia intii a impulsului dii fn acest caz : 9 Fig.Pentru a afla centrul de presiune C a1 fortei P se iau momentele fortelor Pn raport cu punctul 0 si seeobtine relafia: 9 Pd = pa. 9 = : = 2 Impingerea lichidului perfect este deci normali pe placii.ung h i u l de deviere a vinei.V si : 9 A \ \ --m Valoarea lui P este maximii ~ e n t r u Pentru ca debitul sii poatii fi evacuat Pn afara rotii trebuie ca unghiul p la iesire sii fie de 4-7". V 232 9 Pn care d este distanta de la punctul 0 la forta P.12.4. V 2 a1 -2 p a. Daci se neglijeazii freciirile. la mi~carea uniform8 a unui fluid (fig. 6-23. viteza V1 -. Fig. Reactia peretilor unei conducte rectilinii in mi~careauniforms a unui fluid R - G sin a + p. conform formulei (6-42) si observind cii a: .Q. Tnlocuind pe P . dacii se tine seama de freciri. Sau. 6-24. Reactia opusi de peretii unei conducte rectilinii.a: ni cos a. ~mpingereaunei vine lichide pe cupa unei roti hidraulice cu actiune In acest caz cupa are forma unei linguri cu o creasti la rnijloc.p.tele de inertie sint nule atit la interiorul lichidului cit si in secfiunile I si 2 care limi teazii . 6. Prin urmare. . FO.

reacfia hr R se poate scrie: I 9 Efortul tangential mediu de-frecare pe suprafa f a perifericii udatii a conductei este deci: udat. Fie b . Pierderea de energie unitari (pe metru liniar de lungime) fiind J = . c. Ecuafia precedent5 n se poate scrie: E care h.5.. a turbinelol* 9 S5 consider5m canalul format intre dou6 pale ale rotorului unei turbine si cele doui discuri inelare perpendiculare pe axa de rotatie (fig. u.Dinamica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale 171 fn care greutatea lichidului este G = y Q. Aplicim teorema a doua a impulsului.. sint presiunile unitare presupuse distribuite uniform P secfiunile I . in sectiunea transversali. Sii determiniim momentul de rotaf ie produs de forfele exterioare si de inertie asupra rotorului. egalii in cazul miscgrii uniforrne n c u pierderea de energie (exprimat5 fn coloanii de lichid) pe lungimea 1. iar Rh este raza hidraulici. a . 111 cazul unei conducte de secfiune circular5 de razi r. 6-25). scri ind c6 suma momentelor fortelor fn echilibru diriamic fat5 de axa turbinei este nul5. iar p. vi tezele tangent iale * aie sect iunilor de intrare si de ie~ire.~i c. Ecuatia fundamental. definiti ca raportul dintre sectiunea transversal5 udat5 si peri~II care 7 x este perimetrul =- metnil udat: R. respectiv 2. * . 7 Y 9 9 Pentru vitezele relative ~i de antrenare s-a adoptat notatia obivnuitii w gi u care nu Lrebuie confundat.liberg" (in n contact cu aerul atmosferic) se neglijeazi frecarea de aer ~i se consider5 ca perimetru udat nurnai cel din albie. considerfnd toate canalele acestuia formate intre . vitezele absolute la intr&ea si i e ~ i rea din rotorul turbinei. Reactiarunui curent asupra unui canal in rotatie uniformg. cu notatia componentelor dupi axele x ~i z ale vitezei. p. 6. datorite miscgrii d6 rotaf ie o. luind ca suprafat6 de control pe aceea format: din douii pale si secfiunile de intrare ~i ie$ire..ele nLpale.. A In cazul unui canal E care curentul are suprafata . ul. este diferenfa cotelor piezometrice. Rr =- r 2 . w vitezele relative la intrare si iesire (tangente la curba de profil a paletei) .12.

.w = = pQ (clul cos 8.U2 a r2 P = M.c2u. si m cos 8 . acestea din urmii depinzind de traseul corect ~i buna executie a paleior turbinei.. Dacii se noteah cu ~ j h .o. . ditoritii lui Euler. Puterea obfinutii prin formula (6-48) este mai micii decit puterea curentului de debit Q care cade de la iniiltimea H socotit5 ca diferentii intre sarcina de la intrare si aceea de la iesire. deci dii moment nul.). -c. pierderile de sarcini in amonte de intrarea in roto.9). din cauza pierderilor de energie in interiorul rotorului.=. fiind radiale. cft si cele din aval de rotor (v. Aceste aplicatii se vor iace la capi tolele corespunziitoare.adicii atunci cind apa T 2 pgrgseste turbina radial. greu tiiti!e dau o rezul tantii care intersecteazii 'axa. cos8. ciocniri si vfrtejuri. Pu terea corespunz2 toare.u. datoriie unor freciiri de ordin mecanic.l r.randamentul hidraulic" a1 turbinei. 9 9 . exist2 relatia: Fig. iar dacii axa este orizontalii.Dacii axa este verticalii. (6-47). (6-48) Puterea maxim5 se realizeazii X cind 6. Apoi mai exist5 si alte pierderi: de volum lichid la trecerea prin turbinii ~i de energie. este . cos 6. tinind seama ~i de . = .. undele de presiune intr-o conduct. greutatea lichidului dii-rnomente nule.cos $ . Numeroase a1te ienomene hidraulice se explicii prin teoremele impulsului. Aceastii ecuatie. 9 9 M.-. deci momentul de roiatii se datore~tenumai .) .. ca : sal tul hidraulic. pirghie a ~ k momentelor. cos 6. unda de translatie fntr-un canal etc. irnpulsurilor la 'intrare si la iesire: pQcl rr. Este de observat cii valoarea lui H care intrii in aceastii expresie nu este H b r ~ t geodezic ci diferenta de nivel energetic a1 apei la intrare si iesire. Presiunile pe stlprafetele de intrare si iesire dau de' asemenea momente nule. este fundamentalii in teoria turbinelor.cosS. 6-25.-pQc. consi deu1 rind cB .r. sint bratele de.. paragraful 6. Reacfia unui curent asupra unui canal curb Pn m i ~ c a r e rotatie uniform5 de 9 YQH = p Q(clul cos 6.

ste nor. prin analogie cu potentialul de forte U. parcurs de particula mohilii pe supraiafa echipotenfialii ce-i corespunde: ? 9 ? - V ds - = V dscos ( V .1. ceea ce permite stabilirea unor analogii electrice. in orice punct M a1 domeniului mi~cgrii. DEFINITII. intreg domeniul miscirii consti tuie un . .de sens contrar cu cp. la suprafafa echipotentialii ce trece prin punctul M. 9 PROPRIETATI GENERALE a) Miscarea potential.d y $ y d dT dT dcp = 0. #. w in functie de potentialul cp. Mai tirziu. rezultii cii vectorul V e. cfnd a fost intkodusi in hidrodinamicii notiunea de potential de vitezii. Intr-adeviir. a lui cp. ds).C.mal la aceasti stlprafatg. v. . si crearea unei teori i ma tema t ice comune fenomenelor analoge.11. Funct ia de potential se intilneste in numeroase fenomene fizice.se numes te suprafat6 echipotentiald. din . s. b) Viteza .are proiecfiile vitezelor din orice punct a1 domeniului ocupat de fluid se obtin ca derivate partiale ale funcf iei cp: fn acest mod. formim produsul scalar a1 vitezei V cu un segment arbitrar ds. Cum cantitiitile V ~i ds nu sint identic nule.cimp de vectorivitezii" de un tip special. -dz z = d dT Jntroducfnd expresiile lui u.0. s-a recunoscut c. pentru o formulare mai justi a fenomenelor este mai indicat a se recurge la definifia precedent. Locul geometric a1 punctelor pentru care funcfia cp are aceea~ivaloare C . numi tii potentialul de viteze. termice etc. trebuie s i se anuleze cos (V. a unui fluid a fost definitii prin existents unei functii scilare de coordonatele spatiului. magnetice.cimpul poientiali'. cp.. este normal. ds) =u dx + v d y + w dz. s-a definit. o functie. deoarece cp = const.Capi tolul \I1 I M i ~ ci ~pofenfiale r 7. rezulti: V d s c o s ( V . Cum ds s-a trasat intr-o directie arbitrari pe suprafata? . d s ) = -ddxx + . adici vectorul V sii fie perpendicular pe ds..

B ale unei curbe oarecare : \L :Z = \ B u ~ x + v ~ ~ + w ~ d c= l ~ ~ . liniile de curent variazii cu timpul ~i deci nu mai koincid cu traiectoriile. V poate c r e ~ t e infinit. Aceastii 'proprietate ne permite a concepe domeniul functiilor potentiale ca avind o structurii stratificatii. Este evident cii punctul in care IV)+ m este un ~ u n c tsingular. intr-tn punct se intilnesc douii.. ciici in acest caz circulatia ar f i diferitii de zero. liniile de curent coincid cu traiectoriile particuleior . z p 4 nu depinde de drumul parcurs. intersecteazii ortogonal suprafetele ech ipotentiale. h) Ecuatia de continuitate a fluidului incompresibil capiita forma (7-4): Intr-adeviir.c p . deoarece n Entr-un punct de intersectie viteza ar avea douii directii diferite corespunzlnd normaleior la cele douii suprafete. . fn ecuatia decontinuitate div V = 0. ceea ce am viizut cii nu este pos:ibil decit in punctele singulare. w din ecuafiile (7-O). ceea ce nu poate corespunde reali tatii. circula~ia este egal5 cu zero (v. e) Dacg miscarea este permanentii. Deci dac5 functia cp este uniformii ~i curba este inchis6. Asadar. Punctele singulare pot f i izolate sau pot forma linii sau suprafefe de singularitafi. cum vitezele d) ~kii nu pot f i diferite in acelasi punct. este necesar ca vitezele sa se anuleze.foarte apropiate. - dn Daca suprafetele cp = C sint. ci numai de valorile potentialtllui in punctele extreme. linii de curent. inseamnii cii potentialul este o functie armonicii. f) ~uprafefele'echipotentiale E general nu se intersecteazii. punctele de vitezii ndii s h t puncte singulare prin care pot trece doug &u mai multe linii de curent. dacii introducem expresiile lui u . liniile de curent nu pot f i curbe inchise. el. fiind tangente la viteza V. paragraful 5. intr-un cEmp potential uniform. dacii Ins5 miscarea este nepermanentii. se obtine: A Laplacianul Alp a1 functiei cp fiind nul. normal5 9 la suprafata echipotentialii. dat fiind cii vectorii V si & au aceeasi directie si acelasi sens. deci dup5 directia V.7): De aici rezulta ca. se obtine inski viteza V ca gradient a1 functiei j7=-" grad cp. g) ~ntegrala' curbilinie efectuatii intre tlouci puncte A . - c) Dac5 se deriveazii functia cp dupii directia lui n.De aici rezulta ca liniile de curent.

Z ) - !$~Q-O. y) + ddz -COS 9 (n.dublu-conex . C" SZ Q a f i # 0 ceea re este contrariu ecuatiei (7-5). 7-1. Se aminteste c5 spatiul simplu-concx este acela 111 . considerind o suprafata inchisa Q. dacii C este o constant. j) Proprietiif ile precedente sint valabile. 7-2). deci 7 7 .fig. in cazul cind viteza V derivii din potenfialul y.' . 3 va dn avea in toate directiile acelasi semn.1 . pozitivii. Potentialul s5u este Constanta C. s5 presupunem cii se inconjoara punctul cu o suprafatii inchisii.fig. absoarbe substanfa. devine: SQvndn= 5 8 ~ 0 (11.Ecuafia de continuitate. ~i uiul sau n contururi ireductibile. 7 7. i) Miscarea potential5 este si rotationala si reciproc5. dupa cum s-a arS tat la paragr. Scheme de conexiune a spatiului care o curba Enchisa in jurul unui pui~ctpoate f i redus5 la un punct f a r R . Fig. 7. (exemple: torul . c). respectiv multipl~r (n -t. a). I) s d sz + cd9 o dy s (n. Intr-adeviir. intr-un spa\ i l r ismplu-conex (fig.ful 5.1 . &a ce. 7. Dacii y admite un maxim-(sau minim). el se numeste duhlu-conex. suficient de mic5. 7-1. negativii. se poate exprima si prin condifia cii integrala de flux pe aceastii suprafat5 trebuie sii fie nul5. Dacii ins5 spafiul continc.sau par-a lelipipedul cu doua coloane cilindrice in interior-triplu-conex .4.conex. corespunde unui izvor pozi tiv care emi te substant5 . (7-5) Din (7-5) rezultii cii potenfialul cp nu poate avea in interiorul fluidului. b . EXEMPLE DE MISCARI 'POTENTIALE a) lzvorul (fintina) este un punct 0 care emite un flux uniform in toale directiile spat iului (fig'. f r restrictii. izvorul este negativ.r iesi din limi tele doineniului (exemplu: sfera). maxime sau minime.I ) .2.

Q. Fig. liniile de curent sint p a r d e l i cu planul de bazii. miscarea plan5 poter$ialii poate fi studiati ca miscarea unui strat foarte subT T T . iar suprafetele echipotentiale sint cilindri. izvurul iozitiv. iar viteza fluidului in orice punct M pe .1 Proprietiti generale T Miscarea plan5 fiind definitaconform capitolului 111. evident. curbe continute in acelasi plan.3. Astfel. Dous izvoare spatiale Fluxul total a1 izvorului pe o suprafat5 echipoteniial5: 7 b) Doug izvoare de debi te8egale si de semne contrare -. sfere concentrice. liriiile de c. Izvorul spatial Fig.3. B.1 76 Hidraulica . 7-3). 9 7 7. ortogonale liniilor de curent. Debitul Q = 4 x C emis de izvorul pozitiv A intr5 i n izvorul negativ B.sfera de raz5 r are ca valoare: si ca directie aceea a razei. Potenfialul in punctul M esie: + + Vi teza intr-un punct M este rezult anta vi tezelor care corespund la f iecare din cele douii izvoare. sensul fiind de la 0 spre M pentic. 7-3. MISCARI POTENTIALE PLANE (BIDIMENSIONALE) 9 7. in spat iu (fig. Linia de curent caretrece prin M este tangent2 i*n M la viteza V si trece si prin punctele A . 7-2.urent sint razele ce trec prin punckul 0. Suprafefele echipotentiale sint. avind ca directoare.

Mi~cdri pot entiale 177 fire de fluid si tuat pe un plan orizontal (pentru a elimina ~i efectul fortelor de gravi tatie). Proprietitile generale ale acestor misciri derivi. De aceea + se cheami functie de . Functia de curent A In cazul mi~cirilor plane potentiale existi o functie scalar5 +(x. din proprietiitile deja studiate pentru miscirile potentiale fn spatiu: a) Viteza intr-un punct $i componentele ei 9 b) Conditia de continuitate. definiti prin conditiile: j I Introducfnd aceste expresii ale lui u ~i v in ecuatia unei linii de curent: deci de-a lungul liiliei de curent . + = const. curent .2. numiti . functie de curent". la fluide incompresibi le: c) Conditia de nerotational itate: d) Circulatia intr-un domeniu simplu-conex: 7.3. Pn cea mai mare parte. y).

se cheamii functii armonic conjugate.Aceasti functie verifici si ecuatiile de continuitate si de nerotationalitate. si A+ = C.qJi \ k i Vdn Q* 2 (7. ca si functiile de potential cp verificii ecuatia lui Laplace si sint functii armonice. 9 d~ - -d+ - dn = dn ds - 0.-89 ds .17 ) Fig. (7. respect iv + i. 9 a) Daci se considera la un moment dat coordonatele intrinseci ca avTnd directiile tangentei ds si normalei dn Tntr-un punct P a1 liniei de curent (fig. Functiile cp si +. Elementul de retea adicii debi tul care curge Fntre liniile de curent i potentialg si k este egal cu diferenta dintre valorile functiei he curent + k . respectiv A n : + 9 9 ..16) Se deduce d$ V dn sau. . 7-4. functiile de curent (J. 7-4).d+ . integrfnd: = +* .4 9 dx A dy -89.. legate prin ecuatiile (7-10) gi (7-i4).15) ' Inmultind cele douii ecuatii (7-15) se obtine conditia de ortogonalitate. Fnlocuind pe u si v kin ecuatiile (7-14) in ecuitia ( 7 1 1 . se obtine: 7 iar ecuafia (7-12) devine: Asadar. viteza medie Fntre doui linii echipoteniiale sau doui linii de curent succesive este invers proportional5 cu distantele As. deci liniile de curent si cele echipotentiale se taie ortogonal. d+ - dy dx (7... b) Dacii se aleg ca echidiferenfe ale functiilor cp si cresterile constante Acp = C.d --. ecuatiile precedente devin: 7 1 / = . Legitura Pntre ele rezultfnd din aceste doui ecuatii se exprimi prin ecuatiile diferentiale ale lui Cauchy-Riemann : 9 9 7 d9 . Astfel.

Stutliul nlisciirii cu ajutorul functiilor analitice Amintim cii o furictie f de o variabila complex5 z = x $. independent de directia cre7terii d z adici de raportul Astfel.df dr dr dr dz aJ dz dr - eie ( 1 4 .i (v cos 0 . b) coordona te polare 7. pentru a f i derivabil in conditiiie amintite. necesi tate de existenfa h n c f iei de curent . (4 r Prin obtine : dr .o-.u sin 0) = v. a d k 6 trebuie sat isficute ecuatiile diferentiale (7-15).9 _ r do comparatia rezultatelor.+ .q + i ..monogeni" daci admite derivate continue si unice in orice punct.3. % .d .d$ . r do u cos 0 + v sin 0 84J = V. Raportl~lcresterii functiei df la cresterea lui z este: ' H 9 dx + idy sau : . = dr v cos 8 .- r d0 df dz df i dtp 1 ----.iv) = u cos 8 -1v sin 8 - . ..r '30 d z = eie d0 dl)r de o - i ( u .v.. Tot astfel: i --P ..i+.iv) = v.c) In coordonate polare se scrie (fig. Este util a aminti printr-o schiti de denionstratie cum se ajunge la aceste condifii. 7-5. se = 4 .1 _ _ .ive . Relatiile dintre:componen tele vitezei in coordonate rectangulare vi in (7-16. 7-5): ..iy se numeste s analitici" sau .. trebuie Pndeplini te aceleasi conditii Cauchy-Riemann.-1 _ _d . 9 9 9 *) dx f (2) fiind exprimat prin f = cp -I.14 s i n & I Fig.ive .3...

d(-v) dx dy deci . se cheam5 -. armonic con. ec. Consecinfe.. conjugate. In acest mod se stabileste c i . matematic a1 functiilor anali tice se suprapun perfect si asffel mecanica fluidelor capit5 un instrument puternic de studill prin insisirea teoriei functiilor * analitice. iar cp este functia de curenta b) Prin adunarea a dou5 potentiale complexe se obfine o nou5 mi~care potenfialii.d d (-V) . pentru ca derivata s i fie indepedenti de dyldx.are terminologia proprie. adici: de unde rezulti imediat conditiile de monogeneitate (7-15). Viteza conjugat5 condif ie deja satisfiicut5 prin ecuatia continuitate (v. Dind lui 9. De aseme.0. cele doui functii cp gi J. se obtine derivata bomplex5: + fl = if . deoarece distribufia temperaturii :in regim stat ionar se face dupl o funcf ie cp care satisface ecuatia lui Laplace* Noi vom evi ta in aceasti lucrare o asemenea denumire. prin inmultirea lui f cu o constanti complexi a P i se obtine tot o miscare potentiali. sunt funcf i i armonice.d ~ d2cp dx2 9 .. c) Prin derivarea lui f in raport cu z.reprezinti o miyare po9 dz A tential5. dupi cum se poate verifica lesne.d2 (--'PI --.2f . diferite valori constante. ad5ug6m c$ rp si J.conjupata vitezei V" a miscirii reprezentate de functia f (2).-+ + icp. intrucit si funcfiile noi obtinute. uneoi-i izotermci.E . Intr-adevir : du . fiind functie anali tici.de linii ortogonale numi t5. ~ ~ a d akele doui 'domenii: cel mecanic a1 mi$cirilor potenfiale gi cel r. Acest vector re. funcf ia f se numegte functia mi9cdrii. Fig. reprezinti o mi~care potential5 gi. 7-6. 7-4 si -7-11). iar f este potentialul complex. reciproc. de partea imaginari . df nea.. se obfine o retea . separind la o funcfie analitic5 de o variabil5 complex5 f. partea real5 (d. In tern~eniai mecanicii fluidelor. fndeplinesc cordif iile Cauch y. trebuie ca termenii formati din parantezele de la numir5tor s5 fie egali. deoarece inecanica fluidelor isi. orice . cp este potenfialul.mi~carepotential5 poate f i repreZentat5 anali tic printr-o funcf ie anali tici. + Se constat5 c5 aceasti derivati reprezint5 un vector simetric fatii de viteza V in raport cu axa real2 (fig. dy2.are rolul de functie de potential. de . a) ~ r i inmultirea lui f cu i se obf ine o alt5 mi~care h potentiak: A + 9 - - In care . iar este funcfia de curent.Este evident cii.Kiemann.jugate. se constat5 c i . respectiv l u i +.2 l dx dx2 ' dy dy2 Trebuie ca: du -. 7-6). De asemenea.

Din relatiile precedente rezul t i . = MN.MigcM potenfiale 1 1 8 7. De aceea. pentru punctele omoloage 5) : Fig.inclusiv frontierele lor = z (z). Aceasta se realizeazi dacii intre ckle douii domenii plane definite prin coordona tele comp lexe : z=x$-iy si Z = X $ i Y . Aceastii metodi p b m i te ca. + (7-19) respectiv C:: ( 2 . Metoda transformgri i conforme S-a demonstrat in paragraful anterior c i studiul miscirilor potentiale plane revine la studiul funcfiilor analitice de o variabili cdmplexii. 1ntr-adevir: daci zo si Zo sfnt doui puncte ornoloage in cele douii domenii si ds respectiv d S . 7-7. se impune a se aplica pentr~istudiul acestor misciri una 'din metodele cele . iar fn ptinctele M (zO). ds.3. respectiv M' (2.): Indicele I aratii cii elemevltele ile arce s-au luat pe curbele C . Z fijnd o functie analiticii univalenti. dacii la orice punct din D corespunde un punct in D ' astfel c i unghiurile a douii elemente curbilinii onoloage duse prin punctele omoloage sint egale si cu sensul de parcurgere acela~i(fig.elemente a douii arce omoloage a douii curbe omoloage C C' trecfnd prin punctele considerate. Amintim cii un domeniu plan D ' este reprezentarea ( s h transformarea) conformii a altui domeniu D. avem relaf iile generale: z I - ii d z = dx i d y = dscos8 4.4. mai fructuoase ale teoriei functiilor anali t ice. existii o legiitura intre punc tele celor douii domenii . 7-7). si anurne metoda reprezenta'rii sau a transforrna'rii conforme. misciiri noi.i d s s i n 0 = dseie.. plecind de la o mi?care cunoscutii. prin transformiri conforme. sii se obtini. Schemri la metoda transformiirilor conforme .

si C: 9 sau adicii triunghiurile infinit mici MN. o derivata cornparind cele doua expresii ale derivatei in punctul dS1 . P I . simili tudinea triunghiurilor omoloage sau a altor figuri derivate este vdiabilii numai la scara infinitilor mici. admite in punctul unicii pe care o vom nota: 2.5. redata. respectiv d ~ care trec prin punctele 'ornoloage M . sfnt asemenea. este folositi sub numeroase ~i variate aspecte la studiul transfosmirii mi?cgrilor.Deoarece insi Z este o functie analitici. care este de asemenea functie de z. deci nu este constant pentru Pntreg domeniul.Q1 = A? ce trei prin M gi M'.3. rezulti c i : i p (5) A depinzind numai de z. Tn trucft functia de transformare opereazii aslipra fntregu1u. Totodatii este de ollservat cii figura suferi p r i n transformare o rotatie locala A.N. rezulta: p ('O). Este de notat cii raportul de similitudine p (z. Punctele din cele doul domenii se corespund deci biunivoc.-ds. y 7. Este de observa t ca proprietiitile transformarii conforme nu sfnt Pnsi aplicabile punctelor singulare ale domeniilor ~i cii si ordinea de conexiune trebuie sii fie aceeasi in cele doui dbmenii care se korespund.. I Metoda transformirilor conforme. Asadar. si M'NiN. principial . si nu insa de directiile curbelor C. Acelasi rezultat fiind valabil si pentru alte elemente de curbe ds. Transformarea prof ilurilor. a vi tezelor etc. Aceast ii operaf ie este reciprocii si functiei Z ti corespunde functia 7 7 care transformi domeniul D' in D..) variazi cu z. I. nici pentru o zond de mirime finiti. Funcf ia Z (z) care transform5 conform domeniul D in D ' se cheamg ft~nctiede transformare. M '..i domeniu. liniile de curent dintr-un domeniu sint transforma te in ljnii de curent omoloage . in articolul anterior. avind laturile proportionale ~i unghiurile egale.

dupi cum ~i anumi te linii de 'cureit formate din curbe fnchise. f (4 = f Vi teza comp lexa : [ (Q1 adicg viteza comple. Aceste citeva propozitii fundamentale ne permit a rezolva imediat o serie de cazuri de rnisciiri mai simple. 7-8. - -X 3 Fig.3.. Dupg -ce vom lua cunostinti de modul de rezolvare a acestor probleme. fie o mi~care reprezentatii prin potent~alul complex. vom expune in art.- Mipcliri potentiate fn domeniul transformat. in planul z - 4 t si fie functia de transformare: 7 z avem evident = z(Q. J v . Liniile echipotent iale si vi tezele de asemenea sint transformate.in planul transformat Z: este egala' cu produsul dintre viteza complex& in planul z si derivata functiei de transformare. 7-8).8 unele teoreme generale care permit rezolvarea unor probleme in care conditiile pe contur sPnt mai complicate.. Profiluri hidrodinamice In ceea ce priveste obtinerea vitezelor transformate. 7. care pot f i folosi te drep t r o f i r i hidrodinamice" (fig.

7.(A + Bi) ( x + + Bi. avem: iy) = Ax-& --k i(Bx--kAg).p cu axa reali.x . n ? 9 b) Migcarea produsi de un izvor punctiform (fig.6. .3. deci viteza V a miscirii este simetrica vitezei coijugate. din ecuatia (7-26) se deduce: cp = C i n r . debitul este: ? + Pe de alt2 parte. Fig. iar liniile de curent sint razele pornind din origine. T cadranul IV.10). 7-9).BIA. In cazul B=o. ComparPnd (7-27) cu (7-29) rezui t i : Liniile echipotentiale sint evident cercuri concentrice cu centrul Pn origine.. \ f f = (2) = Cln z.Curent plan paralel liniile de curent si vitezele sint paralele cu axa ria19 si A = V . fac unghiul . Lui B pozitiv P i corespunde o vitezii T sensul lui -I. 7. Coeficientul C fiind un numiir complex A f = y . si este paraleli cu liniile 3. (7-26) Cum viteza la distanfa r este radial2 ~i are aceeasi valoare V. Migciri reprezentate prin functii anal i tice date 0 a) Curent plan-paralel (fig. de unde : Liniile 4 = const. + i $ . Vi teza comp lexii este reprezentati prin vectorul In cadranul I. astfel c2 tg p := . = const. 7-9. (7-25) C ln reioc C in r iC8. fati de n axa reali. $ = C8.

= . + 2x 8 16 8 - pentru r. . = 1. vor avea valorile p C In r de unde rezulti: n luind valorile succesive ale numerelor intregi: n = 0. 1. din planul f se transform5 prin funcfia C In z in liniile cp !ji J. Cum in planul f reteaua liniilor rg si $ este format2 din pitrate.Mipcdri potenfiale 185 - Fig.. 3 etc. ezI8. Q x Dac5 se ia de exemplu Acp = A$ = . ortogonale cu liniile de curent.. sint acelea notate in valori ale debitult~iQ. Liniile echipotenf iale. 2. 7-10.. Astfel. reteaua liniilor omologe in planul r va consta din pitrate curbilinii. liniile cp qi cC. liniile de curent = const. e2=I8. Migcare plans datorits unui izvor caz. e3=I8 etc. in care caz A e x . ale spectrl~lui ciutat in planul z.

7. vom considera cg debitul Q este distribuit . nivelul apei in arnonte de o stavili plana. Fie r. 7-11. 0 aplicat ie tehnicii a acestei probleme este deterrninarea misclrii : v Scurgerea pe Bub o stavild plan2 d e fund (fig.1 1). ridicati la iniiltimea r1 fat: de fund. deci dupa modelul unui izvor punctiforrn negativ. D e ~ i liniile de curent vin din direcfie orizontalii si apoi se curbeazii spre a se dirija radial spre fanti. Miqcarea scurgerii pe sub o stavilii plan5 se scurg prin fanta de liifime r1 de la fund ca printr-un orificiu infinit mic in 0 (fig. iar aceasta depinde de AO. Vom considera Pntr-o prim2 aproximatie ca liniile de curent Fig. a).Cercuri le cu raze sub-unitate vor avea razele: Spectrul miscirii este redat cu atit rnai detaliat c ~ cit ochiurile retelei i sint mai mici. 7-11.

.ro . tinind seama de (7-33) si (7-34): 9 Rezultii din (7-35) ca. pe peretele AB.. fiind egala pe ambele fete si de sensuri contrarii. cu cit raportul r. da 9 Din (7-31) si (7-32) rezultii: 9 Ecuatia lui Bernoulli intre punctele B si A d5: i .. - deci mai rnicii decit impingerea hidrostaticii. aplicatii intre A si B.<r1 I 1 + r1 )= : (r. ecuatia de continuitate revine la: Se propune a deterrnina distributia presiunilor pe fata vert icala udatii a stavilei. presiullea este P mai mic5 decit presiunea hidrostaticl . r. 7-11.are punct. 6). ~i r. aceasta din urmi fiind Raportul : este cu atit. este mai mare. considerind ca presiunea atmosfericii se anuleazii./r.uniform-radial.r (fig. astfel cii intre trei sectiuni de scurgere de raze r. in fiec. Y Impingerea apei pe intregul perete es te: P = \ YO pdr = y (ro-rl)2 ro . Ecuatia iui Bernoulli. n-iai mie.

. pozitivii pe portiunea ABC ~i negativii pe portiunea CDA a parcursului (fig.circulatia este I? = 2nC6 . iar liniile de curent sint cercurile cu centrul in origine.i a functiei (7-25) care reprezintii izvorul punctiform. In figura 7-11. c se aratii spectrul rni~ciiriideterminat prin metode mai. proiectia lui ds pe V este rd8. V se numeste . dupii cum ne putem convinge scriind cii: Dacii sensul de parcurs a1 curbei C este ca ~i sensul lui V (adicii invers acelor ceasornicului). c) Mivcarea produs5 de un virtej rectiliniu indefinit (fig.188 Hidraalica Printr-o metodii analog5 se poate calcula presiunea pe fundul vasului. Este important a observi cii circulatia are valoarea I? # 0 numai pentru ourbe care inconjurii originea. rolul lui Q din cazul izvorului punctiform. circulatia este nulii. Viteza fiind tangent5 la cercuri se poate obtine din (7-36) si (7-16 b) . In acest caz liniile echipotentiale sint razele. care lasi criginea in exteriorul lor. exacte. mi~carea este reprezentatii prin potentialul complex : Se observii cii aceasti miscare se obtine prin inmultirea cu . 7-12. pentru orice alte curbe inchise.deci nu numai pe liniile de curent . 7-12). 7-13). Migcare plan5 datoritg unui vtrtej rectiliniu iar circulatia I? pe o linie de curent in sensul cre~teriilui cp (considerind C > 0) este: de unde: A ~ a d a rcirculatia joaca in aceastii mi~care . 9 3 Fig.viteza indusii" de virtej. astfel cii: In mod analog se poate dovedi cii pe orice curb5 care se Inchide in jurul lui 0 . Dacii axa virtejului este perpendicular2 in origine pe planul xOy.

mivare cu circulatie fntr-un cfmp potential".. Pe axa real%. f i numiti . d) Scurgerea printr-o fantd de deschidere 2a (fig. In afara originii.cfmpul migcirii este nerotafional. liniile echipotentiale cp = I sint elipse homofocale. Vi teza cornplexi : + + v = dt . = 0. A ~i B 'x. de aceea aceasti mi~care . 0 L I C X a (COS (1. deci Q = xc.iv. -ch !! -I!C C isin-shx). CP $ C C (7-40) Asadar. iar liniile ( de cuient = I ' sEnt hiperbole homofocale. . y = 0. iar fn punctul A . x = acos-ch-9 '9 C C y = usin-sh-. . Scurgerea printr-o fantg - Din (7-40) rezulti cii In punctul R . .A~adar. Y f (7-38) (7-39) if a cos C sau x+iy= i - . C C Fig. focarele fiind chiar limitele ( fantei. Circulatia in domeniul unui virtej J. unde x = a. 7-14. poate Soectrul miscarii se construieste > . 7-14).. Debitul care se scurge prin fanti se obtine cu formu la (7-17). Fig. Y iar hiperbvla la segmentele X. 7-13.elipsa 1 se reduce la segmentul A B.ic arc cos din care rezulti: z = L. = xc. if C - u . punctul b) anterior. (1. . Potentialul complex este : f ( 2 ) = . care d i : + Q A = +A- +B.dz C ai sin .

7-15. 0 rniscare reprezent a t i de a c e l a ~ ispectru ca miscarea precedenti insi cu schirnbarea intre ele a liniilor cp. 7-16. planul se i n ~ p a r t ede asemenea in do16 zone: o zoni iniuntrul uAei curhe inchise care trece prin izvor~llmare si cuprinde la interior izvorul mic si o zon5 exteri'oarii continfnd restul de linii de curent ale izvorului mare (fig: 7-16.. Fig. asezate in punctele z. de sensuri con trare . Aceasti Ehestiune va f i examinatii mai detaliat la capitolul XXIV. Daca debitele sint de sensuri contrarii si rleegale.- Observat ie.5). fiecare continind liniile de curent numai ale unuia din izvoare (fig. In cazul general a dou5 izvoare neegale Q. e) Mi~carea datoritii a douii izvoare. Mi~careadatori t5 a doui izvoare neegale. tialul complex: f = + este aceea care are poten= cos- c arc cos- 2 9 a ceea ce revine la z t c (7-43) Acest caz corespurlde unei misciri cu circulatie in jurul placii plane de. ~ c e a s i a urmi miscare are aplicaf ie la studiul din infiltrafiilor pe sub un perete de palplanse de ahincimea a. in spat iul infini t. printr-un teren perrneabil de adincime infinitg. Mi~careaplani datoritii a douii izvoare neegale. ~i z.). punctele de vitezii nrilii se gasesc prin conditia: 9 9 iar plan111 se separ6 in doua zone neegale. latime 2a. potenfialul complex este: A 7 Dacii debitele sint de acelasi sens si neegale. de acelasi sens Fig. 7-1. ~i Q.

=y = const. - a2. Liniile echipotenfiale se obf in exprimind I-aportul (X + a)' + y2 = p2 [ ( x .are au ca a x i radicala comunii insiii i le axa Oy.0. qi de sensuri contrarii 7 $= Q . care sint locurile giometrice din care se vede segmentul 2asub un unghi constant y. izvorul pozitiv de debit Q: f (z) = .In cazul particular a doui izvoare egale ~i de sensuri contrarii. 8. in punctele date de: iar raza este 2 p2 -.x.a)2-+ y2]. Fig.(el . izvorul negativ de debit-Q . 7-17. Mi~careadatoriti a d o u i izvoare egale .p= - const.e de-curent sint cercurile care trec prin 0.7-17): in 0. - 8 . centrele lor se afli pe axa Ox. Raza R a acestui cerc este d a t i de relafia R sin y = a . .In L O 2n z-a z+a sau -- Q In- 1 . (7-48) de unde: Acestea sint c e r c ~ ~ r ilui Apollonius. (7-46) 27t Liniile echipotentiale si liniile de curent au deci ecuatiile respective: 1 -. 0.). I Ds'. Vi teza corny lexii : .si in 0.. I (7-47) Se vede usor c i 1iniil. potentialul complex se obf ine prin suprapunerea celor doui izvoare punc t iforme (fig.

lntr-o primii aproximatie.Aolica{ie tehnicb. se asimileazii aceastii scurgere unei rniviri . cel negativ si fn 0. presiunea este egalii cu presiunea atmosferici. fntre punctele B.Miirimea absolutg a vitezei este deci. . Aplicatie: scurgere s u b o stavili-segment Se cere aflarea distributiei presiunilor pe suprafata stavilei. care are forma unui segment circular. Scurgerea pe sub o stavill de forrna unui segment circular '(fig. Fig. M : ~ A si considerfnd c l in V . 7-18. i se obfine: r : de unde rezultl: . Aplicfnd formula (7-53) in punctele M ~i A rezulti: Pe de a l t i parte. aplicPnd teorema lui Bernoulli.datoritii a douii izvoare: in 0. cel pozitiv. 7-18).

sii determin5m limita acestuia cind a tinde ciitre zero 9 f (2) = lim a 3 0 Q -In Z-a 2n: 2+a UI I. caracteriz&prin ax& care este -.Qa a+O 112 dz ICZ~ 2~ T Z ~ Fig. 4~ I Plecfnd de la potenlialul complex a douii izvoare f Q.(ho . Dipol . Dacii distanfa 2a intre cele douB izvoare din problema de la e) devine infinit micii. in acest caz axa Ox si un moment.. 7. f) Mi~carea datoritii unui dublet (dipol) (fig.19). 2g r i a r2a 2 Presiunile miisurate corespund bine cu cele calculate chiar fn portiunea .' . inferioarii a cilindrului.ha). Din relaf iile (7-54) ~i (7-55) se mai obline: y v. deoarece termenul cinetic este negativ cici V > V.Mi~cdri potentiale 193 Din aceastii relatie se vede c2 presillnea In M este mai micii d e c i t presiunea h idrostaticii. se obfine un dublet.. iar Q se miire~te astfel ca produsul : < sa fie o cantitate finitii..uiIrn derivata - df lim . care este m. 7-19.

(7-64) Iar ccmponentele vi tezei.. vo - 1 d~ . u - .adicii la intersectia cu axa Olf. tangente la axa realii..r d0 sin rl0.. Observa#ie. Vitezele se obtin din'calculul vitezei complexe sau prin derivatele partiale ale formulelor (7-6 1) : + Pentru x = 0.r dr --- nar n-1 cos no. tangente la axa imaginarii si liniile de curent = const. Potentia 11-11 complex : permite reprezentarea mi~ciiriiunui curent intre doi pereti plani ce fac un 7t unghi oarecare intre ei = .nar n .dp . i7-65) .lim f a 3 0 9 = - m 2 7tz + const. g) Mivcarea intre laturile unui unghi. (7-60) Liniile echipotentiale si liniile de curent se obtin din: Pentru diferife valori constante ale lui cp si +.. + = arn sin tz0. sint : n v . Aceastii miscare se cjbtine ~i plecfnd de la miyarea reprezentatii de potentialul compldx de la punctul g) tlrmiitor. A n Intr-adevir : Potentialul de viteze cp si funcfia de curent sint: 9 cp = urn cos no. toate vitezele 99 L i b m sint egale in directie si mirime. E coordona te polare. ecuatiile (7-61) reprezintii douii familii de cercuri ortogonale tangente in origine: liniile cp = const. --..

7-21. 7-21.2ar sin 28. 2) Cazul n = .1 este dubletul studiat la punctul f) anterior. (7-67') Se vede cii viteza fn origine este zero. ce - . = 2ar cos 20.Miqcdri potentiale 195 Mgrimea vitezei este: Citevu cazuri particulare prezintn' un inferes special. 2 4) Cazul n . date f iind aplicat iile lor practice : I ) Cazul n 1 nu este altceva decit miscareh paralelii studiatii la punctul a) anterior.. func2 tiile cp ~i reprezintii mi$carea de ocolire a unui semiplan infini t (fig. Acest spectru poa te folosi pentru reprezentarea fie a miscirii Sntr-un cot dreptunghiular (fig.reprezintii (fig. in coordonate polare: v. potentialul si functia de curent stnt : (7-66) -cp = ar2 cos 28 = a (x2 .y2). avind: 5) Pentru n = . 7-20).b) 1 + cp = arlle cos c) 0 9 Fig. - j 9 9 Liniile de curent sint hiperbole echilaterale avind axele de coordona te ca asimptote. 3) Dacii n = 2. a) mi~careade ocolire a unei mu- - 3 chii dreptunghiulare. liniile echipotentiale stnt hiperbole echilaterale ale ciiror axe coincid cu axele de coordonate. 9 Vi tezele sfnt date de: sau. 7-20. Migcarea plana in interiorul unui unghi drept . $ = ar2 sin 28 = 2axy. limitat de un a1 doilea perete 'hiperbolic. fie a miscirii unui curent cgtre axa real& cu un punct de stagnare tn 0 etc.

'\ ' \ Fig. c). ' permeabil. Vonl prezeLta citeva tipuri de misciiri mai importante: a)'Miscarea planii-paralelii a unui fluid in care se aflg un cilindru circular. Mi~cgrileunui fluid perfect in jurul unui cilindru circular (fig. 7-21. cind a1 unui dig permeabil.' 196 Hidrautica 9 6) Cazul general (n > 1) rezolva t la Pnctput corespunde misciirii fniiuntrul unui unghi egal C U T misciirii de infiltratie la intrare fn taluzul OA sau y - n . bisectoarea unghiului xON. Potentialul complex a1 unei astfel de miscHi rezul tii din . Notiim cii OA. este asimp tot5 a liniilor echipotentiale (fig.3. 7-22) Asemenea misciiri se obtin prin suprapunerea unor misciiri elementare. care face -cu axa Ox care reprezintii un teren im2n 77.de felul celor studliate in paragraful precedent. 7-21. Mi~careaplan5 in interiorul unui unghi a. fiirg circulafie.7. .insumarea potentialelor complexe ale unui cur-ent paralel $ a1 unui dip01 d 9 Se deduce potentialul de vitezii cp si funcfia de curent +: y Componentele vitezei sPnt : . 7.

p - - 9 2 loc fn punctele C si D pentru 0 . Dar si cercul cu centrul in odgine si cu r a z a = a este o linie de curent. fie pentru y = 0 . a curentului paralel.Mipciri potenfiale * y 197 Funcjia rjr se anuleazi.pentru care 9 X .ctul M (daci se face abstract ie de gravi tatie) : 9 9 y t + 9 Ins5 pentru un punct M de coordonate x = a cos 0. . V = 2V. = f . circular Pe axa Oy vitezele scad cind y tinde la . ~re'siuneaintr-un punct M pe conturul cilindrului se giseste cu ajutorul teoremei lui Bernoulli.. V:. deci viteza se anuleazi. sin 20 u = V . Aceasta inseamnii c i axa Ox este o linie de curent pentru vaiori ale lui x cuprinse intre oo ~i $ oo. (7-74) . sin 8.cos 20). Mi~careaplani-parale15 in jurul unui cilindru D si anume V = u =2V.. Vi teza pe aceastii a x i se reduce la componenta : - @ deci este mereu inferioarii vitezei V . Deci vitezele rnaxime din tot cimpul m i y i r i i sint in punctele C si D. Urmirind miscarea pe cercu 1 (0. A B) se 'consta t i ca viteza creste atingind valori mari in punctele C ~i Fig. men tinindu-se in tot cimpul aproape de valoarea limitii V . V p Kezultii c i presiunea rnaximi se produce i n punctele A si B de stagnare. 7-22.a2 = 0. respectiv 0. aplicati intre un punct la CQ si pu~. anume. de aceea A si B se cheami puncte de .. ( 1 . y = a sin 0 vitezele deduse din (7-72) sint: v = V . u = V=sO. (7-75) Dee i . iar valorile minime au unde 8 x .tagnare. fn punctele A si B. fie pentru x2 $ y2 . -.

este 6 Distributia presiunilor fiind simetrici in raport cu ambele axe. b) Mi~carea plang-paralell a unui fluid in care se aflg un cilindru circular. 7-23. Acest paradox se menf ine ~i in cazul unui corp de form6 oarecare aflat intr-un curent paralel. Aspectttl contradictoriu a1 presiunilor calculate cu cele reale a fost numit paradoxul lui Euler-D'Alembert . X adici = f . in care se constatii o rezultantii paralelii cu axa Ox si de acelasi sens cu viteza din P W P w cimp. fluidul fiind supus ~i unui curent circulat~rin jurul axei cilindrului. l p . 7. Fie aceastii mi~carede tipul misciirii induse de un fir-vkrtej. tinfnd seami 7 si de ecuatiile (7-73): Pentru af larea vi tezei se poa te folosi v i teza camp lexii : $i P aceasti miscare. inseamnii ca rezultanta fortelor de presiune pe cilindru este nuli. . Daci existii cft de mici forte de adepe cilindru. art.Punctele unde presiunile sint nule sint date de conditia 1-4 sin2 8 = 0. in mi~carea re~rezen-ziune si de frecare intre particulele fluide.1 0 +I Un curent circulator se poate realiza prin fnsisi o miscare de rotatie a cilindrului solid in juril Fig.p. ~ o r t ~deesugere laterale si din spatele cilindrului se datoresc unor virtejuii care formeazii o apii moartii intr-o zonii desprinsii de curentul general printr-o suprafati de discontinuitate (v.2 . Aceastii fort. Acest rezultat este In contradictie cuNfenomenu1 real. in' tot cfmpul...ne rezulti dintr-o distribuf ie a presiunilor diftri t i de cea calculatii aci si urmind aproximativ diagrama punctatii.3-9). adici cu o circulatie a vi tezei I' = const. Potentialul complex a1 mi~ciirii este P acest caz: n h +r - 4 de unde rezulti. stratatii in figura 7-22 turi d< fluid sfnt antrenate succesiv fntr-o mi~care de circulatie cuprinzind fntreaga masii fluidi. pe orice curb5 inconjurind cilindrul. Distributiapresiunilor axei 'sale. o parte din linia n razii a. de presi. Diagrania radialii a presi~~nilor reprezentatii in figura 7-23. deoarece peniru r = a valoarea lui + = 0 se confundi cu cercul de + din ecuafia (7-78) este zero.3 . Firii existents fortelor tangentiale este greu de admis miscarea circulatorie. .

sin 8 = . Spectrul rni~cgrii plane-paralele fn jurul unui cilindru circular. -- a2 +i 2a2i cos 0 sin 8 f 9 ) = 0. Aceste puncte sk determini punind T ecuatia (7-80): n z = a (cos 0 + i sin 8). dac5 : ? ' sin 8 = - r 4axV.. cu circulatie. I doul valori aie lui 0 corespunzfnd punctelor de stagnare A . (7-81) 9 Este usor de ~razutc i partea real5 si partea imaginarg sint identice si egale cu zero. ' si V. pozitivi. 7-24. ra cos 8 2~ V m Ecuatia devine atunci: ae cos 20 9 ra sin 8 2~ V.Punctele de stagnare de pe acest cerc stnt date de ecuatia V deduce din ecuatia (7-79): -= 0. R se confundi intr-un punct pe axa Oy (fig. b ) I= ' 4lcaVa~ c) ~ > ~ z u ' v ~ D . Daci I? = 4 x a V. cele doui rgdacini ale lui z sint reale si pe cercul de razi a se gisesc cele doul puncte de stagnare. B in zona lui y negativ (fig. 7-24. 6). Fig. a). La aceeasi valoare a lui sin 8 corespund pentru a. fn caiurile: a) r<4naV. care se poate Deosebim trei cazuri : . deci punctele A .daci realizantul: - r2 4x2~: + 4a2 > O sau T 1 < 4xaVm. 7-24.1.

* Disfributia presiu~zifor suprafata cilindrului este data tot de ecuatia (7-75). 7-24. 2 m '. la vitezele calculate prin formulele (7-74) se 9 . presiunile pe semicerclll superior (fig. 7-24. dar T expresia lui V trebuie introdusi si viteza indusii de circulatia .'deci riidiicinile sint imaginare si punctele de stagnare stnt pe axa Oy. i \ e *-Yi$%. s e realizeazi acelasi caz limitii din figura -7-24. sin 0 r +-. Forta de presiune* elementari proiectatii pe axa Oy este: d F Y = . vitezei V. conform ecuatiei (7-76) ..p ds sin 0. c) si nu se mai gisesc pe linia $ = 0.de razi a.. si influentei circulatiei : . realizantul ecuatiei (7-80) este negativ. a) sint mai mici decl't presiunile din punctele simetrice situate pe semicercul inferior. - p $)sin o ds . proiectia rezultantei fortelor de presiune ye axa Ox trebuie s i fie nulii. V = 2V. n ' I Cum curgerea este simetrici fat5 d6 axa Oy. h s a in zona lui y >0 aceste -' .l adaugii ~i vitezele r 27t a datori te circulatiei I?. pe . .. care reprezintii numai 'ce?cul. deci rezultanta fortelor de presiune dupii axa Oy este: F = - \ (p.. iar pentru rn > 1. Daci insemniim cu rn expresia: I -P 4x v9. Dacii I' > 4x a V. Componenta dupii axa Oy este diferiti de zero. Si calculiim aceastii rezultantii F y care poarta numele de portan#& Obser+vimcii viteza curentului pe suprafata cilindrului este. . vitezele7din vPrtej sPnt de sensuri contrare cu ale curentului paralel. Pnsi nu pe cercul . 6. pe cPnd P zona n y < 0. :ay . fn consecinfii. riidiicina z. 4 . deoarwe.Oy. adicii normalg pe directia . sub cercul de razs a (fig. se afli pk axa . diipi cum se constata din mersul liniilor de curent. de razii a. in virtutea teoren~ei lui Bernoulli. ceea ce calculul confirmi.. 0 C ridacinile ea@d4isi (7-80) sint in acest caz: a - Pentru m = 1. = rn. viteze au acela~isens cu vitezele din cPmpul nerotational. astfel cii existi o rezultantii a fortelor de presiune paralelii *cu Oy si indreptatii spre y pozitiv. .

r xa sin o asin 0dO =. valabilii j chiar pentru un contur de o formi oarecare.a -: - ( 4 ~ : sin2 e + 47r2a2 4-2 v. punctul a). potentialul de vitezg ~i functia de curent deduse din In relatiile (7-70) qi (7-71) sfnt: I iar componentele vi tezei sfnt : . _ Existents unei forte perpendiculare pe directia miscirii de translatie' a unui cilindru animat fn acelasi timp si de o miscare de rotatie fn jurul axei sale fusese observati de rnulti vrem. obtinerii profilului optim. hevierea proiectilelor iesind dintr-o teavi ghintui t i era bine cunoscuti. Pen tru rezolvarea acestei probleme se folosesc rezul tatele de la acest articol. in 1853. . potentialul complex. . 9 . E. provocati de mi~careauniformi. Jukovski pentru calculul portantei. suprapunfnd migcirii paralele studiate o migcare de vitezi egalii gi de sens contrar: -V. Astfel.de a fi deicoperit formula fizico-matematici a portantei . c) Mi~careafluidului.. Meritul lui Jukovski in aceasti problemi este complex: . a unui cil indru circular. . dupI o directie perpendiculari pe axa cil indrulu i. chiar ?@nd nu are o miscare de rotatie proprie.- - 5:" sin O d e + 2pa V'.de a fi descoperit existents unei circulatii a fluidului in jurul unui corp solid In n~igcarede translatie in anumite conditii determinate. . \:sin3 ede -+ 8x2a \:sin r2p Ode -I-- / de unde rezultii: : Aceasta este formula lui N. ' ' 9 Y ' . initial in repaus. dar explicatia st iintifici a acistei devieri a fost d a t i prima oari de Magnus. in scopul. de translatie.Miicciri potenfiale sau : FY = ---- -[ \P :a -~.de a fi generalizat si aplicat problema la asipa avionului.acest caz.

+ y2 = R2 + (q . fntr-adeviir.. prin deplasarea cilindrului cu viteza -V.sau aerodinarnice obtinute prin transformiiri conforme.. a ) Reprezentgri conforme simple. E planul z. dtndu-se cercul n se obtine De fapt. =a C =z + c. I ).b)l = R2. din figura 7-25.3. orice figur5 se transformi h t r . prin folosirea unor functii de transformare simple. . - (7-87) + bi. (5 x2 .8. deplasat de un cilindru Fig. cu. in planul I.5 permite a studia: . t .reprezentlrile conforme cu ajutorul unor functii de transformare simple . lichidul este dislocat la provi $i alt lichid ia. Spectrul este construit pentru un observator legat de cilindrul mobil.4 gi 7. 7-26. p aralelii cu axa -Ox. Se studiazii reprezentarea conforml a unei figuri din planul z fn planul I. diferenta i 5 domeniul ocupat de sectiunea cilindrului nu face parte In acest caz din migcare. a) c fiind constant5 complex5 deci x = 5 . Ins5 superpozabili pe figura din planul z (translatie). Un cerc cu centrul Pn origine. Transformiri conforrne (exemple ~i aplicatii tehnice) Teoria generalii expus5 la 7. locul rlmas vid la pup:.Translafia (fig.reprezentlrile unui domeniu pe a1t domeniu . = c.profiluri hidro .Astfel. fn rnomentul cind axa cilindrului trece prin originea axelor de coordonate. . Spectrul migc5rii unui fluid initial in repaus.. . spre stlnga. se transform5 fntr-un cerc cu originea deplan sat5 E punctul I. simultan. 7.o figurii deplasatii in planul C cu canti tatea c.3. .3. y=q-b.a. urmtnd liniile de curent J. 7 ~ 2 5 P rnigcare de translatie n Liniile cp = const ~i C) = const sint de fapt acelea~ica ale unui dublet.

7-26.h infinit mic".. toate unghiurlle P planul 1: se arnplificg de n ori.1 $i nu15 pentru z = 0 Dacg se scrie: . figurile ornoloage nu au numai o asemgnare . fn planul c. Transforrniiri elementare .. deci ~i unghiul y.transformi. In aceastg transformare. rezultti : deci : Dacii deci douii drepte date. P Cercul deci pgstreazii aceea~i Orice figurg supus5 acestei transforrniiri rgmtne identic5 cu ea tnsg~i. 7-26. RotaCia unur cepe Fig. De exemplu. c) f: = W . fie functia de transformare + n fiind real ~i > 1. cu o rotatie qi o omotetie. figura din planul c riirntr~asemenea cu figura datii O planul z . Sfnt fnsii functii care nu fndeplinesc aceast5 conditie. u 3) Omotefia (fig. Transforrnarea lui z prin . stnt supuse transformgrii precedente. ci o asemiinare riguroasg. 7-26. n fnsii la altg scar& I n toate aceste transforrngri. Derivata acestei functii = nz n.devine c = aReie. tn care a ~i b sfnt cantitgti cornplexe. Observafie. a fiind o m5rirne real& Cercul z = Reie. adicii egali tatea unghiurilor.Mi@i potentiate (7-88) 2) Rotafia (fig. rezult5 din compunerea unei translatii. b). Functiile de transformare din exernplele precedente c = f(t) au derivata f'(f) finit5 ~i diferitg de zero in orice punct a1 domeniului ~i prin aceasta se indeplinegte conditia de conformi tate. gi se aplic5 transformarea precedentg. n ceea ce dovede~te intr-un punct singular (zero sau infinit) transformarea nu mai opereazg cri conform.Ins5 se roteqte c unghiul dat. trecfnd prin origine ~i fiicind un unghi y. in cercul +c raz5 R dar se r o t e ~ t en jurul lui 0 cu unghiul p.functia liniarri fntreagri": = az b. Prin functia 1: = zei@ z = Reie se vede cii cercul se .

un cerc trecfnd prin origine se transform5 fntr-o dreaptti care . 7-27.4 ) I nversiunea : I fiind. - . a transformirii prin inversiune. Un punct A n din planul z trece In planul c.cercului In raport cu A: Transformatul prin inversiune a1 punctului A trebuie sg aib5 ins2 argumentul p . Transformare prin inversiune geometrie. adic5 trebuie SB fie A". Cum se transform2 prin inversiune un cerc din planul z ? Fie acest cerc : xt ~i relatiile rezul tind din functia de transformare : de unde Introducind aceste expresii ale lui x..a. dacg A este pol.o mgrime realii.A = r R = Z2. astfel ca OX . deci domeniul lui z din in teriorul cercului trece in ex teriorul acestui cerc T domeniul c. simetricul lui A' fat5 de axa realg. . lui z = reia ii corespunde. se obtine: . aplicind functia de transformare a inversiunii : 4 ~ 9s de unde : r R Z -1 r 9 p = -a.b sau Din ecuatiile (7-92) gi (7-93) rezultg cii transformatul prin inversiune a1 unui cerc este in general tot un cerc. D = 0. In scrierea exponentia15 a mgrimilor complexe. Fie un cerc de razii 1 cu centrul in 8 origine in planul z ~isg suprapuriem axele xOy ~i 4wq. y in ecuatia (7-92). De aici rezult2 constructia'geometric5 simp15 din figura 7-27.cTnd A # 0. I lul R = OA' se oljtine din aceastii conditie. deci moduo' . afar5 de cazurile urmgtoare: . care exprim5 inversiunea cunoscutii din Fig. Observgm c5 lui 2 = 0 ii corespunde 1: = m. Astfel. nu trece prin 0 . A' se afl5 pe polara.

cind A = 0. fie C(x. In exemplele. respectiv y. valori constante. de asemenea. Este interesant in aplicat iile tehnice a considera transformarea conformii a unui domeniu intr-altul. din planu1 2'' in planul z' ~i apoi cercul C' trece de asemenea In cerc in planul prin transformarea I care este de asemenea o rotatie cu ornotetie ~i translatie. Toate functiile de transforrnare prezentate anterior : translatie. drep te). c. in alte curbe din planul l: cuprinzind domeniul D ' transforma t . ciirora le corespund prin transformare sonformii. D # 0. .circulari". z'. in planul z se obtin snumite curbe care lirniteazii un domeniu D. 7 A 7 7 7 P P Daci se dau lui x . d fiind constante cornplexe. Intr-adeviir. y) = O'ecuatia unui cerc In planul z. c. 1) Funct ia exponent ialli si f unct ia logaritmicci > c. d sint nule. . Ea se c bucuri de proprietatea irnportantii . 6. = 0. 2 fiind variabile cornplexe succesive : Transforrnarea ornografici trece orice punct a1 planului z in planul ~i reciproc. Aceste curbe vor trece. cercul C" trece tot in cercul C' prin inversiunea 11. In cele ce urmeazii vom examina si alte functii de transformare precum si metode lnai generale pentru a rezolva caztil unor conditii la limit5 mai complicate. rotatie. De aceea aceasti transforrnare se numegte ~i . cuprinzind nu intreg planul z sau ci numai #un domeniu limitat de un contur dat. cercuri sau drep te (transformarea ornograficii). de tipul celor'studiate anterior. care este o rotatie cu ornotetie ~i translatie. ornotetie ~i jnversiune sInt cazuri particulare ale transforrnirii ornografice. prin transformarea exponentialii. aceasti transforrnare se poate obtine 6d ' prin transforrnirile succesive. Acest cerc trece in alt cerc C" din planul z" prin transforrnarea (7-95) 111. Aceasti f'unctie de transforrnare se rnai poate scrie: In cazul general cin. D trece prin origine. o dreapti trecInd prin origine se transforrni intr-o dreapti care 5) Transformarea omograf ica (circular&) Z= + c[+d' a . . in interiorul (sau exteriorul) ciiruia se miscarea unui fluid.cInd A = 0.date anterior s-au pus fn evidentii citeva contururi sau limite de forme simple (cercuri. o dreapti care nu trece prin origine se transforrni Intr-un cerc I trecind prin origine . fn cazul cind una sau rnai rnulte din constantele a.i transformi un cerc In alt cerc... 6.d deterrninantul a c # 0. < < b) Trecerea unui domeniu intr-a1tul prin mij locirea funcf iilor de transformare. cercurile pot degeneia In drepte.

de lungime semiinfinit2 ilc. i y = sin (5 $. 7-29.eleasi figuri servesc ~i pentru functia logaritmicii. in care caz trecerea se face de la plantrl t: la planul z. de lungime infiniti Fig. deci de la domeniile desenate in dreapta la acelea din stTnga figurilor. trece Tn cercul de razd p. trece In cercul de raza' p. 7-28. 2j Funcfii trig-onometrice. (7-97) Se poate scrie: x $. inversii functiei exponentiaie. In figurile 7-28 ~i 7-29 se reprezintii pentru functia exponential5 curbele care limiteazii domeniul f n planul z cft si transformatele conforme ale lor i n planul c. sin Ech q ices t s h q . eXI I = eX2 Fig. Transformare prin functie exponentiali a unei f f ~ i iparalele cu axa y. = 1[.1= Dreapta x = x. y =: cos t s h q. Transformare prin functie exponential5 a unei fP$i paralele cu axa x . = ( {. c. .206 Hidraulica .iq) deci x = sin 5 ch q . 9 Dreaptn x = x. + . Fie funcfia de transformare t: == arc sin z sau z - sin .

unele in colaborare cu S. Tn 1902 incepe a face experiente.A. si avfnd pe 3 ca parametru (fig. .loviturg de be]-bec" ~i publici teoria acestui fenomen T 1899. care pot f i de folos in aplicatiile tehnice. fir5 a piriisi ~i ocupatia de profesor de liceu. PlecPnd de la studiul defectirii conductelor de alimentare cu a p i . formele rationale ale vaselor. in tunelul aerodinarnic Pnchis a1 laboratorului din Moscova ~i apoi fn tunelul de la Kucino.Contributie la teoria zborului" In 1890 cu numeroase observatii ~i experiente cu privire la migcarea aripii. A studiat fizico-maternaticile la Universitatea din Moscova gi a obtinut titlul de magistru In 1876. 7-30).Modificarea metodei Kirchhoff pentru determinarea m i ~ c i r i ibidimensionale a unui lichid" pune bazele metodei retelelor.Cinematica corpului lichid".~ continue i studiile. cu dizertatia .~i aerodinamice I ) Fie functia de transformare: #O ' Jukovski s-a niscut la Orehovo la 17 ianuarie 1847. Ciaplighin. In 1882 obtine doctoratul cu dizertatia . A A * N.In 1885incepe lunga sa activitate didactici la Universitatea din Moscova. . in care putea si-gi valorifice rnai bine calititile pedagogice. E.. se Inapoiazi In patrie in 1879 gi este numit in acela~ian profesor de mecanicg la $coala tehnici superioari din Moscova. lucrare foarte bine apreciati.1.. rezulti: Aceasti ecuatie reprezintg o familie de elipse cu focarele i n punctele &. Prima lucrare de hidrodinamici. 7-30. Problema zborului 1-a ocupat in mod deosebit In ultimii 35 ani. Trimis la Paris s i . prin eliminarea lui 5. Transfornlare prin functii trigonometrice A (c = arc sin z) A In planul Ft~ia cuprinsi Cntre drep tele de mai ios trece Pn elipsa .Asupra stabilititii mi~cirii". c) Functia de transformare Jukovski * ~i studiul proiilurilor hidro. descoperi rnecanismul fenomenului cunoscut sub denumirea de . spare . r < In planul z Ne limitiim la acest exemplu.... Fig..Mipcdri potenfiale - 207 de unde. cu ti tlul . Studiazi rni~careaapelor subterane. n Are mai multe lucriri asupra teoriei curgerii. publicati in 1890. Prima lucrare: . dar mentioniim cii alegind alte funcf i i trigoriometrice de transformare si variind limitele domeniului din planul z se 6btin nurneroase cazuri de rebrezentiiri tn planul <.

Jukovski. Ecuatia unui cerc cu centrul in origine si raza a. Vladimir Ulianov ~i (Lenin). n Pentru contributia sa la creatiile tehnice este numit in 1911. un cerc C de raza a = const cu centrul P origine in planul z trece n Mtr-o elips5 E cu centrul in originea w in planul C si focarele avind semidistanfa = 21 (fig. 9 = (a - $1 7 sin O. Jukovski pentru obtinerea profilurilor hidro. . Transformarea unui cerc prin functia de transformare Jukovski In 1904 public5 importanta sa descoperire cu privire la . Depune o considerabilg munc5 pedagogic5 P institutele de preggtire a ofiterilor de aviatie.de unde rezultii: * < = (a + $) cos 0 . pre~edintelecomisarilor poporului. In -patru mernorii se ocupii de teoria elicei. g5se~tetimp s5 se ocupe de matematici (calculul variatiilor). iar in 1910 descoperii pe cale teoretic5 profilurile de aeroplan Jukovski.rolul circulatiei P portant5". dup5 50 de ani de activi tate ~tiintific5 pedagogics. E. 7-31).i sin O). ? (+ a . se obtine ecuatia unei elipse: Asadar. de artilerie. din planul z.208 Hidraulica Aceastii funcfie este deosebit de interesantii pentru studiul profilurilor si a fost folositii de N. n apoi despre ..inginer mecanic honoris causa" Dupii Marea Revolutie din 0ctombric a continuat cercetiirile ~tiintifice munca didactic& ~i . Jukovski moare la 17 martie 1921 la USOVO. Eliminfnd pe 0 din aceste relatii.).. Introducind aceastii expresie a lui z in relafia . activitatea lui Jukovski In aerodinamicii se Irnbinii tn mod creator cu aceea a 1ui Ceaplfghin.(7-98) se obtine: la C= iy = a (cos 0 f i sin 0) f -(cos 0 . De~i pasionat de aerodinamicg. E. instituirea unui premiu etc.p5rintele aviatiei ruse".si akrodinamice. avPnd calitiiti deosebite pentru zbor. s5 fie recornpensat prin asigurgri de ordin material ~i manifestgri de ordin moral (editarea lucr5rilor. La 29 august 1920. - . 7 Fig. dup5 40 de ani de activitate.devotPndu-se noii orlnduiri sociale. de c5i ferate. . Dup5 1905..vIrtejurile legate".. 7-31. se exprimii chiar prin z ca functie de variabilii comblexii: z = a(cos 0 + i s i n 0). a decis ca N.

Aceasta inseamnii cii domeniul in interiorul cercult~ Co este reprezentat i printr-un domeniu infinit mic. corespondenta nu mai este biunivocii.pfnii la tiiietura E. I Fig. Vom ariita citeva profiluri ce se ohtin prin functia de transformare J ukovski : .ul generator 0 avfnd r = 1 in placa A f B f = 4 1. n iar domeniul dintre cercul C ~i cercul Co trece P interiorul e l i p s e i ' ~ . 2) Profilttri aero.Placa plan5 este cel mai simplu profil aerodinamic. c 9 9 . 7-32) se obtine din cercul generator M (raza a) cu Oy centrul pe axa. se obtine din relatiile (7-99) ecuatia unei hiperbole: c c . Deoarece fnsii la o valoare datii a lui corespund dou5 valori z ( ~acestea seobtin din ecuatia functiei de transformare.~i hidrodinamice. Arctll de cerc (fig. Sii transformiim cercul M din planul z cu ajutorul functiei (7-98). Tniocuind in ecuatia (7-98) pe z in functie de (p. Profil hidrodinamic in forma unui a r c d e cerc . din planul z trece in tiiietura Eo in jurul focarelor ~i a axei reale.. - I 9 I + < . Fie 0. ' adicii. \Tom reprezenta planele z si '5 suprapuse. obtinut chiar la punctul a) precedent din cerc. 8) si separfnd partea reaiii de cea imaginarii. un kerc exterior ~i un cerc interior cercului Cb. asadar. 7-32. de gradul 2 fn raport i cu z). la o elipsii din planul corespund douii cercuri din planul z.. se obtine: 9 c. semiaxele elipsei iau valorile: deci acest cerc C. Daca 8 = const si a = 1. Un punct P pe acest cerc are afixa z= ~ ( C O S0 -I-isin 8).la distanta OM = f . la razele vectoare din planul z corespund hiperbole in planul care taie ortogonal elipsele (7-100) si sint omofocale cu ele. q = (p -$) I sin 8.Dacii raza cercului a = I . pe axa realii. in planul Domeniul exterior cercului C trece in domeniul exterior elipsei E si invers.4 = OB = 1.

Aceasta din urrnii va da un cerc K f care trece c2 cl prin B . Pnsumind transformarea = z (cercul K se transform5 in el insu~i)cu transforl2 marea = -. din triunghiurile OMA ~i OMP avem: a2 = l2 + f2 = + p2 . Cercul I(' va rnai tiiia axa reall ?n-Af astfel ca: OA' = Se obtine astfel diametrul BA' siu M ' (fig. 7-33). - = 1 + I +1 2n1 a1 cercului I ' si centrul ( 9 .deoarece inversul lui B ( x = -1) este l2 c2 = . pentru motive de simetrie. P--- ta .--1 I si va avea 9 -I centrul pe linia OMB. ComparPnd acest rezultat cu expresia lui q de mai sus. (1. . El mai trece si prin punctul C' pe. ~i are centrul In punctul 5 == 0. Fie cercul generator ( I cu centrul M pe axa Ox. rezulti: Introducind aceastii valoare a lui sin2 8 in ecuatia (7-102) rezulta ecuafia unui cerc in planul c: Se vede ca acest cerc trece prin punctele A. astfeI TI=---2 (:: - 9 Din relatia (7-103) rezultl cii TI este pozitiv si pentru valori negative ale lui 8..2 pf sin 8 f2 . Observiim c l transformarea Jukovski [relatia (7-98)J se poate efectua pe cale geometricl.Profilul simetric biconvex Jukovski (fig.O) ~i B . o inversiune. le ridiciim la piitrat si apoi sciidem pe a doua din prima ecuatie. a doua cu cos 8.ior rispunde solutiei. 9 Pe de altii parte. deci din cercul AC'B' numai arcul supe. (-I.Observim cB p se poate elimina intre aceste relatii daca Tnmultim prima ecuatie cu sin O.axa Oq. 7-33). la distanta m de originea axelor. ale caror coordonate satisfac ecuafia (7-104).2 f sin 8.O)..

l. pentru a evita formarea de 'linii de discontinuitate si vfrtejuri . Punctul ciiutat este P"./i de bar9 Fig. Totusi. din -motive de o r d i i constructiv si 9 1 profi'l Jukovski' . Profiluri hidrodinamice practice ale pilelor economic. 9 . coada pilei nu poate f i atit de alungitl si de subtire. aceste tipuri nu trebuie adoptate intocmai. va trebui sii adun. ele putind fi luate ca tipuri favorabile. - 1 Fig. la intersectia cu :cercul K t . pentru pile de pod sau pile de baraj (fig. deoarece. Profilul simetric biconvex Jukovski Profilurile sirnetrice isi giisesc aplicatia nu numai in aerodinamici ci si la constructiile hidrotehniie. pentru motive de rezistentii.i de pod p. hid&dinamice. 7-34.~i~cdri potenfiale 21 1 Pentru a trece un punct P de pe cercul I( iri planul c. 7-33.o. de asemenea. sect-iunea orizontalii a unei pile trebuie sii aibii douii laturi paralele de o anumitii lungime si numai la capete trebuie profilate hidrodinamic. 7-34).5m geometric OP cu raza vectoare a inversului lui P care se obf ine conform regulii stabilite pe raza simetricii cu O P fatii de axa reali.

a sint unghiurile exterioare . Pentru a obtine un profil nesimetri'c. 7-36. astfel ca s i riispundi la o serie de conditii tehnice. Printrz Fig. L . spre A. Daci poligonul este inchis si se consideri c i un observator pareurge conturul poligonului de la A. 0 metodi generali care a dus deseori la rezolvarei exacti a problemelor -de m i ~ c i r icu contururi poligonale . z2 . < z .~ h r i s t o f f e(fig.obtine fiicPnd se sums OP OP'. u1 + a2 .. c ale poligonului. sint constante reale in numir egal cu numirul laturilor poligonului din planul l: si asezate in ordinea: z. ~n care z. A. se ia cercul generator I. este cunoscu t i relatia geometric: : Fig. formate de cfte doui laturi consecutive 2. 7-35. < z2 < . . SPnt actualmente studiate un numir mare de tipuri de profiluri perfectionate. punctul P" de pe profilul ciutat. Schema la metoda Schwartzh 9 9 */ 0 <F. A. E. . Asemenea profiluri se iau ca bazi pentru constructia aripii de avion. 7-36). 1 ' I + d) Reprezentarea contururilor poligonale sau curbe.... Carafoli..Constructia geometric5 de la cazul precedent poate fi folositii gi pentru profilul nesimetric.') ' inversiune 'a1 cercului K. Astfel.. Profil disimetric Jukovski (arip5 de avion) acestea este ~i profilul acad. 2.i acestei me tode au stal bilit..... unghiurile d n t pozitive daci se formeaz5 pe dreapta ~i negative. independent unul de altul.7-35) ~i fie K cercul transformat prin ' Y..103). . iar a. cu o f a t i inferioari concavi. P baza funcfiei de trans: n formare (7.212 '. pe stfnga. adici in sens invers miscirii acelor ceasornicului. A.este Metoda ~ c h w a r t z . + an = 2% Chris toffel . a z .care se intilnesc mai cu seami la miscarea apelor subterane . ducind din 0 razele simetrice OP ~i OP'. 1 ) S-a constatat c i este util a reprezenta pe un semiplan z aria inchis5 intr-un contur poligonal putindu-se reduce prin aceasta un caz complicat de miscare la din planul un caz mai simplu. c i pentru trecerea unui contur poligonal pe un semiplan trebuie folosi t i funcf ia de transformare : c. Cu aceasti convent ie. Au t0ri.Protilul Hidraulica nesimetric Jukovski-Ciapllghin.'///M&.. cu centrul P cadranul I a1 axelor..de exemplutn ( n punctul M (fig.

dacii z parcurge segrnentul z k ~ k + l pe axa real6 din planul s. . axa real& punctul descrie conturul pol igonului da t .. . expresia d c/dz se poate scrie sub forma: P care R este un factor real. in consecinfii ~i punctul se deplaseazii pe un segment de dreaptii AkAk+... corespnnzind succesiv virfuri lcr A. care variazii cu pozitia punctului. astfel cii poligoanele se inchid (cel de pe axa realk din planul z la -.. z. ~ punctele zk . dar vom indica aceste proprietiiti ~i conditiile in care ele pot fi folosite. aceastii chest iune i e ~ i n d cadru l din lucriirii Ode fafii... OC2 . care reprezin tii. dupii cum z > zk sau < zk. . sint parcurse de un punct z descriind.00..aceasti5 reprezen t are : c A 9 . .. O k . de pe axa realii prin semicercuri foarte mici. c + 9 c .. 2. Sii formiim expresia : c Factorii acestui produs se pot pune sub furma: I ' I zk.. adicii se reproduce poligonul avind unghiurile exterioare al. deci si sensurile de parcurs se menfin. .Nu vom demonstra proprietiitile functiei c. .z I ein sau I zk . iar reprezentarea poligonului se face la scara determinatii de constanta C.infinit de la din planul z f i coreSpunde un punct determinat pe segmentul AnA.pe cind argumentul punctului corespunziitor scade cu a k .. .. derivata dcldz se anuleazii si conform. se va suprima factorul corespunziitor din formula (7-105). Corespondents este biunivoci dacii aria poligonului este simpli.. prin parcurgerea cont urului corespunde semip lanullii deasupra axei reale din planul z. an* C Se mai demonstreazi in analiza matematicii cii punctului . iar domeniul interior din planul 1: liisat la stfnga.. punc tele z. Proprietatea esenfialii este urrniitoarea: DacH punctele z.. segmentul z ~ ? In + ~ reprezentarea nu mai este conformii. . 2. 2. z. iar argumentul n este constant pentru fiecare segment zkzkfl de pe axa realii.z 1 .. Pentru reprezentarea pe un semiplan a1 domeniului afla t la exteriorul poligonului se demonstreazii cii functiunea urmi toare real izeazii . liisat de asemenea la stinga prin parcurgerea axei reale.. z. argumentul punctelor zk la trecerea de la un segment la celiilalt creste cu n. Astfel cii. A. A n ale poligonului. iar cel din planul la distanta finitii). In cazul cfnd unul din punctele zk de pe axa realii este la infinit. prin ocolirea punctelor z.

Exemplul 2. A . P toate cazurile. + \ Constantcle se determinii prin conditiile de corespondentii : 1: = 0. Facem sii corespundii la punctele A:. z = . Poligonul din planul t: forx mat 5 = 0. urmiitoarele douii puncte: z = oo. deoarece numai doul puncte Fig. Ap licatiile cele mai nurneroase si importante se vor face la capitolul XXIV. / . Reprezentarea unei sernift~iipe planul supe.1) si A. +f A. 2) Aplicatii ale formulei Schwartz-Christoffel. Fie .Y Exemplul 1 . 7 = 0din 3 drep tele: fnchide / si = ih se . formfnd o ffsie 0 la drep tungh iularii. viteza de la infinit a miscirii din v planul 2. h c = -arch 7e c = C arch z + C'. . = 0 n si z = i . 7-38).. ( z 1 ) celelalte hrfuri se corespund la infinit. Vom da aici numai cfteva cazuri pentru ilustrarea teoriei . Curgerea de-a lungul unui fund cu treapta' drepturaghiulard (denivelarea = h) (fig. h . Reprezentarea unei semi f i ~ i pe semii planul superior (fig.1 de unde arch (-1) = in. (2 = ih). Propunem corespondents : A. Formula lui SchwartzChristoffel se simplificii.se corespund la distanta rior. / / / / I / / / / /. z =: 1 de unde arch 1 = 0 c = ih. (z = . 7-37. c = 00. A: punctele A. (7-108) z sau z ==ch g 5. dupg metoda Schwartz-Christoffel finit%: 9 3 < 0' + = .V . f+-) 0 .-. 7-37).in care se corespund.

--- dz dl: - drdz . Curgerea p o t e n t i a h de-a lungul unui fund cu treapta in unghi drept . 7-38.1 Potenfialul complex a1 curgerii din c). rezultfnd: deci : = - h (Vc2 . umdl: : dz Ah 600) At ih v2 # 0 0 .Conform formulei lui Schwartz-Christoffel.v* 9 1 44 g/2 X Fig. planul c este: arch de unde se deduce viteza complex5 in planul z : df .df w=---. sau Constantele de integrare se ohtin din corespondenfele alese la inceput .

aae2ia + fiictnd unghiul a cu axa realii. A~adar. omologul sHu M ' parcurge dreapta d B . V 0. Daclicr= functia de transformare devine: Fig. solutia problemei se va giisi in fiecare caz special prin metode adecvate.2 ae z (7. Punind deci in ecuatia (7-110) l. D e ~ problema este principial rezolvatii. iar punctul A. I. C M = a . astfel. pentru giisirea functiei de reprezentare nu existi i o metodii generalii practicii. adicii in punctul A. V = oo. z -+ w deci punctele de la infinit in planurile z ~i se corespund ~i deci ~i vitezele. 3 de la art.a).a). deoarece pentru l..Riemann a demonstrat c i dat fiind un domeniu simpleconex In planul avind ca frontiere exterioare (sau interioare) un contur C. w+oo.1 1 1) .8 cii aplicind transformarea: (a. reprezentarea unui dreptunghi pe un cerc sau a unei elipse pe un cerc se realizeazii cu ajutorul functiilor eliptice. pentru z = ih (punctul A. = -1. aeie Dacii punctul M parcurge cercul. Probleme de rni~ciriin jurul uneia sau mai multor pliici plane sau prin fantele ce rezultii Tntre pliicile plane au aplicatii numeroase tn tehnicii. S-a arirtat la pct. un cerc de raz5 a din planul z trece Tntr-un segment de dreaptii = 4 1 situat pe axa real5 in planul dacg a este real.3.Z . . iar pentru 0 oarecare. Curent ocolind o placii fiicfnd un unghi a cu directia curentului Ox 0 7c . planul z. respectiv B .. Dacg fn locul lui a se consider5 In functia de transformare (7-1 10) miirimea complex2 peia fn care a este modulul ~i se opereazg transformarea cercului de razii a din planul z. din (7-109) rezultii cii pentru l. (c == 1) corespondentul lui A. astfel ca O = X = 2 a cos (0 ..i0 + . in punctul 0 este de stagnare. = 1.). avind viteza infinit2 la ocolirea colful~li prag. In sfir~it. De exemplu. un punct M de pe acest cerc trece T planul fn punctul M ' (fig. + w .Din ecuatia (7-110) se poate deduce o relatie intre U 9 V Intr-adevar. M' cade Fn A . rezulta relatia ciiutatii: A - Din aceeasi relatie urmeaza ca in punctul A.=%+ (ia)' . domeniul se poate reprezenta conform pe domeniul din planul t. deoarece w se anuleazii pentru l. 7-39. A ~ a d a rcercul trece in segmentul d B = 4a. = w . corespunzind punctului A: din planul l. e) Mi~careain jurul unor plgci plane. avind ca frontiere exterioare (sau interioare) un cerc K . este singular. l u l m pe dreapta OA un punct M'. Reprezentarea se realizeazii cu ajutorul unei functii unice atit a domeniilor intre ele cit gi a conturului tnsugi pe cerc. Intr-adevgr. de 9 - - 3) Reprezentarea unui contur pe un cerc: Teorema lui Riemann. 7. pentru 0 = a ~i 0 = a x . 7-39): n < = 2 a cia cos (0 . din planul z.

1: = f iq. rezolvPnd rnai intii pe z =. avfnd la infinit df . in virtutea relatiei de definitie: dfldt: = u . . unde vitezele au 9i fost calculate. La marginilesp15cii. Fie potentialul complex a1 unui curent T jurul cercului din planul z : n S5 aplic5rn transformarea (7-1 1 1 . Se va introduce deci in membrul a1 doilea din relatia ( 7 1 13. deci V = v. q variind de la . tintnd searna c5i pe firul' de curent de la suprafata plicii. 7-40). Liniile de curent... dr De aici rezultl cii viteza V este U g ppentru = f oo. deci in origine exist5 puncte de stagnare ale rnigcgrii. . Dup5 efectuarea calculelor se gisegte c5: + .iv. presiunile p gi vi tezele V Acesta este deci potentialul complex a1 curentului perpendicular pe plac5.. la mijlocul pl5cii. oo. a ~ e z a t 5 axa irnaginarl a lui <. Vom considers pe acurn ~i migcgrile tn jurul pl5cii: 1) Curent perpendicular pe placi (fig. f(l. v . = 0. 217 $i cercul trece Entr-o plac5 de l5tirne = 4a.. V = 0. Presiunea distribuit5 pe placii se obtine cu teorema lui Bernoulli.iv.2a la 2a.! . Curent inconjurtnd o placii 'plana perpendicular5 pe directia lui. afar5 de centru $i de rnargini.Mi@ i potentiale . componenta u = 0. iar pentru l. Agadar : v= pe toate punctele plgcii. Intr-adevL.): Fig.7-40. forrnlnd vi teza conjugati . $i se pistreazi partea irnaginarii care se egaleazi cu . directia axei reale. obtinern componentele vi tezei. unde C = f 2 ai.

= 5 L 8 gi dezvolt5m ambii membri ai relatiei. 1925. -d) mi~careade scurgere printr-o singurii fantii de deschidere 2a: 7 = a 1/2 qi devine . de potentialul complex f . se obtine. . prin relatia urmiitoare : f l.. -ch .= ch - Cum aceastii miqcare se produce fn tntreg spatiul.. tr-un sistem de fante rezulti c5. se obtine spectrul unei misciiri ~ r i n t r .3. L C C 9 xrl (7-1 16) sh -cos-x4 =sin. 0 contributie romineascii in acest domeniu este lucrarea lui D..cos . Juxtapunfnd figii iden tice.2 18 .cos . dupi cum nu are sens fizic nici viteza infinitl la margines pllcii. Pavel *.sin - ~ r l L xa 'P (I. Disertatie. deci sin .o fiqie de liitime L. egalfnd pirtile reale qi pgrtile imaginare jlntre ele: + + ~4 sin -ch L -. s i reprezentiirn aceastii miqcare pe .7ca sh . fn cazul cfnd un corp solid fix este cufundat fntr-un fluid perfect in mi~care.a sin x .6. Migcarea potential5 prin gritare $i rotoare cu palete a fost studiatl pentru gkirea formelor favorabile pentru turbinele cu reactie.9.sin.. 7-40).. b xa .oo pentru r] = Z if ixf f . . S-a studiat la 7. ceea ce desigur nu are sens fizic. ** ' Hidraulica I - P Se vede c l presiunea maxim5 pozitivri este 0 u2 pentru L d - r) = 0. Se verificg lesne cii pentru x = & a (ti1 planul z) rezultii = f a la extremititile fantei In planul C.u nnumir arbitrar de fante.sin x - Rezulti cii noua miqcare va f i defiaitii i n planul c. i n acest scop se va folosi functia de reprezentare: Z 1: .4r * L L L C C In figura 7-41 se d i spectrul miScirii care are loc numai tn interiorul flgiei de litime L.ch (7-1 15) L b c a Pentru determinarea constantei ..Ebene Potentialstromungen durch Git ter und Kreiselraderc'.liiliile de curent f l inconjuri astfel incft Tacele linii care sint aplicate chiar pe suprafata corpului rigid P1 inconjuri pfni se reunesc P span Dorin Pavel. 2) Scurgerea printr-un sistem de fante (fig..vom scrie cii pentru 4 = a (1 12 din deschiderea fantei). Ziirich.cos .Dacii in relatia (7-1 15) introducem l. - 7. expus fn paragrafele precedente. * .3. 7-41.. Curent paralel trectnd prinfecte.. se anuleazii pentru & 2a. Mi~cgriplane cu suprafete de discontinuitate sau cu suprafete libere Din studiul miscirilor fluidelor perFig.a ir) qi f = c p i+ f = 0.

Migcciri pot enf iale 2 19 tele lui. considerat cii ill spatele corpului se separii o zonii de fluih in repaus. ' buie -s i fie pe aceste linii egali cu viteza V. De aceea metoda indiiatii aci. .. h a i n t e de a se cunoaste cu exactitate iceste fenomene de separare a unei pirti de fluid din fluihul in mi?care generali. fizicienii au imaginat o schemi simplificatii a fenomenului. desi diferitii de zero.. pentru a explica paradoxul Euler-D'Alembert. in care suprafefele de discontinuitate ipotetice corespund cu cele reale. Exemple de r n i ~ c i r i plane cu suprafefe de discontinuitate qi explicatia acestor fenomene se va da la capitolele X I I1 ~i X X I 11. necesitind o cunoastere mai aprofundatii a fluidelor reale. * L. Aceastii zonii de apii moartii nu este complet lipsitii de misciiri. In acest mod. fiirii a se dezlipi ~i fiirii a crea o zonii de a p i moartii in spate. din zona din irnediata vecinitate a apei moarte. I. se folose~te numai in aiurnite cazuri. zonii care se consta tii din observarea fenomenelor de mi~careale f luidelor reale. Cum fnsii rezistenta existii si se poate misura prin experienti. de tlnde rezultii cii si viteza tre... Asadar. E. insi infinit de apropiate de zona de discontinuitate cii. T.stratmi de virtejuri". Rezultii din aplicarea teoremei lui Bernoulli pe liniile de curent din masa fluid5 in miscare.. Descrierea amiinunti tii fluid perfect (81 f l u i d real (4 Fig. paradoxul rezistentei se rezolvi numai in parte. care se fntinde la infinit fntre douii suprafete curbe ale ciiror urme pe planul de proiecfie au forma apropiati de aceea a unui arc de paraboli. . Sedov. conform ciruia corpurile i'nconjurate de un fluid perfect in mi~carenu opun o rezistenfii.suprafete de 'discont inuitate" care sint const i tui te din . fnguntrul acestei zone viteza este nulii ~i presiunea este egalii cu p. este mult mai micii decit fn realitate. Jukovski.a. 1950. adicii = presiunea constant5 de la infinit. Helmholtz (1868) si Kirchhoff (1869) a. cum este cazul hidroglisoarelor * etc. ci este ocupati de virtejuri ~i este inchisi in limi tele unor . Ploskie zadaci ghidrodinamiki i aerodinamiki. d e ~ i a fost dezvoltatii si perfectionatii de N. Levi-Civith S. 7-42. intrucit rezultanta presiunilor fluidului calculatii pe suprafata corpului. fn conformitite cu acea teoremii (cu neglijarea greutiitii proprii) Presiunea p pe aceste linii de curent nu poate diferi de presiunea p .

De asemenea.w si OD. de . argumentul siiu este egal si' de semn contrar cu argumentele punctelor din planul z .oo se compune dintr-un segment y. y. planul w . sPnt paralele cu axele (fig. Reprezentarea planului z se face in planul f . o putem alege astfel ca linia a. a p i moarti (fig. spectrul miscirii in conditiile unui fluid perfect se poate afla mult mai exact decit i i cazul precedent. in care zona If din plant11 z este reprezentati fn interiorul tgieturii aplicate dupii axa Op in planul f . studiul rni~carilorcu suprafete de discontinuitate zone: zona I.w. 7-44). Se consideri fluidul separat in dou: Fig. Miscarea din zona I are in dlanul z potent ialul complex 9 f . in care miscarea se produce intr-un ctmp potential de viteze. Pentru rezolvarea problemelor cu suprafete de discontinuitate sau cu suprafete libere existi metode numeroase. w = -df - 7 u . Astfel. Putem alege constantele adi tive astfel ca linia $ = 0 sii reprezinte liniile de separatie OD. si zona 1 inclusii Entre supra'fetele de discontinuitate si care 1 cuprind. care au.220 A Hidraulica . ca punct de plecare o bazi de tratare comunii. deoarece suprafata liberi. Punctul 0 este punctul de stagnare (sau de impact). . Aceste linii. indicati de Kirchhoff. la care linia de curent $ 0 se ramificii in jurul corpului.iv. la suprafata corpului ~i segmentul infinit A. Probleme de asemenea naturii apar in cazul formgrii vinelor lichide la iesirea dintr-un orificiu sau la . 7-43. daci se reprezintii variabila complex5 w P planul n u . poate f i determinati prin calcul. cp si $ fiind functii de . iar modulul este egd cu intensitatea vitezei. Viteza conjugati se reprezintii deci printr-un vector cu originea E 0 egal si simetric fati de axa reali cu vectorul vitezei reprezentat ~i el in n . Fie deriva ta potentiallllui complex f: 7 =. Schernii la rnetoda generals pentru . a doua constant. formarea lamelor deversante. confoim figurii 7-44. cici IVI = Iwl= = u2 v2. care este a priori necunoscutii. 7-43). sint formate din doui pirfi. a) Metoda general%. Dupa cum s-a ariitat. In cazul cind o parte din suprafata limiti este o suprafati liberi. Daci se reprezintii planul z pe planul f . = OD..v. ~i $=const. linia OD.r. = 0 s i treac5 prin 0. urme ale suprafetelor de discontinuitate pe planul . liniile y=const. + .

Metoda hodografului la st udiul rni~cirilorcu suprafete de discontinui tate A Intrucit pe liniile de discontinuitate A.. cu ajutorul teoremei l u i Bernoulli. s-a admis c i viteza este cons t a n t i si egali cu V. 7-44. cu constantele adi t ive . miscarea se obtine din ecuatia (7-117) prin int'egrare: 9 .graful in raport cu axa Oil. ginea atit in planul z c9t si in planul w corespud punctelor de impact.r-espect ive . deoarece viteza P infinit este paran leli cu u ~i egalii cu V.MipctSri potentiale 22 1 Cind 0. extremitatea P' a vitezei conjugate descrie tot in planul w o curbii simetricii cu hcd-. '7-43) trec E arcele y. ' 9 9 - . D2 din planul z se reprezintii prin puncte corespunziitoare in planurile f si w. reprezentatlfn planul w . 'iar orin . In sfirsit. A. avind argumentele in planul w egale si de sens contrar cu argumentele 'punctelor corespunzitoare din planul z..de unde: si dupii efectuarea integralei se separi si se egaleazi lntre ele pirtile reale .. hodografele respective (ale vi tezei conjugate) sint reprezentati prin arce ale cercului de razii V.p si +. particulii se aflii in miscare pe o linie de curent din planul z. Presiunile se calculeazii. din planul w . ~ k c e l ede curbe y. Dacii functia V' este cunoscutii. extremitatea P a vectorului-vitezii ai acestei particule-vector.$i piirtile imaginare. totodatii. Punctele de desprindere Dl. si y2 de pe conturul corpului (fig. ca ~i in celelalte cazuri. si y din planul w. descrie hodograful traiectoriei. obtinfndu-se astfel fhnctiile . Fig. observiim cii p u n c h l de la infinit I a1 planului z este reprezentat punctul I pe axa realii in planul w .

presiunea fuhdului fiind foarte m i d (fig. 7-45. Conditiile la limits fiind astfel inlesnite. XVI) .. dintr-un rezervor de dimensiuni foarte mari E raport cu liirgimea d a ajutajului. 1 P= . Scurgerea prin ajutajul Borda (vezi cap. v a l e de sernenea f o r t e p r o p i t 5 de valoarea realii.. obf inlndu-se atit 1iniile de curent l i ber cf t ~i coef icienti i de contracf ie la scurgerea prin orificii. V = V . Vom da numai rezuItatele pentru cazurile urmiitoare: Scurgerea prin ajutajul Borda.0 perfectionare a acestei metode.611. 7-45). Prin metode mu1t mai simple (cu aplicarea teoremei impulsului) se giiseste de asemenea p = 2 . = 2+n = 0. $i aceastii problemii s-a rezolvat pentru un fluid flrii a se tine seama de greutatea lui. Se n considerii lichidul flrii greutate (fig. Metodele precedente au fost folosite cu succes in mai multe cazuri. 2 T Diferenta se explicii prin faptul cii in practicii nu existi rezervoare de dimensiuni infinite. datoritii lui Jukovski si Mitchell. Y = 0 = const. tiiiatii pe fundul unui rezervor infini t . Se giise~te coeficientul de contract ie - . . Prin metode elementare (teorema impulsului) s-au g5sit lralori de crdinul Fig. lungimea lui fiind foarte mare. iar pe suprafata corpului. problerna se rezolva mai usor b) Aplicatii.51. este introducerea funcfiei: T t Daca introducem in aceastii relatie pe w sub forma de unde rezultg Insii pe liniile de separatie h. 7-46). ceea ce concord6 perfect cu experienta. in cazul cfnd conturul este rectiliniu. Calculele sint destul de complicate -9i delicate ~i necesi tii indeminare ~i experientii.Scurgerea printr-o fantl de liitime constant5 si . ajutaje ~i deversoare.".lungime infinitii. dec. care aratii valori pesteO. si s-a gisi t : 9 * TC E.i X = 0.

Scurgerea printr-o fantii de latime constantii a dintr-unrezerjror de IBtime b (fig.10. 7-47). 7-47.. bazate in special pe proprietatile functi ilor anali t ice 'de o variabilii comnlexii si oe orincioiul re~rezentiiriiconforme..3. Metode aproximative pentru determinarea mi~ciirilornerotationale A In paragrafele precedente s-au aratat mai mu1te rnetode pentru deterrninarea miscirilor nerotationale... 'la fundul unui rezervor infinit a Fig. P 7T in care tg 0 2 - a - 5' Fig. Scurgerea printr-o fantg de Jiitime constantii ~i lungime infiniti. S-a gBsit prin calcul exact: 1 2 .a in caie condif iile la lirnita se pot exprima-prin relatii matematice exac te si daca ~i ecuatiil'e diferentiale 9 . Pentru alte cazuri studiate si pentru calculul larnelor deversante a se ' vedea capitolul X V I I . Aceste metode pot f i denumite' . Scurgerea printr-o fanta dintr-un rezervor de lifirne finitii pent^-11 diferite valori ale raportlllui .se obtine din formula precedentg: 6 Valorile lui p calculate sint verificate de experienti pina la a doua zecimala.0 ctg 0. 7-46. 7.1 -1.exacieU'in m8su.

tsv. rezultii 9 . d i n triunghiurile asemenea PA.solutii exacte. In praciicii ins5 se . obtine cu suficientii kxactitate. 7. 4). fie P' printr-o metodii mix& Aceste r. .. si PA. nu poate f i giisitii prin metodele cunoscute. neputfnd construi o astfel de retea pfnii-11 infinit. Darcurse in t i m ~ u l6t pe liniile de curent respective a l i celor doug m i ~ c i r i . Calculul a~roximativ efecse tueazii fie analitic. . Metoda grafici de cornpunere a doug (cpl.ajutate uneori de procedee experimentale bazate pe analogii .solutia problemei. in cazul cind ochiuVitezele respecfive se rile retelei sint mici. 7-48. dacii se fntrebuinteazii metode aproximat ive de ialcul. fie grafic. intilnesc cazuri numeroase cind limi tele unui fluid in miscare sint conturate de pereti sau de corpuri solide ale ciiror forme geometrice complicate nu sint date analitic sau nu pot f i exprimate prin functii simple. 4) si (cp. nefiind datii. Este evident cii. sau cSnd suprafata liberii a fluidului. . Miscarea migciri rezultantii va avea reteaua A 9 Pentru a compune misciiri le vom construi retelele astfel ca ech idiferentele funcfiilor de curent ale &lor douii mi~ciirisii fie egale: = = const.B. din rapoartele: 4 Pe de altii parte. formate din liniile echipotentiale si liniile de curent ale mi~ciirii. valorile de la infinit ale cimpului misciirii trebuie obtinute pe alte ciii: a) MetodFi graf icFi de compunere a douii migciri (fig. a spatiile . F i e punctul P prin care trec liniile JCi = C1 ~i $ = C si fie $.948) cunoscute prirl retelele respective :Fig.B. .intr-o anumitii zonii a planului. In asemenea cazuri se poate totusi giisi .ale liniilor de curent si ale suprafetelor (sau liniilor) echipotentiale admit . calcule au ca prim obiectiv construirea unei refele complexe ortogonale.

