Ing.

CRISTEA MATEESCU

Membru 'a1 Acaderniei R.P.R. Profesor la lnstitutul de Construcfll Bucuresti

-

HIDRAULICA
-*w--.

---..

1

E D I T U R A

D E

S T A T D I D A C T I C A $ I B U C U R E S T I - 1 9 6 1

P E D A G O G I C A

\

f

-%- >

'

I

,
*

Aceastii lucrare arxe ca bazii cursul de hidra~liciipredat la. Facultatea de liidrotehnicg a Insti tutului -de constructii-~ucuregt din 1946 i ptnii agi. In consecintgea contine toate capitolele, previzute tn programa ' agali tic6 oficialg. Autorul a , dezvol tat fmii materia pe baza experientei sab tn hidratehnid, pentru ca lucrarea s i pcsatii fi de folbs $i inginerilor specialigti in lucrilri hidrotehnice, cercetiitorilor din insti tutele hidrotehnice gi cadrelor didactice de specialitate din inviitiimlnt. Au fost folosite cunogtintele de matemat ici predate fn iristi t utele de fnvitlmint tehnic superior.

-

4.1s _ m-3: *
a

*

r

.

- - 4 --%
-,

4?i
d.

,

,

- ---".-?
&--

-.y:;

-

- .*k:~p. -4%
- 2

a

A %

,

%

Z* y
.
I *

1''

,
f
-

-

- ! *>*a? :
> ;
n

--.

*.
I

Y - ,

2% :
t.

s - =-,-.$*

.
'

-. i9

-*

-

Aceastcr lucrare a fost scris~in indoitul scop : .+. - de a servi studenlilor din faculta'#ile prof ilate pe discipl inele hidrotehnice i. - de a servi spre consultare inginerilor din produclie si cerceta'torilor E n . > . diferitele domenii ale hidrotehnicii, precum : construct ii hidrdtehnice, navigat ie, hidroumeliora#ii, a1imenta'ri cu apa' si canaliz&i. \ Pentru a i ndeplini acest dublu scob a fost nevoie sa' se dea o dezvoltare egalci ._ : . -- hidraulicii teoretice cit si aplicafiilor tehnice. S-a cdutat ca bazele teoretice sci - fie dezvoltate pentru a da cititorului prega'tirea necesard spre a studia cit mai numeroase ~i mai variate aplicalii s-a ca'utat ca apli----cafiile sa' fie din diferitele ramuri tehnice. fn volumul de fala' specialitatea instai ale construcfiilor, afara' de -- - . ;* . lafii ~i utilaje, unde este necesard cunoa~terea atEt a hidraulicii lichidelor gigazelor, I c2t gi a termodinamicii. Problemelor deehidraulica construcfiilor hidrotehnice li s-a dat o atenlie deosebita', nu insd si dinamicii curslirilor naturale de apci, care necesitci o tratare T' 1'. specials' intr-un iolum separat, in legdturd strinsd cu hidrologia~icugeografia -, . fizica'. Totusi se vor g k i rezolvate, la Cap. X V I , X V I I I , X I X , X X I I , XXIV, ,. . X XV, nume'roase probleme din acest domeniu care sint legate mai strins de con-' strucliile hidrotehnice. . Pentru demonstrarea teoremelor de hidrodinamicci nu au fost, in general, F t -- depti~ite cunostin#ele de matemat ici predate in inst itutele politehnice. S-a fcicut ; desea uz de metodele de rezolvare aproximative si grafice, instrumente comode si .;'. eficiente puse la dispozilie inginerului care se g&eqte adeseori in fa#a unor pr6'ir bleme a ca'ror rezolvare matematica' exacta' nu este inca' posibila'sau este prea dificila'. Ca primul rind lucra'rile clasice, -- lucrdrilematerial documentar au servit in larga' lucra'rile hidraulicieniloriar pentru moderne s-au folosit pe o scara' soviet ici, i; precum si s .- -- spechl principaleleuzcontribulii aduse de hidraulicienii romini in acest domeniu. , In' am fa'cut de ualoroasa publicaf ie a regretatului prof. ing. D. GerA i ; mani ,,Hidraulica teoretica' si aplicata'", pe care autorul ei nu a avut posibili;+ tatea sri o termine, o moarte tiremat ura' antrerupind brusc o opera' de vast&erudvie L-e ;-,. -- ~i sintezli. Ca metoda" de expunere s-a luat ca bazd metoda dialecticii materialiste. Fe.';- . . nomenele au fost prezentate intotdeauna in cadrul natural, complex, cu legcituri 5? , multiple si consideratii isforice si apoi au fost intuite scheme simplificate, dupd > ;. a ciiror rezolvare s-a procedat 1; verificarea cu practica. >$ Aplicaliile tehnice prezentate nu sint simple exercilii, ci in general probleme $:' .- scoase din practica lucra'rilor hidrotehnice. 2f=;
.
2'
,;
-+
-$

I

&

r

I

'

/

*+'

,"

L I

-

*

i

/

,

*

h

-

,

A*.

F'

-

-I , I "

%
I

+

-

e

1

--u

-

<'> f
?N

A

8

d

5 - T

1

*

1

*

4

'7 -

a ,

2

$! !

& : y s
.y't
5 4 -&

.'

-

-. .
*

r-

A. MHrimi generale
- lungime (coordona t5) b, B - l5tirni h, H - iniltirne 7 - volume (in hidrodinarnici) V - volurn (in hidrostaticii ~i la ' proprietiitile fluidelor) v - volurn specific S, - suprafete a, @, 0 - unghiuri y, t - tirnp 7, T - durat5, perioadi - vitez5 unghiularii (radianils) - o - numlr de turatii pe rninut n, N - cornponentele carteziene ale u, V, W vi tezei V - vi teza (vector) a, c - vitezg de propagare (celeri tate) uf, I)', wf - viteze pulsatorii uf2,vl2, ufvf - viteze rnedii temporale - viteze medii in sectiune u m, M - mas5 F - forti (in general) P - fort 5 de presiune R - rezistentii (forti) G - greutate P - presiune u2 - presiune cinetic5 (de stagPo=P2 nare) Y - greutate specific5 P - densi ta te E - coeficient de elasticitate c - coeficient de elasticitate 1 X= - cubic5 t de cornpresi bil i coef icien E tate - coeficient de frecare la aluP necare
s

v

I, L,

s

- lungimi

w

w,

.
i

1

-

i

F

\ -

v,

- coeficient de viscozi tate di. ., namica - coeficient de viscozitate cinematic5 - tensiune superficial5 (capilar5) - efort unitar (normal pe sect i une) - efort uni tar tangential - efort unitar de directie oarecare - energie specific5 in sectiune, raportat5 la greutate - potential de forte - impuls, cantitate de mi~care - putere - energie (cantitate de .. .) - temperatura relativi in " Celsius - ternperatura absolutl in " Celsius
A

.
G

B. Fluide perfecte

- potential de viteze - functie de curent - potential complex
- circulatia, intensi tatea virtejului - viteza unui cirnp de viteze paralele, uniform in tot spatiul - presiunea pe u11 fir de curent, la distant5 mare de un obstacol - virtej, rotorul vitezei - sectiunea unui tub de virtej - flux, debit

-

9

C. Fluide reale

- razi hidraulic5 - perirnetru udat - pierdere de sarcin5 intre dou5 puncte - coeficient de pierdere de sarcin5 local5 - panta fundului - adincirnea unui canal - adincirnea unui canal in -rnigcare uniforms - adincirnea critic5 - ~ a n t energetic5 (hidraulicg) a - panta piezornetric5 - panta critic5 - i i teza cri t ic5 - debit de volurn (total) - debit de volurn (specific) - caracteristica (rnodulul) de debit - coeficientul lui Darcy - coeficientul lui ChCzy - coeficient de rugozitate, dup5 Pavlovskl, Manning +a. - vi teza de alunecare (dinarnicg) - grosirnea filrnului laminar - coeficient de contractie a1 sectiunii de curgere - coeficient de vi tez5 - coeficient de contractie a1 unei dirnensiuni (la deversoare) - coeficient de debit - coeficient de inecare (la deversoarej - rugozitate absoluti - rugozitate absolut5 nisipoasii - cotangenta unghiului cu orlzontala taluzului

- energie specifici, de - diarnetru - raz5 a unui cerc

- inilfime geodezic5

pozitie

-exponentul hidraulic al albiei cp(q); cp(t), cp(6) - functiile curbelor de s tivilire (dup5 Bahrnetev) 1, - lungirnea de undi - Pngltirnea unei unde dearl supra nivelului normal R - rezistenta total5 la tnaintare C - coeficient hidro- (aero-) dinarnic al rezistentei totale - coef icientul rezistentei de presiune (sau de form5) - coeficientul de rezistenti la C f frecare 2: - coeficien t ul hidrodinamic al presiunii locale R, - rezistenta frontal5 RZ - portant5
x

CP

D. Mi9carea apei subterane - migcarea aluviunilor

- coeficient de perrneabili tate - diametru efectiv (a1 unei
granule) - vi teza rnedie de antrenare - viteza la fund, de antrenare - vi teza de sedirnentare - rn5rirnea hidraulicg - debit solid total, kg/s - debit solid specific, kg/,s* - concentratie, kg/rn3 E . Similitudine

A = - - scara rn5rirnii A fat5 de a rngrimea a , a rnodelului 7r - produs criteria1 Re - nurn5rul Reynolds - nurn5rul Froude Fr - nurnsrul Euler Eu S1 1 - nurn5rul Strouhal We - nurn5rul Weber Ma - nurnirul Mach

Capitolul I

Introducere

% '

-

\

-

-

-

-

.

%

'

Este cunoscut marele rol pe care-1 joaci apa in procesele fizico-chimice si biologice de pe pimint. Acoperind scoarta globului pe 315 din suprafati, {ormind refeaua hidrografici a uscatului, fiind prezentii in atmosferi sub form6 de vapori, apa participi la modelarea formelor de relief ale pimintului,, la constituirea rocilor; ea circuli pin; la mari adincimi in interstitiile si porii uscatului, face parte constitutivi din organismele fiintelor vietuitbare si participi la fenomenele de viati care se indeplinesc pe uscat, in a p i si in atm6sferi. Istoria civilizatiilor umane atesti rolul fndeplinit de a p i 1 rnirirea ~i ; deciiderea anumitor popoare. In epoca noastri, rolul apei este cu atit rnai important cu cit populatia este rnai densii gi a ajuns la o treap t i rnai inalti de culturi. Tn special in t i r i cu o industrie puternid, printre care se situeazii pe o treapti din ce in ce rnai fnal tii tirile socialiste, ca U. R.S.S. ~i tirile de democrat ie popularii, folosinta apei este supusi - asemenea unui bun pretios - la o reglementare riguroasi fn vederea satisfacerii tuturor cerintelor actuale gi a celor previzute in planurile de dezvoltare in perspectivi. Multiplele folosinte ale apei se datoresc mu1tiplelor ei proprietiti fizice, chimice, biologice. Astfel, apa este unul din cei rnai puternici solventi, este purtitoare de energie mecanicii (cinetici si potentiali), este purtitoare ~i mijloc de transport de calorii, este lubrifiaht, plastifiant, cale de transport, mijloc de transport in amestec a1 unor materii solide, element vital care intervine in toate procesele vietii pe pimPnt (cresterea plantelor, viata animalelor, viata si siniitatea ornu!ui), precurn si in v h t a colectivititilor umane, chiar si in manifestiirile superioare ale acestora, ca arhitecturi, urbanism, igieni, sport, turism etc. Folosirea apei in toate aceste cazuri se face fie direct, f i r i intermediul unor constructii, magini sau instalatii, fie rnai ales prin mijlocirea unor asemenea obiecte, create de mintea si munca omeneasci. Aceste realiziri sfnt creatii tehnice si s-au produs de d n d existii omenirea. Nu intotdeHuna oamenii au avut numai foloase de pe urma apelor; ei au avut adeseori de suferi t de pe urma unor fenomene deosebi t de nefavorabile datori te apelor, ca:, inundatii, viituri distructive, secete prelungi. Asemenea manifestgri au de multe ori caracterul unor calamitiiti, dezlintuiri ale fortelor naturii, ~i cb efecte extinse asupra unor grupuri mari de oameni, asupra unor oraqe qi regiuni agricole vaste. Lup ta omului impotriva fenomenelor distructive ale apei se duce de asemenea, de milenii, prin executarea de lucrgri hidro9

-

1

1
I

tehnice: unele sint lucriri de apirare, altele sint lucriri capabile a atenua insegi debitele de viituri sau chiar lucriri pentru stiipinirea totali a fenomenelor naturale. De la folosirea partial2 ~i de la lucrari de apirare, omenirea a ajuns astizi, prin cunoagterea din ce in ce rnai aprofundati a legilor naturii, la stipinirea fenomenelor inse~i~i se afli in situatia de a-si propune ca tel tangibil stipinirea totali si folosinta mu1tipli a tuturor apelo; care u d i uscatul. In ceea ce priveste apele oceanelor ~i apele subterane, procesul de intindere a stipinirii omdlui se desfisoarii. in ritm progresiv. Tehnica nu avea la inceput caracterul de stiinti, constructiile se creau fir8 a fi calculate in sensul de astizi. Inginerul 'antichi tiitii avea ca principal obiectiv sii dea obiectelor formele ~i dimensiunile cuveni te din ,,experientiU qi prea putin din ,,calcul". Planuri, misuritori, devize s-au ficut din cele rnai vechi timpuri civilizate, inginerul era ins2 rnai mult arhitect, in sensul vechi grecesc a1 cuvintului (constructor-sef). Dar pe misuri ce oamenii au izbutit s i explice legile naturii, pe misuri'ce stiinta s-a dezvoltat, cantitativul a luat locul cali tativului, proprietiitile apei i u fost prinse in legi general valabile, iar astizi -creatiile tehnice nu se pot lipsi de contri butia stiintelor rationale. Printre aceste ~ t i i n t e este si hidraulica, o ramurii a mecinicii, aceasta fiind ea i n s i ~ i ramuri a fizicii. Hid,raulica nu se ocupi in egali miisuri de toate o proprietitile apei, ci rnai mult de acele proprietiti care intervin in echilibrul gi mi~careaei. Dar asemenea proprietiti le posed5 nu numai apa, ci toate lichidele, precum si gazele, intr-un cuvint : fluidele. !$i cea rnai caracteristici din aceste proprigtiti este tocmai fluiditatea, proprietatea de a lua forma, unui spatiu Tnchis, firii vreun efort apreciabil, fir5 consum de energie.
7

, -

1.2. OBIECTUL CU RSULUI
'.

Hidraulica se ocupi cu studiul miscirii si stiirii de repaus a fluidelor (deci a lichidelor si gaielor), precum si c; studiul rezistentelor opuse de un corp fix intr-un flhid in migcare. In aceste conditii, denumirea veche de hidraul icii data acestui studiu pare anacronici, deoarece acest cuvint derivi din grecescul hiidraulos, cuvint compus din dGop (api) si a6Aoc (tub), care insemna la fnceput orgi de api, instrument muzical cu iuburi de suflat, in care miscarea aerului era reglatii prin mijlocirea presiunii apei. Actualmente acest s h d i u a1 mecanicii lichidelor si gazelor trebuie sii poarte - in mod logic - denumirea de mecanica fluidkor, ceea ce se si obisnuieste, in cazul cind acest studiu imbriitiseazii deopotrivii proprietiitilk lichidelor si gazelor, chiar la vi teze 5i presiuni Gari. Riimin ca apartinind si azi domeniulii ,,hi draulicif" acele fenomene care se produc pini la pr'esiuni si viteze li-mitate, la care gazele pot f i tratate la fel ca gi lichidele. Notiunea de ,,mecanica fluidelor" a apirut destul de tfrziu, la inceputul secolului a1 XX-lea, o datii cu studiul rnai aprofundat a1 fenomenelor legate de mi~carea avioanelor, cind s-a stabilit in mod precis identitatea fenomendor de mi~caredin diferitele medii lichide si gazoase. Azi, aceastii denumire de rnai mu1t teoret icii, mecanica fluidelor se foloseste pentru a ihdica o dis~iplini dar rnai cuprinziit6are dech hidraulica, cici studiazi toate fluidele, Iiisfnd ins5 la o parte o serie de probleme de misciiri mai complicate nestipinite de
9
-

.
I

k

*,.

,

- .

9

9

'a$,* .
,

g<A,&?..= ,. * , : r\yr ,: ,
SF.!,,?

,
.,
*,
,

&.iff.!.;- , '
.$%..'\
b-*w

, > *

,,.

$''g;>;.. r.Th.' " 5,G$; ." $ . :
r
k

:.

. .

:,-

-

Introd ucere

9

metodele teoretice ale mecanicii fluidelor si care formeazi un domeniu propriu * ; .-.- a1 hidraulicii (cum sint curentii cu suprifata l i beri, m i ~ c i r i l evariabile s u b -. presiune sau cu nivel l i ber s.a.). Notiunile insi evolueazi in decursul timpului, . -. . .. fmbogitindu-si continutul ' sau din el, ~i cuvintul (numele) care le 7 exprim2 poatk ajunge cu timpulpierzindmai corespundii. Astfel, c f t i deosebire s i nu - . - & continut de la grecescul hiidraulos (orgi de api) la stiinta hidraulicii de . astizi ! .-. . .- -Cea mai mare parte din hidraulici este consti tui tii din hidrodinamicii, . . in care se studiazi stirile de migcare. Alte doui subdiviziuni, mai pufin dez-. - voltate: hidrostatica si hidrocinematica se ocupi de starea de repaus-, respectiv - de itudiul miscirilor ' flui delor f i r i considerarea fortelor. $5'4 '
Y

P;

6%

-d*,

I--Y

+

fa
z > .
C

-.i,

r

9

4 ,
L

1 -

8

-+

,%.

< + .

/

G./! '?'

Hidraulica a avut mult ltimp un caracter predominant experimental. Mai mult, importante lucriri tehnice, care pot f i privite ca aplicafii ale hidraulicii, precum: baraje, canale, rot i hidraulice s-au realizat, din antichi tate, .. .+. -fiii preexistent a unei disciiline teoretice. Scurtul tratat empiric a1 lui Arhi,. ' mede * si cele citeva note sumare din scrierile Iui Frontinus** sint singurele , dovezi fiimase despre sistematizarea cunostinfelor obf inute empiric si despre -+. L- - existent a citorva reguli practice, foarte aproximative, adesea doar calitative. ..: . In secolul a1 XVII-lea incepe a se clidi treptat edificiul hidraulicii teore". *,< -tico-experimentale. Este adevirat cZ i n c i in secolul a1 XVI-lea, Leonardo da a scris tratatul ,,Mi;carea ~i misurarea apei" bazat pe ~ i n c ' i (1452-1519) experienfe ~i observafii pe modele, dar aceastii lucrare, nefiind publicatii decit ? . ! . d u p i 400 de ani de la moartea autorului, nu a avut vreo inrfurire in tehnici. -. Dupi anul 1600, notim printre figurile mai proeminente: \J\\. . Simon Stevin descoperii legile presiunii lichidelor pe peretii vaselor ; 2 . - Blaise Pascal enunti principiul transmisiei presiunilor si formuleazi legea . echilibrului lichidelor, inventeazi barometrul ; Galileo ~ a i i l e i fiiri a fi fiicut , 4 descoperiri de seami in hidraulici, punind ins2 bazele mecanicii generale, f L + inlesne~tedescoperirea Iegilor hidraulicii, astfel c i elevul s i u Torricelli, T n secolul a1 XVII-lea, descoperii legea scurgerii prin orificii. Newton are o con-?* tributie importanti prin formularea. legii viscozitifii lichidelor si legea rezistentei la miscare a unui corp solid cufundat Tntr-un fluid fix. In secolkl a1 XVIII-lea, d u p i c e -principiile mecanicii generale au fost 2 stabilite, se pun vi bazele hidrodinamicii teoretice. De acum inainte, hidraulica .,' -urmeazi ca ~i mecanica construct iilor doui c i i , adesea separate: matematicienii . . stabilesc pe-cale teoretici legile misciirii, inginerii si fiiicienii experimenteazi . si stabilesc formule empirice de calcil. Astfel, printr&matemat icieni se remarcii : ~ a n i e Bernoulli (1700-1782) care a publicat primul tratat stiinfific de hidral -. ulici in 14 capitole, printre care cunoscuta teoremii de miicare pe un fir d e -+ ,., curent ; D'Alembert (1 71 7-1 783) care public2 tratatul despre echili brul s i
+ : '

*I

w ,

J

A

- .
>i P "

+ I

;

1

A -

& - c(*C h% ,

4',
a

'

4.
i

Y

A

rc

I

L

1

r

.IC

1

* J"

'5

b-

u

\r

%

i

+ -

4

+

$ 2

I

>,

7

-%

2.
, -

A

.

,

C

, -

9

* **

De iis quae in humido vehuntur (traducere) (sec. 111, I.e.n.) De aquis urbis Rornae (sec. I).

.

.

-

I t

miscarea fluidelor (1744), iar Bouguer ,,Tratatul despre navii, constructia ~i miiciirile sale" (1 743). ' Cele mai importante lucriiri teoretice din secolul a1 XVIII-lea se datoresc savantilor L. Euler (1707-1793) si J . La Lagrange (1 736-1813). Primul, matematician si fizician, a stabilii ecuatiile generale ale miscirii fluidelor, teoria rot ii hidiaulice si a rezolvat numeroase probleme hidrotehnice. Cel d e a l doilea, matemat ician, a formulat, independent de Euler, ecuatiile miscirii . ~ a publicat tratatul de ,,Mecanicii analiticii" (1788), caracterizat priitr-un i inal t grad de generalizare si abstractie. Este de remarcat in secdlul a1 XVIII-lea rolul de stimulator a1 activitiitii stiintifice jucat de Academia din Petersburg. Bernoulli si Euler au publicat in ,,MemoriileU acestei insti tutii principalele lor cominiciiri. Tot atunci, Lomonosov a scris disertatia asupra soliditiitii si a lichidititii corpurilor, fiicind descoperiri ale proprietiitilor generale ale Gorpurilor. fn 1791 a apirut in Rusia prima hidraulicii practicii (,,Cartea de buzunar") scrisii de Alexei Kolmakov. In secolul a1 XIX-lea hidrodinamica teoreticii face mari progrese. Se introduc notiuni noi, ca: linii de curent, flux, circulatie, virtej. Multe din aceste nofiuni isi giisesc Tntrebuintare in mai multe ramuri ale fizicii deodatii, dar mai ales i i electrotehnicii (Helmholtz). Se stabilesc si ecuatiile generqle ale fluidelor viscoase (Navier-Stokes). Energetica, creati hupi 1848, cuprinde s i hi draulica si toate fenomenele de miscare sint interpretate energetic. Se iprofundeazii itudiul miscirilor in regim 'laminar si turbulent si sint descoperite cri teriile de simili tidine hidrodinamicii, de deynolds ~i ~ i o u d e , care elaboreazii teoria miscirii elicei si a navelor. In sfirsi t, prih procedee inali tice diverse, de la reprezentiirile conforme la ecuatii cb derivate partiale, se studiazii numeroase tipuri de misciiri, pentru explicarea principalelor ~i celor mai frecvente fenomene hidraulici din naturii. Paralel cu progresele hidrodinamicii se continuii in secolele a1 XVI 11-lea . - ~ ia1 X I X-lea cercetiirile experimentale de citre numero~i savanti. Astfel, se stabilesc legile empirice ale miscirilor permanente in conducte. ~i canale (Darcy, Bazin s.a.), ale scurgerilor brin orificii si deversoare (Poncelet, Weissbach, Bazin), iiscarea de fil tratie a apei ( ~ a r c f Dupui t), problemele misdrii , permanen te ( ~ o i s s i nesq, Bresse). In Rusia, cercetiiri experimentale incep in 1855 cu N. M. Sokolov. D. I. Mendeleev publici C 1880 monografia fundamental; despre rezistenta lichin delor si a plutirii in aer, in care apare pentru prima oarii nofiunea de strat limitii, iar N. P. Petrov, bazat pe experiente sistematice, elaboreazii o teorie hidrodinamici a ungerii. La sfirsi tul secolului a1 'X IX-lea, N. E. Jukovski publicii ecuatiile.generale ale miicirii apelor subterane, iar K. E. Tiolkovski incepe cercetiiri sistematice, in tune1 aerodinamic, ale rezistenfei la Pnaintare a corpurilor in mediu fluid. In secolul a1 XX-lea se pun bazele aerodinamicii si prin aceasta se elaboreazii o ,,mecanicii a fluidelor" unitarii, care cuprinde i t i t hidro- cit ~i aerodinamica. Unul dintre pionierii aerodinarnicii este savantul rus N. E. Jukovski (1847-1920), care publici studii fundamentale fncepind din 1890. El determ i n i pe cale teoretici rezistenta unei aripi de lungime infiniti, creeazi tipurile
9
'
A

A

9

9

A

Introducere

d e ,,profiluri aerodinamice" ~i le veri ficii intr-un t unel aerodinamic, construi t Ifngii Moscova, iar L. Prandtl extinde teoria la aripa de lungime finitii. Rezultatele dobfndite de 'Jukovski sint extinse de numerosi savanfi printre care S. A. Ceaplighin (1869-1945), autorul unei teorii a'misciirii supersonice a gazelor, este considerat creatorul aeroctinamicii moderne. ' ~ n Rominia, E. Carafoli creeazii noi t q u r i de profiluri si pliblicii lucriiri care constituie prima .contributie important; romineascii in aerodinamica teoreticii. Si in hidrodinamicii se fac progrese, dar bazele acestei stiinte fiind stabili te fncii din secolul a1 X IX-lea, eforturile numero~ilor savaiti, care lucreazi P -institute din ce in ce mai perfectionate, se conc'entreazii mai mult asupra n unor fenomene care se lasi cu greu stiipinite, din cauza complexitiitii lor.. Astfel, in limurirea problemei ,,turbulenteia s-au adus contributii impor-tante de Taylor, Prandtl, Kirman, Nikuradze inainte de 1930, iar dupii aceea, .mai ales, de remarcabila Scoalii sovieticii. Astfel I. V. Velikanov, V. I . Makaveev, A. N. Kolmogorov, L. G. Loifianski s.a. au adus contributii noi atit in metodele de cercetare experimentalii, cit si in metodele de studiu teoretic, fn teoria statisficii, in concepfiile de inter6etare. In ceea ce priveste fenomenele tranzi torii, problema lovi turi i de berbec, rezolvatii teoretic d e ' ~ E. Jukovski in 1899, capiitii o impdrtanfi deosebitii . in urma dezvoltirii uzinelor hidroelectrice si prime~teo rezolvare completii tehnicii datoritii lui L. Allievi. Oscilafiile apei in castelele de echilibru sPnt studiate sub diverse aspecte de Fr. Prasil, Thoma, E. Vogt, L. Escande. Mi$cares permanenti a curenfilor in albii este aprofundatg de N. N. Pavlovski (1884-1937), iar pentru albiile prismatice se aliiturii si numele lui Boris A. Bahmetev ; misciirile nepermanente in a1bii deschise sfnt rezolvate de S. A. Hristianovici prih metoda caracteristicilor si de ciitre Certousov ?.a. prin metoda clasicii. Studiul mi~ciirilorapelor subterane, pentru care N. E. Jukovski stabilise ecuaf iile de mi~care~i rnetoda reprezentirilor conforme, este cont inuat de N. N. Pavl.ovski care .a descoperit metoda experimentalii a analogiei electroprohidrodinamice, metoda de calcul a fragmentelor ~i a rezolvat numeroase bleme cu aplicafie in tehnicii. Problema miscirii aluviunilor a fost atacati cu vigoare in numeroase tiiri, cu mijloace kxperimentale din ce in ce mai puternice. InteresuI pentru aceastii problemii a crescut o datii cu punerea la punct a metodelor de transport a1 amestecului de apii si piimint (hidromecanizare) pentru lucriiri de terasamente gi exploatiiri de carieie. Dintre numerosii cercetiitori ai acestei probleme vom V. cita: din U.R.S.S. pe M. A. ~ e ~ i k a n d v , M. Makaveev, M. V. Potapov, V. N. Goncearov, A. P. Zegjda, E. A. Zamarin, iar din celelalte fiiri pe P. Du Boys, A. Schoklitsch, E. Meyer-Peter, H. A. Einstein, C. M. White, Chien-Ning. In Rominia, lucriri hidrotehnice importante au inceput pe la 1880, dar lucriri ~tiintificede hidraulicii s-au produs abia dupii 1900. Prima tezii de doctorat a unui romin a fost a lui N. Enache de la Olt (1908, Sorbona) cu titlulr ,,Contributie la teoria scurgerii peste deversoare". ~ u r f n d dupii aceasta, G. de Botezat trece la Paris o tezii asupra stabilitiitii aeropla'nelor. fn 1913, V. Vflcovici sustine la Gottingen disertatia: ,,Misciirile fluide discontinue cu douii linii libere". Intre 1913 ~i 1924, N. ~asileicu-Karpen publicii memorii
9
-

,

-.

-

A

,

originale cu privire la zborul planat a1 pisirilor. 0 ramuri noui a hidrodinamicii, ,,sonici tatea", ilustrati prin inventii remarcabile, este datori t i inventatorului romin ing. Gogu Constantinescu (1918). Alte teze de doctorat din hidrosi aerodinamici sint sustinute de D. Pavel (192!5), E. Carafoli (1928), A. Birglizan (194-O),D. Dilmitrescu (1942). Primul tratat de hidraulicii la nivel inalt, tipirit in Rominia, se datore~telui D. Germani (1942). In ultimii zece ani, stimulati de noua orinduire democrat-populari, cercetitorii romini au imbogiti t stiinta hidraulici si mecanica fluidelor cu numeroase lucriri dintre care u n d e remarcabile. Cercc!tirile pe modele la scari redusi, d e ~ au fost folosi te chiar din secoi lul a1 XVI-lea, au luat avint numai dupi stabilirea teoriei simili tudinii. Primul laborator hidraulic modern de cercetiri in Europa a fost condus laPetersburg de V. E. Timonov (1903), dar apoi in rnulte t i r i s-au infiintat asemenea laboratoare pe lingi universitif i ~i institute de cercetiri. Actualmente laboratoarele hidraulice au devenit indispensabile pentru proiectarea marilor lucriri hidrotehnice. In U.R.S.S., unde asemenea lucriri fac parte integrahti din construirea comunismului, s-au dezvol tat considerabil si laboratoarele de cercetiri hidraulice, atit in cadrul unor institute speciale h e cercetiri, ctt si pe lingi institutele de Invitimint si in unitifi ale producfiei. In Rominia, primul laborator de 'hidraulici si masini hidraulice a fost infiintat in 1929 pe lingi Scoala politehnici din ~irnisbara,urmat la cifiva ani de laboratorul de hidrotehnici a1 Politehnicii d i i Bucure~ti.In aceste laboratoare s-au ficut numeroase cercetiri industriale ~i unele lucriri teoretice printre care se remarci prima lucrare de doctorat in masini hidraulice execut a t i la Timisoara in 1939-1940. In Republics ~ o p u l a ;Rominii cercetarea ~ de laborator 'hidrotehnic, s-a dezvoltat in mod deosebit si s-au construi t rnai . multe laboratoare, cel rnai important aparfinind ~ n s t ~ t u t u l ude cercetiri i si studii hidrotehnice din Bucuresti. i Schita istorici a dezvoltirii hidraulicii ~ r e z e n t a t rnai inainte ilustreazi in mod evident teoria materialismului dialedic. Din observafiile numeroase ale fenomenelor, adunate cu greu in lunga perioadi de gestatie a acestei stiinte, s-a elaborat, printr-un proces de abstractie din ce in ce rnai extins ~i la iiveluri din ce in ce-mai ridicate, teoria care st8 la baza disciplinei. 0 d a t i legile naturii fiind formulate, fiind duse la un grad de generalitate din ce in ce rnai mare, gindirea omului a putut s i se intoarci cu puteri sporite asupra realititilor, s i infiptuiasci constructii, m a ~ i n si instalatii corespunzind unor scopuri i practice. De la intuirea vie - cum scrie V. I. Lenin - citre gindirea abstracti si de la aceasta la practici, aceasta este calea dialectic2 a cunoasterii adevirului, a cunoasterii reali t i f i i obiective.
9

'

-

9

A

9

--

9

99

9

6b

9

1.4. LEGATURA CU ALTE DISCIPLINE $I ACTIVITATI Hidraulica se afli la baza rnai multor ramuri de inginerie, care pot fi grupate intr-o disciplini largi ce poate f i numi t i hidrotehnica. Astfel, hidrologia cuprinde studiul apelor in naturi, iar hidrografia este partea descriptivi din hidrologie. In legituri cu folosintele apelor, deosebim o serie de discipline

'*,. .

g+:-,,'. /4 ,* .
27..

Z,' :
. 7

q!.;. ;;, ., .
: ; #

..+.... . . . -..
. j

-

-

-.

Int rod ucwe

13

,,.

care corespund folosintelor respective, precum': hidroenergefica sau amenajarea gi folosirea energiei hidraulice ; hidroamelioratiile (irigatii, deseciri) ; regula. . -- rizarea cursurilor de apd; cdile navigabile si portllrile; alimentiiri cu apd si canalizciri, toate din specialitatea inginerului constructor. Alte ramuri ale' hidrotehnicii se incadreazi in specialitatea ingineriei mecanice, precum: constructia -: turbinelor ~i a pompelor, aeronaut ica, navigatia etc. f n industrie, numeroase , procese tehnologice se bazeazi pe fluidificare, pe transportul hidraulic a1 unor corpuri soli de sau granulare, pe fenomenele de eroziune ~i sedimentare. ~3 rt Se elaboreazi in prezent o hidraulici a metalelor topite la temperaturi mari, , - . necesafi unor procese legate de folosirea energiei at omice. Hi draulica teoretici sau mecanica fluidelor este, f i r i indoiali. o disci." . plini cu bazi experimentali, ca orice ramuri a fizicii, insi explicafia fenomenelor necesiti folosirea largi a matematicilor, de la teoria vectorilor si analizi ping la statistica matematici. ~ ~ l i c a f ingineregti ale hidraulibii, ii'le 6 ,*se fac in-mod avantajos prin diferite metohe de'calcul graficrSi metode de cal-. cul aproximativ. Pe de a l t i parte, hidraulica se integreazi in mecanica generali, iar cu teoria elastici t i t i i are o legi t u r i strinsi, fntrucit ecuatiile generale de m i ~ c a r e a fluidelor viscoase sint acelea~i si ecuatiile elastici t i t i i , cu diferenta numai ca a unor schirnbiri de simboluri. Constructiile hidrotehnice nu se pot realiza luind ca disciplini de bazi numai hidraulica ; mecanica constructiilor (adici statica, rezistenta si elast icitatea) constituie a doua disciplini de bazi. Hidraulica intervine in doui .faze importante: -, - i n faza de proiectare, hidraulica determini formele ~i dimensiunile . obiectelor, care tre-buie apoi verificate la stabilitate'cu ajutorul mecanicii constructiilor. Am putea spune c i hidraulica precizeazi procesul tehnologic . si determini formele constructive necesi tate de n~iscarea fluidelor. - In faza de exploatare, hidraulica este folosit7i pentru verificarea procesului tehnologic admis si pentru urmirirea fenomenelor ce se ivesc in timpul _ exploatirii. Am afirmat c i necesititile de a p i merg crescind cu sporirea populatiei si ridicarea stirii materiale si cul turale a acesteia. Republics Populari Romini . G afli actualmente intr-o 'fazi constructivi in ritm deosebit de intens, ca e urmare a Tncadririi sale in ordinea social-economici a firilor socialiste ~i a metodelor de dezvol tare planici-proportionali adop tate. j-Dezvol tarea industriei si a agricul turii, progres~llsocial-cul tural a1 popo* : rului necesi t i crearea de nuheroase qi irnportante lucriri hidrotehnice. Lucririle de acest fel executate in ultimii.zece-ani, d e ~ i e p i ~ e s c multe domenii d in tot ce s-a ficut in epoca anterioari, trebuie considerate prin prisma dezvol tirii in perspectivi, pentru a ne da seama ce mai este de ficut. Astfel, fn hidroenergetici vom avea amenajate in intervalul 1959-1965 uzine noi cu o putere totali de cel pufin 460 MW (fati de 30 MW din epoca dinainte de 1945), dar vor trebui amenajate ulterior inci 4000 MW pentru a folosi cel putin potentialul natural a1 celor mai avantajoase dintre apele firii noastre. - In ceea ce priveste irigaf iile, suprafefele irigate insumeazi actualmente 120 000 ha, dar d i p i evaluiri -preliminare va f i necesar ~i favorabil a se iriga peste 3 milioane hectare.
* yc
b -C

h*

.

,,

i-

,

< ',

,'LP
-+

' -

2
#

\ ,

3

t *i, * r
&- _ a d

$ .

I -

L

, '
\

,

,.

i

i

*

'+,*
1

\

.

'i

X I

l

,

,

--

C

-,

\

I

>

,

I

\.

,

.> ,

9

9

.

\

-

7

9

C

.

4

a

A

- In intreaga tari sint 2 j/28 milioane hectare inundabile periodic, inmlii~tinate ori salinizate si din acestea nu s-au ameliorat decTt 700 000 ha (din care 500 000 ha Pncimpia de vest). Mai mult de 1 milion hectare terenuri agricole degradate sint in curs de ameliorare pe baza unui plan de 10 ani. - Pentru regularizarea debitelor si a albiilor riurilor noastre, f i r de care potentialul hidrotehnic a1 tiirii n; poate fi folosit, va fi nevoie sii se construiascii baraje cu un volum de acumulare Pnsumat de circa 8 miliarde metri cubi si din care in 1965 va fi realizat peste 1,5 miliarde. - 0 ditii cu lucriirile hidrotehnice pentru energie si agriculturii urmeazii a se construi citeva canale navigabile si porturi interioare care vor permite o dezvoltare puternicii a regiunilor din interiorul tiirii. - Alimentarea cu apii si canaliziirile locali tiifilor sint executate numai in proporfie de 113 la orase si intr-un viitor apropiat instalafiile ce lipsesc vor trebui completate, iar o dAtg cu cresterea populaf iei vor trebui spori te instalatiile existente si executate si instslafii hidroedilitare adecvate pentru sate, Lucriirile Gidrotehnice hfiit isate mai sus ca posi bile si necesare pentru . dezvol tarea intr-o perspectivii m d Pndepiirtati nu vor intP;zia sii se realizeze intr-un timp relativ scurt. Chiar P primii 15 ani urmitori, dupi cum rezultii n din documentele Congresului a1 111-lea a1 P.M.R., aceste Iucriiri se vor realiza intr-o proportie insemnatii. Astfel, Pndiguirile vor fi practic terminate in 1975, irigatiile vor acoperi mai mult de jumitate din suprafefele tehnic irigabile, iar puterea hidroelectrici va depiisi o treime din potentialul economic amenajabil. Din acest tablou sumar se intrevid marile sarcini vii toare ale inginerilor hidrotehnicieni. Lucririle hidrotehnice sTnt ins2 pretentioase in ce prive~te calitatea lucrului si costisitoare. Realizarea unor lucriiri ieftine si de calitate nu este posibilii dkcit prin stiipinirea unei tehnici cPt mai inaintate, bazatii pe stiinti. Hidraulica, fiind una din disciplinele stiintifice de bazii ale invit5rrhntului hidrotehnic, va trebui studiatii la nicelul cel mai inalt.

A

-

-

-

,

9

I

.,

Capitolul. 11

Proprietgfile

fl uidelor

2.1. PROPRIETATILE LICHIDELOR
w g1171

"

-

i-, 7

"f -C -

Lichi dele se caracterizeazii prin u ~ u r i n t ade deplasare a part iculelor din + 3 care sint formate (fluiditate); particulele alunecii unele fatii de altele, iar . : :,.- - - suprafafii liberii. Rezistenfa la lichidul iaa forma unuisevas, fiindnumai in stare < deformafia continuii pinii ce alunecare lichidelor produce limitat de o %d e miscare, aceastii rezistenfii crescind cu viteza. Lichidele, nerezistind la 1" . - schimdarea de farmii, pot f i considerate ca lipsi te de rigidi tate, deosebindu-se ; astfel esenfial de solide. In schimb, lichidele opun rezistenfii la variafia de volum si deci sint foarte put in compresi bile, deosebindu-se esenf ial de gaze, care au tendinfii de dilatare, fir2 acf iunea unei forte exterioare. Particulele lichide piistreazi totusi intre ele o legiiturii prin acfiunea unor atracfii reciproce intre molecule, care constituie coeziunea, spre deosebire de gaze la care part iculele sint supuse unor forte de respingere. . Proprietiif ile distincte ale lichidelor fafii de solide si fafii de gaze sint ins5 numai generale. Examinind mai aprofundat aceste p;oprietiifi, fizicienii au giisit cii aceeasi proprietate o au intr-o misurii mai mare sau mai micii toate corpurile, oricare ar f i starea lor fizicii, ceea ce se evidenfiazi prin experienfe de precizie ~i prin existenfa stiirilor intermediare (solide plastic& lichide foarte viscoase etc.).
I F A - .

-

.

2.1.1. Fluiditatea

I)

s'l

9

9

9

2.1.2. Greutatea specific5 ~i densitatea

Greutatea specificii sau volumetricii y este greutatea uni tiif i i de volum. Reprezentind citul intre greutate si volum, y se-exprimii in sisten~ulC.G.S. fn dyne/cm3, iar in sistemul M . K ~ ~ . (tehnic) in kgf/m3 sau tf/m3. Valorile s I t - greutiitilor specifice ale aceluiasi corp variazii putin la suprafafa piimintului, . 1 Pn functie de lati tudine si a1ti tidine, datoritii variatiei acceleratiei gravi tatiei. Greutatea specifici.mai variazi cu densitatea, iar aceasta depinde de .1 . temperaturii, de presiune, de puri tatea Iichidului etc. t Deosebit de notiunea de densitate, definiti ca un raport fntre greutatea unui corp ~i greutatea unui volum corespunziitor de a p i , -- in t a r e caz acest raport este un numir nedimensional - densi tatea se defineste ~i ca raportul : , dintre masii ~i volumul ocupat de acea masi. Cele doui nofiuni sint evident
,

.

' -

9

-

9

diferite una de alta si se va intelege pe viitor - cind nu se va menfiona contrariul - cii densitaiea este rnasa unifitii de volurn sau rnasa specifici. Aceasti densitate se noteazi cu p . ' ~ a c ise noteazi cu G greutatea unui carp, de volum V si masi M, existi relafiile*:
9

~i incii, tinind seama cii G = Mg, rezulti:

relatie din care se vede d p este exprimat in kgf s2/m4. Pentru api puri, la 4"C, la presiunea atmosferici ~i la Bucure~ti,unde g = 9,806 m/s2, y = 1 000 kgf/m3 si ,
-r p = - - 1 000 kgf/m3 = 102 kgf s2/m4.
g

9,806 m/s2

Greutgtile specif ice ale citorva l ichide
(gf/cm3)
t (OC)

(gf/cm3)

t (OC)

Apii distilatg.. ...... Aniling ............

~ I C O O ~ ............

Benzinii ............ Glicering purg ...... Ulei de uns ........ Ulei de anison ......

1,OO 1,022 0,79 0,68--0,74 1,26 0,89-0,92 0,996

4 20 10 15 0

-

16

Titei .............. Petrol lampant .... Mercur ............ Gudron de huili .... Clorurg de sodiu (sol. saturatg) ..........

0,85-0,93 0,79-0,82 13,596 1,20 1,21

15

0
17

2.1.3. Compresi biI itatea $i elasticitatea Lichidele sint put in compresibile in raport cu gazele, dar foarte compresibile fati de solide. Astfel apa, care e foarte putin compresibilii in raport cu aerul, este cam de 100 de ori mai compresibilii decit otelul moale. Notind cu p presiunea normali, adici forta normali pe unitatea de suprafat5 care limiteazi masa unui lichid, si cu suprafata pe care se exercitii aceea~i este p Q. presiunk unitarii medie p, forfa ca;e actioneazii pe suprafafa Dacii se fixeazii un punct M in interiorul acestei suprafete, presiunea unitari p
~i p reprezintg valori medii. Pentru definirea valorilor dM dG In jurul unui punct se folosesc derivatele - respect iv dV dV
--

,

* Conform acestor definitii,

afarii de cazul cind se va specifica a l t i unitate.pentru presiune.. care variazii de la un 1 t 9 '+A w -3 .4 'f \ ' Y" . presiune uniformi pe o suprafati de 1 m2. .. care produce forta totalk de 1 sten. 1 At (fizici) = 0.S.:---.. .. i \ 1 1 at = A 1 kgf . Cum L - ..981 bari.0333 at (tehnici). I piez F = = lo* 104 cm2 = 10 milibari. .9678 At. deci .4.-:tional egali cu greutatea unei coloane de mercur de 76 cm iniltime si 1 cm2 .l piezi 10 m H20.atmosferi fizicil" ~i se ia de asemenea ca uni tate d i misurii :. adici 1 kg/cm2. ^presiunea in punctul M. in sistemul C. iar in sistemul tehnic in kgf/m2 sau kgf/cm2. . .a I \ . 'Relatia intre o atmosferii tehnici si o atmosferii fizicii este: 4. Unitatea de misuri pentru presiune seda 1 kgf/cm2 ~i se n u m e ~ t e atmosferii metrici sau tehnici.76 x ': iar 1 at = 0.I-. f i r a se manifesta deformatii remanente.0333 kgf/&n2 = 1. --.h - * Proprie f &tile f luldelor - care se exerciti pe suprafata a va deveni. . x 13 596 = 1.9678 At (fizici) 1 A 4 : + = 735 mm Hg = 981 milibari = 98. considerati in mod conven-. se n u m e ~ t e . Presiunea se exprimi. . iar inversul siu o=X se cheami modul de elasticitate cubicd. acesta exact la vodeci perfect elast ice. / <r. : sciderea acestui volum pentru cresterea d p a presiunii.T. Ti 2: .S. . 6" lumul initial. in dyne/cm2 = barye. . In meteorologie se folose~teca uni tate J e misuri pentru presiune milibarul = 1 000 dyne/cm2.. r L*- In cele ce urmeazi se va consi dera ca uni tate de misuri a presiunii atmosfera tehnici. . exist6 o relatie de tipul: i - + w \ o 9 J \ . revinelichidele sint Daci inceteazi forta care comprimi un lichid. se foloseste piezul. ? i. Presiunea medie a atmosferei la 0°C ~i la nivelul mediu a1 mirii. I sten rezulti c i = lo8 dyne si 9 1 m2 = 104 cm2 . = I .G. Pentru fieiare lichid .In care x se numeste coeficient de compresibilitate cubicd. 1 at (tehnici) = 0. Se poate deci scrie: . cind tinde spre zero. la limiti.5 f Eichid la altul. sectiune.981 000 dyne = 981 cm2 cm2 milibari = 0. 3k'- In sistemul M. Fie acum V volumul unei mase lichide supuse la presiunea p si fie -dV .

... Daca fenomenul are loc intr-o conducti Iungii........ pe cind corpurile reale sint toate deformabile.. Mercur .91 10-lo 1...99 1. prin urmare lichidele pot fi con- siderate ca i n ~ o m ~ r e s i b i l e .... deci nu mai pu tem face si aici abstractie decompresibilitatea lichidelor...de de.. rezulti: .presiune se transmit instantaneu in masa lichidului.. relatie care permite s i se scrie valorile lui x si E sub forma : + 9 Formula a doua din (2-1) a r a t i c i E are aceleasi dimensiuni ca o presiune.. ......... deci se miisoar8 in kgf/m2 (kgf/cm2).. Valorile experimentale ale lui x $I x.... A 50.. E Introducind in (2-1) expresia lui ... De asemenea. coGform formulei lui Newton: c= dp I/ 5 (C = viteza sunetului in mediul fluid considerat)... .. deci x = 0 ..... w i Tabela 2-2 E pentru citeva lichide & (m2/kgf) (kgfim2) A p i la 0°C .. Glicerinii . tot astfel cum in mecanica rational2 se accepti notiunea de corp rigid..... iar inversul i i u x.... 10-lo 25 10-lo 2...... c i viteza de propagare a sunetului intr-un mediu fluid este... indeformabil. i n Asemenea conditii se intflnesc si in cazul gazelor... Petrol ... dedusa din formula lui c.... Se stie din fizica..... ..4 108 lo8 lo8 lo8 In toate fenomenele in care se poate considera c i densi tatea variazii foarte dp putin cu presiunea.2 1OM10 85 .. de exemplu F aerodinamicii....... intervine compresibilitatea.... ......* Tinind seami c i masa lichidului M = pV este constant& rezulti ca dM=O sau pdV Vdp = 0....777 4 34. Ipoteza incompresi bili t i t i i revine la a admite c i viteza sune- tului c este infini t i . permisi pentru studiul fenomenelor in care elastici tatea este neglijabili. cind vitezele particulelor de lichid sint d e a c e l a ~ ordin de mirime ca viteza sunetului..... in m / k gf.. adici variati.. ..0.... transmisia sunetului (sau a presiunii) cere timp... Incompresibilitatea lichidelor este insa o fictiune... Existi t o t u ~ i serie de fenomene in care trebuie sii tiriem seama de como presibilitatea lichidelor..

sub actiunea unor forte. p fiind egal cu p. La lichidele in repaus nu exist2 deci decit rezistenfe normale de compresiune. (P-Po) si neglijind termenii care cuprind Astfel. cind p ' " p. dupa care viscozitatea este efectul unui amestec de cantititi de rni~care (a se vedea In special lucririle fizicianului Brillouin). care ar fi cauza rezistentei la compresiune. ecuatia caracteristica (2-3) se poate pune sub o formi mai comodi. ~ & i i n s i lichidul este in m i ~ c a r e . s-au facut nurneroase ipoteze. care se pot grupa astfel: fortele repulsive. ~i vitezele avioanelor se apropie de viteza sunetului sau chiar o depigesc. se exerciti intre particulele lichidului actiuni reciproce care sint numai eforturi normale pe orice plan de separatie a1 particulei de restul lichidului. . dezvoltind in serie pe e pe x la puteri mai mari decit 1 . i .deoarece viteza sunetului in aer este relativ mici (0. modificind re* 9 9 ) Asupra naturii fortelor de coeziune.deformatiile sale sint insofite de rezistente tangentiale. Integrind formula intii din (2-1 ) deducem ecuatia caracteristica"a fluidului (2-3). c) Teoria cinetici. pe cfnd fortele atractive ar f i sau de natura gravitatiei sau de origine electromagnetici. in orice punct. * . neexistind actiuni sau forte tangentiale. insi . care depind dk viteze si frineazii miscarea. b) Teoria lui Maxwell in care se adrnite cii viscozitatea face s i apari diferenta dintre lichid ~i solid. s-au propus de asernenea trei teorii principale: a) Teoria In ceea ce prive~te lui Newton... S-a Tncercat ~i pehtru lichide o teorie cinetici. rni~ciirilebrowniene. n viscozitatea.. opunindu-se la o apropiere a moleculelor. In locul ecuatiei precedente se poate intrebuinta ecuatia: = A 1 care exprimi in mod evident comprimarea volumului de la Vo la V cind pre.20-0.25 din aceea in a p i ) - . rezistenfe pe care -1e vom numi pe scurt presiuni *. norrnale. pirtile cornponente ale corpului (viteza de relaxare) . In cazul c i variatia presiunilor este relativ mici. . y La lichidele in repaus. s-ar datora probabil unor fenornene de ordin terrnic. .rnigcgri de agitatie ale particulelor aflate P suspensie. obtinem eiuatia caracteristica" a fluidului sau ecuatia de stave fizicii pentru aplicatiile c u r e h e : 3% 0 A . datoriti vitezei cu care se separi. in felul urmitor: 0 . Aceste rezistente (forte raportate la suprafetele respective) normale a n t . aga cum s-a fiicut cu succes pentru gaze.-.siunea creste de la po la p. La o tendinti de:despirtire -a moleculelor insi lichidui nu se opune neavind decit o foarte mici coeziune. dupi care viscozitatea ar fi un fenornen de atractie.numai de compresiune. plecind de la observatia c i ~i In interiorul lichidelor se produc .

datori t i viscozi t i t i i . normalii pe planul P .qi tinem seama de formula lui Newton (2-6) putem scrie formula:. acest raport este chiar AV/Az care reprezints viteza n . . trecind la limiti si introductnd rezistenta tangeGtialii de viscozitate: T = T lim ..astfelc i B f B " = AV At (pe cind A A ' = .r . cu directia vitezei. in care mole&lele au vitezele paralele ~i egale cu V AV. 2-1. Fie intr-un curent lichid in miscare planul P (fig.. Conform ipotezei lui Newton.. T- dV P . Intr-adevir. aceasti vitezi de distorsiune (sau de alunecare a fortelor paralele cu P) . Aceste rezistente sint atribui te unei atractii intre moleculele lichidului. proportionalii cu suprafata a. AV cu vi teza de alunecare . 2 in care toate punctele au vitezele paralele si egale V ~i planul P'paralel cu P 8i la distanta Az de acesta.~i cu + 1' - un coeficient p numi t coeficient de viscozitate: Az Sau. situate in planele P ~i P'. numi t i viscozitate. Schema fortelor de viscozitate ' 9 9 9 t . Raportul -A Az + 7 B'B" A'B" A = tg BAB " fAf Az V Pentru At = 1 s.. Daci notim +de deformatie a unghiului xAfB" = 2 ' . spre deosebire de raportul v = . tntre p si densi tate. se exercitl o fort5 tangentialii T. intre doul supra fete egale. la timpul t dt punctele .. . B se afli deplasate in A' si Bf.BB" = V At).ghiului drept xAB pe care-1 face la timpul t fata A B a unei particule.A. ? .partitia vitezelor. leu c p . AV Gradientul vitezei -reprezintii deformatia in unitatea de timp a un- Fig. (2-6) p se n u m e ~ t e coeficient de viscozi tate absolutii sau dinamicc. care se cheami coeficient de viscoP zitate cinematick Ipoteza lui Newton isi giiseste confirmarea in concordanta rezultatelor teoretice cu experienta.

.S. in cm2/s unitate..... Xylol a....-?S<>. 4 .... Alercur . kgf /m3 Ap5 . # v = F T L-2 F L-4T2 = L2 T-1..-.. 1 93 . 0" In kgf slmZ 4 0° 1 10" 2 0" 3 0" 50" 6 0" Greutate specif icZi (18' C ) ... Aceton5 ..... ~oeficientiide viscozi tate variazi in raport cu temperatura.D&i coeficientul de viscozitate p la fluide este analogul modulului de elas..G... 1 ... deci se exprim5 in unititi egale cu m2/s. .... 9 Tabela 2-3 Viscozitatea dinamicii a unor 1 ichide la diferite temperaturi I Substanfa Viscozitate dinamicii lo". . Natura dimensionali a coeficientului y este. iar in sisternul C. b) nu depinde de presiune (rezistenta normali).. Forta de viscozitate se deosebeste de forta de frecare intre solide (care este tot tangentiali) prin mai muit6 caractere: a) este proportionali cu suprafetele in contact. dupi definitia ldati: sau . 4 %* <--: --... . denumiti si stokes. ......... AIcool etilic .G.' 'r f)=-.- A?- : -- .. Fen01 . I ... Tetralin ... 1 - <> G ? ... m.....S. Coeficientul de viscozi tate cinematici v = L a r e dimensiunile: P ..... I A k .... ..t i ( a ticitate la tiiiere G a1 solidelor.. iar unitatea C. analogi cu formula alunecirii corpurilor solide:....... Glicerin5 ... scizind cind temperat ura creste. Benzol . Sulfur5 de carbon .. Toluol .7 136 44 138 78 - Poise-citegte puaz. Tetraclorurii de carbon . .... Piridin ..?-..182 40 181 93 - 12. Propriet wile f lutdelor 21 *-- i . numiti poisel=l dyni s/cm2... Urlitatea cu care se misoari coeficientul y este deci: I kg x 1 s/l m2 (in sistemul tehnic).

- Tabela 2-4 Valorile 106p..[m2Is1 E (2-7) . Texas ... nurndrul de grade Engler a1 viscozitiif i i este: 9 9 7 9 + - -...02 mm. cu ajutorul ciruia se m i s o i r i viscozitatea relativi.. ... 2-2. Viscozirnetrul Engler lo6 v = 7.. Viscozimetrul Engler. a cirui capaci tate intre nivelurile a si b este de 200 cm3 si a1 cirui fund este previzut cu un orificiu circular la care se pune un ajutaj cilindric de 2 cm lungime........ iar eel necesar scurgeri i aceleia~icant i t i t i de lichid este t.Variatia viscozititii lichidelor in functie de ternperaturi nu poate fi exprimati prin formule simple. Rezervorul st2 intr-un vas cu a p i a cirei temperaturi se mentine constanti.... a lui Ubbelohde: 9 Fig. se intrebuinfeazi tabelele si formula empiric. Viscozitatea mercurului este printre cele mai mici.32 E 6.... Aparatul se compune dintr-un rezervor..... se bazeazi pe faptul ca un volum de lichid determinat se scurge dintr-un vas.. intr-un timp cu atit mai lung cu cit viscozitatea lichidului este mai mare.. 87 500 57 400 28 100 - 38 600 7 200 13 000 1 690 36 500 20 200 2 300 6 500 1 060 19 600 1 1 400 1 340 3 700 740 9 800 6 600 1 060 2 500 580 - 4 700 920 1 900 7 A t. printr-un ajutaj cilindric.. Exist... mai multe metode pentru misurarea viscozitifii lichidelor.. in raport cu viscozitatea apei. lo0 1 20° 1 30° ( 40' 1 50° 1 60° Rominia ...... D-5m in tabela 2-4 valorile lui pentru titeiuri a din diferite pgrti ale lumii..8 0. Pentru a obf ine viscozitatea cinematici din numirul de grade Engler....... Trinidad ........ Dacg t impul necesar scurgeri i a 200 cmd a p i distilat.. a cirui schemi este d a t i in figura 2-2...... de aceea se folosesc tabele de valori experimentale..... care are la intrarek2. Pentru uleiuri se obi9nuie~te se calcula cu viscozitlti cinematice. In kgf s / m 2 Viscozitatea dinamicii a unor titeiuri Provenienta .... Burma . In mod obisnuit... la 20°C este to.9 f 0...31 .02 mm diametru interior si la iesire 2.. Persia . pentru uleiuri se foloseste aparatul Engler.....

W. . In tabela 2-5 se gisesc valorile lui v in functie de numirul de grade Engler. d) Studiul curgerilor diferi telor corpuri deforrnabile a luat o dezvoltare insemnatii fn ultimul deceniu. \ . tn functie de toti factorii care influenteazii aceste proprietiiti. consti tuind o nouii ramurii a mecanicii : reologia. de aceea acest aparat se intrebuinteazii mai mu1t pentru uleiuri. . Pentru cre~teride presiune pin5 la 1 500 at. mulele empirice. Tabela 2-5 Transformarea gradelor Engler in valorile coef icientulu i de v iscozitate cinematic2 v. 4 . e) Nu numai coefjcientul de viscozi tate variazii. cregterea lui p este aproximativ p~oportionalicu presiunea p. Coeficientul de viscozi tate depinde de compozitia chimicii ~i de greuta tea molecularii.?% .. Zolotth). Sub 10% = I m2/s viscozimetrul Engler nu dii rezultate valabile. ' I +Y 'i . 1 b) Inversul coeficientului de viscozitate dinamicii -poate f i luat drept mgsurii a P fluiditiitii. Observatii ~i concluzii / i # \ - ' 7 -. dar pentru presiuni foarte mari (10 000-30 000 at) cregterea este mai degrabii exponential5 (E.-. . =>:I*. ci numai fn zona nu prea apropiatii de punctele de vaporizare ~i de solidificare.- i r - . dar insiisi legea rezistentei tangentiale a lui Newton nu este riguros valabili pentru licl-iide la toate temperaturile. 1 t. Punctul de plecare a1 acestei gtiinte P1 formeazi cuno~tinteleaprofundate cu privire la viscozitatea ~i elasticitatea corpurilor. ceea ce insearnnii c5 se pierde energie consun~indu-se parte din lucrul mecanic a1 fortelor care o . . l : \ . a) Rezistenta datoritii viscozitiitii face ca lichidele in migcare sii se incilzeascii.-produc migcarea. . mai exact decit prin for. ' . w '. scizind in general cind presiunea cre~te. crescind cu aceasta. in m2/s 2>i +. -*. -. c) Coeficientul de viscozitate variazii incet si cu presiunea. Gazele au lnsii o comportare newtonianii..L- . -.Aceastii cornportare este atribuit5 migciirii prin comprimare a spatiului liber intermolecular.

la fluidele real. fir5 sii fie cufundat intr-fnsul. Astfel pentru a p i la 20" C.1.reopantiiU.Lichidul perfect" necompresi bil ~i neviscos. ~ x d e r i e n t e analoge s-au ficut qi pentru gaze gi concluziile sint identice.Hidraulica Pentru a exprima legea tensiunii tangentiale la-un lichid-nenewtonian. adicii structura molecularii si proprietiitile fizice ale ei se pre'supun identice in toate punctele si nedepiizind de orientarea dupii anumite directii In sfirgit. P repaus. A 2. materia se va considera omogenii si izotropi. pentru mercur la aer . ci o functie de gradientul de viteza ~ i ..dtensiunea forma rnai general& sub 7. Se poate verifica adeziunea prin unele experiente: un disc perfect lustruit se invfrtegte in jurul axei sale fntr-un vas cu lichid. tensiunile tangentiale se vor considera proportionale cu gradientul vi tezei.. Pntr-o aproximatie . numite forte de adeziune. 2.uneori admisibilii .6.. Adeziunea Intre un lichid gi un solid se dezvoltii la suprafata de contact forte de atractie. Se constatii cii lichidul cap5tii o mi~care rotatie fn veciniitatea disde cului. Capilaritatea 'Intre doul lichide in contact se exercitii in suprafata de separatie o tensiune uniform. Dar mi~carea n insiigi nu este influentati de adeziune..5. numi t i tensiune superficialii. a = 0. S-a dovedit experimental. iar misciirile lichidelor nenewtoniene la care aceastii lege nu mai este valabilii nu &nt din domeniul hidraulicii. . In toate capitolele ce urmeaza. In rezumat. ci apartin reologiei .1. chiar daci discul este numai in contact cu lichidul. lichidele reale sint compresi bile ~i viscoase. cii pin. a. degi fictiune matematici. care se exprimii in kgf/m. gradientul vitezei se noteazii primind denumirea de . dar in acest caz p nu rnai are acelea~idimensiuni fizice ca viscozitatea definiti prin legea lui Newton. la aer. este totusi un concept de mare folos.0077 kgflm. prin tuburi Pitot special construite. chiar dacii lichidul este in miscare. ei de viscozitate. perrnitind studiul unui mare nurniir de fenomen.dupii scheme de calcul simplificate. la distanta de ordinul unei sutimi de milimetru de la perete existii un strat de lichid aderent. Atunci e In care p nu mai este o constantii.

valoarea constantei este de 31 la 0" C si 30 la 20" C.: hd = const. = . apa contine un volum de aer egal cu circa 2 % din . - +& Tabela 2-6 ProprletPtile apei pure la presiunea de 1 ata Temperatura Greutatea specific5 kgf/m3 Y Densitatea kgfse/m4 Q Compresibilitatea x I I Viscozitatea cinematic3 Y .1. Aceste tensiuni se numesc si . a . . astfel cii volumul gazului se menline constaht. % = bi. mai ales dac2 presiunea scade i u mult sub cea atmosfericii. j 2. Asupra fenomenul ui cavi tational se va reveni cu detalii. deoarece tet**: . ! 9 9 I?. misurate in mm.forte de capilari tatec'. P fy -.. .sf.. z i ' .C Propriet&#ile f luidelor 25 a= 0. P.> *?. - In tabela 2-6 se grupeazi valorile constantelor fizice ale apei la diferite temperaturi. pentru . ProprietWile fizice ale apei 9 -7... Tensiunea superfic. - . o parte din gazele dizolvate se separi si in acelasi timp se vaporizeazi ~i din lichid. - f \ K--. (la aer) a 1 0Bm2/kgf 1 0%2/s kgf / m ..- * . . i $ & . In acest din urmi caz. exist2 relatia lui or ell.8. rntre diametrul tubului d si inilfimea h a lichidului in tub. Sint putine fenomenele hidraulice in care forte atit de mici ca cele de capilaritate s2 a i b i o influenti sensibili. Asupra capilarititii se va reveni cu detalii si aplicafii intr-un paragraf -.. Dacii presiunea scade. . Unul din fenomenele de capilaritate cele mai cunoscute este ridicarea sau coborirea nivelului intr-un tub foarte ubtire.<* .* +-- ?y . La temperatura o b i ~ n utii si la presiunea atmosferici. . degajarea gazelor se face violent ~i ele formeaz2 impreuni cu apa o emulsie foarte compresibili care poate perturba fn mare misuri 'fenomenele hidraul ice (cavitatia). Q rt S ' I Lichidele absorb gazele cu care vin in contact.t': 2. Aceasti denivelare este datorit2 acelora~iforte moleculare cirora se . . deosebi t . ! au fost puse in evident2 pentru prima oar: la tuburile capilare.olumul s i u .- . Pentru a p i . datoreste si tensiunea superficiali. conform legii lui Henry: Greutatea gazului dizolvat creste proportional cu presiunea. mercur este -14. 2.$ . .055 kgf/m. $ 3 / .

. aceasta creste cu temperatura. 9 . la presiunea con. ceea ce mireste greutatea sa specific% Astfel.B°C gi fierbe la 101. iar apa incarcat5 cu noroi rezul tind de la dragaje contine de reguli 1/12-117 pimint. pentru o presiune de 1 000 a t . volumul ar scidea abia cu 5 % . Se vede din tabela de mai sus c5 densitatea apei pure scade cind creste temperatura. stanta. Volumul gazelor variazi foarte mult cu temperatura.Greutatea speciffti.un spatiu oricit de mare si au o compresi bili tate mare. si diferi te proprietiiti op tice.42"C.prin expansiune . avind ins5 valoarea maxim5 nu la 0 ci la f 4" C.O). Coeficientul de viscozitate absolutii se obtine cu relatia p = vp.0147. ~ s t f e la 0°C in l . in care v si p se i a u din tabela 2-6. deci in domeniul practic coeficientul x ~ o a t ef i socotit constant. 2. Apa grea. PROPRIETATILE GAZELOR 9 Proprietiitile lichidelor aritate mai sus sint comune . Apa grea ingheatii la +3. In naturi apa contine materii in solutie si in suspensie. De fapt.. ap5 grea care nu are nici o influentii sensibilii asupra proprietiitilor mecanice ale apei. ca mirirea volumului la inghet . greutatea sa specific5 maxima este la 1 1. Dupi experientele lui Poiseuille. Tot aceastii ipotezi ar explica si celelalte knomalii. Aceastd a i o malie este explicati prin ipoteza c5 apa p u r i este un amestec de a p i solid5 care este a p i polimerizati (molecule grupate) si hidrol (solventul cu formula H. siruri are y = 1 028 kgf /m3. Absorbiia. fn apa natural5 se aflii aproximativ 2°/0. xscadeputin cu presiunea ~i numai de la 1 000 at in sus sciderea este importanti. astfel cii greutatea molecular5 a apei grele este 20.greutatea molecularii a apei obi?nuite. Apa grea este forrnati dintr-un atom de oxigen (greutatea atornici 16) ~i doi atorni de hidrogen greu (Deuterium) a ciirui greutate atomic5 este 2. I n ceea ce priveste viscozitatea gazelor.2. pe cind in a p i 34% 0 si 66% N (in volume). Cornpresibilitatea.i gazelor cu urmitoarele particulari t i t i : Gazele ocupi . apa oceanelor continind in medie 35O/. coeficientul de viscozitate cinemat ic5 variazi cu temperatura.aer se afli 21% 0 ~i 79% N .0294 f a t i de 18 . Apa in contact cu aerul absoarbe mai mult oxigen si mai putin azot. Ecuatia fizici a apei este: 9 9 Astfel.. daci s-ar mentine x = const . fat2 de raportul in care aceste gaze se gisesc in aer. in "C.6"C. Viscozitatea. dup5 Iegea: i 0 fiind temperatura. ceea ce s p o r e ~ t e pe y pin5 la 1 200 kgf/m3.

..12 0..... .\/ . .' .19 0.. este aplicati formula lui Southerland : n .59 0.. pentru diferite gaze.. .~ . i t .. in care 0 este Qemperatura relativi P grade C: n .39 0.. .77 0... P general... sint volumele ce ocupi 1 kg de gaz la ternperaturile 0" resp... iar indicele zero la 0°C. Pt = Po 3: .83 0... . ' y. 0" C. :.. ... .... P (kgf s2/m4) 10dp(kgf s/rn2) .P' .132 1. v (m2/s) .121 1... : Azot .... .712 40-6 [kgf s/m2] independent de presiune.... ..1 14 1..... ...... ..293 0..65 0.. Oxid..137 1..... -7: Pentru viscozi tatea gazelor... . ' k..'> . *...: + . Intre volumul specific astfel definit si volumul real a1 gazului de greut a t e G exist2 relatin: 7 7 >.130 1.. de carbon . 3 112 126 102 102 270 73 Hidrogen 164 Metan CH.170 1...142 1. In care v..06 0.I Tabela 2-7 Gaz Gaz C Aer . i Bioxid de carbon ....... ..?$' - vg C - 4. a q . g. ia urrniitoarele valori: -+ .: A:........ .99 0.... >. 1....33 0......217 0.....101 2.Proprietwile fluidelor 27 Coeficientul de viscozitate a1 aerului variazi conform formulei urmitoare....:.. ..123 1. . Pentru gazele per fec te se apl ici legea lui Boyle-Mariot te si Gay-Lussac : 9 "- :. : .096 2. C 1 + .. po = 1.127 1....94 0. ' !j. ..... * 1' .34 0.'2.... "C --20° 1 -10°1 0° [ lo0 1 20" 1 40" 1 60" ( 80" / 100" $ y(kg/m3) . \ ......139 1.. . :....71 0..95 0.24 0...07 0.. . in sffr~itC este o cons t a n t i care..> 9. ... '.. ...- -: '\ fn care indicele t se referi la temperatura t°C.... %.. . $$ '.108 2. +L ).. ..H... .. ' 6.192 0. ......273 C I + -T ' 9 .. .20 0. . Oxigen .113 1.:.<\ . ...'. .. C. - y .&> . ?f. (Hidrocarburi grele) -245 (in rnedie) Tabela 2-8 Propr iet5t i le f izice ale aerulu i considerate la presiunea atmosferic5 normal5 Temperatura... I.. 225 Etilen C2H4 322 Propilen C3H...245 -: Ecuatia caracteristica' a gazelor. . . .149 1.. '...

folosind formula (2-14): X x-1 Yl Fenornenul adiabatic in tervine la curgerea gazului prin sect iuni strangulam sau f n conducte de abur cu circulatie rapidi... 1...........407 1.53 3..) .. I a t i valorile exponentului adiabatic x pentru citeva gaze: Tabela 2-9 X Gazul x x - 1 Bioxid de carbon (CO.La gazele reale se poate aplica formula (2-12) pentru presiunile o b i ~ n ute........ Hidrogen (H.. 0 asemenea transformare se numeste izotermi............. fn care v este volumul unui kilogram de gaz..... Oxigen (4) ...... Azot (N.. . Daci transformarea se face repede. daci sPnt izolate bine.......46 4... e '* este raportul dintre cildura specifics la presiune constanti si cildura specifici la volum constant..396 1..... Pentru amestecuri de gaze se ia in calcul coeficientul x= nlYlcp1 nlylcvl n. formula d i deosebiri importante f a t i de realitate. Legea lui Boyle-Mariotte se exprim2 si sub fcrms: .........293 1. T este temperatura absolutii iar R o constanti exprimati in m/"C....) ..) . Etilen (GH.... astfel incit cildura ce s-ar produce prin cornprimare s i poati fi cedati.401 1..401 4...) ............ + + n2y2cp2 + + .cv. i n care ni este cota volumetric2 a fiecirui gaz din amestec.... i pe cind la presiuni mari ~i temperaturi joase....OO 3....... ternperatura riimine constanti ~i atunci se aplici legea lui Mariotte.50 3..401 1.y......50 Lucrul mecanic produs la expansiunea unui gaz se calculeazii din diagramii............. se aplici ..) ..250 1..23 3.... cu formula: L= sau.... Aer ........ 0 asemenea transformare se n u m e ~ t e ....adiabat ici". Metan (CH.........50 3.310 1.. Oxid de carbon (CO) .....41 5........... relatia: unde 9 x -'. Daci transformarea gazului (variatia de volum si de presiune) se face lent.

) .429 1.. fnmultind cu G ~i tinInd seama c5 V = vG .. pv = R T .40 1..= xdp.. 2) Care este greutatea specific5 a unui gaz la care se cunoa~tevaloarea constantei R (temperatura 0°C ~i presiunea 760 mm col...) ... Azot (N.xgz Po ~i y = Yo p2 P -..Proprietwile f luidelor 29 Expansiuilea politrop5 se folose~tela calculul ma~inilor...........50 30... folosindu-se ecuatiile date mai sus. 29 32 28 2 44 64 17 16 1.....) .. mercur).778 0.40 1...) .26 420.. Amoniac (NH.. g5sim la 8 000 m adfncime y = 1 070 kgf/m3 (s-a negliiat variatia lui g cu adincimea).....40 1... 35 ctt este la 8 000 m adincime? dp Folosim ecuatia fizicii sub forma diferentialg .6 1 . Bioxid de sulf (SO... Rioxid de carbon (CO..31 s 36 1) Dac5 greutatea specifics a apei de mare este la suprafat5 .293 1.) ....30 1....777 29.24 49....407 1.. Deducem din aceste dou5 ecuatii: dp = xpydz..... in care ins5 se inlocuie~tex cu n... un exponent n avPnd valori n cuprinse Intre x ~i i . dp 1 1 .59 19...0898 1........ Hidrogen (H.....927 0.27 13.....79 52.. capitolul urmgtor) este: dp = ydz = gpdz.xyoz F5cind calculul numeric cu yo = 1 000 36 35 kgf /ms ~i x = 48 10-lo m2/kgf.din... Oxigen (0.) .. Tabela 2-10 Proprietiitile citorva gaze la 20°C ~i 1 at presiune Gaz Greutatea molecular3 Greutatea specific5 I ~onstanta R C X 3 - P M i kgf /maloo m 1°c cv Aer uscat ...) ...90 1.251 0........29 1..aceea a apei dulci...27 26....977 2.. deoarece densitatea variaz5 P continuu cu adincimea z sub suprafata liber5 a lichidblui...= xgdz......la care procesul de expansiune nu este des5vtr~itadiabatic ~i In acest caz se ia P loc de x.1 028.25 1..... . Metan (CH. Legea hidrostaticii (v....

tan) * = 52?90. R1 si R2 constantele gazelor respective.50.tinfnd searna cii Vl + V. G1 ~i G. Pe de altii parte. Dupg legea lui Dalton: apoi G = G1 + G2 ~i R = 29.3) Ce greutate are 1 rn3 de aer la O°C. dupg legea lui Boyle-Mariotte .737 kg.. p1 ~i p2 presiunile ~i R .27.263 kg. la presiunea de 760 rnrn col. rezulti: 5) Un amestec de 50 kgf gaz rnetan ~i 7 kgf aer la 0°C se afl5 la presiunea atrnosferic5.R2 R 1 . rnercur? 4) Cit oxigen ~i cit azot sint continute intr-o cantitate de 1 kg aer la presiunea atmos fericii? . B Care sint presiunile partiale pe care le exercitii fiecare din aceste gaze in amestec? Se cunosc: R I (. -R+R1 R1.Care este proportia in volume a celor dou5 gaze componente in unitatea de volum a aerului? Fie G. (arnestec) = Din ecuatia lui Dalton se obtine R Apoi 50. tabelei 2-10).CEt este presiunea partial5 a oxigenului gi cit a azotului? .R2 = 0. p .Gay-Lussac: - In s f i r ~ i t .R2 () a .27. S se calculeze greutatea volumicii ~i constanta acestui amestec. GIw= G R . oxigenului ~i azotului.. = V ~i G1 + G. greutiitile aerului. .R2 = 0.26 (cf. R1 = 26. G2=G. R2 = 30. = 29. = G.

STRUCTURI $1 MODELE 3.ipoteze simplificatoare in ceea ce priveste proprietitile fluidului ~i structura m i ~ c i r i i . Astfel. sfera sa u orice forrne cui be. modelul cel mai simplu este a1 unui fluid lipsit de greutate.1.. ca: adeziunea. Modele mecanice ale fluidului 9 Studiul m i ~ c i r i i unui fluid necesiti . ins2 in mai mici misirii. greutatea. avind ca singuri proprietate fluidi tatea. spre deosebire de alte fenomene din fizica. r d Studiul miscarii unui fluid se face. be viscozitate si incornpresi bil. ca in cele mai multe probleme ale fizicii.d a t i fiind complexitatea fenomenului .1. calcul ca un element infinit mic. formati dintr-un n u m i r maie de molecule.1. viscozitatea ~i cornpresibilitatea fluidului existi ~i actioneazi in orice m i ~ c a r ea unui fluid.. \ 3.d u p i cum se giiseste comod-se admit particule in formi de paralelipiped. Un 7 . 3. capilaritatea etc. ceea ce permite aplicarea principiului continuititii materiei. d u p i cum influenteazi si alte proprietiti. Sint totusi numeroase cazuri de misciri ale fluidelor in care numai f l u i ditatea apare ca proprietate caracteristici. ci o particuli mai mare. miscari care nu i n t r i in calculele hidraulick. Aceasta este desigur o ipotezi care are avantajul de a studia miscarea fluidelor f5r6 a fine seama de anurnite misciiri de agitatie ale molec. cum ar f i miscirile browniene. Forma particulei ce se consider. 7 w. Nu se face nici o ipotezii asupra formei si dimensiunii particulei. ficindu-se ipoteza c i fluidul este format dintr-o infinitate dk particule infinit mici care se mentin in contact prin actiunea si reactiunea unor forte. I . adici deformabiliiatea. celelalte pot lipsi in total sau numai unele din ele.2. Particula fluid% r 1 i \- . desi. &xperientane deterrninii a admite cii particula elementar5 a unui fluid in miscare nu este molecula. "1 */ . dupii cum l i se atribuie un grup de proprietiti din cele mentionate. elemente d i cilindru (in cazul coordonatelor cilindrice).Capitolul 111 Nofiuni fundamen tale gi ecuaiiile generale de migcare ale unui mediu continuu \ . Se creeazi astfel diferite models uzecanice ale unui fluid. in calcule si demonstratii este arbitrarii si .lelor. Conceptii simplificatoare ale unui fluid. tktraedru.1."". ~ o i u ~ i aceasti particuli este suficient de mici pentru a f i considerati in. plecind de la e'cuatiile diferentiale ale miscirii.Este adevirat c i fluiditatea.

Deosebirea este rnai ales P ceea ce priveste deformabilitatea. sint ins2 cazuri cind sthdiul se face rnai comod considerind c i miscarea s-ar efectua fntr-un spatiu infinit. nu in ceea ce p r i v e ~ t emigcarea unui element infinit mic. urmfnd ca specializarea sii se faci in capitolele urmiitoare. care se consideri f i r viscozitata si incompresibil. ? I A ? .3. dar avind greutate.H idraul ilca astfel de fluid este desigur fictiv. iar P acest fluid se misc5 un corp solid (de exemplu avionul) n o mi~care care antreneazi in jurul si in spatele s i i i o cantitate de aer separati deaerul atmosferic printr-o supra fati de discont inui tate. Un alt model este a1 fluidului perfect. n mult mai accentuatl la corpul fluid. ? 3. cfnd distributia vitezelor si a presiunilor este aceeasi . Clasificarea misciirilor se poate face dupii diferite criterii astfel: a) Dupg forma'generali a miqdrii fluidului se deosebesc trei tipuri disde tincte: curenti care se transmit prin masa fluidi. 9 T . fntrucit si elementului de solid real i se atribuie acelea~iproprietiti ca gi elementului'de fluid real: greutate. +compresibilitate.lirnitat.) Conceptia mecanicii a fluidului nu se deosebe~te concepfia corpului solid de #elasticdeformabil decit fn ceea ce p r i v e ~ t e conditiile de limiti. viscozitatea. sau un lichid care curge fntr-o albie cu o suprafat5 liberi In contact i u atmosfera antreneazi dupii sine un curent de aer etc. particulele pot avea si misciiri dupii alte T T . i n lichid real contine gaze in disolutie care. se poate consider.stadiu a1 studiului s i se considere si celelalte proprietiti ale fluidului real. Spatiul este limitat fie de pereti solizi. simplificat doar fntr-o mica miisurii. rezistenfi la alunecare (corespunziitoare viscozitiifii) ~i deformabilitate. sediu a1 unor fenomene speciale. anume migccirile poten#iale definite prin existents unei functii de potential a1 vitezei. fie de alt fluid. fie de acelasi fluid. un fluid Pntr-un spatiu infinit (de exemplu aerul atmosferic) care are generali. De aceea. Curentul se defineste ca o mas5 fluidi in care cea rnai mare parte a particulelor elementare pariicip2 la o miscare generalii care are loc intr-un spatiu . fntr-o prim2 aproximatie . Mi~ciirile potintiale servesc ins5 gi la studiul miscirilor fluidelor reale. ciici se fine seama de toate proprietiifile principale. degajfndu-se. (De exemplu. Pe'misura adincirii studiului mi+clrilor se consider. Structuri $i clasificiiri de miqciri Miscarea unui fluid are loc de obicei intr-un spatiu limitat. Astfel. I n s i ~ i not iunea de fluid real considerat5 in hidraulicii este tot un model incomplet.1. Individual. perturbi miscarea. vom porrk la studiul mi~ciirii ~i a1 ecuaf iilor de miscare ale fluidelor de la conceptul rnai general de mediu cont inuu deformabil ' pentru a stabili ecuatiile fundamentale valabile atft la solide cit si la fluide. De cele rnai multe ori si fluidul perfect boate f i studiat cu ajutorul teoriei mi~cirilorpotentiale. dar sint cazuri riumeroase de migciiri. in tehnici se intilnesc m i ~ c i r i reale ale fluidelor. care pot f i studiate luind de bazii acest model simplificat. compresibilitatea etc. m i ~ c i r i agitatie si perturbiri cauzate de un impuls local.sau aproape aceea~i ca . dar nu absolut de toate proprietiifile si nici de fenomenele secundare care fnsofesc o miscare.uneori grosolani urrhind ca intr-un a1 doilea . printr-o suprafa{:a' de discontinuitate. in cazul unei migciri potentiale.de obicei . fn anumi te cazuri. In naturi.

+ 2 i . la care predominii deplasirile in 1ungul unei linii dr&ptesau curbe. Un caz particular a1 miscirii bidimensionale este miscarea plana' in sensul definit in mecanici. b) Din punct de vedere a1 desfgguririi in spatiu a m i ~ c i r i i . Acest din urm5 tip de curent se numeste curent cir. Un curen t poa te f i convergent. printr-un proces de simplificare. ca misciri uni dimensionale. curent poate avea o miscare compusi un g. deosebim: -. dar pentru determinarea caracterelor principale ale ..) nu este acela~i . divergent sau de 7t. la care trebuie sii observim ci. planuri paralele cu acesta. acestui fel de m i ~ c i r i ele se pot concepe. yP.-ficind sectiuni in fluid prin planuri paralele cu plicile marginale. ~i au in general caracterul de unde (umfliituri care s e deplaseazi la suprafata unei ape sau. 2.I - Notiuni fundamentale si ecuufiile generale de miscare ale unui mediu contbuu 33 a . orice dreaptg dusi perpendicular pe planul de bazi intilne~te. Migcare-a unui lichid intre doui plici plane paralele este un astiel de exemplu..' Curentii nu sint formati numai din mi~ciiriparalele sau cvasiparalele ale w. ' 3 ? . Curenti cu o suprafafa' libera' de scurgere. fluidul curge intre pereti.--. la care o parte din limitele domeniului nu este cunoscuti prin datele problemei .. prin datele problemei (conducte). - - 9 r. a mareelor. In s f i r ~ i t . Citeva misciri tridimensionale cu un caracter particular sint deseori intilnite in t e h n i c i ~ prezinti mai multi importanfi: mjScirile axial sirnetrice i si m i ~ c i r i l e elicoidale. presiuni) superpozabile.. dar pe care vi teza ~i presiunea sin t cunoscu t e. c L - 2$ $ * ' . viteze. acceleratie etc. iniuntrul unor supra fete de discont inui tate necunoscu te.rotatie in jurul unei axe. matematic cu fenomene din mai mu1te ramuri ale fizicii. In ac&t caz.. la presiuni care nu sint cunoscute. fie hchis5 fie des&.. Curenti care se formeaza' 2n jurul unui corp solid aflat intr-un fluid. c) Din punct de vedere a1 limitelor domeniului deosebim: Curenti sub presiune. dar mai ales cu transmiterea sunet u 1u i . in anumi te zone ale domeniului. g. in general. ci numai presiunea la limi tele dorneniului este cunoicuti. M isccrile tridimensionale const i tuie cazul normal la flui dele reale: vi tezele. . I .FL chis6 (inchisi la infinit). a1 cirei model este mi~carea unui fluid intr-o conducti avTnd sectiunea transversal5 foarte mici. Aceste fenomene sfnt inrudite din punct de vedere . a*-' +A Miscdrile de agitatie se caracterizeaz5 prin oscilatii ale particulelor sau -\ grupuriior de particule in jurul unor pozitii medii. oscilatiile apei in rezervoare ~i castele de echilibru. Perturbiirile produse prin impuls local aduc masei fluide modificiri de form5 ~i de presiuni.. cum sint cei din albiile riurilor si din can-ale. . . - 9 \ k t . in -. unde de suprapresiuni intr-o conduct2 sub presiune etc. kt % . 2 . . Axa vfrtejului poate f i o curb5 oarecare. Cazul ideal a1 unei astfel de misciri se numeSte fir de curent. . presiunile au in general componente dupi toate trei directiile unor axe de coor' donate.. M i ~ c i r i l e conductele reale sau in canalele reale'sint in de fap t 'tridimensionale. Mi@i bidimensionale la care predomini deplasirile dupi doui direct ii . -M iscciri unidimensionale. iar sectiunea de scurgere trebuie s i rezulte din calcul (nivelul variazi). spectrul m i ~ c i r i i(vitezi. elemente mecanice identice (traiectorii. se pot ivi perturbiiri sau regiuni de materie fn repaus..~i s~perpozabil in toate planele. culator sau virtej. de exemplu miscarea vilu.\ din m i ~ c i r i l eelement are mentionate (de exemplu elicoidalij. '4. .' *- directii decit directia medie a mi~ciiriisau.: &. rilor.). particulelor componente. tranzitorii.

cind apare turbulenta.. 9 I 9 9 9 9 t . s-a constatat c i daci diametrul tubului si vi t<za medie a lichidului sint destul de mici. 'traiectoriile part iculelor nu se incruciseazi fntre ele.dupii numele unui medic francez care a studiat-o pentru prima oari mai aminuntit. Daci. firul incepe sii se destrame in mai multe fire mai subtiri care se incruciseazi. Totodata variaz5 si acceleratiile si presiunile in punctul considerat. vi teza in tub creste. cind vitezele in acelagi punct determinat in spatiu variazi 'de la un moment la altul. vitezele fiind nu numai constante in timp. La canalele cu suprafati liberi. acesta coboari printr-un tub subtire spre a pitrunde printr-un injector fin (tub convergent) in tubul de sticli. se i n g r o a ~. fir8 amestec in ' intre straturi) si de aceea o astfel de miscare s-a numit in regim laminar sau regulat sau in regimul lui ~oiseuille. se indoaie in mai mu1te locuri. lichidul se misci in fire paralele. iar haci curentul e k e cu supraf a t i liberi. Materia coloranti poate f i solutie de hipermanganat de potasiu. insi intensititi variabile cu timpul. la care. dar si egale ca ihtensitate in toate punctele. iar lacapitul aval cu un robinet pentru reglarea vi tezei lichidului in tub.valori critice. sau cerneali neagri. determinat in spatiu. se intretes. Miscarea a trecut din regim laminar in regim turbulent. Fenomenul descris se poate invedera cu ajutorul unui dispozi tiv experimental . iar imaginile reflectate se deformeazi ~i joaci. d) Din punct de vedere a1 desfiivuririi in tirnp a rniscirii. suprafata apei nu mai formeaz. i daci viteza este suficient de mare. Un exemplu de acest fel este mi~careavariabili a unui fluid fntr-o conduct5 fix5. In acest caz rimin constante in timp gi acceleratiile. Urmeazii o ultimi clasificare rela t iva la ins. de la un moment la a1t ul. componentele vitezei fluidului sfnt constante timp. deosebim: Migcarea permanentd sau stationard. intr-un acelasi punct. Firul de lichid colorant injectat paralel cu axa tubului se mentine drept si subtire pe toati lungimea tubului. presiunile etc. Mi~area semipermanentd la care vectori i vi tezelor au directii f i xe in fiecare punct din spatiu. F i i ~ f n d u .lamina6' latineste inseamnii strat. devine sihuos. iar dupi un scurt parcurs masa lichidului se coloreazii uniform. variazg in timp gi forma acestei suprafete. ceea ce dovedeste cii lichidul colorant nu se hrnesteci cu lichidul din tub.~ ~ observatii asupra miscirii lichidelor in conducte. e) Mivcgri laminare vi rnivcgri turbulente . Miscarea variabild. sau de anilini sau eozini (cerneali rosie). Clasificirile precedente se referi la structura geometrici. Se face s i curgi lichidul cu vitezi constanti.$ structura fizici a miscarilor. clasificare ce se impune la studiul miscirii fluidelor reale. printr-o deschidere a robinetului.. Dintr-un mic rezervor cu lichid colorant. atit timp cit se meitine regimul laminar. deci curierea se face in straturi paralele (.Curenfi sub formd de jeturi sau vine E interiorul altui fluid la care limita n domeniului este chiar suprafata vinei. la un moment dat. 3 1 . datori t lui Reynolds. care consti intr-un vas cu lichid la care se racordeazi un tub de sticli previzut la capitul din amonte cu o pilnie de 'racordare. firul colorat. (fig. o oglindi perfect netedii ca in miscarea laminar. Migcarea uniformd care este un caz particular a1 miscirii permanente. in care scop nivelul lichidului in vas este mentinut constant cu ajutorul unui preaplin.

proportionali -cu viteza. . 2 4 Migcarea turbulent2 este cu mult cea mai rispinditi in natur2 si in tehnici. diametrul trece de o anumi t i valoare . Aceste aparitii nu sint singurele care deosebesc cele doui regimuri de migcare. Astfel. a uneori regimului turbulent i se spune regim hidraulic. la viteze mici. de asemenea. k. care depinde de cei trei parametri sub forma: 9 9 - 9 99 . : i -. diametrul ~i viscozi tatea. &-C t% . Printr-o serie de experiente ficute cu diferite lichide.. Tot astfel s-a stabilit c i P regim turbulent rezistenta in toate aceste n cazuri de migciri este proportionalii c. d : . pe unitatea de lungime de conducts.I Nofiuni fundamentale gi ecuafiile generale de migcare ale unui mediu conthuu 35 . date fiind viscozi tatea si vi teza.. desemnat cu literele Re..depinde de toti acegti trei parametri : vi teza medie. date iind n diametrul ~i lichidul (viscozi tatea).laminar sau turbulent . 3-1. I . ~ i i c ~ r turbuea a f i studiati in aminunt la Cap. este. cufun9 - tufbu/cn1 Fig. L 2 - dat P fluid. date fiind diametrul ~i viteza. \ .4 -2 5 r -! 8 . Aceste rezultate... de asemenea cind..'- p -. viscozi tatea scade sub o anumi t i valoare . cu tuburi de diaa e t r e diferi te si variind si vi tezele lichidului. rezistenta pe care o opune uncorp fix. vi teza medie trece de o anumi tii valoare cri tici". au condus la formularea unui numiir cri terial nedimensional. X I . '< .criticii" a diametrului . s-a stabilit experimental si teoretic c i in migcarea laminar2 lichidul intfmpini o rezistenti proportionali cu viteza medie. pitratul vi tezei relative. Reynolds a demonstrat (in 1883) cii natura regimului de miscare . Experienta Jui Reynolds (turbulenta) L .. si anume: trecerea misciirii se face din regim laminar F regim turbulent cind. in s f i r ~t icind. unui curent in regim laminar sau rezistenfa la inaintare a unui n corp mobil cufundat intr-un lichid in repaus.i- \ 4-. t.cri tici".

-.razi hidraulici". trepidatii. miscarea trece din laminari in turbulent& Vi teza critici.si care se cheami numlirul Reynolds a1 misciirii. Un sistem continuu se caracterizeazii. Intr-adevir: a 3) La sectiuni ale conductei de alte forme decit cercul. Ecuatiile diferenfiale. Cind acest numir intrece o anumiti valoare .- Vd RL 9 9 Re.. . De exemplu: .la conducte cilindrice foarte lungi.. astfel: Vcr = Re.. ca fiind format dintr-o infinitate de particule materiale suficient de mici pentru a putea f i considerate ca infinitezimale care rimin in permanent: legiturii intre ele prin' forta de atractie moleculari. diametrul critic ~i visiozitatea criticii se obtin cu ajutorul numiisului Re.. in anumite conditii.... cfnd se eviti orice cauze de perturbare (ca zgomote. neregularititi in peretii tubului)... Aceasti mirime este folositi mai ales in miscirile turbulente. ECUATIILE GENERALE DE MISCARE ALE UNUI MEDIU CONTINUU 9 3. x este perimetrul udat ~i raportul lor Q/X poarti numele de . . V este vitezi medie fntr-o conduct2 circulari. iar v. posedind proprietifile mecanice care sint comune materiei sub orice stare (solid. de mivcare ale unui sistem continuu 9 Un fluid poate fi considerat ca un caz particular a1 unui sistem (sau mediu) continuu. Zangentiale la aceastg - . 9 - 3. Asemenea forte de legiturii sint fie de natura unor forte elast ice de compresiune sau 'de tractiune.. fie forte de frecare. 9 b 1) Mentionim c i fenomenul este general pentru toate fluidele. dar regimul laminar se poate mentine si pentru valori ale lui Re > 2 320. fiuriea vie.2. -la tuburi convergente Re. = 2 320 reprezinti valoarea critici inferioari sub care nu poate exista miscare turbulenti.Re. > 2 3 2 0 .. 2) Am afirmat c i numirul -Re este nedimensional. diametrul d poate f i in~ocui in formula lui Re in mod aproximativ cu 4 ~ / x in care Q este sect . care fn cazul unei conducte cilindrice circulare este 2 320.critici". deci ~i la gaze. v ' v. m i n < 2 300.in conditii speciale. = 2 500. -sl V . coeficientul de viscozitate cinematici.normale pe suprafata care limiteazi particula. fnsi Sn conditii de instalabilitate.. dar cele divergente au Re. In aceastii formuli. $i in tuburi convergente s-a putut realiza menfinerea regimului laminar chiar pentru viteze de 25 x V. lichid sau gaz). dupii descoperitorul acestui hriteriu. d este diametrul interior. . V d dcr=Re. in mod esential.1.2.

. - 7 . v..tensiune" (in sens general) sau . avfnd'dimensiunile FL-? Este de remarcat ci. fortele de frecare apar n .particula este in miscare si supusii unei accelerati i .. numai in timpul miscirii. + & .efort6‘.telor de inerfie. -t In afarii de aceste forte de tensiune care asigura' continuitatea mediului .pe cind la corpurile solide exist5 forfe de frecare interna .. p. forte datorate unui cimp de forte de atracf ie. deoarece tensiunile de tract iune sint negli+ .' jabile. a 9 Fig. .deci aplicate in centrul de greutate a1 fafetei ..material. se admite c i mai actioneazi asupra part~culelor. ~ r i c e i ~ c a r ea unui sistem continuu poate f i deci exprimati printr-o m . Raport ul dintre forti si suprafata corespunzii toare se cheami . avind inten'si tat& = mas2 x acceleratie si sens contrar vectorului acceleratie. -. - 1' .presiuni"). 3-2.. condifie necesari pentru producerea fortelor de frkcare. se numeste . Pe cele trei fatete care concurii P A . w si o acceleratie avind componentele a. ' . uniforme pe fiecare n . pro.. se consi der5 tensiunile normale p.. f n sfirsit. portionale cu masa particulelor. . la fluide. dy. raportat5 la masa c5reia-i este aplicati.'-animat de o vitezii ale cirei componente dupii cele trei axe de coordonate -.forfa masic5 specifici" ~i are dimensiunile unei acceleratii (LTB2)). . sEnt u. rr Z t 9 ' 7. ~otAdatii.. i d < :' %. L.indicele aritind . 0 a treia categorie de forte intervin numa'i in timpul si atit timp cit . virful A fiind k " 5. a fortelor de tensiune si a for.fatetg . $i pe contur atit in repaus cit si P miscare. p. a.*t* . *ecuatie de echilibru intre suma fortelor masice. -9 . 3-2) o particulii infinitezimalii a unui sistem de ?re ~ c o n t i n u u forma unui paralelipiped elementar (dx.fortele masice. - d. Starea eforturilor pe fetele unei particule k % Sii consideriim acum (fig. . sistemul este deformabil.cum este greutatea (cimpul newtonian) sau fortele de atracf ie magnetic2 . 5 .- l - " 9 a. .. a. numai de compresiune (. Forta masici.supr/afati. tensiunile normale se consider2 . lifluide. ~ c e s t e asint forlele de ' inerlie.. dz).

Astfel. ale fortelor de presiuni normale pe cele doui fete paralele cu yOz. p dx dy dz 3 p ( X . .ca directia cu care efortul este paralel . Toate mirimile considerate sint functii de x. Astfel : <. La fluide. dy. 9 .li.Px dy dz + (pX+ dpx dx) dy dx dz = dpx dx dx dy dz. necomune cu.38 Hidra u. dy dy Se obtine astfel sistemul de ecuatii (Navier): . de asemenea.. prima literi reprezentind directia normalei la fata in care se cuprinde . superficiale si de inertie. deci indreptate spre interior si in calcule se vor insoti cu semnul -. dTyx dy) dx dz = "YX dy dx dz.a x ) dx dy dz. toate eforturile au cresteri diferentiale in raport cu cresterile dx. Y . iar proiectiile pe axele de coordonate ale lui sint X. Ecuatiile diferentiale ale miscirii se vor scrie proiectind toate fortele masice. Cele Sase miirimi ale lui T se reduc fnsi numai la trei mirimi dist incte. cum se poate usor demonstra aplicind teorema momentelor. 2. se considera eforturi tangentiale 7 notate cu un dublu indice. T.). y.pe fetele paralele cu xOz: T ~ x dx dz + + (T~. a fortelor masice ki de inertie. virful A . t . dz. Efectuind apoi proiectiile. se obtine: 9 9 T X p dx dy dz-a.iar a doua literi directia lui 7 (de exemplu. Rezul tanta fortelor masice specifice se noteazi . Eforturile p au fost reprezentate ciitre exteriorul elementului. se obtine: . Singurele forte care mai dau componente paralele cu Ox rezulti din proiectiile fortelor tangentiale: .pe fetele paralele cu xOy: .si este aplicati in centrul 7 de greutate a1 elementului. pe axa Ox. be axele de coordonate. sens la care corespunde tensiunea de intindere. z. eforturile p sint presiuni. efectuind proiectiile pe axa Ox. tinind seama cii pe celelal te trei fete a16 elementelor.

2. orientatii oricum fati de axele de coordonate se poate calcula cu ajutorul eforturilor uni tare totale ( T . . z. dy. 3-3.NoflunE fundarnentale ~i ecuufille generale de miscare ale unui medh contivtuu 39 Acceleratia se poate scrie . derivatele se numesc substantiale.. adici a substantei. Starea eforturilor 11 1 jurul unui punct Deoarece cregterile d x . iar calculul lor dezvoltat se face tinind seama c i vitezele sint functii de t . Fiecare din aceste trei eforturi unitare este efortul rezultant a1 eforturilor normale si tangentiale corespunzfiid fetelor respective. y. x . Astfel: Ecuatiile (3-1) contin un mare numar de parametri necunoscuti care nu se pot afla decit asociind un numir suficient de ecuatii rezultfnd din considerarea proprietitilor materiei. T Y . T z ) aferente fiecirei fatete din triedrul de proiecf ie. 3-3). dz care intri tn expresiile dezvoltate ale acestor derivate reprezinti componentele deplasgrii particulei tnsegi. 3.2. care ac fioneazi pe o fati d Q (fig.. Starea tensiunilor in jurul unui punct Efortul unitar T . 9 Ast fel : Daci ii este directia normalei pe fata inclinatii r4 Fig.. componentele ei fiind dt da Da Dt pe cele trei axe: Acestea sint derivate substantialel.

n In sfirgit. ~ + ) + T.y) + p.TndQ = 0..40 8 r Hidraulica - .p (F .z). cos ( n .T y si 7. cos ( n . . ~ ) T. d D p si 9 Inlocuind in (3-3) pe Tx. cos ( n .. : . se calculeazi c u formula: > Din ecuatiile (3-3') rezultii c i Tnx.dy dz.dQ cos ( n . = px cos ( n .z) -1.z) . A = T x cos (n. $i Tnz sint functii liniare +i omogene de componentele tensorului efortului in punctul A . Tzy cos (n. se obtin T. .. x) + T.este . cos (n. Aceste ecuatii servesc: . x). Y) -IT .y) + cos (n. ~ Qcos (n. ~ ) TnY =Txy Tnz = T x z + cos (n. este evident c i forta total2 de tensiune pe fata dy dz este: T. Pn care caz reprezentarea cea mai sinteticii se face cu ajutorul cvadricelor directoare.dQ cos (n. componentele lor prin proiectiile lui 71n pe axele de coordonate: 7. .d~ dz 2 L = Tx d Q cos 6.T.x) + T~~ Tyz + cos (n. rimfnind relaf ia vectorial. T. 1 L deoarece proiectia triunghiului elementar d Q pe planul LyOz .a ) dx dy dz 6 1 - -+ . mirimea tensiunii T..T . (3-3' Acestea se pot exprima sintetic cu ajutorul matricei: care poartii numele de tensor a1 eforturilor T punctul A.pentru a afla distributia eforturilor in jurul unui punct.. obtin relatii analoge.x) + p. ~ ) . de aceea se poate suprima. O Pentru celelalte tensiuni T y . x) 9 + T y cos (n. cos (n. Primul termen este infinit mic in raport cu termenii urmiitori. pe axele de coordonate. . sistemul continuu in mi~care .7.pentru a tine seama de conditiile la periferia suprafetei care limiteazii . se Sii considerim ecuatia vectoriali de miscare a tetraedrului elementar: 9 .

.2. cit ~i din punct de vedere didactic a stabili ecuatiile de m i ~ c a r eale 'fluidelor.transferul de ciil duri ~i conservarea energiei calorice .3. 1843. Obtinerea celorlalte ecuafii necesare pentru rezolvareaproblemei mi~cgriiunui sistem continuu Pentru obtinerea tuturor ecuati ilor necesare rezolviirii problemei de miscare a unui sistem continuu. 9 . astfel cii modul de expunere cel mai indicat. . logic si metodologic este de a admite cunoscute ecuatiile de elasticitate ~i a stabili ap6i printre-o analogie bine justificatii si ecuatiile hidrodinamicii. 1827) descoperirea ecuatiilor de m i ~ c a r e fluidelor (de Saint Venant . presupunlnd cunoscutii teoria elast ici tiitii . Vom face aceasta dupi ce. ca materie preggtitoare. descoperirea ecuatiilor de elastici tate a precedat (Navier. se va Irata despre cinematica fluidelor.Nofiuni f undarnentale qi ecuaf iile generale de migcare ale unui medlu conthuu 41 3.continui tatea de form2 .legiiturile intre deformatii ~i eforturi tinind seama de constantele elastice ale corpului. se vor considera relatiile necesare pentru a exprima : . . dar este util atit din punct de vedere stiintific. in cap itolul V. T)] . a 1845).starea fizicii a materiei [p = f (p. Aceasti problemi iese din cadrul unui tratat de hidraulicii.functia de viscozitate p = F (T).conservarea masei (continui tatea) . . Stokes. . De a1tfel.

aplicind unui tetraedru elementar ecuatiile de echilibru. = p (4-1) Asadar. X) = p.1) ~i legea constantei presiunilor in jurul unui punct sint h a b i l e nu numai in starea de repaus a fluidului. x) = Tny = p cos (n.1. x) reprezentind unghiul pe care normala la suprafafa dQn il face cu axa Ox (fig. dar si in orice stare de miscare. = p. deci acceleratiile tuturor particulelor. presiunile normale unitare pe felele plane ce trec printr-un punct A s Pnt egale.. 9 9 .3). cos (n. = p cos ( 1 1 . f n acest caz insii si eforturile uni tare de alunecare .1. a cirei normalii n este fnclinatii fat2 de axele de coordonate. deoarece ele nu apar decit dacii kxistii diferenti intre vitezele particulelor invecinate. efortul unitar rezultant Tn pe o suprafati plan. CONDITIILE D E ECHILIBRU ALE FLUIDELOR 4. Z ) p. se reduce la presiunea unitarii normalii p. Acestea fnsii s-au eliminat o datii cu fortele masice ca infie nifi mici de ordin superior in raport cu fortele de legiiturii exercitate la suprafata tetraedrului. y) sau p.? sint nule. x) = p. deci ~ d fortele de iiertie. Starea presiunilor i n jurul unui punct Starea de repaus a unui fluid poate fi priviti ca ace1 caz particular de miscare. = p cos (n. cind fortele de inertie. Astfel. in acest caz: T. relaf ia (4.1. ca qi cind9acest element de masii ar fi solidificat. y) = p. Este de observat cii ecuatiile (3-3') au fost demonstrate plecindu-se de la ecuatia misciirii unui punct material. 3. cos (n.. Asadar. infinit mici dQ. oricare ar f i orientarea planului pe care se exercita'.cos (n. Proiectia pe axa Ox a lui Tn se poate deci scrie: (n. sint nule. T.Capitolul IV Hidrosfatica 4. tinind seama de acceleratie. Demonstraf ia acestei teoreme se face si direct. Ecuatiile (3-3') devin..

iar la moartea sa a mai lgsat 200 lucrgri netipgrite. La Universitatea din Base1 a fost elevul l u i J . legile hidrostaticii. unde a fost numit P 1744 director a1 clasei n de matematici a Academiei. pe care Academia le-a publicat ulterior. dy. dirijate de la n adicii opus semnului ce fusese adoptat in ecuaexteriorul spre interiorul particulei. dz Se atrage atentia cii P ecuatiile (4-2) s-a adoptat pentru presiunile p. . 1770) Theoria rnotuurn planetarum et cometarum (1744) Mechanica sine motus scientia analytice exposita (2 vol. Lucriirile lui Euler sint foarte numeroase in toate domeniile matematicii. care 1-a numit membru. mort la Petersburg In 18 septernbrie 1783. Acad. lirnbile orientale qi medicina. Berlin (1755) Continuation des recherches sur la theorie du mouvernent des fluides. * +. Legea general5 a hidrostaticii Pentru a obtine ecuatiile de echilibru ale unui paralelipiped material element& dx dy dz de densitate p.1 ) in care toate componentele acceleratiei particulei ~i eforturile uni tare tangentiale T sint nule.1. Bernoulli ~i a fost prieten cu N. a plecat la Berlin. Acad. semnul t iile generale de mi~care(3-1) ale unei particule elementare dintr-un mediu continuu. Prin Bernoulli. a fost Pndemnat ~i Euler sii rneargii la Petersburg E 1727 unde a obtinut in 1730 functia de profesor de fizicg n pe care a schimbat-o P 1733 cu aceea de profesor de matematici superioare.. ~i D. niiscut la Base1 la 15 aprilie 1707. Lucrlri mai cunoscute..matematician ~i fizician. M6m. se obtine: p ( X d x + Y d y + Z dz) de unde rezulti: p = -dd x + dx p -dd y f dy dp -dz.2. . in 45 volutne. A primit de la tat21 s2u Paul Euler prima fnvgtiiturii in matematici. ** Leonhard Euler . considerim ecuatiile generale de mivcare (3. 1734) Lettres i une princesse allemande sur divers sujets de physique et de philosophie (3 d .. inchipuit separat din masa unui fluid in stare de repaus. Euler**: - . 1-a premiat de zece ori. in 1911. 1748) Institutiones calculi differentialis (1755) Institutiones calculi integralis (4 vol. astronomiei qi fizicii. construct ia unei turbine hidraulice. Academia de $tiinte din Paris. respectiv cu dx. la chen rnarea lui Frederic cel Mare. A studiat qi teologia. Aceste ecuatii iau forma simp15 urmitoare* 7i au fost formulate pentru prima d a t l de L. care fusese chemat de Ecaterina I la lnfiintarea Academiei din Petersburg. elvetianii a cercetgrilor naturii a editat opera lui Euler. Principalele descoperiri in hidraulicii sPnt: ecuatiile generale ale migcgrii fluidelor perfecte.. Mai rnult de jurnitate din publicafiile Academiei din Petersburg din intervalul 1727-1783 sint concepute de el. 1768-94) Principes g6n6raux du mouvernent des fluides. dz ~i se aduna. In 1741. Berlin (1768-1770) Introduction dans l'algebre (2 vol. . teoria general5 a turbinelor. treptat.4. i 1765-72) Sot.Daci se inmultesc aceste ecuafii. in afari de memoriile publicate in analele Acaderniilor : Methodus inveniendi lineas curvas maxime rninimive proprietate gaudentes (1744) Introductio in analysim infinitorum (2 vol. In 1766 s-a fnapoiat la Petersburg. teorernele impulsului. Bernoulli. M6m.

In acest caz: - iar ecuatia (4-3) devine: Integrind aceasti din urmii ecuatie se obtine: care este o altii formii a legii hidrostaticii. versorii axelor de coordonate. k. Pe de altii parte.U. componentele fortei F se obfin ca derivate partiale ale functiei de potential . facem in ecuatia (4-5) pe U = const. respectiv cu i. putem considera p = const. Adicii o suprafati echipotentialg * este si izobarii. cu alte cuvinte. j . ecuatiile (4-5) ~i (4-6) sub formii integral& ulti*a fiind exprimati in notatie vectorialii* 4. Consecinie ale legii hidrostaticii a) Dacii fluidul fiind perfect. (4-3) si (4-4) ca forme diferentiale. se pot usor verifica urrnitoarele relatii deduse prin deriviiri partiale ale ecuat i i lor i4-2) : Aceasta inseamnii cii forta F derivi dintr-o functie de potential .Aceastii ecuatie poate fi interpretatii ast fel : Lucrul rnecanic virtual elernentar a1 forlei masice este egal cu lucrul fortelor etastice. --. = grad p intensitatea vectorului grad p fiind: . 9 A .Dacii lichidul este omogen ~i se neglijkazii micile diferente de densitate datorite variatiilor presiunii ~i temperaturii. deci avind p = const.Dacii se inmultesc ecuatiile (4-2).deci membrul fntii a1 ecuatiei (4-3) 'este o diferentialii exactii. se obtine: sau - t.In cele de mai sus se vede cii legea hidrostaticii se exprimi in mai mu1te forme: ecuatiile (4-2).3. .1.U. rezulti si p = const.

trebuie ca si T sii fie constant. ceea ce este contrar teoremei precedente. d) Suprafetele echipotentiale nu se taie intre ele. h) Daci fortele masice sint neglijabile (X = Y = Z = 0) rezulta: .. Deducem U = const. g) Suprafata de separatie intre douii lichide de densitiiti diferite este echipotentiali. . Echilibrul fluidelor grele Pentru a studia distributia in masa unui fluid a presiunilor. fie p.d U ( L fiind lucrul mecanic elementar fortei F). Intr-adevir: Xdx + Ydy 4. aceastii presiune se transmite in toatii masa fluidii.p. Cum si ds nu sint nule. datorite actiunii greutiitii proprii.- deoarece U = const.En acelasi punct sii fie doui presiuni diferite. Un exemplu de aplicare in practici a acestui principiu este presa hidraulici.4. ciici ar Pnsemna ca . Intr-adeviir. . Se aplicii legea general2 hidrostaticii sub forma 9 t p + pU = const. trebuie sii se anuleze cos (F. conform ipotezei p = const ~i U = const. f) Temperatura pe o suprafati echipotentiali trebuie sii fie constanta. dacii intre douii puncte situate pe douii suprafete &hipotentiale vecine avem. deci forta F trebuie sii fie perpendicularii pe direcfia & a deplasiirii pe suprafata echipotentialii.in orice punct din masa fluidului cu aceeasi valoare (principiul lui Pascal). densitatea pe suprafati este constanti.dP dx dr/ dz propagii. ciici p si p sint constante. atit densitatea p cit gi intensitatea gravitatiei g sint constante.Hidrostatica 45 b) Forta aplicata masei este normals suprafetei echipotentiale care trece prin particula considerati.dU. Tntr-adevir.Zdz 9 = Fds cos (F. ds) - - = -dU = 0.. .. Sub a l t i forms se poate exprima acest principiu astfel: Daci se exerciti din exterior intr-un punct a1 unei mase fluide in echilibru o presiune. deoarece d L = . 7 9 9 A 9 4. Tntr-un d~ = PI d U = p.8P . e) Dacii o suprafati echipotentialii este izobarii. vom admi te cii pentru diferente de nivel obisnui te. densitiitile celor douii fluide. adicii presiunea p = const in jurul unui punct. ds). rezul tii cii si p = const (din ecuatia (4-5)). se d p .1.= 0. iar ecuatia de stare fizicii a corpului fiind T = f(p. deci (p. oricare ar f i directia lui ds. p). oarecare de separatie avem: si p. adiiugindu-se presiunilor datorite fortelor masice etc. de asemenea intre un lichid si un gaz. c) Sensul fortei F este acela care corespunde descresterii potentialului.) d U = 0.

ciici dacii p.. considerind solidificatii o prismii de secfiune dreaptii dQ.Pa = Y ( ~ 2 . Forta masici este in acest caz chiar -c deoarece G - = g. (fig. Introducind aceasti expresie a lui U in legea general2 a hidrostaticii. b) Suprafata liberii a unui lichid este orizontali. rezulti: P i . in sus. c) Suprafetele izobare sint orizontale.~ 1 ) . Rezulti aceeasi Iege (4-7).. . Se proiecteazi pe axa prismei toate fortele care actioneazi asupra ei : greutatea prismei de lungime I .deoarece forta gravitatiei -derivii dintr-un potential. 4 ) mirginitii la capete' de douii baze oblice de arii dQ1 . = pz = presiunea atmosfericii. . care d i distributia presiunilor in masa fluidului. normale pe bazele prismei.2. pe care se exercitii presiunile unitare p. - ~i este indreptatii dupii verticalii. 4-1. dQ. . Echilibrul unui element de fluid greu rali dau proiectii nule.pgz sau Aceasta este ecuatia de echilibru a fluidelor grele si ea se poate obtine uSor ~i direct. Admitind sistemul de axe Oxyz.. Bineinteles. ~i p. t22 fn jos. adici diferenta de presiune este egalii cu greutatea unei coloane de lichid avind ca iniiltime diferenta de iniiltime (2. cu axa Oz verticals. suprafafa s i nu fie prea mare. avind greutatea specifics y si fortele de presiune pldQl si p2dQ2. zl = z. forta masicii are o singurii components -g.) si o sectiune dreapti egalii cu unitatea de suprafati. Presiunile pe peretii lateFig. deci -gn-dz . 9 9 9 = const Consecinte : 9 a) Considerind presiunile in doui puncte la cote de iniltimi diferite zl ~i z. se obtine: p $. U =gz + const. cici atunci fortele G nu mai sint paralele.

Din U = g z $ C deducem. deoarece greutatea specifici a coloanei de lichid de suprafafi 1 cm2 ~i 1 m Tnilfime este: 7 7 + + + 9 1 000 kgf = 0 ... 4-2. Daci exprimim pe p in tf/m2 si iniilfimile fn m avem: . presiunea : p. l(2. d) ~ i z e= zO. ceea ce experimental se realizeazi cu un tub infundat. cii z = const. Planul CC' (supra- + 8 . Astfel. vid la fundul tubului. iar diferenta (p. n 0. iar diagrama OC' a presiuni. 1 000 h (h. .z. P1 = po 1 h. p.). gi secliunea egala" cu unitatea de suprafala'. presiunea absoluti (ata). ~i po in kgf /m2) . Sii reprezentim geometric. yh = H este diagrama presiunii absolute. 6 -' . in m . 10 000 crn2 rn t . iar z T m.lor p = p. = p1 1 000 (z.Hidrostatica 47 A c e e a ~ i demonstratie ca la b). pentru U = const. Putem transforma ~i presiunea atmosferica in coloana -+ Fig. 4-2). .. vom avea: p2 = p. la suprafata lichidului. = po de asemenea: p. Ecuafia devine: a d i d presiurzea tntr-un punct A.p. Mai rezultii de aci cii in vase comunicante lichidul se ridicii la a c e l a ~ inivel. Se obisnuieste a se numi p. . oricare a r f i forma ~i rniirimea sect iunilor vaselor (principiul vaselor comunicante). fn coniact c u atmosfera (fig. rgsturnat T lichid cu gura in jos si suficient de lung pentru ca sii riming n .) presiunea rela t ivii (at) sau suprapresi une. . Aceste suprafete sint ~i echipotentiale. plahul suprafetei lichidului in tub (trecind prln 0) se cheamii plan de sarcina' absolute.).2. plin cu apii. este e g a l ~ presiunea afmosferica plus greucu tatea unei coloane de lichid avPnd Ena'ltimea de la suprafajd ptnd la A. Repartifia presiunilor unui fluid greu de apa. presiunile vi nivelurile unui lichid. Astfel. f a t i de un plan de comparatie. Dacii p se exprim2 in kgf/cm2. . l kgf/cm2 m.

este egali cu greutatea coloanei de lichid AB'. sau :oglinda apei.5. Suprafetele de separatie trebuie s i fie echipotentiale. e) Dacii intr-un vas sint lichide de densi tiiti diferi te. = p. Mgsurarea presiunilor Se obisnuieste a se 'intrebuinta urmiitoarele instrumente. ciici altfel echilibrul ar f i nestabil .. De asemenea. Diferenfa dei presiune p. astfel ca CB' sii faci un unghi de 45" cu vert icala. cici pe asemenea suprafete p=const . Repartitiapresiunilorinlichidededensitiiti ele se vor separa dupi den& diferi te t i t i . Piezometrul este de doui feluri: deschis. In cazul apei.). ca iniltimile sii fie exprimate in presiuni impiirtite cu y. Diagrama presiunilor relative .2') (2'' + - 2. 4.(trebuie ca centrul de greutate sii aibii pozitia cea mai joasi. cu secfiunea egali cu uni tatea de suprafatii.fafa de contact cu atmosfera) se cheamii planul de apii sau luciul apei. sau plan de sarcinii hidrostaticii. 4-4. Fie.). cele mai grele la fund. trei lichide de greutiti specifice diferite ( y p y2> y.- Fig. Acest instrument constii dintr-un tub transparent racordat la vasul ce contine lichidul. ca piezometrele (1) din figura 4-4 si in care caz rnisoari presiunea 7 7 7 . putem aranja scara lui p. aceste suprafete slnt orizontale.:se obtine ca in figura 4-3. de exemplu. y = 1 si presiunea se misoarii chiar la scara lungimilor. conform teoremei l u i Torricelli).variazii Png raport cu miirimea presiunii -si natura fluidului. Fig.4-3. In cazul 1ichidelor grele. Piezometre . iar presiunea in punctul B este: A 7 9 A + yB PB = Po f Y1 (2' .-- -' 7 .1. estej orizontali suprafata de separatie a unui lichid de un gaz.2") + y3 (20 . iar diagrama CB' este d iagrarna presiunilor relaf ive. De exemplu: daci p se exprimi in tf/m2. a) Piezometrul. Putem face si invers. care .

In figura 4-4. 6 se misoari o presiune inferioari presiunii atmosferice (vacuum partial) fie cu ajutorul unui piezometru deschis (1) in care se constati o coloanii de lichid de-h metri. deci acest tip de manometru poate fi folosit pentru presiuni mai mari (pin6 la circa 4 ata). si cit mai apropiate de tub.Tubul s i fie perfect curat. 4-4. trebuie sii fie calibrat uniform. Rezul t i : 9 9 Densitatea mercurului fiind de 13. a piezometrele misoari o presiune mai mare ca presiunea atmosferici . Cu piezometrul deschis se misoari o b i ~ n u i t presiuni p i n i la cltiva metri coloani de lichid. produsi de tensiunea capi lari .6 ori mai mare decit cea a apei. pentru a se evita erorile datorite urcirii lichidului in tub peste nivelul hidrostatic.Linia vizuala sa fie orizontali. b) Manometre cu mercur.Hidrostatica relativi. coloana de mercur. orizontale. Fig. avind un diametru de cel putin 2 cm. 6) pini la cota M N (vase comunicante). 4-5. tangent2 la meniscul din tub. tubul piezometric inchis nu se racordeazi la partea superioari a vasului iichis. prin care se c i t e ~ t ela scali nivelul lichidului. In sfirsit. . ci la un perete lateral. in axa lui.Tubul transparent. unde se produc ingrimiidiri de gaze si vapori. in figura 4-4. care ar putea falsifica rezultatul citirii. . sau inchis. fie cu un piezometru inchis (2) in care se observi o coloani de H metri f a f i de cota punctului B. Pentru misurarea presiunii p.Scala trebuie sa a i b i diviziunile trasate cu precizie. ca piezometrele (2) din figuri ~i in acest caz tubul trebuie s i fie destul de lung pentru ca la partea superioarii s i r i m i n i un spatiu vid. lntre sectiunile B si D pe aceiasi suprafati de nivel avem relatia : 9 in care y si ymsint greutiitile specifice ale fluidului din recipient si mercurului . h.yh. va f i de atitea ori mai scurti decit coloana unui piezometru cu a p i . pB (absolut) = y H ~i Mai observiim cii nivelul liber a1 lichidului se ridici in tubul deschis (fig. astfel ca tubul s i nu intreac2 iniltimea camerei. . astfel c i : 9 A 9 A p~ (relativ) = . La montarea piezometrelor se iau urmitoarele precautii care inlesnesc o misurare corecti: . Piezometrul inchis misoari presiunea absoluti. a unui lichid sau a unui gaz in punctul A se foloseste manometrul reprezentat in figura 4-5. Manornetru cu rnercur . .

Manometrul cu membrane. b). I n locul tubului arcuit se intrebuinfeazii uneori o placii flexibilii care se deformeazii prin actiunea presiunii. un ac se mi@ in fata unor diviziuni. Dintre acestea se folosesc mai ales douii tipuri: . deplaseazii un sector dinfat. Manometrele. d) Tubul piezometric diferential. depiirtindu-se de centrul ircului. 4-6. are forma unui arc. Celiilalt capiit este inchis astfel cii dacii presiunea in tub creste. iar axa tubului tinde a deveni 'rectilinie. 4-6. iar deformatiile se transmit la acul indicator sau inregistrator printr-un dispozitiv analog cu cel a1 manometrului Bourdon (fig. 0 variant. cind se fntrebuinteazii pentru miisurarea presiunii atmosferice. sectiunea elipticii a tubu9 Fig. insurubat la un capiit in recipientul a ciirui presiune interioarii o miisuriim (fig. Manometrele metalice trebuie etalonate periodic.Hidraulica c) Manometre metalice. cu . . ' . Un tub metalic elastic.sectorul. Acest manometru 'este etalonat cu ajutorul altui manometru de precizie (cu mercur). a acestui manometru este manometrul cu burduf (fig. poartii numele de barometre. de secfiune transversal2 elipticii.Manometrul cu arc (Bourdon). 4-6. 4-6. Pen tru miisurarea di ferentei de presi une din douii vase continind a c e l a ~ i lichid se foloseste dispozitivul din figura 4-7: un tub de sticlii indoi t in formii de U risturnat iste racordat cu ambele capete. a). c). Capii tul A a1 tubului. Manornetre metalice lui tinde a deveni circulars. in jurul centrului s i u C ~ i prin intermediul unei rotife 0 angrenate .

9 ' sinx ' care se citeste pe tubul oblic. Acesta (fig. este in legiturii cu presiunea p..y h ' i . >p. - P2 = yh" + p. 4-8.. Diferenta de presiune este: . Lichidul se ridicii in tubul Pnclinat de ?niltimea h.. Dacii la fiecare vas am racorda cite un piezometru inchis. prin intermediul unui tub de sticlii. Fie h f . h" iniilf imile reale l a care se ri dici lichi dele. 9 Daci presiunea p este prea mare si lichidul nu ajunge in partea de sticli. se previd o niveli de precizie cu buli de aer ~i un ~ u r u b de reglare a nivelului.. iar partea inferioarii. Pentru a fi siguri cii la unghiul a din 'conFig. 4-8) se compune dintr-un vas continfnd un lichid mobil ins2 nevolatil. e) Manometre pentru diferente foarte mici de presiune. fiind p presiunea aerului inchis. deplasindu-se h cu cantitatea 1 = . la cele douii vase. Avem : Y PI . Fie p. Din cauza presiunii p a aerului inchis in partea curbatii a tubului. aceste iniltimi vor fi mai mici C U E . Micromanometru diferential structie nu se adaugi unghiul de Pnclinare chiar a1 instrumentului. respecti+ h. In partea superioarii a tubului este prinsii o cantitate de aer care se poate regla cu robinetul R. Piezometru diferential diferential. iar y-greutatea specifici a lichidului. inclinat cu unghiul cr fati de orizontali. gradai.. lichidul s-ar ridica in fiecare tub la o iniilfime h. se deschide robinetul R pentru a iesi o parte din aer. .A prin tuburi de cauciuc sau de metal.I a t i un tip: micromanome~rul Fig. 4-7.P . Pe la partea superioar5 vasul este in legi tur8 cu presiunea p2.

denivelarea este = P 1 000 . Avern: Y . in care R gi Ra sPnt rezistentele electrice la pat. Aparatul serveqte la rniisurarea diferenfei . 0 cutie rnetalic2 cu pereti g r o ~ i este plinii cu un lichid vtscos. avlnd densitlti foarte putin diferite Pntre ele (y > y'). 2 * 1 0-6 pat). Dacii lichidele din recipiente slnt apii pur2. yh = y'h'.nivel rnai jos ca M 'N' datoritii faptului cii y > y'. avern: presiuni foarte mari se folose~teproprietatea unui fir de rnanganini de a avea o rezistentg electric2 variabilii cu presiunea.doua' lichide (fig.4 i--ii--li : - h :- p + yh = p + y'h'. 0 44 1 giisirn Ap = 44 z. respectiv presiunea a trnosfericl: .M icrornanometrul cu __ h ' r' : A A' = . . Micrornanornetru diferential cu douii 1ichide a 9 apoi : Ap = yh = h'y' Ap= + c(y + y 3 + z(y .P adici z este . avern: qi dacii presupunern --0 [: -(y+y')+y-y '1 -2..de presiune a fluidelor continutefn douii vase. '. unite printr-un tub de sectiune rnicl = w gi contintnd douii lichide ce nu se arnestecii. f) Manometre pentru presiuni mari. nivelul M 'N ' coboar2 cu E . astfel cii: wz ne=wz.y'). . poate aluneca fntr-un orificiu previizut la fata superioarg a cutiei Un piston de sectiune (fig. 4-9) se cornpune din douii recipiente R .Pentru R = R o (1 + 2 . Dacii pa este presiunea atrnosfericii. care este adus la loc Pnciircfnd pistonul cu o greutate F . avind fiecare sectiunea mare = a. Presiunea p tinde s2 ridice pistonul. iai nivelul MN urcii cu E. e=- Fig.foarte rnicii .Manometrul cu piston. 100 ' . suprafete P raport cu suprafata de n separatie A a celor dou2 lichide fie h --__~i h'. Pnsii M N este la un . \ \ ---- -- Dacii presiunea cregte cu Ap P n recipientul R '. conform legii urrniitoare. deci sensibili- tatea rnicrornanornetrului este de circa 25 de ori rnai mare.. fnainte de a racorda manome trul la vase. suprafetele M N gi M ' N ' din cele douii recipiente sint supuse la aceea~ipresiune p. a cirei greutate specificii la 20°C este 998. pe cfnd la un rnanornetru cu ap2. 4-10). Nivelurile acestor doui . qi anllini purii a ciirei greutate specific5 la 20°C este 1022. 4-9..

-. S-au construi t formule care dau mai mu1t sau mai putin exact valoarea presiunii atmosferice P functie de altitudine si temperatura (v.). L . mai jos. PV "4'" --f . la temperatura de 0°C. presiune m i s u r a t i in milimetri coloani de mercur la 0°C. -- 1 7 Y Y Pentru ca citirile iniltimilor piezometrice s i fie corectate.. cu presiunea vaporilor saturafi. 4. 4.. Misurarea raturi.10. n 9 A .presiunii vaporilor tru presiuni mari saturati sau absenta vreunui gaz (sau aer) in s ~ a t i u linchis. 4-11). Daci n o t i m cu p. articol 4. .---. Presiunea vaporilor Daci suprafata apei este = P a F vPa S -intr-un spafill inchis (de exemplu F I intr-un tub piezometric inchis)..1. 4.Hidrostatica I 53 Se introduce in lichidul a cirui presiune se rnisoari o bobini de manganini protejati intr-o capsuli plini cu benzini (care nu ingheati la temperaturi mari) gi se mgsoari rezistenta. Tabela 4-1 Presiunea vaporilor saturati ~i continutul lor la 1 m3 aer 4.7. iar vaporii exerci t i o presiune depinzind de tempeFig.5.1. in functie de temperaturi. ci ---.. presiunea vaporilor saturafi (fig. Manometru pen. indi ferent de prezenf a Fig.6. Presiunea atmosfericl I n tabela urmatoare se dB variatia presiunii atmosferice cu altitudinea.1 1.la saturatie. nivelul la care se ridici apa intr-un piezometru Tnchis nu este -&deasupra suprafefei Y Pa libere a apei in atmosferi. Pentru a1titudini intermediare se poate interpola liniar.3. evaporarea apei se produce pinii . d i m tabela de. .-. Cu asemenea manometre s-au studiat proprietitile apei pPni la 20000 a t presiune.

un piston de sectiune mult mai mare Q. se aplicii in axa pistonului din A o fortii F care produce F balii cu . B . Presa hidraulicl cu pompii forti se poate piesa un obiect aflat Pntre pistonul B ~i o placii rigid5 legati de coloane fixate P funn datii masive.d. se transmi te pe fata inferioarii a pistonului din B. echilibrfnd o rezistenfii R a . Aplicatii tehnice 1) Presa hidraulicii simplii. o presiune suplimentarii in masa lichidului eg 0) conform principiului lui Pascal. Presiunea atmosferic5 in mm Hg A l t i t u d i n e m.7 41. Cum la un drum h parcurs de pistonul din A corespunde un drum mult mai mic H a1 pistonului din B . inseamnii c H pentru a produce ridicarea sensibili a pistonului din B trebuie introdusi o :cantitate mai mare de lichid. Cu aceastii 0) Fig.333 m ap5) A l t i t u d i n e m.F. 0 20 340 680 1030 1390 1780 2180 2600 3050 3 5 3 0 . . 762 760 730 700 670 640 610 580 550 520 490 4 000 5 000 6 000 7 000 8 000 9 000 10 000 12 000 15 000 2 0 0 0 0 30 000 Presiunea a tmosferic5 fn mm Hg 461 403 352 306 266 230 198 146 89.1. Aceastii m a ~ i n i(fig. astfel ca lucrul mecanic motor Fh sii egaleze lucrul rezistent RH.d.M.6 4. 4-12) este compusi din doukcorpuri cilindrice umplute cG lichid. fntr-unul din aceste corpuri A. Q.. 4-12. cornunicind intre ele printr-o conductii. Tntreg sistemul iiind fn echilibru.8.M.54 Hidraulica Tabela 4-2 Presiunea atrnosfericg la diferite altitudini (760 mm Hg = 10. presiune care.O I - 8. fn celglalt. se poate mivca un piston de sectiune a.

ob-tinem Ap = 315 at ~i A F = 222 tf.Hidrostatica ' 55 ceea ce se face folosind corpul A ca pompi. F. 4-12) gi ele inchid cu atit mai bine cu cit se realizeazii presiuh mai mari ale lichidului. Piulita M face corp comun cu pistonul Q si rotirea ei este irnpiedicati de perefii metalici D. In reali tate. a .4 Ap= XT 0. . d C- Rezultii T = 33 kgf. cu ajutorul unei tije filetate de care este fixat rigid volanul V. Forta manualii Fl se a p l i d de fapt la extremitatea pirghiei de lungime L. Scriern c6 A =A . In realitate. h = 1. rezultii o forti R mai mici. raza volanului a ~i volumul corpului de pomp6 B este V. 4-13. Garniturile din piele sfnt moitate intr-un locas G (fig. din cauza rezistentelor de frecare la garniturile de etansare. v a= 5 cm. previzuti cu supapele S1 . . Presa hidraulicii cu ~ u r u b . la care se adaugi forta de presiune initial. la n ture ale volanului.2 em. eventual 40 tf. volurnul V se micsov reazi cu : 2d2hn. Forta care la trebuie aplicatii volan se obtine calculind lucrul mecanic penttu o fnvirtituri : . deci in total 267 tf. Cu dispozitivul de la aplicatia 2 se pot obtine forte inzecite. calculati in aplicatia 1 la 45 tf. cu aspiratie din vasul C gi refulare din A fn B.i S.d2 7T Pe lingi aceleasi date din exemplul precedent. pornpa A si vasul C sint la fel ca in cazul precedent. Dac6 ~ u r u b u lare diarnetrul d gi pasul h.= 3 0 c m . 4-13).La acest tip de press (fig. = 20 kgf gi dac6 sectiunile pistoanelor o si Q au diametrele de 2 cm. respectiv 30 cm.f i e V = 15 000 crn3. rezulti R 6 = I -(?) 30 2 e 2 0 k g f= 45 tf. Rezulti sporul de presiune : 9 1 4 4 hn AT . 2) Presa hidraulicii cu ~urub. dar sub piston111 P se poate deplasa hn alt piston Q. din cauza Fig. amplificindu-se pe axa pompei in L raportul: 1 1 De exemplu: pentru9 L 1 = 10. . n = 10 ture.00005 V .

iar forta de frecare corespunzitdare yph. presiunea in lichid este 9 7 Lucrul mecanic acumulat. 0 platformii. Volumul acumulatorului V = Q H . clnd pistonul s-a ridicat la maximum este: 4) Garnitura de etan~are. nd2 Fig. 4-15. Greutatea pirtii mobile fiind G kgf. fixatd de piston cu un cadru. 4-14) se compune dintr-un corp cilindric vertical C. se cere a se calcula momentul fortelor de frecare produs de garnitura de in& time h. Momentul fortelor de frecare pe intreg perimetrul garni turii : .frecirilor va trebui aplicati o fort5 depisind 40 kgf. In cazul unei crapodine cu arborele sustinut de api. sub presiunea p .Aceasta (fig. 3) Acumulatorul hidraulic se intrebuinteazi pentru acumularea energiei hidraulice. deci volanul va f i manevrat de doi oameni . spre a f i folositi temporar pentru a acoperi necesitif ile de putere de virf ale ascensoarelor hidraulice. Acumulator hidraulic 44 . A Fig. Acumulatorul (fig. este incircati cu greutiti. 4-14. 4-15) consti dintr-o bucata de piele presati astfel c i ia forma unei jumiititi de tor. Garnitura de e tanqare Presiunea P lichid p n =- Presiunea lateral5 pe 1 m de garniturii este ph. in care se deplaseazi un piston.

y fiind greutatea specifics a rnercur~!lui: p~ = pB' = po + yh (po = pres. Cind butelia a ajuns la adincirne.50 rn Iniltime poate rnisura presiuni ping la 100 at. Un aparat cu 24 sifoane de circa 2. In pozitia initials. existi relatia: .artin~entele sint pline cu aer -la presiunea atmosferici po si docul 9 . 4. atrnosferici) . Prin robinetele r.e Fig. cornpartimentele A . Pentru urcarea docului. Batimetru Fig. C comunici intre ele lingi fund. Pentru rnai mu1te coloane. Doc plutitor p l u t e ~ t e carena minimi. r ' se introduce aer comprirnat la presiuni convenabile pentru ca s i fie cit rnai bine utilizate coloanele cu mercur. 4-16) a fost intrebuintat de Kan~erling Onnes pentru a rnisura presiunile rnari ale gazelor. daci adincirnea rnirii este 9 429 rn (Oceanul Pacific lingi insulele Kerrnadec) ~i densitatea apei rnirii 36/35 fati de apa purg? Se va considera coeficientul de cornpresibilitate a apei x=0. 4-17). Pentru a f i scoborit. B. Cit rnercur va trece.Hidrostati'ca 5) Un manometru cu coloane multiple (fig. Manometru cu coloane multiple 7) i n docul plutitor reprezentat in sectiune transversali in figura 4-18. 4-18.000047 ~i se va neglija efectul compresibilititii apei rnirii (Care spore~te densitatea acesteia) gi a1 Compresibili t i t i i mercurului (Wit tenbauer). cea de jos rnercur. se compune dintr-o butelie de otel cu fund dublu (fig. 6) Batimetrul lui Weeren. silind rnercurul s i treacii in camera de sus. se evacieazi cu pompele apa din compartimente. Ce relatie existi la un moment dat intre iniltimile x ~i y ? Dacs p estebresiunea aerului comprimat in A . Camera de sus cuprinde 920 g a p i distilati. + Fig. se pompeazi a p i in comparticu rnentele B ~i C pin5 la nivelul y deasupra fundului.16. putem scrie. toate comp. apa mirii pitrunde printr-un orificiu fin in camera de jos. 4-17. comprirnind aerul prins iniuntru. Apa i n t r i si in A. Neglijind greutatea aerului inchis in coloane. p = po yZh. servind la deterrninarea presiunii in fundul rnirii.

apa va -&mi pin5 la o iniiltirne h' -. Fintina lui Heron Fig. loanei de aer este de 800 ori rnai mica decft greutatea coloanei de ap2 de aceea~ifnciltirne. este fn cornunicare cu vasul N prin tubul vertical (fig. Nivelul apei in vasul P fiind supus deci la presiunea p~ prin deschiderea robinetului F. y ) f a y = 0. 4-19.x ) p . Vasul A . rezultii: x2 . + + 8) Fintina lui Heron. Aplicatie tehnic5 a finttnei lui Heron . coloanl de a p i .iar la o schimbare izotermicii a stiirii aerului in A : PO = (a . Fig.h. 4-19). 4-20. Punind p. Aerul din vasul N este in comunicare cu aerul din vasul P prin tubul vertical CD. In s f i r ~ i t lichidul din P este h comunicare cu exteriorul prin tubul vertical EF.x ( a h. . Intre presiuni exist5 relatiile: Presiunile in aerul aflat in vasele N ~i P sint aproximativ egale cu p ~ deoarece greutatea co. = yh. plin cu lichid.

PRESIUNEA UNUI LICHID PE PERETI 4. atunci clnd se dispunea de o cantitate mica de apii sub presiune. 4-21.h'. Presiunea uni tar5 intr-un punct din acest perete. Acest dispozitiv a fost folosit uneori. este normal5 pe suprafata Q ~i mgrimea ei este: . yz). Fie xOy planul de sarcin5 absoluti ~i h. + + Fig. presiunea atmosferici. Presiunea unui lichid pe pereti plani a) Rezultanta acestor forte elementare. de asemenea. iar forta de presiune corespunziitoare pe o suprafat5 d Q in jurul acestui punct este (p. K ~i G ~i se deschid robinetele S ~i T. la adincimea z sub nivelul apei. 4. + y h. Se deschid robinetele G ~i R pentru golirea vasului N gi umplerea vasului P.2. Apa din P este astfel impins5 prin tubul EF la exterior. din care se umple intermitent recipientul P.111 unghi a cu planul xO'y . Dintr-un rezervor situat in A . 4-21) care formeazi 1. trasate pe planul inclinat y'Oz'. Prin aceast5 functionare.1. normald pe planul peretelui. numitii forta de presiune totala sau impingere absolutii pe suprafata Q. i n t r i apa In N comprimlnd aerul tn N gi tn P la presiunea p. yz)dQ. este (p. vasul P se g o l e ~ t e~i N se umple. Dupii umplerea acestui vas se inchid robinetele I?. Apa se colecteazi in rezervorul subteran B. Presiunea pe pereti plani 9 Ne propunem sii determinim presiunile unui lichid in repaus pe un plan fnclinat y'O'z' (fig. sii determinim forfa hidrostatica' de presiune rezultanti pe aria din interiorul unei curbe inchise. la o iniltime h > h'.Hidrostatica 59 Acela~iprincipiu st5 la baza dispozitivului din figura 4-20 care s e r v e ~ t ela scoaterea apei dintr-o mini. tnvingtnd diferenta de nivel h .2.

