j

MONITORUL
AL
A

OFICIAL
r
Joi, 16 februarie 2006

ROMANIEI
Anul 174 (XVIII) Nr. 148 bis

PARTEA I LEGI DECRETE HOTARARI 51 AL TE ACTE

5UMAR

~
Anexa la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor ~i turismului nr. 2.228/2005 pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor", indicativ CR 1-1-3-2005 Anexa la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor ~i turismului nr. 2.230/2005 pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor In constructii", indicativ CR 0-2005

2-16

18-32

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI , PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR $1 TURISMULUI

ORCIN pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor", indicativ CR 1-1-3-2005*)
In conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea In construcpi, cu modificarile ulterioare, In temeiul art. 2 pct. 45 ~i al art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea ~i funcponareaMinisteruluiTransporturilor,Construcpilor~i Turismului, cu modificarile~i completarileulterioare, avand in vedere procesele-verbale avizare nr. 11 din 14 noiembrie2005 al Comitetuluitehnic de specialitate de CTS 5 ~i nr. 5 din 28 noiembrie 2005 al Comitetului tehnic de coordonare generala, ministrul transporturilor, constructiilor ~i turismului emite urmatorul ordin: Art. 1. - Se aproba Reglementarea tehnica "Cod de nr. 489/2005 pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Cod proiectare. Evaluarea ac~iunii zapezii asupra construc~iilor", de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de indic~t~v CR 1-1-3 -.~005, ela?orata de Unive!sit~te.a proiectare pentru cladiri", indicativ P 100-1/2004, publicat in
In

Tehnlca de Construc~11 Bucure~tl - UTCB, prevazuta

anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2. - Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, ~i intra in vigoare odata cu Ordinul ministrului transporturilor, construc~iilor ~i turismului

~omtorul ?flclal al Romamel, Partea I, nr. 462 ~I 462 bls din 31 mal 2005. Art. 3. - La data intrarii in vigoare a prezentului ordin orice dispozi~ii contrare i~i inceteaza aplicabilitatea.

. .

A . .

..

Ministrul transporturilor, construc~iilor ~i turismului, Gheorghe Dobre Bucure~ti, 27 decembrie 2005. Nr. 2.228.
*) Ordinul nr. 2.228/2005 a fast publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 148 din 16 februarie 2006 ~i este reprodus ~i in acest numar bis.

..,~

.
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

COD DE PROjECT ARE. EVALUAREA ACTIUNII ZAPEZII ASUPRA CONSTRUCTIILOR INDICATIV CR 1-1-3-2005

A!1E}fJ*)

1. Elemente genera Ie
1.1lntroducere
Codul cuprinde principiile, elementele i dateIe de baza Decesare pentru stabilirea incarcarilor din zapada in Romania, in acord cu dezvoltarile din urmatoarele coduri de proiectare avansate: codul european pentru incarcari din zapada, Eurocodul 1, EN 1991-1-3, 2003, codul american ASCE 7-95, 2000 si documentul ISO/DIS 4355/1992. Sunt indica~i coeficientii de expunere si coeficientii de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cu forme uzuale, dura formatul i datele de baza din Eurocodull, Partea 1-3. Prima versiune a prezentului cod a fost intocmita de caire UTCB i IPCT intre anii 19951996, forma actuala fiind elaborata la UTCB in 2004-2005. Analiza statistica a valorilor extreme maxime anuale ale incarcarii din zapada pe sol observate la statiile meteorologice ale Institutului National de Meteorologie si Hidrologie (INMH) s-a facut pe baza datelor existente la INCERC. Codul se inscrie in procesul de armonizare a legislafiei tehnice romaneti cu cea din Comunitatea Europeana, imbunata~ind nivelul de reprezentare a incarcarii din zapada pentru proiectarea constructiilor in Romania. Codul cuprinde recomandari pentru proiectarea cladirilor, structurilor si elementelor lor componente expuse actiunii zapezii. In cazul constructiilor cu acoperisuri cu forme speciale neincluse in prezentul cod se recomanda (i) utilizarea unor date din alte prescriptii internationale si/sau (ii) determinarea experimentala a valorilor coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis. Incarcarea din zapada este 0 incarcare statica pe metro patrat de proiectie orizontala a acoperisului. Actiunea zapezii asupra constructiilor este considerata actiune variabila. 1.2 Definitii (1) Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol este definita cu 2% probabilitate de depasire intr-un an sau, echivalent, cu un interval mediu de recurenta IMR=50 ani. Aceasta valoare caracteristica are 0 probabilitate de realizare mai mare de 50% pe durata existentei unei constructii. (2) Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis se determina prill multiplicarea valorii caracteristice a incarcarii din zapada pe sol cu coeficientii de expunere a amplasamentului si de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis. (3) Coeficientul de expunere al amplasamentului constructiei stabileste reducerea sau cresterea incarcarii din zapada pe acoperis in functie de topografia locala a amplasamentului si de obstacolele de langa constructie. (4) Incarcarea din zapada neaglomerata pe acoperis este incarcarea datorata depunerii naturale a zapezii pe acoperis, distributa cvasiuniform si influentata doar de forma acoperisului. Aceasttip de incarcare nu include redistribuirea zapezii datorita actiunii vantului si/sau topirii zapezii. (5) Incarcarea din zapada aglomerata pe acoperis este incarcarea datorata redistribuirii zapezii pe acoperis datorita actiunii vantului si/sau topirii zapezii. (6) Coeficientul de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis stabileste distributia incarcarii din zapada pe acoperisuri de diferite forme, fara a lua in considerare influenta conditiilor de expunere a amplasamentului. (7) Coeficientul termic stabileste reducerea incarcarii din zapada pe acoperis in functie de fluxul termic ce poate cauza topirea zapezii la nivelul acoperisului.
*) Anexa este reprodusa in facsimil.

".~.::

.
,
MONITORULOFICIAL AL ROMANIEI,PARTEA Nr. 148 bis/16.11.2006 I, 3

1.3 Simboluri A

utilizate

altitudineaamplasamentului [m]

Ce coeficientulde expunere amplasamentului al constructiei C t coeficientultermic IMR intervalul mediu de recurenta actiunii/incarcarii al is Sk a r Ji lungimeazonei cu zapada aglomerata [m] valoareacaracteristica incarcariidin zapada acoperis[kN/m1 a pe unghiul de pantaal acoperisului, masuratfata de orizontala[ 0 ] greutatea specificaa zapezii [kN/m3] coeficientuldeforma pentruincarcarea zapada acoperis. din pe SO,kvaloarea caracteristicaincarcariidin zapada sol, in amplasamentul a pe constructiei[kN/m1

2. Proiectarea

prin metoda

coeficientilor

partiali

de siguranta

2.1 Valoarea caracteristica a incarcarii

din zapada pe sol

Datele de bazapentru zonarea valorii caracteristice incarcarii din zapada sol avand2% a pe

probabilitate de depasireintr-un an, respectiv intervalul mediu de recurentaIMR=50 ani, sunt prezentate AnexaA. in Valoareacaracteristica incarcarii din zapadape sol, SO,k, Romaniaesterecomandata a in in hartade zonaredin Figura2.1. Hartaestevalabila pentrualtitudini sub 100Om.
Nota: Daca detenninarea valori1or caracteristice ale incarcarii din zapada pe sol, S()k,se face pe baza unei analize statistice de valori extreme pentru amplasamentul constructiei, masuratorile de valori maxime anuale ale inaltimii/greutatii zapezii din zona situata in apropierea amplasamentuluitrebuie sa acoperecel putin 20 de ani de observatii.

Determinarea valorii caracteristice a incarcarii din zapadape sol in amplasamente cu

altitudineaA~100Om face cu urmatoarele se relatii, Tabelul2.1: so,k(A~100Om)2.0 + 0.00560(A-1000) = so,iA~100Om) 1.5+ 0.00602(A-1000) = pentruso,k(A<100Om) kN/m2 (2.1) =2.0 pentruso,iA<100Om) =1.5kN/m2, (2.2)

undeSO,k valorile din Harta din Fig. 2.1 pentruzonelesituatein imediatavecinatate muntilor. sunt a Tabelu12.1Valori caracteristice incarcariidin zapada sol in zone demunte(A~1000m) ale pe Ie so.iA~100Om), kN/m2 AltitudineaA, m sok=1.5 kN/m2 sok=2.0 kN/m2 1000 1.5 2.0 J 1100 2.1 2.6 ""-' 1200 2.7 3.1 1300 3.3 3.7 1400 3.9 4.2 1500 4.5 4.8 1600 5.1 5.4 1700 5.7 5.9 1800 6.3 6.5 1900 6.9 7.0 2000 7.5 7.6

~,.

