AMPLASAREA CULTURII SI ASOLAMENTUL Alegerea terenului Lucerna are nevoie de temperaturi ridicate pe parcursul sezonului de vegetatie si de soluri foarte

fertile pentru a atinge potentialul de productie optima. Cele mai multe terenuri agricole din Romania satisfac aceste criterii si sunt potrivite pentru producerea de lucerna. Lucerna nu tolereaza stagnarea apei in timpul cresterii active, de aceea trebuie ales locul cu un bun drenaj care nu are un nivel prea ridicat al apei freatice. Producerea de lucerna, in general, mareste continutul de substante organice din sol si duce la o fertilizare suficienta a solului. Terenul nivelat este de preferat pentru producerea de lucerna. Pentru lucerna irigata panta terenului nu trebuie sa depaseasca 12%, o panta mai mare duce la ingreunarea efectuarii recoltarii, irigarii si pregatirii patului germinativ. Plante premergatoare lucernei Cultura premergatoare lucernei este de o mare importanta pentru pregatirea solului in vederea semanarii lucernei si incorporarea oricaror resturi vegetale. In cazul semanarii la sfarsitul verii, lucerna poate sa urmeze dupa orz, grau, ceapa, sau cartof timpuriu. Lucerna semanata primavara poate sa urmeze dupa sfecla, floarea-soarelui, rapita sau legume. Rotatia culturii Nu este indicata semanarea lucernei dupa alte leguminoase pentru ca fac parte din aceeasi familie si numerosi daunatori si boli se transmit la cultura de lucerna. De asemenea nu se seamana lucerna direct dupa lucerna pentru ca exista posibilitatea autointoxicarii (cauzata de compusi organici care raman in sol dupa lucerna) precum si din cauza bolilor, nematozilor si insectelor daunatoare. Trebuie sa treaca cel putin 1-2 ani pentru a se putea semana din nou lucerna in acelasi loc. Dupa lucerna urmeaza in rotatie, de preferinta, plante anuale care se insamanteaza primavara in urgenta a II- a, respectiv porumbul pentru boabe si siloz, iarba de Sudan. INGRASAMINTE SI AMENDAMENTE Administrarea corecta a ingrasamintelor este deosebit de importanta pentru a obtine o productie si o rentabilitate maxima la lucerna. Fertilizarea adecvata a lucernei include

o analiza a elementelor nutritive necesare, alegerea ingrasamintelor adecvate si aplicarea corecta a acestora. Elementele nutritive continute in fanul de lucerna comparat cu 100% substanta uscata Kg/ha. Productie de lucerna T/HA 9 13 18 N 200 318 440 P2O5 48 72 105 K2O 175 276 367 Mg 27 42 58 S 16 25 32

Simptomele deficientei de azot se manifesta printr-o crestere pitica si o culoare verde deschis sau galbuie a frunzelor de lucerna. Pentru a evita deficientele de azot, se va utiliza inoculant Rhizobium la semanat pe un teren unde nu a mai fost cultivata lucerna. In majoritatea cazurilor, fosforul este singurul ingrasamant care trebuie aplicat pentru a obtine o productie maxima de lucerna in Romania. Pentru a evalua situatia fosforului din sol se va face testarea inainte de semanarea lucernei. Pentru a corecta deficienta de fosfor, se va utiliza un ingrasamant cu un continut ridicat de fosfor. Ingrasamintele se vor incorpora in partea de sus a solului la o adancime cuprinsa intre 5 si 10 cm. Gunoiul de grajd este o sursa excelenta de fertilizare, contine mai multe elemente nutritive fata de ingrasamintele artificiale, si este si mai ieftin. Analiza elementelor nutritive la gunoiul de grajd obisnuit provenit de la vite arata 0,56% N, 0,23% P (P2O5) si 0,60% K (K2O). Lucerna poate fi fertilizata aproape la orice data din an dar aplicarea ingrasamintelor este de preferat toamna tarziu sau la sfarsitul ierniii pentru ca fosforul sa aiba timp sa se deplaseze in sol cu ajutorul precipitatiilor din iarna si sa fie preluat in momentul in care incepe dezvoltarea radacinilor primavara. LUCRARILE SOLULUI Lucrarile solului fac sa sporeasca acumularea apei si a elementelor nutritive in sol si in aceeasi masura sa contribuie la lupta impotriva buruienilor, bolilor si daunatorilor. Pentru lucerna lucrarea de arat a solului se realizeaza cu tractorul in agregat cu plug si grapa stelata GS-1,2. Lucerna nu se enumera printre plantele foarte exigente fata de nivelul adancimi araturii, in schimb are nevoie de un pat germinativ bine maruntit, asftel