Pentru a gisi punctul de aplicatie a1 impingerii P (fig.. ale impingerii sint: 9 9 P.J ) ) z '2dQ zl. c) Centrul de presiune. 4-22). pe suprafata Q are mirimea + Dac5 hot5m cu zG ~i z)G ordonatele centrului de greutate G a1 suprafetei Q . este egalii cu greutatea unei coloane* de lichid. iar forta rezul t a n t i a presiuni lor uni t a r i rezul t a n t i este: ( p . = yzG Q s i n cr = yzG Q. b) Componentele orizontali si vertical5 P. normalii pe perete..po) = yz. a centrului de g . P. = C ? y sin a zI2dn YZ. la planul de ap5. presiunea yz . in care Q.n R sin u 7 .. si P.Q \ yz' sin adQ = yzb Q sin a deoarece adicii impingerea.iniltimea egal5 cu distanta vertical.Dac5 forta opus2 a peretelui este supusi presi un i i atmosferice. respectiv O'z'. sint proiectiile suprafetei Q pe planul orizontal si pe planul vertical. paralele cu axa Oz. avem: z \ = z' sin a si P 9 = .. ~i Q. prismatic& avind baza Q si.. s i luiim momentele fortelor paralele f a t i de axa Oy si fatii de Oz'. Avem: 9 9 2. = YZG aces = YZG a.e i t a t e a1 lui Q . Fie zf ~i y: coordonatele acestui centru C a1 fortelor paralele.

1fat5 de axele Oyz'. . Daci axa Oz' este p a principal. 4-23.Hidrostatica A ti! in care rd este raza de giratie a suprafetei Q f a t i de o ax5 parale12 cu O y trecind prin G . Presiunea pe diferite suprafefe plane . rezultS c i y z f d Q = 0 . de inertie.Fig. Se vede c5 punctul C este situat mai jos ca G si pozitia sa este independent5 de unghiul GC. deci punctul C se afll pe Or'. Teorema momentelor aplicati fat5 de axa Oz' ne d5: Numiiriitorul este momentul centrifuga.

d) Cazuri particulare (fig. iar pe linia BB'. a) b) c) ah2 P = y .- 2 . (4-12) . Probleme de aceasti naturii.b ZG ..4 Y . 4-24). a. in general. din planul yOz fati de axa Oy. componentele dupg cele trei axe de coordonate ale fortelor si rezul tantele lor respektive. fortele fiind de direct i i oarecare si.b 3 x 2 3nr 16 9 Z c . limitatii in interiorul unui contur inchis (fig.. -+ . f n acest caz. ZG . Presiunea pe pereti de formi oarecare Fie un perete avind forma unei suprafete curbe oarecare. Vom putea calcula Ins. ci la doui forte care nu sint in acelasi plan (sau la o rezultanth si un cuplu rezultant).h . presiunea pdQ = yzdQ se poate descompune in: oc. ' 9 Ul tirna integral2 reprezentind momentul static a1 suprafetelor din dQ. 0 ' . P a (b -/h $1. presiunile sint distribuite liniar conform diagramei trapezoidale. neconcurente. 9 d) = e) =~ 2 7 6 2 yyr3. A 9 .Qx. pe care le vom nota P . in mod avantajos. putem scrie: p x = yz. ZC--- zc =h b b2 -+-+ 12 (h++) 2 La un dreptunghi cu baza orizontali...ab2 p = y.Z G = h $ . nici centru unic de presiune. y(h 6). 4-24.. Pe linia A A ' presiunea este yh.yzd Q si oc. 2 1 zc=h+--.. P Y .3 9 ZG = h. ele nu se reduc la o rezultantii unici.yzd B . 4-23).yzd a.-.P z . P = yxhr2.-.9 --.2. Centrul impingerii (rezultantei) este la nivelul centrului de greutate a1 trapezului presiunilor. r2 4h ZG .2b 3 zC . 4. se pot trata adeseori grafic. cry. Presiunea unui lichid pe pereti de form2 oarecare sint cosinusuri le dlrectoare ale normalei pe suprafata elementari dQ.2. . kvident c i nu exist& in general. . Daci a. az L Fig.

. Forta P. in particular.2. fiind proiectiile lui dL2 pe pianele xOz ~i xOy. Presupunem ' p ~ a n u ~ neintrerupt insi plin cu un lichid de greutate fictivi . admit o rezultanti trecind prin 0. Epura presiunii pe o stavil5-segment . greutatea lichidului cuprins in cilindrul Fig. se aplicii in centrul de presiune a1 suprafetei plane OX.. limitate de suprafala ~i de planul de apa'. curbi iar ca generatoare. a lichidului din intrind.y.3. 4-26. - 4. pentru c i toate presiunile sint normale pe 1) Fig. 4-25. Apl icatii tehnice irnpingerea total% pe un segment cilindric A B cu centrul in 0 (fig. din care se scade greutatea Q (sectiunea din lichid h a ~ u r a t i )Fortele .Hidrostatica 63 in care Q. este proiectia pe planul yOz a suprafetei totale a peretelui a. Presiunea pe partea curbi A B C va f i rezultanta intre impingerea F. verticalele care intilnesc conturul lui a.Tot Lstfel: PY Apoi : = y i z d Y~= yZGyQy.= y j z d Q . socotiti pe planul AC (fictiv) gi greutatea ce l i p s e ~ t e G. iar z. Simplificarea calculului la pereti care are ca directoare conturul lui Q . este coordonata paraleli cu axa Oz a centrului de greutate a1 suprafefei A ~ a d a r . P. este egala' cu greutatea unei coloane d e lichid 2. ~ b s e r v i mc i . Consecinta'. 4-26. Fie un perete plan previzuf cu un intrind cilindric (fig. = G. suprafetele d a y si d a . componenta P. P. secliune Q. a) este impingerea pe planul fictiv AA' reprezentati prin trapezul AA'CC'. 4-5). si avind ina'ltimea egal6 cu adincimea sub planul de apd a centrului degreutate a kuprafetei Q:.

exploatiirii si la alte forte. formula riimine . fie impingerii laterale din partea piimintului. se obisnuieste a se lua rezistenta admisibilii mai micii decit la constructiile static. care se scade din PI. Pentru echilibru.cerc. 2) Tub circular supus la presiune interioarii uniform& Fie un tub de diametru interior D. la forte dinamice sau la forte datorite vari.. 0 altii metodii pentru a obtine rezultatul este indicatii in figura 4-26. Presiunea interioarii fiep(tf/m2). 4-27). 9 . Formula practich de dimensibnare va fi..5-2 mm spor de grosime. Deoarece conducta este supusii in timpul .. P . b. Impingerea -rezul tantii este R = Fl. datoritii fie modului de rezemare.' obiinuite. . este greutatea lichidului cuprins intre arculysi coarda AB. astfel. trebuie introduse presiunile .P.acestea sii se echili breze. pentru . adicii : 9 9 . Trebuie ca fortele . este impingerea pe planul fictiv AB.in care p este exprimat in kgf/crn2. Solidificiim jurniitate din lichid ~i sectioniim tubul dupii a c e l a ~ i plan diametral Fig.Eforturile uni tare in peretele tubului sint : .otel moale: 9 9 . de l m lungime si avind grosimea peretelui e (fig. 7. 4-27. D si e in cm.Dimensionarea tubului. = 800. Presiunea pe peretele unui tub cilindric orizontal.lichidului suprimat asupra celui riimas ~i doui forte de tensiune' T.aceeasi.I 000 kg/cm2 si se adaugii si 1. se ia a.atiei de temperaturii etc. . Formula este valabilii numai pentru pereti subtiri .. reactiuni ale jumiitiitii tubului suprimat asupra celui riimas. deci. Dacii p este dat in atmosfere si D ~i e in centimetri. pentru ruginii. dacii tubul este de otel moale.

gisirn: . Aplicatie: Presiunea ~i centrul de presiune la triunghi acelea~imomente de inerfie ~i aceleasi momente centrifugale f a t i de orice pereche de axe rectangulare din plan. Este cunoscuti din f izici experienfa lui Pascal prin care se dovedeste c i forfa de presiune a unui lichid pe fundul plan (detasabil) a1 unui vas este aceea~i. 4-30. oricare ar fi forma vasului si forma conturului fundului. imediat prinlegea hidrbstatici. Fig. 4-29. Fig. Aplicatie: Presiunea gi centrul de presiune la elipsi -. z ) coordonatele mijloacelor laturilor. 4-28. b) t r i u n g h i o a r e c a r e (fig.Hidrostatica 3) Paradoxul hidrostatic. z ) ( x . dat frind ciUft orta de presiune in acest caz este: Fig. aceste mase au acela~i baricentru. D a d suprafata triunghiului o repartizim in trei mase egale. 9 diferenta dintre greutatea total. 4) Forfa de presiune qi centrul de presiune pentru suprakfe situate intr-un plan vertical : a) e 1 i p s ii (fig. z ) ( x . 4-29) . concentrate in mijloacele laturilor. Acest fenomen se exolic. &u condifia ca suprafafa fundului ~i nivelul apei deasu~ra fundului s i riimini acele&i. Paradoxul hidrostatic P -.y h Q . Daci notim ( x . P = yxab (h + b). a lichidului G ~i forta de presiune P este rezultanta presiuriilor pe peretii laterali.l triunghiului. 4-30).

ei de aplicare pe peretele despgrtitor a douP bazine (fi g. 6) Determinarea rezul t'antelor fortelor care lucreazii in diferite sectiuni orizontale ale unui baraj supus la presiunea apei (fig. a) Se compun impingerile ~i & ale lichidelor din fiecare bazin (pe unitate de lungime de perete transversa 1) : Fig. demonstrats de prof Germani. Aplicatie: Presiunea pe un perete ce desparte dous lichide b) Alt procedeu: Se scade diagrama OB'C din diagrama A B O si rezulti diagrama trapezoidal5 a presiunilor OQ'C'B. ceea ce revine la determinarea centrelor de greutate ale trapezelor In care se descompune diagrama presiunilor. Se calculeaza suprafata t..66 Hidraulica 5 ) Determinarea fortei de presiune rezu.G6. este urrnii- Fig.apezului Q si centrul siiu de g e u t a t e h'R = yQh'. a) Se determini centrele de presiune ale blocurilor GI. 0 constructie graficii. 4-3i). b) Se determini centrele de presiune ale presiunilor apei de pe fiecare bloc.Itante si a punctului . 4-32.. Aplicatie: Rezultanta fortelor In 'sectiunile plane ale unui baraj .. 4-31. G2.

acesta i$i g2segte sprijinul pe trei grinzi I orizontale avfnd toate acelagi profil $i solidariza te cu peretii transversali. (Pentru inlesnirea expunerii se va lua un exernplu cu n = 3).= 1 =-yh. introducem si subpresiunea apei care. iar ciitre aval yh. ducern cercurile de raze BD' = BF ~i BE' = = BO. ciitre amonte. Impirtirn segmentul A B fn trei pirti egale. in n p5rti de suprafete egale (fig. 4-33.rezistenfa normali in secfiune s i nu intreacii rezistenfa admisi9 & . Prin intersectia acestor drep te trece rezul tanta Pi a presiunilor pe blocul i.*yh - Suprafata BFF ' = . Aceste paralele Impart triunghiul ABC in trei suprafete egale. Aplicatie: Repartizarea fortelor de presiune pe o stavil2 plan2 - Demonstratie : In triunghiul dreptunghi B D ' A avern: BF2 = B ~B D T = Suprafata B FF' 1 ~7 . = 3 = FF' BF FF' ---- BF F F ' = BF . Astfel.unghiul lui I? cu normala la sectiune sii nu intreaca unghiul de frecare.. fi -3 AB...sii nu se produca tensiuni in zidarie ( R sii cadi i'n treimea mijlocie). Din B . h fiind iniiltimea apei din aval fatii de bazii..extrernitiitileceleilalte laturi neparaiele. Fig..-. 7) Sii se impart5 diagrama presiunilor pe un perete plan. Ducem FF' ~i GG' pa~alele cu AC. EE' p h i la intersectia cu cercul. R. c) Construim poligonul fortelor G. ducern un semicerc B D 'A avInd diametrul A B . din care rezultii rezultantele partiale R. G2. FG ~i GA . se va lua egalii chiar cu yH. ridicim perpendicularele D D '. P2 etc.B A 2 . peretele A B fiind format din dulapi sau din tola rnetalici. 4-33)..yh 6 B ~yh F 2 AB I A etc. . Se ia AC = y h. Prin centrele de greutate ----ale acestor suprafete trec Pmpingerile pe portiunile B F . R. astfel c i : P I = P2 = P. In fiecare rost de despirtire dintre blocuri trebuie sii fie indeplinite urmitoarele conditii : . ca centru. ..toarea: Se imparte o latura neparaleli a trapezului in trei parti egale si se unesc acele puncte de diviziune cu . F. X Aceasti Pmp2rtire poate servi la constructia rational2 a unei stavile. d) La baza fundatiei unde se pot produce infiltratiile.

uniform dere AC = CB = 2 sir1 a pb aplicati perexercitatii pe grind5 fiind p kglm.k:-. forta de presiune [totalii va f i P = 2 sin a' pendicular pe mijlocul grinzii../ -. Sii se calculeze fortele exterioare gi punctele lor de aplicatie. 4-35. 4-34. unghi pentru ca rezistentele ce se dezvoltii h elementele portii s l fie minime? Fig. 4-35) format5 din grinzi oritele de presiune pe suprafata zontale allturate. vtiind c l nivelul lichidului este h(rn). acest a F = . 4-36) este scoborit5 partial ~i deversatl. Forta de presiune a apei.--. Sii se giiseascii presiunile pe suprafata curb5 a cilindrului. deasupra fundului. Cit trebuie s5 fie tncli9) unghiul f a i l porfile buscate ale unei ecluze. iar reactia din A este egall $i sirnetricii cu R f r ~raport cu forla P . reactia R Pi1 punctul lor de contact este perpendicular5 pe axa ecluzei. Aplicatie : Presiunile pe pirtile buscate ale unki ecluze . I - 1 !\ . M F +--a=pb SZ W 4 SZ cosa A + da ia valoarea minim2 cind .0.. de deschib unui sfert de cilindru . adicl: sin4 a COS" --. Considerind echilibrul punctului de art iculatie A . Cele bdoul porti fnchise flcfndu-$i echilibru.---. 4-34) se glseqte un sfert de cilindru de razl r.8) Pe fundul unui rezervor (fig. de sectiune dreptunghiularii. bQ - 4W Pentru o sectiune dreptunghiularii a * d (d = inGI3b tirnea). rezultl c l se dezvoltg in bara AC o fort5 axiall . $i lungime I . R Fig.P tga = 2 pb 4 cos a • ~ o r n e n t u lincovoietor maxim in grinda AC este: Dac5 SZ este sectiunea ~i W modulul de rezistentl a1 grinzii AC. Aplicatie: ForConsiderlm poarta (fig.. mernbrul al doilea = 2d 10) 0 stavilg-cirlig dub12 (fig.nate cu S5 se calculeze de axa ecluzei.

iar pentru o cre~tere a niveIului peste aceasti cotii.aapeiesteconsideratii. pentru orice nivel sub cota (h. De asemenea s-a neglijat o component5 orizont a l i P '.. h. diagrama presiunilor este mai Fig. din cauza vi tezei apei. Principala forti de presiune este P. pin2 la I unde este o etan?are relativz. nivelul apei s-a admis K (m) ~i corpul cu pereti e t a n ~ i Fortele de presiune care actioneaz5 asupra acestui corp sfnt Q. deoarece in zona de desprindere-a vinei presiunea este echivalen t6 cu presiunea atmosferici ( p . coboritii partial scoborPt5 ~i forta P. In reali tate. Pentru obfinerea tensiunilor maxime in diferite piirti constructive ale celor doui corpuri este necesar a se face calculul in rnai multe ipoteze cu privire la nivelurile maxime ~i minime i n amonte gi aval.acoperitor. egaliicugreutatea rnasei de apii de deasupra. pe fata amonte. sii basculeze pinii ce se o p r e ~ t ela reazemul lateral A'.. 4-37.. A + + Fig. Se propune ca. Aplicatie: Presiunile pe o stavilii-cirlig dublii. datoritii infiltriirii apei intre cele douii corpuri ale stavilei. Fortadepresiune P. o a l t i fort6 de presiune P4 s-a considerat. este de fapt mai micii. 4-37). Q4 ~i Q. 4-38. = 0). C o r p u 1 B. clapeta sii se mentin5 in echilibru. . 4-36. 1 1 ) Clapeta basculantl (fig. Aplicatie: Presiunile pe un tor sectionat .' Aplicatie: Presiunile pe o clapetii basculantii Fig.Hidrostatica 69 C o r p u 1 A. In aval. z).

pe bazele oriciirei prisme elementare. oricare ar f i unghiul a.3. care determini pozitia axei 0.. conform teoremei momentelor statice. h.4-39.a% Q + y . a. A d- -- -- . cu generatoare verticale. se echiliabreazi. + 4.. fiind a c d ~ a ~asadar rezul tanta presiu.( 36 f z a2 a: sin = Y T [ 3 z + 2 ~ + *sin. Si ducem un cilindru tangent la corp. Legea lui Arhimede C Presupunem un corp de greutate G si volum V. Inlocuind pe h.. prin curba C. a -)a ) - sin a apoi a.- -- - .. cici 2 pdo. Legea lui Arhimede (schemi) intre planul de apii si suprafata acelei zone si este indreptiti in sus. iarp la aceeasi adincime sub nivelul apei i. detasate din corpul dat. Vy. ECHILIBRUL CORPURILOR CUFUNDATE INTR-UN FLUID 4. = a2 rezulti sin a sin a .-. c situat In plan orizontal. iar rezultanta lor este egalii cu Vly ~i trece prin centrul de greutate a1 lui 11. Din aceste doui ecuatii rezulti a. nilor este verticali. = -. Forta de presiune rezultantii pe zona inferioari este egalii cu greutatea lichidului V. cufundat in intregime intr-unlfluid de greutatev'specifici y (fig: 4-39). iar rezultanta presiunilor exerci tate asupra corpului este vertical2 gi egali cu greutatea volumului de lichid deslocuit de corp. = p d o . 12) Sii se determine rezultanta presiunilor pe peretele interior a1 unui semi-tor (fig. PX = p [2R 2r f xra .Condifia de echilibru la limit2 este d a t i de ecuafia momentelor f a f i de axa 0: a1 sau. Intr-adeviir.1. = I = A B . forta de presiune rezultanti pe zona superioarii eite indreptatii in jos dupi verticali si egali cu V2y (greutatea lichidului cuprins intre planul de a p i gi zona supe.(2R 2r . Fiecare din aceste forte trece prin centrele de greutate V2y = Vy ale volumelor respective. 4-38)..xr2)]= 2n pr2.y cuprins Fig. fmpingerile orizontale -. care separii corpul. ---___ d o fiind sectiunea normal5 pe axa prismei.ioar8 a corpului). ~ t i i n d i ?n interiorul torului presiunea este constanti vi egalii cu p . in douii zone.3. cos a. Rezul tanta fortelor masice a este greutatea corpului. ~i a.

opusii greutiitii. Cazuri de inaplicabili tatea conform schemei din figura 4-26. deoarece presiunea lichidului nu se rnai exerciti pe unele piirti ale suprafetei exterioare a corpului. in cazul pozitiei a din' figura . d e ~ ise exprimi prin produsul dintre un volum si greutatea specificii ca si o fort2 masicii. ca ~i cind n-ar exista corpul scufundat . Trebuie sii observ i m c i subpresiunea nu este o forti masici. pierde din greutatea sa. Aceasti forfi. se exerciti si o forti de presiune P pe aria de contact A B .y V. rezultanta fortelor de presiune pe corpul scufundat nu mai este F = .Hidrostatica C- 71 In acest fel s-a demonstrat legea descoperiti experimental de Arhimede: un corp. Astfel. Legea lui Arhimede nu se aplici decit la corpuri complet Enconjurute de fluid. de exemplu prin intermediul unei grisimi consistente. Cele doui forte trebuind sii fie egale si de sens contrar. mai Gebuie ca G s i vinii Fig. se numeste subpresiune. corpul s-ar depiirta de pozitia de echili bru. Astfel sii presupunem un vas (fig. Cele doui forte . sii se echilibreze. fata A B a corpului fiind in contact intim cu peretele vasul u i . de aceea trebuie considerat c i in afari de subpresiunea arhimedeanii . k e n t r u stabilitate.0. In asemenea cazuri. Fie G centrul de greutate a1 corpului si C centrul presiunilor (centrul de greutate a1 volumului he lichid deslocuit). astfel c i fluidul nu poate pitrunde intre cele douii corpuri. legii lui Arhimede 9 9 9 1 8 9 - 9 L - I A 9 9 . 4-4. adici sii fie egale. ci o forti de contact.yV. urm'eazi ca punctele C ~i G s i vinii pe aceeasi verticalii (fig. pentru o deplasare foarte mici fafii de teacechilibrului unui o r ~scufundat (schemi) aceasti pozitie. nu ins2 dacii o parte din suprafata corpului este in contact cu atmosfera sau cu vidul sau in contact intim cu peretele sau fundul. cufundat gntr-un lichid. altfel. 4-41. nu mai existii lichid intre corp si vas ~i lipsegte presiunea ce s-ar fi exercitat de ciitre lichid asupra corpului scufundat. greutatea volumului de lichid deslocuit. Stabilitasub C.'4-41. greutatea corpului si subpresiunea. 4-41) plin cu un lichid de greutate specific6 y si un corp solid de volum T pe care-1 presupunem agezat in contact cu peretele vasului in diferite pozitii. Echilibrul Pnsii este indiferent pentru orice miscare de translatie paraleli cu axa vert icalii CG ~i pentru orice rotatie in jurul aceleia~iaxe. de sens contrar gi pe aceeasi linie de actiune. 4-40).y V ~i se compun Fig. p e peretele vasului. Pentru ca u i corp cufundat sii stea in echilibru trebuie deci ca cele doui forte.

La vasele navigabile. reactia normalii pe perete. (sau a unei instalafii cu aer cornprimat). vasului incirca t . Aplicatie: ludion -submarin 9 0 proprietate analoga are submarinul.$i in cazul pozitiei b din figura 4-41. plin cu lichid (fig. (sau cu un capac) e t a n ~ 2 este valabila schema . Daci incetam apbarea rnernbranei. corpul se ridici la suprafata ~i iese partial din apa pin2 cind volumul deslocuit V cintiireste cit G: yV = G. In cele de mai sus au fost stabilite numai fortele de presiune datorite greutiitii lichidului . este diferenta dintre carena maxima si carena normal..La un corp plutitor (fig. mai ales prin func- tionarea unor pompe care introduc sau evacueaza apa in compartimentele navei -. fntr-un vas inalt. Ludionul nu poate rarnlne in pozifie interrnediari. lichidul intri prin orificiu.fatii.3. Fig. apoi aria de plutire. introducem un balon rnic de sticli nurnit ludion (dricugor). deoarece presiunile in stare d i n a m i d diferi de cele In stare statica.2. gi linia de plutire. cind un orificiu mare in peretele vasului este acoperit cu o van. pentru studiul echilibrului corpului scufundat trebuie s6 se consi dere . ci numai la suprafati sau numai la fund. care este mentinut in echilibru la adincimea voita. 4-43) deosebim : planul de plutire. 4-42. 4. Centrul de carene este baricen trul carenei. care este suprafafa secfiunii corpului in planul de plutire. Atunci corpul plute~te. reactia datori t i frecarii etc. 4-43. L 9 ExperientB. ~ a r e n a nuse meste volumul care este scufundat in Apii. Daci prin apasarea unei membrane rn. Inc6rc6tura maxim. Corpul este plin cu aer ~i destul de ugor ca s i se ridice la suprafata lichidului. care este intersect ia suprafefei corpului cu sE C ~ I U N E planul de plutire. in ludion. Acesta este previzut cu un orificiu la partea inferioarii gi este lestat astfel ca centrul s i u de greutate s i fie cit rnai jos. carena normali corespunde PLAN vasului descarcat si carena maxim. 4-42).si celelal te forte: greut atea corpului' i n s u ~ i . Schema unui plutitor 9 9 *- . mirim presiunea acestuia. in contact cu lichidul. fl ingreuiazii $i acesta se scufundi. Mai trebuie observat c i legea lui Arhimede nu se P aplici la corpuri in mi~care.. fortelor din figura 4-26. Fig. aerul cornprirnat in bigica ludionului expulzeazi lichidul gi uaureazi ludionul care se ridici iarigi la supra. Corpuri plutitoare Daci fmpingerea ascendenta yV > G (greutatea corpului).

4-44). desenim planul de plutire inclinindu-se cu unghiul a. 4-44. centrul de greitate a1 volurnului H'IK. centrele de greutate ale volumelor HIH' si KIK' si G". este x dQ tg a. iar centrul subpresi unilor vine in C'. Sii studiem pozitiile de echilibru ale unui plutitor de greutate constanti G (fig. centrul de greutate G si centrul de carenii C. descriind o curbi pe o suprafati numitii suprafata centrelor de careni. pe linia GiG". elementul de volum la distanta x de punctul I. Tmpingerea apei trebuind s i riminii constant6 . carena isi schimbi forma. Intr-adevir. iar suma volumelor trebuie s i fie compensati asa c i putem scrie: a A 1 deci I trebuie s i fie baricentrul ariei de plutire. Fie. situat pe dreapta de intersecfie.trebuie ca volumul HIH' s i fie egal cu KIK-'. 7 . ti tor (schema) de intersectie a planurilor de plutire trece prin centrul de greutate a1 ariei de plutire. ceea ce echivaleazii cu o inclinare reali a vasului in sens invers acelor ceasornicuIui) .Hidrostatica 734 0 prim6 conditie de echilibru a1 unui corp plutitor este ca greutatea corpului s i fie egali cu greutatea carenei. Conditiile de stabilitate ale unui plu-. deoarece aceasta din urmi reprezinti impingerea ascendenti (sub\ presi unea) P = vy. Daci nava i e inclini cu unghiul a. Se poate dovedi c i planul tangent in C' la suprafata centrelor de careni este paralel cu planul de plutire H'K'. pentru pozitia verticali a navei. Din compunerea iortelor rezulti c i C se afli pe linia GIG" si G. si CC' sint paralele. htr-adeviir. Vom demonstra c i dreapta !.Fig. planul de plutire iapozitia H'K' (in figurii. astfel c6: A 1 ? 9 adicii dreptele GIG'. fie G.pentru echilibru . vasul stind pe loc. In noua pozitie a vasului. si G.

Ins2 raza de curburi a curbei CC' fiind p. impingerea trece foarte aproape de m. (a = 0) se confundi cu H f I ( ' .-F) aplicate T C'. Echilibrul este stabil daci h este deasupra lui G. Notiim mG= a . D a t i fiihd pozitia lui G. Intr-adevir. . aplicate in C si C'. . aplicate in C.Rezulti c i .si este deci un cuplu de lndreptare: Pa s i n a . ~i un alt cuplu de forte (P.) aplicati in GIf. tinde a indrepta vasul Pn pozitia initial2 . aplicate in G. Iar V este carena. si Gi.inatia este foarte mici. c u ~ l u l i n d r e ~ de tare = Pua (sau mai precis P a e s i n a) creste direct cu a. arcul CC' = Pap deci putem scrie (teorema lui Dupin): . Si l u i m acum momentul forfelor care dau cuplul (Q. . directia impingerii P este normal. Cuplul de formi (F x CC') este insi echivalent cu cuplul forfelor Q. P cazul de f a t i .de formd. Pentru simplificare s i presupunem o n a v i de lungime indefinita. care la limit. h t r . Deci cele doui cupluri sint echivalente. respectiv in-(fig. respectiv in G.( P . si . in care caz.a d e v i r . in C' pe suprafata centrelor de caieni. se cheami metacentru. azest cuplu se scade din cuplul n fortelor (P. definit mai sus. -Asadar. cuplu de greutate.) in raport cu axa care trece prin I. impingerea P rimine tangenti la o c u r b i D.'cark este distania metacentrici. prezentin'd un punct de intoarcere in m.p din C se descompune In . care este desfigurata curbei C ~i care va fi simetrici fati . pentru doui pozifii infinit vecine ale centrelor de carenii (definifia tangentki CC'). 4-45). in loc de suprafafa C vom considera o curbi C. se compune din --cuplul fortelor ( P .P). C h d inc1. forta P aplicati in C' se descompune in aplicati in G ~i P -Q aplicati in G". Se vede c i stabilitatea este cu Atit mai mare cu cit metacentrul este mai sus. Centrul de curburi in C a1 curbei de caren.Q : aplicati in G. apoi forta . este paraleli cu CC'.p ) . -Q. G o 1 A A - A 9 fn care I este momentul de inertie a1 ariei de plutire f a t i de axa I. punct care joaci rolul unui centru de suspensie a1 navei ~i se cheami micul metacentru. Cuplul fortelor -p (subpresiune) ~i (greutate) cu distanta a sin a intre ele. Cuplul (P x CC') n C s e cheami cuplu-.P). C u ~ l u lde i n d r e ~ t a r ea1 forfelor (P. legati invariabil de navi. distanfa metacentrici.. echilibrul este indiferent daci m coincide cu G ~i este instabil daci m este mai jos ca Sa determinim distanta metacentrici mG. Cind nava se inclini. iar cuplul (P x CG). dreapta GIG:.de axa vertical2 a navei.

\ 6" '\$+ \ . Apoi se m u t i greutatea Q in Q'. la distanta x. . Aceasti relatie ne permi te a studia stabili tatea corpurilor plutitoare. P I t Fig. interiorul vasului. r a p o ~ t cu diferite axe posibile acela care ar putea sa faca mernbrul fntri negativ. adici: = a se obtine adiugind (sau scizind) la In cazul din figura 4-45 cind barieentrul G este deasupra centrului de careni.. 9 C' t Pentru un vas care plutegte pe a p i linistiti aceasti determinare se poate face astfel: -admitern c i se cunosc greut a t e a P a vasului si centrul de greutate G' ~i fie o greutate Q care poate fi deplasati pe punte. 4-46).= tg 8. este momentul de inertie minimum. Se instaleazi un pendul format dintr-o greutate suspendati cu un fir de Iungime 1. 4-45. distanta CG = 6. ceea ce produce o inclinare a vasului cu unghiul 8.inaintea lui 6. se ia semnul . intrucit conditia de stabilitate este exprimati prin inegalitatea Imin .3.Hidrostatica 75 Iar distanta metacentrici Gm Cm. Schema forfelor ~i momentelor aplicate unui plutitor Y . 4.3. in.6 >O. si se rnarcheazii pozitia dulului. in primul rind. I . Determinarea experimental%a inglfimii metacentrice a = Gm (fig. Se ia Imin deoarece dintre toate momentele de inerfie in v . Aceasta are ca efect o deplasare relativi a greutiitii pendulului de cantitatea y astfel cii: 9 C .

Volumul deplasat : .stiind cii greutatea specifics a apei miirii este de circa 1. Conform eibafiei (4-15). se procedeazii astfel: Se calculeazi A determinindu-se astfel intii metacentrul m si apoi G.027 t/m3.eni. 0 incircare disimetricii de 20 t m u t a b la 6. Exemplu: Un vas are o lungime de 70 m.75 m inclinii vasul cu 5".875. 4-47). 4 4 7 . Momentul de inerfie a1 ariei de plutire fafii de axa Iongitudinalii este apreciat la 0. 9 Fig. in care tg 0 = 0. 4-46. Determinarea experimental5 a Eniiltimii metacentrice Fig. centrul carenei este calculabil in functie de elementele geometrice (forma si dimensiunile vasului). Pozifia centrului de careni este la 1 3 0 m sub linia de plutire. o liifime de 9 m si un deplasament de 1 350 t (fig.Scriem cii momentul forfei P este egal cu momentul cauzat de deplasarea PGm tg 0 Deducem : = Qx. Schema-unui vas pluti tor (aplicatie) Sii se afle pozitia metacentrului si a centrului de greutate a1 vasului. In cazul cind este cunoscutii pozitia centrului de ca. Observiim cay pe cfnd centrul de greutate a1 vasului e s t e mai greu a f i cunoscut din cauza neomogeni tiif i i incarcii turii.65 din momentul de inerfie a1 dreptunghiului circ~~mscris.

Oscilatiile plutitorilor . Daci Q este aria de plutire. carena corespunzritoare trebuie s i fie V. carena c r e ~ t e cu cantitatea &. Oscilatiile verticale ale unui plutitor ecuatia devine : adici ecuatia unei migciri oscilatorii armonice. Durata unei oscilaf i i complete este: Durata oscilatiei proprii o afliim flctnd PI = 0. deci rezulti o forti Indrep tat.. z = zo. Dacii o mas2 suplimentari .Hidrostatica 77 Fati de linia de plutire punctul m se afli la 0 .4. egalii cu: y (V Scriem c i masa 4 . 4-48. 6 0 m d e a s u p r a . sii existe egal i t a tea : I vy= P + PI. Dacri masa suplimentarii se adaugii brusc (dinarnic). + 02) . Pl P a) Oscllatii verticale (fig. . iar punctul G se afli la 0 .. 4-48).3. in sens contrar forfei). dz Daci pentru t = 0.se adaugii la masa g g a plutitorului.(P + PI) = y a z . 5 4 m dedesubt. pentru echilibru.w ( A cos of . astfel cii. iar viteza v = . rezulti c i A = 0 ~i ecuatia migcirii devine: Z = 2 0 cos o t . 4. + este accelerati cu - - d2z dt2 - - (migca- rea in jos. h nus.B sin w t ) f iind nu15 la dt momentul initial. deci: z = A sin w t + B cos w f . " g - - - - Fig. vasul coboari cu cantitatea z rnai jos dectt pozifia sa de echilibru.

de exernplu 15-20s. plutegte fn pozitie verticall.6 ) Oscilatii in jurul axei orizontale longitudinale (ruliu*). Prin o asernenea reducere. . durata unei oscilatii complete Se vede c l durata oscilatiei este cu atit rnai scurti cu cft a este mai mare. care era normal pe axa de simetrie verticalii a vasului (fig. Fienava fnclinatii de unghiul cr fafii de planul de plutire initial. dt2 rf Fig. llsfnd o parte din tijg In aer. A * De la cuvintul francez roulis.5. 4-49. Fie M masa instrurnentului. apoi ~i oscilatiile sfnt rnai violente cfnd rnornentul Pa sina este rnai mare. stabilitatea pentru oscilatii rnici. deci cfnd a este rnai mare. De aceea pentru a avea un confort cft rnai deplin. care trece prin G: d2a IGY = -M = -P a sin a . lestat la partea inferioarii ~i care. Stabilitatea vasului este ins2 in acest caz rnult rnai mare. Durata de oscilatie a navei trebuie deci sii fie rnult rnai mare ca 10 s. Integrarea se a rl face cu ajutorul functiilor eliptice. sin a z a ~i ecuatia diferentiall este a unei rni~clrioscilatorii arrnonice. c) Oscilatiile in jurul axei transversale Gx (tangajul) asculti de o lege analogg. sau trebuie redusii distanta rnetacentrici. Aplicatii 9 1) Areometru-densimetru. Mai rnult. Pen tru rnlsurarea densi tiitii lichidelor se intrebuinteazi densirnetrul care consti dintr-un plutitor de sticlii conform figurii 4-50. este nevoie ca a sii fie cft rnai rnic. (adicl rnomentul de inertie). raza de giratie corespunP zitoare: I G = -r:. Dacii P este greutatea navei ~i n = mG distanta metacentricl.rnornentul de fndreptare" este Pa sin a. ~ Ecuatia rni~cirii devine: g @a agsin a -.-w2 sina. V volurnul plrtii rnai umflate pfnl in A la cea rnai de jos diviziune ~i fie w sectiunea tijei. Prin urrnare. Gy. Pentru unghiuri a foarte rnici. se mic~oreaza.. dar se poate da vasului o astfel de forma de carenii care s l provoace cre~terea suficientii a cuplului de indreptaie la inclinatii rnari. precum qi pentru precizia tirului. 4-49). 4. Aplicatiile orizon tale ale unui plutitor Ecuatia este identici cu aceea a pendulului simplu de lungime A = -. I G este rnorflentul de inertie al maselor fn ~ raport cu Gy ~i fie-r.3. construind nava rnai largg. . fn acest scop trebuie rngrit r. cufundat intr-un Iichid. ce-i drept. fndepirtind rnasele de a x i . pentru ca pericolul risturniirii sa fie evitat. trebuie evitat ca nava sii intre in rezonantii cu oscilatiile hulei (5-10) s. Acest moment se opune acceleratiei unghiulare ~i putem scrie ecuatia rni~clrii de rotatie a corpului fn jurul axei longitudinale.

i). (vol. de densitate p.Hidrostatica \ 79 Presupunem c5 introducem. = M 9i (V + C l o p o -. 0 prim2 condifie este ca centrul de greutate qi centrul d e Fig.\ _ _ I - - - -.y.v . rezul t l c l y=f(p) reprezintl o hiperboli. Ventil de in. 4-51). Fig..p h i t i pentru pozitiile simetrice urmltoare: gea lui Arhimede) a) doui fete paralele cu suprafata lichidului. 4-51. Putem scrie in aceste cazuri condifia de plutire: Vp. + + 4 F=G. Calculfnd in pozi-. inchide etang un orificiu de fund d e razg a (fig. 4-52).caren2 s i fie pe aceeagi verticali. coboar2 I-..M .-7-xr3+yxa2h+ 3 f y-xi2(3r-i). . (2) ~i (3) distantele metacentrice respective. Care este forta F necesarii pentru deschidere? Observlm c i sfera nu este complet inconjuratl de lichid. pe rind. t i i k (I).zg > 0. Areometru-densimetru (aplicatie la legea lui Arhimede) 2) Un ventil de greutate Go. in care instrumentul V 8 cu lungirnea y f a t i de A . 4-50. de form5 sferic5 (raza r). de densitate po. deci diviziunile tijei nu sPnt proportionale cu densitatea. A doua conditie este ca distanta metacentricl 2 = z. p. glsim: pentru 0 lungime de prisms . de laturl u gi de lungime indefinit5 (fig. astfel c l instrumentul sescufundi pins la diviziunea 100. gi apoi intr-un lichid mai greu. astfel c l suprafata lichidului este tangents la diviziunea A.. o f 45-1 \ +P Din ecuatia (4-18). instrumentul intr-un lichid ugor. Aceastg conditie este indechidere (aplicatie la le. F = Go . . 6 calota sfericg cilindru Se va tine seama qi de relatia geometric5 a2 = i (2r . fiind mai rare la partea' superioarii decit la partea inferioarl. sferei) greutatea coloanei cilindrice cu fund sferic ABCD. care furnizeazl valoarea lui y.. avem: In s f i r ~ i t pentru un lichid de densitate necunoscuti . 3j Sii se studieze stabilitatea la plutire a unei prisme omogene cu sectiune pgtratg.- I Raportul v se obtine din primele 1 Y 10 5 . b) un plan diagonal paralel cu suprafata lichidului.

z2 Y 32 P o z i t i a (3).> 0. Y mului. Deducem c i a - . deducem : 0 . ea se agazii in echilibru stabil in tr-una din pozitiile (I).az = Imin -8- aa/12 .788. Aici. Pozitiile de echilibru a unei prisme de lemn pluti toare (aplicatie) ~ o n d i t i ade stabilitate va fi: I :sau z2 .. respect i v yl : a z P o z i t i a (1) z ~ = z . 32 YIn cazul apei.212 Y Po'zi t i a (2).+egalicu uni tatea gi considerind c i greutitile specifice ale apei ~i ale prismei stnt y. de lemn (schemi) o schemi: 2= 3 >0 --.a Y Fig. -.281.---2 \ . Daci .z >0 Z + a2/G> 0.--si ta tea ma terialului .. 4-53. pentru echilibru. V y = a 2 y l sau z = a Y1 9 sau . z c = .= 0. (2).> . prisma este de lemn.a. = Y trebuie s i fie tn afar2 de I-idicir~ile E trinoY1 sau .0. Dim in figura 4-53 Fig. y = 1 $i raportul yl/y = d..a . (3) dupi mirimea densi t i f i i ..719. den.Y1 . -.' . 2 2 C G = ~ = a-z 2 9 z .. adici : 2 < 0. 4-52.2 43 44 45 46 @7 g 49 1 Y1 23 . Pozif iile de echilibru a unui pluti tor prismatic.Anabrad st e]ar log.

adici centrul G de greutate s i fie rnai jos ca rn. pe linia de plutire P '0 $i iiltersectia acestei normale cu axa noul rnetacentru.- R . presiunile apei pe suprafafa cilindrici sint radiale gi intilnesc toate axa. Aplicatie: Stabili ta tea unui cheson 6 .. notirn x gi y c o / P - 4 - P' X 8 ' . Aplicaf ie: Pseudo-perpe tuurn mobile in cazul unui cilindru care se poate roti in jurul unei axe orizontale astfel c i 112 din cilindru se gisegte scufundati in lichid (fig. Germani. 4-54. iar pe portiunea curbati pe rotile. Raza de curburi a curbei de careni C pentru inclinatii rnici se a f l i dupi teorema lui Dupin . 4-54. - - - I .. egali cu greutatea lichidului deslocui t .unei tmpingeri de jos in sus. . pe cind partea din aer nu este supusi la o forti echivalenti. Pentru . deci nu existi impingere de jos in sus. 5) Stabil itatea unu i cbeson. 0 bandi f i r i sfirgit este compusi din f i ~ i de plut. 4-54. presiunile sint radiale ca ~i in cazul cilindrului.281 gi intre 0. lui C . Pentru fnclinatii rnai rnari (de exemplu cind linia de plutire este P'O) procedim astfel: aflirn centrul de careni C. iar presiunile pe fefele plane se anuleazi reciproc.788 nu existi pozitii stabile gi prisma ia poziti i intermediare. 4) Fals perpetuum-mobile. cu inirng i de cablu de otel (fig. 6 ) .Y- S -/ // - Q e t b --/c'b- Fig. astfel c i problema se reduce la o problem. Pentru ce nu se realizeazii perpetuum mobile? 0 chestiune analogi se pune gi Fig. 0 discutie ampli a tuturor pozitiilor de echilibru se poate vedea in D. 4-55. plani.H x . In acest din urrnii caz. deci nu existi o forti ascensionali care s i actioneze banda. a).719 gi 0. Considerim chesonul de forma unui paralelipiped foarte lung. Fie greutatea chesonului = Po.Hidrostatica Pentru densitati cuprinse intre 0.c..-.212 gi 0. Portiunea din bandi care se . opus citat. fundul la adincimea H sub linia de plutire.__ afli In a p i este supusi . Desfigurata curbei de careni se reduce la punctul 0.b2 -3 ~ ' deci rnicul rnetacentru m este dat de Cm = p. Banda se infigoari pe scripeti gi printr-o bucgi de etangeitate trece printr-un orificiu previzut in peretele unui vas cu api. Pentru stabilitate la oscilatii mici trebuie ca p > 6.-. fn cazul benzii de pluti. ducem normala din C. 1348 ~ € ~ m ~ ~ C ~ N S T R U C ~~GR~#TA?'~EA 1 - - *\ \ . presiunile apei pe suprafetele cuprinse in zonele I $i I I I se anuleazi. atit timp cit unghiul de inclinare este mai mic decit POS. corespunzitor.

6) Stabilitatea unui cheson cu osarcing nesimetricg (fig. y. deplasatii apoi P punctul A defin nit prin coordonatele x .natele lui G'sint astfel c i G'si C ' se afli pe aceea~ivertical& - L -rc . Coordo. (0') noul centru de greutate a1 fortelor Q (deplasatii). Fie C centrul de careni.sale fat5 de un sistem x c y ~ i scriem cii C. de greutate proprie P ~i fncirciiturii Q . Stabilitatea depinde de pozitia centrului de greutate G: cu cit acest centru este mai jos. pozitia este rnai stabili. Inlocuind P expresia n valorilp coordonatelor prin acelea calculate mai sus. Trebuie acum calculati ordonata Y a punctului N. I Y'= QY P+Q + Pa *b-. N : gisim Momentul cuplului de Pndrep tare este: M = Po (Y . ! P S Q 1 . X' = Qx Y. 4-56. Fie chesonul de lungime f. Stabili tatea unui cheson cu sarcini nesimetricii Noul centru de careni C' are coordonatele: ho = P + Q 2 ybl obtinute prin aplicarea ecuatiei de momente ale fortelor fatii de C'. Ggsim deci curba centrelor de carenii este o paraboli cu virful h C. la fnceput simetrici. 4-56).6 ) sin a. Se cautii ce inclinare ia chesonul. se obtine: .Itbdl \ 4- Pescajul (adincimea de cufundare) este: Fig. este centrul de greutate a1 sumei triunghiurilor P ' S R $i RSQ. Din ecuatia normaki C . Q + Y A .

iar p. Dac5 P este greutatea total5.unv* 'cloiot complet scufundat (fig. este bb'.I Hidrostatica 7) Stabilitatea unui cheson cu incilrciltur2 lichidii (fig. termenul negativ prevaleazi cfnd lichidul 'este putin... 4-58. deci se adaugi greutatea apei din prisrna cu baza Oa'b' ~i se scade aceea din prisma cu baza Oab. 8) Stabilitateh7. Fig. trebuie ca puncful de aplicatie a rezultantei fortelor sii pi s5Lfie sub punctul de aplicatie a rezul tantei fortelor si Observ5m cB greutatea P~ trece prin metacentrul m " corespunzgtor lichidului interior. fnclinarea lui. D e ~ iP qi mG sint rnai rnari la chesonul cu incircgturi liehid5 decit 'la chesonul gol. Clopotul este sustinut de o fort5 P astfel c5: L -- A - I P=&+ F//''l_. i din cauz5. Considerim greutatea aerului neglijabili fat5 de celelal te forte si lniiltirnea stratului de a p i din interior ionstants = h. 4-57. Care este efectul acestei Incircituri asupra momentului de Pndrep tare? In pozitia vertical5. G centrul de greutate a1 lui P ~i I lungimea chesonului: #.greutatea volumului deslocuit de clopot. Stabili tatea unuf c heson cu incgrc5tur-5-lichidi numai datori t i schimbirii de form5 a lichidului interior.de ~ndrepare sc'inic~oreaz5.forma cu unghiul . S5 p e Prichipuirn c5 clopotul este Pnchis la partea inferioar5 printr-un plan f5r5 greutate ~i fie F" greutatea lichidului din clopot. supr 'ata apei din cheson este aa'. 4-58). astfel c i Lmomentuld.~ schirnbi. P'. c i . 4-57). care la unghiuri rnici rimin neschimbate. iar dupj.' t -. Stabilitatea unui clopot scufundat Pen tru istabili tatea kchilibrului. Mornentul de Pndrep tare la inc'i nat se modific5 Fig. Mornentul de lndrep tare datori t lichidului exterior r i mine neschirnba t deoarece Cm fn expresia L depinde numai de dirnensiunile ariei de plutire ~i de careni. .

este produsul vectorial a1 vitezei relative V . centrul s i u de greutate). ecuatia diferentiali a echilibrului reiativ a1 unui fluid s e poate scrie. Trebuie Tnsi ca h s l nu fie prea rnic. trebuie ca b ~i D os i fie rnici (?ncircatura mare la fund) gi D ~i H ctt mai rnari.sistemului mobil f a t i de sistemul de axe fix. Daci deci particula fluidi. se poate scrie. + a j + 2 0 x V. daci particulele sale sint in repaus f a f i de sistemul de axe mobil. P" ar trece evident prin C. este supusi unei forte F .de Pnclinare (daci ar fi o incircituri rigidi. orice problemi de ech. In acest caz.ilibru relativ a1 unui fluid se reduce l a o problem2 de echilibru intre fortele aplicate particulei si forfa de inertie datori t i m i ~ c i r i i de tirire a sistemului mobil. w. accelerafiile unei particule se . se obtine: Pentru stabilitate. L u h d rnornentele acestor forte fati de punctul 0 din planul AB. Se cheami c i fluidul este in echilibru (sau repaus) relativ. cu vectorul viteza instantanee de rotafie a . rezult a n t i a fortelor date si a fortelor de legituri.ompun d u p i legea lui Coriolis: a. Ul t imul termen. ECHILIB RU RELATIV 4. conform principiului lui d ' ~ l e m b & . si forfele de inertie din potentialul U .. a d i c i acceleratia absoluti este egali cu accelerafia de tirire.t : In acest mod. In cazul c i fortele masice derivi din potentialul U . 4.4. astfel: 9 a a . = a . numi t acceleraf ia complementari.4. I . extinzind legea general5 a hidrostaticii. de masi m. Conditii generale Daci un fluid are o miscare de tirire f a f i de un sistem de axe fix.

toate suprafetele echipoten t i a1 . 4-59. Fig. 9 4.2. compunem forta masici specifics a gravitatiei g. cu forta de inertie specific: -g sina. iar forfa de inerfie specifici a oricirui punct material este 9 -g sin a. Solutia I .Hidrostatica 9 85 Din aceasti ultimi ecuafie se vede c i si in cazul echilibrului relativ. Se vede c2 suprafetele echipotentiale sint paralele cu planul deci si cu planul Enclinat dat. pe un plan inclinat cu unghiul a fat6 de orizontala' (fig. Sblutia a 11-a. respectiv g sin2a. respectiv .gx s i n a cosa. Potentialul fortelor hasice speci fice (a1 gravi tatiei) este j gz $ const. Componen tele acestei forte dupi direcfiile Ox si Oy fiind 9 -g sin a cos a. Aceasti forti fiind intensitatea cimpului d forte. 4-59). ) Potenfialul total este: U =gz-gzsin2a De unde: U = g c o s 2 a (z + g x s i n a cosa $ const. alunecii fa'ra" frecare. continind un lichid cu suprafala libera". Echilibru relativ a1 lichidului dintr-un vas alunecfnd pe un plan Pnclinat Semnele fortelor s-au h a t in concordant2 cu sensurile coordona telor. normal2 pe planul Enclinat.g cos a. egal2 in orice punct din masa lichid2. Exemple 1) Un vas. + x tga) $ const.gz sin2 a. + potenfialele din care derivi sint : ele z -I.4. Miscarea sistemului are acceleratia g s i n a . suprafetele izobare corespund cu suprafetele echipotentiale. printre care se afli si suprafafa liberi a lichidului. Mai simplu. intr-o rezultanti .

iar potentialul din care derivii forta de inertie de tirire (centrifugi) este: 9 9 deoarece derivata lui . pe drum orizontal. in timpul acceleriirii sau friniirii. este de asemenea paralelii cu planul inclinat. de la toate partiperiferie spre cent. suprafata lichidului ia o formii curbii stabilii. 0 particulii lichidii este supusii gravi tatiei g ~i fortei de inertie centrifuge rw2. 4-60.).-dz .si deci si izobare sint paralele cu planul fnclinat.U . singura for@ de inertie fntr-o migcare uni formi rotativi.r = 0).r o 2 0 - 9 dr 8 iar prin integrare. 4-60). Analog se rezolvii problema unei cisterne fnciircate partial. in contact cu peretii. culele formind masa lichidii. se obtine: care este ecuatia unui paraboloid de rotatie cu virful in A (z = 5. Astfel. = gz. este chiar acceleratia centripetii rw2. se modificii o datii cu miscarea. . La acela~irezultat se ajunge si folosind legea hidrostatici sub forma integrali.. suprafetele echipotentiale-izobare sint paraboloizi de rotatie identici ~i superpozabili prin translatie si printre acestia este ~i suprafata liberii a lichidului. astfel cii atunci cind sistemul ajunge sii aibi viteza derotatieconstanti w . I Suprafetele echipotentiale ~i Fig. de unde rezulti: t g ' 9 = . Suprafata lichidului fiind suprafati izobarii (pentru p = p. Agadar.. Suprafata lichidului. Echilibru relativ a1 lichidului dintr-un iZ0bare trebuie S fie noIY-l'lale : vas PII migcare de rotatie la rezultanta lui g ~i ru2. 2) U n va+i avind o miscare de rotalie uniform2 w in jurul unei axe verticale confine un lichid care-1 antreneazd in aceasf2 miscare (fig. Mai intii sint ahtrenate in mis12 carea de rotatie particulele lichide. potentialul gravitatiei este U. apoi prin fortele de frecare interni r sint puse in mi~care dewrotatie. care in stare de repaus era orizontali.

Hidrostatica

87

Potentialul total este

U= U

U,=gz--

I

2

r2 o2

+ const,

iar ecuatia .suprafetelor echipotentiale este:

Constanta se obtine ficind pentru r = 0, z = z, i se ajunge la ecuatia (4-19) de mai sus. Presiunea intr-un punct de coordonate (r, z) se obfine din formula

Pentru aflarea constantei c, s i considersm punctul de pe a x i pe suprafata Iiberii a lichidului, care poate f i cunoscut prin conditiile la limits. Aceste conditii depind de volumul lichidului si forma vasului, care sint date. Fie, de exemplu, un vas cilindric de sectiun; circulars de razii R si fie h hiiltimea dat6 a lichidului in stare de repaus cind suprafata lichidilui este un plan orizontal. Dacii se noteazii cu h1 nivelul maxim a1 lichidului P rotatie, ling2 n perete, conditia de constanti a volumului lichid cere ca volumul lichidului in repaus absolut sii fie egal cu volumul lichidului in echilibru relativ, adici:

de unde rezultii

Pe de a1tii parte, ecuatia paraboloidului care formeazii suprafata l i beri este

in care punind z

=

h,, r

=

R, rezulti

Din ecuatiile (4-21) ~i (4-22) rezultg hl-hO=2(hlvh) sau h , + h l = 2 h .

88
4

Hidraulicu

In s f i r ~ i t ,din aceasti ultimd ecuatie si (4-21) rezultd:
T

Or, in punctul de la virful araboloi dului care formeazi suprafata l i bera de coordona te (r = 0, z = ho) resiunea este cunoscuti, fie p = pa. Introducind aceastd valoare in ecu tia (4-20) obtinem:

Fig. 4-61. Vas cilindricc~i lichid, in rni~carede rotatie

Fig. 4-62. Separator centrifug, de lichide

sau
C =

pa

+ yho,

.

iar distri butia presiunilor urmeazi legea:

4.4.3. Aplicatii tehnice
1) Separatorul centrifug (fig. 4-62). Doug lichide de densititi diferi te fiind P arnestec n (ins5 nerniscibile), sau dat5 fiind o suspensie de rnaterie solidi tntr-un lichid, se poate realiza o separare rapidi a materiilor componente prin centrifugarea arnestecului Intr-un vas care este pus fn rni~care rotatie cu vitez5 unghiular5 foarte mare. Explicatia se bazeazii pe faptul c i doui de lichide de greutiti specifice y, $i y, fiind in arnestec In stare de repaus, se separi prin sedimentare, adic5 particula mai dens5 de greutate specific5 y, cade la fund, unitatea sa de volum

'\

Hidrostatica
fiind antrenatii de forta (y, - y), Endreptati in jos. Cu cit este mai mare diferenta (y1-y), care este forta ce produce accelerarea de separare, cu atit separarea se efectueazl Pntr-un timp rnai scurt. Or, in cazul centrifugiirii unui amestec, cu viteza de rotatie w , intensitatea cimpului de forte este:
7

/=

~i raportul gl/g c r e ~ t econsiderabil cu w. Astfel, pentru r = 9,8 cm gi n = 3 000 rotlmin, 1 000 g ; in consecintii ~i y1 - y = g (61 - 6) devine gl (61 - 6), care reprezinti forta g1 de separare prin centrifugare. Raportul dintre cele dou5 forte de separare este Pn acest

,

g1 caz -- 1 000. g M a ~ i n a de centrifugare se compune dintr-un vas in rotatie cu peretii previzuti cu orificii la diferite niveluri. El este fnconjurat de un cilindru fix previizut cu orificii de colectare qi ajutaje prin care se evacueazii lichidele separate din amestec: cele rnai uvoare la partea de sus, cele grele rnai jos. Se intrebuinteazii magini centrifuge T medicing n pentru separarea particulelor rniFig. 4-63. Accelerometru cu piezornetru croscopice qi chiar ul tramicroscopice, cum sint virusurile. 2) Accelerometrul. fntr-un tub in form5 de U se a f l l mercur, care, in stare statica, se ridicii in ramurile verticale la Pniiltirnea h (cm). Acest tub poate servi la mkurarea fie a acceleraliei unei rnisciiri de translafie, fie a acceleratiei centripete qi atunci se obtine printr-un calcul- simplu iufeala unghiulard de rotafie. In primul caz, presupunem cii accelerometrul este fixat in pozitia AB orizontal, de un vehicul care are o acceleratie orizontalii (mls2). In acest caz mercurul se va ridica T una n din ramuri -cu x cm ~i va scobori in cealalti ramuri tot cu x cm. Rezultanta fortelor masice specifice ~i = 9,81 m/s2 trebuie s l fie perpendicular5 pe suprafata izobarii M N. Din figurii rezultl:

-

a g

Presiunea relativl Entr-un punct a1 bazei tubului, de exemplu in C, se misoara in Pniiltimea coloanei de mercur, in cm, care, raportat5 la 73,5 cm, d l presiunea in atmosfere tehnice : at.

In a1 doilea caz, aparatul se a~aziiastfel ca una din ramurile verticale s5 fie in coincidenti cu axa de rotatie a sistemului. Astfel, daci aceastl ax: este BN,

h fiind cunoscut in stare statics, este de ajuns a observa mirimea lui zN pe axa d e rotatie care poate fi misurat exact. Se obtine:

4.5. STATlCA GAZELOR
4.5.1 Legi le gazelor
In paragrafele precedente s-a argtat c5 legea hidrostatici este general5 si se aplicl la gaze, sub diferitele ei forme. Ins5 gazele sint foarte compresibile, iar presiunia lor depinde mult ~i de temperaturg ; astfel c2 rezolvarea problemelor de statica gazelor cere, P general, n intrebuintarea unui numlr mai mare de ecuatii. Vom aminti mai intfi ecuatiile date In Capitolul I1 pentru a putea face apoi o discutie asupra modului cum trebuie aplicate. a) Ecuatia caracteristicii (fizicg) se aplicg gazelor (afar2 de cazul presiunilor prea mari), in zona fndepgrtatg de punctul de condensatie, cfnd gazele se comport5 ca gazele perfecte (ideale). Aceast2 lege se pune ~i sub alte forme (v. Cap. 11). Pentru gazele reale se folose~temai frecvent formula lui Van der Waals. b) Legea lui Dalton sau legea amestecurilor se enuntii sub dou5 forme echivalente (in care V este volumul unei mase gazoase de greutate G): - La presiuni ~i temperaturi egale, volumele mai multor mase gazoase se adunii in amestec CV = V,. - La volume ~i temperaturi egale, presiunile mai multor mase gazoase se adunfi h amestec. Aceasta face c2 fiecare amestec gazos are o constant5 Ra care poate f i folositi ca vi constanta R a unui singur gaz din formula (4-40). Aceastii constant2 Ra se calculeazii cu formula mediei ponderate:
'
A

c) Relatia dintre c p $ i c,. Dac2 cp ~i c, sint cgldurile necesaie pentru ridicarea cu 1°C a temperaturii unui kilogram de gaz sub presiune constant5, respectiv sub volurn constant, exist2 relatia:'

In care J = 427 este echivalentul, In kgm, a1 unei calorii mari. Relatia dintre c p ~i cy se mai dg gi sub forma de raport:

x este cuprins intre 1,09 ~i 1,67, In medie 1,41. Valorile mari ale lui x sint pentru gaze mono-

atomice, cele rnici pentru molecule complicate. d) Legea lui Joule. Daci o mas5 gazoas2 este supus2 la transformgri sub actiunea unor forte, astfel c2 temperatura final2 este egall cu temperatura initialii, cantitatea de c2ldur5 absorbit2 de acea mas5 este echivalent2 cu lucrul mecanic exterior. e) Legile schimb2rilor de stare (evolutii). 0 dat5 cu formularea legilor evolutiilor, vom calcula ~i lucrul mecanic exterior a1 fortelor elastice la modificarea de volum a unui kilogram de gaz:

Demonstrarea legilor evolutiilor nu va fi datii aci, acest capitol apartinind termodinamicii. Mentiongm c2 la toate procesele de transformare se aplicii legea general5 de stare fizicg.

Hidrostatica

91

in care procesul de transformare este atit de lent, incPt temperatura gazului se mentine constantg. In acest caz, T = 0, iar legea de stare fizicg devine:

- Evolu#ia izotermd este aceea

Lucrul fortelor elastice:

- Evolu#ia adiabaticri este acea transformare ideal5 in care cantitatea de c5ldurii continut3 tn 1 kg gaz se menfine constantg, adicg:

Primul termen din membrul I1 reprezint5 energia caloric5 necesari pentru ridicarea temper a turii sub volum constant, iar membrul I1 - energia echivalentg cu lucrul mecanic exterior, necesar variatiei acestui volum. Tintnd seama gi deecuatia de stare fizicg, se obtin urrnitoarele relatii echivalente:
pvX = const . ,
~ ~ x -1 -

const ;

rp
1

"

= const,

(4-30)

iar lucrul fortelor elastice lntre stirile 1 ai 2 este:

sau Pnci

Daci T2 = 0, se obtine expresia intregii energii interne a unui kilogram de gaz de temperatura T

- Evolufia
-

politropicd este aceea in care PvX' = const,

f n s i x' # x . In acest caz Ins5 baticg nu mai sint valabile.

X'

nu se poate inlocui cu

9si
cv

formulele de la evolutia adia-

4.5.2. Conditi ile f izice ~i hidrostatice ale atrnosferei teoretice
In cazul atmosferei, fortele masice derivi din potenfialul gravitational U = gz, astfel c i legea hidrostaticg se exprim5 prin:

H idr aulilca
-

iar ecuatia fizici (a gazelor perfecte) este

1 1 sau, inlocuind volurnele specifice v = - , vo - Y
Yo

9

aceasti ecuatie se mai poate scrie:

La O°C, po = 10 336 kg/rn2 ~i yo = 1,29 kg/rn3, deci

iar

Scriind legea hidrostatici sub formi diferentiala:

~i inlocuind aci pe y obtinut din ecuatia (4-34), se obtine:

\

sau sub forma unei ecuatii cu diferente finite:

Aceasta forrnuli d i valori ale lui Az cu aproximatie < - pentru altitudini 2 < 2 500 r n 500 gi serve~tela misurarea a1ti tudinii cu ajutorul presiunii barometrice (nivelment barometric). Se presupune la aplicarea acestei formule c i temperatura T este constants, ceea ce nu este conform cu realitatea. In locul ecuatiei cu diferente finite (4-35) se poate obtine, prin integrare, formula barometricii
2-2,

1

= 8 0 0 0 (1 + a0) ln-.Po
P

Factorul 8 000 reprezinti iniltimea H, a intregii coloane atmosferice la 0°C. considePo - 10 333- 31 8 000). rind c i densitatea aerului a t e constant2 ( H , = -Yo 1,29
-

Hidrostatica

93

0 formula practicii se obtine din precedenta, lnlocuind logari tmii naturali prin logaritmi zecirnali, presiunile p prin coloana de mercur h ~i temperatura prin temperatura medie
e+eo 2

Pentru o mhurare, respectiv un calcul rnai exact, trebuie sii se introducii o serie de ter meni de corectie, pentru: variatia lui g cu altitudinea ~i cu latitudinea; variatia coloanelor h ~i ho cu temperatura.

4.5.3. Atmosfera real2
Atrnosfera teoreticii, aga cum a fost consideratii P articolul precedent, se caracterizeazii n prin temperaturii constanti la acela~inivel ~i - degi variind cu lniiltirnea - se rnentine In ,,echilibru izotermic". Atrnosfera realii, In stratul inferior numit ,,troposferci", nu se aflii h echilibru izotermic ; de aceea se formeazii curenti orizontali in apropiere de sol ~i curenti verticali ping la o iniiltime de 10 500 m, care fac ca mase de aer sii treacl de la o presiune la a1ta. Cum conductibilitatea termicii a aerului este rnici, aceste fenomene se pot considera ca adiabatice, sau, rnai exact, ascultlnd de legea politropici [ecuatia (4-39)]. Deasupra altitudinii de 10 500 rn, atmosfera este formati dintr-o piiturii mult mai stabilii, lipsi t i de curenti ~i de variatii de temperaturii. Aceastl pituri, numi t i ,,stratosferri6', se poate deci considera cii este in echilibru termic. In acest strat este deci valabilii gcuatia (4-36), respectiv (4-37). Pentru aplicatii tehnice este necesar s i se defineasci o atrnosferii fictivl, avPnd propriet5ti medii, care sii se apropie cit mai mult de atmosfera realii. 0 asernenea atmosferi este nurni t i ,,atmosferri standard". I a t i ctteva proprietiti ale troposferei standard : a) Variatia ternperaturii (absolute) ascul tii de legea urmiitoare, valabill plnl la a1titudinea de 10 500 m:
A

~n care:

T = T o - az,

(4-38)

T este temperatura la altitudinea z deasupra nivelului mediu a1 mirii, in n ~ ; T o - temperatura la nivelul mediu a1 miirii; a - gradientul mediu a1 temperaturii = 0,0065"C de fiecare rnetru. b) Aerul este presupus uscat. c) Intensitatea gravitatiei g este presupusi constanti. d) Presiunea variazii dupi urmitoarea lege poli tropic5 :

e ) Greutatea specific5 variazii dupii legea evolutiei poli tropice :

f) In zona izoterrnii din atmosfera realii, legea barometric2 exact5 este:

z

- z, =

T , ( R ln-

Po P

t n care se ia: 2, = 10 769, T , = 218, temperatura medie in lntreaga troposferii, ptnl la 2,. In aceastl formull po este presiunea la nivelul mediu a1 mirii ~i la temperatura T o = 288°C
(adici to = 15°C).

94

Hidraulica

4.5.4. Statica aerostatelor
Vom considera un balon sferic prevazut cu o naceli (fig. 4-64) ~i c i volurnul acesteia este suficient de mic pentru a admite cii irnpingerea aerului se reduce nurnai la irnpingerea pe balon. IrnbrLimintea balonului se consideri etanqi, PnsH in cornunicatie cu atmosfera printr-un apendice larg, situat in partea inferioari, astfel ca s i se evite spargerea balonului cInd s-ar ridica repede ~i presiunea interioari a gazului ar fi rnai mare decit presiunea atmo-sfericii. Prin apendice se u r m i r e ~ t edeci ca, pe misuri ce balonul se urcii, presiunea gazului s i egaleze presiunea ex terioarl. Sii admi tern c ternperatura in atrnosferi este constanti, H c i V este volurnul ocupat de balonul urnflat $ - greutatea specifici a aerului la altitudinea yi unde se afl5 balonul. Greutatea aerului deplasat este deci Vy y~i greutatea gazului din balon Vy,, y, fiind greutatea specificri a gazului la aceea~ial titudine. Forta ascensionali rrirnasii este:

In aceasti relatie, 6 este -- constant, V = const, iar y l a p e n d i r e scade cind altitudinea creste. Pentru ca balonul s l se ridice. trebuie ca forta ascensio\ I / nali riirnasi F s i fie rnai mare decit greutatea iroprie plus greutatea utill (oameni, bagaje ~i lest) pe care le vom nota cu o singurl literl: P. In general, balonul nu este umplut cornplet cu gaz la plenaceli care, rimlnind zbfrcit in partea de jos (Imbricimintea flascl) ; totusi se intrebuinteazi un volurn de gaz suficient ca forta ascensionals F s i invingi fncl sarcina P. Pe mgsuri ce se Fig* 4-64* Balon sferic urcl, gazul se dilat5 - cgci presiunea interioari scade - urnfltnd ~i partea zbircitl, f5ri pierdere de gaz. Dupi ce trnbricirnintea este cornplet fntinsi, orice urcare a balonului are ca efect o pierdere corespunzritoare de gaz, prin apendice, presiunea interioarg trebuind s l se echilibreze cu presiunea ex terioarl. Abia in aceasti fazi, In care volurnul V este constant, balonul poate intra i n echilibru, la o iniltime plafon z, deterrninati de relafia
1
~\ %

\T

Aceasti relafie d i pe y, de unde rezulti z conform ecuafiei (4-39'). In aceastl pozitie balonul se rnentine citva tirnp; h i , datoriti pierderilor inevitabile de gaz, forfa ascensionali scade, ajungind la o valoare F'c F. Atunci balonul cade, sub influenta fortei P -F', tmbriclmintea devine zbircitl gi masa gazului M '=V'y ' rlmIne constan t i . V' y' Cum 6 = constant, insearnng c l ~i V' y = este constant, adici: 6
s

F' = V' y ( I

-

6)

= - (1

M ' 6

- 6) = const.

Aceasta face ca balonul s i nu mai poatg lua a l t i pozitie de echilibru p h i ajunge pe pirnint. De aceea, pentru a opri coborfrea, se aruncl lest, plnii cfnd greutatea poverilor P' < P

Hidrostatica

95

este suiicient de 1nic5 pentru ca F' > P', pentru o gre:~tate specific5 y' a aerului, ceea ce face ca balonul s i urce pini la un nou plafon, corespunzind lui y' dedus din ecuatia

Vy' ( 1

- 6) =

P'.
2 '

Cum P' < P , trebuie ca y' < y, deci noul plafon

va fi mai mare decit z.

4.5.5. Aplicatii ,
1) h t r - u n caznn de aer, crltndric, de diametru D = 1 nl p ina'llime h =. 3 m , se i introduce prin pompare apci, care preseazci aerul la p = 15 at. Pistonul pompei are u n diametru d = 5 cm ~i o curs6 s -- 40 cm. Se cere numfirul x de lovituri de pompd gi

lucrul mecanic necesar pen tru a produce acest rezultat sub temperaturd constantd.
Volurnul aerului este la Pnceput V o = apa incompresibilii)

xD2
4

h, la presiunea p,, iar in final (considerind

V = xD2 h - X - n d 2 s la p atmosfere.
4 4

Aplicind legea lui Mariotte intre cele doui stiiri, se obtine:

=

( ( )
poVo ln
P Po

:)=2

800 lovituri.

.

Lucrul de compresiune este:
- = 65

897 kgfm.

2) Care este, teoretic, inriltimea maxim6 de aspiratie a unei pompe la altitudinen de 2 500 m deasupra mdrii si temperatura de 15"C, dacci greutatea volurnetricii a uerului In acelea~icond if ii este yo = 1,2344?

Din ecuatia z punind zo = 0,

--

z,

=

Po RT in P

R

= 29,27,

p, = 10 405 kgf /m2

rezulti:

Aceasti iniltime ins2 nu se poate realiza, din cauza frecirilor apei in pompa $i conducts gi din cauza fenornenului de cavitatie.

96

Hidraulica

3) Manometrul cu pistoane (fig. 4-65). Se compune din doi cilindri cu cite un piston de diarnetre diferite. Se introduce sub pistonul be1 rnic gazul la presiunea p ce trebuie misurati qi citirea se face la coloana de lichid z deasupra pistonului mare. Intre pistoane este presiu-

nea ex terioari po, constan t5, iar greuta tea pistoanelor este neglijabilii. Pentru echilibrul sisternului trebuie ca:

de unde:

aer cald?
Fig. 4-65. Manometru cu pistoane
i n care

Se vede c i dac5 raportul D/d este mare, lniiltimea coloanei z se reduce rnult. 4) Care este forfa ascensionald a unui balon t.u

Fie to temperatura aerului exterior gi t > to temperatura aerului din balon. Forta ascensionalii este :

de unde:

5) U n balon cu h idrogen , avind greutatea proprie 2 800 k g plus greutatea ut ila' 690 kgf , trebuie sri dezvolte o forfd ascensionalG de 1 370 k g f la presiunea barometricti de 730 mm gi fernperatura 0 = 20°C. Ce capacitate trebuie data' balonului?

F = V (y - yo) - G,

tn care:

Rhidrogen = 422,59,

deci

Q Ce plafon atinge balonul din problema precedentd, Zntr-o afmosferd izotermic6?

G Plafonul are loc pentru F = 0, adicii y - y - , -

v

- - .P Yaer RT
P

'0

Yl(hidrogen)

--. P -R~T
,

9

G
V

3 490 4 500

293
1
-

1 422,59

= 7 160,

29.27

4.6. CALCULUL EFORTURILOR IN P E RETI1 VASELOR SUPUS1 PRESIUNII FLU1 DELOR 4.6.1. General it5ti

Un perete foarte subtire, inextensi bil, supus actiunii presiunii hidrostatice, ia o formii de echilibru, astfel cii in orice sectiune fiicutii prin perete, rezisten ele sint normale pe sectiune ~i distribuite uniform pe grosimea sectiunii. ntr-un astfel de perete lipsesc eforturile de forfecare ~i existi numai eforturi de int indere sau comprimare, deoarece sectiunile sale nu sint niciieri solicitate la incovoiere sau la torsiune. Imaginea unor pereti absolut flexibili este pelicula inchipuiti la suprafafa unui lichid in care se exerciti tensiunile superficiale, sau-chiar membrana din care este format2 o bii~ici de sipun (v. paragr. 4.7). Peretii reali ai vaselor sint ins3 in general rigizi ~i chiar dacii l i se d i , prin constructie, forma de echilibru a unei membrane pentru o anumitii inciircare, aceasti form5 nu mai este tot o form5 de echilibru pentru a1te incirciiri. Apoi, datoriti deformatiilor elastice, pe de o parte, si unor piese de innidire, de intirire si de rezemare, pe de a l t i parte, se probuc totusi momente de incovoiere, mbmente de torsiune ~i eforturi de forfecare, ce-i' drep t mici f a t i de a1te forme arbi trare posibile ale suprafetei vasului. Eforturile acestea secundare pot lua in unele zone valori relativ mari ~i se suprapun eforturilor de tensiune sau de compresiune curatii. Din aceste consideraf i i rezul t i c i , in orice caz, avem interesul a da vasului o formi de echilibru pentru indrcarea cea mai mare, pentru a reduce cit mai mult eforturile interioare. i n cele ce urmeazii se vor studia numai eforturile de membranii si se va determina care sint formele de echilibru cele mai convenabile ale beretilor s u p u ~ ila presiune hidrostaticii.

I

4 4 . 2 . Suprafete cu simp15 curburg a) Perete cil indric supus la presiune constant5 (fig. 4-66). Presupunem necunoscutii directoarea cilindrului si consideriim echilibrul unei pirf i din perete avind generatoarea de lungimk = 1. Sectioniim peretele dupi genera-

.

toarele din A ~i B ~ i - 1 izoliim introducind tensiunile T, T' tangente la curba AB in A si B si presiunile p, normale pe elementele acestei curbe. Rezul tanta P a , , fortelor pds este p A B = p c si este normalii pecoarda c la jumii tatea ei, oricare ar f i forma arcului A B, deoarece, ize!lnd numai ,masa fluidii cuprinsii intre arcul si coarda AB, ea trebuie sii fie in echilibr;. Rezultii . cii fortele de tensiune T trebuie sii fie concurente pe directia l u i P, simetrice fat8 de P si egale cu:
t t

T=T'=
Fig. 4-66. Perete cilindric supus la presi une constant 5

PC

2 sin 2

a

=

Prl,

(4-42)

*

r, fiind lungimea comunii a normalelor A 0 si OB in punctele A si B. , Pentru un a1t segment de arc BC a1 directoarei, la care normalele ar avea o lungime r, # rl, am avea T' = pr,. Deci trebuie ca r, = r,, adici figura de echilibr~i curbei generatoare este un cerc ~i efortul de tensiune este si el a constant. Exemple. i n cazul unui rezervor cilindric circular cu axa vertical& continind un lichid, eforturile T sint egale intr-un plan orizontal; in cazul unui gaz, aflat la o presiune mare in raport cu greutatea sa volumici, rezultatul se aplic6 cu aproximatie adrnisibili in orice pozitie s-ar giisi vasul de form2 cilindric-circulari. i n cele precedente nu s-a tinut seama de greutatea peretilor vasului . b) Perete cil indric cu generatoare or izontale supus la presiunea hidrostaticii y t (fig. 4-67). Pen tru determinarea formei de echilibru de membranii, se scriu ecuafiile de echilibru ale unui element de suprafatii ds 1, proiecttnd fortele pe normala ~i tangenta la mijlocul lui ds, fir8 a considera greutatea peretelui.
9

7

e

I

[-T

da + (T -+dT)] cos -- 0 9

I

sau d T = O ;
yt ds = 2

(4-43) Tda.
Fig. 4-67. Perete cilindric cu ax5 orizontala supus la presiunea hidrostatici

T sin

-N

da

2

Hidrostatica

99

Se deduce: in care r este raza de curburi a elementului curb ds. Semnul - s-a introdus
ds deoarece raza de curburg r = - este negativi, dc fiind negativ (a scade o
da

cind z cre~te), iar T este pozitiv (tractiune). Rezul t i ecuatia di ferentiali :

Aceasti ecuatie conduce la o integralii eliptici, rezolvatii de M. LCvy (C. R. de 1 'Academic des Sc. T. XCVII, p. 694), considerati in scopul determinirii ,,elasticei (fi brei medii deformate) unei bare foarte flexi bile, supusii la doui forte egale si contrare aplicate la capetele ei (fig. 4-68). Ecuatia diferentiali (4-43) poate fi rezolvati, calculind pe x si y in functie de parametrul a si csnstruind curba prin puncte. Din ecuatia (4-43), in care inlocuim pe ds drin dzlsin a, obtinem ecuatia diferentiali:
"

yzdz=care, integratii, conduce la ecuatia:

T sin a do:

a,

fiind valoarea lui a pentru z = 2,. Tot din ecuatia (4-43), inlocuind pe ds prin dxlcosa, obtinem:
-T cos a da
y

dx =
Y

(cos a - cos a, ,)

+q ,
2

-F

Valorile lui x se pot afla prin integrale elip tice, prin calcul numeric aproximativ sau prin dezvoltiri in serie. Mai practicii este rezolvarea prin urmiit oarele me tode : Metode geometrice: Ecuatia (4-44) se poate scrie sub forma:

IrI=- T
YZ

9

(4-44')
I

* T

fn care r este raza de curburs a I I membranei cilindrice fn punctul C Fig. 4-68. Determinarea formei de echilibru a perela sub nivelul telui cilindric cu ajutorul ecuatiei lamei elastice, Iichidului (fig. 4-69). actionatii de doui forte egale aplicate la extremititi
9 '

Alegem tensiunea specific2 in membranii T si inclinarea ei la adincimea zl sub nivelul lichidului si calculim pe r1 du ecuatia (4-44'). zl este ales in apropiere de suprafata abei ins5 nu i t i t de mic ca rl sii iasii din cadrul p l a n ~ e i .Trasiim arcul de cerc 1-2 cu centrul in Cl, apoi pe raza 2-Cl luiim un segment 2-C,..= r, raza de curburii corespunziitoare punctului de la adinciA

4-69. Determinarea grafici a formei de echilibru a unui perete cilindric subtire supus la presiune hidrostatici

rnea 2z1 gi ducem arcul de cerc 2-3pin6 Ia intersectia lui cu orizontalaz=3zl; luiim un nou centru de curburii C, pe raza 3-C, si ducem arcul de cerc 3-4 si asa mai departe pinii ce peretele (membrana) este opri t in sectiunea unde T , :ndiplineste conditiile cerute. In zona 1-0, folosim construct ia aproximav
r

9

A

tivii: trasiim arcul 2-1
9

pin; la 1', la adincimea-

2

9

ducem tangenta I '-0
'

si in prelungire, efortul To. 0 a1t i metodii geometricii interesantii se giiseste descrisii in Kulka, Der Eisenwasserbau, Berlin 1928, bazatii pe unele prodrietiiti de reciprocitate ale

pol igoanelor funiculare. Metode analogice. Se foloseste analogia deformaf iei membranei* -formi de echilibru a fortelor de p-esiuie hidrostat icii cu deformaf ia unei lame elastice drepte, foarte flexibilii, actionatii la capetele ei numai de douii forte care se echilibreazii, cu neglijarea fortelor masice (fig. 4-70). fntr-o sectiune C noreste: malii, pe fibra medie deformata", momentul inc M = Fz, i,." ;\ '. * Cornunicatg de C. Mateescu la Sirnposionul de Mecanici tinut de Soc. de Maternatici

bKq%jp)-3
&

r'

din R.P.R., Pn octornbrie 1959 (nepublicati).

iar lama se va deforma astfel cii r fiind raza de curburg, este satisficutii ecuatia urmitoare:

Aceasti ecuatie este identicii cu ecuatia (4-447, d a d punem:

Asadar, profilul de echilibru a1 unei membrane kupuse la presiunea hidrostat icii se poate z obtine cu ajutorul unei lame foarte elastice si , flexi bile. Y f' Aceasti metodii permi te rezolvarea rapidii C 0 a unor probleme tehnice si tehnico-economice foarte complicate, care r necesi ta rezolviri de integrale elip tice, calcule variaf ionale. De exemplu, ne propunem a gisi forma unui jgheab metalic suspendat deasupra solului, format dintr-o membrani de o grosime uniFig. 4-70. Metoda analogiei formi, astfel ca pentru o arie datii a sectiunii e1astol:idrostatice pentru aflarea de Curgere si 0 rezistentii admisibila datii formei de echilibru a unui jgheab , a metalului s i se realizeze greutatea minims cu perete subtire de metal. Aceasta inseamni ca, pentru o lungime datii a perimetrului u d a t , sa se giiseascii suprafafa inchisi maximi, membrana h i n d si forma de echilibru care corespunde unei tensh.mil specilice 1 ' = const. In acest scop, cu o l a m i elastics de lungime arbitrarii pe care o supunem unor deformatii succesive' tfasim o serie de curbe apropiate de un semicerc, aceasta fiind forma hidraulici cea mai favorabili (fig. 4-71). T o t u ~ iarcul de ,
-

I

C .

m

9

4-71. Determinarea formei economice a unui jgheab dintr-o mernbrang subfire de grosirne uniform& prin metoda analogiei elastohidrostatice

cerc nu corespunde suficient din punct de vedere static. Planimetriim ariile ~nchiseintre curbe si coardele obtinute si deseniim un grafic luind in abscise lungirnile c ale coaidelor si Pn ordonatd ariile a corespunziitoare. DucTnd o
v

. + 8% Diferenta presiunilor pe fetele drep tunghiului ds. ds. si ds. Se considerg trasat pe suprafata dati un dreptunghi elementar curbiliniu (fig. Pnsi tangente la suprafati. reprezentfnd tensiuni unitare (pe metru liniar lungime de arc). respectiv Tlds2. T. introducindu-se fortele de legii turii. are ca rezul tanti forta . paraleli cu axa Oc. se separi de restul suprafetei. ~i ds. 4-72.dreapti tangenti la curba A . ~i fie I centrul siu. ds. respect iv Tlds2 a 9 as. iar I N normala in I la exteriorul suprafetei. Fortele de legiturii vor f i notate cu T2dsl. se vor exercita forte diferite de fortele T2dsl ~i Tlds2 cu cantititi diferenfiale si anume: dS1 . acestea impreunii cu rezul tanta presiunilor exercitate pe ambele fete ale elementului de suprafati trebuie sii fie in echilibru. Schema eforturilor la ecuatia lui Laplace pentru o membranii cu dub15 curburi mijloacele segmentelor ds. Figura astfel obtinutii se amplificii apoi la scara necesarii pentru ca sectiunea de curgere sii aibi aria datii. aplicate normal la - Fig. T2dsl -I.(T2ds1)ds. ~i ds. se obtine Pn punctul de tangents solutia ciiutati. D a d elementul ds. ~i T .. 4-72). avfnd laturile ds. Pe celelalte doui laturi ds.

. pereti i foarte flexibili se deformeazi puternic P acea zorii. ~i ds.. reprezinti suprafata de echilibru. presiunile exercitate de atmosferi pe ambele fete se anuleazi.Hidrostatica 103 aplicati normal la suprafati in punctul I. inscrise pe 'suprafati si care trec prin punctul I.. In cazul cind punctul I se afli sub presiunea unui lichid de greutate specifici y. deoarece. respectiv ds. se mai obtin douii ecuatii de echilibru. forma necesari a peretelui. unghiurile pe care le formeazii normalele la suprafati duse in virful dreptunghiului elementar la extremitatea arcelor ds. se va lua semnul cind lichidul udi partea concavi si semnul . Pentru obtinerea ecuatiilor de proiectie dupi tangente. se obtine: In aceastd formuli dispare semnul f ciici raza de curburi se va considera pozitivi P cazul concavititii udate si negativi cind convexitatea este udatii. ) 6 9 A 9 Daci tensiunile intr-o zoni sint negative (compresiuni). Vom scrie ecuatia de proiectie a fortelor pe normala IN. rezultanta presiunilor este yz ds. In acest scop. respectiv dcp..si 1 ' ' . in cazul unui perete nerigid (foarte flexi bil fnsi inextensi bi I). unind mijloacele laturilor ds. T2 cit ~i a unei conditii de formii F(s.ea pozi t ivii sau nega t ivi a unghiurilor cr sau cp pe care le fac tangentele la curbele s. ~i s2cu planul de api.ds2. ecuatie care... Razele de curburi ale suprafetei pentru sistemul de planuri diedre ales sin t : .s. se vor proiecta mai intii fortele pe planul tangent. neglijind greutatea proprie a peretelui. obtinindu-se un sistem de vectori echivalent (adici diferind de cel real numai prin infinif i mici de ordin superior) si se vor descompune dupi directiile celor doui tangente.ds. cind una din razele de curburi este mereu infinitii..cind udi part ea convexi ..ds..ds.z) = 0 ... Q2--* Pl 9 + 2 d? + 2T2 sin -ds = f yz ds. In cazul particular.= yz. Daci se neglijeazi infinitii mici de ordin superior. ecuatia (4-453 se reduce la: T . 2 do: ' d? Daci introducem expresiile lor in prima ecuatie de echili bru. se cuteazi (instabilitate de formii) n . ~i ds.. 0 ecuatie de 'echilibru este deci: A I da 2T. da si dcp sint totodati ~i unghiurile sub care sfnt vizute arcele ds. la adincimea z. si s. Proiect ind fortele care actioneazi element ul de supra fati dupi tangentele in I la curbele ortogonale s. sin . p fiind functie de coordonatele locului. notim cu da. care impreuni cu ecuatia (4-45') permit determinarea atit a tensiunilor necunoscute T. n conventie care corespunde cu creSte.

soun~ise une B charge variant suivant la loi des pressions hydrostatiques (Bul. et de physique de 1'Ecole Polytechnique de Bucarest.~i este necesar. * Cristea Mateescu.prin . Calculul vaselor cu pereti rigizi insi foarte subtiri se face in modul aritat la peretii flexi bili. se pot lnlocui cu o aproximatie acceptabilri expresiile . rn Fig. 1937).~i .)' Eii Dac5 peretele are un contur de reazem plan dat ~i ne propunem a grisi forrna de echilibru a plnzei suficient de Intinse pentru ca bombamentul s5u fat5 de reazem s5 -fie relativ . - Dacii punem conditia T .gi -' $i ecuafia diferential5 a membranei devine. Aceste momente de incovoiere provin din cupluri he forte care nu schimbi starea de echilibru a tensiunilor T . 4. Deformafia unei membrane dreptunghiulare supus5 la presiune hidrostatic. = T = const pentru intreaga suprafati. pentru a avea o formi stabili. 4-73). de genul piiturii superficiale a unui lichid care este sediul tensiunii superficiale (v. ne afliim in cazul formei de echilibru a unei membrane infini t de subtire ~i flexibili (fig. ca perefii sii fie rigizi. = T . paragr.7. dar dacii forma peretelui nu corespunde cu suprafata defini tii prin ecuatia (4-45'). 4-73. . 1 1 d2w haw mic. se vor nagte momente de Pncovoiere. la care peretele trebuie s i reziste. de math. M =E X K impar 2a COS Kzy 2b - 9 Equili bre d'une membrane au pourtour rectangulaire. pentru o tensiune superficial5 T uniform5 dati: PI P2 dy8 dza 0 solutie exact5 a acestei ecuafii a fost dat5 * sub forma: g ..

stavile. echilibrul este stabil daci eforturile sint de tensiune. . apoi la calculul plicilor groase supuse la presiunea liidrostaticii pentru obtinerea lui M. iar daci eforturile sint. . axa verticala Oz este axa de rotatie) una din cele trei ecuatii de echilibru este satisficuti de la sine din cauza simetriei. 4-75).1 c+i--.gi . Curbe!e de deformatii egale ale unei membrane cu contur dreptunghiular supusii la presiune hidrostatici Aceste forme pot fi folosite ca elkkente de constructie pentru baraje. f i r i a impune suprafetei o andmiti formi de echilibru (fig. etc. + II. . .6..1 = a a a 2 cazul a = 6 . Agadar..pentru o retea de 25 puncte in cazurile 6 -b 2 . In dw dy dw dz figura 4-74 se reprezinti forma pfnzei obtinute pentru Fig. M.4. 4-74. Un calcul mai comod se poateFface pentru orice form5 de contur prin diferente finite ~i rnetoda relaxirii. se calculeazi cu ecuatia (4-45') si cu ecuatia de proiectie pe tangenta mkidianii.Hidrostat fca - Au fost calculate valorile w . Suprafete de rotatie A In cazul unei suprafete de rotatie (de obicei. iar tensiunile T I si T . 4. oricare ar fi forma curbei meridiane.b .

f n acest caz ecuafiile de echilibru se pun sub o form2 mai comod8. 2 z Tntre raza p2 de curburi normalii a suprafetei gi raza r decurburi oblici. dr r .dr --9 cosada d(sina) iar ecuatia (4-45') devine: TI d (sin a)' + T . folosind ca variabile pe z si raza r a cercurilor paralele. existi relatia (Meusnier) : r = p cos . pentru ca stabilitatea si fie asiguratg.a cu normala la suprafati. sina = yz.de compresiune trebuie ca peretele s i fie rigid. 9 .. (f -a) 0 pp sin a. Fig. Din aceasti relatie si relatiile: 9 deducem Pl - dr . ~chilibrulunei suprafete de rotatie supus5 la presiune hidrostaticii Daci un cerc de rotatie face unghiul . 4-75.

dar dacii una din limi te coincide cu punctele de aplicare a reactiilor. = T. 0 astfel de formii o c a p i t i o picituri asezati pe un plan orizontal sau o buli gazoasi intr-un lichid sub o placii orizontali. cele doui ecuatii precedente devin identice si exprimi ecuatia suprafetei. = drlcos a. Ecuatia a 2-a de echilibru este deci: d (Tlr sin a Acp) = pr drAcp. - 9 . fiind p. se pot g6si cu aceasti ecuatie reactiile pe reazeme. Si proiectim fortele ce actioneazi elementul de suprafati pe direcfia Oz. ecuatia se simplifici r i mintnd 9 d (T. A este variatia lor. integrati: T. In sfirsit. deci: Tlr sin a = \ yzrdr. linii sau suprafek de reazem. iar proiectia rezultantei pe Oz este: d (T. Pentru lichide grele p = yz. Observiim c i proiectiile fortelor din planul paralel sint nule si c i notfnd Acp unghiul la centru in planul orizontal a1 arcului ds.r sin a = \ r ro prdr . este efortul in plan meridian. ca formi de baraj. presiunea unitari pe elementul de suprafati ds. Dacl se pune conditia T.Hidrostatica A 107 In aceasti ecuatie. dacii linia de contur ioincide cu reazemul). este efortul in plan paralel. 0 asemenea formi poate fi folositi si pentru peretii unui rezervor sau o parte din suprafati. T. = T = const. care nu mai are meridiana arbitrari.rAcp). deoarece ds.. pe intreaga suprafati.r sin a) = prdr sau. avem: 9 Rezultanta celor doui forte din planul meridian adici d (T. ds. Cum unghiul Acp este independent de r si p. Ecuatia (4-47') inmulti t i cu 2 x reprezinti conditia 'de echili bru intre greutatea lichidului aflat in interiorul suprafetei de rotatie si tensiunile pe o linie de contur (sau reactii de reazem. iar T. forta de p r e s i ~ n eproiectati pe Oz este: p cos a dslds2 = pr dr Acp. - Aceasti integrali este valabilii numai in zonele unde nu existi puncte. pe care se dezvolti reactii.r sin a Acp).

Y - R2 cosa. = \ B 0 y ( R ' . AB si BC (fig. = 0 un lichid greu Pe portiunea AB: -- 9 9 T. Echilibrui unui vas conic continfnd este n u l i .r) tg oo*rdr T. 4-76). Daci cercul de reazem este sub -. 6 . = 5 * . iar pe con- R cos a.108 Hidros fdica 1) Un vas conic plin cu lichid este suspendat cu virful in jos p u n cerc de reazem. S:" 4 (R 'rdr . Calculul tensiunilor T. Reactiile pe cercul de reazem sint dirijate dupii generatoarele conului gi este util a f i descompuse in componentele verticale si orizontale. 6 Pe portiunea BC trebuie calculati integrala intre punctele C si B . pentru a putea dimenkiona cercul de reazem ~i fundatiile lui. = const. ? T I( B ) . integrala din iz membrul a1 doilea a1 ecuatiei (4-47') Fig. Pe portiunea OA.nivelul -lichidului. ~i ecuatiile de echilibru devin: A R. iar marginea su. T 2 = Yzr sin a. = 0 si deci T . pentru a nu trece prin reazemul B.r sin o0 = \:yzrdr 1 . S se calculeze tensiunile $i reactiile pe reazemul circular de razl In acest caz a = a.. 3 r = R: (--+ x) zR efort 'r2 2 6 de compresiune.- ($-R'R2 2 Tlr sin a. 2 1 Tl ( 0 ) . r cosa. ecuatiile de echilibru se scriu separat pe porfiunile OA.. 4-76. unde .perioari a peretilor conici este deasupra nivelului lichidului.. r R' y (R' ..r2dr) 3R' T . este pozitiv si are valoarea maximi cfnd r = 9 . =turul B .r) tg oo rdr = y ig a.

Reactia reazemului este egali cu suma eforturilor TI( B ) calculate deasupra ~i dedesubtul inelului B. sin20: = const.razi de curburi si aceea este constanti si egali cu p.z=z.YP 21 scade Tmin = scade Tmin YP - 2 (z1 - T2 2 ' max 2 21 = - YP (z. (4-49) Fig. formulele precedente sfnt valabile numai pentru partea de la nivelul apei in jos .dr=p cos 0: doc.fort ului total T I( B ) . Ecrtafiile de echilibru devin: (4-48) T1 T2 = ypz. sin a = y Fr zrdr. pentru partea peretilor deasupra nivelului apei se aplici formulele: T. Iatii variatiile lui T . Presupunem fata concavi udatii. Calculul unui rezervor cu pereti sferici Avem relatide geometrice: r=p sin a. 4-77.-p (I-cos a) . 2 %) $) creste + 0 - descre~te- GO Y Daci z1 < 2p. Din ecuatia (4-49) rezul t i : ~ ~ = -P + $ ( c o~ a + ~ s [ I + cos a ~ 1 ~ jar din ecuatiile (4-48) si (4-49) rezulti: Formulele sint valabile pentru z1 > 2p. sau se giseste scriind c i greutat'ea lichidului este echili brati de components verticali a .Hidros f tlca a > 109 Eforturile in planuri paralele T. I n acest caz existi o singuri . 9 + rT. 2) Calculul unui rezervor cu pereti sferici (fig.YP 2 -. si T2 cu unghiul a: 9 I a - X -TI r 0 1 ' man 2 n -. deci p pozi tiv. (4-51 ) . se calculeazi ca la exemplul anterior. . 4-77). adici : Tl ( B ) R'3 Y -6 R cosu.

bazata pe egalitatea miirimilor specif ice" (1930) ..Hidraulicii teoretici si aplicatii" de D. la $coala national5 de poduri gi ~osele. componen tele lor orizon tale s5 se echilibreze. prin efectuarea integralei de la A la C. adic5 egalitatea volumelor ' care apasi pe fundul conic.. Din 55 lucriiri publicate. n Avind o vast2 culturg generali gi tehnicii. diplomat a1 $colii n de poduri ~i gosele din Bucuregti. In Bucuregti. Diametrul inelului de reazem CC se alege astfel ca T i gi T:' fiind eforturile ling5 reazem in fundul conic. A proiectat gi a participat la executarea a numeroase ~i importante lucriri edilitare in Bucuregti gi P mai multe orave din targ. ~i T . 4-78). la nivelul apei atit prin formula (4-49) cit si prin formula (4-51).r sin a = r 0 yzrdr.. gi a1 $colii Superioare de electricitate din Paris. 0 discutie mai amplii a acestei chestiuni se g l s e ~ t e in .' se calculeaz5 cu formula cunoscutii: (4-52) ceca ce este avantajos din punct de vedere T. In 1900.Asupra atractiei unui electromagnet deformabil" (1935-1936) gi tratatul de . in 1919. I gi 11. este cea rnai importanti publicatie de acest fel. ' Fig. iar la centru o suprafati sferici. respectiv de la B la C. aerodinamici. de unde rezulti: T: = G ' 2xr0 cos a' T. apiirutii pfni In prezent in RomPnia. Calculul unui rezervor Intze constructiv. A murit In 1948. 4-78.. 21 stnt memorii originale de mecanici. Germani. mecanica fluidelor. d e ~ neteri minati. = G' ' 2xr0 cos cr" Introductnd aceste valori in ecuatia (4-52) rezulti G = G". . * .Hidraulic5 teoretici ~i aplicati" (vol. se schimbii semnul eforturilor T . 1942). Eforturile T i gi T. electrb tehnicii gi geome trie. din 1910 pfni in 1946.Sinteza legilor de simili tudine in rnai mu1te domenii ale fizicii. . niscut T 1877 la Galati.0 metodl elemen tari pen tru stabilirea deformatiilor ~i efor turilor interioare ale unui fluid incompresibil gi a ecuatiilor Navier-Stokes" (194 1) . a predat cursuri de hidraulicii. In acest scop corpul rezervorului fiind cilindric. motoare hidraulice. hidraulicii. calculate prin formulele anterioare. In cazu1 cind lichidul u d l partea convexi.la Politehnicg gi la Universitatea din Bucuregti.Valoarea constantei se deduce aflind pe T . respectiv sferic. adicii: T: cos a = T:' cos a". inginer gi profesor. respectiv sferic. Din tre lucririle mai importan te se remarci : . magini electrice.Studiul grafic a1 lovi turii de berbec" (1938) ." 7 I 7 3) Rezervorul Intze (fig. .. fundul s5uare spre periferie forma unui con. Aceasti din urmi lucrare.. Dionisie Germani. Acestui rezervor i se d5 o astfel de formii incit reactiile reazemului sii fie verticale.

1. de formii sfericii. CAPILA RITATE 4. Tensiune superficial5 Numeroase experiente ne conduc la ipoteza ca la suprafata unui lichid. De la acest fenomen particular provine denumirea generic2 a acestor fenomene. Se constatii c i s-a prins pe cadru o cantitate micii de lichid.ci ia alte forme. capilari tatea poate produce modificiiri importante ale suprafetei lichidului.2. se dezvoltii tensiuni superficiale uniforme.7.ma obisnuitii a suprafetei unui lichid in contact cu aerul.Se introduce un cadru (sau inel) de sirmii subtire in apii siipunoasii sau in lichid gliceric (apii in amestec cu siipun si glicerinii) si se scoate afarii. fenomenele sint sub depenhenta simultanii a mai multor legi.cii. intr-un strat foarte subtire. .epaus intr-un vas nu mai este planii si orizontalii aga cum apare in cimpul gravitatiei terestre . fiirii a avea nevoie de peretii de sprijin ai unui vas. Se constati cii. cind insii cel putin una din dimensiunile masei lichide este micii. fenomenele de capilaritate nu joacii nici un rol. agitat in contact cu aerul. foarte elasticii gi mobili. in general. intrucit predominii fortele masice. astfel cii ochiul ia forma . dup2 cum dominii anumi te categorii de forte.ca si in alte ramuri ale fizicii . f r ca vreo dimensiune sii fie m i d . de .Sub volum redus. formeazii numeroase biisici de aer. si se introduce in lichid gliceric. precum ~i de temperaturii. aspectele fenomenelor pot diferi d e la un caz la altul.. ci de natura lichidului si a gazului cu care lichidul este in contact. Dacii masa lichidi este de dimensiuni mari. Iatii citeva exemple. .7. in contrazicere cu principiul vaselor comunicante.pe cadru. in special ale gravitatiei . constituind spuma sau emulsia. 1 a t i citeva din aceste experiente: . forma de piciiturii. apa se poate ridica la iniiltimi mari. astfel ca membrana lichidii sii prindii in ea fireie de miitase si se giiureste apoi membrana in interiorul ochiului format de fire.Dacii de marginea inelului este fixat un fir subtire de miitase de care este legat un altul in douii puncte. lichidul ia o formii proprie. fcrmind un ochi de formii neregulati.Ifidrostatica 111 4. Se dovedeste . - 9 9 9 b 9 A 4. din cele mai obisnuite si caracteristice: .In tuburi de diametru mic (tuburi capilare). .capilari tate".7. intins ca o membranii *subtire.Un lichid viscos. s8 constatii'cii firul estk intins uniform de toate piirtile. Caracteristicii in special este piciitura de mercur. iuprafata unui lichid aflat in . General itiiti Sub ti tlul de capilaritate se grupeazii o serie de fenomene datori te unor forte care se dezvoltii la suprafata de separatie dintre lichide sau dintre un lichid si un solid sau dintre un lichid si un gaz. datori tii acestor forte. adicii sint complexe si. care nu depind de forma suprafetei lichidului. care nu mai are nimic comun cu fo.

4-80). cu viteze depiisind 1 000 m/s).vitate molecularii de raza E (fig. cii atractia Pntre moleculele lor este proportionalii cu masele ~i cu o funcfie de distanfii. Fntinzind membrana lichidii (fig. la o distant. introducem in lichidul gliceric un cadru de sirmi.sit uatii la oarecare adincime.de actiune molecularii. egala' E toate directiile. Experienta prin care se mgsoarii tensiunea superf icialii celor douii laturi perpendiculare pe ea. moleculele lor tinzind a se depiirta si fiind intr-o stare de continuii miscare. n Aceasti tensiune se poate misura prin diverse metode. Experienta care dovedeqte c i tensiunea superficial5 este constanti Fig.raza de e acfiune molecularii" care este de ordinul unei sutimi de micron. 4-81. care ins2 suferii de acelea~iimperfectiuni ca ~i ipoteza lui ~ a ~ l a c Moleculele unui lichid s-ar menfine in pozitii reciproce imobile datoritii unor forte de atractie la distantii. 4-79). Explicatia tensiunii superficiale cula rgmine in echil ibru. -Intrucit materia este izotropii. foarte mici. supusii fortelor de atractie provenind de la molecu. cu ajutorul. Explicafia acestor fenomene a fost datii pentru prima oar5 de Laplace. 4-81). experienta dovede~te existenla tensiunii superficiale. 4-79. Dupii ce scoatem din lichid cadrul cu pelicula pe cadru. aceasta fiind forma de echilibru a unui fir flexibil supus unor tensiuni uni forme in planul s i u . toate aceste forte de atractie se echilibreazii si moleFig. aproape de suprafata lichidului. k. Aceste forte sint cu totul neglijabile dacii distanta dintre douii molecule d e p i i ~ e ~ t. avind una din laturi mobilii gi preyiizuli la capete cu douii mici ochiuri. gazele sint lipsite de coeziune. f n acest caz se echilibreazii numai fortele de coeziune datori te moleculelor cuprinse intre planul A B si un plan A 'B' sirnet r i i cu A B faid de M. (Spre deosebire de lichide. De exemplu. denumite forte de coeziune. dar care se anuleazii pentru distanta egalii cu raza . mai micii decit E .ipotezei atractiei moleculare. Fie scum 0 moleculii M. atfrniim o greutate micii la latura A B si constatiim c i ea se deplaseazii cu o canti tate micii in A 'B'. 4-80. Ulterior s-au elaborat si a1te teorii. Or. pentru lichide..lele situate in interiorul unei sfere de acti-. toate moleculele din-calota sferiLii de sub planul A'B' T 1_ 6 9 . astfel ca sii poati aluneca in lungul Fig. Se admiie deci. de formii necunoscutii.unui cerc (fig.. f n ce fel se explici tensiunea superficialii cu ajutorul ipotezei mentionate? Fie o moleculii M I .

atrag molecula M. 4-83). mai la suprafati.. Este adevirat c i moleculele de aer (sau gaz) din calota si tuatii deasupra planului AB exerc i t i asupra moleculei M . Lucrul mecanic ce trebuie si-1 indeplineasci forta ads pentru ca lichidul t5 se deformeze din pozitia AB.afata IR se spore~tecu cantitatea d Q (fig. Fig. ihsi densitatea gazului fiind mu1t mai mici decit densi tatea lichidului. Datori t i atracf iei moleculare. Pentru a aduce o moleculi c a M . si a. si datoriti atractiilor dintre fiecare din iele doui lichide ~i gaz se Fig. sup. trebuie ca a s i fie egal cu A .--4* . formi lncit tensiunea a.o Iiirgire a curbei care ia pozitia C'.. proportional cu suprafafa lichidului: 1 dW = A d a . superficialiiinchizind o arie . in care A este o constanti.. tangente la piciturii (fig. perficiale la contactul a trei corpuri respectiv 0. Energia potential5 Fie o curb2 trasati pe suprafata lichidului.. 4-82). in pozitia A'B'. predomini forta de atractie dirijati in jos.o rezultanti normal6 pe planul de a p i AB gi indreptati spre interior. pe AB ~i egali cu ads. Efortul uni tar de tensiune superficiali fiind a. intre cele doui lichide in contact se produce o tensiune -. 9 . sii fie egali ~i de sens contrir cu rezultanta tensiunilor a. trebuie indeplini t un lucru mecanic care si invingi aceasti forti. 4-83. de aceea picitura de lichid usor ia o astfel de. fortele de coeziune respective compunindu-se h t r .. .. - .. b atractie dirijati in sus. am vizut c6 existi o tensiune superficiaf5 in planul tangent la suprafati si egali in toate directiile. Si presupunem acum o picitur5 dintr-un lichid situati pe suprafafa altui lichid. pe curba C. pe curba C'. forta corespunzind segmentului A B = ds trebuie s5 fie normal. .superficial6 a. P r e s u ~ u n e mc i ~ r i n t r . Cele trei forte trebuie s i se echilibreze. adici tensiunea superficiali a este chiar constanta din formula energiei potentiale superficiale si in acest mod se face legitura fntre diferi tele ipoteze si teorii privi toare ia aceste fenomene. e i primat fn kgflcm.. - - - - _ . \ dW Cum insi = ads00' - cosa = adsdn = a d Q . srebuie s i fie egal cu: 3 L . Echilibrul tensiunilor suproduc alte doug tensiuni superficiale a. Energia sa superficiali va creste cu d W = AdQ. Lichidul posed5 deci o energie potential6 superficiali W AQ. Pe de a l t i parte. 4-82..

. Din aceastii ecuatie presiunea p normal5 pe elementul de suprafati care se exerciti de la fafa concavi la fata convexa este diferenfa dintre presiunile ce se exerciti pe ambele fete si poate f i funcfie de spatiu: p = f ( x . . Consecinle .. > a. . . 4.7. p. .l gf/cm = 20. . . . .=a=const. . = raza minimi. suprafata lichidului sub acfiunea tensiunii superficiale este o formi libru de membrani. .4700 0. . . . corespunzind . .r. .0330 0. . Mercur fat5 de aer . Untdelemn fati de ap5. nu se poate forma triunghiul de echilibru a1 fortelor si piciitura se intinde p i n i ce se reduce la un strat extrem de subtire format hintr-un singur rind de molecule. .. . . ecuatia diferentiali a echilibrului acestei membrane se poate deduce din ecuatia (4-457.Dacii insi o. Teoremele principale ale capilaritgti i a) Teorema lui Laplace. . si p sint razele de curburii situate in doui planuri ce se taie ortogonal. . .4 gfjcm = 461. Pentru o anumiti orientare. . . = raza ~i p . Alcool fat5 de ap5. Daci la suprafafa de separatie a unui lichid se consider5 ca fenomenele de tensiune superficial2 sint asimi la te cu tensiunile ce se dezvolti intr-o membranii extrem de flexibilii ins2 neextensibilii. Untdclemn fati de aer . . in stare de echilibru. .26 dyn cm-I dyn cm-I dyn cm-I dyn cm-l dyn cm-I dyn0cm-l dyn cm-I + . Iata citeva valori ale tensiunilor superficiale o (forfi/lungime): Apg f a t i de aer .0023 gfjcm = 7 5 3 gfjcm = 25. . tensiuni egale in orice directie. . . . .' tangent la suprafatg. . . are ca ecuatie: tn care z este ordonata unui punct curent a1 suprafefei f a f i de un plan orizontal de cornparatie. . .l gfjcm = 32. . . .0327 0. . . . . . . . oricare ar tarea acestor planuri. . a. .3. 9 fi orienmaximi Asadar. . .. . Sulfur2 de carbon fat5 de aer. . . = r.3 gfjcm = 32.0770 0. . . . y. .0258 0. . . .6 gfjcm = 2. . 2).0210 0. Se obtine ecuatia lui Laplace: 9 iar membrul intii reprezintii . limitat la partea superioari de un gaz. .curburilor principale". Alcool fat5 de aer . d k echi- 1) Forma de echilibru a suprafetei de separatie a unui lichid greu. . . 0.i aplicaJii ale teoremei lui Laplace j p. .=o. . . in care punem conditia o.curbura medie" a suprafetei. .

lichid gliceric etc. razele de curburii sint suficient de mari n pentru a admite cii: de unde rezultii: 2) Formele de echilibru pe care le iau rnembranele foarte subtiri.p a = pFie p' presiunea din lichidul care forrneazii membrana. 4-85) diferenta dintre presiunea din interior pi si presiunea din exterior pa (a tmosfericii) poate ii consideratii : Pi . y' fiind greutatea specificii a gazului. Forma suprafetei de separatie a unui lichid greu fati de un gaz P = . In cazul 11. .La o bii~iciide siipun (fig. neglijind cant it i t i l e foarte mici (diferenfe dintre curburile pe o fatii ~i pe cealaltii a membranei): A a Fig. 4-84.Pi -PI.Hidrostatica 115 Intr-adeviir. in figura 4-84.+ (PO I M I Po I Fig. Astfel : . Suprafata liberii are curburi accentuate numai in apropiere de pereti . cazul I. Cum y' este neglijabil f a t i de y.yz. Presiunea interioari fn punctul N este + deci diferenta presiunilor ce actioneazii in N pe ambele piirti ale membranei su~erficialeeste de la inierior sDre exterior: P (y . Intr-un punct avem.. presiunea exterioarii in N este po y'z. = p' . presiunea exterioarii in M fiind p. 4-85.y')z. Tensiunea superf icialii fntr-o memhranii sfetic5 a unui balon de lichid sHpunos -+ (b i ) - .yz. deci = + y'z) = Po + Yz . O cea rnai mare parte a suprafetei.pe.) se explicii nemijloci t cu ecuatia (4-52). presiunea interioari este po . la care corespund raze de curburii negative (concavitatea spre exterior). se poate lua p = yz. formate din lichide putin viscoase (solutie de siipun.

O (proportionalii cu suprafata). 4-86).Daci se inmoaie in lichidul gliceric un sistem de douii inele paralele finute la distante constante cu o bari. 4-87) ~i atunci relatia dintre presiunea gazului si raza bisicii este: p = -. rezulti c i : cele doui raze de curburi sint egale ~i de sens opus si pelicula are o formii de rotatie. Mernbran5 fn form5 de catenoidi Fig. = 0.p.Pentru dimensiunile obisnui te ale bisicilor.pentru acelea$ motive . 4-86. a cirei razii este dati de ecuatia: . deci pi . trebuie ca pentru orice deformatie sub volum constant suprafata s i fie minimi. ale cirei curbe meridiane sint liinti~oare(guprafata este catenoidi) (fig. A I Fig. dar. Forma de echili bru a unei mase mici. Intr-adevir. . 4-87. p poate fi considerat egal in orice punct a1 membranei Si in acest c a i suprafata de echilibru este o sferi. aceasti energie fiind = A . se poate forma o membrani intinsi numai intre cele douii inele. conditie indepliniti numai de sferi. T acest caz. trebuie ca energia sa potentiali s i fie minimi. pentru ca sisternu1 sii fie in echilibru stabil. = pa. iar lichidele avPnd acelea~idensititi. la care presiunea pe o fati si pe cealal t i are aceea~i valoare constanti pi = p. T T 2a R . de lichid sau de gaz h interiorul unei mase lich ide Dar ~i o masi mici de-gaz in interiorul unei mase lichide . ia o formi determinatii numai de tensiunea superficiali ca si in cazul bi~icilorde sipun in aerul atmosferic.0 masi lichidi aflatii in suspensie intr-un lichid cu care nu se amesteci.trebuie s i ia forma unei sfere (fig.

.. Un lichid care u d i perfect peretele nu existi.semnalat deja la art. Aceasta trebuie s i echilibreze rezul tanta forfelor cah pilare. Din egalitatea: A ? s \-L. b). nu s-au putut obtine valori experimentale concordante pentru unghiul a. si singura forti de presiune este' datoritii coloanei de A lichid: yxr2h. (4-54) Y Se regiseste legea aflatii de Borelli experimental: hd = 30. u = 0.077 gf/cm. cum ar f i apa. Deoarece ascensiunea lamei i e lingii perete depinde de starea de puritate. 4-88. adici: un ~ e r e t e solid a c o s cr f ai .30 cm2. 4.zi la contactul cuun perete solid formind fie un unghi ascutit (fig. Tuburi capilare . se poate exprima conditia de echilibru a forfelor de presiune qi a forfelor capilare. Aceasta se explici prin existents tensiunilor superficiale in f. lichidul se ridici la o iniiltime h deasupra nivelului initial care se poate determina printr-un calcul elementar. 4-89).7.d suprafata de separatie dintre --perechile de corpuri . Suprafata liberi a unui lichid se curbea. ridice pe lingi perete la infinit. 4-88. este 2xra. . y = 1 gf/cm3.-. . D a d se introduce un tub de sticli de diametru sub l cm. Racordarea suprafetei libere a unui !ichid s u solid s i fie nule. cum ar f i mercurul. Daci o > o f a nu poate exista echilibru si lama lichidii tinde sii se .Hidrostatica 117 b) Racordarea suprafetei l ibere a unui 1 ichid cu un perete solid. intriun lichid care udii sticla. astfel c i lichidul se opreste formind cu peretele solid un unghi ascuf it a . Pentru echilibru este necesar ca suma proiecf i i lor (a ) fortelor capilare pe peretele Fig. a = 0. Unghiul a se miisoarii intre directia lui o si direcfia tensiunii superficiale a. ajungind la o grosime inferioari unui micron. fie un unghi obtuz la lichidele care nu le u d i (fig.ascensiunea capilarg 2cr =Y - y x r2 h hr 40 sau hd = . deschis la ambele capete. care in cazul c i unghiul a-r-de racordare la perete.a. Presiunea atmosfericii pitrunzind pe la cele doui capete ale tubului se anuleazii. . 4-89..) . 2) Tuburi capilare (fig.--- 2xr a rezul tii : Fig.2. Astfel. T care h qi d n sint date milimetri. oricit de curat ar f i peretele. alcoolul. dac2 tubul are sectiunea circular2 de razi r. -. hd = 0. 4-88. 1) Unghiul de racordare. (Intr-adeviir.-A. cum s-a . = 0. a) la 1ichidele care ud2 peretele.

Atunci curburile sint egale si: y Fig. ~i ecuatia suprafetei lichidului in tub este: 3) Cfnd tubul are o forma'derofa@e p. Suprafata liberl la peretele unui vas larg . pe cind iniltimea h din calculul precedent ar trebui s i fie iniltimea cilindrului de lichid. = dr -d (sin cp) 9 p2= r sin cp p p. 4-91. p = p.8.u n tub capilar Dacii planul de comparatie este luat la nivelul lichidului fn vasul larg. Calculul suprafetei libere a lichi. Pentru a se determina forma suprafetei libere a lichidului din tubul capilar (fig.. 4-91). avind un volum echivalent cu a1 lichidului ridicat in tub. Calculul suprafetei libere la tuburi capilare de diametre foarte rnici Fig.118 Hidraulica Pentru mercur se giseste experimental hd = .plan de comparatie: I dului h t r . teoretic . Pentru tuburi de diameire mici. p fiind presiunea intr-un P -----tub ldr9 plan orizontal in lichid luat ca Fig. 4-90) se aplici ecuatia lui Laplace intr-un punct curent M. 4-92.iniltirnii capilarku h se face de la nivelul lichidului din vas p i n i la planul tangent la menisc.18.14. fiind raza de curburi a curbei meridiane si p2 intr-un plan perpendicular pe planul meridian. putem face aproximativ ca meniscul sii formeze o caloti sfericii tiiind generatoarele tubului la perete sub unghiul oc (fig. unde presiunea exterioari este cea atmosfericii (pa ). tinfnd seama de forma reali a suprafetei l i bere. Misurarea . iar presiunea interioari este p-y z. 4-90.

-coscc). = 2a cos a yd 9 AZ = d (1. Douii. 9 formuli valabilii si pentru denivelarea maxim2 a lichidului in repaus fati de muchia ascutitii a unui deversor (fig. douii sfere egale. 4-95). ascensiunea capilarii h se poate obtine cu suficienii aproximatie admitfnd meniscul cilindric circular.In cazul a doi pereti verticali paraleli la distanti foarte mici d (fig.4-58) In cazui a: = 0 Y. Astfel. 4-94). 4-93). Ascensiunea capilarg in tre doi pereti foarte apropiati h = 0.2xroa datoritii tensiunilor superficiale de la fata meniscului . se atrag (aparent) cu o forfi P -.. formeazii un inel lichid aderent P n jurul punctelor de contact.39 cm. rezul ta : . cu Y Fig. udate cu un lichid care. Tn cazul apei. manifest8 aderentii intre ele.. Denivelarea maxim5 a unui lichid in repaus fafa de rnuchia unui deversor Fig. este: (4-57) (. cind z = h.d - 7 20 sin a YR (4-55) Sigeata meniscului rezul tii din consideratii geometrice: cos cr Ascensiunea capilari la perete pentru rp h = 1/20 -(I A = rp.Hidrostatica 119 dec i Z.corpuri solide in contact. datoritii fortelor capilare. cu r = const ~i unghi de racordare oc: A h.-sin cr) 4) Coeziune aparent& (fig. 4-94. cu linia centrelor orizontalii. 4-93.

care plutesc pe un lichid (ace. cu centrele 00' pe r verticali. ~e 'de altii parte. curba meridianii fiind l i n t i ~ o. nu existii coeziune. materialul este foarte bine folosit. manifest2 o atractie reciproci P = 2xRa (1 o).120 Hidraulica inelar. Coeziunea aparentii a doi grlunti de nisip udati ma de aceastii coeziune aparenti. datori t i tensiunilor superficial'e de la suprafetele de separatie ale lichidului. 4-95. tensiunile din perete fiind egale dupii toate directiile. Desi foarte subtire.formarea piciturilor a ciiror greutate este proportionali cu diametrul picuri torului si cu tensiunea superficiali a lichi dului . formele suprafetelor de separatie dintre fluide grele reprezinti forma de echilibru a unei membrane supuse la presiuni. . + A - .avPnd forma unei piciituri agezate pe piimfnt. care are forma unei suprafete de rotatie in jurul axei OO'. Construi te pentru capacitiiti mari. 5) Affe apficalii. Cind nisipul este uscat. Fenomenele de capilaritate mai intervin la: . cind nisipul este umed. ele s-au dovedi t mai economice decit celelal te tipuri de rezervoare cunoscute (fig. variind dupii legea hidrostatici. griuntii se lipesc intre ei sau de mini. 4-96). pelicula de ulei impiedici spargerea valului. . doui sfere egale in contact. dense. fenoAcest R men se intilneste adeseori in naturii. Dacii se d i peretelui rezervorului o astfel de formi. efectul 'de atenuare a agitatiei valurilor cu ajutorul uleiului pe care marinarii I1 varsi in jurul navei.in so1u. lame).ile umede nisipoase.explicarea atractiei intre corpuri mici. In mecanica solurilor se tine seaFig. S-au construi t rezervoare pentru produse petrol iere . tot astfel.

de exemplu coordonatele xo. sau cornponentele vitezei sau ale acceleratiei 'etc. in raport cu timpul. tul to. y = F.eazi parametrii a. b.b. Oz se obtin prin derivarea partiali in raport cu t a coordonatelor: - A In ceea ce priveste acceleratiile. la rnomentul to.(a. b.t). Oy.. Atunci.t). adicd: .c. definite prin trei parametri cunoscuti.b. REPREZENTA REA MI$CARII Studiul m i ~ c i r i iunui fluid se poate face in doui moduri deosebite. z sint functii de a. variabilele instantanee x. deci componentele dupd cele trei axe ale acceleratiilor se pot exprima ca derivate partiale a l e vitezelor.f).(a.yz.(a. Pozifia particulei la momentul f depinde de timpul t ~i de condifiile initiale.1.b. Se consi deri miscarea fiecirei part icule pe traiectoria ei raportati la un sistem de axe fix 0. c.c constanti pentru o deplasare infinitezimald. Componentele vi tezei dupi axele de proiectie Ox.c. ale aceleiasi part icule la momen-.yo. In general.b.c. dup2 sistemul de variabile independente sau de parametri care se adopti: a) Sisternul Lagrange.z.Capitolul V Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 5. intrucit viteza unui punct pe o traiectorie pist. c mirirnile cunoscute ale variabilelor independente la momentul to. y. t ~i se poate scrie: x = F. fie a. acceleratia depinde numai de variatia lui t. z = F. observim c i .

deci cbmponentele u . y. adeseor i .lor x. in sistemul Euler. 6. dy. y. z. dz = u d t . obtinerea acceleratiei fntr-un punct se face prin derivarea totali a lui u . densi tatea si temperatura in difirite puncte ale miscirii. cum se face in sistemul Lagrange. y.. reprezentind deplasarea particulei. z sint funcfii de t.' Dt Dt . dy = v d t . deridu dv dw vatele . ' 9 dt dt ' dt intrucit dx. w ale vitezei se obtin cu ecuatiile: qi nu prin derivare partial6 in raport cu t . w. z la un triedru Oxyz fix si se studiazii elementele misc i r i i tuturor particulelor care trec prin ace1 punct. . deoseb i t : 9 Du Dt 9 Dv Dw -9 . Aceasti metodii de studiu a miscgrii unui fluid este de fapt identicii cu metoda de studiu a misciirii u n i i sistem continuu de puncte rnateriale. z. intrutit cresterile lui x. dar dacii se cere aceasta. rziportat prin n coordonatele sale x. dz sint deplassri ale substantei (particulei) si se noteazii. Astfil viteza particulelor ce trec prin acelasi punct fix din spafiul ocupat de fluid este functie de coordonatele x. se pot determina presiunile.se numesc si derivate substantiale (in sistemul Euler).Trebuie s i mentionim c i parametrii a. v. b) sisternu1 Euler. trebuie observat c i vitezele se determini ca derivate totale ale functii. f inind seama si de ecuatiile i'izice.onsiderd traiectoria unei particule. c se mentin constanti pentru intreaga traiectorie a unei particule.si . dar variazi de la o particulii la alta. se integreazi ecuatiile: dx = u d t . cind t variazi. 0 datii cunoscu te traiic toriile. Pentru acelea~imotive. si de timpul t : 9 9 Dacii se c. vi tezele si acceleratiile. Prin urmare componentele acceleratiei fn sistemul' EuIer se obtin astfel: Pentru a deosebi clar modurile de derivare in cele dou6 sisteme. In general. nu se studiaza traiectoriile in sistemul Euler. sint functie de timp. v. y. y. tinind seama cii si x. Se consideri un punct fix P spatiu.

Cinernatica fluidelor (hidrocinematica) 123 iar constantele de integrare ce se obtin sint evident . particula m. In figura 5-1 se arat6 cum se construieste linia de curent care trece printr-un punct dat A. care este linia de curent. In notatie vectorialii se poate caracteriza sintetic deosebirea dintre cele doui sisteme de repreZentar& astfel : Pe cind in sistemul Euler viteza se poate exprima prin ecuatia: . etc. Fig.. cap. Se vede din aceasti definitie cii linia de curerit nu este in general identici cu traiectoria unei part icule.A.. tot .. c la momentul to..A.5-1.coordonatele fluide". sau . care la momentul t trece prin A. f ) . In aceste ecuatii reprezinti razele vectoare ale unui punct oarecare din spatiu considerat fix (Euler). . PRECIZA REA UNO R NOTIUNI D E HIDROCINEMATICA 5. A . pe cind reprezinti razele vectoare ale punctelor initiale prin care trec diferi te traiectorii (Lagrange).Liniedecurellt schimbii in general pozitia de la un moment la altul. . elementar dt distanta elementari A . 6 .in a c e l a ~ itimp dt. la I 69 7 momentul t. parcurge in timpul. Daci miscarea este permanenti sau chiar semipermanenti (v.2. 9 5. vectorii vitez'elor au pozifii fixe in fi. parcurge elementul de curbi A. In acest mod se poate face trecerea de la sisternul Euler la sistemul Lagrange.A. Reprezentind vectorii-vitezii in punctele A. este tangents la vectorii-vitezii ai particulelor care la un moment dat coincid cu punctele de pe acea linie. ce se afla in A. A. parcurge elementul de curbi A. Tn sistemul Lagrange se exprimi prin ecuatia: A V A = F (r. care se afla in A.variabilele independente" a. o altii particuli m.. r r. la momentul t. In acest manual vom folosi aproape intottleauna sistemul de reprezentare a1 lui Euler ca fiind mult mai comod. ale lui Lagrange. Particula m.1.. urmirind directia de curgere. etc. A. timp dt.. t). .v = f (r. I 9 . Linia de curent ce trece prin A.\\ 9 ... Linie de curent Se cheami linie de curent linia care. cu atit mai mult cu cit traiectoria unei particule in miscirile o b i ~ n u i t eale fluidelor sale nici nu poate f i verificata experimental.. de aceea linia de curent in cazul acestor fel uri de misciiri -coincide c u traiectoria. I1 I).ecare punct din spafiu. acegtia sint tangenti la curba A.2..

2. ar exista linii de curent care ar intersects alte linii de curent si ar insemna cii in punctele de intersectie ar exista doui viteze diferite ca pozifie ~i m i rime pentru acelasi punct. nemateriali.2. cici dacii ar f i altfel.in unitatea de timp este un . adicii: Liniile de curent sint analoge liniilor de fortii ale unui cimp de forte ~i pe aceasti analogie se bazeazi si o metodi de vizualizare a liniilor de curegt.flux elementar". adici fir. Desi firul de curent se reprezinti printr-o linie ca ~i linia de curent. trebuie ca miscarea s i fie permanenti.fireleu se i dent ifici cu traiectorfile. Daci se cunoaste distributia vitezelor in spatiul ocupat de fluid. fluxu1 care trece prin a r i i 0 se poate calcula in modul urmitor: se descompune 9 . existi inire cele douii nofiuni deosebirea c i .2.. Tub de curent. Aceasti nofiune de flux este legatii numai de Pnsu~irile geometrice ale materiei si nu de proprietiitile ei mecanice (de densitate. Pentru aceasta. trecerea de materieprin pereti . firul de curent este material.. pentru ca atunci . 9 5. se formeazii un tub de lungime nedefinitii numit .Liniile de curent ale unei misciri se obtin uSor din conditia ca vectorul ds.tub de curent" (fig. este format din insusi fluidul ... fir de curent Daci se consideri o curbi inc his2 si se traseazii liniile de curent care trec la un moment dat prin toate pu n c t d e acestei curbe. 9 5. 5-2.. de exemplu). folosind un cimp magnetic si piiiturii de fier sau folosind un cimp electric. prin care fluidul curge in ace1 moment ca si cind tubul ar avea peref i solizi. 5-2).in cantitate foarte redusi care umple tubul elementar. sii iie paralel cu vectorul-vitez6. pe care se traseazi o curbi inchis6 C. 5-3). Flux. Daci ne fnchipuim cii aria prin care trece fluxul este foarte mic. elementul de distantii. Tub de curent Daci sectiun6a tubului se reduce la un element foarte mic. Firele de curent pot f i vizualizate uneori introducind o materie coloranti prin injectoare foarte fine in masa curgiitoare a fluidului. se chkamii . Debit. volumul care trece prin aria elementari .fluxu canti tatea de materie (mgsurats volumetric) care trece in unitatea de timp prin aria limitatii de acea curb. Vitezg medie Daci in masa unui fluid in miscare se consideri o suprafati in.3. tubul se reduce la un f i r de curent". pe cind linia de curent este o nofiune geometric2 abstract. ~i constituie un element component a1 unei arii de dimensiuni finite. Fig. (fig.

avind oarecum un caracter conventional. V) 1. fluxul se poate calcula si cu formula: Fig.Viteza medie" intr-un tub de curent se numeste debitul curentului impirti t la aria sectiunii drepte (normal5 pe axa curintului). debitul se poate considera si a1 materiei (debit de masi). 0 52 9 d n . 5-3. I/min etc. Debitul are dimensiunile L3 T-l.Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 125 suprafafa Q 3n suprafete elementare d B prin care trec curenti elementari si se ia dS1 suficient de mic pentru ca vitezele fluidului care trec prin aceash suprafati foarte mici s i poati f i considerate constante in mirime si directie.3. elementari. Fluxul total este deci: n 9 9 A Y - I A A 9 o Q = \ VCOS(n. misurat in 9 y 9 unit6ti de masg secundii sa u unitgti de pondere secundii 5. Fluxul elementar este volumul unui paralelipiped avind baza d Q si iniltimea V cos (n. a. CONTINUITATE Conditia de continuitate exprimi principiul conservirii materiei si totodati al continuitif i i .). cosinusurile directoak ale normalei n. 1/s. termodinamicii. secfiunii de curgere". v. dupii uzul consacrat in diverse ramuri ale tehnicii ~i dupi mirimea debitului.). (5-4) Daci u. a. w sint componentele vitezei si a.. Dacii ins: curentul este format din tuburi curbilinii ~i are o secfiune mare. magnetism. Aceastii definif ie nu prezintii vreun cusur cind este vorba de curenti rectilinii sau usor curbilinii (chiar cu sectiuni de mirime finiti) sau de curenfi infinit m i d . Schema pentru definitia fluxului Fluxul poarti in hidraulici denumirea de debit. Pentru a stabili ecuatia de continuitate se 9 .. in acest caz si viteza medie este legatii conventional de definitia . cifra 1 indicii~d uni tatea de timp.. axa curentului ~i sectiunea dreaptii. cu semnul pozitiv socotit spre interior si fie V vi teza cores~unzi toare. se misoarii deci in m3/s. pe cind denumirea de flux este rezervati mai mult unei notiuni generale aplicabile in mai multe ramuri ale fizicii in care se intilnesc aceleasi tipuri de ecuafii (astfel fluxul este intilnit in electricitate. optic: etc. Fie directia normalei la d Q . . Daci se inmulfeste volumul cu densitatea p sau cu greutatea specifics y. adicii al neexistenfei unor spatii lipsite de mhterie intr-o mas2 fluidii in miscare..

Daci miscarea este permanent. dz (fig. apar la trecerea prin celelalte fete ale suprafetei de control. care inchide in interiorul ei un volum constant ~i se exprima ca diferenfa dintre masele de fluid care intri ~i cele care ies intr-un timp determinat'prin acea suprafati plus diferenfa . Schernl pentru ecllatia de continuitate mu1 Euler se consider6 ca spafiu de control volumul inchis in paralelipipedul elementar dx. semnul plus inseamnii c i este un exces de volum i e ~t. excesele: 9 Suma lor trebuind s i fie nuli. format intr-un punct fix din spafiu. i Tot astfel.dintre masele aflate in spatiul inchis in momentul final ~i cel initial sa se anuleze. P n intervalul de timp dat. 5-4. 5-4). in notatie vectoriala este mirimea cunoscuti ca dilatatie cubici: div = 0. deci apare - 9 ca exces diferenfa dintre cele doui volume: - du dx dx dy dz. Din direcria Ox intri prin fata yOz in unitatea de timp fluxul u dy dz si iese prin fafa opusa fluxul dy dz. (5-6) . $i fluidul incompresibil (adicii un lichid cu p = const) condif ia revine numai la compensarea intre volumul de lichid care u t : dx i intri si cel care iese -+ din sp'atiul inchis. dy.consideri o suprafati arbitrari fix. tlupi directii paralele cu Oy si Oz. rezultii c i : Sau. Conditia de continui tate pentru intreg spafiul lichid se exprim i sub forma diferentiali astfel: I n sisteFig.

In sistemul Lagrange. iar ve este cornn ponenta azimutali normal5 pe planul rOz. ~i c5 r = dx dy dz.Ecuatia In aceast5 ecuatie v. se ajunge i l l urma efectulrii calculelor derivatedp dz lor substantiale . se obtir~eprintr-o metodii identic5 ~i este urmgtoarea: . -k re. +.~i . y. adic5: dt dt de cont inui tate. z) avind viteza . se exprimi conservarea volumului (sau a masei) particulei f luide de-a lungul traiectoriei. este components vitezei F directia razei vectoare r.Cinematica fluidelor (hidrocinernatica ) 127 Daci se consideri continuitatea de masa. A . dt Variafia totala trebuie sii fie n u l i si se obtine adunfnd toate variatiile de inass: 9 . adici: Considerind ca particula se g i s e ~ t ela momentul t in punctul de coordoiiate (x.la aceea~iecuatie de conditie ca ( 5 3 .excesul maselor iesite asupra celor intrate este: t 7 A a variat numai in raport cu t : In a c e l a ~ iinterval de timp. Pn coordonate cilindrice. fluidul avind o densitate p variabilii cu timpul si cu spafiul . Daci r este volumul particulei. trebuie ca : cu observatia c5 aceasta este derivata substantials. masa interioara care ocupii volumul dx dy dz 3 = dx dy dz.adici fn cazul cel mai general .

in timpul dt: 9 Q dt.. vi teza de care este animati o particuli fluidi poate f i considerati ca rezultind din trei misciri diferite: de translatie.4. V. -= 0. creste cu: 9 Suma celor doui volume trebuie s i se compenseze. adici: b) Daci miscarea este permanenti. ecuafia de continui tate: 9 rezulti relatia fntre doui sectiuni drepte si vitezele lor medii. fluxul care intri prin sectiunea amonte si fluxul care iese prin secfiunea aval sint. de rotatie si de deformatie. deci 9 di2 dt 9 (5-9) Daci sectiunea este constanti.. respectiv ( 9 A~adar. ca in cazul lichidelor.. p se elimini si rimine valabili ecuatia (5-8). ds de unde Daci p variazi prea putin. - Pe de a l t i parte volumul din interiorul elementdui de tub. c) Daci printr-un tub dk sectiune variabilii curge un fluid compresibil. se stabileste. admitind dQ c i sectiunea a variat in timpul dt cu cantitatea -dt.Este interesant a scrie ecuatia de continuitale in anumite cazuri particulare. 5-5). 'w ds Fig. Ecuatia de continuitate la un tub de curent dt dQ -ds ds dt. la distanja ds. ROT0 RUL VITEZEI Dupi cum se va demonstra in paragraful 5-6. deci viteza medie rimine egalii in toate sectikni~e. Q = const = Vml Q1 = Vm2Q2.t . pe consideratii analoge cu cele de mai sus. fluxul iesind excede canti tatea* i . dQ -= 0. 9 9 . ceea ce insi nu inseam115 c i si distributia vitezelor in sectiune este uniformi. Astfel : a) Pentru un tub de curent in care se fac doui sectiuni-normale pe firul curentului (fig. adici Q1 = Q se realizeazi miscarea uniform2 cu V = V. 5-5. 9 5.

Cinematica f luidelor (hidrocinematica) A 129 In acest paragraf ne vom ocupa de viteza de rotatie. 5-6. componenta vitezei paralele cu Ay diferi de v cuEantidv tatea . Aceasti rniscare de rotatie doate fi 'descompusii in trei rotatii avind axele Ax.. De aceea se defineste Ea vitezi de rotatie media vitezelor de rotatie ale moleculelor aflate in p i a m perpendiculare pe axa de rotatie. iar rezultanta lor cu a. Si presupunem acum c i pentru a elimina efect ul translatiei aducem punctul A din pozifia deplasati A ' in pozitia initial2 printre-o translafie invers6. 9 9 du iar in punctuf D .la dy / / distanta dy. Spre deosebire de rotatia unui corp rigid. dz (fig. Prin aceasta.' I n punctul C. punctele C si D sint deplasate f a f i de punctul A ca si 9 dz / /' i - /' dw cind ar f i supuse unor viteze de rotatie in jurul axei Ax. o particulii fluidi este in general si deforrnabili. adici. a. D . componenta vitezei paraleli cu Az diferi de w cu cantitatea -dy. w. la distanfa dy de puncdw tul A . distanfa dz de a x i . particula-paralelipiped are o miscare de 9 I N Y Fig.. m. Ay si Az s i n e propunem s i gisim mirimea acestor rotatii pe care le vom nota cu w.dz. in care componentele vi tezei d u p i cele trei axe de coordonate sint u. dv dz Conform observaliei anteriozre. y. rotatia nu este influentatii.tezi de rotatie in jurul axei instantanee de rotatie. 5-6) cu unul din virfuri in punctul A ( x . egale cu . dy. respectiv .. Astfel. astfel cii moleculele care constituie particula nu au aceeasi v.. v. z). Tn timpul dt.1. vom considera c i rotatia particy jurul axei Ax este media rotafiilor punctelor extreme C. Schema pentru calculu ro tatiei particulei translatie care poate f i considerati aceea a punctului A si o miscare de rotatie a cirei ax2 trece prin A. Fie paralelipipedul elementar dx.: .

. h t r .kc.. rot Daci 6. y. rus5 si se noteazi. adica : miscarea este . ! 5 sint nuli.. francezii) n curl" (in 1.? 1 + + 9 vectorului rot Asadar existii relatia: 9 7. gisim c i acestea sint identic nule. Intr-o miscare nerof at ioiala divergenta rotorului vitezei este nuhi.vhri6' fri I . iar componentele vitezei se deduc in raport cu coordonatele. adicii dacii: + + 7 - +i formiim cantitif ile 5.a d e v i r : prin urmare mi~carea este si nerotationali. P toate limbile: -.nerotationalii". q. q gi v = L = 2w. daci miscarea este potentiali. in care 6.tourbillon" (in 1. c. germand). .rotor" (in 1. q si sint componentele rot 7= = it . care se cheamii potential deviteza. Tntr-adevir daci formiim derivate~epartiale si le aduniim. prin derivarea {artiali a functiei Reciproc. suma u dx v dy w dz = V dr estk diferentiala exactii a unei functii rp ( x . z). Totodati..Tot astfel giisim cii rotatiile in jurul axelor Ay si Az sint: y fndoitul vectorului-vitezii de rotatie medie este cunoscut fn teoria vectorilor sub denumirea de . Deci miscarea este ~i potential&. englezi) g i . se obtine: 1 div rot 1/ = div 0 = 2 - + dar dl .