--,~

.
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

,~
0
~ ,'C Co)

:~Co)

'...
~
II c

<.9.C~V) ~ '... ~

Z>~~~

<~~~~ ~,~
~ ~~-tU ~"'..;

0
~oQJC~

c
N

't:

N-g

't

~~~
~

,> S

~
Co)

~
"'
0:; ~

'"0
~

,
~

& ~

~
,5 ~

,.

:~
~
Co)

C ~ ~ u '~

'...

\C

;
Co)

:E

>
~

~
~

8
...

S
NI ~

...
"'

'~

_I

S
0

~
!
;

j '-./
:, ? tf ..'

i
'~"p":
""
1

0)

~
N .":i '"di

,~
:1

~,
I

..
N

:;;
CJ) C

#Z+,

."""'"~

"-~,

.
,
MONITORUL OFICIAL AL ROMANlEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 5

2.2 Valoarea caracteristica a incarcarii

din zapada pe acoperis

Incarcarea zapada acoperisia in consideraTe din pe depunerea zapada functie de fonna de in acoperisuluisi de redistributiazapeziicauzata vant si detopireazapezii. de La proiectarea acoperisurilor se utilizeaza doua distributii ale incarcarii din zapada: (i) incarcarea zapada din neaglomerata (ii) incarcarea zapada si din aglomerata. Incarcarea zapadaeste considerata actionandvertical pe proiectia orizontala (m1 a din ca suprafeteiacoperisului. Valoareacaracteristica incarcariidin zapada acoperis, sedetenninaastfel: a pe Sk
Sk = ,lI; Ce Ct
SO,k

(2.3)

unde: Pi
SO,k

estecoeficientulde fonna pentruincarcarea zapada acoperis; din pe - valoareacaractm~tiGa-a-incarcarii-din-zapada [kN/m1, in amplasament; pe sol

Ce

-coeficientul expunere amplasamentului de al constructiei;

-coeficientul tennic.

--

c--

Ct

Coeficientul de expunere,Ce al amplasamentului constructieiestefunctie de conditiile de expunere ale constructiei (atat la momentul proiectarii cat si ulterior), valorile sale fiind recomandate Tabelul2.1. in Tabelul2.1 Valorile coeficientuluide expunere Ce T!p-ulex~unerii Completa Partiala Redusa Ce 0.8 1.0 1.2

In cazul expuneriiComplete, zapada poatefi spulberata zoneintinsedeterenplat lipsit de pe adapostire cu adapostire sau limitata. In cazul expunerii Partiale,topografiaterenului si prezentaaltor constructii sau a copacilor nu permit 0 spulberare semnificativaa zapeziide catrevant. In cazul expuneriiReduse, constructiaestesituatamai jos decat terenulinconjuratorsaueste inconjuratade copaciinalti si/sauconstructiiinalte. Pentruacoperisuricu termoizolatii uzualecoeficientultennic Ct esteconsiderat1.0. Coeficientultennic Ct poatereduceincarcarea datade zapada acoperisin cazuri speciale, pe cand transmitantatennica a acoperisuriloreste ridicata si conducela topirea zapezii. In aceste cazuri,valoarea coeficientuluitennic se detenninaprill studii specialesi esteaprobata autoritatea de national competenta. a ; 2.3 Valoarea de calcul a eJectului structural al incarcarii din zapada

Valoarea de calcul a efectului structural al incarcarii din zapadase detennina utilizand coeficientii partiali de sigurantadin Capitolul 4 "Verificari prill metoda coeficientilor partiali de siguranta"din "Codul de proiectare;Bazeleproiectariistructurilor in constructii", 2005.Coeficientii partiali de sigurantaseaplicaefectuluistructuralal incarcariicaracteristice zapada acoperis. din pe

"'~-'"

.
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

3 Coeficienti de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis

3.1 Acoperisuri cu 0 singura panta

Distributia coeficientului de fonna ,ul, al incarcarii din zapadape acoperisurile 0 singura cu panta,pentru situatiile in care zapadanu esteimpiedicatasa alunece pe acoperis, de esteindicatain Figura 3.1.Valoarea coeficientului ,ul este indicata in Tabelul 3.1 si Figura 3.2, functie de panta acoperisului, a[O]. Daca la marginea mill joasa a acoperisului este plasat un parapet sau all obstacol ce impiedica alunecarea zapezii, atunci coeficientii de fonna ai incarcarii din zapadanu trebuiesa fie mai mici de 0,8. Cazurilede acoperisuri obstacole/parapeti prezentate Capitolul 3.6.1. cu sunt in

Figura 3.1 Distributia coeficientuluide fonna pentruincarcarea zapada acoperisuri din pe cu 0 singurapanta
2.0 1.6 112

II

1.0 0.8

15

30

45

60

a
Figura 3.2 Coeficientii de fonna pentruincarcarea zapada acoperisuri din pe cu 0 singurapanta,cu douapantesi pe acoperisuri mai multe deschideri cu Tabelul 3.1 Valorile coeficientilor de fonna pentruincarcarea zapada acoperisuri din pe cu 0 sin ura anta,cu doua antesi e aco erisuri cu mai multe deschideri Fanta acoperisului, aD 0.$ a.$ 30 30 < a< 60 a?: 60 ,ul ,uz 0,8 0,8 + 0,8 al30 0,8 (60 - a)/30 1,6 0,0 I I

3.2Acoperisuri

cu doua pante

Distributiile coeficientilor de fonna,ul si ,uz,pentruincarcarea zapada acoperisurile din pe cu doua pante, pentru situatiile in care zapadanu este impiedicata sa alunecede pe acoperis,sunt indicate in Figura 3.3. Valorile coeficientilor,ul si ,uzsunt indicate in Tabelul 3.1 si Figura 3.2, in functiede pantaacoperisului, a[O].

.
MONITORUL .OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 7

jJ,(a) O.5jJ1( a) jJia) jJi a) O.5jJ1(a)

jJ1(aJ O.5jJ1( aJ jJ2faJ

jJ,(a2J jJ2fa2J O.5jJ,(a2)

Figura 3.3 Distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapadape acoperisuri cu doua pante Pentru incarcareadin zapadaneaglomerata,distributia recomandataesteindicata in Figura 3.3, cazul (i). Pentru incarcarea din zapada aglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.3, cazul (ii) si cazul (iii). Daca la marginea mai joasa a acoperisului este plasat un parapet sau all obstacol ce impiedica alunecarea zapezii, atunci coeficientii de forma ai incarcarii din zapada nu trebuie sa fie mai mici de 0,8. Cazurile de acoperisuri cu obstacole/parapeti sunt prezentate in CapitoluI3.6.1.

3.3 Acoperisuri cu mai multe deschideri

(1) Distributiile coeficientilor de forma #t si #2, pentru incarcarea din zapada pe acoperisurile cu mai multe deschideri/pante, pentru situatiile in care zapada nu este impiedicata sa alunece de pe acoperis, sunt indicate in Figura 3.4. Valorile coeficientilor,llt si ,lI2sunt indicate in in

Tabelul3.1 Figura in functie panta si 3.2, de acoperisului, a[O].

Cazul (I) ,..

( ,'1a1 )

1J1(a2}

1J1(a1)

1J1(a2)

Cazul (Ii)
1J1(a1)

..A..J_~~

lJ2(a} a=(at+ av/2

1J1(a2}

/<:"""""';;~'1""""'_"/'<;~"";;;"r" -~--I-"" -

Figura 3.4 Distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapadape acoperisuricu mai multe deschideri Pentru incarcareadin zapadaneag]omerata,distributia recomandataeste indicata in Figura 3.4, cazul (i). Pentru incarcarea din zapada ag]omerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.4, cazu] (ii). Daca ]a marginea mai joasa a acoperisului este p]asat un parapet sau all obstaco] ce impiedica alunecareazapezii, atunci coeficientii de forma ai incarcarii din zapada nu trebuie sa fie mai mici de 0,8. Cazurile de acoperisuri cu obstacole/parapeti sunt prezentate in CapitoluJ 3.6.1.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 (2) In cazul acoperisurilor distributia coeficientilor cu mai multe deschideri, la proiectarea doliilor se utilizeaza

de forma pentru incarcarea din zapada aglomerata indicata in Figura 3.5.

Is)

I~

.
. . . . . . . . .

~...~...

.
. . . . . . . . .

! i
,

b)

b2
b3

i :

! .

.
! !

Figura 3.5 Distributia coeficientului de forma pentru incarcarea din zapada aglomerata pe acoperisurile cu mill multe deschideri (zona doliilor)

Valoareacoeficientului de forma ,ul pentru incarcarea zapadadin Fig. 3.5 estevaloarea din
minima dintre:
,ul

=yh / SO.k

(3.1a)

,ul 2b3/(ls1+lsv; = bl, Is2 b2 Isl =

(3.1b)

,ul= 5.

(3.1c)

SO,k este valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol [kN/m1, in amplasamentul constructiei. y este greutatea specific a a zapezii si se considera egala cu 2 kN/m3.

3.4 Acoperisuri cilindrice

Distributia coeficientului de forma ,u3pentru incarcarea din zapada pe acoperisuricilindrice, pentru situatiile in care zapada nu este impiedicata sa alunece de pe acoperis, este prezentata in Figura 3.6, undecoeficientul,u3 estedeterminat din Figura 3.7 si Ecuatia3.2.
0,8 0, Cazul (i) Cazul (ii)

f h

I.

~I

I~

Figura 3.6 Distributiacoeticientului forma pentru incarcareadin zapadapeacoperisuri de cilindrice

i;/

.
, MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 9

Coeficientii

de forma

pentru

incarcarea

din

zapada pe acoperisurile

cilindrice

sunt

recomandati in Figura 3.7 pentru valori ale unghiului P dintre orizontala si tangenta la cUIba directoare a acoperisuhri mai mici sau egale cu 60 si pentru diferite rapoarte inaltime!latime (h!b).

2.0

d':.'io"

IJ31.0

0,1

0.2

0,3

0,4

0,5

h/ b

Figura 3.7 Coeficientul de forma pentru incarcareadin zapada pe acoperisuri cilindrice

