INFORMATII GENERALE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA

Medicina Generala 2010-2011 AN V

Titulari curs:
Prof. Dr. Sfrangeu Silviu seria IV Prof. Dr. Dudea Sorin seria III Conf. Dr. Petcu Stelian seria II Sef L. Dr. Chiorean Angelica seria I Sef L. Dr. Ciurea Anca seria Engleza As. Univ. Dr. Manole Simona - seria Franceza 1. Radiologia si Imagistica Medicala se desfasoara pe parcursul a 7 saptamani, dupa cum urmeaza: 1 curs de 2 ore/saptamana + 1 sedinta de lucrari practice a 2 ore/ saptamana 2. Activitati la lucrarile plactice: Conditii: Punctualitate (nu se admit intirzieri; intirzierea va fi notata ca absenta) Caiet de stagiu Activitati: Lucrari practice obligatorii, a cate 2 ore in care: In prima ora prezentarea clinicii si descrierea aparatelor cu care este dotata disciplina (mantionam ca prin lege studentii nu au dreptul la expunerea la radiatii ionizante , ca atare demonstartiile se fac strict descriptiv); Prezentarea de filme radiologice, inregistrari digitale, pe consolele aparatelor radiologice; Proiectii a unor examinari sugestive pentru tematica cursului respectiv; Discutii pe marginea cazurilor; Discutia in amanuntime a diagnosticului diferential in scopul de a face o cat mai buna corelare cu cursurile anterioare. 3. Prezenta la cursuri si la lucrarile practice : Se admit absente in procent de 30% (acesta reprezentand 2 absente) la curs. Daca studentul are mai mult de 2 absente la curs este primit in examen dar va fi penalizat dupa cum urmeaza: la 3 absente se scade 1 punct din nota finala la 4 absente se scad 2 puncte din nota finala la 5 absente se scad 3 puncte din nota finala De la 6 absente la curs studentul are obligatia sa refaca modulul. La lucrari practice prezenta este obligatorie de 100%. 4. Recuperarea absentelor: Se admit 2 absente care trebiue sa fie motivate si recuperate fie cu alta serie in alt modul, fie la sfarsitul modulului respectiv in orele de recuperare organizate de Disciplina. In acest ultim caz studentul va trebui sa plateasca contravaloarea absentelor.Absentele motivate scutite de plata (pe baza adeverintei eliberate de catre Decanat ) vor fi recuperate fie cu alta serie in alt modul, fie la sfarsitul modulului respectiv in orele de recuperare organizate de Disciplina. 5. Obiectivele cursului: Obiective generale:

Insusirea notiunilor de fizica a aparaturii conventionale si imagistice (fizica nucleara, fizica ultrasunetelor,fizica IRM, etc.)a efectelor biologice ale radiatiilor si principiile de radioprotectie profesionala si a populatiei. Insusirea notiunilor de semiologie caracteristice fiecarei examinari in parte (conventional si imagistic), cu explicarea notiunilor de baza in obtinerea imaginii (conventional si imagistic). Insusirea indicatiilor si a contraindicatiilor metodelor, precum si a algoritmilor de examinare, in scopul reducerii expunerii la iradiere, corelarea aspectelor patologice comune si individuale in patologia organelor intregului corp. Obiective specifice: Recunoasterea metodei de examinare. Recunoasterea elementelor anatomice normale si a variantelor. Recunoasterea elementelor semiologice si interpretarea semnificatiilor lor. Recunoasterea si interpretarea elementelor patologice. Elaborarea unui diagnostic pozitiv si diferential pe afectiunea data. Schitarea unui buletin radiologic. 6. Obiectivele lucrarilor practice: Cunoasterea de catre student a aparaturii radiologice conventionale si imagistice; Cunoasterea de catre student a principiului de funtionare si a modului de obtinere a imaginii radiologice pentru fiecare metoda in parte; Cunoasterea elementelor anatomice radiologice in proiectie bi si tridimensionala; Cunoasterea semiologiei si semnificatia fiecarui element semiologic in parte; Cunoasterea patologiei structurata pe aparate; Modul de elaborare a unui diagnostic radiologic conventional si imagistic cu diagnostic diferential asociat; Redactarea unui buletin radiologic. 7. Examanul la sfarsitul modulului: Examenul se sustine la sfarsitul modulului in conformitate cu prevederile regulamentului de examinare al studentilor aflat in vigoare. Examenul este sistinut in fata unei comisii (comune in cazul anului IV) alcatuita din cadre didactice ale catedrelor de Radiologie (si de Imagistica Medicala). Examenul are urmatoarele probe, cu ponderea aferenta in stabilirea notei finale: 1. proba teoretica scrisa 50 % 2. proba practica 50 % - compusa din: a. proba de interpretare de imagini scrisa 30 % b. proba de caz clinic orala 20 % 1. Proba teoretica consta din 50 de intrebari din tematica de Radiologie cu 5 rapsunsuri din care 1 raspuns corect. - durata probei este 50 de minute - punctajul obtinut pe lucrare se inmulteste cu 0,2 pentru a rezulta nota finala a lucrarii scrise. Proba scrisa este eliminatorie, studentii care nu obtin minumum nota 5,00 nu promoveaza si nu pot sustine examenul practic. Corectarea lucrarilor se face imediat dupa terminarea probei, iar rezultatele se afiseaza si se comunica studentilor in aceeasi zi, in intervalul orar stabilit de catre comisie. 2. a. Proba de interpretare de imagini consta din proiectarea a 10 imagini cu modificari patologice din tematica studiata.

Proba se desfasoara scris, studentii raspunzand pe un formular tipizat, la intrebarile specifice aferente fiecarei imagini. Durata probei este 15 minute. Raspunsul corect la fiecare imagine este notat cu 1 punct, suma punctelor obtinute reprezentand nota la aceasta proba. In functie de numarul de studenti, acestia vor fi organizati in 2 sau 3 grupe, care vor primi, fiecare, seturi distincte de imagini pentru interpretare. Fiecarei grupe ii vor fi prezentate, la sfarsitul probei, raspunsurile corecte. 2. b. Proba de caz clinic se va desfasura in fata unei comisii compusa din 2 membri, cadre didactice. Vor fi organizate 2 comisii, fiecare dintre ele examinand 1 jumatate de serie. Proba consta din extragerea unui plic in care se afla o imagine ,examinare radiografica din tematica studiata. Comisia va discuta cu studentul pe marginea imaginii prezentate. Comisia isi rezerva dreptul de a adresa studentului intrebari si din restul tematicii. In conformitate cu regulamentul, examenul este promovat doar daca nota de la proba practica (media notelor de la probele 2.a. si 2.b.) este egala sau mai mare de 5,00. Nota finala a examenului se calculeaza prin insumarea notelor celor 2 probe (teoretica si practica). In caz de nepromovare a probei teoretice studentul va reface intregul examen. In caz de nepromovare doar a examenului practic studentul va reface doar examenul practic, in totalitate. 8. Conditii preliminare : examenele de radiologie din anul IV. 9. Consultatii: Orarul consultatiilor va fi afisat la sediul Disciplinei. 10. Bibliografie: D. Radulescu, Radiologie medicala,vol.I si II, Ed. U.M.F., 1975 D. Suttan, Ed. Churchill Livingstone,2003 S. Sfrangeu, M. Covalcic, Radiofizica si radiobiologie, Ed. Casa Cartii de Stiinta, 1999 S. Sfrangeu, M. Covalcic, R. Elefterescu, M. Vaida, Bazele Imagisticii Medicale, Ed. Polsib, 1995 S. Sfrangeu, M. Covalcic,Hipertensiunea Pulmonara, Ed. U.M.F., 2001 M. Buruian, Radiologie, Manual Practic, Ed. Imprimeria de Vest, Oradea, 1998 M. Buruian, Tratat de Tomografie Computerizata, Ed. University Press, 2006 C. Aldescu, Neuroradio Diagnostic, Vol. I si II, Ed. Junimea, 1987 R. Badea, S. Dudea, P.A. Mircea,F. Stamatian, Tratat de Ultrasonografie Clinica,vol. I, Ed. Medicala Buc. 2007 R. Badea, S. Dudea, P.A. Mircea,D. Zdrenghea, Tratat de Ultrasonografie Clinica,vol. II, Ed. Medicala Buc. 2004 R. Badea, S. Dudea, P.A. Mircea,M. Stamate , Tratat de Ultrasonografie Clinica,vol. III, Ed. Medicala Buc. 2008 http://www.radiologyeducation.com http://www.med.ufl.edu/medinfo/rademo/raintro.html http://www.martindalecenter.com./ http://www.vh.org/Providers/Textbooks/ElectricGiNucs/GINucs.html http://www.jpnm.org/ http://www.uhrad.com/ http://www.netmedicine.com/xray/xr.htm http://www.med.univ-rennes1.fr/cerf/edicerf/index.html http://www.vh.org/Providers/TeachingFiles/MultimediaTeachingFiles.html http://www.uams.edu/CHRP/nuc_med.htm http://www.netmedicine.com/xray/xr.htm http://brighamrad.harvard.edu/education/online/Cardiac/Cardiacframe.html http://brighamrad.harvard.edu/education/online/Cardiac/Cardiacframe.html http://gamma.wustl.edu/home.html

http://alpha.science.unitn.it/~fisica1/raggi_x/siti/xraywwwserver/xray%20wwwserve r.htm http://home.earthlink.net/~terrass/radiography/medradhome.html http://www2.astate.edu/conhp/radsci/ http://www.dip.ee.uct.ac.za/imageproc/medical/ http://www.medbioworld.com/MedBioWorld/ResourceLinks.aspx? http://www.geocities.com/Hollywood/Highrise/1713/mfile.html http://www.radiologist.com/ http://www.radiologyweb.com/ http://www.neuroimaging.theclinics.com/

