Ing.

CRISTEA MATEESCU

Membru 'a1 Acaderniei R.P.R. Profesor la lnstitutul de Construcfll Bucuresti

-

HIDRAULICA
-*w--.

---..

1

E D I T U R A

D E

S T A T D I D A C T I C A $ I B U C U R E S T I - 1 9 6 1

P E D A G O G I C A

\

f

-%- >

'

I

,
*

Aceastii lucrare arxe ca bazii cursul de hidra~liciipredat la. Facultatea de liidrotehnicg a Insti tutului -de constructii-~ucuregt din 1946 i ptnii agi. In consecintgea contine toate capitolele, previzute tn programa ' agali tic6 oficialg. Autorul a , dezvol tat fmii materia pe baza experientei sab tn hidratehnid, pentru ca lucrarea s i pcsatii fi de folbs $i inginerilor specialigti in lucrilri hidrotehnice, cercetiitorilor din insti tutele hidrotehnice gi cadrelor didactice de specialitate din inviitiimlnt. Au fost folosite cunogtintele de matemat ici predate fn iristi t utele de fnvitlmint tehnic superior.

-

4.1s _ m-3: *
a

*

r

.

- - 4 --%
-,

4?i
d.

,

,

- ---".-?
&--

-.y:;

-

- .*k:~p. -4%
- 2

a

A %

,

%

Z* y
.
I *

1''

,
f
-

-

- ! *>*a? :
> ;
n

--.

*.
I

Y - ,

2% :
t.

s - =-,-.$*

.
'

-. i9

-*

-

Aceastcr lucrare a fost scris~in indoitul scop : .+. - de a servi studenlilor din faculta'#ile prof ilate pe discipl inele hidrotehnice i. - de a servi spre consultare inginerilor din produclie si cerceta'torilor E n . > . diferitele domenii ale hidrotehnicii, precum : construct ii hidrdtehnice, navigat ie, hidroumeliora#ii, a1imenta'ri cu apa' si canaliz&i. \ Pentru a i ndeplini acest dublu scob a fost nevoie sa' se dea o dezvoltare egalci ._ : . -- hidraulicii teoretice cit si aplicafiilor tehnice. S-a cdutat ca bazele teoretice sci - fie dezvoltate pentru a da cititorului prega'tirea necesard spre a studia cit mai numeroase ~i mai variate aplicalii s-a ca'utat ca apli----cafiile sa' fie din diferitele ramuri tehnice. fn volumul de fala' specialitatea instai ale construcfiilor, afara' de -- - . ;* . lafii ~i utilaje, unde este necesard cunoa~terea atEt a hidraulicii lichidelor gigazelor, I c2t gi a termodinamicii. Problemelor deehidraulica construcfiilor hidrotehnice li s-a dat o atenlie deosebita', nu insd si dinamicii curslirilor naturale de apci, care necesitci o tratare T' 1'. specials' intr-un iolum separat, in legdturd strinsd cu hidrologia~icugeografia -, . fizica'. Totusi se vor g k i rezolvate, la Cap. X V I , X V I I I , X I X , X X I I , XXIV, ,. . X XV, nume'roase probleme din acest domeniu care sint legate mai strins de con-' strucliile hidrotehnice. . Pentru demonstrarea teoremelor de hidrodinamicci nu au fost, in general, F t -- depti~ite cunostin#ele de matemat ici predate in inst itutele politehnice. S-a fcicut ; desea uz de metodele de rezolvare aproximative si grafice, instrumente comode si .;'. eficiente puse la dispozilie inginerului care se g&eqte adeseori in fa#a unor pr6'ir bleme a ca'ror rezolvare matematica' exacta' nu este inca' posibila'sau este prea dificila'. Ca primul rind lucra'rile clasice, -- lucrdrilematerial documentar au servit in larga' lucra'rile hidraulicieniloriar pentru moderne s-au folosit pe o scara' soviet ici, i; precum si s .- -- spechl principaleleuzcontribulii aduse de hidraulicienii romini in acest domeniu. , In' am fa'cut de ualoroasa publicaf ie a regretatului prof. ing. D. GerA i ; mani ,,Hidraulica teoretica' si aplicata'", pe care autorul ei nu a avut posibili;+ tatea sri o termine, o moarte tiremat ura' antrerupind brusc o opera' de vast&erudvie L-e ;-,. -- ~i sintezli. Ca metoda" de expunere s-a luat ca bazd metoda dialecticii materialiste. Fe.';- . . nomenele au fost prezentate intotdeauna in cadrul natural, complex, cu legcituri 5? , multiple si consideratii isforice si apoi au fost intuite scheme simplificate, dupd > ;. a ciiror rezolvare s-a procedat 1; verificarea cu practica. >$ Aplicaliile tehnice prezentate nu sint simple exercilii, ci in general probleme $:' .- scoase din practica lucra'rilor hidrotehnice. 2f=;
.
2'
,;
-+
-$

I

&

r

I

'

/

*+'

,"

L I

-

*

i

/

,

*

h

-

,

A*.

F'

-

-I , I "

%
I

+

-

e

1

--u

-

<'> f
?N

A

8

d

5 - T

1

*

1

*

4

'7 -

a ,

2

$! !

& : y s
.y't
5 4 -&

.'

-

-. .
*

r-

A. MHrimi generale
- lungime (coordona t5) b, B - l5tirni h, H - iniltirne 7 - volume (in hidrodinarnici) V - volurn (in hidrostaticii ~i la ' proprietiitile fluidelor) v - volurn specific S, - suprafete a, @, 0 - unghiuri y, t - tirnp 7, T - durat5, perioadi - vitez5 unghiularii (radianils) - o - numlr de turatii pe rninut n, N - cornponentele carteziene ale u, V, W vi tezei V - vi teza (vector) a, c - vitezg de propagare (celeri tate) uf, I)', wf - viteze pulsatorii uf2,vl2, ufvf - viteze rnedii temporale - viteze medii in sectiune u m, M - mas5 F - forti (in general) P - fort 5 de presiune R - rezistentii (forti) G - greutate P - presiune u2 - presiune cinetic5 (de stagPo=P2 nare) Y - greutate specific5 P - densi ta te E - coeficient de elasticitate c - coeficient de elasticitate 1 X= - cubic5 t de cornpresi bil i coef icien E tate - coeficient de frecare la aluP necare
s

v

I, L,

s

- lungimi

w

w,

.
i

1

-

i

F

\ -

v,

- coeficient de viscozi tate di. ., namica - coeficient de viscozitate cinematic5 - tensiune superficial5 (capilar5) - efort unitar (normal pe sect i une) - efort uni tar tangential - efort unitar de directie oarecare - energie specific5 in sectiune, raportat5 la greutate - potential de forte - impuls, cantitate de mi~care - putere - energie (cantitate de .. .) - temperatura relativi in " Celsius - ternperatura absolutl in " Celsius
A

.
G

B. Fluide perfecte

- potential de viteze - functie de curent - potential complex
- circulatia, intensi tatea virtejului - viteza unui cirnp de viteze paralele, uniform in tot spatiul - presiunea pe u11 fir de curent, la distant5 mare de un obstacol - virtej, rotorul vitezei - sectiunea unui tub de virtej - flux, debit

-

9

C. Fluide reale

- razi hidraulic5 - perirnetru udat - pierdere de sarcin5 intre dou5 puncte - coeficient de pierdere de sarcin5 local5 - panta fundului - adincirnea unui canal - adincirnea unui canal in -rnigcare uniforms - adincirnea critic5 - ~ a n t energetic5 (hidraulicg) a - panta piezornetric5 - panta critic5 - i i teza cri t ic5 - debit de volurn (total) - debit de volurn (specific) - caracteristica (rnodulul) de debit - coeficientul lui Darcy - coeficientul lui ChCzy - coeficient de rugozitate, dup5 Pavlovskl, Manning +a. - vi teza de alunecare (dinarnicg) - grosirnea filrnului laminar - coeficient de contractie a1 sectiunii de curgere - coeficient de vi tez5 - coeficient de contractie a1 unei dirnensiuni (la deversoare) - coeficient de debit - coeficient de inecare (la deversoarej - rugozitate absoluti - rugozitate absolut5 nisipoasii - cotangenta unghiului cu orlzontala taluzului

- energie specifici, de - diarnetru - raz5 a unui cerc

- inilfime geodezic5

pozitie

-exponentul hidraulic al albiei cp(q); cp(t), cp(6) - functiile curbelor de s tivilire (dup5 Bahrnetev) 1, - lungirnea de undi - Pngltirnea unei unde dearl supra nivelului normal R - rezistenta total5 la tnaintare C - coeficient hidro- (aero-) dinarnic al rezistentei totale - coef icientul rezistentei de presiune (sau de form5) - coeficientul de rezistenti la C f frecare 2: - coeficien t ul hidrodinamic al presiunii locale R, - rezistenta frontal5 RZ - portant5
x

CP

D. Mi9carea apei subterane - migcarea aluviunilor

- coeficient de perrneabili tate - diametru efectiv (a1 unei
granule) - vi teza rnedie de antrenare - viteza la fund, de antrenare - vi teza de sedirnentare - rn5rirnea hidraulicg - debit solid total, kg/s - debit solid specific, kg/,s* - concentratie, kg/rn3 E . Similitudine

A = - - scara rn5rirnii A fat5 de a rngrimea a , a rnodelului 7r - produs criteria1 Re - nurn5rul Reynolds - nurn5rul Froude Fr - nurnsrul Euler Eu S1 1 - nurn5rul Strouhal We - nurn5rul Weber Ma - nurnirul Mach

Capitolul I

Introducere

% '

-

\

-

-

-

-

.

%

'

Este cunoscut marele rol pe care-1 joaci apa in procesele fizico-chimice si biologice de pe pimint. Acoperind scoarta globului pe 315 din suprafati, {ormind refeaua hidrografici a uscatului, fiind prezentii in atmosferi sub form6 de vapori, apa participi la modelarea formelor de relief ale pimintului,, la constituirea rocilor; ea circuli pin; la mari adincimi in interstitiile si porii uscatului, face parte constitutivi din organismele fiintelor vietuitbare si participi la fenomenele de viati care se indeplinesc pe uscat, in a p i si in atm6sferi. Istoria civilizatiilor umane atesti rolul fndeplinit de a p i 1 rnirirea ~i ; deciiderea anumitor popoare. In epoca noastri, rolul apei este cu atit rnai important cu cit populatia este rnai densii gi a ajuns la o treap t i rnai inalti de culturi. Tn special in t i r i cu o industrie puternid, printre care se situeazii pe o treapti din ce in ce rnai fnal tii tirile socialiste, ca U. R.S.S. ~i tirile de democrat ie popularii, folosinta apei este supusi - asemenea unui bun pretios - la o reglementare riguroasi fn vederea satisfacerii tuturor cerintelor actuale gi a celor previzute in planurile de dezvoltare in perspectivi. Multiplele folosinte ale apei se datoresc mu1tiplelor ei proprietiti fizice, chimice, biologice. Astfel, apa este unul din cei rnai puternici solventi, este purtitoare de energie mecanicii (cinetici si potentiali), este purtitoare ~i mijloc de transport de calorii, este lubrifiaht, plastifiant, cale de transport, mijloc de transport in amestec a1 unor materii solide, element vital care intervine in toate procesele vietii pe pimPnt (cresterea plantelor, viata animalelor, viata si siniitatea ornu!ui), precurn si in v h t a colectivititilor umane, chiar si in manifestiirile superioare ale acestora, ca arhitecturi, urbanism, igieni, sport, turism etc. Folosirea apei in toate aceste cazuri se face fie direct, f i r i intermediul unor constructii, magini sau instalatii, fie rnai ales prin mijlocirea unor asemenea obiecte, create de mintea si munca omeneasci. Aceste realiziri sfnt creatii tehnice si s-au produs de d n d existii omenirea. Nu intotdeHuna oamenii au avut numai foloase de pe urma apelor; ei au avut adeseori de suferi t de pe urma unor fenomene deosebi t de nefavorabile datori te apelor, ca:, inundatii, viituri distructive, secete prelungi. Asemenea manifestgri au de multe ori caracterul unor calamitiiti, dezlintuiri ale fortelor naturii, ~i cb efecte extinse asupra unor grupuri mari de oameni, asupra unor oraqe qi regiuni agricole vaste. Lup ta omului impotriva fenomenelor distructive ale apei se duce de asemenea, de milenii, prin executarea de lucrgri hidro9

-

1

1
I

tehnice: unele sint lucriri de apirare, altele sint lucriri capabile a atenua insegi debitele de viituri sau chiar lucriri pentru stiipinirea totali a fenomenelor naturale. De la folosirea partial2 ~i de la lucrari de apirare, omenirea a ajuns astizi, prin cunoagterea din ce in ce rnai aprofundati a legilor naturii, la stipinirea fenomenelor inse~i~i se afli in situatia de a-si propune ca tel tangibil stipinirea totali si folosinta mu1tipli a tuturor apelo; care u d i uscatul. In ceea ce priveste apele oceanelor ~i apele subterane, procesul de intindere a stipinirii omdlui se desfisoarii. in ritm progresiv. Tehnica nu avea la inceput caracterul de stiinti, constructiile se creau fir8 a fi calculate in sensul de astizi. Inginerul 'antichi tiitii avea ca principal obiectiv sii dea obiectelor formele ~i dimensiunile cuveni te din ,,experientiU qi prea putin din ,,calcul". Planuri, misuritori, devize s-au ficut din cele rnai vechi timpuri civilizate, inginerul era ins2 rnai mult arhitect, in sensul vechi grecesc a1 cuvintului (constructor-sef). Dar pe misuri ce oamenii au izbutit s i explice legile naturii, pe misuri'ce stiinta s-a dezvoltat, cantitativul a luat locul cali tativului, proprietiitile apei i u fost prinse in legi general valabile, iar astizi -creatiile tehnice nu se pot lipsi de contri butia stiintelor rationale. Printre aceste ~ t i i n t e este si hidraulica, o ramurii a mecinicii, aceasta fiind ea i n s i ~ i ramuri a fizicii. Hid,raulica nu se ocupi in egali miisuri de toate o proprietitile apei, ci rnai mult de acele proprietiti care intervin in echilibrul gi mi~careaei. Dar asemenea proprietiti le posed5 nu numai apa, ci toate lichidele, precum si gazele, intr-un cuvint : fluidele. !$i cea rnai caracteristici din aceste proprigtiti este tocmai fluiditatea, proprietatea de a lua forma, unui spatiu Tnchis, firii vreun efort apreciabil, fir5 consum de energie.
7

, -

1.2. OBIECTUL CU RSULUI
'.

Hidraulica se ocupi cu studiul miscirii si stiirii de repaus a fluidelor (deci a lichidelor si gaielor), precum si c; studiul rezistentelor opuse de un corp fix intr-un flhid in migcare. In aceste conditii, denumirea veche de hidraul icii data acestui studiu pare anacronici, deoarece acest cuvint derivi din grecescul hiidraulos, cuvint compus din dGop (api) si a6Aoc (tub), care insemna la fnceput orgi de api, instrument muzical cu iuburi de suflat, in care miscarea aerului era reglatii prin mijlocirea presiunii apei. Actualmente acest s h d i u a1 mecanicii lichidelor si gazelor trebuie sii poarte - in mod logic - denumirea de mecanica fluidkor, ceea ce se si obisnuieste, in cazul cind acest studiu imbriitiseazii deopotrivii proprietiitilk lichidelor si gazelor, chiar la vi teze 5i presiuni Gari. Riimin ca apartinind si azi domeniulii ,,hi draulicif" acele fenomene care se produc pini la pr'esiuni si viteze li-mitate, la care gazele pot f i tratate la fel ca gi lichidele. Notiunea de ,,mecanica fluidelor" a apirut destul de tfrziu, la inceputul secolului a1 XX-lea, o datii cu studiul rnai aprofundat a1 fenomenelor legate de mi~carea avioanelor, cind s-a stabilit in mod precis identitatea fenomendor de mi~caredin diferitele medii lichide si gazoase. Azi, aceastii denumire de rnai mu1t teoret icii, mecanica fluidelor se foloseste pentru a ihdica o dis~iplini dar rnai cuprinziit6are dech hidraulica, cici studiazi toate fluidele, Iiisfnd ins5 la o parte o serie de probleme de misciiri mai complicate nestipinite de
9
-

.
I

k

*,.

,

- .

9

9

'a$,* .
,

g<A,&?..= ,. * , : r\yr ,: ,
SF.!,,?

,
.,
*,
,

&.iff.!.;- , '
.$%..'\
b-*w

, > *

,,.

$''g;>;.. r.Th.' " 5,G$; ." $ . :
r
k

:.

. .

:,-

-

Introd ucere

9

metodele teoretice ale mecanicii fluidelor si care formeazi un domeniu propriu * ; .-.- a1 hidraulicii (cum sint curentii cu suprifata l i beri, m i ~ c i r i l evariabile s u b -. presiune sau cu nivel l i ber s.a.). Notiunile insi evolueazi in decursul timpului, . -. . .. fmbogitindu-si continutul ' sau din el, ~i cuvintul (numele) care le 7 exprim2 poatk ajunge cu timpulpierzindmai corespundii. Astfel, c f t i deosebire s i nu - . - & continut de la grecescul hiidraulos (orgi de api) la stiinta hidraulicii de . astizi ! .-. . .- -Cea mai mare parte din hidraulici este consti tui tii din hidrodinamicii, . . in care se studiazi stirile de migcare. Alte doui subdiviziuni, mai pufin dez-. - voltate: hidrostatica si hidrocinematica se ocupi de starea de repaus-, respectiv - de itudiul miscirilor ' flui delor f i r i considerarea fortelor. $5'4 '
Y

P;

6%

-d*,

I--Y

+

fa
z > .
C

-.i,

r

9

4 ,
L

1 -

8

-+

,%.

< + .

/

G./! '?'

Hidraulica a avut mult ltimp un caracter predominant experimental. Mai mult, importante lucriri tehnice, care pot f i privite ca aplicafii ale hidraulicii, precum: baraje, canale, rot i hidraulice s-au realizat, din antichi tate, .. .+. -fiii preexistent a unei disciiline teoretice. Scurtul tratat empiric a1 lui Arhi,. ' mede * si cele citeva note sumare din scrierile Iui Frontinus** sint singurele , dovezi fiimase despre sistematizarea cunostinfelor obf inute empiric si despre -+. L- - existent a citorva reguli practice, foarte aproximative, adesea doar calitative. ..: . In secolul a1 XVII-lea incepe a se clidi treptat edificiul hidraulicii teore". *,< -tico-experimentale. Este adevirat cZ i n c i in secolul a1 XVI-lea, Leonardo da a scris tratatul ,,Mi;carea ~i misurarea apei" bazat pe ~ i n c ' i (1452-1519) experienfe ~i observafii pe modele, dar aceastii lucrare, nefiind publicatii decit ? . ! . d u p i 400 de ani de la moartea autorului, nu a avut vreo inrfurire in tehnici. -. Dupi anul 1600, notim printre figurile mai proeminente: \J\\. . Simon Stevin descoperii legile presiunii lichidelor pe peretii vaselor ; 2 . - Blaise Pascal enunti principiul transmisiei presiunilor si formuleazi legea . echilibrului lichidelor, inventeazi barometrul ; Galileo ~ a i i l e i fiiri a fi fiicut , 4 descoperiri de seami in hidraulici, punind ins2 bazele mecanicii generale, f L + inlesne~tedescoperirea Iegilor hidraulicii, astfel c i elevul s i u Torricelli, T n secolul a1 XVII-lea, descoperii legea scurgerii prin orificii. Newton are o con-?* tributie importanti prin formularea. legii viscozitifii lichidelor si legea rezistentei la miscare a unui corp solid cufundat Tntr-un fluid fix. In secolkl a1 XVIII-lea, d u p i c e -principiile mecanicii generale au fost 2 stabilite, se pun vi bazele hidrodinamicii teoretice. De acum inainte, hidraulica .,' -urmeazi ca ~i mecanica construct iilor doui c i i , adesea separate: matematicienii . . stabilesc pe-cale teoretici legile misciirii, inginerii si fiiicienii experimenteazi . si stabilesc formule empirice de calcil. Astfel, printr&matemat icieni se remarcii : ~ a n i e Bernoulli (1700-1782) care a publicat primul tratat stiinfific de hidral -. ulici in 14 capitole, printre care cunoscuta teoremii de miicare pe un fir d e -+ ,., curent ; D'Alembert (1 71 7-1 783) care public2 tratatul despre echili brul s i
+ : '

*I

w ,

J

A

- .
>i P "

+ I

;

1

A -

& - c(*C h% ,

4',
a

'

4.
i

Y

A

rc

I

L

1

r

.IC

1

* J"

'5

b-

u

\r

%

i

+ -

4

+

$ 2

I

>,

7

-%

2.
, -

A

.

,

C

, -

9

* **

De iis quae in humido vehuntur (traducere) (sec. 111, I.e.n.) De aquis urbis Rornae (sec. I).

.

.

-

I t

miscarea fluidelor (1744), iar Bouguer ,,Tratatul despre navii, constructia ~i miiciirile sale" (1 743). ' Cele mai importante lucriiri teoretice din secolul a1 XVIII-lea se datoresc savantilor L. Euler (1707-1793) si J . La Lagrange (1 736-1813). Primul, matematician si fizician, a stabilii ecuatiile generale ale miscirii fluidelor, teoria rot ii hidiaulice si a rezolvat numeroase probleme hidrotehnice. Cel d e a l doilea, matemat ician, a formulat, independent de Euler, ecuatiile miscirii . ~ a publicat tratatul de ,,Mecanicii analiticii" (1788), caracterizat priitr-un i inal t grad de generalizare si abstractie. Este de remarcat in secdlul a1 XVIII-lea rolul de stimulator a1 activitiitii stiintifice jucat de Academia din Petersburg. Bernoulli si Euler au publicat in ,,MemoriileU acestei insti tutii principalele lor cominiciiri. Tot atunci, Lomonosov a scris disertatia asupra soliditiitii si a lichidititii corpurilor, fiicind descoperiri ale proprietiitilor generale ale Gorpurilor. fn 1791 a apirut in Rusia prima hidraulicii practicii (,,Cartea de buzunar") scrisii de Alexei Kolmakov. In secolul a1 XIX-lea hidrodinamica teoreticii face mari progrese. Se introduc notiuni noi, ca: linii de curent, flux, circulatie, virtej. Multe din aceste nofiuni isi giisesc Tntrebuintare in mai multe ramuri ale fizicii deodatii, dar mai ales i i electrotehnicii (Helmholtz). Se stabilesc si ecuatiile generqle ale fluidelor viscoase (Navier-Stokes). Energetica, creati hupi 1848, cuprinde s i hi draulica si toate fenomenele de miscare sint interpretate energetic. Se iprofundeazii itudiul miscirilor in regim 'laminar si turbulent si sint descoperite cri teriile de simili tidine hidrodinamicii, de deynolds ~i ~ i o u d e , care elaboreazii teoria miscirii elicei si a navelor. In sfirsi t, prih procedee inali tice diverse, de la reprezentiirile conforme la ecuatii cb derivate partiale, se studiazii numeroase tipuri de misciiri, pentru explicarea principalelor ~i celor mai frecvente fenomene hidraulici din naturii. Paralel cu progresele hidrodinamicii se continuii in secolele a1 XVI 11-lea . - ~ ia1 X I X-lea cercetiirile experimentale de citre numero~i savanti. Astfel, se stabilesc legile empirice ale miscirilor permanente in conducte. ~i canale (Darcy, Bazin s.a.), ale scurgerilor brin orificii si deversoare (Poncelet, Weissbach, Bazin), iiscarea de fil tratie a apei ( ~ a r c f Dupui t), problemele misdrii , permanen te ( ~ o i s s i nesq, Bresse). In Rusia, cercetiiri experimentale incep in 1855 cu N. M. Sokolov. D. I. Mendeleev publici C 1880 monografia fundamental; despre rezistenta lichin delor si a plutirii in aer, in care apare pentru prima oarii nofiunea de strat limitii, iar N. P. Petrov, bazat pe experiente sistematice, elaboreazii o teorie hidrodinamici a ungerii. La sfirsi tul secolului a1 'X IX-lea, N. E. Jukovski publicii ecuatiile.generale ale miicirii apelor subterane, iar K. E. Tiolkovski incepe cercetiiri sistematice, in tune1 aerodinamic, ale rezistenfei la Pnaintare a corpurilor in mediu fluid. In secolul a1 XX-lea se pun bazele aerodinamicii si prin aceasta se elaboreazii o ,,mecanicii a fluidelor" unitarii, care cuprinde i t i t hidro- cit ~i aerodinamica. Unul dintre pionierii aerodinarnicii este savantul rus N. E. Jukovski (1847-1920), care publici studii fundamentale fncepind din 1890. El determ i n i pe cale teoretici rezistenta unei aripi de lungime infiniti, creeazi tipurile
9
'
A

A

9

9

A

Introducere

d e ,,profiluri aerodinamice" ~i le veri ficii intr-un t unel aerodinamic, construi t Ifngii Moscova, iar L. Prandtl extinde teoria la aripa de lungime finitii. Rezultatele dobfndite de 'Jukovski sint extinse de numerosi savanfi printre care S. A. Ceaplighin (1869-1945), autorul unei teorii a'misciirii supersonice a gazelor, este considerat creatorul aeroctinamicii moderne. ' ~ n Rominia, E. Carafoli creeazii noi t q u r i de profiluri si pliblicii lucriiri care constituie prima .contributie important; romineascii in aerodinamica teoreticii. Si in hidrodinamicii se fac progrese, dar bazele acestei stiinte fiind stabili te fncii din secolul a1 X IX-lea, eforturile numero~ilor savaiti, care lucreazi P -institute din ce in ce mai perfectionate, se conc'entreazii mai mult asupra n unor fenomene care se lasi cu greu stiipinite, din cauza complexitiitii lor.. Astfel, in limurirea problemei ,,turbulenteia s-au adus contributii impor-tante de Taylor, Prandtl, Kirman, Nikuradze inainte de 1930, iar dupii aceea, .mai ales, de remarcabila Scoalii sovieticii. Astfel I. V. Velikanov, V. I . Makaveev, A. N. Kolmogorov, L. G. Loifianski s.a. au adus contributii noi atit in metodele de cercetare experimentalii, cit si in metodele de studiu teoretic, fn teoria statisficii, in concepfiile de inter6etare. In ceea ce priveste fenomenele tranzi torii, problema lovi turi i de berbec, rezolvatii teoretic d e ' ~ E. Jukovski in 1899, capiitii o impdrtanfi deosebitii . in urma dezvoltirii uzinelor hidroelectrice si prime~teo rezolvare completii tehnicii datoritii lui L. Allievi. Oscilafiile apei in castelele de echilibru sPnt studiate sub diverse aspecte de Fr. Prasil, Thoma, E. Vogt, L. Escande. Mi$cares permanenti a curenfilor in albii este aprofundatg de N. N. Pavlovski (1884-1937), iar pentru albiile prismatice se aliiturii si numele lui Boris A. Bahmetev ; misciirile nepermanente in a1bii deschise sfnt rezolvate de S. A. Hristianovici prih metoda caracteristicilor si de ciitre Certousov ?.a. prin metoda clasicii. Studiul mi~ciirilorapelor subterane, pentru care N. E. Jukovski stabilise ecuaf iile de mi~care~i rnetoda reprezentirilor conforme, este cont inuat de N. N. Pavl.ovski care .a descoperit metoda experimentalii a analogiei electroprohidrodinamice, metoda de calcul a fragmentelor ~i a rezolvat numeroase bleme cu aplicafie in tehnicii. Problema miscirii aluviunilor a fost atacati cu vigoare in numeroase tiiri, cu mijloace kxperimentale din ce in ce mai puternice. InteresuI pentru aceastii problemii a crescut o datii cu punerea la punct a metodelor de transport a1 amestecului de apii si piimint (hidromecanizare) pentru lucriiri de terasamente gi exploatiiri de carieie. Dintre numerosii cercetiitori ai acestei probleme vom V. cita: din U.R.S.S. pe M. A. ~ e ~ i k a n d v , M. Makaveev, M. V. Potapov, V. N. Goncearov, A. P. Zegjda, E. A. Zamarin, iar din celelalte fiiri pe P. Du Boys, A. Schoklitsch, E. Meyer-Peter, H. A. Einstein, C. M. White, Chien-Ning. In Rominia, lucriri hidrotehnice importante au inceput pe la 1880, dar lucriri ~tiintificede hidraulicii s-au produs abia dupii 1900. Prima tezii de doctorat a unui romin a fost a lui N. Enache de la Olt (1908, Sorbona) cu titlulr ,,Contributie la teoria scurgerii peste deversoare". ~ u r f n d dupii aceasta, G. de Botezat trece la Paris o tezii asupra stabilitiitii aeropla'nelor. fn 1913, V. Vflcovici sustine la Gottingen disertatia: ,,Misciirile fluide discontinue cu douii linii libere". Intre 1913 ~i 1924, N. ~asileicu-Karpen publicii memorii
9
-

,

-.

-

A

,

originale cu privire la zborul planat a1 pisirilor. 0 ramuri noui a hidrodinamicii, ,,sonici tatea", ilustrati prin inventii remarcabile, este datori t i inventatorului romin ing. Gogu Constantinescu (1918). Alte teze de doctorat din hidrosi aerodinamici sint sustinute de D. Pavel (192!5), E. Carafoli (1928), A. Birglizan (194-O),D. Dilmitrescu (1942). Primul tratat de hidraulicii la nivel inalt, tipirit in Rominia, se datore~telui D. Germani (1942). In ultimii zece ani, stimulati de noua orinduire democrat-populari, cercetitorii romini au imbogiti t stiinta hidraulici si mecanica fluidelor cu numeroase lucriri dintre care u n d e remarcabile. Cercc!tirile pe modele la scari redusi, d e ~ au fost folosi te chiar din secoi lul a1 XVI-lea, au luat avint numai dupi stabilirea teoriei simili tudinii. Primul laborator hidraulic modern de cercetiri in Europa a fost condus laPetersburg de V. E. Timonov (1903), dar apoi in rnulte t i r i s-au infiintat asemenea laboratoare pe lingi universitif i ~i institute de cercetiri. Actualmente laboratoarele hidraulice au devenit indispensabile pentru proiectarea marilor lucriri hidrotehnice. In U.R.S.S., unde asemenea lucriri fac parte integrahti din construirea comunismului, s-au dezvol tat considerabil si laboratoarele de cercetiri hidraulice, atit in cadrul unor institute speciale h e cercetiri, ctt si pe lingi institutele de Invitimint si in unitifi ale producfiei. In Rominia, primul laborator de 'hidraulici si masini hidraulice a fost infiintat in 1929 pe lingi Scoala politehnici din ~irnisbara,urmat la cifiva ani de laboratorul de hidrotehnici a1 Politehnicii d i i Bucure~ti.In aceste laboratoare s-au ficut numeroase cercetiri industriale ~i unele lucriri teoretice printre care se remarci prima lucrare de doctorat in masini hidraulice execut a t i la Timisoara in 1939-1940. In Republics ~ o p u l a ;Rominii cercetarea ~ de laborator 'hidrotehnic, s-a dezvoltat in mod deosebit si s-au construi t rnai . multe laboratoare, cel rnai important aparfinind ~ n s t ~ t u t u l ude cercetiri i si studii hidrotehnice din Bucuresti. i Schita istorici a dezvoltirii hidraulicii ~ r e z e n t a t rnai inainte ilustreazi in mod evident teoria materialismului dialedic. Din observafiile numeroase ale fenomenelor, adunate cu greu in lunga perioadi de gestatie a acestei stiinte, s-a elaborat, printr-un proces de abstractie din ce in ce rnai extins ~i la iiveluri din ce in ce-mai ridicate, teoria care st8 la baza disciplinei. 0 d a t i legile naturii fiind formulate, fiind duse la un grad de generalitate din ce in ce rnai mare, gindirea omului a putut s i se intoarci cu puteri sporite asupra realititilor, s i infiptuiasci constructii, m a ~ i n si instalatii corespunzind unor scopuri i practice. De la intuirea vie - cum scrie V. I. Lenin - citre gindirea abstracti si de la aceasta la practici, aceasta este calea dialectic2 a cunoasterii adevirului, a cunoasterii reali t i f i i obiective.
9

'

-

9

A

9

--

9

99

9

6b

9

1.4. LEGATURA CU ALTE DISCIPLINE $I ACTIVITATI Hidraulica se afli la baza rnai multor ramuri de inginerie, care pot fi grupate intr-o disciplini largi ce poate f i numi t i hidrotehnica. Astfel, hidrologia cuprinde studiul apelor in naturi, iar hidrografia este partea descriptivi din hidrologie. In legituri cu folosintele apelor, deosebim o serie de discipline

'*,. .

g+:-,,'. /4 ,* .
27..

Z,' :
. 7

q!.;. ;;, ., .
: ; #

..+.... . . . -..
. j

-

-

-.

Int rod ucwe

13

,,.

care corespund folosintelor respective, precum': hidroenergefica sau amenajarea gi folosirea energiei hidraulice ; hidroamelioratiile (irigatii, deseciri) ; regula. . -- rizarea cursurilor de apd; cdile navigabile si portllrile; alimentiiri cu apd si canalizciri, toate din specialitatea inginerului constructor. Alte ramuri ale' hidrotehnicii se incadreazi in specialitatea ingineriei mecanice, precum: constructia -: turbinelor ~i a pompelor, aeronaut ica, navigatia etc. f n industrie, numeroase , procese tehnologice se bazeazi pe fluidificare, pe transportul hidraulic a1 unor corpuri soli de sau granulare, pe fenomenele de eroziune ~i sedimentare. ~3 rt Se elaboreazi in prezent o hidraulici a metalelor topite la temperaturi mari, , - . necesafi unor procese legate de folosirea energiei at omice. Hi draulica teoretici sau mecanica fluidelor este, f i r i indoiali. o disci." . plini cu bazi experimentali, ca orice ramuri a fizicii, insi explicafia fenomenelor necesiti folosirea largi a matematicilor, de la teoria vectorilor si analizi ping la statistica matematici. ~ ~ l i c a f ingineregti ale hidraulibii, ii'le 6 ,*se fac in-mod avantajos prin diferite metohe de'calcul graficrSi metode de cal-. cul aproximativ. Pe de a l t i parte, hidraulica se integreazi in mecanica generali, iar cu teoria elastici t i t i i are o legi t u r i strinsi, fntrucit ecuatiile generale de m i ~ c a r e a fluidelor viscoase sint acelea~i si ecuatiile elastici t i t i i , cu diferenta numai ca a unor schirnbiri de simboluri. Constructiile hidrotehnice nu se pot realiza luind ca disciplini de bazi numai hidraulica ; mecanica constructiilor (adici statica, rezistenta si elast icitatea) constituie a doua disciplini de bazi. Hidraulica intervine in doui .faze importante: -, - i n faza de proiectare, hidraulica determini formele ~i dimensiunile . obiectelor, care tre-buie apoi verificate la stabilitate'cu ajutorul mecanicii constructiilor. Am putea spune c i hidraulica precizeazi procesul tehnologic . si determini formele constructive necesi tate de n~iscarea fluidelor. - In faza de exploatare, hidraulica este folosit7i pentru verificarea procesului tehnologic admis si pentru urmirirea fenomenelor ce se ivesc in timpul _ exploatirii. Am afirmat c i necesititile de a p i merg crescind cu sporirea populatiei si ridicarea stirii materiale si cul turale a acesteia. Republics Populari Romini . G afli actualmente intr-o 'fazi constructivi in ritm deosebit de intens, ca e urmare a Tncadririi sale in ordinea social-economici a firilor socialiste ~i a metodelor de dezvol tare planici-proportionali adop tate. j-Dezvol tarea industriei si a agricul turii, progres~llsocial-cul tural a1 popo* : rului necesi t i crearea de nuheroase qi irnportante lucriri hidrotehnice. Lucririle de acest fel executate in ultimii.zece-ani, d e ~ i e p i ~ e s c multe domenii d in tot ce s-a ficut in epoca anterioari, trebuie considerate prin prisma dezvol tirii in perspectivi, pentru a ne da seama ce mai este de ficut. Astfel, fn hidroenergetici vom avea amenajate in intervalul 1959-1965 uzine noi cu o putere totali de cel pufin 460 MW (fati de 30 MW din epoca dinainte de 1945), dar vor trebui amenajate ulterior inci 4000 MW pentru a folosi cel putin potentialul natural a1 celor mai avantajoase dintre apele firii noastre. - In ceea ce priveste irigaf iile, suprafefele irigate insumeazi actualmente 120 000 ha, dar d i p i evaluiri -preliminare va f i necesar ~i favorabil a se iriga peste 3 milioane hectare.
* yc
b -C

h*

.

,,

i-

,

< ',

,'LP
-+

' -

2
#

\ ,

3

t *i, * r
&- _ a d

$ .

I -

L

, '
\

,

,.

i

i

*

'+,*
1

\

.

'i

X I

l

,

,

--

C

-,

\

I

>

,

I

\.

,

.> ,

9

9

.

\

-

7

9

C

.

4

a

A

- In intreaga tari sint 2 j/28 milioane hectare inundabile periodic, inmlii~tinate ori salinizate si din acestea nu s-au ameliorat decTt 700 000 ha (din care 500 000 ha Pncimpia de vest). Mai mult de 1 milion hectare terenuri agricole degradate sint in curs de ameliorare pe baza unui plan de 10 ani. - Pentru regularizarea debitelor si a albiilor riurilor noastre, f i r de care potentialul hidrotehnic a1 tiirii n; poate fi folosit, va fi nevoie sii se construiascii baraje cu un volum de acumulare Pnsumat de circa 8 miliarde metri cubi si din care in 1965 va fi realizat peste 1,5 miliarde. - 0 ditii cu lucriirile hidrotehnice pentru energie si agriculturii urmeazii a se construi citeva canale navigabile si porturi interioare care vor permite o dezvoltare puternicii a regiunilor din interiorul tiirii. - Alimentarea cu apii si canaliziirile locali tiifilor sint executate numai in proporfie de 113 la orase si intr-un viitor apropiat instalafiile ce lipsesc vor trebui completate, iar o dAtg cu cresterea populaf iei vor trebui spori te instalatiile existente si executate si instslafii hidroedilitare adecvate pentru sate, Lucriirile Gidrotehnice hfiit isate mai sus ca posi bile si necesare pentru . dezvol tarea intr-o perspectivii m d Pndepiirtati nu vor intP;zia sii se realizeze intr-un timp relativ scurt. Chiar P primii 15 ani urmitori, dupi cum rezultii n din documentele Congresului a1 111-lea a1 P.M.R., aceste Iucriiri se vor realiza intr-o proportie insemnatii. Astfel, Pndiguirile vor fi practic terminate in 1975, irigatiile vor acoperi mai mult de jumitate din suprafefele tehnic irigabile, iar puterea hidroelectrici va depiisi o treime din potentialul economic amenajabil. Din acest tablou sumar se intrevid marile sarcini vii toare ale inginerilor hidrotehnicieni. Lucririle hidrotehnice sTnt ins2 pretentioase in ce prive~te calitatea lucrului si costisitoare. Realizarea unor lucriiri ieftine si de calitate nu este posibilii dkcit prin stiipinirea unei tehnici cPt mai inaintate, bazatii pe stiinti. Hidraulica, fiind una din disciplinele stiintifice de bazii ale invit5rrhntului hidrotehnic, va trebui studiatii la nicelul cel mai inalt.

A

-

-

-

,

9

I

.,

Capitolul. 11

Proprietgfile

fl uidelor

2.1. PROPRIETATILE LICHIDELOR
w g1171

"

-

i-, 7

"f -C -

Lichi dele se caracterizeazii prin u ~ u r i n t ade deplasare a part iculelor din + 3 care sint formate (fluiditate); particulele alunecii unele fatii de altele, iar . : :,.- - - suprafafii liberii. Rezistenfa la lichidul iaa forma unuisevas, fiindnumai in stare < deformafia continuii pinii ce alunecare lichidelor produce limitat de o %d e miscare, aceastii rezistenfii crescind cu viteza. Lichidele, nerezistind la 1" . - schimdarea de farmii, pot f i considerate ca lipsi te de rigidi tate, deosebindu-se ; astfel esenfial de solide. In schimb, lichidele opun rezistenfii la variafia de volum si deci sint foarte put in compresi bile, deosebindu-se esenf ial de gaze, care au tendinfii de dilatare, fir2 acf iunea unei forte exterioare. Particulele lichide piistreazi totusi intre ele o legiiturii prin acfiunea unor atracfii reciproce intre molecule, care constituie coeziunea, spre deosebire de gaze la care part iculele sint supuse unor forte de respingere. . Proprietiif ile distincte ale lichidelor fafii de solide si fafii de gaze sint ins5 numai generale. Examinind mai aprofundat aceste p;oprietiifi, fizicienii au giisit cii aceeasi proprietate o au intr-o misurii mai mare sau mai micii toate corpurile, oricare ar f i starea lor fizicii, ceea ce se evidenfiazi prin experienfe de precizie ~i prin existenfa stiirilor intermediare (solide plastic& lichide foarte viscoase etc.).
I F A - .

-

.

2.1.1. Fluiditatea

I)

s'l

9

9

9

2.1.2. Greutatea specific5 ~i densitatea

Greutatea specificii sau volumetricii y este greutatea uni tiif i i de volum. Reprezentind citul intre greutate si volum, y se-exprimii in sisten~ulC.G.S. fn dyne/cm3, iar in sistemul M . K ~ ~ . (tehnic) in kgf/m3 sau tf/m3. Valorile s I t - greutiitilor specifice ale aceluiasi corp variazii putin la suprafafa piimintului, . 1 Pn functie de lati tudine si a1ti tidine, datoritii variatiei acceleratiei gravi tatiei. Greutatea specifici.mai variazi cu densitatea, iar aceasta depinde de .1 . temperaturii, de presiune, de puri tatea Iichidului etc. t Deosebit de notiunea de densitate, definiti ca un raport fntre greutatea unui corp ~i greutatea unui volum corespunziitor de a p i , -- in t a r e caz acest raport este un numir nedimensional - densi tatea se defineste ~i ca raportul : , dintre masii ~i volumul ocupat de acea masi. Cele doui nofiuni sint evident
,

.

' -

9

-

9

diferite una de alta si se va intelege pe viitor - cind nu se va menfiona contrariul - cii densitaiea este rnasa unifitii de volurn sau rnasa specifici. Aceasti densitate se noteazi cu p . ' ~ a c ise noteazi cu G greutatea unui carp, de volum V si masi M, existi relafiile*:
9

~i incii, tinind seama cii G = Mg, rezulti:

relatie din care se vede d p este exprimat in kgf s2/m4. Pentru api puri, la 4"C, la presiunea atmosferici ~i la Bucure~ti,unde g = 9,806 m/s2, y = 1 000 kgf/m3 si ,
-r p = - - 1 000 kgf/m3 = 102 kgf s2/m4.
g

9,806 m/s2

Greutgtile specif ice ale citorva l ichide
(gf/cm3)
t (OC)

(gf/cm3)

t (OC)

Apii distilatg.. ...... Aniling ............

~ I C O O ~ ............

Benzinii ............ Glicering purg ...... Ulei de uns ........ Ulei de anison ......

1,OO 1,022 0,79 0,68--0,74 1,26 0,89-0,92 0,996

4 20 10 15 0

-

16

Titei .............. Petrol lampant .... Mercur ............ Gudron de huili .... Clorurg de sodiu (sol. saturatg) ..........

0,85-0,93 0,79-0,82 13,596 1,20 1,21

15

0
17

2.1.3. Compresi biI itatea $i elasticitatea Lichidele sint put in compresibile in raport cu gazele, dar foarte compresibile fati de solide. Astfel apa, care e foarte putin compresibilii in raport cu aerul, este cam de 100 de ori mai compresibilii decit otelul moale. Notind cu p presiunea normali, adici forta normali pe unitatea de suprafat5 care limiteazi masa unui lichid, si cu suprafata pe care se exercitii aceea~i este p Q. presiunk unitarii medie p, forfa ca;e actioneazii pe suprafafa Dacii se fixeazii un punct M in interiorul acestei suprafete, presiunea unitari p
~i p reprezintg valori medii. Pentru definirea valorilor dM dG In jurul unui punct se folosesc derivatele - respect iv dV dV
--

,

* Conform acestor definitii,

exist6 o relatie de tipul: i - + w \ o 9 J \ . f i r a se manifesta deformatii remanente. 6" lumul initial. r L*- In cele ce urmeazi se va consi dera ca uni tate de misuri a presiunii atmosfera tehnici.. considerati in mod conven-.-:tional egali cu greutatea unei coloane de mercur de 76 cm iniltime si 1 cm2 . .a I \ .4 'f \ ' Y" . Ti 2: . deci . adici 1 kg/cm2. = I .S. In meteorologie se folose~teca uni tate J e misuri pentru presiune milibarul = 1 000 dyne/cm2.981 000 dyne = 981 cm2 cm2 milibari = 0. i \ 1 1 at = A 1 kgf . x 13 596 = 1. .. afarii de cazul cind se va specifica a l t i unitate. iar in sistemul tehnic in kgf/m2 sau kgf/cm2. se n u m e ~ t e .9678 At (fizici) 1 A 4 : + = 735 mm Hg = 981 milibari = 98. 1 at (tehnici) = 0.l piezi 10 m H20. Pentru fieiare lichid . I sten rezulti c i = lo8 dyne si 9 1 m2 = 104 cm2 .atmosferi fizicil" ~i se ia de asemenea ca uni tate d i misurii :. ^presiunea in punctul M. / <r. . Cum L - . 'Relatia intre o atmosferii tehnici si o atmosferii fizicii este: 4.5 f Eichid la altul.I-.G. ? i.4.0333 at (tehnici). se foloseste piezul. care variazii de la un 1 t 9 '+A w -3 .h - * Proprie f &tile f luldelor - care se exerciti pe suprafata a va deveni.76 x ': iar 1 at = 0. . presiune uniformi pe o suprafati de 1 m2.pentru presiune.In care x se numeste coeficient de compresibilitate cubicd.. 3k'- In sistemul M. in dyne/cm2 = barye. I piez F = = lo* 104 cm2 = 10 milibari. care produce forta totalk de 1 sten. la limiti. . .S. Presiunea medie a atmosferei la 0°C ~i la nivelul mediu a1 mirii.T. cind tinde spre zero.:---. --. acesta exact la vodeci perfect elast ice.. . Se poate deci scrie: . Fie acum V volumul unei mase lichide supuse la presiunea p si fie -dV . : sciderea acestui volum pentru cresterea d p a presiunii. revinelichidele sint Daci inceteazi forta care comprimi un lichid. in sistemul C. .0333 kgf/&n2 = 1.. 1 At (fizici) = 0. . iar inversul siu o=X se cheami modul de elasticitate cubicd..9678 At. Unitatea de misuri pentru presiune seda 1 kgf/cm2 ~i se n u m e ~ t e atmosferii metrici sau tehnici. Presiunea se exprimi. . sectiune.981 bari.

..... .. A 50......... deci se miisoar8 in kgf/m2 (kgf/cm2). c i viteza de propagare a sunetului intr-un mediu fluid este.. in m / k gf.. dedusa din formula lui c. Valorile experimentale ale lui x $I x. deci x = 0 .99 1............91 10-lo 1. i n Asemenea conditii se intflnesc si in cazul gazelor...0. iar inversul i i u x.. coGform formulei lui Newton: c= dp I/ 5 (C = viteza sunetului in mediul fluid considerat)... tot astfel cum in mecanica rational2 se accepti notiunea de corp rigid... .. Se stie din fizica.2 1OM10 85 .. pe cind corpurile reale sint toate deformabile......... relatie care permite s i se scrie valorile lui x si E sub forma : + 9 Formula a doua din (2-1) a r a t i c i E are aceleasi dimensiuni ca o presiune..de de. permisi pentru studiul fenomenelor in care elastici tatea este neglijabili..... E Introducind in (2-1) expresia lui ......presiune se transmit instantaneu in masa lichidului. intervine compresibilitatea.. w i Tabela 2-2 E pentru citeva lichide & (m2/kgf) (kgfim2) A p i la 0°C .... indeformabil...... ..* Tinind seami c i masa lichidului M = pV este constant& rezulti ca dM=O sau pdV Vdp = 0. 10-lo 25 10-lo 2..... deci nu mai pu tem face si aici abstractie decompresibilitatea lichidelor. Mercur .. adici variati.......... rezulti: ... cind vitezele particulelor de lichid sint d e a c e l a ~ ordin de mirime ca viteza sunetului.. de exemplu F aerodinamicii. ... Daca fenomenul are loc intr-o conducti Iungii... Incompresibilitatea lichidelor este insa o fictiune..4 108 lo8 lo8 lo8 In toate fenomenele in care se poate considera c i densi tatea variazii foarte dp putin cu presiunea.. Glicerinii . transmisia sunetului (sau a presiunii) cere timp. prin urmare lichidele pot fi con- siderate ca i n ~ o m ~ r e s i b i l e .. . De asemenea.777 4 34........... Petrol .... Ipoteza incompresi bili t i t i i revine la a admite c i viteza sune- tului c este infini t i . Existi t o t u ~ i serie de fenomene in care trebuie sii tiriem seama de como presibilitatea lichidelor...

(P-Po) si neglijind termenii care cuprind Astfel. modificind re* 9 9 ) Asupra naturii fortelor de coeziune. s-au propus de asernenea trei teorii principale: a) Teoria In ceea ce prive~te lui Newton. se exerciti intre particulele lichidului actiuni reciproce care sint numai eforturi normale pe orice plan de separatie a1 particulei de restul lichidului. ecuatia caracteristica (2-3) se poate pune sub o formi mai comodi. b) Teoria lui Maxwell in care se adrnite cii viscozitatea face s i apari diferenta dintre lichid ~i solid. La lichidele in repaus nu exist2 deci decit rezistenfe normale de compresiune.rnigcgri de agitatie ale particulelor aflate P suspensie. Integrind formula intii din (2-1 ) deducem ecuatia caracteristica"a fluidului (2-3). insi .25 din aceea in a p i ) - . y La lichidele in repaus. c) Teoria cinetici. cind p ' " p. obtinem eiuatia caracteristica" a fluidului sau ecuatia de stave fizicii pentru aplicatiile c u r e h e : 3% 0 A . dezvoltind in serie pe e pe x la puteri mai mari decit 1 . neexistind actiuni sau forte tangentiale. pirtile cornponente ale corpului (viteza de relaxare) . plecind de la observatia c i ~i In interiorul lichidelor se produc .deoarece viteza sunetului in aer este relativ mici (0. s-ar datora probabil unor fenornene de ordin terrnic. datoriti vitezei cu care se separi.-. in orice punct. care se pot grupa astfel: fortele repulsive. norrnale. .siunea creste de la po la p. in felul urmitor: 0 .deformatiile sale sint insofite de rezistente tangentiale. In cazul c i variatia presiunilor este relativ mici. rni~ciirilebrowniene. . dupa care viscozitatea este efectul unui amestec de cantititi de rni~care (a se vedea In special lucririle fizicianului Brillouin). * . aga cum s-a fiicut cu succes pentru gaze. pe cfnd fortele atractive ar f i sau de natura gravitatiei sau de origine electromagnetici. i . n viscozitatea. s-au facut nurneroase ipoteze. opunindu-se la o apropiere a moleculelor.. ~i vitezele avioanelor se apropie de viteza sunetului sau chiar o depigesc. S-a Tncercat ~i pehtru lichide o teorie cinetici. In locul ecuatiei precedente se poate intrebuinta ecuatia: = A 1 care exprimi in mod evident comprimarea volumului de la Vo la V cind pre. Aceste rezistente (forte raportate la suprafetele respective) normale a n t . dupi care viscozitatea ar fi un fenornen de atractie.. ~ & i i n s i lichidul este in m i ~ c a r e . care ar fi cauza rezistentei la compresiune. care depind dk viteze si frineazii miscarea. .numai de compresiune.20-0. rezistenfe pe care -1e vom numi pe scurt presiuni *.. sub actiunea unor forte. La o tendinti de:despirtire -a moleculelor insi lichidui nu se opune neavind decit o foarte mici coeziune. p fiind egal cu p.

partitia vitezelor. care se cheami coeficient de viscoP zitate cinematick Ipoteza lui Newton isi giiseste confirmarea in concordanta rezultatelor teoretice cu experienta.A...qi tinem seama de formula lui Newton (2-6) putem scrie formula:. cu directia vitezei. normalii pe planul P . situate in planele P ~i P'. (2-6) p se n u m e ~ t e coeficient de viscozi tate absolutii sau dinamicc. leu c p . proportionalii cu suprafata a. acest raport este chiar AV/Az care reprezints viteza n . AV cu vi teza de alunecare .. spre deosebire de raportul v = . aceasti vitezi de distorsiune (sau de alunecare a fortelor paralele cu P) . ? . in care mole&lele au vitezele paralele ~i egale cu V AV. Aceste rezistente sint atribui te unei atractii intre moleculele lichidului.. trecind la limiti si introductnd rezistenta tangeGtialii de viscozitate: T = T lim . Intr-adevir.~i cu + 1' - un coeficient p numi t coeficient de viscozitate: Az Sau. Conform ipotezei lui Newton. Daci notim +de deformatie a unghiului xAfB" = 2 ' . intre doul supra fete egale. B se afli deplasate in A' si Bf.astfelc i B f B " = AV At (pe cind A A ' = . . Raportul -A Az + 7 B'B" A'B" A = tg BAB " fAf Az V Pentru At = 1 s. AV Gradientul vitezei -reprezintii deformatia in unitatea de timp a un- Fig. 2-1. Fie intr-un curent lichid in miscare planul P (fig. .. la timpul t dt punctele . numi t i viscozitate. se exercitl o fort5 tangentialii T. tntre p si densi tate.BB" = V At). 2 in care toate punctele au vitezele paralele si egale V ~i planul P'paralel cu P 8i la distanta Az de acesta.datori t i viscozi t i t i i .r .ghiului drept xAB pe care-1 face la timpul t fata A B a unei particule. Schema fortelor de viscozitate ' 9 9 9 t . T- dV P .

..' 'r f)=-. dupi definitia ldati: sau ... Forta de viscozitate se deosebeste de forta de frecare intre solide (care este tot tangentiali) prin mai muit6 caractere: a) este proportionali cu suprafetele in contact.. b) nu depinde de presiune (rezistenta normali). Alercur ..... 0" In kgf slmZ 4 0° 1 10" 2 0" 3 0" 50" 6 0" Greutate specif icZi (18' C ) .?-.......... m. denumiti si stokes.. kgf /m3 Ap5 ... scizind cind temperat ura creste. Coeficientul de viscozi tate cinematici v = L a r e dimensiunile: P . Aceton5 ..S.... in cm2/s unitate. # v = F T L-2 F L-4T2 = L2 T-1... Natura dimensionali a coeficientului y este. ... I .. deci se exprim5 in unititi egale cu m2/s.- A?- : -- . 4 %* <--: --.. analogi cu formula alunecirii corpurilor solide:. . Toluol ..G. 4 ..S...t i ( a ticitate la tiiiere G a1 solidelor. 9 Tabela 2-3 Viscozitatea dinamicii a unor 1 ichide la diferite temperaturi I Substanfa Viscozitate dinamicii lo".. iar unitatea C.. AIcool etilic .. ~oeficientiide viscozi tate variazi in raport cu temperatura.... .G.... Sulfur5 de carbon . I A k ..182 40 181 93 - 12. Tetraclorurii de carbon .. Propriet wile f lutdelor 21 *-- i . Piridin ....-. . iar in sisternul C.D&i coeficientul de viscozitate p la fluide este analogul modulului de elas... numiti poisel=l dyni s/cm2.-?S<>.. 1 - <> G ? .....7 136 44 138 78 - Poise-citegte puaz.... Tetralin .. 1 . .... Glicerin5 .... .. Urlitatea cu care se misoari coeficientul y este deci: I kg x 1 s/l m2 (in sistemul tehnic)...... Xylol a. Benzol ... Fen01 . 1 93 .

2-2.. care are la intrarek2.... Dacg t impul necesar scurgeri i a 200 cmd a p i distilat.. Exist.. Pentru a obf ine viscozitatea cinematici din numirul de grade Engler.02 mm diametru interior si la iesire 2. se intrebuinfeazi tabelele si formula empiric.... a lui Ubbelohde: 9 Fig... a cirui capaci tate intre nivelurile a si b este de 200 cm3 si a1 cirui fund este previzut cu un orificiu circular la care se pune un ajutaj cilindric de 2 cm lungime. D-5m in tabela 2-4 valorile lui pentru titeiuri a din diferite pgrti ale lumii..... iar eel necesar scurgeri i aceleia~icant i t i t i de lichid este t. Pentru uleiuri se obi9nuie~te se calcula cu viscozitlti cinematice............ printr-un ajutaj cilindric. lo0 1 20° 1 30° ( 40' 1 50° 1 60° Rominia . - Tabela 2-4 Valorile 106p...9 f 0....8 0.. Viscozirnetrul Engler lo6 v = 7.. In mod obisnuit. mai multe metode pentru misurarea viscozitifii lichidelor. pentru uleiuri se foloseste aparatul Engler..... a cirui schemi este d a t i in figura 2-2. ............02 mm. cu ajutorul ciruia se m i s o i r i viscozitatea relativi..32 E 6.31 . la 20°C este to. de aceea se folosesc tabele de valori experimentale. Viscozitatea mercurului este printre cele mai mici.. nurndrul de grade Engler a1 viscozitiif i i este: 9 9 7 9 + - -..... Aparatul se compune dintr-un rezervor.. Viscozimetrul Engler.. In kgf s / m 2 Viscozitatea dinamicii a unor titeiuri Provenienta ..... Burma . intr-un timp cu atit mai lung cu cit viscozitatea lichidului este mai mare... Persia .. 87 500 57 400 28 100 - 38 600 7 200 13 000 1 690 36 500 20 200 2 300 6 500 1 060 19 600 1 1 400 1 340 3 700 740 9 800 6 600 1 060 2 500 580 - 4 700 920 1 900 7 A t..Variatia viscozititii lichidelor in functie de ternperaturi nu poate fi exprimati prin formule simple........[m2Is1 E (2-7) . Texas .. se bazeazi pe faptul ca un volum de lichid determinat se scurge dintr-un vas.. Trinidad . Rezervorul st2 intr-un vas cu a p i a cirei temperaturi se mentine constanti. in raport cu viscozitatea apei.

Tabela 2-5 Transformarea gradelor Engler in valorile coef icientulu i de v iscozitate cinematic2 v. . c) Coeficientul de viscozitate variazii incet si cu presiunea. ' . \ . dar pentru presiuni foarte mari (10 000-30 000 at) cregterea este mai degrabii exponential5 (E. a) Rezistenta datoritii viscozitiitii face ca lichidele in migcare sii se incilzeascii.-produc migcarea.L- . 1 b) Inversul coeficientului de viscozitate dinamicii -poate f i luat drept mgsurii a P fluiditiitii. . in m2/s 2>i +. cregterea lui p este aproximativ p~oportionalicu presiunea p. consti tuind o nouii ramurii a mecanicii : reologia.-. . scizind in general cind presiunea cre~te. Observatii ~i concluzii / i # \ - ' 7 -. mulele empirice. e) Nu numai coefjcientul de viscozi tate variazii. -*.. w '. de aceea acest aparat se intrebuinteazii mai mu1t pentru uleiuri. ' I +Y 'i . 1 t. Sub 10% = I m2/s viscozimetrul Engler nu dii rezultate valabile.. =>:I*. Gazele au lnsii o comportare newtonianii. tn functie de toti factorii care influenteazii aceste proprietiiti. -. 4 . . Zolotth). In tabela 2-5 se gisesc valorile lui v in functie de numirul de grade Engler. dar insiisi legea rezistentei tangentiale a lui Newton nu este riguros valabili pentru licl-iide la toate temperaturile. crescind cu aceasta. Pentru cre~teride presiune pin5 la 1 500 at.- i r - .?% . Coeficientul de viscozi tate depinde de compozitia chimicii ~i de greuta tea molecularii.Aceastii cornportare este atribuit5 migciirii prin comprimare a spatiului liber intermolecular. . Punctul de plecare a1 acestei gtiinte P1 formeazi cuno~tinteleaprofundate cu privire la viscozitatea ~i elasticitatea corpurilor. W. ci numai fn zona nu prea apropiatii de punctele de vaporizare ~i de solidificare. d) Studiul curgerilor diferi telor corpuri deforrnabile a luat o dezvoltare insemnatii fn ultimul deceniu. ceea ce insearnnii c5 se pierde energie consun~indu-se parte din lucrul mecanic a1 fortelor care o . -. l : \ . mai exact decit prin for.

a. ~ x d e r i e n t e analoge s-au ficut qi pentru gaze gi concluziile sint identice. a = 0.reopantiiU. Dar mi~carea n insiigi nu este influentati de adeziune. degi fictiune matematici. Adeziunea Intre un lichid gi un solid se dezvoltii la suprafata de contact forte de atractie. gradientul vitezei se noteazii primind denumirea de . pentru mercur la aer . chiar daci discul este numai in contact cu lichidul. 2. dar in acest caz p nu rnai are acelea~idimensiuni fizice ca viscozitatea definiti prin legea lui Newton. Capilaritatea 'Intre doul lichide in contact se exercitii in suprafata de separatie o tensiune uniform. S-a dovedit experimental.. A 2. ci o functie de gradientul de viteza ~ i . iar misciirile lichidelor nenewtoniene la care aceastii lege nu mai este valabilii nu &nt din domeniul hidraulicii. ci apartin reologiei .dtensiunea forma rnai general& sub 7. la fluidele real. Astfel pentru a p i la 20" C.dupii scheme de calcul simplificate. chiar dacii lichidul este in miscare. prin tuburi Pitot special construite.0077 kgflm. In toate capitolele ce urmeaza. este totusi un concept de mare folos. Pntr-o aproximatie . perrnitind studiul unui mare nurniir de fenomen. fir5 sii fie cufundat intr-fnsul. In rezumat. ei de viscozitate.6. Atunci e In care p nu mai este o constantii.. Se poate verifica adeziunea prin unele experiente: un disc perfect lustruit se invfrtegte in jurul axei sale fntr-un vas cu lichid. numite forte de adeziune. tensiunile tangentiale se vor considera proportionale cu gradientul vi tezei.Hidraulica Pentru a exprima legea tensiunii tangentiale la-un lichid-nenewtonian. Se constatii cii lichidul cap5tii o mi~care rotatie fn veciniitatea disde cului. la aer. cii pin. . numi t i tensiune superficialii. la distanta de ordinul unei sutimi de milimetru de la perete existii un strat de lichid aderent.uneori admisibilii .Lichidul perfect" necompresi bil ~i neviscos...1. materia se va considera omogenii si izotropi.1. care se exprimii in kgf/m.5. adicii structura molecularii si proprietiitile fizice ale ei se pre'supun identice in toate punctele si nedepiizind de orientarea dupii anumite directii In sfirgit. P repaus. lichidele reale sint compresi bile ~i viscoase.

= . mercur este -14.<* . misurate in mm. P fy -. . z i ' .. Asupra fenomenul ui cavi tational se va reveni cu detalii. Q rt S ' I Lichidele absorb gazele cu care vin in contact. apa contine un volum de aer egal cu circa 2 % din . conform legii lui Henry: Greutatea gazului dizolvat creste proportional cu presiunea. La temperatura o b i ~ n utii si la presiunea atmosferici. . ! au fost puse in evident2 pentru prima oar: la tuburile capilare. exist2 relatia lui or ell. Pentru a p i .. . Asupra capilarititii se va reveni cu detalii si aplicafii intr-un paragraf -. - In tabela 2-6 se grupeazi valorile constantelor fizice ale apei la diferite temperaturi..olumul s i u .055 kgf/m. . $ 3 / .- * . Sint putine fenomenele hidraulice in care forte atit de mici ca cele de capilaritate s2 a i b i o influenti sensibili. In acest din urmi caz.1. pentru . deosebi t . Aceste tensiuni se numesc si .sf.* +-- ?y .- . i $ & . . (la aer) a 1 0Bm2/kgf 1 0%2/s kgf / m . Tensiunea superfic. ProprietWile fizice ale apei 9 -7. valoarea constantei este de 31 la 0" C si 30 la 20" C. Unul din fenomenele de capilaritate cele mai cunoscute este ridicarea sau coborirea nivelului intr-un tub foarte ubtire.t': 2. ! 9 9 I?. - . j 2. - +& Tabela 2-6 ProprletPtile apei pure la presiunea de 1 ata Temperatura Greutatea specific5 kgf/m3 Y Densitatea kgfse/m4 Q Compresibilitatea x I I Viscozitatea cinematic3 Y .$ . datoreste si tensiunea superficiali.. P.8. o parte din gazele dizolvate se separi si in acelasi timp se vaporizeazi ~i din lichid. - f \ K--... Aceasti denivelare este datorit2 acelora~iforte moleculare cirora se . a . degajarea gazelor se face violent ~i ele formeaz2 impreuni cu apa o emulsie foarte compresibili care poate perturba fn mare misuri 'fenomenele hidraul ice (cavitatia). . astfel cii volumul gazului se menline constaht. % = bi. . mai ales dac2 presiunea scade i u mult sub cea atmosfericii. 2. Dacii presiunea scade.forte de capilari tatec'. rntre diametrul tubului d si inilfimea h a lichidului in tub.C Propriet&#ile f luidelor 25 a= 0.> *?. deoarece tet**: .: hd = const.

prin expansiune . in care v si p se i a u din tabela 2-6. deci in domeniul practic coeficientul x ~ o a t ef i socotit constant.0147. I n ceea ce priveste viscozitatea gazelor. ~ s t f e la 0°C in l . Apa in contact cu aerul absoarbe mai mult oxigen si mai putin azot. Cornpresibilitatea. apa oceanelor continind in medie 35O/.42"C. stanta.Greutatea speciffti.0294 f a t i de 18 .B°C gi fierbe la 101. astfel cii greutatea molecular5 a apei grele este 20. in "C. pentru o presiune de 1 000 a t . ca mirirea volumului la inghet . Apa grea ingheatii la +3. Apa grea este forrnati dintr-un atom de oxigen (greutatea atornici 16) ~i doi atorni de hidrogen greu (Deuterium) a ciirui greutate atomic5 este 2. In naturi apa contine materii in solutie si in suspensie. volumul ar scidea abia cu 5 % . Tot aceastii ipotezi ar explica si celelalte knomalii.. 2.. ap5 grea care nu are nici o influentii sensibilii asupra proprietiitilor mecanice ale apei. Absorbiia. Apa grea. iar apa incarcat5 cu noroi rezul tind de la dragaje contine de reguli 1/12-117 pimint.6"C. ceea ce s p o r e ~ t e pe y pin5 la 1 200 kgf/m3. 9 .un spatiu oricit de mare si au o compresi bili tate mare. si diferi te proprietiiti op tice. xscadeputin cu presiunea ~i numai de la 1 000 at in sus sciderea este importanti. Coeficientul de viscozitate absolutii se obtine cu relatia p = vp.greutatea molecularii a apei obi?nuite. fat2 de raportul in care aceste gaze se gisesc in aer. Viscozitatea. pe cind in a p i 34% 0 si 66% N (in volume). aceasta creste cu temperatura. De fapt.O).aer se afli 21% 0 ~i 79% N . coeficientul de viscozitate cinemat ic5 variazi cu temperatura. dup5 Iegea: i 0 fiind temperatura. Aceastd a i o malie este explicati prin ipoteza c5 apa p u r i este un amestec de a p i solid5 care este a p i polimerizati (molecule grupate) si hidrol (solventul cu formula H.i gazelor cu urmitoarele particulari t i t i : Gazele ocupi . greutatea sa specific5 maxima este la 1 1. Ecuatia fizici a apei este: 9 9 Astfel. Se vede din tabela de mai sus c5 densitatea apei pure scade cind creste temperatura. la presiunea con. fn apa natural5 se aflii aproximativ 2°/0. Volumul gazelor variazi foarte mult cu temperatura.. Dupi experientele lui Poiseuille. daci s-ar mentine x = const . avind ins5 valoarea maxim5 nu la 0 ci la f 4" C. PROPRIETATILE GAZELOR 9 Proprietiitile lichidelor aritate mai sus sint comune . ceea ce mireste greutatea sa specific% Astfel. siruri are y = 1 028 kgf /m3.2.

: .. Oxid.83 0. Pentru gazele per fec te se apl ici legea lui Boyle-Mariot te si Gay-Lussac : 9 "- :.096 2. ... . ia urrniitoarele valori: -+ .712 40-6 [kgf s/m2] independent de presiune.1 14 1.24 0. '...... . . '.. in sffr~itC este o cons t a n t i care.. >.- -: '\ fn care indicele t se referi la temperatura t°C. *. $$ '... este aplicati formula lui Southerland : n .139 1.P' . ..<\ .. . :. iar indicele zero la 0°C.. . ....95 0. .12 0. i t .. : Azot . .19 0.:..'> .'2...65 0....71 0........ .59 0. Intre volumul specific astfel definit si volumul real a1 gazului de greut a t e G exist2 relatin: 7 7 >..142 1..&> . ' !j..293 0. Pt = Po 3: .121 1. .. .Proprietwile fluidelor 27 Coeficientul de viscozitate a1 aerului variazi conform formulei urmitoare.273 C I + -T ' 9 . sint volumele ce ocupi 1 kg de gaz la ternperaturile 0" resp. * 1' ................130 1.99 0...I Tabela 2-7 Gaz Gaz C Aer .. ....245 -: Ecuatia caracteristica' a gazelor... Oxigen . pentru diferite gaze...108 2........ \ .149 1.....137 1.06 0... v (m2/s) . ...'..127 1..\/ ....' .. ' y.20 0.. -7: Pentru viscozi tatea gazelor.. .... .217 0... ... P (kgf s2/m4) 10dp(kgf s/rn2) .. in care 0 este Qemperatura relativi P grade C: n ...34 0..: A:.: + .. 225 Etilen C2H4 322 Propilen C3H. po = 1..132 1..39 0.. +L ). (Hidrocarburi grele) -245 (in rnedie) Tabela 2-8 Propr iet5t i le f izice ale aerulu i considerate la presiunea atmosferic5 normal5 Temperatura. - y .07 0. . %. ...~ ....... ' 6.... g..170 1..... 3 112 126 102 102 270 73 Hidrogen 164 Metan CH. a q .77 0.. P general..113 1.. . de carbon .33 0.?$' - vg C - 4.. 0" C. . . .........101 2...94 0.> 9. . :.. "C --20° 1 -10°1 0° [ lo0 1 20" 1 40" 1 60" ( 80" / 100" $ y(kg/m3) .. i Bioxid de carbon ... ... .. ?f.:.192 0. . .. I. C 1 + ....H. C........ .. ' k.. .. . 1.123 1. In care v.

.41 5. Metan (CH..... fn care v este volumul unui kilogram de gaz...y.. Pentru amestecuri de gaze se ia in calcul coeficientul x= nlYlcp1 nlylcvl n........ Etilen (GH.... daci sPnt izolate bine..... I a t i valorile exponentului adiabatic x pentru citeva gaze: Tabela 2-9 X Gazul x x - 1 Bioxid de carbon (CO............) ...... formula d i deosebiri importante f a t i de realitate.... se aplici . Daci transformarea gazului (variatia de volum si de presiune) se face lent. ........46 4. Aer .. Legea lui Boyle-Mariotte se exprim2 si sub fcrms: ......) .... ternperatura riimine constanti ~i atunci se aplici legea lui Mariotte.... 0 asemenea transformare se numeste izotermi...OO 3.... Daci transformarea se face repede..293 1... e '* este raportul dintre cildura specifics la presiune constanti si cildura specifici la volum constant.....53 3.. 1...23 3..50 3... cu formula: L= sau.. 0 asemenea transformare se n u m e ~ t e ...adiabat ici"............) ....407 1.401 1........ astfel incit cildura ce s-ar produce prin cornprimare s i poati fi cedati............ Azot (N. i pe cind la presiuni mari ~i temperaturi joase.... Oxigen (4) .401 4. i n care ni este cota volumetric2 a fiecirui gaz din amestec.401 1.50 3..50 Lucrul mecanic produs la expansiunea unui gaz se calculeazii din diagramii............ relatia: unde 9 x -'.......) ...250 1.La gazele reale se poate aplica formula (2-12) pentru presiunile o b i ~ n ute.........cv.... + + n2y2cp2 + + . Oxid de carbon (CO) .) .. T este temperatura absolutii iar R o constanti exprimati in m/"C... folosind formula (2-14): X x-1 Yl Fenornenul adiabatic in tervine la curgerea gazului prin sect iuni strangulam sau f n conducte de abur cu circulatie rapidi..310 1.......396 1.. Hidrogen (H.

.... Hidrogen (H.......) .....59 19. Tabela 2-10 Proprietiitile citorva gaze la 20°C ~i 1 at presiune Gaz Greutatea molecular3 Greutatea specific5 I ~onstanta R C X 3 - P M i kgf /maloo m 1°c cv Aer uscat .. 29 32 28 2 44 64 17 16 1.xgz Po ~i y = Yo p2 P -...27 26.1 028.0898 1....) ..) .293 1.......) .977 2.. folosindu-se ecuatiile date mai sus....30 1....la care procesul de expansiune nu este des5vtr~itadiabatic ~i In acest caz se ia P loc de x.. 35 ctt este la 8 000 m adincime? dp Folosim ecuatia fizicii sub forma diferentialg ...40 1....429 1......... Metan (CH.26 420....251 0..) . un exponent n avPnd valori n cuprinse Intre x ~i i . mercur)...927 0........24 49.40 1. Azot (N... Legea hidrostaticii (v.. Oxigen (0.. 2) Care este greutatea specific5 a unui gaz la care se cunoa~tevaloarea constantei R (temperatura 0°C ~i presiunea 760 mm col..40 1.50 30...6 1 ..90 1.) . dp 1 1 ...... Amoniac (NH...777 29.. g5sim la 8 000 m adfncime y = 1 070 kgf/m3 (s-a negliiat variatia lui g cu adincimea).. Deducem din aceste dou5 ecuatii: dp = xpydz.= xgdz. Rioxid de carbon (CO..din.. deoarece densitatea variaz5 P continuu cu adincimea z sub suprafata liber5 a lichidblui...79 52.407 1.. pv = R T .) ......25 1... Bioxid de sulf (SO.........31 s 36 1) Dac5 greutatea specifics a apei de mare este la suprafat5 . fnmultind cu G ~i tinInd seama c5 V = vG .27 13.. ........ capitolul urmgtor) este: dp = ydz = gpdz.aceea a apei dulci.xyoz F5cind calculul numeric cu yo = 1 000 36 35 kgf /ms ~i x = 48 10-lo m2/kgf...778 0.Proprietwile f luidelor 29 Expansiuilea politrop5 se folose~tela calculul ma~inilor.= xdp.29 1. in care ins5 se inlocuie~tex cu n.

3) Ce greutate are 1 rn3 de aer la O°C. -R+R1 R1.tan) * = 52?90.R2 () a . Pe de altii parte. dupg legea lui Boyle-Mariotte . p1 ~i p2 presiunile ~i R . = V ~i G1 + G. R1 = 26. G1 ~i G.Care este proportia in volume a celor dou5 gaze componente in unitatea de volum a aerului? Fie G.R2 = 0. = G.27. S se calculeze greutatea volumicii ~i constanta acestui amestec. . (arnestec) = Din ecuatia lui Dalton se obtine R Apoi 50. B Care sint presiunile partiale pe care le exercitii fiecare din aceste gaze in amestec? Se cunosc: R I (.50.. Dupg legea lui Dalton: apoi G = G1 + G2 ~i R = 29.27.26 (cf.737 kg.. greutiitile aerului. tabelei 2-10).R2 = 0. rezulti: 5) Un amestec de 50 kgf gaz rnetan ~i 7 kgf aer la 0°C se afl5 la presiunea atrnosferic5.Gay-Lussac: - In s f i r ~ i t . R2 = 30.R2 R 1 .263 kg. = 29. R1 si R2 constantele gazelor respective.tinfnd searna cii Vl + V. rnercur? 4) Cit oxigen ~i cit azot sint continute intr-o cantitate de 1 kg aer la presiunea atmos fericii? .CEt este presiunea partial5 a oxigenului gi cit a azotului? . p . oxigenului ~i azotului. GIw= G R . G2=G. la presiunea de 760 rnrn col.

Aceasta este desigur o ipotezi care are avantajul de a studia miscarea fluidelor f5r6 a fine seama de anurnite misciiri de agitatie ale molec. spre deosebire de alte fenomene din fizica. ca: adeziunea. be viscozitate si incornpresi bil. Conceptii simplificatoare ale unui fluid. cum ar f i miscirile browniene. modelul cel mai simplu este a1 unui fluid lipsit de greutate. r d Studiul miscarii unui fluid se face. capilaritatea etc.1. formati dintr-un n u m i r maie de molecule. sfera sa u orice forrne cui be."".ipoteze simplificatoare in ceea ce priveste proprietitile fluidului ~i structura m i ~ c i r i i . ci o particuli mai mare. tktraedru.1. calcul ca un element infinit mic. ficindu-se ipoteza c i fluidul este format dintr-o infinitate dk particule infinit mici care se mentin in contact prin actiunea si reactiunea unor forte. ceea ce permite aplicarea principiului continuititii materiei. celelalte pot lipsi in total sau numai unele din ele. &xperientane deterrninii a admite cii particula elementar5 a unui fluid in miscare nu este molecula.lelor. elemente d i cilindru (in cazul coordonatelor cilindrice). dupii cum l i se atribuie un grup de proprietiti din cele mentionate.. "1 */ . ~ o i u ~ i aceasti particuli este suficient de mici pentru a f i considerati in. STRUCTURI $1 MODELE 3. ca in cele mai multe probleme ale fizicii. desi. adici deformabiliiatea. Sint totusi numeroase cazuri de misciri ale fluidelor in care numai f l u i ditatea apare ca proprietate caracteristici. Forma particulei ce se consider. 7 w. viscozitatea ~i cornpresibilitatea fluidului existi ~i actioneazi in orice m i ~ c a r ea unui fluid. 3. greutatea. Se creeazi astfel diferite models uzecanice ale unui fluid. miscari care nu i n t r i in calculele hidraulick. d u p i cum influenteazi si alte proprietiti. plecind de la e'cuatiile diferentiale ale miscirii.1. Nu se face nici o ipotezii asupra formei si dimensiunii particulei.d u p i cum se giiseste comod-se admit particule in formi de paralelipiped.. ins2 in mai mici misirii. avind ca singuri proprietate fluidi tatea.Este adevirat c i fluiditatea.2. Un 7 .d a t i fiind complexitatea fenomenului . \ 3.Capitolul 111 Nofiuni fundamen tale gi ecuaiiile generale de migcare ale unui mediu continuu \ . I . in calcule si demonstratii este arbitrarii si . Astfel.1. Particula fluid% r 1 i \- . Modele mecanice ale fluidului 9 Studiul m i ~ c i r i i unui fluid necesiti .

(De exemplu. fntr-o prim2 aproximatie . compresibilitatea etc. ? 3. In naturi. Pe'misura adincirii studiului mi+clrilor se consider. degajfndu-se. fie de acelasi fluid. sediu a1 unor fenomene speciale.H idraul ilca astfel de fluid este desigur fictiv. in tehnici se intilnesc m i ~ c i r i reale ale fluidelor. fntrucit si elementului de solid real i se atribuie acelea~iproprietiti ca gi elementului'de fluid real: greutate. n mult mai accentuatl la corpul fluid.3. Curentul se defineste ca o mas5 fluidi in care cea rnai mare parte a particulelor elementare pariicip2 la o miscare generalii care are loc intr-un spatiu . anume migccirile poten#iale definite prin existents unei functii de potential a1 vitezei. particulele pot avea si misciiri dupii alte T T . De aceea. rezistenfi la alunecare (corespunziitoare viscozitiifii) ~i deformabilitate. simplificat doar fntr-o mica miisurii. i n lichid real contine gaze in disolutie care. Structuri $i clasificiiri de miqciri Miscarea unui fluid are loc de obicei intr-un spatiu limitat.1.uneori grosolani urrhind ca intr-un a1 doilea . in cazul unei migciri potentiale. viscozitatea. urmfnd ca specializarea sii se faci in capitolele urmiitoare. dar nu absolut de toate proprietiifile si nici de fenomenele secundare care fnsofesc o miscare. se poate consider. fie de alt fluid.de obicei . care pot f i studiate luind de bazii acest model simplificat.stadiu a1 studiului s i se considere si celelalte proprietiti ale fluidului real. Individual. perturbi miscarea. nu in ceea ce p r i v e ~ t emigcarea unui element infinit mic. m i ~ c i r i agitatie si perturbiri cauzate de un impuls local. Deosebirea este rnai ales P ceea ce priveste deformabilitatea. +compresibilitate. Mi~ciirile potintiale servesc ins5 gi la studiul miscirilor fluidelor reale. 9 T . sau un lichid care curge fntr-o albie cu o suprafat5 liberi In contact i u atmosfera antreneazi dupii sine un curent de aer etc. vom porrk la studiul mi~ciirii ~i a1 ecuaf iilor de miscare ale fluidelor de la conceptul rnai general de mediu cont inuu deformabil ' pentru a stabili ecuatiile fundamentale valabile atft la solide cit si la fluide. fn anumi te cazuri.sau aproape aceea~i ca . dar avind greutate. I n s i ~ i not iunea de fluid real considerat5 in hidraulicii este tot un model incomplet. dar sint cazuri riumeroase de migciiri. care se consideri f i r viscozitata si incompresibil. Clasificarea misciirilor se poate face dupii diferite criterii astfel: a) Dupg forma'generali a miqdrii fluidului se deosebesc trei tipuri disde tincte: curenti care se transmit prin masa fluidi. printr-o suprafa{:a' de discontinuitate. un fluid Pntr-un spatiu infinit (de exemplu aerul atmosferic) care are generali. cfnd distributia vitezelor si a presiunilor este aceeasi .lirnitat. ciici se fine seama de toate proprietiifile principale. iar P acest fluid se misc5 un corp solid (de exemplu avionul) n o mi~care care antreneazi in jurul si in spatele s i i i o cantitate de aer separati deaerul atmosferic printr-o supra fati de discont inui tate. sint ins2 cazuri cind sthdiul se face rnai comod considerind c i miscarea s-ar efectua fntr-un spatiu infinit. Un alt model este a1 fluidului perfect. Astfel.) Conceptia mecanicii a fluidului nu se deosebe~te concepfia corpului solid de #elasticdeformabil decit fn ceea ce p r i v e ~ t e conditiile de limiti. Spatiul este limitat fie de pereti solizi. ? I A ? . De cele rnai multe ori si fluidul perfect boate f i studiat cu ajutorul teoriei mi~cirilorpotentiale.

--.. . in general. cum sint cei din albiile riurilor si din can-ale. Curenti care se formeaza' 2n jurul unui corp solid aflat intr-un fluid. - 9 \ k t .rotatie in jurul unei axe.-ficind sectiuni in fluid prin planuri paralele cu plicile marginale. fie hchis5 fie des&.' *- directii decit directia medie a mi~ciiriisau. la care trebuie sii observim ci. spectrul m i ~ c i r i i(vitezi. ' 3 ? .: &. Un curen t poa te f i convergent. Axa vfrtejului poate f i o curb5 oarecare.\ din m i ~ c i r i l eelement are mentionate (de exemplu elicoidalij. iniuntrul unor supra fete de discont inui tate necunoscu te. c L - 2$ $ * ' . Un caz particular a1 miscirii bidimensionale este miscarea plana' in sensul definit in mecanici.. -M iscciri unidimensionale. orice dreaptg dusi perpendicular pe planul de bazi intilne~te. - - 9 r. de exemplu miscarea vilu. Migcare-a unui lichid intre doui plici plane paralele este un astiel de exemplu. In s f i r ~ i t . dar pentru determinarea caracterelor principale ale . deosebim: -. acestui fel de m i ~ c i r i ele se pot concepe.I - Notiuni fundamentale si ecuufiile generale de miscare ale unui mediu contbuu 33 a . 2 . . se pot ivi perturbiiri sau regiuni de materie fn repaus.~i s~perpozabil in toate planele. culator sau virtej. printr-un proces de simplificare. Aceste fenomene sfnt inrudite din punct de vedere . la presiuni care nu sint cunoscute. ~i au in general caracterul de unde (umfliituri care s e deplaseazi la suprafata unei ape sau. planuri paralele cu acesta.. la care predominii deplasirile in 1ungul unei linii dr&ptesau curbe.. la care o parte din limitele domeniului nu este cunoscuti prin datele problemei .. Cazul ideal a1 unei astfel de misciri se numeSte fir de curent. + 2 i . g. M i ~ c i r i l e conductele reale sau in canalele reale'sint in de fap t 'tridimensionale. 2. a1 cirei model este mi~carea unui fluid intr-o conducti avTnd sectiunea transversal5 foarte mici. curent poate avea o miscare compusi un g. dar mai ales cu transmiterea sunet u 1u i . . tranzitorii. rilor. viteze. in -. a*-' +A Miscdrile de agitatie se caracterizeaz5 prin oscilatii ale particulelor sau -\ grupuriior de particule in jurul unor pozitii medii.. '4. fluidul curge intre pereti. divergent sau de 7t. iar sectiunea de scurgere trebuie s i rezulte din calcul (nivelul variazi).. presiunile au in general componente dupi toate trei directiile unor axe de coor' donate. M isccrile tridimensionale const i tuie cazul normal la flui dele reale: vi tezele. b) Din punct de vedere a1 desfgguririi in spatiu a m i ~ c i r i i . elemente mecanice identice (traiectorii. Curenti cu o suprafafa' libera' de scurgere. in anumi te zone ale domeniului. . oscilatiile apei in rezervoare ~i castele de echilibru. dar pe care vi teza ~i presiunea sin t cunoscu t e. ci numai presiunea la limi tele dorneniului este cunoicuti. Citeva misciri tridimensionale cu un caracter particular sint deseori intilnite in t e h n i c i ~ prezinti mai multi importanfi: mjScirile axial sirnetrice i si m i ~ c i r i l e elicoidale. matematic cu fenomene din mai mu1te ramuri ale fizicii.).' Curentii nu sint formati numai din mi~ciiriparalele sau cvasiparalele ale w. yP. kt % .. a mareelor.FL chis6 (inchisi la infinit). unde de suprapresiuni intr-o conduct2 sub presiune etc. presiuni) superpozabile.. Mi@i bidimensionale la care predomini deplasirile dupi doui direct ii . . In ac&t caz. ca misciri uni dimensionale. c) Din punct de vedere a1 limitelor domeniului deosebim: Curenti sub presiune.) nu este acela~i . acceleratie etc. Acest din urm5 tip de curent se numeste curent cir. particulelor componente. Perturbiirile produse prin impuls local aduc masei fluide modificiri de form5 ~i de presiuni. . I . prin datele problemei (conducte).

iar lacapitul aval cu un robinet pentru reglarea vi tezei lichidului in tub. lichidul se misci in fire paralele. iar haci curentul e k e cu supraf a t i liberi. presiunile etc. e) Mivcgri laminare vi rnivcgri turbulente . o oglindi perfect netedii ca in miscarea laminar. atit timp cit se meitine regimul laminar. deci curierea se face in straturi paralele (. firul colorat.valori critice. deosebim: Migcarea permanentd sau stationard. in care scop nivelul lichidului in vas este mentinut constant cu ajutorul unui preaplin. d) Din punct de vedere a1 desfiivuririi in tirnp a rniscirii. Miscarea a trecut din regim laminar in regim turbulent. F i i ~ f n d u . Un exemplu de acest fel este mi~careavariabili a unui fluid fntr-o conduct5 fix5. la un moment dat.lamina6' latineste inseamnii strat. intr-un acelasi punct. devine sihuos. Urmeazii o ultimi clasificare rela t iva la ins. fir8 amestec in ' intre straturi) si de aceea o astfel de miscare s-a numit in regim laminar sau regulat sau in regimul lui ~oiseuille. determinat in spatiu. de la un moment la a1t ul. datori t lui Reynolds. firul incepe sii se destrame in mai multe fire mai subtiri care se incruciseazi. In acest caz rimin constante in timp gi acceleratiile. Miscarea variabild. se intretes. dar si egale ca ihtensitate in toate punctele. se i n g r o a ~. Dintr-un mic rezervor cu lichid colorant. (fig. 3 1 .$ structura fizici a miscarilor. Clasificirile precedente se referi la structura geometrici. Migcarea uniformd care este un caz particular a1 miscirii permanente. Totodata variaz5 si acceleratiile si presiunile in punctul considerat. La canalele cu suprafati liberi. clasificare ce se impune la studiul miscirii fluidelor reale. 9 I 9 9 9 9 t .. Mi~area semipermanentd la care vectori i vi tezelor au directii f i xe in fiecare punct din spatiu. Se face s i curgi lichidul cu vitezi constanti. vitezele fiind nu numai constante in timp.~ ~ observatii asupra miscirii lichidelor in conducte. printr-o deschidere a robinetului.Curenfi sub formd de jeturi sau vine E interiorul altui fluid la care limita n domeniului este chiar suprafata vinei. Daci.dupii numele unui medic francez care a studiat-o pentru prima oari mai aminuntit. sau cerneali neagri. variazg in timp gi forma acestei suprafete. componentele vitezei fluidului sfnt constante timp. acesta coboari printr-un tub subtire spre a pitrunde printr-un injector fin (tub convergent) in tubul de sticli. iar dupi un scurt parcurs masa lichidului se coloreazii uniform. iar imaginile reflectate se deformeazi ~i joaci. Firul de lichid colorant injectat paralel cu axa tubului se mentine drept si subtire pe toati lungimea tubului. s-a constatat c i daci diametrul tubului si vi t<za medie a lichidului sint destul de mici. sau de anilini sau eozini (cerneali rosie). 'traiectoriile part iculelor nu se incruciseazi fntre ele. ceea ce dovedeste cii lichidul colorant nu se hrnesteci cu lichidul din tub. insi intensititi variabile cu timpul. cind vitezele in acelagi punct determinat in spatiu variazi 'de la un moment la altul. vi teza in tub creste. la care. i daci viteza este suficient de mare. cind apare turbulenta. Fenomenul descris se poate invedera cu ajutorul unui dispozi tiv experimental . care consti intr-un vas cu lichid la care se racordeazi un tub de sticli previzut la capitul din amonte cu o pilnie de 'racordare. Materia coloranti poate f i solutie de hipermanganat de potasiu.. se indoaie in mai mu1te locuri. suprafata apei nu mai formeaz.

s-a stabilit experimental si teoretic c i in migcarea laminar2 lichidul intfmpini o rezistenti proportionali cu viteza medie. pe unitatea de lungime de conducts. la viteze mici. care depinde de cei trei parametri sub forma: 9 9 - 9 99 . viscozi tatea scade sub o anumi t i valoare .. vi teza medie trece de o anumi tii valoare cri tici". 2 4 Migcarea turbulent2 este cu mult cea mai rispinditi in natur2 si in tehnici. &-C t% . cu tuburi de diaa e t r e diferi te si variind si vi tezele lichidului. diametrul trece de o anumi t i valoare . unui curent in regim laminar sau rezistenfa la inaintare a unui n corp mobil cufundat intr-un lichid in repaus. Aceste rezultate.'- p -. diametrul ~i viscozi tatea..criticii" a diametrului . cufun9 - tufbu/cn1 Fig.laminar sau turbulent . Reynolds a demonstrat (in 1883) cii natura regimului de miscare . rezistenta pe care o opune uncorp fix. Tot astfel s-a stabilit c i P regim turbulent rezistenta in toate aceste n cazuri de migciri este proportionalii c. I . a uneori regimului turbulent i se spune regim hidraulic. Aceste aparitii nu sint singurele care deosebesc cele doui regimuri de migcare.. t.. date fiind diametrul ~i viteza. Astfel. pitratul vi tezei relative.4 -2 5 r -! 8 . au condus la formularea unui numiir cri terial nedimensional. k. in s f i r ~t icind. date fiind viscozi tatea si vi teza.. Experienta Jui Reynolds (turbulenta) L . de asemenea cind. de asemenea. X I .. \ .I Nofiuni fundamentale gi ecuafiile generale de migcare ale unui mediu conthuu 35 . : i -. L 2 - dat P fluid. si anume: trecerea misciirii se face din regim laminar F regim turbulent cind. 3-1.depinde de toti acegti trei parametri : vi teza medie. Printr-o serie de experiente ficute cu diferite lichide. date iind n diametrul ~i lichidul (viscozi tatea). proportionali -cu viteza. '< .i- \ 4-. . ~ i i c ~ r turbuea a f i studiati in aminunt la Cap. d : . desemnat cu literele Re.cri tici".. este.

trepidatii. neregularititi in peretii tubului). fiuriea vie. 2) Am afirmat c i numirul -Re este nedimensional. astfel: Vcr = Re. deci ~i la gaze. . iar v. m i n < 2 300. fnsi Sn conditii de instalabilitate. Intr-adevir: a 3) La sectiuni ale conductei de alte forme decit cercul. Cind acest numir intrece o anumiti valoare .la conducte cilindrice foarte lungi..si care se cheami numlirul Reynolds a1 misciirii. in anumite conditii.... d este diametrul interior.2. De exemplu: . v ' v. Un sistem continuu se caracterizeazii. 9 - 3.in conditii speciale.. dupii descoperitorul acestui hriteriu.. ECUATIILE GENERALE DE MISCARE ALE UNUI MEDIU CONTINUU 9 3. In aceastii formuli. de mivcare ale unui sistem continuu 9 Un fluid poate fi considerat ca un caz particular a1 unui sistem (sau mediu) continuu. cfnd se eviti orice cauze de perturbare (ca zgomote. Asemenea forte de legiturii sint fie de natura unor forte elast ice de compresiune sau 'de tractiune.1.normale pe suprafata care limiteazi particula..2.. $i in tuburi convergente s-a putut realiza menfinerea regimului laminar chiar pentru viteze de 25 x V. miscarea trece din laminari in turbulent& Vi teza critici. dar cele divergente au Re.critici"..- Vd RL 9 9 Re. Ecuatiile diferenfiale. -la tuburi convergente Re. > 2 3 2 0 . Aceasti mirime este folositi mai ales in miscirile turbulente. ca fiind format dintr-o infinitate de particule materiale suficient de mici pentru a putea f i considerate ca infinitezimale care rimin in permanent: legiturii intre ele prin' forta de atractie moleculari. lichid sau gaz).Re. -.razi hidraulici". 9 b 1) Mentionim c i fenomenul este general pentru toate fluidele.. -sl V . diametrul critic ~i visiozitatea criticii se obtin cu ajutorul numiisului Re. = 2 320 reprezinti valoarea critici inferioari sub care nu poate exista miscare turbulenti.. care fn cazul unei conducte cilindrice circulare este 2 320. . = 2 500. fie forte de frecare. in mod esential. posedind proprietifile mecanice care sint comune materiei sub orice stare (solid. x este perimetrul udat ~i raportul lor Q/X poarti numele de . V d dcr=Re. Zangentiale la aceastg - . V este vitezi medie fntr-o conduct2 circulari. diametrul d poate f i in~ocui in formula lui Re in mod aproximativ cu 4 ~ / x in care Q este sect . .. coeficientul de viscozitate cinematici. dar regimul laminar se poate mentine si pentru valori ale lui Re > 2 320.

material.particula este in miscare si supusii unei accelerati i .. a. $i pe contur atit in repaus cit si P miscare.*t* . L. a fortelor de tensiune si a for..pe cind la corpurile solide exist5 forfe de frecare interna .- l - " 9 a. - d. 0 a treia categorie de forte intervin numa'i in timpul si atit timp cit . a 9 Fig.. - 7 . -t In afarii de aceste forte de tensiune care asigura' continuitatea mediului .fortele masice. Pe cele trei fatete care concurii P A . p.forfa masic5 specifici" ~i are dimensiunile unei acceleratii (LTB2)). numai in timpul miscirii. portionale cu masa particulelor.. sEnt u.. i d < :' %.. Forta masici. -. ~ c e s t e asint forlele de ' inerlie.tensiune" (in sens general) sau . v. 5 . numai de compresiune (. rr Z t 9 ' 7. virful A fiind k " 5. . p. Starea eforturilor pe fetele unei particule k % Sii consideriim acum (fig. . a.supr/afati.fatetg . ~otAdatii. w si o acceleratie avind componentele a. ' .indicele aritind .efort6‘. -9 . raportat5 la masa c5reia-i este aplicati.presiuni"). dz). . - 1' . . avfnd'dimensiunile FL-? Este de remarcat ci.'-animat de o vitezii ale cirei componente dupii cele trei axe de coordonate -.telor de inerfie. tensiunile normale se consider2 . se admite c i mai actioneazi asupra part~culelor. dy. Raport ul dintre forti si suprafata corespunzii toare se cheami . deoarece tensiunile de tract iune sint negli+ . la fluide.. 3-2. . se consi der5 tensiunile normale p. *ecuatie de echilibru intre suma fortelor masice. 3-2) o particulii infinitezimalii a unui sistem de ?re ~ c o n t i n u u forma unui paralelipiped elementar (dx. fortele de frecare apar n . condifie necesari pentru producerea fortelor de frkcare. pro. se numeste .deci aplicate in centrul de greutate a1 fafetei .' jabile... forte datorate unui cimp de forte de atracf ie. ~ r i c e i ~ c a r ea unui sistem continuu poate f i deci exprimati printr-o m . uniforme pe fiecare n . sistemul este deformabil.cum este greutatea (cimpul newtonian) sau fortele de atracf ie magnetic2 . avind inten'si tat& = mas2 x acceleratie si sens contrar vectorului acceleratie.. + & . lifluide.. f n sfirsit.

pe fetele paralele cu xOz: T ~ x dx dz + + (T~. se considera eforturi tangentiale 7 notate cu un dublu indice. a fortelor masice ki de inertie. dy.si este aplicati in centrul 7 de greutate a1 elementului. Astfel : <. dz. sens la care corespunde tensiunea de intindere. Toate mirimile considerate sint functii de x. Efectuind apoi proiectiile. 9 . Eforturile p au fost reprezentate ciitre exteriorul elementului. toate eforturile au cresteri diferentiale in raport cu cresterile dx.iar a doua literi directia lui 7 (de exemplu. T. y. Y . be axele de coordonate. 2. ale fortelor de presiuni normale pe cele doui fete paralele cu yOz. Cele Sase miirimi ale lui T se reduc fnsi numai la trei mirimi dist incte. La fluide. cum se poate usor demonstra aplicind teorema momentelor.pe fetele paralele cu xOy: .. t . virful A . superficiale si de inertie. prima literi reprezentind directia normalei la fata in care se cuprinde . p dx dy dz 3 p ( X . deci indreptate spre interior si in calcule se vor insoti cu semnul -.). Astfel. efectuind proiectiile pe axa Ox. de asemenea. se obtine: . tinind seama cii pe celelal te trei fete a16 elementelor. Ecuatiile diferentiale ale miscirii se vor scrie proiectind toate fortele masice.li. Singurele forte care mai dau componente paralele cu Ox rezulti din proiectiile fortelor tangentiale: . dy dy Se obtine astfel sistemul de ecuatii (Navier): . iar proiectiile pe axele de coordonate ale lui sint X. Rezul tanta fortelor masice specifice se noteazi . dTyx dy) dx dz = "YX dy dx dz.a x ) dx dy dz. necomune cu. eforturile p sint presiuni.Px dy dz + (pX+ dpx dx) dy dx dz = dpx dx dx dy dz. pe axa Ox. z.ca directia cu care efortul este paralel . se obtine: 9 9 T X p dx dy dz-a.38 Hidra u. .

3-3. dz care intri tn expresiile dezvoltate ale acestor derivate reprezinti componentele deplasgrii particulei tnsegi. Starea tensiunilor in jurul unui punct Efortul unitar T . Starea eforturilor 11 1 jurul unui punct Deoarece cregterile d x . Fiecare din aceste trei eforturi unitare este efortul rezultant a1 eforturilor normale si tangentiale corespunzfiid fetelor respective. y. adici a substantei... Astfel: Ecuatiile (3-1) contin un mare numar de parametri necunoscuti care nu se pot afla decit asociind un numir suficient de ecuatii rezultfnd din considerarea proprietitilor materiei. 9 Ast fel : Daci ii este directia normalei pe fata inclinatii r4 Fig. 3-3). z. dy. T z ) aferente fiecirei fatete din triedrul de proiecf ie. componentele ei fiind dt da Da Dt pe cele trei axe: Acestea sint derivate substantialel. derivatele se numesc substantiale.NoflunE fundarnentale ~i ecuufille generale de miscare ale unui medh contivtuu 39 Acceleratia se poate scrie . iar calculul lor dezvoltat se face tinind seama c i vitezele sint functii de t . x . . care ac fioneazi pe o fati d Q (fig. orientatii oricum fati de axele de coordonate se poate calcula cu ajutorul eforturilor uni tare totale ( T .. 3. T Y .2.2.

de aceea se poate suprima. cos ( n .. $i Tnz sint functii liniare +i omogene de componentele tensorului efortului in punctul A .x) + p. ~ ) TnY =Txy Tnz = T x z + cos (n. cos (n.dy dz.x) + T~~ Tyz + cos (n.40 8 r Hidraulica - .TndQ = 0. (3-3' Acestea se pot exprima sintetic cu ajutorul matricei: care poartii numele de tensor a1 eforturilor T punctul A. d D p si 9 Inlocuind in (3-3) pe Tx.p (F .dQ cos ( n . sistemul continuu in mi~care . Pn care caz reprezentarea cea mai sinteticii se face cu ajutorul cvadricelor directoare. n In sfirgit. = px cos ( n .y) + cos (n. rimfnind relaf ia vectorial. : . cos ( n .T . se calculeazi c u formula: > Din ecuatiile (3-3') rezultii c i Tnx. .. A = T x cos (n..d~ dz 2 L = Tx d Q cos 6. ~ Qcos (n. cos ( n . Y) -IT . componentele lor prin proiectiile lui 71n pe axele de coordonate: 7. se Sii considerim ecuatia vectoriali de miscare a tetraedrului elementar: 9 . cos (n. x) + T.z) -1. Tzy cos (n. . este evident c i forta total2 de tensiune pe fata dy dz este: T. Primul termen este infinit mic in raport cu termenii urmiitori.. obtin relatii analoge. mirimea tensiunii T.T y si 7. Aceste ecuatii servesc: . 1 L deoarece proiectia triunghiului elementar d Q pe planul LyOz . . T. ~ ) T.z)..pentru a afla distributia eforturilor in jurul unui punct. . ~ + ) + T.dQ cos (n.T. x).z) . x) 9 + T y cos (n. pe axele de coordonate.y) + p.este .7. se obtin T. ~ ) . O Pentru celelalte tensiuni T y .pentru a tine seama de conditiile la periferia suprafetei care limiteazii .a ) dx dy dz 6 1 - -+ .

dar este util atit din punct de vedere stiintific. 1827) descoperirea ecuatiilor de m i ~ c a r e fluidelor (de Saint Venant .legiiturile intre deformatii ~i eforturi tinind seama de constantele elastice ale corpului. Obtinerea celorlalte ecuafii necesare pentru rezolvareaproblemei mi~cgriiunui sistem continuu Pentru obtinerea tuturor ecuati ilor necesare rezolviirii problemei de miscare a unui sistem continuu.transferul de ciil duri ~i conservarea energiei calorice .starea fizicii a materiei [p = f (p. . cit ~i din punct de vedere didactic a stabili ecuatiile de m i ~ c a r eale 'fluidelor.3. Stokes. a 1845).functia de viscozitate p = F (T). . se vor considera relatiile necesare pentru a exprima : . se va Irata despre cinematica fluidelor. presupunlnd cunoscutii teoria elast ici tiitii . in cap itolul V.Nofiuni f undarnentale qi ecuaf iile generale de migcare ale unui medlu conthuu 41 3. De a1tfel. T)] .conservarea masei (continui tatea) . 1843. . .continui tatea de form2 . 9 . logic si metodologic este de a admite cunoscute ecuatiile de elasticitate ~i a stabili ap6i printre-o analogie bine justificatii si ecuatiile hidrodinamicii.2. astfel cii modul de expunere cel mai indicat. Aceasti problemi iese din cadrul unui tratat de hidraulicii. descoperirea ecuatiilor de elastici tate a precedat (Navier. Vom face aceasta dupi ce. . ca materie preggtitoare.

deci acceleratiile tuturor particulelor. Astfel. deoarece ele nu apar decit dacii kxistii diferenti intre vitezele particulelor invecinate. se reduce la presiunea unitarii normalii p.. y) sau p.3).cos (n. CONDITIILE D E ECHILIBRU ALE FLUIDELOR 4. dar si in orice stare de miscare. y) = p. sint nule. x) = p. deci ~ d fortele de iiertie. tinind seama de acceleratie.1. 3. relaf ia (4. oricare ar f i orientarea planului pe care se exercita'.. = p. f n acest caz insii si eforturile uni tare de alunecare . X) = p. cind fortele de inertie. x) reprezentind unghiul pe care normala la suprafafa dQn il face cu axa Ox (fig. cos (n. Z ) p. Este de observat cii ecuatiile (3-3') au fost demonstrate plecindu-se de la ecuatia misciirii unui punct material.1. cos (n. T. in acest caz: T. infinit mici dQ. Acestea fnsii s-au eliminat o datii cu fortele masice ca infie nifi mici de ordin superior in raport cu fortele de legiiturii exercitate la suprafata tetraedrului.1. Starea presiunilor i n jurul unui punct Starea de repaus a unui fluid poate fi priviti ca ace1 caz particular de miscare.Capitolul IV Hidrosfatica 4. 9 9 . aplicind unui tetraedru elementar ecuatiile de echilibru. Asadar.? sint nule. efortul unitar rezultant Tn pe o suprafati plan. = p (4-1) Asadar.. Demonstraf ia acestei teoreme se face si direct. Ecuatiile (3-3') devin. = p cos ( 1 1 .1) ~i legea constantei presiunilor in jurul unui punct sint h a b i l e nu numai in starea de repaus a fluidului. a cirei normalii n este fnclinatii fat2 de axele de coordonate. = p cos (n. Proiectia pe axa Ox a lui Tn se poate deci scrie: (n. presiunile normale unitare pe felele plane ce trec printr-un punct A s Pnt egale. x) = Tny = p cos (n. ca qi cind9acest element de masii ar fi solidificat.

. lirnbile orientale qi medicina. 1770) Theoria rnotuurn planetarum et cometarum (1744) Mechanica sine motus scientia analytice exposita (2 vol. i 1765-72) Sot. Mai rnult de jurnitate din publicafiile Academiei din Petersburg din intervalul 1727-1783 sint concepute de el. in 1911. Principalele descoperiri in hidraulicii sPnt: ecuatiile generale ale migcgrii fluidelor perfecte. 1768-94) Principes g6n6raux du mouvernent des fluides. Acad. 1734) Lettres i une princesse allemande sur divers sujets de physique et de philosophie (3 d . construct ia unei turbine hidraulice. niiscut la Base1 la 15 aprilie 1707. treptat.4. dy. . Aceste ecuatii iau forma simp15 urmitoare* 7i au fost formulate pentru prima d a t l de L. * +. se obtine: p ( X d x + Y d y + Z dz) de unde rezulti: p = -dd x + dx p -dd y f dy dp -dz. Lucrlri mai cunoscute. dirijate de la n adicii opus semnului ce fusese adoptat in ecuaexteriorul spre interiorul particulei. 1748) Institutiones calculi differentialis (1755) Institutiones calculi integralis (4 vol. M6m. Legea general5 a hidrostaticii Pentru a obtine ecuatiile de echilibru ale unui paralelipiped material element& dx dy dz de densitate p. pe care Academia le-a publicat ulterior. . dz Se atrage atentia cii P ecuatiile (4-2) s-a adoptat pentru presiunile p. Berlin (1755) Continuation des recherches sur la theorie du mouvernent des fluides. Acad. Euler**: - . iar la moartea sa a mai lgsat 200 lucrgri netipgrite. Berlin (1768-1770) Introduction dans l'algebre (2 vol.Daci se inmultesc aceste ecuafii. A primit de la tat21 s2u Paul Euler prima fnvgtiiturii in matematici... semnul t iile generale de mi~care(3-1) ale unei particule elementare dintr-un mediu continuu. Bernoulli. a fost Pndemnat ~i Euler sii rneargii la Petersburg E 1727 unde a obtinut in 1730 functia de profesor de fizicg n pe care a schimbat-o P 1733 cu aceea de profesor de matematici superioare. la chen rnarea lui Frederic cel Mare. In 1741. Bernoulli ~i a fost prieten cu N. considerim ecuatiile generale de mivcare (3. La Universitatea din Base1 a fost elevul l u i J . care 1-a numit membru. In 1766 s-a fnapoiat la Petersburg. respectiv cu dx. care fusese chemat de Ecaterina I la lnfiintarea Academiei din Petersburg. Academia de $tiinte din Paris.. elvetianii a cercetgrilor naturii a editat opera lui Euler. M6m.matematician ~i fizician. a plecat la Berlin. Lucriirile lui Euler sint foarte numeroase in toate domeniile matematicii. ~i D. 1-a premiat de zece ori. astronomiei qi fizicii.1. Prin Bernoulli. mort la Petersburg In 18 septernbrie 1783. in afari de memoriile publicate in analele Acaderniilor : Methodus inveniendi lineas curvas maxime rninimive proprietate gaudentes (1744) Introductio in analysim infinitorum (2 vol. unde a fost numit P 1744 director a1 clasei n de matematici a Academiei. teorernele impulsului. in 45 volutne. . A studiat qi teologia.2. inchipuit separat din masa unui fluid in stare de repaus. teoria general5 a turbinelor. ** Leonhard Euler .1 ) in care toate componentele acceleratiei particulei ~i eforturile uni tare tangentiale T sint nule. dz ~i se aduna. legile hidrostaticii.

se pot usor verifica urrnitoarele relatii deduse prin deriviiri partiale ale ecuat i i lor i4-2) : Aceasta inseamnii cii forta F derivi dintr-o functie de potential .U. --.In cele de mai sus se vede cii legea hidrostaticii se exprimi in mai mu1te forme: ecuatiile (4-2). k. . rezulti si p = const. putem considera p = const.Aceastii ecuatie poate fi interpretatii ast fel : Lucrul rnecanic virtual elernentar a1 forlei masice este egal cu lucrul fortelor etastice. 9 A .deci membrul fntii a1 ecuatiei (4-3) 'este o diferentialii exactii. componentele fortei F se obfin ca derivate partiale ale functiei de potential . Pe de altii parte. cu alte cuvinte. Adicii o suprafati echipotentialg * este si izobarii.Dacii se inmultesc ecuatiile (4-2). ecuatiile (4-5) ~i (4-6) sub formii integral& ulti*a fiind exprimati in notatie vectorialii* 4.Dacii lichidul este omogen ~i se neglijkazii micile diferente de densitate datorite variatiilor presiunii ~i temperaturii. respectiv cu i.3. (4-3) si (4-4) ca forme diferentiale. j . deci avind p = const. = grad p intensitatea vectorului grad p fiind: .U.1. facem in ecuatia (4-5) pe U = const. se obtine: sau - t. In acest caz: - iar ecuatia (4-3) devine: Integrind aceasti din urmii ecuatie se obtine: care este o altii formii a legii hidrostaticii. Consecinie ale legii hidrostaticii a) Dacii fluidul fiind perfect. versorii axelor de coordonate.

. Tntr-un d~ = PI d U = p.1. Echilibrul fluidelor grele Pentru a studia distributia in masa unui fluid a presiunilor.En acelasi punct sii fie doui presiuni diferite.) d U = 0. . atit densitatea p cit gi intensitatea gravitatiei g sint constante. de asemenea intre un lichid si un gaz... rezul tii cii si p = const (din ecuatia (4-5)). deoarece d L = . Deducem U = const. ceea ce este contrar teoremei precedente.dU. datorite actiunii greutiitii proprii. Se aplicii legea general2 hidrostaticii sub forma 9 t p + pU = const. ciici ar Pnsemna ca .8P . adiiugindu-se presiunilor datorite fortelor masice etc.d U ( L fiind lucrul mecanic elementar fortei F).in orice punct din masa fluidului cu aceeasi valoare (principiul lui Pascal). ds) - - = -dU = 0. iar ecuatia de stare fizicii a corpului fiind T = f(p.p.= 0. Intr-adeviir. Sub a l t i forms se poate exprima acest principiu astfel: Daci se exerciti din exterior intr-un punct a1 unei mase fluide in echilibru o presiune. . vom admi te cii pentru diferente de nivel obisnui te. trebuie sii se anuleze cos (F. deci (p. densitatea pe suprafati este constanti. adicii presiunea p = const in jurul unui punct. deci forta F trebuie sii fie perpendicularii pe direcfia & a deplasiirii pe suprafata echipotentialii. trebuie ca si T sii fie constant. densitiitile celor douii fluide. oarecare de separatie avem: si p.dP dx dr/ dz propagii. d) Suprafetele echipotentiale nu se taie intre ele. g) Suprafata de separatie intre douii lichide de densitiiti diferite este echipotentiali. 7 9 9 A 9 4.. aceastii presiune se transmite in toatii masa fluidii. p). c) Sensul fortei F este acela care corespunde descresterii potentialului. oricare ar f i directia lui ds.Zdz 9 = Fds cos (F. se d p . Tntr-adevir. Intr-adevir: Xdx + Ydy 4. ciici p si p sint constante.- deoarece U = const.Hidrostatica 45 b) Forta aplicata masei este normals suprafetei echipotentiale care trece prin particula considerati. e) Dacii o suprafati echipotentialii este izobarii. dacii intre douii puncte situate pe douii suprafete &hipotentiale vecine avem. fie p. h) Daci fortele masice sint neglijabile (X = Y = Z = 0) rezulta: .4. ds). conform ipotezei p = const ~i U = const. f) Temperatura pe o suprafati echipotentiali trebuie sii fie constanta. Cum si ds nu sint nule. Un exemplu de aplicare in practici a acestui principiu este presa hidraulici.

4 ) mirginitii la capete' de douii baze oblice de arii dQ1 . suprafafa s i nu fie prea mare.. Forta masici este in acest caz chiar -c deoarece G - = g. = pz = presiunea atmosfericii. Introducind aceasti expresie a lui U in legea general2 a hidrostaticii. . normale pe bazele prismei. rezulti: P i . ~i p. 9 9 9 = const Consecinte : 9 a) Considerind presiunile in doui puncte la cote de iniltimi diferite zl ~i z.deoarece forta gravitatiei -derivii dintr-un potential. Rezulti aceeasi Iege (4-7). considerind solidificatii o prismii de secfiune dreaptii dQ. cici atunci fortele G nu mai sint paralele. zl = z. ciici dacii p..) si o sectiune dreapti egalii cu unitatea de suprafati. Bineinteles. t22 fn jos. 4-1. (fig.. .2. b) Suprafata liberii a unui lichid este orizontali. deci -gn-dz . cu axa Oz verticals. adici diferenta de presiune este egalii cu greutatea unei coloane de lichid avind ca iniiltime diferenta de iniiltime (2.pgz sau Aceasta este ecuatia de echilibru a fluidelor grele si ea se poate obtine uSor ~i direct. dQ. - ~i este indreptatii dupii verticalii. avind greutatea specifics y si fortele de presiune pldQl si p2dQ2. c) Suprafetele izobare sint orizontale. Echilibrul unui element de fluid greu rali dau proiectii nule. . Admitind sistemul de axe Oxyz.~ 1 ) . pe care se exercitii presiunile unitare p. Se proiecteazi pe axa prismei toate fortele care actioneazi asupra ei : greutatea prismei de lungime I .Pa = Y ( ~ 2 . U =gz + const. Presiunile pe peretii lateFig. forta masicii are o singurii components -g. care d i distributia presiunilor in masa fluidului. se obtine: p $. in sus.

..lor p = p. Ecuafia devine: a d i d presiurzea tntr-un punct A. Din U = g z $ C deducem. 6 -' . l kgf/cm2 m. iar z T m. yh = H este diagrama presiunii absolute. l(2. Mai rezultii de aci cii in vase comunicante lichidul se ridicii la a c e l a ~ inivel. = p1 1 000 (z. 4-2). P1 = po 1 h. . ~i po in kgf /m2) ..z. presiunile vi nivelurile unui lichid. rgsturnat T lichid cu gura in jos si suficient de lung pentru ca sii riming n . cii z = const. este e g a l ~ presiunea afmosferica plus greucu tatea unei coloane de lichid avPnd Ena'ltimea de la suprafajd ptnd la A. presiunea absoluti (ata).Hidrostatica 47 A c e e a ~ i demonstratie ca la b).2. deoarece greutatea specifici a coloanei de lichid de suprafafi 1 cm2 ~i 1 m Tnilfime este: 7 7 + + + 9 1 000 kgf = 0 . Se obisnuieste a se numi p. Planul CC' (supra- + 8 . Repartifia presiunilor unui fluid greu de apa. in m . pentru U = const. Sii reprezentim geometric. Daci exprimim pe p in tf/m2 si iniilfimile fn m avem: . plahul suprafetei lichidului in tub (trecind prln 0) se cheamii plan de sarcina' absolute. . Aceste suprafete sint ~i echipotentiale.p. . n 0. iar diagrama OC' a presiuni.. 10 000 crn2 rn t . Astfel. Astfel. 1 000 h (h.). Putem transforma ~i presiunea atmosferica in coloana -+ Fig. vid la fundul tubului. p.) presiunea rela t ivii (at) sau suprapresi une. 4-2. f a t i de un plan de comparatie. gi secliunea egala" cu unitatea de suprafala'. plin cu apii.). presiunea : p. Dacii p se exprim2 in kgf/cm2. = po de asemenea: p. d) ~ i z e= zO. fn coniact c u atmosfera (fig. la suprafata lichidului. iar diferenta (p. oricare a r f i forma ~i rniirimea sect iunilor vaselor (principiul vaselor comunicante). . ceea ce experimental se realizeazi cu un tub infundat. vom avea: p2 = p.

(trebuie ca centrul de greutate sii aibii pozitia cea mai joasi. De exemplu: daci p se exprimi in tf/m2. De asemenea. conform teoremei l u i Torricelli). iar diagrama CB' este d iagrarna presiunilor relaf ive. sau plan de sarcinii hidrostaticii. sau :oglinda apei. Diferenfa dei presiune p. este egali cu greutatea coloanei de lichid AB'. iar presiunea in punctul B este: A 7 9 A + yB PB = Po f Y1 (2' . estej orizontali suprafata de separatie a unui lichid de un gaz.- Fig. trei lichide de greutiti specifice diferite ( y p y2> y. Fie. astfel ca CB' sii faci un unghi de 45" cu vert icala. Mgsurarea presiunilor Se obisnuieste a se 'intrebuinta urmiitoarele instrumente.. ca iniltimile sii fie exprimate in presiuni impiirtite cu y.4-3. de exemplu. y = 1 si presiunea se misoarii chiar la scara lungimilor.:se obtine ca in figura 4-3.).1.-- -' 7 .5. aceste suprafete slnt orizontale. cici pe asemenea suprafete p=const . cele mai grele la fund. In cazul 1ichidelor grele. ciici altfel echilibrul ar f i nestabil . Suprafetele de separatie trebuie s i fie echipotentiale.fafa de contact cu atmosfera) se cheamii planul de apii sau luciul apei. e) Dacii intr-un vas sint lichide de densi tiiti diferi te.2') (2'' + - 2. = p. care .variazii Png raport cu miirimea presiunii -si natura fluidului. Repartitiapresiunilorinlichidededensitiiti ele se vor separa dupi den& diferi te t i t i . Diagrama presiunilor relative . a) Piezometrul. putem aranja scara lui p. Piezometre . Piezometrul este de doui feluri: deschis. Putem face si invers. 4-4. ca piezometrele (1) din figura 4-4 si in care caz rnisoari presiunea 7 7 7 . Acest instrument constii dintr-un tub transparent racordat la vasul ce contine lichidul. 4. cu secfiunea egali cu uni tatea de suprafatii.).2") + y3 (20 . In cazul apei. Fig.

La montarea piezometrelor se iau urmitoarele precautii care inlesnesc o misurare corecti: .Hidrostatica relativi. Pentru misurarea presiunii p.yh. Cu piezometrul deschis se misoari o b i ~ n u i t presiuni p i n i la cltiva metri coloani de lichid. . in axa lui. sau inchis. produsi de tensiunea capi lari .Tubul transparent. tubul piezometric inchis nu se racordeazi la partea superioari a vasului iichis. si cit mai apropiate de tub. 6 se misoari o presiune inferioari presiunii atmosferice (vacuum partial) fie cu ajutorul unui piezometru deschis (1) in care se constati o coloanii de lichid de-h metri. prin care se c i t e ~ t ela scali nivelul lichidului. In figura 4-4. 4-4. . avind un diametru de cel putin 2 cm. ca piezometrele (2) din figuri ~i in acest caz tubul trebuie s i fie destul de lung pentru ca la partea superioarii s i r i m i n i un spatiu vid. . orizontale. ci la un perete lateral. tangent2 la meniscul din tub. lntre sectiunile B si D pe aceiasi suprafati de nivel avem relatia : 9 in care y si ymsint greutiitile specifice ale fluidului din recipient si mercurului . Fig.6 ori mai mare decit cea a apei. coloana de mercur. deci acest tip de manometru poate fi folosit pentru presiuni mai mari (pin6 la circa 4 ata). Rezul t i : 9 9 Densitatea mercurului fiind de 13. b) Manometre cu mercur. trebuie sii fie calibrat uniform. In sfirsit. astfel ca tubul s i nu intreac2 iniltimea camerei. pB (absolut) = y H ~i Mai observiim cii nivelul liber a1 lichidului se ridici in tubul deschis (fig. 6) pini la cota M N (vase comunicante). a unui lichid sau a unui gaz in punctul A se foloseste manometrul reprezentat in figura 4-5. astfel c i : 9 A 9 A p~ (relativ) = .Linia vizuala sa fie orizontali. a piezometrele misoari o presiune mai mare ca presiunea atmosferici . Piezometrul inchis misoari presiunea absoluti. fie cu un piezometru inchis (2) in care se observi o coloani de H metri f a f i de cota punctului B.Scala trebuie sa a i b i diviziunile trasate cu precizie. pentru a se evita erorile datorite urcirii lichidului in tub peste nivelul hidrostatic. h.Tubul s i fie perfect curat. care ar putea falsifica rezultatul citirii. Manornetru cu rnercur . 4-5. in figura 4-4. va f i de atitea ori mai scurti decit coloana unui piezometru cu a p i . . unde se produc ingrimiidiri de gaze si vapori.

' . sectiunea elipticii a tubu9 Fig. deplaseazii un sector dinfat.Hidraulica c) Manometre metalice. Manometrele metalice trebuie etalonate periodic. d) Tubul piezometric diferential. Dintre acestea se folosesc mai ales douii tipuri: . un ac se mi@ in fata unor diviziuni. 4-6. in jurul centrului s i u C ~ i prin intermediul unei rotife 0 angrenate . Pen tru miisurarea di ferentei de presi une din douii vase continind a c e l a ~ i lichid se foloseste dispozitivul din figura 4-7: un tub de sticlii indoi t in formii de U risturnat iste racordat cu ambele capete. 4-6. Celiilalt capiit este inchis astfel cii dacii presiunea in tub creste. a). 4-6. poartii numele de barometre. Manometrele.sectorul.Manometrul cu membrane. Acest manometru 'este etalonat cu ajutorul altui manometru de precizie (cu mercur). . a acestui manometru este manometrul cu burduf (fig. are forma unui arc. iar axa tubului tinde a deveni 'rectilinie. cu .Manometrul cu arc (Bourdon). iar deformatiile se transmit la acul indicator sau inregistrator printr-un dispozitiv analog cu cel a1 manometrului Bourdon (fig. c). 4-6. insurubat la un capiit in recipientul a ciirui presiune interioarii o miisuriim (fig. 0 variant. de secfiune transversal2 elipticii. depiirtindu-se de centrul ircului. Capii tul A a1 tubului. Manornetre metalice lui tinde a deveni circulars. Un tub metalic elastic. I n locul tubului arcuit se intrebuinfeazii uneori o placii flexibilii care se deformeazii prin actiunea presiunii. b). cind se fntrebuinteazii pentru miisurarea presiunii atmosferice.

se previd o niveli de precizie cu buli de aer ~i un ~ u r u b de reglare a nivelului. - P2 = yh" + p. aceste iniltimi vor fi mai mici C U E .A prin tuburi de cauciuc sau de metal. inclinat cu unghiul cr fati de orizontali. Diferenta de presiune este: .. 9 Daci presiunea p este prea mare si lichidul nu ajunge in partea de sticli. Fie h f . 4-8. >p. prin intermediul unui tub de sticlii. la cele douii vase.y h ' i . lichidul s-ar ridica in fiecare tub la o iniilfime h. Pe la partea superioar5 vasul este in legi tur8 cu presiunea p2. Avem : Y PI . . 9 ' sinx ' care se citeste pe tubul oblic. Din cauza presiunii p a aerului inchis in partea curbatii a tubului. Acesta (fig. In partea superioarii a tubului este prinsii o cantitate de aer care se poate regla cu robinetul R. 4-8) se compune dintr-un vas continfnd un lichid mobil ins2 nevolatil. gradai. iar partea inferioarii.. este in legiturii cu presiunea p. se deschide robinetul R pentru a iesi o parte din aer. respecti+ h.P . Pentru a fi siguri cii la unghiul a din 'conFig. h" iniilf imile reale l a care se ri dici lichi dele.. Micromanometru diferential structie nu se adaugi unghiul de Pnclinare chiar a1 instrumentului. Piezometru diferential diferential. Fie p. fiind p presiunea aerului inchis. Lichidul se ridicii in tubul Pnclinat de ?niltimea h. iar y-greutatea specifici a lichidului.I a t i un tip: micromanome~rul Fig. e) Manometre pentru diferente foarte mici de presiune... Dacii la fiecare vas am racorda cite un piezometru inchis. 4-7. deplasindu-se h cu cantitatea 1 = .

avern: qi dacii presupunern --0 [: -(y+y')+y-y '1 -2. Dacii lichidele din recipiente slnt apii pur2. Presiunea p tinde s2 ridice pistonul. Nivelurile acestor doui . 4-10).de presiune a fluidelor continutefn douii vase.P adici z este .y'). yh = y'h'. Dacii pa este presiunea atrnosfericii.nivel rnai jos ca M 'N' datoritii faptului cii y > y'. 4-9) se cornpune din douii recipiente R . Aparatul serveqte la rniisurarea diferenfei . conform legii urrniitoare.4 i--ii--li : - h :- p + yh = p + y'h'. a cirei greutate specificii la 20°C este 998. qi anllini purii a ciirei greutate specific5 la 20°C este 1022. . Pnsii M N este la un . 4-9.doua' lichide (fig. iai nivelul MN urcii cu E. deci sensibili- tatea rnicrornanornetrului este de circa 25 de ori rnai mare. avern: presiuni foarte mari se folose~teproprietatea unui fir de rnanganini de a avea o rezistentg electric2 variabilii cu presiunea. Micrornanornetru diferential cu douii 1ichide a 9 apoi : Ap = yh = h'y' Ap= + c(y + y 3 + z(y . astfel cii: wz ne=wz. suprafete P raport cu suprafata de n separatie A a celor dou2 lichide fie h --__~i h'. poate aluneca fntr-un orificiu previizut la fata superioarg a cutiei Un piston de sectiune (fig. respectiv presiunea a trnosfericl: . fnainte de a racorda manome trul la vase. avind fiecare sectiunea mare = a.. unite printr-un tub de sectiune rnicl = w gi contintnd douii lichide ce nu se arnestecii. 0 44 1 giisirn Ap = 44 z.Pentru R = R o (1 + 2 .foarte rnicii . 2 * 1 0-6 pat). . Avern: Y . 100 ' . suprafetele M N gi M ' N ' din cele douii recipiente sint supuse la aceea~ipresiune p. 0 cutie rnetalic2 cu pereti g r o ~ i este plinii cu un lichid vtscos. care este adus la loc Pnciircfnd pistonul cu o greutate F . \ \ ---- -- Dacii presiunea cregte cu Ap P n recipientul R '.Manometrul cu piston. f) Manometre pentru presiuni mari. in care R gi Ra sPnt rezistentele electrice la pat. nivelul M 'N ' coboar2 cu E . e=- Fig..M icrornanometrul cu __ h ' r' : A A' = .. pe cfnd la un rnanornetru cu ap2. avlnd densitlti foarte putin diferite Pntre ele (y > y'). denivelarea este = P 1 000 . '.

cu presiunea vaporilor saturafi.. Manometru pen. PV "4'" --f . nivelul la care se ridici apa intr-un piezometru Tnchis nu este -&deasupra suprafefei Y Pa libere a apei in atmosferi. 4-11).1.la saturatie. la temperatura de 0°C.-.). ci ---. 4.1.Hidrostatica I 53 Se introduce in lichidul a cirui presiune se rnisoari o bobini de manganini protejati intr-o capsuli plini cu benzini (care nu ingheati la temperaturi mari) gi se mgsoari rezistenta.7. mai jos.6. -- 1 7 Y Y Pentru ca citirile iniltimilor piezometrice s i fie corectate. evaporarea apei se produce pinii .---. presiune m i s u r a t i in milimetri coloani de mercur la 0°C.. S-au construi t formule care dau mai mu1t sau mai putin exact valoarea presiunii atmosferice P functie de altitudine si temperatura (v. 4.10. Daci n o t i m cu p. 4.5. Presiunea vaporilor Daci suprafata apei este = P a F vPa S -intr-un spafill inchis (de exemplu F I intr-un tub piezometric inchis). d i m tabela de. Cu asemenea manometre s-au studiat proprietitile apei pPni la 20000 a t presiune. indi ferent de prezenf a Fig. . Tabela 4-1 Presiunea vaporilor saturati ~i continutul lor la 1 m3 aer 4. Presiunea atmosfericl I n tabela urmatoare se dB variatia presiunii atmosferice cu altitudinea.3. Misurarea raturi.. presiunea vaporilor saturafi (fig. L . Pentru a1titudini intermediare se poate interpola liniar. in functie de temperaturi. iar vaporii exerci t i o presiune depinzind de tempeFig. n 9 A ..1 1. .presiunii vaporilor tru presiuni mari saturati sau absenta vreunui gaz (sau aer) in s ~ a t i u linchis. articol 4.-.

Q. se poate mivca un piston de sectiune a. Presiunea atmosferic5 in mm Hg A l t i t u d i n e m.M.333 m ap5) A l t i t u d i n e m. cornunicind intre ele printr-o conductii. 0 20 340 680 1030 1390 1780 2180 2600 3050 3 5 3 0 .O I - 8. Cu aceastii 0) Fig.8. inseamnii c H pentru a produce ridicarea sensibili a pistonului din B trebuie introdusi o :cantitate mai mare de lichid. Presa hidraulicl cu pompii forti se poate piesa un obiect aflat Pntre pistonul B ~i o placii rigid5 legati de coloane fixate P funn datii masive. fntr-unul din aceste corpuri A.d. se aplicii in axa pistonului din A o fortii F care produce F balii cu . Tntreg sistemul iiind fn echilibru.1. presiune care. Cum la un drum h parcurs de pistonul din A corespunde un drum mult mai mic H a1 pistonului din B .54 Hidraulica Tabela 4-2 Presiunea atrnosfericg la diferite altitudini (760 mm Hg = 10. se transmi te pe fata inferioarii a pistonului din B. 4-12.M.7 41. Aplicatii tehnice 1) Presa hidraulicii simplii. o presiune suplimentarii in masa lichidului eg 0) conform principiului lui Pascal. fn celglalt. 762 760 730 700 670 640 610 580 550 520 490 4 000 5 000 6 000 7 000 8 000 9 000 10 000 12 000 15 000 2 0 0 0 0 30 000 Presiunea a tmosferic5 fn mm Hg 461 403 352 306 266 230 198 146 89. un piston de sectiune mult mai mare Q. B .6 4. Aceastii m a ~ i n i(fig. 4-12) este compusi din doukcorpuri cilindrice umplute cG lichid. astfel ca lucrul mecanic motor Fh sii egaleze lucrul rezistent RH.d. echilibrfnd o rezistenfii R a .F.. .

pornpa A si vasul C sint la fel ca in cazul precedent. la n ture ale volanului.2 em. 4-12) gi ele inchid cu atit mai bine cu cit se realizeazii presiuh mai mari ale lichidului. la care se adaugi forta de presiune initial. Scriern c6 A =A . cu ajutorul unei tije filetate de care este fixat rigid volanul V. d C- Rezultii T = 33 kgf. respectiv 30 cm. Dac6 ~ u r u b u lare diarnetrul d gi pasul h. . previzuti cu supapele S1 . din cauza Fig.00005 V .= 3 0 c m . Forta manualii Fl se a p l i d de fapt la extremitatea pirghiei de lungime L.d2 7T Pe lingi aceleasi date din exemplul precedent. 4-13). n = 10 ture. rezulti R 6 = I -(?) 30 2 e 2 0 k g f= 45 tf. cu aspiratie din vasul C gi refulare din A fn B. a . Cu dispozitivul de la aplicatia 2 se pot obtine forte inzecite. 4-13.La acest tip de press (fig. In reali tate. F. v a= 5 cm. . amplificindu-se pe axa pompei in L raportul: 1 1 De exemplu: pentru9 L 1 = 10.i S. 2) Presa hidraulicii cu ~urub. dar sub piston111 P se poate deplasa hn alt piston Q. ob-tinem Ap = 315 at ~i A F = 222 tf. volurnul V se micsov reazi cu : 2d2hn. Rezulti sporul de presiune : 9 1 4 4 hn AT .4 Ap= XT 0. Presa hidraulicii cu ~ u r u b . din cauza rezistentelor de frecare la garniturile de etansare. Piulita M face corp comun cu pistonul Q si rotirea ei este irnpiedicati de perefii metalici D. h = 1. = 20 kgf gi dac6 sectiunile pistoanelor o si Q au diametrele de 2 cm. calculati in aplicatia 1 la 45 tf. rezultii o forti R mai mici.Hidrostatica ' 55 ceea ce se face folosind corpul A ca pompi. Garniturile din piele sfnt moitate intr-un locas G (fig. deci in total 267 tf.f i e V = 15 000 crn3. In realitate. eventual 40 tf. Forta care la trebuie aplicatii volan se obtine calculind lucrul mecanic penttu o fnvirtituri : . raza volanului a ~i volumul corpului de pomp6 B este V. .

4-14) se compune dintr-un corp cilindric vertical C. sub presiunea p . Acumulator hidraulic 44 . Volumul acumulatorului V = Q H . Momentul fortelor de frecare pe intreg perimetrul garni turii : . 3) Acumulatorul hidraulic se intrebuinteazi pentru acumularea energiei hidraulice. se cere a se calcula momentul fortelor de frecare produs de garnitura de in& time h. 4-14. in care se deplaseazi un piston. clnd pistonul s-a ridicat la maximum este: 4) Garnitura de etan~are. 0 platformii. deci volanul va f i manevrat de doi oameni . In cazul unei crapodine cu arborele sustinut de api. spre a f i folositi temporar pentru a acoperi necesitif ile de putere de virf ale ascensoarelor hidraulice. nd2 Fig. este incircati cu greutiti.Aceasta (fig. Greutatea pirtii mobile fiind G kgf. Acumulatorul (fig. fixatd de piston cu un cadru. presiunea in lichid este 9 7 Lucrul mecanic acumulat. 4-15) consti dintr-o bucata de piele presati astfel c i ia forma unei jumiititi de tor. A Fig.frecirilor va trebui aplicati o fort5 depisind 40 kgf. 4-15. iar forta de frecare corespunzitdare yph. Garnitura de e tanqare Presiunea P lichid p n =- Presiunea lateral5 pe 1 m de garniturii este ph.

Cit rnercur va trece. C comunici intre ele lingi fund.artin~entele sint pline cu aer -la presiunea atmosferici po si docul 9 . apa mirii pitrunde printr-un orificiu fin in camera de jos. cea de jos rnercur. Manometru cu coloane multiple 7) i n docul plutitor reprezentat in sectiune transversali in figura 4-18. 4-17. se pompeazi a p i in comparticu rnentele B ~i C pin5 la nivelul y deasupra fundului. 4-17).000047 ~i se va neglija efectul compresibilititii apei rnirii (Care spore~te densitatea acesteia) gi a1 Compresibili t i t i i mercurului (Wit tenbauer). atrnosferici) . Pentru rnai mu1te coloane. silind rnercurul s i treacii in camera de sus.e Fig. existi relatia: . Apa i n t r i si in A. r ' se introduce aer comprirnat la presiuni convenabile pentru ca s i fie cit rnai bine utilizate coloanele cu mercur. 4. Doc plutitor p l u t e ~ t e carena minimi. Pentru a f i scoborit. p = po yZh. Ce relatie existi la un moment dat intre iniltimile x ~i y ? Dacs p estebresiunea aerului comprimat in A . se compune dintr-o butelie de otel cu fund dublu (fig. toate comp.50 rn Iniltime poate rnisura presiuni ping la 100 at. B. cornpartimentele A . Neglijind greutatea aerului inchis in coloane. y fiind greutatea specifics a rnercur~!lui: p~ = pB' = po + yh (po = pres.16. 6) Batimetrul lui Weeren. Camera de sus cuprinde 920 g a p i distilati. servind la deterrninarea presiunii in fundul rnirii. Un aparat cu 24 sifoane de circa 2. se evacieazi cu pompele apa din compartimente. comprirnind aerul prins iniuntru. Prin robinetele r. + Fig. 4-16) a fost intrebuintat de Kan~erling Onnes pentru a rnisura presiunile rnari ale gazelor. In pozitia initials.Hidrostati'ca 5) Un manometru cu coloane multiple (fig. Batimetru Fig. Pentru urcarea docului. daci adincirnea rnirii este 9 429 rn (Oceanul Pacific lingi insulele Kerrnadec) ~i densitatea apei rnirii 36/35 fati de apa purg? Se va considera coeficientul de cornpresibilitate a apei x=0. 4-18. Cind butelia a ajuns la adincirne. putem scrie.

4-19). . In s f i r ~ i t lichidul din P este h comunicare cu exteriorul prin tubul vertical EF. Nivelul apei in vasul P fiind supus deci la presiunea p~ prin deschiderea robinetului F. Intre presiuni exist5 relatiile: Presiunile in aerul aflat in vasele N ~i P sint aproximativ egale cu p ~ deoarece greutatea co. coloanl de a p i . 4-20. Aplicatie tehnic5 a finttnei lui Heron .iar la o schimbare izotermicii a stiirii aerului in A : PO = (a . apa va -&mi pin5 la o iniiltirne h' -. Fig. y ) f a y = 0.x ( a h. rezultii: x2 . Fintina lui Heron Fig. = yh. loanei de aer este de 800 ori rnai mica decft greutatea coloanei de ap2 de aceea~ifnciltirne. 4-19. Vasul A . plin cu lichid. + + 8) Fintina lui Heron. Punind p.h.x ) p . este fn cornunicare cu vasul N prin tubul vertical (fig. Aerul din vasul N este in comunicare cu aerul din vasul P prin tubul vertical CD.

Presiunea uni tar5 intr-un punct din acest perete. Presiunea unui lichid pe pereti plani a) Rezultanta acestor forte elementare. trasate pe planul inclinat y'Oz'. presiunea atmosferici. + + Fig.h'. Acest dispozitiv a fost folosit uneori.2. Presiunea pe pereti plani 9 Ne propunem sii determinim presiunile unui lichid in repaus pe un plan fnclinat y'O'z' (fig. tnvingtnd diferenta de nivel h . iar forta de presiune corespunziitoare pe o suprafat5 d Q in jurul acestui punct este (p.1. este normal5 pe suprafata Q ~i mgrimea ei este: . Fie xOy planul de sarcin5 absoluti ~i h. i n t r i apa In N comprimlnd aerul tn N gi tn P la presiunea p.111 unghi a cu planul xO'y . Se deschid robinetele G ~i R pentru golirea vasului N gi umplerea vasului P. normald pe planul peretelui. la adincimea z sub nivelul apei. PRESIUNEA UNUI LICHID PE PERETI 4. 4. vasul P se g o l e ~ t e~i N se umple. din care se umple intermitent recipientul P. Dupii umplerea acestui vas se inchid robinetele I?. 4-21) care formeazi 1. yz)dQ. + y h. de asemenea. este (p. K ~i G ~i se deschid robinetele S ~i T.2. Dintr-un rezervor situat in A . atunci clnd se dispunea de o cantitate mica de apii sub presiune. yz). numitii forta de presiune totala sau impingere absolutii pe suprafata Q. Prin aceast5 functionare. Apa din P este astfel impins5 prin tubul EF la exterior. 4-21. sii determinim forfa hidrostatica' de presiune rezultanti pe aria din interiorul unei curbe inchise. Apa se colecteazi in rezervorul subteran B. la o iniltime h > h'.Hidrostatica 59 Acela~iprincipiu st5 la baza dispozitivului din figura 4-20 care s e r v e ~ t ela scoaterea apei dintr-o mini.

este egalii cu greutatea unei coloane* de lichid.. c) Centrul de presiune. presiunea yz . 4-22). normalii pe perete. b) Componentele orizontali si vertical5 P.iniltimea egal5 cu distanta vertical. iar forta rezul t a n t i a presiuni lor uni t a r i rezul t a n t i este: ( p . ~i Q.Dac5 forta opus2 a peretelui este supusi presi un i i atmosferice.n R sin u 7 . pe suprafata Q are mirimea + Dac5 hot5m cu zG ~i z)G ordonatele centrului de greutate G a1 suprafetei Q . = C ? y sin a zI2dn YZ. = YZG aces = YZG a. respectiv O'z'. Avem: 9 9 2. = yzG Q s i n cr = yzG Q. in care Q. ale impingerii sint: 9 9 P. si P.. s i luiim momentele fortelor paralele f a t i de axa Oy si fatii de Oz'.. a centrului de g . la planul de ap5.. prismatic& avind baza Q si. avem: z \ = z' sin a si P 9 = . Fie zf ~i y: coordonatele acestui centru C a1 fortelor paralele.e i t a t e a1 lui Q . P.Q \ yz' sin adQ = yzb Q sin a deoarece adicii impingerea.. sint proiectiile suprafetei Q pe planul orizontal si pe planul vertical.po) = yz. Pentru a gisi punctul de aplicatie a1 impingerii P (fig.J ) ) z '2dQ zl. paralele cu axa Oz.