incat sa ajunga samanta in contact intim cu solul, pentru favorizarea unei rasariri rapide si dezvoltare normala a plantelor in primele faze de dezvoltare. Cand semanatul se face primavara, aratura se va realiza de preferinta in prima jumatate a toamnei la adancimea de 22-25 cm. In anumite situatii cand lucerna este semanata dupa cereale de toamna aratura va fi precedata de o lucrare de dezmiristire, realizata cu grapa cu discuri inclinata corespunzator. Lucrarea de maruntire a bolovanilor se va realiza cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti ce se va realiza in a doua jumatata a toamnei. Pregatirea patului germinativ in primavara se va realiza in preajma semanatului cu combinatorul sau cu agregatul de grape cu colti prevazut in spate cu bare metalice. Cand semanatul se face la sfarsitul verii sau inceputul toamnei este indicat ca pregatirea solului sa se faca cu grapa cu discuri, ce poate mobiliza solul pe adancimea de 10-14 cm sau prin lucrari repetate cu grapa cu discuri (2-3 lucrari), ultima lucrare facandu-se in agregat cu tavalugul, in preajma semanatului. Cand solul este prea uscat, este nevoie sa se aplice in prealabil, o irigare de 40-50 mm, care faciliteaza realizarea unei araturi de buna calitate (realizata la 20-23 cm) cu eforturi energetice diminuate cu 30-35%. SAMANTA SI SEMANATUL Semanatul lucernei se poate face in doua situatii si anume la sfarsitul verii si inceputul toamnei sau primavara, in care exista avantaje si dezavantaje in ambele situatii, semanatul se executa cu semanatoarea SUP 29. Semanatul lucernei in cultura pura se face in randuri la 12,5 cm cu o cantitate de 20-22 kg/ha de samanta. Adancimea optima de semanat este de 1,5-2 cm, cand semanatul se face primavara, si la 2-2,5 cm cand se insamanteaza la sfarsitul verii/inceputul toamnei. Lucerna semanata la sfarsitul verii/inceputul toamnei se face in perioada 25 august-5 septembrie, cat mai devreme, ca sa ajunga la un grad suficient de maturitate pentru a rezista la temperaturile scazute din timpul iernii. Lucerna semanata primavara se face in perioada 1-15 martie in zonele de campie si 5-25 martie in zonele colinare eventual cu o decalare de 10-12 zile in cazul unei desprimavarari intarziate. In principiu, semenatul se va face dupa ce se creaza conditii favorabile de pregatire a patului

