Insolvena este acea stare a patrimoniului debitorului, caracterizat prin incapacitatea vdit de plat a datoriilor exigibile cu sumele de bani

disponibile. Prin procedura falimentului se nelege procedura de insolven concursual colectiv i egalitar care se aplic debitorului n vederea lichidrii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmat de radierea debitorului din registrul n care este nmatriculat.

Insolvena poate fi prezumat ca fiind:

vdit, atunci cnd, dup trecerea a 30 de zile de la scaden, debitorul nu a pltit datoria pe care o are fa de unul sau mai muli creditori, iminent, atunci cnd se dovedete faptul c debitorul nu va putea plti la scaden datoriile exigibile angajate cu fondurile bneti disponibile la data scadenei.

Cand se solicita insolventa?

Banca, in calitate de creditor avand o creanta certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 de zile, in cuantum mai mare de 30.000 lei, poate solicita deschiderea procedurii insolventei impotriva debitorului.

Organele care aplica procedura insolventei sunt instantele judecatoresti, judecatorul-sindic (judectorul care pronun i judec hotrrea de deschidere a procedurii de insolven), administratorul judiciar si lichidatorul.

La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului ajuns in stare de insolventa sa fie suportata de membrii organelor de conducere din cadrul societatii, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte:

au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane; au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice; au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana juridica la incetarea de plati; au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea; au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod fictiv pasivul acesteia; au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul intarzierii incetarii de plati; in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori.

Falimentul sau Procedura Insolventei

Reglementarile legale specifice procedurii falimentului se gasesc in Legea 85/ 2006 privind procedura Insolventei, publicata in M.O. nr 359 din 21.04.2006 si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr 86/ 2006 privind organizarea activitatii practicienilor in insolventa, publicata in M.O. nr 944 din 22.11.2007. Participantii la procedura falimentului sunt: - Societati comerciale - Societati cooperative - Organizatii cooperatiste - Societati agricole - Grupuri de interes economic - Orice alta persoana juridica de interes privat, care desfasoara si activitati economice Instantele judecatoresti competente sunt tribunalele in a caror raza teritoriala isi au sediul debitorii, iar in cadrul acestor institutii se distinge judecatorul sindic a carui atributii sunt limitate la controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si la procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii falimentului (insolventa). Procedura de lichidare presupune constituirea unei Adunari a Creditorilor, care este convocata si prezidata, de cate ori este nevoie, de catre administratorul judiciar, sau dupa caz, de catre lichidator, daca legea, sau judecatorul sindic, nu dispune altfel. Totodata, asociatii/ actionarii firmei aflate in lichidare pot desemna, pe cheltuiala lor, un administrator special, care sa participe la procedura falimentului si sa le reprezinte interesele. Cel mai cunoscut personaj al acestei povesti este, bineinteles, Lichidatorul ale carui principalele atributii sunt: - examinarea activitatii debitorului asupra caruia se initiaza procedura de lichidare, - conducerea activitatii debitorului, - introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, - mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor (daca au fost incheiate intr-o perioada de pana la 3 ani si s-a urmarit fraudarea creditorilor), - urmarirea incasarii creantelor din averea debitorului, - primirea platilor pe seama debitorului etc. Tipurile de proceduri ce pot fi utilizate si etapele acestora:

Procedura Generala: - Reorganizare Judiciara; - Procedura Falimentului. Procedura Simplificata: - Se aplica anumitor categorii de debitori. Procedura simplificata a falimentului se aplica debitorilor (in stare de insolventa), aflati in una din urmatoarele situatii: - comerciantii, persoane fizice, actionand individual; - asociatii familiale; - comerciantii exceptati de la aplicarea procedurii generale; - debitorii care nu au depus la termen actele cerute de lege; - societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive; - debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment sau care nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara prevazuta de lege. Procedura simplificata este procedura prin care debitorul intra direct in procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 60 zile. Indiferent de tip, procedura poate fi declansata de catre: - Debitor; - Creditori; - Orice alta persoana sau institutie prevazuta expres de lege. Deschiderea procedurii la cererea debitorului: - Debitorul aflat in stare de faliment are obligatia de a introduce o cerere la tribunal, in vederea deschiderii procedurii, in termen de 30 de zile de la aparitia starii de insolventa. - Nu poate formula o cerere de reorganizare judiciara debitorul care, in termen de 5 ani, anteriori introducerii cererii, a mai fost supus acestei proceduri. - Debitorul are obligatia de a depune la tribunal, odata cu cererea, documentele expres prevazute de lege. In caz contrar, pentru nedepunerea informatiilor in termen de 10 zile, judecatorul sindic va considera aceasta lipsa, o recunoastere a starii de faliment si va pronunta o sentinta de intrare in procedura simplificata a insolventei. Deschiderea procedurii la cererea creditorilor: - Orice creditor care are o creanta certa, lichida si exigibila poate solicita deschiderea procedurii insolventei impotriva unui debitor prezumat in faliment. - Cererea trebuie sa cuprinda cuantumul si temeiul creantei, existenta unei garantii reale, precum si a unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului si o declaratie privind intentia de a participa la reorganizarea debitorului. - Cererile ulterioare ale altor creditori vor fi conexate, din oficiu, la dosarul intial. - In plus, dechiderea procedurii insolventei are si o serie de efecte, cum ar fi: suspendarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului, sau bunurilor sale, sau suspendarea termenelor de prescriptive ale actiunilor suspendate

anterior. - De asemenea, administratorul sau lichidatorul pot introduce actiuni pentru anularea unor acte juridice ale debitorului in conditiile prevazute de art. 77 93 din Legea insolventei. Actele frauduloase care pot fi anulate sunt actele incheiate de debitor in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii de lichidare. - Dupa cum am specificat mai sus, procedura generala reprezinta procedura prin care un debitor intra, dupa perioada de observatie, succesiv, in procedura de reorganizare judiciara si in procedura falimentului sau, separat, numai in reorganizare judiciara ori doar in procedura falimentului. - Reorganizarea judiciara se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor sale, in conformitate cu un plan de reorganizare, care poate fi propus de debitor, de administratorul judiciar, de unul sau mai multi creditori detinand impreuna 20% din valoarea totala a creantelor mentionata in tabelul creditorilor. - Planul de reorganizare cuprinde fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea debitorului, fie poate combina cele doua solutii. Referitor la procedura Falimentului, aceasta este declansata de catre Judecatorul sindic in unul din urmatoarele cazuri: - debitorul si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata; - debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a procedurii, a contestat ca ar fi in stare de insolventa, iar contestatia a fost respinsa de judecatorul sindic; - nici unul dintre celelalte subiecte de drept indreptatite nu a propus un plan de reorganizare, sau nici unul din planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat; - debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat; - obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite in conditiile stipulate prin planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului in decursul reorganizarii sale aduce pierderi averii sale; - a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune intrarea debitorului in faliment. - Prin hotararea prin care se decide intrarea in faliment, Judecatorul sindic va pronunta dizolvarea societatii debitoare si va dispune, totodata, si o serie de masuri. - Cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege, lichidarea va incepe de indata dupa finalizarea inventarierii bunurilor din averea debitorului de catre lichidator. - Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata de lichidator sub controlul Judecatorului sindic, iar creantele vor fi platite intr-o anumita ordine (prevazuta in articolul 123 din legea 85/ 2006 privind procedura insolventei). - In final procedura falimentului va fi inchisa prin sentinta.