Sunteți pe pagina 1din 30

INFORMATII GENERALE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA

Medicina Generala 2010-2011 AN V

Titulari curs:

Prof. Dr. Sfrangeu Silviu – seria IV Prof. Dr. Dudea Sorin – seria III Conf. Dr. Petcu Stelian – seria II Sef L. Dr. Chiorean Angelica – seria I Sef L. Dr. Ciurea Anca – seria Engleza As. Univ. Dr. Manole Simona - seria Franceza

1. Radiologia si Imagistica Medicala se desfasoara pe parcursul a 7 saptamani, dupa cum urmeaza:

1 curs de 2 ore/saptamana + 1 sedinta de lucrari practice a 2 ore/ saptamana

2. Activitati la lucrarile plactice:

Conditii:

§ Punctualitate (nu se admit intirzieri; intirzierea va fi notata ca absenta)

§ Caiet de stagiu

Activitati:

§ Lucrari practice obligatorii, a cate 2 ore in care:

§ In prima ora prezentarea clinicii si descrierea aparatelor cu care este dotata disciplina (mantionam ca prin lege studentii nu au dreptul la expunerea la radiatii ionizante , ca atare demonstartiile se fac strict descriptiv);

§ Prezentarea de filme radiologice, inregistrari digitale, pe consolele aparatelor radiologice;

§ Proiectii a unor examinari sugestive pentru tematica cursului respectiv;

§ Discutii pe marginea cazurilor;

§ Discutia in amanuntime a diagnosticului diferential in scopul de a face o cat mai buna corelare cu cursurile anterioare.

3. Prezenta la cursuri si la lucrarile practice :

§ Se admit absente in procent de 30% (acesta reprezentand 2 absente) la curs. Daca studentul are mai mult de 2 absente la curs este primit in examen dar va fi penalizat dupa cum urmeaza:

la 3 absente se scade 1 punct din nota finala

la 4 absente se scad 2 puncte din nota finala

la 5 absente se scad 3 puncte din nota finala

§ De la 6 absente la curs studentul are obligatia sa refaca modulul. La lucrari

practice prezenta este obligatorie de 100%.

4. Recuperarea absentelor:

§ Se admit 2 absente care trebiue sa fie motivate si recuperate fie cu alta serie in alt modul, fie la sfarsitul modulului respectiv in orele de recuperare organizate de Disciplina. In acest ultim caz studentul va trebui sa plateasca contravaloarea absentelor.Absentele motivate scutite de plata (pe baza adeverintei eliberate de catre Decanat ) vor fi recuperate fie cu alta serie in alt modul, fie la sfarsitul modulului respectiv in orele de recuperare organizate de Disciplina.

5. Obiectivele cursului:

§ Obiective generale:

§ Insusirea notiunilor de fizica a aparaturii conventionale si imagistice (fizica nucleara, fizica ultrasunetelor,fizica IRM, etc.)a efectelor biologice ale radiatiilor si principiile de radioprotectie profesionala si a populatiei.

§ Insusirea notiunilor de semiologie caracteristice fiecarei examinari in parte (conventional si imagistic), cu explicarea notiunilor de baza in obtinerea imaginii (conventional si imagistic).

§ Insusirea indicatiilor si a contraindicatiilor metodelor, precum si a algoritmilor de examinare, in scopul reducerii expunerii la iradiere, corelarea aspectelor patologice comune si individuale in patologia organelor intregului corp.

§ Obiective specifice:

§ Recunoasterea metodei de examinare.

§ Recunoasterea elementelor anatomice normale si a variantelor.

§ Recunoasterea elementelor semiologice si interpretarea semnificatiilor lor.

§ Recunoasterea si interpretarea elementelor patologice.

§ Elaborarea unui diagnostic pozitiv si diferential pe afectiunea data.

§ Schitarea unui buletin radiologic.

6. Obiectivele lucrarilor practice:

Cunoasterea de catre student a aparaturii radiologice conventionale si imagistice;

Cunoasterea elementelor anatomice radiologice in proiectie bi si tridimensionala;

Cunoasterea de catre student a principiului de funtionare si a modului de obtinere a

imaginii radiologice pentru fiecare metoda in parte;

Cunoasterea semiologiei si semnificatia fiecarui element semiologic in parte;

Cunoasterea patologiei structurata pe aparate;

Modul de elaborare a unui diagnostic radiologic conventional si imagistic cu diagnostic diferential asociat;

Redactarea unui buletin radiologic.

7. Examanul la sfarsitul modulului:

Examenul se sustine la sfarsitul modulului in conformitate cu prevederile

regulamentului de examinare

al studentilor aflat in vigoare.

Examenul este sistinut in fata unei comisii (comune in cazul anului IV) alcatuita din

cadre didactice ale catedrelor de Radiologie (si de Imagistica Medicala). Examenul are urmatoarele probe, cu ponderea aferenta in stabilirea notei finale:

1. proba teoretica – scrisa – 50 %

2. proba practica – 50 % - compusa din:

a. proba de interpretare de imagini – scrisa – 30 %

b. proba de caz clinic – orala – 20 %

1. Proba teoretica consta din 50 de intrebari din tematica de Radiologie cu 5 rapsunsuri din

care 1 raspuns corect.

- durata probei este 50 de minute

- punctajul obtinut pe lucrare se inmulteste cu 0,2 pentru a rezulta nota finala a

lucrarii scrise.

promoveaza si nu pot sustine examenul practic. Corectarea lucrarilor se face imediat dupa terminarea probei, iar rezultatele se afiseaza si se comunica studentilor in aceeasi zi, in intervalul orar stabilit de catre comisie.

2. a. Proba de interpretare de imagini consta din proiectarea a 10 imagini cu modificari

Proba scrisa este eliminatorie, studentii care nu obtin minumum nota 5,00 nu

patologice din tematica studiata.

Proba se desfasoara scris, studentii raspunzand pe un formular tipizat, la intrebarile specifice

aferente fiecarei imagini. Durata probei este 15 minute. Raspunsul corect la fiecare imagine este notat cu 1 punct,

suma punctelor obtinute reprezentand nota la aceasta proba. In functie de numarul de studenti, acestia vor fi organizati in 2 sau 3 grupe, care vor primi,

fiecare, seturi distincte de imagini pentru interpretare. Fiecarei grupe ii vor fi prezentate, la sfarsitul probei, raspunsurile corecte.

2. b. Proba de caz clinic se va desfasura in fata unei comisii compusa din 2 membri, cadre didactice. Vor fi organizate 2 comisii, fiecare dintre ele examinand 1 jumatate de serie. Proba consta din extragerea unui plic in care se afla o imagine ,examinare radiografica din tematica studiata. Comisia va discuta cu studentul pe marginea imaginii prezentate. Comisia isi rezerva dreptul de a adresa studentului intrebari si din restul tematicii. In conformitate cu regulamentul, examenul este promovat doar daca nota de la proba practica (media notelor de la probele 2.a. si 2.b.) este egala sau mai mare de 5,00. Nota finala a examenului se calculeaza prin insumarea notelor celor 2 probe (teoretica si practica). In caz de nepromovare a probei teoretice studentul va reface intregul examen. In caz de

nepromovare doar a examenului practic studentul va reface doar examenul practic, in totalitate.

8. Conditii preliminare :

examenele de radiologie din anul IV.

9. Consultatii:

Orarul consultatiilor va fi afisat la sediul Disciplinei.

10. Bibliografie:

D.

Radulescu, Radiologie medicala,vol.I si II, Ed. U.M.F., 1975

D.

Suttan, Ed. Churchill Livingstone,2003

S.

Sfrangeu, M. Covalcic, Radiofizica si radiobiologie, Ed. Casa Cartii de Stiinta,

1999

S. Sfrangeu, M. Covalcic, R. Elefterescu, M. Vaida, Bazele Imagisticii Medicale, Ed.

Polsib, 1995

S.

Sfrangeu, M. Covalcic,Hipertensiunea Pulmonara, Ed. U.M.F., 2001

M.

Buruian, Radiologie, Manual Practic, Ed. Imprimeria de Vest, Oradea, 1998

M.

Buruian, Tratat de Tomografie Computerizata, Ed. University Press, 2006

C.

Aldescu, Neuroradio Diagnostic, Vol. I si II, Ed. Junimea, 1987

R.

Badea, S. Dudea, P.A. Mircea,F. Stamatian, Tratat de Ultrasonografie Clinica,vol.

I, Ed. Medicala Buc. 2007

R. Badea, S. Dudea, P.A. Mircea,D. Zdrenghea, Tratat de Ultrasonografie

Clinica,vol. II, Ed. Medicala Buc. 2004

R. Badea, S. Dudea, P.A. Mircea,M. Stamate , Tratat de Ultrasonografie Clinica,vol.

1-3. RADIO-IMAGISTICA APARATULUI RESPIRATOR

- caile respiratorii inferioare-

Tabla de Materii 1. Noţiuni de anatomie radiologică şi elemente de fiziologie toraco-pleuro-pulmonară cu implicaţii radio-imagistice.

2. Metode de examinare radiologice şi imagistice ale aparatului respirator.

3. Imaginea radiologică toraco-pleuro-pulmonară normală

4. Semiologie radiologică şi sindroame pleuro-pulmonare

5. Aspectul radiologic şi imagistic în pneumopatii şi pleurezii acute

6. Aspectul radiologic şi imagistic în tumorile pulmonare,pleurale,parietale (primare şi metastatice).

1. Anatomie radiologică şi elemente de fiziologie toraco-pleuro-pulmonară cu implicaţii radio-imagistice

Radio-anatomic şi didactic toracele este format din conţinător (peretele toracic, diafragma, şi apertura cervico-toracică) şi conţinut: cei doi plămni formaţi din parenchimul, bronşii, interstiţiu,vase şi nervi) care sunt înconjuraţi de pleură şi separaţi între ei de mediastin. În funcţie de localizare, particularităţi morfologice, densitate tisulară şi coeficientul de atenuare a razelor X, aceste structuri prezintă aspecte de transparenţe sau opacităţi caracteristice radiologic şi densităţi specifice la Computer Tomografie. În funcţie de conţinutul şi comportamentul protonilor de Hidrogen sub acţiunea undelor de radiofrecvenţă, aceste structuri anatomice vor genera un semnal caracteristic în Rezonanţa Magnetică. Peretele toracic şi patologii pleurale pot fi apreciat ecografic.