germinativ, cunoscand faptul ca o grabire a lucrarii, cand solul este insuficient de zvantat, conduce la un semanat de proasta calitate si determina o rasarire neuniforma. LUCRARILE DE INTRETINERE A CULTURII -Combaterea buruienilor Combaterea buruienilor perene inainte de semanatul lucernei. Se realizeaza cu erbicide de preferat toamna, pentru ca erbicidul este translocat in sistemul radicular al buruienilor si le distruge complet. Tratamentul cu erbicide primavara este mai putin eficient, pentru ca se produce o translocare mai mica a carbohidrantilor in jos inspre radacini, miscarea principala primavara este dinspre radacini spre frunze. Cele mai intalnite buruieni perene de combatut sunt palamida, costreiul mare si volbura si se realizeaza cu eficienta atunci cand pamantul este liber intre culturi. Tratamentul cu Roundup este cel mai eficient si rentabil pentru buruienile perene, dar Clopyralid este cel mai eficient erbicid pentru a combate palamida. Combaterea buruienilor in culturile nou infiintate Cele mai utilizate erbicide la lucerna abia rasarita sunt Benefex, un erbicid preemergent si Pivot ce este un erbicid postemergent. Benefex este utilizat inainte de semanat si inainte de rasarirea buruienilor si a culturilor de lucerna, se aplica pe suprafata solului si este incorporat mecanic in sol, la o adancime de 2,5-5 cm cu ajutorul frezei sau prin discuire de 2 ori la un unghi de 900. Acest erbicid nu este des folosit din cauza costului ridicat desi combate un spectru larg de buruieni monocotiledonate si dicotiledonate anuale. Pivot este un erbicid foarte eficient care combate majoritatea buruienilor dicotiledonate intalnite in culturile nou infiintate, acest erbicid se aplica in fazele de 2-3 frunze trifoliate a lucernei, ce ilustreaza fazele de dezvoltare la lucerna abia rasarita. Daca aplicarea este intarziata se reduce eficienta combaterii buruienilor, deci aplicarea la timp si planificarea sunt importante pentru o buna erbicidare. Eficacitatea Pivotului se imbunatateste atunci cand este combinat cu un ingrasamant lichid (10-34-0, 28-0-0 sau 32-0-0) in doza de 2 l la hectar.

Cuscuta Este cea mai periculoasa buruiana pentru productia de lucerna, apare ca o plantuta fara radacini si are forma unui fir galben. Imediat ce cuscuta devine atasata de lucerna tulpina ei se ingroasa, culoarea cuscutei galben/portocalie devine mai intensa iar planta de cuscuta isi trimite lastariii secundari care se infasoara pe plantele adiacente. Pentru combaterea cuscutei din lucerna in anul I se aplica erbicidul Pivot 1 l/ha, cand filamentele de cuscuta sunt mici (5-8 cm) sau dupa recoltarea primei coase la 4-5 zile. Cuscuta se combate eficient si prin aplicarea dupa prima coasa (4-5 zile) a erbicidelor Roundup, Touchdown 3-4 l/ha, Reglone forte 3-7 l/ha. - Daunatorii culturilor de lucerna Sunt numeroase insecte daunatoare care se hranesc cu lucerna producand daune asupra productiei si calitatii si din acestia amintim: nematodul tulpinilor, paduchele negru al lucernei, plosnita lucernei, plosnita de camp, gargaritele frunzelor si radacinilor de leguminoase, gargarita frunzelor de lucerna, buburuza lucernei si gandacul rosu al lucernei. Nematodul tulpinilor este un vierme foarte mic, are 5-6 generatii pe an putand sa ierneze in toate stadiile de dezvoltare (ouale si larvele rezista la temperaturi scazute) in radacinile sau tulpinile lucernei. Incubatia oualor are loc in 7-8 zile, iar dezvoltarea larvelor dureaza 20-25 zile. Plantele de lucerna infestate de acest daunator au tulpini scurte, necrozate de culoare viloacee si crestere redusa. Viermele ataca deasemenea si mugurii si frunzele, putand distruge plantele tinere, atunci cand sunt prezenti in numar mare. Paduchele negru al lucernei este o insecta mica avand mai putin de 2 mm lungime, adultii nearipati si aripati au o culoare negru stralucitoare, iar nimfele mai mici au o culoare cenusiu spre negru. In cursul unui an sunt 10-15 generatii, ierneaza in stadiul nearipat, formand colonii la coletul plantei. Primavara incepand cu luna martie, apar femelele adulte nearipate infestand lucerna. Formele aripate apar mai tarziu in lunile martie-mai, si depun oua de rezistenta toamna. Adultii si larvele produc daune directe prin inteparea si sugerea sevei din planta. Pentru combaterea acestei insecte se recomanda efecuarea tratamentului cu insecticidul Carbotox 37 CE, doza fiind de 1l/ha.