Fig.1fat5 de axele Oyz'. Teorema momentelor aplicati fat5 de axa Oz' ne d5: Numiiriitorul este momentul centrifuga. 4-23. Se vede c5 punctul C este situat mai jos ca G si pozitia sa este independent5 de unghiul GC. rezultS c i y z f d Q = 0 . .Hidrostatica A ti! in care rd este raza de giratie a suprafetei Q f a t i de o ax5 parale12 cu O y trecind prin G . Daci axa Oz' este p a principal. Presiunea pe diferite suprafefe plane . deci punctul C se afll pe Or'. de inertie.

pe care le vom nota P .h .9 --. y(h 6). fortele fiind de direct i i oarecare si.4 Y .yzd a. in mod avantajos. . P a (b -/h $1. -+ .P z . 2 1 zc=h+--. limitatii in interiorul unui contur inchis (fig. f n acest caz. a. iar pe linia BB'. nici centru unic de presiune.-.b ZG .. Daci a. 4-23).yzd B . presiunile sint distribuite liniar conform diagramei trapezoidale.b 3 x 2 3nr 16 9 Z c . Pe linia A A ' presiunea este yh. 4-24). ' 9 Ul tirna integral2 reprezentind momentul static a1 suprafetelor din dQ. putem scrie: p x = yz. 4. a) b) c) ah2 P = y . din planul yOz fati de axa Oy. neconcurente. P Y . ci la doui forte care nu sint in acelasi plan (sau la o rezultanth si un cuplu rezultant).3 9 ZG = h. r2 4h ZG . Probleme de aceasti naturii. Presiunea unui lichid pe pereti de form2 oarecare sint cosinusuri le dlrectoare ale normalei pe suprafata elementari dQ. az L Fig.2.2. ele nu se reduc la o rezultantii unici.- 2 . 0 ' . ZC--- zc =h b b2 -+-+ 12 (h++) 2 La un dreptunghi cu baza orizontali. A 9 .. presiunea pdQ = yzdQ se poate descompune in: oc. kvident c i nu exist& in general. (4-12) . . Centrul impingerii (rezultantei) este la nivelul centrului de greutate a1 trapezului presiunilor. ZG .ab2 p = y. 9 d) = e) =~ 2 7 6 2 yyr3.-. Presiunea pe pereti de formi oarecare Fie un perete avind forma unei suprafete curbe oarecare. cry. P = yxhr2. componentele dupg cele trei axe de coordonate ale fortelor si rezul tantele lor respektive.yzd Q si oc. in general.Qx...2b 3 zC .. Vom putea calcula Ins.d) Cazuri particulare (fig. 4-24. se pot trata adeseori grafic..Z G = h $ .

Presiunea pe partea curbi A B C va f i rezultanta intre impingerea F. 4-26. 4-26. P. limitate de suprafala ~i de planul de apa'. fiind proiectiile lui dL2 pe pianele xOz ~i xOy. Apl icatii tehnice irnpingerea total% pe un segment cilindric A B cu centrul in 0 (fig. se aplicii in centrul de presiune a1 suprafetei plane OX. 4-5).= y j z d Q .Tot Lstfel: PY Apoi : = y i z d Y~= yZGyQy. secliune Q. ~ b s e r v i mc i . Consecinta'. 4-25. suprafetele d a y si d a . greutatea lichidului cuprins in cilindrul Fig. admit o rezultanti trecind prin 0. este proiectia pe planul yOz a suprafetei totale a peretelui a.Hidrostatica 63 in care Q.y. din care se scade greutatea Q (sectiunea din lichid h a ~ u r a t i )Fortele . socotiti pe planul AC (fictiv) gi greutatea ce l i p s e ~ t e G. componenta P. - 4.3. si avind ina'ltimea egal6 cu adincimea sub planul de apd a centrului degreutate a kuprafetei Q:.. iar z. Epura presiunii pe o stavil5-segment . pentru c i toate presiunile sint normale pe 1) Fig. verticalele care intilnesc conturul lui a. este egala' cu greutatea unei coloane d e lichid 2. Forta P. a) este impingerea pe planul fictiv AA' reprezentati prin trapezul AA'CC'. Simplificarea calculului la pereti care are ca directoare conturul lui Q . Fie un perete plan previzuf cu un intrind cilindric (fig. . = G. P. in particular. a lichidului din intrind. este coordonata paraleli cu axa Oz a centrului de greutate a1 suprafefei A ~ a d a r . curbi iar ca generatoare.2. Presupunem ' p ~ a n u ~ neintrerupt insi plin cu un lichid de greutate fictivi .

atiei de temperaturii etc. = 800.cerc. Pentru echilibru. este greutatea lichidului cuprins intre arculysi coarda AB. de l m lungime si avind grosimea peretelui e (fig. Deoarece conducta este supusii in timpul . deci. . Formula practich de dimensibnare va fi. se obisnuieste a se lua rezistenta admisibilii mai micii decit la constructiile static. P .. este impingerea pe planul fictiv AB.aceeasi. Solidificiim jurniitate din lichid ~i sectioniim tubul dupii a c e l a ~ i plan diametral Fig. Presiunea interioarii fiep(tf/m2). datoritii fie modului de rezemare. dacii tubul este de otel moale.Dimensionarea tubului.5-2 mm spor de grosime. Trebuie ca fortele . Presiunea pe peretele unui tub cilindric orizontal.lichidului suprimat asupra celui riimas ~i doui forte de tensiune' T.otel moale: 9 9 .I 000 kg/cm2 si se adaugii si 1.. Formula este valabilii numai pentru pereti subtiri . pentru . 4-27.. fie impingerii laterale din partea piimintului. b. formula riimine . 7. trebuie introduse presiunile . 9 .Eforturile uni tare in peretele tubului sint : .. 0 altii metodii pentru a obtine rezultatul este indicatii in figura 4-26. Dacii p este dat in atmosfere si D ~i e in centimetri. la forte dinamice sau la forte datorite vari. D si e in cm. pentru ruginii.' obiinuite. . astfel. care se scade din PI.exploatiirii si la alte forte. 2) Tub circular supus la presiune interioarii uniform& Fie un tub de diametru interior D. reactiuni ale jumiitiitii tubului suprimat asupra celui riimas.P.acestea sii se echili breze.in care p este exprimat in kgf/crn2. Impingerea -rezul tantii este R = Fl. adicii : 9 9 . se ia a. 4-27).

z ) ( x . 4-30.y h Q . Aplicatie: Presiunea ~i centrul de presiune la triunghi acelea~imomente de inerfie ~i aceleasi momente centrifugale f a t i de orice pereche de axe rectangulare din plan. 4-28. D a d suprafata triunghiului o repartizim in trei mase egale. Este cunoscuti din f izici experienfa lui Pascal prin care se dovedeste c i forfa de presiune a unui lichid pe fundul plan (detasabil) a1 unui vas este aceea~i. dat frind ciUft orta de presiune in acest caz este: Fig. 4-29. oricare ar fi forma vasului si forma conturului fundului.l triunghiului. Paradoxul hidrostatic P -. 4) Forfa de presiune qi centrul de presiune pentru suprakfe situate intr-un plan vertical : a) e 1 i p s ii (fig. b) t r i u n g h i o a r e c a r e (fig. z ) ( x . z ) coordonatele mijloacelor laturilor.Hidrostatica 3) Paradoxul hidrostatic. P = yxab (h + b). Fig. 9 diferenta dintre greutatea total. 4-30). aceste mase au acela~i baricentru. &u condifia ca suprafafa fundului ~i nivelul apei deasu~ra fundului s i riimini acele&i. Acest fenomen se exolic. Fig. a lichidului G ~i forta de presiune P este rezultanta presiuriilor pe peretii laterali. gisirn: . Daci notim ( x . Aplicatie: Presiunea gi centrul de presiune la elipsi -. 4-29) . imediat prinlegea hidrbstatici. concentrate in mijloacele laturilor.

4-3i). Aplicatie: Rezultanta fortelor In 'sectiunile plane ale unui baraj ...66 Hidraulica 5 ) Determinarea fortei de presiune rezu.. Aplicatie: Presiunea pe un perete ce desparte dous lichide b) Alt procedeu: Se scade diagrama OB'C din diagrama A B O si rezulti diagrama trapezoidal5 a presiunilor OQ'C'B. demonstrats de prof Germani. 0 constructie graficii. este urrnii- Fig. Se calculeaza suprafata t.Itante si a punctului . 4-31. a) Se determini centrele de presiune ale blocurilor GI. G2.G6. ceea ce revine la determinarea centrelor de greutate ale trapezelor In care se descompune diagrama presiunilor. 6) Determinarea rezul t'antelor fortelor care lucreazii in diferite sectiuni orizontale ale unui baraj supus la presiunea apei (fig.ei de aplicare pe peretele despgrtitor a douP bazine (fi g. 4-32. a) Se compun impingerile ~i & ale lichidelor din fiecare bazin (pe unitate de lungime de perete transversa 1) : Fig. b) Se determini centrele de presiune ale presiunilor apei de pe fiecare bloc.apezului Q si centrul siiu de g e u t a t e h'R = yQh'.

Fig. Astfel. . G2.. din care rezultii rezultantele partiale R. Se ia AC = y h. acesta i$i g2segte sprijinul pe trei grinzi I orizontale avfnd toate acelagi profil $i solidariza te cu peretii transversali. Aceste paralele Impart triunghiul ABC in trei suprafete egale.. . In fiecare rost de despirtire dintre blocuri trebuie sii fie indeplinite urmitoarele conditii : . peretele A B fiind format din dulapi sau din tola rnetalici. (Pentru inlesnirea expunerii se va lua un exernplu cu n = 3). c) Construim poligonul fortelor G. Aplicatie: Repartizarea fortelor de presiune pe o stavil2 plan2 - Demonstratie : In triunghiul dreptunghi B D ' A avern: BF2 = B ~B D T = Suprafata B FF' 1 ~7 . ciitre amonte. Impirtirn segmentul A B fn trei pirti egale.= 1 =-yh. se va lua egalii chiar cu yH. ca centru. Prin intersectia acestor drep te trece rezul tanta Pi a presiunilor pe blocul i. introducem si subpresiunea apei care. Prin centrele de greutate ----ale acestor suprafete trec Pmpingerile pe portiunile B F . ducern un semicerc B D 'A avInd diametrul A B . R..sii nu se produca tensiuni in zidarie ( R sii cadi i'n treimea mijlocie). F. Din B .. 4-33). astfel c i : P I = P2 = P.B A 2 . = 3 = FF' BF FF' ---- BF F F ' = BF .unghiul lui I? cu normala la sectiune sii nu intreaca unghiul de frecare. d) La baza fundatiei unde se pot produce infiltratiile. 4-33.yh 6 B ~yh F 2 AB I A etc. FG ~i GA . iar ciitre aval yh.. ducern cercurile de raze BD' = BF ~i BE' = = BO.-. X Aceasti Pmp2rtire poate servi la constructia rational2 a unei stavile.toarea: Se imparte o latura neparaleli a trapezului in trei parti egale si se unesc acele puncte de diviziune cu .. P2 etc.*yh - Suprafata BFF ' = .rezistenfa normali in secfiune s i nu intreacii rezistenfa admisi9 & .. in n p5rti de suprafete egale (fig. 7) Sii se impart5 diagrama presiunilor pe un perete plan.extrernitiitileceleilalte laturi neparaiele. h fiind iniiltimea apei din aval fatii de bazii. fi -3 AB. EE' p h i la intersectia cu cercul. ridicim perpendicularele D D '. R. Ducem FF' ~i GG' pa~alele cu AC.

0. $i lungime I . Cele bdoul porti fnchise flcfndu-$i echilibru.---. uniform dere AC = CB = 2 sir1 a pb aplicati perexercitatii pe grind5 fiind p kglm. Considerind echilibrul punctului de art iculatie A . de deschib unui sfert de cilindru . deasupra fundului. bQ - 4W Pentru o sectiune dreptunghiularii a * d (d = inGI3b tirnea). unghi pentru ca rezistentele ce se dezvoltii h elementele portii s l fie minime? Fig.. Forta de presiune a apei. acest a F = . de sectiune dreptunghiularii.P tga = 2 pb 4 cos a • ~ o r n e n t u lincovoietor maxim in grinda AC este: Dac5 SZ este sectiunea ~i W modulul de rezistentl a1 grinzii AC./ -.k:-. Sii se calculeze fortele exterioare gi punctele lor de aplicatie. 4-35) format5 din grinzi oritele de presiune pe suprafata zontale allturate. adicl: sin4 a COS" --... 4-35. 4-34) se glseqte un sfert de cilindru de razl r. Cit trebuie s5 fie tncli9) unghiul f a i l porfile buscate ale unei ecluze. M F +--a=pb SZ W 4 SZ cosa A + da ia valoarea minim2 cind . R Fig. 4-36) este scoborit5 partial ~i deversatl. iar reactia din A este egall $i sirnetricii cu R f r ~raport cu forla P . vtiind c l nivelul lichidului este h(rn). rezultl c l se dezvoltg in bara AC o fort5 axiall . I - 1 !\ .--. forta de presiune [totalii va f i P = 2 sin a' pendicular pe mijlocul grinzii. reactia R Pi1 punctul lor de contact este perpendicular5 pe axa ecluzei. 4-34. mernbrul al doilea = 2d 10) 0 stavilg-cirlig dub12 (fig.nate cu S5 se calculeze de axa ecluzei.8) Pe fundul unui rezervor (fig. Sii se giiseascii presiunile pe suprafata curb5 a cilindrului. Aplicatie: ForConsiderlm poarta (fig. Aplicatie : Presiunile pe pirtile buscate ale unki ecluze .

4-37. Fortadepresiune P.' Aplicatie: Presiunile pe o clapetii basculantii Fig.. C o r p u 1 B. Aplicatie: Presiunile pe o stavilii-cirlig dublii. pe fata amonte. o a l t i fort6 de presiune P4 s-a considerat. z). din cauza vi tezei apei. Pentru obfinerea tensiunilor maxime in diferite piirti constructive ale celor doui corpuri este necesar a se face calculul in rnai multe ipoteze cu privire la nivelurile maxime ~i minime i n amonte gi aval.Hidrostatica 69 C o r p u 1 A. datoritii infiltriirii apei intre cele douii corpuri ale stavilei. sii basculeze pinii ce se o p r e ~ t ela reazemul lateral A'. iar pentru o cre~tere a niveIului peste aceasti cotii. pin2 la I unde este o etan?are relativz. 4-37). In aval. In reali tate. diagrama presiunilor este mai Fig. A + + Fig.aapeiesteconsideratii. este de fapt mai micii. 4-38.. Q4 ~i Q. Se propune ca. Principala forti de presiune este P.acoperitor. coboritii partial scoborPt5 ~i forta P. 4-36. pentru orice nivel sub cota (h. = 0). Aplicatie: Presiunile pe un tor sectionat . De asemenea s-a neglijat o component5 orizont a l i P '. egaliicugreutatea rnasei de apii de deasupra. deoarece in zona de desprindere-a vinei presiunea este echivalen t6 cu presiunea atmosferici ( p . nivelul apei s-a admis K (m) ~i corpul cu pereti e t a n ~ i Fortele de presiune care actioneaz5 asupra acestui corp sfnt Q.. . clapeta sii se mentin5 in echilibru. 1 1 ) Clapeta basculantl (fig. h.

nilor este verticali.( 36 f z a2 a: sin = Y T [ 3 z + 2 ~ + *sin. detasate din corpul dat..Condifia de echilibru la limit2 este d a t i de ecuafia momentelor f a f i de axa 0: a1 sau. iar rezultanta lor este egalii cu Vly ~i trece prin centrul de greutate a1 lui 11. cu generatoare verticale. prin curba C. care determini pozitia axei 0.1.- -- - . h. ---___ d o fiind sectiunea normal5 pe axa prismei. se echiliabreazi. ~i a. fiind a c d ~ a ~asadar rezul tanta presiu.. = p d o .. cos a. Rezul tanta fortelor masice a este greutatea corpului.3.3.4-39. Legea lui Arhimede C Presupunem un corp de greutate G si volum V. 12) Sii se determine rezultanta presiunilor pe peretele interior a1 unui semi-tor (fig. a -)a ) - sin a apoi a. in douii zone. Inlocuind pe h. Forta de presiune rezultantii pe zona inferioari este egalii cu greutatea lichidului V. ECHILIBRUL CORPURILOR CUFUNDATE INTR-UN FLUID 4. Legea lui Arhimede (schemi) intre planul de apii si suprafata acelei zone si este indreptiti in sus. care separii corpul.(2R 2r .. conform teoremei momentelor statice. Si ducem un cilindru tangent la corp.ioar8 a corpului). Vy. fmpingerile orizontale -. = a2 rezulti sin a sin a .-.xr2)]= 2n pr2. cufundat in intregime intr-unlfluid de greutatev'specifici y (fig: 4-39). iar rezultanta presiunilor exerci tate asupra corpului este vertical2 gi egali cu greutatea volumului de lichid deslocuit de corp. forta de presiune rezultanti pe zona superioarii eite indreptatii in jos dupi verticali si egali cu V2y (greutatea lichidului cuprins intre planul de a p i gi zona supe. PX = p [2R 2r f xra . = -. oricare ar f i unghiul a. Fiecare din aceste forte trece prin centrele de greutate V2y = Vy ale volumelor respective. a. A d- -- -- .y cuprins Fig.. + 4. ~ t i i n d i ?n interiorul torului presiunea este constanti vi egalii cu p . cici 2 pdo. iarp la aceeasi adincime sub nivelul apei i.pe bazele oriciirei prisme elementare.a% Q + y . Din aceste doui ecuatii rezulti a. = I = A B . c situat In plan orizontal. Intr-adeviir. 4-38).

d e ~ ise exprimi prin produsul dintre un volum si greutatea specificii ca si o fort2 masicii. urm'eazi ca punctele C ~i G s i vinii pe aceeasi verticalii (fig. Cele doui forte . nu mai existii lichid intre corp si vas ~i lipsegte presiunea ce s-ar fi exercitat de ciitre lichid asupra corpului scufundat. p e peretele vasului. fata A B a corpului fiind in contact intim cu peretele vasul u i . astfel c i fluidul nu poate pitrunde intre cele douii corpuri.0.Hidrostatica C- 71 In acest fel s-a demonstrat legea descoperiti experimental de Arhimede: un corp. Cazuri de inaplicabili tatea conform schemei din figura 4-26. opusii greutiitii. pentru o deplasare foarte mici fafii de teacechilibrului unui o r ~scufundat (schemi) aceasti pozitie.yV. 4-41. Aceasti forfi. se exerciti si o forti de presiune P pe aria de contact A B . adici sii fie egale. cufundat gntr-un lichid. deoarece presiunea lichidului nu se rnai exerciti pe unele piirti ale suprafetei exterioare a corpului. Trebuie sii observ i m c i subpresiunea nu este o forti masici. Echilibrul Pnsii este indiferent pentru orice miscare de translatie paraleli cu axa vert icalii CG ~i pentru orice rotatie in jurul aceleia~iaxe. legii lui Arhimede 9 9 9 1 8 9 - 9 L - I A 9 9 . nu ins2 dacii o parte din suprafata corpului este in contact cu atmosfera sau cu vidul sau in contact intim cu peretele sau fundul. Pentru ca u i corp cufundat sii stea in echilibru trebuie deci ca cele doui forte. Astfel. de exemplu prin intermediul unei grisimi consistente. corpul s-ar depiirta de pozitia de echili bru. altfel. Stabilitasub C. greutatea volumului de lichid deslocuit. Fie G centrul de greutate a1 corpului si C centrul presiunilor (centrul de greutate a1 volumului he lichid deslocuit).y V. de sens contrar gi pe aceeasi linie de actiune.y V ~i se compun Fig. in cazul pozitiei a din' figura . In asemenea cazuri. de aceea trebuie considerat c i in afari de subpresiunea arhimedeanii . pierde din greutatea sa. 4-4. sii se echilibreze. 4-40).'4-41. Legea lui Arhimede nu se aplici decit la corpuri complet Enconjurute de fluid. ci o forti de contact. ca ~i cind n-ar exista corpul scufundat . Cele doui forte trebuind sii fie egale si de sens contrar. se numeste subpresiune. mai Gebuie ca G s i vinii Fig. 4-41) plin cu un lichid de greutate specific6 y si un corp solid de volum T pe care-1 presupunem agezat in contact cu peretele vasului in diferite pozitii. Astfel sii presupunem un vas (fig. rezultanta fortelor de presiune pe corpul scufundat nu mai este F = . greutatea corpului si subpresiunea. k e n t r u stabilitate.

cind un orificiu mare in peretele vasului este acoperit cu o van. este diferenta dintre carena maxima si carena normal. In cele de mai sus au fost stabilite numai fortele de presiune datorite greutiitii lichidului .$i in cazul pozitiei b din figura 4-41. Centrul de carene este baricen trul carenei. reactia normalii pe perete. care este mentinut in echilibru la adincimea voita. ci numai la suprafati sau numai la fund. La vasele navigabile. Daci incetam apbarea rnernbranei. gi linia de plutire. vasului incirca t . Atunci corpul plute~te. Fig. Mai trebuie observat c i legea lui Arhimede nu se P aplici la corpuri in mi~care. 4-42). fntr-un vas inalt. Schema unui plutitor 9 9 *- . (sau cu un capac) e t a n ~ 2 este valabila schema . pentru studiul echilibrului corpului scufundat trebuie s6 se consi dere . 4-43. Ludionul nu poate rarnlne in pozifie interrnediari. care este suprafafa secfiunii corpului in planul de plutire.fatii.2. apoi aria de plutire. 4-42. care este intersect ia suprafefei corpului cu sE C ~ I U N E planul de plutire. ~ a r e n a nuse meste volumul care este scufundat in Apii. Daci prin apasarea unei membrane rn. Corpuri plutitoare Daci fmpingerea ascendenta yV > G (greutatea corpului). L 9 ExperientB. mai ales prin func- tionarea unor pompe care introduc sau evacueaza apa in compartimentele navei -. in contact cu lichidul. in ludion.La un corp plutitor (fig.. corpul se ridici la suprafata ~i iese partial din apa pin2 cind volumul deslocuit V cintiireste cit G: yV = G. 4-43) deosebim : planul de plutire. carena normali corespunde PLAN vasului descarcat si carena maxim. 4. Inc6rc6tura maxim. introducem un balon rnic de sticli nurnit ludion (dricugor).3. fl ingreuiazii $i acesta se scufundi. reactia datori t i frecarii etc. plin cu lichid (fig. Aplicatie: ludion -submarin 9 0 proprietate analoga are submarinul. Fig.si celelal te forte: greut atea corpului' i n s u ~ i . Acesta este previzut cu un orificiu la partea inferioarii gi este lestat astfel ca centrul s i u de greutate s i fie cit rnai jos. aerul cornprirnat in bigica ludionului expulzeazi lichidul gi uaureazi ludionul care se ridici iarigi la supra. (sau a unei instalafii cu aer cornprimat). Corpul este plin cu aer ~i destul de ugor ca s i se ridice la suprafata lichidului.. mirim presiunea acestuia. lichidul intri prin orificiu. fortelor din figura 4-26. deoarece presiunile in stare d i n a m i d diferi de cele In stare statica.

fie G. Daci nava i e inclini cu unghiul a. ceea ce echivaleazii cu o inclinare reali a vasului in sens invers acelor ceasornicuIui) . iar suma volumelor trebuie s i fie compensati asa c i putem scrie: a A 1 deci I trebuie s i fie baricentrul ariei de plutire. 7 . si G. Conditiile de stabilitate ale unui plu-. In noua pozitie a vasului. Din compunerea iortelor rezulti c i C se afli pe linia GIG" si G. desenim planul de plutire inclinindu-se cu unghiul a. pe linia GiG". centrul de greitate a1 volurnului H'IK. centrele de greutate ale volumelor HIH' si KIK' si G". centrul de greutate G si centrul de carenii C.trebuie ca volumul HIH' s i fie egal cu KIK-'. pentru pozitia verticali a navei. deoarece aceasta din urmi reprezinti impingerea ascendenti (sub\ presi unea) P = vy. Intr-adevir. descriind o curbi pe o suprafati numitii suprafata centrelor de careni. htr-adeviir. elementul de volum la distanta x de punctul I. 4-44. Vom demonstra c i dreapta !. carena isi schimbi forma. planul de plutire iapozitia H'K' (in figurii. 4-44). ti tor (schema) de intersectie a planurilor de plutire trece prin centrul de greutate a1 ariei de plutire.Fig. este x dQ tg a.Hidrostatica 734 0 prim6 conditie de echilibru a1 unui corp plutitor este ca greutatea corpului s i fie egali cu greutatea carenei. situat pe dreapta de intersecfie. Se poate dovedi c i planul tangent in C' la suprafata centrelor de careni este paralel cu planul de plutire H'K'.pentru echilibru . Fie. vasul stind pe loc. astfel c6: A 1 ? 9 adicii dreptele GIG'. Tmpingerea apei trebuind s i riminii constant6 . iar centrul subpresi unilor vine in C'. si CC' sint paralele. Sii studiem pozitiile de echilibru ale unui plutitor de greutate constanti G (fig.

-Asadar. in C' pe suprafata centrelor de caieni. arcul CC' = Pap deci putem scrie (teorema lui Dupin): . Iar V este carena. C h d inc1. definit mai sus. impingerea trece foarte aproape de m. apoi forta . ~i un alt cuplu de forte (P.'cark este distania metacentrici. . cuplu de greutate. legati invariabil de navi. respectiv in-(fig. si . in loc de suprafafa C vom considera o curbi C. aplicate in C si C'. iar cuplul (P x CG).( P . Echilibrul este stabil daci h este deasupra lui G.a d e v i r .) in raport cu axa care trece prin I. se compune din --cuplul fortelor ( P . -Q. Cuplul (P x CC') n C s e cheami cuplu-. aplicate in C.-F) aplicate T C'. Notiim mG= a . care la limit. (a = 0) se confundi cu H f I ( ' . Ins2 raza de curburi a curbei CC' fiind p. G o 1 A A - A 9 fn care I este momentul de inertie a1 ariei de plutire f a t i de axa I. . impingerea P rimine tangenti la o c u r b i D.) aplicati in GIf. dreapta GIG:. h t r . echilibrul este indiferent daci m coincide cu G ~i este instabil daci m este mai jos ca Sa determinim distanta metacentrici mG. prezentin'd un punct de intoarcere in m. D a t i fiihd pozitia lui G. directia impingerii P este normal.. Pentru simplificare s i presupunem o n a v i de lungime indefinita. Se vede c i stabilitatea este cu Atit mai mare cu cit metacentrul este mai sus. c u ~ l u l i n d r e ~ de tare = Pua (sau mai precis P a e s i n a) creste direct cu a.P). azest cuplu se scade din cuplul n fortelor (P. forta P aplicati in C' se descompune in aplicati in G ~i P -Q aplicati in G". care este desfigurata curbei C ~i care va fi simetrici fati . 4-45). Cuplul fortelor -p (subpresiune) ~i (greutate) cu distanta a sin a intre ele. Cuplul de formi (F x CC') este insi echivalent cu cuplul forfelor Q. Deci cele doui cupluri sint echivalente. Intr-adevir.de formd. in care caz. si Gi. distanfa metacentrici. este paraleli cu CC'. pentru doui pozifii infinit vecine ale centrelor de carenii (definifia tangentki CC'). tinde a indrepta vasul Pn pozitia initial2 . se cheami metacentru. punct care joaci rolul unui centru de suspensie a1 navei ~i se cheami micul metacentru. aplicate in G.de axa vertical2 a navei.p din C se descompune In .inatia este foarte mici.si este deci un cuplu de lndreptare: Pa s i n a . Centrul de curburi in C a1 curbei de caren. Si l u i m acum momentul forfelor care dau cuplul (Q.P).Rezulti c i .Q : aplicati in G. respectiv in G. P cazul de f a t i .p ) . . Cind nava se inclini. C u ~ l u lde i n d r e ~ t a r ea1 forfelor (P.

= tg 8. . Determinarea experimental%a inglfimii metacentrice a = Gm (fig. P I t Fig. 9 C' t Pentru un vas care plutegte pe a p i linistiti aceasti determinare se poate face astfel: -admitern c i se cunosc greut a t e a P a vasului si centrul de greutate G' ~i fie o greutate Q care poate fi deplasati pe punte..3. interiorul vasului. Aceasti relatie ne permi te a studia stabili tatea corpurilor plutitoare.Hidrostatica 75 Iar distanta metacentrici Gm Cm. 4-46). este momentul de inertie minimum. 4-45.6 >O. la distanta x. I . r a p o ~ t cu diferite axe posibile acela care ar putea sa faca mernbrul fntri negativ.inaintea lui 6. Se instaleazi un pendul format dintr-o greutate suspendati cu un fir de Iungime 1. Aceasta are ca efect o deplasare relativi a greutiitii pendulului de cantitatea y astfel cii: 9 C . in primul rind. \ 6" '\$+ \ . adici: = a se obtine adiugind (sau scizind) la In cazul din figura 4-45 cind barieentrul G este deasupra centrului de careni. intrucit conditia de stabilitate este exprimati prin inegalitatea Imin . ceea ce produce o inclinare a vasului cu unghiul 8.3. Schema forfelor ~i momentelor aplicate unui plutitor Y . si se rnarcheazii pozitia dulului. se ia semnul . 4. in. distanta CG = 6. Se ia Imin deoarece dintre toate momentele de inerfie in v . Apoi se m u t i greutatea Q in Q'.

se procedeazii astfel: Se calculeazi A determinindu-se astfel intii metacentrul m si apoi G. 0 incircare disimetricii de 20 t m u t a b la 6. Conform eibafiei (4-15).875. Momentul de inerfie a1 ariei de plutire fafii de axa Iongitudinalii este apreciat la 0. 4 4 7 .stiind cii greutatea specifics a apei miirii este de circa 1.027 t/m3. 9 Fig. In cazul cind este cunoscutii pozitia centrului de ca. Schema-unui vas pluti tor (aplicatie) Sii se afle pozitia metacentrului si a centrului de greutate a1 vasului. Observiim cay pe cfnd centrul de greutate a1 vasului e s t e mai greu a f i cunoscut din cauza neomogeni tiif i i incarcii turii. in care tg 0 = 0.eni. Volumul deplasat : .Scriem cii momentul forfei P este egal cu momentul cauzat de deplasarea PGm tg 0 Deducem : = Qx.65 din momentul de inerfie a1 dreptunghiului circ~~mscris. o liifime de 9 m si un deplasament de 1 350 t (fig. Pozifia centrului de careni este la 1 3 0 m sub linia de plutire. Determinarea experimental5 a Eniiltimii metacentrice Fig. 4-47). Exemplu: Un vas are o lungime de 70 m. centrul carenei este calculabil in functie de elementele geometrice (forma si dimensiunile vasului).75 m inclinii vasul cu 5". 4-46.

3. . h nus. Oscilatiile verticale ale unui plutitor ecuatia devine : adici ecuatia unei migciri oscilatorii armonice. 4. egalii cu: y (V Scriem c i masa 4 .. 6 0 m d e a s u p r a . 4-48).4. iar punctul G se afli la 0 . 5 4 m dedesubt. " g - - - - Fig. rezulti c i A = 0 ~i ecuatia migcirii devine: Z = 2 0 cos o t .Hidrostatica 77 Fati de linia de plutire punctul m se afli la 0 . carena corespunzritoare trebuie s i fie V. astfel cii. 4-48. sii existe egal i t a tea : I vy= P + PI. Durata unei oscilaf i i complete este: Durata oscilatiei proprii o afliim flctnd PI = 0. Oscilatiile plutitorilor .w ( A cos of .B sin w t ) f iind nu15 la dt momentul initial. z = zo. Dacri masa suplimentarii se adaugii brusc (dinarnic).se adaugii la masa g g a plutitorului. pentru echilibru. deci rezulti o forti Indrep tat. Dacii o mas2 suplimentari .(P + PI) = y a z . Pl P a) Oscllatii verticale (fig. vasul coboari cu cantitatea z rnai jos dectt pozifia sa de echilibru. iar viteza v = .. + 02) . in sens contrar forfei). Daci Q este aria de plutire. dz Daci pentru t = 0. + este accelerati cu - - d2z dt2 - - (migca- rea in jos. deci: z = A sin w t + B cos w f . carena c r e ~ t e cu cantitatea &.

(adicl rnomentul de inertie). 4-49. Prin urrnare. Mai rnult.-w2 sina. 4-49).. V volurnul plrtii rnai umflate pfnl in A la cea rnai de jos diviziune ~i fie w sectiunea tijei. cufundat intr-un Iichid. Prin o asernenea reducere. Durata de oscilatie a navei trebuie deci sii fie rnult rnai mare ca 10 s. Stabilitatea vasului este ins2 in acest caz rnult rnai mare. stabilitatea pentru oscilatii rnici. ce-i drept. este nevoie ca a sii fie cft rnai rnic. precum qi pentru precizia tirului. llsfnd o parte din tijg In aer. fn acest scop trebuie rngrit r. pentru ca pericolul risturniirii sa fie evitat. Aplicatiile orizon tale ale unui plutitor Ecuatia este identici cu aceea a pendulului simplu de lungime A = -. durata unei oscilatii complete Se vede c l durata oscilatiei este cu atit rnai scurti cu cft a este mai mare. De aceea pentru a avea un confort cft rnai deplin. A * De la cuvintul francez roulis. raza de giratie corespunP zitoare: I G = -r:. lestat la partea inferioarii ~i care.5. ~ Ecuatia rni~cirii devine: g @a agsin a -. construind nava rnai largg. Pen tru rnlsurarea densi tiitii lichidelor se intrebuinteazi densirnetrul care consti dintr-un plutitor de sticlii conform figurii 4-50. apoi ~i oscilatiile sfnt rnai violente cfnd rnornentul Pa sina este rnai mare.3.rnornentul de fndreptare" este Pa sin a. Aplicatii 9 1) Areometru-densimetru. Pentru unghiuri a foarte rnici.6 ) Oscilatii in jurul axei orizontale longitudinale (ruliu*). c) Oscilatiile in jurul axei transversale Gx (tangajul) asculti de o lege analogg. de exernplu 15-20s. dar se poate da vasului o astfel de forma de carenii care s l provoace cre~terea suficientii a cuplului de indreptaie la inclinatii rnari. fndepirtind rnasele de a x i . 4. Integrarea se a rl face cu ajutorul functiilor eliptice. Fie M masa instrurnentului. . . Gy. trebuie evitat ca nava sii intre in rezonantii cu oscilatiile hulei (5-10) s. I G este rnorflentul de inertie al maselor fn ~ raport cu Gy ~i fie-r. Dacii P este greutatea navei ~i n = mG distanta metacentricl. se mic~oreaza. sin a z a ~i ecuatia diferentiall este a unei rni~clrioscilatorii arrnonice. Acest moment se opune acceleratiei unghiulare ~i putem scrie ecuatia rni~clrii de rotatie a corpului fn jurul axei longitudinale. sau trebuie redusii distanta rnetacentrici. Fienava fnclinatii de unghiul cr fafii de planul de plutire initial. deci cfnd a este rnai mare. care trece prin G: d2a IGY = -M = -P a sin a . care era normal pe axa de simetrie verticalii a vasului (fig. plutegte fn pozitie verticall. dt2 rf Fig.

4-51. de form5 sferic5 (raza r). t i i k (I).\ _ _ I - - - -. rezul t l c l y=f(p) reprezintl o hiperboli. A doua conditie este ca distanta metacentricl 2 = z.caren2 s i fie pe aceeagi verticali. Fig. deci diviziunile tijei nu sPnt proportionale cu densitatea. = M 9i (V + C l o p o -. Putem scrie in aceste cazuri condifia de plutire: Vp. fiind mai rare la partea' superioarii decit la partea inferioarl. care furnizeazl valoarea lui y.-7-xr3+yxa2h+ 3 f y-xi2(3r-i). coboar2 I-.Hidrostatica \ 79 Presupunem c5 introducem. 4-52). Care este forta F necesarii pentru deschidere? Observlm c i sfera nu este complet inconjuratl de lichid. 4-51). + + 4 F=G. Areometru-densimetru (aplicatie la legea lui Arhimede) 2) Un ventil de greutate Go. Aceastg conditie este indechidere (aplicatie la le.. astfel c l instrumentul sescufundi pins la diviziunea 100.zg > 0.v .y. glsim: pentru 0 lungime de prisms . (2) ~i (3) distantele metacentrice respective. F = Go ..- I Raportul v se obtine din primele 1 Y 10 5 . 3j Sii se studieze stabilitatea la plutire a unei prisme omogene cu sectiune pgtratg.p h i t i pentru pozitiile simetrice urmltoare: gea lui Arhimede) a) doui fete paralele cu suprafata lichidului. sferei) greutatea coloanei cilindrice cu fund sferic ABCD. in care instrumentul V 8 cu lungirnea y f a t i de A . p. Calculfnd in pozi-. . de densitate p. gi apoi intr-un lichid mai greu. inchide etang un orificiu de fund d e razg a (fig. pe rind. instrumentul intr-un lichid ugor. b) un plan diagonal paralel cu suprafata lichidului. 6 calota sfericg cilindru Se va tine seama qi de relatia geometric5 a2 = i (2r . ..M .. 4-50. de densitate po. de laturl u gi de lungime indefinit5 (fig. (vol. o f 45-1 \ +P Din ecuatia (4-18). avem: In s f i r ~ i t pentru un lichid de densitate necunoscuti . Ventil de in. astfel c l suprafata lichidului este tangents la diviziunea A.i). 0 prim2 condifie este ca centrul de greutate qi centrul d e Fig.

de lemn (schemi) o schemi: 2= 3 >0 --. Pozif iile de echilibru a unui pluti tor prismatic.+egalicu uni tatea gi considerind c i greutitile specifice ale apei ~i ale prismei stnt y.a Y Fig. Dim in figura 4-53 Fig. -. (2).212 Y Po'zi t i a (2).> . prisma este de lemn.Y1 . Aici. respect i v yl : a z P o z i t i a (1) z ~ = z . 4-53. ea se agazii in echilibru stabil in tr-una din pozitiile (I). pentru echilibru.--si ta tea ma terialului ..Anabrad st e]ar log.2 43 44 45 46 @7 g 49 1 Y1 23 .> 0.281.. Daci .. (3) dupi mirimea densi t i f i i . Deducem c i a - .a. adici : 2 < 0. z c = . Pozitiile de echilibru a unei prisme de lemn pluti toare (aplicatie) ~ o n d i t i ade stabilitate va fi: I :sau z2 . 32 YIn cazul apei.az = Imin -8- aa/12 .788. deducem : 0 . y = 1 $i raportul yl/y = d. 2 2 C G = ~ = a-z 2 9 z .z >0 Z + a2/G> 0..0. 4-52. = Y trebuie s i fie tn afar2 de I-idicir~ile E trinoY1 sau . -.719.. V y = a 2 y l sau z = a Y1 9 sau .= 0.' .---2 \ . den.a . z2 Y 32 P o z i t i a (3). Y mului.

- - - I . notirn x gi y c o / P - 4 - P' X 8 ' . Aplicaf ie: Pseudo-perpe tuurn mobile in cazul unui cilindru care se poate roti in jurul unei axe orizontale astfel c i 112 din cilindru se gisegte scufundati in lichid (fig.Y- S -/ // - Q e t b --/c'b- Fig.788 nu existi pozitii stabile gi prisma ia poziti i intermediare. Fie greutatea chesonului = Po. 0 bandi f i r i sfirgit este compusi din f i ~ i de plut.unei tmpingeri de jos in sus. Raza de curburi a curbei de careni C pentru inclinatii rnici se a f l i dupi teorema lui Dupin .212 gi 0. 4-54. corespunzitor. Pentru ce nu se realizeazii perpetuum mobile? 0 chestiune analogi se pune gi Fig.281 gi intre 0..H x . a). presiunile apei pe suprafafa cilindrici sint radiale gi intilnesc toate axa. Aplicatie: Stabili ta tea unui cheson 6 . 6 ) . . presiunile sint radiale ca ~i in cazul cilindrului. 0 discutie ampli a tuturor pozitiilor de echilibru se poate vedea in D.Hidrostatica Pentru densitati cuprinse intre 0. cu inirng i de cablu de otel (fig.719 gi 0. iar presiunile pe fefele plane se anuleazi reciproc.-.. adici centrul G de greutate s i fie rnai jos ca rn. 4-55. deci nu existi o forti ascensionali care s i actioneze banda. Banda se infigoari pe scripeti gi printr-o bucgi de etangeitate trece printr-un orificiu previzut in peretele unui vas cu api. plani.b2 -3 ~ ' deci rnicul rnetacentru m este dat de Cm = p.. 4-54. pe linia de plutire P '0 $i iiltersectia acestei normale cu axa noul rnetacentru. deci nu existi impingere de jos in sus. pe cind partea din aer nu este supusi la o forti echivalenti. 5) Stabil itatea unu i cbeson. egali cu greutatea lichidului deslocui t . presiunile apei pe suprafetele cuprinse in zonele I $i I I I se anuleazi. 4) Fals perpetuum-mobile. atit timp cit unghiul de inclinare este mai mic decit POS. Desfigurata curbei de careni se reduce la punctul 0. opus citat.- R . 4-54. astfel c i problema se reduce la o problem. lui C . In acest din urrnii caz.-. 1348 ~ € ~ m ~ ~ C ~ N S T R U C ~~GR~#TA?'~EA 1 - - *\ \ . Portiunea din bandi care se . iar pe portiunea curbati pe rotile.c. fn cazul benzii de pluti. Germani. fundul la adincimea H sub linia de plutire. Pentru stabilitate la oscilatii mici trebuie ca p > 6. Considerim chesonul de forma unui paralelipiped foarte lung. ducem normala din C.__ afli In a p i este supusi . Pentru . Pentru fnclinatii rnai rnari (de exemplu cind linia de plutire este P'O) procedim astfel: aflirn centrul de careni C.

se obtine: . 6) Stabilitatea unui cheson cu osarcing nesimetricg (fig. deplasatii apoi P punctul A defin nit prin coordonatele x . I Y'= QY P+Q + Pa *b-. y. Fie chesonul de lungime f. Coordo. ! P S Q 1 . Ggsim deci curba centrelor de carenii este o paraboli cu virful h C. Q + Y A . X' = Qx Y. la fnceput simetrici. 4-56). de greutate proprie P ~i fncirciiturii Q .sale fat5 de un sistem x c y ~ i scriem cii C. Trebuie acum calculati ordonata Y a punctului N. Inlocuind P expresia n valorilp coordonatelor prin acelea calculate mai sus.Itbdl \ 4- Pescajul (adincimea de cufundare) este: Fig. pozitia este rnai stabili. Stabilitatea depinde de pozitia centrului de greutate G: cu cit acest centru este mai jos. (0') noul centru de greutate a1 fortelor Q (deplasatii). N : gisim Momentul cuplului de Pndrep tare este: M = Po (Y . Se cautii ce inclinare ia chesonul. 4-56. Din ecuatia normaki C . Stabili tatea unui cheson cu sarcini nesimetricii Noul centru de careni C' are coordonatele: ho = P + Q 2 ybl obtinute prin aplicarea ecuatiei de momente ale fortelor fatii de C'.natele lui G'sint astfel c i G'si C ' se afli pe aceea~ivertical& - L -rc . este centrul de greutate a1 sumei triunghiurilor P ' S R $i RSQ. Fie C centrul de careni.6 ) sin a.

. . trebuie ca puncful de aplicatie a rezultantei fortelor sii pi s5Lfie sub punctul de aplicatie a rezul tantei fortelor si Observ5m cB greutatea P~ trece prin metacentrul m " corespunzgtor lichidului interior.' t -. 4-58. supr 'ata apei din cheson este aa'. iar p.~ schirnbi. Clopotul este sustinut de o fort5 P astfel c5: L -- A - I P=&+ F//''l_. este bb'. Stabili tatea unuf c heson cu incgrc5tur-5-lichidi numai datori t i schimbirii de form5 a lichidului interior. Mornentul de Pndrep tare la inc'i nat se modific5 Fig.I Hidrostatica 7) Stabilitatea unui cheson cu incilrciltur2 lichidii (fig. astfel c i Lmomentuld. deci se adaugi greutatea apei din prisrna cu baza Oa'b' ~i se scade aceea din prisma cu baza Oab. 4-57). iar dupj. S5 p e Prichipuirn c5 clopotul este Pnchis la partea inferioar5 printr-un plan f5r5 greutate ~i fie F" greutatea lichidului din clopot. Dac5 P este greutatea total5. care la unghiuri rnici rimin neschimbate.unv* 'cloiot complet scufundat (fig.forma cu unghiul . Fig. 4-58). Considerim greutatea aerului neglijabili fat5 de celelal te forte si lniiltirnea stratului de a p i din interior ionstants = h. fnclinarea lui.. D e ~ iP qi mG sint rnai rnari la chesonul cu incircgturi liehid5 decit 'la chesonul gol. 4-57. 8) Stabilitateh7. P'. Stabilitatea unui clopot scufundat Pen tru istabili tatea kchilibrului. c i . i din cauz5.greutatea volumului deslocuit de clopot.de ~ndrepare sc'inic~oreaz5. G centrul de greutate a1 lui P ~i I lungimea chesonului: #. Care este efectul acestei Incircituri asupra momentului de Pndrep tare? In pozitia vertical5. termenul negativ prevaleazi cfnd lichidul 'este putin. Mornentul de lndrep tare datori t lichidului exterior r i mine neschirnba t deoarece Cm fn expresia L depinde numai de dirnensiunile ariei de plutire ~i de careni.

extinzind legea general5 a hidrostaticii. orice problemi de ech. Trebuie Tnsi ca h s l nu fie prea rnic. w. si forfele de inertie din potentialul U . daci particulele sale sint in repaus f a f i de sistemul de axe mobil. de masi m. Daci deci particula fluidi. 4. I . cu vectorul viteza instantanee de rotafie a . accelerafiile unei particule se . Ul t imul termen. centrul s i u de greutate). In acest caz.sistemului mobil f a t i de sistemul de axe fix.ompun d u p i legea lui Coriolis: a.4. este produsul vectorial a1 vitezei relative V . ECHILIB RU RELATIV 4.de Pnclinare (daci ar fi o incircituri rigidi. + a j + 2 0 x V. este supusi unei forte F .ilibru relativ a1 unui fluid se reduce l a o problem2 de echilibru intre fortele aplicate particulei si forfa de inertie datori t i m i ~ c i r i i de tirire a sistemului mobil. ecuatia diferentiali a echilibrului reiativ a1 unui fluid s e poate scrie. a d i c i acceleratia absoluti este egali cu accelerafia de tirire. Se cheami c i fluidul este in echilibru (sau repaus) relativ. astfel: 9 a a . Conditii generale Daci un fluid are o miscare de tirire f a f i de un sistem de axe fix. numi t acceleraf ia complementari. rezult a n t i a fortelor date si a fortelor de legituri. = a . se poate scrie. se obtine: Pentru stabilitate. P" ar trece evident prin C.t : In acest mod. conform principiului lui d ' ~ l e m b & .4. In cazul c i fortele masice derivi din potentialul U . trebuie ca b ~i D os i fie rnici (?ncircatura mare la fund) gi D ~i H ctt mai rnari.. L u h d rnornentele acestor forte fati de punctul 0 din planul AB.

Aceasti forti fiind intensitatea cimpului d forte. respectiv . 4-59). intr-o rezultanti . continind un lichid cu suprafala libera". Miscarea sistemului are acceleratia g s i n a . respectiv g sin2a. Potentialul fortelor hasice speci fice (a1 gravi tatiei) este j gz $ const. cu forta de inertie specific: -g sina. + potenfialele din care derivi sint : ele z -I. + x tga) $ const.g cos a. normal2 pe planul Enclinat.gx s i n a cosa. 4-59. ) Potenfialul total este: U =gz-gzsin2a De unde: U = g c o s 2 a (z + g x s i n a cosa $ const. Mai simplu.gz sin2 a. Sblutia a 11-a. compunem forta masici specifics a gravitatiei g.Hidrostatica 9 85 Din aceasti ultimi ecuafie se vede c i si in cazul echilibrului relativ. suprafetele izobare corespund cu suprafetele echipotentiale.4. Echilibru relativ a1 lichidului dintr-un vas alunecfnd pe un plan Pnclinat Semnele fortelor s-au h a t in concordant2 cu sensurile coordona telor. Se vede c2 suprafetele echipotentiale sint paralele cu planul deci si cu planul Enclinat dat. Fig. pe un plan inclinat cu unghiul a fat6 de orizontala' (fig. toate suprafetele echipoten t i a1 . iar forfa de inerfie specifici a oricirui punct material este 9 -g sin a. alunecii fa'ra" frecare. egal2 in orice punct din masa lichid2. printre care se afli si suprafafa liberi a lichidului. Componen tele acestei forte dupi direcfiile Ox si Oy fiind 9 -g sin a cos a.2. Solutia I . 9 4. Exemple 1) Un vas.

care in stare de repaus era orizontali.si deci si izobare sint paralele cu planul fnclinat. de unde rezulti: t g ' 9 = . suprafetele echipotentiale-izobare sint paraboloizi de rotatie identici ~i superpozabili prin translatie si printre acestia este ~i suprafata liberii a lichidului. culele formind masa lichidii. 0 particulii lichidii este supusii gravi tatiei g ~i fortei de inertie centrifuge rw2.U . Suprafata lichidului.). 4-60. La acela~irezultat se ajunge si folosind legea hidrostatici sub forma integrali. .r = 0). in contact cu peretii. 4-60). Echilibru relativ a1 lichidului dintr-un iZ0bare trebuie S fie noIY-l'lale : vas PII migcare de rotatie la rezultanta lui g ~i ru2. = gz. in timpul acceleriirii sau friniirii. Astfel. 2) U n va+i avind o miscare de rotalie uniform2 w in jurul unei axe verticale confine un lichid care-1 antreneazd in aceasf2 miscare (fig. este de asemenea paralelii cu planul inclinat.r o 2 0 - 9 dr 8 iar prin integrare.-dz . I Suprafetele echipotentiale ~i Fig. potentialul gravitatiei este U.. Analog se rezolvii problema unei cisterne fnciircate partial. se modificii o datii cu miscarea. apoi prin fortele de frecare interni r sint puse in mi~care dewrotatie. Agadar.. Mai intii sint ahtrenate in mis12 carea de rotatie particulele lichide. suprafata lichidului ia o formii curbii stabilii. astfel cii atunci cind sistemul ajunge sii aibi viteza derotatieconstanti w . pe drum orizontal. Suprafata lichidului fiind suprafati izobarii (pentru p = p. singura for@ de inertie fntr-o migcare uni formi rotativi. este chiar acceleratia centripetii rw2. iar potentialul din care derivii forta de inertie de tirire (centrifugi) este: 9 9 deoarece derivata lui . de la toate partiperiferie spre cent. se obtine: care este ecuatia unui paraboloid de rotatie cu virful in A (z = 5.

Hidrostatica

87

Potentialul total este

U= U

U,=gz--

I

2

r2 o2

+ const,

iar ecuatia .suprafetelor echipotentiale este:

Constanta se obtine ficind pentru r = 0, z = z, i se ajunge la ecuatia (4-19) de mai sus. Presiunea intr-un punct de coordonate (r, z) se obfine din formula

Pentru aflarea constantei c, s i considersm punctul de pe a x i pe suprafata Iiberii a lichidului, care poate f i cunoscut prin conditiile la limits. Aceste conditii depind de volumul lichidului si forma vasului, care sint date. Fie, de exemplu, un vas cilindric de sectiun; circulars de razii R si fie h hiiltimea dat6 a lichidului in stare de repaus cind suprafata lichidilui este un plan orizontal. Dacii se noteazii cu h1 nivelul maxim a1 lichidului P rotatie, ling2 n perete, conditia de constanti a volumului lichid cere ca volumul lichidului in repaus absolut sii fie egal cu volumul lichidului in echilibru relativ, adici:

de unde rezultii

Pe de a1tii parte, ecuatia paraboloidului care formeazii suprafata l i beri este

in care punind z

=

h,, r

=

R, rezulti

Din ecuatiile (4-21) ~i (4-22) rezultg hl-hO=2(hlvh) sau h , + h l = 2 h .

88
4

Hidraulicu

In s f i r ~ i t ,din aceasti ultimd ecuatie si (4-21) rezultd:
T

Or, in punctul de la virful araboloi dului care formeazi suprafata l i bera de coordona te (r = 0, z = ho) resiunea este cunoscuti, fie p = pa. Introducind aceastd valoare in ecu tia (4-20) obtinem:

Fig. 4-61. Vas cilindricc~i lichid, in rni~carede rotatie

Fig. 4-62. Separator centrifug, de lichide

sau
C =

pa

+ yho,

.

iar distri butia presiunilor urmeazi legea:

4.4.3. Aplicatii tehnice
1) Separatorul centrifug (fig. 4-62). Doug lichide de densititi diferi te fiind P arnestec n (ins5 nerniscibile), sau dat5 fiind o suspensie de rnaterie solidi tntr-un lichid, se poate realiza o separare rapidi a materiilor componente prin centrifugarea arnestecului Intr-un vas care este pus fn rni~care rotatie cu vitez5 unghiular5 foarte mare. Explicatia se bazeazii pe faptul c i doui de lichide de greutiti specifice y, $i y, fiind in arnestec In stare de repaus, se separi prin sedimentare, adic5 particula mai dens5 de greutate specific5 y, cade la fund, unitatea sa de volum

'\

Hidrostatica
fiind antrenatii de forta (y, - y), Endreptati in jos. Cu cit este mai mare diferenta (y1-y), care este forta ce produce accelerarea de separare, cu atit separarea se efectueazl Pntr-un timp rnai scurt. Or, in cazul centrifugiirii unui amestec, cu viteza de rotatie w , intensitatea cimpului de forte este:
7

/=

~i raportul gl/g c r e ~ t econsiderabil cu w. Astfel, pentru r = 9,8 cm gi n = 3 000 rotlmin, 1 000 g ; in consecintii ~i y1 - y = g (61 - 6) devine gl (61 - 6), care reprezinti forta g1 de separare prin centrifugare. Raportul dintre cele dou5 forte de separare este Pn acest

,

g1 caz -- 1 000. g M a ~ i n a de centrifugare se compune dintr-un vas in rotatie cu peretii previzuti cu orificii la diferite niveluri. El este fnconjurat de un cilindru fix previizut cu orificii de colectare qi ajutaje prin care se evacueazii lichidele separate din amestec: cele rnai uvoare la partea de sus, cele grele rnai jos. Se intrebuinteazii magini centrifuge T medicing n pentru separarea particulelor rniFig. 4-63. Accelerometru cu piezornetru croscopice qi chiar ul tramicroscopice, cum sint virusurile. 2) Accelerometrul. fntr-un tub in form5 de U se a f l l mercur, care, in stare statica, se ridicii in ramurile verticale la Pniiltirnea h (cm). Acest tub poate servi la mkurarea fie a acceleraliei unei rnisciiri de translafie, fie a acceleratiei centripete qi atunci se obtine printr-un calcul- simplu iufeala unghiulard de rotafie. In primul caz, presupunem cii accelerometrul este fixat in pozitia AB orizontal, de un vehicul care are o acceleratie orizontalii (mls2). In acest caz mercurul se va ridica T una n din ramuri -cu x cm ~i va scobori in cealalti ramuri tot cu x cm. Rezultanta fortelor masice specifice ~i = 9,81 m/s2 trebuie s l fie perpendicular5 pe suprafata izobarii M N. Din figurii rezultl:

-

a g

Presiunea relativl Entr-un punct a1 bazei tubului, de exemplu in C, se misoara in Pniiltimea coloanei de mercur, in cm, care, raportat5 la 73,5 cm, d l presiunea in atmosfere tehnice : at.

In a1 doilea caz, aparatul se a~aziiastfel ca una din ramurile verticale s5 fie in coincidenti cu axa de rotatie a sistemului. Astfel, daci aceastl ax: este BN,

h fiind cunoscut in stare statics, este de ajuns a observa mirimea lui zN pe axa d e rotatie care poate fi misurat exact. Se obtine:

4.5. STATlCA GAZELOR
4.5.1 Legi le gazelor
In paragrafele precedente s-a argtat c5 legea hidrostatici este general5 si se aplicl la gaze, sub diferitele ei forme. Ins5 gazele sint foarte compresibile, iar presiunia lor depinde mult ~i de temperaturg ; astfel c2 rezolvarea problemelor de statica gazelor cere, P general, n intrebuintarea unui numlr mai mare de ecuatii. Vom aminti mai intfi ecuatiile date In Capitolul I1 pentru a putea face apoi o discutie asupra modului cum trebuie aplicate. a) Ecuatia caracteristicii (fizicg) se aplicg gazelor (afar2 de cazul presiunilor prea mari), in zona fndepgrtatg de punctul de condensatie, cfnd gazele se comport5 ca gazele perfecte (ideale). Aceast2 lege se pune ~i sub alte forme (v. Cap. 11). Pentru gazele reale se folose~temai frecvent formula lui Van der Waals. b) Legea lui Dalton sau legea amestecurilor se enuntii sub dou5 forme echivalente (in care V este volumul unei mase gazoase de greutate G): - La presiuni ~i temperaturi egale, volumele mai multor mase gazoase se adunii in amestec CV = V,. - La volume ~i temperaturi egale, presiunile mai multor mase gazoase se adunfi h amestec. Aceasta face c2 fiecare amestec gazos are o constant5 Ra care poate f i folositi ca vi constanta R a unui singur gaz din formula (4-40). Aceastii constant2 Ra se calculeazii cu formula mediei ponderate:
'
A

c) Relatia dintre c p $ i c,. Dac2 cp ~i c, sint cgldurile necesaie pentru ridicarea cu 1°C a temperaturii unui kilogram de gaz sub presiune constant5, respectiv sub volurn constant, exist2 relatia:'

In care J = 427 este echivalentul, In kgm, a1 unei calorii mari. Relatia dintre c p ~i cy se mai dg gi sub forma de raport:

x este cuprins intre 1,09 ~i 1,67, In medie 1,41. Valorile mari ale lui x sint pentru gaze mono-

atomice, cele rnici pentru molecule complicate. d) Legea lui Joule. Daci o mas5 gazoas2 este supus2 la transformgri sub actiunea unor forte, astfel c2 temperatura final2 este egall cu temperatura initialii, cantitatea de c2ldur5 absorbit2 de acea mas5 este echivalent2 cu lucrul mecanic exterior. e) Legile schimb2rilor de stare (evolutii). 0 dat5 cu formularea legilor evolutiilor, vom calcula ~i lucrul mecanic exterior a1 fortelor elastice la modificarea de volum a unui kilogram de gaz:

Demonstrarea legilor evolutiilor nu va fi datii aci, acest capitol apartinind termodinamicii. Mentiongm c2 la toate procesele de transformare se aplicii legea general5 de stare fizicg.

Hidrostatica

91

in care procesul de transformare este atit de lent, incPt temperatura gazului se mentine constantg. In acest caz, T = 0, iar legea de stare fizicg devine:

- Evolu#ia izotermd este aceea

Lucrul fortelor elastice:

- Evolu#ia adiabaticri este acea transformare ideal5 in care cantitatea de c5ldurii continut3 tn 1 kg gaz se menfine constantg, adicg:

Primul termen din membrul I1 reprezint5 energia caloric5 necesari pentru ridicarea temper a turii sub volum constant, iar membrul I1 - energia echivalentg cu lucrul mecanic exterior, necesar variatiei acestui volum. Tintnd seama gi deecuatia de stare fizicg, se obtin urrnitoarele relatii echivalente:
pvX = const . ,
~ ~ x -1 -

const ;

rp
1

"

= const,

(4-30)

iar lucrul fortelor elastice lntre stirile 1 ai 2 este:

sau Pnci

Daci T2 = 0, se obtine expresia intregii energii interne a unui kilogram de gaz de temperatura T

- Evolufia
-

politropicd este aceea in care PvX' = const,

f n s i x' # x . In acest caz Ins5 baticg nu mai sint valabile.

X'

nu se poate inlocui cu

9si
cv

formulele de la evolutia adia-

4.5.2. Conditi ile f izice ~i hidrostatice ale atrnosferei teoretice
In cazul atmosferei, fortele masice derivi din potenfialul gravitational U = gz, astfel c i legea hidrostaticg se exprim5 prin:

H idr aulilca
-

iar ecuatia fizici (a gazelor perfecte) este

1 1 sau, inlocuind volurnele specifice v = - , vo - Y
Yo

9

aceasti ecuatie se mai poate scrie:

La O°C, po = 10 336 kg/rn2 ~i yo = 1,29 kg/rn3, deci

iar

Scriind legea hidrostatici sub formi diferentiala:

~i inlocuind aci pe y obtinut din ecuatia (4-34), se obtine:

\

sau sub forma unei ecuatii cu diferente finite:

Aceasta forrnuli d i valori ale lui Az cu aproximatie < - pentru altitudini 2 < 2 500 r n 500 gi serve~tela misurarea a1ti tudinii cu ajutorul presiunii barometrice (nivelment barometric). Se presupune la aplicarea acestei formule c i temperatura T este constants, ceea ce nu este conform cu realitatea. In locul ecuatiei cu diferente finite (4-35) se poate obtine, prin integrare, formula barometricii
2-2,

1

= 8 0 0 0 (1 + a0) ln-.Po
P

Factorul 8 000 reprezinti iniltimea H, a intregii coloane atmosferice la 0°C. considePo - 10 333- 31 8 000). rind c i densitatea aerului a t e constant2 ( H , = -Yo 1,29
-

Hidrostatica

93

0 formula practicii se obtine din precedenta, lnlocuind logari tmii naturali prin logaritmi zecirnali, presiunile p prin coloana de mercur h ~i temperatura prin temperatura medie
e+eo 2

Pentru o mhurare, respectiv un calcul rnai exact, trebuie sii se introducii o serie de ter meni de corectie, pentru: variatia lui g cu altitudinea ~i cu latitudinea; variatia coloanelor h ~i ho cu temperatura.

4.5.3. Atmosfera real2
Atrnosfera teoreticii, aga cum a fost consideratii P articolul precedent, se caracterizeazii n prin temperaturii constanti la acela~inivel ~i - degi variind cu lniiltirnea - se rnentine In ,,echilibru izotermic". Atrnosfera realii, In stratul inferior numit ,,troposferci", nu se aflii h echilibru izotermic ; de aceea se formeazii curenti orizontali in apropiere de sol ~i curenti verticali ping la o iniiltime de 10 500 m, care fac ca mase de aer sii treacl de la o presiune la a1ta. Cum conductibilitatea termicii a aerului este rnici, aceste fenomene se pot considera ca adiabatice, sau, rnai exact, ascultlnd de legea politropici [ecuatia (4-39)]. Deasupra altitudinii de 10 500 rn, atmosfera este formati dintr-o piiturii mult mai stabilii, lipsi t i de curenti ~i de variatii de temperaturii. Aceastl pituri, numi t i ,,stratosferri6', se poate deci considera cii este in echilibru termic. In acest strat este deci valabilii gcuatia (4-36), respectiv (4-37). Pentru aplicatii tehnice este necesar s i se defineasci o atrnosferii fictivl, avPnd propriet5ti medii, care sii se apropie cit mai mult de atmosfera realii. 0 asernenea atmosferi este nurni t i ,,atmosferri standard". I a t i ctteva proprietiti ale troposferei standard : a) Variatia ternperaturii (absolute) ascul tii de legea urmiitoare, valabill plnl la a1titudinea de 10 500 m:
A

~n care:

T = T o - az,

(4-38)

T este temperatura la altitudinea z deasupra nivelului mediu a1 mirii, in n ~ ; T o - temperatura la nivelul mediu a1 miirii; a - gradientul mediu a1 temperaturii = 0,0065"C de fiecare rnetru. b) Aerul este presupus uscat. c) Intensitatea gravitatiei g este presupusi constanti. d) Presiunea variazii dupi urmitoarea lege poli tropic5 :

e ) Greutatea specific5 variazii dupii legea evolutiei poli tropice :

f) In zona izoterrnii din atmosfera realii, legea barometric2 exact5 este:

z

- z, =

T , ( R ln-

Po P

t n care se ia: 2, = 10 769, T , = 218, temperatura medie in lntreaga troposferii, ptnl la 2,. In aceastl formull po este presiunea la nivelul mediu a1 mirii ~i la temperatura T o = 288°C
(adici to = 15°C).

94

Hidraulica

4.5.4. Statica aerostatelor
Vom considera un balon sferic prevazut cu o naceli (fig. 4-64) ~i c i volurnul acesteia este suficient de mic pentru a admite cii irnpingerea aerului se reduce nurnai la irnpingerea pe balon. IrnbrLimintea balonului se consideri etanqi, PnsH in cornunicatie cu atmosfera printr-un apendice larg, situat in partea inferioari, astfel ca s i se evite spargerea balonului cInd s-ar ridica repede ~i presiunea interioari a gazului ar fi rnai mare decit presiunea atmo-sfericii. Prin apendice se u r m i r e ~ t edeci ca, pe misuri ce balonul se urcii, presiunea gazului s i egaleze presiunea ex terioarl. Sii admi tern c ternperatura in atrnosferi este constanti, H c i V este volurnul ocupat de balonul urnflat $ - greutatea specifici a aerului la altitudinea yi unde se afl5 balonul. Greutatea aerului deplasat este deci Vy y~i greutatea gazului din balon Vy,, y, fiind greutatea specificri a gazului la aceea~ial titudine. Forta ascensionali rrirnasii este:

In aceasti relatie, 6 este -- constant, V = const, iar y l a p e n d i r e scade cind altitudinea creste. Pentru ca balonul s l se ridice. trebuie ca forta ascensio\ I / nali riirnasi F s i fie rnai mare decit greutatea iroprie plus greutatea utill (oameni, bagaje ~i lest) pe care le vom nota cu o singurl literl: P. In general, balonul nu este umplut cornplet cu gaz la plenaceli care, rimlnind zbfrcit in partea de jos (Imbricimintea flascl) ; totusi se intrebuinteazi un volurn de gaz suficient ca forta ascensionals F s i invingi fncl sarcina P. Pe mgsuri ce se Fig* 4-64* Balon sferic urcl, gazul se dilat5 - cgci presiunea interioari scade - urnfltnd ~i partea zbircitl, f5ri pierdere de gaz. Dupi ce trnbricirnintea este cornplet fntinsi, orice urcare a balonului are ca efect o pierdere corespunzritoare de gaz, prin apendice, presiunea interioarg trebuind s l se echilibreze cu presiunea ex terioarl. Abia in aceasti fazi, In care volurnul V este constant, balonul poate intra i n echilibru, la o iniltime plafon z, deterrninati de relafia
1
~\ %

\T

Aceasti relafie d i pe y, de unde rezulti z conform ecuafiei (4-39'). In aceastl pozitie balonul se rnentine citva tirnp; h i , datoriti pierderilor inevitabile de gaz, forfa ascensionali scade, ajungind la o valoare F'c F. Atunci balonul cade, sub influenta fortei P -F', tmbriclmintea devine zbircitl gi masa gazului M '=V'y ' rlmIne constan t i . V' y' Cum 6 = constant, insearnng c l ~i V' y = este constant, adici: 6
s

F' = V' y ( I

-

6)

= - (1

M ' 6

- 6) = const.

Aceasta face ca balonul s i nu mai poatg lua a l t i pozitie de echilibru p h i ajunge pe pirnint. De aceea, pentru a opri coborfrea, se aruncl lest, plnii cfnd greutatea poverilor P' < P

Hidrostatica

95

este suiicient de 1nic5 pentru ca F' > P', pentru o gre:~tate specific5 y' a aerului, ceea ce face ca balonul s i urce pini la un nou plafon, corespunzind lui y' dedus din ecuatia

Vy' ( 1

- 6) =

P'.
2 '

Cum P' < P , trebuie ca y' < y, deci noul plafon

va fi mai mare decit z.

4.5.5. Aplicatii ,
1) h t r - u n caznn de aer, crltndric, de diametru D = 1 nl p ina'llime h =. 3 m , se i introduce prin pompare apci, care preseazci aerul la p = 15 at. Pistonul pompei are u n diametru d = 5 cm ~i o curs6 s -- 40 cm. Se cere numfirul x de lovituri de pompd gi

lucrul mecanic necesar pen tru a produce acest rezultat sub temperaturd constantd.
Volurnul aerului este la Pnceput V o = apa incompresibilii)

xD2
4

h, la presiunea p,, iar in final (considerind

V = xD2 h - X - n d 2 s la p atmosfere.
4 4

Aplicind legea lui Mariotte intre cele doui stiiri, se obtine:

=

( ( )
poVo ln
P Po

:)=2

800 lovituri.

.

Lucrul de compresiune este:
- = 65

897 kgfm.

2) Care este, teoretic, inriltimea maxim6 de aspiratie a unei pompe la altitudinen de 2 500 m deasupra mdrii si temperatura de 15"C, dacci greutatea volurnetricii a uerului In acelea~icond if ii este yo = 1,2344?

Din ecuatia z punind zo = 0,

--

z,

=

Po RT in P

R

= 29,27,

p, = 10 405 kgf /m2

rezulti:

Aceasti iniltime ins2 nu se poate realiza, din cauza frecirilor apei in pompa $i conducts gi din cauza fenornenului de cavitatie.

96

Hidraulica

3) Manometrul cu pistoane (fig. 4-65). Se compune din doi cilindri cu cite un piston de diarnetre diferite. Se introduce sub pistonul be1 rnic gazul la presiunea p ce trebuie misurati qi citirea se face la coloana de lichid z deasupra pistonului mare. Intre pistoane este presiu-

nea ex terioari po, constan t5, iar greuta tea pistoanelor este neglijabilii. Pentru echilibrul sisternului trebuie ca:

de unde:

aer cald?
Fig. 4-65. Manometru cu pistoane
i n care

Se vede c i dac5 raportul D/d este mare, lniiltimea coloanei z se reduce rnult. 4) Care este forfa ascensionald a unui balon t.u

Fie to temperatura aerului exterior gi t > to temperatura aerului din balon. Forta ascensionalii este :

de unde:

5) U n balon cu h idrogen , avind greutatea proprie 2 800 k g plus greutatea ut ila' 690 kgf , trebuie sri dezvolte o forfd ascensionalG de 1 370 k g f la presiunea barometricti de 730 mm gi fernperatura 0 = 20°C. Ce capacitate trebuie data' balonului?

F = V (y - yo) - G,

tn care:

Rhidrogen = 422,59,

deci

Q Ce plafon atinge balonul din problema precedentd, Zntr-o afmosferd izotermic6?

G Plafonul are loc pentru F = 0, adicii y - y - , -

v

- - .P Yaer RT
P

'0

Yl(hidrogen)

--. P -R~T
,

9

G
V

3 490 4 500

293
1
-

1 422,59

= 7 160,

29.27

4.6. CALCULUL EFORTURILOR IN P E RETI1 VASELOR SUPUS1 PRESIUNII FLU1 DELOR 4.6.1. General it5ti

Un perete foarte subtire, inextensi bil, supus actiunii presiunii hidrostatice, ia o formii de echilibru, astfel cii in orice sectiune fiicutii prin perete, rezisten ele sint normale pe sectiune ~i distribuite uniform pe grosimea sectiunii. ntr-un astfel de perete lipsesc eforturile de forfecare ~i existi numai eforturi de int indere sau comprimare, deoarece sectiunile sale nu sint niciieri solicitate la incovoiere sau la torsiune. Imaginea unor pereti absolut flexibili este pelicula inchipuiti la suprafafa unui lichid in care se exerciti tensiunile superficiale, sau-chiar membrana din care este format2 o bii~ici de sipun (v. paragr. 4.7). Peretii reali ai vaselor sint ins3 in general rigizi ~i chiar dacii l i se d i , prin constructie, forma de echilibru a unei membrane pentru o anumitii inciircare, aceasti form5 nu mai este tot o form5 de echilibru pentru a1te incirciiri. Apoi, datoriti deformatiilor elastice, pe de o parte, si unor piese de innidire, de intirire si de rezemare, pe de a l t i parte, se probuc totusi momente de incovoiere, mbmente de torsiune ~i eforturi de forfecare, ce-i' drep t mici f a t i de a1te forme arbi trare posibile ale suprafetei vasului. Eforturile acestea secundare pot lua in unele zone valori relativ mari ~i se suprapun eforturilor de tensiune sau de compresiune curatii. Din aceste consideraf i i rezul t i c i , in orice caz, avem interesul a da vasului o formi de echilibru pentru indrcarea cea mai mare, pentru a reduce cit mai mult eforturile interioare. i n cele ce urmeazii se vor studia numai eforturile de membranii si se va determina care sint formele de echilibru cele mai convenabile ale beretilor s u p u ~ ila presiune hidrostaticii.

I

4 4 . 2 . Suprafete cu simp15 curburg a) Perete cil indric supus la presiune constant5 (fig. 4-66). Presupunem necunoscutii directoarea cilindrului si consideriim echilibrul unei pirf i din perete avind generatoarea de lungimk = 1. Sectioniim peretele dupi genera-

.

toarele din A ~i B ~ i - 1 izoliim introducind tensiunile T, T' tangente la curba AB in A si B si presiunile p, normale pe elementele acestei curbe. Rezul tanta P a , , fortelor pds este p A B = p c si este normalii pecoarda c la jumii tatea ei, oricare ar f i forma arcului A B, deoarece, ize!lnd numai ,masa fluidii cuprinsii intre arcul si coarda AB, ea trebuie sii fie in echilibr;. Rezultii . cii fortele de tensiune T trebuie sii fie concurente pe directia l u i P, simetrice fat8 de P si egale cu:
t t

T=T'=
Fig. 4-66. Perete cilindric supus la presi une constant 5

PC

2 sin 2

a

=

Prl,

(4-42)

*

r, fiind lungimea comunii a normalelor A 0 si OB in punctele A si B. , Pentru un a1t segment de arc BC a1 directoarei, la care normalele ar avea o lungime r, # rl, am avea T' = pr,. Deci trebuie ca r, = r,, adici figura de echilibr~i curbei generatoare este un cerc ~i efortul de tensiune este si el a constant. Exemple. i n cazul unui rezervor cilindric circular cu axa vertical& continind un lichid, eforturile T sint egale intr-un plan orizontal; in cazul unui gaz, aflat la o presiune mare in raport cu greutatea sa volumici, rezultatul se aplic6 cu aproximatie adrnisibili in orice pozitie s-ar giisi vasul de form2 cilindric-circulari. i n cele precedente nu s-a tinut seama de greutatea peretilor vasului . b) Perete cil indric cu generatoare or izontale supus la presiunea hidrostaticii y t (fig. 4-67). Pen tru determinarea formei de echilibru de membranii, se scriu ecuafiile de echilibru ale unui element de suprafatii ds 1, proiecttnd fortele pe normala ~i tangenta la mijlocul lui ds, fir8 a considera greutatea peretelui.
9

7

e

I

[-T

da + (T -+dT)] cos -- 0 9

I

sau d T = O ;
yt ds = 2

(4-43) Tda.
Fig. 4-67. Perete cilindric cu ax5 orizontala supus la presiunea hidrostatici

T sin

-N

da

2

Hidrostatica

99

Se deduce: in care r este raza de curburi a elementului curb ds. Semnul - s-a introdus
ds deoarece raza de curburg r = - este negativi, dc fiind negativ (a scade o
da

cind z cre~te), iar T este pozitiv (tractiune). Rezul t i ecuatia di ferentiali :

Aceasti ecuatie conduce la o integralii eliptici, rezolvatii de M. LCvy (C. R. de 1 'Academic des Sc. T. XCVII, p. 694), considerati in scopul determinirii ,,elasticei (fi brei medii deformate) unei bare foarte flexi bile, supusii la doui forte egale si contrare aplicate la capetele ei (fig. 4-68). Ecuatia diferentiali (4-43) poate fi rezolvati, calculind pe x si y in functie de parametrul a si csnstruind curba prin puncte. Din ecuatia (4-43), in care inlocuim pe ds drin dzlsin a, obtinem ecuatia diferentiali:
"

yzdz=care, integratii, conduce la ecuatia:

T sin a do:

a,

fiind valoarea lui a pentru z = 2,. Tot din ecuatia (4-43), inlocuind pe ds prin dxlcosa, obtinem:
-T cos a da
y

dx =
Y

(cos a - cos a, ,)

+q ,
2

-F

Valorile lui x se pot afla prin integrale elip tice, prin calcul numeric aproximativ sau prin dezvoltiri in serie. Mai practicii este rezolvarea prin urmiit oarele me tode : Metode geometrice: Ecuatia (4-44) se poate scrie sub forma:

IrI=- T
YZ

9

(4-44')
I

* T

fn care r este raza de curburs a I I membranei cilindrice fn punctul C Fig. 4-68. Determinarea formei de echilibru a perela sub nivelul telui cilindric cu ajutorul ecuatiei lamei elastice, Iichidului (fig. 4-69). actionatii de doui forte egale aplicate la extremititi
9 '

Alegem tensiunea specific2 in membranii T si inclinarea ei la adincimea zl sub nivelul lichidului si calculim pe r1 du ecuatia (4-44'). zl este ales in apropiere de suprafata abei ins5 nu i t i t de mic ca rl sii iasii din cadrul p l a n ~ e i .Trasiim arcul de cerc 1-2 cu centrul in Cl, apoi pe raza 2-Cl luiim un segment 2-C,..= r, raza de curburii corespunziitoare punctului de la adinciA

4-69. Determinarea grafici a formei de echilibru a unui perete cilindric subtire supus la presiune hidrostatici

rnea 2z1 gi ducem arcul de cerc 2-3pin6 Ia intersectia lui cu orizontalaz=3zl; luiim un nou centru de curburii C, pe raza 3-C, si ducem arcul de cerc 3-4 si asa mai departe pinii ce peretele (membrana) este opri t in sectiunea unde T , :ndiplineste conditiile cerute. In zona 1-0, folosim construct ia aproximav
r

9

A

tivii: trasiim arcul 2-1
9

pin; la 1', la adincimea-

2

9

ducem tangenta I '-0
'

si in prelungire, efortul To. 0 a1t i metodii geometricii interesantii se giiseste descrisii in Kulka, Der Eisenwasserbau, Berlin 1928, bazatii pe unele prodrietiiti de reciprocitate ale

pol igoanelor funiculare. Metode analogice. Se foloseste analogia deformaf iei membranei* -formi de echilibru a fortelor de p-esiuie hidrostat icii cu deformaf ia unei lame elastice drepte, foarte flexibilii, actionatii la capetele ei numai de douii forte care se echilibreazii, cu neglijarea fortelor masice (fig. 4-70). fntr-o sectiune C noreste: malii, pe fibra medie deformata", momentul inc M = Fz, i,." ;\ '. * Cornunicatg de C. Mateescu la Sirnposionul de Mecanici tinut de Soc. de Maternatici

bKq%jp)-3
&

r'

din R.P.R., Pn octornbrie 1959 (nepublicati).

iar lama se va deforma astfel cii r fiind raza de curburg, este satisficutii ecuatia urmitoare:

Aceasti ecuatie este identicii cu ecuatia (4-447, d a d punem:

Asadar, profilul de echilibru a1 unei membrane kupuse la presiunea hidrostat icii se poate z obtine cu ajutorul unei lame foarte elastice si , flexi bile. Y f' Aceasti metodii permi te rezolvarea rapidii C 0 a unor probleme tehnice si tehnico-economice foarte complicate, care r necesi ta rezolviri de integrale elip tice, calcule variaf ionale. De exemplu, ne propunem a gisi forma unui jgheab metalic suspendat deasupra solului, format dintr-o membrani de o grosime uniFig. 4-70. Metoda analogiei formi, astfel ca pentru o arie datii a sectiunii e1astol:idrostatice pentru aflarea de Curgere si 0 rezistentii admisibila datii formei de echilibru a unui jgheab , a metalului s i se realizeze greutatea minims cu perete subtire de metal. Aceasta inseamni ca, pentru o lungime datii a perimetrului u d a t , sa se giiseascii suprafafa inchisi maximi, membrana h i n d si forma de echilibru care corespunde unei tensh.mil specilice 1 ' = const. In acest scop, cu o l a m i elastics de lungime arbitrarii pe care o supunem unor deformatii succesive' tfasim o serie de curbe apropiate de un semicerc, aceasta fiind forma hidraulici cea mai favorabili (fig. 4-71). T o t u ~ iarcul de ,
-

I

C .

m

9

4-71. Determinarea formei economice a unui jgheab dintr-o mernbrang subfire de grosirne uniform& prin metoda analogiei elastohidrostatice

cerc nu corespunde suficient din punct de vedere static. Planimetriim ariile ~nchiseintre curbe si coardele obtinute si deseniim un grafic luind in abscise lungirnile c ale coaidelor si Pn ordonatd ariile a corespunziitoare. DucTnd o
v

respect iv Tlds2 a 9 as. se obtine Pn punctul de tangents solutia ciiutati. 4-72.. ~i ds. acestea impreunii cu rezul tanta presiunilor exercitate pe ambele fete ale elementului de suprafati trebuie sii fie in echilibru. ds. se separi de restul suprafetei. reprezentfnd tensiuni unitare (pe metru liniar lungime de arc). are ca rezul tanti forta . T. D a d elementul ds. Se considerg trasat pe suprafata dati un dreptunghi elementar curbiliniu (fig. ~i fie I centrul siu. Pnsi tangente la suprafati. 4-72). ~i ds. se vor exercita forte diferite de fortele T2dsl ~i Tlds2 cu cantititi diferenfiale si anume: dS1 . aplicate normal la - Fig. T2dsl -I. Fortele de legiturii vor f i notate cu T2dsl. ~i T . iar I N normala in I la exteriorul suprafetei. introducindu-se fortele de legii turii. respectiv Tlds2. Schema eforturilor la ecuatia lui Laplace pentru o membranii cu dub15 curburi mijloacele segmentelor ds.(T2ds1)ds. + 8% Diferenta presiunilor pe fetele drep tunghiului ds. paraleli cu axa Oc. Pe celelalte doui laturi ds. avfnd laturile ds. Figura astfel obtinutii se amplificii apoi la scara necesarii pentru ca sectiunea de curgere sii aibi aria datii. si ds. ds..dreapti tangenti la curba A .

~i s2cu planul de api...cind udi part ea convexi .ds.z) = 0 . ~i ds.si 1 ' ' . si s..ea pozi t ivii sau nega t ivi a unghiurilor cr sau cp pe care le fac tangentele la curbele s. cind una din razele de curburi este mereu infinitii. unind mijloacele laturilor ds. 2 do: ' d? Daci introducem expresiile lor in prima ecuatie de echili bru. forma necesari a peretelui. se cuteazi (instabilitate de formii) n . T2 cit ~i a unei conditii de formii F(s. ) 6 9 A 9 Daci tensiunile intr-o zoni sint negative (compresiuni).. ecuatia (4-453 se reduce la: T .... ~i ds. da si dcp sint totodati ~i unghiurile sub care sfnt vizute arcele ds.ds2.. Q2--* Pl 9 + 2 d? + 2T2 sin -ds = f yz ds. Pentru obtinerea ecuatiilor de proiectie dupi tangente. pereti i foarte flexibili se deformeazi puternic P acea zorii. care impreuni cu ecuatia (4-45') permit determinarea atit a tensiunilor necunoscute T. Vom scrie ecuatia de proiectie a fortelor pe normala IN. respectiv dcp. p fiind functie de coordonatele locului. Daci se neglijeazi infinitii mici de ordin superior. notim cu da. unghiurile pe care le formeazii normalele la suprafati duse in virful dreptunghiului elementar la extremitatea arcelor ds. obtinindu-se un sistem de vectori echivalent (adici diferind de cel real numai prin infinif i mici de ordin superior) si se vor descompune dupi directiile celor doui tangente. In cazul particular.ds.ds. se vor proiecta mai intii fortele pe planul tangent. neglijind greutatea proprie a peretelui. ecuatie care. 0 ecuatie de 'echilibru este deci: A I da 2T. rezultanta presiunilor este yz ds. se mai obtin douii ecuatii de echilibru. Proiect ind fortele care actioneazi element ul de supra fati dupi tangentele in I la curbele ortogonale s.. In cazul cind punctul I se afli sub presiunea unui lichid de greutate specifici y. n conventie care corespunde cu creSte. sin . inscrise pe 'suprafati si care trec prin punctul I.. Razele de curburi ale suprafetei pentru sistemul de planuri diedre ales sin t : .Hidrostatica 103 aplicati normal la suprafati in punctul I. reprezinti suprafata de echilibru. presiunile exercitate de atmosferi pe ambele fete se anuleazi.= yz. se va lua semnul cind lichidul udi partea concavi si semnul . respectiv ds.s. in cazul unui perete nerigid (foarte flexi bil fnsi inextensi bi I). In acest scop. se obtine: In aceastd formuli dispare semnul f ciici raza de curburi se va considera pozitivi P cazul concavititii udate si negativi cind convexitatea este udatii. deoarece... la adincimea z.

. se vor nagte momente de Pncovoiere.7. dar dacii forma peretelui nu corespunde cu suprafata defini tii prin ecuatia (4-45'). rn Fig. ca perefii sii fie rigizi. de genul piiturii superficiale a unui lichid care este sediul tensiunii superficiale (v. Calculul vaselor cu pereti rigizi insi foarte subtiri se face in modul aritat la peretii flexi bili. * Cristea Mateescu.. pentru a avea o formi stabili. 1937). soun~ise une B charge variant suivant la loi des pressions hydrostatiques (Bul. Deformafia unei membrane dreptunghiulare supus5 la presiune hidrostatic. 4-73. Aceste momente de incovoiere provin din cupluri he forte care nu schimbi starea de echilibru a tensiunilor T . de math. se pot lnlocui cu o aproximatie acceptabilri expresiile . la care peretele trebuie s i reziste. paragr. pentru o tensiune superficial5 T uniform5 dati: PI P2 dy8 dza 0 solutie exact5 a acestei ecuafii a fost dat5 * sub forma: g . - Dacii punem conditia T .)' Eii Dac5 peretele are un contur de reazem plan dat ~i ne propunem a grisi forrna de echilibru a plnzei suficient de Intinse pentru ca bombamentul s5u fat5 de reazem s5 -fie relativ .~i este necesar. M =E X K impar 2a COS Kzy 2b - 9 Equili bre d'une membrane au pourtour rectangulaire. = T = const pentru intreaga suprafati. 1 1 d2w haw mic. 4-73).gi -' $i ecuafia diferential5 a membranei devine.~i .prin . 4. = T . et de physique de 1'Ecole Polytechnique de Bucarest. ne afliim in cazul formei de echilibru a unei membrane infini t de subtire ~i flexibili (fig.

gi . Agadar. etc. . iar daci eforturile sint. Curbe!e de deformatii egale ale unei membrane cu contur dreptunghiular supusii la presiune hidrostatici Aceste forme pot fi folosite ca elkkente de constructie pentru baraje. echilibrul este stabil daci eforturile sint de tensiune. apoi la calculul plicilor groase supuse la presiunea liidrostaticii pentru obtinerea lui M. iar tensiunile T I si T .1 c+i--. se calculeazi cu ecuatia (4-45') si cu ecuatia de proiectie pe tangenta mkidianii. oricare ar fi forma curbei meridiane.6. Un calcul mai comod se poateFface pentru orice form5 de contur prin diferente finite ~i rnetoda relaxirii.pentru o retea de 25 puncte in cazurile 6 -b 2 .b . In dw dy dw dz figura 4-74 se reprezinti forma pfnzei obtinute pentru Fig.Hidrostat fca - Au fost calculate valorile w ..1 = a a a 2 cazul a = 6 . . stavile. 4-74. + II. M. 4-75).. f i r i a impune suprafetei o andmiti formi de echilibru (fig. . 4. axa verticala Oz este axa de rotatie) una din cele trei ecuatii de echilibru este satisficuti de la sine din cauza simetriei.4. Suprafete de rotatie A In cazul unei suprafete de rotatie (de obicei. .

.de compresiune trebuie ca peretele s i fie rigid. Fig. folosind ca variabile pe z si raza r a cercurilor paralele.dr --9 cosada d(sina) iar ecuatia (4-45') devine: TI d (sin a)' + T . 2 z Tntre raza p2 de curburi normalii a suprafetei gi raza r decurburi oblici. (f -a) 0 pp sin a. sina = yz. existi relatia (Meusnier) : r = p cos . pentru ca stabilitatea si fie asiguratg. f n acest caz ecuafiile de echilibru se pun sub o form2 mai comod8. dr r . 9 . ~chilibrulunei suprafete de rotatie supus5 la presiune hidrostaticii Daci un cerc de rotatie face unghiul . Din aceasti relatie si relatiile: 9 deducem Pl - dr .a cu normala la suprafati. 4-75.

Observiim c i proiectiile fortelor din planul paralel sint nule si c i notfnd Acp unghiul la centru in planul orizontal a1 arcului ds. cele doui ecuatii precedente devin identice si exprimi ecuatia suprafetei. In sfirsit. deci: Tlr sin a = \ yzrdr. iar T. = T. integrati: T. Si proiectim fortele ce actioneazi elementul de suprafati pe direcfia Oz. avem: 9 Rezultanta celor doui forte din planul meridian adici d (T. presiunea unitari pe elementul de suprafati ds. deoarece ds.. iar proiectia rezultantei pe Oz este: d (T. ca formi de baraj. dacii linia de contur ioincide cu reazemul). - 9 .r sin a Acp). Ecuatia (4-47') inmulti t i cu 2 x reprezinti conditia 'de echili bru intre greutatea lichidului aflat in interiorul suprafetei de rotatie si tensiunile pe o linie de contur (sau reactii de reazem. se pot g6si cu aceasti ecuatie reactiile pe reazeme. T.r sin a) = prdr sau. Ecuatia a 2-a de echilibru este deci: d (Tlr sin a Acp) = pr drAcp. Pentru lichide grele p = yz. fiind p. ds. Dacl se pune conditia T. care nu mai are meridiana arbitrari.Hidrostatica A 107 In aceasti ecuatie. dar dacii una din limi te coincide cu punctele de aplicare a reactiilor.r sin a = \ r ro prdr . ecuatia se simplifici r i mintnd 9 d (T. = drlcos a. este efortul in plan paralel. forta de p r e s i ~ n eproiectati pe Oz este: p cos a dslds2 = pr dr Acp. A este variatia lor. pe intreaga suprafati. pe care se dezvolti reactii. - Aceasti integrali este valabilii numai in zonele unde nu existi puncte. 0 asemenea formi poate fi folositi si pentru peretii unui rezervor sau o parte din suprafati. = T = const. este efortul in plan meridian. 0 astfel de formii o c a p i t i o picituri asezati pe un plan orizontal sau o buli gazoasi intr-un lichid sub o placii orizontali. linii sau suprafek de reazem. Cum unghiul Acp este independent de r si p.rAcp).

perioari a peretilor conici este deasupra nivelului lichidului. S se calculeze tensiunile $i reactiile pe reazemul circular de razl In acest caz a = a. = 0 un lichid greu Pe portiunea AB: -- 9 9 T.. 4-76). = 5 * . este pozitiv si are valoarea maximi cfnd r = 9 . 4-76. unde . iar marginea su. =turul B . Reactiile pe cercul de reazem sint dirijate dupii generatoarele conului gi este util a f i descompuse in componentele verticale si orizontale. = \ B 0 y ( R ' . r cosa. pentru a nu trece prin reazemul B. 2 1 Tl ( 0 ) .r) tg oo*rdr T.. pentru a putea dimenkiona cercul de reazem ~i fundatiile lui. Echilibrui unui vas conic continfnd este n u l i . ecuatiile de echilibru se scriu separat pe porfiunile OA. ? T I( B ) . r R' y (R' .- ($-R'R2 2 Tlr sin a..r) tg oo rdr = y ig a. ~i ecuatiile de echilibru devin: A R.108 Hidros fdica 1) Un vas conic plin cu lichid este suspendat cu virful in jos p u n cerc de reazem. = 0 si deci T . Calculul tensiunilor T.. = const. iar pe con- R cos a. 6 . Daci cercul de reazem este sub -. 6 Pe portiunea BC trebuie calculati integrala intre punctele C si B . AB si BC (fig.nivelul -lichidului.r sin o0 = \:yzrdr 1 . integrala din iz membrul a1 doilea a1 ecuatiei (4-47') Fig.Y - R2 cosa.r2dr) 3R' T . T 2 = Yzr sin a. S:" 4 (R 'rdr . 3 r = R: (--+ x) zR efort 'r2 2 6 de compresiune. Pe portiunea OA.

YP 21 scade Tmin = scade Tmin YP - 2 (z1 - T2 2 ' max 2 21 = - YP (z. 2 %) $) creste + 0 - descre~te- GO Y Daci z1 < 2p.-p (I-cos a) .razi de curburi si aceea este constanti si egali cu p. adici : Tl ( B ) R'3 Y -6 R cosu. sin20: = const. 4-77. Calculul unui rezervor cu pereti sferici Avem relatide geometrice: r=p sin a. (4-49) Fig. (4-51 ) . 2) Calculul unui rezervor cu pereti sferici (fig. sau se giseste scriind c i greutat'ea lichidului este echili brati de components verticali a . se calculeazi ca la exemplul anterior.YP 2 -. pentru partea peretilor deasupra nivelului apei se aplici formulele: T.z=z. formulele precedente sfnt valabile numai pentru partea de la nivelul apei in jos . Reactia reazemului este egali cu suma eforturilor TI( B ) calculate deasupra ~i dedesubtul inelului B. Presupunem fata concavi udatii.dr=p cos 0: doc. I n acest caz existi o singuri . si T2 cu unghiul a: 9 I a - X -TI r 0 1 ' man 2 n -. .fort ului total T I( B ) . 4-77). 9 + rT. Iatii variatiile lui T . deci p pozi tiv.Hidros f tlca a > 109 Eforturile in planuri paralele T. Ecrtafiile de echilibru devin: (4-48) T1 T2 = ypz. Din ecuatia (4-49) rezul t i : ~ ~ = -P + $ ( c o~ a + ~ s [ I + cos a ~ 1 ~ jar din ecuatiile (4-48) si (4-49) rezulti: Formulele sint valabile pentru z1 > 2p. sin a = y Fr zrdr.

. respectiv de la B la C. aerodinamici.Asupra atractiei unui electromagnet deformabil" (1935-1936) gi tratatul de . respectiv sferic.... hidraulicii. la nivelul apei atit prin formula (4-49) cit si prin formula (4-51). iar la centru o suprafati sferici.Hidraulic5 teoretici ~i aplicati" (vol. Dionisie Germani. In cazu1 cind lichidul u d l partea convexi. la $coala national5 de poduri gi ~osele. bazata pe egalitatea miirimilor specif ice" (1930) . fundul s5uare spre periferie forma unui con. magini electrice. ' Fig.r sin a = r 0 yzrdr. din 1910 pfni in 1946.Valoarea constantei se deduce aflind pe T . prin efectuarea integralei de la A la C. apiirutii pfni In prezent in RomPnia. * . Din 55 lucriiri publicate. A proiectat gi a participat la executarea a numeroase ~i importante lucriri edilitare in Bucuregti gi P mai multe orave din targ. d e ~ neteri minati. diplomat a1 $colii n de poduri ~i gosele din Bucuregti. 4-78. niscut T 1877 la Galati. de unde rezulti: T: = G ' 2xr0 cos a' T. . 0 discutie mai amplii a acestei chestiuni se g l s e ~ t e in . mecanica fluidelor. I gi 11. 21 stnt memorii originale de mecanici. Din tre lucririle mai importan te se remarci : . adicii: T: cos a = T:' cos a". este cea rnai importanti publicatie de acest fel. calculate prin formulele anterioare.Hidraulicii teoretici si aplicatii" de D.Studiul grafic a1 lovi turii de berbec" (1938) . = G' ' 2xr0 cos cr" Introductnd aceste valori in ecuatia (4-52) rezulti G = G". n Avind o vast2 culturg generali gi tehnicii. Diametrul inelului de reazem CC se alege astfel ca T i gi T:' fiind eforturile ling5 reazem in fundul conic. adic5 egalitatea volumelor ' care apasi pe fundul conic. in 1919. Aceasti din urmi lucrare. In 1900.Sinteza legilor de simili tudine in rnai mu1te domenii ale fizicii.' se calculeaz5 cu formula cunoscutii: (4-52) ceca ce este avantajos din punct de vedere T. In Bucuregti.. Calculul unui rezervor Intze constructiv.. . Germani. Eforturile T i gi T. se schimbii semnul eforturilor T .. A murit In 1948." 7 I 7 3) Rezervorul Intze (fig. ~i T . respectiv sferic. 4-78).la Politehnicg gi la Universitatea din Bucuregti. In acest scop corpul rezervorului fiind cilindric. motoare hidraulice. inginer gi profesor. a predat cursuri de hidraulicii. 1942). Acestui rezervor i se d5 o astfel de formii incit reactiile reazemului sii fie verticale.0 metodl elemen tari pen tru stabilirea deformatiilor ~i efor turilor interioare ale unui fluid incompresibil gi a ecuatiilor Navier-Stokes" (194 1) . gi a1 $colii Superioare de electricitate din Paris. componen tele lor orizon tale s5 se echilibreze. electrb tehnicii gi geome trie.

f r ca vreo dimensiune sii fie m i d . fcrmind un ochi de formii neregulati. Caracteristicii in special este piciitura de mercur. General itiiti Sub ti tlul de capilaritate se grupeazii o serie de fenomene datori te unor forte care se dezvoltii la suprafata de separatie dintre lichide sau dintre un lichid si un solid sau dintre un lichid si un gaz. de formii sfericii. constituind spuma sau emulsia. care nu mai are nimic comun cu fo. Dacii masa lichidi este de dimensiuni mari.In tuburi de diametru mic (tuburi capilare). formeazii numeroase biisici de aer. astfel cii ochiul ia forma . dup2 cum dominii anumi te categorii de forte. in special ale gravitatiei . capilari tatea poate produce modificiiri importante ale suprafetei lichidului. s8 constatii'cii firul estk intins uniform de toate piirtile. Tensiune superficial5 Numeroase experiente ne conduc la ipoteza ca la suprafata unui lichid. forma de piciiturii. care nu depind de forma suprafetei lichidului. cind insii cel putin una din dimensiunile masei lichide este micii.pe cadru. Se dovedeste . - 9 9 9 b 9 A 4. se dezvoltii tensiuni superficiale uniforme.Se introduce un cadru (sau inel) de sirmii subtire in apii siipunoasii sau in lichid gliceric (apii in amestec cu siipun si glicerinii) si se scoate afarii. intrucit predominii fortele masice. . ci de natura lichidului si a gazului cu care lichidul este in contact.2. .ci ia alte forme.Ifidrostatica 111 4. apa se poate ridica la iniiltimi mari. intr-un strat foarte subtire.7.Un lichid viscos. CAPILA RITATE 4. Iatii citeva exemple.7.7. datori tii acestor forte. adicii sint complexe si. agitat in contact cu aerul. Se constati cii. lichidul ia o formii proprie.cii. in contrazicere cu principiul vaselor comunicante. Se constatii c i s-a prins pe cadru o cantitate micii de lichid. foarte elasticii gi mobili. astfel ca membrana lichidii sii prindii in ea fireie de miitase si se giiureste apoi membrana in interiorul ochiului format de fire. si se introduce in lichid gliceric. aspectele fenomenelor pot diferi d e la un caz la altul. din cele mai obisnuite si caracteristice: . fiirii a avea nevoie de peretii de sprijin ai unui vas. fenomenele sint sub depenhenta simultanii a mai multor legi.Dacii de marginea inelului este fixat un fir subtire de miitase de care este legat un altul in douii puncte. fenomenele de capilaritate nu joacii nici un rol.Sub volum redus. iuprafata unui lichid aflat in . intins ca o membranii *subtire.epaus intr-un vas nu mai este planii si orizontalii aga cum apare in cimpul gravitatiei terestre . De la acest fenomen particular provine denumirea generic2 a acestor fenomene. 1 a t i citeva din aceste experiente: . .. in general.ma obisnuitii a suprafetei unui lichid in contact cu aerul.ca si in alte ramuri ale fizicii . precum ~i de temperaturii.capilari tate". de .1.

care ins2 suferii de acelea~iimperfectiuni ca ~i ipoteza lui ~ a ~ l a c Moleculele unui lichid s-ar menfine in pozitii reciproce imobile datoritii unor forte de atractie la distantii. experienta dovede~te existenla tensiunii superficiale. Ulterior s-au elaborat si a1te teorii.unui cerc (fig. toate moleculele din-calota sferiLii de sub planul A'B' T 1_ 6 9 . denumite forte de coeziune. aproape de suprafata lichidului. 4-79).ipotezei atractiei moleculare. Fntinzind membrana lichidii (fig. egala' E toate directiile. k. f n acest caz se echilibreazii numai fortele de coeziune datori te moleculelor cuprinse intre planul A B si un plan A 'B' sirnet r i i cu A B faid de M. introducem in lichidul gliceric un cadru de sirmi. n Aceasti tensiune se poate misura prin diverse metode. pentru lichide..raza de e acfiune molecularii" care este de ordinul unei sutimi de micron. de formii necunoscutii. Aceste forte sint cu totul neglijabile dacii distanta dintre douii molecule d e p i i ~ e ~ t. cu viteze depiisind 1 000 m/s).. Experienta prin care se mgsoarii tensiunea superf icialii celor douii laturi perpendiculare pe ea. Explicafia acestor fenomene a fost datii pentru prima oar5 de Laplace. 4-80. gazele sint lipsite de coeziune. 4-79. (Spre deosebire de lichide. De exemplu. Experienta care dovedeqte c i tensiunea superficial5 este constanti Fig. mai micii decit E . 4-81). supusii fortelor de atractie provenind de la molecu. aceasta fiind forma de echilibru a unui fir flexibil supus unor tensiuni uni forme in planul s i u . dar care se anuleazii pentru distanta egalii cu raza . Fie scum 0 moleculii M. -Intrucit materia este izotropii. toate aceste forte de atractie se echilibreazii si moleFig. astfel ca sii poati aluneca in lungul Fig. f n ce fel se explici tensiunea superficialii cu ajutorul ipotezei mentionate? Fie o moleculii M I . atfrniim o greutate micii la latura A B si constatiim c i ea se deplaseazii cu o canti tate micii in A 'B'. Or.vitate molecularii de raza E (fig.sit uatii la oarecare adincime. cu ajutorul. moleculele lor tinzind a se depiirta si fiind intr-o stare de continuii miscare. Se admiie deci. 4-81. cii atractia Pntre moleculele lor este proportionalii cu masele ~i cu o funcfie de distanfii.lele situate in interiorul unei sfere de acti-.4-80). foarte mici.de actiune molecularii. la o distant. Dupii ce scoatem din lichid cadrul cu pelicula pe cadru. avind una din laturi mobilii gi preyiizuli la capete cu douii mici ochiuri. Explicatia tensiunii superficiale cula rgmine in echil ibru.

. pe AB ~i egali cu ads. Echilibrul tensiunilor suproduc alte doug tensiuni superficiale a. trebuie ca a s i fie egal cu A . adici tensiunea superficiali a este chiar constanta din formula energiei potentiale superficiale si in acest mod se face legitura fntre diferi tele ipoteze si teorii privi toare ia aceste fenomene. Fig. in care A este o constanti. pe curba C'. ihsi densitatea gazului fiind mu1t mai mici decit densi tatea lichidului. Si presupunem acum o picitur5 dintr-un lichid situati pe suprafafa altui lichid.--4* .. pe curba C. Cele trei forte trebuie s i se echilibreze. Lichidul posed5 deci o energie potential6 superficiali W AQ. predomini forta de atractie dirijati in jos.. e i primat fn kgflcm. forta corespunzind segmentului A B = ds trebuie s5 fie normal. Efortul uni tar de tensiune superficiali fiind a. am vizut c6 existi o tensiune superficiaf5 in planul tangent la suprafati si egali in toate directiile. Pentru a aduce o moleculi c a M .. 4-83.. Lucrul mecanic ce trebuie si-1 indeplineasci forta ads pentru ca lichidul t5 se deformeze din pozitia AB.. tangente la piciturii (fig. . - - - - _ . perficiale la contactul a trei corpuri respectiv 0. b atractie dirijati in sus. P r e s u ~ u n e mc i ~ r i n t r .o rezultanti normal6 pe planul de a p i AB gi indreptati spre interior. proportional cu suprafafa lichidului: 1 dW = A d a .superficial6 a.atrag molecula M. trebuie indeplini t un lucru mecanic care si invingi aceasti forti. si a. Energia sa superficiali va creste cu d W = AdQ. Datori t i atracf iei moleculare. srebuie s i fie egal cu: 3 L . 4-83). formi lncit tensiunea a.o Iiirgire a curbei care ia pozitia C'. in pozitia A'B'. 9 . superficialiiinchizind o arie . sup. Energia potential5 Fie o curb2 trasati pe suprafata lichidului. de aceea picitura de lichid usor ia o astfel de. si datoriti atractiilor dintre fiecare din iele doui lichide ~i gaz se Fig.afata IR se spore~tecu cantitatea d Q (fig. sii fie egali ~i de sens contrir cu rezultanta tensiunilor a. fortele de coeziune respective compunindu-se h t r . 4-82.. Este adevirat c i moleculele de aer (sau gaz) din calota si tuatii deasupra planului AB exerc i t i asupra moleculei M . mai la suprafati. Pe de a l t i parte. 4-82).. - . intre cele doui lichide in contact se produce o tensiune -. \ dW Cum insi = ads00' - cosa = adsdn = a d Q .. .

curburilor principale". oricare ar tarea acestor planuri..Dacii insi o.7. suprafata lichidului sub acfiunea tensiunii superficiale este o formi libru de membrani.=o. = raza minimi. . . .6 gfjcm = 2. . . .4700 0. .l gfjcm = 32. . = r. 2). nu se poate forma triunghiul de echilibru a1 fortelor si piciitura se intinde p i n i ce se reduce la un strat extrem de subtire format hintr-un singur rind de molecule. . . Sulfur2 de carbon fat5 de aer. Pentru o anumiti orientare. . . 9 fi orienmaximi Asadar. . ecuatia diferentiali a echilibrului acestei membrane se poate deduce din ecuatia (4-457.0330 0. Mercur fat5 de aer . . . . Din aceastii ecuatie presiunea p normal5 pe elementul de suprafati care se exerciti de la fafa concavi la fata convexa este diferenfa dintre presiunile ce se exerciti pe ambele fete si poate f i funcfie de spatiu: p = f ( x . Alcool fat5 de aer . 4. .curbura medie" a suprafetei. in care punem conditia o. Teoremele principale ale capilaritgti i a) Teorema lui Laplace. . . tensiuni egale in orice directie. . limitat la partea superioari de un gaz. . . .0210 0. . . . . . .3 gfjcm = 32.i aplicaJii ale teoremei lui Laplace j p. . . . . . 0. . . Iata citeva valori ale tensiunilor superficiale o (forfi/lungime): Apg f a t i de aer . Untdclemn fati de aer . .. . . . . . Untdelemn fati de ap5. . Se obtine ecuatia lui Laplace: 9 iar membrul intii reprezintii .r. .4 gfjcm = 461. are ca ecuatie: tn care z este ordonata unui punct curent a1 suprafefei f a f i de un plan orizontal de cornparatie. . p. . . . . in stare de echilibru. .' tangent la suprafatg. . = raza ~i p .3. > a. .26 dyn cm-I dyn cm-I dyn cm-I dyn cm-l dyn cm-I dyn0cm-l dyn cm-I + . corespunzind . . .0770 0. .0023 gfjcm = 7 5 3 gfjcm = 25. . . . . si p sint razele de curburii situate in doui planuri ce se taie ortogonal.0258 0. Consecinle . Alcool fat5 de ap5. d k echi- 1) Forma de echilibru a suprafetei de separatie a unui lichid greu. . . .0327 0. .=a=const. . a. .l gf/cm = 20. y. Daci la suprafafa de separatie a unui lichid se consider5 ca fenomenele de tensiune superficial2 sint asimi la te cu tensiunile ce se dezvolti intr-o membranii extrem de flexibilii ins2 neextensibilii. . .. .

Hidrostatica 115 Intr-adeviir. 4-84. = p' . formate din lichide putin viscoase (solutie de siipun. 4-85) diferenta dintre presiunea din interior pi si presiunea din exterior pa (a tmosfericii) poate ii consideratii : Pi . presiunea interioari este po . O cea rnai mare parte a suprafetei. . 4-85. razele de curburii sint suficient de mari n pentru a admite cii: de unde rezultii: 2) Formele de echilibru pe care le iau rnembranele foarte subtiri. la care corespund raze de curburii negative (concavitatea spre exterior).yz. se poate lua p = yz. In cazul 11. presiunea exterioarii in N este po y'z. deci = + y'z) = Po + Yz . Cum y' este neglijabil f a t i de y. lichid gliceric etc. neglijind cant it i t i l e foarte mici (diferenfe dintre curburile pe o fatii ~i pe cealaltii a membranei): A a Fig. presiunea exterioarii in M fiind p. Suprafata liberii are curburi accentuate numai in apropiere de pereti . Tensiunea superf icialii fntr-o memhranii sfetic5 a unui balon de lichid sHpunos -+ (b i ) - .Pi -PI.yz.) se explicii nemijloci t cu ecuatia (4-52). Forma suprafetei de separatie a unui lichid greu fati de un gaz P = .La o bii~iciide siipun (fig. y' fiind greutatea specificii a gazului.pe.p a = pFie p' presiunea din lichidul care forrneazii membrana. Intr-un punct avem. Astfel : .. Presiunea interioari fn punctul N este + deci diferenta presiunilor ce actioneazii in N pe ambele piirti ale membranei su~erficialeeste de la inierior sDre exterior: P (y . in figura 4-84. cazul I.+ (PO I M I Po I Fig.y')z.

4-86. rezulti c i : cele doui raze de curburi sint egale ~i de sens opus si pelicula are o formii de rotatie. = pa.Daci se inmoaie in lichidul gliceric un sistem de douii inele paralele finute la distante constante cu o bari. Forma de echili bru a unei mase mici. = 0. a cirei razii este dati de ecuatia: .pentru acelea$ motive . deci pi . T T 2a R .Pentru dimensiunile obisnui te ale bisicilor.trebuie s i ia forma unei sfere (fig. conditie indepliniti numai de sferi. se poate forma o membrani intinsi numai intre cele douii inele. de lichid sau de gaz h interiorul unei mase lich ide Dar ~i o masi mici de-gaz in interiorul unei mase lichide .0 masi lichidi aflatii in suspensie intr-un lichid cu care nu se amesteci.p. pentru ca sisternu1 sii fie in echilibru stabil. 4-87) ~i atunci relatia dintre presiunea gazului si raza bisicii este: p = -. iar lichidele avPnd acelea~idensititi. Mernbran5 fn form5 de catenoidi Fig. trebuie ca pentru orice deformatie sub volum constant suprafata s i fie minimi. A I Fig. ale cirei curbe meridiane sint liinti~oare(guprafata este catenoidi) (fig. . aceasti energie fiind = A . Intr-adevir. T acest caz. ia o formi determinatii numai de tensiunea superficiali ca si in cazul bi~icilorde sipun in aerul atmosferic. la care presiunea pe o fati si pe cealal t i are aceea~i valoare constanti pi = p. O (proportionalii cu suprafata). trebuie ca energia sa potentiali s i fie minimi. p poate fi considerat egal in orice punct a1 membranei Si in acest c a i suprafata de echilibru este o sferi. 4-87. 4-86). dar.

a. . D a d se introduce un tub de sticli de diametru sub l cm. adici: un ~ e r e t e solid a c o s cr f ai . 2) Tuburi capilare (fig.. 4-88. (Intr-adeviir.30 cm2.-A.7. Un lichid care u d i perfect peretele nu existi. Presiunea atmosfericii pitrunzind pe la cele doui capete ale tubului se anuleazii. ridice pe lingi perete la infinit. b). si singura forti de presiune este' datoritii coloanei de A lichid: yxr2h. 4-89). 4. y = 1 gf/cm3. hd = 0. alcoolul.. Aceasta se explici prin existents tensiunilor superficiale in f. cum ar f i apa. se poate exprima conditia de echilibru a forfelor de presiune qi a forfelor capilare.-. . ajungind la o grosime inferioari unui micron. Astfel. -. este 2xra. Aceasta trebuie s i echilibreze rezul tanta forfelor cah pilare. lichidul se ridici la o iniiltime h deasupra nivelului initial care se poate determina printr-un calcul elementar. (4-54) Y Se regiseste legea aflatii de Borelli experimental: hd = 30. 4-88. Deoarece ascensiunea lamei i e lingii perete depinde de starea de puritate.d suprafata de separatie dintre --perechile de corpuri . Tuburi capilare . = 0. nu s-au putut obtine valori experimentale concordante pentru unghiul a. Racordarea suprafetei libere a unui !ichid s u solid s i fie nule. Din egalitatea: A ? s \-L. deschis la ambele capete..zi la contactul cuun perete solid formind fie un unghi ascutit (fig. Daci o > o f a nu poate exista echilibru si lama lichidii tinde sii se . Unghiul a se miisoarii intre directia lui o si direcfia tensiunii superficiale a. a) la 1ichidele care ud2 peretele. 4-89. fie un unghi obtuz la lichidele care nu le u d i (fig.Hidrostatica 117 b) Racordarea suprafetei l ibere a unui 1 ichid cu un perete solid. care in cazul c i unghiul a-r-de racordare la perete. . cum ar f i mercurul.ascensiunea capilarg 2cr =Y - y x r2 h hr 40 sau hd = . cum s-a . T care h qi d n sint date milimetri. a = 0. intriun lichid care udii sticla.) . u = 0. Pentru echilibru este necesar ca suma proiecf i i lor (a ) fortelor capilare pe peretele Fig. Suprafata liberi a unui lichid se curbea. oricit de curat ar f i peretele. 4-88.semnalat deja la art. dac2 tubul are sectiunea circular2 de razi r.--- 2xr a rezul tii : Fig.2. astfel c i lichidul se opreste formind cu peretele solid un unghi ascuf it a . 1) Unghiul de racordare.077 gf/cm.

putem face aproximativ ca meniscul sii formeze o caloti sfericii tiiind generatoarele tubului la perete sub unghiul oc (fig.18. 4-90.plan de comparatie: I dului h t r . Misurarea . Suprafata liberl la peretele unui vas larg . 4-91. Pentru tuburi de diameire mici.14. Pentru a se determina forma suprafetei libere a lichidului din tubul capilar (fig. p fiind presiunea intr-un P -----tub ldr9 plan orizontal in lichid luat ca Fig. avind un volum echivalent cu a1 lichidului ridicat in tub.8. ~i ecuatia suprafetei lichidului in tub este: 3) Cfnd tubul are o forma'derofa@e p. fiind raza de curburi a curbei meridiane si p2 intr-un plan perpendicular pe planul meridian. 4-90) se aplici ecuatia lui Laplace intr-un punct curent M. iar presiunea interioari este p-y z. p = p. 4-91).u n tub capilar Dacii planul de comparatie este luat la nivelul lichidului fn vasul larg. Calculul suprafetei libere la tuburi capilare de diametre foarte rnici Fig. unde presiunea exterioari este cea atmosfericii (pa ). tinfnd seama de forma reali a suprafetei l i bere.118 Hidraulica Pentru mercur se giseste experimental hd = . pe cind iniltimea h din calculul precedent ar trebui s i fie iniltimea cilindrului de lichid. teoretic . = dr -d (sin cp) 9 p2= r sin cp p p. Atunci curburile sint egale si: y Fig. Calculul suprafetei libere a lichi.iniltirnii capilarku h se face de la nivelul lichidului din vas p i n i la planul tangent la menisc. 4-92..

4-93). ascensiunea capilarii h se poate obtine cu suficienii aproximatie admitfnd meniscul cilindric circular. = 2a cos a yd 9 AZ = d (1..2xroa datoritii tensiunilor superficiale de la fata meniscului . 9 formuli valabilii si pentru denivelarea maxim2 a lichidului in repaus fati de muchia ascutitii a unui deversor (fig. udate cu un lichid care. -coscc).In cazul a doi pereti verticali paraleli la distanti foarte mici d (fig. Ascensiunea capilarg in tre doi pereti foarte apropiati h = 0.d - 7 20 sin a YR (4-55) Sigeata meniscului rezul tii din consideratii geometrice: cos cr Ascensiunea capilari la perete pentru rp h = 1/20 -(I A = rp.corpuri solide in contact.39 cm. cu Y Fig. Tn cazul apei. rezul ta : . datoritii fortelor capilare. cind z = h. cu r = const ~i unghi de racordare oc: A h. cu linia centrelor orizontalii. 4-94. Denivelarea maxim5 a unui lichid in repaus fafa de rnuchia unui deversor Fig. 4-95).4-58) In cazui a: = 0 Y.Hidrostatica 119 dec i Z. 4-93. manifest8 aderentii intre ele. formeazii un inel lichid aderent P n jurul punctelor de contact. se atrag (aparent) cu o forfi P -. 4-94).. este: (4-57) (. Astfel.-sin cr) 4) Coeziune aparent& (fig. douii sfere egale. Douii.

variind dupii legea hidrostatici.avPnd forma unei piciituri agezate pe piimfnt. In mecanica solurilor se tine seaFig. datori t i tensiunilor superficial'e de la suprafetele de separatie ale lichidului. efectul 'de atenuare a agitatiei valurilor cu ajutorul uleiului pe care marinarii I1 varsi in jurul navei. + A - . formele suprafetelor de separatie dintre fluide grele reprezinti forma de echilibru a unei membrane supuse la presiuni. lame). Desi foarte subtire. care are forma unei suprafete de rotatie in jurul axei OO'.explicarea atractiei intre corpuri mici. curba meridianii fiind l i n t i ~ o. doui sfere egale in contact. materialul este foarte bine folosit. 4-95. pelicula de ulei impiedici spargerea valului. tot astfel. tensiunile din perete fiind egale dupii toate directiile. care plutesc pe un lichid (ace.120 Hidraulica inelar. dense. 4-96). griuntii se lipesc intre ei sau de mini. 5) Affe apficalii. ~e 'de altii parte. nu existii coeziune. cu centrele 00' pe r verticali. cind nisipul este umed.ile umede nisipoase. S-au construi t rezervoare pentru produse petrol iere . Cind nisipul este uscat. . Dacii se d i peretelui rezervorului o astfel de formi. ele s-au dovedi t mai economice decit celelal te tipuri de rezervoare cunoscute (fig. fenoAcest R men se intilneste adeseori in naturii. Fenomenele de capilaritate mai intervin la: . Coeziunea aparentii a doi grlunti de nisip udati ma de aceastii coeziune aparenti. .in so1u. manifest2 o atractie reciproci P = 2xRa (1 o).formarea piciturilor a ciiror greutate este proportionali cu diametrul picuri torului si cu tensiunea superficiali a lichi dului . Construi te pentru capacitiiti mari.

y. b. fie a. sau cornponentele vitezei sau ale acceleratiei 'etc. z = F. definite prin trei parametri cunoscuti.c constanti pentru o deplasare infinitezimald.. Oy. observim c i .b.f).t). dup2 sistemul de variabile independente sau de parametri care se adopti: a) Sisternul Lagrange.b.(a. y = F.c.c. la rnomentul to.(a.1.t).c.eazi parametrii a. ale aceleiasi part icule la momen-. c mirirnile cunoscute ale variabilelor independente la momentul to. t ~i se poate scrie: x = F. Oz se obtin prin derivarea partiali in raport cu t a coordonatelor: - A In ceea ce priveste acceleratiile.Capitolul V Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 5.b. Se consi deri miscarea fiecirei part icule pe traiectoria ei raportati la un sistem de axe fix 0. adicd: .(a. deci componentele dupd cele trei axe ale acceleratiilor se pot exprima ca derivate partiale a l e vitezelor. intrucit viteza unui punct pe o traiectorie pist. de exemplu coordonatele xo. Pozifia particulei la momentul f depinde de timpul t ~i de condifiile initiale. Componentele vi tezei dupi axele de proiectie Ox.yz. REPREZENTA REA MI$CARII Studiul m i ~ c i r i iunui fluid se poate face in doui moduri deosebite. tul to. in raport cu timpul. acceleratia depinde numai de variatia lui t. c.z. In general.yo. z sint functii de a. b. Atunci. variabilele instantanee x.b.

z la un triedru Oxyz fix si se studiazii elementele misc i r i i tuturor particulelor care trec prin ace1 punct. w ale vitezei se obtin cu ecuatiile: qi nu prin derivare partial6 in raport cu t . Aceasti metodii de studiu a miscgrii unui fluid este de fapt identicii cu metoda de studiu a misciirii u n i i sistem continuu de puncte rnateriale.' Dt Dt . y.. dy = v d t . dz sint deplassri ale substantei (particulei) si se noteazii. adeseor i . . in sistemul Euler. 6. z sint funcfii de t. deci cbmponentele u . si de timpul t : 9 9 Dacii se c. y. sint functie de timp. se integreazi ecuatiile: dx = u d t .lor x. vi tezele si acceleratiile. z. se pot determina presiunile. dy. trebuie observat c i vitezele se determini ca derivate totale ale functii. v. c se mentin constanti pentru intreaga traiectorie a unei particule. cum se face in sistemul Lagrange. In general.onsiderd traiectoria unei particule. obtinerea acceleratiei fntr-un punct se face prin derivarea totali a lui u . ' 9 dt dt ' dt intrucit dx. Se consideri un punct fix P spatiu. w. Prin urmare componentele acceleratiei fn sistemul' EuIer se obtin astfel: Pentru a deosebi clar modurile de derivare in cele dou6 sisteme. deridu dv dw vatele . y. nu se studiaza traiectoriile in sistemul Euler. z. dz = u d t . rziportat prin n coordonatele sale x. intrutit cresterile lui x. 0 datii cunoscu te traiic toriile. dar variazi de la o particulii la alta. f inind seama si de ecuatiile i'izice.Trebuie s i mentionim c i parametrii a. cind t variazi. densi tatea si temperatura in difirite puncte ale miscirii. dar dacii se cere aceasta. v. tinind seama cii si x. Pentru acelea~imotive. deoseb i t : 9 Du Dt 9 Dv Dw -9 . y. Astfil viteza particulelor ce trec prin acelasi punct fix din spafiul ocupat de fluid este functie de coordonatele x. y. reprezentind deplasarea particulei. b) sisternu1 Euler.si .se numesc si derivate substantiale (in sistemul Euler).

In figura 5-1 se arat6 cum se construieste linia de curent care trece printr-un punct dat A. In aceste ecuatii reprezinti razele vectoare ale unui punct oarecare din spatiu considerat fix (Euler). urmirind directia de curgere. Linia de curent ce trece prin A.in a c e l a ~ itimp dt. I 9 . parcurge in timpul. 6 .variabilele independente" a. cap. t). I1 I).A. este tangents la vectorii-vitezii ai particulelor care la un moment dat coincid cu punctele de pe acea linie. Fig... In acest manual vom folosi aproape intottleauna sistemul de reprezentare a1 lui Euler ca fiind mult mai comod.A.. particula m. la I 69 7 momentul t. vectorii vitez'elor au pozifii fixe in fi. parcurge elementul de curbi A.ecare punct din spafiu. sau . In notatie vectorialii se poate caracteriza sintetic deosebirea dintre cele doui sisteme de repreZentar& astfel : Pe cind in sistemul Euler viteza se poate exprima prin ecuatia: . . o altii particuli m. care la momentul t trece prin A. care se afla in A.2. etc.coordonatele fluide". c la momentul to. la momentul t. Daci miscarea este permanenti sau chiar semipermanenti (v. elementar dt distanta elementari A . cu atit mai mult cu cit traiectoria unei particule in miscirile o b i ~ n u i t eale fluidelor sale nici nu poate f i verificata experimental.. ce se afla in A.5-1. Linie de curent Se cheami linie de curent linia care. parcurge elementul de curbi A. . PRECIZA REA UNO R NOTIUNI D E HIDROCINEMATICA 5. A. Particula m. . care este linia de curent. pe cind reprezinti razele vectoare ale punctelor initiale prin care trec diferi te traiectorii (Lagrange). Reprezentind vectorii-vitezii in punctele A. f ) .\\ 9 .Liniedecurellt schimbii in general pozitia de la un moment la altul... timp dt. r r. tot . 9 5. Se vede din aceasti definitie cii linia de curerit nu este in general identici cu traiectoria unei part icule.2. A .1. In acest mod se poate face trecerea de la sisternul Euler la sistemul Lagrange..Cinernatica fluidelor (hidrocinematica) 123 iar constantele de integrare ce se obtin sint evident .A... ale lui Lagrange. de aceea linia de curent in cazul acestor fel uri de misciiri -coincide c u traiectoria..v = f (r. A. Tn sistemul Lagrange se exprimi prin ecuatia: A V A = F (r. acegtia sint tangenti la curba A. etc..

tub de curent" (fig. este format din insusi fluidul .2.. fluxu1 care trece prin a r i i 0 se poate calcula in modul urmitor: se descompune 9 .Liniile de curent ale unei misciri se obtin uSor din conditia ca vectorul ds.2. Pentru aceasta.. volumul care trece prin aria elementari . folosind un cimp magnetic si piiiturii de fier sau folosind un cimp electric.. elementul de distantii. cici dacii ar f i altfel.fireleu se i dent ifici cu traiectorfile. pentru ca atunci . Tub de curent Daci sectiun6a tubului se reduce la un element foarte mic. prin care fluidul curge in ace1 moment ca si cind tubul ar avea peref i solizi. Desi firul de curent se reprezinti printr-o linie ca ~i linia de curent. se formeazii un tub de lungime nedefinitii numit .flux elementar". de exemplu).in unitatea de timp este un . Flux.2. 5-2. trecerea de materieprin pereti .3. adicii: Liniile de curent sint analoge liniilor de fortii ale unui cimp de forte ~i pe aceasti analogie se bazeazi si o metodi de vizualizare a liniilor de curegt. 5-2). ~i constituie un element component a1 unei arii de dimensiuni finite. adici fir. sii iie paralel cu vectorul-vitez6. Daci se cunoaste distributia vitezelor in spatiul ocupat de fluid. pe cind linia de curent este o nofiune geometric2 abstract. existi inire cele douii nofiuni deosebirea c i . 9 5.in cantitate foarte redusi care umple tubul elementar. tubul se reduce la un f i r de curent". firul de curent este material. fir de curent Daci se consideri o curbi inc his2 si se traseazii liniile de curent care trec la un moment dat prin toate pu n c t d e acestei curbe. pe care se traseazi o curbi inchis6 C.. Aceasti nofiune de flux este legatii numai de Pnsu~irile geometrice ale materiei si nu de proprietiitile ei mecanice (de densitate. 5-3). nemateriali. (fig. ar exista linii de curent care ar intersects alte linii de curent si ar insemna cii in punctele de intersectie ar exista doui viteze diferite ca pozifie ~i m i rime pentru acelasi punct. se chkamii . Daci ne fnchipuim cii aria prin care trece fluxul este foarte mic.fluxu canti tatea de materie (mgsurats volumetric) care trece in unitatea de timp prin aria limitatii de acea curb. Firele de curent pot f i vizualizate uneori introducind o materie coloranti prin injectoare foarte fine in masa curgiitoare a fluidului. Debit. Fig.. Vitezg medie Daci in masa unui fluid in miscare se consideri o suprafati in. trebuie ca miscarea s i fie permanenti. 9 5. Tub de curent.

adicii al neexistenfei unor spatii lipsite de mhterie intr-o mas2 fluidii in miscare. Daci se inmulfeste volumul cu densitatea p sau cu greutatea specifics y. in acest caz si viteza medie este legatii conventional de definitia . elementari. fluxul se poate calcula si cu formula: Fig. Debitul are dimensiunile L3 T-l. (5-4) Daci u. Dacii ins: curentul este format din tuburi curbilinii ~i are o secfiune mare. cu semnul pozitiv socotit spre interior si fie V vi teza cores~unzi toare. Schema pentru definitia fluxului Fluxul poarti in hidraulici denumirea de debit.). magnetism. misurat in 9 y 9 unit6ti de masg secundii sa u unitgti de pondere secundii 5. Fie directia normalei la d Q .. secfiunii de curgere". dupii uzul consacrat in diverse ramuri ale tehnicii ~i dupi mirimea debitului. a. . w sint componentele vitezei si a. a. cosinusurile directoak ale normalei n. V) 1. Fluxul total este deci: n 9 9 A Y - I A A 9 o Q = \ VCOS(n. I/min etc.). termodinamicii.3.Viteza medie" intr-un tub de curent se numeste debitul curentului impirti t la aria sectiunii drepte (normal5 pe axa curintului). debitul se poate considera si a1 materiei (debit de masi). Aceastii definif ie nu prezintii vreun cusur cind este vorba de curenti rectilinii sau usor curbilinii (chiar cu sectiuni de mirime finiti) sau de curenfi infinit m i d .. v.. Pentru a stabili ecuatia de continuitate se 9 . pe cind denumirea de flux este rezervati mai mult unei notiuni generale aplicabile in mai multe ramuri ale fizicii in care se intilnesc aceleasi tipuri de ecuafii (astfel fluxul este intilnit in electricitate.Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 125 suprafafa Q 3n suprafete elementare d B prin care trec curenti elementari si se ia dS1 suficient de mic pentru ca vitezele fluidului care trec prin aceash suprafati foarte mici s i poati f i considerate constante in mirime si directie. 0 52 9 d n . Fluxul elementar este volumul unui paralelipiped avind baza d Q si iniltimea V cos (n. CONTINUITATE Conditia de continuitate exprimi principiul conservirii materiei si totodati al continuitif i i . axa curentului ~i sectiunea dreaptii. avind oarecum un caracter conventional. 1/s. optic: etc. se misoarii deci in m3/s.. cifra 1 indicii~d uni tatea de timp. 5-3.

(5-6) .dintre masele aflate in spatiul inchis in momentul final ~i cel initial sa se anuleze. apar la trecerea prin celelalte fete ale suprafetei de control.consideri o suprafati arbitrari fix. deci apare - 9 ca exces diferenfa dintre cele doui volume: - du dx dx dy dz. in notatie vectoriala este mirimea cunoscuti ca dilatatie cubici: div = 0. P n intervalul de timp dat. 5-4. semnul plus inseamnii c i este un exces de volum i e ~t. Din direcria Ox intri prin fata yOz in unitatea de timp fluxul u dy dz si iese prin fafa opusa fluxul dy dz. $i fluidul incompresibil (adicii un lichid cu p = const) condif ia revine numai la compensarea intre volumul de lichid care u t : dx i intri si cel care iese -+ din sp'atiul inchis. i Tot astfel. Conditia de continui tate pentru intreg spafiul lichid se exprim i sub forma diferentiali astfel: I n sisteFig. care inchide in interiorul ei un volum constant ~i se exprima ca diferenfa dintre masele de fluid care intri ~i cele care ies intr-un timp determinat'prin acea suprafati plus diferenfa . 5-4). dz (fig. Daci miscarea este permanent. dy. format intr-un punct fix din spafiu. excesele: 9 Suma lor trebuind s i fie nuli. tlupi directii paralele cu Oy si Oz. Schernl pentru ecllatia de continuitate mu1 Euler se consider6 ca spafiu de control volumul inchis in paralelipipedul elementar dx. rezultii c i : Sau.

se ajunge i l l urma efectulrii calculelor derivatedp dz lor substantiale . dt Variafia totala trebuie sii fie n u l i si se obtine adunfnd toate variatiile de inass: 9 . masa interioara care ocupii volumul dx dy dz 3 = dx dy dz.excesul maselor iesite asupra celor intrate este: t 7 A a variat numai in raport cu t : In a c e l a ~ iinterval de timp. +.Ecuatia In aceast5 ecuatie v.In sistemul Lagrange. y.adici fn cazul cel mai general . A . Pn coordonate cilindrice. fluidul avind o densitate p variabilii cu timpul si cu spafiul . z) avind viteza .Cinematica fluidelor (hidrocinernatica ) 127 Daci se consideri continuitatea de masa. adic5: dt dt de cont inui tate. iar ve este cornn ponenta azimutali normal5 pe planul rOz. Daci r este volumul particulei.~i . -k re. este components vitezei F directia razei vectoare r.la aceea~iecuatie de conditie ca ( 5 3 . adici: Considerind ca particula se g i s e ~ t ela momentul t in punctul de coordoiiate (x. se exprimi conservarea volumului (sau a masei) particulei f luide de-a lungul traiectoriei. trebuie ca : cu observatia c5 aceasta este derivata substantials. se obtir~eprintr-o metodii identic5 ~i este urmgtoarea: . ~i c5 r = dx dy dz.

ROT0 RUL VITEZEI Dupi cum se va demonstra in paragraful 5-6. vi teza de care este animati o particuli fluidi poate f i considerati ca rezultind din trei misciri diferite: de translatie. ecuafia de continui tate: 9 rezulti relatia fntre doui sectiuni drepte si vitezele lor medii. Astfel : a) Pentru un tub de curent in care se fac doui sectiuni-normale pe firul curentului (fig. in timpul dt: 9 Q dt. admitind dQ c i sectiunea a variat in timpul dt cu cantitatea -dt. 5-5. 5-5). de rotatie si de deformatie. p se elimini si rimine valabili ecuatia (5-8). adici Q1 = Q se realizeazi miscarea uniform2 cu V = V. 'w ds Fig. deci 9 di2 dt 9 (5-9) Daci sectiunea este constanti. ds de unde Daci p variazi prea putin. respectiv ( 9 A~adar.Este interesant a scrie ecuatia de continuitale in anumite cazuri particulare. adici: b) Daci miscarea este permanenti. creste cu: 9 Suma celor doui volume trebuie s i se compenseze. Ecuatia de continuitate la un tub de curent dt dQ -ds ds dt. 9 9 . ca in cazul lichidelor. -= 0. c) Daci printr-un tub dk sectiune variabilii curge un fluid compresibil.. la distanja ds. V.t . pe consideratii analoge cu cele de mai sus.4. deci viteza medie rimine egalii in toate sectikni~e.. fluxul care intri prin sectiunea amonte si fluxul care iese prin secfiunea aval sint. Q = const = Vml Q1 = Vm2Q2. - Pe de a l t i parte volumul din interiorul elementdui de tub. ceea ce insi nu inseam115 c i si distributia vitezelor in sectiune este uniformi. fluxul iesind excede canti tatea* i . se stabileste. dQ -= 0.. 9 5.

y. Astfel.la dy / / distanta dy. a.dz. Spre deosebire de rotatia unui corp rigid. vom considera c i rotatia particy jurul axei Ax este media rotafiilor punctelor extreme C.: . rotatia nu este influentatii. Aceasti rniscare de rotatie doate fi 'descompusii in trei rotatii avind axele Ax... punctele C si D sint deplasate f a f i de punctul A ca si 9 dz / /' i - /' dw cind ar f i supuse unor viteze de rotatie in jurul axei Ax. respectiv . z).1. D . 5-6) cu unul din virfuri in punctul A ( x . componenta vitezei paraleli cu Az diferi de w cu cantitatea -dy. o particulii fluidi este in general si deforrnabili. 5-6. De aceea se defineste Ea vitezi de rotatie media vitezelor de rotatie ale moleculelor aflate in p i a m perpendiculare pe axa de rotatie. dz (fig. distanfa dz de a x i . dv dz Conform observaliei anteriozre. Ay si Az s i n e propunem s i gisim mirimea acestor rotatii pe care le vom nota cu w. componenta vitezei paralele cu Ay diferi de v cuEantidv tatea . Si presupunem acum c i pentru a elimina efect ul translatiei aducem punctul A din pozifia deplasati A ' in pozitia initial2 printre-o translafie invers6. iar rezultanta lor cu a. 9 9 du iar in punctuf D . Tn timpul dt. Schema pentru calculu ro tatiei particulei translatie care poate f i considerati aceea a punctului A si o miscare de rotatie a cirei ax2 trece prin A. Prin aceasta. astfel cii moleculele care constituie particula nu au aceeasi v.. w. m. la distanfa dy de puncdw tul A . in care componentele vi tezei d u p i cele trei axe de coordonate sint u. dy. particula-paralelipiped are o miscare de 9 I N Y Fig..Cinematica f luidelor (hidrocinematica) A 129 In acest paragraf ne vom ocupa de viteza de rotatie. v.tezi de rotatie in jurul axei instantanee de rotatie. Fie paralelipipedul elementar dx.' I n punctul C. adici. egale cu .

englezi) g i . q. Totodati.. ! 5 sint nuli. adica : miscarea este . q gi v = L = 2w. .a d e v i r : prin urmare mi~carea este si nerotationali. se obtine: 1 div rot 1/ = div 0 = 2 - + dar dl . z). francezii) n curl" (in 1. y.nerotationalii". adicii dacii: + + 7 - +i formiim cantitif ile 5. q si sint componentele rot 7= = it . h t r .Tot astfel giisim cii rotatiile in jurul axelor Ay si Az sint: y fndoitul vectorului-vitezii de rotatie medie este cunoscut fn teoria vectorilor sub denumirea de . prin derivarea {artiali a functiei Reciproc.? 1 + + 9 vectorului rot Asadar existii relatia: 9 7.kc.. gisim c i acestea sint identic nule. rot Daci 6. rus5 si se noteazi. suma u dx v dy w dz = V dr estk diferentiala exactii a unei functii rp ( x . germand). iar componentele vitezei se deduc in raport cu coordonatele. Tntr-adevir daci formiim derivate~epartiale si le aduniim. Deci miscarea este ~i potential&. in care 6. care se cheamii potential deviteza. c.. Intr-o miscare nerof at ioiala divergenta rotorului vitezei este nuhi.vhri6' fri I ..rotor" (in 1. daci miscarea este potentiali. P toate limbile: -.tourbillon" (in 1.

Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 131 Aceasti relatie este analog2 ecuafiei de continuitate de volum div V = 0. 5 . Aceasti mirime. a unui fluid incompresi bil si exprimi continui tatea intr-un cimp de vi teze a fluxului rotorului vitezei. Diferenta de vitezi . primul termen 9 dx dx (dy dz) reprezinti excesul fluxului rotoric pe fefele perpendiculare pe axa x.i cimpul rotorului vitezei sint solenoidale (formate din tuburi) ~i divergenta lor este n u l i in orice punct a1 cimpului.dy dz. y ~i z. s i comparim vitezele in directia Ax ale celor doui puncte extreme A si B ale du particulei situate la distanta dx. adici viteza de deformatie liniari. adici viteza de deformatie dx J du liniara' proportional& Aceasti deformatie impreuni cu celelal te douii analoge dupi direcfiilk Ay ~i Az se noteazii astfel: Ele reprezinti dilatafii cind sint pozi tive si contractii cind sint negative. Intr-adevir. in ipoteza din f i gura 5-6 se deformeazi cu diferenfa dintre unghiurile dw dw -+ &!02 9 datoriti rotafiilor unghiulare E jurul axei Ax.. Particula suferi si deformatii unghiulare dare se misoari cu deformatiile unghiurilor drep te a l i fafetelor. Atft cimpul vitezei cit . 5 .i celelalte analoge din fatetele xAy ~i zAx vor f i notate: . n - precum . in unitatea de timp.dx inmultiti 9 dx cu unitatea de timp exprimi dilatatia (sau contractia) particulei dupi directiadx. iar ceilalti doi termeni corespund fluxurilor rotorice dupi celelal te doui directii. Raportind aceasti mirime la lungimea dx a particulei. unghiul drep t yAz. inmultind ecuatia (5-15) cu dx . se obtine . DEFORMAT11 ELEMENTARE Considerind aceea~i particuli elementari de forma unui paralelipiped. Astfel.

wx.Este de mentionat c i . g. adica avPnd coordonatele x 8x. Vi teza in B si care se va nota cu Vl (u. 6. y.ay.)se poate obtine din viteza V . se poate vel-ifica uSor c i ecuatiile (5.18) se pot inlocui cu ecuatiile echivalente: :Fig. in jurul muchiilor. dacii viteza V este o funcfie continui de spafiu si neglijind infinifii mici de ordin superior. Viteza in punctul B situat la o distant2 infinit mici 8r de punctul A . c.z) a1 fluidului. se poate scrie: + + + 9 9 Introducind in aceste ecuatii mirimile a. prin diferentierea totali a vi tezelor dupi cele trei axe (fig.y f 8y. oz. z 82.my.4: 9 5-6. conform celor stabilite in paragraful 5. Schema a variaf iei vi tezei part icule i sau: . 5-7. cu viiezele de rotatie ox. f . v. 5-7). DESCOMPUNE REA - MISCA RII UNEI PA RTICULE FLU1 DE Fie 7= i u ) u s + w viteza intr-un punct A (x. stabilite fn paragrafele 5-4 si 5-5.. particula se roteste in intregime in jurul axei instantanee de rotatie care tiece prin A . h. o. w. in acelasi timp. Adici..

Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 133 Termenii din membrii din dreapta ai acestor ecuatii se interpreteazii astfel : Termenii u. w inseamni c i vectorul-vitezii se deplaseazi din A in B ca vitezi de translatie.. Din pozitia (2) in (3). se d poate formula rezultatul urmator: I n miscarea unui mediu continuu. o viteza' de rotatie si o vitezri de defortnatie* > > > 9 t 9 R Pentru a invedera efectele componentelor vitezei asupra particulei s5 Inchipuim un paralelipiped elementar care se migc5 de-a lungul unei linii de curent. b8ysiic8zreprezinti vitezele de dilatatie in lungul muchiilor. v. de rotatie w ai intregiij particule in jurul axei vectorului-virtej. fiirii rotatie (B. VdY = hx' + by' + fz'. Laturile s-au lungit.cry) si analogii lor reprezi ntii componentele vi tezei. unghiurile drep te s-au modificat. in urmiitoarele situatii (fig. particula a suferit gi-deformatie ~i rotatie.20) este exactl. 6y. muchiile au suferit dilatgri (contract5ri). V d z = gx' + fy' + CZ'. Termenii a8x.g8z) precum si analogii lor din celelal te douii ecuatii reprezinti vitezele de deformatie ~ h ~ h i u l a rin jurul muchiilor. unei rotatii ~i unei deformatii. + gz') dx' + (hx' + by' + jz') dy' + (gx' + fy' + cz') dz' V d x = ax' 1 (5. admitind ca integral5 functia de vitez5 . 5-8. defortnabil. pe ling5 translatie a actionat qi viteza de deformatie. particula este supus5 In a c e l a ~ ifimp unei translatii. 62 sint privite ca coordonate r' (x' y' 2') fat. Compunerea migcgrilor particulei.- V d dr'= (ax' + hy' + hy' + gz'.p': . d u p l Helmholtz Din (3) in (4). 5-8): Din pozitia (1) in pozitia (2) particula a suferit numai m i ~ c a r ede translatie. Diagonala din A B s-a rotit Pn pozitia AB. Dacg diferentialele 6x. ' Fig. vi teza de deformatie Vd are componentele: iar diferentiala : . Asadar. \ . viteza urzei part icule se compune din: b viteza' de translatie. de un sistem de axe ce trece prin A. Termenii (hay $. Termenii ($2 . este pe directia lui AB). dar diagonalele au riimas aproape cu acelea~i directii. Tn realitate.

depind in fiecare punct a1 fluidului numai de starea de miscare relativi din ace1 punct ~i nu de pozitia axelor de referinti. oricare ar f i sistemul de axe admis. y'. niiscut in 1821 la Potsdam.. z' astfel 2 ca terrnenii dreptunghiulari din ecuatia (5-21) sii disparg.+ ( aY dx' 2' . INTEG RALA CURBILINIE A VITEZEI. fizician qi fiziolog . 'iar suprafetele echipotentiale sint date de ecuatia: cp' = const. cuadrica raportat5 la axele ei principale va avea ecuatia urrngtoare: alX2 a. Descompunerea vitezei particulei a fost fnfitigatl in acest mod de H. (5-23) + + A ~ a d a raxele principale sfnt acelea dupg care] deformatiile unghiulare in fatetele respective ale triedrului de referintii se: anuleazri.7. determinati P functie de spatiu.deformatie puri" dupg de o directie normal5 la cuadrica respectivg. de anatomie qi de fizic5 la rnai rnulte universitgti germane. deoarece directiile axelor deforrnatiilor. 1 Daci se ia constants astfel c5 cp' = & . cornponentele vitezei U1 = u Hidraulica se pot scrie: dcp ' + . mort in 1894 la Charlottenburg. A dat o fundamentare exact5 principiului energiei. . Pnseamnii cg orice punct are o mi~care . * . care reprezintg cuadrice cu centrul in punctul de aplicatie a1 vitezei. analiza sunetului prin rezonatori .Y2 a3Z2 = 1. produsul scalar Vds = udx vdy wdz ~i se efect ueazii integrala de-a lungul arcului de curbii AB: 9 __(- - ' + + IAe = SAVds = B-- \ B (udx A + vdy + wdz).134 Astfel. iar P 1858 a elaborat teoria rnaternatici n a vfrtejurilor fluidelor. mirimea deformatiilor relative. Helmholtz* in lucrarea sa fundamentali despre teoria vfrtejurilor. Solutia este unici. CI-RCULATIE Fie viteza in fiecare punct a1 unei mase fluide in miscare V. (5-24) Hermann V. Se formeazi cu fiecare element ds a1 curbei ~i cu viteza V care-i corespunde. a lui Maxwell. Vitezele de deforrnatie admit deci o functie de potential. mirimea vectorului-virtej etc. Cum viteza este norrnala pe suprafata echipotentialg. a descoperit rnecanisrnul vgzului gi auzului . si un arc de curb2 AB trasat arbitiar fntre doui puncte n situate Pn cimpul vitezei. In hidrodinarnicg a rnai ficut cercetgri aprofundate asupra rni~cirii ondulatorii h fluide gi asupra m i ~ c i r i i discontinue a fluidelor. ? 5.wzy'). A prornovat terrnodinarnica prin cercetgrile termochimice ~i terrnoelectricd la care a aplicat principiul conservirii energiei. A conceput o teorie a electricitgfii cuprinztnd Tntr-o sintezg teoria veche a electricitgtii ~i teoria electrornagnetisrnului. A fost profesor de fiziologie. Helmholtz.gi dac5 se orienteazi axele x'.

Daci curba este inchisi. TEOREMA LUI STOKES A In cazul unei misciri generale. se constati c i la fiecare directie de parcurs a conturului unui element corespunde o direct ie contrari de parcurs a contururilor elementelor invecinate.I d y + W ~ Z= ) $ V ~ cos S (v. integrala curbilinie a vitezei se n u m e ~ t e. deci nu numai in hidrodinamici. (5-25) Este evident c i atit integrala curbilinie cit ~i circulatia au o valoare pozitivi sau negativi. deci in care rotorul vitezei nu este nu1 peste tot. Daci miscarea este potentiali. datoriti lui G.. In aceste conditii se poate forrnuli teorema : circulafia pe o curb6 Znchisci in fr-un cSmp potential esf e nuld. ds) . Scherng la teorema Iui Stokes (surna mentare este egali cu circulafia de-a lungul curbei . componentele vitezei sint: 9 u = . astfel c i circulatiile se anuleazi reciproc afari de acelea de pe elementele periferice. Stokes: Intr-un spatin ocupat de un fluid conex. .d9 dz) dz = &j dp u cpA.. G. . % .Cinematica fluidelor (hidrocinernaf ica) 1 35 Aceasta este o . este egali cu fluxul rotorului vitezei care stribate suprafafa inchisi de acea curbi.8. 5-9.89 dx 9 v -d9 dy 7 w= d9 dz Introducindu-le in expresia lui I' se obtine: r = $ ( z dx+* dy d y + .circulatie" si se noteazi: I 9 r = $ V ~ = $ ( U ~ X+ ~ S ) . depinzind de sensul de parcurgere a liniei de integrare. deci I' = 6 dac2 functia p este uniformi. luati arbitrar. 5. diferentiabili si lufnd in . deci continui..circulatiei" Valoarea lui I depinde deci de valoarea functiei cp. = cpA - Fig. circulaf iilor) periferice care Pnchide suprafafa datii. se aplic2 urmitoarea teoremi. Teorema are un caracter matematic ~i este general valabili in orice cimp vectorial care admi te potential. 5-10. Cele doui valori sint identice. suma circulatiilor eleFig. Scherng la definitia . 5-10). Astfel.integral2 curbilinie a vitezei".fiecare punct o valoare unici. initial si dupi inchi' derea circuitului fn A . Orice suprafati poate fi impirti t i intr-o infini tate de suprafete elementare prin trasarea unei retele de curbe intretiiiate (fig. circulatia vi tezei de-a lungul unei curbe inchise. Daci se considerg circulatiile pe contururile elementelor de suprafati.

Schema circulatiei elementare concorm teorernei lui Stokes \ / $l/& = 5 -rot ~n 8 a d ~ . deci si circulatia este nulii. sau. Importanta acestei teoreme consti in aplicabili tatea ei in orice domeniu unde existii un cimp de vectori $i permite reducerea unei integrale de suprafatii la o integralii curbilinie si invers. (5-26) ii fiind directia normalei la suprafati.este un invariant. circulatia elementarii se poate exprima in functie de rotorul vi tezei. 5-1 1 ) : ul t ima expresie din ecuatia (5-25)corespunzind unui sistem de axe orientate oarecum. d z (fig. nedepinzind de orientarea axelor de coordonate astfel c i putern scrie pentru intreaga suprafat2 : Fig. cu ajutorul proiectiilor pe trei axe: 9 (udx f vdy + wdz) = I . Dacii miscarea este nerotationalii. 5-11. E = q = = 0. 9 9 9 . sg orientim axele.) suprafafa d Q .de coordonate astfel ca planul tangent intr-un punct P sii fie paralel cu xOz si elementele de curbii ale retelei suficient de rnici pentru a se confunda cu d i .136 % Hidraulica Pe de altii parte. n fiind cosinusurile directoare ale normalei 1. m . Rezul tatul .valoarea circulatiei elementare . Intr-adevir.

. este: I . d~ = dx dy dz. Integrind in intreg spafiul inchis in interiorul suprafetei date. coordonate. excesul de fluid care trece prin elementul de volum. este egala c u fluxul care trece prin suprafati.. se poate demonstra. Fluxul care trece prin dl2 este:si 9 A Si aceasti teore. rezulta: Aceastii formula permite calcularea unei integrale de volum cu ajutorul~ unei integrale de suprafata la care condif iile de limi tii sint cunoscu te. fie d Q un element din suprafata care margineste acest spafill.d~ Vn = \ (tu + trzv - nu) d ~ . m. vectorul-unitate. normal la suprafati. daca p = const. Enuntul ei este: Integrals divergentei vitezei calculatii la volumul inchis de o suprafafa. n fiind cosinusurile directoare ale lui n cu axele de d r fiind spatiul elementar.Cinematica fluidelor (hidrocinematica) 13 z* 5.mii. cunoscuta 9 n 9 ( -.9. Intr-adevir. TEOREMA LUI GAUSS-OSTROGRADSKI de la calculul vectorial. usor cu ajutorul concep telor cinematicii fluidelor. P e de a l t i parte.

forma urmitoare: t A Amintim cii dv DU - Dt etc. dt Ecuati ile de miscare sub forma precedenti. respectivT ~i k gi adunim. au fost stabili te pentru prima oari d 6 eon hard Euler in 1755. Daci in ecuatiile (6-1) inmultim ambii membri cu i. se obfine: sau iar daci forta masivi specific2 derivi din potentialul vectoriali a m i ~ c i r i i : .i Capitolul VI Dinamica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale 6. in aceste ipoteze. ECUATIILE DIFE RENTIALE ALE MI$CA RII (Euler) In sistemul cartezian de coordonate. se obtine ecuatia . sTnt derivate substantiale (totale) pe cind - au at y . 111. sint derivate locale in raport cu timpul. ecuatiile de m i ~ c a r e unei particule ale de fluid perfect se obfin nemijlocit din ecuatiile generale ale unui sistem (sau mediu) continuu stabilite in cap. In consecintii. eforturile unitare tangentiale T iint nule si singurele forte de legituri sint presiunile normale pe suprafati.etc. Ecuatiile misc2rii iau.1.U. considerind c i influentele viscozit2tii si compresi bili t i t i i sint nule. desfisurati. Ele pot ti puse sub diverse forme. iar densititea p a fluidului se consider2 constants.

(ihdoitu 9 . de mai sus. . vitezele sint tangente la suprafata iirni tativi . . . scrisii dezvol tat. se obtine ecuatia de miscare a lichidelor perfecte grele: + 9 Ecuatiile dinamice impreunii cu ecuafia de continui tate: div V = 0 sfnt in numar necesar ~i suficient pentru rezolvarea oriclrei problerne de . se obti ne : s a u . t 9 6.2. Necunoscutele sint in general.la peretii solizi care miirginesc fluidul. a identitiitii: Fobtinind identitatea urmiitoare: si sii sciidem din ecuatia de miscare. Conditiile la limit2 care se dau de obicei sint urmiitoarele: . admitind c i fortele masice specifice derivi din potentialul -U si Enlocuind parantezele care insotesc pe v si pe w cu 2 w . daci se dau conditiile la limitii. respectiv 20. T RANSFO RMA REA G ROMEYA-LAMB S consideriim prima ecuaf ie diferentialii a misciirii. Dacii potentialul de fortii este cel a1 gravitatiei : U = gz const.dupii Euler: 9 Si efectuim derivarea partial& in raport cu x .la curentii cu suprafata liberg. componentele vitezei u. membrii acestei identititi. presiunea pe suprafati este cunoscuti.Dtnumica fluidelor perfecte : teoreme si ecuatii generale 139 Ecuatia (6-2) este echivalentii cu sistemul de trei ecuatii scalare (6-1). bup5 gruparea convenabi l i a 'termenilor . w si presiunea p in fiecare punct din masa fluidului.miscare a unui fluid perfect. v.

In acest caz. Daci determinantul din membrul a1 doilea este nul. - P 2 Rimine s i vedem cazurile in care se realizeazii.vw. iar membrul a1 doilea se poate scrie sub forma determinant u l u i din ecuatia urmiitoare: 7 Se obtine o formi de integral2 a ecuafiilor miscirii.1 40 Hidraulica 9 componentelor dupi axe ale vectorului-virtej).).const. Aceste cazuri sint: a) Daci vectorul-virtej este nul.d9 dz . poate integra imediat. ecuatia intii din sistemuf (6-1) devine: du dx P dt + 2 (ww. iar viteza derivi din fr~nctia potential Astfel: u d9 =dx 9 6..v2 . constanta din membrul a1 doilea a1 ecuatiei (6-b) are aceeasi de valoare pentru tot cimpul miscirii.care sint identice cu miscirile potentiale. aceasta avind si o semnificatie mecanici deosebiti. . dv Si considerim cazul miscgrii permanente s i in9 9 dt dt multim cele trei ecuatii transformate cu dx. rezulti c i suma 7 p u + . Transformiri analoge se pot' obtine prin permutiri circulare pentru* ecuafiile a doua si a treia din sistemul (6-1) dupi proiectiile pe axele Oy si Oz.t . adici: 9 deci in cazul miscirilor nerotationale . respectiv dy s i . din care putem trage citeva consecinte foarte importante.dz si apoi s i le adunim. v=- d9 dy . w = . In membrul intii se obtine o diferentiali exacts care s.

c) Dacii valorile o x . d) Daci vectorul-vi tezi a1 particulei este paralel cu vectorul-virtej. determinantul din ecuafia (6-5) este de asemenea nu1 deoarece deci elementele a doui linii fiind proporfionale. Aceasti conditie este exprimati prin: C I n acest caz. adicij -. determinantul din ecuatia (6-5) este nul. 0 miscare de acest fel este elicoidali (miscare de surub) si in acest caz liniile dc birtej se confundi cu liniile de curekt ale mikciriii. pentru fiecare linie de curent cite o valoare constanti. Sub aceasti formi. de-a lungul siu.5.ectorului-virtej si poarti numele de linii de virtej. deci ecuatia (6-6) se aplici si d u p i liniile reprezentate de ecuatiile (6-9) care sint infisurate' ale axelor . Constants din ecuatia (6-6) are o valoare f i x i pentru intregul spatiu. ca avind d o u i linii proportionale si ecuafia (6-6) este valabili. $i in 'acest caz constanta de integrare variazi de la o linie de virtej la alta. care nu sint decit gradientele functiei 3 astfel c i .. neexistind o constanti unici pentru tot cimpul r n i ~ c i r i i . dy. pistrind si termeni i derivatei locale. w ale vitezei sint proporfionale cu dx. o. wz satisfac ecuatiile determinantul din ecuatia (6-5) este de asemenea nul. in locul 9 dt . atunci componentele u . v. ci numai pe liniile de curent. insi diferind de la o linie de curent la alta.ecuatiei (6-6). ecuatia mai generals (6-7) a unei m i ~ c i r inepermanente: I n aceasti ecuafie. 7 7 .i ecuaf ii generale 141 Transformarea Gromeka-Lamb se poate opera deci -. iar constanta din membrul a1 doilea ia valori diferite. dz. b) Daca miscarea nu i s t e potential& deci cel putin una din componentele vectorului-virtej este diferiti de zero.'daci si ecuatia (6-10) este satisficuti in intreg spatiul ocupat de fluid. i n s i particula urmeazi o linie de curent. i n s i nu in tot spatiul ocupat de fluid.viteza V este tangenti la linia de curent. constanta din membrul a1 doilea este constanti numai fafii de spatiu. fiind totusi o functie de timp f ( t ) . ecuafia (6-6) poarti numele de ecuafia lui Bernoulli. se obtine. prin integrare. despre care se trateazi aminuntit la paragraiul 6.Dinarnica f luidelor perfecte : teoreme .

dt2 ay---- .3.membrul a1 doilea are valorile componentelor dupi cele trei axe ale produsului vectorial intre rot V gi viteza V. N gi Z dau. Interpretarea energetics a functiei E ~i a ecuatiei (6-6) va f i dati in paragraful 6. N gi L fortele masice Pn directia razei r. dt2 dt2 ae . termenii . Tn locul ecuatiei (6-5) se poate deci scrie formula P v2 = grad E = . Pen tru facerea calculelor este Insi necesar a exprima acceleratiile dupi r ~i n In functie de acceleratiile a. ve gi v z componentele vitezei dupii raza. Fig. fie R. In sfir~it. fie cind vectorul-vitezi este paralel cu vectorul rot ceea ce face ca produsul lor vectorial s i fie nul. 6-1.d a y . Forfele ~i acceleratiile la particula elementarg. considerind mi~carea permanenti.. iar membrul intii ia pe rind valorile componentelor scalare ale f unct iei : - dv dw -. a cirui mas. a normalei la planul rOz ~i P din rectia Oz.s e dt dt gradientului. fie cind rot 7= 0 (in mi~carea potentiali). I 1 figura 6-1 se reprezinti elementul de volum.. dupi efectuarea calculelor ~i eliminarea infinitilor mici de ordin superior.rot .6. FO RMA VECTO RIALA A ECUATIEI MI$CARII du In ecuatiile (6-4). tangenta qi axa vertical2 . sin 0 - + ay cos 0.. + + -) 6.X V = V ~ r o t vectoriali sinteiici: grad ( U V (6-12) P 2 $i din aceasti ecuatie rezulti imediat c i grad E = 0.d2 (r sin 0) .4.5.@x dt2 d2 (r cos 0) . ECUATIILE DIFERENTIALE ALE MI$CA RII IN COO RDONATE CILINDRICE Fie r. z coordonatele. este: 1 Proiectiile ecuatiei de mi~care dupi directiile R. qi ay .a. dt anuleazii. iar pe acestea in functie de r gi 0: ax---- . v. ecuatii le ciut ate. in coordonate cilindrice . . 0.

A fost membru a1 Academiilor din Paris. ca mai jos.Hydrodynamica6' (Strasbourg 1738) a intreprins pentru prima oari studiul matematic a1 mi~cariilichidelor. ECUATIA ENERGIEI (D. Berlin. iar in 1733 a fost numit profesor de anatomie gi botanicii In Basel unde dupi 1750 a predat fizicl.const Y 2g * Daniel Bernoulli .~i . a fost numit profesor de matematici la Petersburg in 1725. a introdus notiunea de presiune ~i a dat ~i primele teoreme din teoria cinetici a gazelor. vz avind aceea~isemnificatie ca w in sistemul de axe cartezian: 9 6. unde.1 d p p rd0 --- due dt + V rug 9 r ~ V Z dv.Dinarnica f luidelor perjecte : teoreme si ecuatii generale 143 In cele din urmii: ~i pe de a l t i parte: de unde rezultii: N-. Londra. Fiu a1 matematicianului Johann Bernoulli ~i inrudit cu nurnero~i matematicieni si fizicieni..5.se pot scrie dezvoldt dt dt tat. In opera sa principali . BERNOULLI*) 9 Pentru un fir de curent in miscare permanents si dacii singurele forte masice derivii din gravitatie. U = gz si ecuatia (6-7) devine: 9 9 9 z + P + .v2 . do9 Este de semnalat c. a murit la Basel in 17 martie 1782. a functionat p h i in 1732.matematician.. nlscut la Groningen la 29 ianuarie 1700.i derivatele substantiale . . Petersburg.

BB'DD' = pa. cu caracter energetic. Fie douii puncte pe axa tubului.. miscarea fiind permanenti. 6-2). care cade de la altitudinea 2.respecti.axei sale. la z.. Vom da in kele ck urmeazii o demonstratie elementarii. . ecuatiei lui Bernoulli (6-L5). Tn 1738. nici vitezele. ds..: 9 . de altitudini zo si z. fiind in momentul' t ABCD.. -in. dupd impdrfirea cu mg si regruparea termenilol.v. V. Fie un tub de curent a ciirui sectiune transversalii. = Vldt - ~i ecuatia de continuitate: fiov0= n. care avda in momentul..21) Conform princip iului ec hivalentei sus enuntat : sau. Sii apliciim masei A BCD in miscare. ins2 masa AA'CC' = p~. atit vi tezele cit si presiunile sint distribuite uniform (fig. egalii tot c u m.Aceastii ecuafie a fost stabilitii pentru prima oar2 de Daniel Bernoulli.. = DD' = ds. Pe porfiunea A'BC'D nu au variat in timpul dt nici masele. Variatia energiei cinetice a intregului sistem se reduce deci la: Lucrul forfelor se compune din: lucrul greutiitii mg. 6-2. pe o cale directs. se deplaseazii dupii trecerea t impului dt in A'B'C'D'. unde secfiunile transversale sint' Qo si Q. Schema la dernonstratia teoremei lui Bernoulli = CCf = ds0 = Vodt. m=p vo~ a apiirut dupii timpul dt.ds. .Vo. variabilii in lungul . si vitezele fluidului . insi cu viteza V. este suficient de micii pentru a putea considera cii in secfiune. deci mai inainte ca Euler sii fi descoperit ecuatiile generale ale misciirii particulei fluide.. Volumul cuprins intre peref i i tubului si cele doui sectiuni. teorema echivalentei lucrului mecanic consumat cu variatia energiei cihetice.initial viteza v. adicii: mg si Iucrul presiunilor (20 . Fie 9 AA' BB' Fig.

In cazul gazelor trebuie s i f inem seama pe de o parte cii intre p si p existi legea care exprimi evolutia gazului p = f(p). verticale pe care se poarti segv2 mente proportionale cu z. a masei 6. Y ' 2g a presiunilor (linia piezometrici) .fiecare din cei trei termeni ai ecuatiei lui Bernoulli reprezinti un Iucru mecanic.Dlnurnica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale 145 Aceasti ecuatie are o reprezentare geometric2 si totodaii o interpretare energetici (fig. . Asadar ecuatia (6-16. 6-3. Ecuafia Bernoulli devine deci. ecuatia lui D. Daci fnmultim ecuatia (6-15) cu greutatea masei m. iar in 9 ( - membrui intii trebuie introdusi cresterea energiei interne absorbite de masa m.i linia ElE2 a energiei mecanice totale (linia energetici). este orizontili. astfel c i in membrul a1 doilea a1 ecuatiei (6-16). Bernoulli reprezinti u11 bilant a1 energiei rnecanice totale care se mentine constanti. ale sectiunilor firului de curent. 6-3).a) exprimi faptuici suma celor trei segmente de lungimi este constanti pentru toate punctele din lungul firului de curent. 2g 9 k Asadar. Reprezentarea energetici a ecuaf iei lui Bernoulli termenul z. (mg) reprezinti energia potentiali d e pozitie. In acest sens. in cazul gazelor. linia energetici EIE. sum5 care este constant5 . Astfel. ecuatia (6-16) are interpret are energetici dac5 ne inchipuim fiecare termen inmultit cu forta de 1 kg. adici cu mgcare reprezinti o forti . datoriti lucrului elastic de compreiiune (pozitiv) cind masa a trecut din pozifia 0 in pozitia I. pe traiectorie. respectiv o energie misurati in kgm si anume: Fig. ultimul termen va fi inlocuit cu m. intrucit ea se obtine prin insumarea energi i lor mecanice. Chiar ~i sub forma simp18 geometrici. 9 9 Po (mg) reprezintii energia potential2 elastics a presiunilor.si .N2. . Y - 30 (mg) reprezinti energia cinetici a masei m. se obtin: linia PIP. Acest lucru va f i negativ in caz de expansiune. daci se ridic2 deasupra planului orizontal de comparatie in cenirele N.la scara iniltimilor. atit timp cit nu intervine transfer de cilduri (pierderi in energie calorici sau cistig de cilduri din exterior).

este egali cu p. Pentru fluidele reale. 6-4). exprirnind legea lui Newton F = ma proiectati pe cele trei directii ale axelor Ms. oricare ar f i orientarea planului pe care se exercita. Este de remarcat c i in ecuatia de energie a miscirii pern~anentenu apare . se introduce in ecuatia energiei un termen suplimentar. C si r centrul ~i raza de cu. la o distanti 9 OM = s misurati pe curba traiectoriei de la un punct 0 luat ca origine. VARIATIA PRESIUNILOR PE TRAIECTORIA UNEI PARTICULE 9 Fie o particuli material6 M in miscare pe traiectoria sa. Observatie. ci numai lucrul mecanic de compresiune. dupi cum se va arita fn capitolul care trateazi despre miscarea fluidelor reale. fie el lichid sau gaz. I n acest capitol s-a stabilit teorema lui Bernoulli pentru fluide perfecte. 6-4. se obtine forma integral2 finali: 1 sau forma diferentiali : 9 -g dz.burii in M (fig. Deci atit forta masici specific2 cit si presiunea derivii dintr-un potential 9 9 si Fig.nici un termen datorit vreunui transfer de cildur.dupi cum s-a dovedi t .Dupi inlocuirea integralei din membrul intii. Mn si Mb.6. fiii a se tine seama de pierderile de energie datorite frecirilor. 9 6.. iar forfele masice se reduc la greutatea particulei. Pierderile de sarcini care se produc prin lucrul de frecare transformat in cilduri nu au fost exprimate. obtinute prin integrare prin p i r t i : si dupi impirtirea cu m. intrucit s-a presupus c i fluidul este lipsit de viscozitate.coordonite intrinseci ".. Variatia presiunilor pe o traiectorie curb5 . Ecuatiile de miscare ale particulei se pot scrie in . Fie n b directia normalei principale si a binormalei. Presiunea in M .

dn =- 0 1gz + $) dupii db ( binormalii. dezvol tind membrul intii avem: o A In cazul misciirii permanente. deci ecuatia a treia (6-17) devine: iar in cazul miscirii nepermanente (variabilii cu t impul) .18) reprezintii teorema lui Bernoulli ext insi la o traiectorie. deci . presiunea variazii dupii legea lui Bernoulli .= 0 . htr-adevar. 9 -- dV dt 0. prin urmare dn adicii presiunea creste de la partea concavii spre partea convexi. Pentru a vedea efectul acceleratiei centripete sii admitem cii planul osculator este oridz zontal. 9 . iar dupii directia tangentei. masa 1 . in miscare variabilii. v2 -r = unitatea. sau integrind intre douii puncte de-a lungul curbei s Ecuatia (6. in ecuatia intii acceleratia centripetii. iar in ecuatia a treia acceleratia tangentialii.Dinarnica fluidelor perfecfe : tsorerne ji ecuafii generale 147 Dacii se consider. proportional v2 cu p-• 9 r Dupii directia binormalei se vede cii presiunea variazii conform Iegii hidrostatice. A In membrul intii sint date componentele acceleratiei . se pot scrie cele trei ecuatii de proiecfie: dupii normala principalii.

2g . Scurgerea unui lichid dintr-un rezervor printr-un orificiu P Fig. Pres i unea de stagnare Daci se interpune intr-un curent. Scurgerea unui lichid dintr-un rezervor printr-un orificiu (fig.-- 6. 6-7. rezulti formula lui Torricelli: In realitate firele de curent nu se intorc brusc din directia radiali pe care Q au in vas. cp. unde presiunea este p..1.-P1 Y :Fig.7. Schema contract iei vinei Punind zA -zB A = h.7. 6.7. 6-5).. si viteza V. 6-6. .2. = 0. CONSECINTE $I APLICATII ALE TEOREMEI LUI BERNOULLI 6. dupi axa orificiului. daci linia de curent este orizontali. Si aplicim ecuatia lui Bernoulli la un fir de curent AB. 0. avem: -. D a d nu este impiedicati contractia laterali. un obstacol. iar cp. De aceea secfiunka orificiului fiind Q. VU PO 4 vf P"+ . viteza in punctul (1) (fig: 6-7) este nuli. cp. Schema presiunii de stagnare 2g $ 0.61 ... 6-6). observind c i presiunea pA = p~ = p o (presiunea atmosferici) si c i viteza punctului A este neglijabili daci suprafata liberi a liechidului in rezervor este mare fati de sectiunea orificiului Fig.P- vi 2 7 . daci fnsi peretii orificiului au muchiile rotunjite. ajunge aproape = 1. si vfna de lichid se contracteazi la iesirea din vas (fig.de contractie subunitar. Y pl-Po=Y-- v. 6-5. deci.64. debi tul este: Q = p e n 1/2gh. un coefidient .

fntrucit presiunea de stagnare este p.--.-p. pre.. 6-9. fie lateral) se produc depresiuni in tub. - 9. presiune . i Fig..-9 273 288 kgf m2 TI. in (1) este mai mare decit p.I seazi cu viteza V .I f * q w * q d+ 106 &12 L 4 I d <03d ? 7 . p = de uncle rezulti pd = 0. Pentru a misura cit mai exact presiunea.293 9. 1.. in fluid... Este Fig.. Detaliul tubului Pitot . dinamici. si anume cu canti tatea p . - . la O°C. .065 V $ -._-_. iar un corp se depla: ) P -&..81 m4 9 m2 Pentru aer. este mai (schem5) dificili din cauza perturbirilor produse de aparat.. in curent. Dar pentru a misura pe V cu ajutorul lui p. Aceeasi presiune de stagnare se produce si I in cazul c i fluidul este fix.--_. iar in peretele C-- 9 9 - 9 12 (a) 1 I - -3d A fb) C4 . cum i se mai spune in unele publicatii.-Un tub indoi t asezat paralel cu curentul poate f i el insusi un instrument de misurat care se cheami tibul lui Pitot.. . h acest scop sonda piezometrici se asazi tot in pozitia (a) insi inchisi la guri._.81 To iar la 15°C se inmulteste cu ._. care "O 9 2 se n u m e ~ t e presiune de stagnare sau de impact sau. trebuie s6 ne asigurim c i viteza iluidului la gura de intrare a tubului piezometric este n u 1 i .. Principiul t u b u l u i Pitot de observat c i misurarea presiunii p.... impropriu...Dinamica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale 149 adici presiunea p. Daci avem drept? r I -obstacol un tub cu axa paraleli cu fluidul. 6-8). 6-8.._.siunea de stagnare se transmi te prin golul tubu. 1 000 kgf /s2 kg = 102 Pentru a p i ._ . pd = 51 VE -. trebuie s i cunoastem presiunea p._ lui propagfndu-se la un instrument de misuri. p = . Experienfele au aritat c i in orice a l t i pozitie fati de curent s-ar aveza tubul Pitot (fie cu virful spre aval..125 2 Vg = 0.--. dupi numele inventatorului (fig.

in functie de 9 . In aceste spatii presiunea este egalii cu presiunea indicatii de piezometru. Principiul venturimetrului (fig. Venturimetrul Este un aparat cu ajutorul ciiruia se poate miisura debit ul unei conducte. se poate scrie: 7 Se deduce viteza medie in secfiunea calibratii precis Q2: Coeficientul de corectie a vi tezei cp. sonda din figura 6-9.din amonte de convergent si in sectiunea ingustati h. 6-10. combinind tubul Pitot cu o sondi piezometricii se poate citi direct diferenfa p. 6. Astfel. . tine seama de pierderile mici de energie din aparat si valoarea lui este cuprinsii intre 0.92 si 0. 6-10). are virful rotunjit.p. El se compune din: . dar in care se forn~eaziimici virtejuri cu vitezi rezultantii nulii (apii n~oartii)..un manometru diferential cu prizele in sectiunea a.. a are muchiile ascuti te. Dacii neglijiim pierderile dintre sectiur ile 1 si 2.99.3. Sonda combinatii din figura 6-9.7. In tubul 1 se miisoarii p.. in tubul 2 presiunea totalii p. 6. construitii de Prandtl.6 tubului se lasii orificii mici in pozitia lateral5 in care curentul nu piitrunde.imea piezometricii in tubul 1 va f i mai mare decit in tubul 2 Fig. iniIt.un t u b conic-convergent cont inuat cu un tub conic-divergent. intercalat pe conductii . deoarece viteza Vl < V2. In miscarea permanenti A 7 Conform teoremei lui Bernoulli. dupii Darcy .esiunea p. ..

In loc de aparate Venturi. 6-12. tinind seama ~5 cp.42 cm. coeficientul de vi teze la venturimetre Difuzorul dinspre aval a1 aparatului se face cu 12rgire foarte inceat2 a sectiunii pentru evitarea pierderilor de sarcini F conducti.s Fig. pentru un raport 2 = 0. iniiltimea coloanei de mercur se inlocuie~tecu Q iniiltirnea echivalentii a coloanei de apii: - ' = 13. 6-12). Se g a s e ~ t e = 76 11s. Diferenta de presiune cititii la un manometru diferential cu coloan5 a* 4 de mercur esce de 13.25. Pentru misurarea exact2 a diferentei de presiune. = 0. de obicei cu coloani de mercur. Exernplu numeric. din figura 6-1 1 obtinuti a prin experienti. se pot folosi debitmetre mai simple. De asemenea. Sii se calculeze debi tul de apii a1 conductei. . torilor.42 = 182. costisitoare. f n calcule.p.iul d/'amel~n/o~ cu = 0.97. Teoria lor este similar5 cu aceea a venturimetrelor (fig.(p. aparatul se etaloneazii cu ajutorul unor metode de mare precizie. Coeficlent de vilezii pmtru ven/ur~netrc r3p/. constfnd din diafragme (discuri prev5zute cu orificii sau cu duze). 6-1 1. Observafie. Did ffdymg Y DUZ~ Fig. Diafragml ~i duzii de rnasura debitului .) se intrebuinfeaza manometre diferentiale.. uneori cu dispozi t iv de inregistrare.. Pe o conduct2 cu diarnetrul de 10" se monteazii un venturimetru 1 a 2 cu raportul .Dinarnica f luidelor perfecte : teoreme ~i ecuatii generale 151 numiirul Reynolds a1 sectiunii a.59 ' • 13. pentru precizia mgsuri. cum rezultii dupii a* l .5 cm.. unghiul de divern gent5 (total) fiind cuprins Fntre 5" si 12'..

Ecuaf ia Bernuolli da : Fig. 6-13. Viteza v a r i a b i l i cu timpul este aceeasi pentru toate particulele: 9 v = . -ds.152 Hidraulica 6.7.-j--+-[ V: 2 g 1 g - Insii o dt . durata unei oscilatii complete 5 este T = 2 c r$* . f i r i a considera frecirile si stiind cii lichidul a fost . I -d 2 x g dt2 + x (sin o: + sin p) CU w = 0 sau ecuatia diferentiali : . dV z1 -2.dx dt - vo = v..ledlasat cu cantitatea x din pozifia . Oscilatii in tub cotit 9 Un exemplu de aplicare a ecuatiei Bernoulli in rniscarea variabili este oscilatia unui lichid intr-un tub coti t de sectiune constanti (fig.4. (sin a + sin p) I care are solufia cunoscuti : X = A C O S( w t + cp). = x (sin a + sin p). % de echilibru.t + w2x = 0. indoit Tn U.27r o I g (sin a + sin p) Pentru un tub vertical. T = . 6-13). Oscilatia unui lichid intr-un tub cotit =.

-. adici variatia greutitii specifice. Astfel s-a rnisurat pe unele riuri din Rominia debitul de ap5 prin metoda chirnicg. Deci ecuatia Bernoulli se aplici intre A qi C gi duce la V . = V2ga.. a p i ~i inchis intrg un tub vertical deschis la ambelecapete. .016 yo. N u tot astfel putem proceda la curenti*verticali cu diferente mari de iniiltirne ~i deci cu diferente rnari de greut5ti specifice.rt _c -7. d e ~ i --. Aerul rarefiat din partea superioarii a vasului plus coloana lichid5 de la A pin5 la 8 suprafata apei h vas echilibreazg presiunea atmosfericri din A .5. Calculul pentru o evolutie adiabatic5 conduce la o eroare gi rnai rnicg.. Butelia lui Mariotte Intr-un vas complet urnplut c u . putern aplica ecuatiile hidrodinamicii. = V2ga (ecuatia Bernoulli intre A ~i C). 3) Din mornentul cind suprafata lichidului ajunge la nivelul A ~i scade. y = P m a x yo = 1. Averni dup5 legea lui Bernoulli: Daci in punctul zero. f g r i nici un reglaj mecanic. In tot tirnpul observatiilor. = Y2ga rgmlne constant. 2) Viteza V. = V2gh (conform ecuatiei Bernoulli intre B ~i C) qi scade pe m5surri ce tubul se gole~tepin5 la V . n Vasul se gole~teprin orificiul rnic C. Fie In tr-o evolutie izoterrnicg. 6.6% ~i putem s i aplicgrn ecuatia lui Bernoulli ca la lichide. este maxim%. este maximum acolo unde Vl po = 10 333 kg/rn2 (1 atm) ~i Vo = 50 m/s.Butelia lui Mariotte are aplicatii practice care folosesc proprieA tatea mentinerii unei viteze constante sub nivel variabil a1 lichidului (in faza a doua). Acest dispozi tiv de realizare a unui rnic debit lichid care se mentine constant. se folose~tegi in diferite experiente de laborator. intrebuintindu-se o butelie Mariotte continind o solutie concentrati de NaCl din care se introduce un debit constant in apa riului. caci Vy = I. legea lui Boyle-Mariotte d5 : P . 6-14). chiar clnd butelia este plin5 cu -ap5.6.7. viteza incepe s5 scadi. egal5 cu presiunea atmosfericg. -aceea din C. 6-14. In mod Fig. p.P o . Mario t te . care la inceput este urnplut pin5 P B (fig. Daci viteza aerului este mai mic5 decit 50 rnls.293 kgf/rn3. Care va f i viteza de scurgere la orificiu? Fenomenul prezint5 trei faze: 1) La inceput viteza este V .h -orificiul C este deschis. la nivelul C (In faza a doua). deoarece presiunea in A este egalg cu . prin A intrind aer spre D. -. yo = 1 kg. chiar fgrl a tine searna de ecuatia fizic5 a gazelor. Aplicatie la gaze S5 lu5rn ca exernplu aerul atrnosferic..7. Y Yo Po.Dinarnica f luidelor perfecte : teoreme $i ecuatii generale 153 6. D Llaca scoborlrn tubul A B. in cazul curentului considerat. Butelia avantajos. este nurnai de 1. in mod automat. nu curge a p i din rezervor. Rezulti: = 0. fntr-adevgr: s5 c5utlrn pe traiectoria unui fir de curent orizontal un punct unde presiunea p. po ~i Vo sint cunoscute. fgrg a face vreo eroare sensibilg. yo = 1.

Deci prin contrapresiunea produsii in = 9 V Y 7 9 . Difuzorul permite deki folosirea in turbin5 atit a ciderii z cit si a unei mari pirti din energia cinetici la iesirea din rotor. energia cinetici a lichidului i fie neglijabili. presiunea la intrarea in difuzor este inferioari presiunii atmosferice. punind pl = 0: l 7 Fie deci P* = 10. Aceeasi limitare apare necesari si in secfiunea strangulati a unui debitmetru tip Venturi sau similar. apa nu iese direct in atmosferi.7. z = 0 (difuzor cu axa orizontala). V1 = 16 m/s.15) La turbinele cu reactie. la care se adaugi si diferenta de nivel z.7. pentru -z = 5. 6. Tubul de aspiratie (difuzorul) a1 turbinelor (fig.33 m. astfel ca la iesirea din difuzo.1 intrare si 2-2 iesire din difuzor conduce la relatia: 9 I r f r 2- - 9 Fig. in posibilitatea admiterii unor viieze mai mari in turbini. De exemplu. f a r producere de virtejuri . P V ~ (termen 2g neglijabil). Din aceeasi formulii a vitezei V l . Asadar.67 m. Din ecuatia (6-20) se deduce viteza maximi admisibili la iesirea din rotor. unde viteza nu trebuie s i depiseasci aproximativ 14 m/s. in care viteza Vl la iesirea din r ~ a t a indeajuns. pericolul ruperii coloanei de lichid si a1 producerii fenomenului de cavitatie.. Rezulta : 14.inecaUrotorul (ar f i mai sus ca nivelul rotorului) rezultii cii viteza Vl ar putea f i admisibilii la o valoare mult mai mare. Trebuie deci ca presiunea p. 6-15. cu echivalentul energiei cinetice a lichidului la iesirea din rotor. s i r i m i n i superioari presiunii vaporilor saturati. cici altfel se produc perturbiri de cavitatie. Tubul de aspiratie a1 unei turbine valabilii in i ~ o t e z ac i difuzorul are o formi favorabili unei m i ~ c i r iregulate. adici daci nivelul aval ar .6. ci prin intermediul turbinei este micsoratii unui tub divergent. Aceastii folosire se reflect. daci z ar f i de semncontrar. Acest procedeu este limitat de faptul c i presiunea sub o at-mosferi nu poate f i mult scizuti far. Teorema lui Bernoulli aplicati intre sectiunile 1. Rezul t i : 7 - PI 9 =Pa p -2 v: -y z .2 m/s.

9 9 6.p. 0 altii aplicatie important: este depresionarea apei la i e ~ i r e adin tuburile de aspirafie ale turbinelor la uzinele fluviale.9.Q2 ds. Fie w. putem pleca de 'la energiile cinetice ale maselor calculate la vitezele relative. prin inecarea turbinei. 9 9 9 7 6.. vitezele relative ale apei. rezulti c i o mare parte din energia de presiune din I a apei de exemplu din reteaua orasului .22) (lucrul greutitii lichidului). 6. o a l t i cantitate de a p i este absorbitii din 0 si masele in amestec sint refulate -A prin difuzorul 3. Pentru un lichid periect se poate scrie: 9 9 9 I . presupunem c i un tub de curent foarte ingust este supus unei misciri de rotatie uniformi in jurul unei axe oarecare cu vi teza unghiulari o.7. Teorema lui Bernoulli in cazul mi~cgrii relative A Intrebuinf ind aceea~i metodi direct2 bazati pe teorema fortelor vii ca la paragraful 6. sectiunile ei vor f i mai reduse si constructia masinii mult mai economici. Z * . (lucrul fortelor centrifuge). Ejectorul (fig. Pentru vitezele relative qi de antrenare s-au adoptat notatiile obignuite: u gi w . in sectiunile de la intrare. w.. . putindu-se realiza viteze mari in turbini.. * Aplicind teorema fortelor vii in miscare relativi.16) Este un aparat care foloseste o canti tate micii de a p i cu vi tezi mare la iesirea dintr-un confuzor (tub ' convergent) unde. vitezele de antrenare in aceleasi puncte. dar va trebui s i se introduci si lucrul fortelor de inertie in miscarea de antrenare (fortele centrifuge) . respectiv i e ~ i r e .5.w:) 2 = variafia energiei cinetice (relative) I plQl ds. desi fundatiile se scumpesc. (lucrul forfelor de presiune). De asemenea se foloseste ejectorul cu a p i din refeaua de presiune a orasului pentru amorsarea pompelor centrifuge. cu ajutorul unor debite s u ~ l i m e n t a r einjectate la apele mari cu viteze superioare vitezelor de la ie~irea din difuzoarele turbinelor. 6-16.Dlnarnica fluidelor perfecte : teorerne qi ecuatii generale aval. Acestea nu trebuie sii se confunde cu notatia proiectiilor vitezei V pe axele Ox. Ejector realizeazi in camera de amestec A d depresiune (sub presiunea a tmosferici) astfel cii prin conducta 0 pot f i aspirate cantititi de a p i de la un nivel mai jos spre a f i evacuate prin canalizarea orasului. Y rng (21 . folositii anterior.8. Aceasta are de efect sporirea ciderii si deci si a puterii turbinei.rn (wg .7. producindu-se depresiune.se to transformi in energ& cinetici 'in 2 si se Fig.si fie u. u. Din aplicarea teoremei lui Bernoulli pe portiunea 1-2.Oz.

. apoi pentru fluide reale si misciiri nepermanente.8. = = in w m r d r = . intervin fortele centrifuge care determinii variatia presiunilor. lucrul fortelor centrifuge este: si ecuatia lui Bernoulli devine: 9 iar in cazul fluidelor reale se adaugii si un termen h. Ne propunem sii stabilim in ce conditii este valabhii ecbafia lui Bernoulli pe un fir de curent fictiv pe care fluidul ar avea viteze egale cu vitezele medii in sectiunile transversale ale curentului considerat.02(ri . atit distri but ia vi tezelor cit si distributia presiunilor variazii neliniar atit in aceeasi sectiune transversaiii cit ~i de la o sectiune la alta. Ecuatia (6-23) este fudamentalii in calculul t urbinelor.r:). 2 u. 4 I 9 J 6. ~i or. Fie u viteza localii pe un fir de curent. paralele si in linie dreaptii sau usor curbilinii. chiar la fluidele deoarece cind liniile de curent sint curbe. In cazul general a1 unei rnisciiri permanente. versali. I 9 6. Dacii insii curentul poate f i inchipuit ca format din tuburi de curent subtiri. normal5 la sectiunea 0 a curentului. . definitii prin relatia: 9 . EXTENSIUNEA TEOREMEI LUI BERNOULLI LA CURENTI D E SECTIUNI FINITE IN MISCARE PERMANENTA Teorema lui Bernoulli poate f i extinsii la un curent de secfiune finitii.6). si fie V viteza medie a curentului in secfiune. a1 pompelor si a1 vent ilatoarelor. deci este constant de la un punct la a1tul in aceeasi sectiune trans(v. = u.pentru pierderea de sarcinii intre secfiunile 1 si 2. mai intii pentru mi~carea permanent.156 Hidraulica Integrala din membrul a1 doilea se calculeazii astfel: m 02r dr Cum or. termenu1 z din ecuafia lui Bernoulli este supus legii hidrostatice + $1. a unui fluid perfect.

dar cind este negativ. este: H = ~ + Lu2 . exprimati prin ega9 9 . valabili pe un fir a1 sectiunii curentului care se consideri. deoarece fiecare din termenii care se insumeazii este constant.cons t . Pentru ca H* s i se poatii pune sub forma sumei celor trei feluri de energii. de debit elementar dQ. Aceasta este relatia care constituie o extensiune a ecuafiei lui Bernoulli. viteza u intr-un punct a1 sectiunii se poate scrie egalii cu: 9 9 7 9 u=v+c. pe axa acestuia. Din formula debitului. Tntr-adevGr. Se poate dovedi cii a este in orice caz n:ai mare ca unitatea. H* reprezinti deci energia specific2 totalii pentru un fir de curent mediu. iar p = const. definim un coeficient numeric a. rezultii din relatia precedenti c i : Cum s-a aritat c i si termenul 9 este constant si nu depinde de dQ. Coeficientul a a fost determinat de ciitre Coriolis pentru diferite tipuri de misciri si valoarea lui este cuprinsi in general intre 1 si 1. +--Y 2 g Sii form2m media: H* este constant in lungul curentului. valoarea sa absolutl nu depiseste pe V. astfel ca suma energiilor cinetice ale debitelor de mas2 elementare s i fie exprimatii i n functie de energia cinetici a Pntregii mase care ar curge in sectiunea Q cu viteza rnedie V. .1. la un fir de curent. In care c este un termen pozitiv sau negativ.Dinamica f luidelor perf ecte : teoreme si ecuatii generale 157 Ecuatia energiei specifice totale H. adici: Daci a este cunoscut. in mod obisnuit. rezulti c2i H * = z + .+Pa - v2 = const.

...04 1... paraboli . u = urnax ( 1 urnax 1 ( 1 - Lf2 2 n turbulent ne ted .. trapez a = l a = 1 1.. calculabil cu formula (6-24)...lO n rr-- 1 10 . in care cr este un coeficient suprauni tar............. Pentru diferite tipuri de distributie h e viteze rezulti valorile urmitoare pentru coeficientul lui Coriolis ( a ): Canal de l2fime infiniti ~4... tinind seama de relatia (6-26): este pozitiv. ...03 1...... deoarece cinetic se poate pune sub forma: Cum 3 V +e E nu poate sc6dea sub V termen111 I Forma profilului vertical 112 dQ = V2Q +.54 Conduct2 de secfiune circu lar2 Regim Legea variafiei vitezei a - .........1112 = 1 1. = viteza la suprafat2 u..11 1.05-1.....44 2 u. calculim termenul cinet ic sau. prin cornpararea primului ~i ultimului membru.....o cantitate pozitivii =: uV2Q....04 1....09 1..05 1..31 1.. c6 : A I r i niod analog.. I ) ) n =7 1 1..rezultd. laminar.=vitezalafund i 1.5 2 I 00 Observaf ii ... turbulent rugos .

cu H. suma z 4-. rnai simplu. este valabili ecuatia (6-27) : A In cazul unui curent gazos. se ia in loc de -4. raportata la unitatea de greutate.9. cu singura deosebire ca termenul cinetic trebuie insofit de un factor cx ceva mai mare decit 1. renuntind la asterisc. in cazul general. i n miscarea permanent5 a unui curent intr-un canal sau o conducti.Dinarnica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale A 159 In cazul unor diagrame foarte neuniiorme de distributie a vitezei. pu terta P a curerltului intr-o sectiune se exprimi prin produsul l u i If cu d e b tul de masi a1 curentului. deci n si pu terea curentului este constantii.17 ~i introducind si un termen a1 pierderilcr de energie h. In concluzie.ni sint cuprinse P in acelasi regim de miscare. datori t rezistentelor intimpinate inire cele doui sect iuni. aceea~iE orice sect iune. i n s i . Daci curentul este rectiliniu si ambele secti~. Observc5m c6 9 - * De acum Pnainte energia specific5 total5 ?n sectiune o vom nota. intre sectiunile 1 si 2 din figura 6.este aceeasi in aceea~isecf iune. cind firele de curent sint curbilinii. . fie c i fluidui este perfect sau real. Q = const ~i H const.36 CP. a poate lua valori > 2. fiind H*. deci 9 Y ecuatia lui Bernoulli este valabili pe oricare fir de curent.. In miscarea permanentii a unui fluid perfect. nu se poate Ti1 spune c i relafia l u i Bernoulli se poate aplica la curenfii c~~rbiliriii mod r lguros. Astfel. PUTEREA CURENTULUI IN SECTlUNE Energia total2 a unui curent.81 QH [kW]. ( r -tvariazii in sectiune.33 QH [CP] = 9. deci este necesar a se lua o valoare medie a acestui termen in axa curentului. - 6. adicii cu greutatea de fluid y Q care trcce prin scctiune in unitatea de timp: Daci se tine seama cii 1 dyn cm/s = I watt ~i 1 k W = 1. Prin aceasta. puterea curentului in secfiune se poate exprima in sistemul tehnic: P 6 == 1 000 QH [kgfmls] = 13. conform datelor din tabelele precedente. crescir~d +) de la partea concavi la partea convexi. teorema lui Beri~oullise poate extinde pentru axa curentului ca pentru un fir de curent.integrala Y 7 in secti~lnea curentului.

In acest caz. . a) in care qt< 1 este raildarnentul turbinei. si PI < P2. Definitia puterii curentului (schemi) . Nuld perfect Hr 4 : b Flu12 real /n ~erfjunefpans verm/a 4 > ff2 +e= const r Fig. douii sectiuni: 1 F arnonte n si 2 fn aval de turbini. pe care este intercalat un motor hidraulic (tirbinii) si daci se consider. OP~ZO"~.-- L'-!* - w 2 f 2 i C. 6. puterea turbinei care este cedatii receptorului este rnai mici decit (PI . In cazul cind rniscarea se face intr-o conducti. adici : A 9 9 A 9 in care q. (6-28.P . -7- % ! I -~7 I ---. 1 a.&).I60 Hidraulica in expresia lui P sint cuprinse si puterile potei~tialeyQz (de pozitie) si Qp (de presiune).Pi?). diferenta puterilor din sectiunile l si 2 este egali ctl puterea cedati turbinei.17. . iar potentialul de dozitie se raporteazii la un plan orizbntal de bazii.iar motorul hidraulic actioneazii un receptor consub a t o r de energie.diagrarna energiilor specifice totale prezintii o treap tii de ciidere brusci.sii fie rnai mare decit P... fix. si-. puterea cedati pompei trebuie . adicii Pturbinli qt (PI .cici pu terea curentului este spori t i cu p~itereapompei care primeste energie de la un izvor de energie exterior. H I < H . Daci pe conductii este intercalatii o pompii. <1 este randamentul pornpei. Cum functionarea turbinei nu estk posibili fiirii pierderi de energie. In acest caz H I > H .

. = . r 2. este incllis intr-o suprafati imobili.33 at ..94) = 258 kW.H2 este energia disipat5 in cildur5. p. la care: Q = 2 m3/s. in unitatea de timp. 8 = 274 kW = '373 C. insi c i lichidul..10. intre sectiunile IR. se consum5 in pierderile prin frecare in timpul curgerii apei la vale. in conditiile reale.. Pu terea consuma t i in acest scop este A In sfirsit. este valabilii ecustia: . rezultind din frecarea intern5 din tre particulele 'fluide.perfect".18).. pierderile de energie servesc tocmai la iransportul debitului Q.P. 6. in instalatii prin care se transformi energia potential5 a apei in energia mecanicii a motorului hidraulic. in mod natural. iar vitezele fiind egale in sectiunile 1 si 2.). in mare parte. cotele geodezice sint egale (2. Puterea cedati de ciitre curent turbinei este: Puterea turbinei = 342 q t H r b = 342 0 .8 m. aceasti di ferenf i asigurind transportul debit~tluiQ. iar aceasta in energie electrici.42 at in amonte de intrarea in turbini .. puterile nu mai sint egale. 6. diferenta energiilor specifice este: 9 9 9 iar diferenfa de putere in cele dou5 sectiuni ale curentului se poate socoti destul de exact: Aceasti putere care. in punctele unde sfnt misurate pi ~i p.0. .Dlnumica f luidelor perfecte : teoreme i ecuatii generale 161 Daci se considerii un curent in miscare permanent. poate fi folositi.80. iar diferenta HI . pe distanta dintre cele doui sectiuni. p. . Diametrele conductelor fnainte ~i d u p i turbini sfnt egale cu 0. Puterea generatorului (care are randamentul 0. Ca exemplu numeric s i consideriim una din turbinele uzinei hidroelectrice Sinaia. = 1. este mai mare decit H. presiunile fiind egale cu presiunea atmosferici. in cazul unei ape curgitoare in miscare tlniformi. un volum r (fig. la ieqirea din rotor. adici in sectiunea 1 energia specific5 H . EXTENSIUNEA TEOREMEI LUI BERNOULLI LA CURENTI IN MISCARE NEPERMANENTA Presupunem c5 mi~careaeste variabilii cu timpul. . In acest caz liniile de curent si traiectoriile coincid ~ i de-a lungul unei astfel de linii. ? t u r b = 0. IR. limi tind transversal.

d Q . energia cineticii internii creste pe contul energiilor potentiale ( z + p / y ) si mi~carea se accelereazii spre aval . care se poate numi si . este o cantitate pozitiv6. P. i n acest scop se va introduce factorul de corectie P. este egalii cu derivata partialii in raport cu timpul. . procedim ca si la calculul lui a . lntr-o anumiti sectiune a.. . presupusii plan2 : 7 de unde: asadar si coeficientul (3 este mai mare ca unitatea. Pentru calcult~llui P. scriind cii V = V .puterea accelerativii". . 6. 'a energiei cineiice a masei lichide cuprinse Tntre acele sectiuni . Adicii : diferenta intre puterile curentului in ouii sectiuni la acela~i moment..P.- Inmultind aceastii ecuatie cu ydQ ~i integrind. $. Ast fel. dacii P. se poate calcula introducfnd viteza medie in sictiunea V . Fig. Extensiunea teoremei lui Bernoulli la miscare miscarea se decelenepermanen t5 reaza. dacii PI-P. este o cantitate negativii. astfel ca: 9 ? ' 9 v rezultii: sau.18. se obtine: d~ fiind elementul de volum d~ = ds . Ultimul termen din ecuatia (6-30). . in definitiv:.P. deci.E.

.........Dinarnica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecualil generale C 163 Intre ceoficientii u ~i p existi o relatie... 2 1. cu n = l / .... In mi~careaturbulent5 rugoasii ....... ceea ce este valabil mai cu seam2 in cazui miscirilor permanente. Amintim c i . ......33 1... fiiri a fi nevoie s i se cunoasci in detaiiu miscgrile in interiorul domkniului.. calculate la paragraful 6... 6.8......... In membru! a1 doilea a1 ecuatiei Bernoulli... mai apare ~i termenul care reprezinti energia disipatii E freciiri n interne pe traseul 1-2 (fig... MA mult...azul fluidelor reale..... Forfa de inertie se poate scrie folosind notiunea de impuls sau cantitate de migcare mV: 9 ...03 1.05 1.... c6: Folosind valorile lui a ..02 1... supus unei forte F gi animat de..103 Observa/ie......dupii ......... ecuatia cardinalii a m i ~ c i r i i scrie ....10 1.0 vitezi V....01 1... Tntr-adevgr.. 9 ..................... TEO REMELE IMPULSULUI (CANTITATILOR DE MI$CA RE) Teoremele cunoscute in mecanica generali sub aceastii denumire i ~ i giisesc aplicatii frecvente si importante in hidrodinamici....... se dfAlembert . proprii sistemelor continue. de o formii foarte comodi.. In c.... migcarea turbulent5 neted5 cu n = 117 .... Aceasta se datore~tefaptului cii ele d ~ i cla stabilirea unor ecuatii de miscare integrate.... relatia (6-26') se poate scrie: dec i Rezultii prin cornpararea celor doui formule..... ele permit obtinerea unor relatii pe suprafata care limiteazi domeniul misciirii....1 1 ..... pentru un punct material de masi m.......... 6-18)......ca o ecuatie de echilibru intre forfa F (rezultanti a forfelor date ~i de legiituri) si Tntre forfa de inertie............ Idem.. se giseste c i : 9 A In In migcarea laminar5 .....

care se obtin corisiderindu-se o parte din domeniul ocupat de lichid separata de restul domeniului printr-o suprafati inchisa. fie o suprafat6 de control consideratii fix5 in spatiu si presupunem cii in timpul dt.moment cinetic". 6-19. . notind cu 7i normala intr-un punct la suprafat5 c5tre interiorul ei.astfel c5 mi~careapunctului material are ecuatia vectorialii: care se interpreteaza si ca o ecuatie de echilibru intre doi vectori: forfa F ~i derivata vectorial5 fat6 de timp a vectorului mV.Fortele d e presiune. Teoremele impulsului (schemi) .o ecuatie de echilibru a unor vectori liberi (fiir5 cupluri). avind aceeasi directie. In acelasi timp s-a produs o deplasare de fluid spre exteriorul zonei fi2 (fig. Suma preiiunilor. - Amintim ca momentul derivatei impulsului se cheam6 si . Sii evalu5m fortele care actioneaza asupra fluidului din cuprinsul suprafetei de controi. 6-1'9).ceea ce este cazul la un fluid in miscare .. f n s i sens opus 1ui ? I La u11 sistem de puncte materiale . numi tii suprafat6 de control" (Euler). aceste ecuatii iau'forme speciale. --. s-a deplasat pe suprafafa repreZentat5 punctat . este: Fig. Astfel. rezultanta fortelor dasice este suma vectorialii: A 17 in care F este forta aplicati unittitii de mas5 in centrul elementului de volym d ~ . Daca d r este elementul de volun~. In cazul cind materia este fluida.o ecuaf ie de momente f a t i de un punct arbitrar 0 a1 acelorasi vectori.echilibrul intre forfele exterioare si forfele de inertie se exprim5 p i h dou5 ecuatii vkctoriale: . . aleas5 convenabil. r fiind raza vectoare cu origirlea in 0 si virful In punctul de aplicare a fortei: 9 9 I 9 9 .Fortele mnsice. fluidul aflat la timpul f pe suprafata din zona' Q.

ca si viteza V. Aceste variatii sint ins5 infinit mici . iar n indici vectorulpresiune unitate pe suprafata elementarii d R . deci cu : + + - dV b) Pe zona superficialii amonte Q. . variatia cantitiitilor de miscare va fi calculati plecind de la un volum elementar C/T a cirui' mas8 p d ~ butind f i variabilii in intervalul de timp df. pentru zona superficialii d. d ~ d t )= .. iar expresia din parantezi este fluxul elementar care trece prin suprafata dl2 in timpul dt. Se scade deci din spatiul controlat cantitatea de miscare corespunzitoare acestei mase: .deci neglijabile . adici: De asemenea.. Pentru intreaga zonii superficial2 a.Fortele d'e irrerfie trebuie calculate in trei zone: a) Tn partea comunii celor douii pozitii ale suprafetei volumului de fluid la intervalul dt. inseamnii cii si cantitatea de rni~care aferentii volumului d ~ anume & . 9 9 % . V . reprezentind proiectia lui r p e directia normalei la dQ.fatii de variatia masei. T a variat in timpul dt cu cantitatea: 7 9 n semnul plus ariitind cii operaf ia de diferentiere se face scizind pe mC' la mod (mV) la momenlul t dt. forta de inertie este deci egal2 ~i de sens contrar cu integrala derivatei cant i t i t i lor de miscare element are.Dinarnic~ fluidelor perfecte : teorerne g i ecuatii generale E care p este presiunea intr-un punct a1 suprafetei. fortele de inertie se calculeazi insumind vectorial derivatele cantititilor de miscare elementare: 9 d (n rQdt d (Q ~ dQ) V t dt &dQ. vi teza i/ intr-un punct a varia t cu -dt dt in timpul dt si a putut varia si p. suma vectoriala a fortelor de inertie este: . ocazionatii de disparitia fn timpul dt -din zona a.p V ( v . a masei elementare pVndl2 dt = p Vnd12dt. Pentru intreaga mentul initial t din mV parte comunii. Integrala indicii o s u m i vectorial% .P V~Q dt.

ontrol consi dera tii : 9 -T d(ph dT+SQlp~d~-\ p v d = ~ dt Qe (intrare) (ie~ire) 0. sub forma vectorial2 care poate f i inlocuitii in calcul prin trei ecuatii de proiectii pe axele de coordonate. In cazul misciirii permanente.12.. ~i de inertie care actioneazii asupra fluidului din interior si de pe suprafata de c.1. + A reprezinti forta de presiune (reactiunea) dinamici a fluidului in miscare asupra peretilor rigizi.176 Hidraulica Putem deci scrie ecuafia echilibrului dinamic a1 fortelor exterioare. in ecuatiile de miscare. in mirime si directie. P. 6. ~ Q2 A (6-36') Ecuatia (6-36). respectiv (6-36') permite determinarea reactiei a peretilor rigizi. In acest din urmii scop se folosGSte ecuaf ia momentilor cinetice care se obf ine lutnd momentul in raport cu un punct arbitrar a1 fortelor exterioare si de inertie calculate anterior: 9 A In miscarea permanenti termenul a1 treilea din ecuatia (6-36) se anuleazi. ins2 nu si pozitia ei in spatiu. Ecuatia (6-36) devine in acest caz: 9 A 9 a + P. Tub de curent in mi~care permanenti In acest caz. Astfel. + SQ1 P V ~ -\ Q p v d = O. se poate folosi. termenul a1 treilea din ecuatia (6-36) se anuleazii. Reactiunea opus5 acestei forte: - . Observiim cii rezultanta fortelor de presiune se poate separa tn trei forte: Rezultantele presiunilor fluidului din exterior pe suprafetele fluide din zonele Q i Q. Rezultanta presiunilor peretilor rigizi asupra fluidului din interior notati cu &.. CONSECINTE $I APLICATII A L E TEO REMELO R IMPULSULUI 6.12. pentru cazul cfnd vitekele sint normale pe sectiune sau . intrucit vitezele I/ nu variazi cu timpul. vitezele in sectiuni plane transversale neavind o distributie uniformii. viteza medie cu un coeficient de corectie. (6-36) Aceasta este prima ecuatie a impulsului. notate cu P.

pe aceeasi suprafati 0. Reactia dinarnicii la un tub de curent P i . Daci insi orificiul are muchia ascut i t i in perete subtire.Q. reactia fluidului asupra peretilor se va calcula cu formula: - - Sensurile fortelor sint urmiitoarele: n.p. n. Vl + 0. coeficientul = 1 .6. acesta poate f i luat = I in aplicatiile tehnice. se produce contractia vinei de a p i la ie~ire. In acest mod se calculeazi reacfia unui curent asupra cotului unei conducte (fig.se va calcula luind momentele statice ale fortelor fati de un punct oarecare. = deci forfa R are sens opus lui V.Un recipient larg previizut cu un orificiu mic de sectiune Q este plin cu lichid pini la inilfimea h deasupra centrului orificiului.. 6-20).pQV2. rezultii de debit p -. Riimine R = .dului? In formula (6-39) punem p.p2 = p a . deci q impulsul in sensul lui . --.caz destul de frecvent intilnit in practicg-fortele inertie la intrare si i e ~ i r ese calculeazi cu formula: 9 in care p este acela~icoeficient de corectie intflnit la (6-10) definit prin raportul : n indicii directia fortei de inertie care este normalii la suprafata sectiunii plane 0. In acest caz. Cum coeficientul p este in general foarte putin diferi t de 1 .1 si 9 adici indoitul fortei de presiune hidrostatici. .Punctul de aplicatie a fortei R. +G Fig.2 y h a . 6-20. Care este reactia lichi. Pe de a l t i parte: A - - - p Daci orificiul are muchia rotunjiti.p. ~i pPQP2 tot spre interior. Cazur i part iculare : . IRI = 1.Ql ~i p p ~ spre interior. Daci tubul de curent in conditiile precedente are pereti rigizi.Dinarnica f luidelor perfecfe : feoreme vi ecuutii generate 167 de aproape normale . adici impulsul fn sens opus lui 6 .cu un coeficient p 0.

conform . admitfnd vitezele Vo orizontale.PZ) Q - (6-41 ) 6. Fie . vor fi orizontale $i vitezele V. conform ipotezei.. 2 P Cum la suprafata lichidului presiunea este egali cu p.la o distant. . la ieSirea din rezervor I R I = 2gp P1-P2 Q Y = 2 (PI .. si a.2. = Vl la suprafata li berg.Asadar. iau valorile V. viteza medie a vinei fluide este: -- Y Fig.. pre. de extindere infinit. 6-22. Tot astfel V = V. rezultii din o placii oblicii aceasti ecuatie c i V. 6-21. in figura 6-22 fiind reprezentatii o sectiune orizontali. care. Presiunea unei lame lichide plane pe siunea atmosferici. suficient de mare de punctul de intersectieo a1 axei lamei a.Fig.12.planul pliicii gi planul median a1 lamei a. care iese prin orificiu in atrnosferii la presiunea p. avind o grosime uniformi a..pentru a elimina efectul gravitatiei .P 1 Vf+P'.In cazul cii recipientul (fig. 6-21) contine gaz la presiunea p. Ajungind ling2 placii.. cu placa. verticale. Ecuatia lui Bernoulli aplicatii pe un fir de curent orizontal dB: 9 . in miqcare permanents cu viteza uniform distribuiti V i paraleis cu o directie fixi.. putfnd atinge valoare teoreticii de douii ori impingerea hidrostaticg. I 2 Po vf+--.. De fapt. vitezele din lamele ramificate sint . reactia vinei sub presiunea h este diferitii de forta de presiune hidrosiaticii yha. lama se ramifici in doui lame de grosimi diferite. se apropie de valorile asimptotice a. In acest caz. uniform distribui te. Reactia dinarnicga unei vine lichide. in care vitezele. deci -si in interiorul lamei.. Presiunea unei lame lichide plane pe o placi plan2 oblic2 fat2 de planul lamei Se presupune lama plana. Va pe oarecare dist a n t i (abstrigind efectul de c i dere sub acti unea gravi tatiei). respectiv V.

a. +cos a). inclusiv placa. se obtine: (6-42) P = p a V2 s i n a . Suprafata R este cilindrici. Rimine a se calcula: efectul presiunilor p la contactul lamelor deviate cu placa.. numai lichidul dintre doui' sectiuni paralele cu planul figurii. tiile normale pe secfiunile respective a. toate egale cu V. V 2 . . generatoareleei paralele cu planul plicii si extinsi la infini t . + a. adicii (vectorial): 9 Indicii (0). avfnd intre ele distanta egali cu unitatea de lungime. (primul termen component) a fost deja luatii in calculul integralei precedente.. a2 - --cos a). ' q. ( I ) . Forta de Pmpingere dinamici p. . (2) aratii cii vitezele respective.) este presiunea suplimentarii datori tii misciirii si care se exercit6 numai pe portiunea AB a suprafetei Q. au direc-.. = Din ecuatia de continuitate rezultii a. presiunile in sectiunile t ransversale prin lame si acelea de la suprafata liberii a lamelor sfnt egale cu presiunea atmosfericii p.Dinamica fluidelor perfecte : teoreme i ecuntii generale 169 observatiilor experimentale . Forfa de siune'corespunz6toare este egali cu reactia lichidului. a. Lichidul din interiorul suprafefei de control fiind inconjurat de atmosferg. fnsi vom considera dintr-insa.dupk cum s-a argtat mai inainte. Dacii se proiecteazii fortele pe direcfia pliicii si pe normala la placii.. in care scop se va considera suprafata de control R care inchide lamele in jurul ramificatiei trecind prin secfiuni normale pe cele trei lame.p a. se poate scrie cii 9 9 integrala fiind calculatii pe intreaga suprafati de control. V 2 a -(1 2 0 sau a. se calculeazi aplicind teoremele impulsului. 2 a. = a. riiminind numai forfele datorite impulsurilor.presiunile au fost eliminate. Aceastii presi-une p se poate scrie: Dar presiunea p. Ea este definitii prin:: si miirimea ei se obtine aplicind prima ecuatie a impulsului. cos a. din cauza fre-cirilor si ciocnirilor. . a. exercitati de lichid asupra plicii.cu 4-6% mai mici ca V.V2 cos Q deci : + p a. deci. deci (p-p.. din care .a.

6-23. V 232 9 Pn care d este distanta de la punctul 0 la forta P.3. iar p . dacii se tine seama de freciri. 9 = : = 2 Impingerea lichidului perfect este deci normali pe placii. V 2 a1 -2 p a.Pentru a afla centrul de presiune C a1 fortei P se iau momentele fortelor Pn raport cu punctul 0 si seeobtine relafia: 9 Pd = pa. suprafata de control. Reactia peretilor unei conducte rectilinii in mi~careauniforms a unui fluid R - G sin a + p.tele de inertie sint nule atit la interiorul lichidului cit si in secfiunile I si 2 care limi teazii . Sau. 6-24.V si : 9 A \ \ --m Valoarea lui P este maximii ~ e n t r u Pentru ca debitul sii poatii fi evacuat Pn afara rotii trebuie ca unghiul p la iesire sii fie de 4-7". Trnpingerea unei vine lichide pe cupa unei turbine cu act iune 6. Tnlocuind pe P . iar P real este cu circa 4-6% mai mic decit cel calculat. ~mpingereaunei vine lichide pe cupa unei roti hidraulice cu actiune In acest caz cupa are forma unei linguri cu o creasti la rnijloc. 6.Q .a: ni cos a. . Daci se neglijeazii freciirile. Reactia este forta de rezistenta daturitii eforturilor tahgentiale care se nasc pe partea interioarii a peretilor conductei si care echilibreazii in miscarea uniformi fortele exterioare. Fig. FO. ecuafia intii a impulsului dii fn acest caz : 9 Fig. existii si o micii component5 in lungul pliicii. Fie Q debitul vinei.ung h i u l de deviere a vinei. conform formulei (6-42) si observind cii a: . iar vina lichidului are o sectiune circular5 (fig. la mi~carea uniform8 a unui fluid (fig. Prin urmare. viteza V1 -.12.Q. acceleratiile fiind nule. 6-24). rezulti c i d = 5 ctg a.4. 9 v. Reactia opusi de peretii unei conducte rectilinii. 6-23).p.12.

respectiv 2. este diferenfa cotelor piezometrice.liberg" (in n contact cu aerul atmosferic) se neglijeazi frecarea de aer ~i se consider5 ca perimetru udat nurnai cel din albie. Pierderea de energie unitari (pe metru liniar de lungime) fiind J = .5. considerfnd toate canalele acestuia formate intre .Dinamica fluidelor perfecte : teoreme ~i ecuafii generale 171 fn care greutatea lichidului este G = y Q... sint presiunile unitare presupuse distribuite uniform P secfiunile I . cu notatia componentelor dupi axele x ~i z ale vitezei. iar p. c. Ecuafia precedent5 n se poate scrie: E care h.12.ele nLpale. in sectiunea transversali. datorite miscgrii d6 rotaf ie o.~i c. Rr =- r 2 . u. iar Rh este raza hidraulici. w vitezele relative la intrare si iesire (tangente la curba de profil a paletei) . scri ind c6 suma momentelor fortelor fn echilibru diriamic fat5 de axa turbinei este nul5. 6. ul. vi tezele tangent iale * aie sect iunilor de intrare si de ie~ire. a turbinelol* 9 S5 consider5m canalul format intre dou6 pale ale rotorului unei turbine si cele doui discuri inelare perpendiculare pe axa de rotatie (fig. Reactiarunui curent asupra unui canal in rotatie uniformg. Sii determiniim momentul de rotaf ie produs de forfele exterioare si de inertie asupra rotorului. Aplicim teorema a doua a impulsului.. 6-25). p. definiti ca raportul dintre sectiunea transversal5 udat5 si peri~II care 7 x este perimetrul =- metnil udat: R. luind ca suprafat6 de control pe aceea format: din douii pale si secfiunile de intrare ~i ie$ire.reacfia hr R se poate scrie: I 9 Efortul tangential mediu de-frecare pe suprafa f a perifericii udatii a conductei este deci: udat. 7 Y 9 9 Pentru vitezele relative ~i de antrenare s-a adoptat notatia obivnuitii w gi u care nu Lrebuie confundat. * . egalii in cazul miscgrii uniforrne n c u pierderea de energie (exprimat5 fn coloanii de lichid) pe lungimea 1. 111 cazul unei conducte de secfiune circular5 de razi r. Ecuatia fundamental. vitezele absolute la intr&ea si i e ~ i rea din rotorul turbinei.. A In cazul unui canal E care curentul are suprafata . a . Fie b .

ca : sal tul hidraulic..-. cft si cele din aval de rotor (v.-pQc. undele de presiune intr-o conduct. Dacii se noteah cu ~ j h . tinind seama ~i de . = . deci momentul de roiatii se datore~tenumai .9). .. unda de translatie fntr-un canal etc. (6-47).cosS.. deci dii moment nul.=. consi deu1 rind cB .u. greutatea lichidului dii-rnomente nule. iar dacii axa este orizontalii. Presiunile pe stlprafetele de intrare si iesire dau de' asemenea momente nule. cos 6. . sint bratele de. (6-48) Puterea maxim5 se realizeazii X cind 6.adicii atunci cind apa T 2 pgrgseste turbina radial. ditoritii lui Euler. Pu terea corespunz2 toare. Numeroase a1te ienomene hidraulice se explicii prin teoremele impulsului. 6-25.r. este . Puterea obfinutii prin formula (6-48) este mai micii decit puterea curentului de debit Q care cade de la iniiltimea H socotit5 ca diferentii intre sarcina de la intrare si aceea de la iesire. ciocniri si vfrtejuri.cos $ .w = = pQ (clul cos 8. Este de observat cii valoarea lui H care intrii in aceastii expresie nu este H b r ~ t geodezic ci diferenta de nivel energetic a1 apei la intrare si iesire. pirghie a ~ k momentelor.c2u. fiind radiale. este fundamentalii in teoria turbinelor. greu tiiti!e dau o rezul tantii care intersecteazii 'axa. 9 9 M. cos8. Apoi mai exist5 si alte pierderi: de volum lichid la trecerea prin turbinii ~i de energie. Aceastii ecuatie. -c. exist2 relatia: Fig. din cauza pierderilor de energie in interiorul rotorului.l r. cos 6. irnpulsurilor la 'intrare si la iesire: pQcl rr. pierderile de sarcini in amonte de intrarea in roto.U2 a r2 P = M. acestea din urmii depinzind de traseul corect ~i buna executie a paleior turbinei. paragraful 6. 9 9 .o. Aceste aplicatii se vor iace la capi tolele corespunziitoare.randamentul hidraulic" a1 turbinei.).) . Reacfia unui curent asupra unui canal curb Pn m i ~ c a r e rotatie uniform5 de 9 YQH = p Q(clul cos 6.. si m cos 8 .Dacii axa este verticalii. datoriie unor freciiri de ordin mecanic.

v. deoarece cp = const.cimp de vectorivitezii" de un tip special. rezulti: V d s c o s ( V .de sens contrar cu cp.ste nor.d y $ y d dT dT dcp = 0. pentru o formulare mai justi a fenomenelor este mai indicat a se recurge la definifia precedent. Cum cantitiitile V ~i ds nu sint identic nule. Cum ds s-a trasat intr-o directie arbitrari pe suprafata? . intreg domeniul miscirii consti tuie un . a unui fluid a fost definitii prin existents unei functii scilare de coordonatele spatiului. o functie. b) Viteza . Locul geometric a1 punctelor pentru care funcfia cp are aceea~ivaloare C . .C.. -dz z = d dT Jntroducfnd expresiile lui u. cp. termice etc. in orice punct M a1 domeniului mi~cgrii. trebuie s i se anuleze cos (V. ceea ce permite stabilirea unor analogii electrice. din .1. este normal. s-a definit. magnetice. Intr-adeviir. ds) =u dx + v d y + w dz. cfnd a fost intkodusi in hidrodinamicii notiunea de potential de vitezii. rezultii cii vectorul V e.11. 9 PROPRIETATI GENERALE a) Miscarea potential. #. d s ) = -ddxx + . si crearea unei teori i ma tema t ice comune fenomenelor analoge. DEFINITII. numi tii potentialul de viteze. parcurs de particula mohilii pe supraiafa echipotenfialii ce-i corespunde: ? 9 ? - V ds - = V dscos ( V . la suprafafa echipotentialii ce trece prin punctul M. adici vectorul V sii fie perpendicular pe ds.0. .mal la aceasti stlprafatg. a lui cp. formim produsul scalar a1 vitezei V cu un segment arbitrar ds.Capi tolul \I1 I M i ~ ci ~pofenfiale r 7.. prin analogie cu potentialul de forte U.se numes te suprafat6 echipotentiald. ds). w in functie de potentialul cp.cimpul poientiali'. s. s-a recunoscut c.are proiecfiile vitezelor din orice punct a1 domeniului ocupat de fluid se obtin ca derivate partiale ale funcf iei cp: fn acest mod. Funct ia de potential se intilneste in numeroase fenomene fizice. Mai tirziu.

e) Dacg miscarea este permanentii. circula~ia este egal5 cu zero (v. liniile de curent coincid cu traiectoriile particuleior . liniile de curent nu pot f i curbe inchise. f) ~uprafefele'echipotentiale E general nu se intersecteazii. este necesar ca vitezele sa se anuleze. liniile de curent variazii cu timpul ~i deci nu mai koincid cu traiectoriile. linii de curent. dat fiind cii vectorii V si & au aceeasi directie si acelasi sens. fiind tangente la viteza V. dacii Ins5 miscarea este nepermanentii. h) Ecuatia de continuitate a fluidului incompresibil capiita forma (7-4): Intr-adeviir. Asadar. ceea ce nu poate corespunde reali tatii. cum vitezele d) ~kii nu pot f i diferite in acelasi punct. - c) Dac5 se deriveazii functia cp dupii directia lui n. ceea ce am viizut cii nu este pos:ibil decit in punctele singulare. intr-tn punct se intilnesc douii. B ale unei curbe oarecare : \L :Z = \ B u ~ x + v ~ ~ + w ~ d c= l ~ ~ . deoarece n Entr-un punct de intersectie viteza ar avea douii directii diferite corespunzlnd normaleior la cele douii suprafete.De aici rezulta ca liniile de curent. fn ecuatia decontinuitate div V = 0. punctele de vitezii ndii s h t puncte singulare prin care pot trece doug &u mai multe linii de curent. Deci dac5 functia cp este uniformii ~i curba este inchis6. w din ecuafiile (7-O). Este evident cii punctul in care IV)+ m este un ~ u n c tsingular. g) ~ntegrala' curbilinie efectuatii intre tlouci puncte A . . V poate c r e ~ t e infinit. se obtine: A Laplacianul Alp a1 functiei cp fiind nul. el. z p 4 nu depinde de drumul parcurs. ci numai de valorile potentialtllui in punctele extreme.7): De aici rezulta ca. ciici in acest caz circulatia ar f i diferitii de zero. paragraful 5. inseamnii cii potentialul este o functie armonicii.c p . normal5 9 la suprafata echipotentialii. intr-un cEmp potential uniform. Aceastii 'proprietate ne permite a concepe domeniul functiilor potentiale ca avind o structurii stratificatii.foarte apropiate. - dn Daca suprafetele cp = C sint. intersecteazii ortogonal suprafetele ech ipotentiale.. se obtine inski viteza V ca gradient a1 functiei j7=-" grad cp. deci dup5 directia V. dacii introducem expresiile lui u . Punctele singulare pot f i izolate sau pot forma linii sau suprafefe de singularitafi.

se poate exprima si prin condifia cii integrala de flux pe aceastii suprafat5 trebuie sii fie nul5. pozitivii. (7-5) Din (7-5) rezultii cii potenfialul cp nu poate avea in interiorul fluidului. j) Proprietiif ile precedente sint valabile. C" SZ Q a f i # 0 ceea re este contrariu ecuatiei (7-5). Z ) - !$~Q-O. negativii. 3 va dn avea in toate directiile acelasi semn.Ecuafia de continuitate.4.dublu-conex . Dacii ins5 spafiul continc. suficient de mic5.I ) . dupa cum s-a arS tat la paragr. dacii C este o constant. Intr-adeviir.sau par-a lelipipedul cu doua coloane cilindrice in interior-triplu-conex . el se numeste duhlu-conex. f r restrictii. 7 7. &a ce. intr-un spa\ i l r ismplu-conex (fig.ful 5. ~i uiul sau n contururi ireductibile. EXEMPLE DE MISCARI 'POTENTIALE a) lzvorul (fintina) este un punct 0 care emite un flux uniform in toale directiile spat iului (fig'. deci 7 7 . Fig. devine: SQvndn= 5 8 ~ 0 (11.2. 7-2).fig. (exemple: torul .conex. y) + ddz -COS 9 (n. 7. Dacii y admite un maxim-(sau minim).' . maxime sau minime.fig.1 . Potentialul s5u este Constanta C. in cazul cind viteza V derivii din potenfialul y. considerind o suprafata inchisa Q. 7-1. absoarbe substanfa. izvorul este negativ. Se aminteste c5 spatiul simplu-concx este acela 111 .1 . a). s5 presupunem cii se inconjoara punctul cu o suprafatii inchisii. b . i) Miscarea potential5 este si rotationala si reciproc5. 7. Scheme de conexiune a spatiului care o curba Enchisa in jurul unui pui~ctpoate f i redus5 la un punct f a r R . c). 7-1. respectiv multipl~r (n -t.r iesi din limi tele doineniului (exemplu: sfera). corespunde unui izvor pozi tiv care emi te substant5 . I) s d sz + cd9 o dy s (n.

Q. in spat iu (fig. Linia de curent caretrece prin M este tangent2 i*n M la viteza V si trece si prin punctele A . 7-3). 9 7 7. iar suprafetele echipotentiale sint cilindri. miscarea plan5 poter$ialii poate fi studiati ca miscarea unui strat foarte subT T T . Fig. Izvorul spatial Fig. 7-3.3. Potenfialul in punctul M esie: + + Vi teza intr-un punct M este rezult anta vi tezelor care corespund la f iecare din cele douii izvoare. izvurul iozitiv. liniile de curent sint p a r d e l i cu planul de bazii.1 Proprietiti generale T Miscarea plan5 fiind definitaconform capitolului 111. sensul fiind de la 0 spre M pentic. Astfel. iar viteza fluidului in orice punct M pe .sfera de raz5 r are ca valoare: si ca directie aceea a razei. Suprafefele echipotentiale sint. ortogonale liniilor de curent. Dous izvoare spatiale Fluxul total a1 izvorului pe o suprafat5 echipoteniial5: 7 b) Doug izvoare de debi te8egale si de semne contrare -. 7-2. sfere concentrice. avind ca directoare. B. liriiile de c.1 76 Hidraulica . evident. MISCARI POTENTIALE PLANE (BIDIMENSIONALE) 9 7. Debitul Q = 4 x C emis de izvorul pozitiv A intr5 i n izvorul negativ B.3.urent sint razele ce trec prin punckul 0. curbe continute in acelasi plan.

la fluide incompresibi le: c) Conditia de nerotational itate: d) Circulatia intr-un domeniu simplu-conex: 7.3. functie de curent".2. Functia de curent A In cazul mi~cirilor plane potentiale existi o functie scalar5 +(x. numiti . definiti prin conditiile: j I Introducfnd aceste expresii ale lui u ~i v in ecuatia unei linii de curent: deci de-a lungul liiliei de curent . Proprietitile generale ale acestor misciri derivi. Pn cea mai mare parte. + = const. y).Mi~cdri pot entiale 177 fire de fluid si tuat pe un plan orizontal (pentru a elimina ~i efectul fortelor de gravi tatie). De aceea + se cheami functie de . curent . din proprietiitile deja studiate pentru miscirile potentiale fn spatiu: a) Viteza intr-un punct $i componentele ei 9 b) Conditia de continuitate.

functiile de curent (J.-89 ds .. viteza medie Fntre doui linii echipoteniiale sau doui linii de curent succesive este invers proportional5 cu distantele As. 7-4). respect iv + i. . se cheamii functii armonic conjugate. integrfnd: = +* . Astfel.4 9 dx A dy -89. 9 a) Daci se considera la un moment dat coordonatele intrinseci ca avTnd directiile tangentei ds si normalei dn Tntr-un punct P a1 liniei de curent (fig.16) Se deduce d$ V dn sau. (7. b) Dacii se aleg ca echidiferenfe ale functiilor cp si cresterile constante Acp = C. ca si functiile de potential cp verificii ecuatia lui Laplace si sint functii armonice.Aceasti functie verifici si ecuatiile de continuitate si de nerotationalitate. ecuatiile precedente devin: 7 1 / = .d+ . Fnlocuind pe u si v kin ecuatiile (7-14) in ecuitia ( 7 1 1 . legate prin ecuatiile (7-10) gi (7-i4).. respectiv A n : + 9 9 .. si A+ = C. d+ - dy dx (7.d --. 9 d~ - -d+ - dn = dn ds - 0. Functiile cp si +. Elementul de retea adicii debi tul care curge Fntre liniile de curent i potentialg si k este egal cu diferenta dintre valorile functiei he curent + k . Legitura Pntre ele rezultfnd din aceste doui ecuatii se exprimi prin ecuatiile diferentiale ale lui Cauchy-Riemann : 9 9 7 d9 . deci liniile de curent si cele echipotentiale se taie ortogonal. se obtine: 7 iar ecuafia (7-12) devine: Asadar.qJi \ k i Vdn Q* 2 (7.15) ' Inmultind cele douii ecuatii (7-15) se obtine conditia de ortogonalitate..17 ) Fig. 7-4.

necesi tate de existenfa h n c f iei de curent . r do u cos 0 + v sin 0 84J = V. Stutliul nlisciirii cu ajutorul functiilor analitice Amintim cii o furictie f de o variabila complex5 z = x $..3.iv) = u cos 8 -1v sin 8 - . a d k 6 trebuie sat isficute ecuatiile diferentiale (7-15).q + i .o-.+ .9 _ r do comparatia rezultatelor. . (4 r Prin obtine : dr . = dr v cos 8 . 9 9 9 *) dx f (2) fiind exprimat prin f = cp -I.v. pentru a f i derivabil in conditiiie amintite.... % .df dr dr dr dz aJ dz dr - eie ( 1 4 . b) coordona te polare 7..monogeni" daci admite derivate continue si unice in orice punct.i+. independent de directia cre7terii d z adici de raportul Astfel.. trebuie Pndeplini te aceleasi conditii Cauchy-Riemann. Tot astfel: i --P .i (v cos 0 .r '30 d z = eie d0 dl)r de o - i ( u .ive . Relatiile dintre:componen tele vitezei in coordonate rectangulare vi in (7-16. Raportl~lcresterii functiei df la cresterea lui z este: ' H 9 dx + idy sau : .iy se numeste s analitici" sau .iv) = v.3. 7-5): . 7-5.14 s i n & I Fig. Este util a aminti printr-o schiti de denionstratie cum se ajunge la aceste condifii.c) In coordonate polare se scrie (fig.1 _ _ . se = 4 .d ..d$ .-1 _ _d .- r d0 df dz df i dtp 1 ----..u sin 0) = v.ive .

Este evident cii. Intr-adevir : du . se obtine derivata bomplex5: + fl = if . fiind functie anali tici. conjugate. iar este funcfia de curent. ec. Fig. Acest vector re. uneoi-i izotermci. iar f este potentialul complex. fndeplinesc cordif iile Cauch y. De asemenea. se obfine o retea . reprezinti o mi~care potential5 gi. sunt funcf i i armonice. ad5ug6m c$ rp si J. + Se constat5 c5 aceasti derivati reprezint5 un vector simetric fatii de viteza V in raport cu axa real2 (fig.jugate.reprezinti o miyare po9 dz A tential5. c) Prin derivarea lui f in raport cu z. iar cp este functia de curenta b) Prin adunarea a dou5 potentiale complexe se obfine o nou5 mi~care potenfialii. prin inmultirea lui f cu o constanti complexi a P i se obtine tot o miscare potentiali. de partea imaginari . dy2.d ~ d2cp dx2 9 . armonic con. df nea. De aseme.2 l dx dx2 ' dy dy2 Trebuie ca: du -. de . respectiv l u i +. Dind lui 9.E . se cheam5 -. diferite valori constante. partea real5 (d. adici: de unde rezulti imediat conditiile de monogeneitate (7-15).Kiemann.. intrucit si funcfiile noi obtinute. deoarece inecanica fluidelor isi. cp este potenfialul.are terminologia proprie. 7-4 si -7-11). separind la o funcfie analitic5 de o variabil5 complex5 f.d d (-V) . 7-6.de linii ortogonale numi t5.-+ + icp. matematic a1 functiilor anali tice se suprapun perfect si asffel mecanica fluidelor capit5 un instrument puternic de studill prin insisirea teoriei functiilor * analitice. dupi cum se poate verifica lesne.d2 (--'PI --.d(-v) dx dy deci . pentru ca derivata s i fie indepedenti de dyldx.conjupata vitezei V" a miscirii reprezentate de functia f (2). In tern~eniai mecanicii fluidelor. a) ~ r i inmultirea lui f cu i se obf ine o alt5 mi~care h potentiak: A + 9 - - In care .2f . reciproc.mi~carepotential5 poate f i repreZentat5 anali tic printr-o funcf ie anali tici. orice . cele doui functii cp gi J. Viteza conjugat5 condif ie deja satisfiicut5 prin ecuatia continuitate (v. trebuie ca termenii formati din parantezele de la numir5tor s5 fie egali.. Consecinfe. se constat5 c i .are rolul de functie de potential.. deoarece distribufia temperaturii :in regim stat ionar se face dupl o funcf ie cp care satisface ecuatia lui Laplace* Noi vom evi ta in aceasti lucrare o asemenea denumire. 7-6). funcf ia f se numegte functia mi9cdrii. ~ ~ a d akele doui 'domenii: cel mecanic a1 mi$cirilor potenfiale gi cel r. In acest mod se stabileste c i .0.

4.elemente a douii arce omoloage a douii curbe omoloage C C' trecfnd prin punctele considerate.inclusiv frontierele lor = z (z). dacii la orice punct din D corespunde un punct in D ' astfel c i unghiurile a douii elemente curbilinii onoloage duse prin punctele omoloage sint egale si cu sensul de parcurgere acela~i(fig. Z fijnd o functie analiticii univalenti. Amintim cii un domeniu plan D ' este reprezentarea ( s h transformarea) conformii a altui domeniu D. prin transformiri conforme. Metoda transformgri i conforme S-a demonstrat in paragraful anterior c i studiul miscirilor potentiale plane revine la studiul funcfiilor analitice de o variabili cdmplexii. misciiri noi. Aceasta se realizeazi dacii intre ckle douii domenii plane definite prin coordona tele comp lexe : z=x$-iy si Z = X $ i Y . se impune a se aplica pentr~istudiul acestor misciri una 'din metodele cele . avem relaf iile generale: z I - ii d z = dx i d y = dscos8 4.): Indicele I aratii cii elemevltele ile arce s-au luat pe curbele C . mai fructuoase ale teoriei functiilor anali t ice. pentru punctele omoloage 5) : Fig. 7-7). sii se obtini.i d s s i n 0 = dseie. 1ntr-adevir: daci zo si Zo sfnt doui puncte ornoloage in cele douii domenii si ds respectiv d S .MigcM potenfiale 1 1 8 7. = MN. De aceea. si anurne metoda reprezenta'rii sau a transforrna'rii conforme. Din relatiile precedente rezul t i . Aceastii metodi p b m i te ca. iar fn ptinctele M (zO). Schemri la metoda transformiirilor conforme . + (7-19) respectiv C:: ( 2 .. existii o legiitura intre punc tele celor douii domenii . respectiv M' (2. ds.3. 7-7. plecind de la o mi?care cunoscutii.

in articolul anterior.-ds. si nu insa de directiile curbelor C. Funcf ia Z (z) care transform5 conform domeniul D in D ' se cheamg ft~nctiede transformare. Asadar. Acelasi rezultat fiind valabil si pentru alte elemente de curbe ds. avind laturile proportionale ~i unghiurile egale. P I . Transformarea prof ilurilor. admite in punctul unicii pe care o vom nota: 2.i domeniu.3. Tn trucft functia de transformare opereazii aslipra fntregu1u. I Metoda transformirilor conforme. rezulti c i : i p (5) A depinzind numai de z. si M'NiN. rezulta: p ('O). M '. Este de observa t ca proprietiitile transformarii conforme nu sfnt Pnsi aplicabile punctelor singulare ale domeniilor ~i cii si ordinea de conexiune trebuie sii fie aceeasi in cele doui dbmenii care se korespund. respectiv d ~ care trec prin punctele 'ornoloage M . simili tudinea triunghiurilor omoloage sau a altor figuri derivate este vdiabilii numai la scara infinitilor mici. care este de asemenea functie de z.Deoarece insi Z este o functie analitici. Aceast ii operaf ie este reciprocii si functiei Z ti corespunde functia 7 7 care transformi domeniul D' in D. sfnt asemenea.Q1 = A? ce trei prin M gi M'. I.5.. y 7. este folositi sub numeroase ~i variate aspecte la studiul transfosmirii mi?cgrilor. Este de notat cii raportul de similitudine p (z.N.. nici pentru o zond de mirime finiti. Punctele din cele doul domenii se corespund deci biunivoc.) variazi cu z. si C: 9 sau adicii triunghiurile infinit mici MN. a vi tezelor etc. deci nu este constant pentru Pntreg domeniul. redata.. Totodatii este de ollservat cii figura suferi p r i n transformare o rotatie locala A. liniile de curent dintr-un domeniu sint transforma te in ljnii de curent omoloage . o derivata cornparind cele doua expresii ale derivatei in punctul dS1 . principial .

- Mipcliri potentiate fn domeniul transformat. 7-8. 7-8).8 unele teoreme generale care permit rezolvarea unor probleme in care conditiile pe contur sPnt mai complicate.3. vom expune in art. care pot f i folosi te drep t r o f i r i hidrodinamice" (fig. - -X 3 Fig. dupi cum ~i anumi te linii de 'cureit formate din curbe fnchise. Profiluri hidrodinamice In ceea ce priveste obtinerea vitezelor transformate. fie o mi~care reprezentatii prin potent~alul complex. Dupg -ce vom lua cunostinti de modul de rezolvare a acestor probleme. in planul z - 4 t si fie functia de transformare: 7 z avem evident = z(Q.in planul transformat Z: este egala' cu produsul dintre viteza complex& in planul z si derivata functiei de transformare... J v . 7. Aceste citeva propozitii fundamentale ne permit a rezolva imediat o serie de cazuri de rnisciiri mai simple. Liniile echipotent iale si vi tezele de asemenea sint transformate. f (4 = f Vi teza comp lexa : [ (Q1 adicg viteza comple.

BIA.Curent plan paralel liniile de curent si vitezele sint paralele cu axa ria19 si A = V . avem: iy) = Ax-& --k i(Bx--kAg). In cazul B=o. fati de n axa reali. 7-9). 7. 7-9. \ f f = (2) = Cln z..10).3. . (7-25) C ln reioc C in r iC8. deci viteza V a miscirii este simetrica vitezei coijugate.p cu axa reali. Vi teza comp lexii este reprezentati prin vectorul In cadranul I.7. fac unghiul . (7-26) Cum viteza la distanfa r este radial2 ~i are aceeasi valoare V.x . din ecuatia (7-26) se deduce: cp = C i n r .(A + Bi) ( x + + Bi. = const. Fig. + i $ . $ = C8. iar liniile de curent sint razele pornind din origine. de unde : Liniile 4 = const.6. T cadranul IV. n ? 9 b) Migcarea produsi de un izvor punctiform (fig. Lui B pozitiv P i corespunde o vitezii T sensul lui -I. Migciri reprezentate prin functii anal i tice date 0 a) Curent plan-paralel (fig. astfel c2 tg p := . Coeficientul C fiind un numiir complex A f = y . ComparPnd (7-27) cu (7-29) rezui t i : Liniile echipotentiale sint evident cercuri concentrice cu centrul Pn origine. debitul este: ? + Pe de alt2 parte. si este paraleli cu liniile 3.

din planul f se transform5 prin funcfia C In z in liniile cp !ji J.. vor avea valorile p C In r de unde rezulti: n luind valorile succesive ale numerelor intregi: n = 0. liniile cp qi cC. Cum in planul f reteaua liniilor rg si $ este format2 din pitrate. in care caz A e x . Q x Dac5 se ia de exemplu Acp = A$ = . sint acelea notate in valori ale debitult~iQ. ale spectrl~lui ciutat in planul z. Migcare plans datorits unui izvor caz. liniile de curent = const. Astfel. .. 7-10. e3=I8 etc. e2=I8.Mipcdri potenfiale 185 - Fig. ortogonale cu liniile de curent.. + 2x 8 16 8 - pentru r.= . reteaua liniilor omologe in planul r va consta din pitrate curbilinii. ezI8. 1. 2. = 1. Liniile echipotenf iale. 3 etc.

7-11. nivelul apei in arnonte de o stavili plana. iar aceasta depinde de AO. a). Fie r. 7-11.Cercuri le cu raze sub-unitate vor avea razele: Spectrul miscirii este redat cu atit rnai detaliat c ~ cit ochiurile retelei i sint mai mici.1 1). Vom considera Pntr-o prim2 aproximatie ca liniile de curent Fig. D e ~ i liniile de curent vin din direcfie orizontalii si apoi se curbeazii spre a se dirija radial spre fanti. 7. Miqcarea scurgerii pe sub o stavilii plan5 se scurg prin fanta de liifime r1 de la fund ca printr-un orificiu infinit mic in 0 (fig. ridicati la iniiltimea r1 fat: de fund. deci dupa modelul unui izvor punctiforrn negativ. 0 aplicat ie tehnicii a acestei probleme este deterrninarea misclrii : v Scurgerea pe Bub o stavild plan2 d e fund (fig. vom considera cg debitul Q este distribuit .

.. 7-11. presiullea este P mai mic5 decit presiunea hidrostaticl ./r.<r1 I 1 + r1 )= : (r. aceasta din urmi fiind Raportul : este cu atit. ~i r. - deci mai rnicii decit impingerea hidrostaticii. aplicatii intre A si B.are punct. fiind egala pe ambele fete si de sensuri contrarii. considerind ca presiunea atmosfericii se anuleazii. Ecuatia iui Bernoulli. 6).uniform-radial. ecuatia de continuitate revine la: Se propune a deterrnina distributia presiunilor pe fata vert icala udatii a stavilei. pe peretele AB. Y Impingerea apei pe intregul perete es te: P = \ YO pdr = y (ro-rl)2 ro . astfel cii intre trei sectiuni de scurgere de raze r. da 9 Din (7-31) si (7-32) rezultii: 9 Ecuatia lui Bernoulli intre punctele B si A d5: i . n-iai mie. in fiec. este mai mare. r.r (fig. .ro . cu cit raportul r. tinind seama de (7-33) si (7-34): 9 Rezultii din (7-35) ca.

7-12. care lasi criginea in exteriorul lor.i a functiei (7-25) care reprezintii izvorul punctiform. mi~carea este reprezentatii prin potentialul complex : Se observii cii aceasti miscare se obtine prin inmultirea cu . circulatia este nulii. c) Mivcarea produs5 de un virtej rectiliniu indefinit (fig. iar liniile de curent sint cercurile cu centrul in origine. c se aratii spectrul rni~ciiriideterminat prin metode mai. Este important a observi cii circulatia are valoarea I? # 0 numai pentru ourbe care inconjurii originea. pozitivii pe portiunea ABC ~i negativii pe portiunea CDA a parcursului (fig. 7-13).deci nu numai pe liniile de curent . proiectia lui ds pe V este rd8. In acest caz liniile echipotentiale sint razele. astfel cii: In mod analog se poate dovedi cii pe orice curb5 care se Inchide in jurul lui 0 . pentru orice alte curbe inchise.circulatia este I? = 2nC6 . 9 3 Fig. 7-12). Migcare plan5 datoritg unui vtrtej rectiliniu iar circulatia I? pe o linie de curent in sensul cre~teriilui cp (considerind C > 0) este: de unde: A ~ a d a rcirculatia joaca in aceastii mi~care .. dupii cum ne putem convinge scriind cii: Dacii sensul de parcurs a1 curbei C este ca ~i sensul lui V (adicii invers acelor ceasornicului).188 Hidraalica Printr-o metodii analog5 se poate calcula presiunea pe fundul vasului. V se numeste . exacte. rolul lui Q din cazul izvorului punctiform.viteza indusii" de virtej. Viteza fiind tangent5 la cercuri se poate obtine din (7-36) si (7-16 b) . In figura 7-11. Dacii axa virtejului este perpendicular2 in origine pe planul xOy.

7-13. poate Soectrul miscarii se construieste > . deci Q = xc.A~adar.elipsa 1 se reduce la segmentul A B. 0 L I C X a (COS (1. f i numiti . 7-14. x = acos-ch-9 '9 C C y = usin-sh-. CP $ C C (7-40) Asadar. A ~i B 'x. liniile echipotentiale cp = I sint elipse homofocale. . y = 0.ic arc cos din care rezulti: z = L. care d i : + Q A = +A- +B.dz C ai sin .. Debitul care se scurge prin fanti se obtine cu formu la (7-17). Y iar hiperbvla la segmentele X.iv. . . In afara originii. iar fn punctul A .mivare cu circulatie fntr-un cfmp potential". . focarele fiind chiar limitele ( fantei. iar liniile ( de cuient = I ' sEnt hiperbole homofocale. -ch !! -I!C C isin-shx). = xc. Potentialul complex este : f ( 2 ) = . de aceea aceasti mi~care . unde x = a. Circulatia in domeniul unui virtej J. if C - u . d) Scurgerea printr-o fantd de deschidere 2a (fig. Y f (7-38) (7-39) if a cos C sau x+iy= i - . Fig. = 0. C C Fig. Scurgerea printr-o fantg - Din (7-40) rezulti cii In punctul R . Pe axa real%.cfmpul migcirii este nerotafional. Vi teza cornplexi : + + v = dt .. (1. 7-14). punctul b) anterior.

). de sensuri con trare .. 7-16. in spat iul infini t. tialul complex: f = + este aceea care are poten= cos- c arc cos- 2 9 a ceea ce revine la z t c (7-43) Acest caz corespurlde unei misciri cu circulatie in jurul placii plane de.5). Mi~careadatori t5 a doui izvoare neegale. ~i Q. de acelasi sens Fig. potenfialul complex este: A 7 Dacii debitele sint de acelasi sens si neegale. printr-un teren perrneabil de adincime infinitg. 7-15. ~ c e a s i a urmi miscare are aplicaf ie la studiul din infiltrafiilor pe sub un perete de palplanse de ahincimea a. fiecare continind liniile de curent numai ale unuia din izvoare (fig. ~i z. Mi~careaplani datoritii a douii izvoare neegale. punctele de vitezii nrilii se gasesc prin conditia: 9 9 iar plan111 se separ6 in doua zone neegale. Aceasti Ehestiune va f i examinatii mai detaliat la capitolul XXIV. e) Mi~carea datoritii a douii izvoare. Fig. planul se i n ~ p a r t ede asemenea in do16 zone: o zoni iniuntrul uAei curhe inchise care trece prin izvor~llmare si cuprinde la interior izvorul mic si o zon5 exteri'oarii continfnd restul de linii de curent ale izvorului mare (fig: 7-16. latime 2a. Daca debitele sint de sensuri contrarii si rleegale. 0 rniscare reprezent a t i de a c e l a ~ ispectru ca miscarea precedenti insi cu schirnbarea intre ele a liniilor cp.- Observat ie. asezate in punctele z. In cazul general a dou5 izvoare neegale Q. 7-1.

.7-17): in 0. izvorul negativ de debit-Q .In cazul particular a doui izvoare egale ~i de sensuri contrarii.p= - const. care sint locurile giometrice din care se vede segmentul 2asub un unghi constant y.are au ca a x i radicala comunii insiii i le axa Oy.si in 0.0. Raza R a acestui cerc este d a t i de relafia R sin y = a . Vi teza corny lexii : . Liniile echipotenfiale se obf in exprimind I-aportul (X + a)' + y2 = p2 [ ( x .x.In L O 2n z-a z+a sau -- Q In- 1 .e de-curent sint cercurile care trec prin 0. =y = const. potentialul complex se obf ine prin suprapunerea celor doui izvoare punc t iforme (fig.). 0.(el . izvorul pozitiv de debit Q: f (z) = . centrele lor se afli pe axa Ox. Fig. 7-17. (7-46) 27t Liniile echipotentiale si liniile de curent au deci ecuatiile respective: 1 -. (7-48) de unde: Acestea sint c e r c ~ ~ r ilui Apollonius. I Ds'. - 8 . Mi~careadatoriti a d o u i izvoare egale . .a)2-+ y2]. I (7-47) Se vede usor c i 1iniil. in punctele date de: iar raza este 2 p2 -. - a2. 8. qi de sensuri contrarii 7 $= Q .

cel pozitiv. cel negativ si fn 0. fntre punctele B. Aplicfnd formula (7-53) in punctele M ~i A rezulti: Pe de a l t i parte. Aplicatie: scurgere s u b o stavili-segment Se cere aflarea distributiei presiunilor pe suprafata stavilei. aplicPnd teorema lui Bernoulli.datoritii a douii izvoare: in 0. i se obfine: r : de unde rezultl: . se asimileazii aceastii scurgere unei rniviri . M : ~ A si considerfnd c l in V . Fig. care are forma unui segment circular. Scurgerea pe sub o stavill de forrna unui segment circular '(fig.Miirimea absolutg a vitezei este deci. . 7-18. 7-18). presiunea este egalii cu presiunea atmosferici. lntr-o primii aproximatie.Aolica{ie tehnicb.

iar Q se miire~te astfel ca produsul : < sa fie o cantitate finitii.(ho . 4~ I Plecfnd de la potenlialul complex a douii izvoare f Q. se obfine un dublet.' .. deoarece termenul cinetic este negativ cici V > V. sii determin5m limita acestuia cind a tinde ciitre zero 9 f (2) = lim a 3 0 Q -In Z-a 2n: 2+a UI I. caracteriz&prin ax& care este -. 2g r i a r2a 2 Presiunile miisurate corespund bine cu cele calculate chiar fn portiunea .19).Mi~cdri potentiale 193 Din aceastii relatie se vede c2 presillnea In M este mai micii d e c i t presiunea h idrostaticii. 7-19. care este m. Din relaf iile (7-54) ~i (7-55) se mai obline: y v. inferioarii a cilindrului. in acest caz axa Ox si un moment.ha). Dacii distanfa 2a intre cele douB izvoare din problema de la e) devine infinit micii. f) Mi~carea datoritii unui dublet (dipol) (fig..uiIrn derivata - df lim ..Qa a+O 112 dz ICZ~ 2~ T Z ~ Fig. Dipol . 7.

Potentia 11-11 complex : permite reprezentarea mi~ciiriiunui curent intre doi pereti plani ce fac un 7t unghi oarecare intre ei = . Observa#ie. tangente la axa realii.. E coordona te polare.lim f a 3 0 9 = - m 2 7tz + const.. ecuatiile (7-61) reprezintii douii familii de cercuri ortogonale tangente in origine: liniile cp = const.. sint : n v . (7-64) Iar ccmponentele vi tezei. tangente la axa imaginarii si liniile de curent = const. u - . Aceastii miscare se cjbtine ~i plecfnd de la miyarea reprezentatii de potentialul compldx de la punctul g) tlrmiitor. Vitezele se obtin din'calculul vitezei complexe sau prin derivatele partiale ale formulelor (7-6 1) : + Pentru x = 0.dp .. A n Intr-adevir : Potentialul de viteze cp si funcfia de curent sint: 9 cp = urn cos no. + = arn sin tz0.r dr --- nar n-1 cos no. toate vitezele 99 L i b m sint egale in directie si mirime.nar n . vo - 1 d~ .adicii la intersectia cu axa Olf. (7-60) Liniile echipotentiale si liniile de curent se obtin din: Pentru diferife valori constante ale lui cp si +. g) Mivcarea intre laturile unui unghi. i7-65) ..r d0 sin rl0. --.

avind: 5) Pentru n = . 2 4) Cazul n . 2) Cazul n = . Acest spectru poa te folosi pentru reprezentarea fie a miscirii Sntr-un cot dreptunghiular (fig. Migcarea plana in interiorul unui unghi drept .1 este dubletul studiat la punctul f) anterior.2ar sin 28.reprezintii (fig. liniile echipotentiale stnt hiperbole echilaterale ale ciiror axe coincid cu axele de coordonate. date f iind aplicat iile lor practice : I ) Cazul n 1 nu este altceva decit miscareh paralelii studiatii la punctul a) anterior. 9 Vi tezele sfnt date de: sau.b) 1 + cp = arlle cos c) 0 9 Fig. $ = ar2 sin 28 = 2axy. in coordonate polare: v.Miqcdri potentiale 195 Mgrimea vitezei este: Citevu cazuri particulare prezintn' un inferes special. limitat de un a1 doilea perete 'hiperbolic. - j 9 9 Liniile de curent sint hiperbole echilaterale avind axele de coordona te ca asimptote.. 3) Dacii n = 2. = 2ar cos 20. potentialul si functia de curent stnt : (7-66) -cp = ar2 cos 28 = a (x2 .y2). 7-21. fie a miscirii unui curent cgtre axa real& cu un punct de stagnare tn 0 etc. a) mi~careade ocolire a unei mu- - 3 chii dreptunghiulare. 7-21. 7-20). func2 tiile cp ~i reprezintii mi$carea de ocolire a unui semiplan infini t (fig. (7-67') Se vede cii viteza fn origine este zero. ce - . 7-20.

7.3.de felul celor studliate in paragraful precedent. care face -cu axa Ox care reprezintii un teren im2n 77. 7-22) Asemenea misciiri se obtin prin suprapunerea unor misciiri elementare. 7-21. fiirg circulafie. Vonl prezeLta citeva tipuri de misciiri mai importante: a)'Miscarea planii-paralelii a unui fluid in care se aflg un cilindru circular. Potentialul complex a1 unei astfel de miscHi rezul tii din .insumarea potentialelor complexe ale unui cur-ent paralel $ a1 unui dip01 d 9 Se deduce potentialul de vitezii cp si funcfia de curent +: y Componentele vitezei sPnt : . Mi~careaplan5 in interiorul unui unghi a. Notiim cii OA.' 196 Hidrautica 9 6) Cazul general (n > 1) rezolva t la Pnctput corespunde misciirii fniiuntrul unui unghi egal C U T misciirii de infiltratie la intrare fn taluzul OA sau y - n .7. c). cind a1 unui dig permeabil. '\ ' \ Fig. . bisectoarea unghiului xON. 7-21. ' permeabil. Mi~cgrileunui fluid perfect in jurul unui cilindru circular (fig. este asimp tot5 a liniilor echipotentiale (fig.

a curentului paralel. sin 8. 7-22. . = f . ( 1 .tagnare. fie pentru y = 0 .Mipciri potenfiale * y 197 Funcjia rjr se anuleazi.. u = V=sO..ctul M (daci se face abstract ie de gravi tatie) : 9 9 y t + 9 Ins5 pentru un punct M de coordonate x = a cos 0. circular Pe axa Oy vitezele scad cind y tinde la . V:. iar valorile minime au unde 8 x . anume. Urmirind miscarea pe cercu 1 (0. p - - 9 2 loc fn punctele C si D pentru 0 . Mi~careaplani-parale15 in jurul unui cilindru D si anume V = u =2V. respectiv 0. A B) se 'consta t i ca viteza creste atingind valori mari in punctele C ~i Fig. -. (7-74) . Deci vitezele rnaxime din tot cimpul m i y i r i i sint in punctele C si D. Vi teza pe aceastii a x i se reduce la componenta : - @ deci este mereu inferioarii vitezei V . aplicati intre un punct la CQ si pu~. Aceasta inseamnii c i axa Ox este o linie de curent pentru vaiori ale lui x cuprinse intre oo ~i $ oo. V p Kezultii c i presiunea rnaximi se produce i n punctele A si B de stagnare. V = 2V. sin 20 u = V . deci viteza se anuleazi. y = a sin 0 vitezele deduse din (7-72) sint: v = V . fie pentru x2 $ y2 . men tinindu-se in tot cimpul aproape de valoarea limitii V .a2 = 0. fn punctele A si B. de aceea A si B se cheami puncte de .pentru care 9 X . ~re'siuneaintr-un punct M pe conturul cilindrului se giseste cu ajutorul teoremei lui Bernoulli.. Dar si cercul cu centrul in odgine si cu r a z a = a este o linie de curent. (7-75) Dee i .cos 20).

Firii existents fortelor tangentiale este greu de admis miscarea circulatorie. Acest rezultat este In contradictie cuNfenomenu1 real. 7-23. Daci existii cft de mici forte de adepe cilindru..p. Aspectttl contradictoriu a1 presiunilor calculate cu cele reale a fost numit paradoxul lui Euler-D'Alembert .ne rezulti dintr-o distribuf ie a presiunilor diftri t i de cea calculatii aci si urmind aproximativ diagrama punctatii. . Aceastii fort. stratatii in figura 7-22 turi d< fluid sfnt antrenate succesiv fntr-o mi~care de circulatie cuprinzind fntreaga masii fluidi. inseamnii ca rezultanta fortelor de presiune pe cilindru este nuli. Diagrania radialii a presi~~nilor reprezentatii in figura 7-23. X adici = f . l p . in mi~carea re~rezen-ziune si de frecare intre particulele fluide.3 . pe orice curb5 inconjurind cilindrul. de presi. deoarece peniru r = a valoarea lui + = 0 se confundi cu cercul de + din ecuafia (7-78) este zero. b) Mi~carea plang-paralell a unui fluid in care se aflg un cilindru circular. o parte din linia n razii a. ~ o r t ~deesugere laterale si din spatele cilindrului se datoresc unor virtejuii care formeazii o apii moartii intr-o zonii desprinsii de curentul general printr-o suprafati de discontinuitate (v.3-9). 7. fluidul fiind supus ~i unui curent circulat~rin jurul axei cilindrului. Acest paradox se menf ine ~i in cazul unui corp de form6 oarecare aflat intr-un curent paralel. Fie aceastii mi~carede tipul misciirii induse de un fir-vkrtej. Distributiapresiunilor axei 'sale. art. . este 6 Distributia presiunilor fiind simetrici in raport cu ambele axe.Punctele unde presiunile sint nule sint date de conditia 1-4 sin2 8 = 0. tinfnd seami 7 si de ecuatiile (7-73): Pentru af larea vi tezei se poa te folosi v i teza camp lexii : $i P aceasti miscare.1 0 +I Un curent circulator se poate realiza prin fnsisi o miscare de rotatie a cilindrului solid in juril Fig.2 . in care se constatii o rezultantii paralelii cu axa Ox si de acelasi sens cu viteza din P W P w cimp. Potentialul complex a1 mi~ciirii este P acest caz: n h +r - 4 de unde rezulti.. adici cu o circulatie a vi tezei I' = const. in' tot cfmpul.

Punctele de stagnare de pe acest cerc stnt date de ecuatia V deduce din ecuatia (7-79): -= 0.daci realizantul: - r2 4x2~: + 4a2 > O sau T 1 < 4xaVm. 7-24. fn caiurile: a) r<4naV. ' si V. 6). I doul valori aie lui 0 corespunzfnd punctelor de stagnare A .1. Fig.. Aceste puncte sk determini punind T ecuatia (7-80): n z = a (cos 0 + i sin 8). cu circulatie. care se poate Deosebim trei cazuri : . deci punctele A . R se confundi intr-un punct pe axa Oy (fig. ra cos 8 2~ V m Ecuatia devine atunci: ae cos 20 9 ra sin 8 2~ V. a). -- a2 +i 2a2i cos 0 sin 8 f 9 ) = 0. cele doui rgdacini ale lui z sint reale si pe cercul de razi a se gisesc cele doul puncte de stagnare. Daci I? = 4 x a V. B in zona lui y negativ (fig. 7-24. La aceeasi valoare a lui sin 8 corespund pentru a. dac5 : ? ' sin 8 = - r 4axV. pozitivi. b ) I= ' 4lcaVa~ c) ~ > ~ z u ' v ~ D . sin 8 = . Spectrul rni~cgrii plane-paralele fn jurul unui cilindru circular. (7-81) 9 Este usor de ~razutc i partea real5 si partea imaginarg sint identice si egale cu zero. 7-24.

viteze au acela~isens cu vitezele din cPmpul nerotational. :ay . la vitezele calculate prin formulele (7-74) se 9 . 7-24. . se afli pk axa . Daci insemniim cu rn expresia: I -P 4x v9. pe cPnd P zona n y < 0. 2 m '. Componenta dupii axa Oy este diferiti de zero.'deci riidiicinile sint imaginare si punctele de stagnare stnt pe axa Oy. 6. * Disfributia presiu~zifor suprafata cilindrului este data tot de ecuatia (7-75).. deci rezultanta fortelor de presiune dupii axa Oy este: F = - \ (p.l adaugii ~i vitezele r 27t a datori te circulatiei I?. . vitezei V. pe . care reprezintii numai 'ce?cul. i \ e *-Yi$%. in virtutea teoren~ei lui Bernoulli. a) sint mai mici decl't presiunile din punctele simetrice situate pe semicercul inferior. de razii a. ceea ce calculul confirmi. presiunile pe semicerclll superior (fig.de razi a. adicii normalg pe directia . V = 2V. s e realizeazi acelasi caz limitii din figura -7-24. realizantul ecuatiei (7-80) este negativ. - p $)sin o ds . Si calculiim aceastii rezultantii F y care poarta numele de portan#& Obser+vimcii viteza curentului pe suprafata cilindrului este.p ds sin 0. Forta de presiune* elementari proiectatii pe axa Oy este: d F Y = . n ' I Cum curgerea este simetrici fat5 d6 axa Oy. 4 . 7-24..Oy. conform ecuatiei (7-76) . . Pnsi nu pe cercul . dar T expresia lui V trebuie introdusi si viteza indusii de circulatia . riidiicina z.. h s a in zona lui y >0 aceste -' .. astfel cii existi o rezultantii a fortelor de presiune paralelii *cu Oy si indreptatii spre y pozitiv. fn consecinfii. sub cercul de razs a (fig. c) si nu se mai gisesc pe linia $ = 0. sin 0 r +-.. proiectia rezultantei fortelor de presiune ye axa Ox trebuie s i fie nulii. vitezele7din vPrtej sPnt de sensuri contrare cu ale curentului paralel. si influentei circulatiei : . Dacii I' > 4x a V. deoarwe. iar pentru rn > 1. 0 C ridacinile ea@d4isi (7-80) sint in acest caz: a - Pentru m = 1. = rn. diipi cum se constata din mersul liniilor de curent.

r xa sin o asin 0dO =. de translatie. dupI o directie perpendiculari pe axa cil indrulu i. dar explicatia st iintifici a acistei devieri a fost d a t i prima oari de Magnus. 9 . provocati de mi~careauniformi. . valabilii j chiar pentru un contur de o formi oarecare. potentialul complex. _ Existents unei forte perpendiculare pe directia miscirii de translatie' a unui cilindru animat fn acelasi timp si de o miscare de rotatie fn jurul axei sale fusese observati de rnulti vrem. \:sin3 ede -+ 8x2a \:sin r2p Ode -I-- / de unde rezultii: : Aceasta este formula lui N. ' ' 9 Y ' . obtinerii profilului optim. chiar ?@nd nu are o miscare de rotatie proprie. Jukovski pentru calculul portantei.. E.de a fi deicoperit formula fizico-matematici a portantei . hevierea proiectilelor iesind dintr-o teavi ghintui t i era bine cunoscuti. suprapunfnd migcirii paralele studiate o migcare de vitezi egalii gi de sens contrar: -V. a unui cil indru circular. . in scopul. . Meritul lui Jukovski in aceasti problemi este complex: .a -: - ( 4 ~ : sin2 e + 47r2a2 4-2 v. potentialul de vitezg ~i functia de curent deduse din In relatiile (7-70) qi (7-71) sfnt: I iar componentele vi tezei sfnt : .de a fi generalizat si aplicat problema la asipa avionului.de a fi descoperit existents unei circulatii a fluidului in jurul unui corp solid In n~igcarede translatie in anumite conditii determinate. Pen tru rezolvarea acestei probleme se folosesc rezul tatele de la acest articol.acest caz.Miicciri potenfiale sau : FY = ---- -[ \P :a -~. punctul a).- - 5:" sin O d e + 2pa V'. initial in repaus. c) Mi~careafluidului. . in 1853. Astfel.

simultan. Un cerc cu centrul Pn origine.reprezentlrile conforme cu ajutorul unor functii de transformare simple .profiluri hidro . .reprezentlrile unui domeniu pe a1t domeniu .3. + y2 = R2 + (q .4 gi 7. y=q-b. prin folosirea unor functii de transformare simple. - (7-87) + bi. 7.5 permite a studia: .b)l = R2. se transform5 fntr-un cerc cu originea deplan sat5 E punctul I.3. urmtnd liniile de curent J. (5 x2 . lichidul este dislocat la provi $i alt lichid ia.8. spre stlnga. diferenta i 5 domeniul ocupat de sectiunea cilindrului nu face parte In acest caz din migcare.o figurii deplasatii in planul C cu canti tatea c.3. = c.a. fn rnomentul cind axa cilindrului trece prin originea axelor de coordonate. 7-26. Transformiri conforrne (exemple ~i aplicatii tehnice) Teoria generalii expus5 la 7. p aralelii cu axa -Ox.. in planul I.Translafia (fig.Astfel. t . orice figur5 se transformi h t r . . locul rlmas vid la pup:. . E planul z.. I ).sau aerodinarnice obtinute prin transformiiri conforme. Ins5 superpozabili pe figura din planul z (translatie). Spectrul migc5rii unui fluid initial in repaus. din figura 7-25. prin deplasarea cilindrului cu viteza -V. Spectrul este construit pentru un observator legat de cilindrul mobil. fntr-adeviir. 7 ~ 2 5 P rnigcare de translatie n Liniile cp = const ~i C) = const sint de fapt acelea~ica ale unui dublet. . a) c fiind constant5 complex5 deci x = 5 . =a C =z + c. deplasat de un cilindru Fig. a ) Reprezentgri conforme simple.. dtndu-se cercul n se obtine De fapt. Se studiazii reprezentarea conforml a unei figuri din planul z fn planul I. cu.

functia liniarri fntreagri": = az b.. Transforrniiri elementare .h infinit mic". trecfnd prin origine ~i fiicind un unghi y.devine c = aReie. Sfnt fnsii functii care nu fndeplinesc aceast5 conditie. a fiind o m5rirne real& Cercul z = Reie.. Transforrnarea lui z prin . figurile ornoloage nu au numai o asemgnare . Derivata acestei functii = nz n. c) f: = W . tn care a ~i b sfnt cantitgti cornplexe. b). Prin functia 1: = zei@ z = Reie se vede cii cercul se . rezult5 din compunerea unei translatii.1 $i nu15 pentru z = 0 Dacg se scrie: . adicii egali tatea unghiurilor. In aceastg transformare. 7-26.transformi. u 3) Omotefia (fig. RotaCia unur cepe Fig. Observafie. De exemplu. 7-26. gi se aplic5 transformarea precedentg. in cercul +c raz5 R dar se r o t e ~ t en jurul lui 0 cu unghiul p. deci ~i unghiul y. 7-26. P Cercul deci pgstreazii aceea~i Orice figurg supus5 acestei transforrniiri rgmtne identic5 cu ea tnsg~i.Ins5 se roteqte c unghiul dat. rezultti : deci : Dacii deci douii drepte date. Functiile de transformare din exernplele precedente c = f(t) au derivata f'(f) finit5 ~i diferitg de zero in orice punct a1 domeniului ~i prin aceasta se indeplinegte conditia de conformi tate. fie functia de transformare + n fiind real ~i > 1. n fnsii la altg scar& I n toate aceste transforrngri. stnt supuse transformgrii precedente. fn planul c. figura din planul c riirntr~asemenea cu figura datii O planul z . toate unghiurlle P planul 1: se arnplificg de n ori. ci o asemiinare riguroasg. n ceea ce dovede~te intr-un punct singular (zero sau infinit) transformarea nu mai opereazg cri conform. cu o rotatie qi o omotetie.Mi@i potentiate (7-88) 2) Rotafia (fig.

un cerc trecfnd prin origine se transform5 fntr-o dreaptti care .A = r R = Z2.cTnd A # 0. a transformirii prin inversiune. adic5 trebuie SB fie A". simetricul lui A' fat5 de axa realg. De aici rezult2 constructia'geometric5 simp15 din figura 7-27. Cum se transform2 prin inversiune un cerc din planul z ? Fie acest cerc : xt ~i relatiile rezul tind din functia de transformare : de unde Introducind aceste expresii ale lui x. I lul R = OA' se oljtine din aceastii conditie.4 ) I nversiunea : I fiind. nu trece prin 0 . . aplicind functia de transformare a inversiunii : 4 ~ 9s de unde : r R Z -1 r 9 p = -a. dacg A este pol.a. care exprim5 inversiunea cunoscutii din Fig. Fie un cerc de razii 1 cu centrul in 8 origine in planul z ~isg suprapuriem axele xOy ~i 4wq.o mgrime realii. se obtine: . deci domeniul lui z din in teriorul cercului trece in ex teriorul acestui cerc T domeniul c. Observgm c5 lui 2 = 0 ii corespunde 1: = m. y in ecuatia (7-92). astfel ca OX . afar5 de cazurile urmgtoare: ..cercului In raport cu A: Transformatul prin inversiune a1 punctului A trebuie sg aib5 ins2 argumentul p . D = 0.b sau Din ecuatiile (7-92) gi (7-93) rezultg cii transformatul prin inversiune a1 unui cerc este in general tot un cerc. In scrierea exponentia15 a mgrimilor complexe. A' se afl5 pe polara. deci moduo' . Un punct A n din planul z trece In planul c. Astfel. Transformare prin inversiune geometrie. 7-27. lui z = reia ii corespunde. - .

d deterrninantul a c # 0. aceasti transforrnare se poate obtine 6d ' prin transforrnirile succesive. y) = O'ecuatia unui cerc In planul z. In exemplele. cuprinzind nu intreg planul z sau ci numai #un domeniu limitat de un contur dat.cind A = 0. fn cazul cind una sau rnai rnulte din constantele a. drep te). . d sint nule. valori constante. In cele ce urmeazii vom examina si alte functii de transformare precum si metode lnai generale pentru a rezolva caztil unor conditii la limit5 mai complicate. 1) Funct ia exponent ialli si f unct ia logaritmicci > c. . d fiind constante cornplexe. cercuri sau drep te (transformarea ornograficii).. care este o rotatie cu ornotetie ~i translatie. Este interesant in aplicat iile tehnice a considera transformarea conformii a unui domeniu intr-altul. . in alte curbe din planul l: cuprinzind domeniul D ' transforma t . D # 0.. ornotetie ~i jnversiune sInt cazuri particulare ale transforrnirii ornografice.cInd A = 0. 6. D trece prin origine. de asemenea.circulari". o dreapti trecInd prin origine se transforrni intr-o dreapti care 5) Transformarea omograf ica (circular&) Z= + c[+d' a . Ea se c bucuri de proprietatea irnportantii . in planul z se obtin snumite curbe care lirniteazii un domeniu D. Aceste curbe vor trece. cercul C" trece tot in cercul C' prin inversiunea 11.i transformi un cerc In alt cerc. Toate functiile de transforrnare prezentate anterior : translatie. De aceea aceasti transforrnare se numegte ~i .date anterior s-au pus fn evidentii citeva contururi sau limite de forme simple (cercuri. de tipul celor'studiate anterior. 7 A 7 7 7 P P Daci se dau lui x . c. o dreapti care nu trece prin origine se transforrni Intr-un cerc I trecind prin origine . Intr-adeviir. z'. respectiv y. in interiorul (sau exteriorul) ciiruia se miscarea unui fluid. 6. cercurile pot degeneia In drepte. 2 fiind variabile cornplexe succesive : Transforrnarea ornografici trece orice punct a1 planului z in planul ~i reciproc. c. Acest cerc trece in alt cerc C" din planul z" prin transforrnarea (7-95) 111. fie C(x. din planu1 2'' in planul z' ~i apoi cercul C' trece de asemenea In cerc in planul prin transformarea I care este de asemenea o rotatie cu ornotetie ~i translatie. rotatie. < < b) Trecerea unui domeniu intr-a1tul prin mij locirea funcf iilor de transformare. ciirora le corespund prin transformare sonformii. Aceasti f'unctie de transforrnare se rnai poate scrie: In cazul general cin. = 0. prin transformarea exponentialii.

In figurile 7-28 ~i 7-29 se reprezintii pentru functia exponential5 curbele care limiteazii domeniul f n planul z cft si transformatele conforme ale lor i n planul c.206 Hidraulica .iq) deci x = sin 5 ch q . = 1[. = ( {. 7-28. inversii functiei exponentiaie. Transformare prin functie exponentiali a unei f f ~ i iparalele cu axa y. in care caz trecerea se face de la plantrl t: la planul z. trece In cercul de raza' p. sin Ech q ices t s h q . 7-29. Transformare prin functie exponential5 a unei fP$i paralele cu axa x . 2j Funcfii trig-onometrice. deci de la domeniile desenate in dreapta la acelea din stTnga figurilor. y =: cos t s h q.1= Dreapta x = x.eleasi figuri servesc ~i pentru functia logaritmicii. c. trece Tn cercul de razd p. . i y = sin (5 $. Fie funcfia de transformare t: == arc sin z sau z - sin . 9 Dreaptn x = x. eXI I = eX2 Fig. + . de lungime infiniti Fig. de lungime semiinfinit2 ilc. (7-97) Se poate scrie: x $.

loviturg de be]-bec" ~i publici teoria acestui fenomen T 1899. Transfornlare prin functii trigonometrice A (c = arc sin z) A In planul Ft~ia cuprinsi Cntre drep tele de mai ios trece Pn elipsa . . . dar mentioniim cii alegind alte funcf i i trigoriometrice de transformare si variind limitele domeniului din planul z se 6btin nurneroase cazuri de rebrezentiiri tn planul <. Fig. r < In planul z Ne limitiim la acest exemplu. n Are mai multe lucriri asupra teoriei curgerii. Prima lucrare de hidrodinamici. formele rationale ale vaselor.Mipcdri potenfiale - 207 de unde. Prima lucrare: .~ continue i studiile. descoperi rnecanismul fenomenului cunoscut sub denumirea de . In 1882 obtine doctoratul cu dizertatia .. care pot f i de folos in aplicatiile tehnice. lucrare foarte bine apreciati.~i aerodinamice I ) Fie functia de transformare: #O ' Jukovski s-a niscut la Orehovo la 17 ianuarie 1847. prin eliminarea lui 5. 7-30). Trimis la Paris s i . spare . 7-30. cu dizertatia .Cinematica corpului lichid". E. in tunelul aerodinarnic Pnchis a1 laboratorului din Moscova ~i apoi fn tunelul de la Kucino. Ciaplighin.Contributie la teoria zborului" In 1890 cu numeroase observatii ~i experiente cu privire la migcarea aripii. c) Functia de transformare Jukovski * ~i studiul proiilurilor hidro. fir5 a piriisi ~i ocupatia de profesor de liceu. in care putea si-gi valorifice rnai bine calititile pedagogice. unele in colaborare cu S. Problema zborului 1-a ocupat in mod deosebit In ultimii 35 ani.1. Tn 1902 incepe a face experiente. A A * N. publicati in 1890...Modificarea metodei Kirchhoff pentru determinarea m i ~ c i r i ibidimensionale a unui lichid" pune bazele metodei retelelor. PlecPnd de la studiul defectirii conductelor de alimentare cu a p i . se Inapoiazi In patrie in 1879 gi este numit in acela~ian profesor de mecanicg la $coala tehnici superioari din Moscova. Studiazi rni~careaapelor subterane. si avfnd pe 3 ca parametru (fig... cu ti tlul . A studiat fizico-maternaticile la Universitatea din Moscova gi a obtinut titlul de magistru In 1876. rezulti: Aceasti ecuatie reprezintg o familie de elipse cu focarele i n punctele &.Asupra stabilititii mi~cirii".In 1885incepe lunga sa activitate didactici la Universitatea din Moscova.A..

vIrtejurile legate". Dup5 1905. se obtine ecuatia unei elipse: Asadar.. Depune o considerabilg munc5 pedagogic5 P institutele de preggtire a ofiterilor de aviatie. 7-31. - . . Jukovski pentru obtinerea profilurilor hidro. de c5i ferate. 7-31).p5rintele aviatiei ruse". 9 = (a - $1 7 sin O.). Eliminfnd pe 0 din aceste relatii. s5 fie recornpensat prin asigurgri de ordin material ~i manifestgri de ordin moral (editarea lucr5rilor.208 Hidraulica Aceastii funcfie este deosebit de interesantii pentru studiul profilurilor si a fost folositii de N. un cerc C de raza a = const cu centrul P origine in planul z trece n Mtr-o elips5 E cu centrul in originea w in planul C si focarele avind semidistanfa = 21 (fig. Ecuatia unui cerc cu centrul in origine si raza a. instituirea unui premiu etc.i sin O). dup5 40 de ani de activitate. iar in 1910 descoperii pe cale teoretic5 profilurile de aeroplan Jukovski. activitatea lui Jukovski In aerodinamicii se Irnbinii tn mod creator cu aceea a 1ui Ceaplfghin. Transformarea unui cerc prin functia de transformare Jukovski In 1904 public5 importanta sa descoperire cu privire la .devotPndu-se noii orlnduiri sociale. Jukovski moare la 17 martie 1921 la USOVO. ? (+ a . de artilerie. E. De~i pasionat de aerodinamicg. Introducind aceastii expresie a lui z in relafia . n Pentru contributia sa la creatiile tehnice este numit in 1911. a decis ca N. se exprimii chiar prin z ca functie de variabilii comblexii: z = a(cos 0 + i s i n 0). In -patru mernorii se ocupii de teoria elicei. Vladimir Ulianov ~i (Lenin).inginer mecanic honoris causa" Dupii Marea Revolutie din 0ctombric a continuat cercetiirile ~tiintifice munca didactic& ~i ... La 29 august 1920. . din planul z. g5se~tetimp s5 se ocupe de matematici (calculul variatiilor). E.rolul circulatiei P portant5".de unde rezultii: * < = (a + $) cos 0 .si akrodinamice. n apoi despre . pre~edintelecomisarilor poporului..(7-98) se obtine: la C= iy = a (cos 0 f i sin 0) f -(cos 0 . Jukovski. 7 Fig. avPnd calitiiti deosebite pentru zbor. dup5 50 de ani de activi tate ~tiintific5 pedagogics.

2) Profilttri aero. - I 9 I + < . un kerc exterior ~i un cerc interior cercului Cb. \Tom reprezenta planele z si '5 suprapuse. n iar domeniul dintre cercul C ~i cercul Co trece P interiorul e l i p s e i ' ~ . Deoarece fnsii la o valoare datii a lui corespund dou5 valori z ( ~acestea seobtin din ecuatia functiei de transformare. c 9 9 . corespondenta nu mai este biunivocii. Daca 8 = const si a = 1. se obtine: 9 c. pe axa realii. Un punct P pe acest cerc are afixa z= ~ ( C O S0 -I-isin 8). 8) si separfnd partea reaiii de cea imaginarii.. Tniocuind in ecuatia (7-98) pe z in functie de (p. Sii transformiim cercul M din planul z cu ajutorul functiei (7-98).pfnii la tiiietura E. se obtine din relatiile (7-99) ecuatia unei hiperbole: c c . Arctll de cerc (fig.la distanta OM = f . din planul z trece in tiiietura Eo in jurul focarelor ~i a axei reale.Dacii raza cercului a = I . obtinut chiar la punctul a) precedent din cerc. de gradul 2 fn raport i cu z).ul generator 0 avfnd r = 1 in placa A f B f = 4 1. 7-32.Placa plan5 este cel mai simplu profil aerodinamic. Profil hidrodinamic in forma unui a r c d e cerc . ' adicii. semiaxele elipsei iau valorile: deci acest cerc C. la razele vectoare din planul z corespund hiperbole in planul care taie ortogonal elipsele (7-100) si sint omofocale cu ele.~i hidrodinamice. 7-32) se obtine din cercul generator M (raza a) cu Oy centrul pe axa. Aceasta inseamnii cii domeniul in interiorul cercult~ Co este reprezentat i printr-un domeniu infinit mic. asadar. Vom ariita citeva profiluri ce se ohtin prin functia de transformare J ukovski : .4 = OB = 1. la o elipsii din planul corespund douii cercuri din planul z. in planul Domeniul exterior cercului C trece in domeniul exterior elipsei E si invers. q = (p -$) I sin 8. Fie 0. I Fig..

pentru motive de simetrie.deoarece inversul lui B ( x = -1) este l2 c2 = .Profilul simetric biconvex Jukovski (fig. astfeI TI=---2 (:: - 9 Din relatia (7-103) rezultl cii TI este pozitiv si pentru valori negative ale lui 8. ale caror coordonate satisfac ecuafia (7-104). Pnsumind transformarea = z (cercul K se transform5 in el insu~i)cu transforl2 marea = -. la distanta m de originea axelor. (-I.O). Fie cercul generator ( I cu centrul M pe axa Ox. le ridiciim la piitrat si apoi sciidem pe a doua din prima ecuatie. a doua cu cos 8.2 pf sin 8 f2 .--1 I si va avea 9 -I centrul pe linia OMB. - = 1 + I +1 2n1 a1 cercului I ' si centrul ( 9 . 7-33). deci din cercul AC'B' numai arcul supe. rezulti: Introducind aceastii valoare a lui sin2 8 in ecuatia (7-102) rezulta ecuafia unui cerc in planul c: Se vede ca acest cerc trece prin punctele A.2 f sin 8. Aceasta din urrnii va da un cerc K f care trece c2 cl prin B . Cercul I(' va rnai tiiia axa reall ?n-Af astfel ca: OA' = Se obtine astfel diametrul BA' siu M ' (fig.. . 7-33). (1. o inversiune. ~i are centrul In punctul 5 == 0. El mai trece si prin punctul C' pe. din triunghiurile OMA ~i OMP avem: a2 = l2 + f2 = + p2 .O) ~i B . P--- ta .axa Oq. 9 Pe de altii parte.Observim cB p se poate elimina intre aceste relatii daca Tnmultim prima ecuatie cu sin O.. Observiim c l transformarea Jukovski [relatia (7-98)J se poate efectua pe cale geometricl. ComparPnd acest rezultat cu expresia lui q de mai sus.ior rispunde solutiei.

Punctul ciiutat este P". pentru motive de rezistentii. hid&dinamice. - 1 Fig./i de bar9 Fig. pentru a evita formarea de 'linii de discontinuitate si vfrtejuri . pentru pile de pod sau pile de baraj (fig. aceste tipuri nu trebuie adoptate intocmai. Totusi. deoarece.i de pod p. Profiluri hidrodinamice practice ale pilelor economic. 7-34). va trebui sii adun. ele putind fi luate ca tipuri favorabile. 7-33.~i~cdri potenfiale 21 1 Pentru a trece un punct P de pe cercul I( iri planul c. sect-iunea orizontalii a unei pile trebuie sii aibii douii laturi paralele de o anumitii lungime si numai la capete trebuie profilate hidrodinamic.l. Profilul simetric biconvex Jukovski Profilurile sirnetrice isi giisesc aplicatia nu numai in aerodinamici ci si la constructiile hidrotehniie. coada pilei nu poate f i atit de alungitl si de subtire. la intersectia cu :cercul K t . 7-34.5m geometric OP cu raza vectoare a inversului lui P care se obf ine conform regulii stabilite pe raza simetricii cu O P fatii de axa reali. de asemenea. 9 . din -motive de o r d i i constructiv si 9 1 profi'l Jukovski' .o.

