Argument

Epoca in care traim nu mai este posibila fara calculatoare. Acestea au devenit instrumente absolut necesare aproape in orice domeniu de activitate. Ele ne ajuta sa ne organizam mai eficient activitatea , sa indeplinim mai bine o serie de sarcini dificile sau de rutina , sa ne informam , sa comunicam , sa ne instruim si , de ce nu,chiar sa ne distram. Specialistii considera ca in viitor calculatoarele vor prelua toate activitatile de rutina pe care le realizeaza in momentul de fata oamenii,acestora ramanandu-le mai mult timp sa se instruiasca,sa se ocupe de activitati pentru care si inteligenta si intuitia umana nu pot fi inca inlocuite de masini, sa calatoreasca , sa petreaca mai mult timp cu familia si cu prietenii. Azi nu am mai putea concepe viata fara existenta calculatoarelor. Ele contribuie in mod substantial la desfasurarea activitatilor din majoritatea domeniilor de activitate. Calculatorul este folosit, in domeniul medical sau in cel artistic, in cercetare sau in industrie , in domeniul bancar sau cel turistic sau ca si distractie. Fara existenta calculatoarelor omul nu ar mai fi putut ajunge pe Luna , nu ar fi putut comunica asa cum o face azi pe Internet , nu ar fi putut proiecta si realiza cu precizia si rapiditatea pe care le asigura calculatorul masini , cladiri , echipamente . Pentru o mai buna exploatare a calculatorului, orice utilizator trebuie sa cunoasca notiuni legate atat de partea hardware cat si de cea software ale sistemului de calcul. Istoria mediului Windows este presarata cu un numar de succese si cu un numar egal de esecuri.Windows a aparut ca ceva putin mai mult decat un mediu cu comutare si pro- cese. Lansarea initiala, din anul 1985, a versiunii 1.0 a lasat mult de dorit si, in general, receptarea ei de catre industria de specialitate a fost, sincer vorbind, mai degraba descurajanta.Au existat multe probleme cu editia initiala a mediului. Multe din aceste probleme erau provocate de hardware-ul disponibil la acea data. In primul capitol am elaborat cateva notiuni despre Windows Xp si anume caracteristicile acestuia, cateva versiuni ale programului, cerinte de sistem si am amintit faptul ca Windows Xp este un soft cu sursa inchisa. In cel de-al doilea capitol am prezentat generalitati ale sistemului Linux, nucleul acestuia, distributii si am configurat un server al acestuia si am precizat faptul ca Linux este un soft cu sursa deschisa.

Capitolul al trei-lea se intituleaza Sisteme Windows versus sisteme Linux si subliniaza diferentele intr-e aceste doua sisteme Scopul unui SO este sa asigure stabilitate sj flexibilitate in functionarea calculatorului. Sistemele de operare permit, in general, interactiunea cu mai multi utilizatori, rularea mai multor aplicatii, si modificarea strategiilor de raspuns ale calculatorului la o anumita problema.

CAPITOLUL 1. WINDOWS XP 1.1 Generalitati

Windows XP este o linie de sisteme de operare dezvoltate de Microsoft pentru utilizarea pe calculatoare personale sau de business, laptopuri i centre media. Literele "XP" provin de la cuvntul englez experience (experien). Windows XP

Captur de ecran din Windows XP Dezvoltator Familie SO Stare Model surse Ultima versiune stabil Tip de nucleu Licen Microsoft Microsoft Windows Se ofer suport (Suportul este extins) Surs nchis, Surs partajat 5.1.2600.5512 Service Pack 3 (x86 SP3) din 21 aprilie 2008 hibrid EULA Fig. 1

1.2 Caracteristici
Windows XP a primit numele de cod "Whistler", deoarece muli colaboratori de la Microsoft au schiat n timpul dezvoltrii lui la prtia Whistler-Blackcom din Columbia Britanic, Canada. Windows XP este succesorul sistemelor de operare Windows Me i 3