Plosnita lucernei este o insecta de culoare verde, are lungimea cuprinsa intre 7,69,5 mm, si este acoperita cu perisori fini indreptati in jos, prezinta 2 puncte negre deasupra capului, iar pe spate are 2 dungi longitudinale negre. Plosnita evolueaza in 2 generatii pe an partial suprapuse, ierneaza cu ou in ponta depusa in partea inferioara a tulpiniii de lucerna. Eclozarea oualor se esaloneaza de la sfarsitul luniii aprilie pana la sfarsitul lunii mai. Generatia I se dezvolta de la o temperatura de 11,50C pe parcursul a 34-39 de zile de la jumatatea luniii aprilie/sfarsitul lunii mai pana la sfarsitul lunii iulie. Generatia a II-a se dezvolta pe parcursul a 33-40 zile de la inceputul luniii iunie/inceputul luniii august pana la sfarsitul luniii octombrie. Plosnita de camp este o insecta cu lungime intre 4,6-5,7 mm si are culoarea verzui-cenusie femela, si verzui roscat pana la cafeniu masculul. Corpul este acoperit cu perisori cenusii-bruni. Pata neagra din spatele corpului are diferite forme, in general litera W. Larva are corpul de forma ovala de culoarea viitorului adult in functie de sex. Plosnita de camp evolueaza in 2 generatii pe an suprapuse, iernand ca adulti sub resturile vegetale din lucernarii. Aparitia adultilor hibernanti se esaloneaza la temperaturi peste 100C la jumatatea lunii martie pana la inceputul lunii aprilie. Generatia I se dezvolta intr-o perioada cuprinsa intre 37-42 de zile, respectiv din luna aprilie/inceputul luniii iunie pana la inceputul lunii august, generatia II se dezvolta intre 33-41 de zile de la inceputul lunii iulie/inceputul lunii august pana in luna octombrie. Gargaritele frunzelor si radacinilor de leguminoase insecta are dimensiuni cuprinse intre 3,5-7 mm, este negru lucios sau maro inchis si gri pe abdomen. Pe spate are solzi de forme diferite, peri scurti sau puncte colorate, si se observa si niste santuri. Larva este de culoare alba-galbuie si are lungimea corpului cuprinsa intre 3-6 mm. Toate speciile au o singura generatie pe an si hiberneaza ca adulti sau larve. Adultii apar primavara devreme (martie-aprilie) si depun esalonat ouale izolat sau in grupe mici de plante, sau la suprafata solului. Larvele patrund in sol hranindu-se cu nodozitatile lucernei durata de dezvoltare este de 30-40 de zile, iar adultii apar la sfarsitul verii (iulieseptembrie). Gargarita adulta se hraneste cu frunzele de lucerna pe timpul verii cauzand rosaturi neregulate pe marginea frunzelor, cele mai mari daune se produc in culturile de lucerna semanate primavara. Pentru prevenirea atacului speciilor de aceasta insecta se recomanda, amplasarea noilor lucerniere la distanta de 2-3 Km de cele vechi si semanatul