. Intr-adevir. adici viteza de deformatie dx J du liniara' proportional& Aceasti deformatie impreuni cu celelal te douii analoge dupi direcfiilk Ay ~i Az se noteazii astfel: Ele reprezinti dilatafii cind sint pozi tive si contractii cind sint negative. in ipoteza din f i gura 5-6 se deformeazi cu diferenfa dintre unghiurile dw dw -+ &!02 9 datoriti rotafiilor unghiulare E jurul axei Ax. Particula suferi si deformatii unghiulare dare se misoari cu deformatiile unghiurilor drep te a l i fafetelor.i celelalte analoge din fatetele xAy ~i zAx vor f i notate: . y ~i z. 5 . s i comparim vitezele in directia Ax ale celor doui puncte extreme A si B ale du particulei situate la distanta dx. inmultind ecuatia (5-15) cu dx . iar ceilalti doi termeni corespund fluxurilor rotorice dupi celelal te doui directii. se obtine . primul termen 9 dx dx (dy dz) reprezinti excesul fluxului rotoric pe fefele perpendiculare pe axa x. unghiul drep t yAz. n - precum .Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 131 Aceasti relatie este analog2 ecuafiei de continuitate de volum div V = 0.dy dz. Diferenta de vitezi . Atft cimpul vitezei cit . Astfel.i cimpul rotorului vitezei sint solenoidale (formate din tuburi) ~i divergenta lor este n u l i in orice punct a1 cimpului.dx inmultiti 9 dx cu unitatea de timp exprimi dilatatia (sau contractia) particulei dupi directiadx. in unitatea de timp. 5 . Raportind aceasti mirime la lungimea dx a particulei. adici viteza de deformatie liniari. a unui fluid incompresi bil si exprimi continui tatea intr-un cimp de vi teze a fluxului rotorului vitezei. DEFORMAT11 ELEMENTARE Considerind aceea~i particuli elementari de forma unui paralelipiped. Aceasti mirime.

wx. o.)se poate obtine din viteza V . dacii viteza V este o funcfie continui de spafiu si neglijind infinifii mici de ordin superior. in acelasi timp.my. g. oz.z) a1 fluidului. Adici. f . in jurul muchiilor.18) se pot inlocui cu ecuatiile echivalente: :Fig. h. c. cu viiezele de rotatie ox. stabilite fn paragrafele 5-4 si 5-5.y f 8y. w.4: 9 5-6. 6. 5-7). z 82. DESCOMPUNE REA - MISCA RII UNEI PA RTICULE FLU1 DE Fie 7= i u ) u s + w viteza intr-un punct A (x.. adica avPnd coordonatele x 8x. Schema a variaf iei vi tezei part icule i sau: . particula se roteste in intregime in jurul axei instantanee de rotatie care tiece prin A ..ay.Este de mentionat c i . conform celor stabilite in paragraful 5. 5-7. y. Vi teza in B si care se va nota cu Vl (u. se poate scrie: + + + 9 9 Introducind in aceste ecuatii mirimile a. v. Viteza in punctul B situat la o distant2 infinit mici 8r de punctul A . prin diferentierea totali a vi tezelor dupi cele trei axe (fig. se poate vel-ifica uSor c i ecuatiile (5.

muchiile au suferit dilatgri (contract5ri). V d z = gx' + fy' + CZ'. de rotatie w ai intregiij particule in jurul axei vectorului-virtej. viteza urzei part icule se compune din: b viteza' de translatie. particula este supus5 In a c e l a ~ ifimp unei translatii. dar diagonalele au riimas aproape cu acelea~i directii. d u p l Helmholtz Din (3) in (4).- V d dr'= (ax' + hy' + hy' + gz'.Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 133 Termenii din membrii din dreapta ai acestor ecuatii se interpreteazii astfel : Termenii u. Tn realitate.g8z) precum si analogii lor din celelal te douii ecuatii reprezinti vitezele de deformatie ~ h ~ h i u l a rin jurul muchiilor.cry) si analogii lor reprezi ntii componentele vi tezei. v. admitind ca integral5 functia de vitez5 . unei rotatii ~i unei deformatii.p': . pe ling5 translatie a actionat qi viteza de deformatie. o viteza' de rotatie si o vitezri de defortnatie* > > > 9 t 9 R Pentru a invedera efectele componentelor vitezei asupra particulei s5 Inchipuim un paralelipiped elementar care se migc5 de-a lungul unei linii de curent. este pe directia lui AB). Compunerea migcgrilor particulei. Din pozitia (2) in (3). in urmiitoarele situatii (fig. vi teza de deformatie Vd are componentele: iar diferentiala : . b8ysiic8zreprezinti vitezele de dilatatie in lungul muchiilor. 6y. 5-8. Laturile s-au lungit. 5-8): Din pozitia (1) in pozitia (2) particula a suferit numai m i ~ c a r ede translatie. w inseamni c i vectorul-vitezii se deplaseazi din A in B ca vitezi de translatie. Termenii (hay $. defortnabil. 62 sint privite ca coordonate r' (x' y' 2') fat. ' Fig.20) este exactl. Termenii ($2 . Diagonala din A B s-a rotit Pn pozitia AB. particula a suferit gi-deformatie ~i rotatie.. \ . unghiurile drep te s-au modificat. VdY = hx' + by' + fz'. se d poate formula rezultatul urmator: I n miscarea unui mediu continuu. Termenii a8x. de un sistem de axe ce trece prin A. fiirii rotatie (B. + gz') dx' + (hx' + by' + jz') dy' + (gx' + fy' + cz') dz' V d x = ax' 1 (5. Dacg diferentialele 6x. Asadar.

de anatomie qi de fizic5 la rnai rnulte universitgti germane. z' astfel 2 ca terrnenii dreptunghiulari din ecuatia (5-21) sii disparg. (5-23) + + A ~ a d a raxele principale sfnt acelea dupg care] deformatiile unghiulare in fatetele respective ale triedrului de referintii se: anuleazri. mirimea deformatiilor relative. deoarece directiile axelor deforrnatiilor. Pnseamnii cg orice punct are o mi~care .134 Astfel. Se formeazi cu fiecare element ds a1 curbei ~i cu viteza V care-i corespunde.Y2 a3Z2 = 1. depind in fiecare punct a1 fluidului numai de starea de miscare relativi din ace1 punct ~i nu de pozitia axelor de referinti. iar P 1858 a elaborat teoria rnaternatici n a vfrtejurilor fluidelor. niiscut in 1821 la Potsdam. cuadrica raportat5 la axele ei principale va avea ecuatia urrngtoare: alX2 a. Vitezele de deforrnatie admit deci o functie de potential. fizician qi fiziolog . analiza sunetului prin rezonatori . Helmholtz* in lucrarea sa fundamentali despre teoria vfrtejurilor. ? 5. produsul scalar Vds = udx vdy wdz ~i se efect ueazii integrala de-a lungul arcului de curbii AB: 9 __(- - ' + + IAe = SAVds = B-- \ B (udx A + vdy + wdz). Helmholtz. Solutia este unici. si un arc de curb2 AB trasat arbitiar fntre doui puncte n situate Pn cimpul vitezei. cornponentele vitezei U1 = u Hidraulica se pot scrie: dcp ' + .wzy'). . (5-24) Hermann V. CI-RCULATIE Fie viteza in fiecare punct a1 unei mase fluide in miscare V. INTEG RALA CURBILINIE A VITEZEI. mirimea vectorului-virtej etc. determinati P functie de spatiu. A fost profesor de fiziologie. care reprezintg cuadrice cu centrul in punctul de aplicatie a1 vitezei. 1 Daci se ia constants astfel c5 cp' = & . oricare ar f i sistemul de axe admis.+ ( aY dx' 2' . a lui Maxwell. y'. mort in 1894 la Charlottenburg. In hidrodinarnicg a rnai ficut cercetgri aprofundate asupra rni~cirii ondulatorii h fluide gi asupra m i ~ c i r i i discontinue a fluidelor.deformatie puri" dupg de o directie normal5 la cuadrica respectivg. Cum viteza este norrnala pe suprafata echipotentialg. A prornovat terrnodinarnica prin cercetgrile termochimice ~i terrnoelectricd la care a aplicat principiul conservirii energiei. 'iar suprafetele echipotentiale sint date de ecuatia: cp' = const. Descompunerea vitezei particulei a fost fnfitigatl in acest mod de H. A conceput o teorie a electricitgfii cuprinztnd Tntr-o sintezg teoria veche a electricitgtii ~i teoria electrornagnetisrnului. * . a descoperit rnecanisrnul vgzului gi auzului .. A dat o fundamentare exact5 principiului energiei.gi dac5 se orienteazi axele x'.7.

fiecare punct o valoare unici. circulatia vi tezei de-a lungul unei curbe inchise. Stokes: Intr-un spatin ocupat de un fluid conex. In aceste conditii se poate forrnuli teorema : circulafia pe o curb6 Znchisci in fr-un cSmp potential esf e nuld.89 dx 9 v -d9 dy 7 w= d9 dz Introducindu-le in expresia lui I' se obtine: r = $ ( z dx+* dy d y + . circulaf iilor) periferice care Pnchide suprafafa datii. deci continui. Cele doui valori sint identice.circulatiei" Valoarea lui I depinde deci de valoarea functiei cp.Cinematica fluidelor (hidrocinernaf ica) 1 35 Aceasta este o . (5-25) Este evident c i atit integrala curbilinie cit ~i circulatia au o valoare pozitivi sau negativi. luati arbitrar. astfel c i circulatiile se anuleazi reciproc afari de acelea de pe elementele periferice. Daci se considerg circulatiile pe contururile elementelor de suprafati. Scherng la definitia . este egali cu fluxul rotorului vitezei care stribate suprafafa inchisi de acea curbi. suma circulatiilor eleFig. . depinzind de sensul de parcurgere a liniei de integrare. Astfel. se constati c i la fiecare directie de parcurs a conturului unui element corespunde o direct ie contrari de parcurs a contururilor elementelor invecinate. integrala curbilinie a vitezei se n u m e ~ t e. diferentiabili si lufnd in . 5-10).. G. se aplic2 urmitoarea teoremi.I d y + W ~ Z= ) $ V ~ cos S (v.integral2 curbilinie a vitezei". Teorema are un caracter matematic ~i este general valabili in orice cimp vectorial care admi te potential.8. 5. Daci curba este inchisi.. 5-10. ds) . initial si dupi inchi' derea circuitului fn A . datoriti lui G. TEOREMA LUI STOKES A In cazul unei misciri generale.. deci in care rotorul vitezei nu este nu1 peste tot. Orice suprafati poate fi impirti t i intr-o infini tate de suprafete elementare prin trasarea unei retele de curbe intretiiiate (fig. Scherng la teorema Iui Stokes (surna mentare este egali cu circulafia de-a lungul curbei . = cpA - Fig.circulatie" si se noteazi: I 9 r = $ V ~ = $ ( U ~ X+ ~ S ) . deci I' = 6 dac2 functia p este uniformi. componentele vitezei sint: 9 u = . . 5-9.d9 dz) dz = &j dp u cpA. % . Daci miscarea este potentiali. deci nu numai in hidrodinamici.

sg orientim axele. 5-11. Schema circulatiei elementare concorm teorernei lui Stokes \ / $l/& = 5 -rot ~n 8 a d ~ . cu ajutorul proiectiilor pe trei axe: 9 (udx f vdy + wdz) = I . Intr-adevir. n fiind cosinusurile directoare ale normalei 1. circulatia elementarii se poate exprima in functie de rotorul vi tezei.valoarea circulatiei elementare .de coordonate astfel ca planul tangent intr-un punct P sii fie paralel cu xOz si elementele de curbii ale retelei suficient de rnici pentru a se confunda cu d i . Importanta acestei teoreme consti in aplicabili tatea ei in orice domeniu unde existii un cimp de vectori $i permite reducerea unei integrale de suprafatii la o integralii curbilinie si invers. nedepinzind de orientarea axelor de coordonate astfel c i putern scrie pentru intreaga suprafat2 : Fig. Dacii miscarea este nerotationalii. 5-1 1 ) : ul t ima expresie din ecuatia (5-25)corespunzind unui sistem de axe orientate oarecum. m . (5-26) ii fiind directia normalei la suprafati. E = q = = 0. deci si circulatia este nulii.) suprafafa d Q .136 % Hidraulica Pe de altii parte.este un invariant. sau. 9 9 9 . Rezul tatul . d z (fig.

m. coordonate. se poate demonstra. cunoscuta 9 n 9 ( -.Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 13 z* 5. normal la suprafati. n fiind cosinusurile directoare ale lui n cu axele de d r fiind spatiul elementar. vectorul-unitate. P e de a l t i parte. Fluxul care trece prin dl2 este:si 9 A Si aceasti teore.d~ Vn = \ (tu + trzv - nu) d ~ . d~ = dx dy dz. Integrind in intreg spafiul inchis in interiorul suprafetei date.. fie d Q un element din suprafata care margineste acest spafill.9. excesul de fluid care trece prin elementul de volum. TEOREMA LUI GAUSS-OSTROGRADSKI de la calculul vectorial. . este egala c u fluxul care trece prin suprafati. Intr-adevir. rezulta: Aceastii formula permite calcularea unei integrale de volum cu ajutorul~ unei integrale de suprafata la care condif iile de limi tii sint cunoscu te.mii. daca p = const. usor cu ajutorul concep telor cinematicii fluidelor. Enuntul ei este: Integrals divergentei vitezei calculatii la volumul inchis de o suprafafa. este: I .

eforturile unitare tangentiale T iint nule si singurele forte de legituri sint presiunile normale pe suprafati. Daci in ecuatiile (6-1) inmultim ambii membri cu i.i Capitolul VI Dinamica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale 6. desfisurati. sTnt derivate substantiale (totale) pe cind - au at y .U. Ecuatiile misc2rii iau. respectivT ~i k gi adunim. 111. iar densititea p a fluidului se consider2 constants. In consecintii. au fost stabili te pentru prima oari d 6 eon hard Euler in 1755. se obfine: sau iar daci forta masivi specific2 derivi din potentialul vectoriali a m i ~ c i r i i : . se obtine ecuatia . considerind c i influentele viscozit2tii si compresi bili t i t i i sint nule. sint derivate locale in raport cu timpul. forma urmitoare: t A Amintim cii dv DU - Dt etc. ecuatiile de m i ~ c a r e unei particule ale de fluid perfect se obfin nemijlocit din ecuatiile generale ale unui sistem (sau mediu) continuu stabilite in cap.1. dt Ecuati ile de miscare sub forma precedenti. ECUATIILE DIFE RENTIALE ALE MI$CA RII (Euler) In sistemul cartezian de coordonate. Ele pot ti puse sub diverse forme.etc. in aceste ipoteze.

de mai sus. Dacii potentialul de fortii este cel a1 gravitatiei : U = gz const. Conditiile la limit2 care se dau de obicei sint urmiitoarele: .dupii Euler: 9 Si efectuim derivarea partial& in raport cu x . . componentele vitezei u. Necunoscutele sint in general. t 9 6. . daci se dau conditiile la limitii. presiunea pe suprafati este cunoscuti. se obti ne : s a u . .Dtnumica fluidelor perfecte : teoreme si ecuatii generale 139 Ecuatia (6-2) este echivalentii cu sistemul de trei ecuatii scalare (6-1).miscare a unui fluid perfect. v. admitind c i fortele masice specifice derivi din potentialul -U si Enlocuind parantezele care insotesc pe v si pe w cu 2 w . bup5 gruparea convenabi l i a 'termenilor . se obtine ecuatia de miscare a lichidelor perfecte grele: + 9 Ecuatiile dinamice impreunii cu ecuafia de continui tate: div V = 0 sfnt in numar necesar ~i suficient pentru rezolvarea oriclrei problerne de . membrii acestei identititi.2.la peretii solizi care miirginesc fluidul. a identitiitii: Fobtinind identitatea urmiitoare: si sii sciidem din ecuatia de miscare. vitezele sint tangente la suprafata iirni tativi .la curentii cu suprafata liberg. T RANSFO RMA REA G ROMEYA-LAMB S consideriim prima ecuaf ie diferentialii a misciirii. respectiv 20. scrisii dezvol tat. (ihdoitu 9 . w si presiunea p in fiecare punct din masa fluidului.

v=- d9 dy . din care putem trage citeva consecinte foarte importante.const. w = . dv Si considerim cazul miscgrii permanente s i in9 9 dt dt multim cele trei ecuatii transformate cu dx.care sint identice cu miscirile potentiale.. aceasta avind si o semnificatie mecanici deosebiti.d9 dz . In membrul intii se obtine o diferentiali exacts care s. Daci determinantul din membrul a1 doilea este nul. In acest caz.). constanta din membrul a1 doilea a1 ecuatiei (6-b) are aceeasi de valoare pentru tot cimpul miscirii. iar viteza derivi din fr~nctia potential Astfel: u d9 =dx 9 6.dz si apoi s i le adunim. Aceste cazuri sint: a) Daci vectorul-virtej este nul. - P 2 Rimine s i vedem cazurile in care se realizeazii. poate integra imediat.1 40 Hidraulica 9 componentelor dupi axe ale vectorului-virtej). rezulti c i suma 7 p u + . ecuatia intii din sistemuf (6-1) devine: du dx P dt + 2 (ww. adici: 9 deci in cazul miscirilor nerotationale . .v2 .t . respectiv dy s i . Transformiri analoge se pot' obtine prin permutiri circulare pentru* ecuafiile a doua si a treia din sistemul (6-1) dupi proiectiile pe axele Oy si Oz.vw. iar membrul a1 doilea se poate scrie sub forma determinant u l u i din ecuatia urmiitoare: 7 Se obtine o formi de integral2 a ecuafiilor miscirii.

Sub aceasti formi. 0 miscare de acest fel este elicoidali (miscare de surub) si in acest caz liniile dc birtej se confundi cu liniile de curekt ale mikciriii. b) Daca miscarea nu i s t e potential& deci cel putin una din componentele vectorului-virtej este diferiti de zero. care nu sint decit gradientele functiei 3 astfel c i . $i in 'acest caz constanta de integrare variazi de la o linie de virtej la alta. dz.Dinarnica f luidelor perfecte : teoreme . d) Daci vectorul-vi tezi a1 particulei este paralel cu vectorul-virtej.5. o. v. fiind totusi o functie de timp f ( t ) . atunci componentele u . Constants din ecuatia (6-6) are o valoare f i x i pentru intregul spatiu.ecuatiei (6-6). ci numai pe liniile de curent. despre care se trateazi aminuntit la paragraiul 6. de-a lungul siu.'daci si ecuatia (6-10) este satisficuti in intreg spatiul ocupat de fluid. iar constanta din membrul a1 doilea ia valori diferite. prin integrare.. se obtine. wz satisfac ecuatiile determinantul din ecuatia (6-5) este de asemenea nul. neexistind o constanti unici pentru tot cimpul r n i ~ c i r i i . ca avind d o u i linii proportionale si ecuafia (6-6) este valabili. ecuatia mai generals (6-7) a unei m i ~ c i r inepermanente: I n aceasti ecuafie. Aceasti conditie este exprimati prin: C I n acest caz. c) Dacii valorile o x . deci ecuatia (6-6) se aplici si d u p i liniile reprezentate de ecuatiile (6-9) care sint infisurate' ale axelor . dy. i n s i particula urmeazi o linie de curent.i ecuaf ii generale 141 Transformarea Gromeka-Lamb se poate opera deci -. determinantul din ecuatia (6-5) este nul. i n s i nu in tot spatiul ocupat de fluid. insi diferind de la o linie de curent la alta. 7 7 . determinantul din ecuafia (6-5) este de asemenea nu1 deoarece deci elementele a doui linii fiind proporfionale. in locul 9 dt . adicij -.viteza V este tangenti la linia de curent. w ale vitezei sint proporfionale cu dx. pistrind si termeni i derivatei locale.ectorului-virtej si poarti numele de linii de virtej. constanta din membrul a1 doilea este constanti numai fafii de spatiu. ecuafia (6-6) poarti numele de ecuafia lui Bernoulli. pentru fiecare linie de curent cite o valoare constanti.

tangenta qi axa vertical2 . ecuatii le ciut ate. Tn locul ecuatiei (6-5) se poate deci scrie formula P v2 = grad E = . iar pe acestea in functie de r gi 0: ax---- . a cirui mas. dt anuleazii.@x dt2 d2 (r cos 0) ..a. fie cind vectorul-vitezi este paralel cu vectorul rot ceea ce face ca produsul lor vectorial s i fie nul. Forfele ~i acceleratiile la particula elementarg. a normalei la planul rOz ~i P din rectia Oz.6. v. este: 1 Proiectiile ecuatiei de mi~care dupi directiile R. qi ay .membrul a1 doilea are valorile componentelor dupi cele trei axe ale produsului vectorial intre rot V gi viteza V. fie cind rot 7= 0 (in mi~carea potentiali). . sin 0 - + ay cos 0.s e dt dt gradientului. ECUATIILE DIFERENTIALE ALE MI$CA RII IN COO RDONATE CILINDRICE Fie r. dupi efectuarea calculelor ~i eliminarea infinitilor mici de ordin superior. in coordonate cilindrice . Interpretarea energetics a functiei E ~i a ecuatiei (6-6) va f i dati in paragraful 6. 6-1.3. termenii .. dt2 ay---- . + + -) 6. I 1 figura 6-1 se reprezinti elementul de volum. z coordonatele..X V = V ~ r o t vectoriali sinteiici: grad ( U V (6-12) P 2 $i din aceasti ecuatie rezulti imediat c i grad E = 0. FO RMA VECTO RIALA A ECUATIEI MI$CARII du In ecuatiile (6-4). Pen tru facerea calculelor este Insi necesar a exprima acceleratiile dupi r ~i n In functie de acceleratiile a.rot . iar membrul intii ia pe rind valorile componentelor scalare ale f unct iei : - dv dw -.d a y . Fig. fie R.5.d2 (r sin 0) .4. N gi Z dau. 0. dt2 dt2 ae . considerind mi~carea permanenti. ve gi v z componentele vitezei dupii raza. In sfir~it. N gi L fortele masice Pn directia razei r.

Petersburg. In opera sa principali .Hydrodynamica6' (Strasbourg 1738) a intreprins pentru prima oari studiul matematic a1 mi~cariilichidelor. ca mai jos. nlscut la Groningen la 29 ianuarie 1700.const Y 2g * Daniel Bernoulli .i derivatele substantiale . Fiu a1 matematicianului Johann Bernoulli ~i inrudit cu nurnero~i matematicieni si fizicieni..Dinarnica f luidelor perjecte : teoreme si ecuatii generale 143 In cele din urmii: ~i pe de a l t i parte: de unde rezultii: N-.matematician. unde.5. A fost membru a1 Academiilor din Paris. vz avind aceea~isemnificatie ca w in sistemul de axe cartezian: 9 6. Londra. ECUATIA ENERGIEI (D. do9 Este de semnalat c. . Berlin. U = gz si ecuatia (6-7) devine: 9 9 9 z + P + .~i . a murit la Basel in 17 martie 1782.. iar in 1733 a fost numit profesor de anatomie gi botanicii In Basel unde dupi 1750 a predat fizicl. a introdus notiunea de presiune ~i a dat ~i primele teoreme din teoria cinetici a gazelor. a fost numit profesor de matematici la Petersburg in 1725.se pot scrie dezvoldt dt dt tat. a functionat p h i in 1732.v2 .1 d p p rd0 --- due dt + V rug 9 r ~ V Z dv. BERNOULLI*) 9 Pentru un fir de curent in miscare permanents si dacii singurele forte masice derivii din gravitatie.

21) Conform princip iului ec hivalentei sus enuntat : sau. = Vldt - ~i ecuatia de continuitate: fiov0= n.Aceastii ecuafie a fost stabilitii pentru prima oar2 de Daniel Bernoulli.BB'DD' = pa..axei sale. Fie 9 AA' BB' Fig. nici vitezele.respecti. Pe porfiunea A'BC'D nu au variat in timpul dt nici masele. -in. de altitudini zo si z. m=p vo~ a apiirut dupii timpul dt. . 6-2).. . Schema la dernonstratia teoremei lui Bernoulli = CCf = ds0 = Vodt..Vo. egalii tot c u m. unde secfiunile transversale sint' Qo si Q. pe o cale directs. Volumul cuprins intre peref i i tubului si cele doui sectiuni. la z. variabilii in lungul . Variatia energiei cinetice a intregului sistem se reduce deci la: Lucrul forfelor se compune din: lucrul greutiitii mg. atit vi tezele cit si presiunile sint distribuite uniform (fig. si vitezele fluidului . ins2 masa AA'CC' = p~. Vom da in kele ck urmeazii o demonstratie elementarii. deci mai inainte ca Euler sii fi descoperit ecuatiile generale ale misciirii particulei fluide. teorema echivalentei lucrului mecanic consumat cu variatia energiei cihetice. Fie douii puncte pe axa tubului. adicii: mg si Iucrul presiunilor (20 . se deplaseazii dupii trecerea t impului dt in A'B'C'D'. insi cu viteza V. fiind in momentul' t ABCD. care cade de la altitudinea 2.. care avda in momentul. ecuatiei lui Bernoulli (6-L5). cu caracter energetic.ds. 6-2..v. Tn 1738. miscarea fiind permanenti. este suficient de micii pentru a putea considera cii in secfiune. Fie un tub de curent a ciirui sectiune transversalii.initial viteza v.: 9 .. = DD' = ds.. V. ds. dupd impdrfirea cu mg si regruparea termenilol. Sii apliciim masei A BCD in miscare.

si .la scara iniltimilor. In cazul gazelor trebuie s i f inem seama pe de o parte cii intre p si p existi legea care exprimi evolutia gazului p = f(p). 2g 9 k Asadar. verticale pe care se poarti segv2 mente proportionale cu z.i linia ElE2 a energiei mecanice totale (linia energetici). se obtin: linia PIP. respectiv o energie misurati in kgm si anume: Fig. . Reprezentarea energetici a ecuaf iei lui Bernoulli termenul z. ecuatia (6-16) are interpret are energetici dac5 ne inchipuim fiecare termen inmultit cu forta de 1 kg. ecuatia lui D.fiecare din cei trei termeni ai ecuatiei lui Bernoulli reprezinti un Iucru mecanic. 6-3. linia energetici EIE. . 9 9 Po (mg) reprezintii energia potential2 elastics a presiunilor. adici cu mgcare reprezinti o forti . iar in 9 ( - membrui intii trebuie introdusi cresterea energiei interne absorbite de masa m.N2. ale sectiunilor firului de curent. sum5 care este constant5 . Y ' 2g a presiunilor (linia piezometrici) . a masei 6. intrucit ea se obtine prin insumarea energi i lor mecanice. in cazul gazelor. In acest sens. Bernoulli reprezinti u11 bilant a1 energiei rnecanice totale care se mentine constanti. astfel c i in membrul a1 doilea a1 ecuatiei (6-16). 6-3). daci se ridic2 deasupra planului orizontal de comparatie in cenirele N.Dlnurnica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale 145 Aceasti ecuatie are o reprezentare geometric2 si totodaii o interpretare energetici (fig. (mg) reprezinti energia potentiali d e pozitie. pe traiectorie. atit timp cit nu intervine transfer de cilduri (pierderi in energie calorici sau cistig de cilduri din exterior). este orizontili. Daci fnmultim ecuatia (6-15) cu greutatea masei m.a) exprimi faptuici suma celor trei segmente de lungimi este constanti pentru toate punctele din lungul firului de curent. Chiar ~i sub forma simp18 geometrici. Y - 30 (mg) reprezinti energia cinetici a masei m. Ecuafia Bernoulli devine deci. Astfel. Acest lucru va f i negativ in caz de expansiune. Asadar ecuatia (6-16. ultimul termen va fi inlocuit cu m. datoriti lucrului elastic de compreiiune (pozitiv) cind masa a trecut din pozifia 0 in pozitia I.

. 6-4). oricare ar f i orientarea planului pe care se exercita. la o distanti 9 OM = s misurati pe curba traiectoriei de la un punct 0 luat ca origine. Variatia presiunilor pe o traiectorie curb5 . Observatie.dupi cum s-a dovedi t . exprirnind legea lui Newton F = ma proiectati pe cele trei directii ale axelor Ms. I n acest capitol s-a stabilit teorema lui Bernoulli pentru fluide perfecte. Pierderile de sarcini care se produc prin lucrul de frecare transformat in cilduri nu au fost exprimate. Ecuatiile de miscare ale particulei se pot scrie in . intrucit s-a presupus c i fluidul este lipsit de viscozitate.nici un termen datorit vreunui transfer de cildur. 6-4. Fie n b directia normalei principale si a binormalei. obtinute prin integrare prin p i r t i : si dupi impirtirea cu m.6. Este de remarcat c i in ecuatia de energie a miscirii pern~anentenu apare .burii in M (fig. Presiunea in M . Pentru fluidele reale. Deci atit forta masici specific2 cit si presiunea derivii dintr-un potential 9 9 si Fig.Dupi inlocuirea integralei din membrul intii. se introduce in ecuatia energiei un termen suplimentar. ci numai lucrul mecanic de compresiune. 9 6. Mn si Mb.este egali cu p. se obtine forma integral2 finali: 1 sau forma diferentiali : 9 -g dz.. iar forfele masice se reduc la greutatea particulei. fiii a se tine seama de pierderile de energie datorite frecirilor. C si r centrul ~i raza de cu.coordonite intrinseci ". fie el lichid sau gaz. VARIATIA PRESIUNILOR PE TRAIECTORIA UNEI PARTICULE 9 Fie o particuli material6 M in miscare pe traiectoria sa. dupi cum se va arita fn capitolul care trateazi despre miscarea fluidelor reale.

9 . presiunea variazii dupii legea lui Bernoulli . masa 1 . htr-adevar. dezvol tind membrul intii avem: o A In cazul misciirii permanente. in ecuatia intii acceleratia centripetii. proportional v2 cu p-• 9 r Dupii directia binormalei se vede cii presiunea variazii conform Iegii hidrostatice. iar dupii directia tangentei.Dinarnica fluidelor perfecfe : tsorerne ji ecuafii generale 147 Dacii se consider. deci ecuatia a treia (6-17) devine: iar in cazul miscirii nepermanente (variabilii cu t impul) . in miscare variabilii. v2 -r = unitatea. se pot scrie cele trei ecuatii de proiecfie: dupii normala principalii. iar in ecuatia a treia acceleratia tangentialii. sau integrind intre douii puncte de-a lungul curbei s Ecuatia (6. deci .= 0 . 9 -- dV dt 0.18) reprezintii teorema lui Bernoulli ext insi la o traiectorie. dn =- 0 1gz + $) dupii db ( binormalii. prin urmare dn adicii presiunea creste de la partea concavii spre partea convexi. A In membrul intii sint date componentele acceleratiei . Pentru a vedea efectul acceleratiei centripete sii admitem cii planul osculator este oridz zontal.

2g .de contractie subunitar. D a d nu este impiedicati contractia laterali. VU PO 4 vf P"+ . 6. Schema presiunii de stagnare 2g $ 0.7.-P1 Y :Fig..P- vi 2 7 . un coefidient . Pres i unea de stagnare Daci se interpune intr-un curent. observind c i presiunea pA = p~ = p o (presiunea atmosferici) si c i viteza punctului A este neglijabili daci suprafata liberi a liechidului in rezervor este mare fati de sectiunea orificiului Fig. rezulti formula lui Torricelli: In realitate firele de curent nu se intorc brusc din directia radiali pe care Q au in vas. Schema contract iei vinei Punind zA -zB A = h.1.7. De aceea secfiunka orificiului fiind Q. debi tul este: Q = p e n 1/2gh. Scurgerea unui lichid dintr-un rezervor printr-un orificiu P Fig. unde presiunea este p..64. avem: -. Y pl-Po=Y-- v. cp. Scurgerea unui lichid dintr-un rezervor printr-un orificiu (fig. Si aplicim ecuatia lui Bernoulli la un fir de curent AB. 6-6. = 0. daci fnsi peretii orificiului au muchiile rotunjite. dupi axa orificiului. 0. 6-6). cp.. si viteza V. .61 . deci. ajunge aproape = 1. un obstacol.2.. viteza in punctul (1) (fig: 6-7) este nuli. 6-5. iar cp.-- 6. 6-5). si vfna de lichid se contracteazi la iesirea din vas (fig. CONSECINTE $I APLICATII ALE TEOREMEI LUI BERNOULLI 6. 6-7. daci linia de curent este orizontali.7.

i Fig..--_. in fluid..81 m4 9 m2 Pentru aer.... 6-8. p = de uncle rezulti pd = 0. in (1) este mai mare decit p.. Experienfele au aritat c i in orice a l t i pozitie fati de curent s-ar aveza tubul Pitot (fie cu virful spre aval. pd = 51 VE -.. Pentru a misura cit mai exact presiunea. la O°C._. iar un corp se depla: ) P -&. dupi numele inventatorului (fig. fie lateral) se produc depresiuni in tub.-p.. si anume cu canti tatea p . este mai (schem5) dificili din cauza perturbirilor produse de aparat. iar in peretele C-- 9 9 - 9 12 (a) 1 I - -3d A fb) C4 . Principiul t u b u l u i Pitot de observat c i misurarea presiunii p.._. 6-9.. 6-8)... 1 000 kgf /s2 kg = 102 Pentru a p i ...125 2 Vg = 0. Detaliul tubului Pitot . impropriu.--. - 9. trebuie s6 ne asigurim c i viteza iluidului la gura de intrare a tubului piezometric este n u 1 i . - .065 V $ -.I seazi cu viteza V .-Un tub indoi t asezat paralel cu curentul poate f i el insusi un instrument de misurat care se cheami tibul lui Pitot._ lui propagfndu-se la un instrument de misuri. trebuie s i cunoastem presiunea p. dinamici..siunea de stagnare se transmi te prin golul tubu. Este Fig._. cum i se mai spune in unele publicatii.Dinamica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale 149 adici presiunea p. pre..I f * q w * q d+ 106 &12 L 4 I d <03d ? 7 .293 9. in curent.. h acest scop sonda piezometrici se asazi tot in pozitia (a) insi inchisi la guri. Aceeasi presiune de stagnare se produce si I in cazul c i fluidul este fix. fntrucit presiunea de stagnare este p. 1.--. Dar pentru a misura pe V cu ajutorul lui p. presiune .-9 273 288 kgf m2 TI._ . Daci avem drept? r I -obstacol un tub cu axa paraleli cu fluidul.81 To iar la 15°C se inmulteste cu . p = . . . care "O 9 2 se n u m e ~ t e presiune de stagnare sau de impact sau._-_.

6-10). In aceste spatii presiunea este egalii cu presiunea indicatii de piezometru. in functie de 9 . In tubul 1 se miisoarii p. intercalat pe conductii . El se compune din: ... Venturimetrul Este un aparat cu ajutorul ciiruia se poate miisura debit ul unei conducte. deoarece viteza Vl < V2.3. In miscarea permanenti A 7 Conform teoremei lui Bernoulli. construitii de Prandtl.. Sonda combinatii din figura 6-9.. 6. iniIt. a are muchiile ascuti te.din amonte de convergent si in sectiunea ingustati h. Dacii neglijiim pierderile dintre sectiur ile 1 si 2.p. are virful rotunjit.6 tubului se lasii orificii mici in pozitia lateral5 in care curentul nu piitrunde. se poate scrie: 7 Se deduce viteza medie in secfiunea calibratii precis Q2: Coeficientul de corectie a vi tezei cp. 6. Astfel. combinind tubul Pitot cu o sondi piezometricii se poate citi direct diferenfa p.esiunea p.99.un manometru diferential cu prizele in sectiunea a. . tine seama de pierderile mici de energie din aparat si valoarea lui este cuprinsii intre 0. Principiul venturimetrului (fig.92 si 0. dar in care se forn~eaziimici virtejuri cu vitezi rezultantii nulii (apii n~oartii). . in tubul 2 presiunea totalii p. dupii Darcy . 6-10.un t u b conic-convergent cont inuat cu un tub conic-divergent.7. sonda din figura 6-9.imea piezometricii in tubul 1 va f i mai mare decit in tubul 2 Fig.

De asemenea. Se g a s e ~ t e = 76 11s. = 0. se pot folosi debitmetre mai simple.p.42 cm. Exernplu numeric. costisitoare. 6-12. Diafragml ~i duzii de rnasura debitului . uneori cu dispozi t iv de inregistrare. cum rezultii dupii a* l . 6-1 1.Dinarnica f luidelor perfecte : teoreme ~i ecuatii generale 151 numiirul Reynolds a1 sectiunii a..s Fig. Observafie.59 ' • 13. unghiul de divern gent5 (total) fiind cuprins Fntre 5" si 12'. Teoria lor este similar5 cu aceea a venturimetrelor (fig. pentru precizia mgsuri.) se intrebuinfeaza manometre diferentiale. Did ffdymg Y DUZ~ Fig.. In loc de aparate Venturi.5 cm.25. din figura 6-1 1 obtinuti a prin experienti.. Pentru misurarea exact2 a diferentei de presiune.42 = 182. de obicei cu coloani de mercur.(p. . iniiltimea coloanei de mercur se inlocuie~tecu Q iniiltirnea echivalentii a coloanei de apii: - ' = 13.. torilor. Sii se calculeze debi tul de apii a1 conductei. aparatul se etaloneazii cu ajutorul unor metode de mare precizie. constfnd din diafragme (discuri prev5zute cu orificii sau cu duze).97. Coeficlent de vilezii pmtru ven/ur~netrc r3p/. Pe o conduct2 cu diarnetrul de 10" se monteazii un venturimetru 1 a 2 cu raportul . 6-12). coeficientul de vi teze la venturimetre Difuzorul dinspre aval a1 aparatului se face cu 12rgire foarte inceat2 a sectiunii pentru evitarea pierderilor de sarcini F conducti. tinind seama ~5 cp. Diferenta de presiune cititii la un manometru diferential cu coloan5 a* 4 de mercur esce de 13. f n calcule. pentru un raport 2 = 0.iul d/'amel~n/o~ cu = 0.

6-13.dx dt - vo = v. indoit Tn U. 6-13).4. T = . Oscilatii in tub cotit 9 Un exemplu de aplicare a ecuatiei Bernoulli in rniscarea variabili este oscilatia unui lichid intr-un tub coti t de sectiune constanti (fig.-j--+-[ V: 2 g 1 g - Insii o dt . Ecuaf ia Bernuolli da : Fig. I -d 2 x g dt2 + x (sin o: + sin p) CU w = 0 sau ecuatia diferentiali : . (sin a + sin p) I care are solufia cunoscuti : X = A C O S( w t + cp). dV z1 -2. durata unei oscilatii complete 5 este T = 2 c r$* . f i r i a considera frecirile si stiind cii lichidul a fost . % de echilibru. = x (sin a + sin p).27r o I g (sin a + sin p) Pentru un tub vertical.t + w2x = 0.152 Hidraulica 6.ledlasat cu cantitatea x din pozifia . Viteza v a r i a b i l i cu timpul este aceeasi pentru toate particulele: 9 v = .. -ds.7. Oscilatia unui lichid intr-un tub cotit =.

adici variatia greutitii specifice. intrebuintindu-se o butelie Mariotte continind o solutie concentrati de NaCl din care se introduce un debit constant in apa riului. Y Yo Po. y = P m a x yo = 1. Astfel s-a rnisurat pe unele riuri din Rominia debitul de ap5 prin metoda chirnicg. Acest dispozi tiv de realizare a unui rnic debit lichid care se mentine constant. chiar fgrl a tine searna de ecuatia fizic5 a gazelor. D Llaca scoborlrn tubul A B. Mario t te .Butelia lui Mariotte are aplicatii practice care folosesc proprieA tatea mentinerii unei viteze constante sub nivel variabil a1 lichidului (in faza a doua). 6-14. se folose~tegi in diferite experiente de laborator. N u tot astfel putem proceda la curenti*verticali cu diferente mari de iniiltirne ~i deci cu diferente rnari de greut5ti specifice. .6% ~i putem s i aplicgrn ecuatia lui Bernoulli ca la lichide. 6-14). Care va f i viteza de scurgere la orificiu? Fenomenul prezint5 trei faze: 1) La inceput viteza este V . la nivelul C (In faza a doua). 3) Din mornentul cind suprafata lichidului ajunge la nivelul A ~i scade. Calculul pentru o evolutie adiabatic5 conduce la o eroare gi rnai rnicg. egal5 cu presiunea atmosfericg. In tot tirnpul observatiilor. Butelia lui Mariotte Intr-un vas complet urnplut c u . = V2gh (conform ecuatiei Bernoulli intre B ~i C) qi scade pe m5surri ce tubul se gole~tepin5 la V . Averni dup5 legea lui Bernoulli: Daci in punctul zero. f g r i nici un reglaj mecanic. = V2ga. fgrg a face vreo eroare sensibilg.. in mod automat.rt _c -7. Daci viteza aerului este mai mic5 decit 50 rnls..5. In mod Fig. 2) Viteza V. -. este maxim%. p.h -orificiul C este deschis. care la inceput este urnplut pin5 P B (fig.-. 6.016 yo. deoarece presiunea in A este egalg cu . este maximum acolo unde Vl po = 10 333 kg/rn2 (1 atm) ~i Vo = 50 m/s. viteza incepe s5 scadi. yo = 1.Dinarnica f luidelor perfecte : teoreme $i ecuatii generale 153 6. fntr-adevgr: s5 c5utlrn pe traiectoria unui fir de curent orizontal un punct unde presiunea p. Fie In tr-o evolutie izoterrnicg. n Vasul se gole~teprin orificiul rnic C.P o . Butelia avantajos. prin A intrind aer spre D. este nurnai de 1.293 kgf/rn3. legea lui Boyle-Mariotte d5 : P . putern aplica ecuatiile hidrodinamicii. Aerul rarefiat din partea superioarii a vasului plus coloana lichid5 de la A pin5 la 8 suprafata apei h vas echilibreazg presiunea atmosfericri din A . caci Vy = I. Deci ecuatia Bernoulli se aplici intre A qi C gi duce la V . = V2ga (ecuatia Bernoulli intre A ~i C). a p i ~i inchis intrg un tub vertical deschis la ambelecapete. chiar clnd butelia este plin5 cu -ap5. nu curge a p i din rezervor. -aceea din C. po ~i Vo sint cunoscute. = Y2ga rgmlne constant.7. d e ~ i --.. in cazul curentului considerat.6.7. yo = 1 kg. Rezulti: = 0. Aplicatie la gaze S5 lu5rn ca exernplu aerul atrnosferic.

Tubul de aspiratie (difuzorul) a1 turbinelor (fig. P V ~ (termen 2g neglijabil). 6-15.. cici altfel se produc perturbiri de cavitatie. punind pl = 0: l 7 Fie deci P* = 10. energia cinetici a lichidului i fie neglijabili. daci z ar f i de semncontrar. De exemplu. cu echivalentul energiei cinetice a lichidului la iesirea din rotor.67 m. in posibilitatea admiterii unor viieze mai mari in turbini.2 m/s.15) La turbinele cu reactie. Din ecuatia (6-20) se deduce viteza maximi admisibili la iesirea din rotor. adici daci nivelul aval ar . astfel ca la iesirea din difuzo. V1 = 16 m/s. Deci prin contrapresiunea produsii in = 9 V Y 7 9 . s i r i m i n i superioari presiunii vaporilor saturati.33 m. Tubul de aspiratie a1 unei turbine valabilii in i ~ o t e z ac i difuzorul are o formi favorabili unei m i ~ c i r iregulate. Rezul t i : 7 - PI 9 =Pa p -2 v: -y z .7. f a r producere de virtejuri . in care viteza Vl la iesirea din r ~ a t a indeajuns. Aceeasi limitare apare necesari si in secfiunea strangulati a unui debitmetru tip Venturi sau similar.1 intrare si 2-2 iesire din difuzor conduce la relatia: 9 I r f r 2- - 9 Fig. Difuzorul permite deki folosirea in turbin5 atit a ciderii z cit si a unei mari pirti din energia cinetici la iesirea din rotor.6. Trebuie deci ca presiunea p. z = 0 (difuzor cu axa orizontala). Acest procedeu este limitat de faptul c i presiunea sub o at-mosferi nu poate f i mult scizuti far. pentru -z = 5. Teorema lui Bernoulli aplicati intre sectiunile 1. apa nu iese direct in atmosferi. Asadar. Aceastii folosire se reflect. la care se adaugi si diferenta de nivel z.7. presiunea la intrarea in difuzor este inferioari presiunii atmosferice. Rezulta : 14. ci prin intermediul turbinei este micsoratii unui tub divergent. pericolul ruperii coloanei de lichid si a1 producerii fenomenului de cavitatie. Din aceeasi formulii a vitezei V l .inecaUrotorul (ar f i mai sus ca nivelul rotorului) rezultii cii viteza Vl ar putea f i admisibilii la o valoare mult mai mare. 6. unde viteza nu trebuie s i depiseasci aproximativ 14 m/s.

9. dar va trebui s i se introduci si lucrul fortelor de inertie in miscarea de antrenare (fortele centrifuge) . presupunem c i un tub de curent foarte ingust este supus unei misciri de rotatie uniformi in jurul unei axe oarecare cu vi teza unghiulari o.5.Q2 ds. Ejectorul (fig. * Aplicind teorema fortelor vii in miscare relativi. putindu-se realiza viteze mari in turbini. 6-16. respectiv i e ~ i r e . . rezulti c i o mare parte din energia de presiune din I a apei de exemplu din reteaua orasului .7.rn (wg . Pentru un lichid periect se poate scrie: 9 9 9 I . Y rng (21 .22) (lucrul greutitii lichidului). Teorema lui Bernoulli in cazul mi~cgrii relative A Intrebuinf ind aceea~i metodi direct2 bazati pe teorema fortelor vii ca la paragraful 6. 9 9 6. folositii anterior. De asemenea se foloseste ejectorul cu a p i din refeaua de presiune a orasului pentru amorsarea pompelor centrifuge. vitezele relative ale apei..7. 6.8. 0 altii aplicatie important: este depresionarea apei la i e ~ i r e adin tuburile de aspirafie ale turbinelor la uzinele fluviale. (lucrul fortelor centrifuge). Z * . Fie w. Pentru vitezele relative qi de antrenare s-au adoptat notatiile obignuite: u gi w . putem pleca de 'la energiile cinetice ale maselor calculate la vitezele relative. vitezele de antrenare in aceleasi puncte. u. in sectiunile de la intrare. Ejector realizeazi in camera de amestec A d depresiune (sub presiunea a tmosferici) astfel cii prin conducta 0 pot f i aspirate cantititi de a p i de la un nivel mai jos spre a f i evacuate prin canalizarea orasului.w:) 2 = variafia energiei cinetice (relative) I plQl ds. 9 9 9 7 6. o a l t i cantitate de a p i este absorbitii din 0 si masele in amestec sint refulate -A prin difuzorul 3.16) Este un aparat care foloseste o canti tate micii de a p i cu vi tezi mare la iesirea dintr-un confuzor (tub ' convergent) unde.si fie u. desi fundatiile se scumpesc. cu ajutorul unor debite s u ~ l i m e n t a r einjectate la apele mari cu viteze superioare vitezelor de la ie~irea din difuzoarele turbinelor. Aceasta are de efect sporirea ciderii si deci si a puterii turbinei.Dlnarnica fluidelor perfecte : teorerne qi ecuatii generale aval. w. (lucrul forfelor de presiune).. Din aplicarea teoremei lui Bernoulli pe portiunea 1-2. Acestea nu trebuie sii se confunde cu notatia proiectiilor vitezei V pe axele Ox.Oz. producindu-se depresiune. sectiunile ei vor f i mai reduse si constructia masinii mult mai economici.p. prin inecarea turbinei..se to transformi in energ& cinetici 'in 2 si se Fig.

atit distri but ia vi tezelor cit si distributia presiunilor variazii neliniar atit in aceeasi sectiune transversaiii cit ~i de la o sectiune la alta. a1 pompelor si a1 vent ilatoarelor. EXTENSIUNEA TEOREMEI LUI BERNOULLI LA CURENTI D E SECTIUNI FINITE IN MISCARE PERMANENTA Teorema lui Bernoulli poate f i extinsii la un curent de secfiune finitii. paralele si in linie dreaptii sau usor curbilinii. I 9 6.8. si fie V viteza medie a curentului in secfiune. mai intii pentru mi~carea permanent. In cazul general a1 unei rnisciiri permanente. a unui fluid perfect. versali.r:). termenu1 z din ecuafia lui Bernoulli este supus legii hidrostatice + $1..156 Hidraulica Integrala din membrul a1 doilea se calculeazii astfel: m 02r dr Cum or. . intervin fortele centrifuge care determinii variatia presiunilor. lucrul fortelor centrifuge este: si ecuatia lui Bernoulli devine: 9 iar in cazul fluidelor reale se adaugii si un termen h.6). normal5 la sectiunea 0 a curentului. ~i or. definitii prin relatia: 9 . chiar la fluidele deoarece cind liniile de curent sint curbe. Fie u viteza localii pe un fir de curent. Ecuatia (6-23) este fudamentalii in calculul t urbinelor. = u. Dacii insii curentul poate f i inchipuit ca format din tuburi de curent subtiri. apoi pentru fluide reale si misciiri nepermanente. 4 I 9 J 6. Ne propunem sii stabilim in ce conditii este valabhii ecbafia lui Bernoulli pe un fir de curent fictiv pe care fluidul ar avea viteze egale cu vitezele medii in sectiunile transversale ale curentului considerat.pentru pierderea de sarcinii intre secfiunile 1 si 2. = = in w m r d r = . 2 u.02(ri . deci este constant de la un punct la a1tul in aceeasi sectiune trans(v.

exprimati prin ega9 9 . la un fir de curent. in mod obisnuit. Se poate dovedi cii a este in orice caz n:ai mare ca unitatea. este: H = ~ + Lu2 . +--Y 2 g Sii form2m media: H* este constant in lungul curentului. dar cind este negativ. In care c este un termen pozitiv sau negativ. viteza u intr-un punct a1 sectiunii se poate scrie egalii cu: 9 9 7 9 u=v+c. Aceasta este relatia care constituie o extensiune a ecuafiei lui Bernoulli.1. Tntr-adevGr. adici: Daci a este cunoscut. iar p = const. Coeficientul a a fost determinat de ciitre Coriolis pentru diferite tipuri de misciri si valoarea lui este cuprinsi in general intre 1 si 1.cons t . pe axa acestuia. deoarece fiecare din termenii care se insumeazii este constant.+Pa - v2 = const. Pentru ca H* s i se poatii pune sub forma sumei celor trei feluri de energii. valoarea sa absolutl nu depiseste pe V. . definim un coeficient numeric a. de debit elementar dQ. rezulti c2i H * = z + . valabili pe un fir a1 sectiunii curentului care se consideri. rezultii din relatia precedenti c i : Cum s-a aritat c i si termenul 9 este constant si nu depinde de dQ.Dinamica f luidelor perf ecte : teoreme si ecuatii generale 157 Ecuatia energiei specifice totale H. H* reprezinti deci energia specific2 totalii pentru un fir de curent mediu. astfel ca suma energiilor cinetice ale debitelor de mas2 elementare s i fie exprimatii i n functie de energia cinetici a Pntregii mase care ar curge in sectiunea Q cu viteza rnedie V. Din formula debitului.

.1112 = 1 1. = viteza la suprafat2 u.03 1..5 2 I 00 Observaf ii . I ) ) n =7 1 1....lO n rr-- 1 10 ....... trapez a = l a = 1 1..54 Conduct2 de secfiune circu lar2 Regim Legea variafiei vitezei a - .o cantitate pozitivii =: uV2Q..31 1.rezultd.. Pentru diferite tipuri de distributie h e viteze rezulti valorile urmitoare pentru coeficientul lui Coriolis ( a ): Canal de l2fime infiniti ~4... paraboli ...04 1... prin cornpararea primului ~i ultimului membru... c6 : A I r i niod analog.... u = urnax ( 1 urnax 1 ( 1 - Lf2 2 n turbulent ne ted . calculabil cu formula (6-24).........11 1. deoarece cinetic se poate pune sub forma: Cum 3 V +e E nu poate sc6dea sub V termen111 I Forma profilului vertical 112 dQ = V2Q +.09 1.=vitezalafund i 1.. tinind seama de relatia (6-26): este pozitiv....44 2 u. ........ turbulent rugos ....05-1. laminar....04 1. in care cr este un coeficient suprauni tar..... calculim termenul cinet ic sau....05 1....

cind firele de curent sint curbilinii. adicii cu greutatea de fluid y Q care trcce prin scctiune in unitatea de timp: Daci se tine seama cii 1 dyn cm/s = I watt ~i 1 k W = 1. Q = const ~i H const. este valabili ecuatia (6-27) : A In cazul unui curent gazos. crescir~d +) de la partea concavi la partea convexi. datori t rezistentelor intimpinate inire cele doui sect iuni. Prin aceasta. cu singura deosebire ca termenul cinetic trebuie insofit de un factor cx ceva mai mare decit 1. nu se poate Ti1 spune c i relafia l u i Bernoulli se poate aplica la curenfii c~~rbiliriii mod r lguros. i n miscarea permanent5 a unui curent intr-un canal sau o conducti. intre sectiunile 1 si 2 din figura 6. .. fiind H*.9. conform datelor din tabelele precedente. a poate lua valori > 2. renuntind la asterisc. rnai simplu.Dinarnica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale A 159 In cazul unor diagrame foarte neuniiorme de distributie a vitezei.36 CP.33 QH [CP] = 9. raportata la unitatea de greutate. deci este necesar a se lua o valoare medie a acestui termen in axa curentului. deci n si pu terea curentului este constantii. puterea curentului in secfiune se poate exprima in sistemul tehnic: P 6 == 1 000 QH [kgfmls] = 13.este aceeasi in aceea~isecf iune. In concluzie. Astfel. cu H. - 6. teorema lui Beri~oullise poate extinde pentru axa curentului ca pentru un fir de curent. i n s i .integrala Y 7 in secti~lnea curentului.ni sint cuprinse P in acelasi regim de miscare. ( r -tvariazii in sectiune.81 QH [kW]. se ia in loc de -4. pu terta P a curerltului intr-o sectiune se exprimi prin produsul l u i If cu d e b tul de masi a1 curentului. Daci curentul este rectiliniu si ambele secti~. in cazul general. PUTEREA CURENTULUI IN SECTlUNE Energia total2 a unui curent. deci 9 Y ecuatia lui Bernoulli este valabili pe oricare fir de curent. Observc5m c6 9 - * De acum Pnainte energia specific5 total5 ?n sectiune o vom nota.17 ~i introducind si un termen a1 pierderilcr de energie h. In miscarea permanentii a unui fluid perfect. aceea~iE orice sect iune. fie c i fluidui este perfect sau real. suma z 4-.

H I < H .diagrarna energiilor specifice totale prezintii o treap tii de ciidere brusci. Nuld perfect Hr 4 : b Flu12 real /n ~erfjunefpans verm/a 4 > ff2 +e= const r Fig. puterea turbinei care este cedatii receptorului este rnai mici decit (PI .P . Cum functionarea turbinei nu estk posibili fiirii pierderi de energie. OP~ZO"~. fix. In cazul cind rniscarea se face intr-o conducti. iar potentialul de dozitie se raporteazii la un plan orizbntal de bazii. diferenta puterilor din sectiunile l si 2 este egali ctl puterea cedati turbinei. In acest caz. douii sectiuni: 1 F arnonte n si 2 fn aval de turbini. .&).cici pu terea curentului este spori t i cu p~itereapompei care primeste energie de la un izvor de energie exterior.iar motorul hidraulic actioneazii un receptor consub a t o r de energie.I60 Hidraulica in expresia lui P sint cuprinse si puterile potei~tialeyQz (de pozitie) si Qp (de presiune). adicii Pturbinli qt (PI .Pi?). a) in care qt< 1 este raildarnentul turbinei. si PI < P2. pe care este intercalat un motor hidraulic (tirbinii) si daci se consider. 1 a.sii fie rnai mare decit P.-- L'-!* - w 2 f 2 i C. In acest caz H I > H .. 6. .. Daci pe conductii este intercalatii o pompii. puterea cedati pompei trebuie . <1 este randamentul pornpei.17. Definitia puterii curentului (schemi) . adici : A 9 9 A 9 in care q. si-. -7- % ! I -~7 I ---. (6-28.

Pu terea consuma t i in acest scop este A In sfirsit. aceasti di ferenf i asigurind transportul debit~tluiQ.. cotele geodezice sint egale (2. presiunile fiind egale cu presiunea atmosferici. = . in mod natural. in punctele unde sfnt misurate pi ~i p. 8 = 274 kW = '373 C. insi c i lichidul. iar diferenta HI ..94) = 258 kW. adici in sectiunea 1 energia specific5 H . un volum r (fig. se consum5 in pierderile prin frecare in timpul curgerii apei la vale.33 at . In acest caz liniile de curent si traiectoriile coincid ~ i de-a lungul unei astfel de linii. limi tind transversal. diferenta energiilor specifice este: 9 9 9 iar diferenfa de putere in cele dou5 sectiuni ale curentului se poate socoti destul de exact: Aceasti putere care. in mare parte.. pe distanta dintre cele doui sectiuni. . EXTENSIUNEA TEOREMEI LUI BERNOULLI LA CURENTI IN MISCARE NEPERMANENTA Presupunem c5 mi~careaeste variabilii cu timpul. IR. la care: Q = 2 m3/s. .18). Ca exemplu numeric s i consideriim una din turbinele uzinei hidroelectrice Sinaia. iar aceasta in energie electrici. in cazul unei ape curgitoare in miscare tlniformi. este valabilii ecustia: . este mai mare decit H. = 1. 6. 6.0. rezultind din frecarea intern5 din tre particulele 'fluide. in conditiile reale. puterile nu mai sint egale.10. este incllis intr-o suprafati imobili.perfect". p. p. ? t u r b = 0. in instalatii prin care se transformi energia potential5 a apei in energia mecanicii a motorului hidraulic. intre sectiunile IR. poate fi folositi.). Puterea generatorului (care are randamentul 0.80. Diametrele conductelor fnainte ~i d u p i turbini sfnt egale cu 0.Dlnumica f luidelor perfecte : teoreme i ecuatii generale 161 Daci se considerii un curent in miscare permanent. pierderile de energie servesc tocmai la iransportul debitului Q. . iar vitezele fiind egale in sectiunile 1 si 2. in unitatea de timp.H2 este energia disipat5 in cildur5..42 at in amonte de intrarea in turbini . la ieqirea din rotor..8 m..P. Puterea cedati de ciitre curent turbinei este: Puterea turbinei = 342 q t H r b = 342 0 . r 2.

este o cantitate negativii. este o cantitate pozitiv6. este egalii cu derivata partialii in raport cu timpul. in definitiv:. astfel ca: 9 ? ' 9 v rezultii: sau.P. lntr-o anumiti sectiune a.. P. se obtine: d~ fiind elementul de volum d~ = ds . Fig. scriind cii V = V .- Inmultind aceastii ecuatie cu ydQ ~i integrind. procedim ca si la calculul lui a .18. Extensiunea teoremei lui Bernoulli la miscare miscarea se decelenepermanen t5 reaza. se poate calcula introducfnd viteza medie in sictiunea V . $. 'a energiei cineiice a masei lichide cuprinse Tntre acele sectiuni . . deci. i n acest scop se va introduce factorul de corectie P. . d Q . care se poate numi si . presupusii plan2 : 7 de unde: asadar si coeficientul (3 este mai mare ca unitatea.P. Ast fel. dacii PI-P.. energia cineticii internii creste pe contul energiilor potentiale ( z + p / y ) si mi~carea se accelereazii spre aval . dacii P. .E. Adicii : diferenta intre puterile curentului in ouii sectiuni la acela~i moment.puterea accelerativii". . Pentru calcult~llui P. 6. Ultimul termen din ecuatia (6-30).

..33 1.........10 1. c6: Folosind valorile lui a ...........01 1.Dinarnica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecualil generale C 163 Intre ceoficientii u ~i p existi o relatie. ceea ce este valabil mai cu seam2 in cazui miscirilor permanente.05 1..03 1.... proprii sistemelor continue. fiiri a fi nevoie s i se cunoasci in detaiiu miscgrile in interiorul domkniului..... 6-18).8. 9 . In mi~careaturbulent5 rugoasii .. ele permit obtinerea unor relatii pe suprafata care limiteazi domeniul misciirii....... Amintim c i ... 6...... relatia (6-26') se poate scrie: dec i Rezultii prin cornpararea celor doui formule...02 1............ pentru un punct material de masi m................. In membru! a1 doilea a1 ecuatiei Bernoulli.. MA mult..azul fluidelor reale. mai apare ~i termenul care reprezinti energia disipatii E freciiri n interne pe traseul 1-2 (fig... se giseste c i : 9 A In In migcarea laminar5 .............. calculate la paragraful 6..103 Observa/ie........ Idem...........dupii . 2 1.........ca o ecuatie de echilibru intre forfa F (rezultanti a forfelor date ~i de legiituri) si Tntre forfa de inertie.. Forfa de inertie se poate scrie folosind notiunea de impuls sau cantitate de migcare mV: 9 .... Aceasta se datore~tefaptului cii ele d ~ i cla stabilirea unor ecuatii de miscare integrate............. supus unei forte F gi animat de.1 1 ... se dfAlembert .... ecuatia cardinalii a m i ~ c i r i i scrie .. migcarea turbulent5 neted5 cu n = 117 ..... TEO REMELE IMPULSULUI (CANTITATILOR DE MI$CA RE) Teoremele cunoscute in mecanica generali sub aceastii denumire i ~ i giisesc aplicatii frecvente si importante in hidrodinamici.. Tntr-adevgr.. In c... ..... cu n = l / ..... de o formii foarte comodi...0 vitezi V...

Astfel. In acelasi timp s-a produs o deplasare de fluid spre exteriorul zonei fi2 (fig. f n s i sens opus 1ui ? I La u11 sistem de puncte materiale . fie o suprafat6 de control consideratii fix5 in spatiu si presupunem cii in timpul dt.Fortele mnsice. avind aceeasi directie. este: Fig. care se obtin corisiderindu-se o parte din domeniul ocupat de lichid separata de restul domeniului printr-o suprafati inchisa. - Amintim ca momentul derivatei impulsului se cheam6 si .echilibrul intre forfele exterioare si forfele de inertie se exprim5 p i h dou5 ecuatii vkctoriale: . Daca d r este elementul de volun~. notind cu 7i normala intr-un punct la suprafat5 c5tre interiorul ei. .. r fiind raza vectoare cu origirlea in 0 si virful In punctul de aplicare a fortei: 9 9 I 9 9 . 6-1'9). Sii evalu5m fortele care actioneaza asupra fluidului din cuprinsul suprafetei de controi. fluidul aflat la timpul f pe suprafata din zona' Q.moment cinetic". Suma preiiunilor. rezultanta fortelor dasice este suma vectorialii: A 17 in care F este forta aplicati unittitii de mas5 in centrul elementului de volym d ~ . aleas5 convenabil. .o ecuatie de echilibru a unor vectori liberi (fiir5 cupluri). --.o ecuaf ie de momente f a t i de un punct arbitrar 0 a1 acelorasi vectori. In cazul cind materia este fluida.astfel c5 mi~careapunctului material are ecuatia vectorialii: care se interpreteaza si ca o ecuatie de echilibru intre doi vectori: forfa F ~i derivata vectorial5 fat6 de timp a vectorului mV.Fortele d e presiune. aceste ecuatii iau'forme speciale. s-a deplasat pe suprafafa repreZentat5 punctat . 6-19. Teoremele impulsului (schemi) .ceea ce este cazul la un fluid in miscare . numi tii suprafat6 de control" (Euler).

suma vectoriala a fortelor de inertie este: .. pentru zona superficialii d. ca si viteza V. .fatii de variatia masei. Aceste variatii sint ins5 infinit mici . iar expresia din parantezi este fluxul elementar care trece prin suprafata dl2 in timpul dt. variatia cantitiitilor de miscare va fi calculati plecind de la un volum elementar C/T a cirui' mas8 p d ~ butind f i variabilii in intervalul de timp df. V . fortele de inertie se calculeazi insumind vectorial derivatele cantititilor de miscare elementare: 9 d (n rQdt d (Q ~ dQ) V t dt &dQ. T a variat in timpul dt cu cantitatea: 7 9 n semnul plus ariitind cii operaf ia de diferentiere se face scizind pe mC' la mod (mV) la momenlul t dt. d ~ d t )= . reprezentind proiectia lui r p e directia normalei la dQ. vi teza i/ intr-un punct a varia t cu -dt dt in timpul dt si a putut varia si p.Dinarnic~ fluidelor perfecte : teorerne g i ecuatii generale E care p este presiunea intr-un punct a1 suprafetei. deci cu : + + - dV b) Pe zona superficialii amonte Q. Pentru intreaga zonii superficial2 a.deci neglijabile .. ocazionatii de disparitia fn timpul dt -din zona a.Fortele d'e irrerfie trebuie calculate in trei zone: a) Tn partea comunii celor douii pozitii ale suprafetei volumului de fluid la intervalul dt. iar n indici vectorulpresiune unitate pe suprafata elementarii d R . Pentru intreaga mentul initial t din mV parte comunii. inseamnii cii si cantitatea de rni~care aferentii volumului d ~ anume & . Integrala indicii o s u m i vectorial% . forta de inertie este deci egal2 ~i de sens contrar cu integrala derivatei cant i t i t i lor de miscare element are. Se scade deci din spatiul controlat cantitatea de miscare corespunzitoare acestei mase: .p V ( v . 9 9 % .P V~Q dt. a masei elementare pVndl2 dt = p Vnd12dt. adici: De asemenea.

Reactiunea opus5 acestei forte: - . Observiim cii rezultanta fortelor de presiune se poate separa tn trei forte: Rezultantele presiunilor fluidului din exterior pe suprafetele fluide din zonele Q i Q. notate cu P. ~ Q2 A (6-36') Ecuatia (6-36). + A reprezinti forta de presiune (reactiunea) dinamici a fluidului in miscare asupra peretilor rigizi. respectiv (6-36') permite determinarea reactiei a peretilor rigizi. Tub de curent in mi~care permanenti In acest caz. vitezele in sectiuni plane transversale neavind o distributie uniformii.176 Hidraulica Putem deci scrie ecuafia echilibrului dinamic a1 fortelor exterioare. sub forma vectorial2 care poate f i inlocuitii in calcul prin trei ecuatii de proiectii pe axele de coordonate. P.12. Ecuatia (6-36) devine in acest caz: 9 A 9 a + P..ontrol consi dera tii : 9 -T d(ph dT+SQlp~d~-\ p v d = ~ dt Qe (intrare) (ie~ire) 0. ~i de inertie care actioneazii asupra fluidului din interior si de pe suprafata de c. Rezultanta presiunilor peretilor rigizi asupra fluidului din interior notati cu &. Astfel. in mirime si directie. CONSECINTE $I APLICATII A L E TEO REMELO R IMPULSULUI 6.1. + SQ1 P V ~ -\ Q p v d = O. (6-36) Aceasta este prima ecuatie a impulsului. In acest din urmii scop se folosGSte ecuaf ia momentilor cinetice care se obf ine lutnd momentul in raport cu un punct arbitrar a1 fortelor exterioare si de inertie calculate anterior: 9 A In miscarea permanenti termenul a1 treilea din ecuatia (6-36) se anuleazi. ins2 nu si pozitia ei in spatiu.. In cazul misciirii permanente. termenul a1 treilea din ecuatia (6-36) se anuleazii. in ecuatiile de miscare. viteza medie cu un coeficient de corectie. intrucit vitezele I/ nu variazi cu timpul.12. 6. pentru cazul cfnd vitekele sint normale pe sectiune sau . se poate folosi.

In acest mod se calculeazi reacfia unui curent asupra cotului unei conducte (fig. 6-20). Cazur i part iculare : .cu un coeficient p 0.pQV2.caz destul de frecvent intilnit in practicg-fortele inertie la intrare si i e ~ i r ese calculeazi cu formula: 9 in care p este acela~icoeficient de corectie intflnit la (6-10) definit prin raportul : n indicii directia fortei de inertie care este normalii la suprafata sectiunii plane 0. +G Fig. Care este reactia lichi.Ql ~i p p ~ spre interior.p.1 si 9 adici indoitul fortei de presiune hidrostatici. pe aceeasi suprafati 0. Vl + 0. Daci tubul de curent in conditiile precedente are pereti rigizi. Reactia dinarnicii la un tub de curent P i .. reactia fluidului asupra peretilor se va calcula cu formula: - - Sensurile fortelor sint urmiitoarele: n.dului? In formula (6-39) punem p. Pe de a l t i parte: A - - - p Daci orificiul are muchia rotunjiti.Dinarnica f luidelor perfecfe : feoreme vi ecuutii generate 167 de aproape normale . . rezultii de debit p -.se va calcula luind momentele statice ale fortelor fati de un punct oarecare. --. Riimine R = . adici impulsul fn sens opus lui 6 .p. se produce contractia vinei de a p i la ie~ire. deci q impulsul in sensul lui . n. coeficientul = 1 .6.Punctul de aplicatie a fortei R.Un recipient larg previizut cu un orificiu mic de sectiune Q este plin cu lichid pini la inilfimea h deasupra centrului orificiului. ~i pPQP2 tot spre interior.2 y h a . Cum coeficientul p este in general foarte putin diferi t de 1 . In acest caz. IRI = 1. = deci forfa R are sens opus lui V. Daci insi orificiul are muchia ascut i t i in perete subtire. acesta poate f i luat = I in aplicatiile tehnice.p2 = p a . 6-20.Q.

avind o grosime uniformi a.conform . respectiv V. rezultii din o placii oblicii aceasti ecuatie c i V.Fig. uniform distribui te.In cazul cii recipientul (fig... In acest caz. cu placa. reactia vinei sub presiunea h este diferitii de forta de presiune hidrosiaticii yha. Ecuatia lui Bernoulli aplicatii pe un fir de curent orizontal dB: 9 . 6-21. viteza medie a vinei fluide este: -- Y Fig. se apropie de valorile asimptotice a. in care vitezele. de extindere infinit.Asadar. care.pentru a elimina efectul gravitatiei .12. la ieSirea din rezervor I R I = 2gp P1-P2 Q Y = 2 (PI . = Vl la suprafata li berg. 2 P Cum la suprafata lichidului presiunea este egali cu p. admitfnd vitezele Vo orizontale.P 1 Vf+P'. .. vor fi orizontale $i vitezele V. I 2 Po vf+--. deci -si in interiorul lamei. Reactia dinarnicga unei vine lichide.. De fapt. 6-21) contine gaz la presiunea p.planul pliicii gi planul median a1 lamei a.. in figura 6-22 fiind reprezentatii o sectiune orizontali. iau valorile V. suficient de mare de punctul de intersectieo a1 axei lamei a.2. putfnd atinge valoare teoreticii de douii ori impingerea hidrostaticg.PZ) Q - (6-41 ) 6. vitezele din lamele ramificate sint . si a. Va pe oarecare dist a n t i (abstrigind efectul de c i dere sub acti unea gravi tatiei).la o distant. care iese prin orificiu in atrnosferii la presiunea p. Ajungind ling2 placii. verticale.. Tot astfel V = V.. Fie . conform ipotezei. lama se ramifici in doui lame de grosimi diferite. Presiunea unei lame lichide plane pe siunea atmosferici. 6-22. in miqcare permanents cu viteza uniform distribuiti V i paraleis cu o directie fixi.. Presiunea unei lame lichide plane pe o placi plan2 oblic2 fat2 de planul lamei Se presupune lama plana. pre.

adicii (vectorial): 9 Indicii (0). Aceastii presi-une p se poate scrie: Dar presiunea p. ' q. din care .p a.. se obtine: (6-42) P = p a V2 s i n a . numai lichidul dintre doui' sectiuni paralele cu planul figurii. V 2 .. ( I ) . tiile normale pe secfiunile respective a. fnsi vom considera dintr-insa. exercitati de lichid asupra plicii. a. Rimine a se calcula: efectul presiunilor p la contactul lamelor deviate cu placa. . + a. cos a. din cauza fre-cirilor si ciocnirilor.dupk cum s-a argtat mai inainte. presiunile in sectiunile t ransversale prin lame si acelea de la suprafata liberii a lamelor sfnt egale cu presiunea atmosfericii p. Ea este definitii prin:: si miirimea ei se obtine aplicind prima ecuatie a impulsului.a. Dacii se proiecteazii fortele pe direcfia pliicii si pe normala la placii. V 2 a -(1 2 0 sau a.V2 cos Q deci : + p a. . generatoareleei paralele cu planul plicii si extinsi la infini t . Suprafata R este cilindrici. Forta de Pmpingere dinamici p. 2 a... = a. avfnd intre ele distanta egali cu unitatea de lungime. a. deci (p-p. Lichidul din interiorul suprafefei de control fiind inconjurat de atmosferg. Forfa de siune'corespunz6toare este egali cu reactia lichidului. deci.) este presiunea suplimentarii datori tii misciirii si care se exercit6 numai pe portiunea AB a suprafetei Q. in care scop se va considera suprafata de control R care inchide lamele in jurul ramificatiei trecind prin secfiuni normale pe cele trei lame. = Din ecuatia de continuitate rezultii a. se poate scrie cii 9 9 integrala fiind calculatii pe intreaga suprafati de control. +cos a). a2 - --cos a). se calculeazi aplicind teoremele impulsului. au direc-.Dinamica fluidelor perfecte : teoreme i ecuntii generale 169 observatiilor experimentale . a. (2) aratii cii vitezele respective. riiminind numai forfele datorite impulsurilor. toate egale cu V..cu 4-6% mai mici ca V.presiunile au fost eliminate. . inclusiv placa. (primul termen component) a fost deja luatii in calculul integralei precedente.

a: ni cos a. suprafata de control. Prin urmare.Pentru a afla centrul de presiune C a1 fortei P se iau momentele fortelor Pn raport cu punctul 0 si seeobtine relafia: 9 Pd = pa.p. Fig. dacii se tine seama de freciri.12. 6-23. iar p .Q. 9 = : = 2 Impingerea lichidului perfect este deci normali pe placii. 6-24). 6. acceleratiile fiind nule. rezulti c i d = 5 ctg a. Daci se neglijeazii freciirile. FO. Sau. 6-23). viteza V1 -. Fie Q debitul vinei. ecuafia intii a impulsului dii fn acest caz : 9 Fig. ~mpingereaunei vine lichide pe cupa unei roti hidraulice cu actiune In acest caz cupa are forma unei linguri cu o creasti la rnijloc. Reactia este forta de rezistenta daturitii eforturilor tahgentiale care se nasc pe partea interioarii a peretilor conductei si care echilibreazii in miscarea uniformi fortele exterioare. iar vina lichidului are o sectiune circular5 (fig.ung h i u l de deviere a vinei.V si : 9 A \ \ --m Valoarea lui P este maximii ~ e n t r u Pentru ca debitul sii poatii fi evacuat Pn afara rotii trebuie ca unghiul p la iesire sii fie de 4-7".4. existii si o micii component5 in lungul pliicii. Trnpingerea unei vine lichide pe cupa unei turbine cu act iune 6. V 2 a1 -2 p a.tele de inertie sint nule atit la interiorul lichidului cit si in secfiunile I si 2 care limi teazii .3. Reactia opusi de peretii unei conducte rectilinii. la mi~carea uniform8 a unui fluid (fig.12. Reactia peretilor unei conducte rectilinii in mi~careauniforms a unui fluid R - G sin a + p. . iar P real este cu circa 4-6% mai mic decit cel calculat. Tnlocuind pe P . 9 v. 6-24. conform formulei (6-42) si observind cii a: . V 232 9 Pn care d este distanta de la punctul 0 la forta P.Q .

a turbinelol* 9 S5 consider5m canalul format intre dou6 pale ale rotorului unei turbine si cele doui discuri inelare perpendiculare pe axa de rotatie (fig. w vitezele relative la intrare si iesire (tangente la curba de profil a paletei) .. * .reacfia hr R se poate scrie: I 9 Efortul tangential mediu de-frecare pe suprafa f a perifericii udatii a conductei este deci: udat. u.. Pierderea de energie unitari (pe metru liniar de lungime) fiind J = . c. este diferenfa cotelor piezometrice. egalii in cazul miscgrii uniforrne n c u pierderea de energie (exprimat5 fn coloanii de lichid) pe lungimea 1. definiti ca raportul dintre sectiunea transversal5 udat5 si peri~II care 7 x este perimetrul =- metnil udat: R. 6-25). in sectiunea transversali. ul. A In cazul unui canal E care curentul are suprafata . vitezele absolute la intr&ea si i e ~ i rea din rotorul turbinei. datorite miscgrii d6 rotaf ie o. cu notatia componentelor dupi axele x ~i z ale vitezei. Ecuatia fundamental.. 7 Y 9 9 Pentru vitezele relative ~i de antrenare s-a adoptat notatia obivnuitii w gi u care nu Lrebuie confundat. considerfnd toate canalele acestuia formate intre . Aplicim teorema a doua a impulsului.12. respectiv 2. sint presiunile unitare presupuse distribuite uniform P secfiunile I . Rr =- r 2 .ele nLpale. iar p. Reactiarunui curent asupra unui canal in rotatie uniformg. 6. Sii determiniim momentul de rotaf ie produs de forfele exterioare si de inertie asupra rotorului.~i c. vi tezele tangent iale * aie sect iunilor de intrare si de ie~ire. 111 cazul unei conducte de secfiune circular5 de razi r. luind ca suprafat6 de control pe aceea format: din douii pale si secfiunile de intrare ~i ie$ire..Dinamica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale 171 fn care greutatea lichidului este G = y Q. scri ind c6 suma momentelor fortelor fn echilibru diriamic fat5 de axa turbinei este nul5. Ecuafia precedent5 n se poate scrie: E care h. Fie b .5. p.liberg" (in n contact cu aerul atmosferic) se neglijeazi frecarea de aer ~i se consider5 ca perimetru udat nurnai cel din albie. iar Rh este raza hidraulici. a .

deci dii moment nul.. cos8.u.c2u. acestea din urmii depinzind de traseul corect ~i buna executie a paleior turbinei. 6-25. tinind seama ~i de . cos 6.adicii atunci cind apa T 2 pgrgseste turbina radial. . undele de presiune intr-o conduct. -c. iar dacii axa este orizontalii.) . Pu terea corespunz2 toare. 9 9 M. irnpulsurilor la 'intrare si la iesire: pQcl rr. din cauza pierderilor de energie in interiorul rotorului. (6-48) Puterea maxim5 se realizeazii X cind 6. este .9). este fundamentalii in teoria turbinelor. (6-47).l r. cos 6. Puterea obfinutii prin formula (6-48) este mai micii decit puterea curentului de debit Q care cade de la iniiltimea H socotit5 ca diferentii intre sarcina de la intrare si aceea de la iesire.randamentul hidraulic" a1 turbinei. pierderile de sarcini in amonte de intrarea in roto. = . Aceastii ecuatie. ca : sal tul hidraulic..w = = pQ (clul cos 8. Este de observat cii valoarea lui H care intrii in aceastii expresie nu este H b r ~ t geodezic ci diferenta de nivel energetic a1 apei la intrare si iesire. datoriie unor freciiri de ordin mecanic. ciocniri si vfrtejuri. deci momentul de roiatii se datore~tenumai . Numeroase a1te ienomene hidraulice se explicii prin teoremele impulsului.o. greutatea lichidului dii-rnomente nule. Presiunile pe stlprafetele de intrare si iesire dau de' asemenea momente nule. 9 9 ..-pQc. si m cos 8 . paragraful 6. Apoi mai exist5 si alte pierderi: de volum lichid la trecerea prin turbinii ~i de energie.). sint bratele de. ditoritii lui Euler.U2 a r2 P = M.. exist2 relatia: Fig. . Dacii se noteah cu ~ j h . Reacfia unui curent asupra unui canal curb Pn m i ~ c a r e rotatie uniform5 de 9 YQH = p Q(clul cos 6. unda de translatie fntr-un canal etc. pirghie a ~ k momentelor.r. cft si cele din aval de rotor (v. fiind radiale. consi deu1 rind cB .=.Dacii axa este verticalii.-.cosS. greu tiiti!e dau o rezul tantii care intersecteazii 'axa.cos $ . Aceste aplicatii se vor iace la capi tolele corespunziitoare.

rezulti: V d s c o s ( V . prin analogie cu potentialul de forte U. din .ste nor. cfnd a fost intkodusi in hidrodinamicii notiunea de potential de vitezii. d s ) = -ddxx + . 9 PROPRIETATI GENERALE a) Miscarea potential. pentru o formulare mai justi a fenomenelor este mai indicat a se recurge la definifia precedent. parcurs de particula mohilii pe supraiafa echipotenfialii ce-i corespunde: ? 9 ? - V ds - = V dscos ( V . magnetice. Mai tirziu. v. Locul geometric a1 punctelor pentru care funcfia cp are aceea~ivaloare C . rezultii cii vectorul V e. a lui cp.1. Funct ia de potential se intilneste in numeroase fenomene fizice.0. o functie. in orice punct M a1 domeniului mi~cgrii. .de sens contrar cu cp.C. ds). deoarece cp = const.mal la aceasti stlprafatg. numi tii potentialul de viteze. -dz z = d dT Jntroducfnd expresiile lui u. este normal. Intr-adeviir. DEFINITII. #. s-a recunoscut c.se numes te suprafat6 echipotentiald. Cum cantitiitile V ~i ds nu sint identic nule.. cp.are proiecfiile vitezelor din orice punct a1 domeniului ocupat de fluid se obtin ca derivate partiale ale funcf iei cp: fn acest mod.. Cum ds s-a trasat intr-o directie arbitrari pe suprafata? .cimp de vectorivitezii" de un tip special. s-a definit. . ds) =u dx + v d y + w dz. ceea ce permite stabilirea unor analogii electrice.Capi tolul \I1 I M i ~ ci ~pofenfiale r 7. formim produsul scalar a1 vitezei V cu un segment arbitrar ds. a unui fluid a fost definitii prin existents unei functii scilare de coordonatele spatiului. trebuie s i se anuleze cos (V.cimpul poientiali'.d y $ y d dT dT dcp = 0. w in functie de potentialul cp. b) Viteza . si crearea unei teori i ma tema t ice comune fenomenelor analoge. adici vectorul V sii fie perpendicular pe ds. la suprafafa echipotentialii ce trece prin punctul M.11. termice etc. intreg domeniul miscirii consti tuie un . s.

V poate c r e ~ t e infinit. B ale unei curbe oarecare : \L :Z = \ B u ~ x + v ~ ~ + w ~ d c= l ~ ~ . se obtine: A Laplacianul Alp a1 functiei cp fiind nul. ciici in acest caz circulatia ar f i diferitii de zero. inseamnii cii potentialul este o functie armonicii. circula~ia este egal5 cu zero (v.7): De aici rezulta ca.. ceea ce am viizut cii nu este pos:ibil decit in punctele singulare. paragraful 5. dat fiind cii vectorii V si & au aceeasi directie si acelasi sens. deci dup5 directia V. linii de curent. intr-un cEmp potential uniform. Asadar. z p 4 nu depinde de drumul parcurs. liniile de curent coincid cu traiectoriile particuleior . h) Ecuatia de continuitate a fluidului incompresibil capiita forma (7-4): Intr-adeviir.foarte apropiate. liniile de curent nu pot f i curbe inchise. - dn Daca suprafetele cp = C sint.c p . este necesar ca vitezele sa se anuleze. normal5 9 la suprafata echipotentialii. w din ecuafiile (7-O). e) Dacg miscarea este permanentii. el. intr-tn punct se intilnesc douii. intersecteazii ortogonal suprafetele ech ipotentiale. f) ~uprafefele'echipotentiale E general nu se intersecteazii. liniile de curent variazii cu timpul ~i deci nu mai koincid cu traiectoriile. Este evident cii punctul in care IV)+ m este un ~ u n c tsingular. . dacii introducem expresiile lui u . g) ~ntegrala' curbilinie efectuatii intre tlouci puncte A .De aici rezulta ca liniile de curent. dacii Ins5 miscarea este nepermanentii. fiind tangente la viteza V. deoarece n Entr-un punct de intersectie viteza ar avea douii directii diferite corespunzlnd normaleior la cele douii suprafete. Deci dac5 functia cp este uniformii ~i curba este inchis6. Punctele singulare pot f i izolate sau pot forma linii sau suprafefe de singularitafi. ceea ce nu poate corespunde reali tatii. se obtine inski viteza V ca gradient a1 functiei j7=-" grad cp. punctele de vitezii ndii s h t puncte singulare prin care pot trece doug &u mai multe linii de curent. cum vitezele d) ~kii nu pot f i diferite in acelasi punct. Aceastii 'proprietate ne permite a concepe domeniul functiilor potentiale ca avind o structurii stratificatii. - c) Dac5 se deriveazii functia cp dupii directia lui n. fn ecuatia decontinuitate div V = 0. ci numai de valorile potentialtllui in punctele extreme.

Fig. EXEMPLE DE MISCARI 'POTENTIALE a) lzvorul (fintina) este un punct 0 care emite un flux uniform in toale directiile spat iului (fig'. C" SZ Q a f i # 0 ceea re este contrariu ecuatiei (7-5). s5 presupunem cii se inconjoara punctul cu o suprafatii inchisii. 7. i) Miscarea potential5 este si rotationala si reciproc5. dupa cum s-a arS tat la paragr. negativii.Ecuafia de continuitate.I ) . considerind o suprafata inchisa Q. a). (7-5) Din (7-5) rezultii cii potenfialul cp nu poate avea in interiorul fluidului.r iesi din limi tele doineniului (exemplu: sfera).' .sau par-a lelipipedul cu doua coloane cilindrice in interior-triplu-conex .1 . devine: SQvndn= 5 8 ~ 0 (11. ~i uiul sau n contururi ireductibile.dublu-conex .ful 5.conex. b . Dacii y admite un maxim-(sau minim). &a ce.2. f r restrictii. Potentialul s5u este Constanta C. 7-2). corespunde unui izvor pozi tiv care emi te substant5 . 7. se poate exprima si prin condifia cii integrala de flux pe aceastii suprafat5 trebuie sii fie nul5. maxime sau minime.fig. intr-un spa\ i l r ismplu-conex (fig. izvorul este negativ. I) s d sz + cd9 o dy s (n. (exemple: torul . Se aminteste c5 spatiul simplu-concx este acela 111 . deci 7 7 .1 . y) + ddz -COS 9 (n. Z ) - !$~Q-O. pozitivii. Dacii ins5 spafiul continc.4. dacii C este o constant. suficient de mic5. respectiv multipl~r (n -t. absoarbe substanfa. j) Proprietiif ile precedente sint valabile. 7-1. 7 7. in cazul cind viteza V derivii din potenfialul y. el se numeste duhlu-conex. 7-1. Scheme de conexiune a spatiului care o curba Enchisa in jurul unui pui~ctpoate f i redus5 la un punct f a r R . 3 va dn avea in toate directiile acelasi semn. c). Intr-adeviir.fig.

Linia de curent caretrece prin M este tangent2 i*n M la viteza V si trece si prin punctele A . in spat iu (fig.1 76 Hidraulica . 7-2. Suprafefele echipotentiale sint. ortogonale liniilor de curent. Dous izvoare spatiale Fluxul total a1 izvorului pe o suprafat5 echipoteniial5: 7 b) Doug izvoare de debi te8egale si de semne contrare -.3. curbe continute in acelasi plan. B. sensul fiind de la 0 spre M pentic.3. Debitul Q = 4 x C emis de izvorul pozitiv A intr5 i n izvorul negativ B. sfere concentrice. Fig. MISCARI POTENTIALE PLANE (BIDIMENSIONALE) 9 7.Q. izvurul iozitiv. iar suprafetele echipotentiale sint cilindri.urent sint razele ce trec prin punckul 0. miscarea plan5 poter$ialii poate fi studiati ca miscarea unui strat foarte subT T T . Astfel. avind ca directoare. Potenfialul in punctul M esie: + + Vi teza intr-un punct M este rezult anta vi tezelor care corespund la f iecare din cele douii izvoare.1 Proprietiti generale T Miscarea plan5 fiind definitaconform capitolului 111. 7-3. liriiile de c. 7-3). 9 7 7. Izvorul spatial Fig. iar viteza fluidului in orice punct M pe .sfera de raz5 r are ca valoare: si ca directie aceea a razei. evident. liniile de curent sint p a r d e l i cu planul de bazii.

Mi~cdri pot entiale 177 fire de fluid si tuat pe un plan orizontal (pentru a elimina ~i efectul fortelor de gravi tatie).2. din proprietiitile deja studiate pentru miscirile potentiale fn spatiu: a) Viteza intr-un punct $i componentele ei 9 b) Conditia de continuitate. Pn cea mai mare parte. y). + = const. functie de curent".3. Functia de curent A In cazul mi~cirilor plane potentiale existi o functie scalar5 +(x. la fluide incompresibi le: c) Conditia de nerotational itate: d) Circulatia intr-un domeniu simplu-conex: 7. numiti . De aceea + se cheami functie de . Proprietitile generale ale acestor misciri derivi. curent . definiti prin conditiile: j I Introducfnd aceste expresii ale lui u ~i v in ecuatia unei linii de curent: deci de-a lungul liiliei de curent .

Elementul de retea adicii debi tul care curge Fntre liniile de curent i potentialg si k este egal cu diferenta dintre valorile functiei he curent + k . 7-4).-89 ds . Legitura Pntre ele rezultfnd din aceste doui ecuatii se exprimi prin ecuatiile diferentiale ale lui Cauchy-Riemann : 9 9 7 d9 . d+ - dy dx (7. deci liniile de curent si cele echipotentiale se taie ortogonal. Astfel.15) ' Inmultind cele douii ecuatii (7-15) se obtine conditia de ortogonalitate. Functiile cp si +. respect iv + i. . 9 d~ - -d+ - dn = dn ds - 0. si A+ = C. ca si functiile de potential cp verificii ecuatia lui Laplace si sint functii armonice. respectiv A n : + 9 9 .. legate prin ecuatiile (7-10) gi (7-i4). 7-4.16) Se deduce d$ V dn sau. 9 a) Daci se considera la un moment dat coordonatele intrinseci ca avTnd directiile tangentei ds si normalei dn Tntr-un punct P a1 liniei de curent (fig.Aceasti functie verifici si ecuatiile de continuitate si de nerotationalitate. b) Dacii se aleg ca echidiferenfe ale functiilor cp si cresterile constante Acp = C. (7.. se cheamii functii armonic conjugate.4 9 dx A dy -89. viteza medie Fntre doui linii echipoteniiale sau doui linii de curent succesive este invers proportional5 cu distantele As. se obtine: 7 iar ecuafia (7-12) devine: Asadar. functiile de curent (J.d --.qJi \ k i Vdn Q* 2 (7.. ecuatiile precedente devin: 7 1 / = . integrfnd: = +* .17 ) Fig.d+ . Fnlocuind pe u si v kin ecuatiile (7-14) in ecuitia ( 7 1 1 ..

v.. se = 4 .o-.1 _ _ .- r d0 df dz df i dtp 1 ----.iv) = v. 9 9 9 *) dx f (2) fiind exprimat prin f = cp -I.-1 _ _d . Stutliul nlisciirii cu ajutorul functiilor analitice Amintim cii o furictie f de o variabila complex5 z = x $.monogeni" daci admite derivate continue si unice in orice punct.q + i . a d k 6 trebuie sat isficute ecuatiile diferentiale (7-15). (4 r Prin obtine : dr ..i+.. 7-5): .d$ . independent de directia cre7terii d z adici de raportul Astfel.u sin 0) = v. % .iv) = u cos 8 -1v sin 8 - ..+ .3..iy se numeste s analitici" sau . Relatiile dintre:componen tele vitezei in coordonate rectangulare vi in (7-16.. .r '30 d z = eie d0 dl)r de o - i ( u . b) coordona te polare 7..ive . trebuie Pndeplini te aceleasi conditii Cauchy-Riemann.c) In coordonate polare se scrie (fig. pentru a f i derivabil in conditiiie amintite. necesi tate de existenfa h n c f iei de curent .14 s i n & I Fig.. = dr v cos 8 . 7-5.3.df dr dr dr dz aJ dz dr - eie ( 1 4 .9 _ r do comparatia rezultatelor. Tot astfel: i --P . Este util a aminti printr-o schiti de denionstratie cum se ajunge la aceste condifii. Raportl~lcresterii functiei df la cresterea lui z este: ' H 9 dx + idy sau : . r do u cos 0 + v sin 0 84J = V.d .ive .i (v cos 0 .

uneoi-i izotermci. Dind lui 9.conjupata vitezei V" a miscirii reprezentate de functia f (2). pentru ca derivata s i fie indepedenti de dyldx. deoarece distribufia temperaturii :in regim stat ionar se face dupl o funcf ie cp care satisface ecuatia lui Laplace* Noi vom evi ta in aceasti lucrare o asemenea denumire.2 l dx dx2 ' dy dy2 Trebuie ca: du -. fndeplinesc cordif iile Cauch y. respectiv l u i +. intrucit si funcfiile noi obtinute. a) ~ r i inmultirea lui f cu i se obf ine o alt5 mi~care h potentiak: A + 9 - - In care . c) Prin derivarea lui f in raport cu z. ec.d ~ d2cp dx2 9 .E .Kiemann.Este evident cii. sunt funcf i i armonice. Viteza conjugat5 condif ie deja satisfiicut5 prin ecuatia continuitate (v. reciproc. trebuie ca termenii formati din parantezele de la numir5tor s5 fie egali.. se constat5 c i . iar cp este functia de curenta b) Prin adunarea a dou5 potentiale complexe se obfine o nou5 mi~care potenfialii. orice . In acest mod se stabileste c i . 7-4 si -7-11). adici: de unde rezulti imediat conditiile de monogeneitate (7-15).d d (-V) . 7-6. cp este potenfialul. se cheam5 -.reprezinti o miyare po9 dz A tential5. Intr-adevir : du . 7-6). In tern~eniai mecanicii fluidelor. separind la o funcfie analitic5 de o variabil5 complex5 f. iar este funcfia de curent. de .. ~ ~ a d akele doui 'domenii: cel mecanic a1 mi$cirilor potenfiale gi cel r.mi~carepotential5 poate f i repreZentat5 anali tic printr-o funcf ie anali tici.0.jugate.. fiind functie anali tici.de linii ortogonale numi t5. De asemenea. matematic a1 functiilor anali tice se suprapun perfect si asffel mecanica fluidelor capit5 un instrument puternic de studill prin insisirea teoriei functiilor * analitice. df nea. dy2. armonic con.d2 (--'PI --. De aseme.-+ + icp. conjugate.are rolul de functie de potential. diferite valori constante. partea real5 (d. cele doui functii cp gi J.are terminologia proprie. Acest vector re. dupi cum se poate verifica lesne.d(-v) dx dy deci . iar f este potentialul complex. Consecinfe. + Se constat5 c5 aceasti derivati reprezint5 un vector simetric fatii de viteza V in raport cu axa real2 (fig. se obtine derivata bomplex5: + fl = if . prin inmultirea lui f cu o constanti complexi a P i se obtine tot o miscare potentiali. reprezinti o mi~care potential5 gi. de partea imaginari . Fig. deoarece inecanica fluidelor isi.2f . ad5ug6m c$ rp si J. funcf ia f se numegte functia mi9cdrii. se obfine o retea .

. plecind de la o mi?care cunoscutii. respectiv M' (2. se impune a se aplica pentr~istudiul acestor misciri una 'din metodele cele . Din relatiile precedente rezul t i . Schemri la metoda transformiirilor conforme . Metoda transformgri i conforme S-a demonstrat in paragraful anterior c i studiul miscirilor potentiale plane revine la studiul funcfiilor analitice de o variabili cdmplexii. Aceastii metodi p b m i te ca. 1ntr-adevir: daci zo si Zo sfnt doui puncte ornoloage in cele douii domenii si ds respectiv d S .i d s s i n 0 = dseie. 7-7.inclusiv frontierele lor = z (z).MigcM potenfiale 1 1 8 7.elemente a douii arce omoloage a douii curbe omoloage C C' trecfnd prin punctele considerate.4. mai fructuoase ale teoriei functiilor anali t ice. Z fijnd o functie analiticii univalenti. sii se obtini. = MN. + (7-19) respectiv C:: ( 2 . si anurne metoda reprezenta'rii sau a transforrna'rii conforme. De aceea. misciiri noi. prin transformiri conforme. pentru punctele omoloage 5) : Fig. Aceasta se realizeazi dacii intre ckle douii domenii plane definite prin coordona tele comp lexe : z=x$-iy si Z = X $ i Y . iar fn ptinctele M (zO).3. Amintim cii un domeniu plan D ' este reprezentarea ( s h transformarea) conformii a altui domeniu D. ds.): Indicele I aratii cii elemevltele ile arce s-au luat pe curbele C . existii o legiitura intre punc tele celor douii domenii . avem relaf iile generale: z I - ii d z = dx i d y = dscos8 4. dacii la orice punct din D corespunde un punct in D ' astfel c i unghiurile a douii elemente curbilinii onoloage duse prin punctele omoloage sint egale si cu sensul de parcurgere acela~i(fig. 7-7).

y 7. Funcf ia Z (z) care transform5 conform domeniul D in D ' se cheamg ft~nctiede transformare. a vi tezelor etc. P I . nici pentru o zond de mirime finiti. este folositi sub numeroase ~i variate aspecte la studiul transfosmirii mi?cgrilor. principial .N. M '. Punctele din cele doul domenii se corespund deci biunivoc.i domeniu.. liniile de curent dintr-un domeniu sint transforma te in ljnii de curent omoloage .-ds. Acelasi rezultat fiind valabil si pentru alte elemente de curbe ds. o derivata cornparind cele doua expresii ale derivatei in punctul dS1 .Deoarece insi Z este o functie analitici.5. rezulta: p ('O). redata.Q1 = A? ce trei prin M gi M'. in articolul anterior. Transformarea prof ilurilor. care este de asemenea functie de z. respectiv d ~ care trec prin punctele 'ornoloage M .3.) variazi cu z. Asadar. Totodatii este de ollservat cii figura suferi p r i n transformare o rotatie locala A. I Metoda transformirilor conforme. simili tudinea triunghiurilor omoloage sau a altor figuri derivate este vdiabilii numai la scara infinitilor mici.. rezulti c i : i p (5) A depinzind numai de z.. admite in punctul unicii pe care o vom nota: 2. Este de observa t ca proprietiitile transformarii conforme nu sfnt Pnsi aplicabile punctelor singulare ale domeniilor ~i cii si ordinea de conexiune trebuie sii fie aceeasi in cele doui dbmenii care se korespund. si C: 9 sau adicii triunghiurile infinit mici MN. si M'NiN. Este de notat cii raportul de similitudine p (z. deci nu este constant pentru Pntreg domeniul. sfnt asemenea. I. avind laturile proportionale ~i unghiurile egale. si nu insa de directiile curbelor C. Tn trucft functia de transformare opereazii aslipra fntregu1u. Aceast ii operaf ie este reciprocii si functiei Z ti corespunde functia 7 7 care transformi domeniul D' in D.

7.. J v . Aceste citeva propozitii fundamentale ne permit a rezolva imediat o serie de cazuri de rnisciiri mai simple. 7-8.8 unele teoreme generale care permit rezolvarea unor probleme in care conditiile pe contur sPnt mai complicate. dupi cum ~i anumi te linii de 'cureit formate din curbe fnchise. Profiluri hidrodinamice In ceea ce priveste obtinerea vitezelor transformate.3. 7-8).- Mipcliri potentiate fn domeniul transformat.in planul transformat Z: este egala' cu produsul dintre viteza complex& in planul z si derivata functiei de transformare. fie o mi~care reprezentatii prin potent~alul complex. Dupg -ce vom lua cunostinti de modul de rezolvare a acestor probleme.. care pot f i folosi te drep t r o f i r i hidrodinamice" (fig. in planul z - 4 t si fie functia de transformare: 7 z avem evident = z(Q. f (4 = f Vi teza comp lexa : [ (Q1 adicg viteza comple. - -X 3 Fig. vom expune in art. Liniile echipotent iale si vi tezele de asemenea sint transformate.

3.. $ = C8. (7-26) Cum viteza la distanfa r este radial2 ~i are aceeasi valoare V. iar liniile de curent sint razele pornind din origine.6. fati de n axa reali. \ f f = (2) = Cln z. In cazul B=o. si este paraleli cu liniile 3.(A + Bi) ( x + + Bi. 7. deci viteza V a miscirii este simetrica vitezei coijugate.7.x .BIA. T cadranul IV. astfel c2 tg p := . Fig. avem: iy) = Ax-& --k i(Bx--kAg). Coeficientul C fiind un numiir complex A f = y . Migciri reprezentate prin functii anal i tice date 0 a) Curent plan-paralel (fig. din ecuatia (7-26) se deduce: cp = C i n r . Vi teza comp lexii este reprezentati prin vectorul In cadranul I. fac unghiul . 7-9). debitul este: ? + Pe de alt2 parte. ComparPnd (7-27) cu (7-29) rezui t i : Liniile echipotentiale sint evident cercuri concentrice cu centrul Pn origine. . de unde : Liniile 4 = const. (7-25) C ln reioc C in r iC8.Curent plan paralel liniile de curent si vitezele sint paralele cu axa ria19 si A = V . 7-9. = const. + i $ . n ? 9 b) Migcarea produsi de un izvor punctiform (fig. Lui B pozitiv P i corespunde o vitezii T sensul lui -I.p cu axa reali.10).

Q x Dac5 se ia de exemplu Acp = A$ = . . liniile cp qi cC. 3 etc.. 1. sint acelea notate in valori ale debitult~iQ. in care caz A e x . 7-10. liniile de curent = const.. = 1..Mipcdri potenfiale 185 - Fig. Astfel. din planul f se transform5 prin funcfia C In z in liniile cp !ji J. e2=I8. + 2x 8 16 8 - pentru r. e3=I8 etc. 2. ezI8. Migcare plans datorits unui izvor caz. ale spectrl~lui ciutat in planul z.= . Liniile echipotenf iale. ortogonale cu liniile de curent. Cum in planul f reteaua liniilor rg si $ este format2 din pitrate. vor avea valorile p C In r de unde rezulti: n luind valorile succesive ale numerelor intregi: n = 0. reteaua liniilor omologe in planul r va consta din pitrate curbilinii.

0 aplicat ie tehnicii a acestei probleme este deterrninarea misclrii : v Scurgerea pe Bub o stavild plan2 d e fund (fig. 7-11. 7-11. Miqcarea scurgerii pe sub o stavilii plan5 se scurg prin fanta de liifime r1 de la fund ca printr-un orificiu infinit mic in 0 (fig. iar aceasta depinde de AO. deci dupa modelul unui izvor punctiforrn negativ. D e ~ i liniile de curent vin din direcfie orizontalii si apoi se curbeazii spre a se dirija radial spre fanti. a). ridicati la iniiltimea r1 fat: de fund. vom considera cg debitul Q este distribuit . Fie r. nivelul apei in arnonte de o stavili plana. 7. Vom considera Pntr-o prim2 aproximatie ca liniile de curent Fig.1 1).Cercuri le cu raze sub-unitate vor avea razele: Spectrul miscirii este redat cu atit rnai detaliat c ~ cit ochiurile retelei i sint mai mici.

are punct.. in fiec. ecuatia de continuitate revine la: Se propune a deterrnina distributia presiunilor pe fata vert icala udatii a stavilei./r. considerind ca presiunea atmosfericii se anuleazii. aplicatii intre A si B. este mai mare. aceasta din urmi fiind Raportul : este cu atit. 7-11. - deci mai rnicii decit impingerea hidrostaticii. r.r (fig. n-iai mie. 6).ro . Y Impingerea apei pe intregul perete es te: P = \ YO pdr = y (ro-rl)2 ro . pe peretele AB. da 9 Din (7-31) si (7-32) rezultii: 9 Ecuatia lui Bernoulli intre punctele B si A d5: i . presiullea este P mai mic5 decit presiunea hidrostaticl .. tinind seama de (7-33) si (7-34): 9 Rezultii din (7-35) ca.<r1 I 1 + r1 )= : (r. fiind egala pe ambele fete si de sensuri contrarii. astfel cii intre trei sectiuni de scurgere de raze r. cu cit raportul r. . ~i r. Ecuatia iui Bernoulli.uniform-radial.

viteza indusii" de virtej. 9 3 Fig. exacte. pentru orice alte curbe inchise. care lasi criginea in exteriorul lor. dupii cum ne putem convinge scriind cii: Dacii sensul de parcurs a1 curbei C este ca ~i sensul lui V (adicii invers acelor ceasornicului). c se aratii spectrul rni~ciiriideterminat prin metode mai. astfel cii: In mod analog se poate dovedi cii pe orice curb5 care se Inchide in jurul lui 0 . mi~carea este reprezentatii prin potentialul complex : Se observii cii aceasti miscare se obtine prin inmultirea cu . c) Mivcarea produs5 de un virtej rectiliniu indefinit (fig. Viteza fiind tangent5 la cercuri se poate obtine din (7-36) si (7-16 b) . proiectia lui ds pe V este rd8. In acest caz liniile echipotentiale sint razele. rolul lui Q din cazul izvorului punctiform. Dacii axa virtejului este perpendicular2 in origine pe planul xOy. 7-13). circulatia este nulii.deci nu numai pe liniile de curent . 7-12). iar liniile de curent sint cercurile cu centrul in origine. Migcare plan5 datoritg unui vtrtej rectiliniu iar circulatia I? pe o linie de curent in sensul cre~teriilui cp (considerind C > 0) este: de unde: A ~ a d a rcirculatia joaca in aceastii mi~care .. pozitivii pe portiunea ABC ~i negativii pe portiunea CDA a parcursului (fig. In figura 7-11.188 Hidraalica Printr-o metodii analog5 se poate calcula presiunea pe fundul vasului. Este important a observi cii circulatia are valoarea I? # 0 numai pentru ourbe care inconjurii originea. V se numeste .i a functiei (7-25) care reprezintii izvorul punctiform.circulatia este I? = 2nC6 . 7-12.

-ch !! -I!C C isin-shx). de aceea aceasti mi~care . poate Soectrul miscarii se construieste > .ic arc cos din care rezulti: z = L. d) Scurgerea printr-o fantd de deschidere 2a (fig. Vi teza cornplexi : + + v = dt . Potentialul complex este : f ( 2 ) = . iar fn punctul A . y = 0.dz C ai sin . 7-14. . Pe axa real%. iar liniile ( de cuient = I ' sEnt hiperbole homofocale.mivare cu circulatie fntr-un cfmp potential". x = acos-ch-9 '9 C C y = usin-sh-.elipsa 1 se reduce la segmentul A B. Scurgerea printr-o fantg - Din (7-40) rezulti cii In punctul R .. focarele fiind chiar limitele ( fantei. deci Q = xc. = xc.A~adar. . Y f (7-38) (7-39) if a cos C sau x+iy= i - . A ~i B 'x.cfmpul migcirii este nerotafional. unde x = a. . Fig. . CP $ C C (7-40) Asadar. punctul b) anterior. Debitul care se scurge prin fanti se obtine cu formu la (7-17). In afara originii. 7-13. care d i : + Q A = +A- +B.iv. Circulatia in domeniul unui virtej J. 0 L I C X a (COS (1. liniile echipotentiale cp = I sint elipse homofocale. if C - u .. (1. 7-14). f i numiti . = 0. Y iar hiperbvla la segmentele X. C C Fig.

e) Mi~carea datoritii a douii izvoare.).5).. in spat iul infini t. 0 rniscare reprezent a t i de a c e l a ~ ispectru ca miscarea precedenti insi cu schirnbarea intre ele a liniilor cp. latime 2a. de acelasi sens Fig. asezate in punctele z. ~i z. fiecare continind liniile de curent numai ale unuia din izvoare (fig.- Observat ie. Aceasti Ehestiune va f i examinatii mai detaliat la capitolul XXIV. 7-15. ~i Q. 7-1. Daca debitele sint de sensuri contrarii si rleegale. potenfialul complex este: A 7 Dacii debitele sint de acelasi sens si neegale. tialul complex: f = + este aceea care are poten= cos- c arc cos- 2 9 a ceea ce revine la z t c (7-43) Acest caz corespurlde unei misciri cu circulatie in jurul placii plane de. de sensuri con trare . printr-un teren perrneabil de adincime infinitg. planul se i n ~ p a r t ede asemenea in do16 zone: o zoni iniuntrul uAei curhe inchise care trece prin izvor~llmare si cuprinde la interior izvorul mic si o zon5 exteri'oarii continfnd restul de linii de curent ale izvorului mare (fig: 7-16. Mi~careadatori t5 a doui izvoare neegale. punctele de vitezii nrilii se gasesc prin conditia: 9 9 iar plan111 se separ6 in doua zone neegale. Mi~careaplani datoritii a douii izvoare neegale. In cazul general a dou5 izvoare neegale Q. Fig. 7-16. ~ c e a s i a urmi miscare are aplicaf ie la studiul din infiltrafiilor pe sub un perete de palplanse de ahincimea a.

izvorul negativ de debit-Q . Fig. - a2.7-17): in 0.(el .are au ca a x i radicala comunii insiii i le axa Oy.x. - 8 . I (7-47) Se vede usor c i 1iniil. 8. . centrele lor se afli pe axa Ox.si in 0. =y = const.e de-curent sint cercurile care trec prin 0. Mi~careadatoriti a d o u i izvoare egale . Raza R a acestui cerc este d a t i de relafia R sin y = a . Liniile echipotenfiale se obf in exprimind I-aportul (X + a)' + y2 = p2 [ ( x .In L O 2n z-a z+a sau -- Q In- 1 .. potentialul complex se obf ine prin suprapunerea celor doui izvoare punc t iforme (fig. care sint locurile giometrice din care se vede segmentul 2asub un unghi constant y.). 7-17. 0.In cazul particular a doui izvoare egale ~i de sensuri contrarii. qi de sensuri contrarii 7 $= Q . (7-48) de unde: Acestea sint c e r c ~ ~ r ilui Apollonius. izvorul pozitiv de debit Q: f (z) = .p= - const. I Ds'.0. (7-46) 27t Liniile echipotentiale si liniile de curent au deci ecuatiile respective: 1 -. in punctele date de: iar raza este 2 p2 -. Vi teza corny lexii : .a)2-+ y2].

lntr-o primii aproximatie. i se obfine: r : de unde rezultl: . se asimileazii aceastii scurgere unei rniviri . Fig. .Miirimea absolutg a vitezei este deci. cel negativ si fn 0.Aolica{ie tehnicb. care are forma unui segment circular. Scurgerea pe sub o stavill de forrna unui segment circular '(fig. Aplicfnd formula (7-53) in punctele M ~i A rezulti: Pe de a l t i parte. 7-18. fntre punctele B. M : ~ A si considerfnd c l in V . cel pozitiv. Aplicatie: scurgere s u b o stavili-segment Se cere aflarea distributiei presiunilor pe suprafata stavilei. aplicPnd teorema lui Bernoulli.datoritii a douii izvoare: in 0. 7-18). presiunea este egalii cu presiunea atmosferici.

care este m.19). sii determin5m limita acestuia cind a tinde ciitre zero 9 f (2) = lim a 3 0 Q -In Z-a 2n: 2+a UI I. Din relaf iile (7-54) ~i (7-55) se mai obline: y v. 2g r i a r2a 2 Presiunile miisurate corespund bine cu cele calculate chiar fn portiunea .Mi~cdri potentiale 193 Din aceastii relatie se vede c2 presillnea In M este mai micii d e c i t presiunea h idrostaticii.(ho . 7-19.Qa a+O 112 dz ICZ~ 2~ T Z ~ Fig. inferioarii a cilindrului.uiIrn derivata - df lim .' . 7.ha). deoarece termenul cinetic este negativ cici V > V. Dipol . caracteriz&prin ax& care este -... Dacii distanfa 2a intre cele douB izvoare din problema de la e) devine infinit micii. f) Mi~carea datoritii unui dublet (dipol) (fig. iar Q se miire~te astfel ca produsul : < sa fie o cantitate finitii. se obfine un dublet. in acest caz axa Ox si un moment.. 4~ I Plecfnd de la potenlialul complex a douii izvoare f Q.

. toate vitezele 99 L i b m sint egale in directie si mirime. --. ecuatiile (7-61) reprezintii douii familii de cercuri ortogonale tangente in origine: liniile cp = const. + = arn sin tz0.. (7-60) Liniile echipotentiale si liniile de curent se obtin din: Pentru diferife valori constante ale lui cp si +. Vitezele se obtin din'calculul vitezei complexe sau prin derivatele partiale ale formulelor (7-6 1) : + Pentru x = 0.r dr --- nar n-1 cos no. E coordona te polare. (7-64) Iar ccmponentele vi tezei. Potentia 11-11 complex : permite reprezentarea mi~ciiriiunui curent intre doi pereti plani ce fac un 7t unghi oarecare intre ei = . sint : n v ..r d0 sin rl0. A n Intr-adevir : Potentialul de viteze cp si funcfia de curent sint: 9 cp = urn cos no... Observa#ie. Aceastii miscare se cjbtine ~i plecfnd de la miyarea reprezentatii de potentialul compldx de la punctul g) tlrmiitor.adicii la intersectia cu axa Olf.dp . tangente la axa imaginarii si liniile de curent = const.lim f a 3 0 9 = - m 2 7tz + const. u - . tangente la axa realii. vo - 1 d~ . g) Mivcarea intre laturile unui unghi.nar n . i7-65) .

(7-67') Se vede cii viteza fn origine este zero. potentialul si functia de curent stnt : (7-66) -cp = ar2 cos 28 = a (x2 .reprezintii (fig. 7-21. 2) Cazul n = . avind: 5) Pentru n = . liniile echipotentiale stnt hiperbole echilaterale ale ciiror axe coincid cu axele de coordonate.1 este dubletul studiat la punctul f) anterior.b) 1 + cp = arlle cos c) 0 9 Fig. 7-20). 2 4) Cazul n . in coordonate polare: v. 7-21. ce - . a) mi~careade ocolire a unei mu- - 3 chii dreptunghiulare. $ = ar2 sin 28 = 2axy. date f iind aplicat iile lor practice : I ) Cazul n 1 nu este altceva decit miscareh paralelii studiatii la punctul a) anterior. Acest spectru poa te folosi pentru reprezentarea fie a miscirii Sntr-un cot dreptunghiular (fig. limitat de un a1 doilea perete 'hiperbolic.. func2 tiile cp ~i reprezintii mi$carea de ocolire a unui semiplan infini t (fig. 7-20.2ar sin 28.Miqcdri potentiale 195 Mgrimea vitezei este: Citevu cazuri particulare prezintn' un inferes special. 3) Dacii n = 2. 9 Vi tezele sfnt date de: sau. Migcarea plana in interiorul unui unghi drept . fie a miscirii unui curent cgtre axa real& cu un punct de stagnare tn 0 etc. - j 9 9 Liniile de curent sint hiperbole echilaterale avind axele de coordona te ca asimptote. = 2ar cos 20.y2).

'\ ' \ Fig.insumarea potentialelor complexe ale unui cur-ent paralel $ a1 unui dip01 d 9 Se deduce potentialul de vitezii cp si funcfia de curent +: y Componentele vitezei sPnt : . 7. ' permeabil. Vonl prezeLta citeva tipuri de misciiri mai importante: a)'Miscarea planii-paralelii a unui fluid in care se aflg un cilindru circular. este asimp tot5 a liniilor echipotentiale (fig.de felul celor studliate in paragraful precedent.3.' 196 Hidrautica 9 6) Cazul general (n > 1) rezolva t la Pnctput corespunde misciirii fniiuntrul unui unghi egal C U T misciirii de infiltratie la intrare fn taluzul OA sau y - n . fiirg circulafie. bisectoarea unghiului xON. Notiim cii OA. . 7-21. c).7. cind a1 unui dig permeabil. Potentialul complex a1 unei astfel de miscHi rezul tii din . Mi~cgrileunui fluid perfect in jurul unui cilindru circular (fig. Mi~careaplan5 in interiorul unui unghi a. 7-21. 7-22) Asemenea misciiri se obtin prin suprapunerea unor misciiri elementare. care face -cu axa Ox care reprezintii un teren im2n 77.

fie pentru x2 $ y2 .ctul M (daci se face abstract ie de gravi tatie) : 9 9 y t + 9 Ins5 pentru un punct M de coordonate x = a cos 0. deci viteza se anuleazi. sin 20 u = V . V p Kezultii c i presiunea rnaximi se produce i n punctele A si B de stagnare. (7-74) . A B) se 'consta t i ca viteza creste atingind valori mari in punctele C ~i Fig.a2 = 0.cos 20). 7-22. anume.tagnare. = f . -. fn punctele A si B. fie pentru y = 0 . iar valorile minime au unde 8 x .Mipciri potenfiale * y 197 Funcjia rjr se anuleazi.. Mi~careaplani-parale15 in jurul unui cilindru D si anume V = u =2V. . Aceasta inseamnii c i axa Ox este o linie de curent pentru vaiori ale lui x cuprinse intre oo ~i $ oo. Urmirind miscarea pe cercu 1 (0. ~re'siuneaintr-un punct M pe conturul cilindrului se giseste cu ajutorul teoremei lui Bernoulli. V:. ( 1 .. p - - 9 2 loc fn punctele C si D pentru 0 .pentru care 9 X . circular Pe axa Oy vitezele scad cind y tinde la . y = a sin 0 vitezele deduse din (7-72) sint: v = V . men tinindu-se in tot cimpul aproape de valoarea limitii V . u = V=sO. (7-75) Dee i . sin 8. Deci vitezele rnaxime din tot cimpul m i y i r i i sint in punctele C si D. Vi teza pe aceastii a x i se reduce la componenta : - @ deci este mereu inferioarii vitezei V . respectiv 0. de aceea A si B se cheami puncte de .. V = 2V. Dar si cercul cu centrul in odgine si cu r a z a = a este o linie de curent. a curentului paralel. aplicati intre un punct la CQ si pu~.

in care se constatii o rezultantii paralelii cu axa Ox si de acelasi sens cu viteza din P W P w cimp.p. Fie aceastii mi~carede tipul misciirii induse de un fir-vkrtej.2 . fluidul fiind supus ~i unui curent circulat~rin jurul axei cilindrului. 7. deoarece peniru r = a valoarea lui + = 0 se confundi cu cercul de + din ecuafia (7-78) este zero. Acest paradox se menf ine ~i in cazul unui corp de form6 oarecare aflat intr-un curent paralel. de presi. este 6 Distributia presiunilor fiind simetrici in raport cu ambele axe. o parte din linia n razii a. X adici = f . stratatii in figura 7-22 turi d< fluid sfnt antrenate succesiv fntr-o mi~care de circulatie cuprinzind fntreaga masii fluidi. pe orice curb5 inconjurind cilindrul.1 0 +I Un curent circulator se poate realiza prin fnsisi o miscare de rotatie a cilindrului solid in juril Fig. l p . Distributiapresiunilor axei 'sale.3 . Potentialul complex a1 mi~ciirii este P acest caz: n h +r - 4 de unde rezulti. 7-23. Acest rezultat este In contradictie cuNfenomenu1 real. adici cu o circulatie a vi tezei I' = const.ne rezulti dintr-o distribuf ie a presiunilor diftri t i de cea calculatii aci si urmind aproximativ diagrama punctatii. Diagrania radialii a presi~~nilor reprezentatii in figura 7-23. in mi~carea re~rezen-ziune si de frecare intre particulele fluide. inseamnii ca rezultanta fortelor de presiune pe cilindru este nuli. tinfnd seami 7 si de ecuatiile (7-73): Pentru af larea vi tezei se poa te folosi v i teza camp lexii : $i P aceasti miscare.. in' tot cfmpul. Daci existii cft de mici forte de adepe cilindru. Firii existents fortelor tangentiale este greu de admis miscarea circulatorie. Aceastii fort. ~ o r t ~deesugere laterale si din spatele cilindrului se datoresc unor virtejuii care formeazii o apii moartii intr-o zonii desprinsii de curentul general printr-o suprafati de discontinuitate (v. art. . . Aspectttl contradictoriu a1 presiunilor calculate cu cele reale a fost numit paradoxul lui Euler-D'Alembert .. b) Mi~carea plang-paralell a unui fluid in care se aflg un cilindru circular.3-9).Punctele unde presiunile sint nule sint date de conditia 1-4 sin2 8 = 0.

Aceste puncte sk determini punind T ecuatia (7-80): n z = a (cos 0 + i sin 8). a). sin 8 = .1. ' si V.. 6). B in zona lui y negativ (fig.daci realizantul: - r2 4x2~: + 4a2 > O sau T 1 < 4xaVm. pozitivi. 7-24. Fig. Daci I? = 4 x a V. deci punctele A . dac5 : ? ' sin 8 = - r 4axV. 7-24.Punctele de stagnare de pe acest cerc stnt date de ecuatia V deduce din ecuatia (7-79): -= 0. R se confundi intr-un punct pe axa Oy (fig. b ) I= ' 4lcaVa~ c) ~ > ~ z u ' v ~ D . (7-81) 9 Este usor de ~razutc i partea real5 si partea imaginarg sint identice si egale cu zero. I doul valori aie lui 0 corespunzfnd punctelor de stagnare A . cele doui rgdacini ale lui z sint reale si pe cercul de razi a se gisesc cele doul puncte de stagnare. Spectrul rni~cgrii plane-paralele fn jurul unui cilindru circular. care se poate Deosebim trei cazuri : . La aceeasi valoare a lui sin 8 corespund pentru a. fn caiurile: a) r<4naV. -- a2 +i 2a2i cos 0 sin 8 f 9 ) = 0. 7-24. ra cos 8 2~ V m Ecuatia devine atunci: ae cos 20 9 ra sin 8 2~ V. cu circulatie.

in virtutea teoren~ei lui Bernoulli. riidiicina z. deoarwe. ceea ce calculul confirmi. Dacii I' > 4x a V. = rn.p ds sin 0. * Disfributia presiu~zifor suprafata cilindrului este data tot de ecuatia (7-75). a) sint mai mici decl't presiunile din punctele simetrice situate pe semicercul inferior. sub cercul de razs a (fig. Pnsi nu pe cercul .. 6. presiunile pe semicerclll superior (fig. pe . . Forta de presiune* elementari proiectatii pe axa Oy este: d F Y = . viteze au acela~isens cu vitezele din cPmpul nerotational. sin 0 r +-. conform ecuatiei (7-76) . la vitezele calculate prin formulele (7-74) se 9 .de razi a... de razii a. dar T expresia lui V trebuie introdusi si viteza indusii de circulatia . adicii normalg pe directia . Si calculiim aceastii rezultantii F y care poarta numele de portan#& Obser+vimcii viteza curentului pe suprafata cilindrului este. realizantul ecuatiei (7-80) este negativ. :ay . 4 . . vitezei V. care reprezintii numai 'ce?cul. iar pentru rn > 1. Daci insemniim cu rn expresia: I -P 4x v9. 2 m '. 7-24.. proiectia rezultantei fortelor de presiune ye axa Ox trebuie s i fie nulii. s e realizeazi acelasi caz limitii din figura -7-24. astfel cii existi o rezultantii a fortelor de presiune paralelii *cu Oy si indreptatii spre y pozitiv. Componenta dupii axa Oy este diferiti de zero.l adaugii ~i vitezele r 27t a datori te circulatiei I?. se afli pk axa . diipi cum se constata din mersul liniilor de curent. deci rezultanta fortelor de presiune dupii axa Oy este: F = - \ (p.. 0 C ridacinile ea@d4isi (7-80) sint in acest caz: a - Pentru m = 1. si influentei circulatiei : . pe cPnd P zona n y < 0. h s a in zona lui y >0 aceste -' . i \ e *-Yi$%. - p $)sin o ds . fn consecinfii. n ' I Cum curgerea este simetrici fat5 d6 axa Oy. .Oy. vitezele7din vPrtej sPnt de sensuri contrare cu ale curentului paralel. V = 2V. c) si nu se mai gisesc pe linia $ = 0.'deci riidiicinile sint imaginare si punctele de stagnare stnt pe axa Oy. 7-24.

chiar ?@nd nu are o miscare de rotatie proprie. Pen tru rezolvarea acestei probleme se folosesc rezul tatele de la acest articol. 9 . . \:sin3 ede -+ 8x2a \:sin r2p Ode -I-- / de unde rezultii: : Aceasta este formula lui N..de a fi generalizat si aplicat problema la asipa avionului.de a fi descoperit existents unei circulatii a fluidului in jurul unui corp solid In n~igcarede translatie in anumite conditii determinate.a -: - ( 4 ~ : sin2 e + 47r2a2 4-2 v. obtinerii profilului optim. . potentialul complex. potentialul de vitezg ~i functia de curent deduse din In relatiile (7-70) qi (7-71) sfnt: I iar componentele vi tezei sfnt : . hevierea proiectilelor iesind dintr-o teavi ghintui t i era bine cunoscuti. valabilii j chiar pentru un contur de o formi oarecare.r xa sin o asin 0dO =. punctul a). de translatie. dar explicatia st iintifici a acistei devieri a fost d a t i prima oari de Magnus. ' ' 9 Y ' .Miicciri potenfiale sau : FY = ---- -[ \P :a -~. c) Mi~careafluidului. E.- - 5:" sin O d e + 2pa V'. Astfel.de a fi deicoperit formula fizico-matematici a portantei . in scopul. suprapunfnd migcirii paralele studiate o migcare de vitezi egalii gi de sens contrar: -V. Jukovski pentru calculul portantei. initial in repaus. . Meritul lui Jukovski in aceasti problemi este complex: . dupI o directie perpendiculari pe axa cil indrulu i. .acest caz. in 1853. provocati de mi~careauniformi. _ Existents unei forte perpendiculare pe directia miscirii de translatie' a unui cilindru animat fn acelasi timp si de o miscare de rotatie fn jurul axei sale fusese observati de rnulti vrem. a unui cil indru circular.

reprezentlrile unui domeniu pe a1t domeniu . Transformiri conforrne (exemple ~i aplicatii tehnice) Teoria generalii expus5 la 7. diferenta i 5 domeniul ocupat de sectiunea cilindrului nu face parte In acest caz din migcare.3. prin deplasarea cilindrului cu viteza -V.4 gi 7.a.. Un cerc cu centrul Pn origine. 7-26. - (7-87) + bi. spre stlnga. a ) Reprezentgri conforme simple. 7 ~ 2 5 P rnigcare de translatie n Liniile cp = const ~i C) = const sint de fapt acelea~ica ale unui dublet. din figura 7-25. a) c fiind constant5 complex5 deci x = 5 . = c.Astfel.profiluri hidro . orice figur5 se transformi h t r . fn rnomentul cind axa cilindrului trece prin originea axelor de coordonate. locul rlmas vid la pup:. se transform5 fntr-un cerc cu originea deplan sat5 E punctul I. lichidul este dislocat la provi $i alt lichid ia.3.3.sau aerodinarnice obtinute prin transformiiri conforme. y=q-b. Se studiazii reprezentarea conforml a unei figuri din planul z fn planul I. =a C =z + c. . I ). 7. . t . in planul I. cu. p aralelii cu axa -Ox. Ins5 superpozabili pe figura din planul z (translatie)... deplasat de un cilindru Fig. simultan. fntr-adeviir. Spectrul migc5rii unui fluid initial in repaus. E planul z.Translafia (fig.8. . dtndu-se cercul n se obtine De fapt.o figurii deplasatii in planul C cu canti tatea c. prin folosirea unor functii de transformare simple.b)l = R2.5 permite a studia: . . Spectrul este construit pentru un observator legat de cilindrul mobil. urmtnd liniile de curent J. + y2 = R2 + (q . (5 x2 .reprezentlrile conforme cu ajutorul unor functii de transformare simple .

Sfnt fnsii functii care nu fndeplinesc aceast5 conditie. fie functia de transformare + n fiind real ~i > 1. figurile ornoloage nu au numai o asemgnare . tn care a ~i b sfnt cantitgti cornplexe. a fiind o m5rirne real& Cercul z = Reie. fn planul c. c) f: = W . De exemplu.functia liniarri fntreagri": = az b. n ceea ce dovede~te intr-un punct singular (zero sau infinit) transformarea nu mai opereazg cri conform. RotaCia unur cepe Fig.Ins5 se roteqte c unghiul dat. b). P Cercul deci pgstreazii aceea~i Orice figurg supus5 acestei transforrniiri rgmtne identic5 cu ea tnsg~i.Mi@i potentiate (7-88) 2) Rotafia (fig. Observafie. n fnsii la altg scar& I n toate aceste transforrngri. Transforrniiri elementare . In aceastg transformare. Prin functia 1: = zei@ z = Reie se vede cii cercul se . u 3) Omotefia (fig. 7-26. Functiile de transformare din exernplele precedente c = f(t) au derivata f'(f) finit5 ~i diferitg de zero in orice punct a1 domeniului ~i prin aceasta se indeplinegte conditia de conformi tate. ci o asemiinare riguroasg. toate unghiurlle P planul 1: se arnplificg de n ori.. 7-26. gi se aplic5 transformarea precedentg.devine c = aReie. trecfnd prin origine ~i fiicind un unghi y. figura din planul c riirntr~asemenea cu figura datii O planul z . in cercul +c raz5 R dar se r o t e ~ t en jurul lui 0 cu unghiul p. Transforrnarea lui z prin . 7-26.1 $i nu15 pentru z = 0 Dacg se scrie: . Derivata acestei functii = nz n.transformi. rezult5 din compunerea unei translatii. cu o rotatie qi o omotetie. adicii egali tatea unghiurilor. rezultti : deci : Dacii deci douii drepte date. deci ~i unghiul y.h infinit mic". stnt supuse transformgrii precedente..

Fie un cerc de razii 1 cu centrul in 8 origine in planul z ~isg suprapuriem axele xOy ~i 4wq. - . deci domeniul lui z din in teriorul cercului trece in ex teriorul acestui cerc T domeniul c. A' se afl5 pe polara. care exprim5 inversiunea cunoscutii din Fig. se obtine: . a transformirii prin inversiune. Un punct A n din planul z trece In planul c.. Cum se transform2 prin inversiune un cerc din planul z ? Fie acest cerc : xt ~i relatiile rezul tind din functia de transformare : de unde Introducind aceste expresii ale lui x. y in ecuatia (7-92). In scrierea exponentia15 a mgrimilor complexe. 7-27. Observgm c5 lui 2 = 0 ii corespunde 1: = m.o mgrime realii. un cerc trecfnd prin origine se transform5 fntr-o dreaptti care . Astfel. astfel ca OX . deci moduo' . simetricul lui A' fat5 de axa realg. De aici rezult2 constructia'geometric5 simp15 din figura 7-27.A = r R = Z2. afar5 de cazurile urmgtoare: . lui z = reia ii corespunde.cTnd A # 0. D = 0. I lul R = OA' se oljtine din aceastii conditie. aplicind functia de transformare a inversiunii : 4 ~ 9s de unde : r R Z -1 r 9 p = -a.b sau Din ecuatiile (7-92) gi (7-93) rezultg cii transformatul prin inversiune a1 unui cerc este in general tot un cerc. dacg A este pol.a. nu trece prin 0 . Transformare prin inversiune geometrie. . adic5 trebuie SB fie A".4 ) I nversiunea : I fiind.cercului In raport cu A: Transformatul prin inversiune a1 punctului A trebuie sg aib5 ins2 argumentul p .

aceasti transforrnare se poate obtine 6d ' prin transforrnirile succesive. Aceasti f'unctie de transforrnare se rnai poate scrie: In cazul general cin. 2 fiind variabile cornplexe succesive : Transforrnarea ornografici trece orice punct a1 planului z in planul ~i reciproc.d deterrninantul a c # 0. 1) Funct ia exponent ialli si f unct ia logaritmicci > c. care este o rotatie cu ornotetie ~i translatie.i transformi un cerc In alt cerc. z'. de asemenea. drep te). c. Intr-adeviir.circulari". In exemplele. o dreapti trecInd prin origine se transforrni intr-o dreapti care 5) Transformarea omograf ica (circular&) Z= + c[+d' a . D # 0. de tipul celor'studiate anterior. y) = O'ecuatia unui cerc In planul z.. din planu1 2'' in planul z' ~i apoi cercul C' trece de asemenea In cerc in planul prin transformarea I care este de asemenea o rotatie cu ornotetie ~i translatie. c. In cele ce urmeazii vom examina si alte functii de transformare precum si metode lnai generale pentru a rezolva caztil unor conditii la limit5 mai complicate. 7 A 7 7 7 P P Daci se dau lui x . . ciirora le corespund prin transformare sonformii. 6. cercuri sau drep te (transformarea ornograficii). fie C(x. cercurile pot degeneia In drepte. respectiv y.. ornotetie ~i jnversiune sInt cazuri particulare ale transforrnirii ornografice. rotatie. d fiind constante cornplexe. cuprinzind nu intreg planul z sau ci numai #un domeniu limitat de un contur dat. valori constante. . Aceste curbe vor trece. fn cazul cind una sau rnai rnulte din constantele a. Este interesant in aplicat iile tehnice a considera transformarea conformii a unui domeniu intr-altul. Ea se c bucuri de proprietatea irnportantii . Acest cerc trece in alt cerc C" din planul z" prin transforrnarea (7-95) 111. 6. < < b) Trecerea unui domeniu intr-a1tul prin mij locirea funcf iilor de transformare.cInd A = 0. in interiorul (sau exteriorul) ciiruia se miscarea unui fluid.cind A = 0. cercul C" trece tot in cercul C' prin inversiunea 11. .date anterior s-au pus fn evidentii citeva contururi sau limite de forme simple (cercuri. prin transformarea exponentialii. in alte curbe din planul l: cuprinzind domeniul D ' transforma t . De aceea aceasti transforrnare se numegte ~i . d sint nule. o dreapti care nu trece prin origine se transforrni Intr-un cerc I trecind prin origine . in planul z se obtin snumite curbe care lirniteazii un domeniu D. Toate functiile de transforrnare prezentate anterior : translatie. = 0. D trece prin origine.

= ( {. Transformare prin functie exponential5 a unei fP$i paralele cu axa x . sin Ech q ices t s h q .206 Hidraulica . c. 9 Dreaptn x = x. 2j Funcfii trig-onometrice. de lungime semiinfinit2 ilc. In figurile 7-28 ~i 7-29 se reprezintii pentru functia exponential5 curbele care limiteazii domeniul f n planul z cft si transformatele conforme ale lor i n planul c. = 1[. Fie funcfia de transformare t: == arc sin z sau z - sin . in care caz trecerea se face de la plantrl t: la planul z. y =: cos t s h q. Transformare prin functie exponentiali a unei f f ~ i iparalele cu axa y. deci de la domeniile desenate in dreapta la acelea din stTnga figurilor.eleasi figuri servesc ~i pentru functia logaritmicii. (7-97) Se poate scrie: x $. 7-28. trece Tn cercul de razd p. + . inversii functiei exponentiaie.1= Dreapta x = x. 7-29. i y = sin (5 $. de lungime infiniti Fig. . trece In cercul de raza' p.iq) deci x = sin 5 ch q . eXI I = eX2 Fig.

Studiazi rni~careaapelor subterane. care pot f i de folos in aplicatiile tehnice. in care putea si-gi valorifice rnai bine calititile pedagogice. Transfornlare prin functii trigonometrice A (c = arc sin z) A In planul Ft~ia cuprinsi Cntre drep tele de mai ios trece Pn elipsa . Prima lucrare: .Mipcdri potenfiale - 207 de unde. A A * N. in tunelul aerodinarnic Pnchis a1 laboratorului din Moscova ~i apoi fn tunelul de la Kucino. Trimis la Paris s i .Modificarea metodei Kirchhoff pentru determinarea m i ~ c i r i ibidimensionale a unui lichid" pune bazele metodei retelelor.~ continue i studiile.Cinematica corpului lichid". prin eliminarea lui 5. r < In planul z Ne limitiim la acest exemplu. E. cu dizertatia .. si avfnd pe 3 ca parametru (fig. cu ti tlul ..loviturg de be]-bec" ~i publici teoria acestui fenomen T 1899. .Contributie la teoria zborului" In 1890 cu numeroase observatii ~i experiente cu privire la migcarea aripii. 7-30. . In 1882 obtine doctoratul cu dizertatia . c) Functia de transformare Jukovski * ~i studiul proiilurilor hidro. formele rationale ale vaselor.Asupra stabilititii mi~cirii". Tn 1902 incepe a face experiente. Fig. rezulti: Aceasti ecuatie reprezintg o familie de elipse cu focarele i n punctele &. A studiat fizico-maternaticile la Universitatea din Moscova gi a obtinut titlul de magistru In 1876..A. unele in colaborare cu S. dar mentioniim cii alegind alte funcf i i trigoriometrice de transformare si variind limitele domeniului din planul z se 6btin nurneroase cazuri de rebrezentiiri tn planul <.In 1885incepe lunga sa activitate didactici la Universitatea din Moscova. se Inapoiazi In patrie in 1879 gi este numit in acela~ian profesor de mecanicg la $coala tehnici superioari din Moscova. PlecPnd de la studiul defectirii conductelor de alimentare cu a p i . publicati in 1890. Ciaplighin. spare . Prima lucrare de hidrodinamici. Problema zborului 1-a ocupat in mod deosebit In ultimii 35 ani.1.~i aerodinamice I ) Fie functia de transformare: #O ' Jukovski s-a niscut la Orehovo la 17 ianuarie 1847.. descoperi rnecanismul fenomenului cunoscut sub denumirea de ... fir5 a piriisi ~i ocupatia de profesor de liceu. lucrare foarte bine apreciati. 7-30). n Are mai multe lucriri asupra teoriei curgerii.

. 7 Fig. se obtine ecuatia unei elipse: Asadar. - . 9 = (a - $1 7 sin O. s5 fie recornpensat prin asigurgri de ordin material ~i manifestgri de ordin moral (editarea lucr5rilor.i sin O). de artilerie. 7-31). se exprimii chiar prin z ca functie de variabilii comblexii: z = a(cos 0 + i s i n 0). E. Jukovski moare la 17 martie 1921 la USOVO.si akrodinamice. In -patru mernorii se ocupii de teoria elicei.vIrtejurile legate". un cerc C de raza a = const cu centrul P origine in planul z trece n Mtr-o elips5 E cu centrul in originea w in planul C si focarele avind semidistanfa = 21 (fig. activitatea lui Jukovski In aerodinamicii se Irnbinii tn mod creator cu aceea a 1ui Ceaplfghin.devotPndu-se noii orlnduiri sociale. Introducind aceastii expresie a lui z in relafia . Eliminfnd pe 0 din aceste relatii.. . Ecuatia unui cerc cu centrul in origine si raza a. avPnd calitiiti deosebite pentru zbor. De~i pasionat de aerodinamicg. Vladimir Ulianov ~i (Lenin). g5se~tetimp s5 se ocupe de matematici (calculul variatiilor). Transformarea unui cerc prin functia de transformare Jukovski In 1904 public5 importanta sa descoperire cu privire la . E..). a decis ca N. iar in 1910 descoperii pe cale teoretic5 profilurile de aeroplan Jukovski. n apoi despre .inginer mecanic honoris causa" Dupii Marea Revolutie din 0ctombric a continuat cercetiirile ~tiintifice munca didactic& ~i . dup5 50 de ani de activi tate ~tiintific5 pedagogics.de unde rezultii: * < = (a + $) cos 0 .(7-98) se obtine: la C= iy = a (cos 0 f i sin 0) f -(cos 0 .208 Hidraulica Aceastii funcfie este deosebit de interesantii pentru studiul profilurilor si a fost folositii de N. ? (+ a . Jukovski pentru obtinerea profilurilor hidro. de c5i ferate.. Jukovski. pre~edintelecomisarilor poporului. instituirea unui premiu etc. n Pentru contributia sa la creatiile tehnice este numit in 1911.p5rintele aviatiei ruse". La 29 august 1920. Dup5 1905. dup5 40 de ani de activitate. Depune o considerabilg munc5 pedagogic5 P institutele de preggtire a ofiterilor de aviatie.rolul circulatiei P portant5". din planul z. 7-31..

Fie 0. Vom ariita citeva profiluri ce se ohtin prin functia de transformare J ukovski : . 7-32) se obtine din cercul generator M (raza a) cu Oy centrul pe axa. 7-32.. la o elipsii din planul corespund douii cercuri din planul z. - I 9 I + < . corespondenta nu mai este biunivocii. c 9 9 . asadar. de gradul 2 fn raport i cu z). obtinut chiar la punctul a) precedent din cerc. in planul Domeniul exterior cercului C trece in domeniul exterior elipsei E si invers. Un punct P pe acest cerc are afixa z= ~ ( C O S0 -I-isin 8). n iar domeniul dintre cercul C ~i cercul Co trece P interiorul e l i p s e i ' ~ . Sii transformiim cercul M din planul z cu ajutorul functiei (7-98). Arctll de cerc (fig. Aceasta inseamnii cii domeniul in interiorul cercult~ Co este reprezentat i printr-un domeniu infinit mic.4 = OB = 1.~i hidrodinamice. 8) si separfnd partea reaiii de cea imaginarii. se obtine din relatiile (7-99) ecuatia unei hiperbole: c c . din planul z trece in tiiietura Eo in jurul focarelor ~i a axei reale. la razele vectoare din planul z corespund hiperbole in planul care taie ortogonal elipsele (7-100) si sint omofocale cu ele.ul generator 0 avfnd r = 1 in placa A f B f = 4 1. ' adicii. pe axa realii. 2) Profilttri aero. semiaxele elipsei iau valorile: deci acest cerc C. un kerc exterior ~i un cerc interior cercului Cb. Daca 8 = const si a = 1.Placa plan5 este cel mai simplu profil aerodinamic.pfnii la tiiietura E. Profil hidrodinamic in forma unui a r c d e cerc . Deoarece fnsii la o valoare datii a lui corespund dou5 valori z ( ~acestea seobtin din ecuatia functiei de transformare. I Fig. q = (p -$) I sin 8..la distanta OM = f .Dacii raza cercului a = I . \Tom reprezenta planele z si '5 suprapuse. se obtine: 9 c. Tniocuind in ecuatia (7-98) pe z in functie de (p.

ale caror coordonate satisfac ecuafia (7-104)..Observim cB p se poate elimina intre aceste relatii daca Tnmultim prima ecuatie cu sin O. - = 1 + I +1 2n1 a1 cercului I ' si centrul ( 9 . Aceasta din urrnii va da un cerc K f care trece c2 cl prin B . rezulti: Introducind aceastii valoare a lui sin2 8 in ecuatia (7-102) rezulta ecuafia unui cerc in planul c: Se vede ca acest cerc trece prin punctele A.2 f sin 8. Cercul I(' va rnai tiiia axa reall ?n-Af astfel ca: OA' = Se obtine astfel diametrul BA' siu M ' (fig. din triunghiurile OMA ~i OMP avem: a2 = l2 + f2 = + p2 . o inversiune.--1 I si va avea 9 -I centrul pe linia OMB.axa Oq.O) ~i B . El mai trece si prin punctul C' pe.Profilul simetric biconvex Jukovski (fig.O).ior rispunde solutiei.. 7-33). ComparPnd acest rezultat cu expresia lui q de mai sus. a doua cu cos 8. ~i are centrul In punctul 5 == 0. (1. pentru motive de simetrie. (-I. 7-33). P--- ta . Fie cercul generator ( I cu centrul M pe axa Ox. . la distanta m de originea axelor. le ridiciim la piitrat si apoi sciidem pe a doua din prima ecuatie. 9 Pe de altii parte. Pnsumind transformarea = z (cercul K se transform5 in el insu~i)cu transforl2 marea = -. astfeI TI=---2 (:: - 9 Din relatia (7-103) rezultl cii TI este pozitiv si pentru valori negative ale lui 8.2 pf sin 8 f2 .deoarece inversul lui B ( x = -1) este l2 c2 = . Observiim c l transformarea Jukovski [relatia (7-98)J se poate efectua pe cale geometricl. deci din cercul AC'B' numai arcul supe.

o. 9 . coada pilei nu poate f i atit de alungitl si de subtire. de asemenea. sect-iunea orizontalii a unei pile trebuie sii aibii douii laturi paralele de o anumitii lungime si numai la capete trebuie profilate hidrodinamic.~i~cdri potenfiale 21 1 Pentru a trece un punct P de pe cercul I( iri planul c. Totusi. Profilul simetric biconvex Jukovski Profilurile sirnetrice isi giisesc aplicatia nu numai in aerodinamici ci si la constructiile hidrotehniie. 7-34). pentru motive de rezistentii. pentru a evita formarea de 'linii de discontinuitate si vfrtejuri . pentru pile de pod sau pile de baraj (fig. deoarece. la intersectia cu :cercul K t . Profiluri hidrodinamice practice ale pilelor economic. din -motive de o r d i i constructiv si 9 1 profi'l Jukovski' .5m geometric OP cu raza vectoare a inversului lui P care se obf ine conform regulii stabilite pe raza simetricii cu O P fatii de axa reali. 7-34. ele putind fi luate ca tipuri favorabile./i de bar9 Fig. 7-33.l. Punctul ciiutat este P". hid&dinamice. - 1 Fig. va trebui sii adun. aceste tipuri nu trebuie adoptate intocmai.i de pod p.

obtine fiicPnd se sums OP OP'. SPnt actualmente studiate un numir mare de tipuri de profiluri perfectionate.. z2 .212 '.. E..Protilul Hidraulica nesimetric Jukovski-Ciapllghin.de exemplutn ( n punctul M (fig. Printrz Fig.. 0 metodi generali care a dus deseori la rezolvarei exacti a problemelor -de m i ~ c i r icu contururi poligonale .. formate de cfte doui laturi consecutive 2. A... ducind din 0 razele simetrice OP ~i OP'. astfel ca s i riispundi la o serie de conditii tehnice. 1 ' I + d) Reprezentarea contururilor poligonale sau curbe.care se intilnesc mai cu seami la miscarea apelor subterane .i acestei me tode au stal bilit. c ale poligonului. a z .. cu o f a t i inferioari concavi. sint constante reale in numir egal cu numirul laturilor poligonului din planul l: si asezate in ordinea: z. Cu aceasti convent ie. 7-36).~ h r i s t o f f e(fig. . 7-35. A. P baza funcfiei de trans: n formare (7. spre A. se ia cercul generator I. este cunoscu t i relatia geometric: : Fig. Asemenea profiluri se iau ca bazi pentru constructia aripii de avion. 2.103).'///M&.. ~n care z. . independent unul de altul. cu centrul P cadranul I a1 axelor. adici in sens invers miscirii acelor ceasornicului. Daci poligonul este inchis si se consideri c i un observator pareurge conturul poligonului de la A.Constructia geometric5 de la cazul precedent poate fi folositii gi pentru profilul nesimetric.. a sint unghiurile exterioare . pe stfnga. c i pentru trecerea unui contur poligonal pe un semiplan trebuie folosi t i funcf ia de transformare : c.este Metoda ~ c h w a r t z . Au t0ri. + an = 2% Chris toffel . . < z2 < . 1 ) S-a constatat c i este util a reprezenta pe un semiplan z aria inchis5 intr-un contur poligonal putindu-se reduce prin aceasta un caz complicat de miscare la din planul un caz mai simplu.') ' inversiune 'a1 cercului K. A.. unghiurile d n t pozitive daci se formeaz5 pe dreapta ~i negative. L .. < z . Pentru a obtine un profil nesimetri'c. Astfel.. Profil disimetric Jukovski (arip5 de avion) acestea este ~i profilul acad. u1 + a2 . Schema la metoda Schwartzh 9 9 */ 0 <F. 7-36. punctul P" de pe profilul ciutat.7-35) ~i fie K cercul transformat prin ' Y. iar a. Carafoli.