Studentul trebuie să cunoască:

- Noţiuni de anatomie toraco-pleuro-pulmonară cu implicaţii radio-imagistice: lobii şi segmentele

pulmonare, pleura şi scizurile, arborele traheo-bronşic cu diviziunile bronşice pnă la nivelul bronşiolelor terminale (zona funcţională conductoare), bronşiolele respiratorii (zone de tranziţie),canalele alveolare, sacii alveolari şi alveolele (zonele de schimb gazos), interstiţiul pulmonar şi repartiţia acestuia la nivelul parenchimului pulmonar, distribuţia arterelor, venelor şi a sistemului limfatic (la nivel hilar şi pulmonar), diafragmul şi peretele toracic. - Noţiuni de fiziologie toraco-pleuro-pulmonară cu implicaţii radio-imagistice: lobulul secundar Miller ( vizibil radiografic) şi mecanismul de perfuzie/ventilaţie la acest nivel, unitatea terminală funcţională

(lobulul primar Miller) şi căile de comunicare între acinii pulmonari (ce permit extensia proceselor inflamatorii alveolare),vascularizaţia funcţională şi particularităţile circulaţiei pulmonare,vascularizaţia nutritivă pulmonară, influenţa presiunii alveolare şi capilare asupra vascularizaţiei pulmonare ce conferă aspectele desenului pulmonar normal radiografic.

- Corespondenţa diferitelor structuri anatomice toraco-pleuro-pulmonare cu aspectul radio-imagistic:

opacităţi/ transparenţe în radiologie, densităţi (aerice, lichidiene, tisulare şi calcare) în CT şi tipul de

semnalul în IRM.Structurile mici ce nu se evidenţiază pe o imagine normală:pleura toracică, diafragmatică şi mediastinală, interstiţiul pulmonar, venele pulmonare, limfaticele pulmonare, bronşiile

de la nivel segmentar cu diviziunile urmatoare (nu sunt vizibile radiologic), bronşiile de la generaţia 5 în sus (nu sunt vizibile la CT), bronşiolele de la generaţia 9 în sus (nu sunt vizibile la CT cu rezoluţie înaltă), traiectele nervoase (cu anumite localizări pot fi identificate la IRM).

- Indicaţiile examenului radiologic toraco-pleuro-pulmonar: confirmă sau infirmă diagnosticul clinic,

evidenţiază leziuni incidentale, monitorizarea patologiilor pre şi post terapeutic (inclusiv pre şi post operator), examinări screening pentru tuberculoza pulmonară, pneumoconioze,cancere bronho- pulmonare.

- Terminologia de specialitate: poziţie (frontală, transversală, oblică), proiecţie (incidenţă) antero- posterioară, postero-anterioară, transversale sau latero-laterale.

Studentul va asista la demonstraţii practice:

privind analiza, descrierea şi recunoaşterea pe imagini a aspectelor radio-imagistice (radiografic, radioscopic, CT şi RM) ale diferitelor structuri tisulare şi organe toraco-pleuro-pulmonare normale.

Studentul va şti sa recunoască în imagini tipul de examinare radio-imagistică utilizat şi să folosească limbajul de specialitate pentru caracterizarea structurilor tisulare normale la nivel toraco-pleuro- pulmonar.Va cunoaşte structurile ce nu se pot evidenţia în mod normal la nivel toracic ( în funcţie de metoda radio-imagistică utilizată). De reţinut: structurile anatomice toraco-pleuro-pulmonare au corespondenţă radio-imagistică specifică pentru diferitele metode radio-imagistice de diagnostic.Există cateva structuri anatomice ce nu se pot evidenţia în condiţii normale.Cunoaşterea anatomiei toraco-pleuro-pulmonare, expresia radio- imagistică a acesteia precum şi cunoaşterea terminologiei de specialitate utilizate în caracterizarea structurilor şi organelor pentru fiecare metodă de investigaţie reprezintă primul pas (obligatoriu) spre stabilirea unui diagnostic radio-imagistic corect.

Întrebări tip pentru examenul scris de radiologie-imagistică medicală:

1. Alveolele pulmonare prezintă la examenul RM:

a. transparenţă aerică

b. hipodensitate aerică

c. hiposemnal aeric

Răspuns: c

2. Bronşiile segmentare se pot identifica în mod normal:

a. radiografic

b. Computer Tomografic

c. ecografic

Răspuns: b

2. Metodele de examinare radiologico-imagistice ale aparatului respirator.

Metodele curente de examen radiologic toraco-pleuro-pulmonar sunt radiografia şi radioscopia. În anumite situaţii acestea pot fi completate cu tehnici radiologice speciale, tehnici cu substanţă de contrast intravenos sau pot fi utilizate complementar tehnici imagistice (ecografia, CT, scintigrafia pulmonară, IRM). Indicaţiile Computer Tomografiei, Scintigrafiei pulmonare şi a Rezonanţei Magnetice sunt mult mai restranse decat cele ale examenului radiologic, datorita riscului de iradiere (CT, scintigrafie) şi a preţului de cost (CT, scintigrafie, IRM). La acestea se adaugă contraindicaţiile specifice fiecărei

metode.

Studentul trebuie să cunoască:

- imaginea radioscopică toracică (pozitivul imaginii în radiologie) şi elementele ce se apreciază pe

această imagine.

- tehnica de examinare în radioscopia pulmonară:

a. elemente ce ţin de pacient: poziţia pacientului în timpul examinării, mişcări respiratorii la comandă

(apnee după inspir profund, tuse, priza sacadată, manevra Valsalva, Müller); b. elemente ce ţin de medic: aprecierea imaginii de ansamblu urmată de aprecierea în detaliu, a transparenţei pulmonare, mobilităţii diafragmei şi arcurilor costale, a traheei, opacităţii mediastinale, sinusurile costo-diafragmatice, spaţiilor retrosternal şi retrocardiac;

- imaginea radiografică toracică (imagine statică, negativul imaginii radiologice) şi elementele ce se apreciază pe această imagine în funcţie de fiecare poziţie examinată;

- tehnica de examinare în radiografia pulmonară:

a.elemente ce ţin de pacient: poziţia pacientului pentru examinarea frontală, transversală şi oblică, mişcări respiratorii la comandă (apnee după inspir profund sau expir); b.elemente ce ţin de medic: aprecierea filmului radiografic la negatoscop în poziţie frontală (compartivă în detaliu pentru arcuri costale, transparenţă pulmonară, vascularizaţie pulmonară, mediastin, diafragm, sinusuri cardio-frenice şi costo-diafragmatice laterale) în poziţie transversală (mediastin, diafragm,spaţiul retrosternal şi retrocardiac, sinusurile costo-diafragmatice anterioare si posterioare) şi în poziţii oblice. Aprecierea calităţii tehnice ale filmului - tehnicile radiologice complementare, modul de examinare şi indicaţiile pentru investigarea toraco- pleuro-pulmonară; care sunt tehnicile radiologice cu substanţă de contrast utilizate şi indicaţiile lor; care sunt tehnicile imagistice complementare de examinare utilizate, avantajele pentru diagnostic, dezavantajele metodei şi care sunt contraindicaţiile absolute şi relative ale fiecărei metode de diagnostic; care sunt tehnicile de radiologie intervenţională în scop diagnostic pentru patologia aparatului respirator.

Studentul va asista la demonstraţii practice:

privind recunoaşterea tehnicilor de examinare utilizate la obţinerea unei imagini radio-imagistice toraco-pleuro-pulmonare şi a planurilor de examinare (pentru fiecare metodă utilizată). Recunoaşterea tehnicilor şi a planului de examinare utilizate în imaginile toraco-pulmonare cu substanţă de contrast. Recunoaşterea reconstrucţiilor ( 3D, MPR, angio) în la CT şi cele 3D angio-RM. Explicarea scopului diagnostic (patologia) pentru care au fost executate respectivele imagini radiologice şi de ce au fost preferate respectivele examinări complementare în locul altora posibile. Studentul va şti să descrie teoretic efectuarea unui examen radioscopic şi radiografic, să recunoască pe o imagine toraco-pleuro-pulmonară tehnica de investigaţie utilizată, planul de examinare şi poziţiile- incidenţele în examinările radiologice. Va recunoaşte organele toraco-pulmonare normale şi expresia lor radio-imagistică în diferitele tehnici enumerate. Va şti să indice cel puţin încă o metodă de diagnostic alternativă sau complementară (radiologică sau imagistică) cu explicarea avantajelor şi dezavantajelor metodei faţă de cea radiologică.

De reţinut În mod curent investigaţia aparatului respirator se efectuează prin radiografie (oferă imagine statică detaliată, cu iradiere redusă, fiind un document obiectiv) şi/sau radioscopie (informaţii morfo- funcţionale,mai puţine detalii, iradiere mai crescută). În anumite condiţii ce ţin de patologia examinată (diagnostic incert sau incomplet) se pot utiliza şi alte metode radio- imagistice inclusiv metode intervenţionale de diagnostic.