Valorile coeficientului de fonna ,Ll3 pentru incarcareadin zapadape acoperisuri cilindrice

sunt:
,Ll3

=0,2 + 10hIb

0,2 ~,Ll3 2 ~

pentruP~ 60.

(3.2)

Pentruvalori ale unghiuluiP dintreorizontala tangenta curbadirectoare acoperisului si la a mai mari de60, coeficientulde forma pentruincarcarea zapada acoperisurile din pe cilindrice estezero. Daca la marginea mai joasa a acoperisului este plasat un parapet sau alt obstacol ce impiedica alunecarea zapezii, atunci coeficientii de forma ai incarcarii din zapadanu trebuie sa fie mai mici de 0,8. Pentruincarcarea zapadaneaglomerata, din distributia recomandata esteindicata in Figura 3.6, cazul (i). Pentru incarcareadin zapadaaglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.6, cazul (ii).

3.5 Acoperisuri cu denivelari bruste

Aglomerarile de zapadade pe acoperisurilecu denivelari bruste se datoreazaspulberarii zapezii catrevantsi alunecarii de zapezii peacoperisulsuperior. de Distributiile coeficientilor de forma pentru incarcarareadin zapada pe acoperisuri cu denivelaribrustesuntrecomandate Figura 3.8. in
Clzul 0)
Cuul 01)

IJ2

r~]~~_'
IJw

III!I!!!!!IIIIII!!IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII!!!!III1111111111111111111111 Cuul (I)

Cuul (II)

112 111

~
a

111

.
~~

IIw

I.

J
h

~=~ ,
h

.J

b,

.1. ( ) a

b,

.1

14

bt

.~b,<I, I (b)

Aces! C8Z Ie BPIIcAunde ba < I.

Figura 3.8 Distributiacoeficientilor formapentruincarcarea zapada de din pe acoperisuri denivelaribruste cu

.
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 Valorile coeficientilor .ul = 0,8 .uz = /.is + Iiw. Coeficientul a~ 15 a> 15 de forma pentru incarcarea datorata alunecarii zapezii, /.is este: /.is = 0 /.is = 50% din coeficientul de forma.ul si.uz se determina astfel:

.
(3.3)

(pentru acoperisul orizontal situat mai jOg)

(3.4)

de forma maxim corespunzator acoperisului mai

inalt adiacent, care se determina conform Cap.3.2. Coeficientul de forma pentru incarcarea datorata spulberarii zapezii, Iiw este: 0,8 ~ Iiw ~ 4,0 (3.5)

Iiw = (bl + bz)/2h ~ yh /Sk unde

y este greutatea specifica a zapezii care se considera egala cu 2 kN/m3 bl, bz si h - dimensiuni indicate in Figura 3.8. Lungimea zonei de aglomerare a zapezii pe acoperis se considera 1.\, 2 h si este limitata la =

5 m ~ Is ~ 15 m. Daca bz ~ Is, coeficientul de forma pentru incarcarea din zapada la marginea acoperisului mai

putin inalt se calculeaza prin interpolarea valorilor lui.ul si .uz, in conformitate cu Figura 3.8 (b). Pentru incarcarea din zapada neaglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.8, cazul (i). Pentru incarcarea din zapada aglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.8, cazul (ii).

3.6 Efecte locale 3.6.1 Aglomerarea de zapada la acoperisuri cu obstacole Pe acoperisurilecu obstacoleeste posibila aglomerareazapezii in zonele de adapostire aerodinamica vant. la (1) Distributia coeficientilor de forma in cazul aglomerarilorde zapada datorateobstacolelor cu inaltimeamai maresauegalacu 1m esteindicatain Figura 3.9 pentruacoperisuri cvasiorizontale.

[IJ]ill11IilllIillIIIIllInIrrnIIIID

112

I.-J 1+--J
I . I . h

Figura 3.9 Distributia coeficientilor de forma pentru incarcareadin zapadape acoperisuri cu obstacole

.
MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 Valorile recomandate acoperisurile orizontale sunt:
.ul

11 zapada pe

ale coeficientilor

de forma

pentru

incarcarea

din

=0,8

(3.6)

.u2 yh / Sk.

0,8$.u2$ 2,0.

(3.7)

Greutatea specifica zapeziiyseconsidera fiind 2 kN/m3. a ca

Lungimea zonei de aglomerare a zapezii pe acoperis se considera Is = 2 h si este limitata la

5m$

1.1'

15m.

(2) Distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada in cazul in care

obstacolul de pe acoperis are 0 inaltime mai mica de 1 m sau in care incarcarea din zapadase
exercita pe copertine cu lungime mai mica de 5 m care protejeaza intrarea in cladire este indicata in Figura 3.10. JJI P2 4JJ'

~
I

hi~~~~~~~~~J~~~~~~~~: :/1

h2

~l===:~==]1 I
h

b2

Copertinadeasupra u~ilorsau docurilorde incArcare,

undeb1 s 5m

Obstacolpe acoperi~terasA

T~
bl b2

~~

JJ~

P2

Obstacol pe acoperi~uri TnpantA sau cilindrice

Figura 3.10 Coeficienti de forma pentru incarcarea din zapada aglomerata pe acoperisuri in zona obstacolelor Coeficientii de forma pentru incarcarea din zapada aglomerata pe acoperis in zona obstacolelor cu inaltimea mai mica de 1 m se determina astfel: I
.ul = minimul dintre urmatoarele doua valori: yhl /SO,k; 5;
.u2 = minimul

dintre urmatoarele doua valori: yh2 /SO,k; 5.

(3.8)

SO,k valoarea caracteristica a incarcarii din zapadape sol [kN/m1, in amplasamentul este constructiei. Greutatea specifica a zapezii y se considera egala cu 2 kN/m3. Lungimea zonei de aglomerare a zapazii Is, se va lua astfel:

.
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 Isl = minimul dintre 5h si bl Is2= minimul dintre 5h si b2 (3.9)

undeh ~ 1 m. Pentrucopertineleavand0 lungime bl mai mica de 5m, coeficientul de fonna al incarcarii estelimitat la,lll:S:2hllsl, undeh estevaloarea maximadintre hI si h2. (3) Distributia coeficientilor de forma pentru incarcareadin zapadaaglomerata acoperis pe in dreptul parapetiloresteprezentata Figura 3.11. in

!
~

===~~~~:=j_!' h~ . t
hI
I

hI

:~.
o,e

f
I

~ Acumulare zApadA de Tn
spateleparapetului; acoperi~ terasA

}JI~

Acumulare zApadA zona de In de doliedin spatele parapetului; pere1i mansardA.

f=:~==1

NOTA la calculul coeficientului de forma se utilizeaza ~ .

}JI~

Is Acumulare de zapada Tnspatele parapetuluide la marginea acoperi~ului; acoperifuri Tnpenta sau cilindrice.

Figura3.11 Coeficientidefonnapentruincarcarea zapada din aglomerata acoperis pe in dreptul parapetilor In Figura 3.11, coeficientul de forma al incarcarii din zapadaaglomeratape acoperisin dreptulparapetilorse va lua ca minimul dintre:
,lll

= yh/

SO.k,

,lll

= 2 hIls

h = max (hI; b2)

(3.10)
I

,lll = 8.0.

undeSO.k estevaloarea caracteristica incarcariidin zapada sol [kN/m2], in a pe

amplasamentul constructiei. Greutatea specifica a zapezii y se considera egala cu 2 kN/m3. Lungimea zoneide acumulare de zapada, Is se va lua minimul dintre 5h, hI si 15m.

, ..,., , "'.

~~

~"-'i-""

,,'

. .
MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 3.6.2 Aglomerarea de zapada la marginea unui acoperis La proiectareazonelor de acoperisiesite in consola,Figura 3.12, trebuie sa se considerepe langa incarcareadin zapadacorespunzatoare acestorzone si incarcareadata de zapadaatarnatade margineaacoperisului. 13

~$'
Figura 3.12 Zapadaatarnata margineaacoperisului de Incarcareadin zapada atarnata se consideraca actionand la marginea acoperisului si se determinaastfel:
:i~;;;,'~...::~g'i:!~

Se Ks//y =
unde:

(3.11)

Seeste incarcareadin zapadaatarnatade margineaacoperisului si distribuita pe lungimea acoperisului(kN/m);

Sk

- valoarea caracteristicaincarcarii zapada acoperis cazulcel mai defavorabil a din pe in de

depunere zapada; de K - coeficient caretine coni de forma neregulata depuneriide zapada,Kmax=2.5. a 3.6.3 Incarcarea din zapada pe panouri de protectie si site obstacolede pe acoperisuri Incarcareadin zapadape metro liniar, Fs (kN/m), exercitatape panourile de protectie (parazapezi) si pe aile obstacole,datorataunei masede zapada care alunecape acoperisurilein panta,se va calcula,pe directia alunecarii,cu relatia:
Fs

I
i

y- greutatea specifica a zapezii care se considera 3 kN/m3;

.-

Sk

b sina

(3.12)

unde: Skestevaloareacaracteristica incarcarii din zapada acoperisin cazul cel mai defavorabil . a pe de depunere zapada; de b - distanta in plan orizontal intre panourile de protectie succesive sau de la coama acoperisuluila primul panou(m); a- pantaacoperisuluimasurata rata de orizontala [ 0 ]. Coeficientul de frecaredintre zapadasi suprafata invelitorii acoperisuluiseconsideranul.

'"

Anexa A - Zona rea incarcarii din zapada