. A. este cunoscu t i relatia geometric: : Fig. u1 + a2 . cu centrul P cadranul I a1 axelor. Carafoli.. A. SPnt actualmente studiate un numir mare de tipuri de profiluri perfectionate. iar a.care se intilnesc mai cu seami la miscarea apelor subterane . + an = 2% Chris toffel . Daci poligonul este inchis si se consideri c i un observator pareurge conturul poligonului de la A. ducind din 0 razele simetrice OP ~i OP'. punctul P" de pe profilul ciutat. < z2 < . Profil disimetric Jukovski (arip5 de avion) acestea este ~i profilul acad.. < z . 7-35. sint constante reale in numir egal cu numirul laturilor poligonului din planul l: si asezate in ordinea: z. spre A.7-35) ~i fie K cercul transformat prin ' Y. L .. Cu aceasti convent ie. 7-36.obtine fiicPnd se sums OP OP'. ~n care z. Schema la metoda Schwartzh 9 9 */ 0 <F. . c ale poligonului. Printrz Fig..103). pe stfnga.') ' inversiune 'a1 cercului K. formate de cfte doui laturi consecutive 2. .. a sint unghiurile exterioare . independent unul de altul. E.. astfel ca s i riispundi la o serie de conditii tehnice. cu o f a t i inferioari concavi. Pentru a obtine un profil nesimetri'c.i acestei me tode au stal bilit.~ h r i s t o f f e(fig. se ia cercul generator I... . Au t0ri. P baza funcfiei de trans: n formare (7.Constructia geometric5 de la cazul precedent poate fi folositii gi pentru profilul nesimetric..este Metoda ~ c h w a r t z .'///M&.. c i pentru trecerea unui contur poligonal pe un semiplan trebuie folosi t i funcf ia de transformare : c. adici in sens invers miscirii acelor ceasornicului. 1 ' I + d) Reprezentarea contururilor poligonale sau curbe. 7-36).. unghiurile d n t pozitive daci se formeaz5 pe dreapta ~i negative. 0 metodi generali care a dus deseori la rezolvarei exacti a problemelor -de m i ~ c i r icu contururi poligonale . Astfel. 1 ) S-a constatat c i este util a reprezenta pe un semiplan z aria inchis5 intr-un contur poligonal putindu-se reduce prin aceasta un caz complicat de miscare la din planul un caz mai simplu.212 '. A. z2 . Asemenea profiluri se iau ca bazi pentru constructia aripii de avion.. 2.de exemplutn ( n punctul M (fig.Protilul Hidraulica nesimetric Jukovski-Ciapllghin. a z .

dacii z parcurge segrnentul z k ~ k + l pe axa real6 din planul s. prin ocolirea punctelor z. in consecinfii ~i punctul se deplaseazii pe un segment de dreaptii AkAk+.... expresia d c/dz se poate scrie sub forma: P care R este un factor real. z. iar argumentul n este constant pentru fiecare segment zkzkfl de pe axa realii. de pe axa realii prin semicercuri foarte mici. In cazul cfnd unul din punctele zk de pe axa realii este la infinit. iar domeniul interior din planul 1: liisat la stfnga.. Pentru reprezentarea pe un semiplan a1 domeniului afla t la exteriorul poligonului se demonstreazii cii functiunea urmi toare real izeazii . z. 2. . z... iar cel din planul la distanta finitii). iar reprezentarea poligonului se face la scara determinatii de constanta C.. Proprietatea esenfialii este urrniitoarea: DacH punctele z. derivata dcldz se anuleazii si conform.. corespnnzind succesiv virfuri lcr A. c + 9 c . A... .pe cind argumentul punctului corespunziitor scade cu a k . aceastii chest iune i e ~ i n d cadru l din lucriirii Ode fafii.. axa real& punctul descrie conturul pol igonului da t . an* C Se mai demonstreazi in analiza matematicii cii punctului . se va suprima factorul corespunziitor din formula (7-105). . segmentul z ~ ? In + ~ reprezentarea nu mai este conformii.. adicii se reproduce poligonul avind unghiurile exterioare al.aceasti5 reprezen t are : c A 9 . ~ punctele zk . .00. astfel cii poligoanele se inchid (cel de pe axa realk din planul z la -. deci si sensurile de parcurs se menfin.. sint parcurse de un punct z descriind. punc tele z. OC2 . . care reprezin tii. Sii formiim expresia : c Factorii acestui produs se pot pune sub furma: I ' I zk. prin parcurgerea cont urului corespunde semip lanullii deasupra axei reale din planul z.. dar vom indica aceste proprietiiti ~i conditiile in care ele pot fi folosite.Nu vom demonstra proprietiitile functiei c.. care variazii cu pozitia punctului. O k . liisat de asemenea la stinga prin parcurgerea axei reale. Corespondents este biunivoci dacii aria poligonului este simpli. 2. 2.infinit de la din planul z f i coreSpunde un punct determinat pe segmentul AnA. . . A n ale poligonului. . argumentul punctelor zk la trecerea de la un segment la celiilalt creste cu n. Astfel cii. dupii cum z > zk sau < zk.z I ein sau I zk ..z 1 ..

z = . ( z 1 ) celelalte hrfuri se corespund la infinit.1) si A. Curgerea de-a lungul unui fund cu treapta' drepturaghiulard (denivelarea = h) (fig. Facem sii corespundii la punctele A:.1 de unde arch (-1) = in.-. viteza de la infinit a miscirii din v planul 2. +f A. / / / / I / / / / /. formfnd o ffsie 0 la drep tungh iularii.Y Exemplul 1 . . c = 00. Reprezentarea unei semi f i ~ i pe semii planul superior (fig. Poligonul din planul t: forx mat 5 = 0. urmiitoarele douii puncte: z = oo. h . deoarece numai doul puncte Fig. h c = -arch 7e c = C arch z + C'.in care se corespund. 7 = 0din 3 drep tele: fnchide / si = ih se . Formula lui SchwartzChristoffel se simplificii. z =: 1 de unde arch 1 = 0 c = ih. 7-37). + \ Constantcle se determinii prin conditiile de corespondentii : 1: = 0. P toate cazurile. 7-38). / . 2) Aplicatii ale formulei Schwartz-Christoffel. dupg metoda Schwartz-Christoffel finit%: 9 3 < 0' + = . f+-) 0 . Fie .V .se corespund la distanta rior. Exemplul 2. Ap licatiile cele mai nurneroase si importante se vor face la capitolul XXIV. A . Propunem corespondents : A. Reprezentarea unei sernift~iipe planul supe.. = 0 n si z = i . (7-108) z sau z ==ch g 5. A: punctele A. Vom da aici numai cfteva cazuri pentru ilustrarea teoriei . (z = . (2 = ih). 7-37.

df w=---.1 Potenfialul complex a1 curgerii din c). rezultfnd: deci : = - h (Vc2 . 7-38. Curgerea p o t e n t i a h de-a lungul unui fund cu treapta in unghi drept . umdl: : dz Ah 600) At ih v2 # 0 0 .v* 9 1 44 g/2 X Fig. sau Constantele de integrare se ohtin din corespondenfele alese la inceput .--- dz dl: - drdz .Conform formulei lui Schwartz-Christoffel. planul c este: arch de unde se deduce viteza complex5 in planul z : df .

z -+ w deci punctele de la infinit in planurile z ~i se corespund ~i deci ~i vitezele..1 1 1) . e) Mi~careain jurul unor plgci plane. l u l m pe dreapta OA un punct M'. este singular. in punctul 0 este de stagnare. un punct M de pe acest cerc trece T planul fn punctul M ' (fig. Daclicr= functia de transformare devine: Fig.). iar pentru 0 oarecare.8 cii aplicind transformarea: (a.a). V 0. Punind deci in ecuatia (7-110) l.. C M = a . de 9 - - 3) Reprezentarea unui contur pe un cerc: Teorema lui Riemann. = -1. 7.Riemann a demonstrat c i dat fiind un domeniu simpleconex In planul avind ca frontiere exterioare (sau interioare) un contur C. astfel ca O = X = 2 a cos (0 . rezulta relatia ciiutatii: A - Din aceeasi relatie urmeaza ca in punctul A. Probleme de rni~ciriin jurul uneia sau mai multor pliici plane sau prin fantele ce rezultii Tntre pliicile plane au aplicatii numeroase tn tehnicii. Dacg fn locul lui a se consider5 In functia de transformare (7-1 10) miirimea complex2 peia fn care a este modulul ~i se opereazg transformarea cercului de razii a din planul z. corespunzind punctului A: din planul l.a). iar punctul A. avind viteza infinit2 la ocolirea colful~li prag. din (7-109) rezultii cii pentru l. din planul z. . deoarece pentru l.2 ae z (7.aae2ia + fiictnd unghiul a cu axa realii. I. adicii in punctul A. In sfir~it. respectiv B . = 1. A~adar.i0 + .Din ecuatia (7-110) se poate deduce o relatie intre U 9 V Intr-adevar. domeniul se poate reprezenta conform pe domeniul din planul t. deoarece w se anuleazii pentru l. 3 de la art. avind ca frontiere exterioare (sau interioare) un cerc K . A ~ a d a rcercul trece in segmentul d B = 4a.. w+oo. Intr-adevgr.3. astfel. V = oo. reprezentarea unui dreptunghi pe un cerc sau a unei elipse pe un cerc se realizeazii cu ajutorul functiilor eliptice. (c == 1) corespondentul lui A.=%+ (ia)' . 7-39. + w . un cerc de raz5 a din planul z trece Tntr-un segment de dreaptii = 4 1 situat pe axa real5 in planul dacg a este real.Z . solutia problemei se va giisi in fiecare caz special prin metode adecvate. S-a arirtat la pct. pentru z = ih (punctul A. De exemplu. pentru 0 = a ~i 0 = a x . pentru giisirea functiei de reprezentare nu existi i o metodii generalii practicii. omologul sHu M ' parcurge dreapta d B . Curent ocolind o placii fiicfnd un unghi a cu directia curentului Ox 0 7c . 7-39): n < = 2 a cia cos (0 . M' cade Fn A . = w . planul z. Reprezentarea se realizeazii cu ajutorul unei functii unice atit a domeniilor intre ele cit gi a conturului tnsugi pe cerc. aeie Dacii punctul M parcurge cercul. D e ~ problema este principial rezolvatii.

= 0. Dup5 efectuarea calculelor se gisegte c5: + . in virtutea relatiei de definitie: dfldt: = u .! . tintnd searna c5i pe firul' de curent de la suprafata plicii. a ~ e z a t 5 axa irnaginarl a lui <. iar pentru l. Liniile de curent. Presiunea distribuit5 pe placii se obtine cu teorema lui Bernoulli. oo. afar5 de centru $i de rnargini.. $i se pistreazi partea irnaginarii care se egaleazi cu . Vom considers pe acurn ~i migcgrile tn jurul pl5cii: 1) Curent perpendicular pe placi (fig. rezolvPnd rnai intii pe z =. 217 $i cercul trece Entr-o plac5 de l5tirne = 4a. 1: = f iq. 7-40).): Fig. V = 0.Mi@ i potentiale . Curent inconjurtnd o placii 'plana perpendicular5 pe directia lui. avfnd la infinit df . Intr-adevL. Agadar : v= pe toate punctele plgcii.7-40. Fie potentialul complex a1 unui curent T jurul cercului din planul z : n S5 aplic5rn transformarea (7-1 1 1 . deci V = v. . f(l.. La marginilesp15cii. dr De aici rezultl cii viteza V este U g ppentru = f oo. la mijlocul pl5cii. unde C = f 2 ai. . unde vitezele au 9i fost calculate.iv. q variind de la . componenta u = 0. directia axei reale.2a la 2a. Se va introduce deci in membrul a1 doilea din relatia ( 7 1 13.. presiunile p gi vi tezele V Acesta este deci potentialul complex a1 curentului perpendicular pe plac5.. forrnlnd vi teza conjugati . obtinern componentele vi tezei. v .iv. deci in origine exist5 puncte de stagnare ale rnigcgrii.

. Ziirich..7ca sh .cos .a ir) qi f = c p i+ f = 0.o fiqie de liitime L. S-a studiat la 7.vom scrie cii pentru 4 = a (1 12 din deschiderea fantei). fn cazul cfnd un corp solid fix este cufundat fntr-un fluid perfect in mi~care. 0 contributie romineascii in acest domeniu este lucrarea lui D. Se verificg lesne cii pentru x = & a (ti1 planul z) rezultii = f a la extremititile fantei In planul C. tr-un sistem de fante rezulti c5. Pavel *. i n acest scop se va folosi functia de reprezentare: Z 1: . Disertatie.= ch - Cum aceastii miqcare se produce fn tntreg spatiul..sin.Ebene Potentialstromungen durch Git ter und Kreiselraderc'. se obtine. ** ' Hidraulica I - P Se vede c l presiunea maxim5 pozitivri este 0 u2 pentru L d - r) = 0. expus fn paragrafele precedente.6. dupi cum nu are sens fizic nici viteza infinitl la margines pllcii. Curent paralel trectnd prinfecte. prin relatia urmiitoare : f l.ch (7-1 15) L b c a Pentru determinarea constantei .. -d) mi~careade scurgere printr-o singurii fantii de deschidere 2a: 7 = a 1/2 qi devine ..u nnumir arbitrar de fante. -ch . b xa . L C C 9 xrl (7-1 16) sh -cos-x4 =sin. .9. .cos .liiliile de curent f l inconjuri astfel incft Tacele linii care sint aplicate chiar pe suprafata corpului rigid P1 inconjuri pfni se reunesc P span Dorin Pavel. 2) Scurgerea printr-un sistem de fante (fig.cos . = 5 L 8 gi dezvolt5m ambii membri ai relatiei. s i reprezentiirn aceastii miqcare pe .4r * L L L C C In figura 7-41 se d i spectrul miScirii care are loc numai tn interiorul flgiei de litime L. se anuleazii pentru & 2a.oo pentru r] = Z if ixf f . 7-40).2 18 .sin x - Rezulti cii noua miqcare va f i defiaitii i n planul c.a sin x .. deci sin ....sin - ~ r l L xa 'P (I. se obtine spectrul unei misciiri ~ r i n t r . 7-41.3. 1925. * . - 7. Juxtapunfnd figii iden tice. ceea ce desigur nu are sens fizic. egalfnd pirtile reale qi pgrtile imaginare jlntre ele: + + ~4 sin -ch L -. de potentialul complex f .Dacii in relatia (7-1 15) introducem l. Migcarea potential5 prin gritare $i rotoare cu palete a fost studiatl pentru gkirea formelor favorabile pentru turbinele cu reactie. Mi~cgriplane cu suprafete de discontinuitate sau cu suprafete libere Din studiul miscirilor fluidelor perFig.3.

Jukovski. h a i n t e de a se cunoaste cu exactitate iceste fenomene de separare a unei pirti de fluid din fluihul in mi?care generali. In acest mod. 7-42. E. este mult mai micii decit fn realitate. zonii care se consta tii din observarea fenomenelor de mi~careale f luidelor reale. se folose~te numai in aiurnite cazuri. Ploskie zadaci ghidrodinamiki i aerodinamiki. necesitind o cunoastere mai aprofundatii a fluidelor reale. pentru a explica paradoxul Euler-D'Alembert. considerat cii ill spatele corpului se separii o zonii de fluih in repaus. Aceastii zonii de apii moartii nu este complet lipsitii de misciiri. Helmholtz (1868) si Kirchhoff (1869) a. in care suprafefele de discontinuitate ipotetice corespund cu cele reale. T.. Exemple de r n i ~ c i r i plane cu suprafefe de discontinuitate qi explicatia acestor fenomene se va da la capitolele X I I1 ~i X X I 11.a. Sedov. I. fizicienii au imaginat o schemi simplificatii a fenomenului... . fiirii a se dezlipi ~i fiirii a crea o zonii de a p i moartii in spate. ' buie -s i fie pe aceste linii egali cu viteza V. intrucit rezultanta presiunilor fluidului calculatii pe suprafata corpului.stratmi de virtejuri". desi diferitii de zero. insi infinit de apropiate de zona de discontinuitate cii. de tlnde rezultii cii si viteza tre. Levi-Civith S. adicii = presiunea constant5 de la infinit. paradoxul rezistentei se rezolvi numai in parte. * L. cum este cazul hidroglisoarelor * etc. fnguntrul acestei zone viteza este nulii ~i presiunea este egalii cu p.. conform ciruia corpurile i'nconjurate de un fluid perfect in mi~carenu opun o rezistenfii. ci este ocupati de virtejuri ~i este inchisi in limi tele unor . Rezultii din aplicarea teoremei lui Bernoulli pe liniile de curent din masa fluid5 in miscare. 1950. Descrierea amiinunti tii fluid perfect (81 f l u i d real (4 Fig.Migcciri pot enf iale 2 19 tele lui. d e ~ i a fost dezvoltatii si perfectionatii de N. De aceea metoda indiiatii aci. Cum fnsii rezistenta existii si se poate misura prin experienti. . fn conformitite cu acea teoremii (cu neglijarea greutiitii proprii) Presiunea p pe aceste linii de curent nu poate diferi de presiunea p . care se fntinde la infinit fntre douii suprafete curbe ale ciiror urme pe planul de proiecfie au forma apropiati de aceea a unui arc de paraboli. din zona din irnediata vecinitate a apei moarte.suprafete de 'discont inuitate" care sint const i tui te din . Asadar..

De asemenea. care este a priori necunoscutii. Miscarea din zona I are in dlanul z potent ialul complex 9 f . a) Metoda general%. Probleme de asemenea naturii apar in cazul formgrii vinelor lichide la iesirea dintr-un orificiu sau la . sPnt paralele cu axele (fig. a p i moarti (fig.w si OD. a doua constant. de . Dupa cum s-a ariitat. sint formate din doui pirfi. daci se reprezintii variabila complex5 w P planul n u . cp si $ fiind functii de . 7-44). Reprezentarea planului z se face in planul f . Astfel. y. Pentru rezolvarea problemelor cu suprafete de discontinuitate sau cu suprafete libere existi metode numeroase. Putem alege constantele adi tive astfel ca linia $ = 0 sii reprezinte liniile de separatie OD. = OD. in care miscarea se produce intr-un ctmp potential de viteze. ca punct de plecare o bazi de tratare comunii. studiul rni~carilorcu suprafete de discontinuitate zone: zona I. iar modulul este egd cu intensitatea vitezei. o putem alege astfel ca linia a. 7-43. 7-43). + . Daci se reprezintii planul z pe planul f . formarea lamelor deversante. si zona 1 inclusii Entre supra'fetele de discontinuitate si care 1 cuprind. Punctul 0 este punctul de stagnare (sau de impact). = 0 s i treac5 prin 0. Se consideri fluidul separat in dou: Fig.r. la care linia de curent $ 0 se ramificii in jurul corpului. In cazul cind o parte din suprafata limiti este o suprafati liberi. la suprafata corpului ~i segmentul infinit A. spectrul miscirii in conditiile unui fluid perfect se poate afla mult mai exact decit i i cazul precedent. in care zona If din plant11 z este reprezentati fn interiorul tgieturii aplicate dupii axa Op in planul f . w = -df - 7 u . . liniile y=const.oo se compune dintr-un segment y. argumentul siiu este egal si' de semn contrar cu argumentele punctelor din planul z .iv.. ~i $=const. Viteza conjugati se reprezintii deci printr-un vector cu originea E 0 egal si simetric fati de axa reali cu vectorul vitezei reprezentat ~i el in n . Aceste linii. Fie deriva ta potentiallllui complex f: 7 =.v. indicati de Kirchhoff. Schernii la rnetoda generals pentru .220 A Hidraulica . linia OD. cici IVI = Iwl= = u2 v2. confoim figurii 7-44. deoarece suprafata liberi. care au.w. planul w . urme ale suprafetelor de discontinuitate pe planul . poate f i determinati prin calcul.

totodatii. cu ajutorul teoremei l u i Bernoulli.de unde: si dupii efectuarea integralei se separi si se egaleazi lntre ele pirtile reale . si y2 de pe conturul corpului (fig. avind argumentele in planul w egale si de sens contrar cu argumentele 'punctelor corespunzitoare din planul z... Dacii functia V' este cunoscutii. In sfirsit.$i piirtile imaginare. hodografele respective (ale vi tezei conjugate) sint reprezentati prin arce ale cercului de razii V. miscarea se obtine din ecuatia (7-117) prin int'egrare: 9 . A. extremitatea P' a vitezei conjugate descrie tot in planul w o curbii simetricii cu hcd-. ginea atit in planul z c9t si in planul w corespud punctelor de impact. s-a admis c i viteza este cons t a n t i si egali cu V. extremitatea P a vectorului-vitezii ai acestei particule-vector.. observiim cii p u n c h l de la infinit I a1 planului z este reprezentat punctul I pe axa realii in planul w . obtinfndu-se astfel fhnctiile . '7-43) trec E arcele y. D2 din planul z se reprezintii prin puncte corespunziitoare in planurile f si w. Metoda hodografului la st udiul rni~cirilorcu suprafete de discontinui tate A Intrucit pe liniile de discontinuitate A. ca ~i in celelalte cazuri. reprezentatlfn planul w . ' 9 9 - . cu constantele adi t ive . descrie hodograful traiectoriei.MipctSri potentiale 22 1 Cind 0.r-espect ive . 7-44.graful in raport cu axa Oil. Presiunile se calculeazii. Punctele de desprindere Dl. 'iar orin . ~ k c e l ede curbe y.p si +. deoarece viteza P infinit este paran leli cu u ~i egalii cu V. din planul w . si y din planul w. particulii se aflii in miscare pe o linie de curent din planul z. Fig.

ajutaje ~i deversoare.51. si s-a gisi t : 9 * TC E. Calculele sint destul de complicate -9i delicate ~i necesi tii indeminare ~i experientii.0 perfectionare a acestei metode.". Prin metode mu1t mai simple (cu aplicarea teoremei impulsului) se giiseste de asemenea p = 2 . problerna se rezolva mai usor b) Aplicatii. Conditiile la limits fiind astfel inlesnite. este introducerea funcfiei: T t Daca introducem in aceastii relatie pe w sub forma de unde rezultg Insii pe liniile de separatie h.Scurgerea printr-o fantl de liitime constant5 si . ceea ce concord6 perfect cu experienta. XVI) . . Metodele precedente au fost folosite cu succes in mai multe cazuri. $i aceastii problemii s-a rezolvat pentru un fluid flrii a se tine seama de greutatea lui. 7-45. care aratii valori pesteO. iar pe suprafata corpului. dintr-un rezervor de dimensiuni foarte mari E raport cu liirgimea d a ajutajului. lungimea lui fiind foarte mare. 7-45). in cazul cfnd conturul este rectiliniu.. obf inlndu-se atit 1iniile de curent l i ber cf t ~i coef icienti i de contracf ie la scurgerea prin orificii. 1 P= . Scurgerea prin ajutajul Borda (vezi cap. 7-46). Vom da numai rezuItatele pentru cazurile urmiitoare: Scurgerea prin ajutajul Borda.611. V = V . v a l e de sernenea f o r t e p r o p i t 5 de valoarea realii.. = 2+n = 0. 2 T Diferenta se explicii prin faptul cii in practicii nu existi rezervoare de dimensiuni infinite. dec. Y = 0 = const. Se giise~te coeficientul de contract ie - .i X = 0. Se n considerii lichidul flrii greutate (fig. datoritii lui Jukovski si Mitchell. Prin metode elementare (teorema impulsului) s-au g5sit lralori de crdinul Fig. presiunea fuhdului fiind foarte m i d (fig. tiiiatii pe fundul unui rezervor infini t .lungime infinitii.

Scurgerea printr-o fantg de Jiitime constantii ~i lungime infiniti.a in caie condif iile la lirnita se pot exprima-prin relatii matematice exac te si daca ~i ecuatiil'e diferentiale 9 .3. Scurgerea printr-o fanta dintr-un rezervor de lifirne finitii pent^-11 diferite valori ale raportlllui . 7-47).se obtine din formula precedentg: 6 Valorile lui p calculate sint verificate de experienti pina la a doua zecimala.. Pentru alte cazuri studiate si pentru calculul larnelor deversante a se ' vedea capitolul X V I I .Scurgerea printr-o fantii de latime constantii a dintr-unrezerjror de IBtime b (fig.. 7-47. Metode aproximative pentru determinarea mi~ciirilornerotationale A In paragrafele precedente s-au aratat mai mu1te rnetode pentru deterrninarea miscirilor nerotationale. bazate in special pe proprietatile functi ilor anali t ice 'de o variabilii comnlexii si oe orincioiul re~rezentiiriiconforme. 7-46. P 7T in care tg 0 2 - a - 5' Fig.exacieU'in m8su. S-a gBsit prin calcul exact: 1 2 . 'la fundul unui rezervor infinit a Fig.1 -1. Aceste metode pot f i denumite' .. 7..0 ctg 0.10.

nu poate f i giisitii prin metodele cunoscute. 7. . valorile de la infinit ale cimpului misciirii trebuie obtinute pe alte ciii: a) MetodFi graf icFi de compunere a douii migciri (fig. fie P' printr-o metodii mix& Aceste r. .solutia problemei. a spatiile . intilnesc cazuri numeroase cind limi tele unui fluid in miscare sint conturate de pereti sau de corpuri solide ale ciiror forme geometrice complicate nu sint date analitic sau nu pot f i exprimate prin functii simple. .tsv. In asemenea cazuri se poate totusi giisi .B. d i n triunghiurile asemenea PA..intr-o anumitii zonii a planului. fie grafic. rezultii 9 . Este evident cii. din rapoartele: 4 Pe de altii parte. calcule au ca prim obiectiv construirea unei refele complexe ortogonale. Metoda grafici de cornpunere a doug (cpl. 7-48.ajutate uneori de procedee experimentale bazate pe analogii . si PA.948) cunoscute prirl retelele respective :Fig. Calculul a~roximativ efecse tueazii fie analitic.solutii exacte. dacii se fntrebuinteazii metode aproximat ive de ialcul. sau cSnd suprafata liberii a fluidului. in cazul cind ochiuVitezele respecfive se rile retelei sint mici.ale liniilor de curent si ale suprafetelor (sau liniilor) echipotentiale admit . Darcurse in t i m ~ u l6t pe liniile de curent respective a l i celor doug m i ~ c i r i . 4) si (cp. nefiind datii.B. Miscarea migciri rezultantii va avea reteaua A 9 Pentru a compune misciiri le vom construi retelele astfel ca ech idiferentele funcfiilor de curent ale &lor douii mi~ciirisii fie egale: = = const. In praciicii ins5 se . neputfnd construi o astfel de retea pfnii-11 infinit. F i e punctul P prin care trec liniile JCi = C1 ~i $ = C si fie $. . 4). formate din liniile echipotentiale si liniile de curent ale mi~ciirii. obtine cu suficientii kxactitate.

cind conturul dome89 niului rni~clrii este dat. raportul . daci se iaVi($5 1. punct al retelei 6s si 6n fiind laturile ochiului dreptunghiular.a retelei potentiale. Ca verifi'clri. ochiurile retelei sint drep tunghiuri curbilini i asemenea fn toatii reteaua. A~adar. ochiurile retelei vor fi toate drept" unghiuri asemenea. Pntr-un. aceasti din urmii condifie nu este teoretic Indeplinit. BR'. Dacii pe o linie de contur (care este linia de curent) se cunosc punctele de intretiiere cu liniile echipotentiale.Cornparind -cu penult ima relatie.K . se va alege S+ astfel ca. Se alege. coincid cu doi pereti rigizi ai conturului. m fiind un ntlmir Pntreg Viteza in orice punct se obtine din relafiile (7-119). In exemplul din figura 7-49 pleciim de la o linie de potential I care taie ortogonal peretii si difera foarte putin de o linie dreaptii. liniile echipotentiale au curburi mai accentuate. ~i $b = const. Pentru construct ia retelei se foloseste un procedeu de aproximki succesive si urmirind ca liniile cp = const. iar in cazul retelelor din piitrate curbilinii. se va vedea ca si diagonalele'sii se taie ortogonal. sii se taie ortogonal.. se obtine o retea de piitrate curbilinii . 0 este Daci liniile + a -. Pe misurii ce ne depiirtiim de sectiunea I . Tntr-adevir . Debittil care curge intre doui linii de curent * 66 +b ~i +. si = const. Dac5 80 se ia Y = 1.9 6s 8n K.K = const . s i se poatii inscrie In fiecare ochi a1 retelei cite un cerc. fnsi practic. eroarea este micii. Rezultii .const. fiind de ordinul de miirime a1 grosimii liniilor desenate. Aci vitezele sint aproape egale in iectiune. toate la 45" fati de y + A .. riguros.. atft timp cft se menfine . In general. rezul t i : adicg v'iteza punctului P in mi~carearezultantii are directia -diagonalei 8s b) Metoda graficY de construcfie. CB' etc. se poate deduce toatii reteaua in modul urmiitor: se duc diagonalele A A ' :i BA'. dup5 fmprejuriiri.

pe hirtie de calc suprapusi. 7-50. 4 (fig. formeazii astfel piitratele curbilinii A B B. Normalele A. Cu oarecare exercitiu. BB. care fndepline~te.. Metoda grafici de constructie a unei refele potentiale.... In cazuri mai complicate.C.. 7-50). daci se lucreazi cu lngrij ire. 3.In tot planul. unii calculatori capiitii o TndemTnare deosebi t i . Apoi din punctele A. 2.. prin procedee experimentale. cind conturul este dat prin apreciere vizuali. A 7 c) Metoda analiticg aproximath4 prin diferente finite. 7-49. CC. o retea destul de exactii. C' printr-o curbii care este o linie de curent.A. C etc. plecfnd de la ecuatiile diferenfiale ale lui Laplace: Acest calcul este valabil nu numai Pn hidrodinamicri. se obtin rezultate suficient de exacte. respectiv b ~i sii considergm grupa de cinci puncte fnvecinate care fac parte dintr-o retea drep tunghiularri : 0. Se unesc toate ptinctele de intersectie A'.? determini o nouL linie de curent. Se duc normalele AA. 4 Fig. la curba ABC. Fie deci. B. 6y prin can tititile finite a. Schema unei retele drep tunghiulare . Desi ducerea unor drepte la 45' este migiiloas5. ci ~i In toate domeniile fizicii unde exists un d m p potential. Spectru1. Fig. B. ping se reuse~te a se construi o refea care Tndeplineste conditiile aratate.. La trasarea refelelor este de mare ajutor cunoasterea chiar numai a cftorva linii ale retelei. Se . in general. astfel c i pot trage de la Pnceput. etc. BIB. B. 1.unei rni~cgri-plane potenfiale se poate determina prin calcul.A. o rniirirne scalar5 u. duse la curba AIBICl furnizeazii punctele de intersectie A. B'. BCC. restul retelei construindu-se prin procedeul grafic ariitat. se duc iargsi perechi de diagonale la 45" care se Tntilnesc in A...B. iar aceste punct.laturile poligonului ARC. conditia: Sii inlocuim elementele diferentiale 6 x . Cl... C. Ci. trebuie fgcute multe Tncercgri.

elemen tele diferenf iale se calculeazii prin inter. pentru punctele 2' ~i 4' situate la jumiitatea distantelor 20 si 04 se poate scrie: Aplicind un procedeu analog n pentru cazul reprezentat P figura 7-51. 7-51.123) Fig.Mi?cciri potent iale Se poate scrie: Se constati c i ecuatia diferentialii de ordinul 2 se transform5 fntr-o ecuatie liniarii algebrici cu diferente finite.(7.~i extrapolare. a . Au are i n nodul 0 expresia simpl5. cPnd a = b In =h . Astfel. Calculul ling5 conturd care intersecteaze o retea dreptunghiularg . unde reteaua de piitrate este intersectatii de linia C a conturului. se obfin n ecuafii algebrice lin'iare pentru care exist5 metode c unoscu te de rezolvare .cazul unei retele de piitrate. fn figura 7-51. b se obtine ecuatia: d n + (E + 6 (hu3 + "l) 8) (h &) + .: Dacg sInt n noduri. Pentru obtinerea ecuafiilor la nodurile din veciniitatea conturului. . obf inindu-se ecuatii algebrice de tipuri speciale.

h t r . . Oxford. 1955). de aceea se folosesc unele rnetode de aproxirnatii succesive. ca in experienta lui Reynolds.Se obtin prin aceasti rnetodi valorile lui u in nodurile retelei. * Vezi L . Rezolvarea insP a unui nurnir mare de ecuatii liniare prin metodele obiqnuite ale algebrei necesitii consurn mare de tirnp qi de rnuncg. Hele-Shaw Fig.si rnai bine . Southwell. Studii ~i cercetiri de rnecanicri aplicati (Acad. ~elaxatio'nsmethods. Krilov. Metoda d i rezultate cu atit rnai exacte cu cit reteaua de puncte este rnai deasii (cu clt . K . e) Metodii experimental2 : model de mi~care care admite un cimp potential de viteze. I. phiice. Moskva D. V. t d) Metodii experimental5 : model hidraul ic cu trasarea l illi ilor de curent cu coloranti (Pra~iletc.).. prin difuzare. 7-52). R . V. se obtin apoi prin interpolare. Vizual izarea firelor de curent se facg. sau prin plutitori lukinosi care sint fotografiati in termi tent.Miscarea fluidelor vPscoase".. 1940-46. permanganat de potasiu etc. Colorarea firelor de curent cu crlstale de perrnanganat de potasiu 9 I A 9 1950. Priblijeniie rnetoda viqeevo analiza. In afar2 de retele drep tunghiulare se folosesc In anurni te cazuri retele triunghiulare a u hexagonale.o cuvi foarte plati se studiazi miscirile comDuse dintr-un cur& cit mai cristale si solutia colorant5 este antrenati pe oarecare distanta pe firul decurent. P. obtinindu-se astfel si o imagine a cimbului vitezelor. cunoscute sub denurnirea de rnetoda relaxirii * sau . In figurb 7-53 se d i imaginea unei misciri Fig. .pasulU h este rnai rnic). Kantorovici qi V. iar liniile pentru care u = const. 7-53. R. lichidul fiind animat de o miscare laminar% intre doi pereti de sticll foarte apropiati #(MetodaHele-Shaw). Dumitrescu ~i colab. Pentru liniile de curent la suprafata lichidului se vizualizeazii miscirile prin pulbere de licopodium sau de aluminiu. Trasarea firelor de curent dupi rnetoda vizualizatii prin aceasti metbdi.se folosesc ma~inilede calculat.). cu ajut o r d unui numir suficient de mare de injectoare fine din care iese un lichid colorant (fucsini. se amestecii in masa lichidului (fig.. eozini. 7-52. Baza teoretici a acestei metode se va expune -la .

S. Dii metode noi pentru calculul formei suprafetei libere a cursurilor de a p i naturale.A. cea mai interesantii este aceea cu curentul elec. Intrucit in numeroase fenomene din naturii apar cimpur de vectori care derivii dintr-un potential. Public5 (1918-1922) lucrarea fundamental5 : .. Pavlovski. precum ~i de deversorul lateral. un potentiometru 3. Pavlovski)".A.. apoi In 1930 -1931 . N. A A .. lucrare de rnari proportii. aceste tnsugiri au fost puse in valoare gi Pavlovski devine profesor ~i activist pe tirImul muncii sociale. pe care o face cunoscutii In 1931 la Congresul de navigatie de la Venetia gi Conferinta ener getici de la Londra.. un arnpermetru si un voltmetru . Pregitirea sa ~ t i i n t i f i c i fost de inginer de la Institua tul de c i i de comunicatii de la Leningrad. In Crimeea. In cazul folosirii curentului alternativ. sector devenit In 1921 Institut de cercetiri gtiintifice de amelioriiri.D. organizeazri laboratorul de hidraulici gi formeazii renumiti oameni de gtiinfl In hidrotehnici. Electrolitul din cuvii poate fi inlocui t cu o foaie de grosime uniform5 dintr-un material conductor. cimp magnetic etc.f ) Metodii experimentalii ba~atii pe analogia electrohidrodinamicii (N. In 1924 propune o formu15 noui pentru coeficientul lui Chezy. De tIn5r are ocazie s i participe la Intocmirea de lucriri hidrotehnice. douii sine conductoare I si 2. 7-54): O cuvii din material izolant (fig. Tra teazi problema f il tratiei cu ajutorul functiilor analitice gi propune rnetoda analogiilor electrohidrodinamice (E . un circuit care uneste sinele I ~i 2 inchizindu-se prin electrolit si fiind alimentat de o baterie d i cdrent continuu sau de un transformator de &rent alternativ . c). In 1932 este ales membru activ a1 Academiei de $tiinte a U. lucrare cu material bogat gi chiar original. ai c5rei pereti laterali modeleazii la scara geometric5 necesarii conturul misciirii . Aparatul poartii denumirea de E. orjficiul semiinecat 9. sii se construiascii un aparat cu ajutorul ciiruia se pot trasa retelele misciirilor potentiale cu suficientii precizie. dind dovadi de calititi exceptionale de om de gtiintii gi inginer organizator. un galvanometru de zero G si un stil (creion de mital conductor) 4 . In 1937 publicii . galvanometrul este inlocuit cu o cascii telefonici (fig.. G. (adicii electroghidro-dinamiceskii analoghii) si se compune din urmiitoarele parti principale (fig. curent termic. a). Conduce sectorul de tncerciri fn constructii pentru irigarea Turkmeniei . o punte condudtoare intre potentiometru ~i electrolit.HidraulicaU.tric care trece printr-un corp bun conduciitor de electricitate. Se ocupi de probleme din hidraulica construcfiilor.Teoria mi~ciirii apelor din teren sub constructiile hidrotehnice gi principalele ei aplicat ii".Indreptarul hidraulic".a.metoda fragmentelor". deoarece s-a r e u ~ i t . care-9i gisegte aplicare 9i azi. 7-54. In 1924 publici . trecfnd prin galvanometru ~i creionul metalic.Despre mi~careaneuniformi a apelor In teren".S.. Imagineazi pen tru rezolvarea proble melor de f il tratie sub presiune .datoritii & special lucriirilor lui N. In special de irigatii.Despre fil trarea apei prin barajele de pimInt pe fundatie impermeabili". A A A * N. lucrare clasici. A 1 9 9 A 9 A N.R. un a1 treilea circuit care leagii 1 cu 2 ~i cu potentiometrul. continind electrolit. curentul este previizut cu reostaful R.Indreptarul hidraulic". Dupl Revolutia din Octornbrie. in 1 931 . se pot studia miscirile potentiale ale fluidelor cu ajutorul unui aparat bazat pe analogia acestui fenomen cu oricare din urmiitoarele fenomene: curent electric. Dintre toate analogiile. cimp electrostatic. N. intrerup toru] K .) . D.. 7-54. In 1928 scrie . A lisat 100 de lucriri. Pavlovski (1884-1937). In Asia Centrali. G.

un alt 9 A Fig. sii realiziim acelasi raport de rezistente R3/R4ca R. hcerciirn. un curent electric se stabileste fn stratul de electrolit. este supus la o tensiunelelectrici variatii. In acest mod se traseazii o linie echipotentiali. hutfnd vfrful creionului. Misciim apoi stilul In secfiunea transversalii a curentului electric. \ j . (fig. astfel ca galvanometrul sii riimfnii mereu la. Curbele ce obtinem ne ajutii apoi la construirea fntregii refele potentiale cu mult mai exact decit dup2 simpla apreciere vizualii. unde rezistenfele electrice sfnt notate astfel: In figura 7-54./R. pentru care obtinem o alt5 linie echipotentialii. zero. ~i R. deplasiim contactul (3) in altii pozitie. a). i'n acest caz. a este modelat un tub difuzor de o form5 specialii.zerou. instrumentul &at2 . ~ ~ i i s i icu vfrful stilului pe fundul cuvei pentru m a lgsa o urmii durabili. Dacii dorim a construi o altii linie echipotentialii. 0 . Analogia electrohidrodinamici (Pavlovski) curent se stabile~te prin circuitul secundar. trecfnd prin potentiometru. De asemenea creionul 4. asa cii el separii pe potenfiometru dou5 rezistenfe determinate. Presupunem cii fixiirn coniactul C intr-un punct deterrninat. 7-54. tensiunile in 3 si 4 sint eiale si prin galvanornetru nu mai circulii nici un curent . R.Schema circuitelor este redata in figura 7-54. 7-!54.. putind f i rnutat mai aproape de ~ i n a sau I de sina 2. Contactul 3 poate fi mutat fn diverse pozitii la care corespund o infinitate de tensiuni.. Prin includerea circuitului de alimentare se creeazii o diferenfii de potential intre I si 2.

4. Dezvoltarea metodelor generale de rezolvare a misciri lor spatiale si expunerea teoremelor de matemat ic2i corespunziitoare iesinh din cadrul unui tratat de hidraulicii destinat mai ales inginerilor hidiotehnicieni. ~i mi~careaapelor subterane.dU ds Linia de curent.1. problema se c heaml problema Neumann. cunoasterea proprietitilor acestor funcf i i este de mare irnportanfii. Se demonstreazii existents unei solutii pentru un numiir mare de cazuri.A. Pentru studiul mai aprofundat a1 problemelor de sub titlul de mai sus sint indicate lucririle [l]. problema se numeste prohlema Dirichlet. are intrebuintare largii in special in studiul infiltratiilor prin constructii hidrotehnice (diguri. [2]. Functiile care satisfac ecuatia lui Laplace fiind functii armonice. Elementul unei linii de curent = ds Intensitatea curentului: i = c . MIWA RI NE ROTATIONALE T RI DIMENSIONALE 7. miscirile potentiale ale unui ' fluid necompresibil sint guvernate de ecuatia de'continuitate si de ecuafia lui Laplace: In care g. Elementul unei linii de curent = ds Viteza v = ds Fenomen elecfrodinarnic Potential electric U Linie echipotentiali U = const. astfel ca s i ia valori date pe o suprafat. este poteritialul de viteze.G. cap.- - - Analogia electrohidrodinamicii este reprezentatg in tabloul urmiitor : Tablou analogic Fenomen hidrodinam ic Potential de vitezl (p Linie echipotentialg (p = const. X X IV). suprafata liberl sau hidro-izoiatoare (dn 1ds) Suprafata electro-izolatoare linie de curen t (dn ds) (c = coeficient de conductibili ta te) Metoda E. Vom rnentiona c i probleniele de misciiri potentiale se deosebesc fn douii clase.D. considerati regula tii E domeniul misciirii. [3]. vom trata numai citeva exemple care necesiti un aparat mai simplu. baraje) sau prin terenul de fundatie pe sub corpul barajelor (v. pentru rezolvaria problemelor de acest fel. limiti.a normal5 s i ia valori date pe aceasti suprafati. 7. Problemele de misciiri 7 .4.1. daci functia cp trebuie determinatii astfel ca derivata . care apartine n sau este la limiia domeniului. [14]. Generalitgti Dupii cum s-a stabilit la paragraful 7. *lufnd in considerare condif iile 1. DacH se cere determinarea unei functii armonice cp.

se constati cii aceastH ecuatie este verificatg: Ecuatia de continuitate devine In acest caz: .. prin rotirea ty . Suprafetele de curent intersecteazii suprafetele echipotentiale dupii cercurile paralele cu planul xOy. astfel ca reprezent area geometric5 a rnisn cirii apare ca o retea plan2 ortogonali.directia lui I.dz) sii fie nulii. 7.. in special. Curenti cu simef rie axial% Daca axa de sirnetrie este Oz. (7. descriu o . cu centrele pe axa Oz (fig..suprafatii de curent". iar ve = 0. liniile de curent ~i liniile echipotenkiale sint ident ice P planele meridiane. par. liniile de curent. in v. - sau a (-T V ~ )+ (.4. Vi teza unui punct V se descompune . Conditia ca rni~careasii fie nerotaf.plane rezolvate P paragrafele a-nterioare sint exemple de solutioniiri ale -unor n cazuri de deterrninare a unor functii arrnonice de doua variabile. unui plan meridian. dupii axa Oz. surna debitelor care trec prin fetele unui paralelipiped curbiliniu elementar (rdO. .. dupii . 5-3.. De fapt.ionala este: Aceasti relatie exprimii si conditia cii viteza derivii dintr-un potential definit prin: T A Intr-adevgr. 7-55. for0 + mu la (5-7") ] A 9 T Fig. Descompunerea vi tezeloryla migciiri cu sirnetrie axiali . Pentru rezolvarea problemelor la lirni tii. t . si v. introducfnd aceste expresii ale vi tezelor in ecuatia (7-124).alii [ 2 ] .. lucrarea se fundament.ob si.. Ecuatia de continuitate in coordonate cilindrice este [v.123) ~ceas'tii ecuatie se rnai poatepdernonstra punind conditia ca.V Z ) T = 0. 7-55). cu ajutorul ecuatiilor integrale a se vedea lucriirile lui Caius Iac.dr.2.

. astfel ca: 7 7 -.. functia de curent a lui Stokes: 7 Intr-un plan meridian. = 2 x r V d n = 2nd 4. pentru valori diferite ale constantei.Dig -acea. si v. Aceste linii taie ortogonal liniile echipotentiale cp = const.Fig..+ . deoarece din relatiile (7. lntroducind aceste valori E ecuatia (7-124) se obtine conditia de nerotan tionalitate sub forma ecuatiei diferentiale (7-128). 7-56. definite cu ajutorul unei functii Jy.d r- . linii de curent continutein acest plan. ~ c u a t i ade continuitate (7-126) este satisficuti si de valoFile lui v.stii ecuatie diferentiali se obtine functia cp. Schema retelei potentiale a unei m i ~ c h . se poate obtine functia de curent JC. reprezinti. Debitul I P care trece printr-o c ~ r o a n icir.r . curbele definite prin ecuafia Jy = const.dr = r -89 a av d z . din care se obtine Jy. dac5 potentialul de vitezii estecunoxut. Pntr-adevlr : d+ = d4J dz d4J . E care d n este distanta intre n doul lirlii JC ~i JC d+.125) ~i (7-127) se obtine conditia de ortogonali tate r Fluxul care trece printr-o coroani circular5 elementarii de raz5 interioarii r gi litime PP' = dr este (fig.i cu simetrie axial2 cularii de raze ri ~i rk este: + / In sffrgit. 7-56):' dQ = 2xrdr v. din relatiile (7-125) ~i (7-127).

Acest curent poate fi folosit la darea formei tubului de aspiratie a1 unei turbine. M i ~ d r iin jurul unor corpuri de rotatie 9 Metoda compuneri i izvoarelor s-a folosi t ocazional in cap i tolele precedente ~i mai ales la misciiri plane potentiale. cu un sistem de izvoare. altele negative. v. deci originea este un punct de stagnare. Aplicatii importante ale acestor mi~cgrise intflnesc la tuburile difuzoare ~i la rnivarea unui fluid uniform ~i paralel in infinit. Solutia generalg a mi~ciirilorpotentiale cu simetrie axial.. a fost d a t i sub forma: T care primul factor este: n iar factorul a1 doilea: F2 = JO ( K r ) = 1 - Y2r2 22 + *K4+ 2242 l(6re 224262 + . 7-57.3.. Funct ia de curent JI se determinli cu ecuaf ia (7-129) sau cu ecuatia (7. = 0. pentru a inlocui corpul solid de rotatie. r = 0. Astfel: de unde: Fig.130). 7-57) este mifcarea a1 cgrei potential de vitezl este: Se observi imediat cii functia cp verificii ecuatia de continui tate (7-126). Metoda a fost folositii pentru prima oar5 de Rankine. Misciiri datorite unui sistem de izvoare. = 0 . functie Bessel de prima specie. unele pozitive. fn jurul unui corp solid fix care posed5 o ax5 de simetrie coinciztnd cu direcfia generalii a migclrii fluidului [l]. Se observii cii pentru x = 0. gradul zero. ZJ.4. in jurt~!cgruia curge fluidul.' astfel fnctt suprafafa de separatie care se forrneazii in jurul acestor izvoare siifnchid5 o zonii care sii ia forma corpului solid y . in cazul m isciirilor tridimensionale.Un exemplu sirnplu a1 unui curent potential cu simetrie axial5 (fig. Curent cu simetrie axial5 ciilre un plan de oprire Liniile de curent din planele meridiane sfnt deci hiperbole de gradul trei. 7. I( putfnd fi un num5r real sau imaginar.

revine la 2 o raz5 OP care face unghiul y cu axa 02. care sint razele ce ies din 0.= cos = const. Intrucit problerna direct5 este mai totdeauna foarte'dificili. (fig. 7-58) cu axa Oz: Conditia ) C = const. 7-59. De zceea vom considera rnai departe citeva din cazurile cele mai caracterist ice. + Q ~i .0. respect' .* Fig. considerind o serie de cazuri particulare ale unor sisteme de izvoare care ar putea constitui solutii apropiate de solutia problemei directe. Izvor reprezenta t En coordonate cilindrice ' Fig. 4 i . z) f a t i de centrul 0 de la jurngtatea distanlei. Pentru ca liniile de curent ale fluidului in infinit sii nu fie alterate. 0. 7-58. este necesar ca suma debitelor izvoarelor pozitive si negative sii fie nulii. Cunoa$ern deja potentialul de viteze in cazul unui izvor pozitiv Q: + Liniile de curent. adicii : Q CP=4v 47% 4xp. avfnd debitele tiv 0.Q in punctele O. In coordonate cilindrice Potentialul de vitezii se obtine prin insumarea potentialelor celor dou5 izvoare. Pereche de izvoare. se studiazi problema inversg.. introducind coordonatele cilindrice ( r . adicg punctul IP se afli pe b) Pereche de izvoare.dat. a) Izvor pozitiv sau negativ. se obtin cu Lajutoru1 ecuatiei (7-130) pentru care s-a ales un sistem de coordonate cilindrice (fig..: . d sau. 7-59).

10-b). +4x Q (COS y1 . . -cos y2). 9 - p ..3. . Apoi - . ~i obf inem lini ile de curent reprezentate in semiplanul superior a1 figurii 7-60. 0. v - c) Dublet.236 Hidraulilca Liniile de curent 4 = const. . pentru fiecare izvor..C1 de la punctul b) precedent: - y si y fiind unghiurile cu axa Oz a razelor vectoare p . expus5 la 7. Fie 2a distanta dintre izvoare gi V . raze iesind d jn O1.Q a ~ z a t i iTntr-un curent parale1 + Mivcarea f i ind axial-simetricii putem construi liniile de curent dintr-un plan meridian zOr prin metoda insumiirii grafice a cimpurilor scalare.viteza uniform5 a curentului. iar ale mi$ciirii paralele. considerind pe Q suficient de mare pentru ca produsul2 a Q sii tindii spre o limi tii finitii M i se obtine miscarea produsii de un dublet. Dacii facem pe a sii tindii ciitre zero. t d) Pereche de izvoare +Q. .. I Fig. respectiv 0. sint.a functiilor cp si .COS y 2 ) . (7-1333) Q . 7-60. . -Q asezatii intr-un curent paralel. uniform.pentru a + 0 . Pereche de izvoare Q. dirijat in kensul lui z negativ. de curent: Q z+a Z-a . 9 7 A In care p = \Ira + z2. Potentialul de vitezii si functia de curent a l t acestei misciiri se obtin prin trecerea la limitii . InsumSm mai intii cimpurile izvoarelor O.1 2 r2V.(COS y.. A ) - 4 . drep te paralelecu axa Oz. caracterizat printr-un moment M. . Functiile rp ~i se obtin prin suprapunerea mi~ciirilorcomponente: +=-. Liniile de curent ale izvoarelor sint raze. . . Insumind valorile lui JI peiltru ce1:e douii izvoare f Q rezultq funciia.

a pentru zona din dreapta a ovalului.v . a ecuatiei precedente dii punctul B . ca ~i in cazul problernei precedente.. 7-61. p.co A ~i B co. deoarece PQ dz = 0. B w si suprafafa ovalii A C B D .Ensurniirn acest cirnp cu cirnpul miscirii paralele si obfinern liniile reprezentate in semiplanul inferior. Prin schirnbarea sernnelor la z. Curent paralel in jurul unei sfere (fig. Ridiicina realii z = 2. dP P Mr2 (7. deterrninii pozitia punctelor C si D de pe axa Or.r2 2 Componenta radial5 gradient a1 lui cp: 89 . = a". Din ecuatia (7-136) rezultii prin derivare: 9 + 9 In care p. Dublet a ~ e z a ttntr-o rni~care paralelii (curen t paralel in j urul sferei) Se vede cii ve = 0 pentru: P" = 2x v- ..z+ Mz 47cpS # cu p = + r2 +z-- 1 v. rezolvatb. e) Dublet agezat intr-o migcare paralelg. 7-61). Cu alte cuvinte.w A .. rezult5: dp / . = 0 pentru r = 0. dii pozitia punctului A . intrucit viteza cimpului pe aceastii suprafati este tangentialg.139) 4xp3 a vitezei vp se obtine ca + M 47cp3 dz dp 3Mz 4c * 7p .+ dz ve=-dp dp dz z Cum .p sin y. Punctele A ii B rezultii din condifia v. dacii fn ecuatia cj. Putem calcula viteza pe suprafata sferei ~i distributia presiunilor... se obtine o altii ecuafie a ciirei riidiicinii reali 2 = z. . Adici sfera cu raza p = a este o suprafatl de curent. Suprafafa ovalii obtinuti teoretic este o forrnii hidrodinamicii a unui corp. p2 = z . Vi teza se reduce pe suprafata sferei la vi teza tangentialii v y tn planul meridian. = 0 se ia z = 0. Tn ecuatiile (7-139) se poate pune in evidenti raza a. se obfine o ecuatie in r care. Din ipectrul misciirii se constatii cii suprafata de curent cj. Astfel: + + n Liniile de curent sint redate in figura 7-61 P dorneniul exterior sferei. = O este format5 din segrnentele he dreaptii . Functiile cp ~i ale mi~ciiriislnt in acest caz: + + cp=v. suprafata de curent = 0 este reprezentati de sfera cu raza a ~i segrnentele . y fiind unghiul lui p Fig. .cos y.. Din relatia (7-140) ~i tintnd seama cii z = p cos y ~i . In sfirsit. = z a. ~i p2 in ecuatia (7-138).

V = 0 . Izvor liniform f) lzvoare distribuite dupg o Iege oarecare. adici pe suprafata sferei: v = -.ci pentru z = 0.. v.. adici distribuite de-a lungul unui segment a1 unei linii drepte sau curbe..112 - iar presiunile cinetice minime (depresiuni) in punctele C si D : Spectrul mi~c5riifiind simetric fat5 de ambele axe de coordonate. adicB P 2 = P r = 0 (paradoxul Euler-D' Alembert demonstrat anterior pentru un corp cilindric). Distributia presiunilor unui curent paralel pe sferg Fig. V = V. In care introducind pe V2 din formula (7-14 1) se obf ine: In figura 7-62 se d 5 distributia presiunilor pe sferi a acestei rni~ciria unui fluid perfect. Din formula anterioari rezults c l presiunile cinetice maxime se produc in punctele de stagnare A ~i B: .A 738 - Nidraultca Pentru p = a. 7-63) cu legea de distributie q (e) .-adicii distribuite pe o suprafatii P interiorul unui contur dat.3 V q . Izvoarele pot f i linifornze. sau supcrficiale. sin y 2 3 -2 Presiunea pe suprafata sferei rezul tii din teorema lui Bernoulli : Rentru r = 5 a. 1 Fig. 7-63. n Potentialul de vi tezi se calculeazg i n cazul izvorului liniform (fig. 7-62. rezultanta fortelor de presiune este nuli.

M i ~ c d r i potenf iale 239 iar Pn cazul izvorului de suprafatl: g) Mi~careain jurul corpurilor de rotatie. Fig. Functia de curent pentru izvorul pozitiv Q este. avTnd forrna unei aeronave dirijabile foarte fuzelate. Fuhrmann. impreuna cu o m i ~ c a r euniform5 parale15 de vitez5 V a . cazul cind priri cornpunerea unui izvor punctual +.Q: Se glseste prin integrare: Functia de curent rezultanti este: .Q in punctul 0 cu un izvor liniform de debit . d u p i G. Folosind rnetoda lui Rankine rnenfionati la inceputul acestui paragraf au fost obtinute mi~cgrile potentiale E jurul unor forme numeroase n de corpuri avind o ax2 de rotatie. 7-64. se obtine o suprafats de separatie inchisi. Mi~careaPn jurul unui profil aerodinamic (form5 de rotatie) D6m ca eremplu. intr-un curent paralel la infinit. conform forrnulei (7-132): Pentru izvorul distribuit .Q distribuit uniform pe segmentul OB.

conform teoriei expuse. Lungimea totali a carenei este . experientele au dovedit o coincidenti buni a curbei distributiei presiunilor reale cu curba distributiei presiunilor calculate ca fluid perfect. Lungimile a ~i b se determini prin conditia c i vitezele in punctele A gi B' sint nule dpuncte de stagnare). iar in partea inferioari liniile de curent ale migcirii rezultante In jurul corpului de rotatie.Suprafata de rotafie care incliide sistemul de izvoare este: In figura 7-64 se reprezinti in semiplanul superior liniile de curent numai ale sistemului de izvoare. Intrucit aceasti forrni subtiati spre pupi permite curgerea fluidului In j urul corpului fgri desprinderea gi f i r 5 formarea de virtejuri mari.

~ d e s t ecomponente sint: 9 7 .curba tangent5 la vectorii G . Anafoarele din apele curga toare.area fluidelor reale. -. a1 ciiror calcul este dat in capitolul I X .4 s-au defini t conform formulelor (5-1 1) componentele vi tezei de rotatie G . misciiri turbionare). Ecuatiile unei linii de virtej sint: . au nevoie de preciziri si complet5ri. ia deplasarea fluidului prin miscarea unui corp solid si chiar la miscarea unui fluid in jurul unor profiluri curbe.Capi tolul VI I I Migcgri potenfiale cu virtejuri De cele mai murte ori. care apoi. continue. Linie 'de vtrtej. dar particulele sale vor putea Ti animate de misciri de rotafie (miscare de virtej. rni~cirileiluidelor reale sint insotite de mi~c5r-i de rotatie ocazionate de aparitia unor fire de virtej. Originea virtejurilor este in general in discontinuititi ale conturului. la muchiile unui orificiu. Aceste misciri poten'fiale cu ~~Trtejuri cteeaz5 un tip special de rezistenfe. 'datorit5 interventiei unor forfe de frecare chiar fdarte mici.. din care unele a u fost cleja introduse. tromhele din atmosfer5 sin t tipuri de virtejuri de mari proportii.prin analogie cu liniile de curent . 1 Intensitatea vitezei unghiulare a virtejului este: Se nume7te linie de virtej . vectorul-vi tezi unghiularii care caracterizeazi miscarea de rotatie a particulei iluide in jurul axei instantanee de rotatie. La paragraful 5. Astfel. Urmgtoarele notiuni.are constituie acea curb%. vedem apirind virtejuri la nluchiile unui corp aflat intr-un fluid in miscare. aplicati la un moment dat. se descompun in numeroase alte virtejuri care se propagi in intreaga mas5 a fluidului. i n punctele c. ~ l u i d u ise va considera perfect: deci fir5 se lda in kalcul pierderile de energie prin irecare. In acest capi to1 se studiaz5 un model de miscare intermediar intre miscarea potential5 si misc. ale vitezei sau ale presiunii.

8.2.du -1 ud (dx ) .. derivata va avea expresia urmiitoare: A deoarece . dacii nu intervin alte forte exterioare decit cele masice care derivii dintr-un potential uniform". Sii consideriim o curb5 fnchisii. aria unei secfiuni drepte normalii pe virtej. circulatia de-a lungul unei curbe inchise fluide s< mentine constant2 in 'timp. ins5 de lungime indefiniti.- Ydy 4-Zdz) - 1 - P ( z d x d (F)} . Intensitatea virtcjului. Dacii se consider2 o curbii inchisii si liniile de virtej care trec la un moment dat prin toate punctele care apartin acelei curbe.d x f u d u . Tub de virtej. care se numeste . Dacii conturul curb se restringe pin5 ce inchide o arie infiiit micii. 9t Intrucit coordonatele x .nx A d df du dt .. formatii din particule de-ale fluidului care se miscii o datii cu fluidul (deci o curb5 fluids) ~i sii scriem derivata fat5 de timp circulatiei I?. cu d 2 rezul ta : dp + -dy + 2 dz) -1dy dz dt (Xdx .CLI expresiile dt din ecuatiile diferenfiale ale mi~ciirii unui fluid perfect: si inlocuind paranteza a doua 9 v2 .2. TEOREMELE PRlNClPALE ASUPRA VIRTEJURILOR 8. limitat.1. z ale unui punct de pe curba fluidii variazg cu timpul. spatiul cuprins in tubul de virtej se cheam5 f i r de virtej".Lagrange A Intr-un fluid perfect si incompresibil in miscare.Suprafat6 de vErtej se numeste acea suprafatii care este tangent5 la linia de virtej care trece prin orice bunct a1 ei. Se numeste indoi t u l produsului dintre v i teza unghiulars w ~i S . y.(11 dx) = . dt df du - Inlocuind sub semnul integralei (8-4) pe dv - dt ' dt ' si dw . consideratii Fntre douii puncte ale acelei curbe.tub de virtej". se formeazii o suprafatii care inconjurii o infinitate de linii de virtej fntr-un spatiu tubular. Teorema Thomson. Fir de virtej.

apare ca o generalizare a teoremei mult mai vechi a lui Lagrange. Aceasta teoremii. termenu1 a1 doilea devine deci: * P y Prin ipoteza. presiunea p si viteza V sint de asemenea functii uniforme. iar a doua parante25 fiind diferenf iala total5 a presiunii. atinge vitezii suficientii. daca o aripa Fig. dacii densitatea este functie numai de presiune si dacii la un moment dat vi tezele intr-o port iune a fluidului derivii dintr-un in orice alt moment ele vor deriva din aceeasi functie de potential". . formindu-se un virtej I? (fig. potentialul C! este uniform. f r freciri. s-a demonstrat ca dacii forfele sint conservative si fluidul se gasea la inceput in miscare fiirii virtejuri. Teorema lui Thomson poate fi folositii si in miscarea fluidelor reale. ca circulafia in acest spatiu s i fie zero. ... ca in starea initialii. prima paranteza devine . trebuie.U.in multe cazuri de aparifie a vfrtejurilor. se mentin in general un timp scurt. 8-1. de unde rezultii: I? = c. De exemplu. dupii &re dispar. p&tru intkvale de timp scurte. Intr-adeviir. pe cind in fluidele reale observate exist% forte tangentiale care irineazii vir tejuri le. feorema lui Thomson pare in contradictie cu fenomenele observa te P legiiturii cu durata virtejurilor. fluidul se dezlipe~te la spatele profilului. inchis fntr-o suprafat5 C. astfel c i sii cuprindii atft profilul aripii cit ~i virtejul din spate. Aceasta se explic. prin faptul cii virtejurile considerate Pn aceste teoreme a u loc intr-un fluid perfect. ins. Dacii acum consideram misciirile fluidului Pntr-un spatiu mai mare. cauzeaza descompunerea lor in a1tele mai micii pin8 ce nu mai pot fi constatate.Dacii fortele exterioare derivii dintr-un potential . stabilitii in 1927. miscarea va continua d f i e fiirii virtejuri . conform teoremei lui Thomson. care n apar la un moment dat. Ea 4 permite a da explicatii calitative. iar daca mi~careaavea virtejuri.onstanta in raport cu timpul.intr-un fluid perfect supus la forte masice care derivii dintr-un potential. . 8-1). Deci.. astfel c5 derivata circulatiei iAtegratii pe o curb5 inchisii se anuleaz.. care exprimii cii . circulatia lor se va menfine constant. se constatii cii virteiurile. Schemii la teorema lui Thomson asupra circu~atiei de avion.. cPnd efectele freciirilor sint neglijabile. pe cind dupii teorema lui Thomson ele ar trebui sii fie nedestructibile.dU. avPnd un profil disimetric si pornind din repaus. ele nu vor dispiirea.

conform ecuatiei (5-25). Pentru un tub de virtej de sectiune finit5. 1880-1905.Aceasta inseamnii cii o datii cu formarea virtejului I?. . Prin def ini t ie. formulind ecuatiile diferentiale ale m i ~ c i r i ifluidelor vtscoase. deoarece fluxul de virtej care trece prin Fig. apjruta fn 1858..8 s-a demonstrat teorema lui Stokes sub forma cea mai genera 15 .Schema la teoremele lui Helmholtz asupra virtejurilor matematician qi fizician. cind conturul este mic si inchide o suprafafii elementarii dS. cercetiri experimentale F optics asupra f luorescentei. A elaborat n teoria absorbtiei luminii.2.8-2. Profesor la Universi tatea din Cambridge de la 1849.dS. niscut in Irlanda in 1819. i n hidrodinamici a descoperi t teorema care-i poarti numele qi care are aplicatii qi in electrotehnici.I?. 7 A + 2 9 se poate deci scrie.. Mai intii observam c5 circulafia de-a lungul unei curbe inchise. A ficut cercetiri asupra ecuatiilor diferentiale gi integrale.2.Circulatia vitezei pe un contur inchis este egall cu fluxul rotorului vi tezei care striibate o suprafati sprijinitl pe acest contur". a contribuit la studiul fluidelor viscoase. on fiind proiectia vitezei unghiulare w pe normala la suprafata dS. din ecuatia (8-6) se obtine prin integrare : adicii circulutia pe conturul ce irzchide suprafafa transversalii S. Stokes. introducind o notiune nouii. aceas'tii expresie se nurne~tesi intensitntea zfirtejului. de asemenea. mort la Londra In 1903.Despre teoria \rirtejurilor". G.a. = 2wdS. intensi tatea virtejului. astfel ca suma lor sii fie nu!ii. legea ciiderii unei sfere intr-un lichid viscos 9. Am viizut la paragraft11 5.2. = 2w. Inti ia teoremii a lui Helrnholt-z.4 cii vi teza unghiu1 larii o a misciirii de rotatie a particulei este .3. Aceastii teorernii va f i formulatii putin diferit. normalii pe axa tubultli de vfrtij: dl? = rotVdS. 9 8. se formeazii o miscare in aiurul profilului a ciirui circulatie este . Teoremele lui Helmholtz Teoria virtejurilor se bazeaz5 pe trei teoreme publicate de Helmholtz In lucrarea sa . este egald cu fluxill rotot-uiui virfejului. Teorema lui Stokes* In paragraful 5. . (8-6) Ultima form5 a membrului a1 doilea corespunde unei secfiuni elementare d S orientate oricum. Operele sale sint adunate in publicatia: . 8.Mathematical and physical papers".rot Vsi. descris5 pe o suprafafa de virtej (deci ~i pe suprafata tuhului de virtej) este nula.. * G. Intensitafea la unui tub de v%rtej un moment dat este constantc de-a lungul tubului.

in curbele . conform teoremei lui Stokes. Aceasti circulafie . cum flux111 prin peretii laterali este nul. intr-adevir.a). a acestei teoreme este cu privire la forma unui tub de virtej. (fig. 8-3.are contureazi sectiunile S. S rot V = I'. 8-2). -.aceastii suprafafii este nul. Se formeazii un contur inchis acdabefba aplicat pe suprafata tubului de virtei. 7 .n 9 9 .tub de virtej inelar. = adici: I~ztcnsitafenunui tub de virfej este consiantii de-n lungul fnbului. considkrind portiunea din tubul de virtej limi tat5 intre secfiunile S. . tubul de virtej nu poate f i terminat in masa lichidului. Sii considerim acum sectiunile transversale S. deci circulatia de-a lungul se poate ins5 descompune. 9 - u ?- (4 (6) Fig. rot V. si S.tub de vPrtej ale ccirui capete se sprijinii pe suprafefele limit5 ale domeniului f l ~ ~ i d u l u i pereti sau la suprafata liberii a unui lichid. si S.rab. = I?. De aceea se infitiseazii numai urmatoarele forme posibile ale tu6ului de virtej: . rot V . Ynsi. + -[r2 rba .. la capiitul s i u . . 8-3. Forme posibile ale virtejurilor I' ar f i nu1 si deci1n-ar mai f i constant.. dat fiind cii vectorul Q este tangent la o astfel de suprafatii in orice punct a1 ei. si S. I'. . rezulti S. Intr-adevir. deci I'. si S. cici.I ' si I?. 8-3 b si c). fiind circulatiile pe curbele ce contureazii suprafetele S. printr-un tub de virtej si s i facem o tiieturii infinit de ingusti d u p i liiia de virtej ab.S . 0 consecint5 important. in f e l d urmitor: 7 7 A Insi rl $ rab rba = I' = 0.=:= 0. (pe fig. adici un tub ale cirui linii de virtej sint curbe inchise (fig.deci I'. deoarece intensi tatea virtejului este constanti. Acest rezultat poate f i obfinut si din ecuatia de continuitate a cfmpului rotoric (5-15)..tub de virtej de lungime infinitii. acestui contur este nuli.

s i se invirteasci o roatg de ventilator aspirator cu axa verticalii (N. acest vector fiind tangent la suprafata Z. unde presiunea este sub presiunea atmosferici. fiind format din aceleasi part icule. toare.. De asemenea se fntilnesc in Fig. Asadar.ciclonfidin meteorologie. . liniile de virtej ale tubului se conservii. . si X.. Ia oarecare inilfime. Sii consideriim acum o linie de virtej L la momentul t. conturul C se deplaseazi in C'. E . iar tubul de virtej nu se destramk Si consideriim pe suprafafa lateralii C a unui tub de virtej un contur inchis C. conform teoremei lui Thomson. A doua teoremii a lui Helmholtz: Dacci fluidul ideal este supus numai la forte masice derivind dintr-un potential uniform. previzutii cu un orificiu.246 Hidraulica Virtejurile inelare (fig. Tromba poate fi usor produsi experimental. dupii cum s-a ariitat la teorema precedentii. In consecinti.car6 se intersecteazii . Virtejuri inelare atmosferi sub forma unei coloane verticale de aer care se deplaseazii.n astfel de virtej se formeah deasupra miirii. in atmosferii. dupii cele aritate anterior. unde de obicei poartii numele de viltori sau de anafoare. care este deci o supraf a f i de virtejuri. .anticiclonul" este o zoni cu presiune mare. 8-4. fluxul vectorului virtej care trece prin C' irebuie s$ fie nul. suprafata C vor forma la timpul t' o supraiafii 2'. Acest tip de virtej se poate produce experimental cu ajutorul unei cutii cu fum. Pe uscat. punind heasupra unui vas cu apii. printr-un orificiu. circulatia se menfine constantii in timp . C . oricit de micii ar f i aria inchisii de C'. Acest ui t im fenomen se va explica in paragrafele urmii. rezulti c i part iculele ce forma. prin care se intelege o zoni atmosferici cu presiunea scizutl .. si ast fe! apa este ridicati la mari inilfimi (tromba marini). Ea poate f i privitri ca ficind parte din douii suprafete de virtej. . este nulg la un -moment dat t. deoarete componenta normal5 pe suprafati a vectorului virtej este nulii. fumbl este expulzat sub forma de inele-virtej care se indepiirteazii de cutie si totodatii se expandeazii... apa este absorbiti spre nucleul . Jukovski). 8-4) se produc la trecerea unui fluid dintr-un vas intr-altul sau. Cind . toate punctele de pe C' sint astfel cii firele de virtej sint tangente la aceastii suprafafii. Cum conturul C este oarecare. ciclonului. mai ales dacii muchia acestuia este ascutitii. IJa momentul urnlitor t'. Pe de altii parte. ea va f i nu15 si pe conturul C'. si prin urmare interse-cfia !or este tot o linie d e vfrtej. deci cum circulatia pe conturul C este nulii. * S i nu se confunde cu notiunea . Apiisind scurt si intermitent pe peretii cutiei. Virtejurile de tipul a1 doilea se intilnesc foarte frecvent i n apele curgiitoare. ciclonul absoarhe corpurile solide de la suprafata piimintului si le antreneazii la iniltime. A 7 de .. Circulatia de-a lungul acestui contur. aceste suprafefe se menfin tot supra fete de vfrtej si la timpul t'. rotindu-se in acelasi timp in jurul axei sale (ciclon*).

structuri care-si piistreazii individualitatea. Lucrlrile TAGHI. (8-7) Fig. ce-i drept.3. * ** . ins2 nu indefinit. amortizindu-se in cele din urmii prin efectul rezistenfelor de viscozi tate *.. dacd forfele exterioare derivti d intr-u n potential ~i densitatea n fluidului este functie numai de presiune. 84. pe care nu o vom demonstra aici : 6vi = A 4nr2 r sin a dl. Teorema a 111-a a lui Helmholtz: Intensitatea unui tub de iirtej se mentine constantti S t imp. fiind format2 din aceleasi particule si deci Psi pistreazi individualitatea. avPnd intensi tatea : Acest element de virtej induce fntr-un punct oarecare M din spafiu o vitezl care se calculeazl prin analogie cu formula lui RiotSavart din electrodinamicii **. INFLUENTA VTRTEJU RILO R ASUP RA FLU1 DULUI INCONJURATOR 8. 8-5. 8-5) situat intr-un fluid in care existi un c I m ~ DOtential de viteze. J 9 A 8. Nekrasov . vol. Teoremele lui Helmholtz sint valabile numai in cazul fluidelor ideale. pentru un observator cu capul spre virful vectorului-virtej. se constati c. In cazul contrar. nu pierde ~i nici nu cis1igii substanti. I.potentialului de vitez5 indus de vlrtej.5 virtejurile sint. Vitezele induse de un fir de virtej de o formi oarecare. Vi teza indusl de un vir tej oarecare In aceastii formulii. Aceasta rezult'ii din teoremele precedente ~i din teorema lui Thomson cu privire la constants circulatiei.intensitiitii curentului electric qi cfmpul electric . lipsite de frecare si sub actiunea unor forte derivind dintr-un potential. Vezi A . Firul de vPrtej este analog conductorului electric. 8vi este partea de vitezii indusii datoritii elementului de virtej d l .Astfel s-a demonstrat cii fiecare linie de virtej se deplaseazii in spatiu. deci fire de virtej. a este unghiul razei PM cu direcfia segmentului dl luatii astfel ca sensul de rotatie a1 virtejului sii fie invers sensului acelor ceasornicului. Formula lui Biot-Savart Vom considera mai int ii vfrtejuri de o sectiune transversalii infini t mici.Difuzarea virtejului". Si consideriim fn punc'tui P un element al firului de virtej de lungime dl ~i de sectiune d S . el nu se destram2.3. Consecin#a': Un t u b dk virtej fiind' lirnitat he linii de virtej i ~ va conserva i ~i el individuali tatea.1. Dbserva#ie. Fie un singur fir de vfrtej de o formi oarecare (fig. intensitatea vfrtejului . ci ele se difuzeazii in masa fluidelor inconjuriitoare.

L 4xa 1' S:: sin a tim = Fig. produc forme mult mai violente de b) deasupra m5rii 3 3 - 3 .cr2 9 lb 9 = 0. a. Tromba: tilor Alegani si Stincosi din S. 7 y - 180" Pentru un semifir infinit. X. In regiunea munFig. 8-6. se obtine: cr. Vi teza indusi decun yirtej rectiliniu A -(cos m2 . astfel c6 in ' interiorul virtejului sint absorbi'te tot felul de corpuri solide intilnite in deplasarea orizontali a intregii trombe.cos al). Lungimea parcursi variazi intre citeva sute de metri si 4-00 km.tornados".A. Acest virtej are forma unui tub subtire la partea inferioarz (fig.. si a. care de altfel se produce cu viteze de numai citiva km/h. Diametrul in partea inferioarii este de citiva metri pin2 la citeva sute de metri.trombii" sau . --. durata trombei de la citeva --_ iecunde la citeva ore. cu viteze de 15-30 mjs si depresiuni importante.8-7) in care ---. 4xa In cazul cind se consideri lungimea axei virtejului infinitii. intre nor si suprafata piimintului. se a) deasupra uscatuIu i . 8-7. VPrtejul liniar de lungime semiiniiniti Psi giiseste in naturi corespondentul siu aproximativ in .. = .A In cazul unui fir de virtej rectiliniu Din figura 8-6 se vede ca: dl - rda 9 sin a r = a sin a Introducind aceste valori in integrala precedenti.U. = 0 si se giiseste: -.==A=se produc misciiri de rotatie ale aerului. care' se stabileste in anotimpul ciilduros in anurni te conditii ale a tmosferei.

I. Aceste virtejuri uneori sint antrenate de curentul riului in tire se difuzeaz5 dup5 un parcurs scurt.6-c) de potehtia!ul complex : 9 f (z) - y -. 8-8).vfrtejuri punctuale").?xteriorul hcestui spat iu. ale ciror vi teze tangentiale de rotatie ating 450 m/s si viteze de translatie de 35-100 km/h..[(. i n fluid nel*otational (fig.3. Fire de virtej liniar. numi te tornados. IJrmele firelor de virtej pe planul de proiectie xOy fiind puncte izolate care induc viteze de rotatie (. miscgrile fluidului slnt identice in planuri paralele cu planul xOy. Fnconjurate de un fluid ocupind un spat iu nelimitat. (8-9) se vede cii viteza indus5 de firul-virtej intr-un punct este invers proportional2 cu distanta de la punct la axa vfrtejului. Fie M K unul din cele n virtejuri punctuale date 4 P (x. 9 8.X K ) $ i (Y . deci problem& se poate trata ca o miscare plan2.lin fluid nerotational . miscarea fluidului in planul xOy este datii.' 2n iFK . miscar-ea Lste poten!ialk. conform art.2.apa moart2" la a d i postul unei stinci iesite din linia malului (Tulcea) sau dup5 un cot accentuat (~eatalchioi..) = - .virtejuri cu axa ver t icalii l care se formeaz2 in riuri pe ling5 maluri. pe cind In .3.. Din formulele (8-8). VK ale vi tezei induse in P devirtejul punctual din hlK sint deci: Fig.yK)]. brati1 Chilia).anafoarelefi. datorit2 unor discontinuititi ale conturului. . avind un caracter de permanent5 si producind pe in fundul albiei pilnii de eroziune p i n i la 30 m adincime. de unde se deduce: Componentele uK . Cind distanta a tinde spre zero. viteza ia valori infinite. de circulatie rK.. Fire de virtej liniare. art.-In (z2n 2. 9 a) Vom considera un numiir oarecare de fire de vfrtej paralele cu axa Oz.3. paralele. ~ x e r h ~dee virtejuri liniare sint si . 7.id I irK . deci ( cimpul vitezelor induse este potential . adicii In tot c ~mp$lmi~ciiriicu except ia spatiulu i de virtejuii. Miscarea rofationald este deci limitatd la spatitil ocupat de virtejuri.).6. alteori se formeazii in . 7. 8-8. paralele. y) un punct oarecare in care se caut2 vi teza indusk 1n cazul unui singur virtej.Miscciri potenfiale cu virtejuri 249 trombe. deci axa vfrtejului este o linie singulara.

astfel c5: Tot astfel se deduce cg gi x r K v K Cum relatiile precedente se pot scrie : = 0.. intre firele de virtej se exerciti actiuni reciproce. viteza pe axul unui tirtej fiind influentat5 de celelalte virtejuri. de ciitre celelal te vi teze este deci : Relatii analoge se obtin pentru u. r3. Pentru aflarea acestui puncti s i inrnultim ecuatiile (8-13) respectiv cu r . centrul vfrtejului punctual M.i1-1 care A Pentru toate cele n vfrtejuri. r 2 . prin integrare: Daci atribuim punctelor M K mase egale cu TK. UK =- d x ~ ~i dt VK . componentele vitezei induse se obtin prin insumare : Viteza indusii in punctul MI. u3 . ~i sii le aduniim: Termenii rnembrului a1 doilea a1 acestei egalititi se anuleazi cPte doi.. un.. Exist5 ins5 un punct care rimine neinfluentat de virtejuri. centrul de greutate a1 acestor mase are coordonatele xo. yo date de relatiile: . Asadar. ... adici de circulatiile lor si de distantele reciproce.d -- y .~ dt d e unde rezultii..

Mipcciri potentiale cu virtejuri

25 1

Comparfnd ecuatiile (8-15) cu (8-16) rezultii cii x,, yo sfnt constante. Am obtinut astfel urmitorul rezultat important: Firele de vlrtej paralele au m i w r i paralele datorife interact iun ii lor, insd: cu viteze d iferite. Existd PnsLi o axd fixd determinatd de coordonatele x,, yo, ale centrului de greutafe a1 tnaselor rK atribuite firelor de virtej, acest centru rdmtnind neschimbat.

b) Studiul citorva cazuri particulare ne permite a preciza mai bine natura miscgrilor virtejurilor. - Dacii sistemul de virtejuri se reduce la douii fire paralele, avind rl ,si I?, de acelasi sens, punctul R se va k i s c a cu vitezi indusii numai de virtejul I?, (fig. 8-9):
9

9

rl v1 = -2x1

fi
A

-si punctul A se va m i ~ c a viteza indusii cu

he virtejul I?,:

t--a;
"2

--&a;

+I

Fig. 8-9. DouB fire de vfrtej paralele, de acela~i sens

Viteza de rotatie in jurul lui A , corespunzfnd vitezei V

este

si viteza de rotatie in jurul lui A , corespunzfnd vitezei V
9

este

-deci aceste viteze de rotatie sfnt proportionale cu I?, si I?,. Se stie cii dolli rotatii de acelasi sens se compun ca vectbri paraleli, in'tr-o rotafie rezultantii i n jur~ilunei a& care trece prin centrul de greutate G a l vectorilor I?, si I?,, -definit prin relatia :
9

7

Avadar firele die virtej se vor roti i'n jurul pun,cfului G, p6strind intre ele distanta 1 ~i raportul a,/a, = const. Substanta Prisisi nu are vi tez5 nu15 in G, ci fn p~inctulG' definit prin conditia ca viteza indbsii de ambele virtejuri sii
C .

4 "

7

ai ae

-

-

rl - - a2 rz a,

7

deci punctul G' este simetric cu G fa@ de mijlocul segmentului AB.

252
- Daca

Hidraulica

sistemul de virtejuri paralele se reduce la doui virtejuri egale si de semne contrare (fig. 8-10):
9

centrul de rotatie G este aruncat la infinit si cele douii rotatii se compun intr-o translatie a carei vitezii este:
7 7

Cu aceastii viteza se miscii firele de virtej ; substanta are viteze diferite. .Astiel, in mi.jlocul segment~luiAB, substanta se m i x 5 cu viteza:
9

adicii cu o vitezi egalii cu de patru ori viteza de translafie a virtejurilor. In figura 8-11 se reprezinta liniile de curent ale miscarii datorite actiunii a doua fire de virtej paralele, de intensitiifi egale Potenfialul complex. a1 miscgrii este:
7

f

(2) =

I

-

2ni

In (z

- z1) -7- -In

I

I

2xi

(z - z2) r -In [ ( z - 2,) (z - zz)] . =
I

2ni

PunPnd z - z,

=

r,eiOl si z

-

z,

=

r 2eiez rezulta:
?

Liniile de curent se obf in separind partea imaginarii,. ceea ce revine la a egala In r,r,'cu o constants sau: Const
=

rfrf

-

[(x -

Aceste curbe reprezinta o familie de lemniscate.

Fig. 8-10. Doui fire de virtej paralele, egale ~i de sensuri contrare

Fig. 8-1 1. Liniile de curent produse de'c) pereche de virtejuri paralele, egale ~i de acelagi sens

ÿ mi scat-i pot en!iale cu oirtejuri
A

253

potent ialul complex este:
f (z)
f (z)

- I n cazul a doui fire de virtej de intensitate egali si de sensuri contrare, '
== -In
I

2xi

(z - z,)
2 - z1

I - -In (Z - q,) ;

2ni

=

2 xi

- In

r

z -2,

- r 1n -2xi

:(

ei (01-e29

.

Partea imaginari, egalati cu o constanti, revine la r,/r, const. problemi cunoscu t i la compuGerea a dotlii izvoare eqale si de semn contrar. L.iniile de ctrent 'ale acestor misciri sint cercurile Appolonius si sini reprezentate in iigura 8-12. ~erpkndiculara distanta pe z,z2 la mijlocul ei este de asemenea o linie de curent, care este si ax2 de simetrie. Observim c i jumiitatea din spectrul miscirii de o parte a acestei axe poate reprezenta mi~carea produsi de un virtej rectiliniu lingi un perete plan, paralel cu axa virtejului.
7 7

-

1I
Fig. 8-12. Liniile de curent produse de o pereche de virtejuri paralele, egale ~i de sens ur i con t rare

8.3.3. Virtejuri cu nucleu
Conceptia firului de virtej ca un tub infinit de subtire .permite calculul m i ~ c a r i i induse In spatiul inconjuriitor, dar irnplicii existents unor viteze infinite in apropierea axei virtejul ui, ceea ce contrazice reali tatea. Limitarea vi tezelor se datoreste desigur, la fluidele reale, rezistentelor de frecare. De aceea s-a imaginat un alt model abstract decit firul de virtej g i anume virtejul-tub de diametru fini t, care se comport5 ca un solid in rotatie, forrnind nucleul virtejului, pe cind in afara nucleului cirnpul vitezelor rsrnfne ca in cazul firului de virtej de sectiune infini t rnicii. In figura 8-13 se reprezints, conform acestei concept i i , virtejul cu nucleu ~i distributia vitezelor qi a presiunilor atft in exteriorul cit si in interiorul nucleului. Astfel, nucleul de diarnetru 2 r,, rotindu-se ca un solid, cu viteza unghiulara uniforms w, vi teza la periferia nucleului este iar in interior ( r < ro): Viteza in interior variaza deci liniar de la zero in ax8 la Vo la margine. In cirnpul potential exterior nucleului (r > r,) viteza este functie de intensitatea I a ' vir tejului :

iar la periferia nucleului :

-

de unde rezultii:

A

I n ceea ce prive~tedistributia presiur~ i l o r nucleu, acestea variazii cu r in functie d e in forta centrifugii :

1 a periferie :

deci :

In cirnpul potential este valabili legealui Bernoulli :

iar la marginea nucleului, tot in ctmpul exterior, presiunea este: Fig. 8-13. Virtej cu nucleu Cum pe de alt5 parte roVo = rV, legea distributiei presiunilor va f i :
n

A~adar, distributia presiunilor in interiorul nucleului este supus2 unei legi parabolice (8-22), pe cind in exterior, unei legi hiperbolice (8-25).

8.3.4. Virtejt~ri inelare

Comportarea virtejurilor inelare este fntrucftva analogs cu cea a cuplului de fire de virtej. Intr-adeviir, daci vorn considera un inel circular de diarnetru D ~i cu nucleul de diarnetrul d, doui segmente sirnetrice AA' si BB' se comport2 ca dou2 tuhuri paralele, deci ele se influenteazi reciproc 'si conduc la o miscare general; de translatie a inelului in sensul V , (fig. 8-(4). Datorit2 simitriei radiale, efectul este aseminitor pentru fntreg inelul.
d

Mipcciri potentiale cu virtejuri

Daci se considerii acum doui rotatie (fig. 8-15) interacfiunea lor de acelasi sens de rotafie, adicii se rotesc unul P jurul celuilalt, n
9

inele paralele avind acelasi sens de va f i ca intre doui fire 'de virtej segmentele proiectate in A si in C pistrind distanfa egali; aceaka face

Fig. 8-14. Virtej inelar

Fig. 8-15. Pereche de virtejuri inelare de acela~isens de rotatie

ca inelul CL) sa se largeasci, iar inelul AB s6 se strfmteze. Cu cit insi un inel are diametrul mai mic, cu atit viteza proprie de translafie c r e ~ t e[v. formula (8-17)]. Asadar, inelul AB se apropie de CD si se strimteaza, inklul CD se lirgeste si isi incetineste mersul. Apoi inelul A B trece prin CD 'ca;e incepe ii se strimteze ~i s6 se accelereze, pe cind AB se lirgeste si se decelereazii. Daci doui inele au rotatii invkse, ele se apropie dar totodati se lirgesc, ceea ce le incetineste apropierea reciprocg, astfel c i nu ajung in timp finit s i ke ating2 (fig. 8-16). Acelasi lucru se intimpli Pn cazul apropierii unui inel de u k perete plan, cici el se giseste intrucitva P cazul n unei jum2tgf i din schema celor doiii inele de sens contrar.
9

Fig. 8-16. Pereche de virtejuri inelare de sensuri contrare

8.3.5. Straturi de virtejuri Se observi adeseori c i in miscirile . fluidelor r eale se produc discontinuititi ale vitezelor intre doi 'curenfi de viteze diferite sau cu ocazia acceleririlor locale datorite ocolirii unor muchii ascuf ite. Fie deci un strat de fluid de grosime mica h, care separi doua misciri de viteze u, si u, diferite (fig. 8-17). Fie u in directia axei Ox ~i fie axa Oz perpendicular2 pe planul xOy. In stratul de grosime h proiecfia vPrtejului vitezei dup2 axa Oz este:
A

256

Hidrnulica dv -= 0 dx

Cum

si '

du dy

# 0, rezultii

o, # 0

asadar in acest strat exist5
9

sediul unor virtejuri. Ca s i se realizeze aceastii discontinuitate a vitezelor trebuie sii esiste forte de vizcozitate.- Si calculiim intensitatea virtejului pe metru liniar de strat de virtej (fig. 8-18):

I?

=

\

Y2

2a,dS = -

5

Y2

- udy=

du

Yl

Yl d y

-5

Yz Y1

ede;

Fig. 8-17. Strat de virtejuri

Fig. 8-18. Explicatia forrnirii stratului de virtejuri

a ~ a d z rintensitatea virtejurilor din strat nu depinde de grosimea stratului h, de aceea nici nu este nevoie s5 admitem o grosime arbitrarg, ci putem simplifica scl~ernade calcul punind h 0 si inlocuind ,,stratul de virtejuri" printr-o !,suprafat5 de separaf ie" care poate juca rolul unui perete fluid.

-

8.3.6. Sisteme de virtejuri in ~iruri

La miscarea unui corp solid intr-un fluid, s-a observat cii in spatele corpului se formeazii siruri de virtejuri care sint antrenate de corp pin6 ce se difuzeaz5 in masa fluidului. Acest fenomen a fost supus unor experienfe minufioase, in 1906, de Benard, care a studiat mi~c5riledatorite unui cilindru circular vertical' care avea o miscare de translaf ie perpendicular5 pe axa sa. Cfnd cilindrul are o vitezi destul de mare, apar in spatele s5u douii ~ i r u r ide virtejuri, cu axii vertical& care se asazii la distanfe egale intre ele. Vitezele de rotatie sint inverse pe un sir fat5 de celila!t si axele l vfrtejurilor de pe un sir corespund intervalelor de pe ~ i r u celiilalt (fig. 8-19). In primul moment, viteza de deplasare a vlrtejr.lrilor este chiar aceea a
9
9
A

corpului cil indric, dlir ea scade cont inuu si virtejurile r i m i n semiinate in urma cilindrului la intervale egale, difuzinhu-se dupii citva timp in fluid. Teorja cornpletii a acestui fepomen a fvst ficutii de Tt1.v. Kbrman, care a incercat totodati sii calculeze rezistenta c.e se opune de ciitre fluid mi7i ciirii cilindrului, pe baza acestui fenomen.
Potentialul complex pentru un singur gir de vfrtejuri a ~ e z a t e la distante egale cu I (fig. 8-20) este, conform celor stabilite anterior:
w = -{ln(z-z,) 2ni

r

+

+x
00

[in@-zK)+

i n (2-Z-K)]

1

Aceasti expresie este valabila pentru tot cimpul afar5 de axele virtejurilor. S5 tnrnultirn pe (z -- 2,) cu - ~i s5 irnpirtim pe (z -zK) ~i pe (z-Z-K) cu - l K , res1 pectiv ZK, ceea ce nu rnodifici decEt constanta arbitrarii, gi sii inlotuirn in expresia rezultat5 suma logaritrnului prin Iogaritmul produsului. Avem succesiv (V. art. 8.3.5):

1

+ const.

Fig. 8-19. Sistem de virtejuri, in viruri

1L

+

Fig. 8-20. Schema la teoria sistemelor de vtrtejuri

Inlocuind pe z~

= 2,

+ 1K

~i z-K = zO- IK, se obtine:

deci potentialul complex se va exprima prin:

f (2) = -In sin - (z - 2,). 2zi I
7t

r

Viteza complexi intr-un punct

2

este:

Acest Sir de vfrtejuri riimfne fix, deoarece virtejurile fiind situate la distante egale, actiunii unui virtej asupra unui virtej dat ZK i i corespunde actiunea contrarii ~i egali a unui virtej simetric fat5 de ZK. S i considerim acum doui ~ i r u r i virtejuri de tipul celui studiat mai tnainte. Fiecare de gir este in echilibru sub actiunea propriilor virtejuri, fnsi acum apare interactiunea dintre virtejurile celor douii ~ i r u r i .Fie I?, ~i I?, intensitiitile qirului de sus, respectiv de jos, ~i h distanta dintre ~ i r u r i Fie z, un virtej din qirul de sus ~i z, virtejul cel mai apropiat din ~ i r u l . de jos. Potentialul complex a1 miscgrii datori te acestor doul virtejuri este:
f
(2)

=

rl -In sin - (z 27ri 2
7c

21)

+ -In sin -(2 - 2,). 2xi 2
r 2

7c

Viteza complex3 intr-un punct

2

este:

u-iv=-

7c df - -ctg-(z-zl) rl dz 21i 2

+ -ctg21i
r 2

It

(2 - z2).

2

Virtejul z, care apartine ~iruluide sus este imobll in raport cu acest Sir, astfel c i mi$carea sa este datoriti numai virtejului z2, deci viteza complexi a virtejului zl este:
u,
2 - iv, - -ctg-7r - r

22i

1

(zl - z2).

Intrucit calea de virtejuri (dublul Sir) se rni~cii un singur tot, cele douii viteze trebuie ca s2 fie egale: de unde rezulti: r2= - rl= - r. Daci punem E relatia (8-30), zl n se obtine:

- 2,

=b

+ hi,
r

b fiind defini t ca in figura 8-19,
It

u, - iv, - u2 - iv2 = -

-ctg21i

1

(b

+ hi).

Cum cele doui ~ i r u r i virtejuri se deplaseazi dupii directia Ox, trebuie ca vl = v2 = 0, de deci qi membrul a1 doilea trebuie s5 fie o cantitate realii. Aceasta se intimplii in urrnstoarele dou5 cazuri : - cind b = 0 qi atunci se realizeazi ordinea simetrici a vfrtejurilor cu:

- ctg i
21
1. c C n d b =2

ir

fn care caz vfrtejurile din cele doul qiruri sint a1ternate, avind viteza

KBrrnan a aritat cii configuratia alternati este singura stabili gi atunci raportul h/t este determinat gi egal cu 0,281, ceea ce corespunde cu valorile ggsite la experientele cu cilindri tn api.

Mi~cciri potenfiale cu viretjiiri

259

Spectrul mi~ciiriifluidului in spatele cilindrului, in zona c5ii de virtejuri, se obtine din - (8-29) ~i conditia r2 = =. considerind un vfrtej zl din ~ i r u lde sus gi alt virtej 2, din ~ i r u lde jos:
ir

f

(2) =

- - 1 11
2n

nr X sin - (t - zl) si11 - (z - 2) , iI' I I . - - - In 7c 2c 7 7t sin- (2-2, f b hi) sin - (t - 2) , I I

+

Mi~careaeste reprezentatii in figura 8-21.

Fig. 8-21. Migcarea produsii de virtejuri in ~ i r u r i (dupii Kiirman) Bazat pe aceastg teorie, KBrman a incercat s5 obtini prin calcul qi rezistenta la inaintare a corpului In fluid, dupii cum se va vedea 211 capitolul urmltor.

Capitolul I X

Forfele hidrodinamice i n miscarea fluidelor perfecte

Teoremele generale ale impulsultii, stabili te la paragraful 6.1 1. ne-au permis a determina reactiile hidrodinamice ale perefilor care limiteazi un fluid T miscare, peretii fiind fie f i c ~ i ,fie mobili: ~ o r m e l eecuat iilor impulsului n date de Euler [formulele (6-36) si'(6-37)]si-au gisi t numeroase 'aplicatii tehnice, dintre care o parte sint ctlprihse in ackst tratat. Cind un corp solid este .inconjurat de un fluid, se deosebesc cazurile: - cind fluidul este in miscare in jurul corpului care este fix; - cind fluidul este fix in 'infinit si corpul este in miscare. Aceasta este o pr6blemi fundamentali a l~idrodinamiciisi o vom trata in acest capitol numai in ipoteza fluidului incompresibil s i ' f i r i a se tine seama de p ierderi le de energie prin freciri . ~ n t r u c i tfortele d6termina te ast fel diferi, in general, foarte mult de acele ce se constati in cazul fluidelor reale, studiul va lua in considerare si urmiitoarele ipoteze care apropie din ce in ce mai mult problema de realitate, fir6 a o rezolva definitiv: - Se consideri in fluid un cimp de viteze potential si forte conservative. - Se considerii, daci este qazul, existents circulatiii si in general a vfrtejurilor in cimpul potential exterior virtejurilor. - Se considerii formarea unor suprafete de discontinuitate in spatele corpurilor inconjurate de fluid. Este admis c i virtejuri si supra fete de discontinui tate echivalente cu un strat subtire de virtejuii se formeazii numai presupunind existenfa unor forte de viscozita te specifice foarte mici, care ins; nu intri in calcul ca atare.
7 7
A

7

7

9.2. TEOREMA REZIDUURILOR VITEZEI COMPLEXE
Fie un curent plan, a1 cirui potential complex este f(z) ~i i n care se gisesc n puncte singulare ale functiei d f datori te unor izvoare pozi tive
dz

.

sau negative ~i ale unor virtejuri punctuale in punctele z = a,, z=a, ~i avind reziduurile corespunzitoare A*, A2 ... An

... z=a,

Forfele hidrodinamice 2n migcarea fluidelor perfecte

26 1

Dupi cum este cunoscut din . analiza matematici, daci se inconjurs punctele singulare cu un contur curbiliniu C, exist5 t~rmitoarearelatie:

+

Daci se inlocuiesc in egalita tea precedenti cant ititile complexe A K = cc, . d t -i P K , precum si - --- .- io si dz = dx idy, se obtine:
, .

dz

+

+

A

Insi

\

(o dx
C

+ vdy)
\c

=

I' (circulatia)

( u d y - vdx) Dec i

=

Q (debitul).

A ~ a d a r , daci se cunosc expresia analiticii a potentialului complex si punctele singulare, se obtin cu formula (9-3) atit circulatia din clmp, cit $i debi tul total a1 izvoarelor. Consecinte I ) Daci in cfmpul miscgrii nu sint izvoare pozitive sau negative, exist5 relatia :
D
9

2) In cazul unei transformdri conforme a mipirii, circulatia rcimine neschimbat& Dacii se face trecerea din planul z intr-un plan brin transformarea conform;: = f(z), putem scrie:

<

c,

df Inlocuind in formula (9-4) pe - ~i pe dz prin expresiile precedente,

dz

se obtine:

3) Dacn" se opereazii transformarea conformii a curentultli in jurul unui

cilindru circular, circulajia in jurul noului profit obtinut este aceeqi ca in jurul cilindrillui circular ~i anume : - 4 z a v , sin O,, in care 0, este unghiul care corespunde punctelor de stagnare pe suprafata cilindrului circular (fig 9- 1 ) . Sg considerim acum c i se foloseste funcf ia de transformare Jukovski I" i== z - si se obf ine profilul diZ simetric (fig. 7-35), in planul c. Transformarea trebuie aleasii astfel ca viteza in acest plan sii nu ia valori infinite. Fie w v-iteza complexi Pn plaI Fig. 9- 1 . Schema la demons trarea conserl-arii nu1 z si w'-viteza complex5 Pn circulatiei In urma unei transformiri conforme planul . h t r e aceste viteze existi urmi toarea relatie :
j

-

9

+.

9

avem :

dec i Dacii z = - 1, viteza ' din planul c poate deveni infinitii. Pentru a evita aceasta, trebuie ca si w sa fie nul, ceea ce se intimplii numai tn punctele de stagnare, pe c e r h generator (punctul B din fig. 9-1). Asadar transformarea se va face astfel ca punctul de stagnare B de pe cercul din pldnul z sn' treaca" in bordul de iesire R, ul profilultli din planul (fig. 7-35). 4) Circulatia la un p;ofil cilindric circular se realizeazi numai dind, din exterior, o miscare de rotatie cilindrului in jurul axei sale, pe cfnd la un profil obtinut piin transformarea cercului, circulafia se produce prin insusi n fap tul disimetriei. Valoarea acestei circulat i i depinde de unghiul 8, ales f profilul circular generator [v. formula (9-6)]. Aceastii ultimi concluzie, datoriti lucrgrilor lui N . E. Jukovski si N. A. Ceaplighin, este de mare irnportanfii dat fiind c i de mirimea circulatiei naturale", care depinde de desenul profilului, depinde portanf a, adici forta de sustentie a aripei unui avion. 5) fn problemele de hidrotehnicii, teoremele circulaf iei si ale portantei au mult mai putinii importanti decit in aerodinamicg. Ele isi gisesc totusi aplicatie inti fn urmitoarele domeni i : - teoria modern5 a turbinelor cu reactie, Pn care se iau ca punct de plecare fortele care se exerci t5 pe palele rotoru lui . Trebtlie t o t u ~ imentionat
7y
T

t

Forjele hidrodinamice in mi~carea fluidelor perfecte

263

cii aceastii teorie nu a putut inlocui vechiul calcul bazat pe teoremele energiei si ale impulsului si pe o serie de date empirice; - teoria miscirii aluviunilor, cind se studiazi miscarea individual5 a part iculelor .
7

9

7

?

9.3. FORTELE HIDRODINAMICE IN MISCAREA PLANA A UNUI FLUID IN CARE SE AFLA UN CORP FIX
Problema consti in stabil irea unor formule generale care s i dea forta de presiune rezultanti ~i cuplul rezultant a1 presiunilor exercitate pe un ciIindru fix, avind o sectiune de o formi oarecare, aflat intr-un fluid incornpresibil in mi~carepermanenti. Vom calcula rezultanta ~i momentul rezultant a1 presiunii, ficind abstractie de fortele masice. Fie X, Y componentele. fortei de presiune ~i fie pre- 'Y siunea complexi 3 = X - i Y definiti ca un vector conjugat cu R fati de axa real;. Daci n este directia norrnalei spre interiorul suprafetei corpului (fig. 9-2), a1 cirui , contur P planul xOy este C, R n se exprimii prin relatia:

,

R=x-~Y=[
C

p(sin0

+
(9-9)
i

+i cos 0)ds= i

Sc

pe-0; ds.

Forta de presiune rezul tanti se obtine introducind tn ecuafia (9-9) valoarea lui p din ecuatia lui Bernoulli: 1 p = c--pv2, 2 c fiind o constant;.
1

w r(

Fig. 9-2. Scherni pentru calculul fortelor hidrodinamice actionlnd un corp fix intr-un fluid in miyare plan2
I

Prima integral5 din membrul a1 doilea se anuleazi, cgci se presupune continuitatea conturului inchis. Intr-adevsr : jce-ei ds =

j ds (cos 0 C

i sin 0) =

(dx-idy)

=! = z
C

0.

fn c,are & este variatia afixei conjugate lui z. In a doua integralii se poate scrie e-eids = e-29; dz, deci

264

Hidraulica

Ve-0; = V (cos 8 - i s i n 0) = u - i v = w , Ins5 w fiind conjugata vitezei V . Astfel se obtine prima formulii a lui Blasius-CeaplZghin:

Momentul rezultant a1 presiunilor hidrodinamice se calculeazl in raport cu axa Oz, perpendicular5 pe planul migcgrii :

Sc Introducind fn aceasti ecuatie pe p din ecuatia lui Bernoulli, avern: 1 L = p ( x d x + ydy)-p V 2 ( x d x ydy).
C C

L=

( x p cos e

+ y p sine) ds=
2

p

+ ydy).

C

+

c r are valoare final5 identi-cii cu cea initial& deci : L=V2jxdx
2

Prima integral5

S'=

d (9)= 0 deoarece la parcurgerea cornpletii a conturului inchis,

LP
2

+ ydy).
R
[formula (9-10)]g

C

Aceasti expresie a lui L poate fi pus5 in functie de ~ ca gi expresia Am gisi t rnai sus c i Ve-ei = w. Prin ridicare la pitrat ~i fnrnultire cu z dz se obtine: Cum ins5 V2e-20; z dz = @z dz. = e 2 0 i dz, rezul tZi : V2zdz
=

1nsii
deci :

w2z dz.

z dz = ( x $ i y ) ( d x - idy) = x dx

-

+ y dy + i ( y d x - x dy),
real5 (v2z';i;).

Va( x d x

+ y d y ) = partea

Agadar, L se mai poate scrie in doui feluri, in care simbolul 6%e insearnni partea r e d s :

Aceasta din urmi este a doua formulri a lui Blasius-Ceaplighin. Dacg se cunoagte expresia analitici a potentialului complex a1 migcirii fluidului: formulele precedente se pot pune sub o forms care permite calculul analitic direct:

For$e[e hidrodinamice tn miparen fluidelor perfecte

2659

S i aplicim aceste formule la exemplul cunoscut pe a l t i cale, a1 migcirii Intr-un ctmp uniform de viteze cu suprapunerea circulatiei r gi' a unui cilindru circular de razi a. Conform formulei (7-77), potentialul complex a1 migcirii este:

df Introducind aceasti expresie a lui - In formula (9- 14), se obtine:

4n2z2
Z

"' J dz.

1 Dupi teorerna reziduurilor, numai termenul In - se pistreazi ca reziduu a1 polului~

z = 0 gi integrala se reduce la 2xiAl, A, fiind coeficientul terrnenului rezidual. Astfel:

(s)2
X=O

dz = 2x i iv,
n

r

--

2v,

r

de unde rezulti:
?

Y = prv,,

rezultat cunoscut, ~i anume: forta de presiune dupi directia general: a migcirii este nuli, iar portanta, forta perpendiculari pe directia migcirii, este aceea d a t i de formula lui Kutta-. Jukovski. In ceea ce privegte momentul rezultant L, aplicfnd formula (9-15) gisirn:
A

Intrucit expresia din acoladi este imaginari, momentul rezul tant este nul, deci singura reactie hidrodinamici este portanta care trece prin originea axelor de coordonate.

A

9.4. REZISTENTELE DATORITE DIRELOR $I VIRTEJURILOR

9.4.1. Curent cu dire vi suprafete de separatie S-a ariitat la art. 7.3.9, cii ipoteza unor suprafete de discontinuitate, care despart domeniui mi~ciiriigenerale de spatiul dinapoia unui corp inconjurat de fluid, permite calculul unor rezistente care eliminii partial paradoxul l u i d'Alembert. Se poate numi ,,diriU, zona care se formeazii indiiriitul corpului si care se caracterizeazii prin urmiitoarele: - fluidul stagneazi fn zona direi, adicii viteza relativii a direi in raport cu corpul este nu16. De aceea se mai poate numi aceastii zonii ,,apii rnoartii".
?

ins5 anumi te marimi trebuie stabili te experimental. 9.ne frontali. . - . d u p i ce se determini potenfialul complex ~i vi tezeie. Bu dovedi t cii aceste fenomene sint cauza unei piirti imp6rtante din rezistenfele pe care le opune corpul la miscarea fluidului ~i cii.in diri si pe suprafata de separatie este constanti si egalii c u presiunea la infinit p.se folosesc mai multe metbde.2. Astfel. mi~careaeste potentiali. bazat pe ipoteza mentionatii. duce insa la rezultate mult diferite de realitate. o pe cind prin miisur5tori se giise~te valoare cam de doui ori mai mare.a se pleca de la conjugata complex2 a forfei elementare . In acest scop.cii aceastii teorie nu duce la rezultatul numeric ciiutat. se considera si in zona direi o miscare potenf i a l i cu virtejuri punctuale. astfel . rezistenfa unei plici plane norrnale pe directia curentului calculatii in acest mod este: T . se preferi . . se poate pleca de la legea distributiei presiunilor pe suprafafa corpului. Calculul forfei de presi. Calculul rezisteniei se face consideriid o suprafati de control de forma unui paralelipiped care' se miscii cu viteza de deplasare a virtejurilor ~i se aplica teorema I a impulsulu~. Kamenkov (1933) bazatii pe pierderea circulatiei vitezei profilului. 0 teorie care da rezultate mult mai apropiate de realitate este aceea a lui G.presiunea 9 . Se obf in formule care sint in concordanfi cu experientele.f n Sntreg domeniul. Pentru determinarea ~ r i n calcul a rezistentelor datorite formirii direlor . dupa cum se va vedea la capitolul X X I I I . i l l stadiul actual. datori tii desprinderii vfrtejurilor din sir. care se stahileste in fiecare caz in parte.i p dz efectutnd integrarea ei sub diferi te forme si folosind eventual formulele Blasius-Ceaplighin. teoriile hnisciirilor. deoarece in zona direi mi~careaeste departe de a f i potenf iali. aceste rezistente nu pot f i determinab decit prin experiente facute pentru o gamii intinsii de'nume-re Reynolds. V..4. Astfel. Curent cu viruri de virtejuri In cazul cind in spatele corpului se formeazii indoitul gir de virtejuri a1 ternate. Cu toate deficientele lor. in afari de zona direi. in care se tine seama de formarea direlor si a sirurilor de virtejuri.

9 9 - . in domeniul de temperaturi si presiuii depiirtate de valorile critice ale schimbiirilor de stare fizicii. gazele si in general lichidele nu prea viscoase.Capitolul X Miscarea fluid elor viscoase A In acest capitol se studiazii misciirile fluidelor considerate ca sisteme continue. in raport cu solidele. fluidele putindu-se deforma pin5 ce iau forma suprafetelor rigide care constituie peretii unor vase. Se vor stabili mai intii ecuatiile generale de miscare. precum si relatiile dintre deformatii ~i eforturi.2. Se vor coniidera numai mi~ciirilein strituri paralele. i n sfirsit. la fluide se constatii d: deformatiile sint mu1t mai mari . elast ice ~i viscoase. paragr. cum sint apa. 9 7 10. pornind de la proprietiitile specifice ale flufdelor. se pot obtine fie dirkct. descoperitii de Newton : Nu toate fluidele sint supuse acestei legi (v. fie plecind de la ecuaf iile generale de mi~carea unui mediu continuu si elastic (v. dar la cele niai rgspindite.1.ale misciirii fluidelor viscoase si apoi se vor studia diferite cazuri particdare de misbiiri si diferite metode de rezolvare a unor clase de probleme. nu exist5 in stare staticii. ci numai In timpul misciirii . ciirora li se aplicii legea fundamental5 a eforturilor de viscozi tate. Deosebirea dintre fluid si solid nu existii din punctul de vedere a1 ecuatiilor de miscare. eforturi interne tangent iale. ~ a t o r i i i iunor forte de atractie molecularii se dezvol tii. se face restrictia ca mi~careasii nu fie insotitii de fenomene de turbulentk. spre a putea folosi re'zultatele ce stau la dispozitie in teoria elasticitiitii. stahilite de Navier si Stokes. analoge eforturilor de frecare. art. 3. .eforturile tangentiale. in t impul misciiri i. decit cii. . STABILI REA ECUATIILOR LUI NAVIER $1 STORES Ecuafiile de miscare ale fluidelor v7scoase. de frecare. aceask lege se aplicii riguros. 2.).conditiile la limi t5 au un caracter special. conducte sau canale.).4.2.

Tnsii.dz dt.dt. iar viteza unghiularii d (a + p) fiind analog5 undt ghiului de alunecare yyz.Essai d'une theorie 6lCrnentaire des dkforrnations et des efforts intCrieurs d'un fluide incarnpressibleU (Bul. deplasgrile.este toc/ / / A#-- - . .4. q. 1-2. Nr. astfel c5 virful A ajunge T A'.L---T~ 4 / --# ___t dy Fig. Considerind cornponentele v. Astfel. pentru fluide. 2. S i ne fnchipuirn cii acest element este 42 adus. lidele este perfect valabilii *. . 0 incercare interesantii.:( I :+ y - Dezvol tind analogia cu teoria elastici titii. 194 1. w ale vitezei V qi cre~terilelor respective dupg striibaterea distantelor dy. 4 I + r A.. ca ~i I . Pol i tehnicii din Bucure~t X I I . cind unghiul drept zOy ar f i suferit o deforrna/ tie total5 (da dp). dp - dw . din teoria elasticititii. y fiind analogul lui G. A~adar.In ceea ce prive~te relatiile dintre deformatii si eforturi. in tirnp ce elementul de volun~ suferit tirnp o translatie. este datoritl lui D. .-. Y Y . p. Germani: . 103). printr-o translatie ~i o rotatie de sens invers. in acest sens. 10-1) care s-a den a plasat in timpul dt. dac5 in elasticitate se noteazg cu c. Astfel. respectiv zOx. iar deplasarea corespunzitoare in - Deformatia unghiularii: Tot astfel. 10-1 . vorn avea: 85 . gradientul vitezei . putem scrie (fig. - Rezultii c5: 'ryz = dy zzy . i*. cu virful din punctul A' Tnapoi in punttul A.. dz =dv - dz dz. ---7 deforrngrile unghiulare da ~i dp ale fetei d y x d z A dau na~tere unor eforturi de forfecare TYZ = = 'rzy in planurile yOx. * . o rotatie qi deforT acela~i n rnatii.+-• ~ dx dy 'dz 7 7 Aceste relatii pot fi stabiIite ~i direct. f5rl s5 se anuleze ~i deforrngrile.1. Fie un element fluid avind forma uilui paralelipiped elernentar (fig. dupg cum am vgzut I dv I la art.dT dri Ex . 10-1): Creqterea vi tezei v dupg directia z este dz dv timpul dt este . se poate scrie: C~Z form%analogs cu T ~ Z = zzy = G yyz. respectiv dz. Deformatiile paralelipipedului elernentar de fluid c y rnai deforrnatia in unitatea de tirnp a unghiului drept yAz. analogia cu so. iar cu E qi y deforrnafiile specifice liniare ~i unghiulare. sii considergrn ca toa te deformatiile Pn hidrodinarnicg sint un produs a1 unei viteze de deforrnatii cu elernentul de tirnp dt.

..- M i ~ c a r e a f luidelor vlscoase . citurile: EY..-dw 1 dy dt dt dv +-dy ? care sint cantitsti finite qi pot fi numite viteze ale deformafiilor specifice. adic5 partea suplimentarg a tensiunii norrnale. . E q =vdt. 1.2) (legea Hooke generalizatii). s5 form5m o expresie a lui yiantul tensiunilor o: E. S considerlm relaf iile: H + .o (m . . 30 ax Se obtine: .G= mE 2(m + 1) qi 0 = (ox + oy + OZ) m -2.. Acestea introduse in expresiile lui qi y. 269 E = udt. putem forma I Yyz-- . EZ ~i yyz etc. s5 considersrn cunoscuta relatie: ax ay + az - E E. astfel ca s5 se pun5 in evident5 inva- Expresia va f i de tipul ox = o o i qi urmeazl a g5si pe o x . = wdt.~ = 2(m + 1) G cx. fiind de ordinea de m5rime a lui dt.3 m E 2 (m l)G + Pe de alt5 parte. Pn care vom inlocui pe oy+oz CU---. se obtine: Cantitifile c x . deformatia cubic5 din elasticitate 0 se inlocuieqte cu viteza de dilatatie cubic5 8' din liidrodinamicii: Continuind analogia. ale c5ror expresii sfnt deci: Tot astfel. datori t l efectului fortelor de frecare T.YYZ - dt - dw dt 1 dz dt -+ dvdt .

urmiitoarea relatie importanti care leagii lungirea specifics rx de tensiunea a x . y) TZX cos(n..= + cos (n. = a + 2 C . i Termenul din ecuatia (10-3) este ceea ce se adaug5 presiunii . prin analogie cu du px=-p 2 p-dx + elasticitatea: 2 .270 Hidraulica Dacii f inem seama de legea lui Hooke generalizatii.. div 7= 0.p div 3 v. x. l"(g-7yx - - In mod analog se obtin celelalte dolt2 ecuafii care dau pe ph ~i p.p = pu = p z Aceasta rezultii ~i din ecuatia (3-3'). a s-a inlocuit cu . in teoria elasticititii. valoarea presiunii normale variaz2 in jurul unui punct oarecare. I I se deduc in mod sistematic din ecuatia matricialii urmiitoare: div V 2 3 0 div 0 V 0 0 0 'div V . x) O fiicind . Presiunea pe o fatii se poate pune deci sub forma: Px'-p+pJr In care: 1 P.-p 0. existi deci. viscos.p . astfel c5 px . a presiunii medii p (opus5 normalei exterioare). Ecuatiile (10-2) precum ~i ecuatiile: pL pi. z). Deci la un fluid real. nemaifiind in formulii decit invarianti vi constante: 2 2 a . iar la fluide perfecte se anuleaz2 ~i y. = px = py . Rezultii c5 la fluidele perfecte: T n x = px cos(n.ry.G8=o+2GcX-G div 3 3 in care = rt2 + q2 + tE = deplasarea totalii.. ~i p z . ~ ~ . dupii directiile. I - Vom avea in hidrodinamics.pZ - nu nunzai in stare de repaus. In. =2 3 div T) .p pentru a pune in evident2 directia negatiuj. cu termenul respectiv p . dar p in n z i ~ a r e . adic2 T . . = T. La fluide incompresibile.. datoritii fortelor de viscozitate. in miscare. respectiv y ~i z. x ) . Tnx = Pn C s (n. In aceste ecuatii.mod asemiinitor se obtin $i ecuatiile care dau pe py?i p z .

ecuaiia de terrnodinamicii pentru procese adiaba t ice. cu corlservarea cnergie i - pgR-T pentru gaze ideale sau - caloiice si transferul de cgldurii . a unui sistem continuu (v. .~~ e: D u.Dt - p z dz - 2 11 -d I 3 dz ( p div V).-dux d d 2 3 p div V ) --I1 p "(%+.ecuatia de continuitate: .ecuatia de stare fizicii: p . in kcuatii~e generale de miscar. ecuafia de viscozitate p = f ( T ) . se oblin pent ru' fluidele compresibile si viscoase ecuatiile de miscare urrniito.p -) "("+$) dx dx + sau. dupii transformgrile indicate si notind: 9 obf inem : Dm P .Mi~carea f luidelor viscoase 271 Dac5 se introduc valorile lui p' si 2. ' Dt 0-- - px-- dp dx -+ 2x( 2 p . cap.. . I I I ~ .")+ (&I dy dx Dw P x - p z -dz 2 3 y div V $. .ecuatia lui Van der LVaals pentr~rgaze reale. obtinute din ecuatiile (10-3) s i (10-4).

Probleme rezolvate exact Vom prezenta citeva cazuri de misciri mai importante. iar la suprafete libere eforturile t = 0 . pe cPnd ? . cap.ohleme la care s-au folosit metode aproximative de 'calcul. Aceasti ecuatie se deosebeste de ecuatia lui Euler numai prin termenul acliugat p V P j 7 .. .3. Ecuatiile Navier-Stokes slnt verificate in numeroase cazuri particulare pentru misciri lente in regim laminar. vectoriale: Q- DV = Dt @. 10-2).1 .si presiunile sint cunoscute. T 10. 10.3. P ROBLEME REZOLVATE CU ECUATII NAVIE R-STOKES Deosebim trei grupe de probleme rezolvate cu ajutorul ecuatiilor NavierStokes: . termenii suplimentari corespunzii tori rezistentelor interne datori te turbulentei (v. XI).Ileci in total sint sapte necunoscute: u. p si sapte ecuatii.Probleme rezolva te d u p i negli jarea unor termeni din ecuatii le de miscare si care jucau un rol secuhdar fn procesul fizic a1 miscirii. Vi tezele au numai componenta u # o . la care s-au putut rezolva exact ecua t i ile de miscare. p. adici IritGza este tangenti la contur. deci sint de ajuns cinci ecuaf i i .PV 2V.~. . = 0. T. a) Mi~careapirale15 a Jnui fluid incornpresibil sub presiune intre doi pereti plani paraleli (fig.Prohleme la care a fost posibili rezolvarea exact5 a ecuaf iilor NavierStokes. Pentru fluidele iilcompresibile se obtin ecuatiile Navier-Stokes (1845) : 7 7 9 Cele trei ecuaf i i (10-7) pot f i puse sub forma unei ecuatii unice. p. w . la viteze mai mari trebuie s i se adauge mernbrului doi a1 ecuaf i ilor. Conditiile la limitti care se pun de obicei sint: la pereti solizi v. u. La procesele izote'rme T si p sint determinate.grad p 7 +.

: rezolvl exact in mai multe cazuri particulare dintre care vom trata ~ o m p l e citeva. +-dii. . ins5 aceste presiuni variazl dupl directia x. .v = 0.f).. la punctele b).= 0. de continuitate . - . 1 dp ..const . aceasta directie: . Asadar u = f(y.+ I . .ecuat ia (10-10) devine<. d J -. d x .y = Rezuitg: b h. Mi~careaparalelii a unui fluid viscos Entre doi pereti p 1 p i jntr-uua canal intre doi pereti paraleli f i c ~ i a$ezati la distanla 22. (semnul . coiform. > si prin integrare: 9 . - Aceasti ecuatie liniari se x . -fiind permanenti.0. a " 9 . 10-2. reeultl OU imediat .: .io) i8 --.-Y dx -. mai import tante.(lo-7).gca& este plani.legii hidrostatice .. . .). - 9 I . . tkrmenui de . . aplicind ecuatia. ' . deci I( depinde nun~ai y si.= 0 .. -. 1.. conform ecuatiei de miscare dupl . -pfesiunile variazii dupi direct iile y $ z. c) 9-i d). . Ca urnlare. Ai. Constantele deintegrare se obtin prin conditiile la l i m i t l u = 0 pentru .dacii se consideri pozitivl partea scoboritoare a liniei de'sarcinl). .- I ~ -.: ".- d2u . Z / 9 dt - " r Dacl se dii pierderea' de sardiril. k # 9 I . . . pz--'i"(dy2 du dp dx - d2u - (10. du inertial' p .. b) Mi$carea plan% permanent% Fig. deci u nu depinde de x. w. z. deci ..

. Ecuatia diferentiali de la b) este valabilii ~i i n acest caz. 10-3. se realizeazri distributia vitezelor dupi o paraboli in felul lui 3.(1 h 2pdx h -f)* (10-14) - dh tributie liniarii a vitezelor: In cazul particular --0 dp se obtine o dis- Fig. 10-3.d p . ' . tot parabolici: Y h2 . Debitul pe metrul liniar de liitime este: Dacit se considerii miscarea fluidului nurnai de la axa Ox Pn jos. doar conditiile la lirnitii se schirnba ~i anume: pentru y = 0. curba 1).. Se poate privi mi~careareprezentati prin (10-14) ca o suprapunere de dou5 mi~ciiri: o rni~care in canal..gJha Urnax 2r. fn acest caz. 10-3): yJhB . u = 0 gi pentru y = h . trebuie ca fundul ~i subrafata Iichidului s i aibi panta J ~ i atunci for. Se observi cii dacii presiunea scade in direcfia lui U.U .Y u = . u = U. Aceastri mi~carese realizeazii in spatiul strPmt cuprins Pntre cepul unui arbore vertical gi crapodinii ~i prezint5 interes in teoria ungerii. Rezulti legea distributiei vitezelor.274 Hidraulica Distributia vitezelor este parabolicii (fig. dintre care unul este mobil Acest tip de mi~carese nume~temi~careaCouette simplii. ca la punctul b) anterior ~i o mi~care Couette-simpld (fig. adici apare un contracurent ling5 peretele fix. se realizeazii cazul unei rnisEiri laminare cu suprafati liberii. MiScare plani permanen t i intre doi pereti paraleli. iar daci presiunea cregte in sensul lui U. mulele ( 9 ? c) Migcarea plani permanent5 intr-un canal intre doi pereti paraleli la dlstanta h. 2v . (pentru h = 0). ) (10-12) si (10-13) sfnt valabile si pentru aceasti miscare. dintre care unul fix $i altul avind 0 migcare in propriul siu plan cu viteza U = const.. vitezele se distribuie dupi o parabolii Pn felul lui 2.

V const. .0 .gJ (r2 . derivatele lor . .0. Ecuatia lui Navier-Stokes dup5 directia de proiectie Ox este A 9 sau v2U gJ = -. deci 0 = . 10-4. Z = g s i n a. w 5 O. de sectiune constant% .. Apoi. atft v cft gi w fiind identic nule. n Astfel.dw df dt partiale fat5 de x .-. Fiind o miscare permanentii.Miqcarea fluidelor vtscoase 275 d) Mi~carea permanent5 in conducts rectil in ie.c2 4v - 9 u s . -- d!? pentru y = r u 7 = 0. = 9 9 9 T - dt dv . (fig 10-4). In sffrsit.ii circulare. deci C. Daci Ox este axa conductei si miscarea se produce in straturi (laminara). pe cfnd v .deci ecuafia (10-16) se d2u reduce la: dy2 - dz2 7 de unde rezulti.-. z sfnt nule..0. la fiecare d2u valoare a lui -corespunde o valoare identicii . 4v .y2). din cauza simetriei centrale.O. y. du numai u # O. prin integrare: Constantele C. Mi~careapermanenti in conduct6 rectilinie a unui fluid viscos a lui Poisson. fn cazul secfiun. (10-16) Aceasta es!e o ecuatie di ferentiala Fig. = 0 .. la care nu se cunoa~te o solutie generalii.. se obtin prin conditiile: du pentru y = 0 . gJ . A fost rezolvatg exact P cazul citorva forme particulare ale conturului sectiunii.r2 4. si C. fortele masice specifice sfnt X = g c o s a .

pentru y = 0: Vi-teza medie: Fig. se frnparte D la greutatea y Q a fluidlilui care a trecut prin conductii in unitatea de tirnp. Metoda de calcul a pierderilor de sarcin5 P rnivcarea larninarl. sPnt ' in dep ling concor danfi CLI e ~ p e r i e n t e ~ e . iar deplasarea relat ivii dr du a straturilor in unitatea de tirnp. Aceste formule.A~adar. Viteza maxim5 este in centru.forta dr du de frecare intre dou5 straturi aliiturate de lungirne I este 2nrl y -. efortul specific de frecare z fn lungul generatoarelor cercul'ui de raz5 y este: 9 - 9p Iorgulescu.dr. 10-5. de frecare Pntre dr toate straturile succesive pe lungimea I se obtine energia disipatii (consurnatii in ciildurii): ? Introducfnd in aceastii expresie pe .legea distribuf iei vi tezelor se reprezintii printr-un paraboloid de rotafie (fig. 1. * vezi FI. Bucure~ti.dedus din legea parabolic5 a distributiei vitedr zelor fn rni~carealarninarii. . n Hidrotehnica". se obtine D In functie de vi teza rnedie V. i Se poate pune P evident5 cii pierderea de sarcinii P rni~carealaminar5 permanent5 n n intr-o conductii este datorat5 nurnai lucrului rnecanic a1 fortelor de frecare intre straturile de du fluid presupuse larnele cilindrice de grosime dr *. 1953. Pentru a se obtine pierderea de sarcinii J pe unitatea de lungirne. du In sffrsit. Insurnind lucrul rnecanic a1 fortelor. deduse de Hagen ~i Poseuille. Pnrnultit5 cu lungirnea I. . 1045). ceea ce esfe caracterisfic miscn'rii in regim lamia . . Distributia vitezelor ~i a eforturilor de frecare intr-o conduct5 rectilinie de sectiune circularii Pierderea de sarcinii: J 9 = 8~Urned 9 gr2 (1 0-22) asadar p ierderea de sarcinn' E aceastcE miyare esfe propor~ionalii n cu viteza rned ie. Eforturile tangentiale fiind 7 = y .

I R U = - gJ y + b 4v (10-26) b y fiind mgsurat de la axa Ox trecind prin centrul de greutate. .p. -. Cum G sin cr iar 't = = ylQ sin cr = y . In cazul unui dreptunghi. vfrful fiind la y = 26. 9 2 Observiim cii ecuatia diferenf ialii a m i ~ c i r i iin conduc tii circular2 (10. : r Pentru cazul r = 0. rezultii cii forfele de inertie la intrare *do. . greutatea proprie a tubului de curent si forfele de frecare.-. si rBmTn in ecuafia impulsului si iesire se echilibreazi.In cazul unui triunghi echilateral a cirui in5lf ime este 36.. iiind zero pe ax5 si maximum la perete.pu2 humii presiunile. deci cidem peste - formula . pufdQ. Conduct5 avind sectiunea de forma unei coroane circulare . . f2r2 a race uz de ecuafiile lui Navier?tokes.. se poate proceda prin oricare din metodele de calcul argtate pentru sectiune circular5 ~i se obtine rezultatul urmiitor: Punind Q = xy2.Y ~ J T ia valoarea . Tntrucit distribufia vi tezelor estk identicii in secfiunile transversale.1'( ~ l "1. .In cazul unei sectiuni de fornta unei coroane circulare avind raza exterioarg R ~i raza .Q. pornind tot de la ecuatiile Navier-Stokes. 10-6).18) se poate stabili pe cale elementarii. y ---. 'clG Saint Venant pen tru torsiunea prismelor.0 n~etodiimai generals. 1 . == 0. legea lui u este dat5 sub forma unei serii duble 141. plecind de la echilibrul di. se deduce ecuatia g diferenfialii (10-18) obfinutii mai sus pe a l t l cale. (1 0-23) C fiind cercul cle contur a1 tubului de razii y..p ~i p = p .ar. legea distributiei vitezelor este: . rezulti : dy du interioarg r (fig. . in . a fost indicatii n de3. ~ si simplificind. unde -. proiectind aceste forte pe directia axei conductei se obtine: 4. G sin a $ alp.Migcarea f luidelor viscoase deci variazii proportional cu y.. depinzind tot de o ecuatie Poisson. care a permis rezolvarea exactl a multor cazuri particulare ale nii~cgrit permanente E conducte. -S C r l d ~ == 0. Se observ5 A Fig. 10-6. p .namic a1 fortelor care actioneazii in timpul rnisc2rii un tub de curent de razi y ~i lungime i. (10-19). Prin urmare.

M i i gi colab. la care se adaugi ecuatia de continuitate: div -V = 0.3. prezentiim ur. C. conform ecuatiei (10-28). Ca aplicatii mai importante ale acestor feluri de misciri. sau cTnd conturul este format din segmente de conice. cercuri. . seama c i div grad p = A p .c i integrala cp a ecuatiei diferentiale v2 cp = f ( y . memhrul a1 doilea se anuleazii. ecuatiile devin i'ntegrabile prin metode eiacte. Nr.. a douii functii: o GO functie armonicii $. Aceastii metodi. ovoid. Dacii aplicgm ecuatiei (10-28) operatorul div. intersectii de. = . 10. folositl la torsiunea plicilor. precum: migcarea unui fluid antrenat de un disc fn rotatie. Acad. suprapuse (Com. migcarea ciitre un punct de stagnare gi citeva migciri nepermanente. datoritii ipotezelor de bazii *. Importanta teoreticii a acestor probleme este mare. * . sii satisfacii conditiile pe contur.-(y8+id) 9 Y se alege astfei' tncPt care este o solutie particular5 a ecuatiei diferentiale date. Plecfnd de la ecuatia (10-9) ~i considerind echilibrarea fortelor masice de citre presiunile hidrostatice.2. termenii inertiali (depinztnd de fortele de inertie) pot' fi neglijabili fati de termenii depinzfnd de fortele de frecare (de viscozitate). solutiea ecuatiei diferentiale v2q= 0 gi o functie cp. si tinind . Cu privire la aceastl problem5 vom da numai enuntul gi rezultatele: - . Functia cp + cp. Urmind o cale nouii. matoarele doui cazuri : a) Mi~careaparaleli in jurul sferei. rezultii c i : Presiunea este deci o functie de potential. Acad. avem: div grad p = y div A V = div V . R.P. s-a aplicat gi la migcarea permanents a fluidelor viscoase la sectiuni ale conductei in forml de elipsi. astfel c i primii se pot elimina din ecuaf iile de miscare. Probleme rezolvate prin aproximarea fenomenului (Cazul mi~cgrilorlente) d In cazul cfnd n~iscirilesfnt foarte lente. 4. 2 ) se poate obfine ca sum. Intrucit ele constituie relativ putinele cazuri de migciri ale fluidelor reale la care s-a putut constata o concordanti perfectii intre calcul gi experientl. poligoane regulate sau neregulate. e) Au rnai fost rezolvate prin metode exacte qi alte probleme. Simplificate pe aceastii cale. 9 9 grad p = p V 2 V . 3 1951 9.. riimin in ecuatia de miscare numai gradientul presiunii dinamice si termenul de v iscozi tate.R. Insi. dar rezul tatele contin un grad de aproximare uneori apreciabil. paraboll. Gr. reduc migciirile plane lente ale osl lichidelor viscoase incompresibile la1migciri rnai simple.

. Distributia presiunilor pe un cerc mare. de razii vectorie r. 2 R In figura 10-7 se d6 diagrama distributiei Um presiunilor pe un meridian a1 sferei.R. .d Re = . paralel cu migcarea generala a fluidului in acest caz. s h t : v=u=- 3 4 Rxy rS Pe suprafata sferei : In cazul cind presiunea fluidului (fgrii sferii) este p = pcoflst = p. (aval).formula (10-32) este identic2 cu formula (10-31). Presiunea maxim5 este in punctul PI (amonte) gi presiunea minim5 (depresiune) h P. Forta total5 de presiune este Fx = 6~ pU. -1 I . la care se adaugii p. . Se constati cii aceastg formu15 este valabili pentru migc5ri foarte lente. Re Formula (10-30) a fost ulterior fmbunitititii de Oseen pentru a fi valabilg ptnii la numere Re < 5.+-+ 2 .U2 : CfnRa-U. y. V +. 10-7. prin considerarea sferei. -FK Formula (10-31) se mai poate pune s u b forma o b i ~ n u i t ia formulei lui Newton care dii rezistenta unui corp intr-un mediu fluid in migcare: P .< 1 (d = 2R). Cj fiind pus sub forma: . cornponentele vitezei $i presiunea tn punctul (x. 2 2 2 (10-32) 24 f Fig. Valoarea absolutg a acestor lpresiuni este: 3 .. = C j a .-+---+. z). Mi~careaparaleli in jurul unei sfere fixe a unui fluid viscos.. (10-31) -* - formulii stabilitii de Stokes.P u. corespunzind unui numir : U.Mifcarea f luidelor v tscoase 279 Dacg migcarea se produce in sensul Ox cu viteza U . P F . presiunea va fi aceea din formula precedents. in jurul unei sfere de razii R . punind Cj = ..

.. lufnd formele urmiitoare: Din ultirna ecuatie se obtine prin integrare: . . du dx dv L- .- . vizualizind liniile de curent cu ajutorul unor fire de curent colorat. . -* . .--v. - . astfel.b. cu aproximatie acceptabili:' 9 dt $t . FG. .. .. ..at- - ins5 gradientii .- - 9 . Vitezele variazii prea putin in directiile. - 10-9.-dw . dz Ecuatiile de proiectie ale lui Navier-Stokes se simplificii in aeeste conditii. . Hele-Shaw... diferite de zero.. -Dispozitivul 1. -.. un lichid cu o distributie de viteze datl.. Scopul dis'pozitivului (fig. . Schemi la demonstratia rnigcgri i vbcos intre dou5 plgci plane foar te apropiate .. Acest lucru 'este posib'il. .ie depotential.10-8.sSnt mari $i nu pot f i .putin. care una cel . este transparent% h t r e aceste pllci . neglijati. dupii metoda cunoscutl a lui Reynolds. '* . 'sS din. .0 .Componentele u si v ale vitezei slnt .alde.. \ .. vitezele medii pe iniiltimea h a lichidului intre cele doug pliici admit o funct.. . . -- - .. dar w E 0: . - . a Fortele masice au componentele X 5 Y = 0 ~i Z g (acceleratia gravitatiei).. 10-9). . . . 1 . Apirat Hele-Shaw pentru bizualizami rnigcirilgr potentiale d u .se fixeazii un corp . .- - 9 . deoarece. sau un sistem de corpuri solide in jurul clfora curge. . -. .c i putem admi te...) Micciiri: permanente plane intre dai pewti paraleli fic~i. 10-8) este de a-reproduce misclrile potentiale.. . . . Ac+Ste 'miscC5ri reiifizeaei -intre d6ul p llci planeS+pai. . Vom considera cazul cind pliicile si miscarea sint orizontale (fig.. : Miscarea fiind :permanenti. 9 9 1 . ' P = ~ g z f (xs Y)* 3\ _ .dv .x si y . dupi cum se va ariita.

.. . se obtine: deci componentele vitezei din acela$i strat orizontal deriv6 dintr-o functie de potential 9. Solufia ecuaf iilor (10-34) este deci : z = f . C.determinii cele patru constante C. si C.s. ~ 12p .. C. care diferii de la un strat la altul: .h2: P .aceastg -relatie se . ' .vede c i .i : L - - . si se obfine. deci la integrady rea ecuafiilor diferentiale (10-27). deoarece prin def i- deci V G . derir. acesti gradienti ai presiunii pot f i considerati constanti. ~i teza medie deriva de aseme'nea dintr-un potential.tp= .sznu depind de z.. dx. . Din .5 din potentialul . in 2 7 h 9 definitiv : Pentru o anumitii valoare a lui z = z.Migcarea fduidelbr 'viscoase ! 281 Op . ..

* Pentru metodele de sub . suficientii exactitate. Ecuatiile la nod au exact aceea~i formi ca ~i tn cazul retelei rectilinii. care se a r a t i mai departe. de contur C ~i de sectiune dreapti a . METODE DE CALCUL APROXIMATIV $1 METODE ANALOGIC EXPE RIMENTALE Aproximati ile ficute la paragraful 10. pliicilor plane) .numiirul Reynolds redus" al misciiri i defini t prin 7 t fiind o lungime caracteristicii a corpului in planul x . se poate acoperi sectiunea vie a conductei printr-o retea.. misciiri F jurul paletelor. aplicare a acestei metode. 1957). In cele ce urmeazi vom expune trei metode grafico-analitice bazate pe metoda diferentelor finite. cap.4. Dispozi tivul Hele-Shaw a fost folosi t intr-un mare numiir de cazuri (misciiri cu izvoare. ci rezul t i din neglijarea unor termeni din ecuatiile diferentiale. fiecare ochi fiind considerat ca sectiunea dreapti a unui tub de curent elementar. cu atPt calculul este rnai exact. n de asemenea. in care scop se aleg curbele printr-o metodi adecvati. expusi mai departe. Metode noi de determinare a distributiei vi tezelor fn mi~careauniformi a lichidelor viscoase (Studi i ~i cercetiri de mecanicl aplicats. a) Metoda refelelor rectilinii gi de calcul cu diferente finite. in schimb. expuse la articolul 7. Scopul retelelor curbilinii este ca fnse~iliniile de contur s i faci parte din retea.10 cu privire la m i ~ c i r i l e sPnt valabile ~i pentru calculul mi~cirilorfluidelor viscoase in care se poate folosi o retea de puncte tn plan. afari de unele cazuri destul de numeroase. dublete.3 nu sPn t propriu-zis aproximatii de calcul numer ic. urmate de o metodi experimental2 bazati pe analogia cu alte fenomene. Dacii > 1. putem scrie: A 6 ) ~i c). XXIV). de obicei cu ochiuri pitrate sau dreptunghiulare. y. aripilor. Aceasti metodi se aplici acel o r a ~ iprobleme ca ~i metoda retelelor rectilinii. Se obtine avantajul c i ecuatiile nodurilor pe contur sint mult mai simple decit in cazul metodei precedente . Nr. fortele de inertie cresc simtitor $i ecuatiile (10-37) nu mai confer. 9 10.3. t. Principiile ~i modul de potentiale plane. De exemplu. pentru fiecare tub elementar. VIII. s-a Pntrebuinfat pentru studiul misciirilor de infil tratie a apelor subterane (v.Experienta aratii cii pentru ca firele de curent colorat sii se piistreze subtiri. trebuie ca . un dispozi t iv format din douii pliici paralele verticale. a se vedea: C. Mateescu. Sectiunea dreap t i a conductei este imp firt i t i in ochiuri curbilinii. b) Metoda* retelelor curbllinii gi a tuburilor de curent. fn cazul m i ~ c i r i ipermanente in conducte. in care distributia vi tezelor este guvernati de o ecuatie diferentiali de tip Poisson. 4. construirea retelei curbilinii cere uneori o munci suplimentarg. ~i cu cPt reteaua este rnai deasi. totodati cu restringerea domeniului de aplicabilitate a rezultatelor. Intr-adevir.