Întrebări tip pentru examenul scris de radiologie-imagistică medicală:

1. Iradierea pacientului este cea mai crescută la examenul toracic:

a. radioscopic

b. Computer Tomografic

c. prin RM

Răspuns: b

2. Pacient imobilizabil (la pat) se examinează pulmonar prin:

a. radioscopie

b. Computer Tomografie

c. radiografie

Răspuns: c

3. Imaginea radiografică toraco-pleuro-pulmonară normală

Prima condiţie pentru evaluarea corectă a unei imagini radiografice standard pentru torace este efectuarea unei tehnici corecte. Aprecierea calităţii filmului radiografic (aceeaşi pentru toate regiunile corpului examinate) implică anumite criterii. Datele clinice şi anamnestice sunt necesare în interpretarea unui film radiografic. Radiografia standard se efectuează în inspir profund în toate poziţiile şi incidenţele (frontală antero-posterioară, postero-anterioară; transversală dreaptă şi stangă, oblic anterior- dreaptă şi oblic anterior stangă cu variante). Aspectul normal pe o imagine radiografică toraco-pleuro- pulmonară se stabileşte după evaluarea amănunţită a tuturor elementelor care formează conţinătorul şi conţinutul cutiei toracice, cuantificarea anumitor structuri precum şi o bună cunoaştere a variantelor anatomice şi a cauzelor care pot produce false imagini patologice.

Studentul trebuie să cunoască:

- Criteriile de apreciere a calităţii tehnice a filmului (încadrarea toracelui

în cmpul de examinare, marginea de siguranţă a filmului, contrast/ luminozitate marcajele dreapta-stanga, numele pacientului, numărul şi data examinării.

- Elementele ce trebuie apreciate în poziţia frontală incidenţă PA: configuraţia şi simetria toracelui,

scheletul şi părţile moi toracice, opacitatea mediastinală, diafragma şi camera de gaz a stomacului, sinusurile costo-diafragmatice laterale, transparenţa pulmonară, vascularizaţia pulmonară, pleura şi scizurile. Variante anatomice şi expresia lor radiografică.Indici, repere şi măsurători pe radiografia frontală PA. Indicaţiile poziţiei frontale în incidenţă AP. - Elementele ce trebuie apreciate în poziţia transversală dreaptă sau stangă: scheletul toracic, diferenţierea celor două cupole hemidiafragmatice, sinusurile costo-diafragmatice anterioare şi

posterioare, opacitatea cordului şi ale hilului pulmonar, spaţiul retrosternal şi retrocardiac, scizurile, traheea şi bronşiile principale. Variante anatomice şi expresia lor radiografică.Măsurători şi repere pe radiografia de profil. Structuri normale ce pot produce false imagini patologice.

- Elemente ce trebuie apreciate în poziţii oblice (vezi examenul radiografic al cordului).

Studentul va asista la demonstraţii practice: privind prezentarea unor cazuri de filme radiologice normale în poziţiile şi incidenţele standard, cu date anamnestice şi clinice al pacientului care au justificat efectuarea examinării. Prezentarea va cuprinde descrierea ( în limbajul de specialitate) a imaginii toraco-pleuro-pulmonare normale pentru fiecare poziţie şi incidenţă cu aprecierea în amănunţime a tuturor elementelor anatomice ce se regăsesc în imagine, cu evaluarea zonelor de interes (lobi şi segmente pulmonare, scizuri, hili pulmonari, regiuni specifice din cmpul pulmonar unde se apreciază vasele pulmonare, etc) şi cu demonstrarea practică a modului de aplicare a indicilor, reperelor şi măsurătorilor specifice. Demonstraţia va include şi descrierea variantelor anatomice şi a falselor imagini patologice (structuri anatomice normale) ce pot conduce la greşeli de interpretare. In final se va prezenta modul de formulare al unui buletin de diagnostic toraco-pleuro-pulmonar normal.

Studentul va şti să aprecieze calitatea tehnică a unui film toracic, să recunoască imaginea toraco- pleuro-pulmonară normală în poziţiile şi incidenţele standard.Va şti să descrie elementele anatomice folosind limbajul de specialitate, să evalueze regiunile de interes diagnostic şi să aplice practic indicii, reperele şi măsurătorile specifice pe fiecare poziţie radiografică. Va şti să formuleze un buletin de diagnostic toraco-pleuro-pulmonar normal nu înainte de a cere informaţii despre datele anamnestice şi clinice pentru care a fost efectuată radiografia.

De reţinut

Diagnosticul de aspect normal toraco-pleuro-pulmonar pe filmul radiografic, implică cunoaşterea datelor anamnestice şi clinice ale pacientului, aprecieri asupra calităţii tehnicie a filmului, cunoaşterea

anatomia radiologice toraco-pleuro-pulmonară în cele două incidenţe standard postero-anterioară (PA) şi latero-laterală (TS sau TD) şi a limbajului de specialitate.

Întrebări tip pentru examenul scris de radiologie-imagistică medicală:

1. Pe radiografia frontală PA normală apexul cordului se proiectează :

a. la jumătatea hemidiafragmului stang

b. la 1/3 medie a hemidiafragmului stang

c. la 1/3 laterală a hemidiafragmului stang

Răspuns: a

2. Pe radiografia transversală stangă hemidiafragmul stang :

a. este siluetat anterior de opacitatea cordului

b. este vizibil pe toată suprafaţa

c. nu se poate evidenţia distinct de cel drept

Răspuns: a

3. Semiologie radiologică şi sindroame radiologice pleuro-pulmonare

Patologiile localizate la nivel toraco-pleuro-pulmonar prezintă aspecte radiologice specifice în unele cazuri sau nespecifice în alte cazuri. Imaginea radiologică fiind transpunerea în plan bidimensional a unui volum tridimensional leziunile pot prezenta aspecte de sumaţie sau substracţie ceea ce poate face dificilă localizarea, apartenenţa şi caracterizarea leziunilor. Pentru astfel de cazuri există semne radiologice ajutătoare. Pentru orice aspect anormal se face o descriere standard care va permite încadrarea aspectelor în categorii şi subcategorii de patologie ceea ce va contribui în final la stabilirea diagnosticului pozitiv şi va orienta diagnosticul diferenţial (în corelaţie cu datele clinice şi anamnestice).

Studentul trebuie să cunoască:

- Aspectul radiologic în modificările patologice de formă ale toracelui, arcurilor costale, şi patologia

diafragmatică (ascensiunea patologică a diafragmului, reducerea mobilităţii diafragmatice, simfiza costo-diafragmatică -descriere, semne radiologice, cauze posibile);

- Modificările pulmonare exprimate prin opacităţi (clasificare, semne radiologice, descriere: localizare, formă, dimensiuni, contur, structura, natură, intensitate, raporturi cu elementele din jur, modificări

funcţionale, semnificaţia morfopatologică), transparenţe (clasificare: localizate/generalizate, cu sau fără desen pulmonar, descriere, semne radiologice, semnificaţia morfopatologică) şi imagini mixte hidro- aerice (tipuri, descriere, semnificaţia morfopatologică).

- Modificări pleurale exprimate prin opacităţi, transparenţe şi imagini mixte hidro-aerice (descriere,

semne radiologice, semnificaţie morfo-patologică).

- Sindromul de umplere alveolară (cauze, tipuri, descriere, semne radiologice şi CT), sindromul bronşic

(modificări bronşice radiologice şi CT, modificări pulmonare secundare, atelectazia obstructivă, semne radiologice/ CT, modificări mediastinale secundare), sindromul interstiţial ( caracteristici radiologice, forme radiologice de afectare interstiţială, clasificarea nodulilor interstiţiali, cauze), sindrom pleural (pleurezii, pleurite, pneumotoracele, hidro-pneumotoracele, tumorile pleurale-descriere, semne radiologice/ ecografice/ CT, clasificări, modificări mediastinale secundare), sindrom parietal ( procese tumorale parietale, descriere, semne radiologice şi imagistice), sindromul vascular (vezi aparatul cardio- vascular).

Studentul va asista la demonstraţii practice:

- prezentări de cazuri radio-imagistice cu descrierea aspectele semiologice şi recunoaşterea sindroamelor pleuro-pulmonare (date anamnestice şi clinice al pacientului care au justificat efectuarea examinăriilor, descrierea în limbajul de specialitate a imaginiilor toraco-pleuro-pulmonare patologice

pentru fiecare tehnică, plan de examinare, cu aprecierea în amănunţime a tuturor elementelor anatomice normale şi patologice ce se regăsesc în imagine, cu evaluarea zonelor de interes (lobi şi segmente

pulmonare, scizuri, hili pulmonari, regiuni specifice din cmpul pulmonar,etc), demonstrarea practică a modului de aplicare a indicilor, reperelor şi măsurătorilor specifice modificate patologic (unde este cazul) şi descrierea semnelor radiologice prezente în imagine. Demonstraţia va include şi eliminarea falselor imagini patologice ce pot conduce la greşeli de interpretare şi diagnosticul diferenţial al aspectelor patologice constatate.

- formularea unui buletin de diagnostic radio-imagistic de etapă, conform tematicii din curs pentru fiecare caz prezentat;

Studentul va şti să recunoască tehnica de examinare, planul de examinare, să descrie aspectele patologice folosind limbajul de specialitate, să evalueze regiunile de interes diagnostic, să încadreze aspectele patologice în sindroame pulmonare, şi să aplice practic indicii, reperele şi măsurătorile specifice (unde este cazul). Va şti să formuleze un buletin de diagnostic toraco-pleuro-pulmonar de etapă, corelat cu datele anamnestice şi clinice ale pacientului.

De reţinut

Aspectele patologice toraco-pleuro-pulmonare radio-imagistice se pot clasifica şi încadra în sindroame pleuro-pulmonare, în funcţie de caracteristici şi semne radiologice. Identificarea lor şi excluderea aspectelor normale constituie un prim pas în orientarea diagnosticului radio-imagistic.