Windows 2000, i este primul sistem de operare pentru consumatori produs de Microsoft pe modelul kernel-ului i al arhitecturii NT ("New Technology") a lui Windows NT.Windows XP a inbunatatit vechiul Windows NT cu unul nou compatibil cu mai multe programe. Windows XP a fost lansat la 25 octombrie 2001 i pn n ianuarie 2006 a fost vndut n circa 400 de milioane de exemplare, conform unei estimri fcute de IDC. [2] Cele mai ntlnite versiuni ("ediii") de Windows XP sunt Windows XP Home Edition, creat pentru utilizatorii care lucreaz la domiciliu, i Windows XP Professional Edition, care are faciliti adiionale, ca de exemplu suportul pentru domeniile Windows Server sau dou procesoare fizice. El este fcut pentru utilizatorii avansai precum i companii. Windows XP Media Center Edition este mbuntit cu faciliti multimedia ce permit utilizatorului s nregistreze i s vizioneze televiziunea digital, s vizioneze filme DVD i s asculte muzic. Windows XP Tablet PC Edition este proiectat s poat rula pe platformele PC-urilor tablet. Au fost lansate de asemenea Windows XP 64 bit Edition pentru procesoarele IA-64 (Itanium) i Windows XP Professional x64 Edition pentru x86-64. Windows XP este cunoscut pentru stabilitatea i eficiena sa, n contrast cu versiunile 9x de Microsoft Windows. Prezint o interfa semnificant modificat, prezentat de Microsoft drept mai prietenoas pentru utilizator dect n celelalte versiuni de Windows. Un nou management al software-ului reuete s evite "iadul DLL-urilor" care a marcat celelalte versiuni de Windows. Este prima versiune de Windows care, pentru a combate pirateria informatic, necesit o activare, o facilitate care nu a fost agreat de toi utilizatorii. Windows XP a fost criticat pentru vulnerabilitile legate de securitatea prelucrrii datelor, pentru integrarea prea strns a aplicaiilor ca de ex. Internet Explorer i Windows Media Player, precum i pentru aspecte legate de interfaa implicit a spaiului de lucru. Windows XP a fost n lucru nc din 1999, cnd Microsoft a nceput s lucreze la Windows Neptune, un sistem de operare care urma s devin "Home Edition" al lui Windows 2000. A fost pn la urm unit cu proiectul Whistler, care a devenit mai trziu Windows XP.

1.3. Versiuni Windows XP

Home Edition, Professional Edition: Primele dou versiuni lansate de Microsoft sunt Windows XP Home Edition i Windows XP Professional Edition.Se mai numara inca cateva versiuni: Media Center Edition,Tablet PC si x64 Edition. Starter Edition: Windows XP Starter Edition este o versiune ieftin de Windows XP disponibil n Tailanda, Turcia, Malaezia, Indonezia, Rusia, India, Columbia, Brazilia,

Argentina, Peru, Bolivia, Chile, Mexic, Ecuador, Uruguay i Venezuela. Este asemntor cu Windows XP Home Edition, dar este limitat la hardware ieftin, poate executa doar trei programe n acelai timp, i are cteva funcii dezactivate. Media Center Edition: Ediie creat pentru calculatoare multimedia. Windows XP Tablet PC Edition: Ediie creat pentru Tablet PC-uri. Windows XP Professional x64 Edition: Aceast versiune suport extensia x86-64 la arhitectura Intel IA-32. x86-64 este implementat de AMD n procesoarele AMD64 i de Intel n procesoarele EM64T

1.4. Service Pack 3 (Ultimul)

Windows XP Service Pack 3 (SP3) a fost lansat n producie pe data de 21 aprilie, 2008, i la dispoziia publicului prin intermediul att al Centrului de descrcri Microsoft ct i al Windows Update ncepnd cu 6 mai 2008. El a nceput s fie n mod automat trimis la utilizatorii de Automatic Update ncepnd cu 10 iulie 2008. Microsoft a postat o prezentare de ansamblu care detaliaza noile caracteristici disponibile att ca actualizri independente ale Windows XP, ct i portate retroactiv de la Windows Vista. Un numr total de 1174 remedieri au fost incluse n SP3. Service Pack 3 poate fi instalat pe sisteme cu versiuni de Internet Explorer 6 sau 7, precum i cu versiuni de Windows Media Player 9 i mai sus. Internet Explorer 7 nu este inclus ca parte a SP3.

1.5. Windows Genuine

Windows Genuine (Windows Original) este modalitatea prin care Microsoft ncearc s opreasc pirateria sistemelor de operare ale companiei. Calculatoarele care au instalat Windows XP i au funcia de auto-actualizare pornit, primesc ca actualizare Windows Genuine Advantage Tool. Acest program verific dac calculatoarele au Windows XP original. Dac calculatorul verificat nu are Windows XP original, spaiul de lucru devine negru odat la 60 de minute i o mic fereastr informeaza utilizatorul c nu posed Windows original i l invit s cumpere o versiune original. Deasemenea, nu se mai pot face actualizri n afar de cele critice.

1.6. Windows Genuine n China

Pe 20 octombrie 2008, mai muli utilizatori de Windows XP din China au primit un spaiu de lucru negru, deoarece Microsoft a introdus sistemul Windows Genuine Advantage

pe calculatoarele cu sistemul de operare n chinez, n efortul lor de a opri pirateria, care este foarte popular n China. Versiunea de WGA este mult mai ostil comparativ cu cea veche, deoarece face utilizarea sistemului mult mai grea. Avnd n vedere majoritatea utilizatorilor "pirai" din China, foarte muli au experimentat "sindromul spaiului de lucru negru" cnd spaiul de lucru al sistemelor de operare devenea negru la fiecare 60 de secunde, deasemenea afind constant fereastra de informare a utilizatorului cu privire la originalitatea Windows. Mai muli utilizatori au reclamat dezactivarea programelor din gama Microsoft Office, precum Word, PowerPoint i Outlook. Vznd mai multe articole publicate pe portalele chinezeti Sohu.com, QQ.com, 21cn.com i multe altele, un numr foarte mare (peste 60% din cei care au supravieuit) sunt ostili cu Microsoft Windows Genuine Advantage i Microsoft Office Genuine Advantage