. Aproximafiile ficute conduc la erori sub 1% dac5 unghiul de divergent5 a dou5 curbe vecine de acel a ~ igen este < 20". n fiind constante. in domeniul de suprapunere. Aplicatia acestei metode este fnlesnitii prin construirea in .). . O..Mi~carea fluidelor viscoase 283 n fiind directia normal5 la contur. . de analogie electrohidrodinan~ici.ale ochiului M M ' N ' N . (10-44) r n ~i se obtine K... (10-42) ecuatie identic5 cu aceea obtinut5 plecind de la retele rectilinii cu ochiuri piitrate.. functiile de repartitie a vitezelor sint uniforme gi nu comporti nici un punct singular.un cerc gi un p5trat sau un triunghi inscris intr-un cerc conduc respectiv la un piitrat sau. Pentru un ochi dreptunghiular curbiliniu M M ' N'N (fig. + u. ecuatia (10-41) se reduce la: 41-4. obf inem o retea de pitrate curbilinii pe care urmeaz5 apoi misurarea razelor gi cercurilor inscrise gi a laiurilor pgtratelor curbitinii care intri in sistemul de ecuatii (10-42) cu diferente finite.prealabil a unei retele curbilinii adap tat5 conturului. = K. acestea fiind circumscrise unor cercuri de raze row t. ca poli ai unui model E.A..(y. c) Metoda prin suprapunerea mi~cgrilor. 10-12).Trasfnd liniile echipotentiale pe cale experimental5 gi liniile de curent prin constructia grafici (fig. Aceastg metodi permite s5 se aducii o scurgere de form5 complex5 . + u. (y. dindu-se forma sectiunii. ecuatiile permit a se scrie : gi ale ochiurilor adiacente. 10-14).. Aceastii suprapunere matematic5 este posibilii dacii se poate calcula. Daci rn + n = 1 gi K. iar T efortul de frecare specific pe fata lateral5 a tubului.la o suprapunere de scurgeri simple cunoscute. . + u. de exemplu cercuri Appolonius (fig. 10-11) sau o refea de elipse gi hiperbole homofocale etc.. putem construi o plac5 conductoare sau o baie electroliticii de aceeagi form5 gi constitui doui segmente ale conturului din pozitii diametrale. in care se cunoagte distributia vitezelor: u. de exemplu dac5 conturul face parte dintr-o retea ortogonalii cunosc u t i .Fie doui migciri laminare rectilinii de sectiuni drepte diferite. z) Migcarea definiti prin: 11 = F(y. I Q = (2ro)2 etc. u.G. = K. . = K2 . u1 . 10-13). De exemplu : . = F. Pentru o retea de ochiuri curbilinii piitrate. u fn exteriorul contururilor partiale (prelungire analitici) gi daci. (fig.) = K = gJ -(2r. = F.. + nu. 10-lo). fiind valorile lui u in centrele 0.un triunghi cu laturi curbe (fig..u.(u. z). In general.. z) = mu.o elipsi gi un triunghi echilateral dau un profil ovoid (fig. 10-10) gi cu aproximatiile : .D.

10-12. 10-14.A. fluid viscos intr-o conduct5 de sectiune ovoidal5 . 10-11. Retea de piitrate curbilinii Fig. 10-13.. Calculul migciirii . pentru obtinerea unei retele de pitrate curbilinii inscrisii intr-un contur de o formi oarecare Fig. 10-10.D. Calculul prin metoda retelei de piitrate curbilinii a1 m i ~ c i r i i uniforme intr-o conducti avtnd sectiunea de o formi complicati J Fig. Fig.unui fluid vtscos . respectiv un triunghi curbiliniu . a migcgrii unui .G. Obtinerea prin metoda suprapunerii. prin metoda suprapuner-ii ctnd conturul este un piitrat. Metoda E.

vectorul-virtej 'a1 y i tezei are componentele : 9 9 9 9 9 9 care.:si u =# 0. iar in ecuafia (10-48) gradientul lui u se calculeazii in .ea mai simp16 Iorm6 a acest& misciiri 'si anume in miscarea permanent. fiirii amestecarea sau incrucisarea firelor de curent. este totusi o miscare rotationalii. h t r . in condiliile date.w 221z .v 1 rot =~ X o du du -+. devin: Ecuatiile liniilor de virtej sPnt deci: de unde rezulti: deci . in conduct2 rect ilinie de sectiune consiantii. in care rot V=# 0. Pentru a demonstra aceasta. 2C 2 2 Y w = 0 1 grad u. w = 0.u n punct oarecare. v = 0.oduce.5. Din ecuatia (10-47) rezultii cii liniile de virtej se confundii cu liniile de vitez6 egalii (izotahe). oricit de regulate ar fi straturile in care ea se p. Asadar rotorul vitezei si deci virtejul vitezei este diferit de zero.Miparea fluidelor viscoase . I . t 10. vom considera Ox axa conductei in directia misciirii. chiar in c.l ( z() ) =1 T Z Z . aviild valoarea : 9 lol= a d icii : . CA RACTERUL ROTATIONAL A L MISCARII FLUIDELOR V ~ S C O A S E I Miscarea in regimul laminar.

c) Transportul fluidelor viscoase prin conducte. Una din cele mai importante aplicaf i i ale teoriei misciirii fluidelor vfscoase este teoria lubrificafiei.R.. din relatia: 9 dacii tinem seama de (10-48). . '% A se vedea C.. dar va f i cornpietati cu diferite considerafii tehnice in capitolul XIV.Hidroaerodinamica lubrificaf iei" (1957). 10. sectiune transversali. care. d n fiind un element de lunqirne normal pe curba imtahi dintr-o astfel de sectiune. tivii a acestei probleme. fiziolbgia etc.286 Hidraulica L. V I I I . 5 1958. Tipei. Viscozitatea este o miirime fizici legatii si de alte proprietiti fizice si chimice ale fluidelor care intereseazii tehnologja materialelor. Nr. A~adar. folosind diferite tipuri de mi~ciiriale fluidelor viscoase. DIFERITE APLlCATlI ALE TEO RIEI MIVCARII FLUIDELO R vISCOASE a) Lubrificatia.P. datoritii Prof. 0 tratare amplii. exhaus. Cornuniclrile Academiri R. . expusl in acest capitol. Y . Mateescu. In sfirsit. b) Viscozimetria este tehnica mlsuririi viscozi tiitii fluidelor. apartinind domeniulii constructiei de m a ~ i n inu va f i expusii fn acest tratat. rezulti: adicii efortul de frecare 7 este proportional cu viteza de rotatie a vectorului-virtej . Aceastii chest iune se bazeazii pe legea miscririi fluidelor viscoase in conducte. este publicatl in . N. t.6. Aceasta tehnicii a cipitat o mare dezvoltare ~i s-au construit numeroase tipuri de viscozimetre.liniile izotahe din sect iunea transversala sint singurele lini i d e virtej ale miyiirii *. fizica.

Dimpotrivii.se lui in miscare apar virtejuri care. cel rnai imeortant este numgrul critic inferior. liniile de curent se incruci~eazi. componentele vitezei au caracterul unor mirimi care oscileazi in jurul unor valori medii. virtejuri in rezervor~~l amonte. dupii un parcurs linistit. a cirui valoare poate diferi mult de la un caz la altul. . se deosebe~te nurniir critic inferior Re. miscarea revine de la sine la regimul laminar care este in acest caz un regim stabil. superior se a f l i intr-o zona de instabilitate. fmpletesc . la o conducti dreapti de sectiune circulari. S-a rnai ariitat la capitolul 111 c6 trecerea tiin mi~carea laminari in mi~carea turbulen t i se face cind nurnirul adimensional trece de o anumitii valoare numiti critics.. .Pierderea de sarcini de la un punct la a l t u l a1 unei conducte sau a1 unui canal care transport5 fluidul este mult rnai mare decit in m i ~ c a ~ e a laminari. deoarece el marcheazi limita de stabilita'te a m i ~ c i r i ilaminare. T RECEREA DIN MI$CA REA LAMINA RA fN MI$CA REA TURBULENTA S-a ariitat la capitolul 111 c i mi~careaturbulentii este structural cu totul deosebi tii de rni~carea laminarii: . la aceasti valoare a lui Re. iar in un conditii obisnuite Re. cu pistra- . insa depinzind de forma sectiuriii de curgere. Dintre aceste diversevalori ale numirului critic. vibratii provenind din mediul exterior etc. Dacii experienfa se face cu deosebite prea se elimina orice cauze perturbatoare (neregulari tiiti ale perecautii.Re mult rnai mare decit 2 320. nurnirul Re. Astfel.1. 1 . direcfia vitezei se schimbii in fiecare moment. in masa fluid.~ i i e z aPntr-un punct din spatiul ocupat de fluidul in miscare permanenti nu are niciodatii o valoare constanti. = 2 320.. se amortizeazii. telui. = 2 000...Nu se rnai produce acea mi~carein straturi care caracterizeazi miscarea laminari . numit numir Re critic superior. ceea ce dovede~te i fortele de frecare sint mu1 t rnai mari in miscarea c turbulenti. treceiea in turbulenfi se face pentru un numiit. oricare ar li nalura fluidului. el se realizeazg printr-o sporire inceatg a vitezei.Capi tolul X I M i ~ c a r e aturbulentii 1 1 . adici orice perturbiri s-ar aduce miscirii. de asemenea.

ins2 dacii se introduce o perturbare. putlndu-se totu7i observa o suprapunere de misciri de d iferi te frecvente gi ampli tudini. Se poate observa cii abaterile vitezei in jurul vitezei medii iau uneori valori mari. Se poate spune cii pentru R-e > 2 000 rigimul stabil de miscare este regimul turbulent. cind mi~ciii-ilesinusoidale ale unor fire de curent sau unele virtejuri izolate qi repetate. cii rnisc6ri oscilatorii de foarte rnici arnpli tudine i n stratul de ling5 perete. y 9 . Aceste oscilafii sint departe de a f i sinusoidale. pini ce se destrarni. aceste rnici oscilatii se arnortizeaz5 rapid. ne propunem a dezvolta teoria stabilitiitii rnigc6rii la capitolul XII. Experiente ficute cu ulei uri viscoase au pus in evident5 'asemenea r n i ~ c i r i (fig. Intrucit cauzele perturbatoare se manifest6 incepind in stratul de fluid de ling5 perete. elemente macroscopice.teoria stabilititii d u p i rnetoda rnicilor oscilatii" este cea rnai consolidata. Re =32 .1). la vitezele vintului se constat2 variatii temporale tot atit de mari. chiar de 50% . de asemenea. intr-un punct a1 unei sect iuni prin albia unui riu. STRUCTU RA MISCARII TURBULENTE Struc tura misciiri i turbulente este determina tii de suprapunerea unor misciri de agita(ie a particulelor peste o miscare fundamentalii care ar f i 'guvernatii de ecuatiile lui Navier-Stokes. difuzindu-se P rnasa f luidului... pe cind in canale si in conducte d e forme reiulate rniscarea este rnult mai linistit2.288 Hidraulica rea precaut iilor arii ta te.puse pentru a da un rispuns la aceasti chestiune . Nu moleculele. se constituie : regirnul de . Tn figura 1 1-2 se d i diagrama vitezelor u ~i v in funcf ie de timp. in m i ~ c a r e nLlmirul Re rimine sub Valoarea critics infeturbulent5 rioari. 11-1. part icipii impreunii la mi sciiri oscilatorii.spanRe=m tane" (adici fir5 a l i se fi putut determina Fig. Este de remarcat cii miscarea de agitatie a particulelor nu este la nivelul moleculelor. care trateazi despre stratul-lirniti. ~- - - - - - - 1 spar -4 11. irnprirnind m i ~ c i rii n caracterul turbulent . Aparitia de virtejuri izolate la cauza). Aceste r n i ~ c i r i abia perceptibile se arnpliRe -65 ficii dacl Re > Recr. cliiar treciitoare. miscarea tiece in turbulent5 si nu mai revine la regimul laminar. . 9 Care este cauza intirni care produce turbulenta ~i cum s-ar putea determin'a prin calcul nurniirul Re critic? Dintre diferilele teorii pro. ci sint foaite complicate. 1 1. ci grupuri mari de molecule. rnai cu seams d u p i ce in ultirnii 20 de ani s-a pus in e ~ i dents.turbulent5 deplins"..2. Cind tn aproape intreaga mas2 a fluidului rni~cirile pulsatorii sint generalizate. fie ca sint provocate. nu schimbl regimul ]inistit atit timp c ~ t trecerea din m i ~ c a r e laminar. fie ca sint .. iar daci Re < Re. f6rl a schirnba regin~ullaminar. prin experiente de mare precizie. oricite precaufii s-ar lua pentru asigurarea unei rni~c6rilinistite. Trebuie rernarcat c l exist5 o fazi prernerggtoare trecerii in regirn turbulent. cum se admit'e in teoria cinet i'cii a gazelor sau in cazul misciirilor browniene. denumi te moli..

p = p+ p'. trebuie sii treacii rnai multe zeci de secunde sau chiar minute pentru a se avea media.) o linie va Pnsemna o miirime rnedie porale.. orice semn barat cu temporall.deplin turbulenti" cit si intr-o miscare laminarii cu perturbiri. 2T) etc. durata T se va lua suficient de mare pentru ca valorile mkdii ale lui u. egal6 cu diferenf a (u u) (fig.Migcarea turbulentd . (In cele ce urmeazi.de transport". \ w = w -1. cum se fntimpli la cursurile mari de a p i . adici: + + + .viteza . De exemplu. s i fie practic egale.) rnedii tern- . pentru intervalele de timp to . -5 1 to+T = T u (1) dl. componenta dupi dtirectia x a vitezei fnti-un punct este suma a doui viteze: I Viteza este .. * Reprezentarea prin li tere barate a diverselor milrimi (viteze. Rezultii cii media temporal6 a lui n' este nulii: - Fig. 11-7.. (t..) Acelea~i consideratii sfnt valabile pentru toate componentele vi tezei.viteza de agi. s i nu se confunde c u milrimile vectoriale. Pentru oscilatii de frecvente rnari. fiecare mbrime mecanicb poate f i consiheratii ca suma a doui mirimi cornponente: o miirime medie temporal5 si o mirime pulsatorie. nu se poa te realiza decit o mi~carecvasi-permanentg. (De aceasta se tine seama la efectuarea miisuriirilor de debit ale cursuri lor de apii .. media se realizeazii Pntr-un timp T de cPteva secunde. 11-2). (to T ) . to (1 1-3) iar u' este . presiuni etc.* 289 Atit intr-o miscare . De fap t. o miirime cind pozi t ivii cind nega t ivii. (to T) . v = v+ v'.w ' .. precum ~i pentru presiunea p Pntr-un punct: u \ u = u + u'. Variatia vitezei 14 in mi~careturbulent% f Intr-o miscare permanenti.tafie".. . dar pentru frecvente mai mici. definitii prin relafia: - u . medie ternporali * a vitezelor u.

se pot urmiri traiectoriile. 9 11. 11-3.Metoda cinematograficci. nu este deranjatg structura curentului. f i c u t i pe un ecran. Minski aceste misuriri se fac cu 0 eroare de 3-5%. Se satureazl curentul cu bule de aer gi se c i n e m a t ~ g r a f i a ~ g . Distribufia vitePentru masurarea vitezelor se Pntrebuinteazi: zei in migcare laminari gi in . Fig. Ea. a fost nevoie de cercetiri experimentale fine cu aj:utorul unei I aparaturi speciale. c se aleg In functie de diapazonul S Fig. ins2 atenuat.A. nu se aplici la curentii de aer. unde se Incilzegte datoritg curentului electric. Se obtin valori cvasinstantanee ale vitezei (pe durata t impului de expunere) gi valori medii (media valorilor instantanee). '11-3)9 . deci tnsigi intensi tatea curentului electric va varia Sn functie de viteza fluidului.1 . iar prelucrarea rezultatelor este anevoioasi.constante experimentale . ceea ce are ca urmare a ---in cazul m i ~ c i r iin conducte-o micsorare importai~ti vitezelor 11in punci tele apropiate de axa conductei. s-au folosit aga-numitele micromori~ti. S-a stabilit cii exist2 relatia: \ A ($ ) i2 = a + pum (1 1-6) In care i este intensi tatea curentului electric . nici la viteze mari.Clnd curentii sint de dimensiuni mari ~i au nurnere regim turbulent Re mari. M. cu timpuri de expunere foarte scurte \ 200 mici de timp.u'-'vi teza curentului de gaz . In locul bulelor de aer. care se misoar5 apoi pe proiectia. m o r i ~ t ihidrometrice obignuite. care s i inregistreze automat puisatiile vitezelor.3. deci se poate aplica metoda Lagrange. Schema electrici a aparatu ui este argtat5 fn figura 11-4. care prezinti inconvenientul c i au o migcare ascendenti proprie. Metoda are mai multe avantaje. iar tn timpul din urmi gi variatia presiunilor.. Traiectoriile bulelor apar ca linii lurninoase Pntrerupte.c u inertie redusi. b.5 variind ugor cu numirul Re = . p . tnregistrarea turatiilor ficlndu-se cu un cronograf. Dupg E.-s la intervale curentul puternic luminat. 'astfel c i diagrama distribuf iei vi tezelor este mu1t mai plat5 in miscares turbulent: decit in miscarea laminar5 (fig. se folosegte mai bine o emulsie de amestec de clor-benzol gi vaselini a cirei densitate este apropiati de aceea a apei. 11-4. 9 9 . Metoda are gi inconvenien te : nu se fnregistreazi pulsatiile de frecventg mare. a filmului. precum :. IntrucPt morigt ile deranjeazii structura curentului gi au ~i o inertie importanti.0. M etoda termo-anemometricci este cu deosebire avantajoasi la experientele cu curent i de aer. Tempera tura la care se ridici firul este Pnsii fn functie de viteza f luidului care-1 ricegte. a.290 + Hidraulica Prin rnisc5rile-in toate direcfiile ale particulelor se produce un amestec intens a1 fluidului precum ~i a1 cant itsfilor de miscare.se bazeazi pe variatia rezistentei electrice a unui fir conductor cu temperatura conduc€orului.35. Schema instalatiilor electrice ale termo-anemornetrului I .. se pot misura simultan componentele vitezelor Pn puncte diferite. Intensitatea i a curentului variazi cu ajutorul reostatului r gi se misoari cu ampermetrul A .. Inconvenientul semnalat rimPne. Ud m = 0. . A L STRUCTURII MISCARII TURBULENTE Structura migclrilor turbulente fiind foarte complicatii. Un astfel de fir (de obicei de plating) fictnd parte dintr-un circuit electric este introdus in curentul de aer. STUDIUL EXPERIMENTAL. Rezistentele a . v A d fiind diamet ul firului de plating.

Intrebuintarea termo-anernometrului P a p i este Pngreuiati de formarea P jurul firului n n a unui strat de gaze care modifici conditille termice.intre ele apreciabil la fund. Totodati..u n punct la 0.. nu1= Y 1 e 2ncw1 --u12 2 20#4 . F axi.-vt2 2oVl 2 . H fiind adincimea canalului. Galvanometrul G serve~tela balansarea puntii. Curbele de frecventi ale vitezelor de pulsatie uf ~i vf in doul puncte ale unui profil vertical a1 unui canal . Se mai constati c i curba de distributie a frecventelor este aproape identici pentru viten zele u' $i p f la suprafati $i difer8.21~ V P / G ~ ~ . 11-5. Pentru misurarea vi tezei pulsatorii se inregistreazi variatia tensiunii electrice prin intermediul unui amplificator electric de tensiune. care pun in evident2 structura mivcgrii turbulente ~i caracterul statistic a2 fenomenului. dupi experientele ficute de E. iar aul ~i avl sPnt mediile pitratice respective ale lor. paragr. misurarea momentelor de corelatie etc. curbele de frecvente ale componentelor longi tudinale ~i verticale ale vi tezelor de pulsatie h t r . Vom da cfteva rezultate ale metodelor de misurare a vitezelor. Se vede c i punctele experimentale se situeazii destul de aproape de curbele teoretice de distributie a frecventelor obtinute prin formulele de probabilitate a erorilor. v?/ Fig. nV1sfnt frecventele vitezelor de pulsatie (agitatie) u' ~i v'. intr-un canal de laborator. Minski. ins5 caracterul statistic a1 fenomenului se mentine totdeauna.de variatie a rezistentei R a firului de p latini. M. (1 1-7) ' Se observi c i pulsatiile sPnt mai puternice inspre fundul canalului decit la supfarati. 11. componenta vertical2 a pulsatiei vitezei depinde foarte putin de numiirul Re.18 H de la fund ~i la 0. In figura 11-5 sPnt redate.90 H de la fund. V3/umax. In formulele (1 1-7) nu1. ale lui Gauss.7). misurarea componentei vitezei de agi tatie d u p i o perpendiculari pe directia vi tezei de transport. Acest fapt se evidentiazi $i mai bine in figura 11-6. afar5 de un strat subtire de la fund. nu1 = II 1 e '2navl . (v. Metoda termo-anemometricii permite gi misurarea directiei curentului. componenta verticali rimine aproape constanti. Trebuie mentionat c i fenomenul de turbulent2 are aspecte diferite in functie de conditiile la limiti ale curentului.turbulenta deplinii" din conducte ~i canale. Concluziile precedente sint valabile numai pentru . unde se reprezinti variatia cu adincimea relativi in canal a valorilor relative ~ P / G ~i Se vede c i pe cind componenta orizontalii a pulsatiei creqte de la f a t i la fund.

Dacg Pi1 aceeagi ving de apg se introduce un fir de miitase cu diametrul de 0. 0 n u u de apiwtn regim linigtit functie de adincimea relativii T canal (dupii E. vinele provenind de la deversoare gi orificii de diferite forme. In 0.. = 0. . acestea YIsint transmise prin bare rigide la un vi brograf .1 412 014 416 &I8 efectuatii la acelagi laborator. prapunerea unor mi~cgri oscilatorii de frecvente gi ampli42 tudini diferi te. Printr-o alt5 experientl. de metal. 0 . = 26.vibratiilor dintr-o vin5 in aer Fig. 11-7. In sectiunea de kiidere.Alte metode. Variatiile presiunii In sectiunea de c5dere a unei vine de apii in funcfie de adincirnea saltelei de a p i . ~i tehnic a1 Institutului Politehnic TimiSoara.7-32 cm. I 1 1 -v-7 / 7 Fig. h.Geiger". 11-6. 2) h. 1) h. Migcarea vibratoare a vinelor de ap2 in aer liber (Bul. ~tiintific . 1958). miguirea devine turbulent5 vi energia . 002 OD4 006 408 0.. Vina ciizind pe o placii elastici. Minski) vIn5 aspectul unei bare de n are gheat5 transparent5 . = 35-40 cm * Pompiliu Nicolau. se miiregte gi energia cinetici a vitezelor de agitatie Prin anumite dispozitive experimentale se pot pune P evident5 variatiile presiunilor gi efecn tele energiei cinetice. aceasta nu suferi nici o alterare.ibratiilor este capabil5 s i giureascii In scurti vreme placa de beton. 3) h.8 figura 11-7 se repraduc vibrogramele obtinute I11 cazul roduse de un deversor 46 triung iular. servind ca ' receptor a1 vibratiilor. Variatia valorilor relative ~i in liber P reaim turbulent. M. tomul 3 (17). din care se cons t a t i existents unor vibratii 94 comylexe.o plac5 de beton. Astfel. In Laboratorul de Hidrotehnicii a1 Institutului Politehnic Timigoara* au fost Inregistrate variatiile presiunii unor vine de a p i in aer liber.25 mm. . rezul tind din su' . se pune in evident5 importanfa energiei cinetice a . ciizfnd pe. DatoritS variatiilor oscilatorii ale vitezelor se prod uc fluctuatii gi ale presiunilor gi cu cit turbulenta cregte.

11.4. CLASIFICA REA MISCARILOR TU RBULENTE Se deosebesc mai rnulte clase de misciiri turbulente care cuprind, fiecare, mai multe tipuri de misciiri. Dupii A. Townsend se deosebesc patru clase in raport cu conditiile de simetrie P care se dezvoltii turbulenta: n I. Iwtropa, adicii avind simetrie sfericii. Exemplu : Miscarea dupii un griitar uniform asezat la intrarea unui tune1 aerodinamic ap;oximeazii numai tmbulenta izo&opicii, deoarece aceastii miscare nu , este si omogenii, avind un pu ternic gradient de presiune in directia misciiri i , medii. 11. Bidimensionala', adicii exist5 o directie in care conditiile la limit5 nu variazii si P care deci turbulenta este statistic omogenii. Exemple: n Jet dintr-un ajutaj de liitime infinitii. Dfra din spatele unui cilindru infinit de lung. Stratul limit5 a1 unei pliici plane. Curentul sub presiune fntr-un canal bidimensional. Dira fn spatele unui griitar de cilindri asezafi la distante egale. Convectia liberii de la un izvor liniform he ciildurii. 111. Cu simefrie axiald. Exemple: Jet dintr-un ajutaj circular. Dira unui solid de rotafie. Curent sub presiune prin conducte de sectiune circular2 sau intre supraf efe ident ice concen trice. Convecfia liberii a unui izvor punctual de ciildurii. 1V. Bidimensionald si cu simetrie axiald. Exemplu : Curent intre doi cilindri concentrici roti tori. Dupii conditiile la limi tii deosebim: - Turbulent a in conducte si canale. - Turbulenta in stratul limit5 a1 unei pliici plane. - Turbulenfa in stratul limit5 a1 unei suprafete de rotatie fixii. - Turbulenta in stratul limit5 a1 unui corp in miscare de rotatie: - Turbulenta liberii. In aceastii lucrare cele mai importante dezvoltiiri se vor da miscirilor tllrbulente P conducte -si canale, precum si in stratul limit5 a1 undi pliici n , . , plane.

A.

\

!

7

A

O

11.5. DETERMINAREA TENSIUNILOR DATORITE TURBULENTEI 11.5.1. Leme
- Inainte de a dezvol ta metodele de determinare a tensiunilor suplimentare datori te
turbulentei, este necesar a stabili citeva reguli pentru calculul rnediilor mlrimilor care fluctueazi P cazul turbulentei (vi teze, presiuni e tc.). n Fie cp ~i 4 doul mirimi care sint fhnctii de x, y, z gi f, ~i fie ~i 3 mediile lor temporale. Este evident c5: * cp+$=i+J; CP . - + = c p a $ - . (-11-8 a)

Da%ci este oricare din cele patru variabile mentionate: n

S S
\

cpdn = idn.

Daci o rngrime cp este surna unei mirirni medii jurul lui zero), astfel c i 7 = 0, avem:

~i a unei mirimi fluctuante cp' (In
\

Media lui cp2 este:

Produsul a doui mirirni cp Si +, arnindoui variabile in timp, are media:

Terrnenii din rnijloc fiind nuli, rimlne:

1 1.5.2. Tensorul tensiunilor de viscozitate aparenti. Ecuatiile lui Reynolds
Observirn cii in ecuafiile lui Navier-Stokes (10-8) se poate face lnlocuirea urrnitoare:
,

Intr-adevir, dezvolttnd terrnenii din mernbrul a1 doilea se obtin terrnenii din mernbrul Pntti plus terrnenii din ecuafia de continuitate, a caror sum2 este zero in cazul fluidelor incornpresibile. Vom transcrie deci ecuafiile Navier-Stokes sub forrna:

-

,

.

La care se adaugi ecuatia de continuitate:

I

Mi~carea turbulent d

295

S i introducem in aceste ecuatii valorile medii ternporale ale tuturor rngrirnilo;, luind -u n interval de tirnp T suficient de lung pentru ca u, v ~i 6 tntr-un punct oarecare dat, si fie constante, deci presupunern o rniscare cvasiperrnanenti In care se anuleazii qi derivatele - - - in raport cu tirnpul. Cum i h r - o astfel de rnivcare rnediile cornponentelor fluepartiale tuante u', v', w' ~i sint nule, ecuatiile (1 1- 1 1) ~i (1 1- 12) se transforrni dupii cum urmeazi: Ecuatia de continuitate, deoarece

a

du' d' dw' ; , - ~i - sint nule, devine: dx dy dz

-

-

d

A~adar,in ecuafia de continuitate, valorile instantanee u, v, w pot fi inlocuite cu mediile ternporale u, v, w.

---

In ecuatiile (1 1-1 1) toti terrnenii care contin derivate se transforrng in virtutea lernei
(1 1-8 b), media derivatei fiind inlocuitg cu derivata rnediei. astfel c5:
d-(uu) .dx Apoi d -(uv) dx d = - (U v) dx d - = - [&I v dx d = - (u dx
U)

d - = - [U u dx

+ U'

a

u']

deoarece terrnenii liniari T u', v' se anuleazi. n

+ U'

-

v'] etc.

Ecuotiile (1 1- 1 1) iau, dupi efectuarea calculelor, forrna cunoscutg sub nurnele de ecuabiile lui Reynolds:

a-+v-+w-dx

- dw

-

- dw

-

- d;
dz

- 2 - -

dy

dp P dz

1

+ vAw

-

-

(

du'w' dx

-

+ dv'w' dy

dz

Dacg se cornpar5 aceste ecuatii cu ecuatiile Navier-Stokes (1 1-8) ale fluidelor viscaase, l g r i turbulenti, se constati c i existi In fiecare ecuatie, In rnembrul a1 doilea, trei terrneni suplirnentari depinzind de rnirirnile fluctuante. Pentru. a deduce ciror tensiuni suplirnentare l e corespund a c e ~i t terrneni, s l considerirn un tensor suplimentar datori t turbulentei, avtnd noug cornponente care, spre deosebire de eforturile totate, vor fi notate cu sernnul ,,prim6':

296

Hidraulica

Rezultanta fortelor suplimentare superficiale (adici .fortele de presiune gi fortele tangentiale de frecare) raportati la unitatea de mass va avea, conform ecuatiilor generale de migcare ale mediilor deformabile (3- l), urmiitoarele componen te, dupii directiile Ox, respect iv Oy, Oz:

Comparind deci ecuaf iile (3- 1) cu ecuatiile (1 1- 14) putem identifica componen tele tensorului suplimentar cu termenii respectivi din ecuatia (1 1-14): pu12 pu'vl
\

pu'v'
PV'~

pu'w' pv'w' pw'2

pu'w"

pv'w'

De exemplu : 7, = .ryx = - pu'v' etc. E for tur ile acestea se numesc tensiunile de frecare aparent2 ale mi+cn"rii turbulente. Tensiunile totale rezultii din 'insumarea tensiunilor din mi~carea unui fluid viscos la' care s e adaugi tensiunile frecirii aparente [v. ecuatiile (10-2) gi (10-4)]. Astfel :

I

I

Tx,

= i.

(* *) +
dy dx

-

pufv' etc.

-

S-a constatat experimental (pe baza miisuriirii vitezelor u , v, u', v' etc.) cii tensiunile provenind din viscozitate stnt importante numai intr-un strat foarte subtire lingii pereti, unde migcarea este laminari (sub stratul laminar), pe cind in masa fluidului, termenii datoriti. turbulentei sint acei ce predominii. Ecuatiile lui Reynolds gi tensiunile determinate prin ecuatiile (1 1- 17) consti tuie o bazL teoretici pentru cercetiri, ins2 nu pot fi folosite in practicii, atfta timp cit nu se cunoagte -- dependenfa mirimilor fluctuante u', v', w', de mgrimile medii u, v, w. De aceea, pentru. calcularea elementelor migcirilor turbulente, se folosesc P practici doui c i i dist incte: n - Se studiazi prin misuriri numeroase, in diferite cazuri de turbulent;, miirirnile fluc-; tuante gi se stabilesc legile statistice ale variatiilor lor. Aceste rezultate se prelucreazii cu ajutorul statisticii matematice qi se interpreteazii din punct de vedere fizic-fenomenal, in scopul' de a se constitui o teorie statistic2 a turbulentei. - Se fac ipoteze simplifieatoare cu privireda dependents intre diverse1.e mirimi ~i se constituie o serie de legi qi formule semiernpirice, cu scopbl aplicirii lor in practicii. Aceastg din urrnii cale a adus pin2 h prezent cele mai importante rezultate. Totugi teoriile statistice sint in plini dezvoltare.

--

/

Miscaren t urbulentd

29T

Conditiile la limit5 sEnt pentru vitezele medii temporale acelea~ica in cazul rni~cgrii fluidelor vtscoase, iar vitezele oscilatorii sTnt nule la perete. Aceasta are drept urmare c& qi eforturile de frecare aparenti se anuleaz5 la perete, r5rnPntnd ins5 acelea de viscozitate din miqcarea laminar;. Urmind conceptia substratului subtire laminar de la perete, urmeazl c5 vitezele oscilatorii ~i eforturile de frecare aparent5 se anuleaz5 sau sfnt foarte mici, ba chiar neglijabile qi 4n acest ,,film laminar". Trebuie s l admitem c5 imediat dup5 substratul laminar urmeaz5 o zon5 de tranzitie h care fortele de viscozitate real5 qi acelea de visco-zitate aparent5 sPnt de acela~iordin de mgrirne, iar mi~careaturbulent5 propriu-zis5 ocup5. zona dincolo de aceast5 zon5 de tranzitie qi intreg centrul rnasei fluide.

I 1.6. LEGILE MISCARII TURBULENTE
Fenomenul de turbulentii este desigur extrem de complicat si part iculele fn miscare sint supuse legilor statist icii matimat ice, ca orice >enomen s f o chasti;. In acest sens, vom adiuga in paragraful 11.7 o ,serie de notiuni si. observatii la cele date anterior. . Legile misciirii turbulente se refer5 la dependent a mirimilor medii tern- - porale u, v, w ~i p de coordonatele spatiului si de timp. Asemenea legi au fost ciiutate si formulate inci din .secolul a1 XVI I I-lea, atit in ceea ce prive$te: distributia vitezelor fn sectiunea dreap tii a unui curent rectiliniu, cit si pier-derea de energie datoritii fortelor de frecare pe unitatea de lungime a curen-tului.
9
9
'

9

1 1.6.1. Legile empirice ale distributiei vitezelor Aceste legi au fost cercetate in special in profiluri verticale, la canalesi rfuri, si intr-un plan diametral, la conducte cu sectiune circularii. S-a c h a t care este curlia de repartitie a vitezelor care se adapteazii cet. mai bine punctelor experimentale. Au fost propuse de ciitre diferifi autori,. pentru profilul vertical a1 unui canal de lungime foarte mare (fig. 1 18): parabola
1

t Y'

Fig. 1 1-8. Distributia vitezelor P miqcarea turbulent5 dintr-un canal . n drep tunghiular ~i o conduct5 circular& conform legilor empirice

'298

H idraulica

s u ax2 orizontali O'x (la nivelul apei) sau cu ax5 orizontalii O f ' x (deplasatii mai jos); parabola cu a x i verticali O y ; elipsa, hiperbola; chiar curba logaritmici sau parabole de ordin superior. Acestea douii din urmi fiind actual.mente curbele de distributie preferate, este demn de remarcat c i curba logaritmici a fost propusi, fnci din 1820, de F. E. T. Funk, iar R. Jasmund, In 1893, a ales curba logaritmici d u p i ce a determinat eroarea mijlocie a abaterilor a patru tipGi de curbe- f a t i de punctele experimentale in 445 profiluri si a constatat c i acelei curbe ii corespundeau erorile cele mai mici. Parabole de ordin superior au fost sustinute de T. Christen (1903-1904) pentru curba de distributie a vitezelor atit la canale cit si la conducte lecirculare (fig. 1 1 8 , peiltru acestea. din u r m i fiind propusi formula;

'

Citeva cunostinte importante care stau l a baza conceptiilor actuale .au fost de asemenea stabilite experimental in trecut. Astfel, fizicianul E . Duclaux a demonstrat, fn 1872, c i lichidul in miscare aderi de pereti, iar H. S. Hele-Shaw a demonstrat (1897-1901) c i 'lichidul aderii de pereti ,chiar in cazul vfrtejurilor si c i E apropierea peretilor miscarea este laminari. n In ceea ce priveste miscaiea turbulentii in conducte circulare, H. Bazin, prin miisuriri de precizie, a stabilit c i viteza u este egali chiar cu viteza medie Pn sectiune V, in puncte la distanfa de la centru egali cu 0,74 r, ceea -ce corespunde cu misuririle si teoriile actuale.
A

7

9

7

1 1.6.2. Legile semiempirice ale distributiei vitezelor
Incerciri de a se determina prin calcul legea repartifiei vitezelor s-au ficut incepind din 1915 si ele continu2 si fn prezent, dind nastere la mai multe teorii, pe care le vom eipune pe scurt, retinfnd rezultatele lor concrete. Ori,care din aceste teorii se desfisoari in trei faze: - determinarea legiturii dintre vitezele de pulsatie si eforturile de fre"care aparenti ; - determinarea unei ecuatii diferentiale care leagi v q i a t i a vitezei 'intr-up punct de .efortul de frecare total ; - rezolvarea ecuatiei diferentiale si stabilirea unor formule practice pentru calcul. In toate aceste faze trebuie urmiri t i indeaproape concordanta teoriei cu experienta. Ecuafiile si formulele stabilite Pn acest mod sint numite semiempirice, dat fiind cii elk se intemeiazi nu numai pe experienti dar si pe importante %considerati teoret ice. i a) Propozitii fundamentale. Legile distributiei vi tezelor in mi~carea turbulenti au la bazi citeva propozitii fundamen'tale, stabilite si interpre7
9
A

7

u

7

A

9

7

I

t a t e fizic de Tietjens, 0 . Reynolds, G. Taylor, L. Prandtl*, Th. KBrman. Aceste propozitii exprimii atit legs tura dintre tensiunile 7 si vi tezele d e agitatie, cit ~i dintre 7 ~i gradientele vitezelor medii temporaie. Aceste propozitii se intemeiaza pe numeroase fap te experimentale de seamii, publicate anterior de ciitre diferiti cercetitori, precum si pe alte experiente ul terioare meni te a ,verifica unele ipoteze. lY Desi expresiile care dau tensiunile da tor; te turbulentei erau cunoscu te d i n lucriirile lui Reynolds [v. ecuatiile (1 1-18)], este de un interes deosebit a urmari procesul de gindire care, plecind de la intuitia fenome, nului, a condus la o teorie care, desi imperfect& a putut lega o serie de' fapte ce pireau disparate si a -putut ulterior sii fie folositi i i in ;pract icii. Sii considerim cazul cel mai simplu, a1 unei misciiri plane, in care X viteza de transport 6 (medie temporalii) este funbtie de tj si c i vite- Fig. 11-9. Reprezentarea amestecului de cantitiiti de mi~care zele instantanee in A B sint diferite: uB - u, = u'. Fie o mas5 elementari Am, animati in afari de viteza U B si de viteza de pulsatie v' I n directia transversal2 miscBrii generale. Ea ihtrii printr-o sectiune Aw c u viteza UB in masele aflate 'in A in miscare (fig. 11-9). Cantitatea de miscare a maselor d(n A, dacii u' este pozitiv., a crescut I n timpul At, in direktia lui u, cu:
9
7

,

9

?

Ameu'
s

=

( p A o ev' At) u'.
9

Acestei variatii a canti tiitii de miscare f i corespunde impulsul unei forte F, ode acela~i sens cu u, cireia-i corespunde o forfii egala si de sens contrar aplicatii maselor din B. Acestea sint forfele de frecare aparefitii interne, Avem vdeci:

Ludwig Prandtl, fizician ~i inginer, niscut P 1875 la Freysing, In Bavaria, a profesat n $din 1901 la Hanovra, apoi la Gottingen, unde a condus mult timp Institutul pentru cerc e t i r i de mecanica fluidelor. A murit in 1955. Este unul din fondatorii mecanicii fluidelor . ~ aerodinamicii moderne. Cercetirile sale mai importante sint din domeniul turbulentei ~i i d i n teoria stratului limi t2. Publicatiile sale mai de seami sint : ,,Ergebnisse der Aerodynamischen Versuchsanstal t zu Got tingen" (192 l), ,,Bernerkungen uber die Entstehung der Turbulenz" (1926), ,,Bericht iiber: Untersuchungen zur ausgebildeten Turbulenz" ~i lucriirile de s intez2 : ,,Stromungslehre", Berlin (193 1, 1942) ~i ,,Hydro- und Aerotechnik" (Pn colaborare c u Tietjens).

*

300

Hidraulica

S-a luat media produsului u'v' in tirnpul At, pentru a obtine valoarea efortului specific de frecare aparentii 7'. Rezultii:

Sernnul minus este necesar pentru cii produsul u v este in general negativ, fntrucit la o dilatare intr-un sens (de exernplu u' > 0) trebuie sii corespundii o contractare in sens transversal, pentru ca rnasa total5 sii nu varieze (v' < 0). Pe de altii parte, sii consideriirn diagrarna vitezelor rnedii ternporale u(y) si yitezele in douii puncte In sectiunea transversal5 rnisciirii, la distanta &' intre ele (fig. 11-10). Am viizut c5 fntre vitezele de agitatie u' si 'v exist5 o corelatie ; astfel, la pereti toate vitezele'sint 9 nule, atit viteza de transport cit ~i vitezele deagitatie ; in alte puncte se pistreazi ahurnite ordini de rniirirne (v. paragr. 11-3). Corelafia este puter-. nicii fntre douii puncte foarte apropiate gi slab5 I Pntre puncte mai fndepirtate. Diferenta dintre vitezele rnedii temporale in douii puncte la distanta 1 fiind
9 9
1L

I

'

4-

I

A;=[Fig. 1 1- 10. Reprezentarea lungimii de amestec

du
9

*

dy

sii presupunern c i luiirn pe 1 astfel ca A sii fie egal ; cu media valorilor absolute ale lui lu'l, cornponenta vitezei de agitatie axialii. Miirirnea aceasta a lungirnii 1 a fost nurniti de L. Prandtl ,,lunghe de arnestec" si s-ar defini ca ,,distanta pe care tfebuie sii o parcurgii o particulii cu vechia vitezii, pin5 ce diferenta fntre acea vitezii ~i aceea a punctului unde a ajuns particula sii fie exalii cu viteza de agitatie din rniscarea -turbulentii". Este evident cii si v p
9

trebuie sii depindii in acelasi mod de - ca si u', adicii trebuie sii avernr '
9

du dy

Sub ultima formii, cu l2 = 111, se dii posibilitatea ca ~i sensul lui sensul lui
-

. r

sii urrneze

du

Constatiirn cii tensiunile de $freeareaparentii se deosebesc esential de cele de viscozitate, intrucit acestea din urrnii sint functii liniare de gradientul de--

dy

vitezii 'si de o. constantb fizicii p, pe cind in miscarea turbulentii se insumeazii cele d d u i efecte:
9

aP

7 . 2

p-f

au

p/2

8~

du - . - du .
'

(1 1-22)

dy

dy

Formula lui T' in turbulent; (11-21) se poate lega de propozitia lui Boussinesq, care a introdus notiunea de coeficient de viscozitate aparent6 propunfnd formula:

In aceastii formulii, E joacii acelasi rol ca v din formula lui Newton. Cornparind formulele (1 1-21) si (1 1-23) rezbltii cii viscozitatea cinematic6 aparentii:

A

nu ,corespunde unei proprietiiti fizice a fluidului si n u a r e nici o legiiturii cu
9

viscozitatea. Formula (1 1-21) nu elucideazii cornplet problema, ci se Pnlocuiesc doar vi tezele de agitatie u' si v' cu o mtirime liniarti 12. T o t u ~ i s-a dovedi t 'cii aceasti miirime este mu1t mai uSor de determinat , , fiind o fu'nctie numai de spafiu, ale cirei valori se pot verifica experimenta.1. Este deremarcat cii la formula (1 1-21) a ajuns si Th. von KBrman prin teoria simili tudinii mecanice. Utilizarea acestei formule d e ~ i n d ede alte i ~ o t e z esau de structura formulei admisii pentru lungimea I. Ptstfel, Prandtl a'dmite cii 1 poate fi exprimat Sn zona de 1Pngi perete prin: ,
9

1 = xy,

,

(1 1-25)

fn care x este o constant5 adirnensionalii, iar von KBrrnan* giseste prin teoria s'imilitudinii cii 1 trebuie sii depind5 de distribuf ia vitezelor konform formulei

I( fiind de asernenea o constant5 adimensionalii.

Sii considerim acum tele doug cazuri de mivciiri turbulente, singurele rezolvate prin metodele semiernpirice: o rnivcare plan6 intre doi pereti paraleli si miscarea permanent6 P conduct; circularii. * n
9

4

Kongresses f . Techn. Mechanik, Stockholm (1930).
\

* Th; v. Krirman, Mechanische Ahnlichkei t und Turbulenz, Verhandlg. d. 111 Internat.
I

L:

b) Cazul mi~ciiriiplane intre doi pereti paraleli, situati la distanta 2h. Aplicfnd teoria l u i Prandtl, vom scrie ecuatia (1 1-21) in scopul integririi ei: *
I

De acum inainte, tensiunile 7' 111 miscarea turbulent5 vor f i notate z, fir5 accent; apoi mirimile medii temporale vor f i scrise nebarat, afari d e paragraful 11.7, unde este nevoie a se mentine semnele barate. Se define~te prin relatia 4 z l p = v, o mirime de natura unei viteze, care poarti numele de ,,viteza de frecare" sau ,,de alunecare". Ling5 perete, z= si ,,viteza de frecare la perete" se noteazi : ,

\

Totodati considerim pe 1, lfngi perete, conform relatiei (1 1 2 5 , astfel c i Entr-o zoni lingi perete avem riguros exact:

Prin integrare, se obtine:

Desi prin ipotezele ficute aceasti ecuatie este valabili pentru regiunea de lfn& perete, t o t u ~ iea a fost extinsi pentru intreaga sectiune si confruntarea ei cu experientele a dovedit cii aceastii extindere este valabib. Aceasta se explici ~i prin faptul c i atit v, cit si x scad de la perete spre axa sectiunii si raportul lor nu variazii mult, riiminind ca sii se adopte pentru constant: d o a r e a care permite o cPt mai buni concordant5 a formulei cu curbla experimentali. Aceast5 valoare este x = 0,4. In planul median a1 conductei, y = h si u = umax In troducind aceste . conditii in ecuatia (1 1-30) se obf ine ecuatii a d i q n s i o n a l i (1 1-31) :

adic5 vi teza ,,deficitar5 relat iv5" este invers proportional5 GU logari tmul adfncimii relative. Formulele (1 1-30) ~i (1 1-31) au caracterul de ,,univetsaleU, valabile oricare ar f i conditiile scurgerii turbulente in sectiunea datii. Ecuatia (1 1-31) se poate scrie si sub forma:
9

Mipcarea turbuletztci

303

I

si este valabilii atit in cazul conductelor netede cit si a1 celor rugoase. Trebuieclbservat cii formula riu mai este valabilii in zona'filmului laminar de linqii perete, unde putem considera pe o grosime 6 ca,miscarea urmeazii legea lichci-delor viscoase. \Pentru aceast a scriem cii duldy la perete are ca uw valoare medie raportul - (figura
9

6

11-1 I), uw fiind viteza la trecerea din zona laminarii Pn cea turbulentii:

de unde rezultii:

intr-adev5r,

U 'O *

v

este un nu-

mgr adimensional, analog cu nurnifrul Re, ~i distanta 6 marcheazii trecerea din miscarea laminarii in miscarea turbulentii, care * trebuie sii se facii atunci cind acest numiir are o akumitii valoare criticii N. Din esperienfele lui Nikuradse si apoi ale lui Grujienko rezultii cii acest numar poate f i luat -- 11. ~ i (11-33) se deduce 6 ~i urn,,. i Acum sii rezolviim aceeasi problema dupa teoria lui Kiirman. Intr-un punct la distanta y de pere'te avem, conform formulelor (1121), (1 1-24) si legii distributiei lui T:
A

Fig. 11-1 1. Distributia vitezelor in sectiunea circularii a unei conducte in regirnul turbulent, dup5. conceptiile actuale

Sau, extriigind riidicina piitratii:

Integrind, se obf ine:

-

de unde, printr-o nouii integrare Tntre limitele y

=

0, y

=

h, se 'obtine:

Hidraulica

In aceasti formuli, valoarea experimental2 a lui K = 0;36. Comparfnd rezul tatele date de cele dou2 formule ale distri butiei univer:sale a vitezelor (1 1-31) si (11-36) se constati diferente foarte mici fntre ele si curba dedusi experimental. i c) Cazul mi~ciri permanente intr-o conducti circulari dreapti. Incii pe la 1775, de Ch6zy a propus prima formuli aplicabili pentru calculul pierde.rilor de sarcini in miscarea uniform2 a curentilor cu suprafata liber2:
9 9

A

\

incare: Veste viteza medie in sectiune; R - raza hidsaulici; i - p a n t a hidraulici sau . - pierderea--- sarcini pe unitatea de lungime de canal; C - - . u E o T --.---. de --c i e n t d e p inzind de rugoiifa-fea* aT6ieT: -Se'poa te vedea usorcZ acest coef icien t nu este adimensional ([C] = L1I2T--I). Formula prop<sii de Darcy fn 1865 entru -p-anta_._ __ . energetici .J- . a conductelor este corecti si din punct de vedere %~ensional, coefici~ntulA fiind numir pur :
-Ll*lrs

_

a

,

,

9

A

In %ceast2 formulii, D este diametrul conductei si A este coeficientul de -pierdere de sarcinii in lungul conductei. v Daci punem D = 4R ~i compariim formulele (1 1-37) si (1 1-38) rezultg .cii fntre A si C exist5 relatia:
9 9

-

,deci ambele formule: (11-37) si (1 1-38) pot fi folosite atit pentru calculul pierderilor de sarcini fn conducie cft ~i fn canale cu nivel liber. S-a constatat 'prin experiente numeroase cii C si ' A depind in special de raza hidraulici si de rugozitatea perefilor conduct& sau canalului si s-au -propus numeroase formule pentru evaluarea acestor miirimi (v. cap. XIV si *cap XVI I I). : Prin cercet5ri ficute dupii 1910 s-a observat c i daci peretii conductei -sint foarte netezi (sticli, metale trase s.a.), A depinde de alti parametri decft in cazul cind peretii sfnt aspri. De aceei a fost necesar sii se stabileasci formule deosebi te pentru conduc tele netede si pentru conductele rugoase. 1) Conduct6 circular6 cu perefi nitezi. Urmind aceea9i metodi de expunere .ca pentru miscarea plani fntre doi pereti, vom arita cum se ajunge la formulele de-cafcul atft dupii teoria Prandtl cEt ~i dupi teoria lui KBrman. Mai fntfi observiim cii- formula (11-32) este' valabilii ~i in acest cazi :inlocuind pe h cu r,, raza conductei, constantele fiind obf inute experimental
9

Migcarea turbulent ci

305

Tot atit de valabilii este ~i formula analog5 cu (1 1-36):

In care I =-- 0,36. Este instructiv a compara aceste doui forinule si c.u formula ( d a t i de H. Darcy in 1855, care urn-o 'poate f i pus6 sub forma : Vor
9

-

>

Din figura 11-12 - s e vede c i cea mai bung concordant5 cu valo'rile experimentale o are formula 1 1-40), dar ,si formula (1 1-42) d6 valori foarte precise in toati sectiunea afar6 de o zonii lingi perete, de 0,25r0. Formulele de mai sus nu sint valabile- in zona filmului laminar, unde miscarea nu mai este turbulenti. D& la distanta 6 de perete, ecuatia (1 1-40) trebuie s i fie satisficuti. Ca si pentru lmiscarea fntre pereti plani, vom avia, conform relaf i i lor (1 1-33):
9

~nlocuind P ecuatia (1 1-40) n uw pe y = 6 s i P = N , o b f i n e m .
9

f a

co~espunzBto~ Cbrmulei N -37

2 core~puntBtuorfo~muletN-38

v*o

- -N
UW
A

3 co~espunz8'f ~ o ~ m u I e i -39 UP N
- 5,75

- Urnax V*O

lg ~ o V * O Nv
9

V*o

Fig. 11- 12. Comparatia formulelor moderne pentru distribuf ia vitezei in m i ~ c a r e turbulentg
9

De aici se deduce

urnax

si se inlocuieste fn ecuatia (1 1-40) obtinindu-se:

v*o

Aceastii formulii poate f i considerati ca formula final5 pentru calculul practic a1 distributiei vitezelor in conducte netede. Pentru efectuarea lui ~ , / p . In acest scop folosim formula cunoscutii (6-46) : trebuie cunoscut u,o =
A

Migcarea turbulentd

fn care J este pierderea de sarcini liniarii pe conductii, iar

Cu formula (1 1-44) calc.uliim pe urnax pentru y ,

=

r,:

Viteza medie fn sectiune, V, se obf ine din integrala de volum a vitezelor , care dB debitul raportat la v, :
* . -

In sfirsit, grosimea filn~ului laminar la conducte netede se calculeazi plecTnd de la 'formulele (1 1-43) si (1 1-45):
9

a

Dupi formula Darcy, J = mula lui 6, gisirn:

'

IV2 -, de 0%
-

gJr0 - v2 unde rezul t i - - 8

Inlocuind in for-

s=
'

fiG= 11:ds.
1I

VD
I

N . 300
I-'

\

Formulele (1 1-48) ~i (1 1-48 a) permit a calcula, pe diferite cii, grosirnea stratului laminar. 0 altg teoriedernni de rernarcat a fost emisi de" I. Ta lor cu citiva ani Pnainte de " G. . Prandtl, plecind de la ideea c i turbulenta se produce prinfr-un ransport de virtejuri dintr-un strat P altul, ceea ce creeazi o forti egali cu rezistenta la rni~carernanifestatii prin piern derea de sarcini. Principiul rnetodei se poate urrniri rnai uSor in cazul rni~cirii perrnanente in directia Ox, intre doi pereti plani paraleli. Ecuatiile de rni~carese reduc la:

- -fYMI

intructt in turbulenta deplini pot fi negli jate fortele de viscozi tate, iar fortele rnasice datori te gravitatiei sint echilibrate de presiunea hidrostaticii, astfel c i fn rnernbrul a1 doilea intervin nurnai variatii dinarnice. Aceasti ecuatie se poate pune sub forrna:
\

Considerind valorile medii temporare.. y fiind mgsurat de l a perete. = dx w.23.= 0.1 . viteza deci ecuatia devine : u dv nu depinde de x . - A In timp ce masa-vfrtej se transport5 de la punctul y la y + 2. situati la distanta 2h.. ( Pentru n ~ i ~ c a r en conducte circulare legea de distributie a vitezelor este: Pa y miisurat fiind de la perete. Pentru cazul a doi pereti plani paraleli. 0 gi . ~i fn teoria lui Taylor apare o lungime analog5 cu lungimea de amestec.y '12 y 'Ir v*o K G (--) ] Prin experienti s-a determinat I = 0. ' Pentru a compara acest rezultat cu teoria lui Prandtl s2 formlm ecuatia de mi~care dup2 aceast2 teorie. inseamni c i diferenta Pntre cele doui teorii ar .P dx exista numai daci produsul iv' ar depinde de y. ( .) I r . a ~ a d a r poate scrie: se deci : Pntrucit v este identic cu viteza de pulsatie v. s-a g2sit prin integrare urmiitoarea lege de didributie a vitezelor: Umax u . iar . Variatia cantititii de mi~carefiind in acest caz: 1 dp ~i fiind egalg cu aceea~i forti . Dup2 cum se vede.P care n este singura component2 a virtejului diferit2 de zero. Pentru I se ia valoarea 19..[arc sin ( I .. 3. vPrtcjul a variat cu: -2 dy - 1 du .

precum . Cantitativ. c2ci curentul inconjurind prokminenteli s-ar dezlipi cle peref i formind zone numeroase de dire (api moarti). Dup2 unii autori. trebuie definiti 7 f n s i ~ i nofiunea de rugozitate. aceasti proprietate era apreciati sub + forma unui coeficient experimental.nfnd formarea de virtejuri. r R 9 iar netezimea relativi este inversul acestui raport adici k 10 . prin proeminenfele sau adinciturile c9t de mici ale sale. Prin experientele 1ui J . I t I's i i' . . de la perete o . este functie de acest k.Miqcarea turbulentii 309 1 J I Aceste formule ale lui Taylor reprezintii tot atit de bine mi~careaca ~i formulele lui KBrman ~i Prandtl. lipi t'cu ajutorul unor lacuri speciale. Nikuradze (1926) rugozi tatea era privi t i ca o proprietate i suprafefei unui perete. pentru acelasi mod de distribuire ~i aceeasi formi a . s-a pus in evident2 caracterul geometric a1 rugozititii..Cum insi rugozitatea implici o conditie speciali la limiti.dintre rugozi tate si raza hidraulici . este foarte probabil c i y. Ecuaf iile universale stabili te i de KBrman vi Prandtl sint valabile pentru orice misciri turbulente. si pe y prin y. Nikuradze cu conducte ai ciror pereti au fost ficufi rugosi in mod artificial cu un strat de nisip monogranular. deci . ceea ce dovede~tecii dacii un fenomen nu este precis cunoscut Pn adPncime. Deci si in cazul rugozititii va exista la distanta 6 = y. Anume.. . putea stfnjeni mai mult sau mai pufin mi~careafluidului. . R A In formule. k Rugozitatea relativ6 este raportul . \ * - 2) Conducfe circulare cu per@ rugozi.(D I k diame- m fiind un coeficient de form8 si de dispozitie a elementelor rugoase. In cazul rt~gozii t i i caracterizate prin proeminent tele k. de citeva sorturi. 9 A = mk obtinem: si eliminind pe 9 Urnax intre aceasti ecuatie ~i (11-40) se obtine: v*o .proeminentelor. orice'strat limi t i posedg un substrat laminar oricit de neregulat ar f i .rugozitatea absolutii!' poate f i misurati prin iniltimea medie a acestora.vitezi la perete" uw. apar mirimi derivate. el poate fi Pmbriicat intr-o diversitate mare de expresii matematice. care.dupi cum se ka vedea din capi tolul X I I I .(r.. Inlocuind f n ecuatia (1 1-40) pe u u. perturbind firele de curent ~i ocazio. T o t u ~ i . = : 7 :i t 6 ra F trul). in cazul peretilor rugosi nu ar mai exista un film laminar.poate f i caracterizatii printr-o mirime liniari k. . adici: 9 A k = D raza geometrici) sau . Ping la experientele lui J. rezultind din misurarea pierderilor de sarcinP.

Migcarea turbulenti P n conducti de sectiune triunghiulari (izotahe) . Mai importante sint rezultatele experimentale obtinute de unii autoci. 1 1-15.. . P conducte circulare n (dupi F. Pentru altfel de sectiuni de conducte decPt cele studiate mai sus. se poate si el calcula in functie de A. $evelev) Ecuatiile (1 1-51) si (1 1-52) sint formulele finale care dau distribufia vitezelor la miscaiea turbulentii fn conductele rugoase. degi unele incerciri nu au lipsit de a transforma legea logaritmici a distributiei vitezelor lfngi perete ca o lege universali aplicabilfi oricgrui fel de sectiune. nu s-au putut Pnci aplica cu succes metodele care au dus la formulele semiernpirice. viteza medie in kectiune. d) Mivcarea in conducte avind sectiuni de diferite forme. Tntocmai ca la conductele netede.310 Fie valoarea din parantezl in conducte rugoase: Iiidraulica = A. variazii cu rugozitatea si formula are tot structura logaritmicii. Obtinem formula distributiii vitezelor Constanta A. dupii calculul prealabil a1 lui V. 11-17. Nikuradze (1926). Diagrame experirnentale de repartitia vi tezelor. Sevelev (fig. in special de J . 11-15). A. A. in felul cum s-a obtinut formula ( 1 1 4 4 ) Se giiseste: Fig. ~ i s t r i b i t i avitezelor in conducta circular& cu perefi rugosi. doeficientul A. Migcarea turbulenti h conductiidesectiune drep tunghiulari (izotahe) Fig. 11-16. cum au fost acelea efectuate de F. din care Fig. conform formulei (11-51) a fost confirmatii prin experiente de mare preciie. Curenti in albii cu suprafala liberg.

Aceastii formulii este: In care h este coefic. ci era inglobat in calculul conductelor ru-. 9 t a) Conducte netede.6. . chiar in unghiurile ascuti te unde serealizeazg vi teze destul de mari. .3. Acest fapt este atribuit unor curenti secundari care pornind din centru spre vTrfuri se intorc la centru ocolind jum5tate din laturi (fig. Mu1t i vreme calculul conductelor netede nu se fiicea c u formule de structurii special.diametrul. Pierderile de sarcinii in lungul curentilor turbulenti in mivcare permanent.ientul pierderilor de sarcinii pe metru liniar de conductii.goase. In cazul jgheabului cu pivel liber. Mi~careaturbulent5 T n canal drep tunghiular (izotahe) Fig. 11-18).s-au dedus topogramele izotahelor (curbelor de vitezii egal5) pentru conducte 'cu sectiuni: u n dreptunghi (fig.19. dupii criteriul Revnolds. H. * + . jum5tate dintr-un dreptunghi fnchis t5iat paralel c u una din laturi etc). 11-16).20 din..a d h i m e . un triunghi echilateral (fig. un semicerc. 1 1. numai dupi 191 1. Blasius. 11-17) ~i pentru un jgheab dreptunghiular cu suprafata liberg (fig. Formula este valabilii pfnii la numeret Re . Din examenul izotahelor se constatii c 5 acestea urmeazii aproape paralel conturul. . Configuratiile astfel obtinute vor trebui insi corectate spre a tine seama de scobortrea punctului de vitez5 maxim5 sub nivelul lichidului.< 100 000. se observ5 c5 viteza maxim5 T sectiune are loc citre suprafati. . 1 1 1. in urma unui studiu critic bazat pe similitudine. Curenti secundari in conduct5 de sectiune triunghiularii Se mai mentioneazii c5 rezolvarea exact5 a celor cTteva cazuri de conducte sub presiune germite ~i rezolvarea cazurilor de canale deschise avind sectiuni care se pot deduce prin tiierea dupii planuri de simetrie a sectiunii conductei.18.- h Fig.viteza medie in sectiune. astfel ca t5ietura s i fie ortogonalii liniilor izotahe (de exemplu. n la 0. 11-19). Ldatorit5 frec5rii lichidului cu aerul. 11. a propus pentru prima oar2 o formuiii special5 pentru calculul pierderilor de sarcinii in conducte netede. D . V .

In scopul acesta se folose~te ecuatia (1 1-47). este formula ~ o n a k o v ' : . 0 formulii rnai corectii pentru A s-a giisit in urma experientelor lui J. in care se inlocuieste v. aceastca din urm5:. devine : \ a fiind o constant5 dacii viscozitatea este constantg. adicii: Re = 9 V Formulele (1 1-56) si (1 1-57) sint cele mai bune. scos din relatia (1 1-45) si ecuatia lui Darcy: 9 9 A A L ) 9 Ecuatia (1 1-47) devine: Ajustind formula pentru a se acorda cit mai bine cu experienta. VD de diametrul conductei.si.75. 0 formula iot atit de bung. A ~ a d a r . avind si avantajul de a fi exprimati explicit in funcfie de A. in acord cu experientele fiicuk pin5 la si de cktre J .8 = 2 lg Re in aceastii formulii fiind dat in functie de viteza medie in sectiunea V.pierderea de sarcinii este proportional5 cu viteza medie la puterea 1.312 Hidraultca Introducind pe A din formula (1 1-53) in formula Darcy. prin transformarea 1ui O ' 1 "*o v se ajunge la formula: . Nikuradze. cuprinsii deci intre 1 si 2 si apropiat5 de 2..2 *lo6). se ajunge la: sau fncii.= 2 lg (Re ) V h -0. Nikuradze efectuate pentru o gamii intins5 de numere Re (de la 4 *lo3 la 3.

introdus in formula Darcy. conform ecuatiei(1 1-55). zoni care caracterizeazl . cu restrictia c i coeficientii sint determinati pentru un singur tip de rugozitate. R = -5si se aduce A la numiritor. b) Conducte rugoase.i de misciri si aceasti zonare a fost precizati in cei mai mare misuri de J . c i : t rezultii imediat: Dacii in loc de raza geometric5 r. in conducte. Asemenea misciiri turbulente se. Coeficientul . 2 9 T In formulele (1 1-60) si (1 1-61) care dau pe A pentru conducte rugoase. ecuatia (1 1-60)se poate pune si sub forma:. folositi in experientele lui Nikuradze..rugozitatea artificial. Pe baza experientelor citate.turbulenta depliniU. nu mai altereazi exponentul 2 a1 lui V. se intrebuinteazii raza hidraulicii. existi si alte zone cu alte tipu. se observii c i nu mai intervine viteza medie In sectiune V. c) Sistematizarea cunostintelor cu privire la coeficientul pierderilor de sarcing... ecuatia (11-51) se poate scrie: 7 si prin integrarea de volum a vitezelor u. astfel c i A. nisipoasi". cfnd turbulenta este deplini. putem considera cii pierderea de sareini in lungul con- a .pierderilor de sarcini A se obtine pentru conducte aspre (rugoase)' din legea distri butiei vi tezelor fn sectiune. P afar5 de zona conductelor netede si de zona pitraticii a conducn telor rugoase. anume pentru . tinind seama. Dar. datg de ecuatiile (1 1-51) si (1 1-52).cheami c6 se aflg in xona ~6tratica" pierderilor de s a r c i k . pierderea de sarcini specifici J fiind deci riguros proportionalii cu pitratul vitezei V. Deocamdati ne vom ocupa numai de conducte circulare avind acesf tip de rugozitate. ~ i k u r a d z k .

.-r A Z6 28 30..0 12 4 4 6 +B 5. sau de netezimea relat i v i 3.Reprezentarea lui J . In amindouii aceste grafice. pentru miscarea turbulent6 In conducte netede si pentru miscarea turbulentii in condudte. '32 4 36 98 4. in majoritate ~ c urugozitate artificial5 (fig. P functie de Re ~i de rugozitatea n relativii (liarpa lui Nikuradze) .se poate vedea din examenul formulelor stabilitk ping acum. Pierderile de sarcing liniare (A).de amindoi a c e ~ t parametri sau i n 9 k Sistemat izarea cunostintelor existente astiizi P aceasti privinf ii va fi n prezentatii prin doui grifice: . 56 58 6 0 1 Fig. dupg cum . . au stat la bazii i n special experientele executaie de acesta cu conducte ficute artificial rugoase .harps lui Nikuradze". iar ordonatele Ig (100.314 Hidraulica 9 ductei se exprim5 In orice regim de miscare si pentru orice tip de rtlgozitate c u formula: 9 ln care caz A numgr adimensional. in care rugozitiitile artificiale sint fnlocuite c u rugozititi tehnice (fig. 1 1-50).0 reprezentare mai noui. A). nu este totusi o constant5 ci. In primul grafic. Nikuradze. este el insusi functie de Re. numit si . 11-21). pentru miscarea laminari. 11-20. abscisele reprezinti lg (Re). cuprinzind valorile A in funcfie de numirul Re.D 52 54 .

.

. In reprezentarea rugozitiitilor naturale (dupl L. A 9 . dupii cum se vede in ecuatie. dar prezintii mare nestabilitafe . '-0 cu diferi te sorturi de nisip monogranular. 9 v*o k - 68. Zona I V . miscarea nu dep inde de rugozitatea peretilor. care fnceteazii pe a Re = 2 300 (Ig Re = 3. cu atit trecerea in. Zona II I . In caz~ilrugozitiitilor artificiale nisipoase. numitii si zona prepiitraticg. Zona V . astfel cii netezinlea relativii -varia k de la 15 la 507. si ale lui Re. 9 4 creste continuu cu cresterea lui Re. cii se produce fiicPnd sii curgii. ci numai de rugozitate (de numiirul r0/k a1 netezimii relative). ci numai de numgrul Re. sau Re I/h=200-. unde A = [(Re si r.. incii neexplicatii. aproape fn repaus.. un debit fluid din ce in ce mai mare. ~ c k a s t aeste zona .ecuatia ttlrbulentei netede 1 1-57) . trece in zona III constind dintr-o curbi. in care migcarea trece din regim laminar in regim turbulent. curbele de t r a n i i ~ e racor-se deazii cu curba III dupii o scoborire a-lui A./k). . h. nestabilii. • Zona II . pierderilor de sarciiii. deci cu cit aceasta este mai mare. Dacii facem sii creascii mai departe numgrul Re. independent de numirul d e . rezistenta este datoritii 9 9 k numai viscozi tiif ii . A. douii forme echivalente: 9 9 A Re . A nu depinde de Re. V. turbulent5 se face pentru valori mai mici -ale lui v. f n graficul din f i ura 11-20 dreapta I reprezintii ecuatia misciirii laminare. miirimea k a rugozitiitii.unge apoi in zona V. pentru a a.este functie de Re. anul 1944) s-a trasat si o linie (punctatii) care reprezintii limita spre dreapta a zonei de tranzitie.. Acestor zone le corespund urmii toarele ecuati i : 64 Zona I .zonii de nestabilitate. Dacii 3este suficient de mic (adicii rugozitatea relativii este mare). unde A = c o d .. coeficientul A trece de pe curba I l l .(de tranzitie sau prepiitraticii).:turbulentei depline" fiind totodatii zona piitraticii a pierderilor de sarcinii. Aceastii trecere trebuie sii 'ne-o inchipuim. In acest criteriu intervine. formula (1 1-62) si fig. pe care se astern punctele ce reprezintii misca-rea turbulentii in conducte netede. D care exprimii cii miscarea in stratul laminar nu mai are nici o influent5 asupra. unde miscarea se caracterizeazii printr-un A = const. Zona II reprezintii o . Moodv.3 1-6 Hidraulica * . in zona de tranzitie I V . nu depinde de k . In cazul cind netezimea relativii este mare (rugozitatea micii).37). apropiitii de o linie dreaptii. intrind intr-o zoni de tranzitie I V. realizind 'numere ~k din ce in ce mai mari . F. ~ i e a s t i i curbii se determinii prin ecuaf ia (1 1-62) scrisii in. racordarea se face fiirii anomalii si poate f i calculatii [v. stratul fiind redus numai la o piiturii de lichid' aderent. dupii ce a iesit din zona I .ecuatia (11-60). intr-o conduct6 de diametru si rugozitate date. pentru a trece apoi Pn zona piltraticii. 11-21].ecuatia miscirii laminare A = . in cazul rugozitiifilor tehnice. naturale.

autorii care le-au propus nu au ajuns la o definif ie unitarg.:D +( Re) ]* . . A = functie de Re si de .. A I Fig. (conducte netede). = raza geometricii. U -- n . 11-22. Konakov .81 0.. iar dacii termenul fn Qe este mic. de aceea la folosirea formulelor trebuie precizat dacii netezimea relativii este definiti fntr-unul din modur i le urm6 tiare : R 0 . D I11 9 9 . In figura 11-22 se reprezintii diagrama care dii direct pe A P functie de n pentru conducte rugoase. Pierderea de sarcinii h = f (dlk) 0 altii formulii pentru zona de tranzitie si care are avantajul cii este expliciti in raport cu A este formula lui N.. ~bservaiii. ro k k k .k Aceste formule sint reprezentate in graficul din figura 1 1-21..sau . ~ r k n k l : 1 6. iork .sau . ... Dacii termenul in k / D este neglijabil.'Tn diferi te forrnule fn care intervine netezirnea relat ivii. se obtine formula lui P. R = raza hidraulicii .. Z.9 vh --21g[3.rnulele prcpuse sPnt <e tipul Colebrook-White. C.* D = diametrul conductei. r.. ..Mi~carea turbulentd A 317 ' ceea 'ce priveste legea pierderilor de sarcinii in zona prepitraticii.. se obtine forimula (1 1-60). A A A . _ C ' D D R .

..3-0.. Ma terialul Starea materialului Tabela... dupii conceptia unor autori care presupun.. Valorile rugozititilor echivalente k din cazurile reale.2-1 0.prezintii ondulatii. Conducte de beton .. dau pe A. Pnb . cum este cazul nisipului... echivalentii cu o rugozitate tip Nikuradze.. tehnice....... astfel cii poat. cii neregulari tatea n-ar fi eficace decit la jumiitate......naturaliiUabsoluti k a unui perete ca fiin..20 0...Lemn 9 .15-0......25-1 1-1. y . alarnl .....P acest caz A n = ...e fi consideratii netedii.. de distributie dupii 25 arii de exploatare cu depuneri de catran ~i naftalinii in o r a ~ e ....05-0.... 11-P 1I An 1 Conducte trase. Tuburi de otel sudat...125 0.8 1-3 0. arapll..... rnoderat..l I I 2 6 I i 3 Conducte de gaz de transport. crt......de azbociment In cazul cind suprafata peretelui are asperitiiti foarte mici. 4 Conducte de gaz....4 1-10 0.... din sticll.... Conducte de fontii divers5 biturnate In interior nou cu usoarl ruginl cu irkrustatii tehnic bun divers5 tencui t.. cu depuneri de foite 0. pentru a mentine ca un reper fix edificiul teoretic a1 ~ c o l i i la Gotde t ingen..d o mirime conventionalg.40 3 1. cu drep t 2 k cuvint.... -. atunci cind sfnt granule dese.... deoarece fluidul n-ar mai piitrunde pe jumitate din k.. din diametrul k.lO 0... 'I ! ' I 7 Conducte de fier galvanizat ...... incrusta t i i usoare incrustatii puternice dupii 20 ani de exploatare..... tehnic bun nou curltit d u p l intrebuintare indelungatl ruginit. 10 A Conducte...0015 0...5-3 0.. Existii tendinfa de a considera rugozitatea .15 0. ... I 8 ..5 1........ ...1 2. Valorile rugozitgtilor echivalente absolute k Nr..-.. sclivisi t brut tehnic bun i 5 6 ( . 'Fatii de conventia adoptatii trebuie observat ca si coeficientul respectiv sii fie ajustat.. s-ar obtine deci cu ajutorul unor experiente ale ciror rezultate se introduc in formulele care. calitate o b i ~ n util .. cum se Pntimplii in caaul bitu9 .--Conducte de otel nituite ..

in care R este raza hidraulicii vi A = k. ~ e g j d a 'folosi t la prelucrarea rezultatelor netezimea relativii RIA.. A.S. P. Valorile . 2k R A formule in parametri de felul acelora k = 9 raza geometric& . de mare important5 pentru . . lui mu1t ipiicindu-se h .pentru diferi te materiale veste distributia viD. 1. Punc tele experimentale se asazii foar te aprop ia t A de o serie de curbe care dau coeficientul de frecare f = .o pentru fier asfal tat 5 = 1.2 .) a fntreprins o serie de experientein i~heaburirectilinii d r e tun~hiularede diferite adincimi ale curentului.P locul lui . . 2. prezintii dificultgti mai mari decit stu'diul misciirii turbulente in conducte. mirimea granulei asperi tiitii . Zegjda (U. .1 1 -23.exact". teielor . .(r. In 1938 insii. Studiul m i ~ c i r i i tur-bulente in canale cu suprafat5 liberi. . Zegjda a giisit c5 formula: 9 corespunde fenomenului pentru netezirni relafive . . practici.l Folosirea diagramei 1 1-22 este Pnlesni t i prin diagrama 1 1-23.. in felul celor folosi te de N ikuradze fn experienfele sale.m5ri i si asfal tiiri i .03 .s pentru izolatie bi tuminoas5 6 = 1. nici in cazul conductelor. in ceea ce prik ~ i g .in functie deA 9 4 numirul Re si de Rlk. 5 . 1. deoarece suprafata liberii a lichidului prezintii neregularitiiti crescind cu gradul de turbulent& ~i s-a dovedit cii profilurile de canale care sint folosite P practicii nu n pot fi rezolva te .cuprinse intre 5 si 80. (pentru conduc te netede) cu factorul care ia valorile:: urmii toare : pentru lemn 6 = 1 . ~ peri&etrul udat fiind previzut i u 10 tipuri de rugozi t i t i artificiale. diverse din care sint confect iona te in mod obisnui t conductele. adici . Transformind parametrii acestei ro n t ( folositi de Nikuradze. d) Legile mi~ciirii turbulente in canale.R. fn care sea dau rugozitiitile de nisip echivalente pentru o serie de opt materiale.S. calcul~~ll h se face dupi formula conductelor netede.

Totusi. cu progresul tehnicii.din care se vede cii cu cit n. . valorile n cele rnai potrivite ar fi: Prin integrarea de volum a vitezelor se giiseste raportul intre viteza medie in sectiune V ~i viteza maximii Urnax: 9 . Desi aceastii lucrare a lui Zegjda a deschis perspectiva utilizirii legilor universile ale turbulentei si la curentii cu suprafafa liberi. este rnai uniform. ~i A se poate exprima pentru conductele netede sub forma A = b . pentru mi~ciirileturbulente cu suprafete libere se folosesc aproape exclusiv formulele eh~pirice. Legile misciirii turbulente P n conducte netede sint actualmente cel rnai bine exprimate sub forma logaritmicii. intregirea si confirmarea rezultatelor. De exemplu pentru n = 6. se ext inde gama in zona nukerelor Re din ce in ce rnai k a r i si se simte necesitatea unor experiente de precizie' cu conducte netede pentru 'Re > lo7. e) Alte forrne ale legilor rni~ciiriiturbulente. cu atPt repartifia v = 0. monome. alte studii importante nu au apiirut pentr. este mai mare.. intrucit o singurii formuli este valabilii pentru intreg domeniul folosit in mod obisnui t a1 numerelor Re. la conducte.. astfel incit . care aproape coincide cu formula (1 1-60) stabili tii pentru zona piitraticii .320 Hidraulica )4echivalentii 2 R) si h in locul lui 4 f . pot inlocui legea logari tmicii Pniiuntrul unor game partiale rnai restrinse ale numerelor Re.ii fiind viteza medie temporalii la distanta y de la pereti. S-a ariitat Ins5 cii ~i leii exponent iale. legea distributiei vitezei ar f i o lege de interpolare: 9 . iar n un exponent care variazii cu Re. 9 urnax U max P e de altii parte. fn acest caz. raza geometricii a conductei.791. r. Astfel.se giiseste legea coeficientului pierde= rilor de ssrcinii pentru curenti cu suprafat a liberii : . iar pentru n = 10. A 9 (Re) lln' (1 1-68) . si deci Re.

plecfnd de la ideea cii formulele logaritmice sfnt'cele mai exacte. n' = 6 si n' = 8. 113. acelea in care principalul parametry variabil este rugozi tatea relat ivii sfnt cele mai apropiate de .9 ins5 variaf iile lor sfnt mult mai lente gi ' k pot fi luate constante pe anumite intervale ale luli -. A~adar. de'tip exponential. a curbei logaritmice. Astfel. n 9 A ' - ' . 1954). Pentru a face posibilii aceastii comparatie... Williamson din 1951 cu A.Buletinul ~tiintific Insti tutului de constructii".peiltru gama numerelor Re practicatii astiizi sint suficiente trei grupuri de valori A' ~i n' spre a folosi o formulii monon~iide tipul (1 1-68).115 (Re)-lI6 . formulele semiempirice ale lui Prandtl ~i Zegjda.1-21s-au reprezentat ~i cele trei ramuri ale curbelor A conform formulei (1 1-68) cu cei trei exponenti diferiti : n' = 4 (Blasius). si rn depind de ..Calculul pierderilor de sarcinl in conducte rugoase in domeniul pltratic a1 vite- .2.a monon~iieste rnai exac t i dekt formula logari tmicii la stabilirea ciireia s-ar fi fiicut unele greseli. A se poate exprima destul de exact prin formula: 9 A P 0. fiind valabile pentru k o gami foarte mare de numere . fn special aceastii bin urmii formulii dii valori foarte apropiate de vilorile obtinute prin formula logaritmicii (1 1-60) si autorul ei a ciutat sii demonstreze cii formu1.4.. pentru a cuprinde si cazurile cind sectiunea n de c~urgere este diferi tii de cerc. fn care ~i A. c 1.243. 0 astfel de formulii R k* apare deci ca o formulg de interpolare valabilii fntre anumite valori ale lui - R sau ca o apr. In graficul din figura 1. Ele sfnt de tipul R k. m=2. cu destulii exactitate. Goncearev (l938)cu A.R este raza hidraulici. vom conk sidera P cele ce urmeazii ca parametru variabil rugozi tatea relativii . pentru coeficientul de pierdere de sarcinii A. N. formule mai potrivite ar avea n' = 8. Bucure~ti. deoarece intre valorile A si legea*de distributie a vitezelor exist5. $i i i C ~ Z U mi~cciriiturbulente in conducte si albii~rugoase ~ ' 5-au propus de ma'i multi autori formule ernpirice monome. Mentioniim astfel formula Strickler din 1923 cu A. ~i vorn prezenta toa'te formulele transformate In acest sens.oxin~antii. asa cum s-a ariitat la ariicolul 11.0 legiiturii. zelor" de Cristea Mateescu (. Dintre aceste formule. h t r e exponentii n ~i n' existi de asemenea o legiiturii. Pntr-o zonii d a t i .=O.Migcarea turbulent ii 32-1 in care A' ~i n' variazii de asemenea cu Re. formula lui V. = 0. ? ..5 si formula lui J . m = 3.'= 0. a considerat cii este totusi util a stahili ' R - R a1 Nr. . rn 3. 1. pentru Re cuprins intre 105 si lo6. * I + ' E care. . (1 1-69) iar pentru valorile lui Re cuprinse fntre lo6 ~i lo7. Autorul acestui manual*.176. t * V. .

este cuprins intre 7 ~i 150) giisim y k -1 6 7 adic5 tocmai . Pavlovski.. .Or. .lui C din formula (1 1-71) cu expresia precedent. deduse din legile semiempirice. desigur formula lui N. se obtine: I - Ca (1 1-72) c =. autorul a Prnpirtit gama R de valori .1145 000 600-80 000 150-20 I 3 0. cap. se obtine usor relafia dintre coeficientii C ~ iA: .1763 1. E domeniul rugozitltilor relative n 2m mijlocii R (unde . obtinut prin experiente. J = . Cea mai importanti din' formulele empirice este .8g * 2g Deci inlocuind pe h conform formulei (1 1-70). exprimata sub forma coeficientului ChCzy (v.1 RY = v8g n vx- -R 1/2m kll2m Din cornpararea .. In tabela urmiitoare s-a trecut si netezimea relativi exprimat& in D = 4 R reprezentind diametrul virtual al unei conducte circulare 9 hidraulic echivalente cu sect iunea dat5 de raza hidraulicii Re In graficele din figurile 11-20 ~i 11-22 s-au trecut valorile. 9 (1 1-71) n fiind coeficientul conventional de rugozi tate absolutg. 9 m. printr-un calcul de aproximare fn limite foarte restrfnse se poate trece la unele formule empirice. de tip exponential.in ce mgsurii pot f i Tnlocuite printr-o formulii exponential5 monomg de tipul 1 1-70) PunPnd conditia ca diferentele dintre valorile A obtinute prin cele dou5 tipuri de formule s i nu fie rnai mare ca f 296. N.-v2 .0582 5 De la forrnulele (1 1-70) cu rugozi tHji relative.in trei domenii. pentru care a obfinut urmiitoarele valori pentru k k A.. Cum atit formula Ch6zy cft ~i formula Darcy exprimi panta pierderilor de sarcini J.D k Rugozitiif i mari Rugozittif i mijlocii Rugozftdti mfci R Ik D lk rn A1 I-7 t 4-28 0. X I I I ) : # C z .1 RY n 0 u . a1 ciror domeniu de valabilitate se poate aprecia pe baza Pnsgsi a formulelor (10-70) si a valorilor parametrilor din tabela precedentii.8 7-150 28-600 0.A C2R 4R v2 sau' A = . si . 1 se deduce mai intEi c i y = .

* I. I. 1949). Bauzeizschrift. diferind numai ca expresie: . identicii cu valoarea din formula mai vec.. Oester. Prin experienfe noi care s-ar extinde P zona atft a rugozitiitilor relative n mari cf t ~i a celor mici. ** J . el fiind functie si de A. . pentru C. si pe experientii fn ce privestk. In ceea ce priveste structura formulei. I ' C = 2 (8.. 2. a1 netezimii relative. Formule de curgere unitare. in cazul piitratice a rezistentelor (. Agroskin .. Ei pleacii tot de la formula lui J . Wien. se va putea obtine o mai mare sigurantii In aprecierea limitelor de valabili tate atf t a formuielor semiempirice cf t si a celor empirice. giiseste ' .86 lg D -f-. legat de coeficientul de rugozi tate n prin conditia: ' K = 0. Agroskin* fn 1949 ~i ulterior J.Ghidrotehnicescoi Stroitelstvo. Agroskin. I. Nikuradze pentru turbulenta piitraticii si de la formula lui ChCzy: 9 . Egalfnd factorii care inmultesc pe RY se obtine: n= 1 1 8g sau k = n 2 m (E) . m Rezultii deci cii factorul de rugozitate n nu este corect a f i considerat . 1950. - 9 si giisesc 9 Puilfnd conditia ca. care este functie de 9 (t) ' k formulele empirice sint valabile pdntru o gamii restrfnsii a lui . 0 a l t l categorie de formule empirice actuale fsi cautii 'sprijinul pe formulele semiempirice. Kozeny. Formula pentru calculul coeficientului lui ChCzy C.he a lui Manning. de fiecare datii. pentru = 1 m.Migcarea turbulentd 323 valoarea recomandatii de Pavlovski. fapt care const i tuie superiori tatea acestor din urmii formule. I(oieky** au propus o formulii unitarii care sii evite calculul.. fn tabela 11-3 se dau aceste valori ale lui C'. KoZeny propune aceeasi formul. iar forR mulele logaritmice sPnt valabilegentru o gamii fntinsii de rugozitiiti relative.05643 Coeficientul h ~ o a t efi deci calculat din tabela 1-anexii cu n aiutorul coeficientului n.C') (1 1-76) ~i determinii pe C' pentru principalele tipuri de materiale prin compararea cu valorile experimentale. fn care K este un coeficient. Deci : numai functie de k. precizarea coeficientilo. coeficientul lui ChCzy calculat dupg formula lui Nikuradze si dupii formula Manning sii fie egali. Astfel. L legii . . I.

.. C' A = 6.78.. 5.... Conducte ni tui te...... ...... nou ........ T o t u ~ i'noile cuno~tinte igate sint insuficiente pentru ca. Studierea legilor fundamentale hidraulice ale mi~cirilorturbulente in .. .. 1953. Velikanov ~i altii...... $evelev*. ......De asemenea 'pentru rugozi tatea ondulatii (la conducte de azbociment sau din doage de lemn) Koieny propune formule de tipul: in 'care .0290 Cu mizgii ~ u b u r ide lut ars . Hidraulicienii soviet ici.. aspru.......... f) Formule specializate.. Idem sau sudate.0218 ~i 0. A. .... au Sntreprins numeroase cercetiiri si au supus unii critiii intense hcerciirile teoretice existente.. C ' Observati i Fonti. 0....95 '(pentru azbociment) A = 7....... pe baza lor... ~xperientele lui F...De aceea. ..... monoli t.... noi .: . intrebuintate .~ si ...... ~ o r i u l e l enu sint calabile in zona de tranzifie. . noi .... s-au fiicut exconducte.... din tronsoane (mai uza t) . (drenuri) ........... considerind cii problema misciirii turbulente nu este rezolvatii .. executie mediocri . noui sau curititi . $evelev......cu gradul dk exactitate necesitat de stiinta si tehnica modernii... Beton ~i beton armat: foar te ne ted.. Ofel tras...........nici teoret ic ~i nici tehnic . urmat douii ciii distincte: s-a recunoscut necesi tatea ca fundamentarea teoret icii a fenomenului turbulentei sii se facii cu ajutorul statisticii matematice si s-au si obtinut pTn5 in prezent rezul tate importante prin lucriirile lui ~ r i e d m i n ~ k l l e r ale lui Kolmogorov. cist s i se poatii stabili formule nevoile practicii.......0156..... .... Tabela 11-3 Coeficienfii C din formula (1 1-76) ' Material ... ..... * F..5 C' = 5... vechi ...15 (pentru doage de lemn).... A ..... Moscova...... Conducte de canalizare I ) 35 30 38 36 31 18-26 34 3 1-27 38 30 26-27 28 34 \ Valorile corespund ~i formulei Scobey = KD-0925 cu K = 0..... Din cauza pericolului de fnfundare s i SO ia valori mai mici ... vechi ...... Cercetiirile a... veche ..........

formule de tipul: . In figura 11-24 se v i d curbele obfinute de F. $evelev) rale apirute in t impul exploatirii si care pot fi de tipuri foarte diferite. curbele lui A in zona prepiitraticii sfnt foaite diverse. ~i dau valori cu totul erohate in cazul conductelor de otel si de font5 formate din tronsoane previizute cu joante a ciror influent5 se i a n i f e s t i . totusi s-a recunoscut c i legea distributiei vitezelor este bine reprezentat5 prin formulele semiempirice.ersale ale distri butiei vi tezelor ~i ale pierderilor de saicini. avind deci o alur5 cu totul diferitii de aceea admisii pin5 acum. Chiar la conductele fSr5 joante. cantitativ.) pentru \ asemenea rugozi t i t i . cit. iar calitativ prin curbe ale lui A paralele cu curba lui Anered= f (Re) sau chiar divergente in zona numel-elor Re mici. $evelev propune ca pentru conducte de ofel ~i de font5 s5 se adopte. trecerea din zona prepiitratici in zona pitraticii se face in aceste cazuri departe de punctele situate pe curba M din figura 11-21. A . Sevelev (op. A. insi cu rugozi t i t i natuA Fig. tranzitie a turbulentei rugoase. Valorile h pentru conducte metalice cu ~i fiir5 joante (dupii F. Cu toate aproximatiile continute in unele ipoteae care stau la baza acestor teorii.periente si observatii in laborator ~i in naturi pentru verificarea asa-numitelor legi uni. De asernenea expresiile coeficientului A de pierderi hidraulice. Existi ins5 o lacuni mare fn a~a-zisa zonii prepiitratici. dar legile pot f i exprimate si prin formule exponentiale. pentru cazurile de rugozitiiti tehnice din natur5. pentru zona de. 11-24. pentru conducte netede ~i fn zona pitraticii a conductelor rugoase. prin pierderi de sarcin5 apreciabil mai mari. Mai mult. Formulele date de Colebrook si White sint aplicabile numai in cazuri limitate. De aceea. sint corecte.

3 m/s. .035 = 1. raportul celor doug valori calculate 0. B ~i exponentul m se vor lua fn functie de material. fn care se ia n = 0. deci o valoare foarte apropiati de formula Prandtl. Formula !$evelev (v.0304 0 comparatie cu formula lui KoZeny. In exemplele din acest articol nu se va ariita chiar calculul practic a1 mi~cirilor turbulente In conducte gi canale. acestea produc unele 0. termenul a1 doilea din parantezii devine neglijabil si A ia forma exponentialii a miqcgrii in zona piitraticii. Verificarea lui A se face deci cu formula: de unde: . mici. din furmila (1 1-77) sfnt derivate mai rnulte formule specializate dupi cazurile caracteristice. Dupii cum se va vedea I'n capitolul X I I I . dii : I . Dupii Darcy : Viteza de alunecare Limita zonei pitratice este dati de criteriul deci mi~careaeste i n zona piitraticii. qi se dispune de o pantii energeticg utilizabili pentru transportul apei de I = 0. XIV) pentru conducte de fon t i noi . Deoarece conducta este format5 din tronsoane inniidite cu mufe.013.04. cap.-pentru care este rezervat capitolul XIVci se va arita cum se folosesc formulele semiempirice qi rezultatele lor. in care lugm C' = 32. pe cfnd la numere R. pentru transportul apei. pentru numere Re mHri. Formula este alcituitii astfel cli. dii viteza medie fn condllcti (raza hidraulicii R = 0. de uzurii. 1) Intr-o uzinii de preparare a apei existi o conduct2 de fontii. avfnd diametrul interior de 200-mm.e~ponentialii misciiri i P conduc te netede. g) Exemple numerice. putin htrebuintatii.Termenii A . cu formula empiricl a lui Pavlovski-Manning. Care este capacitatea de transport a conductei ctnd apa are temperatura 10" C ? Un calcul aproximativ.05 m): 8 Pen tru a aplica formulele semiempirice trebuie cunoscutii rnai in tii zona. comparativ.15 pare deci corect: pierderi suplimentare . cu mufe. primul termen din parantezi devine neglijabil a n si A ia forma. d i V = 2. de modul de Pnniidire a tronsonului s i de calitatea execufiei.

de cantititi de migcare manifestat prin m i ~ c i r ide pulsatie atlt ale particulelor cit ~i ale unor grupuri rnai mari de particule. de vfrtejuri.2 s-a aritat caracterul stohastic a1 mi~. a acestui fenomen.7.formula Pavlovski-Manning dii. ANALIZA STATISTICA A TURBULENTEI In ultimii 25 de ani'. V.002 1 0. Care este coeficientul pierderii de sarcini liniari.In cazul de fat2 am considerat prin ipotezii materialul putin ruginit. 1 1.0.3 loo6.3% ce ar-trebui dat acestei din urmi valori este fn concordantg cu 0. Legiiturile fntre mgrirnile fntirnpliitoare fn asemenea cazuri sfnt ciutate in primul rind prin stabilirea corelatiilor dintre mediile lor. care au fost numite rnoli. In paragraful 11.0298 valorile gisi te. Diametrul interior = 2 m. A ? Apreciem c i rugozitatea absoluti poate fi luati k = 0. pentru care trebuie cunoscut numirul Re: Rezultg X = 0. V = 2. fizicieni ~i matematicieni proeminenti din mai mu1te f i r i au depus eforturi apreciabile pentru a piitrunde rnai a d h c in structura fenornenului de turbulentii qi a-i descoperi legile.0.0278 de = 9.0132 ~i coeficientul de rugozitate n = 0.ciirilor agitatie. adicii a se descoperi anumite legi lntre mirimile medii. . Totodati apare ca interesant gi oportun a se pune ~i bazele unei teorii statistice a turbulentei.11.0003 rn (tencuiali foarte bung).V. debitul Q = 8 m3/s. raza hidrahlicii R = . v = 1. 2Q La temperatura apei de 10" C. fn acest sens este demni de remarcat teoria statistici a turbulentei elaborati de ciitre cercetitorii sovietici [A.5m. In= 0.0304 . Keller.-0. .0116.=4 Q - Un prim calcul cu.. Friedman gi L. 'pe baza analizei statistice. 2) Uzina hi'drwlectrici Moroeni are o galerie de aductie ciiptugiti cu beton tenrui t. de unde rezultii de necesi tatea unei analize statist ice aprofundate. sclivisit cu fpgrijire. A. atft prin teorie cit ~i prin experienti. apropiat de ace1 apreciat. pentru n = 0. plecind de la ideea de bazi c i esenta acestui fenomen este un amestec de mase. deci sporul 0.011 Vi teza de alunecare: deci mivarea este in zona de tranzitie.55 = (05)2/3 5112 . Aceste rnigciri se suprapun unor rnigciri fundamentale guvernate de dinamica fluidelor viscoase.

F Valoarea absolut5 a lui R u ~ . diilor pitratice ale mirimilor u'. pe cind in figura b punctele se grupeazi in interiorul unei elipse. Se constata in figura a c i toate punctele observate se grupeazg in interiorul unui cerc. adici existi o legiturg slabi statistics intre u' ~i v'. Se n u m e ~ t emoment de corelatie media produselor u'v': B (u'. ne vom limita la completarea notiunilor de statistic5 matqnatici aplicate la problema turbulentei ~i la expunerea unor rezultate ale cercetirilor de analizi statistic5 efectuate p t n i tn prezent. punctele c-ar grupa foarte aproape de o dreaptl sau de o curbi. deci existi oarecare corplatie. cici atunci: U' = i v' $i u'v' = K ~ ' 2 .18. a a u fost reprezentate perechile de valori(ul. b s-au reprezentat in aceea~i sectiune mirimile (u'. Aceste mirimi variazi in fiecare moment l i fie. -H - deci aproape de fund.328 Hidraulica Expunerea acestei teorii iese insi din cadrul unui tratat destinat aplicatiilor tehnice. iar in figura 11-25. v') pentru un punct situat in albia unui jgheab. b sint semiaxele elipsei de corelatie : . in figura 11-25. 11-25. Fig. v') pentru un punct la = 0. pe cind daci ar fi o lege functionali.91 (y fiind misurat de la fund). deci u' ~i v' variaza independent. ( iar Se demonstreazi in teoria probabilititilor c i d a c i a . la adincimea y / H = 0. Dispersiunea valorilor u' ~i v' (vitezele de agitatie) d u p i Minski Tn figura 11-25. reprezentate aceste componente printr-un punct figurat cu un cerc balustrat. v') = u v . corelafia este n u b . de aceea. '' (1 1-78) b) de corelatie se nurneste raportul dintre momentul de corelatie ~i produsul me.u' v') VZ. v': R.variazi de la 0 la 1: zero pentru lipsa oricrirei dependente ~ intre u' $i v' ~i unu pentru cazul unel relatii functionale. Fie u' i v' componentele vitezei de agitatie intr-un punct.J~J = actor B (. a) Moment de corelatie.

E 34.o f i ~ n e mai complexi.este o n. v ' ) ~ respectiv R (u'. 4 c) Grade de turbulentg. pentru o corelatie dupa o ax5 in sensul curent ului general : R~ -. Acest grad de turbulent5 are diFig. TV. adic5 cele dou5 x e confundi ~i coeficientul de corelatie R -. f. v f din dou5 puncte PI. P.L * + . dac5 axa este in lungul curentului.rnedii ternporale". i In care poate intra ~i spatiul. fie lirnitei volurnului de lichid Pnsu~i (fig. care se define~te: 1 . in punctul initial ~i u' in punctul la distanta de punctul initial. Dac5 PI.. / . vom avea corelatii notate cu R (u'. ca in sisternul Lagrange). corelatii a1 vi tezelor mensiunile unei lungimi ~i i n s 5 ~ limita 1 i ~i gradul de turbulent5 corespunde fie distantei pfn5 la care o rniScare de pulsatie transportatii in lung i ~ ip5streaz5 individualitatea. lirnita de integrare ar fi infinitl. 1 1-26.*.- fUWrw- " *. *. gi o limit5 1 unde apare prima valoare a coeficientului de aorelatie R = 0. Gradu de tclr u h t i se define~te ~n i~ c t o r u l u de corelatie dintre vi teze. se nurne~tecorelatie Lagrange cfnd punctele PI ~i P. in mod practic. sau dac5 sfnt situate pe o a x i 0 y perpendicular5 pe Ox. Astfel. .1 . P. sau o a1t5 limit5 conventionall.&$.Mi~carea turbulent d ! \ 329 . Se constat5 ~i se explicii uSor c5 ordinea de rngrirne a corelatiilor este urrnitoarea: ". Dacii axa dupi care se ia integrala este perpendicular5 pe directia curentului. . v ' ) ~ .' "* T b I . calculat dupg coordonata dirijatl in lungfl segrnentului care u 5 e e c-erne-Integrala se ealculeaz5 fntre lirnitele urrnltoare: 4 = 0. = R (u' u ' ) ~< R (v' v ' ) ~ ~i . ' Se studiazl rnai rnulte feluri de corelatii ale vitezelor de agi tatie intre vitezele u'.. c~+.'%>. 11-26). lirnita superioarg a integralei este adincirnea sau l-5tirnea curentului. factorul R I . r 1 sau trea ta de turbul. insl. fiind pe axa1Ox se consider5 msrirnile variabile la momente corespunzfnd cu pozif iile unei particule pe traiec torie (adicl se u r m i r e ~ t erni~carea unui punct pe traiectoria lui. Gradul de turbulent5 L este deci o lungime care se asearniin5 cu lungirnea de arnestec a 1ui Prandtl.De asernenea. sint situate pe axa de transport Ox. Y este coeficientul de corelatie dintre vitezele u. +% r .~sclzind rapid. - <. coeficientul de corelatie se anuleaz5 dupl o distant5 1 de transport..' " t 8 l Ii . Pe cind rnomentele ~iq factorii de corelatie sfn t notiuni bazate nurnai pe . R (v' v ' ) ~ < R (v' v') j kx Lagrange > Rx la un tirnp oarecare. dupii o lege aproxirnativ exponentiali. amfndoul caracterizind distantele pinii la care se realizeaz5 arnestecul de canti t i t i de hiScare. 0 notiune similar5 este gradul de turbulent5 exprimat in tirnp. . Coeficientul de.. Astfel.

Pnsi la timpuri diferite. deoarece s-a presupus c i u' = 0. vitezele pot fi considerate fie in acela~i punct. la care o masi in mivcare Pntr-un punct i$i pistreazg individualitatea in acela$ purlct sau in alt punct. fie in puncte diferite $i la timpuri diferite. sin okt sin o p t . precum mivcirile din atmosferl sau mi$cirile nebuloaselor. T sau lungimea de amestec 1 sau orice alt coeficient de schimb de mase. de frecvente $i amplitudini diferite. Una din caracteristicile cele mai importante ale turbulentei este coexistenta mai multor mivciri oscilatorii. cum este coeficientul de frecare aparenti E .. se poate admite c i = u s . deci: Mirimile L. obfinem: . cos okt cos o p t slnt nule $i c i : ok Luind acum. cu ajutorul analizei armonice $i a seriilor Fourier. considerat de la qriginea timpului t = 0 putem scrie = 2fu 3s [ k g . prin care energia se transmite de la treptele superioare la cele inferioare. In acest caz. prin folosirea unei aparaturi care fnregistreazi pulsatiile $i totodati le separi dupi frecvente printr-un sistem de filtre electrice Fie viteza de' pulsatie u'. care nu mai constituie o treapti de turbulenti. u' (t) este deci suma unui numir infinit de pulsatii de amplitudini $i frecvente diferite. $i experimental. ping ce se ajunge la mi$cirile moleculare (viscozitate). in consecinti. caracterizeazi mirimea spatiului in care se produce turbulenta $i.330 Hidraulica In acest caz. frecvenfa n = . oxprimati prin serii Fourier u' (t) = k =1 (Ak cos o k t - + Bk sin o k t) I (1 1-85) $i f i r i termen liber.$i considerind c i spectrul oscilatiilor este 2x continuu.se stinge" dupi un timp scurt. ca variabili. Efectufnd operatiile algebrice de sub semnul integralei $i observlnd c i integralele confinind pe sin okt cos o p t . se definesc grade inferioare de turbulenti. PresupunPnd c i corelatia . prin considerarea $i a unor spatii interioare din ce in ce mai restrinse. Acest concept (treapta de turbulenti) a permis legarea fntre ele a unor fenomene disparate. Se produce un proces in cascadi. ( ~ kcoo okt + Bk sin okt) I' dl. Flcind media temporals pitratici intr-un timp T suficient de mare. Studiul unui astfel de fenomen poate fi atacat pe doui cii: teoretic. ci trccerea direct2 a energiei mecanice in energie termici. d) Spectrul turbulentei. de mari proportii. gradul de turbulent2 ar avea semnificatia: timpul pin.

Or. dimpotriv5. (1 1-93) Fig.Cum K este Indoitul energiei cinetice a unitifii de masi. ale frecventei n Aceasti formuli permite o verificare a acestor teorii prin experienti. In figura 11-27 se a r a t i distributia spectral3 a energiei oscilatiilor longitudinale pentru curentul dintr-un canal (dupi Reichardt $i Motzfeld). 11-27. o legitur5. introducind in coeficientul de corelatie in r a ~ o r tcu t i m ~ u l : R. deci poate fi denumiti functia spectrald. Gradele de turbulenti pot fi exprimate cu ajutorul functiei spectrale. o verificare importanti din punct de vedere teoretic este aceea a-gradului de turbulenfi transversali Lulul pentru o aceeavi particula la timpuri diferite. deci ca adincimea curentului. viscozitatea joaci un rol redus. ci. 0 d a t i ce q (n) se poate misura. iar perturbatiile din ce in ce mai mici stnt. curentul in reglm turbulent posed5 o energie cinetici importanti. De exemplu. cu atit frecventa virtejurilor este mai mare. jar acestea pot fi analizate printr-un sistem de filtre electrice. deci disiparea energiei fn energie termici este de mici importanti. Kolmogorov. = u' (t) u' (t + 7) 2 (t) (1 1-91) sau in coeficientul de corelatie longitudinali sxpresiile mirimilor u' in functie de frecventele n $i u ' ~ K. Functiile spectrale q (n) $i Q (n).caracterizeazi distributia energiei In functie de frecventa n.. Ele posed2 o mare parte din energia de turbulent5 a curentului $i sint in buni parte cauza er~ziunilorde fund $i a amestecurilor aluviunilor. in cazul pulsatiilor mici. intrucit cu cft trecerea maselor se face intr-un timp mai scurt. care nu se poate recupera in energie mecanici utili a curentului. rezulti c i functia . H. D u p i cum observi A. posedind o parte q i c i din energia de turbulenti a curentului. energia de turbulent5 de grad mare trece in energie de turbulenti de grade mai mici ($i frecvente mari). La pulsatiile de grad mare. Mirimile q (n) pot fi determinate experimental cu ajutorul unui termo-aneniometru care inregistreazi pulsatiile. conform formulei . devine: = 9 (n) cos 2nnh dn. calculul lui L se face cu ajutorul lui A. viscozitatea joaci rol important $i prin trecerea lor in m i ~ c i r imoleculare se produce cea mai mare disipare a energiei. Pulsatiile de grad mic au frecvente mari $i amplitudini mici $i determini structura fini. conform structurii spectrale a turbulentei. amortizate de fortele de viscozitate. pulsafiile de p a d mare cu amplitudine mare au aceeavi -ordine de mirime ca gradul de turbulenfi. Astfel R. in cele din urmi. Mai rezulti ci: lntre gradul de turbulent5 T $i frecventa pulsatiilor exist. ink-un curent tn albie.

Notiunile qi formulele stabilite la acest paragraf pot fi folosik ~i in hidrologie. la dinarnica cursurilor de ap5. tncerciirile de a introduce notiunile statistice chiar '4 in ecuatiile de mi~careau dus la teorii care.care au aceea~i alur5 ca gi curba lungimii de amestec a lui Prandtl. la transportul aluviunilor etc. fiirii posibilitatea. mecum si L V l d sint reurezentate ~ r i ncurbe in funcf ie de . H ' e) Concluzii. din tre care au fost ariitate aici numai citeva mai caracteristice. Metodele statisticii matematice combinate cu rnijloace fine de experimentare au permis s5 se stabileascii importan te aspecte ale rniqcirilor turbulen te. in stadiul actual.Din calculele f5cute rezulti c i L U l d . T o t u ~ i aceasta este o cale cu perspective promif itoare pentru cunoagterea in adincime . a feriomenului de turbulenfi. sint numai schematice. Cu toate succesele apliciirii acestei metode. d e ~ i perfect incheiate. * . sii se rezolve cu ajutorul lor chiar probleme simple din : practici.

in legiituri cu infiiptuirea lucririlor de electrificare si de amenajare a apelor. Dar folosiiei rnodeliirii hidiaulice ca metodii stiintificii dk cercetare nu a fost posibilii decit fncepind cu secolul X X . 1. teoria simili tudinii a dat posibilitatea ca fenomenele complexe din 6-: ip.analizei dimensionale. care. In unele cazuri. chiar ac010 unde teoria este suficient de . Fj4..>:eF* menelor hidraulice pe modele la scar5 redusii. decit cea mai simp15 miscare a unui fluid". . .rant2 deplinii in exploatare. 6: Stabilind condif iile generale pe care trebuie sii le indeplineascii fenomenele 6. .studiul feno. Principiul similitudinii dinamice fusese enuntat de t! g 3 Newton cu douii secole mai inainte ~i aplicat de el la calculul rezistentei intimpinate de un corp intr-un fluid in miscare.it.mai uSor este a cunpaste $: 5.. ?. executate in labaratoare hidroL tehnice speeiial amenaja te. Aceast5 metadii cuprinde. lucriiri de amenajare a riurilor in vederea navi gati&i sau pentru irigatie. In tara noastrii lucriirile teoretice cele mai importante in domeniul similitudinii sint datorate lui D. Germani. printr-un studiu de sintezii (1929). dar o teorie inchegatii n-a fost datii declt in secolul X X prin lucriirile 1ui kirpicev (1907) i Buckingham (1915j. avansatii. la o clasii fntreagii de fenomene asemenea. iar rezultatele obtinute i. real izarea unor mari constructi i hidrotehnice fac 5 ca. dupi anumi te legi. dupii 6e au fost puse bazele teoriei similitudinii si . Necesi tatea folosirii modelelar s-a simti t. I F A .asemenea. Teoria similitudienii si modelarea hidraulic~i t . * $ ?' Capitolul XI1 . " if !.fr. $r. Datori tii complexi tiif i i fenomenelor hidraulice a fost necesarii u t ilizarea . . Un q v h t deosebit a1 modeliirii hidraulice se inregistreazii in tiirile socialiste unde se proiecteazii si se executii lucriiri hidrotehnice de o arnploare uriasii : noduri hidroenerge t k e . 9 \ . . corpurile ceresti.printre care cea mai important5 este modelarea hidraulicii.f sii poatii f i extinse. Aceastii verificare este absolut necesarii pentru ca din studiul diferitelor variante sii rezulte solutia cea mai economic5 ~i care sii prezinte o sigu.b L\naturii sii poatii f i studiate pe modele la scar5 redusii. 1 <\ *. Aplicatii practice importante s-au fiicut ins5 numai dupi 1948.a extins aceast5 metodii de investigatie la diferite ramuri ale fizicii. pe scarii largii a metodelor experimentale de cercctare. . Galileo Galilei spunea cii: . alimentiiri cu ap5 industrialii sau potabilii etc. metoda modeliirii sii fie singura metodii de cercetare aplicabili.. Ea constitltie o verificare. a 1 1 6 . in hidraulicii fncii de la fnceputul ei . Dezvol tarea tehnici i ...

debi tul etc. introducfnd Pn locul vi tezei lungimea ~i timpul. vi teza unghiulari.0 consecinti a definitiei de mai sus este c i mirimile adimensionale. f n mecanicii. Cea mai simp15 formi de simili tudine o const i tuie similitudinea geometricci.. . diteriti Intre ei. al. Aceasta se reduce la 9 9 ~i deci egali tatea elementelor unghiulare. au valor1 identice la fenomene asemenea. Cu ajutorul analizei dimensionale se poate dovedi c i . Pentru fiecare dintre ei trebuie s i existe un coeficient de scar5 constant. Doug figuri geometrice plank sau doui corpuri in spatiu sfnt asemenea. viteze.12. iar cu litere mici. exprimarea simili tudinii fenomenelor numai -prin asemiinare geometric2 nu este suficientii. m5rimile celui de-a1 doilea fenomen.2. dar constanti pentru aceea~icategorie de m5rimi. v v F --af f Q . a.a. exist5 un factor de proportionalitate constant. . cum ar fi de exemplu acceleraf ia. avind acelea~i dimensiuni.diferitele mirimi pentru primul fenomen. fiind coeficienti de scari pentru lungimi.. Pn afar: de miirimile geometrice.. Daca prin litere mari se noteazg. Pentru fenomene cinemat ice.2. -q- - a. forte. ~i mgrimi fizice si mecanice. aj. debite. . In fenomenele cinematice intri desigur ~i alti parametri. sau.. etc. cele dou5 fenomene: sint asemenea dacii I L _ - t' a z . a. etc.1. similitudinea cinematicti este asiguratii prin asemgnarea geometric5 a traikctorii lor si proporf ional i t a tea vi tezelor corespunzitoare. Definitii. TEORIA SIMILITUDINII 12. care rezulti din raportul a doui m5rimi avfnd acelea~idimensiuni.. dacii se mentine proportionalitatea lungimilor omolnage: Similitudinea mecanicli. deoarece toate mgrimile cinematice se exprimii prin . Forme de similitwdine \ Douii fenomene sint asemenea daci in tre di feri tele miirimi omoloage. deoarece in desf5vurarea fenomenelor respective part icipii. (12-1) ' .

E afarii de 'conditiile obtinute la similitudinea cinematicii.ma p vol a . dl v - d t) .$1 a? . si un raport constant a1 v forfelor.2..Teoria similitudinii si modelarea hidraulicci 33 5 mgrimile fundamentale lungirne si t imp. d i posibilitatea determihrii tuturor celorlalti coeficienti de scari. La fenomenele dinamice fn studiul cirora inCr& si cauzele care produc n miscarea. ? raportul debitelor a. a 1 . similitudinea dinhica' impune..dl at . 9 raportul presiunilor cr. raportul puterilor ap = -. ~ eexernplu : ' raportul vitezelor a. cunoa~tereacoeficienf ilor de scar% ai si a. deci : Sat isfacerea celor trei condifii este suf icientii pentru a avea coeficienti de scar2 constant i pentru toate celelal te miirimi rnecanice. 9 raportul acceleratiilor a.A p Vol . . = -a 3 al -- A dT2 d2i -- - d(at02 . Se $tie cii F = M A . . = -P M rn aj a. deci af=-- F f - M A ---. . - Qe "13 Ul a.dT = -v . de exernplu : raportul maselor a.-' 2 a~ = h'L raportul lucrului rnecanic = fl I upr.afar1 fl at Asupra raportului fortelor trebuie fiicutii o precizare. = -4 at' 7 Q . = P . deci fortele care actioneazi.

de capilari tate etc. fi 4 ' ts: *d 4 1 \. . Stabilirea conditiilor de similitudine p. din cauza varietiif i i fortelor care part icipii fn general la desfiisurarea ienomenului. cu alte cuvinte poligonul forfelor sii fie asemenea. 9 12.citate. i.determini fenomenul pot f i diverse: forte de greutate.a e av al. de elasti.2. sii fie acelasi. Dacii fenomenul studiat are pe ling5 forfa de inerfie. In practicii se constatii cii realizarea pe model a acestor conditii nu este posibilii.a.2. F pn V 2 L2 sau criteriul lui Newton.-. ..rin metoda fortelor Model ul Froude \ . Raportul - Lls f ~m . ul tima conditie de simili tudine este - 1I Fi 2 2 s-a ariitat cii raportul fortelor de inertie .Aceastii expresie reprezin t i raportul forfelor de inertie1. .Mg Raportul fortelor de greutate este -. fg mg Din egalarea lor se obtine: Revenind la notaf iile inif iale. v2 F = Ne reprezinti cri teriul de sirnili tudine rnecanicii. indiferent de natura lor.adimensionalii si se numeste numiir sau 1+ .. In felul ace& se obtin diferite modele dupii categoria de forte luate in cons iderare.7 a. Din aceastii cauzii se apreciaza fortele dominante si se impune conditia de similitudine dinamicii numai acestor forte.este o mirime. Similitudinea dinamici cere ca raportul tuturor forfelor componente. Dar fortefe care . rezultii ? Raportul .I 4 F.. dom'inantii forta de greutate. 9 9 v2 criteriu Froude (Fr). ceea ce atrage dupii sine o serie de conditii grele asupra Lorelafiilor dintre constantele fizice ale fluidelor. de frecare.

(12. sau . miscarea navelor etc.rezult5 fi * Pi . ~ t i i n d Fv cii = S. in afarii de fortele de inertie. (12-11) ar . = S Op a - dv d~ ' este Prin egalare cu . uj = .u. up = u 5 / 2 °' I OC.12 . . In cazul modelului Froude. 112 a. conditia de similitudine dinamicii prin care raportul fortelor trebuie sZi fie constant va fi: I * I Raportul fortelor de viscozitate. U L = uf . Dac6. Astfeli A I I coeficientul coeficientul coeficientul coeficientul coeficientul coeficientul coeficientul de scarii de scar5 de scarii de scari de scarii d e scar5 de scarii a1 vi tezelor a1 timpilor a1 debi telor a1 forfelor a1 presiunilor al lucrului rnecanic a1 puterilor a. P Teoria sirnilifudinii ~i modelarea hidraulicd 337 Conditia de simili tudine a douH fenomene in care dominante sPnt fortele de greutate este ca pe lingi conditiile de similitudine cinematic6 s6 fie satisf5cut5 ~i conditia Fr T = idem. - uI = aI . cele mai importante forte sint drecirile interioare datori te viscozitiitii fluidului. . . dacg fluidul din naturii si cel de pe model sPnt aceia~i. Modelul Reynolds.10) Modelul Froude se folose~tef n special la studiul curentilor in albii deschise.7.toti coeficienf i i de scarii sPnt reductibili la scara geometrici la diferi te puteri.I 1 -.

. Cap. dar fortele capi lare au un rol insemnat (v. a 'ciror expresie este Fc = o L. pn .-1 tlp .a1 2 aq = ul aj = 1 ap = a1 -2 (12-16) a~ = a. iar L conditia de similitudine se scrie: We = idem si trebuie satisfiicuti la anumite fenomene de curgere cu suprafati liberg (de exemplu la deversoare). XVI).deci v. daci fluidul din naturi si cel de pe model este acela~i.se numeste numiir sau cri teriu Reynolds (Re) . In practicl. . a fiinkl constants capilari .poarti numele de numir sau criteriu Weber (We).. Se foloseste in cazul in care in afara fortelor de inertie predominii forfele capilare. = Vrn . 9 Re = idem A (12-15) constituie conditia de bazi pentru modelul in care dominante sint fortele de viscozi tate. tlt -1 Q1 . unde frecirile se negl i jeazi. modelul Reynolds se intilne~tein special in cazul misciirii fluidelor P conducte.Prn 7 se obfine: 7 A 9 coef icientul de coeficientul de coeficientul de coeficientul de coeficientul de coeficientul de coeficient~llde scari scar2 scari scari scari scari scara a1 vi tezelor a1 timpilor a1 debitelor a1 fortelor a1 presiunilor a1 lucru1ui mecanic a1 puterilor a. .# t 338 VL V Hidraulica Raportul adimensional . sau Raportul p V2L 0 .a1 Modelul Weber. n In cazul modelului Reynolds.

Teoria sirnilitudinii Si nioiielarea hidraulicti 339 Modelul Euler se foloseste cfnd pe 14ngii fortele de inertie trebuie luate in consideratie ~i fortele d i presiune. == 2 C l ~ ' iar fi Fi = a.e presiunea de vaporizare. Eu = idem. In acest caz. est. Aplicatii mai importante ale acestei notiuni se fac E i aerodinamica vitezelor mari. 9 Identitatea Giteriilor Euler. ( Modelul Mach.p. P loc de p. adicii 9 \ - ~i serve~te cri teriu pentru discriminarea misciirilor subsonice de rnisciirile ca supersonice. M i ~ a r e a Entr-un mediu fluid elastic este Ensotitii de unde de presiune care se transmit cu o vitezi. orl 2 .. f n care p.c" niimitii celeritate ~i care. se ia p . In acest caz I F cum P f. rezul tii sau a~ 2 = aQ a. conditia de sirnilitudine se poate scrie 3 in care raportul * pV2 consti tuie cri teriul denumi t Euler (Eu). Asa dar: 9 9 9 9 9 Riidiicina piitratii M a acestui raport se numeste numlrul Mach.. dupg Newton. Numiin rul I = 2 Eu se nume~tecifra de*cavitatie. Similitudine compusci. 4 s 2 a.. este egali cu V E / ~ E fiind modulul de elasticitate a1 mediului fluid. . 1 Introducind E loc de presiune absoluti diferenta de presiune 8 p care n constituie factorul motor. Din cele aritate mai sus rezultii cii studiul prin similitudine pe modele se reduce la alegerea unui anumit model geometric 9 9 .. ~i pentru modelarea acestor din urn15 misciiri . Pentru modelarea unor asemenea misciiri trebuie ca raportul Mtre forta de inertie si forta elastici sii fie acelasi la miscarea din naturii si la model. pentru natur5 si model este o conditie de bazii la studiul fenomenelor legate de cavitatie.

We. T Aceasta duce la o relatie suplimentarii obligatorie fntre coeficientul de scar5 a1 lungimilor ~i cel a1 coeficientilor de viscozi tate cinemat icii. Cum fn practica modeliirii hidraulice fluidul folosit cel rnai frecvent este apa. (12-24) # . 9 ' 9 12. Eu etc. Teorema produselor (11) Metoda analizei dimensionale permite sii se obtin5. Alte d m e n i i de automodelare fn raport cu criteriul Re sfnt domeniile de miscare uniform5 a unui fluid viscos cu forte masice neglijabile.si .asemenea cu natura. de exemplu. legea dupg care se desfii~oarii fenomenul studiat . v2 . De exemplu. conform ecuatiei (12-23). Astfel.2.. pierderile de sarcinii n i rnai ddpind de num5rul Re. in functie de scara geometric5 aleas%. q37 • qn) = 0. dacii se cunosc parametrii care deterrnin5 fenomenul. in functie de categoria de forte dominante. conditiile de similitudine vdr fi rnai grele. adicii in zone Bn care feiomenul studiat nu mai depinde de ace1 criteriu. fluidul folosit trebuie s5 a i b i o anumit5 viscozitate. sub form5 criteriall. Dac5.. trebuie sii fie identic cu cel din naturii. pe baza primului principiu a1 analizei dimensionale se poate afirma cii intre a c e ~ t i parametri trebuie sii existe o relatie functional5 a c5rei exprimare general5 este: f (41. Dac5 fenomenul studiat este rnai complex si nu pot f i neglijate rnai multe categorii de forte. Re. fortele de greutate ~i fortele de viscozitate sint la fel de importante.3. la studiul miscirii unui curent in domeniul de turbulent5 rugoas5. este deci cazul unui domeniu de automodelare fn raport cu criteriul Re. Metoda analizei dimensionale apl icatii la stabilirea conditiilor de similitudine. 42. ele cerfnd satisfacerea concomitentii a identitiitii rnai multor criterii. pe model. vor trebui indeplini te ambele conditii Fr = idem si Re 7 idem. sau de mikcare potential5 permanentii ~i forte masice neglijabile. pentru care unul din criteriile Fr. Un mijloc de a evita erorile pe care le poate aduce neglijarea uneia dintre conditii const ii fn efectuarea Encerckilor fn zonele de automodelare in raport cu unul dintre cri terii.vl v2 V L -Cum --gl gL 9 vn vm 4 sau deci. satisfacerea concomitentii a criteriilor Fr = idem si Re = idem devine incompatibilii.

Valoarea exponentilor C. fn sistemul L T. x3 reprezintii unitiitile de mgsurii En sistemul ales.. vi teza are formula dimensional5 [v] = LT-I i valoarea numeric5 8 v = J a unitiiti de lungime b unitiiti de timp . L. Fiecare parametru qi are o formulii dimensional: in functie de sistemul de mlrimi fundamentale ales XI..titii cu acceleratia % . X.. x. lungime. C. din De exemplu.. formula dimensional5 9 [f] si ' valoarea ' k = [vlC1 [LI'~ ~ ~ 1 ' 3 Stiind c l forta este egalg cu masa inmul. x. forta in sistemul V. nireprezintii valoarea relativii a parametrului qi. X. se stabile~te conditia de omogenitate.Teoria similitudinii ~i modelarea hidraulicii Parametrii qi pot f i miirimi fizice sau mecanice. Dacii v este miirime fundamental5 si v = c unitiiti de vitezii. x3 sPnt luate ca miirimi fundamentale.. p (vitezg. De exemplu. C. si o valoare numeric5 9 i in care x. Valoarea miirimilor adimensionale ni se poate calcula cu relatia Dacii xI. cu sau fiirii dimensiuni.. densitate) va avea .

Formula obtinuti poate f i comparatii cu expresia cunoscuti a rezistenfei la fnaintare a unui corp fntr-un fluid: in care C este un coeficient de rezistenti. asemenea. . ecuatia initiali (12-24) de n parametri s-a transforrfiat fntr-o ecuatie de (12-3) parametri adirnensionali. in care . . teoria . ~i q. formfnd o ecuatie criterialii. sau teorema produselor . 3. i2 S-a inlocuit prin suprafata S. q. incerciirile pe modelul execu tat conform 'legilor de simili tudine.. un grup de similitudine. E t a ~ e l ede lucru iint deci: 1. 7 A . iar valorile lor numerice relative se formeazidin produsele 9 1 Relatia functional9 se transformi in sau \ f(n. ) k = 0. ci un grup de fenomene. Conditia de similitudine a unui grup de fenomene care depind de n parametri consti fniindentitatea a n-4 criterii. n . experimentul . Fie aceste miirimi q.. cu conditia ca ele s l fie independente intre ele si sii poatii exprima pe celelalte. 2.deci ~nlocuind P expresia fortei. In felul acesta. Mirimile derivate se obtin'asa cum s-a aritat mai fnainte. Aceastii teoremi este cunoscutii sub numele de teorema Il.pentru stabilirea parametrilor . se pot lua ca bazi trei miirimi care fac parte chiar din fenomenul studiat. Metoda analizei dimensionale se folose~te atunci cfnd pe bazii experimentalii se pot cunoaste parametrii care part icipii la desfiisurarea fenomenului. Deoarece alegerea sistemului de mirimi fundamentale ~i a unitiif ilor lor de misurii este arbitrarii.pentru determinarea criteriilor si a legilor de similitudine .. avem n . 0 ecuatie pusi sub form5 criteria15 exprimi nu numai un singur fenomen.

Introducind pentru deversorul dreptunghiular raportul . Scurgerea peste un deuersor. g si h. de viteza lichidului v. densitatea p ~i viscozitatea E*. [GI = M L T-. loarea debitului ca volum este . Ecuatia finctionalii este deci Dacii se aleg ca unitiiti fundamentale p. Pierderea de sarcinii in conducte. ecuatia se poate scrie sub formii cri terialci ? Considerim debitul G ca greutatea lichidului care trece in unitatea de t imp peste deversor.v b a - in care m = K IC' Y 2 Exempl ul 2. Debitul unui deversor depinde de densitatea lichidului p. Teoria similitudinii gi modelarea hidraulicd 343 Exemplul 1 . se poate exprima prin diferenta. C. a lichidului. Rezulti debitul in greutate = 312 si C. in ipoteza unei misciri uniforme. Ecuatia funcf ionali.. precum si de rugozitatea absoluti a peret ilor A. h -.. Determinarea pierderii de sarcini longitud inald E conduct n circulare. ? 512.de presiune A p dintre sectiuniie considerate. deci MLT-3 de unde = (~~-3)'l (LT-~)'~ ~ ) ' 3 ( = 9 Cl = 1. acceleratia gravitationalii g si iniiltimea lamei deversante h. scrisii sub formii general& este ' 9 9 . Ea depinde de diametrul d si lungimea l a conductei.

AlegPnd ca unit5ti fundamentale d. v si p. . ecuatia se transformi intr-o ecuatie cri teriali 9 in care : IT4 = '4 1 AP uc24 pc34 ' dec i 4 In mod shnilar. Cum pierderea de sarcinii este direct proportional5 cu lungimea. Expliei tEnd in ecuatia cri terialii cri teriul 9. se obtine +P \.

dz un fenomen asemenea va fi caracterizat prin acela~igrup de ecuatii.4. i ecuatia de continuitate du -+ dv dx + dw . . 12. dacg se studiazi o problemii pentru care ecuatiile fundamentale a n t ecuatiile de miscare ale unui fluid vfscos.Teoria similitudinii i modelarea hidraulicd 345 Exprimfnd pierderea de sarcini longi tudinalii. . . precum ~i parametrii de care depinde coeficienttil de rezistenfii A.0. all etc.v. sub forma vom avea sau E care n S-au obtinut in felul acesta expresia general9 a pierderilor de sarcinii longitudinal9 in conducte circulare. in care fnsg parametrii vor fi respectiv a. iar Pntre mgrimile care caracterizeazii un fenomen ~i mgrimile corespunziitoare ale celui de-a1 doilea fenomen trebuie sii existe coeficienti de scarg constanti pentru mirimi avInd acelea~i dimensi uni . . ecuaf iile Navier-Stokes..2. . Astfel. Stabil irea conditiilor de simil itudik prin identitatea ecuatiilot de miqcare Doug fenomene asemenea trebuie sii fie descrise de sisteme de ecuatii diferentiale ident ice.

. Daci miscarea este permanenti.delor vfscoase. conditia devine Fr = idem. a (1 2-35) Se stie din paragrafele precedente c i prezenta fortelor de greutate duce la condjfia de similitudine Fr = idem.-pnV2 6 pm v2 '9 . pn sau .Rezultii sistemul : Se constati c i ecuatia de continuitate este satisficuti fir2 conditii suplimentare. se obtin urmitoarele conditii de . I . 2 impiirtind primele trei ecuatii cu factorul s s i punind conditia ca 9 .sistemele (12-29) si (12-30) sii fie identice.similitudine: i 9 sau Cri teriul T V se numeste criteriu de homocronie sau criteriul Struchal (Sh) . L 9 Sh 9 = idem . . aceastii conditie de kimi litudine nu se mai pune. Pentru fortele masice egale cu fortele de greutate. (1 2-33) este conditia de similitudine legatii de caracterul nepermanent a1 miscirii f lui.

9 -f p Fr = idem. fenomenul de pe model. dispare cri teriul Sh. (12-37) conditii determinate de fortele de viscozi ta te. ci numai trei. Se poate demonstra cii nu toate patru. . pentru mi~careafluidelor vfscoase. Cum cele doui fenomene trebuie sii iie asemenea. se obtine modelul Re. In concluzie. cel.Teoria similitudinii i 8 ~ v 2 modelarea hidraulica' 347 cri teriul obtinut 2 este criteriul Euler si prezenta lui este 'legat5 de exis? tents fortelor de presiune. Se poate afirma deci cii pentru miscarea fluidelor viscoase. si ? pentru . (1 2-39) = idem. Dac5 si fortele masice sPnt neglijabile. conditiile de similitudine se reduc la Sh = idem. Conditia de similitudine este: 'Eu 'd) sau Qe = idem.de-a1 patrulea fiind satisfiicut fn mod implicit. Dac5 fiecare dintre ele este egal si cu deci cu Fi - -- fi + F g + Fv + fg + f a 7 si '-P din ecuatiile de m i p i r e . - Eu Re = = idem. mai trebuie satisficutii condif ia de similfitudine - Este suficient insi ca numai trei dintre rapoarte s i fie egale. conditiile de similitudine rezul tate din' analiza ecuatiilor diferentiale sfnt : Sh = idem. idem. Ecuatiile Navier-Stokes se pot scrie fn general sub forma: 4 pentru fenamenul din naturii de exemplu. Fr = idem.conditiile sint necesare. D a d mi~careaeste permanentii.

qi deoarece fn practica modelirii este imposibil sii se pun5 conditii fn legiiturii cu pulsatia vitezei. dar nu suficiente.2 a. pentru stabilirea conditiilor de similitudine in cazul mi$ciirii turbulente se recurge la metoda aproximativi a fortelor. Conditia de simili tudine dinarnicii va reiul ta din egali tatea rapoartelor a douii' dintre aceste ca tegori i de forte. La ele trebuie adlugatl aseminarea conditiilor de unici tate. de rimine numai conditia Fr = idem.2 conform fi T 2 a1-.Q1 .Hidraulica Dacg fortele de viscozitate sint mici in raport cu fortele masice. cuprind. ? 12. rezul tate din ecuatiile Reynolds. Conditiile de similitudine in miqcarea turbulentii \ Pentru mi~careaturbulentg.. In afara cri teriilor stabili te anterior. Loitianski care caracterizeazii turbulenta prin termenul V' . fortele dominante stnt fortele de inertie.. Intr-o mivcare turbulentii. at aj 8 sau av t = 1 sau V" C --' v= Aceastii conditie se mai poate scrie sub forma: .. sau+daca domeniul studiat este un d~meniu automodelare in raport cu criteriul Re.CC/ CCI3 Lj. Folosirea ecuatiilor diferentiale la stabilirea conditiilor de similitudine este o metodri exacta care duce la cunoasterea tuturor cri teriilor de simili tudine. a. fortele de greutate gi cele de frecare. Deoarece sisteyul de ecuatii diferentiale a1 lui Reynolds nu este complet. propus de L.. a. necesare. este .- R' ff Din egalarea celor doug rapoarte se obtine: 2 2 = aga.5. iar Ff fr =y R J. de exemplu : & Raportul fi = a. (12-6). cum Fj = t x L. iar . un cri teriu nou. cri teriile de similitudine.pulsatia vi teiei.2. deci modelul Froude. Conditiile deduse din identitatea sistemelor de ecuatii diferentiale sfnt.

. dar realizfnd . . pentru repartitia vitezelor'in miscarea turbulerltii.' a I I * Teoria similitudinii gi modelarea hidraulicd L 349 i L Dac5 se pune conditia ca panta energetic5 s5 respecte conditia de similifudine geometricii. XV) I&$. miscare permanents'. . coeficientul h depinde de numirul Re. Modelarea sistemelor sub presiune -%.. " . Se stie cii fn practicii criteriile Fr = idem si Re = idem sint incompatibile. 9 ($1 9 12.3..% ... cit si C depind. 6. de rugozi tatea relativ5fL R i de numLul Re. (12-47) Egali tatea pantelor energetice se asiguri prin egal i tatea coeficientilor de rezistenti Cn = C. -. deci h = h 1 . i 3 * I P:. ~ a c lichidul folosi t pe model este acela~i cel din naturi.omparatie cu cele de presi. = A.! +i . Conducte.. dupi felul miscirii. . modelarea se face pe baza criteriului Re = idem. Fr = idem.. sau fn zone de tranzitie. * . I > . 9 (12-48) Dar atit A. $3.ne ~i de viscozitate. miscare nepermanenti. rezulti: J. Dac5 miscarea este turbulent5 1 1 conducte rugoase.orice domeniu turbulent (neted.acelasi coeficient de rezistentii h cu cel din naturi. Dacii miscarea este laminari. coeficientii i cu w de scarii se exprim5 fn functie de ul prin relatiile (12-16). exist5 posibilitatea de a studia turbulenta in zona practicii cu9ajutor~l turbulentei netede pe model. cap. A': o i t r i i de berbkc * rezultii conditiile de similitudine (v.. PRINCIPII DE MODELARE HIDRAuLICA 12. sau An = A. litudinea geometric5 a modelului si uh = 1.dar mentionind conditia de baz5 An = A Se poate lucra deci pe model. in . Din studiul ecuatiilor diferenfiale ale P-.. Pentru miscarea turbulent& conditiile de similitudine constau in simi. Prandtl. cu conditia ca h..I Conducte. Pe baza legii universale date de I. in aceastii cauzii se admite o abate& de la conditia Re = idem.1. Dacii mi~careaeste turbulent5 in cond'ucte netede.= J.3.. rugos sau in zoni de tranzitie). negl ijind fortele masice In . . t.. '. simili tudinea se realizeazii prin conditia asemiinirii geometrice extinse asupra rugozitgtii ~i Fr = idem.'': .

- I 3Ch = a2 .identitatea criteriului conductei si 9 0=- Cltj I = idem identitatea criteriului de manevrare a vanei. se ia 9 Rezul tii urmitoarele/ relatii intre c.I ah -. . fortele predbminante fiind cele de greutate. . . e Coeficientii de scarii. in functie de a1 . condif ia de simili tudine a fenomenelor se reduce la - Fr = idem. a2. = al . Din ecuafia (12-50) avem: a. Datoritii valorilor reduse ale timpului de inchidere sau deschidere a vanelqr ~ i in general.oeficientii de scar. : . Pentru scurgerea prin orificii si ajutaje (v. " I si a. XVII. Aceasta se poate realiza prin folosirea pentru model a unor conducte cu perefi a1 c5ror modul de eelasticitate s5 fie rntIlt mai mic decPt cel din natur5.21). Orificiisi ajutaje. IntroducEnd in (12-52) se obfine Cueficientii de scar5 sfnt deci : a. . rezuitii din grupul de ecuatii . ale timpului in care se desfiisdrii fenomenul loviturii de berbec. x .l sau . . Cap.Cx1 q . E. = a1 important de semnalat este faptul cii viteza de propagare a undei de presiune pe model trebuie sii fie in acest caz mult mai micii decit cea din naturii. = r. ' deci pentru .

3. lndicatii generale cu privire la modelarea h idraulicii a albiilor 9 I ) Regimul de miscare in naturg si pe model trebuie'si fie acelasi. . a 1 . a1 curentilor In albii deschise. 2 a Vm Din aceastii relatie rezul tii o conditie. ? a 1 5 ' pentru modele de r i i .Teoria similitudinii ~i modelarea hidraulicd 35 1 - 12. zonele de virtejuri etc. = vn O . port i 1 L - 1 .. stavile. In aceasti categorie de probleme. Modelele cu pat fix se folosesc la studiul hidraulic a1 cursurilor de ap5 T conditii naturale sau in conditiile din proiectul de amenajare. operatia cea mai grea o constituie alegerea materialului care va constitui patul mobil. pe model.2. ~ t i i n dc5: deci : Sc5rile recomandate din practica laboratoarelor hidrotehnice sint : pentru 1 deversoare la marile baraje . n Pe iceste modele se pot determina: distributiile de vi teze. important% pentru alegerea coef icientului de scar6 al al < > a1 l i b (1 2-56) Cealalt6 limitii a coeficientului de scar6 pentru lungimi este determinati de dimensiunile platformei pe care se poate construi modelul in laborator a 1 . . 9 si de capacitatea de debit a laboratorului. trebuie ca: q-1. Dac5 miscarea fl'uidulii in naturg este turbulent& caiul cel mai frecvint Fntilni t. Modelele cu pat mobil se folosesc F problemele la care aspectul morfolo-n gic a1 procesului are o important5 primordiali. spiilarea sau acumularea lor in anumi te regiuni. . repartitia de debite.5 Vn Rn > Recr.. Folosind un material solid -aluvionar se pot stabili $i caracteristicile calitative ale misc5rii aluviunilor.1 pentru canale. heci Re. . 1 . directiile curenf ilor. iar R e- = Rn . se poate face pe modele cu pat fix sau pat mobil (neerodabile sau erodabile)..5 .C 0.. > Re. -1 25 30 ' 2) Studiul.al 100 ' 1 • 1 100 1 1000 I . ~i pe model trebuie ca Dar cum pentru modelul Froude v.

Le r6le de 196che11e de reduction dans l'exp6riment sur mod ele redui t.23 m/s. criteriul de similitudine rezulti. extinsii si asupra rugozitiitii peretilor. adici desivfr~irea procesului de modi ficare a albiei. I. In acest caz se recurge la folosirea unor coeficienti de scarii diferiti pentru elementek de lungime orizontale si verticale. . - - 9 8 S 12. Pentru rezolvarea practici a problemelor de modelare hidraulicii se foloe~te metodica expusii de A. Pentru doui fenomene de acest gen. X X I V . Pncft antrenarea lui sii ai b i loc la viteze. dfndu-se initial o pantii suplimentari. Conditia este satisficuti automat la modelele nedeformate. La . 5) La problemele la care se studiazii valurile sau undele de remu. Acta technica Acaderniae scientiarum Hungaricae. indicii valori care s i nu depbeasci 113.3. cresterea debitului solid fn'raport cu debitul de a p i sii fie asemenea pe model 'Si fn naturii . * V. fortele de inertie sfnt neglijabile din cauza vitezelor foarte mici. Budapest. 3) Una dintre conditiile principale de similitudine este aseminarea geornetrici fntre model si naturi. Zegjda in importanta sa lucrare de sintezii. coeficientul de scari a1 t impului morfologic s i fie rational. Existi unele tendinfe mai noi care admit ping la 1 5l / l Pentru unele probleme cu totul speciale s-a mers pfnii la difkrente muit mai mari. realizfndu-se prin aceasta modele.distorsiunea geometric5 a modelului se recurge in urmitoarele cazuri : a) cfnd posibilitiitile de alegere a coeficientulu'i de scari ar duce la o mi?care laminarii pe model. I. Tome 8. migcare turbulenti. c) f n cazul in care apar dificultiiti la asigurarea n~obilitiitiinecesare a .. existii diferite recomandgri' rezultate din practica laboratoarelor hidrotehnice. din egalitatea 9 E. s i nu necesite un timp prea fndelungat.. corespunziitoare cu cele din naturii. Cap.deformate (distorsionate). Conditi i de sirnil itudine pent ru rnigcarea apei subterane* A In mi~careaapei subterane. Mosony. . viteza de suprafati nu trebuie sii coboare sub 0. 4) Modelul trebuie s i se giseascii in acelasi regim ca si In naturii: lent sau rapid. In ceea ce prive3te limitele admisibile ale raportului acestor sciri.2 . fortele predominante sint cele gravi tat ionale si de frecare. care corespunde valorii limiti de la care nu se mai formeazi valuri. G. Labora toarele sovietice N. 1. P. Ea trebuie verificat i 'la modelele care au suferi t deformat i i .. Fasc. precum si cfnd nu se poate realiza conditia de igalitate a coeficientilor de rugozi tatk. 6 ) Cfnd nu este posibili o similitudine geometricii completi.3.aluviunilor pe model. * dupi Mosony **. fn loc de.1/4. respec tiv-niveluri. se impune modificarea pantei modelului. chiar 1/25. Existii fnsii cazuri fn care posibilititile practice de executare a modelului impun abateri de la similitudinea geometrici.1959. la model.i 352 Hidraulica Caracteristicile geometrice ~i fizice ale materialului aluvionar pe model trebuie astfel alese.

Dacii lichidul este acelasi. este valabilii ~ipentru modele distorsionate. nr.= idem @ g $i similitudinea geometric5 a domeniului.. cuprinztnd ~i granulele masivului de pe model.idem da C Sau v. relatia -. 3. Dupii Gh. d fie a # a* ~i # 1. Bucureqti.idem. fie ad= 1.v Re l2 g Aceastii conditie a fost enunfatii de Mosony pentru cazul unei similitudini geometrice complete. . Cosma. Coeficientul de scar%a1 granulelor a se poate lua fie ad = al.-V.ac. a? qr. In conclueie.a1 a. Vv dag idem. d a d legea d a t l de Mosony se modificii prin introducerea diarnetru. . Cosma*. 1950. h vm =- Ins5 din legea Darcy V = K J .lui mediu a1 granulelor fn locul parametrului liniar I . 9 rezultii penhu deci aceea~i ecuatie (12-62).Teoria sinditudinii gi modelarea hidraulicd 353 In care rapoartele fnlocuite prin ecuatiile (12-8) ~i (12-13) dau a. sau deci Fr ... = a. similitudinea fenomenelor de miscare a fluidelor in medii poroase se asigurii prin: L - 9 vv . d * Oh. Hidrotehnica. si admitlnd c i coeficientul de permeabili tate . conditia (12-61) devine 9 v .