In exemplul din figura 7-49 pleciim de la o linie de potential I care taie ortogonal peretii si difera foarte putin de o linie dreaptii.const.K . coincid cu doi pereti rigizi ai conturului.. raportul . dup5 fmprejuriiri.9 6s 8n K. fiind de ordinul de miirime a1 grosimii liniilor desenate. toate la 45" fati de y + A . Se alege. se obtine o retea de piitrate curbilinii . si = const.. Tntr-adevir . CB' etc. Debittil care curge intre doui linii de curent * 66 +b ~i +. eroarea este micii. atft timp cft se menfine . Ca verifi'clri. se va alege S+ astfel ca. In general. s i se poatii inscrie In fiecare ochi a1 retelei cite un cerc. A~adar. liniile echipotentiale au curburi mai accentuate. se poate deduce toatii reteaua in modul urmiitor: se duc diagonalele A A ' :i BA'. 0 este Daci liniile + a -.Cornparind -cu penult ima relatie. se va vedea ca si diagonalele'sii se taie ortogonal. cind conturul dome89 niului rni~clrii este dat. Pntr-un. Dacii pe o linie de contur (care este linia de curent) se cunosc punctele de intretiiere cu liniile echipotentiale.a retelei potentiale..K = const . m fiind un ntlmir Pntreg Viteza in orice punct se obtine din relafiile (7-119). daci se iaVi($5 1. ochiurile retelei vor fi toate drept" unghiuri asemenea. rezul t i : adicg v'iteza punctului P in mi~carearezultantii are directia -diagonalei 8s b) Metoda graficY de construcfie. sii se taie ortogonal. aceasti din urmii condifie nu este teoretic Indeplinit. punct al retelei 6s si 6n fiind laturile ochiului dreptunghiular. iar in cazul retelelor din piitrate curbilinii. Pe misurii ce ne depiirtiim de sectiunea I . riguros. BR'. ochiurile retelei sint drep tunghiuri curbilini i asemenea fn toatii reteaua. fnsi practic. Rezultii . Dac5 80 se ia Y = 1. Aci vitezele sint aproape egale in iectiune. ~i $b = const. Pentru construct ia retelei se foloseste un procedeu de aproximki succesive si urmirind ca liniile cp = const.

. unii calculatori capiitii o TndemTnare deosebi t i . BB.A. In cazuri mai complicate. 7-49. prin procedee experimentale. Desi ducerea unor drepte la 45' este migiiloas5. astfel c i pot trage de la Pnceput.? determini o nouL linie de curent. daci se lucreazi cu lngrij ire. ci ~i In toate domeniile fizicii unde exists un d m p potential. 7-50). conditia: Sii inlocuim elementele diferentiale 6 x . 6y prin can tititile finite a. plecfnd de la ecuatiile diferenfiale ale lui Laplace: Acest calcul este valabil nu numai Pn hidrodinamicri.. Apoi din punctele A. Se . La trasarea refelelor este de mare ajutor cunoasterea chiar numai a cftorva linii ale retelei.In tot planul. 4 Fig. C' printr-o curbii care este o linie de curent. cind conturul este dat prin apreciere vizuali. Se unesc toate ptinctele de intersectie A'.A. 3. 4 (fig. restul retelei construindu-se prin procedeul grafic ariitat.. se obtin rezultate suficient de exacte. BIB.C. la curba ABC. se duc iargsi perechi de diagonale la 45" care se Tntilnesc in A. B. Spectru1.. Normalele A.. etc. 7-50. Cl. pe hirtie de calc suprapusi. ping se reuse~te a se construi o refea care Tndeplineste conditiile aratate. A 7 c) Metoda analiticg aproximath4 prin diferente finite. o rniirirne scalar5 u.unei rni~cgri-plane potenfiale se poate determina prin calcul.. trebuie fgcute multe Tncercgri. C etc. formeazii astfel piitratele curbilinii A B B.B. B. B'. o retea destul de exactii.. respectiv b ~i sii considergm grupa de cinci puncte fnvecinate care fac parte dintr-o retea drep tunghiularri : 0. B..laturile poligonului ARC.. CC. Fig. 1. Cu oarecare exercitiu. BCC.. in general. Se duc normalele AA.. Schema unei retele drep tunghiulare . iar aceste punct. Metoda grafici de constructie a unei refele potentiale. duse la curba AIBICl furnizeazii punctele de intersectie A. Ci. C. 2. Fie deci. care fndepline~te.

fn figura 7-51.~i extrapolare. 7-51.cazul unei retele de piitrate.Mi?cciri potent iale Se poate scrie: Se constati c i ecuatia diferentialii de ordinul 2 se transform5 fntr-o ecuatie liniarii algebrici cu diferente finite. obf inindu-se ecuatii algebrice de tipuri speciale. Astfel. b se obtine ecuatia: d n + (E + 6 (hu3 + "l) 8) (h &) + .(7. Pentru obtinerea ecuafiilor la nodurile din veciniitatea conturului. cPnd a = b In =h .123) Fig. pentru punctele 2' ~i 4' situate la jumiitatea distantelor 20 si 04 se poate scrie: Aplicind un procedeu analog n pentru cazul reprezentat P figura 7-51. se obfin n ecuafii algebrice lin'iare pentru care exist5 metode c unoscu te de rezolvare . elemen tele diferenf iale se calculeazii prin inter. Au are i n nodul 0 expresia simpl5. unde reteaua de piitrate este intersectatii de linia C a conturului. a .: Dacg sInt n noduri. . Calculul ling5 conturd care intersecteaze o retea dreptunghiularg .

K . 7-53. 1940-46. 1955). Metoda d i rezultate cu atit rnai exacte cu cit reteaua de puncte este rnai deasii (cu clt . Kantorovici qi V. sau prin plutitori lukinosi care sint fotografiati in termi tent. Southwell.. se amestecii in masa lichidului (fig. 7-52.. Trasarea firelor de curent dupi rnetoda vizualizatii prin aceasti metbdi. cu ajut o r d unui numir suficient de mare de injectoare fine din care iese un lichid colorant (fucsini. e) Metodii experimental2 : model de mi~care care admite un cimp potential de viteze. Moskva D. ca in experienta lui Reynolds.Se obtin prin aceasti rnetodi valorile lui u in nodurile retelei. . R . Pentru liniile de curent la suprafata lichidului se vizualizeazii miscirile prin pulbere de licopodium sau de aluminiu. V. ~elaxatio'nsmethods. iar liniile pentru care u = const. I. Vizual izarea firelor de curent se facg.). Krilov. Studii ~i cercetiri de rnecanicri aplicati (Acad. Colorarea firelor de curent cu crlstale de perrnanganat de potasiu 9 I A 9 1950.o cuvi foarte plati se studiazi miscirile comDuse dintr-un cur& cit mai cristale si solutia colorant5 este antrenati pe oarecare distanta pe firul decurent.. lichidul fiind animat de o miscare laminar% intre doi pereti de sticll foarte apropiati #(MetodaHele-Shaw). t d) Metodii experimental5 : model hidraul ic cu trasarea l illi ilor de curent cu coloranti (Pra~iletc. V. Baza teoretici a acestei metode se va expune -la . . In figurb 7-53 se d i imaginea unei misciri Fig. P. prin difuzare.si rnai bine . 7-52). se obtin apoi prin interpolare.pasulU h este rnai rnic). R. Hele-Shaw Fig. Oxford. Priblijeniie rnetoda viqeevo analiza. phiice.Miscarea fluidelor vPscoase". Dumitrescu ~i colab. h t r . Rezolvarea insP a unui nurnir mare de ecuatii liniare prin metodele obiqnuite ale algebrei necesitii consurn mare de tirnp qi de rnuncg. obtinindu-se astfel si o imagine a cimbului vitezelor. permanganat de potasiu etc. cunoscute sub denurnirea de rnetoda relaxirii * sau .). eozini. In afar2 de retele drep tunghiulare se folosesc In anurni te cazuri retele triunghiulare a u hexagonale.se folosesc ma~inilede calculat. de aceea se folosesc unele rnetode de aproxirnatii succesive. * Vezi L .

Pregitirea sa ~ t i i n t i f i c i fost de inginer de la Institua tul de c i i de comunicatii de la Leningrad. un circuit care uneste sinele I ~i 2 inchizindu-se prin electrolit si fiind alimentat de o baterie d i cdrent continuu sau de un transformator de &rent alternativ .. a). in 1 931 . Intrucit in numeroase fenomene din naturii apar cimpur de vectori care derivii dintr-un potential. D.. c). precum ~i de deversorul lateral. intrerup toru] K . Electrolitul din cuvii poate fi inlocui t cu o foaie de grosime uniform5 dintr-un material conductor. un galvanometru de zero G si un stil (creion de mital conductor) 4 .R. cimp magnetic etc. In Asia Centrali.. N. Imagineazi pen tru rezolvarea proble melor de f il tratie sub presiune . 7-54): O cuvii din material izolant (fig. 7-54. dind dovadi de calititi exceptionale de om de gtiintii gi inginer organizator.. un arnpermetru si un voltmetru . Dii metode noi pentru calculul formei suprafetei libere a cursurilor de a p i naturale. In 1937 publicii .f ) Metodii experimentalii ba~atii pe analogia electrohidrodinamicii (N. In 1924 propune o formu15 noui pentru coeficientul lui Chezy.metoda fragmentelor". In Crimeea.Indreptarul hidraulic". sii se construiascii un aparat cu ajutorul ciiruia se pot trasa retelele misciirilor potentiale cu suficientii precizie. Aparatul poartii denumirea de E. sector devenit In 1921 Institut de cercetiri gtiintifice de amelioriiri. 7-54. Pavlovski (1884-1937). In 1932 este ales membru activ a1 Academiei de $tiinte a U. Pavlovski.a. De tIn5r are ocazie s i participe la Intocmirea de lucriri hidrotehnice. Dupl Revolutia din Octornbrie.S. apoi In 1930 -1931 . Public5 (1918-1922) lucrarea fundamental5 : . ai c5rei pereti laterali modeleazii la scara geometric5 necesarii conturul misciirii .Despre fil trarea apei prin barajele de pimInt pe fundatie impermeabili". douii sine conductoare I si 2. (adicii electroghidro-dinamiceskii analoghii) si se compune din urmiitoarele parti principale (fig. G. care-9i gisegte aplicare 9i azi. pe care o face cunoscutii In 1931 la Congresul de navigatie de la Venetia gi Conferinta ener getici de la Londra. aceste tnsugiri au fost puse in valoare gi Pavlovski devine profesor ~i activist pe tirImul muncii sociale. orjficiul semiinecat 9.datoritii & special lucriirilor lui N.Teoria mi~ciirii apelor din teren sub constructiile hidrotehnice gi principalele ei aplicat ii". lucrare clasici. cea mai interesantii este aceea cu curentul elec. continind electrolit. trecfnd prin galvanometru ~i creionul metalic. Se ocupi de probleme din hidraulica construcfiilor.HidraulicaU.. N. In cazul folosirii curentului alternativ. Tra teazi problema f il tratiei cu ajutorul functiilor analitice gi propune rnetoda analogiilor electrohidrodinamice (E . organizeazri laboratorul de hidraulici gi formeazii renumiti oameni de gtiinfl In hidrotehnici.D. In 1928 scrie .Indreptarul hidraulic". curentul este previizut cu reostaful R. lucrare de rnari proportii. cimp electrostatic. Dintre toate analogiile. o punte condudtoare intre potentiometru ~i electrolit. A 1 9 9 A 9 A N.tric care trece printr-un corp bun conduciitor de electricitate. se pot studia miscirile potentiale ale fluidelor cu ajutorul unui aparat bazat pe analogia acestui fenomen cu oricare din urmiitoarele fenomene: curent electric. lucrare cu material bogat gi chiar original. curent termic.) .A. A A A * N..A. In 1924 publici . galvanometrul este inlocuit cu o cascii telefonici (fig. un a1 treilea circuit care leagii 1 cu 2 ~i cu potentiometrul.Despre mi~careaneuniformi a apelor In teren". G. Pavlovski)".S. deoarece s-a r e u ~ i t . Conduce sectorul de tncerciri fn constructii pentru irigarea Turkmeniei . In special de irigatii. A A .. A lisat 100 de lucriri. un potentiometru 3.

Prin includerea circuitului de alimentare se creeazii o diferenfii de potential intre I si 2. ~i R. Analogia electrohidrodinamici (Pavlovski) curent se stabile~te prin circuitul secundar. a). Contactul 3 poate fi mutat fn diverse pozitii la care corespund o infinitate de tensiuni.Schema circuitelor este redata in figura 7-54. 7-!54. De asemenea creionul 4. 7-54./R.. asa cii el separii pe potenfiometru dou5 rezistenfe determinate. zero. i'n acest caz. un alt 9 A Fig. pentru care obtinem o alt5 linie echipotentialii. hcerciirn. deplasiim contactul (3) in altii pozitie. astfel ca galvanometrul sii riimfnii mereu la. instrumentul &at2 . un curent electric se stabileste fn stratul de electrolit. putind f i rnutat mai aproape de ~ i n a sau I de sina 2.. unde rezistenfele electrice sfnt notate astfel: In figura 7-54. In acest mod se traseazii o linie echipotentiali. \ j . Misciim apoi stilul In secfiunea transversalii a curentului electric. Dacii dorim a construi o altii linie echipotentialii. Curbele ce obtinem ne ajutii apoi la construirea fntregii refele potentiale cu mult mai exact decit dup2 simpla apreciere vizualii. hutfnd vfrful creionului. a este modelat un tub difuzor de o form5 specialii. Presupunem cii fixiirn coniactul C intr-un punct deterrninat. 0 . trecfnd prin potentiometru. R. sii realiziim acelasi raport de rezistente R3/R4ca R. (fig.zerou. tensiunile in 3 si 4 sint eiale si prin galvanornetru nu mai circulii nici un curent . ~ ~ i i s i icu vfrful stilului pe fundul cuvei pentru m a lgsa o urmii durabili. este supus la o tensiunelelectrici variatii.

4.D. [3]. *lufnd in considerare condif iile 1.4.dU ds Linia de curent. astfel ca s i ia valori date pe o suprafat.A. este poteritialul de viteze.1. Se demonstreazii existents unei solutii pentru un numiir mare de cazuri. care apartine n sau este la limiia domeniului. Generalitgti Dupii cum s-a stabilit la paragraful 7. miscirile potentiale ale unui ' fluid necompresibil sint guvernate de ecuatia de'continuitate si de ecuafia lui Laplace: In care g. MIWA RI NE ROTATIONALE T RI DIMENSIONALE 7. 7. vom trata numai citeva exemple care necesiti un aparat mai simplu. X X IV). problema se c heaml problema Neumann. daci functia cp trebuie determinatii astfel ca derivata . Pentru studiul mai aprofundat a1 problemelor de sub titlul de mai sus sint indicate lucririle [l].G. [14]. baraje) sau prin terenul de fundatie pe sub corpul barajelor (v. DacH se cere determinarea unei functii armonice cp. ~i mi~careaapelor subterane. considerati regula tii E domeniul misciirii. Elementul unei linii de curent = ds Viteza v = ds Fenomen elecfrodinarnic Potential electric U Linie echipotentiali U = const. Functiile care satisfac ecuatia lui Laplace fiind functii armonice. Problemele de misciiri 7 .- - - Analogia electrohidrodinamicii este reprezentatg in tabloul urmiitor : Tablou analogic Fenomen hidrodinam ic Potential de vitezl (p Linie echipotentialg (p = const. suprafata liberl sau hidro-izoiatoare (dn 1ds) Suprafata electro-izolatoare linie de curen t (dn ds) (c = coeficient de conductibili ta te) Metoda E. limiti. Dezvoltarea metodelor generale de rezolvare a misciri lor spatiale si expunerea teoremelor de matemat ic2i corespunziitoare iesinh din cadrul unui tratat de hidraulicii destinat mai ales inginerilor hidiotehnicieni. [2]. Elementul unei linii de curent = ds Intensitatea curentului: i = c . are intrebuintare largii in special in studiul infiltratiilor prin constructii hidrotehnice (diguri. cap. problema se numeste prohlema Dirichlet. pentru rezolvaria problemelor de acest fel. Vom rnentiona c i probleniele de misciiri potentiale se deosebesc fn douii clase.a normal5 s i ia valori date pe aceasti suprafati.1. cunoasterea proprietitilor acestor funcf i i este de mare irnportanfii.

in special. unui plan meridian. 7-55. dupii axa Oz.suprafatii de curent". lucrarea se fundament.. Conditia ca rni~careasii fie nerotaf. liniile de curent ~i liniile echipotenkiale sint ident ice P planele meridiane. Descompunerea vi tezeloryla migciiri cu sirnetrie axiali . par. Vi teza unui punct V se descompune . astfel ca reprezent area geometric5 a rnisn cirii apare ca o retea plan2 ortogonali. Ecuatia de continuitate in coordonate cilindrice este [v.. prin rotirea ty .V Z ) T = 0. surna debitelor care trec prin fetele unui paralelipiped curbiliniu elementar (rdO.. for0 + mu la (5-7") ] A 9 T Fig. (7.ionala este: Aceasti relatie exprimii si conditia cii viteza derivii dintr-un potential definit prin: T A Intr-adevgr.dz) sii fie nulii. introducfnd aceste expresii ale vi tezelor in ecuatia (7-124). t . cu ajutorul ecuatiilor integrale a se vedea lucriirile lui Caius Iac. 7-55). si v.ob si. Curenti cu simef rie axial% Daca axa de sirnetrie este Oz.2.dr.4. Suprafetele de curent intersecteazii suprafetele echipotentiale dupii cercurile paralele cu planul xOy. - sau a (-T V ~ )+ (. in v. Pentru rezolvarea problemelor la lirni tii. De fapt. iar ve = 0.. 5-3. cu centrele pe axa Oz (fig.. 7. descriu o .123) ~ceas'tii ecuatie se rnai poatepdernonstra punind conditia ca. liniile de curent. .directia lui I.alii [ 2 ] .. se constati cii aceastH ecuatie este verificatg: Ecuatia de continuitate devine In acest caz: .. dupii .plane rezolvate P paragrafele a-nterioare sint exemple de solutioniiri ale -unor n cazuri de deterrninare a unor functii arrnonice de doua variabile.

E care d n este distanta intre n doul lirlii JC ~i JC d+. functia de curent a lui Stokes: 7 Intr-un plan meridian. 7-56..+ .r . Debitul I P care trece printr-o c ~ r o a n icir. curbele definite prin ecuafia Jy = const. din care se obtine Jy.Fig. din relatiile (7-125) ~i (7-127). dac5 potentialul de vitezii estecunoxut. Schema retelei potentiale a unei m i ~ c h . lntroducind aceste valori E ecuatia (7-124) se obtine conditia de nerotan tionalitate sub forma ecuatiei diferentiale (7-128).dr = r -89 a av d z . = 2 x r V d n = 2nd 4.. pentru valori diferite ale constantei. deoarece din relatiile (7. definite cu ajutorul unei functii Jy. 7-56):' dQ = 2xrdr v.i cu simetrie axial2 cularii de raze ri ~i rk este: + / In sffrgit.d r- . reprezinti.stii ecuatie diferentiali se obtine functia cp. astfel ca: 7 7 -. Aceste linii taie ortogonal liniile echipotentiale cp = const. ~ c u a t i ade continuitate (7-126) este satisficuti si de valoFile lui v.Dig -acea.. linii de curent continutein acest plan.125) ~i (7-127) se obtine conditia de ortogonali tate r Fluxul care trece printr-o coroani circular5 elementarii de raz5 interioarii r gi litime PP' = dr este (fig. se poate obtine functia de curent JC. Pntr-adevlr : d+ = d4J dz d4J . si v.

cu un sistem de izvoare.3. Acest curent poate fi folosit la darea formei tubului de aspiratie a1 unei turbine. Curent cu simetrie axial5 ciilre un plan de oprire Liniile de curent din planele meridiane sfnt deci hiperbole de gradul trei. unele pozitive. a fost d a t i sub forma: T care primul factor este: n iar factorul a1 doilea: F2 = JO ( K r ) = 1 - Y2r2 22 + *K4+ 2242 l(6re 224262 + .. Aplicatii importante ale acestor mi~cgrise intflnesc la tuburile difuzoare ~i la rnivarea unui fluid uniform ~i paralel in infinit.4. I( putfnd fi un num5r real sau imaginar. Metoda a fost folositii pentru prima oar5 de Rankine.' astfel fnctt suprafafa de separatie care se forrneazii in jurul acestor izvoare siifnchid5 o zonii care sii ia forma corpului solid y .130). 7. 7-57. functie Bessel de prima specie. v. in cazul m isciirilor tridimensionale. deci originea este un punct de stagnare. Misciiri datorite unui sistem de izvoare. altele negative. = 0 . pentru a inlocui corpul solid de rotatie. in jurt~!cgruia curge fluidul. M i ~ d r iin jurul unor corpuri de rotatie 9 Metoda compuneri i izvoarelor s-a folosi t ocazional in cap i tolele precedente ~i mai ales la misciiri plane potentiale.. Se observii cii pentru x = 0. ZJ. 7-57) este mifcarea a1 cgrei potential de vitezl este: Se observi imediat cii functia cp verificii ecuatia de continui tate (7-126). = 0.Un exemplu sirnplu a1 unui curent potential cu simetrie axial5 (fig. gradul zero. Funct ia de curent JI se determinli cu ecuaf ia (7-129) sau cu ecuatia (7. Solutia generalg a mi~ciirilorpotentiale cu simetrie axial. r = 0. fn jurul unui corp solid fix care posed5 o ax5 de simetrie coinciztnd cu direcfia generalii a migclrii fluidului [l]. Astfel: de unde: Fig.

. adicii : Q CP=4v 47% 4xp. este necesar ca suma debitelor izvoarelor pozitive si negative sii fie nulii. 4 i . 0. + Q ~i .. a) Izvor pozitiv sau negativ. d sau. care sint razele ce ies din 0. 7-59. Izvor reprezenta t En coordonate cilindrice ' Fig. Intrucit problerna direct5 este mai totdeauna foarte'dificili. revine la 2 o raz5 OP care face unghiul y cu axa 02. De zceea vom considera rnai departe citeva din cazurile cele mai caracterist ice. considerind o serie de cazuri particulare ale unor sisteme de izvoare care ar putea constitui solutii apropiate de solutia problemei directe. In coordonate cilindrice Potentialul de vitezii se obtine prin insumarea potentialelor celor dou5 izvoare. (fig. avfnd debitele tiv 0.0. 7-59).: . introducind coordonatele cilindrice ( r . Pentru ca liniile de curent ale fluidului in infinit sii nu fie alterate. Pereche de izvoare. se obtin cu Lajutoru1 ecuatiei (7-130) pentru care s-a ales un sistem de coordonate cilindrice (fig. se studiazi problema inversg. adicg punctul IP se afli pe b) Pereche de izvoare.dat. Cunoa$ern deja potentialul de viteze in cazul unui izvor pozitiv Q: + Liniile de curent. respect' . z) f a t i de centrul 0 de la jurngtatea distanlei.Q in punctele O.* Fig.= cos = const. 7-58. 7-58) cu axa Oz: Conditia ) C = const.

A ) - 4 . . ~i obf inem lini ile de curent reprezentate in semiplanul superior a1 figurii 7-60. Potentialul de vitezii si functia de curent a l t acestei misciiri se obtin prin trecerea la limitii . Dacii facem pe a sii tindii ciitre zero. pentru fiecare izvor. -cos y2). sint.10-b). -Q asezatii intr-un curent paralel.1 2 r2V. InsumSm mai intii cimpurile izvoarelor O. caracterizat printr-un moment M. Liniile de curent ale izvoarelor sint raze. iar ale mi$ciirii paralele. . drep te paralelecu axa Oz.236 Hidraulilca Liniile de curent 4 = const. I Fig. t d) Pereche de izvoare +Q. .. respectiv 0. Pereche de izvoare Q. .COS y 2 ) .viteza uniform5 a curentului. expus5 la 7.C1 de la punctul b) precedent: - y si y fiind unghiurile cu axa Oz a razelor vectoare p . dirijat in kensul lui z negativ..pentru a + 0 . 7-60. uniform. considerind pe Q suficient de mare pentru ca produsul2 a Q sii tindii spre o limi tii finitii M i se obtine miscarea produsii de un dublet.3. 9 - p . de curent: Q z+a Z-a .a functiilor cp si . v - c) Dublet. +4x Q (COS y1 .. Apoi - .Q a ~ z a t i iTntr-un curent parale1 + Mivcarea f i ind axial-simetricii putem construi liniile de curent dintr-un plan meridian zOr prin metoda insumiirii grafice a cimpurilor scalare. . . 0. . Insumind valorile lui JI peiltru ce1:e douii izvoare f Q rezultq funciia. . 9 7 A In care p = \Ira + z2.. (7-1333) Q . Functiile rp ~i se obtin prin suprapunerea mi~ciirilorcomponente: +=-. raze iesind d jn O1. Fie 2a distanta dintre izvoare gi V .(COS y.

Suprafafa ovalii obtinuti teoretic este o forrnii hidrodinamicii a unui corp.. = 0 se ia z = 0. Vi teza se reduce pe suprafata sferei la vi teza tangentialii v y tn planul meridian. = 0 pentru r = 0. Functiile cp ~i ale mi~ciiriislnt in acest caz: + + cp=v.w A .. = O este format5 din segrnentele he dreaptii .co A ~i B co. . dacii fn ecuatia cj. ca ~i in cazul problernei precedente.139) 4xp3 a vitezei vp se obtine ca + M 47cp3 dz dp 3Mz 4c * 7p . e) Dublet agezat intr-o migcare paralelg. suprafata de curent = 0 este reprezentati de sfera cu raza a ~i segrnentele . p. intrucit viteza cimpului pe aceastii suprafati este tangentialg.v .. deterrninii pozitia punctelor C si D de pe axa Or. se obtine o altii ecuafie a ciirei riidiicinii reali 2 = z. = z a. dP P Mr2 (7.p sin y. Din ecuatia (7-136) rezultii prin derivare: 9 + 9 In care p. Dublet a ~ e z a ttntr-o rni~care paralelii (curen t paralel in j urul sferei) Se vede cii ve = 0 pentru: P" = 2x v- . In sfirsit. ~i p2 in ecuatia (7-138). Tn ecuatiile (7-139) se poate pune in evidenti raza a. Curent paralel in jurul unei sfere (fig.. Din ipectrul misciirii se constatii cii suprafata de curent cj.a pentru zona din dreapta a ovalului. Din relatia (7-140) ~i tintnd seama cii z = p cos y ~i . Ridiicina realii z = 2. = a". 7-61). 7-61. y fiind unghiul lui p Fig. se obfine o ecuatie in r care. deoarece PQ dz = 0.. Cu alte cuvinte. Prin schirnbarea sernnelor la z. Astfel: + + n Liniile de curent sint redate in figura 7-61 P dorneniul exterior sferei. rezult5: dp / .cos y.. Punctele A ii B rezultii din condifia v. Adici sfera cu raza p = a este o suprafatl de curent. B w si suprafafa ovalii A C B D .+ dz ve=-dp dp dz z Cum . p2 = z . dii pozitia punctului A . . Putem calcula viteza pe suprafata sferei ~i distributia presiunilor. rezolvatb.z+ Mz 47cpS # cu p = + r2 +z-- 1 v. a ecuatiei precedente dii punctul B .r2 2 Componenta radial5 gradient a1 lui cp: 89 .Ensurniirn acest cirnp cu cirnpul miscirii paralele si obfinern liniile reprezentate in semiplanul inferior.

. 7-63. V = 0 . adicB P 2 = P r = 0 (paradoxul Euler-D' Alembert demonstrat anterior pentru un corp cilindric). sau supcrficiale. Distributia presiunilor unui curent paralel pe sferg Fig. Izvoarele pot f i linifornze. rezultanta fortelor de presiune este nuli.ci pentru z = 0. 7-62.3 V q .-adicii distribuite pe o suprafatii P interiorul unui contur dat. In care introducind pe V2 din formula (7-14 1) se obf ine: In figura 7-62 se d 5 distributia presiunilor pe sferi a acestei rni~ciria unui fluid perfect. v. V = V.A 738 - Nidraultca Pentru p = a. 1 Fig. 7-63) cu legea de distributie q (e) .. adici pe suprafata sferei: v = -. n Potentialul de vi tezi se calculeazg i n cazul izvorului liniform (fig. sin y 2 3 -2 Presiunea pe suprafata sferei rezul tii din teorema lui Bernoulli : Rentru r = 5 a. adici distribuite de-a lungul unui segment a1 unei linii drepte sau curbe. Din formula anterioari rezults c l presiunile cinetice maxime se produc in punctele de stagnare A ~i B: .112 - iar presiunile cinetice minime (depresiuni) in punctele C si D : Spectrul mi~c5riifiind simetric fat5 de ambele axe de coordonate. Izvor liniform f) lzvoare distribuite dupg o Iege oarecare..

7-64. avTnd forrna unei aeronave dirijabile foarte fuzelate. se obtine o suprafats de separatie inchisi. Folosind rnetoda lui Rankine rnenfionati la inceputul acestui paragraf au fost obtinute mi~cgrile potentiale E jurul unor forme numeroase n de corpuri avind o ax2 de rotatie.Q in punctul 0 cu un izvor liniform de debit . impreuna cu o m i ~ c a r euniform5 parale15 de vitez5 V a . Mi~careaPn jurul unui profil aerodinamic (form5 de rotatie) D6m ca eremplu.Q: Se glseste prin integrare: Functia de curent rezultanti este: . d u p i G.M i ~ c d r i potenf iale 239 iar Pn cazul izvorului de suprafatl: g) Mi~careain jurul corpurilor de rotatie. cazul cind priri cornpunerea unui izvor punctual +. conform forrnulei (7-132): Pentru izvorul distribuit . Fuhrmann. intr-un curent paralel la infinit. Functia de curent pentru izvorul pozitiv Q este.Q distribuit uniform pe segmentul OB. Fig.

Lungimile a ~i b se determini prin conditia c i vitezele in punctele A gi B' sint nule dpuncte de stagnare). conform teoriei expuse. experientele au dovedit o coincidenti buni a curbei distributiei presiunilor reale cu curba distributiei presiunilor calculate ca fluid perfect.Suprafata de rotafie care incliide sistemul de izvoare este: In figura 7-64 se reprezinti in semiplanul superior liniile de curent numai ale sistemului de izvoare. Lungimea totali a carenei este . Intrucit aceasti forrni subtiati spre pupi permite curgerea fluidului In j urul corpului fgri desprinderea gi f i r 5 formarea de virtejuri mari. iar in partea inferioari liniile de curent ale migcirii rezultante In jurul corpului de rotatie.

~ l u i d u ise va considera perfect: deci fir5 se lda in kalcul pierderile de energie prin irecare.4 s-au defini t conform formulelor (5-1 1) componentele vi tezei de rotatie G . se descompun in numeroase alte virtejuri care se propagi in intreaga mas5 a fluidului. Linie 'de vtrtej.are constituie acea curb%. a1 ciiror calcul este dat in capitolul I X . vectorul-vi tezi unghiularii care caracterizeazi miscarea de rotatie a particulei iluide in jurul axei instantanee de rotatie. Aceste misciri poten'fiale cu ~~Trtejuri cteeaz5 un tip special de rezistenfe. Urmgtoarele notiuni.. Ecuatiile unei linii de virtej sint: .curba tangent5 la vectorii G .area fluidelor reale.Capi tolul VI I I Migcgri potenfiale cu virtejuri De cele mai murte ori. aplicati la un moment dat. dar particulele sale vor putea Ti animate de misciri de rotafie (miscare de virtej. ~ d e s t ecomponente sint: 9 7 . In acest capi to1 se studiaz5 un model de miscare intermediar intre miscarea potential5 si misc.prin analogie cu liniile de curent . 'datorit5 interventiei unor forfe de frecare chiar fdarte mici. continue. misciiri turbionare). i n punctele c. Anafoarele din apele curga toare. care apoi. Originea virtejurilor este in general in discontinuititi ale conturului. din care unele a u fost cleja introduse. ale vitezei sau ale presiunii. Astfel. tromhele din atmosfer5 sin t tipuri de virtejuri de mari proportii. 1 Intensitatea vitezei unghiulare a virtejului este: Se nume7te linie de virtej . vedem apirind virtejuri la nluchiile unui corp aflat intr-un fluid in miscare. la muchiile unui orificiu. ia deplasarea fluidului prin miscarea unui corp solid si chiar la miscarea unui fluid in jurul unor profiluri curbe. -. rni~cirileiluidelor reale sint insotite de mi~c5r-i de rotatie ocazionate de aparitia unor fire de virtej. La paragraful 5. au nevoie de preciziri si complet5ri.

Se numeste indoi t u l produsului dintre v i teza unghiulars w ~i S . TEOREMELE PRlNClPALE ASUPRA VIRTEJURILOR 8. se formeazii o suprafatii care inconjurii o infinitate de linii de virtej fntr-un spatiu tubular. Dacii conturul curb se restringe pin5 ce inchide o arie infiiit micii.(11 dx) = .Lagrange A Intr-un fluid perfect si incompresibil in miscare. ins5 de lungime indefiniti. Teorema Thomson. cu d 2 rezul ta : dp + -dy + 2 dz) -1dy dz dt (Xdx . 8. Dacii se consider2 o curbii inchisii si liniile de virtej care trec la un moment dat prin toate punctele care apartin acelei curbe.tub de virtej".du -1 ud (dx ) . 9t Intrucit coordonatele x .Suprafat6 de vErtej se numeste acea suprafatii care este tangent5 la linia de virtej care trece prin orice bunct a1 ei. y. formatii din particule de-ale fluidului care se miscii o datii cu fluidul (deci o curb5 fluids) ~i sii scriem derivata fat5 de timp circulatiei I?.2. Sii consideriim o curb5 fnchisii.nx A d df du dt . z ale unui punct de pe curba fluidii variazg cu timpul. Intensitatea virtcjului.2. limitat. consideratii Fntre douii puncte ale acelei curbe. circulatia de-a lungul unei curbe inchise fluide s< mentine constant2 in 'timp.d x f u d u . Tub de virtej.CLI expresiile dt din ecuatiile diferenfiale ale mi~ciirii unui fluid perfect: si inlocuind paranteza a doua 9 v2 . care se numeste . dacii nu intervin alte forte exterioare decit cele masice care derivii dintr-un potential uniform". dt df du - Inlocuind sub semnul integralei (8-4) pe dv - dt ' dt ' si dw .. Fir de virtej.- Ydy 4-Zdz) - 1 - P ( z d x d (F)} . derivata va avea expresia urmiitoare: A deoarece . spatiul cuprins in tubul de virtej se cheam5 f i r de virtej". aria unei secfiuni drepte normalii pe virtej..1.

atinge vitezii suficientii.Dacii fortele exterioare derivii dintr-un potential . inchis fntr-o suprafat5 C. conform teoremei lui Thomson. ca in starea initialii. iar a doua parante25 fiind diferenf iala total5 a presiunii. astfel c i sii cuprindii atft profilul aripii cit ~i virtejul din spate. Aceasta teoremii. se constatii cii virteiurile. termenu1 a1 doilea devine deci: * P y Prin ipoteza. ele nu vor dispiirea. fluidul se dezlipe~te la spatele profilului. f r freciri...U. dacii densitatea este functie numai de presiune si dacii la un moment dat vi tezele intr-o port iune a fluidului derivii dintr-un in orice alt moment ele vor deriva din aceeasi functie de potential". daca o aripa Fig.onstanta in raport cu timpul. 8-1). 8-1. potentialul C! este uniform. . p&tru intkvale de timp scurte.. prima paranteza devine . Schemii la teorema lui Thomson asupra circu~atiei de avion. prin faptul cii virtejurile considerate Pn aceste teoreme a u loc intr-un fluid perfect. . cauzeaza descompunerea lor in a1tele mai micii pin8 ce nu mai pot fi constatate. Teorema lui Thomson poate fi folositii si in miscarea fluidelor reale. presiunea p si viteza V sint de asemenea functii uniforme. . feorema lui Thomson pare in contradictie cu fenomenele observa te P legiiturii cu durata virtejurilor. avPnd un profil disimetric si pornind din repaus. astfel c5 derivata circulatiei iAtegratii pe o curb5 inchisii se anuleaz. Intr-adeviir.. stabilitii in 1927.intr-un fluid perfect supus la forte masice care derivii dintr-un potential. pe cind dupii teorema lui Thomson ele ar trebui sii fie nedestructibile. s-a demonstrat ca dacii forfele sint conservative si fluidul se gasea la inceput in miscare fiirii virtejuri. Aceasta se explic. formindu-se un virtej I? (fig.. cPnd efectele freciirilor sint neglijabile. Deci.in multe cazuri de aparifie a vfrtejurilor. iar daca mi~careaavea virtejuri. care n apar la un moment dat. de unde rezultii: I? = c. miscarea va continua d f i e fiirii virtejuri . pe cind in fluidele reale observate exist% forte tangentiale care irineazii vir tejuri le. circulatia lor se va menfine constant.dU. De exemplu. ca circulafia in acest spatiu s i fie zero. ins. trebuie. care exprimii cii . apare ca o generalizare a teoremei mult mai vechi a lui Lagrange. Ea 4 permite a da explicatii calitative. dupii &re dispar. se mentin in general un timp scurt. Dacii acum consideram misciirile fluidului Pntr-un spatiu mai mare.

aceas'tii expresie se nurne~tesi intensitntea zfirtejului. Am viizut la paragraft11 5.Aceasta inseamnii cii o datii cu formarea virtejului I?. A ficut cercetiri asupra ecuatiilor diferentiale gi integrale. . 9 8.8-2. a contribuit la studiul fluidelor viscoase.Despre teoria \rirtejurilor". normalii pe axa tubultli de vfrtij: dl? = rotVdS. deoarece fluxul de virtej care trece prin Fig. apjruta fn 1858.2. introducind o notiune nouii. = 2w. Stokes. = 2wdS.a.4 cii vi teza unghiu1 larii o a misciirii de rotatie a particulei este . de asemenea. Intensitafea la unui tub de v%rtej un moment dat este constantc de-a lungul tubului. legea ciiderii unei sfere intr-un lichid viscos 9. descris5 pe o suprafafa de virtej (deci ~i pe suprafata tuhului de virtej) este nula. formulind ecuatiile diferentiale ale m i ~ c i r i ifluidelor vtscoase. (8-6) Ultima form5 a membrului a1 doilea corespunde unei secfiuni elementare d S orientate oricum. G. Teorema lui Stokes* In paragraful 5. mort la Londra In 1903. Teoremele lui Helmholtz Teoria virtejurilor se bazeaz5 pe trei teoreme publicate de Helmholtz In lucrarea sa .8 s-a demonstrat teorema lui Stokes sub forma cea mai genera 15 . 1880-1905.I?. i n hidrodinamici a descoperi t teorema care-i poarti numele qi care are aplicatii qi in electrotehnici. Profesor la Universi tatea din Cambridge de la 1849. on fiind proiectia vitezei unghiulare w pe normala la suprafata dS. 7 A + 2 9 se poate deci scrie.. A elaborat n teoria absorbtiei luminii. din ecuatia (8-6) se obtine prin integrare : adicii circulutia pe conturul ce irzchide suprafafa transversalii S. cind conturul este mic si inchide o suprafafii elementarii dS. 8. . Mai intii observam c5 circulafia de-a lungul unei curbe inchise. niscut in Irlanda in 1819.2.rot Vsi.Circulatia vitezei pe un contur inchis este egall cu fluxul rotorului vi tezei care striibate o suprafati sprijinitl pe acest contur". Inti ia teoremii a lui Helrnholt-z. astfel ca suma lor sii fie nu!ii. Pentru un tub de virtej de sectiune finit5. intensi tatea virtejului.2.. este egald cu fluxill rotot-uiui virfejului. Aceastii teorernii va f i formulatii putin diferit.dS. Operele sale sint adunate in publicatia: .Schema la teoremele lui Helmholtz asupra virtejurilor matematician qi fizician. Prin def ini t ie. * G. conform ecuatiei (5-25).Mathematical and physical papers".3. se formeazii o miscare in aiurul profilului a ciirui circulatie este . cercetiri experimentale F optics asupra f luorescentei..

Se formeazii un contur inchis acdabefba aplicat pe suprafata tubului de virtei. intr-adevir.tub de virtej inelar. adici un tub ale cirui linii de virtej sint curbe inchise (fig. si S. printr-un tub de virtej si s i facem o tiieturii infinit de ingusti d u p i liiia de virtej ab. la capiitul s i u . Intr-adevir. deoarece intensi tatea virtejului este constanti. a acestei teoreme este cu privire la forma unui tub de virtej. fiind circulatiile pe curbele ce contureazii suprafetele S. . si S. 8-3.tub de vPrtej ale ccirui capete se sprijinii pe suprafefele limit5 ale domeniului f l ~ ~ i d u l u i pereti sau la suprafata liberii a unui lichid. Ynsi.n 9 9 .S . = I?.. . 0 consecint5 important. De aceea se infitiseazii numai urmatoarele forme posibile ale tu6ului de virtej: . acestui contur este nuli. 8-2). cici. in f e l d urmitor: 7 7 A Insi rl $ rab rba = I' = 0. 8-3 b si c).rab. rot V .are contureazi sectiunile S. in curbele . 9 - u ?- (4 (6) Fig. deci I'.deci I'. Forme posibile ale virtejurilor I' ar f i nu1 si deci1n-ar mai f i constant. rezulti S. Sii considerim acum sectiunile transversale S. 7 . conform teoremei lui Stokes. -. dat fiind cii vectorul Q este tangent la o astfel de suprafatii in orice punct a1 ei..tub de virtej de lungime infinitii. I'. = adici: I~ztcnsitafenunui tub de virfej este consiantii de-n lungul fnbului. tubul de virtej nu poate f i terminat in masa lichidului. considkrind portiunea din tubul de virtej limi tat5 intre secfiunile S. (fig. si S. rot V. + -[r2 rba . 8-3. Aceasti circulafie . cum flux111 prin peretii laterali este nul.aceastii suprafafii este nul. S rot V = I'. deci circulatia de-a lungul se poate ins5 descompune. Acest rezultat poate f i obfinut si din ecuatia de continuitate a cfmpului rotoric (5-15).I ' si I?.. (pe fig.=:= 0. .a). si S.

circulatia se menfine constantii in timp . fumbl este expulzat sub forma de inele-virtej care se indepiirteazii de cutie si totodatii se expandeazii.. ciclonului. si X. Tromba poate fi usor produsi experimental. Pe de altii parte.. si ast fe! apa este ridicati la mari inilfimi (tromba marini). C . conform teoremei lui Thomson.246 Hidraulica Virtejurile inelare (fig. rotindu-se in acelasi timp in jurul axei sale (ciclon*). previzutii cu un orificiu. Virtejurile de tipul a1 doilea se intilnesc foarte frecvent i n apele curgiitoare. dupii cele aritate anterior. prin care se intelege o zoni atmosferici cu presiunea scizutl . ciclonul absoarhe corpurile solide de la suprafata piimintului si le antreneazii la iniltime. Sii consideriim acum o linie de virtej L la momentul t. toare. IJa momentul urnlitor t'. deci cum circulatia pe conturul C este nulii. suprafata C vor forma la timpul t' o supraiafii 2'. printr-un orificiu.. conturul C se deplaseazi in C'. . care este deci o supraf a f i de virtejuri.. si prin urmare interse-cfia !or este tot o linie d e vfrtej. Acest tip de virtej se poate produce experimental cu ajutorul unei cutii cu fum. rezulti c i part iculele ce forma. Acest ui t im fenomen se va explica in paragrafele urmii. s i se invirteasci o roatg de ventilator aspirator cu axa verticalii (N. unde presiunea este sub presiunea atmosferici. 8-4) se produc la trecerea unui fluid dintr-un vas intr-altul sau.ciclonfidin meteorologie. * S i nu se confunde cu notiunea .anticiclonul" este o zoni cu presiune mare. deoarete componenta normal5 pe suprafati a vectorului virtej este nulii. Cind . 8-4. Apiisind scurt si intermitent pe peretii cutiei. dupii cum s-a ariitat la teorema precedentii. Cum conturul C este oarecare. liniile de virtej ale tubului se conservii. Ia oarecare inilfime.. A doua teoremii a lui Helmholtz: Dacci fluidul ideal este supus numai la forte masice derivind dintr-un potential uniform. Pe uscat. toate punctele de pe C' sint astfel cii firele de virtej sint tangente la aceastii suprafafii. In consecinti. unde de obicei poartii numele de viltori sau de anafoare. ea va f i nu15 si pe conturul C'. este nulg la un -moment dat t. aceste suprafefe se menfin tot supra fete de vfrtej si la timpul t'. oricit de micii ar f i aria inchisii de C'. De asemenea se fntilnesc in Fig.. punind heasupra unui vas cu apii. Ea poate f i privitri ca ficind parte din douii suprafete de virtej. Asadar.n astfel de virtej se formeah deasupra miirii. Circulatia de-a lungul acestui contur. . E . . . fluxul vectorului virtej care trece prin C' irebuie s$ fie nul. Virtejuri inelare atmosferi sub forma unei coloane verticale de aer care se deplaseazii.car6 se intersecteazii . apa este absorbiti spre nucleul . fiind format din aceleasi part icule. A 7 de . acest vector fiind tangent la suprafata Z. mai ales dacii muchia acestuia este ascutitii. in atmosferii. iar tubul de virtej nu se destramk Si consideriim pe suprafafa lateralii C a unui tub de virtej un contur inchis C. Jukovski).

ce-i drept. el nu se destram2. Aceasta rezult'ii din teoremele precedente ~i din teorema lui Thomson cu privire la constants circulatiei. Vezi A . J 9 A 8.3. dacd forfele exterioare derivti d intr-u n potential ~i densitatea n fluidului este functie numai de presiune. pentru un observator cu capul spre virful vectorului-virtej.1. Dbserva#ie.potentialului de vitez5 indus de vlrtej. Lucrlrile TAGHI. (8-7) Fig. I. structuri care-si piistreazii individualitatea. deci fire de virtej. ci ele se difuzeazii in masa fluidelor inconjuriitoare. Vitezele induse de un fir de virtej de o formi oarecare. nu pierde ~i nici nu cis1igii substanti. Vi teza indusl de un vir tej oarecare In aceastii formulii.Difuzarea virtejului". Formula lui Biot-Savart Vom considera mai int ii vfrtejuri de o sectiune transversalii infini t mici. se constati c. Nekrasov .5 virtejurile sint. avPnd intensi tatea : Acest element de virtej induce fntr-un punct oarecare M din spafiu o vitezl care se calculeazl prin analogie cu formula lui RiotSavart din electrodinamicii **. intensitatea vfrtejului . Teorema a 111-a a lui Helmholtz: Intensitatea unui tub de iirtej se mentine constantti S t imp.intensitiitii curentului electric qi cfmpul electric . amortizindu-se in cele din urmii prin efectul rezistenfelor de viscozi tate *. Firul de vPrtej este analog conductorului electric. INFLUENTA VTRTEJU RILO R ASUP RA FLU1 DULUI INCONJURATOR 8. * ** .3. 8-5) situat intr-un fluid in care existi un c I m ~ DOtential de viteze.Astfel s-a demonstrat cii fiecare linie de virtej se deplaseazii in spatiu. Teoremele lui Helmholtz sint valabile numai in cazul fluidelor ideale.. a este unghiul razei PM cu direcfia segmentului dl luatii astfel ca sensul de rotatie a1 virtejului sii fie invers sensului acelor ceasornicului. 8vi este partea de vitezii indusii datoritii elementului de virtej d l . ins2 nu indefinit. Fie un singur fir de vfrtej de o formi oarecare (fig. Si consideriim fn punc'tui P un element al firului de virtej de lungime dl ~i de sectiune d S . 8-5. vol. Consecin#a': Un t u b dk virtej fiind' lirnitat he linii de virtej i ~ va conserva i ~i el individuali tatea. 84. In cazul contrar. fiind format2 din aceleasi particule si deci Psi pistreazi individualitatea. pe care nu o vom demonstra aici : 6vi = A 4nr2 r sin a dl. lipsite de frecare si sub actiunea unor forte derivind dintr-un potential.

VPrtejul liniar de lungime semiiniiniti Psi giiseste in naturi corespondentul siu aproximativ in . In regiunea munFig.cr2 9 lb 9 = 0. Diametrul in partea inferioarii este de citiva metri pin2 la citeva sute de metri. cu viteze de 15-30 mjs si depresiuni importante. si a. Lungimea parcursi variazi intre citeva sute de metri si 4-00 km.A. se obtine: cr.. care de altfel se produce cu viteze de numai citiva km/h. 4xa In cazul cind se consideri lungimea axei virtejului infinitii. = . --. 7 y - 180" Pentru un semifir infinit. a.L 4xa 1' S:: sin a tim = Fig.==A=se produc misciiri de rotatie ale aerului. se a) deasupra uscatuIu i . care' se stabileste in anotimpul ciilduros in anurni te conditii ale a tmosferei.8-7) in care ---.. 8-6. Tromba: tilor Alegani si Stincosi din S.trombii" sau . X. = 0 si se giiseste: -. Acest virtej are forma unui tub subtire la partea inferioarz (fig.U. 8-7. durata trombei de la citeva --_ iecunde la citeva ore. intre nor si suprafata piimintului.cos al).tornados". astfel c6 in ' interiorul virtejului sint absorbi'te tot felul de corpuri solide intilnite in deplasarea orizontali a intregii trombe. Vi teza indusi decun yirtej rectiliniu A -(cos m2 . produc forme mult mai violente de b) deasupra m5rii 3 3 - 3 .A In cazul unui fir de virtej rectiliniu Din figura 8-6 se vede ca: dl - rda 9 sin a r = a sin a Introducind aceste valori in integrala precedenti.

deci ( cimpul vitezelor induse este potential . 9 a) Vom considera un numiir oarecare de fire de vfrtej paralele cu axa Oz.X K ) $ i (Y . Fnconjurate de un fluid ocupind un spat iu nelimitat. paralele. Fie M K unul din cele n virtejuri punctuale date 4 P (x. de circulatie rK.3. datorit2 unor discontinuititi ale conturului. 7. pe cind In . art. Din formulele (8-8). 9 8.yK)]. ~ x e r h ~dee virtejuri liniare sint si . y) un punct oarecare in care se caut2 vi teza indusk 1n cazul unui singur virtej.id I irK . Fire de virtej liniar.' 2n iFK . avind un caracter de permanent5 si producind pe in fundul albiei pilnii de eroziune p i n i la 30 m adincime. paralele. deci axa vfrtejului este o linie singulara.Miscciri potenfiale cu virtejuri 249 trombe. conform art. adicii In tot c ~mp$lmi~ciiriicu except ia spatiulu i de virtejuii. VK ale vi tezei induse in P devirtejul punctual din hlK sint deci: Fig. .6. Fire de virtej liniare. Miscarea rofationald este deci limitatd la spatitil ocupat de virtejuri.6-c) de potehtia!ul complex : 9 f (z) - y -.3. Aceste virtejuri uneori sint antrenate de curentul riului in tire se difuzeaz5 dup5 un parcurs scurt. IJrmele firelor de virtej pe planul de proiectie xOy fiind puncte izolate care induc viteze de rotatie (. i n fluid nel*otational (fig. 8-8.anafoarelefi. numi te tornados. alteori se formeazii in .-In (z2n 2. miscgrile fluidului slnt identice in planuri paralele cu planul xOy.) = - .?xteriorul hcestui spat iu. deci problem& se poate trata ca o miscare plan2.I.. miscar-ea Lste poten!ialk.vfrtejuri punctuale").apa moart2" la a d i postul unei stinci iesite din linia malului (Tulcea) sau dup5 un cot accentuat (~eatalchioi..virtejuri cu axa ver t icalii l care se formeaz2 in riuri pe ling5 maluri.3.[(... viteza ia valori infinite. 7. miscarea fluidului in planul xOy este datii. ale ciror vi teze tangentiale de rotatie ating 450 m/s si viteze de translatie de 35-100 km/h.lin fluid nerotational .2. (8-9) se vede cii viteza indus5 de firul-virtej intr-un punct este invers proportional2 cu distanta de la punct la axa vfrtejului. brati1 Chilia). de unde se deduce: Componentele uK .). Cind distanta a tinde spre zero. 8-8).

. viteza pe axul unui tirtej fiind influentat5 de celelalte virtejuri.. prin integrare: Daci atribuim punctelor M K mase egale cu TK. Exist5 ins5 un punct care rimine neinfluentat de virtejuri. Asadar. r3.. Pentru aflarea acestui puncti s i inrnultim ecuatiile (8-13) respectiv cu r .~ dt d e unde rezultii. componentele vitezei induse se obtin prin insumare : Viteza indusii in punctul MI. u3 . centrul vfrtejului punctual M. un. ~i sii le aduniim: Termenii rnembrului a1 doilea a1 acestei egalititi se anuleazi cPte doi. astfel c5: Tot astfel se deduce cg gi x r K v K Cum relatiile precedente se pot scrie : = 0.. de ciitre celelal te vi teze este deci : Relatii analoge se obtin pentru u. intre firele de virtej se exerciti actiuni reciproce. UK =- d x ~ ~i dt VK . yo date de relatiile: .i1-1 care A Pentru toate cele n vfrtejuri. . centrul de greutate a1 acestor mase are coordonatele xo. r 2 ..d -- y . adici de circulatiile lor si de distantele reciproce..

Mipcciri potentiale cu virtejuri

25 1

Comparfnd ecuatiile (8-15) cu (8-16) rezultii cii x,, yo sfnt constante. Am obtinut astfel urmitorul rezultat important: Firele de vlrtej paralele au m i w r i paralele datorife interact iun ii lor, insd: cu viteze d iferite. Existd PnsLi o axd fixd determinatd de coordonatele x,, yo, ale centrului de greutafe a1 tnaselor rK atribuite firelor de virtej, acest centru rdmtnind neschimbat.

b) Studiul citorva cazuri particulare ne permite a preciza mai bine natura miscgrilor virtejurilor. - Dacii sistemul de virtejuri se reduce la douii fire paralele, avind rl ,si I?, de acelasi sens, punctul R se va k i s c a cu vitezi indusii numai de virtejul I?, (fig. 8-9):
9

9

rl v1 = -2x1

fi
A

-si punctul A se va m i ~ c a viteza indusii cu

he virtejul I?,:

t--a;
"2

--&a;

+I

Fig. 8-9. DouB fire de vfrtej paralele, de acela~i sens

Viteza de rotatie in jurul lui A , corespunzfnd vitezei V

este

si viteza de rotatie in jurul lui A , corespunzfnd vitezei V
9

este

-deci aceste viteze de rotatie sfnt proportionale cu I?, si I?,. Se stie cii dolli rotatii de acelasi sens se compun ca vectbri paraleli, in'tr-o rotafie rezultantii i n jur~ilunei a& care trece prin centrul de greutate G a l vectorilor I?, si I?,, -definit prin relatia :
9

7

Avadar firele die virtej se vor roti i'n jurul pun,cfului G, p6strind intre ele distanta 1 ~i raportul a,/a, = const. Substanta Prisisi nu are vi tez5 nu15 in G, ci fn p~inctulG' definit prin conditia ca viteza indbsii de ambele virtejuri sii
C .

4 "

7

ai ae

-

-

rl - - a2 rz a,

7

deci punctul G' este simetric cu G fa@ de mijlocul segmentului AB.

252
- Daca

Hidraulica

sistemul de virtejuri paralele se reduce la doui virtejuri egale si de semne contrare (fig. 8-10):
9

centrul de rotatie G este aruncat la infinit si cele douii rotatii se compun intr-o translatie a carei vitezii este:
7 7

Cu aceastii viteza se miscii firele de virtej ; substanta are viteze diferite. .Astiel, in mi.jlocul segment~luiAB, substanta se m i x 5 cu viteza:
9

adicii cu o vitezi egalii cu de patru ori viteza de translafie a virtejurilor. In figura 8-11 se reprezinta liniile de curent ale miscarii datorite actiunii a doua fire de virtej paralele, de intensitiifi egale Potenfialul complex. a1 miscgrii este:
7

f

(2) =

I

-

2ni

In (z

- z1) -7- -In

I

I

2xi

(z - z2) r -In [ ( z - 2,) (z - zz)] . =
I

2ni

PunPnd z - z,

=

r,eiOl si z

-

z,

=

r 2eiez rezulta:
?

Liniile de curent se obf in separind partea imaginarii,. ceea ce revine la a egala In r,r,'cu o constants sau: Const
=

rfrf

-

[(x -

Aceste curbe reprezinta o familie de lemniscate.

Fig. 8-10. Doui fire de virtej paralele, egale ~i de sensuri contrare

Fig. 8-1 1. Liniile de curent produse de'c) pereche de virtejuri paralele, egale ~i de acelagi sens

ÿ mi scat-i pot en!iale cu oirtejuri
A

253

potent ialul complex este:
f (z)
f (z)

- I n cazul a doui fire de virtej de intensitate egali si de sensuri contrare, '
== -In
I

2xi

(z - z,)
2 - z1

I - -In (Z - q,) ;

2ni

=

2 xi

- In

r

z -2,

- r 1n -2xi

:(

ei (01-e29

.

Partea imaginari, egalati cu o constanti, revine la r,/r, const. problemi cunoscu t i la compuGerea a dotlii izvoare eqale si de semn contrar. L.iniile de ctrent 'ale acestor misciri sint cercurile Appolonius si sini reprezentate in iigura 8-12. ~erpkndiculara distanta pe z,z2 la mijlocul ei este de asemenea o linie de curent, care este si ax2 de simetrie. Observim c i jumiitatea din spectrul miscirii de o parte a acestei axe poate reprezenta mi~carea produsi de un virtej rectiliniu lingi un perete plan, paralel cu axa virtejului.
7 7

-

1I
Fig. 8-12. Liniile de curent produse de o pereche de virtejuri paralele, egale ~i de sens ur i con t rare

8.3.3. Virtejuri cu nucleu
Conceptia firului de virtej ca un tub infinit de subtire .permite calculul m i ~ c a r i i induse In spatiul inconjuriitor, dar irnplicii existents unor viteze infinite in apropierea axei virtejul ui, ceea ce contrazice reali tatea. Limitarea vi tezelor se datoreste desigur, la fluidele reale, rezistentelor de frecare. De aceea s-a imaginat un alt model abstract decit firul de virtej g i anume virtejul-tub de diametru fini t, care se comport5 ca un solid in rotatie, forrnind nucleul virtejului, pe cind in afara nucleului cirnpul vitezelor rsrnfne ca in cazul firului de virtej de sectiune infini t rnicii. In figura 8-13 se reprezints, conform acestei concept i i , virtejul cu nucleu ~i distributia vitezelor qi a presiunilor atft in exteriorul cit si in interiorul nucleului. Astfel, nucleul de diarnetru 2 r,, rotindu-se ca un solid, cu viteza unghiulara uniforms w, vi teza la periferia nucleului este iar in interior ( r < ro): Viteza in interior variaza deci liniar de la zero in ax8 la Vo la margine. In cirnpul potential exterior nucleului (r > r,) viteza este functie de intensitatea I a ' vir tejului :

iar la periferia nucleului :

-

de unde rezultii:

A

I n ceea ce prive~tedistributia presiur~ i l o r nucleu, acestea variazii cu r in functie d e in forta centrifugii :

1 a periferie :

deci :

In cirnpul potential este valabili legealui Bernoulli :

iar la marginea nucleului, tot in ctmpul exterior, presiunea este: Fig. 8-13. Virtej cu nucleu Cum pe de alt5 parte roVo = rV, legea distributiei presiunilor va f i :
n

A~adar, distributia presiunilor in interiorul nucleului este supus2 unei legi parabolice (8-22), pe cind in exterior, unei legi hiperbolice (8-25).

8.3.4. Virtejt~ri inelare

Comportarea virtejurilor inelare este fntrucftva analogs cu cea a cuplului de fire de virtej. Intr-adeviir, daci vorn considera un inel circular de diarnetru D ~i cu nucleul de diarnetrul d, doui segmente sirnetrice AA' si BB' se comport2 ca dou2 tuhuri paralele, deci ele se influenteazi reciproc 'si conduc la o miscare general; de translatie a inelului in sensul V , (fig. 8-(4). Datorit2 simitriei radiale, efectul este aseminitor pentru fntreg inelul.
d

Mipcciri potentiale cu virtejuri

Daci se considerii acum doui rotatie (fig. 8-15) interacfiunea lor de acelasi sens de rotafie, adicii se rotesc unul P jurul celuilalt, n
9

inele paralele avind acelasi sens de va f i ca intre doui fire 'de virtej segmentele proiectate in A si in C pistrind distanfa egali; aceaka face

Fig. 8-14. Virtej inelar

Fig. 8-15. Pereche de virtejuri inelare de acela~isens de rotatie

ca inelul CL) sa se largeasci, iar inelul AB s6 se strfmteze. Cu cit insi un inel are diametrul mai mic, cu atit viteza proprie de translafie c r e ~ t e[v. formula (8-17)]. Asadar, inelul AB se apropie de CD si se strimteaza, inklul CD se lirgeste si isi incetineste mersul. Apoi inelul A B trece prin CD 'ca;e incepe ii se strimteze ~i s6 se accelereze, pe cind AB se lirgeste si se decelereazii. Daci doui inele au rotatii invkse, ele se apropie dar totodati se lirgesc, ceea ce le incetineste apropierea reciprocg, astfel c i nu ajung in timp finit s i ke ating2 (fig. 8-16). Acelasi lucru se intimpli Pn cazul apropierii unui inel de u k perete plan, cici el se giseste intrucitva P cazul n unei jum2tgf i din schema celor doiii inele de sens contrar.
9

Fig. 8-16. Pereche de virtejuri inelare de sensuri contrare

8.3.5. Straturi de virtejuri Se observi adeseori c i in miscirile . fluidelor r eale se produc discontinuititi ale vitezelor intre doi 'curenfi de viteze diferite sau cu ocazia acceleririlor locale datorite ocolirii unor muchii ascuf ite. Fie deci un strat de fluid de grosime mica h, care separi doua misciri de viteze u, si u, diferite (fig. 8-17). Fie u in directia axei Ox ~i fie axa Oz perpendicular2 pe planul xOy. In stratul de grosime h proiecfia vPrtejului vitezei dup2 axa Oz este:
A

256

Hidrnulica dv -= 0 dx

Cum

si '

du dy

# 0, rezultii

o, # 0

asadar in acest strat exist5
9

sediul unor virtejuri. Ca s i se realizeze aceastii discontinuitate a vitezelor trebuie sii esiste forte de vizcozitate.- Si calculiim intensitatea virtejului pe metru liniar de strat de virtej (fig. 8-18):

I?

=

\

Y2

2a,dS = -

5

Y2

- udy=

du

Yl

Yl d y

-5

Yz Y1

ede;

Fig. 8-17. Strat de virtejuri

Fig. 8-18. Explicatia forrnirii stratului de virtejuri

a ~ a d z rintensitatea virtejurilor din strat nu depinde de grosimea stratului h, de aceea nici nu este nevoie s5 admitem o grosime arbitrarg, ci putem simplifica scl~ernade calcul punind h 0 si inlocuind ,,stratul de virtejuri" printr-o !,suprafat5 de separaf ie" care poate juca rolul unui perete fluid.

-

8.3.6. Sisteme de virtejuri in ~iruri

La miscarea unui corp solid intr-un fluid, s-a observat cii in spatele corpului se formeazii siruri de virtejuri care sint antrenate de corp pin6 ce se difuzeaz5 in masa fluidului. Acest fenomen a fost supus unor experienfe minufioase, in 1906, de Benard, care a studiat mi~c5riledatorite unui cilindru circular vertical' care avea o miscare de translaf ie perpendicular5 pe axa sa. Cfnd cilindrul are o vitezi destul de mare, apar in spatele s5u douii ~ i r u r ide virtejuri, cu axii vertical& care se asazii la distanfe egale intre ele. Vitezele de rotatie sint inverse pe un sir fat5 de celila!t si axele l vfrtejurilor de pe un sir corespund intervalelor de pe ~ i r u celiilalt (fig. 8-19). In primul moment, viteza de deplasare a vlrtejr.lrilor este chiar aceea a
9
9
A

corpului cil indric, dlir ea scade cont inuu si virtejurile r i m i n semiinate in urma cilindrului la intervale egale, difuzinhu-se dupii citva timp in fluid. Teorja cornpletii a acestui fepomen a fvst ficutii de Tt1.v. Kbrman, care a incercat totodati sii calculeze rezistenta c.e se opune de ciitre fluid mi7i ciirii cilindrului, pe baza acestui fenomen.
Potentialul complex pentru un singur gir de vfrtejuri a ~ e z a t e la distante egale cu I (fig. 8-20) este, conform celor stabilite anterior:
w = -{ln(z-z,) 2ni

r

+

+x
00

[in@-zK)+

i n (2-Z-K)]

1

Aceasti expresie este valabila pentru tot cimpul afar5 de axele virtejurilor. S5 tnrnultirn pe (z -- 2,) cu - ~i s5 irnpirtim pe (z -zK) ~i pe (z-Z-K) cu - l K , res1 pectiv ZK, ceea ce nu rnodifici decEt constanta arbitrarii, gi sii inlotuirn in expresia rezultat5 suma logaritrnului prin Iogaritmul produsului. Avem succesiv (V. art. 8.3.5):

1

+ const.

Fig. 8-19. Sistem de virtejuri, in viruri

1L

+

Fig. 8-20. Schema la teoria sistemelor de vtrtejuri

Inlocuind pe z~

= 2,

+ 1K

~i z-K = zO- IK, se obtine:

deci potentialul complex se va exprima prin:

f (2) = -In sin - (z - 2,). 2zi I
7t

r

Viteza complexi intr-un punct

2

este:

Acest Sir de vfrtejuri riimfne fix, deoarece virtejurile fiind situate la distante egale, actiunii unui virtej asupra unui virtej dat ZK i i corespunde actiunea contrarii ~i egali a unui virtej simetric fat5 de ZK. S i considerim acum doui ~ i r u r i virtejuri de tipul celui studiat mai tnainte. Fiecare de gir este in echilibru sub actiunea propriilor virtejuri, fnsi acum apare interactiunea dintre virtejurile celor douii ~ i r u r i .Fie I?, ~i I?, intensitiitile qirului de sus, respectiv de jos, ~i h distanta dintre ~ i r u r i Fie z, un virtej din qirul de sus ~i z, virtejul cel mai apropiat din ~ i r u l . de jos. Potentialul complex a1 miscgrii datori te acestor doul virtejuri este:
f
(2)

=

rl -In sin - (z 27ri 2
7c

21)

+ -In sin -(2 - 2,). 2xi 2
r 2

7c

Viteza complex3 intr-un punct

2

este:

u-iv=-

7c df - -ctg-(z-zl) rl dz 21i 2

+ -ctg21i
r 2

It

(2 - z2).

2

Virtejul z, care apartine ~iruluide sus este imobll in raport cu acest Sir, astfel c i mi$carea sa este datoriti numai virtejului z2, deci viteza complexi a virtejului zl este:
u,
2 - iv, - -ctg-7r - r

22i

1

(zl - z2).

Intrucit calea de virtejuri (dublul Sir) se rni~cii un singur tot, cele douii viteze trebuie ca s2 fie egale: de unde rezulti: r2= - rl= - r. Daci punem E relatia (8-30), zl n se obtine:

- 2,

=b

+ hi,
r

b fiind defini t ca in figura 8-19,
It

u, - iv, - u2 - iv2 = -

-ctg21i

1

(b

+ hi).

Cum cele doui ~ i r u r i virtejuri se deplaseazi dupii directia Ox, trebuie ca vl = v2 = 0, de deci qi membrul a1 doilea trebuie s5 fie o cantitate realii. Aceasta se intimplii in urrnstoarele dou5 cazuri : - cind b = 0 qi atunci se realizeazi ordinea simetrici a vfrtejurilor cu:

- ctg i
21
1. c C n d b =2

ir

fn care caz vfrtejurile din cele doul qiruri sint a1ternate, avind viteza

KBrrnan a aritat cii configuratia alternati este singura stabili gi atunci raportul h/t este determinat gi egal cu 0,281, ceea ce corespunde cu valorile ggsite la experientele cu cilindri tn api.

Mi~cciri potenfiale cu viretjiiri

259

Spectrul mi~ciiriifluidului in spatele cilindrului, in zona c5ii de virtejuri, se obtine din - (8-29) ~i conditia r2 = =. considerind un vfrtej zl din ~ i r u lde sus gi alt virtej 2, din ~ i r u lde jos:
ir

f

(2) =

- - 1 11
2n

nr X sin - (t - zl) si11 - (z - 2) , iI' I I . - - - In 7c 2c 7 7t sin- (2-2, f b hi) sin - (t - 2) , I I

+

Mi~careaeste reprezentatii in figura 8-21.

Fig. 8-21. Migcarea produsii de virtejuri in ~ i r u r i (dupii Kiirman) Bazat pe aceastg teorie, KBrman a incercat s5 obtini prin calcul qi rezistenta la inaintare a corpului In fluid, dupii cum se va vedea 211 capitolul urmltor.

Capitolul I X

Forfele hidrodinamice i n miscarea fluidelor perfecte

Teoremele generale ale impulsultii, stabili te la paragraful 6.1 1. ne-au permis a determina reactiile hidrodinamice ale perefilor care limiteazi un fluid T miscare, peretii fiind fie f i c ~ i ,fie mobili: ~ o r m e l eecuat iilor impulsului n date de Euler [formulele (6-36) si'(6-37)]si-au gisi t numeroase 'aplicatii tehnice, dintre care o parte sint ctlprihse in ackst tratat. Cind un corp solid este .inconjurat de un fluid, se deosebesc cazurile: - cind fluidul este in miscare in jurul corpului care este fix; - cind fluidul este fix in 'infinit si corpul este in miscare. Aceasta este o pr6blemi fundamentali a l~idrodinamiciisi o vom trata in acest capitol numai in ipoteza fluidului incompresibil s i ' f i r i a se tine seama de p ierderi le de energie prin freciri . ~ n t r u c i tfortele d6termina te ast fel diferi, in general, foarte mult de acele ce se constati in cazul fluidelor reale, studiul va lua in considerare si urmiitoarele ipoteze care apropie din ce in ce mai mult problema de realitate, fir6 a o rezolva definitiv: - Se consideri in fluid un cimp de viteze potential si forte conservative. - Se considerii, daci este qazul, existents circulatiii si in general a vfrtejurilor in cimpul potential exterior virtejurilor. - Se considerii formarea unor suprafete de discontinuitate in spatele corpurilor inconjurate de fluid. Este admis c i virtejuri si supra fete de discontinui tate echivalente cu un strat subtire de virtejuii se formeazii numai presupunind existenfa unor forte de viscozita te specifice foarte mici, care ins; nu intri in calcul ca atare.
7 7
A

7

7

9.2. TEOREMA REZIDUURILOR VITEZEI COMPLEXE
Fie un curent plan, a1 cirui potential complex este f(z) ~i i n care se gisesc n puncte singulare ale functiei d f datori te unor izvoare pozi tive
dz

.

sau negative ~i ale unor virtejuri punctuale in punctele z = a,, z=a, ~i avind reziduurile corespunzitoare A*, A2 ... An

... z=a,

Forfele hidrodinamice 2n migcarea fluidelor perfecte

26 1

Dupi cum este cunoscut din . analiza matematici, daci se inconjurs punctele singulare cu un contur curbiliniu C, exist5 t~rmitoarearelatie:

+

Daci se inlocuiesc in egalita tea precedenti cant ititile complexe A K = cc, . d t -i P K , precum si - --- .- io si dz = dx idy, se obtine:
, .

dz

+

+

A

Insi

\

(o dx
C

+ vdy)
\c

=

I' (circulatia)

( u d y - vdx) Dec i

=

Q (debitul).

A ~ a d a r , daci se cunosc expresia analiticii a potentialului complex si punctele singulare, se obtin cu formula (9-3) atit circulatia din clmp, cit $i debi tul total a1 izvoarelor. Consecinte I ) Daci in cfmpul miscgrii nu sint izvoare pozitive sau negative, exist5 relatia :
D
9

2) In cazul unei transformdri conforme a mipirii, circulatia rcimine neschimbat& Dacii se face trecerea din planul z intr-un plan brin transformarea conform;: = f(z), putem scrie:

<

c,

df Inlocuind in formula (9-4) pe - ~i pe dz prin expresiile precedente,

dz

se obtine:

3) Dacn" se opereazii transformarea conformii a curentultli in jurul unui

cilindru circular, circulajia in jurul noului profit obtinut este aceeqi ca in jurul cilindrillui circular ~i anume : - 4 z a v , sin O,, in care 0, este unghiul care corespunde punctelor de stagnare pe suprafata cilindrului circular (fig 9- 1 ) . Sg considerim acum c i se foloseste funcf ia de transformare Jukovski I" i== z - si se obf ine profilul diZ simetric (fig. 7-35), in planul c. Transformarea trebuie aleasii astfel ca viteza in acest plan sii nu ia valori infinite. Fie w v-iteza complexi Pn plaI Fig. 9- 1 . Schema la demons trarea conserl-arii nu1 z si w'-viteza complex5 Pn circulatiei In urma unei transformiri conforme planul . h t r e aceste viteze existi urmi toarea relatie :
j

-

9

+.

9

avem :

dec i Dacii z = - 1, viteza ' din planul c poate deveni infinitii. Pentru a evita aceasta, trebuie ca si w sa fie nul, ceea ce se intimplii numai tn punctele de stagnare, pe c e r h generator (punctul B din fig. 9-1). Asadar transformarea se va face astfel ca punctul de stagnare B de pe cercul din pldnul z sn' treaca" in bordul de iesire R, ul profilultli din planul (fig. 7-35). 4) Circulatia la un p;ofil cilindric circular se realizeazi numai dind, din exterior, o miscare de rotatie cilindrului in jurul axei sale, pe cfnd la un profil obtinut piin transformarea cercului, circulafia se produce prin insusi n fap tul disimetriei. Valoarea acestei circulat i i depinde de unghiul 8, ales f profilul circular generator [v. formula (9-6)]. Aceastii ultimi concluzie, datoriti lucrgrilor lui N . E. Jukovski si N. A. Ceaplighin, este de mare irnportanfii dat fiind c i de mirimea circulatiei naturale", care depinde de desenul profilului, depinde portanf a, adici forta de sustentie a aripei unui avion. 5) fn problemele de hidrotehnicii, teoremele circulaf iei si ale portantei au mult mai putinii importanti decit in aerodinamicg. Ele isi gisesc totusi aplicatie inti fn urmitoarele domeni i : - teoria modern5 a turbinelor cu reactie, Pn care se iau ca punct de plecare fortele care se exerci t5 pe palele rotoru lui . Trebtlie t o t u ~ imentionat
7y
T

t

Forjele hidrodinamice in mi~carea fluidelor perfecte

263

cii aceastii teorie nu a putut inlocui vechiul calcul bazat pe teoremele energiei si ale impulsului si pe o serie de date empirice; - teoria miscirii aluviunilor, cind se studiazi miscarea individual5 a part iculelor .
7

9

7

?

9.3. FORTELE HIDRODINAMICE IN MISCAREA PLANA A UNUI FLUID IN CARE SE AFLA UN CORP FIX
Problema consti in stabil irea unor formule generale care s i dea forta de presiune rezultanti ~i cuplul rezultant a1 presiunilor exercitate pe un ciIindru fix, avind o sectiune de o formi oarecare, aflat intr-un fluid incornpresibil in mi~carepermanenti. Vom calcula rezultanta ~i momentul rezultant a1 presiunii, ficind abstractie de fortele masice. Fie X, Y componentele. fortei de presiune ~i fie pre- 'Y siunea complexi 3 = X - i Y definiti ca un vector conjugat cu R fati de axa real;. Daci n este directia norrnalei spre interiorul suprafetei corpului (fig. 9-2), a1 cirui , contur P planul xOy este C, R n se exprimii prin relatia:

,

R=x-~Y=[
C

p(sin0

+
(9-9)
i

+i cos 0)ds= i

Sc

pe-0; ds.

Forta de presiune rezul tanti se obtine introducind tn ecuafia (9-9) valoarea lui p din ecuatia lui Bernoulli: 1 p = c--pv2, 2 c fiind o constant;.
1

w r(

Fig. 9-2. Scherni pentru calculul fortelor hidrodinamice actionlnd un corp fix intr-un fluid in miyare plan2
I

Prima integral5 din membrul a1 doilea se anuleazi, cgci se presupune continuitatea conturului inchis. Intr-adevsr : jce-ei ds =

j ds (cos 0 C

i sin 0) =

(dx-idy)

=! = z
C

0.

fn c,are & este variatia afixei conjugate lui z. In a doua integralii se poate scrie e-eids = e-29; dz, deci

264

Hidraulica

Ve-0; = V (cos 8 - i s i n 0) = u - i v = w , Ins5 w fiind conjugata vitezei V . Astfel se obtine prima formulii a lui Blasius-CeaplZghin:

Momentul rezultant a1 presiunilor hidrodinamice se calculeazl in raport cu axa Oz, perpendicular5 pe planul migcgrii :

Sc Introducind fn aceasti ecuatie pe p din ecuatia lui Bernoulli, avern: 1 L = p ( x d x + ydy)-p V 2 ( x d x ydy).
C C

L=

( x p cos e

+ y p sine) ds=
2

p

+ ydy).

C

+

c r are valoare final5 identi-cii cu cea initial& deci : L=V2jxdx
2

Prima integral5

S'=

d (9)= 0 deoarece la parcurgerea cornpletii a conturului inchis,

LP
2

+ ydy).
R
[formula (9-10)]g

C

Aceasti expresie a lui L poate fi pus5 in functie de ~ ca gi expresia Am gisi t rnai sus c i Ve-ei = w. Prin ridicare la pitrat ~i fnrnultire cu z dz se obtine: Cum ins5 V2e-20; z dz = @z dz. = e 2 0 i dz, rezul tZi : V2zdz
=

1nsii
deci :

w2z dz.

z dz = ( x $ i y ) ( d x - idy) = x dx

-

+ y dy + i ( y d x - x dy),
real5 (v2z';i;).

Va( x d x

+ y d y ) = partea

Agadar, L se mai poate scrie in doui feluri, in care simbolul 6%e insearnni partea r e d s :

Aceasta din urmi este a doua formulri a lui Blasius-Ceaplighin. Dacg se cunoagte expresia analitici a potentialului complex a1 migcirii fluidului: formulele precedente se pot pune sub o forms care permite calculul analitic direct:

For$e[e hidrodinamice tn miparen fluidelor perfecte

2659

S i aplicim aceste formule la exemplul cunoscut pe a l t i cale, a1 migcirii Intr-un ctmp uniform de viteze cu suprapunerea circulatiei r gi' a unui cilindru circular de razi a. Conform formulei (7-77), potentialul complex a1 migcirii este:

df Introducind aceasti expresie a lui - In formula (9- 14), se obtine:

4n2z2
Z

"' J dz.

1 Dupi teorerna reziduurilor, numai termenul In - se pistreazi ca reziduu a1 polului~

z = 0 gi integrala se reduce la 2xiAl, A, fiind coeficientul terrnenului rezidual. Astfel:

(s)2
X=O

dz = 2x i iv,
n

r

--

2v,

r

de unde rezulti:
?

Y = prv,,

rezultat cunoscut, ~i anume: forta de presiune dupi directia general: a migcirii este nuli, iar portanta, forta perpendiculari pe directia migcirii, este aceea d a t i de formula lui Kutta-. Jukovski. In ceea ce privegte momentul rezultant L, aplicfnd formula (9-15) gisirn:
A

Intrucit expresia din acoladi este imaginari, momentul rezul tant este nul, deci singura reactie hidrodinamici este portanta care trece prin originea axelor de coordonate.

A

9.4. REZISTENTELE DATORITE DIRELOR $I VIRTEJURILOR

9.4.1. Curent cu dire vi suprafete de separatie S-a ariitat la art. 7.3.9, cii ipoteza unor suprafete de discontinuitate, care despart domeniui mi~ciiriigenerale de spatiul dinapoia unui corp inconjurat de fluid, permite calculul unor rezistente care eliminii partial paradoxul l u i d'Alembert. Se poate numi ,,diriU, zona care se formeazii indiiriitul corpului si care se caracterizeazii prin urmiitoarele: - fluidul stagneazi fn zona direi, adicii viteza relativii a direi in raport cu corpul este nu16. De aceea se mai poate numi aceastii zonii ,,apii rnoartii".
?

Cu toate deficientele lor. in care se tine seama de formarea direlor si a sirurilor de virtejuri.cii aceastii teorie nu duce la rezultatul numeric ciiutat. se preferi . dupa cum se va vedea la capitolul X X I I I . se poate pleca de la legea distributiei presiunilor pe suprafafa corpului.ne frontali. care se stahileste in fiecare caz in parte. i l l stadiul actual. deoarece in zona direi mi~careaeste departe de a f i potenf iali.. bazat pe ipoteza mentionatii. - .a se pleca de la conjugata complex2 a forfei elementare . Se obf in formule care sint in concordanfi cu experientele. duce insa la rezultate mult diferite de realitate. Kamenkov (1933) bazatii pe pierderea circulatiei vitezei profilului. . 9. astfel . ins5 anumi te marimi trebuie stabili te experimental. in afari de zona direi.in diri si pe suprafata de separatie este constanti si egalii c u presiunea la infinit p. datori tii desprinderii vfrtejurilor din sir. Pentru determinarea ~ r i n calcul a rezistentelor datorite formirii direlor . aceste rezistente nu pot f i determinab decit prin experiente facute pentru o gamii intinsii de'nume-re Reynolds. Calculul forfei de presi.i p dz efectutnd integrarea ei sub diferi te forme si folosind eventual formulele Blasius-Ceaplighin. 0 teorie care da rezultate mult mai apropiate de realitate este aceea a lui G. d u p i ce se determini potenfialul complex ~i vi tezeie. Curent cu viruri de virtejuri In cazul cind in spatele corpului se formeazii indoitul gir de virtejuri a1 ternate. . Astfel.f n Sntreg domeniul. o pe cind prin miisur5tori se giise~te valoare cam de doui ori mai mare. rezistenfa unei plici plane norrnale pe directia curentului calculatii in acest mod este: T . In acest scop. Calculul rezisteniei se face consideriid o suprafati de control de forma unui paralelipiped care' se miscii cu viteza de deplasare a virtejurilor ~i se aplica teorema I a impulsulu~. teoriile hnisciirilor. se considera si in zona direi o miscare potenf i a l i cu virtejuri punctuale.2.4.presiunea 9 .se folosesc mai multe metbde. V. Bu dovedi t cii aceste fenomene sint cauza unei piirti imp6rtante din rezistenfele pe care le opune corpul la miscarea fluidului ~i cii. mi~careaeste potentiali. Astfel.

.). 2.). 3.ale misciirii fluidelor viscoase si apoi se vor studia diferite cazuri particdare de misbiiri si diferite metode de rezolvare a unor clase de probleme. ciirora li se aplicii legea fundamental5 a eforturilor de viscozi tate. paragr. se pot obtine fie dirkct.eforturile tangentiale. ~ a t o r i i i iunor forte de atractie molecularii se dezvol tii. nu exist5 in stare staticii. Se vor coniidera numai mi~ciirilein strituri paralele. Deosebirea dintre fluid si solid nu existii din punctul de vedere a1 ecuatiilor de miscare. art. conducte sau canale.Capitolul X Miscarea fluid elor viscoase A In acest capitol se studiazii misciirile fluidelor considerate ca sisteme continue. in t impul misciiri i. descoperitii de Newton : Nu toate fluidele sint supuse acestei legi (v.conditiile la limi t5 au un caracter special. STABILI REA ECUATIILOR LUI NAVIER $1 STORES Ecuafiile de miscare ale fluidelor v7scoase. aceask lege se aplicii riguros. 9 7 10.4. 9 9 - . precum si relatiile dintre deformatii ~i eforturi. Se vor stabili mai intii ecuatiile generale de miscare. in domeniul de temperaturi si presiuii depiirtate de valorile critice ale schimbiirilor de stare fizicii. fluidele putindu-se deforma pin5 ce iau forma suprafetelor rigide care constituie peretii unor vase. cum sint apa. in raport cu solidele. elast ice ~i viscoase. la fluide se constatii d: deformatiile sint mu1t mai mari . eforturi interne tangent iale. . spre a putea folosi re'zultatele ce stau la dispozitie in teoria elasticitiitii.1. analoge eforturilor de frecare. i n sfirsit. gazele si in general lichidele nu prea viscoase. ci numai In timpul misciirii . dar la cele niai rgspindite. stahilite de Navier si Stokes.2. de frecare.2. fie plecind de la ecuaf iile generale de mi~carea unui mediu continuu si elastic (v. decit cii. pornind de la proprietiitile specifice ale flufdelor. se face restrictia ca mi~careasii nu fie insotitii de fenomene de turbulentk.

. q. in tirnp ce elementul de volun~ suferit tirnp o translatie. 10-1): Creqterea vi tezei v dupg directia z este dz dv timpul dt este . 1-2. Considerind cornponentele v. dupg cum am vgzut I dv I la art. Pol i tehnicii din Bucure~t X I I . f5rl s5 se anuleze ~i deforrngrile. dz =dv - dz dz. se poate scrie: C~Z form%analogs cu T ~ Z = zzy = G yyz. Germani: . Tnsii. ca ~i I . respectiv zOx. 194 1. . din teoria elasticititii. respectiv dz. - Rezultii c5: 'ryz = dy zzy . iar deplasarea corespunzitoare in - Deformatia unghiularii: Tot astfel. 2. 10-1 .. 103). putem scrie (fig. cind unghiul drept zOy ar f i suferit o deforrna/ tie total5 (da dp). in acest sens.In ceea ce prive~te relatiile dintre deformatii si eforturi. Nr. . este datoritl lui D.+-• ~ dx dy 'dz 7 7 Aceste relatii pot fi stabiIite ~i direct. y fiind analogul lui G. iar viteza unghiularii d (a + p) fiind analog5 undt ghiului de alunecare yyz. i*.este toc/ / / A#-- - . astfel c5 virful A ajunge T A'.dT dri Ex .L---T~ 4 / --# ___t dy Fig. deplasgrile. S i ne fnchipuirn cii acest element este 42 adus.dt. pentru fluide. * . A~adar. 4 I + r A. o rotatie qi deforT acela~i n rnatii. gradientul vitezei . printr-o translatie ~i o rotatie de sens invers.4. dp - dw . iar cu E qi y deforrnafiile specifice liniare ~i unghiulare. Fie un element fluid avind forma uilui paralelipiped elernentar (fig. w ale vitezei V qi cre~terilelor respective dupg striibaterea distantelor dy. 0 incercare interesantii. lidele este perfect valabilii *. Astfel. 10-1) care s-a den a plasat in timpul dt. analogia cu so.dz dt.-. Y Y . Deformatiile paralelipipedului elernentar de fluid c y rnai deforrnatia in unitatea de tirnp a unghiului drept yAz. Astfel. ---7 deforrngrile unghiulare da ~i dp ale fetei d y x d z A dau na~tere unor eforturi de forfecare TYZ = = 'rzy in planurile yOx. p. vorn avea: 85 .:( I :+ y - Dezvol tind analogia cu teoria elastici titii.Essai d'une theorie 6lCrnentaire des dkforrnations et des efforts intCrieurs d'un fluide incarnpressibleU (Bul. sii considergrn ca toa te deformatiile Pn hidrodinarnicg sint un produs a1 unei viteze de deforrnatii cu elernentul de tirnp dt. dac5 in elasticitate se noteazg cu c..1. cu virful din punctul A' Tnapoi in punttul A.

datori t l efectului fortelor de frecare T. Acestea introduse in expresiile lui qi y. Pn care vom inlocui pe oy+oz CU---. s5 considersrn cunoscuta relatie: ax ay + az - E E.. fiind de ordinea de m5rime a lui dt.2) (legea Hooke generalizatii). S considerlm relaf iile: H + . EZ ~i yyz etc.~ = 2(m + 1) G cx. 1. ale c5ror expresii sfnt deci: Tot astfel. deformatia cubic5 din elasticitate 0 se inlocuieqte cu viteza de dilatatie cubic5 8' din liidrodinamicii: Continuind analogia.YYZ - dt - dw dt 1 dz dt -+ dvdt .. 30 ax Se obtine: . astfel ca s5 se pun5 in evident5 inva- Expresia va f i de tipul ox = o o i qi urmeazl a g5si pe o x .. s5 form5m o expresie a lui yiantul tensiunilor o: E.-dw 1 dy dt dt dv +-dy ? care sint cantitsti finite qi pot fi numite viteze ale deformafiilor specifice. putem forma I Yyz-- .3 m E 2 (m l)G + Pe de alt5 parte. 269 E = udt.G= mE 2(m + 1) qi 0 = (ox + oy + OZ) m -2.. E q =vdt.o (m . adic5 partea suplimentarg a tensiunii norrnale. = wdt. se obtine: Cantitifile c x .- M i ~ c a r e a f luidelor vlscoase . . . citurile: EY.

valoarea presiunii normale variaz2 in jurul unui punct oarecare.. In aceste ecuatii. viscos. prin analogie cu du px=-p 2 p-dx + elasticitatea: 2 . in miscare. a presiunii medii p (opus5 normalei exterioare). x. Tnx = Pn C s (n. Ecuatiile (10-2) precum ~i ecuatiile: pL pi. x) O fiicind . adic2 T . La fluide incompresibile. in teoria elasticititii. i Termenul din ecuatia (10-3) este ceea ce se adaug5 presiunii .= + cos (n. = a + 2 C .ry. x ) . = T..p div 3 v. div 7= 0.p = pu = p z Aceasta rezultii ~i din ecuatia (3-3').pZ - nu nunzai in stare de repaus.-p 0. cu termenul respectiv p . =2 3 div T) . Deci la un fluid real. l"(g-7yx - - In mod analog se obtin celelalte dolt2 ecuafii care dau pe ph ~i p. datoritii fortelor de viscozitate. nemaifiind in formulii decit invarianti vi constante: 2 2 a .mod asemiinitor se obtin $i ecuatiile care dau pe py?i p z . iar la fluide perfecte se anuleaz2 ~i y. ~ ~ . astfel c5 px .p pentru a pune in evident2 directia negatiuj. I - Vom avea in hidrodinamics. Presiunea pe o fatii se poate pune deci sub forma: Px'-p+pJr In care: 1 P. In. dar p in n z i ~ a r e .. dupii directiile. = px = py . y) TZX cos(n. respectiv y ~i z. a s-a inlocuit cu . ~i p z .. . existi deci.p .G8=o+2GcX-G div 3 3 in care = rt2 + q2 + tE = deplasarea totalii. Rezultii c5 la fluidele perfecte: T n x = px cos(n. z).270 Hidraulica Dacii f inem seama de legea lui Hooke generalizatii. I I se deduc in mod sistematic din ecuatia matricialii urmiitoare: div V 2 3 0 div 0 V 0 0 0 'div V . urmiitoarea relatie importanti care leagii lungirea specifics rx de tensiunea a x .

cap.ecuatia de stare fizicii: p . ecuafia de viscozitate p = f ( T ) .ecuaiia de terrnodinamicii pentru procese adiaba t ice. ' Dt 0-- - px-- dp dx -+ 2x( 2 p . . I I I ~ .ecuatia de continuitate: . in kcuatii~e generale de miscar. a unui sistem continuu (v. .Mi~carea f luidelor viscoase 271 Dac5 se introduc valorile lui p' si 2.ecuatia lui Van der LVaals pentr~rgaze reale.Dt - p z dz - 2 11 -d I 3 dz ( p div V).-dux d d 2 3 p div V ) --I1 p "(%+. obtinute din ecuatiile (10-3) s i (10-4).p -) "("+$) dx dx + sau.")+ (&I dy dx Dw P x - p z -dz 2 3 y div V $. dupii transformgrile indicate si notind: 9 obf inem : Dm P . cu corlservarea cnergie i - pgR-T pentru gaze ideale sau - caloiice si transferul de cgldurii .. . se oblin pent ru' fluidele compresibile si viscoase ecuatiile de miscare urrniito.~~ e: D u.

p si sapte ecuatii.3. Ecuatiile Navier-Stokes slnt verificate in numeroase cazuri particulare pentru misciri lente in regim laminar. la care s-au putut rezolva exact ecua t i ile de miscare.PV 2V.1 .~.Ileci in total sint sapte necunoscute: u. T 10. La procesele izote'rme T si p sint determinate. Aceasti ecuatie se deosebeste de ecuatia lui Euler numai prin termenul acliugat p V P j 7 . = 0. u. P ROBLEME REZOLVATE CU ECUATII NAVIE R-STOKES Deosebim trei grupe de probleme rezolvate cu ajutorul ecuatiilor NavierStokes: .Probleme rezolva te d u p i negli jarea unor termeni din ecuatii le de miscare si care jucau un rol secuhdar fn procesul fizic a1 miscirii. Conditiile la limitti care se pun de obicei sint: la pereti solizi v. . p. . 10-2). a) Mi~careapirale15 a Jnui fluid incornpresibil sub presiune intre doi pereti plani paraleli (fig. iar la suprafete libere eforturile t = 0 .. Probleme rezolvate exact Vom prezenta citeva cazuri de misciri mai importante.3. p.Prohleme la care a fost posibili rezolvarea exact5 a ecuaf iilor NavierStokes. T. la viteze mai mari trebuie s i se adauge mernbrului doi a1 ecuaf i ilor. deci sint de ajuns cinci ecuaf i i . w . 10. XI). adici IritGza este tangenti la contur.grad p 7 +.ohleme la care s-au folosit metode aproximative de 'calcul. pe cPnd ? .si presiunile sint cunoscute. vectoriale: Q- DV = Dt @. Vi tezele au numai componenta u # o . Pentru fluidele iilcompresibile se obtin ecuatiile Navier-Stokes (1845) : 7 7 9 Cele trei ecuaf i i (10-7) pot f i puse sub forma unei ecuatii unice. cap. termenii suplimentari corespunzii tori rezistentelor interne datori te turbulentei (v.

.. . deci . 1 dp . ' . c) 9-i d). . z.. deci u nu depinde de x. . Ca urnlare.. du inertial' p . -pfesiunile variazii dupi direct iile y $ z. pz--'i"(dy2 du dp dx - d2u - (10. .: rezolvl exact in mai multe cazuri particulare dintre care vom trata ~ o m p l e citeva. > si prin integrare: 9 . 10-2. coiform. . .ecuat ia (10-10) devine<. Ai. d x .y = Rezuitg: b h.0. Asadar u = f(y. la punctele b). Z / 9 dt - " r Dacl se dii pierderea' de sardiril..- I ~ -. aplicind ecuatia. Constantele deintegrare se obtin prin conditiile la l i m i t l u = 0 pentru . d J -.: . mai import tante.const . a " 9 . . +-dii. Mi~careaparalelii a unui fluid viscos Entre doi pereti p 1 p i jntr-uua canal intre doi pereti paraleli f i c ~ i a$ezati la distanla 22. k # 9 I .-Y dx -.. - . de continuitate .dacii se consideri pozitivl partea scoboritoare a liniei de'sarcinl).io) i8 --. aceasta directie: . w. (semnul .). ins5 aceste presiuni variazl dupl directia x.. 1. conform ecuatiei de miscare dupl . . - Aceasti ecuatie liniari se x . .v = 0.- d2u .f). -fiind permanenti. -. deci I( depinde nun~ai y si.(lo-7). reeultl OU imediat . tkrmenui de .: ". . .legii hidrostatice .+ I .= 0 . b) Mi$carea plan% permanent% Fig.= 0.gca& este plani. - 9 I .

Ecuatia diferentiali de la b) este valabilii ~i i n acest caz. 10-3): yJhB .d p . ' . 10-3... MiScare plani permanen t i intre doi pereti paraleli. Debitul pe metrul liniar de liitime este: Dacit se considerii miscarea fluidului nurnai de la axa Ox Pn jos. 10-3. vitezele se distribuie dupi o parabolii Pn felul lui 2.Y u = . trebuie ca fundul ~i subrafata Iichidului s i aibi panta J ~ i atunci for. ca la punctul b) anterior ~i o mi~care Couette-simpld (fig. curba 1). 2v .. ) (10-12) si (10-13) sfnt valabile si pentru aceasti miscare. u = U. tot parabolici: Y h2 . Rezulti legea distributiei vitezelor. Se poate privi mi~careareprezentati prin (10-14) ca o suprapunere de dou5 mi~ciiri: o rni~care in canal.U .274 Hidraulica Distributia vitezelor este parabolicii (fig. fn acest caz. adici apare un contracurent ling5 peretele fix.(1 h 2pdx h -f)* (10-14) - dh tributie liniarii a vitezelor: In cazul particular --0 dp se obtine o dis- Fig.. iar daci presiunea cregte in sensul lui U. mulele ( 9 ? c) Migcarea plani permanent5 intr-un canal intre doi pereti paraleli la dlstanta h. se realizeazri distributia vitezelor dupi o paraboli in felul lui 3. (pentru h = 0). se realizeazii cazul unei rnisEiri laminare cu suprafati liberii. Aceastri mi~carese realizeazii in spatiul strPmt cuprins Pntre cepul unui arbore vertical gi crapodinii ~i prezint5 interes in teoria ungerii. Se observi cii dacii presiunea scade in direcfia lui U. dintre care unul este mobil Acest tip de mi~carese nume~temi~careaCouette simplii.gJha Urnax 2r. u = 0 gi pentru y = h . doar conditiile la lirnitii se schirnba ~i anume: pentru y = 0. dintre care unul fix $i altul avind 0 migcare in propriul siu plan cu viteza U = const.