1-3. RADIO-IMAGISTICA APARATULUI RESPIRATOR

- caile respiratorii inferioareTabla de Materii 1. Noiuni de anatomie radiologic i elemente de fiziologie toraco-pleuro-pulmonar cu implicaii radio-imagistice. 2. Metode de examinare radiologice i imagistice ale aparatului respirator. 3. Imaginea radiologic toraco-pleuro-pulmonar normal 4. Semiologie radiologic i sindroame pleuro-pulmonare 5. Aspectul radiologic i imagistic n pneumopatii i pleurezii acute 6. Aspectul radiologic i imagistic n tumorile pulmonare,pleurale,parietale (primare i metastatice). 1. Anatomie radiologic i elemente de fiziologie toraco-pleuro-pulmonar cu implicaii radio-imagistice Radio-anatomic i didactic toracele este format din conintor (peretele toracic, diafragma, i apertura cervico-toracic) i coninut: cei doi plmni formai din parenchimul, bronii, interstiiu,vase i nervi) care sunt nconjurai de pleur i separai ntre ei de mediastin. n funcie de localizare, particulariti morfologice, densitate tisular i coeficientul de atenuare a razelor X, aceste structuri prezint aspecte de transparene sau opaciti caracteristice radiologic i densiti specifice la Computer Tomografie. n funcie de coninutul i comportamentul protonilor de Hidrogen sub aciunea undelor de radiofrecven, aceste structuri anatomice vor genera un semnal caracteristic n Rezonana Magnetic. Peretele toracic i patologii pleurale pot fi apreciat ecografic. Studentul trebuie s cunoasc: - Noiuni de anatomie toraco-pleuro-pulmonar cu implicaii radio-imagistice: lobii i segmentele pulmonare, pleura i scizurile, arborele traheo-bronic cu diviziunile bronice pn la nivelul broniolelor terminale (zona funcional conductoare), broniolele respiratorii (zone de tranziie),canalele alveolare, sacii alveolari i alveolele (zonele de schimb gazos), interstiiul pulmonar i repartiia acestuia la nivelul parenchimului pulmonar, distribuia arterelor, venelor i a sistemului limfatic (la nivel hilar i pulmonar), diafragmul i peretele toracic. - Noiuni de fiziologie toraco-pleuro-pulmonar cu implicaii radio-imagistice: lobulul secundar Miller ( vizibil radiografic) i mecanismul de perfuzie/ventilaie la acest nivel, unitatea terminal funcional (lobulul primar Miller) i cile de comunicare ntre acinii pulmonari (ce permit extensia proceselor inflamatorii alveolare),vascularizaia funcional i particularitile circulaiei pulmonare,vascularizaia nutritiv pulmonar, influena presiunii alveolare i capilare asupra vascularizaiei pulmonare ce confer aspectele desenului pulmonar normal radiografic. - Corespondena diferitelor structuri anatomice toraco-pleuro-pulmonare cu aspectul radio-imagistic: opaciti/ transparene n radiologie, densiti (aerice, lichidiene, tisulare i calcare) n CT i tipul de semnalul n IRM.Structurile mici ce nu se evideniaz pe o imagine normal:pleura toracic, diafragmatic i mediastinal, interstiiul pulmonar, venele pulmonare, limfaticele pulmonare, broniile de la nivel segmentar cu diviziunile urmatoare (nu sunt vizibile radiologic), broniile de la generaia 5 n sus (nu sunt vizibile la CT), broniolele de la generaia 9 n sus (nu sunt vizibile la CT cu rezoluie nalt), traiectele nervoase (cu anumite localizri pot fi identificate la IRM). - Indicaiile examenului radiologic toraco-pleuro-pulmonar: confirm sau infirm diagnosticul clinic, evideniaz leziuni incidentale, monitorizarea patologiilor pre i post terapeutic (inclusiv pre i post operator), examinri screening pentru tuberculoza pulmonar, pneumoconioze,cancere bronhopulmonare. - Terminologia de specialitate: poziie (frontal, transversal, oblic), proiecie (inciden) anteroposterioar, postero-anterioar, transversale sau latero-laterale.

Studentul va asista la demonstraii practice: privind analiza, descrierea i recunoaterea pe imagini a aspectelor radio-imagistice (radiografic, radioscopic, CT i RM) ale diferitelor structuri tisulare i organe toraco-pleuro-pulmonare normale. Studentul va ti sa recunoasc n imagini tipul de examinare radio-imagistic utilizat i s foloseasc limbajul de specialitate pentru caracterizarea structurilor tisulare normale la nivel toraco-pleuropulmonar.Va cunoate structurile ce nu se pot evidenia n mod normal la nivel toracic ( n funcie de metoda radio-imagistic utilizat). De reinut: structurile anatomice toraco-pleuro-pulmonare au coresponden radio-imagistic specific pentru diferitele metode radio-imagistice de diagnostic.Exist cateva structuri anatomice ce nu se pot evidenia n condiii normale.Cunoaterea anatomiei toraco-pleuro-pulmonare, expresia radioimagistic a acesteia precum i cunoaterea terminologiei de specialitate utilizate n caracterizarea structurilor i organelor pentru fiecare metod de investigaie reprezint primul pas (obligatoriu) spre stabilirea unui diagnostic radio-imagistic corect. ntrebri tip pentru examenul scris de radiologie-imagistic medical: 1. Alveolele pulmonare prezint la examenul RM: a. transparen aeric b. hipodensitate aeric c. hiposemnal aeric Rspuns: c 2. Broniile segmentare se pot identifica n mod normal: a. radiografic b. Computer Tomografic c. ecografic Rspuns: b 2. Metodele de examinare radiologico-imagistice ale aparatului respirator. Metodele curente de examen radiologic toraco-pleuro-pulmonar sunt radiografia i radioscopia. n anumite situaii acestea pot fi completate cu tehnici radiologice speciale, tehnici cu substan de contrast intravenos sau pot fi utilizate complementar tehnici imagistice (ecografia, CT, scintigrafia pulmonar, IRM). Indicaiile Computer Tomografiei, Scintigrafiei pulmonare i a Rezonanei Magnetice sunt mult mai restranse decat cele ale examenului radiologic, datorita riscului de iradiere (CT, scintigrafie) i a preului de cost (CT, scintigrafie, IRM). La acestea se adaug contraindicaiile specifice fiecrei metode. Studentul trebuie s cunoasc: - imaginea radioscopic toracic (pozitivul imaginii n radiologie) i elementele ce se apreciaz pe aceast imagine. - tehnica de examinare n radioscopia pulmonar: a. elemente ce in de pacient: poziia pacientului n timpul examinrii, micri respiratorii la comand (apnee dup inspir profund, tuse, priza sacadat, manevra Valsalva, Mller); b. elemente ce in de medic: aprecierea imaginii de ansamblu urmat de aprecierea n detaliu, a transparenei pulmonare, mobilitii diafragmei i arcurilor costale, a traheei, opacitii mediastinale, sinusurile costo-diafragmatice, spaiilor retrosternal i retrocardiac; - imaginea radiografic toracic (imagine static, negativul imaginii radiologice) i elementele ce se apreciaz pe aceast imagine n funcie de fiecare poziie examinat; - tehnica de examinare n radiografia pulmonar:

a.elemente ce in de pacient: poziia pacientului pentru examinarea frontal, transversal i oblic, micri respiratorii la comand (apnee dup inspir profund sau expir); b.elemente ce in de medic: aprecierea filmului radiografic la negatoscop n poziie frontal (compartiv n detaliu pentru arcuri costale, transparen pulmonar, vascularizaie pulmonar, mediastin, diafragm, sinusuri cardio-frenice i costo-diafragmatice laterale) n poziie transversal (mediastin, diafragm,spaiul retrosternal i retrocardiac, sinusurile costo-diafragmatice anterioare si posterioare) i n poziii oblice. Aprecierea calitii tehnice ale filmului - tehnicile radiologice complementare, modul de examinare i indicaiile pentru investigarea toracopleuro-pulmonar; care sunt tehnicile radiologice cu substan de contrast utilizate i indicaiile lor; care sunt tehnicile imagistice complementare de examinare utilizate, avantajele pentru diagnostic, dezavantajele metodei i care sunt contraindicaiile absolute i relative ale fiecrei metode de diagnostic; care sunt tehnicile de radiologie intervenional n scop diagnostic pentru patologia aparatului respirator. Studentul va asista la demonstraii practice: privind recunoaterea tehnicilor de examinare utilizate la obinerea unei imagini radio-imagistice toraco-pleuro-pulmonare i a planurilor de examinare (pentru fiecare metod utilizat). Recunoaterea tehnicilor i a planului de examinare utilizate n imaginile toraco-pulmonare cu substan de contrast. Recunoaterea reconstruciilor ( 3D, MPR, angio) n la CT i cele 3D angio-RM. Explicarea scopului diagnostic (patologia) pentru care au fost executate respectivele imagini radiologice i de ce au fost preferate respectivele examinri complementare n locul altora posibile. Studentul va ti s descrie teoretic efectuarea unui examen radioscopic i radiografic, s recunoasc pe o imagine toraco-pleuro-pulmonar tehnica de investigaie utilizat, planul de examinare i poziiileincidenele n examinrile radiologice. Va recunoate organele toraco-pulmonare normale i expresia lor radio-imagistic n diferitele tehnici enumerate. Va ti s indice cel puin nc o metod de diagnostic alternativ sau complementar (radiologic sau imagistic) cu explicarea avantajelor i dezavantajelor metodei fa de cea radiologic. De reinut n mod curent investigaia aparatului respirator se efectueaz prin radiografie (ofer imagine static detaliat, cu iradiere redus, fiind un document obiectiv) i/sau radioscopie (informaii morfofuncionale,mai puine detalii, iradiere mai crescut). n anumite condiii ce in de patologia examinat (diagnostic incert sau incomplet) se pot utiliza i alte metode radio- imagistice inclusiv metode intervenionale de diagnostic. ntrebri tip pentru examenul scris de radiologie-imagistic medical: 1. Iradierea pacientului este cea mai crescut la examenul toracic: a. radioscopic b. Computer Tomografic c. prin RM Rspuns: b 2. Pacient imobilizabil (la pat) se examineaz pulmonar prin: a. radioscopie b. Computer Tomografie c. radiografie Rspuns: c