Harta de zonate a incarcarii din zapada a fost initial elaborata de Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti (UTCB), in 1994-1995, pe baza analizei statistice a valorilor extreme nraxime anuale ale incarcarii din zapada pe sol observate la statiile meteorologice ale Institutului National de Meteorologie si Hidrologie (INMH) s-a facut pa baza datelor existente la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor (1NCERC). Zonarea valorii caracteristice a incarcarii din zapada pe sol, def'mita cu 2% probabilitate de depasire intr-un an, corespunzand unui interval mediu de recurenta IMR=50 ani, s-a facut luand in considerate: (i) Valorile caracteristice ale incarcarii din zapada pe sol, calculate in repartitia lognonnala recomandata de prescriptiile de specialitate din SUA in ultimele doua decenii; (ii) Comparatia dintre valorile caracteristice ale incarcarii din zapada pe sol si valorile maxime observate ale incarcarii din zapada pe sol, in fiecare statie meteorologica; (iii) Analiza distributiei geografice pe teritoriul Romaniei a valorilor coeficientului de variatie si a mediei maximelor anuale ale incarcarii din zapada pe sol.

" 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

Tabel AI. Valori caracteristice ale incarcarii din zapada pe sol in Municipiile resedinta de judet, Fig.l.l Nr.
1 2 3 4

Municipiul
Alba Iulia Alexandria Arad Bacau Bistrita Botosani Brasov Braila Bucuresti

Incarcarea zapada(kN/m1 avand din

intervalul mediu de recurenta IMR=50ani 1,5 2.5 1,5 2,5 2,0

5 BaiaMare

6 7 8 9 10
,.

1,5 2,5 2,0 2,5 2.0

,

11 Buzau 12 Calarasi

14 vJUj J.7 Constanta 15 16 17 18 19 20

2.0 2,5
--t-,-5

--

--

2,0

Craiova Deva DrobetaTurnu Severin Focsani Galati Giurgiu .

2.0 1,5 2,0 2,0 2,5 2,5 2,5 2,0 1,5 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 1.5 2,0 1,5 2,0 2,5 2,5 1,5 2,0 2,0 1.5 2,5 2.0 1,5 '.'

21 Iasi 22 MiercureaCiuc 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 Oradea PiatraNeamt Pitesti Ploiesti RamnicuValcea Resita SatuMare SfantuGheorghe Sibiu Slatina Slobozia Suceava Timisoara Targoviste TarguJiu Targu Mures Tulcea Vaslui Zalau

..I

'"
0

.1

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

15

Anexa B - Intervalul mediu de recurenta al incarcarii din zapada pe sol

Valoarea caracteristica a incarcarii din zapadape sol, SO,k corespundeunui interval mediu de recurenta IMR=50 ani sau, echivalent, unei probabilitati de depasire intr-un an de 2% (probabilitatea de nedepasireintr-un an, 98%). Relatia dintre intervalul mediu de recurenta IMR=N ani si probabilitatea de nedepasire intrun an, peste: N = l/(l-p). Relatia dintre valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol avand IMR=50 ani, SO,k si valoarea incarcarii din zapada pe sol avand IMR=N ani, notata SN,este:

i
SOk

= e(C-2.0,S4),{j;;"{j:;V1)

(B.l)

uncle: SO,k SN C V

este valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol (kN/m2), avand un interval mediu de recurenta IMR=50 ani; -valoarea incarcarii din zapadape sol avand un interval mediu de recurentaIMR=N ani; coeficient in functie de probabilitatea nedepasire intr-un an dat in Tabelul B.l si

valabil pentru repartitia lognormal a a extremelor maxima anuale; coeficientul de variatie al maximelor anuale ale incarcarii din zapadape sol.

Ec. (B.l) este reprezentatain Figura B.l pentru diferite valori ale coeficientului de variatie al maximelor anuale ale incarcarii, v: Tabelul B.l IMR p C Intervalul mediu de recurenta, ani Probabilitatea de nedepasireintr-un an 10 0.9 1.282 25 0.96 1.751 50 0.98 2.054 100 0.99 2.326 1.2
11

1.0
~ ~ ..-!!1

.. ,. ...---...'...~. -_# .~..: --

~. -..
...

-'

!-"

-.

'.'

.- . ,
.~

.~

.. ..
-~

0.9

U)

,
0.8
0.7

," "o~
, .0'.f

~
.~.~

.",---

. ..
~

...

~,#,,"", ---

~~ :'fl'~ .' .. ~~---

~ ~

" ) (

~.~.
-V=O
---V=O3

. ,.,
,o'

.1

' .'..'V=O,5-

0.6 '

,.
20 30 40 50 60

,I
70

- , - V=O, 7
80 90 100

10

Interval medlu de recurenta IMR, ani

Figura B.l Rapoarte ale incarcarii din zapadape sol avand diferite intervale medii de recurenta

16

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

Anexa C - Standarde si Coduri privind actiunea zapazii asupra constructiilor si Bibliografie

AISC, 1990. Load and resistancefactor design specifications for structural steel buildings. AmericanInstitute of SteelConstruction, Chicago,lllinois ASCE 7-98, ASCE 7-95 Standards:Minimum design loads for buildings and other structures. American Societyof Civil Engineers,New-York, 2000 CIB CommissionW81, 1991.Actions on structures. Snow loads,First edition, Aug. Cod de proiectare pentru incarcari din zapada annonizat cu formatul si datele de baza din Eurocodel si Documentele ISO, Contractde reglementare 985/1995cu MTCT Nr. Eurocodull, EN 1991-1-3,2003.Snow loads.AdoptedEuropean Standard; CEN, Brussels. EuropeanStandardENV 1991-1,EUROCODE 1 1993. Basis of designand actions on structures, Part 1: Basisof design,CEN/TC250/SC6/N32. European Standard ENV 1991-2-3, EUROCODE 1, 1993. Bases of design and Actions on structures. Part 2-3: Snowloads,CEN/TC250/SCl/N106. ",.'. ~--I8O--l)1S-435),-l-9~ases--fer-des-ign~f-stmctures. Determinationof snow loadson roofs. ISO/TC98/SC2/WGl/Tenth draft, 1993.Generalprincipleson reliability for structures, Revisionsof IS 2394. SNIP 2.01.07-85. Nagruzki i vozdeistvia.Izdanieofitialinoe. Gostroi SSSR, Moskva 1987 STAS 10101/21-92Incarcari datede zapada SR EN 1991-1-3 2005. Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Actiuni GeneraleIncarcaridatede zapada. Uniform Building Code, 1991 Edition, International Conferenceof Building Officials, Whittier, California Del Corso R., GranzerM., Gulvanessian Raoul J., Sandvik R., SanpolesiL., Stiefel U., 1995. H., New european code for snow loads.BackgroundDocument.Proceedings Departmentof of StructuralEngineering, University of Pisa, No.264-1995, pag. 76 Ghiocel D., Lungu D. 1975. Wind, snow and temperature effects on structures based on probability, TunbridgeWells, Kent, Abacus Press. Joint Committee StructuralSafetyCEB-CECM- CIB-FIP-IABSE,1974.Basicdataon loads, on Second draft, Lisbon. Lungu D., DemetriuS., Aldea A., 1995. Basic codeparameters enviromentalactionsin Romania for hannonisedwith ECI. SeventhInternational Conferenceon Application of Statisticsand Probability in Civil Engineering, Paris,July 10-13,Proceedings Vol.2, p.881-887 Lungu D., Ghiocel D., 1982. Metode probabilistice in calculul constructiilor, Editura Tehnica, Bucuresti Ostlund L., 1995. Section 2.12 Snow load in Probabilistic Model Code, Joint Committee on StructuralSafety,Second Draft SandiH., Floricel I., Balacescu s.a., 1990-1992. A., Studii asupraparametrilorde bazaai actiunilor climatice (vant, zapada)in vedereaunei zonari imbunatatitea teritoriului Romaniei.Fazele 1-7. ContractNo. 132/1990. INCERC Bucuresti ; Sanpaolesi 1996. The backgrounddocumentfor snow loads. IABSE Colloquim, Delft 1996, L., Basis of design and actions on structures,Background and application of Eurocode 1. pp.191- 199. Ravindra K.M., Cornell C.A., GalambosT.V., 1978. Wind, snow and loads factors for use in LRFD. Journalof StructuralDivision, ASCE, Vol. 104,Nr. S1'9,pp.I443- 1457.

,';;;t. ~p~ r.~"(;

.
MONITORULOFICIAL AL ROMANIEI,PARTEA Nr. 148 bis/16.11.2006 I, MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR TURISMULUI $1 OR DI N pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii", indicativ CR 0-2005*)
In conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea Tn construcpi, cu modificarile ulterioare, Tn temeiul art. 2 pct. 45 ~i al art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea ~i functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor ~i Turismului, cu modificarile ~i completarile ulterioare, avand Tn vedere procesele-verbale de avizare nr. 10 din 14 noiembrie 2005 al Comitetului tehnic de specialitate CIS 5 ~i nr. 10 din 28 noiembrie 2005 al Comitetului tehnic de coordonare generala, ministrul transporturilor, Art. 1. constructiilor ~i turismului emite urmatorul ordin: nr. 489/2005 pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri", indicativ P 100-1/2004, publicat Tn

17

Se aproba Reglementarea tehnica "Cod de

proiectare. Bazele proiectarii structurilor Tn constructii", indicativ CR 0-2005, elaborata de Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti - UTCB,I prevazuta Tn anexa care f rt ' ' t t d. ' t d'

ace pa e In egrana In prezenu or In,

Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr, 462 si 462 bis

'

Art. 2. - Prezentul ordin se publica Tn Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, ~i intra Tn vigoare odata cu Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor ~i turismului

din 31 mai 2005. Art. 3. - La data intrarii Tn vigoare a prezentului ordin orice dispozitii contrare T~i Tnceteaza aplicabilitatea.

Ministrul transporturilor, constructiilor ~i turismului, Gheorghe Dobre

Bucure~ti, 27 decembrie 2005. Nr. 2.230.

,liJJdal:t~i

in~

Wi. .Wt~