0. z sfnt nule. w 5 O. du numai u # O. Apoi.Miqcarea fluidelor vtscoase 275 d) Mi~carea permanent5 in conducts rectil in ie.y2). la fiecare d2u valoare a lui -corespunde o valoare identicii . In sffrsit. din cauza simetriei centrale. Mi~careapermanenti in conduct6 rectilinie a unui fluid viscos a lui Poisson. Ecuatia lui Navier-Stokes dup5 directia de proiectie Ox este A 9 sau v2U gJ = -.r2 4.-. Daci Ox este axa conductei si miscarea se produce in straturi (laminara). -- d!? pentru y = r u 7 = 0. gJ . se obtin prin conditiile: du pentru y = 0 .gJ (r2 . (fig 10-4)... deci C. derivatele lor . n Astfel.0. pe cfnd v .ii circulare.0 . si C. 4v . . (10-16) Aceasta es!e o ecuatie di ferentiala Fig. fn cazul secfiun. y. = 9 9 9 T - dt dv . de sectiune constant% . .deci ecuafia (10-16) se d2u reduce la: dy2 - dz2 7 de unde rezulti.dw df dt partiale fat5 de x . prin integrare: Constantele C.O. deci 0 = . atft v cft gi w fiind identic nule.. Fiind o miscare permanentii. = 0 . la care nu se cunoa~te o solutie generalii. 10-4. fortele masice specifice sfnt X = g c o s a . A fost rezolvatg exact P cazul citorva forme particulare ale conturului sectiunii.c2 4v - 9 u s .-.. Z = g s i n a.V const.

1953. Distributia vitezelor ~i a eforturilor de frecare intr-o conduct5 rectilinie de sectiune circularii Pierderea de sarcinii: J 9 = 8~Urned 9 gr2 (1 0-22) asadar p ierderea de sarcinn' E aceastcE miyare esfe propor~ionalii n cu viteza rned ie. sPnt ' in dep ling concor danfi CLI e ~ p e r i e n t e ~ e . .legea distribuf iei vi tezelor se reprezintii printr-un paraboloid de rotafie (fig. Viteza maxim5 este in centru. deduse de Hagen ~i Poseuille. Eforturile tangentiale fiind 7 = y .dr. 10-5. iar deplasarea relat ivii dr du a straturilor in unitatea de tirnp. se obtine D In functie de vi teza rnedie V. pentru y = 0: Vi-teza medie: Fig. . de frecare Pntre dr toate straturile succesive pe lungimea I se obtine energia disipatii (consurnatii in ciildurii): ? Introducfnd in aceastii expresie pe . efortul specific de frecare z fn lungul generatoarelor cercul'ui de raz5 y este: 9 - 9p Iorgulescu. ceea ce esfe caracterisfic miscn'rii in regim lamia . Aceste formule. 1. Pnrnultit5 cu lungirnea I. du In sffrsit. * vezi FI. Metoda de calcul a pierderilor de sarcin5 P rnivcarea larninarl. Pentru a se obtine pierderea de sarcinii J pe unitatea de lungirne. Bucure~ti. se frnparte D la greutatea y Q a fluidlilui care a trecut prin conductii in unitatea de tirnp.A~adar.dedus din legea parabolic5 a distributiei vitedr zelor fn rni~carealarninarii. 1045). i Se poate pune P evident5 cii pierderea de sarcinii P rni~carealaminar5 permanent5 n n intr-o conductii este datorat5 nurnai lucrului rnecanic a1 fortelor de frecare intre straturile de du fluid presupuse larnele cilindrice de grosime dr *. n Hidrotehnica". Insurnind lucrul rnecanic a1 fortelor.forta dr du de frecare intre dou5 straturi aliiturate de lungirne I este 2nrl y -. .

unde -..-. vfrful fiind la y = 26. y ---. Prin urmare. Cum G sin cr iar 't = = ylQ sin cr = y . pornind tot de la ecuatiile Navier-Stokes. I R U = - gJ y + b 4v (10-26) b y fiind mgsurat de la axa Ox trecind prin centrul de greutate.In cazul unui triunghi echilateral a cirui in5lf ime este 36. .. G sin a $ alp. legea distributiei vitezelor este: .pu2 humii presiunile. f2r2 a race uz de ecuafiile lui Navier?tokes. 1 . plecind de la echilibrul di. a fost indicatii n de3. -. -S C r l d ~ == 0. 9 2 Observiim cii ecuatia diferenf ialii a m i ~ c i r i iin conduc tii circular2 (10. (1 0-23) C fiind cercul cle contur a1 tubului de razii y. se poate proceda prin oricare din metodele de calcul argtate pentru sectiune circular5 ~i se obtine rezultatul urmiitor: Punind Q = xy2. Tntrucit distribufia vi tezelor estk identicii in secfiunile transversale. . proiectind aceste forte pe directia axei conductei se obtine: 4. in .In cazul unei sectiuni de fornta unei coroane circulare avind raza exterioarg R ~i raza . .Migcarea f luidelor viscoase deci variazii proportional cu y.ar. iiind zero pe ax5 si maximum la perete. 'clG Saint Venant pen tru torsiunea prismelor. rezulti : dy du interioarg r (fig. == 0.namic a1 fortelor care actioneazii in timpul rnisc2rii un tub de curent de razi y ~i lungime i.. greutatea proprie a tubului de curent si forfele de frecare. rezultii cii forfele de inertie la intrare *do. Se observ5 A Fig.p ~i p = p . 10-6). deci cidem peste - formula .1'( ~ l "1. legea lui u este dat5 sub forma unei serii duble 141. Conduct5 avind sectiunea de forma unei coroane circulare . In cazul unui dreptunghi.p. (10-19).. se deduce ecuatia g diferenfialii (10-18) obfinutii mai sus pe a l t l cale. p . 10-6.18) se poate stabili pe cale elementarii.0 n~etodiimai generals.Q. si rBmTn in ecuafia impulsului si iesire se echilibreazi. pufdQ. ~ si simplificind. .Y ~ J T ia valoarea . depinzind tot de o ecuatie Poisson. : r Pentru cazul r = 0. care a permis rezolvarea exactl a multor cazuri particulare ale nii~cgrit permanente E conducte. .

4. Acad. a douii functii: o GO functie armonicii $. Functia cp + cp. reduc migciirile plane lente ale osl lichidelor viscoase incompresibile la1migciri rnai simple. * . Dacii aplicgm ecuatiei (10-28) operatorul div. sii satisfacii conditiile pe contur. prezentiim ur. paraboll.. ovoid. termenii inertiali (depinztnd de fortele de inertie) pot' fi neglijabili fati de termenii depinzfnd de fortele de frecare (de viscozitate). Intrucit ele constituie relativ putinele cazuri de migciri ale fluidelor reale la care s-a putut constata o concordanti perfectii intre calcul gi experientl. solutiea ecuatiei diferentiale v2q= 0 gi o functie cp. s-a aplicat gi la migcarea permanents a fluidelor viscoase la sectiuni ale conductei in forml de elipsi. = . la care se adaugi ecuatia de continuitate: div -V = 0. C. conform ecuatiei (10-28). Ca aplicatii mai importante ale acestor feluri de misciri. memhrul a1 doilea se anuleazii. intersectii de. Insi. Urmind o cale nouii. avem: div grad p = y div A V = div V . folositl la torsiunea plicilor. cercuri. rezultii c i : Presiunea este deci o functie de potential. migcarea ciitre un punct de stagnare gi citeva migciri nepermanente. ecuatiile devin i'ntegrabile prin metode eiacte. Gr. seama c i div grad p = A p .2.c i integrala cp a ecuatiei diferentiale v2 cp = f ( y . dar rezul tatele contin un grad de aproximare uneori apreciabil. suprapuse (Com. e) Au rnai fost rezolvate prin metode exacte qi alte probleme. Nr. si tinind .3. sau cTnd conturul este format din segmente de conice. 2 ) se poate obfine ca sum. 3 1951 9. Importanta teoreticii a acestor probleme este mare. riimin in ecuatia de miscare numai gradientul presiunii dinamice si termenul de v iscozi tate. M i i gi colab. matoarele doui cazuri : a) Mi~careaparaleli in jurul sferei. Probleme rezolvate prin aproximarea fenomenului (Cazul mi~cgrilorlente) d In cazul cfnd n~iscirilesfnt foarte lente. 9 9 grad p = p V 2 V . Simplificate pe aceastii cale. precum: migcarea unui fluid antrenat de un disc fn rotatie. Plecfnd de la ecuatia (10-9) ~i considerind echilibrarea fortelor masice de citre presiunile hidrostatice..-(y8+id) 9 Y se alege astfei' tncPt care este o solutie particular5 a ecuatiei diferentiale date. poligoane regulate sau neregulate. 10. Aceastii metodi. Acad. datoritii ipotezelor de bazii *. .P. Cu privire la aceastl problem5 vom da numai enuntul gi rezultatele: - . astfel c i primii se pot elimina din ecuaf iile de miscare. R.R.

. s h t : v=u=- 3 4 Rxy rS Pe suprafata sferei : In cazul cind presiunea fluidului (fgrii sferii) este p = pcoflst = p. de razii vectorie r. -1 I . Se constati cii aceastg formu15 este valabili pentru migc5ri foarte lente. punind Cj = . P F . la care se adaugii p.formula (10-32) este identic2 cu formula (10-31). . presiunea va fi aceea din formula precedents. V +. Cj fiind pus sub forma: . y. 2 2 2 (10-32) 24 f Fig.-+---+. Valoarea absolutg a acestor lpresiuni este: 3 . corespunzind unui numir : U. Re Formula (10-30) a fost ulterior fmbunitititii de Oseen pentru a fi valabilg ptnii la numere Re < 5.+-+ 2 . Forta total5 de presiune este Fx = 6~ pU. (aval). (10-31) -* - formulii stabilitii de Stokes.U2 : CfnRa-U.< 1 (d = 2R).P u. Mi~careaparaleli in jurul unei sfere fixe a unui fluid viscos.Mifcarea f luidelor v tscoase 279 Dacg migcarea se produce in sensul Ox cu viteza U . .d Re = .. Presiunea maxim5 este in punctul PI (amonte) gi presiunea minim5 (depresiune) h P. paralel cu migcarea generala a fluidului in acest caz.R. prin considerarea sferei. -FK Formula (10-31) se mai poate pune s u b forma o b i ~ n u i t ia formulei lui Newton care dii rezistenta unui corp intr-un mediu fluid in migcare: P . = C j a . in jurul unei sfere de razii R . cornponentele vitezei $i presiunea tn punctul (x. z). . 10-7. Distributia presiunilor pe un cerc mare.. 2 R In figura 10-7 se d6 diagrama distributiei Um presiunilor pe un meridian a1 sferei.

..- . '* .putin. sau un sistem de corpuri solide in jurul clfora curge. Vitezele variazii prea putin in directiile. . 'sS din. .. dupii metoda cunoscutl a lui Reynolds.. neglijati.. cu aproximatie acceptabili:' 9 dt $t . ' P = ~ g z f (xs Y)* 3\ _ . .b.0 . un lichid cu o distributie de viteze datl. -Dispozitivul 1. .. . .sSnt mari $i nu pot f i . 1 ..-dw . : Miscarea fiind :permanenti. 10-9). . .. . Scopul dis'pozitivului (fig.x si y . deoarece. lufnd formele urmiitoare: Din ultirna ecuatie se obtine prin integrare: . care una cel . Schemi la demonstratia rnigcgri i vbcos intre dou5 plgci plane foar te apropiate . \ .. - . dar w E 0: .. Ac+Ste 'miscC5ri reiifizeaei -intre d6ul p llci planeS+pai.ie depotential. . dz Ecuatiile de proiectie ale lui Navier-Stokes se simplificii in aeeste conditii..10-8.se fixeazii un corp . 9 9 1 .. -* . -- - . .at- - ins5 gradientii ..alde. Apirat Hele-Shaw pentru bizualizami rnigcirilgr potentiale d u .. -. este transparent% h t r e aceste pllci . - 10-9.dv . - .--v. ..c i putem admi te.- - 9 .Componentele u si v ale vitezei slnt . . du dx dv L- . . Acest lucru 'este posib'il. . .. vitezele medii pe iniiltimea h a lichidului intre cele doug pliici admit o funct. . diferite de zero.. -. dupi cum se va ariita. Vom considera cazul cind pliicile si miscarea sint orizontale (fig. vizualizind liniile de curent cu ajutorul unor fire de curent colorat. . . Hele-Shaw. 10-8) este de a-reproduce misclrile potentiale..- - 9 ..) Micciiri: permanente plane intre dai pewti paraleli fic~i. a Fortele masice au componentele X 5 Y = 0 ~i Z g (acceleratia gravitatiei). astfel. FG. . . . .

h2: P .i : L - - .s. Din . C. ' . derir. ~i teza medie deriva de aseme'nea dintr-un potential.. C.determinii cele patru constante C. ~ 12p .sznu depind de z. dx. deci la integrady rea ecuafiilor diferentiale (10-27). . . si se obfine. deoarece prin def i- deci V G . si C. se obtine: deci componentele vitezei din acela$i strat orizontal deriv6 dintr-o functie de potential 9.aceastg -relatie se . .tp= ..Migcarea fduidelbr 'viscoase ! 281 Op ..5 din potentialul . Solufia ecuaf iilor (10-34) este deci : z = f .. acesti gradienti ai presiunii pot f i considerati constanti. care diferii de la un strat la altul: .vede c i . in 2 7 h 9 definitiv : Pentru o anumitii valoare a lui z = z..

XXIV). De exemplu. putem scrie: A 6 ) ~i c).3 nu sPn t propriu-zis aproximatii de calcul numer ic. totodati cu restringerea domeniului de aplicabilitate a rezultatelor. construirea retelei curbilinii cere uneori o munci suplimentarg. Sectiunea dreap t i a conductei este imp firt i t i in ochiuri curbilinii. ci rezul t i din neglijarea unor termeni din ecuatiile diferentiale. trebuie ca . fiecare ochi fiind considerat ca sectiunea dreapti a unui tub de curent elementar. n de asemenea. afari de unele cazuri destul de numeroase. pentru fiecare tub elementar. expusi mai departe. a se vedea: C. Dacii > 1. Metode noi de determinare a distributiei vi tezelor fn mi~careauniformi a lichidelor viscoase (Studi i ~i cercetiri de mecanicl aplicats. care se a r a t i mai departe. 9 10.Experienta aratii cii pentru ca firele de curent colorat sii se piistreze subtiri. 4. VIII. expuse la articolul 7. se poate acoperi sectiunea vie a conductei printr-o retea. Aceasti metodi se aplici acel o r a ~ iprobleme ca ~i metoda retelelor rectilinii. Nr. Ecuatiile la nod au exact aceea~i formi ca ~i tn cazul retelei rectilinii. dublete. cap. in care scop se aleg curbele printr-o metodi adecvati. Principiile ~i modul de potentiale plane. urmate de o metodi experimental2 bazati pe analogia cu alte fenomene. fortele de inertie cresc simtitor $i ecuatiile (10-37) nu mai confer. pliicilor plane) . suficientii exactitate. Scopul retelelor curbilinii este ca fnse~iliniile de contur s i faci parte din retea. de contur C ~i de sectiune dreapti a . b) Metoda* retelelor curbllinii gi a tuburilor de curent. cu atPt calculul este rnai exact. Se obtine avantajul c i ecuatiile nodurilor pe contur sint mult mai simple decit in cazul metodei precedente . In cele ce urmeazi vom expune trei metode grafico-analitice bazate pe metoda diferentelor finite. de obicei cu ochiuri pitrate sau dreptunghiulare. * Pentru metodele de sub . t. ~i cu cPt reteaua este rnai deasi.numiirul Reynolds redus" al misciiri i defini t prin 7 t fiind o lungime caracteristicii a corpului in planul x . aplicare a acestei metode. Intr-adevir. Mateescu. fn cazul m i ~ c i r i ipermanente in conducte. un dispozi t iv format din douii pliici paralele verticale. in care distributia vi tezelor este guvernati de o ecuatie diferentiali de tip Poisson. y. a) Metoda refelelor rectilinii gi de calcul cu diferente finite. METODE DE CALCUL APROXIMATIV $1 METODE ANALOGIC EXPE RIMENTALE Aproximati ile ficute la paragraful 10.3.. 1957). Dispozi tivul Hele-Shaw a fost folosi t intr-un mare numiir de cazuri (misciiri cu izvoare. s-a Pntrebuinfat pentru studiul misciirilor de infil tratie a apelor subterane (v. misciiri F jurul paletelor.10 cu privire la m i ~ c i r i l e sPnt valabile ~i pentru calculul mi~cirilorfluidelor viscoase in care se poate folosi o retea de puncte tn plan.4. in schimb. aripilor.

= K..u..G. 10-11) sau o refea de elipse gi hiperbole homofocale etc. z) Migcarea definiti prin: 11 = F(y.. + u. putem construi o plac5 conductoare sau o baie electroliticii de aceeagi form5 gi constitui doui segmente ale conturului din pozitii diametrale.Mi~carea fluidelor viscoase 283 n fiind directia normal5 la contur. In general. dindu-se forma sectiunii.D. . Pentru un ochi dreptunghiular curbiliniu M M ' N'N (fig.) = K = gJ -(2r. fiind valorile lui u in centrele 0. obf inem o retea de pitrate curbilinii pe care urmeaz5 apoi misurarea razelor gi cercurilor inscrise gi a laiurilor pgtratelor curbitinii care intri in sistemul de ecuatii (10-42) cu diferente finite. I Q = (2ro)2 etc. + u. acestea fiind circumscrise unor cercuri de raze row t. iar T efortul de frecare specific pe fata lateral5 a tubului.prealabil a unei retele curbilinii adap tat5 conturului. Daci rn + n = 1 gi K. in care se cunoagte distributia vitezelor: u. ecuatia (10-41) se reduce la: 41-4. 10-lo). in domeniul de suprapunere.. Aplicatia acestei metode este fnlesnitii prin construirea in .la o suprapunere de scurgeri simple cunoscute. n fiind constante. de exemplu cercuri Appolonius (fig.o elipsi gi un triunghi echilateral dau un profil ovoid (fig. de exemplu dac5 conturul face parte dintr-o retea ortogonalii cunosc u t i . = K2 . De exemplu : .Trasfnd liniile echipotentiale pe cale experimental5 gi liniile de curent prin constructia grafici (fig.. ecuatiile permit a se scrie : gi ale ochiurilor adiacente.(u.Fie doui migciri laminare rectilinii de sectiuni drepte diferite. = K. de analogie electrohidrodinan~ici.).ale ochiului M M ' N ' N . + u. .(y. O. z).. . Aceastii suprapunere matematic5 este posibilii dacii se poate calcula.. = F.A. functiile de repartitie a vitezelor sint uniforme gi nu comporti nici un punct singular. ... c) Metoda prin suprapunerea mi~cgrilor. (fig. (10-42) ecuatie identic5 cu aceea obtinut5 plecind de la retele rectilinii cu ochiuri piitrate. Aproximafiile ficute conduc la erori sub 1% dac5 unghiul de divergent5 a dou5 curbe vecine de acel a ~ igen este < 20". (y. u1 . 10-14). (10-44) r n ~i se obtine K. = F. . u fn exteriorul contururilor partiale (prelungire analitici) gi daci.. 10-12). u. Pentru o retea de ochiuri curbilinii piitrate. Aceastg metodi permite s5 se aducii o scurgere de form5 complex5 . z) = mu. ca poli ai unui model E. 10-13).un cerc gi un p5trat sau un triunghi inscris intr-un cerc conduc respectiv la un piitrat sau. + nu. 10-10) gi cu aproximatiile : .un triunghi cu laturi curbe (fig.

fluid viscos intr-o conduct5 de sectiune ovoidal5 .unui fluid vtscos . pentru obtinerea unei retele de pitrate curbilinii inscrisii intr-un contur de o formi oarecare Fig. Fig. 10-11. Metoda E. 10-13.G. Obtinerea prin metoda suprapunerii.A. 10-10. respectiv un triunghi curbiliniu . prin metoda suprapuner-ii ctnd conturul este un piitrat. 10-14. Calculul prin metoda retelei de piitrate curbilinii a1 m i ~ c i r i i uniforme intr-o conducti avtnd sectiunea de o formi complicati J Fig. a migcgrii unui . 10-12..D. Calculul migciirii . Retea de piitrate curbilinii Fig.

vom considera Ox axa conductei in directia misciirii. aviild valoarea : 9 lol= a d icii : . t 10. Asadar rotorul vitezei si deci virtejul vitezei este diferit de zero. w = 0. iar in ecuafia (10-48) gradientul lui u se calculeazii in . CA RACTERUL ROTATIONAL A L MISCARII FLUIDELOR V ~ S C O A S E I Miscarea in regimul laminar.oduce.5. vectorul-virtej 'a1 y i tezei are componentele : 9 9 9 9 9 9 care. in conduct2 rect ilinie de sectiune consiantii. este totusi o miscare rotationalii. devin: Ecuatiile liniilor de virtej sPnt deci: de unde rezulti: deci .Miparea fluidelor viscoase .ea mai simp16 Iorm6 a acest& misciiri 'si anume in miscarea permanent. fiirii amestecarea sau incrucisarea firelor de curent.u n punct oarecare. 2C 2 2 Y w = 0 1 grad u.w 221z . v = 0.:si u =# 0. I . h t r . Pentru a demonstra aceasta. in care rot V=# 0. Din ecuatia (10-47) rezultii cii liniile de virtej se confundii cu liniile de vitez6 egalii (izotahe).l ( z() ) =1 T Z Z . oricit de regulate ar fi straturile in care ea se p. in condiliile date.v 1 rot =~ X o du du -+. chiar in c.

folosind diferite tipuri de mi~ciiriale fluidelor viscoase. exhaus. '% A se vedea C. .286 Hidraulica L. expusl in acest capitol. . Aceasta tehnicii a cipitat o mare dezvoltare ~i s-au construit numeroase tipuri de viscozimetre. apartinind domeniulii constructiei de m a ~ i n inu va f i expusii fn acest tratat. din relatia: 9 dacii tinem seama de (10-48).6. este publicatl in . tivii a acestei probleme. Tipei. Nr. Viscozitatea este o miirime fizici legatii si de alte proprietiti fizice si chimice ale fluidelor care intereseazii tehnologja materialelor. dar va f i cornpietati cu diferite considerafii tehnice in capitolul XIV.R.P. t.liniile izotahe din sect iunea transversala sint singurele lini i d e virtej ale miyiirii *.Hidroaerodinamica lubrificaf iei" (1957). sectiune transversali. Aceastii chest iune se bazeazii pe legea miscririi fluidelor viscoase in conducte. c) Transportul fluidelor viscoase prin conducte. In sfirsit.. b) Viscozimetria este tehnica mlsuririi viscozi tiitii fluidelor. 0 tratare amplii. fiziolbgia etc. 5 1958. 10. fizica. A~adar. V I I I . Y . Mateescu.. d n fiind un element de lunqirne normal pe curba imtahi dintr-o astfel de sectiune. datoritii Prof. Cornuniclrile Academiri R. N. rezulti: adicii efortul de frecare 7 este proportional cu viteza de rotatie a vectorului-virtej . care. DIFERITE APLlCATlI ALE TEO RIEI MIVCARII FLUIDELO R vISCOASE a) Lubrificatia. Una din cele mai importante aplicaf i i ale teoriei misciirii fluidelor vfscoase este teoria lubrificafiei.

S-a rnai ariitat la capitolul 111 c6 trecerea tiin mi~carea laminari in mi~carea turbulen t i se face cind nurnirul adimensional trece de o anumitii valoare numiti critics.Nu se rnai produce acea mi~carein straturi care caracterizeazi miscarea laminari . cel rnai imeortant este numgrul critic inferior. 1 . Dintre aceste diversevalori ale numirului critic. componentele vitezei au caracterul unor mirimi care oscileazi in jurul unor valori medii. treceiea in turbulenfi se face pentru un numiit. adici orice perturbiri s-ar aduce miscirii.Re mult rnai mare decit 2 320. T RECEREA DIN MI$CA REA LAMINA RA fN MI$CA REA TURBULENTA S-a ariitat la capitolul 111 c i mi~careaturbulentii este structural cu totul deosebi tii de rni~carea laminarii: . . cu pistra- . superior se a f l i intr-o zona de instabilitate.. de asemenea. dupii un parcurs linistit.. oricare ar li nalura fluidului.Pierderea de sarcini de la un punct la a l t u l a1 unei conducte sau a1 unui canal care transport5 fluidul este mult rnai mare decit in m i ~ c a ~ e a laminari. nurnirul Re.~ i i e z aPntr-un punct din spatiul ocupat de fluidul in miscare permanenti nu are niciodatii o valoare constanti. fmpletesc .1.. iar in un conditii obisnuite Re.se lui in miscare apar virtejuri care. numit numir Re critic superior. Dimpotrivii. se amortizeazii. virtejuri in rezervor~~l amonte. vibratii provenind din mediul exterior etc. in masa fluid. liniile de curent se incruci~eazi.Capi tolul X I M i ~ c a r e aturbulentii 1 1 . Astfel. la aceasti valoare a lui Re. = 2 000. telui. el se realizeazg printr-o sporire inceatg a vitezei. a cirui valoare poate diferi mult de la un caz la altul. la o conducti dreapti de sectiune circulari.. deoarece el marcheazi limita de stabilita'te a m i ~ c i r i ilaminare. miscarea revine de la sine la regimul laminar care este in acest caz un regim stabil. direcfia vitezei se schimbii in fiecare moment. ceea ce dovede~te i fortele de frecare sint mu1 t rnai mari in miscarea c turbulenti. = 2 320. Dacii experienfa se face cu deosebite prea se elimina orice cauze perturbatoare (neregulari tiiti ale perecautii. . insa depinzind de forma sectiuriii de curgere. se deosebe~te nurniir critic inferior Re.

cum se admit'e in teoria cinet i'cii a gazelor sau in cazul misciirilor browniene. ci grupuri mari de molecule. ~- - - - - - - 1 spar -4 11. Experiente ficute cu ulei uri viscoase au pus in evident5 'asemenea r n i ~ c i r i (fig. nu schimbl regimul ]inistit atit timp c ~ t trecerea din m i ~ c a r e laminar.. intr-un punct a1 unei sect iuni prin albia unui riu. rnai cu seams d u p i ce in ultirnii 20 de ani s-a pus in e ~ i dents. Aceste r n i ~ c i r i abia perceptibile se arnpliRe -65 ficii dacl Re > Recr. iar daci Re < Re. Trebuie rernarcat c l exist5 o fazi prernerggtoare trecerii in regirn turbulent. care trateazi despre stratul-lirniti. pini ce se destrarni. ins2 dacii se introduce o perturbare.spanRe=m tane" (adici fir5 a l i se fi putut determina Fig. pe cind in canale si in conducte d e forme reiulate rniscarea este rnult mai linistit2.teoria stabilititii d u p i rnetoda rnicilor oscilatii" este cea rnai consolidata. difuzindu-se P rnasa f luidului. denumi te moli.288 Hidraulica rea precaut iilor arii ta te. Cind tn aproape intreaga mas2 a fluidului rni~cirile pulsatorii sint generalizate. cliiar treciitoare. ne propunem a dezvolta teoria stabilitiitii rnigc6rii la capitolul XII.2. aceste rnici oscilatii se arnortizeaz5 rapid.. . 9 Care este cauza intirni care produce turbulenta ~i cum s-ar putea determin'a prin calcul nurniirul Re critic? Dintre diferilele teorii pro. Se poate observa cii abaterile vitezei in jurul vitezei medii iau uneori valori mari. Intrucit cauzele perturbatoare se manifest6 incepind in stratul de fluid de ling5 perete. cind mi~ciii-ilesinusoidale ale unor fire de curent sau unele virtejuri izolate qi repetate.turbulent5 deplins". fie ca sint . oricite precaufii s-ar lua pentru asigurarea unei rni~c6rilinistite. cii rnisc6ri oscilatorii de foarte rnici arnpli tudine i n stratul de ling5 perete. part icipii impreunii la mi sciiri oscilatorii.. putlndu-se totu7i observa o suprapunere de misciri de d iferi te frecvente gi ampli tudini. miscarea tiece in turbulent5 si nu mai revine la regimul laminar. ci sint foaite complicate. STRUCTU RA MISCARII TURBULENTE Struc tura misciiri i turbulente este determina tii de suprapunerea unor misciri de agita(ie a particulelor peste o miscare fundamentalii care ar f i 'guvernatii de ecuatiile lui Navier-Stokes. 1 1. fie ca sint provocate. in m i ~ c a r e nLlmirul Re rimine sub Valoarea critics infeturbulent5 rioari. la vitezele vintului se constat2 variatii temporale tot atit de mari. Se poate spune cii pentru R-e > 2 000 rigimul stabil de miscare este regimul turbulent. chiar de 50% . se constituie : regirnul de .puse pentru a da un rispuns la aceasti chestiune . Este de remarcat cii miscarea de agitatie a particulelor nu este la nivelul moleculelor.1). prin experiente de mare precizie. y 9 . Nu moleculele.. Aceste oscilafii sint departe de a f i sinusoidale. 11-1. Re =32 . de asemenea.. Aparitia de virtejuri izolate la cauza). elemente macroscopice. f6rl a schirnba regin~ullaminar. Tn figura 1 1-2 se d i diagrama vitezelor u ~i v in funcf ie de timp. irnprirnind m i ~ c i rii n caracterul turbulent .

(De aceasta se tine seama la efectuarea miisuriirilor de debit ale cursuri lor de apii . * Reprezentarea prin li tere barate a diverselor milrimi (viteze.* 289 Atit intr-o miscare . s i fie practic egale. (to T) . componenta dupi dtirectia x a vitezei fnti-un punct este suma a doui viteze: I Viteza este . medie ternporali * a vitezelor u. Variatia vitezei 14 in mi~careturbulent% f Intr-o miscare permanenti. 11-7.. orice semn barat cu temporall.de transport". adici: + + + .) Acelea~i consideratii sfnt valabile pentru toate componentele vi tezei. De fap t. -5 1 to+T = T u (1) dl. precum ~i pentru presiunea p Pntr-un punct: u \ u = u + u'. cum se fntimpli la cursurile mari de a p i . (to T ) . dar pentru frecvente mai mici. pentru intervalele de timp to .viteza . (t. Pentru oscilatii de frecvente rnari. trebuie sii treacii rnai multe zeci de secunde sau chiar minute pentru a se avea media. p = p+ p'.. durata T se va lua suficient de mare pentru ca valorile mkdii ale lui u. presiuni etc.. v = v+ v'.. s i nu se confunde c u milrimile vectoriale. 2T) etc. nu se poa te realiza decit o mi~carecvasi-permanentg. De exemplu.Migcarea turbulentd . .viteza de agi.tafie". egal6 cu diferenf a (u u) (fig. o miirime cind pozi t ivii cind nega t ivii.. 11-2). media se realizeazii Pntr-un timp T de cPteva secunde.) o linie va Pnsemna o miirime rnedie porale. (In cele ce urmeazi. definitii prin relafia: - u . \ w = w -1.deplin turbulenti" cit si intr-o miscare laminarii cu perturbiri. Rezultii cii media temporal6 a lui n' este nulii: - Fig.) rnedii tern- .w ' ... to (1 1-3) iar u' este . fiecare mbrime mecanicb poate f i consiheratii ca suma a doui mirimi cornponente: o miirime medie temporal5 si o mirime pulsatorie.

unde se Incilzegte datoritg curentului electric. deci se poate aplica metoda Lagrange. iar prelucrarea rezultatelor este anevoioasi. STUDIUL EXPERIMENTAL. 9 9 . 9 11. In locul bulelor de aer. precum :. nici la viteze mari. nu se aplici la curentii de aer. Un astfel de fir (de obicei de plating) fictnd parte dintr-un circuit electric este introdus in curentul de aer. nu este deranjatg structura curentului. v A d fiind diamet ul firului de plating.5 variind ugor cu numirul Re = . b. IntrucPt morigt ile deranjeazii structura curentului gi au ~i o inertie importanti. se pot urmiri traiectoriile. A L STRUCTURII MISCARII TURBULENTE Structura migclrilor turbulente fiind foarte complicatii. Inconvenientul semnalat rimPne. Metoda are gi inconvenien te : nu se fnregistreazi pulsatiile de frecventg mare. 11-4.290 + Hidraulica Prin rnisc5rile-in toate direcfiile ale particulelor se produce un amestec intens a1 fluidului precum ~i a1 cant itsfilor de miscare.c u inertie redusi. Minski aceste misuriri se fac cu 0 eroare de 3-5%. a fost nevoie de cercetiri experimentale fine cu aj:utorul unei I aparaturi speciale.35. cu timpuri de expunere foarte scurte \ 200 mici de timp. . c se aleg In functie de diapazonul S Fig.Metoda cinematograficci. ins2 atenuat. a filmului. 'astfel c i diagrama distribuf iei vi tezelor este mu1t mai plat5 in miscares turbulent: decit in miscarea laminar5 (fig. Ud m = 0. M etoda termo-anemometricci este cu deosebire avantajoasi la experientele cu curent i de aer. Rezistentele a . m o r i ~ t ihidrometrice obignuite.1 . Ea.-s la intervale curentul puternic luminat.. Dupg E. Traiectoriile bulelor apar ca linii lurninoase Pntrerupte. '11-3)9 . iar tn timpul din urmi gi variatia presiunilor. ceea ce are ca urmare a ---in cazul m i ~ c i r iin conducte-o micsorare importai~ti vitezelor 11in punci tele apropiate de axa conductei. S-a stabilit cii exist2 relatia: \ A ($ ) i2 = a + pum (1 1-6) In care i este intensi tatea curentului electric . p .se bazeazi pe variatia rezistentei electrice a unui fir conductor cu temperatura conduc€orului.. Tempera tura la care se ridici firul este Pnsii fn functie de viteza f luidului care-1 ricegte. care s i inregistreze automat puisatiile vitezelor. care prezinti inconvenientul c i au o migcare ascendenti proprie. a. care se misoar5 apoi pe proiectia.. se pot misura simultan componentele vitezelor Pn puncte diferite.Clnd curentii sint de dimensiuni mari ~i au nurnere regim turbulent Re mari. deci tnsigi intensi tatea curentului electric va varia Sn functie de viteza fluidului.3. Schema electrici a aparatu ui este argtat5 fn figura 11-4. M. Se satureazl curentul cu bule de aer gi se c i n e m a t ~ g r a f i a ~ g . s-au folosit aga-numitele micromori~ti. se folosegte mai bine o emulsie de amestec de clor-benzol gi vaselini a cirei densitate este apropiati de aceea a apei.0.constante experimentale .A. Distribufia vitePentru masurarea vitezelor se Pntrebuinteazi: zei in migcare laminari gi in . Fig. Metoda are mai multe avantaje. Schema instalatiilor electrice ale termo-anemornetrului I . Se obtin valori cvasinstantanee ale vitezei (pe durata t impului de expunere) gi valori medii (media valorilor instantanee).u'-'vi teza curentului de gaz . tnregistrarea turatiilor ficlndu-se cu un cronograf. Intensitatea i a curentului variazi cu ajutorul reostatului r gi se misoari cu ampermetrul A . 11-3. f i c u t i pe un ecran.

21~ V P / G ~ ~ . 11. Minski. Curbele de frecventi ale vitezelor de pulsatie uf ~i vf in doul puncte ale unui profil vertical a1 unui canal . Se mai constati c i curba de distributie a frecventelor este aproape identici pentru viten zele u' $i p f la suprafati $i difer8. dupi experientele ficute de E. Se vede c i punctele experimentale se situeazii destul de aproape de curbele teoretice de distributie a frecventelor obtinute prin formulele de probabilitate a erorilor. paragr. v?/ Fig. ins5 caracterul statistic a1 fenomenului se mentine totdeauna. Pentru misurarea vi tezei pulsatorii se inregistreazi variatia tensiunii electrice prin intermediul unui amplificator electric de tensiune. nu1 = II 1 e '2navl . iar aul ~i avl sPnt mediile pitratice respective ale lor.-vt2 2oVl 2 . H fiind adincimea canalului. (v. Intrebuintarea termo-anernometrului P a p i este Pngreuiati de formarea P jurul firului n n a unui strat de gaze care modifici conditille termice. curbele de frecvente ale componentelor longi tudinale ~i verticale ale vi tezelor de pulsatie h t r . V3/umax. M.90 H de la fund. componenta verticali rimine aproape constanti. afar5 de un strat subtire de la fund.u n punct la 0. misurarea momentelor de corelatie etc. (1 1-7) ' Se observi c i pulsatiile sPnt mai puternice inspre fundul canalului decit la supfarati. In formulele (1 1-7) nu1. Acest fapt se evidentiazi $i mai bine in figura 11-6. ale lui Gauss.intre ele apreciabil la fund. In figura 11-5 sPnt redate. Totodati. nV1sfnt frecventele vitezelor de pulsatie (agitatie) u' ~i v'. 11-5. unde se reprezinti variatia cu adincimea relativi in canal a valorilor relative ~ P / G ~i Se vede c i pe cind componenta orizontalii a pulsatiei creqte de la f a t i la fund. Concluziile precedente sint valabile numai pentru . Vom da cfteva rezultate ale metodelor de misurare a vitezelor. care pun in evident2 structura mivcgrii turbulente ~i caracterul statistic a2 fenomenului. misurarea componentei vitezei de agi tatie d u p i o perpendiculari pe directia vi tezei de transport. F axi.turbulenta deplinii" din conducte ~i canale. Galvanometrul G serve~tela balansarea puntii. componenta vertical2 a pulsatiei vitezei depinde foarte putin de numiirul Re.. intr-un canal de laborator.7). Metoda termo-anemometricii permite gi misurarea directiei curentului. Trebuie mentionat c i fenomenul de turbulent2 are aspecte diferite in functie de conditiile la limiti ale curentului.18 H de la fund ~i la 0. nu1= Y 1 e 2ncw1 --u12 2 20#4 ..de variatie a rezistentei R a firului de p latini.

= 0.8 figura 11-7 se repraduc vibrogramele obtinute I11 cazul roduse de un deversor 46 triung iular. = 26. acestea YIsint transmise prin bare rigide la un vi brograf . DatoritS variatiilor oscilatorii ale vitezelor se prod uc fluctuatii gi ale presiunilor gi cu cit turbulenta cregte. Minski) vIn5 aspectul unei bare de n are gheat5 transparent5 . M.vibratiilor dintr-o vin5 in aer Fig. ciizfnd pe. se pune in evident5 importanfa energiei cinetice a . ~tiintific . In sectiunea de kiidere. 1958). h.Alte metode.o plac5 de beton. I 1 1 -v-7 / 7 Fig. Dacg Pi1 aceeagi ving de apg se introduce un fir de miitase cu diametrul de 0. In Laboratorul de Hidrotehnicii a1 Institutului Politehnic Timigoara* au fost Inregistrate variatiile presiunii unor vine de a p i in aer liber. 0 . 0 n u u de apiwtn regim linigtit functie de adincimea relativii T canal (dupii E. tomul 3 (17). se miiregte gi energia cinetici a vitezelor de agitatie Prin anumite dispozitive experimentale se pot pune P evident5 variatiile presiunilor gi efecn tele energiei cinetice. ~i tehnic a1 Institutului Politehnic TimiSoara. . 1) h. 3) h. 2) h. Variatia valorilor relative ~i in liber P reaim turbulent. prapunerea unor mi~cgri oscilatorii de frecvente gi ampli42 tudini diferi te. servind ca ' receptor a1 vibratiilor. din care se cons t a t i existents unor vibratii 94 comylexe.1 412 014 416 &I8 efectuatii la acelagi laborator. 11-7.Geiger". In 0.25 mm. 002 OD4 006 408 0. aceasta nu suferi nici o alterare. Printr-o alt5 experientl. rezul tind din su' . miguirea devine turbulent5 vi energia . Migcarea vibratoare a vinelor de ap2 in aer liber (Bul. Astfel.ibratiilor este capabil5 s i giureascii In scurti vreme placa de beton. Variatiile presiunii In sectiunea de c5dere a unei vine de apii in funcfie de adincirnea saltelei de a p i .. de metal. .7-32 cm. Vina ciizind pe o placii elastici. = 35-40 cm * Pompiliu Nicolau. 11-6.. vinele provenind de la deversoare gi orificii de diferite forme.

11.4. CLASIFICA REA MISCARILOR TU RBULENTE Se deosebesc mai rnulte clase de misciiri turbulente care cuprind, fiecare, mai multe tipuri de misciiri. Dupii A. Townsend se deosebesc patru clase in raport cu conditiile de simetrie P care se dezvoltii turbulenta: n I. Iwtropa, adicii avind simetrie sfericii. Exemplu : Miscarea dupii un griitar uniform asezat la intrarea unui tune1 aerodinamic ap;oximeazii numai tmbulenta izo&opicii, deoarece aceastii miscare nu , este si omogenii, avind un pu ternic gradient de presiune in directia misciiri i , medii. 11. Bidimensionala', adicii exist5 o directie in care conditiile la limit5 nu variazii si P care deci turbulenta este statistic omogenii. Exemple: n Jet dintr-un ajutaj de liitime infinitii. Dfra din spatele unui cilindru infinit de lung. Stratul limit5 a1 unei pliici plane. Curentul sub presiune fntr-un canal bidimensional. Dira fn spatele unui griitar de cilindri asezafi la distante egale. Convectia liberii de la un izvor liniform he ciildurii. 111. Cu simefrie axiald. Exemple: Jet dintr-un ajutaj circular. Dira unui solid de rotafie. Curent sub presiune prin conducte de sectiune circular2 sau intre supraf efe ident ice concen trice. Convecfia liberii a unui izvor punctual de ciildurii. 1V. Bidimensionald si cu simetrie axiald. Exemplu : Curent intre doi cilindri concentrici roti tori. Dupii conditiile la limi tii deosebim: - Turbulent a in conducte si canale. - Turbulenta in stratul limit5 a1 unei pliici plane. - Turbulenfa in stratul limit5 a1 unei suprafete de rotatie fixii. - Turbulenta in stratul limit5 a1 unui corp in miscare de rotatie: - Turbulenta liberii. In aceastii lucrare cele mai importante dezvoltiiri se vor da miscirilor tllrbulente P conducte -si canale, precum si in stratul limit5 a1 undi pliici n , . , plane.

A.

\

!

7

A

O

11.5. DETERMINAREA TENSIUNILOR DATORITE TURBULENTEI 11.5.1. Leme
- Inainte de a dezvol ta metodele de determinare a tensiunilor suplimentare datori te
turbulentei, este necesar a stabili citeva reguli pentru calculul rnediilor mlrimilor care fluctueazi P cazul turbulentei (vi teze, presiuni e tc.). n Fie cp ~i 4 doul mirimi care sint fhnctii de x, y, z gi f, ~i fie ~i 3 mediile lor temporale. Este evident c5: * cp+$=i+J; CP . - + = c p a $ - . (-11-8 a)

Da%ci este oricare din cele patru variabile mentionate: n

S S
\

cpdn = idn.

Daci o rngrime cp este surna unei mirirni medii jurul lui zero), astfel c i 7 = 0, avem:

~i a unei mirimi fluctuante cp' (In
\

Media lui cp2 este:

Produsul a doui mirirni cp Si +, arnindoui variabile in timp, are media:

Terrnenii din rnijloc fiind nuli, rimlne:

1 1.5.2. Tensorul tensiunilor de viscozitate aparenti. Ecuatiile lui Reynolds
Observirn cii in ecuafiile lui Navier-Stokes (10-8) se poate face lnlocuirea urrnitoare:
,

Intr-adevir, dezvolttnd terrnenii din mernbrul a1 doilea se obtin terrnenii din mernbrul Pntti plus terrnenii din ecuafia de continuitate, a caror sum2 este zero in cazul fluidelor incornpresibile. Vom transcrie deci ecuafiile Navier-Stokes sub forrna:

-

,

.

La care se adaugi ecuatia de continuitate:

I

Mi~carea turbulent d

295

S i introducem in aceste ecuatii valorile medii ternporale ale tuturor rngrirnilo;, luind -u n interval de tirnp T suficient de lung pentru ca u, v ~i 6 tntr-un punct oarecare dat, si fie constante, deci presupunern o rniscare cvasiperrnanenti In care se anuleazii qi derivatele - - - in raport cu tirnpul. Cum i h r - o astfel de rnivcare rnediile cornponentelor fluepartiale tuante u', v', w' ~i sint nule, ecuatiile (1 1- 1 1) ~i (1 1- 12) se transforrni dupii cum urmeazi: Ecuatia de continuitate, deoarece

a

du' d' dw' ; , - ~i - sint nule, devine: dx dy dz

-

-

d

A~adar,in ecuafia de continuitate, valorile instantanee u, v, w pot fi inlocuite cu mediile ternporale u, v, w.

---

In ecuatiile (1 1-1 1) toti terrnenii care contin derivate se transforrng in virtutea lernei
(1 1-8 b), media derivatei fiind inlocuitg cu derivata rnediei. astfel c5:
d-(uu) .dx Apoi d -(uv) dx d = - (U v) dx d - = - [&I v dx d = - (u dx
U)

d - = - [U u dx

+ U'

a

u']

deoarece terrnenii liniari T u', v' se anuleazi. n

+ U'

-

v'] etc.

Ecuotiile (1 1- 1 1) iau, dupi efectuarea calculelor, forrna cunoscutg sub nurnele de ecuabiile lui Reynolds:

a-+v-+w-dx

- dw

-

- dw

-

- d;
dz

- 2 - -

dy

dp P dz

1

+ vAw

-

-

(

du'w' dx

-

+ dv'w' dy

dz

Dacg se cornpar5 aceste ecuatii cu ecuatiile Navier-Stokes (1 1-8) ale fluidelor viscaase, l g r i turbulenti, se constati c i existi In fiecare ecuatie, In rnembrul a1 doilea, trei terrneni suplirnentari depinzind de rnirirnile fluctuante. Pentru. a deduce ciror tensiuni suplirnentare l e corespund a c e ~i t terrneni, s l considerirn un tensor suplimentar datori t turbulentei, avtnd noug cornponente care, spre deosebire de eforturile totate, vor fi notate cu sernnul ,,prim6':

296

Hidraulica

Rezultanta fortelor suplimentare superficiale (adici .fortele de presiune gi fortele tangentiale de frecare) raportati la unitatea de mass va avea, conform ecuatiilor generale de migcare ale mediilor deformabile (3- l), urmiitoarele componen te, dupii directiile Ox, respect iv Oy, Oz:

Comparind deci ecuaf iile (3- 1) cu ecuatiile (1 1- 14) putem identifica componen tele tensorului suplimentar cu termenii respectivi din ecuatia (1 1-14): pu12 pu'vl
\

pu'v'
PV'~

pu'w' pv'w' pw'2

pu'w"

pv'w'

De exemplu : 7, = .ryx = - pu'v' etc. E for tur ile acestea se numesc tensiunile de frecare aparent2 ale mi+cn"rii turbulente. Tensiunile totale rezultii din 'insumarea tensiunilor din mi~carea unui fluid viscos la' care s e adaugi tensiunile frecirii aparente [v. ecuatiile (10-2) gi (10-4)]. Astfel :

I

I

Tx,

= i.

(* *) +
dy dx

-

pufv' etc.

-

S-a constatat experimental (pe baza miisuriirii vitezelor u , v, u', v' etc.) cii tensiunile provenind din viscozitate stnt importante numai intr-un strat foarte subtire lingii pereti, unde migcarea este laminari (sub stratul laminar), pe cind in masa fluidului, termenii datoriti. turbulentei sint acei ce predominii. Ecuatiile lui Reynolds gi tensiunile determinate prin ecuatiile (1 1- 17) consti tuie o bazL teoretici pentru cercetiri, ins2 nu pot fi folosite in practicii, atfta timp cit nu se cunoagte -- dependenfa mirimilor fluctuante u', v', w', de mgrimile medii u, v, w. De aceea, pentru. calcularea elementelor migcirilor turbulente, se folosesc P practici doui c i i dist incte: n - Se studiazi prin misuriri numeroase, in diferite cazuri de turbulent;, miirirnile fluc-; tuante gi se stabilesc legile statistice ale variatiilor lor. Aceste rezultate se prelucreazii cu ajutorul statisticii matematice qi se interpreteazii din punct de vedere fizic-fenomenal, in scopul' de a se constitui o teorie statistic2 a turbulentei. - Se fac ipoteze simplifieatoare cu privireda dependents intre diverse1.e mirimi ~i se constituie o serie de legi qi formule semiernpirice, cu scopbl aplicirii lor in practicii. Aceastg din urrnii cale a adus pin2 h prezent cele mai importante rezultate. Totugi teoriile statistice sint in plini dezvoltare.

--

/

Miscaren t urbulentd

29T

Conditiile la limit5 sEnt pentru vitezele medii temporale acelea~ica in cazul rni~cgrii fluidelor vtscoase, iar vitezele oscilatorii sTnt nule la perete. Aceasta are drept urmare c& qi eforturile de frecare aparenti se anuleaz5 la perete, r5rnPntnd ins5 acelea de viscozitate din miqcarea laminar;. Urmind conceptia substratului subtire laminar de la perete, urmeazl c5 vitezele oscilatorii ~i eforturile de frecare aparent5 se anuleaz5 sau sfnt foarte mici, ba chiar neglijabile qi 4n acest ,,film laminar". Trebuie s l admitem c5 imediat dup5 substratul laminar urmeaz5 o zon5 de tranzitie h care fortele de viscozitate real5 qi acelea de visco-zitate aparent5 sPnt de acela~iordin de mgrirne, iar mi~careaturbulent5 propriu-zis5 ocup5. zona dincolo de aceast5 zon5 de tranzitie qi intreg centrul rnasei fluide.

I 1.6. LEGILE MISCARII TURBULENTE
Fenomenul de turbulentii este desigur extrem de complicat si part iculele fn miscare sint supuse legilor statist icii matimat ice, ca orice >enomen s f o chasti;. In acest sens, vom adiuga in paragraful 11.7 o ,serie de notiuni si. observatii la cele date anterior. . Legile misciirii turbulente se refer5 la dependent a mirimilor medii tern- - porale u, v, w ~i p de coordonatele spatiului si de timp. Asemenea legi au fost ciiutate si formulate inci din .secolul a1 XVI I I-lea, atit in ceea ce prive$te: distributia vitezelor fn sectiunea dreap tii a unui curent rectiliniu, cit si pier-derea de energie datoritii fortelor de frecare pe unitatea de lungime a curen-tului.
9
9
'

9

1 1.6.1. Legile empirice ale distributiei vitezelor Aceste legi au fost cercetate in special in profiluri verticale, la canalesi rfuri, si intr-un plan diametral, la conducte cu sectiune circularii. S-a c h a t care este curlia de repartitie a vitezelor care se adapteazii cet. mai bine punctelor experimentale. Au fost propuse de ciitre diferifi autori,. pentru profilul vertical a1 unui canal de lungime foarte mare (fig. 1 18): parabola
1

t Y'

Fig. 1 1-8. Distributia vitezelor P miqcarea turbulent5 dintr-un canal . n drep tunghiular ~i o conduct5 circular& conform legilor empirice

'298

H idraulica

s u ax2 orizontali O'x (la nivelul apei) sau cu ax5 orizontalii O f ' x (deplasatii mai jos); parabola cu a x i verticali O y ; elipsa, hiperbola; chiar curba logaritmici sau parabole de ordin superior. Acestea douii din urmi fiind actual.mente curbele de distributie preferate, este demn de remarcat c i curba logaritmici a fost propusi, fnci din 1820, de F. E. T. Funk, iar R. Jasmund, In 1893, a ales curba logaritmici d u p i ce a determinat eroarea mijlocie a abaterilor a patru tipGi de curbe- f a t i de punctele experimentale in 445 profiluri si a constatat c i acelei curbe ii corespundeau erorile cele mai mici. Parabole de ordin superior au fost sustinute de T. Christen (1903-1904) pentru curba de distributie a vitezelor atit la canale cit si la conducte lecirculare (fig. 1 1 8 , peiltru acestea. din u r m i fiind propusi formula;

'

Citeva cunostinte importante care stau l a baza conceptiilor actuale .au fost de asemenea stabilite experimental in trecut. Astfel, fizicianul E . Duclaux a demonstrat, fn 1872, c i lichidul in miscare aderi de pereti, iar H. S. Hele-Shaw a demonstrat (1897-1901) c i 'lichidul aderii de pereti ,chiar in cazul vfrtejurilor si c i E apropierea peretilor miscarea este laminari. n In ceea ce priveste miscaiea turbulentii in conducte circulare, H. Bazin, prin miisuriri de precizie, a stabilit c i viteza u este egali chiar cu viteza medie Pn sectiune V, in puncte la distanfa de la centru egali cu 0,74 r, ceea -ce corespunde cu misuririle si teoriile actuale.
A

7

9

7

1 1.6.2. Legile semiempirice ale distributiei vitezelor
Incerciri de a se determina prin calcul legea repartifiei vitezelor s-au ficut incepind din 1915 si ele continu2 si fn prezent, dind nastere la mai multe teorii, pe care le vom eipune pe scurt, retinfnd rezultatele lor concrete. Ori,care din aceste teorii se desfisoari in trei faze: - determinarea legiturii dintre vitezele de pulsatie si eforturile de fre"care aparenti ; - determinarea unei ecuatii diferentiale care leagi v q i a t i a vitezei 'intr-up punct de .efortul de frecare total ; - rezolvarea ecuatiei diferentiale si stabilirea unor formule practice pentru calcul. In toate aceste faze trebuie urmiri t i indeaproape concordanta teoriei cu experienta. Ecuafiile si formulele stabilite Pn acest mod sint numite semiempirice, dat fiind cii elk se intemeiazi nu numai pe experienti dar si pe importante %considerati teoret ice. i a) Propozitii fundamentale. Legile distributiei vi tezelor in mi~carea turbulenti au la bazi citeva propozitii fundamen'tale, stabilite si interpre7
9
A

7

u

7

A

9

7

I

t a t e fizic de Tietjens, 0 . Reynolds, G. Taylor, L. Prandtl*, Th. KBrman. Aceste propozitii exprimii atit legs tura dintre tensiunile 7 si vi tezele d e agitatie, cit ~i dintre 7 ~i gradientele vitezelor medii temporaie. Aceste propozitii se intemeiaza pe numeroase fap te experimentale de seamii, publicate anterior de ciitre diferiti cercetitori, precum si pe alte experiente ul terioare meni te a ,verifica unele ipoteze. lY Desi expresiile care dau tensiunile da tor; te turbulentei erau cunoscu te d i n lucriirile lui Reynolds [v. ecuatiile (1 1-18)], este de un interes deosebit a urmari procesul de gindire care, plecind de la intuitia fenome, nului, a condus la o teorie care, desi imperfect& a putut lega o serie de' fapte ce pireau disparate si a -putut ulterior sii fie folositi i i in ;pract icii. Sii considerim cazul cel mai simplu, a1 unei misciiri plane, in care X viteza de transport 6 (medie temporalii) este funbtie de tj si c i vite- Fig. 11-9. Reprezentarea amestecului de cantitiiti de mi~care zele instantanee in A B sint diferite: uB - u, = u'. Fie o mas5 elementari Am, animati in afari de viteza U B si de viteza de pulsatie v' I n directia transversal2 miscBrii generale. Ea ihtrii printr-o sectiune Aw c u viteza UB in masele aflate 'in A in miscare (fig. 11-9). Cantitatea de miscare a maselor d(n A, dacii u' este pozitiv., a crescut I n timpul At, in direktia lui u, cu:
9
7

,

9

?

Ameu'
s

=

( p A o ev' At) u'.
9

Acestei variatii a canti tiitii de miscare f i corespunde impulsul unei forte F, ode acela~i sens cu u, cireia-i corespunde o forfii egala si de sens contrar aplicatii maselor din B. Acestea sint forfele de frecare aparefitii interne, Avem vdeci:

Ludwig Prandtl, fizician ~i inginer, niscut P 1875 la Freysing, In Bavaria, a profesat n $din 1901 la Hanovra, apoi la Gottingen, unde a condus mult timp Institutul pentru cerc e t i r i de mecanica fluidelor. A murit in 1955. Este unul din fondatorii mecanicii fluidelor . ~ aerodinamicii moderne. Cercetirile sale mai importante sint din domeniul turbulentei ~i i d i n teoria stratului limi t2. Publicatiile sale mai de seami sint : ,,Ergebnisse der Aerodynamischen Versuchsanstal t zu Got tingen" (192 l), ,,Bernerkungen uber die Entstehung der Turbulenz" (1926), ,,Bericht iiber: Untersuchungen zur ausgebildeten Turbulenz" ~i lucriirile de s intez2 : ,,Stromungslehre", Berlin (193 1, 1942) ~i ,,Hydro- und Aerotechnik" (Pn colaborare c u Tietjens).

*

300

Hidraulica

S-a luat media produsului u'v' in tirnpul At, pentru a obtine valoarea efortului specific de frecare aparentii 7'. Rezultii:

Sernnul minus este necesar pentru cii produsul u v este in general negativ, fntrucit la o dilatare intr-un sens (de exernplu u' > 0) trebuie sii corespundii o contractare in sens transversal, pentru ca rnasa total5 sii nu varieze (v' < 0). Pe de altii parte, sii consideriirn diagrarna vitezelor rnedii ternporale u(y) si yitezele in douii puncte In sectiunea transversal5 rnisciirii, la distanta &' intre ele (fig. 11-10). Am viizut c5 fntre vitezele de agitatie u' si 'v exist5 o corelatie ; astfel, la pereti toate vitezele'sint 9 nule, atit viteza de transport cit ~i vitezele deagitatie ; in alte puncte se pistreazi ahurnite ordini de rniirirne (v. paragr. 11-3). Corelafia este puter-. nicii fntre douii puncte foarte apropiate gi slab5 I Pntre puncte mai fndepirtate. Diferenta dintre vitezele rnedii temporale in douii puncte la distanta 1 fiind
9 9
1L

I

'

4-

I

A;=[Fig. 1 1- 10. Reprezentarea lungimii de amestec

du
9

*

dy

sii presupunern c i luiirn pe 1 astfel ca A sii fie egal ; cu media valorilor absolute ale lui lu'l, cornponenta vitezei de agitatie axialii. Miirirnea aceasta a lungirnii 1 a fost nurniti de L. Prandtl ,,lunghe de arnestec" si s-ar defini ca ,,distanta pe care tfebuie sii o parcurgii o particulii cu vechia vitezii, pin5 ce diferenta fntre acea vitezii ~i aceea a punctului unde a ajuns particula sii fie exalii cu viteza de agitatie din rniscarea -turbulentii". Este evident cii si v p
9

trebuie sii depindii in acelasi mod de - ca si u', adicii trebuie sii avernr '
9

du dy

Sub ultima formii, cu l2 = 111, se dii posibilitatea ca ~i sensul lui sensul lui
-

. r

sii urrneze

du

Constatiirn cii tensiunile de $freeareaparentii se deosebesc esential de cele de viscozitate, intrucit acestea din urrnii sint functii liniare de gradientul de--

dy

vitezii 'si de o. constantb fizicii p, pe cind in miscarea turbulentii se insumeazii cele d d u i efecte:
9

aP

7 . 2

p-f

au

p/2

8~

du - . - du .
'

(1 1-22)

dy

dy

Formula lui T' in turbulent; (11-21) se poate lega de propozitia lui Boussinesq, care a introdus notiunea de coeficient de viscozitate aparent6 propunfnd formula:

In aceastii formulii, E joacii acelasi rol ca v din formula lui Newton. Cornparind formulele (1 1-21) si (1 1-23) rezbltii cii viscozitatea cinematic6 aparentii:

A

nu ,corespunde unei proprietiiti fizice a fluidului si n u a r e nici o legiiturii cu
9

viscozitatea. Formula (1 1-21) nu elucideazii cornplet problema, ci se Pnlocuiesc doar vi tezele de agitatie u' si v' cu o mtirime liniarti 12. T o t u ~ i s-a dovedi t 'cii aceasti miirime este mu1t mai uSor de determinat , , fiind o fu'nctie numai de spafiu, ale cirei valori se pot verifica experimenta.1. Este deremarcat cii la formula (1 1-21) a ajuns si Th. von KBrman prin teoria simili tudinii mecanice. Utilizarea acestei formule d e ~ i n d ede alte i ~ o t e z esau de structura formulei admisii pentru lungimea I. Ptstfel, Prandtl a'dmite cii 1 poate fi exprimat Sn zona de 1Pngi perete prin: ,
9

1 = xy,

,

(1 1-25)

fn care x este o constant5 adirnensionalii, iar von KBrrnan* giseste prin teoria s'imilitudinii cii 1 trebuie sii depind5 de distribuf ia vitezelor konform formulei

I( fiind de asernenea o constant5 adimensionalii.

Sii considerim acum tele doug cazuri de mivciiri turbulente, singurele rezolvate prin metodele semiernpirice: o rnivcare plan6 intre doi pereti paraleli si miscarea permanent6 P conduct; circularii. * n
9

4

Kongresses f . Techn. Mechanik, Stockholm (1930).
\

* Th; v. Krirman, Mechanische Ahnlichkei t und Turbulenz, Verhandlg. d. 111 Internat.
I

L:

b) Cazul mi~ciiriiplane intre doi pereti paraleli, situati la distanta 2h. Aplicfnd teoria l u i Prandtl, vom scrie ecuatia (1 1-21) in scopul integririi ei: *
I

De acum inainte, tensiunile 7' 111 miscarea turbulent5 vor f i notate z, fir5 accent; apoi mirimile medii temporale vor f i scrise nebarat, afari d e paragraful 11.7, unde este nevoie a se mentine semnele barate. Se define~te prin relatia 4 z l p = v, o mirime de natura unei viteze, care poarti numele de ,,viteza de frecare" sau ,,de alunecare". Ling5 perete, z= si ,,viteza de frecare la perete" se noteazi : ,

\

Totodati considerim pe 1, lfngi perete, conform relatiei (1 1 2 5 , astfel c i Entr-o zoni lingi perete avem riguros exact:

Prin integrare, se obtine:

Desi prin ipotezele ficute aceasti ecuatie este valabili pentru regiunea de lfn& perete, t o t u ~ iea a fost extinsi pentru intreaga sectiune si confruntarea ei cu experientele a dovedit cii aceastii extindere este valabib. Aceasta se explici ~i prin faptul c i atit v, cit si x scad de la perete spre axa sectiunii si raportul lor nu variazii mult, riiminind ca sii se adopte pentru constant: d o a r e a care permite o cPt mai buni concordant5 a formulei cu curbla experimentali. Aceast5 valoare este x = 0,4. In planul median a1 conductei, y = h si u = umax In troducind aceste . conditii in ecuatia (1 1-30) se obf ine ecuatii a d i q n s i o n a l i (1 1-31) :

adic5 vi teza ,,deficitar5 relat iv5" este invers proportional5 GU logari tmul adfncimii relative. Formulele (1 1-30) ~i (1 1-31) au caracterul de ,,univetsaleU, valabile oricare ar f i conditiile scurgerii turbulente in sectiunea datii. Ecuatia (1 1-31) se poate scrie si sub forma:
9

Mipcarea turbuletztci

303

I

si este valabilii atit in cazul conductelor netede cit si a1 celor rugoase. Trebuieclbservat cii formula riu mai este valabilii in zona'filmului laminar de linqii perete, unde putem considera pe o grosime 6 ca,miscarea urmeazii legea lichci-delor viscoase. \Pentru aceast a scriem cii duldy la perete are ca uw valoare medie raportul - (figura
9

6

11-1 I), uw fiind viteza la trecerea din zona laminarii Pn cea turbulentii:

de unde rezultii:

intr-adev5r,

U 'O *

v

este un nu-

mgr adimensional, analog cu nurnifrul Re, ~i distanta 6 marcheazii trecerea din miscarea laminarii in miscarea turbulentii, care * trebuie sii se facii atunci cind acest numiir are o akumitii valoare criticii N. Din esperienfele lui Nikuradse si apoi ale lui Grujienko rezultii cii acest numar poate f i luat -- 11. ~ i (11-33) se deduce 6 ~i urn,,. i Acum sii rezolviim aceeasi problema dupa teoria lui Kiirman. Intr-un punct la distanta y de pere'te avem, conform formulelor (1121), (1 1-24) si legii distributiei lui T:
A

Fig. 11-1 1. Distributia vitezelor in sectiunea circularii a unei conducte in regirnul turbulent, dup5. conceptiile actuale

Sau, extriigind riidicina piitratii:

Integrind, se obf ine:

-

de unde, printr-o nouii integrare Tntre limitele y

=

0, y

=

h, se 'obtine:

Hidraulica

In aceasti formuli, valoarea experimental2 a lui K = 0;36. Comparfnd rezul tatele date de cele dou2 formule ale distri butiei univer:sale a vitezelor (1 1-31) si (11-36) se constati diferente foarte mici fntre ele si curba dedusi experimental. i c) Cazul mi~ciri permanente intr-o conducti circulari dreapti. Incii pe la 1775, de Ch6zy a propus prima formuli aplicabili pentru calculul pierde.rilor de sarcini in miscarea uniform2 a curentilor cu suprafata liber2:
9 9

A

\

incare: Veste viteza medie in sectiune; R - raza hidsaulici; i - p a n t a hidraulici sau . - pierderea--- sarcini pe unitatea de lungime de canal; C - - . u E o T --.---. de --c i e n t d e p inzind de rugoiifa-fea* aT6ieT: -Se'poa te vedea usorcZ acest coef icien t nu este adimensional ([C] = L1I2T--I). Formula prop<sii de Darcy fn 1865 entru -p-anta_._ __ . energetici .J- . a conductelor este corecti si din punct de vedere %~ensional, coefici~ntulA fiind numir pur :
-Ll*lrs

_

a

,

,

9

A

In %ceast2 formulii, D este diametrul conductei si A este coeficientul de -pierdere de sarcinii in lungul conductei. v Daci punem D = 4R ~i compariim formulele (1 1-37) si (1 1-38) rezultg .cii fntre A si C exist5 relatia:
9 9

-

,deci ambele formule: (11-37) si (1 1-38) pot fi folosite atit pentru calculul pierderilor de sarcini fn conducie cft ~i fn canale cu nivel liber. S-a constatat 'prin experiente numeroase cii C si ' A depind in special de raza hidraulici si de rugozitatea perefilor conduct& sau canalului si s-au -propus numeroase formule pentru evaluarea acestor miirimi (v. cap. XIV si *cap XVI I I). : Prin cercet5ri ficute dupii 1910 s-a observat c i daci peretii conductei -sint foarte netezi (sticli, metale trase s.a.), A depinde de alti parametri decft in cazul cind peretii sfnt aspri. De aceei a fost necesar sii se stabileasci formule deosebi te pentru conduc tele netede si pentru conductele rugoase. 1) Conduct6 circular6 cu perefi nitezi. Urmind aceea9i metodi de expunere .ca pentru miscarea plani fntre doi pereti, vom arita cum se ajunge la formulele de-cafcul atft dupii teoria Prandtl cEt ~i dupi teoria lui KBrman. Mai fntfi observiim cii- formula (11-32) este' valabilii ~i in acest cazi :inlocuind pe h cu r,, raza conductei, constantele fiind obf inute experimental
9

Migcarea turbulent ci

305

Tot atit de valabilii este ~i formula analog5 cu (1 1-36):

In care I =-- 0,36. Este instructiv a compara aceste doui forinule si c.u formula ( d a t i de H. Darcy in 1855, care urn-o 'poate f i pus6 sub forma : Vor
9

-

>

Din figura 11-12 - s e vede c i cea mai bung concordant5 cu valo'rile experimentale o are formula 1 1-40), dar ,si formula (1 1-42) d6 valori foarte precise in toati sectiunea afar6 de o zonii lingi perete, de 0,25r0. Formulele de mai sus nu sint valabile- in zona filmului laminar, unde miscarea nu mai este turbulenti. D& la distanta 6 de perete, ecuatia (1 1-40) trebuie s i fie satisficuti. Ca si pentru lmiscarea fntre pereti plani, vom avia, conform relaf i i lor (1 1-33):
9

~nlocuind P ecuatia (1 1-40) n uw pe y = 6 s i P = N , o b f i n e m .
9

f a

co~espunzBto~ Cbrmulei N -37

2 core~puntBtuorfo~muletN-38

v*o

- -N
UW
A

3 co~espunz8'f ~ o ~ m u I e i -39 UP N
- 5,75

- Urnax V*O

lg ~ o V * O Nv
9

V*o

Fig. 11- 12. Comparatia formulelor moderne pentru distribuf ia vitezei in m i ~ c a r e turbulentg
9

De aici se deduce

urnax

si se inlocuieste fn ecuatia (1 1-40) obtinindu-se:

v*o

Aceastii formulii poate f i considerati ca formula final5 pentru calculul practic a1 distributiei vitezelor in conducte netede. Pentru efectuarea lui ~ , / p . In acest scop folosim formula cunoscutii (6-46) : trebuie cunoscut u,o =
A

Migcarea turbulentd

fn care J este pierderea de sarcini liniarii pe conductii, iar

Cu formula (1 1-44) calc.uliim pe urnax pentru y ,

=

r,:

Viteza medie fn sectiune, V, se obf ine din integrala de volum a vitezelor , care dB debitul raportat la v, :
* . -

In sfirsit, grosimea filn~ului laminar la conducte netede se calculeazi plecTnd de la 'formulele (1 1-43) si (1 1-45):
9

a

Dupi formula Darcy, J = mula lui 6, gisirn:

'

IV2 -, de 0%
-

gJr0 - v2 unde rezul t i - - 8

Inlocuind in for-

s=
'

fiG= 11:ds.
1I

VD
I

N . 300
I-'

\

Formulele (1 1-48) ~i (1 1-48 a) permit a calcula, pe diferite cii, grosirnea stratului laminar. 0 altg teoriedernni de rernarcat a fost emisi de" I. Ta lor cu citiva ani Pnainte de " G. . Prandtl, plecind de la ideea c i turbulenta se produce prinfr-un ransport de virtejuri dintr-un strat P altul, ceea ce creeazi o forti egali cu rezistenta la rni~carernanifestatii prin piern derea de sarcini. Principiul rnetodei se poate urrniri rnai uSor in cazul rni~cirii perrnanente in directia Ox, intre doi pereti plani paraleli. Ecuatiile de rni~carese reduc la:

- -fYMI

intructt in turbulenta deplini pot fi negli jate fortele de viscozi tate, iar fortele rnasice datori te gravitatiei sint echilibrate de presiunea hidrostaticii, astfel c i fn rnernbrul a1 doilea intervin nurnai variatii dinarnice. Aceasti ecuatie se poate pune sub forrna:
\

~i fn teoria lui Taylor apare o lungime analog5 cu lungimea de amestec. a ~ a d a r poate scrie: se deci : Pntrucit v este identic cu viteza de pulsatie v.= 0. ( .[arc sin ( I . = dx w. Pentru cazul a doi pereti plani paraleli. Considerind valorile medii temporare.23. 0 gi . Dup2 cum se vede..) I r . s-a g2sit prin integrare urmiitoarea lege de didributie a vitezelor: Umax u ..1 . - A In timp ce masa-vfrtej se transport5 de la punctul y la y + 2.y '12 y 'Ir v*o K G (--) ] Prin experienti s-a determinat I = 0.. iar .P dx exista numai daci produsul iv' ar depinde de y.P care n este singura component2 a virtejului diferit2 de zero. viteza deci ecuatia devine : u dv nu depinde de x . vPrtcjul a variat cu: -2 dy - 1 du . inseamni c i diferenta Pntre cele doui teorii ar . ' Pentru a compara acest rezultat cu teoria lui Prandtl s2 formlm ecuatia de mi~care dup2 aceast2 teorie. Variatia cantititii de mi~carefiind in acest caz: 1 dp ~i fiind egalg cu aceea~i forti . situati la distanta 2h. Pentru I se ia valoarea 19.. 3. y fiind mgsurat de l a perete. ( Pentru n ~ i ~ c a r en conducte circulare legea de distributie a vitezelor este: Pa y miisurat fiind de la perete.

. este foarte probabil c i y.poate f i caracterizatii printr-o mirime liniari k. lipi t'cu ajutorul unor lacuri speciale.vitezi la perete" uw. s-a pus in evident2 caracterul geometric a1 rugozititii. \ * - 2) Conducfe circulare cu per@ rugozi. este functie de acest k. In cazul rt~gozii t i i caracterizate prin proeminent tele k.Miqcarea turbulentii 309 1 J I Aceste formule ale lui Taylor reprezintii tot atit de bine mi~careaca ~i formulele lui KBrman ~i Prandtl. T o t u ~ i . Anume. precum . de la perete o .rugozitatea absolutii!' poate f i misurati prin iniltimea medie a acestora. Prin experientele 1ui J . c2ci curentul inconjurind prokminenteli s-ar dezlipi cle peref i formind zone numeroase de dire (api moarti).Cum insi rugozitatea implici o conditie speciali la limiti. deci .dintre rugozi tate si raza hidraulici . perturbind firele de curent ~i ocazio. putea stfnjeni mai mult sau mai pufin mi~careafluidului. Ecuaf iile universale stabili te i de KBrman vi Prandtl sint valabile pentru orice misciri turbulente. r R 9 iar netezimea relativi este inversul acestui raport adici k 10 . Nikuradze cu conducte ai ciror pereti au fost ficufi rugosi in mod artificial cu un strat de nisip monogranular.(D I k diame- m fiind un coeficient de form8 si de dispozitie a elementelor rugoase. aceasti proprietate era apreciati sub + forma unui coeficient experimental. Inlocuind f n ecuatia (1 1-40) pe u u. .dupi cum se ka vedea din capi tolul X I I I . I t I's i i' .. . de citeva sorturi. R A In formule.(r. Cantitativ. trebuie definiti 7 f n s i ~ i nofiunea de rugozitate. apar mirimi derivate. = : 7 :i t 6 ra F trul). k Rugozitatea relativ6 este raportul . .. Deci si in cazul rugozititii va exista la distanta 6 = y. Dup2 unii autori.nfnd formarea de virtejuri. si pe y prin y. adici: 9 A k = D raza geometrici) sau . in cazul peretilor rugosi nu ar mai exista un film laminar. care.. Ping la experientele lui J. prin proeminenfele sau adinciturile c9t de mici ale sale. el poate fi Pmbriicat intr-o diversitate mare de expresii matematice. ceea ce dovede~tecii dacii un fenomen nu este precis cunoscut Pn adPncime. orice'strat limi t i posedg un substrat laminar oricit de neregulat ar f i . Nikuradze (1926) rugozi tatea era privi t i ca o proprietate i suprafefei unui perete.proeminentelor. rezultind din misurarea pierderilor de sarcinP. pentru acelasi mod de distribuire ~i aceeasi formi a . 9 A = mk obtinem: si eliminind pe 9 Urnax intre aceasti ecuatie ~i (11-40) se obtine: v*o .

nu s-au putut Pnci aplica cu succes metodele care au dus la formulele semiernpirice. doeficientul A. in special de J . Pentru altfel de sectiuni de conducte decPt cele studiate mai sus. Obtinem formula distributiii vitezelor Constanta A. in felul cum s-a obtinut formula ( 1 1 4 4 ) Se giiseste: Fig. . Migcarea turbulenti h conductiidesectiune drep tunghiulari (izotahe) Fig. viteza medie in kectiune. degi unele incerciri nu au lipsit de a transforma legea logaritmici a distributiei vitezelor lfngi perete ca o lege universali aplicabilfi oricgrui fel de sectiune. A. 11-17. Curenti in albii cu suprafala liberg. d) Mivcarea in conducte avind sectiuni de diferite forme. 11-15). $evelev) Ecuatiile (1 1-51) si (1 1-52) sint formulele finale care dau distribufia vitezelor la miscaiea turbulentii fn conductele rugoase. conform formulei (11-51) a fost confirmatii prin experiente de mare preciie. Nikuradze (1926). din care Fig. 1 1-15. Mai importante sint rezultatele experimentale obtinute de unii autoci. A. variazii cu rugozitatea si formula are tot structura logaritmicii. dupii calculul prealabil a1 lui V. 11-16.. P conducte circulare n (dupi F. Tntocmai ca la conductele netede. Migcarea turbulenti P n conducti de sectiune triunghiulari (izotahe) . Diagrame experirnentale de repartitia vi tezelor. se poate si el calcula in functie de A. Sevelev (fig. cum au fost acelea efectuate de F. ~ i s t r i b i t i avitezelor in conducta circular& cu perefi rugosi.310 Fie valoarea din parantezl in conducte rugoase: Iiidraulica = A.

9 t a) Conducte netede.diametrul. Curenti secundari in conduct5 de sectiune triunghiularii Se mai mentioneazii c5 rezolvarea exact5 a celor cTteva cazuri de conducte sub presiune germite ~i rezolvarea cazurilor de canale deschise avind sectiuni care se pot deduce prin tiierea dupii planuri de simetrie a sectiunii conductei.goase. In cazul jgheabului cu pivel liber.18.s-au dedus topogramele izotahelor (curbelor de vitezii egal5) pentru conducte 'cu sectiuni: u n dreptunghi (fig. jum5tate dintr-un dreptunghi fnchis t5iat paralel c u una din laturi etc). .ientul pierderilor de sarcinii pe metru liniar de conductii.a d h i m e . . chiar in unghiurile ascuti te unde serealizeazg vi teze destul de mari. * + . 1 1. 11-16). numai dupi 191 1. Blasius. ci era inglobat in calculul conductelor ru-. un triunghi echilateral (fig. D . 11-17) ~i pentru un jgheab dreptunghiular cu suprafata liberg (fig. se observ5 c5 viteza maxim5 T sectiune are loc citre suprafati. Mi~careaturbulent5 T n canal drep tunghiular (izotahe) Fig.- h Fig. Formula este valabilii pfnii la numeret Re . dupii criteriul Revnolds.20 din. 11-18).6. Aceastii formulii este: In care h este coefic. Acest fapt este atribuit unor curenti secundari care pornind din centru spre vTrfuri se intorc la centru ocolind jum5tate din laturi (fig.viteza medie in sectiune. a propus pentru prima oar2 o formuiii special5 pentru calculul pierderilor de sarcinii in conducte netede. n la 0. Configuratiile astfel obtinute vor trebui insi corectate spre a tine seama de scobortrea punctului de vitez5 maxim5 sub nivelul lichidului. Mu1t i vreme calculul conductelor netede nu se fiicea c u formule de structurii special. un semicerc. Pierderile de sarcinii in lungul curentilor turbulenti in mivcare permanent. Din examenul izotahelor se constatii c 5 acestea urmeazii aproape paralel conturul. H. Ldatorit5 frec5rii lichidului cu aerul. 11-19). 11.19. in urma unui studiu critic bazat pe similitudine.< 100 000. 1 1 1.3. . astfel ca t5ietura s i fie ortogonalii liniilor izotahe (de exemplu.. . V .

0 formulii rnai corectii pentru A s-a giisit in urma experientelor lui J.8 = 2 lg Re in aceastii formulii fiind dat in functie de viteza medie in sectiunea V. 0 formula iot atit de bung. prin transformarea 1ui O ' 1 "*o v se ajunge la formula: . Nikuradze. este formula ~ o n a k o v ' : . A ~ a d a r . adicii: Re = 9 V Formulele (1 1-56) si (1 1-57) sint cele mai bune.2 *lo6). se ajunge la: sau fncii.pierderea de sarcinii este proportional5 cu viteza medie la puterea 1.= 2 lg (Re ) V h -0. In scopul acesta se folose~te ecuatia (1 1-47).75. devine : \ a fiind o constant5 dacii viscozitatea este constantg. aceastca din urm5:. in acord cu experientele fiicuk pin5 la si de cktre J . Nikuradze efectuate pentru o gamii intins5 de numere Re (de la 4 *lo3 la 3.si.312 Hidraultca Introducind pe A din formula (1 1-53) in formula Darcy. VD de diametrul conductei. cuprinsii deci intre 1 si 2 si apropiat5 de 2. avind si avantajul de a fi exprimati explicit in funcfie de A.. in care se inlocuieste v. scos din relatia (1 1-45) si ecuatia lui Darcy: 9 9 A A L ) 9 Ecuatia (1 1-47) devine: Ajustind formula pentru a se acorda cit mai bine cu experienta.

rugozitatea artificial.. anume pentru . cfnd turbulenta este deplini. ecuatia (11-51) se poate scrie: 7 si prin integrarea de volum a vitezelor u. ~ i k u r a d z k . b) Conducte rugoase.turbulenta depliniU. cu restrictia c i coeficientii sint determinati pentru un singur tip de rugozitate. nu mai altereazi exponentul 2 a1 lui V. Coeficientul .pierderilor de sarcini A se obtine pentru conducte aspre (rugoase)' din legea distri butiei vi tezelor fn sectiune. 2 9 T In formulele (1 1-60) si (1 1-61) care dau pe A pentru conducte rugoase. introdus in formula Darcy.i de misciri si aceasti zonare a fost precizati in cei mai mare misuri de J . astfel c i A. nisipoasi". conform ecuatiei(1 1-55). R = -5si se aduce A la numiritor. tinind seama. P afar5 de zona conductelor netede si de zona pitraticii a conducn telor rugoase. ecuatia (1 1-60)se poate pune si sub forma:.cheami c6 se aflg in xona ~6tratica" pierderilor de s a r c i k ... pierderea de sarcini specifici J fiind deci riguros proportionalii cu pitratul vitezei V. datg de ecuatiile (1 1-51) si (1 1-52). in conducte. c) Sistematizarea cunostintelor cu privire la coeficientul pierderilor de sarcing. se observii c i nu mai intervine viteza medie In sectiune V. existi si alte zone cu alte tipu. Dar. c i : t rezultii imediat: Dacii in loc de raza geometric5 r. zoni care caracterizeazl . Asemenea misciiri turbulente se. Pe baza experientelor citate. Deocamdati ne vom ocupa numai de conducte circulare avind acesf tip de rugozitate. se intrebuinteazii raza hidraulicii. folositi in experientele lui Nikuradze. putem considera cii pierderea de sareini in lungul con- a .

'32 4 36 98 4. sau de netezimea relat i v i 3. numit si . 1 1-50). pentru miscarea turbulent6 In conducte netede si pentru miscarea turbulentii in condudte.de amindoi a c e ~ t parametri sau i n 9 k Sistemat izarea cunostintelor existente astiizi P aceasti privinf ii va fi n prezentatii prin doui grifice: . au stat la bazii i n special experientele executaie de acesta cu conducte ficute artificial rugoase . A).314 Hidraulica 9 ductei se exprim5 In orice regim de miscare si pentru orice tip de rtlgozitate c u formula: 9 ln care caz A numgr adimensional. iar ordonatele Ig (100. Pierderile de sarcing liniare (A).0 reprezentare mai noui. 56 58 6 0 1 Fig.D 52 54 . pentru miscarea laminari. abscisele reprezinti lg (Re). in care rugozitiitile artificiale sint fnlocuite c u rugozititi tehnice (fig. nu este totusi o constant5 ci.Reprezentarea lui J . 11-20. cuprinzind valorile A in funcfie de numirul Re.0 12 4 4 6 +B 5.se poate vedea din examenul formulelor stabilitk ping acum. In amindouii aceste grafice.harps lui Nikuradze". In primul grafic. 11-21). . in majoritate ~ c urugozitate artificial5 (fig. Nikuradze.-r A Z6 28 30. este el insusi functie de Re.. P functie de Re ~i de rugozitatea n relativii (liarpa lui Nikuradze) . . dupg cum .

.

A. pentru a a.3 1-6 Hidraulica * . in zona de tranzitie I V .este functie de Re./k).. trece in zona III constind dintr-o curbi. Zona II I . apropiitii de o linie dreaptii. f n graficul din f i ura 11-20 dreapta I reprezintii ecuatia misciirii laminare. In caz~ilrugozitiitilor artificiale nisipoase. in cazul rugozitiifilor tehnice. miscarea nu dep inde de rugozitatea peretilor. cii se produce fiicPnd sii curgii. numitii si zona prepiitraticg.ecuatia (11-60). turbulent5 se face pentru valori mai mici -ale lui v. Zona V . V..:turbulentei depline" fiind totodatii zona piitraticii a pierderilor de sarcinii. stratul fiind redus numai la o piiturii de lichid' aderent. ~ c k a s t aeste zona . ci numai de numgrul Re. cu atit trecerea in. dupii cum se vede in ecuatie. anul 1944) s-a trasat si o linie (punctatii) care reprezintii limita spre dreapta a zonei de tranzitie. 9 v*o k - 68. A 9 . '-0 cu diferi te sorturi de nisip monogranular. curbele de t r a n i i ~ e racor-se deazii cu curba III dupii o scoborire a-lui A. si ale lui Re. unde A = c o d . Aceastii trecere trebuie sii 'ne-o inchipuim. sau Re I/h=200-. incii neexplicatii. formula (1 1-62) si fig. coeficientul A trece de pe curba I l l . racordarea se face fiirii anomalii si poate f i calculatii [v. care fnceteazii pe a Re = 2 300 (Ig Re = 3. • Zona II .ecuatia miscirii laminare A = . In cazul cind netezimea relativii este mare (rugozitatea micii). miirimea k a rugozitiitii. aproape fn repaus. independent de numirul d e ... intrind intr-o zoni de tranzitie I V. D care exprimii cii miscarea in stratul laminar nu mai are nici o influent5 asupra.unge apoi in zona V.ecuatia ttlrbulentei netede 1 1-57) . rezistenta este datoritii 9 9 k numai viscozi tiif ii . un debit fluid din ce in ce mai mare. pentru a trece apoi Pn zona piltraticii.37). nu depinde de k . In reprezentarea rugozitiitilor naturale (dupl L. ci numai de rugozitate (de numiirul r0/k a1 netezimii relative). F. astfel cii netezinlea relativii -varia k de la 15 la 507. 11-21]. Zona I V . pe care se astern punctele ce reprezintii misca-rea turbulentii in conducte netede. Moodv. ~ i e a s t i i curbii se determinii prin ecuaf ia (1 1-62) scrisii in. Zona II reprezintii o . dar prezintii mare nestabilitafe .(de tranzitie sau prepiitraticii).. In acest criteriu intervine. pierderilor de sarciiii. nestabilii. realizind 'numere ~k din ce in ce mai mari . naturale. A nu depinde de Re. . in care migcarea trece din regim laminar in regim turbulent. h. Dacii 3este suficient de mic (adicii rugozitatea relativii este mare). intr-o conduct6 de diametru si rugozitate date. deci cu cit aceasta este mai mare. unde miscarea se caracterizeazii printr-un A = const. dupii ce a iesit din zona I . unde A = [(Re si r. Dacii facem sii creascii mai departe numgrul Re. douii forme echivalente: 9 9 A Re .zonii de nestabilitate. 9 4 creste continuu cu cresterea lui Re. Acestor zone le corespund urmii toarele ecuati i : 64 Zona I .

:D +( Re) ]* . Pierderea de sarcinii h = f (dlk) 0 altii formulii pentru zona de tranzitie si care are avantajul cii este expliciti in raport cu A este formula lui N. _ C ' D D R .. (conducte netede). U -- n . 11-22. Konakov ..'Tn diferi te forrnule fn care intervine netezirnea relat ivii. .. ~ r k n k l : 1 6..sau .Mi~carea turbulentd A 317 ' ceea 'ce priveste legea pierderilor de sarcinii in zona prepitraticii.rnulele prcpuse sPnt <e tipul Colebrook-White. se obtine formula lui P.. A = functie de Re si de .* D = diametrul conductei. Z. ~bservaiii.81 0.. ro k k k . .. . iar dacii termenul fn Qe este mic.. R = raza hidraulicii . D I11 9 9 . = raza geometricii. A I Fig.sau . r. de aceea la folosirea formulelor trebuie precizat dacii netezimea relativii este definiti fntr-unul din modur i le urm6 tiare : R 0 .9 vh --21g[3.k Aceste formule sint reprezentate in graficul din figura 1 1-21. C. se obtine forimula (1 1-60). autorii care le-au propus nu au ajuns la o definif ie unitarg. In figura 11-22 se reprezintii diagrama care dii direct pe A P functie de n pentru conducte rugoase.. iork . A A A .. Dacii termenul in k / D este neglijabil.

20 0. Existii tendinfa de a considera rugozitatea .. Conducte de beton .. dau pe A.. atunci cind sfnt granule dese...15-0.05-0..... alarnl .... sclivisi t brut tehnic bun i 5 6 ( .. tehnice.... tehnic bun nou curltit d u p l intrebuintare indelungatl ruginit... cii neregulari tatea n-ar fi eficace decit la jumiitate. -......15 0....4 1-10 0.. calitate o b i ~ n util .l I I 2 6 I i 3 Conducte de gaz de transport... din diametrul k...naturaliiUabsoluti k a unui perete ca fiin....lO 0....40 3 1.. I 8 .Lemn 9 ... Ma terialul Starea materialului Tabela... Conducte de fontii divers5 biturnate In interior nou cu usoarl ruginl cu irkrustatii tehnic bun divers5 tencui t. de distributie dupii 25 arii de exploatare cu depuneri de catran ~i naftalinii in o r a ~ e ...3-0. s-ar obtine deci cu ajutorul unor experiente ale ciror rezultate se introduc in formulele care.d o mirime conventionalg.... cu depuneri de foite 0. crt..de azbociment In cazul cind suprafata peretelui are asperitiiti foarte mici.25-1 1-1.. incrusta t i i usoare incrustatii puternice dupii 20 ani de exploatare.. 'Fatii de conventia adoptatii trebuie observat ca si coeficientul respectiv sii fie ajustat. astfel cii poat.5 1..... Pnb ...2-1 0...8 1-3 0.. ... 4 Conducte de gaz..... 11-P 1I An 1 Conducte trase.. din sticll..prezintii ondulatii....--Conducte de otel nituite . echivalentii cu o rugozitate tip Nikuradze.. cum este cazul nisipului.. y ...-.....e fi consideratii netedii. rnoderat. deoarece fluidul n-ar mai piitrunde pe jumitate din k....... Tuburi de otel sudat..P acest caz A n = . dupii conceptia unor autori care presupun..5-3 0.. 'I ! ' I 7 Conducte de fier galvanizat .. cu drep t 2 k cuvint.. Valorile rugozititilor echivalente k din cazurile reale.... arapll. cum se Pntimplii in caaul bitu9 .. Valorile rugozitgtilor echivalente absolute k Nr...125 0... 10 A Conducte..1 2.... pentru a mentine ca un reper fix edificiul teoretic a1 ~ c o l i i la Gotde t ingen. ....0015 0..

diverse din care sint confect iona te in mod obisnui t conductele. mirimea granulei asperi tiitii . 2. Studiul m i ~ c i r i i tur-bulente in canale cu suprafat5 liberi. 2k R A formule in parametri de felul acelora k = 9 raza geometric& . practici. teielor .l Folosirea diagramei 1 1-22 este Pnlesni t i prin diagrama 1 1-23. in felul celor folosi te de N ikuradze fn experienfele sale. Punc tele experimentale se asazii foar te aprop ia t A de o serie de curbe care dau coeficientul de frecare f = . 1. ~ peri&etrul udat fiind previzut i u 10 tipuri de rugozi t i t i artificiale.S.cuprinse intre 5 si 80. Zegjda (U. . nici in cazul conductelor. .pentru diferi te materiale veste distributia viD. P. 1. fn care sea dau rugozitiitile de nisip echivalente pentru o serie de opt materiale. de mare important5 pentru . in care R este raza hidraulicii vi A = k.2 . adici .R. A.s pentru izolatie bi tuminoas5 6 = 1. . ~ e g j d a 'folosi t la prelucrarea rezultatelor netezimea relativii RIA..in functie deA 9 4 numirul Re si de Rlk. 5 . lui mu1t ipiicindu-se h . In 1938 insii.S. deoarece suprafata liberii a lichidului prezintii neregularitiiti crescind cu gradul de turbulent& ~i s-a dovedit cii profilurile de canale care sint folosite P practicii nu n pot fi rezolva te .1 1 -23.. . Zegjda a giisit c5 formula: 9 corespunde fenomenului pentru netezirni relafive . calcul~~ll h se face dupi formula conductelor netede.o pentru fier asfal tat 5 = 1.03 .) a fntreprins o serie de experientein i~heaburirectilinii d r e tun~hiularede diferite adincimi ale curentului. Transformind parametrii acestei ro n t ( folositi de Nikuradze. . Valorile . d) Legile mi~ciirii turbulente in canale. prezintii dificultgti mai mari decit stu'diul misciirii turbulente in conducte. (pentru conduc te netede) cu factorul care ia valorile:: urmii toare : pentru lemn 6 = 1 .m5ri i si asfal tiiri i .exact". .(r. in ceea ce prik ~ i g .P locul lui .

cu progresul tehnicii. . care aproape coincide cu formula (1 1-60) stabili tii pentru zona piitraticii . r. si deci Re. este rnai uniform. este mai mare. Totusi. iar n un exponent care variazii cu Re.din care se vede cii cu cit n.ii fiind viteza medie temporalii la distanta y de la pereti. ~i A se poate exprima pentru conductele netede sub forma A = b . se ext inde gama in zona nukerelor Re din ce in ce rnai k a r i si se simte necesitatea unor experiente de precizie' cu conducte netede pentru 'Re > lo7. De exemplu pentru n = 6. intregirea si confirmarea rezultatelor. 9 urnax U max P e de altii parte. valorile n cele rnai potrivite ar fi: Prin integrarea de volum a vitezelor se giiseste raportul intre viteza medie in sectiune V ~i viteza maximii Urnax: 9 .320 Hidraulica )4echivalentii 2 R) si h in locul lui 4 f . e) Alte forrne ale legilor rni~ciiriiturbulente. S-a ariitat Ins5 cii ~i leii exponent iale. cu atPt repartifia v = 0.. la conducte. legea distributiei vitezei ar f i o lege de interpolare: 9 . astfel incit . pentru mi~ciirileturbulente cu suprafete libere se folosesc aproape exclusiv formulele eh~pirice. Astfel. iar pentru n = 10. monome. intrucit o singurii formuli este valabilii pentru intreg domeniul folosit in mod obisnui t a1 numerelor Re.791. Legile misciirii turbulente P n conducte netede sint actualmente cel rnai bine exprimate sub forma logaritmicii.. A 9 (Re) lln' (1 1-68) . pot inlocui legea logari tmicii Pniiuntrul unor game partiale rnai restrinse ale numerelor Re. Desi aceastii lucrare a lui Zegjda a deschis perspectiva utilizirii legilor universile ale turbulentei si la curentii cu suprafafa liberi.se giiseste legea coeficientului pierde= rilor de ssrcinii pentru curenti cu suprafat a liberii : . alte studii importante nu au apiirut pentr. raza geometricii a conductei. fn acest caz.

vom conk sidera P cele ce urmeazii ca parametru variabil rugozi tatea relativii . cu destulii exactitate. plecfnd de la ideea cii formulele logaritmice sfnt'cele mai exacte. A~adar.2. $i i i C ~ Z U mi~cciriiturbulente in conducte si albii~rugoase ~ ' 5-au propus de ma'i multi autori formule ernpirice monome. 113. In graficul din figura 1. = 0.0 legiiturii. a considerat cii este totusi util a stahili ' R - R a1 Nr. * I + ' E care. (1 1-69) iar pentru valorile lui Re cuprinse fntre lo6 ~i lo7. pentru a cuprinde si cazurile cind sectiunea n de c~urgere este diferi tii de cerc. deoarece intre valorile A si legea*de distributie a vitezelor exist5. . c 1.Migcarea turbulent ii 32-1 in care A' ~i n' variazii de asemenea cu Re. N. rn 3. m = 3. asa cum s-a ariitat la ariicolul 11. a curbei logaritmice. Mentioniim astfel formula Strickler din 1923 cu A. Williamson din 1951 cu A.Buletinul ~tiintific Insti tutului de constructii". Pntr-o zonii d a t i .a monon~iieste rnai exac t i dekt formula logari tmicii la stabilirea ciireia s-ar fi fiicut unele greseli.5 si formula lui J .243. fn care ~i A. 1. m=2. si rn depind de . zelor" de Cristea Mateescu (.. 0 astfel de formulii R k* apare deci ca o formulg de interpolare valabilii fntre anumite valori ale lui - R sau ca o apr. formulele semiempirice ale lui Prandtl ~i Zegjda. h t r e exponentii n ~i n' existi de asemenea o legiiturii.oxin~antii.1-21s-au reprezentat ~i cele trei ramuri ale curbelor A conform formulei (1 1-68) cu cei trei exponenti diferiti : n' = 4 (Blasius).4.peiltru gama numerelor Re practicatii astiizi sint suficiente trei grupuri de valori A' ~i n' spre a folosi o formulii monon~iide tipul (1 1-68). .9 ins5 variaf iile lor sfnt mult mai lente gi ' k pot fi luate constante pe anumite intervale ale luli -. fn special aceastii bin urmii formulii dii valori foarte apropiate de vilorile obtinute prin formula logaritmicii (1 1-60) si autorul ei a ciutat sii demonstreze cii formu1. Ele sfnt de tipul R k. Dintre aceste formule. ~i vorn prezenta toa'te formulele transformate In acest sens. formule mai potrivite ar avea n' = 8. de'tip exponential. 1954).. Autorul acestui manual*. Pentru a face posibilii aceastii comparatie. n 9 A ' - ' .R este raza hidraulici. pentru Re cuprins intre 105 si lo6. n' = 6 si n' = 8. . t * V... ? . formula lui V. pentru coeficientul de pierdere de sarcinii A. Bucure~ti. Astfel.176. acelea in care principalul parametry variabil este rugozi tatea relat ivii sfnt cele mai apropiate de . A se poate exprima destul de exact prin formula: 9 A P 0.=O.. fiind valabile pentru k o gami foarte mare de numere .Calculul pierderilor de sarcinl in conducte rugoase in domeniul pltratic a1 vite- .115 (Re)-lI6 .'= 0. Goncearev (l938)cu A.