3. Imaginea radiografic toraco-pleuro-pulmonar normal Prima condiie pentru evaluarea corect a unei imagini radiografice standard pentru torace este efectuarea unei tehnici corecte. Aprecierea calitii filmului radiografic (aceeai pentru toate regiunile corpului examinate) implic anumite criterii. Datele clinice i anamnestice sunt necesare n interpretarea unui film radiografic. Radiografia standard se efectueaz n inspir profund n toate poziiile i incidenele (frontal antero-posterioar, postero-anterioar; transversal dreapt i stang, oblic anteriordreapt i oblic anterior stang cu variante). Aspectul normal pe o imagine radiografic toraco-pleuropulmonar se stabilete dup evaluarea amnunit a tuturor elementelor care formeaz conintorul i coninutul cutiei toracice, cuantificarea anumitor structuri precum i o bun cunoatere a variantelor anatomice i a cauzelor care pot produce false imagini patologice. Studentul trebuie s cunoasc: - Criteriile de apreciere a calitii tehnice a filmului (ncadrarea toracelui n cmpul de examinare, marginea de siguran a filmului, contrast/ luminozitate marcajele dreapta-stanga, numele pacientului, numrul i data examinrii. - Elementele ce trebuie apreciate n poziia frontal inciden PA: configuraia i simetria toracelui, scheletul i prile moi toracice, opacitatea mediastinal, diafragma i camera de gaz a stomacului, sinusurile costo-diafragmatice laterale, transparena pulmonar, vascularizaia pulmonar, pleura i scizurile. Variante anatomice i expresia lor radiografic.Indici, repere i msurtori pe radiografia frontal PA. Indicaiile poziiei frontale n inciden AP. - Elementele ce trebuie apreciate n poziia transversal dreapt sau stang: scheletul toracic, diferenierea celor dou cupole hemidiafragmatice, sinusurile costo-diafragmatice anterioare i posterioare, opacitatea cordului i ale hilului pulmonar, spaiul retrosternal i retrocardiac, scizurile, traheea i broniile principale. Variante anatomice i expresia lor radiografic.Msurtori i repere pe radiografia de profil. Structuri normale ce pot produce false imagini patologice. - Elemente ce trebuie apreciate n poziii oblice (vezi examenul radiografic al cordului). Studentul va asista la demonstraii practice: privind prezentarea unor cazuri de filme radiologice normale n poziiile i incidenele standard, cu date anamnestice i clinice al pacientului care au justificat efectuarea examinrii. Prezentarea va cuprinde descrierea ( n limbajul de specialitate) a imaginii toraco-pleuro-pulmonare normale pentru fiecare poziie i inciden cu aprecierea n amnunime a tuturor elementelor anatomice ce se regsesc n imagine, cu evaluarea zonelor de interes (lobi i segmente pulmonare, scizuri, hili pulmonari, regiuni specifice din cmpul pulmonar unde se apreciaz vasele pulmonare, etc) i cu demonstrarea practic a modului de aplicare a indicilor, reperelor i msurtorilor specifice. Demonstraia va include i descrierea variantelor anatomice i a falselor imagini patologice (structuri anatomice normale) ce pot conduce la greeli de interpretare. In final se va prezenta modul de formulare al unui buletin de diagnostic toraco-pleuro-pulmonar normal. Studentul va ti s aprecieze calitatea tehnic a unui film toracic, s recunoasc imaginea toracopleuro-pulmonar normal n poziiile i incidenele standard.Va ti s descrie elementele anatomice folosind limbajul de specialitate, s evalueze regiunile de interes diagnostic i s aplice practic indicii, reperele i msurtorile specifice pe fiecare poziie radiografic. Va ti s formuleze un buletin de diagnostic toraco-pleuro-pulmonar normal nu nainte de a cere informaii despre datele anamnestice i clinice pentru care a fost efectuat radiografia. De reinut Diagnosticul de aspect normal toraco-pleuro-pulmonar pe filmul radiografic, implic cunoaterea datelor anamnestice i clinice ale pacientului, aprecieri asupra calitii tehnicie a filmului, cunoaterea

anatomia radiologice toraco-pleuro-pulmonar n cele dou incidene standard postero-anterioar (PA) i latero-lateral (TS sau TD) i a limbajului de specialitate. ntrebri tip pentru examenul scris de radiologie-imagistic medical: 1. Pe radiografia frontal PA normal apexul cordului se proiecteaz : a. la jumtatea hemidiafragmului stang b. la 1/3 medie a hemidiafragmului stang c. la 1/3 lateral a hemidiafragmului stang Rspuns: a 2. Pe radiografia transversal stang hemidiafragmul stang : a. este siluetat anterior de opacitatea cordului b. este vizibil pe toat suprafaa c. nu se poate evidenia distinct de cel drept Rspuns: a 3. Semiologie radiologic i sindroame radiologice pleuro-pulmonare Patologiile localizate la nivel toraco-pleuro-pulmonar prezint aspecte radiologice specifice n unele cazuri sau nespecifice n alte cazuri. Imaginea radiologic fiind transpunerea n plan bidimensional a unui volum tridimensional leziunile pot prezenta aspecte de sumaie sau substracie ceea ce poate face dificil localizarea, apartenena i caracterizarea leziunilor. Pentru astfel de cazuri exist semne radiologice ajuttoare. Pentru orice aspect anormal se face o descriere standard care va permite ncadrarea aspectelor n categorii i subcategorii de patologie ceea ce va contribui n final la stabilirea diagnosticului pozitiv i va orienta diagnosticul diferenial (n corelaie cu datele clinice i anamnestice). Studentul trebuie s cunoasc: - Aspectul radiologic n modificrile patologice de form ale toracelui, arcurilor costale, i patologia diafragmatic (ascensiunea patologic a diafragmului, reducerea mobilitii diafragmatice, simfiza costo-diafragmatic -descriere, semne radiologice, cauze posibile); - Modificrile pulmonare exprimate prin opaciti (clasificare, semne radiologice, descriere: localizare, form, dimensiuni, contur, structura, natur, intensitate, raporturi cu elementele din jur, modificri funcionale, semnificaia morfopatologic), transparene (clasificare: localizate/generalizate, cu sau fr desen pulmonar, descriere, semne radiologice, semnificaia morfopatologic) i imagini mixte hidroaerice (tipuri, descriere, semnificaia morfopatologic). - Modificri pleurale exprimate prin opaciti, transparene i imagini mixte hidro-aerice (descriere, semne radiologice, semnificaie morfo-patologic). - Sindromul de umplere alveolar (cauze, tipuri, descriere, semne radiologice i CT), sindromul bronic (modificri bronice radiologice i CT, modificri pulmonare secundare, atelectazia obstructiv, semne radiologice/ CT, modificri mediastinale secundare), sindromul interstiial ( caracteristici radiologice, forme radiologice de afectare interstiial, clasificarea nodulilor interstiiali, cauze), sindrom pleural (pleurezii, pleurite, pneumotoracele, hidro-pneumotoracele, tumorile pleurale-descriere, semne radiologice/ ecografice/ CT, clasificri, modificri mediastinale secundare), sindrom parietal ( procese tumorale parietale, descriere, semne radiologice i imagistice), sindromul vascular (vezi aparatul cardiovascular). Studentul va asista la demonstraii practice: - prezentri de cazuri radio-imagistice cu descrierea aspectele semiologice i recunoaterea sindroamelor pleuro-pulmonare (date anamnestice i clinice al pacientului care au justificat efectuarea examinriilor, descrierea n limbajul de specialitate a imaginiilor toraco-pleuro-pulmonare patologice