~~~~

",~

"J

f,}

numar

bis, *) Ordinul

nr.

2.230/2005

a lost

publicat

in

Monitorul

Olicial

al Romaniei,

Partea

I, nr,

148

din

16 lebruarie

2006

si este '

reprodus

si in ,

acest

.
18 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 ANExA"J COD DE PROIECTARE. BAZELE PROIECTARII STRUCTURILOR iN CONSTRUCT" INDICATIV CR 0-2005

1. Generalitati
Codul cuprinde principiile, elementele i datele de baza necesare pentru clasificarea actiunilor/incarcarilor si gruparea efectelor structurale ale actiunilor/incarcarilor pentru proiectarea cladirilor si structurilor in acord cu dezvoltarile din urmatoarele coduri de proiectare avansate: Eurocodul 0, EN 1990: 2002, codurile americane ASCE 7-95, ASCE798: 2000 si documentul ISO 2394/1993. Codul se inscrie in procesul de annonizare a legisla~ei tehnice romaneti pentru proiectarea constructiilor cu cea din Comunitatea Europeana, imbunatatind nivelul de siguranta a structurilor si constructiilor din Romania.

1.1 Scopul Prezentul cod se refera la clasificarea actiunilor/incarcarilor si gruparea efectelor structurale ale actiunilor/incarcarilor pentru proiectarea cladirilor si structurilor. 1.2 Detinitii 1.2.1 Definitii referitoare la actiuni in constructii 1.2.1.1 Actiuni (F) Actiunile asupra constructiilor se pot exprima prin: a) Forte/incarcari aplicate asupra structurii (actiuni directe); b) Acceleratii provocate de cutremure sau alte surse (actiuni indirecte); c) Deformatii impuse cauzate de variatii de temperatura, umiditate sau tasari diferentiate sau provocate de cutremure (actiuni indirecte). 1.2.1.2 Efect al actiunii (E) Efectul actiunii/actiunilor pe structura se poate exprima in termeni de efort sectional si/sau efort unitar in elementele structurale, precum si in termeni de deplasare si/sau rotatie pentru elementele structurale si structura in ansamblu. 1.2.1.3 Actiune permanenta (G) Actiune pentru care variatia in timp este nula sau neglijabila. 1.2.1.4 Actiune variabila (Q) Actiune pentru care variatia in timp a parametrilor ce caracterizeaza actiunea nu este nici monotona nici neglijabila. j 1.2.1.5 Actiune accidentala (A) Actiune de durata scurta dar de intensitate sernnificativa, ce se exercita cu probabilitate redusa asupra structurii in timpul duratei sale de viata proiectate. Nota- De obiceicutremurul impactul si reprezinta actiuniaccidentale, zapada vantulreprezinta iar si actiuni variabile. 1.2.1.6 Actiune seismica (AE)

*) Anexa este reprodusa Tn facsimil.

c

1Qf1 ;"';"-' ~

L--

';~i:;c'~i;;!!i'"'f~';,,,;)5i..,~

.
.

MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 Actiune asupra structurii datorata miscarii terenului provocata de cutremure.

19

1.2.1.7 Actiune geotehnica

Actiune transmisa structurii de caire pamant si /sau apa subterana.

1.2.1.8 Actiune fixa si actiune lib era

Actiunea fixa are distributia si pozitia fixe pe structura. Actiunea libera poate avea diverse

distributii si pozitii pe structura. 1 .2.1.9 Actiune statica Actiune care nu provoaca forte de inertie pe structura si elementele sale structurale. 1.2.1.10 Actiune dinamica Actiune care provoaca forte de inertie semnificative pe structura si elementelesale structurale. 1.2.1.11 Actiunea cvasistatica Actiune dinamica reprezentataprintr-o actiune statica echivalenta. 1.2.1.12 Valoare caracteristicaa unei actiuni (Fk) Valoarea caracteristica a unei actiuni corespundeunei probabilitati mici de depasire a actiunii in sensul defavorabil pentru siguranta structurii in timpul unui interval de timp de referinta. Valoarea caracteristica se determina ca fractil al repartitiei statistice a actiunii. 1.2.1.13 Valoare cvasipermanentaa unei actiuni variabile (1/I2Qk)

Valoare exprimataca
1/12 1. ~

fractiune din valoareacaracteristicaa actiunii printr-un coeficient

1.2.1.14 Valoare de calcul a unei actiuni (F d) Valoare obtinuta prill multiplicarea valorii caracteristice Fk cu un coeficient partial de siguranta, Yf ce ia in consideratie incertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra sigurantei structurale, ce caracterizeazaactiunea. 1.2.2 Definitii referitoare la rezistentele materialelor structurale 1.2.2.1 Valoare caracteristica a unei rezistente (Rk) Valoarea caracteristica a unei rezistente a materialului structural corespunde unei probabilitati mici de nedepasire a rezistentei. Aceasta valoare se determina ca un fractil inferior al repartitiei statistice a rezistentei materialului. , 0 valoare nominala, stabilita deterministic, poate fi folosita ca val 0are caracteristica in'Iipsa datelor statistice. 1.2.2.2 Valoare de calcul a unei rezistente (Rd) Valoare obtinuta prill impartirea valorii caracteristice, Rk la un coeficient partial de siguranta, Ymce ia in consideraTeincertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra sigurantei structurale, ce caracterizeazarezistenta.

""

"---'C""

,..M~"-"

-""

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 1.2.2.3

Valoare nominala (Room)

Valoaredin docwnentespecificede material saude produsutilizata in lipsa datelorstatistice. 1.2.3Termenireferitori la geometriastructurii 1.2.3.1Valoarecaracteristica unei proprietatigeometrice a (ak) Valoareacaracteristica unei proprietatigeometrice a (ak) corespunde, obicei, dimensiunilor de specificatein proiect. 1.2.3.2Valoarede calcul a unei proprietatigeometrice Valoarea calcula unei proprietatigeometrice egala,in general, valoarea de este cu caracteristica. 1.2.4Termenireferitori la analiza structurala 1.2.4.1 Analiza structurala Analiza structuralacuprinde(i) metodelede calcul a efectelorstructuraleale actiunilor si (ii) metodelede calcul a rezistentelorstructurii, elementelorstructurale,sectiunii elementelorsi punctualin sectiune. 1.2.5Definitiiprivind proiectarea constructiilor 1.2.5.1 Duratadeviataproiectata Intervalul de timp estimatpentru care structura(sau 0 parte a acesteia) poate sa fie utilizata conformdestinatiei/functiuniiprevazute.
1.2.5.2 Stari limita
"1 -' 1~ "I" ;~~

Stari in afaracarorastructuranu mai satisface criteriile adoptate proiectare. de 1.2.5.3 Starilimita ultime Stari asociate prabusirea cu forme similare de cedarestructurala. cu sau 1.2.5.4 Starilimita deserviciu Stari dincolo de care cerintele Decesare pentru utilizarea in conditii normale a constructiei/structurii mai soot indeplinite. nu 1.2.5.5 Valoarenominata
Valoare flxata pe haze nestatistice, de exemplu pe baza experientei acumulate sau pe a1tehaze rationale.

1.3 Cerinte de baza

, J

0 structura trebuie proiectata si executatain asa fel incat, pe durata vietii consideratela proiectare,sa satisfacaurmatoarelecerinte de baza: rezistentastructurala,functionalitatesi durabilitate. In caz de incendiu, rezistenta structural trebuie mentinuta pentru 0 perioada de timp a determinata.

.
MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 0 structura trebuie proiectata astfel incat sa nu ajunga in situatii de colaps partial sau total datorita unor evenimente pre cum exploziile si impactul. Avarierea si degradarea unei structuri trebuie evitate sau limitate prin: eliminarea sau reducerea hazardurilor la care poRte fi expusa; alegerea unui tip de structura ce este putin vulnerabila la hazardurile considerate; evitarea unor sisteme structurale ce pot ceda fara avertisment; utilizarea unor sisteme structurale unde elementele structurale conlucreaza in 21

preluarea actiunilor. Cerintele de baza trebuie indeplinite: prin alegerea materialelor structurale adecvate; prin proiectarea si detalierea constructiva corespunzatoare; - prin specificarea procedurilor de control in proiectare, in fabrici de produse pentru constructii si in executia si exploatarea structurii considerate.

La cerereaautoritatilor competente trebuie efectuate teste de incarcareasupraconstructiilor, atunci candexistamotive de verificare a siguranteiconstructieiremarcate catreutilizatori. de 1.4 Ipoteze Proiectarea considera indeplinestecerintele se ca necesare dacasunt indepliniteurmatoarele:

alegerea sistemului structural si proiectarea structurii se efectueaza de personal cu

cu calificare si experienta adecvata; calitateaexecutieilucrarilor pe santiersi in fabrica se asiguraprin supraveghere si control; materialele si produselede constructii sunt utilizate conform specificatiilor EN

calificarea si experienta adecvata; executia se efectueaza de un personal

1990panala EN 1999sau dupanormenationale relevante pentrumateriale si produse pentru constructii;

structura beneficiaza de 0 intretinere adecvata; structura se utilizeaza in conformitatecu ipotezeleadmisela proiectare.