..1 RY n 0 u .lui C din formula (1 1-71) cu expresia precedent. a1 ciror domeniu de valabilitate se poate aprecia pe baza Pnsgsi a formulelor (10-70) si a valorilor parametrilor din tabela precedentii. obtinut prin experiente. 9 m. desigur formula lui N.0582 5 De la forrnulele (1 1-70) cu rugozi tHji relative.in ce mgsurii pot f i Tnlocuite printr-o formulii exponential5 monomg de tipul 1 1-70) PunPnd conditia ca diferentele dintre valorile A obtinute prin cele dou5 tipuri de formule s i nu fie rnai mare ca f 296.A C2R 4R v2 sau' A = .in trei domenii. J = .8g * 2g Deci inlocuind pe h conform formulei (1 1-70). E domeniul rugozitltilor relative n 2m mijlocii R (unde . de tip exponential.este cuprins intre 7 ~i 150) giisim y k -1 6 7 adic5 tocmai .D k Rugozitiif i mari Rugozittif i mijlocii Rugozftdti mfci R Ik D lk rn A1 I-7 t 4-28 0. exprimata sub forma coeficientului ChCzy (v. In tabela urmiitoare s-a trecut si netezimea relativi exprimat& in D = 4 R reprezentind diametrul virtual al unei conducte circulare 9 hidraulic echivalente cu sect iunea dat5 de raza hidraulicii Re In graficele din figurile 11-20 ~i 11-22 s-au trecut valorile.8 7-150 28-600 0. deduse din legile semiempirice..1763 1.-v2 .Or. 9 (1 1-71) n fiind coeficientul conventional de rugozi tate absolutg. 1 se deduce mai intEi c i y = . pentru care a obfinut urmiitoarele valori pentru k k A. Cum atit formula Ch6zy cft ~i formula Darcy exprimi panta pierderilor de sarcini J. Pavlovski. se obtine: I - Ca (1 1-72) c =.1145 000 600-80 000 150-20 I 3 0. X I I I ) : # C z . se obtine usor relafia dintre coeficientii C ~ iA: .1 RY = v8g n vx- -R 1/2m kll2m Din cornpararea . printr-un calcul de aproximare fn limite foarte restrfnse se poate trece la unele formule empirice. autorul a Prnpirtit gama R de valori . cap. N. Cea mai importanti din' formulele empirice este . . si . .

si pe experientii fn ce privestk. Bauzeizschrift.Ghidrotehnicescoi Stroitelstvo. de fiecare datii.05643 Coeficientul h ~ o a t efi deci calculat din tabela 1-anexii cu n aiutorul coeficientului n. 1949). Astfel.. legat de coeficientul de rugozi tate n prin conditia: ' K = 0. fn tabela 11-3 se dau aceste valori ale lui C'. care este functie de 9 (t) ' k formulele empirice sint valabile pdntru o gamii restrfnsii a lui . diferind numai ca expresie: . Egalfnd factorii care inmultesc pe RY se obtine: n= 1 1 8g sau k = n 2 m (E) .86 lg D -f-. giiseste ' . I. fn care K este un coeficient. iar forR mulele logaritmice sPnt valabilegentru o gamii fntinsii de rugozitiiti relative. pentru C. pentru = 1 m. Agroskin* fn 1949 ~i ulterior J. I. m Rezultii deci cii factorul de rugozitate n nu este corect a f i considerat . coeficientul lui ChCzy calculat dupg formula lui Nikuradze si dupii formula Manning sii fie egali. * I. Oester.Migcarea turbulentd 323 valoarea recomandatii de Pavlovski. Prin experienfe noi care s-ar extinde P zona atft a rugozitiitilor relative n mari cf t ~i a celor mici. - 9 si giisesc 9 Puilfnd conditia ca.. 2. identicii cu valoarea din formula mai vec.C') (1 1-76) ~i determinii pe C' pentru principalele tipuri de materiale prin compararea cu valorile experimentale. in cazul piitratice a rezistentelor (. I(oieky** au propus o formulii unitarii care sii evite calculul. KoZeny propune aceeasi formul. Kozeny. Nikuradze pentru turbulenta piitraticii si de la formula lui ChCzy: 9 . fapt care const i tuie superiori tatea acestor din urmii formule. In ceea ce priveste structura formulei. 1950. . L legii ... Wien. Ei pleacii tot de la formula lui J . Agroskin . I. Formula pentru calculul coeficientului lui ChCzy C. ** J . se va putea obtine o mai mare sigurantii In aprecierea limitelor de valabili tate atf t a formuielor semiempirice cf t si a celor empirice. Formule de curgere unitare. el fiind functie si de A. a1 netezimii relative. Deci : numai functie de k. . 0 a l t l categorie de formule empirice actuale fsi cautii 'sprijinul pe formulele semiempirice.he a lui Manning. I ' C = 2 (8. precizarea coeficientilo. Agroskin.

... vechi .0218 ~i 0... nou ........... 0.. Conducte ni tui te..... $evelev*.......5 C' = 5.. au Sntreprins numeroase cercetiiri si au supus unii critiii intense hcerciirile teoretice existente.De asemenea 'pentru rugozi tatea ondulatii (la conducte de azbociment sau din doage de lemn) Koieny propune formule de tipul: in 'care ..95 '(pentru azbociment) A = 7.. A .....De aceea.. $evelev...... executie mediocri . .... ~ o r i u l e l enu sint calabile in zona de tranzifie. Hidraulicienii soviet ici.. vechi ..... urmat douii ciii distincte: s-a recunoscut necesi tatea ca fundamentarea teoret icii a fenomenului turbulentei sii se facii cu ajutorul statisticii matematice si s-au si obtinut pTn5 in prezent rezul tate importante prin lucriirile lui ~ r i e d m i n ~ k l l e r ale lui Kolmogorov.. veche .. C' A = 6..................... Studierea legilor fundamentale hidraulice ale mi~cirilorturbulente in .~ si ..... noi .............78.. . Din cauza pericolului de fnfundare s i SO ia valori mai mici . ....... noui sau curititi ..... Idem sau sudate....nici teoret ic ~i nici tehnic . considerind cii problema misciirii turbulente nu este rezolvatii ... ~xperientele lui F......... 5...... 1953... din tronsoane (mai uza t) .: . aspru.... .15 (pentru doage de lemn).. .. ...... * F..... pe baza lor. cist s i se poatii stabili formule nevoile practicii.. Ofel tras. monoli t.... s-au fiicut exconducte... A. Moscova. T o t u ~ i'noile cuno~tinte igate sint insuficiente pentru ca. ... Cercetiirile a... intrebuintate ... Velikanov ~i altii.... f) Formule specializate.. Conducte de canalizare I ) 35 30 38 36 31 18-26 34 3 1-27 38 30 26-27 28 34 \ Valorile corespund ~i formulei Scobey = KD-0925 cu K = 0...... (drenuri) .. .... noi .....0156.. Tabela 11-3 Coeficienfii C din formula (1 1-76) ' Material .cu gradul dk exactitate necesitat de stiinta si tehnica modernii........ Beton ~i beton armat: foar te ne ted.0290 Cu mizgii ~ u b u r ide lut ars .. C ' Observati i Fonti.

trecerea din zona prepiitratici in zona pitraticii se face in aceste cazuri departe de punctele situate pe curba M din figura 11-21. pentru conducte netede ~i fn zona pitraticii a conductelor rugoase. insi cu rugozi t i t i natuA Fig. Valorile h pentru conducte metalice cu ~i fiir5 joante (dupii F. A . totusi s-a recunoscut c i legea distributiei vitezelor este bine reprezentat5 prin formulele semiempirice. curbele lui A in zona prepiitraticii sfnt foaite diverse. iar calitativ prin curbe ale lui A paralele cu curba lui Anered= f (Re) sau chiar divergente in zona numel-elor Re mici. ~i dau valori cu totul erohate in cazul conductelor de otel si de font5 formate din tronsoane previizute cu joante a ciror influent5 se i a n i f e s t i . cit. Existi ins5 o lacuni mare fn a~a-zisa zonii prepiitratici. dar legile pot f i exprimate si prin formule exponentiale. 11-24. Formulele date de Colebrook si White sint aplicabile numai in cazuri limitate. Chiar la conductele fSr5 joante. Mai mult. De aceea. formule de tipul: .) pentru \ asemenea rugozi t i t i .periente si observatii in laborator ~i in naturi pentru verificarea asa-numitelor legi uni.ersale ale distri butiei vi tezelor ~i ale pierderilor de saicini. tranzitie a turbulentei rugoase. pentru zona de. $evelev propune ca pentru conducte de ofel ~i de font5 s5 se adopte. $evelev) rale apirute in t impul exploatirii si care pot fi de tipuri foarte diferite. Cu toate aproximatiile continute in unele ipoteae care stau la baza acestor teorii. prin pierderi de sarcin5 apreciabil mai mari. Sevelev (op. De asernenea expresiile coeficientului A de pierderi hidraulice. cantitativ. A. pentru cazurile de rugozitiiti tehnice din natur5. avind deci o alur5 cu totul diferitii de aceea admisii pin5 acum. sint corecte. In figura 11-24 se v i d curbele obfinute de F.

XIV) pentru conducte de fon t i noi . din furmila (1 1-77) sfnt derivate mai rnulte formule specializate dupi cazurile caracteristice. termenul a1 doilea din parantezii devine neglijabil si A ia forma exponentialii a miqcgrii in zona piitraticii. Dupii Darcy : Viteza de alunecare Limita zonei pitratice este dati de criteriul deci mi~careaeste i n zona piitraticii.3 m/s. d i V = 2. Formula este alcituitii astfel cli. 1) Intr-o uzinii de preparare a apei existi o conduct2 de fontii. Care este capacitatea de transport a conductei ctnd apa are temperatura 10" C ? Un calcul aproximativ.Termenii A . raportul celor doug valori calculate 0. dii viteza medie fn condllcti (raza hidraulicii R = 0.-pentru care este rezervat capitolul XIVci se va arita cum se folosesc formulele semiempirice qi rezultatele lor. mici. Verificarea lui A se face deci cu formula: de unde: . cap. fn care se ia n = 0.04. in care lugm C' = 32. . Dupii cum se va vedea I'n capitolul X I I I . cu formula empiricl a lui Pavlovski-Manning.05 m): 8 Pen tru a aplica formulele semiempirice trebuie cunoscutii rnai in tii zona. qi se dispune de o pantii energeticg utilizabili pentru transportul apei de I = 0. pentru transportul apei.013. g) Exemple numerice. de modul de Pnniidire a tronsonului s i de calitatea execufiei. deci o valoare foarte apropiati de formula Prandtl. comparativ.0304 0 comparatie cu formula lui KoZeny. acestea produc unele 0. pentru numere Re mHri. cu mufe.15 pare deci corect: pierderi suplimentare . putin htrebuintatii. In exemplele din acest articol nu se va ariita chiar calculul practic a1 mi~cirilor turbulente In conducte gi canale. dii : I .e~ponentialii misciiri i P conduc te netede. B ~i exponentul m se vor lua fn functie de material. de uzurii. Deoarece conducta este format5 din tronsoane inniidite cu mufe. avfnd diametrul interior de 200-mm.035 = 1. Formula !$evelev (v. primul termen din parantezi devine neglijabil a n si A ia forma. pe cfnd la numere R.

pentru care trebuie cunoscut numirul Re: Rezultg X = 0. Legiiturile fntre mgrirnile fntirnpliitoare fn asemenea cazuri sfnt ciutate in primul rind prin stabilirea corelatiilor dintre mediile lor.0116.0298 valorile gisi te.5m.-0.11. a acestui fenomen. Diametrul interior = 2 m.In cazul de fat2 am considerat prin ipotezii materialul putin ruginit. . de unde rezultii de necesi tatea unei analize statist ice aprofundate. 'pe baza analizei statistice. atft prin teorie cit ~i prin experienti.. v = 1. care au fost numite rnoli.0132 ~i coeficientul de rugozitate n = 0. raza hidrahlicii R = . pentru n = 0. debitul Q = 8 m3/s. 2) Uzina hi'drwlectrici Moroeni are o galerie de aductie ciiptugiti cu beton tenrui t.0278 de = 9. adicii a se descoperi anumite legi lntre mirimile medii.3% ce ar-trebui dat acestei din urmi valori este fn concordantg cu 0.0. 2Q La temperatura apei de 10" C.=4 Q - Un prim calcul cu. Care este coeficientul pierderii de sarcini liniari. V = 2. In= 0.2 s-a aritat caracterul stohastic a1 mi~. de vfrtejuri.ciirilor agitatie.7.011 Vi teza de alunecare: deci mivarea este in zona de tranzitie.V. fizicieni ~i matematicieni proeminenti din mai mu1te f i r i au depus eforturi apreciabile pentru a piitrunde rnai a d h c in structura fenornenului de turbulentii qi a-i descoperi legile. apropiat de ace1 apreciat.0003 rn (tencuiali foarte bung). sclivisit cu fpgrijire.0304 . de cantititi de migcare manifestat prin m i ~ c i r ide pulsatie atlt ale particulelor cit ~i ale unor grupuri rnai mari de particule. In paragraful 11. . A ? Apreciem c i rugozitatea absoluti poate fi luati k = 0.3 loo6. Keller. Aceste rnigciri se suprapun unor rnigciri fundamentale guvernate de dinamica fluidelor viscoase.formula Pavlovski-Manning dii. A. V. Totodati apare ca interesant gi oportun a se pune ~i bazele unei teorii statistice a turbulentei. fn acest sens este demni de remarcat teoria statistici a turbulentei elaborati de ciitre cercetitorii sovietici [A. Friedman gi L. plecind de la ideea de bazi c i esenta acestui fenomen este un amestec de mase.55 = (05)2/3 5112 .0. deci sporul 0. ANALIZA STATISTICA A TURBULENTEI In ultimii 25 de ani'.002 1 0. 1 1.

a a u fost reprezentate perechile de valori(ul. in figura 11-25. Fie u' i v' componentele vitezei de agitatie intr-un punct. deci u' ~i v' variaza independent.variazi de la 0 la 1: zero pentru lipsa oricrirei dependente ~ intre u' $i v' ~i unu pentru cazul unel relatii functionale.F Valoarea absolut5 a lui R u ~ . v') pentru un punct situat in albia unui jgheab. reprezentate aceste componente printr-un punct figurat cu un cerc balustrat. v') pentru un punct la = 0. Se n u m e ~ t emoment de corelatie media produselor u'v': B (u'. diilor pitratice ale mirimilor u'. pe cind daci ar fi o lege functionali. 11-25. corelafia este n u b .u' v') VZ. la adincimea y / H = 0. Se constata in figura a c i toate punctele observate se grupeazg in interiorul unui cerc.328 Hidraulica Expunerea acestei teorii iese insi din cadrul unui tratat destinat aplicatiilor tehnice.18. Aceste mirimi variazi in fiecare moment l i fie. deci existi oarecare corplatie. v') = u v . b sint semiaxele elipsei de corelatie : . pe cind in figura b punctele se grupeazi in interiorul unei elipse. cici atunci: U' = i v' $i u'v' = K ~ ' 2 . Fig. '' (1 1-78) b) de corelatie se nurneste raportul dintre momentul de corelatie ~i produsul me. ne vom limita la completarea notiunilor de statistic5 matqnatici aplicate la problema turbulentei ~i la expunerea unor rezultate ale cercetirilor de analizi statistic5 efectuate p t n i tn prezent. ( iar Se demonstreazi in teoria probabilititilor c i d a c i a . b s-au reprezentat in aceea~i sectiune mirimile (u'. -H - deci aproape de fund. adici existi o legiturg slabi statistics intre u' ~i v'. punctele c-ar grupa foarte aproape de o dreaptl sau de o curbi. iar in figura 11-25.91 (y fiind misurat de la fund). v': R.J~J = actor B (. de aceea. Dispersiunea valorilor u' ~i v' (vitezele de agitatie) d u p i Minski Tn figura 11-25. a) Moment de corelatie.

. 0 notiune similar5 este gradul de turbulent5 exprimat in tirnp. lirnita superioarg a integralei este adincirnea sau l-5tirnea curentului. Dacii axa dupi care se ia integrala este perpendicular5 pe directia curentului. fiind pe axa1Ox se consider5 msrirnile variabile la momente corespunzfnd cu pozif iile unei particule pe traiec torie (adicl se u r m i r e ~ t erni~carea unui punct pe traiectoria lui. Astfel.este o n.'%>. v f din dou5 puncte PI. 4 c) Grade de turbulentg.L * + . i In care poate intra ~i spatiul. c~+. corelatii a1 vi tezelor mensiunile unei lungimi ~i i n s 5 ~ limita 1 i ~i gradul de turbulent5 corespunde fie distantei pfn5 la care o rniScare de pulsatie transportatii in lung i ~ ip5streaz5 individualitatea. f. P. coeficientul de corelatie se anuleaz5 dupl o distant5 1 de transport.. / . gi o limit5 1 unde apare prima valoare a coeficientului de aorelatie R = 0.. v ' ) ~ . in mod practic. factorul R I . E 34. .*.' " t 8 l Ii ..' "* T b I .o f i ~ n e mai complexi.Mi~carea turbulent d ! \ 329 . Y este coeficientul de corelatie dintre vitezele u.. sau o a1t5 limit5 conventionall. ' Se studiazl rnai rnulte feluri de corelatii ale vitezelor de agi tatie intre vitezele u'. lirnita de integrare ar fi infinitl.rnedii ternporale". . adic5 cele dou5 x e confundi ~i coeficientul de corelatie R -. fie lirnitei volurnului de lichid Pnsu~i (fig.De asernenea. r 1 sau trea ta de turbul. 1 1-26. R (v' v ' ) ~ < R (v' v') j kx Lagrange > Rx la un tirnp oarecare. *. Acest grad de turbulent5 are diFig.~sclzind rapid. dupii o lege aproxirnativ exponentiali. TV. Dac5 PI.- fUWrw- " *. = R (u' u ' ) ~< R (v' v ' ) ~ ~i .1 . sau dac5 sfnt situate pe o a x i 0 y perpendicular5 pe Ox. amfndoul caracterizind distantele pinii la care se realizeaz5 arnestecul de canti t i t i de hiScare. ca in sisternul Lagrange). Pe cind rnomentele ~iq factorii de corelatie sfn t notiuni bazate nurnai pe . Se constat5 ~i se explicii uSor c5 ordinea de rngrirne a corelatiilor este urrnitoarea: ". insl. v ' ) ~ respectiv R (u'. dac5 axa este in lungul curentului. calculat dupg coordonata dirijatl in lungfl segrnentului care u 5 e e c-erne-Integrala se ealculeaz5 fntre lirnitele urrnltoare: 4 = 0. Coeficientul de. P. Astfel. sint situate pe axa de transport Ox. 11-26). - <. vom avea corelatii notate cu R (u'. in punctul initial ~i u' in punctul la distanta de punctul initial. care se define~te: 1 . se nurne~tecorelatie Lagrange cfnd punctele PI ~i P. pentru o corelatie dupa o ax5 in sensul curent ului general : R~ -. +% r .&$. Gradu de tclr u h t i se define~te ~n i~ c t o r u l u de corelatie dintre vi teze. Gradul de turbulent5 L este deci o lungime care se asearniin5 cu lungirnea de arnestec a 1ui Prandtl.

deoarece s-a presupus c i u' = 0. obfinem: . ( ~ kcoo okt + Bk sin okt) I' dl. sin okt sin o p t . cu ajutorul analizei armonice $i a seriilor Fourier. Efectufnd operatiile algebrice de sub semnul integralei $i observlnd c i integralele confinind pe sin okt cos o p t . Pnsi la timpuri diferite. de mari proportii. care nu mai constituie o treapti de turbulenti. vitezele pot fi considerate fie in acela~i punct. precum mivcirile din atmosferl sau mi$cirile nebuloaselor. Flcind media temporals pitratici intr-un timp T suficient de mare. PresupunPnd c i corelatia . deci: Mirimile L. ping ce se ajunge la mi$cirile moleculare (viscozitate). gradul de turbulent2 ar avea semnificatia: timpul pin. cum este coeficientul de frecare aparenti E . se poate admite c i = u s .. Studiul unui astfel de fenomen poate fi atacat pe doui cii: teoretic. fie in puncte diferite $i la timpuri diferite. prin care energia se transmite de la treptele superioare la cele inferioare. $i experimental. d) Spectrul turbulentei. caracterizeazi mirimea spatiului in care se produce turbulenta $i. cos okt cos o p t slnt nule $i c i : ok Luind acum. Una din caracteristicile cele mai importante ale turbulentei este coexistenta mai multor mivciri oscilatorii. la care o masi in mivcare Pntr-un punct i$i pistreazg individualitatea in acela$ purlct sau in alt punct. Acest concept (treapta de turbulenti) a permis legarea fntre ele a unor fenomene disparate. oxprimati prin serii Fourier u' (t) = k =1 (Ak cos o k t - + Bk sin o k t) I (1 1-85) $i f i r i termen liber. ca variabili. u' (t) este deci suma unui numir infinit de pulsatii de amplitudini $i frecvente diferite. de frecvente $i amplitudini diferite. considerat de la qriginea timpului t = 0 putem scrie = 2fu 3s [ k g .se stinge" dupi un timp scurt. In acest caz.$i considerind c i spectrul oscilatiilor este 2x continuu. ci trccerea direct2 a energiei mecanice in energie termici. T sau lungimea de amestec 1 sau orice alt coeficient de schimb de mase. frecvenfa n = . se definesc grade inferioare de turbulenti. Se produce un proces in cascadi. in consecinti. prin considerarea $i a unor spatii interioare din ce in ce mai restrinse.330 Hidraulica In acest caz. prin folosirea unei aparaturi care fnregistreazi pulsatiile $i totodati le separi dupi frecvente printr-un sistem de filtre electrice Fie viteza de' pulsatie u'.

conform formulei . o legitur5. introducind in coeficientul de corelatie in r a ~ o r tcu t i m ~ u l : R. rezulti c i functia . calculul lui L se face cu ajutorul lui A. iar perturbatiile din ce in ce mai mici stnt. energia de turbulent5 de grad mare trece in energie de turbulenti de grade mai mici ($i frecvente mari). H. De exemplu. devine: = 9 (n) cos 2nnh dn. care nu se poate recupera in energie mecanici utili a curentului. in cele din urmi. viscozitatea joaci rol important $i prin trecerea lor in m i ~ c i r imoleculare se produce cea mai mare disipare a energiei. conform structurii spectrale a turbulentei.caracterizeazi distributia energiei In functie de frecventa n. Pulsatiile de grad mic au frecvente mari $i amplitudini mici $i determini structura fini. jar acestea pot fi analizate printr-un sistem de filtre electrice. Or.Cum K este Indoitul energiei cinetice a unitifii de masi. intrucit cu cft trecerea maselor se face intr-un timp mai scurt. 0 d a t i ce q (n) se poate misura. ink-un curent tn albie.. Astfel R. pulsafiile de p a d mare cu amplitudine mare au aceeavi -ordine de mirime ca gradul de turbulenfi. o verificare importanti din punct de vedere teoretic este aceea a-gradului de turbulenfi transversali Lulul pentru o aceeavi particula la timpuri diferite. Gradele de turbulenti pot fi exprimate cu ajutorul functiei spectrale. La pulsatiile de grad mare. deci poate fi denumiti functia spectrald. deci disiparea energiei fn energie termici este de mici importanti. Ele posed2 o mare parte din energia de turbulent5 a curentului $i sint in buni parte cauza er~ziunilorde fund $i a amestecurilor aluviunilor. 11-27. deci ca adincimea curentului. Functiile spectrale q (n) $i Q (n). dimpotriv5. Mai rezulti ci: lntre gradul de turbulent5 T $i frecventa pulsatiilor exist. ale frecventei n Aceasti formuli permite o verificare a acestor teorii prin experienti. in cazul pulsatiilor mici. amortizate de fortele de viscozitate. Kolmogorov. viscozitatea joaci un rol redus. cu atit frecventa virtejurilor este mai mare. ci. Mirimile q (n) pot fi determinate experimental cu ajutorul unui termo-aneniometru care inregistreazi pulsatiile. (1 1-93) Fig. posedind o parte q i c i din energia de turbulenti a curentului. = u' (t) u' (t + 7) 2 (t) (1 1-91) sau in coeficientul de corelatie longitudinali sxpresiile mirimilor u' in functie de frecventele n $i u ' ~ K. In figura 11-27 se a r a t i distributia spectral3 a energiei oscilatiilor longitudinale pentru curentul dintr-un canal (dupi Reichardt $i Motzfeld). D u p i cum observi A. curentul in reglm turbulent posed5 o energie cinetici importanti.

sint numai schematice. T o t u ~ i aceasta este o cale cu perspective promif itoare pentru cunoagterea in adincime .Din calculele f5cute rezulti c i L U l d . * . fiirii posibilitatea. sii se rezolve cu ajutorul lor chiar probleme simple din : practici. a feriomenului de turbulenfi. in stadiul actual. d e ~ i perfect incheiate. Notiunile qi formulele stabilite la acest paragraf pot fi folosik ~i in hidrologie. mecum si L V l d sint reurezentate ~ r i ncurbe in funcf ie de . H ' e) Concluzii. Metodele statisticii matematice combinate cu rnijloace fine de experimentare au permis s5 se stabileascii importan te aspecte ale rniqcirilor turbulen te.care au aceea~i alur5 ca gi curba lungimii de amestec a lui Prandtl. la dinarnica cursurilor de ap5. Cu toate succesele apliciirii acestei metode. tncerciirile de a introduce notiunile statistice chiar '4 in ecuatiile de mi~careau dus la teorii care. la transportul aluviunilor etc. din tre care au fost ariitate aici numai citeva mai caracteristice.

.f sii poatii f i extinse. Aplicatii practice importante s-au fiicut ins5 numai dupi 1948.analizei dimensionale. care.. real izarea unor mari constructi i hidrotehnice fac 5 ca. la o clasii fntreagii de fenomene asemenea. In unele cazuri.a extins aceast5 metodii de investigatie la diferite ramuri ale fizicii. executate in labaratoare hidroL tehnice speeiial amenaja te.studiul feno.fr. Germani. Un q v h t deosebit a1 modeliirii hidraulice se inregistreazii in tiirile socialiste unde se proiecteazii si se executii lucriiri hidrotehnice de o arnploare uriasii : noduri hidroenerge t k e . printr-un studiu de sintezii (1929). dupii 6e au fost puse bazele teoriei similitudinii si . 1 <\ *. lucriiri de amenajare a riurilor in vederea navi gati&i sau pentru irigatie.rant2 deplinii in exploatare.. dupi anumi te legi..asemenea.b L\naturii sii poatii f i studiate pe modele la scar5 redusii. I F A . pe scarii largii a metodelor experimentale de cercctare. . alimentiiri cu ap5 industrialii sau potabilii etc. corpurile ceresti. In tara noastrii lucriirile teoretice cele mai importante in domeniul similitudinii sint datorate lui D. ?. . 1.. . " if !. Aceastii verificare este absolut necesarii pentru ca din studiul diferitelor variante sii rezulte solutia cea mai economic5 ~i care sii prezinte o sigu. . Dar folosiiei rnodeliirii hidiaulice ca metodii stiintificii dk cercetare nu a fost posibilii decit fncepind cu secolul X X . avansatii. 9 \ . metoda modeliirii sii fie singura metodii de cercetare aplicabili. Dezvol tarea tehnici i . in hidraulicii fncii de la fnceputul ei . Galileo Galilei spunea cii: . dar o teorie inchegatii n-a fost datii declt in secolul X X prin lucriirile 1ui kirpicev (1907) i Buckingham (1915j.>:eF* menelor hidraulice pe modele la scar5 redusii. $r. 6: Stabilind condif iile generale pe care trebuie sii le indeplineascii fenomenele 6. teoria simili tudinii a dat posibilitatea ca fenomenele complexe din 6-: ip.printre care cea mai important5 este modelarea hidraulicii. a 1 1 6 .. Datori tii complexi tiif i i fenomenelor hidraulice a fost necesarii u t ilizarea . * $ ?' Capitolul XI1 . chiar ac010 unde teoria este suficient de . in legiituri cu infiiptuirea lucririlor de electrificare si de amenajare a apelor. Teoria similitudienii si modelarea hidraulic~i t .mai uSor este a cunpaste $: 5. Fj4.it. . iar rezultatele obtinute i. Principiul similitudinii dinamice fusese enuntat de t! g 3 Newton cu douii secole mai inainte ~i aplicat de el la calculul rezistentei intimpinate de un corp intr-un fluid in miscare. decit cea mai simp15 miscare a unui fluid". Aceast5 metadii cuprinde. Ea constitltie o verificare. Necesi tatea folosirii modelelar s-a simti t.

dacii se mentine proportionalitatea lungimilor omolnage: Similitudinea mecanicli. Pn afar: de miirimile geometrice. a. similitudinea cinematicti este asiguratii prin asemgnarea geometric5 a traikctorii lor si proporf ional i t a tea vi tezelor corespunzitoare.2. aj. In fenomenele cinematice intri desigur ~i alti parametri. diteriti Intre ei. cum ar fi de exemplu acceleraf ia. -q- - a. deoarece in desf5vurarea fenomenelor respective part icipii. Forme de similitwdine \ Douii fenomene sint asemenea daci in tre di feri tele miirimi omoloage. . etc. Pentru fenomene cinemat ice. Cea mai simp15 formi de simili tudine o const i tuie similitudinea geometricci.a.. Daca prin litere mari se noteazg. debi tul etc.diferitele mirimi pentru primul fenomen. au valor1 identice la fenomene asemenea. Pentru fiecare dintre ei trebuie s i existe un coeficient de scar5 constant.0 consecinti a definitiei de mai sus este c i mirimile adimensionale. vi teza unghiulari.. dar constanti pentru aceea~icategorie de m5rimi. m5rimile celui de-a1 doilea fenomen. .. iar cu litere mici. fiind coeficienti de scari pentru lungimi. (12-1) ' . avind acelea~i dimensiuni. sau. Cu ajutorul analizei dimensionale se poate dovedi c i . cele dou5 fenomene: sint asemenea dacii I L _ - t' a z .1. v v F --af f Q . Doug figuri geometrice plank sau doui corpuri in spatiu sfnt asemenea. viteze. Definitii. TEORIA SIMILITUDINII 12. introducfnd Pn locul vi tezei lungimea ~i timpul. al. . etc. care rezulti din raportul a doui m5rimi avfnd acelea~idimensiuni. exprimarea simili tudinii fenomenelor numai -prin asemiinare geometric2 nu este suficientii.2..12.. Aceasta se reduce la 9 9 ~i deci egali tatea elementelor unghiulare. a. ~i mgrimi fizice si mecanice. exist5 un factor de proportionalitate constant. debite. deoarece toate mgrimile cinematice se exprimii prin . forte. f n mecanicii.

= -4 at' 7 Q . dl v - d t) . Se $tie cii F = M A .dT = -v .Teoria similitudinii si modelarea hidraulicci 33 5 mgrimile fundamentale lungirne si t imp. = P .A p Vol .-' 2 a~ = h'L raportul lucrului rnecanic = fl I upr. a 1 .ma p vol a . = -P M rn aj a. ~ eexernplu : ' raportul vitezelor a.dl at . deci : Sat isfacerea celor trei condifii este suf icientii pentru a avea coeficienti de scar2 constant i pentru toate celelal te miirimi rnecanice. La fenomenele dinamice fn studiul cirora inCr& si cauzele care produc n miscarea.afar1 fl at Asupra raportului fortelor trebuie fiicutii o precizare. si un raport constant a1 v forfelor. 9 raportul acceleratiilor a. E afarii de 'conditiile obtinute la similitudinea cinematicii. raportul puterilor ap = -..$1 a? . . . - Qe "13 Ul a. . similitudinea dinhica' impune. = -a 3 al -- A dT2 d2i -- - d(at02 .2. de exernplu : raportul maselor a. cunoa~tereacoeficienf ilor de scar% ai si a.. deci af=-- F f - M A ---. 9 raportul presiunilor cr. d i posibilitatea determihrii tuturor celorlalti coeficienti de scari. ? raportul debitelor a. deci fortele care actioneazi.

F pn V 2 L2 sau criteriul lui Newton. fg mg Din egalarea lor se obtine: Revenind la notaf iile inif iale. ul tima conditie de simili tudine este - 1I Fi 2 2 s-a ariitat cii raportul fortelor de inertie . i.Aceastii expresie reprezin t i raportul forfelor de inertie1.rin metoda fortelor Model ul Froude \ . Similitudinea dinamici cere ca raportul tuturor forfelor componente.. 9 12. rezultii ? Raportul . ceea ce atrage dupii sine o serie de conditii grele asupra Lorelafiilor dintre constantele fizice ale fluidelor. Dar fortefe care . Din aceastii cauzii se apreciaza fortele dominante si se impune conditia de similitudine dinamicii numai acestor forte.este o mirime. In practicii se constatii cii realizarea pe model a acestor conditii nu este posibilii.determini fenomenul pot f i diverse: forte de greutate. de elasti.I 4 F.a e av al. fi 4 ' ts: *d 4 1 \. v2 F = Ne reprezinti cri teriul de sirnili tudine rnecanicii. indiferent de natura lor. .-.Mg Raportul fortelor de greutate este -.citate. sii fie acelasi. .7 a. Dacii fenomenul studiat are pe ling5 forfa de inerfie.2.a. In felul ace& se obtin diferite modele dupii categoria de forte luate in cons iderare. Raportul - Lls f ~m .. dom'inantii forta de greutate.. din cauza varietiif i i fortelor care part icipii fn general la desfiisurarea ienomenului. 9 9 v2 criteriu Froude (Fr).adimensionalii si se numeste numiir sau 1+ .2. cu alte cuvinte poligonul forfelor sii fie asemenea. de frecare. de capilari tate etc. . Stabilirea conditiilor de similitudine p.

112 a.rezult5 fi * Pi . up = u 5 / 2 °' I OC. (12. = S Op a - dv d~ ' este Prin egalare cu .10) Modelul Froude se folose~tef n special la studiul curentilor in albii deschise. dacg fluidul din naturii si cel de pe model sPnt aceia~i. In cazul modelului Froude. Modelul Reynolds.I 1 -. Astfeli A I I coeficientul coeficientul coeficientul coeficientul coeficientul coeficientul coeficientul de scarii de scar5 de scarii de scari de scarii d e scar5 de scarii a1 vi tezelor a1 timpilor a1 debi telor a1 forfelor a1 presiunilor al lucrului rnecanic a1 puterilor a. - uI = aI . Dac6.12 . sau . uj = . miscarea navelor etc. cele mai importante forte sint drecirile interioare datori te viscozitiitii fluidului. . U L = uf . ~ t i i n d Fv cii = S. (12-11) ar . P Teoria sirnilifudinii ~i modelarea hidraulicd 337 Conditia de simili tudine a douH fenomene in care dominante sPnt fortele de greutate este ca pe lingi conditiile de similitudine cinematic6 s6 fie satisf5cut5 ~i conditia Fr T = idem. .u. .toti coeficienf i i de scarii sPnt reductibili la scara geometrici la diferi te puteri. conditia de similitudine dinamicii prin care raportul fortelor trebuie sZi fie constant va fi: I * I Raportul fortelor de viscozitate.7. in afarii de fortele de inertie.

deci v. In practicl.a1 2 aq = ul aj = 1 ap = a1 -2 (12-16) a~ = a.Prn 7 se obfine: 7 A 9 coef icientul de coeficientul de coeficientul de coeficientul de coeficientul de coeficientul de coeficient~llde scari scar2 scari scari scari scari scara a1 vi tezelor a1 timpilor a1 debitelor a1 fortelor a1 presiunilor a1 lucru1ui mecanic a1 puterilor a. sau Raportul p V2L 0 . dar fortele capi lare au un rol insemnat (v.-1 tlp . daci fluidul din naturi si cel de pe model este acela~i. XVI). unde frecirile se negl i jeazi.poarti numele de numir sau criteriu Weber (We). 9 Re = idem A (12-15) constituie conditia de bazi pentru modelul in care dominante sint fortele de viscozi tate. . . . pn . a 'ciror expresie este Fc = o L.. a fiinkl constants capilari .a1 Modelul Weber. Cap. Se foloseste in cazul in care in afara fortelor de inertie predominii forfele capilare. n In cazul modelului Reynolds. iar L conditia de similitudine se scrie: We = idem si trebuie satisfiicuti la anumite fenomene de curgere cu suprafati liberg (de exemplu la deversoare). tlt -1 Q1 . = Vrn .# t 338 VL V Hidraulica Raportul adimensional .se numeste numiir sau cri teriu Reynolds (Re) . modelul Reynolds se intilne~tein special in cazul misciirii fluidelor P conducte.

dupg Newton. conditia de sirnilitudine se poate scrie 3 in care raportul * pV2 consti tuie cri teriul denumi t Euler (Eu). ( Modelul Mach. 9 Identitatea Giteriilor Euler. Pentru modelarea unor asemenea misciiri trebuie ca raportul Mtre forta de inertie si forta elastici sii fie acelasi la miscarea din naturii si la model. ~i pentru modelarea acestor din urn15 misciiri .c" niimitii celeritate ~i care. este egali cu V E / ~ E fiind modulul de elasticitate a1 mediului fluid. .. est. Din cele aritate mai sus rezultii cii studiul prin similitudine pe modele se reduce la alegerea unui anumit model geometric 9 9 . rezul tii sau a~ 2 = aQ a. adicii 9 \ - ~i serve~te cri teriu pentru discriminarea misciirilor subsonice de rnisciirile ca supersonice. Numiin rul I = 2 Eu se nume~tecifra de*cavitatie. 1 Introducind E loc de presiune absoluti diferenta de presiune 8 p care n constituie factorul motor. se ia p . In acest caz. In acest caz I F cum P f.e presiunea de vaporizare.. Aplicatii mai importante ale acestei notiuni se fac E i aerodinamica vitezelor mari... Asa dar: 9 9 9 9 9 Riidiicina piitratii M a acestui raport se numeste numlrul Mach. Eu = idem.Teoria sirnilitudinii Si nioiielarea hidraulicti 339 Modelul Euler se foloseste cfnd pe 14ngii fortele de inertie trebuie luate in consideratie ~i fortele d i presiune. 4 s 2 a. == 2 C l ~ ' iar fi Fi = a. Similitudine compusci. orl 2 .p. P loc de p. M i ~ a r e a Entr-un mediu fluid elastic este Ensotitii de unde de presiune care se transmit cu o vitezi. f n care p. pentru natur5 si model este o conditie de bazii la studiul fenomenelor legate de cavitatie.

fluidul folosit trebuie s5 a i b i o anumit5 viscozitate. Cum fn practica modeliirii hidraulice fluidul folosit cel rnai frecvent este apa. pentru care unul din criteriile Fr. adicii in zone Bn care feiomenul studiat nu mai depinde de ace1 criteriu. pe model. conditiile de similitudine vdr fi rnai grele. Un mijloc de a evita erorile pe care le poate aduce neglijarea uneia dintre conditii const ii fn efectuarea Encerckilor fn zonele de automodelare in raport cu unul dintre cri terii. We.asemenea cu natura. sau de mikcare potential5 permanentii ~i forte masice neglijabile. 42.2. ele cerfnd satisfacerea concomitentii a identitiitii rnai multor criterii.3. vor trebui indeplini te ambele conditii Fr = idem si Re 7 idem. Astfel. satisfacerea concomitentii a criteriilor Fr = idem si Re = idem devine incompatibilii. in functie de categoria de forte dominante. Dac5. Metoda analizei dimensionale apl icatii la stabilirea conditiilor de similitudine. T Aceasta duce la o relatie suplimentarii obligatorie fntre coeficientul de scar5 a1 lungimilor ~i cel a1 coeficientilor de viscozi tate cinemat icii. conform ecuatiei (12-23). (12-24) # . Teorema produselor (11) Metoda analizei dimensionale permite sii se obtin5. este deci cazul unui domeniu de automodelare fn raport cu criteriul Re.si . in functie de scara geometric5 aleas%. Eu etc. sub form5 criteriall.. 9 ' 9 12. la studiul miscirii unui curent in domeniul de turbulent5 rugoas5. v2 . dacii se cunosc parametrii care deterrnin5 fenomenul. fortele de greutate ~i fortele de viscozitate sint la fel de importante. Alte d m e n i i de automodelare fn raport cu criteriul Re sfnt domeniile de miscare uniform5 a unui fluid viscos cu forte masice neglijabile. De exemplu.. Dac5 fenomenul studiat este rnai complex si nu pot f i neglijate rnai multe categorii de forte. trebuie sii fie identic cu cel din naturii. pierderile de sarcinii n i rnai ddpind de num5rul Re. pe baza primului principiu a1 analizei dimensionale se poate afirma cii intre a c e ~ t i parametri trebuie sii existe o relatie functional5 a c5rei exprimare general5 este: f (41. Re. q37 • qn) = 0.vl v2 V L -Cum --gl gL 9 vn vm 4 sau deci. legea dupg care se desfii~oarii fenomenul studiat . de exemplu.

Dacii v este miirime fundamental5 si v = c unitiiti de vitezii. x..Teoria similitudinii ~i modelarea hidraulicii Parametrii qi pot f i miirimi fizice sau mecanice. vi teza are formula dimensional5 [v] = LT-I i valoarea numeric5 8 v = J a unitiiti de lungime b unitiiti de timp . x3 sPnt luate ca miirimi fundamentale. X. fn sistemul L T. nireprezintii valoarea relativii a parametrului qi. C. formula dimensional5 9 [f] si ' valoarea ' k = [vlC1 [LI'~ ~ ~ 1 ' 3 Stiind c l forta este egalg cu masa inmul.. cu sau fiirii dimensiuni. si o valoare numeric5 9 i in care x.. Fiecare parametru qi are o formulii dimensional: in functie de sistemul de mlrimi fundamentale ales XI. din De exemplu. C.. x3 reprezintii unitiitile de mgsurii En sistemul ales. se stabile~te conditia de omogenitate. Valoarea exponentilor C. L..titii cu acceleratia % . De exemplu. x. lungime. X. densitate) va avea .. p (vitezg. Valoarea miirimilor adimensionale ni se poate calcula cu relatia Dacii xI. forta in sistemul V.

Fie aceste miirimi q. ecuatia initiali (12-24) de n parametri s-a transforrfiat fntr-o ecuatie de (12-3) parametri adirnensionali. 2. In felul acesta. i2 S-a inlocuit prin suprafata S. asemenea. iar valorile lor numerice relative se formeazidin produsele 9 1 Relatia functional9 se transformi in sau \ f(n. ) k = 0. E t a ~ e l ede lucru iint deci: 1. 3. sau teorema produselor . Deoarece alegerea sistemului de mirimi fundamentale ~i a unitiif ilor lor de misurii este arbitrarii.deci ~nlocuind P expresia fortei. . teoria . ci un grup de fenomene. .. experimentul . q. ~i q.. n . avem n . Mirimile derivate se obtin'asa cum s-a aritat mai fnainte.pentru determinarea criteriilor si a legilor de similitudine . cu conditia ca ele s l fie independente intre ele si sii poatii exprima pe celelalte. formfnd o ecuatie criterialii. Metoda analizei dimensionale se folose~te atunci cfnd pe bazii experimentalii se pot cunoaste parametrii care part icipii la desfiisurarea fenomenului.. 7 A . 0 ecuatie pusi sub form5 criteria15 exprimi nu numai un singur fenomen. se pot lua ca bazi trei miirimi care fac parte chiar din fenomenul studiat. un grup de similitudine. Formula obtinuti poate f i comparatii cu expresia cunoscuti a rezistenfei la fnaintare a unui corp fntr-un fluid: in care C este un coeficient de rezistenti. Conditia de similitudine a unui grup de fenomene care depind de n parametri consti fniindentitatea a n-4 criterii.pentru stabilirea parametrilor . Aceastii teoremi este cunoscutii sub numele de teorema Il. in care . incerciirile pe modelul execu tat conform 'legilor de simili tudine.

Introducind pentru deversorul dreptunghiular raportul . C. Determinarea pierderii de sarcini longitud inald E conduct n circulare. scrisii sub formii general& este ' 9 9 .v b a - in care m = K IC' Y 2 Exempl ul 2. deci MLT-3 de unde = (~~-3)'l (LT-~)'~ ~ ) ' 3 ( = 9 Cl = 1. h -. acceleratia gravitationalii g si iniiltimea lamei deversante h. Ecuatia finctionalii este deci Dacii se aleg ca unitiiti fundamentale p. ? 512. Scurgerea peste un deuersor.. Ecuatia funcf ionali. de viteza lichidului v. Rezulti debitul in greutate = 312 si C. [GI = M L T-.de presiune A p dintre sectiuniie considerate. loarea debitului ca volum este . Ea depinde de diametrul d si lungimea l a conductei. densitatea p ~i viscozitatea E*. g si h. precum si de rugozitatea absoluti a peret ilor A. a lichidului. se poate exprima prin diferenta. Debitul unui deversor depinde de densitatea lichidului p. ecuatia se poate scrie sub formii cri terialci ? Considerim debitul G ca greutatea lichidului care trece in unitatea de t imp peste deversor. in ipoteza unei misciri uniforme. Pierderea de sarcinii in conducte. Teoria similitudinii gi modelarea hidraulicd 343 Exemplul 1 ..

v si p. Cum pierderea de sarcinii este direct proportional5 cu lungimea.AlegPnd ca unit5ti fundamentale d. se obtine +P \. ecuatia se transformi intr-o ecuatie cri teriali 9 in care : IT4 = '4 1 AP uc24 pc34 ' dec i 4 In mod shnilar. Expliei tEnd in ecuatia cri terialii cri teriul 9. .

sub forma vom avea sau E care n S-au obtinut in felul acesta expresia general9 a pierderilor de sarcinii longitudinal9 in conducte circulare. Stabil irea conditiilor de simil itudik prin identitatea ecuatiilot de miqcare Doug fenomene asemenea trebuie sii fie descrise de sisteme de ecuatii diferentiale ident ice. all etc. . ecuaf iile Navier-Stokes.0.Teoria similitudinii i modelarea hidraulicd 345 Exprimfnd pierderea de sarcini longi tudinalii. 12. in care fnsg parametrii vor fi respectiv a.. .2. dacg se studiazi o problemii pentru care ecuatiile fundamentale a n t ecuatiile de miscare ale unui fluid vfscos. iar Pntre mgrimile care caracterizeazii un fenomen ~i mgrimile corespunziitoare ale celui de-a1 doilea fenomen trebuie sii existe coeficienti de scarg constanti pentru mirimi avInd acelea~i dimensi uni .v. . . Astfel. dz un fenomen asemenea va fi caracterizat prin acela~igrup de ecuatii.4. i ecuatia de continuitate du -+ dv dx + dw . . precum ~i parametrii de care depinde coeficienttil de rezistenfii A.

similitudine: i 9 sau Cri teriul T V se numeste criteriu de homocronie sau criteriul Struchal (Sh) . I .Rezultii sistemul : Se constati c i ecuatia de continuitate este satisficuti fir2 conditii suplimentare.delor vfscoase. se obtin urmitoarele conditii de . Pentru fortele masice egale cu fortele de greutate. (1 2-33) este conditia de similitudine legatii de caracterul nepermanent a1 miscirii f lui.-pnV2 6 pm v2 '9 .sistemele (12-29) si (12-30) sii fie identice. 2 impiirtind primele trei ecuatii cu factorul s s i punind conditia ca 9 . . L 9 Sh 9 = idem . a (1 2-35) Se stie din paragrafele precedente c i prezenta fortelor de greutate duce la condjfia de similitudine Fr = idem.. pn sau . Daci miscarea este permanenti. aceastii conditie de kimi litudine nu se mai pune. conditia devine Fr = idem.

conditiile sint necesare. (1 2-39) = idem. (12-37) conditii determinate de fortele de viscozi ta te. pentru mi~careafluidelor vfscoase.de-a1 patrulea fiind satisfiicut fn mod implicit. Ecuatiile Navier-Stokes se pot scrie fn general sub forma: 4 pentru fenamenul din naturii de exemplu. mai trebuie satisficutii condif ia de similfitudine - Este suficient insi ca numai trei dintre rapoarte s i fie egale. D a d mi~careaeste permanentii. - Eu Re = = idem. conditiile de similitudine se reduc la Sh = idem. se obtine modelul Re. si ? pentru . fenomenul de pe model. dispare cri teriul Sh. Se poate demonstra cii nu toate patru. 9 -f p Fr = idem. ci numai trei. cel. idem. Cum cele doui fenomene trebuie sii iie asemenea. Dac5 si fortele masice sPnt neglijabile. Conditia de similitudine este: 'Eu 'd) sau Qe = idem. Se poate afirma deci cii pentru miscarea fluidelor viscoase. Fr = idem. conditiile de similitudine rezul tate din' analiza ecuatiilor diferentiale sfnt : Sh = idem.Teoria similitudinii i 8 ~ v 2 modelarea hidraulica' 347 cri teriul obtinut 2 este criteriul Euler si prezenta lui este 'legat5 de exis? tents fortelor de presiune. . Dac5 fiecare dintre ele este egal si cu deci cu Fi - -- fi + F g + Fv + fg + f a 7 si '-P din ecuatiile de m i p i r e . In concluzie.

Q1 . dar nu suficiente. pentru stabilirea conditiilor de similitudine in cazul mi$ciirii turbulente se recurge la metoda aproximativi a fortelor.. iar Ff fr =y R J. (12-6). a. at aj 8 sau av t = 1 sau V" C --' v= Aceastii conditie se mai poate scrie sub forma: . Intr-o mivcare turbulentii. In afara cri teriilor stabili te anterior.Hidraulica Dacg fortele de viscozitate sint mici in raport cu fortele masice.CC/ CCI3 Lj.5.2 conform fi T 2 a1-. Conditiile deduse din identitatea sistemelor de ecuatii diferentiale sfnt. necesare. cum Fj = t x L. sau+daca domeniul studiat este un d~meniu automodelare in raport cu criteriul Re. deci modelul Froude. Loitianski care caracterizeazii turbulenta prin termenul V' . cuprind..2 a. ? 12.. iar . cri teriile de similitudine. Conditiile de similitudine in miqcarea turbulentii \ Pentru mi~careaturbulentg..pulsatia vi teiei. a. qi deoarece fn practica modelirii este imposibil sii se pun5 conditii fn legiiturii cu pulsatia vitezei. La ele trebuie adlugatl aseminarea conditiilor de unici tate. de exemplu : & Raportul fi = a.- R' ff Din egalarea celor doug rapoarte se obtine: 2 2 = aga. fortele de greutate gi cele de frecare. Folosirea ecuatiilor diferentiale la stabilirea conditiilor de similitudine este o metodri exacta care duce la cunoasterea tuturor cri teriilor de simili tudine. de rimine numai conditia Fr = idem. un cri teriu nou. fortele dominante stnt fortele de inertie. propus de L. este . Conditia de simili tudine dinarnicii va reiul ta din egali tatea rapoartelor a douii' dintre aceste ca tegori i de forte. rezul tate din ecuatiile Reynolds. Deoarece sisteyul de ecuatii diferentiale a1 lui Reynolds nu este complet.2.

.. 6.. dupi felul miscirii. (12-47) Egali tatea pantelor energetice se asiguri prin egal i tatea coeficientilor de rezistenti Cn = C.% .= J. . coeficientul h depinde de numirul Re.I Conducte. Modelarea sistemelor sub presiune -%. Dac5 miscarea este turbulent5 1 1 conducte rugoase. '. ~ a c lichidul folosi t pe model este acela~i cel din naturi. . 9 (12-48) Dar atit A. = A..'': . rugos sau in zoni de tranzitie).. XV) I&$. Din studiul ecuatiilor diferenfiale ale P-. * . 9 ($1 9 12. modelarea se face pe baza criteriului Re = idem.orice domeniu turbulent (neted. miscare nepermanenti. cit si C depind.' a I I * Teoria similitudinii gi modelarea hidraulicd L 349 i L Dac5 se pune conditia ca panta energetic5 s5 respecte conditia de similifudine geometricii. deci h = h 1 . dar realizfnd . t.omparatie cu cele de presi. Fr = idem. exist5 posibilitatea de a studia turbulenta in zona practicii cu9ajutor~l turbulentei netede pe model. cap....dar mentionind conditia de baz5 An = A Se poate lucra deci pe model.. Pe baza legii universale date de I. pentru repartitia vitezelor'in miscarea turbulerltii. sau fn zone de tranzitie. Pentru miscarea turbulent& conditiile de similitudine constau in simi. Dacii miscarea este laminari. negl ijind fortele masice In .3. de rugozi tatea relativ5fL R i de numLul Re.! +i . rezulti: J. simili tudinea se realizeazii prin conditia asemiinirii geometrice extinse asupra rugozitgtii ~i Fr = idem. Dacii mi~careaeste turbulent5 in cond'ucte netede. litudinea geometric5 a modelului si uh = 1. miscare permanents'. Se stie cii fn practicii criteriile Fr = idem si Re = idem sint incompatibile. PRINCIPII DE MODELARE HIDRAuLICA 12. Conducte. I > ... cu conditia ca h. . A': o i t r i i de berbkc * rezultii conditiile de similitudine (v.acelasi coeficient de rezistentii h cu cel din naturi. in aceastii cauzii se admite o abate& de la conditia Re = idem. $3. . -. Prandtl. " . in ..3.1. sau An = A. i 3 * I P:. coeficientii i cu w de scarii se exprim5 fn functie de ul prin relatiile (12-16).ne ~i de viscozitate.

= al . Datoritii valorilor reduse ale timpului de inchidere sau deschidere a vanelqr ~ i in general. XVII. Orificiisi ajutaje. rezuitii din grupul de ecuatii . ale timpului in care se desfiisdrii fenomenul loviturii de berbec. fortele predbminante fiind cele de greutate.l sau . a2. . Pentru scurgerea prin orificii si ajutaje (v. condif ia de simili tudine a fenomenelor se reduce la - Fr = idem. e Coeficientii de scarii.- I 3Ch = a2 . . x . : . ' deci pentru . = r.21). = a1 important de semnalat este faptul cii viteza de propagare a undei de presiune pe model trebuie sii fie in acest caz mult mai micii decit cea din naturii. Cap.Cx1 q . in functie de a1 .oeficientii de scar. " I si a.I ah -. E. Din ecuafia (12-50) avem: a. . .identitatea criteriului conductei si 9 0=- Cltj I = idem identitatea criteriului de manevrare a vanei. se ia 9 Rezul tii urmitoarele/ relatii intre c. . Aceasta se poate realiza prin folosirea pentru model a unor conducte cu perefi a1 c5ror modul de eelasticitate s5 fie rntIlt mai mic decPt cel din natur5. IntroducEnd in (12-52) se obfine Cueficientii de scar5 sfnt deci : a.

heci Re. pe model. ~ t i i n dc5: deci : Sc5rile recomandate din practica laboratoarelor hidrotehnice sint : pentru 1 deversoare la marile baraje . spiilarea sau acumularea lor in anumi te regiuni. 9 si de capacitatea de debit a laboratorului.5 Vn Rn > Recr. .al 100 ' 1 • 1 100 1 1000 I . a 1 . directiile curenf ilor. ~i pe model trebuie ca Dar cum pentru modelul Froude v.. trebuie ca: q-1. . lndicatii generale cu privire la modelarea h idraulicii a albiilor 9 I ) Regimul de miscare in naturg si pe model trebuie'si fie acelasi. Dac5 miscarea fl'uidulii in naturg este turbulent& caiul cel mai frecvint Fntilni t. In aceasti categorie de probleme. stavile.Teoria similitudinii ~i modelarea hidraulicd 35 1 - 12. se poate face pe modele cu pat fix sau pat mobil (neerodabile sau erodabile). iar R e- = Rn . . > Re. Modelele cu pat fix se folosesc la studiul hidraulic a1 cursurilor de ap5 T conditii naturale sau in conditiile din proiectul de amenajare. .3. -1 25 30 ' 2) Studiul. port i 1 L - 1 . Modelele cu pat mobil se folosesc F problemele la care aspectul morfolo-n gic a1 procesului are o important5 primordiali.. 1 . a1 curentilor In albii deschise.1 pentru canale.2. operatia cea mai grea o constituie alegerea materialului care va constitui patul mobil. zonele de virtejuri etc..C 0. repartitia de debite. important% pentru alegerea coef icientului de scar6 al al < > a1 l i b (1 2-56) Cealalt6 limitii a coeficientului de scar6 pentru lungimi este determinati de dimensiunile platformei pe care se poate construi modelul in laborator a 1 .5 . ? a 1 5 ' pentru modele de r i i . 2 a Vm Din aceastii relatie rezul tii o conditie. n Pe iceste modele se pot determina: distributiile de vi teze. Folosind un material solid -aluvionar se pot stabili $i caracteristicile calitative ale misc5rii aluviunilor. = vn O ..

- - 9 8 S 12.1959. respec tiv-niveluri.i 352 Hidraulica Caracteristicile geometrice ~i fizice ale materialului aluvionar pe model trebuie astfel alese.1/4. criteriul de similitudine rezulti. corespunziitoare cu cele din naturii. Conditi i de sirnil itudine pent ru rnigcarea apei subterane* A In mi~careaapei subterane. Pentru doui fenomene de acest gen. fortele predominante sint cele gravi tat ionale si de frecare. fn loc de.2 . La . Labora toarele sovietice N. Zegjda in importanta sa lucrare de sintezii. G. Existi unele tendinfe mai noi care admit ping la 1 5l / l Pentru unele probleme cu totul speciale s-a mers pfnii la difkrente muit mai mari. I. c) f n cazul in care apar dificultiiti la asigurarea n~obilitiitiinecesare a . existii diferite recomandgri' rezultate din practica laboratoarelor hidrotehnice.distorsiunea geometric5 a modelului se recurge in urmitoarele cazuri : a) cfnd posibilitiitile de alegere a coeficientulu'i de scari ar duce la o mi?care laminarii pe model. I. cresterea debitului solid fn'raport cu debitul de a p i sii fie asemenea pe model 'Si fn naturii . Budapest. 5) La problemele la care se studiazii valurile sau undele de remu. fortele de inertie sfnt neglijabile din cauza vitezelor foarte mici. In acest caz se recurge la folosirea unor coeficienti de scarii diferiti pentru elementek de lungime orizontale si verticale. * V.. adici desivfr~irea procesului de modi ficare a albiei. migcare turbulenti. realizfndu-se prin aceasta modele.. 6 ) Cfnd nu este posibili o similitudine geometricii completi.3. 1. Ea trebuie verificat i 'la modelele care au suferi t deformat i i .3. Cap. Mosony. 3) Una dintre conditiile principale de similitudine este aseminarea geornetrici fntre model si naturi. s i nu necesite un timp prea fndelungat. Pentru rezolvarea practici a problemelor de modelare hidraulicii se foloe~te metodica expusii de A. dfndu-se initial o pantii suplimentari. Pncft antrenarea lui sii ai b i loc la viteze.deformate (distorsionate). . coeficientul de scari a1 t impului morfologic s i fie rational. precum si cfnd nu se poate realiza conditia de igalitate a coeficientilor de rugozi tatk. indicii valori care s i nu depbeasci 113. extinsii si asupra rugozitiitii peretilor.. se impune modificarea pantei modelului.23 m/s. . * dupi Mosony **. Le r6le de 196che11e de reduction dans l'exp6riment sur mod ele redui t. Acta technica Acaderniae scientiarum Hungaricae. P. chiar 1/25. viteza de suprafati nu trebuie sii coboare sub 0. din egalitatea 9 E. 4) Modelul trebuie s i se giseascii in acelasi regim ca si In naturii: lent sau rapid. X X I V . In ceea ce prive3te limitele admisibile ale raportului acestor sciri. Conditia este satisficuti automat la modelele nedeformate. Fasc. care corespunde valorii limiti de la care nu se mai formeazi valuri. Tome 8.aluviunilor pe model. la model. Existii fnsii cazuri fn care posibilititile practice de executare a modelului impun abateri de la similitudinea geometrici.

si admitlnd c i coeficientul de permeabili tate .ac. . In conclueie.a1 a.. fie ad= 1. Vv dag idem. cuprinztnd ~i granulele masivului de pe model. 1950.. Dacii lichidul este acelasi.-V. relatia -..= idem @ g $i similitudinea geometric5 a domeniului. = a. Dupii Gh.idem da C Sau v. 3.Teoria sinditudinii gi modelarea hidraulicd 353 In care rapoartele fnlocuite prin ecuatiile (12-8) ~i (12-13) dau a. 9 rezultii penhu deci aceea~i ecuatie (12-62). d a d legea d a t l de Mosony se modificii prin introducerea diarnetru. Coeficientul de scar%a1 granulelor a se poate lua fie ad = al. sau deci Fr . conditia (12-61) devine 9 v .idem.v Re l2 g Aceastii conditie a fost enunfatii de Mosony pentru cazul unei similitudini geometrice complete. a? qr. h vm =- Ins5 din legea Darcy V = K J . similitudinea fenomenelor de miscare a fluidelor in medii poroase se asigurii prin: L - 9 vv . d * Oh. Bucureqti. Cosma. Cosma*. este valabilii ~ipentru modele distorsionate.lui mediu a1 granulelor fn locul parametrului liniar I . . Hidrotehnica. nr. d fie a # a* ~i # 1.

. .l Re*-T= fU 5 . Distributia presiunilor pe corpurile solide a ~ e z a t efix in aer in rnigcare. oricgrui corp care trebuie s i se deplaseze Pn a tmo.Teoria stratului limits 13. 9 .la suprafata unui corp fix aflat fntr-un fluid in miscare. rachetelor. n fa) * &E2 I 0 . STRUCTU RA STRATULUI LIMITA Deosebirile importante dintre diagrama presiunilor distri bui te. In figura 13-1 se arati 4n a) distribufia presiunilor pe suprafata unui profil de arip5 Jukovski intr-un fluid in miscarea paralell uniform5 si Pn b) distributia presiunilor in cazul unei sfere .J. 13-1. F general.l I t -2 P-Pa 3 PUZ u. Deosebirea dintre teoria fluidului perfect si fenomenuI . in regim laminar gi turbulent. proiectilelor si. real apare cu atYt mai mare cu cPt numgrul Re a1 miscgrii este mai mare si depinde fn mare mgsuri de forma corpului. sferi cu viteze mari. DEFINITII. si diagrama presiunilor calculate Pn ipoteza c l fluidul este perfect au necisi ta t dbservarea mai aprofunda t i a fenomenelor in vederea descoperirii legilor lor.. Studiul acestor fenomene a devenit cu atft mai necesar cu cft numai prin stiipinirea lor se pot determina formele aerodinamice opt ime care trebuie date avioanelor.?e = f62500 Fig. mgsurate .

.. t o t u ~ i . . se defineste 9 9 9 9 ca numir Re in raport cu fntregul corp f i r i ins2 a avea o semnificatie precis. Jukovski in 1896 Cunoasterea fenomenelor din stratul limi t2 este de o mare important5 pentru prigresul aviatiei.fig. 13-3). dupii cum se considerii lungimea caracteristici. de-a lungul corpului. viteza fluidului este foarte apropiat% de U W . . Deosebirile se datoresc efectului de frinare a1 fortelor de frecare intern2 (viscozitate). dupi . 'pfnii ce. in sensul misciirii. paragr. . ca si fn cazul conductelor. la o distant5 6 de suprafata corpului. se considerii Re.iar fortele de frinare se anuleazi. la suprafafa corpului pin5 la viteza uniform2 a fluidului ~i T care se manifest% acfiunea foarte intensi n a forfelor de frecare.in evaluarea rezistentelor la fnaintare a navelor etc. care se transmit in masa fluidului de la suprafata corpului. Reprezentarea schematic5 a stratului limiti Se numeste strut limita' sau strat marginal. ins5 prirnul care a ariitat rolul stratului limit5 si chiar a descris dimensiunile si structura lui a fost N. Stratul limitii a fost observat Entfia oar5 de Hele-Shaw.pe cfnd pentru studiul fenomenelor din conducte in si albii este cu mult mai putin'important. Se constatii cii *presiunile miisurate diferii mult mai mu1t d e cele calculate ca fluid perfect la sferii fafii de profilul Jukovski.bordul de atac" = virful amonte a1 corpului). 'Regimul de miscare depinde. . Reiimul de miyare in stratul limit5 poate fi laminar. De aceea. 13. ultimul timp. 13-2. deoarece. ins5 fn cazul' stratului limit5 se'deosebesc mai 'multe feluri de numere Re. Aceste forte de frfnare decelereazi din ce in ce rnai putin particulele fluide.dezlipireaU lui de corp (v. E..4). unde viteza fluidului este zero datoritii aderentei. a inceput 85 fie folositii teoria stratului limit2 in anumite cazuri ~i in hidraulica constructiilor. ... astfel cii aceastii teorie isi giiseste un loc jus' tificat si in acest manual. iar de la o anumitii distant5 poate trece in regim de tranzitie gi apoi in regim turbulent (v.. fn studiul presiunii vintului pe constructii. de numiirul Re. regimul in stratul limiti incepe a f i laminar (1Pngii . el poate lipsi pe o parte a suprafetei corpului. care este sediul variatiei de vitezii de la zero. dacii I este lungimea corpului. Astfel. turbulent sau de tranzitie. Fig.vx V - (1-3-2) . stratul de fluid in mivcare.Teoria st'ratului lirnitd (dupi Flachsbarth).

ficind 1 = x. S-a demonstrat la . de la suprafata corpului soli'd. capi tolul X I I c i forta de inertie specific5 pu . 0 astfel de definitie este necesarii. iar forta de frecare prin y-.P -a . fir5 a se putka stabili prin misuriri sau teoretic distanta la care eforturile T sint chiar nule.2 ~ -7 . GROSIMEA STRATULUI LIMITA LINGA 0 SUPRAFATA PLANA Dup5 conceptiile actuale. gisindu-se: C = 5. Tns5 din ce fn ce mai putin. unde viteza diferii cu 1 % de viteza generali a fluidului V = U. y n trebuie sii aibi un raport adimensional. .numirul Re la distanta x de bordul de atac. admiflnd c i I * dy2 pe Tntreaga sa grosime stratul limit2 este f n regim laminar. c'ritic depinzfnd de forma conturului corpului. Astfel. In cazul itratului lirniti a1 unei suprafete plane. Forta de inertie se poate exprima dimensional prin d p U m o U o . grosimea stratului limit2 se define~te egalii ca cu acea distant5 6 misurati pe norrnalii. Structura formulei care d5 grosimea 6 fn functie de parametrii de care depinde se poate afla prin consideratii de aseminare mecanici. 9 133.P = const . pentru o plac5 plani Rex cr = 3. V fiind viteza uniforrnii a curentului.2 *lo5 ca limiti inferioar5. confirmat experimental pentru placa plan2. : U 00' . Exist5 un Re. Valoarea lui C s-a dedus prin calcul. = lo6 pentru care miscarea devine categoric turbulenti. sau In care C este un coeficient nedimensional. iar ca limiti superioarg la placa plan2 Rex c. Deci 51 Uo a Y G Rezult5. 1 .. deoarece influenta viscozi tiitii se resimte si dincolo de aceast5 distantg.~i forta de frecare specific5 dx du P regim laminar. Rezultii: P u. aceste doui forfe doming P n ecuatiile 13-8. legea de variatie a grosimii stratului laminar .

chiar in migcarea turbulentl. in stratul limit5 se mentine un substrat lamihar 6' (film laminar) care este neglijabil (fig. Grosimea stratului limit5 neglijabilii in raport cu zona turbulentg. - 5 Din formula (13-6) rezulti c i la un Re.. Pentru o placii paralelii cu curentul.De altfel. variazi cu distanfa x de la bordul de atac: I Ca ~i la miscarea turbulenti in conducte.) - Re.. -. . efectul rugozitiitii relative este maximum fn apropierea bordului de atac. trebuie observat c5.Teoria strafuiui limit& 357 Se poate exprima Re. calculfnd pe 6 cu formula (12-7) se obtin valorile din tabela 13-1. 13-3. Astfel. grosimea 6. = 3.U6 --=--. 13-3). proeminenfele r5min inecate in substrat ca si cum suprafata ar f i netedg. . La suprafetele rugoase. lungimea intregii zone lanlinare este micl ~i Fig.5 1 / ~ e .. ~rosimea' 6 este micii in raport cu 1. 9 = f (Re. YRe.U x 6 v V X Re. unde proeminentele pot fi mai mari decit stratul subtire laminar. netedii. pe cind cu cre~terea lui x. .b a stratului limi t5 se calculeazi cu formule empirice. in practici. In zona turbulentei depline. grosimea stratului laminar crescind.2 lo5 corespunde . Reao 2 800.

1 b (m) Rel = 611 Y (mm) % aer v = 14. ecuatiile Navier-Stokes dupi doul directii \i ecuaf ia de continui tate* iau' formele urmi t odre : L. ECUATIILE MI$CARII I N STRATUL L ~ N G Ao SUPRAFATA PLANA 9 LJMITA Daci se consider5 in stratul limit5 regimul de miscare a fluidelor viscoase necompresibi le (regimul laminar) si se negl ijeazi fortele masice.5 ap2 v = 1.10-6 1 5 10 . .lo9 I 18 60 90 40.5 lo6 3. 1. analizind ordinea de miirime a diferitelor variabile din aceste ecuatii. In sfirsit. ca si viteza U P cimpul potential exterior stratului limiti.3. asa cii ele %pot integrate in cazurile mai simple.4 lo8 2 106 2. du considerlnd c i studiem migcarea permanent& cii deci dispar si termenii ..9 2.8 0.si 9 9 9 dv -' dt dt rimin numai ecuafiile I si a 111-a (13-8) sub forma: 9 .5. 385 . a reusi t s i simplifice aceste ecuatii intr-o mare misuri. Astfel.2 0. deci neglijabil5. in ecuatia I (13-8) fi d2u d2u . Prandtl.5 lo8 2 . se poate neglija termenul vin raport cu v . . 1 000 13.8 1. in care y fiind < 6 este o mirime foarte m i d in raport cu x si cu u.0 0. . lo7 1. iar 'En ecuafia a 11-a 9 dx2 d u2 (13-8) presiunea variaz5 atft de putin cu y in& se poate considera conn stants f n raport cu y fiind numai functie x . loc6 1 5 1'0 2 50 200 3. in care U este funciie de x si de t.358 Hidraulica - Tabela 13-1 Natura fluidului (m1s) 50 loo 200 u.

-. potential. coeficientul de viscozitate aparenti E. .-. NU= 0. . y = oo. .Teoria stratului lirnitd 359 4 u = Conditiile l a limi t i siilt : pentru y = 0. d ? -~ =. Intr-adevgr. in locul mirimilor u. A Legea repartitiei vi tezelor de-a lungul normalei la front iera interioarii a stratului limitii pentru o placi planii se poate lua in miscarea laminar& sub forma unui polinom de gradul trei. ciici fluidul aderi la suprafata corpului solid .cum ins5 si cornponenta v este zero pe frontiera interioarii.0.0. cici aceasta Pnseamnii cii nu se mai pune problema afliirii presiunii in stratul limitii. = U. inseamlli cii prima ecuatii (13-9) se reduce la . u = 0.ecuatia I la frontiera y = 6 dintie stratul limit6 $i curentul du . care trebuie s i indeblirteascii conditiile la limitii.0). iar in locul lui v.ia (13-1. v = 0.i ~ a ujx)." ." O s .. (legea lui Bernoulli). inseanlnii cii pentru y -d2u dy2 = 0 trebuie sii fie = ?= 0.2 Rezultatul obtinut mai sus cu privire la mentinera unei presiuni constante pe o normalii la suprafata corpului solid este foarte important. Plecind de la un astfel de polinom cu patru termeni. cind y = 0. Experientele au confirmat pe deplin aceit rezultat. unde u. . v ~i p trebuie introduse rniirimile medii temporale in ecvatiile (13-9). iar pentru . In miscarea turbulentli.. dy dy ' dy2 dec i p -1 -L U2 = const. Pe de a l t i parte. . Deoarece p = const. trebuie ca . aceasta fiind egalii cu presiunea d i n cimpul potential la distanta x si putlndu-se afla din eeuat. conditie satisfgcuti de ecuatia (13-11). misuriitorile ariitind cii presiunea este invariabilii pentru x = const.deci dx . se ggseste legea urmii toare : 9 t care satisface conditiile Ia limitii. . Pentru y 6 .

astfel cii se urmeazg douii ciii deosebite: .dup2 L. Tollmien. urmitor). formula cea mai potrivitii este aceea logaritmicii. n 13.13.4 au fost stabilite n pentru stratul limitii la contactul cu o suprafatii planii. vapoare etc. iar pentru numere Re oricft de mari.) Ecuatiile diferentiale ale mivciirii intr-un astfel de strat limit5 au fost stabilite in ipoteza fluidului viskos intr-un sistem de coordonate curbilinii ( x dupg tangenta la curba de raz5 R(x) gi y dupii normalii) de citre W.2 . Din aceasti relatie n gi din ecuatiile (13-9) se deduce valoarea grosimii stratului limitii 8 conform formulei (13-7).. analoge cu cele fiicute la paragr. G ROSIMEA ST RATULUl LIMITA $1 REPARTITIA VlTEZELOR PENTRU 0 SUPRAFATA CURBA Teoria ~i rezultatele indicate P paragr. - . Rezolvarea acestor ecuatii diferentiale este pract ic imposi bilii.diagrama vitezelor sii se 'racordeze la u = U (x) si deci u = U di? conditii satisfiicute de ecuatia (13-11). Loitianski --ci repartitia vitezelor $In stratul limita se poate reprezenta printr-o familie de curbe cu un singur parametru de form5 f : Metoda [8] a dat rezultate suficient de exacte. Pentru numere Re mai mici..0.3. atPt pentru suprafete plane cit gi pentru suprafete curbe.a. proiectile.5. . 13. unde se produce un fenomen care perturbi legea de repartitie a vi tezelor.pentru portiuni limitate Ax se consideri valabile ecuatiile pentru placa planii.1 2 . iar pe acestea din urmg chiar In zona dinspre aval a corpului. in regim laminar. In zona turbulentd se admite pentru o placii plan8 o repartitie exponentiali de tipul 9 du gi . G. paragr. analog5 cu legea distri butiei vi tezelor E conductele netede. fn legiiturii cu mica dimensiune 6 a stratului limiti. . ecuatia a doua revine la a recunoa~te c i presiunea este constant6 de-a lungul normalei la curbii ~i rimin numai dou5 ecuatii.) presupunlnd . este mai exact a lua exponentul din formula 1 3 . 13. Prin consideratii. 115 in loc de 117. .desprinderea6'stratului limi tii de ling5 corp~il solid (v.se fac anumite simpli ficgri. stabilindu-s"e unele relatii globale (teorema impulsului g. fntocmai ca P cazul conductelor. De cele mai multe ori corpurile Pnconjurate de fluid au suprafata curb5 (aeronave.

y dupi normala la contur.. in care d e ~ i exist5 mivciri ale P art iculelor.cornponentele dupi x ale vitezelor P stratul limit& respectiv la marginea lui si U variind cu profilul. incepe o zonii Pn care 9 < 0. n Un punct ca D se nume~te . 13-5). aval B. Urmare a acestui fapt. 7. In acest caz (fig. in medie ins5 viteza este foarte rnicii. In cazul fluidului real. Schema dezlipirii stratului.ap5 moartii" sau . cind numirul Rer este rnic.3. asemiingtor unei ape st ii tii toqre sau .7 ~i 7. care.moarteU (fig. deci presiunile stnt mai mici: & - Fig.punct de desprindere". un spafiu cu Fig. Explicatia dezlipirii stratului limi t i ap5 moarti.dezlipire6'. 13-4.. DEZLlPl REA ST RATULUl LIMITA. . 13-5. &cupat d e J .dirge‘. se formeazii stratul limitii in care vitezele nu mai cresc de la'A la C in aceea~i miisurii ca la un fluid perfect. formind o suprafatii de discontinui tate consti tuitii din foarte numeroase mici vfrtejuri. si anume 9 In punctele C. particulele din straw tul limit5 au pierdut o parte din energia cinetici ~i nu rnai pot dezvolta lucrul rnecanic necesar pentru a se misea fn contra unei presiuni cresctnde din C fn B .4.e ~i fig. C deci vitezele au sensul contrar rni~cgriigenerale. La corpurile rotunde.< 0 se du chearnl ~i zonii de. art. Zona in care ..3.6. sau .\dyJy=o pentru y = 0. pe traseul liniilor de curent aplicate pe suprafata corpului (v. limi tii gi a formgrii direlor . adici decit presiunea fntr-un punctsuficient de depiirtat de corpul solid.. unde se indesesc liniile de curent.. diagrama acestora prezintii deci un punct de inflexiune.Teoria strdtuhi limitd 36 f 13. 13-4). de aceea. ele se dezlipesc fntr-un punct D (respectiv D') de pe suprafats corpului. du din punct de vedere matematic se caracterizeazii prin u = 0 +i (--=--) = 0 . da tori t prel zentei numeroaselor vfrtejuri. se formeazii de asernenea . Presiunea fn punctele A si B este mai . vitezele sfnt mai mari ca U. FORMA REA DI RELO R La studiul mivciirii unui fluid perfect fn jurpl unui corp s-a demonstrat existents teoretici a doug puncte de stagnare: unul 'in arnonte A $i altul in. iar spre aval de punctul D . din cauza fortelor de frecare care frlneazii m i p r e a . u ~i U . . i n ace1 profil a1 vi tezelor. C'. 13-5) x este directia dupii tangentii.mare decf t p.

.-. G\'>. fie o retea triunghiularii.3. desi -viteza lfngi rnuchie trebuie s6 fie .teoretic .4 &- ~~~~ / / I y/-------\ ----c2 -\ - T - 6- \ - / -( j $' <Q/ /-- .infinitl. o partexdinstratul limit5 turbionar se Pnvlfteste lufnd forma de spiralii din care se rupe din cPnd in cfnd cfte o 9 Y . formind fie o retea dreptunghiularii.. P cazul cfnd viteza U este micii. 9 9 9 T Fig. inconjurat de fluidul exterior a ciirui miscare general6 este prea putin influentati (fig. pe cind forma triunghiularii este cea obisnuiti (fig. 13-7. . 13-6). datoriti pozitiilor a1ternate ale vfrtejurilor.f @-%i C @'c! G - Fig. a) . linia n de curent de lfngii rnuchie ocoleste muchia f5ri producere de virtejuri. la cilindri cu axa perpendiculari pe directia general2 a migcirii. pe douii siruri paralele. Dacl viteza U creste. Forma'drep tunghiulari este nestabilii. . Virtejurile se desprind cfnd obstacolul este mic. v. 13-6.. Formarea dfrei in spatele unei plici .vfrtejuri stationare. La-un corp cu muchii pronunfate. spafiu limitatlatft lateral c'lt ~i spre aval./. pentni nurnere Re mai mari (de exemplu Re > 30). Virtejurile acestea induc in zona de apii moartii o miskare de sens contrar cu curentul general. antrenatii de fluidul inconjuriitor (fig. b ~i fig. c). . art. teoria lui Th. 6). 13-6. Explicatia' forrngri i ylrtejurilor In aval de corpul s ~ l i d A coroang de vfrtejuri. 13-6. 8._-- I - l = \ = \ 1 1 \-- -/ ---. -2 LC. Kgrman.)/ -\ G) 5))?-\ .---. 13-6.. ceea ce face ca si sirurile de vfrtej'uri s i se deplaseze fn spatele corpului cu o viteza ceva m d Aicii decit U (v.?I 5 i L / .

b. proiectate pe directia x a miscirii. Rezistentele de irecare propriu-zise Rxj pot f i misurate ~i separat sau calcudupii metode analoge calculului pierderilor de sarcin6. in care apar virtejuri n stationare. Rezultanta R.7. c. pen tru a se deosebi de prima. tot actiunii unor forte de frecare care au cauzat desprinderea stratului limit5 ~i care amortizeazi apoi virtejurile ce se formeazii in spate. este cunoscutl exact numai pe baza experientelor efectuate cu corpuri de diferi te forme. 'formindu-se dira (v. 1x1. virtejurile incep a se desprinde. - 9 13. 9 9 . Vom mentine pentru aceast i rezistentii denumirea de rezistenf ii de presiune. in ul tima analizi. Asadar rezistenfa total5 la inaintare este I 9 fits a 9 9 9 Fiecare din aceste forte p a t i f i exprimat. Dacii ins5 U . sub forma indicati de Newton P care V . a acestor douii rezistente. 1 3 . depinzind de.si deci numirul Re cresc si mai mu1t.37. numitii portanfa P = R. La numere Re foarte mari zona de a p i Jmoart6 seArestrfnge. la diferi te numere Re. acelei suprafete. d). Expresia lui P a fost datii de Jukovski [v.2 si Cap.Rezistenta de frecare propriu-zisi. plkcind de la sdprafata de contact cu corpul.in schimb numeroase virtejuri se desprind din strati1 limitii si sint antrenate de curentul general. proiectati pe direct ia perpendiculara misclrii. 7. forma si de numiirul Re a1 miscLii. Aceastii rezistenti este datori t5. . este viteza relativii a corpului fafa de viteza fluidului. lirnitd 363 se formeazii P spatele muchiei o zonii depresionarg. iar C este un coeficient adimensional. late In afar2 de aceste rezistente. care ia un aspect complex.a.Teoria ~fi'atutui. REZISTENTELE LA MISCRREA IN J U R U L UNUI CORPS Dacii se aflii un corp solid intr-un fluid czre are viteza relativii general6 de translatie V = Vo se produc forte de rezistentii datorite actiunii fortelor de frecare. fig. se mai produce si rezultanta aerodinamicii (respectiv hidrodinamicg).Rezistenta de presiune datoriti neechilibriirii presiunilor pe fata amonte ~i pe aval. fort6 opusii directiilor vitezei si tangential. care se propagi in stratul limi t l . care este suma fortelor he presiune normalii exerci tatii pe -1ntreaga suprafati a corpului. . Ci este o arie n caracteristicg. in urrna dezlipirii stratului limit5 si form%rii zonei depresionare din spatele corpului. paragr. numi t i ~i retisten@ frontala'. sub douii aspecte diferite: . deci are dimensiunile unei lungimi la pitrat.

....... lui C... ..... V Observiim c i la discuri perpendiculare pe directia mivciirii.. . lo4 8 .. Q = c 01...2 1 Placii plan5 dreptunghiulari ......... putin.... Placii plan5 circular5 subtire (disc).40 2..2.deci de numirul Re.11 cx - 0. fn cazul unui profil de aripii de avion..... notatiile: Coeficientul unitar a1 rezistentei Roj Coeficientul uni tar a1 rezistentei R.... l O 2 4 10 18 00 1..... iar 1 inseamnil 1 m din lungimea aripii.. pe cfnd la corpurile rotunde... in raport cu Re = -...Ol Cilindru ciraular......40 0............. Vd ...15 0. = 1 .99 Sfera......... In regim laminar.85 0. In tabela 13-2 se dau coeficientii C3 pentru corpuri de diferite forme [16J: Tabela 13-2 Forma corpului Coeficienfii unitari de rezistewtii C.... b/h = 1 C.C.. lo4 6. pentru care s-au stabilit formule ~i s-au fiicut numeroase experiente....... = 1 ......lo Pentru cilindru circular... Mentioniim cii... Coeficientul uni tar a1 rezistentei P .. aferenti fortelor definite la acest paragraf....... unde frecarea depinde de regimul de mi~care. I/d = 0 . fortele de frecare se produc in mod egal pe ambele fete...... C variazii .. perpendicular5 pe directia mi~ciirii ....... Rezistenta Rxj datoriti freciirii pure se poate calcula cu ajutorul rezistentei unitare 7 ....87 0...... 1 2 pentru 105 > Re > lo3 ..CX j. .....Vom adopta pentru coeficientii C....suficient de lung se dii in figura 13-8 variatia -.. - C....... pentru o placii planii paraleli cu direciia mivciirii.91 0.10 ReCx = 4.. suprafata totall de contact cu fluidul. C variazii in limite largi. d fiind diametrul' sectiunii drepte.l(r 0..33 0..... l ........12 0... . 1 gi v 4 .. in care c este coarda sau profunzimea profilului.0 0..49 10" 0..29 1....21 Picltura de diametru' d..... 7 4 Cx = 1. axa _1_ pe directia rnigcgrii.. deoarece frecarea propriu-zisi nu joacii nici un rol.... lufnd a = 2 b 1. Astfel....... ... lo4 v 3 .. lungime d/l= 113 ...15 1.CX .3 Re = lo2 loS lo4 lo5 1..1.49 0....19 1.

Observatie. Coeficientul de rezistentfi C P functie de Re pentru un cilindru c. A / 13. 9 . 'Carafoli ~i ale colaboratorilor sii. In ceea ce priveste rezistentele la Pnaintare ale avioanelor.8.. existii o zoni de tranzitie. in care distributia vitezelor trece trep tat de la o distributie uniformii u = const. cititorii care doresc a le cunbagte pot consulta lucririle de specialitate ale acad.lirnitlZ A 365 In mi~carea turbulent& admitirid pentru repart itia vi tezelor legea lui 117.Teoria shatcclui.ircular fix A In k e s t e formule. 13-8. Pentru numese Re mai mari = 10%. n Fig.. E. lo9 . 13-1 ~i 13-2. = U.pfnii la distributia carac teristici regimului de miscare. creatii importante ale tehnicii : . . STRATUL LIMITA IN CONDUCTE $I CANALE La capltul de fnceput a1 unei conducte legate la un rezervor. Problema rezistentei la fnaintare a unui corp mobil intr-un fluid va f i ieluatl in capitolul X X I I I . dupi ce se stabile~te mi~careapermanenti in conduc t i . unde vor f i luate fn considerare doui categorii de corpuri. Rel ~i Res au semnificatia de la paragr.Rezistenta la fnaintare a navelor. acestea nu fac parte din lucrarea de'fati .Presiunea vfntului pe constructii.

04 (2a) Re.76 d (Red)'I4. se giseste diagrams de {iteze caracterist ici parabolici. 1. Daci regimul permanent a1 misckii in conduct6 este cel turbulent. Hincu. ~ x ~ e r i e k t e l e dovedit c i stabilizarca au se iace la o distant5 mai mare decit aceea d a t i de aceste formule. d a t i de relatia: 9 I.Astfel. se transmit in timp pini in axa canalului.. = 80 f2u) 1. dupi . la inceput existente A d 4 - -----Pa c c - ----------M I 8 Fig.lungimea de stabilizare" I. care a propus urmiitoarele formule: Pefitru un canal de l i t ime d = 2a 1.. 4. Hfncu*. fn care se stabileste miscarea laminari. (13-8-l) In care d este diametrul conductei. nr. Reprezentarea schimbririi distributiei vitezelor la capritul initial a1 unei conducte numai lingi pereti. 13-9.pereti si kele dooui planuri care. 13-9). IX. asadar d i la acest punct mai depirte stratul l i r n i t i hrnple fntreaga sectiune a cinalului (fig..16 a2. Segisestepentru Re 9 Re = = 2 000 5 000 1. vitezele din nucleu cresc pentru a se compensa pierderile de vitezi dinspre peref i. racordat la pereti cu arce de paraboli. diagrarna prezintg la centru un nucleu de viteze constante. plecind din A si B. a fost determinati teoretic de S. lungimea de stabilizare 1. pe cale teoretici. V . In acest fenomen stratul l i m i t i ocupi spatiile dintre . Pentru ca in mi~careapermanent5 debitul este constant. Dupg calculele teoretice ale lui Schlichting [43] distributia vi tezelor miscirii laminare se realizeazi dupi o distant5 I. Aceasta se datoreste faptului c i fortele de frecare.. pe cind intr-o sectiune intGrmediar5. t. intr-un canal de Iitime 2a. = 1. se intersecteaz5 in M. -(13-21) *) S. Pentru conducte circulare s-a stabilit. In care Re = U" V = 0. 1958). Determinarea lungimii de stabilizare a migciirii turbulente a fluidelor in canale largi $i conducte circulare sub presiune (Studii $i cercetiri de mecanici aplicats. - 0.0. .03 d Red. = 200 (2a).

corpului stratul limit2 s l r l rninii laminar. Fenomenele care apar fn stratul iimitii ~i au ca urmare deilipirea acestuia qi rnlrirea turbulenfei migcirii sint nefavorabile. A - -- - --- (a ' . Absorbirea stratului lirnitl: -gent2 pronuntati. formulele de pierderi de sarcini stabilite pentru misciri laminare. in cazul regimului turbulent se poate lua ca lungime de stabilizare 1. produc vfrtejuri ~i pierderi se 111entine m i ~ c a r e a l i n i ~ t i t g . de la'lnceputul conductei. cu ajutorul unei pompe sau a1 unui sifon. aparatele de misurii trebuie introduse numai tn aval de aceasti lungime. in care se. Absorbirea stratlilui limitg se face previzind pe suprafata curb2 a corpului mici orificii ~i fante care comunic2 cu un spatiu in care se produce o depresiune.. . nu sfnt valabile pe v lungimea de stabilizare 1. la aripa portants a avionului. . obtinindu-se importante sporiri ale portantei.Teoria stratutui. particulele care au pierdut din vitez5 ~i care aveau tendinta de a se desprinde de suprafata corpului sint Pnllturate din mi~care~i stratul limit5 care se formeaz5 mai departe devine capabil a invinge cre~tereapresiunii. influentind prin SU-gere punctul de tranzitie a1 . in functie de experimentator. pentru nurnere Re cuprinse Fntre 10 000 . spre a se evi ta desprinderea lui (absorbire) sau Insusi prof ilul corpului poate f i astfel desenat PncPt aceste fenomene s i nu se producg.ciutat a se mic~oraforta de -----frecare. caracterizat stabilindu-se numai dup5 distanfa I. precum ~i producerea de rezistente locale importante in unele instalatii hidraulice. Tot prin absorbire. deci ale fortei de sustentatie a avionului. dupg 1904..la calcu. Aceastl chestiune are importanti mai ales in cazurile urmitoare: .limitti / 367 Pentru o conductii de diametru d.. se produce dira de vlrtejuri. s-a -4 .. Mai tfrziu. 'fn concluzie. Insl stratul limit5 poate fi influentat prin anumite dispozitive. (bl.a) f5r5 absorbire. Prin aceastg sugere. - / ..i 50 000. 13-10.la studiul fn laborator a1 diferitelor tipuri de m i ~ c i r i Regirnul deplin . a vapoarelor. Fig. avPnd ca urmare rezistente mari la inaintarea n aeronavelor. pentru ca pe cea rnai mare parte din suprafata +. P general. 6) cu absorbire. de la laminar la turbulent. miq. .carea dintr-un canal cu diver-. respectiv turbulente. Acest procedeu a fost incercat. experiente s-au @sit valori foarte diferite.lu1 conductelor scurte.. 50 d pentru conductele circulare. strafului limit. Prin.

care pot cauza @I ("1 vibrati i diunitoare. poate deveni o mi~care linigtitg. care face sB creasci debi tul deversat ping o la 18% peste debi tul deversorului tip Creager obi~nuit. (Revue de rnecanique appliquee.mari de sarcing. Bucarest.ges hidrauli ques par aspiration de la couche limi te. lama de api se lipe~te . de o aplicatie foarte frecventii. b) virtejurile dispar dacg stratul limit5 este absorbit i n punctul C . -pinza de a p i . se d i profilului crestei o formi prin care se eviti producerea de depresiuni. vlna r i m i n e favoiabil. 13). se realizeazi astfel un sifon cu actiune foarte energici de absorbire. Escande. a). L. cici' 0 lipit5 de parament. La deversoarele cu prof i 1 curb Creager-Of i terov. Vom cita numai doui cazuri din cele propuse. . a gi b se vede cum influentea25 absorbirea stratului limit5 asupra mirgrii tntr-un astfel de cara!. In figura 13-10. mirire a capacitgtii de debit a deversorului. Transformation des conditions de fonctionnement des grands ouvra- . b). D curind. I11 1958. Aspiratia & F se face punind fanta F in legituri cu bazinul aval. vina se dezlipe~te. Absorbirea stratului limit5 la o prizg de apg: a) zong de virtejuri. 13-11. b) cu absorbire. p f n i in oarecare li. 13-11. unde se formeazi o zoni de vfrtejuri (fig. sub nivelul apei din ace1 bazin.5e desprinde de parametrul aval. * L. 13-11. realizindu-se +i un debit sporit. ToFig. Absorbirea stratului limiti la creasta unui derer. No..tusi. acad. 13-12. t. sor curb: mite. un vid partial este a) fir2 absorbire. - - Fig. Ese cande* a demonstrat cum se pot obtine modificiri foarte avantajoase ale unor rnigcgri in numeroase cazuri de lucriiri hidrotehnice prin absorbirea stratului limiti. Daci sarcina H deasupra bragului cre~temult peste sarcina de calcul. Daci se prevede de-a lungul pragului o fanti aspiratoare (fig.de perete ~i se stabile~te depresiune constanti.

deoarece la ape scizute.-dp' . Deci. daci racordarea cu malul rf ului nu este suficient de dezvoltati. In mod obignuit.1 se obtine sistemul : u .TEORIA MlClLOR OSCILATII 9 Pentru expl icarea producerii turbulentei. LOCUL DE NA$TERE A TURBULENTEI .+ u . tn care direct ia generali a migcirii de transport este x. Se determini curba pentru care amplitudinile nu sfnt nici amplificate.de migcare este guvernati de o functie de curent cj. 13-12). tubul T poate f i Obturat cu o vanii intercalati pe' traseul lui. 1 1. se adrni te c i apar inif ial perturbiri care produc oscilatii foarte mici. nici amortizate gi se stabilegte o ava-numiti curbi de indiferenti.dv' udt dx + -1. t) = c (y) ei ( a x -Bt) . du' dx du dy - p d x 1 dp' P dx 1 +-.. 0 mici parte din debit este pierduti.0 dx d~ t Intruclt ecuati'ile Navier-Stokes sint satisficute de mirimile rni~ciirii fundamentale (laminare). Se folosegte schema cea mai simpli a migcirii generale.-dp' P d~ dy I +V2u' . v' stnt funcfii. Se introduc aceste oscilatii in ecuatiile Navier-Stokes gi se pune conditia de compatibilitate. v'. ter din paragr. gi p' adici: du' duq du -+u-+v'-+--dt dx P - 1 (13-23) - dv' . ctnd stnt limpezi. lnsg sint bidirnensionale. STRATUL LIMITA. fnsi numai la ape mari.+ . iai. y. valorile instantanee w' = 0. ~ . y. du' dt + . o astfel .vi teza este functie nurnai de y. rimtn tn aceste ecuafii numai termenii in care intervin variabilele u'.t) de forma urrnitoare: (13-25) $ (x. 0 a l t i aplicatie a acestui procedeu a fost propus2 la prizele de a 9. 8i anume o n~igcareplan5 laminari.+ . se produce deilipirea curentului in camera de prizi gi In zona de a p i moarti se produc depuneri de aluviuni. a o astfel de prizii (fig.d i + -P1.10.vv"' 9 dv' . de x. care caracterizeazg mi~careasuprapusl. u'. p I . y gi t . iar p'.dv' dt dx du' . Migciirile perturbatoare admise constau din unde care se deplaseazg fn directia x. cInd nu este nevoie de a p i .dv' . In trarea curen tului se face cu secti une micgora t i . Situatia se remediazi introductnd fn C o f a n t i previzutii cu un tub colector pus In cornunicafie prin tubul T cu bazinul din aval de baraj.Teoria stratului limit& intrarea apei in prize la punctul C din amonte.vV2v' P dy ? (13-24) du' -+dx dv' =O d~ d p ' v v 2 u ' . ( x . cu vi teze mari care antreneazii aluviuni si cauzeazii qi o pierdere de sarcini. I n acest mod se suprimii dezlipirea stratului llimiti gi se obtine o curgere favorabilii la intrarea In camera de prizi. pentru a ameliora - P * 13. Li terele barate desemneazi valori medii temporale. Introductnd in ecuafiile Navier-Stokes (10-8) gi In ecuatia de continuitate expresiile lui u v.

mult mai simp15 (13-29 ( c )( . \ * . Aceasta este ecuaf ia . daci c. * . > 0. pe cfnd zona de nes-8 tabilitate este in domeniiile 4493 a 9 I in terioare. ( 13-26) s are sernnificafia . 3 Zona stabilii este in do2 rss 2 7 4 4 meniile ex terioare ale acestor curbe. pe clnd c. deci frecirile neglijabile. Vorn reda 8 337 cfteva rezul ta te caracteristice. . pe cind solutia 422 499 ecuatiei de ordinul patru. In cazul cind v este foarte mic.) .13 prin curba de F indiferentl (a). care sint prezente gi frecirile $f137 ~ 3 (adici numirul Re).fn figura 13.. este termenul de amortizare.unei viteze de propagare a undei in direcfia x . ins tabili titii fir5 frecare" Re tji solutia ei este reprezentati x ...370 Hidraulica f n care a este o cantitate reali. termo-anemornetre.0 . se repreX. d t) -=cp dy u= ' '(y) el ( a x -P t ) . S-a demonstrat existent a Fig. Curbe de indiferenfi ale vi tezeior de perturbare. Amplificarea micilor pert urbiri nagte unor perturb&i naturale (fir5 turbulenti W-ro-' . sau de excitare dac5 c. -1 Pen tru confirmarea acesC9/ 911 B tor teorii au fost efectuate ex'4 periente de mare finete.. \ - . + ic. 13-14.. folo8 sindu-se curenti de aer ~i Gi~nz(tii9 3 LR) UP Q pentru mgsurarea vi tezelor. v' din (13-27) A (13-24) vi eliminlnd de p'. e I !* zinti prin curba de indi'bU 1 @ 4 s8 2 ferenti (6)..ecua#ia diferenfiala' a perturbiirilor" $i rezolvarea ei depinde de conditiile la limiti.). . Fig. ecuatia se reduce la ecuatia de ordinul doi. in cazurile: a) ctnd nu exist8 frecare. fn 4 . rezulti urmltoarea ecuatie difeientiali de ordinul patru : in care Ecuatia (13-28) este . p = ac = a (c. . astfel 'ci k *. 9 - * * a . 13-13. < 0 Din ecuatia (13-25) rezultg: . Introducind expresiile lui u'. pe cfnd P este un num5r complex. b ) cu frecare.

verifichdu-se mai multe aspecte ale teoriei. 13-15.Teoria strat ului limitd 37 1 excitaiie din exterior) sub forma unor oscilatii sinusoidale ale vitezei u' in stratul limita laminar (fig. Curbe de indiferentl ale frecventelor perturbarilor la o placi plani qi verificarea experimentali (dupl Schubauer ~i Skramstad) In figura 13-16 se aratl cornpara tiv curbele de indiferenti ale frecventelor perturbirilor la o placi plani. 13-16. . cre~te. . din care rezulti concordanfa satisficitoare a misuririlor cu teoria. extrem de mici la distarita x = 1. pentru ca la distanta de 1.wo E Q. 13-14). Verificarea experimental2 a teoriei perturbirilor naturale Fig.se amplifici la distanta de 1.22 m de bordul de atac. 960 *. In 'figura 13-15 se reproduc misuririle efectuate de Schubauer ~i 400 Skramstad asupra perturbirilor naturale.98 m oscilatiile s i h v i n i neregulgte. Experientele au fost continuate ~i cu perturb&? arfificiale.91 m. Fig. mi~careaintrind in zona de tranzitie laminar-turbulentii. Amplitudinea acestor oscilatii.

pierderi distribuite uniform. Aceste pierderi se socotesc supli mentare.pierderi de sarcinii locale. Schema geometricl a axei se obtine prin proiectia axei din spatiu desfiigurati pe planul vertical a1 elevatiei. de factorii provenind din exploatare. in mod schematic. Prin marcarea vPrfurilor de unghi 9 9 I - ' . cu sectiune constantii.Cap i tolul X IV M i ~ c a r e apermanents in conducte sub presiune . . o datl acestea fiind cunoscute pe tot traseul conductei. cu viteze egale cu vitezele medii fn sectiunile respective. de-a lungul unei conducte ipotetice. fn care s-au studiat atit miscarea laminarii Lit si misdarea turbulent?. fenomenul de miscare permanents in conducti trebuie studiat in toatii complexitatea lui. adiiugate pierderilor distribuite uniform. de calitatea executiei. Vom examina intr-un paragraf complementar si c*aIculultransportului gazelor in cazurile cind acest calcul nu diferii esential ' de calculul transportului lichidelor. cu ajutorul teoremei lui Bernoulli. pe de altl parte. Calculul se face considerind. provocate de variatiile de sectiune ~i de traseu ale conductei. de tlzurii etc. Se presupune cii tempearatura se mentine practic constantii. in orice punct a1 traseului. de felul cum este alciituiti din elementele sale constructive. pe de o parte. pierderi care se concen treazii pe dis tante scur te care inglobeaz6 fiecare din ateste variatii locale. Pierderile de sarcinii se clasificii in: . pentru aceasta din urmii stabilinh-se asa-numi te formule iemiempirice. fnvspecial densitatea ~i coeficientul de viscozitate. se pot determina qi presiunile. In capitolul 'de fatii. aqa cum este intilnit in practicii. astfel c i proprietiitile fizice ale lichidului. pierderile de sarcinii depind in mare miisurii de materialul din care este confectionati conducta. Problema cea mai important5 este determinarea pierderilor de sarcini . problema care se trateazii este mai complicatii deoarece. c l miscarea se face pe iirul axial a1 conductei. iar. riimin constantea si cii kve~tuale gaze in disolutie sau in amestec ~i particule solide fine in suspe& sie se afli in bantititi neinsemnate. in functie de debitul transportat. de constructie uniformi rectilinie. La baza materiei'tratate in acest capi to1 se aflii cele cuprinse in capitolele X si XI (miscarea fluidelor reale). I t In acest1capitol se' dezvolti calculul practic a1 conductelor care servesc la transpqrtul unui lichid fn miqcare permanenti.