Întrebări tip pentru examenul scris de radiologie-imagistică medicală:

1. Conturul net şi linear al unei opacităţi pulmonare semnifică :

a. opacitate delimitată de pleură

b. opacitate cu nivel hidro-aeric

c. opacitate de tip interstiţial

Răspuns: a

2. Bronhograma aerică prezentă semnifică un:

a. sindromul pleural

b. sindromul de umplere alveolară

c. sindrom interstiţial

Răspuns: b

5. Aspectul radiologic şi imagistic în pneumopatii şi pleurezii acute

Pneumopatiile acute inflamatorii sunt clasificate din punct de vedere radiologic în pneumopatii inflamatorii nesupurative (pneumonii, bronho-pneumonii şi pneumonii cu afectarea predominantă a interstiţiului pulmonar) şi supurative (primare şi secundare) fiecare avnd aspecte radiologice distincte. Etiologia infecţioasă a pneumopatiilor acute este variată, aspectul radiologic fiind relativ corelat cu etiologia ( exemplu pneumonia lobară cel mai frecvent cu etiologia bacteriană). Pleureziile au etiologii variate (infecţioase în 21 % din cazuri şi neinfecţioase în celelalte cazuri - 45 % maligne, 12% cardiace, 22% alte cauze), aspectul radiologic fiind în general nespecific. Corelarea datelor clinice cu alte aspectele patologice pulmonare asociate pot orienta în unele cazuri etiologia pleureziei.

Studentul trebuie să cunoască:

- Clasificarea etiologică a pneumoniilor (infecţioase şi neinfecţioase), aspectul radiologic al pneumoniei

acute alveolare infecţioase (în perioada de stare, în evoluţie, complicaţii),aspectul radiologic al bronho- pneumoniei (cu particularităţi etiologice), aspectul radiologic al pneumoniilor acute cu afectare

predominant interstiţială (cu particularităţi etiologice), aspectul radiologic în procese supurative primare (abcesul pulmonar) şi secundare (bronşiectazii, chiste pulmonare).

- Clasificarea etiologică a pleureziilor, metode radiologice complementare şi imagistice (ecografia, CT)

de diagnostic în pleurezii, clasificarea radiologică a pleureziilor şi aspectul radio-imagistic (libere în marea cavitate şi a celor închistate).

Studentul va asista la demonstraţii practice:

- Prezentări de cazuri radiologice cu descrierea aspectele caracteristice şi a celor particulare în

pneumonii (cu diferite localizări pulmonare şi în diferitele stadii ale bolii, corelat cu simptomatologia clinică şi eventual tratamentul efectuat), bronhopneumonii (inclusiv aspectele particulare etiologice),

pneumonii cu afectare predominant interstiţială ( cu corelaţii etiologice particulare)şi a celor supurative primare (cu corelaţii CT).Discutarea diagnosticelor diferenţiale radiologice.

- Prezentări de cazuri radiologice şi imagistice cu descrierea aspectele caracteristice şi a celor

particulare în pleurezii libere sau închistate (cu diferite localizări, în cantităţi diferite, corelat cu

simptomatologia clinică şi eventual tratamentul efectuat).Discutarea diagnosticelor diferenţiale.

- Formularea unui buletin de diagnostic radio-imagistic, conform tematicii din curs pentru fiecare caz prezentat;

Studentul va şti să recunoască tehnica de examinare, să descrie aspectele patologice folosind limbajul de specialitate, să evalueze regiunile de interes diagnostic, să stabilească diagnosticul radiologic pozitiv de pneumonie ( şi faza de evoluţie a bolii, cu corelaţii etiologice unde este cazul), bronhopneumonie (cu corelaţii etiologice unde este cazul), pneumonie predominant interstiţială şi abces pulmonar, diagnosticul diferenţial radiologic şi să formuleze un buletin de diagnostic corelat cu datele anamnestice şi clinice ale pacientului. Aceleaşi cerinţe se aplică şi pentru diagnosticul de pleurezii cu menţiunea cunoaşterii metodelor de diagnostic şi a aspectului radiologic complementar (radiografie în decubit în plan frontal, radiografie în decubit lateral cu rază orizontală) şi imagistic (ecografie, CT).

De reţinut

Pneumopatiile acute (infecţioase sau neinfecţioase) se investigează în mod curent prin radiografie/ radioscopie pulmonară. În cazul unei evoluţii nefavorabile se efectuează examinări radiologice de control, completate în rare cazuri cu examenul CT ( exemplu pneumonie recurentă în acelaşi teritoriu pentru suspiciunea de carcinom bronşic în teritoriul bronsic aferent). Pleureziile avand o etiologie variată (cea mai frecventă fiind cea neoplazică) pot fi investigate de primă intenţie ecografic şi/ sau radiologic. În cazul evoluţiei favorabile sub tratament antibiotic sau pentru afecţiuni cardiace, hepatice, colagenoze, se pot efectua examinări radiologice sau ecografice de control. În cazul evoluţiei nefavorabile sau a coexistenţei altor patologii pulmonare (tumori pulmonare, infarct pulmonar) este indicată investigaţia CT( sau IRM pentru patologia vasculară).

Întrebări tip pentru examenul scris de radiologie-imagistică medicală:

Opacitate cu bronhogramă aerică, localizată în lobul mediu, fără modificarea volumului pulmonar semnifică:

a. pneumonie alveolară în perioadă de stare b.bronhopneumonie c.pneumonie stafilococică Răspuns: a

Colecţia seroasă liberă în marea cavitate pleurală prezintă la CT:

a.densitate în jur de 0 + 10 UH b.densitate în jur de – 100 UH c.densitate în jur de + 60 UH Răspuns: a

6. Aspectul radiologic şi imagistic în tumorile pulmonare,pleurale,parietale (primare şi metastatice).

Examenul radiologic este metoda de primă intenţie în diagnosticul tumorilor aparatului respirator. Radiologic tumorile pleuro-pulmonare prezintă anumite caractere ce pot orienta în general diagnosticul de malignitate sau benignitate. În cazul celor maligne există corelaţii anatomo-radiologice, deşi corelaţia histopatologică a aspectelor radiologice nu este posibilă. Metodele imagistice complementare de diagnostic sunt necesare în tumorile primare (ecografia în tumorile aflate în contact cu pleura şi peretele toracic, CT în toate cazurile şi IRM-ul, în funcţie de particularităţile tumorale şi avantajele/dezavantajele metodei, preţul de cost, accesibilitatea sau inaccesibilitatea diagnosticului bronhoscopic în tumorile bronşice).

Studentul trebuie să cunoască: aspectul radiologice în tumorile benigne pulmonare (tipuri histopatologice, caracteristici radio-imagistice), tumorile maligne primare pulmonare (aspecte clinice, clasificare histopatologică, clasificare radio-anatomică, caracterizare radiologică, modificări pulmonare şi mediastinale secundare tumorilor maligne pulmonare, căile de metastazare), aspectul corespondent Computer Tomografic şi IRM al diferitelor tipuri radio-anatomice, diagnostice diferenţiale radio- imagistice. Aspecte radio-imagistice în tumorile pulmonare maligne secundare( cele mai frecvente tumori cu metastazare pulmonară, aspecte radio-imagistice particulare în funcţie de calea de metastazare pulmonară şi localizarea tumorii primare, diagnostice diferenţiale, modificarea aspectelor sub tratament). Aspectul radio-imagistic al tumorilor pleurale primare şi secundare (radiologic,ecografic, CT, IRM) cu avantajele şi dezavantajele fiecărei metode imagistice şi beneficiul diagnostic specific pentru fiecare metodă. Aspectul radiologic şi imagistic al tumorilor parietale.Diagnostice diferenţiale. Patologiile tumorale pleuro-pulmonare care au indicaţie de explorare radio-imagistică intervenţională în scop diagnostic.

Studentul va asista la demonstraţii practice:

- Prezentări de cazuri radiologice şi imagistice (CT, IRM) cu descrierea aspectele caracteristice şi a

celor particulare în tumorile pulmonare primare benigne şi maligne (cu diferite localizări pulmonare,

corelat cu simptomatologia clinică şi aspectul histopatologic) şi a metastazelor pulmonare (aspectele particulare în funcţie de calea de metastazare). Discutarea diagnosticelor diferenţiale radiologice. - Prezentări de cazuri radiologice şi imagistice cu descrierea aspectele caracteristice şi a celor particulare în tumorile pleurale şi parietale (cu corelaţii clinice şi histopatologice).Discutarea diagnosticelor diferenţiale.

- Formularea unui buletin de diagnostic radio-imagistic, conform tematicii din curs pentru fiecare caz prezentat.

- Prezentarea criteriile de alegere a celor mai adecvate metode imagistice de examinare în patologia tumorală pleuro-pulmonară adaptat la cazurile prezentate.

Studentul va şti să recunoască tehnica de examinare, să descrie aspectele patologice folosind limbajul de specialitate, să evalueze regiunile de interes diagnostic, să stabilească diagnosticul radiologic pozitiv de tumoră benignă sau malignă cu localizare pulmonară, pleurală şi parietală. Să stabilească un diagnosticul diferenţial radiologic şi să formuleze un buletin de diagnostic corelat cu datele

anamnestice şi clinice ale pacientului. Să indice cele mai potrivite metode radiologice complementare sau imagistice de diagnostic în tumorile pleuro-pulmonare şi să motiveze alegerea făcută.

De reţinut

Identificarea radiologică a unei formaţiuni tumorale pleuro-pulmonare necesită stabilirea apartenenţei la structurile aparatului respirator, stabilirea caracterului de benignitate sau malignitate (tumorală, prezenţa invaziei locale şi diseminărilor la distanţă) şi încadrarea în forma anatomo-radiologică de tumoră. Învestigaţiile complementare imagistice sunt necesare (ecografia intervenţională în scop diagnostic şi pentru aprecierea vascularizaţiei tumorale, CT pentru caracterizare tumorală, stadializare şi intervenţional diagnostic, RM, scintigrafie în cele neconcludente prin metode anterioare).