lucernei la sfarsitul verii (20 august 10 septembrie), in acest caz nu se mai face tratarea semintelor. Efectuarea tratamentelor chimice de combatere se vor efectua in functie de densitatea adultilor hibernanti si de pragul economic de daunare (PED). Buburuza lucernei este o insecta cu 2 generatii pe an si hiberneaza ca adult la baza tulpinilor sau sub resturile vegetale. Adultul are corpul de 3-4 mm lungime, rotunjit cu abdomenul plat. Partea dorsala a corpului este roscata si prezinta peri fini si pete negre. Adultii hibernanti apar in lucerniere in lunile aprilie-mai, iar dupa 2-3 saptamani de hranire depun ponta pe partea inferioara a frunzelor. Larvele se dezvolta in 15-30 de zile. Prima generatie apare in perioada aprilie-iunie, iar a doua generatie iulie-septembrie. Atacul acestui daunator este caracteristic, adultii si larvele rod frunzele, extragand hrana prin presare, frunzele atacate raman numai sub forma unor nervuri albite, uscate alternand cu portiuni neatacate. Pentru prevenirea atacului buburuzei lucernei se recomanda amplasarea noilor lucerniere la distanta de cel putin 2-3 km de cele vechi si se recomanda tratamente chimice cand se determina o densitate a adultilor hibernanti de 5-6 adulti/metru patrat. Gandacul rosu al lucernei este o insecta avand corpul de forma ovala, culoare rosie cu 10 macule negre si capul negru, lungimea corpului fiind de 5-7 mm. Larva este de culoare galben-cenusie si are lungimea de 8-10 mm, ultimile segmente toracice si abdominale au negi de diferite marimi si prevazuti cu pori. Aceasta insecta are o singura generatie pe an si hiberneaza ca adult in sol. Adultii apar primavara devreme in luna martie cand temperatura este de 8,50C si dupa 6-8 zile de hranire incep depunerea pontei. Larvele apar in lunile aprilie-mai, dezvoltarea acestora esalonandu-se pe parcursul a 2128 zile, timp in care se hranesc intens dupa care se retrag in sol pentru impupare. Adultii si larvele rod frunzele de la margine spre interior, perforandu-le sau rozandu-le in intregime. Combaterea se va face prin aplicarea tratamentelor chimice, cand populatia depaseste PED este de 5 adulti hibernali/metru patrat. Irigarea lucernei Consumul de apa al lucernei este cuprins intre 5.500 m3/ha in zona racoroasa- umeda a Romaniei si 8.000 m3/ha in zona calda secetoasa. Productia de lucerna pe terenurile irigate s-a dublat in zona calda secetoasa din sud si sud-est a tarii, iar pentru zona moderata din nord, nord-est productia a crescut cu 39% si in zona racoroasa-umeda s-a

inregistrat o crestere a productiei cu 15%. Atunci cand irigarea se executa corect, respectandu-se nevoile plantelor, sporurile de productie obtinute la lucerna sunt ridicate, lucerna situandu-se printre culturile cu cel mai bun raspuns la irigare. Se realizeaza productii ridicate prin irigare, dar trebuie avut in vedere factorii economici, consumul energetic pentru furnizarea apei, costul intretineriii sistemului de irigatii, costul achizitionarii, exploatarii si intretinerii echipamentelor de irigat. Solul este o componenta activa a procesului de irigare, acesta avand rol de stocare a apei din precipitatiii si irigatii. Capacitatea de apa utila (CAU) difera foarte mult de la o zona la alta. De exemplu in solurile brun-roscate din sudul judetului Olt capacitatea de apa utila accesibila plantelor pana la aparitia stresului este de 400 m3/ha in timp ce solurile afluviale cu textura foarte grea din Campia Romana estica au capacitatea de apa utila de 1.100 m3/ha. RECOLTAREA LUCERNEI Productia de lucerna si calitatea furajului sunt invers proportionale. Recoltatul lucernei se realizeaza prin cosirea de mai multe ori a lucernei de 3 pana la 5 ori. Intervalul intre coase depinde de modul de utilizare a lucernei si destinatia acesteia. Pentru furajarea vacilor de lapte performante se foloseste un fan de cea mai buna calitate, acesta se obtine prin cosirea lucernei in faza de sfarsit de imbobocire, la un interval dintre coase de aprox. 30-32 de zile primavara si toamna la 27-29 de zile, vara. Atunci cand se urmareste mai mult productia de lucerna furaj dar calitatea nutritiva este mai putin importanta, cosirea se face la 32-36 de zile primavara si toamna, si la 29-32 de zile vara. In general productia de furaj de la prima coasa are tendinta de a fi mai mare decat la coasele urmatoare. Conditiile climaterice pot impune data la care se poate face ultima recoltare a fanului si tehnica recoltarii toamna afecteaza vigoarea lucernei primavara. Ultima recoltare din sezon trebuie sa aiba loc la 4-6 saptamani inainte de primul inghet. Operatia de cosire se executa cu tractor + cositoare sau cu ajutorul echipamentului de recoltat furaje. Lucerna verde are o digestibilitate ridicata asigurand in medie 0,7 UN si 30 g P.B.D. la un kilogram de nutret cand este recoltata in faza de inceput de inflorire. Lucerna constituie un nutret bun pentru toate speciile de animale, bine valorificata in hrana animalelor producatoare de lapte, a femelelor gestante si a tineretului in crestere si dezvoltare. Nu se administreaza hrana in stare plouata sau cu roua se lasa in brazda