- Mi~carea perrnanentd in corlductef sub presiune 373 - se obtine un profil poligonal. n putem aplica teorema lui Bernoulli Pntre douii puncte oarecare. Reprezentarea energetici a ecuatiei lui Bernoulli la o conductg. conform paragr. 6-42 si desfg~urfndapoi aceste planuri. 6. tinfnd seama. Profilul desfii~urat elevatie El obtinem ducind in mai fntii planuri verticale trecfnd' prin segmentele axei 1-3. de coeficientii lui Coriolis '(a) pentru termenii cinetici si de pierderile de sarcini 9 Z. h. . Punctele caracteristice 7 L Fig. X h'..pierderile locale. . pe planul elevatiei. . 14-1.pierderile de-a lungul conductei . . tinfnd seama de pierderile de sarcini /' ale axei sfnt notate cu numere.si pante diferite. fn figura 14-1 se reprezintii o conducts format5 din tronsoane de diametre . 1 9 n Pierderile de sarcini Entre sectiunile 1 si n sfnt . 3-6. Astfel. avind fn plan douii curbe. .notate astfel: C h. Pe firul de curent i-2-3 . virfurile de unghi pgstrfnd cotele geodezice reale si distantele fntre vfrfuri egale cu lungimile tronsoanelor m6surate sau calcuiate.8.

D. . 'presiune uni tarii.2. se socote~te aval de sediul acestor pierderi. fn ' Raportul J = . iniiltimile reprezentind termenul cinetic. . Se vede imediat cii dacii n = 2. . . se nume~te panta hidraulicii sau energeticl si este pierderea medie de energie specificii pe unitatea de lungime de condbctii (p ierderea de sarcinii uni tarii). insuma te . de la care fncepe conducts. P. Nivelul la care se ridicii lichidul fntr-o sondii de presiune (piezometru) montatii pe conduct5 in sectiunea respectivii este nivelul marcat de punctul P pe linia piezometricii. linia A . Ecuatia lui Bernoulli (6-27) este reprezentatii geometric prin egalitatea (fig. este orizontala de comparatie. executa te fncepfnd fnc5 de acum 185 de ani.ECU SECTlUNE CI N U L A RA CONSTANTA Rezul t atele experientelor foarte numeroase.E.linia pierderilor de sarcinii longitudinale. In care L este lungimea tronsonului de conductii EN L considerat . \ Coeficienfii lui Coriolis a se vor lua oc = 1. care va fi descris mai tfrziu.En este paraleli cu P I P .P. fncepfnd din punctul initial .linia presiunilor sau piezometricii. 1 1 0 in mi~carea turbulent. El . C . ceea ce nu mai este exact dacii sectiunea conductei variazii.Cn .linia pierderilor de sarcinii totale (inclusiv pierderile locale). se pot incadr'a I n formula '. unde se produce un fenomen special. obtinutii sciizfnd din ordonatele liniei El .05 . .In figurii. ~ i in acest caz. 14-1): c . si a = 2.En .. Segmentul EINl reprezinti pierderea de sariin5 la intrarea in conductii.Nn .. PlERDEREA DE SARCINA UNITARA J L A C0:N~DUCT. . Aceasta se cheamii ~i linia energet icii . purktul I.' fn care A este un n u m k adimensional. 14. . din punct de vedere hidraulic. Daci sectiunea conductei este constant& linia E. are caracterul unei pante. sau a energiilor fn orice punct.A.axa conductei ..exponenti intre care trebuie sii existe o legiiturii rezultfnd din analiza dimensional6 a formulei. N . plus pierderile totale socotite. in miscarea laminarii. .linia energiilor fn 'punctul initial. . D. Presiunea miisuratii in coloanii de lichid in axa conductei este segmentul CP.. trebuie ca m s i fie egal cu 1. n ~i m . . deci. pierderea de sarcinii unitarii este egall cu pierderea de .

1 pentru o conduct5 circular5 poa te f i inclusii in formula (1 4 2 ' in felul urmiitor (considerind H .Les fontaines publiques de la ville de Dijon" (1856). In colaborare cu H. Darcy. Paris. . Dependents lui J de V ~i D este dati si de formula lui ChBzy. in care k' este o constanti dimensionald.4) rezul t5 : 9 deci problema revine la stabilirea legilor care dau pe A sau pe C. 10. Dupg studiul ficut la paragr.construit numeroase formule emp irice avind struc t ura formulei (14-3). 1858).si de o constanti . dupii moartea lui Darcy.decherches experimentales relati+ ves au mouvement de l'eau dans les tuyaux" (Cornp tes Rendus de 1'Ac. Bazin a Pnceput In 1855 cercetiiri ample ~i precise asupra pierderilor de sarcini in canale cu suprafata liberii. Din comparafia formulelor (14-2') cu (14.. formula rational5 este aceea a lui Darcy * : 9 S-a stabili t cii A este el fnsu~ifuncf ie de numiirul nedimerrsiona-1. .. deci : VD Y 9 D In aceastii din urmi formulii.1 . fnsii fntre ei exist2 legitura: C S-au . cercetiri terminate.3. 10 si 11.Miqcarea permanantif Zn conducte sub presiune Asadar. formula stabilitii la art. 14. hidraulician francez din secolul X I X .. R e = k .care caracterizeazi rugozitatea. de ciitrs Bazin (1865). A descoperit legea filtratiei ficind-o cunoscutii In lucrarea . coeficientul de rezistenti A este exprimat pAn formulele urmiitoare: a) fn regim laminar.3. a ariitat importanta rugozi tiitii peretilor conductelor in lucrarea . Formule semiempirice 9 . regiisim exponentii lui V ~i D diferiti de acei din formula (14-2'). care ne este cunoscu tii : (14-4) v = c VRJ. des Sc.

se folosesc tabela 11-1 si diagramele de la capitolul XI.1 cu valorile numerelor D P functie de netezimea relativii n Recr I si Rect 11 . . Pnsii echivaknte. 11 = (120 T ) 9 la limita de trecere de la regimul hidraulic-mixt la rezistenta piitraticg. simplificate. recomandii a se lua ca bazii de calcul pentru conducte de inciilzire transportul de abur. Hidraulica sau .S.I.2 lg --ro k -- sau d) In regim de tranzitie (neted-rugos): sau In aceste formule: r.125 valoare superioarii Re.rugozitatea absolutii (in echivalent de rugozi tate artificialii nisipoasii). Astfel. Totodatii.R.S. k .ablicii dacii: Pentru valorile lui k. a precizat -1imitele de aplicare a acestor formule intre doul valori Re critice: 0 valoare inferioarii Re. conducte netede : sau c) In regim deplin turbulent (zona piitrikticii.si o a doua D 1. de aer comprimat etc. Institutul Unional Termotehnic din U. ac tualmente ele se folosesc din ce in ce mai mu1t . in urma unor cercetgri minutioase.376 .fat5 de 59. Pe baza acestor formule a fost calculatg tabela 14. ~orrnuielede la punctul d) se . formulele semiempirice precedente (14-8) sau altele. V. corespunziitoare diferitelor materiale. T . k . I regi m turbulent. D .. este raza geometrica.T. ) .5 dupii Nikuradze . ( V .. 1 j4 ($)'s143 - .diametrul.74 $. conducte rugoase): 1 -- v: 1. D e ~ riisbfndirea acestor formule a intfrnpinat piedici din cauza lipsei de i valori sigure pentru mlrimea k.

.

.. Canale de pEimPnt fn conditii obignuite . ele continfnd un coeficient de rugozitate care a fost determinat prin experienfe numeroase.. I s i fntinde domeniul turbulentei 14 conducte cu perefi netezi... nef iind bazatii pe legile similitudinii mecanice. pentru mi~careaapei In aceastii categorie intrii acele formule empirice care pot fi folosite pentru o varietate mare de materiale. 6.75 . 5.3..06 0. ceea ce prezintii marele avantaj de a putea fi folosite ~i pentru conducte avtnd sect iuni diferite de aceea circularii.. Sub Re............. Unele din n aceste formule confin fn loc de diametru. cu rezistente exceptionale. sctnduri. .. rnai i u fnci fntrebuintare: -Formula Ganguillet ... ea poate fi folositg ...Formula Bazin (1897) : T 9 9 9 Se mai foloseste. Pereti de plmtnt foarte regulati.. c r variabilii. rigole ciptu~itecu piatrii.. Pereti de zidirie din piatrii brutii .... Dintre formulele vechi.... lemn geluit .16 0..... piatri de talie ...pentru o gamii fntinsii a parametrilor siii. 4.. Coeficientul de rugozitate n se foloseste cu aceleasi valori si fn formula Pavlovski si in formula Manning..... Aceste formule dau rezultate bune P limitele domeniului pentru care au fost verificate.raza hidraulicii.. In aceastii formulii.Kutter (1869): Coeficientul C din formula Ch6zy se va h a : 9 4 I in care n este' un coeficient de rugozitate......... 3. 11 se aplicii formulele misciirii turbulente fn zona piitraticii. fundul de bolovani. y este un coeficient de rugozitate pentru care i ...... datoritii simplicitiitii ei........ Canale de pimfnt..... 2.Dac5 numiirul Re a1 misc5rii este cuprins fntre Re.........46 0... Forrnule empirice generale.. R ..........2. Ins5 fir5 ca Re sii scad5 sub 2 320.... ciment sclivisit.. Peste Re.. ......... D e ~ istructura formulei este defectuoasii.85 1. determinat peiltru fiecare fel de material.. se aplicii formulele miscirii in zona thrbulentei mixte... Pereti netezi.. precum si pentru canale cu nivel liber si pentru riuri.... Pereti foarte netezi. fn m......30 1...a u dat valori fntr-un numiir redus de cazuri : 1........ mai ales pentru calculul canalelor si rPurilor. raza hidrauiic5 R.... peref i cu iarbii 0. I si Re.. cgrimizi.. 11 . J este panta hidraulicii. 9 14......

Formule empirice speciale b Din lucriirile lui $evelev (v.3.5 ) .Anexii cu valorile lui . dar cu exponentul variind in functie de *rugozitatea relativii. ci ~i E zona turbulentei mixte.3 d formula logaritmicii poate fi aproximat5 cu formule monome.Formula lui N. pentru a se tine seama cft rnai mult de conditiile tehnice locale ale conductei. ci trebuie stabili te formule specializate pe tipuri de conducte.Tabela 4 . s6 se foloseascii fnsii valoarea lui y datii de formula (14-17). . Pentru fnlesnirea calculelor se dii fn anexii: A A I 1 Anexi cu valorile lui n. Este valabilii atPt pentru conducte cPt si pentru canale. nu rnai este posibilii stabilirea unei legi n universale.Migcarea permanmt6 Zn condrccte sub presiune ' 379 . ea are o serie de avantaje pentru care este consideratii ca fiind cea mai bun6 dintre formulele empirice. 11.Tabela 14.Formula R.y din formula Pavlovski .Tabela 3 . pentru sectjuni mari. -. Formula Pavlovski este ~i foarte simplii.Tabela 2 . folosind si observatiile fiicute la lucrki rnai noi. fn functie de rugozitate si de raza hidraulic5.Anex2 cu valorile lui C din formula Pavlovski . care este cunoscut. din acetasi material si avtnd acelasi tip de alciituire si calitate de executie. De fapt. Manning * (1890): care se intrebuinteazi in formula lui Ganguillet Valorile lui n sint acelea~i ~i Kutter. aceastii formu15 a fost propusi tnci de la 1868 de Ph. Astfel.13) si ( . cu raze hidraulice mari. Intr-adeviir.3. care a fost fntocrniti d u p i rnai multe izvoare. n are aceea~isemnificatie ca si in formulele (14. exponentiale.Anexi cu valorile coeficientului C din formula Manning . fn aceea~i tabel5 sint trecute gi valorile lui n pentru canale gi rturi .4. art. deci ca in formula (14-15). s-a ariitat la art. Desi nici aceastii formulii nu este construiti pe bazele analizei himensionale. Exponentul este variabil. Pavlovski (1925): 9 In aceastii formulii. cu raze hidraulice mari. 1 1-4-3f ) s-a viizut cii dacii se urmiireste a se stabili formule valabile nu numai In zona turbulentei depline (piitratiEe). 9 9 9 9 * De fapt. ceea ce este in acord cu studiile care stau la baza formblelor semiempirice. formula se fntemeiazii pe o documentare vastii. ciici y variazii foarte putin cu R ~i depinde rnai mult de n. N. Pavlovski recomandi pentru cazurile curente a se inlocui y din formula (14-15) cu o constant5 y = 116. valabilii pentru orice fel de material. Gauckler.

.. j 9 1I 9 Formulele lui F. cu ni tuire transversalii Conducte nituite in lung si transversal: 9 1.. ducte cu pereti netezi si intrukitva si in zona turbulentei mixte.. aplicabile ra con-....78 .. . Ele da..22 ~1..00 0...01613 V 114 ~ 7 1 4 0514 '(14-21) De a1tfel................. ........ ... J -1 ~ ~1. 0...78 a (1 4-22) Formulele de acest tip...85 peste 12 mm grosime ..........Asemenea formule specializate au fost propuse incii mai de mu1tii vreme..........0012 Dl...0007745 = 0. noi Pentru conducte de fontl.... A.... Conducte in serviciu de 25 ani Conducte in serviciu de 50 ani coeficientul conductei noi fiind= 1........ 0.... . .1930)............... Astfel..... no! ?$ . dupi cum se observii.. rugozitatea fiind con'sideratii intr-un coeficient numeric: 9 Pentru conducte de lemn lucrate Dngrijit Pentru conducte de ofel.......264 (Re)-0.....8 = 0........... grupul de formule dat de Scobey (1915 ..........19) .. .. sub 5 mm grosime ..:..206 (Re)-0t21 si pentru conducte din doage de lemn A = 0. pentru conducte de azbociment A = 0.17 ~ 1 .... se conformeazii in general regulii: . direct in functie de viteza medie si de diametru........ ..2 ~ 2 :........70 Iatii si formule similare pentru conducte din alte materiale: ~ o n d b c t ede azbocimen t J = 0..92 de la 5 la 12 mm grosime ........ sint incg recomandabile...85 OJO-0. arami.........90-0. 0.....82 peste 12 mm cu eclise .......9 ( 14-20) Pentru conducte netede din plumb.97 a) tola b) tola c) tola d) tola ..... cu suduri transversale (otel) si cu mufe (fonts)..suma exponentilor vitezei ~i diametrului este egalii cu 3" ~i pot fi puse sub forma exponential5 a legii conductelor netede : A = Y (Re) -'In Astfel......... . ca termen de comparatie Conducte sudate...... trase .000602 0 1. Ele ... ......000885- 01. Scobey recomandii ca pentru conductele' metalice sii se Pmpartii coeficientii numerici de mai sus icu cifrele urmiitoare: *Pereti perfect netezi. $evelev de tipul r(11-77) au fost stabilite pentru tuburi de otel si de fonti.. . panta hidraulic6....J = 0. .:... alami.. 8 (14-18) (14. J ~1. J = 0.....20 etc... 0...00 0..

a) ~ e n t r uconducte qoi de ofel..18.3 .echivalenti k . 226 I/ 9 1. T a-. au fost .226 DO. D a c l imbinirile se fac cu mufe. si tabele nurnerice pentru valorile lui A.&ace D: Cibc [lo]. f mp5rti te cu coeficientul 1. -. m2/s la t = 10°C. valorile lui A date de aceste formule trebuie. -. formula devine: .011 mm. . in cazurile studiate.18. calculate de * . b) Pentru conducie noi de font^ fmbinate cu rnufe: I iar pentru a p i . la 10°C. avind v = 0. $evelev. Aceste formule corespund formulelor semiempirice cu rugozitate absolutl . valorile lui A din aceste formule t r e b u k inmultite cu 1.-. c) Pentru conducte vechi de fontd si ofel imbinate cu mufe se folosesc formulele : p Pentru ap6. ' In cazul cind imbinirile se fac prin sudir-5.Mlgcarea perrnanentd 2n conducte sub presiune se bazeazi pe nurneroase experiente de precizie si pe constatarea c l formulele semiernpirice nu 'pot f i folosi te. din forrnulele A. = 0.20 mrn. pentru zona de tranziti&*. . 7- 4-' A -pentru a p i .---- --** " v*e<. aceste formule devin : A . irnbinate prin sudur6 . in conditiile de la punctul a : la care corespunde rugozitatea absoluti echivalenti k = 0.

Conduct5 de cidere cu sectiunea constantg. deci = r3 R Q. 14-2). Capiitul de jos a1 conductei B se aflii la un nivel cu H (metri) rnai jos decit nivelul apei fn rezervor.modulul de debit"4gi depinde numai de elementele geometrice ale sectiuni i conductei. racordatg la un rezervor -a v2 + % + ~ 2g Y h . 14-2) Dintr-un rezervor de suprafat5 mare (fig.4. Calculul debitului.4. Conduct5 simp15 (fig. pleacii o conduct5 A B de lungime L si diametru D. 14. Modulul de debit Plecind de la formula ChCzy. Ecuatia iui Bernoulli.modul de debit" este fndeosebi util5 in cazul ctrentilor in ( albie cu suprafata liberg. fn care caz I este functie de adlncimea caracteristicii a curentului in sectiune.3.sau se conn sideri incluse in pierderile de sarcini longitudinale. 14-2. . aplicati fntre nivelul superior a1 apei si sectiunea B. In calculele tehnice este comod a scrie 9 A -- 4 I in care se nume~te..1. ceea ce este admisibil P cazu'l conductelor lungi . Notiunea de . In toate aplicatiile din acest paragraf nu se tine seama de pierderile de sarcini locale. . care este o constant5 pentru aceeasi ionducti. dii: 9 A \ 9 Fig. Cind calculul pierderilor de sarcin5 se face prin intermediul lui i. In care caz Q este exprimat fn m3/s.14.. debitul exprimat se calculeazii cu formula: In general se foloseste sistemul & uni t i t i MKfS. deoarece coeficientul C este functie de raza hidraulicii si de coeficientul de rugozitate absoluti. se fnlocuieste C cu A in baza relatiei : 9 A C = Vg .

. . D .PB Y D iar linia piezometricii va fi corespunziitoare figurii 14-3. Conduct& cu diametru variabil In cazul unei succesiuni de conducte de diametre diferite (fig.4. ~ G b l e m e l principale care se pot pune la calculul unei conducte simple'sint : e .Dimensionarea conductei (D) pentru un debit dat Q.. K = n-cmvRm 9 Q 8 :A Fig. 14.C L Miqcarea permanmtd in conducte sub presiune Presuptinfnd conducta de lungime mare si diametru suficient de mic in comparatie cu rezervorul. K Pentru calcul. = A v2 . 14-4) ~i care fac legiitura Pntre doug rezervoare situate la o diferentii de nivel H. racordate la un rezervor superior Dacii se impune vreo conditie de presiune P sectiunea B a conductei. 14-3. relatia devine : 9 H = ~ . Conducte cu secfiune variabili. debitul rezultii din relatia lui Bernoulli: I H = Xh. V. relatia n de calcul se modificii: H = . precum si diferenta de nivel H cunoscutii.Verificarea capacitiitii de transport (debitul Q) a unei conducte de lungime ~i diametru dat. necesarii pentru trecerea unui debit Q printr-o conductii de lungime L ~i diametru D. .Determinarea diferentei d6 nivel H. se pot u t iliza formulele cunoscu te: - - > ---------L . Y + h. se pot neglija 'fn relatia Bernoulli termenii care reprezintii energia cineticii si pierderile de sarcini locale.sau H = .A v2 L . fq - .L Q2 2 D K2 deci energia total5 specificii H este egalii cu pierderea de sarcinii distribuit In lungime.L. PB 2g .2. sau H -. o lungime L ~i o t m diferenfii de nivel H.. Dacl yo + ps = pa.

un rezervor ( . 14-4. 9 'lungimile L .deschise complet in C si D (fig. si D. plecfnd dintr-. ~i L. 14-5). precum ~i diametrul D si debitele Q. diferenfele de nivel H1 gi H..!D. 14.4. racordatii la capete la cfte un rezervor . din care se ramificii alte b u g ronducte BC si BD.. Conduct2 cu sectiunk variabili. miirimea acestui diarnktru ar rezulta din ecuafia: Fig. Conductii rarnificati. Conducte ramif icate Dintpun rezervor pleacii o conductii A B . ~iarnetrel.3. L.. Dac5 se cunosc 9 9 Fig. si Q.7 Hidraulica Dacii pentru acelasi debit s-ar proiecta o conductii de diametru constant. necesare rez~ltir'~'din]. 14-5. se pot deterrnina diametrele Dl gi D2.relatia Bernoulli scrisi lui pe liniile de curen( A B C ~i A B D m i ..

Q.. astfel incft se poate admite cii din conduct2 ie consumii un debit uniform distribuit q. . d e diametre si lunginYidiferite. acea conduct5 la care punctele' de consum sfnt foarte apropiate si aproximativ egale . Fie o conductii de diametru D din care.. se consum5 debitul Q. 14-6). 14-6.. Conduct5 cu debit uniform distribuit Se numeste conduct5 cu distributie uniform. 2 ~i 3. Conducte legate in paralel Este de remarcat faptul c5 la conductele legate in paralel (fig. de debit.. Conducte legate in paralel Dintr-o conduct. i'ar mai departe trece debitul Q. Q. pe portiunea L.ca debit.5. Q. I 14. prin care trece debitul Q se ramific5 in A trei conducte.4..C~V% si 7 K 2= Q2C2 . rezulti D. ~i Q.4. 7 14.. care se string din nou in B fntr-o conduct ii unic5.4. 14-7). Se cer. Scriind relatia lui Bernoulli intre A si B pe liniile de curent 1 . Se cere pierderea de sarcini .! repartizarea debitelor pe cele trei conducte Q. si D. = q L.Mi~careapermaneatti in conducte sub presiune A 385 - Inlocuind modulele de debit prin: K1 = Q. i n m3/s *rn (fig. precum qi pierderea de sarcin5 hAB. si Q3. OS Fig. p ierderile de sarcinii longi tudinale pe f iecare ramurii sint egale. se obtine: 7 y sau Ecuatia de continui tate completeazii sistemul : Q = Qi + + Q2 Q3- Rezult5 necunoscutele h.

= 0. 9 14. iar pe intreaga conduct5 L: (Q1 J x dx " 0 + Qs .. . .L. de exemplu cheltuieIi de studiu. de sarcin5 longiK2 tudinal5 Entr-o conduct5 cu debit de tranzi t.q m .. supravegherea etc. -- a + i K2 . h. Exemplu: Diametrul economic la o conduct6 fortat6 a unei uzine hidroA $ electrice : . . . Costul unui rnetru de conduct2 se cornpune din: ..1 pierderea care ar corespunde aceleiasi conducte prin care ar trece intregul debii Q. In aceste cazuri. .= 0. CRITERII ECONOMICE LA CALCULUL CONDUCTELOR. . 9 3 K2 deci o treirne din Q$ Daci Ql. diarnetrul economic corespunztnd solutiei pentru care surna chel. careeQ. r r . r . . Pentru determinarea pierderii de sarcin5 in lungul conductei L.. = . L I In cazul particular E n n a: 'L. dirnensionarea conductelor trebuie fiicuti pe criterii' econornice.tuielelor anuale este hinirni. L Fig. = . h. unele sisterne de retele de distri butie etc. fiind posibili o infinitate de solutii.5.Costul conductei .. Linia p iezornetrici pentru conducta -cu distributie uniform5 de debit este o curb5 cu concavitatea fn sus.. Astfel de cazuri se fntflnesc la conductele de refulare.. datorit5 faptului c5 debitul descrede in lungul conductei.. valoarea: Q x = Q1 Qz . formula general5 a pierderii. exproprieri. . DIAMETRUL ECONOMIC Existi unele conducte a c5ror dirnensionare nu se poate face nurnai pe considerente hidraulice. 14-7. = -. de exernplu in sectiI unea x . dx. conductele fort ate. trebuie observat c5 debitul in conduct5 variazi de la o sectiune la alta avind.. angajarea lucriirii.4xI2 K2 dx.b pe lungirnea L. . (14-38) X Pierderea de sarcini speci f icii J x la distanta x de A este: Q: J... Conduct2 cu debit uniform distribuit C Pierderea de sarcini pe o lnngime elementari deconductii este: dh = J . PI ' 4 . .chel tuieli fixe (independente de diarnetru).

+ a-rezistenta admisibilii la tensiune.costul energiei pierdute. corespunde o crestere a energiei pierdute. se Tnsumeazi ca o functie de diarnetru. care se compune din costul materialului montat. 2a . 3 mrn pentru ruginire). deci c r e ~ t e~i energia pierduti. Din figura 14-8 se observi cii pierderea de sarcinii pe conduct5 creste cu sdderea diametrului. In total. grosimea unei conP O D (p . Diametrul s6 consider: opt im sau .diametrul. Intretimrea conductei si costul energiei pierdute) este minimii. Aceasta inseamhii cii la o sciidere a cheltuielilor de investitii.presiunea interioari. ( + 2a* ) .< I Mi~carea permanentti in conducte sub presiune - 387 .economic" dac5 surna chei tuielilor anuale (amorf izarea invest itiiior. de forrna: .. prin. Intr-adevir.. a1 sipiiturii executate etc. de la castelul de apii la evacuarea de la turbine H.adop tarea unui diametru mic. Vo1u'mu1 metalului este x D e = x D e..cheltuieli in functie de diametru. Conduct5 fortat5 (schernii pentru calcul economic) Dacii debitul instalat este Q si ciderea bruti. de asemenea o functie de diarnetru (D'+ 6. D .) (D ho). . eo= 2 . - 9 Fig.I Puterea pierdutii rezultii: . pierderei de sarcinii corespunziitoare unei lungirni L de conduct5 este: . Volumul siipiiturii este . ... 14-8. costul unui metru de conducti. ducte se ia: e = e.

' H este Pngltimea nivelului maxim in castelul de echi1i bru deasupra axei conduc tei.0. este [in kwh] Costul energiei pierdute la pretul p lei/kWh este: C2= B Q3 - Dm (m = 5. Dac5 se consider5 cii grosimea peretilor conductei este constanti pe toatii lungimea t Dacii debitul Q variazi in timpul anului Fn funcfie de debitul afluent si de variatiile cansumului de energie. rezultii: Diferi t. de exemplu: I pentru H pentru H < 100 > 100 .e formule au fost construi te dup5 aceastii metodii. r iar cheltuielile de amortizare si intretinere anualii -. ) In aceste formule. costul conductei pe toati lungimea este L (a$b D+c D2).. -Dacii se neglijeazi termenul relativ mic bD. Pe de altii parte. valoarea Q din formulele 9 .iar energia pierdutii anual in cazul cind Q = const. Pentru conductele de otel se recomandii.la capitalul inves9 100 tit se ridicii la Cum suma anuall a cheltuielilor trebuie sii fie minimi. 0 5 2 Q3 .33 cu formula Manning pentru C). DeC= v 0 . 4) rezultii cii dS . dD din care se poate deduce valoarea diametrului economic.

. sau inelare. 14-9). . . dt este unitatea de timp. 9 (14-43 a) in care H este iniilf imea manometric& in m . $4-10.6. metalice. RETELE DE CONDUCTE Retelele de conducte pot f i : ramificate (fig. (p HPI + 0.Mi9carea permanmtii in condztcte sub presiune > 389 de mai sus se substituie prin Q. celelalte simboluri avind aceeasi semnificatie ca mai sus. si H au aceea~isemnificatie ca mai inainte. ramificati ' Fig. Fig.rezistenta. configuratia terenului. . 14-10). 14..9 -(/A~Q. admisi bilii in otelul moale (a = 1 000 kg/cm2). in care se fine seama de principalii parametri care intrii in cal'culele economice [22]. Retea de conducte.Pentru o conducti. p = lei/k Wh. 14-9. o . presiunea minimii necesar6 in retea p.0000172 p').1. ridicina a treia din media ordonatelor curbei -Q3 .lei/kg de conducti gata montatii. Q.6. p'-costul per k W instalat in electropompe.Pentru o cbnductii de refulare (a unei statii de pompare) Dec = 1. Refea de conducte. Dimensionarea retelelor ramif icate Se face pe baza cunoasterii urm6 toarelor elemente: debi tele de consum fn diferitele puncte ale refeiei Q. Debi tele de consum distribui te Pntre doui noduri la capetele unui tronson se repartizeazii la noduri ca fortele paralele.de ciidere (a unei uzine hidroelectrice) in care h este coeficientul pierderilor de sarcinii. formind circuite inchise (fig. p. bucla te 14. Mai mentionam urmii toarele formule pentru diametrele economice ale conductelor fortate. .

problema admi te o infini tate de solutii. sau de vitezele recornandate din punct de vedere economic. Daci nu se cunoaste cofa piezometrici din A. de exemplu in B. fn tabelace urmeazi se fac recomandiri. dupii Agroskin.< H-si in lungul tuturor conductelor s i fie asigurati. . 9 A In care Jmed este panta piezometri.. intre A si h t r e m i titile retelei.bitele ce trec prin conducte (de circulatie). debitul fjind cunoscut. cu privire la diametrele retelelor de distributie. de la A la capitul rami- Pe fiecare tronson de conducti.ci medie.= I/ Q: Jmed b ~i din Ki se obtine diametrul necesar Di. - suma lungimilor conductelor. in functie de de. in functie 9 9 de configuratia terenului.390 i Hidraulica Daci se cunoaste cota piezometric2 Pi1 A . Se fac verificirile necesare pentru ca la. diametrele comerciale alese Wi. I 7 I Tabela 14-2 . presiunea minimi p. H . Solutia optimi se obtine pe qonsiderente economice.fniltimea piezometrici minimi necesari la capitul conductei 9 v fn B . 2 J!. se poate calcula .modulul de debit Ki .ciderea disponibili fntre P A si B. se poate' calcula pe fiecare ramuri.

:Fig.. Numirul de ecuatii este deci n .cu aceste diametre se calculeazi debitele cu conditia ca Z h. avind m inele. aproximatie dcbitele Q1. Se .se face in modul urmiitor: . . Calculul unei retele formati din dou5 inele Exernoh: *Fiereteaua din iigura 14. 9 9 9 ' 1 + 1 q . Nu se cunosc diametrele conductelor (In numir de p) si debitele de circulatie ce trec prin diversele tronsoane de conducti (in numi. 14-11.6. Rezulti c i problema este nedeterminati dac-5 se tine seama numai de conditiile hidraulice. Schema pentru calculul unei retele inelare Fig. de asemenea.de consum (si alimentare) pentru intreaga retea trebuie sii fie sat isfiicuti] .s Migcarea permanentd Zn conducte sub presiune 14.sensulrde circulatie a1 apei prin retea.se alege un circuit rat ional a1 apei in conducte. .1 rn = p . .Q7 l . Se stie c i intre m. Pract ic. deoarece ecuatia de continuitate' a debitelor .se calculeazii debitele in conducte. Q2 . Numlrul de necunoscute estei deci 2p. fiicindu-se anumite ipoteze din punc-tul de vedere a1 proportiei in care debitul consurnat intr-un anumit punct a1 retelei este adus pe o ramuri sau alta a conductei. = 0 [in numir de m]. n si p exist5 relatia geometrici p=n+m-1.I). Debitele consumate' in noduri sfnt cunoicute .se aleg dupi cri teri i economice diametrele corespunzitoare debi telor considerate .12 alciituitii din doui inele.2. ... lungimile conductelor.ecuafiile de pierderi de sarcini pe un inel Z h. conform sggetilor. presiunea minimi ~i configuraf ia terenului.ecuatiile de compensare a debi telor de consum ~i de circulatie la noduri :Z Qi= 0 [in numlr de-(n . Dimensionarea refelelor inelare Fie o retea inelarii oarecare. n noduri si p laturi. ~ e n t r urezolvarea problemei s e pot scrie: . Se cunosc consumhrile (respect iv alimentirile) in diferi tele puncte ale xetelei.fac ipoteze asupra cantititilor de a p i aduse de diferitele conducte fn punctele d e consum si astfel se stabilesc intr-o prim. inelare de conducte . 14-12. tot de p). dimensionarea retelelor . Se fixeazii . pe un inel s i fie zero. Acest din urmi calcul se face mai rapid prin metoda aproximatiilor succesive.

.hr5= s3Q% s7Q? s6Q. Metoda aproximatii lor succesive presupune neglijarea in ecuatia I a termenului AQII si a piitratelor lui AQI . ceea ce inseamnii cii repartitia initial& a debitelo.valorile ~ inifiale. La refelele de distri buve Ah. l + h.hrg = s1Q: -1 s2Q.Ah11 5 I Xh. # 0. Se recalculeazii hhi1 Si hhi1 : 9 I Din acest sistem se pot calcula corecfiile de debit AQI ~i AQII. Se reface & acelasi mod calculul si dupi citeva incerciiri se. Aceastii valoare poate fi pozitivii sau negativi.392 Hidraulica care trec prin conducte. se impun noi corectii AQ.5 m pe conturut general a1 retelei. de unde rezultii 9 iar in ecuatia I1 neglijarea t menului AQI si a piitratelor lui AQII 9 / Cu aceste aproximatii ~ h si: ~~ h #. dacii AhrI si AhrIr sfnt maimari decit zero. Se calculeazii pe inele pierderile de sarc ini : h . fiictnd uz de recomandiirile prccedente.5 m in inel si < 1. De obicei Ah. rezultat.hr6.dm < 0.ajunge la. I I Xh. S5Q2 . Rezultii necesitatea de a face corecf i i de debi te pe fiecare inel.~ dar mai mici decit . Se aleg diametrele.. cu un grad de aproximatie admisibil. -s3Q. in care = AhrI si AhrII pot f i egali cu zero.s4Qz= & I . a fost riguros corespunziitoare diametrelor alese. vor f i necesare corectii AQI si A in sehs invers m5suriirii pierderilor de sarcinii. 0. . bazate pe criterii economice. De exemplu. = hr3$ hr7. -h7-3. 9 + + (I 4-46) .

uneor i periculoase..coloana de lichid care era in miscare se rupe. luind nastere fenbmenul cunokcu t sudnumele de cavi tatie. .Antrenarea aeru-ax2 vertical5 de la suprafata lichidului si intrind in lui din rezervor in conduct6 conduct6 dupii traseul unei linii de c u r e d (fig. S-au preY supus neglijabile pierddri~ede sarcinil locale ~i diferenta de lungime a conductei considerate in diferite pozitii... iar in punctul cel rnai de jos se pot depune rnaterii solide ~i trebuie previzut un robinet de golire. se consider. CONDUCTA SUPUSA LA 0 PRESIUNE INTERIOARA MA1 MICA DECIT P RESIUNEA ATMOSFE RIGA-SIFON 14. adicii daci presiunea absolut8 interioari este rnai mici decit presiunea atmosferici. Aceasta se i n t i m ~ l icind nivelul apei gura de intrare a condictei este i. chiar numai ingrimiidirile de aer sint z. Aerul antrenat astfel devine supiiriitor prin volumul sgu.7.2 p i trunde aer din rezervorul superior. a cirei temperaturii.-L-----scizut . in t i r i cu climi Pv temperati. dac2 ins2 presiunea fn conduct5 este inferioari tensiunii vaporilor de ap2 saturati. deci trebuie ca 9 - T T 'I I : w 9 + Y - 1 Aceasti condifie trebuie respectat2 in toate punctele unde linia piezcmetric.. Dacii defici tul de presiune nu este mare. Cornportarea unei conducte care une~te douii rezervoare denivelate Pentru a fnvedera rnai bine modul de functionare a unei conducte cu dc --presiune.24 m coloanii de apii. Definitii. aceStiaesedegaji cu v'iolenti si produc deteriorarea materialelor printr-o actiune combinata. 14. cind in conduc t. Traseul 11 are fati de I doui inconveniente: necesitii conduct2 cu pereti rnai g r o ~ i .1. .v De altfel.din dauza presiunilor rnai rnari. = presiunea vaporilor saturati. v . ~ o i o d a t i i . Pentru conducte de alimentiri cu a p i . 14-13). si anume A ' B ' . aerul. acumulindu-se fn punctul.7. I I --. trebuie ca presitlnea relativi in conduct2 -p -sii fie astfel ca: p pa > p. 14-13. nu trece de 25"C. Linia piezometricii va fi AB.1 ) \ Migcarea permanentd in conducte sub presiune 393. Generalitiiti Daci linia piezometrici est'e l a o c o t i inferioarii conductei.3. cind denivelarea h. iar linia de sarcing total6 va fi cu fi metri deasupra liniei A B.-.2.7. viteza apei poate antrena ~i bulele de aer. 14. in care caz s e formeazii virtejuri pornind cu . 7 -. Chiar dacti se monteazii o ventuzii -(ventil de aerisire) in cresr tetul conductei. se afla sub nivelul conductei (cu depresiune).Fig. mecanici si chimici (~ocuri si coroziune). scade sub 2 m. &el mai inalt si putind -obstrua sectiunea de curgere. conducta din figura 14-14 care leagi doug rezervoare A ~i B situate la niveluri diferite. si alte gaze dizolvate in lichid incep a se degaja.

sifonul se amorseazii singur. 14-14.3. Cum punctul S se afli sub nivelul apei in A . Pe traseul V linia de sarcinii total5 intersecteazii conducta. T o t u ~ i dacii cre~tetul .:394 Hidraulica \ Traseul I I I ' a r e fat5 de I avantajul cii peretii conductei sint mai subtiri. In cazul cind punctul S se aflii deasupra nivelului apei in A. 9 . ceea ce este absurd. fiirii ca presiunea minterioarii sii fie rnai mic$ decit presiunea atmosfericii (v.anal. provocfnd urcarea apei prih absorbtie in crestet si liisfnd-o d cadi cu nivelul liber * I n ramura descendentii. art. miscarea lichidului de la crestet in jos fiicindu-se cu suprafata liberii. 14. De aceea se introduce in S un ventil care permi te hezaerisirea automat5 (ventuzii). conducta .prins in conductii . ' \ 9 9 I r. dacii se lasii sii intre .si ingriimiidi t in virful S . ca intr-un . Presiunile absolute sint sub o atmosferii pe .conducts fiind supusii la o presiune mai m i d . Ventilul din S poate servi si la dezamorsare.sifon6'. Dat fiind curbura axei conductei fndreptatii in sus. . poate functions.7.portiunea cuprinsii intre intersectiile conductei cu linia piezometricii AB. conductei se aflii sub orizontala lui A. La traseul V I . Ar insemna deci cii pe acest traseu sint puncte de presiune absoluti negat ivii.aerul din exterior in conductii. Racordlrile posibiie cu o conductl a doul rezervoare avezate la niveluri diferite Traseul I V este 'de asemenea sifonat. amorsarea se face prin absorbir'ea cu o pompii d e vacuum a aerului din S . Fig.) ' .. dacii se eliminii aerul . i se spune . miscarea nu este posibilii decit pentru cantititi mici.

lichidul nu ie poate ridica peste linia de sarcini absolutii arizontali a pur-ktului A ..8.I ( In sfirsit. ~i vi teza moderati.=. mai ales a1 produselor albe.7.or si capiitul . numerele Re. . miscarea nu este posibili. pompe de vid. d u p i ce tubul' a* fost umplut in prealabii cu lichid sau d u p i ~ c e scotindu-se aerul din tub :cu ajutorul unei .stant intr-un rezervor si totodati ~ e n t r u a evacua debitul in exces' a1 rfului. Dintre lichidele. In acest scop.3. pe traseul V I I . capitul A a1 unei conducte este introdus in lichidul din primul .. .1 Lichide viscoase Formulele semiempirice sint valabile pei~trutot felul de fluide ~i sint din .ce i n ce mai 'mult folosite in practici. Sifon de descircare Se obisnuieste a se numi . 'Acest obiect hidrotehnic s ~ e c i a l va f i descris si studiat intr-un capitol urmitor. Sifon de descircare c u un deversor. a ciror visqcozi t ate este miti. a f6st construit -in combinatie Fig.^ Ip q l 14. cele mai frecvente ~i mai importante sint titeiul si produsele rafiniriillor de petrol. la transportul fiteiului ~i a1 uleiurilor .t in rezervorul inC ferior. diametrele conductelor f i h d relativ mici. * I@.ce1ilal.grele. form ulele o b i ~ n u i t e empirice ale m i ~ c i r i turbulente stabili te pentru a p i . pentru a mentine n i v e l ~ lcon-. miscarea :ie aflii i n general in zona conductelor netede. in practica transporturiJor de petrol din Rominia s-a folosi t formula ChCzy i n care coeficientul C= 14. tratind despre deversoare. dat fiiid c i se formeaai pe peretii conductei un depozit de parafini ~i c i viteza este moderati. Astfel. se intrebuinfeazi. lichidul din rezervoare s-a ridicat --lI n tub pfni la umplere. transportate prin conducte. insi cu amor/I sare automati.8.. pentru ca s i se stabileasci un curent nefntrerupt. p e n tru?ransportul la distant. 14. In general.2 320 si miscarea este lami' n a r k I n cazul cind mi~careaeste turbulenti. 14-15. altele decft apa.. cici prin producerea d e vacuum 'in crestet.rezer.5 A 9 . in afari de formulele semiempirice. iar viscozitatea fiind mare.Migcarea perrnanentd in conducte s u b presiune A 395 . sint adeseori inferioare numirului Re. Un asemenea i dispozitiv. i n s i i -adapts te la constantele fizice ale lichidului. FORMULE PRACTICE PENTRU ALTE FLUIDE D E C R APA 14. la 'un nivel mai ios.sifon6'un tub indoit cu capetele in jos si servind 13 descircaiea uhui lichid dintr-un vas superior intr-unul inferior (trahsvazare). Punctul cel rnai inalt h a1 conduc tei-sifon trebuie s i indeplineascii conditiile aritate in articolul precedent.

Fluide expansibile (gaze $i vapori) Gazele ~i vaporii. prin expandare. mai'muit. . y. determinat prin. tinind seama de (14-50): Ecuatia lui Bernoulli.8. Ca ~i in cazul lichidelor. se va fine seama de sciiderea diferenfei de. presiunea. Asadar. in timp ce se transporti pe conductii. Pentru conductele afl'ate in serviciu mai mult timp s-a constatat cii la petrolul lampant este mai exact a lua C = 12. medie in sectiune. se noteazii V. urmind o evolutie izotermb. Intr-o primii aproximare. nu se produce o riicire*bruscii prin expansiune.Asadar putem scrie ecuafia de stare fizicii: A 9 / I sau. greutatea specific5 este 'variabilii cu. exprirhatii printr-un factor r a X . -In cazul transportului titeiului parafinos inciilzi t la o tempkraturii mu1t. dup8 o lege exponentialii. viteza. = const. in functie de distanfa de parcurs. de aceea ecuatia de cont inui tate in miscarea permanents devine in acest caz 9 exprimind conse. y. < y. temperaturii dintre lichid si subsol. se poate considera schimbarea de stare -a gazului. . prin pierderile de energie: datorite freciirilor. Q in l/min. expandeazii.5: gdz -+ dPp + dV2 2 - - 0. in sectiunea 2 din aval fiind este mai mare decit in sect iunea. deoarece v'ariatia presiunii fiind lentii.396 Hidraulica la petrol lampant ~i C= 1 1. In cazul cfnd sectiunea conductei este constantii : A V . superioarii temperaturii aerului.. viteza. 9 = V. in cm. viscozitatea corespunzind temperaturii medii a aerului din regiunea respectivii. deoarece. ' 14.5 la tifei.2. sub forma diferentialii (6-16 c) a fost demonstratii la paragraful 6. D=diametrq.l amonte.rvarea materiei.5. y. pierzind din pre-siune. ins5 y. a fiind observatie ~i experientii. se produce ~i o cantitate de ciildurii care compenseazii in parte pierderile prin ex~ansiune.

membrul intii a1 acestei ecuafii trebuie s i fie egal cu lucrul forfelor . + . semnele respectiv . (14-54) In realitate.Ole.ya).rezulti dupii integrare. se pot aplica formulele de la lichide. . pe a x i . care este: A--. La conducte orizontale sau uSor inclinate. + PI -P2 Y v.. pentru un element de lungime dl Sau.unei pante urcitoare. u i punct aval. Daci pierderea de presiune este mice gi expandarea neglijabilii. eroareaceseface neglijind variatia de presiune & este .2 . Gradul de aproximare rezul t i chiar din ecuatie : d a c i (p.-corespunzitor unui kilogram de gaz. indicele 1 reprezinti in general un punct amonte.de frecare pe lungimea 1. diferenta (y . ecuatia ciiderii de presiune a unui gaz P regim de n expansiune izotermici : - .Integrind.v1 2g 2 . iar 2. se obtine in cazul neexistentei frecirilor : z1 -2. aceastii eciafie se simplifici astiel : .corespund. y.sau. respectiv scoboritoare a axei conductei.-p. tinind seama de ecuatia de stare fizici (14-51) si integrind: . 2 v2 D 2g Se obtine ecuatia ciderii de presiune a unui g a i transportat sub volum *const : ant S-a luat in considerare in loc de y. fiind greutatea specifici a aerului . I n care: h este diierenta de cot2 geodezici a punctelor I si 2. . de la 1 la 2.) este E % din p. de la sectiuneal la sectiunea 2.Migcarea permanmtd E conducte sub presiune n . = 0.

ramificatii. Pn cazul in care conducta se racordeazii.viteza real%: 9 <-zg A - Fig. . dac5 in formula Darcy lu5m h = 0. . i cu V . s. si care se adaugii la pierderile I.pentru diferite moduri de intrare 4n conductii. treptat cu peretii vasului. numiir Re etc. se numesc pierderi de sarcinii -Racord ~ o t u n d locale. Astfel. PIERDERI DE SARCINA LOCALE LA MISCAREA PERMANENTA IN CONDUCTE Pierderile de sarcinii care se produc pe distante scurte de conductii.viteza. in care h f r 3 a- - A este pierderea de sarcinii. 14-16.. au fost obtinute experimenial. gs= q96+0. Rezistentele hidraulice la intrarea P conduct5 n v = c p a v. In general. o pierdere localii se exprimii prin for-mula: hi= v2 . % Observafie. 14-16). a) Rezistenta la intrarea in conducte (dintr-un rezervor. in m . vane etc. fig.338 Hidraulica 14:9.u n coeficient care depinde de caracteristicile geometrice ale elementului care produce rezis-tenta localii: de rugozitate. in m/s. la derivatii. schirnbiirile bruste de sectiune. coeficientul = 1 corespunde unei pierderi de sarcinii pe lungimea L .9? Determinarea pierderildr locale pe cale teore-tic5 nu se5 a06 -008 poate face decit in citeva cawzuri.roportio-nale cu lungimea conductelor.025. Pierderea local5 se poate exprima in p ierdere echivalenti p e o anumiti lungime de conductii. astfel cii: < . rezul t5 pierderea de sarcinii local5 ' Valorile cp si <. V . Dacii se noteazg cu V iviteza idealii. la.

(. Observa#ii.) dec i PI- (PI .Miparea .P -.->. ' . 14-17): 1) Pl 0 2 . colturile 1-1 nu 'ia parte la miyare. . y --\%-\-\?\/ ' 2 2)<. ci se fnvfrteste pe loc.V2" (Q.~ . J Fig. 2g v2 .v. liirgitii.P Q V ~ = O sau.P 2 Q2 + P Q V ~ . I CI L cd 3 v1 n. -LiG$. care se linistesc abia dupii un parcurs L w 8 D. Pentru determinarea pierderii de sarcinii se aplicii teorema impulsului masei de lichid cuprinsii fn suprafata de control 1 1-22 si relatia lui Bernoulli (fig.~.i I I 3 . fapt coifirmat prin observatii ?i'justificat prin aceea c l lichidul din. 1) Demonstratia se bazeazii pe ipoteza cii presiuilea p este aceeasi: imediat fnainte si dupii liirgirea sectiunii si se repar t izeazii uniform fn ~ectiunga. ceea ce are ca -efect: producerea unor zone..2g (1 v: -5) 2 ? deci <'= . in colfurile de lfngii sectiunea I .VI V ) 2 P2. = (2 t - sau h i = .. 2 I ' 7 1d 2 . intrucft Q 3 V2 Q2 = = + - P.perrnanentci in conducte sub presiune 3993 b) Liirgirea bruscii a sectiunii. Lirgirea bruscii a sectiunii unei conducte- Egalfnd 'cde douii expresii ale lui Y . Apoi vine o zonii plinii de vfrtejuri.. Relatia se poate pune sub forrna generalg t. ------.. fn care lichidul nu ia parte la miscarea generalii.1 2g a 1 )2 .2(V2 - .g\*d<-3 I " Q2 = 0.. . deci t. 2) Formula lui 5 d l rezultate foarte exacte cu conditia sii se aplice fn. Sectiunea creste brusc de la Q la Q2. . * (VlV2 . sectiunea 2-2 suficient de depiirtatii de 1-1. 14-17. minimum L = 8 D . h i = . rezu 1t 5 relatie cunoscutii sub numele lui Borda sau Carnot. .. 2 )Q2 4.

Ni kuradie 1 a g b i t cii pentru Re >l00000 se produc dezlipiri ale cured tului de la pereti si o zonii de Fig. c) ingustarea bruscg a sectiunii (fig. Problema se trateazi ca la lirgirea de sectiune de . dupi J .. Diafragma intercalati pe conducti - tiunea Q. La tuburile I conice divergente. P dreptul contractiei. 14-20. in tuburi divergente.? d) Diagrama (fig. din experiente. miscarea trece de la regimul laminar la regimul turbulent.dacii 2L! ' I vf 9 - v: Daci racordarea se face trep tat. 14-20). tubul este cu muchii vii. la numere Re critice mult mai mici decit la conducta cu sectiunea constantii. Nu este pru2g dent sii se ia c< 0.0 si h. fngustarea brusci a sectiunii unei conducte .. = .5. I V . -. in special c h d 9 . S-a observat c i .cr se poate lua. 14-18. Pierderea de sarcinii la in*gustarea bruscii de sectiune se datoreste celor doui zone de virtejuri in sec9 < < / Fig. 14-19. deci = 1. se ajunge la coeficientul de pierdere (1 4-62) Tn care. LQrgireacontinua a sectiunii unei conducte virtejuri. deci se recupereazii cel mult jumitate din energia cinetici. la colturi. h. Weisbach: e) Lgrgirea continu5 a sectiunii (fig.5. Fig.Consecintd. Pentru intrarea in rezervor. 14-18).mele generale ca la pin'ctul b precedent. Aplicind teoren .0. r) = 0. 14-19). si in sectiunea Q. .4. = -in care' < 1.

. astfel cii pentru a > 30°. pentru fngustarea sectiunii.0. variatia energiei cinetice nu se transfo'rmii fn intregime in energie de presiune.Dispozitivul Venturi" pentru mburarea . ci numai o fractime q (z $ ) i n care r.Mi~carea permanent& 2 conducte sub presiune n 40 1 unghiul conului este mai mare ca 8".. Venturimetrul clopot). apoi o piesii divergent5 sub un unghi cr < 8".dintr-o pies5 convergentii scurtii (in formii de Fig. ' 9y A plicalie : . Coeficientul se poate lua dup5 formula 9 f) Pngustarea continu5 a .0.. chiar daci unghiul a este mare.85. este.. 14-21). q scade repede. k flind constanta aparatului. Viteza qi debitul se calculeazii cu formulele: L Q = Vl Q1 = k dp. 14-21. ~~licfnd relatia lui Bernoulli intre sectiunile I si 2. . deoarece curentul este stabil. Dac2 unghiul a creste.p. Ah - vitezei si a debitului intr-o D conducti (fig. pentru o fngustare % fn .15. Dispozi t ivul carei se intercaleazi in conduct2 se comII pune . = 0. conform experientelor. se poate admite 1. la o conduct5 cu axa orizontalii. s-ar numi randamentul racordului.80. pfn2 la un unghi de 8".01 sau chiar mai mic. coeficientul 1: este 0.20. pentru lsrgirea sectiunii ping la miirimea sa initialii. :-I . formii de trompii sau clopot. In acest caz pierderile de energie sint neglijabile.. . iar randamentul q = 0. obtinem: Valoarea lui c. In regim turbulent. . Astfel. si un manometru diferential care miisoarii diferenta de presiune dintre secthnea initiali $i cea ingustat5.sectiunii.

55 0. 1 .16 (1 4-67) I in care d este diametrul conductei. curentilor sec..40 0. - Daci d. numirul Re si rugozitatea relat iv5 a conduc tei.70 0. pe de o parte. < I sau se pot 1u. .30 0. cientul Fig. care se compun cu curentul principal intr-un. 80 1 90 5 0. . local. Pentru 6 # 90'. Sn portiuni le de &rent in care pres'iunea c r e ~ t e sensul curentului (fig. iar coeficientul este 5 2g in functie de unghiul 6. Sn Astfel. iar hi ==I + ~~-2L~V.7.undari transversali. h) Coturi (bru~te).90 1. se poate lua coefi-.0.. pe o curbii de lungime 1. iar R .raza de curburii. Pentru curbe de 90" se poate folosi urmiitoarea formulii a lui Weisbach < 9 < = 0.Valorile coeficientului de pierdere. misuratii pe a x i . Fenomeqe secundare la o conducti curb5 Pierderea total.lO pentru dl = d.402 H idraulica g) Curbe. 14r22.a din tabela (14-3) Tabela 14-3' 6" 1 30 ! 40 1 50 1 60 1 V : 70 1 . dezlipirii stratului limits de la pereti. Pierderile de sarcini in curbe se datoresc.dublu curent spiral.. zonele in care se produc virtejuri de dezlipire sint AB si CD.1. # d. se socoteste: 9 in care h este coeficientul de pierdere intr-o conductii rectilinie de aceeasi rugozi tate. la o curb5 de 90°. Pierderea de sarcinii in curbe este de v2 forma hi = 7 .cos 8 2g b 7: = 0. si pe de a l t i parte.20 0. se pot calcula cu formula lui Weisbach: 9. Perturbkile se produc ins5 pe o bortiune de circa 50-70 D dupii curbii. 14-22).13 $ 0.

O.52 1 0. La ramif icatii s-au obtinut valori experimentale pentru cazul intersectiei a trei conducte.ghi ascutit sint cele mai mici. ramificatie de asernenea cind diametrele conductelor sfnt egale.7 0. favorabil 1 VdV Cz * O.3 - . ~i a doua.8 0. 14-24.74 0. Experienta aratii c5 cele mai mari pierderi se produc la ramificatiile in unghi drept ~i cind raportul dintre Q . 14-23.61 O. sau unirea a doi iurenti intr-unul).88 1 0. pentru trecerea de la D la D.76 I 0. Pierderea local5 este exprimat5 sub furma respect iv.7 0.9 0. 14-25.= 0.. Ramificarea unei conducle de unghiul de ramiiicafie.9 0. Pentru ramificatii ca in schema din figura 14-25 se dau in tabela 14-4 la I I r .8 0.75 O.3 Q2 Q Qe .79 O. de raporturile diametrelor si de sensul vitezelor (la despgrtirea unui curent in doui.58 O.3 0.32 1 ‘. Dac5 se rotunjesc racordiirile.54 0. < Fig. pierderile se mic~oreazi. Schema distributiei debitelor o un. Cot (brusc) de conduct5 Fig. Pierderile la ramificatii in Fig.5 Q Qz - Q = 0.35 1 O. i) Ramificatii. Coeficientii variaz5 foarte mult in functie de raportul debitelor..0.Qt +Q2 diametrul conductei principale si 0 v diametrul conductei rami ficaie este mare. pentru trecerea de la diametrul D la D.59 0.5 0.7 0.Migcarea perrnanantii in conducte sub presiune 403 Experientele aratii c2 1: depinde si de numirul Re gi de rugozitate.7 6" ' 90" 1 GO0 1 3'0" 90" 1 60" 1 30" 90' 1 ' 60" 1 30" ' D 2 / D . prima.

14-26.3 0. Se vede cil se produce pierFig. Petermann. j) Aparate de Pnchidere ~i de reglare a debitelor. Vogel 8i F. coeficientul 5 este dat i n tabela 14-6.95 0. . 14-27) (3n conductg circular%. Miinchen. ~i 14-9.s 1. Tabela 14-6 Diarnetrul E n foli Raportul e / D 118 1 114 1 318 1 112 Robinet fig. 1926-193 1.1 : 0 2 0.valorile (In cazul curentilor care se despart). Fig.Coeficientul depinde de gradul de deschidere a vanei e/D.5 17-. 14-8. * G. A c2 9 9 ' 1 Tabela 14-5 Raportul s l / s 2 0. .5 0. 14-27.12 4. ** Valorile coeficientilor c sint date dupi J . Van5 plan5 pe conduct5 dere de sarcing chiar cind vana este complet deschisii din cauza nise'i sale. Vana plan5 in conduct2 circular5 ~i dreptunghiular5**.6 0. .8 8. Inst.4 0. Weisbach in tabelele 14-5. 14-6. Robinet in conduct2 circulari 14-7. muchia de despiirtire a fost rotunjitg. pentru rapoartele cele mai favorabile ale diametrelor D 2 / D si diferite valori ale lui Q2/Q si 8".o 0 Coeficientul c 193 44. se folose~tetabela 14:5.7 0.02 0.Pentru vana' in ~'onducte dreptunghiulare. . Mitteilungen Hydr. conducta - circularii. In experientele filcute*. dup5 Weisbach.39 111.

0..(Dl .8- xD2 4 9 b = . h este cursa = (0. fig.l . Se construiesc astfel ca sectiunea inelari sii fie de 1. 14-30). 14-29) Fig.D). Vani-flut ure Tabela 14-8 Coef icientul c Vang-clap5 (fig. Vani-clap2 Coef icientul . 14-29. c Tabela 14-9 Ventile la pompe cu piston (fig. "(054 8 D:) = 1.. 14-28) Fig. 14-28.8 ori sectiunea conductei .Mi~carea permanentt in conducte sub presiune ' 405 Tabela 14-7 Coef icientul c Vans-f luture (in conduct5 circular5. 1 2 .25) D. .

1) Principiul de calcul al conductelor scurte. Linia energetic2 $i linia piezometricg. \ Fig. Schema de calcul a unui sistem cu conductc scurte . 14-31). scurgindu-se mai departe (canal).6. Pe parcurs conducta are coturi. Vn din ul timul termen este viteza corespunzind diametrului de conduct5 la iesire. iar 2g c se ia dupii formulele date V este viteza in sectiunea de diametru D.. Fie un sistem hidraulic format dintr-o conductii scurtii (c)cool'c alciituitii din n tronsoane de sectiuni si lungimi diferite (fig. cohducta plecind de la u n rezervor si terminind fie in atmosferii. k) Sorb . V este vi tiza ce eventual ar avea apa f n acest rezervor. tinind seama de pierderile liniare $i de cele locale. . fie Sntr-un a1 doilia rezervor. 14-31. S5 scriem ecuatia lui Bernoulli Fig.fiirii clapetii de retinere c = 5. fngustiiri si lirgiri de sectiune si o vanii (sau robinet) d< reglaj . 14-30. iar dacii debiteazii in rezervorul aval sub un nivel de a . Cind conducta debiteazii liber in atmosferii.. Bach: - v2 .GU clapetii de retinere 1: = 10. Ventile la pornpa cu piston intre sectiunea o (in rezervor) si sectiunea n la iesire (in atmosferii sau fn rekervoru~ amonte).Pierderea de sarcini hi = 1: de C.

dacii se cunosc H si elernentele geon~etriceale sisternului. 9 9 9 2g .oef icientul redus" a1 pierderilor locale.-pe baza ecuatiilor de continui tate 9 astfel cii ecuat-ia (14-73) devine H = ... ~ u ce ~viteza Vn este calculatl prin formula (14-74). Qk ' care perrnite a calcula pe V . iar 9 (14-75) s e nurneste . Pierderile locale se reprezintii printr-o ciidere bruscii a liniei energetice. se poate scrie: H fiind diferenta de nivel energetic Pntre sectiunile extreme..de exemplu viteza rnedie la iesire Vn. ci . ramificatii si fiiri organe de Pnchidere si reglaj. rareori se foloseste o-conductii de diarnetru constant far. Observat ie. Linia piezometricii se obtine coborfnd sub linia energet icii cu valoarea v2 corespunzltoare a .. P cele n tronsoane si cele m n puncte unde se produc pierderi locale. se obtine debitul h Linia energeticii se obtIne prin coborirea sub nivelul energetic cu pierQerile de sarcinii cumulate pin2 in sectiunea consideratii.'"i-Aj 2g 1 3( r ck (-)2+n s+ Q Dj Qj a]. La un sistem cu conductii scurtii. Tn pract icii.sisteme hidraulice" mai mu1t sau mai put in cornpl. Diversele viteze medii ale fluidului irf trarrsoanele respective se pot exprirna In functie de o singuri vitezii . coturi.icate.'teuri.Mi9carea permanentd in conducte sub presiune 9 407 9 Detaliind pierderile prin' freciiri (rezistente). de bbicei exist5 nurnai'un dia-metru si formula se sirnplificii mult. desi ele se exerciti pe o oarecare lungime.

Conducti de golire la barajul de la Bicaz H = 90. i n figura 14-32 se indicg sectiunea transversali prin barajul de la Bicaz. XIII). nu dau pierderi de sarcini. art. . ~i pierderea la fngustarea de capit: h. la deschidere cornpl.50 m (Q = 4.fati de un plan de referinti.*.6. pierderile de sarcinii locale pot precumpiini si este preferabil a se determina suma pierderilor. foi-mulele misciirilor turbulente nu mai sint valabile ciici pe. cu elementele de trasare ale golirii de fund. S i se calculeze debi tul pe care-1 poate evacua o conducti..f. 2) Calculul evacuatorilor de fund ai barajului de la ~ i c a z . dacii suma pierderilor locale intrece 10% din pierderile longi tudinale. Considerim fnsi.75 m sub nivelul maxim a1 retentiunii.75 m. 11. Dacii lungimea conductei este sub 50 D (diametre).. ~i ciderea Fig.906 ma).eti. 14..0 conductii se poate considera scurtii. pierderea prin frecare h.. pierderea la cot h. in.10. fiind de tip ochelari.. pierderea la intrarea frn conductg hri . o suprafati de 25 m2 ~i calculim pierderea cu formula: - * Vanele. experimental (v. deci trebuie sii i se aplice calculul precedent. aceastii lungime abia'se stibileSte distributia vitezei Pn regim turbulent (v. Calculul se face ca pentru o conductd scurti. cfnd nivelul amonte este la cota maxirni admisi. 14-32. Exemple numerice 1) Exemple numerice pentru calculul acestui fel de conducte au fost date la art.3). sectiunea de caplt este con-tractatl la a. 173. Rezolvare. Ie~irea din conduct2 se face cu 90. avfnd scurgerea la i e ~ i r e la presiunea atmosferici. Diametrul golirilor de fund este de 2.15 m2. Calculim fiecare din aceste pierderi : Gritarul este format din bare circulare cu diametrul 15 cm cu interspatii b = 30 c m qi are o suprafati de 45 m2. = 4. Scriind ecuatia lui Bernoulli fntre un punct la suprafata rezervorului amonte ~i un punct: la i e ~ i r e . vom avea: Pierderile de sarcinl sfnt provenite din pierderea la griitar h. In acest caz. din cauza posibilititii de fnfundare. cap.

presiune unde . de sarcin5 are o valoare redusi .OO m a conductei metalice cu coeficient de rugozitate n = 0.79 pentru bare rotunde Vgy este viteza de acces la suprafata grltarului avem: unde am notat cu Vc ~i (agy= m2).Pierderea s unde . . g ~= P [f)y3 9 p = 1. 6 .013 este dat5 de relatia: . .Mi~carea perrnanenta' in conducte sub .Pierderea in cotul cu unghi la centru cx = 28": Coeficientul de pierdere local5 se calculeaz5 cu formula aproximativi: . Din ecuatia continuititii. 25 viteza ~i respectiv sectiunea conductei.Intrarea fn conduct5 are o form5 hidrodinamici pentru care coeficientul de pierdere Ci = 4 0 6 prin frecare pe o lungime de circa 81.

sln t : Eig. = 150 mm. + succesive D.55 X A X 20 = 11 l/s. = 35 11s.5 11s.Q. Debitul pe conducta 1 fie Q1 = 15 35=50 11s. 4 j . + + + I/J .55 X 30 = 51.Pierderea Hidraulica la ingustarea treptatii de la i e ~ i r eva f i d a t i de relatia: Din ecuatia continui t i t i i avem: 'Pentru ciderea maxim2 : Aceastg valoare este cu numai 1.b i b u f i a de debik pe conducte. 500m La aceste debi te. Retea inelari calculati prin aproximatii Dl = 250 mm. pe conducta 2-Q. 14-33.Q4 = 20 +0. = 0.5% mai mici decit cea stabiliti prin incercgrile pe model. 8 De exemplu: mi~careaapei in con500 m ducte se face de la A + B + C si de la A +D + C. Se admite un sens rational de t5 35% curgere a apei in conducte qi o 2 repart itie echilibratii a debi telor. = 200 mm. Reteaua este situatii in plan orizontal. e 3 0 PO& . diametrele 4 deduse pe baza vitezelor recomandate pentru retelele de distributie 30 . Debitele diferitilor consumatori slnt indicate pe figuri. D. Debitul de calcul '9 S pe conducta 3 .inelare din f igura 14-33 8i sci se calculeze dis. .4 10 . D4 = 250 rnm. 3) Sd se dimensioneze conductele refelei . iar pe conducta 4 .

- 3. .Mi~carea permanentd in conducte sub presiune Pierderile de sarcin2 pe fiecare conduct2 rezult2 din tabela de mai jos: 41 1 Suma pierderilor de sarcinii pe inel este Cum suma pierderilor de sarcini trebuie s i fie nuli. este necesari o recalculare a debitelor. prin introducerea unei corectii AQ.0.09 m la verificarea pierderilor de sarcini pe inel provine din aproximafia (AQ)2=r0. Debi tele recalculate sint : Suma pierderilor de sarcini rezul t i Ah'' = 2.09 m.8892 i [s-au neglijat termenii cu (L)Q)~].86 = .OO.47 = 2. Eroarea de .0.32 + 4.45 .78 11s 0. . care s i mireasci debi tul pe conductele 4 ~i 3 ~i si-1 r e a u c i pe conductele 1 gi 2 - 2.3.

. In cazul deschiderii aparatului se produce intii o .. Pentru cii lovi tura de berbec necesi tii supradimensionarea conductei si diiuneazii functioniirii instalatiilor. cind manevra vanei se face lent. A A . ' permanent gi ihdependentii de aceastii presiune. datoritii fie necesi'tiifilor de exploatare. ci se propagii in lungul conductei cu iuteala sunetului. pentru o sciidere a turatiei motobornpei se produce intii o depresiune.ale aparatului obturator a1 unei conducte . lovitura de berbec este rnai iedus5 la conducte scurte.chiar partiale . presiunile in orice sectiune a . urmatii de o serie alternativii de supra. fie . sistem de vanete la turbinele cu reactie. Variatia debitului pe conducte se reali-zeazii cu ajutorul unor organe de inchidere sau de reglaj.este cu atit rnai violent. care se amortizeazii cu timp. vane.l.nor defectiuni in alimentarea cu energie electricii. in general cu nivel de apii liber. cu cit conducta este rnai lungii si cu cit inchiderea este rnai rapid8 . In cazul din figura 15-1. a si 6 ) se produce rnai intii o suprapresiune urmatii de o depresiune si dupii aceea 'de o serie de oscilatii ale presiunii.de ciidere" (fig. asemenea unui tub piezometriccu o sectiune foarte mare. 15-1..numit . se cautii a se limi ta fenomenul la o portiune din conduct5 cit rnai scurtii. conductelor se mentin constante in timp. depresiune. 9 .Capitolul XV Mipcarea variabili i n conducte sub presiun e Atit timp cit miscarea unui lichid intr-o conductii sau un sistem de con-ducte sub presiune sk face in regim permanent. Starea de miyare permanent5 este ins6 numai exceptionalii. Fenomenul acesta . asemenea unor lovi turi pu ternice. Lovitura he berbec este decl o suprapreiiune (alter--nativ pozitivi si negativii) care se adaugii presiunii din miscarea de regim.lovitura de berbec" . deoarece necesi t5tile de apii sau de energie variazii tot timpul si se produc destul de frecvent opriri sau puneri in miscare ale intregii mase de 'l(chid. cind lichidul isi g i s e ~ t eiesire printr-o derivatie din conductii. urmat8 de o serie de supra.si subpresiuni. in sfirsit. dimpotrivii. deflector la turbinele Pelton. Suprapresiunile pozi-tive sau negative care se produc lingii aparitul de obturare nu sint numai locale. la porn-pele actionate de motoare electrice debitul scade de fndati ce scade turatia. In cazul unor inchideri . sau cind exist5 intercalatii pe conductii o capacitate care sii acumuleke lichidul sau.. ca: robinete. motorului. putind solicita conducta.si subpresiuni. prin intercalarea unei camere sau a unui caste1 de echilibru. c.

.

sii consideriim cii sectiunea conductei . neglijabilii. suprapresiunea riimfne la valori finite. dacii aductia de apii este un canal cu nivel li ber de scurgere. viteza in 0. EXAMENUL CALITATIV AL FENOMENULUI A Intr-o primii aproximafie. este neglijabil. 9 9 A A I 15. cii panta conductei variazii ddar putin in jurh. de sect iune constant: . ' l-2 ' Presupunem o inchidere instantanee a vbnei d i n 0 si cii numai lichidul este compresidil. * Fig. In t impul foarte scurt de la inceputul oscilatiilor.. Reprezentarea schematics a unei conducte forfate simple. Fie viteza medie intr-o secfiune V = . se intercaleazii o simplii camerii de apii. de sarcinii poate fi considerat%. deci se poate admite ca. se introduce un caste1 de echilibru.. unei valori medii. Deoarece insii apa si conducta sint compresibile. In realitate. A A a 9 .Q si fie V . se mai produce in castelul sau in camera de echilibru un fenomen. ceea ce este contrariu experientei. energia cineticl a masei opri te brusc trebuind sii se transforme intr-un lucru mecanic cu deplasare nulii. in aduciie.oscilatia in mas5 a licl~idului" in c~nsecintii o usoarii si si oscilatie presiunii sau a nivelului apei.- In cazul cind apa este adusii de la instalatia de prizii printr-o galerie sau conductii sub presiune. 15-1 . si anume . In afarii de fenomenul loviturii de berbec care se produce in conducta fortatii. ciici ar frisemna cii oscilatiile ar continua la infinit. cii pierderea.2.apii sau cu presiune de aer. ar urma sii se nascii o for@ (presiune) infiniti. sii nu se considere efectul freciirilor . b) La conducta de refulare a unei pompe se folosesc rezervoare de . pentru prima oscilatie. ar fi insii gresit a neglija mai departe freciirile. freciirilor apei in conduct. lucrul mecanic datori t. deosebi t. previizu tii cu un deversor care sii limi teze nivelul de apii in canal (fig. Dacii apa ~i materialul din care este fiicutii conducta forfatii nu ar f i cornpresi bile. 15-2. nu ins2 ~i peretii conductei.si grosimea tolei sint constante. freciirile au efectul de a amortiza cu t impul oscilatiile.

mass lichidii contifiuii a se .Vo se va propaga in straturile de lichid succesiv de la A. avo g -. insii nh se poati tine in echilibru deoarece in punctul A presiunea pe fata nn este numai p. la '0. . pe cind pe fata nn a riimas p. astfel cii dppii tirnpul . presiunea in 9 . Rezul tii : (N.c. . Jucoyski) Sau.din 0 pin2 in A. (15-l')~ . -In ace1 moment. E. Ap.. 15-3..2L In tot intervalul de timp de la t = . in punctul 0 .. prirnatii. masa lichidului isi va relua + ? a volumul specific si presiunea initial. Din cauza dezechilibrului. L .-.une Sii consideriirn volumul elernentar de lungime ds in lungul conductei. cresterea de presiune ar f i fost infini tii . a Y Ca urmare.paVo. unde se produce depresiunea ..' lichidul a continuat sii intre fn volcmu1 Q ds. Cre~terea este datoritii faptului Ap c5.I Mi~carea variabild in conducte sub presi. stratul nn va f i solicitat de viteza -*V0 spre rezervor.Ap = . adicii: ? Notiirn . suprapresiunea Ap se transmite in timpul la intrarea in conduct5 (fig. la zero.la t = To . siunilorlaPnceputu1~0ndu~tei .. 3 ciirei vitezii variazii de la V.a viteza cu care se propagii suprapresiunea p ~i pe care dt ds o nurnirn celeritate. insii anirnatii de vi teza . din cauza compresibilitiifii sale.i. Dilatarea lichidului continuii succesiv si fn straturile supe.care este presiunea in caste1 ~i care nu depinde de fenornenul din conducta -'pe cind pe fata mm presiunea este p. Dacii n-ar f i fost cornpresi bil.. iar presiunea Ap se va propaga de asernenea cu celeritatea a 2L de*la A la 0. Aceastii miscare cu viteza .. Anularea suprapre-. astfel cii la momentul t = . Aplicind teorema cantititilor de rniscire la rnasa pQ ds. rioare.Ap S-a intreaga propagat rnasii a CU CeleI'itatea a din 0 in A: lichidului fiind dilatatii Fig. . presiunea a crescut pe fata mmcu Ap. % A I 0 este po Ap.Vo (fig 15-4). Din momentul Pnchiderii in timp dt. deplasa in sus cu viteza Vo si primul strat de lichid care se decomprimii estk in 0.. scriem cii variafia cantitiitii de rniscare este egalii cu irnpulsul fortei in tirnpul dt. inceteazii rniscarea lichidului pentru un moment si fntreaga coloanii de lichid din conduciii este corn-. 15-3). Repetind rationamentul de rnai s ~ se poate dernonstra urrniitorul rners a1 s fenornenului : La rnornentul t = .ro = .. exprimind P coloanii de lichid: n AP -.depresiunea 3T0 ? + a 2 a 2 9 ..

vo 2fL-sl .fa- 20 2 . g f *-320 2 t =2b ' ~ i g . .-2s a 3 * . Reprezen tarea cali ta t i v i a lovi t urii de berbec fn sectiunea de la s f f r ~tul conductei' i vo L a 2L ! * a 3L . f. --t vo -a R eprezentarea cali tativi a lovi turii de berbec intr-o sectiune oarecare .. 15-5. . 2 O . 2 .s l i .15-4.- a a Fig.

: In cazul c i se considerg si elastici tatea conductelor. In t impul dilatirii lichidului s-ar putea produce ruperea coloanei daci PO< . plus cresterea canti tiitii de lichid care se lnmagazineazi fn volumul geometric h i t a t . dW=-VQdtf .de vitcza f Vn.P a r sau chiar daca < -p.. in trei faze: Vo. .. Variatia vitezei este 7.V fiirl sii mai treacii prin faza nulg.(sau sub-) presidnilor 2(L-S) ' (fig. fazele fncep dupH timpul ~i se A ' q a termini inainte. fncepfnd fnsii cu straturile superioare. deci si Ap = paV. din momentul fnchiderii. lichidul se comprima iar. fn tot . mersul fenomenului riimine calitativ acelasi. la t = 2 ~ . . -Vo."' 2 ds Qdt ds. (presiunea vaporilor saturati). care limiteazi portiunea de conduct5 de lungime'ds. 15-6. este egalii cu cre~terealateralii a volumului. = E a in sectiunea s se vede pe diagrama din figura 1&5. Cantitatea Ap este tot paVo. deci ca Pn starea initial&. unde s = 0. A + I. A + A 7 l 1513. In sectiunea de lingii vanii. datori tii elast ici tiitii conductei. ptnii la momentul t = 2 r o .Mbcarea variabil~ tn canducte sub presiune ' 417 si pentru un moment fn repaus. timpul he la t = 7. h conduc t i . S Pentru osectiune la distanta s de 0. viteza este evident permanent nulH. V viteza medie in sectiune la disstanta s de 0. In sectiunea A de la castel. . 15-5). .Ap. I (V+-ds )Q d t = . > Cre~tereade volurn dW1 datoritii compresibilitiitii lichidului se obtine prin exprim area coeficientului de comp~esi tate : bili Fig. fa26 nulii. deci durata supra.~resiuneaIn 0 este p.. Schem5 la calculul vi tezei de propagare. Dupi aceea reincepe mi~careain sens invers (fn' jos) cu viteza V . 15-6). Fie d W diferenta de volum. fiind animat . cfnd intreg lichidul atinge densitatea initialii. este mai mic. 'datoritii cornpresibilitiitii lichidului (fig. cu acela~i interval. doar h este mai mic. CALCULUL VITEZEI DE PROPAGARE A LOVlTURII DE BERBEC Din conditia de continuitate se va exprima cii diferenta de volum l'ichid care intrl sau 'iese in intervalul-de timp dt prin sectiunile Q. viteza ia valorile V .

se calculeazii pentru d crestere de presiune dp in modul uqmiitor: Tensiunea in peretele unei conducte cu perete subtire este datii suficient de exact de formula: 7 e fiind grosimea peretelui. iar cresterea de volum t sftrsit. notfnd cu E modulul de elastici tate a1 materialului din care -este . este: . conform formulei lui Newton: &- .. si dW. rezultg: I L 9 r sau .lui d W. . ' I.fgcutii conducta.4 In aceste formule W este volumul elementar.. -' . ds = . Introducem notaf ia:> Se stie cii viteza a de transmitere a sunetului intr-un mediu elastic este. . Cresterea de -volum dW. . . . L I 8 . cre~tereatotala" a volumului datoritii elasticititii peref ilor si lichidului : 7 a . datoritii elasticititii conductei. In d 7 ComparFnd aceastii ecuatie cu (15-2) i introducind expresiile. ! . Cre~terea elastid a razei. ' .ds (pentru 7cDZ 4 sectiunea circulari) ~i dp este creiterea presiurlii. -.

Pentru otel moale la presiuni .1 a Fig. Intr-adeviir: . considerlm originea spatiului tn 0. n A~adar expresia si scrie : .. 6... ling5 vana de fnchidere... se obtin pentru a valori destul de variate. Vom face urmiitoarele ipoteze simplificatoare : v2 deoarece feno..6 ~i paragr. 6......... P 100 ata 1 1 8 4 m l* s = ( ! ..Pen tru cauciuc 7) ( = I 17 . Dacii se introduc in formula (15-4)' valorile parametrilor geometrici si elastici.Pentru lemn . Astfel: 9 1 6 10 30 a = 6 6 5 777 837 1000 -Pentru beton armat ..... 760 mls ... 29 rnls = ..In r a p ~ r t cu menu1 fiind cvasiinstantaneu............ a = 285 ..variatia lui V fat5 'de t... Scherni la calculul loviturii de berbec ..s de la 0 spre A ~i sensul pozi-tiv a1 vitezei apei de la A spre 0.4. 1070 m/s .. a = 900 ..... avind valoarea a = 1 425 m/s. ! 15..dV --V = I- 2g / ~-~----f--+ g as dt Raportul .. variatia luiVz fat5 de s e s t e neglijabilii in rap6rt cu .a) Neglijiim eilergia cineticii .10): Referindu-ne la figurile 15-6 ~i 15-7..Miqcarea variabilli in condkcte sub presiune E care E este modulul de elasticitate cubic%a lichidului gi p densitatea aeestuia.. CALCULUL ANALlTlC A L MI$CAR~I I In afarii de'ecuatia de continuitate obtinutl mai fnainte (15-3') ne folosim de ecuatia lui Bernoulli extins5 la migcarea variabilii (paragr. 15-7...sensul pozitiv a1 spatiului..V d V dt g dt ds - V dV g . In conduct5 infini t de rigidg..este de natura cel~ritiitii(vitezei sunetului) ~i putem reprezintii celeri tatea in apii.

deci variatia energiei cinetice in rapwt cu-spatiul este neglijabilii. Dacii se eliminii p in loc de V.. 15-7): i + + c~entru aflarea lui V. se obfine: Integrala unei ecuati i diferentiale de felul : d2y . adicl (fig. A Eliminind pe V intre ecuatiile (15-3') si (15-6)prin derivarea ecuatiei (15-3') fat5 de t si a ecuatiei (156) fat5 de s.ori mai mari ca V. i n care F ~i f slnt doui funcfii arbitrare. be deduce: 7 Admitfnd o portiune rectilinie din conduct5 -.Ins5 celeritatea a z a r evalori de sute de. Deci integrals ecuatiei (15-7) este: (15-9) P . are solutia general5 cunoscutii si usor de verificat: T T ' y . vibrante. b) V = const.. deci ecuatia precedent5 devine: d2z ds2 identicii cu ecuaf ia coardelor.a2 dta \ dB I/ ds2 . Ecuatia (15-5) se poate deci scrie.-.yo = F (s-at) f ( s + at).a t ) f f (s at). finfnd seama de cele precedente ~i de conveilfia de semne stabilitii mai sus:.p o = F (S . in momentulinitial.0. In aceastii ecuatie: I . In care pd este presiunea insectiunea s. pentru toate firele de curent in sectiunea transversali. 3din ecuatia (15-9)si o vorn introduce ds ? . vom afla pe in ecuatia (15-6).

(fig.T. este viteza in aceeasi sectiune la t = 0.8% deoarece z. ds ds 9 = const. expresiile lor p r e cedente fn functie de tl $i T. V . CL r De asemenea. . ca o conse9 + \ . astfel ca s-j-atl = L $ at si un alt timp ( t . pentru s = L. A F [s .. Din acesqe conditiirezultii cii 7.. se obtine relatia urmltoare (15-12). presiunea este constant egalii cu presiunea din castelul de echilibru. oricare ar fi timpul t: (15-11) F ( L . adicii p = p ~ deci din ecuatia (15-9) rezultg relatia (15-1l). trebuie sii fie .at). Ya 9 V este viteza tn sectiunea s la timpul t .) = 2 (L . fntr-adevir.r. Intre functiile F ~i f exist3 anumite relatii. si Pntr-o sectiune la distanta s de organul perturbator se poate g5si o retatie'fntre cele dou5 functii.at) . -p. astfel ca s-a (t.. g .a (t.a t ) $ f ( L + a t ) = 0.s) . 15-7) dF -ds dF -1 d ( S -at). = . fn locul lui (L at) ~i (L .[F (s .T ) .Mifcarea variabild tn rcqnducte sub presiune 42 1 1 ' Din ecuatia (15-9). Astfel. .at. 2 (L-S) ..Y . derivfnd fn raport cu s. Intro= L-at.. a a dF - df -- af d (s dt ' dq + at) - 1 df 1 a df - Introduclnd pe * ds din relatia precedent2 in ecliatia (15-6) se obtine: Integrals acestei ecuatii este: sau V = V.-)I s $ f (s -1. )= 0 in care T .. = Q duclnd Pn relatia (15-1 . avem: d . s2i alegem un timp t.f (s $ at)].

iar p.pa (V . Fie T tirnpul de fnchidere a vinei.' Deci. fiind durata de parcurgere a undei! de presiune de la sectiunea s la A si inapoi.ecuatii inlintuite". punctului Ocu s = 0). Interpretarea d a t i acestor ecuatii este cii sectiunea s este supusii mai fntii F la suprapresiunea A ~ = ~(s . lovituradirectiiduAstfel. si nu de legea dupii care variazc viteza. ~i Vo tot in sectiunea s la momentul initial. decft cind t > 7.cu ajutorul unor . suprapresiunea este.paAV = F (s . ceea ce inseamnii cii termenul a1 doilea nu apare .)]. a Dacii T >IT. P (15-13) . ecuatiile (15-13) se reduc P membrul a1 doilea la primul n termen. : . sectiunea intrii si i n faza lui f. in sectiunea 0) .7. deoarece termenul a1 ddilea de'loviturii indirect8 lipseste. 7 .) J. a contraloviturii de berbec. p gi V stnt considerate in sectiunea s la momentul t. dupii trecerea timpului 7.elemenele geometrice ~i constantele elast ice ale conductei . Dupii aceea se suprapune unda reflectatii (contralovitura). Valoarea gisi t i Apmax paVo '+ = .(indicele lui * 2L a a . Intr-o sectiune oarecare.po . adicii la fnchid'e~e.c. p C - A In faza directi. De indatii ce apare contralovitura. < V. . Deci dacii tinem seama dk relatia (15-12) putem scrie. .ui este poiitiv5 da'& l > V.F [s.. adicii 4 " <. mai mic5.. Timpul negativ n-are sens. suprapusii Lndei directe. in faza functiei F . urmiitoarele ecuatii pentrd sectiunea s: .. = F (s-at) = . la distanta s.at) datori tii undei directe de presiune. I - y . la momentul (t . care este unda reflectatii. .T ~ ) .curba de variatie a vitezei medii fn sectiune in functie de timp ~i deci durata de fnchidere T mai mare ca 7.dupii Allievi .Vo) A . ~ a l o a r e a maxim5 a Iui Ap are loc pentiu V = 0.at) + F [S-a (t . aratii pozitia I .F (s . 7 ' C - a ~aloarea " ~ i i. 2 ( L -s) se realizeazi numai dacii T < .= Ap.unde s = 0 si rs = T. faza contraloviturii fncepe dupi 2 (L-s) tirn~ul de la Whiderea vanei.i" ' : ' I ! P~VOAsadar . In aceste ekuatii.~i negativii & dacii V . A~rnax = ' p q . suprapresiunea (sau depreSiunea) an prima fazG depinde numai de valbrile initiale si finale a b lui V .timpul 7. de reflexie a undei. adicii la deschidere. deaarece apare in acest timp si contralovitura. p. or LL -. calculul lui Ap se face .at). ' 9 f 4 1 reazii de la fnchiderea vanei pfni 'la t = . i n locul ecuatiilor (15-9) ~i (15-lo). numi t5 lovitura de berbec. dac5 se dau: . .a:(t - 7.Relatia (15-1Vse interrpreteaz5 astfel: lfunctia f (s+at) ia la momefitul t valoarea functiei .

.... . notate cu aceleasi li tere.. u. .. T g A doua caracterist ici (tot ned:imensionall) tine :seama de reducerea suprapresiunii maxime in faza indirect5 (v. Mi~carea variabiki . caracterist ici ale tele conductei ~i anume: A .. . . . . .-. . .. .. I . . .' . a . I . . . . 1.. : . . . . . . .5) si se noteazii cu: * 0I 70 Lv o T ' " ghoT (Aceste caracteristici . c ... . . . . . * .. a # origine to = 0.. . . I. . / .. . t 2 .. . in care h. . a. I.. .. .. . ...e doua* ecuatii 'fri V-.. ."Il. ... .). .. . I y. . .. . . . . ' .*.. . .. . . paragraf. . .in. . . . . le deosebim cu sernnul ' spre a nu se confunda . . . . . . ' . . : . :. . = y. r 2 .....~onductesub presiune -. u . . . fnainte de manevra organului perturbator. cu a1te -mLirni fizico-mecanice.. .'. .. ti r I t . . 9% a .. ! . 3 .. j .d.. . rezultii: relaf ie de definitie valoarea lui A.. I ' P . .. 1 .. . . a ..... 'este presiunea exprimat~tncoloanii de-lichid.pe. .b3)... se obtine: . : . : . . P care s-a pus fn evidentii factorul consfant 'f. ' 7. . . '0 0.. 15. . . . t a p \ .. .-<..) 2 (Lr--s) dacl -se ia 'ca Dacg timpul se miisoarii cu unitatea de timp 7 = . .are.. A . .. 1 .:. :* 3 ' : .. 1. .. . gi se:scad ce1. . ... momentul cind tncepe a se produce lovi tura de berbec si se vor pentrru t imp ii k\. . . . Introducfnd fn aceas'tii -. <. 1 .. .? . . .. . eghi 'CU : se obtin ecuatiile: 'Y V . . . ..-. considera ecuati i le (1 5-. 1 1 :mirimeevident aedimensionalii. se obtine: ? f'a : . g . alta parte.. ' .. . . . r . - : . . . . ..(Fi +. . ..Fi-l). "' ~ . -.. .. . . ..: . : ..z - 1 . . . . .. .V i ="-.' i q a r a t . . L ./" .. .. .cu y . .!. ... . . ... . . 423 In calculul analitic joacii un rol deose:bit a~a-numi . ' . n funcf Impiirtind ecuatiile ..I .[ +- :. . ."avo din faza directii. . . .. .'se:qdung cele'doug ecuatii 'in h. . . iile Fi fiind arbitf. . ' .a. . ? - 4 :.. . . ..? :.

se obtine: Dind lui i valorile numerelor intregi. In lucrarea lui Allievi sPnt date numeroase abace de calcul pentru rezolvarea acestor ecuatii P diferi te n cazuri din practici. a orificiul~~i regim permanent (Q = Q) ' fn .. cl c.ho = a .F ) intre ecuatiile precedente. factor comun. Dacii impiirtim ecuatiile (15-16) h.. aceste ecuatii devin. = 1) se obtine cl. ~i scoatem in mernbrii din dreapta cu pe V. dacii .. la o turbing Pelton. singuia necunosclltii fiind se rezolvi~i aceast* ecuatie de gradul a1 doilea Pn :. de Marchi). din prima a ecuatie de gradul a1 doilea in (unde &.i tot astfel intreg sistemul.se dii gradul de deschidere . h1 .Eliminind pe ( F . g Y i .On viteza V iin sectiunea S2 a conductei fortate fn amonte de injector este: Pentru a rezolva acest sistem de ecuaiii.. Prezentgm in paragraful urmiitor ~i o metodii graficii foarte simplii care permi te rezolvarea simul tan2 a tuturor valorilor lui h pentru diverse valori ale timpului ti (dupi Conti gi G.(Vo. apoi P ecuatia n urmiitoare. p' fiind caracterisfica conductei: Se vede cii. trebuie cunoscuti relatia dintre V ~i h." = q (ti) a1 sectiunii w. care reprezintii legea de inchidere sau de deschidere a organului perturbator. sfnt cunoscute fn funcfie de timp. se obfine asa-numita serie inlintuitii a lui Allievi: 9 .Vl). a ac2 . Astfel. dacg valorile q.

elementele geometrice ~i elastice ale conductei .at) = p (Vo. Vi teza la momentul t..). iar pentru tn-l = t.Fe (t. valoarea Fo se va nota cu Vn. Sectiunea de tin@ organul perturbator.Vn) .curba de variatie a vitezelor medii fn sectiune in functie de timp si deci si durata de inchidere T considerat6 mai mare ca 7.Vn) . ~i 7.dacii scldem din suma ecuatiilor de rang impar surna ecuatiilor de rang par .V. grafic sau anali tic.Vo. Din aceste n ecuatii deducem . Dacg apoi sciidem din suma ecuatiilor de rang par toate.a (t .) = pa unda direct% (Vo . . lnchiderea sectiuni i Fie Fo denumirea functiei F pentru sectiunea de ling5 organul perturbator. Conform ecuatiei (15-13) avem: 9 F (s ..F [s . in fm contraloviturii. functia Fo ia valoarea etc. dacg se dau : .-. . ecuatiile de rang impar minus prima. 9 9 15.ro.1. Fo (tn-1) = p (. Fo (t.1 ) . se obtine: Suprapresiunea E 0 la momentul tn este.)] a Pentru s = 0. La timpul tn cuprins Pntre nr0 si ( .Mipcarea variabiW tn condude sub presiune 425 Asadar. p (Vo ..Fo a (in-1).5. CALCULUL GRAFfC AL UNOR SECTlUNE 15.5.T ~ ecuatia devine: .Fo (tn-2) .. a . Fo (t. conform ecuatiei (15-13): n .V n ) .ecuatia urmiitoare: daci n este par. calculul lui Ap se face cu ajutorul unor ecuatii In lant.) .F O (tn 70) = unda reflectatti Folosind notatii analoge se poate scrie: F0 ( t n ) = pa (V* .T.Vn-1) .1 7 . t = t.