Întrebări tip pentru examenul scris de radiologie-imagistică medicală:

Opacitate pulmonară apicală ce produce liză osoasă adiacentă este:

a.mai probabil o colecţie pleurală închistată b.mai probabil un adenom bronşic c.mai probabil tumoră Pancoast-Tobias Raspuns: c

Pentru stadializarea unei tumori maligne pulmonare ce metodă imagistică este cea mai potrivită:

a.ecografia b.Rezonanţa Magnetică c.Computer Tomografia Raspuns: c

4. RADIOIMAGISTICA MEDIASTINULUI

TABLA DE MATERII (subcapitole)

I.Principalele tehnici radio-imagistice de explorare a mediastinului. Indicatii. II.Notiuni de anatomie si semiologie radiologica specifice mediastinului III.Patologia mediastinului anterior IV.Patologia mediastinului mijlociu V.Patologia mediastinului posterior VI. Urgente mediastinale VII.Intrebari recapitulative VIII.Bibliografie obligatorie si facultativa

OBIECTIVE EDUCATIONALE

Cunostinte de dobandit:

-

Esential:

® Capacitatea de a identifica metoda radio-imagistica utilizata:

- radiografie/radioscopie/tomografie plana

- CT/IRM cu sau fara substanta de contrast

- tipul de fereastra CT (mediastinala, pulmonara, osoasa)

- secventa IRM utilizata (T1, T2)

- planul de sectiune (axial, coronal, sagital)

- ultrasonografie (mod bidimensional sau Doppler)

® Capacitatea de a identifica compartimentele mediastinale cu elementele anatomice corespunzatoare

® Abilitatea de descriere a imaginilor folosind terminologia adecvata

-

Important:

® Cunoasterea indicatiilor metodelor radio-imagistice raportat la patologia suspectata

® Cunoastera principalelor aspecte radio-imagistice din patologia mediastinului:

v Mediastin anterior:

- Tiroida: gusa, carcinom

- Paratiroide: adenom, carcinom

- Timus: timom

- Tumori chistice homoplastice: chist pleuro-pericardic, chist pericardic

- Tumori mediastinale heteroplastice à tumori germinale (chistul dermoid, teratoamele)

v Mediastin mijlociu:

- Adenopatii inflamatorii si neoplazice (TBC, sarcoidoza, limfom)

- Tumori chistice homoplastice: chistul bronhogenic

- Anevrismul aortic (vezi capitolul cardio-vascular)

v Mediastin posterior:

- Tumori cu origine nervoasa: schwanom, neurofibrom, neuro- si ganglioblastoame, paraganglioame (feocromocitom)

- Tumori osoase (materia anului IV de studiu)

- Diverticuli, tumori esofagiene, achalazia, hernii diafragmatice (materia anului IV de studiu)

v Urgente:

- Pneumomediastinul

- Mediastinite, abces mediastinal

- Disectia de aorta (vezi capitolul cardio-vascular)

-

Util

®

Abilitatea de a corela aspectul radio-imagistic cu informatiile clinico-biologice in functie de patologia suspectata

-

Facultativ

 

®

Cunoasterea unor particularitati radio-imagistice si/sau tehnice (ex. PET-CT, secvente speciale IRM, medicina nucleara)

Activitati recomandate:

-

Participare activa la orele de stagiu: intrebari, imagini legate de cazuri intalnite in practica personala, curenta

-

Participarea pentru 2-3 ore intr-una sau doua garzi ale personalului universitar din Clinica Radiologica

-

Discutarea in echipa a unor cazuri oferite de asistentul de grupa sau seful de curs

-

Elaborarea unei prezentari de caz (oral, referat) legata de patologia mediastinului

SCHEMA SUCCINTA A CAPITOLULUI

I. Tehnici radio-imagistice folosite in explorarea mediastinului. Indicatii.

1. Radiografia, radioscopia, tomografia plana

2. Computer tomografia (CT)

3. Rezonanta magnetica (IRM)

4. Ultrasonografia (US)

5. Altele: scintigrafia, PET-CT, angiografia

1. Examinarea radiologica conventionala:

Radiografia frontala in incidenta PA, respectiv cea de profil – incidenta LL (stanga sau dreapta) are ca avantaj principal orientarea catre un diagnostic diferential viabil, in functie de localizarea procesului patologic intr-unul din compartimentele mediastinale. Radiografia sau radioscopia cu substanta de contrast orala (pasta sau suspensie baritata) este folosita in cazul suspiciunii clinice de afectiune esofagiana: diverticul, achalazie, tumora, amprente extrinseci. Tomografia plana este actual inlocuita de examinarea computer tomografica.

2. Computer tomografia nativa si cu substanta de contrast intravenoasa este metoda complementara cea mai utilizata in descrierea si precizarea extensiei proceselor patologice mediastinale. Poate fi efectuata de prima intentie in cazul unor suspiciuni clinice cu risc vital (exemplu: disectie de aorta, traumatism toracic major). Avantaje principale: rapida, disponibila, fara contraindicatii absolute (in special cea nativa), poate fi folosita si in scop interventional (biopsii, drenaje ghidate CT). Informatii obtinute:

- Localizare

- Apartenenta

- Structura: solida, chistica, grasoasa, vasculara, mixta (inclusiv calcificari, hemoragii, incluziuni aerice)

- Extindere, raporturi, semne de invazie loco-regionala (atentie la spatiul grasos mediastinal), determinari secundare (inclusiv adenopatii) in cazul tumorilor maligne

- Stabilirea managementului ulterior: conservativ, chirurgical sau paleativ Ferestre folosite: mediastinala, pulmonara si osoasa (achizitii in plan axial urmate de reconstructii coronale si sagitale).

3.

Examinarea prin rezonanta magnetica (IRM) este o metoda exploratorie de linie doi sau trei. Se poate efectua si de prima intentie, in urgenta, in cazul traumatismelor vertebro- medulare, fiind modalitatea ideala de evaluarea a canalului rahidian si maduvei spinarii. Avantaje: rezolutie spatiala si de contrast superioare è detalii structurale optime, precizarea de finete a raporturilor cu organele si vasele adiacente, acuratete crescuta in detectarea adenopatiilor mediastinale Secvente folosite: standard (T1 si T2), complementare: T1 postcontrast cu sau fara supresie de grasime, STIR, secvente GE, secvente vasculare, secvente ponderate in difuzie Limite: sensibilitate redusa pentru calcificari si afectari ale corticalei osoase (CT superior). Dezavantaje: durata mai lunga a examinarii, cost crescut, disponibilitate redusa, existenta unor contraindicatii absolute de tipul pace-maker-ului cardiac sau protezelor metalice non-compatibile cu rezonanta magnetica (ex: materiale feroase). De retinut: Suspiciunea clinica si/sau radiologica de traumatism vertebro-medular sau tumora neurogena mediastinala constituie indicatii importante pentru o examinare prin rezonanta magnetica.

4.

Ultrasonografia bidimensionala si Doppler (in abord transtoracic si/sau transesofagian) are indicatii limitate in cazul patologiei mediastinale. Dintre acestea de retinut este patologia mediastinului antero-superior (gusa tiroidiana, carcinomul tiroidian, timoamele), precum si unele din afectiunile legate de mediastinul mijlociu (vasculare: de tipul anevrismelor sau disectiei de aorta; ganglionare – adenopatii). Ecografia endoscopica esofagiana (transesofagiana):

-

are un rol important in stadializarea cancerelor de la acest nivel, diferentiind stadiile precoce (T1, 2) de cele avansate (T3, 4)

-

pune in evidenta compresiuni extrinseci sau adenopatii

-

utilizata (inclusiv in urgenta) in patologia cardio-vasculara Avantaje le ecografiei: accesibilitate ridicata, repetabilitate, ideala pentru manopere interventionale de tip bioptic sau pentru reperaje, respectiv montarea unor tuburi de dren. Nota: Examinarea CT este indicata de cele mai multe ori in completare, fie datorita unor rezultate incomplete legate de extensie (exemplu: gusa plonjanta in mediastin) sau echivoce ale ultrasonografiei (vezi patologia vasculara).

5.

Alte tehnici Scintigrafia - indicatii: tesut tiroidian ectopic, tumori neuroendocrine (ex: feocromocitom) PET-CT – indicatii: recurente tumorale, adenopatii mediastinale metastatice Angiografia, inlocuita frecvent de angio-CT sau angio-IRM, este apanajul radiologiei vasculare interventionale.

II. Notiuni de anatomie si semiologie radiologica specifice mediastinului

1. Definitia mediastinului

2. Repere anatomice

a. Linii mediastinale

b. Compartimentele mediastinului

3. Semne radiologice

a. Cervico-toracic

b. Toraco-abdominal

c. Acoperirea si convergenta hilara

d. Diafragmul continuu

e. Semnul deplasarii unui organ sau linii mediastinale

f. Semnul panzei de corabie

g. Semnul pendulului

h. Semnul Phemister

III. Patologia mediastinului anterior

1. Patologie tiroidiana – mase plonjante in mediastin

® Metoda imagistica de prima intentie: ultrasonografia

® Diagnostic diferential: gusa multinodulara – carcinom tiroidian

® Aspecte radio-imagistice:

 

Rx

US

Gusa

Opacitate mediastinala antero-superioara*:

Tiroida:

multinodulara

- asimetrica, de volum crescut

-

lobulata,

- ecostructura inomogena

-

net delimitata

- noduli multiplii cu structura

-

calcificari incluse:

heterogena

rotunde, circulare

-

calcificari: imagini ecogene

-

+/- dislocare traheala

cu con de umbra

*semnul cervico-toracic

degenerari chistice: imagini transonice (Fig. 6a)

-

(Fig. 2a, Fig. 5)

Carcinom

- delimitare imprecisa

- delimitare imprecisa

Semne de

- tractiuni, aderente

- contur invadant

alarma

- calcificari amorfe

- adenopatii laterocervicale

opacitati pulmonare multiple, de 1-2cm, imprecis delimitateàmetastaze

-

tumorale (Fig. 6b)

® De retinutè indicatiile CT in patologia tiroidiana:

v Gusa plonjanta in mediastin – aprecierea exacta a extensiei si a raporturilor cu organele si vasele adiacente

v Stadializarea cancerului tiroidian: invazie loco-regionala, adenopatii, determinari secundare (pulmonare, osoase) è rezonanta magnetica are o utilizare limitata, principalul avantaj fiind acela al confirmarii complicatiilor hemoragice (hipersemnal T1). Din pacate are o sensibilitate redusa pentru calcificari.