pentru fiecare tehnic, plan de examinare, cu aprecierea n amnunime a tuturor elementelor anatomice normale i patologice ce se regsesc n imagine, cu evaluarea zonelor de interes (lobi i segmente pulmonare, scizuri, hili pulmonari, regiuni specifice din cmpul pulmonar,etc), demonstrarea practic a modului de aplicare a indicilor, reperelor i msurtorilor specifice modificate patologic (unde este cazul) i descrierea semnelor radiologice prezente n imagine. Demonstraia va include i eliminarea falselor imagini patologice ce pot conduce la greeli de interpretare i diagnosticul diferenial al aspectelor patologice constatate. - formularea unui buletin de diagnostic radio-imagistic de etap, conform tematicii din curs pentru fiecare caz prezentat; Studentul va ti s recunoasc tehnica de examinare, planul de examinare, s descrie aspectele patologice folosind limbajul de specialitate, s evalueze regiunile de interes diagnostic, s ncadreze aspectele patologice n sindroame pulmonare, i s aplice practic indicii, reperele i msurtorile specifice (unde este cazul). Va ti s formuleze un buletin de diagnostic toraco-pleuro-pulmonar de etap, corelat cu datele anamnestice i clinice ale pacientului. De reinut Aspectele patologice toraco-pleuro-pulmonare radio-imagistice se pot clasifica i ncadra n sindroame pleuro-pulmonare, n funcie de caracteristici i semne radiologice. Identificarea lor i excluderea aspectelor normale constituie un prim pas n orientarea diagnosticului radio-imagistic. ntrebri tip pentru examenul scris de radiologie-imagistic medical: 1. Conturul net i linear al unei opaciti pulmonare semnific : a. opacitate delimitat de pleur b. opacitate cu nivel hidro-aeric c. opacitate de tip interstiial Rspuns: a 2. Bronhograma aeric prezent semnific un: a. sindromul pleural b. sindromul de umplere alveolar c. sindrom interstiial Rspuns: b 5. Aspectul radiologic i imagistic n pneumopatii i pleurezii acute Pneumopatiile acute inflamatorii sunt clasificate din punct de vedere radiologic n pneumopatii inflamatorii nesupurative (pneumonii, bronho-pneumonii i pneumonii cu afectarea predominant a interstiiului pulmonar) i supurative (primare i secundare) fiecare avnd aspecte radiologice distincte. Etiologia infecioas a pneumopatiilor acute este variat, aspectul radiologic fiind relativ corelat cu etiologia ( exemplu pneumonia lobar cel mai frecvent cu etiologia bacterian). Pleureziile au etiologii variate (infecioase n 21 % din cazuri i neinfecioase n celelalte cazuri - 45 % maligne, 12% cardiace, 22% alte cauze), aspectul radiologic fiind n general nespecific. Corelarea datelor clinice cu alte aspectele patologice pulmonare asociate pot orienta n unele cazuri etiologia pleureziei. Studentul trebuie s cunoasc: - Clasificarea etiologic a pneumoniilor (infecioase i neinfecioase), aspectul radiologic al pneumoniei acute alveolare infecioase (n perioada de stare, n evoluie, complicaii),aspectul radiologic al bronhopneumoniei (cu particulariti etiologice), aspectul radiologic al pneumoniilor acute cu afectare

predominant interstiial (cu particulariti etiologice), aspectul radiologic n procese supurative primare (abcesul pulmonar) i secundare (broniectazii, chiste pulmonare). - Clasificarea etiologic a pleureziilor, metode radiologice complementare i imagistice (ecografia, CT) de diagnostic n pleurezii, clasificarea radiologic a pleureziilor i aspectul radio-imagistic (libere n marea cavitate i a celor nchistate). Studentul va asista la demonstraii practice: - Prezentri de cazuri radiologice cu descrierea aspectele caracteristice i a celor particulare n pneumonii (cu diferite localizri pulmonare i n diferitele stadii ale bolii, corelat cu simptomatologia clinic i eventual tratamentul efectuat), bronhopneumonii (inclusiv aspectele particulare etiologice), pneumonii cu afectare predominant interstiial ( cu corelaii etiologice particulare)i a celor supurative primare (cu corelaii CT).Discutarea diagnosticelor difereniale radiologice. - Prezentri de cazuri radiologice i imagistice cu descrierea aspectele caracteristice i a celor particulare n pleurezii libere sau nchistate (cu diferite localizri, n cantiti diferite, corelat cu simptomatologia clinic i eventual tratamentul efectuat).Discutarea diagnosticelor difereniale. - Formularea unui buletin de diagnostic radio-imagistic, conform tematicii din curs pentru fiecare caz prezentat; Studentul va ti s recunoasc tehnica de examinare, s descrie aspectele patologice folosind limbajul de specialitate, s evalueze regiunile de interes diagnostic, s stabileasc diagnosticul radiologic pozitiv de pneumonie ( i faza de evoluie a bolii, cu corelaii etiologice unde este cazul), bronhopneumonie (cu corelaii etiologice unde este cazul), pneumonie predominant interstiial i abces pulmonar, diagnosticul diferenial radiologic i s formuleze un buletin de diagnostic corelat cu datele anamnestice i clinice ale pacientului. Aceleai cerine se aplic i pentru diagnosticul de pleurezii cu meniunea cunoaterii metodelor de diagnostic i a aspectului radiologic complementar (radiografie n decubit n plan frontal, radiografie n decubit lateral cu raz orizontal) i imagistic (ecografie, CT). De reinut Pneumopatiile acute (infecioase sau neinfecioase) se investigeaz n mod curent prin radiografie/ radioscopie pulmonar. n cazul unei evoluii nefavorabile se efectueaz examinri radiologice de control, completate n rare cazuri cu examenul CT ( exemplu pneumonie recurent n acelai teritoriu pentru suspiciunea de carcinom bronic n teritoriul bronsic aferent). Pleureziile avand o etiologie variat (cea mai frecvent fiind cea neoplazic) pot fi investigate de prim intenie ecografic i/ sau radiologic. n cazul evoluiei favorabile sub tratament antibiotic sau pentru afeciuni cardiace, hepatice, colagenoze, se pot efectua examinri radiologice sau ecografice de control. n cazul evoluiei nefavorabile sau a coexistenei altor patologii pulmonare (tumori pulmonare, infarct pulmonar) este indicat investigaia CT( sau IRM pentru patologia vascular). ntrebri tip pentru examenul scris de radiologie-imagistic medical: Opacitate cu bronhogram aeric, localizat n lobul mediu, fr modificarea volumului pulmonar semnific: a. pneumonie alveolar n perioad de stare b.bronhopneumonie c.pneumonie stafilococic Rspuns: a

Colecia seroas liber n marea cavitate pleural prezint la CT: a.densitate n jur de 0 + 10 UH b.densitate n jur de 100 UH c.densitate n jur de + 60 UH Rspuns: a 6. Aspectul radiologic i imagistic n tumorile pulmonare,pleurale,parietale (primare i metastatice). Examenul radiologic este metoda de prim intenie n diagnosticul tumorilor aparatului respirator. Radiologic tumorile pleuro-pulmonare prezint anumite caractere ce pot orienta n general diagnosticul de malignitate sau benignitate. n cazul celor maligne exist corelaii anatomo-radiologice, dei corelaia histopatologic a aspectelor radiologice nu este posibil. Metodele imagistice complementare de diagnostic sunt necesare n tumorile primare (ecografia n tumorile aflate n contact cu pleura i peretele toracic, CT n toate cazurile i IRM-ul, n funcie de particularitile tumorale i avantajele/dezavantajele metodei, preul de cost, accesibilitatea sau inaccesibilitatea diagnosticului bronhoscopic n tumorile bronice). Studentul trebuie s cunoasc: aspectul radiologice n tumorile benigne pulmonare (tipuri histopatologice, caracteristici radio-imagistice), tumorile maligne primare pulmonare (aspecte clinice, clasificare histopatologic, clasificare radio-anatomic, caracterizare radiologic, modificri pulmonare i mediastinale secundare tumorilor maligne pulmonare, cile de metastazare), aspectul corespondent Computer Tomografic i IRM al diferitelor tipuri radio-anatomice, diagnostice difereniale radioimagistice. Aspecte radio-imagistice n tumorile pulmonare maligne secundare( cele mai frecvente tumori cu metastazare pulmonar, aspecte radio-imagistice particulare n funcie de calea de metastazare pulmonar i localizarea tumorii primare, diagnostice difereniale, modificarea aspectelor sub tratament). Aspectul radio-imagistic al tumorilor pleurale primare i secundare (radiologic,ecografic, CT, IRM) cu avantajele i dezavantajele fiecrei metode imagistice i beneficiul diagnostic specific pentru fiecare metod. Aspectul radiologic i imagistic al tumorilor parietale.Diagnostice difereniale. Patologiile tumorale pleuro-pulmonare care au indicaie de explorare radio-imagistic intervenional n scop diagnostic. Studentul va asista la demonstraii practice: - Prezentri de cazuri radiologice i imagistice (CT, IRM) cu descrierea aspectele caracteristice i a celor particulare n tumorile pulmonare primare benigne i maligne (cu diferite localizri pulmonare, corelat cu simptomatologia clinic i aspectul histopatologic) i a metastazelor pulmonare (aspectele particulare n funcie de calea de metastazare). Discutarea diagnosticelor difereniale radiologice. - Prezentri de cazuri radiologice i imagistice cu descrierea aspectele caracteristice i a celor particulare n tumorile pleurale i parietale (cu corelaii clinice i histopatologice).Discutarea diagnosticelor difereniale. - Formularea unui buletin de diagnostic radio-imagistic, conform tematicii din curs pentru fiecare caz prezentat. - Prezentarea criteriile de alegere a celor mai adecvate metode imagistice de examinare n patologia tumoral pleuro-pulmonar adaptat la cazurile prezentate. Studentul va ti s recunoasc tehnica de examinare, s descrie aspectele patologice folosind limbajul de specialitate, s evalueze regiunile de interes diagnostic, s stabileasc diagnosticul radiologic pozitiv de tumor benign sau malign cu localizare pulmonar, pleural i parietal. S stabileasc un diagnosticul diferenial radiologic i s formuleze un buletin de diagnostic corelat cu datele

anamnestice i clinice ale pacientului. S indice cele mai potrivite metode radiologice complementare sau imagistice de diagnostic n tumorile pleuro-pulmonare i s motiveze alegerea fcut. De reinut Identificarea radiologic a unei formaiuni tumorale pleuro-pulmonare necesit stabilirea apartenenei la structurile aparatului respirator, stabilirea caracterului de benignitate sau malignitate (tumoral, prezena invaziei locale i diseminrilor la distan) i ncadrarea n forma anatomo-radiologic de tumor. nvestigaiile complementare imagistice sunt necesare (ecografia intervenional n scop diagnostic i pentru aprecierea vascularizaiei tumorale, CT pentru caracterizare tumoral, stadializare i intervenional diagnostic, RM, scintigrafie n cele neconcludente prin metode anterioare). ntrebri tip pentru examenul scris de radiologie-imagistic medical: Opacitate pulmonar apical ce produce liz osoas adiacent este: a.mai probabil o colecie pleural nchistat b.mai probabil un adenom bronic c.mai probabil tumor Pancoast-Tobias Raspuns: c Pentru stadializarea unei tumori maligne pulmonare ce metod imagistic este cea mai potrivit: a.ecografia b.Rezonana Magnetic c.Computer Tomografia Raspuns: c