: deoarece i . se formeazl ffsii desp'irtite de curbe identice. R4 a a a la intersectiile ordonatei cu paralelele cu abscisa-.respectiv pa Vl. pe orizontala punctelor pa V.. presiunea corespunziitoare. marclm punctele R. prin pa Vo. pk ordonatii graficul vi tezei de h i j d e r e tnmultite n - a cu p pentru a obtine scara 'presiunilor. S l deterrniniim pe hop pentru timpul t = t. R. Pe ordonata lui t. = .. Procedeu grafic penmtru calculul variaiiei suprapresiunii' la inchiderea bruscii. Avem la momen-tul t.. 15-8). viteza fiind misuratl sub dreapta AB.. cuprins In al patrulea interval T ~ . p V3. . duse prin punctele p V. ins5 depla9 Fig. fn sectiunea final5 . p V.. Observiim c l . pa V2 etc.. R. lufnd spre sttnga.&tsscisl timpul Pmplr2L tit E intervale 7. a Fie OPB acest grafic (fig..L. fn partea de sus. - . riimine restul t. dacii marciim mai departe interv'alele 7. Ordonatele deasupra curbei O P A sint .De la abscisa t = t... p V.. 15-8. Viteza initial5 Vo este reprezentatl la scars desenul-ui. de pe curba OPB . R. intervalele 70.. a pa V.426 Hidraulica .. < to. Pentru efectuarea calculului grafic se va trece Yn .

cu diferenfa c i timpul de refle2 ( L . in care fl~iile ha~urate intercepteazii pe ordonate segmente care nu s e mai' iau E calcul.Mi~carea variabild fn cortaucte sub presivne 9 427 sate orizontal la intervale constante egale cu 7.2. a Fig. Fiecare ffsie taie dintr-o ordon a t i un segment care se ia in calcul cu semnul plus.. prin insumarea algit'bri'c-5 a segmentelor determinate pe ordonata lui t. Sectiunea la distanta s de organul perturbator. Astfel. Lovitura de n *s .rs.oarecare . alternativ cu semnul miql. 15-9. iar la.marcat prin p m c t u l 0 ' in figurg.5. forrntndu-se toate segmentele care intri i calculul lui Ap. R3.- ' . adici a suprapresiunilor produse ?ntr-o sectiune la distanta s de vana 0 . lnch iderea sectiun i i In cazul determinirii grafice a lui Asp. de ciitre aceste curbe. se aplici acelasi pracedeu. dup5 graficul de vitezii OPB.s) 2s . prin Pnchiderea acesteia. Procedeu grafic pentru calculul suprapresiunii la *inchidere bruscii h t r . o ordonati este tiiatii de fisii in punctele Rn.xantitiitile Ap nu xiune = 9 A 9 a c mai variazi. intervalele de timp . ? 15.. el.berbec direct2 incepe in momentul to = . R4' etc. . In acest*tnb'd se A poate determina mirirnea lui h o p la orice moment t. Calculul grafic se face conform figurii 15-9.o sectiune .

Procedeu grafic pentru calculul suprapresiunii. Cazul deschiderii sectiunii de la capiitul aval In cazul deschiderii vanei dupP o lege a vi tezei cunoscute.). de - 3) De la momentul ' 1 -1ha .t.. 15-10.V ) .- T incepe perio- dicitatea fenomenului (perioada = 27. Suprapresiunea maxim5 la variatia liniqrii a vitezei 5) Maximele ~i minimele 'urmitoare ale 2nL lui Ap au lot pentru t = -..15. la deschiderea partialii h secfiunea final5 1) Suprapresiunile sint independente de presiunea initial5 p.3.5. A Fig. calculul grafic a1 loviturii de berbec se face ca in figura 15-10. vi teza initiali V. a . i Fig. . . 15-11. . 4) Suprapresiunea maxim2 are loc Pnainte M t v de T . 2) fn faza loviturii directe t L diagrama suprapresiunilor Ia vana $19 ( Inchidere' coincide cu curba pa (Vo . fiind 'micii ~i crescind apoi pinii la o valoare finall V.

fn faza lovi turii indirecte este independent5 de caracteristiciie ilastice ale sistemului. 6 ) . CHESTIUNI DIVERSE 6 I 15. Ap.VS).): ). Totodati. I Asadar. ~ c u a t i i l e precedente sfnt valabile si pentru deschideri bruste ale vanei.6. . suprapresiunea descre~te~i ea v Iiniar cu s. din aval fn amonte. - I 9 15.. Viteza u In sectiunea contractati: 9 n = V2g (PO + AOP) Y 9 deci V = y 2 [I -$)V 2 (PO + AOP). . cici altfel se rupe coloana lichidii ~i fenomenul ia alt mers. Daci fnsi v i teza scade liniar ~i T > T. se iau mlsuri pentru evi tarea acestui fenomen. ~a turbine fnsi sectiunea de curgere w este aceea care variazii aproape liiliar cu timpul si nu cu viteza.rul turbinei Pelton. sectiunea vie a injectorului la momentul i este: C o. De exemplu la injecto. deci sectiunea cea mai periclitatii este in partea amonte a conductei. iar T timpul de fnchidere completii.p cresterea presiunii la timpul t .. Daci Q este sectiunea conductei.. P (15-21) . . u este vi teza medie in sectiunea contract a t i . unde peretii sfnt mai subf iri.r. ruperea coloanei de lichid putlnd produce perturbiri In functionarea uzinei. 9). suprapresiunea maximii este : . Valoarea limit5 admidbili a depresiunii trebuie sii nu anuleze presiunea de regim absolutl. ' 8) Dacii T < . pentru care*nu mai sfnt valabile scuatiile precedente. iar p coeficientul de debit.1. presiunea initialii. fiind sectiunea initialii. W m a x = 2Lvo gT (formula lui Michaud). Apma. s ~ A ~ ~ maa xL . A. calculati la o presiune statici mai mici.Dacii viteza V variazii liniar (sc5zPnd).6. 15-11. Cazul inchiderii liniare Ping acum am presupus cii uiteza apei in conducte variazi liniar cu timpul fnchiderii (sau deschiderii).p maximum are loc cind viteza este Vo [ l (fig. v Fie p. (fnchidere bruscii). la viteza Vo si A. iar P .dar atunci se produc rnai fntfi depresiuni. 7) Tntr-o sectiune oarecare.Mi~carea oariabikd in conducte sub presiune - 429 . are aceea~i valoare de-a lungul conductei.prima fazi: n L-s Aspmax = pa (Vo .

. se vede cii V variazii liniar cu timpul.. oricare ar fi legea de inchidere a vanei. formula (15-16)]. rnai lin decit rez'ul t i din formula lui V. deoarece pierderile de sarcinii in conductii e r e 2 cu viteza V.. conditiile de aplicare a formulelor Jukovski ' si v t Michaud riimPn valabile. in primul caz. cu atit formula lui Ape.. bazati pe variatia liniarii a lui V.2.. trebuie 'si considerim c l V variazii conform formulei (15-2I). S-a demonstrat [20] c i . ceea ce ~ n s e a m n i cii V este rnai mare decit in cazul cind p. ctnd variazii Vo ~i Ti Deci suprapresiunea critic5 caracterizeazii sistemul conductg-van5 de fnchidere. conform formulei (15-14): +. ' Daci Aopeste mic f a t i de po si deci se poate neglija. __ . lovitura de berbec maximl raportatii la h. . Suprapresiune critici 3 2 adici este indoitul caracteristicii a [(v. Hidrautica . suprapresiunea cri tici A. adicl presiunea A. prin urmare cdnditiile .stabilite mai Pnainte sint valabile. Dacii ins2 ciderea este rdativ micii.suprapresiune critici" valoarea cea mai mare dintre diferitele suprapresiuni posibile Ap.tit ho este rnai mare. ' . adicii suprapresiunea maxim5 este paVo dacl T < To sau conform formulei (15-20) dacH T > 7. I " s Din cele precedente rezultl c i suprapresiunea Apmax dep inde de vi teza initiala ~i de tirnpul de inchidere T. .(fig. Se vede cii cu . 15-12). Se cheamii .p riimine la! valoarea: # Fig. Racordarea tn A se vb face insa.p se repreziptl printr-o curbii convex5 in jos . 15-12. este. I n consecintii (fig. 15-12) segmentul CD=pa V trebuie sii fie mai mare decft C D r dj! care se obtine prin variatia strict liniarii A C a lui V. ~i Aop neglijabil.' .. = const. . este rnai exactii.6. .. . Suprapresiunea maximi cind sectiunea de curgere variazii liniar cu timpuI 15.430 . cu orizontala AX. Am viizut cii. Si fn acest caz.

l ~i este verificatii L fn cea mai mare parte -a cazurilor reale. se admi te A p < 0..puV.s) - 2L < .7 p. sectiunea transversal8 a unei conducte forfate variazl dupg legea diametrului economic (v.25 p.*pmdX .. sau cel mult 0. cu presiunea . ~i o celeritate medie a..Migcarea variabilri 2n conducte sub presiune Condif ia 9> 2. . adicii daci T este In proportia (0) ( L . deoarece.. n Formula jlui V . suprapresiunea critic5 Po '1 deci fat5 de A p cr . ... i Pentru a tine seama de variatia dimensiunilor conductei fortate de la un tronson la altul. grosimea tolei variazii . iar formula lui a. cap. a unei . se consideri fn calcule o vitezii medie V . rezultii din aplicarea condifiei mentinerii aceleiagi cantit6ti de mivcare. 0. de asemenea. din canditia mentinerii aceluia~i timp dc reflectie a undei. X Iv) . dar nu millt diferiti de aceasta. C- In general. la fnchiderea brusci. = a ~i suprapresiunea criticii este limitat5 la aceastii valoare..lO p. .2 s-ar putea ivi numai la cideri mjci si conducte foarte lungi. A L In concluzie. conform formulelor: 1 . Sn general. Cazul 2 > 2.2 -revine deci la o ' < 1.l Po critic5 este mai mica deci t va- loarea d a t i de aceea~iformulg. fntr-o sectiune la distanta s de vana de ifnchidere. de exemplu la alimentiiri cu ap5 +i conducte de refulare. Numai dacl T < -suprapresiunea pLvo 1.. t E care Li este lungimea unui tronson fn care celeritatea este a.conducte fictive echivalente. . ~ diametrul interior.

fn special pentru sectiunile de la coturi. pentru rapoarfele 9 Po 0. se calculeazii l a pres'iunea tot alii : Po f AOP~. 15. Ul t imul tronson. Calculul practic a1 conductelor forfate la lovitura de berbec . 15:13.. 1 culat fn D cu teoria loviFig. 15-13). Se obtine o linie frfntii K L M N P Q ... Se admite cii suprapresiunea poate fi. Calculul practic a1 conductei fortate turii de berbec. cel mu1t o fractiune din presiunea static5 po ~i anume: .70 la inchidere ~ i 0. Seobtine fn b presiunea total5 D N i Acest calcul se aplicii pentru mai multe sectiuni in lungul conductei. Se tmparte conducta fn tronsoane. . pe care se ia un segment-AP cal. a . *ps max Calculul se efectueazii fn felul urmiitor (fig. reprezentatii grafic prin fniiltimea OQ.La ciideri marj cu turbine Pelton: .4. Aceleasi valori limi tii se admit si pe traseul conductei. fiind presiunea hidrostat icii corespunzind nivelului maxim a1 apei in castelul de echilibru. Intr-un punct oarecare D a1 conductei se duce ordonata.2-0. i .5 .La ciideri mijlocii si turbine cu reactie: 9 La c5deri mici: Apmax = mai mult.0.6. ling5 vanii. presiuneap. Fiecare tronson de conduct5 Pntre doui puncte calculate se dimensioneazi pe baza suprapresiunii adrnise pentru punctul aval a1 tronsonului. la deschidere sau chiar .. lingii vana de inchidere.30 . I Y .

Calculul tehnic a1 conductelor fortate este mu1t mai complicat . cu considetprea tuturor .Zn . se previd organe de desciircare [deflectoare la turbinele cu cupe sau vane compensatoare (de desciircare) la turbinele cu reactie. I . actibnate de regulatorul de vitez5. intrucit existi numeroase categorii de forte care actioneazi o conduct2 fortatii. care ar provoca lovituri de berbec considerabile in conducti. fhacest mod. Forta cea mai importantH este fnsi presiunea interioarl compusii din presiunea de regim permanent (sau hidrostaticii. lufnd rezistente admisibile fn materialul conductei de circa 70-75% din acele admise pentru calculul definitiv. ulteribari a desciirciitoarelor . 15-14. 15-14). Schema de calcul precedent2 priveste numai calculul conductelor la presiunea uniform% care se exercitii de la 'interior spre exterior. Regulatori de presiune la turbinele Pelton gi Francis * nele turbinei seinchid rapid. .fortelor.Miscarea variabild. in timp ce va- / . la care se adaug3 lovi tura de betbec. in cazul cfnd aceasta ar f i mai nefavorabilii). astfel cii debi tul conductei fortate cont inuii s5 curgii prin desciircitoare. unde este pericol de a se produce vid ~i rupere de coloanii lichidi. - . . mai lent decit inchiderea vanelor turbinei. . (fig. Este de remarcat cii in afari de sectiunea de capiit final trebuie verificate ~i diferite alte sectiuni in lungul conductei -9i in special acelea de la coturile convexe in plan vertical.conducte sltb preshne 433 Deoarece pentru mentinerea cit mai' constanti a turatiei este nevoie de timpuri de Pnchidere T foarte scurte. Presiunea interioarii fiind deci forta cea mai important& o prim5 dimensionare se faceSdupiischema precedenti. care le deschide brusc.de fnchiderea. timpul de inchidere pentiu conducta fortati este determinat.care se produce mu1t . Timpul de Pnchidere a organelor desciirciitoare va f i deci determinat de lovitura de berbec admisibilii in conducti. t . C Fig.

de cidere" (in cazu 1 unei uzine hi droelectrice sau in cazul unei conducte de alimentare cu apii dintr-un rezervor superior. este exprimatii prin relatia: iar pentru o sectiune E. situatii la distanta s de extremitatea B din aval. pentru un debit q = const .gi o mirime care caracterizeazii miscarea.15. h = ' q2 . ALTA METODA D E CALCUL GRAFIC (METODA CA RACTE RISTICILO R) 15. Prin carac teristicii se fntelege diagrama care7exprimiidependents Pntre o miirime care caracterizeazii conducta sau apa-. Pentru sectiunea B. prin: . prin relatia: 7 6 Hsreprezentind presiunea stat icii in sectiunea E. S-a demonstrat la paragraful 15. a se arati linia piezometrici la debitul q. In aceste figuri. Pentru misciirile nepermanente In conducte sub presiune. Curba reprezentativii este o parabolii cu axa vertical5 \i cu vfrful pe axa Oh (curba C din fig. prin considerarea curbelor caracteristice de functionare la i n timp dat si schimbarea acestora cu t impul. se exprimi.oarecare. carac teristica este exprimati prin relatia: ~i reprezentatii prin curba C din figura 15-15.4 cii termenul cinetic din ecuatia lui ' Bernoulli in mivcarea nepermanentii poate fi neglijat. c). 15-15. (15-24) dintre h si q.7.. metoda a fost pusii la punct he Schnyder ~i Bergeron (In intervalul 1929-1935). in regim turbulent. iniiltimea piezometricii h. indicele 0 4 se referii la valorile care corkspund obturatorului complet deschis.. Caracteristica unei conducte fortate de refulare (in cazul unei statiuni de pompare). Curbele caracteristice de functionare in regim de mi~carepermanent5 ' In ultimii 30 de ani s-a dezvoltat o metodi de calcul grafic a1 miscirilor variabile.1. prin ciidere liberii). Se numeste caracterist icii de regim permanent a conductei pentru sectiunea E.7. relati. cum ar fi debi tul. = ply deasupra axei Pntr-o sectiune E a conductei. b. Pierderea de sarcinii de la capitul'aval a1 conductei pin5 la pomp2 fiind. Metoda a fost ins2 extinsii ~i la mivciiri nepermanente fn canale. In acest caz.. Caracteristica unei conducte forlate .gi aceasta ar fi presiunea . precum si fn diferite ramuri ale fizicii. presiunea h in sectiunea B a conducte't de ling5 pompi. cind q este variabil. ratul care foloseste debitul . In figura 15-15.

fn cazul turbinelor cu acf iune (Pelton). curbele caracteristice ale turbinei $. la timpul i: 9 . d) conducta f o r f a t 5 de refulare.caracteristica conductei fortate . 15-16. depinzind parametric de deschiderea acului injectorului. In cazul unei turbine cu reactie.e n se d i curba parabolic5 C.\ A Mipcarea variabilii Zn conducte sub presiune 435 In figura 15-15. Punctul M de intersectie caracterizeazii miscarea permanent5 a sistemului conduct5 fortatii-turbinii P sectiunea B '$i pentru o deschidere dat5.d se aratii linia piezometricii la debitul q. a): fn aceeasi figurii este trasatg ~i caracteristica C a conductei in sectiunea B de 1fngii9 tnrbinii. y) = 0 este o. si de gradul de deschi' dere qi a1 acesteia.definesc miscarea permanent5 in conditii determinate de parametrii sistemului hidrauiic. pentru o sectiune la distanta s i n amonte de aparatul d e inchidere. curba caracteA h Fig. parabolii. Caracteristici de functionare a conductelor forfate (curbele C) in migcare permanent5 : cgdere. sfnt parabole cu vfrful fn jos ~i intersectiile lor cu curba C . Caracteristica de functionare a unei turbine hidraulice. coordonatele sale n verificfnd In acelasi t imp ~i caracterist ica conductei si caracteristica aparatului perturbator '(turbina). avfnd ca parametru gradul de deschidere a1 paletelor. Este de observat cii fn cazul turbinelor cu actiune. iar P figura 15-15. Tot astfel. b) caracteristica conductei q = f ( h ) pentru sectiunea a) profilul in lung a1 unei conducte de lings aparatul de inchidere. c ) idem. debitul qi se exprimii Pn functie de sectiunea plinii a gurii injectorului w. caracterisbca $ (q. caracteristica conductei de refulare pentru sectiunea B. Pentru o deschidere dat5. 15-15. e ) caracteristica acestei conducte ling5 pomp& -I le 1 * 2 ' rizeazii functionarea turbinei (fig.

rezultii cii pentru hi = const. d) pentru o pornpa volumetricil. In c. curbel. la intervale de timp egale. + c) pentru Fig. care deci au proprietatea c6 taie pe paralele la axa q. + + A - .436 ' Hidraulica y Dacii legea de deschidere este liniarg si deci 7t . 2-1 estecunstanti. dup5 cum se va arita in paragraful urmitor. curba y.Yi-& = A? = const. define~te mi~carea permanentii fn condif iile la lirni t l date (fig. I Caracteristica de funciionare a unei pompe centrifuge-areca parametru viteza de rotatie (turatia n) a pompei ~i are alura curbei din figura 15-16. +.Infigura15-16. ~ 2 la intervale de timp egale. 15-16. curbele v l . v2. segmente Aq egale. C si sint caracteristice ?n mi~careapermanenti. Caracterist ici de functionare ale t urbinelor gi ponipelor in rni~care permanent& a) pentru o turbinil cu reactie. . = q2 q . v3 corespunzind la turatii diferite. d) intersecteazi caracteristica C a conductei fn punctul M. o pomp5 centrifug&. c. Pentru obtinerea succesiunii de puncte M se folosesc anumite drepte caracteristice.b a s-au trasat caracteristicile .azul unei pompe volumetrice. = const. caracterist ica de functionare care este dreapta 11/ (15-16.curbelk v o . Punctul de intersectie M a1 curbei 4 = 0 cu curba C. .. deci ~i iozitia punctului figurativ M. 15-16. . caracteristica conductei de refulare. Aq. la fieiare valoare a parametrului curba se deplaseazii. curba y. care defineste miscarea permanentii. In miscarea variabilii. = 0. d). b ) idem.v l .

1950 . se produce o variatie de presiune h--ho si o variatie de debit q . t ) . ecuati ile Jukovski-Allievi (1 5-10) a si (15-9):. fnglobind pe . Aceste operati i sint meni te sii foloseascii. pe cale 'de constructie graficii. Dupg cum se vede. . si o . care se exprjmg prin ecuatiile precedente in fuictie de douii functii arbitrare. F si f pentru care vom folosi douii reprezentiri .f(s ga '+ at). Du coup de bClier en hydraulique au coup de foudre en C!ectrici tC. in conducte sub presiune 437 - Din valorile coordonatelor punctelor M se deduce legea h = f(t) ciiutatg.Migcarea variabild.at) + f(s + at). in punctul B.diferite fenomene din fizicii si mecanicg *.i'nmultind ecuatia (15:lO) cu . Paris. 9 9 * - . respectiv yho in ecuatia (15-9) se obtine ecuatia (15-28) urmiitoare : . 15-17. prineipiul metodei este foarte general. f .. q) in care s-au repqzentat caracteristicile din miscarea permanentii. se obfine ecuatia (15-27) 9 9 9 St St de mai jos. Aceste dou5 ecuatii &lea@deci .at) .din teoria loviturii de berbec. a .15. cu celeritatea a.ho. I A m vizut. . Dreptele caracteristice ale conductei fortate in n~i~carea nepermanenti % Desi epura finali a presiunii se va face in planul (y. . ductei la distanta 1 (misurat5 pe axa conductei) de la punctul B si T~ > v t timpul m5surat din momentul iniA F f 8 tial (t = 0). reprezentind douiiunde de presiune: o undi direct5 F. pfng Fig.p si po cu yh.cii.si f .. care exprimii presiunea in functie de timp. fie AB conducta rectificati. a). si el a fost adaptat la . Bergeron. sfnt necesare o serie d i operaf i i preliminare in planul (y. undi indirect.(qO. E un punct pe axa con.7. cfnd s-a produs perturbarea regimului permanent. fnlocuind pe.pozitive de curgere.2. care se propagg in sens contrar vitezei .. fortate in mi~carepermanen tii 9 - 9 4 I .= F(s . --l r -w I -*- * L. si inlocuind pe Vo si V cu 5 rcspectiv 3 .qo.in expresiile func1 9 g Y 2 f tiilor F. organul . incepfnd dupii un timp determinat (de reflexie) . 15-17. Drep tele caracteris tice ale conductei ce perturbarea a ajuns in E. perturbator . care se propagi in sens direct cu viteza de curgere.q) = F(s . q. pentru orice perturbare in miscarea de regim. In tr-o reprezentare geometr ici (fig. patru variabile h. h : . De asemenea.

.ci ca niqte miirimi algebrice (constante) necunoscu te . P pui~ctulE. B observator situat in E urmireste unda F care se deplaseazii cu celeritatea a fn sens contrar directiei de scuigere si se giiseste la timpul t > T~ la o distant5 s > I de la punctul B. Adunind ecuatiile (15-27) gi (15-28) se obtine: ' + h a . Analog se poate arlta cii si unda f(s at) igi pgstreazii o valoare constant5 : f (S at) = f (1 a ~ i )= f t + + + In ecuatiile (15-27) si (15-28) putem privi mgrimile F(s . . valoarea ei este n aheeaSi cu a undei Pn momentul cfnd trece prin E. ' I r . (15-31) Aceastii ecuatie fiind valabilii si pentru (hi. q ) . in timpul t -. avem: asadar P orice punct s-ar giisl unda la un timp t oarecare.m i p n cirii variabile. se eliminii functia F si apoi functia f . Dreapta trece prin punctul n a ~i are coeficientul unghiular iE h i q.at) cu aceastii valoare. Inlocuind pe's din expresia F(s . Observim cg in timp. .ri adicii : . se poate scrie: hi . se obfine o a doua dreapta' caracteristicli: t gQ ' douii drep te caracterist ice sPnt sirnetrice fati de paralela cu abscisa trechd prin iE. h).h.qo) = 2F* a go Sciizind ecuatia (15-31) din (15-30) se obtine: ' Aceastii ecuatie reprezintg P planul (h. dependents (q.ho . distanta s este egalii cu distanta I plus lungimea parcursi de undii cu celeri tatea a. q) o dreaptd caracteristicci a . punctul figurativ i aratii .(4. unda F are o valoare constantii. la rnomentul Ti. --(q-qo) = t 2 F(s ga + at) = 2 F (const). h-h=adeviir. hi) la momentul T ~ in punctul E. .l deplaskii ei.) t Dacii se scad ecuatiile (15-27) ~i (15-28) ~ i procedind in mod analog. 1 trecfnd tot prin punctul iE ~i avfnd coeficientul unghiular a -RQ deci cele . S presupunem acum c i un z.Intr-o reprezentare cinematic5 in planul (q.at) si f(s at) nu ca n i ~ t e functiuni n~cunoscute. .

In momentul P care trece.[cazul fnchiderii liniare lente) . 9. prin metddit caracteristicilor .Dreptele (15-32) ~i (15-33) se pot interpreta . datorite numai loviturii de berbec si care se adaug5 presiunii din mivcarea permanent%. la momentele respective.timpulEde refiexie a undelor 9 6 G si fie tirnpul de Inchidere un multiplu intre a1 *Iui 91 arlume T = 47. Pn lungul conductei. Aceste curbe reprezinti conditiile la limiti. 15-18) Pn functie de q C L/. loviturii de berbec In aplicatiile ce urmeazi se consider5 o conduct5 fortat5 unicg ori&nt'alii. iar rngrimile h slnt de fapt suprapresiunile Ah. astfel c i hA = & = const. 27. presiunea -h $i debitul q. Lutnd pe T ca unitate de timp. Astfel.) ~i se deplaseazg cu celeritatea a. q. 15-18: Calculul grafic a1 lovi turii de berbec.7. pleacl din locul E la timpul Ti. 9 9 15. sfnt eliminate din calcul undele F si f. nivelul apei se mentine constant datoritii unui 2L rezervor. a deschiderii obturatorului din B scade liniar de l a m . Aceasta hu este o conditie necesarii. Aplicati i tehnice la calculul. de regimul existent (hi. .3. desi s-a jinutLimplicit seama de ele la determinarea caracterist icilor. s i t r a s h caracteristicile 4 ale obturatorului (presupus a1 unei turbine Pelton) pentru timpii 0. 4 2 se obtine in modul urmg\ r fl 'i - v. a) Cazul inchiiferii liniare l. 32 ~i 42.dat fiind modul cum au fost deduse -Pn felul urmiitor : Daci un observator. el. r I- Fig. Presupunem c i secjiunea efectivg ?b. -17. la zero-~i cii la cap& tul A din amonte a1 conductei. .ente. de sectiune constant2 qi desfgquratii fntr-un plan vertical. Fie T = .constatii cti 4n orice 8 lot. ci numai o ipo ez5 de calcul in vederea obtinerii unei epure mai simple. q. Diagrama presiunilor 1 -(fig. n sint legate fntre ele printr-o lege liniarii care depinde numai de con~tantele a ~i i ale conductei. cPnd regimul de miscare este (hi.) in mornentul plecgrii ~acestui 2 t observator $i de sensul deplasirii sale".

iar dreptele caracteristice' figurative ale regimului iariabil vor trece succesiv prin punctele B. cslculul presiunilor se redvce la rombul Bo B.A . 2. iar in punctul A migcarea permanent5 dureaz5 pin5 la t = 0 . obturatorul fiind inchis complet prin inse~idatele problemei.Pre'siunile in -B la timpii 7. h. 2.5. de la intersectia dreptei caracterist ice I I cu parabola d/.5.:':Deci punctul figurativ din plailul (h.h. . Dup5 timpul 47..5b) Cazul i'nchverii bru~te(T < 7). de exemplu fh punctul C. figuregzii schimbarea de regim. g Y I /*. care coincide cu starea din A la timpii zero ~i 0. urm5rind unda care pleaci la timpul 0. la B ~i invers. . - riea'.25 7 in punctul C la mijlocul lungimii conductei d B . Observatorii continui a u. toate celelalte parabole vor coincide cu axa verticalii Oy. . In planul (h. Pentru t = T suprapresiunea atinge valoarea avi. ins5 E acest moment condi~iile n n la limit5 ale obturatorului sEnt determinate de parabola Punctul B.5. apoi rimine constant5 pPni la t = T si fn acel moment.tor: Fie un observator care urm5re~teprima und5 care se 'deplaseazi cu celeritatea a Spre punctul A . q) va fi*inace1 moment (t = 1. pornind-din punctul B. Aceastii unda ajunge dupii' timiul 0.1$0. / I #. conditia la limi t5 este aceea d presiu- + 8Q +.5= 1. AOe5 T B2Bo. punctul figurativ Bo (hogo) corespunde st5rii in punctul B la timpul t = 0. avfnd coefia cientul >unghiular-.biide sens. c k i o dat5 ajunsii fn 'B...figdrata in punctul Br.. 27. punctele figurative se g5sesc pe dreap ta earacteristicg I care trece prin B.25 7. Cu a1te cuvinte. presiunea scade.-.. Fie un a1 doilea observator in punctul A.5.. B4 sprijinindu-se in punctele Bi pe parabolele . h. 1. s ~ . Unda ajunge in punctul B 9 r 9 dupii timpul P unit5ti 7: 0. acum o diagram5 presiune-t imp.. Ajungind 'In. intermediare Boe6 B J .5 si CO25 este aceea a miscirii initiale permanente pin5 c e ajunge E aceste puncte' prima und5. ~B2. A. urmind caracteristica-liniarl I 1 care trece prin a punctul A o 5 si are coeficientul unghiular . pun6tele figurativeale migc5rii descriu rombul B. i in punctele A i + 0. 47 sint h. 1.7 (reflectata E sensul lui +V) cu celeritatea a spre B.5.A4.4 t = T . de la . i n figura 15-19 se arat5 mersul calculului grafic.5. Este . deci 6le pot fi reprezentate prin n acelasi punc t (ho.5 si ducem dreptele caracteristice I si I I sprijinite pe aceste parabole ~i pe orizontala h = hoeSe mai obtin astfel' punctele . .este cori~tantii~-~i identic6 :cu.5. B. A2.5 pe orizontala h = hoeObserviim cii parabola '+4 coincidk-cu axa Oy vi d fn momentul t = . Aceasta n und5 ajunge in B la timpul 7.5 7 ajunge in A . %) .rmari undele f n deplasirile lor cu celerjtatea a..5-7)p. de observat cii presiunea in punctul B cregte de la t = 0 pin5 la t = T. .. trasiim in prealabil parabolele 'caracterist ice ale organului perturbator la timpii 0.e orizontala h = ho si el poate fi notat A1. iar la timpul 0.A ..5 B6A3. pin5 la timpul0.1In acest nou regim. ~i putem construi. -maximii h .57. '37.. 1 4 % - '.5 7. intervenind unda reflectati.5. Intrucit parabola de fnchidere este chiar + axa verticals Oy.. A3. h. . 2 lq).5 = 7. starea punctelor Bo. Daci dorim a obtine puncte ale gcestei diagrame in faze intermediare: 0.ho = .5 .5 0. iar-din acel moment apare prima undi. de la B cltre A ajungind in acest punct dup5 timpul fn uni tdti +:.5B1. Acest punct se obtine + ' + ' - A +.a:Yo.. d8 . miscarea permanent5 dureazi. unda $chim.

in cond:ucte sub presiune 44 1 plecind din punctul A T . 5 cu o dreaptii caracteristicii avind coeficientul unghiular = alga. c) ~ i z u ldeschiderii lente se poate urmiiri pe figura 15-20. ~i BT se confundii intr-unul singur in planul (h.. htr-adevir. 15-19. Calculul unei conducte fortate la lovitura de berbec pentru Pnchiderea brusc8.0 .. 15-20. cit si P mijlon n 9 9 9 9 f 1 Fig.Mipcarea variabiM. q) si din acest punct se duce dreapta caracteristicii B1A3. Calculul loviturii de berbec prin metoda caracteristicilor (cazul deichiderii lente) ' . . construcjia atit a diagramei suprapresiunilor P punctul B (la obturator).. construieste diagrama ( . 0 d a t l ggsite valorile suprapresiunilor. ordonata punctului BT este * 1 I Fig... prin me toda carac teris ticilor Punctele B.. t ) conform figurii' 15--19. .'se ..5 + T pln5 la intersectia cu cjrizontala h = ho si asa mai departe. care intersecteazl in BT parabola de Pnchidere +c = Q (care se confundii cu axa Oy).

5 s.457 1. B.5. Moroeni) Debitul instalat este qi = 8. B0. .57 52. de pe riul Ialomita.84 14 '-I - . E.50 1.5 C1. este galerie de beton sub presiune.22 1.5. in rn . 50. Este o ipotezi de verificare Pntr-un caz foarte nefavorabil.53 b 48. r ~ a b e l h15-1 IV Tronson I I II III : ' VII I . fgri a tine -seama de actiunea regulatorului de presiune care cornand: deflectoarele ce. in m d.5 ms/s. fn urma ciderii sarcinii totale.4. lovitura de berbec produsi in conducta fortatg.. cul C a1 conductei. avfnd diametre ~i grosimi variabile.26 1.93 -' 63.63 1.53 24-26 N. A? 5 etc.7.53 28 . Conducta fortatii este forma. Sii se calculeze pen tru uzina hidroelet trici Moroeni. Profilul fn lung a1 unei conducte fortate (U. calc~iu. Presiunea in A are aceeasi valoare h..ti dintrtun singur fir. pe primii 63.53 27 31.50 rn de'la castelul de echilibru. A0.1 pentru punctul C se urmiireste pe linia in zig-zag... 15-21.28 l.25 C1.ll' 1.de apg.50 2. fnsi putin probabil. conform tabelei 15-1."-1 20-24 109. trecfnd prin doui turbine Pelton. restul este de @el moale. Urrneazi s i se calculeze suprapresiunea produsi la fnchiderea cornpletii ~i simul tang a acelor injectoarelor celor doui turbine fn timpul T = 3. In epurii s-a admis c l timpul de deschidere Td = 3 r si cii legea de variatie a deschiderii este liniari.7aetc. pe cind presiunea in B este repreGntati fn dlagrama (h. Exemplu numeric. deviazi vina. in mm galerie beton 10-14 I 6 18-20 Fig. 6.84 1. A B. 63.o 112. 9 9 15. H. f ) . Calculul grafic se poate lege urmlrinri poligonul in zig-zag a1 dreptelor caracteristice I si 11.

M igcarea variabild in conducte sub presiune 443 Metoda de calcul aleasii este rnetoda graficii Schnyder-Bergeron. Conducta fiind alciituitii din tronsoane de diarnetre ~ igrosimi diferite.63 1.62 \ VIII 133 133 27 28 1 140 1 150 IX 4.62 4. viteza medie de curgere a apei ~i viteza medie de propagare a undei de presiune: Tabela 15.0274 0.1260 0.93 63.0642 0.0973 0.0446 0. lai I II 63.0565 0.5 2 282 0.62 4. 53 1.04 2.0440 0.53 .63 1.7 33 32 4.50 582.28 48.145. se calculeazii .L Tronson Ii di ei "i 1 425 .84 1.26 31.08 4. .62 : C - - Valorile suprapresiunii vor rezul ta grafic din intersectia caracterist icii suprapresiunii .5 360 169 268 206 225 505 232 .5530 b 895 936 983 4 040 1 095 1 123 S III IV 16 19 22 25 1 I V VI VII ' 4.o 1.57 52. 12 14 2.50112.67 109.22 50.84 1.0485 0. vi Livi 1.0445 0.ll 50.08 171.

). 5. 7 etc. admitfnd unitatea de timp 5: Pentru constructia drep telor caracteristice. 6. Parabolele reprezentind functia de fnchidere se construiesc prin puncte.cu curba care exprimii legea de inchidere Timpul de reflexie a undei de presiune q. stare de regim permanent: S-au neglijat pierderile de sarcing.(punctul I). T =3 >: 1.11 = 3. . este Se admi te pen tru simplificarea calculului. se calculeazii coeficien tul unghiular tga = f am -&?am I 050 9. 2~~ (punctul 2). timpul de inchidert.81 X 2. 3.16 - 49.ro (punctul 3) ~i oscilatiile de presiune dupi fnchiderea vanei (punctele 4.33 s in loc de 3 3 s.6. Se obtin presiunile la vanii fn momentele q. Construcfia incepe din punctul 0.

50A @ Fig. Pn diagrarna din figura 15-23 este reprezentatii direct variatia lui .5.23. 15.Mi~carea variabild Z conducte sub presiune n 445 S-au mai construit qi punctele auxiliare 0.5 ~i 1. .rm -1.Rezultatul calculului grafic a1 conductei fortate din figura .

un beton armat de o deosebitg rezistenti. iar suprapresiunea minimi.fenomene sonice. unde a realizat un aparat de tragere instalat pe bordul avioanelor de lupti.20 m. Calculul la suprapresiune . fn 1918 a publicat la Londra tratatul fundamental . F a t i de h. continui s i lucreze gi astazi la virsta de 80 de ani.). locomotive etc. dec.Hidraulica Se constati c i suprapresiunea maximi Ahmax = 90 rn 'se realizeazi la r. transformarea energiei mecanice fn energie calorici etc. = 233. energia care se transmite prin u ~ d e sonice este apreciabilii ~i acest mijloc de transmitere a energiei fn scopuri industriale a fost imaginat si realizat pentru prima oari de ing. $tiinti conceputi ~i dezvoltati de G. Constantinescu in 1913. iar acestea se transmit prin lichid ca unde sonice la capitul celilalt.f i r i deflectoare . niscut la Craiova in 1881. Ah = . prin actiunea regula toarelor de presiune asupra deflectoarelor. FOLOSI REA UNDELOR DE P RESIUNE . Din tre publicatiile care trateazi despre inventiile l ui G. Aceasti suprapresiune se adaugi la presiunea statici corespunzind nivelului maxim a1 apei la baraj $i la presiunea rezultanti se face calculul de rezistenti a1 conductei.8.este un calcul de verificare cu coeficienti de siguranti redugi. la alte inventii gi perfectionki $i intretine legituri ~tiintificecu prietenii gi admiratorii din tara sa natali.Anglia.generatorul sonic"..sonicitate". produce pagube in instalatiile de transport a fluidelor in conducte. pfni la 10% la cideri mari. a urmat $coala Nationali de Poduri gi Sosele din Bucure~ti. Constantinescu (Hidrotehnica. In conditiile normale de exploa tare. desi in cazul frecventelor joase (sub 32 per/s) vibratiile nu sint percepute ca sunete. unde pot fi transformate in energie mecanici sau altfel de energie..6%.90 m.Theory of Sonics" ~i a brevetat numeroase inventii. unde se dii bibliografia completi). Avind elaborate planurile mai multor inventii. folositii in . poduri etc.motoarele sonice". care a mirit considerabil capacitatea defensivi ~i ofensivi a avioanelor engleze in rizboiul impotriva Germaniei agresoare. La science sonique et ses applications (Annales des mines de Roumanie. Aparatul se bazeazi pe . w * George Constantinescu . in general. luind diploma in 1904. 1 9 2 w Andonie G. la 4 5. 9. 15. Principiul transmiterii sonice a energiei este urmiitorul: la un capit a1 unui tub plin cu lichid se produc vibratii mecanice. 1960. Ecuatiile de transmi tere a energiei sonice sint foarte asemhitoare cu acelea ale transmiterii energiei electrice sub forma de curenti alternativi ~i 9 9 . dack nu s-ar lua misuri. admitind s i se producii in material eforturi apropiate de limi ta de elasticitate. Constantinescu se ci teazi: Constantinescu G.. Dacii presiunile sint destul de mari. t (Gogu).receptori". o r n a ~ i n ide integrat ecuatiile diferentiale. Considerat tn Anglia ca unul din cei mai mari inventatori ai lumii. transformarea energiei electrice fn energie sonici $i reciproc. Fenomenele de transmitere a undelor de presiune cu viteza sunetului apartin.) proiectate dupi conceptii proprii. acusticii ~i pot fi numite ... suprapresiunea se reduce.. La Inceputul carierei sale s-a ocupat cu betonul armat. ~ t i i n t a folosirii undelor sonice pentru transmi terea energiei.SONICITATEA S-a aritat cii undele de presiune care se produc in conducte. precum gi inventii din alte domenii (convertizorul aplicabil la automobile. a plecat in.. elaborind o teorie original5 $i executind lucriri importante (structurile $i planqeele la clidiri publice.. aplicatii ale sonicititii. Gogu Constantinescu * in timpul primului razboi mondial. Inginerul G. in urma perturbirilor m i ~ c i r i ipermanente a lichidului pot lua valori importante si a . iar recep torii de la capiitul celiilal t k n t . speciale de limi tarea fenomenului de lovi turii de berbec si miisuri pentru sporirea rezistentei mecanice a conduc telor . Vibratiile la capiitul initial se produc cu un piston care are o mi~care a1ternat ivii sinusoidali si care const i tuie . $i la inchiderea totali a vanei. suprapresiunea reprezinti un procent de 38. 1919 $i ian.

.

DESCRIE REA GENE RALA A FENOMENULUI. datorit5 variatiilor de sarcini ale turbinelor. presiunea lichidului se transmite dupi legea hidrostaticii I^n toatii canalizatia. astfel cii in stare de repaus a1 apei. cu caracter oscilatoriu. aductie. NOTATII I n sistemul hidraulic situat in amonte de turbinele hidraulice ale unei uzine hidroenergetice se produc in mod obisnuit mai multe feluri de misciri variabile ale apei. 1 6 ) : rezervorul de la captare (A). 16-1. prin inchiderea sau deschiderea partial5 sau total5 a obtu- A Fig. castelul de echilibru (E). galeria (sau conducta) de aductie sub presiune (G).1. conduct: fortatl 4 . Toate aceste obiecte sint in comunicatie nemijlocitii. organul de reglare a debitului de intrare in turbini (obturatorul) (X). cfnd obturatorul este inchis. sub nivelul planului de apii de la captare. Schema sistemului: prizi de a p i . conducta fortati (C).Capi tolul XVI Migcarea oscilatorie a apei fn castelele de echilibru \ a* 16. Acest sistem hidraulic se compune din urmiitoarele pirti esentiale (fig. caste1 de echilibru. S-a aritat la capitolul XV cum.

Fie (v. apa acumulati in castelul de echilibru peste nivelul hidrostatic se scoboari intr-o miscare in sens invers.lungimea galeriei . iar la captare sint niinsemnate. . d a t i fiind sectiunea mare a lacului..de a limita arnplitudinea undelor de presiune (lovitura de berbec) in conducta fortati.viteza rnedie in galerie la rnomentul t : .de a opri transmi terea undelor de presiune in galeria de aductie . A Notatii. atit in castelul de echilibru cit si in galerie.presiunea in (2) la tirnpul t . z . se produc unde de presiune in conducta forfati.suma pierderilor de sarcinii pe lungirnea L a galeriei . Acesta are deci indoitul rol: .debitul in regirn permanent a1 turbinelor..limitate la punctul de racord a1 acesteia cu castelul de echilibru. se ridicii in acesta peste nivelul anterior. energia cinetici -. .7. 2. in conducta fortatii (la turbine) . continuind s i intre in castelul de echilibru. H . oscilatii . Oscilatiile in castelul de echilibru au amplitudine mare (metri). Aceste oscilatii in mas5 au7asupraconductei fortate efectul de a transmite in fiecare moment ~resiuneavariabili d a t i de nivelul apei in castelul de echilibru. originea fiind la nivelul planului de apb a1 rezervorului arnonte. in unde de presiune. la mornentul t .Migcarea oscilatorie a apei E castefete. . peste care se suprapun undele de presiune de scurti duratii (de ordinul secundelor) ale lovi turii de berbec. dezvoltind un lucru mecanic prin care energia se transformi in energie de pozitie (acumulare). d). a czror explicatie calitativii este urmitoarea. din cauza manevrelor in obturator.distanta de la punctul ( I ) ping la o sectiune oar ecare a galeriei rnisuratil pe ax. in regim variabil. 6. . -fn acest fel se produc oscilatii in mask. la care participii atit lichidul din conducti cit ~i materialul din care ea este construiti.. n Dupii aceea. la intrare gi i e ~ i r e .in masi" ale lichidului. .d u p i cum s-a vizut la capitolul XV -se transformi in energie elasticii. .sectiunea galeriei . art. Sii presupunem c i prin intreg sistemul curge un debit Q ~i c i la un moment dat obturatorul se inchide brusc..ordonata nivelului apei in castel. sensul pozitiv in sus. -fn ace1 moment apa are o energie cineticii importanti. . . In conducta fortati. p. . in regirn permanent . ~i dl elernentul de dista n t i . P . p. sectiunea in castelul de echilibru. citre priza de a p i si ajunge din nou sub nivelul hidrostatk. Datoriti inertiei.debitul la rnomentul t . . fig. - .idem. de durati mare (sute de secunde).viteza rnedie in galerie la rnomentul initial. pinii ajunge un nivel maxim la care energia cinetici E sistemul galerie-caste1 de echilibru este zero. ca intr-un tub Pndoit (v.de echi-libru n 449 ratorului. In castelul de echilibru se produc insii. 16-1): Z. cici apa din galerie.diferenta bruti de nivel intre nivelul apei Pn rezervorul A ~i axa conductei forfate in centrul obturatorului. I .presiunile i n punctele (I) qi (2). Energia cineticii a apei din galerie are hsii posibilitatea s i se transforme in lucru mecanic. apa se ridici in caste1 chiar peste nivelul hidrostatic a1 lacului de la captare. care trebuie s i se transforme in alte forme de energii.cotele geodezice ale axei galeriei in punctele (I) gi (2).

ecuatia (16-2) devine: 9 A In miscarea permanent. Vom dl stabili douii ecuatii : ecuatia dinamicii si ecuatia de continuitate. 9 + 9 Asadar.. ~i variatia de vitezii dV se transmite instantaneu de la o extrernitate la cealaltii. deci pentru regimul initial (permanent) . deci se poate scrie: L-si D 2g 9 2g Semnul corespunde sensului misc6rii de la sectiunea (I) la sectiunea (2) si semnul . deci .. deci el se deplaseazl cb un bloc rigid in galerie. deci dV -dt 0. termenul a1 doilea a1 acestei ecuatii este nu].16.2. 9 = Qo. intre punctele (1)si ( 2 ) . STABILIREA ECUATIILOR M I $ C A R I I La stabilirea ecuatiilor misciirii vom face ipoteza cii lichidul este incompresibil.corespunde sensului contrar. deci : ecuatia (16-1) devine: Pierderile de sarcinii h se cornpun din pierderile de-a lungul conductei v2 A V2 suma pierder ilor locale Z< .conform ecuatiei (6-18) 9 9 9 Deoarece ~i deoarece V nu depinde de 1.0.. cind Q = const. in miscare variabilii. Pentru a obtine ecuatia dinamicii s5 aplicim teorema lui Bernoulli pe axa conductei.

este datorit acceleratiei si se cheam5 si presiune de inertie 9 ? Ecuatia devine.Qdt. ele permit a obtine unele rezultate pe care cu greu le-am putea giisi in ipoteza a treia. se obtine . acest timp este totuvi foarte scurt in raport cu durata oscilatiei in castel. ci In decurs de citeva sechnde. Asadar. si ' SL dz = cresterea volumului de apii in castel. Desi in realitate inchiderea nu se face brusc. derivind in raport cu t A Inlocuind pe . in special de legile admise pentru pierderile de sarcinii. (16-6 9 3 L av .. prin impiirtirea cu a dt: ) Ecuatiile diferentiale (16-4) si (16-7) sfnt fundamentale si integrarea lor depinde de unele conditii suplimeAtare.nu corespund intocmai fenomenului real. In ceea ce priveste variatia debitului. vom admite inchiderea bruscii a obturatorului. Deoarece Q = 0. Desi primele douii ipoteze . in cazul misciirii variabile. astfel c5 rezultatele calculului in cazul extrem a1 fnchiderii b r u ~ t ediferii prea putin de valorile reale. la zero. Ecuatia de continuitate se stabileste pentru secfiunea (2) exprimlnd cii volumul o V dt care intrii in intervalil de timp dt din galerie in caste1 se Imparte. 16. astfel kii debitul trece brusc de la debitul initial Q. INTEGRAREA ECUATIILOR DIFERENTIALE ALE MI$CA ~ 1 1 9 Vom face pe rind trei ipoteze cu privire la pierderile de sarcinii. in douii piirti: volumul Qdtcare intrii in conducta fortatii. ecuatia (16-7) se poate scrie sub forma: sau.simpli f ica toare . Ipoteza I -a: h = 0.3.in ecuatia dt dV (16-4) prin expresia precedenta. ecuatia de continui tate este: QVdt = a d z $.Mipcarea oscilatorie a apei S castelele de echilibru n 45 1 Termenul a (energie specific5 inertialii). care este de sute de secunde.

St (din ec. 16-8). = A sin (3. Amplitudinea se obfine prin eliminarea lui P: de unde Ipoteza a 2-a: Pierderile de sarcing Pn regim laminar: Ecuaf iile de miscare devin: 9 . deriviim ecuatia (16-10) 9 deci o oscilatie armonicii cu perioada: Pentru aflarea amplitudinii A si a fazei ? : Pentru t = 0. dt" 72 in care Solutia acestei ecuat i i este.-cos b p = .$.Aceastii ecuatie se poate pu'ne sub forma: d2z z . z = xo ~i V = b..= 0. deci: F 2. 0 A . P..: L - - A sin [++ P ) .

Mi~carea oscilatorie a apei 2rt castelele de echilibru 453 Prin procedee de calcul asemenea cu cele folosite la prima ipotezii se obfine ecuaf ia dinamicii : Introducind notaf iile: ecuafia (16-15) devine: - Ecuatia caracteristicii : are riidicinile folosind 'notatia: Deosebirn cazuri le urmi toare : a) T < 2ro.se anuleazii cfnd paranteza este nulii. cos 2 ' t + C. stnt numere complexe conjugate. r. ' (5+ p).t/2zo C. Riidiicinile r. . adicii: .. (16-19) Miscarea este o oscilatie armonicii amortizati. sin )' = AP-'I2" sin 2 . deci solutia este: z==e . ~ e i t r u aflarea constantelor formiim derivata: .

T 1 070 s. Aproximarea calculului pierderilor de sarcinii in galeria de aductie . T practicii T' nu diferii mult de T si deci n putem apr&ia . cu L = = = 2 xr 9 = 2x = 20. z = . Asadar am~litudinease amortizeazii datoritii freciirilor. 0 SZ = 30. care este datorit existenfei freciirilor A descreste cind t creste. L' > L in care sii se finii seama si de pierdeiile locale dupii legile regimulGi turbulent si fie acea pierdere h reprezen. ah ctg p = ctg I]. pentru un 2 000 m si 0 S1 T = 403 s .Din ecuafia (16.Desi s-a admis pentru pierderea de sarcinii o lege de variatie liniarii in raport 6u viteza.19) se observii cii factorul e. Totusi.h. datori t lui Fr. Intr-adeviir. calculul poate f i folosit si in cazul real. . pentru un alt caste1 = 10 000 m si .= 9= viteza apei in caste1 imediat dupi inchiderea bruscii a obturatorului. iar constanta p din conditia t = 0.+) .Qo 7' ah Rezultatele mai importante ale acestui studiu sint urmiitoarele: .' 1 2 ~ 0. (De 'exemplu.. se observii din relatia (16-18) cii .Forfe1e. ' deci pentru care z este maxim. devenind eT 9 "-0 - cind t + OO.) . Prasil: Calculiim pierderile de sarcinii considerihd o lungime virtual. prin urmiitorul artificiu. . . Rezultii: A = - h sin p 9 sin (P . 16-2.cii durata unei oicilaf i i complete este aproximativ T caste1 de echilibru cu. este: rr C Constanta A se obtine din conditia t = 0.tatii prin phrabola v vo v Fig. cind pierderile n' sint proportionale cu V 2 .de frecare au efect ~i asupra perioadei de oscilatie T' = 2 xr' care este mai mare decit perioada T = 2xr a oscilafiilor inipoteza lipsei 1 1 fortelor de frecare.< ' A rr rr deci r'>r si deci T' > T. L de echilibru.destul de aprAape de realitate .tg +.454 - H idraulica Dacii notiim-2% .sin p sin J. rezultii cii timpul pentru care se anuleazii .

6) oscilatie aperiodic5 .h.. conform legi i pii tra t ice k V 2 . oscilafia este frinat2 puternic. z este ~i fn acest caz o functie aperiodic5 asirnptotica. Diagramele oscllatiilor apei in tr-un caste1 de echilibru: a) oscilatia armonicii amort iza t5.. in domeniul restrins consi dera t . Avem deci : .Mipcarea oscilatorie a apei tn castelele de echilibru In figura 16-2 ducem o dreaptii care sii compenseze suprafata cuprinsi intre curbii si axa absciselor in domeniul 0 . c) oscilatie puternic frtnatii dt2 . insii echivalentii cu legea pitraticii. La timpul t = 0. Cele trei cazuri (a) (b) (c) sfnt reprezentate in figura 16-3. f i r maximum. / /' dV -. z are o variatie aperiodicii. 16-3. cu un singur maximum.Vo.A * v = -SZ. Fig.SZ d2 dt c0 . r are o valoare negativi z in castelul de echilibru eite: = . Avem in punctul de intflnire I a1 chrbei cu dreapTa: A care permi te aflarea coeficientului de frecare K' corespunzind unei legi liniare in raport cu V . pentru care viteza Ipoteza a 3-a: Fort ele de frecare se consider2 Sn regim turbulent. In ecuatia diferenfial2 (16-4) se inlocuieste V din ecuafia de cdntinui tate (16-7) in care facem Q = 0 (inchidere brusci).dz 0 9 dt / @ 'I .

deci . adicii se verificii ecuafia (16-25). derivind aceastii ecuatie in raport cu t se obtine: % . Ecuatia (16-26) se poate scrie: Q Pentru t = 0. . sau 2 2n2 m r n =z+ .z2-/- r n * 2 n2z=0.456 Hidrautica Sau. introducind notafiile: rezuIt5 ecuafia sub forma final5: Solufia general5 a acestei ecuatii este: A Intr-adevir. z = SZ . si 9 Z = - .

Dupi ce am gisit pe z. + 1) .+ 1) = I) = mh. 9 3% ' 16.ca diafragrne.zi.=v. Astfel: Zm = Zi Az + . 9 2 Qi +Qi+1 Qm - 2 . se obfine in (16-29) egalind mernbrul I cu 111.4. Aceasti condif ie duce la relafia (16-31) intre doui elongatii sucdesive: (- mz. Elongafia minimi z. cind sectiunea castelului de echilibru variazi cu inilfimea sau cind sint previzute diferite organe de influentare a rni~cirii. unde elongatiile sint rnaxirne si minirne. Metoda de calcul prin aproxirnafii succesive. 4-1. deversoare pentru limitarea amplitudinii maxirne etc.Mi~carea oscilatorie a apei 2 castelele de echilibru n 457 Din ecuatia (16-25) deducem. dupi ce ecuaf iile diferentiale ale miscirii sint transforrnate in ecuatii cu diferenfe finite.in valoare a d s o ~ ~-i ale elont gat iilor. este cu deosebire utilk pentru cazurile..v.+2 9 AV. = (-mz.. destul de frecvente.I n (.. care este de fapt fictivi. PI introducem in ecuafia (16-31) cu sernn schirnbat ~i gisirn pe 2. si asa rnai departe obtinem succesiv valorile descrescitoare .mz. respectiv Az. Calculul aproximativ al oscilatiilor cu metoda diferentelor finite 9 a) Metoda Pressel.In (-mz. Ecuafiile (16-4) si (16-7) pot f i inlocuite cu urrnitoarele: T Mirirnile notate cu indicele m sint rnirimi rnedii in intervalul At.. pentru un timp t < 0. -/ + 1) . 2. tot pentru t=O: Din (16-28) si (16-29) se deduce constanta: T Vitezele in castelul de echilibru sfnt nule pentru punctele z. .

Calculul pleacii de la alegerea intervalelor de timp At care se iau de la 1 s (la castelele mici) ping la 20 s (la castelele foarte mari).. pentru calcule mai exacte precum si pentru calcuiele de stabilitate este nevoie a tine seama de legea de variafie a 9 . nu este de neglijat.. se reface calculul cu alt Azi. folosind o formuli pract ic5. iar I? raza hidraulici. dupi cumcalculul se face la inchiderea sau la deschiderea turbinei. . d a t i si se ia Azi aproximativ. de exemplu formula Manning. Calculul se repets in orice caz pentru a obtine valorile medii din interval. z. cind castelul este previzut cu deversor.. Q. Q. orizontali.f . Desi nivelurile extreme ale apei care oscileazii in caste1 nu diferl mult in c a z h unor manevre bruste fafii de cazurile reale.Qi + Qi + 1 In iceea ce priveste sectiunea de scurgere tale succesive: Q. intre douii sectiuni orizon. necesare calculelor conform ecuati ilor (16-32) si (16-33).=Z(Vm-Vi) Vi K V ~zm din ecuatia (16-32) 2 2 --s s m2 (16-33) tia m /s m/s m3/s rn3/s rn m rn m2 rn/s 9 rn m Se i n t r l in tabeli cu valoarea Qi = Q.Qi+ Oi. avind insl grijii de a da lui n-valori diferite. P --- 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 I -Qm = Zi Z. luindu-se mai mare in zonele de viteze mari ale apei in caste1 (pe la nivelul static) si mai mic Pn zonele de z maxim ~i z minim sau in zona lamei deversante.z. Calculul se conduce dupg ordinea indicatii in capul de tabell de mai jos. + - 7 A 2 9 - a galeriei de aductie o . Q. a castelului. Se face tot calculul in ordinea coloanelor ~i se ajunge la 2. ea este de obicei constanti pe lungimi mari. b) Observatii asupra legii de variatie a debitului Q al turbinei. - - t At Qi AZ ai a= .Debitul turbinei Q.. Astfel: L fiind lungimea virtual2 (pentru a considera si pierderile locale)...1 2 Vm AV.= -Qi+Qi+I -zif 7 - zi + 1 din ecua.este sectiunea medie. Coeficientul n se va lua pentru pereti de beton lucrati Pngrijit: la deschidere la inchidere in medie ~ s t evident cii se pot lua pentru n valori diferite de cele 'indicate. Dad5 diferenta z. Intervalul At poate f i variat. va rezulta din curba de variatie a debitului care trebuie s i fie d a t i : Q = f(t) sau Q = F(H 2). V. totul e depinztnd de conditiile locale.. Se determini in prealabil constanta pier-derilor de sarcinii Y.

Calame ef Gaden. timpul de inchidere si a1 acestor organe de reglaj a1 presiunii este scurt (16-20 s) fati de perioaha oscilafiei fn castelul de echilibru (citeva sute de secunde). deoarece o expunere completi a lor ar iesi din cadrul lucririi de fafil.La inchiderea totali brusci.debi tul . 0 prezentare mai ampli a acestor metode se ail2 in tratatul Ch. 1926.Migcarea oscilatorie a apei 2 castelele de echilibru n 459 debi t u l u i turbinelor.care este cel rnai obi~nui in exploatare . Totusi. Vogt. Paris et Lausanne.In cazul reglajului la putere constanti. pentru a evi ta lovi turile de berbec prea puternice in conducta forfati se recurge la deflectoare (la turbinele Pelton) sau vane de descircare (la turbinele Francis). notind : se giise~te: -.mat. deci debitul in orice moment este legat de presiune. F. Le menfionim numai. As t fel : . t urrneazi o lege hiperbolici in funcfie de z. 1949 gi 1954. Vogt2 introduce patru valori relative u adimensionale si obf ine o ecuafie asemini toare cu (16-30).Dupi cum s-a aritat la capitolul XV. Fniltarea maximi: technique. astfel ca puterea N s i fie constanti: A Q(H + z) = N = const.5. Ast fel. ALTE METODE PENT RU CALCULUL OSCILATIILO R IN CASTELUL DE ECHILIBRU Pentru rezolvarea problemei oscilaf iilor in castelele de echili bru de forme rnai complicate. a) ~ ~ l c u l cul valori relative. Berechnung und Konstruktion des Wasserschlosses. Theorie des charnbres d'equilibre. care deviazi debitul de la turbini f i r i a-1 reduce brusc. Jager. inchiderea apei. . 1923. metoda analiticii ariitati la paragraful 16. Hydraulique . de aceea s-au elaborat numeroase alte metode. 16. in afari de aceea a diferenfelor finite. Stuttgart. D E C ~in acest caz .se face auto.4 nu mai poate f i aplicati. Calame si aden en^ introduc sase valori relative adimensionale si din studiul ecuafiei integrate deduc inele valori caracteristice care interiseazi indeosebi. F.-. astfel c i introducerea in calcul a timpului real de inchidere nu influenfeazi mull calculele ficute la inchidere sau deschidere brusci. Aceasti lege depinde de modul de reglaj a1 turbinelor.

Dreapta A V = .. si deasupra semiaxei . iar pe axa ordonatelor se iau inilf imile z. corespunzfnd diverselor vi teze V: Aceasta este o dreapti care se traseazi cu originea in 0 si avind aceleasi abscise OV..0 V pentru sensul contrar. dupi mirimea castelului.Primul Hidraulica 9. Paralel cu . luind ca origine un punct 0. luind ca unitate de timp At = = 2. dupi primul maximum: - La deschidere bruscii de la Q = 0 la Q = Qo: . Dintre numeroaseli metode grafice vbm prezenta mai detaliat metoda publicati de A.At z. 0 a l t i curbii reprezintii volumul AT intrat in caste1 in timpul At. in care h = KV2. dedesubtul semiaxei OV pentru sensul de mi~carea1 apei in galerie. de la captare spre castel. Se construiesc astfel : I . b) Metode grafice. Ecuafiile cu diferenfe finite (16-32) si (16-33). ordonatele ei se pot lua in sus cind V > 0 (adici spre castel) in jos cind V < 0 (spre captare). Pentru claritatea figurii se preferii ca aceasti curbii (IV) s i fie construiti in afari de abscisa r ii . Schoklitsch in 1923 si usor imbunit i f i t i ulterior.+ 2 460 . in care se ia At = const. . reprezinti suma pierderilor prin freciri hidraulice. in abscisii. pot f i rezolvate prin cohskucfii grafice. cind se iau pentru parametrul h diferite valori. IV. Pe axa absciselor se ia viteza V pozitivi spre stinga si timpul t la dreapta.. minimum. cu avantajul c i acestea sint mai intuitive si permit o mai usoari descoperire a unor eventuale erori. Ecuafiile cu diferenfe finite ale oscilafiilor in castelul de echilibru se scriu sub forma urmitoare: 9 9 / bv=-L (z + h) At. A patra curbii reprezintii volumul acurnulat in castelul de echilibru. in loc de a f i rezolvate prin calcul tabelar. la nivelul hidrostatic a1 apei in rezervorul de la captare. .20 s. Se traseazii mai multe curbe. iar z in ordonati. cu cre~terilede volum AT. 11. Diagrama pierderilor de sarcini h = f KV2.- + 9 L aceasti dreaptii urmeazi a se duce apoi toate dreptele care sint reprezentate de ecuatia (16-37). 111.

In ace1 punct. debitul turbinei E .ca aceasti curb2 auxiliari sii fie f i c u t i separat. curbei Q At = f(z) se face (fig. Rezolvarea graficii a sistemului de ecuatii se face in modul urmitor: Pleciim de la punctul 0. la oarecare distanti. curba reprezentativi este o hiperboli. In sfirsit. Q scade brusc. as'tfel ca puterea sa r i m l n i constanti. In acest scop. q randaansamblului conducts-turbini. avind abscisa V = Vo (viteza initial. ~ s i d a r . Ducem dreapta 0-1 paraleli cu dreapta II. Daci incircarea nu este totali ci partiali. Constructia.pentru a nu complica epura . N este puterea turbinei.aceasti curbi reprezinti: 7 = 0 sau sub nivelul f n s i pe aceeasi curbi se poa te ci t i cresterea Az care corespunde unei diferenfe As: 9 V. la Q = 0. plecind de la abscisa OV (stinga). 16-4) lulnd abscisele Q At pe orizontali si originea intr-un punct oarecare 0' la nivelul hidrostatic a1 captirii. de regim constant). Este 7preferabi1. pe modele. $i ecuafia de continuitate se exprimi: 9 + - Exploatarea uzinelor hidroelectrice se face.functie de z. - (16-40) iar curba reprezentat i v i este o paraboli. Dat fiind c i vitezele V sint dependente de z prin ecuatiile de miscare. de la Q. mai trebuie trasati curba care d i pe Q. pierderea de sarcini h = h. aceasti ecuatie este aceea orificiu deschis. la un debit constant Q. daci se produce inchiderea brusci a apei. Aceasti curb2 (V) depinde de regimul de functionare a turbin nelor. At . In acest caz : A QAt In mentul In a unui A A 7yq ( H + z ) At. Astfel. At const.. ordonatele curbei Q At vor f i transpuse deasupra curbei II I pentru a fabe operaf ia corespunzitoare ecuaf iei (16-38). deci bilantul volumelor (conditia de continuitate) este: ? 1 si ordonatele curbei 1 1 sint egale cu cre~terileAT de pe curba IV. situat pe curba I . se va trasa.Migcarea oscilatorie a apei in castelele de echilibru 46 1 OV = V i luind o origine arbitrari (sau la cota z maxim).. H ciderea bruti. Din curba V se obtine cantitatea Q. dreapia Q At = Q. cum se va vedea mai departe. de sectiune s: Q At = ps -/1 At. cazul incercirilor in laborator. regulatorul turbinei influenfeazii deschiderea paletelor statorului. aceasti relafie. adeseori astfel ca s i se ment i n i o putere constanti. daci variazi presiunea.

-1 pinii la intersecfia cu dreapta 0-1. Se ? ---. Pe orizontala dusi prin 1.. V: si din ace1 punct ducem o paraleli Lu curba II. = a. Se obf ine volumu1 AT. . 3 etc. fiind pe curba I . in curba V. rezultind volumul AT. care corespunde acesiei cresteri de volum este segmentul aoal.a. 16-5 (plansa)]. -2 -2' se obfin punctele 2 pe curba ~j ~i 2' pe curba VII. se obfin prin acelasi procedeu. . Punctele 2. Aceeasi verticali intersecteazii d r b a I .462 9 Hidraulica de la inceputul miscirii si aceasta se scade din volumul o V o At.. (Vl) care reprezinti relaf ia: Az z =2 (V). iar acest segment este scizut din segmentul o V . Calculul grafic a1 castelului de echilibru. Acestuia ii corespunde pe verticali Az. cu care a crescit.. 16-4. Punctul I este un punct pe curba 0-1-2.. Observim c5 curba 0-1-2etc. Diferenfa de nivel Az. dupi Schoklitsch duce orizontala a. = . si ducind orizontala a. Astfel. ~ r e a ~ 0-1 este una din dreptele reprezentate prin ecuafia (16-37) si ta anume aceea care trece prin punctul h = ho. volumul din castelul de echilibru si se trece pe abscisi in curba I V . Orizontala se preiungeste p i n i in 1' la intersecfia cu prima ordonati care marcheazii timpul A t . din punctul I Iiisim o verticali pin2 la intersectia in c... iar punctul I' este unul din punctele curbei V I I : = z (t). At..precum si segmentul Q At.-. 7 9 . curba V d e t k m i n i segmentul Q At. punctul a. fig. in intervalul At. are forma unei spirale pentru castelele de secfiune constanti sau aproape constanti [v. adici tocmai diagrama c i u t a t i . hu curba I. unde h = h.--_ ---- Fig.-..

.

metoda bilantului energetic in care M este masa apei din galerie = Y w g L. cu viteza V.Miqcarea oscilatorie a apei in 'castelele de echilibru 463 Mai trebuie observat c i z ~i V care se obtin prin aceasti constructie sfnt cele de fnceput de interval ~i nu valorile medii din interval. Energia cinet ici este aceea corespunzi toare masei apei continute h galerie. fn mi~carela momentul initial. Energia potentiali este Goho.. aceasti ecuatie este de gradul doi fn zmdx~i solutia este Dupi cum se poate vedea din cele de rnai sus. fn castel. un lucru mecanic evaluat la 0. se obtine o ecuatie in zmaX.necesitii . Exprimind pe G ~i q in functie de z. I in care q este nivelul centrului de greutate fat5 de nivelul initial. dupi forma castelului.. Ecuatia bilantului de energie este deci : Fig. f i r i a o putG prezenta din lipsi de spatiu.. deci E o = .65 G h. . ci numai valorile nivelelor maxime ~i minime. care se pot calcula q o r . Alte perfectioniri au mai fost aduse metodei... 16-6. In s f t r ~ i tfrecirile hidraulice-spre a f i Pnvinse .Calculul oscilatiilor in castelul de echilibru. 16-6). Atit G clt ~i q slnt functii de z. Printre metodele grafice interesante citim si nletoda l u i Calame ~i Gaden. prin aceasti metodl nu se g i s e ~ t e diagrama completi a mivcirii.y o ~ v : 2g -L Lucrul mecanic necesitat pentru urcarea apei in caste1 este: o Go?. Exprimam c i energia cinetica ~i potentiall a fortei G (greutatea apei intrati in castel de la nivelul initial z = .cici apa care s-a ridicat in caste1 provine de la captare. cum ar trebui. unde nivelul -' apei este cu ho metri mai sus declt nivelul initial in I castel.. c) Metoda bilantului energetic (fig..ho ping la nivelul zmaX)este egali cu lucrul mecanic necesitat de forta G pentru aceasti dep 1asare. In cazul castelului cilindric. ceea ce desigur este t o t u ~ iimportant ~i se obtine cu o chel tuiali redusi de munci. Pentru a spori precizia metodei expuse trebuie admise intervale At mai scurte ~i numeroase.

strangularea se face printr-o portiune scurti de tub. In schimb. I. 16-5 (plansa)] se introduce in ecuatia echilibrului dinamic rezistenta suplimentari a diafragmei. dar el primeste doui galerii de aductie de la doui captiri diferite (fig: 16-7. legitura hidraulici inlre camera castelului si galerie neficindu-se decit prin sase orificii de dimensiuni stabilite prin incerciri in laborator. care. in special la partea superioari ~i inferioari (fig. Sadului-Bumbe~ti. Un exemplu interesant este castelul de echilibru a1 uzinei hidroelectrice V. Moroieni pe Ialomita ?.. se fac fie castele cu o sectiune crescitoare in mod continuu in sus (fig. are castelul de echilibru al uzinei hidroelectrice Sadu-V. concepute in vederea atenuirii ampli tudinilor oscilatiilor maxime +i a amortizirii lor in timp. metoda bilantului energetic. in figura 16-7. Putul de legitura dintre camere poate f i de diametru minim (doar ceva mai mare ca diametrul aductiei). n Astfel. 2) Caste1 cu sec/iune variabila'. c' si fig. 16-7. De asemenea.6. APLICAREA METODELOR DE CALCUL CELE MA1 POTRlVlTE LA DlFERlTE TlPURl $I SISTEME DE CASTELE DE ECHlLlBRU Din punct de vedere hidraulic se deosebesc mai multe tipuri de castele de echilibru.. iar pentru nivelurile extreme. micsorind energia de oscilatie. 16-7. b). Acest'caz a fost tratat in aminunt in paragrafele precedente. Cite un astfel de castel de echilibru cu douci camere este instalat la uzinele V. este proportionali cu pitratul vitezei care trece prin orificii.a. precum ~i pentru realizarea unor forme mai economice. sisteme derivind din schemele generale de amenajare energetic2 a unor bazine. La aceste tipuri de castele se pot aplica cu succes metodele de rezolvare pe cale grafici sau algebrici a ecuatiilor de miscare cu diferenfe finite. a ciror functionare se influenteazi reciproc. 16-7. a) Tipuri de castele de echilibru i) Caste1 cilindric de sectiune constanta'. de iorma unei cupe de $ampanie. apar presiuni dinamice-de obicei moderate . fie castele prevazute cu . d u p i cum se ?tie. folosindu-se metoda diferentelor finite (pe cale algebrici sau grafici). c . Un astfel de caste1 are uzina hidroelectrici D o b r e ~ t i .4 64 Hidraulica 16. Cele doui ecuatii ale m i ~ c i r i i vor f i deci: . Pentru a reduce amplitudinea maximi gi minimi si a spori stabilitatea de functionare. galerii si conducte. Sibiu. Un caste1 cu sectiune crescindi spre partea superioari. 3) Castel cilindric cu strangulare E zona de legGturn" cu galeria de aduciie. formate din mai multe castele. a ) . e). existi si sisteme hidraulice diferite. iar in figura 16-7. Lenin-Bicaz pe Bistrita. c' printr-o diafragmi previzuti cu orificii. Strangularea creeazi o rezistenti hidraulici importa_nti pentru ca miscarea apei s i fie frin a t i . Pentru rezolvarea problemelor hidraulice ale acestui tip de castel [fig.in galeria de aductie.camere de expansiune multiple". unde galeria de aductie stribate In continuare castelul pe la baza lui.

. camerarezervor 14 se face in zona superioarii previzindu-se eventual ~i o a l t i camerii in zona inferioar6 (fig. valorile medii din intervalul At. De cele mai multe ori. avind orificii suficient de mici pentru ca ridicarea apei in caste1 s i se producii repede spre a ajunge la partea superioarii unde s i deverseze peste marginea tubului interior in camera exterioari R. Diferite tipuri de castele de echilibru fhj in detaliile constructive ale unor astfel de orificii care permit trecerea apei mai mult fntr-un sens decit in sensul contrar. 16-7.. se consider. in care scop orificiile trebuie sii fie larg deschise.. Pentru o rezolvare cit mai exacta.Mi~carea oscilatorie a apei i castelele de echilibru n 465 Coeficientului diafragmei Kd i se atribuie semnul $. .cind apa i n t r i din galerie in castelul de echilibru yi semnul . f si g). pentru a realiza un caste1 de echil ibru economic. exprimate prin: 4) Castelul difereniial este un caste1 cu strangulare previzut in plus cu un tub interior ingust R. Nu intrim (e If) Fig.pentru m i ~ a r e ainversi. daci iniltimea lui este mare. La deschiderea rapids a turbinelor trebuie ins2 ca apa sii poati'veni cPt mai repede din camera R. 16-7.

Tn acest caz. 1 ) Castele de echilibru in serie pe aceea~iaducjie. D i m citeva exemple de sisterne realizate pfni in prezent. este debitul care deverseazi peste rnuchia de litime 6. Ecuafiile Fig. 16-8. in ecuatia de echilibru dinarnic (16-32) se ia z = z. 16-8. Acest sistem se foloseste cind este nevoie a se completa o instalatie existenti (fig. (16-47) b) Sisteme de castele de echilibru. iar ecuafia de continuitate se scrie: Q. adicj nivelul apei din tubul interior. Sisteme de castele de echilibru . este debitul ce trece prin orificiile de secfiune o.. a).4 . cu o l a m i = Ah iar Q. QI = 41 ~0 1/2g )z2 .

. Ecuatii analoge cu (16-48). Daca ins6 galeria de fugi nu este sub presiune interioari. c cu mai rnulte capt&i la aceeayi cotd . (16-49) se pot stabili ~i i n acest caz.).Migcarea oscilatorie a apei E castelele de echilibru n 467 miscirii se scriu in acest caz: pentru fiecare caste1 cite o ecuatie de continuitate ~i cite o ecuatie de echilibru dinamic. wlVl + 0 2 V . 2) Uzinci hidroelectricci cu u n caste1 de echilibru i n amonte si altul i n aval (fig. 16 februarie" pe RTul Arges. cu doui galerii de aductie venind'de la captgrile riurilor Ialomita si Bratei. 6 ) . = wV (bifurcatie) . In cazul cind galeria de f u g i este sub presiune . iar pentru intreg sistemul o ecuatie de continuitate de tipul: Un exernplu de acest fel il avem in castelul de echilibru a1 uzinei Dobresti..U.H. castelul de echilibru din aval poate f i evitat printr-o racordare hidro-dinamici a galeriei cu bazinul de linistire din aval de turbine (CazuI . in care se ia ca variabilii auxiliari presiunea de la punctul de unire a galeriilor d a c i se ~leglijeaziipierderile prin frecari: < wV = R dt + Q (caste1 de ech. Pentru castelul amonte I : iar pentru castelul aval I I : Metoda cea mai potriviti acestui caz este calculul cu diferente finite. In cazul sisternului . d se scriu trei ecuatii dinamice si doui ecuatii de continuitate. 3) I n cazitl sistemului din figura 16-8. se scrie pentru fiecare castel o ecuatie dinamici.i cu galerii de aduclie respective legate la u n castel de echilibru unic.E. 16-8.la centralele subterane . la Cetituia).in furci" din figura 16-8.variatiile bruste ale debitului evacuat de turbine pot produce lovituri de berbec importante in galeria aval si de aceea se intercaleazi si un caste1 de echilibru dup5 turbing.

. intre 1. . Primul care s-a ocupat cu aceasti problemi a fost D. * Frank u. S l se calculeze oscilatiile apei in castelul de echilibru a1 uzinei hidroelectrice V. De la nivelul galeriei de aductie pPnl la cota conventionall f 0.~i se 'adrnite ca n s i fie cuprins un & RTI.3 m2. conform normelor.468 Hidraulica Daci centrala hidroelectrici este previzuti cu reglaj automat la putere constanti. Berlin. f l r l considerarea diafragmelor. partiall. Pentru diferite t i ~ u r ide sisteme de castele de echilibru s-au stabilit formule speciale. asadar oscilatiilor lui z le corespund oscilatii ale lui Q. EXEMPLU NUMERIC Calculul oscilatiilor apei intr-un castel de echilibru. Schiiller* si Ch. = 530 mZ. formatl din $ase orificii.011 pentru inchidere totall ~i n = 0. astfel c i in anurnite conditii acest sistern oscilator poate deveni nestabil.75m. - + La o crestere a lui z trebuie s i corespundi o scidere a lui Q.) h fiind pierderile de sarcini = 16. Thoma.011. = . Calculul s-a flcut in numeroase $i variate ipoteze. Coeficientul de rugozitate al galeriei n = 0. pentru urmltoarele date $i ipoteze: Galeria de aduciie L = 4 649 m. care d'au sectiunea Q T h . De$i netencuitl.7. Forma este cilindricl. Schwingungen in den Zuleitungen und Ableitungskanalen von Wasserkraftanlagen. y y (H z) Q.75 m.8. astfel c l s-au admis pentru coeficientul de rugozitate n (Pavlovski-Manning) urmltoarele valori: n = 0. la debitul instalat de 178 m3{s. in aceeasi fazi. R. Jager. tn partea superioarl a castelului de echilibru. Schliller. variabilele z ~i Q sint legate prin ecuatia de reglaj N = const. Lenin. Bistrita la Bicaz. diametrul este de 23 m $i sectiunea R. pe intreaga galerie de aductie. Forma ~i sec#iunile castelului. . Dar si oscilatiile lui Q provoaci alte oscilatii ale lui z.015 pentru deschiderea turbinelor. Ipotete de calcul.011 corespunde o pierdere de sarcinl totall. w = 38. care a demonstrat (1910) c i pentru ca sisternul s i fie stabil trebuie ca sectiunea castelului de echilibru sirnplu s i d e p i ~ e a s c i anuo mi t i valoare rninimi: KV:. de la priza de a p l ping la castel. (A se vedea in special lucririle lui Frank u. 0 = 7 m. = 855 m2. Se defin e ~ t e coeficient de siguranti: n = -! .8. La n = 0. de h = 7. pe R. Cota nivelului maxim a1 apei la baraj s-a luat drept cota f 0 $i de laaceastlcotlincepe sectiunea llrgitl. 1938.5 si 1. ins2 in exemplul de fall vom considera numai ipoteza urmltoare: Inchiderea bruscl a turbinelor la debitul Q maximum de 178 ma{s. deci h. pentru ca N s i rirnini constant. de la cota i 0 In sus. oscilatiile putfndu-se arnplifica. Castelul este prevlzut cu o diafragmi de strangulare la nivelul galeriei de aductie. I.. suprafata betonului turnat In cofraje metalice este foarte netedl.

20 = 0. luind ca origine nivelul de la cota . Aceea~iscari s-a luat pentru lungimile $i iniltimile constructiei. z. + + aceasti elongafie pozitivfi este urmatl dupi 280 secunde de: z. bucla lui z pozitiv) 9. reprezentat prin 0.3 - 508 2 - 254 s (semiperioada.652 rezulti: K = 0.359 V2.74 7. un volum la cota 15 m este T. Din ho = 7. ar da: Pentru sectiunea 52. = . Pentru L 4649 z = l m. Rezul t i : V(m/s) 1 2 3 4 4.TI = 2 4 649 X 530 9.81 X 38. reprezentata pe cpura prin segmente de 4 mm.359.65 = 3 560 m3.65 m/s.75 i n epura din figura 16-5 s-au luat scirile: pentru V.r in iuncfie de viteza V. bucla lui z negativ) I .323 s (semiperioada. = 4 110 855 X 15 = 16 910 ma. reprezentat prin 3. = 530 m2 1 . Coeficientul unghiular .65 X 530 = 4 110 m3.647 -.0422 X 2 cm = 0.OO m elongatie negativi.5 m/s.At.359 1.7. Volumul q acumulat Ia cota i 0 este T. = Q0 : . = 7.&. .0422.75.65 m/s.75.. Aceasta reprezinti cresterile de volum .65 h (m) 0.Determinarea curbei I .10. wAt = 38. (h = W 2 ) .3 2 Dupi epuri. g 9 81 Deci scara timpului I cm = 50 s.0844 cm.81 cm.0422 unititi de vitezi.Migcarea oscilatorie a apei Zn castelele d e echilibru Calcule pregdtitoare.15.469 - -i XD2 = 178 : 38. Durata unei oscilatii complete.= 1 cm in epur5.844 cm. in ipoteza c l nu se tine seami de freciri.230 5. Rezultate: zlmas = 16.65 m.At = L.Curba I V reprezinti volumele acumulate in castel.Determinarea dreptei II : AV = .3 X 20 = 766. $i obfinem abscisa AV de 0. . 3 560 Azderen = . a 000 . reprezentind tot volume.7.75 = K.81 X 38.i in semiperioada 11 (negativi) este de 260 s. se reprezinti la aceeagi scari 1 cm = 5 000 m3.Determinarea dreptei III : AT = ( o b t ) V. in .Ta = 2 Y 649 855 . Alegem scara volumelor 5 000 m3 .712 cm. deci curba I se va construi prin puncte. .37 cm. = 0.Curba V. = 0. . L S-a ales ca unitate de timp At = 205.Curba \/I $i curba 1/11 au ordonatele Ia scara lungirnilor.3 = 4. 7 = = 766 X 4. spre stinga. care se reprezinti in epuri prin 0. . pe verticali in jos.4. Luim punctul z = . coeficientul unghiular este 0. in abscisi 1 cm desen ordonata h (pierderi de sarcini) scara Iungimilor 1/250. semiperioada I pozitivi este de 310 s . Pentru V = Vo = 4..433 3. dupi epuri Formula de calcul.. Volumele negative sint reprezentate sub cota . calculate cu formula h = 0.

legatii de nofiunea de . care antreneazii variafii mari ale vitezelor. conturul orificiului fiind in intregime sub lichid. Desi studiul vinelor fluide de-a lungul traiectoriilor lor poate forma confinutul unui capitol special. ~i dupii trecerea in mediul aval. studiul teoretic se poate face cu ajutorul teoriei misciirilor potenfiale ale fluidelor perfecte. o datii cu misciirile efluente din care nasc asemenea vine. 17-1). care dirijeazii vina sau ii modificii unele proprietiiti. 0 . in hidraulicii. pe o distant5 scurtii. Curentul la trecerea prin sect iunea de scurgere ia forma unei vine fluide care se menfine. el va f i tratat in capitolul scurgerilor. Asemenea tuburi. Studiul se face intr-o zonii restrinsii in jurul sectiunii de trecere si rolul forfelor de frecare in acest fel de misciiri fiind mic. Orificiile si deversoarele sint foarte variate si aplicatiile lor tehnice sint numeroase. Dacii ins5 o parte din contur nu este udatii de lichid. Aceste misciiri se caracterizeazii prin variafii mari ale secfiunilor de curgere in lungul curentului.-. cu oarecare variafii de formii. printr-o sectiune de scurgere relativ micii. La acestea se anexeazii studiul scurgeri lor prin orificii.lichidU. ale presiunilor si ale nivelului.17-1. se numesc ajutaje. cind se adaugii in jurul orificiului o bucatii scurtii de tub. Se vede cii nofiunea de deversor este . in cazul cind miscarea are o suprafafii de scurgere liberii. pe cind orificiul poate exista si la recipientele pentru gaze (fig. aplicafiile tehnice ale vinelor fluide.Capitclul XVII M i ~ c i r i efluente (scurgeri) permanente i n acest capitol se studiazii misciirile permanente ale fluidelor care se produc in cazul trecerii. avem de-a face cu un deversor.. ele nu necesitii un capitol separat. De altfel. Orificiu Pentru studiul lor stiintific. in general foarte scurte. Se deosebesc douii clase generale de secfiuni de scurgere: orificiile si deversoarele. in contact cu atmosfera. Se numeste orificiu o deschiziiturii tiiiatii in peretele sau in fundul unui recipient. exFig. a unui fluid dintr-un recipient intr-un spatiu ocupat in genere de alt fluid.Orificii si deversoare(scheme la definitie) perienfele trebuie s5 indeplineascii . si din acest punct de vedere.. sint destul de reduse si deci.

cpvQ1/2gh. Orificiul se numeste . (6') 161 Fig. iar viteza medie in sectiunea contractati poate fi calculati cu iormula lui V = cpVl/2gk. cit mai apropiate derealitate. Se presupun lichide cu viscozitate constant5 si incompresibile. prin alimentare dinamonte. Orificii Pn pereti subfiri Q = ~ ~ 1 / 2 g h . 17. In acest caz. daci iniltimea a a sectiunii sale este cel mult h/10. iar explicatia matematici a fenomenului se bazeazi pe anumite ipoteze. Debitul se calculeazi astiel : Q = VQ. 17-2). se vor face folosindu-se instrumente de mare precizie. de asemenea. ci se prelinge pe tiieturd. Important este s i se realizeze nu un perete prea subtire (acesta posts avea ling5 orificiu citiva centimetri). sarcina h fiind iniltimea oglinzii lichjdului deasupra centrului .2. In cele ce urmeaza vom expune in paralel experientele si teoria corespunzatoare diferitelor tipuri de orificii si deversoare. in unglii drept. nu s-aconsiderat efectul viscozit5tiisi a1 tensiunii superficiale. cici o tabli prea laminat5 prezinti neregularit5ti ~i se deterioreaza lesne. In general. miscarea se poate considera ca plecind din repaus si. vitezele in diferitele puncte ale sectiunii se pot considera egale.1) .-adici tiiate astfel ca muchia conturului s5 fie ascutiti ca muchia unui brici. Mi~careatrebuind s5 fie permanent& nivelul lichidului in recipient (sau presiunea gazului) vor f i menfinute cit mai constante. In practica ins& se taie dou5 mucliii perfecte. ci o tnuchie ascutitG la fata amonte. Daci lichidul este prea viscos sau nivelul s i u prea scizut. precum vom limuri numaidecit. iar vina iese mai groas5 (mai putin contractati).de intrare a apei in recipient. In acest caz. orificiului.micU. Orificii mici in perefi subfiri S i studiem orificiile tiiate in pereti subtiri. apa iese sub forma unei vine departate de tiieturi (fig.. suprafafa lichidului din recipient trebuie s2 fie cit-mai mare ~i previzuti cu organe de reglare precis5 _a nivelului.anumite conditii.foarte mic5 . Teoretic: Daci se neglijeazi viteza . conform teoremei lui Thomson. masuriirile. (17. I . de o sectiune mai micd decit a orificiului (vina contractati). = Vcp. cercetirile in aceasti directie fiind abia incepute. cit si recipientul trebuie s2 fie perfect definite si realizate cu precizie. vina nu se mai dezlipeste de la muchia amonte.2. Experimental: Atit tipul de deversor sau de oriiiciu.Q = cp. ORIFICII 17. miscarea este nerotational~. 17-2.

adici raportul dintre R sectiunea contractati (a vinei) si sectiunea orificiului cp. Or. = 2 .472 Hidraulica in care cp. n coeficient de debit sau de descircare.v2g(h $ 6 . . cu muchii ascutite. Schernii pentru explicarea contractiei vinei. pentru a ajunge in D. urmind o curbi tangenti la fund.cp. Analiza fenomenelor de contractie Presupunem un orificiu circular mic. 17-3. produs a1 celor doi coeficienti cp. deoarece sectiunea trebuie s i se micsoreze pe m i s u r i ce z creste ~i deci ~i V c r e ~ t e pentru a avea V Q = const. unde existi un minim a1 sectiunii la o dis- . 17-3). De fapt. la ievirea din rezer1 v2 Valorile lui C sint vor. .59 si 0.2. la orificiul de fund Fig. toate experientele f2cute din secolul a1 XVII-lea pfni azi au dovedit c i p variazi intre 0. mirime ~i pozitie a orificiilor mici. 17-4). cu muchii ascutite. si cu care se inmultesc viteza teoretici 1 / 2 3 ~i sectiunea orificiului Q pentru a se obtine debitul. 17-4 Schemg pentru explicarea contractiei vinei. Detdrminarea experimental2 sau teoretici a lui p rezolvg problema.99. la vina verticali o sectiune contrac) tat2 minimi nu existi. Dupi cum s-a a r i t a t anterior. Astfel.64 pentru toate lichidele si pentru orice formi. cp. este un coeficient de corectie a vitezei teoretice.2g Tabela 17-1 17. avind valori cuprinse intre 0. Mai bine caracterizati este sectiunea contractati la vina orizontali (orificiul in plan vertical fig. la orificiul lateral unde viteza este cp. Firul de curent OA se dezlipeste de fund in A . se calculeazi cu formulele == . = p - < in genere mici.2.un coeficient de contractie a1 sectiunii. pierderea de sarcini locali. pentyu: 9u <.96 si 0. la o distanti 8 Fig.1 si h. in sectiunea contractati. t i i a t pe fundul orizontal a1 unui vas (fig.

in sectiunea contractatii. 0. Mai jos de acest plan.Miscdri efluente (scurgeri) permarzente 473 t a n t i 6 depinzind de forma sectiunii (la un cerc 6 = 0.6 yh. Viteza medie in vinii. scizind pe contur p i n i la zero (presiunea atmosfericii). astfel c i In planul orificiului se constati o presiune maximi in centru . se constati a f i v = cpy1/2g(h + 2) (17-2) 9i cp. este foarte aproape de 1 . este < 1 . trece printr-un maxim.dupa formi ~i mirime .6 a. In general. astfel c i la 0. Coeficienti mai mari ca 1 s-au explicat prin presupunerea c i . este raza (10 cm in experienti) unui orificiu circular orizontal si r distanta de la centru. s-ar putea s i se produci si un vid partial in unele sectiuni.01 . experientele a r a t i (Bazin) c i daci r.p i n i la I .12 m adincime sub orificiu nu mai existi un minimum de vitezii. vitezele incep s i se egaleze.10-0. iar la vina orizontali (orificiul vertical) putind ajunge .1. deoarece o parte din energie este pierduti prin frec i r i datorite viscozititii precum. a fiind latura pitratului). ~i in cazul vinei verticale. sectiunea orificiului . Distributia vitezelor $i a presiunilor in sectitmi i contracts te. Intr-adeviir. coeficientul de vitezii cp. existi urmitoarea distributie a vitezelor in planul orificiului. 17-5. la un p i t r a t 6 = : = 0. Dar mai putem defini sectiunea contractati ca aceea unde vitezele incep a f i distribuite cvasiuniform in care caz se poate determina cp. la adincimea z de planul orificiului.04 m. din cauza variatiei continue de forma a vinei pe traiectul ei (v.. unde cp.6 d. si adeziunii intr-o redus' in jurul Fig. La variatia de vitezi trebuie s i corespundi ~i varialia de presiune. paragrafele urmitoare).

pe I m de fanti .sit.formati de d o u i planuri paralele verticale limitind fanta in A si B. Fie suprafata de control . de exemplu. = 2 2 p cp:2~f Fig. ca spre o fintini punct iformi. Fie un punct M prin care pitrunde lichidul cu viteza V si s i admitem c i spre axa care trece prin punctul 0 .. astfel c i pentru continuitate S i aplicim teorema impulsului d u p i directia axei Oz. folosindu-se fie teorema impulsului. Fortele de inertie ale maselor ce i n t r i prin ambele planuri verticale se exprimi prin: 1. a. r - Fortele de inertie la iesire iar greutatea prismei de lichid Vom scrie ecuatia echilibrului dinamic .\ : a cos a dz. Aplicarea teoremei impulsuIui la ca~cuIuIcontractiei p sin adz V cos a == V n i. apoi c i aceste viteze sfnt egale pe suprafata oricsrui cilindru circular cu axa 0 . coefi_cientul de contractie cp. aceasta r s-a reu. pe cale teoretici. apoi oglinda apei si sectiunea contractati cp. S i gisim. forma vinei si dis tributiile vitezelor si presiunilor? In mu1 te cazuri. 17-6). fie teoria m i ~ c i r i l o potentiale. cu ajutorul teoremei impulsului. 1743. t i i a t i pe fundul unui vas (fig.474 -- Hidraulica Se poate determina exact. coeficientul in cazul unei fante de Iitime a si lungime indefiniti. sint indrep tate toate vi tezele .

621 1 1 0. 17. r2 = z2 + u2.3 0. = 1 se obtine: .1 0. ficind inlocuirile V: -grp: 4 - 2g(h = + 8) rpt. tinlnd 2 seama $i de ecuatia de continuitate. vasele avind anumite forme gi dimensiuni. Un calcul exact f2cut cu ajutorul functiilor analitice si a1 reprezent2rilor conforme d2: inlocuindu-se insi greutatea lichidului cu o presiune uniformi.633 1 1 0.1 0./b p I 1 0. (fig. coeficientii de debit se pot lua din tabela 17-3. urmfitoarele rezultate la probleme Enrudite cu precedenta.653 1 I Tabela 17-3 0.2rp.0 0. a) Daci vasul are l5timea finiti b. Coeficienti de debit la orificii de fund S-au mai obtinut de asemenea.613 1 1 0.611 / 1 0. +I rp.5 0. 17-7) si orificiul este in formi de fanti.a - - 4p - cp. calcul2m prima integrali astfel: !"I2 u da cos .si.681 .2. si pentru 0. sau rp. r sinu = 2. rezulti: in care. = 0. Cum SZi22 sin a c o s u d m 0 = I . . prin calcul si experiente.562.z~: 0 \"I2 a/2sinu sin u cos u dcr .2 0. 2tg cc r cosu = Z. la orificii de fund.3.M i ~ c d r i efluente (scurgeri) permanente 475 Cum z--- a . Experienta a confirmat aceast2 valoare.

v. Orificiu de fund in formi de fanti. 471. aplica teorema lui Bernoulli ~i se calculeazi debitul cu formula . 1917.4 76 Hidraulica Valorile precedente ale lui y se aplicd in formula Q = y af-. PII care se tine seania de viteza de acces. 17-3. p. VDI. 17-7. v. * R. afar2 de primuI care rimine acela~i. pe cind d a c l se Q = y'a 2gh .21) pentru care experienta a r a t i c i p -. 17-8) $i orificiul in formi de fanti.5 I. pilnie cu fantd b) Vas cu fundul in form5 de pilnie (fig. coeficientii y' sint mai mici. f a t i de valoarea 0. verificate experimental. Berechnung von Ausfluss u. art. 2 . Mises*).0. Uberfallzahlen. 17-8. cazul u = 180" $i a / b = 0 corespunde ajutajului Borda (v. .50 g i s i t i prin calcul. Tabeln 17-4 Cazul u = YOo este identic cu a). in citeva cazuri particulare (dupi R . Mises. Fig. Vas de litime finit6 cu fundul in forma de . Tn tabela 17-4 se dau valorilk calculate ale lui y. vasul fiind de latime finitl Fig.

temperatura apei riminind constants.Mi~cGri efluenfe (scurgeri) permanente 477 17.2.00 4.64 I p i a m e t r u l orificiului.4. Civil Engineering. Valori experi~nentaleale coeficienfilor de debit la orificii in pereti verticali a) Coeficienti de debit p. july 1940.se introduce p din tabela 17-6. J o h nsuon. p.08 I 4. lucrarea.75 1 I :1: 1 2. debitul cregte cu 0 3 % (dupi M e d a u e h a. deasupra muchiei superioare * V. 424) v.00" . i n toli si cm 1 0.8. [IS]. Orificiu mic dreptungtliular -b Tabela 17-6 Valorile p pentru dreptunghiul de lgrgirne de 20 cm* P h fnilltimea dreptunghiului a. i n cm I 1 2 ( 5 1 1 0 ] 2 0 in cm. pentru scurgerea apei prin orificii circulare in pereti verticali cubtiri.25 0. [I31 . fn formula Pntrebuintatii Q = 11. 17-9. la temperatura apei g i a aerului de 15" C. b) Orificii dreptunghiulare mici in pereti verticali subtiri (fig. in care h este adlncimea sub nivelul apei a muchiei superioare a orificiului [13]. Tabela 17-5 -- Sarcina fn cm 0. 17-9).16 c m Observatii Daci temperatura aerului scade cu 1 l0C.

Formulele precedente sint valabile cing vasul din care se scurge fluidul are o sectiune mare in raport cu sectiunea orificiului. cu o sectiune vie de scurgere relativ mica. iar V . a1 cu un perete perpendicular pe conductei c r e ~ t e Astfel. are valorile experimentale din tabela 17-8.. In cazul cind orificiul este intr-un perete la capitul unui canal sau al unei conducte. h = ply este iniltimea piezometrici. In acestecondit~i. in cazul curgerii unuigaz * Pentru tabelele 17-7 $i 17-8. Tabela 17-8* 17-1 1. Orificiu circular la ca. cu notatiile explicate in figura 17-1 1. Orificiu la capitul unei conducte snfundate. daci sarcina It este destul de mare . . luind valorile din tabela 17-7. coeficientul p pentru orificii circulare in perete subtire.5. trebuie s i se f a c j uz de termodinamici.478 Hidraulica 17. axa se constatl prin experienti c i p variazi cind fluidul este a p i . y este greutatea specif~cria aerului la presiunea medie ----. la capitul unei conducte de aer. altfel.amonte are efect $i asupra coeficientului p. din amonte de orificiu. raportul dintre diametrul D al orificiului gi diametrul D . Tabela 17-7 + Pentru aer se intrebuinteazi formula: " Q - J 2p -g ( P I -PJIY . in care k = V: /2g.2. care c r e ~ t e cind p l t u l unei conducte i ~ f u n d a t e . .p. Reducerea sectiunii 17-10. . este viteza de acces. adici debitul impirtit la sectiunea conductei. . v. viteza de scurgere sc calculeazi cu formula (17-5) v = cp. lucrarea 1181.v2g (It k) . + 2 " Formula este valabila nu- mai pentru diferente mici de presiune p. Factorii care influenjeazii coeficientul p a) Viteza de acces.