2. Paratiroidele

® Localizare fiziologica: posterior de lobii tiroidieni

® Pot migra in mediastin in perioada dezvoltarii fetale

® Tumorile paratiroidiene mediastinale au in general dimensiuni mici, fiind neidentificabile pe filmele conventionale

® Computer tomografia, ultrasonografia (Fig 8a, b), rezonanta magnetica si nu in ultimul rand scintigrafia sunt metodele folosite pentru detectia unor astfel de tumori, in fata unui tablou clinic de hiperparatiroidism

3.

Timusul

®

Localizat anterior de aorta si de calea de iesire a ventriculului drept

®

Imaginea radiologica specifica: opacitate omogena, ovalara, usor lobulata, localizata in mediastinul anterior (etaj superior si mijlociu), cu aspect simetric (caracteristica varstei copilariei).

®

La nou-nascut exista o hiperplazie fiziologica si uneori opacitatea timica se extinde pana la diafragm

®

Caracterizat de involutie cu transformare adipoasa odata cu varsta

®

Copil: densitate CT, respectiv semnal RM similar cu al muschilor adiacenti

®

Adult: densitate CT de tip grasos (-100 UH), semnal RM de tip grasos (hiper T1, hiper T2)

®

Masele timice sunt reprezentate de:

 

v

Timoame benigne si maligne

v

Limfoame

v

Carcinoide (secretante de ACTHè sdr Cushing)

v

Tumori germinale

v

Chiste

®

Timoamele – de retinut

 

v

Sunt tumori limfoepiteliale (10-40% maligne)

v

Rare la copil

v

Tablou clinic patognomonic: myastenia gravis

v

Diagnosticul radio-imagistic se bazeaza pe identificarea unei mase mediastinale, focale, asimetrice

v

Rx: opacitate lobulata, omogena, net delimitate proiectata in mediastinul antero-superior si/sau antero-mijlociu, mai frecvent pe dreapta. Poate contine calcificari inelare.

v

CT:

 

reprezinta metoda de prima intentie pentru un adult cu tablou clinic de

miastenie, avand sensibilitatea cea mai mare in detectia timoamelor. postcontrast intravenos è iodofilia intensa, in general omogena a

tumorii poate pune in evident semne de alarma pentru degenerarea maligna, cum ar fi: invazia in spatiul adipos adiacent si determinari secundare pleurale

 

v

IRM: ofera informatii similare cu cele computer tomografice

4.

Tumori germinale

 

a. Chistul dermoid (teratom chistic benign):

v

Caracteristic adolescentilor, mai frecvent sexul feminin

v

Tumora chistica heteroplastica, de mari dimensiuni, cu localizare in mediastinul antero-mijlociu

v

Semn radiologic patognomonic: semnul Phemister (opacitate cu nivel solid- solid: tesut conjunctiv-tesut adipos)

v

Structura heterogena, in care componenta adipoasa si calcificarile periferice, parietale joaca un rol predominant (CT metoda optima de diagnostic)

b. Teratoame maligne: seminom, teratocarcinom, carcinom embrionar, coriocarcinom

v

Caracteristice adultului tanar, mai frecvent sexul masculin

v

Tumori cu dezvoltare rapida

v

Paraclinic: cresteri ale alfa-fetoproteinei si gonadotropinei corionice

v

CT: structura heterogena, cu arii de necroza si hemoragii; determinari secundare (pulmonare – “lacher de ballons”, osoase, pleurale)

5. Chistul pleuro-pericardic

® Tumora chistica homoplastica, cu localizare in mediastinul antero-inferior

® Rx: opacitate frecvent proiectata in unghiul cardio-frenic drept, net delimitata, omogena, de intensitate hidrica

® De regula nu comunica cu spatiul pericardic

® Continutul este lichidian evidentiat ca atare CT (densitati lichidiene), RM (hiposemnal T1, hipersemnal T2 pentru un continut pur lichidian; hipersemnal T1 pentru un continut bogat in proteine) sau US (imagine transonica incapsulata).

IV. Patologia mediastinului mijlociu

1. Adenopatii

Repere anatomice: statii ganglionare !De retinut:

® Rx: opacitati cu contur policiclic localizate in mediastinul mijlociu

® Criteriul computer tomografic pentru adenopatieè ax scurt >1cm

® IRM : poate diferentia adenopatiile mediastino-hilare de structurile vasculare adiacente in situatiile cu rezultat CT echivoc

® Inflamatorii

v

Tuberculoza

v

Sarcoidoza

v

Silicoza

® Neoplazice

v

Primare: limfoame, leucemii

v

Secundare: metastaze de neoplasm bronho-pulmonar, mamar, tiroidian, renal

2.

Chistul bronhogenic

® Tumora chistica homoplastica, dezvoltata din muguri bronsici aberanti, comunicanti sau necomunicanti cu arborele bronsic

® Rx: opacitate omogena, ovalara sau cu aspect in paleta de tenis, localizata la nivelul bifurcatiei traheale, net delimitata, de intensitate hidrica, care se deformeaza cu respiratia

® CT: demonstreaza continutul paralichidian si relatia cu arborele bronsic

® IRM: formatiune chistica, in hipersemnal T1, caracteristic unui continut lichidian bogat in proteine sau mucus

V. Patologia mediastinului posterior

1. Tumori cu origine nervoasa

2. Tumori osoase (material anului IV de studiu)

3. Patologie esofagiana si diafragmatica (material anului IV de studiu)

Tumori cu origine nervoasa

® Clasificare in functie de origine:

v Nervi periferici: neurofibroame, schwanoame, respectiv echivalentul lor malign (neurosarcoame). Asocieri frecvente cu neurofibromatoze.

v Ganglioni simpatici paravertebrali: ganglioneurinoame, ganglioneuroblastoame (cu cat varsta de aparitie e mai frageda, cu atat formele tumorale sunt mai agresive)

v Celule neuroendocrineè feocromocitoame mediastinale sau paraganglioame toracice

® Rx:

v Opacitati proiectate in mediastinul posterior

v In general net delimitate, omogene

v Care nu se pot disocia de coloana

v Determina largirea gaurilor de conjugare

v Produc frecvent scalloping (amprentare) vertebral si/sau costal

v Formele maligne: mai imprecis delimitate, determina distructii osoase

® CT: evidentiere optima a efectelor pe structurile osoase si a calcificarilor

® IRM:

v Mase tumorale de forma fusiforma (cele cu origine ganglionara) sau sferica (cele cu origine in nervi periferici)

v Hiposemnal T1, semnal variabil T2 (hiper-, izo- sau hiposemnal fata de LCR)

v Priza de contrast semnificativa (in special feocromocitoamele), relativ omogena

v Metoda cea mai indicata pentru confirmarea sau excluderea extensiei in canalul rahidian (tumorile neurogene bisaculare – “dumb-bell tumors” se pot extinde in canalul rahidian, avand un efect compresiv asupra maduvei spinarii)

VI.

Urgente mediastinale

1.

Pneumomediastinul

®

Definitie: acumulare aerica in tesutul conjunctiv mediastinal

®

Cauze:

v

Ruperea unor bule de emfizem pulmonare

v

Extinderea mediastinala a unui pneumotorace

v

Cancere esofagiene sau ORL perforate

v

Iatrogene: bronhoscopie, IOT (intubatie oro-traheala)

v

Traumatisme traheo-bronsice

®

Semne radiologice:

 

v

Incidenta PA:

 

Semnul diafragmului continuu (Fig. 3)

Contururi accentuate ale opacitatii mediastinale

Cresterea radiotransparentei umbrei mediastinale comparative cu radiografii anterioare

 

v

Incidenta LL:

 

Banda transparent retrosternala

Transparent inelara in jurul opacitatii date de artera pulmonara

®

CT: metoda optima de vizualizare a incluziunilor aerice libere, mediastinale (-1000 UH), mai ales utilizand fereastra pulmonara

®

Alte asocieri: pneumotorace, emfizem subcutanat

2.

Mediastinite. Abcesul mediastinal.

®

Cauze:

v

Perforatii esofagiene (iatrogene, tumorale, sindrom Boerhaave)

v

Infectii ORL extinse in mediastin

®

Rx:

v

Largirea opacitatii mediastinale (cu precadere mediastinul superior)

v

Delimitare imprecisa a umbrei mediastinale

v

Nivel hidro-aericè abces mediastinal

v

Revarsat pleural (frecvent pe stanga)

v

Revarsat pericardic

v

Atelectazie de lob inferior pulmonar

v

Emfizem subcutanat

®

CT:

v

aspect infiltrat al spatiului grasos mediastinal, care isi creste densitatea (aspect striat, edematiat)

v

confirmarea abceselor (imagine mixta cu nivel hidro-aerica, iodofilie intensa, periferica)

v

incluziuni aerice care pot reprezenta si marca unei infectii cu anaerobi

3.

Disectia de aorta (vezi capitolul cardio-vascular)

VII. Intrebari recapitulative.

Intrebari recapitulative cu unul sau mai multe raspunsuri corecte

1.