4. RADIOIMAGISTICA MEDIASTINULUI
TABLA DE MATERII (subcapitole) I.Principalele tehnici radio-imagistice de explorare a mediastinului. Indicatii. II.Notiuni de anatomie si semiologie radiologica specifice mediastinului III.Patologia mediastinului anterior IV.Patologia mediastinului mijlociu V.Patologia mediastinului posterior VI. Urgente mediastinale VII.Intrebari recapitulative VIII.Bibliografie obligatorie si facultativa OBIECTIVE EDUCATIONALE Cunostinte de dobandit: - Esential: Capacitatea de a identifica metoda radio-imagistica utilizata: radiografie/radioscopie/tomografie plana CT/IRM cu sau fara substanta de contrast tipul de fereastra CT (mediastinala, pulmonara, osoasa) secventa IRM utilizata (T1, T2) planul de sectiune (axial, coronal, sagital) ultrasonografie (mod bidimensional sau Doppler) Capacitatea de a identifica compartimentele mediastinale cu elementele anatomice corespunzatoare Abilitatea de descriere a imaginilor folosind terminologia adecvata - Important: Cunoasterea indicatiilor metodelor radio-imagistice raportat la patologia suspectata Cunoastera principalelor aspecte radio-imagistice din patologia mediastinului: v Mediastin anterior: Tiroida: gusa, carcinom Paratiroide: adenom, carcinom Timus: timom Tumori chistice homoplastice: chist pleuro-pericardic, chist pericardic Tumori mediastinale heteroplastice tumori germinale (chistul dermoid, teratoamele) v Mediastin mijlociu: Adenopatii inflamatorii si neoplazice (TBC, sarcoidoza, limfom) Tumori chistice homoplastice: chistul bronhogenic Anevrismul aortic (vezi capitolul cardio-vascular) v Mediastin posterior: Tumori cu origine nervoasa: schwanom, neurofibrom, neuro- si ganglioblastoame, paraganglioame (feocromocitom) Tumori osoase (materia anului IV de studiu) Diverticuli, tumori esofagiene, achalazia, hernii diafragmatice (materia anului IV de studiu) v Urgente: Pneumomediastinul Mediastinite, abces mediastinal

Disectia de aorta (vezi capitolul cardio-vascular) Util Abilitatea de a corela aspectul radio-imagistic cu informatiile clinico-biologice in functie de patologia suspectata Facultativ Cunoasterea unor particularitati radio-imagistice si/sau tehnice (ex. PET-CT, secvente speciale IRM, medicina nucleara) Activitati recomandate: Participare activa la orele de stagiu: intrebari, imagini legate de cazuri intalnite in practica personala, curenta Participarea pentru 2-3 ore intr-una sau doua garzi ale personalului universitar din Clinica Radiologica Discutarea in echipa a unor cazuri oferite de asistentul de grupa sau seful de curs Elaborarea unei prezentari de caz (oral, referat) legata de patologia mediastinului

SCHEMA SUCCINTA A CAPITOLULUI I. Tehnici radio-imagistice folosite in explorarea mediastinului. Indicatii. 1. Radiografia, radioscopia, tomografia plana 2. Computer tomografia (CT) 3. Rezonanta magnetica (IRM) 4. Ultrasonografia (US) 5. Altele: scintigrafia, PET-CT, angiografia 1. Examinarea radiologica conventionala: Radiografia frontala in incidenta PA, respectiv cea de profil incidenta LL (stanga sau dreapta) are ca avantaj principal orientarea catre un diagnostic diferential viabil, in functie de localizarea procesului patologic intr-unul din compartimentele mediastinale. Radiografia sau radioscopia cu substanta de contrast orala (pasta sau suspensie baritata) este folosita in cazul suspiciunii clinice de afectiune esofagiana: diverticul, achalazie, tumora, amprente extrinseci. Tomografia plana este actual inlocuita de examinarea computer tomografica. 2. Computer tomografia nativa si cu substanta de contrast intravenoasa este metoda complementara cea mai utilizata in descrierea si precizarea extensiei proceselor patologice mediastinale. Poate fi efectuata de prima intentie in cazul unor suspiciuni clinice cu risc vital (exemplu: disectie de aorta, traumatism toracic major). Avantaje principale: rapida, disponibila, fara contraindicatii absolute (in special cea nativa), poate fi folosita si in scop interventional (biopsii, drenaje ghidate CT). Informatii obtinute: - Localizare - Apartenenta - Structura: solida, chistica, grasoasa, vasculara, mixta (inclusiv calcificari, hemoragii, incluziuni aerice) - Extindere, raporturi, semne de invazie loco-regionala (atentie la spatiul grasos mediastinal), determinari secundare (inclusiv adenopatii) in cazul tumorilor maligne - Stabilirea managementului ulterior: conservativ, chirurgical sau paleativ Ferestre folosite: mediastinala, pulmonara si osoasa (achizitii in plan axial urmate de reconstructii coronale si sagitale).

3. Examinarea prin rezonanta magnetica (IRM) este o metoda exploratorie de linie doi sau trei. Se poate efectua si de prima intentie, in urgenta, in cazul traumatismelor vertebromedulare, fiind modalitatea ideala de evaluarea a canalului rahidian si maduvei spinarii. Avantaje: rezolutie spatiala si de contrast superioare detalii structurale optime, precizarea de finete a raporturilor cu organele si vasele adiacente, acuratete crescuta in detectarea adenopatiilor mediastinale Secvente folosite: standard (T1 si T2), complementare: T1 postcontrast cu sau fara supresie de grasime, STIR, secvente GE, secvente vasculare, secvente ponderate in difuzie Limite: sensibilitate redusa pentru calcificari si afectari ale corticalei osoase (CT superior). Dezavantaje: durata mai lunga a examinarii, cost crescut, disponibilitate redusa, existenta unor contraindicatii absolute de tipul pace-maker-ului cardiac sau protezelor metalice non-compatibile cu rezonanta magnetica (ex: materiale feroase). De retinut: Suspiciunea clinica si/sau radiologica de traumatism vertebro-medular sau tumora neurogena mediastinala constituie indicatii importante pentru o examinare prin rezonanta magnetica. 4. Ultrasonografia bidimensionala si Doppler (in abord transtoracic si/sau transesofagian) are indicatii limitate in cazul patologiei mediastinale. Dintre acestea de retinut este patologia mediastinului antero-superior (gusa tiroidiana, carcinomul tiroidian, timoamele), precum si unele din afectiunile legate de mediastinul mijlociu (vasculare: de tipul anevrismelor sau disectiei de aorta; ganglionare adenopatii). Ecografia endoscopica esofagiana (transesofagiana): - are un rol important in stadializarea cancerelor de la acest nivel, diferentiind stadiile precoce (T1, 2) de cele avansate (T3, 4) - pune in evidenta compresiuni extrinseci sau adenopatii - utilizata (inclusiv in urgenta) in patologia cardio-vasculara Avantaje le ecografiei: accesibilitate ridicata, repetabilitate, ideala pentru manopere interventionale de tip bioptic sau pentru reperaje, respectiv montarea unor tuburi de dren. Nota: Examinarea CT este indicata de cele mai multe ori in completare, fie datorita unor rezultate incomplete legate de extensie (exemplu: gusa plonjanta in mediastin) sau echivoce ale ultrasonografiei (vezi patologia vasculara). 5. Alte tehnici Scintigrafia - indicatii: tesut tiroidian ectopic, tumori neuroendocrine (ex: feocromocitom) PET-CT indicatii: recurente tumorale, adenopatii mediastinale metastatice Angiografia, inlocuita frecvent de angio-CT sau angio-IRM, este apanajul radiologiei vasculare interventionale. II. Notiuni de anatomie si semiologie radiologica specifice mediastinului 1. Definitia mediastinului 2. Repere anatomice a. Linii mediastinale b. Compartimentele mediastinului 3. Semne radiologice a. Cervico-toracic b. Toraco-abdominal c. Acoperirea si convergenta hilara d. Diafragmul continuu e. Semnul deplasarii unui organ sau linii mediastinale f. Semnul panzei de corabie g. Semnul pendulului

h. Semnul Phemister III. Patologia mediastinului anterior 1. Patologie tiroidiana mase plonjante in mediastin Metoda imagistica de prima intentie: ultrasonografia Diagnostic diferential: gusa multinodulara carcinom tiroidian Aspecte radio-imagistice: Rx Opacitate mediastinala Gusa multinodulara antero-superioara*: - lobulata, - net delimitata - calcificari incluse: rotunde, circulare - +/- dislocare traheala *semnul cervico-toracic (Fig. 2a, Fig. 5) Carcinom Semne de alarma - delimitare imprecisa - tractiuni, aderente - calcificari amorfe - opacitati pulmonare multiple, de 1-2cm, imprecis delimitatemetastaze - delimitare imprecisa - contur invadant - adenopatii laterocervicale tumorale (Fig. 6b) US Tiroida: - asimetrica, de volum crescut - ecostructura inomogena - noduli multiplii cu structura heterogena - calcificari: imagini ecogene cu con de umbra - degenerari chistice: imagini transonice (Fig. 6a)