pentru palire 2-3 ore. Cand animalele nu sunt obisnuite treptat cu consumul se produc tulburari gastrointestinale. Pentru a preveni aceste tulburari se recomanda introducerea treptata in hrana, in timp de 7-8 zile si numai sub forma palita, iar adaparea animalelor se face inainte de a consuma lucerna cu cel putin o ora. In cazul in care pentru stimularea vegetatiei s-au administrat ingrasaminte cu azot, nu se va utiliza in hrana animalelor dimineata cand animalele sunt flamande deoarece se produc tulburari gastro-intestinale mai ales pe timp umed. Lucerna cosita se administreaza bovinelor adulte in cantitati zilnice de 40-50 kg, mai ales in hrana vacilor in lactatie si gestatie avansata. La tineretul bovin in functie de varsta, greutate si destinatie se recomanda 25-35 kg pe zi si animal. Atunci cand facem fan, uscarea cat mai rapida a lucernei reprezinta punctul cheie. Procedeul de obtinere a fanului cuprinde 4 etape. Prima etapa consta in cosirea lucernei cu o cositoare, apoi dupa cateva zile fanul uscat partial este intors pe rand, acest procedeu grabeste procesul de uscare si imbunatateste eficienta la balotare. Dupa ce fanul s-a uscat suficient, este balotat in baloti de diferite marimi in functie de: utilizarea fanului balotat, conditiile de vreme, marimea exploatatiei de lucerna, echipamente disponibile de balotat. Ori de cate ori este posibil evitati sa balotati fanul care are sub 12% umiditate pentru ca se scutura frunzele de lucerna pe sol determinand o pierdere exagerata iar fanul balotat la un continut prea mare de umiditate provoaca formarea mucegaiului si decolorarea. Depozitarea lucernei este importanta deoarece reduce calitatea acesteia. Mucegaiul se poate dezvolta in fanul depozitat la un continut de umiditate mai mare de 20% si este periculos pentru animale. Exista consrvanti disponibili pentru fan dar acestea se vor folosi la fanul balotat la un procentaj de umiditate cuprins intre 18-30%. Conservantii pentru fan se aplica la data balotatului si cei mai buni conservanti sunt acizii organici si anume acidul propionic sau amestecul de acid acetic cu acid propionic. Fanul de lucerna reprezinta fanul de cea mai buna calitate utilizat in alimentatia de stabulatie a animalelor. Cuprinde cantitati mari de proteina digestibila, 80-135 g, cu valoare biologica ridicata, saruri minerale, din care 15-22 g/kg calciu si un continut ridicat in caroten, 50-100 mg/kg.

Valoarea nutritiva a fanului de lucerna depinde de faza de vegetatie la care sunt recoltate plantele si modul de uscare si conservare. Cunoscand ca substantele nutritive sunt acumulate in frunze si flori, 4/5 din totalul proteinelor se gasesc in aceste organe, o deosebita atentie trebuie sa se acorde uscarii si transportului. Este consumat cu placere de toate animalele si are o digestibilitate ridicata. In hrana femelelor de reproductie atat in perioada de pregatire pentru monta cat si in perioada de gestatie, substantele nutritive din fanul de lucerna au actiune favorabila asupra dezvoltariii fetusilor precum si in formarea de rezerve care vor fi folosite la lactatia urmatoare. La tineretul taurin fanul de lucerna favorizeaza dezvoltarea tubului digestiv, are actiune stimulatoare asupra inmultirii simbiontilor din rumen, favorizeaza consumul unei cantitati mari de furaje fibroase si suculente obtinandu-se animale cu constitutie robusta.