Care din urmatoarele structuri nu face parte din mediastinul anterior:

a. nervul frenic

b. pericardul

c. pleura

d. lanturile ganglionare simpatice

e. nervul vag

2. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu mediastinul mijlociu:

a. Contine traheea si bronhiile principale

b. Contine aorta ascendenta

c. Contine artera pulmonara

d. Contine esofagul

e. Contine lanturile ganglionare simpatice

3. Timusul:

a. Poate ajunge pana la diafragm la nou nascut

b. Da o opacitate asemanatoare unei panze de corabie la adult

c. Are hipersemnal T1 si T2 in decada 5 de viata

d. Are densitate CT negativa la maturitate

e. Poate fi sediul unor limfoame

4. Limfoamele Hodgkin:

a. Au preponderent reprezentare mediastinala, prin mase lobulate, simetrice

b. Dau frecvent infiltrare pulmonara sub forma unor limbi de flacari

c. Afectarea pulmonara este mai rara

d. Se caracterizeaza prin adenopatii hilare si mediastinale cu aspect asimetric si contururi convexe, imprecise delimitate spre plamani

e. Au predominant o prezentare non-mediastinala

5. Aspectul IRM al unui chist pleuro-pericardic poate fi de formatiune cu

a. Hiposemnal T1

b. Hipersemnal T2

c. Hipersemnal T1

d. Hipodensitate

e. Hiperdensitate

Raspunsuri corecte:

1.a, d, e

2.a,b,c

3.a,c,d,e

4.b,d

5.a,b,c

VIII. Bibliografie obligatorie si facultativa

Lecturi obligatorii:

1. Grainger and Allison’s. Diagnostic Radiology. 4 th ed. London: Churchill Livingstone; 2001: 289-99, 353-77

Lecturi facultative:

1. Joseph. K.T. Lee. Computed Body Tomography with MRI Correlation. 4 th ed.Philadelphia: Lippincott Williams and Wilkins; 2005 (vol.1): 311-421

2. Nicholas C. Goustroviannis, Pablo R. Ros. Radiologic- Pathologic Correlations: From Head to Toe: Understating the Manifestations of Disease. Berlin: Springer; 2005

3. Scott W. Atlas. Magnetic Resonance Imaging of the Brain and Spine. 4 th ed. Philadelphia: Lippincott Williams and Wilkins; 2009: 1508-64

Adrese internet utile:

5-6. STUDIUL RADIO-IMAGISTIC AL CORDULUI SI VASELOR

Examinarea radiologica este indispensabila in explorarea aparatului cardio-vascular, constituind o parte integranta in evaluarea complexa a bolnavilor cu afectiuni ale acestui aparat. Indicatiile diferitelor metode radio-imagistice trebuie sa se faca in urma unui examen clinic atent. Explorarea radio-imagistica poate depista modificari patologice care nu au simptomatologie clinica, poate stabili diagnosticul precis al unor afectiuni, este utila in urmarirea evolutiei diferitelor boli cardio- vasculare, poate oferi detalii, prin noile tehnici imagistice,ce ajuta la un diagnostic precoce si rapid, determinand atitudinea terapeutica, ce de foarte multe ori are prognostic vital.

Studentul trebuie sa cunoasca :

- notiuni de anatomie radio-imagistica normala a aparatului cardio-vascular ;

- principiile, indicatiile si contraindicatiile diferitelor tehnici radio-imagistice utilizate in investigarea patologiei aparatului cardio-vascular :radiografia standard a toracelui si cordului, ecografia cardiaca si vasculara, tomografia computerizata, rezonanta magnetica, arteriografia, flebografia, scintigrafia,

- notiuni de epidemiologie si fiziopatologie in bolile cardiovasculare,

- aspecte semiologice radio-imagistice in afectiunile cordului,

- aspecte ale modificarilor circulatiei pulmonare,

- aspecte semiologice radio-imagistice in afectiunile vaselor mari si vaselor periferice,

- aspecte radio-imagistice ale patologiei cardio-vasculare (indicaţii, tehnică, diagnostic pozitiv şi diferenţial) in :

hipertensiunea arteriala pulmonara, embolia pulmonara,

hipertensiunea venoasa pulmonara, edemul pulmonar

malformatii cardio-vasculare

bolile valvulare (stenoza mitrala, boala mitrala, stenoza aortica)

miocardiopatii

pericardite constrictive, exsudative, adezive

bolile aortei (anevrismul, disectia, ruptura, coarctatia, aterosleroza)

arteriopatia aterosclerotica,

trombangeita obliteranta

varicele

La sfarsitul cursului se vor formula cateva tipuri de intrebări asemanatoare celor din testul examenului scris de radiologie.

La lucrarile practice se va prezenta:

Aspectul radio-imagistic normal a aparatului cardio-vascular – repere anatomice. Aspecte ale diferitelor tehnici radio-imagistice utilizate in investigarea patologiei aparatului cardio- vascular : radiografia standard a toracelui si cordului, ecografia cardiaca si vasculara, tomografia computerizata, rezonanta magnetica, arteriografia, flebografia, scintigrafia, Aspecte semiologice radio-imagistice in afectiunile cordului, Aspecte ale modificarilor circulatiei pulmonare. Planul interpretarii unei imagini radiologice, ecografice, de tomografie computerizata sau rezonanta magnetica. Aspecte radio-imagistice in hipertensiunea arteriala pulmonara Aspecte radio-imagistice in embolia pulmonara, Aspecte radio-imagistice in hipertensiunea venoasa pulmonara si edemul pulmonar Aspecte radio-imagistice in malformatii cardio-vasculare

Aspecte radio-imagistice in bolile valvulare (stenoza mitrala, boala mitrala, stenoza aortica) Aspecte radio-imagistice in miocardiopatii Aspecte radio-imagistice in pericardite constrictive, exsudative, adezive Aspecte semiologice radio-imagistice in afectiunile vaselor mari si vaselor periferice, Aspecte radio-imagistice in bolile aortei (anevrismul, disectia, ruptura, coarctatia, aterosleroza) Aspecte radio-imagistice in arteriopatia aterosclerotica, Aspecte radio-imagistice in trombangeita obliteranta. Aspecte radio-imagistice in varicele membrelor inferioare.

Studentul va trebui sa :

- recunoasca tehnica folosita si sa o descrie

- sa recunoasca regiunea explorata.

- sa deceleze aspectul patologic si sa il descrie amanuntit (tipul leziunii din punct de vedere semiologic, localizare exacta, dimensiune, forma, contur, structura, raporturi cu organele invecinate si cum se modifica functia organului afectat si celor din vecinatate, sa integreze leziunea intr-un sindrom in corelatie cu informatiile clinico-biologice si sa formuleze diagnosticul pozitiv, diagnosticele diferentiale si sa poata fi capabil sa orienteze conduita terapeutica sau investigatiile complementare.

7. NEURORADIOLOGIE

1. Tehnici radio-imagistice de diagnostic; aspectul normal cerebral şi spinal în CT şi IRM

2. Semiologie radio-imagistică cranio-cerebrală şi vertebro-medulară; aspectele CT şi IRM în accidentele vasculare arteriale şi tumorile cerebrale

1. Metode radio-imagistice de diagnostic în patologia SNC; aspectul normal cerebral şi

spinal în CT şi IRM Metodele de investigare ale SNC sunt multiple şi au indicaţii specifice.Metodele imagistice utilizează un limbaj specific pentru caracterizarea aspectelor normale şi patologice care rezultă din principiul de obţinere al imaginilor (diferit pentru fiecare metodă).

Studentul trebuie să cunoască:

- Principalele metode radio-imagistice de examinare în patologia cranio-cerebrală şi vertebro-

medulară; indicaţiile generale de examinare; contraindicaţii.

- Noţiuni de anatomie craniană, cerebrală, cerebeloasă, anatomia trunchiului cerebral, a măduvei

spinării, a sistemului ventricular şi învelişurile cerebro-medulare cu spaţiile aferente, nervii cranieni şi nervii rahidieni; vascularizaţia sistemului nervos central (arterial şi venos) cu teritoriile de distribuţie.

- Noţiuni privind tehnica de examinare standard CT cranio-cerebrală, aspectul normal CT cerebral

în fereastră de fosă posterioară, parenchim cerebral şi os. Tehnica de examinare a coloanei vertebrale şi aspectul vertebro-medular normal în Computer Tomografie. Reconstrucţii MPR şi 3D.

- Examinarea prin Rezonanţă Magnetică : secvenţele de referinţă, planurile de examinare şi aspectul normal cerebral şi spinal; reconstrucţii vasculare 3D.

Studentul va asista la demonstraţii practice:

- prezentarea de imagini cranio-cerebrale şi vertebro-medulare obţinute prin diferitele metode

radio- imagistice de examinare, cu sau fără substanţă de contrast;

- identificarea în CT a structurilor anatomice normale la examinarea nativă în plan axial utiliznd

limbajul de specialitate ( distribuţia şi densitatea substanţei albe şi cenuşii la nivel cerebral, distribuţia şi densitatea lichidului cefalorahidian la nivel cerebral şi spinal, aspectul şi aprecierea structurilor osoase cranio-cerebrale şi al discurilor intervertebrale); identificarea structurilor normale vasculare cerebrale postcontrast;

- identificarea în RM a structurilor anatomice normale cerebrale şi medulare în planuri :axial,

coronal, sagital, în secvenţele standard ( T1, T2, PD) utiliznd limbajul de specialitate (distribuţia şi

semnalul substanţei cenuşii, substanţei albe, lichidului cefalo-rahidian şi vaselor la nivel cerebral şi spinal, aprecierea structurilor osoase cranio-vertebrale, al discurilor intervertebrale şi nervilor cranieni şi rahidieni la RM);

Studentul va şti:

- indicaţiile generale ale metodelor radio-imagistice utilizate la examenul SNC;

- să recunoască în imagini cranio-cerebrale şi vertebro-medulare tipul de examinare radio-

imagistică utilizat (nativ sau cu substanţă de contrast), planul de examinare, ferestrele utilizate la

CT şi secvenţele utilizate la RM, poziţiile şi incidenţele în examinările radiologice.Contraindicaţiile metodelor.

- să recunoască în imagini structurile anatomice normale şi descrierea lor folosind limbajul de specialitate.