De retinut indicatiile CT in patologia tiroidiana: v Gusa plonjanta in mediastin aprecierea exacta a extensiei si a raporturilor cu organele si vasele adiacente v Stadializarea cancerului tiroidian: invazie loco-regionala, adenopatii, determinari secundare (pulmonare, osoase) rezonanta magnetica are o utilizare limitata, principalul avantaj fiind acela al confirmarii complicatiilor hemoragice (hipersemnal T1). Din pacate are o sensibilitate redusa pentru calcificari. 2. Paratiroidele Localizare fiziologica: posterior de lobii tiroidieni Pot migra in mediastin in perioada dezvoltarii fetale Tumorile paratiroidiene mediastinale au in general dimensiuni mici, fiind neidentificabile pe filmele conventionale Computer tomografia, ultrasonografia (Fig 8a, b), rezonanta magnetica si nu in ultimul rand scintigrafia sunt metodele folosite pentru detectia unor astfel de tumori, in fata unui tablou clinic de hiperparatiroidism

3. Timusul Localizat anterior de aorta si de calea de iesire a ventriculului drept Imaginea radiologica specifica: opacitate omogena, ovalara, usor lobulata, localizata in mediastinul anterior (etaj superior si mijlociu), cu aspect simetric (caracteristica varstei copilariei). La nou-nascut exista o hiperplazie fiziologica si uneori opacitatea timica se extinde pana la diafragm Caracterizat de involutie cu transformare adipoasa odata cu varsta Copil: densitate CT, respectiv semnal RM similar cu al muschilor adiacenti Adult: densitate CT de tip grasos (-100 UH), semnal RM de tip grasos (hiper T1, hiper T2) Masele timice sunt reprezentate de: v Timoame benigne si maligne v Limfoame v Carcinoide (secretante de ACTH sdr Cushing) v Tumori germinale v Chiste Timoamele de retinut v Sunt tumori limfoepiteliale (10-40% maligne) v Rare la copil v Tablou clinic patognomonic: myastenia gravis v Diagnosticul radio-imagistic se bazeaza pe identificarea unei mase mediastinale, focale, asimetrice v Rx: opacitate lobulata, omogena, net delimitate proiectata in mediastinul antero-superior si/sau antero-mijlociu, mai frecvent pe dreapta. Poate contine calcificari inelare. v CT: reprezinta metoda de prima intentie pentru un adult cu tablou clinic de miastenie, avand sensibilitatea cea mai mare in detectia timoamelor. postcontrast intravenos iodofilia intensa, in general omogena a tumorii poate pune in evident semne de alarma pentru degenerarea maligna, cum ar fi: invazia in spatiul adipos adiacent si determinari secundare pleurale v IRM: ofera informatii similare cu cele computer tomografice

4.

Tumori germinale a. Chistul dermoid (teratom chistic benign): v Caracteristic adolescentilor, mai frecvent sexul feminin v Tumora chistica heteroplastica, de mari dimensiuni, cu localizare in mediastinul antero-mijlociu v Semn radiologic patognomonic: semnul Phemister (opacitate cu nivel solidsolid: tesut conjunctiv-tesut adipos) v Structura heterogena, in care componenta adipoasa si calcificarile periferice, parietale joaca un rol predominant (CT metoda optima de diagnostic) v Complicatii: infectia, hemoragia (evaluate ideal utilizand rezonanta magnetica)

b. Teratoame maligne: seminom, teratocarcinom, carcinom embrionar, coriocarcinom v Caracteristice adultului tanar, mai frecvent sexul masculin v Tumori cu dezvoltare rapida v Paraclinic: cresteri ale alfa-fetoproteinei si gonadotropinei corionice v CT: structura heterogena, cu arii de necroza si hemoragii; determinari secundare (pulmonare lacher de ballons, osoase, pleurale) 5. Chistul pleuro-pericardic Tumora chistica homoplastica, cu localizare in mediastinul antero-inferior Rx: opacitate frecvent proiectata in unghiul cardio-frenic drept, net delimitata, omogena, de intensitate hidrica De regula nu comunica cu spatiul pericardic Continutul este lichidian evidentiat ca atare CT (densitati lichidiene), RM (hiposemnal T1, hipersemnal T2 pentru un continut pur lichidian; hipersemnal T1 pentru un continut bogat in proteine) sau US (imagine transonica incapsulata). IV. Patologia mediastinului mijlociu 1. Adenopatii Repere anatomice: statii ganglionare !De retinut: Rx: opacitati cu contur policiclic localizate in mediastinul mijlociu Criteriul computer tomografic pentru adenopatie ax scurt >1cm IRM : poate diferentia adenopatiile mediastino-hilare de structurile vasculare adiacente in situatiile cu rezultat CT echivoc Inflamatorii v Tuberculoza v Sarcoidoza v Silicoza Neoplazice v Primare: limfoame, leucemii v Secundare: metastaze de neoplasm bronho-pulmonar, mamar, tiroidian, renal

2. Chistul bronhogenic Tumora chistica homoplastica, dezvoltata din muguri bronsici aberanti, comunicanti sau necomunicanti cu arborele bronsic Rx: opacitate omogena, ovalara sau cu aspect in paleta de tenis, localizata la nivelul bifurcatiei traheale, net delimitata, de intensitate hidrica, care se deformeaza cu respiratia CT: demonstreaza continutul paralichidian si relatia cu arborele bronsic IRM: formatiune chistica, in hipersemnal T1, caracteristic unui continut lichidian bogat in proteine sau mucus

V. Patologia mediastinului posterior 1. Tumori cu origine nervoasa 2. Tumori osoase (material anului IV de studiu) 3. Patologie esofagiana si diafragmatica (material anului IV de studiu) Tumori cu origine nervoasa Clasificare in functie de origine: v Nervi periferici: neurofibroame, schwanoame, respectiv echivalentul lor malign (neurosarcoame). Asocieri frecvente cu neurofibromatoze. v Ganglioni simpatici paravertebrali: ganglioneurinoame, ganglioneuroblastoame (cu cat varsta de aparitie e mai frageda, cu atat formele tumorale sunt mai agresive) v Celule neuroendocrine feocromocitoame mediastinale sau paraganglioame toracice Rx: v Opacitati proiectate in mediastinul posterior v In general net delimitate, omogene v Care nu se pot disocia de coloana v Determina largirea gaurilor de conjugare v Produc frecvent scalloping (amprentare) vertebral si/sau costal v Formele maligne: mai imprecis delimitate, determina distructii osoase CT: evidentiere optima a efectelor pe structurile osoase si a calcificarilor IRM: v Mase tumorale de forma fusiforma (cele cu origine ganglionara) sau sferica (cele cu origine in nervi periferici) v Hiposemnal T1, semnal variabil T2 (hiper-, izo- sau hiposemnal fata de LCR) v Priza de contrast semnificativa (in special feocromocitoamele), relativ omogena v Metoda cea mai indicata pentru confirmarea sau excluderea extensiei in canalul rahidian (tumorile neurogene bisaculare dumb-bell tumors se pot extinde in canalul rahidian, avand un efect compresiv asupra maduvei spinarii)

VI.

Urgente mediastinale 1. Pneumomediastinul Definitie: acumulare aerica in tesutul conjunctiv mediastinal Cauze: v Ruperea unor bule de emfizem pulmonare v Extinderea mediastinala a unui pneumotorace v Cancere esofagiene sau ORL perforate v Iatrogene: bronhoscopie, IOT (intubatie oro-traheala) v Traumatisme traheo-bronsice Semne radiologice: v Incidenta PA: Semnul diafragmului continuu (Fig. 3) Contururi accentuate ale opacitatii mediastinale Cresterea radiotransparentei umbrei mediastinale comparative cu radiografii anterioare v Incidenta LL: Banda transparent retrosternala Transparent inelara in jurul opacitatii date de artera pulmonara CT: metoda optima de vizualizare a incluziunilor aerice libere, mediastinale (-1000 UH), mai ales utilizand fereastra pulmonara Alte asocieri: pneumotorace, emfizem subcutanat

2. Mediastinite. Abcesul mediastinal. Cauze: v Perforatii esofagiene (iatrogene, tumorale, sindrom Boerhaave) v Infectii ORL extinse in mediastin Rx: v Largirea opacitatii mediastinale (cu precadere mediastinul superior) v Delimitare imprecisa a umbrei mediastinale v Nivel hidro-aeric abces mediastinal v Revarsat pleural (frecvent pe stanga) v Revarsat pericardic v Atelectazie de lob inferior pulmonar v Emfizem subcutanat CT: v aspect infiltrat al spatiului grasos mediastinal, care isi creste densitatea (aspect striat, edematiat) v confirmarea abceselor (imagine mixta cu nivel hidro-aerica, iodofilie intensa, periferica) v incluziuni aerice care pot reprezenta si marca unei infectii cu anaerobi 3. Disectia de aorta (vezi capitolul cardio-vascular) VII. Intrebari recapitulative. Intrebari recapitulative cu unul sau mai multe raspunsuri corecte