Pentru reprezentarea pe un semiplan a1 domeniului afla t la exteriorul poligonului se demonstreazii cii functiunea urmi toare real izeazii .Nu vom demonstra proprietiitile functiei c. care variazii cu pozitia punctului. .. de pe axa realii prin semicercuri foarte mici. A n ale poligonului. . argumentul punctelor zk la trecerea de la un segment la celiilalt creste cu n. liisat de asemenea la stinga prin parcurgerea axei reale. in consecinfii ~i punctul se deplaseazii pe un segment de dreaptii AkAk+. derivata dcldz se anuleazii si conform. .pe cind argumentul punctului corespunziitor scade cu a k . adicii se reproduce poligonul avind unghiurile exterioare al.00. z... dupii cum z > zk sau < zk. prin ocolirea punctelor z. aceastii chest iune i e ~ i n d cadru l din lucriirii Ode fafii. A.z 1 . an* C Se mai demonstreazi in analiza matematicii cii punctului . punc tele z.. z. care reprezin tii. iar reprezentarea poligonului se face la scara determinatii de constanta C. axa real& punctul descrie conturul pol igonului da t . .. 2. .infinit de la din planul z f i coreSpunde un punct determinat pe segmentul AnA..aceasti5 reprezen t are : c A 9 .. .. prin parcurgerea cont urului corespunde semip lanullii deasupra axei reale din planul z. dar vom indica aceste proprietiiti ~i conditiile in care ele pot fi folosite. iar argumentul n este constant pentru fiecare segment zkzkfl de pe axa realii. ~ punctele zk . . Sii formiim expresia : c Factorii acestui produs se pot pune sub furma: I ' I zk. Astfel cii. se va suprima factorul corespunziitor din formula (7-105). In cazul cfnd unul din punctele zk de pe axa realii este la infinit. . expresia d c/dz se poate scrie sub forma: P care R este un factor real. OC2 .. c + 9 c .. O k .. dacii z parcurge segrnentul z k ~ k + l pe axa real6 din planul s. sint parcurse de un punct z descriind.z I ein sau I zk .. segmentul z ~ ? In + ~ reprezentarea nu mai este conformii. astfel cii poligoanele se inchid (cel de pe axa realk din planul z la -. 2. corespnnzind succesiv virfuri lcr A. iar cel din planul la distanta finitii).... iar domeniul interior din planul 1: liisat la stfnga. 2.. Corespondents este biunivoci dacii aria poligonului este simpli.. Proprietatea esenfialii este urrniitoarea: DacH punctele z. deci si sensurile de parcurs se menfin. z.

(z = . Formula lui SchwartzChristoffel se simplificii.1) si A. P toate cazurile. . (7-108) z sau z ==ch g 5. ( z 1 ) celelalte hrfuri se corespund la infinit. Poligonul din planul t: forx mat 5 = 0.-. Fie . viteza de la infinit a miscirii din v planul 2. z =: 1 de unde arch 1 = 0 c = ih. 2) Aplicatii ale formulei Schwartz-Christoffel. Curgerea de-a lungul unui fund cu treapta' drepturaghiulard (denivelarea = h) (fig. Vom da aici numai cfteva cazuri pentru ilustrarea teoriei . 7-38). deoarece numai doul puncte Fig. = 0 n si z = i . +f A. Propunem corespondents : A. urmiitoarele douii puncte: z = oo. (2 = ih). A . Ap licatiile cele mai nurneroase si importante se vor face la capitolul XXIV.1 de unde arch (-1) = in. 7-37. A: punctele A. f+-) 0 . Reprezentarea unei sernift~iipe planul supe. / / / / I / / / / /. formfnd o ffsie 0 la drep tungh iularii. / .. 7-37). h c = -arch 7e c = C arch z + C'. dupg metoda Schwartz-Christoffel finit%: 9 3 < 0' + = . z = . Facem sii corespundii la punctele A:. h . c = 00. + \ Constantcle se determinii prin conditiile de corespondentii : 1: = 0.se corespund la distanta rior. 7 = 0din 3 drep tele: fnchide / si = ih se . Exemplul 2.Y Exemplul 1 .in care se corespund.V . Reprezentarea unei semi f i ~ i pe semii planul superior (fig.

1 Potenfialul complex a1 curgerii din c).--- dz dl: - drdz .df w=---. Curgerea p o t e n t i a h de-a lungul unui fund cu treapta in unghi drept . 7-38.Conform formulei lui Schwartz-Christoffel. umdl: : dz Ah 600) At ih v2 # 0 0 .v* 9 1 44 g/2 X Fig. planul c este: arch de unde se deduce viteza complex5 in planul z : df . rezultfnd: deci : = - h (Vc2 . sau Constantele de integrare se ohtin din corespondenfele alese la inceput .

. in punctul 0 este de stagnare. astfel ca O = X = 2 a cos (0 . Punind deci in ecuatia (7-110) l. 7. S-a arirtat la pct. solutia problemei se va giisi in fiecare caz special prin metode adecvate. + w . avind ca frontiere exterioare (sau interioare) un cerc K . corespunzind punctului A: din planul l. = w . adicii in punctul A. respectiv B .. w+oo. M' cade Fn A . este singular. In sfir~it.Riemann a demonstrat c i dat fiind un domeniu simpleconex In planul avind ca frontiere exterioare (sau interioare) un contur C. z -+ w deci punctele de la infinit in planurile z ~i se corespund ~i deci ~i vitezele. 7-39. e) Mi~careain jurul unor plgci plane.Din ecuatia (7-110) se poate deduce o relatie intre U 9 V Intr-adevar. = 1. 3 de la art.2 ae z (7. Dacg fn locul lui a se consider5 In functia de transformare (7-1 10) miirimea complex2 peia fn care a este modulul ~i se opereazg transformarea cercului de razii a din planul z. iar punctul A.a). A~adar. Reprezentarea se realizeazii cu ajutorul unei functii unice atit a domeniilor intre ele cit gi a conturului tnsugi pe cerc.Z . Probleme de rni~ciriin jurul uneia sau mai multor pliici plane sau prin fantele ce rezultii Tntre pliicile plane au aplicatii numeroase tn tehnicii. omologul sHu M ' parcurge dreapta d B . (c == 1) corespondentul lui A. reprezentarea unui dreptunghi pe un cerc sau a unei elipse pe un cerc se realizeazii cu ajutorul functiilor eliptice. domeniul se poate reprezenta conform pe domeniul din planul t. C M = a . Intr-adevgr.i0 + . l u l m pe dreapta OA un punct M'. planul z. De exemplu. deoarece pentru l. pentru giisirea functiei de reprezentare nu existi i o metodii generalii practicii. Daclicr= functia de transformare devine: Fig. avind viteza infinit2 la ocolirea colful~li prag. aeie Dacii punctul M parcurge cercul. din (7-109) rezultii cii pentru l. rezulta relatia ciiutatii: A - Din aceeasi relatie urmeaza ca in punctul A. .1 1 1) . V = oo. deoarece w se anuleazii pentru l.=%+ (ia)' . iar pentru 0 oarecare.). un punct M de pe acest cerc trece T planul fn punctul M ' (fig. de 9 - - 3) Reprezentarea unui contur pe un cerc: Teorema lui Riemann. D e ~ problema este principial rezolvatii. astfel.a). Curent ocolind o placii fiicfnd un unghi a cu directia curentului Ox 0 7c .8 cii aplicind transformarea: (a..aae2ia + fiictnd unghiul a cu axa realii. = -1. din planul z. V 0. A ~ a d a rcercul trece in segmentul d B = 4a. pentru z = ih (punctul A. I. un cerc de raz5 a din planul z trece Tntr-un segment de dreaptii = 4 1 situat pe axa real5 in planul dacg a este real. 7-39): n < = 2 a cia cos (0 .3. pentru 0 = a ~i 0 = a x .

. directia axei reale.! . obtinern componentele vi tezei. . in virtutea relatiei de definitie: dfldt: = u . presiunile p gi vi tezele V Acesta este deci potentialul complex a1 curentului perpendicular pe plac5. Vom considers pe acurn ~i migcgrile tn jurul pl5cii: 1) Curent perpendicular pe placi (fig. 1: = f iq.Mi@ i potentiale .. la mijlocul pl5cii.7-40.2a la 2a. Se va introduce deci in membrul a1 doilea din relatia ( 7 1 13...iv. . dr De aici rezultl cii viteza V este U g ppentru = f oo. deci in origine exist5 puncte de stagnare ale rnigcgrii. Fie potentialul complex a1 unui curent T jurul cercului din planul z : n S5 aplic5rn transformarea (7-1 1 1 . $i se pistreazi partea irnaginarii care se egaleazi cu .iv. avfnd la infinit df . forrnlnd vi teza conjugati . rezolvPnd rnai intii pe z =.): Fig. Liniile de curent. f(l. V = 0. a ~ e z a t 5 axa irnaginarl a lui <. 217 $i cercul trece Entr-o plac5 de l5tirne = 4a. Presiunea distribuit5 pe placii se obtine cu teorema lui Bernoulli. unde vitezele au 9i fost calculate. Curent inconjurtnd o placii 'plana perpendicular5 pe directia lui. Intr-adevL. deci V = v. componenta u = 0. La marginilesp15cii. afar5 de centru $i de rnargini. tintnd searna c5i pe firul' de curent de la suprafata plicii. oo. Agadar : v= pe toate punctele plgcii. v . Dup5 efectuarea calculelor se gisegte c5: + . iar pentru l. = 0. unde C = f 2 ai. q variind de la . 7-40).

prin relatia urmiitoare : f l. Juxtapunfnd figii iden tice.. Disertatie.cos . -d) mi~careade scurgere printr-o singurii fantii de deschidere 2a: 7 = a 1/2 qi devine .2 18 .6.vom scrie cii pentru 4 = a (1 12 din deschiderea fantei).sin. Se verificg lesne cii pentru x = & a (ti1 planul z) rezultii = f a la extremititile fantei In planul C.liiliile de curent f l inconjuri astfel incft Tacele linii care sint aplicate chiar pe suprafata corpului rigid P1 inconjuri pfni se reunesc P span Dorin Pavel.ch (7-1 15) L b c a Pentru determinarea constantei .. de potentialul complex f . egalfnd pirtile reale qi pgrtile imaginare jlntre ele: + + ~4 sin -ch L -. - 7.a sin x .. b xa .a ir) qi f = c p i+ f = 0. s i reprezentiirn aceastii miqcare pe .. i n acest scop se va folosi functia de reprezentare: Z 1: . 7-40). = 5 L 8 gi dezvolt5m ambii membri ai relatiei. S-a studiat la 7. se obtine spectrul unei misciiri ~ r i n t r . -ch .cos . 0 contributie romineascii in acest domeniu este lucrarea lui D. Pavel *.9. Ziirich.cos . expus fn paragrafele precedente.sin - ~ r l L xa 'P (I. se anuleazii pentru & 2a.o fiqie de liitime L.u nnumir arbitrar de fante.= ch - Cum aceastii miqcare se produce fn tntreg spatiul. ** ' Hidraulica I - P Se vede c l presiunea maxim5 pozitivri este 0 u2 pentru L d - r) = 0. 7-41..3.3.. .Ebene Potentialstromungen durch Git ter und Kreiselraderc'. fn cazul cfnd un corp solid fix este cufundat fntr-un fluid perfect in mi~care. dupi cum nu are sens fizic nici viteza infinitl la margines pllcii. Mi~cgriplane cu suprafete de discontinuitate sau cu suprafete libere Din studiul miscirilor fluidelor perFig. Curent paralel trectnd prinfecte.4r * L L L C C In figura 7-41 se d i spectrul miScirii care are loc numai tn interiorul flgiei de litime L.sin x - Rezulti cii noua miqcare va f i defiaitii i n planul c. * . Migcarea potential5 prin gritare $i rotoare cu palete a fost studiatl pentru gkirea formelor favorabile pentru turbinele cu reactie.Dacii in relatia (7-1 15) introducem l.. . 2) Scurgerea printr-un sistem de fante (fig. se obtine.. 1925. deci sin .oo pentru r] = Z if ixf f .. L C C 9 xrl (7-1 16) sh -cos-x4 =sin. ceea ce desigur nu are sens fizic.7ca sh . tr-un sistem de fante rezulti c5.

se folose~te numai in aiurnite cazuri.a. de tlnde rezultii cii si viteza tre. fiirii a se dezlipi ~i fiirii a crea o zonii de a p i moartii in spate. fizicienii au imaginat o schemi simplificatii a fenomenului. zonii care se consta tii din observarea fenomenelor de mi~careale f luidelor reale. I. ' buie -s i fie pe aceste linii egali cu viteza V.suprafete de 'discont inuitate" care sint const i tui te din . ci este ocupati de virtejuri ~i este inchisi in limi tele unor . Aceastii zonii de apii moartii nu este complet lipsitii de misciiri. adicii = presiunea constant5 de la infinit.Migcciri pot enf iale 2 19 tele lui. considerat cii ill spatele corpului se separii o zonii de fluih in repaus. Sedov.. din zona din irnediata vecinitate a apei moarte.. d e ~ i a fost dezvoltatii si perfectionatii de N. este mult mai micii decit fn realitate. Jukovski. Levi-Civith S. Exemple de r n i ~ c i r i plane cu suprafefe de discontinuitate qi explicatia acestor fenomene se va da la capitolele X I I1 ~i X X I 11. intrucit rezultanta presiunilor fluidului calculatii pe suprafata corpului. In acest mod. Descrierea amiinunti tii fluid perfect (81 f l u i d real (4 Fig. 7-42. * L. fn conformitite cu acea teoremii (cu neglijarea greutiitii proprii) Presiunea p pe aceste linii de curent nu poate diferi de presiunea p . care se fntinde la infinit fntre douii suprafete curbe ale ciiror urme pe planul de proiecfie au forma apropiati de aceea a unui arc de paraboli. Asadar. h a i n t e de a se cunoaste cu exactitate iceste fenomene de separare a unei pirti de fluid din fluihul in mi?care generali. cum este cazul hidroglisoarelor * etc. . Ploskie zadaci ghidrodinamiki i aerodinamiki. fnguntrul acestei zone viteza este nulii ~i presiunea este egalii cu p. E. . De aceea metoda indiiatii aci. necesitind o cunoastere mai aprofundatii a fluidelor reale. paradoxul rezistentei se rezolvi numai in parte. pentru a explica paradoxul Euler-D'Alembert. Rezultii din aplicarea teoremei lui Bernoulli pe liniile de curent din masa fluid5 in miscare. insi infinit de apropiate de zona de discontinuitate cii. desi diferitii de zero. in care suprafefele de discontinuitate ipotetice corespund cu cele reale. T... conform ciruia corpurile i'nconjurate de un fluid perfect in mi~carenu opun o rezistenfii. Helmholtz (1868) si Kirchhoff (1869) a.stratmi de virtejuri". Cum fnsii rezistenta existii si se poate misura prin experienti. 1950..

Daci se reprezintii planul z pe planul f . cp si $ fiind functii de . poate f i determinati prin calcul. a p i moarti (fig. ~i $=const.220 A Hidraulica . in care miscarea se produce intr-un ctmp potential de viteze.oo se compune dintr-un segment y. y. urme ale suprafetelor de discontinuitate pe planul . . Fie deriva ta potentiallllui complex f: 7 =.w. iar modulul este egd cu intensitatea vitezei. In cazul cind o parte din suprafata limiti este o suprafati liberi. planul w .v. 7-43. de .w si OD. Reprezentarea planului z se face in planul f . Aceste linii. indicati de Kirchhoff. in care zona If din plant11 z este reprezentati fn interiorul tgieturii aplicate dupii axa Op in planul f . la care linia de curent $ 0 se ramificii in jurul corpului. studiul rni~carilorcu suprafete de discontinuitate zone: zona I. Se consideri fluidul separat in dou: Fig.r. De asemenea. deoarece suprafata liberi. Miscarea din zona I are in dlanul z potent ialul complex 9 f . Dupa cum s-a ariitat. Viteza conjugati se reprezintii deci printr-un vector cu originea E 0 egal si simetric fati de axa reali cu vectorul vitezei reprezentat ~i el in n . la suprafata corpului ~i segmentul infinit A. = OD. spectrul miscirii in conditiile unui fluid perfect se poate afla mult mai exact decit i i cazul precedent. w = -df - 7 u . daci se reprezintii variabila complex5 w P planul n u .iv. Probleme de asemenea naturii apar in cazul formgrii vinelor lichide la iesirea dintr-un orificiu sau la . = 0 s i treac5 prin 0. sint formate din doui pirfi. confoim figurii 7-44. Pentru rezolvarea problemelor cu suprafete de discontinuitate sau cu suprafete libere existi metode numeroase. care au. cici IVI = Iwl= = u2 v2. linia OD. sPnt paralele cu axele (fig. argumentul siiu este egal si' de semn contrar cu argumentele punctelor din planul z . a) Metoda general%. Schernii la rnetoda generals pentru . formarea lamelor deversante. + .. liniile y=const. 7-43). o putem alege astfel ca linia a. Putem alege constantele adi tive astfel ca linia $ = 0 sii reprezinte liniile de separatie OD. si zona 1 inclusii Entre supra'fetele de discontinuitate si care 1 cuprind. care este a priori necunoscutii. 7-44). ca punct de plecare o bazi de tratare comunii. a doua constant. Punctul 0 este punctul de stagnare (sau de impact). Astfel.

$i piirtile imaginare. In sfirsit. si y2 de pe conturul corpului (fig.p si +. extremitatea P a vectorului-vitezii ai acestei particule-vector.r-espect ive . '7-43) trec E arcele y. obtinfndu-se astfel fhnctiile . reprezentatlfn planul w . miscarea se obtine din ecuatia (7-117) prin int'egrare: 9 . cu constantele adi t ive . D2 din planul z se reprezintii prin puncte corespunziitoare in planurile f si w.. extremitatea P' a vitezei conjugate descrie tot in planul w o curbii simetricii cu hcd-. Punctele de desprindere Dl.. A.graful in raport cu axa Oil.MipctSri potentiale 22 1 Cind 0. 7-44. cu ajutorul teoremei l u i Bernoulli. Presiunile se calculeazii.. observiim cii p u n c h l de la infinit I a1 planului z este reprezentat punctul I pe axa realii in planul w . avind argumentele in planul w egale si de sens contrar cu argumentele 'punctelor corespunzitoare din planul z. hodografele respective (ale vi tezei conjugate) sint reprezentati prin arce ale cercului de razii V. s-a admis c i viteza este cons t a n t i si egali cu V. ca ~i in celelalte cazuri. din planul w . ~ k c e l ede curbe y. descrie hodograful traiectoriei. deoarece viteza P infinit este paran leli cu u ~i egalii cu V.de unde: si dupii efectuarea integralei se separi si se egaleazi lntre ele pirtile reale . ' 9 9 - . particulii se aflii in miscare pe o linie de curent din planul z. si y din planul w. Metoda hodografului la st udiul rni~cirilorcu suprafete de discontinui tate A Intrucit pe liniile de discontinuitate A. Fig. Dacii functia V' este cunoscutii. ginea atit in planul z c9t si in planul w corespud punctelor de impact. 'iar orin . totodatii.

in cazul cfnd conturul este rectiliniu.51. Y = 0 = const. Prin metode mu1t mai simple (cu aplicarea teoremei impulsului) se giiseste de asemenea p = 2 .i X = 0. $i aceastii problemii s-a rezolvat pentru un fluid flrii a se tine seama de greutatea lui. Vom da numai rezuItatele pentru cazurile urmiitoare: Scurgerea prin ajutajul Borda. Conditiile la limits fiind astfel inlesnite. si s-a gisi t : 9 * TC E. datoritii lui Jukovski si Mitchell. este introducerea funcfiei: T t Daca introducem in aceastii relatie pe w sub forma de unde rezultg Insii pe liniile de separatie h. XVI) . Prin metode elementare (teorema impulsului) s-au g5sit lralori de crdinul Fig.611. dec. Calculele sint destul de complicate -9i delicate ~i necesi tii indeminare ~i experientii. dintr-un rezervor de dimensiuni foarte mari E raport cu liirgimea d a ajutajului. 7-45). Se giise~te coeficientul de contract ie - . v a l e de sernenea f o r t e p r o p i t 5 de valoarea realii.lungime infinitii. 2 T Diferenta se explicii prin faptul cii in practicii nu existi rezervoare de dimensiuni infinite..". = 2+n = 0. . 7-45. presiunea fuhdului fiind foarte m i d (fig. iar pe suprafata corpului. lungimea lui fiind foarte mare. Se n considerii lichidul flrii greutate (fig. ceea ce concord6 perfect cu experienta.Scurgerea printr-o fantl de liitime constant5 si . care aratii valori pesteO. problerna se rezolva mai usor b) Aplicatii. Metodele precedente au fost folosite cu succes in mai multe cazuri. 1 P= .0 perfectionare a acestei metode. obf inlndu-se atit 1iniile de curent l i ber cf t ~i coef icienti i de contracf ie la scurgerea prin orificii. tiiiatii pe fundul unui rezervor infini t .. ajutaje ~i deversoare. V = V . Scurgerea prin ajutajul Borda (vezi cap. 7-46).

.se obtine din formula precedentg: 6 Valorile lui p calculate sint verificate de experienti pina la a doua zecimala.1 -1. 7. P 7T in care tg 0 2 - a - 5' Fig. S-a gBsit prin calcul exact: 1 2 .. Metode aproximative pentru determinarea mi~ciirilornerotationale A In paragrafele precedente s-au aratat mai mu1te rnetode pentru deterrninarea miscirilor nerotationale. 7-47. Aceste metode pot f i denumite' . 7-47). bazate in special pe proprietatile functi ilor anali t ice 'de o variabilii comnlexii si oe orincioiul re~rezentiiriiconforme. Pentru alte cazuri studiate si pentru calculul larnelor deversante a se ' vedea capitolul X V I I . Scurgerea printr-o fanta dintr-un rezervor de lifirne finitii pent^-11 diferite valori ale raportlllui . 'la fundul unui rezervor infinit a Fig. 7-46. Scurgerea printr-o fantg de Jiitime constantii ~i lungime infiniti.0 ctg 0.10.3.a in caie condif iile la lirnita se pot exprima-prin relatii matematice exac te si daca ~i ecuatiil'e diferentiale 9 ..exacieU'in m8su..Scurgerea printr-o fantii de latime constantii a dintr-unrezerjror de IBtime b (fig.

Calculul a~roximativ efecse tueazii fie analitic.ale liniilor de curent si ale suprafetelor (sau liniilor) echipotentiale admit .B. .. valorile de la infinit ale cimpului misciirii trebuie obtinute pe alte ciii: a) MetodFi graf icFi de compunere a douii migciri (fig. nefiind datii. . rezultii 9 . si PA. 4) si (cp. formate din liniile echipotentiale si liniile de curent ale mi~ciirii. intilnesc cazuri numeroase cind limi tele unui fluid in miscare sint conturate de pereti sau de corpuri solide ale ciiror forme geometrice complicate nu sint date analitic sau nu pot f i exprimate prin functii simple. . din rapoartele: 4 Pe de altii parte. Darcurse in t i m ~ u l6t pe liniile de curent respective a l i celor doug m i ~ c i r i .intr-o anumitii zonii a planului. sau cSnd suprafata liberii a fluidului.ajutate uneori de procedee experimentale bazate pe analogii . 7-48. in cazul cind ochiuVitezele respecfive se rile retelei sint mici. neputfnd construi o astfel de retea pfnii-11 infinit.solutia problemei. nu poate f i giisitii prin metodele cunoscute.B. obtine cu suficientii kxactitate.948) cunoscute prirl retelele respective :Fig. fie P' printr-o metodii mix& Aceste r. calcule au ca prim obiectiv construirea unei refele complexe ortogonale. In praciicii ins5 se .tsv. Metoda grafici de cornpunere a doug (cpl. Este evident cii. 4).solutii exacte. a spatiile . fie grafic. Miscarea migciri rezultantii va avea reteaua A 9 Pentru a compune misciiri le vom construi retelele astfel ca ech idiferentele funcfiilor de curent ale &lor douii mi~ciirisii fie egale: = = const. . d i n triunghiurile asemenea PA. dacii se fntrebuinteazii metode aproximat ive de ialcul. In asemenea cazuri se poate totusi giisi . F i e punctul P prin care trec liniile JCi = C1 ~i $ = C si fie $. 7.

Dacii pe o linie de contur (care este linia de curent) se cunosc punctele de intretiiere cu liniile echipotentiale.const. aceasti din urmii condifie nu este teoretic Indeplinit.K . atft timp cft se menfine . 0 este Daci liniile + a -. liniile echipotentiale au curburi mai accentuate.Cornparind -cu penult ima relatie. fnsi practic. CB' etc. ochiurile retelei sint drep tunghiuri curbilini i asemenea fn toatii reteaua. Debittil care curge intre doui linii de curent * 66 +b ~i +. BR'. punct al retelei 6s si 6n fiind laturile ochiului dreptunghiular. ~i $b = const. A~adar. Aci vitezele sint aproape egale in iectiune. daci se iaVi($5 1. Rezultii . Tntr-adevir . In general. In exemplul din figura 7-49 pleciim de la o linie de potential I care taie ortogonal peretii si difera foarte putin de o linie dreaptii. ochiurile retelei vor fi toate drept" unghiuri asemenea. coincid cu doi pereti rigizi ai conturului. Ca verifi'clri.. raportul . eroarea este micii.. se poate deduce toatii reteaua in modul urmiitor: se duc diagonalele A A ' :i BA'. m fiind un ntlmir Pntreg Viteza in orice punct se obtine din relafiile (7-119). sii se taie ortogonal. se va alege S+ astfel ca. rezul t i : adicg v'iteza punctului P in mi~carearezultantii are directia -diagonalei 8s b) Metoda graficY de construcfie. fiind de ordinul de miirime a1 grosimii liniilor desenate. Se alege. se va vedea ca si diagonalele'sii se taie ortogonal. riguros. se obtine o retea de piitrate curbilinii . Pentru construct ia retelei se foloseste un procedeu de aproximki succesive si urmirind ca liniile cp = const. s i se poatii inscrie In fiecare ochi a1 retelei cite un cerc.K = const . iar in cazul retelelor din piitrate curbilinii. si = const. toate la 45" fati de y + A . Pe misurii ce ne depiirtiim de sectiunea I . Pntr-un.9 6s 8n K. cind conturul dome89 niului rni~clrii este dat.a retelei potentiale.. Dac5 80 se ia Y = 1. dup5 fmprejuriiri.

7-50). Apoi din punctele A. CC.. A 7 c) Metoda analiticg aproximath4 prin diferente finite. unii calculatori capiitii o TndemTnare deosebi t i . BIB. se duc iargsi perechi de diagonale la 45" care se Tntilnesc in A. la curba ABC.In tot planul. se obtin rezultate suficient de exacte. Metoda grafici de constructie a unei refele potentiale. etc. o retea destul de exactii. B. Cu oarecare exercitiu. 3.. daci se lucreazi cu lngrij ire. cind conturul este dat prin apreciere vizuali. Fie deci. Ci. Fig. trebuie fgcute multe Tncercgri. astfel c i pot trage de la Pnceput. Schema unei retele drep tunghiulare .C. in general. C' printr-o curbii care este o linie de curent.. plecfnd de la ecuatiile diferenfiale ale lui Laplace: Acest calcul este valabil nu numai Pn hidrodinamicri. duse la curba AIBICl furnizeazii punctele de intersectie A. pe hirtie de calc suprapusi. 2.B. B. 6y prin can tititile finite a. In cazuri mai complicate. Spectru1. 4 (fig. ping se reuse~te a se construi o refea care Tndeplineste conditiile aratate.unei rni~cgri-plane potenfiale se poate determina prin calcul. Se unesc toate ptinctele de intersectie A'. prin procedee experimentale. 1. ci ~i In toate domeniile fizicii unde exists un d m p potential. BCC. 7-49. o rniirirne scalar5 u. Se duc normalele AA. B. Cl... care fndepline~te..A. B'. C. C etc. restul retelei construindu-se prin procedeul grafic ariitat. conditia: Sii inlocuim elementele diferentiale 6 x .laturile poligonului ARC. 7-50. 4 Fig... respectiv b ~i sii considergm grupa de cinci puncte fnvecinate care fac parte dintr-o retea drep tunghiularri : 0.. BB. Desi ducerea unor drepte la 45' este migiiloas5. La trasarea refelelor este de mare ajutor cunoasterea chiar numai a cftorva linii ale retelei.. Se .. iar aceste punct. Normalele A.A. formeazii astfel piitratele curbilinii A B B.? determini o nouL linie de curent.

cazul unei retele de piitrate. 7-51. . Au are i n nodul 0 expresia simpl5. fn figura 7-51. se obfin n ecuafii algebrice lin'iare pentru care exist5 metode c unoscu te de rezolvare . cPnd a = b In =h . unde reteaua de piitrate este intersectatii de linia C a conturului. a . elemen tele diferenf iale se calculeazii prin inter. Pentru obtinerea ecuafiilor la nodurile din veciniitatea conturului. obf inindu-se ecuatii algebrice de tipuri speciale. Calculul ling5 conturd care intersecteaze o retea dreptunghiularg . Astfel.Mi?cciri potent iale Se poate scrie: Se constati c i ecuatia diferentialii de ordinul 2 se transform5 fntr-o ecuatie liniarii algebrici cu diferente finite.123) Fig.: Dacg sInt n noduri. b se obtine ecuatia: d n + (E + 6 (hu3 + "l) 8) (h &) + .(7.~i extrapolare. pentru punctele 2' ~i 4' situate la jumiitatea distantelor 20 si 04 se poate scrie: Aplicind un procedeu analog n pentru cazul reprezentat P figura 7-51.

7-53. e) Metodii experimental2 : model de mi~care care admite un cimp potential de viteze. phiice. se amestecii in masa lichidului (fig.pasulU h este rnai rnic). V. 7-52).Miscarea fluidelor vPscoase". Colorarea firelor de curent cu crlstale de perrnanganat de potasiu 9 I A 9 1950. Studii ~i cercetiri de rnecanicri aplicati (Acad. 1955). cu ajut o r d unui numir suficient de mare de injectoare fine din care iese un lichid colorant (fucsini. Dumitrescu ~i colab. obtinindu-se astfel si o imagine a cimbului vitezelor. Vizual izarea firelor de curent se facg. Trasarea firelor de curent dupi rnetoda vizualizatii prin aceasti metbdi. V.o cuvi foarte plati se studiazi miscirile comDuse dintr-un cur& cit mai cristale si solutia colorant5 este antrenati pe oarecare distanta pe firul decurent. lichidul fiind animat de o miscare laminar% intre doi pereti de sticll foarte apropiati #(MetodaHele-Shaw). 1940-46. prin difuzare. iar liniile pentru care u = const. In figurb 7-53 se d i imaginea unei misciri Fig.). Krilov.Se obtin prin aceasti rnetodi valorile lui u in nodurile retelei. Southwell.). ca in experienta lui Reynolds. R. I. cunoscute sub denurnirea de rnetoda relaxirii * sau .. P. Priblijeniie rnetoda viqeevo analiza. In afar2 de retele drep tunghiulare se folosesc In anurni te cazuri retele triunghiulare a u hexagonale. eozini. sau prin plutitori lukinosi care sint fotografiati in termi tent. 7-52. Metoda d i rezultate cu atit rnai exacte cu cit reteaua de puncte este rnai deasii (cu clt .se folosesc ma~inilede calculat. . Pentru liniile de curent la suprafata lichidului se vizualizeazii miscirile prin pulbere de licopodium sau de aluminiu.. Moskva D. ~elaxatio'nsmethods.si rnai bine . de aceea se folosesc unele rnetode de aproxirnatii succesive. R . K .. Hele-Shaw Fig. Oxford. Rezolvarea insP a unui nurnir mare de ecuatii liniare prin metodele obiqnuite ale algebrei necesitii consurn mare de tirnp qi de rnuncg. t d) Metodii experimental5 : model hidraul ic cu trasarea l illi ilor de curent cu coloranti (Pra~iletc. . h t r . Baza teoretici a acestei metode se va expune -la . * Vezi L . se obtin apoi prin interpolare. Kantorovici qi V. permanganat de potasiu etc.

Despre fil trarea apei prin barajele de pimInt pe fundatie impermeabili". precum ~i de deversorul lateral. un circuit care uneste sinele I ~i 2 inchizindu-se prin electrolit si fiind alimentat de o baterie d i cdrent continuu sau de un transformator de &rent alternativ ..HidraulicaU. cimp magnetic etc. apoi In 1930 -1931 . un potentiometru 3.datoritii & special lucriirilor lui N. douii sine conductoare I si 2.. Tra teazi problema f il tratiei cu ajutorul functiilor analitice gi propune rnetoda analogiilor electrohidrodinamice (E . un galvanometru de zero G si un stil (creion de mital conductor) 4 . un a1 treilea circuit care leagii 1 cu 2 ~i cu potentiometrul. Dintre toate analogiile. orjficiul semiinecat 9. Aparatul poartii denumirea de E.Teoria mi~ciirii apelor din teren sub constructiile hidrotehnice gi principalele ei aplicat ii". in 1 931 . pe care o face cunoscutii In 1931 la Congresul de navigatie de la Venetia gi Conferinta ener getici de la Londra. A 1 9 9 A 9 A N. Imagineazi pen tru rezolvarea proble melor de f il tratie sub presiune . G. care-9i gisegte aplicare 9i azi... Public5 (1918-1922) lucrarea fundamental5 : . 7-54.. trecfnd prin galvanometru ~i creionul metalic. Electrolitul din cuvii poate fi inlocui t cu o foaie de grosime uniform5 dintr-un material conductor. N. curent termic. organizeazri laboratorul de hidraulici gi formeazii renumiti oameni de gtiinfl In hidrotehnici.Indreptarul hidraulic". Pavlovski (1884-1937). 7-54): O cuvii din material izolant (fig. intrerup toru] K . lucrare clasici. Conduce sectorul de tncerciri fn constructii pentru irigarea Turkmeniei . In 1924 publici . galvanometrul este inlocuit cu o cascii telefonici (fig. dind dovadi de calititi exceptionale de om de gtiintii gi inginer organizator.R.metoda fragmentelor". continind electrolit. A lisat 100 de lucriri. c). De tIn5r are ocazie s i participe la Intocmirea de lucriri hidrotehnice. se pot studia miscirile potentiale ale fluidelor cu ajutorul unui aparat bazat pe analogia acestui fenomen cu oricare din urmiitoarele fenomene: curent electric.Despre mi~careaneuniformi a apelor In teren". cea mai interesantii este aceea cu curentul elec.f ) Metodii experimentalii ba~atii pe analogia electrohidrodinamicii (N. curentul este previizut cu reostaful R. In cazul folosirii curentului alternativ. In special de irigatii. Dii metode noi pentru calculul formei suprafetei libere a cursurilor de a p i naturale.A.a.) . cimp electrostatic. N. In Asia Centrali.D. A A A * N. a). Pregitirea sa ~ t i i n t i f i c i fost de inginer de la Institua tul de c i i de comunicatii de la Leningrad. In Crimeea.tric care trece printr-un corp bun conduciitor de electricitate. aceste tnsugiri au fost puse in valoare gi Pavlovski devine profesor ~i activist pe tirImul muncii sociale.S. Pavlovski)". sector devenit In 1921 Institut de cercetiri gtiintifice de amelioriiri. Pavlovski. lucrare de rnari proportii.. In 1924 propune o formu15 noui pentru coeficientul lui Chezy. 7-54. A A . Se ocupi de probleme din hidraulica construcfiilor. o punte condudtoare intre potentiometru ~i electrolit. In 1937 publicii . Intrucit in numeroase fenomene din naturii apar cimpur de vectori care derivii dintr-un potential. In 1932 este ales membru activ a1 Academiei de $tiinte a U. In 1928 scrie .S. ai c5rei pereti laterali modeleazii la scara geometric5 necesarii conturul misciirii . D. sii se construiascii un aparat cu ajutorul ciiruia se pot trasa retelele misciirilor potentiale cu suficientii precizie. Dupl Revolutia din Octornbrie.Indreptarul hidraulic". lucrare cu material bogat gi chiar original..A. G. deoarece s-a r e u ~ i t . un arnpermetru si un voltmetru . (adicii electroghidro-dinamiceskii analoghii) si se compune din urmiitoarele parti principale (fig.

hutfnd vfrful creionului. De asemenea creionul 4. Analogia electrohidrodinamici (Pavlovski) curent se stabile~te prin circuitul secundar. i'n acest caz. sii realiziim acelasi raport de rezistente R3/R4ca R. Presupunem cii fixiirn coniactul C intr-un punct deterrninat. Prin includerea circuitului de alimentare se creeazii o diferenfii de potential intre I si 2.. hcerciirn. 7-!54.. a este modelat un tub difuzor de o form5 specialii. Curbele ce obtinem ne ajutii apoi la construirea fntregii refele potentiale cu mult mai exact decit dup2 simpla apreciere vizualii. un curent electric se stabileste fn stratul de electrolit. putind f i rnutat mai aproape de ~ i n a sau I de sina 2.Schema circuitelor este redata in figura 7-54. trecfnd prin potentiometru. In acest mod se traseazii o linie echipotentiali. ~i R. zero. tensiunile in 3 si 4 sint eiale si prin galvanornetru nu mai circulii nici un curent . 7-54. a). (fig. ~ ~ i i s i icu vfrful stilului pe fundul cuvei pentru m a lgsa o urmii durabili. Dacii dorim a construi o altii linie echipotentialii. este supus la o tensiunelelectrici variatii./R. asa cii el separii pe potenfiometru dou5 rezistenfe determinate.zerou. R. Misciim apoi stilul In secfiunea transversalii a curentului electric. astfel ca galvanometrul sii riimfnii mereu la. instrumentul &at2 . Contactul 3 poate fi mutat fn diverse pozitii la care corespund o infinitate de tensiuni. deplasiim contactul (3) in altii pozitie. pentru care obtinem o alt5 linie echipotentialii. un alt 9 A Fig. 0 . unde rezistenfele electrice sfnt notate astfel: In figura 7-54. \ j .

suprafata liberl sau hidro-izoiatoare (dn 1ds) Suprafata electro-izolatoare linie de curen t (dn ds) (c = coeficient de conductibili ta te) Metoda E.4. care apartine n sau este la limiia domeniului.G. Elementul unei linii de curent = ds Intensitatea curentului: i = c . problema se numeste prohlema Dirichlet.dU ds Linia de curent. Elementul unei linii de curent = ds Viteza v = ds Fenomen elecfrodinarnic Potential electric U Linie echipotentiali U = const. *lufnd in considerare condif iile 1. X X IV).1. 7. are intrebuintare largii in special in studiul infiltratiilor prin constructii hidrotehnice (diguri.- - - Analogia electrohidrodinamicii este reprezentatg in tabloul urmiitor : Tablou analogic Fenomen hidrodinam ic Potential de vitezl (p Linie echipotentialg (p = const. este poteritialul de viteze. vom trata numai citeva exemple care necesiti un aparat mai simplu.A. limiti.a normal5 s i ia valori date pe aceasti suprafati.1. considerati regula tii E domeniul misciirii. DacH se cere determinarea unei functii armonice cp. daci functia cp trebuie determinatii astfel ca derivata . [14]. [2]. astfel ca s i ia valori date pe o suprafat. Dezvoltarea metodelor generale de rezolvare a misciri lor spatiale si expunerea teoremelor de matemat ic2i corespunziitoare iesinh din cadrul unui tratat de hidraulicii destinat mai ales inginerilor hidiotehnicieni. [3]. Vom rnentiona c i probleniele de misciiri potentiale se deosebesc fn douii clase. Pentru studiul mai aprofundat a1 problemelor de sub titlul de mai sus sint indicate lucririle [l]. Se demonstreazii existents unei solutii pentru un numiir mare de cazuri. miscirile potentiale ale unui ' fluid necompresibil sint guvernate de ecuatia de'continuitate si de ecuafia lui Laplace: In care g. cunoasterea proprietitilor acestor funcf i i este de mare irnportanfii.4. pentru rezolvaria problemelor de acest fel. Problemele de misciiri 7 . Generalitgti Dupii cum s-a stabilit la paragraful 7. cap. Functiile care satisfac ecuatia lui Laplace fiind functii armonice. ~i mi~careaapelor subterane. problema se c heaml problema Neumann. baraje) sau prin terenul de fundatie pe sub corpul barajelor (v. MIWA RI NE ROTATIONALE T RI DIMENSIONALE 7.D.

ionala este: Aceasti relatie exprimii si conditia cii viteza derivii dintr-un potential definit prin: T A Intr-adevgr. Suprafetele de curent intersecteazii suprafetele echipotentiale dupii cercurile paralele cu planul xOy. . iar ve = 0. lucrarea se fundament. Conditia ca rni~careasii fie nerotaf. De fapt. in v. 5-3.suprafatii de curent". - sau a (-T V ~ )+ (.dr. astfel ca reprezent area geometric5 a rnisn cirii apare ca o retea plan2 ortogonali.V Z ) T = 0. in special. cu centrele pe axa Oz (fig. se constati cii aceastH ecuatie este verificatg: Ecuatia de continuitate devine In acest caz: .dz) sii fie nulii.. Descompunerea vi tezeloryla migciiri cu sirnetrie axiali ... Vi teza unui punct V se descompune .ob si. t .directia lui I.123) ~ceas'tii ecuatie se rnai poatepdernonstra punind conditia ca. (7. unui plan meridian.. liniile de curent ~i liniile echipotenkiale sint ident ice P planele meridiane. Ecuatia de continuitate in coordonate cilindrice este [v.. 7-55). prin rotirea ty .. dupii . introducfnd aceste expresii ale vi tezelor in ecuatia (7-124). 7-55.plane rezolvate P paragrafele a-nterioare sint exemple de solutioniiri ale -unor n cazuri de deterrninare a unor functii arrnonice de doua variabile. descriu o . liniile de curent. 7. si v. dupii axa Oz. surna debitelor care trec prin fetele unui paralelipiped curbiliniu elementar (rdO..2. par. Curenti cu simef rie axial% Daca axa de sirnetrie este Oz. cu ajutorul ecuatiilor integrale a se vedea lucriirile lui Caius Iac.4. Pentru rezolvarea problemelor la lirni tii. for0 + mu la (5-7") ] A 9 T Fig.alii [ 2 ] .

Debitul I P care trece printr-o c ~ r o a n icir.+ . Schema retelei potentiale a unei m i ~ c h . ~ c u a t i ade continuitate (7-126) este satisficuti si de valoFile lui v. dac5 potentialul de vitezii estecunoxut. Pntr-adevlr : d+ = d4J dz d4J . din care se obtine Jy. din relatiile (7-125) ~i (7-127). reprezinti.125) ~i (7-127) se obtine conditia de ortogonali tate r Fluxul care trece printr-o coroani circular5 elementarii de raz5 interioarii r gi litime PP' = dr este (fig. linii de curent continutein acest plan. curbele definite prin ecuafia Jy = const. astfel ca: 7 7 -. 7-56.Dig -acea. definite cu ajutorul unei functii Jy.r . functia de curent a lui Stokes: 7 Intr-un plan meridian. E care d n este distanta intre n doul lirlii JC ~i JC d+. deoarece din relatiile (7. se poate obtine functia de curent JC. pentru valori diferite ale constantei. lntroducind aceste valori E ecuatia (7-124) se obtine conditia de nerotan tionalitate sub forma ecuatiei diferentiale (7-128).dr = r -89 a av d z . si v. = 2 x r V d n = 2nd 4.d r- ....i cu simetrie axial2 cularii de raze ri ~i rk este: + / In sffrgit. Aceste linii taie ortogonal liniile echipotentiale cp = const. 7-56):' dQ = 2xrdr v.stii ecuatie diferentiali se obtine functia cp.Fig.

' astfel fnctt suprafafa de separatie care se forrneazii in jurul acestor izvoare siifnchid5 o zonii care sii ia forma corpului solid y . Metoda a fost folositii pentru prima oar5 de Rankine. Misciiri datorite unui sistem de izvoare. v. in cazul m isciirilor tridimensionale. ZJ. gradul zero. fn jurul unui corp solid fix care posed5 o ax5 de simetrie coinciztnd cu direcfia generalii a migclrii fluidului [l]. pentru a inlocui corpul solid de rotatie. Funct ia de curent JI se determinli cu ecuaf ia (7-129) sau cu ecuatia (7.Un exemplu sirnplu a1 unui curent potential cu simetrie axial5 (fig. Acest curent poate fi folosit la darea formei tubului de aspiratie a1 unei turbine. Curent cu simetrie axial5 ciilre un plan de oprire Liniile de curent din planele meridiane sfnt deci hiperbole de gradul trei.4. = 0. 7-57. deci originea este un punct de stagnare..3. Astfel: de unde: Fig. cu un sistem de izvoare. altele negative. Solutia generalg a mi~ciirilorpotentiale cu simetrie axial. a fost d a t i sub forma: T care primul factor este: n iar factorul a1 doilea: F2 = JO ( K r ) = 1 - Y2r2 22 + *K4+ 2242 l(6re 224262 + . = 0 . 7-57) este mifcarea a1 cgrei potential de vitezl este: Se observi imediat cii functia cp verificii ecuatia de continui tate (7-126). M i ~ d r iin jurul unor corpuri de rotatie 9 Metoda compuneri i izvoarelor s-a folosi t ocazional in cap i tolele precedente ~i mai ales la misciiri plane potentiale. functie Bessel de prima specie. r = 0.. Aplicatii importante ale acestor mi~cgrise intflnesc la tuburile difuzoare ~i la rnivarea unui fluid uniform ~i paralel in infinit. in jurt~!cgruia curge fluidul. Se observii cii pentru x = 0. I( putfnd fi un num5r real sau imaginar. 7.130). unele pozitive.

Cunoa$ern deja potentialul de viteze in cazul unui izvor pozitiv Q: + Liniile de curent.. De zceea vom considera rnai departe citeva din cazurile cele mai caracterist ice. considerind o serie de cazuri particulare ale unor sisteme de izvoare care ar putea constitui solutii apropiate de solutia problemei directe. 7-58. 0. z) f a t i de centrul 0 de la jurngtatea distanlei.. Intrucit problerna direct5 este mai totdeauna foarte'dificili. 4 i . care sint razele ce ies din 0. revine la 2 o raz5 OP care face unghiul y cu axa 02. Izvor reprezenta t En coordonate cilindrice ' Fig.* Fig.: . 7-58) cu axa Oz: Conditia ) C = const.dat.= cos = const.0. (fig. Pereche de izvoare. 7-59. respect' .Q in punctele O. Pentru ca liniile de curent ale fluidului in infinit sii nu fie alterate. avfnd debitele tiv 0. + Q ~i . d sau. adicg punctul IP se afli pe b) Pereche de izvoare. este necesar ca suma debitelor izvoarelor pozitive si negative sii fie nulii. a) Izvor pozitiv sau negativ. In coordonate cilindrice Potentialul de vitezii se obtine prin insumarea potentialelor celor dou5 izvoare. adicii : Q CP=4v 47% 4xp. se studiazi problema inversg. 7-59). se obtin cu Lajutoru1 ecuatiei (7-130) pentru care s-a ales un sistem de coordonate cilindrice (fig. introducind coordonatele cilindrice ( r .

Liniile de curent ale izvoarelor sint raze.(COS y. Apoi - . considerind pe Q suficient de mare pentru ca produsul2 a Q sii tindii spre o limi tii finitii M i se obtine miscarea produsii de un dublet.10-b). Pereche de izvoare Q. .COS y 2 ) . Functiile rp ~i se obtin prin suprapunerea mi~ciirilorcomponente: +=-. pentru fiecare izvor. 9 - p . . Potentialul de vitezii si functia de curent a l t acestei misciiri se obtin prin trecerea la limitii . t d) Pereche de izvoare +Q. (7-1333) Q . caracterizat printr-un moment M. drep te paralelecu axa Oz. -cos y2)..1 2 r2V. Fie 2a distanta dintre izvoare gi V . uniform. A ) - 4 . iar ale mi$ciirii paralele.236 Hidraulilca Liniile de curent 4 = const.pentru a + 0 . 7-60. -Q asezatii intr-un curent paralel. Dacii facem pe a sii tindii ciitre zero.. 0. . +4x Q (COS y1 . dirijat in kensul lui z negativ.. . . expus5 la 7. ~i obf inem lini ile de curent reprezentate in semiplanul superior a1 figurii 7-60.. 9 7 A In care p = \Ira + z2. Insumind valorile lui JI peiltru ce1:e douii izvoare f Q rezultq funciia.viteza uniform5 a curentului. respectiv 0. sint. . .Q a ~ z a t i iTntr-un curent parale1 + Mivcarea f i ind axial-simetricii putem construi liniile de curent dintr-un plan meridian zOr prin metoda insumiirii grafice a cimpurilor scalare. de curent: Q z+a Z-a . .a functiilor cp si .C1 de la punctul b) precedent: - y si y fiind unghiurile cu axa Oz a razelor vectoare p . v - c) Dublet. InsumSm mai intii cimpurile izvoarelor O. I Fig.3. raze iesind d jn O1.

Tn ecuatiile (7-139) se poate pune in evidenti raza a..+ dz ve=-dp dp dz z Cum . . 7-61). Putem calcula viteza pe suprafata sferei ~i distributia presiunilor. = 0 se ia z = 0. Curent paralel in jurul unei sfere (fig.a pentru zona din dreapta a ovalului. = z a. y fiind unghiul lui p Fig. Dublet a ~ e z a ttntr-o rni~care paralelii (curen t paralel in j urul sferei) Se vede cii ve = 0 pentru: P" = 2x v- .cos y. Din relatia (7-140) ~i tintnd seama cii z = p cos y ~i . Din ecuatia (7-136) rezultii prin derivare: 9 + 9 In care p. Prin schirnbarea sernnelor la z.co A ~i B co. se obtine o altii ecuafie a ciirei riidiicinii reali 2 = z. Astfel: + + n Liniile de curent sint redate in figura 7-61 P dorneniul exterior sferei.. Suprafafa ovalii obtinuti teoretic este o forrnii hidrodinamicii a unui corp. p. rezolvatb. . rezult5: dp / . e) Dublet agezat intr-o migcare paralelg. deterrninii pozitia punctelor C si D de pe axa Or. = a". dii pozitia punctului A .v . In sfirsit. Punctele A ii B rezultii din condifia v. B w si suprafafa ovalii A C B D . Cu alte cuvinte. = 0 pentru r = 0. = O este format5 din segrnentele he dreaptii . p2 = z . dP P Mr2 (7. 7-61. deoarece PQ dz = 0. suprafata de curent = 0 este reprezentati de sfera cu raza a ~i segrnentele .. se obfine o ecuatie in r care..Ensurniirn acest cirnp cu cirnpul miscirii paralele si obfinern liniile reprezentate in semiplanul inferior. dacii fn ecuatia cj.z+ Mz 47cpS # cu p = + r2 +z-- 1 v.w A ..r2 2 Componenta radial5 gradient a1 lui cp: 89 . a ecuatiei precedente dii punctul B .139) 4xp3 a vitezei vp se obtine ca + M 47cp3 dz dp 3Mz 4c * 7p . Ridiicina realii z = 2. Functiile cp ~i ale mi~ciiriislnt in acest caz: + + cp=v. intrucit viteza cimpului pe aceastii suprafati este tangentialg. Vi teza se reduce pe suprafata sferei la vi teza tangentialii v y tn planul meridian. Adici sfera cu raza p = a este o suprafatl de curent.p sin y. Din ipectrul misciirii se constatii cii suprafata de curent cj. ca ~i in cazul problernei precedente. ~i p2 in ecuatia (7-138)..

3 V q . v. Izvor liniform f) lzvoare distribuite dupg o Iege oarecare. 7-62. sau supcrficiale. In care introducind pe V2 din formula (7-14 1) se obf ine: In figura 7-62 se d 5 distributia presiunilor pe sferi a acestei rni~ciria unui fluid perfect. 7-63) cu legea de distributie q (e) . sin y 2 3 -2 Presiunea pe suprafata sferei rezul tii din teorema lui Bernoulli : Rentru r = 5 a.. adicB P 2 = P r = 0 (paradoxul Euler-D' Alembert demonstrat anterior pentru un corp cilindric).A 738 - Nidraultca Pentru p = a. 1 Fig.-adicii distribuite pe o suprafatii P interiorul unui contur dat. adici pe suprafata sferei: v = -. V = 0 . Din formula anterioari rezults c l presiunile cinetice maxime se produc in punctele de stagnare A ~i B: . V = V. 7-63. Izvoarele pot f i linifornze.ci pentru z = 0. rezultanta fortelor de presiune este nuli. n Potentialul de vi tezi se calculeazg i n cazul izvorului liniform (fig..112 - iar presiunile cinetice minime (depresiuni) in punctele C si D : Spectrul mi~c5riifiind simetric fat5 de ambele axe de coordonate. Distributia presiunilor unui curent paralel pe sferg Fig.. adici distribuite de-a lungul unui segment a1 unei linii drepte sau curbe.

Q in punctul 0 cu un izvor liniform de debit . Fig. 7-64. conform forrnulei (7-132): Pentru izvorul distribuit . Functia de curent pentru izvorul pozitiv Q este. Fuhrmann.Q: Se glseste prin integrare: Functia de curent rezultanti este: . Mi~careaPn jurul unui profil aerodinamic (form5 de rotatie) D6m ca eremplu. se obtine o suprafats de separatie inchisi. Folosind rnetoda lui Rankine rnenfionati la inceputul acestui paragraf au fost obtinute mi~cgrile potentiale E jurul unor forme numeroase n de corpuri avind o ax2 de rotatie. impreuna cu o m i ~ c a r euniform5 parale15 de vitez5 V a . intr-un curent paralel la infinit.M i ~ c d r i potenf iale 239 iar Pn cazul izvorului de suprafatl: g) Mi~careain jurul corpurilor de rotatie.Q distribuit uniform pe segmentul OB. cazul cind priri cornpunerea unui izvor punctual +. avTnd forrna unei aeronave dirijabile foarte fuzelate. d u p i G.

Intrucit aceasti forrni subtiati spre pupi permite curgerea fluidului In j urul corpului fgri desprinderea gi f i r 5 formarea de virtejuri mari. experientele au dovedit o coincidenti buni a curbei distributiei presiunilor reale cu curba distributiei presiunilor calculate ca fluid perfect. conform teoriei expuse.Suprafata de rotafie care incliide sistemul de izvoare este: In figura 7-64 se reprezinti in semiplanul superior liniile de curent numai ale sistemului de izvoare. iar in partea inferioari liniile de curent ale migcirii rezultante In jurul corpului de rotatie. Lungimea totali a carenei este . Lungimile a ~i b se determini prin conditia c i vitezele in punctele A gi B' sint nule dpuncte de stagnare).

care apoi.area fluidelor reale.Capi tolul VI I I Migcgri potenfiale cu virtejuri De cele mai murte ori. La paragraful 5. dar particulele sale vor putea Ti animate de misciri de rotafie (miscare de virtej. ~ l u i d u ise va considera perfect: deci fir5 se lda in kalcul pierderile de energie prin irecare. a1 ciiror calcul este dat in capitolul I X . Linie 'de vtrtej.prin analogie cu liniile de curent . i n punctele c. vedem apirind virtejuri la nluchiile unui corp aflat intr-un fluid in miscare. la muchiile unui orificiu. din care unele a u fost cleja introduse. tromhele din atmosfer5 sin t tipuri de virtejuri de mari proportii. Anafoarele din apele curga toare. Originea virtejurilor este in general in discontinuititi ale conturului. Ecuatiile unei linii de virtej sint: .4 s-au defini t conform formulelor (5-1 1) componentele vi tezei de rotatie G . continue. Aceste misciri poten'fiale cu ~~Trtejuri cteeaz5 un tip special de rezistenfe. 'datorit5 interventiei unor forfe de frecare chiar fdarte mici. 1 Intensitatea vitezei unghiulare a virtejului este: Se nume7te linie de virtej . ~ d e s t ecomponente sint: 9 7 . Urmgtoarele notiuni. Astfel. -. rni~cirileiluidelor reale sint insotite de mi~c5r-i de rotatie ocazionate de aparitia unor fire de virtej. se descompun in numeroase alte virtejuri care se propagi in intreaga mas5 a fluidului. aplicati la un moment dat.. misciiri turbionare). ia deplasarea fluidului prin miscarea unui corp solid si chiar la miscarea unui fluid in jurul unor profiluri curbe.curba tangent5 la vectorii G . vectorul-vi tezi unghiularii care caracterizeazi miscarea de rotatie a particulei iluide in jurul axei instantanee de rotatie. au nevoie de preciziri si complet5ri.are constituie acea curb%. ale vitezei sau ale presiunii. In acest capi to1 se studiaz5 un model de miscare intermediar intre miscarea potential5 si misc.

8.- Ydy 4-Zdz) - 1 - P ( z d x d (F)} . limitat. dacii nu intervin alte forte exterioare decit cele masice care derivii dintr-un potential uniform". Tub de virtej. 9t Intrucit coordonatele x . aria unei secfiuni drepte normalii pe virtej.(11 dx) = .du -1 ud (dx ) . dt df du - Inlocuind sub semnul integralei (8-4) pe dv - dt ' dt ' si dw .nx A d df du dt .1. Se numeste indoi t u l produsului dintre v i teza unghiulars w ~i S . Dacii conturul curb se restringe pin5 ce inchide o arie infiiit micii. formatii din particule de-ale fluidului care se miscii o datii cu fluidul (deci o curb5 fluids) ~i sii scriem derivata fat5 de timp circulatiei I?. TEOREMELE PRlNClPALE ASUPRA VIRTEJURILOR 8..tub de virtej". derivata va avea expresia urmiitoare: A deoarece . se formeazii o suprafatii care inconjurii o infinitate de linii de virtej fntr-un spatiu tubular. Sii consideriim o curb5 fnchisii. circulatia de-a lungul unei curbe inchise fluide s< mentine constant2 in 'timp.2. Intensitatea virtcjului.Lagrange A Intr-un fluid perfect si incompresibil in miscare. Teorema Thomson. care se numeste . consideratii Fntre douii puncte ale acelei curbe. Dacii se consider2 o curbii inchisii si liniile de virtej care trec la un moment dat prin toate punctele care apartin acelei curbe.d x f u d u . Fir de virtej.. cu d 2 rezul ta : dp + -dy + 2 dz) -1dy dz dt (Xdx . z ale unui punct de pe curba fluidii variazg cu timpul.Suprafat6 de vErtej se numeste acea suprafatii care este tangent5 la linia de virtej care trece prin orice bunct a1 ei.2. spatiul cuprins in tubul de virtej se cheam5 f i r de virtej".CLI expresiile dt din ecuatiile diferenfiale ale mi~ciirii unui fluid perfect: si inlocuind paranteza a doua 9 v2 . y. ins5 de lungime indefiniti.

. dupii &re dispar. cauzeaza descompunerea lor in a1tele mai micii pin8 ce nu mai pot fi constatate. care n apar la un moment dat. De exemplu. feorema lui Thomson pare in contradictie cu fenomenele observa te P legiiturii cu durata virtejurilor.intr-un fluid perfect supus la forte masice care derivii dintr-un potential.Dacii fortele exterioare derivii dintr-un potential . ca circulafia in acest spatiu s i fie zero.. de unde rezultii: I? = c. prima paranteza devine . apare ca o generalizare a teoremei mult mai vechi a lui Lagrange. Ea 4 permite a da explicatii calitative. ele nu vor dispiirea. care exprimii cii ..in multe cazuri de aparifie a vfrtejurilor.. dacii densitatea este functie numai de presiune si dacii la un moment dat vi tezele intr-o port iune a fluidului derivii dintr-un in orice alt moment ele vor deriva din aceeasi functie de potential". formindu-se un virtej I? (fig. iar a doua parante25 fiind diferenf iala total5 a presiunii. cPnd efectele freciirilor sint neglijabile. potentialul C! este uniform. pe cind dupii teorema lui Thomson ele ar trebui sii fie nedestructibile. .onstanta in raport cu timpul.U. p&tru intkvale de timp scurte. prin faptul cii virtejurile considerate Pn aceste teoreme a u loc intr-un fluid perfect. astfel c5 derivata circulatiei iAtegratii pe o curb5 inchisii se anuleaz.. ca in starea initialii. astfel c i sii cuprindii atft profilul aripii cit ~i virtejul din spate. se constatii cii virteiurile. Aceasta teoremii. trebuie. avPnd un profil disimetric si pornind din repaus. inchis fntr-o suprafat5 C. fluidul se dezlipe~te la spatele profilului. se mentin in general un timp scurt. stabilitii in 1927. conform teoremei lui Thomson. Intr-adeviir. presiunea p si viteza V sint de asemenea functii uniforme.dU. f r freciri. Aceasta se explic. Dacii acum consideram misciirile fluidului Pntr-un spatiu mai mare. Teorema lui Thomson poate fi folositii si in miscarea fluidelor reale. iar daca mi~careaavea virtejuri. Deci. pe cind in fluidele reale observate exist% forte tangentiale care irineazii vir tejuri le. daca o aripa Fig. miscarea va continua d f i e fiirii virtejuri . Schemii la teorema lui Thomson asupra circu~atiei de avion. circulatia lor se va menfine constant. 8-1). termenu1 a1 doilea devine deci: * P y Prin ipoteza.. atinge vitezii suficientii. s-a demonstrat ca dacii forfele sint conservative si fluidul se gasea la inceput in miscare fiirii virtejuri. ins. 8-1. .

Prin def ini t ie. Operele sale sint adunate in publicatia: . intensi tatea virtejului. .I?. A ficut cercetiri asupra ecuatiilor diferentiale gi integrale.4 cii vi teza unghiu1 larii o a misciirii de rotatie a particulei este . Aceastii teorernii va f i formulatii putin diferit. normalii pe axa tubultli de vfrtij: dl? = rotVdS. Inti ia teoremii a lui Helrnholt-z.2. Teoremele lui Helmholtz Teoria virtejurilor se bazeaz5 pe trei teoreme publicate de Helmholtz In lucrarea sa .8 s-a demonstrat teorema lui Stokes sub forma cea mai genera 15 . introducind o notiune nouii. niscut in Irlanda in 1819.2. (8-6) Ultima form5 a membrului a1 doilea corespunde unei secfiuni elementare d S orientate oricum. astfel ca suma lor sii fie nu!ii. Intensitafea la unui tub de v%rtej un moment dat este constantc de-a lungul tubului. on fiind proiectia vitezei unghiulare w pe normala la suprafata dS. legea ciiderii unei sfere intr-un lichid viscos 9.. . apjruta fn 1858. i n hidrodinamici a descoperi t teorema care-i poarti numele qi care are aplicatii qi in electrotehnici.Circulatia vitezei pe un contur inchis este egall cu fluxul rotorului vi tezei care striibate o suprafati sprijinitl pe acest contur". Mai intii observam c5 circulafia de-a lungul unei curbe inchise.3.Mathematical and physical papers". 1880-1905. din ecuatia (8-6) se obtine prin integrare : adicii circulutia pe conturul ce irzchide suprafafa transversalii S. Am viizut la paragraft11 5. 8. formulind ecuatiile diferentiale ale m i ~ c i r i ifluidelor vtscoase.. A elaborat n teoria absorbtiei luminii. Profesor la Universi tatea din Cambridge de la 1849. deoarece fluxul de virtej care trece prin Fig. cind conturul este mic si inchide o suprafafii elementarii dS.2. = 2wdS. a contribuit la studiul fluidelor viscoase. 7 A + 2 9 se poate deci scrie.Aceasta inseamnii cii o datii cu formarea virtejului I?. conform ecuatiei (5-25). Teorema lui Stokes* In paragraful 5.8-2. * G. G. de asemenea. se formeazii o miscare in aiurul profilului a ciirui circulatie este . cercetiri experimentale F optics asupra f luorescentei. Stokes. Pentru un tub de virtej de sectiune finit5.rot Vsi.Despre teoria \rirtejurilor".a. = 2w.dS. 9 8. este egald cu fluxill rotot-uiui virfejului. aceas'tii expresie se nurne~tesi intensitntea zfirtejului..Schema la teoremele lui Helmholtz asupra virtejurilor matematician qi fizician. mort la Londra In 1903. descris5 pe o suprafafa de virtej (deci ~i pe suprafata tuhului de virtej) este nula.

deoarece intensi tatea virtejului este constanti. (fig. (pe fig. rot V .aceastii suprafafii este nul. printr-un tub de virtej si s i facem o tiieturii infinit de ingusti d u p i liiia de virtej ab. cum flux111 prin peretii laterali este nul.tub de vPrtej ale ccirui capete se sprijinii pe suprafefele limit5 ale domeniului f l ~ ~ i d u l u i pereti sau la suprafata liberii a unui lichid.are contureazi sectiunile S. dat fiind cii vectorul Q este tangent la o astfel de suprafatii in orice punct a1 ei.S . = I?. la capiitul s i u . 8-3. 8-3 b si c). Forme posibile ale virtejurilor I' ar f i nu1 si deci1n-ar mai f i constant. -. De aceea se infitiseazii numai urmatoarele forme posibile ale tu6ului de virtej: . in f e l d urmitor: 7 7 A Insi rl $ rab rba = I' = 0. si S. 0 consecint5 important.n 9 9 . conform teoremei lui Stokes. deci I'. S rot V = I'.tub de virtej inelar. Acest rezultat poate f i obfinut si din ecuatia de continuitate a cfmpului rotoric (5-15). fiind circulatiile pe curbele ce contureazii suprafetele S. si S.. 7 . Sii considerim acum sectiunile transversale S. 8-3.I ' si I?. tubul de virtej nu poate f i terminat in masa lichidului. rezulti S. + -[r2 rba . 8-2). . cici. . acestui contur este nuli. a acestei teoreme este cu privire la forma unui tub de virtej. Aceasti circulafie . intr-adevir. rot V.tub de virtej de lungime infinitii. si S. Se formeazii un contur inchis acdabefba aplicat pe suprafata tubului de virtei. . I'. si S.=:= 0.a).. in curbele . 9 - u ?- (4 (6) Fig. Ynsi.deci I'. considkrind portiunea din tubul de virtej limi tat5 intre secfiunile S. adici un tub ale cirui linii de virtej sint curbe inchise (fig.rab. deci circulatia de-a lungul se poate ins5 descompune. Intr-adevir. = adici: I~ztcnsitafenunui tub de virfej este consiantii de-n lungul fnbului..

ea va f i nu15 si pe conturul C'. Apiisind scurt si intermitent pe peretii cutiei. Acest ui t im fenomen se va explica in paragrafele urmii. Virtejurile de tipul a1 doilea se intilnesc foarte frecvent i n apele curgiitoare. rotindu-se in acelasi timp in jurul axei sale (ciclon*). este nulg la un -moment dat t. ciclonul absoarhe corpurile solide de la suprafata piimintului si le antreneazii la iniltime. s i se invirteasci o roatg de ventilator aspirator cu axa verticalii (N.. mai ales dacii muchia acestuia este ascutitii. conform teoremei lui Thomson. unde presiunea este sub presiunea atmosferici. Virtejuri inelare atmosferi sub forma unei coloane verticale de aer care se deplaseazii. toare.. ciclonului. Ia oarecare inilfime. fiind format din aceleasi part icule. fluxul vectorului virtej care trece prin C' irebuie s$ fie nul. Asadar. si ast fe! apa este ridicati la mari inilfimi (tromba marini). conturul C se deplaseazi in C'. deci cum circulatia pe conturul C este nulii. Jukovski).. De asemenea se fntilnesc in Fig. E . Circulatia de-a lungul acestui contur..car6 se intersecteazii . dupii cele aritate anterior. rezulti c i part iculele ce forma. suprafata C vor forma la timpul t' o supraiafii 2'. previzutii cu un orificiu. Cum conturul C este oarecare. C ..246 Hidraulica Virtejurile inelare (fig.n astfel de virtej se formeah deasupra miirii. Tromba poate fi usor produsi experimental. 8-4. care este deci o supraf a f i de virtejuri. IJa momentul urnlitor t'. deoarete componenta normal5 pe suprafati a vectorului virtej este nulii. si prin urmare interse-cfia !or este tot o linie d e vfrtej.. fumbl este expulzat sub forma de inele-virtej care se indepiirteazii de cutie si totodatii se expandeazii. Cind . punind heasupra unui vas cu apii. A doua teoremii a lui Helmholtz: Dacci fluidul ideal este supus numai la forte masice derivind dintr-un potential uniform. . In consecinti. . Sii consideriim acum o linie de virtej L la momentul t. oricit de micii ar f i aria inchisii de C'. prin care se intelege o zoni atmosferici cu presiunea scizutl . iar tubul de virtej nu se destramk Si consideriim pe suprafafa lateralii C a unui tub de virtej un contur inchis C. liniile de virtej ale tubului se conservii. dupii cum s-a ariitat la teorema precedentii. printr-un orificiu.anticiclonul" este o zoni cu presiune mare. toate punctele de pe C' sint astfel cii firele de virtej sint tangente la aceastii suprafafii. acest vector fiind tangent la suprafata Z. circulatia se menfine constantii in timp . aceste suprafefe se menfin tot supra fete de vfrtej si la timpul t'. si X. apa este absorbiti spre nucleul . A 7 de . Acest tip de virtej se poate produce experimental cu ajutorul unei cutii cu fum. * S i nu se confunde cu notiunea . . unde de obicei poartii numele de viltori sau de anafoare.ciclonfidin meteorologie. 8-4) se produc la trecerea unui fluid dintr-un vas intr-altul sau. Pe uscat. Pe de altii parte. . Ea poate f i privitri ca ficind parte din douii suprafete de virtej. in atmosferii.

avPnd intensi tatea : Acest element de virtej induce fntr-un punct oarecare M din spafiu o vitezl care se calculeazl prin analogie cu formula lui RiotSavart din electrodinamicii **.3. Si consideriim fn punc'tui P un element al firului de virtej de lungime dl ~i de sectiune d S .intensitiitii curentului electric qi cfmpul electric . In cazul contrar. Aceasta rezult'ii din teoremele precedente ~i din teorema lui Thomson cu privire la constants circulatiei. * ** .. structuri care-si piistreazii individualitatea. Fie un singur fir de vfrtej de o formi oarecare (fig. Consecin#a': Un t u b dk virtej fiind' lirnitat he linii de virtej i ~ va conserva i ~i el individuali tatea. Nekrasov . vol. Vi teza indusl de un vir tej oarecare In aceastii formulii. ins2 nu indefinit. Formula lui Biot-Savart Vom considera mai int ii vfrtejuri de o sectiune transversalii infini t mici. pentru un observator cu capul spre virful vectorului-virtej. ce-i drept.5 virtejurile sint.Astfel s-a demonstrat cii fiecare linie de virtej se deplaseazii in spatiu. INFLUENTA VTRTEJU RILO R ASUP RA FLU1 DULUI INCONJURATOR 8. 84.Difuzarea virtejului". Vitezele induse de un fir de virtej de o formi oarecare. 8-5) situat intr-un fluid in care existi un c I m ~ DOtential de viteze. se constati c. I. amortizindu-se in cele din urmii prin efectul rezistenfelor de viscozi tate *. lipsite de frecare si sub actiunea unor forte derivind dintr-un potential. Firul de vPrtej este analog conductorului electric.1. Teorema a 111-a a lui Helmholtz: Intensitatea unui tub de iirtej se mentine constantti S t imp.3. nu pierde ~i nici nu cis1igii substanti. deci fire de virtej. el nu se destram2. intensitatea vfrtejului .potentialului de vitez5 indus de vlrtej. 8-5. 8vi este partea de vitezii indusii datoritii elementului de virtej d l . Vezi A . Teoremele lui Helmholtz sint valabile numai in cazul fluidelor ideale. fiind format2 din aceleasi particule si deci Psi pistreazi individualitatea. Dbserva#ie. J 9 A 8. Lucrlrile TAGHI. dacd forfele exterioare derivti d intr-u n potential ~i densitatea n fluidului este functie numai de presiune. (8-7) Fig. pe care nu o vom demonstra aici : 6vi = A 4nr2 r sin a dl. ci ele se difuzeazii in masa fluidelor inconjuriitoare. a este unghiul razei PM cu direcfia segmentului dl luatii astfel ca sensul de rotatie a1 virtejului sii fie invers sensului acelor ceasornicului.

produc forme mult mai violente de b) deasupra m5rii 3 3 - 3 . = 0 si se giiseste: -. se a) deasupra uscatuIu i . intre nor si suprafata piimintului.cos al). astfel c6 in ' interiorul virtejului sint absorbi'te tot felul de corpuri solide intilnite in deplasarea orizontali a intregii trombe.cr2 9 lb 9 = 0. 4xa In cazul cind se consideri lungimea axei virtejului infinitii. Vi teza indusi decun yirtej rectiliniu A -(cos m2 . Tromba: tilor Alegani si Stincosi din S. Acest virtej are forma unui tub subtire la partea inferioarz (fig.8-7) in care ---.U.. durata trombei de la citeva --_ iecunde la citeva ore. Lungimea parcursi variazi intre citeva sute de metri si 4-00 km.. = . cu viteze de 15-30 mjs si depresiuni importante. X.A.==A=se produc misciiri de rotatie ale aerului. care de altfel se produce cu viteze de numai citiva km/h. Diametrul in partea inferioarii este de citiva metri pin2 la citeva sute de metri.tornados". a. 8-7. In regiunea munFig. VPrtejul liniar de lungime semiiniiniti Psi giiseste in naturi corespondentul siu aproximativ in . 7 y - 180" Pentru un semifir infinit. 8-6.trombii" sau . se obtine: cr.L 4xa 1' S:: sin a tim = Fig.A In cazul unui fir de virtej rectiliniu Din figura 8-6 se vede ca: dl - rda 9 sin a r = a sin a Introducind aceste valori in integrala precedenti. --. care' se stabileste in anotimpul ciilduros in anurni te conditii ale a tmosferei. si a.

deci axa vfrtejului este o linie singulara.anafoarelefi. Fire de virtej liniare. 8-8). Cind distanta a tinde spre zero.2. miscgrile fluidului slnt identice in planuri paralele cu planul xOy. paralele.3. paralele.[(.) = - . datorit2 unor discontinuititi ale conturului. Aceste virtejuri uneori sint antrenate de curentul riului in tire se difuzeaz5 dup5 un parcurs scurt. ale ciror vi teze tangentiale de rotatie ating 450 m/s si viteze de translatie de 35-100 km/h. de circulatie rK. Fire de virtej liniar. avind un caracter de permanent5 si producind pe in fundul albiei pilnii de eroziune p i n i la 30 m adincime.6. art.X K ) $ i (Y ..yK)]. (8-9) se vede cii viteza indus5 de firul-virtej intr-un punct este invers proportional2 cu distanta de la punct la axa vfrtejului.id I irK .-In (z2n 2. miscar-ea Lste poten!ialk.?xteriorul hcestui spat iu.3. ~ x e r h ~dee virtejuri liniare sint si .' 2n iFK . Fie M K unul din cele n virtejuri punctuale date 4 P (x. alteori se formeazii in . Fnconjurate de un fluid ocupind un spat iu nelimitat. VK ale vi tezei induse in P devirtejul punctual din hlK sint deci: Fig.. 9 8.).Miscciri potenfiale cu virtejuri 249 trombe. y) un punct oarecare in care se caut2 vi teza indusk 1n cazul unui singur virtej.apa moart2" la a d i postul unei stinci iesite din linia malului (Tulcea) sau dup5 un cot accentuat (~eatalchioi. 8-8.vfrtejuri punctuale"). miscarea fluidului in planul xOy este datii. . brati1 Chilia). adicii In tot c ~mp$lmi~ciiriicu except ia spatiulu i de virtejuii.3. numi te tornados.I.6-c) de potehtia!ul complex : 9 f (z) - y -.virtejuri cu axa ver t icalii l care se formeaz2 in riuri pe ling5 maluri..lin fluid nerotational . i n fluid nel*otational (fig. deci problem& se poate trata ca o miscare plan2. 9 a) Vom considera un numiir oarecare de fire de vfrtej paralele cu axa Oz. 7. pe cind In . Din formulele (8-8). viteza ia valori infinite. deci ( cimpul vitezelor induse este potential . Miscarea rofationald este deci limitatd la spatitil ocupat de virtejuri. 7. IJrmele firelor de virtej pe planul de proiectie xOy fiind puncte izolate care induc viteze de rotatie (.. conform art. de unde se deduce: Componentele uK .

centrul vfrtejului punctual M. viteza pe axul unui tirtej fiind influentat5 de celelalte virtejuri. prin integrare: Daci atribuim punctelor M K mase egale cu TK. . centrul de greutate a1 acestor mase are coordonatele xo. r3.i1-1 care A Pentru toate cele n vfrtejuri. r 2 .d -- y . componentele vitezei induse se obtin prin insumare : Viteza indusii in punctul MI. Exist5 ins5 un punct care rimine neinfluentat de virtejuri... Asadar..~ dt d e unde rezultii. astfel c5: Tot astfel se deduce cg gi x r K v K Cum relatiile precedente se pot scrie : = 0. u3 . Pentru aflarea acestui puncti s i inrnultim ecuatiile (8-13) respectiv cu r .. UK =- d x ~ ~i dt VK . intre firele de virtej se exerciti actiuni reciproce.. yo date de relatiile: . ~i sii le aduniim: Termenii rnembrului a1 doilea a1 acestei egalititi se anuleazi cPte doi. de ciitre celelal te vi teze este deci : Relatii analoge se obtin pentru u. un.. adici de circulatiile lor si de distantele reciproce.

Mipcciri potentiale cu virtejuri

25 1

Comparfnd ecuatiile (8-15) cu (8-16) rezultii cii x,, yo sfnt constante. Am obtinut astfel urmitorul rezultat important: Firele de vlrtej paralele au m i w r i paralele datorife interact iun ii lor, insd: cu viteze d iferite. Existd PnsLi o axd fixd determinatd de coordonatele x,, yo, ale centrului de greutafe a1 tnaselor rK atribuite firelor de virtej, acest centru rdmtnind neschimbat.

b) Studiul citorva cazuri particulare ne permite a preciza mai bine natura miscgrilor virtejurilor. - Dacii sistemul de virtejuri se reduce la douii fire paralele, avind rl ,si I?, de acelasi sens, punctul R se va k i s c a cu vitezi indusii numai de virtejul I?, (fig. 8-9):
9

9

rl v1 = -2x1

fi
A

-si punctul A se va m i ~ c a viteza indusii cu

he virtejul I?,:

t--a;
"2

--&a;

+I

Fig. 8-9. DouB fire de vfrtej paralele, de acela~i sens

Viteza de rotatie in jurul lui A , corespunzfnd vitezei V

este

si viteza de rotatie in jurul lui A , corespunzfnd vitezei V
9

este

-deci aceste viteze de rotatie sfnt proportionale cu I?, si I?,. Se stie cii dolli rotatii de acelasi sens se compun ca vectbri paraleli, in'tr-o rotafie rezultantii i n jur~ilunei a& care trece prin centrul de greutate G a l vectorilor I?, si I?,, -definit prin relatia :
9

7

Avadar firele die virtej se vor roti i'n jurul pun,cfului G, p6strind intre ele distanta 1 ~i raportul a,/a, = const. Substanta Prisisi nu are vi tez5 nu15 in G, ci fn p~inctulG' definit prin conditia ca viteza indbsii de ambele virtejuri sii
C .

4 "

7

ai ae

-

-

rl - - a2 rz a,

7

deci punctul G' este simetric cu G fa@ de mijlocul segmentului AB.

252
- Daca

Hidraulica

sistemul de virtejuri paralele se reduce la doui virtejuri egale si de semne contrare (fig. 8-10):
9

centrul de rotatie G este aruncat la infinit si cele douii rotatii se compun intr-o translatie a carei vitezii este:
7 7

Cu aceastii viteza se miscii firele de virtej ; substanta are viteze diferite. .Astiel, in mi.jlocul segment~luiAB, substanta se m i x 5 cu viteza:
9

adicii cu o vitezi egalii cu de patru ori viteza de translafie a virtejurilor. In figura 8-11 se reprezinta liniile de curent ale miscarii datorite actiunii a doua fire de virtej paralele, de intensitiifi egale Potenfialul complex. a1 miscgrii este:
7

f

(2) =

I

-

2ni

In (z

- z1) -7- -In

I

I

2xi

(z - z2) r -In [ ( z - 2,) (z - zz)] . =
I

2ni

PunPnd z - z,

=

r,eiOl si z

-

z,

=

r 2eiez rezulta:
?

Liniile de curent se obf in separind partea imaginarii,. ceea ce revine la a egala In r,r,'cu o constants sau: Const
=

rfrf

-

[(x -

Aceste curbe reprezinta o familie de lemniscate.

Fig. 8-10. Doui fire de virtej paralele, egale ~i de sensuri contrare

Fig. 8-1 1. Liniile de curent produse de'c) pereche de virtejuri paralele, egale ~i de acelagi sens

ÿ mi scat-i pot en!iale cu oirtejuri
A

253

potent ialul complex este:
f (z)
f (z)

- I n cazul a doui fire de virtej de intensitate egali si de sensuri contrare, '
== -In
I

2xi

(z - z,)
2 - z1

I - -In (Z - q,) ;

2ni

=

2 xi

- In

r

z -2,

- r 1n -2xi

:(

ei (01-e29

.

Partea imaginari, egalati cu o constanti, revine la r,/r, const. problemi cunoscu t i la compuGerea a dotlii izvoare eqale si de semn contrar. L.iniile de ctrent 'ale acestor misciri sint cercurile Appolonius si sini reprezentate in iigura 8-12. ~erpkndiculara distanta pe z,z2 la mijlocul ei este de asemenea o linie de curent, care este si ax2 de simetrie. Observim c i jumiitatea din spectrul miscirii de o parte a acestei axe poate reprezenta mi~carea produsi de un virtej rectiliniu lingi un perete plan, paralel cu axa virtejului.
7 7

-

1I
Fig. 8-12. Liniile de curent produse de o pereche de virtejuri paralele, egale ~i de sens ur i con t rare

8.3.3. Virtejuri cu nucleu
Conceptia firului de virtej ca un tub infinit de subtire .permite calculul m i ~ c a r i i induse In spatiul inconjuriitor, dar irnplicii existents unor viteze infinite in apropierea axei virtejul ui, ceea ce contrazice reali tatea. Limitarea vi tezelor se datoreste desigur, la fluidele reale, rezistentelor de frecare. De aceea s-a imaginat un alt model abstract decit firul de virtej g i anume virtejul-tub de diametru fini t, care se comport5 ca un solid in rotatie, forrnind nucleul virtejului, pe cind in afara nucleului cirnpul vitezelor rsrnfne ca in cazul firului de virtej de sectiune infini t rnicii. In figura 8-13 se reprezints, conform acestei concept i i , virtejul cu nucleu ~i distributia vitezelor qi a presiunilor atft in exteriorul cit si in interiorul nucleului. Astfel, nucleul de diarnetru 2 r,, rotindu-se ca un solid, cu viteza unghiulara uniforms w, vi teza la periferia nucleului este iar in interior ( r < ro): Viteza in interior variaza deci liniar de la zero in ax8 la Vo la margine. In cirnpul potential exterior nucleului (r > r,) viteza este functie de intensitatea I a ' vir tejului :

iar la periferia nucleului :

-

de unde rezultii:

A

I n ceea ce prive~tedistributia presiur~ i l o r nucleu, acestea variazii cu r in functie d e in forta centrifugii :

1 a periferie :

deci :

In cirnpul potential este valabili legealui Bernoulli :

iar la marginea nucleului, tot in ctmpul exterior, presiunea este: Fig. 8-13. Virtej cu nucleu Cum pe de alt5 parte roVo = rV, legea distributiei presiunilor va f i :
n

A~adar, distributia presiunilor in interiorul nucleului este supus2 unei legi parabolice (8-22), pe cind in exterior, unei legi hiperbolice (8-25).

8.3.4. Virtejt~ri inelare

Comportarea virtejurilor inelare este fntrucftva analogs cu cea a cuplului de fire de virtej. Intr-adeviir, daci vorn considera un inel circular de diarnetru D ~i cu nucleul de diarnetrul d, doui segmente sirnetrice AA' si BB' se comport2 ca dou2 tuhuri paralele, deci ele se influenteazi reciproc 'si conduc la o miscare general; de translatie a inelului in sensul V , (fig. 8-(4). Datorit2 simitriei radiale, efectul este aseminitor pentru fntreg inelul.
d

Mipcciri potentiale cu virtejuri

Daci se considerii acum doui rotatie (fig. 8-15) interacfiunea lor de acelasi sens de rotafie, adicii se rotesc unul P jurul celuilalt, n
9

inele paralele avind acelasi sens de va f i ca intre doui fire 'de virtej segmentele proiectate in A si in C pistrind distanfa egali; aceaka face

Fig. 8-14. Virtej inelar

Fig. 8-15. Pereche de virtejuri inelare de acela~isens de rotatie

ca inelul CL) sa se largeasci, iar inelul AB s6 se strfmteze. Cu cit insi un inel are diametrul mai mic, cu atit viteza proprie de translafie c r e ~ t e[v. formula (8-17)]. Asadar, inelul AB se apropie de CD si se strimteaza, inklul CD se lirgeste si isi incetineste mersul. Apoi inelul A B trece prin CD 'ca;e incepe ii se strimteze ~i s6 se accelereze, pe cind AB se lirgeste si se decelereazii. Daci doui inele au rotatii invkse, ele se apropie dar totodati se lirgesc, ceea ce le incetineste apropierea reciprocg, astfel c i nu ajung in timp finit s i ke ating2 (fig. 8-16). Acelasi lucru se intimpli Pn cazul apropierii unui inel de u k perete plan, cici el se giseste intrucitva P cazul n unei jum2tgf i din schema celor doiii inele de sens contrar.
9

Fig. 8-16. Pereche de virtejuri inelare de sensuri contrare

8.3.5. Straturi de virtejuri Se observi adeseori c i in miscirile . fluidelor r eale se produc discontinuititi ale vitezelor intre doi 'curenfi de viteze diferite sau cu ocazia acceleririlor locale datorite ocolirii unor muchii ascuf ite. Fie deci un strat de fluid de grosime mica h, care separi doua misciri de viteze u, si u, diferite (fig. 8-17). Fie u in directia axei Ox ~i fie axa Oz perpendicular2 pe planul xOy. In stratul de grosime h proiecfia vPrtejului vitezei dup2 axa Oz este:
A

256

Hidrnulica dv -= 0 dx

Cum

si '

du dy

# 0, rezultii

o, # 0

asadar in acest strat exist5
9

sediul unor virtejuri. Ca s i se realizeze aceastii discontinuitate a vitezelor trebuie sii esiste forte de vizcozitate.- Si calculiim intensitatea virtejului pe metru liniar de strat de virtej (fig. 8-18):

I?

=

\

Y2

2a,dS = -

5

Y2

- udy=

du

Yl

Yl d y

-5

Yz Y1

ede;

Fig. 8-17. Strat de virtejuri

Fig. 8-18. Explicatia forrnirii stratului de virtejuri

a ~ a d z rintensitatea virtejurilor din strat nu depinde de grosimea stratului h, de aceea nici nu este nevoie s5 admitem o grosime arbitrarg, ci putem simplifica scl~ernade calcul punind h 0 si inlocuind ,,stratul de virtejuri" printr-o !,suprafat5 de separaf ie" care poate juca rolul unui perete fluid.

-

8.3.6. Sisteme de virtejuri in ~iruri

La miscarea unui corp solid intr-un fluid, s-a observat cii in spatele corpului se formeazii siruri de virtejuri care sint antrenate de corp pin6 ce se difuzeaz5 in masa fluidului. Acest fenomen a fost supus unor experienfe minufioase, in 1906, de Benard, care a studiat mi~c5riledatorite unui cilindru circular vertical' care avea o miscare de translaf ie perpendicular5 pe axa sa. Cfnd cilindrul are o vitezi destul de mare, apar in spatele s5u douii ~ i r u r ide virtejuri, cu axii vertical& care se asazii la distanfe egale intre ele. Vitezele de rotatie sint inverse pe un sir fat5 de celila!t si axele l vfrtejurilor de pe un sir corespund intervalelor de pe ~ i r u celiilalt (fig. 8-19). In primul moment, viteza de deplasare a vlrtejr.lrilor este chiar aceea a
9
9
A

corpului cil indric, dlir ea scade cont inuu si virtejurile r i m i n semiinate in urma cilindrului la intervale egale, difuzinhu-se dupii citva timp in fluid. Teorja cornpletii a acestui fepomen a fvst ficutii de Tt1.v. Kbrman, care a incercat totodati sii calculeze rezistenta c.e se opune de ciitre fluid mi7i ciirii cilindrului, pe baza acestui fenomen.
Potentialul complex pentru un singur gir de vfrtejuri a ~ e z a t e la distante egale cu I (fig. 8-20) este, conform celor stabilite anterior:
w = -{ln(z-z,) 2ni

r

+

+x
00

[in@-zK)+

i n (2-Z-K)]

1

Aceasti expresie este valabila pentru tot cimpul afar5 de axele virtejurilor. S5 tnrnultirn pe (z -- 2,) cu - ~i s5 irnpirtim pe (z -zK) ~i pe (z-Z-K) cu - l K , res1 pectiv ZK, ceea ce nu rnodifici decEt constanta arbitrarii, gi sii inlotuirn in expresia rezultat5 suma logaritrnului prin Iogaritmul produsului. Avem succesiv (V. art. 8.3.5):

1

+ const.

Fig. 8-19. Sistem de virtejuri, in viruri

1L

+

Fig. 8-20. Schema la teoria sistemelor de vtrtejuri

Inlocuind pe z~

= 2,

+ 1K

~i z-K = zO- IK, se obtine:

deci potentialul complex se va exprima prin:

f (2) = -In sin - (z - 2,). 2zi I
7t

r

Viteza complexi intr-un punct

2

este:

Acest Sir de vfrtejuri riimfne fix, deoarece virtejurile fiind situate la distante egale, actiunii unui virtej asupra unui virtej dat ZK i i corespunde actiunea contrarii ~i egali a unui virtej simetric fat5 de ZK. S i considerim acum doui ~ i r u r i virtejuri de tipul celui studiat mai tnainte. Fiecare de gir este in echilibru sub actiunea propriilor virtejuri, fnsi acum apare interactiunea dintre virtejurile celor douii ~ i r u r i .Fie I?, ~i I?, intensitiitile qirului de sus, respectiv de jos, ~i h distanta dintre ~ i r u r i Fie z, un virtej din qirul de sus ~i z, virtejul cel mai apropiat din ~ i r u l . de jos. Potentialul complex a1 miscgrii datori te acestor doul virtejuri este:
f
(2)

=

rl -In sin - (z 27ri 2
7c

21)

+ -In sin -(2 - 2,). 2xi 2
r 2

7c

Viteza complex3 intr-un punct

2

este:

u-iv=-

7c df - -ctg-(z-zl) rl dz 21i 2

+ -ctg21i
r 2

It

(2 - z2).

2

Virtejul z, care apartine ~iruluide sus este imobll in raport cu acest Sir, astfel c i mi$carea sa este datoriti numai virtejului z2, deci viteza complexi a virtejului zl este:
u,
2 - iv, - -ctg-7r - r

22i

1

(zl - z2).

Intrucit calea de virtejuri (dublul Sir) se rni~cii un singur tot, cele douii viteze trebuie ca s2 fie egale: de unde rezulti: r2= - rl= - r. Daci punem E relatia (8-30), zl n se obtine:

- 2,

=b

+ hi,
r

b fiind defini t ca in figura 8-19,
It

u, - iv, - u2 - iv2 = -

-ctg21i

1

(b

+ hi).

Cum cele doui ~ i r u r i virtejuri se deplaseazi dupii directia Ox, trebuie ca vl = v2 = 0, de deci qi membrul a1 doilea trebuie s5 fie o cantitate realii. Aceasta se intimplii in urrnstoarele dou5 cazuri : - cind b = 0 qi atunci se realizeazi ordinea simetrici a vfrtejurilor cu:

- ctg i
21
1. c C n d b =2

ir

fn care caz vfrtejurile din cele doul qiruri sint a1ternate, avind viteza

KBrrnan a aritat cii configuratia alternati este singura stabili gi atunci raportul h/t este determinat gi egal cu 0,281, ceea ce corespunde cu valorile ggsite la experientele cu cilindri tn api.

Mi~cciri potenfiale cu viretjiiri

259

Spectrul mi~ciiriifluidului in spatele cilindrului, in zona c5ii de virtejuri, se obtine din - (8-29) ~i conditia r2 = =. considerind un vfrtej zl din ~ i r u lde sus gi alt virtej 2, din ~ i r u lde jos:
ir

f

(2) =

- - 1 11
2n

nr X sin - (t - zl) si11 - (z - 2) , iI' I I . - - - In 7c 2c 7 7t sin- (2-2, f b hi) sin - (t - 2) , I I

+

Mi~careaeste reprezentatii in figura 8-21.

Fig. 8-21. Migcarea produsii de virtejuri in ~ i r u r i (dupii Kiirman) Bazat pe aceastg teorie, KBrman a incercat s5 obtini prin calcul qi rezistenta la inaintare a corpului In fluid, dupii cum se va vedea 211 capitolul urmltor.

Capitolul I X

Forfele hidrodinamice i n miscarea fluidelor perfecte

Teoremele generale ale impulsultii, stabili te la paragraful 6.1 1. ne-au permis a determina reactiile hidrodinamice ale perefilor care limiteazi un fluid T miscare, peretii fiind fie f i c ~ i ,fie mobili: ~ o r m e l eecuat iilor impulsului n date de Euler [formulele (6-36) si'(6-37)]si-au gisi t numeroase 'aplicatii tehnice, dintre care o parte sint ctlprihse in ackst tratat. Cind un corp solid este .inconjurat de un fluid, se deosebesc cazurile: - cind fluidul este in miscare in jurul corpului care este fix; - cind fluidul este fix in 'infinit si corpul este in miscare. Aceasta este o pr6blemi fundamentali a l~idrodinamiciisi o vom trata in acest capitol numai in ipoteza fluidului incompresibil s i ' f i r i a se tine seama de p ierderi le de energie prin freciri . ~ n t r u c i tfortele d6termina te ast fel diferi, in general, foarte mult de acele ce se constati in cazul fluidelor reale, studiul va lua in considerare si urmiitoarele ipoteze care apropie din ce in ce mai mult problema de realitate, fir6 a o rezolva definitiv: - Se consideri in fluid un cimp de viteze potential si forte conservative. - Se considerii, daci este qazul, existents circulatiii si in general a vfrtejurilor in cimpul potential exterior virtejurilor. - Se considerii formarea unor suprafete de discontinuitate in spatele corpurilor inconjurate de fluid. Este admis c i virtejuri si supra fete de discontinui tate echivalente cu un strat subtire de virtejuii se formeazii numai presupunind existenfa unor forte de viscozita te specifice foarte mici, care ins; nu intri in calcul ca atare.
7 7
A

7

7

9.2. TEOREMA REZIDUURILOR VITEZEI COMPLEXE
Fie un curent plan, a1 cirui potential complex este f(z) ~i i n care se gisesc n puncte singulare ale functiei d f datori te unor izvoare pozi tive
dz

.

sau negative ~i ale unor virtejuri punctuale in punctele z = a,, z=a, ~i avind reziduurile corespunzitoare A*, A2 ... An

... z=a,

Forfele hidrodinamice 2n migcarea fluidelor perfecte

26 1

Dupi cum este cunoscut din . analiza matematici, daci se inconjurs punctele singulare cu un contur curbiliniu C, exist5 t~rmitoarearelatie:

+

Daci se inlocuiesc in egalita tea precedenti cant ititile complexe A K = cc, . d t -i P K , precum si - --- .- io si dz = dx idy, se obtine:
, .

dz

+

+

A

Insi

\

(o dx
C

+ vdy)
\c

=

I' (circulatia)

( u d y - vdx) Dec i

=

Q (debitul).

A ~ a d a r , daci se cunosc expresia analiticii a potentialului complex si punctele singulare, se obtin cu formula (9-3) atit circulatia din clmp, cit $i debi tul total a1 izvoarelor. Consecinte I ) Daci in cfmpul miscgrii nu sint izvoare pozitive sau negative, exist5 relatia :
D
9

2) In cazul unei transformdri conforme a mipirii, circulatia rcimine neschimbat& Dacii se face trecerea din planul z intr-un plan brin transformarea conform;: = f(z), putem scrie:

<

c,

df Inlocuind in formula (9-4) pe - ~i pe dz prin expresiile precedente,

dz

se obtine:

3) Dacn" se opereazii transformarea conformii a curentultli in jurul unui

cilindru circular, circulajia in jurul noului profit obtinut este aceeqi ca in jurul cilindrillui circular ~i anume : - 4 z a v , sin O,, in care 0, este unghiul care corespunde punctelor de stagnare pe suprafata cilindrului circular (fig 9- 1 ) . Sg considerim acum c i se foloseste funcf ia de transformare Jukovski I" i== z - si se obf ine profilul diZ simetric (fig. 7-35), in planul c. Transformarea trebuie aleasii astfel ca viteza in acest plan sii nu ia valori infinite. Fie w v-iteza complexi Pn plaI Fig. 9- 1 . Schema la demons trarea conserl-arii nu1 z si w'-viteza complex5 Pn circulatiei In urma unei transformiri conforme planul . h t r e aceste viteze existi urmi toarea relatie :
j

-

9

+.

9

avem :

dec i Dacii z = - 1, viteza ' din planul c poate deveni infinitii. Pentru a evita aceasta, trebuie ca si w sa fie nul, ceea ce se intimplii numai tn punctele de stagnare, pe c e r h generator (punctul B din fig. 9-1). Asadar transformarea se va face astfel ca punctul de stagnare B de pe cercul din pldnul z sn' treaca" in bordul de iesire R, ul profilultli din planul (fig. 7-35). 4) Circulatia la un p;ofil cilindric circular se realizeazi numai dind, din exterior, o miscare de rotatie cilindrului in jurul axei sale, pe cfnd la un profil obtinut piin transformarea cercului, circulafia se produce prin insusi n fap tul disimetriei. Valoarea acestei circulat i i depinde de unghiul 8, ales f profilul circular generator [v. formula (9-6)]. Aceastii ultimi concluzie, datoriti lucrgrilor lui N . E. Jukovski si N. A. Ceaplighin, este de mare irnportanfii dat fiind c i de mirimea circulatiei naturale", care depinde de desenul profilului, depinde portanf a, adici forta de sustentie a aripei unui avion. 5) fn problemele de hidrotehnicii, teoremele circulaf iei si ale portantei au mult mai putinii importanti decit in aerodinamicg. Ele isi gisesc totusi aplicatie inti fn urmitoarele domeni i : - teoria modern5 a turbinelor cu reactie, Pn care se iau ca punct de plecare fortele care se exerci t5 pe palele rotoru lui . Trebtlie t o t u ~ imentionat
7y
T

t

Forjele hidrodinamice in mi~carea fluidelor perfecte

263

cii aceastii teorie nu a putut inlocui vechiul calcul bazat pe teoremele energiei si ale impulsului si pe o serie de date empirice; - teoria miscirii aluviunilor, cind se studiazi miscarea individual5 a part iculelor .
7

9

7

?

9.3. FORTELE HIDRODINAMICE IN MISCAREA PLANA A UNUI FLUID IN CARE SE AFLA UN CORP FIX
Problema consti in stabil irea unor formule generale care s i dea forta de presiune rezultanti ~i cuplul rezultant a1 presiunilor exercitate pe un ciIindru fix, avind o sectiune de o formi oarecare, aflat intr-un fluid incornpresibil in mi~carepermanenti. Vom calcula rezultanta ~i momentul rezultant a1 presiunii, ficind abstractie de fortele masice. Fie X, Y componentele. fortei de presiune ~i fie pre- 'Y siunea complexi 3 = X - i Y definiti ca un vector conjugat cu R fati de axa real;. Daci n este directia norrnalei spre interiorul suprafetei corpului (fig. 9-2), a1 cirui , contur P planul xOy este C, R n se exprimii prin relatia:

,

R=x-~Y=[
C

p(sin0

+
(9-9)
i

+i cos 0)ds= i

Sc

pe-0; ds.

Forta de presiune rezul tanti se obtine introducind tn ecuafia (9-9) valoarea lui p din ecuatia lui Bernoulli: 1 p = c--pv2, 2 c fiind o constant;.
1

w r(

Fig. 9-2. Scherni pentru calculul fortelor hidrodinamice actionlnd un corp fix intr-un fluid in miyare plan2
I

Prima integral5 din membrul a1 doilea se anuleazi, cgci se presupune continuitatea conturului inchis. Intr-adevsr : jce-ei ds =

j ds (cos 0 C

i sin 0) =

(dx-idy)

=! = z
C

0.

fn c,are & este variatia afixei conjugate lui z. In a doua integralii se poate scrie e-eids = e-29; dz, deci

264

Hidraulica

Ve-0; = V (cos 8 - i s i n 0) = u - i v = w , Ins5 w fiind conjugata vitezei V . Astfel se obtine prima formulii a lui Blasius-CeaplZghin:

Momentul rezultant a1 presiunilor hidrodinamice se calculeazl in raport cu axa Oz, perpendicular5 pe planul migcgrii :

Sc Introducind fn aceasti ecuatie pe p din ecuatia lui Bernoulli, avern: 1 L = p ( x d x + ydy)-p V 2 ( x d x ydy).
C C

L=

( x p cos e

+ y p sine) ds=
2

p

+ ydy).

C

+

c r are valoare final5 identi-cii cu cea initial& deci : L=V2jxdx
2

Prima integral5

S'=

d (9)= 0 deoarece la parcurgerea cornpletii a conturului inchis,

LP
2

+ ydy).
R
[formula (9-10)]g

C

Aceasti expresie a lui L poate fi pus5 in functie de ~ ca gi expresia Am gisi t rnai sus c i Ve-ei = w. Prin ridicare la pitrat ~i fnrnultire cu z dz se obtine: Cum ins5 V2e-20; z dz = @z dz. = e 2 0 i dz, rezul tZi : V2zdz
=

1nsii
deci :

w2z dz.

z dz = ( x $ i y ) ( d x - idy) = x dx

-

+ y dy + i ( y d x - x dy),
real5 (v2z';i;).

Va( x d x

+ y d y ) = partea

Agadar, L se mai poate scrie in doui feluri, in care simbolul 6%e insearnni partea r e d s :

Aceasta din urmi este a doua formulri a lui Blasius-Ceaplighin. Dacg se cunoagte expresia analitici a potentialului complex a1 migcirii fluidului: formulele precedente se pot pune sub o forms care permite calculul analitic direct:

For$e[e hidrodinamice tn miparen fluidelor perfecte

2659

S i aplicim aceste formule la exemplul cunoscut pe a l t i cale, a1 migcirii Intr-un ctmp uniform de viteze cu suprapunerea circulatiei r gi' a unui cilindru circular de razi a. Conform formulei (7-77), potentialul complex a1 migcirii este:

df Introducind aceasti expresie a lui - In formula (9- 14), se obtine:

4n2z2
Z

"' J dz.

1 Dupi teorerna reziduurilor, numai termenul In - se pistreazi ca reziduu a1 polului~

z = 0 gi integrala se reduce la 2xiAl, A, fiind coeficientul terrnenului rezidual. Astfel:

(s)2
X=O

dz = 2x i iv,
n

r

--

2v,

r

de unde rezulti:
?

Y = prv,,

rezultat cunoscut, ~i anume: forta de presiune dupi directia general: a migcirii este nuli, iar portanta, forta perpendiculari pe directia migcirii, este aceea d a t i de formula lui Kutta-. Jukovski. In ceea ce privegte momentul rezultant L, aplicfnd formula (9-15) gisirn:
A

Intrucit expresia din acoladi este imaginari, momentul rezul tant este nul, deci singura reactie hidrodinamici este portanta care trece prin originea axelor de coordonate.

A

9.4. REZISTENTELE DATORITE DIRELOR $I VIRTEJURILOR

9.4.1. Curent cu dire vi suprafete de separatie S-a ariitat la art. 7.3.9, cii ipoteza unor suprafete de discontinuitate, care despart domeniui mi~ciiriigenerale de spatiul dinapoia unui corp inconjurat de fluid, permite calculul unor rezistente care eliminii partial paradoxul l u i d'Alembert. Se poate numi ,,diriU, zona care se formeazii indiiriitul corpului si care se caracterizeazii prin urmiitoarele: - fluidul stagneazi fn zona direi, adicii viteza relativii a direi in raport cu corpul este nu16. De aceea se mai poate numi aceastii zonii ,,apii rnoartii".
?

astfel .se folosesc mai multe metbde. In acest scop.4. duce insa la rezultate mult diferite de realitate.f n Sntreg domeniul. datori tii desprinderii vfrtejurilor din sir. o pe cind prin miisur5tori se giise~te valoare cam de doui ori mai mare. Kamenkov (1933) bazatii pe pierderea circulatiei vitezei profilului. Calculul rezisteniei se face consideriid o suprafati de control de forma unui paralelipiped care' se miscii cu viteza de deplasare a virtejurilor ~i se aplica teorema I a impulsulu~.. in care se tine seama de formarea direlor si a sirurilor de virtejuri. Pentru determinarea ~ r i n calcul a rezistentelor datorite formirii direlor .presiunea 9 . 9. se preferi .in diri si pe suprafata de separatie este constanti si egalii c u presiunea la infinit p. Astfel. se poate pleca de la legea distributiei presiunilor pe suprafafa corpului. d u p i ce se determini potenfialul complex ~i vi tezeie. mi~careaeste potentiali. V. aceste rezistente nu pot f i determinab decit prin experiente facute pentru o gamii intinsii de'nume-re Reynolds. rezistenfa unei plici plane norrnale pe directia curentului calculatii in acest mod este: T . Curent cu viruri de virtejuri In cazul cind in spatele corpului se formeazii indoitul gir de virtejuri a1 ternate.a se pleca de la conjugata complex2 a forfei elementare .i p dz efectutnd integrarea ei sub diferi te forme si folosind eventual formulele Blasius-Ceaplighin. Se obf in formule care sint in concordanfi cu experientele. care se stahileste in fiecare caz in parte. se considera si in zona direi o miscare potenf i a l i cu virtejuri punctuale.ne frontali. Cu toate deficientele lor. in afari de zona direi. teoriile hnisciirilor. Calculul forfei de presi. ins5 anumi te marimi trebuie stabili te experimental. bazat pe ipoteza mentionatii. - . Astfel. dupa cum se va vedea la capitolul X X I I I .cii aceastii teorie nu duce la rezultatul numeric ciiutat. Bu dovedi t cii aceste fenomene sint cauza unei piirti imp6rtante din rezistenfele pe care le opune corpul la miscarea fluidului ~i cii. .2. i l l stadiul actual. 0 teorie care da rezultate mult mai apropiate de realitate este aceea a lui G. deoarece in zona direi mi~careaeste departe de a f i potenf iali. .

fluidele putindu-se deforma pin5 ce iau forma suprafetelor rigide care constituie peretii unor vase. analoge eforturilor de frecare. ciirora li se aplicii legea fundamental5 a eforturilor de viscozi tate.).4. paragr. de frecare. se pot obtine fie dirkct. art.1. fie plecind de la ecuaf iile generale de mi~carea unui mediu continuu si elastic (v. elast ice ~i viscoase. spre a putea folosi re'zultatele ce stau la dispozitie in teoria elasticitiitii. ci numai In timpul misciirii . . Deosebirea dintre fluid si solid nu existii din punctul de vedere a1 ecuatiilor de miscare. . STABILI REA ECUATIILOR LUI NAVIER $1 STORES Ecuafiile de miscare ale fluidelor v7scoase.Capitolul X Miscarea fluid elor viscoase A In acest capitol se studiazii misciirile fluidelor considerate ca sisteme continue. cum sint apa. pornind de la proprietiitile specifice ale flufdelor. descoperitii de Newton : Nu toate fluidele sint supuse acestei legi (v. i n sfirsit. gazele si in general lichidele nu prea viscoase. in domeniul de temperaturi si presiuii depiirtate de valorile critice ale schimbiirilor de stare fizicii. decit cii. Se vor coniidera numai mi~ciirilein strituri paralele. in t impul misciiri i. ~ a t o r i i i iunor forte de atractie molecularii se dezvol tii. Se vor stabili mai intii ecuatiile generale de miscare. aceask lege se aplicii riguros. stahilite de Navier si Stokes. conducte sau canale. 2.ale misciirii fluidelor viscoase si apoi se vor studia diferite cazuri particdare de misbiiri si diferite metode de rezolvare a unor clase de probleme.conditiile la limi t5 au un caracter special. eforturi interne tangent iale.eforturile tangentiale. 9 9 - . la fluide se constatii d: deformatiile sint mu1t mai mari . dar la cele niai rgspindite. se face restrictia ca mi~careasii nu fie insotitii de fenomene de turbulentk. in raport cu solidele. precum si relatiile dintre deformatii ~i eforturi. 3. nu exist5 in stare staticii.2.2. 9 7 10.).

. Pol i tehnicii din Bucure~t X I I . putem scrie (fig. 103). q. 10-1): Creqterea vi tezei v dupg directia z este dz dv timpul dt este . 10-1) care s-a den a plasat in timpul dt.:( I :+ y - Dezvol tind analogia cu teoria elastici titii. respectiv dz. Tnsii. iar cu E qi y deforrnafiile specifice liniare ~i unghiulare. dupg cum am vgzut I dv I la art. dp - dw . * . 4 I + r A. 10-1 .Essai d'une theorie 6lCrnentaire des dkforrnations et des efforts intCrieurs d'un fluide incarnpressibleU (Bul. dac5 in elasticitate se noteazg cu c. 2. din teoria elasticititii.1. Considerind cornponentele v. Germani: . in acest sens. 1-2. y fiind analogul lui G. dz =dv - dz dz.L---T~ 4 / --# ___t dy Fig. sii considergrn ca toa te deformatiile Pn hidrodinarnicg sint un produs a1 unei viteze de deforrnatii cu elernentul de tirnp dt. printr-o translatie ~i o rotatie de sens invers. - Rezultii c5: 'ryz = dy zzy . cind unghiul drept zOy ar f i suferit o deforrna/ tie total5 (da dp). ca ~i I .dT dri Ex . 0 incercare interesantii. astfel c5 virful A ajunge T A'. Deformatiile paralelipipedului elernentar de fluid c y rnai deforrnatia in unitatea de tirnp a unghiului drept yAz. gradientul vitezei . S i ne fnchipuirn cii acest element este 42 adus. . vorn avea: 85 . A~adar. Astfel. este datoritl lui D. Y Y . Fie un element fluid avind forma uilui paralelipiped elernentar (fig.4. iar deplasarea corespunzitoare in - Deformatia unghiularii: Tot astfel.este toc/ / / A#-- - .dt. o rotatie qi deforT acela~i n rnatii. iar viteza unghiularii d (a + p) fiind analog5 undt ghiului de alunecare yyz. i*. ---7 deforrngrile unghiulare da ~i dp ale fetei d y x d z A dau na~tere unor eforturi de forfecare TYZ = = 'rzy in planurile yOx. p. lidele este perfect valabilii *. respectiv zOx. Nr. pentru fluide.. deplasgrile.In ceea ce prive~te relatiile dintre deformatii si eforturi. Astfel. w ale vitezei V qi cre~terilelor respective dupg striibaterea distantelor dy. 194 1.dz dt.-. .. se poate scrie: C~Z form%analogs cu T ~ Z = zzy = G yyz.+-• ~ dx dy 'dz 7 7 Aceste relatii pot fi stabiIite ~i direct. in tirnp ce elementul de volun~ suferit tirnp o translatie. f5rl s5 se anuleze ~i deforrngrile. analogia cu so. cu virful din punctul A' Tnapoi in punttul A.

. ale c5ror expresii sfnt deci: Tot astfel. .G= mE 2(m + 1) qi 0 = (ox + oy + OZ) m -2. putem forma I Yyz-- . 1.3 m E 2 (m l)G + Pe de alt5 parte. se obtine: Cantitifile c x . . s5 considersrn cunoscuta relatie: ax ay + az - E E..~ = 2(m + 1) G cx. 269 E = udt. E q =vdt. datori t l efectului fortelor de frecare T. s5 form5m o expresie a lui yiantul tensiunilor o: E.. deformatia cubic5 din elasticitate 0 se inlocuieqte cu viteza de dilatatie cubic5 8' din liidrodinamicii: Continuind analogia. 30 ax Se obtine: . Pn care vom inlocui pe oy+oz CU---. adic5 partea suplimentarg a tensiunii norrnale. fiind de ordinea de m5rime a lui dt. Acestea introduse in expresiile lui qi y.o (m .YYZ - dt - dw dt 1 dz dt -+ dvdt . astfel ca s5 se pun5 in evident5 inva- Expresia va f i de tipul ox = o o i qi urmeazl a g5si pe o x . S considerlm relaf iile: H + ..2) (legea Hooke generalizatii).-dw 1 dy dt dt dv +-dy ? care sint cantitsti finite qi pot fi numite viteze ale deformafiilor specifice. citurile: EY. = wdt. EZ ~i yyz etc.- M i ~ c a r e a f luidelor vlscoase .

a presiunii medii p (opus5 normalei exterioare). adic2 T . viscos. iar la fluide perfecte se anuleaz2 ~i y. valoarea presiunii normale variaz2 in jurul unui punct oarecare. urmiitoarea relatie importanti care leagii lungirea specifics rx de tensiunea a x . l"(g-7yx - - In mod analog se obtin celelalte dolt2 ecuafii care dau pe ph ~i p. = a + 2 C . ~ ~ . Tnx = Pn C s (n. I I se deduc in mod sistematic din ecuatia matricialii urmiitoare: div V 2 3 0 div 0 V 0 0 0 'div V . Ecuatiile (10-2) precum ~i ecuatiile: pL pi. in teoria elasticititii.G8=o+2GcX-G div 3 3 in care = rt2 + q2 + tE = deplasarea totalii. div 7= 0. I - Vom avea in hidrodinamics.p = pu = p z Aceasta rezultii ~i din ecuatia (3-3').. astfel c5 px . Presiunea pe o fatii se poate pune deci sub forma: Px'-p+pJr In care: 1 P. nemaifiind in formulii decit invarianti vi constante: 2 2 a . dupii directiile. Rezultii c5 la fluidele perfecte: T n x = px cos(n.-p 0. . respectiv y ~i z. a s-a inlocuit cu . cu termenul respectiv p . in miscare. = px = py .pZ - nu nunzai in stare de repaus. =2 3 div T) . y) TZX cos(n..270 Hidraulica Dacii f inem seama de legea lui Hooke generalizatii. z). In. x.mod asemiinitor se obtin $i ecuatiile care dau pe py?i p z .. = T. dar p in n z i ~ a r e .= + cos (n. i Termenul din ecuatia (10-3) este ceea ce se adaug5 presiunii . In aceste ecuatii.. La fluide incompresibile. Deci la un fluid real.p pentru a pune in evident2 directia negatiuj. existi deci. prin analogie cu du px=-p 2 p-dx + elasticitatea: 2 . x ) .p div 3 v. x) O fiicind .p . ~i p z .ry. datoritii fortelor de viscozitate.

~~ e: D u. ecuafia de viscozitate p = f ( T ) ..Mi~carea f luidelor viscoase 271 Dac5 se introduc valorile lui p' si 2. a unui sistem continuu (v.Dt - p z dz - 2 11 -d I 3 dz ( p div V). in kcuatii~e generale de miscar. . cu corlservarea cnergie i - pgR-T pentru gaze ideale sau - caloiice si transferul de cgldurii . I I I ~ . se oblin pent ru' fluidele compresibile si viscoase ecuatiile de miscare urrniito. obtinute din ecuatiile (10-3) s i (10-4).-dux d d 2 3 p div V ) --I1 p "(%+.ecuatia de stare fizicii: p .")+ (&I dy dx Dw P x - p z -dz 2 3 y div V $.ecuatia lui Van der LVaals pentr~rgaze reale. ' Dt 0-- - px-- dp dx -+ 2x( 2 p .ecuatia de continuitate: . dupii transformgrile indicate si notind: 9 obf inem : Dm P .p -) "("+$) dx dx + sau.ecuaiia de terrnodinamicii pentru procese adiaba t ice. . cap. .

termenii suplimentari corespunzii tori rezistentelor interne datori te turbulentei (v. p si sapte ecuatii.si presiunile sint cunoscute. a) Mi~careapirale15 a Jnui fluid incornpresibil sub presiune intre doi pereti plani paraleli (fig. deci sint de ajuns cinci ecuaf i i .~.3..3. vectoriale: Q- DV = Dt @. P ROBLEME REZOLVATE CU ECUATII NAVIE R-STOKES Deosebim trei grupe de probleme rezolvate cu ajutorul ecuatiilor NavierStokes: . = 0. u. T 10. adici IritGza este tangenti la contur.PV 2V. Conditiile la limitti care se pun de obicei sint: la pereti solizi v. cap.1 . p. la viteze mai mari trebuie s i se adauge mernbrului doi a1 ecuaf i ilor. Aceasti ecuatie se deosebeste de ecuatia lui Euler numai prin termenul acliugat p V P j 7 . Vi tezele au numai componenta u # o .Prohleme la care a fost posibili rezolvarea exact5 a ecuaf iilor NavierStokes. 10. T. Probleme rezolvate exact Vom prezenta citeva cazuri de misciri mai importante. Ecuatiile Navier-Stokes slnt verificate in numeroase cazuri particulare pentru misciri lente in regim laminar. Pentru fluidele iilcompresibile se obtin ecuatiile Navier-Stokes (1845) : 7 7 9 Cele trei ecuaf i i (10-7) pot f i puse sub forma unei ecuatii unice.Probleme rezolva te d u p i negli jarea unor termeni din ecuatii le de miscare si care jucau un rol secuhdar fn procesul fizic a1 miscirii. XI). pe cPnd ? . iar la suprafete libere eforturile t = 0 . p.grad p 7 +. w . . . 10-2). La procesele izote'rme T si p sint determinate. la care s-au putut rezolva exact ecua t i ile de miscare.Ileci in total sint sapte necunoscute: u.ohleme la care s-au folosit metode aproximative de 'calcul.

deci u nu depinde de x.(lo-7). deci . deci I( depinde nun~ai y si. . 1. . - Aceasti ecuatie liniari se x . -fiind permanenti.: .legii hidrostatice . d J -. . Ca urnlare.. Constantele deintegrare se obtin prin conditiile la l i m i t l u = 0 pentru . . ' .v = 0.gca& este plani. d x . pz--'i"(dy2 du dp dx - d2u - (10. Z / 9 dt - " r Dacl se dii pierderea' de sardiril.- d2u . w. b) Mi$carea plan% permanent% Fig. du inertial' p .f). . +-dii.-Y dx -. .: ".ecuat ia (10-10) devine<. 10-2. Ai. . Asadar u = f(y. mai import tante. conform ecuatiei de miscare dupl .. -pfesiunile variazii dupi direct iile y $ z.dacii se consideri pozitivl partea scoboritoare a liniei de'sarcinl).). . aceasta directie: . > si prin integrare: 9 .= 0.. .. (semnul . aplicind ecuatia. ins5 aceste presiuni variazl dupl directia x.- I ~ -. - 9 I .. reeultl OU imediat . tkrmenui de .. c) 9-i d). - . Mi~careaparalelii a unui fluid viscos Entre doi pereti p 1 p i jntr-uua canal intre doi pereti paraleli f i c ~ i a$ezati la distanla 22. 1 dp . k # 9 I . coiform.const . -.: rezolvl exact in mai multe cazuri particulare dintre care vom trata ~ o m p l e citeva.0.y = Rezuitg: b h. . . la punctele b).io) i8 --.+ I .= 0 .. a " 9 . de continuitate . z.

gJha Urnax 2r. se realizeazii cazul unei rnisEiri laminare cu suprafati liberii. Debitul pe metrul liniar de liitime este: Dacit se considerii miscarea fluidului nurnai de la axa Ox Pn jos.d p . Se poate privi mi~careareprezentati prin (10-14) ca o suprapunere de dou5 mi~ciiri: o rni~care in canal.Y u = . fn acest caz. MiScare plani permanen t i intre doi pereti paraleli. mulele ( 9 ? c) Migcarea plani permanent5 intr-un canal intre doi pereti paraleli la dlstanta h. ' . Ecuatia diferentiali de la b) este valabilii ~i i n acest caz.. 10-3. dintre care unul este mobil Acest tip de mi~carese nume~temi~careaCouette simplii. curba 1). ca la punctul b) anterior ~i o mi~care Couette-simpld (fig. trebuie ca fundul ~i subrafata Iichidului s i aibi panta J ~ i atunci for. dintre care unul fix $i altul avind 0 migcare in propriul siu plan cu viteza U = const.274 Hidraulica Distributia vitezelor este parabolicii (fig. Se observi cii dacii presiunea scade in direcfia lui U. u = 0 gi pentru y = h . 2v . u = U. 10-3. Rezulti legea distributiei vitezelor. Aceastri mi~carese realizeazii in spatiul strPmt cuprins Pntre cepul unui arbore vertical gi crapodinii ~i prezint5 interes in teoria ungerii. 10-3): yJhB . tot parabolici: Y h2 .. (pentru h = 0). iar daci presiunea cregte in sensul lui U. adici apare un contracurent ling5 peretele fix.. vitezele se distribuie dupi o parabolii Pn felul lui 2. ) (10-12) si (10-13) sfnt valabile si pentru aceasti miscare.(1 h 2pdx h -f)* (10-14) - dh tributie liniarii a vitezelor: In cazul particular --0 dp se obtine o dis- Fig.U .. se realizeazri distributia vitezelor dupi o paraboli in felul lui 3. doar conditiile la lirnitii se schirnba ~i anume: pentru y = 0.

O. derivatele lor . Apoi.0. In sffrsit.V const. deci 0 = .0 . = 0 . (fig 10-4). -- d!? pentru y = r u 7 = 0.Miqcarea fluidelor vtscoase 275 d) Mi~carea permanent5 in conducts rectil in ie.deci ecuafia (10-16) se d2u reduce la: dy2 - dz2 7 de unde rezulti. deci C.y2). 10-4. gJ . Ecuatia lui Navier-Stokes dup5 directia de proiectie Ox este A 9 sau v2U gJ = -.dw df dt partiale fat5 de x . la fiecare d2u valoare a lui -corespunde o valoare identicii .gJ (r2 .. atft v cft gi w fiind identic nule. Z = g s i n a.. si C.ii circulare..r2 4. la care nu se cunoa~te o solutie generalii. Fiind o miscare permanentii.c2 4v - 9 u s . n Astfel. de sectiune constant% . fn cazul secfiun. = 9 9 9 T - dt dv . fortele masice specifice sfnt X = g c o s a . prin integrare: Constantele C. y. z sfnt nule. Mi~careapermanenti in conduct6 rectilinie a unui fluid viscos a lui Poisson. du numai u # O. se obtin prin conditiile: du pentru y = 0 .0. (10-16) Aceasta es!e o ecuatie di ferentiala Fig. Daci Ox este axa conductei si miscarea se produce in straturi (laminara).-. w 5 O.. 4v . . A fost rezolvatg exact P cazul citorva forme particulare ale conturului sectiunii. . pe cfnd v .-. din cauza simetriei centrale.

Aceste formule. 1045). efortul specific de frecare z fn lungul generatoarelor cercul'ui de raz5 y este: 9 - 9p Iorgulescu. Pnrnultit5 cu lungirnea I.A~adar. pentru y = 0: Vi-teza medie: Fig. 1953. Pentru a se obtine pierderea de sarcinii J pe unitatea de lungirne.forta dr du de frecare intre dou5 straturi aliiturate de lungirne I este 2nrl y -. Metoda de calcul a pierderilor de sarcin5 P rnivcarea larninarl. * vezi FI. i Se poate pune P evident5 cii pierderea de sarcinii P rni~carealaminar5 permanent5 n n intr-o conductii este datorat5 nurnai lucrului rnecanic a1 fortelor de frecare intre straturile de du fluid presupuse larnele cilindrice de grosime dr *. 10-5. ceea ce esfe caracterisfic miscn'rii in regim lamia . deduse de Hagen ~i Poseuille. Eforturile tangentiale fiind 7 = y . . . Insurnind lucrul rnecanic a1 fortelor. se obtine D In functie de vi teza rnedie V. Distributia vitezelor ~i a eforturilor de frecare intr-o conduct5 rectilinie de sectiune circularii Pierderea de sarcinii: J 9 = 8~Urned 9 gr2 (1 0-22) asadar p ierderea de sarcinn' E aceastcE miyare esfe propor~ionalii n cu viteza rned ie.dedus din legea parabolic5 a distributiei vitedr zelor fn rni~carealarninarii.legea distribuf iei vi tezelor se reprezintii printr-un paraboloid de rotafie (fig. se frnparte D la greutatea y Q a fluidlilui care a trecut prin conductii in unitatea de tirnp. iar deplasarea relat ivii dr du a straturilor in unitatea de tirnp. Viteza maxim5 este in centru. 1. n Hidrotehnica". du In sffrsit. . sPnt ' in dep ling concor danfi CLI e ~ p e r i e n t e ~ e . Bucure~ti. de frecare Pntre dr toate straturile succesive pe lungimea I se obtine energia disipatii (consurnatii in ciildurii): ? Introducfnd in aceastii expresie pe .dr.

ar. iiind zero pe ax5 si maximum la perete. G sin a $ alp. . p . 'clG Saint Venant pen tru torsiunea prismelor. (1 0-23) C fiind cercul cle contur a1 tubului de razii y. In cazul unui dreptunghi.Migcarea f luidelor viscoase deci variazii proportional cu y. se poate proceda prin oricare din metodele de calcul argtate pentru sectiune circular5 ~i se obtine rezultatul urmiitor: Punind Q = xy2. : r Pentru cazul r = 0. f2r2 a race uz de ecuafiile lui Navier?tokes.18) se poate stabili pe cale elementarii. . == 0. ~ si simplificind. . y ---. . greutatea proprie a tubului de curent si forfele de frecare.Q.p ~i p = p . . -.. 10-6. Se observ5 A Fig.-.pu2 humii presiunile. pornind tot de la ecuatiile Navier-Stokes. vfrful fiind la y = 26. Prin urmare. pufdQ. 9 2 Observiim cii ecuatia diferenf ialii a m i ~ c i r i iin conduc tii circular2 (10. -S C r l d ~ == 0.. 1 . care a permis rezolvarea exactl a multor cazuri particulare ale nii~cgrit permanente E conducte.p.1'( ~ l "1. rezulti : dy du interioarg r (fig. I R U = - gJ y + b 4v (10-26) b y fiind mgsurat de la axa Ox trecind prin centrul de greutate. si rBmTn in ecuafia impulsului si iesire se echilibreazi. se deduce ecuatia g diferenfialii (10-18) obfinutii mai sus pe a l t l cale. Cum G sin cr iar 't = = ylQ sin cr = y . Conduct5 avind sectiunea de forma unei coroane circulare . proiectind aceste forte pe directia axei conductei se obtine: 4. a fost indicatii n de3.Y ~ J T ia valoarea . in . 10-6).In cazul unei sectiuni de fornta unei coroane circulare avind raza exterioarg R ~i raza . (10-19). legea lui u este dat5 sub forma unei serii duble 141. depinzind tot de o ecuatie Poisson.In cazul unui triunghi echilateral a cirui in5lf ime este 36. Tntrucit distribufia vi tezelor estk identicii in secfiunile transversale. deci cidem peste - formula .. unde -. plecind de la echilibrul di.. rezultii cii forfele de inertie la intrare *do.namic a1 fortelor care actioneazii in timpul rnisc2rii un tub de curent de razi y ~i lungime i.0 n~etodiimai generals. legea distributiei vitezelor este: .

precum: migcarea unui fluid antrenat de un disc fn rotatie. riimin in ecuatia de miscare numai gradientul presiunii dinamice si termenul de v iscozi tate.. prezentiim ur. M i i gi colab.-(y8+id) 9 Y se alege astfei' tncPt care este o solutie particular5 a ecuatiei diferentiale date. . avem: div grad p = y div A V = div V . ecuatiile devin i'ntegrabile prin metode eiacte. Urmind o cale nouii. 3 1951 9. reduc migciirile plane lente ale osl lichidelor viscoase incompresibile la1migciri rnai simple. 2 ) se poate obfine ca sum. folositl la torsiunea plicilor. la care se adaugi ecuatia de continuitate: div -V = 0. R. intersectii de. suprapuse (Com. sii satisfacii conditiile pe contur. conform ecuatiei (10-28). dar rezul tatele contin un grad de aproximare uneori apreciabil. Intrucit ele constituie relativ putinele cazuri de migciri ale fluidelor reale la care s-a putut constata o concordanti perfectii intre calcul gi experientl. solutiea ecuatiei diferentiale v2q= 0 gi o functie cp. ovoid. datoritii ipotezelor de bazii *.3.. paraboll. astfel c i primii se pot elimina din ecuaf iile de miscare. si tinind . Gr. Nr. Functia cp + cp. = . 4.2. rezultii c i : Presiunea este deci o functie de potential. a douii functii: o GO functie armonicii $. sau cTnd conturul este format din segmente de conice. 10. Insi. Simplificate pe aceastii cale. migcarea ciitre un punct de stagnare gi citeva migciri nepermanente. Dacii aplicgm ecuatiei (10-28) operatorul div. Aceastii metodi. Acad. Acad. s-a aplicat gi la migcarea permanents a fluidelor viscoase la sectiuni ale conductei in forml de elipsi.c i integrala cp a ecuatiei diferentiale v2 cp = f ( y .P. Plecfnd de la ecuatia (10-9) ~i considerind echilibrarea fortelor masice de citre presiunile hidrostatice. C. memhrul a1 doilea se anuleazii. cercuri. Probleme rezolvate prin aproximarea fenomenului (Cazul mi~cgrilorlente) d In cazul cfnd n~iscirilesfnt foarte lente. Ca aplicatii mai importante ale acestor feluri de misciri. matoarele doui cazuri : a) Mi~careaparaleli in jurul sferei. e) Au rnai fost rezolvate prin metode exacte qi alte probleme. termenii inertiali (depinztnd de fortele de inertie) pot' fi neglijabili fati de termenii depinzfnd de fortele de frecare (de viscozitate). poligoane regulate sau neregulate. 9 9 grad p = p V 2 V .R. * . Cu privire la aceastl problem5 vom da numai enuntul gi rezultatele: - . seama c i div grad p = A p . Importanta teoreticii a acestor probleme este mare.

(aval). de razii vectorie r. paralel cu migcarea generala a fluidului in acest caz. Distributia presiunilor pe un cerc mare. Presiunea maxim5 este in punctul PI (amonte) gi presiunea minim5 (depresiune) h P.d Re = . Re Formula (10-30) a fost ulterior fmbunitititii de Oseen pentru a fi valabilg ptnii la numere Re < 5.R. corespunzind unui numir : U. (10-31) -* - formulii stabilitii de Stokes. . = C j a . P F .. 2 2 2 (10-32) 24 f Fig. Se constati cii aceastg formu15 este valabili pentru migc5ri foarte lente. s h t : v=u=- 3 4 Rxy rS Pe suprafata sferei : In cazul cind presiunea fluidului (fgrii sferii) este p = pcoflst = p. . Cj fiind pus sub forma: . . -1 I . prin considerarea sferei. V +. y.formula (10-32) este identic2 cu formula (10-31). -FK Formula (10-31) se mai poate pune s u b forma o b i ~ n u i t ia formulei lui Newton care dii rezistenta unui corp intr-un mediu fluid in migcare: P ..P u. la care se adaugii p.+-+ 2 . 2 R In figura 10-7 se d6 diagrama distributiei Um presiunilor pe un meridian a1 sferei. Valoarea absolutg a acestor lpresiuni este: 3 ..-+---+. 10-7.U2 : CfnRa-U. in jurul unei sfere de razii R . presiunea va fi aceea din formula precedents.< 1 (d = 2R). cornponentele vitezei $i presiunea tn punctul (x.Mifcarea f luidelor v tscoase 279 Dacg migcarea se produce in sensul Ox cu viteza U . Mi~careaparaleli in jurul unei sfere fixe a unui fluid viscos. Forta total5 de presiune este Fx = 6~ pU. punind Cj = . z).

b. 10-8) este de a-reproduce misclrile potentiale.. 10-9).alde. FG.se fixeazii un corp .--v. vizualizind liniile de curent cu ajutorul unor fire de curent colorat. ..) Micciiri: permanente plane intre dai pewti paraleli fic~i. care una cel . -. ' P = ~ g z f (xs Y)* 3\ _ . . '* .x si y ... : Miscarea fiind :permanenti.. 1 . . un lichid cu o distributie de viteze datl..- - 9 . - 10-9... deoarece. . ...putin.10-8. -Dispozitivul 1... .- . dupii metoda cunoscutl a lui Reynolds. -- - . -* .sSnt mari $i nu pot f i . vitezele medii pe iniiltimea h a lichidului intre cele doug pliici admit o funct. Ac+Ste 'miscC5ri reiifizeaei -intre d6ul p llci planeS+pai. Vitezele variazii prea putin in directiile.. 9 9 1 . Acest lucru 'este posib'il. Vom considera cazul cind pliicile si miscarea sint orizontale (fig.c i putem admi te. Schemi la demonstratia rnigcgri i vbcos intre dou5 plgci plane foar te apropiate . .. \ . .. . . du dx dv L- .. .. -. dupi cum se va ariita. a Fortele masice au componentele X 5 Y = 0 ~i Z g (acceleratia gravitatiei).dv .-dw . .. . dz Ecuatiile de proiectie ale lui Navier-Stokes se simplificii in aeeste conditii.0 . . .ie depotential. Hele-Shaw. . neglijati.at- - ins5 gradientii . sau un sistem de corpuri solide in jurul clfora curge. . . este transparent% h t r e aceste pllci .Componentele u si v ale vitezei slnt . cu aproximatie acceptabili:' 9 dt $t .. . . diferite de zero. . . lufnd formele urmiitoare: Din ultirna ecuatie se obtine prin integrare: . Scopul dis'pozitivului (fig. - . Apirat Hele-Shaw pentru bizualizami rnigcirilgr potentiale d u . . - . astfel. 'sS din. dar w E 0: .- - 9 .

deci la integrady rea ecuafiilor diferentiale (10-27).Migcarea fduidelbr 'viscoase ! 281 Op . ~i teza medie deriva de aseme'nea dintr-un potential. in 2 7 h 9 definitiv : Pentru o anumitii valoare a lui z = z. . deoarece prin def i- deci V G ...determinii cele patru constante C..s. dx.h2: P . ' . C.vede c i .. C.. se obtine: deci componentele vitezei din acela$i strat orizontal deriv6 dintr-o functie de potential 9. acesti gradienti ai presiunii pot f i considerati constanti. care diferii de la un strat la altul: . . si C. Din .5 din potentialul .sznu depind de z.i : L - - . si se obfine.aceastg -relatie se .tp= . ~ 12p . . Solufia ecuaf iilor (10-34) este deci : z = f . derir.

s-a Pntrebuinfat pentru studiul misciirilor de infil tratie a apelor subterane (v.3. t. Se obtine avantajul c i ecuatiile nodurilor pe contur sint mult mai simple decit in cazul metodei precedente . fn cazul m i ~ c i r i ipermanente in conducte. de obicei cu ochiuri pitrate sau dreptunghiulare. de contur C ~i de sectiune dreapti a . Dacii > 1.3 nu sPn t propriu-zis aproximatii de calcul numer ic. Ecuatiile la nod au exact aceea~i formi ca ~i tn cazul retelei rectilinii. putem scrie: A 6 ) ~i c). urmate de o metodi experimental2 bazati pe analogia cu alte fenomene. cap. care se a r a t i mai departe. y. dublete. suficientii exactitate. 9 10. * Pentru metodele de sub . 1957). VIII. cu atPt calculul este rnai exact. Principiile ~i modul de potentiale plane. pliicilor plane) .4. aripilor. aplicare a acestei metode.Experienta aratii cii pentru ca firele de curent colorat sii se piistreze subtiri. construirea retelei curbilinii cere uneori o munci suplimentarg. Aceasti metodi se aplici acel o r a ~ iprobleme ca ~i metoda retelelor rectilinii. fortele de inertie cresc simtitor $i ecuatiile (10-37) nu mai confer. 4. b) Metoda* retelelor curbllinii gi a tuburilor de curent. in care distributia vi tezelor este guvernati de o ecuatie diferentiali de tip Poisson. METODE DE CALCUL APROXIMATIV $1 METODE ANALOGIC EXPE RIMENTALE Aproximati ile ficute la paragraful 10. pentru fiecare tub elementar. Dispozi tivul Hele-Shaw a fost folosi t intr-un mare numiir de cazuri (misciiri cu izvoare. a) Metoda refelelor rectilinii gi de calcul cu diferente finite. a se vedea: C. Mateescu. De exemplu. ci rezul t i din neglijarea unor termeni din ecuatiile diferentiale. in schimb. un dispozi t iv format din douii pliici paralele verticale. Scopul retelelor curbilinii este ca fnse~iliniile de contur s i faci parte din retea. trebuie ca . expusi mai departe. totodati cu restringerea domeniului de aplicabilitate a rezultatelor.10 cu privire la m i ~ c i r i l e sPnt valabile ~i pentru calculul mi~cirilorfluidelor viscoase in care se poate folosi o retea de puncte tn plan. se poate acoperi sectiunea vie a conductei printr-o retea. afari de unele cazuri destul de numeroase. n de asemenea. Sectiunea dreap t i a conductei este imp firt i t i in ochiuri curbilinii.. Metode noi de determinare a distributiei vi tezelor fn mi~careauniformi a lichidelor viscoase (Studi i ~i cercetiri de mecanicl aplicats. in care scop se aleg curbele printr-o metodi adecvati. ~i cu cPt reteaua este rnai deasi. misciiri F jurul paletelor.numiirul Reynolds redus" al misciiri i defini t prin 7 t fiind o lungime caracteristicii a corpului in planul x . In cele ce urmeazi vom expune trei metode grafico-analitice bazate pe metoda diferentelor finite. XXIV). fiecare ochi fiind considerat ca sectiunea dreapti a unui tub de curent elementar. expuse la articolul 7. Nr. Intr-adevir.