De reţinut:

Metodele radio-imagistice au în examenul sistemului nervos central indicaţii specifice. În general patologiile care necesită tratament de urgenţă se investighează prin examen radiologic (traumatismele) şi Computer Tomografic (traumatisme, accidente vasculare, tumori, etc). Investigaţia de elecţie pentru structurile cerebrale şi medulare este Rezonanţa Magnetică. Ca examinare de urgenţă se utilizează în compresiunea medulară şi accidentele vasculare ischemice în primele 6 ore. Angiografia cerebrală şi vertebro-medulară este utilizată în general preintervenţional. Întrebări tip pentru examenul scris de radiologie-imagistică medicală

Pentru suspiciunea clinică de accident vascular cerebral hemoragic ce metodă de investigaţie indicaţi ca primă intenţie:

a. angiografie cerebrală

b. Rezonanţa Magnetică

c. Computer Tomografia

Răspuns: c

Lichidul cefalorahidian prezintă în secvenţa ponderată T1:

a. hiposemnal

b. hipersemnal

c. hipodensitate

Răspuns: a

2. Semiologie radio-imagistică cranio-cerebrală şi vertebro-medulară ;

aspectul CT şi IRM în AVC şi tumori cerebrale

Aspectele patologice ale SNC produc la CT şi IRM, imagini cu specificitate redusă. Densitatea sau semnalul patologic se compară cu densitatea sau semnalul normal al parenchimului cerebral şi medular, de unde rezultă în principal trei posibilităţi: densitate sau semnal mai scăzut (hipo), egal (izo) sau mai crescut (hiper) comparativ cu al creerului şi măduvei. Localizarea leziunilor, distribuţia, structura, edemul perilezional, întreruperea barierei hemato-encefalice sunt cateva dintre elementele ajutătoare (pe langă datele clinice) care orientează diagnosticul CT şi IRM în patologia SNC. Examenul RM necesită în plus pentru caracterizarea lezională compararea semnalului patologic în secvenţele standard. Pentru structurile vasculare cerebro-medulare de calibru mediu metodele angi-CT, angio-RM permit aprecierea distribuţiei, modificărilor de calibru şi permeabilitate sau flux. Angiografia cerebrală aduce informaţii suplimentare privind vasele de calibru mic.

Studentul trebuie să cunoască:

- la examenul Computer Tomografic principalele leziuni cerebrale care au ca expresie hipodensităţi, izodensităţi şi hiperdensităţi comparativ cu parenchimul cerebral; leziunile asociate cu ruptura

barierei hemato-encefalice şi priză de contrast; aspectul CT al hematomului şi hemoragiei acute, cu transformarea densităţilor sanguine în faza subacută şi cronică;

- la examenul RM principalele semnale patologice cerebrale şi medulare şi comportamentul lor în

secvenţe standard; semnalul leziunilor asociate cu ruptura barierei hemato-encefalice şi priză de contrast ; aspectul RM al hematomului cu transformarea caracteristică vechimii în secvenţele ponderate T1 şi T2; aspectul RM al herniei discale.

- aspectul CT şi IRM în accidentele vasculare arteriale ischemice, accidentele vasculare cerebrale hemoragice şi tumorile cerebrale (sindromul de masă înlocuitoare de spaţiu).

- aspectul angiografic cerebral în principalele patologii vasculare;

Studentul va asista la demonstraţii practice:

- prezentări de cazuri CT şi IRM cu patologii variate încadrate în tematica de semiologie a cursului; prezentări de cazuri CT şi IRM cu accidente vasculare ischemice (cu diferite localizări supra şi subtentoriale corelate cu datele clinice ale pacientului) cu accidente cerebrale hemoragice ( aflate în diferite stadii de evoluţie corelat cu datele clinice ale pacientului) cu tumori cerebrale (intra- şi extra-axiale corelat cu simptomatologia clinică pentru fiecare caz - cele mai frecvente tumori cerebrale şi medulare).

-

Studentul va şti:

- să recunoască aspectul de edem cortico-subcortical din ischemii, edemul digitiform din tumori,

masele parenchimatoase sau chistice, necroza, zonele calcificate, efectul de masă intracraniană, atrofia cerebrală, priza de contrast patologică la examenul CT şi IRM;

- sa recunoască examinarea CT nativă şi/sau cu substanţă de contrast iodată, să descrie aspectul

patologic cerebral, localizarea şi să recunoască principalele leziuni posibile în funcţie de aspectul

densitometric (inclusiv aspectul în accidentele vasculare cerebrale ischemice, hemoragice şi tumori);

- sa recunoască examinarea IRM, secvenţele, planul de examinare, nativă şi cu substanţă de contrast paramagnetică, să descrie semnalul patologic cerebral, localizarea şi să recunoască principalele leziuni posibile în funcţie de aspectul semnalului (inclusiv aspectul în accidentele vasculare cerebrale ischemice, hemoragice şi tumori);

De reţinut:

Substratul morfopatologic variat al leziunilor cerebrale se corelează cu un spectru restrans de aspecte patologice cu expresie densitometrică sau de semnal RM. Există cateva leziuni (sangele extravascular, lichidele patologice, grăsimea, calcificările, hemosiderina) a căror localizare cerebro- medulară este specifică CT, IRM.

Întrebări tip pentru examenul scris de radiologie-imagistică medicală:

Ischemia cerebrală acută determină la CT:

a. hipodensitate cortico-subcorticală

b. hipodensitate în substanţa albă cu aspect digitiform

c. hipodensitate egală cu a lichidului cefalorahidian

Răspuns: a

Meningeomul prezintă la RM în secvenţa T1 cu substanţă de contrast:

a. priză de contrast intensă, omogenă

b. lipsa prizei de contrast

c. priză de contrast minimă

Răspuns: a

8. URGENŢE MEDICO-CHIRURGICALE

Urgenţele medico-chirurgicale sunt reprezentate de o serie de afecţiuni şi condiţii care implică practic toate organele şi sistemele. Tratamentul lor impune un diagnostic corect în cadrul căruia examenul radio-imagistic este extrem de important. Pentru un diagnostic corect, este necesară cunoaşterea metodelor de examinare radio-imagistică, indicaţiile şi limitele fiecărei metode în parte precum şi aspectul radio-imagistic al diferitelor afecţiuni.

Studentul trebuie să cunoască:

- Aspecte radio-imagistice în urgenţele traumatice şi netraumatice cranio-cerebrale: examinarea

radiologică convenţională, examenul CT, alte tehnici diagnostice (rezonanţa magnetică, ecografia craniană, medicina nucleră, angiografia) - indicaţii, tehnică, diagnostic pozitiv şi diferenţial

Fracturile craniene şi ale viscerocraniului

Leziunea axonală difuză

Hemoragia epidurală,

Hemoragia subdurală

Hemoragia arahnoidiană

Hemoragia intraparenchimatoasă

Higromul subdural

Ischemia cerebrală

Infecţii (meningita, encefalita, abcesul cerebral)

- Aspecte radio-imagistice în urgenţele traumatice ale coloanei vertebrale: examinarea radiologică convenţională, examenul CT şi IRM - indicaţii, tehnică, diagnostic pozitiv şi diferenţial

Fracturile coloanei vertebrale

Tipuri de cointeresare nervoasă (hematomul epidural, compresiunea medulară, secţiunea medulară)

- Aspecte radio-imagistice în urgenţele traumatice ale toracelui: examinarea radiologică

convenţională, examenul imagistic (ecografic, CT şi IRM) - indicaţii, tehnică, diagnostic pozitiv şi diferenţial

Fracturi costale

Hemotorace

Hemopericard (tamponada cardiacă)

Pneumotorace

Pneumomediastin

- Aspecte radio-imagistice în urgenţele netraumatice ale toracelui: examinarea radiologică

convenţională, examenul imagistic (ecografic, CT şi IRM, medicină nucleară, angiografie) - indicaţii, tehnică, diagnostic pozitiv şi diferenţial

Edemul pulmonar acut Embolia pulmonară Pneumonii masive

Pneumonia de aspiraţie ARDS (plămânul de şoc) Pneumotoracele spontan

Pleurezia masivă.

- Aspecte radio-imagistice în urgenţele cardio-vasculare: examinarea radiologică convenţională,

examenul imagistic (ecografic, CT şi IRM, medicină nucleară, angiografie) - indicaţii, tehnică, diagnostic pozitiv şi diferenţial

Disecţia de aortă

Boala trombembolică

Studentului i se vor prezenta la lucrările practice:

Aspectul radiologic al fracturilor craniene şi ale viscerocraniului Aspectul CT şi RM al hemoragiilor craniene - hemoragia epidurală, hemoragia subdurală, hemoragia arahnoidiană, hemoragia intraparenchimatoasă Aspectul CT şi RM al ischemiei cerebrale Aspectul CT şi RM al abcesului cerebral Aspectul CT şi RM al infecţiilor cerebrale (meningită, encefalită, abces cerebral) Aspectul CT şi RM al hematomului medular epidural, al compresiunii medulare şi a secţiunii medulare Aspectul radiologic şi CT al fracturilor costale Aspectul radiologic, ecografic şi CT al colecţiei pleurale Aspectul radiologic şi CT al pneumotoracelui şi al hidropneumotoracelui Aspectul radiologic, ecografic, CT şi RM al colecţiei pericardice Aspectul radiologic şi CT al pneumomediastinului Aspectul radiologic şi CT al edemului pulmonar acut Aspectul radiologic, angioCT, scintigrafic şi angiografic al emboliei pulmonare Aspectul radiologic şi CT al pneumoniilor Aspectul radiologic, CT şi RM al disecţiei de aortă Aspectul ecografic al trombozei venoase profunde Algoritmi de examinare în urgenţele traumatice cerebrale, vertebro-medulare, toracice şi cardio- vasculare.

Studentul va şti să recunoască tehnica de examinare şi leziunile patologice, respectiv:

Hemoragiile sau ischemiile cerebrale Abcesul cerebral Compresiunea/secţiunea medulară Fracturile costale Colecţia pleurală Pneumotoracele/hidropneumotoracele Pneumomediastinul Pneumonia masivă Edemul pulmonar acut Embolia pulmonara Colecţia pericardică Disecţia de aortă Tromboza venoasă profundă