.Teoria stratului limits 13. In figura 13-1 se arati 4n a) distribufia presiunilor pe suprafata unui profil de arip5 Jukovski intr-un fluid in miscarea paralell uniform5 si Pn b) distributia presiunilor in cazul unei sfere .l I t -2 P-Pa 3 PUZ u. 9 . F general. DEFINITII.?e = f62500 Fig. n fa) * &E2 I 0 . sferi cu viteze mari. .la suprafata unui corp fix aflat fntr-un fluid in miscare.J. . in regim laminar gi turbulent. mgsurate . Distributia presiunilor pe corpurile solide a ~ e z a t efix in aer in rnigcare.l Re*-T= fU 5 . oricgrui corp care trebuie s i se deplaseze Pn a tmo. 13-1. Deosebirea dintre teoria fluidului perfect si fenomenuI . STRUCTU RA STRATULUI LIMITA Deosebirile importante dintre diagrama presiunilor distri bui te. real apare cu atYt mai mare cu cPt numgrul Re a1 miscgrii este mai mare si depinde fn mare mgsuri de forma corpului. proiectilelor si. si diagrama presiunilor calculate Pn ipoteza c l fluidul este perfect au necisi ta t dbservarea mai aprofunda t i a fenomenelor in vederea descoperirii legilor lor. rachetelor. Studiul acestor fenomene a devenit cu atft mai necesar cu cft numai prin stiipinirea lor se pot determina formele aerodinamice opt ime care trebuie date avioanelor.

ca si fn cazul conductelor.bordul de atac" = virful amonte a1 corpului). deoarece. Reprezentarea schematic5 a stratului limiti Se numeste strut limita' sau strat marginal. dupii cum se considerii lungimea caracteristici. el poate lipsi pe o parte a suprafetei corpului.dezlipireaU lui de corp (v. se defineste 9 9 9 9 ca numir Re in raport cu fntregul corp f i r i ins2 a avea o semnificatie precis. 'pfnii ce. la o distant5 6 de suprafata corpului.vx V - (1-3-2) . . la suprafafa corpului pin5 la viteza uniform2 a fluidului ~i T care se manifest% acfiunea foarte intensi n a forfelor de frecare. stratul de fluid in mivcare. 'Regimul de miscare depinde. paragr. de-a lungul corpului. Reiimul de miyare in stratul limit5 poate fi laminar. a inceput 85 fie folositii teoria stratului limit2 in anumite cazuri ~i in hidraulica constructiilor.fig. 13-3). E.. Astfel. ins5 fn cazul' stratului limit5 se'deosebesc mai 'multe feluri de numere Re. . de numiirul Re. regimul in stratul limiti incepe a f i laminar (1Pngii . turbulent sau de tranzitie..pe cfnd pentru studiul fenomenelor din conducte in si albii este cu mult mai putin'important.. Deosebirile se datoresc efectului de frinare a1 fortelor de frecare intern2 (viscozitate). Stratul limitii a fost observat Entfia oar5 de Hele-Shaw. .. t o t u ~ i . dacii I este lungimea corpului. 13-2. iar de la o anumitii distant5 poate trece in regim de tranzitie gi apoi in regim turbulent (v. fn studiul presiunii vintului pe constructii. care se transmit in masa fluidului de la suprafata corpului.4). ultimul timp.iar fortele de frinare se anuleazi. se considerii Re. Se constatii cii *presiunile miisurate diferii mult mai mu1t d e cele calculate ca fluid perfect la sferii fafii de profilul Jukovski.Teoria st'ratului lirnitd (dupi Flachsbarth). care este sediul variatiei de vitezii de la zero. Fig. viteza fluidului este foarte apropiat% de U W . ins5 prirnul care a ariitat rolul stratului limit5 si chiar a descris dimensiunile si structura lui a fost N. De aceea. Jukovski in 1896 Cunoasterea fenomenelor din stratul limi t2 este de o mare important5 pentru prigresul aviatiei.. astfel cii aceastii teorie isi giiseste un loc jus' tificat si in acest manual. 13. . dupi . . . Aceste forte de frfnare decelereazi din ce in ce rnai putin particulele fluide. unde viteza fluidului este zero datoritii aderentei. in sensul misciirii.in evaluarea rezistentelor la fnaintare a navelor etc.

deoarece influenta viscozi tiitii se resimte si dincolo de aceast5 distantg. de la suprafata corpului soli'd.~i forta de frecare specific5 dx du P regim laminar. 9 133. Forta de inertie se poate exprima dimensional prin d p U m o U o . iar forta de frecare prin y-. Astfel. pentru o plac5 plani Rex cr = 3. Rezultii: P u. fir5 a se putka stabili prin misuriri sau teoretic distanta la care eforturile T sint chiar nule. Valoarea lui C s-a dedus prin calcul.P -a . admiflnd c i I * dy2 pe Tntreaga sa grosime stratul limit2 este f n regim laminar. aceste doui forfe doming P n ecuatiile 13-8. Structura formulei care d5 grosimea 6 fn functie de parametrii de care depinde se poate afla prin consideratii de aseminare mecanici. ficind 1 = x.2 ~ -7 . y n trebuie sii aibi un raport adimensional. sau In care C este un coeficient nedimensional. Deci 51 Uo a Y G Rezult5. iar ca limiti superioarg la placa plan2 Rex c. legea de variatie a grosimii stratului laminar .. Exist5 un Re. grosimea stratului limit2 se define~te egalii ca cu acea distant5 6 misurati pe norrnalii. In cazul itratului lirniti a1 unei suprafete plane.P = const . gisindu-se: C = 5. S-a demonstrat la .numirul Re la distanta x de bordul de atac. 1 . confirmat experimental pentru placa plan2. V fiind viteza uniforrnii a curentului. unde viteza diferii cu 1 % de viteza generali a fluidului V = U. . capi tolul X I I c i forta de inertie specific5 pu .2 *lo5 ca limiti inferioar5. 0 astfel de definitie este necesarii. GROSIMEA STRATULUI LIMITA LINGA 0 SUPRAFATA PLANA Dup5 conceptiile actuale. Tns5 din ce fn ce mai putin. : U 00' . c'ritic depinzfnd de forma conturului corpului. = lo6 pentru care miscarea devine categoric turbulenti.

13-3).) - Re. grosimea 6. Reao 2 800. In zona turbulentei depline.. La suprafetele rugoase. . variazi cu distanfa x de la bordul de atac: I Ca ~i la miscarea turbulenti in conducte.De altfel. in stratul limit5 se mentine un substrat lamihar 6' (film laminar) care este neglijabil (fig. calculfnd pe 6 cu formula (12-7) se obtin valorile din tabela 13-1. lungimea intregii zone lanlinare este micl ~i Fig. ~rosimea' 6 este micii in raport cu 1. - 5 Din formula (13-6) rezulti c i la un Re. chiar in migcarea turbulentl. trebuie observat c5. netedii..5 1 / ~ e . . YRe. in practici. Grosimea stratului limit5 neglijabilii in raport cu zona turbulentg..Teoria strafuiui limit& 357 Se poate exprima Re. proeminenfele r5min inecate in substrat ca si cum suprafata ar f i netedg. 9 = f (Re. unde proeminentele pot fi mai mari decit stratul subtire laminar. Pentru o placii paralelii cu curentul. = 3. pe cind cu cre~terea lui x.2 lo5 corespunde .U6 --=--. grosimea stratului laminar crescind. 13-3.U x 6 v V X Re. . -. Astfel.b a stratului limi t5 se calculeazi cu formule empirice. efectul rugozitiitii relative este maximum fn apropierea bordului de atac.

deci neglijabil5. du considerlnd c i studiem migcarea permanent& cii deci dispar si termenii . Astfel. lo7 1.si 9 9 9 dv -' dt dt rimin numai ecuafiile I si a 111-a (13-8) sub forma: 9 . 385 . 1 000 13.0 0. in care y fiind < 6 este o mirime foarte m i d in raport cu x si cu u.5 lo8 2 .5 lo6 3.358 Hidraulica - Tabela 13-1 Natura fluidului (m1s) 50 loo 200 u. 1. in care U este funciie de x si de t. a reusi t s i simplifice aceste ecuatii intr-o mare misuri. Prandtl. ECUATIILE MI$CARII I N STRATUL L ~ N G Ao SUPRAFATA PLANA 9 LJMITA Daci se consider5 in stratul limit5 regimul de miscare a fluidelor viscoase necompresibi le (regimul laminar) si se negl ijeazi fortele masice. In sfirsit. .10-6 1 5 10 . analizind ordinea de miirime a diferitelor variabile din aceste ecuatii. in ecuatia I (13-8) fi d2u d2u .2 0. asa cii ele %pot integrate in cazurile mai simple.5 ap2 v = 1.4 lo8 2 106 2. loc6 1 5 1'0 2 50 200 3. iar 'En ecuafia a 11-a 9 dx2 d u2 (13-8) presiunea variaz5 atft de putin cu y in& se poate considera conn stants f n raport cu y fiind numai functie x . ecuatiile Navier-Stokes dupi doul directii \i ecuaf ia de continui tate* iau' formele urmi t odre : L.3. . ca si viteza U P cimpul potential exterior stratului limiti.5. . se poate neglija termenul vin raport cu v .8 1.9 2.lo9 I 18 60 90 40.8 0.. 1 b (m) Rel = 611 Y (mm) % aer v = 14.

. In miscarea turbulentli. cind y = 0. potential." O s . aceasta fiind egalii cu presiunea d i n cimpul potential la distanta x si putlndu-se afla din eeuat. Intr-adevgr." . Deoarece p = const.0). iar in locul lui v. se ggseste legea urmii toare : 9 t care satisface conditiile Ia limitii. Plecind de la un astfel de polinom cu patru termeni.ecuatia I la frontiera y = 6 dintie stratul limit6 $i curentul du . y = oo.deci dx .ia (13-1.i ~ a ujx). trebuie ca .-.0. . (legea lui Bernoulli). = U. dy dy ' dy2 dec i p -1 -L U2 = const. unde u. v = 0.-. Pentru y 6 . misuriitorile ariitind cii presiunea este invariabilii pentru x = const. NU= 0. inseamlli cii prima ecuatii (13-9) se reduce la . conditie satisfgcuti de ecuatia (13-11). inseanlnii cii pentru y -d2u dy2 = 0 trebuie sii fie = ?= 0. . coeficientul de viscozitate aparenti E. iar pentru . Experientele au confirmat pe deplin aceit rezultat. d ? -~ =..Teoria stratului lirnitd 359 4 u = Conditiile l a limi t i siilt : pentru y = 0.. . . care trebuie s i indeblirteascii conditiile la limitii.0.2 Rezultatul obtinut mai sus cu privire la mentinera unei presiuni constante pe o normalii la suprafata corpului solid este foarte important. . Pe de a l t i parte. A Legea repartitiei vi tezelor de-a lungul normalei la front iera interioarii a stratului limitii pentru o placi planii se poate lua in miscarea laminar& sub forma unui polinom de gradul trei. cici aceasta Pnseamnii cii nu se mai pune problema afliirii presiunii in stratul limitii. u = 0. in locul mirimilor u. v ~i p trebuie introduse rniirimile medii temporale in ecvatiile (13-9).cum ins5 si cornponenta v este zero pe frontiera interioarii. ciici fluidul aderi la suprafata corpului solid .

.desprinderea6'stratului limi tii de ling5 corp~il solid (v.diagrama vitezelor sii se 'racordeze la u = U (x) si deci u = U di? conditii satisfiicute de ecuatia (13-11). vapoare etc. formula cea mai potrivitii este aceea logaritmicii.1 2 . atPt pentru suprafete plane cit gi pentru suprafete curbe. proiectile. G.) presupunlnd . De cele mai multe ori corpurile Pnconjurate de fluid au suprafata curb5 (aeronave. - .13.) Ecuatiile diferentiale ale mivciirii intr-un astfel de strat limit5 au fost stabilite in ipoteza fluidului viskos intr-un sistem de coordonate curbilinii ( x dupg tangenta la curba de raz5 R(x) gi y dupii normalii) de citre W. este mai exact a lua exponentul din formula 1 3 . iar pentru numere Re oricft de mari. paragr. analoge cu cele fiicute la paragr. unde se produce un fenomen care perturbi legea de repartitie a vi tezelor.pentru portiuni limitate Ax se consideri valabile ecuatiile pentru placa planii. G ROSIMEA ST RATULUl LIMITA $1 REPARTITIA VlTEZELOR PENTRU 0 SUPRAFATA CURBA Teoria ~i rezultatele indicate P paragr. Loitianski --ci repartitia vitezelor $In stratul limita se poate reprezenta printr-o familie de curbe cu un singur parametru de form5 f : Metoda [8] a dat rezultate suficient de exacte. fn legiiturii cu mica dimensiune 6 a stratului limiti.0.dup2 L. ecuatia a doua revine la a recunoa~te c i presiunea este constant6 de-a lungul normalei la curbii ~i rimin numai dou5 ecuatii. Tollmien. astfel cii se urmeazg douii ciii deosebite: . analog5 cu legea distri butiei vi tezelor E conductele netede. Din aceasti relatie n gi din ecuatiile (13-9) se deduce valoarea grosimii stratului limitii 8 conform formulei (13-7). Rezolvarea acestor ecuatii diferentiale este pract ic imposi bilii.3. iar pe acestea din urmg chiar In zona dinspre aval a corpului. in regim laminar.. Pentru numere Re mai mici. In zona turbulentd se admite pentru o placii plan8 o repartitie exponentiali de tipul 9 du gi . stabilindu-s"e unele relatii globale (teorema impulsului g.a. urmitor).5. fntocmai ca P cazul conductelor. . Prin consideratii.4 au fost stabilite n pentru stratul limitii la contactul cu o suprafatii planii.2 . . . 13. n 13. 13. 115 in loc de 117.se fac anumite simpli ficgri.

< 0 se du chearnl ~i zonii de. . Urmare a acestui fapt. asemiingtor unei ape st ii tii toqre sau . iar spre aval de punctul D .7 ~i 7. DEZLlPl REA ST RATULUl LIMITA. Presiunea fn punctele A si B este mai . da tori t prel zentei numeroaselor vfrtejuri.dirge‘. .e ~i fig.mare decf t p. adici decit presiunea fntr-un punctsuficient de depiirtat de corpul solid.. 7.\dyJy=o pentru y = 0. u ~i U . aval B. Schema dezlipirii stratului. unde se indesesc liniile de curent. din cauza fortelor de frecare care frlneazii m i p r e a . 13-4). deci presiunile stnt mai mici: & - Fig. diagrama acestora prezintii deci un punct de inflexiune. 13-4. C deci vitezele au sensul contrar rni~cgriigenerale. de aceea.. in medie ins5 viteza este foarte rnicii.dezlipire6'. &cupat d e J . du din punct de vedere matematic se caracterizeazii prin u = 0 +i (--=--) = 0 . y dupi normala la contur. pe traseul liniilor de curent aplicate pe suprafata corpului (v. i n ace1 profil a1 vi tezelor. incepe o zonii Pn care 9 < 0. In cazul fluidului real. in care d e ~ i exist5 mivciri ale P art iculelor. Explicatia dezlipirii stratului limi t i ap5 moarti. cind numirul Rer este rnic.punct de desprindere".Teoria strdtuhi limitd 36 f 13.3. 13-5) x este directia dupii tangentii. FORMA REA DI RELO R La studiul mivciirii unui fluid perfect fn jurpl unui corp s-a demonstrat existents teoretici a doug puncte de stagnare: unul 'in arnonte A $i altul in.3. se formeazii stratul limitii in care vitezele nu mai cresc de la'A la C in aceea~i miisurii ca la un fluid perfect. n Un punct ca D se nume~te . art.6. particulele din straw tul limit5 au pierdut o parte din energia cinetici ~i nu rnai pot dezvolta lucrul rnecanic necesar pentru a se misea fn contra unei presiuni cresctnde din C fn B . ele se dezlipesc fntr-un punct D (respectiv D') de pe suprafats corpului. formind o suprafatii de discontinui tate consti tuitii din foarte numeroase mici vfrtejuri.. care.ap5 moartii" sau . limi tii gi a formgrii direlor . si anume 9 In punctele C. se formeazii de asernenea . vitezele sfnt mai mari ca U.. In acest caz (fig. C'. La corpurile rotunde. sau . Zona in care .4. 13-5).moarteU (fig. 13-5.cornponentele dupi x ale vitezelor P stratul limit& respectiv la marginea lui si U variind cu profilul.. un spafiu cu Fig.

4 &- ~~~~ / / I y/-------\ ----c2 -\ - T - 6- \ - / -( j $' <Q/ /-- . o partexdinstratul limit5 turbionar se Pnvlfteste lufnd forma de spiralii din care se rupe din cPnd in cfnd cfte o 9 Y . fie o retea triunghiularii. 9 9 9 T Fig.3. art. antrenatii de fluidul inconjuriitor (fig.?I 5 i L / . pe douii siruri paralele.f @-%i C @'c! G - Fig. . 6). la cilindri cu axa perpendiculari pe directia general2 a migcirii.. a) .)/ -\ G) 5))?-\ .vfrtejuri stationare... Kgrman. Virtejurile acestea induc in zona de apii moartii o miskare de sens contrar cu curentul general. c). 13-6. Explicatia' forrngri i ylrtejurilor In aval de corpul s ~ l i d A coroang de vfrtejuri. Dacl viteza U creste. linia n de curent de lfngii rnuchie ocoleste muchia f5ri producere de virtejuri. Forma'drep tunghiulari este nestabilii. La-un corp cu muchii pronunfate. desi -viteza lfngi rnuchie trebuie s6 fie . teoria lui Th.infinitl. pentni nurnere Re mai mari (de exemplu Re > 30). inconjurat de fluidul exterior a ciirui miscare general6 este prea putin influentati (fig. G\'>.-. 13-6. datoriti pozitiilor a1ternate ale vfrtejurilor. .teoretic . P cazul cfnd viteza U este micii. Virtejurile se desprind cfnd obstacolul este mic._-- I - l = \ = \ 1 1 \-- -/ ---.---. 8. 13-7. 13-6). 13-6. b ~i fig. v. formind fie o retea dreptunghiularii. ceea ce face ca si sirurile de vfrtej'uri s i se deplaseze fn spatele corpului cu o viteza ceva m d Aicii decit U (v. spafiu limitatlatft lateral c'lt ~i spre aval. 13-6.. . -2 LC. pe cind forma triunghiularii este cea obisnuiti (fig./. Formarea dfrei in spatele unei plici .

fig. plkcind de la sdprafata de contact cu corpul. 1 3 . Aceastii rezistenti este datori t5. late In afar2 de aceste rezistente. acelei suprafete. care se propagi in stratul limi t l . Dacii ins5 U . Asadar rezistenfa total5 la inaintare este I 9 fits a 9 9 9 Fiecare din aceste forte p a t i f i exprimat. 'formindu-se dira (v. . forma si de numiirul Re a1 miscLii. in urrna dezlipirii stratului limit5 si form%rii zonei depresionare din spatele corpului.Teoria ~fi'atutui. sub douii aspecte diferite: . - 9 13. la diferi te numere Re. d). este cunoscutl exact numai pe baza experientelor efectuate cu corpuri de diferi te forme. fort6 opusii directiilor vitezei si tangential. care ia un aspect complex. proiectati pe direct ia perpendiculara misclrii. paragr. Rezistentele de irecare propriu-zise Rxj pot f i misurate ~i separat sau calcudupii metode analoge calculului pierderilor de sarcin6. in care apar virtejuri n stationare. . 9 9 . care este suma fortelor he presiune normalii exerci tatii pe -1ntreaga suprafati a corpului.2 si Cap. a acestor douii rezistente. este viteza relativii a corpului fafa de viteza fluidului. depinzind de. in ul tima analizi. Expresia lui P a fost datii de Jukovski [v. 1x1.Rezistenta de presiune datoriti neechilibriirii presiunilor pe fata amonte ~i pe aval. sub forma indicati de Newton P care V . La numere Re foarte mari zona de a p i Jmoart6 seArestrfnge. numitii portanfa P = R. se mai produce si rezultanta aerodinamicii (respectiv hidrodinamicg).37.7. Ci este o arie n caracteristicg. proiectate pe directia x a miscirii. iar C este un coeficient adimensional. pen tru a se deosebi de prima. tot actiunii unor forte de frecare care au cauzat desprinderea stratului limit5 ~i care amortizeazi apoi virtejurile ce se formeazii in spate. Vom mentine pentru aceast i rezistentii denumirea de rezistenf ii de presiune.si deci numirul Re cresc si mai mu1t. deci are dimensiunile unei lungimi la pitrat. Rezultanta R. 7. numi t i ~i retisten@ frontala'.Rezistenta de frecare propriu-zisi. virtejurile incep a se desprinde.a. REZISTENTELE LA MISCRREA IN J U R U L UNUI CORPS Dacii se aflii un corp solid intr-un fluid czre are viteza relativii general6 de translatie V = Vo se produc forte de rezistentii datorite actiunii fortelor de frecare. b. c.in schimb numeroase virtejuri se desprind din strati1 limitii si sint antrenate de curentul general. lirnitd 363 se formeazii P spatele muchiei o zonii depresionarg.

.3 Re = lo2 loS lo4 lo5 1...... lo4 8 ....suficient de lung se dii in figura 13-8 variatia -........ I/d = 0 .15 1.. l .99 Sfera.. d fiind diametrul' sectiunii drepte.15 0. . deoarece frecarea propriu-zisi nu joacii nici un rol...85 0..... perpendicular5 pe directia mi~ciirii .. in care c este coarda sau profunzimea profilului.33 0..40 0.... Q = c 01.. pentru o placii planii paraleli cu direciia mivciirii... unde frecarea depinde de regimul de mi~care........12 0.... in raport cu Re = -. putin.... In regim laminar.... 1 gi v 4 .49 0..... notatiile: Coeficientul unitar a1 rezistentei Roj Coeficientul uni tar a1 rezistentei R...CX . 1 2 pentru 105 > Re > lo3 .....2. C variazii ....l(r 0... Placii plan5 circular5 subtire (disc)... lo4 6. . Astfel.......Ol Cilindru ciraular...... Vd .87 0..2 1 Placii plan5 dreptunghiulari . fn cazul unui profil de aripii de avion.. lufnd a = 2 b 1...... C variazii in limite largi.. ....29 1..... iar 1 inseamnil 1 m din lungimea aripii. pe cfnd la corpurile rotunde...21 Picltura de diametru' d. Coeficientul uni tar a1 rezistentei P ........ suprafata totall de contact cu fluidul. b/h = 1 C. 7 4 Cx = 1.91 0...40 2...1..........10 ReCx = 4.. = 1 ... V Observiim c i la discuri perpendiculare pe directia mivciirii....... .. = 1 ... l O 2 4 10 18 00 1. . pentru care s-au stabilit formule ~i s-au fiicut numeroase experiente.C... lo4 v 3 ................. lungime d/l= 113 .19 1...CX j...49 10" 0. In tabela 13-2 se dau coeficientii C3 pentru corpuri de diferite forme [16J: Tabela 13-2 Forma corpului Coeficienfii unitari de rezistewtii C........ axa _1_ pe directia rnigcgrii......deci de numirul Re.11 cx - 0.. aferenti fortelor definite la acest paragraf....... - C. Rezistenta Rxj datoriti freciirii pure se poate calcula cu ajutorul rezistentei unitare 7 ... lui C. fortele de frecare se produc in mod egal pe ambele fete....lo Pentru cilindru circular..Vom adopta pentru coeficientii C. Mentioniim cii...0 0....

8. in care distributia vitezelor trece trep tat de la o distributie uniformii u = const.Rezistenta la fnaintare a navelor. E.Teoria shatcclui. Coeficientul de rezistentfi C P functie de Re pentru un cilindru c. = U.Presiunea vfntului pe constructii. 9 .ircular fix A In k e s t e formule. Rel ~i Res au semnificatia de la paragr. unde vor f i luate fn considerare doui categorii de corpuri. Pentru numese Re mai mari = 10%.lirnitlZ A 365 In mi~carea turbulent& admitirid pentru repart itia vi tezelor legea lui 117. A / 13. Observatie. acestea nu fac parte din lucrarea de'fati .pfnii la distributia carac teristici regimului de miscare. existii o zoni de tranzitie. cititorii care doresc a le cunbagte pot consulta lucririle de specialitate ale acad. 'Carafoli ~i ale colaboratorilor sii. 13-1 ~i 13-2.. dupi ce se stabile~te mi~careapermanenti in conduc t i . n Fig. creatii importante ale tehnicii : . In ceea ce priveste rezistentele la Pnaintare ale avioanelor. . STRATUL LIMITA IN CONDUCTE $I CANALE La capltul de fnceput a1 unei conducte legate la un rezervor.. 13-8. Problema rezistentei la fnaintare a unui corp mobil intr-un fluid va f i ieluatl in capitolul X X I I I . lo9 .

Segisestepentru Re 9 Re = = 2 000 5 000 1. Aceasta se datoreste faptului c i fortele de frecare..04 (2a) Re. Hfncu*. se intersecteaz5 in M. - 0. t. la inceput existente A d 4 - -----Pa c c - ----------M I 8 Fig.. se giseste diagrams de {iteze caracterist ici parabolici. pe cind intr-o sectiune intGrmediar5.16 a2. plecind din A si B. se transmit in timp pini in axa canalului. racordat la pereti cu arce de paraboli. Determinarea lungimii de stabilizare a migciirii turbulente a fluidelor in canale largi $i conducte circulare sub presiune (Studii $i cercetiri de mecanici aplicats. In acest fenomen stratul l i m i t i ocupi spatiile dintre . = 1.pereti si kele dooui planuri care. = 80 f2u) 1. 1. In care Re = U" V = 0. -(13-21) *) S. (13-8-l) In care d este diametrul conductei.Astfel. 1958). Dupg calculele teoretice ale lui Schlichting [43] distributia vi tezelor miscirii laminare se realizeazi dupi o distant5 I. Reprezentarea schimbririi distributiei vitezelor la capritul initial a1 unei conducte numai lingi pereti. Hincu. Daci regimul permanent a1 misckii in conduct6 este cel turbulent. fn care se stabileste miscarea laminari. ~ x ~ e r i e k t e l e dovedit c i stabilizarca au se iace la o distant5 mai mare decit aceea d a t i de aceste formule. IX.. . vitezele din nucleu cresc pentru a se compensa pierderile de vitezi dinspre peref i. lungimea de stabilizare 1. d a t i de relatia: 9 I. asadar d i la acest punct mai depirte stratul l i r n i t i hrnple fntreaga sectiune a cinalului (fig. 13-9). = 200 (2a). Pentru ca in mi~careapermanent5 debitul este constant. V . pe cale teoretici. a fost determinati teoretic de S.. diagrarna prezintg la centru un nucleu de viteze constante. care a propus urmiitoarele formule: Pefitru un canal de l i t ime d = 2a 1. 4. nr. dupi . intr-un canal de Iitime 2a. Pentru conducte circulare s-a stabilit.76 d (Red)'I4.0.lungimea de stabilizare" I. 13-9.03 d Red.

. cu ajutorul unei pompe sau a1 unui sifon. particulele care au pierdut din vitez5 ~i care aveau tendinta de a se desprinde de suprafata corpului sint Pnllturate din mi~care~i stratul limit5 care se formeaz5 mai departe devine capabil a invinge cre~tereapresiunii.limitti / 367 Pentru o conductii de diametru d. 6) cu absorbire. Absorbirea stratlilui limitg se face previzind pe suprafata curb2 a corpului mici orificii ~i fante care comunic2 cu un spatiu in care se produce o depresiune.carea dintr-un canal cu diver-. pentru nurnere Re cuprinse Fntre 10 000 . dupg 1904. obtinindu-se importante sporiri ale portantei. de la'lnceputul conductei. produc vfrtejuri ~i pierderi se 111entine m i ~ c a r e a l i n i ~ t i t g . Fenomenele care apar fn stratul iimitii ~i au ca urmare deilipirea acestuia qi rnlrirea turbulenfei migcirii sint nefavorabile. formulele de pierderi de sarcini stabilite pentru misciri laminare.la calcu. corpului stratul limit2 s l r l rninii laminar. miq. de la laminar la turbulent. . Tot prin absorbire. Mai tfrziu.. aparatele de misurii trebuie introduse numai tn aval de aceasti lungime.Teoria stratutui.lu1 conductelor scurte. 13-10. Fig. - / .. in cazul regimului turbulent se poate lua ca lungime de stabilizare 1.. la aripa portants a avionului. Prin. experiente s-au @sit valori foarte diferite. P general. influentind prin SU-gere punctul de tranzitie a1 . Aceastl chestiune are importanti mai ales in cazurile urmitoare: . a vapoarelor. precum ~i producerea de rezistente locale importante in unele instalatii hidraulice. avPnd ca urmare rezistente mari la inaintarea n aeronavelor. . caracterizat stabilindu-se numai dup5 distanfa I.ciutat a se mic~oraforta de -----frecare. Acest procedeu a fost incercat. strafului limit. Prin aceastg sugere. 50 d pentru conductele circulare. A - -- - --- (a ' . Insl stratul limit5 poate fi influentat prin anumite dispozitive. nu sfnt valabile pe v lungimea de stabilizare 1. in functie de experimentator. 'fn concluzie. spre a se evi ta desprinderea lui (absorbire) sau Insusi prof ilul corpului poate f i astfel desenat PncPt aceste fenomene s i nu se producg. s-a -4 . deci ale fortei de sustentatie a avionului. se produce dira de vlrtejuri. Absorbirea stratului lirnitl: -gent2 pronuntati.i 50 000. pentru ca pe cea rnai mare parte din suprafata +. respectiv turbulente...la studiul fn laborator a1 diferitelor tipuri de m i ~ c i r i Regirnul deplin .a) f5r5 absorbire. . in care se. (bl.

Daci se prevede de-a lungul pragului o fanti aspiratoare (fig. se realizeazi astfel un sifon cu actiune foarte energici de absorbire. b) cu absorbire. unde se formeazi o zoni de vfrtejuri (fig. La deversoarele cu prof i 1 curb Creager-Of i terov. b). vina se dezlipe~te. L. Ese cande* a demonstrat cum se pot obtine modificiri foarte avantajoase ale unor rnigcgri in numeroase cazuri de lucriiri hidrotehnice prin absorbirea stratului limiti. poate deveni o mi~care linigtitg. cici' 0 lipit5 de parament. 13-12. * L. Aspiratia & F se face punind fanta F in legituri cu bazinul aval.ges hidrauli ques par aspiration de la couche limi te. b) virtejurile dispar dacg stratul limit5 este absorbit i n punctul C . 13-11. un vid partial este a) fir2 absorbire. No. ToFig.de perete ~i se stabile~te depresiune constanti. Escande. de o aplicatie foarte frecventii. 13). Transformation des conditions de fonctionnement des grands ouvra- . vlna r i m i n e favoiabil. realizindu-se +i un debit sporit. In figura 13-10. (Revue de rnecanique appliquee. sor curb: mite. a).5e desprinde de parametrul aval. D curind. 13-11. 13-11. se d i profilului crestei o formi prin care se eviti producerea de depresiuni. acad.tusi. mirire a capacitgtii de debit a deversorului.mari de sarcing. t. Bucarest. lama de api se lipe~te . sub nivelul apei din ace1 bazin. I11 1958. -pinza de a p i .. Absorbirea stratului limit5 la o prizg de apg: a) zong de virtejuri. Absorbirea stratului limiti la creasta unui derer. . a gi b se vede cum influentea25 absorbirea stratului limit5 asupra mirgrii tntr-un astfel de cara!. Vom cita numai doui cazuri din cele propuse. care pot cauza @I ("1 vibrati i diunitoare. care face sB creasci debi tul deversat ping o la 18% peste debi tul deversorului tip Creager obi~nuit. p f n i in oarecare li. - - Fig. Daci sarcina H deasupra bragului cre~temult peste sarcina de calcul.

+ . y gi t . tubul T poate f i Obturat cu o vanii intercalati pe' traseul lui. y. In mod obignuit.+ u . v' stnt funcfii.d i + -P1. STRATUL LIMITA. Situatia se remediazi introductnd fn C o f a n t i previzutii cu un tub colector pus In cornunicafie prin tubul T cu bazinul din aval de baraj. cu vi teze mari care antreneazii aluviuni si cauzeazii qi o pierdere de sarcini. In trarea curen tului se face cu secti une micgora t i .vi teza este functie nurnai de y. ~ ..dv' dt dx du' . fnsi numai la ape mari.10. nici amortizate gi se stabilegte o ava-numiti curbi de indiferenti. v'. y.vV2v' P dy ? (13-24) du' -+dx dv' =O d~ d p ' v v 2 u ' . 0 mici parte din debit este pierduti. o astfel . LOCUL DE NA$TERE A TURBULENTEI . Li terele barate desemneazi valori medii temporale. pentru a ameliora - P * 13. du' dt + .TEORIA MlClLOR OSCILATII 9 Pentru expl icarea producerii turbulentei.de migcare este guvernati de o functie de curent cj. se adrni te c i apar inif ial perturbiri care produc oscilatii foarte mici. rimtn tn aceste ecuafii numai termenii in care intervin variabilele u'.vv"' 9 dv' .1 se obtine sistemul : u .dv' udt dx + -1. u'. deoarece la ape scizute. Se folosegte schema cea mai simpli a migcirii generale. t) = c (y) ei ( a x -Bt) . valorile instantanee w' = 0. Migciirile perturbatoare admise constau din unde care se deplaseazg fn directia x. Deci. iai. 1 1. p I .+ .dv' .Teoria stratului limit& intrarea apei in prize la punctul C din amonte. 0 a l t i aplicatie a acestui procedeu a fost propus2 la prizele de a 9. a o astfel de prizii (fig. ( x . de x. gi p' adici: du' duq du -+u-+v'-+--dt dx P - 1 (13-23) - dv' . du' dx du dy - p d x 1 dp' P dx 1 +-. I n acest mod se suprimii dezlipirea stratului llimiti gi se obtine o curgere favorabilii la intrarea In camera de prizi. cInd nu este nevoie de a p i . se produce deilipirea curentului in camera de prizi gi In zona de a p i moarti se produc depuneri de aluviuni.-dp' P d~ dy I +V2u' . Se determini curba pentru care amplitudinile nu sfnt nici amplificate. Introductnd in ecuafiile Navier-Stokes (10-8) gi In ecuatia de continuitate expresiile lui u v. tn care direct ia generali a migcirii de transport este x. 13-12). lnsg sint bidirnensionale. ter din paragr.0 dx d~ t Intruclt ecuati'ile Navier-Stokes sint satisficute de mirimile rni~ciirii fundamentale (laminare). 8i anume o n~igcareplan5 laminari.t) de forma urrnitoare: (13-25) $ (x. daci racordarea cu malul rf ului nu este suficient de dezvoltati. ctnd stnt limpezi. iar p'. care caracterizeazg mi~careasuprapusl. Se introduc aceste oscilatii in ecuatiile Navier-Stokes gi se pune conditia de compatibilitate.-dp' .

este termenul de amortizare. 13-14. rezulti urmltoarea ecuatie difeientiali de ordinul patru : in care Ecuatia (13-28) este . \ * . + ic. pe cfnd zona de nes-8 tabilitate este in domeniiile 4493 a 9 I in terioare. pe cfnd P este un num5r complex.370 Hidraulica f n care a este o cantitate reali. < 0 Din ecuatia (13-25) rezultg: . Vorn reda 8 337 cfteva rezul ta te caracteristice. ( 13-26) s are sernnificafia . b ) cu frecare. pe cind solutia 422 499 ecuatiei de ordinul patru. S-a demonstrat existent a Fig. astfel 'ci k *. in cazurile: a) ctnd nu exist8 frecare. In cazul cind v este foarte mic. . Aceasta este ecuaf ia . ins tabili titii fir5 frecare" Re tji solutia ei este reprezentati x ..fn figura 13. mult mai simp15 (13-29 ( c )( . . daci c. p = ac = a (c. Amplificarea micilor pert urbiri nagte unor perturb&i naturale (fir5 turbulenti W-ro-' .ecua#ia diferenfiala' a perturbiirilor" $i rezolvarea ei depinde de conditiile la limiti. d t) -=cp dy u= ' '(y) el ( a x -P t ) . ecuatia se reduce la ecuatia de ordinul doi. 9 - * * a . v' din (13-27) A (13-24) vi eliminlnd de p'.0 . Introducind expresiile lui u'. se repreX. > 0.13 prin curba de F indiferentl (a). e I !* zinti prin curba de indi'bU 1 @ 4 s8 2 ferenti (6).).. . Curbe de indiferenfi ale vi tezeior de perturbare. * .. pe clnd c. sau de excitare dac5 c. care sint prezente gi frecirile $f137 ~ 3 (adici numirul Re). -1 Pen tru confirmarea acesC9/ 911 B tor teorii au fost efectuate ex'4 periente de mare finete. termo-anemornetre.unei viteze de propagare a undei in direcfia x .. \ - . 3 Zona stabilii este in do2 rss 2 7 4 4 meniile ex terioare ale acestor curbe. folo8 sindu-se curenti de aer ~i Gi~nz(tii9 3 LR) UP Q pentru mgsurarea vi tezelor.) .. Fig.. 13-13. fn 4 . deci frecirile neglijabile.

22 m de bordul de atac. . 13-14). Experientele au fost continuate ~i cu perturb&? arfificiale. 13-16. Fig. . In 'figura 13-15 se reproduc misuririle efectuate de Schubauer ~i 400 Skramstad asupra perturbirilor naturale.se amplifici la distanta de 1. cre~te. Amplitudinea acestor oscilatii. Verificarea experimental2 a teoriei perturbirilor naturale Fig. 960 *. verifichdu-se mai multe aspecte ale teoriei. din care rezulti concordanfa satisficitoare a misuririlor cu teoria. 13-15. extrem de mici la distarita x = 1. mi~careaintrind in zona de tranzitie laminar-turbulentii. Curbe de indiferentl ale frecventelor perturbarilor la o placi plani qi verificarea experimentali (dupl Schubauer ~i Skramstad) In figura 13-16 se aratl cornpara tiv curbele de indiferenti ale frecventelor perturbirilor la o placi plani.91 m.Teoria strat ului limitd 37 1 excitaiie din exterior) sub forma unor oscilatii sinusoidale ale vitezei u' in stratul limita laminar (fig.98 m oscilatiile s i h v i n i neregulgte.wo E Q. pentru ca la distanta de 1.

I t In acest1capitol se' dezvolti calculul practic a1 conductelor care servesc la transpqrtul unui lichid fn miqcare permanenti. pentru aceasta din urmii stabilinh-se asa-numi te formule iemiempirice. in orice punct a1 traseului. de tlzurii etc. pe de o parte. iar. fnvspecial densitatea ~i coeficientul de viscozitate. . problema care se trateazii este mai complicatii deoarece. Schema geometricl a axei se obtine prin proiectia axei din spatiu desfiigurati pe planul vertical a1 elevatiei. in functie de debitul transportat. provocate de variatiile de sectiune ~i de traseu ale conductei. fn care s-au studiat atit miscarea laminarii Lit si misdarea turbulent?. Vom examina intr-un paragraf complementar si c*aIculultransportului gazelor in cazurile cind acest calcul nu diferii esential ' de calculul transportului lichidelor. o datl acestea fiind cunoscute pe tot traseul conductei. cu sectiune constantii. in mod schematic. cu ajutorul teoremei lui Bernoulli. In capitolul 'de fatii. pe de altl parte. Se presupune cii tempearatura se mentine practic constantii. Problema cea mai important5 este determinarea pierderilor de sarcini .pierderi de sarcinii locale.pierderi distribuite uniform. riimin constantea si cii kve~tuale gaze in disolutie sau in amestec ~i particule solide fine in suspe& sie se afli in bantititi neinsemnate. c l miscarea se face pe iirul axial a1 conductei. La baza materiei'tratate in acest capi to1 se aflii cele cuprinse in capitolele X si XI (miscarea fluidelor reale). de-a lungul unei conducte ipotetice. se pot determina qi presiunile. Prin marcarea vPrfurilor de unghi 9 9 I - ' . de calitatea executiei. Calculul se face considerind. aqa cum este intilnit in practicii. de constructie uniformi rectilinie. Aceste pierderi se socotesc supli mentare. de factorii provenind din exploatare. astfel c i proprietiitile fizice ale lichidului. adiiugate pierderilor distribuite uniform. Pierderile de sarcinii se clasificii in: . de felul cum este alciituiti din elementele sale constructive. pierderi care se concen treazii pe dis tante scur te care inglobeaz6 fiecare din ateste variatii locale. pierderile de sarcinii depind in mare miisurii de materialul din care este confectionati conducta.Cap i tolul X IV M i ~ c a r e apermanents in conducte sub presiune . fenomenul de miscare permanents in conducti trebuie studiat in toatii complexitatea lui. cu viteze egale cu vitezele medii fn sectiunile respective.

. . de coeficientii lui Coriolis '(a) pentru termenii cinetici si de pierderile de sarcini 9 Z. h. Astfel.pierderile locale. . conform paragr. tinfnd seama.si pante diferite. pe planul elevatiei. virfurile de unghi pgstrfnd cotele geodezice reale si distantele fntre vfrfuri egale cu lungimile tronsoanelor m6surate sau calcuiate. 6-42 si desfg~urfndapoi aceste planuri.. Punctele caracteristice 7 L Fig. avind fn plan douii curbe. .notate astfel: C h. fn figura 14-1 se reprezintii o conducts format5 din tronsoane de diametre . Profilul desfii~urat elevatie El obtinem ducind in mai fntii planuri verticale trecfnd' prin segmentele axei 1-3. Pe firul de curent i-2-3 . 1 9 n Pierderile de sarcini Entre sectiunile 1 si n sfnt . tinfnd seama de pierderile de sarcini /' ale axei sfnt notate cu numere.- Mi~carea perrnanentd in corlductef sub presiune 373 - se obtine un profil poligonal. .8. 3-6. 6. Reprezentarea energetici a ecuatiei lui Bernoulli la o conductg. n putem aplica teorema lui Bernoulli Pntre douii puncte oarecare. 14-1. X h'.pierderile de-a lungul conductei .

de la care fncepe conducts. n ~i m . se pot incadr'a I n formula '.. P.ECU SECTlUNE CI N U L A RA CONSTANTA Rezul t atele experientelor foarte numeroase. se nume~te panta hidraulicii sau energeticl si este pierderea medie de energie specificii pe unitatea de lungime de condbctii (p ierderea de sarcinii uni tarii).A. 'presiune uni tarii. ceea ce nu mai este exact dacii sectiunea conductei variazii. ~ i in acest caz. purktul I. iniiltimile reprezentind termenul cinetic.2.linia presiunilor sau piezometricii. In care L este lungimea tronsonului de conductii EN L considerat .In figurii. in miscarea laminarii. Daci sectiunea conductei este constant& linia E.linia pierderilor de sarcinii longitudinale. 14. obtinutii sciizfnd din ordonatele liniei El . . D.En este paraleli cu P I P . executa te fncepfnd fnc5 de acum 185 de ani. este orizontala de comparatie.D. deci.linia energiilor fn 'punctul initial. . si a = 2.Cn . 1 1 0 in mi~carea turbulent. fn ' Raportul J = . plus pierderile totale socotite.E. PlERDEREA DE SARCINA UNITARA J L A C0:N~DUCT.exponenti intre care trebuie sii existe o legiiturii rezultfnd din analiza dimensional6 a formulei.. . se socote~te aval de sediul acestor pierderi. \ Coeficienfii lui Coriolis a se vor lua oc = 1. Aceasta se cheamii ~i linia energet icii . El . care va fi descris mai tfrziu.P. insuma te .axa conductei . . linia A . Presiunea miisuratii in coloanii de lichid in axa conductei este segmentul CP.05 . Nivelul la care se ridicii lichidul fntr-o sondii de presiune (piezometru) montatii pe conduct5 in sectiunea respectivii este nivelul marcat de punctul P pe linia piezometricii. unde se produce un fenomen special. .Nn .' fn care A este un n u m k adimensional. . sau a energiilor fn orice punct. 14-1): c . .. . trebuie ca m s i fie egal cu 1. pierderea de sarcinii unitarii este egall cu pierderea de . din punct de vedere hidraulic. C . Ecuatia lui Bernoulli (6-27) este reprezentatii geometric prin egalitatea (fig. are caracterul unei pante.. . N .linia pierderilor de sarcinii totale (inclusiv pierderile locale).En . Segmentul EINl reprezinti pierderea de sariin5 la intrarea in conductii. Se vede imediat cii dacii n = 2. fncepfnd din punctul initial . .

dupii moartea lui Darcy.1 pentru o conduct5 circular5 poa te f i inclusii in formula (1 4 2 ' in felul urmiitor (considerind H . . Darcy.Miqcarea permanantif Zn conducte sub presiune Asadar. Dependents lui J de V ~i D este dati si de formula lui ChBzy.. coeficientul de rezistenti A este exprimat pAn formulele urmiitoare: a) fn regim laminar. formula stabilitii la art. in care k' este o constanti dimensionald. Din comparafia formulelor (14-2') cu (14.. Formule semiempirice 9 .3.construit numeroase formule emp irice avind struc t ura formulei (14-3). de ciitrs Bazin (1865). formula rational5 este aceea a lui Darcy * : 9 S-a stabili t cii A este el fnsu~ifuncf ie de numiirul nedimerrsiona-1. deci : VD Y 9 D In aceastii din urmi formulii. a ariitat importanta rugozi tiitii peretilor conductelor in lucrarea .3. regiisim exponentii lui V ~i D diferiti de acei din formula (14-2'). Dupg studiul ficut la paragr.4) rezul t5 : 9 deci problema revine la stabilirea legilor care dau pe A sau pe C. A descoperit legea filtratiei ficind-o cunoscutii In lucrarea . 1858). In colaborare cu H.decherches experimentales relati+ ves au mouvement de l'eau dans les tuyaux" (Cornp tes Rendus de 1'Ac.. 10 si 11. des Sc.si de o constanti . 10. Bazin a Pnceput In 1855 cercetiiri ample ~i precise asupra pierderilor de sarcini in canale cu suprafata liberii. R e = k .1 .care caracterizeazi rugozitatea.Les fontaines publiques de la ville de Dijon" (1856). . hidraulician francez din secolul X I X . fnsii fntre ei exist2 legitura: C S-au . cercetiri terminate. Paris. care ne este cunoscu tii : (14-4) v = c VRJ. 14.

recomandii a se lua ca bazii de calcul pentru conducte de inciilzire transportul de abur. 1 j4 ($)'s143 - .1 cu valorile numerelor D P functie de netezimea relativii n Recr I si Rect 11 .S. Hidraulica sau . ) .I. ac tualmente ele se folosesc din ce in ce mai mu1t .376 .R. in urma unor cercetgri minutioase.5 dupii Nikuradze . simplificate. se folosesc tabela 11-1 si diagramele de la capitolul XI. k .T. Institutul Unional Termotehnic din U. conducte rugoase): 1 -- v: 1. corespunziitoare diferitelor materiale.. T .rugozitatea absolutii (in echivalent de rugozi tate artificialii nisipoasii).125 valoare superioarii Re. conducte netede : sau c) In regim deplin turbulent (zona piitrikticii.. formulele semiempirice precedente (14-8) sau altele.ablicii dacii: Pentru valorile lui k. I regi m turbulent. D . a precizat -1imitele de aplicare a acestor formule intre doul valori Re critice: 0 valoare inferioarii Re. k .S. este raza geometrica.74 $. ~orrnuielede la punctul d) se . Totodatii. Pnsii echivaknte. Pe baza acestor formule a fost calculatg tabela 14. Astfel.fat5 de 59. .si o a doua D 1.diametrul.2 lg --ro k -- sau d) In regim de tranzitie (neted-rugos): sau In aceste formule: r. V. ( V . D e ~ riisbfndirea acestor formule a intfrnpinat piedici din cauza lipsei de i valori sigure pentru mlrimea k. de aer comprimat etc. 11 = (120 T ) 9 la limita de trecere de la regimul hidraulic-mixt la rezistenta piitraticg.

.

. 11 se aplicii formulele misciirii turbulente fn zona piitraticii. I s i fntinde domeniul turbulentei 14 conducte cu perefi netezi........ Ins5 fir5 ca Re sii scad5 sub 2 320..raza hidraulicii.....Dac5 numiirul Re a1 misc5rii este cuprins fntre Re..46 0.. rigole ciptu~itecu piatrii.. Canale de pEimPnt fn conditii obignuite .... Forrnule empirice generale..... 2...... 11 . ceea ce prezintii marele avantaj de a putea fi folosite ~i pentru conducte avtnd sect iuni diferite de aceea circularii.06 0. .2.. cgrimizi... peref i cu iarbii 0.. Aceste formule dau rezultate bune P limitele domeniului pentru care au fost verificate... raza hidrauiic5 R.. Unele din n aceste formule confin fn loc de diametru. c r variabilii.... piatri de talie ...a u dat valori fntr-un numiir redus de cazuri : 1... D e ~ istructura formulei este defectuoasii.. cu rezistente exceptionale. Pereti netezi.. datoritii simplicitiitii ei. Pereti de plmtnt foarte regulati. I si Re.. Dintre formulele vechi....... mai ales pentru calculul canalelor si rPurilor... Sub Re... ciment sclivisit.. pentru mi~careaapei In aceastii categorie intrii acele formule empirice care pot fi folosite pentru o varietate mare de materiale... R ......... Pereti de zidirie din piatrii brutii ..... Coeficientul de rugozitate n se foloseste cu aceleasi valori si fn formula Pavlovski si in formula Manning.... rnai i u fnci fntrebuintare: -Formula Ganguillet .... ele continfnd un coeficient de rugozitate care a fost determinat prin experienfe numeroase. 6.3.......... 3..85 1. ea poate fi folositg . sctnduri. y este un coeficient de rugozitate pentru care i . Pereti foarte netezi.. 4... fundul de bolovani. precum si pentru canale cu nivel liber si pentru riuri........ 9 14...75 .. se aplicii formulele miscirii in zona thrbulentei mixte. . 5....... fn m..... Canale de pimfnt....Formula Bazin (1897) : T 9 9 9 Se mai foloseste. nef iind bazatii pe legile similitudinii mecanice...... Peste Re... J este panta hidraulicii.16 0. lemn geluit . determinat peiltru fiecare fel de material.......Kutter (1869): Coeficientul C din formula Ch6zy se va h a : 9 4 I in care n este' un coeficient de rugozitate.... In aceastii formulii...30 1.pentru o gamii fntinsii a parametrilor siii...

din acetasi material si avtnd acelasi tip de alciituire si calitate de executie. n are aceea~isemnificatie ca si in formulele (14. art.Anex2 cu valorile lui C din formula Pavlovski . N.y din formula Pavlovski . Intr-adeviir. Manning * (1890): care se intrebuinteazi in formula lui Ganguillet Valorile lui n sint acelea~i ~i Kutter. Este valabilii atPt pentru conducte cPt si pentru canale.Formula lui N. Exponentul este variabil. exponentiale. care este cunoscut.3.Anexi cu valorile coeficientului C din formula Manning . ea are o serie de avantaje pentru care este consideratii ca fiind cea mai bun6 dintre formulele empirice. fn functie de rugozitate si de raza hidraulic5. Pavlovski recomandi pentru cazurile curente a se inlocui y din formula (14-15) cu o constant5 y = 116. ci trebuie stabili te formule specializate pe tipuri de conducte.Tabela 2 . pentru a se tine seama cft rnai mult de conditiile tehnice locale ale conductei. Astfel. deci ca in formula (14-15). Pavlovski (1925): 9 In aceastii formulii. Gauckler. ceea ce este in acord cu studiile care stau la baza formblelor semiempirice. Desi nici aceastii formulii nu este construiti pe bazele analizei himensionale.5 ) .Tabela 4 . ciici y variazii foarte putin cu R ~i depinde rnai mult de n. s6 se foloseascii fnsii valoarea lui y datii de formula (14-17). aceastii formu15 a fost propusi tnci de la 1868 de Ph.Migcarea permanmt6 Zn condrccte sub presiune ' 379 . nu rnai este posibilii stabilirea unei legi n universale.3. formula se fntemeiazii pe o documentare vastii. -. 11. valabilii pentru orice fel de material. dar cu exponentul variind in functie de *rugozitatea relativii. ci ~i E zona turbulentei mixte.Tabela 3 .13) si ( .Formula R. fn aceea~i tabel5 sint trecute gi valorile lui n pentru canale gi rturi .Tabela 14. pentru sectjuni mari. 1 1-4-3f ) s-a viizut cii dacii se urmiireste a se stabili formule valabile nu numai In zona turbulentei depline (piitratiEe).4.3 d formula logaritmicii poate fi aproximat5 cu formule monome. care a fost fntocrniti d u p i rnai multe izvoare. Formule empirice speciale b Din lucriirile lui $evelev (v. De fapt. cu raze hidraulice mari. Formula Pavlovski este ~i foarte simplii. Pentru fnlesnirea calculelor se dii fn anexii: A A I 1 Anexi cu valorile lui n. folosind si observatiile fiicute la lucrki rnai noi. .Anexii cu valorile lui . cu raze hidraulice mari. 9 9 9 9 * De fapt. s-a ariitat la art.

.000885- 01.................... dupi cum se observii.. sub 5 mm grosime ..17 ~ 1 ...0012 Dl..... grupul de formule dat de Scobey (1915 .. Ele da. ............ J -1 ~ ~1.85 OJO-0...... cu suduri transversale (otel) si cu mufe (fonts)...85 peste 12 mm grosime ..suma exponentilor vitezei ~i diametrului este egalii cu 3" ~i pot fi puse sub forma exponential5 a legii conductelor netede : A = Y (Re) -'In Astfel..Asemenea formule specializate au fost propuse incii mai de mu1tii vreme. ......:.. .. Astfel.... 0......20 etc.... .90-0..2 ~ 2 :... pentru conducte de azbociment A = 0.00 0. Conducte in serviciu de 25 ani Conducte in serviciu de 50 ani coeficientul conductei noi fiind= 1........22 ~1......... J = 0..8 = 0.... . 8 (14-18) (14..264 (Re)-0... . 0... arami... aplicabile ra con-..70 Iatii si formule similare pentru conducte din alte materiale: ~ o n d b c t ede azbocimen t J = 0..... rugozitatea fiind con'sideratii intr-un coeficient numeric: 9 Pentru conducte de lemn lucrate Dngrijit Pentru conducte de ofel. . 0.....01613 V 114 ~ 7 1 4 0514 '(14-21) De a1tfel...206 (Re)-0t21 si pentru conducte din doage de lemn A = 0.... Ele . no! ?$ ....82 peste 12 mm cu eclise ...0007745 = 0.......... cu ni tuire transversalii Conducte nituite in lung si transversal: 9 1. 0..... .... $evelev de tipul r(11-77) au fost stabilite pentru tuburi de otel si de fonti...19) ........78 a (1 4-22) Formulele de acest tip.. se conformeazii in general regulii: .... panta hidraulic6.. .. direct in functie de viteza medie si de diametru.000602 0 1.97 a) tola b) tola c) tola d) tola ..78 .... j 9 1I 9 Formulele lui F............ sint incg recomandabile.. ducte cu pereti netezi si intrukitva si in zona turbulentei mixte...:.............00 0.....92 de la 5 la 12 mm grosime . alami... trase . ca termen de comparatie Conducte sudate.9 ( 14-20) Pentru conducte netede din plumb... ......... A.........1930)..... noi Pentru conducte de fontl... Scobey recomandii ca pentru conductele' metalice sii se Pmpartii coeficientii numerici de mai sus icu cifrele urmiitoare: *Pereti perfect netezi..... .J = 0....... J ~1.

3 . c) Pentru conducte vechi de fontd si ofel imbinate cu mufe se folosesc formulele : p Pentru ap6. in conditiile de la punctul a : la care corespunde rugozitatea absoluti echivalenti k = 0. calculate de * .&ace D: Cibc [lo]. b) Pentru conducie noi de font^ fmbinate cu rnufe: I iar pentru a p i .-. ' In cazul cind imbinirile se fac prin sudir-5. T a-.20 mrn. = 0. $evelev. . formula devine: . D a c l imbinirile se fac cu mufe. valorile lui A din aceste formule t r e b u k inmultite cu 1. au fost . m2/s la t = 10°C. in cazurile studiate. . irnbinate prin sudur6 . Aceste formule corespund formulelor semiempirice cu rugozitate absolutl .. pentru zona de tranziti&*.18. valorile lui A date de aceste formule trebuie. -.Mlgcarea perrnanentd 2n conducte sub presiune se bazeazi pe nurneroase experiente de precizie si pe constatarea c l formulele semiernpirice nu 'pot f i folosi te. si tabele nurnerice pentru valorile lui A.226 DO. a) ~ e n t r uconducte qoi de ofel. -. 226 I/ 9 1. din forrnulele A. la 10°C.18. avind v = 0. f mp5rti te cu coeficientul 1.echivalenti k . 7- 4-' A -pentru a p i .---- --** " v*e<. aceste formule devin : A .011 mm.

pleacii o conduct5 A B de lungime L si diametru D. Notiunea de .4. fn care caz I este functie de adlncimea caracteristicii a curentului in sectiune. Conduct5 de cidere cu sectiunea constantg. . Capiitul de jos a1 conductei B se aflii la un nivel cu H (metri) rnai jos decit nivelul apei fn rezervor. Calculul debitului. In calculele tehnice este comod a scrie 9 A -- 4 I in care se nume~te. Conduct5 simp15 (fig. care este o constant5 pentru aceeasi ionducti. In care caz Q este exprimat fn m3/s. 14-2. aplicati fntre nivelul superior a1 apei si sectiunea B. Modulul de debit Plecind de la formula ChCzy. 14-2) Dintr-un rezervor de suprafat5 mare (fig. 14. ceea ce este admisibil P cazu'l conductelor lungi . In toate aplicatiile din acest paragraf nu se tine seama de pierderile de sarcini locale. dii: 9 A \ 9 Fig.sau se conn sideri incluse in pierderile de sarcini longitudinale.1. deoarece coeficientul C este functie de raza hidraulicii si de coeficientul de rugozitate absoluti..4.14. Ecuatia iui Bernoulli. Cind calculul pierderilor de sarcin5 se face prin intermediul lui i.modul de debit" este fndeosebi util5 in cazul ctrentilor in ( albie cu suprafata liberg. debitul exprimat se calculeazii cu formula: In general se foloseste sistemul & uni t i t i MKfS.. 14-2). deci = r3 R Q. se fnlocuieste C cu A in baza relatiei : 9 A C = Vg . racordatg la un rezervor -a v2 + % + ~ 2g Y h .3. .modulul de debit"4gi depinde numai de elementele geometrice ale sectiuni i conductei.

Dimensionarea conductei (D) pentru un debit dat Q..4. K = n-cmvRm 9 Q 8 :A Fig. . sau H -..C L Miqcarea permanmtd in conducte sub presiune Presuptinfnd conducta de lungime mare si diametru suficient de mic in comparatie cu rezervorul. 14-3. fq - . necesarii pentru trecerea unui debit Q printr-o conductii de lungime L ~i diametru D. D .L Q2 2 D K2 deci energia total5 specificii H este egalii cu pierderea de sarcinii distribuit In lungime.Verificarea capacitiitii de transport (debitul Q) a unei conducte de lungime ~i diametru dat. relatia n de calcul se modificii: H = . Dacl yo + ps = pa. V. relatia devine : 9 H = ~ . . = A v2 . precum si diferenta de nivel H cunoscutii. Y + h.sau H = . se pot neglija 'fn relatia Bernoulli termenii care reprezintii energia cineticii si pierderile de sarcini locale. 14-4) ~i care fac legiitura Pntre doug rezervoare situate la o diferentii de nivel H.PB Y D iar linia piezometricii va fi corespunziitoare figurii 14-3. racordate la un rezervor superior Dacii se impune vreo conditie de presiune P sectiunea B a conductei.2. . Conducte cu secfiune variabili. ~ G b l e m e l principale care se pot pune la calculul unei conducte simple'sint : e .L. 14. debitul rezultii din relatia lui Bernoulli: I H = Xh.A v2 L . K Pentru calcul. o lungime L ~i o t m diferenfii de nivel H. PB 2g .Determinarea diferentei d6 nivel H. Conduct& cu diametru variabil In cazul unei succesiuni de conducte de diametre diferite (fig. se pot u t iliza formulele cunoscu te: - - > ---------L .

14-4. 14-5). 14-5. ~iarnetrel. precum ~i diametrul D si debitele Q.7 Hidraulica Dacii pentru acelasi debit s-ar proiecta o conductii de diametru constant. Conductii rarnificati. si D.deschise complet in C si D (fig..3. ~i L.. 9 'lungimile L . 14. plecfnd dintr-.!D. si Q.. diferenfele de nivel H1 gi H. Conduct2 cu sectiunk variabili. Conducte ramif icate Dintpun rezervor pleacii o conductii A B . racordatii la capete la cfte un rezervor .un rezervor ( . miirimea acestui diarnktru ar rezulta din ecuafia: Fig. necesare rez~ltir'~'din].4.relatia Bernoulli scrisi lui pe liniile de curen( A B C ~i A B D m i . L. se pot deterrnina diametrele Dl gi D2. din care se ramificii alte b u g ronducte BC si BD.. Dac5 se cunosc 9 9 Fig.

. de debit.. precum qi pierderea de sarcin5 hAB. 2 ~i 3. Scriind relatia lui Bernoulli intre A si B pe liniile de curent 1 . se obtine: 7 y sau Ecuatia de continui tate completeazii sistemul : Q = Qi + + Q2 Q3- Rezult5 necunoscutele h. . si Q3. Q.ca debit. i n m3/s *rn (fig. p ierderile de sarcinii longi tudinale pe f iecare ramurii sint egale.C~V% si 7 K 2= Q2C2 ..4. astfel incft se poate admite cii din conduct2 ie consumii un debit uniform distribuit q. pe portiunea L. i'ar mai departe trece debitul Q. d e diametre si lunginYidiferite.Mi~careapermaneatti in conducte sub presiune A 385 - Inlocuind modulele de debit prin: K1 = Q. 14-7). 7 14.. = q L.4. 14-6. Q.. Q. Conducte legate in paralel Dintr-o conduct. se consum5 debitul Q. Conduct5 cu debit uniform distribuit Se numeste conduct5 cu distributie uniform.4. OS Fig. Fie o conductii de diametru D din care.. Se cer. Conducte legate in paralel Este de remarcat faptul c5 la conductele legate in paralel (fig.! repartizarea debitelor pe cele trei conducte Q. Se cere pierderea de sarcini . I 14. rezulti D. prin care trece debitul Q se ramific5 in A trei conducte. ~i Q. 14-6). care se string din nou in B fntr-o conduct ii unic5. acea conduct5 la care punctele' de consum sfnt foarte apropiate si aproximativ egale .5. si D.

.. -- a + i K2 ... conductele fort ate. Linia p iezornetrici pentru conducta -cu distributie uniform5 de debit este o curb5 cu concavitatea fn sus. careeQ. fiind posibili o infinitate de solutii. = -.. DIAMETRUL ECONOMIC Existi unele conducte a c5ror dirnensionare nu se poate face nurnai pe considerente hidraulice. diarnetrul economic corespunztnd solutiei pentru care surna chel. supravegherea etc.. de sarcin5 longiK2 tudinal5 Entr-o conduct5 cu debit de tranzi t. dirnensionarea conductelor trebuie fiicuti pe criterii' econornice... Conduct2 cu debit uniform distribuit C Pierderea de sarcini pe o lnngime elementari deconductii este: dh = J . exproprieri. L I In cazul particular E n n a: 'L.b pe lungirnea L. Exemplu: Diametrul economic la o conduct6 fortat6 a unei uzine hidroA $ electrice : .Costul conductei . iar pe intreaga conduct5 L: (Q1 J x dx " 0 + Qs . 9 3 K2 deci o treirne din Q$ Daci Ql. de exemplu cheltuieIi de studiu. Astfel de cazuri se fntflnesc la conductele de refulare. L Fig. PI ' 4 . = . Costul unui rnetru de conduct2 se cornpune din: .. valoarea: Q x = Q1 Qz .4xI2 K2 dx. In aceste cazuri.1 pierderea care ar corespunde aceleiasi conducte prin care ar trece intregul debii Q. dx. . datorit5 faptului c5 debitul descrede in lungul conductei. unele sisterne de retele de distri butie etc.L. CRITERII ECONOMICE LA CALCULUL CONDUCTELOR. Pentru determinarea pierderii de sarcin5 in lungul conductei L. .q m . formula general5 a pierderii. de exernplu in sectiI unea x . . . = 0. 14-7.chel tuieli fixe (independente de diarnetru). r . 9 14. = . . h.5.. ..= 0. h. . . r r . . (14-38) X Pierderea de sarcini speci f icii J x la distanta x de A este: Q: J. angajarea lucriirii.. trebuie observat c5 debitul in conduct5 variazi de la o sectiune la alta avind.tuielelor anuale este hinirni.

Din figura 14-8 se observi cii pierderea de sarcinii pe conduct5 creste cu sdderea diametrului. deci c r e ~ t e~i energia pierduti.. 2a .. de la castelul de apii la evacuarea de la turbine H.< I Mi~carea permanentti in conducte sub presiune - 387 . corespunde o crestere a energiei pierdute. . grosimea unei conP O D (p .costul energiei pierdute. costul unui metru de conducti. 14-8.I Puterea pierdutii rezultii: . se Tnsumeazi ca o functie de diarnetru. Intr-adevir.adop tarea unui diametru mic. - 9 Fig. Intretimrea conductei si costul energiei pierdute) este minimii. Conduct5 fortat5 (schernii pentru calcul economic) Dacii debitul instalat este Q si ciderea bruti. de forrna: . prin. de asemenea o functie de diarnetru (D'+ 6.economic" dac5 surna chei tuielilor anuale (amorf izarea invest itiiior. 3 mrn pentru ruginire).) (D ho). Vo1u'mu1 metalului este x D e = x D e.. Aceasta inseamhii cii la o sciidere a cheltuielilor de investitii.. Diametrul s6 consider: opt im sau . ( + 2a* ) . + a-rezistenta admisibilii la tensiune. a1 sipiiturii executate etc.. care se compune din costul materialului montat.presiunea interioari. In total. Volumul siipiiturii este . ducte se ia: e = e. D . eo= 2 . . pierderei de sarcinii corespunziitoare unei lungirni L de conduct5 este: .cheltuieli in functie de diametru.diametrul.

valoarea Q din formulele 9 . ' H este Pngltimea nivelului maxim in castelul de echi1i bru deasupra axei conduc tei. Pentru conductele de otel se recomandii.0. ) In aceste formule. rezultii: Diferi t. 4) rezultii cii dS . dD din care se poate deduce valoarea diametrului economic. Dac5 se consider5 cii grosimea peretilor conductei este constanti pe toatii lungimea t Dacii debitul Q variazi in timpul anului Fn funcfie de debitul afluent si de variatiile cansumului de energie. de exemplu: I pentru H pentru H < 100 > 100 . Pe de altii parte. r iar cheltuielile de amortizare si intretinere anualii -.33 cu formula Manning pentru C). este [in kwh] Costul energiei pierdute la pretul p lei/kWh este: C2= B Q3 - Dm (m = 5.la capitalul inves9 100 tit se ridicii la Cum suma anuall a cheltuielilor trebuie sii fie minimi. -Dacii se neglijeazi termenul relativ mic bD.e formule au fost construi te dup5 aceastii metodii. 0 5 2 Q3 . costul conductei pe toati lungimea este L (a$b D+c D2)..iar energia pierdutii anual in cazul cind Q = const. DeC= v 0 .

Pentru o conducti. (p HPI + 0. admisi bilii in otelul moale (a = 1 000 kg/cm2).Mi9carea permanmtii in condztcte sub presiune > 389 de mai sus se substituie prin Q.de ciidere (a unei uzine hidroelectrice) in care h este coeficientul pierderilor de sarcinii. Q. Retea de conducte. . . Dimensionarea retelelor ramif icate Se face pe baza cunoasterii urm6 toarelor elemente: debi tele de consum fn diferitele puncte ale refeiei Q. 9 (14-43 a) in care H este iniilf imea manometric& in m . 14. $4-10. p.rezistenta. Refea de conducte.6.6.Pentru o cbnductii de refulare (a unei statii de pompare) Dec = 1. p = lei/k Wh.1. Mai mentionam urmii toarele formule pentru diametrele economice ale conductelor fortate. Fig.9 -(/A~Q. 14-9). configuratia terenului. RETELE DE CONDUCTE Retelele de conducte pot f i : ramificate (fig. celelalte simboluri avind aceeasi semnificatie ca mai sus. presiunea minimii necesar6 in retea p. ridicina a treia din media ordonatelor curbei -Q3 . in care se fine seama de principalii parametri care intrii in cal'culele economice [22]. . dt este unitatea de timp. bucla te 14.lei/kg de conducti gata montatii. Debi tele de consum distribui te Pntre doui noduri la capetele unui tronson se repartizeazii la noduri ca fortele paralele. o .0000172 p').. . p'-costul per k W instalat in electropompe. sau inelare. 14-9. 14-10). . metalice. ramificati ' Fig. formind circuite inchise (fig. si H au aceea~isemnificatie ca mai inainte.

2 J!.. sau de vitezele recornandate din punct de vedere economic. problema admi te o infini tate de solutii.< H-si in lungul tuturor conductelor s i fie asigurati.ci medie.390 i Hidraulica Daci se cunoaste cota piezometric2 Pi1 A . I 7 I Tabela 14-2 .fniltimea piezometrici minimi necesari la capitul conductei 9 v fn B . in functie de de. in functie 9 9 de configuratia terenului. debitul fjind cunoscut. dupii Agroskin. Se fac verificirile necesare pentru ca la. de la A la capitul rami- Pe fiecare tronson de conducti.ciderea disponibili fntre P A si B. diametrele comerciale alese Wi.= I/ Q: Jmed b ~i din Ki se obtine diametrul necesar Di. Solutia optimi se obtine pe qonsiderente economice. se poate calcula .bitele ce trec prin conducte (de circulatie). presiunea minimi p. - suma lungimilor conductelor.modulul de debit Ki . Daci nu se cunoaste cofa piezometrici din A. cu privire la diametrele retelelor de distributie. se poate' calcula pe fiecare ramuri. fn tabelace urmeazi se fac recomandiri. H . de exemplu in B. . 9 A In care Jmed este panta piezometri. intre A si h t r e m i titile retelei.

s Migcarea permanentd Zn conducte sub presiune 14. fiicindu-se anumite ipoteze din punc-tul de vedere a1 proportiei in care debitul consurnat intr-un anumit punct a1 retelei este adus pe o ramuri sau alta a conductei. Q2 . inelare de conducte . n noduri si p laturi.Q7 l . Debitele consumate' in noduri sfnt cunoicute . Dimensionarea refelelor inelare Fie o retea inelarii oarecare. = 0 [in numir de m]. ~ e n t r urezolvarea problemei s e pot scrie: . pe un inel s i fie zero. :Fig. Se .ecuatiile de compensare a debi telor de consum ~i de circulatie la noduri :Z Qi= 0 [in numlr de-(n . presiunea minimi ~i configuraf ia terenului. n si p exist5 relatia geometrici p=n+m-1. Numirul de ecuatii este deci n . dimensionarea retelelor . Calculul unei retele formati din dou5 inele Exernoh: *Fiereteaua din iigura 14.12 alciituitii din doui inele. deoarece ecuatia de continuitate' a debitelor .I). conform sggetilor.fac ipoteze asupra cantititilor de a p i aduse de diferitele conducte fn punctele d e consum si astfel se stabilesc intr-o prim. .ecuafiile de pierderi de sarcini pe un inel Z h. . Rezulti c i problema este nedeterminati dac-5 se tine seama numai de conditiile hidraulice. Se fixeazii .sensulrde circulatie a1 apei prin retea. Schema pentru calculul unei retele inelare Fig..se aleg dupi cri teri i economice diametrele corespunzitoare debi telor considerate . 14-11. . de asemenea. Numlrul de necunoscute estei deci 2p. tot de p).de consum (si alimentare) pentru intreaga retea trebuie sii fie sat isfiicuti] .se face in modul urmiitor: . lungimile conductelor. Pract ic. avind m inele. Acest din urmi calcul se face mai rapid prin metoda aproximatiilor succesive.6. Se cunosc consumhrile (respect iv alimentirile) in diferi tele puncte ale xetelei. Se stie c i intre m. aproximatie dcbitele Q1..se calculeazii debitele in conducte. 9 9 9 ' 1 + 1 q .1 rn = p . Nu se cunosc diametrele conductelor (In numir de p) si debitele de circulatie ce trec prin diversele tronsoane de conducti (in numi.2. . 14-12.cu aceste diametre se calculeazi debitele cu conditia ca Z h..se alege un circuit rat ional a1 apei in conducte.

hr5= s3Q% s7Q? s6Q.hr6.. I I Xh. ceea ce inseamnii cii repartitia initial& a debitelo. La refelele de distri buve Ah. Metoda aproximatii lor succesive presupune neglijarea in ecuatia I a termenului AQII si a piitratelor lui AQI . Se aleg diametrele. l + h. Se recalculeazii hhi1 Si hhi1 : 9 I Din acest sistem se pot calcula corecfiile de debit AQI ~i AQII. S5Q2 . a fost riguros corespunziitoare diametrelor alese.hrg = s1Q: -1 s2Q. = hr3$ hr7. in care = AhrI si AhrII pot f i egali cu zero. De obicei Ah. fiictnd uz de recomandiirile prccedente. se impun noi corectii AQ.Ah11 5 I Xh. -h7-3. dacii AhrI si AhrIr sfnt maimari decit zero. -s3Q. rezultat. Rezultii necesitatea de a face corecf i i de debi te pe fiecare inel. Se reface & acelasi mod calculul si dupi citeva incerciiri se.392 Hidraulica care trec prin conducte. cu un grad de aproximatie admisibil.. de unde rezultii 9 iar in ecuatia I1 neglijarea t menului AQI si a piitratelor lui AQII 9 / Cu aceste aproximatii ~ h si: ~~ h #.valorile ~ inifiale.5 m pe conturut general a1 retelei. De exemplu. 0.dm < 0.~ dar mai mici decit .s4Qz= & I . # 0.5 m in inel si < 1. bazate pe criterii economice. Se calculeazii pe inele pierderile de sarc ini : h .ajunge la. . vor f i necesare corectii AQI si A in sehs invers m5suriirii pierderilor de sarcinii. 9 + + (I 4-46) . Aceastii valoare poate fi pozitivii sau negativi.

Fig. viteza apei poate antrena ~i bulele de aer.2. Aerul antrenat astfel devine supiiriitor prin volumul sgu. scade sub 2 m. in care caz s e formeazii virtejuri pornind cu . acumulindu-se fn punctul.2 p i trunde aer din rezervorul superior.7. luind nastere fenbmenul cunokcu t sudnumele de cavi tatie. uneor i periculoase.coloana de lichid care era in miscare se rupe. cind denivelarea h.1. = presiunea vaporilor saturati. aerul. I I --.24 m coloanii de apii.. se afla sub nivelul conductei (cu depresiune). mecanici si chimici (~ocuri si coroziune). nu trece de 25"C. Pentru conducte de alimentiri cu a p i .. 14. se consider. Chiar dacti se monteazii o ventuzii -(ventil de aerisire) in cresr tetul conductei. CONDUCTA SUPUSA LA 0 PRESIUNE INTERIOARA MA1 MICA DECIT P RESIUNEA ATMOSFE RIGA-SIFON 14. ~ o i o d a t i i . cind in conduc t. 7 -.din dauza presiunilor rnai rnari.-L-----scizut . 14-13).-. Dacii defici tul de presiune nu este mare. .7.3. Traseul 11 are fati de I doui inconveniente: necesitii conduct2 cu pereti rnai g r o ~ i . si alte gaze dizolvate in lichid incep a se degaja. . 14-13. S-au preY supus neglijabile pierddri~ede sarcinil locale ~i diferenta de lungime a conductei considerate in diferite pozitii.1 ) \ Migcarea permanentd in conducte sub presiune 393. chiar numai ingrimiidirile de aer sint z. trebuie ca presitlnea relativi in conduct2 -p -sii fie astfel ca: p pa > p. 14. Definitii. Linia piezometricii va fi AB. si anume A ' B ' . deci trebuie ca 9 - T T 'I I : w 9 + Y - 1 Aceasti condifie trebuie respectat2 in toate punctele unde linia piezcmetric. &el mai inalt si putind -obstrua sectiunea de curgere. in t i r i cu climi Pv temperati. a cirei temperaturii.7.. v . adicii daci presiunea absolut8 interioari este rnai mici decit presiunea atmosferici..Antrenarea aeru-ax2 vertical5 de la suprafata lichidului si intrind in lui din rezervor in conduct6 conduct6 dupii traseul unei linii de c u r e d (fig.v De altfel. dac2 ins2 presiunea fn conduct5 este inferioari tensiunii vaporilor de ap2 saturati. conducta din figura 14-14 care leagi doug rezervoare A ~i B situate la niveluri diferite. Cornportarea unei conducte care une~te douii rezervoare denivelate Pentru a fnvedera rnai bine modul de functionare a unei conducte cu dc --presiune. iar linia de sarcing total6 va fi cu fi metri deasupra liniei A B. iar in punctul cel rnai de jos se pot depune rnaterii solide ~i trebuie previzut un robinet de golire. Generalitiiti Daci linia piezometrici est'e l a o c o t i inferioarii conductei. aceStiaesedegaji cu v'iolenti si produc deteriorarea materialelor printr-o actiune combinata. Aceasta se i n t i m ~ l icind nivelul apei gura de intrare a condictei este i.

dacii se eliminii aerul . 14. i se spune . sifonul se amorseazii singur. 9 .) ' . dacii se lasii sii intre . miscarea lichidului de la crestet in jos fiicindu-se cu suprafata liberii. amorsarea se face prin absorbir'ea cu o pompii d e vacuum a aerului din S . 14-14. Fig. ' \ 9 9 I r.:394 Hidraulica \ Traseul I I I ' a r e fat5 de I avantajul cii peretii conductei sint mai subtiri. ca intr-un . Cum punctul S se afli sub nivelul apei in A . art. Ar insemna deci cii pe acest traseu sint puncte de presiune absoluti negat ivii. Pe traseul V linia de sarcinii total5 intersecteazii conducta.3. miscarea nu este posibilii decit pentru cantititi mici..aerul din exterior in conductii.portiunea cuprinsii intre intersectiile conductei cu linia piezometricii AB. conducta . Dat fiind curbura axei conductei fndreptatii in sus. In cazul cind punctul S se aflii deasupra nivelului apei in A. fiirii ca presiunea minterioarii sii fie rnai mic$ decit presiunea atmosfericii (v.anal. . La traseul V I . poate functions. De aceea se introduce in S un ventil care permi te hezaerisirea automat5 (ventuzii).prins in conductii . Presiunile absolute sint sub o atmosferii pe . T o t u ~ i dacii cre~tetul .7. Ventilul din S poate servi si la dezamorsare. ceea ce este absurd.sifon6'.si ingriimiidi t in virful S . Racordlrile posibiie cu o conductl a doul rezervoare avezate la niveluri diferite Traseul I V este 'de asemenea sifonat. provocfnd urcarea apei prih absorbtie in crestet si liisfnd-o d cadi cu nivelul liber * I n ramura descendentii. conductei se aflii sub orizontala lui A.conducts fiind supusii la o presiune mai m i d .

cici prin producerea d e vacuum 'in crestet. Dintre lichidele. insi cu amor/I sare automati.^ Ip q l 14. form ulele o b i ~ n u i t e empirice ale m i ~ c i r i turbulente stabili te pentru a p i . 14. Un asemenea i dispozitiv.sifon6'un tub indoit cu capetele in jos si servind 13 descircaiea uhui lichid dintr-un vas superior intr-unul inferior (trahsvazare). 'Acest obiect hidrotehnic s ~ e c i a l va f i descris si studiat intr-un capitol urmitor. FORMULE PRACTICE PENTRU ALTE FLUIDE D E C R APA 14. lichidul din rezervoare s-a ridicat --lI n tub pfni la umplere. miscarea :ie aflii i n general in zona conductelor netede. cele mai frecvente ~i mai importante sint titeiul si produsele rafiniriillor de petrol.ce1ilal.1 Lichide viscoase Formulele semiempirice sint valabile pei~trutot felul de fluide ~i sint din . la transportul fiteiului ~i a1 uleiurilor .Migcarea perrnanentd in conducte s u b presiune A 395 . In general. diametrele conductelor f i h d relativ mici. tratind despre deversoare. i n s i i -adapts te la constantele fizice ale lichidului.5 A 9 . p e n tru?ransportul la distant.3.8.2 320 si miscarea este lami' n a r k I n cazul cind mi~careaeste turbulenti. iar viscozitatea fiind mare. miscarea nu este posibili. lichidul nu ie poate ridica peste linia de sarcini absolutii arizontali a pur-ktului A . a f6st construit -in combinatie Fig. Sifon de descircare Se obisnuieste a se numi . .8. mai ales a1 produselor albe.rezer. altele decft apa. Punctul cel rnai inalt h a1 conduc tei-sifon trebuie s i indeplineascii conditiile aritate in articolul precedent. capitul A a1 unei conducte este introdus in lichidul din primul ..=. pentru a mentine n i v e l ~ lcon-. transportate prin conducte.ce i n ce mai 'mult folosite in practici. pompe de vid. se intrebuinfeazi. In acest scop. in practica transporturiJor de petrol din Rominia s-a folosi t formula ChCzy i n care coeficientul C= 14. a ciror visqcozi t ate este miti.or si capiitul . d u p i ce tubul' a* fost umplut in prealabii cu lichid sau d u p i ~ c e scotindu-se aerul din tub :cu ajutorul unei .7. . in afari de formulele semiempirice. 14-15. * I@.grele. la 'un nivel mai ios.I ( In sfirsit.. Sifon de descircare c u un deversor. pe traseul V I I . sint adeseori inferioare numirului Re. ~i vi teza moderati.. dat fiiid c i se formeaai pe peretii conductei un depozit de parafini ~i c i viteza este moderati. Astfel.stant intr-un rezervor si totodati ~ e n t r u a evacua debitul in exces' a1 rfului.t in rezervorul inC ferior. pentru ca s i se stabileasci un curent nefntrerupt.. numerele Re.

ins5 y. viteza. viteza. in functie de distanfa de parcurs. prin pierderile de energie: datorite freciirilor. medie in sectiune. de aceea ecuatia de cont inui tate in miscarea permanents devine in acest caz 9 exprimind conse. Q in l/min. dup8 o lege exponentialii. nu se produce o riicire*bruscii prin expansiune. se produce ~i o cantitate de ciildurii care compenseazii in parte pierderile prin ex~ansiune.2. se poate considera schimbarea de stare -a gazului. in timp ce se transporti pe conductii. urmind o evolutie izotermb.l amonte. se noteazii V. 9 = V.Asadar putem scrie ecuafia de stare fizicii: A 9 / I sau. In cazul cfnd sectiunea conductei este constantii : A V . deoarece v'ariatia presiunii fiind lentii. superioarii temperaturii aerului. D=diametrq. Asadar. < y.396 Hidraulica la petrol lampant ~i C= 1 1. in cm. Ca ~i in cazul lichidelor. in sectiunea 2 din aval fiind este mai mare decit in sect iunea. mai'muit.rvarea materiei. tinind seama de (14-50): Ecuatia lui Bernoulli. sub forma diferentialii (6-16 c) a fost demonstratii la paragraful 6. se va fine seama de sciiderea diferenfei de. expandeazii. y. pierzind din pre-siune.8. . determinat prin. ' 14. Intr-o primii aproximare. viscozitatea corespunzind temperaturii medii a aerului din regiunea respectivii.. Fluide expansibile (gaze $i vapori) Gazele ~i vaporii.5 la tifei.5. -In cazul transportului titeiului parafinos inciilzi t la o tempkraturii mu1t. deoarece. greutatea specific5 este 'variabilii cu. y. . = const. y. a fiind observatie ~i experientii. prin expandare. Pentru conductele afl'ate in serviciu mai mult timp s-a constatat cii la petrolul lampant este mai exact a lua C = 12. presiunea. temperaturii dintre lichid si subsol.5: gdz -+ dPp + dV2 2 - - 0. exprirhatii printr-un factor r a X .

membrul intii a1 acestei ecuafii trebuie s i fie egal cu lucrul forfelor . u i punct aval. indicele 1 reprezinti in general un punct amonte.corespund.-corespunzitor unui kilogram de gaz. semnele respectiv .de frecare pe lungimea 1. . fiind greutatea specifici a aerului . La conducte orizontale sau uSor inclinate. pentru un element de lungime dl Sau.ya). + . iar 2.sau. care este: A--. de la sectiuneal la sectiunea 2.Ole. se obtine in cazul neexistentei frecirilor : z1 -2.unei pante urcitoare. diferenta (y . . Gradul de aproximare rezul t i chiar din ecuatie : d a c i (p. 2 v2 D 2g Se obtine ecuatia ciderii de presiune a unui g a i transportat sub volum *const : ant S-a luat in considerare in loc de y.) este E % din p. tinind seama de ecuatia de stare fizici (14-51) si integrind: .Integrind. + PI -P2 Y v. de la 1 la 2.v1 2g 2 . respectiv scoboritoare a axei conductei. eroareaceseface neglijind variatia de presiune & este . aceastii eciafie se simplifici astiel : .-p.rezulti dupii integrare. (14-54) In realitate. Daci pierderea de presiune este mice gi expandarea neglijabilii. = 0.Migcarea permanmtd E conducte sub presiune n . y. se pot aplica formulele de la lichide. pe a x i ..2 . I n care: h este diierenta de cot2 geodezici a punctelor I si 2. ecuatia ciiderii de presiune a unui gaz P regim de n expansiune izotermici : - .

pentru diferite moduri de intrare 4n conductii. se numesc pierderi de sarcinii -Racord ~ o t u n d locale. V . i cu V .9? Determinarea pierderildr locale pe cale teore-tic5 nu se5 a06 -008 poate face decit in citeva cawzuri. . 14-16. 14-16). la.. % Observafie. a) Rezistenta la intrarea in conducte (dintr-un rezervor. schirnbiirile bruste de sectiune. in care h f r 3 a- - A este pierderea de sarcinii.roportio-nale cu lungimea conductelor. gs= q96+0. Dacii se noteazg cu V iviteza idealii. Rezistentele hidraulice la intrarea P conduct5 n v = c p a v.338 Hidraulica 14:9.viteza. PIERDERI DE SARCINA LOCALE LA MISCAREA PERMANENTA IN CONDUCTE Pierderile de sarcinii care se produc pe distante scurte de conductii. ramificatii. in m . au fost obtinute experimenial. o pierdere localii se exprimii prin for-mula: hi= v2 . fig. In general. rezul t5 pierderea de sarcinii local5 ' Valorile cp si <. treptat cu peretii vasului. la derivatii. dac5 in formula Darcy lu5m h = 0.u n coeficient care depinde de caracteristicile geometrice ale elementului care produce rezis-tenta localii: de rugozitate. vane etc. Astfel. . Pierderea local5 se poate exprima in p ierdere echivalenti p e o anumiti lungime de conductii. coeficientul = 1 corespunde unei pierderi de sarcinii pe lungimea L . Pn cazul in care conducta se racordeazii. numiir Re etc. astfel cii: < . si care se adaugii la pierderile I.viteza real%: 9 <-zg A - Fig.025. s. in m/s.

1 2g a 1 )2 . 14-17): 1) Pl 0 2 . intrucft Q 3 V2 Q2 = = + - P.) dec i PI- (PI . ------.VI V ) 2 P2. care se linistesc abia dupii un parcurs L w 8 D.perrnanentci in conducte sub presiune 3993 b) Liirgirea bruscii a sectiunii. ci se fnvfrteste pe loc. liirgitii. Sectiunea creste brusc de la Q la Q2. colturile 1-1 nu 'ia parte la miyare. 14-17. ..i I I 3 .2g (1 v: -5) 2 ? deci <'= . -LiG$. 2g v2 . Relatia se poate pune sub forrna generalg t. ' . Observa#ii.V2" (Q. . h i = . J Fig...2(V2 - .g\*d<-3 I " Q2 = 0.->. fapt coifirmat prin observatii ?i'justificat prin aceea c l lichidul din.. I CI L cd 3 v1 n. rezu 1t 5 relatie cunoscutii sub numele lui Borda sau Carnot. minimum L = 8 D .~. deci t. 2) Formula lui 5 d l rezultate foarte exacte cu conditia sii se aplice fn. sectiunea 2-2 suficient de depiirtatii de 1-1. Apoi vine o zonii plinii de vfrtejuri. .P 2 Q2 + P Q V ~ .. y --\%-\-\?\/ ' 2 2)<.~ .P Q V ~ = O sau. . ceea ce are ca -efect: producerea unor zone. 2 I ' 7 1d 2 . in colfurile de lfngii sectiunea I . fn care lichidul nu ia parte la miscarea generalii. * (VlV2 . Pentru determinarea pierderii de sarcinii se aplicii teorema impulsului masei de lichid cuprinsii fn suprafata de control 1 1-22 si relatia lui Bernoulli (fig.. 1) Demonstratia se bazeazii pe ipoteza cii presiuilea p este aceeasi: imediat fnainte si dupii liirgirea sectiunii si se repar t izeazii uniform fn ~ectiunga.P -.Miparea . 2 )Q2 4.v.(. Lirgirea bruscii a sectiunii unei conducte- Egalfnd 'cde douii expresii ale lui Y . = (2 t - sau h i = .

I V . si in sectiunea Q.Consecintd. S-a observat c i . Fig. 14-20. Nu este pru2g dent sii se ia c< 0. 14-20). 14-18.cr se poate lua. Ni kuradie 1 a g b i t cii pentru Re >l00000 se produc dezlipiri ale cured tului de la pereti si o zonii de Fig. deci = 1. deci se recupereazii cel mult jumitate din energia cinetici. din experiente.5. r) = 0. 14-19).. h. Weisbach: e) Lgrgirea continu5 a sectiunii (fig. Aplicind teoren . se ajunge la coeficientul de pierdere (1 4-62) Tn care. c) ingustarea bruscg a sectiunii (fig. = .4.dacii 2L! ' I vf 9 - v: Daci racordarea se face trep tat. P dreptul contractiei. Pentru intrarea in rezervor. miscarea trece de la regimul laminar la regimul turbulent. . = -in care' < 1. in special c h d 9 . -. LQrgireacontinua a sectiunii unei conducte virtejuri.5. dupi J .? d) Diagrama (fig. la colturi.0. Problema se trateazi ca la lirgirea de sectiune de . La tuburile I conice divergente. fngustarea brusci a sectiunii unei conducte .. Diafragma intercalati pe conducti - tiunea Q. la numere Re critice mult mai mici decit la conducta cu sectiunea constantii.mele generale ca la pin'ctul b precedent. tubul este cu muchii vii.0 si h. 14-19. in tuburi divergente. 14-18). Pierderea de sarcinii la in*gustarea bruscii de sectiune se datoreste celor doui zone de virtejuri in sec9 < < / Fig.

14-21). . si un manometru diferential care miisoarii diferenta de presiune dintre secthnea initiali $i cea ingustat5. q scade repede. ~~licfnd relatia lui Bernoulli intre sectiunile I si 2.. Dispozi t ivul carei se intercaleazi in conduct2 se comII pune . :-I . 14-21. pfn2 la un unghi de 8". conform experientelor. deoarece curentul este stabil.p.15. Dac2 unghiul a creste.0. iar randamentul q = 0. coeficientul 1: este 0. In acest caz pierderile de energie sint neglijabile. k flind constanta aparatului.. ci numai o fractime q (z $ ) i n care r. la o conduct5 cu axa orizontalii. se poate admite 1. . Ah - vitezei si a debitului intr-o D conducti (fig.20. Astfel. pentru o fngustare % fn . pentru fngustarea sectiunii. In regim turbulent. formii de trompii sau clopot.Mi~carea permanent& 2 conducte sub presiune n 40 1 unghiul conului este mai mare ca 8".Dispozitivul Venturi" pentru mburarea .. . obtinem: Valoarea lui c. ' 9y A plicalie : . este. astfel cii pentru a > 30°. Venturimetrul clopot).85.sectiunii. chiar daci unghiul a este mare.80. Coeficientul se poate lua dup5 formula 9 f) Pngustarea continu5 a . pentru lsrgirea sectiunii ping la miirimea sa initialii. = 0. .dintr-o pies5 convergentii scurtii (in formii de Fig.01 sau chiar mai mic. apoi o piesii divergent5 sub un unghi cr < 8". Viteza qi debitul se calculeazii cu formulele: L Q = Vl Q1 = k dp. variatia energiei cinetice nu se transfo'rmii fn intregime in energie de presiune. s-ar numi randamentul racordului.0..

90 1. misuratii pe a x i .1.. Sn Astfel. zonele in care se produc virtejuri de dezlipire sint AB si CD.30 0. < I sau se pot 1u.40 0. se poate lua coefi-.lO pentru dl = d. se pot calcula cu formula lui Weisbach: 9. iar hi ==I + ~~-2L~V.13 $ 0.0. - Daci d.. se socoteste: 9 in care h este coeficientul de pierdere intr-o conductii rectilinie de aceeasi rugozi tate.402 H idraulica g) Curbe. la o curb5 de 90°. h) Coturi (bru~te). pe o curbii de lungime 1. 14r22. local. Pentru 6 # 90'.. care se compun cu curentul principal intr-un.a din tabela (14-3) Tabela 14-3' 6" 1 30 ! 40 1 50 1 60 1 V : 70 1 .55 0.Valorile coeficientului de pierdere. Pentru curbe de 90" se poate folosi urmiitoarea formulii a lui Weisbach < 9 < = 0. iar coeficientul este 5 2g in functie de unghiul 6. 1 . Perturbkile se produc ins5 pe o bortiune de circa 50-70 D dupii curbii. Pierderile de sarcini in curbe se datoresc. 14-22).raza de curburii.7. Fenomeqe secundare la o conducti curb5 Pierderea total.cos 8 2g b 7: = 0. curentilor sec. dezlipirii stratului limits de la pereti. Sn portiuni le de &rent in care pres'iunea c r e ~ t e sensul curentului (fig.16 (1 4-67) I in care d este diametrul conductei. Pierderea de sarcinii in curbe este de v2 forma hi = 7 .70 0. .dublu curent spiral. numirul Re si rugozitatea relat iv5 a conduc tei. 80 1 90 5 0. . pe de o parte. cientul Fig. si pe de a l t i parte.undari transversali. # d. iar R .20 0.

9 0.8 0.88 1 0. Experienta aratii c5 cele mai mari pierderi se produc la ramificatiile in unghi drept ~i cind raportul dintre Q .. ~i a doua. i) Ramificatii.0. Pierderea local5 este exprimat5 sub furma respect iv. Pentru ramificatii ca in schema din figura 14-25 se dau in tabela 14-4 la I I r .7 6" ' 90" 1 GO0 1 3'0" 90" 1 60" 1 30" 90' 1 ' 60" 1 30" ' D 2 / D . 14-25.3 0. < Fig. ramificatie de asernenea cind diametrele conductelor sfnt egale. La ramif icatii s-au obtinut valori experimentale pentru cazul intersectiei a trei conducte.74 0.54 0.61 O.32 1 ‘.5 0.3 - . pentru trecerea de la diametrul D la D.= 0.52 1 0. pierderile se mic~oreazi. favorabil 1 VdV Cz * O. Ramificarea unei conducle de unghiul de ramiiicafie.59 0.5 Q Qz - Q = 0. prima.58 O. 14-23.7 0. pentru trecerea de la D la D. O.. Cot (brusc) de conduct5 Fig.76 I 0. sau unirea a doi iurenti intr-unul).7 0. Schema distributiei debitelor o un.Migcarea perrnanantii in conducte sub presiune 403 Experientele aratii c2 1: depinde si de numirul Re gi de rugozitate.7 0.Qt +Q2 diametrul conductei principale si 0 v diametrul conductei rami ficaie este mare.8 0.75 O. Dac5 se rotunjesc racordiirile.9 0.79 O.3 Q2 Q Qe . 14-24.35 1 O.ghi ascutit sint cele mai mici. de raporturile diametrelor si de sensul vitezelor (la despgrtirea unui curent in doui. Pierderile la ramificatii in Fig. Coeficientii variaz5 foarte mult in functie de raportul debitelor.

14-26. In experientele filcute*.5 0. Mitteilungen Hydr.6 0.7 0. . Fig.12 4. ** Valorile coeficientilor c sint date dupi J .4 0. Robinet in conduct2 circulari 14-7. Petermann.valorile (In cazul curentilor care se despart).5 17-. se folose~tetabela 14:5.8 8.1 : 0 2 0. muchia de despiirtire a fost rotunjitg. 14-27. 14-8. pentru rapoartele cele mai favorabile ale diametrelor D 2 / D si diferite valori ale lui Q2/Q si 8".Coeficientul depinde de gradul de deschidere a vanei e/D. 14-6. 1926-193 1. . coeficientul 5 este dat i n tabela 14-6. A c2 9 9 ' 1 Tabela 14-5 Raportul s l / s 2 0.02 0.s 1.3 0.39 111. . . Vana plan5 in conduct2 circular5 ~i dreptunghiular5**. * G.95 0. Inst.Pentru vana' in ~'onducte dreptunghiulare. ~i 14-9. Van5 plan5 pe conduct5 dere de sarcing chiar cind vana este complet deschisii din cauza nise'i sale. Weisbach in tabelele 14-5. Se vede cil se produce pierFig. Tabela 14-6 Diarnetrul E n foli Raportul e / D 118 1 114 1 318 1 112 Robinet fig. 14-27) (3n conductg circular%. j) Aparate de Pnchidere ~i de reglare a debitelor.o 0 Coeficientul c 193 44. Vogel 8i F. conducta - circularii. dup5 Weisbach. Miinchen.

.D)..(Dl .8- xD2 4 9 b = . fig.0. 14-28) Fig. h este cursa = (0. c Tabela 14-9 Ventile la pompe cu piston (fig. 14-29. Vani-flut ure Tabela 14-8 Coef icientul c Vang-clap5 (fig. Vani-clap2 Coef icientul .l .25) D. 1 2 .8 ori sectiunea conductei .. 14-28.Mi~carea permanentt in conducte sub presiune ' 405 Tabela 14-7 Coef icientul c Vans-f luture (in conduct5 circular5. Se construiesc astfel ca sectiunea inelari sii fie de 1. 14-29) Fig. 14-30). "(054 8 D:) = 1.

iar dacii debiteazii in rezervorul aval sub un nivel de a . Cind conducta debiteazii liber in atmosferii.. Vn din ul timul termen este viteza corespunzind diametrului de conduct5 la iesire. V este vi tiza ce eventual ar avea apa f n acest rezervor. Schema de calcul a unui sistem cu conductc scurte .. 14-31).GU clapetii de retinere 1: = 10. 1) Principiul de calcul al conductelor scurte. scurgindu-se mai departe (canal). k) Sorb .fiirii clapetii de retinere c = 5.Pierderea de sarcini hi = 1: de C.6. Pe parcurs conducta are coturi. . \ Fig. fngustiiri si lirgiri de sectiune si o vanii (sau robinet) d< reglaj . iar 2g c se ia dupii formulele date V este viteza in sectiunea de diametru D. 14-30. tinind seama de pierderile liniare $i de cele locale. S5 scriem ecuatia lui Bernoulli Fig. 14-31. Fie un sistem hidraulic format dintr-o conductii scurtii (c)cool'c alciituitii din n tronsoane de sectiuni si lungimi diferite (fig. Linia energetic2 $i linia piezometricg. Bach: - v2 . cohducta plecind de la u n rezervor si terminind fie in atmosferii. Ventile la pornpa cu piston intre sectiunea o (in rezervor) si sectiunea n la iesire (in atmosferii sau fn rekervoru~ amonte). fie Sntr-un a1 doilia rezervor.

Tn pract icii. La un sistem cu conductii scurtii. desi ele se exerciti pe o oarecare lungime. P cele n tronsoane si cele m n puncte unde se produc pierderi locale.Mi9carea permanentd in conducte sub presiune 9 407 9 Detaliind pierderile prin' freciiri (rezistente). iar 9 (14-75) s e nurneste .oef icientul redus" a1 pierderilor locale. se poate scrie: H fiind diferenta de nivel energetic Pntre sectiunile extreme. Diversele viteze medii ale fluidului irf trarrsoanele respective se pot exprirna In functie de o singuri vitezii . dacii se cunosc H si elernentele geon~etriceale sisternului.. se obtine debitul h Linia energeticii se obtIne prin coborirea sub nivelul energetic cu pierQerile de sarcinii cumulate pin2 in sectiunea consideratii...sisteme hidraulice" mai mu1t sau mai put in cornpl. Pierderile locale se reprezintii printr-o ciidere bruscii a liniei energetice.'teuri.-pe baza ecuatiilor de continui tate 9 astfel cii ecuat-ia (14-73) devine H = .. ~ u ce ~viteza Vn este calculatl prin formula (14-74). Qk ' care perrnite a calcula pe V . 9 9 9 2g . ci . Linia piezometricii se obtine coborfnd sub linia energet icii cu valoarea v2 corespunzltoare a .'"i-Aj 2g 1 3( r ck (-)2+n s+ Q Dj Qj a]. Observat ie. de bbicei exist5 nurnai'un dia-metru si formula se sirnplificii mult.de exemplu viteza rnedie la iesire Vn. rareori se foloseste o-conductii de diarnetru constant far. ramificatii si fiiri organe de Pnchidere si reglaj. coturi.icate.

. art. cu elementele de trasare ale golirii de fund. in. Conducti de golire la barajul de la Bicaz H = 90.fati de un plan de referinti. Ie~irea din conduct2 se face cu 90. pierderea la cot h.*. aceastii lungime abia'se stibileSte distributia vitezei Pn regim turbulent (v. nu dau pierderi de sarcini. Exemple numerice 1) Exemple numerice pentru calculul acestui fel de conducte au fost date la art. In acest caz. pierderile de sarcinii locale pot precumpiini si este preferabil a se determina suma pierderilor. cfnd nivelul amonte este la cota maxirni admisi. sectiunea de caplt este con-tractatl la a. Considerim fnsi. dacii suma pierderilor locale intrece 10% din pierderile longi tudinale. 173. din cauza posibilititii de fnfundare. Dacii lungimea conductei este sub 50 D (diametre). S i se calculeze debi tul pe care-1 poate evacua o conducti.75 m sub nivelul maxim a1 retentiunii. Calculul se face ca pentru o conductd scurti. foi-mulele misciirilor turbulente nu mai sint valabile ciici pe..6.0 conductii se poate considera scurtii.15 m2.3). pierderea la intrarea frn conductg hri . = 4. fiind de tip ochelari. cap. la deschidere cornpl. ~i ciderea Fig.10. Rezolvare. i n figura 14-32 se indicg sectiunea transversali prin barajul de la Bicaz. XIII). ~i pierderea la fngustarea de capit: h. Scriind ecuatia lui Bernoulli fntre un punct la suprafata rezervorului amonte ~i un punct: la i e ~ i r e . 14-32.eti. avfnd scurgerea la i e ~ i r e la presiunea atmosferici. 2) Calculul evacuatorilor de fund ai barajului de la ~ i c a z . deci trebuie sii i se aplice calculul precedent. vom avea: Pierderile de sarcinl sfnt provenite din pierderea la griitar h.f.906 ma).. 14. 11. experimental (v. .75 m.50 m (Q = 4. Diametrul golirilor de fund este de 2. Calculim fiecare din aceste pierderi : Gritarul este format din bare circulare cu diametrul 15 cm cu interspatii b = 30 c m qi are o suprafati de 45 m2.. o suprafati de 25 m2 ~i calculim pierderea cu formula: - * Vanele.. pierderea prin frecare h.

25 viteza ~i respectiv sectiunea conductei. .79 pentru bare rotunde Vgy este viteza de acces la suprafata grltarului avem: unde am notat cu Vc ~i (agy= m2).presiune unde .OO m a conductei metalice cu coeficient de rugozitate n = 0.Pierderea s unde . . g ~= P [f)y3 9 p = 1. Din ecuatia continuititii.013 este dat5 de relatia: . de sarcin5 are o valoare redusi .Pierderea in cotul cu unghi la centru cx = 28": Coeficientul de pierdere local5 se calculeaz5 cu formula aproximativi: .Mi~carea perrnanenta' in conducte sub . 6 .Intrarea fn conduct5 are o form5 hidrodinamici pentru care coeficientul de pierdere Ci = 4 0 6 prin frecare pe o lungime de circa 81.

55 X A X 20 = 11 l/s. e 3 0 PO& . Debitul de calcul '9 S pe conducta 3 . Retea inelari calculati prin aproximatii Dl = 250 mm. 4 j . D. + + + I/J .5 11s. Debitul pe conducta 1 fie Q1 = 15 35=50 11s. D4 = 250 rnm. 3) Sd se dimensioneze conductele refelei . + succesive D. pe conducta 2-Q. diametrele 4 deduse pe baza vitezelor recomandate pentru retelele de distributie 30 . sln t : Eig. 8 De exemplu: mi~careaapei in con500 m ducte se face de la A + B + C si de la A +D + C.Q. Debitele diferitilor consumatori slnt indicate pe figuri. Se admite un sens rational de t5 35% curgere a apei in conducte qi o 2 repart itie echilibratii a debi telor. iar pe conducta 4 .Pierderea Hidraulica la ingustarea treptatii de la i e ~ i r eva f i d a t i de relatia: Din ecuatia continui t i t i i avem: 'Pentru ciderea maxim2 : Aceastg valoare este cu numai 1.b i b u f i a de debik pe conducte. Reteaua este situatii in plan orizontal.5% mai mici decit cea stabiliti prin incercgrile pe model. 14-33. = 150 mm.inelare din f igura 14-33 8i sci se calculeze dis. = 200 mm. = 35 11s.4 10 .55 X 30 = 51.Q4 = 20 +0. 500m La aceste debi te. = 0. .

0.OO. care s i mireasci debi tul pe conductele 4 ~i 3 ~i si-1 r e a u c i pe conductele 1 gi 2 - 2.8892 i [s-au neglijat termenii cu (L)Q)~]. Debi tele recalculate sint : Suma pierderilor de sarcini rezul t i Ah'' = 2.0.78 11s 0. Eroarea de .3.47 = 2. prin introducerea unei corectii AQ. .45 .09 m.09 m la verificarea pierderilor de sarcini pe inel provine din aproximafia (AQ)2=r0. este necesari o recalculare a debitelor.32 + 4.86 = .Mi~carea permanentd in conducte sub presiune Pierderile de sarcin2 pe fiecare conduct2 rezult2 din tabela de mai jos: 41 1 Suma pierderilor de sarcinii pe inel este Cum suma pierderilor de sarcini trebuie s i fie nuli.- 3. .

. care se amortizeazii cu timp.. prin intercalarea unei camere sau a unui caste1 de echilibru.Capitolul XV Mipcarea variabili i n conducte sub presiun e Atit timp cit miscarea unui lichid intr-o conductii sau un sistem de con-ducte sub presiune sk face in regim permanent. lovitura de berbec este rnai iedus5 la conducte scurte. pentru o sciidere a turatiei motobornpei se produce intii o depresiune. putind solicita conducta. cind manevra vanei se face lent. ca: robinete.lovitura de berbec" . Pentru cii lovi tura de berbec necesi tii supradimensionarea conductei si diiuneazii functioniirii instalatiilor. in sfirsit. 9 .nor defectiuni in alimentarea cu energie electricii. ' permanent gi ihdependentii de aceastii presiune. 15-1.chiar partiale .si subpresiuni. datoritii fie necesi'tiifilor de exploatare. c.si subpresiuni. se cautii a se limi ta fenomenul la o portiune din conduct5 cit rnai scurtii. cu cit conducta este rnai lungii si cu cit inchiderea este rnai rapid8 . cind lichidul isi g i s e ~ t eiesire printr-o derivatie din conductii. Lovitura he berbec este decl o suprapreiiune (alter--nativ pozitivi si negativii) care se adaugii presiunii din miscarea de regim. Suprapresiunile pozi-tive sau negative care se produc lingii aparitul de obturare nu sint numai locale. sau cind exist5 intercalatii pe conductii o capacitate care sii acumuleke lichidul sau. In cazul deschiderii aparatului se produce intii o . conductelor se mentin constante in timp. a si 6 ) se produce rnai intii o suprapresiune urmatii de o depresiune si dupii aceea 'de o serie de oscilatii ale presiunii. Fenomenul acesta .este cu atit rnai violent. In cazul din figura 15-1. presiunile in orice sectiune a . A A . depresiune.de ciidere" (fig.. In cazul unor inchideri . vane. ci se propagii in lungul conductei cu iuteala sunetului. asemenea unui tub piezometriccu o sectiune foarte mare.ale aparatului obturator a1 unei conducte . Starea de miyare permanent5 este ins6 numai exceptionalii. urmatii de o serie alternativii de supra. urmat8 de o serie de supra.. sistem de vanete la turbinele cu reactie. fie . deoarece necesi t5tile de apii sau de energie variazii tot timpul si se produc destul de frecvent opriri sau puneri in miscare ale intregii mase de 'l(chid. motorului. asemenea unor lovi turi pu ternice. in general cu nivel de apii liber.numit . dimpotrivii.l. la porn-pele actionate de motoare electrice debitul scade de fndati ce scade turatia. Variatia debitului pe conducte se reali-zeazii cu ajutorul unor organe de inchidere sau de reglaj. deflector la turbinele Pelton.

.

A A a 9 . energia cineticl a masei opri te brusc trebuind sii se transforme intr-un lucru mecanic cu deplasare nulii. Deoarece insii apa si conducta sint compresibile. sii consideriim cii sectiunea conductei . unei valori medii. si anume . de sect iune constant: .. cii panta conductei variazii ddar putin in jurh. dacii aductia de apii este un canal cu nivel li ber de scurgere. ' l-2 ' Presupunem o inchidere instantanee a vbnei d i n 0 si cii numai lichidul este compresidil. nu ins2 ~i peretii conductei. Reprezentarea schematics a unei conducte forfate simple. b) La conducta de refulare a unei pompe se folosesc rezervoare de . viteza in 0. 15-1 .2. sii nu se considere efectul freciirilor .Q si fie V . previizu tii cu un deversor care sii limi teze nivelul de apii in canal (fig. deci se poate admite ca. 15-2. ar fi insii gresit a neglija mai departe freciirile. In realitate. Fie viteza medie intr-o secfiune V = .apii sau cu presiune de aer. EXAMENUL CALITATIV AL FENOMENULUI A Intr-o primii aproximafie. freciirilor apei in conduct. se intercaleazii o simplii camerii de apii. suprapresiunea riimfne la valori finite. In afarii de fenomenul loviturii de berbec care se produce in conducta fortatii. de sarcinii poate fi considerat%.- In cazul cind apa este adusii de la instalatia de prizii printr-o galerie sau conductii sub presiune. Dacii apa ~i materialul din care este fiicutii conducta forfatii nu ar f i cornpresi bile.. se mai produce in castelul sau in camera de echilibru un fenomen. freciirile au efectul de a amortiza cu t impul oscilatiile.si grosimea tolei sint constante. cii pierderea. neglijabilii. ceea ce este contrariu experientei. deosebi t. ar urma sii se nascii o for@ (presiune) infiniti. ciici ar frisemna cii oscilatiile ar continua la infinit. pentru prima oscilatie.oscilatia in mas5 a licl~idului" in c~nsecintii o usoarii si si oscilatie presiunii sau a nivelului apei. in aduciie. este neglijabil. se introduce un caste1 de echilibru. lucrul mecanic datori t. 9 9 A A I 15. * Fig. In t impul foarte scurt de la inceputul oscilatiilor.

rioare. siunilorlaPnceputu1~0ndu~tei . Din momentul Pnchiderii in timp dt.. la '0. presiunea in 9 . inceteazii rniscarea lichidului pentru un moment si fntreaga coloanii de lichid din conduciii este corn-. a Y Ca urmare. presiunea a crescut pe fata mmcu Ap. L .care este presiunea in caste1 ~i care nu depinde de fenornenul din conducta -'pe cind pe fata mm presiunea este p. scriem cii variafia cantitiitii de rniscare este egalii cu irnpulsul fortei in tirnpul dt.. astfel cii dppii tirnpul . in punctul 0 .din 0 pin2 in A. E. astfel cii la momentul t = . deplasa in sus cu viteza Vo si primul strat de lichid care se decomprimii estk in 0.I Mi~carea variabild in conducte sub presi..' lichidul a continuat sii intre fn volcmu1 Q ds.la t = To .. .paVo. Ap.-. insii nh se poati tine in echilibru deoarece in punctul A presiunea pe fata nn este numai p. exprimind P coloanii de lichid: n AP -. avo g -.depresiunea 3T0 ? + a 2 a 2 9 . pe cind pe fata nn a riimas p. % A I 0 este po Ap.. cresterea de presiune ar f i fost infini tii . Cre~terea este datoritii faptului Ap c5. Jucoyski) Sau.. insii anirnatii de vi teza .Ap S-a intreaga propagat rnasii a CU CeleI'itatea a din 0 in A: lichidului fiind dilatatii Fig. .ro = . (15-l')~ .. suprapresiunea Ap se transmite in timpul la intrarea in conduct5 (fig. Aceastii miscare cu viteza . la zero..Vo se va propaga in straturile de lichid succesiv de la A. Rezul tii : (N. 15-3). unde se produce depresiunea .i..2L In tot intervalul de timp de la t = .mass lichidii contifiuii a se . iar presiunea Ap se va propaga de asernenea cu celeritatea a 2L de*la A la 0. prirnatii. . Repetind rationamentul de rnai s ~ se poate dernonstra urrniitorul rners a1 s fenornenului : La rnornentul t = .Ap = .Vo (fig 15-4).c. Dacii n-ar f i fost cornpresi bil. Aplicind teorema cantititilor de rniscire la rnasa pQ ds.a viteza cu care se propagii suprapresiunea p ~i pe care dt ds o nurnirn celeritate. Din cauza dezechilibrului. masa lichidului isi va relua + ? a volumul specific si presiunea initial. adicii: ? Notiirn ..une Sii consideriirn volumul elernentar de lungime ds in lungul conductei. 15-3. Anularea suprapre-. stratul nn va f i solicitat de viteza -*V0 spre rezervor. din cauza compresibilitiifii sale. -In ace1 moment. Dilatarea lichidului continuii succesiv si fn straturile supe. 3 ciirei vitezii variazii de la V.

g f *-320 2 t =2b ' ~ i g .15-4.- a a Fig.vo 2fL-sl ..-2s a 3 * . . 2 O . .fa- 20 2 . 15-5. 2 . --t vo -a R eprezentarea cali tativi a lovi turii de berbec intr-o sectiune oarecare . f. Reprezen tarea cali ta t i v i a lovi t urii de berbec fn sectiunea de la s f f r ~tul conductei' i vo L a 2L ! * a 3L .s l i .

CALCULUL VITEZEI DE PROPAGARE A LOVlTURII DE BERBEC Din conditia de continuitate se va exprima cii diferenta de volum l'ichid care intrl sau 'iese in intervalul-de timp dt prin sectiunile Q. .~resiuneaIn 0 este p. lichidul se comprima iar. -Vo. este mai mic. plus cresterea canti tiitii de lichid care se lnmagazineazi fn volumul geometric h i t a t . ptnii la momentul t = 2 r o . mersul fenomenului riimine calitativ acelasi. . S Pentru osectiune la distanta s de 0.V fiirl sii mai treacii prin faza nulg. dW=-VQdtf . timpul he la t = 7. Schem5 la calculul vi tezei de propagare. fazele fncep dupH timpul ~i se A ' q a termini inainte."' 2 ds Qdt ds. cu acela~i interval. 15-6).de vitcza f Vn.(sau sub-) presidnilor 2(L-S) ' (fig. V viteza medie in sectiune la disstanta s de 0.P a r sau chiar daca < -p. A + I. Fie d W diferenta de volum. A + A 7 l 1513. cfnd intreg lichidul atinge densitatea initialii. deci durata supra. (presiunea vaporilor saturati). viteza este evident permanent nulH. . fiind animat . fa26 nulii. h conduc t i . In t impul dilatirii lichidului s-ar putea produce ruperea coloanei daci PO< .. 15-5). fncepfnd fnsii cu straturile superioare. 'datoritii cornpresibilitiitii lichidului (fig. deci ca Pn starea initial&. este egalii cu cre~terealateralii a volumului.. care limiteazi portiunea de conduct5 de lungime'ds. I (V+-ds )Q d t = . deci si Ap = paV. Cantitatea Ap este tot paVo. : In cazul c i se considerg si elastici tatea conductelor.Mbcarea variabil~ tn canducte sub presiune ' 417 si pentru un moment fn repaus. la t = 2 ~ . doar h este mai mic. 15-6. viteza ia valorile V . Variatia vitezei este 7. In sectiunea A de la castel. unde s = 0. = E a in sectiunea s se vede pe diagrama din figura 1&5. in trei faze: Vo. Dupi aceea reincepe mi~careain sens invers (fn' jos) cu viteza V .Ap.. > Cre~tereade volurn dW1 datoritii compresibilitiitii lichidului se obtine prin exprim area coeficientului de comp~esi tate : bili Fig. . In sectiunea de lingii vanii. datori tii elast ici tiitii conductei. din momentul fnchiderii. fn tot .

4 In aceste formule W este volumul elementar. . Cresterea de -volum dW.ds (pentru 7cDZ 4 sectiunea circulari) ~i dp este creiterea presiurlii. datoritii elasticititii conductei. ! . -. L I 8 .. ds = . ' I.fgcutii conducta. este: .. -' . rezultg: I L 9 r sau . . conform formulei lui Newton: &- . .lui d W. cre~tereatotala" a volumului datoritii elasticititii peref ilor si lichidului : 7 a . si dW. In d 7 ComparFnd aceastii ecuatie cu (15-2) i introducind expresiile. . Introducem notaf ia:> Se stie cii viteza a de transmitere a sunetului intr-un mediu elastic este. Cre~terea elastid a razei. iar cresterea de volum t sftrsit. . notfnd cu E modulul de elastici tate a1 materialului din care -este . se calculeazii pentru d crestere de presiune dp in modul uqmiitor: Tensiunea in peretele unei conducte cu perete subtire este datii suficient de exact de formula: 7 e fiind grosimea peretelui. ' .

avind valoarea a = 1 425 m/s.... 15-7... ling5 vana de fnchidere....6 ~i paragr.. se obtin pentru a valori destul de variate.. ! 15. a = 900 ...Pen tru cauciuc 7) ( = I 17 ..a) Neglijiim eilergia cineticii ... Scherni la calculul loviturii de berbec .1 a Fig..este de natura cel~ritiitii(vitezei sunetului) ~i putem reprezintii celeri tatea in apii..V d V dt g dt ds - V dV g .... Astfel: 9 1 6 10 30 a = 6 6 5 777 837 1000 -Pentru beton armat ...4..variatia lui V fat5 'de t. variatia luiVz fat5 de s e s t e neglijabilii in rap6rt cu .. Vom face urmiitoarele ipoteze simplificatoare : v2 deoarece feno. 6.In r a p ~ r t cu menu1 fiind cvasiinstantaneu..... 29 rnls = . 760 mls ... CALCULUL ANALlTlC A L MI$CAR~I I In afarii de'ecuatia de continuitate obtinutl mai fnainte (15-3') ne folosim de ecuatia lui Bernoulli extins5 la migcarea variabilii (paragr.10): Referindu-ne la figurile 15-6 ~i 15-7... Dacii se introduc in formula (15-4)' valorile parametrilor geometrici si elastici.. Intr-adeviir: .....Miqcarea variabilli in condkcte sub presiune E care E este modulul de elasticitate cubic%a lichidului gi p densitatea aeestuia. In conduct5 infini t de rigidg....dV --V = I- 2g / ~-~----f--+ g as dt Raportul . n A~adar expresia si scrie : . considerlm originea spatiului tn 0....Pentru otel moale la presiuni ... P 100 ata 1 1 8 4 m l* s = ( ! . a = 285 .s de la 0 spre A ~i sensul pozi-tiv a1 vitezei apei de la A spre 0.... 1070 m/s ..sensul pozitiv a1 spatiului.Pentru lemn .. 6.

adicl (fig. 15-7): i + + c~entru aflarea lui V. in momentulinitial. 3din ecuatia (15-9)si o vorn introduce ds ? . deci variatia energiei cinetice in rapwt cu-spatiul este neglijabilii. pentru toate firele de curent in sectiunea transversali. se obfine: Integrala unei ecuati i diferentiale de felul : d2y .a2 dta \ dB I/ ds2 . deci ecuatia precedent5 devine: d2z ds2 identicii cu ecuaf ia coardelor. A Eliminind pe V intre ecuatiile (15-3') si (15-6)prin derivarea ecuatiei (15-3') fat5 de t si a ecuatiei (156) fat5 de s.Ins5 celeritatea a z a r evalori de sute de. Dacii se eliminii p in loc de V.0. finfnd seama de cele precedente ~i de conveilfia de semne stabilitii mai sus:.. i n care F ~i f slnt doui funcfii arbitrare. vom afla pe in ecuatia (15-6). vibrante.. In care pd este presiunea insectiunea s. are solutia general5 cunoscutii si usor de verificat: T T ' y .-. Ecuatia (15-5) se poate deci scrie. Deci integrals ecuatiei (15-7) este: (15-9) P . b) V = const.yo = F (s-at) f ( s + at).a t ) f f (s at). be deduce: 7 Admitfnd o portiune rectilinie din conduct5 -.ori mai mari ca V. In aceastii ecuatie: I .p o = F (S .

= . avem: d .) = 2 (L . fn locul lui (L at) ~i (L . fntr-adevir..s) . se obtine relatia urmltoare (15-12).. )= 0 in care T .Y . derivfnd fn raport cu s. este viteza in aceeasi sectiune la t = 0.-)I s $ f (s -1.Mifcarea variabild tn rcqnducte sub presiune 42 1 1 ' Din ecuatia (15-9). .at. .. 15-7) dF -ds dF -1 d ( S -at). pentru s = L. Din acesqe conditiirezultii cii 7. presiunea este constant egalii cu presiunea din castelul de echilibru. si Pntr-o sectiune la distanta s de organul perturbator se poate g5si o retatie'fntre cele dou5 functii. -p. astfel ca s-a (t. CL r De asemenea. Ya 9 V este viteza tn sectiunea s la timpul t . astfel ca s-j-atl = L $ at si un alt timp ( t .at) . g .[F (s .r. 2 (L-S) .at). ds ds 9 = const.T ) . = Q duclnd Pn relatia (15-1 . expresiile lor p r e cedente fn functie de tl $i T.a (t.T.8% deoarece z.a t ) $ f ( L + a t ) = 0. ca o conse9 + \ . V . Intre functiile F ~i f exist3 anumite relatii. oricare ar fi timpul t: (15-11) F ( L .. s2i alegem un timp t.f (s $ at)]. Intro= L-at. trebuie sii fie . adicii p = p ~ deci din ecuatia (15-9) rezultg relatia (15-1l).. a a dF - df -- af d (s dt ' dq + at) - 1 df 1 a df - Introduclnd pe * ds din relatia precedent2 in ecliatia (15-6) se obtine: Integrals acestei ecuatii este: sau V = V. Astfel. A F [s . (fig..

a contraloviturii de berbec. = F (s-at) = . adicii la fnchid'e~e.. dac5 se dau: . iar p. 7 ' C - a ~aloarea " ~ i i. decft cind t > 7.pa (V . Deci dacii tinem seama dk relatia (15-12) putem scrie.(indicele lui * 2L a a . calculul lui Ap se face .dupii Allievi ..= Ap.at). dupii trecerea timpului 7. p. sectiunea intrii si i n faza lui f.T ~ ) . ~ a l o a r e a maxim5 a Iui Ap are loc pentiu V = 0.a:(t - 7. In aceste ekuatii.7. numi t5 lovitura de berbec. Intr-o sectiune oarecare. . mai mic5.Vo) A . adicii la deschidere.curba de variatie a vitezei medii fn sectiune in functie de timp ~i deci durata de fnchidere T mai mare ca 7. Valoarea gisi t i Apmax paVo '+ = . 2 ( L -s) se realizeazi numai dacii T < .) J. . De indatii ce apare contralovitura. or LL -. aratii pozitia I .)]. P (15-13) .po . I - y . suprapresiunea este. ecuatiile (15-13) se reduc P membrul a1 doilea la primul n termen. i n locul ecuatiilor (15-9) ~i (15-lo).at) datori tii undei directe de presiune.timpul 7.Relatia (15-1Vse interrpreteaz5 astfel: lfunctia f (s+at) ia la momefitul t valoarea functiei . < V.' Deci.F (s . ~i Vo tot in sectiunea s la momentul initial. Fie T tirnpul de fnchidere a vinei. si nu de legea dupii care variazc viteza.F [s.ui este poiitiv5 da'& l > V. 7 . a Dacii T >IT. faza contraloviturii fncepe dupi 2 (L-s) tirn~ul de la Whiderea vanei. A~rnax = ' p q . deaarece apare in acest timp si contralovitura. adicii 4 " <. .. Interpretarea d a t i acestor ecuatii este cii sectiunea s este supusii mai fntii F la suprapresiunea A ~ = ~(s . urmiitoarele ecuatii pentrd sectiunea s: .i" ' : ' I ! P~VOAsadar . suprapresiunea (sau depreSiunea) an prima fazG depinde numai de valbrile initiale si finale a b lui V . la momentul (t . deoarece termenul a1 ddilea de'loviturii indirect8 lipseste.ecuatii inlintuite". ceea ce inseamnii cii termenul a1 doilea nu apare . in faza functiei F . .unde s = 0 si rs = T.c.paAV = F (s . lovituradirectiiduAstfel. ' 9 f 4 1 reazii de la fnchiderea vanei pfni 'la t = . care este unda reflectatii. p gi V stnt considerate in sectiunea s la momentul t. de reflexie a undei. Dupii aceea se suprapune unda reflectatii (contralovitura).cu ajutorul unor . punctului Ocu s = 0). in sectiunea 0) . p C - A In faza directi.elemenele geometrice ~i constantele elast ice ale conductei .at) + F [S-a (t . suprapusii Lndei directe. fiind durata de parcurgere a undei! de presiune de la sectiunea s la A si inapoi. la distanta s. Timpul negativ n-are sens. : .~i negativii & dacii V .

. .. . . . a . . . le deosebim cu sernnul ' spre a nu se confunda . .. . .!. ../" . .. alta parte. . T g A doua caracterist ici (tot ned:imensionall) tine :seama de reducerea suprapresiunii maxime in faza indirect5 (v. .d. g . . j . se obtine: ? f'a : . . I. ... . se obtine: . . . gi se:scad ce1. .. u. . .. .. . 1 . notate cu aceleasi li tere.. . . eghi 'CU : se obtin ecuatiile: 'Y V . . .b3). .. ... . . .. .' i q a r a t . .: . -. in care h. 15. ti r I t .. . . ' .. . t 2 .. rezultii: relaf ie de definitie valoarea lui A. u . . : . . . . c . .. ' . .in. : .. = y.V i ="-.*. . . r .5) si se noteazii cu: * 0I 70 Lv o T ' " ghoT (Aceste caracteristici . . A . t a p \ .e doua* ecuatii 'fri V-. . . * . . . :.I . . . 9% a . ... iile Fi fiind arbitf.. . ..... 3 . .. .. . . I. : .. I . .. ? - 4 :. . . ' . . . . . . .'se:qdung cele'doug ecuatii 'in h. . . a # origine to = 0. ' .. r 2 . L . .cu y . . . . . . 1 . . . . . paragraf.. Introducfnd fn aceas'tii -. . .. . .. ."avo din faza directii. 1.. .' .. .. : . .. ... P care s-a pus fn evidentii factorul consfant 'f. n funcf Impiirtind ecuatiile .. ....-<. . . 423 In calculul analitic joacii un rol deose:bit a~a-numi .. .. fnainte de manevra organului perturbator. . .. ' 7.(Fi +. .. . . .) 2 (Lr--s) dacl -se ia 'ca Dacg timpul se miisoarii cu unitatea de timp 7 = . - : ..'.. . :* 3 ' : . . .. . . . <. '0 0.. I . . a .. .? ."Il. .. cu a1te -mLirni fizico-mecanice. . . . momentul cind tncepe a se produce lovi tura de berbec si se vor pentrru t imp ii k\. a.. .[ +- :.a. .. ! .... . . .. ... . I y..~onductesub presiune -. . considera ecuati i le (1 5-.Fi-l).. ..). 1..-. I ' P . .pe. 1 1 :mirimeevident aedimensionalii.. . .. . .. .? :.. .-. . .:. . .are. ' .. . 'este presiunea exprimat~tncoloanii de-lichid. .. . . / . 1 . "' ~ .. . . caracterist ici ale tele conductei ~i anume: A .z - 1 . Mi~carea variabiki .. : ...

dacg valorile q. = 1) se obtine cl. p' fiind caracterisfica conductei: Se vede cii. la o turbing Pelton.F ) intre ecuatiile precedente. se obtine: Dind lui i valorile numerelor intregi. care reprezintii legea de inchidere sau de deschidere a organului perturbator.(Vo. se obfine asa-numita serie inlintuitii a lui Allievi: 9 .Eliminind pe ( F . de Marchi). cl c. Prezentgm in paragraful urmiitor ~i o metodii graficii foarte simplii care permi te rezolvarea simul tan2 a tuturor valorilor lui h pentru diverse valori ale timpului ti (dupi Conti gi G. In lucrarea lui Allievi sPnt date numeroase abace de calcul pentru rezolvarea acestor ecuatii P diferi te n cazuri din practici.ho = a . Dacii impiirtim ecuatiile (15-16) h. aceste ecuatii devin.. h1 .. sfnt cunoscute fn funcfie de timp. din prima a ecuatie de gradul a1 doilea in (unde &.i tot astfel intreg sistemul. ~i scoatem in mernbrii din dreapta cu pe V. Astfel.. dacii .Vl). g Y i .On viteza V iin sectiunea S2 a conductei fortate fn amonte de injector este: Pentru a rezolva acest sistem de ecuaiii. singuia necunosclltii fiind se rezolvi~i aceast* ecuatie de gradul a1 doilea Pn :.. a orificiul~~i regim permanent (Q = Q) ' fn . a ac2 . trebuie cunoscuti relatia dintre V ~i h." = q (ti) a1 sectiunii w. factor comun. apoi P ecuatia n urmiitoare.se dii gradul de deschidere .

-. lnchiderea sectiuni i Fie Fo denumirea functiei F pentru sectiunea de ling5 organul perturbator.Fe (t. grafic sau anali tic.dacii scldem din suma ecuatiilor de rang impar surna ecuatiilor de rang par .F O (tn 70) = unda reflectatti Folosind notatii analoge se poate scrie: F0 ( t n ) = pa (V* . se obtine: Suprapresiunea E 0 la momentul tn este. Din aceste n ecuatii deducem . La timpul tn cuprins Pntre nr0 si ( .5. CALCULUL GRAFfC AL UNOR SECTlUNE 15. conform ecuatiei (15-13): n . ~i 7.1. Fo (t.).5..) .)] a Pentru s = 0.a (t ..curba de variatie a vitezelor medii fn sectiune in functie de timp si deci si durata de inchidere T considerat6 mai mare ca 7.Fo a (in-1).ecuatia urmiitoare: daci n este par.T.F [s ..) = pa unda direct% (Vo .Vn-1) ..at) = p (Vo. .Vo. 9 9 15.1 7 .T ~ ecuatia devine: .elementele geometrice ~i elastice ale conductei . calculul lui Ap se face cu ajutorul unor ecuatii In lant. iar pentru tn-l = t. Sectiunea de tin@ organul perturbator.Mipcarea variabiW tn condude sub presiune 425 Asadar. valoarea Fo se va nota cu Vn. Dacg apoi sciidem din suma ecuatiilor de rang par toate. ecuatiile de rang impar minus prima.Vn) .Fo (tn-2) . . functia Fo ia valoarea etc.V. p (Vo .ro. Fo (tn-1) = p (. Fo (t. Conform ecuatiei (15-13) avem: 9 F (s . a . t = t.Vn) . dacg se dau : . Vi teza la momentul t. in fm contraloviturii.1 ) .V n ) .

R4 a a a la intersectiile ordonatei cu paralelele cu abscisa-. presiunea corespunziitoare. lufnd spre sttnga. ins5 depla9 Fig. de pe curba OPB . 15-8).. pe orizontala punctelor pa V. - . pa V2 etc.. a Fie OPB acest grafic (fig. intervalele 70. Pentru efectuarea calculului grafic se va trece Yn . prin pa Vo. marclm punctele R. 15-8. p V. R. p V3..&tsscisl timpul Pmplr2L tit E intervale 7.. = . R.426 Hidraulica . cuprins In al patrulea interval T ~ . dacii marciim mai departe interv'alele 7. duse prin punctele p V. viteza fiind misuratl sub dreapta AB. Ordonatele deasupra curbei O P A sint .respectiv pa Vl. p V. pk ordonatii graficul vi tezei de h i j d e r e tnmultite n - a cu p pentru a obtine scara 'presiunilor. Avem la momen-tul t... fn partea de sus..De la abscisa t = t. Observiim c l . fn sectiunea final5 . a pa V.. S l deterrniniim pe hop pentru timpul t = t. R.: deoarece i .. < to.. Pe ordonata lui t.L. riimine restul t. . se formeazl ffsii desp'irtite de curbe identice... Viteza initial5 Vo este reprezentatl la scars desenul-ui. Procedeu grafic penmtru calculul variaiiei suprapresiunii' la inchiderea bruscii.

de ciitre aceste curbe. prin Pnchiderea acesteia. dup5 graficul de vitezii OPB.xantitiitile Ap nu xiune = 9 A 9 a c mai variazi.Mi~carea variabild fn cortaucte sub presivne 9 427 sate orizontal la intervale constante egale cu 7. el. Sectiunea la distanta s de organul perturbator. R4' etc.s) 2s . prin insumarea algit'bri'c-5 a segmentelor determinate pe ordonata lui t. intervalele de timp . . cu diferenfa c i timpul de refle2 ( L .oarecare .rs.berbec direct2 incepe in momentul to = . In acest*tnb'd se A poate determina mirirnea lui h o p la orice moment t. 15-9.- ' . Lovitura de n *s . iar la. Procedeu grafic pentru calculul suprapresiunii la *inchidere bruscii h t r . Astfel.marcat prin p m c t u l 0 ' in figurg. lnch iderea sectiun i i In cazul determinirii grafice a lui Asp. ? 15.2. Fiecare ffsie taie dintr-o ordon a t i un segment care se ia in calcul cu semnul plus. se aplici acelasi pracedeu..o sectiune . o ordonati este tiiatii de fisii in punctele Rn. Calculul grafic se face conform figurii 15-9.5.. forrntndu-se toate segmentele care intri i calculul lui Ap. R3. a Fig. alternativ cu semnul miql. in care fl~iile ha~urate intercepteazii pe ordonate segmente care nu s e mai' iau E calcul. adici a suprapresiunilor produse ?ntr-o sectiune la distanta s de vana 0 .

). .t. . . calculul grafic a1 loviturii de berbec se face ca in figura 15-10.3. fiind 'micii ~i crescind apoi pinii la o valoare finall V. 15-10. Procedeu grafic pentru calculul suprapresiunii. Suprapresiunea maxim5 la variatia liniqrii a vitezei 5) Maximele ~i minimele 'urmitoare ale 2nL lui Ap au lot pentru t = -. de - 3) De la momentul ' 1 -1ha . a . A Fig. 15-11.. 4) Suprapresiunea maxim2 are loc Pnainte M t v de T . la deschiderea partialii h secfiunea final5 1) Suprapresiunile sint independente de presiunea initial5 p. 2) fn faza loviturii directe t L diagrama suprapresiunilor Ia vana $19 ( Inchidere' coincide cu curba pa (Vo . Cazul deschiderii sectiunii de la capiitul aval In cazul deschiderii vanei dupP o lege a vi tezei cunoscute.- T incepe perio- dicitatea fenomenului (perioada = 27.. vi teza initiali V. i Fig.V ) .5.15.

iar T timpul de fnchidere completii. 15-11. - I 9 15. . . fiind sectiunea initialii. Apma. suprapresiunea maximii este : . u este vi teza medie in sectiunea contract a t i . unde peretii sfnt mai subf iri. se iau mlsuri pentru evi tarea acestui fenomen. A.1.r.p cresterea presiunii la timpul t . fn faza lovi turii indirecte este independent5 de caracteristiciie ilastice ale sistemului.): ). presiunea initialii.dar atunci se produc rnai fntfi depresiuni.rul turbinei Pelton. pentru care*nu mai sfnt valabile scuatiile precedente. la viteza Vo si A. De exemplu la injecto. Daci Q este sectiunea conductei. 7) Tntr-o sectiune oarecare.Mi~carea oariabikd in conducte sub presiune - 429 .p maximum are loc cind viteza este Vo [ l (fig. iar p coeficientul de debit. ~ c u a t i i l e precedente sfnt valabile si pentru deschideri bruste ale vanei.prima fazi: n L-s Aspmax = pa (Vo . s ~ A ~ ~ maa xL .Dacii viteza V variazii liniar (sc5zPnd).. iar P . din aval fn amonte. calculati la o presiune statici mai mici.. cici altfel se rupe coloana lichidii ~i fenomenul ia alt mers. Cazul inchiderii liniare Ping acum am presupus cii uiteza apei in conducte variazi liniar cu timpul fnchiderii (sau deschiderii). CHESTIUNI DIVERSE 6 I 15. sectiunea vie a injectorului la momentul i este: C o. Totodati. ' 8) Dacii T < . 9). are aceea~i valoare de-a lungul conductei. ~a turbine fnsi sectiunea de curgere w este aceea care variazii aproape liiliar cu timpul si nu cu viteza. P (15-21) . 6 ) . v Fie p.6. suprapresiunea descre~te~i ea v Iiniar cu s. (fnchidere bruscii)..6. Daci fnsi v i teza scade liniar ~i T > T.VS). Viteza u In sectiunea contractati: 9 n = V2g (PO + AOP) Y 9 deci V = y 2 [I -$)V 2 (PO + AOP). deci sectiunea cea mai periclitatii este in partea amonte a conductei. Ap. I Asadar. ruperea coloanei de lichid putlnd produce perturbiri In functionarea uzinei. Valoarea limit5 admidbili a depresiunii trebuie sii nu anuleze presiunea de regim absolutl. . W m a x = 2Lvo gT (formula lui Michaud).

15-12).. 15-12) segmentul CD=pa V trebuie sii fie mai mare decft C D r dj! care se obtine prin variatia strict liniarii A C a lui V. oricare ar fi legea de inchidere a vanei. S-a demonstrat [20] c i . bazati pe variatia liniarii a lui V. lovitura de berbec maximl raportatii la h. 15-12. cu atit formula lui Ape. este rnai exactii. .6. trebuie 'si considerim c l V variazii conform formulei (15-2I). . Si fn acest caz.... suprapresiunea cri tici A. Se cheamii . Suprapresiune critici 3 2 adici este indoitul caracteristicii a [(v. . .' . I n consecintii (fig. cu orizontala AX. conditiile de aplicare a formulelor Jukovski ' si v t Michaud riimPn valabile. adicii suprapresiunea maxim5 este paVo dacl T < To sau conform formulei (15-20) dacH T > 7. ' Daci Aopeste mic f a t i de po si deci se poate neglija. Racordarea tn A se vb face insa.p riimine la! valoarea: # Fig.2. este. Am viizut cii. Suprapresiunea maximi cind sectiunea de curgere variazii liniar cu timpuI 15. se vede cii V variazii liniar cu timpul.stabilite mai Pnainte sint valabile. . Dacii ins2 ciderea este rdativ micii..(fig. Se vede cii cu . __ . ctnd variazii Vo ~i Ti Deci suprapresiunea critic5 caracterizeazii sistemul conductg-van5 de fnchidere. ' . I " s Din cele precedente rezultl c i suprapresiunea Apmax dep inde de vi teza initiala ~i de tirnpul de inchidere T. adicl presiunea A.suprapresiune critici" valoarea cea mai mare dintre diferitele suprapresiuni posibile Ap. conform formulei (15-14): +.. formula (15-16)].tit ho este rnai mare. Hidrautica . ceea ce ~ n s e a m n i cii V este rnai mare decit in cazul cind p..p se repreziptl printr-o curbii convex5 in jos .430 . = const. deoarece pierderile de sarcinii in conductii e r e 2 cu viteza V. ~i Aop neglijabil. prin urmare cdnditiile . rnai lin decit rez'ul t i din formula lui V. in primul caz.

X Iv) .Migcarea variabilri 2n conducte sub presiune Condif ia 9> 2.. Cazul 2 > 2. i Pentru a tine seama de variatia dimensiunilor conductei fortate de la un tronson la altul. se admi te A p < 0. Sn general. A L In concluzie. n Formula jlui V . a unei . se consideri fn calcule o vitezii medie V . sectiunea transversal8 a unei conducte forfate variazl dupg legea diametrului economic (v. cap. de asemenea. deoarece.. adicii daci T este In proportia (0) ( L . fntr-o sectiune la distanta s de vana de ifnchidere. dar nu millt diferiti de aceasta. suprapresiunea critic5 Po '1 deci fat5 de A p cr .conducte fictive echivalente. . rezultii din aplicarea condifiei mentinerii aceleiagi cantit6ti de mivcare. t E care Li este lungimea unui tronson fn care celeritatea este a. iar formula lui a.l Po critic5 este mai mica deci t va- loarea d a t i de aceea~iformulg. ~i o celeritate medie a. cu presiunea . grosimea tolei variazii .25 p... la fnchiderea brusci. = a ~i suprapresiunea criticii este limitat5 la aceastii valoare. Numai dacl T < -suprapresiunea pLvo 1. C- In general. din canditia mentinerii aceluia~i timp dc reflectie a undei.puV. conform formulelor: 1 .l ~i este verificatii L fn cea mai mare parte -a cazurilor reale.. .2 -revine deci la o ' < 1.. .. de exemplu la alimentiiri cu ap5 +i conducte de refulare.s) - 2L < . ..2 s-ar putea ivi numai la cideri mjci si conducte foarte lungi.*pmdX .lO p. 0.7 p. ~ diametrul interior. sau cel mult 0.