Nota - Pot exista cazuri cand ipotezele de mai sus trebuie sa fie suplimentate.

1.5 Durata de viata proiectata Durata de viata a structurii/constructieitrebuie specificata. Durata de viata proiectata a structurii/constructiei poRte simplificat considerata in Tabelul 1.1 fi ca Tabelul 1.1- Duratade viata a structurii/constructiei pentruproiectare Duratade viata proiectata, Exemple
!

manl
;:::: 100
50 100

10- 30 ~ 10

Structurimonumentale, poduri si RItestructuripentrulucrari inginerestiimportante

Cladiri si structuri obisnuite

Nota - Structurile sau paTti ale structurilor ce pot fi dezmembrate pentru a fi refolosite nu trebuie sa fie
considerate tranzitorii. ca

Constructiiagricolesausimilare Parti de structurace pot fi inlocuite(de exemplureazeme) Structuritranzitorii

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

.
'~"I

1.6 Durabi/itate Structura trebuieproiectata astfelincatdeteriorarea pe duratadeviataproiectata nu afecteze sa sa perfonnante~e co~cti~i l~du-se in considerare conditiilede mediu in carestructura atat este
expusacat SIun mvel de mtretmerecorespunzator.

Conditiilede mediutrebuieidentificatein fazadeproiectare. Gradul de deteriorarepoate fi estimat pe baza calculelor, a cercetarilorexperimentale si experientei obtinutede la constructiile similareprecedente.

2. Principiile proiectarii la stari limita

2.1 Genera/itati
. "'.

importantasi valoareaconstructiei. Trebuiefacutadistinctia intre staTilelimita ultime si staTile limita de serviciu (exploatare). Verificarea starilor limita care se refera la efecte dependente timp trebuie asociatacu de duratade viata proiectataa structurii. Se noteazaca majoritateaefectelordependente timp de suntcumulative. 2.2 Stari /imita u/time StaTilelimita ce implica protectiavietii oamenilorsi a siguranteistructurii sunt clasificateca stari limita ultime. StaTilelimita ce implica protectia unor bunuri de valoare deosebitatrebuie deasemenea clasificate ca stari limita ultime. Asemenea cazuri sunt stabilite de caire client si autoritatea relevanta. Si unnatoarele stari limita ultime trebuie verificate, acolo uncle pot fi relevante pentru sigurantastructurii: - pierdereaechilibrului structurii saua unei paTtia acesteia, considerate un corp ca

rigid; cedareaprin deformatii excesive,transformareastructurii sau a oricarei paTti a acesteia intr-un mecanism; pierdereastabilitatii structurii saua oricareipaTtia acesteia, incluzandreazemele si fundatiile; cedarea cauzata alte efectedependente timp. de de

Nota - Se noteaza ca cedareadatorita deformatiei excesive este 0 cedare structurala datorata instabilitatii mecanlce.

..~..

~--~

.
MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 23

2.3 Stari limita de serviciu

Starile limita ce iau in consideraTe functionareastructurii sau a elementelorstructuralein conditii normale de exploatare,confortul oamenilor/ocupantilorconstructiei si limitarea vibratiilor, deplasarilor deformatiilorstructurii suntclasificateca stari limita de serviciu. si 2.4 Proiectarea la stari limita Proiectarea stari limita trebuiesa se bazeze utilizareaunor modelede calcul structuralsi la pe pentruactiuni, relevantepentrustarile limita considerate. Verificarile trebuie efectuate pentrutoate cazurilesemnificativesi rationalede combinaTe de incarcari/efecte incarcarilor. ale La proiectaretrebuie sa se tina seamasi de posibilele abateri de la directiile si pozitiile presupuse actiunilor precumsi de eventualele ale imperfectiunigeometrice constructiei. ale Cerintelede proiectarein raport cu starealimita trebuie indeplinite utilizand coeficientii de siguranta partiali specificatiin capitolul 4. Ca altemativa,poatefi efectuata proiectarebazata 0 direct pe metodeprobabilistice.

3. Variabilede baza
3.1Actiuni
3.1.1 Clasificareaactiunilor 0 actiune este descrisade un model, marimea acesteiafiind reprezentatain majoritatea cazurilorde un scalarce poateaveadiferite valori reprezentative. Actiunile pot fi clasificatedupavariatia lor in timp astfel: - Actiuni permanente(G), de exemplu: actiuni directe precum greutateaproprie a constructiei, a echipamentelorfixate pe constructii si actiuni indirecte datorate contractieibetonului,tasarilor diferentiatesi precomprimarii;

- Actiuni

variabile (Q), de exemplu: actiuni pe planseele si acoperisurile cladirilor,

actiunea zapezii,actiunea vantului, impingerea pamantului,a flu idelor si a materialelor pulverulentesi altele; - Actiuni accidentale de exemplucutremurul,exploziile, impactulvehiculelor. (A), Actiunile sunt clasificate, dupa natura raspunsuluistructural, in actiuni statice si actiuni dinamice.
-[OJ

3.1.2 Valori caracteristice ale actiunilor Valoarea caracteristica, Fk a unei actiuni este 0 valoare reprezentativa a acesteia si trebuie determinata:

- Pehazeprobabilisticeprintr-un fractil superioral repartitiei statisticea actiunii; -Pehazedeterministice, printr-o valoarenominal utilizatain in lipsa date statistice. a lor

Nota 1 - Detem1inistic, greutateaproprie a structurii poatefi reprezentata 0 singuravaloare caracteristica, de valoarecalculatape bazadimensiunilornominatesi a maselorunitaremedii.

.
24 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

Daca variabilitateastatisticaa actiunii G nu poate fi neglijata (coeficientul de variatie al actiunii peste 0.05) si/saupentru structurilea caror sigurantaestesensibilala variatia lui G, in proiectaretrebuieutilizate acelevalori ale lui G ce au un erect defavorabil asuprasigurantei.Acele valori pot fi dura caz fie ~nf - reprezentat de

fractilul5% al repartitiei statistice actiuniiG, fie a

actiunii G.

~sup

- reprezentat fractilul95%al repartitiei de statistice a

Nota 2 - Pretensionarea trebuie clasificata ca 0 actiune permanenta (P) cauzatade forte controlatesi/sau de deformatii controlate impusepe 0 structura. Tipul de pretensionare trebuie diferentiat functie de solutie (de exemplupretensionare toroane,pretensionarea deformatii impusereazemelor). prin prin Valorile caracteristice pretensionarii,la un timp t, pot fi 0 valoare superioara ale Pk.sup(t) 0 valoareinferioara si Pk.inRt). Pentrustarile limita ultime, poatefi utilizata 0 valoaremediePmCt). Nota 3 - In generaLvaloareacaracteristica actiunilor din vant si din zapadase defmeste a prin probabilitateade nedepasirede 2% intr-un an ceeace corespunde unui interval mediu de recurentaa unei valori mai marl de 50 ani, IMR=50 ani. In anumite cazuri valoareacaracteristica acstor actiuni climatice se poate defmi si cu alte a probabilitati de nedepasire intr-un an. Nota 4 - Pentruactiuni occidentale, valoareade proiectare trebuiespecificatapentru fiecareproiect individual Ad
- --~-parte~

--

3.1.3Alte valori reprezentative actiunilor variabile ale Alte valori reprezentative lUlei actiuni variabile sunt: ale a) Valoareafrecventa,reprezentata produsultf/lQk; aceasta de valoareesteapropiatade 0 valoarecentralaa repartitiei statisticea valorilor actiunii; b) Valoareacvasipennanenta, reprezentata produsul tf/2Qk; de aceasta valoareestefolosita pentru verificarea la stari limita ultime ce implica actilUli accidentale si pentru verificarea la stari limita de serviciu reversibile. Valorile cvasipermanente sunt utilizate si pentrucalculul efectelorpe tennen lung. 3.1.4Reprezentarea actiunilor dinamice Actiunile dinamice sunt exprimate, in general, ca actiuni statice echivalente aplicand coeficientidinamici de amplificareunei incarcaristatice. Cand actilUlile dinamice produc lUl rasplUls dinamic semnificativ al structurii, analiza structurii trebuie safie 0 analizadinamica. 3.1.5Influenta mediului In alegerea materialelor, conceptiei structurii si pentru proiectarea de detaliu trebuie considerata influentafactorilor de mediu ce pot afectadurabilitateastructurii. 3.2 Rezistentele materiale/or structurale Valorile caracteristice rezistenteimaterialelorstructuraleSlUltdetenninate ale probabilistic pel bazade incercaristandardizate efectuate conditii specificate. in Valorile caracteristice ale rezistentelor materialelor structurale sunt definite uzual prin fractilul 5% al repartitiei statisticea rezistentei. Cand nu sunt disponibile date statistice suficiente pentru a stabili valorile caracteristice ale rezistentelor materialului,pot fi luate ca valori caracteristice valorile nominaleale rezistentei.

,.-.

.
MONITORUL . OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 25

Parametrii de rigiditate structurala (de exemplu modulul de elasticitate), coeficientii de curgere lenta si coeficientii de dilatare termica sunt reprezentatiin proiectare prill valori medii.
Nota - In unelecazuri,poatefi necesar selua in considerare a pentrumodulul de elasticitate0 valoaresuperioara sauinferioaramediei (de exempluin carol instabilitatii).