1. Care din urmatoarele structuri nu face parte din mediastinul anterior: a. nervul frenic b. pericardul c. pleura d. lanturile ganglionare simpatice e. nervul vag 2. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu mediastinul mijlociu: a. Contine traheea si bronhiile principale b. Contine aorta ascendenta c. Contine artera pulmonara d. Contine esofagul e. Contine lanturile ganglionare simpatice 3. Timusul: a. Poate ajunge pana la diafragm la nou nascut b. Da o opacitate asemanatoare unei panze de corabie la adult c. Are hipersemnal T1 si T2 in decada 5 de viata d. Are densitate CT negativa la maturitate e. Poate fi sediul unor limfoame 4. Limfoamele Hodgkin: a. Au preponderent reprezentare mediastinala, prin mase lobulate, simetrice b. Dau frecvent infiltrare pulmonara sub forma unor limbi de flacari c. Afectarea pulmonara este mai rara d. Se caracterizeaza prin adenopatii hilare si mediastinale cu aspect asimetric si contururi convexe, imprecise delimitate spre plamani e. Au predominant o prezentare non-mediastinala 5. Aspectul IRM al unui chist pleuro-pericardic poate fi de formatiune cu a. Hiposemnal T1 b. Hipersemnal T2 c. Hipersemnal T1 d. Hipodensitate e. Hiperdensitate Raspunsuri corecte: 1.a, d, e 2.a,b,c 3.a,c,d,e 4.b,d 5.a,b,c

VIII. Bibliografie obligatorie si facultativa Lecturi obligatorii: 1. Grainger and Allisons. Diagnostic Radiology. 4 th ed. London: Churchill Livingstone; 2001: 289-99, 353-77 2. Radulescu

Lecturi facultative: 1. Joseph. K.T. Lee. Computed Body Tomography with MRI Correlation. 4th ed.Philadelphia: Lippincott Williams and Wilkins; 2005 (vol.1): 311-421 2. Nicholas C. Goustroviannis, Pablo R. Ros. Radiologic- Pathologic Correlations: From Head to Toe: Understating the Manifestations of Disease. Berlin: Springer; 2005 3. Scott W. Atlas. Magnetic Resonance Imaging of the Brain and Spine. 4th ed. Philadelphia: Lippincott Williams and Wilkins; 2009: 1508-64 Adrese internet utile: http://radiology.rsna.org/content/by/year http://radiographics.rsna.org/ http://www.radiologyassistant.nl/en/ http://en.wikipedia.org/wiki/Mediastinum

5-6. STUDIUL RADIO-IMAGISTIC AL CORDULUI SI VASELOR

Examinarea radiologica este indispensabila in explorarea aparatului cardio-vascular, constituind o parte integranta in evaluarea complexa a bolnavilor cu afectiuni ale acestui aparat. Indicatiile diferitelor metode radio-imagistice trebuie sa se faca in urma unui examen clinic atent. Explorarea radio-imagistica poate depista modificari patologice care nu au simptomatologie clinica, poate stabili diagnosticul precis al unor afectiuni, este utila in urmarirea evolutiei diferitelor boli cardiovasculare, poate oferi detalii, prin noile tehnici imagistice,ce ajuta la un diagnostic precoce si rapid, determinand atitudinea terapeutica, ce de foarte multe ori are prognostic vital. Studentul trebuie sa cunoasca : - notiuni de anatomie radio-imagistica normala a aparatului cardio-vascular ; - principiile, indicatiile si contraindicatiile diferitelor tehnici radio-imagistice utilizate in investigarea patologiei aparatului cardio-vascular :radiografia standard a toracelui si cordului, ecografia cardiaca si vasculara, tomografia computerizata, rezonanta magnetica, arteriografia, flebografia, scintigrafia, - notiuni de epidemiologie si fiziopatologie in bolile cardiovasculare, - aspecte semiologice radio-imagistice in afectiunile cordului, - aspecte ale modificarilor circulatiei pulmonare, - aspecte semiologice radio-imagistice in afectiunile vaselor mari si vaselor periferice, - aspecte radio-imagistice ale patologiei cardio-vasculare (indicaii, tehnic, diagnostic pozitiv i diferenial) in : hipertensiunea arteriala pulmonara, embolia pulmonara, hipertensiunea venoasa pulmonara, edemul pulmonar malformatii cardio-vasculare bolile valvulare (stenoza mitrala, boala mitrala, stenoza aortica) miocardiopatii pericardite constrictive, exsudative, adezive bolile aortei (anevrismul, disectia, ruptura, coarctatia, aterosleroza) arteriopatia aterosclerotica, trombangeita obliteranta varicele La sfarsitul cursului se vor formula cateva tipuri de intrebri asemanatoare celor din testul examenului scris de radiologie. La lucrarile practice se va prezenta: Aspectul radio-imagistic normal a aparatului cardio-vascular repere anatomice. Aspecte ale diferitelor tehnici radio-imagistice utilizate in investigarea patologiei aparatului cardiovascular : radiografia standard a toracelui si cordului, ecografia cardiaca si vasculara, tomografia computerizata, rezonanta magnetica, arteriografia, flebografia, scintigrafia, Aspecte semiologice radio-imagistice in afectiunile cordului, Aspecte ale modificarilor circulatiei pulmonare. Planul interpretarii unei imagini radiologice, ecografice, de tomografie computerizata sau rezonanta magnetica. Aspecte radio-imagistice in hipertensiunea arteriala pulmonara Aspecte radio-imagistice in embolia pulmonara, Aspecte radio-imagistice in hipertensiunea venoasa pulmonara si edemul pulmonar Aspecte radio-imagistice in malformatii cardio-vasculare

Aspecte radio-imagistice in bolile valvulare (stenoza mitrala, boala mitrala, stenoza aortica) Aspecte radio-imagistice in miocardiopatii Aspecte radio-imagistice in pericardite constrictive, exsudative, adezive Aspecte semiologice radio-imagistice in afectiunile vaselor mari si vaselor periferice, Aspecte radio-imagistice in bolile aortei (anevrismul, disectia, ruptura, coarctatia, aterosleroza) Aspecte radio-imagistice in arteriopatia aterosclerotica, Aspecte radio-imagistice in trombangeita obliteranta. Aspecte radio-imagistice in varicele membrelor inferioare. Studentul va trebui sa : - recunoasca tehnica folosita si sa o descrie - sa recunoasca regiunea explorata. - sa deceleze aspectul patologic si sa il descrie amanuntit (tipul leziunii din punct de vedere semiologic, localizare exacta, dimensiune, forma, contur, structura, raporturi cu organele invecinate si cum se modifica functia organului afectat si celor din vecinatate, sa integreze leziunea intr-un sindrom in corelatie cu informatiile clinico-biologice si sa formuleze diagnosticul pozitiv, diagnosticele diferentiale si sa poata fi capabil sa orienteze conduita terapeutica sau investigatiile complementare.

7. NEURORADIOLOGIE
1. Tehnici radio-imagistice de diagnostic; aspectul normal cerebral i spinal n CT i IRM 2. Semiologie radio-imagistic cranio-cerebral i vertebro-medular; aspectele CT i IRM n accidentele vasculare arteriale i tumorile cerebrale 1. Metode radio-imagistice de diagnostic n patologia SNC; aspectul normal cerebral i spinal n CT i IRM Metodele de investigare ale SNC sunt multiple i au indicaii specifice.Metodele imagistice utilizeaz un limbaj specific pentru caracterizarea aspectelor normale i patologice care rezult din principiul de obinere al imaginilor (diferit pentru fiecare metod). Studentul trebuie s cunoasc: - Principalele metode radio-imagistice de examinare n patologia cranio-cerebral i vertebromedular; indicaiile generale de examinare; contraindicaii. - Noiuni de anatomie cranian, cerebral, cerebeloas, anatomia trunchiului cerebral, a mduvei spinrii, a sistemului ventricular i nveliurile cerebro-medulare cu spaiile aferente, nervii cranieni i nervii rahidieni; vascularizaia sistemului nervos central (arterial i venos) cu teritoriile de distribuie. - Noiuni privind tehnica de examinare standard CT cranio-cerebral, aspectul normal CT cerebral n fereastr de fos posterioar, parenchim cerebral i os. Tehnica de examinare a coloanei vertebrale i aspectul vertebro-medular normal n Computer Tomografie. Reconstrucii MPR i 3D. - Examinarea prin Rezonan Magnetic : secvenele de referin, planurile de examinare i aspectul normal cerebral i spinal; reconstrucii vasculare 3D. Studentul va asista la demonstraii practice: - prezentarea de imagini cranio-cerebrale i vertebro-medulare obinute prin diferitele metode radio- imagistice de examinare, cu sau fr substan de contrast; - identificarea n CT a structurilor anatomice normale la examinarea nativ n plan axial utiliznd limbajul de specialitate ( distribuia i densitatea substanei albe i cenuii la nivel cerebral, distribuia i densitatea lichidului cefalorahidian la nivel cerebral i spinal, aspectul i aprecierea structurilor osoase cranio-cerebrale i al discurilor intervertebrale); identificarea structurilor normale vasculare cerebrale postcontrast; - identificarea n RM a structurilor anatomice normale cerebrale i medulare n planuri :axial, coronal, sagital, n secvenele standard ( T1, T2, PD) utiliznd limbajul de specialitate (distribuia i semnalul substanei cenuii, substanei albe, lichidului cefalo-rahidian i vaselor la nivel cerebral i spinal, aprecierea structurilor osoase cranio-vertebrale, al discurilor intervertebrale i nervilor cranieni i rahidieni la RM); Studentul va ti: - indicaiile generale ale metodelor radio-imagistice utilizate la examenul SNC; - s recunoasc n imagini cranio-cerebrale i vertebro-medulare tipul de examinare radioimagistic utilizat (nativ sau cu substan de contrast), planul de examinare, ferestrele utilizate la CT i secvenele utilizate la RM, poziiile i incidenele n examinrile radiologice.Contraindicaiile metodelor. - s recunoasc n imagini structurile anatomice normale i descrierea lor folosind limbajul de specialitate.