17-13. 17. dac5 r 0. Schema de calcul a unui oriiiciu mare Q= 3 p6Vg[(h2 + k)312 .98 (a se vedea paragr.3 despre ajutaje). deci stinjenevte contractia. astfel c i debitul elementar AdmifPnd acelasi p pentru toate orificiile componente. coeficientul y este cu circa 2% mai mic decit dacZ metalul este asprit cu qmirghel.hYi2). Orificii mari Pentru orificiile care depisesc citiva centimetri diametru se folosesc doui procedee de calcul.Miscciri efluente (scurgeri) perrlzarlente 479 b) Forma muchiei orificiului. ( 1 7-7) Daci se fine seama si de \ri teza de acces.600 = 0. . d) Viscozitatea mBrit2 face s5 creasci y. = h. obtinem formula uzuali: z I Q= . Nu s-a reuvit ins5 pin5 acum formei mu55 se giseasc5 pentru y o' formula sigur5 fn care s5 intre coeficientul de chiei asupra vi~c~itate.(hi + k)3i21. in orice caz coeficientul y crevte (fig.031 X 0. se obfine formula adecvati a lui Q. z. pentru un orificiu dreptunghiular (fig. 1) Se consider5 orificiul ca format din juxtapunerea unei infinititi de orificii elementare. D De exemplll.600. con tractiei - - 'r 17. Dac5 muchia amonte este rotunjit5 $i grosimea peretelui permite rotunjirea. vina nu se mai dezlipevte de perete $i umple orificiul. 17-12).2. 17-12.A Astfel y crevte cu 3 1 0 1 % fati de coeficientul y pentru pereti subfiri. si notfnd z.. Daci se da conturul orificiului sub forma unei functii 1 = f(z). se deduce Jz.. 17-13) cu 1 = 6 = const. aproape fBrn a se mai produce contractia.. si a k=- v: 2g Q ' se obfine Fig. = h.01 D i i y pentru muchie ascutit2 este 0. Astfel. deci s5 creasc5 y.619. . scriind V = . 2 p 6 v g ( h : i 2 . Dovad5.Q . Dac5 piretele este gros $i racordarea se face in form5 de trompetg. a c) Rugozitatea peretelui in preajma orificiului face sa se micvoreze componentele vitezelor paralele cu peretele. faptul cB dac5 un orificiu este t5iat intr-un perete metalic perfect lustruit. Efectul $i aceasta cu cit sarcina este mai mic5. pentru muchia rotunjita este 1.6. y poate atinge 0.

in prima metodi se face aproximafia de a se admite in calcul un coeficient p constant pentru toate orificiile elementare componente ale unui orificiu mare. in general. la orificiile cu contracfie completa. 2 sau 3 laturi.0. p = 0. De altfel. considerind sarcina h misurati de la nivelul lichidului (piezometric) p i n i la centrul de greutate a1 secfiunii orificiului: Pentru un drep tunghi.6. Producerea contractiei partiale Daci orificiul este practicat la fund sau pe coltul unui canal. in acest caz. pentru raportul W . deoarece orificiile mici nu sfnt de fapt infinit mici (elementare) si coeficientul p trebuie in toate cazurile determinat pe cale experimentali. Astfel. cu o aproximatie sub 5?6. Contractie incompleti sau partiali Daci raportul dintre suprafafa o a orificiului si secfiunea udata Q a unui canal din amonte este suficient de mare. contracf ia nu se poate indeplini complet si coeficientul p este mai mare (fig. de exemplu : Q = : plb (h. se poate folosi formula: .480 Hidraulica iar pentru orificii circulare de razi r 2) A doua metodi consti in extinderea formuleldr stabilite la orificii mici. se constati cii intre valorile lui p si ale lui p1 sint diferente neinsemnate si c i . 17-14. 0 8 b C Fig. Producerea contractiei incomplete Fig. 17-15. Verificindu-se amindoui metodele prin experienfe si prin calcul. 17. - Aceasti metodi se poate considera tot atit de valabili ca si prima.25. 17-14).2.. contract ia este numai part iali. lipsind pe 1 . cresterea lui p este de 4-5%.7. in domeniul orificiilor mari. se poate lua.

l p = 0. experientele au aritato contractie de p=0. I 2. oricare ar f i raportul alb (fig 17-17). iar n. coeficientul p variazi Fig. qici perfect. * Ligie. In cazul curgerii apei pe sub un perete vertical terinat cu o muchie ascufiti.Mi$ciiri ejfuenfe (scurgeri) permanenfe 48 1 'i" In care p este raportlfi dintre perimetrul unde contractia lipse~te. In cazul din figura 17-16.13. neinluentati de nivelul apei in aval. contractia este completi.66. -b numai daci s > 3b ~i t > 3a. este un coeficient x 0.a curgerea sub un perete vertical. pentru un calcul prealabil. pentru un pitrat in .. Experientele au aritat p = 0. dupi recomandirile lui N. Contractia 1.78 gi 0. curgere liberi in aer.. Viteza in sectiunea contractati este tiei !complete F]. pe un fund orizontal (stavili de golire) Contractia nu se realizeazi nici pe tot perimetrul.66. in special la orificiile mari. 0.70. % gi debitul pe toati Iqngimea l a orificiului Dacg peretele face unghiul cr intre 0. Pavlovski: .fati de conturul complet. se poate tine seama de urmitoarele valori ale lui p. N. 17-17. = 45" cu planul orizontal.?/i. Situatiile sint foarte variate de la un caz la altul gi coeficientii de debit se determini exact numai prin experiente de laborator.81. Astfel. pozitia c din figura 17-15 am avea p = 1.6. Totugi.

.80. 1 p=0. dar pe fntreg perimetrul Orificii de fund (Pn pereti verticali) f i r i contractie la fund.. dar cu contractie lateral3 . Fig.. . ....90 0.. inainte si dupi orificiu.. Orificii inecate +a-.85 y = O ..8. p = O. Orificii de fund cu contractie laterali redusi Orificii de fund cu intrare lateralir racordati Orificii de fund previzute cu stavile cu pereti curbi $i netezi.. debitul orificiului este Coeficientul gr' cu circa 2% mai mic decit coeficientul p de este scurgere in a tmosfel-2.0. 7 ? e $ a=60° a=45O a=70° ..65.. Apliciq formula lui Bernoulli... jetul de wntractie perfect5 $i pe tot perimetrul Orificii mari.85 ..9 ij3.65 y = 0. Debitul se poate exprima ~i in fu:..0. 17-18..... Daci admitem c i vina lichidi care iese din e orificiu s conlractii $i c i viteza medie in sectiunea contractatii este V.70 y = 0.. in cazul cfnd peretele in care este tiiiat orificiul este transversal unui curent. adicl: Fig... Orificiu Pnecat .. contractia imperfecti..Tabelq 17-9 1 2 3 4 5 6 Orificii mijlocii. ...0.. 17. . .... Stavilci tip a y = 0...95 ..ctie de vitezele in sectiunile S1.85 y=0. W....70. . Contractie la curgerea pe sub stavile curbe J a .. ... . CPnd l i c h i d ~ l ~ c a r e scurge prin orificiu intri intr-un recipient in care se nivelul apei este ckeasupra marginli superioare a orificiului. avem de-a face cu un otificiu lMCat (fig.75 y = 0.80 0. 0. 17-19).70 y = 0. 17-19... . considerind c i pierderea de sarcini in aval de orificiu este conformi formulei pentru llrgire brusci de sectiune.. ~i a...2.dup5 gradul de perfectie .....

h.62: Q1=0. in aval de sectiunea contractat5 si iese in aer cu o sectiune egalii cu a tubului (fig.'/? - 0 . vina rimine dezlipitii de tub ~i fenomenul se produce ca la orificiile cu pereti subtiri (fig. in care rnai putem inlocui pe Q c cu p'Q. f ntr-adeviir.Y8 in sectiunea Q. Descrierea +i explicarea scurgerii prin ajutaj Dac5 la un orificiu se adauga un tub. in care presiunea este rnai mica Schemi de ajutaj decit presiunea atmosferici. in general.3..5 d.u. repartitia vitezelor ~i debitul sint.3.1.) 2g = . pierderea de rezervor la secfiunea .62Q. Vl=- v . Daca ajutajul pistreazi muchia vie a orificiului si are o lungime mica ( I < 1.- VJ~.62 ' v: vz -=-2.. inecarea este numai n partialg ~i calculul este mai nesigur. h t r e tub si vlnii rimine un spatiu liber cu virtejuri.5 d).O. 0.Miscriri e i i ~ ~ e n f(scurgeri) perrnanenfe e 483 deducem . coeficientul decontractie cpc este 0. Dacii nivelul apei P aval de orificiu tale orificiul. 17. 17-21). chiar dacii tubul are aceeagi sectiune cu orificiul. rnodificate. 28 28 Daci admi tem coeficientul de vitez6 . vina se l i p e ~ t ede peretii tubului. AJ UTAJ E (DUZE) 17. sii admitem c i in Q.6 -. 17-20). Dacii lungimea tubului este mai mare decit 1.V: $ (v.

presiunea este mai micd decit presiunea n atmosfericii i. deci mai mic decit in cazul orii ficiilor cu pereti subtiri.62. Cum nu poate fi rnai mic decit . iar V.82 v2gh. (17-15) Daci h depPqe~temult 12. mare decit la orificii.=I.reprezintz pierderea de sarcin2 local2 la trecerea 2g din rezervor pe 'I -' . in sectia contractat5 a ajutajului. viteza de ieqire V = 0. deci cp. rezulti cp.33 m (o atmosferg).82 h. Dac5 lungimea. A ~ a d a r .0.4) d.p.82.= 1 y. = I si d e ~ 9.6 m. l a care y = 0.. Q = 0. Lungimea pentru care y ajunge din nou la valoarea 0.. coeficientul de debit p = cp.. obtinem (considerPnd presiunea atmosferici po = 0): Se constatii experimental c2 in cazul cTnd ajutajul este umplut de v9nii (adica suficient de lung). Venturi a g6sit presiunea . deci mai . ceea ce se poate considera ca o confirmare a calculului precedent.62 rezult2 din urm2torul calcul: Y ' vz .75 h.6 m.33).484 Hidraulica - m Aplicind teorema energiei.33. rezult5 c i formula ekte valabili numai pentru 0... coeficientul y scade la 0. sectiunea de iesire este chiar Q. de lungime(3. = 0.lre 0.dac5 tubul este cilindric. Intr-o experientii a czrei schemi este dat5 in figura 17-21.82 h < 10.10. iar din formula precedentg: I I .cu 0.62.5 . adici h < 12. Inlocuind in ecuatia precedentg. P jurul sectiunii cqntractate.82. coeficientul de debit scade din cauza pierderilor de sarcini liniare. nu poate lua valori mai mari decft : 1/2g(h -k 10. obtinem: adici. ajutajului cregte.

90). Fat5 de sectiunea mininil. 0. valoarea maximi corespunzind cazului cind sectiunea de la ievirea din difuzor este de 16 ori sectiunea minimi. h) lnjectoarele turbinelor Pelton (fig. Daci este rotunjitl: y = 0.. de lungime $i vitezi. iar dacl ar f i convergenti. fie c i sint cilindrice.96 .945.0. c) Ajutaj conoidal (fig.52. s-ar pierde din energie prin ciocnirea firelor de lichid.96 . Se foloseste la debitmetrul Venturi $i este format dintr-o parte convergent-conoidali (confuzor). Valorile lui y se dau pentru sectiunea de la i e ~ i r e $i ymax se realizeazl clnd 1 d i e l i r e = .c p ~(coeficientul de debit. Se d l acestor piese astfel de forme incit vfna care piriseste injectorul este perfect cilindrici. v m .97..5 ori diametrul orificiului. 17-25).983 $i 0$9="entru @ = 314" . distributia presiunilor se face d u p l lilliile punctate (fig. 17-28). la scurgerea din rezervor sau dintr-un canal (fig. clnd unghiul 8 este cuprins intre 3 $i 34". urmat de un ajutaj scurt cilindric (tip A ) sau conoidal cilindric (tip B).. Crnd muchia de racordareeste ascutiti. raportate la sectiunea cea mai mica.. "f) Ajutajul convergent-cilindric pentru pompieri (fig. Vtna iese cu go1 la mijloc $i este lipiti numai daci unghiul 8 este mic (8 = 5"). ale cirui valori stnt cuprinse intre 0.90.2. I a t l doul tipuri pentru care y ia valorile: A) = 0. deoarece intre ajutaj $i perete se formeazl a p i moartl. Diagrama presiunii pe peretele AG este riguros triunghiulara in cazul ajutajului intrind. b) Ajutaj conic convergen! (fig. y = 1 . S-a dovedit experimental c6 aceste ajutaje. Sint formate din buprafete de rotatie.. 17-30).3. putem aplica teorema impulsului intre sectiunea Cl de intrare si sectiunea contractati a. au un coeficient y cuprins intre 0.: apoi v = cp. La acestea coeficientul de contractie I.dfrrrtun.97. 17-27) se compune dintr-un confuzor conic lung. y ia valorile cele mai mari (peste 0. d) Ajutaj conic divergent cu muchia rotunjitfi (fig. deoarece dacl vina ar fi divergenti s-ar produce pierderi de energie prin rezistenta aerului.6 d.96 $i 2. cu axa perpendiculari pe perete. e) Ajutaj convergent-divergent (fig 17-26). nici convergenta. Injectorul consti dintr-un tub convergent s t r i b l t u t in axa lui cu un ac concentric. Coeficientul + se refer2 la sectiunea cea mai micl. Coeficientul y ia valori intre 0.51 $i 0. 17-24). cu meridiana formati din arce de cerc racordate. iar y -.946 pentru 8 = 13'30'. urmati in aval de un ajutaj lent divergent (difuzor). 17-22). pentru lungimi depivind de 2. .. 17-31). fie c i sint divergente spre interior. cu 1 = 3. .. Tinind seama deci de distributia hidrostatici. a ciror vitez6 depi~eqteuneori 100 mls.Miscriri efluenfe (scurgeri) pernzanenfe 485 17.2. 17-29) sint un tip special de ajutaje. nici divergent. iar coeficientul de debit este circa 0. 17-23).52. aceste v a l ~ r icorespunzind la pereti subtiri $i viteze mari. Tipuri de ajutaje $i intrebuintarea lor a) Ajutaj cilindric (fig. are y -.3. pe cind la orificiul simplu.. cu 1 = 0. In functie de unghiul 8.99. Justificarea teoretici a acestor valori ale lui p se face cu ajutorul teoremei impulsului.. perpendicular pe perete.5 d. i) Ajutajele intrinde (Borda) (fig. 2 g) Ajutaje pentru misurarea debitelor mici. s. B) p == 0. Daci muchia la intersectia cu rezervorul este ascutiti: y= 0. care trebuie s i reaIizeze o vini cilindrici. avind valoareaymhx=0.0.3. 1 "318.

Ajutaj divergent cu muchie rotunjits Fig.-LG d n=d r. Ajutaj i conoidal . 17-27. 17-28. 17-29. =@5d r.-v Fig. =035d Fig. Ajutajul (injectorul) turbinei Pelton Fig. Ajutaj convergen t-divergent Fig. Ajutaje de tnisurii .- ~ i 17-24. Ajutaj convergent-cilindric pentru pompieri 1 P. 17-26. 17-25.

52. s i se rotunjeascl muchia de jos a stavilei. y = 0. 17-33).D diametrul siu. un orificiu tliiat Intr-un perete gros poate f i asimilat cu un d njutaj (fig. 1 19. se poae calcula debitul de desckcare cu formula orificiului Q = pf2v5g-h: . se recomandi. la scurgerea pe sub o stavili putin ridicati. fn concordanti cu experienta. p. D a d q~ = 0. Astfel. avlnd ca efect menjinerea vinei f n contact cu tubul $i sporirea coeficientului de debit p ping aproape de valoarea I. rezulti p. = 0.ci muchia amonte rotunjitl. Fig.3.98. Schma la teoria ajutajului intrind Fig. dlndu-se forma cuveniti lemnului de etan&. care se monteazi la partea de jos a stavilei. 17-32). o racordare curbi. 17-31. penth a se imbunstiti coeiicientul p $i. Pereti g r o ~asimilati cu i ajutajul obtine qv = 0. efluede (scurgeri) permanerzfe 487 Deduhm . 17-30.94. in raport cu diametrul conductei. treptati. = 048. j) Racordatea rezervorului cu ajutajul are mare importanti. se poi 2 . ! .3.96. in acelagi timp.! . 17-32. De asemenea. Daci grosimea peretelui este e = . ~i Fare pot fi considerate ca 4utaje (fig. pentru a se evita fenomene de vibratl.. Ajutaje intrlnde (Borda) Fig. D a d L este lungirnea tubului 9i.Conducte scurte de golire Pentru golirea api adunate in fafa unui dig sau a unui baraj se intrebuinteazi conducte reativ scurte. fli~cciri.

.89 0..] . . .81 0.87 0.8 D. - f i l m laminw .80 0.$ 6 e 2 lent I Fig.86 0.. I > 50 D.45 1 0.83 0.94 0.73 0.77 0.6 1 1 1.80 0.76 0.86 0. 10 20 30 40 50 10 20 30 40 50 0.88 0.75 0. . distrihutia vitezelor ir sectiunile conducki.92 0. Begimuri de tranzitie la fnceputul u d conducte * D u p i experientele lui Yarnell.74 0.77 0.89 0. .92 0. -ungimea pe care se produce acest proces se calculeaz2 la circa 0.488 Hidraulica daci L < 50 D.03 Re D il mi~carealaminari yi 40-50 D in mi~careaturbulent2 (11.74 0.89 0.91 0.94 0.79 0.73 0..93 0. .90 0.75 0.80 0. uniforma ~i numai dup: ce se dezFig.2 1 1. asirnilati cu ajutajele peretii conducki.78 0..65 0.90 0. I Mai este de observat c i in alari de influenla efectul~i pierderii de sardina locali.69 0. .72 Intrare p6trat2 .73 0.84 0.89 0..73 0.62 0. pe o anurniti distant5 de la originea conductei.80 0.75 0. .7).91 0.77 0. dif:ri sensibil de distributia vitezebr intr-un regim de miscare bine caracterizat (laminar 24) sau turbulenl).77 0. se reali~eaz2 distributia i i tezei in regimul de miscare din intreaga conducti (laminar sau turbulent). si paragraful 11. luind pe p din tabela 17-10.--\F din rezervor g intrarea in conducta. . se vor calcula Tabela 17-10 0.91 0.75 0.73 0.79 0.68 0.88 0.83 0. Nagler gi Woodward.73 0. deoarece la iegirea --.851 0.87 0.76 0. . l a contactul cu sub diguri. 17-33.74 0.74 0.3 )0.70 0.76 0.74 0.5 1 1. pin2 r e ocupi intreaga. Conducta scurta de golire pe volti stratul ]init. 17-34. b w a 1926 [la.73 0.9 I I I Intrare in formi de trimbiti 0.65 0.71 0. Dac5 L pierderile de sarcin2 pe conducti* .93 0. i n m .68 0.90 0.74 0.74 0. distributia v tezelor este aDroaDe .76 0.73 0. sectiune a acesteia. la intrarea Pn conducti.

este mic5. La orificiul circular. Pentru presiuni sub 6-7 m.4.lnsi Voeste Daci 22 - mare. inaltirnea unui jet vertical se poate ealcula cu formula h -- 3. ca sa realizeze bitaia maximi. In aplicatiile tehnice ale vinelor lichide. lrebuie s i fie de 45". 17-35). De forma ajutajului depinde lansarea jetului. Forma vlnei care iese din orificiu a) Vina in aer.\Vina in aer i e ~ i n ddintr-un orificiu circular Fig. Daca viteza initiali. De asemenea. din cauza frecirii aerului.1.prin actiunea tensiunii superficiale. - . Vina in aer iesind dintr-ur~ orificiu patrat La oriiiciul p i t r a t . . 17-35. vina se destrami incepind de la exterior spre interior. 17-36. traiectoria lichidului (axa jetului) nu rnai este parabolici. Fig. iar forma sectiunii devine eliptici. lrecarea aerului impiedici ridicarea jetului la aceasti iniltime. ci este o curb2 disimetrici. forrna vinei se rnodifici pe traiectorie ca in figura 17-36. Se cere ca diametrul gurii s i Tie < din diametrul furtunului. unghiul 0 trebuie s i fie cuprins intre 30 gi 40". f n cidere. S-a ciiutat sii se explice aceste forme .hlipcriri efluenfe (scurgeri) pernzanenfe .4. la iegirea din ajutajul furtunului. iar unghiul de convergenti s i fie intre 5 gi 13". pentru presiuni intre 10 si 35 m. .489 - 17. in perete vertical.uneori ciudate . vina isi micsoreazi sectiunea E cidere. Iniltimea maxim5 si b5taia maxim5 sint rnai mici decit rezulti din formula teoretic5 a traiectoriei ins5 cu atit rnai apropiate de acestea cu cit presiunea este rnai mici si diametrul ajutajului rnai mare. VINE FLUIDE 17. dezlipindu-se vine mici ramificate care se descompun in piciituri. in care scop vina la ie~irea din ajutaj trebuie s i fie cit rnai compacti. de cele rnai multe ori se cere ca iniltimea si bitaia jetului s i fie maxime. unghiul 8 sub care trebuie s i fisneasci lichidul. diametrul perpendin cular pe ace1 orizontal devenind din ce in ce rnai mic (fig.

Are aspect al b-llpios. fie vina destrimati. rezistenfa aerului si tensiunea superficiali.490 Hidraulica VTna de a p i in atmosferi iese in general compacti. Dispare. iar i n sectorul / I formeazi rniezul. Zona I1 -.incepe in sectorul I 1 la suprafafi. incepe la suprafata vinei in sectiunea 1-2. in sectorul I 1 dispare. Zonarea structural5 a unei vfne de a p i . iar ca forfi stabilizatoare. In schema din figura 17-37 se reprezinti v4na de a p i i n atmosfer5 $i structura ei. $i acestea se descompun i n elemente din ce in ce mai mici Sec!/unea 1 7 Zona I - Sec/lunre 2-2 Secfiunea 3 -3 Fig. Zona 111 . Nu e transparenti. Fortele care participi la acest proces de descompunere sint : diferentele de presiuni interioare. 17-37. Datoriti fenon~enuluide destrimare gi pulverizare se formeazi o indoiti zonare: in lungime si in secfiune transversall. in atmosferi pin2 la picituri. Tie cea pulverizatii. iar in sectorul I l l formeazi intreaga v i n i . parcursa i n atmosferi. dupa scopul urmirit. din orificiu sau ajutaj. Daci se noteazi cu H inslfimea teoretici a vinei verlicale care iese din ajutaj ell viteza V: I'nilfimea reali este H . .vina compacti. transparenti in centru. astfel c l dupi o distanfl suficient de lungi.AH.picituri izolate $i fire mi~cindu-sein aer .fire de lichid cu biisici de aer. se subf iazi spre aval . In aplicatiile tellnice se foloseste fie vina compacti. 1) VZna de incenditl. viscozitatea. vina cade sub forma de picituri. dar dupi un anumit parcurs nu mai are unitate ci este formati din trimbe secundare. Pentru producerea uneia sau alteia din aceste forme se folosesc tipuri speciale de ajutaje. Zona I . in sectorul I I I . = H .

4) Vinele pentru fitltlni decorative. b) Vina sub ap.O si 30. cuprins intre 7. 17-39). 17-38).M i ~ c d r i efluente (scurgeri) perlnanente 49 1 Pierderea de iniltime A H = f(H. la . cu schimbarea insi a distributiei vitezelor (fig. in care .s m.84 si 0. Curba infisuritoare a zonei pulverizate se obf ine in coordonate polare. -. conform tabelei 17-11 si formulei R . d fiind diametrul ajutajului. diagrama inifiali. 17-38. este cuprins 8 intre 0. = pH.. pentru a se obtine efecte variate cu vine de tot felul: compacte. lingi orificiu. fiind aproape un plan paralel cu planul orificiului (distribufie aproape ~rniformi). Se folosesc presiuni intre 8 si 15 a t .(pH. ins5 distributia vitezelor se schimbi. 3) Vinu de ploaie artificial& este produsi cu aparate care o pulverizeaza de la inceput. (fig. In zona I se mentine in axa jetului viteza maximi egala cu V o (viteza initiali). Ajutajul (duza) pentru hidromoni tor Fig.. experienfa a a r i t a t c i fafa superioari a vinei are in sectiune longi t udinala o form5 geometrici asemenea pentru diferi te sarcini +i mirimi de orificiu.. Pentru stins se foloseste zona destrimati a vinei. Jeturile itz aer indreptate in directie opusi produc prin ciocnire un disc plan vertical de lichid. pulverizate etc. pentru ca. de formi circular5. Electrizate. Experientele a r a t i c i un jet. Traseul vinelor in atmosferii $i zonarea lor este conic-convergent si se termini cilindric. Se folosesc tot felul de ajutaje. La stavilele de fund. ea se mentine compacti pe o razi R. Vina se mentine compacti pe o distant5 H. 2) Vina de hidromotlitor trebuie s i fie compactl pentru a putea dezagrega p i mfntul. astfel c i piclturile s l a i b i mlrimea piciturilor de ploaie si s5 fie distribuite uniform pe suprafata terenului. cu viteza initiala in axa jetului Vo.= H. Oricare ar f i inclinarea vinei.72 pentru H. d ) . se difuzeazi treptat. antrenind molecule din-mediul inconjuritor. Pentru uniformizare se foloseste fn mod avantajos rotirea vinei cu ajutorul unui dispozitiv special. jeturile se atrag sau se resping. d u p i felul cum sint electrizate.

492 Hidraulica cxtremitatea zonei. structura sa si distributia vitezelor Lichidul este decelerat continuu. pentru cercetarea legilor turbulenfei . In acest caz.practic. din care unii incircati cu particule solide sau substante in disolutie (la canaliziri. necoborit. Acest virtej cu axa vertical5 trecind prin centrul orificiului se suprapune miscirii de scurgere a lichidului prin Fig. in formula vitezei se introduce h misurat pini la nivelul orizontal. pentru studiul disipatorilor de energie si pentru amestecul de curenti lichizi. insi in a x i continui micsorarea vitezei care variaz2 invers proportional cu distanta de I& sectiune p i n i la sectiunea initiali. la hidromecanizare. se formeazi o depresiune care coboari din ce In ce.teoretic. in industrie etc.). Fig. 17-40). Acest fenomen prezinti interes din mai multe puncte de vedere: . cauzi cit de mici a unei misciri excentrice (fig. In zona I I urmiitoare. diagrama distributiei sii aminteasci clopotul lui Gauss. Orificiu. iar miscarea ia caracterul unui virtej. Daci neglijim frecarea ~i consideriimci migcarea. al suprafetei lichidului. suprafata licl~idului coboari putin in apropierea orificiului. Daci orificiul este orizontal si are o sectiune mare in raport cu h. . pornind cu virtej . Scurgerea printr-un orificiu de fund. cu virtej Daci raportul dintre sarcina h si diametrul d a1 orificiului este mai mic dccit 10. 17-40. Vina sub apB. pini cind intreaga energie cinetici este pierduti in freciri.2.4. distributia vitezelor este mai stabili. Scurgerea prin orificii. in cazul cind exista vreo . 17. 17-39.

sint viteze de rotatie.p .g --. din care unul pe marginea pilniei. . d t ' i Y2gz = -Pa ----I -' E" " -. Pe de a l t i parte. Timp de golire Fie un vas a cirui sectiune orizontalii Q este functie de altitudinea 2 deasupra unui orificiu. p = po ~i din cele de mai sus rezulti: 2 o -ZL ~1ir -. dr & ! dr Din ultimele douii ecuatii rezultii: sau ceea ce exprimi ca circulatia este constant5 pentru orice cerc de rotatie in jurul axei pilniei. echilibrarea fortei centrifuge cere satisfacerea ecuatiei dp ----. d t .4.3. iar cel5lalt putfnd f i la interior: in care 11 ~i u. 17-41). Schema pentru ca~culultimpului de golire a unui rezervor .. \ '4 Rezultii: nd2 -. obtinem: d~ y . din masa lichidului. -~ d z =p w V G . 17-41.. Debitul scurs in timpul d t este egal cu sciiderea volumului lichidului: . Debitul orificiului este mai mic in cazul formirii pilniei.).. . Daci punctul (r. w .I Fig. 17.. a cirui sectiune este w (fig. yu2 - dr gr Diierentiind prima ecuatie fat2 de r ~i tinind seama c i z este independent de r. presiune p. 2g r i ) (L (17-16) Daci se iau precautii ca apa sa fie perfect l i n i ~ t i t i nu se formeaza pflnia. este nerotationali. . deoarece lichidul este indepWat de orificiu. datorite virtejului..din repaus.. -. previzut la fund. la suprafata lichidului (raza ro.u drc . . . p) este situat tot pe suprafata pilniei.. de citre virtej. putem aplica ecuafia energiei intre doui puncte oarecare.

cu cantitatea p. ci ca un curent cu suprafati liberi. deoarece s-a neglijat efectul inertiei ~i al freciirii de peretii vasului. Pragul se a f l i mai sus decit fundul recipientului sau a1 canalului. I.vineu. la o distanti suficient de mare i l l d amonte: a r 4 h) . Se caracterizeazi printr-un ..5.adici curge peste creasti . DEVERSOARE 17. devi sarcina scade la zero cind lichidul ajunge la fund... v.IUt -< amonte. Formula este numai aproximativi.. Lichidul deverseazi . Schema la definitia deversorului in care h este iniltimea lichidului deasupra crestei intr-un puncl a1 crestei luat conventional (de obicei cel mai de jos.05.obrajiUAC si B D .494 Hidraulica In cazul unui vas prismatic cu 0 = const. numiti iniltimea pragului deversorului (fig. Definitie-Clasificare Deversorul este un fel de orificiu prin care lichidulsescurge.creastiL'A B ~i prin .coeficientul Coriolis (a = 1. constatim c i timpul este finit.viteza medie a curentului in sectiunea de m i s u r i a nivelq' ..lame6'sau . Uneori insasi lama se cheami pinzi. gisim: Pentru golirea totali. Vo . limitate de atmosferi. energia specific5 totali: Fig.. insi nu sub presiune.flancuri" sau . 17-42.. numiti si viteza de sosire (de apropiere).. cu z. .sub forma unei .. = 0. 17.6. paragraful 17. nivelul lichidului fiind misurat in amonte. care in aval de creasti este cuprinsi intre doui suprafete numite pinze: o pinzi superioari ~i una inferioari.5. 17-42). Se numeste sarcina'. .'1. u .prag6' sau . Pentru exemple numerice.lO).

caci. 3 L 3 contractia laterali este compIet. Fenomenul de contractie este analog cu acela de la orificii ~i are aceleasi cauze. partiali sau incompleti. Daci 1 > .rotunjit" sau .. c) Dupi pozitia nivelului aval al lichidului fati de prag. Daci in aval de prag se giseste aer sub lama lichidi. laturi ale sectiunii sale de scurgere (fig.. AstfeI daci lungimea 1 a deversorului este egali cu Iirgimea L a canalului-amonte. in . d u p i felul contractiei Fig... care inlesnesc it]trarea aerului . deversorul poa te f i . deversorul se n u m e ~ t e .partiali". Clasificarea deversoarelor. 17-45).liberNsau .in perete subtire" (cu muchia vie sau ascuti t i ) . Astfel. Fig.inecat" sau .late‘ (fig. daca nivelul aval este sub nivelul crestei. iar daci 1 <-. 17-44.. 17-45.a deversoarelor.perfect". contractia laterali este incompleti. in caz contrar. In s f i r ~ i t contractia este numai . d) Dt~pi forma pinzei.. lichidul t i r 6 ~ t eaerul prins sub pinzi ' D~vPrsor pt'rferf Deversor becat .poligonal" sau cu prag .. daci ea lipseste pe una sau d o u j . Astfel. care poate f i totali.I.neperfectb' (fig. d u p i profilul paralel cu mivcarea b) Dupi contractie..Miscuri efluente (scurgqri) perrnanente 495 Deversoarele se clasifici d u p i cri teri i variate: a) Dupi grosimea peretelui $i profilul peretelui sau al pragului... deversorul este . Contractia la fund este completi numai daci pragul p este suficient de ridicat. C1asificarc. Clasificarea deversoarelor.iar in spatiul de sub pinza se ridici nivelul apei la iniltimea piezometrica corespunziitoare vidului iormat. . \ i Fig. d u p i pozitia sivelului aval a1 apei si se formeazs un vid partial. L deversorul se cheami . datorit5 ciruia furma pinzei se .. 17-43.aerisit6'.fira contracfie laterali".. daci nivelul aval este mai sus decit creasta.. 17-44). la presiunea exterioari. Deversorul se poate menfine liher numai daci sin1 previzute dispozitive de intrare a aerului sub vjnii. Aerisirea se iace prin conducta de intrare a aerului sub pinza sau prin desp icarea Iamei cu pereti transversal i . 17-43).. deversorul se n u m e ~ t e.deprimiC'.perete gros" cu prag .

pentru acelasi h . cind albia este ingust. curbe sau poligonale. la un deversor cu creasta ascuti t i . In figura 17-47 se arat5 diferite forme in plan ale deversoarelor.deprimatig'. Clasificarea deversoarelor. debitul este cu circa 25% mai mare decit la pinza li beri. Debitul Pn acest caz este cu citeva procente mai mare. dac6 h < 0.75 m . Trebuie avut (a1 Frontal (bl Lateral (c) Id1 Po/jgo/lal [el If1 Cum (91 Fig. pentru a putea evacua debitul maxim cu o grosime de lam5 neexagerat de mare.. pinza este . pinza este . Astfel. au ca scop de a miri lungimea crestei. e) Dupi forma $i pozitia in plan orizontal a muchiei. hlp. 17-47. 17-46).496 Hidraulica Forma pinzei deversante depinde de valorile lui h si ale raportului. deversoarele inclinate fat%de directia curentului. insa tot spatiul de sub pinzi este ocupat de apa care nu ia parte la mi$care.adic6 este mai apropiatii de perete decit pinza libera.235 m $i p 0.. Clasificarea deversoarelor. fncazul pinzei aderente. 17-46.. cici aerul pitrunde cu intermitentisub pinzl?. P i n z a deprimati nu este stabili. dar este supusa la o puternici agitatie. d u p i forma Pn plan a muchiei . d u p i forma pinzei deversante (lamei) Daca sarcina h este loarte mici. corespunzind diferitelor scopuri. Pinza aderenti poate f i si ondulati. pinza se dezlipeste de perete. =: p i n g liberd pinza deprlmafa pinze aderente pinzd derdfd dedesubf Fig. Astfel.aderentiCisi aerul nu mai pitrunde sub pinza. ca si la pinza liberii. decit la pinza liberi (fig.. Dac6 h creste mult.

i n perete vertiiv E cal".Mi~cciri efluenfe (scurgeri) pertrza~~enfe 497 in vedere c i dac. construit in albie (fig.Distributia vitezelor +i a presiunilor fn lam2 ' . se obi~nuiescdeversoarele-margareti (fig. i n Iugoslavia. Forma lamei Forma lamei depinde de forma profilului crestei . 17-48. Clasificarea dekersoarelor. (dl dreptunghiular ~ b t~apezoidal. 17.2. Se ia ca tip fundamental forma lamei la deversorul . A. b si c. d ~i e se intrebuinfeazi mai mult pentru misurarea debitelor mici.sadar. in raport cu h. se produc fenomene de eroziuni puternice ale albiei la piciorul barajului.h). Astfel.pertect. Deversoarele c..cu exceptia unor valori loarte mici l u i h. aerisit. 17-49. r i . proportiile acestor dimensiuni. Aceastii iorn15 a fost studiatii amgnuntit de mai ' multi cercetitori ~i in iigura 17-49 se arata profilul unei astlel de lame cu indi-------carea dirnensiunilor caracteristice i n iunctie de sarcina h.g). orizontala.5.si atunci evacuarea apei se face printr-un deversor-pilnie circular.5 debitul unitar deversat este prea mare. cind vina este Fig.i de aerisirea sub lami.p min neschimbate. ) (c) triunghiular /dl circular k) h$erbo/ic Fig. dupa forma crestei in planul transversal curentului f) Dupi forma crestei tiiate in peretele vertical al pragului deosebim citeva tipuri (fig. Deversor cumuchieascutit2-Detaliul formei aderenta.. 17-48) dintre care cele mai uzuale sint a. unde sint riuri cu debit mare in albii inguste. cu muchie ascutiti. 17-47. dreapta sau ondulati lamei . oricare ar f i grosirnea lamei . cind barajul este de pimint nu se poate construi ca deversor . 17-47.

I(N=0. conform formulei Torricelli.3. n 1) Forma stabilii a fenomenelor hidraulice este aceea care.5. = 0. -FG=0.. E conditii exterioa_re date.. la care se adaugi si a~a-numitulprincipiu a1 debitului maxim. Diagrama presiunilor Pn sectiunea contractatii CA urmeazi curba ABC. Curba din linii intrerupte A'B'C' reprezintii diagrama vitezelor teoretice i n sectiunea contractatii. se poate considera: DC==0.112h.14h.498 Hidraulica si nefiind aerisitii nici nu intri in categoria care se studiazi. 17.65h...centrul de greutate a1 lamei lichide i n miscare este situat cft mai jos in lama real. a.18 h. sub sarcina z (fig. iar h = adincimea maximii a lamei deasupra crestei ~i viteza de sosire nuli. I a t i d o u i moduri actuale de exprimare a acestui principiu. pentru un deversor avind creasta de o formi oarecare. Prin aplicarea acestei rnetode se determini atPt forma lamei cft si formula debitului. Forrna pfnzelor deversoarelor a fost explicatii cu ajutorul teoremelor generale ale hidrodinarnicii.3 0. pentru ca viteza medie s i fie maximi.. grosimea larnei deversante este minimi. 2) Intr-o masii lichidii fn mi~care. iar coeficientul de debit se aflii experimental ~i prin calcul. corespunde conditiilor de curgere care dau debi tul maxim. Considerind cii lama este o sum: de lame elementare care ies prin orificii infinitezimale de fniiltime dz si de litime 1.energia potentiali are tendinta de a descre~te cft mai mult posibil. formulat intuitiv prima oarii in 1845 ~i demonstrat P ultin mele decenii. f a t i de alte forrne posibile ale lamei. 17-49). se determini structura formulei prin consideratii teoretice. Dupi datele experimentale. cu presiunile relative nule in A si D (presiunea absoluti = patmosrerica) $i presiunea maximi fn B la distanta = 0. Metode pentru stabilirea formulelor debitului deversant Ca si la orificii.pentru un debit dat. se va scrie. definiti prin ecuatia de formii 1 = f(z): S-au presupus coeficientii de debite ai orificiilor elementare constanti = p. . .65h. a. dar vi tezele reale urmeazi diagrama concavii A'C' (linia plinii). .4 egalii cu p. deoarece Pn B este presiunea rnaxirni. I a t i si unele consecinte interesante ale acestui principiu: . CA=0.

1 15 Alt5 metodi pleaci de la considerarea migcirii lichidului in lami si in apropierea ei ca o miyare potential2 care satisface ecuatia lui Laplace. l I 1 4' 5 1 33' 18' F/ E f 1. 919" 0. este debitul pentru perete vertical i = 0. iar pfnzele (superioarg $i inferioari) lamei sint supuse ecuatiei lui Bernoulli.5' I ralori conf. cu ajutorul ecuatiilor lui Euler.Migcciri efluerzfe (scrirgeri) per-manenfe -- - 499 f n cazul unei creste liniare 1 = const.927 0.073 1.046 -33' / -4. dupi cum rezulti din tabela 17-12 in care 9. 17-50. care este rezolvati prin aproximafii succesive (Lauck). 17-50).926 0. Deversor cu muchie ascutitd gi prag inclinat lui-prag.4342 1/-3. Printr-o reprezentare conform6 a lamei pe o Bsie dreptunghiulari si iiitroducerea potenfialului complex se ajunge la o ecuatie integro-diferentiali. ecuatiei valori erperimentale 99 1. ecuatiei Bernoulli gi principiului debitului maxim.959 1. Ast fel pentru deversorul dreptunghiular. fir5 contractie later a l i .086 1. m se n u m e ~ t e coeficientul de debit a1 deversorului cici Q se mai poate scrie In cazul unei viteze de sosire V .935 0. Se ajunge la rezultate foarte concordante cu experienta.960 1 0. cu muchia ascutit6 (fig. Valorile lui 9 sint foarte apropiate de valorile experimentale.902 0. (Boussinesq). q = 0. care nu poate fi neglijati. perfect ~i aerisit s-a gisit pe metru liniar de creasti 9= i fiind unghiul cu verticals a1 perete- Fig.098 1. integrarea dii (cu notat ia ~rG/2g k): = Q = n 1 11% z [(h + k)312 . $i orizontale (deversor drep tunghi ular).k3I2]- (17-19) Pentru determinarea pe cale teoretici a lui rn s-au folosit diferite metode: unele.040 1. ecuatiei impulsului. .

ale spectrului miscirii. lufnd ca model pinza inferioari . in partea superioari a grofilului curb (la creasti). dat fiind lungimile sctlrie ale liniilor de curent. apoi se curbeazi in jos d u p i o paraboli. 17-51. adici: curgerea este sta. ~i trasarea lui exacti sfnt aritate intr-un paragraf urmitor. cu ajutorul teoriei m i ~ c i r i l o r potentiale. niciieri p e suprafata udat5 de a p i . adici dubla retea ortogonali de linii echi- Fig. neglijfnd pierderile prin freciri. inclusiv grosimea ei si pinza superioari pot f i reproduse d u p i deversorul E n perete subtire.500 Hidraulica 0 a treia metodi (Fr.a deversorului . se calculeazi ~i presiunile pe parament. Determinarea teoreticl a conditiilor de scurgere peste un deversor cu profil curb S i considerim un deversor a1 cirui profil s i fie astfel trasat ca. in vederea verifid r i i stabilititii constructiei. 0 astfel de suprafati se obtine.5. Un astfel de profil permite scurgerea la toate debitele inferioare celui pentru c a r e s-a determinat profilul. reteaua m i ~ c i r i iva fi construiti pe fntreg paramentul aval p i n i la piciorul barajului.~i scopul determinirii presiunilor pe paramentul aval a1 barajului. Prasil) se bazeazi pe construirea prin aproximatii grafice succesive a unei retele potentiale curbilinii adaptati la conturul fnci necunoscut a1 lamei. Profilul acesta. cunoscut sub numele de Creager-Ofiterov. de exemplu. Cu ajutorul retelei miscirii se determ i n i vitezele. p i n i se definesc ~i conturul ~i dimensiunile ei. Cum acest calcul are . fn conditii foarte bune. cu ajutorul teoremei lui Bernoulli. turbulenta este redusi la minimum. p i n i la sectiunea contractati. Metoda de determinare a scurgerii ce a r i t i m acum este fnsi valabili pentru orice fel de profil ~i consti in determinarea. b ) c u curburs bruscs $1 formarea de vfrtejuri sub lam3 potentiale si de linii de curent.bili.intre altele . presiunea absoluti s i nu fie mai mici decft o a t mosferi.peste o creasti ascutiti.4. Intreaga lami. debitul ~i apoi.a). ' . Aceasti a treia metodi o vom aplica la problema urmitoare: 17. 17-51. nu se produc fenomene de cavitatie ~i se e v i t i vibratiile (fig. care are o portiune scurti ascendentij. Profil de deversor curb: m) dupg Creager $i Ofiterov.

. dar in cazul altui tip de profil se va determina intr-o primii aproximatie printr-o metodi care se aratii mai departe. potenfialul vitezelor. 17-51. punct de intersecfie a1 paramentului cu nivelul apei din rezervor. Daci ins2 peretele prezintii unghiuri sau coturi b r u ~ t e(fig. la o distanfi suficient de mare (3 -4 h) putem considera liniile de curent ale miscirii asemenea acelora unei fintini cu centrul in A . i n cazul unui profil CreagerOfiferov. aceasti linie este cunoscutii. liniile de curent lungul unei linii de curent se vor curba spre a ocoli creasta. Se calculeazi astfel valorile lui rg . de-a de creasti.b). Fie A un. 17-52) Insi yo = y 'S h. Schema la calculul potentialului cp. plecind de la un punct 0 . dezlipindu-se de perete si formind zone de virtejuri. Deocamdati. punct pe linia de curent corespunzitoare ~i se aplici teorema 4 lui Bernoulli de la 0 la M . Apropiindu-se Fig. situat P amonte la n 3-4 h. la acest profil. a linie de curent este i n s u ~ iprofilul peretelui. linia de curent de IPngi perete va invilui aceste accidente. se efectueazi integrala printr-un calcul grafic. Pentru construirea spectrului misciirii ar f i de ajuns a cunoaste linia de la suprafafa libera a curentului. se trece la calculuI analitic a1 lui 9. i n acest scop se determinii mai fntfi valorile funcfiei cp. considerfnd cii viteza Vo este neglijabili (fig. la suprafata lichidului. 17-52. Daci se c u n o a ~ t eecuafia liniei de curent s = f(h).Mi~cciri efluente (scurgeri) perntanerzte 50 1 Deoarece.i miscirii. cu presiuni inferioare presiunij atmosferice. lama aderi de perete pe toati lungimea ei. 0 In amonte de creasti. daci insi curba liniei de curent este d a t i grafic. vom considera aceasti linie cunoscuti ~i vorn I proceda la construirea spectru1u. deci h = va 2g si cpl = \ SI Vds = 11% 0 YVK 0 ds.

LJS. apartinfnd altei linii de curent. L. Desenarea retelei potentiale in lami dupl Fr. de la care se ridici ordonatele cp.55. trebuie ca pfnza inferioarii s i coincidii cu pararnentul . + 2 siderat o retea pitraticii.... 2 Fig.. .jl7.. potentialul lui Nl are _f4_ ~i cum s-a convaloarea cp. 17. = OL. Aceste segrnente OL. s. 17-54). a).) ~i se duc segmentele pe curba normale pe curba (fig... Ducind din acelea~i puncte drepte inclinate cu 45" fat5 de coardele M. L. +. determini valorile lui s la intersectia firului de culent cu liniile echipotentiale. LS S Fig. dacii ins5 pfnza inferioarii se dezlipe~te pararnent (fig. Pozitiile liniilor echipotentiale se obtin astfel.M.... M. . . M. 17-55. se obtin prin intersectii punctele N.502 Hfdraulica - pentru mai multe puncte ~i se d e s f i ~ o a rpe o abscisi 0 s (fig.. etc.M. Se iau pe axa 0 9 o pi serie de echidistante A9 = A = a ) ~i prin punctele obtinute se duc I paralele cu axa 0 s pfni la inter'0 + 0 . b). Intr-adevir. Pragil secfia lor cu curba cp(s). Determinarea graficl a pozitiilor intersectiei liniilor echipotentiale ca linia :de curent a suprafetei libere Fig.L.. l~searnnii i linia de c + . OL. OM. 17-53) distantei le s. de SaU pgtrunde in domenid zidiiriei (fig. C JrL. Dacii pinza superioarii a fost just admisii (sau calculatii). S. L.. intr-o serie de puncte ale ciror proiectii pe axa Os. se aflii pe linia de curent +a Cont inuind aceastii con. Comportarea retelei potentiale iPng2 paramen t structie se obtin seriile de linii cp = const. = OL. OM. L. 17-53. 17-55.. etc.. rezultg c i punctul N..M. pin5 se ajunge la paramentul deversorului.54. N. cp. trecfnd prin aceste puncte segrnente aparfinind liniilor echipotentiale. OL. ~i = const.. se trec apoi (OM.: OL.

17-56). In cazul unui profil curb oarecare. Presiunile fn l a m i ~i pe parament In punctul P se obtin aplicfnd fntre punctele 0 ~i P teorema lui Bernoulli. Q = (iin . fn sectiunea contractat2 (unde tangenta la profilul curb a1 deversorului este orizontali) Fig. se poate afla forma lamei fntr-o p r i m i aproximatie. 17-57). 17-57. i n modul urmitor (fig. aproximativ. suprafata liberi.linia de curent de lfngi parament trebuie s i fnfisoare sau s i coincidi cu paramentul. se obtin imediat elementele m i ~ i r i i~i anume: Debi tul barajului (tn care este linia de curent a paramentului). se ajunge la fndeplinirea conditiilor. f i r i a-1 intersecta. al grosimilor lamei . fnsi executfnd epura cu m u l t i fngrijire. 0 d a t i spectrul trasat definitiv. 17-56. d u p i ce vitezele au fost calculate la contactul cu paramentul (fig. de la inceput.vitezele pe linia de curent a suprafefei libere asculti de legea lui Torricelli ~i totodati de relatia: v=-=d ' dn dp ds (metodi de control!). Se obtine: +.$1 Din cele de mai sus rez_ulti necesitatea de a cunoaqte cft mai exact.c(iri efluenfe (scurgeri) permanente > 503 curent admisi la fnceput trebuie ajustati.hii. gi anume: . . Calculul presiunilor In lam: $i pe parament Fig. Dupi cfteva Pncerciri. Calculul prealabil. Calculim cu ajutorul formulelor empirice sarcina h care corespunde debitului Q qi admitem grosimea lamei pe creasti. fnsi convex gi continuu.

in arnonte.ca la u n deversor cu rnuchia ascutiti. Sarcina se rnisoari la distanta 3 h. Grosirnea larnei la adincirnea h. Este foarte important ca.5. fata arnonte a peretelui s i fie perfect plani gi netedi. gritar de l i n i ~ t i r e . in unghi drept ~i perfect orizontali. 0. Formulele deversoarelor perfecte. 17. s-a mssurarea debitelor statat c i forrnulele considerate cele mai . astfel c i forrnulele stabilite pentru acest tip pot f i aplicate si in scopul folosirii deversorului ca dispozitiv de rnisurare a debitelor. 17-58. canalul s i a i b i sectiune uniformi. Fig. prin experienfe din ce in ce rnai precise. suprafata apei s i fie lipsiti de valuri. Pentru a se realiza condit i i de scurgere egale cu acelea in care s-au ficut experientele este necesar ca deversorul s i fie construit cu creasta din t a b l i rnetalici. Se d i cea rnai mare atentie exactitiif ii rnisuriri i elernentelor geornetrice. de la creasti. se traseazi conturul superior trecind prin punctele calculate. Acest deversor a fost cel mai rnult studiat. suficient deinalti.. peretii laterali s i fie verticali. netezi. cu muchie ascutiti. Calculind grosirnile larnei in rgai rnulte puncte de pe pararnent. creasta t i i a t i cu rnuchii vii. viteza I a ~ e in canal s i fie uniform distribuitii in i sectiune qiV aerisirea s i fie bine asigurati. conform dirnensiunilor din figura 17-58.5.22 h. dreptunghiular. asa cum s-a a r i t a t . Viteza rnedie Vo in aceasti sectiune Q . Deversor cu muchie ascutits.35 h - 0. servind pentru Cu precautiile luate.33db) (I 7-2I ') Eventual se tine searna ~i de pierderile de sarcini distribuite pe porfiunea de la creasti la sectiunea 1 (daci paramentul este foarte rugos). avind sectiuni de diferite forme a) Deversorul dreptunghiular. $T 28 (hl . Pentru aflarea exacti a profilului larnei se aplici d u p i aceea rnetoda construirii spectrului rni~cirii. adici -h 3' r 0. sub planul de sarcini se obtine din ecuatia lui Bernoulli ~i din ecuatia de continuitate: sau V: ~i = V ..65 este+V0 = 7 ~i se realizeaza in profil cam la 113 din h'.0.

d e ~ i structura ei este discutabili: I- valabili in limitele: Eroarea ce se apreciazi la aplicarea corecti a formulei este sub 1.~Misccir. (Asociatia inginerilor ~i arhitectilor elvetieni). Instrumentul de misurare a nivelului trebuie s i fie de mare exactitate ~i citirea s i se repete de mai multe ori (chiar pina la 20 de ori).80 rn>h>0. La misuririle de debit cu deversoare are mare importanti misurarea exacti a sarcinii h. studiat prima oar5 de Bazin. Pentru deversorul fir5 contractie laterals se recornandi formula lui Rehbock (1929) care d i erori mai mici de 1 %. dat fiind c i oricite precautii s-ar lua pentru linistirea apei.idrd contractie laterali". cum ar ii variatia viscozititii lichidului E iunctie de temperaturi. Pentru deversorul cu contractie laterali. .cu contractie laterali" la care Iirgimea canalului este mai mare decit lungirnea crestei. Formula este valabili pentru 0. cu canalul de Iargime L ~i creasta deversanti de lungime 1 < L.I.deversorul .. se recornand5 formula S. n Se folosesc pentru misurarea debi telor doui t ipuri de deversoare drep tunghiulare: .i efluente (scurgeri) permanente 505 - bune dau rezultate diferite de la un autor la altul. pin2 la 5% E unele n domenii de misurare. studiat prima oard de Frese. micile ondulat ii sfnt inevitabile..A. .03 m si d i rezultate bune si pentru valori mai mari ale lui h. la care ldrgimea canalului este egali cu lungimea crestei. nu se va iolosi pentru fanle fnguste verticale. cind se fac misuritori foarte ingrijite.5%. care depinde de rniisurarea nivelului apei in amonte. de care nu se tine seama. .deversorul . . fapt care se explici prin interventia unor parametri secundari.

in loc de I: Pentru u = 90" ~i p.38 cfnd h variazi de la 5 la 25 cm. astfel inclt deversorul este . Q . datii fiind sensibilitatea mai mare a acestui deversor.cu contractie laterali. De aceea. Deversorul triunghiular deci.1. de lirgime mai mici decit sectiunea canalului din amonte. Daci se consider6 sect iunea deversorului ca o sum5 de orificii elementare. rezulti formula practica: 1. 17-59). Debitul s i u poate f i calculat ca suma debitului printr-un deversor dreptunghiular de 1itime 1 $i a debitului scurs printr-un deversor triunghiular cu unghiul la vPrf u (triunghi egal cu suma triunghiurilor de la margini. (1 7-25) Q= De fapt. coeficientul C variazi de la 1.42 la 1. 2 pezoidal .60. conform experientelor.42 h5I2 = C . h Fig. introducind unghiul a. p. Deversorul traghiul de virf L).b) Deversorul triunghiular (fig. rezultii formula: X h-z = --. cu unFig.h5I2 . Deversorul triunghiular este foarte indicat pentru miisurarea debitelor mici. s-a propus o formuli mai exacti care s i t i n i seama ~i de influenta vitezei de sosire: in care o este sectiunea deversorului. c) Deversorul trapezoidal (fig.sau. = 0. introducind pe x in formula lui Q gi integrind se obtine: . Se consideri sectiunea de trapez simetrici. 17-59. 17-60.secfiunea udat6 din amonte a canalului. 17-60).

=b(h-. Ia Q= Fig..1 -- b x ctg Debitul este: ].h3" 15 = . t i nind seama ~i de viteza de apropiere: 2 in care w este sectiunea udat6 a deversorului.63.2 h.si 2 4 1 Fig. a ciirei ecuatie este X . Se numeste ast fel deoarece in formula debitului.= . Deversorul circular Acest tip de deversor se intrebuinteazi la misurarea debitelor de a p i distribuitii pentru irigatii. Deversorul proportional .2 h . 17-62). se recomandi formulele empirice urmiitoare.v tg d h5I2. ca fiind mai in concordanti cu reali tatea. 17-61. g 2 = a Dacii se ia p' = p" = 0. 17-62. iar flancurile sint tiiiate dupii curbe asemenea unei hiperbole.Miacdri efluenfe (scurgeri) permanenfe 507 Se consider2 c i efectul contractiei la deversorul dreptunghiular este echivalent cu acela a1 unei pierderi de lungime a crestei de 0. dar nu atit cit deversorul triunghiular. Creasta deversorului este orizontalii. 17-61). rezulti tg .) (17-28) . iar i sectiunea udatii a canalului din amonte. sarcina h intri la puterea intii. adici: p ' z 3 = p" 0. Acest deversor este de asemenea sensibil la variatiile debitelor mici. Pentru obtinerea unei formule simple unghiul a se va lua astfel ca debitul deversorului triunghiular de la margini sii compenseze pierderea de debit datorati contractiei. Formula este valabilii in limitele e) Deversorul proportional (fig. D e ~ i s-au fKut studii teoretice interesante ale acestui tip de deversor. d) Deversorul circulaf (fig.

605h la 0. se inlocuieste lungimea b r u t i a crestei printr-o . 17. f) 0 problemi interesanti relativi la forma deversoarelor este urmitoarea: Care este ecuatia de forma y = f(r) a unui deversor.614. lucrarea [25]. ~ 5=07 5=0. 17-62. care pot f i diferiti. La calculul lui Q se folose~teformula (17-28) pentru forrna simetrici. fn care coeficientul de debit m se dktermini de preferinti experimental. Pavlovski conform figurii 17-63.= b -0.. d a t i : q = q(h)? Problema a fost rezolvati in cazul general sub forma unei ecuatii integrale si toate formulele precedente sint cazuri particulare ale solutiei generale date acestei probleme. se imlocuie~tein formula ~ r e c e d e n t i h cu - Formula debitului se aplici atit la deversoarele fir2 contractie. Ekl . 17-63.I H C Fi. b). pen5 s / . calculabili cu formula: b. Valori exacte ale lui p se dau in.Coeficentul y variazi de la 0. coeficientii admisi pentru a = 0 se pot reduce prin Fig. Coeficientii de contractie lateral5 Inmultirea valorile din datorati pilelor 17-13. pentru ca debitul s i u s i fie exprimat printr-o functie de sarcina h.5m ~i a 2 0 .. ( 1 7-30) f n care Fi sint coeficientii de formi ai pilelor ~i culeelor. dar in acest din urmi'caz. fie poligonal.7 5 =a4 tru avansul a. sau uneori prin calcul. cit ~i cu contractie. Pentru a se tine' seama de viteza de sosire V. la a c e l a ~ ideversor.6. Coeficientul 6 se ia. Se foloseste si forma nesimetrici (fig.lungime redusi". Astfel.5. l m se ia p = 0. N. Pozitia pilei f a t i de creasti influenteazi contractia ~i coeficientul 6 scade cind pila avanseazi in amonte de deversor. Deversoare cu profil curb i n practici se intrebuinteazi adeseori baraje deversohre construite din zidirie sau din beton. d u p i N. Acest deversor este foarte sensibil pentru debite nu prea mici in zona ingustati a flancurilor. Aceasti formuli este valabili pentru h > a. Calculul debitului de care este capabil un astfel de deversor se face cu formula general5 ~ = m b h m . aplicindu-se un scizimint de 1 pentru forma nesimetrica. a1 ciror profil este fie curbiliniu..625. iar daci b 2 0.

Prof ilul unui deversor curb trebuie dimensionat astfel ca s i nu se produci pe creasti sau parament depresiuni importante care ar da loc la instabilitatea m i ~ c i r i i fenomene de cavitatie . I la=O El I a=0. in diferite variante. Pornind de la sa tisfacerea qcestor conditii -fntrucitva contradictorii sla gisit principiul unui profil rational. cu creasti ascutita. Fig. 17-64. aceasta va fi impinsi dedesubt. de Ofiterov.Ez 3 1 E3 . Profilul I a fost studiat si propus de Creager.avansuluiU pilei aaupra coeficientilor corespunzind unei sarcini de Im de apa. 5 H I Id I I 1 H 2 I 4 1 4. pe i de a l t i parte. In tabela 17-14 se dau coordonatele a douAprofiluri: profilul A cu parament amonte vertical. aerul dintre pinza teoretici ~i beton va f i absorbi t prin sugere ~i se va n a ~ t eo depresiune (lama este sup t i pe perete). ultimul Fig.. dimpotrivi.ul fiind folosit mai ales pentru baraje pe tereCreager-Ofiterov . de Smetana ~i alfii. 3 . El {A 2 .Miscdri eflliente (scurgeri) permanente 509 Dimensionarea deversorilor cu profil curb.si profilul B cu paramentul amonte inclinat la 45". Cel mai cunoscut in l i teratura tehnici este profilul Creager-Ofi terov . ca garantie c i depresiunile vor f i evitate. presiunea absoluti a vinei Jichide asupra betonului ar f i in toate punctele egali cu presiunea atmosferici (traseul plin din fig.7-65. . pentru a c e e a ~ isarcini. cel mai o b i ~ n u i t . Daca spatiul de sub pinza inferioari a unei astfel de lame s-ar umple cu beton.4. Tabela 17-13 ' . Efectul . 17-65). daci betonul se toarni pini la curba I I . Pozitla pilei unghiularl I I Forma pilei circularl I ogiiri.49 5 2 + 3 5 <3 @ ~ l momente de risturnare suplimentare . lbindu-se ca bazi profilul vinei lichide a unui deversor perfect. Daca betonul se toarni pini la curba I. profilul trebuie s i permiti Gvacuarea unui debit cit mai mare. deci va f i mai economic. Cum se obtine profi. aerisit. coeficientul de debit se rnireste si deversorul poate avea o lungime de creasti mai mici. deci vor exista suprapresiuni (pozitive). Daci sugerea se realizeazi chiar pe creasta. pitrunzind putin in vina teoretici.

510

Hidraulica Tabela 17-14
Coordonatele profilului deversor dupg Creager ti Ofiterov pentru sarcina H = I rn
Profilul A
X
1

Profilul B
x

Plnza teoretici
Y

Pfnza teoretici
Y

Zidirie

superioari

inferioarg

Zidirie

superioari

inferioari

0,o (),I 02 O,3 Of4 0,6 03 I ,o 1,2 1,4 1.7 2,o 2,5 3,O 3,5 4,O
4,5

0,126 0,036 0,007 0,000 0,007 0,060 0,142 0,257 0,397 0,565 0,870 1,22 1.96 2,82 3,82 4,13 6,22

-0,831 -0,803 -0,772 -0,740 -0,702 -0,620 -0,511 -0,380 0,219 0,003 0,305 0,693 1,50 2,50 3,66 5,OO 6,54

0,126 0,036 0,007 0,000 0,007 0,063 0,159 0,267 0,410 0,590 0,9201,31 2,lO 3,11 4,26 5,61 7,15

.

0,o 0,l 02 O,3 0,4 0,6 03 1 ,o 1.4 1.7 2,o 2,5 38 3,5 4,o 4,5

,

12

0,043 0,010 0,000 0,005 0,023 0,090 0,189 0,321 0,480 0,665 , 0,992 1,377 2,14 3,06 4,08 5,24 6,58

-0,781 -0,756 -0,724 -0,689 -0,648 -0,552 -0,435 -0,293 -0,120 0,075 0,438 0,860 1,71 2,76 4,OO 5,42 7,07

0,043 0.0 10 0,000 0,005 0,023 0,090 0,193 0,333 0,500 0,700 1,05 1,47 2,34 3,39 4,61 6,04 7,61

:

'

nuri slabe, cu baza I i t i t i ~i spre amonte (fig. 17-66). De asemenea, profilul B permite o mai rapidi evacuare a gheturilor. Coordonatele se dau pentru sarcina H = 1 m. Pentru o sarcini H fI- 1, coordonatele profilului de zidirie ~i ale fetelor lamei (superioari si inferioari) se A 8 deduc din acelea date in tabela inniultindu-le cu H in m. Coeficieniii de debit a i profilurilor Creager-Of iterov, cTnd deversorul e s te proiectat peritru H,,,, au valorile 0,49 pentru profilul A ~i 0,48 pentru profilul B. Daci deversorul functioneazi cu o sarc i n i mai mici decft h,,, pentru care a fost Fig. 17-66. Profilele Creager-Ofiterov proiectat profilul, coeficienfii m sfnt mai A $i B mici decit valorile precedente si ei pot fi calculati cu formulele urmiitoare datori te lui N. N. Pavlovski, valabile pentru o fnilfime a pragului p > 5 m: Profilul A 0,785 $ 0,25
hmax

)

cfnd n,, 4 078; cfnd

h

(17-31)

)

> 0,8.

Mi~cdri efluente (scurgeri) permanenfe

51 2

Profllul B

m

=

0,48

2vz

0,85

+ 0,310 ---)
hmax

cindG h cind
hmax

=

0,l ...0.5; (17-32)

> 0,5.

Aceste formule dau valori destul de apropiate de cele reale, totuqi in cazu1 unei l ~ c r i r iimportante trebuie determinate valorile lui m prin experiente de laborator hidraulic, pe modele la scari redusi, tinind seama c l asupra lui m influenteazi insisi mirimea obiectului (la deversoare m scade o data cu p si h), rugozitatea suprafetei, numirul Re. f n cazul c i h > hmaxp,oiecta,, incep a se produce intre l a m i ~i fata betonului depresiuni care fac sa creasci coeficientul m. Dupi experiente * ficute in laborator cu profile Creager, Q poate depasi Qma,p,oie,,at cu 10% fir2 a se produce vibratii periculoase. Acest rezultat ne permlte a dimensiona profilul pentru Qpr0iecr< Qmar, de exemplu pentru Qp,o;,ct = 0,9 Qma, , in n care caz coeficientul m pentru Q,, va f i de 0,54 P loc de 0,49, cu producerea unei presiuni negative suportabile pe creasti, fir2 teami de cavitatie, ins% cu avantajul unui debit specific sporit apreciabil. -&D u p i studii de laborator ficute in U.R.S.S., deversoarele cu creasti elipb tici, avind - = 2 sau 3,
a

au coeficienti de debit ping la 0,577, variind in functie de profilul crestei h qi de raportul - , rf fiind raza unui cerc fictiv inscris in conturul ARCD a1 crestei. Profilurile studiate au fost acelea din figura 17-67 (circular si eliptic cu r a p o a r t e l e - - 2 7 i 3). a
'f

II

A
Fig. 17-67. Profile cu creasti circularl sau eliptici

Se r e c o m a n d i ca
h f

Coeficienfii de debit stabiliti experimental de Institutul VODGEO sint dafi i n tabela 17-15.

'

<

3 ... 3,60, iar vidul

sub l'ami s i fie mai mic ca 6 - 7 m -

I

I

* L . Escande, Transformation des conditions de fonctionnement des grands ouvrages hydrauliques par aspiration de la couche limite. (Revue de mecanique appliqu6e, 1958, No. 3, Edit. Ac. R.P.R.)

512

Hidraulica Tabela 17-15 Valorile m pentru deversoare cu creasts elipticg

Vidul relativ hUjd ,,,/h sub vina de a p i , la barajele cu creasta eliptici, ia valorile din tabela 17-16.
Tabela 17-16 Valorile hcid max/h

Profilurile cu vid au fost putin intrebuintate, din tearna producerii de ,vibratii, din cauza deterioririi rnai rapide a betonului, prin fenornene de cavitatie, si din cauza sporirii rnornentului de,risturnare a1 barajului-deversor. 17.5.7. Profiluri trapezoidale ~i dreptunghiulare La barajele-deversoare construite din lernn, piatri sau beton se intilnesc uneori profiluri trapezoidale sau dreptunghiulare. Coeficientul de debit a1 acestor profiluri depinde de iniltirnea pragului p , de Iitirnea pragului c ~i de inclinirile pararnentelor arnonte si aval: ctg a ~i ctg (3, d u p i cum se a r a t i in tabela 17-17 :i figura 17-68.

Tabela 17-17
Valorile coeficientilor de debit m pentru deversori neinecati, cu profil trapezoidal (dupii
fnlltimea

N. N . P a v l o v s k i )
-

pragului p , Tn m
3-5

amonte Ctg a
0.5

1
1

nval Ct. B
0,s

->2
0,43-0,42

H

H 2>7->I
0.40-0,38

I > T>0,5
0.36-0.31

H

c

Valorile din tabeli sint valabile pentru c > 2H, deversoarele aparf i n tipului de deversor cu prag lat, care se trateazi in paragraful urmitor.

< 2 H. Pentru

17.5.8. Deversorul cu prag lat

>
/

/3

Fig. 17-68. Profil cu creast8 trape-

Daci litimea pragului la creasti nu zoidal5 este suficient de mare, de exemplu c < 0,65 h ~i muchia A este ascufiti, lama se dezlipe~te in A de prag si se rneaza sectiunea contractati ca la un deversor cu perete subtire; daci chia A este rotunjiti, lama rHmine aderentii, chiar daci c < 0,s h. Dac5 c >/ 3 h, dupi dezlipirea lamei in A , in cazul muchiei ascuti te, se produce realipirea, mai departe, a lamei de prag, de o grosime h, aproape constanti ~i mai mici decft h , pe o portiune insemnati din Iitirnea pragului. Pragul nu trebuie s i a i b i o litime rnai mare ca 8 h , cici atunci are loc pe prag o miscare gradual variati, cu pierderi de sarcini distribuite, care fac ~ i g 17-69. Deversorul cu prag . s2 varieze inilfimea h, pe prag.

formuinsi

lat

514

Hidraulica

Asadar, in cazul unui prag lat, bine caracterizat, avind 3 h < c 4 8 h , a d m i t h d c5 se produc Pntre sectiunile 0-0, in amonte de prag, si 1- I , pe prag, v2 pierderile de energie Z c- , ecuafia energiei devine:
2g

sau, cu folosirea notatiei:
h f -=
2g
u

vt

h,;

h0 -,h

=

v2 2 (a,
2g

+ ZC).

Se deduce

Dacii se noteaz5 h, = &, debitul deversat se poate scrie:

(I(

< 1)
=

Q = cpu bh, 1/2g (ho-hl)
in care

rnb v z h o 3 1 , 2

(17-33)
I

rn

=

cpV.K.VR

Observ5m c5 in cazul cind se neglijeazii pierderile+Z c, ceea ce ar avea oarecare justificare cind muchia A este profilatii hidraulic, iar litimea crestei c in limite moderate, cp, ---- 1. AdmitPnd c5 deversorul este perfect, debitul 2 2 maxim se produce pentru h, = h,, = - ho deci K= - ~i rn = 0,385.
3 3

Experientele au argtat, pentru diferite conditii ale muchiei A , valori ale lui I( ~i rn inferioare celor teoretice $i anume:
Tabela 17-18

1 2 3 4 5

F i r s rezistente hidraulice .......... Intrarea profilati hidraulici ........ Muchia amonte rotunjiti .......... Muchia amonte t e ~ i t g .............. Muchia amonte ascutit; ............

1

0,95 0,92 0,88 0.85

1

0,385 0,365 0,350 0,335 0,320

213 0,645 0,630 0,610 0,590

,

Misciiri efluenfe (scurgeri) pernlanerztc

5 15

Rezultate mai exacte dau formulele empirice ale lui Berezinski, pentru deversorul perfect, la care se tine seama si de influenta iniltimii pragului p. Debitul specific se calculeazi cu formula iar rn cu formulele urmitoare, valabile pentru p
rn = 0,36
3h - p

< h si 2,5 < b/h < 10:

+ 0,01 1,2 h + 1,5 p (cu muchie rotunjiti); 3h - p (cu muchie ascutiti). rn = 0,32 + 0,01 0,46 h + 0,75 p

S-a constatat c formula teoretici stabiliti mai sus (17-34) este valabili H si in cazul cind nivelul aval de prag se afll deasupra pragului ping la limita h, , 0,2 h ; mai mult, chiar cind raportul de inecare h,/h = 0,4, debitul nu < scade decit cu 5% f a t i de ace1 dat de formuli. Iar daci pragul are o panti usoari spre aval, pe care lama intri in regimul rapid de mi,scare, urmat de salt, debitul se scurge ca si cind deversorul nu ar f i inecat. Astfel, daci panta pragului este de 1/4,6 ~i h,/h < 0,77, diferenta de debit fa@ de deversorul perfect este numai de 2,5% (fig. 17-70).Ca o particularitate, se observa in acest caz o depresiune local8 pe prag, urmati apoi de sal tul hidraulic. Aceste fenomene au condus pe M. D. Certousov s i considere c5 un deversor cu prag lat este inecat numai daci iniltimea h, a nivelului aval, misura'ti Fig. 17-70. Deversorul cu prag lat, in p a n t i deasupra punctului celui mai

I

(17-35)

r

'

inalt a1 crestei, este rnai mare decit adincimea critic; h,,= tul deversorului cu prag lat se calculeazi cu formula:

vT

Debi-

(17-36) %bhz 1/2g (ho - hz) sau cu formula data la art. 17.5.9 urmitor. Datoriti faptului c i deversorul cu prag lat inecat permite evaluarea debitului, f i r i producerea unei deniveliri mari a nivelului (h, - h,), el este folosit pe scari largi ca dispozitiv de m i s u r i a debitului in tirile unde irigatiile sint foarte dezvoltate, ca India ~i Egipt.
=

Q

17.5.9. Deversorul inecat La un deversor inecat, nivelul apei i n aval este h, deasupra nivelului csestei, iar sarcina este h,- h, (fig. 17-71). Pentru aflarea formulei debitului se poate concepe miscarea lichidului compusi din doua misciri: un deversor perfect intre nivelul amonte si nivelul

aval, sub sarcina h,-&?i o scurgere printr-un orificiu de inilfime h, ~i sub sarcina tot hl-h,. Introducind si termenul k = Vi/2g, debitul total unitar este:

S-ar lua pl = 0,8 (fir2 contractie de fund), iar p2 L- 0,63. Formula, in aparenfi dedusi corect, nu este valabili pentru h,-h,=O, cici atunci q = p2 h, V i n loc de q = (h, t p)V,,, asa cum este chiar , prin datele problemei. S-au incercat si alte formule empirice, dar qi acelea au defecte similare. Experientele au dovedi t h-h, z c i daci raportul - - = -este 1mai mare decit o anumi t i valoare criticl , vina deversanti
P

P

($)

este cu piciorul liber (ca la Fig. 17-71. Deversorul fnecat deversorui perfect, neineca t ) si racordarea in bieful aval se face cu salt indepirtat (v. Cap. XX). In acest caz scurgerea peste prag. nu mai depinde de iniilfimea apei in bieful aval, iar calculul debitului se face cu formula variazi la deversorul deversorului neinecat. Sarcina relativi cri tici inecat cu muchie ascutit2 intre 0,67-0,89 putindu-se lua in medie 0,751 h pentru valori ale lui -cuprinse intre 0,l si 2,O gi coeficienfi de debit m
D

cr

\ P lcr

cuprinsi intre 0,42 gi 0,48. Daci 2 este inferior valorii critice, ceea ce se intimpli cind debi tul
n

crescind, kvelul din aval cregte, se produce ineka~eavinei deversante care, 0,7 se produce in acest caz, poate f i de doui feluri: Daci L s c a d e sub
J

D

,,vina sculundati" ~i mi~careaeste stabili sub aceasti formi pins c e -t scade la 0,3. Pentru valori ale sarcinii relative cuprinse intre 0 , 3 gi 0,15 se produce z in aval ,,vina ondulatii" de suprafati, care este forma stabili pentru - < 0,15.
P
P

Se observi un fenomen de nestabilitate daci 2 este cuprins intre 0,15 ;i 0,3,
D

cind se produce fie vina scufundati, fie vina ondulatl. Pentru scurgerea in regim inecat, cu v i n i scufundati, se poate folosi formula d a t i de Bazin pentru deversorul dreptunghiular cu creasti ascufitii:

Mi$cdri efluente (scurgeri) permanente

5 17

in care Q este debi tul deversorului inecat, Q,este debi tul deversorului neinecat sub sarcina h = h,, iar a se nume?te coeficient de inecare. Deversorul inecat cu profil practic curbiliniu, fir8 vid, a fost studiat de cercetitori sovietici, care au ,stabilit calculul debitului cu formula

in care a este coeficientul de inecare, ale cirui valori se iau din tabela 17-19 datoriti lui N. N. Pavlovski.
Tabela 17-19

Deversorul se considerii inecat daci pe lingi conditia h, si conditia h, > h,,, adica

> 0 este realizati

La deversoarele cu prag lat, inecate, debitul se calculeazi cu formula fn care a, coeficientul de fnecare, se ia din tabela 17-20 Pn functie de raportul de inecare h,lh,.
I

4,h~

o

hx/hl
o

1 1 1 1

0.70

1,000

0.94

0.588

1 1 1 1

0.75

0,974

0,95

0,552

1 1 1 1

0.80

0,928

0.96

/ 1

/

0.83

0,85

0,889

0.97

0.499

1

0.436

1 1 1

0,855

0,98

0.360

1 1 1 1

0.87

0,815

0.99

0,257

1

1 / 1

Tabela 17-20
0.90

0,739

0,995

0,183

1

1 1 1

0,92

0,676

0,999

0,082

17.5.10. Deversorul lateral Pentru a evita ridicarea nivelului apei fntr-un canal peste o limiti stabilit5 se prevede un deversor de-a lungul unui perete a1 canalului, care s i permi t i evacuarea unui debit suplimentar (fig. 17-72).

Hidraulica -

--

Solutia I. Se admite c& atit canalul cEt qi creasta barajului sd aibii pantci ( vuriubil&, iar sarcirza z pe deversor, constants. S5 presupunem c5 in aval de deversor, canalul trebuie s i conduci un C debit Qo, iniltirnea apei fiind (h -1 t o ) , panta canalului Jo si secyiunea.dati; pe lings aceasta deversorul trebuie sa evacueze un debit 0,. Sa se determine panta canalului in dreptul deversorului, secfiunea sa transversali riminind neschimbati. Avern: Qo= ClU =CCl
Fig. 17-72. Deversorul lateral

mo aval de deversor) (in
2 3

Q,

= - FZ

1/2~1,

1 iiind lungimea deversorului. Panta canalului la partea din amonte a deversorului rezulti din ecuafia

pe cind la partea din aval, panta este chiar J,. Pentru racordarea celor doui pante J , > J , trebuie ca suprafata apei in deversor gi iundul canalului s6 aib5 axa lor longitudinal5 ca o curb5 concavi (fig. 17-73). Aceea~i curb5 va urma $i muchia deversorului. Asemenea condifii

Fig. 17-73. Schema deversorului lateral, cu p a n t i variabilg

se pot pune ~i pe diferite tronsoane, in care ar f i descornpus deversorul, pentru a <obtineo formi poligonali a crestei si apoi a trasa o curb5 inscris5 in acest poligon (17-74).

Fig. 17-74. Zorlarea, pentru calcul, a deversorului lateral cu p a n t i variabili

Lungimea de deversare obtinuti astfel va trebui spori t i cu circa 2056, pentru a cornpensa influenta intirzietoare a curentului longitudinal asupra curentului transversal deversant. Acest calcul, desi aproximativ, poa te fi satisficiitor din punct de vedere practic.

Miscciti efluerzfe (scurgeri) pern7arzenfe

519

Solutia 2. Canalul qi creasta deaersorului au aceea9i panta' constant& i. Se admi te c i la debi tul normal derivat Q, sa nu se produci pierderi de a p i prin deversare, deci nivelul apei in canal nu va trece de cota crestei deversorului. Se mai presupune c i lirgimea canalului este constanti, atit In amonte cit si in aval de deversor; peretii canalului din amonte sint construiti suficient de inalti pentru ca la o iniltare a nivelului normal la baraj, apa pitrunzfnd in canal, s i nu deverseze peste pereti, pe o pdrtiune scurti, pin5 la inceputul deversorului lateral. Pe aceasti portiune, ,curentul va avea un debit (Q, Q,). Daci mi~carease produce & Q in regim lent (fig. 17-75), curba suprafetei libere in ,axa canalului inainte de deversor va f i scoboritoare, de tipulb, (v. paragr. 19.3). Tn acest caz, sarcinaz, a deversorului la inceI putul deversorului este mai Qof4~-L mici decit sarcina z, la sfir-'I. qitul lui, si cele doui cote de nivel ale apei se racordeaz5 \ 0, d u p i o curbi analog5 cu Fig. 17-75. Schema deversorului lateral cu p a n t i constanti curba de stivilire de tipul a, ( m i ~ c a r e intirziati). Daci regimul m i ~ c i r i i este rapid, sarcina z scade in lungul deversorului. Adincimea canalului aval fiind d a t i (z, a), se cere s i se determine lungimea crestei deversorului, capabili a descirca debitul suplimentar Q,. Aceasts problemi a fost tratati pe cale teoretici, ins5 din cauza dificultililor analitice a fost necesar a se face simplificiri. 0 metodi practici, aplieabili d u p i N . N . ~Pavlovski fa deverso~ul neinecat, consti in foloslrea formulei deversorului obisnuit, cu un coeficient de corectie ol:

.

+

b

-

+

i n care 2, este sarcina pe creasta deversorului, la capitul s i u aval. Coeficieniul ol se ia, d u p i H. Engels:

Dacii deversorul este asezat oblic (fig. 17-76) ficind un unghi 8 astfel ca 1 1 tg8 sa fie cuprins intre - . . -, se va
40

3

lua 01,
Fig. 17-76. Deversor lateral (oblic, in plan orizontal)

conform formulei

(17-42, a):

\

520

Hidraulica

,

Combinindu-se un deversor cu un sifon urmirind profilul deversorului, s-a realizat un obiect hidrotehnic special, care permi te descircarea automat5 a debitului in exces, mentinind nivelul in amonte cvasiconstant. Nu se va descrie evolutia acestui tip de constructie hidrotehnici, ci se va explica numai tipul modern, care se poate vedea in figura 17-77. F a t i de un deversor o b i ~ n uti,. Ah sifonul-deversor are avantajul unei eficiente mai ridicate, intrucit debitul unitar, ce poate evacua un astfel de obiect, este in functie de caderea h si nu de lama deversanti Ah, care se mentine la numai citiva decimetri. Formula debitului se scrie deci. Q = pQl v 2 g (h Ah), (17-43) Fig. 17-77. Sifonul-deversor in care Q, este sectiunea de scurgere la iesire. Sectiunea Q pe toati lungimea conductei-sifon, de la creasti spre aval, se mentine constanti, pen-tru a nu se provoca pierderi mari de sarcini, date fiind marile viteze ale apei in sifon. Coeficientul de debit p poarti numele -cam impropriu - de randament. Randamentul sifoanelor-deversoare moderne este de ordinul 0;7 f a t i de 0,3-0,4 cit era la primele tipuri. El se ridici la 0,8, daci se acordi o griji deosebiti gurii de intrare, care trebuie s i fie largi, daci are coturi de racordare cit mai putine ~i curbe mai putin accidentate. Functionarea automati a sifonului se face astfel: Cind nivelul in rezervorul amonte se ridici peste creasta deversanti, apa incepe s i deverseze normal, antrenind aerul prins inlre paramentul deversorului si peretele conductri S. S e formeazi vid partial si apa se ridici in sus, spatiul de aer fiind inchis prin lama de a p i care este dirijati de nasul N c i t r e peretele S . Cind tot spatiul din interiorul conductei s-a umplut cu a p i , sifonul este ,,amorsat" si functioneazi in plini sarcini. Daci nivelul in lac scade sub muchia F a peretelui suprapus, aerul i n t r i in interspatii ~i trece prin orificiile C in sifon, dezamorsindu-1 repede. fn acest mod, nivelul in lac se mentine - prin functionarea discontinui a sifonului - 18 un nivel care oscileazi cu putin in jurul nivelului crestei deversante. La proiectarea acestei lucriri urmeazi a se determina pierderile de sarcini, unghiul de dirijare al nasului, presiunile maxime si minime in interiorul sifonului. Un studiu aminuntit a1 sifonului-deversor oferi I. V. Tumanian (V. Kiselev) [17]. Este de remarcat c i sarcina h, este limitati teoretic la iniltimea de apL a presiunii atmosferice, cici daci este mai mare se rupe coloana de lichid si se produc discontinuititi de functionare si chiar dezamorsare.

+

Mi~cari e)luente (scurgeri) perrnnnerlfe

-

Fj2 1

17.6. EXEMPLE NUMERICE
1) SB se calculeze debitul ce se poate evacua prin golirea de fund a barajului ,,Vidraru" proiectat pentru U.H.E. Arge?, in varianta cu retentiunea normal2 (creasta deversorului)~ la 132 m, deasupra pragului galerlei de golire. De asemenea, se va calcula debitul ce poate trece prin cele trei deversoare, avfnd fiecare lungimea b = 7,00 m, in cazul lamei deversante maxime H = 4,00 m.

Debitul golirii de fund

Q = pov2gh.

Fig. 17-78. Deversoaieie ~i goliriie de fund ia barajui ,,Vidraru" pc R. Argeg Deoarece contractia este impiedicati,
p = Qv.

Sezulti din relafia Bernoulli

Pentru A = 0,025, d = 1,8 m,

cint7,,,

= 0,5 (gritar rar, racord rotunjit)

c,,,,

= 0,1, l = 23,15 m

sT

522

Hidraulica

91 5 Este de remarcat viteza foarte mare a vinei .de a p i V = --' z 35 m/s. La o astfel de 2.55 vitezl se impune o constructie deosebit de ingrijiti : pereti foarte netezi, beton de o calitate deosebiti, compact $i rezistent la uzurl, vans de o constructie specials pentru viteze mari.

Coeficientul de debit r r ~ , pentru profilul curb dat, se poate lua 0,47. Coeficientul de contractie E se calculeaz~ cu formula:

2) Doug vase' prismatice, avind sectiunile orizontale R,, R,, comunici intre ele printr-un orificiu de sectiune w . Care este timpul de trecere a unui lichid dintr-un vas in ,celilalt, dacl diferenta initials dintre niveluri este h,, iar diferenta finals h,? Fie h diferenta de nivel la timpul t. intervalul de timp d t , nivelul scade cu dz

2
a 2

in primul vas, crevte in vasul a1 doilea cu 1 deci diferenta dintre nivelurile apei dz, v a fi (fig. 17-79)

hL

R h - dz - -2 dz,
a 2

,iar variatia diferentei de nivel:

Cantitatea cu care se mic~oreazlvolumul de apg in rezervorul 1 este, in timpul d t , .egali cu cantitatea care trece prin orificiu, deci :

dq

=

-

R,dz=

pw

Vdt;

v=VG
.dz
si

dt=--

Ql dz

.

T=

S:

pwv '

dt=-

Fig. 17-79. Timpul de trecere a unui lichid dintr-un vas intr-altul (schema pentru calcul)

T=

2(vfc-v<)
pa

(L +
Q1

$1

(17-43)

V G

Mi~ciiri e.fluente (scurgeri) perrnanente

523

Pntrucit formula precedent2 este simetric2 in R, $i a,, rezultl c2 a c e l a ~ itimp T estq necesar $i pentru scurgerea din rezervorul 2, dac; in momentul initial nivelul in rezervorul 2 ar fi cu h, metri mai sus ca in rezervorul 1. 3) Prin bararea unei v2i de profil parabolic se creeaz5 un lac de acumulare. Care este timpul de golire a acestui lac, prin orificiile de fund ale barajului, avind sectiunea total2 w , prevazute la nivelul fundului vgii? Presupunem c2 profilul v5ii este dat de a c e e a ~ i parabol2 translatat; in lung, cu virful pe talvegul v i i i (fig. 17-80). Fie H inlltimea $i B lirgimea v2ii la nfvelul maxim a1 retentiei, fie I , panta fundului .qi L lungimea lacului lacului este la cota z deasupra lui 0 , lungimea lacului este x = 211, iar y este determinat prin ecuatia parabolei : 4y2 BZ H Suprafata apei intersecteazi valea dup5 o parabol2. Intr-adevsr, fie o sectiune transversal2 v2ii, in D, l a distanta 5 de punctul C $i fie r) $i 1; semilirgimea $i adincimea v l i i In D. Din ecuatiile parabolelor din sectiunile B $i D rezulti:
- - - 1; , r)2
A

Q
Fig. 17-80. Timpul de golire a unui lac creat prin bararea unei v2i (schem2 pentru calcul) (17-44)

6 = 1;/l

yz z :$i prin eliminarea lui 1; se obtine: r)zr&~.6.
Z

.Aceasta este ecuatia unei parabole cu virful in C, in planul apei. Suprafata cuprinsl intre' a c e a s t l curb2 $i baza EF este:

Dac2 in timpul df, nivelul scade cu dz, volumul in lac scade cu:

Jar prin orificiile de secfiune totali o, considerind un coeficient de debit y, se s c q e un debit egal cu voiumul de mai sus, adici:

t,, - z, z - 31 VK

I 3

(2;

- 2;)

k yV2g

.

524

Hidraulica

GoIirea total% (pins Ia fund) are loc in timpul
4

T =

B H3i2
3 w p G 1

BHL ----. 3 Qn

SOH 240

i n care So este suprafata initial! a lacului $i Qo debitul initial. Fie, de exemplu, un lac de acumulare, ayind I = 0,01, H=132 m, B=500 m. Baza B se calculeaz~ din suprafata inundati la nivelul maxim, care are forma parabolei (17-43)'Fie w = 2,55 m2 (ca in exemplul 1). p 0,71. Rezulti T = 3,18 X lo8 s = 37 zile.

-

calculul se face cu un coeficient de r~lgozitate n. Albie unitari b) Sectiunea de curgere trebuie s i fie unitari. . Viteza rnedie In general. Se observi c i exactitatea valorilor obtinute pentru coeficientul C nu depinde atit de constructia formulei insisi. NIVELU Rl 18. c9t de o bung alegere a coeficientului de rugozitate. dintre care se recomandi in special formula Pavlovski. DEBITE.) La aplicarea formulelor precedente mai trebuie ficute urmitoarele olsservatii : a) Panta J este chiar panta superficiali a apei si este egali cu panta i a fundului. Viteza medie V.. se aplici aceea~iformuli ca pentru conduc te : Valoarea coeficientului C se calculeazi cu una din formulele empirice existente.1. ~i aplicarea formulelor separat.14) este inci mult folositi.Capitolul XVIII M i ~ c a r e a uniform5 a curenfilor cu suprafata libera (canale ~i cursuri de ap5 naturale) 18. Din aceasti cauzi se prefers formulele pentru care categoriile de rugozitate sint cit mai numeroase ~i mai aminuntit descrise. si Q. calculate pentru fiecare sectiune a. miscarea apei in canale si riuri nu este permanenti si cu atit anaid put in uniformi. ~i c) Daci peretii si fundul albiei nu au aceeasi rugozitate. de panta energetici J . VITEZE. putind avea orice formi (fig. fn profilul din figura 18-2 se recomandi descompunerea sectiunii in trei sectiuni a . Fig. Q. constanti in sectiune transversali. SFnt ins5 numeroase cazuri cind. depinde de raza hidraulici R . mi~carea poate fi considerati uniformi.si de rugozitatea albiei. in miscare uniformi..1. Q. coeficientul de rugozitate n tabela 1-anexi. si a. luat ca media ponderati a 3 a. astfel c i si pentru curentii cu suprafati liberi. . .. astfel c i debitul Q este suma debitelor Q. 18-1)..1. a . Formula lui Bazin (14. (De exemplu. pentru un interval de timp scurt si pentru un sector de lungime limitati la o portiune in care profilul transversal rimine acelasi.18-1.

sau aproape de suprafati.035. . 18-2.0.020 . 1959. la distant. alti autori* rugozitatea echivalenti n se calculeazii mai bine cu o formu15 de tipul: n= (ZX~ ) n . Albie compusi posibil ca in albia minori s i se ia n = 0. . Distribufia vitezelor .. iar portiunilor de peri(18-2)..030. iar in zona inundabili (unde sint culturi sau plante de lunci).526 Hidraulica rugozitiitilor partilale n. x'lv ' 1 (v = . in care sint trasate curbele izotahe (de viteze egale). New York.. n.se va lua pentru fund n = 0. Dup..1. in canale pereate cu fundul de p r u n d i ~ .2. aparatele de misurat viteza nu pot da m i rimea vitezei in filmul laminar.sau v = 2 ) . vitezele variaza i n general ca in figura 18-4..0. Viteza minim. la un riu de ses.022. .035. la un riu de munte cu albia boloviinoasi. n = 0. * 18-4 Diagrarna vitezelor intr-urn profil vertical din sectiunea transversal5 Ven Te Chow.025. se giise~tela fund si este definit5 ca viteza miisurabili co morisca.. albia minori poate avea rugozitatea n=0.x2. viteza maximi are Ioc la suprafati. iar pentru pereti n = 0.. 3 2 Intr-un curent uniform cu curgere liberi distribytia vitezelor are aspectuI general din figura 18-3. n = %XI + 4 x 2 + . Bineinfeles. etc. . x = x1 + xz + . decirca 5 cm de la fundul albiei..2 h de la suprafati.... X De exemplu. iar in albia majori 0.05. - 18.014. 18-3 Distributia vitezelor in sectiunea tyansversali a unui canal (izotahe) . caracteristice metru x1. unde viteza scade brusc p i n i la zero. este Fig. In sectiune verticali.. Hydraulic open channel. viteza maxima realizindu-se intre 0 si 0.