Daci rn + n = 1 gi K.. ecuatiile permit a se scrie : gi ale ochiurilor adiacente. . in care se cunoagte distributia vitezelor: u.(u. (10-42) ecuatie identic5 cu aceea obtinut5 plecind de la retele rectilinii cu ochiuri piitrate. c) Metoda prin suprapunerea mi~cgrilor.Trasfnd liniile echipotentiale pe cale experimental5 gi liniile de curent prin constructia grafici (fig. Aceastg metodi permite s5 se aducii o scurgere de form5 complex5 . 10-14). n fiind constante. in domeniul de suprapunere. O. acestea fiind circumscrise unor cercuri de raze row t. Aplicatia acestei metode este fnlesnitii prin construirea in . u1 . obf inem o retea de pitrate curbilinii pe care urmeaz5 apoi misurarea razelor gi cercurilor inscrise gi a laiurilor pgtratelor curbitinii care intri in sistemul de ecuatii (10-42) cu diferente finite..(y. z).G. = K. ecuatia (10-41) se reduce la: 41-4.ale ochiului M M ' N ' N .Fie doui migciri laminare rectilinii de sectiuni drepte diferite. ca poli ai unui model E. = F.prealabil a unei retele curbilinii adap tat5 conturului. Aproximafiile ficute conduc la erori sub 1% dac5 unghiul de divergent5 a dou5 curbe vecine de acel a ~ igen este < 20". u fn exteriorul contururilor partiale (prelungire analitici) gi daci.A. .o elipsi gi un triunghi echilateral dau un profil ovoid (fig.un triunghi cu laturi curbe (fig. + nu.un cerc gi un p5trat sau un triunghi inscris intr-un cerc conduc respectiv la un piitrat sau.. + u. fiind valorile lui u in centrele 0.).D. = K2 .. de exemplu cercuri Appolonius (fig. De exemplu : . + u. functiile de repartitie a vitezelor sint uniforme gi nu comporti nici un punct singular. de analogie electrohidrodinan~ici. .) = K = gJ -(2r.. (10-44) r n ~i se obtine K. Pentru un ochi dreptunghiular curbiliniu M M ' N'N (fig.. 10-12).la o suprapunere de scurgeri simple cunoscute. z) = mu. 10-13).. u... de exemplu dac5 conturul face parte dintr-o retea ortogonalii cunosc u t i . + u.u. I Q = (2ro)2 etc. putem construi o plac5 conductoare sau o baie electroliticii de aceeagi form5 gi constitui doui segmente ale conturului din pozitii diametrale.. (y. 10-lo). z) Migcarea definiti prin: 11 = F(y. . iar T efortul de frecare specific pe fata lateral5 a tubului. dindu-se forma sectiunii. = K.Mi~carea fluidelor viscoase 283 n fiind directia normal5 la contur. . In general. Pentru o retea de ochiuri curbilinii piitrate. 10-11) sau o refea de elipse gi hiperbole homofocale etc. 10-10) gi cu aproximatiile : . Aceastii suprapunere matematic5 este posibilii dacii se poate calcula. = F. (fig.

G. Obtinerea prin metoda suprapunerii. respectiv un triunghi curbiliniu .unui fluid vtscos . Metoda E. 10-12.. pentru obtinerea unei retele de pitrate curbilinii inscrisii intr-un contur de o formi oarecare Fig. prin metoda suprapuner-ii ctnd conturul este un piitrat. fluid viscos intr-o conduct5 de sectiune ovoidal5 . Fig. 10-11. Calculul prin metoda retelei de piitrate curbilinii a1 m i ~ c i r i i uniforme intr-o conducti avtnd sectiunea de o formi complicati J Fig. Retea de piitrate curbilinii Fig. Calculul migciirii . 10-14. 10-10. 10-13.D. a migcgrii unui .A.

oricit de regulate ar fi straturile in care ea se p. este totusi o miscare rotationalii.oduce. vom considera Ox axa conductei in directia misciirii. iar in ecuafia (10-48) gradientul lui u se calculeazii in . I . aviild valoarea : 9 lol= a d icii : . h t r .:si u =# 0. in condiliile date. w = 0.5. in conduct2 rect ilinie de sectiune consiantii.l ( z() ) =1 T Z Z . 2C 2 2 Y w = 0 1 grad u. Pentru a demonstra aceasta. v = 0.Miparea fluidelor viscoase .v 1 rot =~ X o du du -+. t 10. in care rot V=# 0. Asadar rotorul vitezei si deci virtejul vitezei este diferit de zero.w 221z .u n punct oarecare. chiar in c. devin: Ecuatiile liniilor de virtej sPnt deci: de unde rezulti: deci . fiirii amestecarea sau incrucisarea firelor de curent. Din ecuatia (10-47) rezultii cii liniile de virtej se confundii cu liniile de vitez6 egalii (izotahe). vectorul-virtej 'a1 y i tezei are componentele : 9 9 9 9 9 9 care. CA RACTERUL ROTATIONAL A L MISCARII FLUIDELOR V ~ S C O A S E I Miscarea in regimul laminar.ea mai simp16 Iorm6 a acest& misciiri 'si anume in miscarea permanent.

In sfirsit. . 0 tratare amplii. Viscozitatea este o miirime fizici legatii si de alte proprietiti fizice si chimice ale fluidelor care intereseazii tehnologja materialelor. rezulti: adicii efortul de frecare 7 este proportional cu viteza de rotatie a vectorului-virtej . tivii a acestei probleme. Tipei. folosind diferite tipuri de mi~ciiriale fluidelor viscoase. dar va f i cornpietati cu diferite considerafii tehnice in capitolul XIV.286 Hidraulica L. c) Transportul fluidelor viscoase prin conducte. '% A se vedea C.R. Cornuniclrile Academiri R. fiziolbgia etc.Hidroaerodinamica lubrificaf iei" (1957). Aceastii chest iune se bazeazii pe legea miscririi fluidelor viscoase in conducte. t.P. N. sectiune transversali. Mateescu.6. fizica.. 5 1958. b) Viscozimetria este tehnica mlsuririi viscozi tiitii fluidelor. exhaus. care. .liniile izotahe din sect iunea transversala sint singurele lini i d e virtej ale miyiirii *. d n fiind un element de lunqirne normal pe curba imtahi dintr-o astfel de sectiune. apartinind domeniulii constructiei de m a ~ i n inu va f i expusii fn acest tratat. Nr. Aceasta tehnicii a cipitat o mare dezvoltare ~i s-au construit numeroase tipuri de viscozimetre. Una din cele mai importante aplicaf i i ale teoriei misciirii fluidelor vfscoase este teoria lubrificafiei. V I I I .. A~adar. expusl in acest capitol. din relatia: 9 dacii tinem seama de (10-48). este publicatl in . 10. Y . DIFERITE APLlCATlI ALE TEO RIEI MIVCARII FLUIDELO R vISCOASE a) Lubrificatia. datoritii Prof.

Dintre aceste diversevalori ale numirului critic. a cirui valoare poate diferi mult de la un caz la altul. T RECEREA DIN MI$CA REA LAMINA RA fN MI$CA REA TURBULENTA S-a ariitat la capitolul 111 c i mi~careaturbulentii este structural cu totul deosebi tii de rni~carea laminarii: . oricare ar li nalura fluidului. direcfia vitezei se schimbii in fiecare moment. Dimpotrivii. Dacii experienfa se face cu deosebite prea se elimina orice cauze perturbatoare (neregulari tiiti ale perecautii.Pierderea de sarcini de la un punct la a l t u l a1 unei conducte sau a1 unui canal care transport5 fluidul este mult rnai mare decit in m i ~ c a ~ e a laminari.1. ... Astfel. la aceasti valoare a lui Re. cel rnai imeortant este numgrul critic inferior. vibratii provenind din mediul exterior etc. = 2 320. componentele vitezei au caracterul unor mirimi care oscileazi in jurul unor valori medii. . nurnirul Re.~ i i e z aPntr-un punct din spatiul ocupat de fluidul in miscare permanenti nu are niciodatii o valoare constanti. in masa fluid. de asemenea. virtejuri in rezervor~~l amonte. ceea ce dovede~te i fortele de frecare sint mu1 t rnai mari in miscarea c turbulenti. treceiea in turbulenfi se face pentru un numiit. 1 . superior se a f l i intr-o zona de instabilitate. dupii un parcurs linistit. liniile de curent se incruci~eazi. telui. se deosebe~te nurniir critic inferior Re. numit numir Re critic superior. fmpletesc . = 2 000.Re mult rnai mare decit 2 320. cu pistra- . adici orice perturbiri s-ar aduce miscirii. insa depinzind de forma sectiuriii de curgere.se lui in miscare apar virtejuri care. se amortizeazii.. S-a rnai ariitat la capitolul 111 c6 trecerea tiin mi~carea laminari in mi~carea turbulen t i se face cind nurnirul adimensional trece de o anumitii valoare numiti critics. iar in un conditii obisnuite Re.Nu se rnai produce acea mi~carein straturi care caracterizeazi miscarea laminari . el se realizeazg printr-o sporire inceatg a vitezei.. miscarea revine de la sine la regimul laminar care este in acest caz un regim stabil. la o conducti dreapti de sectiune circulari.Capi tolul X I M i ~ c a r e aturbulentii 1 1 . deoarece el marcheazi limita de stabilita'te a m i ~ c i r i ilaminare.

oricite precaufii s-ar lua pentru asigurarea unei rni~c6rilinistite. 1 1.. cum se admit'e in teoria cinet i'cii a gazelor sau in cazul misciirilor browniene. Se poate spune cii pentru R-e > 2 000 rigimul stabil de miscare este regimul turbulent.. 11-1. f6rl a schirnba regin~ullaminar. Intrucit cauzele perturbatoare se manifest6 incepind in stratul de fluid de ling5 perete. cii rnisc6ri oscilatorii de foarte rnici arnpli tudine i n stratul de ling5 perete.288 Hidraulica rea precaut iilor arii ta te. intr-un punct a1 unei sect iuni prin albia unui riu.1). fie ca sint . Cind tn aproape intreaga mas2 a fluidului rni~cirile pulsatorii sint generalizate. Aparitia de virtejuri izolate la cauza). 9 Care este cauza intirni care produce turbulenta ~i cum s-ar putea determin'a prin calcul nurniirul Re critic? Dintre diferilele teorii pro.2. in m i ~ c a r e nLlmirul Re rimine sub Valoarea critics infeturbulent5 rioari. fie ca sint provocate. rnai cu seams d u p i ce in ultirnii 20 de ani s-a pus in e ~ i dents. difuzindu-se P rnasa f luidului. Tn figura 1 1-2 se d i diagrama vitezelor u ~i v in funcf ie de timp. de asemenea. Experiente ficute cu ulei uri viscoase au pus in evident5 'asemenea r n i ~ c i r i (fig. Aceste r n i ~ c i r i abia perceptibile se arnpliRe -65 ficii dacl Re > Recr..teoria stabilititii d u p i rnetoda rnicilor oscilatii" este cea rnai consolidata.turbulent5 deplins". elemente macroscopice. cind mi~ciii-ilesinusoidale ale unor fire de curent sau unele virtejuri izolate qi repetate. ci grupuri mari de molecule. iar daci Re < Re. care trateazi despre stratul-lirniti. ins2 dacii se introduce o perturbare. Este de remarcat cii miscarea de agitatie a particulelor nu este la nivelul moleculelor. la vitezele vintului se constat2 variatii temporale tot atit de mari. denumi te moli. Se poate observa cii abaterile vitezei in jurul vitezei medii iau uneori valori mari. putlndu-se totu7i observa o suprapunere de misciri de d iferi te frecvente gi ampli tudini. irnprirnind m i ~ c i rii n caracterul turbulent . part icipii impreunii la mi sciiri oscilatorii.. Aceste oscilafii sint departe de a f i sinusoidale. pini ce se destrarni. Nu moleculele. prin experiente de mare precizie.spanRe=m tane" (adici fir5 a l i se fi putut determina Fig. chiar de 50% . miscarea tiece in turbulent5 si nu mai revine la regimul laminar.. ci sint foaite complicate. Re =32 . ~- - - - - - - 1 spar -4 11. se constituie : regirnul de . ne propunem a dezvolta teoria stabilitiitii rnigc6rii la capitolul XII. STRUCTU RA MISCARII TURBULENTE Struc tura misciiri i turbulente este determina tii de suprapunerea unor misciri de agita(ie a particulelor peste o miscare fundamentalii care ar f i 'guvernatii de ecuatiile lui Navier-Stokes.puse pentru a da un rispuns la aceasti chestiune . y 9 . Trebuie rernarcat c l exist5 o fazi prernerggtoare trecerii in regirn turbulent. aceste rnici oscilatii se arnortizeaz5 rapid. pe cind in canale si in conducte d e forme reiulate rniscarea este rnult mai linistit2. nu schimbl regimul ]inistit atit timp c ~ t trecerea din m i ~ c a r e laminar. . cliiar treciitoare.

) Acelea~i consideratii sfnt valabile pentru toate componentele vi tezei.. nu se poa te realiza decit o mi~carecvasi-permanentg. dar pentru frecvente mai mici. De exemplu.deplin turbulenti" cit si intr-o miscare laminarii cu perturbiri. De fap t..) o linie va Pnsemna o miirime rnedie porale. s i fie practic egale.* 289 Atit intr-o miscare . egal6 cu diferenf a (u u) (fig. Pentru oscilatii de frecvente rnari. .. Variatia vitezei 14 in mi~careturbulent% f Intr-o miscare permanenti. 11-7. * Reprezentarea prin li tere barate a diverselor milrimi (viteze. to (1 1-3) iar u' este . definitii prin relafia: - u . precum ~i pentru presiunea p Pntr-un punct: u \ u = u + u'.Migcarea turbulentd . adici: + + + . 2T) etc. (t. (In cele ce urmeazi.. 11-2).tafie". (De aceasta se tine seama la efectuarea miisuriirilor de debit ale cursuri lor de apii .w ' . trebuie sii treacii rnai multe zeci de secunde sau chiar minute pentru a se avea media. \ w = w -1. (to T) .. medie ternporali * a vitezelor u. -5 1 to+T = T u (1) dl.) rnedii tern- . o miirime cind pozi t ivii cind nega t ivii.viteza de agi. media se realizeazii Pntr-un timp T de cPteva secunde. durata T se va lua suficient de mare pentru ca valorile mkdii ale lui u.. presiuni etc. v = v+ v'. fiecare mbrime mecanicb poate f i consiheratii ca suma a doui mirimi cornponente: o miirime medie temporal5 si o mirime pulsatorie.viteza ..de transport". orice semn barat cu temporall. (to T ) . componenta dupi dtirectia x a vitezei fnti-un punct este suma a doui viteze: I Viteza este . pentru intervalele de timp to . Rezultii cii media temporal6 a lui n' este nulii: - Fig. cum se fntimpli la cursurile mari de a p i . p = p+ p'. s i nu se confunde c u milrimile vectoriale.

11-4. se folosegte mai bine o emulsie de amestec de clor-benzol gi vaselini a cirei densitate este apropiati de aceea a apei.-s la intervale curentul puternic luminat..constante experimentale .se bazeazi pe variatia rezistentei electrice a unui fir conductor cu temperatura conduc€orului. iar tn timpul din urmi gi variatia presiunilor. care prezinti inconvenientul c i au o migcare ascendenti proprie.Clnd curentii sint de dimensiuni mari ~i au nurnere regim turbulent Re mari. Se satureazl curentul cu bule de aer gi se c i n e m a t ~ g r a f i a ~ g . a fost nevoie de cercetiri experimentale fine cu aj:utorul unei I aparaturi speciale. ceea ce are ca urmare a ---in cazul m i ~ c i r iin conducte-o micsorare importai~ti vitezelor 11in punci tele apropiate de axa conductei. se pot urmiri traiectoriile. 11-3.1 . Rezistentele a . f i c u t i pe un ecran.35. . p . se pot misura simultan componentele vitezelor Pn puncte diferite.290 + Hidraulica Prin rnisc5rile-in toate direcfiile ale particulelor se produce un amestec intens a1 fluidului precum ~i a1 cant itsfilor de miscare.0. c se aleg In functie de diapazonul S Fig. 9 9 .. Ud m = 0.Metoda cinematograficci. A L STRUCTURII MISCARII TURBULENTE Structura migclrilor turbulente fiind foarte complicatii. care s i inregistreze automat puisatiile vitezelor. Metoda are gi inconvenien te : nu se fnregistreazi pulsatiile de frecventg mare. Inconvenientul semnalat rimPne. 'astfel c i diagrama distribuf iei vi tezelor este mu1t mai plat5 in miscares turbulent: decit in miscarea laminar5 (fig. Distribufia vitePentru masurarea vitezelor se Pntrebuinteazi: zei in migcare laminari gi in . iar prelucrarea rezultatelor este anevoioasi. STUDIUL EXPERIMENTAL. Ea. Schema electrici a aparatu ui este argtat5 fn figura 11-4. M.. nu este deranjatg structura curentului. ins2 atenuat. deci se poate aplica metoda Lagrange. care se misoar5 apoi pe proiectia. In locul bulelor de aer. M etoda termo-anemometricci este cu deosebire avantajoasi la experientele cu curent i de aer. unde se Incilzegte datoritg curentului electric. s-au folosit aga-numitele micromori~ti.3. a. nici la viteze mari. '11-3)9 . Intensitatea i a curentului variazi cu ajutorul reostatului r gi se misoari cu ampermetrul A . Tempera tura la care se ridici firul este Pnsii fn functie de viteza f luidului care-1 ricegte. Un astfel de fir (de obicei de plating) fictnd parte dintr-un circuit electric este introdus in curentul de aer. b. m o r i ~ t ihidrometrice obignuite. Dupg E. Se obtin valori cvasinstantanee ale vitezei (pe durata t impului de expunere) gi valori medii (media valorilor instantanee). cu timpuri de expunere foarte scurte \ 200 mici de timp.c u inertie redusi. precum :.u'-'vi teza curentului de gaz . nu se aplici la curentii de aer. tnregistrarea turatiilor ficlndu-se cu un cronograf. deci tnsigi intensi tatea curentului electric va varia Sn functie de viteza fluidului.A. Fig. 9 11.5 variind ugor cu numirul Re = . Metoda are mai multe avantaje. Schema instalatiilor electrice ale termo-anemornetrului I . S-a stabilit cii exist2 relatia: \ A ($ ) i2 = a + pum (1 1-6) In care i este intensi tatea curentului electric . a filmului. Minski aceste misuriri se fac cu 0 eroare de 3-5%. Traiectoriile bulelor apar ca linii lurninoase Pntrerupte. IntrucPt morigt ile deranjeazii structura curentului gi au ~i o inertie importanti. v A d fiind diamet ul firului de plating.

intre ele apreciabil la fund. (v. V3/umax.turbulenta deplinii" din conducte ~i canale. Minski.18 H de la fund ~i la 0. Se mai constati c i curba de distributie a frecventelor este aproape identici pentru viten zele u' $i p f la suprafati $i difer8. In formulele (1 1-7) nu1. nu1 = II 1 e '2navl . misurarea momentelor de corelatie etc. afar5 de un strat subtire de la fund. Totodati. M. componenta verticali rimine aproape constanti.21~ V P / G ~ ~ . nu1= Y 1 e 2ncw1 --u12 2 20#4 . iar aul ~i avl sPnt mediile pitratice respective ale lor. F axi. Concluziile precedente sint valabile numai pentru . Curbele de frecventi ale vitezelor de pulsatie uf ~i vf in doul puncte ale unui profil vertical a1 unui canal . Intrebuintarea termo-anernometrului P a p i este Pngreuiati de formarea P jurul firului n n a unui strat de gaze care modifici conditille termice. Acest fapt se evidentiazi $i mai bine in figura 11-6. paragr.90 H de la fund. ale lui Gauss. Trebuie mentionat c i fenomenul de turbulent2 are aspecte diferite in functie de conditiile la limiti ale curentului. H fiind adincimea canalului. Pentru misurarea vi tezei pulsatorii se inregistreazi variatia tensiunii electrice prin intermediul unui amplificator electric de tensiune. (1 1-7) ' Se observi c i pulsatiile sPnt mai puternice inspre fundul canalului decit la supfarati. Se vede c i punctele experimentale se situeazii destul de aproape de curbele teoretice de distributie a frecventelor obtinute prin formulele de probabilitate a erorilor. Metoda termo-anemometricii permite gi misurarea directiei curentului. v?/ Fig. curbele de frecvente ale componentelor longi tudinale ~i verticale ale vi tezelor de pulsatie h t r .-vt2 2oVl 2 . intr-un canal de laborator. 11-5. misurarea componentei vitezei de agi tatie d u p i o perpendiculari pe directia vi tezei de transport. nV1sfnt frecventele vitezelor de pulsatie (agitatie) u' ~i v'. In figura 11-5 sPnt redate.. ins5 caracterul statistic a1 fenomenului se mentine totdeauna.u n punct la 0. dupi experientele ficute de E. componenta vertical2 a pulsatiei vitezei depinde foarte putin de numiirul Re. Galvanometrul G serve~tela balansarea puntii.7).. unde se reprezinti variatia cu adincimea relativi in canal a valorilor relative ~ P / G ~i Se vede c i pe cind componenta orizontalii a pulsatiei creqte de la f a t i la fund. Vom da cfteva rezultate ale metodelor de misurare a vitezelor. care pun in evident2 structura mivcgrii turbulente ~i caracterul statistic a2 fenomenului.de variatie a rezistentei R a firului de p latini. 11.

M. Migcarea vibratoare a vinelor de ap2 in aer liber (Bul.8 figura 11-7 se repraduc vibrogramele obtinute I11 cazul roduse de un deversor 46 triung iular. Minski) vIn5 aspectul unei bare de n are gheat5 transparent5 . Variatia valorilor relative ~i in liber P reaim turbulent. = 35-40 cm * Pompiliu Nicolau. h. vinele provenind de la deversoare gi orificii de diferite forme. 1) h. ciizfnd pe. 0 . rezul tind din su' . aceasta nu suferi nici o alterare. . ~i tehnic a1 Institutului Politehnic TimiSoara. In Laboratorul de Hidrotehnicii a1 Institutului Politehnic Timigoara* au fost Inregistrate variatiile presiunii unor vine de a p i in aer liber. tomul 3 (17). prapunerea unor mi~cgri oscilatorii de frecvente gi ampli42 tudini diferi te. 1958). DatoritS variatiilor oscilatorii ale vitezelor se prod uc fluctuatii gi ale presiunilor gi cu cit turbulenta cregte. In 0.1 412 014 416 &I8 efectuatii la acelagi laborator.25 mm. se miiregte gi energia cinetici a vitezelor de agitatie Prin anumite dispozitive experimentale se pot pune P evident5 variatiile presiunilor gi efecn tele energiei cinetice. Printr-o alt5 experientl. servind ca ' receptor a1 vibratiilor. acestea YIsint transmise prin bare rigide la un vi brograf .o plac5 de beton. 11-6. Astfel. I 1 1 -v-7 / 7 Fig. = 26.Alte metode. 0 n u u de apiwtn regim linigtit functie de adincimea relativii T canal (dupii E. . In sectiunea de kiidere. Variatiile presiunii In sectiunea de c5dere a unei vine de apii in funcfie de adincirnea saltelei de a p i . de metal..7-32 cm.vibratiilor dintr-o vin5 in aer Fig. = 0.Geiger". Vina ciizind pe o placii elastici. ~tiintific . miguirea devine turbulent5 vi energia . din care se cons t a t i existents unor vibratii 94 comylexe.ibratiilor este capabil5 s i giureascii In scurti vreme placa de beton.. Dacg Pi1 aceeagi ving de apg se introduce un fir de miitase cu diametrul de 0. 2) h. 002 OD4 006 408 0. 3) h. 11-7. se pune in evident5 importanfa energiei cinetice a .

11.4. CLASIFICA REA MISCARILOR TU RBULENTE Se deosebesc mai rnulte clase de misciiri turbulente care cuprind, fiecare, mai multe tipuri de misciiri. Dupii A. Townsend se deosebesc patru clase in raport cu conditiile de simetrie P care se dezvoltii turbulenta: n I. Iwtropa, adicii avind simetrie sfericii. Exemplu : Miscarea dupii un griitar uniform asezat la intrarea unui tune1 aerodinamic ap;oximeazii numai tmbulenta izo&opicii, deoarece aceastii miscare nu , este si omogenii, avind un pu ternic gradient de presiune in directia misciiri i , medii. 11. Bidimensionala', adicii exist5 o directie in care conditiile la limit5 nu variazii si P care deci turbulenta este statistic omogenii. Exemple: n Jet dintr-un ajutaj de liitime infinitii. Dfra din spatele unui cilindru infinit de lung. Stratul limit5 a1 unei pliici plane. Curentul sub presiune fntr-un canal bidimensional. Dira fn spatele unui griitar de cilindri asezafi la distante egale. Convectia liberii de la un izvor liniform he ciildurii. 111. Cu simefrie axiald. Exemple: Jet dintr-un ajutaj circular. Dira unui solid de rotafie. Curent sub presiune prin conducte de sectiune circular2 sau intre supraf efe ident ice concen trice. Convecfia liberii a unui izvor punctual de ciildurii. 1V. Bidimensionald si cu simetrie axiald. Exemplu : Curent intre doi cilindri concentrici roti tori. Dupii conditiile la limi tii deosebim: - Turbulent a in conducte si canale. - Turbulenta in stratul limit5 a1 unei pliici plane. - Turbulenfa in stratul limit5 a1 unei suprafete de rotatie fixii. - Turbulenta in stratul limit5 a1 unui corp in miscare de rotatie: - Turbulenta liberii. In aceastii lucrare cele mai importante dezvoltiiri se vor da miscirilor tllrbulente P conducte -si canale, precum si in stratul limit5 a1 undi pliici n , . , plane.

A.

\

!

7

A

O

11.5. DETERMINAREA TENSIUNILOR DATORITE TURBULENTEI 11.5.1. Leme
- Inainte de a dezvol ta metodele de determinare a tensiunilor suplimentare datori te
turbulentei, este necesar a stabili citeva reguli pentru calculul rnediilor mlrimilor care fluctueazi P cazul turbulentei (vi teze, presiuni e tc.). n Fie cp ~i 4 doul mirimi care sint fhnctii de x, y, z gi f, ~i fie ~i 3 mediile lor temporale. Este evident c5: * cp+$=i+J; CP . - + = c p a $ - . (-11-8 a)

Da%ci este oricare din cele patru variabile mentionate: n

S S
\

cpdn = idn.

Daci o rngrime cp este surna unei mirirni medii jurul lui zero), astfel c i 7 = 0, avem:

~i a unei mirimi fluctuante cp' (In
\

Media lui cp2 este:

Produsul a doui mirirni cp Si +, arnindoui variabile in timp, are media:

Terrnenii din rnijloc fiind nuli, rimlne:

1 1.5.2. Tensorul tensiunilor de viscozitate aparenti. Ecuatiile lui Reynolds
Observirn cii in ecuafiile lui Navier-Stokes (10-8) se poate face lnlocuirea urrnitoare:
,

Intr-adevir, dezvolttnd terrnenii din mernbrul a1 doilea se obtin terrnenii din mernbrul Pntti plus terrnenii din ecuafia de continuitate, a caror sum2 este zero in cazul fluidelor incornpresibile. Vom transcrie deci ecuafiile Navier-Stokes sub forrna:

-

,

.

La care se adaugi ecuatia de continuitate:

I

Mi~carea turbulent d

295

S i introducem in aceste ecuatii valorile medii ternporale ale tuturor rngrirnilo;, luind -u n interval de tirnp T suficient de lung pentru ca u, v ~i 6 tntr-un punct oarecare dat, si fie constante, deci presupunern o rniscare cvasiperrnanenti In care se anuleazii qi derivatele - - - in raport cu tirnpul. Cum i h r - o astfel de rnivcare rnediile cornponentelor fluepartiale tuante u', v', w' ~i sint nule, ecuatiile (1 1- 1 1) ~i (1 1- 12) se transforrni dupii cum urmeazi: Ecuatia de continuitate, deoarece

a

du' d' dw' ; , - ~i - sint nule, devine: dx dy dz

-

-

d

A~adar,in ecuafia de continuitate, valorile instantanee u, v, w pot fi inlocuite cu mediile ternporale u, v, w.

---

In ecuatiile (1 1-1 1) toti terrnenii care contin derivate se transforrng in virtutea lernei
(1 1-8 b), media derivatei fiind inlocuitg cu derivata rnediei. astfel c5:
d-(uu) .dx Apoi d -(uv) dx d = - (U v) dx d - = - [&I v dx d = - (u dx
U)

d - = - [U u dx

+ U'

a

u']

deoarece terrnenii liniari T u', v' se anuleazi. n

+ U'

-

v'] etc.

Ecuotiile (1 1- 1 1) iau, dupi efectuarea calculelor, forrna cunoscutg sub nurnele de ecuabiile lui Reynolds:

a-+v-+w-dx

- dw

-

- dw

-

- d;
dz

- 2 - -

dy

dp P dz

1

+ vAw

-

-

(

du'w' dx

-

+ dv'w' dy

dz

Dacg se cornpar5 aceste ecuatii cu ecuatiile Navier-Stokes (1 1-8) ale fluidelor viscaase, l g r i turbulenti, se constati c i existi In fiecare ecuatie, In rnembrul a1 doilea, trei terrneni suplirnentari depinzind de rnirirnile fluctuante. Pentru. a deduce ciror tensiuni suplirnentare l e corespund a c e ~i t terrneni, s l considerirn un tensor suplimentar datori t turbulentei, avtnd noug cornponente care, spre deosebire de eforturile totate, vor fi notate cu sernnul ,,prim6':

296

Hidraulica

Rezultanta fortelor suplimentare superficiale (adici .fortele de presiune gi fortele tangentiale de frecare) raportati la unitatea de mass va avea, conform ecuatiilor generale de migcare ale mediilor deformabile (3- l), urmiitoarele componen te, dupii directiile Ox, respect iv Oy, Oz:

Comparind deci ecuaf iile (3- 1) cu ecuatiile (1 1- 14) putem identifica componen tele tensorului suplimentar cu termenii respectivi din ecuatia (1 1-14): pu12 pu'vl
\

pu'v'
PV'~

pu'w' pv'w' pw'2

pu'w"

pv'w'

De exemplu : 7, = .ryx = - pu'v' etc. E for tur ile acestea se numesc tensiunile de frecare aparent2 ale mi+cn"rii turbulente. Tensiunile totale rezultii din 'insumarea tensiunilor din mi~carea unui fluid viscos la' care s e adaugi tensiunile frecirii aparente [v. ecuatiile (10-2) gi (10-4)]. Astfel :

I

I

Tx,

= i.

(* *) +
dy dx

-

pufv' etc.

-

S-a constatat experimental (pe baza miisuriirii vitezelor u , v, u', v' etc.) cii tensiunile provenind din viscozitate stnt importante numai intr-un strat foarte subtire lingii pereti, unde migcarea este laminari (sub stratul laminar), pe cind in masa fluidului, termenii datoriti. turbulentei sint acei ce predominii. Ecuatiile lui Reynolds gi tensiunile determinate prin ecuatiile (1 1- 17) consti tuie o bazL teoretici pentru cercetiri, ins2 nu pot fi folosite in practicii, atfta timp cit nu se cunoagte -- dependenfa mirimilor fluctuante u', v', w', de mgrimile medii u, v, w. De aceea, pentru. calcularea elementelor migcirilor turbulente, se folosesc P practici doui c i i dist incte: n - Se studiazi prin misuriri numeroase, in diferite cazuri de turbulent;, miirirnile fluc-; tuante gi se stabilesc legile statistice ale variatiilor lor. Aceste rezultate se prelucreazii cu ajutorul statisticii matematice qi se interpreteazii din punct de vedere fizic-fenomenal, in scopul' de a se constitui o teorie statistic2 a turbulentei. - Se fac ipoteze simplifieatoare cu privireda dependents intre diverse1.e mirimi ~i se constituie o serie de legi qi formule semiernpirice, cu scopbl aplicirii lor in practicii. Aceastg din urrnii cale a adus pin2 h prezent cele mai importante rezultate. Totugi teoriile statistice sint in plini dezvoltare.

--

/

Miscaren t urbulentd

29T

Conditiile la limit5 sEnt pentru vitezele medii temporale acelea~ica in cazul rni~cgrii fluidelor vtscoase, iar vitezele oscilatorii sTnt nule la perete. Aceasta are drept urmare c& qi eforturile de frecare aparenti se anuleaz5 la perete, r5rnPntnd ins5 acelea de viscozitate din miqcarea laminar;. Urmind conceptia substratului subtire laminar de la perete, urmeazl c5 vitezele oscilatorii ~i eforturile de frecare aparent5 se anuleaz5 sau sfnt foarte mici, ba chiar neglijabile qi 4n acest ,,film laminar". Trebuie s l admitem c5 imediat dup5 substratul laminar urmeaz5 o zon5 de tranzitie h care fortele de viscozitate real5 qi acelea de visco-zitate aparent5 sPnt de acela~iordin de mgrirne, iar mi~careaturbulent5 propriu-zis5 ocup5. zona dincolo de aceast5 zon5 de tranzitie qi intreg centrul rnasei fluide.

I 1.6. LEGILE MISCARII TURBULENTE
Fenomenul de turbulentii este desigur extrem de complicat si part iculele fn miscare sint supuse legilor statist icii matimat ice, ca orice >enomen s f o chasti;. In acest sens, vom adiuga in paragraful 11.7 o ,serie de notiuni si. observatii la cele date anterior. . Legile misciirii turbulente se refer5 la dependent a mirimilor medii tern- - porale u, v, w ~i p de coordonatele spatiului si de timp. Asemenea legi au fost ciiutate si formulate inci din .secolul a1 XVI I I-lea, atit in ceea ce prive$te: distributia vitezelor fn sectiunea dreap tii a unui curent rectiliniu, cit si pier-derea de energie datoritii fortelor de frecare pe unitatea de lungime a curen-tului.
9
9
'

9

1 1.6.1. Legile empirice ale distributiei vitezelor Aceste legi au fost cercetate in special in profiluri verticale, la canalesi rfuri, si intr-un plan diametral, la conducte cu sectiune circularii. S-a c h a t care este curlia de repartitie a vitezelor care se adapteazii cet. mai bine punctelor experimentale. Au fost propuse de ciitre diferifi autori,. pentru profilul vertical a1 unui canal de lungime foarte mare (fig. 1 18): parabola
1

t Y'

Fig. 1 1-8. Distributia vitezelor P miqcarea turbulent5 dintr-un canal . n drep tunghiular ~i o conduct5 circular& conform legilor empirice

'298

H idraulica

s u ax2 orizontali O'x (la nivelul apei) sau cu ax5 orizontalii O f ' x (deplasatii mai jos); parabola cu a x i verticali O y ; elipsa, hiperbola; chiar curba logaritmici sau parabole de ordin superior. Acestea douii din urmi fiind actual.mente curbele de distributie preferate, este demn de remarcat c i curba logaritmici a fost propusi, fnci din 1820, de F. E. T. Funk, iar R. Jasmund, In 1893, a ales curba logaritmici d u p i ce a determinat eroarea mijlocie a abaterilor a patru tipGi de curbe- f a t i de punctele experimentale in 445 profiluri si a constatat c i acelei curbe ii corespundeau erorile cele mai mici. Parabole de ordin superior au fost sustinute de T. Christen (1903-1904) pentru curba de distributie a vitezelor atit la canale cit si la conducte lecirculare (fig. 1 1 8 , peiltru acestea. din u r m i fiind propusi formula;

'

Citeva cunostinte importante care stau l a baza conceptiilor actuale .au fost de asemenea stabilite experimental in trecut. Astfel, fizicianul E . Duclaux a demonstrat, fn 1872, c i lichidul in miscare aderi de pereti, iar H. S. Hele-Shaw a demonstrat (1897-1901) c i 'lichidul aderii de pereti ,chiar in cazul vfrtejurilor si c i E apropierea peretilor miscarea este laminari. n In ceea ce priveste miscaiea turbulentii in conducte circulare, H. Bazin, prin miisuriri de precizie, a stabilit c i viteza u este egali chiar cu viteza medie Pn sectiune V, in puncte la distanfa de la centru egali cu 0,74 r, ceea -ce corespunde cu misuririle si teoriile actuale.
A

7

9

7

1 1.6.2. Legile semiempirice ale distributiei vitezelor
Incerciri de a se determina prin calcul legea repartifiei vitezelor s-au ficut incepind din 1915 si ele continu2 si fn prezent, dind nastere la mai multe teorii, pe care le vom eipune pe scurt, retinfnd rezultatele lor concrete. Ori,care din aceste teorii se desfisoari in trei faze: - determinarea legiturii dintre vitezele de pulsatie si eforturile de fre"care aparenti ; - determinarea unei ecuatii diferentiale care leagi v q i a t i a vitezei 'intr-up punct de .efortul de frecare total ; - rezolvarea ecuatiei diferentiale si stabilirea unor formule practice pentru calcul. In toate aceste faze trebuie urmiri t i indeaproape concordanta teoriei cu experienta. Ecuafiile si formulele stabilite Pn acest mod sint numite semiempirice, dat fiind cii elk se intemeiazi nu numai pe experienti dar si pe importante %considerati teoret ice. i a) Propozitii fundamentale. Legile distributiei vi tezelor in mi~carea turbulenti au la bazi citeva propozitii fundamen'tale, stabilite si interpre7
9
A

7

u

7

A

9

7

I

t a t e fizic de Tietjens, 0 . Reynolds, G. Taylor, L. Prandtl*, Th. KBrman. Aceste propozitii exprimii atit legs tura dintre tensiunile 7 si vi tezele d e agitatie, cit ~i dintre 7 ~i gradientele vitezelor medii temporaie. Aceste propozitii se intemeiaza pe numeroase fap te experimentale de seamii, publicate anterior de ciitre diferiti cercetitori, precum si pe alte experiente ul terioare meni te a ,verifica unele ipoteze. lY Desi expresiile care dau tensiunile da tor; te turbulentei erau cunoscu te d i n lucriirile lui Reynolds [v. ecuatiile (1 1-18)], este de un interes deosebit a urmari procesul de gindire care, plecind de la intuitia fenome, nului, a condus la o teorie care, desi imperfect& a putut lega o serie de' fapte ce pireau disparate si a -putut ulterior sii fie folositi i i in ;pract icii. Sii considerim cazul cel mai simplu, a1 unei misciiri plane, in care X viteza de transport 6 (medie temporalii) este funbtie de tj si c i vite- Fig. 11-9. Reprezentarea amestecului de cantitiiti de mi~care zele instantanee in A B sint diferite: uB - u, = u'. Fie o mas5 elementari Am, animati in afari de viteza U B si de viteza de pulsatie v' I n directia transversal2 miscBrii generale. Ea ihtrii printr-o sectiune Aw c u viteza UB in masele aflate 'in A in miscare (fig. 11-9). Cantitatea de miscare a maselor d(n A, dacii u' este pozitiv., a crescut I n timpul At, in direktia lui u, cu:
9
7

,

9

?

Ameu'
s

=

( p A o ev' At) u'.
9

Acestei variatii a canti tiitii de miscare f i corespunde impulsul unei forte F, ode acela~i sens cu u, cireia-i corespunde o forfii egala si de sens contrar aplicatii maselor din B. Acestea sint forfele de frecare aparefitii interne, Avem vdeci:

Ludwig Prandtl, fizician ~i inginer, niscut P 1875 la Freysing, In Bavaria, a profesat n $din 1901 la Hanovra, apoi la Gottingen, unde a condus mult timp Institutul pentru cerc e t i r i de mecanica fluidelor. A murit in 1955. Este unul din fondatorii mecanicii fluidelor . ~ aerodinamicii moderne. Cercetirile sale mai importante sint din domeniul turbulentei ~i i d i n teoria stratului limi t2. Publicatiile sale mai de seami sint : ,,Ergebnisse der Aerodynamischen Versuchsanstal t zu Got tingen" (192 l), ,,Bernerkungen uber die Entstehung der Turbulenz" (1926), ,,Bericht iiber: Untersuchungen zur ausgebildeten Turbulenz" ~i lucriirile de s intez2 : ,,Stromungslehre", Berlin (193 1, 1942) ~i ,,Hydro- und Aerotechnik" (Pn colaborare c u Tietjens).

*

300

Hidraulica

S-a luat media produsului u'v' in tirnpul At, pentru a obtine valoarea efortului specific de frecare aparentii 7'. Rezultii:

Sernnul minus este necesar pentru cii produsul u v este in general negativ, fntrucit la o dilatare intr-un sens (de exernplu u' > 0) trebuie sii corespundii o contractare in sens transversal, pentru ca rnasa total5 sii nu varieze (v' < 0). Pe de altii parte, sii consideriirn diagrarna vitezelor rnedii ternporale u(y) si yitezele in douii puncte In sectiunea transversal5 rnisciirii, la distanta &' intre ele (fig. 11-10). Am viizut c5 fntre vitezele de agitatie u' si 'v exist5 o corelatie ; astfel, la pereti toate vitezele'sint 9 nule, atit viteza de transport cit ~i vitezele deagitatie ; in alte puncte se pistreazi ahurnite ordini de rniirirne (v. paragr. 11-3). Corelafia este puter-. nicii fntre douii puncte foarte apropiate gi slab5 I Pntre puncte mai fndepirtate. Diferenta dintre vitezele rnedii temporale in douii puncte la distanta 1 fiind
9 9
1L

I

'

4-

I

A;=[Fig. 1 1- 10. Reprezentarea lungimii de amestec

du
9

*

dy

sii presupunern c i luiirn pe 1 astfel ca A sii fie egal ; cu media valorilor absolute ale lui lu'l, cornponenta vitezei de agitatie axialii. Miirirnea aceasta a lungirnii 1 a fost nurniti de L. Prandtl ,,lunghe de arnestec" si s-ar defini ca ,,distanta pe care tfebuie sii o parcurgii o particulii cu vechia vitezii, pin5 ce diferenta fntre acea vitezii ~i aceea a punctului unde a ajuns particula sii fie exalii cu viteza de agitatie din rniscarea -turbulentii". Este evident cii si v p
9

trebuie sii depindii in acelasi mod de - ca si u', adicii trebuie sii avernr '
9

du dy

Sub ultima formii, cu l2 = 111, se dii posibilitatea ca ~i sensul lui sensul lui
-

. r

sii urrneze

du

Constatiirn cii tensiunile de $freeareaparentii se deosebesc esential de cele de viscozitate, intrucit acestea din urrnii sint functii liniare de gradientul de--

dy

vitezii 'si de o. constantb fizicii p, pe cind in miscarea turbulentii se insumeazii cele d d u i efecte:
9

aP

7 . 2

p-f

au

p/2

8~

du - . - du .
'

(1 1-22)

dy

dy

Formula lui T' in turbulent; (11-21) se poate lega de propozitia lui Boussinesq, care a introdus notiunea de coeficient de viscozitate aparent6 propunfnd formula:

In aceastii formulii, E joacii acelasi rol ca v din formula lui Newton. Cornparind formulele (1 1-21) si (1 1-23) rezbltii cii viscozitatea cinematic6 aparentii:

A

nu ,corespunde unei proprietiiti fizice a fluidului si n u a r e nici o legiiturii cu
9

viscozitatea. Formula (1 1-21) nu elucideazii cornplet problema, ci se Pnlocuiesc doar vi tezele de agitatie u' si v' cu o mtirime liniarti 12. T o t u ~ i s-a dovedi t 'cii aceasti miirime este mu1t mai uSor de determinat , , fiind o fu'nctie numai de spafiu, ale cirei valori se pot verifica experimenta.1. Este deremarcat cii la formula (1 1-21) a ajuns si Th. von KBrman prin teoria simili tudinii mecanice. Utilizarea acestei formule d e ~ i n d ede alte i ~ o t e z esau de structura formulei admisii pentru lungimea I. Ptstfel, Prandtl a'dmite cii 1 poate fi exprimat Sn zona de 1Pngi perete prin: ,
9

1 = xy,

,

(1 1-25)

fn care x este o constant5 adirnensionalii, iar von KBrrnan* giseste prin teoria s'imilitudinii cii 1 trebuie sii depind5 de distribuf ia vitezelor konform formulei

I( fiind de asernenea o constant5 adimensionalii.

Sii considerim acum tele doug cazuri de mivciiri turbulente, singurele rezolvate prin metodele semiernpirice: o rnivcare plan6 intre doi pereti paraleli si miscarea permanent6 P conduct; circularii. * n
9

4

Kongresses f . Techn. Mechanik, Stockholm (1930).
\

* Th; v. Krirman, Mechanische Ahnlichkei t und Turbulenz, Verhandlg. d. 111 Internat.
I

L:

b) Cazul mi~ciiriiplane intre doi pereti paraleli, situati la distanta 2h. Aplicfnd teoria l u i Prandtl, vom scrie ecuatia (1 1-21) in scopul integririi ei: *
I

De acum inainte, tensiunile 7' 111 miscarea turbulent5 vor f i notate z, fir5 accent; apoi mirimile medii temporale vor f i scrise nebarat, afari d e paragraful 11.7, unde este nevoie a se mentine semnele barate. Se define~te prin relatia 4 z l p = v, o mirime de natura unei viteze, care poarti numele de ,,viteza de frecare" sau ,,de alunecare". Ling5 perete, z= si ,,viteza de frecare la perete" se noteazi : ,

\

Totodati considerim pe 1, lfngi perete, conform relatiei (1 1 2 5 , astfel c i Entr-o zoni lingi perete avem riguros exact:

Prin integrare, se obtine:

Desi prin ipotezele ficute aceasti ecuatie este valabili pentru regiunea de lfn& perete, t o t u ~ iea a fost extinsi pentru intreaga sectiune si confruntarea ei cu experientele a dovedit cii aceastii extindere este valabib. Aceasta se explici ~i prin faptul c i atit v, cit si x scad de la perete spre axa sectiunii si raportul lor nu variazii mult, riiminind ca sii se adopte pentru constant: d o a r e a care permite o cPt mai buni concordant5 a formulei cu curbla experimentali. Aceast5 valoare este x = 0,4. In planul median a1 conductei, y = h si u = umax In troducind aceste . conditii in ecuatia (1 1-30) se obf ine ecuatii a d i q n s i o n a l i (1 1-31) :

adic5 vi teza ,,deficitar5 relat iv5" este invers proportional5 GU logari tmul adfncimii relative. Formulele (1 1-30) ~i (1 1-31) au caracterul de ,,univetsaleU, valabile oricare ar f i conditiile scurgerii turbulente in sectiunea datii. Ecuatia (1 1-31) se poate scrie si sub forma:
9

Mipcarea turbuletztci

303

I

si este valabilii atit in cazul conductelor netede cit si a1 celor rugoase. Trebuieclbservat cii formula riu mai este valabilii in zona'filmului laminar de linqii perete, unde putem considera pe o grosime 6 ca,miscarea urmeazii legea lichci-delor viscoase. \Pentru aceast a scriem cii duldy la perete are ca uw valoare medie raportul - (figura
9

6

11-1 I), uw fiind viteza la trecerea din zona laminarii Pn cea turbulentii:

de unde rezultii:

intr-adev5r,

U 'O *

v

este un nu-

mgr adimensional, analog cu nurnifrul Re, ~i distanta 6 marcheazii trecerea din miscarea laminarii in miscarea turbulentii, care * trebuie sii se facii atunci cind acest numiir are o akumitii valoare criticii N. Din esperienfele lui Nikuradse si apoi ale lui Grujienko rezultii cii acest numar poate f i luat -- 11. ~ i (11-33) se deduce 6 ~i urn,,. i Acum sii rezolviim aceeasi problema dupa teoria lui Kiirman. Intr-un punct la distanta y de pere'te avem, conform formulelor (1121), (1 1-24) si legii distributiei lui T:
A

Fig. 11-1 1. Distributia vitezelor in sectiunea circularii a unei conducte in regirnul turbulent, dup5. conceptiile actuale

Sau, extriigind riidicina piitratii:

Integrind, se obf ine:

-

de unde, printr-o nouii integrare Tntre limitele y

=

0, y

=

h, se 'obtine:

Hidraulica

In aceasti formuli, valoarea experimental2 a lui K = 0;36. Comparfnd rezul tatele date de cele dou2 formule ale distri butiei univer:sale a vitezelor (1 1-31) si (11-36) se constati diferente foarte mici fntre ele si curba dedusi experimental. i c) Cazul mi~ciri permanente intr-o conducti circulari dreapti. Incii pe la 1775, de Ch6zy a propus prima formuli aplicabili pentru calculul pierde.rilor de sarcini in miscarea uniform2 a curentilor cu suprafata liber2:
9 9

A

\

incare: Veste viteza medie in sectiune; R - raza hidsaulici; i - p a n t a hidraulici sau . - pierderea--- sarcini pe unitatea de lungime de canal; C - - . u E o T --.---. de --c i e n t d e p inzind de rugoiifa-fea* aT6ieT: -Se'poa te vedea usorcZ acest coef icien t nu este adimensional ([C] = L1I2T--I). Formula prop<sii de Darcy fn 1865 entru -p-anta_._ __ . energetici .J- . a conductelor este corecti si din punct de vedere %~ensional, coefici~ntulA fiind numir pur :
-Ll*lrs

_

a

,

,

9

A

In %ceast2 formulii, D este diametrul conductei si A este coeficientul de -pierdere de sarcinii in lungul conductei. v Daci punem D = 4R ~i compariim formulele (1 1-37) si (1 1-38) rezultg .cii fntre A si C exist5 relatia:
9 9

-

,deci ambele formule: (11-37) si (1 1-38) pot fi folosite atit pentru calculul pierderilor de sarcini fn conducie cft ~i fn canale cu nivel liber. S-a constatat 'prin experiente numeroase cii C si ' A depind in special de raza hidraulici si de rugozitatea perefilor conduct& sau canalului si s-au -propus numeroase formule pentru evaluarea acestor miirimi (v. cap. XIV si *cap XVI I I). : Prin cercet5ri ficute dupii 1910 s-a observat c i daci peretii conductei -sint foarte netezi (sticli, metale trase s.a.), A depinde de alti parametri decft in cazul cind peretii sfnt aspri. De aceei a fost necesar sii se stabileasci formule deosebi te pentru conduc tele netede si pentru conductele rugoase. 1) Conduct6 circular6 cu perefi nitezi. Urmind aceea9i metodi de expunere .ca pentru miscarea plani fntre doi pereti, vom arita cum se ajunge la formulele de-cafcul atft dupii teoria Prandtl cEt ~i dupi teoria lui KBrman. Mai fntfi observiim cii- formula (11-32) este' valabilii ~i in acest cazi :inlocuind pe h cu r,, raza conductei, constantele fiind obf inute experimental
9

Migcarea turbulent ci

305

Tot atit de valabilii este ~i formula analog5 cu (1 1-36):

In care I =-- 0,36. Este instructiv a compara aceste doui forinule si c.u formula ( d a t i de H. Darcy in 1855, care urn-o 'poate f i pus6 sub forma : Vor
9

-

>

Din figura 11-12 - s e vede c i cea mai bung concordant5 cu valo'rile experimentale o are formula 1 1-40), dar ,si formula (1 1-42) d6 valori foarte precise in toati sectiunea afar6 de o zonii lingi perete, de 0,25r0. Formulele de mai sus nu sint valabile- in zona filmului laminar, unde miscarea nu mai este turbulenti. D& la distanta 6 de perete, ecuatia (1 1-40) trebuie s i fie satisficuti. Ca si pentru lmiscarea fntre pereti plani, vom avia, conform relaf i i lor (1 1-33):
9

~nlocuind P ecuatia (1 1-40) n uw pe y = 6 s i P = N , o b f i n e m .
9

f a

co~espunzBto~ Cbrmulei N -37

2 core~puntBtuorfo~muletN-38

v*o

- -N
UW
A

3 co~espunz8'f ~ o ~ m u I e i -39 UP N
- 5,75

- Urnax V*O

lg ~ o V * O Nv
9

V*o

Fig. 11- 12. Comparatia formulelor moderne pentru distribuf ia vitezei in m i ~ c a r e turbulentg
9

De aici se deduce

urnax

si se inlocuieste fn ecuatia (1 1-40) obtinindu-se:

v*o

Aceastii formulii poate f i considerati ca formula final5 pentru calculul practic a1 distributiei vitezelor in conducte netede. Pentru efectuarea lui ~ , / p . In acest scop folosim formula cunoscutii (6-46) : trebuie cunoscut u,o =
A

Migcarea turbulentd

fn care J este pierderea de sarcini liniarii pe conductii, iar

Cu formula (1 1-44) calc.uliim pe urnax pentru y ,

=

r,:

Viteza medie fn sectiune, V, se obf ine din integrala de volum a vitezelor , care dB debitul raportat la v, :
* . -

In sfirsit, grosimea filn~ului laminar la conducte netede se calculeazi plecTnd de la 'formulele (1 1-43) si (1 1-45):
9

a

Dupi formula Darcy, J = mula lui 6, gisirn:

'

IV2 -, de 0%
-

gJr0 - v2 unde rezul t i - - 8

Inlocuind in for-

s=
'

fiG= 11:ds.
1I

VD
I

N . 300
I-'

\

Formulele (1 1-48) ~i (1 1-48 a) permit a calcula, pe diferite cii, grosirnea stratului laminar. 0 altg teoriedernni de rernarcat a fost emisi de" I. Ta lor cu citiva ani Pnainte de " G. . Prandtl, plecind de la ideea c i turbulenta se produce prinfr-un ransport de virtejuri dintr-un strat P altul, ceea ce creeazi o forti egali cu rezistenta la rni~carernanifestatii prin piern derea de sarcini. Principiul rnetodei se poate urrniri rnai uSor in cazul rni~cirii perrnanente in directia Ox, intre doi pereti plani paraleli. Ecuatiile de rni~carese reduc la:

- -fYMI

intructt in turbulenta deplini pot fi negli jate fortele de viscozi tate, iar fortele rnasice datori te gravitatiei sint echilibrate de presiunea hidrostaticii, astfel c i fn rnernbrul a1 doilea intervin nurnai variatii dinarnice. Aceasti ecuatie se poate pune sub forrna:
\

[arc sin ( I .. ~i fn teoria lui Taylor apare o lungime analog5 cu lungimea de amestec.P dx exista numai daci produsul iv' ar depinde de y. = dx w.= 0.23.. ' Pentru a compara acest rezultat cu teoria lui Prandtl s2 formlm ecuatia de mi~care dup2 aceast2 teorie. Considerind valorile medii temporare. vPrtcjul a variat cu: -2 dy - 1 du . Variatia cantititii de mi~carefiind in acest caz: 1 dp ~i fiind egalg cu aceea~i forti . Dup2 cum se vede. ( .1 .y '12 y 'Ir v*o K G (--) ] Prin experienti s-a determinat I = 0. iar . Pentru cazul a doi pereti plani paraleli. - A In timp ce masa-vfrtej se transport5 de la punctul y la y + 2. y fiind mgsurat de l a perete. 3. a ~ a d a r poate scrie: se deci : Pntrucit v este identic cu viteza de pulsatie v. Pentru I se ia valoarea 19... situati la distanta 2h. 0 gi . viteza deci ecuatia devine : u dv nu depinde de x . ( Pentru n ~ i ~ c a r en conducte circulare legea de distributie a vitezelor este: Pa y miisurat fiind de la perete.) I r . s-a g2sit prin integrare urmiitoarea lege de didributie a vitezelor: Umax u .P care n este singura component2 a virtejului diferit2 de zero. inseamni c i diferenta Pntre cele doui teorii ar .

c2ci curentul inconjurind prokminenteli s-ar dezlipi cle peref i formind zone numeroase de dire (api moarti). In cazul rt~gozii t i i caracterizate prin proeminent tele k. Cantitativ. s-a pus in evident2 caracterul geometric a1 rugozititii. el poate fi Pmbriicat intr-o diversitate mare de expresii matematice. r R 9 iar netezimea relativi este inversul acestui raport adici k 10 . R A In formule.rugozitatea absolutii!' poate f i misurati prin iniltimea medie a acestora. orice'strat limi t i posedg un substrat laminar oricit de neregulat ar f i . care. Ping la experientele lui J. Prin experientele 1ui J . lipi t'cu ajutorul unor lacuri speciale. ceea ce dovede~tecii dacii un fenomen nu este precis cunoscut Pn adPncime. in cazul peretilor rugosi nu ar mai exista un film laminar.. .(D I k diame- m fiind un coeficient de form8 si de dispozitie a elementelor rugoase. Nikuradze (1926) rugozi tatea era privi t i ca o proprietate i suprafefei unui perete.Cum insi rugozitatea implici o conditie speciali la limiti. . adici: 9 A k = D raza geometrici) sau . precum . aceasti proprietate era apreciati sub + forma unui coeficient experimental.dintre rugozi tate si raza hidraulici . 9 A = mk obtinem: si eliminind pe 9 Urnax intre aceasti ecuatie ~i (11-40) se obtine: v*o . apar mirimi derivate. Deci si in cazul rugozititii va exista la distanta 6 = y. de citeva sorturi. deci .. = : 7 :i t 6 ra F trul). este functie de acest k.dupi cum se ka vedea din capi tolul X I I I .(r. perturbind firele de curent ~i ocazio.nfnd formarea de virtejuri. de la perete o . Ecuaf iile universale stabili te i de KBrman vi Prandtl sint valabile pentru orice misciri turbulente. \ * - 2) Conducfe circulare cu per@ rugozi. putea stfnjeni mai mult sau mai pufin mi~careafluidului. Inlocuind f n ecuatia (1 1-40) pe u u.Miqcarea turbulentii 309 1 J I Aceste formule ale lui Taylor reprezintii tot atit de bine mi~careaca ~i formulele lui KBrman ~i Prandtl. si pe y prin y. T o t u ~ i . . trebuie definiti 7 f n s i ~ i nofiunea de rugozitate. pentru acelasi mod de distribuire ~i aceeasi formi a .. prin proeminenfele sau adinciturile c9t de mici ale sale. Anume.vitezi la perete" uw. I t I's i i' .proeminentelor.poate f i caracterizatii printr-o mirime liniari k. rezultind din misurarea pierderilor de sarcinP. Dup2 unii autori. . k Rugozitatea relativ6 este raportul . Nikuradze cu conducte ai ciror pereti au fost ficufi rugosi in mod artificial cu un strat de nisip monogranular. este foarte probabil c i y.

310 Fie valoarea din parantezl in conducte rugoase: Iiidraulica = A. Diagrame experirnentale de repartitia vi tezelor. in special de J . degi unele incerciri nu au lipsit de a transforma legea logaritmici a distributiei vitezelor lfngi perete ca o lege universali aplicabilfi oricgrui fel de sectiune. variazii cu rugozitatea si formula are tot structura logaritmicii. Sevelev (fig. Mai importante sint rezultatele experimentale obtinute de unii autoci. Curenti in albii cu suprafala liberg. ~ i s t r i b i t i avitezelor in conducta circular& cu perefi rugosi. $evelev) Ecuatiile (1 1-51) si (1 1-52) sint formulele finale care dau distribufia vitezelor la miscaiea turbulentii fn conductele rugoase. A.. din care Fig. conform formulei (11-51) a fost confirmatii prin experiente de mare preciie. 11-17. Nikuradze (1926). 1 1-15. . se poate si el calcula in functie de A. Migcarea turbulenti P n conducti de sectiune triunghiulari (izotahe) . Migcarea turbulenti h conductiidesectiune drep tunghiulari (izotahe) Fig. A. in felul cum s-a obtinut formula ( 1 1 4 4 ) Se giiseste: Fig. Obtinem formula distributiii vitezelor Constanta A. cum au fost acelea efectuate de F. viteza medie in kectiune. Tntocmai ca la conductele netede. P conducte circulare n (dupi F. Pentru altfel de sectiuni de conducte decPt cele studiate mai sus. dupii calculul prealabil a1 lui V. d) Mivcarea in conducte avind sectiuni de diferite forme. 11-16. nu s-au putut Pnci aplica cu succes metodele care au dus la formulele semiernpirice. 11-15). doeficientul A.

< 100 000. un triunghi echilateral (fig.ientul pierderilor de sarcinii pe metru liniar de conductii.goase. . . Acest fapt este atribuit unor curenti secundari care pornind din centru spre vTrfuri se intorc la centru ocolind jum5tate din laturi (fig.20 din. un semicerc. In cazul jgheabului cu pivel liber. 11-17) ~i pentru un jgheab dreptunghiular cu suprafata liberg (fig. Din examenul izotahelor se constatii c 5 acestea urmeazii aproape paralel conturul.18. H. Blasius. ci era inglobat in calculul conductelor ru-. . D .- h Fig. a propus pentru prima oar2 o formuiii special5 pentru calculul pierderilor de sarcinii in conducte netede. Pierderile de sarcinii in lungul curentilor turbulenti in mivcare permanent.viteza medie in sectiune. jum5tate dintr-un dreptunghi fnchis t5iat paralel c u una din laturi etc). V . astfel ca t5ietura s i fie ortogonalii liniilor izotahe (de exemplu.6.s-au dedus topogramele izotahelor (curbelor de vitezii egal5) pentru conducte 'cu sectiuni: u n dreptunghi (fig. Ldatorit5 frec5rii lichidului cu aerul. se observ5 c5 viteza maxim5 T sectiune are loc citre suprafati. in urma unui studiu critic bazat pe similitudine. 11. 1 1 1.19. 11-16). numai dupi 191 1. Formula este valabilii pfnii la numeret Re . dupii criteriul Revnolds. * + . Mi~careaturbulent5 T n canal drep tunghiular (izotahe) Fig. Curenti secundari in conduct5 de sectiune triunghiularii Se mai mentioneazii c5 rezolvarea exact5 a celor cTteva cazuri de conducte sub presiune germite ~i rezolvarea cazurilor de canale deschise avind sectiuni care se pot deduce prin tiierea dupii planuri de simetrie a sectiunii conductei. 9 t a) Conducte netede. . Configuratiile astfel obtinute vor trebui insi corectate spre a tine seama de scobortrea punctului de vitez5 maxim5 sub nivelul lichidului. n la 0. 1 1. 11-18). Aceastii formulii este: In care h este coefic. Mu1t i vreme calculul conductelor netede nu se fiicea c u formule de structurii special. 11-19).. chiar in unghiurile ascuti te unde serealizeazg vi teze destul de mari.a d h i m e .diametrul.3.

2 *lo6). se ajunge la: sau fncii. devine : \ a fiind o constant5 dacii viscozitatea este constantg.75. avind si avantajul de a fi exprimati explicit in funcfie de A. scos din relatia (1 1-45) si ecuatia lui Darcy: 9 9 A A L ) 9 Ecuatia (1 1-47) devine: Ajustind formula pentru a se acorda cit mai bine cu experienta. in acord cu experientele fiicuk pin5 la si de cktre J .312 Hidraultca Introducind pe A din formula (1 1-53) in formula Darcy. Nikuradze. adicii: Re = 9 V Formulele (1 1-56) si (1 1-57) sint cele mai bune. prin transformarea 1ui O ' 1 "*o v se ajunge la formula: . 0 formulii rnai corectii pentru A s-a giisit in urma experientelor lui J. A ~ a d a r . In scopul acesta se folose~te ecuatia (1 1-47).. in care se inlocuieste v.8 = 2 lg Re in aceastii formulii fiind dat in functie de viteza medie in sectiunea V. 0 formula iot atit de bung. cuprinsii deci intre 1 si 2 si apropiat5 de 2.pierderea de sarcinii este proportional5 cu viteza medie la puterea 1.si. aceastca din urm5:. Nikuradze efectuate pentru o gamii intins5 de numere Re (de la 4 *lo3 la 3. VD de diametrul conductei.= 2 lg (Re ) V h -0. este formula ~ o n a k o v ' : .

R = -5si se aduce A la numiritor. existi si alte zone cu alte tipu. in conducte. conform ecuatiei(1 1-55). introdus in formula Darcy. se intrebuinteazii raza hidraulicii. zoni care caracterizeazl . cu restrictia c i coeficientii sint determinati pentru un singur tip de rugozitate. Asemenea misciiri turbulente se. Deocamdati ne vom ocupa numai de conducte circulare avind acesf tip de rugozitate.. anume pentru . 2 9 T In formulele (1 1-60) si (1 1-61) care dau pe A pentru conducte rugoase.pierderilor de sarcini A se obtine pentru conducte aspre (rugoase)' din legea distri butiei vi tezelor fn sectiune. nisipoasi". se observii c i nu mai intervine viteza medie In sectiune V.. datg de ecuatiile (1 1-51) si (1 1-52). folositi in experientele lui Nikuradze.turbulenta depliniU. Dar. pierderea de sarcini specifici J fiind deci riguros proportionalii cu pitratul vitezei V.. astfel c i A. cfnd turbulenta este deplini. ~ i k u r a d z k . b) Conducte rugoase.i de misciri si aceasti zonare a fost precizati in cei mai mare misuri de J . ecuatia (1 1-60)se poate pune si sub forma:.rugozitatea artificial. tinind seama. c) Sistematizarea cunostintelor cu privire la coeficientul pierderilor de sarcing. ecuatia (11-51) se poate scrie: 7 si prin integrarea de volum a vitezelor u.cheami c6 se aflg in xona ~6tratica" pierderilor de s a r c i k . nu mai altereazi exponentul 2 a1 lui V. Pe baza experientelor citate. putem considera cii pierderea de sareini in lungul con- a . P afar5 de zona conductelor netede si de zona pitraticii a conducn telor rugoase. Coeficientul . c i : t rezultii imediat: Dacii in loc de raza geometric5 r.

sau de netezimea relat i v i 3.0 12 4 4 6 +B 5. Nikuradze. '32 4 36 98 4. cuprinzind valorile A in funcfie de numirul Re. dupg cum .D 52 54 . 11-20.de amindoi a c e ~ t parametri sau i n 9 k Sistemat izarea cunostintelor existente astiizi P aceasti privinf ii va fi n prezentatii prin doui grifice: . numit si . abscisele reprezinti lg (Re). in majoritate ~ c urugozitate artificial5 (fig. este el insusi functie de Re. 11-21).se poate vedea din examenul formulelor stabilitk ping acum. au stat la bazii i n special experientele executaie de acesta cu conducte ficute artificial rugoase . In amindouii aceste grafice. pentru miscarea laminari. . pentru miscarea turbulent6 In conducte netede si pentru miscarea turbulentii in condudte.-r A Z6 28 30.Reprezentarea lui J . iar ordonatele Ig (100. Pierderile de sarcing liniare (A). In primul grafic. in care rugozitiitile artificiale sint fnlocuite c u rugozititi tehnice (fig.0 reprezentare mai noui. .. 56 58 6 0 1 Fig. A). P functie de Re ~i de rugozitatea n relativii (liarpa lui Nikuradze) . 1 1-50). nu este totusi o constant5 ci.314 Hidraulica 9 ductei se exprim5 In orice regim de miscare si pentru orice tip de rtlgozitate c u formula: 9 ln care caz A numgr adimensional.harps lui Nikuradze".

.

h. aproape fn repaus. • Zona II .. rezistenta este datoritii 9 9 k numai viscozi tiif ii .ecuatia (11-60). Zona I V .este functie de Re.37). unde miscarea se caracterizeazii printr-un A = const. cu atit trecerea in. V. dupii ce a iesit din zona I .. D care exprimii cii miscarea in stratul laminar nu mai are nici o influent5 asupra. in care migcarea trece din regim laminar in regim turbulent. Dacii 3este suficient de mic (adicii rugozitatea relativii este mare). miscarea nu dep inde de rugozitatea peretilor. care fnceteazii pe a Re = 2 300 (Ig Re = 3. ~ c k a s t aeste zona . deci cu cit aceasta este mai mare. In acest criteriu intervine. naturale.ecuatia miscirii laminare A = . numitii si zona prepiitraticg. independent de numirul d e . A. douii forme echivalente: 9 9 A Re . pentru a a. formula (1 1-62) si fig. f n graficul din f i ura 11-20 dreapta I reprezintii ecuatia misciirii laminare. ci numai de rugozitate (de numiirul r0/k a1 netezimii relative). Dacii facem sii creascii mai departe numgrul Re. coeficientul A trece de pe curba I l l .(de tranzitie sau prepiitraticii). nu depinde de k . turbulent5 se face pentru valori mai mici -ale lui v. racordarea se face fiirii anomalii si poate f i calculatii [v. dupii cum se vede in ecuatie. realizind 'numere ~k din ce in ce mai mari . intrind intr-o zoni de tranzitie I V.. un debit fluid din ce in ce mai mare. intr-o conduct6 de diametru si rugozitate date. . unde A = [(Re si r. si ale lui Re. sau Re I/h=200-.ecuatia ttlrbulentei netede 1 1-57) . In cazul cind netezimea relativii este mare (rugozitatea micii).. Moodv. miirimea k a rugozitiitii. F. 9 4 creste continuu cu cresterea lui Re. cii se produce fiicPnd sii curgii. 9 v*o k - 68. pentru a trece apoi Pn zona piltraticii. Zona V . in cazul rugozitiifilor tehnice. Zona II I ./k). In caz~ilrugozitiitilor artificiale nisipoase. Aceastii trecere trebuie sii 'ne-o inchipuim. In reprezentarea rugozitiitilor naturale (dupl L. astfel cii netezinlea relativii -varia k de la 15 la 507. A 9 . A nu depinde de Re. Acestor zone le corespund urmii toarele ecuati i : 64 Zona I . ci numai de numgrul Re.unge apoi in zona V. unde A = c o d .3 1-6 Hidraulica * .. pierderilor de sarciiii. incii neexplicatii. nestabilii. ~ i e a s t i i curbii se determinii prin ecuaf ia (1 1-62) scrisii in. dar prezintii mare nestabilitafe . trece in zona III constind dintr-o curbi.:turbulentei depline" fiind totodatii zona piitraticii a pierderilor de sarcinii. pe care se astern punctele ce reprezintii misca-rea turbulentii in conducte netede. stratul fiind redus numai la o piiturii de lichid' aderent. in zona de tranzitie I V . 11-21]. apropiitii de o linie dreaptii. '-0 cu diferi te sorturi de nisip monogranular. curbele de t r a n i i ~ e racor-se deazii cu curba III dupii o scoborire a-lui A. anul 1944) s-a trasat si o linie (punctatii) care reprezintii limita spre dreapta a zonei de tranzitie.zonii de nestabilitate. Zona II reprezintii o .

k Aceste formule sint reprezentate in graficul din figura 1 1-21.. Dacii termenul in k / D este neglijabil. (conducte netede).sau . Konakov .:D +( Re) ]* .. D I11 9 9 . autorii care le-au propus nu au ajuns la o definif ie unitarg. ro k k k . A I Fig... iar dacii termenul fn Qe este mic. se obtine formula lui P. r.sau . se obtine forimula (1 1-60). . In figura 11-22 se reprezintii diagrama care dii direct pe A P functie de n pentru conducte rugoase... U -- n . ~ r k n k l : 1 6. A A A ..* D = diametrul conductei. 11-22. de aceea la folosirea formulelor trebuie precizat dacii netezimea relativii este definiti fntr-unul din modur i le urm6 tiare : R 0 . ~bservaiii.9 vh --21g[3.81 0. R = raza hidraulicii . Z.Mi~carea turbulentd A 317 ' ceea 'ce priveste legea pierderilor de sarcinii in zona prepitraticii. C..'Tn diferi te forrnule fn care intervine netezirnea relat ivii... iork .rnulele prcpuse sPnt <e tipul Colebrook-White. = raza geometricii. A = functie de Re si de . Pierderea de sarcinii h = f (dlk) 0 altii formulii pentru zona de tranzitie si care are avantajul cii este expliciti in raport cu A este formula lui N. . _ C ' D D R . .

. din sticll..Lemn 9 ........25-1 1-1. Valorile rugozititilor echivalente k din cazurile reale. s-ar obtine deci cu ajutorul unor experiente ale ciror rezultate se introduc in formulele care... rnoderat......2-1 0. 11-P 1I An 1 Conducte trase. y .40 3 1. Pnb .1 2.. 4 Conducte de gaz...... atunci cind sfnt granule dese..lO 0....d o mirime conventionalg....5-3 0.. -.4 1-10 0.-. pentru a mentine ca un reper fix edificiul teoretic a1 ~ c o l i i la Gotde t ingen.de azbociment In cazul cind suprafata peretelui are asperitiiti foarte mici.8 1-3 0.. I 8 .....15 0... Valorile rugozitgtilor echivalente absolute k Nr. 10 A Conducte...... cu drep t 2 k cuvint...prezintii ondulatii... Conducte de fontii divers5 biturnate In interior nou cu usoarl ruginl cu irkrustatii tehnic bun divers5 tencui t..P acest caz A n = .. deoarece fluidul n-ar mai piitrunde pe jumitate din k... cum se Pntimplii in caaul bitu9 . din diametrul k. tehnice...125 0.. cum este cazul nisipului.naturaliiUabsoluti k a unui perete ca fiin.. tehnic bun nou curltit d u p l intrebuintare indelungatl ruginit. crt...... 'I ! ' I 7 Conducte de fier galvanizat .. Tuburi de otel sudat........ cii neregulari tatea n-ar fi eficace decit la jumiitate.5 1.. incrusta t i i usoare incrustatii puternice dupii 20 ani de exploatare..0015 0.. Ma terialul Starea materialului Tabela... dupii conceptia unor autori care presupun..20 0.15-0...... .3-0....--Conducte de otel nituite .. cu depuneri de foite 0. echivalentii cu o rugozitate tip Nikuradze... sclivisi t brut tehnic bun i 5 6 ( . dau pe A.05-0. de distributie dupii 25 arii de exploatare cu depuneri de catran ~i naftalinii in o r a ~ e ... arapll.... .....l I I 2 6 I i 3 Conducte de gaz de transport.. Conducte de beton .. calitate o b i ~ n util . 'Fatii de conventia adoptatii trebuie observat ca si coeficientul respectiv sii fie ajustat..... Existii tendinfa de a considera rugozitatea .e fi consideratii netedii.. alarnl .. astfel cii poat.....

1. . Transformind parametrii acestei ro n t ( folositi de Nikuradze. In 1938 insii.2 .cuprinse intre 5 si 80.R.pentru diferi te materiale veste distributia viD. ~ e g j d a 'folosi t la prelucrarea rezultatelor netezimea relativii RIA. in felul celor folosi te de N ikuradze fn experienfele sale. 2.exact". . Studiul m i ~ c i r i i tur-bulente in canale cu suprafat5 liberi.l Folosirea diagramei 1 1-22 este Pnlesni t i prin diagrama 1 1-23. mirimea granulei asperi tiitii . deoarece suprafata liberii a lichidului prezintii neregularitiiti crescind cu gradul de turbulent& ~i s-a dovedit cii profilurile de canale care sint folosite P practicii nu n pot fi rezolva te . in ceea ce prik ~ i g . A.1 1 -23. . nici in cazul conductelor. practici. lui mu1t ipiicindu-se h . .P locul lui . calcul~~ll h se face dupi formula conductelor netede. de mare important5 pentru .o pentru fier asfal tat 5 = 1. (pentru conduc te netede) cu factorul care ia valorile:: urmii toare : pentru lemn 6 = 1 .S. .s pentru izolatie bi tuminoas5 6 = 1. 2k R A formule in parametri de felul acelora k = 9 raza geometric& .03 . Zegjda (U. in care R este raza hidraulicii vi A = k. .S. Zegjda a giisit c5 formula: 9 corespunde fenomenului pentru netezirni relafive . 1. Valorile .in functie deA 9 4 numirul Re si de Rlk.m5ri i si asfal tiiri i . Punc tele experimentale se asazii foar te aprop ia t A de o serie de curbe care dau coeficientul de frecare f = . 5 . fn care sea dau rugozitiitile de nisip echivalente pentru o serie de opt materiale. ~ peri&etrul udat fiind previzut i u 10 tipuri de rugozi t i t i artificiale.. teielor . P. diverse din care sint confect iona te in mod obisnui t conductele..(r. adici .) a fntreprins o serie de experientein i~heaburirectilinii d r e tun~hiularede diferite adincimi ale curentului. d) Legile mi~ciirii turbulente in canale. prezintii dificultgti mai mari decit stu'diul misciirii turbulente in conducte.

intregirea si confirmarea rezultatelor. monome.ii fiind viteza medie temporalii la distanta y de la pereti. raza geometricii a conductei. pentru mi~ciirileturbulente cu suprafete libere se folosesc aproape exclusiv formulele eh~pirice.. se ext inde gama in zona nukerelor Re din ce in ce rnai k a r i si se simte necesitatea unor experiente de precizie' cu conducte netede pentru 'Re > lo7.320 Hidraulica )4echivalentii 2 R) si h in locul lui 4 f .din care se vede cii cu cit n. este rnai uniform. r. De exemplu pentru n = 6. iar pentru n = 10. ~i A se poate exprima pentru conductele netede sub forma A = b . astfel incit . Desi aceastii lucrare a lui Zegjda a deschis perspectiva utilizirii legilor universile ale turbulentei si la curentii cu suprafafa liberi. la conducte. valorile n cele rnai potrivite ar fi: Prin integrarea de volum a vitezelor se giiseste raportul intre viteza medie in sectiune V ~i viteza maximii Urnax: 9 . A 9 (Re) lln' (1 1-68) . 9 urnax U max P e de altii parte. e) Alte forrne ale legilor rni~ciiriiturbulente. care aproape coincide cu formula (1 1-60) stabili tii pentru zona piitraticii . este mai mare. cu progresul tehnicii. pot inlocui legea logari tmicii Pniiuntrul unor game partiale rnai restrinse ale numerelor Re. legea distributiei vitezei ar f i o lege de interpolare: 9 . Totusi. .791. si deci Re. iar n un exponent care variazii cu Re. S-a ariitat Ins5 cii ~i leii exponent iale.. cu atPt repartifia v = 0. alte studii importante nu au apiirut pentr. intrucit o singurii formuli este valabilii pentru intreg domeniul folosit in mod obisnui t a1 numerelor Re. fn acest caz. Astfel.se giiseste legea coeficientului pierde= rilor de ssrcinii pentru curenti cu suprafat a liberii : . Legile misciirii turbulente P n conducte netede sint actualmente cel rnai bine exprimate sub forma logaritmicii.

In graficul din figura 1. de'tip exponential. $i i i C ~ Z U mi~cciriiturbulente in conducte si albii~rugoase ~ ' 5-au propus de ma'i multi autori formule ernpirice monome. .0 legiiturii. plecfnd de la ideea cii formulele logaritmice sfnt'cele mai exacte. t * V. n 9 A ' - ' . formulele semiempirice ale lui Prandtl ~i Zegjda. si rn depind de .Calculul pierderilor de sarcinl in conducte rugoase in domeniul pltratic a1 vite- . (1 1-69) iar pentru valorile lui Re cuprinse fntre lo6 ~i lo7.oxin~antii. asa cum s-a ariitat la ariicolul 11..115 (Re)-lI6 . * I + ' E care. 0 astfel de formulii R k* apare deci ca o formulg de interpolare valabilii fntre anumite valori ale lui - R sau ca o apr.9 ins5 variaf iile lor sfnt mult mai lente gi ' k pot fi luate constante pe anumite intervale ale luli -.'= 0. m = 3.. a considerat cii este totusi util a stahili ' R - R a1 Nr. A~adar.Migcarea turbulent ii 32-1 in care A' ~i n' variazii de asemenea cu Re. pentru a cuprinde si cazurile cind sectiunea n de c~urgere este diferi tii de cerc. Ele sfnt de tipul R k. deoarece intre valorile A si legea*de distributie a vitezelor exist5. = 0. 1. Williamson din 1951 cu A. Pntr-o zonii d a t i . rn 3.1-21s-au reprezentat ~i cele trei ramuri ale curbelor A conform formulei (1 1-68) cu cei trei exponenti diferiti : n' = 4 (Blasius).Buletinul ~tiintific Insti tutului de constructii". Pentru a face posibilii aceastii comparatie.2. vom conk sidera P cele ce urmeazii ca parametru variabil rugozi tatea relativii . acelea in care principalul parametry variabil este rugozi tatea relat ivii sfnt cele mai apropiate de . pentru coeficientul de pierdere de sarcinii A. 113.R este raza hidraulici.=O. m=2. A se poate exprima destul de exact prin formula: 9 A P 0. N. Mentioniim astfel formula Strickler din 1923 cu A. formula lui V. Astfel. fn special aceastii bin urmii formulii dii valori foarte apropiate de vilorile obtinute prin formula logaritmicii (1 1-60) si autorul ei a ciutat sii demonstreze cii formu1. Autorul acestui manual*. h t r e exponentii n ~i n' existi de asemenea o legiiturii. . Goncearev (l938)cu A..176. ? . fn care ~i A. Bucure~ti. cu destulii exactitate.a monon~iieste rnai exac t i dekt formula logari tmicii la stabilirea ciireia s-ar fi fiicut unele greseli. formule mai potrivite ar avea n' = 8. pentru Re cuprins intre 105 si lo6. c 1.4... ~i vorn prezenta toa'te formulele transformate In acest sens. .peiltru gama numerelor Re practicatii astiizi sint suficiente trei grupuri de valori A' ~i n' spre a folosi o formulii monon~iide tipul (1 1-68). Dintre aceste formule. 1954).5 si formula lui J . fiind valabile pentru k o gami foarte mare de numere . n' = 6 si n' = 8.243. zelor" de Cristea Mateescu (. a curbei logaritmice.

si . 9 m.-v2 .1 RY n 0 u .in trei domenii. obtinut prin experiente.D k Rugozitiif i mari Rugozittif i mijlocii Rugozftdti mfci R Ik D lk rn A1 I-7 t 4-28 0.. N.Or. printr-un calcul de aproximare fn limite foarte restrfnse se poate trece la unele formule empirice. In tabela urmiitoare s-a trecut si netezimea relativi exprimat& in D = 4 R reprezentind diametrul virtual al unei conducte circulare 9 hidraulic echivalente cu sect iunea dat5 de raza hidraulicii Re In graficele din figurile 11-20 ~i 11-22 s-au trecut valorile. E domeniul rugozitltilor relative n 2m mijlocii R (unde . se obtine: I - Ca (1 1-72) c =.1 RY = v8g n vx- -R 1/2m kll2m Din cornpararea .. J = . 1 se deduce mai intEi c i y = . Cum atit formula Ch6zy cft ~i formula Darcy exprimi panta pierderilor de sarcini J. Pavlovski. pentru care a obfinut urmiitoarele valori pentru k k A.0582 5 De la forrnulele (1 1-70) cu rugozi tHji relative. exprimata sub forma coeficientului ChCzy (v. se obtine usor relafia dintre coeficientii C ~ iA: . . 9 (1 1-71) n fiind coeficientul conventional de rugozi tate absolutg. autorul a Prnpirtit gama R de valori . a1 ciror domeniu de valabilitate se poate aprecia pe baza Pnsgsi a formulelor (10-70) si a valorilor parametrilor din tabela precedentii. cap. de tip exponential.1145 000 600-80 000 150-20 I 3 0.1763 1. desigur formula lui N.A C2R 4R v2 sau' A = .in ce mgsurii pot f i Tnlocuite printr-o formulii exponential5 monomg de tipul 1 1-70) PunPnd conditia ca diferentele dintre valorile A obtinute prin cele dou5 tipuri de formule s i nu fie rnai mare ca f 296. X I I I ) : # C z . .8g * 2g Deci inlocuind pe h conform formulei (1 1-70).8 7-150 28-600 0..lui C din formula (1 1-71) cu expresia precedent. Cea mai importanti din' formulele empirice este .este cuprins intre 7 ~i 150) giisim y k -1 6 7 adic5 tocmai . deduse din legile semiempirice.

0 a l t l categorie de formule empirice actuale fsi cautii 'sprijinul pe formulele semiempirice. giiseste ' . 1950. Astfel.86 lg D -f-. In ceea ce priveste structura formulei. si pe experientii fn ce privestk. Kozeny. in cazul piitratice a rezistentelor (. a1 netezimii relative. precizarea coeficientilo.Ghidrotehnicescoi Stroitelstvo. identicii cu valoarea din formula mai vec. * I..he a lui Manning. Ei pleacii tot de la formula lui J . Deci : numai functie de k. el fiind functie si de A.Migcarea turbulentd 323 valoarea recomandatii de Pavlovski. coeficientul lui ChCzy calculat dupg formula lui Nikuradze si dupii formula Manning sii fie egali.. Agroskin . ** J . I. L legii .. Agroskin. I. I. I(oieky** au propus o formulii unitarii care sii evite calculul. diferind numai ca expresie: . Prin experienfe noi care s-ar extinde P zona atft a rugozitiitilor relative n mari cf t ~i a celor mici. KoZeny propune aceeasi formul. Agroskin* fn 1949 ~i ulterior J. - 9 si giisesc 9 Puilfnd conditia ca. fn care K este un coeficient. de fiecare datii. care este functie de 9 (t) ' k formulele empirice sint valabile pdntru o gamii restrfnsii a lui . . I ' C = 2 (8. m Rezultii deci cii factorul de rugozitate n nu este corect a f i considerat . Formule de curgere unitare. . Wien. legat de coeficientul de rugozi tate n prin conditia: ' K = 0. Egalfnd factorii care inmultesc pe RY se obtine: n= 1 1 8g sau k = n 2 m (E) . Oester. Bauzeizschrift. pentru C. iar forR mulele logaritmice sPnt valabilegentru o gamii fntinsii de rugozitiiti relative. Nikuradze pentru turbulenta piitraticii si de la formula lui ChCzy: 9 . fapt care const i tuie superiori tatea acestor din urmii formule. pentru = 1 m. fn tabela 11-3 se dau aceste valori ale lui C'. Formula pentru calculul coeficientului lui ChCzy C.. se va putea obtine o mai mare sigurantii In aprecierea limitelor de valabili tate atf t a formuielor semiempirice cf t si a celor empirice. 1949).C') (1 1-76) ~i determinii pe C' pentru principalele tipuri de materiale prin compararea cu valorile experimentale. 2.05643 Coeficientul h ~ o a t efi deci calculat din tabela 1-anexii cu n aiutorul coeficientului n.

... Idem sau sudate..... C' A = 6..... f) Formule specializate... noi ...... (drenuri) . monoli t..... ......0156. noi .... 1953.15 (pentru doage de lemn).... * F. A ... .. A... Din cauza pericolului de fnfundare s i SO ia valori mai mici .... Conducte ni tui te.... Velikanov ~i altii.... Cercetiirile a.. au Sntreprins numeroase cercetiiri si au supus unii critiii intense hcerciirile teoretice existente......... Conducte de canalizare I ) 35 30 38 36 31 18-26 34 3 1-27 38 30 26-27 28 34 \ Valorile corespund ~i formulei Scobey = KD-0925 cu K = 0. .....0218 ~i 0.. pe baza lor.5 C' = 5. . vechi .: .... C ' Observati i Fonti. Studierea legilor fundamentale hidraulice ale mi~cirilorturbulente in . cist s i se poatii stabili formule nevoile practicii... veche .... Moscova. Beton ~i beton armat: foar te ne ted......95 '(pentru azbociment) A = 7. Ofel tras.. executie mediocri ... aspru...... Tabela 11-3 Coeficienfii C din formula (1 1-76) ' Material ... . ~xperientele lui F. intrebuintate ........... considerind cii problema misciirii turbulente nu este rezolvatii ..... $evelev*... noui sau curititi .... nou .... s-au fiicut exconducte... 0....De asemenea 'pentru rugozi tatea ondulatii (la conducte de azbociment sau din doage de lemn) Koieny propune formule de tipul: in 'care ..........~ si ......De aceea. ~ o r i u l e l enu sint calabile in zona de tranzifie.. din tronsoane (mai uza t) . 5. vechi . ....cu gradul dk exactitate necesitat de stiinta si tehnica modernii...........78.... $evelev.... urmat douii ciii distincte: s-a recunoscut necesi tatea ca fundamentarea teoret icii a fenomenului turbulentei sii se facii cu ajutorul statisticii matematice si s-au si obtinut pTn5 in prezent rezul tate importante prin lucriirile lui ~ r i e d m i n ~ k l l e r ale lui Kolmogorov...0290 Cu mizgii ~ u b u r ide lut ars .nici teoret ic ~i nici tehnic ........... .. T o t u ~ i'noile cuno~tinte igate sint insuficiente pentru ca....... .... Hidraulicienii soviet ici..

De aceea.periente si observatii in laborator ~i in naturi pentru verificarea asa-numitelor legi uni. avind deci o alur5 cu totul diferitii de aceea admisii pin5 acum. cantitativ. Valorile h pentru conducte metalice cu ~i fiir5 joante (dupii F. Cu toate aproximatiile continute in unele ipoteae care stau la baza acestor teorii. iar calitativ prin curbe ale lui A paralele cu curba lui Anered= f (Re) sau chiar divergente in zona numel-elor Re mici. Formulele date de Colebrook si White sint aplicabile numai in cazuri limitate. 11-24. pentru cazurile de rugozitiiti tehnice din natur5. Existi ins5 o lacuni mare fn a~a-zisa zonii prepiitratici.) pentru \ asemenea rugozi t i t i . Mai mult. $evelev propune ca pentru conducte de ofel ~i de font5 s5 se adopte. insi cu rugozi t i t i natuA Fig. $evelev) rale apirute in t impul exploatirii si care pot fi de tipuri foarte diferite. cit. A. prin pierderi de sarcin5 apreciabil mai mari. ~i dau valori cu totul erohate in cazul conductelor de otel si de font5 formate din tronsoane previizute cu joante a ciror influent5 se i a n i f e s t i . De asernenea expresiile coeficientului A de pierderi hidraulice.ersale ale distri butiei vi tezelor ~i ale pierderilor de saicini. trecerea din zona prepiitratici in zona pitraticii se face in aceste cazuri departe de punctele situate pe curba M din figura 11-21. dar legile pot f i exprimate si prin formule exponentiale. In figura 11-24 se v i d curbele obfinute de F. tranzitie a turbulentei rugoase. pentru conducte netede ~i fn zona pitraticii a conductelor rugoase. sint corecte. curbele lui A in zona prepiitraticii sfnt foaite diverse. Chiar la conductele fSr5 joante. totusi s-a recunoscut c i legea distributiei vitezelor este bine reprezentat5 prin formulele semiempirice. pentru zona de. formule de tipul: . Sevelev (op. A .

d i V = 2. raportul celor doug valori calculate 0.05 m): 8 Pen tru a aplica formulele semiempirice trebuie cunoscutii rnai in tii zona. Formula este alcituitii astfel cli. . In exemplele din acest articol nu se va ariita chiar calculul practic a1 mi~cirilor turbulente In conducte gi canale. Dupii Darcy : Viteza de alunecare Limita zonei pitratice este dati de criteriul deci mi~careaeste i n zona piitraticii. cu mufe.15 pare deci corect: pierderi suplimentare . mici. putin htrebuintatii.e~ponentialii misciiri i P conduc te netede. primul termen din parantezi devine neglijabil a n si A ia forma. de uzurii. Care este capacitatea de transport a conductei ctnd apa are temperatura 10" C ? Un calcul aproximativ. B ~i exponentul m se vor lua fn functie de material. fn care se ia n = 0. pe cfnd la numere R. avfnd diametrul interior de 200-mm. g) Exemple numerice. qi se dispune de o pantii energeticg utilizabili pentru transportul apei de I = 0. XIV) pentru conducte de fon t i noi .Termenii A . pentru transportul apei. de modul de Pnniidire a tronsonului s i de calitatea execufiei. Deoarece conducta este format5 din tronsoane inniidite cu mufe. din furmila (1 1-77) sfnt derivate mai rnulte formule specializate dupi cazurile caracteristice. in care lugm C' = 32. cap. cu formula empiricl a lui Pavlovski-Manning. termenul a1 doilea din parantezii devine neglijabil si A ia forma exponentialii a miqcgrii in zona piitraticii.035 = 1.04. dii viteza medie fn condllcti (raza hidraulicii R = 0.3 m/s.-pentru care este rezervat capitolul XIVci se va arita cum se folosesc formulele semiempirice qi rezultatele lor. deci o valoare foarte apropiati de formula Prandtl. acestea produc unele 0.013. Formula !$evelev (v.0304 0 comparatie cu formula lui KoZeny. pentru numere Re mHri. Verificarea lui A se face deci cu formula: de unde: . 1) Intr-o uzinii de preparare a apei existi o conduct2 de fontii. comparativ. Dupii cum se va vedea I'n capitolul X I I I . dii : I .

plecind de la ideea de bazi c i esenta acestui fenomen este un amestec de mase. Totodati apare ca interesant gi oportun a se pune ~i bazele unei teorii statistice a turbulentei.5m. . . V = 2.7.0278 de = 9. raza hidrahlicii R = .2 s-a aritat caracterul stohastic a1 mi~. In= 0.V. 2Q La temperatura apei de 10" C.0132 ~i coeficientul de rugozitate n = 0. A ? Apreciem c i rugozitatea absoluti poate fi luati k = 0.3 loo6. Keller. pentru care trebuie cunoscut numirul Re: Rezultg X = 0. Care este coeficientul pierderii de sarcini liniari. fn acest sens este demni de remarcat teoria statistici a turbulentei elaborati de ciitre cercetitorii sovietici [A.0298 valorile gisi te. 1 1. Legiiturile fntre mgrirnile fntirnpliitoare fn asemenea cazuri sfnt ciutate in primul rind prin stabilirea corelatiilor dintre mediile lor. In paragraful 11. Diametrul interior = 2 m. fizicieni ~i matematicieni proeminenti din mai mu1te f i r i au depus eforturi apreciabile pentru a piitrunde rnai a d h c in structura fenornenului de turbulentii qi a-i descoperi legile.11. v = 1. Aceste rnigciri se suprapun unor rnigciri fundamentale guvernate de dinamica fluidelor viscoase.55 = (05)2/3 5112 . pentru n = 0. sclivisit cu fpgrijire.=4 Q - Un prim calcul cu. care au fost numite rnoli. deci sporul 0..-0.0.In cazul de fat2 am considerat prin ipotezii materialul putin ruginit. Friedman gi L.0116. A.0003 rn (tencuiali foarte bung). V.0304 .formula Pavlovski-Manning dii. apropiat de ace1 apreciat. de vfrtejuri. atft prin teorie cit ~i prin experienti.002 1 0. ANALIZA STATISTICA A TURBULENTEI In ultimii 25 de ani'.3% ce ar-trebui dat acestei din urmi valori este fn concordantg cu 0. de cantititi de migcare manifestat prin m i ~ c i r ide pulsatie atlt ale particulelor cit ~i ale unor grupuri rnai mari de particule. debitul Q = 8 m3/s.011 Vi teza de alunecare: deci mivarea este in zona de tranzitie.0.ciirilor agitatie. 'pe baza analizei statistice. 2) Uzina hi'drwlectrici Moroeni are o galerie de aductie ciiptugiti cu beton tenrui t. a acestui fenomen. de unde rezultii de necesi tatea unei analize statist ice aprofundate. adicii a se descoperi anumite legi lntre mirimile medii.

Aceste mirimi variazi in fiecare moment l i fie. Se constata in figura a c i toate punctele observate se grupeazg in interiorul unui cerc.variazi de la 0 la 1: zero pentru lipsa oricrirei dependente ~ intre u' $i v' ~i unu pentru cazul unel relatii functionale. Se n u m e ~ t emoment de corelatie media produselor u'v': B (u'. in figura 11-25. v': R. v') pentru un punct situat in albia unui jgheab. cici atunci: U' = i v' $i u'v' = K ~ ' 2 . Fig. pe cind daci ar fi o lege functionali. pe cind in figura b punctele se grupeazi in interiorul unei elipse. v') pentru un punct la = 0.u' v') VZ. ( iar Se demonstreazi in teoria probabilititilor c i d a c i a . la adincimea y / H = 0. -H - deci aproape de fund.18. diilor pitratice ale mirimilor u'. a a u fost reprezentate perechile de valori(ul. a) Moment de corelatie. deci existi oarecare corplatie. v') = u v .F Valoarea absolut5 a lui R u ~ . corelafia este n u b . b s-au reprezentat in aceea~i sectiune mirimile (u'.328 Hidraulica Expunerea acestei teorii iese insi din cadrul unui tratat destinat aplicatiilor tehnice. 11-25. deci u' ~i v' variaza independent. Dispersiunea valorilor u' ~i v' (vitezele de agitatie) d u p i Minski Tn figura 11-25.J~J = actor B (. ne vom limita la completarea notiunilor de statistic5 matqnatici aplicate la problema turbulentei ~i la expunerea unor rezultate ale cercetirilor de analizi statistic5 efectuate p t n i tn prezent. Fie u' i v' componentele vitezei de agitatie intr-un punct. reprezentate aceste componente printr-un punct figurat cu un cerc balustrat. adici existi o legiturg slabi statistics intre u' ~i v'. punctele c-ar grupa foarte aproape de o dreaptl sau de o curbi. b sint semiaxele elipsei de corelatie : . '' (1 1-78) b) de corelatie se nurneste raportul dintre momentul de corelatie ~i produsul me. de aceea. iar in figura 11-25.91 (y fiind misurat de la fund).

amfndoul caracterizind distantele pinii la care se realizeaz5 arnestecul de canti t i t i de hiScare. Acest grad de turbulent5 are diFig. ' Se studiazl rnai rnulte feluri de corelatii ale vitezelor de agi tatie intre vitezele u'.- fUWrw- " *. insl. = R (u' u ' ) ~< R (v' v ' ) ~ ~i . fie lirnitei volurnului de lichid Pnsu~i (fig.o f i ~ n e mai complexi. Gradu de tclr u h t i se define~te ~n i~ c t o r u l u de corelatie dintre vi teze. dupii o lege aproxirnativ exponentiali. Dacii axa dupi care se ia integrala este perpendicular5 pe directia curentului.*. v ' ) ~ . v ' ) ~ respectiv R (u'. fiind pe axa1Ox se consider5 msrirnile variabile la momente corespunzfnd cu pozif iile unei particule pe traiec torie (adicl se u r m i r e ~ t erni~carea unui punct pe traiectoria lui.este o n. E 34. . *. +% r .' " t 8 l Ii . r 1 sau trea ta de turbul.' "* T b I .rnedii ternporale". pentru o corelatie dupa o ax5 in sensul curent ului general : R~ -. dac5 axa este in lungul curentului. in mod practic.~sclzind rapid. in punctul initial ~i u' in punctul la distanta de punctul initial. P. sau o a1t5 limit5 conventionall. Coeficientul de. 0 notiune similar5 este gradul de turbulent5 exprimat in tirnp. vom avea corelatii notate cu R (u'.Mi~carea turbulent d ! \ 329 . lirnita superioarg a integralei este adincirnea sau l-5tirnea curentului. factorul R I . - <. Pe cind rnomentele ~iq factorii de corelatie sfn t notiuni bazate nurnai pe .1 . Astfel. lirnita de integrare ar fi infinitl. P.L * + . care se define~te: 1 . gi o limit5 1 unde apare prima valoare a coeficientului de aorelatie R = 0.&$.De asernenea. 11-26). Y este coeficientul de corelatie dintre vitezele u. ca in sisternul Lagrange). c~+. R (v' v ' ) ~ < R (v' v') j kx Lagrange > Rx la un tirnp oarecare. .'%>. se nurne~tecorelatie Lagrange cfnd punctele PI ~i P. coeficientul de corelatie se anuleaz5 dupl o distant5 1 de transport. sau dac5 sfnt situate pe o a x i 0 y perpendicular5 pe Ox. / . Se constat5 ~i se explicii uSor c5 ordinea de rngrirne a corelatiilor este urrnitoarea: ". i In care poate intra ~i spatiul. adic5 cele dou5 x e confundi ~i coeficientul de corelatie R -. Gradul de turbulent5 L este deci o lungime care se asearniin5 cu lungirnea de arnestec a 1ui Prandtl. 1 1-26. 4 c) Grade de turbulentg.. sint situate pe axa de transport Ox. Dac5 PI.. f. calculat dupg coordonata dirijatl in lungfl segrnentului care u 5 e e c-erne-Integrala se ealculeaz5 fntre lirnitele urrnltoare: 4 = 0. . Astfel. TV.. corelatii a1 vi tezelor mensiunile unei lungimi ~i i n s 5 ~ limita 1 i ~i gradul de turbulent5 corespunde fie distantei pfn5 la care o rniScare de pulsatie transportatii in lung i ~ ip5streaz5 individualitatea.. v f din dou5 puncte PI.

de frecvente $i amplitudini diferite.330 Hidraulica In acest caz. Una din caracteristicile cele mai importante ale turbulentei este coexistenta mai multor mivciri oscilatorii. precum mivcirile din atmosferl sau mi$cirile nebuloaselor. deci: Mirimile L. Se produce un proces in cascadi. deoarece s-a presupus c i u' = 0. $i experimental. fie in puncte diferite $i la timpuri diferite. Pnsi la timpuri diferite. sin okt sin o p t . care nu mai constituie o treapti de turbulenti. Studiul unui astfel de fenomen poate fi atacat pe doui cii: teoretic. caracterizeazi mirimea spatiului in care se produce turbulenta $i.se stinge" dupi un timp scurt.$i considerind c i spectrul oscilatiilor este 2x continuu. se definesc grade inferioare de turbulenti. ping ce se ajunge la mi$cirile moleculare (viscozitate). ci trccerea direct2 a energiei mecanice in energie termici. Flcind media temporals pitratici intr-un timp T suficient de mare. prin care energia se transmite de la treptele superioare la cele inferioare. d) Spectrul turbulentei. considerat de la qriginea timpului t = 0 putem scrie = 2fu 3s [ k g . Acest concept (treapta de turbulenti) a permis legarea fntre ele a unor fenomene disparate. in consecinti. T sau lungimea de amestec 1 sau orice alt coeficient de schimb de mase. gradul de turbulent2 ar avea semnificatia: timpul pin. se poate admite c i = u s . la care o masi in mivcare Pntr-un punct i$i pistreazg individualitatea in acela$ purlct sau in alt punct. PresupunPnd c i corelatia . cos okt cos o p t slnt nule $i c i : ok Luind acum. ( ~ kcoo okt + Bk sin okt) I' dl. obfinem: . u' (t) este deci suma unui numir infinit de pulsatii de amplitudini $i frecvente diferite. cum este coeficientul de frecare aparenti E . In acest caz. prin considerarea $i a unor spatii interioare din ce in ce mai restrinse. vitezele pot fi considerate fie in acela~i punct. Efectufnd operatiile algebrice de sub semnul integralei $i observlnd c i integralele confinind pe sin okt cos o p t . cu ajutorul analizei armonice $i a seriilor Fourier. frecvenfa n = . prin folosirea unei aparaturi care fnregistreazi pulsatiile $i totodati le separi dupi frecvente printr-un sistem de filtre electrice Fie viteza de' pulsatie u'.. de mari proportii. oxprimati prin serii Fourier u' (t) = k =1 (Ak cos o k t - + Bk sin o k t) I (1 1-85) $i f i r i termen liber. ca variabili.

rezulti c i functia . amortizate de fortele de viscozitate. Ele posed2 o mare parte din energia de turbulent5 a curentului $i sint in buni parte cauza er~ziunilorde fund $i a amestecurilor aluviunilor. H. iar perturbatiile din ce in ce mai mici stnt. D u p i cum observi A. deci disiparea energiei fn energie termici este de mici importanti. In figura 11-27 se a r a t i distributia spectral3 a energiei oscilatiilor longitudinale pentru curentul dintr-un canal (dupi Reichardt $i Motzfeld). La pulsatiile de grad mare. conform structurii spectrale a turbulentei. o legitur5. conform formulei . pulsafiile de p a d mare cu amplitudine mare au aceeavi -ordine de mirime ca gradul de turbulenfi. ink-un curent tn albie. = u' (t) u' (t + 7) 2 (t) (1 1-91) sau in coeficientul de corelatie longitudinali sxpresiile mirimilor u' in functie de frecventele n $i u ' ~ K. De exemplu. cu atit frecventa virtejurilor este mai mare. Mirimile q (n) pot fi determinate experimental cu ajutorul unui termo-aneniometru care inregistreazi pulsatiile. deci ca adincimea curentului. o verificare importanti din punct de vedere teoretic este aceea a-gradului de turbulenfi transversali Lulul pentru o aceeavi particula la timpuri diferite. Kolmogorov. devine: = 9 (n) cos 2nnh dn. introducind in coeficientul de corelatie in r a ~ o r tcu t i m ~ u l : R. care nu se poate recupera in energie mecanici utili a curentului. Mai rezulti ci: lntre gradul de turbulent5 T $i frecventa pulsatiilor exist. jar acestea pot fi analizate printr-un sistem de filtre electrice. posedind o parte q i c i din energia de turbulenti a curentului. intrucit cu cft trecerea maselor se face intr-un timp mai scurt. in cele din urmi. Functiile spectrale q (n) $i Q (n). in cazul pulsatiilor mici. Pulsatiile de grad mic au frecvente mari $i amplitudini mici $i determini structura fini.caracterizeazi distributia energiei In functie de frecventa n. viscozitatea joaci un rol redus. calculul lui L se face cu ajutorul lui A.. viscozitatea joaci rol important $i prin trecerea lor in m i ~ c i r imoleculare se produce cea mai mare disipare a energiei. ale frecventei n Aceasti formuli permite o verificare a acestor teorii prin experienti. deci poate fi denumiti functia spectrald. Or. dimpotriv5. Gradele de turbulenti pot fi exprimate cu ajutorul functiei spectrale. energia de turbulent5 de grad mare trece in energie de turbulenti de grade mai mici ($i frecvente mari). ci. (1 1-93) Fig. 0 d a t i ce q (n) se poate misura.Cum K este Indoitul energiei cinetice a unitifii de masi. Astfel R. 11-27. curentul in reglm turbulent posed5 o energie cinetici importanti.

Metodele statisticii matematice combinate cu rnijloace fine de experimentare au permis s5 se stabileascii importan te aspecte ale rniqcirilor turbulen te. a feriomenului de turbulenfi. d e ~ i perfect incheiate. in stadiul actual. sint numai schematice.care au aceea~i alur5 ca gi curba lungimii de amestec a lui Prandtl. tncerciirile de a introduce notiunile statistice chiar '4 in ecuatiile de mi~careau dus la teorii care. Notiunile qi formulele stabilite la acest paragraf pot fi folosik ~i in hidrologie. la transportul aluviunilor etc. din tre care au fost ariitate aici numai citeva mai caracteristice. fiirii posibilitatea. H ' e) Concluzii.Din calculele f5cute rezulti c i L U l d . mecum si L V l d sint reurezentate ~ r i ncurbe in funcf ie de . sii se rezolve cu ajutorul lor chiar probleme simple din : practici. Cu toate succesele apliciirii acestei metode. T o t u ~ i aceasta este o cale cu perspective promif itoare pentru cunoagterea in adincime . la dinarnica cursurilor de ap5. * .

. $r. chiar ac010 unde teoria este suficient de . real izarea unor mari constructi i hidrotehnice fac 5 ca. care. Dezvol tarea tehnici i . Teoria similitudienii si modelarea hidraulic~i t . teoria simili tudinii a dat posibilitatea ca fenomenele complexe din 6-: ip. Aplicatii practice importante s-au fiicut ins5 numai dupi 1948. ?. I F A . dupi anumi te legi. Aceastii verificare este absolut necesarii pentru ca din studiul diferitelor variante sii rezulte solutia cea mai economic5 ~i care sii prezinte o sigu. In tara noastrii lucriirile teoretice cele mai importante in domeniul similitudinii sint datorate lui D. Aceast5 metadii cuprinde. Ea constitltie o verificare.printre care cea mai important5 este modelarea hidraulicii. Principiul similitudinii dinamice fusese enuntat de t! g 3 Newton cu douii secole mai inainte ~i aplicat de el la calculul rezistentei intimpinate de un corp intr-un fluid in miscare. . . Fj4.rant2 deplinii in exploatare. 9 \ . 1 <\ *.>:eF* menelor hidraulice pe modele la scar5 redusii. dar o teorie inchegatii n-a fost datii declt in secolul X X prin lucriirile 1ui kirpicev (1907) i Buckingham (1915j.. executate in labaratoare hidroL tehnice speeiial amenaja te. 6: Stabilind condif iile generale pe care trebuie sii le indeplineascii fenomenele 6.. printr-un studiu de sintezii (1929).asemenea. in hidraulicii fncii de la fnceputul ei . dupii 6e au fost puse bazele teoriei similitudinii si . Galileo Galilei spunea cii: ..b L\naturii sii poatii f i studiate pe modele la scar5 redusii. avansatii. in legiituri cu infiiptuirea lucririlor de electrificare si de amenajare a apelor. . Un q v h t deosebit a1 modeliirii hidraulice se inregistreazii in tiirile socialiste unde se proiecteazii si se executii lucriiri hidrotehnice de o arnploare uriasii : noduri hidroenerge t k e .mai uSor este a cunpaste $: 5. a 1 1 6 .analizei dimensionale. Necesi tatea folosirii modelelar s-a simti t. * $ ?' Capitolul XI1 . 1. lucriiri de amenajare a riurilor in vederea navi gati&i sau pentru irigatie.it. pe scarii largii a metodelor experimentale de cercctare. iar rezultatele obtinute i.. decit cea mai simp15 miscare a unui fluid". Germani.f sii poatii f i extinse. In unele cazuri.studiul feno. Dar folosiiei rnodeliirii hidiaulice ca metodii stiintificii dk cercetare nu a fost posibilii decit fncepind cu secolul X X . la o clasii fntreagii de fenomene asemenea. corpurile ceresti. .fr. alimentiiri cu ap5 industrialii sau potabilii etc.a extins aceast5 metodii de investigatie la diferite ramuri ale fizicii. " if !. metoda modeliirii sii fie singura metodii de cercetare aplicabili. .. Datori tii complexi tiif i i fenomenelor hidraulice a fost necesarii u t ilizarea .

deoarece in desf5vurarea fenomenelor respective part icipii. Definitii.1. care rezulti din raportul a doui m5rimi avfnd acelea~idimensiuni.2.a.diferitele mirimi pentru primul fenomen. Forme de similitwdine \ Douii fenomene sint asemenea daci in tre di feri tele miirimi omoloage. cum ar fi de exemplu acceleraf ia.0 consecinti a definitiei de mai sus este c i mirimile adimensionale. Pn afar: de miirimile geometrice. deoarece toate mgrimile cinematice se exprimii prin . avind acelea~i dimensiuni. Cea mai simp15 formi de simili tudine o const i tuie similitudinea geometricci. (12-1) ' . etc. etc. Cu ajutorul analizei dimensionale se poate dovedi c i . al. . . forte. debi tul etc. viteze. debite. sau. f n mecanicii.12. -q- - a. dar constanti pentru aceea~icategorie de m5rimi. introducfnd Pn locul vi tezei lungimea ~i timpul. Pentru fenomene cinemat ice.. fiind coeficienti de scari pentru lungimi. m5rimile celui de-a1 doilea fenomen. a. diteriti Intre ei. exist5 un factor de proportionalitate constant.. TEORIA SIMILITUDINII 12. a. dacii se mentine proportionalitatea lungimilor omolnage: Similitudinea mecanicli. Pentru fiecare dintre ei trebuie s i existe un coeficient de scar5 constant. v v F --af f Q . cele dou5 fenomene: sint asemenea dacii I L _ - t' a z .. aj. similitudinea cinematicti este asiguratii prin asemgnarea geometric5 a traikctorii lor si proporf ional i t a tea vi tezelor corespunzitoare. In fenomenele cinematice intri desigur ~i alti parametri. Doug figuri geometrice plank sau doui corpuri in spatiu sfnt asemenea. .2. vi teza unghiulari. iar cu litere mici. Daca prin litere mari se noteazg. au valor1 identice la fenomene asemenea... ~i mgrimi fizice si mecanice. exprimarea simili tudinii fenomenelor numai -prin asemiinare geometric2 nu este suficientii. Aceasta se reduce la 9 9 ~i deci egali tatea elementelor unghiulare.

. Se $tie cii F = M A . si un raport constant a1 v forfelor.A p Vol . 9 raportul acceleratiilor a. . cunoa~tereacoeficienf ilor de scar% ai si a.dl at . - Qe "13 Ul a. d i posibilitatea determihrii tuturor celorlalti coeficienti de scari. 9 raportul presiunilor cr.dT = -v .-' 2 a~ = h'L raportul lucrului rnecanic = fl I upr. . similitudinea dinhica' impune. La fenomenele dinamice fn studiul cirora inCr& si cauzele care produc n miscarea.$1 a? . raportul puterilor ap = -. a 1 .2.Teoria similitudinii si modelarea hidraulicci 33 5 mgrimile fundamentale lungirne si t imp.afar1 fl at Asupra raportului fortelor trebuie fiicutii o precizare. dl v - d t) . deci af=-- F f - M A ---.. deci fortele care actioneazi. ~ eexernplu : ' raportul vitezelor a. . de exernplu : raportul maselor a.ma p vol a . E afarii de 'conditiile obtinute la similitudinea cinematicii. = -4 at' 7 Q . = -P M rn aj a. deci : Sat isfacerea celor trei condifii este suf icientii pentru a avea coeficienti de scar2 constant i pentru toate celelal te miirimi rnecanice. = P . ? raportul debitelor a. = -a 3 al -- A dT2 d2i -- - d(at02 .

. ceea ce atrage dupii sine o serie de conditii grele asupra Lorelafiilor dintre constantele fizice ale fluidelor.determini fenomenul pot f i diverse: forte de greutate. .Mg Raportul fortelor de greutate este -. Stabilirea conditiilor de similitudine p.a. v2 F = Ne reprezinti cri teriul de sirnili tudine rnecanicii. din cauza varietiif i i fortelor care part icipii fn general la desfiisurarea ienomenului.-. . Din aceastii cauzii se apreciaza fortele dominante si se impune conditia de similitudine dinamicii numai acestor forte.a e av al. . Similitudinea dinamici cere ca raportul tuturor forfelor componente.. fg mg Din egalarea lor se obtine: Revenind la notaf iile inif iale. de elasti. Dacii fenomenul studiat are pe ling5 forfa de inerfie. In felul ace& se obtin diferite modele dupii categoria de forte luate in cons iderare. ul tima conditie de simili tudine este - 1I Fi 2 2 s-a ariitat cii raportul fortelor de inertie . Dar fortefe care .I 4 F. sii fie acelasi.este o mirime.7 a. i.Aceastii expresie reprezin t i raportul forfelor de inertie1. F pn V 2 L2 sau criteriul lui Newton. dom'inantii forta de greutate.adimensionalii si se numeste numiir sau 1+ . 9 9 v2 criteriu Froude (Fr). indiferent de natura lor.. de frecare. 9 12. rezultii ? Raportul .2. cu alte cuvinte poligonul forfelor sii fie asemenea.rin metoda fortelor Model ul Froude \ . fi 4 ' ts: *d 4 1 \.2. de capilari tate etc.citate. In practicii se constatii cii realizarea pe model a acestor conditii nu este posibilii. Raportul - Lls f ~m .

sau . . miscarea navelor etc.10) Modelul Froude se folose~tef n special la studiul curentilor in albii deschise. In cazul modelului Froude. conditia de similitudine dinamicii prin care raportul fortelor trebuie sZi fie constant va fi: I * I Raportul fortelor de viscozitate.toti coeficienf i i de scarii sPnt reductibili la scara geometrici la diferi te puteri. (12-11) ar . . ~ t i i n d Fv cii = S. Dac6.u. Astfeli A I I coeficientul coeficientul coeficientul coeficientul coeficientul coeficientul coeficientul de scarii de scar5 de scarii de scari de scarii d e scar5 de scarii a1 vi tezelor a1 timpilor a1 debi telor a1 forfelor a1 presiunilor al lucrului rnecanic a1 puterilor a. cele mai importante forte sint drecirile interioare datori te viscozitiitii fluidului.I 1 -.7. in afarii de fortele de inertie. uj = . - uI = aI . dacg fluidul din naturii si cel de pe model sPnt aceia~i.12 . = S Op a - dv d~ ' este Prin egalare cu . 112 a. (12. . Modelul Reynolds. up = u 5 / 2 °' I OC. P Teoria sirnilifudinii ~i modelarea hidraulicd 337 Conditia de simili tudine a douH fenomene in care dominante sPnt fortele de greutate este ca pe lingi conditiile de similitudine cinematic6 s6 fie satisf5cut5 ~i conditia Fr T = idem. U L = uf .rezult5 fi * Pi .

a 'ciror expresie este Fc = o L.poarti numele de numir sau criteriu Weber (We).deci v.# t 338 VL V Hidraulica Raportul adimensional . pn . XVI). In practicl.. dar fortele capi lare au un rol insemnat (v. Se foloseste in cazul in care in afara fortelor de inertie predominii forfele capilare.-1 tlp . iar L conditia de similitudine se scrie: We = idem si trebuie satisfiicuti la anumite fenomene de curgere cu suprafati liberg (de exemplu la deversoare). unde frecirile se negl i jeazi. 9 Re = idem A (12-15) constituie conditia de bazi pentru modelul in care dominante sint fortele de viscozi tate. . . = Vrn . daci fluidul din naturi si cel de pe model este acela~i. modelul Reynolds se intilne~tein special in cazul misciirii fluidelor P conducte.a1 Modelul Weber.Prn 7 se obfine: 7 A 9 coef icientul de coeficientul de coeficientul de coeficientul de coeficientul de coeficientul de coeficient~llde scari scar2 scari scari scari scari scara a1 vi tezelor a1 timpilor a1 debitelor a1 fortelor a1 presiunilor a1 lucru1ui mecanic a1 puterilor a. a fiinkl constants capilari .a1 2 aq = ul aj = 1 ap = a1 -2 (12-16) a~ = a. .se numeste numiir sau cri teriu Reynolds (Re) . tlt -1 Q1 . sau Raportul p V2L 0 . Cap. n In cazul modelului Reynolds.

f n care p. rezul tii sau a~ 2 = aQ a. Asa dar: 9 9 9 9 9 Riidiicina piitratii M a acestui raport se numeste numlrul Mach. orl 2 . Pentru modelarea unor asemenea misciiri trebuie ca raportul Mtre forta de inertie si forta elastici sii fie acelasi la miscarea din naturii si la model. Eu = idem. 1 Introducind E loc de presiune absoluti diferenta de presiune 8 p care n constituie factorul motor. se ia p ..Teoria sirnilitudinii Si nioiielarea hidraulicti 339 Modelul Euler se foloseste cfnd pe 14ngii fortele de inertie trebuie luate in consideratie ~i fortele d i presiune. M i ~ a r e a Entr-un mediu fluid elastic este Ensotitii de unde de presiune care se transmit cu o vitezi. 9 Identitatea Giteriilor Euler.. Similitudine compusci. dupg Newton.. In acest caz I F cum P f. ~i pentru modelarea acestor din urn15 misciiri . == 2 C l ~ ' iar fi Fi = a. Numiin rul I = 2 Eu se nume~tecifra de*cavitatie. este egali cu V E / ~ E fiind modulul de elasticitate a1 mediului fluid. conditia de sirnilitudine se poate scrie 3 in care raportul * pV2 consti tuie cri teriul denumi t Euler (Eu). est. adicii 9 \ - ~i serve~te cri teriu pentru discriminarea misciirilor subsonice de rnisciirile ca supersonice. In acest caz. . pentru natur5 si model este o conditie de bazii la studiul fenomenelor legate de cavitatie..c" niimitii celeritate ~i care. Aplicatii mai importante ale acestei notiuni se fac E i aerodinamica vitezelor mari. 4 s 2 a.e presiunea de vaporizare. ( Modelul Mach.p. P loc de p. Din cele aritate mai sus rezultii cii studiul prin similitudine pe modele se reduce la alegerea unui anumit model geometric 9 9 .

(12-24) # . adicii in zone Bn care feiomenul studiat nu mai depinde de ace1 criteriu. Un mijloc de a evita erorile pe care le poate aduce neglijarea uneia dintre conditii const ii fn efectuarea Encerckilor fn zonele de automodelare in raport cu unul dintre cri terii.vl v2 V L -Cum --gl gL 9 vn vm 4 sau deci.3. 42. q37 • qn) = 0. legea dupg care se desfii~oarii fenomenul studiat . pierderile de sarcinii n i rnai ddpind de num5rul Re. in functie de scara geometric5 aleas%.. Alte d m e n i i de automodelare fn raport cu criteriul Re sfnt domeniile de miscare uniform5 a unui fluid viscos cu forte masice neglijabile.. la studiul miscirii unui curent in domeniul de turbulent5 rugoas5. Dac5 fenomenul studiat este rnai complex si nu pot f i neglijate rnai multe categorii de forte. ele cerfnd satisfacerea concomitentii a identitiitii rnai multor criterii. T Aceasta duce la o relatie suplimentarii obligatorie fntre coeficientul de scar5 a1 lungimilor ~i cel a1 coeficientilor de viscozi tate cinemat icii. v2 .asemenea cu natura. Teorema produselor (11) Metoda analizei dimensionale permite sii se obtin5.si . conform ecuatiei (12-23). de exemplu. fluidul folosit trebuie s5 a i b i o anumit5 viscozitate. vor trebui indeplini te ambele conditii Fr = idem si Re 7 idem.2. conditiile de similitudine vdr fi rnai grele. Dac5. Eu etc. satisfacerea concomitentii a criteriilor Fr = idem si Re = idem devine incompatibilii. Metoda analizei dimensionale apl icatii la stabilirea conditiilor de similitudine. sau de mikcare potential5 permanentii ~i forte masice neglijabile. 9 ' 9 12. sub form5 criteriall. trebuie sii fie identic cu cel din naturii. este deci cazul unui domeniu de automodelare fn raport cu criteriul Re. in functie de categoria de forte dominante. Astfel. fortele de greutate ~i fortele de viscozitate sint la fel de importante. De exemplu. Re. We. pe baza primului principiu a1 analizei dimensionale se poate afirma cii intre a c e ~ t i parametri trebuie sii existe o relatie functional5 a c5rei exprimare general5 este: f (41. pentru care unul din criteriile Fr. Cum fn practica modeliirii hidraulice fluidul folosit cel rnai frecvent este apa. dacii se cunosc parametrii care deterrnin5 fenomenul. pe model.

.. cu sau fiirii dimensiuni. nireprezintii valoarea relativii a parametrului qi. X. din De exemplu. x3 reprezintii unitiitile de mgsurii En sistemul ales. lungime.. Valoarea miirimilor adimensionale ni se poate calcula cu relatia Dacii xI. p (vitezg. se stabile~te conditia de omogenitate. x. De exemplu. fn sistemul L T. L. Valoarea exponentilor C.. Fiecare parametru qi are o formulii dimensional: in functie de sistemul de mlrimi fundamentale ales XI. forta in sistemul V.titii cu acceleratia % . X.Teoria similitudinii ~i modelarea hidraulicii Parametrii qi pot f i miirimi fizice sau mecanice.. formula dimensional5 9 [f] si ' valoarea ' k = [vlC1 [LI'~ ~ ~ 1 ' 3 Stiind c l forta este egalg cu masa inmul. C. si o valoare numeric5 9 i in care x. x. x3 sPnt luate ca miirimi fundamentale. densitate) va avea . C. Dacii v este miirime fundamental5 si v = c unitiiti de vitezii. vi teza are formula dimensional5 [v] = LT-I i valoarea numeric5 8 v = J a unitiiti de lungime b unitiiti de timp ..

teoria . In felul acesta.pentru stabilirea parametrilor . cu conditia ca ele s l fie independente intre ele si sii poatii exprima pe celelalte. Mirimile derivate se obtin'asa cum s-a aritat mai fnainte. Deoarece alegerea sistemului de mirimi fundamentale ~i a unitiif ilor lor de misurii este arbitrarii. E t a ~ e l ede lucru iint deci: 1. Fie aceste miirimi q. sau teorema produselor . 2.. q. i2 S-a inlocuit prin suprafata S. Metoda analizei dimensionale se folose~te atunci cfnd pe bazii experimentalii se pot cunoaste parametrii care part icipii la desfiisurarea fenomenului. Conditia de similitudine a unui grup de fenomene care depind de n parametri consti fniindentitatea a n-4 criterii. formfnd o ecuatie criterialii. in care . avem n . incerciirile pe modelul execu tat conform 'legilor de simili tudine. n . 0 ecuatie pusi sub form5 criteria15 exprimi nu numai un singur fenomen. un grup de similitudine. Aceastii teoremi este cunoscutii sub numele de teorema Il. . 3. 7 A . Formula obtinuti poate f i comparatii cu expresia cunoscuti a rezistenfei la fnaintare a unui corp fntr-un fluid: in care C este un coeficient de rezistenti.. ci un grup de fenomene. iar valorile lor numerice relative se formeazidin produsele 9 1 Relatia functional9 se transformi in sau \ f(n. ecuatia initiali (12-24) de n parametri s-a transforrfiat fntr-o ecuatie de (12-3) parametri adirnensionali. se pot lua ca bazi trei miirimi care fac parte chiar din fenomenul studiat. asemenea. . ) k = 0. experimentul .deci ~nlocuind P expresia fortei.pentru determinarea criteriilor si a legilor de similitudine .. ~i q.

Ea depinde de diametrul d si lungimea l a conductei. Scurgerea peste un deuersor. h -. ecuatia se poate scrie sub formii cri terialci ? Considerim debitul G ca greutatea lichidului care trece in unitatea de t imp peste deversor.de presiune A p dintre sectiuniie considerate. loarea debitului ca volum este . ? 512.v b a - in care m = K IC' Y 2 Exempl ul 2... [GI = M L T-. in ipoteza unei misciri uniforme. acceleratia gravitationalii g si iniiltimea lamei deversante h. Pierderea de sarcinii in conducte. de viteza lichidului v. Determinarea pierderii de sarcini longitud inald E conduct n circulare. deci MLT-3 de unde = (~~-3)'l (LT-~)'~ ~ ) ' 3 ( = 9 Cl = 1. Ecuatia funcf ionali. densitatea p ~i viscozitatea E*. Teoria similitudinii gi modelarea hidraulicd 343 Exemplul 1 . C. a lichidului. se poate exprima prin diferenta. Introducind pentru deversorul dreptunghiular raportul . scrisii sub formii general& este ' 9 9 . Debitul unui deversor depinde de densitatea lichidului p. Rezulti debitul in greutate = 312 si C. Ecuatia finctionalii este deci Dacii se aleg ca unitiiti fundamentale p. g si h. precum si de rugozitatea absoluti a peret ilor A.

v si p.AlegPnd ca unit5ti fundamentale d. ecuatia se transformi intr-o ecuatie cri teriali 9 in care : IT4 = '4 1 AP uc24 pc34 ' dec i 4 In mod shnilar. se obtine +P \. Cum pierderea de sarcinii este direct proportional5 cu lungimea. . Expliei tEnd in ecuatia cri terialii cri teriul 9.

. in care fnsg parametrii vor fi respectiv a. precum ~i parametrii de care depinde coeficienttil de rezistenfii A..v. ecuaf iile Navier-Stokes. . iar Pntre mgrimile care caracterizeazii un fenomen ~i mgrimile corespunziitoare ale celui de-a1 doilea fenomen trebuie sii existe coeficienti de scarg constanti pentru mirimi avInd acelea~i dimensi uni . .2. sub forma vom avea sau E care n S-au obtinut in felul acesta expresia general9 a pierderilor de sarcinii longitudinal9 in conducte circulare.0.4. . Stabil irea conditiilor de simil itudik prin identitatea ecuatiilot de miqcare Doug fenomene asemenea trebuie sii fie descrise de sisteme de ecuatii diferentiale ident ice. dz un fenomen asemenea va fi caracterizat prin acela~igrup de ecuatii. i ecuatia de continuitate du -+ dv dx + dw . all etc. 12. .Teoria similitudinii i modelarea hidraulicd 345 Exprimfnd pierderea de sarcini longi tudinalii. dacg se studiazi o problemii pentru care ecuatiile fundamentale a n t ecuatiile de miscare ale unui fluid vfscos. Astfel.

sistemele (12-29) si (12-30) sii fie identice.similitudine: i 9 sau Cri teriul T V se numeste criteriu de homocronie sau criteriul Struchal (Sh) . I . Pentru fortele masice egale cu fortele de greutate.. pn sau .delor vfscoase.Rezultii sistemul : Se constati c i ecuatia de continuitate este satisficuti fir2 conditii suplimentare. se obtin urmitoarele conditii de . 2 impiirtind primele trei ecuatii cu factorul s s i punind conditia ca 9 .-pnV2 6 pm v2 '9 . a (1 2-35) Se stie din paragrafele precedente c i prezenta fortelor de greutate duce la condjfia de similitudine Fr = idem. aceastii conditie de kimi litudine nu se mai pune. Daci miscarea este permanenti. (1 2-33) este conditia de similitudine legatii de caracterul nepermanent a1 miscirii f lui. . conditia devine Fr = idem. L 9 Sh 9 = idem .

In concluzie. Ecuatiile Navier-Stokes se pot scrie fn general sub forma: 4 pentru fenamenul din naturii de exemplu. ci numai trei. Conditia de similitudine este: 'Eu 'd) sau Qe = idem. . 9 -f p Fr = idem. conditiile de similitudine rezul tate din' analiza ecuatiilor diferentiale sfnt : Sh = idem. pentru mi~careafluidelor vfscoase. mai trebuie satisficutii condif ia de similfitudine - Este suficient insi ca numai trei dintre rapoarte s i fie egale. D a d mi~careaeste permanentii. Cum cele doui fenomene trebuie sii iie asemenea. (1 2-39) = idem.de-a1 patrulea fiind satisfiicut fn mod implicit. Se poate demonstra cii nu toate patru. - Eu Re = = idem. si ? pentru . (12-37) conditii determinate de fortele de viscozi ta te.conditiile sint necesare. idem. cel. Dac5 fiecare dintre ele este egal si cu deci cu Fi - -- fi + F g + Fv + fg + f a 7 si '-P din ecuatiile de m i p i r e .Teoria similitudinii i 8 ~ v 2 modelarea hidraulica' 347 cri teriul obtinut 2 este criteriul Euler si prezenta lui este 'legat5 de exis? tents fortelor de presiune. dispare cri teriul Sh. Fr = idem. conditiile de similitudine se reduc la Sh = idem. Dac5 si fortele masice sPnt neglijabile. fenomenul de pe model. se obtine modelul Re. Se poate afirma deci cii pentru miscarea fluidelor viscoase.

pulsatia vi teiei. Conditia de simili tudine dinarnicii va reiul ta din egali tatea rapoartelor a douii' dintre aceste ca tegori i de forte. sau+daca domeniul studiat este un d~meniu automodelare in raport cu criteriul Re. cuprind. fortele dominante stnt fortele de inertie. iar .. a. In afara cri teriilor stabili te anterior. (12-6). La ele trebuie adlugatl aseminarea conditiilor de unici tate. Loitianski care caracterizeazii turbulenta prin termenul V' .- R' ff Din egalarea celor doug rapoarte se obtine: 2 2 = aga. propus de L.. qi deoarece fn practica modelirii este imposibil sii se pun5 conditii fn legiiturii cu pulsatia vitezei. un cri teriu nou. cum Fj = t x L.2 conform fi T 2 a1-.2. Conditiile deduse din identitatea sistemelor de ecuatii diferentiale sfnt.Q1 . pentru stabilirea conditiilor de similitudine in cazul mi$ciirii turbulente se recurge la metoda aproximativi a fortelor. dar nu suficiente.5. fortele de greutate gi cele de frecare.CC/ CCI3 Lj. de exemplu : & Raportul fi = a. Deoarece sisteyul de ecuatii diferentiale a1 lui Reynolds nu este complet.Hidraulica Dacg fortele de viscozitate sint mici in raport cu fortele masice. Folosirea ecuatiilor diferentiale la stabilirea conditiilor de similitudine este o metodri exacta care duce la cunoasterea tuturor cri teriilor de simili tudine. deci modelul Froude. de rimine numai conditia Fr = idem. Conditiile de similitudine in miqcarea turbulentii \ Pentru mi~careaturbulentg.2 a. ? 12. Intr-o mivcare turbulentii. este .. a. at aj 8 sau av t = 1 sau V" C --' v= Aceastii conditie se mai poate scrie sub forma: . cri teriile de similitudine. rezul tate din ecuatiile Reynolds.. necesare. iar Ff fr =y R J.

~ a c lichidul folosi t pe model este acela~i cel din naturi.. t. in . rugos sau in zoni de tranzitie).. . 6.. coeficientul h depinde de numirul Re. I > . .orice domeniu turbulent (neted. Dacii miscarea este laminari.% . Se stie cii fn practicii criteriile Fr = idem si Re = idem sint incompatibile.. dar realizfnd . coeficientii i cu w de scarii se exprim5 fn functie de ul prin relatiile (12-16). Dacii mi~careaeste turbulent5 in cond'ucte netede. negl ijind fortele masice In .. cu conditia ca h. pentru repartitia vitezelor'in miscarea turbulerltii. Pentru miscarea turbulent& conditiile de similitudine constau in simi. simili tudinea se realizeazii prin conditia asemiinirii geometrice extinse asupra rugozitgtii ~i Fr = idem. A': o i t r i i de berbkc * rezultii conditiile de similitudine (v. modelarea se face pe baza criteriului Re = idem. rezulti: J. cit si C depind.. * .omparatie cu cele de presi. Dac5 miscarea este turbulent5 1 1 conducte rugoase. Conducte.. 9 (12-48) Dar atit A. Fr = idem. $3. Modelarea sistemelor sub presiune -%.! +i . sau An = A. PRINCIPII DE MODELARE HIDRAuLICA 12. XV) I&$..dar mentionind conditia de baz5 An = A Se poate lucra deci pe model. '..= J. cap.'': . (12-47) Egali tatea pantelor energetice se asiguri prin egal i tatea coeficientilor de rezistenti Cn = C. exist5 posibilitatea de a studia turbulenta in zona practicii cu9ajutor~l turbulentei netede pe model.3.1. .ne ~i de viscozitate. deci h = h 1 . 9 ($1 9 12. -. miscare permanents'. Pe baza legii universale date de I. Din studiul ecuatiilor diferenfiale ale P-. i 3 * I P:. in aceastii cauzii se admite o abate& de la conditia Re = idem. = A. . sau fn zone de tranzitie. miscare nepermanenti.' a I I * Teoria similitudinii gi modelarea hidraulicd L 349 i L Dac5 se pune conditia ca panta energetic5 s5 respecte conditia de similifudine geometricii.3.acelasi coeficient de rezistentii h cu cel din naturi.I Conducte. litudinea geometric5 a modelului si uh = 1. Prandtl. dupi felul miscirii... " .. de rugozi tatea relativ5fL R i de numLul Re.

l sau . " I si a. in functie de a1 . . = r. x .21). IntroducEnd in (12-52) se obfine Cueficientii de scar5 sfnt deci : a. rezuitii din grupul de ecuatii .oeficientii de scar. Din ecuafia (12-50) avem: a. . . e Coeficientii de scarii. Cap. Aceasta se poate realiza prin folosirea pentru model a unor conducte cu perefi a1 c5ror modul de eelasticitate s5 fie rntIlt mai mic decPt cel din natur5. E. fortele predbminante fiind cele de greutate. condif ia de simili tudine a fenomenelor se reduce la - Fr = idem.identitatea criteriului conductei si 9 0=- Cltj I = idem identitatea criteriului de manevrare a vanei. Datoritii valorilor reduse ale timpului de inchidere sau deschidere a vanelqr ~ i in general. : . XVII. ale timpului in care se desfiisdrii fenomenul loviturii de berbec.Cx1 q . Orificiisi ajutaje.- I 3Ch = a2 .I ah -. = al . se ia 9 Rezul tii urmitoarele/ relatii intre c. . = a1 important de semnalat este faptul cii viteza de propagare a undei de presiune pe model trebuie sii fie in acest caz mult mai micii decit cea din naturii. Pentru scurgerea prin orificii si ajutaje (v. . ' deci pentru . a2.

In aceasti categorie de probleme.5 Vn Rn > Recr.2. pe model. trebuie ca: q-1. = vn O .al 100 ' 1 • 1 100 1 1000 I . . operatia cea mai grea o constituie alegerea materialului care va constitui patul mobil.. ~ t i i n dc5: deci : Sc5rile recomandate din practica laboratoarelor hidrotehnice sint : pentru 1 deversoare la marile baraje . repartitia de debite. se poate face pe modele cu pat fix sau pat mobil (neerodabile sau erodabile). .C 0.. a1 curentilor In albii deschise. important% pentru alegerea coef icientului de scar6 al al < > a1 l i b (1 2-56) Cealalt6 limitii a coeficientului de scar6 pentru lungimi este determinati de dimensiunile platformei pe care se poate construi modelul in laborator a 1 . -1 25 30 ' 2) Studiul.1 pentru canale. zonele de virtejuri etc. Modelele cu pat mobil se folosesc F problemele la care aspectul morfolo-n gic a1 procesului are o important5 primordiali. . 2 a Vm Din aceastii relatie rezul tii o conditie. Modelele cu pat fix se folosesc la studiul hidraulic a1 cursurilor de ap5 T conditii naturale sau in conditiile din proiectul de amenajare. > Re. port i 1 L - 1 . Dac5 miscarea fl'uidulii in naturg este turbulent& caiul cel mai frecvint Fntilni t. . a 1 . lndicatii generale cu privire la modelarea h idraulicii a albiilor 9 I ) Regimul de miscare in naturg si pe model trebuie'si fie acelasi.3. n Pe iceste modele se pot determina: distributiile de vi teze. heci Re. ? a 1 5 ' pentru modele de r i i . 9 si de capacitatea de debit a laboratorului.Teoria similitudinii ~i modelarea hidraulicd 35 1 - 12. stavile. 1 . ~i pe model trebuie ca Dar cum pentru modelul Froude v. spiilarea sau acumularea lor in anumi te regiuni. directiile curenf ilor.5 . iar R e- = Rn . Folosind un material solid -aluvionar se pot stabili $i caracteristicile calitative ale misc5rii aluviunilor...

* dupi Mosony **. X X I V . Pentru doui fenomene de acest gen.. corespunziitoare cu cele din naturii. - - 9 8 S 12. Ea trebuie verificat i 'la modelele care au suferi t deformat i i . indicii valori care s i nu depbeasci 113. In ceea ce prive3te limitele admisibile ale raportului acestor sciri. G.. Acta technica Acaderniae scientiarum Hungaricae. 5) La problemele la care se studiazii valurile sau undele de remu. P. .1959. cresterea debitului solid fn'raport cu debitul de a p i sii fie asemenea pe model 'Si fn naturii . . s i nu necesite un timp prea fndelungat. Pentru rezolvarea practici a problemelor de modelare hidraulicii se foloe~te metodica expusii de A. I.2 . migcare turbulenti.3. Mosony. dfndu-se initial o pantii suplimentari. fortele predominante sint cele gravi tat ionale si de frecare. din egalitatea 9 E. realizfndu-se prin aceasta modele.distorsiunea geometric5 a modelului se recurge in urmitoarele cazuri : a) cfnd posibilitiitile de alegere a coeficientulu'i de scari ar duce la o mi?care laminarii pe model. La . Pncft antrenarea lui sii ai b i loc la viteze. criteriul de similitudine rezulti. Zegjda in importanta sa lucrare de sintezii. 4) Modelul trebuie s i se giseascii in acelasi regim ca si In naturii: lent sau rapid.23 m/s. Le r6le de 196che11e de reduction dans l'exp6riment sur mod ele redui t.aluviunilor pe model. Fasc. coeficientul de scari a1 t impului morfologic s i fie rational.deformate (distorsionate). Labora toarele sovietice N. fortele de inertie sfnt neglijabile din cauza vitezelor foarte mici. Existii fnsii cazuri fn care posibilititile practice de executare a modelului impun abateri de la similitudinea geometrici. * V. care corespunde valorii limiti de la care nu se mai formeazi valuri.i 352 Hidraulica Caracteristicile geometrice ~i fizice ale materialului aluvionar pe model trebuie astfel alese. viteza de suprafati nu trebuie sii coboare sub 0. precum si cfnd nu se poate realiza conditia de igalitate a coeficientilor de rugozi tatk. 3) Una dintre conditiile principale de similitudine este aseminarea geornetrici fntre model si naturi. Existi unele tendinfe mai noi care admit ping la 1 5l / l Pentru unele probleme cu totul speciale s-a mers pfnii la difkrente muit mai mari.. 1. Conditi i de sirnil itudine pent ru rnigcarea apei subterane* A In mi~careaapei subterane. la model. I. existii diferite recomandgri' rezultate din practica laboratoarelor hidrotehnice. se impune modificarea pantei modelului. fn loc de. Budapest. respec tiv-niveluri. chiar 1/25. 6 ) Cfnd nu este posibili o similitudine geometricii completi. Cap.3.1/4. Conditia este satisficuti automat la modelele nedeformate. Tome 8. c) f n cazul in care apar dificultiiti la asigurarea n~obilitiitiinecesare a . adici desivfr~irea procesului de modi ficare a albiei. In acest caz se recurge la folosirea unor coeficienti de scarii diferiti pentru elementek de lungime orizontale si verticale. extinsii si asupra rugozitiitii peretilor.

d a d legea d a t l de Mosony se modificii prin introducerea diarnetru. nr. d * Oh. Cosma.= idem @ g $i similitudinea geometric5 a domeniului. este valabilii ~ipentru modele distorsionate. relatia -. 9 rezultii penhu deci aceea~i ecuatie (12-62). conditia (12-61) devine 9 v .. . d fie a # a* ~i # 1. cuprinztnd ~i granulele masivului de pe model. .. Dacii lichidul este acelasi. sau deci Fr . Vv dag idem. Cosma*. h vm =- Ins5 din legea Darcy V = K J . Hidrotehnica. a? qr. In conclueie. Dupii Gh.Teoria sinditudinii gi modelarea hidraulicd 353 In care rapoartele fnlocuite prin ecuatiile (12-8) ~i (12-13) dau a. 1950.idem da C Sau v.ac. si admitlnd c i coeficientul de permeabili tate .a1 a. Bucureqti.lui mediu a1 granulelor fn locul parametrului liniar I . Coeficientul de scar%a1 granulelor a se poate lua fie ad = al. 3. similitudinea fenomenelor de miscare a fluidelor in medii poroase se asigurii prin: L - 9 vv .idem.-V..v Re l2 g Aceastii conditie a fost enunfatii de Mosony pentru cazul unei similitudini geometrice complete. fie ad= 1. = a.