De reinut: Metodele radio-imagistice au n examenul sistemului nervos central indicaii specifice. n general patologiile care necesit tratament de urgen se investigheaz prin examen radiologic (traumatismele) i Computer Tomografic (traumatisme, accidente vasculare, tumori, etc). Investigaia de elecie pentru structurile cerebrale i medulare este Rezonana Magnetic. Ca examinare de urgen se utilizeaz n compresiunea medular i accidentele vasculare ischemice n primele 6 ore. Angiografia cerebral i vertebro-medular este utilizat n general preintervenional. ntrebri tip pentru examenul scris de radiologie-imagistic medical Pentru suspiciunea clinic de accident vascular cerebral hemoragic ce metod de investigaie indicai ca prim intenie: a. angiografie cerebral b. Rezonana Magnetic c. Computer Tomografia Rspuns: c Lichidul cefalorahidian prezint n secvena ponderat T1: a. hiposemnal b. hipersemnal c. hipodensitate Rspuns: a 2. Semiologie radio-imagistic cranio-cerebral i vertebro-medular ; aspectul CT i IRM n AVC i tumori cerebrale Aspectele patologice ale SNC produc la CT i IRM, imagini cu specificitate redus. Densitatea sau semnalul patologic se compar cu densitatea sau semnalul normal al parenchimului cerebral i medular, de unde rezult n principal trei posibiliti: densitate sau semnal mai sczut (hipo), egal (izo) sau mai crescut (hiper) comparativ cu al creerului i mduvei. Localizarea leziunilor, distribuia, structura, edemul perilezional, ntreruperea barierei hemato-encefalice sunt cateva dintre elementele ajuttoare (pe lang datele clinice) care orienteaz diagnosticul CT i IRM n patologia SNC. Examenul RM necesit n plus pentru caracterizarea lezional compararea semnalului patologic n secvenele standard. Pentru structurile vasculare cerebro-medulare de calibru mediu metodele angi-CT, angio-RM permit aprecierea distribuiei, modificrilor de calibru i permeabilitate sau flux. Angiografia cerebral aduce informaii suplimentare privind vasele de calibru mic. Studentul trebuie s cunoasc: - la examenul Computer Tomografic principalele leziuni cerebrale care au ca expresie hipodensiti, izodensiti i hiperdensiti comparativ cu parenchimul cerebral; leziunile asociate cu ruptura barierei hemato-encefalice i priz de contrast; aspectul CT al hematomului i hemoragiei acute, cu transformarea densitilor sanguine n faza subacut i cronic; - la examenul RM principalele semnale patologice cerebrale i medulare i comportamentul lor n secvene standard; semnalul leziunilor asociate cu ruptura barierei hemato-encefalice i priz de contrast ; aspectul RM al hematomului cu transformarea caracteristic vechimii n secvenele ponderate T1 i T2; aspectul RM al herniei discale. - aspectul CT i IRM n accidentele vasculare arteriale ischemice, accidentele vasculare cerebrale hemoragice i tumorile cerebrale (sindromul de mas nlocuitoare de spaiu). - aspectul angiografic cerebral n principalele patologii vasculare;

Studentul va asista la demonstraii practice: - prezentri de cazuri CT i IRM cu patologii variate ncadrate n tematica de semiologie a cursului; prezentri de cazuri CT i IRM cu accidente vasculare ischemice (cu diferite localizri supra i subtentoriale corelate cu datele clinice ale pacientului) cu accidente cerebrale hemoragice ( aflate n diferite stadii de evoluie corelat cu datele clinice ale pacientului) cu tumori cerebrale (intra- i extra-axiale corelat cu simptomatologia clinic pentru fiecare caz cele mai frecvente tumori cerebrale i medulare). Studentul va ti: - s recunoasc aspectul de edem cortico-subcortical din ischemii, edemul digitiform din tumori, masele parenchimatoase sau chistice, necroza, zonele calcificate, efectul de mas intracranian, atrofia cerebral, priza de contrast patologic la examenul CT i IRM; - sa recunoasc examinarea CT nativ i/sau cu substan de contrast iodat, s descrie aspectul patologic cerebral, localizarea i s recunoasc principalele leziuni posibile n funcie de aspectul densitometric (inclusiv aspectul n accidentele vasculare cerebrale ischemice, hemoragice i tumori); - sa recunoasc examinarea IRM, secvenele, planul de examinare, nativ i cu substan de contrast paramagnetic, s descrie semnalul patologic cerebral, localizarea i s recunoasc principalele leziuni posibile n funcie de aspectul semnalului (inclusiv aspectul n accidentele vasculare cerebrale ischemice, hemoragice i tumori); De reinut: Substratul morfopatologic variat al leziunilor cerebrale se coreleaz cu un spectru restrans de aspecte patologice cu expresie densitometric sau de semnal RM. Exist cateva leziuni (sangele extravascular, lichidele patologice, grsimea, calcificrile, hemosiderina) a cror localizare cerebromedular este specific CT, IRM. ntrebri tip pentru examenul scris de radiologie-imagistic medical: Ischemia cerebral acut determin la CT: a. hipodensitate cortico-subcortical b. hipodensitate n substana alb cu aspect digitiform c. hipodensitate egal cu a lichidului cefalorahidian Rspuns: a Meningeomul prezint la RM n secvena T1 cu substan de contrast: a. priz de contrast intens, omogen b. lipsa prizei de contrast c. priz de contrast minim Rspuns: a

8. URGENE MEDICO-CHIRURGICALE
Urgenele medico-chirurgicale sunt reprezentate de o serie de afeciuni i condiii care implic practic toate organele i sistemele. Tratamentul lor impune un diagnostic corect n cadrul cruia examenul radio-imagistic este extrem de important. Pentru un diagnostic corect, este necesar cunoaterea metodelor de examinare radio-imagistic, indicaiile i limitele fiecrei metode n parte precum i aspectul radio-imagistic al diferitelor afeciuni. Studentul trebuie s cunoasc: - Aspecte radio-imagistice n urgenele traumatice i netraumatice cranio-cerebrale: examinarea radiologic convenional, examenul CT, alte tehnici diagnostice (rezonana magnetic, ecografia cranian, medicina nucler, angiografia) - indicaii, tehnic, diagnostic pozitiv i diferenial Fracturile craniene i ale viscerocraniului Leziunea axonal difuz Hemoragia epidural, Hemoragia subdural Hemoragia arahnoidian Hemoragia intraparenchimatoas Higromul subdural Ischemia cerebral Infecii (meningita, encefalita, abcesul cerebral) - Aspecte radio-imagistice n urgenele traumatice ale coloanei vertebrale: examinarea radiologic convenional, examenul CT i IRM - indicaii, tehnic, diagnostic pozitiv i diferenial Fracturile coloanei vertebrale Tipuri de cointeresare nervoas (hematomul epidural, compresiunea medular, seciunea medular) - Aspecte radio-imagistice n urgenele traumatice ale toracelui: examinarea radiologic convenional, examenul imagistic (ecografic, CT i IRM) - indicaii, tehnic, diagnostic pozitiv i diferenial Fracturi costale Hemotorace Hemopericard (tamponada cardiac) Pneumotorace Pneumomediastin - Aspecte radio-imagistice n urgenele netraumatice ale toracelui: examinarea radiologic convenional, examenul imagistic (ecografic, CT i IRM, medicin nuclear, angiografie) indicaii, tehnic, diagnostic pozitiv i diferenial Edemul pulmonar acut Embolia pulmonar Pneumonii masive Pneumonia de aspiraie ARDS (plmnul de oc) Pneumotoracele spontan Pleurezia masiv. - Aspecte radio-imagistice n urgenele cardio-vasculare: examinarea radiologic convenional, examenul imagistic (ecografic, CT i IRM, medicin nuclear, angiografie) - indicaii, tehnic, diagnostic pozitiv i diferenial

Disecia de aort Boala trombembolic

Studentului i se vor prezenta la lucrrile practice: Aspectul radiologic al fracturilor craniene i ale viscerocraniului Aspectul CT i RM al hemoragiilor craniene - hemoragia epidural, hemoragia subdural, hemoragia arahnoidian, hemoragia intraparenchimatoas Aspectul CT i RM al ischemiei cerebrale Aspectul CT i RM al abcesului cerebral Aspectul CT i RM al infeciilor cerebrale (meningit, encefalit, abces cerebral) Aspectul CT i RM al hematomului medular epidural, al compresiunii medulare i a seciunii medulare Aspectul radiologic i CT al fracturilor costale Aspectul radiologic, ecografic i CT al coleciei pleurale Aspectul radiologic i CT al pneumotoracelui i al hidropneumotoracelui Aspectul radiologic, ecografic, CT i RM al coleciei pericardice Aspectul radiologic i CT al pneumomediastinului Aspectul radiologic i CT al edemului pulmonar acut Aspectul radiologic, angioCT, scintigrafic i angiografic al emboliei pulmonare Aspectul radiologic i CT al pneumoniilor Aspectul radiologic, CT i RM al diseciei de aort Aspectul ecografic al trombozei venoase profunde Algoritmi de examinare n urgenele traumatice cerebrale, vertebro-medulare, toracice i cardiovasculare. Studentul va ti s recunoasc tehnica de examinare i leziunile patologice, respectiv: Hemoragiile sau ischemiile cerebrale Abcesul cerebral Compresiunea/seciunea medular Fracturile costale Colecia pleural Pneumotoracele/hidropneumotoracele Pneumomediastinul Pneumonia masiv Edemul pulmonar acut Embolia pulmonara Colecia pericardic Disecia de aort Tromboza venoas profund