3.3 Geometria structurii In proiectarea structurilor si a elementelor structurale trebuie luate in considerare imperfectiunigeometrice careau un erectdefavorabilasuprasiguranteistructurale. 3.4 Mode/area structura/a Modelele structuraletrebuie aleseastfel incat sa permita evaluarea comportarii structurii cu un nivel de exactitateacceptabil. Daca nu sunt disponibile modele de calcul adecvat,si pentru a se confirma prill verificari ipotezeleadoptate, proiectareaasistatade rezultateale incercarilortrebuie sa fie considerata ca 0 optiune. Dupa caz,trebuie luate in considerare incertitudinile statisticedatoratenumaruluilimitat de si rezultate.

4. Proiectarea prin metoda coeficientilor partiali de siguranta

4.1 Genera/itati Metoda coeficientilor partiali de siguranta consta in verificarea tuturor situatiilor de proiectareastfel incat nici 0 starelimita sa nu fie depasitaatunci cand sunt utilizate valorile de calcul pentruactiuni sauefectelelor pe structurasi valorile de calcul pentrurezistente. Pentru situatiile de proiectare selectatesi starile limita considerate,actiunile individuale trebuiegrupateconformregulilor din acestcapitol. Evident actiunile carenu pot existafizic simultannu seiau in consideraTe impreunain grupari de actiuni/efecte structurale actiunilor. ale Valorile de calcul soot obtinutedin valorile caracteristice utilizandu-secoeficientii partiali de sigurantasaualti coeficienti dupacum sunt defmiti in acestcapitol. Valorile de calcul pot fi alesesi direct atunci cand sealegvalori conservative. Metoda se refera la verificarile la starea limita ultima si la starea limita de serviciu a structurilor supusela incarcari statice, precum si la cazurile in care efectele dinamice pe structura sunt determinate folosind incarcari statice echivalente (de exemplu efectele dinamiceprodusede vant sauindusedetrafic). Pentrucalculul structurilor in domeniulneliniar de comportaresi pentru calculul structurilor la oboseala trebuie aplicatereguli specifice.

...

"".--

26

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

~

4.2 Valoride calcul 4.2.1 Valori de calcul ale actiunilor Valoareade calcul,Fda unei actiuniF se exprimaastfel:
Fd = YjFk (4.1)

unde: F k estevaloareacaracteristica actiunii a Yr - coeficientpartial de sigurantapentruactiunece tine seama posibilitateaunor abateri de nefavorabilesi nealeatoare valorii actiunii de la valoareasa caracteristica. a 4.2.2 Valori de calcul ale efecteloractiunilor

Valoarea -d~_9~J.9l1Laefectului pe structura al actiunii, Ed se calculeazaca fiind efectul pe

structuraal actiunii, E(F d) inmultit cu coeficientulpartial de sigurantaYSd: Ed=rSi'E(Fd) (4.2)

Coeficient partial de siguranta,YSd evalueazaincertitudinile privind modelul de calcul al efectului in sectiuneal actiunii F d Altemativ, efecteleactiunilor pe structura, sepot determinasi subforma: Ed Ed=E(rSi'rr,F/c). 4.2,3 Valori de calcul ale rezistentelormaterialelor structurale V
f=
aloarea-UecalcUI

(4.3)

.fc

t=.-f-=-.
a teZ-lsfehlef-ufitilfiiaterlal

X rm

.1
structural,

1 V'Adse expnmaaslie

..c

Xd unde:

=--!-

(4.4)

Xk estevaloareacaracteristica rezistenteimaterialului; a
Ym

coeficientul partial de siguranta pentru rezistenta materialului ce tine seama de

posibilitatea unor abateri nefavorabilesi nealeatoare rezistenteimaterialului de la a valoarea sa caracteristica,precum si de efectele de conversie (de volum, scara, umiditate,temperatura, timp) asupra rezistentei materialului. 4.2.4 Valori de calcul ale rezistentelorelementelor structurale Valoarea de calcul a rezistentei sectionale,Rd se calculeazaca fiind valoarea rezistentei sectionalecalculata cu valoarea de calcul a rezistentei materialului, R( coeficientulpartial de siguranta~ : rRd

J inmultita cu

,..

.c.

..

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

.,

27

1 Rd = -.R
rRd Coeficientul

( -XIc
rm

(4.5)

partial de siguranta, -.!-. evalueaza incertitudinile privind modelul de calcul al rRd

rezistenteisectionale, inclusiv abaterilegeometrice.

Altemativ, rezistenta sectionala, RJse poate determina si sub forma:

Rd =R ( ~.1-.XIc J .
YRd rm ---

(4.6)

4.3 Star; /;m;ta u/t;me 4.3.1 Generalitati Verificareastructurilor seface la urmatoarele stari limita ultime: a) Cedareastructuralasi/sau deformarea excesivaa elementelorstructurii/infrastructurii/ terenului; b) Pierdereaechilibrului static al structurii sau a unei parti a acesteia,considerata corp rigid. Verificareastructural la starea a limita de oboseala regaseste norme specifice. se in 4.3.2 Verificari de rezistenta Verificareala starealimita de cedarestructuralaa unei sectiuni/element imbinarese face sau cu relatia: Ed ~ RJ (4.7) Ed este valoarea de calcul a efectelor actiunilor in sectiune pentru stare limita ultima a considerata.

RJ este valoarea de calcul a rezistentei sectionale de aceeasi natura cu efectul actiunii in

sectiune. 4.3.3 Verificari de echilibru static Verificareala starea limita de echilibru static a structurii seface cu relatia: E~dst~E~stb (4.8) Ed,dst valoareade calcul a efectului actiunilor ce conducla pierderea este echilibrului static. Ed,stb valoareade calcul a efectului actiunilor ce seopun pierderii echilibrului static. I este 4.3.4Grupareaefectelorstructuraleale actiunilor, pentru verificarea structurilor la stari limita ultime Structura,infrastructurasi terenul de fundare vor fi proiectate la stari limita ultime, astfel incat efectele actiunilor de calcul in sectiune, luate conform urmatoarelor combinatii factorizate:

"",.

.",

",

28

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

~

1,35

L
j=l

Gk,j

+ 1,5Qk,l +

L
i=2

1,5 IfJO,i Qk,i

(4.9)

safie mai mici decatrezistentele calcul in sectiune. de In relatia 4.9 simbolul ,,+" inseamna combinatiecu" sau"efectul combinataI". "in Gk,i esteefectulpe structuraal actiunii permanente luata cu valoareasa caracteristica. i, Qk,i- efectulpe structuraal actiunii variabile i, luata cu valoareasa caracteristica; Qk,l - efectulpe structuraal actiunii variabile, ce areponderea predominanta intre actiunile variabile, luata cu valoareasa caracteristica; IfJO,i un factor de simultaneitate efectelorpe structuraale actiunilor variabile i este al (i=2,3...m) luate cu valorile lor caracteristice, avandvaloarea: IfJO,i = 0,7 (4.10) cu exceptiaincarcarilor din depozitesi a actiunilor proveninddin impingereapamantului,a materialelorpulverulentesi a fluidelor/apeiunde: IfJO,i 1,0. = (4.11) De exemplu,in cazulunci structuri actionatapredominantde efecteleactiunii vantului, relatia (4.9) se scrie: 1,35

L
j=l

GkJ+ 1,5 Vk+ 1,05(Zksau Uk)

iar in cazul unui acoperisactionatpredominantde efectelezapezii,relatia (4.9) sescrie:

";;1;'1..

:1".lc~tdfliifJlj~ In;
~

1;35

L
j=l

GkJ+ 1,5Zk+ 1,05(Vk Uk), sau

~Jt ;;,?'~f{}'
~-~--

"'~
-:B~..

'!
u~

unde Gk este valoarea efectului actiunilor permanente pe structura, calculata cu valoarea caracteristica actiunilor permanente; a Zk - valoareaefectului actiunii din zapadape structura,calculatacu valoareacaracteristica a incarcariidin zapada; Vk - valoarea efectului actiunii vantului pe structura, calculat cu valoarea caracteristicaa actiunilor vantului;
Uk valoarea efectului actiunilor datorate exploatarii constructiei (actiunile "utile") calculata

cu valoareacaracteristica actiunilor datorateexploatarii. a Actiunile permanente au un erect favorabil asuprasiguranteistructurilor (de exemplu la ce starealimita de echilibru static) seiau conformurmatoareicombinatii:
n m

0,9L
j=l

Gk,j+1,5Qk,1+L
i=2

1,5IfJo,iQk,i

(4.12)

De exemplu, in cazul unci structuri actionata simultan de efectele impingerii pamantului sau a unor materiale pulverulente si de efectul vantului, relatia (4.12) se scrie:

"

"

.
",-",
"if'"

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTE I, Nr. 148 bis/16.11.2006 A

29

I:~ ~

0,9

L
n

Gk,j

+ 1,5Hk + 1,05Vk

}=1

unde Hk este valoarea efectului actiunii datorita impingerii, calculata cu valoarea caracteristica impingerii. a In cazul actiunii seismice,relatia de verificare la stari limita ultime (4.9) se scrie dupa cum Uffi1eaza:

L
}=1

Gk;j

+ ')IIAEk +

L
j=1

1/f2,iQk,i

(4.13)

unde:

AEk este valoarea caracteristicaa actiunii seismice ce corespundeintervalului mediu de recurenta, IMR adoptatde cod (IMR= 100ani in PI00-2005); 1/f2,i- coeficient pentru determinarea valorii cvasipeffi1anente actiunii variabile Qi, avand a valorile recomandate Tabelul4.1; in ')II- coeficientde importantaa constructiei/structurii avandvalorile din Tabelul 4.2 in functie de clasade importantaa constructiei,Anexa 1. Tabelul 4.1 Coeficient pentru detemlinareavalorii cvasipeffi1anente actiunii variabile ca a fractiunedin valoareacaracteristica actiunii a Ti ul actiunii 2i Actiuni din vant si Actiuni din variatii detemperatura 0 Actiuni din zapadasi Actiuni datorateexploatarii 0,4 Incarcariin de ozite 0,8 Daca actiunea peffi1anenta un erect favorabil asupra sigurantei seismice a structurii, are coeficientul partial de sigurantaaplicat actiunilor peffi1anente avand valoarea 1,0 in relatia (4.13) semodifica si va aveavaloarea0,9. Tabelul4.2 Coeficientde importantaa constructiei Clasade importantaa constructi structurii ei/ 1 2 3 4 Tipul functiunii constructiei/structurii Cladiri si structuri esentiale pentrusocietate Cladiri si structuri ce pot provocain caz de avariereun pericol major pentruviata oamenilor Toate celelalteconstructii si structuri cu exceptiacelor din clasele1, 2 si 4 Cladiri si structuritemporare ')II 1,4 1,2 1,0 0.8
i I

4.4 Star; /;m;ta de serv;c;u 4.4.1Grupareaefectelorstructuraleale actiunilor, pentru verificarea structurilor la stari limita de serviciu Structura,infrastructurasi terenul de fundarevor fi proiectatela stari limita de serviciu astfel incat efecteleactiunilor de calcul pe structura/elementlsectiune, luate confOffi1 uffi1atoarelor combinatiifactorizate:

30

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

~

a)

Gruparea caracteristica de efecte structurale ale actiunilor:

L
}=1

Gk,j

Qk,l

L
j=2

1/10,; Qk,;

(4.14)

b)

Gruparea frecventa de efecte structurale ale actiunilor:

L
}=1

Gk,j

+ 1/11,1 Qk,l

L
j=2

1/12,; Qk,;

(4.15)

c)

Gruparea cvasipennanenta de efecte structurale ale actiunilor:

L
}=1

Gk,j

L
j=1

1/12,; Qk,;

(4. 16a)

L
}=1

Gk,j

+ 0,6 Y1AEk +

L
j=1

1f/2,; Qk,;

(4.16b)

sa fie mai mici decal valorile limita ale criteriilor

de serviciu considerate.

1/11,1 este coeficientul pentru detenninarea valorii frecvente a actiunii variabile Q1, avand valorile recomandate in TabeluI4.3.

Tabelul 4.3 Coeficient pentru detenninarea valorii frecvente a actiunii variabile Ql, ca fractiune din valoarea sa caracteristica Ti ul actiunii Actiuni din vant Actiuni din zapada si actiuni din variatii de temperatura Actiuni datorate exploatarii cu valoarea ~ 3kN/m2
,1rJ!iJ."
:;
.. ,",.

11

0,2 0,5
0,7

.~--~~,,:'11

Actiuni datorate exploatarii cu valoarea In .. d . carcarl m e ozrte

> 3kN/m2

Relatia (4. 16a) este folosita pentru considerarea in proiectare a efectelor de lunga durata ale
actiunilor asupra structurii. Relatia (4.16b) este folosita pentru verificarea la starea limita de serviciu a elementelor structurale, nestructurale, echipamentelor, etc., atunci cand actiunea seismica trebuie

considerata gruparea actiuni. in de Pentru stari limita de serviciu, coeficientii partiali Ympentru rezistentelematerialelor sunt egali cu 1,0 cu exceptiaaltor specificatii din nonnelede material. Criteriile pentru starile limita de serviciu pentru defonnatii si vibratii trebuie defmite in functie de destinatia cladirii, independent de materiatele utilizate pentru elementele structurale. Criteriul de rigiditate poate fi exprimat in tenneni de limite pentru deplasari orizontale, deplasari verticale si vibratii. In toate cazurile trebuie sa se lucreze cu valori medii ale caracteristicilorde rigiditate ale structurii/elementelor structurale.

I
I

-_.~

~---~---*~""-c"'-""-"'_.

,-~,c"".."-~","--"-,~,,-'"--"~"-

-.c---~~

.
MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 31
~

Anexa 1.
Clasificarea constructiilor si structurilor in clasede importanta . Constructiilesunt impartitein clasede importanta-expunere, functie de consecintele in umane si economiceale unui cutremurmajor precum si de importantalor in actiunile de raspuns post-cutremur. Claselede importanta-expunere cutremurpentrucladiri si structuri sunturmatoarele: la Clasa 1. Cladiri si structuri esentiale pentrusocietate
1.1 Spitale si institutii medicale/sanitare cu servicii de urgenta si sali de operatie j
, I i

~
;

1.2 Statii de pompieri,politie si garajelecu vehiculepentruservicii de urgenta 1.3Centrede comunicatii 1.4 Statii de producere de distributie a energiei(electrice,a gazelor,etc) si 1.5Rezervoare apasi statii de pompare de 1.6Turnuri de control pentruaviatie 1.7Cladiri si structuri cu functiuni esentiale pentruguvem si apararea national a 1.8 Cladiri si alte structuri ce contin gaze toxice, explozivi si alte substante periculoase (radioactive,etc). Clasa 2. Cladiri si alte structuri ce pot provoca in caz de avariereun pericol major pentru viata oamenilor 2.1 Spitale si institutii medicalecu 0 capacitatede peste 50 persoane aria totala in expusa 2.2 Scoli, licee, universitati,institutii pentrueducatieetc. cu 0 capacitate peste de 150persoane aria totala expusa in 2.3 Cladiri din patrimoniul cultural national,muzees.a. 2.4 Cladiri avandpeste300 persoane aria totala expusa in Clasa3. Toatecelelaltecladiri cu exceptiacelor din clasele1, 2 si 4. Clasa 4. Cladiri temporare,cladiri agricole, cladiri pentru depozite,etc. caracterizate un de pericol redusde pierderi de vieti omenesti cazde avarierela cutremur in

~.-

.;.."'~

:.."

32

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

'i

Anexa 2.
Standarde si coduriprivind bazeleproiectarii structurilor in constructii si bibliografie ASCE 7-98, ASCE Standard: Minimum design loads for buildings and other structures. Revision of ANSI/ ASCE 7-95 American Society of Civil Engineers, New-York, 2000. ASCE 7-95, ASCE Standard: Minimum design loads for buildings and other structures. Public Ballot. 2005. ASCE 7-05 Seismic Provisions, 2004. Conference "Eurocodes, Building codes for Europe", June 2002, Brussels, Documents of reference. EN 1990-2002. Eurocode - Basis of Structural Design. Adopted European Standard; CEN, Brussels. ENV 1991-1, Eurocode 1: Basis of design and actions on structures. Part 1: Basis of Design. August 1994. Eurocode No.1, Basis of design and actions. Background documentation: Part 1 of EC1, Basis of Design. January 1995. ISO DIS 4355, 1992. Bases for design of structures. Determination of snow loads on roofs. ISO/TC98/SC2/WG l/Tenth draft, 1993. General principles on reliability for structures, Revisions of IS 2394. ISO/TC98/SC3/WG2. Draft for DP 4354 Wind actions on structures. SR EN 19902004. Eurocod: Bazele proiectarii structurilor. Gulvanessian, H., 1996. ENV 1991-1: Eurocode 1: Part I:Basis of design Introduction, Development and ResearchNeeds. IABSE Colloquim, Delft 1996, Basis of design and actions on structures, Background and application of Eurocode 1. pp.15- 25. Lungu D., Ghiocel D., 1982. Metode probabilistice in calculul constructiilor, Editura Tehnica, Bucuresti Vrouwenvelder A., 1996. Eurocode 1, Basis of design, Background Information. IABSE Colloquim, Delft 1996, Basis of design and actions on structures, Background and application of Eurocode 1. pp. 25 - 33.
~

! j
!

! ,

.
I
EDITOR: PARLAMENTUL ROMANIEI

CAMERA DEPUTATILOR

"

Regia Autonoma "Monitorul Olicial", SIr. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucuresti; C.U.I. 427282; Atribut liscal R, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comerciala Romana - S.A.' - Sucursala "Unirea" Bucuresti ~i IBAN: RO12TREZ7005069XXXOO0531 Direc\ia de Trezore~ie. ~i Contabilitate Publica a Municipiului Bucure~ti
(alocat numal persoanelor jurldlce bugetare) Tel. 318.51.29/150, lax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruiolicial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relatii cu publicul, Bucure~ti, ~os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel.Regia Autonoma 410.47.30, tel./lax 410.77.36 411.58.33 si "Monitorul aliciaI"' si 410.47.23 Tiparul: '

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII
5948368 122802

Monltorul Acest

Oficial

al Romaniel,

Partea I, nr. 148 bls/16.11.2006 confine Oficial al Romaniei a fast tiparit

32 de paglnl. in afara

Pretul: 6,40 lei noi/64,OOO lei vechi

ISSN 1453-4495

numar

al Monitorului

abonamentului.

c:""-