Deosebirea dintre teoria fluidului perfect si fenomenuI .l Re*-T= fU 5 . Distributia presiunilor pe corpurile solide a ~ e z a t efix in aer in rnigcare. n fa) * &E2 I 0 . 13-1. real apare cu atYt mai mare cu cPt numgrul Re a1 miscgrii este mai mare si depinde fn mare mgsuri de forma corpului..J. Studiul acestor fenomene a devenit cu atft mai necesar cu cft numai prin stiipinirea lor se pot determina formele aerodinamice opt ime care trebuie date avioanelor.la suprafata unui corp fix aflat fntr-un fluid in miscare. 9 . si diagrama presiunilor calculate Pn ipoteza c l fluidul este perfect au necisi ta t dbservarea mai aprofunda t i a fenomenelor in vederea descoperirii legilor lor. F general. STRUCTU RA STRATULUI LIMITA Deosebirile importante dintre diagrama presiunilor distri bui te. proiectilelor si. . sferi cu viteze mari.Teoria stratului limits 13. in regim laminar gi turbulent. rachetelor. oricgrui corp care trebuie s i se deplaseze Pn a tmo.l I t -2 P-Pa 3 PUZ u. . In figura 13-1 se arati 4n a) distribufia presiunilor pe suprafata unui profil de arip5 Jukovski intr-un fluid in miscarea paralell uniform5 si Pn b) distributia presiunilor in cazul unei sfere . mgsurate . DEFINITII.?e = f62500 Fig.

vx V - (1-3-2) . care se transmit in masa fluidului de la suprafata corpului. 13-2. care este sediul variatiei de vitezii de la zero. 'Regimul de miscare depinde. Fig. . . el poate lipsi pe o parte a suprafetei corpului. de numiirul Re. dupii cum se considerii lungimea caracteristici. dacii I este lungimea corpului.Teoria st'ratului lirnitd (dupi Flachsbarth). .dezlipireaU lui de corp (v. 'pfnii ce. t o t u ~ i . regimul in stratul limiti incepe a f i laminar (1Pngii .. Se constatii cii *presiunile miisurate diferii mult mai mu1t d e cele calculate ca fluid perfect la sferii fafii de profilul Jukovski. ins5 fn cazul' stratului limit5 se'deosebesc mai 'multe feluri de numere Re.. Reprezentarea schematic5 a stratului limiti Se numeste strut limita' sau strat marginal.fig.iar fortele de frinare se anuleazi. E. fn studiul presiunii vintului pe constructii. la suprafafa corpului pin5 la viteza uniform2 a fluidului ~i T care se manifest% acfiunea foarte intensi n a forfelor de frecare. stratul de fluid in mivcare. la o distant5 6 de suprafata corpului..4). Astfel.. Deosebirile se datoresc efectului de frinare a1 fortelor de frecare intern2 (viscozitate). paragr. De aceea. Aceste forte de frfnare decelereazi din ce in ce rnai putin particulele fluide. Reiimul de miyare in stratul limit5 poate fi laminar. se defineste 9 9 9 9 ca numir Re in raport cu fntregul corp f i r i ins2 a avea o semnificatie precis. turbulent sau de tranzitie. . .. ultimul timp. dupi . iar de la o anumitii distant5 poate trece in regim de tranzitie gi apoi in regim turbulent (v. deoarece. ca si fn cazul conductelor. Stratul limitii a fost observat Entfia oar5 de Hele-Shaw. astfel cii aceastii teorie isi giiseste un loc jus' tificat si in acest manual. in sensul misciirii.in evaluarea rezistentelor la fnaintare a navelor etc. Jukovski in 1896 Cunoasterea fenomenelor din stratul limi t2 este de o mare important5 pentru prigresul aviatiei. unde viteza fluidului este zero datoritii aderentei.pe cfnd pentru studiul fenomenelor din conducte in si albii este cu mult mai putin'important.bordul de atac" = virful amonte a1 corpului). 13-3). a inceput 85 fie folositii teoria stratului limit2 in anumite cazuri ~i in hidraulica constructiilor. viteza fluidului este foarte apropiat% de U W . de-a lungul corpului. . se considerii Re. ins5 prirnul care a ariitat rolul stratului limit5 si chiar a descris dimensiunile si structura lui a fost N. 13.

gisindu-se: C = 5.2 *lo5 ca limiti inferioar5. ficind 1 = x. : U 00' . grosimea stratului limit2 se define~te egalii ca cu acea distant5 6 misurati pe norrnalii. pentru o plac5 plani Rex cr = 3. Exist5 un Re. sau In care C este un coeficient nedimensional. Rezultii: P u. admiflnd c i I * dy2 pe Tntreaga sa grosime stratul limit2 este f n regim laminar. de la suprafata corpului soli'd.numirul Re la distanta x de bordul de atac. iar forta de frecare prin y-. Valoarea lui C s-a dedus prin calcul. confirmat experimental pentru placa plan2. aceste doui forfe doming P n ecuatiile 13-8. Tns5 din ce fn ce mai putin. Deci 51 Uo a Y G Rezult5. S-a demonstrat la . iar ca limiti superioarg la placa plan2 Rex c. y n trebuie sii aibi un raport adimensional. capi tolul X I I c i forta de inertie specific5 pu . = lo6 pentru care miscarea devine categoric turbulenti.P -a . deoarece influenta viscozi tiitii se resimte si dincolo de aceast5 distantg.2 ~ -7 . 1 . V fiind viteza uniforrnii a curentului. In cazul itratului lirniti a1 unei suprafete plane. Astfel.. legea de variatie a grosimii stratului laminar . unde viteza diferii cu 1 % de viteza generali a fluidului V = U. c'ritic depinzfnd de forma conturului corpului. 0 astfel de definitie este necesarii. Forta de inertie se poate exprima dimensional prin d p U m o U o . fir5 a se putka stabili prin misuriri sau teoretic distanta la care eforturile T sint chiar nule.~i forta de frecare specific5 dx du P regim laminar. . GROSIMEA STRATULUI LIMITA LINGA 0 SUPRAFATA PLANA Dup5 conceptiile actuale. 9 133.P = const . Structura formulei care d5 grosimea 6 fn functie de parametrii de care depinde se poate afla prin consideratii de aseminare mecanici.

proeminenfele r5min inecate in substrat ca si cum suprafata ar f i netedg. 13-3). ~rosimea' 6 este micii in raport cu 1. Grosimea stratului limit5 neglijabilii in raport cu zona turbulentg. . - 5 Din formula (13-6) rezulti c i la un Re. La suprafetele rugoase. Reao 2 800. pe cind cu cre~terea lui x. Pentru o placii paralelii cu curentul. in practici. . variazi cu distanfa x de la bordul de atac: I Ca ~i la miscarea turbulenti in conducte.. unde proeminentele pot fi mai mari decit stratul subtire laminar. = 3. . trebuie observat c5.) - Re. 9 = f (Re..Teoria strafuiui limit& 357 Se poate exprima Re. 13-3. calculfnd pe 6 cu formula (12-7) se obtin valorile din tabela 13-1.b a stratului limi t5 se calculeazi cu formule empirice.U x 6 v V X Re. grosimea stratului laminar crescind. netedii. lungimea intregii zone lanlinare este micl ~i Fig.. Astfel.2 lo5 corespunde .De altfel. chiar in migcarea turbulentl.U6 --=--. grosimea 6. -. YRe. in stratul limit5 se mentine un substrat lamihar 6' (film laminar) care este neglijabil (fig.5 1 / ~ e . efectul rugozitiitii relative este maximum fn apropierea bordului de atac. In zona turbulentei depline.

4 lo8 2 106 2. ca si viteza U P cimpul potential exterior stratului limiti. asa cii ele %pot integrate in cazurile mai simple. lo7 1. .5 ap2 v = 1. in care U este funciie de x si de t. in care y fiind < 6 este o mirime foarte m i d in raport cu x si cu u. ecuatiile Navier-Stokes dupi doul directii \i ecuaf ia de continui tate* iau' formele urmi t odre : L. se poate neglija termenul vin raport cu v .si 9 9 9 dv -' dt dt rimin numai ecuafiile I si a 111-a (13-8) sub forma: 9 . 1 000 13. loc6 1 5 1'0 2 50 200 3.0 0.2 0. iar 'En ecuafia a 11-a 9 dx2 d u2 (13-8) presiunea variaz5 atft de putin cu y in& se poate considera conn stants f n raport cu y fiind numai functie x . Astfel. ECUATIILE MI$CARII I N STRATUL L ~ N G Ao SUPRAFATA PLANA 9 LJMITA Daci se consider5 in stratul limit5 regimul de miscare a fluidelor viscoase necompresibi le (regimul laminar) si se negl ijeazi fortele masice. ..5 lo6 3. In sfirsit. in ecuatia I (13-8) fi d2u d2u .lo9 I 18 60 90 40.5. analizind ordinea de miirime a diferitelor variabile din aceste ecuatii. 1 b (m) Rel = 611 Y (mm) % aer v = 14.10-6 1 5 10 .3. deci neglijabil5.8 1.9 2. .358 Hidraulica - Tabela 13-1 Natura fluidului (m1s) 50 loo 200 u. 385 . 1.5 lo8 2 . du considerlnd c i studiem migcarea permanent& cii deci dispar si termenii .8 0. a reusi t s i simplifice aceste ecuatii intr-o mare misuri. Prandtl.

Deoarece p = const. NU= 0. (legea lui Bernoulli). u = 0. Experientele au confirmat pe deplin aceit rezultat.deci dx . In miscarea turbulentli." . = U. .. se ggseste legea urmii toare : 9 t care satisface conditiile Ia limitii.. A Legea repartitiei vi tezelor de-a lungul normalei la front iera interioarii a stratului limitii pentru o placi planii se poate lua in miscarea laminar& sub forma unui polinom de gradul trei. trebuie ca . in locul mirimilor u. inseamlli cii prima ecuatii (13-9) se reduce la . coeficientul de viscozitate aparenti E. . d ? -~ =. .0).0.-. . Pe de a l t i parte. . aceasta fiind egalii cu presiunea d i n cimpul potential la distanta x si putlndu-se afla din eeuat. Plecind de la un astfel de polinom cu patru termeni.ia (13-1. inseanlnii cii pentru y -d2u dy2 = 0 trebuie sii fie = ?= 0. iar in locul lui v. unde u.cum ins5 si cornponenta v este zero pe frontiera interioarii. v ~i p trebuie introduse rniirimile medii temporale in ecvatiile (13-9). cici aceasta Pnseamnii cii nu se mai pune problema afliirii presiunii in stratul limitii. ciici fluidul aderi la suprafata corpului solid . dy dy ' dy2 dec i p -1 -L U2 = const. cind y = 0. iar pentru . Intr-adevgr.i ~ a ujx). misuriitorile ariitind cii presiunea este invariabilii pentru x = const. y = oo. potential. . care trebuie s i indeblirteascii conditiile la limitii.Teoria stratului lirnitd 359 4 u = Conditiile l a limi t i siilt : pentru y = 0.-. Pentru y 6 .2 Rezultatul obtinut mai sus cu privire la mentinera unei presiuni constante pe o normalii la suprafata corpului solid este foarte important." O s . conditie satisfgcuti de ecuatia (13-11).0. v = 0.ecuatia I la frontiera y = 6 dintie stratul limit6 $i curentul du .

. proiectile. - . De cele mai multe ori corpurile Pnconjurate de fluid au suprafata curb5 (aeronave. n 13. atPt pentru suprafete plane cit gi pentru suprafete curbe.4 au fost stabilite n pentru stratul limitii la contactul cu o suprafatii planii. iar pentru numere Re oricft de mari.1 2 .) Ecuatiile diferentiale ale mivciirii intr-un astfel de strat limit5 au fost stabilite in ipoteza fluidului viskos intr-un sistem de coordonate curbilinii ( x dupg tangenta la curba de raz5 R(x) gi y dupii normalii) de citre W. . Rezolvarea acestor ecuatii diferentiale este pract ic imposi bilii. Tollmien. in regim laminar. astfel cii se urmeazg douii ciii deosebite: . este mai exact a lua exponentul din formula 1 3 . analog5 cu legea distri butiei vi tezelor E conductele netede.desprinderea6'stratului limi tii de ling5 corp~il solid (v. In zona turbulentd se admite pentru o placii plan8 o repartitie exponentiali de tipul 9 du gi .diagrama vitezelor sii se 'racordeze la u = U (x) si deci u = U di? conditii satisfiicute de ecuatia (13-11). 13. urmitor). G ROSIMEA ST RATULUl LIMITA $1 REPARTITIA VlTEZELOR PENTRU 0 SUPRAFATA CURBA Teoria ~i rezultatele indicate P paragr.pentru portiuni limitate Ax se consideri valabile ecuatiile pentru placa planii. 13. fntocmai ca P cazul conductelor. unde se produce un fenomen care perturbi legea de repartitie a vi tezelor. Prin consideratii. Loitianski --ci repartitia vitezelor $In stratul limita se poate reprezenta printr-o familie de curbe cu un singur parametru de form5 f : Metoda [8] a dat rezultate suficient de exacte.13.dup2 L.a. G.se fac anumite simpli ficgri.5. Pentru numere Re mai mici.0. formula cea mai potrivitii este aceea logaritmicii.3. iar pe acestea din urmg chiar In zona dinspre aval a corpului. . ecuatia a doua revine la a recunoa~te c i presiunea este constant6 de-a lungul normalei la curbii ~i rimin numai dou5 ecuatii. vapoare etc. fn legiiturii cu mica dimensiune 6 a stratului limiti.2 . Din aceasti relatie n gi din ecuatiile (13-9) se deduce valoarea grosimii stratului limitii 8 conform formulei (13-7). paragr.. analoge cu cele fiicute la paragr. stabilindu-s"e unele relatii globale (teorema impulsului g.) presupunlnd . . 115 in loc de 117.

unde se indesesc liniile de curent. din cauza fortelor de frecare care frlneazii m i p r e a .\dyJy=o pentru y = 0. adici decit presiunea fntr-un punctsuficient de depiirtat de corpul solid. se formeazii de asernenea . . i n ace1 profil a1 vi tezelor. DEZLlPl REA ST RATULUl LIMITA.cornponentele dupi x ale vitezelor P stratul limit& respectiv la marginea lui si U variind cu profilul. Zona in care . Schema dezlipirii stratului.moarteU (fig.mare decf t p. iar spre aval de punctul D . si anume 9 In punctele C. C'. formind o suprafatii de discontinui tate consti tuitii din foarte numeroase mici vfrtejuri. pe traseul liniilor de curent aplicate pe suprafata corpului (v. limi tii gi a formgrii direlor . in medie ins5 viteza este foarte rnicii. deci presiunile stnt mai mici: & - Fig. aval B. vitezele sfnt mai mari ca U. asemiingtor unei ape st ii tii toqre sau .e ~i fig. La corpurile rotunde.< 0 se du chearnl ~i zonii de.3. FORMA REA DI RELO R La studiul mivciirii unui fluid perfect fn jurpl unui corp s-a demonstrat existents teoretici a doug puncte de stagnare: unul 'in arnonte A $i altul in.6. de aceea. du din punct de vedere matematic se caracterizeazii prin u = 0 +i (--=--) = 0 .7 ~i 7.ap5 moartii" sau . care. Urmare a acestui fapt. u ~i U . n Un punct ca D se nume~te . in care d e ~ i exist5 mivciri ale P art iculelor. Presiunea fn punctele A si B este mai .dezlipire6'. &cupat d e J . se formeazii stratul limitii in care vitezele nu mai cresc de la'A la C in aceea~i miisurii ca la un fluid perfect.Teoria strdtuhi limitd 36 f 13.. cind numirul Rer este rnic. un spafiu cu Fig. art. da tori t prel zentei numeroaselor vfrtejuri. ele se dezlipesc fntr-un punct D (respectiv D') de pe suprafats corpului. particulele din straw tul limit5 au pierdut o parte din energia cinetici ~i nu rnai pot dezvolta lucrul rnecanic necesar pentru a se misea fn contra unei presiuni cresctnde din C fn B . diagrama acestora prezintii deci un punct de inflexiune. 13-4.. sau . incepe o zonii Pn care 9 < 0.4. Explicatia dezlipirii stratului limi t i ap5 moarti.3. .punct de desprindere".. 7. 13-4). 13-5) x este directia dupii tangentii. In acest caz (fig... y dupi normala la contur. C deci vitezele au sensul contrar rni~cgriigenerale.dirge‘. 13-5. In cazul fluidului real. 13-5).

. v. ._-- I - l = \ = \ 1 1 \-- -/ ---.?I 5 i L / . Forma'drep tunghiulari este nestabilii. ceea ce face ca si sirurile de vfrtej'uri s i se deplaseze fn spatele corpului cu o viteza ceva m d Aicii decit U (v. antrenatii de fluidul inconjuriitor (fig. datoriti pozitiilor a1ternate ale vfrtejurilor. Formarea dfrei in spatele unei plici . Kgrman. 13-6). 6).teoretic .3./. -2 LC. . 13-6. o partexdinstratul limit5 turbionar se Pnvlfteste lufnd forma de spiralii din care se rupe din cPnd in cfnd cfte o 9 Y . art.)/ -\ G) 5))?-\ . 13-6. pe cind forma triunghiularii este cea obisnuiti (fig.. 13-6. 13-7.vfrtejuri stationare. formind fie o retea dreptunghiularii. teoria lui Th. a) .4 &- ~~~~ / / I y/-------\ ----c2 -\ - T - 6- \ - / -( j $' <Q/ /-- ..infinitl. b ~i fig. 9 9 9 T Fig. Virtejurile se desprind cfnd obstacolul este mic. pe douii siruri paralele. desi -viteza lfngi rnuchie trebuie s6 fie . fie o retea triunghiularii.-. G\'>. Dacl viteza U creste. spafiu limitatlatft lateral c'lt ~i spre aval.---. inconjurat de fluidul exterior a ciirui miscare general6 este prea putin influentati (fig. Virtejurile acestea induc in zona de apii moartii o miskare de sens contrar cu curentul general. P cazul cfnd viteza U este micii. 8... La-un corp cu muchii pronunfate. c). 13-6. linia n de curent de lfngii rnuchie ocoleste muchia f5ri producere de virtejuri. pentni nurnere Re mai mari (de exemplu Re > 30). Explicatia' forrngri i ylrtejurilor In aval de corpul s ~ l i d A coroang de vfrtejuri. la cilindri cu axa perpendiculari pe directia general2 a migcirii.f @-%i C @'c! G - Fig.

in urrna dezlipirii stratului limit5 si form%rii zonei depresionare din spatele corpului. lirnitd 363 se formeazii P spatele muchiei o zonii depresionarg.Teoria ~fi'atutui. care se propagi in stratul limi t l . 1x1. depinzind de. virtejurile incep a se desprinde. Asadar rezistenfa total5 la inaintare este I 9 fits a 9 9 9 Fiecare din aceste forte p a t i f i exprimat. Dacii ins5 U . proiectate pe directia x a miscirii. a acestor douii rezistente. 7.a. b. Aceastii rezistenti este datori t5. acelei suprafete. numi t i ~i retisten@ frontala'. paragr.Rezistenta de presiune datoriti neechilibriirii presiunilor pe fata amonte ~i pe aval. sub forma indicati de Newton P care V .37.7. sub douii aspecte diferite: . se mai produce si rezultanta aerodinamicii (respectiv hidrodinamicg). este viteza relativii a corpului fafa de viteza fluidului.Rezistenta de frecare propriu-zisi. - 9 13. 9 9 . Ci este o arie n caracteristicg. La numere Re foarte mari zona de a p i Jmoart6 seArestrfnge. proiectati pe direct ia perpendiculara misclrii. . in care apar virtejuri n stationare. pen tru a se deosebi de prima. deci are dimensiunile unei lungimi la pitrat.si deci numirul Re cresc si mai mu1t.2 si Cap. 1 3 . in ul tima analizi. fig. tot actiunii unor forte de frecare care au cauzat desprinderea stratului limit5 ~i care amortizeazi apoi virtejurile ce se formeazii in spate. . iar C este un coeficient adimensional. 'formindu-se dira (v. este cunoscutl exact numai pe baza experientelor efectuate cu corpuri de diferi te forme. Vom mentine pentru aceast i rezistentii denumirea de rezistenf ii de presiune. numitii portanfa P = R. REZISTENTELE LA MISCRREA IN J U R U L UNUI CORPS Dacii se aflii un corp solid intr-un fluid czre are viteza relativii general6 de translatie V = Vo se produc forte de rezistentii datorite actiunii fortelor de frecare. Rezultanta R. late In afar2 de aceste rezistente. Rezistentele de irecare propriu-zise Rxj pot f i misurate ~i separat sau calcudupii metode analoge calculului pierderilor de sarcin6. la diferi te numere Re. c. plkcind de la sdprafata de contact cu corpul. forma si de numiirul Re a1 miscLii. Expresia lui P a fost datii de Jukovski [v. d). fort6 opusii directiilor vitezei si tangential. care este suma fortelor he presiune normalii exerci tatii pe -1ntreaga suprafati a corpului. care ia un aspect complex.in schimb numeroase virtejuri se desprind din strati1 limitii si sint antrenate de curentul general.

..29 1.... notatiile: Coeficientul unitar a1 rezistentei Roj Coeficientul uni tar a1 rezistentei R....lo Pentru cilindru circular...11 cx - 0........... .40 2... fortele de frecare se produc in mod egal pe ambele fete........99 Sfera....Ol Cilindru ciraular...l(r 0..... lo4 v 3 .. d fiind diametrul' sectiunii drepte.. ...40 0. V Observiim c i la discuri perpendiculare pe directia mivciirii.85 0.......... Mentioniim cii. unde frecarea depinde de regimul de mi~care.... = 1 . - C...0 0.. In tabela 13-2 se dau coeficientii C3 pentru corpuri de diferite forme [16J: Tabela 13-2 Forma corpului Coeficienfii unitari de rezistewtii C...... Placii plan5 circular5 subtire (disc)........... Rezistenta Rxj datoriti freciirii pure se poate calcula cu ajutorul rezistentei unitare 7 ......1.. pentru o placii planii paraleli cu direciia mivciirii. Vd . lo4 6.10 ReCx = 4.... Astfel......C.91 0.... C variazii .. Coeficientul uni tar a1 rezistentei P . suprafata totall de contact cu fluidul.. C variazii in limite largi... pentru care s-au stabilit formule ~i s-au fiicut numeroase experiente.. perpendicular5 pe directia mi~ciirii .33 0.....CX ..CX j.. fn cazul unui profil de aripii de avion...... aferenti fortelor definite la acest paragraf. lungime d/l= 113 ..... l O 2 4 10 18 00 1.....21 Picltura de diametru' d. = 1 ...15 1... lui C........ . lufnd a = 2 b 1....... pe cfnd la corpurile rotunde..49 10" 0..87 0... in raport cu Re = -...Vom adopta pentru coeficientii C.. deoarece frecarea propriu-zisi nu joacii nici un rol...15 0. b/h = 1 C. 7 4 Cx = 1....deci de numirul Re....2 1 Placii plan5 dreptunghiulari .3 Re = lo2 loS lo4 lo5 1.suficient de lung se dii in figura 13-8 variatia -. 1 2 pentru 105 > Re > lo3 .... iar 1 inseamnil 1 m din lungimea aripii.. lo4 8 .. In regim laminar..... Q = c 01...49 0... l ....2.. I/d = 0 .... axa _1_ pe directia rnigcgrii...19 1.. ....... putin. .. 1 gi v 4 .. in care c este coarda sau profunzimea profilului..12 0.

acestea nu fac parte din lucrarea de'fati . n Fig. = U.Teoria shatcclui. In ceea ce priveste rezistentele la Pnaintare ale avioanelor. 13-1 ~i 13-2. dupi ce se stabile~te mi~careapermanenti in conduc t i . 9 .. existii o zoni de tranzitie.Rezistenta la fnaintare a navelor.ircular fix A In k e s t e formule. 13-8.pfnii la distributia carac teristici regimului de miscare. Observatie.. STRATUL LIMITA IN CONDUCTE $I CANALE La capltul de fnceput a1 unei conducte legate la un rezervor.Presiunea vfntului pe constructii. in care distributia vitezelor trece trep tat de la o distributie uniformii u = const.8. cititorii care doresc a le cunbagte pot consulta lucririle de specialitate ale acad. E. Rel ~i Res au semnificatia de la paragr. creatii importante ale tehnicii : . lo9 . A / 13. .lirnitlZ A 365 In mi~carea turbulent& admitirid pentru repart itia vi tezelor legea lui 117. 'Carafoli ~i ale colaboratorilor sii. Pentru numese Re mai mari = 10%. Problema rezistentei la fnaintare a unui corp mobil intr-un fluid va f i ieluatl in capitolul X X I I I . Coeficientul de rezistentfi C P functie de Re pentru un cilindru c. unde vor f i luate fn considerare doui categorii de corpuri.

03 d Red. In acest fenomen stratul l i m i t i ocupi spatiile dintre . Aceasta se datoreste faptului c i fortele de frecare.. pe cale teoretici. = 80 f2u) 1. Pentru conducte circulare s-a stabilit. - 0. -(13-21) *) S. In care Re = U" V = 0. Reprezentarea schimbririi distributiei vitezelor la capritul initial a1 unei conducte numai lingi pereti. (13-8-l) In care d este diametrul conductei. Segisestepentru Re 9 Re = = 2 000 5 000 1. asadar d i la acest punct mai depirte stratul l i r n i t i hrnple fntreaga sectiune a cinalului (fig. se transmit in timp pini in axa canalului. care a propus urmiitoarele formule: Pefitru un canal de l i t ime d = 2a 1. plecind din A si B..pereti si kele dooui planuri care.Astfel.0. 1. 13-9). racordat la pereti cu arce de paraboli. la inceput existente A d 4 - -----Pa c c - ----------M I 8 Fig. pe cind intr-o sectiune intGrmediar5. ~ x ~ e r i e k t e l e dovedit c i stabilizarca au se iace la o distant5 mai mare decit aceea d a t i de aceste formule. nr. Determinarea lungimii de stabilizare a migciirii turbulente a fluidelor in canale largi $i conducte circulare sub presiune (Studii $i cercetiri de mecanici aplicats. V .. 1958). IX. . d a t i de relatia: 9 I.04 (2a) Re. Daci regimul permanent a1 misckii in conduct6 este cel turbulent. = 200 (2a). lungimea de stabilizare 1. 13-9.lungimea de stabilizare" I. fn care se stabileste miscarea laminari. diagrarna prezintg la centru un nucleu de viteze constante. = 1. Hincu.76 d (Red)'I4. a fost determinati teoretic de S. 4. se intersecteaz5 in M.. vitezele din nucleu cresc pentru a se compensa pierderile de vitezi dinspre peref i.16 a2. intr-un canal de Iitime 2a. Hfncu*. Dupg calculele teoretice ale lui Schlichting [43] distributia vi tezelor miscirii laminare se realizeazi dupi o distant5 I. se giseste diagrams de {iteze caracterist ici parabolici. t. dupi . Pentru ca in mi~careapermanent5 debitul este constant.

- / . influentind prin SU-gere punctul de tranzitie a1 .. strafului limit. Absorbirea stratlilui limitg se face previzind pe suprafata curb2 a corpului mici orificii ~i fante care comunic2 cu un spatiu in care se produce o depresiune. . Absorbirea stratului lirnitl: -gent2 pronuntati. Fig.i 50 000. deci ale fortei de sustentatie a avionului. Insl stratul limit5 poate fi influentat prin anumite dispozitive.ciutat a se mic~oraforta de -----frecare. Prin. precum ~i producerea de rezistente locale importante in unele instalatii hidraulice. 'fn concluzie. produc vfrtejuri ~i pierderi se 111entine m i ~ c a r e a l i n i ~ t i t g .la calcu. cu ajutorul unei pompe sau a1 unui sifon. Acest procedeu a fost incercat. corpului stratul limit2 s l r l rninii laminar. 6) cu absorbire. in care se. . experiente s-au @sit valori foarte diferite. P general. Prin aceastg sugere. particulele care au pierdut din vitez5 ~i care aveau tendinta de a se desprinde de suprafata corpului sint Pnllturate din mi~care~i stratul limit5 care se formeaz5 mai departe devine capabil a invinge cre~tereapresiunii.. in functie de experimentator.. pentru ca pe cea rnai mare parte din suprafata +. A - -- - --- (a ' .la studiul fn laborator a1 diferitelor tipuri de m i ~ c i r i Regirnul deplin .lu1 conductelor scurte. miq. Mai tfrziu. nu sfnt valabile pe v lungimea de stabilizare 1. pentru nurnere Re cuprinse Fntre 10 000 .carea dintr-un canal cu diver-. avPnd ca urmare rezistente mari la inaintarea n aeronavelor. formulele de pierderi de sarcini stabilite pentru misciri laminare. obtinindu-se importante sporiri ale portantei. s-a -4 . 13-10. dupg 1904. spre a se evi ta desprinderea lui (absorbire) sau Insusi prof ilul corpului poate f i astfel desenat PncPt aceste fenomene s i nu se producg. a vapoarelor. se produce dira de vlrtejuri. (bl. 50 d pentru conductele circulare. respectiv turbulente. de la laminar la turbulent. Tot prin absorbire. caracterizat stabilindu-se numai dup5 distanfa I. aparatele de misurii trebuie introduse numai tn aval de aceasti lungime. de la'lnceputul conductei. Aceastl chestiune are importanti mai ales in cazurile urmitoare: .. in cazul regimului turbulent se poate lua ca lungime de stabilizare 1.Teoria stratutui.limitti / 367 Pentru o conductii de diametru d... la aripa portants a avionului. Fenomenele care apar fn stratul iimitii ~i au ca urmare deilipirea acestuia qi rnlrirea turbulenfei migcirii sint nefavorabile. .a) f5r5 absorbire.

se d i profilului crestei o formi prin care se eviti producerea de depresiuni. un vid partial este a) fir2 absorbire. No. Absorbirea stratului limit5 la o prizg de apg: a) zong de virtejuri.. In figura 13-10. . I11 1958.de perete ~i se stabile~te depresiune constanti. care face sB creasci debi tul deversat ping o la 18% peste debi tul deversorului tip Creager obi~nuit. b) cu absorbire. sub nivelul apei din ace1 bazin. b) virtejurile dispar dacg stratul limit5 este absorbit i n punctul C . se realizeazi astfel un sifon cu actiune foarte energici de absorbire. lama de api se lipe~te . Transformation des conditions de fonctionnement des grands ouvra- . vina se dezlipe~te. Bucarest.mari de sarcing. D curind.tusi. 13-11. acad. Absorbirea stratului limiti la creasta unui derer. * L. cici' 0 lipit5 de parament. unde se formeazi o zoni de vfrtejuri (fig. a gi b se vede cum influentea25 absorbirea stratului limit5 asupra mirgrii tntr-un astfel de cara!. Escande.ges hidrauli ques par aspiration de la couche limi te. realizindu-se +i un debit sporit. Vom cita numai doui cazuri din cele propuse.5e desprinde de parametrul aval. Daci sarcina H deasupra bragului cre~temult peste sarcina de calcul. t. L. care pot cauza @I ("1 vibrati i diunitoare. - - Fig. 13). vlna r i m i n e favoiabil. de o aplicatie foarte frecventii. 13-11. ToFig. p f n i in oarecare li. b). Aspiratia & F se face punind fanta F in legituri cu bazinul aval. (Revue de rnecanique appliquee. mirire a capacitgtii de debit a deversorului. La deversoarele cu prof i 1 curb Creager-Of i terov. a). 13-12. 13-11. -pinza de a p i . sor curb: mite. Ese cande* a demonstrat cum se pot obtine modificiri foarte avantajoase ale unor rnigcgri in numeroase cazuri de lucriiri hidrotehnice prin absorbirea stratului limiti. poate deveni o mi~care linigtitg. Daci se prevede de-a lungul pragului o fanti aspiratoare (fig.

Se introduc aceste oscilatii in ecuatiile Navier-Stokes gi se pune conditia de compatibilitate.dv' . u'.10. a o astfel de prizii (fig.dv' dt dx du' .+ .-dp' P d~ dy I +V2u' . Li terele barate desemneazi valori medii temporale. cInd nu este nevoie de a p i . y. STRATUL LIMITA. Se determini curba pentru care amplitudinile nu sfnt nici amplificate. o astfel . Deci.dv' udt dx + -1. lnsg sint bidirnensionale.0 dx d~ t Intruclt ecuati'ile Navier-Stokes sint satisficute de mirimile rni~ciirii fundamentale (laminare). tubul T poate f i Obturat cu o vanii intercalati pe' traseul lui. p I . Situatia se remediazi introductnd fn C o f a n t i previzutii cu un tub colector pus In cornunicafie prin tubul T cu bazinul din aval de baraj. du' dt + .vi teza este functie nurnai de y. y gi t .+ . 13-12).de migcare este guvernati de o functie de curent cj. nici amortizate gi se stabilegte o ava-numiti curbi de indiferenti. cu vi teze mari care antreneazii aluviuni si cauzeazii qi o pierdere de sarcini. Se folosegte schema cea mai simpli a migcirii generale. pentru a ameliora - P * 13.-dp' . fnsi numai la ape mari. LOCUL DE NA$TERE A TURBULENTEI .d i + -P1. daci racordarea cu malul rf ului nu este suficient de dezvoltati. Introductnd in ecuafiile Navier-Stokes (10-8) gi In ecuatia de continuitate expresiile lui u v.+ u .vV2v' P dy ? (13-24) du' -+dx dv' =O d~ d p ' v v 2 u ' . t) = c (y) ei ( a x -Bt) . se adrni te c i apar inif ial perturbiri care produc oscilatii foarte mici. deoarece la ape scizute. v'. du' dx du dy - p d x 1 dp' P dx 1 +-. iai. care caracterizeazg mi~careasuprapusl. Migciirile perturbatoare admise constau din unde care se deplaseazg fn directia x. I n acest mod se suprimii dezlipirea stratului llimiti gi se obtine o curgere favorabilii la intrarea In camera de prizi.TEORIA MlClLOR OSCILATII 9 Pentru expl icarea producerii turbulentei. de x. tn care direct ia generali a migcirii de transport este x. 1 1. ter din paragr. 0 a l t i aplicatie a acestui procedeu a fost propus2 la prizele de a 9. rimtn tn aceste ecuafii numai termenii in care intervin variabilele u'. y.vv"' 9 dv' .. In mod obignuit.t) de forma urrnitoare: (13-25) $ (x. v' stnt funcfii. se produce deilipirea curentului in camera de prizi gi In zona de a p i moarti se produc depuneri de aluviuni. iar p'. In trarea curen tului se face cu secti une micgora t i .Teoria stratului limit& intrarea apei in prize la punctul C din amonte. ~ . ctnd stnt limpezi. valorile instantanee w' = 0. 0 mici parte din debit este pierduti. gi p' adici: du' duq du -+u-+v'-+--dt dx P - 1 (13-23) - dv' . 8i anume o n~igcareplan5 laminari. ( x .1 se obtine sistemul : u .

ins tabili titii fir5 frecare" Re tji solutia ei este reprezentati x . deci frecirile neglijabile. se repreX. \ - . folo8 sindu-se curenti de aer ~i Gi~nz(tii9 3 LR) UP Q pentru mgsurarea vi tezelor. astfel 'ci k *. care sint prezente gi frecirile $f137 ~ 3 (adici numirul Re). termo-anemornetre. b ) cu frecare.370 Hidraulica f n care a este o cantitate reali. Vorn reda 8 337 cfteva rezul ta te caracteristice. daci c. Aceasta este ecuaf ia . 13-13. . sau de excitare dac5 c. Amplificarea micilor pert urbiri nagte unor perturb&i naturale (fir5 turbulenti W-ro-' .) . rezulti urmltoarea ecuatie difeientiali de ordinul patru : in care Ecuatia (13-28) este .. Fig. Curbe de indiferenfi ale vi tezeior de perturbare. 9 - * * a . In cazul cind v este foarte mic. Introducind expresiile lui u'. fn 4 .. v' din (13-27) A (13-24) vi eliminlnd de p'.. > 0. ecuatia se reduce la ecuatia de ordinul doi. este termenul de amortizare. < 0 Din ecuatia (13-25) rezultg: . in cazurile: a) ctnd nu exist8 frecare. \ * . pe cfnd P este un num5r complex. e I !* zinti prin curba de indi'bU 1 @ 4 s8 2 ferenti (6). pe cfnd zona de nes-8 tabilitate este in domeniiile 4493 a 9 I in terioare.. * . . pe cind solutia 422 499 ecuatiei de ordinul patru.. pe clnd c. S-a demonstrat existent a Fig..). ( 13-26) s are sernnificafia . p = ac = a (c.ecua#ia diferenfiala' a perturbiirilor" $i rezolvarea ei depinde de conditiile la limiti.fn figura 13. mult mai simp15 (13-29 ( c )( . 3 Zona stabilii este in do2 rss 2 7 4 4 meniile ex terioare ale acestor curbe. + ic.unei viteze de propagare a undei in direcfia x .13 prin curba de F indiferentl (a). d t) -=cp dy u= ' '(y) el ( a x -P t ) . 13-14. -1 Pen tru confirmarea acesC9/ 911 B tor teorii au fost efectuate ex'4 periente de mare finete.0 . .

22 m de bordul de atac. . Curbe de indiferentl ale frecventelor perturbarilor la o placi plani qi verificarea experimentali (dupl Schubauer ~i Skramstad) In figura 13-16 se aratl cornpara tiv curbele de indiferenti ale frecventelor perturbirilor la o placi plani. pentru ca la distanta de 1. In 'figura 13-15 se reproduc misuririle efectuate de Schubauer ~i 400 Skramstad asupra perturbirilor naturale. Fig. Verificarea experimental2 a teoriei perturbirilor naturale Fig.wo E Q. . Experientele au fost continuate ~i cu perturb&? arfificiale. Amplitudinea acestor oscilatii. mi~careaintrind in zona de tranzitie laminar-turbulentii. 13-14). cre~te.se amplifici la distanta de 1. 960 *. extrem de mici la distarita x = 1.91 m.98 m oscilatiile s i h v i n i neregulgte. 13-15.Teoria strat ului limitd 37 1 excitaiie din exterior) sub forma unor oscilatii sinusoidale ale vitezei u' in stratul limita laminar (fig. 13-16. din care rezulti concordanfa satisficitoare a misuririlor cu teoria. verifichdu-se mai multe aspecte ale teoriei.

de-a lungul unei conducte ipotetice. provocate de variatiile de sectiune ~i de traseu ale conductei. Problema cea mai important5 este determinarea pierderilor de sarcini . Vom examina intr-un paragraf complementar si c*aIculultransportului gazelor in cazurile cind acest calcul nu diferii esential ' de calculul transportului lichidelor. se pot determina qi presiunile. Pierderile de sarcinii se clasificii in: .pierderi de sarcinii locale. Se presupune cii tempearatura se mentine practic constantii. de constructie uniformi rectilinie. de felul cum este alciituiti din elementele sale constructive. Aceste pierderi se socotesc supli mentare. pe de altl parte.Cap i tolul X IV M i ~ c a r e apermanents in conducte sub presiune . fn care s-au studiat atit miscarea laminarii Lit si misdarea turbulent?. c l miscarea se face pe iirul axial a1 conductei. riimin constantea si cii kve~tuale gaze in disolutie sau in amestec ~i particule solide fine in suspe& sie se afli in bantititi neinsemnate. de calitatea executiei. pierderi care se concen treazii pe dis tante scur te care inglobeaz6 fiecare din ateste variatii locale. iar. fenomenul de miscare permanents in conducti trebuie studiat in toatii complexitatea lui. In capitolul 'de fatii. problema care se trateazii este mai complicatii deoarece. . pentru aceasta din urmii stabilinh-se asa-numi te formule iemiempirice. Calculul se face considerind. o datl acestea fiind cunoscute pe tot traseul conductei. La baza materiei'tratate in acest capi to1 se aflii cele cuprinse in capitolele X si XI (miscarea fluidelor reale). de factorii provenind din exploatare. Schema geometricl a axei se obtine prin proiectia axei din spatiu desfiigurati pe planul vertical a1 elevatiei. aqa cum este intilnit in practicii. pierderile de sarcinii depind in mare miisurii de materialul din care este confectionati conducta. pe de o parte. adiiugate pierderilor distribuite uniform. Prin marcarea vPrfurilor de unghi 9 9 I - ' . I t In acest1capitol se' dezvolti calculul practic a1 conductelor care servesc la transpqrtul unui lichid fn miqcare permanenti. cu ajutorul teoremei lui Bernoulli. astfel c i proprietiitile fizice ale lichidului. in orice punct a1 traseului. in mod schematic. cu sectiune constantii. de tlzurii etc. cu viteze egale cu vitezele medii fn sectiunile respective. in functie de debitul transportat. fnvspecial densitatea ~i coeficientul de viscozitate.pierderi distribuite uniform.

si pante diferite. 3-6.pierderile locale. Pe firul de curent i-2-3 .. . tinfnd seama de pierderile de sarcini /' ale axei sfnt notate cu numere. 1 9 n Pierderile de sarcini Entre sectiunile 1 si n sfnt . . 14-1.notate astfel: C h. Astfel.8. tinfnd seama. conform paragr. Profilul desfii~urat elevatie El obtinem ducind in mai fntii planuri verticale trecfnd' prin segmentele axei 1-3. fn figura 14-1 se reprezintii o conducts format5 din tronsoane de diametre . . h. 6-42 si desfg~urfndapoi aceste planuri. Punctele caracteristice 7 L Fig. de coeficientii lui Coriolis '(a) pentru termenii cinetici si de pierderile de sarcini 9 Z. Reprezentarea energetici a ecuatiei lui Bernoulli la o conductg. . avind fn plan douii curbe. .- Mi~carea perrnanentd in corlductef sub presiune 373 - se obtine un profil poligonal. pe planul elevatiei.pierderile de-a lungul conductei . virfurile de unghi pgstrfnd cotele geodezice reale si distantele fntre vfrfuri egale cu lungimile tronsoanelor m6surate sau calcuiate. n putem aplica teorema lui Bernoulli Pntre douii puncte oarecare. 6. X h'.

trebuie ca m s i fie egal cu 1.linia pierderilor de sarcinii totale (inclusiv pierderile locale). fn ' Raportul J = . ceea ce nu mai este exact dacii sectiunea conductei variazii.. deci. si a = 2. sau a energiilor fn orice punct.exponenti intre care trebuie sii existe o legiiturii rezultfnd din analiza dimensional6 a formulei. 1 1 0 in mi~carea turbulent. executa te fncepfnd fnc5 de acum 185 de ani.E.A.En . Nivelul la care se ridicii lichidul fntr-o sondii de presiune (piezometru) montatii pe conduct5 in sectiunea respectivii este nivelul marcat de punctul P pe linia piezometricii. se pot incadr'a I n formula '. de la care fncepe conducts. are caracterul unei pante..Cn .linia pierderilor de sarcinii longitudinale. P. Ecuatia lui Bernoulli (6-27) este reprezentatii geometric prin egalitatea (fig. se nume~te panta hidraulicii sau energeticl si este pierderea medie de energie specificii pe unitatea de lungime de condbctii (p ierderea de sarcinii uni tarii). este orizontala de comparatie. fncepfnd din punctul initial . PlERDEREA DE SARCINA UNITARA J L A C0:N~DUCT. linia A .linia energiilor fn 'punctul initial. . din punct de vedere hidraulic.. obtinutii sciizfnd din ordonatele liniei El .05 .ECU SECTlUNE CI N U L A RA CONSTANTA Rezul t atele experientelor foarte numeroase. Aceasta se cheamii ~i linia energet icii . D. . unde se produce un fenomen special. . . N . C . . pierderea de sarcinii unitarii este egall cu pierderea de . n ~i m . . 14.Nn . in miscarea laminarii. Segmentul EINl reprezinti pierderea de sariin5 la intrarea in conductii. ..En este paraleli cu P I P . .2. .P. El . care va fi descris mai tfrziu. purktul I. Daci sectiunea conductei este constant& linia E. Presiunea miisuratii in coloanii de lichid in axa conductei este segmentul CP. insuma te .D. Se vede imediat cii dacii n = 2. In care L este lungimea tronsonului de conductii EN L considerat . . \ Coeficienfii lui Coriolis a se vor lua oc = 1.In figurii. iniiltimile reprezentind termenul cinetic. ~ i in acest caz. plus pierderile totale socotite. se socote~te aval de sediul acestor pierderi. 'presiune uni tarii.axa conductei .' fn care A este un n u m k adimensional.linia presiunilor sau piezometricii. 14-1): c .

a ariitat importanta rugozi tiitii peretilor conductelor in lucrarea . Dependents lui J de V ~i D este dati si de formula lui ChBzy. . R e = k . hidraulician francez din secolul X I X .. Dupg studiul ficut la paragr.Miqcarea permanantif Zn conducte sub presiune Asadar.4) rezul t5 : 9 deci problema revine la stabilirea legilor care dau pe A sau pe C. Din comparafia formulelor (14-2') cu (14. Formule semiempirice 9 .si de o constanti . 10.construit numeroase formule emp irice avind struc t ura formulei (14-3). Bazin a Pnceput In 1855 cercetiiri ample ~i precise asupra pierderilor de sarcini in canale cu suprafata liberii. Darcy. des Sc.3. Paris. In colaborare cu H. care ne este cunoscu tii : (14-4) v = c VRJ. formula stabilitii la art. dupii moartea lui Darcy. fnsii fntre ei exist2 legitura: C S-au .3.1 pentru o conduct5 circular5 poa te f i inclusii in formula (1 4 2 ' in felul urmiitor (considerind H . de ciitrs Bazin (1865). A descoperit legea filtratiei ficind-o cunoscutii In lucrarea . in care k' este o constanti dimensionald. cercetiri terminate.care caracterizeazi rugozitatea.Les fontaines publiques de la ville de Dijon" (1856).. .. coeficientul de rezistenti A este exprimat pAn formulele urmiitoare: a) fn regim laminar. 14.1 . 1858). 10 si 11. deci : VD Y 9 D In aceastii din urmi formulii.decherches experimentales relati+ ves au mouvement de l'eau dans les tuyaux" (Cornp tes Rendus de 1'Ac. regiisim exponentii lui V ~i D diferiti de acei din formula (14-2'). formula rational5 este aceea a lui Darcy * : 9 S-a stabili t cii A este el fnsu~ifuncf ie de numiirul nedimerrsiona-1.

conducte rugoase): 1 -- v: 1.R. ) . Institutul Unional Termotehnic din U.5 dupii Nikuradze . Hidraulica sau . Pe baza acestor formule a fost calculatg tabela 14.125 valoare superioarii Re.S. I regi m turbulent. formulele semiempirice precedente (14-8) sau altele.2 lg --ro k -- sau d) In regim de tranzitie (neted-rugos): sau In aceste formule: r. Pnsii echivaknte.ablicii dacii: Pentru valorile lui k.si o a doua D 1. 11 = (120 T ) 9 la limita de trecere de la regimul hidraulic-mixt la rezistenta piitraticg. este raza geometrica. 1 j4 ($)'s143 - . ~orrnuielede la punctul d) se . Totodatii. V. D e ~ riisbfndirea acestor formule a intfrnpinat piedici din cauza lipsei de i valori sigure pentru mlrimea k.. T . conducte netede : sau c) In regim deplin turbulent (zona piitrikticii. k .1 cu valorile numerelor D P functie de netezimea relativii n Recr I si Rect 11 .74 $. D .fat5 de 59.S.376 . se folosesc tabela 11-1 si diagramele de la capitolul XI.T. de aer comprimat etc.I. .diametrul. corespunziitoare diferitelor materiale. recomandii a se lua ca bazii de calcul pentru conducte de inciilzire transportul de abur. in urma unor cercetgri minutioase.. k . ac tualmente ele se folosesc din ce in ce mai mu1t .rugozitatea absolutii (in echivalent de rugozi tate artificialii nisipoasii). a precizat -1imitele de aplicare a acestor formule intre doul valori Re critice: 0 valoare inferioarii Re. Astfel. ( V . simplificate.

.

.2.......46 0. piatri de talie ..06 0.Dac5 numiirul Re a1 misc5rii este cuprins fntre Re..16 0... D e ~ istructura formulei este defectuoasii. ceea ce prezintii marele avantaj de a putea fi folosite ~i pentru conducte avtnd sect iuni diferite de aceea circularii.....a u dat valori fntr-un numiir redus de cazuri : 1... mai ales pentru calculul canalelor si rPurilor.....75 .......30 1.. .. Pereti foarte netezi. c r variabilii.....Kutter (1869): Coeficientul C din formula Ch6zy se va h a : 9 4 I in care n este' un coeficient de rugozitate... Pereti de plmtnt foarte regulati...pentru o gamii fntinsii a parametrilor siii....... cu rezistente exceptionale............ 2. 11 se aplicii formulele misciirii turbulente fn zona piitraticii. Peste Re.. Coeficientul de rugozitate n se foloseste cu aceleasi valori si fn formula Pavlovski si in formula Manning..... 6.... peref i cu iarbii 0. Dintre formulele vechi. cgrimizi... pentru mi~careaapei In aceastii categorie intrii acele formule empirice care pot fi folosite pentru o varietate mare de materiale... Pereti netezi.... Unele din n aceste formule confin fn loc de diametru.. determinat peiltru fiecare fel de material. R . lemn geluit . Ins5 fir5 ca Re sii scad5 sub 2 320.... y este un coeficient de rugozitate pentru care i . Forrnule empirice generale. 4. In aceastii formulii. ele continfnd un coeficient de rugozitate care a fost determinat prin experienfe numeroase.. I si Re.... .. 5....raza hidraulicii... ea poate fi folositg .... datoritii simplicitiitii ei.. nef iind bazatii pe legile similitudinii mecanice.. fn m.. Canale de pimfnt... Pereti de zidirie din piatrii brutii ... fundul de bolovani... Canale de pEimPnt fn conditii obignuite . precum si pentru canale cu nivel liber si pentru riuri.. I s i fntinde domeniul turbulentei 14 conducte cu perefi netezi.. ciment sclivisit...... raza hidrauiic5 R. rigole ciptu~itecu piatrii..85 1.... J este panta hidraulicii....... rnai i u fnci fntrebuintare: -Formula Ganguillet . 11 . Aceste formule dau rezultate bune P limitele domeniului pentru care au fost verificate. se aplicii formulele miscirii in zona thrbulentei mixte. 3..3. 9 14...Formula Bazin (1897) : T 9 9 9 Se mai foloseste............ sctnduri. Sub Re.......

folosind si observatiile fiicute la lucrki rnai noi. . Desi nici aceastii formulii nu este construiti pe bazele analizei himensionale. cu raze hidraulice mari. dar cu exponentul variind in functie de *rugozitatea relativii. s6 se foloseascii fnsii valoarea lui y datii de formula (14-17). fn functie de rugozitate si de raza hidraulic5. formula se fntemeiazii pe o documentare vastii. De fapt.Migcarea permanmt6 Zn condrccte sub presiune ' 379 .Tabela 2 .Tabela 14.4. Gauckler. N. Formula Pavlovski este ~i foarte simplii. Astfel. Formule empirice speciale b Din lucriirile lui $evelev (v. s-a ariitat la art. Intr-adeviir.y din formula Pavlovski . 9 9 9 9 * De fapt.5 ) . care a fost fntocrniti d u p i rnai multe izvoare. fn aceea~i tabel5 sint trecute gi valorile lui n pentru canale gi rturi .Tabela 3 .Anexii cu valorile lui . ea are o serie de avantaje pentru care este consideratii ca fiind cea mai bun6 dintre formulele empirice. pentru a se tine seama cft rnai mult de conditiile tehnice locale ale conductei. ceea ce este in acord cu studiile care stau la baza formblelor semiempirice.3. 11. 1 1-4-3f ) s-a viizut cii dacii se urmiireste a se stabili formule valabile nu numai In zona turbulentei depline (piitratiEe).Anexi cu valorile coeficientului C din formula Manning . Manning * (1890): care se intrebuinteazi in formula lui Ganguillet Valorile lui n sint acelea~i ~i Kutter.Formula lui N. pentru sectjuni mari. din acetasi material si avtnd acelasi tip de alciituire si calitate de executie.3.Anex2 cu valorile lui C din formula Pavlovski . cu raze hidraulice mari.Tabela 4 . valabilii pentru orice fel de material. aceastii formu15 a fost propusi tnci de la 1868 de Ph. nu rnai este posibilii stabilirea unei legi n universale. Pavlovski (1925): 9 In aceastii formulii. exponentiale. ci trebuie stabili te formule specializate pe tipuri de conducte. ci ~i E zona turbulentei mixte. Pavlovski recomandi pentru cazurile curente a se inlocui y din formula (14-15) cu o constant5 y = 116. -. art. Pentru fnlesnirea calculelor se dii fn anexii: A A I 1 Anexi cu valorile lui n. Este valabilii atPt pentru conducte cPt si pentru canale. care este cunoscut. n are aceea~isemnificatie ca si in formulele (14.3 d formula logaritmicii poate fi aproximat5 cu formule monome.13) si ( .Formula R. Exponentul este variabil. deci ca in formula (14-15). ciici y variazii foarte putin cu R ~i depinde rnai mult de n.

92 de la 5 la 12 mm grosime ...... 0.. panta hidraulic6. trase .. j 9 1I 9 Formulele lui F... ducte cu pereti netezi si intrukitva si in zona turbulentei mixte... cu suduri transversale (otel) si cu mufe (fonts). pentru conducte de azbociment A = 0.... ....000602 0 1.:.. .. sub 5 mm grosime .01613 V 114 ~ 7 1 4 0514 '(14-21) De a1tfel..264 (Re)-0. ..... 0..........1930)..20 etc.....70 Iatii si formule similare pentru conducte din alte materiale: ~ o n d b c t ede azbocimen t J = 0...85 peste 12 mm grosime .........97 a) tola b) tola c) tola d) tola .... J ~1. 8 (14-18) (14.... grupul de formule dat de Scobey (1915 .. Ele da......... J -1 ~ ~1. rugozitatea fiind con'sideratii intr-un coeficient numeric: 9 Pentru conducte de lemn lucrate Dngrijit Pentru conducte de ofel....... ..19) ..2 ~ 2 :.. . arami.... 0.. Scobey recomandii ca pentru conductele' metalice sii se Pmpartii coeficientii numerici de mai sus icu cifrele urmiitoare: *Pereti perfect netezi......... ....... $evelev de tipul r(11-77) au fost stabilite pentru tuburi de otel si de fonti..... ...9 ( 14-20) Pentru conducte netede din plumb........ Conducte in serviciu de 25 ani Conducte in serviciu de 50 ani coeficientul conductei noi fiind= 1...206 (Re)-0t21 si pentru conducte din doage de lemn A = 0.:....000885- 01..78 a (1 4-22) Formulele de acest tip.... se conformeazii in general regulii: .......22 ~1...... 0... A...8 = 0... dupi cum se observii..90-0...... ca termen de comparatie Conducte sudate.Asemenea formule specializate au fost propuse incii mai de mu1tii vreme...... ........ no! ?$ ..... sint incg recomandabile..17 ~ 1 . cu ni tuire transversalii Conducte nituite in lung si transversal: 9 1...... alami........00 0...J = 0.. ...........0012 Dl.. aplicabile ra con-. J = 0... .....82 peste 12 mm cu eclise .85 OJO-0. .... Ele .......suma exponentilor vitezei ~i diametrului este egalii cu 3" ~i pot fi puse sub forma exponential5 a legii conductelor netede : A = Y (Re) -'In Astfel. noi Pentru conducte de fontl..... direct in functie de viteza medie si de diametru.0007745 = 0. Astfel.......78 .........00 0......

18. valorile lui A date de aceste formule trebuie.18.3 .Mlgcarea perrnanentd 2n conducte sub presiune se bazeazi pe nurneroase experiente de precizie si pe constatarea c l formulele semiernpirice nu 'pot f i folosi te. c) Pentru conducte vechi de fontd si ofel imbinate cu mufe se folosesc formulele : p Pentru ap6. m2/s la t = 10°C. -. 7- 4-' A -pentru a p i . . b) Pentru conducie noi de font^ fmbinate cu rnufe: I iar pentru a p i . $evelev. au fost .-.20 mrn. avind v = 0. pentru zona de tranziti&*.&ace D: Cibc [lo]. la 10°C. ' In cazul cind imbinirile se fac prin sudir-5. in cazurile studiate. calculate de * . valorile lui A din aceste formule t r e b u k inmultite cu 1. f mp5rti te cu coeficientul 1.226 DO.---- --** " v*e<. . in conditiile de la punctul a : la care corespunde rugozitatea absoluti echivalenti k = 0. irnbinate prin sudur6 .echivalenti k . T a-. 226 I/ 9 1. din forrnulele A. D a c l imbinirile se fac cu mufe. si tabele nurnerice pentru valorile lui A. -. a) ~ e n t r uconducte qoi de ofel. formula devine: . = 0.. aceste formule devin : A . Aceste formule corespund formulelor semiempirice cu rugozitate absolutl .011 mm.

deoarece coeficientul C este functie de raza hidraulicii si de coeficientul de rugozitate absoluti. Notiunea de .. 14-2. In toate aplicatiile din acest paragraf nu se tine seama de pierderile de sarcini locale. fn care caz I este functie de adlncimea caracteristicii a curentului in sectiune.3. 14-2).. debitul exprimat se calculeazii cu formula: In general se foloseste sistemul & uni t i t i MKfS. 14. Calculul debitului.4. Conduct5 de cidere cu sectiunea constantg.modul de debit" este fndeosebi util5 in cazul ctrentilor in ( albie cu suprafata liberg. ceea ce este admisibil P cazu'l conductelor lungi . deci = r3 R Q. 14-2) Dintr-un rezervor de suprafat5 mare (fig. In calculele tehnice este comod a scrie 9 A -- 4 I in care se nume~te. pleacii o conduct5 A B de lungime L si diametru D. In care caz Q este exprimat fn m3/s. Conduct5 simp15 (fig.1.4. racordatg la un rezervor -a v2 + % + ~ 2g Y h .sau se conn sideri incluse in pierderile de sarcini longitudinale.modulul de debit"4gi depinde numai de elementele geometrice ale sectiuni i conductei.14. aplicati fntre nivelul superior a1 apei si sectiunea B. se fnlocuieste C cu A in baza relatiei : 9 A C = Vg . dii: 9 A \ 9 Fig. care este o constant5 pentru aceeasi ionducti. Ecuatia iui Bernoulli. . Capiitul de jos a1 conductei B se aflii la un nivel cu H (metri) rnai jos decit nivelul apei fn rezervor. Modulul de debit Plecind de la formula ChCzy. Cind calculul pierderilor de sarcin5 se face prin intermediul lui i. .

14. se pot neglija 'fn relatia Bernoulli termenii care reprezintii energia cineticii si pierderile de sarcini locale. ~ G b l e m e l principale care se pot pune la calculul unei conducte simple'sint : e .PB Y D iar linia piezometricii va fi corespunziitoare figurii 14-3. 14-4) ~i care fac legiitura Pntre doug rezervoare situate la o diferentii de nivel H. Y + h. o lungime L ~i o t m diferenfii de nivel H.2. .4.L.. . = A v2 .Determinarea diferentei d6 nivel H. Conduct& cu diametru variabil In cazul unei succesiuni de conducte de diametre diferite (fig.sau H = .. debitul rezultii din relatia lui Bernoulli: I H = Xh. relatia n de calcul se modificii: H = . se pot u t iliza formulele cunoscu te: - - > ---------L .Dimensionarea conductei (D) pentru un debit dat Q. sau H -.L Q2 2 D K2 deci energia total5 specificii H este egalii cu pierderea de sarcinii distribuit In lungime. fq - . K Pentru calcul. Dacl yo + ps = pa. PB 2g .Verificarea capacitiitii de transport (debitul Q) a unei conducte de lungime ~i diametru dat. necesarii pentru trecerea unui debit Q printr-o conductii de lungime L ~i diametru D. . precum si diferenta de nivel H cunoscutii. racordate la un rezervor superior Dacii se impune vreo conditie de presiune P sectiunea B a conductei. relatia devine : 9 H = ~ . K = n-cmvRm 9 Q 8 :A Fig.C L Miqcarea permanmtd in conducte sub presiune Presuptinfnd conducta de lungime mare si diametru suficient de mic in comparatie cu rezervorul. Conducte cu secfiune variabili. V. 14-3. D .A v2 L .

racordatii la capete la cfte un rezervor . 14. 9 'lungimile L .. din care se ramificii alte b u g ronducte BC si BD. Conduct2 cu sectiunk variabili. 14-4. si Q. se pot deterrnina diametrele Dl gi D2.!D. Conducte ramif icate Dintpun rezervor pleacii o conductii A B .. 14-5.deschise complet in C si D (fig. 14-5). plecfnd dintr-.3. Conductii rarnificati.7 Hidraulica Dacii pentru acelasi debit s-ar proiecta o conductii de diametru constant. precum ~i diametrul D si debitele Q. necesare rez~ltir'~'din]. miirimea acestui diarnktru ar rezulta din ecuafia: Fig. diferenfele de nivel H1 gi H. ~i L..4. Dac5 se cunosc 9 9 Fig. si D..relatia Bernoulli scrisi lui pe liniile de curen( A B C ~i A B D m i . ~iarnetrel. L.un rezervor ( .

se obtine: 7 y sau Ecuatia de continui tate completeazii sistemul : Q = Qi + + Q2 Q3- Rezult5 necunoscutele h.Mi~careapermaneatti in conducte sub presiune A 385 - Inlocuind modulele de debit prin: K1 = Q. Se cer.ca debit.! repartizarea debitelor pe cele trei conducte Q..4.5. ~i Q.. si Q3. = q L. rezulti D.. 7 14. acea conduct5 la care punctele' de consum sfnt foarte apropiate si aproximativ egale . 14-6). Fie o conductii de diametru D din care. i n m3/s *rn (fig. Q. pe portiunea L. Conducte legate in paralel Dintr-o conduct.C~V% si 7 K 2= Q2C2 . Conduct5 cu debit uniform distribuit Se numeste conduct5 cu distributie uniform. si D. prin care trece debitul Q se ramific5 in A trei conducte. . se consum5 debitul Q. Conducte legate in paralel Este de remarcat faptul c5 la conductele legate in paralel (fig. precum qi pierderea de sarcin5 hAB. I 14.. 14-7). p ierderile de sarcinii longi tudinale pe f iecare ramurii sint egale. Scriind relatia lui Bernoulli intre A si B pe liniile de curent 1 . care se string din nou in B fntr-o conduct ii unic5.4. Q. d e diametre si lunginYidiferite. Se cere pierderea de sarcini . i'ar mai departe trece debitul Q. Q.. OS Fig.4. de debit. 14-6. astfel incft se poate admite cii din conduct2 ie consumii un debit uniform distribuit q. 2 ~i 3..

. .4xI2 K2 dx.1 pierderea care ar corespunde aceleiasi conducte prin care ar trece intregul debii Q. de exemplu cheltuieIi de studiu. h. iar pe intreaga conduct5 L: (Q1 J x dx " 0 + Qs . L I In cazul particular E n n a: 'L. . Costul unui rnetru de conduct2 se cornpune din: . careeQ.q m . dirnensionarea conductelor trebuie fiicuti pe criterii' econornice. CRITERII ECONOMICE LA CALCULUL CONDUCTELOR. = . exproprieri. fiind posibili o infinitate de solutii.. dx. formula general5 a pierderii.= 0. unele sisterne de retele de distri butie etc. conductele fort ate.L. r r .Costul conductei .5.. In aceste cazuri. .. L Fig.. angajarea lucriirii.b pe lungirnea L. 14-7. h. 9 14. .. -- a + i K2 . Conduct2 cu debit uniform distribuit C Pierderea de sarcini pe o lnngime elementari deconductii este: dh = J . .chel tuieli fixe (independente de diarnetru). valoarea: Q x = Q1 Qz . = . 9 3 K2 deci o treirne din Q$ Daci Ql. Linia p iezornetrici pentru conducta -cu distributie uniform5 de debit este o curb5 cu concavitatea fn sus.tuielelor anuale este hinirni. Astfel de cazuri se fntflnesc la conductele de refulare. de exernplu in sectiI unea x .. Exemplu: Diametrul economic la o conduct6 fortat6 a unei uzine hidroA $ electrice : . . de sarcin5 longiK2 tudinal5 Entr-o conduct5 cu debit de tranzi t. (14-38) X Pierderea de sarcini speci f icii J x la distanta x de A este: Q: J. diarnetrul economic corespunztnd solutiei pentru care surna chel.. PI ' 4 . trebuie observat c5 debitul in conduct5 variazi de la o sectiune la alta avind. datorit5 faptului c5 debitul descrede in lungul conductei. DIAMETRUL ECONOMIC Existi unele conducte a c5ror dirnensionare nu se poate face nurnai pe considerente hidraulice.. . Pentru determinarea pierderii de sarcin5 in lungul conductei L. . supravegherea etc.. = -.. r . . = 0..

I Puterea pierdutii rezultii: .diametrul. 14-8. ( + 2a* ) .costul energiei pierdute. costul unui metru de conducti. Intretimrea conductei si costul energiei pierdute) este minimii.. Aceasta inseamhii cii la o sciidere a cheltuielilor de investitii.. corespunde o crestere a energiei pierdute. Din figura 14-8 se observi cii pierderea de sarcinii pe conduct5 creste cu sdderea diametrului. care se compune din costul materialului montat.presiunea interioari.. eo= 2 . a1 sipiiturii executate etc.adop tarea unui diametru mic. + a-rezistenta admisibilii la tensiune. de la castelul de apii la evacuarea de la turbine H.economic" dac5 surna chei tuielilor anuale (amorf izarea invest itiiior. D . se Tnsumeazi ca o functie de diarnetru.. ducte se ia: e = e.. In total. 2a . Vo1u'mu1 metalului este x D e = x D e.< I Mi~carea permanentti in conducte sub presiune - 387 . Volumul siipiiturii este . . . 3 mrn pentru ruginire). prin. pierderei de sarcinii corespunziitoare unei lungirni L de conduct5 este: . de forrna: . grosimea unei conP O D (p .cheltuieli in functie de diametru. Intr-adevir. deci c r e ~ t e~i energia pierduti. - 9 Fig.) (D ho). Conduct5 fortat5 (schernii pentru calcul economic) Dacii debitul instalat este Q si ciderea bruti. de asemenea o functie de diarnetru (D'+ 6. Diametrul s6 consider: opt im sau .

4) rezultii cii dS . este [in kwh] Costul energiei pierdute la pretul p lei/kWh este: C2= B Q3 - Dm (m = 5.la capitalul inves9 100 tit se ridicii la Cum suma anuall a cheltuielilor trebuie sii fie minimi. ' H este Pngltimea nivelului maxim in castelul de echi1i bru deasupra axei conduc tei.0.33 cu formula Manning pentru C). 0 5 2 Q3 . Pe de altii parte. ) In aceste formule. Dac5 se consider5 cii grosimea peretilor conductei este constanti pe toatii lungimea t Dacii debitul Q variazi in timpul anului Fn funcfie de debitul afluent si de variatiile cansumului de energie. de exemplu: I pentru H pentru H < 100 > 100 . rezultii: Diferi t. DeC= v 0 .iar energia pierdutii anual in cazul cind Q = const. Pentru conductele de otel se recomandii. r iar cheltuielile de amortizare si intretinere anualii -.. dD din care se poate deduce valoarea diametrului economic.e formule au fost construi te dup5 aceastii metodii. costul conductei pe toati lungimea este L (a$b D+c D2). -Dacii se neglijeazi termenul relativ mic bD. valoarea Q din formulele 9 .

Retea de conducte. p = lei/k Wh. in care se fine seama de principalii parametri care intrii in cal'culele economice [22].9 -(/A~Q. . 14-9. ramificati ' Fig. (p HPI + 0. p. $4-10. . Fig. celelalte simboluri avind aceeasi semnificatie ca mai sus. RETELE DE CONDUCTE Retelele de conducte pot f i : ramificate (fig. p'-costul per k W instalat in electropompe.lei/kg de conducti gata montatii.Pentru o cbnductii de refulare (a unei statii de pompare) Dec = 1.Mi9carea permanmtii in condztcte sub presiune > 389 de mai sus se substituie prin Q. sau inelare. .Pentru o conducti. . Debi tele de consum distribui te Pntre doui noduri la capetele unui tronson se repartizeazii la noduri ca fortele paralele. dt este unitatea de timp.. presiunea minimii necesar6 in retea p. bucla te 14. Q. Dimensionarea retelelor ramif icate Se face pe baza cunoasterii urm6 toarelor elemente: debi tele de consum fn diferitele puncte ale refeiei Q.1. Mai mentionam urmii toarele formule pentru diametrele economice ale conductelor fortate. .de ciidere (a unei uzine hidroelectrice) in care h este coeficientul pierderilor de sarcinii. admisi bilii in otelul moale (a = 1 000 kg/cm2). configuratia terenului. metalice.6.rezistenta. 14-9). formind circuite inchise (fig. 14-10). 9 (14-43 a) in care H este iniilf imea manometric& in m .6. si H au aceea~isemnificatie ca mai inainte. ridicina a treia din media ordonatelor curbei -Q3 . Refea de conducte. 14.0000172 p'). o .

dupii Agroskin. Daci nu se cunoaste cofa piezometrici din A.< H-si in lungul tuturor conductelor s i fie asigurati. Solutia optimi se obtine pe qonsiderente economice.fniltimea piezometrici minimi necesari la capitul conductei 9 v fn B .ci medie. se poate calcula . in functie de de..bitele ce trec prin conducte (de circulatie). 2 J!. de la A la capitul rami- Pe fiecare tronson de conducti. in functie 9 9 de configuratia terenului. diametrele comerciale alese Wi. fn tabelace urmeazi se fac recomandiri. - suma lungimilor conductelor. se poate' calcula pe fiecare ramuri.ciderea disponibili fntre P A si B. . H . debitul fjind cunoscut. presiunea minimi p.modulul de debit Ki . I 7 I Tabela 14-2 . problema admi te o infini tate de solutii.= I/ Q: Jmed b ~i din Ki se obtine diametrul necesar Di. de exemplu in B. Se fac verificirile necesare pentru ca la. intre A si h t r e m i titile retelei. 9 A In care Jmed este panta piezometri. cu privire la diametrele retelelor de distributie.390 i Hidraulica Daci se cunoaste cota piezometric2 Pi1 A . sau de vitezele recornandate din punct de vedere economic.

. dimensionarea retelelor . :Fig. lungimile conductelor. Acest din urmi calcul se face mai rapid prin metoda aproximatiilor succesive. Pract ic. Se stie c i intre m..ecuatiile de compensare a debi telor de consum ~i de circulatie la noduri :Z Qi= 0 [in numlr de-(n . deoarece ecuatia de continuitate' a debitelor . n si p exist5 relatia geometrici p=n+m-1.s Migcarea permanentd Zn conducte sub presiune 14.fac ipoteze asupra cantititilor de a p i aduse de diferitele conducte fn punctele d e consum si astfel se stabilesc intr-o prim. n noduri si p laturi. 14-11. Q2 . ~ e n t r urezolvarea problemei s e pot scrie: . Dimensionarea refelelor inelare Fie o retea inelarii oarecare. Schema pentru calculul unei retele inelare Fig. 9 9 9 ' 1 + 1 q . avind m inele. Se cunosc consumhrile (respect iv alimentirile) in diferi tele puncte ale xetelei.cu aceste diametre se calculeazi debitele cu conditia ca Z h. fiicindu-se anumite ipoteze din punc-tul de vedere a1 proportiei in care debitul consurnat intr-un anumit punct a1 retelei este adus pe o ramuri sau alta a conductei. . pe un inel s i fie zero.sensulrde circulatie a1 apei prin retea.. presiunea minimi ~i configuraf ia terenului.1 rn = p .6.2. Se . . Numirul de ecuatii este deci n . conform sggetilor. tot de p).se aleg dupi cri teri i economice diametrele corespunzitoare debi telor considerate .de consum (si alimentare) pentru intreaga retea trebuie sii fie sat isfiicuti] . Se fixeazii . Calculul unei retele formati din dou5 inele Exernoh: *Fiereteaua din iigura 14.Q7 l .se calculeazii debitele in conducte.12 alciituitii din doui inele. . inelare de conducte .ecuafiile de pierderi de sarcini pe un inel Z h. = 0 [in numir de m]. de asemenea. Debitele consumate' in noduri sfnt cunoicute . aproximatie dcbitele Q1.se alege un circuit rat ional a1 apei in conducte. 14-12.se face in modul urmiitor: .. Numlrul de necunoscute estei deci 2p.I). Rezulti c i problema este nedeterminati dac-5 se tine seama numai de conditiile hidraulice. Nu se cunosc diametrele conductelor (In numir de p) si debitele de circulatie ce trec prin diversele tronsoane de conducti (in numi.

. l + h.hr5= s3Q% s7Q? s6Q. -h7-3. fiictnd uz de recomandiirile prccedente. = hr3$ hr7. Metoda aproximatii lor succesive presupune neglijarea in ecuatia I a termenului AQII si a piitratelor lui AQI . a fost riguros corespunziitoare diametrelor alese.5 m pe conturut general a1 retelei. I I Xh.dm < 0. -s3Q. Se calculeazii pe inele pierderile de sarc ini : h . vor f i necesare corectii AQI si A in sehs invers m5suriirii pierderilor de sarcinii. Se recalculeazii hhi1 Si hhi1 : 9 I Din acest sistem se pot calcula corecfiile de debit AQI ~i AQII.5 m in inel si < 1. se impun noi corectii AQ. cu un grad de aproximatie admisibil. ceea ce inseamnii cii repartitia initial& a debitelo.hr6.~ dar mai mici decit .. Rezultii necesitatea de a face corecf i i de debi te pe fiecare inel. De obicei Ah. in care = AhrI si AhrII pot f i egali cu zero.s4Qz= & I .valorile ~ inifiale. 9 + + (I 4-46) . De exemplu.392 Hidraulica care trec prin conducte. Se reface & acelasi mod calculul si dupi citeva incerciiri se. 0. La refelele de distri buve Ah.ajunge la. Aceastii valoare poate fi pozitivii sau negativi. Se aleg diametrele. S5Q2 . de unde rezultii 9 iar in ecuatia I1 neglijarea t menului AQI si a piitratelor lui AQII 9 / Cu aceste aproximatii ~ h si: ~~ h #.hrg = s1Q: -1 s2Q. dacii AhrI si AhrIr sfnt maimari decit zero.Ah11 5 I Xh. bazate pe criterii economice. rezultat. # 0. .

chiar numai ingrimiidirile de aer sint z. S-au preY supus neglijabile pierddri~ede sarcinil locale ~i diferenta de lungime a conductei considerate in diferite pozitii. uneor i periculoase.din dauza presiunilor rnai rnari. Aceasta se i n t i m ~ l icind nivelul apei gura de intrare a condictei este i. Traseul 11 are fati de I doui inconveniente: necesitii conduct2 cu pereti rnai g r o ~ i . Chiar dacti se monteazii o ventuzii -(ventil de aerisire) in cresr tetul conductei. CONDUCTA SUPUSA LA 0 PRESIUNE INTERIOARA MA1 MICA DECIT P RESIUNEA ATMOSFE RIGA-SIFON 14. si alte gaze dizolvate in lichid incep a se degaja.7. mecanici si chimici (~ocuri si coroziune)..7. aerul. 7 -.2 p i trunde aer din rezervorul superior. viteza apei poate antrena ~i bulele de aer. Pentru conducte de alimentiri cu a p i .1. adicii daci presiunea absolut8 interioari este rnai mici decit presiunea atmosferici. in care caz s e formeazii virtejuri pornind cu . se afla sub nivelul conductei (cu depresiune).1 ) \ Migcarea permanentd in conducte sub presiune 393.. a cirei temperaturii. cind in conduc t. 14-13. iar in punctul cel rnai de jos se pot depune rnaterii solide ~i trebuie previzut un robinet de golire. deci trebuie ca 9 - T T 'I I : w 9 + Y - 1 Aceasti condifie trebuie respectat2 in toate punctele unde linia piezcmetric. scade sub 2 m.. . ~ o i o d a t i i .2.Fig. Dacii defici tul de presiune nu este mare. dac2 ins2 presiunea fn conduct5 este inferioari tensiunii vaporilor de ap2 saturati.24 m coloanii de apii. luind nastere fenbmenul cunokcu t sudnumele de cavi tatie. Aerul antrenat astfel devine supiiriitor prin volumul sgu..coloana de lichid care era in miscare se rupe.-L-----scizut . &el mai inalt si putind -obstrua sectiunea de curgere. cind denivelarea h. acumulindu-se fn punctul. Linia piezometricii va fi AB. . 14. trebuie ca presitlnea relativi in conduct2 -p -sii fie astfel ca: p pa > p. Cornportarea unei conducte care une~te douii rezervoare denivelate Pentru a fnvedera rnai bine modul de functionare a unei conducte cu dc --presiune. 14-13). si anume A ' B ' . = presiunea vaporilor saturati.-.3.7. aceStiaesedegaji cu v'iolenti si produc deteriorarea materialelor printr-o actiune combinata. I I --. v . se consider. nu trece de 25"C. Definitii. conducta din figura 14-14 care leagi doug rezervoare A ~i B situate la niveluri diferite. in t i r i cu climi Pv temperati. iar linia de sarcing total6 va fi cu fi metri deasupra liniei A B. Generalitiiti Daci linia piezometrici est'e l a o c o t i inferioarii conductei.v De altfel. 14.Antrenarea aeru-ax2 vertical5 de la suprafata lichidului si intrind in lui din rezervor in conduct6 conduct6 dupii traseul unei linii de c u r e d (fig.

Fig. T o t u ~ i dacii cre~tetul . La traseul V I . conductei se aflii sub orizontala lui A. In cazul cind punctul S se aflii deasupra nivelului apei in A.sifon6'. Racordlrile posibiie cu o conductl a doul rezervoare avezate la niveluri diferite Traseul I V este 'de asemenea sifonat.. ca intr-un .prins in conductii . Ar insemna deci cii pe acest traseu sint puncte de presiune absoluti negat ivii. Pe traseul V linia de sarcinii total5 intersecteazii conducta.7. Ventilul din S poate servi si la dezamorsare.3.aerul din exterior in conductii. 14-14. amorsarea se face prin absorbir'ea cu o pompii d e vacuum a aerului din S . miscarea lichidului de la crestet in jos fiicindu-se cu suprafata liberii. fiirii ca presiunea minterioarii sii fie rnai mic$ decit presiunea atmosfericii (v. sifonul se amorseazii singur. Presiunile absolute sint sub o atmosferii pe . ' \ 9 9 I r.:394 Hidraulica \ Traseul I I I ' a r e fat5 de I avantajul cii peretii conductei sint mai subtiri. conducta .) ' . i se spune .anal. . 14. De aceea se introduce in S un ventil care permi te hezaerisirea automat5 (ventuzii). dacii se lasii sii intre .conducts fiind supusii la o presiune mai m i d . ceea ce este absurd. 9 . provocfnd urcarea apei prih absorbtie in crestet si liisfnd-o d cadi cu nivelul liber * I n ramura descendentii.si ingriimiidi t in virful S .portiunea cuprinsii intre intersectiile conductei cu linia piezometricii AB. miscarea nu este posibilii decit pentru cantititi mici. art. poate functions. Dat fiind curbura axei conductei fndreptatii in sus. dacii se eliminii aerul . Cum punctul S se afli sub nivelul apei in A .

dat fiiid c i se formeaai pe peretii conductei un depozit de parafini ~i c i viteza este moderati. 14. mai ales a1 produselor albe. insi cu amor/I sare automati. 14-15. in practica transporturiJor de petrol din Rominia s-a folosi t formula ChCzy i n care coeficientul C= 14.2 320 si miscarea este lami' n a r k I n cazul cind mi~careaeste turbulenti. capitul A a1 unei conducte este introdus in lichidul din primul . In general.8. pentru a mentine n i v e l ~ lcon-. i n s i i -adapts te la constantele fizice ale lichidului. FORMULE PRACTICE PENTRU ALTE FLUIDE D E C R APA 14. .ce i n ce mai 'mult folosite in practici.Migcarea perrnanentd in conducte s u b presiune A 395 . in afari de formulele semiempirice. diametrele conductelor f i h d relativ mici.. cele mai frecvente ~i mai importante sint titeiul si produsele rafiniriillor de petrol. miscarea :ie aflii i n general in zona conductelor netede.5 A 9 .=.. 'Acest obiect hidrotehnic s ~ e c i a l va f i descris si studiat intr-un capitol urmitor.rezer. d u p i ce tubul' a* fost umplut in prealabii cu lichid sau d u p i ~ c e scotindu-se aerul din tub :cu ajutorul unei . numerele Re. Punctul cel rnai inalt h a1 conduc tei-sifon trebuie s i indeplineascii conditiile aritate in articolul precedent. lichidul nu ie poate ridica peste linia de sarcini absolutii arizontali a pur-ktului A .sifon6'un tub indoit cu capetele in jos si servind 13 descircaiea uhui lichid dintr-un vas superior intr-unul inferior (trahsvazare).I ( In sfirsit. form ulele o b i ~ n u i t e empirice ale m i ~ c i r i turbulente stabili te pentru a p i .or si capiitul . cici prin producerea d e vacuum 'in crestet. * I@. . la 'un nivel mai ios.3.8. la transportul fiteiului ~i a1 uleiurilor . lichidul din rezervoare s-a ridicat --lI n tub pfni la umplere.7. pentru ca s i se stabileasci un curent nefntrerupt. a f6st construit -in combinatie Fig. Dintre lichidele. Sifon de descircare c u un deversor. se intrebuinfeazi..t in rezervorul inC ferior. pompe de vid.. tratind despre deversoare. miscarea nu este posibili. iar viscozitatea fiind mare.ce1ilal. In acest scop. sint adeseori inferioare numirului Re.stant intr-un rezervor si totodati ~ e n t r u a evacua debitul in exces' a1 rfului. Un asemenea i dispozitiv. altele decft apa.^ Ip q l 14. Astfel. a ciror visqcozi t ate este miti. Sifon de descircare Se obisnuieste a se numi .1 Lichide viscoase Formulele semiempirice sint valabile pei~trutot felul de fluide ~i sint din .grele. ~i vi teza moderati. transportate prin conducte. pe traseul V I I . p e n tru?ransportul la distant.

urmind o evolutie izotermb. temperaturii dintre lichid si subsol. prin pierderile de energie: datorite freciirilor.5 la tifei. greutatea specific5 este 'variabilii cu. expandeazii. in cm. presiunea. deoarece v'ariatia presiunii fiind lentii. se noteazii V. y.. nu se produce o riicire*bruscii prin expansiune. Asadar. viscozitatea corespunzind temperaturii medii a aerului din regiunea respectivii. se va fine seama de sciiderea diferenfei de. ' 14. sub forma diferentialii (6-16 c) a fost demonstratii la paragraful 6. -In cazul transportului titeiului parafinos inciilzi t la o tempkraturii mu1t. se poate considera schimbarea de stare -a gazului. mai'muit.l amonte. de aceea ecuatia de cont inui tate in miscarea permanents devine in acest caz 9 exprimind conse. pierzind din pre-siune. viteza.396 Hidraulica la petrol lampant ~i C= 1 1. Pentru conductele afl'ate in serviciu mai mult timp s-a constatat cii la petrolul lampant este mai exact a lua C = 12.5: gdz -+ dPp + dV2 2 - - 0. determinat prin. Intr-o primii aproximare. deoarece. 9 = V. tinind seama de (14-50): Ecuatia lui Bernoulli. in timp ce se transporti pe conductii. a fiind observatie ~i experientii. < y. exprirhatii printr-un factor r a X . y.Asadar putem scrie ecuafia de stare fizicii: A 9 / I sau.5. . y. ins5 y. superioarii temperaturii aerului. in functie de distanfa de parcurs. D=diametrq. in sectiunea 2 din aval fiind este mai mare decit in sect iunea. prin expandare.2. se produce ~i o cantitate de ciildurii care compenseazii in parte pierderile prin ex~ansiune. . = const. In cazul cfnd sectiunea conductei este constantii : A V . medie in sectiune. Ca ~i in cazul lichidelor.8. dup8 o lege exponentialii. Fluide expansibile (gaze $i vapori) Gazele ~i vaporii.rvarea materiei. Q in l/min. viteza.

y. u i punct aval. = 0. respectiv scoboritoare a axei conductei. I n care: h este diierenta de cot2 geodezici a punctelor I si 2. fiind greutatea specifici a aerului . La conducte orizontale sau uSor inclinate. 2 v2 D 2g Se obtine ecuatia ciderii de presiune a unui g a i transportat sub volum *const : ant S-a luat in considerare in loc de y. tinind seama de ecuatia de stare fizici (14-51) si integrind: . diferenta (y . .unei pante urcitoare.rezulti dupii integrare. (14-54) In realitate.Ole. pe a x i . se obtine in cazul neexistentei frecirilor : z1 -2. pentru un element de lungime dl Sau.Migcarea permanmtd E conducte sub presiune n .corespund. ecuatia ciiderii de presiune a unui gaz P regim de n expansiune izotermici : - . indicele 1 reprezinti in general un punct amonte.sau.-p. iar 2.2 . Gradul de aproximare rezul t i chiar din ecuatie : d a c i (p. + PI -P2 Y v. semnele respectiv .Integrind.de frecare pe lungimea 1. de la 1 la 2. de la sectiuneal la sectiunea 2.. care este: A--. membrul intii a1 acestei ecuafii trebuie s i fie egal cu lucrul forfelor .v1 2g 2 . . se pot aplica formulele de la lichide. + . eroareaceseface neglijind variatia de presiune & este . aceastii eciafie se simplifici astiel : .ya).-corespunzitor unui kilogram de gaz. Daci pierderea de presiune este mice gi expandarea neglijabilii.) este E % din p.

viteza real%: 9 <-zg A - Fig. dac5 in formula Darcy lu5m h = 0. . la. ramificatii. Pierderea local5 se poate exprima in p ierdere echivalenti p e o anumiti lungime de conductii. vane etc. i cu V . treptat cu peretii vasului.u n coeficient care depinde de caracteristicile geometrice ale elementului care produce rezis-tenta localii: de rugozitate.9? Determinarea pierderildr locale pe cale teore-tic5 nu se5 a06 -008 poate face decit in citeva cawzuri. si care se adaugii la pierderile I.025.pentru diferite moduri de intrare 4n conductii. numiir Re etc.viteza. se numesc pierderi de sarcinii -Racord ~ o t u n d locale. fig. In general. 14-16). .338 Hidraulica 14:9. gs= q96+0. % Observafie. Dacii se noteazg cu V iviteza idealii. PIERDERI DE SARCINA LOCALE LA MISCAREA PERMANENTA IN CONDUCTE Pierderile de sarcinii care se produc pe distante scurte de conductii. astfel cii: < . rezul t5 pierderea de sarcinii local5 ' Valorile cp si <.roportio-nale cu lungimea conductelor. s. a) Rezistenta la intrarea in conducte (dintr-un rezervor. 14-16. in m . o pierdere localii se exprimii prin for-mula: hi= v2 . Rezistentele hidraulice la intrarea P conduct5 n v = c p a v. in care h f r 3 a- - A este pierderea de sarcinii. schirnbiirile bruste de sectiune. coeficientul = 1 corespunde unei pierderi de sarcinii pe lungimea L .. Astfel. V . au fost obtinute experimenial. Pn cazul in care conducta se racordeazii. la derivatii. in m/s.

colturile 1-1 nu 'ia parte la miyare.2g (1 v: -5) 2 ? deci <'= . 14-17): 1) Pl 0 2 .i I I 3 . 2 )Q2 4. -LiG$.. . . . Observa#ii. ceea ce are ca -efect: producerea unor zone.(. 2) Formula lui 5 d l rezultate foarte exacte cu conditia sii se aplice fn.. .. J Fig.1 2g a 1 )2 . Relatia se poate pune sub forrna generalg t.V2" (Q. ------.perrnanentci in conducte sub presiune 3993 b) Liirgirea bruscii a sectiunii. * (VlV2 . = (2 t - sau h i = . deci t.P 2 Q2 + P Q V ~ .~. in colfurile de lfngii sectiunea I .->. h i = . 14-17. fapt coifirmat prin observatii ?i'justificat prin aceea c l lichidul din. 1) Demonstratia se bazeazii pe ipoteza cii presiuilea p este aceeasi: imediat fnainte si dupii liirgirea sectiunii si se repar t izeazii uniform fn ~ectiunga. Sectiunea creste brusc de la Q la Q2.2(V2 - .~ . ci se fnvfrteste pe loc.VI V ) 2 P2. y --\%-\-\?\/ ' 2 2)<.) dec i PI- (PI .v. Lirgirea bruscii a sectiunii unei conducte- Egalfnd 'cde douii expresii ale lui Y .. care se linistesc abia dupii un parcurs L w 8 D. sectiunea 2-2 suficient de depiirtatii de 1-1.g\*d<-3 I " Q2 = 0.. 2g v2 .P -. Pentru determinarea pierderii de sarcinii se aplicii teorema impulsului masei de lichid cuprinsii fn suprafata de control 1 1-22 si relatia lui Bernoulli (fig. Apoi vine o zonii plinii de vfrtejuri.Miparea . minimum L = 8 D . 2 I ' 7 1d 2 .P Q V ~ = O sau. rezu 1t 5 relatie cunoscutii sub numele lui Borda sau Carnot. I CI L cd 3 v1 n.. intrucft Q 3 V2 Q2 = = + - P. liirgitii. fn care lichidul nu ia parte la miscarea generalii. ' .

S-a observat c i . P dreptul contractiei. si in sectiunea Q. -. LQrgireacontinua a sectiunii unei conducte virtejuri. = -in care' < 1.5. Fig.4. 14-19).mele generale ca la pin'ctul b precedent. fngustarea brusci a sectiunii unei conducte .dacii 2L! ' I vf 9 - v: Daci racordarea se face trep tat.0 si h.. 14-18). Aplicind teoren . 14-19. deci = 1.cr se poate lua. la colturi. = . Nu este pru2g dent sii se ia c< 0. dupi J . Diafragma intercalati pe conducti - tiunea Q. Pentru intrarea in rezervor. Problema se trateazi ca la lirgirea de sectiune de . miscarea trece de la regimul laminar la regimul turbulent. c) ingustarea bruscg a sectiunii (fig. I V .. 14-20. r) = 0.? d) Diagrama (fig. 14-20).0. 14-18. La tuburile I conice divergente. . Ni kuradie 1 a g b i t cii pentru Re >l00000 se produc dezlipiri ale cured tului de la pereti si o zonii de Fig. din experiente. se ajunge la coeficientul de pierdere (1 4-62) Tn care.Consecintd. in tuburi divergente. Weisbach: e) Lgrgirea continu5 a sectiunii (fig. la numere Re critice mult mai mici decit la conducta cu sectiunea constantii.5. tubul este cu muchii vii. Pierderea de sarcinii la in*gustarea bruscii de sectiune se datoreste celor doui zone de virtejuri in sec9 < < / Fig. in special c h d 9 . deci se recupereazii cel mult jumitate din energia cinetici. h.

Venturimetrul clopot). astfel cii pentru a > 30°. pentru o fngustare % fn . q scade repede. .01 sau chiar mai mic. s-ar numi randamentul racordului. pentru lsrgirea sectiunii ping la miirimea sa initialii. la o conduct5 cu axa orizontalii. In acest caz pierderile de energie sint neglijabile.Dispozitivul Venturi" pentru mburarea .20. ci numai o fractime q (z $ ) i n care r. ' 9y A plicalie : . Coeficientul se poate lua dup5 formula 9 f) Pngustarea continu5 a . ~~licfnd relatia lui Bernoulli intre sectiunile I si 2..sectiunii. Dispozi t ivul carei se intercaleazi in conduct2 se comII pune . :-I .p. . = 0.0. Ah - vitezei si a debitului intr-o D conducti (fig.15. pfn2 la un unghi de 8". . Viteza qi debitul se calculeazii cu formulele: L Q = Vl Q1 = k dp. In regim turbulent. variatia energiei cinetice nu se transfo'rmii fn intregime in energie de presiune. 14-21). Astfel. pentru fngustarea sectiunii.. chiar daci unghiul a este mare. este.dintr-o pies5 convergentii scurtii (in formii de Fig. deoarece curentul este stabil. Dac2 unghiul a creste.Mi~carea permanent& 2 conducte sub presiune n 40 1 unghiul conului este mai mare ca 8". coeficientul 1: este 0.. se poate admite 1. . k flind constanta aparatului. iar randamentul q = 0. obtinem: Valoarea lui c. conform experientelor.. 14-21.80. formii de trompii sau clopot.85. si un manometru diferential care miisoarii diferenta de presiune dintre secthnea initiali $i cea ingustat5.0. apoi o piesii divergent5 sub un unghi cr < 8".

Valorile coeficientului de pierdere. se pot calcula cu formula lui Weisbach: 9. misuratii pe a x i . . pe de o parte..402 H idraulica g) Curbe. la o curb5 de 90°. dezlipirii stratului limits de la pereti. pe o curbii de lungime 1.30 0.cos 8 2g b 7: = 0.a din tabela (14-3) Tabela 14-3' 6" 1 30 ! 40 1 50 1 60 1 V : 70 1 .. Fenomeqe secundare la o conducti curb5 Pierderea total.lO pentru dl = d. cientul Fig.55 0.1. curentilor sec.40 0. numirul Re si rugozitatea relat iv5 a conduc tei. Sn portiuni le de &rent in care pres'iunea c r e ~ t e sensul curentului (fig.7. se poate lua coefi-.. iar hi ==I + ~~-2L~V. zonele in care se produc virtejuri de dezlipire sint AB si CD. . 14-22). h) Coturi (bru~te). 80 1 90 5 0. care se compun cu curentul principal intr-un.0.70 0. 14r22. iar coeficientul este 5 2g in functie de unghiul 6. Pentru curbe de 90" se poate folosi urmiitoarea formulii a lui Weisbach < 9 < = 0. # d.13 $ 0. local. < I sau se pot 1u.20 0. Pentru 6 # 90'.90 1. se socoteste: 9 in care h este coeficientul de pierdere intr-o conductii rectilinie de aceeasi rugozi tate. Perturbkile se produc ins5 pe o bortiune de circa 50-70 D dupii curbii. Sn Astfel. iar R .dublu curent spiral. si pe de a l t i parte.raza de curburii. Pierderea de sarcinii in curbe este de v2 forma hi = 7 . Pierderile de sarcini in curbe se datoresc.16 (1 4-67) I in care d este diametrul conductei.undari transversali. 1 . - Daci d.

prima. pierderile se mic~oreazi.8 0. Ramificarea unei conducle de unghiul de ramiiicafie. ~i a doua. 14-24. 14-23.5 Q Qz - Q = 0.8 0.= 0.9 0.74 0. < Fig. Pierderile la ramificatii in Fig.3 - .7 0. La ramif icatii s-au obtinut valori experimentale pentru cazul intersectiei a trei conducte.9 0.7 0. O.58 O. pentru trecerea de la diametrul D la D. Coeficientii variaz5 foarte mult in functie de raportul debitelor.ghi ascutit sint cele mai mici.76 I 0. pentru trecerea de la D la D.Qt +Q2 diametrul conductei principale si 0 v diametrul conductei rami ficaie este mare.Migcarea perrnanantii in conducte sub presiune 403 Experientele aratii c2 1: depinde si de numirul Re gi de rugozitate. de raporturile diametrelor si de sensul vitezelor (la despgrtirea unui curent in doui. favorabil 1 VdV Cz * O.32 1 ‘.3 0.61 O. Pierderea local5 este exprimat5 sub furma respect iv.52 1 0..75 O. Experienta aratii c5 cele mai mari pierderi se produc la ramificatiile in unghi drept ~i cind raportul dintre Q . ramificatie de asernenea cind diametrele conductelor sfnt egale. i) Ramificatii.35 1 O.3 Q2 Q Qe ..79 O.7 0. sau unirea a doi iurenti intr-unul).5 0.0. Dac5 se rotunjesc racordiirile. Schema distributiei debitelor o un. Cot (brusc) de conduct5 Fig.7 6" ' 90" 1 GO0 1 3'0" 90" 1 60" 1 30" 90' 1 ' 60" 1 30" ' D 2 / D . Pentru ramificatii ca in schema din figura 14-25 se dau in tabela 14-4 la I I r .54 0.88 1 0. 14-25.59 0.

. In experientele filcute*. Inst. pentru rapoartele cele mai favorabile ale diametrelor D 2 / D si diferite valori ale lui Q2/Q si 8". 14-6. Robinet in conduct2 circulari 14-7. se folose~tetabela 14:5. coeficientul 5 este dat i n tabela 14-6.5 17-.s 1. j) Aparate de Pnchidere ~i de reglare a debitelor.95 0. Weisbach in tabelele 14-5. ~i 14-9.02 0.6 0. * G.3 0.7 0. Tabela 14-6 Diarnetrul E n foli Raportul e / D 118 1 114 1 318 1 112 Robinet fig. dup5 Weisbach.39 111.12 4. 14-27. Vogel 8i F. .4 0. . 1926-193 1. muchia de despiirtire a fost rotunjitg. Van5 plan5 pe conduct5 dere de sarcing chiar cind vana este complet deschisii din cauza nise'i sale. Fig. Miinchen.1 : 0 2 0. ** Valorile coeficientilor c sint date dupi J .5 0. Se vede cil se produce pierFig. A c2 9 9 ' 1 Tabela 14-5 Raportul s l / s 2 0. 14-8.Coeficientul depinde de gradul de deschidere a vanei e/D. . Vana plan5 in conduct2 circular5 ~i dreptunghiular5**. Mitteilungen Hydr. 14-27) (3n conductg circular%.Pentru vana' in ~'onducte dreptunghiulare.o 0 Coeficientul c 193 44. conducta - circularii.8 8. 14-26. Petermann.valorile (In cazul curentilor care se despart).

. Vani-clap2 Coef icientul . 14-28.Mi~carea permanentt in conducte sub presiune ' 405 Tabela 14-7 Coef icientul c Vans-f luture (in conduct5 circular5. 14-28) Fig. 1 2 . 14-30). fig.25) D.0.8 ori sectiunea conductei .(Dl . 14-29.. "(054 8 D:) = 1. Vani-flut ure Tabela 14-8 Coef icientul c Vang-clap5 (fig.8- xD2 4 9 b = . h este cursa = (0. 14-29) Fig.D).l . Se construiesc astfel ca sectiunea inelari sii fie de 1. . c Tabela 14-9 Ventile la pompe cu piston (fig.

. \ Fig. Bach: - v2 . Vn din ul timul termen este viteza corespunzind diametrului de conduct5 la iesire. Schema de calcul a unui sistem cu conductc scurte . Pe parcurs conducta are coturi. iar dacii debiteazii in rezervorul aval sub un nivel de a . 14-30. fngustiiri si lirgiri de sectiune si o vanii (sau robinet) d< reglaj . Ventile la pornpa cu piston intre sectiunea o (in rezervor) si sectiunea n la iesire (in atmosferii sau fn rekervoru~ amonte). tinind seama de pierderile liniare $i de cele locale.GU clapetii de retinere 1: = 10. 1) Principiul de calcul al conductelor scurte.fiirii clapetii de retinere c = 5.. cohducta plecind de la u n rezervor si terminind fie in atmosferii. 14-31). scurgindu-se mai departe (canal). k) Sorb . Cind conducta debiteazii liber in atmosferii.6. S5 scriem ecuatia lui Bernoulli Fig. 14-31.Pierderea de sarcini hi = 1: de C. iar 2g c se ia dupii formulele date V este viteza in sectiunea de diametru D. Fie un sistem hidraulic format dintr-o conductii scurtii (c)cool'c alciituitii din n tronsoane de sectiuni si lungimi diferite (fig. fie Sntr-un a1 doilia rezervor.. V este vi tiza ce eventual ar avea apa f n acest rezervor. Linia energetic2 $i linia piezometricg.

de bbicei exist5 nurnai'un dia-metru si formula se sirnplificii mult. P cele n tronsoane si cele m n puncte unde se produc pierderi locale.oef icientul redus" a1 pierderilor locale. iar 9 (14-75) s e nurneste . se poate scrie: H fiind diferenta de nivel energetic Pntre sectiunile extreme. ramificatii si fiiri organe de Pnchidere si reglaj. Tn pract icii.. ci .-pe baza ecuatiilor de continui tate 9 astfel cii ecuat-ia (14-73) devine H = . Linia piezometricii se obtine coborfnd sub linia energet icii cu valoarea v2 corespunzltoare a . Qk ' care perrnite a calcula pe V .icate. Diversele viteze medii ale fluidului irf trarrsoanele respective se pot exprirna In functie de o singuri vitezii .'"i-Aj 2g 1 3( r ck (-)2+n s+ Q Dj Qj a]. dacii se cunosc H si elernentele geon~etriceale sisternului.'teuri. desi ele se exerciti pe o oarecare lungime. Observat ie... 9 9 9 2g . rareori se foloseste o-conductii de diarnetru constant far. ~ u ce ~viteza Vn este calculatl prin formula (14-74).Mi9carea permanentd in conducte sub presiune 9 407 9 Detaliind pierderile prin' freciiri (rezistente). se obtine debitul h Linia energeticii se obtIne prin coborirea sub nivelul energetic cu pierQerile de sarcinii cumulate pin2 in sectiunea consideratii.sisteme hidraulice" mai mu1t sau mai put in cornpl. Pierderile locale se reprezintii printr-o ciidere bruscii a liniei energetice. coturi. La un sistem cu conductii scurtii..de exemplu viteza rnedie la iesire Vn.

50 m (Q = 4. aceastii lungime abia'se stibileSte distributia vitezei Pn regim turbulent (v. In acest caz. XIII). 173... Conducti de golire la barajul de la Bicaz H = 90.eti. cfnd nivelul amonte este la cota maxirni admisi. din cauza posibilititii de fnfundare. in. Diametrul golirilor de fund este de 2. Rezolvare.3). experimental (v. nu dau pierderi de sarcini. Ie~irea din conduct2 se face cu 90. 2) Calculul evacuatorilor de fund ai barajului de la ~ i c a z .. Calculul se face ca pentru o conductd scurti. . pierderea la intrarea frn conductg hri . foi-mulele misciirilor turbulente nu mai sint valabile ciici pe.10. 14-32.*. S i se calculeze debi tul pe care-1 poate evacua o conducti. 14.f. sectiunea de caplt este con-tractatl la a. pierderea la cot h.75 m sub nivelul maxim a1 retentiunii. i n figura 14-32 se indicg sectiunea transversali prin barajul de la Bicaz. vom avea: Pierderile de sarcinl sfnt provenite din pierderea la griitar h.75 m. Considerim fnsi.6. deci trebuie sii i se aplice calculul precedent. Exemple numerice 1) Exemple numerice pentru calculul acestui fel de conducte au fost date la art. cu elementele de trasare ale golirii de fund.. o suprafati de 25 m2 ~i calculim pierderea cu formula: - * Vanele. ~i ciderea Fig. Calculim fiecare din aceste pierderi : Gritarul este format din bare circulare cu diametrul 15 cm cu interspatii b = 30 c m qi are o suprafati de 45 m2. fiind de tip ochelari. cap. pierderea prin frecare h. dacii suma pierderilor locale intrece 10% din pierderile longi tudinale. Dacii lungimea conductei este sub 50 D (diametre). art. pierderile de sarcinii locale pot precumpiini si este preferabil a se determina suma pierderilor. avfnd scurgerea la i e ~ i r e la presiunea atmosferici.906 ma). Scriind ecuatia lui Bernoulli fntre un punct la suprafata rezervorului amonte ~i un punct: la i e ~ i r e .fati de un plan de referinti. ~i pierderea la fngustarea de capit: h.15 m2. la deschidere cornpl.0 conductii se poate considera scurtii.. = 4. 11.

g ~= P [f)y3 9 p = 1. de sarcin5 are o valoare redusi . 25 viteza ~i respectiv sectiunea conductei.Pierderea in cotul cu unghi la centru cx = 28": Coeficientul de pierdere local5 se calculeaz5 cu formula aproximativi: .Pierderea s unde . Din ecuatia continuititii.79 pentru bare rotunde Vgy este viteza de acces la suprafata grltarului avem: unde am notat cu Vc ~i (agy= m2).013 este dat5 de relatia: . 6 .Mi~carea perrnanenta' in conducte sub .Intrarea fn conduct5 are o form5 hidrodinamici pentru care coeficientul de pierdere Ci = 4 0 6 prin frecare pe o lungime de circa 81. .OO m a conductei metalice cu coeficient de rugozitate n = 0. .presiune unde .

= 150 mm.5% mai mici decit cea stabiliti prin incercgrile pe model.b i b u f i a de debik pe conducte. = 0. = 35 11s. sln t : Eig. . diametrele 4 deduse pe baza vitezelor recomandate pentru retelele de distributie 30 . 8 De exemplu: mi~careaapei in con500 m ducte se face de la A + B + C si de la A +D + C. D4 = 250 rnm.55 X 30 = 51. Debitele diferitilor consumatori slnt indicate pe figuri. 4 j . e 3 0 PO& . Retea inelari calculati prin aproximatii Dl = 250 mm. D. 3) Sd se dimensioneze conductele refelei .Pierderea Hidraulica la ingustarea treptatii de la i e ~ i r eva f i d a t i de relatia: Din ecuatia continui t i t i i avem: 'Pentru ciderea maxim2 : Aceastg valoare este cu numai 1.Q4 = 20 +0.55 X A X 20 = 11 l/s. Se admite un sens rational de t5 35% curgere a apei in conducte qi o 2 repart itie echilibratii a debi telor.inelare din f igura 14-33 8i sci se calculeze dis.Q. + succesive D.4 10 . Debitul pe conducta 1 fie Q1 = 15 35=50 11s. 14-33.5 11s. + + + I/J . 500m La aceste debi te. iar pe conducta 4 . = 200 mm. Reteaua este situatii in plan orizontal. pe conducta 2-Q. Debitul de calcul '9 S pe conducta 3 .

prin introducerea unei corectii AQ.45 .32 + 4. este necesari o recalculare a debitelor.8892 i [s-au neglijat termenii cu (L)Q)~].09 m.Mi~carea permanentd in conducte sub presiune Pierderile de sarcin2 pe fiecare conduct2 rezult2 din tabela de mai jos: 41 1 Suma pierderilor de sarcinii pe inel este Cum suma pierderilor de sarcini trebuie s i fie nuli.0. .0.OO. Debi tele recalculate sint : Suma pierderilor de sarcini rezul t i Ah'' = 2.47 = 2.- 3.3. .09 m la verificarea pierderilor de sarcini pe inel provine din aproximafia (AQ)2=r0. Eroarea de .78 11s 0.86 = . care s i mireasci debi tul pe conductele 4 ~i 3 ~i si-1 r e a u c i pe conductele 1 gi 2 - 2.

in sfirsit. 9 ..este cu atit rnai violent. ' permanent gi ihdependentii de aceastii presiune..Capitolul XV Mipcarea variabili i n conducte sub presiun e Atit timp cit miscarea unui lichid intr-o conductii sau un sistem de con-ducte sub presiune sk face in regim permanent. ci se propagii in lungul conductei cu iuteala sunetului. se cautii a se limi ta fenomenul la o portiune din conduct5 cit rnai scurtii... presiunile in orice sectiune a .numit . conductelor se mentin constante in timp.lovitura de berbec" . sau cind exist5 intercalatii pe conductii o capacitate care sii acumuleke lichidul sau. Variatia debitului pe conducte se reali-zeazii cu ajutorul unor organe de inchidere sau de reglaj. Fenomenul acesta . motorului. depresiune. asemenea unor lovi turi pu ternice. In cazul deschiderii aparatului se produce intii o .de ciidere" (fig. dimpotrivii. fie . ca: robinete. Pentru cii lovi tura de berbec necesi tii supradimensionarea conductei si diiuneazii functioniirii instalatiilor. urmat8 de o serie de supra. datoritii fie necesi'tiifilor de exploatare. cind lichidul isi g i s e ~ t eiesire printr-o derivatie din conductii. Suprapresiunile pozi-tive sau negative care se produc lingii aparitul de obturare nu sint numai locale. pentru o sciidere a turatiei motobornpei se produce intii o depresiune.si subpresiuni. vane. deoarece necesi t5tile de apii sau de energie variazii tot timpul si se produc destul de frecvent opriri sau puneri in miscare ale intregii mase de 'l(chid. In cazul din figura 15-1. A A . sistem de vanete la turbinele cu reactie. in general cu nivel de apii liber.si subpresiuni. asemenea unui tub piezometriccu o sectiune foarte mare.nor defectiuni in alimentarea cu energie electricii. care se amortizeazii cu timp. a si 6 ) se produce rnai intii o suprapresiune urmatii de o depresiune si dupii aceea 'de o serie de oscilatii ale presiunii. cind manevra vanei se face lent. c. Starea de miyare permanent5 este ins6 numai exceptionalii. In cazul unor inchideri . lovitura de berbec este rnai iedus5 la conducte scurte. cu cit conducta este rnai lungii si cu cit inchiderea este rnai rapid8 . putind solicita conducta. la porn-pele actionate de motoare electrice debitul scade de fndati ce scade turatia. Lovitura he berbec este decl o suprapreiiune (alter--nativ pozitivi si negativii) care se adaugii presiunii din miscarea de regim.l. 15-1. deflector la turbinele Pelton.chiar partiale .ale aparatului obturator a1 unei conducte . urmatii de o serie alternativii de supra. prin intercalarea unei camere sau a unui caste1 de echilibru.

.

cii pierderea. de sect iune constant: . de sarcinii poate fi considerat%. Dacii apa ~i materialul din care este fiicutii conducta forfatii nu ar f i cornpresi bile. energia cineticl a masei opri te brusc trebuind sii se transforme intr-un lucru mecanic cu deplasare nulii.oscilatia in mas5 a licl~idului" in c~nsecintii o usoarii si si oscilatie presiunii sau a nivelului apei. ar fi insii gresit a neglija mai departe freciirile. In realitate. freciirile au efectul de a amortiza cu t impul oscilatiile. Reprezentarea schematics a unei conducte forfate simple. previizu tii cu un deversor care sii limi teze nivelul de apii in canal (fig. sii consideriim cii sectiunea conductei . freciirilor apei in conduct.2. cii panta conductei variazii ddar putin in jurh. 15-2. se introduce un caste1 de echilibru.apii sau cu presiune de aer. viteza in 0.si grosimea tolei sint constante. ar urma sii se nascii o for@ (presiune) infiniti. unei valori medii.Q si fie V . Deoarece insii apa si conducta sint compresibile. In afarii de fenomenul loviturii de berbec care se produce in conducta fortatii. In t impul foarte scurt de la inceputul oscilatiilor. se intercaleazii o simplii camerii de apii. suprapresiunea riimfne la valori finite.. deci se poate admite ca. lucrul mecanic datori t. A A a 9 . b) La conducta de refulare a unei pompe se folosesc rezervoare de . EXAMENUL CALITATIV AL FENOMENULUI A Intr-o primii aproximafie. dacii aductia de apii este un canal cu nivel li ber de scurgere. si anume . 9 9 A A I 15. Fie viteza medie intr-o secfiune V = . 15-1 .. ceea ce este contrariu experientei. deosebi t. se mai produce in castelul sau in camera de echilibru un fenomen. este neglijabil. sii nu se considere efectul freciirilor . neglijabilii. ' l-2 ' Presupunem o inchidere instantanee a vbnei d i n 0 si cii numai lichidul este compresidil. ciici ar frisemna cii oscilatiile ar continua la infinit. * Fig.- In cazul cind apa este adusii de la instalatia de prizii printr-o galerie sau conductii sub presiune. nu ins2 ~i peretii conductei. pentru prima oscilatie. in aduciie.

Rezul tii : (N. la zero.. insii nh se poati tine in echilibru deoarece in punctul A presiunea pe fata nn este numai p. iar presiunea Ap se va propaga de asernenea cu celeritatea a 2L de*la A la 0. . E. L .Ap = . Aceastii miscare cu viteza . Cre~terea este datoritii faptului Ap c5. exprimind P coloanii de lichid: n AP -. deplasa in sus cu viteza Vo si primul strat de lichid care se decomprimii estk in 0. % A I 0 este po Ap. 15-3. stratul nn va f i solicitat de viteza -*V0 spre rezervor.depresiunea 3T0 ? + a 2 a 2 9 ..care este presiunea in caste1 ~i care nu depinde de fenornenul din conducta -'pe cind pe fata mm presiunea este p. 15-3).. la '0.une Sii consideriirn volumul elernentar de lungime ds in lungul conductei.ro = .mass lichidii contifiuii a se . prirnatii. astfel cii dppii tirnpul . adicii: ? Notiirn . Din momentul Pnchiderii in timp dt. Repetind rationamentul de rnai s ~ se poate dernonstra urrniitorul rners a1 s fenornenului : La rnornentul t = . -In ace1 moment. .. suprapresiunea Ap se transmite in timpul la intrarea in conduct5 (fig.. masa lichidului isi va relua + ? a volumul specific si presiunea initial. Jucoyski) Sau.-.i.' lichidul a continuat sii intre fn volcmu1 Q ds. avo g -. a Y Ca urmare.Ap S-a intreaga propagat rnasii a CU CeleI'itatea a din 0 in A: lichidului fiind dilatatii Fig.Vo (fig 15-4). Din cauza dezechilibrului. presiunea in 9 . Dacii n-ar f i fost cornpresi bil.I Mi~carea variabild in conducte sub presi. din cauza compresibilitiifii sale.. (15-l')~ . Ap. Dilatarea lichidului continuii succesiv si fn straturile supe.c.. in punctul 0 . presiunea a crescut pe fata mmcu Ap. inceteazii rniscarea lichidului pentru un moment si fntreaga coloanii de lichid din conduciii este corn-.din 0 pin2 in A... . Aplicind teorema cantititilor de rniscire la rnasa pQ ds. astfel cii la momentul t = .paVo.Vo se va propaga in straturile de lichid succesiv de la A. siunilorlaPnceputu1~0ndu~tei . scriem cii variafia cantitiitii de rniscare este egalii cu irnpulsul fortei in tirnpul dt. insii anirnatii de vi teza .la t = To . cresterea de presiune ar f i fost infini tii . 3 ciirei vitezii variazii de la V. pe cind pe fata nn a riimas p. unde se produce depresiunea . Anularea suprapre-..a viteza cu care se propagii suprapresiunea p ~i pe care dt ds o nurnirn celeritate. rioare.2L In tot intervalul de timp de la t = .

--t vo -a R eprezentarea cali tativi a lovi turii de berbec intr-o sectiune oarecare . f..-2s a 3 * .15-4. 15-5.vo 2fL-sl . 2 . .fa- 20 2 . 2 O . . g f *-320 2 t =2b ' ~ i g . Reprezen tarea cali ta t i v i a lovi t urii de berbec fn sectiunea de la s f f r ~tul conductei' i vo L a 2L ! * a 3L .- a a Fig.s l i .

de vitcza f Vn. fiind animat . 15-5). viteza ia valorile V . unde s = 0. timpul he la t = 7. in trei faze: Vo. plus cresterea canti tiitii de lichid care se lnmagazineazi fn volumul geometric h i t a t . fazele fncep dupH timpul ~i se A ' q a termini inainte. fa26 nulii. In sectiunea A de la castel. h conduc t i . Schem5 la calculul vi tezei de propagare. Fie d W diferenta de volum. In sectiunea de lingii vanii. (presiunea vaporilor saturati). din momentul fnchiderii. lichidul se comprima iar. I (V+-ds )Q d t = . cu acela~i interval. Dupi aceea reincepe mi~careain sens invers (fn' jos) cu viteza V . V viteza medie in sectiune la disstanta s de 0. deci durata supra. deci si Ap = paV.Mbcarea variabil~ tn canducte sub presiune ' 417 si pentru un moment fn repaus. doar h este mai mic.. ptnii la momentul t = 2 r o . fncepfnd fnsii cu straturile superioare. 'datoritii cornpresibilitiitii lichidului (fig. cfnd intreg lichidul atinge densitatea initialii.Ap. la t = 2 ~ . -Vo. Cantitatea Ap este tot paVo. . Variatia vitezei este 7. 15-6. datori tii elast ici tiitii conductei. mersul fenomenului riimine calitativ acelasi.~resiuneaIn 0 este p. este egalii cu cre~terealateralii a volumului. > Cre~tereade volurn dW1 datoritii compresibilitiitii lichidului se obtine prin exprim area coeficientului de comp~esi tate : bili Fig. este mai mic.P a r sau chiar daca < -p. CALCULUL VITEZEI DE PROPAGARE A LOVlTURII DE BERBEC Din conditia de continuitate se va exprima cii diferenta de volum l'ichid care intrl sau 'iese in intervalul-de timp dt prin sectiunile Q. viteza este evident permanent nulH. . A + A 7 l 1513. dW=-VQdtf . fn tot . .(sau sub-) presidnilor 2(L-S) ' (fig.V fiirl sii mai treacii prin faza nulg. = E a in sectiunea s se vede pe diagrama din figura 1&5. In t impul dilatirii lichidului s-ar putea produce ruperea coloanei daci PO< ."' 2 ds Qdt ds. : In cazul c i se considerg si elastici tatea conductelor. . S Pentru osectiune la distanta s de 0. deci ca Pn starea initial&.. 15-6). care limiteazi portiunea de conduct5 de lungime'ds.. A + I.

. rezultg: I L 9 r sau . -. ! . conform formulei lui Newton: &- . ds = .4 In aceste formule W este volumul elementar. . . notfnd cu E modulul de elastici tate a1 materialului din care -este .lui d W.ds (pentru 7cDZ 4 sectiunea circulari) ~i dp este creiterea presiurlii. iar cresterea de volum t sftrsit. . este: .. datoritii elasticititii conductei. -' . ' I. . L I 8 . cre~tereatotala" a volumului datoritii elasticititii peref ilor si lichidului : 7 a . Introducem notaf ia:> Se stie cii viteza a de transmitere a sunetului intr-un mediu elastic este.fgcutii conducta. Cresterea de -volum dW.. si dW. se calculeazii pentru d crestere de presiune dp in modul uqmiitor: Tensiunea in peretele unei conducte cu perete subtire este datii suficient de exact de formula: 7 e fiind grosimea peretelui. In d 7 ComparFnd aceastii ecuatie cu (15-2) i introducind expresiile. Cre~terea elastid a razei. ' .

6 ~i paragr.. n A~adar expresia si scrie : ..sensul pozitiv a1 spatiului.1 a Fig.V d V dt g dt ds - V dV g .dV --V = I- 2g / ~-~----f--+ g as dt Raportul . Intr-adeviir: . CALCULUL ANALlTlC A L MI$CAR~I I In afarii de'ecuatia de continuitate obtinutl mai fnainte (15-3') ne folosim de ecuatia lui Bernoulli extins5 la migcarea variabilii (paragr. 15-7... a = 285 ... se obtin pentru a valori destul de variate..variatia lui V fat5 'de t... ling5 vana de fnchidere....In r a p ~ r t cu menu1 fiind cvasiinstantaneu.Pen tru cauciuc 7) ( = I 17 ......Miqcarea variabilli in condkcte sub presiune E care E este modulul de elasticitate cubic%a lichidului gi p densitatea aeestuia..a) Neglijiim eilergia cineticii .4..... Scherni la calculul loviturii de berbec .. Vom face urmiitoarele ipoteze simplificatoare : v2 deoarece feno... P 100 ata 1 1 8 4 m l* s = ( ! ......Pentru otel moale la presiuni .Pentru lemn . Dacii se introduc in formula (15-4)' valorile parametrilor geometrici si elastici. a = 900 . 760 mls . 6.s de la 0 spre A ~i sensul pozi-tiv a1 vitezei apei de la A spre 0. Astfel: 9 1 6 10 30 a = 6 6 5 777 837 1000 -Pentru beton armat .... considerlm originea spatiului tn 0......10): Referindu-ne la figurile 15-6 ~i 15-7.este de natura cel~ritiitii(vitezei sunetului) ~i putem reprezintii celeri tatea in apii. 1070 m/s .... 29 rnls = .... avind valoarea a = 1 425 m/s... 6. In conduct5 infini t de rigidg.. ! 15.... variatia luiVz fat5 de s e s t e neglijabilii in rap6rt cu .

. se obfine: Integrala unei ecuati i diferentiale de felul : d2y .a t ) f f (s at).-. be deduce: 7 Admitfnd o portiune rectilinie din conduct5 -. b) V = const. vibrante. in momentulinitial. deci ecuatia precedent5 devine: d2z ds2 identicii cu ecuaf ia coardelor. 15-7): i + + c~entru aflarea lui V. pentru toate firele de curent in sectiunea transversali. i n care F ~i f slnt doui funcfii arbitrare.p o = F (S . A Eliminind pe V intre ecuatiile (15-3') si (15-6)prin derivarea ecuatiei (15-3') fat5 de t si a ecuatiei (156) fat5 de s..0.a2 dta \ dB I/ ds2 . are solutia general5 cunoscutii si usor de verificat: T T ' y . Deci integrals ecuatiei (15-7) este: (15-9) P . Dacii se eliminii p in loc de V. finfnd seama de cele precedente ~i de conveilfia de semne stabilitii mai sus:. deci variatia energiei cinetice in rapwt cu-spatiul este neglijabilii.ori mai mari ca V. In care pd este presiunea insectiunea s.Ins5 celeritatea a z a r evalori de sute de. Ecuatia (15-5) se poate deci scrie.yo = F (s-at) f ( s + at). vom afla pe in ecuatia (15-6). 3din ecuatia (15-9)si o vorn introduce ds ? . In aceastii ecuatie: I . adicl (fig.

oricare ar fi timpul t: (15-11) F ( L . Ya 9 V este viteza tn sectiunea s la timpul t . 15-7) dF -ds dF -1 d ( S -at).s) ... .at) . = . )= 0 in care T . Din acesqe conditiirezultii cii 7. adicii p = p ~ deci din ecuatia (15-9) rezultg relatia (15-1l). Intre functiile F ~i f exist3 anumite relatii. expresiile lor p r e cedente fn functie de tl $i T.f (s $ at)].T ) .a t ) $ f ( L + a t ) = 0. . = Q duclnd Pn relatia (15-1 .) = 2 (L .-)I s $ f (s -1.[F (s . astfel ca s-j-atl = L $ at si un alt timp ( t .Y . fn locul lui (L at) ~i (L . g . Astfel. se obtine relatia urmltoare (15-12). astfel ca s-a (t. ds ds 9 = const. fntr-adevir. este viteza in aceeasi sectiune la t = 0.. -p. presiunea este constant egalii cu presiunea din castelul de echilibru.Mifcarea variabild tn rcqnducte sub presiune 42 1 1 ' Din ecuatia (15-9). si Pntr-o sectiune la distanta s de organul perturbator se poate g5si o retatie'fntre cele dou5 functii.T. (fig..at. 2 (L-S) .at).r..8% deoarece z. A F [s . ca o conse9 + \ . Intro= L-at. avem: d . pentru s = L. trebuie sii fie . derivfnd fn raport cu s. CL r De asemenea. V . a a dF - df -- af d (s dt ' dq + at) - 1 df 1 a df - Introduclnd pe * ds din relatia precedent2 in ecliatia (15-6) se obtine: Integrals acestei ecuatii este: sau V = V..a (t. s2i alegem un timp t.

adicii 4 " <.at).. mai mic5. p C - A In faza directi. iar p. 7 . Valoarea gisi t i Apmax paVo '+ = . < V. ~ a l o a r e a maxim5 a Iui Ap are loc pentiu V = 0. calculul lui Ap se face .7. de reflexie a undei. A~rnax = ' p q . I - y . si nu de legea dupii care variazc viteza. P (15-13) . sectiunea intrii si i n faza lui f.T ~ ) .. la distanta s.F (s .timpul 7. numi t5 lovitura de berbec.po . urmiitoarele ecuatii pentrd sectiunea s: . p. decft cind t > 7.elemenele geometrice ~i constantele elast ice ale conductei .at) + F [S-a (t . i n locul ecuatiilor (15-9) ~i (15-lo). ~i Vo tot in sectiunea s la momentul initial.ecuatii inlintuite".cu ajutorul unor .Relatia (15-1Vse interrpreteaz5 astfel: lfunctia f (s+at) ia la momefitul t valoarea functiei . deoarece termenul a1 ddilea de'loviturii indirect8 lipseste. a contraloviturii de berbec. suprapusii Lndei directe. Timpul negativ n-are sens. suprapresiunea este. faza contraloviturii fncepe dupi 2 (L-s) tirn~ul de la Whiderea vanei. aratii pozitia I . a Dacii T >IT.ui este poiitiv5 da'& l > V. ' 9 f 4 1 reazii de la fnchiderea vanei pfni 'la t = . : . ecuatiile (15-13) se reduc P membrul a1 doilea la primul n termen.unde s = 0 si rs = T. .' Deci. ceea ce inseamnii cii termenul a1 doilea nu apare .paAV = F (s . = F (s-at) = . De indatii ce apare contralovitura. dac5 se dau: . deaarece apare in acest timp si contralovitura.pa (V . Deci dacii tinem seama dk relatia (15-12) putem scrie. adicii la fnchid'e~e. Fie T tirnpul de fnchidere a vinei. 2 ( L -s) se realizeazi numai dacii T < . care este unda reflectatii.i" ' : ' I ! P~VOAsadar . in sectiunea 0) .) J.c. lovituradirectiiduAstfel.Vo) A . p gi V stnt considerate in sectiunea s la momentul t. or LL -.(indicele lui * 2L a a .a:(t - 7. . fiind durata de parcurgere a undei! de presiune de la sectiunea s la A si inapoi.= Ap.. In aceste ekuatii.curba de variatie a vitezei medii fn sectiune in functie de timp ~i deci durata de fnchidere T mai mare ca 7. adicii la deschidere.~i negativii & dacii V . Intr-o sectiune oarecare. . la momentul (t .)]. suprapresiunea (sau depreSiunea) an prima fazG depinde numai de valbrile initiale si finale a b lui V . Interpretarea d a t i acestor ecuatii este cii sectiunea s este supusii mai fntii F la suprapresiunea A ~ = ~(s .F [s. in faza functiei F .at) datori tii undei directe de presiune.dupii Allievi . Dupii aceea se suprapune unda reflectatii (contralovitura). dupii trecerea timpului 7. 7 ' C - a ~aloarea " ~ i i. . punctului Ocu s = 0).

. . ' 7. .. n funcf Impiirtind ecuatiile . . .~onductesub presiune -. . I. 1 . 9% a .. notate cu aceleasi li tere.. . I .. ...? :... .. . . .. .. ' .. I . . . ! . . '0 0.. . . .. : .. . paragraf.-. . .5) si se noteazii cu: * 0I 70 Lv o T ' " ghoT (Aceste caracteristici . .[ +- :. .'se:qdung cele'doug ecuatii 'in h.*. . .' i q a r a t ./" . Mi~carea variabiki .. c . :* 3 ' : . ... . .. . L .b3).z - 1 .. . . .!. . rezultii: relaf ie de definitie valoarea lui A. .. .. a # origine to = 0. .Fi-l).. r .. : . I y. . . . . :. ti r I t .:. . . "' ~ . .. . . . .. . iile Fi fiind arbitf. . . .. eghi 'CU : se obtin ecuatiile: 'Y V . . se obtine: ... .a. . 15.(Fi +. . . . 1.. . . . .) 2 (Lr--s) dacl -se ia 'ca Dacg timpul se miisoarii cu unitatea de timp 7 = .pe.. .. gi se:scad ce1. t a p \ . . considera ecuati i le (1 5-..are.. alta parte.in. .. t 2 . . 1 .. . se obtine: ? f'a : . . .. . : . .. ? - 4 :. T g A doua caracterist ici (tot ned:imensionall) tine :seama de reducerea suprapresiunii maxime in faza indirect5 (v..: . ' ... ..? .. * . ... ..' . Introducfnd fn aceas'tii -. . j .. .. .. . . u . . . . ' . .I .). I. . . 1. -. .. . ."Il. .. ..-<. . .d. .. . .. 'este presiunea exprimat~tncoloanii de-lichid. g . - : . u.. . . . 1 .. .cu y .. a . . a . . .. . . = y.'. . . ."avo din faza directii. .. . .V i ="-. ' .. caracterist ici ale tele conductei ~i anume: A . fnainte de manevra organului perturbator. a. 1 1 :mirimeevident aedimensionalii. . I ' P . . A . P care s-a pus fn evidentii factorul consfant 'f. . in care h. . . ... . 423 In calculul analitic joacii un rol deose:bit a~a-numi . . r 2 . <.. .. .. momentul cind tncepe a se produce lovi tura de berbec si se vor pentrru t imp ii k\. . .. .. . .. . . .. ... .e doua* ecuatii 'fri V-. / . .. : . . .. cu a1te -mLirni fizico-mecanice. 3 . le deosebim cu sernnul ' spre a nu se confunda . ...-. . : . . .. ' . ..

la o turbing Pelton. dacg valorile q. g Y i . a orificiul~~i regim permanent (Q = Q) ' fn . a ac2 . Astfel. ~i scoatem in mernbrii din dreapta cu pe V. sfnt cunoscute fn funcfie de timp.se dii gradul de deschidere .ho = a . aceste ecuatii devin. In lucrarea lui Allievi sPnt date numeroase abace de calcul pentru rezolvarea acestor ecuatii P diferi te n cazuri din practici. se obfine asa-numita serie inlintuitii a lui Allievi: 9 . din prima a ecuatie de gradul a1 doilea in (unde &." = q (ti) a1 sectiunii w. trebuie cunoscuti relatia dintre V ~i h. = 1) se obtine cl. h1 . factor comun.(Vo.. apoi P ecuatia n urmiitoare. p' fiind caracterisfica conductei: Se vede cii. cl c. Prezentgm in paragraful urmiitor ~i o metodii graficii foarte simplii care permi te rezolvarea simul tan2 a tuturor valorilor lui h pentru diverse valori ale timpului ti (dupi Conti gi G.F ) intre ecuatiile precedente. de Marchi). dacii ..Vl). Dacii impiirtim ecuatiile (15-16) h. singuia necunosclltii fiind se rezolvi~i aceast* ecuatie de gradul a1 doilea Pn :.Eliminind pe ( F .On viteza V iin sectiunea S2 a conductei fortate fn amonte de injector este: Pentru a rezolva acest sistem de ecuaiii.i tot astfel intreg sistemul.. care reprezintii legea de inchidere sau de deschidere a organului perturbator. se obtine: Dind lui i valorile numerelor intregi..

functia Fo ia valoarea etc. Sectiunea de tin@ organul perturbator.dacii scldem din suma ecuatiilor de rang impar surna ecuatiilor de rang par . dacg se dau : . ..Fo a (in-1).Vn) . Vi teza la momentul t..F O (tn 70) = unda reflectatti Folosind notatii analoge se poate scrie: F0 ( t n ) = pa (V* .1 7 .ro. Conform ecuatiei (15-13) avem: 9 F (s .Vn) .1.a (t .ecuatia urmiitoare: daci n este par.).Mipcarea variabiW tn condude sub presiune 425 Asadar. conform ecuatiei (15-13): n . se obtine: Suprapresiunea E 0 la momentul tn este. Fo (tn-1) = p (.V n ) .Vn-1) .-.Fe (t.1 ) . lnchiderea sectiuni i Fie Fo denumirea functiei F pentru sectiunea de ling5 organul perturbator. Fo (t. La timpul tn cuprins Pntre nr0 si ( . Din aceste n ecuatii deducem . ecuatiile de rang impar minus prima.5.elementele geometrice ~i elastice ale conductei . grafic sau anali tic.5.V. Fo (t.) . ~i 7. Dacg apoi sciidem din suma ecuatiilor de rang par toate. t = t.Fo (tn-2) . p (Vo . 9 9 15. calculul lui Ap se face cu ajutorul unor ecuatii In lant. in fm contraloviturii. iar pentru tn-l = t.F [s .Vo. .T ~ ecuatia devine: .)] a Pentru s = 0. a .T.curba de variatie a vitezelor medii fn sectiune in functie de timp si deci si durata de inchidere T considerat6 mai mare ca 7.at) = p (Vo.) = pa unda direct% (Vo . CALCULUL GRAFfC AL UNOR SECTlUNE 15.. valoarea Fo se va nota cu Vn..

de pe curba OPB .: deoarece i . dacii marciim mai departe interv'alele 7.426 Hidraulica . . a pa V. p V.L. S l deterrniniim pe hop pentru timpul t = t. fn partea de sus.respectiv pa Vl. p V. R.. - .. intervalele 70. a Fie OPB acest grafic (fig...&tsscisl timpul Pmplr2L tit E intervale 7. ins5 depla9 Fig. R4 a a a la intersectiile ordonatei cu paralelele cu abscisa-.... Procedeu grafic penmtru calculul variaiiei suprapresiunii' la inchiderea bruscii. Avem la momen-tul t. pk ordonatii graficul vi tezei de h i j d e r e tnmultite n - a cu p pentru a obtine scara 'presiunilor. duse prin punctele p V. 15-8. marclm punctele R. Pe ordonata lui t. < to. pa V2 etc. viteza fiind misuratl sub dreapta AB. prin pa Vo. 15-8). Pentru efectuarea calculului grafic se va trece Yn . R. p V3... = .De la abscisa t = t. Ordonatele deasupra curbei O P A sint .. pe orizontala punctelor pa V.. Viteza initial5 Vo este reprezentatl la scars desenul-ui. riimine restul t. presiunea corespunziitoare. Observiim c l . se formeazl ffsii desp'irtite de curbe identice.. lufnd spre sttnga. cuprins In al patrulea interval T ~ . fn sectiunea final5 . R.

intervalele de timp .s) 2s . In acest*tnb'd se A poate determina mirirnea lui h o p la orice moment t. dup5 graficul de vitezii OPB. R3. in care fl~iile ha~urate intercepteazii pe ordonate segmente care nu s e mai' iau E calcul. alternativ cu semnul miql.rs. R4' etc. cu diferenfa c i timpul de refle2 ( L .. . Astfel. o ordonati este tiiatii de fisii in punctele Rn. Calculul grafic se face conform figurii 15-9.marcat prin p m c t u l 0 ' in figurg. el. Sectiunea la distanta s de organul perturbator.2. prin Pnchiderea acesteia. de ciitre aceste curbe.Mi~carea variabild fn cortaucte sub presivne 9 427 sate orizontal la intervale constante egale cu 7.berbec direct2 incepe in momentul to = . iar la.oarecare ..xantitiitile Ap nu xiune = 9 A 9 a c mai variazi.o sectiune . lnch iderea sectiun i i In cazul determinirii grafice a lui Asp. 15-9. Lovitura de n *s .- ' . a Fig.5. adici a suprapresiunilor produse ?ntr-o sectiune la distanta s de vana 0 . forrntndu-se toate segmentele care intri i calculul lui Ap. Fiecare ffsie taie dintr-o ordon a t i un segment care se ia in calcul cu semnul plus. se aplici acelasi pracedeu. ? 15. prin insumarea algit'bri'c-5 a segmentelor determinate pe ordonata lui t. Procedeu grafic pentru calculul suprapresiunii la *inchidere bruscii h t r .

3.V ) . fiind 'micii ~i crescind apoi pinii la o valoare finall V. A Fig. Cazul deschiderii sectiunii de la capiitul aval In cazul deschiderii vanei dupP o lege a vi tezei cunoscute. la deschiderea partialii h secfiunea final5 1) Suprapresiunile sint independente de presiunea initial5 p. Procedeu grafic pentru calculul suprapresiunii. i Fig. vi teza initiali V.5. .).15. Suprapresiunea maxim5 la variatia liniqrii a vitezei 5) Maximele ~i minimele 'urmitoare ale 2nL lui Ap au lot pentru t = -.- T incepe perio- dicitatea fenomenului (perioada = 27..t. 15-10. 4) Suprapresiunea maxim2 are loc Pnainte M t v de T . 15-11. . a . calculul grafic a1 loviturii de berbec se face ca in figura 15-10.. 2) fn faza loviturii directe t L diagrama suprapresiunilor Ia vana $19 ( Inchidere' coincide cu curba pa (Vo . de - 3) De la momentul ' 1 -1ha . .

r.Mi~carea oariabikd in conducte sub presiune - 429 . se iau mlsuri pentru evi tarea acestui fenomen.p cresterea presiunii la timpul t . unde peretii sfnt mai subf iri.dar atunci se produc rnai fntfi depresiuni. A.Dacii viteza V variazii liniar (sc5zPnd). - I 9 15.1. suprapresiunea maximii este : . . 9). fn faza lovi turii indirecte este independent5 de caracteristiciie ilastice ale sistemului. calculati la o presiune statici mai mici. deci sectiunea cea mai periclitatii este in partea amonte a conductei. P (15-21) . are aceea~i valoare de-a lungul conductei.rul turbinei Pelton.. Cazul inchiderii liniare Ping acum am presupus cii uiteza apei in conducte variazi liniar cu timpul fnchiderii (sau deschiderii).. Valoarea limit5 admidbili a depresiunii trebuie sii nu anuleze presiunea de regim absolutl. (fnchidere bruscii). Daci Q este sectiunea conductei.6. ruperea coloanei de lichid putlnd produce perturbiri In functionarea uzinei. Ap. Viteza u In sectiunea contractati: 9 n = V2g (PO + AOP) Y 9 deci V = y 2 [I -$)V 2 (PO + AOP). pentru care*nu mai sfnt valabile scuatiile precedente. presiunea initialii. v Fie p.6. Totodati. din aval fn amonte. u este vi teza medie in sectiunea contract a t i . iar P . Apma. ' 8) Dacii T < .p maximum are loc cind viteza este Vo [ l (fig.prima fazi: n L-s Aspmax = pa (Vo .. s ~ A ~ ~ maa xL . la viteza Vo si A. cici altfel se rupe coloana lichidii ~i fenomenul ia alt mers. suprapresiunea descre~te~i ea v Iiniar cu s. . Daci fnsi v i teza scade liniar ~i T > T. 6 ) . ~a turbine fnsi sectiunea de curgere w este aceea care variazii aproape liiliar cu timpul si nu cu viteza. I Asadar. ~ c u a t i i l e precedente sfnt valabile si pentru deschideri bruste ale vanei. . CHESTIUNI DIVERSE 6 I 15. iar p coeficientul de debit. 7) Tntr-o sectiune oarecare.VS). 15-11. iar T timpul de fnchidere completii. fiind sectiunea initialii. De exemplu la injecto. W m a x = 2Lvo gT (formula lui Michaud). sectiunea vie a injectorului la momentul i este: C o.): ).

. este rnai exactii. __ .stabilite mai Pnainte sint valabile. cu orizontala AX.. . ctnd variazii Vo ~i Ti Deci suprapresiunea critic5 caracterizeazii sistemul conductg-van5 de fnchidere. . Se vede cii cu .' . cu atit formula lui Ape. I " s Din cele precedente rezultl c i suprapresiunea Apmax dep inde de vi teza initiala ~i de tirnpul de inchidere T. . Suprapresiune critici 3 2 adici este indoitul caracteristicii a [(v.tit ho este rnai mare. bazati pe variatia liniarii a lui V.p se repreziptl printr-o curbii convex5 in jos . ' .suprapresiune critici" valoarea cea mai mare dintre diferitele suprapresiuni posibile Ap.2. rnai lin decit rez'ul t i din formula lui V. lovitura de berbec maximl raportatii la h.p riimine la! valoarea: # Fig. ceea ce ~ n s e a m n i cii V este rnai mare decit in cazul cind p. formula (15-16)]. = const.(fig.. Hidrautica . suprapresiunea cri tici A.6. se vede cii V variazii liniar cu timpul. adicl presiunea A.430 . Suprapresiunea maximi cind sectiunea de curgere variazii liniar cu timpuI 15. 15-12). oricare ar fi legea de inchidere a vanei. Se cheamii .. in primul caz. Dacii ins2 ciderea este rdativ micii. . adicii suprapresiunea maxim5 este paVo dacl T < To sau conform formulei (15-20) dacH T > 7. Racordarea tn A se vb face insa. 15-12... este. . I n consecintii (fig. ' Daci Aopeste mic f a t i de po si deci se poate neglija.. deoarece pierderile de sarcinii in conductii e r e 2 cu viteza V. trebuie 'si considerim c l V variazii conform formulei (15-2I). conform formulei (15-14): +. Si fn acest caz. prin urmare cdnditiile . ~i Aop neglijabil. conditiile de aplicare a formulelor Jukovski ' si v t Michaud riimPn valabile. Am viizut cii. S-a demonstrat [20] c i . 15-12) segmentul CD=pa V trebuie sii fie mai mare decft C D r dj! care se obtine prin variatia strict liniarii A C a lui V.

.*pmdX . la fnchiderea brusci. sau cel mult 0. ~i o celeritate medie a. a unei . dar nu millt diferiti de aceasta.l Po critic5 este mai mica deci t va- loarea d a t i de aceea~iformulg. t E care Li este lungimea unui tronson fn care celeritatea este a.puV.2 s-ar putea ivi numai la cideri mjci si conducte foarte lungi.Migcarea variabilri 2n conducte sub presiune Condif ia 9> 2. .2 -revine deci la o ' < 1. rezultii din aplicarea condifiei mentinerii aceleiagi cantit6ti de mivcare. X Iv) . iar formula lui a..7 p..conducte fictive echivalente. . suprapresiunea critic5 Po '1 deci fat5 de A p cr . grosimea tolei variazii . Cazul 2 > 2.l ~i este verificatii L fn cea mai mare parte -a cazurilor reale. de asemenea. cu presiunea . Numai dacl T < -suprapresiunea pLvo 1.. Sn general. A L In concluzie. = a ~i suprapresiunea criticii este limitat5 la aceastii valoare. C- In general. sectiunea transversal8 a unei conducte forfate variazl dupg legea diametrului economic (v.. 0. din canditia mentinerii aceluia~i timp dc reflectie a undei. adicii daci T este In proportia (0) ( L . conform formulelor: 1 . fntr-o sectiune la distanta s de vana de ifnchidere.25 p... cap.lO p. ~ diametrul interior.. se consideri fn calcule o vitezii medie V . . se admi te A p < 0. . de exemplu la alimentiiri cu ap5 +i conducte de refulare. n Formula jlui V . deoarece.s) - 2L < . i Pentru a tine seama de variatia dimensiunilor conductei fortate de la un tronson la altul.