Se admite cii suprapresiunea poate fi.La ciideri marj cu turbine Pelton: . Se obtine o linie frfntii K L M N P Q ... a . i . pentru rapoarfele 9 Po 0.La ciideri mijlocii si turbine cu reactie: 9 La c5deri mici: Apmax = mai mult.70 la inchidere ~ i 0. lingii vana de inchidere. . la deschidere sau chiar . Ul t imul tronson.5 . ling5 vanii. Seobtine fn b presiunea total5 D N i Acest calcul se aplicii pentru mai multe sectiuni in lungul conductei. Calculul practic a1 conductelor forfate la lovitura de berbec ..6. 15:13.4. se calculeazii l a pres'iunea tot alii : Po f AOP~. Fiecare tronson de conduct5 Pntre doui puncte calculate se dimensioneazi pe baza suprapresiunii adrnise pentru punctul aval a1 tronsonului. fn special pentru sectiunile de la coturi. cel mu1t o fractiune din presiunea static5 po ~i anume: . reprezentatii grafic prin fniiltimea OQ. 15-13). 1 culat fn D cu teoria loviFig. presiuneap..30 . Se tmparte conducta fn tronsoane.2-0. *ps max Calculul se efectueazii fn felul urmiitor (fig.0. 15. Intr-un punct oarecare D a1 conductei se duce ordonata. I Y . Aceleasi valori limi tii se admit si pe traseul conductei. pe care se ia un segment-AP cal. Calculul practic a1 conductei fortate turii de berbec. fiind presiunea hidrostat icii corespunzind nivelului maxim a1 apei in castelul de echilibru.

t . .de fnchiderea. 15-14. Este de remarcat cii in afari de sectiunea de capiit final trebuie verificate ~i diferite alte sectiuni in lungul conductei -9i in special acelea de la coturile convexe in plan vertical. - . C Fig. Timpul de Pnchidere a organelor desciirciitoare va f i deci determinat de lovitura de berbec admisibilii in conducti. I . mai lent decit inchiderea vanelor turbinei. lufnd rezistente admisibile fn materialul conductei de circa 70-75% din acele admise pentru calculul definitiv.Zn . in timp ce va- / .conducte sltb preshne 433 Deoarece pentru mentinerea cit mai' constanti a turatiei este nevoie de timpuri de Pnchidere T foarte scurte. la care se adaug3 lovi tura de betbec. se previd organe de desciircare [deflectoare la turbinele cu cupe sau vane compensatoare (de desciircare) la turbinele cu reactie. Regulatori de presiune la turbinele Pelton gi Francis * nele turbinei seinchid rapid. care le deschide brusc. timpul de inchidere pentiu conducta fortati este determinat. cu considetprea tuturor . astfel cii debi tul conductei fortate cont inuii s5 curgii prin desciircitoare. fhacest mod. . unde este pericol de a se produce vid ~i rupere de coloanii lichidi. actibnate de regulatorul de vitez5. .fortelor. in cazul cfnd aceasta ar f i mai nefavorabilii). Forta cea mai importantH este fnsi presiunea interioarl compusii din presiunea de regim permanent (sau hidrostaticii.Miscarea variabild. ulteribari a desciirciitoarelor . Calculul tehnic a1 conductelor fortate este mu1t mai complicat . intrucit existi numeroase categorii de forte care actioneazi o conduct2 fortatii. Schema de calcul precedent2 priveste numai calculul conductelor la presiunea uniform% care se exercitii de la 'interior spre exterior. Presiunea interioarii fiind deci forta cea mai important& o prim5 dimensionare se faceSdupiischema precedenti.care se produce mu1t . care ar provoca lovituri de berbec considerabile in conducti. 15-14). (fig.

7. prin: . in regim turbulent. precum si fn diferite ramuri ale fizicii. Pentru misciirile nepermanente In conducte sub presiune. Curbele caracteristice de functionare in regim de mi~carepermanent5 ' In ultimii 30 de ani s-a dezvoltat o metodi de calcul grafic a1 miscirilor variabile.de cidere" (in cazu 1 unei uzine hi droelectrice sau in cazul unei conducte de alimentare cu apii dintr-un rezervor superior. Pierderea de sarcinii de la capitul'aval a1 conductei pin5 la pomp2 fiind. c).. In acest caz.7. a se arati linia piezometrici la debitul q. este exprimatii prin relatia: iar pentru o sectiune E. cum ar fi debi tul.. ratul care foloseste debitul . Caracteristica unei conducte fortate de refulare (in cazul unei statiuni de pompare). (15-24) dintre h si q. ALTA METODA D E CALCUL GRAFIC (METODA CA RACTE RISTICILO R) 15. b. Pentru sectiunea B. Metoda a fost ins2 extinsii ~i la mivciiri nepermanente fn canale. S-a demonstrat la paragraful 15. metoda a fost pusii la punct he Schnyder ~i Bergeron (In intervalul 1929-1935). cind q este variabil. carac teristica este exprimati prin relatia: ~i reprezentatii prin curba C din figura 15-15.4 cii termenul cinetic din ecuatia lui ' Bernoulli in mivcarea nepermanentii poate fi neglijat.15. presiunea h in sectiunea B a conducte't de ling5 pompi. h = ' q2 .. prin ciidere liberii). In figura 15-15. Curba reprezentativii este o parabolii cu axa vertical5 \i cu vfrful pe axa Oh (curba C din fig. Se numeste caracterist icii de regim permanent a conductei pentru sectiunea E. pentru un debit q = const . = ply deasupra axei Pntr-o sectiune E a conductei.oarecare. prin relatia: 7 6 Hsreprezentind presiunea stat icii in sectiunea E. Caracteristica unei conducte forlate .1. se exprimi.gi o mirime care caracterizeazii miscarea.gi aceasta ar fi presiunea . prin considerarea curbelor caracteristice de functionare la i n timp dat si schimbarea acestora cu t impul. 15-15. Prin carac teristicii se fntelege diagrama care7exprimiidependents Pntre o miirime care caracterizeazii conducta sau apa-. indicele 0 4 se referii la valorile care corkspund obturatorului complet deschis. situatii la distanta s de extremitatea B din aval. iniiltimea piezometricii h. relati. In aceste figuri.

Caracteristica de functionare a unei turbine hidraulice. debitul qi se exprimii Pn functie de sectiunea plinii a gurii injectorului w. c ) idem. coordonatele sale n verificfnd In acelasi t imp ~i caracterist ica conductei si caracteristica aparatului perturbator '(turbina). Tot astfel. 15-15.d se aratii linia piezometricii la debitul q. depinzind parametric de deschiderea acului injectorului. 15-16. Punctul M de intersectie caracterizeazii miscarea permanent5 a sistemului conduct5 fortatii-turbinii P sectiunea B '$i pentru o deschidere dat5. curba caracteA h Fig. si de gradul de deschi' dere qi a1 acesteia. Este de observat cii fn cazul turbinelor cu actiune. la timpul i: 9 . e ) caracteristica acestei conducte ling5 pomp& -I le 1 * 2 ' rizeazii functionarea turbinei (fig. caracterisbca $ (q.\ A Mipcarea variabilii Zn conducte sub presiune 435 In figura 15-15. Pentru o deschidere dat5. d) conducta f o r f a t 5 de refulare.definesc miscarea permanent5 in conditii determinate de parametrii sistemului hidrauiic.e n se d i curba parabolic5 C. In cazul unei turbine cu reactie. iar P figura 15-15. y) = 0 este o. sfnt parabole cu vfrful fn jos ~i intersectiile lor cu curba C . curbele caracteristice ale turbinei $. fn cazul turbinelor cu acf iune (Pelton). Caracteristici de functionare a conductelor forfate (curbele C) in migcare permanent5 : cgdere. a): fn aceeasi figurii este trasatg ~i caracteristica C a conductei in sectiunea B de 1fngii9 tnrbinii. b) caracteristica conductei q = f ( h ) pentru sectiunea a) profilul in lung a1 unei conducte de lings aparatul de inchidere.caracteristica conductei fortate . caracteristica conductei de refulare pentru sectiunea B. avfnd ca parametru gradul de deschidere a1 paletelor. parabolii. pentru o sectiune la distanta s i n amonte de aparatul d e inchidere.

+ c) pentru Fig. Punctul de intersectie M a1 curbei 4 = 0 cu curba C. c. In miscarea variabilii. d). = q2 q . C si sint caracteristice ?n mi~careapermanenti. caracterist ica de functionare care este dreapta 11/ (15-16. curbele v l . la intervale de timp egale. 15-16. define~te mi~carea permanentii fn condif iile la lirni t l date (fig. v2. 15-16. caracteristica conductei de refulare. d) pentru o pornpa volumetricil. d) intersecteazi caracteristica C a conductei fn punctul M. ~ 2 la intervale de timp egale. deci ~i iozitia punctului figurativ M. 2-1 estecunstanti. I Caracteristica de funciionare a unei pompe centrifuge-areca parametru viteza de rotatie (turatia n) a pompei ~i are alura curbei din figura 15-16..b a s-au trasat caracteristicile . Pentru obtinerea succesiunii de puncte M se folosesc anumite drepte caracteristice.curbelk v o . curbel. Caracterist ici de functionare ale t urbinelor gi ponipelor in rni~care permanent& a) pentru o turbinil cu reactie.Infigura15-16.v l . segmente Aq egale. o pomp5 centrifug&. . . la fieiare valoare a parametrului curba se deplaseazii. care deci au proprietatea c6 taie pe paralele la axa q. In c. v3 corespunzind la turatii diferite. rezultii cii pentru hi = const. Aq.azul unei pompe volumetrice. +. dup5 cum se va arita in paragraful urmitor. = const.436 ' Hidraulica y Dacii legea de deschidere este liniarg si deci 7t . curba y.Yi-& = A? = const. + + A - . curba y. = 0. care defineste miscarea permanentii. . b ) idem.

fnglobind pe .din teoria loviturii de berbec. Dupg cum se vede. se obfine ecuatia (15-27) 9 9 9 St St de mai jos. pentru orice perturbare in miscarea de regim. incepfnd dupii un timp determinat (de reflexie) .ho. 1950 .. in punctul B.at) + f(s + at). De asemenea. prineipiul metodei este foarte general.(qO. ductei la distanta 1 (misurat5 pe axa conductei) de la punctul B si T~ > v t timpul m5surat din momentul iniA F f 8 tial (t = 0). pe cale 'de constructie graficii. h : . In tr-o reprezentare geometr ici (fig.in expresiile func1 9 g Y 2 f tiilor F.cii. a . patru variabile h. E un punct pe axa con.15. 9 9 * - .. in conducte sub presiune 437 - Din valorile coordonatelor punctelor M se deduce legea h = f(t) ciiutatg. pfng Fig.7. organul .qo. q) in care s-au repqzentat caracteristicile din miscarea permanentii.si f . Drep tele caracteris tice ale conductei ce perturbarea a ajuns in E. si el a fost adaptat la .diferite fenomene din fizicii si mecanicg *. reprezentind douiiunde de presiune: o undi direct5 F. 15-17. a). care se propagg in sens contrar vitezei .2. Bergeron. . respectiv yho in ecuatia (15-9) se obtine ecuatia (15-28) urmiitoare : .f(s ga '+ at). . cfnd s-a produs perturbarea regimului permanent.Migcarea variabild. Aceste dou5 ecuatii &lea@deci . perturbator .. se produce o variatie de presiune h--ho si o variatie de debit q . fnlocuind pe. I A m vizut. care exprimii presiunea in functie de timp. q. care se exprjmg prin ecuatiile precedente in fuictie de douii functii arbitrare.i'nmultind ecuatia (15:lO) cu . t ) . care se propagi in sens direct cu viteza de curgere. --l r -w I -*- * L. fortate in mi~carepermanen tii 9 - 9 4 I . Paris. sfnt necesare o serie d i operaf i i preliminare in planul (y. cu celeritatea a. F si f pentru care vom folosi douii reprezentiri . 15-17. Dreptele caracteristice ale conductei fortate in n~i~carea nepermanenti % Desi epura finali a presiunii se va face in planul (y.q) = F(s .at) . fie AB conducta rectificati. .= F(s .pozitive de curgere. ecuati ile Jukovski-Allievi (1 5-10) a si (15-9):. si inlocuind pe Vo si V cu 5 rcspectiv 3 . undi indirect. f .p si po cu yh. Aceste operati i sint meni te sii foloseascii. Du coup de bClier en hydraulique au coup de foudre en C!ectrici tC. si o .

--(q-qo) = t 2 F(s ga + at) = 2 F (const). valoarea ei este n aheeaSi cu a undei Pn momentul cfnd trece prin E. unda F are o valoare constantii. Analog se poate arlta cii si unda f(s at) igi pgstreazii o valoare constant5 : f (S at) = f (1 a ~ i )= f t + + + In ecuatiile (15-27) si (15-28) putem privi mgrimile F(s . 1 trecfnd tot prin punctul iE ~i avfnd coeficientul unghiular a -RQ deci cele . h-h=adeviir. in timpul t -. avem: asadar P orice punct s-ar giisl unda la un timp t oarecare. ' I r . punctul figurativ i aratii .at) si f(s at) nu ca n i ~ t e functiuni n~cunoscute. q ) . Inlocuind pe's din expresia F(s . B observator situat in E urmireste unda F care se deplaseazii cu celeritatea a fn sens contrar directiei de scuigere si se giiseste la timpul t > T~ la o distant5 s > I de la punctul B. .at) cu aceastii valoare. S presupunem acum c i un z. . Adunind ecuatiile (15-27) gi (15-28) se obtine: ' + h a . (15-31) Aceastii ecuatie fiind valabilii si pentru (hi.h. .ri adicii : .ho . P pui~ctulE. se eliminii functia F si apoi functia f . se obfine o a doua dreapta' caracteristicli: t gQ ' douii drep te caracterist ice sPnt sirnetrice fati de paralela cu abscisa trechd prin iE. Dreapta trece prin punctul n a ~i are coeficientul unghiular iE h i q.l deplaskii ei.Intr-o reprezentare cinematic5 in planul (q.) t Dacii se scad ecuatiile (15-27) ~i (15-28) ~ i procedind in mod analog.qo) = 2F* a go Sciizind ecuatia (15-31) din (15-30) se obtine: ' Aceastii ecuatie reprezintg P planul (h. hi) la momentul T ~ in punctul E. dependents (q. h).ci ca niqte miirimi algebrice (constante) necunoscu te .. Observim cg in timp. se poate scrie: hi . q) o dreaptd caracteristicci a . . la rnomentul Ti. distanta s este egalii cu distanta I plus lungimea parcursi de undii cu celeri tatea a.(4.m i p n cirii variabile.

Aceste curbe reprezinti conditiile la limiti.[cazul fnchiderii liniare lente) . 9 9 15. In momentul P care trece. iar rngrimile h slnt de fapt suprapresiunile Ah. a deschiderii obturatorului din B scade liniar de l a m . q. de sectiune constant2 qi desfgquratii fntr-un plan vertical. el. de regimul existent (hi. 32 ~i 42.7. a) Cazul inchiiferii liniare l. pleacl din locul E la timpul Ti.ente. cPnd regimul de miscare este (hi. datorite numai loviturii de berbec si care se adaug5 presiunii din mivcarea permanent%. .) in mornentul plecgrii ~acestui 2 t observator $i de sensul deplasirii sale". sfnt eliminate din calcul undele F si f.constatii cti 4n orice 8 lot. astfel c i hA = & = const. n sint legate fntre ele printr-o lege liniarii care depinde numai de con~tantele a ~i i ale conductei. ci numai o ipo ez5 de calcul in vederea obtinerii unei epure mai simple. 15-18) Pn functie de q C L/.3. r I- Fig. Aplicati i tehnice la calculul.Dreptele (15-32) ~i (15-33) se pot interpreta .timpulEde refiexie a undelor 9 6 G si fie tirnpul de Inchidere un multiplu intre a1 *Iui 91 arlume T = 47. s i t r a s h caracteristicile 4 ale obturatorului (presupus a1 unei turbine Pelton) pentru timpii 0. prin metddit caracteristicilor . loviturii de berbec In aplicatiile ce urmeazi se consider5 o conduct5 fortat5 unicg ori&nt'alii. 4 2 se obtine in modul urmg\ r fl 'i - v. Pn lungul conductei. . Diagrama presiunilor 1 -(fig.) ~i se deplaseazg cu celeritatea a. la momentele respective. 15-18: Calculul grafic a1 lovi turii de berbec. Astfel. Aceasta hu este o conditie necesarii.dat fiind modul cum au fost deduse -Pn felul urmiitor : Daci un observator. desi s-a jinutLimplicit seama de ele la determinarea caracterist icilor. 27. presiunea -h $i debitul q. la zero-~i cii la cap& tul A din amonte a1 conductei. -17. q. 9. Presupunem c i secjiunea efectivg ?b. Lutnd pe T ca unitate de timp. nivelul apei se mentine constant datoritii unui 2L rezervor. Fie T = .

.A . pin5 la timpul0. c k i o dat5 ajunsii fn 'B. obturatorul fiind inchis complet prin inse~idatele problemei. Daci dorim a obtine puncte ale gcestei diagrame in faze intermediare: 0.5. punctul figurativ Bo (hogo) corespunde st5rii in punctul B la timpul t = 0. Pentru t = T suprapresiunea atinge valoarea avi. urmind caracteristica-liniarl I 1 care trece prin a punctul A o 5 si are coeficientul unghiular .5.25 7.5 = 7. ins5 E acest moment condi~iile n n la limit5 ale obturatorului sEnt determinate de parabola Punctul B. pornind-din punctul B.5 B6A3.a:Yo. iar in punctul A migcarea permanent5 dureaz5 pin5 la t = 0 . punctele figurative se g5sesc pe dreap ta earacteristicg I care trece prin B. / I #.1In acest nou regim.5 0. figuregzii schimbarea de regim... 2.5B1.5 7 ajunge in A . -maximii h . 27.5. ~i putem construi. Cu a1te cuvinte. pun6tele figurativeale migc5rii descriu rombul B. A3.5. Observatorii continui a u. A2. i in punctele A i + 0.5-7)p. 1 4 % - '.:':Deci punctul figurativ din plailul (h. iar-din acel moment apare prima undi.-. . Dup5 timpul 47. de observat cii presiunea in punctul B cregte de la t = 0 pin5 la t = T..5. g Y I /*. presiunea scade. AOe5 T B2Bo. Aceastii unda ajunge dupii' timiul 0.A . iar la timpul 0. Aceasta n und5 ajunge in B la timpul 7. starea punctelor Bo. 1. care coincide cu starea din A la timpii zero ~i 0..h. s ~ .57. Fie un a1 doilea observator in punctul A.5= 1.biide sens. %) .5. A.5 pe orizontala h = hoeObserviim cii parabola '+4 coincidk-cu axa Oy vi d fn momentul t = . d8 . de la intersectia dreptei caracterist ice I I cu parabola d/.e orizontala h = ho si el poate fi notat A1. de la B cltre A ajungind in acest punct dup5 timpul fn uni tdti +:. Acest punct se obtine + ' + ' - A +.figdrata in punctul Br. 2 lq)... apoi rimine constant5 pPni la t = T si fn acel moment. h. ~B2.. In planul (h. intervenind unda reflectati.A4.5 . . 1.rmari undele f n deplasirile lor cu celerjtatea a.Pre'siunile in -B la timpii 7. '37. B. - riea'.25 7 in punctul C la mijlocul lungimii conductei d B . h. miscarea permanent5 dureazi. intermediare Boe6 B J .. avfnd coefia cientul >unghiular-.5 si ducem dreptele caracteristice I si I I sprijinite pe aceste parabole ~i pe orizontala h = hoeSe mai obtin astfel' punctele . acum o diagram5 presiune-t imp.7 (reflectata E sensul lui +V) cu celeritatea a spre B. . unda $chim. q) va fi*inace1 moment (t = 1. conditia la limi t5 este aceea d presiu- + 8Q +.este cori~tantii~-~i identic6 :cu. B4 sprijinindu-se in punctele Bi pe parabolele . . Ajungind 'In.4 t = T . cslculul presiunilor se redvce la rombul Bo B.5 si CO25 este aceea a miscirii initiale permanente pin5 c e ajunge E aceste puncte' prima und5.. trasiim in prealabil parabolele 'caracterist ice ale organului perturbator la timpii 0. la B ~i invers..1$0. urm5rind unda care pleaci la timpul 0.5.5 7. . deci 6le pot fi reprezentate prin n acelasi punc t (ho.5b) Cazul i'nchverii bru~te(T < 7). iar dreptele caracteristice' figurative ale regimului iariabil vor trece succesiv prin punctele B.tor: Fie un observator care urm5re~teprima und5 care se 'deplaseazi cu celeritatea a Spre punctul A . 47 sint h.. .5.. h. 2. i n figura 15-19 se arat5 mersul calculului grafic. Intrucit parabola de fnchidere este chiar + axa verticals Oy. Unda ajunge in punctul B 9 r 9 dupii timpul P unit5ti 7: 0. de la . de exemplu fh punctul C. toate celelalte parabole vor coincide cu axa verticalii Oy.ho = . Este .

Calculul loviturii de berbec prin metoda caracteristicilor (cazul deichiderii lente) ' .in cond:ucte sub presiune 44 1 plecind din punctul A T . prin me toda carac teris ticilor Punctele B. 15-20. htr-adevir..0 .Mipcarea variabiM.5 + T pln5 la intersectia cu cjrizontala h = ho si asa mai departe. . t ) conform figurii' 15--19.'se . ~i BT se confundii intr-unul singur in planul (h... 5 cu o dreaptii caracteristicii avind coeficientul unghiular = alga. cit si P mijlon n 9 9 9 9 f 1 Fig. c) ~ i z u ldeschiderii lente se poate urmiiri pe figura 15-20. construieste diagrama ( . care intersecteazl in BT parabola de Pnchidere +c = Q (care se confundii cu axa Oy). 15-19. 0 d a t l ggsite valorile suprapresiunilor. .. ordonata punctului BT este * 1 I Fig.. q) si din acest punct se duce dreapta caracteristicii B1A3. Calculul unei conducte fortate la lovitura de berbec pentru Pnchiderea brusc8.. construcjia atit a diagramei suprapresiunilor P punctul B (la obturator)..

457 1. in mm galerie beton 10-14 I 6 18-20 Fig. conform tabelei 15-1. E.. H.53 b 48. In epurii s-a admis c l timpul de deschidere Td = 3 r si cii legea de variatie a deschiderii este liniari.57 52. B.84 14 '-I - . 6. in m d. trecfnd prin doui turbine Pelton."-1 20-24 109.53 27 31. A0. calc~iu.ti dintrtun singur fir.1 pentru punctul C se urmiireste pe linia in zig-zag.5 C1. Conducta fortatii este forma.4. 63.53 28 . fn urma ciderii sarcinii totale. A B. lovitura de berbec produsi in conducta fortatg. avfnd diametre ~i grosimi variabile. Moroeni) Debitul instalat este qi = 8.26 1.5.50 2. pe cind presiunea in B este repreGntati fn dlagrama (h. in rn . Exemplu numeric.63 1.84 1.93 -' 63. Urrneazi s i se calculeze suprapresiunea produsi la fnchiderea cornpletii ~i simul tang a acelor injectoarelor celor doui turbine fn timpul T = 3. .53 24-26 N.ll' 1.5 ms/s.28 l. fgri a tine -seama de actiunea regulatorului de presiune care cornand: deflectoarele ce. B0.5 s. de pe riul Ialomita.25 C1. A? 5 etc.de apg.7aetc. deviazi vina.50 1. este galerie de beton sub presiune. Presiunea in A are aceeasi valoare h. 50. 15-21. Este o ipotezi de verificare Pntr-un caz foarte nefavorabil.. restul este de @el moale.7. pe primii 63. Profilul fn lung a1 unei conducte fortate (U.22 1. 9 9 15.. fnsi putin probabil. cul C a1 conductei. r ~ a b e l h15-1 IV Tronson I I II III : ' VII I .. Calculul grafic se poate lege urmlrinri poligonul in zig-zag a1 dreptelor caracteristice I si 11. Sii se calculeze pen tru uzina hidroelet trici Moroeni.o 112.50 rn de'la castelul de echilibru.5. f ) .

lai I II 63.62 4.28 48. 53 1.53 . Conducta fiind alciituitii din tronsoane de diarnetre ~ igrosimi diferite.22 50. .0446 0.62 : C - - Valorile suprapresiunii vor rezul ta grafic din intersectia caracterist icii suprapresiunii .0565 0.26 31.L Tronson Ii di ei "i 1 425 .04 2.93 63.0485 0. vi Livi 1.50112.84 1.0642 0.7 33 32 4.o 1.62 4.145.5 2 282 0.0973 0.84 1. se calculeazii .57 52. viteza medie de curgere a apei ~i viteza medie de propagare a undei de presiune: Tabela 15.5 360 169 268 206 225 505 232 .50 582.M igcarea variabild in conducte sub presiune 443 Metoda de calcul aleasii este rnetoda graficii Schnyder-Bergeron.0440 0.0445 0. 12 14 2.08 4.1260 0.63 1.0274 0.08 171.5530 b 895 936 983 4 040 1 095 1 123 S III IV 16 19 22 25 1 I V VI VII ' 4.62 \ VIII 133 133 27 28 1 140 1 150 IX 4.63 1.67 109.ll 50.

Construcfia incepe din punctul 0.). este Se admi te pen tru simplificarea calculului. Se obtin presiunile la vanii fn momentele q. Parabolele reprezentind functia de fnchidere se construiesc prin puncte. 5. T =3 >: 1. 2~~ (punctul 2). 6.ro (punctul 3) ~i oscilatiile de presiune dupi fnchiderea vanei (punctele 4. .16 - 49. 7 etc.11 = 3.6.cu curba care exprimii legea de inchidere Timpul de reflexie a undei de presiune q. timpul de inchidert. stare de regim permanent: S-au neglijat pierderile de sarcing. 3.33 s in loc de 3 3 s. admitfnd unitatea de timp 5: Pentru constructia drep telor caracteristice.81 X 2. se calculeazii coeficien tul unghiular tga = f am -&?am I 050 9.(punctul I).

15.rm -1.Rezultatul calculului grafic a1 conductei fortate din figura .50A @ Fig.5 ~i 1. Pn diagrarna din figura 15-23 este reprezentatii direct variatia lui .Mi~carea variabild Z conducte sub presiune n 445 S-au mai construit qi punctele auxiliare 0.23. .5.

w * George Constantinescu . Aparatul se bazeazi pe . Principiul transmiterii sonice a energiei este urmiitorul: la un capit a1 unui tub plin cu lichid se produc vibratii mecanice. speciale de limi tarea fenomenului de lovi turii de berbec si miisuri pentru sporirea rezistentei mecanice a conduc telor . Din tre publicatiile care trateazi despre inventiile l ui G. luind diploma in 1904. poduri etc.SONICITATEA S-a aritat cii undele de presiune care se produc in conducte. ~ t i i n t a folosirii undelor sonice pentru transmi terea energiei. transformarea energiei electrice fn energie sonici $i reciproc. Considerat tn Anglia ca unul din cei mai mari inventatori ai lumii.20 m. dack nu s-ar lua misuri. iar suprapresiunea minimi. continui s i lucreze gi astazi la virsta de 80 de ani.90 m. Constantinescu (Hidrotehnica.. acusticii ~i pot fi numite .este un calcul de verificare cu coeficienti de siguranti redugi. Constantinescu in 1913. a plecat in.Hidraulica Se constati c i suprapresiunea maximi Ahmax = 90 rn 'se realizeazi la r. prin actiunea regula toarelor de presiune asupra deflectoarelor.motoarele sonice".. Ecuatiile de transmi tere a energiei sonice sint foarte asemhitoare cu acelea ale transmiterii energiei electrice sub forma de curenti alternativi ~i 9 9 . 1960. elaborind o teorie original5 $i executind lucriri importante (structurile $i planqeele la clidiri publice. o r n a ~ i n ide integrat ecuatiile diferentiale. 9.. care a mirit considerabil capacitatea defensivi ~i ofensivi a avioanelor engleze in rizboiul impotriva Germaniei agresoare. fn 1918 a publicat la Londra tratatul fundamental . in urma perturbirilor m i ~ c i r i ipermanente a lichidului pot lua valori importante si a . Inginerul G. In conditiile normale de exploa tare. F a t i de h. FOLOSI REA UNDELOR DE P RESIUNE .. 15. aplicatii ale sonicititii. $tiinti conceputi ~i dezvoltati de G. t (Gogu). la 4 5. Avind elaborate planurile mai multor inventii. iar acestea se transmit prin lichid ca unde sonice la capitul celilalt. precum gi inventii din alte domenii (convertizorul aplicabil la automobile.Anglia. La science sonique et ses applications (Annales des mines de Roumanie. niscut la Craiova in 1881.generatorul sonic". suprapresiunea se reduce. energia care se transmite prin u ~ d e sonice este apreciabilii ~i acest mijloc de transmitere a energiei fn scopuri industriale a fost imaginat si realizat pentru prima oari de ing.8. dec. unde pot fi transformate in energie mecanici sau altfel de energie... = 233. pfni la 10% la cideri mari.). locomotive etc. Gogu Constantinescu * in timpul primului razboi mondial. produce pagube in instalatiile de transport a fluidelor in conducte. un beton armat de o deosebitg rezistenti. admitind s i se producii in material eforturi apropiate de limi ta de elasticitate. unde se dii bibliografia completi). la alte inventii gi perfectionki $i intretine legituri ~tiintificecu prietenii gi admiratorii din tara sa natali. 1919 $i ian. folositii in . Vibratiile la capiitul initial se produc cu un piston care are o mi~care a1ternat ivii sinusoidali si care const i tuie . unde a realizat un aparat de tragere instalat pe bordul avioanelor de lupti.Theory of Sonics" ~i a brevetat numeroase inventii.f i r i deflectoare . Ah = . $i la inchiderea totali a vanei.) proiectate dupi conceptii proprii. Constantinescu se ci teazi: Constantinescu G.sonicitate". iar recep torii de la capiitul celiilal t k n t . La Inceputul carierei sale s-a ocupat cu betonul armat. Fenomenele de transmitere a undelor de presiune cu viteza sunetului apartin.6%. desi in cazul frecventelor joase (sub 32 per/s) vibratiile nu sint percepute ca sunete. Calculul la suprapresiune .fenomene sonice. Dacii presiunile sint destul de mari.receptori". Aceasti suprapresiune se adaugi la presiunea statici corespunzind nivelului maxim a1 apei la baraj $i la presiunea rezultanti se face calculul de rezistenti a1 conductei.. a urmat $coala Nationali de Poduri gi Sosele din Bucure~ti. 1 9 2 w Andonie G. in general. transformarea energiei mecanice fn energie calorici etc. suprapresiunea reprezinti un procent de 38..

.

astfel cii in stare de repaus a1 apei. S-a aritat la capitolul XV cum.Capi tolul XVI Migcarea oscilatorie a apei fn castelele de echilibru \ a* 16. conducta fortati (C). DESCRIE REA GENE RALA A FENOMENULUI. aductie. datorit5 variatiilor de sarcini ale turbinelor. 16-1. cfnd obturatorul este inchis. Toate aceste obiecte sint in comunicatie nemijlocitii. castelul de echilibru (E). organul de reglare a debitului de intrare in turbini (obturatorul) (X). galeria (sau conducta) de aductie sub presiune (G). 1 6 ) : rezervorul de la captare (A). prin inchiderea sau deschiderea partial5 sau total5 a obtu- A Fig. conduct: fortatl 4 . NOTATII I n sistemul hidraulic situat in amonte de turbinele hidraulice ale unei uzine hidroenergetice se produc in mod obisnuit mai multe feluri de misciri variabile ale apei. cu caracter oscilatoriu. Schema sistemului: prizi de a p i .1. presiunea lichidului se transmite dupi legea hidrostaticii I^n toatii canalizatia. caste1 de echilibru. Acest sistem hidraulic se compune din urmiitoarele pirti esentiale (fig. sub nivelul planului de apii de la captare.

p. . .idem. In conducta fortati. . ~i dl elernentul de dista n t i . a czror explicatie calitativii este urmitoarea. art. la mornentul t .in masi" ale lichidului. peste care se suprapun undele de presiune de scurti duratii (de ordinul secundelor) ale lovi turii de berbec. Energia cineticii a apei din galerie are hsii posibilitatea s i se transforme in lucru mecanic. Fie (v. d). citre priza de a p i si ajunge din nou sub nivelul hidrostatk. atit in castelul de echilibru cit si in galerie. cici apa din galerie.debitul in regirn permanent a1 turbinelor. P . n Dupii aceea. Aceste oscilatii in mas5 au7asupraconductei fortate efectul de a transmite in fiecare moment ~resiuneavariabili d a t i de nivelul apei in castelul de echilibru.sectiunea galeriei . apa acumulati in castelul de echilibru peste nivelul hidrostatic se scoboari intr-o miscare in sens invers.suma pierderilor de sarcinii pe lungirnea L a galeriei .ordonata nivelului apei in castel. se produc unde de presiune in conducta forfati. in regim variabil. Acesta are deci indoitul rol: ..debitul la rnomentul t . - . oscilatii . d a t i fiind sectiunea mare a lacului.Migcarea oscilatorie a apei E castefete. din cauza manevrelor in obturator. Sii presupunem c i prin intreg sistemul curge un debit Q ~i c i la un moment dat obturatorul se inchide brusc. .viteza rnedie in galerie la rnomentul t : . in unde de presiune. continuind s i intre in castelul de echilibru. -fn acest fel se produc oscilatii in mask.de a opri transmi terea undelor de presiune in galeria de aductie . z . originea fiind la nivelul planului de apb a1 rezervorului arnonte. A Notatii. 16-1): Z. . pinii ajunge un nivel maxim la care energia cinetici E sistemul galerie-caste1 de echilibru este zero. ca intr-un tub Pndoit (v.d u p i cum s-a vizut la capitolul XV -se transformi in energie elasticii. in regirn permanent . 2. de durati mare (sute de secunde). in conducta fortatii (la turbine) . la care participii atit lichidul din conducti cit ~i materialul din care ea este construiti. 6.presiunile i n punctele (I) qi (2). la intrare gi i e ~ i r e . dezvoltind un lucru mecanic prin care energia se transformi in energie de pozitie (acumulare). se ridicii in acesta peste nivelul anterior.. . . H . energia cinetici -. . Oscilatiile in castelul de echilibru au amplitudine mare (metri). . . I .7. sectiunea in castelul de echilibru. p. In castelul de echilibru se produc insii. -fn ace1 moment apa are o energie cineticii importanti. care trebuie s i se transforme in alte forme de energii.viteza rnedie in galerie la rnomentul initial.limitate la punctul de racord a1 acesteia cu castelul de echilibru..de echi-libru n 449 ratorului. Datoriti inertiei. iar la captare sint niinsemnate.presiunea in (2) la tirnpul t . fig. apa se ridici in caste1 chiar peste nivelul hidrostatic a1 lacului de la captare.distanta de la punctul ( I ) ping la o sectiune oar ecare a galeriei rnisuratil pe ax.diferenta bruti de nivel intre nivelul apei Pn rezervorul A ~i axa conductei forfate in centrul obturatorului..lungimea galeriei . sensul pozitiv in sus.cotele geodezice ale axei galeriei in punctele (I) gi (2).de a limita arnplitudinea undelor de presiune (lovitura de berbec) in conducta fortati.

cind Q = const. termenul a1 doilea a1 acestei ecuatii este nu].0. ~i variatia de vitezii dV se transmite instantaneu de la o extrernitate la cealaltii. deci : ecuatia (16-1) devine: Pierderile de sarcinii h se cornpun din pierderile de-a lungul conductei v2 A V2 suma pierder ilor locale Z< .. deci pentru regimul initial (permanent) . Pentru a obtine ecuatia dinamicii s5 aplicim teorema lui Bernoulli pe axa conductei.16. Vom dl stabili douii ecuatii : ecuatia dinamicii si ecuatia de continuitate. ecuatia (16-2) devine: 9 A In miscarea permanent. 9 + 9 Asadar. 9 = Qo.conform ecuatiei (6-18) 9 9 9 Deoarece ~i deoarece V nu depinde de 1..corespunde sensului contrar. deci el se deplaseazl cb un bloc rigid in galerie.2. in miscare variabilii. deci dV -dt 0. deci se poate scrie: L-si D 2g 9 2g Semnul corespunde sensului misc6rii de la sectiunea (I) la sectiunea (2) si semnul . deci . intre punctele (1)si ( 2 ) . STABILIREA ECUATIILOR M I $ C A R I I La stabilirea ecuatiilor misciirii vom face ipoteza cii lichidul este incompresibil..

in douii piirti: volumul Qdtcare intrii in conducta fortatii. ecuatia de continui tate este: QVdt = a d z $. prin impiirtirea cu a dt: ) Ecuatiile diferentiale (16-4) si (16-7) sfnt fundamentale si integrarea lor depinde de unele conditii suplimeAtare. se obtine . Ipoteza I -a: h = 0. INTEGRAREA ECUATIILOR DIFERENTIALE ALE MI$CA ~ 1 1 9 Vom face pe rind trei ipoteze cu privire la pierderile de sarcinii. la zero.este datorit acceleratiei si se cheam5 si presiune de inertie 9 ? Ecuatia devine. in cazul misciirii variabile. Desi in realitate inchiderea nu se face brusc.simpli f ica toare . Deoarece Q = 0.3. 16. vom admite inchiderea bruscii a obturatorului. Asadar. care este de sute de secunde. in special de legile admise pentru pierderile de sarcinii.Mipcarea oscilatorie a apei S castelele de echilibru n 45 1 Termenul a (energie specific5 inertialii). derivind in raport cu t A Inlocuind pe . Desi primele douii ipoteze . si ' SL dz = cresterea volumului de apii in castel. Ecuatia de continuitate se stabileste pentru secfiunea (2) exprimlnd cii volumul o V dt care intrii in intervalil de timp dt din galerie in caste1 se Imparte. In ceea ce priveste variatia debitului. ci In decurs de citeva sechnde. astfel kii debitul trece brusc de la debitul initial Q.Qdt..in ecuatia dt dV (16-4) prin expresia precedenta. ecuatia (16-7) se poate scrie sub forma: sau. ele permit a obtine unele rezultate pe care cu greu le-am putea giisi in ipoteza a treia. astfel c5 rezultatele calculului in cazul extrem a1 fnchiderii b r u ~ t ediferii prea putin de valorile reale.nu corespund intocmai fenomenului real. (16-6 9 3 L av . acest timp este totuvi foarte scurt in raport cu durata oscilatiei in castel.

. deci: F 2. = A sin (3. P.-cos b p = . 16-8).: L - - A sin [++ P ) . deriviim ecuatia (16-10) 9 deci o oscilatie armonicii cu perioada: Pentru aflarea amplitudinii A si a fazei ? : Pentru t = 0.Aceastii ecuatie se poate pu'ne sub forma: d2z z .St (din ec.$.. z = xo ~i V = b. Amplitudinea se obfine prin eliminarea lui P: de unde Ipoteza a 2-a: Pierderile de sarcing Pn regim laminar: Ecuaf iile de miscare devin: 9 . 0 A .= 0. dt" 72 in care Solutia acestei ecuat i i este.

sin )' = AP-'I2" sin 2 . adicii: .Mi~carea oscilatorie a apei 2rt castelele de echilibru 453 Prin procedee de calcul asemenea cu cele folosite la prima ipotezii se obfine ecuaf ia dinamicii : Introducind notaf iile: ecuafia (16-15) devine: - Ecuatia caracteristicii : are riidicinile folosind 'notatia: Deosebirn cazuri le urmi toare : a) T < 2ro. deci solutia este: z==e .. ' (5+ p).se anuleazii cfnd paranteza este nulii. Riidiicinile r. cos 2 ' t + C.t/2zo C. ~ e i t r u aflarea constantelor formiim derivata: . stnt numere complexe conjugate. r. (16-19) Miscarea este o oscilatie armonicii amortizati. .

tatii prin phrabola v vo v Fig. pentru un 2 000 m si 0 S1 T = 403 s .Forfe1e. cind pierderile n' sint proportionale cu V 2 . ' deci pentru care z este maxim.Din ecuafia (16.19) se observii cii factorul e. se observii din relatia (16-18) cii .454 - H idraulica Dacii notiim-2% . .= 9= viteza apei in caste1 imediat dupi inchiderea bruscii a obturatorului. z = .sin p sin J.) . L' > L in care sii se finii seama si de pierdeiile locale dupii legile regimulGi turbulent si fie acea pierdere h reprezen. iar constanta p din conditia t = 0. Intr-adeviir. Rezultii: A = - h sin p 9 sin (P .de frecare au efect ~i asupra perioadei de oscilatie T' = 2 xr' care este mai mare decit perioada T = 2xr a oscilafiilor inipoteza lipsei 1 1 fortelor de frecare. T practicii T' nu diferii mult de T si deci n putem apr&ia .cii durata unei oicilaf i i complete este aproximativ T caste1 de echilibru cu.Qo 7' ah Rezultatele mai importante ale acestui studiu sint urmiitoarele: . . rezultii cii timpul pentru care se anuleazii . care este datorit existenfei freciirilor A descreste cind t creste.h.+) . pentru un alt caste1 = 10 000 m si . Totusi. 16-2. ah ctg p = ctg I].. L de echilibru. Aproximarea calculului pierderilor de sarcinii in galeria de aductie . T 1 070 s. devenind eT 9 "-0 - cind t + OO. .' 1 2 ~ 0. prin urmiitorul artificiu. cu L = = = 2 xr 9 = 2x = 20. datori t lui Fr.< ' A rr rr deci r'>r si deci T' > T.destul de aprAape de realitate . Prasil: Calculiim pierderile de sarcinii considerihd o lungime virtual.Desi s-a admis pentru pierderea de sarcinii o lege de variatie liniarii in raport 6u viteza. este: rr C Constanta A se obtine din conditia t = 0. 0 SZ = 30. (De 'exemplu. Asadar am~litudinease amortizeazii datoritii freciirilor. calculul poate f i folosit si in cazul real.tg +.

Fig. pentru care viteza Ipoteza a 3-a: Fort ele de frecare se consider2 Sn regim turbulent. Avem deci : .SZ d2 dt c0 . insii echivalentii cu legea pitraticii. z este ~i fn acest caz o functie aperiodic5 asirnptotica.Mipcarea oscilatorie a apei tn castelele de echilibru In figura 16-2 ducem o dreaptii care sii compenseze suprafata cuprinsi intre curbii si axa absciselor in domeniul 0 . r are o valoare negativi z in castelul de echilibru eite: = . f i r maximum.. Avem in punctul de intflnire I a1 chrbei cu dreapTa: A care permi te aflarea coeficientului de frecare K' corespunzind unei legi liniare in raport cu V . In ecuatia diferenfial2 (16-4) se inlocuieste V din ecuafia de cdntinui tate (16-7) in care facem Q = 0 (inchidere brusci). c) oscilatie puternic frtnatii dt2 . oscilafia este frinat2 puternic. Cele trei cazuri (a) (b) (c) sfnt reprezentate in figura 16-3. in domeniul restrins consi dera t . La timpul t = 0. 16-3. cu un singur maximum. Diagramele oscllatiilor apei in tr-un caste1 de echilibru: a) oscilatia armonicii amort iza t5. z are o variatie aperiodicii.A * v = -SZ..h. / /' dV -.Vo. 6) oscilatie aperiodic5 . conform legi i pii tra t ice k V 2 .dz 0 9 dt / @ 'I .

introducind notafiile: rezuIt5 ecuafia sub forma final5: Solufia general5 a acestei ecuatii este: A Intr-adevir. Ecuatia (16-26) se poate scrie: Q Pentru t = 0. adicii se verificii ecuafia (16-25).456 Hidrautica Sau.z2-/- r n * 2 n2z=0. z = SZ . derivind aceastii ecuatie in raport cu t se obtine: % . sau 2 2n2 m r n =z+ . si 9 Z = - . . deci .

Aceasti condif ie duce la relafia (16-31) intre doui elongatii sucdesive: (- mz. si asa rnai departe obtinem succesiv valorile descrescitoare . 9 3% ' 16.4. . Dupi ce am gisit pe z. este cu deosebire utilk pentru cazurile. = (-mz...v.In (-mz. tot pentru t=O: Din (16-28) si (16-29) se deduce constanta: T Vitezele in castelul de echilibru sfnt nule pentru punctele z. pentru un timp t < 0.. -/ + 1) . Metoda de calcul prin aproxirnafii succesive. Astfel: Zm = Zi Az + . Elongafia minimi z.mz.in valoare a d s o ~ ~-i ale elont gat iilor.. Calculul aproximativ al oscilatiilor cu metoda diferentelor finite 9 a) Metoda Pressel. PI introducem in ecuafia (16-31) cu sernn schirnbat ~i gisirn pe 2.ca diafragrne. destul de frecvente. dupi ce ecuaf iile diferentiale ale miscirii sint transforrnate in ecuatii cu diferenfe finite. cind sectiunea castelului de echilibru variazi cu inilfimea sau cind sint previzute diferite organe de influentare a rni~cirii.I n (.Mi~carea oscilatorie a apei 2 castelele de echilibru n 457 Din ecuatia (16-25) deducem.+2 9 AV.=v. deversoare pentru limitarea amplitudinii maxirne etc. unde elongatiile sint rnaxirne si minirne. 2. respectiv Az. care este de fapt fictivi.+ 1) = I) = mh. se obfine in (16-29) egalind mernbrul I cu 111. 9 2 Qi +Qi+1 Qm - 2 . Ecuafiile (16-4) si (16-7) pot f i inlocuite cu urrnitoarele: T Mirirnile notate cu indicele m sint rnirimi rnedii in intervalul At.zi. + 1) . 4-1.

V. pentru calcule mai exacte precum si pentru calcuiele de stabilitate este nevoie a tine seama de legea de variafie a 9 .. . Se face tot calculul in ordinea coloanelor ~i se ajunge la 2. avind insl grijii de a da lui n-valori diferite. Coeficientul n se va lua pentru pereti de beton lucrati Pngrijit: la deschidere la inchidere in medie ~ s t evident cii se pot lua pentru n valori diferite de cele 'indicate.Debitul turbinei Q. b) Observatii asupra legii de variatie a debitului Q al turbinei. Se determini in prealabil constanta pier-derilor de sarcinii Y.. Dad5 diferenta z. de exemplu formula Manning. Calculul se repets in orice caz pentru a obtine valorile medii din interval. ea este de obicei constanti pe lungimi mari.=Z(Vm-Vi) Vi K V ~zm din ecuatia (16-32) 2 2 --s s m2 (16-33) tia m /s m/s m3/s rn3/s rn m rn m2 rn/s 9 rn m Se i n t r l in tabeli cu valoarea Qi = Q. Calculul se conduce dupg ordinea indicatii in capul de tabell de mai jos. Astfel: L fiind lungimea virtual2 (pentru a considera si pierderile locale). z. + - 7 A 2 9 - a galeriei de aductie o . P --- 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 I -Qm = Zi Z.. cind castelul este previzut cu deversor. d a t i si se ia Azi aproximativ. Desi nivelurile extreme ale apei care oscileazii in caste1 nu diferl mult in c a z h unor manevre bruste fafii de cazurile reale...z. Q. - - t At Qi AZ ai a= .este sectiunea medie. va rezulta din curba de variatie a debitului care trebuie s i fie d a t i : Q = f(t) sau Q = F(H 2). intre douii sectiuni orizon. folosind o formuli pract ic5. totul e depinztnd de conditiile locale.Qi+ Oi.f .1 2 Vm AV. nu este de neglijat. dupi cumcalculul se face la inchiderea sau la deschiderea turbinei.. a castelului..Qi + Qi + 1 In iceea ce priveste sectiunea de scurgere tale succesive: Q. Q. Calculul pleacii de la alegerea intervalelor de timp At care se iau de la 1 s (la castelele mici) ping la 20 s (la castelele foarte mari). luindu-se mai mare in zonele de viteze mari ale apei in caste1 (pe la nivelul static) si mai mic Pn zonele de z maxim ~i z minim sau in zona lamei deversante. se reface calculul cu alt Azi.= -Qi+Qi+I -zif 7 - zi + 1 din ecua. iar I? raza hidraulici. orizontali. necesare calculelor conform ecuati ilor (16-32) si (16-33). Q. Intervalul At poate f i variat.

F. Paris et Lausanne.care este cel rnai obi~nui in exploatare . Theorie des charnbres d'equilibre.debi tul . F. .mat. Ast fel. notind : se giise~te: -. deci debitul in orice moment este legat de presiune. D E C ~in acest caz . in afari de aceea a diferenfelor finite.-. t urrneazi o lege hiperbolici in funcfie de z. Vogt2 introduce patru valori relative u adimensionale si obf ine o ecuafie asemini toare cu (16-30).se face auto. astfel ca puterea N s i fie constanti: A Q(H + z) = N = const. inchiderea apei. ALTE METODE PENT RU CALCULUL OSCILATIILO R IN CASTELUL DE ECHILIBRU Pentru rezolvarea problemei oscilaf iilor in castelele de echili bru de forme rnai complicate. a) ~ ~ l c u l cul valori relative.Migcarea oscilatorie a apei 2 castelele de echilibru n 459 debi t u l u i turbinelor. deoarece o expunere completi a lor ar iesi din cadrul lucririi de fafil. Calame ef Gaden. As t fel : . Stuttgart. care deviazi debitul de la turbini f i r i a-1 reduce brusc.4 nu mai poate f i aplicati. Totusi. Hydraulique . pentru a evi ta lovi turile de berbec prea puternice in conducta forfati se recurge la deflectoare (la turbinele Pelton) sau vane de descircare (la turbinele Francis).In cazul reglajului la putere constanti. 1926. Le menfionim numai. Aceasti lege depinde de modul de reglaj a1 turbinelor. Berechnung und Konstruktion des Wasserschlosses.La inchiderea totali brusci. Fniltarea maximi: technique. 1923. Vogt. 0 prezentare mai ampli a acestor metode se ail2 in tratatul Ch. timpul de inchidere si a1 acestor organe de reglaj a1 presiunii este scurt (16-20 s) fati de perioaha oscilafiei fn castelul de echilibru (citeva sute de secunde).Dupi cum s-a aritat la capitolul XV.5. de aceea s-au elaborat numeroase alte metode. Calame si aden en^ introduc sase valori relative adimensionale si din studiul ecuafiei integrate deduc inele valori caracteristice care interiseazi indeosebi. 16. Jager. astfel c i introducerea in calcul a timpului real de inchidere nu influenfeazi mull calculele ficute la inchidere sau deschidere brusci. metoda analiticii ariitati la paragraful 16. 1949 gi 1954.

At z. de la captare spre castel. pot f i rezolvate prin cohskucfii grafice. dedesubtul semiaxei OV pentru sensul de mi~carea1 apei in galerie. in care h = KV2. Diagrama pierderilor de sarcini h = f KV2. Pe axa absciselor se ia viteza V pozitivi spre stinga si timpul t la dreapta..Primul Hidraulica 9. Schoklitsch in 1923 si usor imbunit i f i t i ulterior. Dreapta A V = . cind se iau pentru parametrul h diferite valori. Ecuafiile cu diferenfe finite (16-32) si (16-33). reprezinti suma pierderilor prin freciri hidraulice. Se construiesc astfel : I . luind ca unitate de timp At = = 2. iar z in ordonati. A patra curbii reprezintii volumul acurnulat in castelul de echilibru. Dintre numeroaseli metode grafice vbm prezenta mai detaliat metoda publicati de A. Paralel cu . IV.0 V pentru sensul contrar.. minimum. .. cu avantajul c i acestea sint mai intuitive si permit o mai usoari descoperire a unor eventuale erori. ordonatele ei se pot lua in sus cind V > 0 (adici spre castel) in jos cind V < 0 (spre captare). luind ca origine un punct 0. iar pe axa ordonatelor se iau inilf imile z. Ecuafiile cu diferenfe finite ale oscilafiilor in castelul de echilibru se scriu sub forma urmitoare: 9 9 / bv=-L (z + h) At. b) Metode grafice. in loc de a f i rezolvate prin calcul tabelar. Se traseazii mai multe curbe. dupi primul maximum: - La deschidere bruscii de la Q = 0 la Q = Qo: . in abscisii. 111.20 s. cu cre~terilede volum AT. la nivelul hidrostatic a1 apei in rezervorul de la captare. in care se ia At = const. dupi mirimea castelului. 0 a l t i curbii reprezintii volumul AT intrat in caste1 in timpul At. 11.+ 2 460 . corespunzfnd diverselor vi teze V: Aceasta este o dreapti care se traseazi cu originea in 0 si avind aceleasi abscise OV.- + 9 L aceasti dreaptii urmeazi a se duce apoi toate dreptele care sint reprezentate de ecuatia (16-37). Pentru claritatea figurii se preferii ca aceasti curbii (IV) s i fie construiti in afari de abscisa r ii . . si deasupra semiaxei .

adeseori astfel ca s i se ment i n i o putere constanti.. Q scade brusc. N este puterea turbinei. debitul turbinei E . de sectiune s: Q At = ps -/1 At. In sfirsit. curba reprezentativi este o hiperboli. Dat fiind c i vitezele V sint dependente de z prin ecuatiile de miscare. Astfel. aceasti relafie. de la Q. de regim constant). mai trebuie trasati curba care d i pe Q. Constructia. At const. Daci incircarea nu este totali ci partiali. pierderea de sarcini h = h. regulatorul turbinei influenfeazii deschiderea paletelor statorului. avind abscisa V = Vo (viteza initial. Aceasti curb2 (V) depinde de regimul de functionare a turbin nelor. Este 7preferabi1. daci se produce inchiderea brusci a apei. as'tfel ca puterea sa r i m l n i constanti. In acest caz : A QAt In mentul In a unui A A 7yq ( H + z ) At. se va trasa. ~ s i d a r . In ace1 punct.ca aceasti curb2 auxiliari sii fie f i c u t i separat.aceasti curbi reprezinti: 7 = 0 sau sub nivelul f n s i pe aceeasi curbi se poa te ci t i cresterea Az care corespunde unei diferenfe As: 9 V. la oarecare distanti. pe modele. In acest scop. plecind de la abscisa OV (stinga). H ciderea bruti. curbei Q At = f(z) se face (fig. Rezolvarea graficii a sistemului de ecuatii se face in modul urmitor: Pleciim de la punctul 0. la un debit constant Q.. dreapia Q At = Q. $i ecuafia de continuitate se exprimi: 9 + - Exploatarea uzinelor hidroelectrice se face. daci variazi presiunea. - (16-40) iar curba reprezentat i v i este o paraboli. 16-4) lulnd abscisele Q At pe orizontali si originea intr-un punct oarecare 0' la nivelul hidrostatic a1 captirii.pentru a nu complica epura . At . cazul incercirilor in laborator. Din curba V se obtine cantitatea Q. q randaansamblului conducts-turbini.Migcarea oscilatorie a apei in castelele de echilibru 46 1 OV = V i luind o origine arbitrari (sau la cota z maxim). cum se va vedea mai departe. situat pe curba I . deci bilantul volumelor (conditia de continuitate) este: ? 1 si ordonatele curbei 1 1 sint egale cu cre~terileAT de pe curba IV. Ducem dreapta 0-1 paraleli cu dreapta II. la Q = 0. ordonatele curbei Q At vor f i transpuse deasupra curbei II I pentru a fabe operaf ia corespunzitoare ecuaf iei (16-38).functie de z. aceasti ecuatie este aceea orificiu deschis.

. se obfin prin acelasi procedeu. Aceeasi verticali intersecteazii d r b a I ... Orizontala se preiungeste p i n i in 1' la intersecfia cu prima ordonati care marcheazii timpul A t . cu care a crescit. care corespunde acesiei cresteri de volum este segmentul aoal. Punctul I este un punct pe curba 0-1-2. are forma unei spirale pentru castelele de secfiune constanti sau aproape constanti [v. si ducind orizontala a. hu curba I. din punctul I Iiisim o verticali pin2 la intersectia in c. Astfel. Observim c5 curba 0-1-2etc. . dupi Schoklitsch duce orizontala a. ~ r e a ~ 0-1 este una din dreptele reprezentate prin ecuafia (16-37) si ta anume aceea care trece prin punctul h = ho.. 16-4. iar acest segment este scizut din segmentul o V . volumul din castelul de echilibru si se trece pe abscisi in curba I V . unde h = h. Se ? ---. (Vl) care reprezinti relaf ia: Az z =2 (V). -2 -2' se obfin punctele 2 pe curba ~j ~i 2' pe curba VII. Diferenfa de nivel Az. fiind pe curba I . = a.--_ ---- Fig. punctul a.462 9 Hidraulica de la inceputul miscirii si aceasta se scade din volumul o V o At. Pe orizontala dusi prin 1. in curba V.-. At. fig. in intervalul At.precum si segmentul Q At. Acestuia ii corespunde pe verticali Az.. Se obf ine volumu1 AT.-1 pinii la intersecfia cu dreapta 0-1. . V: si din ace1 punct ducem o paraleli Lu curba II. Calculul grafic a1 castelului de echilibru. rezultind volumul AT. = ..a. 16-5 (plansa)]. 7 9 .-. curba V d e t k m i n i segmentul Q At. iar punctul I' este unul din punctele curbei V I I : = z (t)... 3 etc. Punctele 2. adici tocmai diagrama c i u t a t i .

.

65 G h. 16-6). prin aceasti metodl nu se g i s e ~ t e diagrama completi a mivcirii. fn castel.Miqcarea oscilatorie a apei in 'castelele de echilibru 463 Mai trebuie observat c i z ~i V care se obtin prin aceasti constructie sfnt cele de fnceput de interval ~i nu valorile medii din interval.ho ping la nivelul zmaX)este egali cu lucrul mecanic necesitat de forta G pentru aceasti dep 1asare. c) Metoda bilantului energetic (fig.. deci E o = .. metoda bilantului energetic in care M este masa apei din galerie = Y w g L. ceea ce desigur este t o t u ~ iimportant ~i se obtine cu o chel tuiali redusi de munci. Exprimind pe G ~i q in functie de z. fn mi~carela momentul initial.cici apa care s-a ridicat in caste1 provine de la captare. Atit G clt ~i q slnt functii de z. ci numai valorile nivelelor maxime ~i minime. In s f t r ~ i tfrecirile hidraulice-spre a f i Pnvinse .Calculul oscilatiilor in castelul de echilibru. . se obtine o ecuatie in zmaX. I in care q este nivelul centrului de greutate fat5 de nivelul initial.necesitii . un lucru mecanic evaluat la 0.. care se pot calcula q o r . dupi forma castelului. Printre metodele grafice interesante citim si nletoda l u i Calame ~i Gaden. cu viteza V. f i r i a o putG prezenta din lipsi de spatiu. Energia cinet ici este aceea corespunzi toare masei apei continute h galerie.. Energia potentiali este Goho.. Pentru a spori precizia metodei expuse trebuie admise intervale At mai scurte ~i numeroase. aceasti ecuatie este de gradul doi fn zmdx~i solutia este Dupi cum se poate vedea din cele de rnai sus. cum ar trebui. Exprimam c i energia cinetica ~i potentiall a fortei G (greutatea apei intrati in castel de la nivelul initial z = . In cazul castelului cilindric.. 16-6.y o ~ v : 2g -L Lucrul mecanic necesitat pentru urcarea apei in caste1 este: o Go?.. Alte perfectioniri au mai fost aduse metodei. Ecuatia bilantului de energie este deci : Fig. unde nivelul -' apei este cu ho metri mai sus declt nivelul initial in I castel.

de iorma unei cupe de $ampanie. Cele doui ecuatii ale m i ~ c i r i i vor f i deci: . Strangularea creeazi o rezistenti hidraulici importa_nti pentru ca miscarea apei s i fie frin a t i . este proportionali cu pitratul vitezei care trece prin orificii. care. I. Cite un astfel de castel de echilibru cu douci camere este instalat la uzinele V. legitura hidraulici inlre camera castelului si galerie neficindu-se decit prin sase orificii de dimensiuni stabilite prin incerciri in laborator. formate din mai multe castele. Sadului-Bumbe~ti. precum ~i pentru realizarea unor forme mai economice.in galeria de aductie. e). apar presiuni dinamice-de obicei moderate .camere de expansiune multiple". Lenin-Bicaz pe Bistrita. Moroieni pe Ialomita ?. c . Un caste1 cu sectiune crescindi spre partea superioari. in special la partea superioari ~i inferioari (fig.. c' si fig. De asemenea. concepute in vederea atenuirii ampli tudinilor oscilatiilor maxime +i a amortizirii lor in timp. Pentru rezolvarea problemelor hidraulice ale acestui tip de castel [fig. d u p i cum se ?tie. sisteme derivind din schemele generale de amenajare energetic2 a unor bazine. unde galeria de aductie stribate In continuare castelul pe la baza lui. existi si sisteme hidraulice diferite. 2) Caste1 cu sec/iune variabila'. Acest'caz a fost tratat in aminunt in paragrafele precedente.. n Astfel. 16-7. a ciror functionare se influenteazi reciproc. galerii si conducte. Un astfel de caste1 are uzina hidroelectrici D o b r e ~ t i . Sibiu.6.4 64 Hidraulica 16. iar pentru nivelurile extreme. are castelul de echilibru al uzinei hidroelectrice Sadu-V. strangularea se face printr-o portiune scurti de tub. In schimb. 16-5 (plansa)] se introduce in ecuatia echilibrului dinamic rezistenta suplimentari a diafragmei. se fac fie castele cu o sectiune crescitoare in mod continuu in sus (fig. Un exemplu interesant este castelul de echilibru a1 uzinei hidroelectrice V. b). Pentru a reduce amplitudinea maximi gi minimi si a spori stabilitatea de functionare. in figura 16-7. fie castele prevazute cu .a. La aceste tipuri de castele se pot aplica cu succes metodele de rezolvare pe cale grafici sau algebrici a ecuatiilor de miscare cu diferenfe finite. 16-7. Putul de legitura dintre camere poate f i de diametru minim (doar ceva mai mare ca diametrul aductiei). a) Tipuri de castele de echilibru i) Caste1 cilindric de sectiune constanta'. a ) . iar in figura 16-7. c' printr-o diafragmi previzuti cu orificii. 16-7. APLICAREA METODELOR DE CALCUL CELE MA1 POTRlVlTE LA DlFERlTE TlPURl $I SISTEME DE CASTELE DE ECHlLlBRU Din punct de vedere hidraulic se deosebesc mai multe tipuri de castele de echilibru. dar el primeste doui galerii de aductie de la doui captiri diferite (fig: 16-7. folosindu-se metoda diferentelor finite (pe cale algebrici sau grafici). 3) Castel cilindric cu strangulare E zona de legGturn" cu galeria de aduciie. micsorind energia de oscilatie. metoda bilantului energetic.

La deschiderea rapids a turbinelor trebuie ins2 ca apa sii poati'veni cPt mai repede din camera R.. 16-7. valorile medii din intervalul At. daci iniltimea lui este mare. Diferite tipuri de castele de echilibru fhj in detaliile constructive ale unor astfel de orificii care permit trecerea apei mai mult fntr-un sens decit in sensul contrar.. pentru a realiza un caste1 de echil ibru economic. 16-7. Nu intrim (e If) Fig. Pentru o rezolvare cit mai exacta. f si g). . camerarezervor 14 se face in zona superioarii previzindu-se eventual ~i o a l t i camerii in zona inferioar6 (fig.Mi~carea oscilatorie a apei i castelele de echilibru n 465 Coeficientului diafragmei Kd i se atribuie semnul $. De cele mai multe ori.. exprimate prin: 4) Castelul difereniial este un caste1 cu strangulare previzut in plus cu un tub interior ingust R.cind apa i n t r i din galerie in castelul de echilibru yi semnul . avind orificii suficient de mici pentru ca ridicarea apei in caste1 s i se producii repede spre a ajunge la partea superioarii unde s i deverseze peste marginea tubului interior in camera exterioari R. se consider. in care scop orificiile trebuie sii fie larg deschise.pentru m i ~ a r e ainversi.

(16-47) b) Sisteme de castele de echilibru. D i m citeva exemple de sisterne realizate pfni in prezent. adicj nivelul apei din tubul interior. 1 ) Castele de echilibru in serie pe aceea~iaducjie. in ecuatia de echilibru dinarnic (16-32) se ia z = z. 16-8. este debitul care deverseazi peste rnuchia de litime 6.Tn acest caz.4 .. Acest sistem se foloseste cind este nevoie a se completa o instalatie existenti (fig. Sisteme de castele de echilibru . QI = 41 ~0 1/2g )z2 . 16-8. iar ecuafia de continuitate se scrie: Q. este debitul ce trece prin orificiile de secfiune o. a). cu o l a m i = Ah iar Q. Ecuafiile Fig.

2) Uzinci hidroelectricci cu u n caste1 de echilibru i n amonte si altul i n aval (fig. in care se ia ca variabilii auxiliari presiunea de la punctul de unire a galeriilor d a c i se ~leglijeaziipierderile prin frecari: < wV = R dt + Q (caste1 de ech. castelul de echilibru din aval poate f i evitat printr-o racordare hidro-dinamici a galeriei cu bazinul de linistire din aval de turbine (CazuI . 3) I n cazitl sistemului din figura 16-8. In cazul cind galeria de f u g i este sub presiune . In cazul sisternului . se scrie pentru fiecare castel o ecuatie dinamici. iar pentru intreg sistemul o ecuatie de continuitate de tipul: Un exernplu de acest fel il avem in castelul de echilibru a1 uzinei Dobresti. = wV (bifurcatie) .E.variatiile bruste ale debitului evacuat de turbine pot produce lovituri de berbec importante in galeria aval si de aceea se intercaleazi si un caste1 de echilibru dup5 turbing.H. Daca ins6 galeria de fugi nu este sub presiune interioari. la Cetituia). Pentru castelul amonte I : iar pentru castelul aval I I : Metoda cea mai potriviti acestui caz este calculul cu diferente finite.. cu doui galerii de aductie venind'de la captgrile riurilor Ialomita si Bratei.U. 16 februarie" pe RTul Arges. c cu mai rnulte capt&i la aceeayi cotd . 6 ) .in furci" din figura 16-8. wlVl + 0 2 V . Ecuatii analoge cu (16-48). 16-8. (16-49) se pot stabili ~i i n acest caz.. d se scriu trei ecuatii dinamice si doui ecuatii de continuitate.la centralele subterane .).Migcarea oscilatorie a apei E castelele de echilibru n 467 miscirii se scriu in acest caz: pentru fiecare caste1 cite o ecuatie de continuitate ~i cite o ecuatie de echilibru dinamic.i cu galerii de aduclie respective legate la u n castel de echilibru unic.

Primul care s-a ocupat cu aceasti problemi a fost D. astfel c i in anurnite conditii acest sistern oscilator poate deveni nestabil. Thoma. . care a demonstrat (1910) c i pentru ca sisternul s i fie stabil trebuie ca sectiunea castelului de echilibru sirnplu s i d e p i ~ e a s c i anuo mi t i valoare rninimi: KV:. intre 1.011 corespunde o pierdere de sarcinl totall.468 Hidraulica Daci centrala hidroelectrici este previzuti cu reglaj automat la putere constanti. de h = 7. Forma este cilindricl. variabilele z ~i Q sint legate prin ecuatia de reglaj N = const. la debitul instalat de 178 m3{s. suprafata betonului turnat In cofraje metalice este foarte netedl. * Frank u. = 530 mZ. asadar oscilatiilor lui z le corespund oscilatii ale lui Q. Schliller.7. formatl din $ase orificii. Dar si oscilatiile lui Q provoaci alte oscilatii ale lui z.5 si 1. partiall. astfel c l s-au admis pentru coeficientul de rugozitate n (Pavlovski-Manning) urmltoarele valori: n = 0. 1938. La n = 0. Coeficientul de rugozitate al galeriei n = 0. Forma ~i sec#iunile castelului. Castelul este prevlzut cu o diafragmi de strangulare la nivelul galeriei de aductie.8. Schiiller* si Ch. oscilatiile putfndu-se arnplifica.. conform normelor.. Lenin. pe intreaga galerie de aductie. EXEMPLU NUMERIC Calculul oscilatiilor apei intr-un castel de echilibru.75 m. = . I. = 855 m2. pe R. in aceeasi fazi. S l se calculeze oscilatiile apei in castelul de echilibru a1 uzinei hidroelectrice V. diametrul este de 23 m $i sectiunea R. de la priza de a p l ping la castel. de la cota i 0 In sus. Schwingungen in den Zuleitungen und Ableitungskanalen von Wasserkraftanlagen.011. R. pentru ca N s i rirnini constant. De la nivelul galeriei de aductie pPnl la cota conventionall f 0. care d'au sectiunea Q T h . Jager. Berlin. Ipotete de calcul. De$i netencuitl.75m.) h fiind pierderile de sarcini = 16. deci h. 0 = 7 m. Bistrita la Bicaz. y y (H z) Q. . Pentru diferite t i ~ u r ide sisteme de castele de echilibru s-au stabilit formule speciale. Se defin e ~ t e coeficient de siguranti: n = -! .011 pentru inchidere totall ~i n = 0. Calculul s-a flcut in numeroase $i variate ipoteze.8. pentru urmltoarele date $i ipoteze: Galeria de aduciie L = 4 649 m. f l r l considerarea diafragmelor. tn partea superioarl a castelului de echilibru.3 m2.015 pentru deschiderea turbinelor.~i se 'adrnite ca n s i fie cuprins un & RTI. w = 38. Cota nivelului maxim a1 apei la baraj s-a luat drept cota f 0 $i de laaceastlcotlincepe sectiunea llrgitl. (A se vedea in special lucririle lui Frank u. ins2 in exemplul de fall vom considera numai ipoteza urmltoare: Inchiderea bruscl a turbinelor la debitul Q maximum de 178 ma{s. - + La o crestere a lui z trebuie s i corespundi o scidere a lui Q.

reprezentat prin 3. Pentru L 4649 z = l m. + + aceasti elongafie pozitivfi este urmatl dupi 280 secunde de: z. wAt = 38. = 0. . luind ca origine nivelul de la cota .652 rezulti: K = 0. semiperioada I pozitivi este de 310 s .75 i n epura din figura 16-5 s-au luat scirile: pentru V.7. Volumul q acumulat Ia cota i 0 este T. reprezentat prin 0.5 m/s.= 1 cm in epur5. Rezultate: zlmas = 16.3 2 Dupi epuri.Curba V.15.Curba \/I $i curba 1/11 au ordonatele Ia scara lungirnilor.4. Aceea~iscari s-a luat pentru lungimile $i iniltimile constructiei..712 cm.81 X 38.65 X 530 = 4 110 m3.&.0422 X 2 cm = 0. Aceasta reprezinti cresterile de volum .75.OO m elongatie negativi.323 s (semiperioada.r in iuncfie de viteza V. se reprezinti la aceeagi scari 1 cm = 5 000 m3. .81 X 38.At.TI = 2 4 649 X 530 9.75.647 -. Luim punctul z = . in ipoteza c l nu se tine seami de freciri. a 000 . = 0.469 - -i XD2 = 178 : 38.0422. = Q0 : .3 - 508 2 - 254 s (semiperioada.81 cm.Migcarea oscilatorie a apei Zn castelele d e echilibru Calcule pregdtitoare. g 9 81 Deci scara timpului I cm = 50 s.i in semiperioada 11 (negativi) este de 260 s. care se reprezinti in epuri prin 0.0422 unititi de vitezi.433 3.65 = 3 560 m3. .844 cm.20 = 0.At = L. Pentru V = Vo = 4.230 5.7.359.37 cm. Volumele negative sint reprezentate sub cota . L S-a ales ca unitate de timp At = 205.359 V2.75 = K. 3 560 Azderen = .Curba I V reprezinti volumele acumulate in castel.359 1.65 h (m) 0. $i obfinem abscisa AV de 0. in abscisi 1 cm desen ordonata h (pierderi de sarcini) scara Iungimilor 1/250.3 = 4.Determinarea dreptei II : AV = .65 m/s.. .Determinarea curbei I . Coeficientul unghiular . 7 = = 766 X 4. Rezul t i : V(m/s) 1 2 3 4 4. = 7. . un volum la cota 15 m este T. = 530 m2 1 .3 X 20 = 766. dupi epuri Formula de calcul. Durata unei oscilatii complete.65 m.10. calculate cu formula h = 0. z.Determinarea dreptei III : AT = ( o b t ) V.. spre stinga. = 4 110 855 X 15 = 16 910 ma. Din ho = 7. bucla lui z pozitiv) 9. pe verticali in jos.Ta = 2 Y 649 855 . bucla lui z negativ) I . = .65 m/s. Alegem scara volumelor 5 000 m3 . (h = W 2 ) . ar da: Pentru sectiunea 52. reprezentata pe cpura prin segmente de 4 mm. deci curba I se va construi prin puncte. coeficientul unghiular este 0. in .74 7.0844 cm. reprezentind tot volume.

Orificiu Pentru studiul lor stiintific. se numesc ajutaje. Se numeste orificiu o deschiziiturii tiiiatii in peretele sau in fundul unui recipient.Orificii si deversoare(scheme la definitie) perienfele trebuie s5 indeplineascii . si din acest punct de vedere. in cazul cind miscarea are o suprafafii de scurgere liberii. De altfel.. Se deosebesc douii clase generale de secfiuni de scurgere: orificiile si deversoarele.Capitclul XVII M i ~ c i r i efluente (scurgeri) permanente i n acest capitol se studiazii misciirile permanente ale fluidelor care se produc in cazul trecerii.legatii de nofiunea de . exFig. Se vede cii nofiunea de deversor este . ~i dupii trecerea in mediul aval. ale presiunilor si ale nivelului. Asemenea tuburi. Aceste misciiri se caracterizeazii prin variafii mari ale secfiunilor de curgere in lungul curentului.lichidU. care antreneazii variafii mari ale vitezelor. ele nu necesitii un capitol separat. sint destul de reduse si deci. pe o distant5 scurtii. Curentul la trecerea prin sect iunea de scurgere ia forma unei vine fluide care se menfine.. Studiul se face intr-o zonii restrinsii in jurul sectiunii de trecere si rolul forfelor de frecare in acest fel de misciiri fiind mic.17-1. a unui fluid dintr-un recipient intr-un spatiu ocupat in genere de alt fluid. 0 . in contact cu atmosfera. Desi studiul vinelor fluide de-a lungul traiectoriilor lor poate forma confinutul unui capitol special. o datii cu misciirile efluente din care nasc asemenea vine. La acestea se anexeazii studiul scurgeri lor prin orificii. pe cind orificiul poate exista si la recipientele pentru gaze (fig. in general foarte scurte. 17-1). care dirijeazii vina sau ii modificii unele proprietiiti. cind se adaugii in jurul orificiului o bucatii scurtii de tub. studiul teoretic se poate face cu ajutorul teoriei misciirilor potenfiale ale fluidelor perfecte. printr-o sectiune de scurgere relativ micii. conturul orificiului fiind in intregime sub lichid. aplicafiile tehnice ale vinelor fluide. in hidraulicii. cu oarecare variafii de formii.-. avem de-a face cu un deversor. Dacii ins5 o parte din contur nu este udatii de lichid. el va f i tratat in capitolul scurgerilor. Orificiile si deversoarele sint foarte variate si aplicatiile lor tehnice sint numeroase.

daci iniltimea a a sectiunii sale este cel mult h/10. miscarea se poate considera ca plecind din repaus si.. nu s-aconsiderat efectul viscozit5tiisi a1 tensiunii superficiale. apa iese sub forma unei vine departate de tiieturi (fig. Debitul se calculeazi astiel : Q = VQ. Mi~careatrebuind s5 fie permanent& nivelul lichidului in recipient (sau presiunea gazului) vor f i menfinute cit mai constante. se vor face folosindu-se instrumente de mare precizie.2. (17. Orificii Pn pereti subfiri Q = ~ ~ 1 / 2 g h .-adici tiiate astfel ca muchia conturului s5 fie ascutiti ca muchia unui brici. ci se prelinge pe tiieturd. ci o tnuchie ascutitG la fata amonte.cpvQ1/2gh. In acest caz. iar explicatia matematici a fenomenului se bazeazi pe anumite ipoteze. cercetirile in aceasti directie fiind abia incepute.de intrare a apei in recipient. In cele ce urmeaza vom expune in paralel experientele si teoria corespunzatoare diferitelor tipuri de orificii si deversoare.1) . vitezele in diferitele puncte ale sectiunii se pot considera egale.foarte mic5 . Se presupun lichide cu viscozitate constant5 si incompresibile. suprafafa lichidului din recipient trebuie s2 fie cit-mai mare ~i previzuti cu organe de reglare precis5 _a nivelului. in unglii drept. I . precum vom limuri numaidecit. Daci lichidul este prea viscos sau nivelul s i u prea scizut.Q = cp. ORIFICII 17. Orificiul se numeste . vina nu se mai dezlipeste de la muchia amonte. cici o tabli prea laminat5 prezinti neregularit5ti ~i se deterioreaza lesne. Orificii mici in perefi subfiri S i studiem orificiile tiiate in pereti subtiri. de o sectiune mai micd decit a orificiului (vina contractati).anumite conditii. 17. iar vina iese mai groas5 (mai putin contractati).micU. In general. = Vcp. orificiului. iar viteza medie in sectiunea contractati poate fi calculati cu iormula lui V = cpVl/2gk. In practica ins& se taie dou5 mucliii perfecte. cit mai apropiate derealitate. In acest caz. masuriirile. conform teoremei lui Thomson. Experimental: Atit tipul de deversor sau de oriiiciu. de asemenea.2. sarcina h fiind iniltimea oglinzii lichjdului deasupra centrului . (6') 161 Fig. Important este s i se realizeze nu un perete prea subtire (acesta posts avea ling5 orificiu citiva centimetri). miscarea este nerotational~. 17-2). cit si recipientul trebuie s2 fie perfect definite si realizate cu precizie. prin alimentare dinamonte. 17-2. Teoretic: Daci se neglijeazi viteza .

Analiza fenomenelor de contractie Presupunem un orificiu circular mic.59 si 0. Dupi cum s-a a r i t a t anterior. Detdrminarea experimental2 sau teoretici a lui p rezolvg problema. toate experientele f2cute din secolul a1 XVII-lea pfni azi au dovedit c i p variazi intre 0. Firul de curent OA se dezlipeste de fund in A .2. la ievirea din rezer1 v2 Valorile lui C sint vor. la o distanti 8 Fig. = p - < in genere mici. . avind valori cuprinse intre 0.un coeficient de contractie a1 sectiunii. adici raportul dintre R sectiunea contractati (a vinei) si sectiunea orificiului cp. t i i a t pe fundul orizontal a1 unui vas (fig. De fapt. cu muchii ascutite. pentru a ajunge in D. Or. in sectiunea contractati. pierderea de sarcini locali. la vina verticali o sectiune contrac) tat2 minimi nu existi. n coeficient de debit sau de descircare. 17-3. cu muchii ascutite.2.cp. la orificiul de fund Fig. si cu care se inmultesc viteza teoretici 1 / 2 3 ~i sectiunea orificiului Q pentru a se obtine debitul. la orificiul lateral unde viteza este cp.1 si h. este un coeficient de corectie a vitezei teoretice. cp. 17-3). deoarece sectiunea trebuie s i se micsoreze pe m i s u r i ce z creste ~i deci ~i V c r e ~ t e pentru a avea V Q = const. unde existi un minim a1 sectiunii la o dis- . 17-4 Schemg pentru explicarea contractiei vinei. Mai bine caracterizati este sectiunea contractati la vina orizontali (orificiul in plan vertical fig. = 2 . 17-4).v2g(h $ 6 . . se calculeazi cu formulele == . Schernii pentru explicarea contractiei vinei. pentyu: 9u <.2g Tabela 17-1 17.472 Hidraulica in care cp. produs a1 celor doi coeficienti cp. mirime ~i pozitie a orificiilor mici.96 si 0.99. urmind o curbi tangenti la fund.64 pentru toate lichidele si pentru orice formi. Astfel.

p i n i la I . ~i in cazul vinei verticale. se constati a f i v = cpy1/2g(h + 2) (17-2) 9i cp. scizind pe contur p i n i la zero (presiunea atmosfericii). Coeficienti mai mari ca 1 s-au explicat prin presupunerea c i . a fiind latura pitratului). si adeziunii intr-o redus' in jurul Fig. Distributia vitezelor $i a presiunilor in sectitmi i contracts te.1. in sectiunea contractatii.6 yh. astfel c i la 0.Miscdri efluente (scurgeri) permarzente 473 t a n t i 6 depinzind de forma sectiunii (la un cerc 6 = 0. iar la vina orizontali (orificiul vertical) putind ajunge .04 m. Viteza medie in vinii.01 . Mai jos de acest plan. astfel c i In planul orificiului se constati o presiune maximi in centru . experientele a r a t i (Bazin) c i daci r.6 a.12 m adincime sub orificiu nu mai existi un minimum de vitezii. paragrafele urmitoare). este raza (10 cm in experienti) unui orificiu circular orizontal si r distanta de la centru. In general. trece printr-un maxim. existi urmitoarea distributie a vitezelor in planul orificiului. din cauza variatiei continue de forma a vinei pe traiectul ei (v. 17-5. Dar mai putem defini sectiunea contractati ca aceea unde vitezele incep a f i distribuite cvasiuniform in care caz se poate determina cp. la adincimea z de planul orificiului. este foarte aproape de 1 . coeficientul de vitezii cp. Intr-adeviir. La variatia de vitezi trebuie s i corespundi ~i varialia de presiune. s-ar putea s i se produci si un vid partial in unele sectiuni. deoarece o parte din energie este pierduti prin frec i r i datorite viscozititii precum. 0.6 d. este < 1 .dupa formi ~i mirime ..10-0. vitezele incep s i se egaleze. la un p i t r a t 6 = : = 0. sectiunea orificiului . unde cp.

ca spre o fintini punct iformi. apoi c i aceste viteze sfnt egale pe suprafata oricsrui cilindru circular cu axa 0 . a.pe I m de fanti . aceasta r s-a reu. = 2 2 p cp:2~f Fig. t i i a t i pe fundul unui vas (fig. Fie suprafata de control . S i gisim. sint indrep tate toate vi tezele . astfel c i pentru continuitate S i aplicim teorema impulsului d u p i directia axei Oz. Fie un punct M prin care pitrunde lichidul cu viteza V si s i admitem c i spre axa care trece prin punctul 0 . 1743..formati de d o u i planuri paralele verticale limitind fanta in A si B. fie teoria m i ~ c i r i l o potentiale. 17-6). forma vinei si dis tributiile vitezelor si presiunilor? In mu1 te cazuri. coefi_cientul de contractie cp. apoi oglinda apei si sectiunea contractati cp.474 -- Hidraulica Se poate determina exact. pe cale teoretici.\ : a cos a dz. r - Fortele de inertie la iesire iar greutatea prismei de lichid Vom scrie ecuatia echilibrului dinamic . coeficientul in cazul unei fante de Iitime a si lungime indefiniti. Aplicarea teoremei impulsuIui la ca~cuIuIcontractiei p sin adz V cos a == V n i. de exemplu.sit. Fortele de inertie ale maselor ce i n t r i prin ambele planuri verticale se exprimi prin: 1. folosindu-se fie teorema impulsului. cu ajutorul teoremei impulsului.

coeficientii de debit se pot lua din tabela 17-3. Cum SZi22 sin a c o s u d m 0 = I .653 1 I Tabela 17-3 0. r2 = z2 + u2. urmfitoarele rezultate la probleme Enrudite cu precedenta. la orificii de fund. 2tg cc r cosu = Z. 17-7) si orificiul este in formi de fanti.3. = 0. si pentru 0. Experienta a confirmat aceast2 valoare. sau rp.681 .5 0. calcul2m prima integrali astfel: !"I2 u da cos ./b p I 1 0.0 0.2. +I rp.621 1 1 0.562. prin calcul si experiente. Un calcul exact f2cut cu ajutorul functiilor analitice si a1 reprezent2rilor conforme d2: inlocuindu-se insi greutatea lichidului cu o presiune uniformi. rezulti: in care. .611 / 1 0.1 0.si.M i ~ c d r i efluente (scurgeri) permanente 475 Cum z--- a .633 1 1 0. (fig. r sinu = 2.1 0.2 0.613 1 1 0. Coeficienti de debit la orificii de fund S-au mai obtinut de asemenea. 17. vasele avind anumite forme gi dimensiuni.a - - 4p - cp. a) Daci vasul are l5timea finiti b.2rp. tinlnd 2 seama $i de ecuatia de continuitate.z~: 0 \"I2 a/2sinu sin u cos u dcr .3 0. = 1 se obtine: . ficind inlocuirile V: -grp: 4 - 2g(h = + 8) rpt.

21) pentru care experienta a r a t i c i p -. art. Mises. in citeva cazuri particulare (dupi R . 2 . pilnie cu fantd b) Vas cu fundul in form5 de pilnie (fig. p. 17-3. * R. Orificiu de fund in formi de fanti. Uberfallzahlen. VDI. v. v. Berechnung von Ausfluss u. afar2 de primuI care rimine acela~i. f a t i de valoarea 0. Tabeln 17-4 Cazul u = YOo este identic cu a). 17-7. Vas de litime finit6 cu fundul in forma de . 17-8) $i orificiul in formi de fanti. coeficientii y' sint mai mici. vasul fiind de latime finitl Fig. . 471.4 76 Hidraulica Valorile precedente ale lui y se aplicd in formula Q = y af-.0. 1917. 17-8. Fig. pe cind d a c l se Q = y'a 2gh . aplica teorema lui Bernoulli ~i se calculeazi debitul cu formula . Tn tabela 17-4 se dau valorilk calculate ale lui y. Mises*).50 g i s i t i prin calcul. cazul u = 180" $i a / b = 0 corespunde ajutajului Borda (v. verificate experimental. PII care se tine seania de viteza de acces.5 I.

lucrarea. 424) v.25 0. fn formula Pntrebuintatii Q = 11. 17-9). july 1940. [I31 .00 4. i n toli si cm 1 0. Valori experi~nentaleale coeficienfilor de debit la orificii in pereti verticali a) Coeficienti de debit p. b) Orificii dreptunghiulare mici in pereti verticali subtiri (fig. la temperatura apei g i a aerului de 15" C.08 I 4. i n cm I 1 2 ( 5 1 1 0 ] 2 0 in cm. Civil Engineering.64 I p i a m e t r u l orificiului. in care h este adlncimea sub nivelul apei a muchiei superioare a orificiului [13].00" . Orificiu mic dreptungtliular -b Tabela 17-6 Valorile p pentru dreptunghiul de lgrgirne de 20 cm* P h fnilltimea dreptunghiului a. temperatura apei riminind constants.2. 17-9. p.4. pentru scurgerea apei prin orificii circulare in pereti verticali cubtiri. [IS].Mi~cGri efluenfe (scurgeri) permanente 477 17. J o h nsuon.se introduce p din tabela 17-6.16 c m Observatii Daci temperatura aerului scade cu 1 l0C. Tabela 17-5 -- Sarcina fn cm 0.75 1 I :1: 1 2.8. debitul cregte cu 0 3 % (dupi M e d a u e h a. deasupra muchiei superioare * V.

viteza de scurgere sc calculeazi cu formula (17-5) v = cp. . Orificiu circular la ca. iar V . care c r e ~ t e cind p l t u l unei conducte i ~ f u n d a t e .amonte are efect $i asupra coeficientului p. Orificiu la capitul unei conducte snfundate. din amonte de orificiu. v. Factorii care influenjeazii coeficientul p a) Viteza de acces.5. luind valorile din tabela 17-7. axa se constatl prin experienti c i p variazi cind fluidul este a p i . coeficientul p pentru orificii circulare in perete subtire. . in cazul curgerii unuigaz * Pentru tabelele 17-7 $i 17-8. este viteza de acces. raportul dintre diametrul D al orificiului gi diametrul D . la capitul unei conducte de aer. .478 Hidraulica 17. . are valorile experimentale din tabela 17-8.p. daci sarcina It este destul de mare . trebuie s i se f a c j uz de termodinamici.2. altfel. cu notatiile explicate in figura 17-1 1. h = ply este iniltimea piezometrici. Reducerea sectiunii 17-10. lucrarea 1181. Tabela 17-7 + Pentru aer se intrebuinteazi formula: " Q - J 2p -g ( P I -PJIY .v2g (It k) . Tabela 17-8* 17-1 1. In acestecondit~i.. In cazul cind orificiul este intr-un perete la capitul unui canal sau al unei conducte. adici debitul impirtit la sectiunea conductei. cu o sectiune vie de scurgere relativ mica. a1 cu un perete perpendicular pe conductei c r e ~ t e Astfel. y este greutatea specif~cria aerului la presiunea medie ----. in care k = V: /2g. Formulele precedente sint valabile cing vasul din care se scurge fluidul are o sectiune mare in raport cu sectiunea orificiului. + 2 " Formula este valabila nu- mai pentru diferente mici de presiune p.

Daci se da conturul orificiului sub forma unei functii 1 = f(z). deci stinjenevte contractia. Dac5 muchia amonte este rotunjit5 $i grosimea peretelui permite rotunjirea. a c) Rugozitatea peretelui in preajma orificiului face sa se micvoreze componentele vitezelor paralele cu peretele. obtinem formula uzuali: z I Q= . Orificii mari Pentru orificiile care depisesc citiva centimetri diametru se folosesc doui procedee de calcul. scriind V = . se deduce Jz. con tractiei - - 'r 17. coeficientul y este cu circa 2% mai mic decit dacZ metalul este asprit cu qmirghel. Efectul $i aceasta cu cit sarcina este mai mic5.600 = 0.. pentru muchia rotunjita este 1. in orice caz coeficientul y crevte (fig.Q . 17-13) cu 1 = 6 = const. 17-12). 17. se obfine formula adecvati a lui Q.3 despre ajutaje).. si notfnd z. dac5 r 0.01 D i i y pentru muchie ascutit2 este 0.600. 1) Se consider5 orificiul ca format din juxtapunerea unei infinititi de orificii elementare.6. . ( 1 7-7) Daci se fine seama si de \ri teza de acces.031 X 0.(hi + k)3i21. . Nu s-a reuvit ins5 pin5 acum formei mu55 se giseasc5 pentru y o' formula sigur5 fn care s5 intre coeficientul de chiei asupra vi~c~itate. Schema de calcul a unui oriiiciu mare Q= 3 p6Vg[(h2 + k)312 . 17-13. si a k=- v: 2g Q ' se obfine Fig. 17-12. faptul cB dac5 un orificiu este t5iat intr-un perete metalic perfect lustruit.98 (a se vedea paragr. = h.A Astfel y crevte cu 3 1 0 1 % fati de coeficientul y pentru pereti subfiri. = h. astfel c i debitul elementar AdmifPnd acelasi p pentru toate orificiile componente.619. Astfel.hYi2). 2 p 6 v g ( h : i 2 .2. d) Viscozitatea mBrit2 face s5 creasci y..Miscciri efluente (scurgeri) perrlzarlente 479 b) Forma muchiei orificiului. Dovad5. D De exemplll. Dac5 piretele este gros $i racordarea se face in form5 de trompetg. vina nu se mai dezlipevte de perete $i umple orificiul. z. aproape fBrn a se mai produce contractia. y poate atinge 0. deci s5 creasc5 y. pentru un orificiu dreptunghiular (fig.

17-14. Verificindu-se amindoui metodele prin experienfe si prin calcul. contract ia este numai part iali. considerind sarcina h misurati de la nivelul lichidului (piezometric) p i n i la centrul de greutate a1 secfiunii orificiului: Pentru un drep tunghi.25. p = 0.7.2. 17-14). contracf ia nu se poate indeplini complet si coeficientul p este mai mare (fig. De altfel. 0 8 b C Fig. se poate folosi formula: .. in acest caz. 2 sau 3 laturi. Astfel. Producerea contractiei partiale Daci orificiul este practicat la fund sau pe coltul unui canal. in prima metodi se face aproximafia de a se admite in calcul un coeficient p constant pentru toate orificiile elementare componente ale unui orificiu mare. se poate lua. in general. se constati cii intre valorile lui p si ale lui p1 sint diferente neinsemnate si c i . 17. Producerea contractiei incomplete Fig. pentru raportul W . deoarece orificiile mici nu sfnt de fapt infinit mici (elementare) si coeficientul p trebuie in toate cazurile determinat pe cale experimentali. Contractie incompleti sau partiali Daci raportul dintre suprafafa o a orificiului si secfiunea udata Q a unui canal din amonte este suficient de mare.6.480 Hidraulica iar pentru orificii circulare de razi r 2) A doua metodi consti in extinderea formuleldr stabilite la orificii mici. cresterea lui p este de 4-5%. la orificiile cu contracfie completa. in domeniul orificiilor mari. de exemplu : Q = : plb (h. - Aceasti metodi se poate considera tot atit de valabili ca si prima. 17-15.0. cu o aproximatie sub 5?6. lipsind pe 1 .

17-17.fati de conturul complet. oricare ar f i raportul alb (fig 17-17).78 gi 0.Mi$ciiri ejfuenfe (scurgeri) permanenfe 48 1 'i" In care p este raportlfi dintre perimetrul unde contractia lipse~te. pozitia c din figura 17-15 am avea p = 1.13. I 2. se poate tine seama de urmitoarele valori ale lui p.. In cazul curgerii apei pe sub un perete vertical terinat cu o muchie ascufiti. % gi debitul pe toati Iqngimea l a orificiului Dacg peretele face unghiul cr intre 0.?/i. Situatiile sint foarte variate de la un caz la altul gi coeficientii de debit se determini exact numai prin experiente de laborator. Experientele au aritat p = 0.81.. Astfel. -b numai daci s > 3b ~i t > 3a.a curgerea sub un perete vertical.70. dupi recomandirile lui N. In cazul din figura 17-16. coeficientul p variazi Fig.66. Viteza in sectiunea contractati este tiei !complete F].66. este un coeficient x 0. 0. Totugi. experientele au aritato contractie de p=0. Contractia 1. pentru un calcul prealabil.6. curgere liberi in aer. qici perfect. pentru un pitrat in .l p = 0. Pavlovski: . * Ligie. in special la orificiile mari. neinluentati de nivelul apei in aval. = 45" cu planul orizontal. pe un fund orizontal (stavili de golire) Contractia nu se realizeazi nici pe tot perimetrul. N. contractia este completi. iar n.

.. dar cu contractie lateral3 . W.. .0... ~i a. in cazul cfnd peretele in care este tiiiat orificiul este transversal unui curent.. Fig.. 1 p=0.95 ....65 y = 0.. . 0. .. considerind c i pierderea de sarcini in aval de orificiu este conformi formulei pentru llrgire brusci de sectiune.65... CPnd l i c h i d ~ l ~ c a r e scurge prin orificiu intri intr-un recipient in care se nivelul apei este ckeasupra marginli superioare a orificiului. jetul de wntractie perfect5 $i pe tot perimetrul Orificii mari.ctie de vitezele in sectiunile S1.. contractia imperfecti.. .85 y = O ...85 y=0.dup5 gradul de perfectie . Orificiu Pnecat .75 y = 0. 17-19)..2... 17-19.. .. Orificii de fund cu contractie laterali redusi Orificii de fund cu intrare lateralir racordati Orificii de fund previzute cu stavile cu pereti curbi $i netezi.. .. avem de-a face cu un otificiu lMCat (fig.... .80 0. ....9 ij3. debitul orificiului este Coeficientul gr' cu circa 2% mai mic decit coeficientul p de este scurgere in a tmosfel-2.70 y = 0. dar pe fntreg perimetrul Orificii de fund (Pn pereti verticali) f i r i contractie la fund. Debitul se poate exprima ~i in fu:. Orificii inecate +a-..0... p = O.85 .0. adicl: Fig..70..Tabelq 17-9 1 2 3 4 5 6 Orificii mijlocii...70 y = 0... Daci admitem c i vina lichidi care iese din e orificiu s conlractii $i c i viteza medie in sectiunea contractatii este V...8... 7 ? e $ a=60° a=45O a=70° . inainte si dupi orificiu..80.. Contractie la curgerea pe sub stavile curbe J a .90 0. Stavilci tip a y = 0.. 17-18.. 17. Apliciq formula lui Bernoulli...

rnodificate. repartitia vitezelor ~i debitul sint. inecarea este numai n partialg ~i calculul este mai nesigur. in aval de sectiunea contractat5 si iese in aer cu o sectiune egalii cu a tubului (fig.V: $ (v.1.3. in general. 17-20).u. AJ UTAJ E (DUZE) 17. pierderea de rezervor la secfiunea . chiar dacii tubul are aceeagi sectiune cu orificiul... in care presiunea este rnai mica Schemi de ajutaj decit presiunea atmosferici.62: Q1=0.6 -.Miscriri e i i ~ ~ e n f(scurgeri) perrnanenfe e 483 deducem . 0.O. f ntr-adeviir.5 d). Dacii nivelul apei P aval de orificiu tale orificiul. vina rimine dezlipitii de tub ~i fenomenul se produce ca la orificiile cu pereti subtiri (fig. Dacii lungimea tubului este mai mare decit 1. coeficientul decontractie cpc este 0. 28 28 Daci admi tem coeficientul de vitez6 . in care rnai putem inlocui pe Q c cu p'Q.Y8 in sectiunea Q.62Q.h. 17. Vl=- v . 17-21).'/? - 0 .- VJ~. h t r e tub si vlnii rimine un spatiu liber cu virtejuri. Descrierea +i explicarea scurgerii prin ajutaj Dac5 la un orificiu se adauga un tub.3. sii admitem c i in Q. vina se l i p e ~ t ede peretii tubului. Daca ajutajul pistreazi muchia vie a orificiului si are o lungime mica ( I < 1.5 d.62 ' v: vz -=-2.) 2g = .

deci cp. coeficientul de debit p = cp.cu 0. coeficientul y scade la 0. Dac5 lungimea. = 0.82. rezult5 c i formula ekte valabili numai pentru 0.p. ajutajului cregte.dac5 tubul este cilindric. iar din formula precedentg: I I .4) d. presiunea este mai micd decit presiunea n atmosfericii i.33. nu poate lua valori mai mari decft : 1/2g(h -k 10.62. in sectia contractat5 a ajutajului. ceea ce se poate considera ca o confirmare a calculului precedent. deci mai mic decit in cazul orii ficiilor cu pereti subtiri.lre 0.10. de lungime(3. adici h < 12. Lungimea pentru care y ajunge din nou la valoarea 0.=I. deci mai . Venturi a g6sit presiunea .75 h. Cum nu poate fi rnai mic decit . Inlocuind in ecuatia precedentg. rezulti cp.33 m (o atmosferg).82 h.5 .6 m. A ~ a d a r .0..33). coeficientul de debit scade din cauza pierderilor de sarcini liniare. P jurul sectiunii cqntractate. sectiunea de iesire este chiar Q.82.. Intr-o experientii a czrei schemi este dat5 in figura 17-21...6 m.484 Hidraulica - m Aplicind teorema energiei. obtinem (considerPnd presiunea atmosferici po = 0): Se constatii experimental c2 in cazul cTnd ajutajul este umplut de v9nii (adica suficient de lung). iar V.62 rezult2 din urm2torul calcul: Y ' vz . Q = 0. obtinem: adici.82 h < 10. viteza de ieqire V = 0.82 v2gh. (17-15) Daci h depPqe~temult 12. mare decit la orificii..reprezintz pierderea de sarcin2 local2 la trecerea 2g din rezervor pe 'I -' .62. = I si d e ~ 9.= 1 y. l a care y = 0.

. h) lnjectoarele turbinelor Pelton (fig. la scurgerea din rezervor sau dintr-un canal (fig. distributia presiunilor se face d u p l lilliile punctate (fig. d) Ajutaj conic divergent cu muchia rotunjitfi (fig. urmati in aval de un ajutaj lent divergent (difuzor). Daci este rotunjitl: y = 0. 17-27) se compune dintr-un confuzor conic lung. y = 1 . Fat5 de sectiunea mininil. B) p == 0. Tinind seama deci de distributia hidrostatici.5 d. Vtna iese cu go1 la mijloc $i este lipiti numai daci unghiul 8 este mic (8 = 5"). "f) Ajutajul convergent-cilindric pentru pompieri (fig. iar coeficientul de debit este circa 0. deoarece dacl vina ar fi divergenti s-ar produce pierderi de energie prin rezistenta aerului.945.96 $i 2.51 $i 0.. care trebuie s i reaIizeze o vini cilindrici. cu axa perpendiculari pe perete. 1 "318. b) Ajutaj conic convergen! (fig. a ciror vitez6 depi~eqteuneori 100 mls. cu 1 = 3. 17-28).90. are y -...0. clnd unghiul 8 este cuprins intre 3 $i 34".3. 2 g) Ajutaje pentru misurarea debitelor mici.983 $i 0$9="entru @ = 314" . cu meridiana formati din arce de cerc racordate.Miscriri efluenfe (scurgeri) pernzanenfe 485 17. iar y -.96 . Coeficientul y ia valori intre 0. cu 1 = 0.99. 17-29) sint un tip special de ajutaje. Justificarea teoretici a acestor valori ale lui p se face cu ajutorul teoremei impulsului.: apoi v = cp. La acestea coeficientul de contractie I. c) Ajutaj conoidal (fig. Sint formate din buprafete de rotatie.c p ~(coeficientul de debit. .2. 17-23).0.97. nici divergent. fie c i sint divergente spre interior. Injectorul consti dintr-un tub convergent s t r i b l t u t in axa lui cu un ac concentric. 17-31). I a t l doul tipuri pentru care y ia valorile: A) = 0.5 ori diametrul orificiului. aceste v a l ~ r icorespunzind la pereti subtiri $i viteze mari. Se d l acestor piese astfel de forme incit vfna care piriseste injectorul este perfect cilindrici. v m .. fie c i sint cilindrice.2. ale cirui valori stnt cuprinse intre 0. s-ar pierde din energie prin ciocnirea firelor de lichid. Coeficientul + se refer2 la sectiunea cea mai micl.946 pentru 8 = 13'30'. 0.90). In functie de unghiul 8.. 17-22). de lungime $i vitezi. au un coeficient y cuprins intre 0. urmat de un ajutaj scurt cilindric (tip A ) sau conoidal cilindric (tip B).dfrrrtun.52. raportate la sectiunea cea mai mica.. Valorile lui y se dau pentru sectiunea de la i e ~ i r e $i ymax se realizeazl clnd 1 d i e l i r e = . y ia valorile cele mai mari (peste 0. i) Ajutajele intrinde (Borda) (fig. e) Ajutaj convergent-divergent (fig 17-26). nici convergenta. pentru lungimi depivind de 2.3. pe cind la orificiul simplu. S-a dovedit experimental c6 aceste ajutaje. s.3.96 .52.. . 17-25).6 d.. Crnd muchia de racordareeste ascutiti. deoarece intre ajutaj $i perete se formeazl a p i moartl. 17-24). iar dacl ar f i convergenti. Se foloseste la debitmetrul Venturi $i este format dintr-o parte convergent-conoidali (confuzor). valoarea maximi corespunzind cazului cind sectiunea de la ievirea din difuzor este de 16 ori sectiunea minimi. Tipuri de ajutaje $i intrebuintarea lor a) Ajutaj cilindric (fig.97. Daci muchia la intersectia cu rezervorul este ascutiti: y= 0. putem aplica teorema impulsului intre sectiunea Cl de intrare si sectiunea contractati a. avind valoareaymhx=0. 17-30). Diagrama presiunii pe peretele AG este riguros triunghiulara in cazul ajutajului intrind. perpendicular pe perete.

Ajutaj convergent-cilindric pentru pompieri 1 P. 17-28. 17-29. Ajutaje de tnisurii . =035d Fig. 17-26.-LG d n=d r.- ~ i 17-24. 17-25. Ajutaj divergent cu muchie rotunjits Fig. 17-27. Ajutajul (injectorul) turbinei Pelton Fig. Ajutaj convergen t-divergent Fig.-v Fig. Ajutaj i conoidal . =@5d r.

Conducte scurte de golire Pentru golirea api adunate in fafa unui dig sau a unui baraj se intrebuinteazi conducte reativ scurte. dlndu-se forma cuveniti lemnului de etan&. y = 0. D a d L este lungirnea tubului 9i.D diametrul siu.3. penth a se imbunstiti coeiicientul p $i. Schma la teoria ajutajului intrind Fig. 17-33). la scurgerea pe sub o stavili putin ridicati. ~i Fare pot fi considerate ca 4utaje (fig.52. 17-31. 17-32.94.96. s i se rotunjeascl muchia de jos a stavilei. efluede (scurgeri) permanerzfe 487 Deduhm . Pereti g r o ~asimilati cu i ajutajul obtine qv = 0. = 048. = 0. care se monteazi la partea de jos a stavilei. 1 19. o racordare curbi.3. se recomandi. D a d q~ = 0. Daci grosimea peretelui este e = .. in acelagi timp. pentru a se evita fenomene de vibratl. se poi 2 . p. Astfel.ci muchia amonte rotunjitl. avlnd ca efect menjinerea vinei f n contact cu tubul $i sporirea coeficientului de debit p ping aproape de valoarea I. un orificiu tliiat Intr-un perete gros poate f i asimilat cu un d njutaj (fig. se poae calcula debitul de desckcare cu formula orificiului Q = pf2v5g-h: .! . De asemenea. rezulti p. Fig. 17-30.98. fli~cciri. j) Racordatea rezervorului cu ajutajul are mare importanti. ! . Ajutaje intrlnde (Borda) Fig. treptati. 17-32). fn concordanti cu experienta. in raport cu diametrul conductei.

89 0. -ungimea pe care se produce acest proces se calculeaz2 la circa 0.87 0.65 0.88 0..91 0.45 1 0.73 0.78 0.--\F din rezervor g intrarea in conducta. .73 0.74 0.93 0.75 0. .73 0.6 1 1 1.71 0. .8 D.74 0.83 0.91 0.92 0.80 0. b w a 1926 [la. l a contactul cu sub diguri.] . - f i l m laminw . .89 0.77 0.72 Intrare p6trat2 . Conducta scurta de golire pe volti stratul ]init.$ 6 e 2 lent I Fig.2 1 1. . pe o anurniti distant5 de la originea conductei. I Mai este de observat c i in alari de influenla efectul~i pierderii de sardina locali.03 Re D il mi~carealaminari yi 40-50 D in mi~careaturbulent2 (11.81 0.94 0. uniforma ~i numai dup: ce se dezFig.68 0. . distributia v tezelor este aDroaDe .91 0. .62 0. pin2 r e ocupi intreaga.5 1 1.73 0.80 0.7).86 0.74 0.86 0. . 17-33.77 0. luind pe p din tabela 17-10. I > 50 D.80 0.75 0. se vor calcula Tabela 17-10 0. dif:ri sensibil de distributia vitezebr intr-un regim de miscare bine caracterizat (laminar 24) sau turbulenl).89 0.84 0.851 0.90 0.76 0. 10 20 30 40 50 10 20 30 40 50 0.. sectiune a acesteia.74 0.. deoarece la iegirea --.90 0.74 0. Begimuri de tranzitie la fnceputul u d conducte * D u p i experientele lui Yarnell.70 0.65 0.9 I I I Intrare in formi de trimbiti 0.75 0.76 0. 17-34.488 Hidraulica daci L < 50 D.75 0.74 0. distrihutia vitezelor ir sectiunile conducki.68 0.73 0..90 0. si paragraful 11.73 0. .73 0.93 0.80 0.88 0. la intrarea Pn conducti..73 0. Dac5 L pierderile de sarcin2 pe conducti* .74 0.77 0.92 0. se reali~eaz2 distributia i i tezei in regimul de miscare din intreaga conducti (laminar sau turbulent). i n m . Nagler gi Woodward.89 0. .77 0.69 0.3 )0.83 0.94 0.87 0.79 0.79 0. asirnilati cu ajutajele peretii conducki.76 0.76 0.

Fig.lnsi Voeste Daci 22 - mare. Vina in aer iesind dintr-ur~ orificiu patrat La oriiiciul p i t r a t .prin actiunea tensiunii superficiale. lrecarea aerului impiedici ridicarea jetului la aceasti iniltime. iar unghiul de convergenti s i fie intre 5 gi 13". Se cere ca diametrul gurii s i Tie < din diametrul furtunului.4.1. dezlipindu-se vine mici ramificate care se descompun in piciituri. 17-35). iar forma sectiunii devine eliptici. 17-35.489 - 17. din cauza frecirii aerului. La orificiul circular. - . vina se destrami incepind de la exterior spre interior. traiectoria lichidului (axa jetului) nu rnai este parabolici.4. . forrna vinei se rnodifici pe traiectorie ca in figura 17-36. unghiul 8 sub care trebuie s i fisneasci lichidul. in care scop vina la ie~irea din ajutaj trebuie s i fie cit rnai compacti. este mic5. In aplicatiile tehnice ale vinelor lichide. de cele rnai multe ori se cere ca iniltimea si bitaia jetului s i fie maxime. Pentru presiuni sub 6-7 m. Forma vlnei care iese din orificiu a) Vina in aer. vina isi micsoreazi sectiunea E cidere. ci este o curb2 disimetrici. 17-36. diametrul perpendin cular pe ace1 orizontal devenind din ce in ce rnai mic (fig.hlipcriri efluenfe (scurgeri) pernzanenfe .\Vina in aer i e ~ i n ddintr-un orificiu circular Fig. ca sa realizeze bitaia maximi. Daca viteza initiali.uneori ciudate . . De asemenea. la iegirea din ajutajul furtunului. f n cidere. De forma ajutajului depinde lansarea jetului. pentru presiuni intre 10 si 35 m. unghiul 0 trebuie s i fie cuprins intre 30 gi 40". S-a ciiutat sii se explice aceste forme . inaltirnea unui jet vertical se poate ealcula cu formula h -- 3. in perete vertical. Iniltimea maxim5 si b5taia maxim5 sint rnai mici decit rezulti din formula teoretic5 a traiectoriei ins5 cu atit rnai apropiate de acestea cu cit presiunea este rnai mici si diametrul ajutajului rnai mare. VINE FLUIDE 17. lrebuie s i fie de 45".

iar ca forfi stabilizatoare. Zona I . iar i n sectorul / I formeazi rniezul. Zona 111 . Daci se noteazi cu H inslfimea teoretici a vinei verlicale care iese din ajutaj ell viteza V: I'nilfimea reali este H .vina compacti. In schema din figura 17-37 se reprezinti v4na de a p i i n atmosfer5 $i structura ei. = H . In aplicatiile tellnice se foloseste fie vina compacti. dupa scopul urmirit. Zonarea structural5 a unei vfne de a p i .490 Hidraulica VTna de a p i in atmosferi iese in general compacti. Fortele care participi la acest proces de descompunere sint : diferentele de presiuni interioare. iar in sectorul I l l formeazi intreaga v i n i . parcursa i n atmosferi. se subf iazi spre aval . Datoriti fenon~enuluide destrimare gi pulverizare se formeazi o indoiti zonare: in lungime si in secfiune transversall.incepe in sectorul I 1 la suprafafi. 17-37. in sectorul I 1 dispare. din orificiu sau ajutaj. viscozitatea. vina cade sub forma de picituri. Dispare. rezistenfa aerului si tensiunea superficiali. Nu e transparenti. fie vina destrimati. Tie cea pulverizatii.picituri izolate $i fire mi~cindu-sein aer . astfel c l dupi o distanfl suficient de lungi. 1) VZna de incenditl.AH. transparenti in centru. dar dupi un anumit parcurs nu mai are unitate ci este formati din trimbe secundare. . Zona I1 -. in sectorul I I I .fire de lichid cu biisici de aer. incepe la suprafata vinei in sectiunea 1-2. in atmosferi pin2 la picituri. Are aspect al b-llpios. $i acestea se descompun i n elemente din ce in ce mai mici Sec!/unea 1 7 Zona I - Sec/lunre 2-2 Secfiunea 3 -3 Fig. Pentru producerea uneia sau alteia din aceste forme se folosesc tipuri speciale de ajutaje.

84 si 0. Experientele a r a t i c i un jet. Oricare ar f i inclinarea vinei. diagrama inifiali. jeturile se atrag sau se resping. Pentru stins se foloseste zona destrimati a vinei. b) Vina sub ap. ins5 distributia vitezelor se schimbi. d u p i felul cum sint electrizate. d ) . Curba infisuritoare a zonei pulverizate se obf ine in coordonate polare.. ea se mentine compacti pe o razi R. de formi circular5. cuprins intre 7. cu schimbarea insi a distributiei vitezelor (fig. este cuprins 8 intre 0. pentru ca. Ajutajul (duza) pentru hidromoni tor Fig.M i ~ c d r i efluente (scurgeri) perlnanente 49 1 Pierderea de iniltime A H = f(H. d fiind diametrul ajutajului.s m. La stavilele de fund. Se folosesc tot felul de ajutaje.O si 30. 2) Vina de hidromotlitor trebuie s i fie compactl pentru a putea dezagrega p i mfntul. (fig. se difuzeazi treptat. Jeturile itz aer indreptate in directie opusi produc prin ciocnire un disc plan vertical de lichid.. Traseul vinelor in atmosferii $i zonarea lor este conic-convergent si se termini cilindric. la . pentru a se obtine efecte variate cu vine de tot felul: compacte. 17-39). experienfa a a r i t a t c i fafa superioari a vinei are in sectiune longi t udinala o form5 geometrici asemenea pentru diferi te sarcini +i mirimi de orificiu. Electrizate.72 pentru H. in care . 3) Vinu de ploaie artificial& este produsi cu aparate care o pulverizeaza de la inceput. pulverizate etc. cu viteza initiala in axa jetului Vo. Pentru uniformizare se foloseste fn mod avantajos rotirea vinei cu ajutorul unui dispozitiv special.(pH. 17-38. = pH. 4) Vinele pentru fitltlni decorative. antrenind molecule din-mediul inconjuritor. fiind aproape un plan paralel cu planul orificiului (distribufie aproape ~rniformi). conform tabelei 17-11 si formulei R . Se folosesc presiuni intre 8 si 15 a t . 17-38)..= H. Vina se mentine compacti pe o distant5 H. -. lingi orificiu. In zona I se mentine in axa jetului viteza maximi egala cu V o (viteza initiali). astfel c i piclturile s l a i b i mlrimea piciturilor de ploaie si s5 fie distribuite uniform pe suprafata terenului.

Acest fenomen prezinti interes din mai multe puncte de vedere: . 17-40. 17-40). Fig. se formeazi o depresiune care coboari din ce In ce. cu virtej Daci raportul dintre sarcina h si diametrul d a1 orificiului este mai mic dccit 10. Vina sub apB. In acest caz. pentru studiul disipatorilor de energie si pentru amestecul de curenti lichizi.2. iar miscarea ia caracterul unui virtej. al suprafetei lichidului. in industrie etc. distributia vitezelor este mai stabili.492 Hidraulica cxtremitatea zonei. suprafata licl~idului coboari putin in apropierea orificiului. cauzi cit de mici a unei misciri excentrice (fig. pornind cu virtej . pentru cercetarea legilor turbulenfei . in formula vitezei se introduce h misurat pini la nivelul orizontal. din care unii incircati cu particule solide sau substante in disolutie (la canaliziri. Scurgerea prin orificii. 17-39. necoborit. Daci orificiul este orizontal si are o sectiune mare in raport cu h.). Scurgerea printr-un orificiu de fund. la hidromecanizare. Acest virtej cu axa vertical5 trecind prin centrul orificiului se suprapune miscirii de scurgere a lichidului prin Fig. diagrama distributiei sii aminteasci clopotul lui Gauss. in cazul cind exista vreo . 17.teoretic.4. Daci neglijim frecarea ~i consideriimci migcarea. Orificiu. In zona I I urmiitoare. insi in a x i continui micsorarea vitezei care variaz2 invers proportional cu distanta de I& sectiune p i n i la sectiunea initiali.practic. . pini cind intreaga energie cinetici este pierduti in freciri. structura sa si distributia vitezelor Lichidul este decelerat continuu.

putem aplica ecuafia energiei intre doui puncte oarecare. Debitul orificiului este mai mic in cazul formirii pilniei. -. 17-41). echilibrarea fortei centrifuge cere satisfacerea ecuatiei dp ----. Daci punctul (r. datorite virtejului. . Debitul scurs in timpul d t este egal cu sciiderea volumului lichidului: . previzut la fund. de citre virtej. -~ d z =p w V G . p = po ~i din cele de mai sus rezulti: 2 o -ZL ~1ir -. a cirui sectiune este w (fig. Pe de a l t i parte. 17.I Fig. din masa lichidului. deoarece lichidul este indepWat de orificiu..3. .4. \ '4 Rezultii: nd2 -.g --. 2g r i ) (L (17-16) Daci se iau precautii ca apa sa fie perfect l i n i ~ t i t i nu se formeaza pflnia. obtinem: d~ y . p) este situat tot pe suprafata pilniei. este nerotationali. . Schema pentru ca~culultimpului de golire a unui rezervor .u drc . d t .p . sint viteze de rotatie. presiune p. Timp de golire Fie un vas a cirui sectiune orizontalii Q este functie de altitudinea 2 deasupra unui orificiu.din repaus.. iar cel5lalt putfnd f i la interior: in care 11 ~i u. d t ' i Y2gz = -Pa ----I -' E" " -.. 17-41. yu2 - dr gr Diierentiind prima ecuatie fat2 de r ~i tinind seama c i z este independent de r.. la suprafata lichidului (raza ro.). . . din care unul pe marginea pilniei... w . dr & ! dr Din ultimele douii ecuatii rezultii: sau ceea ce exprimi ca circulatia este constant5 pentru orice cerc de rotatie in jurul axei pilniei..

5. Lichidul deverseazi .obrajiUAC si B D .05.prag6' sau ..vineu. .6. cu z.. Schema la definitia deversorului in care h este iniltimea lichidului deasupra crestei intr-un puncl a1 crestei luat conventional (de obicei cel mai de jos.flancuri" sau .coeficientul Coriolis (a = 1.lame6'sau . = 0.creastiL'A B ~i prin .sub forma unei . . cu cantitatea p.. Definitie-Clasificare Deversorul este un fel de orificiu prin care lichidulsescurge. devi sarcina scade la zero cind lichidul ajunge la fund. 17. ci ca un curent cu suprafati liberi.494 Hidraulica In cazul unui vas prismatic cu 0 = const. Se caracterizeazi printr-un . Pragul se a f l i mai sus decit fundul recipientului sau a1 canalului. Se numeste sarcina'. numiti iniltimea pragului deversorului (fig. Vo . numiti si viteza de sosire (de apropiere).adici curge peste creasti .'1.IUt -< amonte. la o distanti suficient de mare i l l d amonte: a r 4 h) . Pentru exemple numerice. paragraful 17. Uneori insasi lama se cheami pinzi.lO). DEVERSOARE 17.. energia specific5 totali: Fig. 17-42). constatim c i timpul este finit. gisim: Pentru golirea totali. Formula este numai aproximativi. insi nu sub presiune..viteza medie a curentului in sectiunea de m i s u r i a nivelq' . deoarece s-a neglijat efectul inertiei ~i al freciirii de peretii vasului.. v. 17-42. care in aval de creasti este cuprinsi intre doui suprafete numite pinze: o pinzi superioari ~i una inferioari. limitate de atmosferi..5.. I. nivelul lichidului fiind misurat in amonte. u ..

..I. 17-45)...aerisit6'. d u p i pozitia sivelului aval a1 apei si se formeazs un vid partial. lichidul t i r 6 ~ t eaerul prins sub pinzi ' D~vPrsor pt'rferf Deversor becat . in .inecat" sau . 17-45. Daci 1 > . Contractia la fund este completi numai daci pragul p este suficient de ridicat. daci ea lipseste pe una sau d o u j . d u p i profilul paralel cu mivcarea b) Dupi contractie. Deversorul se poate menfine liher numai daci sin1 previzute dispozitive de intrare a aerului sub vjnii. C1asificarc. Clasificarea deversoarelor.Miscuri efluente (scurgqri) perrnanente 495 Deversoarele se clasifici d u p i cri teri i variate: a) Dupi grosimea peretelui $i profilul peretelui sau al pragului.late‘ (fig.fira contracfie laterali".. contractia laterali este incompleti..neperfectb' (fig. c) Dupi pozitia nivelului aval al lichidului fati de prag. deversorul poa te f i .perete gros" cu prag ..iar in spatiul de sub pinza se ridici nivelul apei la iniltimea piezometrica corespunziitoare vidului iormat.a deversoarelor. \ i Fig.. deversorul se n u m e ~ t e.deprimiC'. deversorul este . care poate f i totali. deversorul se n u m e ~ t e . 17-43. L deversorul se cheami . Clasificarea deversoarelor. iar daci 1 <-.in perete subtire" (cu muchia vie sau ascuti t i ) . datorit5 ciruia furma pinzei se . la presiunea exterioari. . Aerisirea se iace prin conducta de intrare a aerului sub pinza sau prin desp icarea Iamei cu pereti transversal i . In s f i r ~ i t contractia este numai . partiali sau incompleti. Daci in aval de prag se giseste aer sub lama lichidi.poligonal" sau cu prag . 17-44).liberNsau .. care inlesnesc it]trarea aerului . daca nivelul aval este sub nivelul crestei..perfect". Fig.rotunjit" sau . 17-44. 17-43). daci nivelul aval este mai sus decit creasta... laturi ale sectiunii sale de scurgere (fig. caci. Astfel. Astfel. d u p i felul contractiei Fig. AstfeI daci lungimea 1 a deversorului este egali cu Iirgimea L a canalului-amonte. 3 L 3 contractia laterali este compIet. Fenomenul de contractie este analog cu acela de la orificii ~i are aceleasi cauze. d) Dt~pi forma pinzei. in caz contrar...partiali".

496 Hidraulica Forma pinzei deversante depinde de valorile lui h si ale raportului. Trebuie avut (a1 Frontal (bl Lateral (c) Id1 Po/jgo/lal [el If1 Cum (91 Fig. debitul este cu circa 25% mai mare decit la pinza li beri. corespunzind diferitelor scopuri. Debitul Pn acest caz este cu citeva procente mai mare.deprimatig'. =: p i n g liberd pinza deprlmafa pinze aderente pinzd derdfd dedesubf Fig. 17-46. decit la pinza liberi (fig. In figura 17-47 se arat5 diferite forme in plan ale deversoarelor.. pinza este . Dac6 h creste mult.aderentiCisi aerul nu mai pitrunde sub pinza. pinza se dezlipeste de perete.. pentru acelasi h . Clasificarea deversoarelor. dar este supusa la o puternici agitatie.adic6 este mai apropiatii de perete decit pinza libera. ca si la pinza liberii.235 m $i p 0. hlp.. Clasificarea deversoarelor. cind albia este ingust.75 m . insa tot spatiul de sub pinzi este ocupat de apa care nu ia parte la mi$care. Pinza aderenti poate f i si ondulati. au ca scop de a miri lungimea crestei. e) Dupi forma $i pozitia in plan orizontal a muchiei. d u p i forma pinzei deversante (lamei) Daca sarcina h este loarte mici. Astfel. 17-46). Astfel. dac6 h < 0. deversoarele inclinate fat%de directia curentului. curbe sau poligonale. P i n z a deprimati nu este stabili. pinza este . la un deversor cu creasta ascuti t i . pentru a putea evacua debitul maxim cu o grosime de lam5 neexagerat de mare. fncazul pinzei aderente. 17-47. d u p i forma Pn plan a muchiei . cici aerul pitrunde cu intermitentisub pinzl?..

d ~i e se intrebuinfeazi mai mult pentru misurarea debitelor mici. b si c. Deversor cumuchieascutit2-Detaliul formei aderenta. Forma lamei Forma lamei depinde de forma profilului crestei .5.5 debitul unitar deversat este prea mare. Clasificarea dekersoarelor. se produc fenomene de eroziuni puternice ale albiei la piciorul barajului. (dl dreptunghiular ~ b t~apezoidal.2. cind vina este Fig. in raport cu h. i n Iugoslavia. Astfel. A. r i . orizontala.cu exceptia unor valori loarte mici l u i h.i de aerisirea sub lami.g). dupa forma crestei in planul transversal curentului f) Dupi forma crestei tiiate in peretele vertical al pragului deosebim citeva tipuri (fig. Deversoarele c.si atunci evacuarea apei se face printr-un deversor-pilnie circular. Se ia ca tip fundamental forma lamei la deversorul . oricare ar f i grosirnea lamei .Mi~cciri efluenfe (scurgeri) pertrza~~enfe 497 in vedere c i dac.Distributia vitezelor +i a presiunilor fn lam2 ' .pertect. Aceastii iorn15 a fost studiatii amgnuntit de mai ' multi cercetitori ~i in iigura 17-49 se arata profilul unei astlel de lame cu indi-------carea dirnensiunilor caracteristice i n iunctie de sarcina h. i n perete vertiiv E cal". 17-48. 17-48) dintre care cele mai uzuale sint a. 17-47.p min neschimbate.sadar. dreapta sau ondulati lamei .h). construit in albie (fig. 17.. 17-49. 17-47.. cu muchie ascutiti. aerisit. proportiile acestor dimensiuni. ) (c) triunghiular /dl circular k) h$erbo/ic Fig. cind barajul este de pimint nu se poate construi ca deversor . se obi~nuiescdeversoarele-margareti (fig. unde sint riuri cu debit mare in albii inguste.

CA=0. Prin aplicarea acestei rnetode se determini atPt forma lamei cft si formula debitului.. I a t i d o u i moduri actuale de exprimare a acestui principiu. deoarece Pn B este presiunea rnaxirni. . se determini structura formulei prin consideratii teoretice.14h. Dupi datele experimentale. Curba din linii intrerupte A'B'C' reprezintii diagrama vitezelor teoretice i n sectiunea contractatii.3. pentru ca viteza medie s i fie maximi. formulat intuitiv prima oarii in 1845 ~i demonstrat P ultin mele decenii. cu presiunile relative nule in A si D (presiunea absoluti = patmosrerica) $i presiunea maximi fn B la distanta = 0.65h. n 1) Forma stabilii a fenomenelor hidraulice este aceea care.. f a t i de alte forrne posibile ale lamei. E conditii exterioa_re date. a..18 h. Considerind cii lama este o sum: de lame elementare care ies prin orificii infinitezimale de fniiltime dz si de litime 1. corespunde conditiilor de curgere care dau debi tul maxim. iar h = adincimea maximii a lamei deasupra crestei ~i viteza de sosire nuli. Diagrama presiunilor Pn sectiunea contractatii CA urmeazi curba ABC.3 0. definiti prin ecuatia de formii 1 = f(z): S-au presupus coeficientii de debite ai orificiilor elementare constanti = p. . a. sub sarcina z (fig.112h.5. la care se adaugi si a~a-numitulprincipiu a1 debitului maxim. I(N=0. 2) Intr-o masii lichidii fn mi~care. I a t i si unele consecinte interesante ale acestui principiu: .4 egalii cu p.. se poate considera: DC==0. iar coeficientul de debit se aflii experimental ~i prin calcul. grosimea larnei deversante este minimi. dar vi tezele reale urmeazi diagrama concavii A'C' (linia plinii). conform formulei Torricelli. = 0. se va scrie.energia potentiali are tendinta de a descre~te cft mai mult posibil. Forrna pfnzelor deversoarelor a fost explicatii cu ajutorul teoremelor generale ale hidrodinarnicii. 17-49).65h. 17. Metode pentru stabilirea formulelor debitului deversant Ca si la orificii.498 Hidraulica si nefiind aerisitii nici nu intri in categoria care se studiazi. . -FG=0.pentru un debit dat. pentru un deversor avind creasta de o formi oarecare.centrul de greutate a1 lamei lichide i n miscare este situat cft mai jos in lama real..

care nu poate fi neglijati. Deversor cu muchie ascutitd gi prag inclinat lui-prag. integrarea dii (cu notat ia ~rG/2g k): = Q = n 1 11% z [(h + k)312 .5' I ralori conf. ecuatiei Bernoulli gi principiului debitului maxim. 919" 0. perfect ~i aerisit s-a gisit pe metru liniar de creasti 9= i fiind unghiul cu verticals a1 perete- Fig. ecuatiei impulsului. care este rezolvati prin aproximafii succesive (Lauck).k3I2]- (17-19) Pentru determinarea pe cale teoretici a lui rn s-au folosit diferite metode: unele.1 15 Alt5 metodi pleaci de la considerarea migcirii lichidului in lami si in apropierea ei ca o miyare potential2 care satisface ecuatia lui Laplace. iar pfnzele (superioarg $i inferioari) lamei sint supuse ecuatiei lui Bernoulli. Valorile lui 9 sint foarte apropiate de valorile experimentale. dupi cum rezulti din tabela 17-12 in care 9. cu muchia ascutit6 (fig.Migcciri efluerzfe (scrirgeri) per-manenfe -- - 499 f n cazul unei creste liniare 1 = const. 17-50. Se ajunge la rezultate foarte concordante cu experienta.935 0.073 1.902 0.959 1. este debitul pentru perete vertical i = 0.926 0. cu ajutorul ecuatiilor lui Euler.4342 1/-3. $i orizontale (deversor drep tunghi ular). Printr-o reprezentare conform6 a lamei pe o Bsie dreptunghiulari si iiitroducerea potenfialului complex se ajunge la o ecuatie integro-diferentiali. fir5 contractie later a l i .960 1 0. ecuatiei valori erperimentale 99 1.927 0.046 -33' / -4. l I 1 4' 5 1 33' 18' F/ E f 1. (Boussinesq). m se n u m e ~ t e coeficientul de debit a1 deversorului cici Q se mai poate scrie In cazul unei viteze de sosire V . Ast fel pentru deversorul dreptunghiular.040 1.086 1. . 17-50).098 1. q = 0.

cunoscut sub numele de Creager-Ofiterov.4. ' . apoi se curbeazi in jos d u p i o paraboli. Intreaga lami. nu se produc fenomene de cavitatie ~i se e v i t i vibratiile (fig. Determinarea teoreticl a conditiilor de scurgere peste un deversor cu profil curb S i considerim un deversor a1 cirui profil s i fie astfel trasat ca. debitul ~i apoi. turbulenta este redusi la minimum. presiunea absoluti s i nu fie mai mici decft o a t mosferi. de exemplu. neglijfnd pierderile prin freciri. cu ajutorul teoremei lui Bernoulli. Profilul acesta. p i n i se definesc ~i conturul ~i dimensiunile ei.500 Hidraulica 0 a treia metodi (Fr. ale spectrului miscirii. Cum acest calcul are . adici dubla retea ortogonali de linii echi- Fig. Cu ajutorul retelei miscirii se determ i n i vitezele. p i n i la sectiunea contractati. in partea superioari a grofilului curb (la creasti). adici: curgerea este sta. lufnd ca model pinza inferioari .a).~i scopul determinirii presiunilor pe paramentul aval a1 barajului.peste o creasti ascutiti. b ) c u curburs bruscs $1 formarea de vfrtejuri sub lam3 potentiale si de linii de curent. cu ajutorul teoriei m i ~ c i r i l o r potentiale.a deversorului . Prasil) se bazeazi pe construirea prin aproximatii grafice succesive a unei retele potentiale curbilinii adaptati la conturul fnci necunoscut a1 lamei. inclusiv grosimea ei si pinza superioari pot f i reproduse d u p i deversorul E n perete subtire. dat fiind lungimile sctlrie ale liniilor de curent. Profil de deversor curb: m) dupg Creager $i Ofiterov. niciieri p e suprafata udat5 de a p i . se calculeazi ~i presiunile pe parament.bili. fn conditii foarte bune. Un astfel de profil permite scurgerea la toate debitele inferioare celui pentru c a r e s-a determinat profilul. care are o portiune scurti ascendentij. 17-51.5. ~i trasarea lui exacti sfnt aritate intr-un paragraf urmitor. Metoda de determinare a scurgerii ce a r i t i m acum este fnsi valabili pentru orice fel de profil ~i consti in determinarea. 0 astfel de suprafati se obtine. Aceasti a treia metodi o vom aplica la problema urmitoare: 17. in vederea verifid r i i stabilititii constructiei. 17-51. reteaua m i ~ c i r i iva fi construiti pe fntreg paramentul aval p i n i la piciorul barajului.intre altele .

se trece la calculuI analitic a1 lui 9.i miscirii. Pentru construirea spectrului misciirii ar f i de ajuns a cunoaste linia de la suprafafa libera a curentului. vom considera aceasti linie cunoscuti ~i vorn I proceda la construirea spectru1u. Fie A un.b). Deocamdati. linia de curent de IPngi perete va invilui aceste accidente. la suprafata lichidului. Daci ins2 peretele prezintii unghiuri sau coturi b r u ~ t e(fig. i n acest scop se determinii mai fntfi valorile funcfiei cp. deci h = va 2g si cpl = \ SI Vds = 11% 0 YVK 0 ds. Schema la calculul potentialului cp. a linie de curent este i n s u ~ iprofilul peretelui. Daci se c u n o a ~ t eecuafia liniei de curent s = f(h). Apropiindu-se Fig. punct de intersecfie a1 paramentului cu nivelul apei din rezervor. de-a de creasti. cu presiuni inferioare presiunij atmosferice. la o distanfi suficient de mare (3 -4 h) putem considera liniile de curent ale miscirii asemenea acelora unei fintini cu centrul in A .. 17-52.Mi~cciri efluente (scurgeri) perntanerzte 50 1 Deoarece. considerfnd cii viteza Vo este neglijabili (fig. 17-51. Se calculeazi astfel valorile lui rg . se efectueazi integrala printr-un calcul grafic. dar in cazul altui tip de profil se va determina intr-o primii aproximatie printr-o metodi care se aratii mai departe. i n cazul unui profil CreagerOfiferov. daci insi curba liniei de curent este d a t i grafic. 17-52) Insi yo = y 'S h. dezlipindu-se de perete si formind zone de virtejuri. lama aderi de perete pe toati lungimea ei. la acest profil. situat P amonte la n 3-4 h. 0 In amonte de creasti. potenfialul vitezelor. liniile de curent lungul unei linii de curent se vor curba spre a ocoli creasta. punct pe linia de curent corespunzitoare ~i se aplici teorema 4 lui Bernoulli de la 0 la M . plecind de la un punct 0 . aceasti linie este cunoscutii.

. intr-o serie de puncte ale ciror proiectii pe axa Os. a). Dacii pinza superioarii a fost just admisii (sau calculatii).55. etc. 2 Fig. 17-53) distantei le s. de SaU pgtrunde in domenid zidiiriei (fig. trebuie ca pfnza inferioarii s i coincidii cu pararnentul . +..M. 17-55. trecfnd prin aceste puncte segrnente aparfinind liniilor echipotentiale..M. Se iau pe axa 0 9 o pi serie de echidistante A9 = A = a ) ~i prin punctele obtinute se duc I paralele cu axa 0 s pfni la inter'0 + 0 . 17-55.jl7. OL.. .. rezultg c i punctul N. Aceste segrnente OL... .54. L. dacii ins5 pfnza inferioarii se dezlipe~te pararnent (fig. determini valorile lui s la intersectia firului de culent cu liniile echipotentiale. ....: OL. M.. apartinfnd altei linii de curent.L. M. se aflii pe linia de curent +a Cont inuind aceastii con. Ducind din acelea~i puncte drepte inclinate cu 45" fat5 de coardele M. OL. L. + 2 siderat o retea pitraticii.. cp. 17-53. OM. s. = OL. = OL. 17. L.. se trec apoi (OM. Intr-adevir. Comportarea retelei potentiale iPng2 paramen t structie se obtin seriile de linii cp = const. S. C JrL. OM. se obtin prin intersectii punctele N. pin5 se ajunge la paramentul deversorului. Determinarea graficl a pozitiilor intersectiei liniilor echipotentiale ca linia :de curent a suprafetei libere Fig..502 Hfdraulica - pentru mai multe puncte ~i se d e s f i ~ o a rpe o abscisi 0 s (fig. Desenarea retelei potentiale in lami dupl Fr. 17-54). N.M. L. potentialul lui Nl are _f4_ ~i cum s-a convaloarea cp. l~searnnii i linia de c + . ~i = const.) ~i se duc segmentele pe curba normale pe curba (fig. b).. Pragil secfia lor cu curba cp(s). etc... de la care se ridici ordonatele cp. Pozitiile liniilor echipotentiale se obtin astfel. LJS. LS S Fig.

0 d a t i spectrul trasat definitiv. se poate afla forma lamei fntr-o p r i m i aproximatie. Presiunile fn l a m i ~i pe parament In punctul P se obtin aplicfnd fntre punctele 0 ~i P teorema lui Bernoulli. Dupi cfteva Pncerciri. Calculim cu ajutorul formulelor empirice sarcina h care corespunde debitului Q qi admitem grosimea lamei pe creasti. 17-57. Se obtine: +. i n modul urmitor (fig. gi anume: . fnsi convex gi continuu. In cazul unui profil curb oarecare.vitezele pe linia de curent a suprafefei libere asculti de legea lui Torricelli ~i totodati de relatia: v=-=d ' dn dp ds (metodi de control!).hii.linia de curent de lfngi parament trebuie s i fnfisoare sau s i coincidi cu paramentul. Calculul presiunilor In lam: $i pe parament Fig. fn sectiunea contractat2 (unde tangenta la profilul curb a1 deversorului este orizontali) Fig. Q = (iin . Calculul prealabil. se obtin imediat elementele m i ~ i r i i~i anume: Debi tul barajului (tn care este linia de curent a paramentului).c(iri efluenfe (scurgeri) permanente > 503 curent admisi la fnceput trebuie ajustati. suprafata liberi. . de la inceput. se ajunge la fndeplinirea conditiilor. 17-56). aproximativ.$1 Din cele de mai sus rez_ulti necesitatea de a cunoaqte cft mai exact. f i r i a-1 intersecta. 17-56. d u p i ce vitezele au fost calculate la contactul cu paramentul (fig. fnsi executfnd epura cu m u l t i fngrijire. al grosimilor lamei . 17-57).

sub planul de sarcini se obtine din ecuatia lui Bernoulli ~i din ecuatia de continuitate: sau V: ~i = V . viteza I a ~ e in canal s i fie uniform distribuitii in i sectiune qiV aerisirea s i fie bine asigurati. creasta t i i a t i cu rnuchii vii. s-a mssurarea debitelor statat c i forrnulele considerate cele mai .33db) (I 7-2I ') Eventual se tine searna ~i de pierderile de sarcini distribuite pe porfiunea de la creasti la sectiunea 1 (daci paramentul este foarte rugos). peretii laterali s i fie verticali. cu muchie ascutiti. netezi. 17-58.5. suprafata apei s i fie lipsiti de valuri. 17. in arnonte.ca la u n deversor cu rnuchia ascutiti. asa cum s-a a r i t a t . adici -h 3' r 0. Fig. Formulele deversoarelor perfecte. canalul s i a i b i sectiune uniformi. Pentru aflarea exacti a profilului larnei se aplici d u p i aceea rnetoda construirii spectrului rni~cirii. 0.22 h. gritar de l i n i ~ t i r e . se traseazi conturul superior trecind prin punctele calculate. Se d i cea rnai mare atentie exactitiif ii rnisuriri i elernentelor geornetrice. in unghi drept ~i perfect orizontali..35 h - 0.65 este+V0 = 7 ~i se realizeaza in profil cam la 113 din h'. Deversor cu muchie ascutits. Sarcina se rnisoari la distanta 3 h. prin experienfe din ce in ce rnai precise. Este foarte important ca. servind pentru Cu precautiile luate.5.0. dreptunghiular. Grosirnea larnei la adincirnea h. fata arnonte a peretelui s i fie perfect plani gi netedi. $T 28 (hl . suficient deinalti. Viteza rnedie Vo in aceasti sectiune Q . avind sectiuni de diferite forme a) Deversorul dreptunghiular. Acest deversor a fost cel mai rnult studiat. Calculind grosirnile larnei in rgai rnulte puncte de pe pararnent.. Pentru a se realiza condit i i de scurgere egale cu acelea in care s-au ficut experientele este necesar ca deversorul s i fie construit cu creasta din t a b l i rnetalici. astfel c i forrnulele stabilite pentru acest tip pot f i aplicate si in scopul folosirii deversorului ca dispozitiv de rnisurare a debitelor. conform dirnensiunilor din figura 17-58. de la creasti.

. fapt care se explici prin interventia unor parametri secundari.I. studiat prima oar5 de Bazin. . (Asociatia inginerilor ~i arhitectilor elvetieni). nu se va iolosi pentru fanle fnguste verticale.. la care ldrgimea canalului este egali cu lungimea crestei.A. . La misuririle de debit cu deversoare are mare importanti misurarea exacti a sarcinii h. pin2 la 5% E unele n domenii de misurare.i efluente (scurgeri) permanente 505 - bune dau rezultate diferite de la un autor la altul. d e ~ i structura ei este discutabili: I- valabili in limitele: Eroarea ce se apreciazi la aplicarea corecti a formulei este sub 1. cu canalul de Iargime L ~i creasta deversanti de lungime 1 < L.5%. Instrumentul de misurare a nivelului trebuie s i fie de mare exactitate ~i citirea s i se repete de mai multe ori (chiar pina la 20 de ori). Formula este valabili pentru 0.03 m si d i rezultate bune si pentru valori mai mari ale lui h. n Se folosesc pentru misurarea debi telor doui t ipuri de deversoare drep tunghiulare: . studiat prima oard de Frese. . dat fiind c i oricite precautii s-ar lua pentru linistirea apei. Pentru deversorul fir5 contractie laterals se recornandi formula lui Rehbock (1929) care d i erori mai mici de 1 %. se recornand5 formula S. cind se fac misuritori foarte ingrijite. care depinde de rniisurarea nivelului apei in amonte.deversorul . cum ar ii variatia viscozititii lichidului E iunctie de temperaturi. micile ondulat ii sfnt inevitabile..cu contractie laterali" la care Iirgimea canalului este mai mare decit lungirnea crestei. de care nu se tine seama.idrd contractie laterali".~Misccir.deversorul . Pentru deversorul cu contractie laterali.80 rn>h>0.