Schema e m u l ~ i o n i r i i . au dovedit urrnitoarele (v... ascults de legile statisticii rnaternat ice.).. lului aoei..3. . ci nurnai aspectul statistic al fenomenului de turbulenti. A r ~ d ------ 18. Se utilizeazi adesea rnisurarea vitezelor rnai rnultor plutitori ancorati in citeva puncte ale litirnii rfului si se ia viteza medie la suprafati u. Experiente si observatii cu rnoristi hidraulice fdr5 inertie. frecventa pulsatiei nu este constanti. care intereseaz5 la . se intelege cea rnai mare dintre vitezele la suprafati u. sau cu aparate termice de mare precizie.0. prin aceasta. dar pot fi folosite cu rezultate bune dupi verificarea lor prin metode exacte.. incea rnai mareparte.8) ~ ~ . viteza rnedie in profil Vme3 se poate l u a : . ... r n .R. dintr-o m u l s i e de 1ichi. Pulsatiile vitezei Din cauza turbulentei. rnisurate cu plutitorul.d si aer..1. . 18-5. rnisurarea sectiunii .Pulsatia nu este un fenomen de sine s t i t i t o r . X I ) : . efectuate rnai ales in U. Abaterile amplitudinii vitezei precurn ~i ale frecventei. deci ~i de viteze: P fiecare punct unde se mssoari viteza apei. pentru a evita receptionarea unor viteze sau nurnai rnai mari sau numai rnai mici decPt cele medii. 18.S. Deoarece rnisurarea trebuie ficuta in puncte numeroase si cere un timp indelungat (uneori citeva ore).0) u . l'.0.n u m i t apulsatie.. nuprea adfnc.. de asernenea. astfel incitcurentuleste format. . va trebui s i se observe si variatia nive-. ~ iar Toate aceste formule sint nurnai orientathe. x .. P e aceste consideratii se bazeaza mgsurarea debitelor cu ajutor plutitorilor. . producindu-se a ~ a ..7.1. fenomenul de turbulenti. f a t i de valorile medii. V m e d = (0. ci variaza gi ea in jurul unei valori rnijlocii. viteza medie in sectiune se admite VmPd= (0. . vitezele in acelasi punct in spatiu variaz. cu cit se amplific.. Abaterile medii sint cu atit rnai mari cu cit creste debitul in sectiunea curentului si.9) ~ l ~ . Emulsionarea Daci panta canalului este mare. Cap. iar la profiluri adinci: V m e d = (0. misurarea trebuie prelungiti timp de rnai multe secunde (10-30 s. Prin u.9.. Din aceasti Fig. 0 concluzie practici se poate trage din observarea acestui fenomen cu n privire la efectuarea misuririlor de debite.s.4. Viteza intr-un punct oarecare variazi in jurul unei valori rnedii.Migcarea uni~forrnd u curenfilor cu suprajafd lrberd 527 Tntr-un profil de formd regulatd..S.~.. agitafia apei la suprafati produce incorporarea unei cantititi importante de aer. in tlrnp.

daci vi teza medie trece de 6 m/s. la fiecare nivel determinat a1 apei. pentru o sectiune udati Q dati $i o panti .528 Hidraulica .neori o sporire de 4-5 v ori a volumului. Dimensionarea canalelor Formula general2 de dimensionare a canalelor este: in care I( = Q C VR este modulul de debit. permite conducerea debitului maxim. 18.5. Pentru observarea nivelului se instaleazi mire (rigle gradate).1. I . se misoara debitul in cursul unui an si se asazi punctele figurative prin coordonate Q. la diferite Q niveluri ale apei si la diferite anoFigs 18-6. Curba cea mai apropiati de aceste puncte se cheami cheia mirei (sau a limnimetrului) si cu ajutorul ei se pot calcula debitele medii zilnice. dar aceste formule nu sint destul de sigure. ~i au fost propuse si formule empirice pentru calculul sectiunii.1. Pentru diferite pozifii ale nivelului apei. cauzi. numite ~i limnimetre. se pun totdeauna anumite probleme de economie. corespunde un debit determinat. fir5 a f i nevoie s i se faci mai mult de 6-12 misuriri directe pe an. 18-6).2. dat2.CHEI i n acelasi profil a1 unui curs de a p i . efectuate ins. o sectiune de curgere Q mai mare decit rezul t i din formula Q = -. h f a t i hA de doui axe (fig. PROBLEME TEHNICE CU PRIVIRE LA CANALE CU SECTIUNEA UDATA CONSTANTA (MISCARE UNIFORMA) 18. depinzind numai de elementele geometrice ale albiei si de rugozitatea perefilor. 18-5). trebuie previzut. daci panta J rimfne aceeasi. datoriti emulsionirii (fig. S-a observa t u. a ciror rezolvare depinde de numsrul parametrilor 9i de functiile care-i leagi. de condifiile hidraulice. MIRE LlMNlMETRlCE . Cheie limnimetrici timp~ri. in afar.2. - 18. La proiectarea canalelor. Una dintre cele mai simple probleme hidraulico-economice este urmitoarea : a) S i se determine forma de profil transversal care.

sectiunea corespunzdtoare este desigur semicercul (fig. dh dh Conditia perimetrului duce la: udat minim -x .~ R gi dace C =-RJ J - 5 29 Plecind de la formula debiiului Q se poate exprima prin Q = ! J 1 -.maxim) (fig. cele mai deseori forrna de trapez. d"-b .. . Q = h (b mh) . Pentru un canal * cu curgere liberi. semicercu]. cu laturile inclinate avEnd pante date (a) ~i panta longitudinala' J impusti. b) In practici. jurndtatea de hexagon regulat corespunde perimetrului minim. forrna circular2 este greu de realizat ~i de iniretinut. Pentru forrne poligonale regulate. taluzurile canalului se determini prin conditia de stabilitate a terenului. perimetrul minim.I Miscarea -~uniform6 ' a curenfitor cu suprafafri liberri = 1 CQ . o sectiune completati sirnetric pentru a avea un contur inchis. 18-7. Suprafata fiind constanti. . deci problema de econornie de la punctul a revine la agcisi trapezul de suprafa@ data Q. La aceeagi concluzie se ajunge punind pro. I dh ah +2jl+2=0. 18-8). sectiunea blema in rnodul urrnitor: care este profilul care optima din punct de vedere conduce debitul maxim cind se d i lungimea hidraulic perimetrului udat $i panta fundului ? Deoarece. h . cind panta J $i suprafata sectiunii transversale Q sfnt date. Imagintnd " X -. c i debitul maxim are loc pentr"-raza hidraulici R maxirni. Cum Q. deoarece dintre toate figurile fnchizind aceeagi arie. R = . . ' .+2mh+hdb-=0. I ctyoc = m ' Din cele doui ecuatii rezulti condifia optirni intre latihea fundului b si iniltimea de apii h ' Fig. + . 18-8. cu conditia ca perimetrul x udat sa' fie minim (deci Q . L" 4 ' . Pe de a l t i parte.debitul R''~'~J O ' ~ .d a& i' . ' ' n . ' \. Determinarea sectiunii trapezoidale optime 2-= 2 [dl + m 2 .m ] . Dintre trapeze. cercul are perimetrul minim. 18-7). este evident c i perimetrul circular este solut ia corespunzi toare. la canalele de pdrnfnt. este un poligon circumscris unui semicerc.Fig. se intrebuinteazi forma poligonali.are valoarea maxirnd cind perirnetrul udat Xeste minim. J gi n sfnt date.. rezulli 1 .

secfie de arie d a t i s i corespundi perirnetrul cel mai mic. iar solutia n-are interpretare geometric2 simpli. este util s i se introduci ~i alti parametri variabili. in cazul precedent. taluzul peretilor la nivelul apei.-. 90) ' . Din problema precedenti se +tie c i sectiunea trebuie sii fie astfel incit s i se realizeze un anumit raport intre b ~i h. 1959. in afar5 de arcul de cerc.- Mai rezult5: atlici perimelrul este circumscris unui sernicerc cu raza h. deci aria in sectiune. Din formula generali a debitului Q=QC longi tudinali . Zarea. Ca forme favorabile. Rezultatele precedente corespund ~i problemei urmbtoare: Dindu-se debitul ~i viteza. sau un profil rnixt format din segmente de drepte si d e curbe. s i se giseasci forrna proiilului care necesiti cea mai mici pant2 longitudinal2 J . Dac5 se irnpun anumite conditii restrictive. In asernenea cazuri. intrefinere si costul energiei pierdute s i fie minim.*-. se pot gisi ~i alte curbe care s i corespundl solutiei optirne decit cercul. daci tinern seama ~i de spatiul de siguranti care trebuie s l r i m i n i deasupra nivelului apei pin2 la rnarginea canalului. Printre conditiile restrictive suplimentare. De exemplu. p. c) Probleme economico-energetice. la un canal de aductie pentru o uzini hidroenergetici se pune problema urrni toare : Se d i debitul pe care trebuie si-1 conduci un canal trapezoidal cu perctii laterali de inclinatie dati.constante). cele mai des intilnite in practici sint: adincimea In a x i . h2. solutia se giseste prin calcul variational sau prin calcule comparative. arcul de elipsi.. pentru ca totalul cheltuielilor anuale compuse din amortizarea investitiei. din cauzi c i existi mai rnulfi parametri economici.. a se vedea St. S i se g2seasci ce vitezi medie si ce pant5 longitudinali trebuie admise. si K2 . r se poate m _-K3Q2 h2y+5 scoate panta 2 4-y8 n2 * Despre avantajele. j = L = . curbelor de tip parabolic. date. in afari de faptul ca la 0. deci (Y. n2C2R Q2 (Klh?)2 1 ~ - I . Conditia de optim hidraulic nu corespunde in general cu conditia de optim economic. Studiub comparativ din punct de ~ e d e r ehidraulic a1 canalelor trapezoidale $i ale celor parabolice (Hidrotehnica. Daci nu sPnt consideratii tehnice care s i limiteze viteza apei. se g i s e ~ t e arcul de parabola *. problema devine mai complicati. iar x = &h Q = I(.530 Hidraulica ---. . Iitimea la oglinda apei. De exemplu.

Daci se consider2 y = -.$i Q corespunzitoare. socotite ca un . 6 'relativ mic.h2. in care q este randamentul agregatelor generatoare ~i T .un minimum. in urma conditiei . a doua .numiyQ' no 1 IUL rul de ore de functionare intr-un an. intrEnd toate constantele lui E si p. reprezen'tfnd cheltuielile lotale . inclusiv valoarea energiei pierdute. sint: Lucrarea este proiectati economic daci aceasti s u m i este minimi P n 1 raport cu variabila h. in k w h . Daci p este pretul unitar a1 energiei.pierd~te---~% si anuitatea K5+ K. Prin fnsumarea ordonalelor celor doui 'curbe rezulli curba K . se pot reprezenta cele doui curbe: valoarea energiei K Q3 . u a l t i parte proportional5 cu fi (sipiturile). ~i se neglijeazi termenul. Pentru a a r i t a c i existi . poate f i mai avantajos sa se calculeze devizul $i pier'derea de energie pentru 3-4 va'lori ale lui h $1 s i se reprezirite K 'pe o curbi. In rezolvarea practici a unei astiel de probleme. deci cu h2. &h. alta proportionali cu r (pereurile). pierdutii anual pe un metru lungime de canal este E =q ----.= 0.Migcarea ~~nifornzd curenfilor cu suprafatd liberci a 53 1 Energia. se obtine adfncirnea econodh dK mica: $i se pot calcula apoi V. alegind valoarea h corespunzitoare cheltuielilor minime. aceasla ia valori infinite pentru h foarte + K6h + h I II A- Fig.o parabolii. 18-9. I . . deci cu lz. astfel c i funcfia ce reprez i n t i cheltuielile anuale de amortisment si intretinere va f i de forma: Cheltuielile totale anuale.T. procent a aplicat costului C de investitie a unui metru liniar de canal. contin o parle de cheltuieli fixe. Prima este o curb5 asimptoti la axele coordonate. Adincimea optimi energetic a unui canal trapezoidal . p ierderea anuali de energie valoreazi : fn E(. Cheltuielile anuale datorite amortizirii si intretinerii.

... ( la care costul sipiturilor poate deveni oneros daca sipitura se efectueazi sub nivelul pinzei freatice.30 m / s 3...2. roce sedimentare ..........60 m/s 0. nu gi de cidere...... 18...90 m/s m/s piatrg sparti ..23 m/s 0.. de pimint.. loess .OO-1... 18-10) se obisnuieste profilul dublu. deoarece se ajunge la adincimi prea mari.. La canalele de naviga#ie (fig. fntr-o albie mai restrinsi..... Forma este poligonali.. forma profilului transversal se face tot poligonali sau trapezoidali.. De asemenea.. ape14 fiind adunate..6-2 m/s. la care peretii canalului nu rezisti... deci un minimum existi (fig. roce vistoase ..25 m/s se produc depuneri importante de nimol ~i se favorizeazi cregter rea ierburilor si a plantelor de a p i . Forme caracteristice ale profilului unui canal Forma ce se d i profilului transversal a1 unui canal depinde in primuj rind de scopul intrebuintirii. in raport cu natura p e r e t i l ~ r Tabela 18-11 I nisip fin .20 mjs 1.. Profilul unui canal de desecare p0ate f i pereati. dar in acest caz Iirgimea si adincimea apei in canal sint determinate de necesititile de navigatie si nu de calcule de profil economic.... :.... daci se u r m i r e ~ t enumai obtinerea de debit. cu epuismente..... numiti ~i c u n e t i l ' pentru a se evita scidered vitezei medii sub limi+ tele de depunere a mi. I . cind sint scizute..... 1.75 m/s I I Pe de a l t i parte.... lului.90 m/s 2. mergind p i n i la viteza limiti de eroziune. se dau in tabela 18-1 vitezele limiti admisibile in canale.. p i e t r i ~mirunt . nici viteze prea mici nu sint de dorit. in R..... adincimea canalului care rezulti din studiul de economie nu poate f i realizati. . La canalele de desecare (fig....... dar cuneta' Fig. 0. d) Viteze limit& Adeseori.. Canalul este l i s a j ..2. p i e t r i ~mare ..25 m/s 1. 18-10.. ... 18-9)....R. cu La canale industriale c i p t u ~ i t e beton.. argili compacti (neturburati) .. 18-1I)..60 0...... de obicei trapezoidali...P.532 Hidraulica mic gi pentru h foarte mare gi valori finite pentru h finit. La canalele industriale.. nisip griuntos.. .. roce dure . deoarece la vitez6 sub 0...40-0. se poate da panta maximi compatibili cu terenul.. calculele economice au condus la viteze medii de 1. din conditii de economie se poate ajunge la vileze prea mari.....45 m/s 0. Pentru o justi orientare in legituri cu aceasti problemi.

) ? dac5 se presupune C -- const. Calculul arata cii la canalele de sectiune circular6 viteza rnaxirni are loc cind f = 0. sectiunea canalului creste considerabilo dat5 cu nivelul apei si canalul poate face fat2 la debite mari.Migcarea unifornzd a curenfilor cu suprnfatri liberd 533 La canaliz~rileorQenesti. ' Qmdx cerc p l i ~ . ' Fig.05 D.. iar debitul maximcind f = 0.. 18-12): x = -r . Profilul unui canal de navigatie Este de observat c5 la canalele ovoidale si circulare debitul maxim teoretic nu are loc cind canalul este plin. 18-11.((P 2 r2 .. d . Q. are loc pentru ( Q $.. Tabela 18-2 - Observatil - semicerc V. cos cp/2 Q R_fi - ... profilurile au forma circular5 la canalele secundare si forma ovoidal5 la canalele principale (colectoare)*. cind ploua rnult. X'rcp. In tabela 18-2 sint date cfteva situafii caracteristice la canalele circulare (fig. --sin 9 r. ci cind mai rirnine un spajiu liber intre nivelul apei si bolti.18-12. 29 Fig. . pentru apele uzate si de ploi.sin cp) . Canal de sectiune cireulari Vmaxare loc pentru R.19 D. Formade ovoid are proprietatesl cii raza hidraulic5 nu scade prea mult chiar la debitele cele mai mici qi se mentine deci o vitez5 suficienti pentru a nu se produce depuneri..

g. CunoscPnd Qo gi diametrul canalului. ducind la solutii grele iniiltirni prea mari. I ( . Observafii +i m5surii-i precise efectuate la canalele circulare si ovoidale arata c i in realitate debitul /. < de la 0 la I.Pentru valori intermediare s-a 'construit graficul din figura 18-10. Un grafic similar este consiruit si pentru canalele circulare si ovoidale din figura 18-14.. modulul de debit si viteza medie la sectiune plinii. in care Q.dZr ' a00 azmp F. I(. figura 18-15. 18-15. Diagramele debitului $i vitezci medii la un ovoid .268r teoretic maxim qi debitul la canalul plin slnt practic egale. iar Qo. Vo . se a d ~ p t i i deseori canale in iormi de clcpot. 18-14. modulul de debit si viteza medie la UII anurnit grad de umplere. . la care fclma ovoidal2 ~i neeconomice.debitul.Canal cu sectiunea in form2 de clopot are La colectoarele mari. Diagramele debitului $i vitezei medii la umplerea partiali a unui canal de sectiune circulari Fig. 111 h ordonati sint reprezentate gradele de urnplere a canalului circular u = --____1. . V sint debitul. 18-13. iar pe abscisii vslorile rapoartelor _--- ---- - - Fig. se pot calcula debitele si vitezele medii la mice grad de umplere.

I n care V este viteza medie. astfel incit se poate considera c i raza hidraulici este aproximativ tegalg cu adincimea medie.o constanti. 18-16).rugozitatea este greu de apreciat si definit. CHESTIUNI PRIVITOARE LA R i U R l NATURALE Aplicarea formulelor de tipul Ch6zy ~i Pavlovski la riuri naturale fntimpini dificultiti deoarece: . C . pentru u tilizarea mai bung a excavatiilor prin realizarea unei sect iuni cit mai compatibile cu stabilitatea rocii. R . fir5 a introduce coeficientul de rugozitate. ceea ce provoaci o scidere a vitezei medii. Din aceasti cauzi. . . adici lirgimea ~i adincimea . adincimea medie (h) ~i panta longitudinal2 (J). deoarece numai in cazul lor este indepliniti ipoteza de bazi enuntati mai sus. Structura formulelor.medie depind de panta si rugozitatea efective. Fig. Formulele au fost stabilite pe baza unui numir foarte mare de misuriiri la albii largi. Aceste iormule au la bazi ipoteza c i riul isi saps albia corespunzgtor pantei si rugozititii sale.d a curentilor cu suprafat6 liberd -- 535 La galeriile subterane se intrebuinteazi profiluri variate (fig. Formulele se aplici deci exclusiv albiilor naturale erodabile.raza hidraulici. 18-16. de adincime mic2 in raport cu lirgimea. s-a chutat s i se stabileasci formule care s i exprime debitul numai in functie de elementele geometrice: lirgimea (B).Mi~cat-eaunijorrn.3. . este in general urmitoarea : V = C R a J@ . incepind de prin 1901. f5rg rugozitate.albia variazi ca formi ~i mirime a sectiunii. Diferite tipuri de profiluri de galerii subterane pentru transportul apei 18.la debite mari. riul transport5 material solid.

la aceeasi fnilfime de miri ca in timpul verii.005.Ios5 .Anexii.. I/ = 22..k 536 Dupi Hermanek : pentru R < 1. 18.$ \ ' . .lirgimi de riuri peste 10 m . cit si a celor cu rugozitate.pants maxims 0.21 R ~ J .781 R 0. 0. cPnd intervine Tnghetarea. fira diverse obstacole naturale sau artificiale pe traseu ~i nu in timpul iernii. Aplicarea atit a formulelor fir5 rugozitate. Admifind legea de repartitie liniard a presiunilor in adfncimea curentuluI.2 m . trebuie f i c u t i numai in portiunile de rfu unde traseul este rectiliniu si albia are sectiunea uniformi pe o lungime destul de mare._pe&4F-+-D u p i GrBger: pentru R < 2 m.5 m. In s f f r ~ i t . Matakiewicz a propus ulterior (Varqovia. trebuie finut seama de sporirea perimetrului udat si de sectiunea fngustatd prin grosimea ghetii. H idraulica . j . -_.776 J 0.adincimi medii h peste 0. CLASIFICA REA CURENTILOR UNIFORM1 Fie un curent uniform intr-o albie de sectiune a. ~ . cfnd rful este acoperit cu un pod de gheati.7 R .75&5 __--JL=L&u&V = (18-5) ' 't 8 d 23.453.partialii a rfului.. Reprezentarea Pn sectiune a unei albii a energiei specificc E=z+h+--. 18-17): Fig. In ceea ce priveste debitul.'?'* . aV2 2s: . M. 1931) o "' formuli unica e 4 ' in care h este adincimea medie. V = 30. adfncime maxim2 h si vitezi medie in sectiune V.0 (fig. < % GrBger fixeazi limitele de aplicabilitate a formulelor sale la: . sii corespundi un debit cu mult mai mic.4. pentru R > 2 m. se poate exprima energia specific2 a secfiunii in raport cu planul de referinti 0 . :. Valorile lui V calculate cu aceasti formulii sint date in tabela 5 . din aceasti cauzi se poate ca in timp de iarni. ~ ~ ~ ~ ~ ~ . 18-17.

numiti adincime critici (h.. iar debitul specific pe metru liniar de I5time. her iar = :y 2 H=3h". (18-9) Fig. cum h = const $i V = const in profil longitudinal..Migcarea uniforrnd a curentilor cu suprafa#& liberd 53T unde z este cota fundului f a t i de un plan orizontal de comparatie. cum R = f(h).: are valoarea minim5 pentru deci pentru o anumiti valoare a lui h. . 18-18. Energia. 30 curb5 asimptot5 la aceste axe) (fig. Existents unui. energia exprimat5 prin H este aceeavi fn toate sectiunile *. din cauza pierderii de sarcinii. 18-19). Q se va scrie q = . 18-1$ Albie dreptunghiularii foarte largti. Energia specifics a sectiunii H trece printr-un minim.. se objine: La o m i ~ c a r euniform5. raza hidraulics poate fi. i de$i aceste mlrimi diferi cantitatlv. Energia specificii a sectiunii (fig. fn acest caz. considerati egal5 cu adincimea h. inseamn5 c5 si H este functie de h. construitA prin fnsumarea absciselor celor dou5 curbe x. specifici scade din amonte in aval. aQ2 n2. Daci se exprimi energia specific5 a secfiunii in raport cu planuri de comparatie care trec prin punctul cel mai de jos a1 sectiunii transversale a albiei. B . afari de cazul cPnd fundul este orizontal $i se iaq ca plan de referinti. minim pentru H se poate constata pe curba H = f(h). pentru valoarea h care anuleazi derivata: Valoarea lui h pentru care H este minim se numeste adtncirne criticci. iar h = f(J).=h (care este bisectoarea unghiului axelor de coordonate H si h) $i x = -(care este reprezentati printr-o.) si anume:. Reprezentarea geometric5 a crevterik sectiunii * Este regretabil c i atit E cit $i H poartl a c e l a ~nume de energie specific5 a sectiunii. Pentru un anumit debit.

Reprezentarea zonelor de regim lent $i lrcgim rapid.urmitoarele caracteristici : 1 L J '+')'( Fig. dimpotrivi..cu o vitezi mai rnare decft viteza critici se n u m e ~ t etoreniiala". < h. ~i h < h. Daci Ins2 se exprimi C prin formulele Pavlovski sau Manning. < h. 18-19. corespunde la o albie de p a n t i J > > . Daci J J...Icr. Fie h. > Hmin= _) . .. deci la un curent lent. ~ ipanta critici Cr = o= 3 hcr 6" u - = I. Daci se d i o valoare H. cursul de a p i are . folosind pen1 tru C formula C = -R'. celelalte doui ridicini slnt reale pi pozilive ( H . se cons t a t i c i J. = . dupZ criteriul minimului energiei albiei - ... corespund d o u i valori ale lui h din ecuatia: ha .u u [?I3- 2Y Daci panta J > J.- na 94~i3 (18-12) (1 8.. sau in reginz rapid. daci J < . . se constati c i la acelapi debit q. corespunde la o albie cu panta J < J.. . gn2 -gna h2. pi ridacina h..H.. rezulti V > V. < h. Se observi c i ecuatia are o r i d i c i n i reali negativi care nu rispunde solu3hcr tiei.I. rezulti: 1 2~ J. cum R n = h . > H. her . > h. Astfel.. h2 -k 2 2 - 0.. .13) - . deci la un curent rapid...538 Hidraulica -- La adincimea cri tici corespunde v'i teza cri tic2 v .c /h r u Se observi c i panta critici depinde numai de constanta C din formula C116zy p i ar pirea c i este independenti de debitul q. Ridicina h.. rezulti V < V. ~i h > h. variazi putin cu debitul q. kca area realizati . sau prin formulele semiempirice... qi miscarea este fluviald sau in regim lent....

cit ~i in regim rapid. = pierderile de sarcini de la 1 la 2. se obfine o familie de curbe cuprinse intre axa OH si bisectoarea priniului cadran. ci numai la curentii cu suprafata liberi. Aceasti dreapti desparte zona regimului lent (deasupra dreapta H = dreptei H = -$ h) de zona regimului rapid (dedesubt) (fig. Tn sfirsit. ca la prima stare critici. Aceasti stare particulari a curentului se n u m e ~ t ea doua stare critic6 a curentului. In acest caz.la un debit dat. pentru diferite valori ale debitului La a doua stare critici nu se produce inci nici o schimbare in legile xezislentei. prima stare critici fiind aceea care deosebeste mi$carea laminar. c) orice variatie a vitezei f a t i de V. se obtine: - + - . Recultatele precedente se pot extinde si la o miscare permanent6 neunijornz6..apare la mi~carea conducte inchise. = const se construieste jcurba H i f (h). este minimi. cu notatiile: J . == panta fundului. Fig. in Daci se dau lui q diferite valori si pentru fiecare 9. J . . Reprezentarea zonelor de regim lent $i regirn rapid. i. determini o sporire a puterii curentului. a doua stare critici nu . inseamni c i acelasi curs de apii trece de la un regim rapid la un regim lent. panta liniei energetice. 18-20. Scriind ecuatia energiei intre punctele 1 si 2. 18-20). legea miscirii uniforme rimine valabili -atit in regim lent. trecind prin adin(cimea critici. deoarece sarcina totala H este minimi. Locul geometric a1 minimelor acestor curbe este h.Migcarea uniforrna a curentilor cu suprafat6 liberii 539 a) iniltimea energiei cinetice este % din iniltimea piezometrici. = panta superficiali. daci adfncimea apei creste spre aval. d e miscarea turbulenti.h. b) puterea curentului y Q H.

numai in regiunea de munte. < V1). daci miscarea este accelerati. ~tudiul stirii a doua critice Fig. < J. > J. (V2 > V. - . pentru diferite rugozitdti n si raze hidraulice h... 18-21) si daci in a c e l a ~ itimp curentul este rapid.= 0 .. h creste J in sensul miscirii (fig. Problema miscirii neuniforme va fi trat a t i fn capitolele urmitoare. 18-21. H ~i puterea cresc (ramura ascenh.. 18-22). Se presut i c i la m i ~ c a r e aneuniformg pune energia specifici a secfiunii date H = H I ~i se cere variatia debitului q cind variazi h.. c5ci punctul figurativ a1 mivcirii se afli pe ramura descendenti H . curentul este lent. denti). daci migcarea este intfrziati. deci aceasti deosebire pur teoreticg.) ~i . i n general. Extensiunea notiunii de adincime crise poate face ~i altfel. rezulti 3.540 Hidraulica Daci miscarea este intirziati (V.. intre regimul lent ~i cel rapid corespunde oarecum ~i cu notiunile comune sl cu nomenclatura geografici a riurilor. H descre~te. Din ecuatia energiei speclfice a sectiunii se poate deduce debitul dq Debitul este maxim pentru valoarea h. Pantele calculate pentru valori mari ale lui n se intilnesc in naturi. . In tabela 18-3 se dau valorile J. dh iar Se vede cH existi o p a n t i critici pentru un anumit H I const care separi doui feluri de curenti: unul rapid si altul lent (fig. care anuleaz5 derivata . Invers se Tntimpli daci miscarea este accelerati. Deci daci miscarea este intirziati. precum si puterea curentului.

0 0. .0021 0.O 1 2. are pentru un curent de vitezi medie V si adincime h urmiitoarea formuli: s a u . Reprezentarea zonelor de regim lent $i rapid.0016 0. deci Fr > 1.00062 0.0062 0.0010 0. rapid sau critic a1 unui curent de a p i in miscare uniformi este ~r .012 0. noul criteriu care stabileste regimul lent. i n m 0.0027 0. Un alt criteriu pentru clasificarea curentilor il constituie numirul Froude.0028 0..0118 0.0089 0.0048 0.0022 0.~ i ~ c a r euniform6 a curenfilor cu suprafafci liberci a 54 1 Tabela 18-3 J Coef.0018 0.030 0.017 0.0065 0.020 0.0198 0. 18-22.0180 0. iar pentru regimul rapid h < h. inseamni cii numirul Fr < 1. din curbele si formulele precddente se poate deduce c$ acelasi curs de a p i poate fi rapid intr-un sector si lent in altul.OO 11 0.0033 0.0297 0. n / 0. d e rugoz.0026 0.0023 0.0116 0.0081 0.0474 0.5 1 I.0086 0.0012 0.0 1 5.0026 0.aQa ghR2 aQaB gRS d = Bh.0300 0. daci albia se poate asimila cu un dreptunghi de Iiitime B: Fr=--. dupi criteriul debitului maximum 2 1.00076 0. In felul acesta.010 0.0046 0.2 1 R a z e hidraulice. . (18-20) Cum valoarea minim.0124 0.0016 0.0023 0.0056 0.0013 0.0037 0.00088 0.0078 0.0060 De altfel..0019 0.0046 0.0165 0.0095 0.0033 0.0035 0.035 0.0015 0. sau poate fi lent pentru un debit mic ~i rapid pentru un debit mare.0059 0.0062 0.014 0.0041 0.0032 0.0009 0. - 9 Fig. a energiei specifice a sectiunii rezulti din conditia: 'inseamni c i aceastii conditie se realizeazi pentru Fr = 1.0013 0.1 1 0..0108 0. exprimat prin simbolul Fr. Deoarece pentru regimul lent corespunde conditia h > h.0047 0.025 0.0016 0. S e ?tie c i numirul Froude. de unde se poate calcula ~i valoarea adincimii critice.0225 0.

Adincimea critici In albie de form2 oarccare Fig. deci din ecuatia: ah aH Pentru a gisi valoarea hc7 se construieste prin puncte curba pe care hcr corespunde valorii -= .295 .. Fig. = 0.1.542 Ilidraulica Albii de alte forme ale scctiunii transversale. unghi Bh. cp = 90°.(fig. derivata energiei specifice totale a albiei este: adfncimea critici hc7 se obtine pentru . Asimilfnd sectiunea albiei cu un drept-. Adincimea critici la albia triunghiularg b) Albie triunghiularg (fig. aQ2 18-23).= 0. 18-24) avfnd baza B = 2h tg 9~i Q = h2 tg 2 2 Adincimea critica se obtine din ecuatia: Pentru a = 1. 18-23. a) Albie de o form5 oarecare. 18-24. a:. Bcr g - n3 B = f(h). h.

O .1.parametrul parabolei) Pentru o: = 1.8 ph ( p .si Tabela.ezdvi mai simplu prin metoda grafo-analitici. cp = 90°. hcr= 0. Fig. Adincimea critic2 la albia trapezoidali Aceasti ecuatie in hcrse . c) Albie parabolicl avind B2 -. R = (b 3=b + h ctg cp) h . . EXEMPLE NUMERICE 1) Un canal de pimint avind dimensiunile din figura 18-26 conduce un debit de 8 ms/s.290 V Q . 18-25).anexi 7). V = 0. + 2h ctg cp. 18-25. indicati la albii de formi oarecare (v. Pentru o: = l.O.5. Cu clt ar trebui lirgit la bazi pentru ca la aceea~i panti s i poati transporta un debit dublu? Canalul initial are & = 10 mZ. d) Trapez isoscel (fig. 18.8 m/s. .5 2Pentru o: = l .

086~1 Prin Pncerciri.22 )~ x). Fig. l.22 10 2x . + + YE + + x. = l6 = 0. + + + Fig. g6sim x -. = 0.22 x 10 2x (10 2 1 ~ = 437 (9.5.8 mls. . V = k ~ 2 1 3 V . 18-26. X. Profilul optim hidraulic este un trapez circumscris = 36 1 unui cerc. kvJ= -~ 0. se poate scrie V. 03 = 1. Adincimea apei $i lstimea b conform art.) 36 Solufia a) .76.) b) Pereti pereati cu beton spoit cu lapte de ciment (V = 1. ~ a l c u l u lprofilului optim hidraulic a1 unui canal S i se examineze doui solutii: a) Pereti de pimPnt impermeabil protejati cu un strat de p i e t r i ~(V = 1 mls. Se vede c i surplusul d e s i p i t u r i necesitat pe metru liniar este de 7. 18-27. = 10 2x.544 Hidraulica . Se d i m = 1.766 R.36 mS. 18-2. . = 9.766 R1 = 9.68. 18-27).3. 2) Un canal trcbuie s i transporte 36 ms/s. nivelul apei fiind previzut la nivelul terenului (spatiul de gardi se mobtine din ptimtntul scos din sip5turi). S i se proiecteze canalul cu profil optim hidraulic (fig. dupi formula Manning.1-b) .AdmitPnd c i C nu se schimbi simtitor la canalul Iirgit.R = I ma . rezultat mai exact decit primul. fati de 10 ma cft ar fi necesitat un a1 doilea canal. Calculul mirimii capacititii de transport a unui canal Prin Incerciri obtinem x 4 m. V.Daci tinem seama de variatia lui C . c = k V R .

33 = 20. n = 0.1.lO. C= I -I- 87 = 39.025 X 0 .16 m. Care este debitul maxim a1 canalului la curgere cu suprafati liberri? Cit trebuie sg fie panta energeticd ca s i conduci acela~i debit ctnd canalul este inecat (adica funcfioneazi ca o conductd)? Cu cit ar trebui ridicat nivelul retentiei barajului.16"/3 I 0.. S1 se gdseasc! debitul.4.3. b=1.o Idtime la oglinda apei de 18 m $1 pant% lor~gitudinald 1.5 X 24 = 36 m3/s. 1. daci se calculeazd cu formula Manning: V = 40 ~ ' J1I2 1 ~ Solufia 6 ) 36 C2 = . v 2 d 3 .. patul riului fiind constituit din prundi? mijlociu. 20. cu y = 1. prin interpolare din tabela 5-anex6 V = 1.:].52 mls.8 - I'rofilul optim are h = 20 =3.7 + D u p i Bazin. are diametrul 2 m 7i panta O.296.3 --- Dup: Manning.cu suprafafa' liberci 545 Panta longitudinali necesarii.7 m . Se poate admite rotund 36 mS/s. 0 0 1 2 ' / ~ = 1.- M i ~ c a r e a uniforrna' a curenfilor. de 4 km lungime..5 3) Un rfu are o sectiune udat6 de 24 mZ. pentru a spori debitul c u lo%? .= 20 mZ.= 1. Dupri Alatakiewicz. 24 Adincimea medie fiind .33 m. perimetrul udat poate fi considerat 18 -24 18 2 X 1. raza hidraulici -= 1. v = ----. 1.85. 4) Un canal de beton sclivisit. frirri vegetatie $i f6ra bolovanl.Y/.025. de profil circular.

10 m $i cu panta de 0. r fiind raza cercului.333 X $'z. ar trebui ridicat nivelul retenliei cu circa (1. transport2 apa in regim lent sau rapid? Conform formulei (18-23) trebuie rezolvati ecuatia a - Se gisevte h = h. +i gisim C c 77Debitul este maxim cEnd canalul este umplut pPni la 0.333 C = 2. Debitul canalului este Q = 15 rn3/s.5.9%" panta initial5 Lungimea canalului fiind 4 km. Q 77 x ~ O .0. Q Rezul t i = 2.21 .546 Hidraulica Folosim formula Pavlovski-Manning.99-%o = 1. Modulul de debit este KO= Q = --5 l . printr-o ridicare a nivelului la baraj.08 m adfncime critici.433 m3/s.012. este lent. 0. Raza hidraulici Modulul de debit K d u p i formula - = C R ~ R .. debitul este Rezul t i Daci vrem ca. O O O5.90) X 4 1.25 m.0012 Conditia de optim hidraulic stabileste raportul dintre lifimea fundului canalului b $i fniltimea de a p i h.267%.Tndreptarul pentru calcule hidraulice" de Kiselev. deci mivcarea la adincimea de h = 3. . VT- Y0. 6 ) $1 se dimensioneze optinl hidraulic un canal trapezoidal avind taluzul nz = 2. debitul s i creasci cu 1096.95 D. f a t i de 0.025.. cu n = 0. de la exemplul 2 . pentru obtine un spor de debit de 1096. = 2. a r '.0012 vi rugozitatea n=0. 5) Canalul trapezoidal cu pereti betonati. Sectiunea prin canal este =..38 m3/s. panta longitudinali i = 0.C se ia din . = ~ Daci este plin.h(b Perimetrul udat + mh) = h(b + 2.5 h).21%.

iar 18. 18-28. 18-28). LA CURENTI1 UNIFORM1 CU NlVEL LlBER Ca si la conducte. Tabela 18-4 1 1 5 1 2 --- 6 0. ~ G ii. Calcul grafo-analitic a1 adincimii optirne a unui canal = 0. pilii de pod etc. deci vitezele cunoscute i n secfiu..46 1.73 0. se va vedea paragr.6. PIE RDERI DE SARCINA. nile aval si amonte de zona de variafie rapidi a formei si mirimii secfiunii.x R c Y 1. a formei traseului sau datorite unui obstacol fn albie. pierderile de sarcinii locale sint insotite si de o variatie a nivelului suprafetei libere. 1: .5 38 214 - Din diagrama din figura 18-28 se obtine pentru KO= 433 m3/s. in care V este viteza medie in sectiunea caracteristicii.57 0.753 34 69. determinat experimental. 1. presupunind variatia de nivel cunoscuti. Spre deosebire de conductele sub presiune.76 1: n G . adincimea h. LOCALE.502 0. rezulti pe curb5 adtncimea normals ho. pierderile de sarcini locale la curenfii uniformi sint datorite unei variatii pe distanta scurtii a secfiunii.95 m. a formei sectiunii. aceasta fiind deform a t i in raport cu suprafata liberi a curentului uniform (rectiliniu ~i avfnd secfisnea si panta uniforme). Pentru K=&.Migcarea uniforrnd a curentjlor cu suprafat6 liberd 54 7 DPnd diferite valori inilfimii de ap5 h. Se construie~teprin citeva puncte curba K=f(h).ss 5. 8 . se calculeaz5 modulul de debit corespunz5tor (tabela 18-4 $i fig.38 2.un coeficient de rezistenti.74 m. cum ar f i un gritar.005 40 461 I--.52 8. Pierderea de sarcini local5 hi seexprimi fn functie de termenul cinetic intr-una din sectiunile caracteristice: . 20. din conditia de optim hidraulic rezult5 l5timea fundului b = 0. In acest paragraf vom da numai calculul pierderii de sarcini (de energie).0 05 0 fO0 200 300 COO 500 m * Fig. B.59 11. Pentru calculul variafiilor de nivel.

D i m mai departe formulele uzuale pentru pierderile de sarcini locale la curentii cu nivel liber.lO. sfnt.V . pierderea de sarcini local2 se mai poate exprima. se refer2 la hieful uniform aval: '' h: Fig. Daci Vl $i o..la ingustare continui. Schema pierderii de sarcini locale la un curent cu nivel liber = C 9.la o intrare in canal printr-un tronson care se fngusteazg dupi o formi hidrodinamici se poate lua . 18-29. pentru a avea numai pierderea locali trebuie scizut din membrul I1 a1 relaliei (18-26) termenu1 Xh. Adeseori. fntre sectiunile extreme ale tronsonului neuniform: Daci fn calculul rezistentelor longitudinale Eh. 18-29). prin diferenta energiei totale.la ingustare brusci: .De asemenea. iar V. in miscarea uniformi a fost luati in considerare si lungimea tronsonului neuniform. fn toate cazurile. a) Ingustarea sectiunii albiei (fig. respectiv.. viteza medie $i sectiunea fn bieful uniform amonte. . obstacolul este com. 2g (18-27) coeficientul C ia valorile urmitoare : . aferent acelui tronson. daci unghiul de convergenti este sub 12". q plicat $i pierderea local: este suma mai multor pierderi lo' cale elementare. se va aplica formula: In care = 0. $i o.

). in functie de forma conturului gi de unghiul de divergenti. Prin adoptarea peretilor de dirijare. se obtine totodati gi o distributie uniform5 a vitezelor in sectiunea l i r g i t i . Intrarea se poate face gi sub un unghi cu axa canalului > 7".Migcarea uniformd a curentilor cu suprafa#ci liberd 549 b) Lirgirea sectiunii albiei lirgirea brusci. de inclinarea griitarului f a t i de orizontali.2 sau chiar mai mic (C > 0 . 18-30. b este lumina intre bare . se poate aplica formula Borda: . ins5 nu mai mult ca 12"301. paragraful20-12 se recomandi formula : i n care V este viteza medie a curentului. Pentru a avea pierderi cit mai mici. Pn amonte de gritar. paralele.S.la . daci peretii laterali ai zonei d_e tranzitie se racordeazi lin cu peretii biefurilor amonte $i aval (fig. 18-30. Coeficientul de pierdere de sarcini C depinde de raportul dintre grosimea barei $i distanta dintre bare. Ljrgirea continug a sectiunii albiei cu pereti de dirijare +i racordare ling I n afarii de formula d a t i la pct. 18-30.3 - b + 8 + 2. iar C se calculeazi. c . respectiv litimea.R. constructii hidrotehnice gi hidrologie tehnici din U. luind pe C = 0. acest unghi va f i sub 7". unei bare . c) Gritar format din bare drepte. . canalizare.S. f a t i de planul gritarului. In aceste cazuri se poate aplica formula (18-28) cu semn schimbat. 6). l ) [25]. d u p i cercetirile ficute de VODGEO (Institutu1 unional de cercet i r i gtiintifice pentru alimentare cu a p i . I Fig. de forma sectiunii. a).. de inclinarea curcnlului in plan.4 fn care: s $i 1 sint grosimea. la sectiunea w. cu formula: < = K (L)''~ si-b 1 (2.la lirgirea continui se recupereazi o bun2 parte din h:. Pentru ca zona de tranzitie s i nu fie prea lungi. de la sectiunea w. se folosesc pereti de dirijare divergenti ficind Fntre ei un unghi sub 7" (fig.

cu muchiile de intrare rotunjite.504 pentru bare dreptunghiulare.un c~eficientcare se va lua: = 0. Se recornandi?i ca grztarul s i nu fie a ~ e z a toblic fat5 de direcfia curentului. .O m/s.4 ~i 1. = 0. Pentru for~na suprafefei libere in curb5 a se vedea paragraful 20. .13. se recornand2 ca viteza apei la intrarea in gratar s i fie cuprinsi intre 0. deoarece rezistenfa gritarului creste in acest caz considerabil.318 pentru hare dreptunghiulare cu rnuchiile de intrare rotunjite. astfel ca formulele date de unii autori pentru asemenea rezistenfe nu inspira incredere.550 a Hidraulica K K K este unghiul barei f a f i de planul orizontal. Aceasta a facut ca atit calculul teoretic cit si studiul experimental a1 pierderilor de sarcin5 in curbi s i nu fie suficient de sigure. De asemenea.182 pentru bare dreptunghiulare in form5 de pan. = 0. d) Curb& Curenfii transversali circulari datoriti fortelor centrifuge fac miscarea foarle complicati ~i cauzeazi denivelari ale suprafetei libere. Se pot lua unele valori aproximative prin asimilarea canalului cu o conduct%.

de la un profil la altul invecinat. la care variatia spatial2 este moderati. sau chiar variatii bruste locale. 0 asemenea actiune reciproci intre curent si albie (pereti) nu e x i s t i la conducte. miscarea este .variabili cu timpul" sau nepermanenti (sau in regim nepermanent). care influenteazi nivelul apei.este c i pe cind la conducte. nu are nici un efect asupra sectiunilor vii mai indepirtate.gradualvariati". 0 caracteristici a curentilor cu suprafata liberi . care micsoreazi sectiunea de scurgere.. in special cursurile naturale. Albiile. cici variatiile de sectiune vie (udati) sint mici de la un profil la altul invecinat. astfel c i sectiunile udate variazi de la un profil la altul. forma sectiunii.un interval de timp limitat.. 0 astfel de miscare permanenti se cheami . printr-o dubli actiune de eroziune si depunere si..canale'' artificiale. X X .1.regim permanent"). fir5 a f i neglijabile. piraie). Se poate afirma c i la curentii cu suprafati liberi. reciproc. sau variatii de rugozitate a peretilor. traseul si panta longitudinali a fundului determini distributiile vitezelor in sectiuni. DEFINITII Curentii cu suprafati liberi studiati in acest capitol sint fie cei din albiile . atit in conditii naturale. sint multe cazuri cind variatiile de debit si de nivel d e la un moment la altul sint neinsemnate si mi~careapoate f i considerati in mod practic ca permanenti (sau in . nu se realizeazi misciri permanente. traseul in plan si panta longitudinali sint modelate de insusi curentul.cursurilor de a p i " naturale (fluvii..la curentii cu suprafati libera. daci insi pentru .Capitolul X I X Mijcarea permanent5 gradual-variat8 a curentilor cu suprafata liberii 19. care rimin neschimbate . Miscirile permanente cu variatie spai i a l i importanti se studiazi in cap. GENERALITATI. cici debitul curentului variazi de la un moment la altul. un obstacol in albie intr-o anumiti sectiune are repercusiuni si asupra nivelurilor din sectiuni mai indepirtate. chiar daci miscarea este permanenti (debi tul Q = const in raport cu timpul). fie cei din . In acest capitol se studiazi numai miscirile permanente. cit si in conditiile de exploatare. un obstacol intr-o sectiune. Totusi. pentru intervale de timp limitate.care-i deosebeste de curentii sub presiune (in conducte) . 0 a l t i caracteristici la curentii din albii naturale este c i formele sectiunilor. .. prezinti numeroase neregularititi geometrice lente. variatiile debitului si ale nivelului sint relativ mari. riuri.

3-h . fie c i este cauzati de variatia adincimii. Reprezentarea energetic5 a teoremei lui Bernoulli la migcarea gradual-variati fn care h. STABlLl REA ECUATIEI GENERALE A MISCAR11 GRADUAL-VARIATE Se admite c i fntre sectiunile I si 2 variatia spatiali este lenti. 19-1). fie de variafia formei. se scrie: A PA v : +-+-=I Y Y 2g 2g . asupra repartitiei presiunilor. se neglijeazi efectul fortelor centrifuge datorite curburii firelor de curent. se consideri c i atit panta i a fundului cit $i panta J a s ~ . presiunile in sectiune uda t i urmeazi deci legea hidrostatici.552 Hidraulica Principala problerni care se studiazi la m i ~ c i r i l egradual-variate este determinarea nivelului liber a1 apei. se pot mentine fn calcul pararnetri nlai numerosi. in fiecare sectiune. in diferite profiluri. cu valorile lor variind de la o sectiune la alta.2.urrnfnd a se studia ulterior cazul albiilor rarnificate. -t -+ . din planul vertical longitudinal. distanta d x dintre ele fiind misurati pe orizontali. Prin neglijarea curburilor. fie c i aceste curburi sfnt datorite traseului. . 19. Tntre doui sectillni foarte apropiate. fie c i sint datorite formelor curbe ale suprafetelor curentului. De asernenea. Cum la cursurile naturale de a p i intervin numerogi parametri de care depinde rnivcarea. rezuliate mai apropiate de reali tate. este sunla pierderilor prin frecare fntre punctele A $i B. prafetei lichidului sfnt uniforme (fig. Ecuatia miscirii $i ecuatia de continuitate se vor scrie deci ca pentru un tub de curent cu vitez2 medie V . Daci se neglijeazi efectul curburii firelor de curent.2. d i totusi. studiul analitic nu se poate face f i r i o schematizare sirnplificatoare. 19-1. cum este calculul cu diferente finite. cici fine seama mai bine de datele fiziceIn primele paragrafe ce vrrneazi se va cons. considerind c i firele de curent sint cvasiparalele. Aplicind teorerna lui Bernoulli fntre punctele A $i B ale unui fir de curent. Astfel. daci fnsd se procedeazi la calcule prin diferenfe finite. PB 18 / 2 (19-1) Fig. un calcul aparent aproxirnativ.idera cursul de a p i cu o albie unici .

~i J . iar semnul minus aratii cii aceastii pantii este considerati pozitivii cind nivelul scoboarii spre aval. intre punctele A si B. Ecuatia (19-1) devine: in care cu h. ecuatia (19-1) devine: Este de observat cii panta piezometricii J este aceea~ipentru toate firele de curent. h sectiunea 1-1 pentru a reduce m i y a r e a masei tubulare la mi$carea. Pentru a se tine seama de mi~careaiptregii mase care formeazii curentul se inm~lte. raportate la distanta ds.sctermenii ecuatiei (19-2) cu dQ. s-au notat pierderile de sarcinii prin rezistente.Migcarea permanent6 gradual-zlariatd a curenfilor CLL supafafa liberd 553. obtinindu-se: Se introduce viteza medie V .unidimensionatii pe un fir de curent. deoarece vitezele variazii pe verticalii. ~i z. variazii.. Dacii ecuatia precedents se raporteazii la elementul diferential ds. Dacii se mai noteazii ctl J . poate scrie: Dacii se noteazii: J este panta piezometricii care coincide cu panta superficialii a curentului. presiunile i n A si B se miisoari prin iniltimile piezometrice. fiind cotele geodezice ale nivelului apei i n sectiunile verticale I ~i 2. In acesh caz trebuie introdus si coeficientul de corectie a. si J . adicii p h i la. deci : 2. nivelul suprafetei libere. pe cind J . definit prin relatia: . adicii debitul ce trece prin sectiunea di2 $i se integreazii in sectiunea ! (sectiunea planii normali pe directia J curentului). se. ceilalti doi termeni reprezentfnd variatia energiei cinetice si a energiei disipate.

deoarece dS2 este suprafata h a p a t i din figura 19-2. Deci ecuatia (19-3) devine . in miqcarea neuniforma existi ~i componente transversale ale vitezelor. admiderilor in rniscare gradual-variati cu pierderile in n ~ i ~ c a r e tindu-se.l (v.alveg) sau adincirnea medie in sectiune. a sectiunilor.h fiind adincirnea sectiunii intr-un punct caracteristic a1 ei (de ex.Coeficientul a depinde. ciocniri) E intreaga secfiune. variaza fntre 1.1. Ecualia (19-2) devlne astfel: Ultimul termen din aceasti ecuatie reprezinta pierderile medii de energ i e specifici prin rezistente (freciri. se diferenfiaza ecuatia (19-4) - R ' : ~ ise calculeazi termenul - Ins2 - dR = dh B = litimea intre maluri a nivelului apei. lente. la t. 6.08 (la l i f i m i foarte mari) ~i 1. Se observa c i se face aproximatia asimilirii pieruniformi. In calculele ce urmeazii.8). pe unitan tea de lungin~ede parcurs. Tinind seama de relatia V. dupa formula Chbzy: intr-adevir. datoriti ins2 variatiei graduale. Ecuatia diferentiali (19-3) se poate exprima astfel luind ca variabili pe s si functie pe h . puttndu-se adrnite valoarea mediea. consideram Q = const si fi = f (h. la o miscare turbulenti. in sectiune.sectiuni mai inguste)..ce se fac astfel sint neglijabile.zind numai de s. celelalte mfirirni variabile depin. paragr.15 (la . de care nu tin searna coeficienfii C determinati experimental in curenti uniforrni. $9 (19-4) . erorile .de legea de distributie a vitezelor in sectiune ~ i .

d a c i si aceste m5rimi se exprimi ca f. Nu au fost insi introduse in cajcul componentele acceleratiei datorite curburii firelor de curent. CLIajutorul acestei ecuatii se pot determina elementele suprafetei libere a curentului in miscare permanents (v. R si C. iar in mod obisnuit. In cazurile cind mirimile care figureazi in ecuafia (19-7) nu se pot exprima prin relafii simple.multe ori la albiile riurilor naturale. Relafia dintre panta fundului si panta energetic2 D a c i se introduce aceast2 expresie a lui J in ecuatia (19-5) si se izoleaza terdh . l . cum se intimpli de cele mai. prin inmulfirea cu As a membrilor ecuatiei ~i prin introdpcerea relafiei J As = 2. valoarea 1 . Astfel. si u. deoarece tine seama de variatia energiei cinetice. de variatia de formi dn . iar V. n R.menu1 . i.. 19-3.se obfine ecuatia diferentiali generali a miscirii permanente grads ' dual-variate sub forma: Aceasta ecuatie este destul de generali. Mirimile C. .z. Relatia dintre cre~terea sectiunii albiei $i litimra ei la nivelul apei Fig. respectiv aval. rezulti: Fig. 19.Miparea permanentd gradual-variatd a curenfilor c t ~suprafa{a liberd 555 Introducerea parametrului h permite a se fine seama si de panta fundului i. l i se vor atribui valori P limitele aritate mai sus. din figura 19-3. care este o mirime d a t i de care depinde h. Se obfine astfel: b / [ dq I f n aceasti ecuatie. de variafiile lui B . Az este cresterea cotei geodezice a apei din aval spre amonte. paragr. corespunzind tronsonului 1-2. . in care s e duce rnn orizontal si mc paralel cu panta J . Coeficienfilor a. se prefer2 a se transforma ecuafia (19-3) in ecuatie cu diferente finite.Gtii de s. si V2 sint vitezele medii din secfiurii.. indicilor I si 2 le corespund sectiunile amonte.4). Pentru cazurile cind toti . 19-2. R si V. si V sint valori medii ale lui C.

In cazul obisnuit Pnsi curenfii naturali au o formi sinuoasi fn proiectie orizontali ~i nivelul lichidului intr-o sectiune normal6 pe directia vitezelor este rnai ridicat lingi rnalul concav si rnai scoborft ling2 malut convex. Ecuatiile (19-7) si (19-8) sint valabile pentru acele verticale din sectiunile transversale care corespund c u ~livelulneinfluentat de curburile traseului.= 0 ~i sectiunea. corespunzitoare debi tului dat .curbs de remu" (dupi cuvfntul francez remous) sau . pentru astfel de albii . locul geometric a1 punctelor celor rnai adinci ale fundului din profilurile transversale. este greu d e determinat teoretic ~i variazi cu h. se poate scrie: 0 albie se numeste prismatici daci forma sectiunilor transversale este dn neschimbati in lungul curentului ..ax5 a curentului" insisi axa geometrici (mediana) a suprafetei l i bere. conform definitiei date. Un traseu cu rnai mare fixitate este talvegul. la ape umflate.umflitura apei" sau . desfisurati pe un plan vertical de proiectie. in ecuafia (19-7) termenul a1 treilea de la numiritor se anuleazg si daci se introduce modulul de debit K .. iar locul geometric a1 verticalelor acestor puncte este o suprafati riglati a cirei intersecfie cu suprafata liberi d i o linie curbi.parametrii albiei se pot exprima matematic in functie de h ~i s. Traseul in plan a1 axei curentului. c i r e i a i-am determina conturul curb care limiteazi lichidul de atmosferi. aceasta putind fi definiti ca olinie care u n e ~ t ecentrele de greutate ale volumului vitezelor din fiecare sectiune..axa curentului". Deci.curbs de stivilire" sau . c i aceasti curbi este cea rnai putin influentati de curbura Pn plan orizontal a traseului. Atft ecuatia (19-7) se rezolva ecuatia diferentiali a m i ~ c i r i i cit Si ecuatia (19-8) permit determinarea unei curbe situate fntr-un plan vertical.. ca ~i cind am avea a face cu o miyare p l a n i . 19.. este de fapt curba a carei ecuatie diferentiali s-a dat sub formele (19-7) si (19-8).. astfel c i : . are o pozitie prea lateral2 si nu are legituri cu adevirata a x i dinamici. modulul de debit este I(. numiti . pentru o adfncime h oarecare. se c a u t i a sub forma (19-7). iar pentru adincimea care corespunde miscirii uniforme cu debitul Q si: panta J egali cu panta fundului i.se poate lua conventional ca . Aceasti curbi. rnai ales. In s f f r ~ i t .3. dar talvegul. FORMELE GENERALE ALE CU RBELCIR DE STAVILI RE PENTRU ALBII PRISMATICE a 9 -udati il depinde numai de h.

dh b) Cind h tinde c i t r e h.9 perpendiculari pe-directia lui s..= dh -ds adVa 2g .ds + J.. Intr-adevir: D u p i inlocuirile indicate. ceea ce inseamni c i ( ( CIP curba de stivilire tinde asimptotic citre o linie paraleli cu fundul la distanta h.. cfnd h = h. se produce fie o ridicare brusci a nivelului (salt.-ds 0.. c) Energia totali specifici a curentului deasupra liniei talvegului s-a stabilit c i este minimi (v. yi .Migcarea permanentd gradual-uariatd a curenfilor cu suprnfafa liberd 557 In sfiryit. Dar H variazi yi in functie de s yi minimul s i u are loc pentru dH . la numitor se poate opera inlocuirea: Fr fiind numirul Froude a1 albiei corespunzind debitului Q qi adincimii h (care corespunde lui S l yi B). Aceasta inseamni c i tangenta l a c u r b a c i u t a t i e s t e d.. I tinde c i t r e I .. fie o scoborire brusci (cidere. Se deduce: .. la trecerea din miycarea lenti in mi~carea rapidi). numirul Froude dh este = 1.+ 0.+oo. Pnsi coriform ecuati ilor (19-3) ~i (19-6) J = i . 18. ecuatia diferentiali a curbei de stivilire devine: a) Se observi c i pentru valorile critice i = i. yi h = h. Interpretarea fizici a acestui caz este c i daci adincimea h variazi trecind prin adincimea critici h. deci .4).. la trecerea din miycarea rapidi in mi~carealenti). paragr....

K -+ m si Fr tinde spre zero. avind forma a din figura 19-4.> 0. 19.. in raport cu panta fundului: A) i > 0. sau h < h. corespunzind regimului critic. panta scoboritoare. Din ecuatia (19-9) rezulti ca .2. mai are ~ O Cpentru h = h.= i.= 0 h = h. Cind K > I . d) In cele ce urmeazi se va nota: N .. regim lent. cind panta superiicialii esie paraleli cu iundul. nemaidepinzind de s.. C 1 a s a L (curentul normal este lent) h. cazul obisnuit. la iniltimea h. si mi~carea este uniformi. Clasificarea curbelor de stivilire Curbele de stivilire se pot clasifica in trei categorii.. . trei zone..Fundul are panta scoboritoare (i > 0). si Fr < 1. C . fiecare cu tipul s i u de curb2 de stivilire: a) Zona h > h. ...3.558 Hidraulica Cind (( - dH ds (19-10) H = I(. critic sau rapid...linia paraleli cu fundul.m- .. la iniltimea h. dhlds > 0. perltru h = h... s = .. Se deosebesc.linia paraleli cu fundul. Formele suprafetei libere a curentului pentru 0 < r < critic ' creste spre aval si miscarea este intirziati.. In acest caz i < i. B) i = 0 .. deci minimul are loc in aval. intr-un punct unde h = h. in aceasti clasi. Din ecuatia (19-9) dh rezulti .normali'!.. ~i in mi~carea . Cind K < K. C) i < 0 panta urcitoare.Q. deci H are valoare ( minimi in amonte. H creste cu s. corespunzind miscirii uniforme cu debit. h = h. Categoria A . H descreste. Tn aceste categorii se pot stabili pins la trei clase. modulul K > K. Cind h tinde spre m. pantele urcind spre aval.< 1. cind c r e ~ t es. Tn acest caz. sau h > h... deci adincimea ds ' dH ds si const. miscarea este lenti. prin urmare ds curba de stivilire tinde asimptotic spre un plan orizontal. deci miscarea dh este in regim lent. Energia speciiici H creste cu s. dH/ds < 0. a va si numirul Fr = Fr. > h. Pantele scoboritoare spre aval se vor considera pozitive. = . deosebite prin regimul miscirii in curent uniform corespunzitor pantei. negative. atunci si gho -C Fig 19-4.

si rniscarea pentru h = h. deci'. > h > h. pentru a trece in regim lent. f i r i ca H sd treaci printr-un minim matematic (fig. 19-7 7i 19-8). Adincimea critici nu este atinsi chiar pe muchia treptei ci.. 19-5). Tn acest caz. $i aici se deosebesc trei zone cu tipurile respective de curbs de stivilire.Mi. 19-6). rezulta K > I(.. prin considerarea ecuatiei (19-9) II - dh as > 0. conform ecuatiei (19-9).. curba scoboari lent sub nivelul normal iy p i n i intr-un punct unde (1h h = h. . In aceasti zoni.. i > i. C 1 a s a R (curentul normal este rapid) caracterizat prin h. Insi I( < KOgi . Si in aceasti zoni numirul Fr < 1....GO.de o stavili de fund putin ridicati. r19 -se termini prin salt.~carea permanent6 gradual-variutd n curenfilor cu srlprlrfuta libern' 553. Ca si in zona b. d u p i experientele lui Certousov.. n ds Fig. In practicii se intilnesc exemple nurneroase de acest fel. -5 h. Energia specifica H scade spre aval (cind c r e ~ t e . Fr < 1 ~i cum h > h. a fundului sau cind albia se termini intr-un rezervor.. putin in amonte. c) Zona h < h. adici extremitatea din aval a curbei c.i valoarea ei cea mai mici are loc s) pentcu h =. tangenta la curbi este . se produce o miyare rapids pe albie cu panta i < i. deci pe rarnura 6. ds dh > 0. cind Fr = 1 si .. luind valoarea cea mai mici pentru h = h.. deci miscarea dh este in regim lent.. Curba de forrna a. In aval de un baraj deversor sau. In aceasta zoni K < KO.. ~i~. in amonte de baraj. in cazul cind existi o treapti de cidere.. Exelnplu de curb2 de iorma b..de unde. T ace1 piinct. cind se produce saltul si trecerea in regim lent...7 h. este intilniti in practici in cazul baririi albiei unui riu... .numiirul Fr > 1 si. la distant5 de 0. In practici se intilneste curba b. energia specifici H scade spre aval. miscarea este intirziat5 si adincirnea h c r e ~ t e ping la valoarea h. mi~careaesteds acceleratii.j19:6. a) Zona h > h.. Cind h ia valoarea dh h..h.. incepind de la o distant2 de 3-4 ori iniltimea sarcinii deasilpra deversorului (fig.. b) Zone h. Rezulti deci c i miscarea este in regim torenfial pe o ramuri ascetidenti f a t i de fund (mi~careintirziatii)....< 0. Exemplu de curb: de forma a.. din care se arata doui cazuri (fig. este rapida.tinde spre infinit. 19-5. Fr = 1 . perpendiculari pe linia C si rarnura O1 se termini cu o cidere brusci.

.

apare i n albie cu panta i > i..te spre aval continuu atit la ramura a. d u p i care urmeazi linia unei pinze deversante. tinzind asimptotic ciitre dreapta N. se realizeazi la scurgere pe sub o stavili de fund intr-o albie cu panta supercritici.. cit si la ramura 6 ... Se poate constata c i - dh ds > 0. Intr-adevir. la ridicarea unei stavile de fund cu cantitatea a < h. ramura a. In acest caz Miscarea este rapidi .. b) Zona h. 19-10). Y tinde spre I ...0 .. dh deci conform ecuatiei (19-9) . ~i . adici spre miscarea uniform2 (fig. fnsi intirdh ziati. si se produce sal tul hidraulic. Ramura a. ascendenti fatti de fund. se pot mentiona doui cazuri.. miscarea devine uni( ds - formi. modulul Y creste indeiinit si numirul Fr tinde spre zero. < i. Douri cazuri intilnite in practici ale acestei forme de curbi de stivilire sint reprezentate in figurile 19-11 si 19-12. intirziat.. ins5 ambele supercritice. pe o albie inclinatti cu panta i > i... ~i trece prin salt in regim lent in curba a. deci si h < h. 19-9).. Curentul rapid urmeazi curba c. de la care incepe miscarea in regim lent pe ramura a. > h > h.. curba se produce d u p i ce albia suferi o rupere de p a n t i de la i.. In prima figuri se reprezinti o miscare rapidi b.i accelerati pe ramura b. c) Zona h < h. 19-9.. In figura 19-14. unde h = h.. Un exemplu de miscare de acrst fel se intilneste la trecerea unui curent rapid peste un baraj deversor (fig.. curba c. . Cind h tinde spre h.Migcarea pertnanenld gradual-variatb a curenfilor cu suprafafa libera' 561 Miscarea este deci in regim lent.. d u p i ce a trecut prin cidere de la o miscare lenti in amonte cu o p a n t i i < i. p i n i i n punctul D. la i.. deci adincimea creste spre aval si miscarea pe ramura c.). care este tocmai panta axei ds orizontale f a t i de iund (fig. In practici. pe o ramuri a.tinde spre i . La punctul de fringere a pantei h = h.. cind deschiderea a > h. se limiteazi in amonte la intersecfia cu dreapta C. Energia specifici H cre. este rapidi. Energia specifici scade continuu spre aval. cind h tinde la infinit. In figura 19-13. tinzind asimptotic c i t r e o dreapti orizontali. ramura 6. . In figura a doua.

.

. = i. modull~lI( = Ch3I2 Se obfine: Cum h.i. (fig. deci exist5 numai dou5 zone.= i. Insi cind h = h. se observi c5 pentru o valoare a lui h depisind pufin pe h. 'L LC.punind in ecuafia (19-9) sectiunea h X 1. 19-15). se poate produce la iesirea de sub o stavili de fund.se intilneste la confluenfa unui rfu. miscarea este intirziati. ~i i = i.C a) Zona h > h. . 19.Migcarea permanenti gradual-variati a curenfilor cu suprafafa liberi 563 C 1 a s a K (curentul normal la starea critici). raza hidraulic5 = h. cu un lac (fig. este o dreapti orizontal5. 19-16). . este orizontali.este de asemenea ds deci curba a. rezulti . lipseste.> 0. cind in aval &= l'cr (fig. lipsind zona de nlijloc (fig. cu .i. adincimea riului c r e ~ t e este deci urcitoare f a t i de fund. - . astfel c5 tangenta in punctul ds - de plecare a curbei a. admifind c i C.. iar curba c./C - 1. Pentru studiecea curbelor a. = h. lis . cum num5rul Fr = 1. 19-17)... este valabil ceea ce s-a a r i t a t pentru curba a.-.. curba c. Liniile C si N coincid.. =.. curba c. numsritbrul si numitorul fracfiei din membrul doi a1 dh ecuatiei (19-9) sfnt aproape egali... 'dh c) Zona h < h. in cazul unei albii dreptunghiulare de 15time foarte mare. > i. -- Fig. caracterizat prin h. In acest caz .. Pentru h-+ oo.ceea ce priveste curba c. < h < h. In practic5. ds dh Si in. De asemenea.> 0 . ~i c. ds a M spre aval. intr-altul cu panta i. rezulti nedeterminarea : \ Pentru ridicarea nedeterminirii. la virsarea unui curs de apa cu i. sau intre doui drepte dh orizontale. curba a.. . h. dh N. avind i = icy.. 0 demonstrafie directs c5 pentru orice valoare a lui h. cuprinsi dh = i. tipul de curbi a. = h. b) Zona h. Formele suprafefei libere a este de asemenea aceea a unei m i ~ c i r i curentului pentr~r i = i critic Pntfrziate.18). se pleac5 "de la ecuatia diferenfial5 sub forma (19-9).. 19-15. ds -----C s --2. deci .. se poate da.

.

nernairarninind decit linia C. se termini in punctul h = h.. cind i < 0. din categoi ria A. nu se lea- Aslrnpfofa 0rlzontaIi -C 1izeazi. Categoria C. trecind in regirn lent. Rezulti c i ramura de curbi 6. cu un salt. fundul orizontal i = 0.< 0. Rezulti un tip ds -.. clasa L. adici lil = i f . . este scoboritoare. tinde spre infinit deci. se intilneste in aceleasi cazuri ca tipurile b.. cu o cadere. Din iolmula lui . deci adincimea h .. . Se noteazi cu i' valoarea absoluti a pantei. regirnul este rapid. sfirsind cu o cidere spre o miscare rapidi. miscarea este in regim lent si accelerati si se limiteazi in punctul unde h = h.rezulti ds -. b) Zona h > h. cti Fr < 1 .. 19-20). urcitoare. ci numai de debit. deci regimul de miscare este dh lent.Migcarea permanent2 gradual-variafd a curentilor cu suprafata liberd 565 Categoria B. rezulti c i rniscarea uniformi nu se poate realiza.. Formele suprafetei libere a curentuluii terrnina pe linia C. 19-20. c. cu Fr > 1.. dh b) Zona h > h. Ecuatia diferentiali a rniscirii se scrie in acest caz: Din ecuatia: V = C. cu Fr < 1.- rls de curbi c. Astfel. ci descreste si m i ~ a r e a rarnura b f pe este acce'erati. fn practici. pentru ca V s i fie finit.\IRi rezulti c i daci i tinde citre zero. ~ . cici nu: depinde de panti. fundul urcitor (i < 0).> 0. Iipsevte.i ecuatia diferenfialii a rniyirii se poate scrie: Intrucit viteza. $i aici se deosebesc numai zonele b si c (fig. h. a) Zona h > h. a) Zonu h > h. pentru 1 < 0 ' dh -< ds Q. linia N trebuje s i fie la infinit. dh c) Zona h < h. Curbs " se Fig. 19-19). conform iorrnulei V = c. deci miscarea este intirziati. zona a dispare ~i rimin numai zonele b yi c (fig.\IRI'. Linia C-C existi. este imaginari.

. Daca punctul cunoscut este intr-o sectiune oarecare. Abaterea de la miscarea permanenti normals. adincimea c r e ~ t e . uniiormi. trecind apoi in regim lent.. Tnbela 19-1 Clasa L Zona a Zona 6 Zona c Zona a Zona 6 Zona c Zona a Zona c Tipuri a1 de b1 curbe c1 Tiprri fundamental. Concluzii In rezumat. si determinarea prin calcul a curbelor de stiivilire trebuind s i se faca plecind de la un punct .i'. miscarea este ds accelerata. 1n practici se intilneste in aceleasi cazuri ca b. d u p i cum mi~careaeste len t i sau rapida. deoarece Fr > 1. -tinde ds dh Hidraulica spre .3. fundamentale Categoria B (i = 0 ) Critegoria C ( i < 0 ) Clasa L Clasa R Clasa L Clasa R Zona 6 Zona c Zona 6 Zona c A. . c) Zona h < h. ..3. atit spre amonte cit si spre aval.> 0. In acest caz.cunoscut. Curba de stivilire are ca punct de plecare adincimea critici si se dezvolti spre amonte. Dacs accidentul din albie poate determina schimbarea de regim.. .r T i p . cind miscarea este in regim rapid..566 Cind h tinde spre oo.Tipuri - 60 6' c' I sirnilare cu 6. cind miscarea este in regim lent.. . ceea ce inseamna asimptoti oridh zontali..salt hidraulic" si de la regim lent la regim rapid prin . . Trecerea de la regim rapid la regim lent se face prin . corespunzind unei pante date este datoriti unui accident in albie ca: baraj. treapt. acesta este de obicei acolo unde este un accident in sectiune si de la care calculul va urma spre amonte sau spre aval.. si c. 19. de cidere sau rupere de pant. respectiv c. Ranlura de curbi c' se termini pe linia C cu un salt. Categoria A (i > 0) Clasa R :" i: C2 .5e poate face indiferent.cidere". ins2 in regim rapid. calculul . in sectiunea de tranzitie se produce adincimea critica. In consecinta. si spre aval.. clasificarea tipurilor de curbe de s t h i l i r e se poate reprezenta ca in tabela 19-1.

0 astfel tie recuperare este putin probabilg.4. De exernplu. Daci Az' =#= Az. Presupunem cd zona in care se rnodificd nivelurile este i n arnonte de o sectiune-unde nivelul este cunosct~t. ctl 2 . Az = zam. distantele dintre ele putind f i de ordinul 50-100 rn sau rnai rnici.f ---------m c ~ . nici adincirnile de a p i . ci se obtin diferentele de nivel dintre doud profiluri invecinate. in acest mod. luind echidistante de ordinul 300-500 m salt chiar de kilornetri. Din insurnarea lui Ax se obtine lungi~nea sta"vilii. La albii foarte neregulate si cu pante rnari se vor lua profiluri mai dese. In cazul general. Calculul se face cti ajutorul unei tabele orinduite in felul tabelei 19-2. cici sectiunea se lirge. < Vam).Mi~carea -perrnanentd gradual-variata' a curentilor cu suprafaJa liberd 567 19.n ~ . Metodi generals pentru o albie de formi variabilii $i panta longitudinali variabili Metoda indicati in acest caz se bazeazd pe folosirea ecuatiei cu diferente finite (19-8). 3 . yi se incepe calculul apreciindu-se din experienti Az.zau = 'au 'iu . la care llivelul apei la debitul Q nu trebuie si depdseasci o c o t i d a t i . Se procedeazi pisind de la un profil la urmitorul pin5 ce denivelarea atinge o valoare neglijabili (de citiva centimetri la ses si citiva decimetri la munte).e. se iau intervale egale.'am 2g 2 Q2As 'a. misurate pe axa albiei. desi mi~carea este Tntirziati. la Dunire intre profiluri se pot lua distante de 5-10 krn.te spre aval. i n cazurile cind el nu este cornplet neglijat. se pot rdri profilurile. se pleaci de la locul unde a t e previzut tln baraj deversor. apoi se fac calculele indicate in coloane si se ajunge la o altd valoare Az'. in cifre rott~nde. de Termenul cinetic din rnembrul a1 doilea se neglijeazi in cazurile riurilor curs linistit si albii nu prea neregulate. 7i se c a u t i nivelurile in lung111 riului. cici o miscare cu lirgire de sectiune este insotiti de pierderi rnari de energie si de aceea unii autori consideri terrnenul cinetic 1 1 c u o valoare redusi la .w 19. inseamni o recuperare de energie. daci pantele sint rnici si albia mai uniforms. Pe cit posibil. daci termenul cinetic este negat iv (V. . Se aleg o serie de profiluri transversale in sectiuni carac terist ice si se impart distantele dintre ele in intervale egale. Este de observat c i in ecuatia (19-11) nu intervine panta fundului. -.1. din aproape in aproape. av = aval si m = rnediu intr-nn interval As).Distantele admise intre profiluri depind de ~anta longitudinali si de gradul de neregularitate a albiei. s-a ohtinut prima cots a unui profil invecinat..4..De exernplu. 19-1).R (I 9.11) (inrlicii am = arnonte. METODE PENTRU CONSTRUI REA CURBELOR DE s~Av1~1. se reface calculul p i n i ce valoarea finali corespunde cu cea initiali si. care se poate scrie astfel (fig.

Calculul curbei de stivilire pentru o sectiune dreptunghiulari de Iirgime constant2 $i mare in raport cu adincimea.568 Hidraulica Calculul supra ~ebitul Profilul Nr. notati cu B ( )= B 1 ( P I .h$ dh si integrala acestei ecuatii este: ---ho ho h2 + hho + h i (h . in f~lnctie elemente date. a fost calculatii h.4. Distanta intre profile Cota de nivel a apei L 1 rn"s 2 1 As rn Lltimea la nivelul apei B Sectiunea u d a t 2 i n profil Perimetrul u d a t mediu Om I n profil m 8 X mediu Xm m 4 m 5 m 61 6 ma 7 rn 9 1 2 2 200 100 2 200 0. si h..h. Pnca din 1860 de Bresse pentru valori ale lui q atit suprauGtare (stavilire pozit i v i ) cit ~i subunitare (stivilire negativa). Cu aceasti notatie. calculate de Bahmetev intre 1914-1932 pentru albii prisma- . in douii puncte ale curbei de stavilire si distanta L dintre ele.000 0. din ecuafia (19-13) se deduce relatia dintre adincimile h.100 250 240 1 020 970 920 270 262 255 19. .2. care ia forma urmatoare: Rezul t i : idx = dh i + hh3 .h0l2 1 -- 13 1 ceea ce se verificii prin derivare. panta fundului i fiind uniform2 Acesta este primul caz pentru care s-a putut efectua integrarea ecuafiei diferenfiale (19-9). sau calculabile cu elede mentele date: rile Pentru obtinerea valorilor lui B(q) se va folosi tabela-anexi 6 cu valor+~(?). Funcfia din paranteza mare.

80 m. caracterizate prin .12 m3/s. La ce distant2 de baraj este adfncimea de 3 m? Gisim: b) Stgvilire negativg. coloana x = 3 (pentru coeficient Ch6zy consi). S i se giseasci la ce distant5 se afli. Se bareazi albia intr-un punct unde h.m. - Exemple numerice.exponentul hidraulic x" (v. S i se calculeze curbele de stivilire pentru un riu cu albie dreptunghiulari foarte largi. = 4 m.4. sau 3 . = 2 m la panta fundului i = 0. Debitul unitar care corespunde lui h. B $i L = 1 330 m.Migcarea permanenfa' gradual-variafa' a curenlilor cu suprafafa liberd fetei libere 569 1 1 Raza Viteza medie . art..20 m? Gisim in tabela-anexi 6 coloana x = 3 m.002 si adincimea critici h. La ce distant5 In amonte de acest punct adincimea riului este h. avind adincimea normali h. = 1.. exponentul hidraulic x = 3 ~i valorile lui B(q) vor fi cdutate la functiile cp(q).3). . = 1. 1 1 3. B ($1 = 0.2 m.. = 1. sectiunea a cirei adincime este 1.4. 3 dacd se ia y = 115 in formula Pavlovski. vg v4 m ' Tabela 19-2 Diferenti ni%I Coti n:" calculatd Observatii A' 1 I Lice oarecare. = h. 19.2 m. = 2..132.2rezulti din formula : $i anume este (pentru a = I ) q ---. care a fost rezolvat prin ecuatia (19-14).n Lrofil 1 . Adincimea albiei deasupra unui prag de cidere la nivelul fundului este h. In cazul albiilor dreptunghiulare foarte largi. a) StZvilire pozitivZ. in amonte.

se ia pentru h...W. sau ix = h $ --- 2 ( h i .. 19-21. men~brul at . Fig. h = 0 $i se gsse~te: Se poate face o discutie completi.. Astfel.. iar semnul f pentru h. gisindu-se asimptotele orizontale $i punctele de inter. < h..3 70 Hidraulica Tot astfel gisim punctul unde adincimea este de 1.h:.c ~i au ecuafiile urmitoare: c se obtin pentru h -+ $ ix = h - (3'0 . Pentru determinarea constantei C din ecuafia (19-13) se rpune condif ia x = 0.sectie ale curbelor cu linia h = h. .h:.sectie: Semnul .) x * 3 Y3hi .dup5 cum h tinde spre f oo sau spre .50 m: i n figura 19-21 se reprezinti cele doui curbe de stivilire. pentru h = hcr se noteazi cu hcr f a. Asimptotele orizontale sau . > h.) 3 V3 h. astfel c i se obtine abscisa acestui punct de inter. Exemple de curbe de stivilire (ale suprafetei libere): LL) s i l v i l i r e pozitivB: 6) s t i v i l i r e negativ8..doilea al ecuatiei (19-13) inmultit cu h. Ecuatiile (19-13) $i (19-14) permit construirea prin puncte a celo Sase tipuri fundamentale ale curbelor de stivilire.

ix = 0. 19. pentru h... (19. a $i b sfnt reprezentate cele Sase tipuri de curbe de stivilire pe baza calculelor precedente ficute Qentru o albie prismatic2 de lirgime constanti mare fn raport cu adincimea. a$a d u p i cum a aratat Bahmetev. Cele vase forme ale cul. > h.3. . $i a d o u a asimptots este deasupra acestei drepte. Miqcarea gradual-variatg i n albii prismatice a) Exponentul hidraulic al albiei. este situati deasupra orizontalei h . l a distanta 2f.15) s e poate obtine integrarea ecuatiei diferentiale (19-9). =0 571 la dis- .. 10. iar a doua asimptoti este situati sub orizontaia h . la care modulul de debit Y = AhP. la Fi?. 19-23) m i .j x = 0.4.Mi~carea permanent& gradual-varirstci a curenfilor cu suprafafa liberi Prima asimptoti.belor de stgvilire la o albie dreptunghiulari largi Pentru h.22. astfel incPt diagrama lui Y poate f i aproximatd printr-o functie de tip parabolic (fig. la distanta f .. distanfa 2f. Pentru forme unitare ale unei sectiY variazi continuu in functie de h.i x tanta f = (h'-h'r) 3 VTh. prima asimptoti este sub dreapta h . In figura 19-22. < h.

Desigr~r. curbi.. ecuatia (19-17'). punind in relatia X (19-15)p = . relatie. exactitatea metodei depinde deci de alegerea punc telor care servesc la aflarea exponentului a1biei. pentru intreaga. 19-23) decit in trei puncte 0. La forme geometrice definite matematic se giseste o valoare unici x. M . se poate scrie: Daci se calculeaz5 I( cu ajutorul coeficientului Chkzy.1g h'). N . K" h" misurate de la talveg. se poate exprima o relatie intre rapoartele . Astfel. Logaritmind aceast. se poate scrie 2 Fig. curba obtinuti astfel prin aflarea lui p (sau x = 2p) din relatia (19-15) nu coincide riguros cu curba valorilor reale ale lui I( (trasate in fig. daci punctele M si N sint foarte apropiate. fiind cunoscute valorile lui I( in doui sectiuni de adincimi h'. adici: . h".. Reprezentarea modulului de debit in funcfie de adincimea albiei de unde rezulti relatia (19-16). care caracterizeazi forma sectiunii. 19-23. conform formulei. 2(lg I(" . s e obtine: .2i K' h' de tipul urmitor: Intr-adevir.Ig Y') = x(lg h" deci Mirinlea x astfel calculati se numeste exponentul hidraulic a1 albiei.572 Hidraulica Astfel. lui Pavlovski.

..3 (3 $.P1-2 P+2 + 3. si panta superficiali egali cu panta i a fundului. i > 0 (fig.... 19-24).......... modulul debitului la adincimea h... Tabeln 19-3 Forma albiei x Valoarea l u i Observatii y = 116 trapez isoscel ..Mi~careapermanenti gradual-variatii a curen#ilor cu suprafa#a liberi - 573 Se obtin urmstoarele valori unice ale lui x pentru citeva iorrne geometrice (tabela 19-3).+"m) 2m' .2 ~ ) + 2 +2 +5+2y +5.... de aceea trebuie calculat exact.(b=baza h mici) m = ctg a (a= unghiul cu orizontala a1 laturii Tnclinate) mg= dreptunghi m b .. Daci se noteazi cu I(. b) Integrarea ecuatiei difereritiale a curbei de stgvilire la albii prismatice oarecare. (3 + 2y) ( 1 +. dreptunghi foarte larg dreptunghi foarte fngust triunghi . paraboli foarte larga 2 2.. pentru a obtine rezultate admisibile.66 ( 3 + 2 ~ ) (1 $ 2 ~ ) ...3.33 .3 /)-- p =h Se constati c5 x variaz5 relativ pufin cu forma sectiunii (intre 2 si 5..3)...... Pentru acest calcul se iranscrie mai intii ecuatia cunoscuti (19-9): Se deosebesc trei cazuri : Casul I .. ~i se poate inlocui termenul a1 doilea a1 numiritorului fractiei din ecua- ..( I + 2y) p+2m1 b p = .3 +(4+2y) +4.Panta fu~zduluiscoboritoare.

Hidraulica Pe de altci parte..-u . numirul j trebuie s i fie cvasiconstant.= x . se obtinc ecuatia diferentiali sub forrna: KO Din definifia exponentului albiei rezul t i : fn care q = h .dq. si folosind notaf ia: X numitorul fractiei c a p i t i forma simplificati iar ecuafia (19-9) devine: / 1 K --. . j variazi uneori cam rnult si fn acest caz nu se vor adrnite lirnitele de integrare intre distante s = f(q) presupune c6 fn afari de pararnetrii i.= Q 1 - . rezulti ecuatia diferenfiali a curbei de Toti parametrii din aceasti ecuatie sPnt definiti: integrarea acestei ecuatii x.adfncimea relativi". In realitate.este h. ~i .. numit .. care sint considerati constanti. din relatiile: K2 = Q2C2R ~i Q2 = Kgi se poate scrie R Cum . = Tinind seama si c i dh stivilire sub forma finali: h. K Ki l-jKa K Daci se introduce raportul . h. dh -ds i .modulul relativ"..

all fost calculate . 19-25.8 p i n i la 5.i < 0 (fig. la care B X. ai' C2 B gx -h. corespunzind la valori ale lui x de la 2. Uneori poate fi de folos.. < ~i I = -K .Panta fundului urc~toare. 7 -- se obtine pentru o albie largi. prea mari..qX-1 fntrucit 7 variazi putin in limitele alese. Q2 Se introduc notatiile: j ' = . si ecuatia diferentiali devine: if I . 19-24. valoarea absoluti a lui i. 19-25). se poate inlocui cu un medie) astfel c i 7 (valoare in care 'P (q) '. Fig. relatia j = x2Fr. ~ prin dezvoltare in serii. x = 3 si alte valori intregi.Miycarea permanenfd gradual-variatd a curenfilor cu suprafafa liberd 575. Valorile functiei y(q) pentru valori 0 < q < 1 si pentru 20 > q > 1. Schema la curba de stivilire pentru o albie prismatici cu panta scoborPtoare ( i > 0) Fig. Scheina la curba de s t i v i l i r e pentru o albie prisinatici cu panta fundului urcitoare (i < 0) . Cazul I I .S d 2 l 1qx1 Functia cp(q) se calculeazi lesne pentru x = 2. ci se va divide sectorul in citeva sectoare mai scurte si se va calcula (mediu) in fiecare sector cu formula (19-18). Integrind ecuatia (19-19) intre profilurile 1 si 2 se obtine: i dq. Se introduce i'. aQ2B a se considera c2 . K.= Fr ~i c6 introducind numirul Fr in expresia lui j.4. -(s2-s1)==?2-~1+ - - S2 ' ' ho .i intabulate de Boris Bahmetev. dar x este de obicei fractionar si in aceste cazuri calculul este mai c ~ m p l i c a t .

cp (<ill. 19-26).d<.. Cazul I I I . = .7') [v(C2) . mergind in sens invers cu sensul curentului..Panta fundului i _= 0 (fig. _ _ht _ _ ht- i-0 - & 8s Fig. ecuatia reduce la: diferentials se Q2 -. In acest caz. astfel ca vr d e unde rezulti x f 2 = P $i ecuatia (19-22) devine: Introducind in aceasti ecuatie pe dh = h. Se determini un indice de albie x. 4. s a u punind: . este modulul care corespunde la panta critici icy. in Care KC. ecuatia diferentiali ia forma finali: Integrind aceasti ecuatie intre limitele profilurilor 1 si 2 se obtine: . . $i valorile functiei cp (<) se gdsesc intabulate. Schemi la curba de st2vilire pentru o albie prismatici avPnd i = 0 I 1 -c hcr dh -- ds - K2 aQ2 B 1 -g QS (19-25) Se consider5 : Q2 = Kr icy.5 76 Nidraulica Q in care I(.este modulul care ar corespunde unei adincimi hh a unui curent uniform ipotetic. 19-26.(1 +. inlocuieste Se .se ajunge la formula: 'i - L = ...(C2 - h..

El) A si i n care jcr este jcr mediu in intervalul 1-2 E1 . ci se poate lua o adincime arbitrari hr si mirimile corespunzit oare. . 1 hcr Punind : ecuafia axei riului ia forma final2: La calculul acestui caz nu este obligatoriu a se lua ca valori de referin12 h.A hcr 9 h f 2 -. icrsi j. si.ds = ( j c r . K Se introduce uri indice de albie x.I L = s 2 .P)dE hc r Integrala acestei ecuatii este: icrL . folosind notatiile urmitoare i n care indicele cr se refer2 la starea critici: lcr ..Migcarea permanentd gradual-zjariatci a curentilor cu suprafata libera' 577 In ecuatia (19-25) Q2 prin expresia precedent.. . = uicr C2 g B X $ 1 Kcr = ..s .9 Kcr . astfel ca: dh ds p - icy - jcr-EX Tinind seama c i : se ajunge la forma final5 a ecuatiei diferentiale: icr ..-hcr jcr ( E2 .

B. == Ri g V a .n g ..65 1. S i se calculeze lungimea curbei de s t h i l i r e intre pro' h gi nl filele 1 cu h..50 se va calcula perltru hl si h2.. = 3..611 .6 -- I 1 ... Rezultg m = E g i p = --..0003.0 m. 2 0 m .=3.. j = - 3. 40.. = 3 . Se giseste cp Cql) = 0.. a..016.4 -- 1 .578 Hidraulica c) Exemple de calcul : 1) Fie o albie de formi trapezoidala avTnd panta i = 0.. 4 m ....20 3.. 18. folosind o tabeli de calcul ca aceea de mai jos: Nr..113 ..004 1. Se constati c i j variazii P limite cam n ~ a r i$i pentru un calcul mai exact a1 lui 7 n este recomandabil a se Prnpsrti lungimea de stivilire in cPteva tronsoane..40 5... 0. i .4..96 .- aVZrB -..20 m gi 2 cu h.oo ... 13.O 9. Pentru coeficientul de rugozitate n = 0...... 6% j . cPnd debitul Q = 26 ms/s.115 0.B ' !I .4 .6... 0.. .. V l = 1. Se ia media x = 3. rezultii h.122..... i h j . baza mica b == 3 rn b = 1..O - 1 2 3 4 3. 0.45.. = 3. x. . V 1 V' 1 - I=-. V8 -. cp ( ~ 2 ) = 0.... 18. .80 4... deci Exponentul hidraulic a1 scctiunii trapczoidale x...53..----aV2B Insi h .. = 5 m. respectiv a se calcula j pentru mai multe valori intermediare ale lui h $i a se lua apoi media aritmrticii...= 9 ..

. aproximativ.. o problem% de acest gen se i v e ~ t e calculul nivelurilor de inunla datic cPnd se bareaz5 albia unui riu. iar indicele 2. = h. $i cp (q. $i apoi se pot determina celelalte clemente care trebuie s i se verifice intre ele. Daci se ia ca reper planul orizontal lrecind pe la fundul secfiunii I . i n acest caz trebuie s5 admitem mai intii un h. z2 == h2 -t- Energia specific. gradual-variniii a curenfilor cu suprafafa liberii 579 Obseroafie. Se ajunge la rezultat fie prin aproximatie. din ecuatia: 7 ..4. .. . arbitrar si apoi procedind prin aproximatii succesive. (rezistenle distribuite) pe unitatea de lungirne in tronsonul 1-2). (normal in albie pentru debitul de calcul). h. 19. De obicei. care se poale scrie sub Iorma: in care indicele 1 se reIeri la o sectiune unde albia este barati. Tabelele din anex5 cuprind printre valorile functiilor rp (q). 2) Se dau Q. 3) Se cunosc h. se poate scrie (fig.) decit luind-pe la. Schemi !a metoda general3 de calcul grafic a1 curbei de stevilire . $i L. )s (19-30) Fig. Se iau o serie dc punctc de adincimi cuprinse intre It. . in secti~ine esle prin definifie: deci ecuatia (19-28) devine . $i L gi sccerc h. 1I = Hz - ( -i . prin intersectia ~rizontalei == i L cu curba y -= F (h. . i. $i se obtin distantele L respective. 0 asemenca problem5 permite determinarea tlcbitului cind se cunosc ele~nentelc curbci de stgvilire stafionarl.4. si h. plecind de la ecualia (19-l). h..Migcarea permanent. ( 1 9-29) Pentru tronsonul 1-2 se va lua modu 1111 mediu K. fie grafo-analitic.) obfinuta prin douiy trei valori arbitrare ale lui h. 4) Pentru uncle sectiuni geometricc simple au fost calculate tabele speciale. care se calculeazri cu formula: 1 .. aprcciat din curba de stlvilire. la o sectiune in amonte. Metode grafice pentru construirea curbei de stgvilire a) La albii prismatice se poate folosi o metod5 grafic. h. In acela$ mod se procedeaz5 daci cste c u n o s c ~ ~ t $i se cere h. 19-27): z. de exemplu pentru dreptunghi $i parabola. Atunci estc cunoscut nivelul de la baraj $i nivelul h. sc cere Q. rp (5) $i cp (c) deci $i valorile din cazurile acestea particulare. 1-2 sint pierderile de sarcin. metoda exponentului hidraulic fiind generala.. 19-27. -K Q2. 111 accst caz nu putem calcula pc x .

Calculul grafic itz cazul utzei curbe de sta'vilire pozitive Se noteaza . In figura 19-29 se a r a t i calculul grafic a1 adincimilor in cazul unei curbe de stivilire negative. sectiunile udate Q. figura 19-29. calculul fiind valabil In tot lungul albiei. cu orizontala.-. . . " 1 2 = tg a. care determ i n i segmentele h. Calcul grafic a1 unei curbe de stgvilire negative punzitoare si din formula (19-29) se stabileste h = f ( i . . s.si E figura 19-28 se traseazi dreapta de sprijin A-B parale15 cu axa OH. etc.sl-. 19-29. h. ) . 3' etc. figura 19-28.. . acest calcul se face intr-un singur profil. Aceasti epuri pregititoare permite aflarea adincimilor h.s.. 1 2 - tg etc. din C oblica simetrici C2'..580 Hidraulica Se calculeazi acum* pentru o serie de valori arbitrare ale lui h . cu orizontala.. Calcul grafic al unei curbe de stivilire po~itive Fig. 19-28. Cu ajutorul lui h si a1 relatiei de definitie a lui H se poate construi si curba: H = F (i.. Apoi. la n distanta i. se afli punctele 2. Se determini pentru valorile lui Y astiel gisite pantele i..-. la intervalele sl-. etc. Din punctul 1 (h = h. cores- Fig.). . ). din 2'. care face unghiul a. oblica 2 ' 0 . Pe verticalele lui 2'.-. modulul Y si viteza V care corespunde la debitul Q dat.. cuprinse intre hl si h.1' ~i oblica I'C.-. h. Se stabileste h = f(i.-. pe care le trecem apoi in figur? 19-27. 3 . oblica 03' simetrici cu 2 ' 0 etc. * Albia fiind prismaticl.) se duce verticals 1 .. care face unghiul a.

Acest modul K m se calculeazi fie cu ajutorul observatiilor hidrometrice care dau relafia dinlre un debit ~i zm.2. fie cu ajutorul formulei Ch6zy: Km c m Qm \K ' In care rugozitatea este apreciata. care 2 2 se trece ca ordonati tot T figura 19-30. In acest caz. N . media modulelor in intervalul 1-2. din aproape in aproape. N. expusi la paragr.. Aceasti metodi poate f i aplicatd si la albii neprismalice. Se pol ins5 intrebuinfa metode mai elegante. Fa 2 Fa 2 (a) (6) (cI Fig.b sint construite S curbele F = --. Pentru calculul lui Az se poate folosi aceeasi metodi de calcul tabelar. c se duce o catetd arbitrari a si se citeste la scara grafiQ2 c d u i b) a = F.. b) La albii oarecare. cu conditia ca fundul s i a i b i o p a n t i cvasiconstanti i . Pavlovski) . se poate lua aproximativ egal cu n~odulul pentru cota I. I( $i V s i fie calculate pentru fiecare secfiune pe baza mdsuririloc directe pe teren. dar care necesiti calcule prin aproximafii succesive.= f (2. cu neglijarea termenilor cinetici. Se obf ine unghiill cc dat de: n z Q F t g a = V = .. c. i n figura 19-30. Pavlovski). 19-30. ecuatia (19-28) devine: Se construie~tepentru fiecare sector.. 19. Se inmultegte Fa cu -si se obtine o ineltime z. Calcul grafic a1 unei curbe de stzvilire (dupa N.L =Z Q Z .M i ~ c a r e a permanent6 gradual-variatb a curentilor cu suprafafa liberd 581 Observa#ie. 1 ) Meioda grafica" ( N .) pentru fiecare sector. deci Fm este funcfie de I. in care se evitd calculul prin aproximatii. curba Fm = 2 "m - f (zm) Modulul I(. In figura 19-30. = 2 Fa. K2. iar mirimile Q .

f (2 + 8) .si u r m i ~ tori........xc1usiv pe misuriri hidromefrice.... se construieste derivata ff(z) graiic. u ..... plecind de la relatia de definitie ft(z) = -..? -. Daci regirnul rtului este studiat arninuntit qi existi nurneroase statiuni hidrornetrice ale ciror chei limnirnetrice sint bazate pe mssuriri indelungate........ se pot evita calculele sectiunilor. . N . Q" Daca F = f(z) nu se poate exprirna analitic. p e n t r ~ ~garni intinsi de o niveluri.. Ci~~gl~itrlperrnite calculul grafic a1 produsului Q2F... rugozititilor si modulelor de debit 38 -- . -..f (2 . .5 2 . .cu aceeasi cantitate: lo9 sau 10lO... - F1Q2.. Az .. .f ' @ ) 2 -- . Intr-adevir: s i a cl~lcemin figura 19-30....si apoi 1 dreap ta A 'C inclinati cu unghiul a... ~i se determini segmentul A'B' - 2F1 tg v.. Hidraulica . . Pentru a avea o figura proportionati se recornandi a inmulti pe f(z).... dupd aceea. 2) Metoda grafo-anulilica" ( N . dreap ta s h e trici.... . pina la curba FI .si folosind aceeasi curba F = f(z) . respectiv ff(z). Tn iigura 19-31 este trasati si curba f'(z).....8) .. -. Urrneazi mai departe reprezentarea unghiurilor cr.. se obtine: F - f (z.. Cu acelea~inotatii : din care rezulta Se dezvoltd in serie lunctia 'ririind seama de ecuatia (19-31) . se obli~ie punctul B a1 curbei dc stavilire in acest profil. CB' p i n i la axa z ..) -1 A.. . .... $i ducind orizontala B'H pina la prolilul 2.. 3) Melode bazafe e. Puvlovski)... . -... . pentru fiecare sector $i se obtin punctele curhei de stivilire.. 1 dreapta A A ' orizoritali pin6 la axa lui z.. inclinati cu unghit~la ...si neglijind termcnul in ( A Z )..... .

care corespunde cotei z2 == z1 Az. la baraj ii corespund debitul natural Q. Se adauga la z.Metoda N . astfel determinat gi d a c i z'. . Fie z..-.si nivelul z. 19-31. .z ( neste aceastri conditie intr-o m i s u r i ac. astfel ca. In Kepublica Popular2 Romini numai fluviul Dunsrea indepIi. diferii :. se reface calculul..Migcarea perrnanentd gradual-variatd a curentilor cu suprafata libera' 583 in profiluri. $i se'cauti pe cheia 2 debitul natural Q. Se reproduc pe aceea~iplans2 cheile limnimetrice ale grofilurilor intregului sector stavilit (fig.-.. de exemplu. gi se calculeaza Az. + . Se pleaci tot de la ecuatia (19-33) sub lorma : F=f(z) Az = FQ2 = 2 Q2 (4-33) ~ i r d f '2 )\ ( ~i se cauta a se elimina iactorul F (Q fiind debitul de calcull. Din cele doui ecuatii precedente rezult6 imediat skit Se observi c i s si Kmed acelea~ica gi in ecuaiia (19-33). cantitatea Az. c i se i09f[z)(sPm-5) cautri curba de stavilire datoritri unei barari a curentului si c i Az este diierents de nivel intre cotele profilurilor 1 Fig. care este debitul natural Q. deoarece Se calculeaza z' cu ajutorul lui Az.. diferenta d e nivel intre cele doui proiiluri. Secailtd pe cheia proiilului de la jumitatea distantei s. Se anasoarri pe epuri A?.. care sint aceleagi.ensibil de z. 19-32). calcule care cer o cantitate mare de masuriri pe tereri si ipoteze greu controlabile in ceea ce p r i v e ~ t erugozitritile. Fie Az. in principiu. . la acest debit: Ymcdeste functie exclusiv de sectiunea . si denivelarea Az. dat fiind ca mulfe mire insfalate pe acest fluviu functioneazi de mai bine de 75 ani ~i clleile lor limnimetrice au dispersiuni reduse. naturala pe tronsonul 1-2. Se presupune. corespunzitor (fir2 barare). nivelul curbei de stivilire (Pavlovski) mediu apreciat (la inijlocul tronsonului 1-2 dupa barare). Aceast. Cotei de retinere z. Musfitki evita calculul prin incercsri succesive a1 denivelarijor in modul urmitor.( m ) ceplabild. care se citeste pe figura 19-32. Calcul graficanalitic al (aval) ?i 2 (amonte). o metodi bazata numai pe misurdri hidroinetrice este desigur una din cele mai exacte metode..-. admis. conform formulei (19-34).. ultimi relatie s t i la baza metodelor Mastitlci si Grimm.

Prin aceasti metodi nu se efectueazi recalculirile succesive pentru obtinerea debitului natural Q. . 19-33.. se aplici din nou formula (19-34) cu Q. o prim5 valoare aproximativi a lui Az. Autorul acestui manual propune a se imbunititi aceasti metodi.. I a t i cum se calculeazi in exemplul reprezentat fn figura 19-34. un element a1 curbei de stivilire a fluviului Dunirea. Mateescu.. Se ia pentru toate mirele hidrometrice acelasi nivel de reper de bazi si se Fig. de z. 172)