15.La ciideri marj cu turbine Pelton: .5 . 15-13).0.. i . . I Y .. Se tmparte conducta fn tronsoane.6. Calculul practic a1 conductei fortate turii de berbec. Aceleasi valori limi tii se admit si pe traseul conductei.La ciideri mijlocii si turbine cu reactie: 9 La c5deri mici: Apmax = mai mult. fiind presiunea hidrostat icii corespunzind nivelului maxim a1 apei in castelul de echilibru. Calculul practic a1 conductelor forfate la lovitura de berbec .. *ps max Calculul se efectueazii fn felul urmiitor (fig. reprezentatii grafic prin fniiltimea OQ. Se obtine o linie frfntii K L M N P Q .30 . presiuneap. 1 culat fn D cu teoria loviFig. Intr-un punct oarecare D a1 conductei se duce ordonata. Se admite cii suprapresiunea poate fi. Ul t imul tronson. pe care se ia un segment-AP cal. a . fn special pentru sectiunile de la coturi..2-0. pentru rapoarfele 9 Po 0. Seobtine fn b presiunea total5 D N i Acest calcul se aplicii pentru mai multe sectiuni in lungul conductei.70 la inchidere ~ i 0.4. Fiecare tronson de conduct5 Pntre doui puncte calculate se dimensioneazi pe baza suprapresiunii adrnise pentru punctul aval a1 tronsonului. ling5 vanii. cel mu1t o fractiune din presiunea static5 po ~i anume: . lingii vana de inchidere. 15:13. se calculeazii l a pres'iunea tot alii : Po f AOP~. la deschidere sau chiar .

Presiunea interioarii fiind deci forta cea mai important& o prim5 dimensionare se faceSdupiischema precedenti.fortelor. . - .Miscarea variabild.de fnchiderea. care ar provoca lovituri de berbec considerabile in conducti. in cazul cfnd aceasta ar f i mai nefavorabilii). in timp ce va- / . . timpul de inchidere pentiu conducta fortati este determinat. ulteribari a desciirciitoarelor . Schema de calcul precedent2 priveste numai calculul conductelor la presiunea uniform% care se exercitii de la 'interior spre exterior.care se produce mu1t . lufnd rezistente admisibile fn materialul conductei de circa 70-75% din acele admise pentru calculul definitiv. 15-14. mai lent decit inchiderea vanelor turbinei. se previd organe de desciircare [deflectoare la turbinele cu cupe sau vane compensatoare (de desciircare) la turbinele cu reactie. la care se adaug3 lovi tura de betbec. Este de remarcat cii in afari de sectiunea de capiit final trebuie verificate ~i diferite alte sectiuni in lungul conductei -9i in special acelea de la coturile convexe in plan vertical. intrucit existi numeroase categorii de forte care actioneazi o conduct2 fortatii. cu considetprea tuturor . . (fig. astfel cii debi tul conductei fortate cont inuii s5 curgii prin desciircitoare. actibnate de regulatorul de vitez5. care le deschide brusc. 15-14). fhacest mod.conducte sltb preshne 433 Deoarece pentru mentinerea cit mai' constanti a turatiei este nevoie de timpuri de Pnchidere T foarte scurte. unde este pericol de a se produce vid ~i rupere de coloanii lichidi. C Fig. Calculul tehnic a1 conductelor fortate este mu1t mai complicat .Zn . Timpul de Pnchidere a organelor desciirciitoare va f i deci determinat de lovitura de berbec admisibilii in conducti. I . Regulatori de presiune la turbinele Pelton gi Francis * nele turbinei seinchid rapid. t . Forta cea mai importantH este fnsi presiunea interioarl compusii din presiunea de regim permanent (sau hidrostaticii.

. 15-15.7. a se arati linia piezometrici la debitul q.gi aceasta ar fi presiunea . Pentru misciirile nepermanente In conducte sub presiune. prin ciidere liberii). carac teristica este exprimati prin relatia: ~i reprezentatii prin curba C din figura 15-15. se exprimi. In aceste figuri. In acest caz. b. (15-24) dintre h si q. presiunea h in sectiunea B a conducte't de ling5 pompi. metoda a fost pusii la punct he Schnyder ~i Bergeron (In intervalul 1929-1935). indicele 0 4 se referii la valorile care corkspund obturatorului complet deschis. prin relatia: 7 6 Hsreprezentind presiunea stat icii in sectiunea E. Curbele caracteristice de functionare in regim de mi~carepermanent5 ' In ultimii 30 de ani s-a dezvoltat o metodi de calcul grafic a1 miscirilor variabile.de cidere" (in cazu 1 unei uzine hi droelectrice sau in cazul unei conducte de alimentare cu apii dintr-un rezervor superior. Pentru sectiunea B. In figura 15-15. Curba reprezentativii este o parabolii cu axa vertical5 \i cu vfrful pe axa Oh (curba C din fig. Se numeste caracterist icii de regim permanent a conductei pentru sectiunea E. prin considerarea curbelor caracteristice de functionare la i n timp dat si schimbarea acestora cu t impul. Caracteristica unei conducte fortate de refulare (in cazul unei statiuni de pompare). precum si fn diferite ramuri ale fizicii.4 cii termenul cinetic din ecuatia lui ' Bernoulli in mivcarea nepermanentii poate fi neglijat. situatii la distanta s de extremitatea B din aval.gi o mirime care caracterizeazii miscarea. cind q este variabil.. cum ar fi debi tul. este exprimatii prin relatia: iar pentru o sectiune E..1. prin: .7. Pierderea de sarcinii de la capitul'aval a1 conductei pin5 la pomp2 fiind. S-a demonstrat la paragraful 15. ratul care foloseste debitul .15. Prin carac teristicii se fntelege diagrama care7exprimiidependents Pntre o miirime care caracterizeazii conducta sau apa-. = ply deasupra axei Pntr-o sectiune E a conductei. pentru un debit q = const . ALTA METODA D E CALCUL GRAFIC (METODA CA RACTE RISTICILO R) 15. Caracteristica unei conducte forlate . Metoda a fost ins2 extinsii ~i la mivciiri nepermanente fn canale. relati. c). in regim turbulent. iniiltimea piezometricii h.oarecare. h = ' q2 .

iar P figura 15-15. c ) idem. 15-16. 15-15. b) caracteristica conductei q = f ( h ) pentru sectiunea a) profilul in lung a1 unei conducte de lings aparatul de inchidere. debitul qi se exprimii Pn functie de sectiunea plinii a gurii injectorului w. fn cazul turbinelor cu acf iune (Pelton). curba caracteA h Fig.d se aratii linia piezometricii la debitul q. In cazul unei turbine cu reactie. a): fn aceeasi figurii este trasatg ~i caracteristica C a conductei in sectiunea B de 1fngii9 tnrbinii.caracteristica conductei fortate . si de gradul de deschi' dere qi a1 acesteia. Caracteristici de functionare a conductelor forfate (curbele C) in migcare permanent5 : cgdere. d) conducta f o r f a t 5 de refulare. caracteristica conductei de refulare pentru sectiunea B. curbele caracteristice ale turbinei $. Este de observat cii fn cazul turbinelor cu actiune. coordonatele sale n verificfnd In acelasi t imp ~i caracterist ica conductei si caracteristica aparatului perturbator '(turbina).\ A Mipcarea variabilii Zn conducte sub presiune 435 In figura 15-15. sfnt parabole cu vfrful fn jos ~i intersectiile lor cu curba C . e ) caracteristica acestei conducte ling5 pomp& -I le 1 * 2 ' rizeazii functionarea turbinei (fig. y) = 0 este o. caracterisbca $ (q. Punctul M de intersectie caracterizeazii miscarea permanent5 a sistemului conduct5 fortatii-turbinii P sectiunea B '$i pentru o deschidere dat5. parabolii.e n se d i curba parabolic5 C. depinzind parametric de deschiderea acului injectorului.definesc miscarea permanent5 in conditii determinate de parametrii sistemului hidrauiic. avfnd ca parametru gradul de deschidere a1 paletelor. Tot astfel. Caracteristica de functionare a unei turbine hidraulice. pentru o sectiune la distanta s i n amonte de aparatul d e inchidere. la timpul i: 9 . Pentru o deschidere dat5.

436 ' Hidraulica y Dacii legea de deschidere este liniarg si deci 7t . Aq.curbelk v o . = q2 q . v3 corespunzind la turatii diferite. Caracterist ici de functionare ale t urbinelor gi ponipelor in rni~care permanent& a) pentru o turbinil cu reactie. dup5 cum se va arita in paragraful urmitor.Infigura15-16. . In miscarea variabilii. C si sint caracteristice ?n mi~careapermanenti. segmente Aq egale. la fieiare valoare a parametrului curba se deplaseazii. ~ 2 la intervale de timp egale. . d). 15-16. + + A - . rezultii cii pentru hi = const. deci ~i iozitia punctului figurativ M. = const. curba y. v2. curba y. . +. care deci au proprietatea c6 taie pe paralele la axa q. I Caracteristica de funciionare a unei pompe centrifuge-areca parametru viteza de rotatie (turatia n) a pompei ~i are alura curbei din figura 15-16.. curbele v l . curbel. Pentru obtinerea succesiunii de puncte M se folosesc anumite drepte caracteristice. d) intersecteazi caracteristica C a conductei fn punctul M. In c. 2-1 estecunstanti.b a s-au trasat caracteristicile . c. o pomp5 centrifug&.v l . = 0. caracteristica conductei de refulare. Punctul de intersectie M a1 curbei 4 = 0 cu curba C. 15-16. define~te mi~carea permanentii fn condif iile la lirni t l date (fig. care defineste miscarea permanentii. b ) idem. d) pentru o pornpa volumetricil. + c) pentru Fig.azul unei pompe volumetrice.Yi-& = A? = const. la intervale de timp egale. caracterist ica de functionare care este dreapta 11/ (15-16.

cu celeritatea a. 15-17. . reprezentind douiiunde de presiune: o undi direct5 F.= F(s . I A m vizut. q) in care s-au repqzentat caracteristicile din miscarea permanentii.. h : . pentru orice perturbare in miscarea de regim. care se propagi in sens direct cu viteza de curgere. ductei la distanta 1 (misurat5 pe axa conductei) de la punctul B si T~ > v t timpul m5surat din momentul iniA F f 8 tial (t = 0). a). --l r -w I -*- * L.in expresiile func1 9 g Y 2 f tiilor F. Bergeron. 1950 . prineipiul metodei este foarte general. q. a .din teoria loviturii de berbec. cfnd s-a produs perturbarea regimului permanent.i'nmultind ecuatia (15:lO) cu . in punctul B. f . Paris.. De asemenea. In tr-o reprezentare geometr ici (fig. perturbator . t ) . E un punct pe axa con. fnglobind pe . fie AB conducta rectificati. care se exprjmg prin ecuatiile precedente in fuictie de douii functii arbitrare. . ecuati ile Jukovski-Allievi (1 5-10) a si (15-9):. se obfine ecuatia (15-27) 9 9 9 St St de mai jos. incepfnd dupii un timp determinat (de reflexie) . care se propagg in sens contrar vitezei . Dupg cum se vede. Aceste operati i sint meni te sii foloseascii. organul . pe cale 'de constructie graficii. respectiv yho in ecuatia (15-9) se obtine ecuatia (15-28) urmiitoare : . undi indirect. patru variabile h. Dreptele caracteristice ale conductei fortate in n~i~carea nepermanenti % Desi epura finali a presiunii se va face in planul (y.2.7. se produce o variatie de presiune h--ho si o variatie de debit q .diferite fenomene din fizicii si mecanicg *.Migcarea variabild. 15-17. sfnt necesare o serie d i operaf i i preliminare in planul (y.p si po cu yh.(qO..si f . F si f pentru care vom folosi douii reprezentiri .15.ho. si el a fost adaptat la . care exprimii presiunea in functie de timp. in conducte sub presiune 437 - Din valorile coordonatelor punctelor M se deduce legea h = f(t) ciiutatg.cii. Drep tele caracteris tice ale conductei ce perturbarea a ajuns in E.f(s ga '+ at).at) . si o . pfng Fig. Aceste dou5 ecuatii &lea@deci . . fnlocuind pe. si inlocuind pe Vo si V cu 5 rcspectiv 3 .q) = F(s .qo.at) + f(s + at). fortate in mi~carepermanen tii 9 - 9 4 I . Du coup de bClier en hydraulique au coup de foudre en C!ectrici tC.pozitive de curgere. 9 9 * - .

se poate scrie: hi . q) o dreaptd caracteristicci a .. la rnomentul Ti.ri adicii : . h-h=adeviir. . .m i p n cirii variabile. Analog se poate arlta cii si unda f(s at) igi pgstreazii o valoare constant5 : f (S at) = f (1 a ~ i )= f t + + + In ecuatiile (15-27) si (15-28) putem privi mgrimile F(s . h). ' I r . Dreapta trece prin punctul n a ~i are coeficientul unghiular iE h i q.ci ca niqte miirimi algebrice (constante) necunoscu te . Adunind ecuatiile (15-27) gi (15-28) se obtine: ' + h a . q ) . avem: asadar P orice punct s-ar giisl unda la un timp t oarecare. se obfine o a doua dreapta' caracteristicli: t gQ ' douii drep te caracterist ice sPnt sirnetrice fati de paralela cu abscisa trechd prin iE. .(4. P pui~ctulE.ho . valoarea ei este n aheeaSi cu a undei Pn momentul cfnd trece prin E.at) si f(s at) nu ca n i ~ t e functiuni n~cunoscute.l deplaskii ei.h. distanta s este egalii cu distanta I plus lungimea parcursi de undii cu celeri tatea a. dependents (q. 1 trecfnd tot prin punctul iE ~i avfnd coeficientul unghiular a -RQ deci cele . punctul figurativ i aratii . unda F are o valoare constantii. Inlocuind pe's din expresia F(s . se eliminii functia F si apoi functia f . S presupunem acum c i un z. hi) la momentul T ~ in punctul E. Observim cg in timp. in timpul t -.) t Dacii se scad ecuatiile (15-27) ~i (15-28) ~ i procedind in mod analog. (15-31) Aceastii ecuatie fiind valabilii si pentru (hi. B observator situat in E urmireste unda F care se deplaseazii cu celeritatea a fn sens contrar directiei de scuigere si se giiseste la timpul t > T~ la o distant5 s > I de la punctul B. --(q-qo) = t 2 F(s ga + at) = 2 F (const).qo) = 2F* a go Sciizind ecuatia (15-31) din (15-30) se obtine: ' Aceastii ecuatie reprezintg P planul (h.at) cu aceastii valoare. .Intr-o reprezentare cinematic5 in planul (q.

q. .7. 4 2 se obtine in modul urmg\ r fl 'i - v.timpulEde refiexie a undelor 9 6 G si fie tirnpul de Inchidere un multiplu intre a1 *Iui 91 arlume T = 47. nivelul apei se mentine constant datoritii unui 2L rezervor. la momentele respective. pleacl din locul E la timpul Ti. Aceste curbe reprezinti conditiile la limiti. a) Cazul inchiiferii liniare l. prin metddit caracteristicilor . n sint legate fntre ele printr-o lege liniarii care depinde numai de con~tantele a ~i i ale conductei. Pn lungul conductei. 15-18: Calculul grafic a1 lovi turii de berbec. -17. Aplicati i tehnice la calculul. 32 ~i 42. q.ente. astfel c i hA = & = const. cPnd regimul de miscare este (hi. In momentul P care trece. iar rngrimile h slnt de fapt suprapresiunile Ah.[cazul fnchiderii liniare lente) . 15-18) Pn functie de q C L/. 9. loviturii de berbec In aplicatiile ce urmeazi se consider5 o conduct5 fortat5 unicg ori&nt'alii.3. a deschiderii obturatorului din B scade liniar de l a m .) ~i se deplaseazg cu celeritatea a. Lutnd pe T ca unitate de timp.Dreptele (15-32) ~i (15-33) se pot interpreta . 9 9 15.dat fiind modul cum au fost deduse -Pn felul urmiitor : Daci un observator. 27. sfnt eliminate din calcul undele F si f. . el. la zero-~i cii la cap& tul A din amonte a1 conductei. presiunea -h $i debitul q. de regimul existent (hi. Presupunem c i secjiunea efectivg ?b.) in mornentul plecgrii ~acestui 2 t observator $i de sensul deplasirii sale". Aceasta hu este o conditie necesarii. datorite numai loviturii de berbec si care se adaug5 presiunii din mivcarea permanent%. Astfel. Fie T = . desi s-a jinutLimplicit seama de ele la determinarea caracterist icilor. s i t r a s h caracteristicile 4 ale obturatorului (presupus a1 unei turbine Pelton) pentru timpii 0. de sectiune constant2 qi desfgquratii fntr-un plan vertical.constatii cti 4n orice 8 lot. ci numai o ipo ez5 de calcul in vederea obtinerii unei epure mai simple. r I- Fig. Diagrama presiunilor 1 -(fig.

. Observatorii continui a u. 47 sint h. presiunea scade.5. avfnd coefia cientul >unghiular-.5 0.4 t = T . 2.:':Deci punctul figurativ din plailul (h.-.7 (reflectata E sensul lui +V) cu celeritatea a spre B.figdrata in punctul Br. miscarea permanent5 dureazi. apoi rimine constant5 pPni la t = T si fn acel moment. intervenind unda reflectati.5B1. de exemplu fh punctul C.25 7 in punctul C la mijlocul lungimii conductei d B . Daci dorim a obtine puncte ale gcestei diagrame in faze intermediare: 0.5 B6A3.. Unda ajunge in punctul B 9 r 9 dupii timpul P unit5ti 7: 0. 27.biide sens. Acest punct se obtine + ' + ' - A +.Pre'siunile in -B la timpii 7. 1..1In acest nou regim.. ~B2.. de observat cii presiunea in punctul B cregte de la t = 0 pin5 la t = T..5.tor: Fie un observator care urm5re~teprima und5 care se 'deplaseazi cu celeritatea a Spre punctul A . 2 lq). . intermediare Boe6 B J . toate celelalte parabole vor coincide cu axa verticalii Oy. c k i o dat5 ajunsii fn 'B. iar dreptele caracteristice' figurative ale regimului iariabil vor trece succesiv prin punctele B. punctele figurative se g5sesc pe dreap ta earacteristicg I care trece prin B. urm5rind unda care pleaci la timpul 0. de la B cltre A ajungind in acest punct dup5 timpul fn uni tdti +:. '37.5.5 7 ajunge in A .A . care coincide cu starea din A la timpii zero ~i 0. de la . unda $chim. s ~ . iar in punctul A migcarea permanent5 dureaz5 pin5 la t = 0 .A4. Intrucit parabola de fnchidere este chiar + axa verticals Oy.5. Ajungind 'In. In planul (h. conditia la limi t5 este aceea d presiu- + 8Q +.rmari undele f n deplasirile lor cu celerjtatea a..e orizontala h = ho si el poate fi notat A1. obturatorul fiind inchis complet prin inse~idatele problemei.5 pe orizontala h = hoeObserviim cii parabola '+4 coincidk-cu axa Oy vi d fn momentul t = .este cori~tantii~-~i identic6 :cu. Fie un a1 doilea observator in punctul A. pornind-din punctul B. -maximii h . 1 4 % - '..25 7. q) va fi*inace1 moment (t = 1. / I #.5 7. .5 = 7.5. cslculul presiunilor se redvce la rombul Bo B. punctul figurativ Bo (hogo) corespunde st5rii in punctul B la timpul t = 0. g Y I /*. h.5-7)p. trasiim in prealabil parabolele 'caracterist ice ale organului perturbator la timpii 0. urmind caracteristica-liniarl I 1 care trece prin a punctul A o 5 si are coeficientul unghiular .. AOe5 T B2Bo.5 si ducem dreptele caracteristice I si I I sprijinite pe aceste parabole ~i pe orizontala h = hoeSe mai obtin astfel' punctele . Aceasta n und5 ajunge in B la timpul 7. starea punctelor Bo.5. la B ~i invers. %) . d8 . acum o diagram5 presiune-t imp. 2.5. 1. .57. i in punctele A i + 0. iar-din acel moment apare prima undi. pun6tele figurativeale migc5rii descriu rombul B. - riea'. Pentru t = T suprapresiunea atinge valoarea avi.5= 1.. Este .1$0.. h. i n figura 15-19 se arat5 mersul calculului grafic. B. Aceastii unda ajunge dupii' timiul 0. ~i putem construi.5b) Cazul i'nchverii bru~te(T < 7).5. . A3. h. figuregzii schimbarea de regim. deci 6le pot fi reprezentate prin n acelasi punc t (ho.ho = .5 .. iar la timpul 0. A2. Cu a1te cuvinte. B4 sprijinindu-se in punctele Bi pe parabolele .. Dup5 timpul 47.a:Yo.A . . pin5 la timpul0. .h. de la intersectia dreptei caracterist ice I I cu parabola d/.5 si CO25 este aceea a miscirii initiale permanente pin5 c e ajunge E aceste puncte' prima und5. ins5 E acest moment condi~iile n n la limit5 ale obturatorului sEnt determinate de parabola Punctul B. A.

.. 5 cu o dreaptii caracteristicii avind coeficientul unghiular = alga.. .'se . c) ~ i z u ldeschiderii lente se poate urmiiri pe figura 15-20.0 . Calculul loviturii de berbec prin metoda caracteristicilor (cazul deichiderii lente) ' . 15-20.in cond:ucte sub presiune 44 1 plecind din punctul A T . Calculul unei conducte fortate la lovitura de berbec pentru Pnchiderea brusc8. 15-19. t ) conform figurii' 15--19.5 + T pln5 la intersectia cu cjrizontala h = ho si asa mai departe. construcjia atit a diagramei suprapresiunilor P punctul B (la obturator). ordonata punctului BT este * 1 I Fig.. htr-adevir. construieste diagrama ( ... q) si din acest punct se duce dreapta caracteristicii B1A3. ~i BT se confundii intr-unul singur in planul (h.. 0 d a t l ggsite valorile suprapresiunilor. cit si P mijlon n 9 9 9 9 f 1 Fig. care intersecteazl in BT parabola de Pnchidere +c = Q (care se confundii cu axa Oy). . prin me toda carac teris ticilor Punctele B.Mipcarea variabiM.

5 s.5.25 C1. .22 1. restul este de @el moale. este galerie de beton sub presiune. A? 5 etc. 15-21. Moroeni) Debitul instalat este qi = 8. Urrneazi s i se calculeze suprapresiunea produsi la fnchiderea cornpletii ~i simul tang a acelor injectoarelor celor doui turbine fn timpul T = 3.7."-1 20-24 109. 50.5. f ) .57 52. Conducta fortatii este forma. B.50 2. fnsi putin probabil.o 112.5 C1. lovitura de berbec produsi in conducta fortatg..53 28 .de apg.ll' 1. trecfnd prin doui turbine Pelton. pe primii 63. 9 9 15.. calc~iu. 6. deviazi vina. r ~ a b e l h15-1 IV Tronson I I II III : ' VII I .26 1.4. pe cind presiunea in B este repreGntati fn dlagrama (h.ti dintrtun singur fir.28 l.50 1. Sii se calculeze pen tru uzina hidroelet trici Moroeni. H. conform tabelei 15-1..5 ms/s. cul C a1 conductei. in m d.84 1. B0. A B. A0. in rn . In epurii s-a admis c l timpul de deschidere Td = 3 r si cii legea de variatie a deschiderii este liniari.53 27 31.50 rn de'la castelul de echilibru. Exemplu numeric.7aetc.84 14 '-I - .53 b 48. 63.457 1. Este o ipotezi de verificare Pntr-un caz foarte nefavorabil. fgri a tine -seama de actiunea regulatorului de presiune care cornand: deflectoarele ce. avfnd diametre ~i grosimi variabile. Profilul fn lung a1 unei conducte fortate (U..63 1.53 24-26 N. in mm galerie beton 10-14 I 6 18-20 Fig.1 pentru punctul C se urmiireste pe linia in zig-zag. fn urma ciderii sarcinii totale. E. de pe riul Ialomita. Presiunea in A are aceeasi valoare h.93 -' 63. Calculul grafic se poate lege urmlrinri poligonul in zig-zag a1 dreptelor caracteristice I si 11.

0565 0.0973 0.53 .7 33 32 4.62 4.5 2 282 0. lai I II 63.67 109.63 1. vi Livi 1. viteza medie de curgere a apei ~i viteza medie de propagare a undei de presiune: Tabela 15.0446 0.M igcarea variabild in conducte sub presiune 443 Metoda de calcul aleasii este rnetoda graficii Schnyder-Bergeron.145.62 \ VIII 133 133 27 28 1 140 1 150 IX 4.84 1.22 50.1260 0.0642 0.50112.57 52.0485 0.0445 0.08 4. 53 1.0440 0.62 4.08 171.5 360 169 268 206 225 505 232 . Conducta fiind alciituitii din tronsoane de diarnetre ~ igrosimi diferite.50 582.04 2.93 63. .o 1. 12 14 2.84 1.63 1.28 48. se calculeazii .5530 b 895 936 983 4 040 1 095 1 123 S III IV 16 19 22 25 1 I V VI VII ' 4.26 31.ll 50.L Tronson Ii di ei "i 1 425 .62 : C - - Valorile suprapresiunii vor rezul ta grafic din intersectia caracterist icii suprapresiunii .0274 0.

6. Se obtin presiunile la vanii fn momentele q. T =3 >: 1.). Parabolele reprezentind functia de fnchidere se construiesc prin puncte. 5. 2~~ (punctul 2).33 s in loc de 3 3 s. timpul de inchidert. 3. admitfnd unitatea de timp 5: Pentru constructia drep telor caracteristice.16 - 49. stare de regim permanent: S-au neglijat pierderile de sarcing. 7 etc. este Se admi te pen tru simplificarea calculului. se calculeazii coeficien tul unghiular tga = f am -&?am I 050 9.11 = 3.ro (punctul 3) ~i oscilatiile de presiune dupi fnchiderea vanei (punctele 4.81 X 2.cu curba care exprimii legea de inchidere Timpul de reflexie a undei de presiune q. Construcfia incepe din punctul 0. 6. .(punctul I).

50A @ Fig. Pn diagrarna din figura 15-23 este reprezentatii direct variatia lui . . 15.Rezultatul calculului grafic a1 conductei fortate din figura .rm -1.Mi~carea variabild Z conducte sub presiune n 445 S-au mai construit qi punctele auxiliare 0.5 ~i 1.23.5.

unde pot fi transformate in energie mecanici sau altfel de energie. acusticii ~i pot fi numite . elaborind o teorie original5 $i executind lucriri importante (structurile $i planqeele la clidiri publice.6%. Ecuatiile de transmi tere a energiei sonice sint foarte asemhitoare cu acelea ale transmiterii energiei electrice sub forma de curenti alternativi ~i 9 9 . aplicatii ale sonicititii. Ah = . ~ t i i n t a folosirii undelor sonice pentru transmi terea energiei. Constantinescu in 1913.este un calcul de verificare cu coeficienti de siguranti redugi. luind diploma in 1904. unde se dii bibliografia completi). iar recep torii de la capiitul celiilal t k n t . Calculul la suprapresiune .fenomene sonice. Aparatul se bazeazi pe . speciale de limi tarea fenomenului de lovi turii de berbec si miisuri pentru sporirea rezistentei mecanice a conduc telor .. = 233. F a t i de h..generatorul sonic".. Inginerul G.. la alte inventii gi perfectionki $i intretine legituri ~tiintificecu prietenii gi admiratorii din tara sa natali. Fenomenele de transmitere a undelor de presiune cu viteza sunetului apartin.90 m. la 4 5. 1960. fn 1918 a publicat la Londra tratatul fundamental . Gogu Constantinescu * in timpul primului razboi mondial. suprapresiunea reprezinti un procent de 38. pfni la 10% la cideri mari. locomotive etc. prin actiunea regula toarelor de presiune asupra deflectoarelor. dec. Avind elaborate planurile mai multor inventii.) proiectate dupi conceptii proprii. Principiul transmiterii sonice a energiei este urmiitorul: la un capit a1 unui tub plin cu lichid se produc vibratii mecanice. Din tre publicatiile care trateazi despre inventiile l ui G. transformarea energiei electrice fn energie sonici $i reciproc. $tiinti conceputi ~i dezvoltati de G. produce pagube in instalatiile de transport a fluidelor in conducte. Dacii presiunile sint destul de mari. Constantinescu (Hidrotehnica.receptori". a plecat in. poduri etc. folositii in .SONICITATEA S-a aritat cii undele de presiune care se produc in conducte. continui s i lucreze gi astazi la virsta de 80 de ani. w * George Constantinescu . In conditiile normale de exploa tare. dack nu s-ar lua misuri.Anglia. iar suprapresiunea minimi. Vibratiile la capiitul initial se produc cu un piston care are o mi~care a1ternat ivii sinusoidali si care const i tuie . Constantinescu se ci teazi: Constantinescu G. in urma perturbirilor m i ~ c i r i ipermanente a lichidului pot lua valori importante si a . desi in cazul frecventelor joase (sub 32 per/s) vibratiile nu sint percepute ca sunete. niscut la Craiova in 1881.Hidraulica Se constati c i suprapresiunea maximi Ahmax = 90 rn 'se realizeazi la r. a urmat $coala Nationali de Poduri gi Sosele din Bucure~ti. precum gi inventii din alte domenii (convertizorul aplicabil la automobile.. energia care se transmite prin u ~ d e sonice este apreciabilii ~i acest mijloc de transmitere a energiei fn scopuri industriale a fost imaginat si realizat pentru prima oari de ing.sonicitate". o r n a ~ i n ide integrat ecuatiile diferentiale. 15. transformarea energiei mecanice fn energie calorici etc.20 m.f i r i deflectoare .. 1919 $i ian.8. t (Gogu). admitind s i se producii in material eforturi apropiate de limi ta de elasticitate..motoarele sonice". $i la inchiderea totali a vanei. in general..Theory of Sonics" ~i a brevetat numeroase inventii.). La Inceputul carierei sale s-a ocupat cu betonul armat. Aceasti suprapresiune se adaugi la presiunea statici corespunzind nivelului maxim a1 apei la baraj $i la presiunea rezultanti se face calculul de rezistenti a1 conductei. unde a realizat un aparat de tragere instalat pe bordul avioanelor de lupti. 9. iar acestea se transmit prin lichid ca unde sonice la capitul celilalt. FOLOSI REA UNDELOR DE P RESIUNE . Considerat tn Anglia ca unul din cei mai mari inventatori ai lumii. care a mirit considerabil capacitatea defensivi ~i ofensivi a avioanelor engleze in rizboiul impotriva Germaniei agresoare. un beton armat de o deosebitg rezistenti. 1 9 2 w Andonie G. La science sonique et ses applications (Annales des mines de Roumanie. suprapresiunea se reduce.

.

Schema sistemului: prizi de a p i . organul de reglare a debitului de intrare in turbini (obturatorul) (X). Acest sistem hidraulic se compune din urmiitoarele pirti esentiale (fig. S-a aritat la capitolul XV cum. caste1 de echilibru. conduct: fortatl 4 .Capi tolul XVI Migcarea oscilatorie a apei fn castelele de echilibru \ a* 16. conducta fortati (C). NOTATII I n sistemul hidraulic situat in amonte de turbinele hidraulice ale unei uzine hidroenergetice se produc in mod obisnuit mai multe feluri de misciri variabile ale apei. prin inchiderea sau deschiderea partial5 sau total5 a obtu- A Fig. astfel cii in stare de repaus a1 apei.1. cfnd obturatorul este inchis. castelul de echilibru (E). galeria (sau conducta) de aductie sub presiune (G). presiunea lichidului se transmite dupi legea hidrostaticii I^n toatii canalizatia. aductie. 1 6 ) : rezervorul de la captare (A). Toate aceste obiecte sint in comunicatie nemijlocitii. datorit5 variatiilor de sarcini ale turbinelor. cu caracter oscilatoriu. DESCRIE REA GENE RALA A FENOMENULUI. sub nivelul planului de apii de la captare. 16-1.

Acesta are deci indoitul rol: .viteza rnedie in galerie la rnomentul t : . la intrare gi i e ~ i r e .d u p i cum s-a vizut la capitolul XV -se transformi in energie elasticii. la care participii atit lichidul din conducti cit ~i materialul din care ea este construiti. d). Aceste oscilatii in mas5 au7asupraconductei fortate efectul de a transmite in fiecare moment ~resiuneavariabili d a t i de nivelul apei in castelul de echilibru. . de durati mare (sute de secunde). H .. care trebuie s i se transforme in alte forme de energii. art. se ridicii in acesta peste nivelul anterior. - . -fn ace1 moment apa are o energie cineticii importanti.viteza rnedie in galerie la rnomentul initial.. 6. n Dupii aceea. d a t i fiind sectiunea mare a lacului. energia cinetici -.. fig.cotele geodezice ale axei galeriei in punctele (I) gi (2). Datoriti inertiei. sectiunea in castelul de echilibru.distanta de la punctul ( I ) ping la o sectiune oar ecare a galeriei rnisuratil pe ax. Oscilatiile in castelul de echilibru au amplitudine mare (metri). . pinii ajunge un nivel maxim la care energia cinetici E sistemul galerie-caste1 de echilibru este zero. apa se ridici in caste1 chiar peste nivelul hidrostatic a1 lacului de la captare.de a opri transmi terea undelor de presiune in galeria de aductie .de a limita arnplitudinea undelor de presiune (lovitura de berbec) in conducta fortati. cici apa din galerie. Fie (v. p. z . A Notatii.7. Sii presupunem c i prin intreg sistemul curge un debit Q ~i c i la un moment dat obturatorul se inchide brusc. a czror explicatie calitativii este urmitoarea. in unde de presiune. peste care se suprapun undele de presiune de scurti duratii (de ordinul secundelor) ale lovi turii de berbec.presiunea in (2) la tirnpul t . 16-1): Z.Migcarea oscilatorie a apei E castefete. din cauza manevrelor in obturator.ordonata nivelului apei in castel. apa acumulati in castelul de echilibru peste nivelul hidrostatic se scoboari intr-o miscare in sens invers.debitul in regirn permanent a1 turbinelor. in regirn permanent . -fn acest fel se produc oscilatii in mask. In conducta fortati.de echi-libru n 449 ratorului. oscilatii . iar la captare sint niinsemnate.suma pierderilor de sarcinii pe lungirnea L a galeriei .idem.limitate la punctul de racord a1 acesteia cu castelul de echilibru. p. In castelul de echilibru se produc insii. . originea fiind la nivelul planului de apb a1 rezervorului arnonte. ca intr-un tub Pndoit (v.presiunile i n punctele (I) qi (2). in regim variabil.in masi" ale lichidului.debitul la rnomentul t . atit in castelul de echilibru cit si in galerie.. sensul pozitiv in sus. . .diferenta bruti de nivel intre nivelul apei Pn rezervorul A ~i axa conductei forfate in centrul obturatorului. . . se produc unde de presiune in conducta forfati. P . dezvoltind un lucru mecanic prin care energia se transformi in energie de pozitie (acumulare). la mornentul t .lungimea galeriei . citre priza de a p i si ajunge din nou sub nivelul hidrostatk. ~i dl elernentul de dista n t i . continuind s i intre in castelul de echilibru. 2. . . . I . Energia cineticii a apei din galerie are hsii posibilitatea s i se transforme in lucru mecanic.sectiunea galeriei . in conducta fortatii (la turbine) .

16. cind Q = const. in miscare variabilii. deci : ecuatia (16-1) devine: Pierderile de sarcinii h se cornpun din pierderile de-a lungul conductei v2 A V2 suma pierder ilor locale Z< . termenul a1 doilea a1 acestei ecuatii este nu].conform ecuatiei (6-18) 9 9 9 Deoarece ~i deoarece V nu depinde de 1. Vom dl stabili douii ecuatii : ecuatia dinamicii si ecuatia de continuitate. ecuatia (16-2) devine: 9 A In miscarea permanent.0.. 9 + 9 Asadar. 9 = Qo.corespunde sensului contrar. intre punctele (1)si ( 2 ) . Pentru a obtine ecuatia dinamicii s5 aplicim teorema lui Bernoulli pe axa conductei. deci pentru regimul initial (permanent) . STABILIREA ECUATIILOR M I $ C A R I I La stabilirea ecuatiilor misciirii vom face ipoteza cii lichidul este incompresibil.. ~i variatia de vitezii dV se transmite instantaneu de la o extrernitate la cealaltii.2.. deci el se deplaseazl cb un bloc rigid in galerie. deci se poate scrie: L-si D 2g 9 2g Semnul corespunde sensului misc6rii de la sectiunea (I) la sectiunea (2) si semnul . deci . deci dV -dt 0.

este datorit acceleratiei si se cheam5 si presiune de inertie 9 ? Ecuatia devine. in douii piirti: volumul Qdtcare intrii in conducta fortatii. se obtine . prin impiirtirea cu a dt: ) Ecuatiile diferentiale (16-4) si (16-7) sfnt fundamentale si integrarea lor depinde de unele conditii suplimeAtare.. ecuatia (16-7) se poate scrie sub forma: sau. acest timp este totuvi foarte scurt in raport cu durata oscilatiei in castel. (16-6 9 3 L av . derivind in raport cu t A Inlocuind pe . in special de legile admise pentru pierderile de sarcinii. Deoarece Q = 0. astfel kii debitul trece brusc de la debitul initial Q.nu corespund intocmai fenomenului real.simpli f ica toare . astfel c5 rezultatele calculului in cazul extrem a1 fnchiderii b r u ~ t ediferii prea putin de valorile reale. INTEGRAREA ECUATIILOR DIFERENTIALE ALE MI$CA ~ 1 1 9 Vom face pe rind trei ipoteze cu privire la pierderile de sarcinii. la zero. si ' SL dz = cresterea volumului de apii in castel.Mipcarea oscilatorie a apei S castelele de echilibru n 45 1 Termenul a (energie specific5 inertialii). Asadar. Desi primele douii ipoteze . Desi in realitate inchiderea nu se face brusc. ele permit a obtine unele rezultate pe care cu greu le-am putea giisi in ipoteza a treia. ecuatia de continui tate este: QVdt = a d z $. care este de sute de secunde. In ceea ce priveste variatia debitului.Qdt. Ecuatia de continuitate se stabileste pentru secfiunea (2) exprimlnd cii volumul o V dt care intrii in intervalil de timp dt din galerie in caste1 se Imparte.3. vom admite inchiderea bruscii a obturatorului. in cazul misciirii variabile. ci In decurs de citeva sechnde. 16. Ipoteza I -a: h = 0.in ecuatia dt dV (16-4) prin expresia precedenta.

deriviim ecuatia (16-10) 9 deci o oscilatie armonicii cu perioada: Pentru aflarea amplitudinii A si a fazei ? : Pentru t = 0. = A sin (3.St (din ec..= 0. deci: F 2.: L - - A sin [++ P ) .$. z = xo ~i V = b. P. 0 A .-cos b p = . dt" 72 in care Solutia acestei ecuat i i este. 16-8).Aceastii ecuatie se poate pu'ne sub forma: d2z z .. Amplitudinea se obfine prin eliminarea lui P: de unde Ipoteza a 2-a: Pierderile de sarcing Pn regim laminar: Ecuaf iile de miscare devin: 9 .

~ e i t r u aflarea constantelor formiim derivata: .t/2zo C. r. Riidiicinile r.se anuleazii cfnd paranteza este nulii. . deci solutia este: z==e .. adicii: . ' (5+ p). cos 2 ' t + C.Mi~carea oscilatorie a apei 2rt castelele de echilibru 453 Prin procedee de calcul asemenea cu cele folosite la prima ipotezii se obfine ecuaf ia dinamicii : Introducind notaf iile: ecuafia (16-15) devine: - Ecuatia caracteristicii : are riidicinile folosind 'notatia: Deosebirn cazuri le urmi toare : a) T < 2ro. stnt numere complexe conjugate. sin )' = AP-'I2" sin 2 . (16-19) Miscarea este o oscilatie armonicii amortizati.

' deci pentru care z este maxim..cii durata unei oicilaf i i complete este aproximativ T caste1 de echilibru cu.Qo 7' ah Rezultatele mai importante ale acestui studiu sint urmiitoarele: .sin p sin J. rezultii cii timpul pentru care se anuleazii . T 1 070 s. 0 SZ = 30.tatii prin phrabola v vo v Fig.destul de aprAape de realitate .< ' A rr rr deci r'>r si deci T' > T. . Asadar am~litudinease amortizeazii datoritii freciirilor. . T practicii T' nu diferii mult de T si deci n putem apr&ia . pentru un alt caste1 = 10 000 m si . Intr-adeviir.h. calculul poate f i folosit si in cazul real. Totusi. ah ctg p = ctg I].+) . Prasil: Calculiim pierderile de sarcinii considerihd o lungime virtual. 16-2. devenind eT 9 "-0 - cind t + OO. prin urmiitorul artificiu.454 - H idraulica Dacii notiim-2% . iar constanta p din conditia t = 0. care este datorit existenfei freciirilor A descreste cind t creste. . cind pierderile n' sint proportionale cu V 2 . cu L = = = 2 xr 9 = 2x = 20. pentru un 2 000 m si 0 S1 T = 403 s .Desi s-a admis pentru pierderea de sarcinii o lege de variatie liniarii in raport 6u viteza.19) se observii cii factorul e. L' > L in care sii se finii seama si de pierdeiile locale dupii legile regimulGi turbulent si fie acea pierdere h reprezen. (De 'exemplu.) .= 9= viteza apei in caste1 imediat dupi inchiderea bruscii a obturatorului.' 1 2 ~ 0. L de echilibru. Aproximarea calculului pierderilor de sarcinii in galeria de aductie .tg +. z = . datori t lui Fr. Rezultii: A = - h sin p 9 sin (P . se observii din relatia (16-18) cii .Din ecuafia (16.de frecare au efect ~i asupra perioadei de oscilatie T' = 2 xr' care este mai mare decit perioada T = 2xr a oscilafiilor inipoteza lipsei 1 1 fortelor de frecare. este: rr C Constanta A se obtine din conditia t = 0.Forfe1e.

h. La timpul t = 0.Vo. 16-3. Diagramele oscllatiilor apei in tr-un caste1 de echilibru: a) oscilatia armonicii amort iza t5. cu un singur maximum. in domeniul restrins consi dera t . pentru care viteza Ipoteza a 3-a: Fort ele de frecare se consider2 Sn regim turbulent. Fig.SZ d2 dt c0 . In ecuatia diferenfial2 (16-4) se inlocuieste V din ecuafia de cdntinui tate (16-7) in care facem Q = 0 (inchidere brusci). Avem deci : . r are o valoare negativi z in castelul de echilibru eite: = . c) oscilatie puternic frtnatii dt2 . z are o variatie aperiodicii.Mipcarea oscilatorie a apei tn castelele de echilibru In figura 16-2 ducem o dreaptii care sii compenseze suprafata cuprinsi intre curbii si axa absciselor in domeniul 0 . / /' dV -.dz 0 9 dt / @ 'I . 6) oscilatie aperiodic5 ... insii echivalentii cu legea pitraticii. f i r maximum. oscilafia este frinat2 puternic. conform legi i pii tra t ice k V 2 . z este ~i fn acest caz o functie aperiodic5 asirnptotica. Cele trei cazuri (a) (b) (c) sfnt reprezentate in figura 16-3. Avem in punctul de intflnire I a1 chrbei cu dreapTa: A care permi te aflarea coeficientului de frecare K' corespunzind unei legi liniare in raport cu V .A * v = -SZ.

adicii se verificii ecuafia (16-25). deci . z = SZ . Ecuatia (16-26) se poate scrie: Q Pentru t = 0. introducind notafiile: rezuIt5 ecuafia sub forma final5: Solufia general5 a acestei ecuatii este: A Intr-adevir.456 Hidrautica Sau. . sau 2 2n2 m r n =z+ .z2-/- r n * 2 n2z=0. si 9 Z = - . derivind aceastii ecuatie in raport cu t se obtine: % .

=v. pentru un timp t < 0.. 9 2 Qi +Qi+1 Qm - 2 .ca diafragrne.zi.In (-mz. este cu deosebire utilk pentru cazurile. unde elongatiile sint rnaxirne si minirne. se obfine in (16-29) egalind mernbrul I cu 111.in valoare a d s o ~ ~-i ale elont gat iilor. Aceasti condif ie duce la relafia (16-31) intre doui elongatii sucdesive: (- mz. 4-1. Metoda de calcul prin aproxirnafii succesive. 2. + 1) . respectiv Az. tot pentru t=O: Din (16-28) si (16-29) se deduce constanta: T Vitezele in castelul de echilibru sfnt nule pentru punctele z. destul de frecvente. PI introducem in ecuafia (16-31) cu sernn schirnbat ~i gisirn pe 2. Ecuafiile (16-4) si (16-7) pot f i inlocuite cu urrnitoarele: T Mirirnile notate cu indicele m sint rnirimi rnedii in intervalul At. -/ + 1) .Mi~carea oscilatorie a apei 2 castelele de echilibru n 457 Din ecuatia (16-25) deducem. Dupi ce am gisit pe z..v. . si asa rnai departe obtinem succesiv valorile descrescitoare .mz.4.+2 9 AV. deversoare pentru limitarea amplitudinii maxirne etc.. dupi ce ecuaf iile diferentiale ale miscirii sint transforrnate in ecuatii cu diferenfe finite. 9 3% ' 16. Astfel: Zm = Zi Az + .I n (. cind sectiunea castelului de echilibru variazi cu inilfimea sau cind sint previzute diferite organe de influentare a rni~cirii. Elongafia minimi z. Calculul aproximativ al oscilatiilor cu metoda diferentelor finite 9 a) Metoda Pressel.+ 1) = I) = mh. = (-mz. care este de fapt fictivi..

Calculul pleacii de la alegerea intervalelor de timp At care se iau de la 1 s (la castelele mici) ping la 20 s (la castelele foarte mari). Q. Se determini in prealabil constanta pier-derilor de sarcinii Y. avind insl grijii de a da lui n-valori diferite. va rezulta din curba de variatie a debitului care trebuie s i fie d a t i : Q = f(t) sau Q = F(H 2). Calculul se repets in orice caz pentru a obtine valorile medii din interval..=Z(Vm-Vi) Vi K V ~zm din ecuatia (16-32) 2 2 --s s m2 (16-33) tia m /s m/s m3/s rn3/s rn m rn m2 rn/s 9 rn m Se i n t r l in tabeli cu valoarea Qi = Q. Q. de exemplu formula Manning. cind castelul este previzut cu deversor. folosind o formuli pract ic5. b) Observatii asupra legii de variatie a debitului Q al turbinei. Se face tot calculul in ordinea coloanelor ~i se ajunge la 2. Dad5 diferenta z. Q. totul e depinztnd de conditiile locale. Intervalul At poate f i variat. intre douii sectiuni orizon.1 2 Vm AV. d a t i si se ia Azi aproximativ.Qi+ Oi. - - t At Qi AZ ai a= . Desi nivelurile extreme ale apei care oscileazii in caste1 nu diferl mult in c a z h unor manevre bruste fafii de cazurile reale.. iar I? raza hidraulici. se reface calculul cu alt Azi.f . Calculul se conduce dupg ordinea indicatii in capul de tabell de mai jos... + - 7 A 2 9 - a galeriei de aductie o . Coeficientul n se va lua pentru pereti de beton lucrati Pngrijit: la deschidere la inchidere in medie ~ s t evident cii se pot lua pentru n valori diferite de cele 'indicate... pentru calcule mai exacte precum si pentru calcuiele de stabilitate este nevoie a tine seama de legea de variafie a 9 . necesare calculelor conform ecuati ilor (16-32) si (16-33).z. a castelului.= -Qi+Qi+I -zif 7 - zi + 1 din ecua.este sectiunea medie. . dupi cumcalculul se face la inchiderea sau la deschiderea turbinei. P --- 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 I -Qm = Zi Z. luindu-se mai mare in zonele de viteze mari ale apei in caste1 (pe la nivelul static) si mai mic Pn zonele de z maxim ~i z minim sau in zona lamei deversante. ea este de obicei constanti pe lungimi mari. z. nu este de neglijat. V.Debitul turbinei Q.Qi + Qi + 1 In iceea ce priveste sectiunea de scurgere tale succesive: Q. Astfel: L fiind lungimea virtual2 (pentru a considera si pierderile locale).. orizontali.

1923. astfel c i introducerea in calcul a timpului real de inchidere nu influenfeazi mull calculele ficute la inchidere sau deschidere brusci.5. deci debitul in orice moment este legat de presiune. inchiderea apei.Migcarea oscilatorie a apei 2 castelele de echilibru n 459 debi t u l u i turbinelor. Fniltarea maximi: technique. As t fel : . Hydraulique . . 1949 gi 1954.Dupi cum s-a aritat la capitolul XV. pentru a evi ta lovi turile de berbec prea puternice in conducta forfati se recurge la deflectoare (la turbinele Pelton) sau vane de descircare (la turbinele Francis). 0 prezentare mai ampli a acestor metode se ail2 in tratatul Ch. D E C ~in acest caz . 16.debi tul . in afari de aceea a diferenfelor finite. a) ~ ~ l c u l cul valori relative. astfel ca puterea N s i fie constanti: A Q(H + z) = N = const. F. Aceasti lege depinde de modul de reglaj a1 turbinelor.In cazul reglajului la putere constanti. Calame si aden en^ introduc sase valori relative adimensionale si din studiul ecuafiei integrate deduc inele valori caracteristice care interiseazi indeosebi. Totusi. t urrneazi o lege hiperbolici in funcfie de z. Berechnung und Konstruktion des Wasserschlosses. timpul de inchidere si a1 acestor organe de reglaj a1 presiunii este scurt (16-20 s) fati de perioaha oscilafiei fn castelul de echilibru (citeva sute de secunde). Paris et Lausanne. F. Jager.-.mat. notind : se giise~te: -. Vogt2 introduce patru valori relative u adimensionale si obf ine o ecuafie asemini toare cu (16-30). 1926. Stuttgart.se face auto. ALTE METODE PENT RU CALCULUL OSCILATIILO R IN CASTELUL DE ECHILIBRU Pentru rezolvarea problemei oscilaf iilor in castelele de echili bru de forme rnai complicate.La inchiderea totali brusci. Ast fel. de aceea s-au elaborat numeroase alte metode. care deviazi debitul de la turbini f i r i a-1 reduce brusc.4 nu mai poate f i aplicati. Calame ef Gaden. Le menfionim numai. Theorie des charnbres d'equilibre. deoarece o expunere completi a lor ar iesi din cadrul lucririi de fafil.care este cel rnai obi~nui in exploatare . metoda analiticii ariitati la paragraful 16. Vogt.

+ 2 460 . Se traseazii mai multe curbe. Paralel cu . 111. Ecuafiile cu diferenfe finite ale oscilafiilor in castelul de echilibru se scriu sub forma urmitoare: 9 9 / bv=-L (z + h) At.. luind ca unitate de timp At = = 2. la nivelul hidrostatic a1 apei in rezervorul de la captare. . Schoklitsch in 1923 si usor imbunit i f i t i ulterior. iar pe axa ordonatelor se iau inilf imile z. Dintre numeroaseli metode grafice vbm prezenta mai detaliat metoda publicati de A. 0 a l t i curbii reprezintii volumul AT intrat in caste1 in timpul At. in abscisii. Pe axa absciselor se ia viteza V pozitivi spre stinga si timpul t la dreapta. cu cre~terilede volum AT. iar z in ordonati. Diagrama pierderilor de sarcini h = f KV2.. .- + 9 L aceasti dreaptii urmeazi a se duce apoi toate dreptele care sint reprezentate de ecuatia (16-37).At z. corespunzfnd diverselor vi teze V: Aceasta este o dreapti care se traseazi cu originea in 0 si avind aceleasi abscise OV. 11.20 s. b) Metode grafice. de la captare spre castel. dedesubtul semiaxei OV pentru sensul de mi~carea1 apei in galerie. cu avantajul c i acestea sint mai intuitive si permit o mai usoari descoperire a unor eventuale erori. minimum. si deasupra semiaxei .. Se construiesc astfel : I . Pentru claritatea figurii se preferii ca aceasti curbii (IV) s i fie construiti in afari de abscisa r ii . dupi mirimea castelului. Ecuafiile cu diferenfe finite (16-32) si (16-33). cind se iau pentru parametrul h diferite valori. reprezinti suma pierderilor prin freciri hidraulice.Primul Hidraulica 9. in care h = KV2. in loc de a f i rezolvate prin calcul tabelar. ordonatele ei se pot lua in sus cind V > 0 (adici spre castel) in jos cind V < 0 (spre captare). dupi primul maximum: - La deschidere bruscii de la Q = 0 la Q = Qo: . Dreapta A V = . IV. pot f i rezolvate prin cohskucfii grafice. A patra curbii reprezintii volumul acurnulat in castelul de echilibru. luind ca origine un punct 0. in care se ia At = const.0 V pentru sensul contrar.

In sfirsit. In acest scop. In ace1 punct. curbei Q At = f(z) se face (fig. mai trebuie trasati curba care d i pe Q.pentru a nu complica epura . aceasti relafie. N este puterea turbinei. Aceasti curb2 (V) depinde de regimul de functionare a turbin nelor. de la Q. $i ecuafia de continuitate se exprimi: 9 + - Exploatarea uzinelor hidroelectrice se face. pierderea de sarcini h = h. la un debit constant Q. Din curba V se obtine cantitatea Q. de regim constant). Este 7preferabi1. dreapia Q At = Q. H ciderea bruti.. situat pe curba I . pe modele. curba reprezentativi este o hiperboli. ~ s i d a r . debitul turbinei E .functie de z. - (16-40) iar curba reprezentat i v i este o paraboli. cazul incercirilor in laborator. la oarecare distanti. Daci incircarea nu este totali ci partiali. Astfel. ordonatele curbei Q At vor f i transpuse deasupra curbei II I pentru a fabe operaf ia corespunzitoare ecuaf iei (16-38). daci variazi presiunea. plecind de la abscisa OV (stinga). deci bilantul volumelor (conditia de continuitate) este: ? 1 si ordonatele curbei 1 1 sint egale cu cre~terileAT de pe curba IV. Constructia. Ducem dreapta 0-1 paraleli cu dreapta II.aceasti curbi reprezinti: 7 = 0 sau sub nivelul f n s i pe aceeasi curbi se poa te ci t i cresterea Az care corespunde unei diferenfe As: 9 V. 16-4) lulnd abscisele Q At pe orizontali si originea intr-un punct oarecare 0' la nivelul hidrostatic a1 captirii. adeseori astfel ca s i se ment i n i o putere constanti. In acest caz : A QAt In mentul In a unui A A 7yq ( H + z ) At. avind abscisa V = Vo (viteza initial. Q scade brusc. se va trasa. daci se produce inchiderea brusci a apei. regulatorul turbinei influenfeazii deschiderea paletelor statorului. Rezolvarea graficii a sistemului de ecuatii se face in modul urmitor: Pleciim de la punctul 0. Dat fiind c i vitezele V sint dependente de z prin ecuatiile de miscare..Migcarea oscilatorie a apei in castelele de echilibru 46 1 OV = V i luind o origine arbitrari (sau la cota z maxim).ca aceasti curb2 auxiliari sii fie f i c u t i separat. la Q = 0. q randaansamblului conducts-turbini. At . aceasti ecuatie este aceea orificiu deschis. de sectiune s: Q At = ps -/1 At. At const. cum se va vedea mai departe. as'tfel ca puterea sa r i m l n i constanti.

hu curba I. Observim c5 curba 0-1-2etc.. se obfin prin acelasi procedeu. punctul a..-1 pinii la intersecfia cu dreapta 0-1. adici tocmai diagrama c i u t a t i .. ~ r e a ~ 0-1 este una din dreptele reprezentate prin ecuafia (16-37) si ta anume aceea care trece prin punctul h = ho. = .. fig. 3 etc... dupi Schoklitsch duce orizontala a.a. Pe orizontala dusi prin 1...462 9 Hidraulica de la inceputul miscirii si aceasta se scade din volumul o V o At.--_ ---- Fig. . care corespunde acesiei cresteri de volum este segmentul aoal. rezultind volumul AT. 7 9 .-. Diferenfa de nivel Az. Punctul I este un punct pe curba 0-1-2. unde h = h. volumul din castelul de echilibru si se trece pe abscisi in curba I V . Astfel. in curba V. are forma unei spirale pentru castelele de secfiune constanti sau aproape constanti [v. -2 -2' se obfin punctele 2 pe curba ~j ~i 2' pe curba VII. 16-4. 16-5 (plansa)]. Calculul grafic a1 castelului de echilibru. iar acest segment este scizut din segmentul o V . Orizontala se preiungeste p i n i in 1' la intersecfia cu prima ordonati care marcheazii timpul A t . in intervalul At. curba V d e t k m i n i segmentul Q At. Acestuia ii corespunde pe verticali Az. V: si din ace1 punct ducem o paraleli Lu curba II. At. Se ? ---. din punctul I Iiisim o verticali pin2 la intersectia in c. iar punctul I' este unul din punctele curbei V I I : = z (t). Se obf ine volumu1 AT. cu care a crescit. fiind pe curba I . Punctele 2. (Vl) care reprezinti relaf ia: Az z =2 (V). . Aceeasi verticali intersecteazii d r b a I .-.precum si segmentul Q At. si ducind orizontala a. = a.

.

ceea ce desigur este t o t u ~ iimportant ~i se obtine cu o chel tuiali redusi de munci. .ho ping la nivelul zmaX)este egali cu lucrul mecanic necesitat de forta G pentru aceasti dep 1asare. Ecuatia bilantului de energie este deci : Fig. ci numai valorile nivelelor maxime ~i minime. aceasti ecuatie este de gradul doi fn zmdx~i solutia este Dupi cum se poate vedea din cele de rnai sus. In s f t r ~ i tfrecirile hidraulice-spre a f i Pnvinse .. metoda bilantului energetic in care M este masa apei din galerie = Y w g L. 16-6).Miqcarea oscilatorie a apei in 'castelele de echilibru 463 Mai trebuie observat c i z ~i V care se obtin prin aceasti constructie sfnt cele de fnceput de interval ~i nu valorile medii din interval. dupi forma castelului..65 G h..Calculul oscilatiilor in castelul de echilibru. Atit G clt ~i q slnt functii de z. Pentru a spori precizia metodei expuse trebuie admise intervale At mai scurte ~i numeroase. cum ar trebui... In cazul castelului cilindric. un lucru mecanic evaluat la 0. c) Metoda bilantului energetic (fig. Energia cinet ici este aceea corespunzi toare masei apei continute h galerie. deci E o = . cu viteza V. se obtine o ecuatie in zmaX... prin aceasti metodl nu se g i s e ~ t e diagrama completi a mivcirii. f i r i a o putG prezenta din lipsi de spatiu.cici apa care s-a ridicat in caste1 provine de la captare. Exprimind pe G ~i q in functie de z. 16-6. fn mi~carela momentul initial. unde nivelul -' apei este cu ho metri mai sus declt nivelul initial in I castel. Exprimam c i energia cinetica ~i potentiall a fortei G (greutatea apei intrati in castel de la nivelul initial z = . care se pot calcula q o r . Printre metodele grafice interesante citim si nletoda l u i Calame ~i Gaden. I in care q este nivelul centrului de greutate fat5 de nivelul initial.necesitii . Alte perfectioniri au mai fost aduse metodei.y o ~ v : 2g -L Lucrul mecanic necesitat pentru urcarea apei in caste1 este: o Go?. fn castel. Energia potentiali este Goho.

16-5 (plansa)] se introduce in ecuatia echilibrului dinamic rezistenta suplimentari a diafragmei. concepute in vederea atenuirii ampli tudinilor oscilatiilor maxime +i a amortizirii lor in timp. in special la partea superioari ~i inferioari (fig. e). iar pentru nivelurile extreme. La aceste tipuri de castele se pot aplica cu succes metodele de rezolvare pe cale grafici sau algebrici a ecuatiilor de miscare cu diferenfe finite. In schimb. 16-7. strangularea se face printr-o portiune scurti de tub. Pentru rezolvarea problemelor hidraulice ale acestui tip de castel [fig. Cite un astfel de castel de echilibru cu douci camere este instalat la uzinele V. a ) . unde galeria de aductie stribate In continuare castelul pe la baza lui. fie castele prevazute cu . 16-7.4 64 Hidraulica 16. Strangularea creeazi o rezistenti hidraulici importa_nti pentru ca miscarea apei s i fie frin a t i . folosindu-se metoda diferentelor finite (pe cale algebrici sau grafici). Pentru a reduce amplitudinea maximi gi minimi si a spori stabilitatea de functionare. apar presiuni dinamice-de obicei moderate . se fac fie castele cu o sectiune crescitoare in mod continuu in sus (fig. d u p i cum se ?tie. formate din mai multe castele. a ciror functionare se influenteazi reciproc. in figura 16-7. Un astfel de caste1 are uzina hidroelectrici D o b r e ~ t i .a.. De asemenea. Acest'caz a fost tratat in aminunt in paragrafele precedente. c' si fig.. c' printr-o diafragmi previzuti cu orificii. Sibiu. dar el primeste doui galerii de aductie de la doui captiri diferite (fig: 16-7. este proportionali cu pitratul vitezei care trece prin orificii. care. sisteme derivind din schemele generale de amenajare energetic2 a unor bazine. Lenin-Bicaz pe Bistrita. de iorma unei cupe de $ampanie. b). I. Moroieni pe Ialomita ?. Sadului-Bumbe~ti. micsorind energia de oscilatie. 2) Caste1 cu sec/iune variabila'.6. c . Putul de legitura dintre camere poate f i de diametru minim (doar ceva mai mare ca diametrul aductiei). APLICAREA METODELOR DE CALCUL CELE MA1 POTRlVlTE LA DlFERlTE TlPURl $I SISTEME DE CASTELE DE ECHlLlBRU Din punct de vedere hidraulic se deosebesc mai multe tipuri de castele de echilibru. existi si sisteme hidraulice diferite.in galeria de aductie. are castelul de echilibru al uzinei hidroelectrice Sadu-V. Un exemplu interesant este castelul de echilibru a1 uzinei hidroelectrice V. Cele doui ecuatii ale m i ~ c i r i i vor f i deci: . 3) Castel cilindric cu strangulare E zona de legGturn" cu galeria de aduciie.camere de expansiune multiple". galerii si conducte. n Astfel. metoda bilantului energetic. precum ~i pentru realizarea unor forme mai economice. iar in figura 16-7. legitura hidraulici inlre camera castelului si galerie neficindu-se decit prin sase orificii de dimensiuni stabilite prin incerciri in laborator. 16-7. a) Tipuri de castele de echilibru i) Caste1 cilindric de sectiune constanta'. Un caste1 cu sectiune crescindi spre partea superioari.

f si g). pentru a realiza un caste1 de echil ibru economic. 16-7.. se consider.Mi~carea oscilatorie a apei i castelele de echilibru n 465 Coeficientului diafragmei Kd i se atribuie semnul $. Diferite tipuri de castele de echilibru fhj in detaliile constructive ale unor astfel de orificii care permit trecerea apei mai mult fntr-un sens decit in sensul contrar. . 16-7. De cele mai multe ori. La deschiderea rapids a turbinelor trebuie ins2 ca apa sii poati'veni cPt mai repede din camera R. in care scop orificiile trebuie sii fie larg deschise.cind apa i n t r i din galerie in castelul de echilibru yi semnul . Nu intrim (e If) Fig. Pentru o rezolvare cit mai exacta.pentru m i ~ a r e ainversi. camerarezervor 14 se face in zona superioarii previzindu-se eventual ~i o a l t i camerii in zona inferioar6 (fig.. exprimate prin: 4) Castelul difereniial este un caste1 cu strangulare previzut in plus cu un tub interior ingust R. valorile medii din intervalul At. avind orificii suficient de mici pentru ca ridicarea apei in caste1 s i se producii repede spre a ajunge la partea superioarii unde s i deverseze peste marginea tubului interior in camera exterioari R. daci iniltimea lui este mare..

iar ecuafia de continuitate se scrie: Q. in ecuatia de echilibru dinarnic (16-32) se ia z = z. QI = 41 ~0 1/2g )z2 .Tn acest caz. (16-47) b) Sisteme de castele de echilibru. 16-8. este debitul care deverseazi peste rnuchia de litime 6. adicj nivelul apei din tubul interior. 1 ) Castele de echilibru in serie pe aceea~iaducjie. cu o l a m i = Ah iar Q. Sisteme de castele de echilibru .4 . a). este debitul ce trece prin orificiile de secfiune o. D i m citeva exemple de sisterne realizate pfni in prezent. Ecuafiile Fig. Acest sistem se foloseste cind este nevoie a se completa o instalatie existenti (fig. 16-8..

d se scriu trei ecuatii dinamice si doui ecuatii de continuitate. Daca ins6 galeria de fugi nu este sub presiune interioari.E. (16-49) se pot stabili ~i i n acest caz.H. la Cetituia).variatiile bruste ale debitului evacuat de turbine pot produce lovituri de berbec importante in galeria aval si de aceea se intercaleazi si un caste1 de echilibru dup5 turbing.la centralele subterane . 3) I n cazitl sistemului din figura 16-8.). Ecuatii analoge cu (16-48). c cu mai rnulte capt&i la aceeayi cotd . castelul de echilibru din aval poate f i evitat printr-o racordare hidro-dinamici a galeriei cu bazinul de linistire din aval de turbine (CazuI .in furci" din figura 16-8. 6 ) .Migcarea oscilatorie a apei E castelele de echilibru n 467 miscirii se scriu in acest caz: pentru fiecare caste1 cite o ecuatie de continuitate ~i cite o ecuatie de echilibru dinamic. 16-8. = wV (bifurcatie) .. Pentru castelul amonte I : iar pentru castelul aval I I : Metoda cea mai potriviti acestui caz este calculul cu diferente finite. In cazul cind galeria de f u g i este sub presiune . 2) Uzinci hidroelectricci cu u n caste1 de echilibru i n amonte si altul i n aval (fig.. se scrie pentru fiecare castel o ecuatie dinamici. 16 februarie" pe RTul Arges. wlVl + 0 2 V . iar pentru intreg sistemul o ecuatie de continuitate de tipul: Un exernplu de acest fel il avem in castelul de echilibru a1 uzinei Dobresti. In cazul sisternului .U. in care se ia ca variabilii auxiliari presiunea de la punctul de unire a galeriilor d a c i se ~leglijeaziipierderile prin frecari: < wV = R dt + Q (caste1 de ech.i cu galerii de aduclie respective legate la u n castel de echilibru unic. cu doui galerii de aductie venind'de la captgrile riurilor Ialomita si Bratei.

La n = 0.) h fiind pierderile de sarcini = 16.015 pentru deschiderea turbinelor.75m. R.3 m2.7. de la cota i 0 In sus. ins2 in exemplul de fall vom considera numai ipoteza urmltoare: Inchiderea bruscl a turbinelor la debitul Q maximum de 178 ma{s. conform normelor. w = 38. care d'au sectiunea Q T h . 0 = 7 m. variabilele z ~i Q sint legate prin ecuatia de reglaj N = const.. Forma este cilindricl. Schiiller* si Ch. tn partea superioarl a castelului de echilibru. pe intreaga galerie de aductie. pe R. Lenin. Coeficientul de rugozitate al galeriei n = 0.8. care a demonstrat (1910) c i pentru ca sisternul s i fie stabil trebuie ca sectiunea castelului de echilibru sirnplu s i d e p i ~ e a s c i anuo mi t i valoare rninimi: KV:. EXEMPLU NUMERIC Calculul oscilatiilor apei intr-un castel de echilibru. S l se calculeze oscilatiile apei in castelul de echilibru a1 uzinei hidroelectrice V. astfel c l s-au admis pentru coeficientul de rugozitate n (Pavlovski-Manning) urmltoarele valori: n = 0. Ipotete de calcul. Dar si oscilatiile lui Q provoaci alte oscilatii ale lui z. Se defin e ~ t e coeficient de siguranti: n = -! . diametrul este de 23 m $i sectiunea R. deci h. intre 1. la debitul instalat de 178 m3{s. Castelul este prevlzut cu o diafragmi de strangulare la nivelul galeriei de aductie. y y (H z) Q. pentru urmltoarele date $i ipoteze: Galeria de aduciie L = 4 649 m. Primul care s-a ocupat cu aceasti problemi a fost D.011. de la priza de a p l ping la castel. oscilatiile putfndu-se arnplifica. . 1938. = 530 mZ. - + La o crestere a lui z trebuie s i corespundi o scidere a lui Q. Jager. De la nivelul galeriei de aductie pPnl la cota conventionall f 0. Bistrita la Bicaz.5 si 1. suprafata betonului turnat In cofraje metalice este foarte netedl. pentru ca N s i rirnini constant. (A se vedea in special lucririle lui Frank u.011 pentru inchidere totall ~i n = 0. Calculul s-a flcut in numeroase $i variate ipoteze. Schwingungen in den Zuleitungen und Ableitungskanalen von Wasserkraftanlagen. I. Pentru diferite t i ~ u r ide sisteme de castele de echilibru s-au stabilit formule speciale. asadar oscilatiilor lui z le corespund oscilatii ale lui Q. = . Schliller. in aceeasi fazi. de h = 7. f l r l considerarea diafragmelor.011 corespunde o pierdere de sarcinl totall. partiall. = 855 m2. Thoma.. formatl din $ase orificii. Cota nivelului maxim a1 apei la baraj s-a luat drept cota f 0 $i de laaceastlcotlincepe sectiunea llrgitl. Forma ~i sec#iunile castelului.~i se 'adrnite ca n s i fie cuprins un & RTI. Berlin. . De$i netencuitl. * Frank u.75 m. astfel c i in anurnite conditii acest sistern oscilator poate deveni nestabil.8.468 Hidraulica Daci centrala hidroelectrici este previzuti cu reglaj automat la putere constanti.

semiperioada I pozitivi este de 310 s . Alegem scara volumelor 5 000 m3 .15.Curba V.75 i n epura din figura 16-5 s-au luat scirile: pentru V.= 1 cm in epur5. Luim punctul z = .At = L. in abscisi 1 cm desen ordonata h (pierderi de sarcini) scara Iungimilor 1/250. spre stinga.4. dupi epuri Formula de calcul. bucla lui z negativ) I .. Volumul q acumulat Ia cota i 0 este T.74 7. = . = 530 m2 1 . L S-a ales ca unitate de timp At = 205..65 m/s. = 0. Rezultate: zlmas = 16.0844 cm..Curba \/I $i curba 1/11 au ordonatele Ia scara lungirnilor.7.3 - 508 2 - 254 s (semiperioada.359.&.i in semiperioada 11 (negativi) este de 260 s.647 -.0422 unititi de vitezi. coeficientul unghiular este 0. a 000 . = Q0 : .r in iuncfie de viteza V.0422 X 2 cm = 0.Curba I V reprezinti volumele acumulate in castel.469 - -i XD2 = 178 : 38.37 cm.652 rezulti: K = 0. Durata unei oscilatii complete.3 X 20 = 766.65 h (m) 0. 7 = = 766 X 4.323 s (semiperioada. $i obfinem abscisa AV de 0.3 2 Dupi epuri. luind ca origine nivelul de la cota . in ipoteza c l nu se tine seami de freciri.81 X 38. deci curba I se va construi prin puncte. (h = W 2 ) .81 X 38. Pentru V = Vo = 4. + + aceasti elongafie pozitivfi este urmatl dupi 280 secunde de: z. 3 560 Azderen = .Migcarea oscilatorie a apei Zn castelele d e echilibru Calcule pregdtitoare. wAt = 38. calculate cu formula h = 0. Volumele negative sint reprezentate sub cota .712 cm. . in . g 9 81 Deci scara timpului I cm = 50 s. un volum la cota 15 m este T.844 cm.3 = 4. = 0.0422.At. . z.230 5. . reprezentat prin 0.65 = 3 560 m3.75.Ta = 2 Y 649 855 .359 1.Determinarea dreptei III : AT = ( o b t ) V.5 m/s.75. Aceea~iscari s-a luat pentru lungimile $i iniltimile constructiei. Rezul t i : V(m/s) 1 2 3 4 4.65 m. Pentru L 4649 z = l m.Determinarea dreptei II : AV = . Aceasta reprezinti cresterile de volum . reprezentata pe cpura prin segmente de 4 mm. . . se reprezinti la aceeagi scari 1 cm = 5 000 m3.433 3.81 cm.65 m/s. reprezentind tot volume.359 V2. Coeficientul unghiular .Determinarea curbei I . care se reprezinti in epuri prin 0.OO m elongatie negativi.75 = K. reprezentat prin 3. = 4 110 855 X 15 = 16 910 ma. pe verticali in jos. bucla lui z pozitiv) 9.65 X 530 = 4 110 m3. = 7.7.10. ar da: Pentru sectiunea 52. Din ho = 7.TI = 2 4 649 X 530 9.20 = 0.

La acestea se anexeazii studiul scurgeri lor prin orificii. Orificiile si deversoarele sint foarte variate si aplicatiile lor tehnice sint numeroase. el va f i tratat in capitolul scurgerilor. sint destul de reduse si deci. care dirijeazii vina sau ii modificii unele proprietiiti. Dacii ins5 o parte din contur nu este udatii de lichid.Capitclul XVII M i ~ c i r i efluente (scurgeri) permanente i n acest capitol se studiazii misciirile permanente ale fluidelor care se produc in cazul trecerii. cu oarecare variafii de formii. pe o distant5 scurtii.-.lichidU. studiul teoretic se poate face cu ajutorul teoriei misciirilor potenfiale ale fluidelor perfecte. Desi studiul vinelor fluide de-a lungul traiectoriilor lor poate forma confinutul unui capitol special. ale presiunilor si ale nivelului. o datii cu misciirile efluente din care nasc asemenea vine. a unui fluid dintr-un recipient intr-un spatiu ocupat in genere de alt fluid.. in contact cu atmosfera. in hidraulicii.17-1. care antreneazii variafii mari ale vitezelor. Aceste misciiri se caracterizeazii prin variafii mari ale secfiunilor de curgere in lungul curentului.legatii de nofiunea de . De altfel. ele nu necesitii un capitol separat. 0 . Se deosebesc douii clase generale de secfiuni de scurgere: orificiile si deversoarele. exFig. cind se adaugii in jurul orificiului o bucatii scurtii de tub. Orificiu Pentru studiul lor stiintific. Se numeste orificiu o deschiziiturii tiiiatii in peretele sau in fundul unui recipient. Curentul la trecerea prin sect iunea de scurgere ia forma unei vine fluide care se menfine. Asemenea tuburi. pe cind orificiul poate exista si la recipientele pentru gaze (fig. conturul orificiului fiind in intregime sub lichid. avem de-a face cu un deversor. se numesc ajutaje. Se vede cii nofiunea de deversor este . ~i dupii trecerea in mediul aval. aplicafiile tehnice ale vinelor fluide. 17-1). in cazul cind miscarea are o suprafafii de scurgere liberii. Studiul se face intr-o zonii restrinsii in jurul sectiunii de trecere si rolul forfelor de frecare in acest fel de misciiri fiind mic.. printr-o sectiune de scurgere relativ micii. si din acest punct de vedere.Orificii si deversoare(scheme la definitie) perienfele trebuie s5 indeplineascii . in general foarte scurte.

In general. In acest caz. cici o tabli prea laminat5 prezinti neregularit5ti ~i se deterioreaza lesne.. Debitul se calculeazi astiel : Q = VQ. In practica ins& se taie dou5 mucliii perfecte. iar vina iese mai groas5 (mai putin contractati). iar explicatia matematici a fenomenului se bazeazi pe anumite ipoteze.Q = cp. Important este s i se realizeze nu un perete prea subtire (acesta posts avea ling5 orificiu citiva centimetri). Mi~careatrebuind s5 fie permanent& nivelul lichidului in recipient (sau presiunea gazului) vor f i menfinute cit mai constante. apa iese sub forma unei vine departate de tiieturi (fig. ci se prelinge pe tiieturd. sarcina h fiind iniltimea oglinzii lichjdului deasupra centrului . in unglii drept.2. cit mai apropiate derealitate. Orificii Pn pereti subfiri Q = ~ ~ 1 / 2 g h . In acest caz. In cele ce urmeaza vom expune in paralel experientele si teoria corespunzatoare diferitelor tipuri de orificii si deversoare. se vor face folosindu-se instrumente de mare precizie. conform teoremei lui Thomson. = Vcp. cit si recipientul trebuie s2 fie perfect definite si realizate cu precizie. ORIFICII 17. prin alimentare dinamonte. Orificii mici in perefi subfiri S i studiem orificiile tiiate in pereti subtiri. cercetirile in aceasti directie fiind abia incepute. orificiului. vitezele in diferitele puncte ale sectiunii se pot considera egale. Experimental: Atit tipul de deversor sau de oriiiciu. daci iniltimea a a sectiunii sale este cel mult h/10.1) . (17. (6') 161 Fig. nu s-aconsiderat efectul viscozit5tiisi a1 tensiunii superficiale. de asemenea. Orificiul se numeste .anumite conditii.foarte mic5 .2. precum vom limuri numaidecit. 17-2. suprafafa lichidului din recipient trebuie s2 fie cit-mai mare ~i previzuti cu organe de reglare precis5 _a nivelului. ci o tnuchie ascutitG la fata amonte. 17-2).de intrare a apei in recipient. masuriirile.-adici tiiate astfel ca muchia conturului s5 fie ascutiti ca muchia unui brici. de o sectiune mai micd decit a orificiului (vina contractati). miscarea este nerotational~.micU. Teoretic: Daci se neglijeazi viteza . vina nu se mai dezlipeste de la muchia amonte. Daci lichidul este prea viscos sau nivelul s i u prea scizut. Se presupun lichide cu viscozitate constant5 si incompresibile. I . miscarea se poate considera ca plecind din repaus si.cpvQ1/2gh. 17. iar viteza medie in sectiunea contractati poate fi calculati cu iormula lui V = cpVl/2gk.

17-3).2. pentyu: 9u <. la orificiul lateral unde viteza este cp. este un coeficient de corectie a vitezei teoretice.96 si 0. la orificiul de fund Fig. = p - < in genere mici. toate experientele f2cute din secolul a1 XVII-lea pfni azi au dovedit c i p variazi intre 0. deoarece sectiunea trebuie s i se micsoreze pe m i s u r i ce z creste ~i deci ~i V c r e ~ t e pentru a avea V Q = const. cp. mirime ~i pozitie a orificiilor mici.99. produs a1 celor doi coeficienti cp. 17-4).v2g(h $ 6 . pierderea de sarcini locali. 17-4 Schemg pentru explicarea contractiei vinei. cu muchii ascutite. urmind o curbi tangenti la fund.1 si h.472 Hidraulica in care cp.64 pentru toate lichidele si pentru orice formi. avind valori cuprinse intre 0. Mai bine caracterizati este sectiunea contractati la vina orizontali (orificiul in plan vertical fig. la o distanti 8 Fig.2g Tabela 17-1 17. la ievirea din rezer1 v2 Valorile lui C sint vor. pentru a ajunge in D. De fapt. unde existi un minim a1 sectiunii la o dis- . Firul de curent OA se dezlipeste de fund in A .un coeficient de contractie a1 sectiunii. si cu care se inmultesc viteza teoretici 1 / 2 3 ~i sectiunea orificiului Q pentru a se obtine debitul. se calculeazi cu formulele == . n coeficient de debit sau de descircare. . in sectiunea contractati. Analiza fenomenelor de contractie Presupunem un orificiu circular mic.59 si 0. t i i a t pe fundul orizontal a1 unui vas (fig.cp.2. = 2 . Detdrminarea experimental2 sau teoretici a lui p rezolvg problema. Astfel. adici raportul dintre R sectiunea contractati (a vinei) si sectiunea orificiului cp. . cu muchii ascutite. Or. Dupi cum s-a a r i t a t anterior. la vina verticali o sectiune contrac) tat2 minimi nu existi. 17-3. Schernii pentru explicarea contractiei vinei.

sectiunea orificiului . Mai jos de acest plan. iar la vina orizontali (orificiul vertical) putind ajunge . se constati a f i v = cpy1/2g(h + 2) (17-2) 9i cp. Intr-adeviir. in sectiunea contractatii.6 a..Miscdri efluente (scurgeri) permarzente 473 t a n t i 6 depinzind de forma sectiunii (la un cerc 6 = 0.01 . Viteza medie in vinii. ~i in cazul vinei verticale. trece printr-un maxim.6 d. s-ar putea s i se produci si un vid partial in unele sectiuni. Coeficienti mai mari ca 1 s-au explicat prin presupunerea c i . deoarece o parte din energie este pierduti prin frec i r i datorite viscozititii precum. coeficientul de vitezii cp. experientele a r a t i (Bazin) c i daci r. unde cp.1. Distributia vitezelor $i a presiunilor in sectitmi i contracts te. astfel c i la 0. scizind pe contur p i n i la zero (presiunea atmosfericii). a fiind latura pitratului).04 m. Dar mai putem defini sectiunea contractati ca aceea unde vitezele incep a f i distribuite cvasiuniform in care caz se poate determina cp. este < 1 . existi urmitoarea distributie a vitezelor in planul orificiului. si adeziunii intr-o redus' in jurul Fig.dupa formi ~i mirime . este foarte aproape de 1 . vitezele incep s i se egaleze. 0. paragrafele urmitoare).12 m adincime sub orificiu nu mai existi un minimum de vitezii. din cauza variatiei continue de forma a vinei pe traiectul ei (v. astfel c i In planul orificiului se constati o presiune maximi in centru . 17-5. este raza (10 cm in experienti) unui orificiu circular orizontal si r distanta de la centru. la un p i t r a t 6 = : = 0.6 yh. la adincimea z de planul orificiului. La variatia de vitezi trebuie s i corespundi ~i varialia de presiune. In general.10-0.p i n i la I .

apoi oglinda apei si sectiunea contractati cp. Fie un punct M prin care pitrunde lichidul cu viteza V si s i admitem c i spre axa care trece prin punctul 0 . aceasta r s-a reu. coeficientul in cazul unei fante de Iitime a si lungime indefiniti.pe I m de fanti . folosindu-se fie teorema impulsului.\ : a cos a dz. t i i a t i pe fundul unui vas (fig.474 -- Hidraulica Se poate determina exact. r - Fortele de inertie la iesire iar greutatea prismei de lichid Vom scrie ecuatia echilibrului dinamic . pe cale teoretici. apoi c i aceste viteze sfnt egale pe suprafata oricsrui cilindru circular cu axa 0 . 17-6).sit. coefi_cientul de contractie cp. Aplicarea teoremei impulsuIui la ca~cuIuIcontractiei p sin adz V cos a == V n i. cu ajutorul teoremei impulsului. sint indrep tate toate vi tezele . forma vinei si dis tributiile vitezelor si presiunilor? In mu1 te cazuri. a. Fie suprafata de control .formati de d o u i planuri paralele verticale limitind fanta in A si B. ca spre o fintini punct iformi. astfel c i pentru continuitate S i aplicim teorema impulsului d u p i directia axei Oz. 1743.. fie teoria m i ~ c i r i l o potentiale. de exemplu. = 2 2 p cp:2~f Fig. Fortele de inertie ale maselor ce i n t r i prin ambele planuri verticale se exprimi prin: 1. S i gisim.

+I rp.si.611 / 1 0./b p I 1 0.5 0.562. 17.z~: 0 \"I2 a/2sinu sin u cos u dcr .2. a) Daci vasul are l5timea finiti b. coeficientii de debit se pot lua din tabela 17-3.613 1 1 0.3. si pentru 0. Cum SZi22 sin a c o s u d m 0 = I .653 1 I Tabela 17-3 0. r sinu = 2. = 0. rezulti: in care. calcul2m prima integrali astfel: !"I2 u da cos .2 0. vasele avind anumite forme gi dimensiuni. sau rp.0 0.a - - 4p - cp.633 1 1 0. urmfitoarele rezultate la probleme Enrudite cu precedenta. prin calcul si experiente. 17-7) si orificiul este in formi de fanti.2rp.1 0. tinlnd 2 seama $i de ecuatia de continuitate. Experienta a confirmat aceast2 valoare. ficind inlocuirile V: -grp: 4 - 2g(h = + 8) rpt.1 0.681 . Coeficienti de debit la orificii de fund S-au mai obtinut de asemenea. Un calcul exact f2cut cu ajutorul functiilor analitice si a1 reprezent2rilor conforme d2: inlocuindu-se insi greutatea lichidului cu o presiune uniformi.3 0. la orificii de fund. = 1 se obtine: . (fig. . 2tg cc r cosu = Z. r2 = z2 + u2.621 1 1 0.M i ~ c d r i efluente (scurgeri) permanente 475 Cum z--- a .

4 76 Hidraulica Valorile precedente ale lui y se aplicd in formula Q = y af-. cazul u = 180" $i a / b = 0 corespunde ajutajului Borda (v. PII care se tine seania de viteza de acces. * R. 2 . Mises*). aplica teorema lui Bernoulli ~i se calculeazi debitul cu formula . p. in citeva cazuri particulare (dupi R . 1917. Fig. 17-3. Berechnung von Ausfluss u. Orificiu de fund in formi de fanti. pilnie cu fantd b) Vas cu fundul in form5 de pilnie (fig. 471. verificate experimental. f a t i de valoarea 0.0. VDI. art.5 I. afar2 de primuI care rimine acela~i. coeficientii y' sint mai mici. 17-7. Tabeln 17-4 Cazul u = YOo este identic cu a). v. v. .21) pentru care experienta a r a t i c i p -.50 g i s i t i prin calcul. pe cind d a c l se Q = y'a 2gh . Uberfallzahlen. Vas de litime finit6 cu fundul in forma de . vasul fiind de latime finitl Fig. 17-8) $i orificiul in formi de fanti. Mises. 17-8. Tn tabela 17-4 se dau valorilk calculate ale lui y.

[IS]. debitul cregte cu 0 3 % (dupi M e d a u e h a. J o h nsuon.se introduce p din tabela 17-6.00" . 17-9. la temperatura apei g i a aerului de 15" C. b) Orificii dreptunghiulare mici in pereti verticali subtiri (fig. pentru scurgerea apei prin orificii circulare in pereti verticali cubtiri. 17-9). temperatura apei riminind constants.2. i n toli si cm 1 0.00 4.Mi~cGri efluenfe (scurgeri) permanente 477 17. lucrarea. Valori experi~nentaleale coeficienfilor de debit la orificii in pereti verticali a) Coeficienti de debit p. deasupra muchiei superioare * V. fn formula Pntrebuintatii Q = 11. Orificiu mic dreptungtliular -b Tabela 17-6 Valorile p pentru dreptunghiul de lgrgirne de 20 cm* P h fnilltimea dreptunghiului a. in care h este adlncimea sub nivelul apei a muchiei superioare a orificiului [13].4. 424) v.75 1 I :1: 1 2. i n cm I 1 2 ( 5 1 1 0 ] 2 0 in cm.8. p. Civil Engineering. Tabela 17-5 -- Sarcina fn cm 0.25 0.64 I p i a m e t r u l orificiului.08 I 4. [I31 . july 1940.16 c m Observatii Daci temperatura aerului scade cu 1 l0C.

In cazul cind orificiul este intr-un perete la capitul unui canal sau al unei conducte. trebuie s i se f a c j uz de termodinamici. v. cu notatiile explicate in figura 17-1 1. daci sarcina It este destul de mare . altfel. viteza de scurgere sc calculeazi cu formula (17-5) v = cp. adici debitul impirtit la sectiunea conductei.v2g (It k) . . iar V . axa se constatl prin experienti c i p variazi cind fluidul este a p i .2. + 2 " Formula este valabila nu- mai pentru diferente mici de presiune p. este viteza de acces. Orificiu la capitul unei conducte snfundate. lucrarea 1181. h = ply este iniltimea piezometrici. . la capitul unei conducte de aer. in care k = V: /2g. y este greutatea specif~cria aerului la presiunea medie ----.5. in cazul curgerii unuigaz * Pentru tabelele 17-7 $i 17-8.p.amonte are efect $i asupra coeficientului p. Formulele precedente sint valabile cing vasul din care se scurge fluidul are o sectiune mare in raport cu sectiunea orificiului. care c r e ~ t e cind p l t u l unei conducte i ~ f u n d a t e . raportul dintre diametrul D al orificiului gi diametrul D . Tabela 17-8* 17-1 1. are valorile experimentale din tabela 17-8. Tabela 17-7 + Pentru aer se intrebuinteazi formula: " Q - J 2p -g ( P I -PJIY . . coeficientul p pentru orificii circulare in perete subtire. In acestecondit~i. Factorii care influenjeazii coeficientul p a) Viteza de acces. din amonte de orificiu.. a1 cu un perete perpendicular pe conductei c r e ~ t e Astfel. cu o sectiune vie de scurgere relativ mica.478 Hidraulica 17. . luind valorile din tabela 17-7. Orificiu circular la ca. Reducerea sectiunii 17-10.

Schema de calcul a unui oriiiciu mare Q= 3 p6Vg[(h2 + k)312 . 17-12).A Astfel y crevte cu 3 1 0 1 % fati de coeficientul y pentru pereti subfiri. 17-13) cu 1 = 6 = const. si notfnd z. = h. pentru muchia rotunjita este 1. Astfel..031 X 0. Orificii mari Pentru orificiile care depisesc citiva centimetri diametru se folosesc doui procedee de calcul. Dac5 muchia amonte este rotunjit5 $i grosimea peretelui permite rotunjirea.hYi2). in orice caz coeficientul y crevte (fig. D De exemplll. 1) Se consider5 orificiul ca format din juxtapunerea unei infinititi de orificii elementare. ( 1 7-7) Daci se fine seama si de \ri teza de acces. 2 p 6 v g ( h : i 2 .Q .600 = 0. Efectul $i aceasta cu cit sarcina este mai mic5. se deduce Jz. deci stinjenevte contractia. y poate atinge 0.600..Miscciri efluente (scurgeri) perrlzarlente 479 b) Forma muchiei orificiului.(hi + k)3i21. aproape fBrn a se mai produce contractia. con tractiei - - 'r 17.01 D i i y pentru muchie ascutit2 este 0.2. pentru un orificiu dreptunghiular (fig.619. astfel c i debitul elementar AdmifPnd acelasi p pentru toate orificiile componente. scriind V = . si a k=- v: 2g Q ' se obfine Fig. .6. dac5 r 0. se obfine formula adecvati a lui Q. faptul cB dac5 un orificiu este t5iat intr-un perete metalic perfect lustruit.. deci s5 creasc5 y. coeficientul y este cu circa 2% mai mic decit dacZ metalul este asprit cu qmirghel. = h.3 despre ajutaje). z. Dovad5.98 (a se vedea paragr. Daci se da conturul orificiului sub forma unei functii 1 = f(z). Nu s-a reuvit ins5 pin5 acum formei mu55 se giseasc5 pentru y o' formula sigur5 fn care s5 intre coeficientul de chiei asupra vi~c~itate. Dac5 piretele este gros $i racordarea se face in form5 de trompetg. . d) Viscozitatea mBrit2 face s5 creasci y. a c) Rugozitatea peretelui in preajma orificiului face sa se micvoreze componentele vitezelor paralele cu peretele. 17-13. vina nu se mai dezlipevte de perete $i umple orificiul. obtinem formula uzuali: z I Q= . 17. 17-12.

se poate lua.0. contract ia este numai part iali.2..7. pentru raportul W . 17-14. Contractie incompleti sau partiali Daci raportul dintre suprafafa o a orificiului si secfiunea udata Q a unui canal din amonte este suficient de mare. in domeniul orificiilor mari.6. considerind sarcina h misurati de la nivelul lichidului (piezometric) p i n i la centrul de greutate a1 secfiunii orificiului: Pentru un drep tunghi. 17-14). p = 0. se constati cii intre valorile lui p si ale lui p1 sint diferente neinsemnate si c i . deoarece orificiile mici nu sfnt de fapt infinit mici (elementare) si coeficientul p trebuie in toate cazurile determinat pe cale experimentali. lipsind pe 1 . - Aceasti metodi se poate considera tot atit de valabili ca si prima.25. 2 sau 3 laturi. cu o aproximatie sub 5?6. de exemplu : Q = : plb (h. in prima metodi se face aproximafia de a se admite in calcul un coeficient p constant pentru toate orificiile elementare componente ale unui orificiu mare. in acest caz. se poate folosi formula: . Verificindu-se amindoui metodele prin experienfe si prin calcul. 17-15. Astfel. in general. 17. cresterea lui p este de 4-5%. contracf ia nu se poate indeplini complet si coeficientul p este mai mare (fig. 0 8 b C Fig.480 Hidraulica iar pentru orificii circulare de razi r 2) A doua metodi consti in extinderea formuleldr stabilite la orificii mici. la orificiile cu contracfie completa. Producerea contractiei partiale Daci orificiul este practicat la fund sau pe coltul unui canal. De altfel. Producerea contractiei incomplete Fig.

In cazul curgerii apei pe sub un perete vertical terinat cu o muchie ascufiti. Contractia 1. curgere liberi in aer. N. Pavlovski: . pentru un pitrat in .66. oricare ar f i raportul alb (fig 17-17).81. % gi debitul pe toati Iqngimea l a orificiului Dacg peretele face unghiul cr intre 0.66. Viteza in sectiunea contractati este tiei !complete F]. dupi recomandirile lui N.Mi$ciiri ejfuenfe (scurgeri) permanenfe 48 1 'i" In care p este raportlfi dintre perimetrul unde contractia lipse~te.13.70.fati de conturul complet. coeficientul p variazi Fig. * Ligie. iar n.l p = 0.?/i. contractia este completi. -b numai daci s > 3b ~i t > 3a.a curgerea sub un perete vertical. 0. Totugi. In cazul din figura 17-16. pentru un calcul prealabil. se poate tine seama de urmitoarele valori ale lui p.. pozitia c din figura 17-15 am avea p = 1. in special la orificiile mari. Experientele au aritat p = 0. pe un fund orizontal (stavili de golire) Contractia nu se realizeazi nici pe tot perimetrul. este un coeficient x 0.6. experientele au aritato contractie de p=0.. Situatiile sint foarte variate de la un caz la altul gi coeficientii de debit se determini exact numai prin experiente de laborator. qici perfect. neinluentati de nivelul apei in aval. I 2.78 gi 0. 17-17. Astfel. = 45" cu planul orizontal.

dup5 gradul de perfectie . 17.. ..65 y = 0.. CPnd l i c h i d ~ l ~ c a r e scurge prin orificiu intri intr-un recipient in care se nivelul apei este ckeasupra marginli superioare a orificiului.85 .70 y = 0.. inainte si dupi orificiu. p = O. 17-19.. . contractia imperfecti... . Stavilci tip a y = 0...95 ... Apliciq formula lui Bernoulli.. in cazul cfnd peretele in care este tiiiat orificiul este transversal unui curent.9 ij3..70 y = 0. debitul orificiului este Coeficientul gr' cu circa 2% mai mic decit coeficientul p de este scurgere in a tmosfel-2. jetul de wntractie perfect5 $i pe tot perimetrul Orificii mari. dar cu contractie lateral3 ........ . 17-18.0. considerind c i pierderea de sarcini in aval de orificiu este conformi formulei pentru llrgire brusci de sectiune. .. Orificiu Pnecat . . dar pe fntreg perimetrul Orificii de fund (Pn pereti verticali) f i r i contractie la fund. Debitul se poate exprima ~i in fu:.85 y = O .85 y=0...80.. Orificii inecate +a-..0... Orificii de fund cu contractie laterali redusi Orificii de fund cu intrare lateralir racordati Orificii de fund previzute cu stavile cu pereti curbi $i netezi.. 1 p=0... 0.. Contractie la curgerea pe sub stavile curbe J a . avem de-a face cu un otificiu lMCat (fig.75 y = 0.. .65..Tabelq 17-9 1 2 3 4 5 6 Orificii mijlocii. 17-19).8.. adicl: Fig.. .80 0.... W.. 7 ? e $ a=60° a=45O a=70° .....90 0.. .2. Fig...70...ctie de vitezele in sectiunile S1. Daci admitem c i vina lichidi care iese din e orificiu s conlractii $i c i viteza medie in sectiunea contractatii este V. ~i a..0.

) 2g = . 17. Vl=- v . in care presiunea este rnai mica Schemi de ajutaj decit presiunea atmosferici.3. sii admitem c i in Q.- VJ~. AJ UTAJ E (DUZE) 17. 17-20).u. h t r e tub si vlnii rimine un spatiu liber cu virtejuri. chiar dacii tubul are aceeagi sectiune cu orificiul.Y8 in sectiunea Q.h. in care rnai putem inlocui pe Q c cu p'Q. Descrierea +i explicarea scurgerii prin ajutaj Dac5 la un orificiu se adauga un tub.Miscriri e i i ~ ~ e n f(scurgeri) perrnanenfe e 483 deducem .1. Daca ajutajul pistreazi muchia vie a orificiului si are o lungime mica ( I < 1.3. coeficientul decontractie cpc este 0.'/? - 0 . inecarea este numai n partialg ~i calculul este mai nesigur.6 -.62Q. in general.62 ' v: vz -=-2. rnodificate. Dacii nivelul apei P aval de orificiu tale orificiul. pierderea de rezervor la secfiunea .5 d). in aval de sectiunea contractat5 si iese in aer cu o sectiune egalii cu a tubului (fig. vina se l i p e ~ t ede peretii tubului.5 d.V: $ (v. repartitia vitezelor ~i debitul sint. Dacii lungimea tubului este mai mare decit 1. vina rimine dezlipitii de tub ~i fenomenul se produce ca la orificiile cu pereti subtiri (fig.62: Q1=0. f ntr-adeviir. 28 28 Daci admi tem coeficientul de vitez6 . 0.. 17-21).O..

Inlocuind in ecuatia precedentg. obtinem (considerPnd presiunea atmosferici po = 0): Se constatii experimental c2 in cazul cTnd ajutajul este umplut de v9nii (adica suficient de lung).62..82 h. Cum nu poate fi rnai mic decit .p.5 .33. Lungimea pentru care y ajunge din nou la valoarea 0.reprezintz pierderea de sarcin2 local2 la trecerea 2g din rezervor pe 'I -' . deci mai . in sectia contractat5 a ajutajului.. presiunea este mai micd decit presiunea n atmosfericii i. = 0. (17-15) Daci h depPqe~temult 12. ajutajului cregte.cu 0. viteza de ieqire V = 0.62 rezult2 din urm2torul calcul: Y ' vz .75 h.82 h < 10. Dac5 lungimea. coeficientul y scade la 0. de lungime(3. rezulti cp. Venturi a g6sit presiunea . ceea ce se poate considera ca o confirmare a calculului precedent.33 m (o atmosferg). A ~ a d a r . sectiunea de iesire este chiar Q.82 v2gh. deci mai mic decit in cazul orii ficiilor cu pereti subtiri.6 m. adici h < 12. obtinem: adici. deci cp. Q = 0. iar V. Intr-o experientii a czrei schemi este dat5 in figura 17-21...dac5 tubul este cilindric.6 m.10. coeficientul de debit p = cp. nu poate lua valori mai mari decft : 1/2g(h -k 10. l a care y = 0.82. mare decit la orificii. P jurul sectiunii cqntractate..62. = I si d e ~ 9.=I. rezult5 c i formula ekte valabili numai pentru 0.484 Hidraulica - m Aplicind teorema energiei.4) d.= 1 y.33).82. coeficientul de debit scade din cauza pierderilor de sarcini liniare.0.lre 0. iar din formula precedentg: I I .

dfrrrtun.52. raportate la sectiunea cea mai mica. Daci muchia la intersectia cu rezervorul este ascutiti: y= 0.96 . 17-31). In functie de unghiul 8. care trebuie s i reaIizeze o vini cilindrici. urmati in aval de un ajutaj lent divergent (difuzor).983 $i 0$9="entru @ = 314" . cu 1 = 3. pentru lungimi depivind de 2. iar coeficientul de debit este circa 0. B) p == 0. e) Ajutaj convergent-divergent (fig 17-26).3. deoarece dacl vina ar fi divergenti s-ar produce pierderi de energie prin rezistenta aerului. aceste v a l ~ r icorespunzind la pereti subtiri $i viteze mari.5 ori diametrul orificiului. S-a dovedit experimental c6 aceste ajutaje. Fat5 de sectiunea mininil.99.96 $i 2.c p ~(coeficientul de debit.52. Tipuri de ajutaje $i intrebuintarea lor a) Ajutaj cilindric (fig.3. Tinind seama deci de distributia hidrostatici. .51 $i 0. ale cirui valori stnt cuprinse intre 0. d) Ajutaj conic divergent cu muchia rotunjitfi (fig. cu meridiana formati din arce de cerc racordate. distributia presiunilor se face d u p l lilliile punctate (fig. pe cind la orificiul simplu. c) Ajutaj conoidal (fig. 17-25).3.97.. 17-30).96 . . valoarea maximi corespunzind cazului cind sectiunea de la ievirea din difuzor este de 16 ori sectiunea minimi. cu axa perpendiculari pe perete. au un coeficient y cuprins intre 0. putem aplica teorema impulsului intre sectiunea Cl de intrare si sectiunea contractati a. cu 1 = 0. fie c i sint divergente spre interior. clnd unghiul 8 este cuprins intre 3 $i 34".90. h) lnjectoarele turbinelor Pelton (fig. v m .Miscriri efluenfe (scurgeri) pernzanenfe 485 17. Justificarea teoretici a acestor valori ale lui p se face cu ajutorul teoremei impulsului. Valorile lui y se dau pentru sectiunea de la i e ~ i r e $i ymax se realizeazl clnd 1 d i e l i r e = . nici divergent.5 d. 1 "318. Se foloseste la debitmetrul Venturi $i este format dintr-o parte convergent-conoidali (confuzor). urmat de un ajutaj scurt cilindric (tip A ) sau conoidal cilindric (tip B). 17-28). Sint formate din buprafete de rotatie.2.6 d.. 2 g) Ajutaje pentru misurarea debitelor mici.2. are y -..0. b) Ajutaj conic convergen! (fig. i) Ajutajele intrinde (Borda) (fig..97. Coeficientul + se refer2 la sectiunea cea mai micl. s. 17-22).. Injectorul consti dintr-un tub convergent s t r i b l t u t in axa lui cu un ac concentric. La acestea coeficientul de contractie I. Se d l acestor piese astfel de forme incit vfna care piriseste injectorul este perfect cilindrici. 17-27) se compune dintr-un confuzor conic lung. Vtna iese cu go1 la mijloc $i este lipiti numai daci unghiul 8 este mic (8 = 5"). Coeficientul y ia valori intre 0. y = 1 .. 17-29) sint un tip special de ajutaje. "f) Ajutajul convergent-cilindric pentru pompieri (fig. avind valoareaymhx=0. fie c i sint cilindrice. la scurgerea din rezervor sau dintr-un canal (fig. Crnd muchia de racordareeste ascutiti.. Diagrama presiunii pe peretele AG este riguros triunghiulara in cazul ajutajului intrind. deoarece intre ajutaj $i perete se formeazl a p i moartl. Daci este rotunjitl: y = 0. de lungime $i vitezi.0. iar dacl ar f i convergenti.946 pentru 8 = 13'30'. a ciror vitez6 depi~eqteuneori 100 mls. iar y -. I a t l doul tipuri pentru care y ia valorile: A) = 0. nici convergenta. 17-24). 0. s-ar pierde din energie prin ciocnirea firelor de lichid. y ia valorile cele mai mari (peste 0. 17-23)... perpendicular pe perete.: apoi v = cp.90).945.

Ajutajul (injectorul) turbinei Pelton Fig. 17-26.- ~ i 17-24. Ajutaj i conoidal . 17-28. Ajutaj divergent cu muchie rotunjits Fig.-v Fig. Ajutaj convergent-cilindric pentru pompieri 1 P.-LG d n=d r. =035d Fig. 17-29. 17-27. 17-25. Ajutaj convergen t-divergent Fig. =@5d r. Ajutaje de tnisurii .

y = 0. 17-33).52. s i se rotunjeascl muchia de jos a stavilei. care se monteazi la partea de jos a stavilei.ci muchia amonte rotunjitl. Schma la teoria ajutajului intrind Fig. se poi 2 . dlndu-se forma cuveniti lemnului de etan&. Pereti g r o ~asimilati cu i ajutajul obtine qv = 0. rezulti p. 17-31. D a d q~ = 0. Ajutaje intrlnde (Borda) Fig. p.98. 1 19. ~i Fare pot fi considerate ca 4utaje (fig.96. efluede (scurgeri) permanerzfe 487 Deduhm . in acelagi timp. fn concordanti cu experienta.D diametrul siu. Astfel. un orificiu tliiat Intr-un perete gros poate f i asimilat cu un d njutaj (fig. ! . o racordare curbi. se poae calcula debitul de desckcare cu formula orificiului Q = pf2v5g-h: . avlnd ca efect menjinerea vinei f n contact cu tubul $i sporirea coeficientului de debit p ping aproape de valoarea I.Conducte scurte de golire Pentru golirea api adunate in fafa unui dig sau a unui baraj se intrebuinteazi conducte reativ scurte. penth a se imbunstiti coeiicientul p $i.94. 17-32.. = 0. 17-32). = 048. treptati. D a d L este lungirnea tubului 9i. pentru a se evita fenomene de vibratl. 17-30. De asemenea. Daci grosimea peretelui este e = .3. fli~cciri. in raport cu diametrul conductei. Fig. j) Racordatea rezervorului cu ajutajul are mare importanti. la scurgerea pe sub o stavili putin ridicati.3. se recomandi.! .

b w a 1926 [la.73 0.68 0.--\F din rezervor g intrarea in conducta. Dac5 L pierderile de sarcin2 pe conducti* . pin2 r e ocupi intreaga.3 )0.74 0. distrihutia vitezelor ir sectiunile conducki. - f i l m laminw .76 0.80 0. pe o anurniti distant5 de la originea conductei.94 0. 17-34.68 0.87 0.74 0.7). se reali~eaz2 distributia i i tezei in regimul de miscare din intreaga conducti (laminar sau turbulent).70 0.86 0.65 0.89 0.89 0.93 0.65 0...88 0.79 0. 10 20 30 40 50 10 20 30 40 50 0. si paragraful 11.72 Intrare p6trat2 . sectiune a acesteia.80 0. dif:ri sensibil de distributia vitezebr intr-un regim de miscare bine caracterizat (laminar 24) sau turbulenl).73 0.83 0. . 17-33.76 0.91 0.73 0.77 0.2 1 1.9 I I I Intrare in formi de trimbiti 0. I Mai este de observat c i in alari de influenla efectul~i pierderii de sardina locali. . .73 0.77 0.80 0.90 0.76 0. .851 0.74 0.79 0.75 0. asirnilati cu ajutajele peretii conducki. se vor calcula Tabela 17-10 0.74 0.5 1 1.87 0.69 0. .. la intrarea Pn conducti.75 0.86 0.92 0..89 0. Conducta scurta de golire pe volti stratul ]init.77 0.77 0..8 D.73 0.74 0.92 0.71 0.488 Hidraulica daci L < 50 D.81 0.73 0.74 0.45 1 0.91 0. i n m .91 0.75 0.80 0. luind pe p din tabela 17-10. Begimuri de tranzitie la fnceputul u d conducte * D u p i experientele lui Yarnell.90 0.83 0.94 0. . .73 0.6 1 1 1. .62 0. distributia v tezelor este aDroaDe .84 0. l a contactul cu sub diguri.93 0.89 0.75 0. uniforma ~i numai dup: ce se dezFig.$ 6 e 2 lent I Fig.03 Re D il mi~carealaminari yi 40-50 D in mi~careaturbulent2 (11.74 0. -ungimea pe care se produce acest proces se calculeaz2 la circa 0.76 0. Nagler gi Woodward.88 0. .78 0. .] .90 0. I > 50 D. deoarece la iegirea --.73 0.

\Vina in aer i e ~ i n ddintr-un orificiu circular Fig. 17-35).489 - 17. inaltirnea unui jet vertical se poate ealcula cu formula h -- 3. VINE FLUIDE 17. ci este o curb2 disimetrici. iar forma sectiunii devine eliptici. dezlipindu-se vine mici ramificate care se descompun in piciituri. in care scop vina la ie~irea din ajutaj trebuie s i fie cit rnai compacti. forrna vinei se rnodifici pe traiectorie ca in figura 17-36. .4. Pentru presiuni sub 6-7 m.lnsi Voeste Daci 22 - mare. la iegirea din ajutajul furtunului. De asemenea. Daca viteza initiali.1. traiectoria lichidului (axa jetului) nu rnai este parabolici. Forma vlnei care iese din orificiu a) Vina in aer. De forma ajutajului depinde lansarea jetului. de cele rnai multe ori se cere ca iniltimea si bitaia jetului s i fie maxime. Se cere ca diametrul gurii s i Tie < din diametrul furtunului. vina se destrami incepind de la exterior spre interior. S-a ciiutat sii se explice aceste forme . este mic5. 17-36. vina isi micsoreazi sectiunea E cidere. La orificiul circular. lrebuie s i fie de 45". din cauza frecirii aerului.hlipcriri efluenfe (scurgeri) pernzanenfe .uneori ciudate . unghiul 8 sub care trebuie s i fisneasci lichidul. diametrul perpendin cular pe ace1 orizontal devenind din ce in ce rnai mic (fig. pentru presiuni intre 10 si 35 m. In aplicatiile tehnice ale vinelor lichide. 17-35. ca sa realizeze bitaia maximi. - . unghiul 0 trebuie s i fie cuprins intre 30 gi 40". lrecarea aerului impiedici ridicarea jetului la aceasti iniltime. Iniltimea maxim5 si b5taia maxim5 sint rnai mici decit rezulti din formula teoretic5 a traiectoriei ins5 cu atit rnai apropiate de acestea cu cit presiunea este rnai mici si diametrul ajutajului rnai mare. . iar unghiul de convergenti s i fie intre 5 gi 13". f n cidere. Vina in aer iesind dintr-ur~ orificiu patrat La oriiiciul p i t r a t . in perete vertical.prin actiunea tensiunii superficiale.4. Fig.

AH. in sectorul I I I . iar in sectorul I l l formeazi intreaga v i n i . dar dupi un anumit parcurs nu mai are unitate ci este formati din trimbe secundare.fire de lichid cu biisici de aer.490 Hidraulica VTna de a p i in atmosferi iese in general compacti. 1) VZna de incenditl. Zona I . Zona 111 . vina cade sub forma de picituri. parcursa i n atmosferi. Nu e transparenti. Zona I1 -. fie vina destrimati. Zonarea structural5 a unei vfne de a p i . transparenti in centru. . iar i n sectorul / I formeazi rniezul. = H . Datoriti fenon~enuluide destrimare gi pulverizare se formeazi o indoiti zonare: in lungime si in secfiune transversall. se subf iazi spre aval .incepe in sectorul I 1 la suprafafi. in atmosferi pin2 la picituri. astfel c l dupi o distanfl suficient de lungi. din orificiu sau ajutaj. In schema din figura 17-37 se reprezinti v4na de a p i i n atmosfer5 $i structura ei. incepe la suprafata vinei in sectiunea 1-2. viscozitatea. 17-37. Are aspect al b-llpios. Dispare. dupa scopul urmirit.picituri izolate $i fire mi~cindu-sein aer . rezistenfa aerului si tensiunea superficiali. Daci se noteazi cu H inslfimea teoretici a vinei verlicale care iese din ajutaj ell viteza V: I'nilfimea reali este H . $i acestea se descompun i n elemente din ce in ce mai mici Sec!/unea 1 7 Zona I - Sec/lunre 2-2 Secfiunea 3 -3 Fig. iar ca forfi stabilizatoare. In aplicatiile tellnice se foloseste fie vina compacti. Pentru producerea uneia sau alteia din aceste forme se folosesc tipuri speciale de ajutaje.vina compacti. in sectorul I 1 dispare. Tie cea pulverizatii. Fortele care participi la acest proces de descompunere sint : diferentele de presiuni interioare.

d u p i felul cum sint electrizate. se difuzeazi treptat. pentru ca. d fiind diametrul ajutajului. La stavilele de fund. Se folosesc presiuni intre 8 si 15 a t .. la . In zona I se mentine in axa jetului viteza maximi egala cu V o (viteza initiali).72 pentru H.. cu schimbarea insi a distributiei vitezelor (fig. Vina se mentine compacti pe o distant5 H. jeturile se atrag sau se resping. cuprins intre 7. ins5 distributia vitezelor se schimbi. in care . cu viteza initiala in axa jetului Vo. 17-38). = pH. Jeturile itz aer indreptate in directie opusi produc prin ciocnire un disc plan vertical de lichid. 3) Vinu de ploaie artificial& este produsi cu aparate care o pulverizeaza de la inceput. Se folosesc tot felul de ajutaje. 2) Vina de hidromotlitor trebuie s i fie compactl pentru a putea dezagrega p i mfntul. Traseul vinelor in atmosferii $i zonarea lor este conic-convergent si se termini cilindric. astfel c i piclturile s l a i b i mlrimea piciturilor de ploaie si s5 fie distribuite uniform pe suprafata terenului. pentru a se obtine efecte variate cu vine de tot felul: compacte. conform tabelei 17-11 si formulei R . Curba infisuritoare a zonei pulverizate se obf ine in coordonate polare. pulverizate etc.M i ~ c d r i efluente (scurgeri) perlnanente 49 1 Pierderea de iniltime A H = f(H.O si 30. ea se mentine compacti pe o razi R. d ) . lingi orificiu. b) Vina sub ap. 17-39). Pentru stins se foloseste zona destrimati a vinei.(pH. Pentru uniformizare se foloseste fn mod avantajos rotirea vinei cu ajutorul unui dispozitiv special. antrenind molecule din-mediul inconjuritor. Oricare ar f i inclinarea vinei.s m. Experientele a r a t i c i un jet. experienfa a a r i t a t c i fafa superioari a vinei are in sectiune longi t udinala o form5 geometrici asemenea pentru diferi te sarcini +i mirimi de orificiu. 17-38. 4) Vinele pentru fitltlni decorative.84 si 0.= H. fiind aproape un plan paralel cu planul orificiului (distribufie aproape ~rniformi). Electrizate. -. este cuprins 8 intre 0. Ajutajul (duza) pentru hidromoni tor Fig. (fig. de formi circular5.. diagrama inifiali.

pentru cercetarea legilor turbulenfei . Acest fenomen prezinti interes din mai multe puncte de vedere: . iar miscarea ia caracterul unui virtej.practic. pornind cu virtej . cu virtej Daci raportul dintre sarcina h si diametrul d a1 orificiului este mai mic dccit 10. insi in a x i continui micsorarea vitezei care variaz2 invers proportional cu distanta de I& sectiune p i n i la sectiunea initiali. cauzi cit de mici a unei misciri excentrice (fig. in industrie etc. Daci orificiul este orizontal si are o sectiune mare in raport cu h. in cazul cind exista vreo . . 17-39. necoborit. Acest virtej cu axa vertical5 trecind prin centrul orificiului se suprapune miscirii de scurgere a lichidului prin Fig. suprafata licl~idului coboari putin in apropierea orificiului. Scurgerea printr-un orificiu de fund. 17-40. pentru studiul disipatorilor de energie si pentru amestecul de curenti lichizi. distributia vitezelor este mai stabili. In acest caz. al suprafetei lichidului. pini cind intreaga energie cinetici este pierduti in freciri. 17-40). diagrama distributiei sii aminteasci clopotul lui Gauss.2. In zona I I urmiitoare.492 Hidraulica cxtremitatea zonei. Fig. la hidromecanizare. Scurgerea prin orificii. in formula vitezei se introduce h misurat pini la nivelul orizontal. Vina sub apB. structura sa si distributia vitezelor Lichidul este decelerat continuu.). din care unii incircati cu particule solide sau substante in disolutie (la canaliziri. se formeazi o depresiune care coboari din ce In ce.4. Orificiu.teoretic. Daci neglijim frecarea ~i consideriimci migcarea. 17.

putem aplica ecuafia energiei intre doui puncte oarecare. deoarece lichidul este indepWat de orificiu. p) este situat tot pe suprafata pilniei. p = po ~i din cele de mai sus rezulti: 2 o -ZL ~1ir -. la suprafata lichidului (raza ro. . echilibrarea fortei centrifuge cere satisfacerea ecuatiei dp ----. Daci punctul (r. 17-41. -~ d z =p w V G .u drc .. -. 17-41). . sint viteze de rotatie. dr & ! dr Din ultimele douii ecuatii rezultii: sau ceea ce exprimi ca circulatia este constant5 pentru orice cerc de rotatie in jurul axei pilniei. 17. de citre virtej. .g --. Timp de golire Fie un vas a cirui sectiune orizontalii Q este functie de altitudinea 2 deasupra unui orificiu.). a cirui sectiune este w (fig. datorite virtejului. obtinem: d~ y .p . este nerotationali. Schema pentru ca~culultimpului de golire a unui rezervor .. din care unul pe marginea pilniei.4.I Fig. presiune p. d t ' i Y2gz = -Pa ----I -' E" " -... iar cel5lalt putfnd f i la interior: in care 11 ~i u. \ '4 Rezultii: nd2 -. . Debitul scurs in timpul d t este egal cu sciiderea volumului lichidului: . previzut la fund. 2g r i ) (L (17-16) Daci se iau precautii ca apa sa fie perfect l i n i ~ t i t i nu se formeaza pflnia.3. Debitul orificiului este mai mic in cazul formirii pilniei. w . din masa lichidului. ...din repaus.. Pe de a l t i parte. d t . yu2 - dr gr Diierentiind prima ecuatie fat2 de r ~i tinind seama c i z este independent de r.

Formula este numai aproximativi.sub forma unei . insi nu sub presiune.. cu cantitatea p.viteza medie a curentului in sectiunea de m i s u r i a nivelq' . u .. cu z. 17-42.. ci ca un curent cu suprafati liberi.. . Se numeste sarcina'.adici curge peste creasti . constatim c i timpul este finit. Schema la definitia deversorului in care h este iniltimea lichidului deasupra crestei intr-un puncl a1 crestei luat conventional (de obicei cel mai de jos. Definitie-Clasificare Deversorul este un fel de orificiu prin care lichidulsescurge. paragraful 17. nivelul lichidului fiind misurat in amonte. v. gisim: Pentru golirea totali. deoarece s-a neglijat efectul inertiei ~i al freciirii de peretii vasului.prag6' sau .flancuri" sau ..creastiL'A B ~i prin . devi sarcina scade la zero cind lichidul ajunge la fund. I. numiti iniltimea pragului deversorului (fig..IUt -< amonte.494 Hidraulica In cazul unui vas prismatic cu 0 = const..05. numiti si viteza de sosire (de apropiere).. energia specific5 totali: Fig. Vo .5.6.5.coeficientul Coriolis (a = 1. care in aval de creasti este cuprinsi intre doui suprafete numite pinze: o pinzi superioari ~i una inferioari.'1. Pentru exemple numerice.lame6'sau . Se caracterizeazi printr-un . Lichidul deverseazi . = 0.vineu. Pragul se a f l i mai sus decit fundul recipientului sau a1 canalului. limitate de atmosferi. Uneori insasi lama se cheami pinzi. DEVERSOARE 17..obrajiUAC si B D . 17-42). 17. la o distanti suficient de mare i l l d amonte: a r 4 h) . .lO).

iar daci 1 <-.. laturi ale sectiunii sale de scurgere (fig. Daci in aval de prag se giseste aer sub lama lichidi. 3 L 3 contractia laterali este compIet.fira contracfie laterali". in . \ i Fig. Clasificarea deversoarelor. d u p i felul contractiei Fig. Astfel. datorit5 ciruia furma pinzei se . 17-43. care poate f i totali. Daci 1 > .rotunjit" sau .perete gros" cu prag . in caz contrar. daci ea lipseste pe una sau d o u j .. deversorul se n u m e ~ t e..perfect".Miscuri efluente (scurgqri) perrnanente 495 Deversoarele se clasifici d u p i cri teri i variate: a) Dupi grosimea peretelui $i profilul peretelui sau al pragului. In s f i r ~ i t contractia este numai .. 17-44). . deversorul se n u m e ~ t e . Contractia la fund este completi numai daci pragul p este suficient de ridicat..a deversoarelor.. 17-43). daci nivelul aval este mai sus decit creasta. d u p i profilul paralel cu mivcarea b) Dupi contractie. contractia laterali este incompleti.partiali".. lichidul t i r 6 ~ t eaerul prins sub pinzi ' D~vPrsor pt'rferf Deversor becat .. 17-45)..I. partiali sau incompleti.deprimiC'.inecat" sau .. Fenomenul de contractie este analog cu acela de la orificii ~i are aceleasi cauze. L deversorul se cheami .late‘ (fig..iar in spatiul de sub pinza se ridici nivelul apei la iniltimea piezometrica corespunziitoare vidului iormat.liberNsau .. d) Dt~pi forma pinzei. Deversorul se poate menfine liher numai daci sin1 previzute dispozitive de intrare a aerului sub vjnii.neperfectb' (fig. care inlesnesc it]trarea aerului .. Aerisirea se iace prin conducta de intrare a aerului sub pinza sau prin desp icarea Iamei cu pereti transversal i . AstfeI daci lungimea 1 a deversorului este egali cu Iirgimea L a canalului-amonte. c) Dupi pozitia nivelului aval al lichidului fati de prag. d u p i pozitia sivelului aval a1 apei si se formeazs un vid partial.aerisit6'. caci.in perete subtire" (cu muchia vie sau ascuti t i ) . Clasificarea deversoarelor.. 17-45. deversorul poa te f i .poligonal" sau cu prag . deversorul este . 17-44. C1asificarc. Fig. Astfel. la presiunea exterioari. daca nivelul aval este sub nivelul crestei.

pinza este . 17-46). =: p i n g liberd pinza deprlmafa pinze aderente pinzd derdfd dedesubf Fig.235 m $i p 0.adic6 este mai apropiatii de perete decit pinza libera. 17-47. Dac6 h creste mult. P i n z a deprimati nu este stabili. cici aerul pitrunde cu intermitentisub pinzl?. Clasificarea deversoarelor. insa tot spatiul de sub pinzi este ocupat de apa care nu ia parte la mi$care. Trebuie avut (a1 Frontal (bl Lateral (c) Id1 Po/jgo/lal [el If1 Cum (91 Fig. fncazul pinzei aderente. ca si la pinza liberii. corespunzind diferitelor scopuri. Clasificarea deversoarelor. la un deversor cu creasta ascuti t i . Astfel. dac6 h < 0.75 m .deprimatig'.. d u p i forma Pn plan a muchiei . decit la pinza liberi (fig. Astfel. pentru a putea evacua debitul maxim cu o grosime de lam5 neexagerat de mare. curbe sau poligonale.. debitul este cu circa 25% mai mare decit la pinza li beri. Pinza aderenti poate f i si ondulati. cind albia este ingust. deversoarele inclinate fat%de directia curentului. dar este supusa la o puternici agitatie. In figura 17-47 se arat5 diferite forme in plan ale deversoarelor. Debitul Pn acest caz este cu citeva procente mai mare. e) Dupi forma $i pozitia in plan orizontal a muchiei. pinza se dezlipeste de perete. pentru acelasi h . 17-46. d u p i forma pinzei deversante (lamei) Daca sarcina h este loarte mici.aderentiCisi aerul nu mai pitrunde sub pinza. pinza este .496 Hidraulica Forma pinzei deversante depinde de valorile lui h si ale raportului... au ca scop de a miri lungimea crestei. hlp.

Mi~cciri efluenfe (scurgeri) pertrza~~enfe 497 in vedere c i dac. se produc fenomene de eroziuni puternice ale albiei la piciorul barajului.pertect. aerisit..Distributia vitezelor +i a presiunilor fn lam2 ' .5 debitul unitar deversat este prea mare. construit in albie (fig. 17-47. dreapta sau ondulati lamei . oricare ar f i grosirnea lamei . 17-47. Aceastii iorn15 a fost studiatii amgnuntit de mai ' multi cercetitori ~i in iigura 17-49 se arata profilul unei astlel de lame cu indi-------carea dirnensiunilor caracteristice i n iunctie de sarcina h. Deversoarele c. dupa forma crestei in planul transversal curentului f) Dupi forma crestei tiiate in peretele vertical al pragului deosebim citeva tipuri (fig. b si c. A. proportiile acestor dimensiuni. i n Iugoslavia. 17-49.h).g). 17. orizontala. (dl dreptunghiular ~ b t~apezoidal.. Deversor cumuchieascutit2-Detaliul formei aderenta. 17-48) dintre care cele mai uzuale sint a.5.cu exceptia unor valori loarte mici l u i h.p min neschimbate. unde sint riuri cu debit mare in albii inguste. se obi~nuiescdeversoarele-margareti (fig. Astfel.si atunci evacuarea apei se face printr-un deversor-pilnie circular. 17-48.i de aerisirea sub lami. in raport cu h. cind barajul este de pimint nu se poate construi ca deversor . ) (c) triunghiular /dl circular k) h$erbo/ic Fig.sadar.2. cu muchie ascutiti. Forma lamei Forma lamei depinde de forma profilului crestei . cind vina este Fig. r i . Se ia ca tip fundamental forma lamei la deversorul . Clasificarea dekersoarelor. d ~i e se intrebuinfeazi mai mult pentru misurarea debitelor mici. i n perete vertiiv E cal".

Considerind cii lama este o sum: de lame elementare care ies prin orificii infinitezimale de fniiltime dz si de litime 1. 17. a.pentru un debit dat. .498 Hidraulica si nefiind aerisitii nici nu intri in categoria care se studiazi. Diagrama presiunilor Pn sectiunea contractatii CA urmeazi curba ABC.112h. pentru un deversor avind creasta de o formi oarecare. Dupi datele experimentale.3 0. dar vi tezele reale urmeazi diagrama concavii A'C' (linia plinii).. se poate considera: DC==0. definiti prin ecuatia de formii 1 = f(z): S-au presupus coeficientii de debite ai orificiilor elementare constanti = p.energia potentiali are tendinta de a descre~te cft mai mult posibil.. . I(N=0. f a t i de alte forrne posibile ale lamei. se va scrie. I a t i d o u i moduri actuale de exprimare a acestui principiu. grosimea larnei deversante este minimi. se determini structura formulei prin consideratii teoretice.14h.centrul de greutate a1 lamei lichide i n miscare este situat cft mai jos in lama real. la care se adaugi si a~a-numitulprincipiu a1 debitului maxim. = 0. n 1) Forma stabilii a fenomenelor hidraulice este aceea care. I a t i si unele consecinte interesante ale acestui principiu: . deoarece Pn B este presiunea rnaxirni. Forrna pfnzelor deversoarelor a fost explicatii cu ajutorul teoremelor generale ale hidrodinarnicii.18 h. iar h = adincimea maximii a lamei deasupra crestei ~i viteza de sosire nuli.. conform formulei Torricelli. -FG=0.. 2) Intr-o masii lichidii fn mi~care. a. Metode pentru stabilirea formulelor debitului deversant Ca si la orificii.5. corespunde conditiilor de curgere care dau debi tul maxim. Prin aplicarea acestei rnetode se determini atPt forma lamei cft si formula debitului. E conditii exterioa_re date. 17-49). . iar coeficientul de debit se aflii experimental ~i prin calcul. formulat intuitiv prima oarii in 1845 ~i demonstrat P ultin mele decenii.65h.4 egalii cu p. CA=0.3.65h. cu presiunile relative nule in A si D (presiunea absoluti = patmosrerica) $i presiunea maximi fn B la distanta = 0.. Curba din linii intrerupte A'B'C' reprezintii diagrama vitezelor teoretice i n sectiunea contractatii. sub sarcina z (fig. pentru ca viteza medie s i fie maximi.

Deversor cu muchie ascutitd gi prag inclinat lui-prag. perfect ~i aerisit s-a gisit pe metru liniar de creasti 9= i fiind unghiul cu verticals a1 perete- Fig. integrarea dii (cu notat ia ~rG/2g k): = Q = n 1 11% z [(h + k)312 . ecuatiei Bernoulli gi principiului debitului maxim. cu muchia ascutit6 (fig.960 1 0.935 0.098 1.Migcciri efluerzfe (scrirgeri) per-manenfe -- - 499 f n cazul unei creste liniare 1 = const.959 1. care este rezolvati prin aproximafii succesive (Lauck).k3I2]- (17-19) Pentru determinarea pe cale teoretici a lui rn s-au folosit diferite metode: unele. . (Boussinesq). care nu poate fi neglijati. fir5 contractie later a l i .1 15 Alt5 metodi pleaci de la considerarea migcirii lichidului in lami si in apropierea ei ca o miyare potential2 care satisface ecuatia lui Laplace. Printr-o reprezentare conform6 a lamei pe o Bsie dreptunghiulari si iiitroducerea potenfialului complex se ajunge la o ecuatie integro-diferentiali.4342 1/-3.902 0. q = 0. 919" 0. l I 1 4' 5 1 33' 18' F/ E f 1. Se ajunge la rezultate foarte concordante cu experienta. Ast fel pentru deversorul dreptunghiular. m se n u m e ~ t e coeficientul de debit a1 deversorului cici Q se mai poate scrie In cazul unei viteze de sosire V . cu ajutorul ecuatiilor lui Euler. Valorile lui 9 sint foarte apropiate de valorile experimentale.086 1. dupi cum rezulti din tabela 17-12 in care 9.073 1. $i orizontale (deversor drep tunghi ular).046 -33' / -4. 17-50. iar pfnzele (superioarg $i inferioari) lamei sint supuse ecuatiei lui Bernoulli.5' I ralori conf. ecuatiei impulsului. 17-50).040 1. este debitul pentru perete vertical i = 0.926 0.927 0. ecuatiei valori erperimentale 99 1.

debitul ~i apoi.intre altele . cu ajutorul teoriei m i ~ c i r i l o r potentiale. nu se produc fenomene de cavitatie ~i se e v i t i vibratiile (fig. turbulenta este redusi la minimum. Un astfel de profil permite scurgerea la toate debitele inferioare celui pentru c a r e s-a determinat profilul. cu ajutorul teoremei lui Bernoulli. presiunea absoluti s i nu fie mai mici decft o a t mosferi. 17-51.4. ' . ale spectrului miscirii. Profil de deversor curb: m) dupg Creager $i Ofiterov. in partea superioari a grofilului curb (la creasti). 0 astfel de suprafati se obtine. lufnd ca model pinza inferioari . niciieri p e suprafata udat5 de a p i . in vederea verifid r i i stabilititii constructiei. adici dubla retea ortogonali de linii echi- Fig. inclusiv grosimea ei si pinza superioari pot f i reproduse d u p i deversorul E n perete subtire. Intreaga lami. dat fiind lungimile sctlrie ale liniilor de curent. ~i trasarea lui exacti sfnt aritate intr-un paragraf urmitor. Determinarea teoreticl a conditiilor de scurgere peste un deversor cu profil curb S i considerim un deversor a1 cirui profil s i fie astfel trasat ca. Prasil) se bazeazi pe construirea prin aproximatii grafice succesive a unei retele potentiale curbilinii adaptati la conturul fnci necunoscut a1 lamei. de exemplu. reteaua m i ~ c i r i iva fi construiti pe fntreg paramentul aval p i n i la piciorul barajului. apoi se curbeazi in jos d u p i o paraboli. b ) c u curburs bruscs $1 formarea de vfrtejuri sub lam3 potentiale si de linii de curent. p i n i se definesc ~i conturul ~i dimensiunile ei. cunoscut sub numele de Creager-Ofiterov. neglijfnd pierderile prin freciri. p i n i la sectiunea contractati.a). se calculeazi ~i presiunile pe parament.peste o creasti ascutiti. Metoda de determinare a scurgerii ce a r i t i m acum este fnsi valabili pentru orice fel de profil ~i consti in determinarea.~i scopul determinirii presiunilor pe paramentul aval a1 barajului.500 Hidraulica 0 a treia metodi (Fr. Cu ajutorul retelei miscirii se determ i n i vitezele. 17-51. care are o portiune scurti ascendentij.5.bili. fn conditii foarte bune.a deversorului . Cum acest calcul are . Aceasti a treia metodi o vom aplica la problema urmitoare: 17. adici: curgerea este sta. Profilul acesta.

17-51. plecind de la un punct 0 . lama aderi de perete pe toati lungimea ei. liniile de curent lungul unei linii de curent se vor curba spre a ocoli creasta. i n cazul unui profil CreagerOfiferov. Schema la calculul potentialului cp. la o distanfi suficient de mare (3 -4 h) putem considera liniile de curent ale miscirii asemenea acelora unei fintini cu centrul in A . Daci se c u n o a ~ t eecuafia liniei de curent s = f(h). vom considera aceasti linie cunoscuti ~i vorn I proceda la construirea spectru1u. la acest profil.. punct de intersecfie a1 paramentului cu nivelul apei din rezervor. de-a de creasti. la suprafata lichidului.i miscirii. Deocamdati. Se calculeazi astfel valorile lui rg . dar in cazul altui tip de profil se va determina intr-o primii aproximatie printr-o metodi care se aratii mai departe. i n acest scop se determinii mai fntfi valorile funcfiei cp. situat P amonte la n 3-4 h. 17-52) Insi yo = y 'S h. Apropiindu-se Fig. a linie de curent este i n s u ~ iprofilul peretelui. daci insi curba liniei de curent este d a t i grafic. dezlipindu-se de perete si formind zone de virtejuri. deci h = va 2g si cpl = \ SI Vds = 11% 0 YVK 0 ds. cu presiuni inferioare presiunij atmosferice. potenfialul vitezelor.Mi~cciri efluente (scurgeri) perntanerzte 50 1 Deoarece. se efectueazi integrala printr-un calcul grafic. Fie A un. linia de curent de IPngi perete va invilui aceste accidente. 0 In amonte de creasti. Daci ins2 peretele prezintii unghiuri sau coturi b r u ~ t e(fig. 17-52. punct pe linia de curent corespunzitoare ~i se aplici teorema 4 lui Bernoulli de la 0 la M . Pentru construirea spectrului misciirii ar f i de ajuns a cunoaste linia de la suprafafa libera a curentului.b). aceasti linie este cunoscutii. considerfnd cii viteza Vo este neglijabili (fig. se trece la calculuI analitic a1 lui 9.

54. OM.jl7. intr-o serie de puncte ale ciror proiectii pe axa Os. Determinarea graficl a pozitiilor intersectiei liniilor echipotentiale ca linia :de curent a suprafetei libere Fig. Se iau pe axa 0 9 o pi serie de echidistante A9 = A = a ) ~i prin punctele obtinute se duc I paralele cu axa 0 s pfni la inter'0 + 0 . dacii ins5 pfnza inferioarii se dezlipe~te pararnent (fig.. 17.L.502 Hfdraulica - pentru mai multe puncte ~i se d e s f i ~ o a rpe o abscisi 0 s (fig..M. .. Intr-adevir... Aceste segrnente OL. l~searnnii i linia de c + . +. Pozitiile liniilor echipotentiale se obtin astfel. se trec apoi (OM. + 2 siderat o retea pitraticii.. 17-53. Dacii pinza superioarii a fost just admisii (sau calculatii). a). . = OL. S.. LS S Fig.. Comportarea retelei potentiale iPng2 paramen t structie se obtin seriile de linii cp = const. M. Ducind din acelea~i puncte drepte inclinate cu 45" fat5 de coardele M. de la care se ridici ordonatele cp.) ~i se duc segmentele pe curba normale pe curba (fig.. 2 Fig. apartinfnd altei linii de curent.. L. M.M. L. etc. OL. Desenarea retelei potentiale in lami dupl Fr. b). etc. ~i = const.. rezultg c i punctul N. LJS.. 17-53) distantei le s. L. 17-55. OL. Pragil secfia lor cu curba cp(s). de SaU pgtrunde in domenid zidiiriei (fig. N. 17-54).55. 17-55..: OL. determini valorile lui s la intersectia firului de culent cu liniile echipotentiale. OM. cp. se obtin prin intersectii punctele N. = OL.M. potentialul lui Nl are _f4_ ~i cum s-a convaloarea cp. L. C JrL. trebuie ca pfnza inferioarii s i coincidii cu pararnentul . se aflii pe linia de curent +a Cont inuind aceastii con.. .. pin5 se ajunge la paramentul deversorului.. s.. trecfnd prin aceste puncte segrnente aparfinind liniilor echipotentiale.

$1 Din cele de mai sus rez_ulti necesitatea de a cunoaqte cft mai exact. i n modul urmitor (fig. Presiunile fn l a m i ~i pe parament In punctul P se obtin aplicfnd fntre punctele 0 ~i P teorema lui Bernoulli. . f i r i a-1 intersecta.hii. suprafata liberi. gi anume: . 17-56). fn sectiunea contractat2 (unde tangenta la profilul curb a1 deversorului este orizontali) Fig.c(iri efluenfe (scurgeri) permanente > 503 curent admisi la fnceput trebuie ajustati. fnsi executfnd epura cu m u l t i fngrijire. 17-56. Dupi cfteva Pncerciri. Calculul prealabil. se ajunge la fndeplinirea conditiilor. 17-57. al grosimilor lamei . d u p i ce vitezele au fost calculate la contactul cu paramentul (fig. Q = (iin . 0 d a t i spectrul trasat definitiv. fnsi convex gi continuu. se obtin imediat elementele m i ~ i r i i~i anume: Debi tul barajului (tn care este linia de curent a paramentului). 17-57). de la inceput. Calculim cu ajutorul formulelor empirice sarcina h care corespunde debitului Q qi admitem grosimea lamei pe creasti. aproximativ. se poate afla forma lamei fntr-o p r i m i aproximatie. In cazul unui profil curb oarecare.vitezele pe linia de curent a suprafefei libere asculti de legea lui Torricelli ~i totodati de relatia: v=-=d ' dn dp ds (metodi de control!).linia de curent de lfngi parament trebuie s i fnfisoare sau s i coincidi cu paramentul. Se obtine: +. Calculul presiunilor In lam: $i pe parament Fig.

65 este+V0 = 7 ~i se realizeaza in profil cam la 113 din h'.. 0. se traseazi conturul superior trecind prin punctele calculate.22 h. Pentru a se realiza condit i i de scurgere egale cu acelea in care s-au ficut experientele este necesar ca deversorul s i fie construit cu creasta din t a b l i rnetalici. Se d i cea rnai mare atentie exactitiif ii rnisuriri i elernentelor geornetrice. in arnonte. Grosirnea larnei la adincirnea h. Acest deversor a fost cel mai rnult studiat. de la creasti. Sarcina se rnisoari la distanta 3 h. Pentru aflarea exacti a profilului larnei se aplici d u p i aceea rnetoda construirii spectrului rni~cirii. s-a mssurarea debitelor statat c i forrnulele considerate cele mai . dreptunghiular. 17-58. suprafata apei s i fie lipsiti de valuri. creasta t i i a t i cu rnuchii vii. astfel c i forrnulele stabilite pentru acest tip pot f i aplicate si in scopul folosirii deversorului ca dispozitiv de rnisurare a debitelor. Este foarte important ca.35 h - 0. suficient deinalti. servind pentru Cu precautiile luate. sub planul de sarcini se obtine din ecuatia lui Bernoulli ~i din ecuatia de continuitate: sau V: ~i = V .5. asa cum s-a a r i t a t . viteza I a ~ e in canal s i fie uniform distribuitii in i sectiune qiV aerisirea s i fie bine asigurati. netezi. avind sectiuni de diferite forme a) Deversorul dreptunghiular. in unghi drept ~i perfect orizontali.. conform dirnensiunilor din figura 17-58. Fig.0. cu muchie ascutiti. adici -h 3' r 0.33db) (I 7-2I ') Eventual se tine searna ~i de pierderile de sarcini distribuite pe porfiunea de la creasti la sectiunea 1 (daci paramentul este foarte rugos). Deversor cu muchie ascutits. fata arnonte a peretelui s i fie perfect plani gi netedi. Calculind grosirnile larnei in rgai rnulte puncte de pe pararnent.5. canalul s i a i b i sectiune uniformi. Viteza rnedie Vo in aceasti sectiune Q . $T 28 (hl . gritar de l i n i ~ t i r e . prin experienfe din ce in ce rnai precise.ca la u n deversor cu rnuchia ascutiti. peretii laterali s i fie verticali. 17. Formulele deversoarelor perfecte.

i efluente (scurgeri) permanente 505 - bune dau rezultate diferite de la un autor la altul. micile ondulat ii sfnt inevitabile. Instrumentul de misurare a nivelului trebuie s i fie de mare exactitate ~i citirea s i se repete de mai multe ori (chiar pina la 20 de ori). nu se va iolosi pentru fanle fnguste verticale. de care nu se tine seama. fapt care se explici prin interventia unor parametri secundari. d e ~ i structura ei este discutabili: I- valabili in limitele: Eroarea ce se apreciazi la aplicarea corecti a formulei este sub 1.5%. n Se folosesc pentru misurarea debi telor doui t ipuri de deversoare drep tunghiulare: ..I.cu contractie laterali" la care Iirgimea canalului este mai mare decit lungirnea crestei. . (Asociatia inginerilor ~i arhitectilor elvetieni). studiat prima oard de Frese. la care ldrgimea canalului este egali cu lungimea crestei. cum ar ii variatia viscozititii lichidului E iunctie de temperaturi.idrd contractie laterali".03 m si d i rezultate bune si pentru valori mai mari ale lui h. studiat prima oar5 de Bazin. Pentru deversorul fir5 contractie laterals se recornandi formula lui Rehbock (1929) care d i erori mai mici de 1 %. cu canalul de Iargime L ~i creasta deversanti de lungime 1 < L. care depinde de rniisurarea nivelului apei in amonte. . pin2 la 5% E unele n domenii de misurare. dat fiind c i oricite precautii s-ar lua pentru linistirea apei.A.~Misccir.80 rn>h>0. . Pentru deversorul cu contractie laterali. cind se fac misuritori foarte ingrijite.. Formula este valabili pentru 0.deversorul . La misuririle de debit cu deversoare are mare importanti misurarea exacti a sarcinii h. .deversorul . se recornand5 formula S.

secfiunea udat6 din amonte a canalului. (1 7-25) Q= De fapt. astfel inclt deversorul este .38 cfnd h variazi de la 5 la 25 cm. datii fiind sensibilitatea mai mare a acestui deversor.42 h5I2 = C . conform experientelor. De aceea. cu unFig. 2 pezoidal .sau.b) Deversorul triunghiular (fig. 17-59). rezulti formula practica: 1. Daci se consider6 sect iunea deversorului ca o sum5 de orificii elementare. 17-60.cu contractie laterali. Q .42 la 1. Deversorul triunghiular deci.60. introducind pe x in formula lui Q gi integrind se obtine: . coeficientul C variazi de la 1. p. h Fig. Debitul s i u poate f i calculat ca suma debitului printr-un deversor dreptunghiular de 1itime 1 $i a debitului scurs printr-un deversor triunghiular cu unghiul la vPrf u (triunghi egal cu suma triunghiurilor de la margini. in loc de I: Pentru u = 90" ~i p. introducind unghiul a. 17-59.h5I2 . Deversorul traghiul de virf L). 17-60).1. rezultii formula: X h-z = --. de lirgime mai mici decit sectiunea canalului din amonte. = 0. Se consideri sectiunea de trapez simetrici. s-a propus o formuli mai exacti care s i t i n i seama ~i de influenta vitezei de sosire: in care o este sectiunea deversorului. c) Deversorul trapezoidal (fig. Deversorul triunghiular este foarte indicat pentru miisurarea debitelor mici.