= 0. 17-59. astfel inclt deversorul este .secfiunea udat6 din amonte a canalului. 17-60). introducind unghiul a. in loc de I: Pentru u = 90" ~i p. Debitul s i u poate f i calculat ca suma debitului printr-un deversor dreptunghiular de 1itime 1 $i a debitului scurs printr-un deversor triunghiular cu unghiul la vPrf u (triunghi egal cu suma triunghiurilor de la margini. coeficientul C variazi de la 1.sau. conform experientelor. rezulti formula practica: 1.cu contractie laterali. 2 pezoidal . Q .60. De aceea.42 h5I2 = C . rezultii formula: X h-z = --. c) Deversorul trapezoidal (fig. Deversorul triunghiular este foarte indicat pentru miisurarea debitelor mici. Deversorul traghiul de virf L). h Fig.42 la 1. 17-60. (1 7-25) Q= De fapt. Se consideri sectiunea de trapez simetrici. introducind pe x in formula lui Q gi integrind se obtine: . datii fiind sensibilitatea mai mare a acestui deversor. Deversorul triunghiular deci.b) Deversorul triunghiular (fig. 17-59). s-a propus o formuli mai exacti care s i t i n i seama ~i de influenta vitezei de sosire: in care o este sectiunea deversorului. p.38 cfnd h variazi de la 5 la 25 cm.h5I2 . de lirgime mai mici decit sectiunea canalului din amonte. cu unFig.1. Daci se consider6 sect iunea deversorului ca o sum5 de orificii elementare.

Acest deversor este de asemenea sensibil la variatiile debitelor mici.2 h. t i nind seama ~i de viteza de apropiere: 2 in care w este sectiunea udat6 a deversorului. g 2 = a Dacii se ia p' = p" = 0.h3" 15 = . iar i sectiunea udatii a canalului din amonte. dar nu atit cit deversorul triunghiular.= . Pentru obtinerea unei formule simple unghiul a se va lua astfel ca debitul deversorului triunghiular de la margini sii compenseze pierderea de debit datorati contractiei. 17-62).. Ia Q= Fig. a ciirei ecuatie este X .v tg d h5I2. 17-61). iar flancurile sint tiiiate dupii curbe asemenea unei hiperbole. D e ~ i s-au fKut studii teoretice interesante ale acestui tip de deversor. rezulti tg . sarcina h intri la puterea intii. Creasta deversorului este orizontalii. Se numeste ast fel deoarece in formula debitului.Miacdri efluenfe (scurgeri) permanenfe 507 Se consider2 c i efectul contractiei la deversorul dreptunghiular este echivalent cu acela a1 unei pierderi de lungime a crestei de 0. 17-61. 17-62.2 h . ca fiind mai in concordanti cu reali tatea. Deversorul circular Acest tip de deversor se intrebuinteazi la misurarea debitelor de a p i distribuitii pentru irigatii.=b(h-. adici: p ' z 3 = p" 0.si 2 4 1 Fig. d) Deversorul circulaf (fig. Formula este valabilii in limitele e) Deversorul proportional (fig. se recomandi formulele empirice urmiitoare.1 -- b x ctg Debitul este: ]. Deversorul proportional .63.) (17-28) .

care pot f i diferiti. fn care coeficientul de debit m se dktermini de preferinti experimental. d u p i N. Coeficientul 6 se ia. Pavlovski conform figurii 17-63.5m ~i a 2 0 . calculabili cu formula: b. Pozitia pilei f a t i de creasti influenteazi contractia ~i coeficientul 6 scade cind pila avanseazi in amonte de deversor. lucrarea [25]. dar in acest din urmi'caz. aplicindu-se un scizimint de 1 pentru forma nesimetrica. Coeficientii de contractie lateral5 Inmultirea valorile din datorati pilelor 17-13. ( 1 7-30) f n care Fi sint coeficientii de formi ai pilelor ~i culeelor. f) 0 problemi interesanti relativi la forma deversoarelor este urmitoarea: Care este ecuatia de forma y = f(r) a unui deversor.. Valori exacte ale lui p se dau in. b). l m se ia p = 0. d a t i : q = q(h)? Problema a fost rezolvati in cazul general sub forma unei ecuatii integrale si toate formulele precedente sint cazuri particulare ale solutiei generale date acestei probleme. N. Se foloseste si forma nesimetrici (fig. Calculul debitului de care este capabil un astfel de deversor se face cu formula general5 ~ = m b h m . 17-63.Coeficentul y variazi de la 0.614. Aceasti formuli este valabili pentru h > a. Deversoare cu profil curb i n practici se intrebuinteazi adeseori baraje deversohre construite din zidirie sau din beton. Astfel. se inlocuieste lungimea b r u t i a crestei printr-o . 17. sau uneori prin calcul.. pen5 s / . coeficientii admisi pentru a = 0 se pot reduce prin Fig.. iar daci b 2 0. Pentru a se tine' seama de viteza de sosire V. cit ~i cu contractie.6.I H C Fi.5.lungime redusi". 17-62. pentru ca debitul s i u s i fie exprimat printr-o functie de sarcina h. a1 ciror profil este fie curbiliniu. Acest deversor este foarte sensibil pentru debite nu prea mici in zona ingustati a flancurilor. se imlocuie~tein formula ~ r e c e d e n t i h cu - Formula debitului se aplici atit la deversoarele fir2 contractie.605h la 0. la a c e l a ~ ideversor. La calculul lui Q se folose~teformula (17-28) pentru forrna simetrici. fie poligonal.7 5 =a4 tru avansul a.= b -0. Ekl . ~ 5=07 5=0.625.

ultimul Fig. lbindu-se ca bazi profilul vinei lichide a unui deversor perfect. Pozitla pilei unghiularl I I Forma pilei circularl I ogiiri. Prof ilul unui deversor curb trebuie dimensionat astfel ca s i nu se produci pe creasti sau parament depresiuni importante care ar da loc la instabilitatea m i ~ c i r i i fenomene de cavitatie . 5 H I Id I I 1 H 2 I 4 1 4.si profilul B cu paramentul amonte inclinat la 45". de Ofiterov. 17-65). pe i de a l t i parte. aerisit. 3 . cel mai o b i ~ n u i t . . Daca spatiul de sub pinza inferioari a unei astfel de lame s-ar umple cu beton. Pornind de la sa tisfacerea qcestor conditii -fntrucitva contradictorii sla gisit principiul unui profil rational. El {A 2 . ca garantie c i depresiunile vor f i evitate. in diferite variante. daci betonul se toarni pini la curba I I . de Smetana ~i alfii.ul fiind folosit mai ales pentru baraje pe tereCreager-Ofiterov . deci vor exista suprapresiuni (pozitive). Fig. Cum se obtine profi.Ez 3 1 E3 . pitrunzind putin in vina teoretici. Tabela 17-13 ' .49 5 2 + 3 5 <3 @ ~ l momente de risturnare suplimentare . Profilul I a fost studiat si propus de Creager. Cel mai cunoscut in l i teratura tehnici este profilul Creager-Ofi terov . presiunea absoluti a vinei Jichide asupra betonului ar f i in toate punctele egali cu presiunea atmosferici (traseul plin din fig. dimpotrivi.Miscdri eflliente (scurgeri) permanente 509 Dimensionarea deversorilor cu profil curb. Daci sugerea se realizeazi chiar pe creasta. cu creasti ascutita. 17-64. profilul trebuie s i permiti Gvacuarea unui debit cit mai mare. pentru a c e e a ~ isarcini. Daca betonul se toarni pini la curba I. Efectul . deci va f i mai economic. In tabela 17-14 se dau coordonatele a douAprofiluri: profilul A cu parament amonte vertical. coeficientul de debit se rnireste si deversorul poate avea o lungime de creasti mai mici. aerul dintre pinza teoretici ~i beton va f i absorbi t prin sugere ~i se va n a ~ t eo depresiune (lama este sup t i pe perete).. I la=O El I a=0. aceasta va fi impinsi dedesubt.7-65.4.avansuluiU pilei aaupra coeficientilor corespunzind unei sarcini de Im de apa.

510

Hidraulica Tabela 17-14
Coordonatele profilului deversor dupg Creager ti Ofiterov pentru sarcina H = I rn
Profilul A
X
1

Profilul B
x

Plnza teoretici
Y

Pfnza teoretici
Y

Zidirie

superioari

inferioarg

Zidirie

superioari

inferioari

0,o (),I 02 O,3 Of4 0,6 03 I ,o 1,2 1,4 1.7 2,o 2,5 3,O 3,5 4,O
4,5

0,126 0,036 0,007 0,000 0,007 0,060 0,142 0,257 0,397 0,565 0,870 1,22 1.96 2,82 3,82 4,13 6,22

-0,831 -0,803 -0,772 -0,740 -0,702 -0,620 -0,511 -0,380 0,219 0,003 0,305 0,693 1,50 2,50 3,66 5,OO 6,54

0,126 0,036 0,007 0,000 0,007 0,063 0,159 0,267 0,410 0,590 0,9201,31 2,lO 3,11 4,26 5,61 7,15

.

0,o 0,l 02 O,3 0,4 0,6 03 1 ,o 1.4 1.7 2,o 2,5 38 3,5 4,o 4,5

,

12

0,043 0,010 0,000 0,005 0,023 0,090 0,189 0,321 0,480 0,665 , 0,992 1,377 2,14 3,06 4,08 5,24 6,58

-0,781 -0,756 -0,724 -0,689 -0,648 -0,552 -0,435 -0,293 -0,120 0,075 0,438 0,860 1,71 2,76 4,OO 5,42 7,07

0,043 0.0 10 0,000 0,005 0,023 0,090 0,193 0,333 0,500 0,700 1,05 1,47 2,34 3,39 4,61 6,04 7,61

:

'

nuri slabe, cu baza I i t i t i ~i spre amonte (fig. 17-66). De asemenea, profilul B permite o mai rapidi evacuare a gheturilor. Coordonatele se dau pentru sarcina H = 1 m. Pentru o sarcini H fI- 1, coordonatele profilului de zidirie ~i ale fetelor lamei (superioari si inferioari) se A 8 deduc din acelea date in tabela inniultindu-le cu H in m. Coeficieniii de debit a i profilurilor Creager-Of iterov, cTnd deversorul e s te proiectat peritru H,,,, au valorile 0,49 pentru profilul A ~i 0,48 pentru profilul B. Daci deversorul functioneazi cu o sarc i n i mai mici decft h,,, pentru care a fost Fig. 17-66. Profilele Creager-Ofiterov proiectat profilul, coeficienfii m sfnt mai A $i B mici decit valorile precedente si ei pot fi calculati cu formulele urmiitoare datori te lui N. N. Pavlovski, valabile pentru o fnilfime a pragului p > 5 m: Profilul A 0,785 $ 0,25
hmax

)

cfnd n,, 4 078; cfnd

h

(17-31)

)

> 0,8.

Mi~cdri efluente (scurgeri) permanenfe

51 2

Profllul B

m

=

0,48

2vz

0,85

+ 0,310 ---)
hmax

cindG h cind
hmax

=

0,l ...0.5; (17-32)

> 0,5.

Aceste formule dau valori destul de apropiate de cele reale, totuqi in cazu1 unei l ~ c r i r iimportante trebuie determinate valorile lui m prin experiente de laborator hidraulic, pe modele la scari redusi, tinind seama c l asupra lui m influenteazi insisi mirimea obiectului (la deversoare m scade o data cu p si h), rugozitatea suprafetei, numirul Re. f n cazul c i h > hmaxp,oiecta,, incep a se produce intre l a m i ~i fata betonului depresiuni care fac sa creasci coeficientul m. Dupi experiente * ficute in laborator cu profile Creager, Q poate depasi Qma,p,oie,,at cu 10% fir2 a se produce vibratii periculoase. Acest rezultat ne permlte a dimensiona profilul pentru Qpr0iecr< Qmar, de exemplu pentru Qp,o;,ct = 0,9 Qma, , in n care caz coeficientul m pentru Q,, va f i de 0,54 P loc de 0,49, cu producerea unei presiuni negative suportabile pe creasti, fir2 teami de cavitatie, ins% cu avantajul unui debit specific sporit apreciabil. -&D u p i studii de laborator ficute in U.R.S.S., deversoarele cu creasti elipb tici, avind - = 2 sau 3,
a

au coeficienti de debit ping la 0,577, variind in functie de profilul crestei h qi de raportul - , rf fiind raza unui cerc fictiv inscris in conturul ARCD a1 crestei. Profilurile studiate au fost acelea din figura 17-67 (circular si eliptic cu r a p o a r t e l e - - 2 7 i 3). a
'f

II

A
Fig. 17-67. Profile cu creasti circularl sau eliptici

Se r e c o m a n d i ca
h f

Coeficienfii de debit stabiliti experimental de Institutul VODGEO sint dafi i n tabela 17-15.

'

<

3 ... 3,60, iar vidul

sub l'ami s i fie mai mic ca 6 - 7 m -

I

I

* L . Escande, Transformation des conditions de fonctionnement des grands ouvrages hydrauliques par aspiration de la couche limite. (Revue de mecanique appliqu6e, 1958, No. 3, Edit. Ac. R.P.R.)

512

Hidraulica Tabela 17-15 Valorile m pentru deversoare cu creasts elipticg

Vidul relativ hUjd ,,,/h sub vina de a p i , la barajele cu creasta eliptici, ia valorile din tabela 17-16.
Tabela 17-16 Valorile hcid max/h

Profilurile cu vid au fost putin intrebuintate, din tearna producerii de ,vibratii, din cauza deterioririi rnai rapide a betonului, prin fenornene de cavitatie, si din cauza sporirii rnornentului de,risturnare a1 barajului-deversor. 17.5.7. Profiluri trapezoidale ~i dreptunghiulare La barajele-deversoare construite din lernn, piatri sau beton se intilnesc uneori profiluri trapezoidale sau dreptunghiulare. Coeficientul de debit a1 acestor profiluri depinde de iniltirnea pragului p , de Iitirnea pragului c ~i de inclinirile pararnentelor arnonte si aval: ctg a ~i ctg (3, d u p i cum se a r a t i in tabela 17-17 :i figura 17-68.

Tabela 17-17
Valorile coeficientilor de debit m pentru deversori neinecati, cu profil trapezoidal (dupii
fnlltimea

N. N . P a v l o v s k i )
-

pragului p , Tn m
3-5

amonte Ctg a
0.5

1
1

nval Ct. B
0,s

->2
0,43-0,42

H

H 2>7->I
0.40-0,38

I > T>0,5
0.36-0.31

H

c

Valorile din tabeli sint valabile pentru c > 2H, deversoarele aparf i n tipului de deversor cu prag lat, care se trateazi in paragraful urmitor.

< 2 H. Pentru

17.5.8. Deversorul cu prag lat

>
/

/3

Fig. 17-68. Profil cu creast8 trape-

Daci litimea pragului la creasti nu zoidal5 este suficient de mare, de exemplu c < 0,65 h ~i muchia A este ascufiti, lama se dezlipe~te in A de prag si se rneaza sectiunea contractati ca la un deversor cu perete subtire; daci chia A este rotunjiti, lama rHmine aderentii, chiar daci c < 0,s h. Dac5 c >/ 3 h, dupi dezlipirea lamei in A , in cazul muchiei ascuti te, se produce realipirea, mai departe, a lamei de prag, de o grosime h, aproape constanti ~i mai mici decft h , pe o portiune insemnati din Iitirnea pragului. Pragul nu trebuie s i a i b i o litime rnai mare ca 8 h , cici atunci are loc pe prag o miscare gradual variati, cu pierderi de sarcini distribuite, care fac ~ i g 17-69. Deversorul cu prag . s2 varieze inilfimea h, pe prag.

formuinsi

lat

514

Hidraulica

Asadar, in cazul unui prag lat, bine caracterizat, avind 3 h < c 4 8 h , a d m i t h d c5 se produc Pntre sectiunile 0-0, in amonte de prag, si 1- I , pe prag, v2 pierderile de energie Z c- , ecuafia energiei devine:
2g

sau, cu folosirea notatiei:
h f -=
2g
u

vt

h,;

h0 -,h

=

v2 2 (a,
2g

+ ZC).

Se deduce

Dacii se noteaz5 h, = &, debitul deversat se poate scrie:

(I(

< 1)
=

Q = cpu bh, 1/2g (ho-hl)
in care

rnb v z h o 3 1 , 2

(17-33)
I

rn

=

cpV.K.VR

Observ5m c5 in cazul cind se neglijeazii pierderile+Z c, ceea ce ar avea oarecare justificare cind muchia A este profilatii hidraulic, iar litimea crestei c in limite moderate, cp, ---- 1. AdmitPnd c5 deversorul este perfect, debitul 2 2 maxim se produce pentru h, = h,, = - ho deci K= - ~i rn = 0,385.
3 3

Experientele au argtat, pentru diferite conditii ale muchiei A , valori ale lui I( ~i rn inferioare celor teoretice $i anume:
Tabela 17-18

1 2 3 4 5

F i r s rezistente hidraulice .......... Intrarea profilati hidraulici ........ Muchia amonte rotunjiti .......... Muchia amonte t e ~ i t g .............. Muchia amonte ascutit; ............

1

0,95 0,92 0,88 0.85

1

0,385 0,365 0,350 0,335 0,320

213 0,645 0,630 0,610 0,590

,

Misciiri efluenfe (scurgeri) pernlanerztc

5 15

Rezultate mai exacte dau formulele empirice ale lui Berezinski, pentru deversorul perfect, la care se tine seama si de influenta iniltimii pragului p. Debitul specific se calculeazi cu formula iar rn cu formulele urmitoare, valabile pentru p
rn = 0,36
3h - p

< h si 2,5 < b/h < 10:

+ 0,01 1,2 h + 1,5 p (cu muchie rotunjiti); 3h - p (cu muchie ascutiti). rn = 0,32 + 0,01 0,46 h + 0,75 p

S-a constatat c formula teoretici stabiliti mai sus (17-34) este valabili H si in cazul cind nivelul aval de prag se afll deasupra pragului ping la limita h, , 0,2 h ; mai mult, chiar cind raportul de inecare h,/h = 0,4, debitul nu < scade decit cu 5% f a t i de ace1 dat de formuli. Iar daci pragul are o panti usoari spre aval, pe care lama intri in regimul rapid de mi,scare, urmat de salt, debitul se scurge ca si cind deversorul nu ar f i inecat. Astfel, daci panta pragului este de 1/4,6 ~i h,/h < 0,77, diferenta de debit fa@ de deversorul perfect este numai de 2,5% (fig. 17-70).Ca o particularitate, se observa in acest caz o depresiune local8 pe prag, urmati apoi de sal tul hidraulic. Aceste fenomene au condus pe M. D. Certousov s i considere c5 un deversor cu prag lat este inecat numai daci iniltimea h, a nivelului aval, misura'ti Fig. 17-70. Deversorul cu prag lat, in p a n t i deasupra punctului celui mai

I

(17-35)

r

'

inalt a1 crestei, este rnai mare decit adincimea critic; h,,= tul deversorului cu prag lat se calculeazi cu formula:

vT

Debi-

(17-36) %bhz 1/2g (ho - hz) sau cu formula data la art. 17.5.9 urmitor. Datoriti faptului c i deversorul cu prag lat inecat permite evaluarea debitului, f i r i producerea unei deniveliri mari a nivelului (h, - h,), el este folosit pe scari largi ca dispozitiv de m i s u r i a debitului in tirile unde irigatiile sint foarte dezvoltate, ca India ~i Egipt.
=

Q

17.5.9. Deversorul inecat La un deversor inecat, nivelul apei i n aval este h, deasupra nivelului csestei, iar sarcina este h,- h, (fig. 17-71). Pentru aflarea formulei debitului se poate concepe miscarea lichidului compusi din doua misciri: un deversor perfect intre nivelul amonte si nivelul

aval, sub sarcina h,-&?i o scurgere printr-un orificiu de inilfime h, ~i sub sarcina tot hl-h,. Introducind si termenul k = Vi/2g, debitul total unitar este:

S-ar lua pl = 0,8 (fir2 contractie de fund), iar p2 L- 0,63. Formula, in aparenfi dedusi corect, nu este valabili pentru h,-h,=O, cici atunci q = p2 h, V i n loc de q = (h, t p)V,,, asa cum este chiar , prin datele problemei. S-au incercat si alte formule empirice, dar qi acelea au defecte similare. Experientele au dovedi t h-h, z c i daci raportul - - = -este 1mai mare decit o anumi t i valoare criticl , vina deversanti
P

P

($)

este cu piciorul liber (ca la Fig. 17-71. Deversorul fnecat deversorui perfect, neineca t ) si racordarea in bieful aval se face cu salt indepirtat (v. Cap. XX). In acest caz scurgerea peste prag. nu mai depinde de iniilfimea apei in bieful aval, iar calculul debitului se face cu formula variazi la deversorul deversorului neinecat. Sarcina relativi cri tici inecat cu muchie ascutit2 intre 0,67-0,89 putindu-se lua in medie 0,751 h pentru valori ale lui -cuprinse intre 0,l si 2,O gi coeficienfi de debit m
D

cr

\ P lcr

cuprinsi intre 0,42 gi 0,48. Daci 2 este inferior valorii critice, ceea ce se intimpli cind debi tul
n

crescind, kvelul din aval cregte, se produce ineka~eavinei deversante care, 0,7 se produce in acest caz, poate f i de doui feluri: Daci L s c a d e sub
J

D

,,vina sculundati" ~i mi~careaeste stabili sub aceasti formi pins c e -t scade la 0,3. Pentru valori ale sarcinii relative cuprinse intre 0 , 3 gi 0,15 se produce z in aval ,,vina ondulatii" de suprafati, care este forma stabili pentru - < 0,15.
P
P

Se observi un fenomen de nestabilitate daci 2 este cuprins intre 0,15 ;i 0,3,
D

cind se produce fie vina scufundati, fie vina ondulatl. Pentru scurgerea in regim inecat, cu v i n i scufundati, se poate folosi formula d a t i de Bazin pentru deversorul dreptunghiular cu creasti ascufitii:

Mi$cdri efluente (scurgeri) permanente

5 17

in care Q este debi tul deversorului inecat, Q,este debi tul deversorului neinecat sub sarcina h = h,, iar a se nume?te coeficient de inecare. Deversorul inecat cu profil practic curbiliniu, fir8 vid, a fost studiat de cercetitori sovietici, care au ,stabilit calculul debitului cu formula

in care a este coeficientul de inecare, ale cirui valori se iau din tabela 17-19 datoriti lui N. N. Pavlovski.
Tabela 17-19

Deversorul se considerii inecat daci pe lingi conditia h, si conditia h, > h,,, adica

> 0 este realizati

La deversoarele cu prag lat, inecate, debitul se calculeazi cu formula fn care a, coeficientul de fnecare, se ia din tabela 17-20 Pn functie de raportul de inecare h,lh,.
I

4,h~

o

hx/hl
o

1 1 1 1

0.70

1,000

0.94

0.588

1 1 1 1

0.75

0,974

0,95

0,552

1 1 1 1

0.80

0,928

0.96

/ 1

/

0.83

0,85

0,889

0.97

0.499

1

0.436

1 1 1

0,855

0,98

0.360

1 1 1 1

0.87

0,815

0.99

0,257

1

1 / 1

Tabela 17-20
0.90

0,739

0,995

0,183

1

1 1 1

0,92

0,676

0,999

0,082

17.5.10. Deversorul lateral Pentru a evita ridicarea nivelului apei fntr-un canal peste o limiti stabilit5 se prevede un deversor de-a lungul unui perete a1 canalului, care s i permi t i evacuarea unui debit suplimentar (fig. 17-72).

Hidraulica -

--

Solutia I. Se admite c& atit canalul cEt qi creasta barajului sd aibii pantci ( vuriubil&, iar sarcirza z pe deversor, constants. S5 presupunem c5 in aval de deversor, canalul trebuie s i conduci un C debit Qo, iniltirnea apei fiind (h -1 t o ) , panta canalului Jo si secyiunea.dati; pe lings aceasta deversorul trebuie sa evacueze un debit 0,. Sa se determine panta canalului in dreptul deversorului, secfiunea sa transversali riminind neschimbati. Avern: Qo= ClU =CCl
Fig. 17-72. Deversorul lateral

mo aval de deversor) (in
2 3

Q,

= - FZ

1/2~1,

1 iiind lungimea deversorului. Panta canalului la partea din amonte a deversorului rezulti din ecuafia

pe cind la partea din aval, panta este chiar J,. Pentru racordarea celor doui pante J , > J , trebuie ca suprafata apei in deversor gi iundul canalului s6 aib5 axa lor longitudinal5 ca o curb5 concavi (fig. 17-73). Aceea~i curb5 va urma $i muchia deversorului. Asemenea condifii

Fig. 17-73. Schema deversorului lateral, cu p a n t i variabilg

se pot pune ~i pe diferite tronsoane, in care ar f i descornpus deversorul, pentru a <obtineo formi poligonali a crestei si apoi a trasa o curb5 inscris5 in acest poligon (17-74).

Fig. 17-74. Zorlarea, pentru calcul, a deversorului lateral cu p a n t i variabili

Lungimea de deversare obtinuti astfel va trebui spori t i cu circa 2056, pentru a cornpensa influenta intirzietoare a curentului longitudinal asupra curentului transversal deversant. Acest calcul, desi aproximativ, poa te fi satisficiitor din punct de vedere practic.

Miscciti efluerzfe (scurgeri) pern7arzenfe

519

Solutia 2. Canalul qi creasta deaersorului au aceea9i panta' constant& i. Se admi te c i la debi tul normal derivat Q, sa nu se produci pierderi de a p i prin deversare, deci nivelul apei in canal nu va trece de cota crestei deversorului. Se mai presupune c i lirgimea canalului este constanti, atit In amonte cit si in aval de deversor; peretii canalului din amonte sint construiti suficient de inalti pentru ca la o iniltare a nivelului normal la baraj, apa pitrunzfnd in canal, s i nu deverseze peste pereti, pe o pdrtiune scurti, pin5 la inceputul deversorului lateral. Pe aceasti portiune, ,curentul va avea un debit (Q, Q,). Daci mi~carease produce & Q in regim lent (fig. 17-75), curba suprafetei libere in ,axa canalului inainte de deversor va f i scoboritoare, de tipulb, (v. paragr. 19.3). Tn acest caz, sarcinaz, a deversorului la inceI putul deversorului este mai Qof4~-L mici decit sarcina z, la sfir-'I. qitul lui, si cele doui cote de nivel ale apei se racordeaz5 \ 0, d u p i o curbi analog5 cu Fig. 17-75. Schema deversorului lateral cu p a n t i constanti curba de stivilire de tipul a, ( m i ~ c a r e intirziati). Daci regimul m i ~ c i r i i este rapid, sarcina z scade in lungul deversorului. Adincimea canalului aval fiind d a t i (z, a), se cere s i se determine lungimea crestei deversorului, capabili a descirca debitul suplimentar Q,. Aceasts problemi a fost tratati pe cale teoretici, ins5 din cauza dificultililor analitice a fost necesar a se face simplificiri. 0 metodi practici, aplieabili d u p i N . N . ~Pavlovski fa deverso~ul neinecat, consti in foloslrea formulei deversorului obisnuit, cu un coeficient de corectie ol:

.

+

b

-

+

i n care 2, este sarcina pe creasta deversorului, la capitul s i u aval. Coeficieniul ol se ia, d u p i H. Engels:

Dacii deversorul este asezat oblic (fig. 17-76) ficind un unghi 8 astfel ca 1 1 tg8 sa fie cuprins intre - . . -, se va
40

3

lua 01,
Fig. 17-76. Deversor lateral (oblic, in plan orizontal)

conform formulei

(17-42, a):

\

520

Hidraulica

,

Combinindu-se un deversor cu un sifon urmirind profilul deversorului, s-a realizat un obiect hidrotehnic special, care permi te descircarea automat5 a debitului in exces, mentinind nivelul in amonte cvasiconstant. Nu se va descrie evolutia acestui tip de constructie hidrotehnici, ci se va explica numai tipul modern, care se poate vedea in figura 17-77. F a t i de un deversor o b i ~ n uti,. Ah sifonul-deversor are avantajul unei eficiente mai ridicate, intrucit debitul unitar, ce poate evacua un astfel de obiect, este in functie de caderea h si nu de lama deversanti Ah, care se mentine la numai citiva decimetri. Formula debitului se scrie deci. Q = pQl v 2 g (h Ah), (17-43) Fig. 17-77. Sifonul-deversor in care Q, este sectiunea de scurgere la iesire. Sectiunea Q pe toati lungimea conductei-sifon, de la creasti spre aval, se mentine constanti, pen-tru a nu se provoca pierderi mari de sarcini, date fiind marile viteze ale apei in sifon. Coeficientul de debit p poarti numele -cam impropriu - de randament. Randamentul sifoanelor-deversoare moderne este de ordinul 0;7 f a t i de 0,3-0,4 cit era la primele tipuri. El se ridici la 0,8, daci se acordi o griji deosebiti gurii de intrare, care trebuie s i fie largi, daci are coturi de racordare cit mai putine ~i curbe mai putin accidentate. Functionarea automati a sifonului se face astfel: Cind nivelul in rezervorul amonte se ridici peste creasta deversanti, apa incepe s i deverseze normal, antrenind aerul prins inlre paramentul deversorului si peretele conductri S. S e formeazi vid partial si apa se ridici in sus, spatiul de aer fiind inchis prin lama de a p i care este dirijati de nasul N c i t r e peretele S . Cind tot spatiul din interiorul conductei s-a umplut cu a p i , sifonul este ,,amorsat" si functioneazi in plini sarcini. Daci nivelul in lac scade sub muchia F a peretelui suprapus, aerul i n t r i in interspatii ~i trece prin orificiile C in sifon, dezamorsindu-1 repede. fn acest mod, nivelul in lac se mentine - prin functionarea discontinui a sifonului - 18 un nivel care oscileazi cu putin in jurul nivelului crestei deversante. La proiectarea acestei lucriri urmeazi a se determina pierderile de sarcini, unghiul de dirijare al nasului, presiunile maxime si minime in interiorul sifonului. Un studiu aminuntit a1 sifonului-deversor oferi I. V. Tumanian (V. Kiselev) [17]. Este de remarcat c i sarcina h, este limitati teoretic la iniltimea de apL a presiunii atmosferice, cici daci este mai mare se rupe coloana de lichid si se produc discontinuititi de functionare si chiar dezamorsare.

+

Mi~cari e)luente (scurgeri) perrnnnerlfe

-

Fj2 1

17.6. EXEMPLE NUMERICE
1) SB se calculeze debitul ce se poate evacua prin golirea de fund a barajului ,,Vidraru" proiectat pentru U.H.E. Arge?, in varianta cu retentiunea normal2 (creasta deversorului)~ la 132 m, deasupra pragului galerlei de golire. De asemenea, se va calcula debitul ce poate trece prin cele trei deversoare, avfnd fiecare lungimea b = 7,00 m, in cazul lamei deversante maxime H = 4,00 m.

Debitul golirii de fund

Q = pov2gh.

Fig. 17-78. Deversoaieie ~i goliriie de fund ia barajui ,,Vidraru" pc R. Argeg Deoarece contractia este impiedicati,
p = Qv.

Sezulti din relafia Bernoulli

Pentru A = 0,025, d = 1,8 m,

cint7,,,

= 0,5 (gritar rar, racord rotunjit)

c,,,,

= 0,1, l = 23,15 m

sT

522

Hidraulica

91 5 Este de remarcat viteza foarte mare a vinei .de a p i V = --' z 35 m/s. La o astfel de 2.55 vitezl se impune o constructie deosebit de ingrijiti : pereti foarte netezi, beton de o calitate deosebiti, compact $i rezistent la uzurl, vans de o constructie specials pentru viteze mari.

Coeficientul de debit r r ~ , pentru profilul curb dat, se poate lua 0,47. Coeficientul de contractie E se calculeaz~ cu formula:

2) Doug vase' prismatice, avind sectiunile orizontale R,, R,, comunici intre ele printr-un orificiu de sectiune w . Care este timpul de trecere a unui lichid dintr-un vas in ,celilalt, dacl diferenta initials dintre niveluri este h,, iar diferenta finals h,? Fie h diferenta de nivel la timpul t. intervalul de timp d t , nivelul scade cu dz

2
a 2

in primul vas, crevte in vasul a1 doilea cu 1 deci diferenta dintre nivelurile apei dz, v a fi (fig. 17-79)

hL

R h - dz - -2 dz,
a 2

,iar variatia diferentei de nivel:

Cantitatea cu care se mic~oreazlvolumul de apg in rezervorul 1 este, in timpul d t , .egali cu cantitatea care trece prin orificiu, deci :

dq

=

-

R,dz=

pw

Vdt;

v=VG
.dz
si

dt=--

Ql dz

.

T=

S:

pwv '

dt=-

Fig. 17-79. Timpul de trecere a unui lichid dintr-un vas intr-altul (schema pentru calcul)

T=

2(vfc-v<)
pa

(L +
Q1

$1

(17-43)

V G

Mi~ciiri e.fluente (scurgeri) perrnanente

523

Pntrucit formula precedent2 este simetric2 in R, $i a,, rezultl c2 a c e l a ~ itimp T estq necesar $i pentru scurgerea din rezervorul 2, dac; in momentul initial nivelul in rezervorul 2 ar fi cu h, metri mai sus ca in rezervorul 1. 3) Prin bararea unei v2i de profil parabolic se creeaz5 un lac de acumulare. Care este timpul de golire a acestui lac, prin orificiile de fund ale barajului, avind sectiunea total2 w , prevazute la nivelul fundului vgii? Presupunem c2 profilul v5ii este dat de a c e e a ~ i parabol2 translatat; in lung, cu virful pe talvegul v i i i (fig. 17-80). Fie H inlltimea $i B lirgimea v2ii la nfvelul maxim a1 retentiei, fie I , panta fundului .qi L lungimea lacului lacului este la cota z deasupra lui 0 , lungimea lacului este x = 211, iar y este determinat prin ecuatia parabolei : 4y2 BZ H Suprafata apei intersecteazi valea dup5 o parabol2. Intr-adevsr, fie o sectiune transversal2 v2ii, in D, l a distanta 5 de punctul C $i fie r) $i 1; semilirgimea $i adincimea v l i i In D. Din ecuatiile parabolelor din sectiunile B $i D rezulti:
- - - 1; , r)2
A

Q
Fig. 17-80. Timpul de golire a unui lac creat prin bararea unei v2i (schem2 pentru calcul) (17-44)

6 = 1;/l

yz z :$i prin eliminarea lui 1; se obtine: r)zr&~.6.
Z

.Aceasta este ecuatia unei parabole cu virful in C, in planul apei. Suprafata cuprinsl intre' a c e a s t l curb2 $i baza EF este:

Dac2 in timpul df, nivelul scade cu dz, volumul in lac scade cu:

Jar prin orificiile de secfiune totali o, considerind un coeficient de debit y, se s c q e un debit egal cu voiumul de mai sus, adici:

t,, - z, z - 31 VK

I 3

(2;

- 2;)

k yV2g

.

524

Hidraulica

GoIirea total% (pins Ia fund) are loc in timpul
4

T =

B H3i2
3 w p G 1

BHL ----. 3 Qn

SOH 240

i n care So este suprafata initial! a lacului $i Qo debitul initial. Fie, de exemplu, un lac de acumulare, ayind I = 0,01, H=132 m, B=500 m. Baza B se calculeaz~ din suprafata inundati la nivelul maxim, care are forma parabolei (17-43)'Fie w = 2,55 m2 (ca in exemplul 1). p 0,71. Rezulti T = 3,18 X lo8 s = 37 zile.

-

Viteza medie V.. . 18-1). astfel c i si pentru curentii cu suprafati liberi. se aplici aceea~iformuli ca pentru conduc te : Valoarea coeficientului C se calculeazi cu una din formulele empirice existente. VITEZE. Din aceasti cauzi se prefers formulele pentru care categoriile de rugozitate sint cit mai numeroase ~i mai aminuntit descrise. (De exemplu.1. Albie unitari b) Sectiunea de curgere trebuie s i fie unitari.Capitolul XVIII M i ~ c a r e a uniform5 a curenfilor cu suprafata libera (canale ~i cursuri de ap5 naturale) 18.. Q. luat ca media ponderati a 3 a. . miscarea apei in canale si riuri nu este permanenti si cu atit anaid put in uniformi. de panta energetici J . Se observi c i exactitatea valorilor obtinute pentru coeficientul C nu depinde atit de constructia formulei insisi. dintre care se recomandi in special formula Pavlovski. fn profilul din figura 18-2 se recomandi descompunerea sectiunii in trei sectiuni a . NIVELU Rl 18. Fig.) La aplicarea formulelor precedente mai trebuie ficute urmitoarele olsservatii : a) Panta J este chiar panta superficiali a apei si este egali cu panta i a fundului. pentru un interval de timp scurt si pentru un sector de lungime limitati la o portiune in care profilul transversal rimine acelasi.18-1. Viteza rnedie In general. calculate pentru fiecare sectiune a. constanti in sectiune transversali. a .. . DEBITE. si Q.1. depinde de raza hidraulici R . mi~carea poate fi considerati uniformi.. Q. in miscare uniformi.si de rugozitatea albiei. coeficientul de rugozitate n tabela 1-anexi.1. calculul se face cu un coeficient de r~lgozitate n. SFnt ins5 numeroase cazuri cind. putind avea orice formi (fig. ~i c) Daci peretii si fundul albiei nu au aceeasi rugozitate. astfel c i debitul Q este suma debitelor Q.14) este inci mult folositi. ~i aplicarea formulelor separat. Formula lui Bazin (14. c9t de o bung alegere a coeficientului de rugozitate. si a.

la distant. iar in zona inundabili (unde sint culturi sau plante de lunci).. caracteristice metru x1. alti autori* rugozitatea echivalenti n se calculeazii mai bine cu o formu15 de tipul: n= (ZX~ ) n . iar pentru pereti n = 0. New York. Albie compusi posibil ca in albia minori s i se ia n = 0.022.. iar in albia majori 0.014.035.1... in canale pereate cu fundul de p r u n d i ~ . Distribufia vitezelor . viteza maximi are Ioc la suprafati. Bineinfeles.0.030. x'lv ' 1 (v = . Dup. 18-2. sau aproape de suprafati. aparatele de misurat viteza nu pot da m i rimea vitezei in filmul laminar.526 Hidraulica rugozitiitilor partilale n. viteza maxima realizindu-se intre 0 si 0. .se va lua pentru fund n = 0. In sectiune verticali. decirca 5 cm de la fundul albiei.. n = 0. Viteza minim.. este Fig.025. x = x1 + xz + . la un riu de munte cu albia boloviinoasi. * 18-4 Diagrarna vitezelor intr-urn profil vertical din sectiunea transversal5 Ven Te Chow. se giise~tela fund si este definit5 ca viteza miisurabili co morisca. unde viteza scade brusc p i n i la zero.0.. . - 18. iar portiunilor de peri(18-2).020 .2 h de la suprafati. etc. vitezele variaza i n general ca in figura 18-4.x2. in care sint trasate curbele izotahe (de viteze egale). la un riu de ses. albia minori poate avea rugozitatea n=0.. Hydraulic open channel.2. ..sau v = 2 ) .05. n. n = %XI + 4 x 2 + . X De exemplu. .. 3 2 Intr-un curent uniform cu curgere liberi distribytia vitezelor are aspectuI general din figura 18-3.035. 1959... 18-3 Distributia vitezelor in sectiunea tyansversali a unui canal (izotahe) .

Migcarea uni~forrnd u curenfilor cu suprajafd lrberd 527 Tntr-un profil de formd regulatd. 18.1.d si aer. . Schema e m u l ~ i o n i r i i .9.~. va trebui s i se observe si variatia nive-... fenomenul de turbulenti.. Se utilizeazi adesea rnisurarea vitezelor rnai rnultor plutitori ancorati in citeva puncte ale litirnii rfului si se ia viteza medie la suprafati u. viteza medie in sectiune se admite VmPd= (0..1. Pulsatiile vitezei Din cauza turbulentei. lului aoei. se intelege cea rnai mare dintre vitezele la suprafati u.. f a t i de valorile medii.s. dintr-o m u l s i e de 1ichi.).0. Deoarece rnisurarea trebuie ficuta in puncte numeroase si cere un timp indelungat (uneori citeva ore). A r ~ d ------ 18.8) ~ ~ . astfel incitcurentuleste format..0. 18-5. P e aceste consideratii se bazeaza mgsurarea debitelor cu ajutor plutitorilor. Emulsionarea Daci panta canalului este mare.9) ~ l ~ . . Viteza intr-un punct oarecare variazi in jurul unei valori rnedii. Prin u. in tlrnp. vitezele in acelasi punct in spatiu variaz. cu cit se amplific. de asernenea. nuprea adfnc.0) u . deci ~i de viteze: P fiecare punct unde se mssoari viteza apei.S.. efectuate rnai ales in U. .7.3. r n .R. ... producindu-se a ~ a . agitafia apei la suprafati produce incorporarea unei cantititi importante de aer. V m e d = (0. viteza rnedie in profil Vme3 se poate l u a : . rnisurarea sectiunii .Pulsatia nu este un fenomen de sine s t i t i t o r .n u m i t apulsatie. care intereseaz5 la . Abaterile medii sint cu atit rnai mari cu cit creste debitul in sectiunea curentului si. Experiente si observatii cu rnoristi hidraulice fdr5 inertie. frecventa pulsatiei nu este constanti. .. ci nurnai aspectul statistic al fenomenului de turbulenti. ascults de legile statisticii rnaternat ice. pentru a evita receptionarea unor viteze sau nurnai rnai mari sau numai rnai mici decPt cele medii. prin aceasta....4.. Din aceasti Fig. dar pot fi folosite cu rezultate bune dupi verificarea lor prin metode exacte. au dovedit urrnitoarele (v. sau cu aparate termice de mare precizie. Abaterile amplitudinii vitezei precurn ~i ale frecventei. incea rnai mareparte. ~ iar Toate aceste formule sint nurnai orientathe. rnisurate cu plutitorul... X I ) : . misurarea trebuie prelungiti timp de rnai multe secunde (10-30 s. 0 concluzie practici se poate trage din observarea acestui fenomen cu n privire la efectuarea misuririlor de debite. ci variaza gi ea in jurul unei valori rnijlocii.S. x . iar la profiluri adinci: V m e d = (0. l'. . Cap.

MIRE LlMNlMETRlCE .5. pentru o sectiune udati Q dati $i o panti . S-a observa t u. Una dintre cele mai simple probleme hidraulico-economice este urmitoarea : a) S i se determine forma de profil transversal care.528 Hidraulica .2. la diferite Q niveluri ale apei si la diferite anoFigs 18-6. efectuate ins. 18. Cheie limnimetrici timp~ri. la fiecare nivel determinat a1 apei.CHEI i n acelasi profil a1 unui curs de a p i . cauzi. daci vi teza medie trece de 6 m/s. datoriti emulsionirii (fig. 18-5). corespunde un debit determinat. a ciror rezolvare depinde de numsrul parametrilor 9i de functiile care-i leagi. fir5 a f i nevoie s i se faci mai mult de 6-12 misuriri directe pe an. dar aceste formule nu sint destul de sigure. h f a t i hA de doui axe (fig. de condifiile hidraulice. permite conducerea debitului maxim. trebuie previzut. I . depinzind numai de elementele geometrice ale albiei si de rugozitatea perefilor.1. La proiectarea canalelor. se pun totdeauna anumite probleme de economie. o sectiune de curgere Q mai mare decit rezul t i din formula Q = -.neori o sporire de 4-5 v ori a volumului. 18-6). daci panta J rimfne aceeasi. Dimensionarea canalelor Formula general2 de dimensionare a canalelor este: in care I( = Q C VR este modulul de debit. numite ~i limnimetre. in afar. Pentru observarea nivelului se instaleazi mire (rigle gradate). dat2. PROBLEME TEHNICE CU PRIVIRE LA CANALE CU SECTIUNEA UDATA CONSTANTA (MISCARE UNIFORMA) 18. ~i au fost propuse si formule empirice pentru calculul sectiunii. - 18. Pentru diferite pozifii ale nivelului apei. Curba cea mai apropiati de aceste puncte se cheami cheia mirei (sau a limnimetrului) si cu ajutorul ei se pot calcula debitele medii zilnice. se misoara debitul in cursul unui an si se asazi punctele figurative prin coordonate Q.2.1.

. J gi n sfnt date. cele mai deseori forrna de trapez. la canalele de pdrnfnt. sectiunea blema in rnodul urrnitor: care este profilul care optima din punct de vedere conduce debitul maxim cind se d i lungimea hidraulic perimetrului udat $i panta fundului ? Deoarece.debitul R''~'~J O ' ~ . este un poligon circumscris unui semicerc. o sectiune completati sirnetric pentru a avea un contur inchis. Suprafata fiind constanti. ' .~ R gi dace C =-RJ J - 5 29 Plecind de la formula debiiului Q se poate exprima prin Q = ! J 1 -. forrna circular2 este greu de realizat ~i de iniretinut. h . b) In practici. perimetrul minim. Cum Q. este evident c i perimetrul circular este solut ia corespunzi toare. Imagintnd " X -. Pentru un canal * cu curgere liberi. se intrebuinteazi forma poligonali. Q = h (b mh) . I ctyoc = m ' Din cele doui ecuatii rezulti condifia optirni intre latihea fundului b si iniltimea de apii h ' Fig.are valoarea maxirnd cind perirnetrul udat Xeste minim.m ] . deoarece dintre toate figurile fnchizind aceeagi arie. La aceeagi concluzie se ajunge punind pro. 18-7. dh dh Conditia perimetrului duce la: udat minim -x .. cind panta J $i suprafata sectiunii transversale Q sfnt date. c i debitul maxim are loc pentr"-raza hidraulici R maxirni. 18-8). rezulli 1 . . cu conditia ca perimetrul x udat sa' fie minim (deci Q . Dintre trapeze. . Pentru forrne poligonale regulate. sectiunea corespunzdtoare este desigur semicercul (fig. + . R = .Fig.maxim) (fig. d"-b . Pe de a l t i parte.I Miscarea -~uniform6 ' a curenfitor cu suprafafri liberri = 1 CQ . 18-8.d a& i' . L" 4 ' . deci problema de econornie de la punctul a revine la agcisi trapezul de suprafa@ data Q. jurndtatea de hexagon regulat corespunde perimetrului minim. taluzurile canalului se determini prin conditia de stabilitate a terenului. semicercu]. cercul are perimetrul minim..+2mh+hdb-=0. ' \. 18-7). cu laturile inclinate avEnd pante date (a) ~i panta longitudinala' J impusti. Determinarea sectiunii trapezoidale optime 2-= 2 [dl + m 2 . ' ' n . I dh ah +2jl+2=0.

r se poate m _-K3Q2 h2y+5 scoate panta 2 4-y8 n2 * Despre avantajele. secfie de arie d a t i s i corespundi perirnetrul cel mai mic.-. In asernenea cazuri. in cazul precedent. sau un profil rnixt format din segmente de drepte si d e curbe. Rezultatele precedente corespund ~i problemei urmbtoare: Dindu-se debitul ~i viteza. in afari de faptul ca la 0. deci (Y. 1959. daci tinern seama ~i de spatiul de siguranti care trebuie s l r i m i n i deasupra nivelului apei pin2 la rnarginea canalului. curbelor de tip parabolic. si K2 . Ca forme favorabile. in afar5 de arcul de cerc. 90) ' . . la un canal de aductie pentru o uzini hidroenergetici se pune problema urrni toare : Se d i debitul pe care trebuie si-1 conduci un canal trapezoidal cu perctii laterali de inclinatie dati. De exemplu. Dac5 se irnpun anumite conditii restrictive. deci aria in sectiune. S i se g2seasci ce vitezi medie si ce pant5 longitudinali trebuie admise.530 Hidraulica ---.. taluzul peretilor la nivelul apei. este util s i se introduci ~i alti parametri variabili. Zarea.*-. se pot gisi ~i alte curbe care s i corespundl solutiei optirne decit cercul. solutia se giseste prin calcul variational sau prin calcule comparative. j = L = . h2. arcul de elipsi. cele mai des intilnite in practici sint: adincimea In a x i . Conditia de optim hidraulic nu corespunde in general cu conditia de optim economic.constante). date. iar x = &h Q = I(. a se vedea St. pentru ca totalul cheltuielilor anuale compuse din amortizarea investitiei. Daci nu sPnt consideratii tehnice care s i limiteze viteza apei. Studiub comparativ din punct de ~ e d e r ehidraulic a1 canalelor trapezoidale $i ale celor parabolice (Hidrotehnica.- Mai rezult5: atlici perimelrul este circumscris unui sernicerc cu raza h. Din formula generali a debitului Q=QC longi tudinali . De exemplu. intrefinere si costul energiei pierdute s i fie minim.. din cauzi c i existi mai rnulfi parametri economici. Printre conditiile restrictive suplimentare. n2C2R Q2 (Klh?)2 1 ~ - I . c) Probleme economico-energetice. problema devine mai complicati. Iitimea la oglinda apei. iar solutia n-are interpretare geometric2 simpli. s i se giseasci forrna proiilului care necesiti cea mai mici pant2 longitudinal2 J . se g i s e ~ t e arcul de parabola *. Din problema precedenti se +tie c i sectiunea trebuie sii fie astfel incit s i se realizeze un anumit raport intre b ~i h. p.

procent a aplicat costului C de investitie a unui metru liniar de canal. alta proportionali cu r (pereurile). deci cu lz.un minimum. alegind valoarea h corespunzitoare cheltuielilor minime.Migcarea ~~nifornzd curenfilor cu suprafatd liberci a 53 1 Energia.T. reprezen'tfnd cheltuielile lotale . u a l t i parte proportional5 cu fi (sipiturile). Pentru a a r i t a c i existi .o parabolii. I .$i Q corespunzitoare. in urma conditiei . pierdutii anual pe un metru lungime de canal este E =q ----.= 0. Daci p este pretul unitar a1 energiei. deci cu h2. Daci se consider2 y = -.h2. astfel c i funcfia ce reprez i n t i cheltuielile anuale de amortisment si intretinere va f i de forma: Cheltuielile totale anuale. . a doua . aceasla ia valori infinite pentru h foarte + K6h + h I II A- Fig. 18-9. &h. intrEnd toate constantele lui E si p. sint: Lucrarea este proiectati economic daci aceasti s u m i este minimi P n 1 raport cu variabila h. socotite ca un . in k w h . ~i se neglijeazi termenul.numiyQ' no 1 IUL rul de ore de functionare intr-un an. Prin fnsumarea ordonalelor celor doui 'curbe rezulli curba K . in care q este randamentul agregatelor generatoare ~i T . inclusiv valoarea energiei pierdute. 6 'relativ mic. p ierderea anuali de energie valoreazi : fn E(. In rezolvarea practici a unei astiel de probleme. Adincimea optimi energetic a unui canal trapezoidal . se pot reprezenta cele doui curbe: valoarea energiei K Q3 . Cheltuielile anuale datorite amortizirii si intretinerii. contin o parle de cheltuieli fixe. se obtine adfncirnea econodh dK mica: $i se pot calcula apoi V. poate f i mai avantajos sa se calculeze devizul $i pier'derea de energie pentru 3-4 va'lori ale lui h $1 s i se reprezirite K 'pe o curbi. Prima este o curb5 asimptoti la axele coordonate.pierd~te---~% si anuitatea K5+ K.

25 m/s 1. se dau in tabela 18-1 vitezele limiti admisibile in canale.23 m/s 0... Forme caracteristice ale profilului unui canal Forma ce se d i profilului transversal a1 unui canal depinde in primuj rind de scopul intrebuintirii. de obicei trapezoidali... ... numiti ~i c u n e t i l ' pentru a se evita scidered vitezei medii sub limi+ tele de depunere a mi.... Canalul este l i s a j ....... 1...90 m/s m/s piatrg sparti . La canalele industriale..532 Hidraulica mic gi pentru h foarte mare gi valori finite pentru h finit. calculele economice au condus la viteze medii de 1. Pentru o justi orientare in legituri cu aceasti problemi.30 m / s 3.....45 m/s 0..... ape14 fiind adunate. fntr-o albie mai restrinsi. daci se u r m i r e ~ t enumai obtinerea de debit. nisip griuntos.... ( la care costul sipiturilor poate deveni oneros daca sipitura se efectueazi sub nivelul pinzei freatice.. dar in acest caz Iirgimea si adincimea apei in canal sint determinate de necesititile de navigatie si nu de calcule de profil economic..40-0. din conditii de economie se poate ajunge la vileze prea mari....... I . adincimea canalului care rezulti din studiul de economie nu poate f i realizati. de pimint. De asemenea.20 mjs 1. la care peretii canalului nu rezisti. roce sedimentare ... dar cuneta' Fig. p i e t r i ~mare .... 0.. roce dure ..P...... in R. Forma este poligonali..... cu La canale industriale c i p t u ~ i t e beton.60 0. forma profilului transversal se face tot poligonali sau trapezoidali.. loess . deoarece se ajunge la adincimi prea mari....6-2 m/s.2. La canalele de desecare (fig... Profilul unui canal de desecare p0ate f i pereati.. 18-10) se obisnuieste profilul dublu. .60 m/s 0.... cind sint scizute..OO-1.. roce vistoase .75 m/s I I Pe de a l t i parte.............. in raport cu natura p e r e t i l ~ r Tabela 18-11 I nisip fin ... cu epuismente.. 18-9).2.. deci un minimum existi (fig. mergind p i n i la viteza limiti de eroziune. se poate da panta maximi compatibili cu terenul.. :. 18-1I). lului. . deoarece la vitez6 sub 0. 18.... p i e t r i ~mirunt . 18-10. nu gi de cidere...R... nici viteze prea mici nu sint de dorit....25 m/s se produc depuneri importante de nimol ~i se favorizeazi cregter rea ierburilor si a plantelor de a p i ..90 m/s 2. d) Viteze limit& Adeseori. La canalele de naviga#ie (fig.. argili compacti (neturburati) ..

Canal de sectiune cireulari Vmaxare loc pentru R. ci cind mai rirnine un spajiu liber intre nivelul apei si bolti... .. Tabela 18-2 - Observatil - semicerc V.sin cp) .. In tabela 18-2 sint date cfteva situafii caracteristice la canalele circulare (fig.18-12. cos cp/2 Q R_fi - . d . Q. 18-11. cind ploua rnult.. Calculul arata cii la canalele de sectiune circular6 viteza rnaxirni are loc cind f = 0. profilurile au forma circular5 la canalele secundare si forma ovoidal5 la canalele principale (colectoare)*. pentru apele uzate si de ploi. Formade ovoid are proprietatesl cii raza hidraulic5 nu scade prea mult chiar la debitele cele mai mici qi se mentine deci o vitez5 suficienti pentru a nu se produce depuneri. iar debitul maximcind f = 0.05 D. sectiunea canalului creste considerabilo dat5 cu nivelul apei si canalul poate face fat2 la debite mari. ' Fig. Profilul unui canal de navigatie Este de observat c5 la canalele ovoidale si circulare debitul maxim teoretic nu are loc cind canalul este plin. X'rcp. are loc pentru ( Q $. --sin 9 r. 18-12): x = -r .) ? dac5 se presupune C -- const. ' Qmdx cerc p l i ~ . 29 Fig.19 D.Migcarea unifornzd a curenfilor cu suprnfatri liberd 533 La canaliz~rileorQenesti.((P 2 r2 ...

268r teoretic maxim qi debitul la canalul plin slnt practic egale. la care fclma ovoidal2 ~i neeconomice.Pentru valori intermediare s-a 'construit graficul din figura 18-10. 18-13. CunoscPnd Qo gi diametrul canalului. figura 18-15.dZr ' a00 azmp F. V sint debitul. in care Q. modulul de debit si viteza medie la UII anurnit grad de umplere.debitul. < de la 0 la I. ducind la solutii grele iniiltirni prea mari. 111 h ordonati sint reprezentate gradele de urnplere a canalului circular u = --____1.Canal cu sectiunea in form2 de clopot are La colectoarele mari. modulul de debit si viteza medie la sectiune plinii. . I ( . Vo .g. 18-15. iar pe abscisii vslorile rapoartelor _--- ---- - - Fig. Diagramele debitului $i vitezci medii la un ovoid .. se a d ~ p t i i deseori canale in iormi de clcpot. Un grafic similar este consiruit si pentru canalele circulare si ovoidale din figura 18-14. se pot calcula debitele si vitezele medii la mice grad de umplere. Observafii +i m5surii-i precise efectuate la canalele circulare si ovoidale arata c i in realitate debitul /. Diagramele debitului $i vitezei medii la umplerea partiali a unui canal de sectiune circulari Fig. iar Qo. . I(. 18-14.

pentru u tilizarea mai bung a excavatiilor prin realizarea unei sect iuni cit mai compatibile cu stabilitatea rocii. astfel incit se poate considera c i raza hidraulici este aproximativ tegalg cu adincimea medie. f5rg rugozitate.la debite mari. riul transport5 material solid. C . de adincime mic2 in raport cu lirgimea.raza hidraulici. R .Mi~cat-eaunijorrn. incepind de prin 1901. Fig. CHESTIUNI PRIVITOARE LA R i U R l NATURALE Aplicarea formulelor de tipul Ch6zy ~i Pavlovski la riuri naturale fntimpini dificultiti deoarece: . . este in general urmitoarea : V = C R a J@ .albia variazi ca formi ~i mirime a sectiunii. . Din aceasti cauzi. 18-16). Formulele se aplici deci exclusiv albiilor naturale erodabile. Structura formulelor. Aceste iormule au la bazi ipoteza c i riul isi saps albia corespunzgtor pantei si rugozititii sale. Formulele au fost stabilite pe baza unui numir foarte mare de misuriiri la albii largi. Diferite tipuri de profiluri de galerii subterane pentru transportul apei 18. fir5 a introduce coeficientul de rugozitate. adincimea medie (h) ~i panta longitudinal2 (J). s-a chutat s i se stabileasci formule care s i exprime debitul numai in functie de elementele geometrice: lirgimea (B).rugozitatea este greu de apreciat si definit.medie depind de panta si rugozitatea efective. I n care V este viteza medie. adici lirgimea ~i adincimea . ceea ce provoaci o scidere a vitezei medii.o constanti.d a curentilor cu suprafat6 liberd -- 535 La galeriile subterane se intrebuinteazi profiluri variate (fig. . 18-16.3. deoarece numai in cazul lor este indepliniti ipoteza de bazi enuntati mai sus.

4. se poate exprima energia specific2 a secfiunii in raport cu planul de referinti 0 .. trebuie f i c u t i numai in portiunile de rfu unde traseul este rectiliniu si albia are sectiunea uniformi pe o lungime destul de mare. ~ .'?'* . -_. j . 18-17.453. I/ = 22. trebuie finut seama de sporirea perimetrului udat si de sectiunea fngustatd prin grosimea ghetii. :.5 m. aV2 2s: . Matakiewicz a propus ulterior (Varqovia. H idraulica . pentru R > 2 m. Valorile lui V calculate cu aceasti formulii sint date in tabela 5 . sii corespundi un debit cu mult mai mic.pants maxims 0.776 J 0. In ceea ce priveste debitul.2 m . Aplicarea atit a formulelor fir5 rugozitate.$ \ ' . 0. < % GrBger fixeazi limitele de aplicabilitate a formulelor sale la: .75&5 __--JL=L&u&V = (18-5) ' 't 8 d 23.005.adincimi medii h peste 0.7 R . 18-17): Fig. 18. .Ios5 . CLASIFICA REA CURENTILOR UNIFORM1 Fie un curent uniform intr-o albie de sectiune a. In s f f r ~ i t . 1931) o "' formuli unica e 4 ' in care h este adincimea medie.partialii a rfului. din aceasti cauzi se poate ca in timp de iarni.781 R 0. Admifind legea de repartitie liniard a presiunilor in adfncimea curentuluI. cit si a celor cu rugozitate. Reprezentarea Pn sectiune a unei albii a energiei specificc E=z+h+--.Anexii. V = 30.. fira diverse obstacole naturale sau artificiale pe traseu ~i nu in timpul iernii.21 R ~ J .lirgimi de riuri peste 10 m . ~ ~ ~ ~ ~ ~ .. M. adfncime maxim2 h si vitezi medie in sectiune V. cPnd intervine Tnghetarea. la aceeasi fnilfime de miri ca in timpul verii._pe&4F-+-D u p i GrBger: pentru R < 2 m.0 (fig. cfnd rful este acoperit cu un pod de gheati.k 536 Dupi Hermanek : pentru R < 1.

cum h = const $i V = const in profil longitudinal. Daci se exprimi energia specific5 a secfiunii in raport cu planuri de comparatie care trec prin punctul cel mai de jos a1 sectiunii transversale a albiei. energia exprimat5 prin H este aceeavi fn toate sectiunile *.. B . cum R = f(h). 18-1$ Albie dreptunghiularii foarte largti. iar debitul specific pe metru liniar de I5time. se objine: La o m i ~ c a r euniform5. raza hidraulics poate fi. pentru valoarea h care anuleazi derivata: Valoarea lui h pentru care H este minim se numeste adtncirne criticci. aQ2 n2. minim pentru H se poate constata pe curba H = f(h). Energia. i de$i aceste mlrimi diferi cantitatlv.Migcarea uniforrnd a curentilor cu suprafa#& liberd 53T unde z este cota fundului f a t i de un plan orizontal de comparatie. iar h = f(J). specifici scade din amonte in aval. .=h (care este bisectoarea unghiului axelor de coordonate H si h) $i x = -(care este reprezentati printr-o. inseamn5 c5 si H este functie de h. 30 curb5 asimptot5 la aceste axe) (fig... construitA prin fnsumarea absciselor celor dou5 curbe x. her iar = :y 2 H=3h".) si anume:. 18-19). Pentru un anumit debit. Energia specifics a sectiunii H trece printr-un minim. numiti adincime critici (h. considerati egal5 cu adincimea h. Q se va scrie q = . Existents unui. din cauza pierderii de sarcinii. fn acest caz. (18-9) Fig.: are valoarea minim5 pentru deci pentru o anumiti valoare a lui h. afari de cazul cPnd fundul este orizontal $i se iaq ca plan de referinti. 18-18. Energia specificii a sectiunii (fig. Reprezentarea geometric5 a crevterik sectiunii * Este regretabil c i atit E cit $i H poartl a c e l a ~nume de energie specific5 a sectiunii.

< h. rezulti: 1 2~ J. 18-19. ~ ipanta critici Cr = o= 3 hcr 6" u - = I.. Daci se d i o valoare H.. Daci Ins2 se exprimi C prin formulele Pavlovski sau Manning. ~i h > h. cum R n = h .... corespunde la o albie de p a n t i J > > .. variazi putin cu debitul q. Ridicina h. > H.. gn2 -gna h2. se cons t a t i c i J. < h.13) - .. . her . se constati c i la acelapi debit q. Fie h..urmitoarele caracteristici : 1 L J '+')'( Fig. qi miscarea este fluviald sau in regim lent.538 Hidraulica -- La adincimea cri tici corespunde v'i teza cri tic2 v . rezulti V < V.. corespunde la o albie cu panta J < J.. ~i h < h..cu o vitezi mai rnare decft viteza critici se n u m e ~ t etoreniiala". > Hmin= _) . sau prin formulele semiempirice. Daci J J.. corespund d o u i valori ale lui h din ecuatia: ha . h2 -k 2 2 - 0. kca area realizati . Reprezentarea zonelor de regim lent $i lrcgim rapid. daci J < . pi ridacina h. rezulti V > V. dupZ criteriul minimului energiei albiei - .. . .Icr.- na 94~i3 (18-12) (1 8..I. < h. Astfel.u u [?I3- 2Y Daci panta J > J. deci la un curent lent. . sau in reginz rapid. = .. Se observi c i ecuatia are o r i d i c i n i reali negativi care nu rispunde solu3hcr tiei. folosind pen1 tru C formula C = -R'. deci la un curent rapid. dimpotrivi. > h.H... celelalte doui ridicini slnt reale pi pozilive ( H ..c /h r u Se observi c i panta critici depinde numai de constanta C din formula C116zy p i ar pirea c i este independenti de debitul q. cursul de a p i are ..

== panta fundului. a doua stare critici nu . cit ~i in regim rapid. Aceasti stare particulari a curentului se n u m e ~ t ea doua stare critic6 a curentului.la un debit dat.h. legea miscirii uniforme rimine valabili -atit in regim lent. determini o sporire a puterii curentului. . Recultatele precedente se pot extinde si la o miscare permanent6 neunijornz6. ci numai la curentii cu suprafata liberi. prima stare critici fiind aceea care deosebeste mi$carea laminar. in Daci se dau lui q diferite valori si pentru fiecare 9.Migcarea uniforrna a curentilor cu suprafat6 liberii 539 a) iniltimea energiei cinetice este % din iniltimea piezometrici. Aceasti dreapti desparte zona regimului lent (deasupra dreapta H = dreptei H = -$ h) de zona regimului rapid (dedesubt) (fig. pentru diferite valori ale debitului La a doua stare critici nu se produce inci nici o schimbare in legile xezislentei. = panta superficiali.apare la mi~carea conducte inchise. d e miscarea turbulenti. daci adfncimea apei creste spre aval. Locul geometric a1 minimelor acestor curbe este h. 18-20. panta liniei energetice. inseamni c i acelasi curs de apii trece de la un regim rapid la un regim lent. = pierderile de sarcini de la 1 la 2. Reprezentarea zonelor de regim lent $i regirn rapid. ca la prima stare critici. deoarece sarcina totala H este minimi. este minimi. se obtine: - + - . i. se obfine o familie de curbe cuprinse intre axa OH si bisectoarea priniului cadran. J .. b) puterea curentului y Q H. Tn sfirsit. trecind prin adin(cimea critici. In acest caz. cu notatiile: J . Fig. = const se construieste jcurba H i f (h). 18-20). c) orice variatie a vitezei f a t i de V. Scriind ecuatia energiei intre punctele 1 si 2.

. daci migcarea este intfrziati.. intre regimul lent ~i cel rapid corespunde oarecum ~i cu notiunile comune sl cu nomenclatura geografici a riurilor. daci miscarea este accelerati. ~tudiul stirii a doua critice Fig. numai in regiunea de munte. H descre~te. Extensiunea notiunii de adincime crise poate face ~i altfel. H ~i puterea cresc (ramura ascenh. pentru diferite rugozitdti n si raze hidraulice h. 18-21) si daci in a c e l a ~ itimp curentul este rapid. dh iar Se vede cH existi o p a n t i critici pentru un anumit H I const care separi doui feluri de curenti: unul rapid si altul lent (fig. care anuleaz5 derivata .= 0 .540 Hidraulica Daci miscarea este intirziati (V. i n general. precum si puterea curentului. .) ~i . > J. denti). c5ci punctul figurativ a1 mivcirii se afli pe ramura descendenti H .. 18-21. Invers se Tntimpli daci miscarea este accelerati.. Din ecuatia energiei speclfice a sectiunii se poate deduce debitul dq Debitul este maxim pentru valoarea h. - . In tabela 18-3 se dau valorile J. Pantele calculate pentru valori mari ale lui n se intilnesc in naturi.. (V2 > V. 18-22).. deci aceasti deosebire pur teoreticg. Problema miscirii neuniforme va fi trat a t i fn capitolele urmitoare. < V1). < J. Se presut i c i la m i ~ c a r e aneuniformg pune energia specifici a secfiunii date H = H I ~i se cere variatia debitului q cind variazi h. h creste J in sensul miscirii (fig. curentul este lent. Deci daci miscarea este intirziati. rezulti 3.

0019 0. Un alt criteriu pentru clasificarea curentilor il constituie numirul Froude. a energiei specifice a sectiunii rezulti din conditia: 'inseamni c i aceastii conditie se realizeazi pentru Fr = 1.0015 0.0078 0.2 1 R a z e hidraulice.0026 0.0013 0.0 0.0026 0.0027 0. noul criteriu care stabileste regimul lent.035 0. Deoarece pentru regimul lent corespunde conditia h > h.0198 0.0032 0.0022 0. daci albia se poate asimila cu un dreptunghi de Iiitime B: Fr=--.0108 0.0095 0.0062 0.0225 0. - 9 Fig.0013 0. din curbele si formulele precddente se poate deduce c$ acelasi curs de a p i poate fi rapid intr-un sector si lent in altul.0081 0.025 0.0012 0. deci Fr > 1.0016 0. iar pentru regimul rapid h < h.020 0.0016 0.0046 0. de unde se poate calcula ~i valoarea adincimii critice.0046 0..0048 0.5 1 I. In felul acesta.O 1 2.0037 0. inseamni cii numirul Fr < 1.0 1 5.0300 0.aQa ghR2 aQaB gRS d = Bh. n / 0.0065 0.0033 0.1 1 0. Reprezentarea zonelor de regim lent $i rapid.0297 0.0047 0.010 0.0165 0.0056 0.030 0.0009 0. .0023 0.00088 0.0124 0. i n m 0.0062 0.017 0.0180 0.0023 0.0028 0. (18-20) Cum valoarea minim..~ i ~ c a r euniform6 a curenfilor cu suprafafci liberci a 54 1 Tabela 18-3 J Coef.0021 0.0033 0.014 0.0010 0.012 0.0086 0..0035 0.0060 De altfel.0089 0.0059 0.0474 0. sau poate fi lent pentru un debit mic ~i rapid pentru un debit mare.00076 0.0118 0.OO 11 0. dupi criteriul debitului maximum 2 1.0041 0.0016 0.0116 0.0018 0.00062 0. d e rugoz. exprimat prin simbolul Fr. are pentru un curent de vitezi medie V si adincime h urmiitoarea formuli: s a u . 18-22. rapid sau critic a1 unui curent de a p i in miscare uniformi este ~r . S e ?tie c i numirul Froude. .

1. 18-23. aQ2 18-23).= 0. cp = 90°.542 Ilidraulica Albii de alte forme ale scctiunii transversale. deci din ecuatia: ah aH Pentru a gisi valoarea hc7 se construieste prin puncte curba pe care hcr corespunde valorii -= . derivata energiei specifice totale a albiei este: adfncimea critici hc7 se obtine pentru . Adincimea critici In albie de form2 oarccare Fig. a) Albie de o form5 oarecare. unghi Bh. a:. h. 18-24. Asimilfnd sectiunea albiei cu un drept-.. Bcr g - n3 B = f(h).(fig. Fig.295 . 18-24) avfnd baza B = 2h tg 9~i Q = h2 tg 2 2 Adincimea critica se obtine din ecuatia: Pentru a = 1. Adincimea critici la albia triunghiularg b) Albie triunghiularg (fig. = 0.

8 ph ( p .8 m/s.ezdvi mai simplu prin metoda grafo-analitici. V = 0. . Cu clt ar trebui lirgit la bazi pentru ca la aceea~i panti s i poati transporta un debit dublu? Canalul initial are & = 10 mZ. Pentru o: = l. cp = 90°. Adincimea critic2 la albia trapezoidali Aceasti ecuatie in hcrse . 18. hcr= 0.parametrul parabolei) Pentru o: = 1.si Tabela.5. Fig. R = (b 3=b + h ctg cp) h .O.anexi 7). + 2h ctg cp. . indicati la albii de formi oarecare (v.290 V Q . O . EXEMPLE NUMERICE 1) Un canal de pimint avind dimensiunile din figura 18-26 conduce un debit de 8 ms/s. 18-25). d) Trapez isoscel (fig. c) Albie parabolicl avind B2 -.1. 18-25.5 2Pentru o: = l .

S i se proiecteze canalul cu profil optim hidraulic (fig.68.36 mS. Fig. c = k V R .Daci tinem seama de variatia lui C . se poate scrie V.1-b) . ~ a l c u l u lprofilului optim hidraulic a1 unui canal S i se examineze doui solutii: a) Pereti de pimPnt impermeabil protejati cu un strat de p i e t r i ~(V = 1 mls. rezultat mai exact decit primul. = l6 = 0.086~1 Prin Pncerciri. 18-2.R = I ma .76. = 9. V.8 mls.) 36 Solufia a) . V = k ~ 2 1 3 V .5.544 Hidraulica . nivelul apei fiind previzut la nivelul terenului (spatiul de gardi se mobtine din ptimtntul scos din sip5turi).22 x 10 2x (10 2 1 ~ = 437 (9.22 )~ x). l. 2) Un canal trcbuie s i transporte 36 ms/s.766 R1 = 9. fati de 10 ma cft ar fi necesitat un a1 doilea canal. 18-27).22 10 2x . Adincimea apei $i lstimea b conform art. 18-26. + + + Fig. kvJ= -~ 0.AdmitPnd c i C nu se schimbi simtitor la canalul Iirgit. 03 = 1. = 0. .766 R. g6sim x -. = 10 2x. Profilul optim hidraulic este un trapez circumscris = 36 1 unui cerc.3. Se vede c i surplusul d e s i p i t u r i necesitat pe metru liniar este de 7. Se d i m = 1. Calculul mirimii capacititii de transport a unui canal Prin Incerciri obtinem x 4 m. 18-27. X. dupi formula Manning. + + YE + + x. .) b) Pereti pereati cu beton spoit cu lapte de ciment (V = 1.

85. patul riului fiind constituit din prundi? mijlociu. prin interpolare din tabela 5-anex6 V = 1. frirri vegetatie $i f6ra bolovanl.5 X 24 = 36 m3/s.025 X 0 . 20. are diametrul 2 m 7i panta O.16 m.33 m.lO. pentru a spori debitul c u lo%? . b=1. v 2 d 3 . C= I -I- 87 = 39.Y/.7 m . 24 Adincimea medie fiind . de profil circular. Care este debitul maxim a1 canalului la curgere cu suprafati liberri? Cit trebuie sg fie panta energeticd ca s i conduci acela~i debit ctnd canalul este inecat (adica funcfioneazi ca o conductd)? Cu cit ar trebui ridicat nivelul retentiei barajului.5 3) Un rfu are o sectiune udat6 de 24 mZ.16"/3 I 0. 1.025.:].3 --- Dup: Manning. perimetrul udat poate fi considerat 18 -24 18 2 X 1.. raza hidraulici -= 1.7 + D u p i Bazin. de 4 km lungime. v = ----.8 - I'rofilul optim are h = 20 =3. 0 0 1 2 ' / ~ = 1. 1.4. cu y = 1..296.3.- M i ~ c a r e a uniforrna' a curenfilor. Se poate admite rotund 36 mS/s. Dupri Alatakiewicz.= 20 mZ.cu suprafafa' liberci 545 Panta longitudinali necesarii.= 1.33 = 20. n = 0.. daci se calculeazd cu formula Manning: V = 40 ~ ' J1I2 1 ~ Solufia 6 ) 36 C2 = .o Idtime la oglinda apei de 18 m $1 pant% lor~gitudinald 1. S1 se gdseasc! debitul.1.52 mls. 4) Un canal de beton sclivisit.

99-%o = 1. Debitul canalului este Q = 15 rn3/s.. transport2 apa in regim lent sau rapid? Conform formulei (18-23) trebuie rezolvati ecuatia a - Se gisevte h = h. printr-o ridicare a nivelului la baraj..333 C = 2. Raza hidraulici Modulul de debit K d u p i formula - = C R ~ R . cu n = 0. debitul s i creasci cu 1096.267%. 5) Canalul trapezoidal cu pereti betonati. +i gisim C c 77Debitul este maxim cEnd canalul este umplut pPni la 0.90) X 4 1.9%" panta initial5 Lungimea canalului fiind 4 km.546 Hidraulica Folosim formula Pavlovski-Manning.333 X $'z.10 m $i cu panta de 0.0012 vi rugozitatea n=0. Q Rezul t i = 2.C se ia din .433 m3/s. a r '.21%..025.25 m.Tndreptarul pentru calcule hidraulice" de Kiselev.08 m adfncime critici.h(b Perimetrul udat + mh) = h(b + 2.5.5 h). O O O5. pentru obtine un spor de debit de 1096. VT- Y0. Modulul de debit este KO= Q = --5 l . . f a t i de 0.95 D. de la exemplul 2 . 0.0012 Conditia de optim hidraulic stabileste raportul dintre lifimea fundului canalului b $i fniltimea de a p i h. Sectiunea prin canal este =. debitul este Rezul t i Daci vrem ca. = 2.21 . ar trebui ridicat nivelul retenliei cu circa (1. este lent. 6 ) $1 se dimensioneze optinl hidraulic un canal trapezoidal avind taluzul nz = 2. Q 77 x ~ O . deci mivcarea la adincimea de h = 3.012.0. = ~ Daci este plin. r fiind raza cercului.38 m3/s. panta longitudinali i = 0.

ss 5. PIE RDERI DE SARCINA.005 40 461 I--.0 05 0 fO0 200 300 COO 500 m * Fig. Se construie~teprin citeva puncte curba K=f(h).38 2. 1: . Pentru calculul variafiilor de nivel.5 38 214 - Din diagrama din figura 18-28 se obtine pentru KO= 433 m3/s. presupunind variatia de nivel cunoscuti.57 0.x R c Y 1. 8 . ~ G ii. a formei sectiunii.6. in care V este viteza medie in sectiunea caracteristicii. LOCALE. a formei traseului sau datorite unui obstacol fn albie. din conditia de optim hidraulic rezult5 l5timea fundului b = 0. nile aval si amonte de zona de variafie rapidi a formei si mirimii secfiunii. pierderile de sarcini locale la curenfii uniformi sint datorite unei variatii pe distanta scurtii a secfiunii.73 0. 20. iar 18.76 1: n G . 1.502 0.Migcarea uniforrnd a curentjlor cu suprafat6 liberd 54 7 DPnd diferite valori inilfimii de ap5 h. 18-28). B.. pierderile de sarcinii locale sint insotite si de o variatie a nivelului suprafetei libere.74 m. Tabela 18-4 1 1 5 1 2 --- 6 0. Pierderea de sarcini local5 hi seexprimi fn functie de termenul cinetic intr-una din sectiunile caracteristice: . 18-28. se va vedea paragr. Spre deosebire de conductele sub presiune. rezulti pe curb5 adtncimea normals ho. Calcul grafo-analitic a1 adincimii optirne a unui canal = 0.753 34 69. se calculeaz5 modulul de debit corespunz5tor (tabela 18-4 $i fig.95 m. determinat experimental. cum ar f i un gritar.59 11. In acest paragraf vom da numai calculul pierderii de sarcini (de energie). deci vitezele cunoscute i n secfiu.un coeficient de rezistenti. Pentru K=&. aceasta fiind deform a t i in raport cu suprafata liberi a curentului uniform (rectiliniu ~i avfnd secfisnea si panta uniforme). adincimea h.52 8. pilii de pod etc.46 1. LA CURENTI1 UNIFORM1 CU NlVEL LlBER Ca si la conducte.

la ingustare continui. q plicat $i pierderea local: este suma mai multor pierderi lo' cale elementare. 18-29. Schema pierderii de sarcini locale la un curent cu nivel liber = C 9. D i m mai departe formulele uzuale pentru pierderile de sarcini locale la curentii cu nivel liber.la o intrare in canal printr-un tronson care se fngusteazg dupi o formi hidrodinamici se poate lua . a) Ingustarea sectiunii albiei (fig. daci unghiul de convergenti este sub 12". 18-29).De asemenea. prin diferenta energiei totale. se refer2 la hieful uniform aval: '' h: Fig.V . viteza medie $i sectiunea fn bieful uniform amonte.. aferent acelui tronson. fntre sectiunile extreme ale tronsonului neuniform: Daci fn calculul rezistentelor longitudinale Eh. sfnt.. . se va aplica formula: In care = 0. $i o. iar V. respectiv.la ingustare brusci: . 2g (18-27) coeficientul C ia valorile urmitoare : . pierderea de sarcini local2 se mai poate exprima. Daci Vl $i o. Adeseori. pentru a avea numai pierderea locali trebuie scizut din membrul I1 a1 relaliei (18-26) termenu1 Xh.lO. fn toate cazurile. in miscarea uniformi a fost luati in considerare si lungimea tronsonului neuniform. obstacolul este com.

iar C se calculeazi. unei bare .la . de la sectiunea w. . acest unghi va f i sub 7".la lirgirea continui se recupereazi o bun2 parte din h:. se folosesc pereti de dirijare divergenti ficind Fntre ei un unghi sub 7" (fig. In aceste cazuri se poate aplica formula (18-28) cu semn schimbat. constructii hidrotehnice gi hidrologie tehnici din U. Prin adoptarea peretilor de dirijare. Ljrgirea continug a sectiunii albiei cu pereti de dirijare +i racordare ling I n afarii de formula d a t i la pct. la sectiunea w.S. Coeficientul de pierdere de sarcini C depinde de raportul dintre grosimea barei $i distanta dintre bare. canalizare. de inclinarea griitarului f a t i de orizontali. in functie de forma conturului gi de unghiul de divergenti. cu formula: < = K (L)''~ si-b 1 (2. d u p i cercetirile ficute de VODGEO (Institutu1 unional de cercet i r i gtiintifice pentru alimentare cu a p i .). se poate aplica formula Borda: . Intrarea se poate face gi sub un unghi cu axa canalului > 7".3 - b + 8 + 2.Migcarea uniformd a curentilor cu suprafa#ci liberd 549 b) Lirgirea sectiunii albiei lirgirea brusci. respectiv litimea. Pn amonte de gritar. 18-30.S. c) Gritar format din bare drepte. paragraful20-12 se recomandi formula : i n care V este viteza medie a curentului. I Fig. b este lumina intre bare . f a t i de planul gritarului. paralele.. se obtine totodati gi o distributie uniform5 a vitezelor in sectiunea l i r g i t i .4 fn care: s $i 1 sint grosimea. l ) [25]. de inclinarea curcnlului in plan. ins5 nu mai mult ca 12"301. 6). de forma sectiunii. c . 18-30.2 sau chiar mai mic (C > 0 . Pentru ca zona de tranzitie s i nu fie prea lungi.R. a). 18-30. daci peretii laterali ai zonei d_e tranzitie se racordeazi lin cu peretii biefurilor amonte $i aval (fig. luind pe C = 0. Pentru a avea pierderi cit mai mici.

Pentru for~na suprafefei libere in curb5 a se vedea paragraful 20.182 pentru bare dreptunghiulare in form5 de pan.550 a Hidraulica K K K este unghiul barei f a f i de planul orizontal.un c~eficientcare se va lua: = 0. De asemenea. Aceasta a facut ca atit calculul teoretic cit si studiul experimental a1 pierderilor de sarcin5 in curbi s i nu fie suficient de sigure. = 0. . Se recornandi?i ca grztarul s i nu fie a ~ e z a toblic fat5 de direcfia curentului.318 pentru hare dreptunghiulare cu rnuchiile de intrare rotunjite. astfel ca formulele date de unii autori pentru asemenea rezistenfe nu inspira incredere. d) Curb& Curenfii transversali circulari datoriti fortelor centrifuge fac miscarea foarle complicati ~i cauzeazi denivelari ale suprafetei libere.O m/s. cu muchiile de intrare rotunjite. .4 ~i 1. se recornand2 ca viteza apei la intrarea in gratar s i fie cuprinsi intre 0. deoarece rezistenfa gritarului creste in acest caz considerabil.13.504 pentru bare dreptunghiulare. = 0. Se pot lua unele valori aproximative prin asimilarea canalului cu o conduct%.

variatiile debitului si ale nivelului sint relativ mari.regim permanent"). atit in conditii naturale. X X . DEFINITII Curentii cu suprafati liberi studiati in acest capitol sint fie cei din albiile . care influenteazi nivelul apei. traseul in plan si panta longitudinali sint modelate de insusi curentul. printr-o dubli actiune de eroziune si depunere si. daci insi pentru . astfel c i sectiunile udate variazi de la un profil la altul. GENERALITATI.. In acest capitol se studiazi numai miscirile permanente.canale'' artificiale. riuri. traseul si panta longitudinali a fundului determini distributiile vitezelor in sectiuni. pentru intervale de timp limitate.Capitolul X I X Mijcarea permanent5 gradual-variat8 a curentilor cu suprafata liberii 19. un obstacol intr-o sectiune.variabili cu timpul" sau nepermanenti (sau in regim nepermanent). piraie). in special cursurile naturale. Miscirile permanente cu variatie spai i a l i importanti se studiazi in cap. nu se realizeazi misciri permanente. Se poate afirma c i la curentii cu suprafati liberi. Totusi.. 0 caracteristici a curentilor cu suprafata liberi . sau chiar variatii bruste locale. de la un profil la altul invecinat.care-i deosebeste de curentii sub presiune (in conducte) . miscarea este .gradualvariati". care micsoreazi sectiunea de scurgere. cici debitul curentului variazi de la un moment la altul.cursurilor de a p i " naturale (fluvii. prezinti numeroase neregularititi geometrice lente. . cici variatiile de sectiune vie (udati) sint mici de la un profil la altul invecinat. forma sectiunii. un obstacol in albie intr-o anumiti sectiune are repercusiuni si asupra nivelurilor din sectiuni mai indepirtate. la care variatia spatial2 este moderati. nu are nici un efect asupra sectiunilor vii mai indepirtate. Albiile.este c i pe cind la conducte.la curentii cu suprafati libera. 0 a l t i caracteristici la curentii din albii naturale este c i formele sectiunilor. sau variatii de rugozitate a peretilor. 0 astfel de miscare permanenti se cheami .. cit si in conditiile de exploatare. reciproc. sint multe cazuri cind variatiile de debit si de nivel d e la un moment la altul sint neinsemnate si mi~careapoate f i considerati in mod practic ca permanenti (sau in ... care rimin neschimbate .1. chiar daci miscarea este permanenti (debi tul Q = const in raport cu timpul). fir5 a f i neglijabile. fie cei din .un interval de timp limitat. 0 asemenea actiune reciproci intre curent si albie (pereti) nu e x i s t i la conducte.

din planul vertical longitudinal. in diferite profiluri. se scrie: A PA v : +-+-=I Y Y 2g 2g . in fiecare sectiune. Daci se neglijeazi efectul curburii firelor de curent. Reprezentarea energetic5 a teoremei lui Bernoulli la migcarea gradual-variati fn care h. Prin neglijarea curburilor. Cum la cursurile naturale de a p i intervin numerogi parametri de care depinde rnivcarea. rezuliate mai apropiate de reali tate. De asernenea. Tntre doui sectillni foarte apropiate.2.urrnfnd a se studia ulterior cazul albiilor rarnificate.2. Aplicind teorerna lui Bernoulli fntre punctele A $i B ale unui fir de curent. PB 18 / 2 (19-1) Fig. -t -+ . Ecuatia miscirii $i ecuatia de continuitate se vor scrie deci ca pentru un tub de curent cu vitez2 medie V . fie c i sint datorite formelor curbe ale suprafetelor curentului. . fie c i aceste curburi sfnt datorite traseului. 19.idera cursul de a p i cu o albie unici . considerind c i firele de curent sint cvasiparalele. fie de variafia formei. se neglijeazi efectul fortelor centrifuge datorite curburii firelor de curent. studiul analitic nu se poate face f i r i o schematizare sirnplificatoare. distanta d x dintre ele fiind misurati pe orizontali. cu valorile lor variind de la o sectiune la alta. se pot mentine fn calcul pararnetri nlai numerosi. Astfel. STABlLl REA ECUATIEI GENERALE A MISCAR11 GRADUAL-VARIATE Se admite c i fntre sectiunile I si 2 variatia spatiali este lenti. daci fnsd se procedeazi la calcule prin diferenfe finite. 19-1).3-h . un calcul aparent aproxirnativ. se consideri c i atit panta i a fundului cit $i panta J a s ~ .552 Hidraulica Principala problerni care se studiazi la m i ~ c i r i l egradual-variate este determinarea nivelului liber a1 apei. prafetei lichidului sfnt uniforme (fig. presiunile in sectiune uda t i urmeazi deci legea hidrostatici. fie c i este cauzati de variatia adincimii. cici fine seama mai bine de datele fiziceIn primele paragrafe ce vrrneazi se va cons. cum este calculul cu diferente finite. este sunla pierderilor prin frecare fntre punctele A $i B. asupra repartitiei presiunilor. 19-1. d i totusi.

Migcarea permanent6 gradual-zlariatd a curenfilor CLL supafafa liberd 553. ~i z. deoarece vitezele variazii pe verticalii. s-au notat pierderile de sarcinii prin rezistente. Dacii ecuatia precedents se raporteazii la elementul diferential ds. ecuatia (19-1) devine: Este de observat cii panta piezometricii J este aceea~ipentru toate firele de curent. pe cind J . nivelul suprafetei libere. iar semnul minus aratii cii aceastii pantii este considerati pozitivii cind nivelul scoboarii spre aval. variazii. se. adicii debitul ce trece prin sectiunea di2 $i se integreazii in sectiunea ! (sectiunea planii normali pe directia J curentului). presiunile i n A si B se miisoari prin iniltimile piezometrice.unidimensionatii pe un fir de curent. In acesh caz trebuie introdus si coeficientul de corectie a.sctermenii ecuatiei (19-2) cu dQ. raportate la distanta ds. poate scrie: Dacii se noteazii: J este panta piezometricii care coincide cu panta superficialii a curentului. Ecuatia (19-1) devine: in care cu h. ~i J .. Pentru a se tine seama de mi~careaiptregii mase care formeazii curentul se inm~lte. deci : 2. obtinindu-se: Se introduce viteza medie V . intre punctele A si B. definit prin relatia: . ceilalti doi termeni reprezentfnd variatia energiei cinetice si a energiei disipate. si J . Dacii se mai noteazii ctl J . fiind cotele geodezice ale nivelului apei i n sectiunile verticale I ~i 2. adicii p h i la. h sectiunea 1-1 pentru a reduce m i y a r e a masei tubulare la mi$carea.

sectiuni mai inguste). in sectiune. datoriti ins2 variatiei graduale.08 (la l i f i m i foarte mari) ~i 1. a sectiunilor.15 (la . ciocniri) E intreaga secfiune.h fiind adincirnea sectiunii intr-un punct caracteristic a1 ei (de ex. la o miscare turbulenti.1. Ecualia (19-2) devlne astfel: Ultimul termen din aceasti ecuatie reprezinta pierderile medii de energ i e specifici prin rezistente (freciri.alveg) sau adincirnea medie in sectiune. se diferenfiaza ecuatia (19-4) - R ' : ~ ise calculeazi termenul - Ins2 - dR = dh B = litimea intre maluri a nivelului apei. Se observa c i se face aproximatia asimilirii pieruniformi. $9 (19-4) . lente. In calculele ce urmeazii. Deci ecuatia (19-3) devine . 6.Coeficientul a depinde. deoarece dS2 este suprafata h a p a t i din figura 19-2. Ecuatia diferentiali (19-3) se poate exprima astfel luind ca variabili pe s si functie pe h .8).ce se fac astfel sint neglijabile. puttndu-se adrnite valoarea mediea. variaza fntre 1.zind numai de s. de care nu tin searna coeficienfii C determinati experimental in curenti uniforrni.de legea de distributie a vitezelor in sectiune ~ i . pe unitan tea de lungin~ede parcurs. admiderilor in rniscare gradual-variati cu pierderile in n ~ i ~ c a r e tindu-se. in miqcarea neuniforma existi ~i componente transversale ale vitezelor.l (v. erorile . dupa formula Chbzy: intr-adevir. la t. paragr. consideram Q = const si fi = f (h. celelalte mfirirni variabile depin. Tinind seama de relatia V..

menu1 . d a c i si aceste m5rimi se exprimi ca f. deoarece tine seama de variatia energiei cinetice. Nu au fost insi introduse in cajcul componentele acceleratiei datorite curburii firelor de curent. se prefer2 a se transforma ecuafia (19-3) in ecuatie cu diferente finite. corespunzind tronsonului 1-2. R si V. paragr. prin inmulfirea cu As a membrilor ecuatiei ~i prin introdpcerea relafiei J As = 2.4). din figura 19-3. de variafiile lui B . . cum se intimpli de cele mai. Az este cresterea cotei geodezice a apei din aval spre amonte. de variatia de formi dn . indicilor I si 2 le corespund sectiunile amonte. CLIajutorul acestei ecuatii se pot determina elementele suprafetei libere a curentului in miscare permanents (v.multe ori la albiile riurilor naturale. l . R si C. iar V. rezulti: Fig. in care s e duce rnn orizontal si mc paralel cu panta J . care este o mirime d a t i de care depinde h.. iar in mod obisnuit. si V2 sint vitezele medii din secfiurii. Mirimile C. .z. Astfel. 19-3. Se obfine astfel: b / [ dq I f n aceasti ecuatie. Relatia dintre cre~terea sectiunii albiei $i litimra ei la nivelul apei Fig.Gtii de s.Miparea permanentd gradual-variatd a curenfilor c t ~suprafa{a liberd 555 Introducerea parametrului h permite a se fine seama si de panta fundului i. valoarea 1 . 19-2. Coeficienfilor a. In cazurile cind mirimile care figureazi in ecuafia (19-7) nu se pot exprima prin relafii simple. Relafia dintre panta fundului si panta energetic2 D a c i se introduce aceast2 expresie a lui J in ecuatia (19-5) si se izoleaza terdh . si V sint valori medii ale lui C. Pentru cazurile cind toti .se obfine ecuatia diferentiali generali a miscirii permanente grads ' dual-variate sub forma: Aceasta ecuatie este destul de generali. respectiv aval. 19. n R. l i se vor atribui valori P limitele aritate mai sus. si u. i..

curbs de remu" (dupi cuvfntul francez remous) sau . ca ~i cind am avea a face cu o miyare p l a n i . la ape umflate. astfel c i : . Un traseu cu rnai mare fixitate este talvegul.se poate lua conventional ca .umflitura apei" sau . numiti .3. modulul de debit este I(..axa curentului". dar talvegul. Aceasti curbi... are o pozitie prea lateral2 si nu are legituri cu adevirata a x i dinamici. In s f f r ~ i t . rnai ales. Deci. desfisurati pe un plan vertical de proiectie. In cazul obisnuit Pnsi curenfii naturali au o formi sinuoasi fn proiectie orizontali ~i nivelul lichidului intr-o sectiune normal6 pe directia vitezelor este rnai ridicat lingi rnalul concav si rnai scoborft ling2 malut convex.. corespunzitoare debi tului dat . iar locul geometric a1 verticalelor acestor puncte este o suprafati riglati a cirei intersecfie cu suprafata liberi d i o linie curbi. se poate scrie: 0 albie se numeste prismatici daci forma sectiunilor transversale este dn neschimbati in lungul curentului ..ax5 a curentului" insisi axa geometrici (mediana) a suprafetei l i bere. este greu d e determinat teoretic ~i variazi cu h. locul geometric a1 punctelor celor rnai adinci ale fundului din profilurile transversale. Ecuatiile (19-7) si (19-8) sint valabile pentru acele verticale din sectiunile transversale care corespund c u ~livelulneinfluentat de curburile traseului. FORMELE GENERALE ALE CU RBELCIR DE STAVILI RE PENTRU ALBII PRISMATICE a 9 -udati il depinde numai de h. iar pentru adincimea care corespunde miscirii uniforme cu debitul Q si: panta J egali cu panta fundului i. c i aceasti curbi este cea rnai putin influentati de curbura Pn plan orizontal a traseului. pentru o adfncime h oarecare.. este de fapt curba a carei ecuatie diferentiali s-a dat sub formele (19-7) si (19-8).curbs de stivilire" sau . se c a u t i a sub forma (19-7). pentru astfel de albii . c i r e i a i-am determina conturul curb care limiteazi lichidul de atmosferi. conform definitiei date. in ecuafia (19-7) termenul a1 treilea de la numiritor se anuleazg si daci se introduce modulul de debit K . aceasta putind fi definiti ca olinie care u n e ~ t ecentrele de greutate ale volumului vitezelor din fiecare sectiune.= 0 ~i sectiunea. Atft ecuatia (19-7) se rezolva ecuatia diferentiali a m i ~ c i r i i cit Si ecuatia (19-8) permit determinarea unei curbe situate fntr-un plan vertical.parametrii albiei se pot exprima matematic in functie de h ~i s. Traseul in plan a1 axei curentului. 19.

18..4).. la trecerea din miycarea lenti in mi~carea rapidi). Aceasta inseamni c i tangenta l a c u r b a c i u t a t i e s t e d...Migcarea permanentd gradual-uariatd a curenfilor cu suprnfafa liberd 557 In sfiryit.+oo..+ 0. la trecerea din miycarea rapidi in mi~carealenti).ds + J. numirul Froude dh este = 1. dh b) Cind h tinde c i t r e h.. Se deduce: . ceea ce inseamni c i ( ( CIP curba de stivilire tinde asimptotic citre o linie paraleli cu fundul la distanta h..9 perpendiculari pe-directia lui s. ecuatia diferentiali a curbei de stivilire devine: a) Se observi c i pentru valorile critice i = i. Intr-adevir: D u p i inlocuirile indicate. fie o scoborire brusci (cidere.= dh -ds adVa 2g .. Dar H variazi yi in functie de s yi minimul s i u are loc pentru dH . Pnsi coriform ecuati ilor (19-3) ~i (19-6) J = i . deci .. c) Energia totali specifici a curentului deasupra liniei talvegului s-a stabilit c i este minimi (v. cfnd h = h. yi .-ds 0. la numitor se poate opera inlocuirea: Fr fiind numirul Froude a1 albiei corespunzind debitului Q qi adincimii h (care corespunde lui S l yi B). I tinde c i t r e I . paragr. yi h = h. se produce fie o ridicare brusci a nivelului (salt. Interpretarea fizici a acestui caz este c i daci adincimea h variazi trecind prin adincimea critici h...

.Fundul are panta scoboritoare (i > 0). intr-un punct unde h = h. deci adincimea ds ' dH ds si const. C . dhlds > 0. nemaidepinzind de s.558 Hidraulica Cind (( - dH ds (19-10) H = I(.. C 1 a s a L (curentul normal este lent) h. s = . C) i < 0 panta urcitoare. H descreste. = . deci minimul are loc in aval. mai are ~ O Cpentru h = h....= 0 h = h. In acest caz i < i. sau h > h.= i. . h = h. corespunzind regimului critic. regim lent. deci H are valoare ( minimi in amonte.Q. corespunzind miscirii uniforme cu debit.< 1. perltru h = h.. 19. H creste cu s.m- . si mi~carea este uniformi. Formele suprafetei libere a curentului pentru 0 < r < critic ' creste spre aval si miscarea este intirziati. prin urmare ds curba de stivilire tinde asimptotic spre un plan orizontal. pantele urcind spre aval.. fiecare cu tipul s i u de curb2 de stivilire: a) Zona h > h. Se deosebesc. ~i in mi~carea . miscarea este lenti.. la iniltimea h. a va si numirul Fr = Fr.. in aceasti clasi. si Fr < 1. Categoria A .linia paraleli cu fundul. panta scoboritoare. la iniltimea h. d) In cele ce urmeazi se va nota: N .. > h... critic sau rapid. B) i = 0 .. modulul K > K. sau h < h. in raport cu panta fundului: A) i > 0. trei zone. . Energia speciiici H creste cu s. Tn aceste categorii se pot stabili pins la trei clase. negative.. K -+ m si Fr tinde spre zero. Cind K > I .. cazul obisnuit. Din ecuatia (19-9) rezulti ca . Cind h tinde spre m. deosebite prin regimul miscirii in curent uniform corespunzitor pantei. avind forma a din figura 19-4. Din ecuatia (19-9) dh rezulti .2. Clasificarea curbelor de stivilire Curbele de stivilire se pot clasifica in trei categorii.> 0. Tn acest caz.normali'!. deci miscarea dh este in regim lent.3.. atunci si gho -C Fig 19-4.. Cind K < K.linia paraleli cu fundul.. cind c r e ~ t es. Pantele scoboritoare spre aval se vor considera pozitive. cind panta superiicialii esie paraleli cu iundul. dH/ds < 0.

cind Fr = 1 si ...... $i aici se deosebesc trei zone cu tipurile respective de curbs de stivilire. adici extremitatea din aval a curbei c.. .j19:6. se produce o miyare rapids pe albie cu panta i < i.. luind valoarea cea mai mici pentru h = h. este rapida. Fr < 1 ~i cum h > h. cind se produce saltul si trecerea in regim lent.h.. In practicii se intilnesc exemple nurneroase de acest fel. in cazul cind existi o treapti de cidere. In aval de un baraj deversor sau.Mi. a fundului sau cind albia se termini intr-un rezervor. Insi I( < KOgi . a) Zona h > h. C 1 a s a R (curentul normal este rapid) caracterizat prin h..< 0. c) Zona h < h. Cind h ia valoarea dh h.. Si in aceasti zoni numirul Fr < 1.. Fr = 1 . putin in amonte. deci pe rarnura 6. energia specifici H scade spre aval.. Adincimea critici nu este atinsi chiar pe muchia treptei ci. Energia specifica H scade spre aval (cind c r e ~ t e . rezulta K > I(.tinde spre infinit.i valoarea ei cea mai mici are loc s) pentcu h =. Exemplu de curb: de forma a. 19-5. r19 -se termini prin salt. incepind de la o distant2 de 3-4 ori iniltimea sarcinii deasilpra deversorului (fig.de unde. In aceasti zoni... Curba de forrna a. in amonte de baraj. curba scoboari lent sub nivelul normal iy p i n i intr-un punct unde (1h h = h..~carea permanent6 gradual-variutd n curenfilor cu srlprlrfuta libern' 553. 19-5). ~i~.. prin considerarea ecuatiei (19-9) II - dh as > 0.7 h.. miscarea este intirziat5 si adincirnea h c r e ~ t e ping la valoarea h. .. si rniscarea pentru h = h. Exelnplu de curb2 de iorma b. n ds Fig. d u p i experientele lui Certousov. T ace1 piinct. f i r i ca H sd treaci printr-un minim matematic (fig. In practici se intilneste curba b. este intilniti in practici in cazul baririi albiei unui riu. b) Zone h. Rezulti deci c i miscarea este in regim torenfial pe o ramuri ascetidenti f a t i de fund (mi~careintirziatii). i > i. la distant5 de 0.. mi~careaesteds acceleratii. In aceasta zoni K < KO. pentru a trece in regim lent.. > h > h.GO. din care se arata doui cazuri (fig. ds dh > 0..numiirul Fr > 1 si.. -5 h.. 19-6). deci'. conform ecuatiei (19-9).. 19-7 7i 19-8).. Tn acest caz. deci miscarea dh este in regim lent.. perpendiculari pe linia C si rarnura O1 se termini cu o cidere brusci. Ca si in zona b. tangenta la curbi este ..de o stavili de fund putin ridicati.

.

si se produce sal tul hidraulic. Un exemplu de miscare de acrst fel se intilneste la trecerea unui curent rapid peste un baraj deversor (fig.. In practici. In figura 19-13. este rapidi. se limiteazi in amonte la intersecfia cu dreapta C.. la ridicarea unei stavile de fund cu cantitatea a < h. Cind h tinde spre h.. Ramura a. modulul Y creste indeiinit si numirul Fr tinde spre zero. intirziat... deci si h < h.. cind h tinde la infinit. la i. pe o albie inclinatti cu panta i > i. 19-9... se pot mentiona doui cazuri... b) Zona h. ascendenti fatti de fund. ramura a. ins5 ambele supercritice. .0 . pe o ramuri a.. cit si la ramura 6 . unde h = h. fnsi intirdh ziati.tinde spre i . .. ramura 6. curba se produce d u p i ce albia suferi o rupere de p a n t i de la i. 19-9). > h > h. c) Zona h < h. Energia specifici scade continuu spre aval. se realizeazi la scurgere pe sub o stavili de fund intr-o albie cu panta supercritici. Douri cazuri intilnite in practici ale acestei forme de curbi de stivilire sint reprezentate in figurile 19-11 si 19-12.. Intr-adevir. < i. In figura 19-14. Curentul rapid urmeazi curba c.. In acest caz Miscarea este rapidi . Se poate constata c i - dh ds > 0. deci adincimea creste spre aval si miscarea pe ramura c. apare i n albie cu panta i > i. Energia specifici H cre. In figura a doua. tinzind asimptotic ciitre dreapta N. La punctul de fringere a pantei h = h. d u p i ce a trecut prin cidere de la o miscare lenti in amonte cu o p a n t i i < i.. dh deci conform ecuatiei (19-9) .Migcarea pertnanenld gradual-variatb a curenfilor cu suprafafa libera' 561 Miscarea este deci in regim lent.. p i n i i n punctul D. d u p i care urmeazi linia unei pinze deversante...i accelerati pe ramura b. care este tocmai panta axei ds orizontale f a t i de iund (fig. ~i . curba c. 19-10). miscarea devine uni( ds - formi.).. Y tinde spre I .te spre aval continuu atit la ramura a... tinzind asimptotic c i t r e o dreapti orizontali. de la care incepe miscarea in regim lent pe ramura a. adici spre miscarea uniform2 (fig. In prima figuri se reprezinti o miscare rapidi b. ~i trece prin salt in regim lent in curba a. cind deschiderea a > h.

.

iar curba c.. 'dh c) Zona h < h.. rezulti nedeterminarea : \ Pentru ridicarea nedeterminirii. b) Zona h. > i. este o dreapti orizontal5. lipsind zona de nlijloc (fig. -- Fig. tipul de curbi a.. curba c. (fig. sau intre doui drepte dh orizontale.se intilneste la confluenfa unui rfu.18).> 0. 19-15). deci exist5 numai dou5 zone. se poate da. . lipseste. caracterizat prin h. intr-altul cu panta i. ds a M spre aval.i. cu un lac (fig. Pentru studiecea curbelor a. In acest caz .= i. se poate produce la iesirea de sub o stavili de fund. 0 demonstrafie directs c5 pentru orice valoare a lui h.. numsritbrul si numitorul fracfiei din membrul doi a1 dh ecuatiei (19-9) sfnt aproape egali.-. De asemenea.Migcarea permanenti gradual-variati a curenfilor cu suprafafa liberi 563 C 1 a s a K (curentul normal la starea critici). Insi cind h = h.i. 19. ~i c. ds dh Si in. 'L LC. 19-15.ceea ce priveste curba c.. rezulti . - ..C a) Zona h > h. 19-16). =. se pleac5 "de la ecuatia diferenfial5 sub forma (19-9). ds -----C s --2. cum num5rul Fr = 1. cuprinsi dh = i. 19-17). = h. Liniile C si N coincid.. la virsarea unui curs de apa cu i. miscarea este intirziati. astfel c5 tangenta in punctul ds - de plecare a curbei a.> 0 .. h. deci . admifind c i C. . ~i i = i. dh N./C - 1.este de asemenea ds deci curba a. este orizontali.. . in cazul unei albii dreptunghiulare de 15time foarte mare. cu . Formele suprafefei libere a este de asemenea aceea a unei m i ~ c i r i curentului pentr~r i = i critic Pntfrziate.. este valabil ceea ce s-a a r i t a t pentru curba a. se observi c5 pentru o valoare a lui h depisind pufin pe h... avind i = icy. adincimea riului c r e ~ t e este deci urcitoare f a t i de fund. curba c. = i. Pentru h-+ oo. cind in aval &= l'cr (fig. < h < h. = h. .. lis . modull~lI( = Ch3I2 Se obfine: Cum h. In practic5. raza hidraulic5 = h. curba a.punind in ecuafia (19-9) sectiunea h X 1.

.

deci regimul de miscare este dh lent. nu se lea- Aslrnpfofa 0rlzontaIi -C 1izeazi. deci miscarea este intirziati. Iipsevte. cti Fr < 1 . adici lil = i f . Curbs " se Fig. c. miscarea este in regim lent si accelerati si se limiteazi in punctul unde h = h.. fundul urcitor (i < 0). ~ . Ecuatia diferentiali a rniscirii se scrie in acest caz: Din ecuatia: V = C. se termini in punctul h = h. $i aici se deosebesc numai zonele b si c (fig. zona a dispare ~i rimin numai zonele b yi c (fig. sfirsind cu o cidere spre o miscare rapidi. cind i < 0. a) Zonu h > h. Rezulti un tip ds -. ci descreste si m i ~ a r e a rarnura b f pe este acce'erati. fn practici.. linia N trebuje s i fie la infinit. cu Fr < 1. rezulti c i rniscarea uniformi nu se poate realiza. deci adincimea h . a) Zona h > h.\IRi rezulti c i daci i tinde citre zero. Rezulti c i ramura de curbi 6. dh b) Zona h > h. 19-20). pentru ca V s i fie finit.Migcarea permanent2 gradual-variafd a curentilor cu suprafata liberd 565 Categoria B. se intilneste in aceleasi cazuri ca tipurile b. ci numai de debit. conform iorrnulei V = c. Astfel. din categoi ria A. Formele suprafetei libere a curentuluii terrnina pe linia C. urcitoare. 19-19). pentru 1 < 0 ' dh -< ds Q.. Din iolmula lui . . regirnul este rapid. trecind in regirn lent.i ecuatia diferenfialii a rniyirii se poate scrie: Intrucit viteza. Categoria C. h. fundul orizontal i = 0..rezulti ds -.. . Linia C-C existi. cu Fr > 1. Se noteazi cu i' valoarea absoluti a pantei.- rls de curbi c.> 0. tinde spre infinit deci. cu o cadere. nernairarninind decit linia C. b) Zona h > h. clasa L.. cici nu: depinde de panti.\IRI'. dh c) Zona h < h. este imaginari.< 0. 19-20. cu un salt.. este scoboritoare.

si determinarea prin calcul a curbelor de stiivilire trebuind s i se faca plecind de la un punct . trecind apoi in regim lent. corespunzind unei pante date este datoriti unui accident in albie ca: baraj. treapt. .. si spre aval. 19.> 0.566 Cind h tinde spre oo. 1n practici se intilneste in aceleasi cazuri ca b. . acesta este de obicei acolo unde este un accident in sectiune si de la care calculul va urma spre amonte sau spre aval..cidere".. Categoria A (i > 0) Clasa R :" i: C2 .5e poate face indiferent. Ranlura de curbi c' se termini pe linia C cu un salt. deoarece Fr > 1. Trecerea de la regim rapid la regim lent se face prin .. . d u p i cum mi~careaeste len t i sau rapida.3... in sectiunea de tranzitie se produce adincimea critica. . de cidere sau rupere de pant. clasificarea tipurilor de curbe de s t h i l i r e se poate reprezenta ca in tabela 19-1. Abaterea de la miscarea permanenti normals. ins2 in regim rapid. ceea ce inseamna asimptoti oridh zontali. respectiv c.i'. si c. adincimea c r e ~ t e .r T i p . Dacs accidentul din albie poate determina schimbarea de regim. cind miscarea este in regim lent.. -tinde ds dh Hidraulica spre . . In acest caz. In consecinta. c) Zona h < h.. miscarea este ds accelerata. fundamentale Categoria B (i = 0 ) Critegoria C ( i < 0 ) Clasa L Clasa R Clasa L Clasa R Zona 6 Zona c Zona 6 Zona c A. Concluzii In rezumat. cind miscarea este in regim rapid. uniiormi. Curba de stivilire are ca punct de plecare adincimea critici si se dezvolti spre amonte. . Tnbela 19-1 Clasa L Zona a Zona 6 Zona c Zona a Zona 6 Zona c Zona a Zona c Tipuri a1 de b1 curbe c1 Tiprri fundamental. calculul .3. atit spre amonte cit si spre aval. Daca punctul cunoscut este intr-o sectiune oarecare.cunoscut.salt hidraulic" si de la regim lent la regim rapid prin .Tipuri - 60 6' c' I sirnilare cu 6.

11) (inrlicii am = arnonte. Pe cit posibil. in cifre rott~nde. la Dunire intre profiluri se pot lua distante de 5-10 krn. Presupunem cd zona in care se rnodificd nivelurile este i n arnonte de o sectiune-unde nivelul este cunosct~t. de Termenul cinetic din rnembrul a1 doilea se neglijeazi in cazurile riurilor curs linistit si albii nu prea neregulate. ci se obtin diferentele de nivel dintre doud profiluri invecinate.f ---------m c ~ . nici adincirnile de a p i . se reface calculul p i n i ce valoarea finali corespunde cu cea initiali si.w 19. cici o miscare cu lirgire de sectiune este insotiti de pierderi rnari de energie si de aceea unii autori consideri terrnenul cinetic 1 1 c u o valoare redusi la . De exernplu. misurate pe axa albiei. i n cazurile cind el nu este cornplet neglijat. cici sectiunea se lirge. . luind echidistante de ordinul 300-500 m salt chiar de kilornetri.zau = 'au 'iu . Se aleg o serie de profiluri transversale in sectiuni carac terist ice si se impart distantele dintre ele in intervale egale. -.R (I 9. 0 astfel tie recuperare este putin probabilg. la care llivelul apei la debitul Q nu trebuie si depdseasci o c o t i d a t i . Se procedeazi pisind de la un profil la urmitorul pin5 ce denivelarea atinge o valoare neglijabili (de citiva centimetri la ses si citiva decimetri la munte).Distantele admise intre profiluri depind de ~anta longitudinali si de gradul de neregularitate a albiei. apoi se fac calculele indicate in coloane si se ajunge la o altd valoare Az'.. < Vam). se pleaci de la locul unde a t e previzut tln baraj deversor.e. se iau intervale egale.4. inseamni o recuperare de energie.'am 2g 2 Q2As 'a. din aproape in aproape. in acest mod. In cazul general.. 3 . distantele dintre ele putind f i de ordinul 50-100 rn sau rnai rnici. METODE PENTRU CONSTRUI REA CURBELOR DE s~Av1~1. se pot rdri profilurile. desi mi~carea este Tntirziati.De exernplu. Calculul se face cti ajutorul unei tabele orinduite in felul tabelei 19-2. Este de observat c i in ecuatia (19-11) nu intervine panta fundului.4. La albii foarte neregulate si cu pante rnari se vor lua profiluri mai dese. Metodi generals pentru o albie de formi variabilii $i panta longitudinali variabili Metoda indicati in acest caz se bazeazd pe folosirea ecuatiei cu diferente finite (19-8). daci pantele sint rnici si albia mai uniforms.Mi~carea -perrnanentd gradual-variata' a curentilor cu suprafaJa liberd 567 19. yi se incepe calculul apreciindu-se din experienti Az. care se poate scrie astfel (fig. Daci Az' =#= Az. ctl 2 . daci termenul cinetic este negat iv (V. 19-1). Din insurnarea lui Ax se obtine lungi~nea sta"vilii.n ~ . 7i se c a u t i nivelurile in lung111 riului. av = aval si m = rnediu intr-nn interval As). s-a ohtinut prima cots a unui profil invecinat.te spre aval.1. Az = zam.

. Calculul curbei de stivilire pentru o sectiune dreptunghiulari de Iirgime constant2 $i mare in raport cu adincimea.4.100 250 240 1 020 970 920 270 262 255 19.. Distanta intre profile Cota de nivel a apei L 1 rn"s 2 1 As rn Lltimea la nivelul apei B Sectiunea u d a t 2 i n profil Perimetrul u d a t mediu Om I n profil m 8 X mediu Xm m 4 m 5 m 61 6 ma 7 rn 9 1 2 2 200 100 2 200 0. Cu aceasti notatie. panta fundului i fiind uniform2 Acesta este primul caz pentru care s-a putut efectua integrarea ecuafiei diferenfiale (19-9). a fost calculatii h. Pnca din 1860 de Bresse pentru valori ale lui q atit suprauGtare (stavilire pozit i v i ) cit ~i subunitare (stivilire negativa). si h. sau calculabile cu elede mentele date: rile Pentru obtinerea valorilor lui B(q) se va folosi tabela-anexi 6 cu valor+~(?). in f~lnctie elemente date. notati cu B ( )= B 1 ( P I . care ia forma urmatoare: Rezul t i : idx = dh i + hh3 . Funcfia din paranteza mare. din ecuafia (19-13) se deduce relatia dintre adincimile h.568 Hidraulica Calculul supra ~ebitul Profilul Nr.h0l2 1 -- 13 1 ceea ce se verificii prin derivare.h. in douii puncte ale curbei de stavilire si distanta L dintre ele.000 0. calculate de Bahmetev intre 1914-1932 pentru albii prisma- .2.h$ dh si integrala acestei ecuatii este: ---ho ho h2 + hho + h i (h .

caracterizate prin .80 m. care a fost rezolvat prin ecuatia (19-14). avind adincimea normali h.132.3). B ($1 = 0. Debitul unitar care corespunde lui h.2 m.4.. Se bareazi albia intr-un punct unde h. S i se giseasci la ce distant5 se afli.m.. in amonte.2 m. In cazul albiilor dreptunghiulare foarte largi. a) StZvilire pozitivZ.2rezulti din formula : $i anume este (pentru a = I ) q ---. = 4 m.002 si adincimea critici h.12 m3/s. = 1. - Exemple numerice. 19.20 m? Gisim in tabela-anexi 6 coloana x = 3 m. coloana x = 3 (pentru coeficient Ch6zy consi). . La ce distant5 In amonte de acest punct adincimea riului este h.4. 1 1 3. S i se calculeze curbele de stivilire pentru un riu cu albie dreptunghiulari foarte largi. = h. = 1.. exponentul hidraulic x = 3 ~i valorile lui B(q) vor fi cdutate la functiile cp(q). = 2 m la panta fundului i = 0.. 3 dacd se ia y = 115 in formula Pavlovski. art.n Lrofil 1 .exponentul hidraulic x" (v. sau 3 . vg v4 m ' Tabela 19-2 Diferenti ni%I Coti n:" calculatd Observatii A' 1 I Lice oarecare. La ce distant2 de baraj este adfncimea de 3 m? Gisim: b) Stgvilire negativg. = 2. Adincimea albiei deasupra unui prag de cidere la nivelul fundului este h. = 1. sectiunea a cirei adincime este 1. B $i L = 1 330 m.Migcarea permanenfa' gradual-variafa' a curenlilor cu suprafafa liberd fetei libere 569 1 1 Raza Viteza medie .

h:.) x * 3 Y3hi . iar semnul f pentru h.se ia pentru h..c ~i au ecuafiile urmitoare: c se obtin pentru h -+ $ ix = h - (3'0 . Astfel. Ecuatiile (19-13) $i (19-14) permit construirea prin puncte a celo Sase tipuri fundamentale ale curbelor de stivilire.W. Pentru determinarea constantei C din ecuafia (19-13) se rpune condif ia x = 0. pentru h = hcr se noteazi cu hcr f a.. men~brul at .dup5 cum h tinde spre f oo sau spre ..3 70 Hidraulica Tot astfel gisim punctul unde adincimea este de 1..sectie ale curbelor cu linia h = h.h:..sectie: Semnul .50 m: i n figura 19-21 se reprezinti cele doui curbe de stivilire. Asimptotele orizontale sau . Fig. < h. 19-21.. > h.. h = 0 $i se gsse~te: Se poate face o discutie completi.) 3 V3 h. . gisindu-se asimptotele orizontale $i punctele de inter. astfel c i se obtine abscisa acestui punct de inter. sau ix = h $ --- 2 ( h i . Exemple de curbe de stivilire (ale suprafetei libere): LL) s i l v i l i r e pozitivB: 6) s t i v i l i r e negativ8.doilea al ecuatiei (19-13) inmultit cu h.

. .. l a distanta 2f.i x tanta f = (h'-h'r) 3 VTh. > h. 19-23) m i . Cele vase forme ale cul. $i a d o u a asimptots este deasupra acestei drepte.3.ix = 0. Miqcarea gradual-variatg i n albii prismatice a) Exponentul hidraulic al albiei. =0 571 la dis- . la Fi?. a$a d u p i cum a aratat Bahmetev... prima asimptoti este sub dreapta h . a $i b sfnt reprezentate cele Sase tipuri de curbe de stivilire pe baza calculelor precedente ficute Qentru o albie prismatic2 de lirgime constanti mare fn raport cu adincimea. este situati deasupra orizontalei h . 10.15) s e poate obtine integrarea ecuatiei diferentiale (19-9). Pentru forme unitare ale unei sectiY variazi continuu in functie de h.4. pentru h. la care modulul de debit Y = AhP. distanfa 2f.22.belor de stgvilire la o albie dreptunghiulari largi Pentru h. (19. iar a doua asimptoti este situati sub orizontaia h .Mi~carea permanent& gradual-varirstci a curenfilor cu suprafafa liberi Prima asimptoti. la distanta f . < h. In figura 19-22. 19. astfel incPt diagrama lui Y poate f i aproximatd printr-o functie de tip parabolic (fig.j x = 0.

Reprezentarea modulului de debit in funcfie de adincimea albiei de unde rezulti relatia (19-16).. La forme geometrice definite matematic se giseste o valoare unici x.. N . daci punctele M si N sint foarte apropiate. Astfel. fiind cunoscute valorile lui I( in doui sectiuni de adincimi h'. conform formulei. h". Desigr~r. exactitatea metodei depinde deci de alegerea punc telor care servesc la aflarea exponentului a1biei.Ig Y') = x(lg h" deci Mirinlea x astfel calculati se numeste exponentul hidraulic a1 albiei. K" h" misurate de la talveg. M . se poate scrie: Daci se calculeaz5 I( cu ajutorul coeficientului Chkzy. 19-23. pentru intreaga. se poate scrie 2 Fig. care caracterizeazi forma sectiunii. s e obtine: .572 Hidraulica Astfel.1g h'). lui Pavlovski. curba obtinuti astfel prin aflarea lui p (sau x = 2p) din relatia (19-15) nu coincide riguros cu curba valorilor reale ale lui I( (trasate in fig. ecuatia (19-17'). 2(lg I(" .2i K' h' de tipul urmitor: Intr-adevir. punind in relatia X (19-15)p = . 19-23) decit in trei puncte 0. curbi. se poate exprima o relatie intre rapoartele . relatie. adici: . Logaritmind aceast.

..3.. si panta superficiali egali cu panta i a fundului....+"m) 2m' .3)..Panta fu~zduluiscoboritoare.........66 ( 3 + 2 ~ ) (1 $ 2 ~ ) .. modulul debitului la adincimea h.. Daci se noteazi cu I(.2 ~ ) + 2 +2 +5+2y +5..3 (3 $.. paraboli foarte larga 2 2. 19-24)... b) Integrarea ecuatiei difereritiale a curbei de stgvilire la albii prismatice oarecare.P1-2 P+2 + 3... i > 0 (fig.( I + 2y) p+2m1 b p = .Mi~careapermanenti gradual-variatii a curen#ilor cu suprafa#a liberi - 573 Se obtin urmstoarele valori unice ale lui x pentru citeva iorrne geometrice (tabela 19-3). Pentru acest calcul se iranscrie mai intii ecuatia cunoscuti (19-9): Se deosebesc trei cazuri : Casul I ... Tabeln 19-3 Forma albiei x Valoarea l u i Observatii y = 116 trapez isoscel . dreptunghi foarte larg dreptunghi foarte fngust triunghi .. (3 + 2y) ( 1 +..3 +(4+2y) +4. ~i se poate inlocui termenul a1 doilea a1 numiritorului fractiei din ecua- ..33 .(b=baza h mici) m = ctg a (a= unghiul cu orizontala a1 laturii Tnclinate) mg= dreptunghi m b .3 /)-- p =h Se constati c5 x variaz5 relativ pufin cu forma sectiunii (intre 2 si 5.. de aceea trebuie calculat exact... pentru a obtine rezultate admisibile..

dh -ds i .modulul relativ".adfncimea relativi"... din relatiile: K2 = Q2C2R ~i Q2 = Kgi se poate scrie R Cum . . se obtinc ecuatia diferentiali sub forrna: KO Din definifia exponentului albiei rezul t i : fn care q = h . numit .Hidraulica Pe de altci parte. numirul j trebuie s i fie cvasiconstant.dq. In realitate..-u .este h. h. rezulti ecuatia diferenfiali a curbei de Toti parametrii din aceasti ecuatie sPnt definiti: integrarea acestei ecuatii x. = Tinind seama si c i dh stivilire sub forma finali: h. j variazi uneori cam rnult si fn acest caz nu se vor adrnite lirnitele de integrare intre distante s = f(q) presupune c6 fn afari de pararnetrii i. care sint considerati constanti.. ~i . si folosind notaf ia: X numitorul fractiei c a p i t i forma simplificati iar ecuafia (19-9) devine: / 1 K --.= Q 1 - . K Ki l-jKa K Daci se introduce raportul .= x .

Cazul I I . prea mari.Miycarea permanenfd gradual-variatd a curenfilor cu suprafafa liberd 575. < ~i I = -K . dar x este de obicei fractionar si in aceste cazuri calculul este mai c ~ m p l i c a t . Se introduce i'.. la care B X. Schema la curba de stivilire pentru o albie prismatici cu panta scoborPtoare ( i > 0) Fig. Valorile functiei y(q) pentru valori 0 < q < 1 si pentru 20 > q > 1.qX-1 fntrucit 7 variazi putin in limitele alese. all fost calculate . valoarea absoluti a lui i. Uneori poate fi de folos.S d 2 l 1qx1 Functia cp(q) se calculeazi lesne pentru x = 2.i intabulate de Boris Bahmetev. si ecuatia diferentiali devine: if I . Fig. -(s2-s1)==?2-~1+ - - S2 ' ' ho .Panta fundului urc~toare. Scheina la curba de s t i v i l i r e pentru o albie prisinatici cu panta fundului urcitoare (i < 0) . K.8 p i n i la 5. corespunzind la valori ale lui x de la 2. x = 3 si alte valori intregi. 19-25). 19-24.= Fr ~i c6 introducind numirul Fr in expresia lui j.4. 7 -- se obtine pentru o albie largi.i < 0 (fig. Integrind ecuatia (19-19) intre profilurile 1 si 2 se obtine: i dq. relatia j = x2Fr. 19-25.. Q2 Se introduc notatiile: j ' = . ai' C2 B gx -h. se poate inlocui cu un medie) astfel c i 7 (valoare in care 'P (q) '. aQ2B a se considera c2 . ci se va divide sectorul in citeva sectoare mai scurte si se va calcula (mediu) in fiecare sector cu formula (19-18). ~ prin dezvoltare in serii.

= . mergind in sens invers cu sensul curentului. Cazul I I I .d<...cp (<ill.este modulul care ar corespunde unei adincimi hh a unui curent uniform ipotetic. este modulul care corespunde la panta critici icy.. 4. $i valorile functiei cp (<) se gdsesc intabulate. ecuatia diferentiali ia forma finali: Integrind aceasti ecuatie intre limitele profilurilor 1 si 2 se obtine: .7') [v(C2) .5 76 Nidraulica Q in care I(.se ajunge la formula: 'i - L = .. inlocuieste Se . _ _ht _ _ ht- i-0 - & 8s Fig.Panta fundului i _= 0 (fig. s a u punind: .(1 +.. 19-26. . In acest caz. 19-26). ecuatia reduce la: diferentials se Q2 -. in Care KC. astfel ca vr d e unde rezulti x f 2 = P $i ecuatia (19-22) devine: Introducind in aceasti ecuatie pe dh = h. Schemi la curba de st2vilire pentru o albie prismatici avPnd i = 0 I 1 -c hcr dh -- ds - K2 aQ2 B 1 -g QS (19-25) Se consider5 : Q2 = Kr icy. Se determini un indice de albie x.(C2 - h.

9 Kcr .El) A si i n care jcr este jcr mediu in intervalul 1-2 E1 ..-hcr jcr ( E2 . folosind notatiile urmitoare i n care indicele cr se refer2 la starea critici: lcr . . si. = uicr C2 g B X $ 1 Kcr = .I L = s 2 .. .s . ci se poate lua o adincime arbitrari hr si mirimile corespunzit oare.. icrsi j. astfel ca: dh ds p - icy - jcr-EX Tinind seama c i : se ajunge la forma final5 a ecuatiei diferentiale: icr .ds = ( j c r . K Se introduce uri indice de albie x.P)dE hc r Integrala acestei ecuatii este: icrL .A hcr 9 h f 2 -. 1 hcr Punind : ecuafia axei riului ia forma final2: La calculul acestui caz nu este obligatoriu a se lua ca valori de referin12 h..Migcarea permanentd gradual-zjariatci a curentilor cu suprafata libera' 577 In ecuatia (19-25) Q2 prin expresia precedent.

.0 m.50 se va calcula perltru hl si h2.. 18. 2 0 m .. = 3. rezultii h.. a.45. 13..40 5.. deci Exponentul hidraulic a1 scctiunii trapczoidale x. x.80 4.. 4 m . 0.......016. i .- aVZrB -..=3... 6% j .4 -- 1 ... 40.. i h j .6 -- I 1 .004 1....O - 1 2 3 4 3.n g ..65 1.4. 18. V8 -.53.20 m gi 2 cu h......= 9 .. . S i se calculeze lungimea curbei de s t h i l i r e intre pro' h gi nl filele 1 cu h.0003. = 3.O 9.. = 5 m. cPnd debitul Q = 26 ms/s.96 .. j = - 3. = 3 .113 .... V l = 1.122....578 Hidraulica c) Exemple de calcul : 1) Fie o albie de formi trapezoidala avTnd panta i = 0.. V 1 V' 1 - I=-.. Se giseste cp Cql) = 0. Se constati c i j variazii P limite cam n ~ a r i$i pentru un calcul mai exact a1 lui 7 n este recomandabil a se Prnpsrti lungimea de stivilire in cPteva tronsoane....4 . folosind o tabeli de calcul ca aceea de mai jos: Nr. 0... Pentru coeficientul de rugozitate n = 0..6. Rezultg m = E g i p = --..20 3.. 0.. . Se ia media x = 3.----aV2B Insi h .oo .B ' !I . cp ( ~ 2 ) = 0. == Ri g V a .611 .. B. ... baza mica b == 3 rn b = 1.115 0.. respectiv a se calcula j pentru mai multe valori intermediare ale lui h $i a se lua apoi media aritmrticii.

plecind de la ecualia (19-l). i n acest caz trebuie s5 admitem mai intii un h. $i apoi se pot determina celelalte clemente care trebuie s i se verifice intre ele. prin intersectia ~rizontalei == i L cu curba y -= F (h.. . fie grafo-analitic. z2 == h2 -t- Energia specific. (normal in albie pentru debitul de calcul). la o sectiune in amonte. Se iau o serie dc punctc de adincimi cuprinse intre It. 0 asemenca problem5 permite determinarea tlcbitului cind se cunosc ele~nentelc curbci de stgvilire stafionarl.. . 19-27): z. si h. de exemplu pentru dreptunghi $i parabola. metoda exponentului hidraulic fiind generala. Se ajunge la rezultat fie prin aproximatie. arbitrar si apoi procedind prin aproximatii succesive. care se calculeazri cu formula: 1 . Tabelele din anex5 cuprind printre valorile functiilor rp (q). -K Q2.. (rezistenle distribuite) pe unitatea de lungirne in tronsonul 1-2). se poate scrie (fig. 4) Pentru uncle sectiuni geometricc simple au fost calculate tabele speciale. ( 1 9-29) Pentru tronsonul 1-2 se va lua modu 1111 mediu K. 19-27. . h. Atunci estc cunoscut nivelul de la baraj $i nivelul h. 1-2 sint pierderile de sarcin. . in secti~ine esle prin definifie: deci ecuatia (19-28) devine .Migcarea permanent. iar indicele 2. 111 accst caz nu putem calcula pc x . Metode grafice pentru construirea curbei de stgvilire a) La albii prismatice se poate folosi o metod5 grafic. 2) Se dau Q. 19. 3) Se cunosc h. gradual-variniii a curenfilor cu suprafafa liberii 579 Obseroafie. $i L.4. o problem% de acest gen se i v e ~ t e calculul nivelurilor de inunla datic cPnd se bareaz5 albia unui riu. rp (5) $i cp (c) deci $i valorile din cazurile acestea particulare. aproximativ. $i L gi sccerc h.4. $i se obtin distantele L respective. h.) obfinuta prin douiy trei valori arbitrare ale lui h.. aprcciat din curba de stlvilire. = h.. $i cp (q. Daci se ia ca reper planul orizontal lrecind pe la fundul secfiunii I . sc cere Q. care se poale scrie sub Iorma: in care indicele 1 se reIeri la o sectiune unde albia este barati.. h. din ecuatia: 7 . Schemi !a metoda general3 de calcul grafic a1 curbei de stevilire . In acela$ mod se procedeaz5 daci cste c u n o s c ~ ~ t $i se cere h. i.. 1I = Hz - ( -i . )s (19-30) Fig. De obicei.) decit luind-pe la.

la intervalele sl-. Calculul grafic itz cazul utzei curbe de sta'vilire pozitive Se noteaza . etc. 3 . In figura 19-29 se a r a t i calculul grafic a1 adincimilor in cazul unei curbe de stivilire negative. oblica 2 ' 0 . 19-29. figura 19-28. Cu ajutorul lui h si a1 relatiei de definitie a lui H se poate construi si curba: H = F (i.1' ~i oblica I'C. din C oblica simetrici C2'. ).. cores- Fig. Se stabileste h = f(i. cu orizontala. s. ) . cuprinse intre hl si h. calculul fiind valabil In tot lungul albiei.. Se determini pentru valorile lui Y astiel gisite pantele i. Din punctul 1 (h = h. care face unghiul a. Calcul grafic al unei curbe de stivilire po~itive Fig.-.si E figura 19-28 se traseazi dreapta de sprijin A-B parale15 cu axa OH. sectiunile udate Q. acest calcul se face intr-un singur profil. " 1 2 = tg a. care face unghiul a. 1 2 - tg etc.. Apoi. etc. oblica 03' simetrici cu 2 ' 0 etc. din 2'. .. se afli punctele 2.-..). care determ i n i segmentele h. Pe verticalele lui 2'. . figura 19-29. 3' etc.. Aceasti epuri pregititoare permite aflarea adincimilor h.sl-. modulul Y si viteza V care corespunde la debitul Q dat.. cu orizontala.-. .-. * Albia fiind prismaticl. .) se duce verticals 1 . la n distanta i. Calcul grafic a1 unei curbe de stgvilire negative punzitoare si din formula (19-29) se stabileste h = f ( i .s. pe care le trecem apoi in figur? 19-27.. h. 19-28.580 Hidraulica Se calculeazi acum* pentru o serie de valori arbitrare ale lui h . . h.-.

L =Z Q Z ..M i ~ c a r e a permanent6 gradual-variatb a curentilor cu suprafafa liberd 581 Observa#ie. c.= f (2. Se pol ins5 intrebuinfa metode mai elegante. = 2 Fa. K2. c se duce o catetd arbitrari a si se citeste la scara grafiQ2 c d u i b) a = F. In acest caz. iar mirimile Q . ecuatia (19-28) devine: Se construie~tepentru fiecare sector.. In figura 19-30. din aproape in aproape. cu neglijarea termenilor cinetici.2. N . Acest modul K m se calculeazi fie cu ajutorul observatiilor hidrometrice care dau relafia dinlre un debit ~i zm. Se obf ine unghiill cc dat de: n z Q F t g a = V = . fie cu ajutorul formulei Ch6zy: Km c m Qm \K ' In care rugozitatea este apreciata. I( $i V s i fie calculate pentru fiecare secfiune pe baza mdsuririloc directe pe teren. b) La albii oarecare. se poate lua aproximativ egal cu n~odulul pentru cota I.b sint construite S curbele F = --. media modulelor in intervalul 1-2.) pentru fiecare sector. i n figura 19-30. cu conditia ca fundul s i a i b i o p a n t i cvasiconstanti i . Se inmultegte Fa cu -si se obtine o ineltime z. Pavlovski) . Pentru calculul lui Az se poate folosi aceeasi metodi de calcul tabelar. 19-30. N. in care se evitd calculul prin aproximatii. dar care necesiti calcule prin aproximafii succesive. expusi la paragr. deci Fm este funcfie de I. care 2 2 se trece ca ordonati tot T figura 19-30. Pavlovski). 19. Calcul grafic a1 unei curbe de stzvilire (dupa N.. curba Fm = 2 "m - f (zm) Modulul I(.. Fa 2 Fa 2 (a) (6) (cI Fig. 1 ) Meioda grafica" ( N . Aceasti metodi poate f i aplicatd si la albii neprismalice.

respectiv ff(z).. . Urrneazi mai departe reprezentarea unghiurilor cr. ~i se determini segmentul A'B' - 2F1 tg v..... 2) Metoda grafo-anulilica" ( N ... se obtine: F - f (z.... Pentru a avea o figura proportionati se recornandi a inmulti pe f(z)... -....... - F1Q2.si apoi 1 dreap ta A 'C inclinati cu unghiul a.si neglijind termcnul in ( A Z )..8) . p e n t r ~ ~garni intinsi de o niveluri... se pot evita calculele sectiunilor. Hidraulica ....si folosind aceeasi curba F = f(z) . Ci~~gl~itrlperrnite calculul grafic a1 produsului Q2F... pentru fiecare sector $i se obtin punctele curhei de stivilire... . 3) Melode bazafe e. Intr-adevir: s i a cl~lcemin figura 19-30. se construieste derivata ff(z) graiic..... -..... CB' p i n i la axa z .. plecind de la relatia de definitie ft(z) = -. u .. . . Daci regirnul rtului este studiat arninuntit qi existi nurneroase statiuni hidrornetrice ale ciror chei limnirnetrice sint bazate pe mssuriri indelungate. ..... Puvlovski). $i ducind orizontala B'H pina la prolilul 2. Q" Daca F = f(z) nu se poate exprirna analitic.....? -.... dupd aceea.f ' @ ) 2 -- .. se obli~ie punctul B a1 curbei dc stavilire in acest profil.xc1usiv pe misuriri hidromefrice. rugozititilor si modulelor de debit 38 -- .cu aceeasi cantitate: lo9 sau 10lO. ... dreap ta s h e trici.. -. .si u r m i ~ tori.f (2 + 8) .. Tn iigura 19-31 este trasati si curba f'(z).. . Cu acelea~inotatii : din care rezulta Se dezvoltd in serie lunctia 'ririind seama de ecuatia (19-31) . 1 dreapta A A ' orizoritali pin6 la axa lui z....) -1 A... .. inclinati cu unghit~la .5 2 . pina la curba FI . ... Az . ..f (2 . N ....

ensibil de z. 19-32). la acest debit: Ymcdeste functie exclusiv de sectiunea . Se pleaci tot de la ecuatia (19-33) sub lorma : F=f(z) Az = FQ2 = 2 Q2 (4-33) ~ i r d f '2 )\ ( ~i se cauta a se elimina iactorul F (Q fiind debitul de calcull.. naturala pe tronsonul 1-2. astfel ca. diferenta d e nivel intre cele doui proiiluri. Se anasoarri pe epuri A?. in principiu. gi se calculeaza Az. Calcul graficanalitic al (aval) ?i 2 (amonte). se reface calculul. care corespunde cotei z2 == z1 Az.si nivelul z. .( m ) ceplabild. diferii :. ultimi relatie s t i la baza metodelor Mastitlci si Grimm. deoarece Se calculeaza z' cu ajutorul lui Az. care este debitul natural Q. astfel determinat gi d a c i z'. conform formulei (19-34).-. In Kepublica Popular2 Romini numai fluviul Dunsrea indepIi..Metoda N . Se presupune. c i se i09f[z)(sPm-5) cautri curba de stavilire datoritri unei barari a curentului si c i Az este diierents de nivel intre cotele profilurilor 1 Fig. Secailtd pe cheia proiilului de la jumitatea distantei s. + . .-. si denivelarea Az. la baraj ii corespund debitul natural Q. care se citeste pe figura 19-32. 19-31. .Migcarea perrnanentd gradual-variatd a curentilor cu suprafata libera' 583 in profiluri.-. Se adauga la z. $i se'cauti pe cheia 2 debitul natural Q. Se reproduc pe aceea~iplans2 cheile limnimetrice ale grofilurilor intregului sector stavilit (fig. Fie z.. Fie Az.. Cotei de retinere z. calcule care cer o cantitate mare de masuriri pe tereri si ipoteze greu controlabile in ceea ce p r i v e ~ t erugozitritile. o metodi bazata numai pe misurdri hidroinetrice este desigur una din cele mai exacte metode. care sint aceleagi. Aceast.z ( neste aceastri conditie intr-o m i s u r i ac.. dat fiind ca mulfe mire insfalate pe acest fluviu functioneazi de mai bine de 75 ani ~i clleile lor limnimetrice au dispersiuni reduse. de exemplu. admis.. corespunzitor (fir2 barare). Musfitki evita calculul prin incercsri succesive a1 denivelarijor in modul urmitor.. nivelul curbei de stivilire (Pavlovski) mediu apreciat (la inijlocul tronsonului 1-2 dupa barare). cantitatea Az. Din cele doui ecuatii precedente rezult6 imediat skit Se observi c i s si Kmed acelea~ica gi in ecuaiia (19-33).

Calcul grafic d u p i metoda de la 19-32 irnbuniitiititi alege o gami de debite caracteristice care se fnscriu pe miri in punctele unde debit se obfine nivelurile cosespund acestor debite... pag. mai exacti: Acestei valori Pi corespunde o valoare mai exacti Q.. 1958. Metodi de calcul a1 remuului