) (17-28) . Deversorul circular Acest tip de deversor se intrebuinteazi la misurarea debitelor de a p i distribuitii pentru irigatii.2 h .2 h. 17-62.v tg d h5I2.= . rezulti tg . Creasta deversorului este orizontalii. Acest deversor este de asemenea sensibil la variatiile debitelor mici.1 -- b x ctg Debitul este: ]. Deversorul proportional . adici: p ' z 3 = p" 0. D e ~ i s-au fKut studii teoretice interesante ale acestui tip de deversor. t i nind seama ~i de viteza de apropiere: 2 in care w este sectiunea udat6 a deversorului. a ciirei ecuatie este X .63. 17-61). iar flancurile sint tiiiate dupii curbe asemenea unei hiperbole.. dar nu atit cit deversorul triunghiular. 17-62).si 2 4 1 Fig. ca fiind mai in concordanti cu reali tatea. g 2 = a Dacii se ia p' = p" = 0. iar i sectiunea udatii a canalului din amonte.h3" 15 = . Pentru obtinerea unei formule simple unghiul a se va lua astfel ca debitul deversorului triunghiular de la margini sii compenseze pierderea de debit datorati contractiei. 17-61. d) Deversorul circulaf (fig. se recomandi formulele empirice urmiitoare.Miacdri efluenfe (scurgeri) permanenfe 507 Se consider2 c i efectul contractiei la deversorul dreptunghiular este echivalent cu acela a1 unei pierderi de lungime a crestei de 0.=b(h-. sarcina h intri la puterea intii. Se numeste ast fel deoarece in formula debitului. Ia Q= Fig. Formula este valabilii in limitele e) Deversorul proportional (fig.

614. ~ 5=07 5=0. 17-63. 17-62. pentru ca debitul s i u s i fie exprimat printr-o functie de sarcina h. Valori exacte ale lui p se dau in. Deversoare cu profil curb i n practici se intrebuinteazi adeseori baraje deversohre construite din zidirie sau din beton. Se foloseste si forma nesimetrici (fig. fie poligonal.6.5. Coeficientii de contractie lateral5 Inmultirea valorile din datorati pilelor 17-13. Coeficientul 6 se ia. cit ~i cu contractie. coeficientii admisi pentru a = 0 se pot reduce prin Fig. Pavlovski conform figurii 17-63. 17. La calculul lui Q se folose~teformula (17-28) pentru forrna simetrici.7 5 =a4 tru avansul a. se inlocuieste lungimea b r u t i a crestei printr-o .. Acest deversor este foarte sensibil pentru debite nu prea mici in zona ingustati a flancurilor. iar daci b 2 0. sau uneori prin calcul. fn care coeficientul de debit m se dktermini de preferinti experimental. pen5 s / .I H C Fi. Pentru a se tine' seama de viteza de sosire V.5m ~i a 2 0 . Calculul debitului de care este capabil un astfel de deversor se face cu formula general5 ~ = m b h m . N. Astfel. Pozitia pilei f a t i de creasti influenteazi contractia ~i coeficientul 6 scade cind pila avanseazi in amonte de deversor. l m se ia p = 0. d a t i : q = q(h)? Problema a fost rezolvati in cazul general sub forma unei ecuatii integrale si toate formulele precedente sint cazuri particulare ale solutiei generale date acestei probleme.lungime redusi".625. la a c e l a ~ ideversor. Ekl . ( 1 7-30) f n care Fi sint coeficientii de formi ai pilelor ~i culeelor. calculabili cu formula: b.. lucrarea [25].605h la 0.= b -0. b). d u p i N. a1 ciror profil este fie curbiliniu.Coeficentul y variazi de la 0.. f) 0 problemi interesanti relativi la forma deversoarelor este urmitoarea: Care este ecuatia de forma y = f(r) a unui deversor. Aceasti formuli este valabili pentru h > a. se imlocuie~tein formula ~ r e c e d e n t i h cu - Formula debitului se aplici atit la deversoarele fir2 contractie. care pot f i diferiti. dar in acest din urmi'caz. aplicindu-se un scizimint de 1 pentru forma nesimetrica.

de Smetana ~i alfii. daci betonul se toarni pini la curba I I .. deci vor exista suprapresiuni (pozitive).Ez 3 1 E3 . dimpotrivi.avansuluiU pilei aaupra coeficientilor corespunzind unei sarcini de Im de apa. ultimul Fig. Daca betonul se toarni pini la curba I. Cel mai cunoscut in l i teratura tehnici este profilul Creager-Ofi terov . Daci sugerea se realizeazi chiar pe creasta. pe i de a l t i parte. 3 . aceasta va fi impinsi dedesubt.4. Pornind de la sa tisfacerea qcestor conditii -fntrucitva contradictorii sla gisit principiul unui profil rational. lbindu-se ca bazi profilul vinei lichide a unui deversor perfect. ca garantie c i depresiunile vor f i evitate. aerul dintre pinza teoretici ~i beton va f i absorbi t prin sugere ~i se va n a ~ t eo depresiune (lama este sup t i pe perete). cel mai o b i ~ n u i t . pentru a c e e a ~ isarcini. profilul trebuie s i permiti Gvacuarea unui debit cit mai mare. cu creasti ascutita. I la=O El I a=0.7-65. 17-65).ul fiind folosit mai ales pentru baraje pe tereCreager-Ofiterov . In tabela 17-14 se dau coordonatele a douAprofiluri: profilul A cu parament amonte vertical. Prof ilul unui deversor curb trebuie dimensionat astfel ca s i nu se produci pe creasti sau parament depresiuni importante care ar da loc la instabilitatea m i ~ c i r i i fenomene de cavitatie .si profilul B cu paramentul amonte inclinat la 45". Tabela 17-13 ' .49 5 2 + 3 5 <3 @ ~ l momente de risturnare suplimentare . presiunea absoluti a vinei Jichide asupra betonului ar f i in toate punctele egali cu presiunea atmosferici (traseul plin din fig. coeficientul de debit se rnireste si deversorul poate avea o lungime de creasti mai mici. Efectul . Cum se obtine profi. Profilul I a fost studiat si propus de Creager. in diferite variante. El {A 2 . Daca spatiul de sub pinza inferioari a unei astfel de lame s-ar umple cu beton. Fig. de Ofiterov. deci va f i mai economic.Miscdri eflliente (scurgeri) permanente 509 Dimensionarea deversorilor cu profil curb. 5 H I Id I I 1 H 2 I 4 1 4. pitrunzind putin in vina teoretici. 17-64. . Pozitla pilei unghiularl I I Forma pilei circularl I ogiiri. aerisit.

510

Hidraulica Tabela 17-14
Coordonatele profilului deversor dupg Creager ti Ofiterov pentru sarcina H = I rn
Profilul A
X
1

Profilul B
x

Plnza teoretici
Y

Pfnza teoretici
Y

Zidirie

superioari

inferioarg

Zidirie

superioari

inferioari

0,o (),I 02 O,3 Of4 0,6 03 I ,o 1,2 1,4 1.7 2,o 2,5 3,O 3,5 4,O
4,5

0,126 0,036 0,007 0,000 0,007 0,060 0,142 0,257 0,397 0,565 0,870 1,22 1.96 2,82 3,82 4,13 6,22

-0,831 -0,803 -0,772 -0,740 -0,702 -0,620 -0,511 -0,380 0,219 0,003 0,305 0,693 1,50 2,50 3,66 5,OO 6,54

0,126 0,036 0,007 0,000 0,007 0,063 0,159 0,267 0,410 0,590 0,9201,31 2,lO 3,11 4,26 5,61 7,15

.

0,o 0,l 02 O,3 0,4 0,6 03 1 ,o 1.4 1.7 2,o 2,5 38 3,5 4,o 4,5

,

12

0,043 0,010 0,000 0,005 0,023 0,090 0,189 0,321 0,480 0,665 , 0,992 1,377 2,14 3,06 4,08 5,24 6,58

-0,781 -0,756 -0,724 -0,689 -0,648 -0,552 -0,435 -0,293 -0,120 0,075 0,438 0,860 1,71 2,76 4,OO 5,42 7,07

0,043 0.0 10 0,000 0,005 0,023 0,090 0,193 0,333 0,500 0,700 1,05 1,47 2,34 3,39 4,61 6,04 7,61

:

'

nuri slabe, cu baza I i t i t i ~i spre amonte (fig. 17-66). De asemenea, profilul B permite o mai rapidi evacuare a gheturilor. Coordonatele se dau pentru sarcina H = 1 m. Pentru o sarcini H fI- 1, coordonatele profilului de zidirie ~i ale fetelor lamei (superioari si inferioari) se A 8 deduc din acelea date in tabela inniultindu-le cu H in m. Coeficieniii de debit a i profilurilor Creager-Of iterov, cTnd deversorul e s te proiectat peritru H,,,, au valorile 0,49 pentru profilul A ~i 0,48 pentru profilul B. Daci deversorul functioneazi cu o sarc i n i mai mici decft h,,, pentru care a fost Fig. 17-66. Profilele Creager-Ofiterov proiectat profilul, coeficienfii m sfnt mai A $i B mici decit valorile precedente si ei pot fi calculati cu formulele urmiitoare datori te lui N. N. Pavlovski, valabile pentru o fnilfime a pragului p > 5 m: Profilul A 0,785 $ 0,25
hmax

)

cfnd n,, 4 078; cfnd

h

(17-31)

)

> 0,8.

Mi~cdri efluente (scurgeri) permanenfe

51 2

Profllul B

m

=

0,48

2vz

0,85

+ 0,310 ---)
hmax

cindG h cind
hmax

=

0,l ...0.5; (17-32)

> 0,5.

Aceste formule dau valori destul de apropiate de cele reale, totuqi in cazu1 unei l ~ c r i r iimportante trebuie determinate valorile lui m prin experiente de laborator hidraulic, pe modele la scari redusi, tinind seama c l asupra lui m influenteazi insisi mirimea obiectului (la deversoare m scade o data cu p si h), rugozitatea suprafetei, numirul Re. f n cazul c i h > hmaxp,oiecta,, incep a se produce intre l a m i ~i fata betonului depresiuni care fac sa creasci coeficientul m. Dupi experiente * ficute in laborator cu profile Creager, Q poate depasi Qma,p,oie,,at cu 10% fir2 a se produce vibratii periculoase. Acest rezultat ne permlte a dimensiona profilul pentru Qpr0iecr< Qmar, de exemplu pentru Qp,o;,ct = 0,9 Qma, , in n care caz coeficientul m pentru Q,, va f i de 0,54 P loc de 0,49, cu producerea unei presiuni negative suportabile pe creasti, fir2 teami de cavitatie, ins% cu avantajul unui debit specific sporit apreciabil. -&D u p i studii de laborator ficute in U.R.S.S., deversoarele cu creasti elipb tici, avind - = 2 sau 3,
a

au coeficienti de debit ping la 0,577, variind in functie de profilul crestei h qi de raportul - , rf fiind raza unui cerc fictiv inscris in conturul ARCD a1 crestei. Profilurile studiate au fost acelea din figura 17-67 (circular si eliptic cu r a p o a r t e l e - - 2 7 i 3). a
'f

II

A
Fig. 17-67. Profile cu creasti circularl sau eliptici

Se r e c o m a n d i ca
h f

Coeficienfii de debit stabiliti experimental de Institutul VODGEO sint dafi i n tabela 17-15.

'

<

3 ... 3,60, iar vidul

sub l'ami s i fie mai mic ca 6 - 7 m -

I

I

* L . Escande, Transformation des conditions de fonctionnement des grands ouvrages hydrauliques par aspiration de la couche limite. (Revue de mecanique appliqu6e, 1958, No. 3, Edit. Ac. R.P.R.)

512

Hidraulica Tabela 17-15 Valorile m pentru deversoare cu creasts elipticg

Vidul relativ hUjd ,,,/h sub vina de a p i , la barajele cu creasta eliptici, ia valorile din tabela 17-16.
Tabela 17-16 Valorile hcid max/h

Profilurile cu vid au fost putin intrebuintate, din tearna producerii de ,vibratii, din cauza deterioririi rnai rapide a betonului, prin fenornene de cavitatie, si din cauza sporirii rnornentului de,risturnare a1 barajului-deversor. 17.5.7. Profiluri trapezoidale ~i dreptunghiulare La barajele-deversoare construite din lernn, piatri sau beton se intilnesc uneori profiluri trapezoidale sau dreptunghiulare. Coeficientul de debit a1 acestor profiluri depinde de iniltirnea pragului p , de Iitirnea pragului c ~i de inclinirile pararnentelor arnonte si aval: ctg a ~i ctg (3, d u p i cum se a r a t i in tabela 17-17 :i figura 17-68.

Tabela 17-17
Valorile coeficientilor de debit m pentru deversori neinecati, cu profil trapezoidal (dupii
fnlltimea

N. N . P a v l o v s k i )
-

pragului p , Tn m
3-5

amonte Ctg a
0.5

1
1

nval Ct. B
0,s

->2
0,43-0,42

H

H 2>7->I
0.40-0,38

I > T>0,5
0.36-0.31

H

c

Valorile din tabeli sint valabile pentru c > 2H, deversoarele aparf i n tipului de deversor cu prag lat, care se trateazi in paragraful urmitor.

< 2 H. Pentru

17.5.8. Deversorul cu prag lat

>
/

/3

Fig. 17-68. Profil cu creast8 trape-

Daci litimea pragului la creasti nu zoidal5 este suficient de mare, de exemplu c < 0,65 h ~i muchia A este ascufiti, lama se dezlipe~te in A de prag si se rneaza sectiunea contractati ca la un deversor cu perete subtire; daci chia A este rotunjiti, lama rHmine aderentii, chiar daci c < 0,s h. Dac5 c >/ 3 h, dupi dezlipirea lamei in A , in cazul muchiei ascuti te, se produce realipirea, mai departe, a lamei de prag, de o grosime h, aproape constanti ~i mai mici decft h , pe o portiune insemnati din Iitirnea pragului. Pragul nu trebuie s i a i b i o litime rnai mare ca 8 h , cici atunci are loc pe prag o miscare gradual variati, cu pierderi de sarcini distribuite, care fac ~ i g 17-69. Deversorul cu prag . s2 varieze inilfimea h, pe prag.

formuinsi

lat

514

Hidraulica

Asadar, in cazul unui prag lat, bine caracterizat, avind 3 h < c 4 8 h , a d m i t h d c5 se produc Pntre sectiunile 0-0, in amonte de prag, si 1- I , pe prag, v2 pierderile de energie Z c- , ecuafia energiei devine:
2g

sau, cu folosirea notatiei:
h f -=
2g
u

vt

h,;

h0 -,h

=

v2 2 (a,
2g

+ ZC).

Se deduce

Dacii se noteaz5 h, = &, debitul deversat se poate scrie:

(I(

< 1)
=

Q = cpu bh, 1/2g (ho-hl)
in care

rnb v z h o 3 1 , 2

(17-33)
I

rn

=

cpV.K.VR

Observ5m c5 in cazul cind se neglijeazii pierderile+Z c, ceea ce ar avea oarecare justificare cind muchia A este profilatii hidraulic, iar litimea crestei c in limite moderate, cp, ---- 1. AdmitPnd c5 deversorul este perfect, debitul 2 2 maxim se produce pentru h, = h,, = - ho deci K= - ~i rn = 0,385.
3 3

Experientele au argtat, pentru diferite conditii ale muchiei A , valori ale lui I( ~i rn inferioare celor teoretice $i anume:
Tabela 17-18

1 2 3 4 5

F i r s rezistente hidraulice .......... Intrarea profilati hidraulici ........ Muchia amonte rotunjiti .......... Muchia amonte t e ~ i t g .............. Muchia amonte ascutit; ............

1

0,95 0,92 0,88 0.85

1

0,385 0,365 0,350 0,335 0,320

213 0,645 0,630 0,610 0,590

,

Misciiri efluenfe (scurgeri) pernlanerztc

5 15

Rezultate mai exacte dau formulele empirice ale lui Berezinski, pentru deversorul perfect, la care se tine seama si de influenta iniltimii pragului p. Debitul specific se calculeazi cu formula iar rn cu formulele urmitoare, valabile pentru p
rn = 0,36
3h - p

< h si 2,5 < b/h < 10:

+ 0,01 1,2 h + 1,5 p (cu muchie rotunjiti); 3h - p (cu muchie ascutiti). rn = 0,32 + 0,01 0,46 h + 0,75 p

S-a constatat c formula teoretici stabiliti mai sus (17-34) este valabili H si in cazul cind nivelul aval de prag se afll deasupra pragului ping la limita h, , 0,2 h ; mai mult, chiar cind raportul de inecare h,/h = 0,4, debitul nu < scade decit cu 5% f a t i de ace1 dat de formuli. Iar daci pragul are o panti usoari spre aval, pe care lama intri in regimul rapid de mi,scare, urmat de salt, debitul se scurge ca si cind deversorul nu ar f i inecat. Astfel, daci panta pragului este de 1/4,6 ~i h,/h < 0,77, diferenta de debit fa@ de deversorul perfect este numai de 2,5% (fig. 17-70).Ca o particularitate, se observa in acest caz o depresiune local8 pe prag, urmati apoi de sal tul hidraulic. Aceste fenomene au condus pe M. D. Certousov s i considere c5 un deversor cu prag lat este inecat numai daci iniltimea h, a nivelului aval, misura'ti Fig. 17-70. Deversorul cu prag lat, in p a n t i deasupra punctului celui mai

I

(17-35)

r

'

inalt a1 crestei, este rnai mare decit adincimea critic; h,,= tul deversorului cu prag lat se calculeazi cu formula:

vT

Debi-

(17-36) %bhz 1/2g (ho - hz) sau cu formula data la art. 17.5.9 urmitor. Datoriti faptului c i deversorul cu prag lat inecat permite evaluarea debitului, f i r i producerea unei deniveliri mari a nivelului (h, - h,), el este folosit pe scari largi ca dispozitiv de m i s u r i a debitului in tirile unde irigatiile sint foarte dezvoltate, ca India ~i Egipt.
=

Q

17.5.9. Deversorul inecat La un deversor inecat, nivelul apei i n aval este h, deasupra nivelului csestei, iar sarcina este h,- h, (fig. 17-71). Pentru aflarea formulei debitului se poate concepe miscarea lichidului compusi din doua misciri: un deversor perfect intre nivelul amonte si nivelul

aval, sub sarcina h,-&?i o scurgere printr-un orificiu de inilfime h, ~i sub sarcina tot hl-h,. Introducind si termenul k = Vi/2g, debitul total unitar este:

S-ar lua pl = 0,8 (fir2 contractie de fund), iar p2 L- 0,63. Formula, in aparenfi dedusi corect, nu este valabili pentru h,-h,=O, cici atunci q = p2 h, V i n loc de q = (h, t p)V,,, asa cum este chiar , prin datele problemei. S-au incercat si alte formule empirice, dar qi acelea au defecte similare. Experientele au dovedi t h-h, z c i daci raportul - - = -este 1mai mare decit o anumi t i valoare criticl , vina deversanti
P

P

($)

este cu piciorul liber (ca la Fig. 17-71. Deversorul fnecat deversorui perfect, neineca t ) si racordarea in bieful aval se face cu salt indepirtat (v. Cap. XX). In acest caz scurgerea peste prag. nu mai depinde de iniilfimea apei in bieful aval, iar calculul debitului se face cu formula variazi la deversorul deversorului neinecat. Sarcina relativi cri tici inecat cu muchie ascutit2 intre 0,67-0,89 putindu-se lua in medie 0,751 h pentru valori ale lui -cuprinse intre 0,l si 2,O gi coeficienfi de debit m
D

cr

\ P lcr

cuprinsi intre 0,42 gi 0,48. Daci 2 este inferior valorii critice, ceea ce se intimpli cind debi tul
n

crescind, kvelul din aval cregte, se produce ineka~eavinei deversante care, 0,7 se produce in acest caz, poate f i de doui feluri: Daci L s c a d e sub
J

D

,,vina sculundati" ~i mi~careaeste stabili sub aceasti formi pins c e -t scade la 0,3. Pentru valori ale sarcinii relative cuprinse intre 0 , 3 gi 0,15 se produce z in aval ,,vina ondulatii" de suprafati, care este forma stabili pentru - < 0,15.
P
P

Se observi un fenomen de nestabilitate daci 2 este cuprins intre 0,15 ;i 0,3,
D

cind se produce fie vina scufundati, fie vina ondulatl. Pentru scurgerea in regim inecat, cu v i n i scufundati, se poate folosi formula d a t i de Bazin pentru deversorul dreptunghiular cu creasti ascufitii:

Mi$cdri efluente (scurgeri) permanente

5 17

in care Q este debi tul deversorului inecat, Q,este debi tul deversorului neinecat sub sarcina h = h,, iar a se nume?te coeficient de inecare. Deversorul inecat cu profil practic curbiliniu, fir8 vid, a fost studiat de cercetitori sovietici, care au ,stabilit calculul debitului cu formula

in care a este coeficientul de inecare, ale cirui valori se iau din tabela 17-19 datoriti lui N. N. Pavlovski.
Tabela 17-19

Deversorul se considerii inecat daci pe lingi conditia h, si conditia h, > h,,, adica

> 0 este realizati

La deversoarele cu prag lat, inecate, debitul se calculeazi cu formula fn care a, coeficientul de fnecare, se ia din tabela 17-20 Pn functie de raportul de inecare h,lh,.
I

4,h~

o

hx/hl
o

1 1 1 1

0.70

1,000

0.94

0.588

1 1 1 1

0.75

0,974

0,95

0,552

1 1 1 1

0.80

0,928

0.96

/ 1

/

0.83

0,85

0,889

0.97

0.499

1

0.436

1 1 1

0,855

0,98

0.360

1 1 1 1

0.87

0,815

0.99

0,257

1

1 / 1

Tabela 17-20
0.90

0,739

0,995

0,183

1

1 1 1

0,92

0,676

0,999

0,082

17.5.10. Deversorul lateral Pentru a evita ridicarea nivelului apei fntr-un canal peste o limiti stabilit5 se prevede un deversor de-a lungul unui perete a1 canalului, care s i permi t i evacuarea unui debit suplimentar (fig. 17-72).

Hidraulica -

--

Solutia I. Se admite c& atit canalul cEt qi creasta barajului sd aibii pantci ( vuriubil&, iar sarcirza z pe deversor, constants. S5 presupunem c5 in aval de deversor, canalul trebuie s i conduci un C debit Qo, iniltirnea apei fiind (h -1 t o ) , panta canalului Jo si secyiunea.dati; pe lings aceasta deversorul trebuie sa evacueze un debit 0,. Sa se determine panta canalului in dreptul deversorului, secfiunea sa transversali riminind neschimbati. Avern: Qo= ClU =CCl
Fig. 17-72. Deversorul lateral

mo aval de deversor) (in
2 3

Q,

= - FZ

1/2~1,

1 iiind lungimea deversorului. Panta canalului la partea din amonte a deversorului rezulti din ecuafia

pe cind la partea din aval, panta este chiar J,. Pentru racordarea celor doui pante J , > J , trebuie ca suprafata apei in deversor gi iundul canalului s6 aib5 axa lor longitudinal5 ca o curb5 concavi (fig. 17-73). Aceea~i curb5 va urma $i muchia deversorului. Asemenea condifii

Fig. 17-73. Schema deversorului lateral, cu p a n t i variabilg

se pot pune ~i pe diferite tronsoane, in care ar f i descornpus deversorul, pentru a <obtineo formi poligonali a crestei si apoi a trasa o curb5 inscris5 in acest poligon (17-74).

Fig. 17-74. Zorlarea, pentru calcul, a deversorului lateral cu p a n t i variabili

Lungimea de deversare obtinuti astfel va trebui spori t i cu circa 2056, pentru a cornpensa influenta intirzietoare a curentului longitudinal asupra curentului transversal deversant. Acest calcul, desi aproximativ, poa te fi satisficiitor din punct de vedere practic.

Miscciti efluerzfe (scurgeri) pern7arzenfe

519

Solutia 2. Canalul qi creasta deaersorului au aceea9i panta' constant& i. Se admi te c i la debi tul normal derivat Q, sa nu se produci pierderi de a p i prin deversare, deci nivelul apei in canal nu va trece de cota crestei deversorului. Se mai presupune c i lirgimea canalului este constanti, atit In amonte cit si in aval de deversor; peretii canalului din amonte sint construiti suficient de inalti pentru ca la o iniltare a nivelului normal la baraj, apa pitrunzfnd in canal, s i nu deverseze peste pereti, pe o pdrtiune scurti, pin5 la inceputul deversorului lateral. Pe aceasti portiune, ,curentul va avea un debit (Q, Q,). Daci mi~carease produce & Q in regim lent (fig. 17-75), curba suprafetei libere in ,axa canalului inainte de deversor va f i scoboritoare, de tipulb, (v. paragr. 19.3). Tn acest caz, sarcinaz, a deversorului la inceI putul deversorului este mai Qof4~-L mici decit sarcina z, la sfir-'I. qitul lui, si cele doui cote de nivel ale apei se racordeaz5 \ 0, d u p i o curbi analog5 cu Fig. 17-75. Schema deversorului lateral cu p a n t i constanti curba de stivilire de tipul a, ( m i ~ c a r e intirziati). Daci regimul m i ~ c i r i i este rapid, sarcina z scade in lungul deversorului. Adincimea canalului aval fiind d a t i (z, a), se cere s i se determine lungimea crestei deversorului, capabili a descirca debitul suplimentar Q,. Aceasts problemi a fost tratati pe cale teoretici, ins5 din cauza dificultililor analitice a fost necesar a se face simplificiri. 0 metodi practici, aplieabili d u p i N . N . ~Pavlovski fa deverso~ul neinecat, consti in foloslrea formulei deversorului obisnuit, cu un coeficient de corectie ol:

.

+

b

-

+

i n care 2, este sarcina pe creasta deversorului, la capitul s i u aval. Coeficieniul ol se ia, d u p i H. Engels:

Dacii deversorul este asezat oblic (fig. 17-76) ficind un unghi 8 astfel ca 1 1 tg8 sa fie cuprins intre - . . -, se va
40

3

lua 01,
Fig. 17-76. Deversor lateral (oblic, in plan orizontal)

conform formulei

(17-42, a):

\

520

Hidraulica

,

Combinindu-se un deversor cu un sifon urmirind profilul deversorului, s-a realizat un obiect hidrotehnic special, care permi te descircarea automat5 a debitului in exces, mentinind nivelul in amonte cvasiconstant. Nu se va descrie evolutia acestui tip de constructie hidrotehnici, ci se va explica numai tipul modern, care se poate vedea in figura 17-77. F a t i de un deversor o b i ~ n uti,. Ah sifonul-deversor are avantajul unei eficiente mai ridicate, intrucit debitul unitar, ce poate evacua un astfel de obiect, este in functie de caderea h si nu de lama deversanti Ah, care se mentine la numai citiva decimetri. Formula debitului se scrie deci. Q = pQl v 2 g (h Ah), (17-43) Fig. 17-77. Sifonul-deversor in care Q, este sectiunea de scurgere la iesire. Sectiunea Q pe toati lungimea conductei-sifon, de la creasti spre aval, se mentine constanti, pen-tru a nu se provoca pierderi mari de sarcini, date fiind marile viteze ale apei in sifon. Coeficientul de debit p poarti numele -cam impropriu - de randament. Randamentul sifoanelor-deversoare moderne este de ordinul 0;7 f a t i de 0,3-0,4 cit era la primele tipuri. El se ridici la 0,8, daci se acordi o griji deosebiti gurii de intrare, care trebuie s i fie largi, daci are coturi de racordare cit mai putine ~i curbe mai putin accidentate. Functionarea automati a sifonului se face astfel: Cind nivelul in rezervorul amonte se ridici peste creasta deversanti, apa incepe s i deverseze normal, antrenind aerul prins inlre paramentul deversorului si peretele conductri S. S e formeazi vid partial si apa se ridici in sus, spatiul de aer fiind inchis prin lama de a p i care este dirijati de nasul N c i t r e peretele S . Cind tot spatiul din interiorul conductei s-a umplut cu a p i , sifonul este ,,amorsat" si functioneazi in plini sarcini. Daci nivelul in lac scade sub muchia F a peretelui suprapus, aerul i n t r i in interspatii ~i trece prin orificiile C in sifon, dezamorsindu-1 repede. fn acest mod, nivelul in lac se mentine - prin functionarea discontinui a sifonului - 18 un nivel care oscileazi cu putin in jurul nivelului crestei deversante. La proiectarea acestei lucriri urmeazi a se determina pierderile de sarcini, unghiul de dirijare al nasului, presiunile maxime si minime in interiorul sifonului. Un studiu aminuntit a1 sifonului-deversor oferi I. V. Tumanian (V. Kiselev) [17]. Este de remarcat c i sarcina h, este limitati teoretic la iniltimea de apL a presiunii atmosferice, cici daci este mai mare se rupe coloana de lichid si se produc discontinuititi de functionare si chiar dezamorsare.

+

Mi~cari e)luente (scurgeri) perrnnnerlfe

-

Fj2 1

17.6. EXEMPLE NUMERICE
1) SB se calculeze debitul ce se poate evacua prin golirea de fund a barajului ,,Vidraru" proiectat pentru U.H.E. Arge?, in varianta cu retentiunea normal2 (creasta deversorului)~ la 132 m, deasupra pragului galerlei de golire. De asemenea, se va calcula debitul ce poate trece prin cele trei deversoare, avfnd fiecare lungimea b = 7,00 m, in cazul lamei deversante maxime H = 4,00 m.

Debitul golirii de fund

Q = pov2gh.

Fig. 17-78. Deversoaieie ~i goliriie de fund ia barajui ,,Vidraru" pc R. Argeg Deoarece contractia este impiedicati,
p = Qv.

Sezulti din relafia Bernoulli

Pentru A = 0,025, d = 1,8 m,

cint7,,,

= 0,5 (gritar rar, racord rotunjit)

c,,,,

= 0,1, l = 23,15 m

sT

522

Hidraulica

91 5 Este de remarcat viteza foarte mare a vinei .de a p i V = --' z 35 m/s. La o astfel de 2.55 vitezl se impune o constructie deosebit de ingrijiti : pereti foarte netezi, beton de o calitate deosebiti, compact $i rezistent la uzurl, vans de o constructie specials pentru viteze mari.

Coeficientul de debit r r ~ , pentru profilul curb dat, se poate lua 0,47. Coeficientul de contractie E se calculeaz~ cu formula:

2) Doug vase' prismatice, avind sectiunile orizontale R,, R,, comunici intre ele printr-un orificiu de sectiune w . Care este timpul de trecere a unui lichid dintr-un vas in ,celilalt, dacl diferenta initials dintre niveluri este h,, iar diferenta finals h,? Fie h diferenta de nivel la timpul t. intervalul de timp d t , nivelul scade cu dz

2
a 2

in primul vas, crevte in vasul a1 doilea cu 1 deci diferenta dintre nivelurile apei dz, v a fi (fig. 17-79)

hL

R h - dz - -2 dz,
a 2

,iar variatia diferentei de nivel:

Cantitatea cu care se mic~oreazlvolumul de apg in rezervorul 1 este, in timpul d t , .egali cu cantitatea care trece prin orificiu, deci :

dq

=

-

R,dz=

pw

Vdt;

v=VG
.dz
si

dt=--

Ql dz

.

T=

S:

pwv '

dt=-

Fig. 17-79. Timpul de trecere a unui lichid dintr-un vas intr-altul (schema pentru calcul)

T=

2(vfc-v<)
pa

(L +
Q1

$1

(17-43)

V G

Mi~ciiri e.fluente (scurgeri) perrnanente

523

Pntrucit formula precedent2 este simetric2 in R, $i a,, rezultl c2 a c e l a ~ itimp T estq necesar $i pentru scurgerea din rezervorul 2, dac; in momentul initial nivelul in rezervorul 2 ar fi cu h, metri mai sus ca in rezervorul 1. 3) Prin bararea unei v2i de profil parabolic se creeaz5 un lac de acumulare. Care este timpul de golire a acestui lac, prin orificiile de fund ale barajului, avind sectiunea total2 w , prevazute la nivelul fundului vgii? Presupunem c2 profilul v5ii este dat de a c e e a ~ i parabol2 translatat; in lung, cu virful pe talvegul v i i i (fig. 17-80). Fie H inlltimea $i B lirgimea v2ii la nfvelul maxim a1 retentiei, fie I , panta fundului .qi L lungimea lacului lacului este la cota z deasupra lui 0 , lungimea lacului este x = 211, iar y este determinat prin ecuatia parabolei : 4y2 BZ H Suprafata apei intersecteazi valea dup5 o parabol2. Intr-adevsr, fie o sectiune transversal2 v2ii, in D, l a distanta 5 de punctul C $i fie r) $i 1; semilirgimea $i adincimea v l i i In D. Din ecuatiile parabolelor din sectiunile B $i D rezulti:
- - - 1; , r)2
A

Q
Fig. 17-80. Timpul de golire a unui lac creat prin bararea unei v2i (schem2 pentru calcul) (17-44)

6 = 1;/l

yz z :$i prin eliminarea lui 1; se obtine: r)zr&~.6.
Z

.Aceasta este ecuatia unei parabole cu virful in C, in planul apei. Suprafata cuprinsl intre' a c e a s t l curb2 $i baza EF este:

Dac2 in timpul df, nivelul scade cu dz, volumul in lac scade cu:

Jar prin orificiile de secfiune totali o, considerind un coeficient de debit y, se s c q e un debit egal cu voiumul de mai sus, adici:

t,, - z, z - 31 VK

I 3

(2;

- 2;)

k yV2g

.

524

Hidraulica

GoIirea total% (pins Ia fund) are loc in timpul
4

T =

B H3i2
3 w p G 1

BHL ----. 3 Qn

SOH 240

i n care So este suprafata initial! a lacului $i Qo debitul initial. Fie, de exemplu, un lac de acumulare, ayind I = 0,01, H=132 m, B=500 m. Baza B se calculeaz~ din suprafata inundati la nivelul maxim, care are forma parabolei (17-43)'Fie w = 2,55 m2 (ca in exemplul 1). p 0,71. Rezulti T = 3,18 X lo8 s = 37 zile.

-

14) este inci mult folositi. ~i aplicarea formulelor separat. in miscare uniformi. dintre care se recomandi in special formula Pavlovski. luat ca media ponderati a 3 a. fn profilul din figura 18-2 se recomandi descompunerea sectiunii in trei sectiuni a . SFnt ins5 numeroase cazuri cind. Viteza rnedie In general. Formula lui Bazin (14. Fig. NIVELU Rl 18. de panta energetici J . astfel c i si pentru curentii cu suprafati liberi. . constanti in sectiune transversali.. putind avea orice formi (fig. astfel c i debitul Q este suma debitelor Q.1. Viteza medie V. Albie unitari b) Sectiunea de curgere trebuie s i fie unitari. a . calculul se face cu un coeficient de r~lgozitate n. si a. VITEZE.) La aplicarea formulelor precedente mai trebuie ficute urmitoarele olsservatii : a) Panta J este chiar panta superficiali a apei si este egali cu panta i a fundului. ~i c) Daci peretii si fundul albiei nu au aceeasi rugozitate.. .. c9t de o bung alegere a coeficientului de rugozitate. . Se observi c i exactitatea valorilor obtinute pentru coeficientul C nu depinde atit de constructia formulei insisi. Q. DEBITE. si Q.18-1. coeficientul de rugozitate n tabela 1-anexi. Q. depinde de raza hidraulici R . mi~carea poate fi considerati uniformi. miscarea apei in canale si riuri nu este permanenti si cu atit anaid put in uniformi. pentru un interval de timp scurt si pentru un sector de lungime limitati la o portiune in care profilul transversal rimine acelasi.1. se aplici aceea~iformuli ca pentru conduc te : Valoarea coeficientului C se calculeazi cu una din formulele empirice existente.. Din aceasti cauzi se prefers formulele pentru care categoriile de rugozitate sint cit mai numeroase ~i mai aminuntit descrise.1. (De exemplu. calculate pentru fiecare sectiune a.Capitolul XVIII M i ~ c a r e a uniform5 a curenfilor cu suprafata libera (canale ~i cursuri de ap5 naturale) 18.si de rugozitatea albiei. 18-1).

Hydraulic open channel. in canale pereate cu fundul de p r u n d i ~ . iar pentru pereti n = 0. Bineinfeles. la un riu de ses. x'lv ' 1 (v = .x2.. iar portiunilor de peri(18-2). * 18-4 Diagrarna vitezelor intr-urn profil vertical din sectiunea transversal5 Ven Te Chow.se va lua pentru fund n = 0. n. 1959.0. unde viteza scade brusc p i n i la zero..020 . aparatele de misurat viteza nu pot da m i rimea vitezei in filmul laminar.526 Hidraulica rugozitiitilor partilale n... 18-2. caracteristice metru x1. decirca 5 cm de la fundul albiei. la distant. Viteza minim. este Fig.sau v = 2 ) .030..014.2 h de la suprafati.. sau aproape de suprafati. X De exemplu.. Dup.2. la un riu de munte cu albia boloviinoasi.0. New York.. .. etc. . n = %XI + 4 x 2 + .05. . 18-3 Distributia vitezelor in sectiunea tyansversali a unui canal (izotahe) .022..1. iar in zona inundabili (unde sint culturi sau plante de lunci). .025.035. albia minori poate avea rugozitatea n=0. n = 0.. - 18. iar in albia majori 0. vitezele variaza i n general ca in figura 18-4. 3 2 Intr-un curent uniform cu curgere liberi distribytia vitezelor are aspectuI general din figura 18-3. se giise~tela fund si este definit5 ca viteza miisurabili co morisca. Albie compusi posibil ca in albia minori s i se ia n = 0.035. in care sint trasate curbele izotahe (de viteze egale). x = x1 + xz + . alti autori* rugozitatea echivalenti n se calculeazii mai bine cu o formu15 de tipul: n= (ZX~ ) n .. viteza maxima realizindu-se intre 0 si 0. Distribufia vitezelor . viteza maximi are Ioc la suprafati. In sectiune verticali.

..s. Viteza intr-un punct oarecare variazi in jurul unei valori rnedii.8) ~ ~ . l'.. Abaterile amplitudinii vitezei precurn ~i ale frecventei.. rnisurate cu plutitorul. misurarea trebuie prelungiti timp de rnai multe secunde (10-30 s. P e aceste consideratii se bazeaza mgsurarea debitelor cu ajutor plutitorilor. . dintr-o m u l s i e de 1ichi. nuprea adfnc.S. Cap.0. ci nurnai aspectul statistic al fenomenului de turbulenti. ascults de legile statisticii rnaternat ice. ~ iar Toate aceste formule sint nurnai orientathe. Din aceasti Fig...4. prin aceasta. Experiente si observatii cu rnoristi hidraulice fdr5 inertie.n u m i t apulsatie. viteza rnedie in profil Vme3 se poate l u a : . producindu-se a ~ a .7.9.Pulsatia nu este un fenomen de sine s t i t i t o r . ci variaza gi ea in jurul unei valori rnijlocii.Migcarea uni~forrnd u curenfilor cu suprajafd lrberd 527 Tntr-un profil de formd regulatd.R.).0. V m e d = (0.0) u . viteza medie in sectiune se admite VmPd= (0.9) ~ l ~ . se intelege cea rnai mare dintre vitezele la suprafati u. de asernenea.. frecventa pulsatiei nu este constanti. rnisurarea sectiunii . in tlrnp. iar la profiluri adinci: V m e d = (0. fenomenul de turbulenti. sau cu aparate termice de mare precizie. va trebui s i se observe si variatia nive-. . Pulsatiile vitezei Din cauza turbulentei. deci ~i de viteze: P fiecare punct unde se mssoari viteza apei. Emulsionarea Daci panta canalului este mare. Se utilizeazi adesea rnisurarea vitezelor rnai rnultor plutitori ancorati in citeva puncte ale litirnii rfului si se ia viteza medie la suprafati u. Schema e m u l ~ i o n i r i i . care intereseaz5 la . 18.. Deoarece rnisurarea trebuie ficuta in puncte numeroase si cere un timp indelungat (uneori citeva ore).1.. pentru a evita receptionarea unor viteze sau nurnai rnai mari sau numai rnai mici decPt cele medii.3. x . dar pot fi folosite cu rezultate bune dupi verificarea lor prin metode exacte. . au dovedit urrnitoarele (v... incea rnai mareparte.~. cu cit se amplific.S. efectuate rnai ales in U. 0 concluzie practici se poate trage din observarea acestui fenomen cu n privire la efectuarea misuririlor de debite. Abaterile medii sint cu atit rnai mari cu cit creste debitul in sectiunea curentului si. astfel incitcurentuleste format. Prin u. f a t i de valorile medii. .. vitezele in acelasi punct in spatiu variaz. A r ~ d ------ 18.. r n ... agitafia apei la suprafati produce incorporarea unei cantititi importante de aer.d si aer. X I ) : . lului aoei. ..1. 18-5. .

corespunde un debit determinat. trebuie previzut. permite conducerea debitului maxim. I . Dimensionarea canalelor Formula general2 de dimensionare a canalelor este: in care I( = Q C VR este modulul de debit. la fiecare nivel determinat a1 apei. se misoara debitul in cursul unui an si se asazi punctele figurative prin coordonate Q.2. daci panta J rimfne aceeasi. numite ~i limnimetre. Cheie limnimetrici timp~ri. Una dintre cele mai simple probleme hidraulico-economice este urmitoarea : a) S i se determine forma de profil transversal care. 18-6). in afar. Curba cea mai apropiati de aceste puncte se cheami cheia mirei (sau a limnimetrului) si cu ajutorul ei se pot calcula debitele medii zilnice. dar aceste formule nu sint destul de sigure.CHEI i n acelasi profil a1 unui curs de a p i . se pun totdeauna anumite probleme de economie.528 Hidraulica .neori o sporire de 4-5 v ori a volumului.1. 18. S-a observa t u. la diferite Q niveluri ale apei si la diferite anoFigs 18-6.2. MIRE LlMNlMETRlCE . ~i au fost propuse si formule empirice pentru calculul sectiunii. daci vi teza medie trece de 6 m/s. efectuate ins. a ciror rezolvare depinde de numsrul parametrilor 9i de functiile care-i leagi. de condifiile hidraulice. PROBLEME TEHNICE CU PRIVIRE LA CANALE CU SECTIUNEA UDATA CONSTANTA (MISCARE UNIFORMA) 18. La proiectarea canalelor. pentru o sectiune udati Q dati $i o panti . o sectiune de curgere Q mai mare decit rezul t i din formula Q = -. fir5 a f i nevoie s i se faci mai mult de 6-12 misuriri directe pe an. datoriti emulsionirii (fig.1. Pentru diferite pozifii ale nivelului apei. h f a t i hA de doui axe (fig. dat2. - 18. Pentru observarea nivelului se instaleazi mire (rigle gradate).5. cauzi. 18-5). depinzind numai de elementele geometrice ale albiei si de rugozitatea perefilor.

Pentru un canal * cu curgere liberi.. h . J gi n sfnt date. R = . taluzurile canalului se determini prin conditia de stabilitate a terenului. 18-8. ' \. c i debitul maxim are loc pentr"-raza hidraulici R maxirni. cind panta J $i suprafata sectiunii transversale Q sfnt date.. jurndtatea de hexagon regulat corespunde perimetrului minim. este un poligon circumscris unui semicerc. Suprafata fiind constanti. I dh ah +2jl+2=0.I Miscarea -~uniform6 ' a curenfitor cu suprafafri liberri = 1 CQ . 18-7. 18-7). este evident c i perimetrul circular este solut ia corespunzi toare. se intrebuinteazi forma poligonali. ' ' n .d a& i' . sectiunea corespunzdtoare este desigur semicercul (fig.Fig. o sectiune completati sirnetric pentru a avea un contur inchis. Pentru forrne poligonale regulate. .are valoarea maxirnd cind perirnetrul udat Xeste minim. sectiunea blema in rnodul urrnitor: care este profilul care optima din punct de vedere conduce debitul maxim cind se d i lungimea hidraulic perimetrului udat $i panta fundului ? Deoarece. perimetrul minim. forrna circular2 este greu de realizat ~i de iniretinut. ' . rezulli 1 . cu conditia ca perimetrul x udat sa' fie minim (deci Q . . Dintre trapeze.+2mh+hdb-=0. Q = h (b mh) . semicercu]. dh dh Conditia perimetrului duce la: udat minim -x .debitul R''~'~J O ' ~ . la canalele de pdrnfnt. + . Cum Q. cu laturile inclinate avEnd pante date (a) ~i panta longitudinala' J impusti.maxim) (fig. deci problema de econornie de la punctul a revine la agcisi trapezul de suprafa@ data Q. d"-b .~ R gi dace C =-RJ J - 5 29 Plecind de la formula debiiului Q se poate exprima prin Q = ! J 1 -. Imagintnd " X -. deoarece dintre toate figurile fnchizind aceeagi arie. L" 4 ' . Pe de a l t i parte. cele mai deseori forrna de trapez. . cercul are perimetrul minim.m ] . I ctyoc = m ' Din cele doui ecuatii rezulti condifia optirni intre latihea fundului b si iniltimea de apii h ' Fig. Determinarea sectiunii trapezoidale optime 2-= 2 [dl + m 2 . 18-8). b) In practici. La aceeagi concluzie se ajunge punind pro.

iar solutia n-are interpretare geometric2 simpli. este util s i se introduci ~i alti parametri variabili. Studiub comparativ din punct de ~ e d e r ehidraulic a1 canalelor trapezoidale $i ale celor parabolice (Hidrotehnica. in cazul precedent. deci (Y. la un canal de aductie pentru o uzini hidroenergetici se pune problema urrni toare : Se d i debitul pe care trebuie si-1 conduci un canal trapezoidal cu perctii laterali de inclinatie dati. Zarea. si K2 . date. s i se giseasci forrna proiilului care necesiti cea mai mici pant2 longitudinal2 J . solutia se giseste prin calcul variational sau prin calcule comparative. Conditia de optim hidraulic nu corespunde in general cu conditia de optim economic. 1959. In asernenea cazuri. De exemplu. arcul de elipsi.530 Hidraulica ---. Iitimea la oglinda apei. se pot gisi ~i alte curbe care s i corespundl solutiei optirne decit cercul. Printre conditiile restrictive suplimentare. a se vedea St. n2C2R Q2 (Klh?)2 1 ~ - I . Daci nu sPnt consideratii tehnice care s i limiteze viteza apei. Din problema precedenti se +tie c i sectiunea trebuie sii fie astfel incit s i se realizeze un anumit raport intre b ~i h. . problema devine mai complicati. h2.*-. secfie de arie d a t i s i corespundi perirnetrul cel mai mic.- Mai rezult5: atlici perimelrul este circumscris unui sernicerc cu raza h. daci tinern seama ~i de spatiul de siguranti care trebuie s l r i m i n i deasupra nivelului apei pin2 la rnarginea canalului. j = L = . 90) ' . Din formula generali a debitului Q=QC longi tudinali .. Ca forme favorabile. Dac5 se irnpun anumite conditii restrictive. iar x = &h Q = I(. cele mai des intilnite in practici sint: adincimea In a x i . pentru ca totalul cheltuielilor anuale compuse din amortizarea investitiei. Rezultatele precedente corespund ~i problemei urmbtoare: Dindu-se debitul ~i viteza.constante). intrefinere si costul energiei pierdute s i fie minim.-. in afar5 de arcul de cerc. deci aria in sectiune. S i se g2seasci ce vitezi medie si ce pant5 longitudinali trebuie admise. din cauzi c i existi mai rnulfi parametri economici. sau un profil rnixt format din segmente de drepte si d e curbe. p. r se poate m _-K3Q2 h2y+5 scoate panta 2 4-y8 n2 * Despre avantajele. curbelor de tip parabolic. se g i s e ~ t e arcul de parabola *. in afari de faptul ca la 0. De exemplu.. c) Probleme economico-energetice. taluzul peretilor la nivelul apei.

inclusiv valoarea energiei pierdute. se pot reprezenta cele doui curbe: valoarea energiei K Q3 . se obtine adfncirnea econodh dK mica: $i se pot calcula apoi V.h2. Adincimea optimi energetic a unui canal trapezoidal . 18-9. Prin fnsumarea ordonalelor celor doui 'curbe rezulli curba K . in urma conditiei . 6 'relativ mic. Daci se consider2 y = -. socotite ca un .= 0. In rezolvarea practici a unei astiel de probleme. .$i Q corespunzitoare. poate f i mai avantajos sa se calculeze devizul $i pier'derea de energie pentru 3-4 va'lori ale lui h $1 s i se reprezirite K 'pe o curbi. contin o parle de cheltuieli fixe. aceasla ia valori infinite pentru h foarte + K6h + h I II A- Fig.Migcarea ~~nifornzd curenfilor cu suprafatd liberci a 53 1 Energia. Cheltuielile anuale datorite amortizirii si intretinerii. intrEnd toate constantele lui E si p. reprezen'tfnd cheltuielile lotale . a doua . u a l t i parte proportional5 cu fi (sipiturile). in care q este randamentul agregatelor generatoare ~i T . Pentru a a r i t a c i existi . Prima este o curb5 asimptoti la axele coordonate. procent a aplicat costului C de investitie a unui metru liniar de canal.un minimum. deci cu lz. in k w h .T. Daci p este pretul unitar a1 energiei.numiyQ' no 1 IUL rul de ore de functionare intr-un an. pierdutii anual pe un metru lungime de canal este E =q ----. deci cu h2. astfel c i funcfia ce reprez i n t i cheltuielile anuale de amortisment si intretinere va f i de forma: Cheltuielile totale anuale. alta proportionali cu r (pereurile). ~i se neglijeazi termenul. sint: Lucrarea este proiectati economic daci aceasti s u m i este minimi P n 1 raport cu variabila h. I .o parabolii. p ierderea anuali de energie valoreazi : fn E(. &h. alegind valoarea h corespunzitoare cheltuielilor minime.pierd~te---~% si anuitatea K5+ K.

lului. in R. 18-10. cu La canale industriale c i p t u ~ i t e beton. se dau in tabela 18-1 vitezele limiti admisibile in canale.... . adincimea canalului care rezulti din studiul de economie nu poate f i realizati... d) Viteze limit& Adeseori. se poate da panta maximi compatibili cu terenul.2.... in raport cu natura p e r e t i l ~ r Tabela 18-11 I nisip fin .. dar cuneta' Fig.25 m/s se produc depuneri importante de nimol ~i se favorizeazi cregter rea ierburilor si a plantelor de a p i . 18-1I).. p i e t r i ~mirunt ... deci un minimum existi (fig.. :. la care peretii canalului nu rezisti. nisip griuntos.....R.75 m/s I I Pe de a l t i parte. Forma este poligonali. roce dure ...532 Hidraulica mic gi pentru h foarte mare gi valori finite pentru h finit.. fntr-o albie mai restrinsi. forma profilului transversal se face tot poligonali sau trapezoidali....... cu epuismente. cind sint scizute.. din conditii de economie se poate ajunge la vileze prea mari... Forme caracteristice ale profilului unui canal Forma ce se d i profilului transversal a1 unui canal depinde in primuj rind de scopul intrebuintirii........40-0.. deoarece se ajunge la adincimi prea mari.. nici viteze prea mici nu sint de dorit.. daci se u r m i r e ~ t enumai obtinerea de debit.. 18-9).. .. p i e t r i ~mare ..23 m/s 0.. . I ....60 0..30 m / s 3. La canalele de naviga#ie (fig.... ape14 fiind adunate. mergind p i n i la viteza limiti de eroziune.20 mjs 1.6-2 m/s.. 0. 18.45 m/s 0....OO-1... loess ..... Pentru o justi orientare in legituri cu aceasti problemi.... argili compacti (neturburati) . de obicei trapezoidali...90 m/s 2..25 m/s 1. deoarece la vitez6 sub 0.... 18-10) se obisnuieste profilul dublu. nu gi de cidere.90 m/s m/s piatrg sparti ... dar in acest caz Iirgimea si adincimea apei in canal sint determinate de necesititile de navigatie si nu de calcule de profil economic. 1.... De asemenea.. de pimint. La canalele de desecare (fig. ( la care costul sipiturilor poate deveni oneros daca sipitura se efectueazi sub nivelul pinzei freatice.60 m/s 0.P.. Canalul este l i s a j .. numiti ~i c u n e t i l ' pentru a se evita scidered vitezei medii sub limi+ tele de depunere a mi... calculele economice au condus la viteze medii de 1.2........ La canalele industriale. roce sedimentare .... roce vistoase .. Profilul unui canal de desecare p0ate f i pereati......

sectiunea canalului creste considerabilo dat5 cu nivelul apei si canalul poate face fat2 la debite mari. cind ploua rnult. cos cp/2 Q R_fi - . 18-12): x = -r ... are loc pentru ( Q $. . Q. ' Fig. ci cind mai rirnine un spajiu liber intre nivelul apei si bolti.Migcarea unifornzd a curenfilor cu suprnfatri liberd 533 La canaliz~rileorQenesti. --sin 9 r.((P 2 r2 . 18-11. ' Qmdx cerc p l i ~ . In tabela 18-2 sint date cfteva situafii caracteristice la canalele circulare (fig. Tabela 18-2 - Observatil - semicerc V. Canal de sectiune cireulari Vmaxare loc pentru R. X'rcp. 29 Fig. profilurile au forma circular5 la canalele secundare si forma ovoidal5 la canalele principale (colectoare)*.19 D.05 D.18-12.. pentru apele uzate si de ploi... Calculul arata cii la canalele de sectiune circular6 viteza rnaxirni are loc cind f = 0.) ? dac5 se presupune C -- const. Profilul unui canal de navigatie Este de observat c5 la canalele ovoidale si circulare debitul maxim teoretic nu are loc cind canalul este plin. iar debitul maximcind f = 0. d . Formade ovoid are proprietatesl cii raza hidraulic5 nu scade prea mult chiar la debitele cele mai mici qi se mentine deci o vitez5 suficienti pentru a nu se produce depuneri..sin cp) ..

. 18-13. Observafii +i m5surii-i precise efectuate la canalele circulare si ovoidale arata c i in realitate debitul /. . se a d ~ p t i i deseori canale in iormi de clcpot. figura 18-15. ducind la solutii grele iniiltirni prea mari. I(. I ( .debitul. 18-15. iar pe abscisii vslorile rapoartelor _--- ---- - - Fig. V sint debitul. iar Qo. 18-14.268r teoretic maxim qi debitul la canalul plin slnt practic egale. Vo . Diagramele debitului $i vitezci medii la un ovoid . Diagramele debitului $i vitezei medii la umplerea partiali a unui canal de sectiune circulari Fig. in care Q. < de la 0 la I.Canal cu sectiunea in form2 de clopot are La colectoarele mari.. CunoscPnd Qo gi diametrul canalului. 111 h ordonati sint reprezentate gradele de urnplere a canalului circular u = --____1. modulul de debit si viteza medie la UII anurnit grad de umplere.g.dZr ' a00 azmp F. Un grafic similar este consiruit si pentru canalele circulare si ovoidale din figura 18-14. se pot calcula debitele si vitezele medii la mice grad de umplere. modulul de debit si viteza medie la sectiune plinii.Pentru valori intermediare s-a 'construit graficul din figura 18-10. la care fclma ovoidal2 ~i neeconomice.

Formulele se aplici deci exclusiv albiilor naturale erodabile. Din aceasti cauzi. Formulele au fost stabilite pe baza unui numir foarte mare de misuriiri la albii largi. CHESTIUNI PRIVITOARE LA R i U R l NATURALE Aplicarea formulelor de tipul Ch6zy ~i Pavlovski la riuri naturale fntimpini dificultiti deoarece: . riul transport5 material solid. Structura formulelor. C .albia variazi ca formi ~i mirime a sectiunii.o constanti. astfel incit se poate considera c i raza hidraulici este aproximativ tegalg cu adincimea medie.d a curentilor cu suprafat6 liberd -- 535 La galeriile subterane se intrebuinteazi profiluri variate (fig. 18-16. deoarece numai in cazul lor este indepliniti ipoteza de bazi enuntati mai sus. . de adincime mic2 in raport cu lirgimea. f5rg rugozitate.medie depind de panta si rugozitatea efective. R . este in general urmitoarea : V = C R a J@ . . fir5 a introduce coeficientul de rugozitate. incepind de prin 1901.3. I n care V este viteza medie.rugozitatea este greu de apreciat si definit. Fig. s-a chutat s i se stabileasci formule care s i exprime debitul numai in functie de elementele geometrice: lirgimea (B). adici lirgimea ~i adincimea . 18-16).la debite mari.raza hidraulici. ceea ce provoaci o scidere a vitezei medii. Diferite tipuri de profiluri de galerii subterane pentru transportul apei 18.Mi~cat-eaunijorrn. adincimea medie (h) ~i panta longitudinal2 (J). . pentru u tilizarea mai bung a excavatiilor prin realizarea unei sect iuni cit mai compatibile cu stabilitatea rocii. Aceste iormule au la bazi ipoteza c i riul isi saps albia corespunzgtor pantei si rugozititii sale.

Valorile lui V calculate cu aceasti formulii sint date in tabela 5 .partialii a rfului. j .. sii corespundi un debit cu mult mai mic. In ceea ce priveste debitul. aV2 2s: . se poate exprima energia specific2 a secfiunii in raport cu planul de referinti 0 .0 (fig.Ios5 . M.7 R ..$ \ ' . fira diverse obstacole naturale sau artificiale pe traseu ~i nu in timpul iernii.453. pentru R > 2 m. din aceasti cauzi se poate ca in timp de iarni.. . Reprezentarea Pn sectiune a unei albii a energiei specificc E=z+h+--.4.Anexii._pe&4F-+-D u p i GrBger: pentru R < 2 m. cit si a celor cu rugozitate. Matakiewicz a propus ulterior (Varqovia.adincimi medii h peste 0. :. ~ . CLASIFICA REA CURENTILOR UNIFORM1 Fie un curent uniform intr-o albie de sectiune a. la aceeasi fnilfime de miri ca in timpul verii. 18-17): Fig.k 536 Dupi Hermanek : pentru R < 1. trebuie finut seama de sporirea perimetrului udat si de sectiunea fngustatd prin grosimea ghetii. 18. Aplicarea atit a formulelor fir5 rugozitate. cPnd intervine Tnghetarea. In s f f r ~ i t . cfnd rful este acoperit cu un pod de gheati. 1931) o "' formuli unica e 4 ' in care h este adincimea medie.2 m . H idraulica . 18-17. < % GrBger fixeazi limitele de aplicabilitate a formulelor sale la: .5 m. trebuie f i c u t i numai in portiunile de rfu unde traseul este rectiliniu si albia are sectiunea uniformi pe o lungime destul de mare. I/ = 22.'?'* . 0.21 R ~ J . ~ ~ ~ ~ ~ ~ .pants maxims 0.781 R 0.lirgimi de riuri peste 10 m .005. V = 30.776 J 0. -_. Admifind legea de repartitie liniard a presiunilor in adfncimea curentuluI.75&5 __--JL=L&u&V = (18-5) ' 't 8 d 23. adfncime maxim2 h si vitezi medie in sectiune V.

(18-9) Fig. construitA prin fnsumarea absciselor celor dou5 curbe x. 18-19).Migcarea uniforrnd a curentilor cu suprafa#& liberd 53T unde z este cota fundului f a t i de un plan orizontal de comparatie.) si anume:. inseamn5 c5 si H este functie de h. Daci se exprimi energia specific5 a secfiunii in raport cu planuri de comparatie care trec prin punctul cel mai de jos a1 sectiunii transversale a albiei. .. Energia. energia exprimat5 prin H este aceeavi fn toate sectiunile *. her iar = :y 2 H=3h".. afari de cazul cPnd fundul este orizontal $i se iaq ca plan de referinti. fn acest caz. Energia specifics a sectiunii H trece printr-un minim. Existents unui. Energia specificii a sectiunii (fig. cum h = const $i V = const in profil longitudinal..=h (care este bisectoarea unghiului axelor de coordonate H si h) $i x = -(care este reprezentati printr-o. specifici scade din amonte in aval. raza hidraulics poate fi. Pentru un anumit debit. iar debitul specific pe metru liniar de I5time. din cauza pierderii de sarcinii. Reprezentarea geometric5 a crevterik sectiunii * Este regretabil c i atit E cit $i H poartl a c e l a ~nume de energie specific5 a sectiunii. Q se va scrie q = . minim pentru H se poate constata pe curba H = f(h). numiti adincime critici (h. pentru valoarea h care anuleazi derivata: Valoarea lui h pentru care H este minim se numeste adtncirne criticci. cum R = f(h). considerati egal5 cu adincimea h. 18-18. i de$i aceste mlrimi diferi cantitatlv. 30 curb5 asimptot5 la aceste axe) (fig. B . 18-1$ Albie dreptunghiularii foarte largti. iar h = f(J). aQ2 n2. se objine: La o m i ~ c a r euniform5.: are valoarea minim5 pentru deci pentru o anumiti valoare a lui h.

dimpotrivi.c /h r u Se observi c i panta critici depinde numai de constanta C din formula C116zy p i ar pirea c i este independenti de debitul q. . . qi miscarea este fluviald sau in regim lent.cu o vitezi mai rnare decft viteza critici se n u m e ~ t etoreniiala"... se cons t a t i c i J. . ~ ipanta critici Cr = o= 3 hcr 6" u - = I.538 Hidraulica -- La adincimea cri tici corespunde v'i teza cri tic2 v .Icr. Astfel. 18-19.u u [?I3- 2Y Daci panta J > J.13) - . > Hmin= _) . deci la un curent rapid. celelalte doui ridicini slnt reale pi pozilive ( H .. deci la un curent lent. = .. h2 -k 2 2 - 0. dupZ criteriul minimului energiei albiei - ... < h...- na 94~i3 (18-12) (1 8.H. rezulti: 1 2~ J. corespunde la o albie de p a n t i J > > . corespunde la o albie cu panta J < J. Daci J J.. sau prin formulele semiempirice.. Ridicina h. folosind pen1 tru C formula C = -R'. corespund d o u i valori ale lui h din ecuatia: ha . Daci se d i o valoare H... pi ridacina h. < h... Se observi c i ecuatia are o r i d i c i n i reali negativi care nu rispunde solu3hcr tiei. Reprezentarea zonelor de regim lent $i lrcgim rapid.I. rezulti V > V. .. sau in reginz rapid.. variazi putin cu debitul q. > h.. her . rezulti V < V. ~i h > h. daci J < .urmitoarele caracteristici : 1 L J '+')'( Fig. Fie h. gn2 -gna h2... > H. ~i h < h.. < h. se constati c i la acelapi debit q. cursul de a p i are . cum R n = h . kca area realizati . Daci Ins2 se exprimi C prin formulele Pavlovski sau Manning.

este minimi. Scriind ecuatia energiei intre punctele 1 si 2. prima stare critici fiind aceea care deosebeste mi$carea laminar. . pentru diferite valori ale debitului La a doua stare critici nu se produce inci nici o schimbare in legile xezislentei. = pierderile de sarcini de la 1 la 2. == panta fundului. se obtine: - + - . Recultatele precedente se pot extinde si la o miscare permanent6 neunijornz6. legea miscirii uniforme rimine valabili -atit in regim lent.la un debit dat. Aceasti stare particulari a curentului se n u m e ~ t ea doua stare critic6 a curentului. Tn sfirsit. determini o sporire a puterii curentului. Reprezentarea zonelor de regim lent $i regirn rapid. cit ~i in regim rapid. = panta superficiali. ci numai la curentii cu suprafata liberi. ca la prima stare critici. daci adfncimea apei creste spre aval. b) puterea curentului y Q H. inseamni c i acelasi curs de apii trece de la un regim rapid la un regim lent.h.apare la mi~carea conducte inchise. d e miscarea turbulenti. deoarece sarcina totala H este minimi. Fig.. = const se construieste jcurba H i f (h). cu notatiile: J . Locul geometric a1 minimelor acestor curbe este h. i. Aceasti dreapti desparte zona regimului lent (deasupra dreapta H = dreptei H = -$ h) de zona regimului rapid (dedesubt) (fig. 18-20).Migcarea uniforrna a curentilor cu suprafat6 liberii 539 a) iniltimea energiei cinetice este % din iniltimea piezometrici. J . panta liniei energetice. se obfine o familie de curbe cuprinse intre axa OH si bisectoarea priniului cadran. in Daci se dau lui q diferite valori si pentru fiecare 9. In acest caz. a doua stare critici nu . c) orice variatie a vitezei f a t i de V. 18-20. trecind prin adin(cimea critici.

< V1). 18-21) si daci in a c e l a ~ itimp curentul este rapid. intre regimul lent ~i cel rapid corespunde oarecum ~i cu notiunile comune sl cu nomenclatura geografici a riurilor.. Se presut i c i la m i ~ c a r e aneuniformg pune energia specifici a secfiunii date H = H I ~i se cere variatia debitului q cind variazi h. precum si puterea curentului.. . denti). 18-22). H descre~te. H ~i puterea cresc (ramura ascenh.540 Hidraulica Daci miscarea este intirziati (V. < J. Din ecuatia energiei speclfice a sectiunii se poate deduce debitul dq Debitul este maxim pentru valoarea h. daci miscarea este accelerati. Problema miscirii neuniforme va fi trat a t i fn capitolele urmitoare. curentul este lent.. - . Invers se Tntimpli daci miscarea este accelerati. Pantele calculate pentru valori mari ale lui n se intilnesc in naturi. care anuleaz5 derivata . h creste J in sensul miscirii (fig. In tabela 18-3 se dau valorile J. i n general.. Deci daci miscarea este intirziati. > J. ~tudiul stirii a doua critice Fig. pentru diferite rugozitdti n si raze hidraulice h. dh iar Se vede cH existi o p a n t i critici pentru un anumit H I const care separi doui feluri de curenti: unul rapid si altul lent (fig. deci aceasti deosebire pur teoreticg. daci migcarea este intfrziati. Extensiunea notiunii de adincime crise poate face ~i altfel. (V2 > V. numai in regiunea de munte.= 0 .) ~i . c5ci punctul figurativ a1 mivcirii se afli pe ramura descendenti H . rezulti 3. 18-21...

0012 0.0033 0.0028 0. Reprezentarea zonelor de regim lent $i rapid.0225 0.0059 0. daci albia se poate asimila cu un dreptunghi de Iiitime B: Fr=--. rapid sau critic a1 unui curent de a p i in miscare uniformi este ~r .0062 0. inseamni cii numirul Fr < 1.2 1 R a z e hidraulice.0065 0.aQa ghR2 aQaB gRS d = Bh. Un alt criteriu pentru clasificarea curentilor il constituie numirul Froude. sau poate fi lent pentru un debit mic ~i rapid pentru un debit mare. i n m 0. deci Fr > 1.0021 0. dupi criteriul debitului maximum 2 1.00088 0.0013 0.0019 0.OO 11 0.0118 0.0046 0. (18-20) Cum valoarea minim.0041 0. noul criteriu care stabileste regimul lent.035 0.0015 0.0108 0. In felul acesta.0016 0. .0016 0.014 0. d e rugoz.0474 0.0009 0.0026 0.0032 0. n / 0.0 1 5. - 9 Fig.O 1 2.017 0.010 0.0037 0.0027 0. S e ?tie c i numirul Froude.1 1 0.0089 0. 18-22.0297 0.0180 0.0060 De altfel.0033 0.0086 0.0198 0.0026 0. . de unde se poate calcula ~i valoarea adincimii critice.. iar pentru regimul rapid h < h.0300 0.00076 0. are pentru un curent de vitezi medie V si adincime h urmiitoarea formuli: s a u .0165 0.0022 0.0035 0.0081 0.020 0.0048 0.0124 0.0116 0.0078 0.. a energiei specifice a sectiunii rezulti din conditia: 'inseamni c i aceastii conditie se realizeazi pentru Fr = 1.5 1 I.~ i ~ c a r euniform6 a curenfilor cu suprafafci liberci a 54 1 Tabela 18-3 J Coef.0046 0.0010 0.0 0.0016 0.0023 0. exprimat prin simbolul Fr. Deoarece pentru regimul lent corespunde conditia h > h.0056 0.0018 0.0047 0.012 0.0095 0.. din curbele si formulele precddente se poate deduce c$ acelasi curs de a p i poate fi rapid intr-un sector si lent in altul.0023 0.00062 0.0062 0.0013 0.030 0.025 0.

Adincimea critici In albie de form2 oarccare Fig. deci din ecuatia: ah aH Pentru a gisi valoarea hc7 se construieste prin puncte curba pe care hcr corespunde valorii -= . cp = 90°. Adincimea critici la albia triunghiularg b) Albie triunghiularg (fig. Bcr g - n3 B = f(h). a:.(fig.. a) Albie de o form5 oarecare.295 . Asimilfnd sectiunea albiei cu un drept-. derivata energiei specifice totale a albiei este: adfncimea critici hc7 se obtine pentru . aQ2 18-23). 18-23.= 0. 18-24. = 0. unghi Bh. Fig.1.542 Ilidraulica Albii de alte forme ale scctiunii transversale. h. 18-24) avfnd baza B = 2h tg 9~i Q = h2 tg 2 2 Adincimea critica se obtine din ecuatia: Pentru a = 1.

+ 2h ctg cp. cp = 90°. V = 0.parametrul parabolei) Pentru o: = 1. Cu clt ar trebui lirgit la bazi pentru ca la aceea~i panti s i poati transporta un debit dublu? Canalul initial are & = 10 mZ. O . c) Albie parabolicl avind B2 -. 18-25). 18. Adincimea critic2 la albia trapezoidali Aceasti ecuatie in hcrse . d) Trapez isoscel (fig.O. 18-25.8 ph ( p .290 V Q .8 m/s.1. Fig. indicati la albii de formi oarecare (v. .si Tabela. . EXEMPLE NUMERICE 1) Un canal de pimint avind dimensiunile din figura 18-26 conduce un debit de 8 ms/s. hcr= 0. Pentru o: = l. R = (b 3=b + h ctg cp) h .anexi 7).ezdvi mai simplu prin metoda grafo-analitici.5.5 2Pentru o: = l .

3. fati de 10 ma cft ar fi necesitat un a1 doilea canal. V. dupi formula Manning. Se vede c i surplusul d e s i p i t u r i necesitat pe metru liniar este de 7.22 )~ x).1-b) .766 R. Profilul optim hidraulic este un trapez circumscris = 36 1 unui cerc. .544 Hidraulica . 18-2. 2) Un canal trcbuie s i transporte 36 ms/s. ~ a l c u l u lprofilului optim hidraulic a1 unui canal S i se examineze doui solutii: a) Pereti de pimPnt impermeabil protejati cu un strat de p i e t r i ~(V = 1 mls. + + + Fig. Calculul mirimii capacititii de transport a unui canal Prin Incerciri obtinem x 4 m. Adincimea apei $i lstimea b conform art.086~1 Prin Pncerciri.36 mS. l. . Se d i m = 1. 03 = 1.) b) Pereti pereati cu beton spoit cu lapte de ciment (V = 1. rezultat mai exact decit primul. se poate scrie V.R = I ma . 18-26.68. kvJ= -~ 0. S i se proiecteze canalul cu profil optim hidraulic (fig. + + YE + + x. X.AdmitPnd c i C nu se schimbi simtitor la canalul Iirgit. Fig.5.) 36 Solufia a) . 18-27.766 R1 = 9.22 10 2x . = 10 2x.22 x 10 2x (10 2 1 ~ = 437 (9.76. = 9. c = k V R . g6sim x -.8 mls. 18-27). = 0. = l6 = 0. V = k ~ 2 1 3 V . nivelul apei fiind previzut la nivelul terenului (spatiul de gardi se mobtine din ptimtntul scos din sip5turi).Daci tinem seama de variatia lui C .

4.025 X 0 .5 X 24 = 36 m3/s.33 = 20.1. v 2 d 3 . Se poate admite rotund 36 mS/s.296.16 m.16"/3 I 0.8 - I'rofilul optim are h = 20 =3.85.. are diametrul 2 m 7i panta O. cu y = 1. b=1. Care este debitul maxim a1 canalului la curgere cu suprafati liberri? Cit trebuie sg fie panta energeticd ca s i conduci acela~i debit ctnd canalul este inecat (adica funcfioneazi ca o conductd)? Cu cit ar trebui ridicat nivelul retentiei barajului. raza hidraulici -= 1. perimetrul udat poate fi considerat 18 -24 18 2 X 1.Y/. daci se calculeazd cu formula Manning: V = 40 ~ ' J1I2 1 ~ Solufia 6 ) 36 C2 = . 1..025. v = ----.7 + D u p i Bazin.52 mls.:]. de profil circular. prin interpolare din tabela 5-anex6 V = 1. 24 Adincimea medie fiind ..= 1. pentru a spori debitul c u lo%? .3 --- Dup: Manning. 0 0 1 2 ' / ~ = 1.o Idtime la oglinda apei de 18 m $1 pant% lor~gitudinald 1.lO. de 4 km lungime. 1.= 20 mZ. C= I -I- 87 = 39. 20. Dupri Alatakiewicz.5 3) Un rfu are o sectiune udat6 de 24 mZ.7 m .- M i ~ c a r e a uniforrna' a curenfilor. frirri vegetatie $i f6ra bolovanl. 4) Un canal de beton sclivisit. patul riului fiind constituit din prundi? mijlociu.33 m. n = 0. S1 se gdseasc! debitul.3.cu suprafafa' liberci 545 Panta longitudinali necesarii.

debitul s i creasci cu 1096. transport2 apa in regim lent sau rapid? Conform formulei (18-23) trebuie rezolvati ecuatia a - Se gisevte h = h.. 6 ) $1 se dimensioneze optinl hidraulic un canal trapezoidal avind taluzul nz = 2.95 D. printr-o ridicare a nivelului la baraj. Sectiunea prin canal este =.0012 vi rugozitatea n=0. Modulul de debit este KO= Q = --5 l .012. 5) Canalul trapezoidal cu pereti betonati.10 m $i cu panta de 0.9%" panta initial5 Lungimea canalului fiind 4 km. +i gisim C c 77Debitul este maxim cEnd canalul este umplut pPni la 0.C se ia din .Tndreptarul pentru calcule hidraulice" de Kiselev. = ~ Daci este plin. pentru obtine un spor de debit de 1096. Q Rezul t i = 2. este lent.25 m. Debitul canalului este Q = 15 rn3/s.0012 Conditia de optim hidraulic stabileste raportul dintre lifimea fundului canalului b $i fniltimea de a p i h.h(b Perimetrul udat + mh) = h(b + 2. Q 77 x ~ O .433 m3/s..333 C = 2.546 Hidraulica Folosim formula Pavlovski-Manning. = 2.08 m adfncime critici.21 . f a t i de 0. r fiind raza cercului. 0.025.21%. O O O5. panta longitudinali i = 0. a r '. VT- Y0. cu n = 0.5. ..38 m3/s.0. debitul este Rezul t i Daci vrem ca.333 X $'z.5 h). de la exemplul 2 . deci mivcarea la adincimea de h = 3.90) X 4 1.99-%o = 1. ar trebui ridicat nivelul retenliei cu circa (1. Raza hidraulici Modulul de debit K d u p i formula - = C R ~ R .267%.

52 8. B. Pierderea de sarcini local5 hi seexprimi fn functie de termenul cinetic intr-una din sectiunile caracteristice: .0 05 0 fO0 200 300 COO 500 m * Fig. a formei sectiunii. aceasta fiind deform a t i in raport cu suprafata liberi a curentului uniform (rectiliniu ~i avfnd secfisnea si panta uniforme). nile aval si amonte de zona de variafie rapidi a formei si mirimii secfiunii.un coeficient de rezistenti. 8 . ~ G ii. in care V este viteza medie in sectiunea caracteristicii. Tabela 18-4 1 1 5 1 2 --- 6 0. iar 18.95 m. 18-28). din conditia de optim hidraulic rezult5 l5timea fundului b = 0. 20.6. pierderile de sarcini locale la curenfii uniformi sint datorite unei variatii pe distanta scurtii a secfiunii. se va vedea paragr. 18-28. In acest paragraf vom da numai calculul pierderii de sarcini (de energie).59 11. Spre deosebire de conductele sub presiune.73 0.x R c Y 1. Calcul grafo-analitic a1 adincimii optirne a unui canal = 0. Pentru K=&.74 m.005 40 461 I--. pierderile de sarcinii locale sint insotite si de o variatie a nivelului suprafetei libere. presupunind variatia de nivel cunoscuti.753 34 69.76 1: n G . Se construie~teprin citeva puncte curba K=f(h). Pentru calculul variafiilor de nivel..ss 5. pilii de pod etc.5 38 214 - Din diagrama din figura 18-28 se obtine pentru KO= 433 m3/s.38 2. PIE RDERI DE SARCINA.502 0. LA CURENTI1 UNIFORM1 CU NlVEL LlBER Ca si la conducte. rezulti pe curb5 adtncimea normals ho. 1. deci vitezele cunoscute i n secfiu. se calculeaz5 modulul de debit corespunz5tor (tabela 18-4 $i fig. determinat experimental. LOCALE. adincimea h. 1: . cum ar f i un gritar. a formei traseului sau datorite unui obstacol fn albie.Migcarea uniforrnd a curentjlor cu suprafat6 liberd 54 7 DPnd diferite valori inilfimii de ap5 h.46 1.57 0.

la ingustare continui. a) Ingustarea sectiunii albiei (fig. fntre sectiunile extreme ale tronsonului neuniform: Daci fn calculul rezistentelor longitudinale Eh.V . q plicat $i pierderea local: este suma mai multor pierderi lo' cale elementare.la o intrare in canal printr-un tronson care se fngusteazg dupi o formi hidrodinamici se poate lua . pierderea de sarcini local2 se mai poate exprima. fn toate cazurile. $i o. Daci Vl $i o. Schema pierderii de sarcini locale la un curent cu nivel liber = C 9. respectiv. aferent acelui tronson. Adeseori. iar V. in miscarea uniformi a fost luati in considerare si lungimea tronsonului neuniform. se va aplica formula: In care = 0. daci unghiul de convergenti este sub 12". 18-29). sfnt. 2g (18-27) coeficientul C ia valorile urmitoare : . .la ingustare brusci: .De asemenea. D i m mai departe formulele uzuale pentru pierderile de sarcini locale la curentii cu nivel liber. viteza medie $i sectiunea fn bieful uniform amonte. 18-29..lO. se refer2 la hieful uniform aval: '' h: Fig. prin diferenta energiei totale. obstacolul este com. pentru a avea numai pierderea locali trebuie scizut din membrul I1 a1 relaliei (18-26) termenu1 Xh..

Pentru a avea pierderi cit mai mici. luind pe C = 0. daci peretii laterali ai zonei d_e tranzitie se racordeazi lin cu peretii biefurilor amonte $i aval (fig. 18-30. paragraful20-12 se recomandi formula : i n care V este viteza medie a curentului. de inclinarea griitarului f a t i de orizontali. c) Gritar format din bare drepte.la lirgirea continui se recupereazi o bun2 parte din h:. se folosesc pereti de dirijare divergenti ficind Fntre ei un unghi sub 7" (fig. 18-30.3 - b + 8 + 2.R. . c . constructii hidrotehnice gi hidrologie tehnici din U. Coeficientul de pierdere de sarcini C depinde de raportul dintre grosimea barei $i distanta dintre bare. de la sectiunea w. d u p i cercetirile ficute de VODGEO (Institutu1 unional de cercet i r i gtiintifice pentru alimentare cu a p i . unei bare . iar C se calculeazi.Migcarea uniformd a curentilor cu suprafa#ci liberd 549 b) Lirgirea sectiunii albiei lirgirea brusci. Pn amonte de gritar.la . acest unghi va f i sub 7". paralele. Prin adoptarea peretilor de dirijare. I Fig. In aceste cazuri se poate aplica formula (18-28) cu semn schimbat.S.4 fn care: s $i 1 sint grosimea. 6). respectiv litimea.S. ins5 nu mai mult ca 12"301. b este lumina intre bare . de forma sectiunii. in functie de forma conturului gi de unghiul de divergenti. Intrarea se poate face gi sub un unghi cu axa canalului > 7". 18-30. canalizare. f a t i de planul gritarului.). se poate aplica formula Borda: .2 sau chiar mai mic (C > 0 . a). se obtine totodati gi o distributie uniform5 a vitezelor in sectiunea l i r g i t i . Pentru ca zona de tranzitie s i nu fie prea lungi. Ljrgirea continug a sectiunii albiei cu pereti de dirijare +i racordare ling I n afarii de formula d a t i la pct. de inclinarea curcnlului in plan. l ) [25]. la sectiunea w. cu formula: < = K (L)''~ si-b 1 (2..

Aceasta a facut ca atit calculul teoretic cit si studiul experimental a1 pierderilor de sarcin5 in curbi s i nu fie suficient de sigure.182 pentru bare dreptunghiulare in form5 de pan. Pentru for~na suprafefei libere in curb5 a se vedea paragraful 20.4 ~i 1.504 pentru bare dreptunghiulare. = 0. cu muchiile de intrare rotunjite. d) Curb& Curenfii transversali circulari datoriti fortelor centrifuge fac miscarea foarle complicati ~i cauzeazi denivelari ale suprafetei libere. Se pot lua unele valori aproximative prin asimilarea canalului cu o conduct%. se recornand2 ca viteza apei la intrarea in gratar s i fie cuprinsi intre 0. astfel ca formulele date de unii autori pentru asemenea rezistenfe nu inspira incredere. = 0. Se recornandi?i ca grztarul s i nu fie a ~ e z a toblic fat5 de direcfia curentului. . deoarece rezistenfa gritarului creste in acest caz considerabil. .13.318 pentru hare dreptunghiulare cu rnuchiile de intrare rotunjite.un c~eficientcare se va lua: = 0.550 a Hidraulica K K K este unghiul barei f a f i de planul orizontal. De asemenea.O m/s.

gradualvariati". un obstacol in albie intr-o anumiti sectiune are repercusiuni si asupra nivelurilor din sectiuni mai indepirtate.. printr-o dubli actiune de eroziune si depunere si. sint multe cazuri cind variatiile de debit si de nivel d e la un moment la altul sint neinsemnate si mi~careapoate f i considerati in mod practic ca permanenti (sau in . care rimin neschimbate . Albiile.este c i pe cind la conducte. piraie). care influenteazi nivelul apei. traseul in plan si panta longitudinali sint modelate de insusi curentul.Capitolul X I X Mijcarea permanent5 gradual-variat8 a curentilor cu suprafata liberii 19.la curentii cu suprafati libera. prezinti numeroase neregularititi geometrice lente. GENERALITATI. variatiile debitului si ale nivelului sint relativ mari. la care variatia spatial2 este moderati. miscarea este . sau variatii de rugozitate a peretilor. fir5 a f i neglijabile..1. Miscirile permanente cu variatie spai i a l i importanti se studiazi in cap.. . daci insi pentru . pentru intervale de timp limitate.regim permanent"). 0 astfel de miscare permanenti se cheami .variabili cu timpul" sau nepermanenti (sau in regim nepermanent). forma sectiunii. chiar daci miscarea este permanenti (debi tul Q = const in raport cu timpul). DEFINITII Curentii cu suprafati liberi studiati in acest capitol sint fie cei din albiile . nu se realizeazi misciri permanente. cici variatiile de sectiune vie (udati) sint mici de la un profil la altul invecinat. X X . Totusi. traseul si panta longitudinali a fundului determini distributiile vitezelor in sectiuni. cit si in conditiile de exploatare. 0 asemenea actiune reciproci intre curent si albie (pereti) nu e x i s t i la conducte. In acest capitol se studiazi numai miscirile permanente.canale'' artificiale. in special cursurile naturale.. Se poate afirma c i la curentii cu suprafati liberi. nu are nici un efect asupra sectiunilor vii mai indepirtate. sau chiar variatii bruste locale. reciproc.un interval de timp limitat. 0 caracteristici a curentilor cu suprafata liberi . astfel c i sectiunile udate variazi de la un profil la altul. de la un profil la altul invecinat. un obstacol intr-o sectiune. atit in conditii naturale. riuri.cursurilor de a p i " naturale (fluvii. 0 a l t i caracteristici la curentii din albii naturale este c i formele sectiunilor. cici debitul curentului variazi de la un moment la altul.care-i deosebeste de curentii sub presiune (in conducte) .. fie cei din . care micsoreazi sectiunea de scurgere.

cici fine seama mai bine de datele fiziceIn primele paragrafe ce vrrneazi se va cons. fie c i este cauzati de variatia adincimii. Aplicind teorerna lui Bernoulli fntre punctele A $i B ale unui fir de curent. Ecuatia miscirii $i ecuatia de continuitate se vor scrie deci ca pentru un tub de curent cu vitez2 medie V . Daci se neglijeazi efectul curburii firelor de curent. fie c i aceste curburi sfnt datorite traseului. Reprezentarea energetic5 a teoremei lui Bernoulli la migcarea gradual-variati fn care h. din planul vertical longitudinal. -t -+ . in fiecare sectiune. presiunile in sectiune uda t i urmeazi deci legea hidrostatici. in diferite profiluri. Prin neglijarea curburilor. considerind c i firele de curent sint cvasiparalele. . studiul analitic nu se poate face f i r i o schematizare sirnplificatoare.552 Hidraulica Principala problerni care se studiazi la m i ~ c i r i l egradual-variate este determinarea nivelului liber a1 apei.idera cursul de a p i cu o albie unici .2.2. Tntre doui sectillni foarte apropiate. se scrie: A PA v : +-+-=I Y Y 2g 2g . un calcul aparent aproxirnativ. Astfel. cu valorile lor variind de la o sectiune la alta. se neglijeazi efectul fortelor centrifuge datorite curburii firelor de curent. 19. distanta d x dintre ele fiind misurati pe orizontali. se consideri c i atit panta i a fundului cit $i panta J a s ~ . cum este calculul cu diferente finite. fie de variafia formei. Cum la cursurile naturale de a p i intervin numerogi parametri de care depinde rnivcarea. STABlLl REA ECUATIEI GENERALE A MISCAR11 GRADUAL-VARIATE Se admite c i fntre sectiunile I si 2 variatia spatiali este lenti. se pot mentine fn calcul pararnetri nlai numerosi. 19-1). PB 18 / 2 (19-1) Fig. De asernenea. asupra repartitiei presiunilor. rezuliate mai apropiate de reali tate. daci fnsd se procedeazi la calcule prin diferenfe finite. fie c i sint datorite formelor curbe ale suprafetelor curentului. d i totusi. prafetei lichidului sfnt uniforme (fig.3-h . 19-1. este sunla pierderilor prin frecare fntre punctele A $i B.urrnfnd a se studia ulterior cazul albiilor rarnificate.

adicii p h i la. presiunile i n A si B se miisoari prin iniltimile piezometrice. deoarece vitezele variazii pe verticalii. raportate la distanta ds. variazii. poate scrie: Dacii se noteazii: J este panta piezometricii care coincide cu panta superficialii a curentului. Dacii ecuatia precedents se raporteazii la elementul diferential ds. obtinindu-se: Se introduce viteza medie V . definit prin relatia: . ~i z.Migcarea permanent6 gradual-zlariatd a curenfilor CLL supafafa liberd 553. deci : 2. si J . In acesh caz trebuie introdus si coeficientul de corectie a. Pentru a se tine seama de mi~careaiptregii mase care formeazii curentul se inm~lte. ceilalti doi termeni reprezentfnd variatia energiei cinetice si a energiei disipate. h sectiunea 1-1 pentru a reduce m i y a r e a masei tubulare la mi$carea. adicii debitul ce trece prin sectiunea di2 $i se integreazii in sectiunea ! (sectiunea planii normali pe directia J curentului). ecuatia (19-1) devine: Este de observat cii panta piezometricii J este aceea~ipentru toate firele de curent. se. iar semnul minus aratii cii aceastii pantii este considerati pozitivii cind nivelul scoboarii spre aval.. nivelul suprafetei libere. s-au notat pierderile de sarcinii prin rezistente. Ecuatia (19-1) devine: in care cu h. ~i J .sctermenii ecuatiei (19-2) cu dQ. pe cind J . Dacii se mai noteazii ctl J . intre punctele A si B. fiind cotele geodezice ale nivelului apei i n sectiunile verticale I ~i 2.unidimensionatii pe un fir de curent.

in sectiune. dupa formula Chbzy: intr-adevir. celelalte mfirirni variabile depin. pe unitan tea de lungin~ede parcurs. Ecuatia diferentiali (19-3) se poate exprima astfel luind ca variabili pe s si functie pe h . in miqcarea neuniforma existi ~i componente transversale ale vitezelor.Coeficientul a depinde. 6. Ecualia (19-2) devlne astfel: Ultimul termen din aceasti ecuatie reprezinta pierderile medii de energ i e specifici prin rezistente (freciri. $9 (19-4) .h fiind adincirnea sectiunii intr-un punct caracteristic a1 ei (de ex.alveg) sau adincirnea medie in sectiune. consideram Q = const si fi = f (h. puttndu-se adrnite valoarea mediea. In calculele ce urmeazii.sectiuni mai inguste). paragr.de legea de distributie a vitezelor in sectiune ~ i .1.ce se fac astfel sint neglijabile.. a sectiunilor. ciocniri) E intreaga secfiune.zind numai de s. erorile .15 (la . se diferenfiaza ecuatia (19-4) - R ' : ~ ise calculeazi termenul - Ins2 - dR = dh B = litimea intre maluri a nivelului apei. Deci ecuatia (19-3) devine . Se observa c i se face aproximatia asimilirii pieruniformi. Tinind seama de relatia V.08 (la l i f i m i foarte mari) ~i 1. datoriti ins2 variatiei graduale.8). variaza fntre 1. admiderilor in rniscare gradual-variati cu pierderile in n ~ i ~ c a r e tindu-se.l (v. lente. la o miscare turbulenti. la t. de care nu tin searna coeficienfii C determinati experimental in curenti uniforrni. deoarece dS2 este suprafata h a p a t i din figura 19-2.

z. Nu au fost insi introduse in cajcul componentele acceleratiei datorite curburii firelor de curent. . d a c i si aceste m5rimi se exprimi ca f. Relafia dintre panta fundului si panta energetic2 D a c i se introduce aceast2 expresie a lui J in ecuatia (19-5) si se izoleaza terdh . iar V. se prefer2 a se transforma ecuafia (19-3) in ecuatie cu diferente finite. iar in mod obisnuit. 19-3. Astfel. si V2 sint vitezele medii din secfiurii. 19. paragr.. deoarece tine seama de variatia energiei cinetice.multe ori la albiile riurilor naturale. care este o mirime d a t i de care depinde h. de variatia de formi dn . de variafiile lui B . si V sint valori medii ale lui C. corespunzind tronsonului 1-2. l i se vor atribui valori P limitele aritate mai sus. l .. cum se intimpli de cele mai. prin inmulfirea cu As a membrilor ecuatiei ~i prin introdpcerea relafiei J As = 2. 19-2. Mirimile C. rezulti: Fig.Miparea permanentd gradual-variatd a curenfilor c t ~suprafa{a liberd 555 Introducerea parametrului h permite a se fine seama si de panta fundului i. Se obfine astfel: b / [ dq I f n aceasti ecuatie. Coeficienfilor a. In cazurile cind mirimile care figureazi in ecuafia (19-7) nu se pot exprima prin relafii simple. i. indicilor I si 2 le corespund sectiunile amonte. . valoarea 1 . respectiv aval. din figura 19-3. Pentru cazurile cind toti . R si V.menu1 .4). n R. Relatia dintre cre~terea sectiunii albiei $i litimra ei la nivelul apei Fig. R si C.se obfine ecuatia diferentiali generali a miscirii permanente grads ' dual-variate sub forma: Aceasta ecuatie este destul de generali. CLIajutorul acestei ecuatii se pot determina elementele suprafetei libere a curentului in miscare permanents (v. in care s e duce rnn orizontal si mc paralel cu panta J . si u.Gtii de s. Az este cresterea cotei geodezice a apei din aval spre amonte.

astfel c i : .ax5 a curentului" insisi axa geometrici (mediana) a suprafetei l i bere. ca ~i cind am avea a face cu o miyare p l a n i . numiti .. In s f f r ~ i t . Aceasti curbi. la ape umflate. c i r e i a i-am determina conturul curb care limiteazi lichidul de atmosferi. pentru astfel de albii . modulul de debit este I(. se poate scrie: 0 albie se numeste prismatici daci forma sectiunilor transversale este dn neschimbati in lungul curentului . conform definitiei date. se c a u t i a sub forma (19-7). este de fapt curba a carei ecuatie diferentiali s-a dat sub formele (19-7) si (19-8). pentru o adfncime h oarecare. in ecuafia (19-7) termenul a1 treilea de la numiritor se anuleazg si daci se introduce modulul de debit K ..se poate lua conventional ca .. Ecuatiile (19-7) si (19-8) sint valabile pentru acele verticale din sectiunile transversale care corespund c u ~livelulneinfluentat de curburile traseului. c i aceasti curbi este cea rnai putin influentati de curbura Pn plan orizontal a traseului. are o pozitie prea lateral2 si nu are legituri cu adevirata a x i dinamici. Un traseu cu rnai mare fixitate este talvegul. Atft ecuatia (19-7) se rezolva ecuatia diferentiali a m i ~ c i r i i cit Si ecuatia (19-8) permit determinarea unei curbe situate fntr-un plan vertical. rnai ales.curbs de remu" (dupi cuvfntul francez remous) sau . aceasta putind fi definiti ca olinie care u n e ~ t ecentrele de greutate ale volumului vitezelor din fiecare sectiune. este greu d e determinat teoretic ~i variazi cu h. desfisurati pe un plan vertical de proiectie.= 0 ~i sectiunea.parametrii albiei se pot exprima matematic in functie de h ~i s. locul geometric a1 punctelor celor rnai adinci ale fundului din profilurile transversale..axa curentului".. FORMELE GENERALE ALE CU RBELCIR DE STAVILI RE PENTRU ALBII PRISMATICE a 9 -udati il depinde numai de h.. Traseul in plan a1 axei curentului. In cazul obisnuit Pnsi curenfii naturali au o formi sinuoasi fn proiectie orizontali ~i nivelul lichidului intr-o sectiune normal6 pe directia vitezelor este rnai ridicat lingi rnalul concav si rnai scoborft ling2 malut convex.3. iar locul geometric a1 verticalelor acestor puncte este o suprafati riglati a cirei intersecfie cu suprafata liberi d i o linie curbi. dar talvegul.umflitura apei" sau . Deci. corespunzitoare debi tului dat .curbs de stivilire" sau . iar pentru adincimea care corespunde miscirii uniforme cu debitul Q si: panta J egali cu panta fundului i. 19.

dh b) Cind h tinde c i t r e h.. paragr. yi h = h.+ 0. Dar H variazi yi in functie de s yi minimul s i u are loc pentru dH . yi . la numitor se poate opera inlocuirea: Fr fiind numirul Froude a1 albiei corespunzind debitului Q qi adincimii h (care corespunde lui S l yi B).. c) Energia totali specifici a curentului deasupra liniei talvegului s-a stabilit c i este minimi (v. deci . ecuatia diferentiali a curbei de stivilire devine: a) Se observi c i pentru valorile critice i = i. la trecerea din miycarea lenti in mi~carea rapidi).... Intr-adevir: D u p i inlocuirile indicate.-ds 0. Aceasta inseamni c i tangenta l a c u r b a c i u t a t i e s t e d. 18... Se deduce: .= dh -ds adVa 2g . numirul Froude dh este = 1.ds + J.. la trecerea din miycarea rapidi in mi~carealenti)..+oo. se produce fie o ridicare brusci a nivelului (salt.4). ceea ce inseamni c i ( ( CIP curba de stivilire tinde asimptotic citre o linie paraleli cu fundul la distanta h.Migcarea permanentd gradual-uariatd a curenfilor cu suprnfafa liberd 557 In sfiryit. I tinde c i t r e I . cfnd h = h.9 perpendiculari pe-directia lui s. fie o scoborire brusci (cidere. Interpretarea fizici a acestui caz este c i daci adincimea h variazi trecind prin adincimea critici h... Pnsi coriform ecuati ilor (19-3) ~i (19-6) J = i .

. Energia speciiici H creste cu s.558 Hidraulica Cind (( - dH ds (19-10) H = I(. la iniltimea h.. cazul obisnuit. si Fr < 1. cind c r e ~ t es. pantele urcind spre aval.. negative.. a va si numirul Fr = Fr. in raport cu panta fundului: A) i > 0.. trei zone. deci miscarea dh este in regim lent.= 0 h = h..< 1. miscarea este lenti. Cind K < K.. Se deosebesc. Pantele scoboritoare spre aval se vor considera pozitive.. Categoria A . panta scoboritoare. deci minimul are loc in aval. dhlds > 0. C) i < 0 panta urcitoare.. ~i in mi~carea ... cind panta superiicialii esie paraleli cu iundul. in aceasti clasi. critic sau rapid. B) i = 0 .. regim lent. fiecare cu tipul s i u de curb2 de stivilire: a) Zona h > h. deosebite prin regimul miscirii in curent uniform corespunzitor pantei. In acest caz i < i. Cind h tinde spre m. Tn acest caz. C 1 a s a L (curentul normal este lent) h. . deci adincimea ds ' dH ds si const. Cind K > I . 19.m- .. mai are ~ O Cpentru h = h. Tn aceste categorii se pot stabili pins la trei clase. la iniltimea h. atunci si gho -C Fig 19-4. Formele suprafetei libere a curentului pentru 0 < r < critic ' creste spre aval si miscarea este intirziati. corespunzind regimului critic. dH/ds < 0.> 0.Fundul are panta scoboritoare (i > 0). intr-un punct unde h = h. .3. d) In cele ce urmeazi se va nota: N . Din ecuatia (19-9) dh rezulti . h = h. Din ecuatia (19-9) rezulti ca . s = . deci H are valoare ( minimi in amonte.linia paraleli cu fundul.= i. corespunzind miscirii uniforme cu debit. perltru h = h. C .. prin urmare ds curba de stivilire tinde asimptotic spre un plan orizontal. sau h < h. = . Clasificarea curbelor de stivilire Curbele de stivilire se pot clasifica in trei categorii. avind forma a din figura 19-4.. K -+ m si Fr tinde spre zero..normali'!. nemaidepinzind de s..Q. H descreste. si mi~carea este uniformi. sau h > h.2. H creste cu s. > h.linia paraleli cu fundul. modulul K > K..

. Adincimea critici nu este atinsi chiar pe muchia treptei ci. deci miscarea dh este in regim lent.tinde spre infinit.. este intilniti in practici in cazul baririi albiei unui riu. deci'. cind se produce saltul si trecerea in regim lent. n ds Fig. Exemplu de curb: de forma a. In aceasta zoni K < KO. Energia specifica H scade spre aval (cind c r e ~ t e . Fr = 1 . rezulta K > I(. incepind de la o distant2 de 3-4 ori iniltimea sarcinii deasilpra deversorului (fig. in cazul cind existi o treapti de cidere. se produce o miyare rapids pe albie cu panta i < i. In practicii se intilnesc exemple nurneroase de acest fel. 19-7 7i 19-8).< 0. Insi I( < KOgi .7 h. pentru a trece in regim lent. 19-5). 19-5.Mi. Cind h ia valoarea dh h.. 19-6).. este rapida.. Tn acest caz... perpendiculari pe linia C si rarnura O1 se termini cu o cidere brusci. Ca si in zona b. ds dh > 0. b) Zone h. deci pe rarnura 6. In practici se intilneste curba b.de unde. tangenta la curbi este . $i aici se deosebesc trei zone cu tipurile respective de curbs de stivilire.de o stavili de fund putin ridicati. -5 h.. .. prin considerarea ecuatiei (19-9) II - dh as > 0.. T ace1 piinct. In aval de un baraj deversor sau. Si in aceasti zoni numirul Fr < 1.. din care se arata doui cazuri (fig.h. In aceasti zoni. conform ecuatiei (19-9).. miscarea este intirziat5 si adincirnea h c r e ~ t e ping la valoarea h.i valoarea ei cea mai mici are loc s) pentcu h =.GO.j19:6. adici extremitatea din aval a curbei c.. .. Fr < 1 ~i cum h > h. si rniscarea pentru h = h...numiirul Fr > 1 si.. cind Fr = 1 si .... r19 -se termini prin salt... a) Zona h > h. i > i. f i r i ca H sd treaci printr-un minim matematic (fig. Exelnplu de curb2 de iorma b. a fundului sau cind albia se termini intr-un rezervor.. la distant5 de 0..~carea permanent6 gradual-variutd n curenfilor cu srlprlrfuta libern' 553. c) Zona h < h. mi~careaesteds acceleratii. in amonte de baraj. curba scoboari lent sub nivelul normal iy p i n i intr-un punct unde (1h h = h. C 1 a s a R (curentul normal este rapid) caracterizat prin h. Curba de forrna a. > h > h. Rezulti deci c i miscarea este in regim torenfial pe o ramuri ascetidenti f a t i de fund (mi~careintirziatii). luind valoarea cea mai mici pentru h = h.. energia specifici H scade spre aval.. putin in amonte. ~i~.. d u p i experientele lui Certousov.

.

c) Zona h < h. deci adincimea creste spre aval si miscarea pe ramura c. ramura a.. dh deci conform ecuatiei (19-9) . Un exemplu de miscare de acrst fel se intilneste la trecerea unui curent rapid peste un baraj deversor (fig. pe o albie inclinatti cu panta i > i. In prima figuri se reprezinti o miscare rapidi b.. modulul Y creste indeiinit si numirul Fr tinde spre zero.Migcarea pertnanenld gradual-variatb a curenfilor cu suprafafa libera' 561 Miscarea este deci in regim lent. Ramura a. Y tinde spre I . Curentul rapid urmeazi curba c.. se pot mentiona doui cazuri. . care este tocmai panta axei ds orizontale f a t i de iund (fig.). In figura 19-14. de la care incepe miscarea in regim lent pe ramura a.. Intr-adevir. La punctul de fringere a pantei h = h. intirziat.. Douri cazuri intilnite in practici ale acestei forme de curbi de stivilire sint reprezentate in figurile 19-11 si 19-12.. unde h = h. In practici.. Cind h tinde spre h. p i n i i n punctul D. ascendenti fatti de fund.. miscarea devine uni( ds - formi. 19-9). la ridicarea unei stavile de fund cu cantitatea a < h. adici spre miscarea uniform2 (fig. la i.. b) Zona h. cind h tinde la infinit. tinzind asimptotic c i t r e o dreapti orizontali. cind deschiderea a > h.. > h > h. apare i n albie cu panta i > i. d u p i care urmeazi linia unei pinze deversante...0 . Energia specifici H cre. cit si la ramura 6 . In figura 19-13..... d u p i ce a trecut prin cidere de la o miscare lenti in amonte cu o p a n t i i < i. In figura a doua. Se poate constata c i - dh ds > 0. curba se produce d u p i ce albia suferi o rupere de p a n t i de la i. fnsi intirdh ziati. se limiteazi in amonte la intersecfia cu dreapta C. pe o ramuri a. tinzind asimptotic ciitre dreapta N. curba c.tinde spre i . . deci si h < h. ~i trece prin salt in regim lent in curba a..i accelerati pe ramura b. este rapidi. < i.te spre aval continuu atit la ramura a. Energia specifici scade continuu spre aval.. ramura 6. si se produce sal tul hidraulic. ~i .. In acest caz Miscarea este rapidi . 19-10). 19-9. ins5 ambele supercritice.. se realizeazi la scurgere pe sub o stavili de fund intr-o albie cu panta supercritici..

.

. miscarea este intirziati. deci . (fig. rezulti nedeterminarea : \ Pentru ridicarea nedeterminirii. lis .este de asemenea ds deci curba a. rezulti .. curba a. . .. =. . cind in aval &= l'cr (fig. < h < h.. admifind c i C. curba c. astfel c5 tangenta in punctul ds - de plecare a curbei a.. sau intre doui drepte dh orizontale. este orizontali. In acest caz . raza hidraulic5 = h. 0 demonstrafie directs c5 pentru orice valoare a lui h.punind in ecuafia (19-9) sectiunea h X 1. tipul de curbi a. 'dh c) Zona h < h. 19-17).. cu un lac (fig. curba c.. Pentru h-+ oo.i.se intilneste la confluenfa unui rfu. in cazul unei albii dreptunghiulare de 15time foarte mare.C a) Zona h > h. ds -----C s --2. Pentru studiecea curbelor a. ds a M spre aval. modull~lI( = Ch3I2 Se obfine: Cum h. cu . avind i = icy. . cum num5rul Fr = 1. lipsind zona de nlijloc (fig.. intr-altul cu panta i. 19. De asemenea. este o dreapti orizontal5.> 0 . = h.Migcarea permanenti gradual-variati a curenfilor cu suprafafa liberi 563 C 1 a s a K (curentul normal la starea critici). ~i i = i.i. adincimea riului c r e ~ t e este deci urcitoare f a t i de fund. lipseste. ~i c. se poate da. > i.> 0. b) Zona h. In practic5. Formele suprafefei libere a este de asemenea aceea a unei m i ~ c i r i curentului pentr~r i = i critic Pntfrziate. este valabil ceea ce s-a a r i t a t pentru curba a. se pleac5 "de la ecuatia diferenfial5 sub forma (19-9). h.18). la virsarea unui curs de apa cu i. deci exist5 numai dou5 zone. 19-15). numsritbrul si numitorul fracfiei din membrul doi a1 dh ecuatiei (19-9) sfnt aproape egali. Liniile C si N coincid. = i. se poate produce la iesirea de sub o stavili de fund... cuprinsi dh = i. 19-15. 'L LC. ds dh Si in. Insi cind h = h. -- Fig.. dh N. 19-16).= i.ceea ce priveste curba c. = h. caracterizat prin h.. se observi c5 pentru o valoare a lui h depisind pufin pe h.. - ./C - 1.-. iar curba c.

.

rezulti c i rniscarea uniformi nu se poate realiza. deci adincimea h . Rezulti c i ramura de curbi 6. cti Fr < 1 . 19-20. miscarea este in regim lent si accelerati si se limiteazi in punctul unde h = h. deci miscarea este intirziati. cu o cadere. regirnul este rapid.. 19-20). dh b) Zona h > h. h. din categoi ria A. $i aici se deosebesc numai zonele b si c (fig. pentru 1 < 0 ' dh -< ds Q. ~ . pentru ca V s i fie finit. fundul urcitor (i < 0). ci descreste si m i ~ a r e a rarnura b f pe este acce'erati. cind i < 0.Migcarea permanent2 gradual-variafd a curentilor cu suprafata liberd 565 Categoria B. cu un salt. fundul orizontal i = 0. dh c) Zona h < h. ci numai de debit.. este imaginari. Categoria C. cu Fr > 1. conform iorrnulei V = c.> 0. cici nu: depinde de panti. nernairarninind decit linia C. Iipsevte..i ecuatia diferenfialii a rniyirii se poate scrie: Intrucit viteza. linia N trebuje s i fie la infinit. b) Zona h > h. Din iolmula lui . se intilneste in aceleasi cazuri ca tipurile b.\IRi rezulti c i daci i tinde citre zero. Formele suprafetei libere a curentuluii terrnina pe linia C. Linia C-C existi. fn practici. Astfel. Rezulti un tip ds -. 19-19).rezulti ds -.- rls de curbi c. . . se termini in punctul h = h. este scoboritoare. trecind in regirn lent. clasa L. sfirsind cu o cidere spre o miscare rapidi.< 0. adici lil = i f ..\IRI'.. Ecuatia diferentiali a rniscirii se scrie in acest caz: Din ecuatia: V = C. tinde spre infinit deci. deci regimul de miscare este dh lent. a) Zona h > h. a) Zonu h > h. c. nu se lea- Aslrnpfofa 0rlzontaIi -C 1izeazi. cu Fr < 1. zona a dispare ~i rimin numai zonele b yi c (fig... Se noteazi cu i' valoarea absoluti a pantei. Curbs " se Fig. urcitoare.

si c. 1n practici se intilneste in aceleasi cazuri ca b. Curba de stivilire are ca punct de plecare adincimea critici si se dezvolti spre amonte. d u p i cum mi~careaeste len t i sau rapida. Dacs accidentul din albie poate determina schimbarea de regim. ceea ce inseamna asimptoti oridh zontali.i'.566 Cind h tinde spre oo. In consecinta. atit spre amonte cit si spre aval. Abaterea de la miscarea permanenti normals. Daca punctul cunoscut este intr-o sectiune oarecare.. . Categoria A (i > 0) Clasa R :" i: C2 . cind miscarea este in regim lent. . respectiv c.. corespunzind unei pante date este datoriti unui accident in albie ca: baraj..salt hidraulic" si de la regim lent la regim rapid prin . 19. adincimea c r e ~ t e . clasificarea tipurilor de curbe de s t h i l i r e se poate reprezenta ca in tabela 19-1.. de cidere sau rupere de pant. In acest caz. acesta este de obicei acolo unde este un accident in sectiune si de la care calculul va urma spre amonte sau spre aval.3. miscarea este ds accelerata. ..cunoscut. si spre aval. -tinde ds dh Hidraulica spre . si determinarea prin calcul a curbelor de stiivilire trebuind s i se faca plecind de la un punct . Ranlura de curbi c' se termini pe linia C cu un salt.3.r T i p .. . Trecerea de la regim rapid la regim lent se face prin . .cidere"..Tipuri - 60 6' c' I sirnilare cu 6.> 0. in sectiunea de tranzitie se produce adincimea critica. treapt. cind miscarea este in regim rapid. uniiormi. fundamentale Categoria B (i = 0 ) Critegoria C ( i < 0 ) Clasa L Clasa R Clasa L Clasa R Zona 6 Zona c Zona 6 Zona c A.. deoarece Fr > 1. c) Zona h < h. ins2 in regim rapid. calculul . trecind apoi in regim lent. . Concluzii In rezumat.5e poate face indiferent. Tnbela 19-1 Clasa L Zona a Zona 6 Zona c Zona a Zona 6 Zona c Zona a Zona c Tipuri a1 de b1 curbe c1 Tiprri fundamental.

cici o miscare cu lirgire de sectiune este insotiti de pierderi rnari de energie si de aceea unii autori consideri terrnenul cinetic 1 1 c u o valoare redusi la . cici sectiunea se lirge.. Daci Az' =#= Az.De exernplu.1. se reface calculul p i n i ce valoarea finali corespunde cu cea initiali si. la Dunire intre profiluri se pot lua distante de 5-10 krn. Se aleg o serie de profiluri transversale in sectiuni carac terist ice si se impart distantele dintre ele in intervale egale. 7i se c a u t i nivelurile in lung111 riului. daci termenul cinetic este negat iv (V. distantele dintre ele putind f i de ordinul 50-100 rn sau rnai rnici. ci se obtin diferentele de nivel dintre doud profiluri invecinate. 3 . av = aval si m = rnediu intr-nn interval As). misurate pe axa albiei. Este de observat c i in ecuatia (19-11) nu intervine panta fundului. desi mi~carea este Tntirziati. Se procedeazi pisind de la un profil la urmitorul pin5 ce denivelarea atinge o valoare neglijabili (de citiva centimetri la ses si citiva decimetri la munte). daci pantele sint rnici si albia mai uniforms.Mi~carea -perrnanentd gradual-variata' a curentilor cu suprafaJa liberd 567 19.te spre aval. se pot rdri profilurile. Presupunem cd zona in care se rnodificd nivelurile este i n arnonte de o sectiune-unde nivelul este cunosct~t.4.zau = 'au 'iu . se iau intervale egale. apoi se fac calculele indicate in coloane si se ajunge la o altd valoare Az'.'am 2g 2 Q2As 'a. de Termenul cinetic din rnembrul a1 doilea se neglijeazi in cazurile riurilor curs linistit si albii nu prea neregulate. 0 astfel tie recuperare este putin probabilg. < Vam). De exernplu. METODE PENTRU CONSTRUI REA CURBELOR DE s~Av1~1. Calculul se face cti ajutorul unei tabele orinduite in felul tabelei 19-2. Metodi generals pentru o albie de formi variabilii $i panta longitudinali variabili Metoda indicati in acest caz se bazeazd pe folosirea ecuatiei cu diferente finite (19-8).Distantele admise intre profiluri depind de ~anta longitudinali si de gradul de neregularitate a albiei. la care llivelul apei la debitul Q nu trebuie si depdseasci o c o t i d a t i . care se poate scrie astfel (fig.. nici adincirnile de a p i . . inseamni o recuperare de energie.R (I 9.w 19. din aproape in aproape. La albii foarte neregulate si cu pante rnari se vor lua profiluri mai dese. yi se incepe calculul apreciindu-se din experienti Az. ctl 2 .11) (inrlicii am = arnonte. Az = zam. i n cazurile cind el nu este cornplet neglijat. s-a ohtinut prima cots a unui profil invecinat. Din insurnarea lui Ax se obtine lungi~nea sta"vilii. luind echidistante de ordinul 300-500 m salt chiar de kilornetri. in acest mod. Pe cit posibil. In cazul general. se pleaci de la locul unde a t e previzut tln baraj deversor.e. in cifre rott~nde.n ~ .4. 19-1).f ---------m c ~ . -.

din ecuafia (19-13) se deduce relatia dintre adincimile h. .h$ dh si integrala acestei ecuatii este: ---ho ho h2 + hho + h i (h . in douii puncte ale curbei de stavilire si distanta L dintre ele.h0l2 1 -- 13 1 ceea ce se verificii prin derivare. sau calculabile cu elede mentele date: rile Pentru obtinerea valorilor lui B(q) se va folosi tabela-anexi 6 cu valor+~(?). Funcfia din paranteza mare. in f~lnctie elemente date. si h. calculate de Bahmetev intre 1914-1932 pentru albii prisma- .. Cu aceasti notatie. a fost calculatii h. care ia forma urmatoare: Rezul t i : idx = dh i + hh3 .h.2.000 0. panta fundului i fiind uniform2 Acesta este primul caz pentru care s-a putut efectua integrarea ecuafiei diferenfiale (19-9). Distanta intre profile Cota de nivel a apei L 1 rn"s 2 1 As rn Lltimea la nivelul apei B Sectiunea u d a t 2 i n profil Perimetrul u d a t mediu Om I n profil m 8 X mediu Xm m 4 m 5 m 61 6 ma 7 rn 9 1 2 2 200 100 2 200 0. Calculul curbei de stivilire pentru o sectiune dreptunghiulari de Iirgime constant2 $i mare in raport cu adincimea. notati cu B ( )= B 1 ( P I .568 Hidraulica Calculul supra ~ebitul Profilul Nr. Pnca din 1860 de Bresse pentru valori ale lui q atit suprauGtare (stavilire pozit i v i ) cit ~i subunitare (stivilire negativa).4.100 250 240 1 020 970 920 270 262 255 19.

m.2 m. vg v4 m ' Tabela 19-2 Diferenti ni%I Coti n:" calculatd Observatii A' 1 I Lice oarecare. = h.Migcarea permanenfa' gradual-variafa' a curenlilor cu suprafafa liberd fetei libere 569 1 1 Raza Viteza medie .. La ce distant2 de baraj este adfncimea de 3 m? Gisim: b) Stgvilire negativg.3). art. Adincimea albiei deasupra unui prag de cidere la nivelul fundului este h.80 m. 1 1 3.. S i se giseasci la ce distant5 se afli.132.2rezulti din formula : $i anume este (pentru a = I ) q ---. In cazul albiilor dreptunghiulare foarte largi. = 1. = 1. B ($1 = 0. B $i L = 1 330 m. . in amonte.4. S i se calculeze curbele de stivilire pentru un riu cu albie dreptunghiulari foarte largi. 3 dacd se ia y = 115 in formula Pavlovski. exponentul hidraulic x = 3 ~i valorile lui B(q) vor fi cdutate la functiile cp(q). - Exemple numerice. avind adincimea normali h. = 4 m.exponentul hidraulic x" (v.20 m? Gisim in tabela-anexi 6 coloana x = 3 m. Debitul unitar care corespunde lui h.4. a) StZvilire pozitivZ. sectiunea a cirei adincime este 1. = 2. La ce distant5 In amonte de acest punct adincimea riului este h. caracterizate prin . coloana x = 3 (pentru coeficient Ch6zy consi). care a fost rezolvat prin ecuatia (19-14). Se bareazi albia intr-un punct unde h. 19.n Lrofil 1 .12 m3/s. = 2 m la panta fundului i = 0. = 1..002 si adincimea critici h.2 m.. sau 3 .

Exemple de curbe de stivilire (ale suprafetei libere): LL) s i l v i l i r e pozitivB: 6) s t i v i l i r e negativ8.. Fig. iar semnul f pentru h.. Asimptotele orizontale sau ..c ~i au ecuafiile urmitoare: c se obtin pentru h -+ $ ix = h - (3'0 . men~brul at . h = 0 $i se gsse~te: Se poate face o discutie completi.sectie ale curbelor cu linia h = h. Astfel. Ecuatiile (19-13) $i (19-14) permit construirea prin puncte a celo Sase tipuri fundamentale ale curbelor de stivilire. sau ix = h $ --- 2 ( h i . .. pentru h = hcr se noteazi cu hcr f a.) 3 V3 h.3 70 Hidraulica Tot astfel gisim punctul unde adincimea este de 1. gisindu-se asimptotele orizontale $i punctele de inter. astfel c i se obtine abscisa acestui punct de inter.doilea al ecuatiei (19-13) inmultit cu h.h:. < h.dup5 cum h tinde spre f oo sau spre .h:..sectie: Semnul .) x * 3 Y3hi . > h.se ia pentru h.50 m: i n figura 19-21 se reprezinti cele doui curbe de stivilire..W. 19-21.. Pentru determinarea constantei C din ecuafia (19-13) se rpune condif ia x = 0.

. 19-23) m i . a$a d u p i cum a aratat Bahmetev. In figura 19-22. l a distanta 2f. $i a d o u a asimptots este deasupra acestei drepte.3. > h.. prima asimptoti este sub dreapta h .. 10. Cele vase forme ale cul. la distanta f .ix = 0. Miqcarea gradual-variatg i n albii prismatice a) Exponentul hidraulic al albiei.i x tanta f = (h'-h'r) 3 VTh. astfel incPt diagrama lui Y poate f i aproximatd printr-o functie de tip parabolic (fig.j x = 0. la Fi?.belor de stgvilire la o albie dreptunghiulari largi Pentru h. Pentru forme unitare ale unei sectiY variazi continuu in functie de h. =0 571 la dis- . iar a doua asimptoti este situati sub orizontaia h . la care modulul de debit Y = AhP.Mi~carea permanent& gradual-varirstci a curenfilor cu suprafafa liberi Prima asimptoti.15) s e poate obtine integrarea ecuatiei diferentiale (19-9). pentru h.4. este situati deasupra orizontalei h . 19. < h. distanfa 2f. a $i b sfnt reprezentate cele Sase tipuri de curbe de stivilire pe baza calculelor precedente ficute Qentru o albie prismatic2 de lirgime constanti mare fn raport cu adincimea. (19.22. ..

curbi. se poate scrie 2 Fig.2i K' h' de tipul urmitor: Intr-adevir. 19-23) decit in trei puncte 0.Ig Y') = x(lg h" deci Mirinlea x astfel calculati se numeste exponentul hidraulic a1 albiei. La forme geometrice definite matematic se giseste o valoare unici x. N . fiind cunoscute valorile lui I( in doui sectiuni de adincimi h'. relatie...1g h'). pentru intreaga. Astfel. 19-23. Reprezentarea modulului de debit in funcfie de adincimea albiei de unde rezulti relatia (19-16). exactitatea metodei depinde deci de alegerea punc telor care servesc la aflarea exponentului a1biei. 2(lg I(" . curba obtinuti astfel prin aflarea lui p (sau x = 2p) din relatia (19-15) nu coincide riguros cu curba valorilor reale ale lui I( (trasate in fig. punind in relatia X (19-15)p = . adici: . Desigr~r. Logaritmind aceast. h". se poate scrie: Daci se calculeaz5 I( cu ajutorul coeficientului Chkzy.572 Hidraulica Astfel. K" h" misurate de la talveg. conform formulei. se poate exprima o relatie intre rapoartele . s e obtine: . care caracterizeazi forma sectiunii. ecuatia (19-17'). M . daci punctele M si N sint foarte apropiate. lui Pavlovski.

... b) Integrarea ecuatiei difereritiale a curbei de stgvilire la albii prismatice oarecare. dreptunghi foarte larg dreptunghi foarte fngust triunghi . de aceea trebuie calculat exact.( I + 2y) p+2m1 b p = . paraboli foarte larga 2 2.Mi~careapermanenti gradual-variatii a curen#ilor cu suprafa#a liberi - 573 Se obtin urmstoarele valori unice ale lui x pentru citeva iorrne geometrice (tabela 19-3).(b=baza h mici) m = ctg a (a= unghiul cu orizontala a1 laturii Tnclinate) mg= dreptunghi m b ...... i > 0 (fig. Tabeln 19-3 Forma albiei x Valoarea l u i Observatii y = 116 trapez isoscel . pentru a obtine rezultate admisibile.2 ~ ) + 2 +2 +5+2y +5.Panta fu~zduluiscoboritoare..3).33 ... modulul debitului la adincimea h..66 ( 3 + 2 ~ ) (1 $ 2 ~ ) ......3 (3 $. Daci se noteazi cu I(... si panta superficiali egali cu panta i a fundului.3. (3 + 2y) ( 1 +....3 +(4+2y) +4.P1-2 P+2 + 3. 19-24).+"m) 2m' .... ~i se poate inlocui termenul a1 doilea a1 numiritorului fractiei din ecua- ....3 /)-- p =h Se constati c5 x variaz5 relativ pufin cu forma sectiunii (intre 2 si 5.. Pentru acest calcul se iranscrie mai intii ecuatia cunoscuti (19-9): Se deosebesc trei cazuri : Casul I ....

-u . si folosind notaf ia: X numitorul fractiei c a p i t i forma simplificati iar ecuafia (19-9) devine: / 1 K --. numirul j trebuie s i fie cvasiconstant. numit . din relatiile: K2 = Q2C2R ~i Q2 = Kgi se poate scrie R Cum . . h. dh -ds i ..modulul relativ". j variazi uneori cam rnult si fn acest caz nu se vor adrnite lirnitele de integrare intre distante s = f(q) presupune c6 fn afari de pararnetrii i. se obtinc ecuatia diferentiali sub forrna: KO Din definifia exponentului albiei rezul t i : fn care q = h . K Ki l-jKa K Daci se introduce raportul ...este h.dq. care sint considerati constanti.= Q 1 - . ~i .. = Tinind seama si c i dh stivilire sub forma finali: h. In realitate. rezulti ecuatia diferenfiali a curbei de Toti parametrii din aceasti ecuatie sPnt definiti: integrarea acestei ecuatii x.adfncimea relativi".= x .Hidraulica Pe de altci parte.

. Schema la curba de stivilire pentru o albie prismatici cu panta scoborPtoare ( i > 0) Fig. x = 3 si alte valori intregi. Cazul I I . si ecuatia diferentiali devine: if I . dar x este de obicei fractionar si in aceste cazuri calculul este mai c ~ m p l i c a t . -(s2-s1)==?2-~1+ - - S2 ' ' ho . 19-25). valoarea absoluti a lui i.4.S d 2 l 1qx1 Functia cp(q) se calculeazi lesne pentru x = 2.. aQ2B a se considera c2 .qX-1 fntrucit 7 variazi putin in limitele alese.8 p i n i la 5. Integrind ecuatia (19-19) intre profilurile 1 si 2 se obtine: i dq. 19-25. Fig. K. ai' C2 B gx -h. la care B X.Miycarea permanenfd gradual-variatd a curenfilor cu suprafafa liberd 575. Se introduce i'. ci se va divide sectorul in citeva sectoare mai scurte si se va calcula (mediu) in fiecare sector cu formula (19-18).= Fr ~i c6 introducind numirul Fr in expresia lui j. 19-24. Scheina la curba de s t i v i l i r e pentru o albie prisinatici cu panta fundului urcitoare (i < 0) . Q2 Se introduc notatiile: j ' = . prea mari. Uneori poate fi de folos. 7 -- se obtine pentru o albie largi. all fost calculate . < ~i I = -K . Valorile functiei y(q) pentru valori 0 < q < 1 si pentru 20 > q > 1.i intabulate de Boris Bahmetev. ~ prin dezvoltare in serii. corespunzind la valori ale lui x de la 2.Panta fundului urc~toare. relatia j = x2Fr. se poate inlocui cu un medie) astfel c i 7 (valoare in care 'P (q) '.i < 0 (fig.

19-26). Se determini un indice de albie x.. _ _ht _ _ ht- i-0 - & 8s Fig. ecuatia reduce la: diferentials se Q2 -. inlocuieste Se . este modulul care corespunde la panta critici icy.se ajunge la formula: 'i - L = .(C2 - h.7') [v(C2) . 4.(1 +. . = . in Care KC. 19-26. astfel ca vr d e unde rezulti x f 2 = P $i ecuatia (19-22) devine: Introducind in aceasti ecuatie pe dh = h.cp (<ill.. In acest caz.. ecuatia diferentiali ia forma finali: Integrind aceasti ecuatie intre limitele profilurilor 1 si 2 se obtine: . mergind in sens invers cu sensul curentului. $i valorile functiei cp (<) se gdsesc intabulate. Cazul I I I .d<.5 76 Nidraulica Q in care I(.. Schemi la curba de st2vilire pentru o albie prismatici avPnd i = 0 I 1 -c hcr dh -- ds - K2 aQ2 B 1 -g QS (19-25) Se consider5 : Q2 = Kr icy. s a u punind: .este modulul care ar corespunde unei adincimi hh a unui curent uniform ipotetic.Panta fundului i _= 0 (fig..

.El) A si i n care jcr este jcr mediu in intervalul 1-2 E1 . = uicr C2 g B X $ 1 Kcr = . si.P)dE hc r Integrala acestei ecuatii este: icrL .Migcarea permanentd gradual-zjariatci a curentilor cu suprafata libera' 577 In ecuatia (19-25) Q2 prin expresia precedent.s . . 1 hcr Punind : ecuafia axei riului ia forma final2: La calculul acestui caz nu este obligatoriu a se lua ca valori de referin12 h.A hcr 9 h f 2 -. astfel ca: dh ds p - icy - jcr-EX Tinind seama c i : se ajunge la forma final5 a ecuatiei diferentiale: icr . K Se introduce uri indice de albie x... .-hcr jcr ( E2 . folosind notatiile urmitoare i n care indicele cr se refer2 la starea critici: lcr . ci se poate lua o adincime arbitrari hr si mirimile corespunzit oare.ds = ( j c r .I L = s 2 .9 Kcr .. icrsi j.

= 3.. .O 9. Se giseste cp Cql) = 0.O - 1 2 3 4 3.=3... . == Ri g V a ...0003.. Se ia media x = 3. 13..113 . x.... 0..80 4.122..53.oo . Se constati c i j variazii P limite cam n ~ a r i$i pentru un calcul mai exact a1 lui 7 n este recomandabil a se Prnpsrti lungimea de stivilire in cPteva tronsoane.. S i se calculeze lungimea curbei de s t h i l i r e intre pro' h gi nl filele 1 cu h. = 3.. Pentru coeficientul de rugozitate n = 0.611 ... i .. 18.. deci Exponentul hidraulic a1 scctiunii trapczoidale x... cp ( ~ 2 ) = 0.. respectiv a se calcula j pentru mai multe valori intermediare ale lui h $i a se lua apoi media aritmrticii. 40...578 Hidraulica c) Exemple de calcul : 1) Fie o albie de formi trapezoidala avTnd panta i = 0... V 1 V' 1 - I=-...50 se va calcula perltru hl si h2.4 -- 1 . = 3 . j = - 3... 18. a... V8 -.----aV2B Insi h .= 9 .n g .0 m. 2 0 m ...4 . cPnd debitul Q = 26 ms/s. baza mica b == 3 rn b = 1.96 ..6 -- I 1 .. 6% j . V l = 1. folosind o tabeli de calcul ca aceea de mai jos: Nr.- aVZrB -.20 3.. Rezultg m = E g i p = --... 0.45.. 4 m .6.. rezultii h..4.. i h j .016.40 5..65 1. 0...004 1.20 m gi 2 cu h...B ' !I .. = 5 m... . B.115 0...

19-27): z.) obfinuta prin douiy trei valori arbitrare ale lui h. la o sectiune in amonte. Tabelele din anex5 cuprind printre valorile functiilor rp (q). fie grafo-analitic. Se ajunge la rezultat fie prin aproximatie. -K Q2. $i L.. z2 == h2 -t- Energia specific. (normal in albie pentru debitul de calcul). 111 accst caz nu putem calcula pc x . iar indicele 2.Migcarea permanent. din ecuatia: 7 . 1-2 sint pierderile de sarcin. i n acest caz trebuie s5 admitem mai intii un h. Atunci estc cunoscut nivelul de la baraj $i nivelul h.4. . . 19-27. $i cp (q. Metode grafice pentru construirea curbei de stgvilire a) La albii prismatice se poate folosi o metod5 grafic. si h. )s (19-30) Fig. aproximativ. De obicei. 4) Pentru uncle sectiuni geometricc simple au fost calculate tabele speciale. h. h.. i. rp (5) $i cp (c) deci $i valorile din cazurile acestea particulare. 1I = Hz - ( -i . Daci se ia ca reper planul orizontal lrecind pe la fundul secfiunii I . (rezistenle distribuite) pe unitatea de lungirne in tronsonul 1-2). h. 19. 2) Se dau Q. = h. $i apoi se pot determina celelalte clemente care trebuie s i se verifice intre ele. se poate scrie (fig. gradual-variniii a curenfilor cu suprafafa liberii 579 Obseroafie. o problem% de acest gen se i v e ~ t e calculul nivelurilor de inunla datic cPnd se bareaz5 albia unui riu. plecind de la ecualia (19-l).. sc cere Q. care se poale scrie sub Iorma: in care indicele 1 se reIeri la o sectiune unde albia este barati. $i L gi sccerc h. In acela$ mod se procedeaz5 daci cste c u n o s c ~ ~ t $i se cere h. 0 asemenca problem5 permite determinarea tlcbitului cind se cunosc ele~nentelc curbci de stgvilire stafionarl.. arbitrar si apoi procedind prin aproximatii succesive..) decit luind-pe la. Schemi !a metoda general3 de calcul grafic a1 curbei de stevilire . Se iau o serie dc punctc de adincimi cuprinse intre It. 3) Se cunosc h.. $i se obtin distantele L respective. .4.. prin intersectia ~rizontalei == i L cu curba y -= F (h. in secti~ine esle prin definifie: deci ecuatia (19-28) devine . ( 1 9-29) Pentru tronsonul 1-2 se va lua modu 1111 mediu K. metoda exponentului hidraulic fiind generala. aprcciat din curba de stlvilire. care se calculeazri cu formula: 1 . de exemplu pentru dreptunghi $i parabola. .

. sectiunile udate Q. . Cu ajutorul lui h si a1 relatiei de definitie a lui H se poate construi si curba: H = F (i..1' ~i oblica I'C. Pe verticalele lui 2'. " 1 2 = tg a. cuprinse intre hl si h. calculul fiind valabil In tot lungul albiei. modulul Y si viteza V care corespunde la debitul Q dat. care face unghiul a. Se stabileste h = f(i. 3' etc.-. Calcul grafic a1 unei curbe de stgvilire negative punzitoare si din formula (19-29) se stabileste h = f ( i . Calculul grafic itz cazul utzei curbe de sta'vilire pozitive Se noteaza .-. 1 2 - tg etc.) se duce verticals 1 . . etc. . cores- Fig. 19-28. In figura 19-29 se a r a t i calculul grafic a1 adincimilor in cazul unei curbe de stivilire negative. etc. care determ i n i segmentele h. din C oblica simetrici C2'.. 3 . ).s.si E figura 19-28 se traseazi dreapta de sprijin A-B parale15 cu axa OH. h. acest calcul se face intr-un singur profil.. Apoi. 19-29. oblica 03' simetrici cu 2 ' 0 etc. Aceasti epuri pregititoare permite aflarea adincimilor h. Se determini pentru valorile lui Y astiel gisite pantele i.580 Hidraulica Se calculeazi acum* pentru o serie de valori arbitrare ale lui h .sl-. din 2'. la intervalele sl-..-. s.. figura 19-28. .-. cu orizontala. pe care le trecem apoi in figur? 19-27.). Din punctul 1 (h = h. la n distanta i.. . * Albia fiind prismaticl. cu orizontala. figura 19-29. Calcul grafic al unei curbe de stivilire po~itive Fig. care face unghiul a.-. oblica 2 ' 0 . h. ) .. se afli punctele 2.

= 2 Fa.= f (2. Pavlovski). Se obf ine unghiill cc dat de: n z Q F t g a = V = . Pentru calculul lui Az se poate folosi aceeasi metodi de calcul tabelar. c. Se pol ins5 intrebuinfa metode mai elegante. din aproape in aproape. media modulelor in intervalul 1-2. in care se evitd calculul prin aproximatii. curba Fm = 2 "m - f (zm) Modulul I(. dar care necesiti calcule prin aproximafii succesive..2. b) La albii oarecare.. cu neglijarea termenilor cinetici. cu conditia ca fundul s i a i b i o p a n t i cvasiconstanti i .. In acest caz. 19-30. fie cu ajutorul formulei Ch6zy: Km c m Qm \K ' In care rugozitatea este apreciata. se poate lua aproximativ egal cu n~odulul pentru cota I. care 2 2 se trece ca ordonati tot T figura 19-30. 1 ) Meioda grafica" ( N .) pentru fiecare sector. expusi la paragr.b sint construite S curbele F = --. Acest modul K m se calculeazi fie cu ajutorul observatiilor hidrometrice care dau relafia dinlre un debit ~i zm. ecuatia (19-28) devine: Se construie~tepentru fiecare sector. Se inmultegte Fa cu -si se obtine o ineltime z. Pavlovski) . Fa 2 Fa 2 (a) (6) (cI Fig.L =Z Q Z . iar mirimile Q . K2.. i n figura 19-30. deci Fm este funcfie de I. N. Calcul grafic a1 unei curbe de stzvilire (dupa N. In figura 19-30.M i ~ c a r e a permanent6 gradual-variatb a curentilor cu suprafafa liberd 581 Observa#ie. c se duce o catetd arbitrari a si se citeste la scara grafiQ2 c d u i b) a = F. I( $i V s i fie calculate pentru fiecare secfiune pe baza mdsuririloc directe pe teren. 19. N . Aceasti metodi poate f i aplicatd si la albii neprismalice.

Pentru a avea o figura proportionati se recornandi a inmulti pe f(z). - F1Q2... se pot evita calculele sectiunilor. respectiv ff(z).cu aceeasi cantitate: lo9 sau 10lO....f (2 ... 2) Metoda grafo-anulilica" ( N . ... . Cu acelea~inotatii : din care rezulta Se dezvoltd in serie lunctia 'ririind seama de ecuatia (19-31) . rugozititilor si modulelor de debit 38 -- .... Q" Daca F = f(z) nu se poate exprirna analitic. ......f ' @ ) 2 -- .... ~i se determini segmentul A'B' - 2F1 tg v.) -1 A.. plecind de la relatia de definitie ft(z) = -.. Puvlovski). . -. pentru fiecare sector $i se obtin punctele curhei de stivilire. u . Hidraulica ... $i ducind orizontala B'H pina la prolilul 2. 1 dreapta A A ' orizoritali pin6 la axa lui z.. CB' p i n i la axa z ..si u r m i ~ tori.....5 2 ..f (2 + 8) ... . . Daci regirnul rtului este studiat arninuntit qi existi nurneroase statiuni hidrornetrice ale ciror chei limnirnetrice sint bazate pe mssuriri indelungate... dreap ta s h e trici... inclinati cu unghit~la .si apoi 1 dreap ta A 'C inclinati cu unghiul a.. . Urrneazi mai departe reprezentarea unghiurilor cr. -. se obtine: F - f (z.si neglijind termcnul in ( A Z ).xc1usiv pe misuriri hidromefrice. Ci~~gl~itrlperrnite calculul grafic a1 produsului Q2F.. -.. .. N ...8) .. se construieste derivata ff(z) graiic. Intr-adevir: s i a cl~lcemin figura 19-30.? -.. .... ...... se obli~ie punctul B a1 curbei dc stavilire in acest profil..... Tn iigura 19-31 este trasati si curba f'(z). p e n t r ~ ~garni intinsi de o niveluri... dupd aceea. .. pina la curba FI ... Az ......si folosind aceeasi curba F = f(z) . 3) Melode bazafe e.

gi se calculeaza Az. cantitatea Az.( m ) ceplabild. la acest debit: Ymcdeste functie exclusiv de sectiunea . care corespunde cotei z2 == z1 Az.. 19-31..z ( neste aceastri conditie intr-o m i s u r i ac. .. c i se i09f[z)(sPm-5) cautri curba de stavilire datoritri unei barari a curentului si c i Az este diierents de nivel intre cotele profilurilor 1 Fig. $i se'cauti pe cheia 2 debitul natural Q. se reface calculul. de exemplu. Fie Az. admis. conform formulei (19-34). care se citeste pe figura 19-32. Se anasoarri pe epuri A?.-. care este debitul natural Q. dat fiind ca mulfe mire insfalate pe acest fluviu functioneazi de mai bine de 75 ani ~i clleile lor limnimetrice au dispersiuni reduse. Cotei de retinere z. astfel determinat gi d a c i z'. Calcul graficanalitic al (aval) ?i 2 (amonte).Metoda N .. Musfitki evita calculul prin incercsri succesive a1 denivelarijor in modul urmitor. Fie z. Secailtd pe cheia proiilului de la jumitatea distantei s. + .Migcarea perrnanentd gradual-variatd a curentilor cu suprafata libera' 583 in profiluri. astfel ca.ensibil de z.si nivelul z. Aceast.. . diferenta d e nivel intre cele doui proiiluri. In Kepublica Popular2 Romini numai fluviul Dunsrea indepIi. naturala pe tronsonul 1-2. diferii :. ultimi relatie s t i la baza metodelor Mastitlci si Grimm. nivelul curbei de stivilire (Pavlovski) mediu apreciat (la inijlocul tronsonului 1-2 dupa barare).-. o metodi bazata numai pe misurdri hidroinetrice este desigur una din cele mai exacte metode. Se pleaci tot de la ecuatia (19-33) sub lorma : F=f(z) Az = FQ2 = 2 Q2 (4-33) ~ i r d f '2 )\ ( ~i se cauta a se elimina iactorul F (Q fiind debitul de calcull. Se reproduc pe aceea~iplans2 cheile limnimetrice ale grofilurilor intregului sector stavilit (fig. deoarece Se calculeaza z' cu ajutorul lui Az. corespunzitor (fir2 barare).. care sint aceleagi. calcule care cer o cantitate mare de masuriri pe tereri si ipoteze greu controlabile in ceea ce p r i v e ~ t erugozitritile. si denivelarea Az.. la baraj ii corespund debitul natural Q. . Se adauga la z. in principiu. Se presupune. Din cele doui ecuatii precedente rezult6 imediat skit Se observi c i s si Kmed acelea~ica gi in ecuaiia (19-33).-. 19-32).

= . Mastitki) Fig. 19-33. I a t i cum se calculeazi in exemplul reprezentat fn figura 19-34. Plecind cu curha de stivilire de * C. adici in dreptul lui z.584 Hidraulica Aceasti coti se trece pe epura curbei de stivilire la distante s . care este media intre valorile anterioare Q. Prin aceasti metodi nu se efectueazi recalculirile succesive pentru obtinerea debitului natural Q. care pot f i numite linii izofluxe. Tntr-o a l t i varianti. se aplici din nou formula (19-34) cu Q.... mai exacti: Acestei valori Pi corespunde o valoare mai exacti Q.. g5siti anterior. un element a1 curbei de stivilire a fluviului Dunirea. anterior ~i deci o valoare a lui 2. . Se ia pentru toate mirele hidrometrice acelasi nivel de reper de bazi si se Fig. in modul urmitor (fig. Se obtine apoi Az.. 5. autorul* sistematizeazi mai intii pe un grafic toate observatiile hidrometrice reprezentindu-le pe un profil longitudinal a1 albiei. Calcul grafic d