1.7. Cerine de sistem

Mai jos sunt prezentate cerinele de sistem pentru Windows XP Home i Professional: Minim Procesor Memorie Plac video i monitor Spaiu liber pe disc Uniti Echipamente Sunet 233 MHz 64 MO RAM Recomandat 300 MHz sau mai mare 128 MO RAM sau mai mult

Super VGA (800 x 600) sau rezoluie mai mare 1,5 GO sau mai mult (1,8 GO n plus pentru Service Pack 2[3] i ali 900 MO pentru Service Pack 3)[4] CD-ROM sau DVD Tastatur. Microsoft Mouse sau un alt mouse compatibil Plac de sunet. Microfon sau cti

1.8. Teme
Windows XP a prezentat noi teme dar a meninut deasemenea i tema clasic Windows Classic.

1.9. Luna
Luna este numele de cod al temei visuale implicite din Windows XP. Cunoscut oficial sub denumirea Windows XP style, tema este disponibil n trei scheme de culoare: Default (blue); Olive Green i Silver, adic Implicit(albastru); Verde

Msliniu i Argintiu. Implicit este tema albastr, la fel ca imaginea implicit a spaiului de lucru (Bliss) este disponibil prima dat cnd utilizatorul face log on. Numele de cod pentru aceste teme sunt Blue (Albastru), Homestead i Metallic, n ordine pentru temele amintite mai sus. Asta se poate observa prin utilizare mai multor editori de fiiere de sistem precum Resource Hacker. Comparativ cu versiunile precedente de Windows, noua schem de culori accentueaz trsturile noului sistem de operare, utiliznd interfaa cu margini ondulate la fiecare fereastr. Pieile (skin), ca oricare altele de tipul msstyles utilizeaz CSS.

1.10. Royale
Royale (deasemenea cunoscut ca "Media Center style" i versiunea albastr ca "Energy Blue") este un concept grafic GUI produs de Microsoft i introdus n 2004 pe sistemele de operare Windows XP Media Center. Este compus dintr-o imagine de fond nou (inspirat de Bliss, dar creat pe calculator), o tem a spaiului de lucru i o piele (skin). Conceptul prezint extraordinar culorile albastru i verde. Tema poate fi folosit acum de orice utilizator de Windows XP original (Genuine), ncepnd din 2005 i conine 2 scheme de culoare: Royale (versiunea albastr) i Royale Noir (ediia neagr).

1.11. Windows XP- sursa inchisa.

Instalarea versiunii Windows XP necesita detinerea unei licente, ceea ce presupune sa platim o anumita suma de bani pentru a avea acest program. Aceasta reprezinta o o diferentiere intre Windows XP si Linux, cel din urma fiind un program cu sursa deschisa ce poate fi instalat gratis.

ro.wikipedia.org/wiki/Windows_XP

CAPITOLUL 2. LINUX 2.1 Generalitati

GNU/Linux (prescurtat uneori doar ca Linux[1]) este unul dintre cele mai cunoscute exemple de Software liber i dezvoltare de software Open source. Termenul Linux se refer la nucleul Linux, dar este folosit n mod uzual pentru a descrie un ntreg sistem de operare pentru calculatoare, compus din nucleul Linux, biblioteci software i diverse unelte. O "distribuie Linux" adaug acestor componente de baz o mare cantitate de programe, organizate n pachete. Folosirea termenului Linux pentru ntreg sistemul, dei foarte rspndit, este contestat de ctre Richard Stallman i Free Software Foundation (autorii Proiectului GNU, ale crui produse sunt incluse n cea mai mare parte din distribuiile Linux). Acetia propun utilizarea termenului GNU/Linux ("GNU i Linux") sau GNU+Linux ("GNU plus Linux")[2]. Nucleul Linux a fost dezvoltat iniial pentru microprocesorul Intel 386, dar n prezent ruleaz pe o mare gam de microprocesoare i arhitecturi de calculatoare. Este folosit pe calculatoare de tip personal, pe supercomputere, dar i pe sisteme ncapsulate (embedded ), cum ar fi unele telefoane mobile sau recordere video. Iniial dezvoltat i utilizat de ctre programatori voluntari, Linux a ctigat suportul industriei IT i al marilor companii ca IBM, Hewlett-Packard, Dell, Sun Microsystems, Google, Novell sau Nokia, i a depit ca folosire versiunile proprietare de Unix. Analitii atribuie succesul sistemului faptului c este independent de furnizor, implementarea are un cost sczut, iar securitatea i fiabilitatea sistemului sunt considerate de ctre specialiti drept foarte bune. Dezvoltarea sistemului a fost nceput de ctre inginerul finlandez Linus Torvalds, care iniial dorea s obin un sistem similar cu Minix, dar fr limitrile acestuia. Linux a fost dezvoltat sub Licena Public General GNU GPL, astfel nct nu numai Linux nsui, dar i codul su surs sunt disponibile tuturor celor interesai.

Fig. 2.1. Tux - mascota Linux creat de Larry Ewing

Linux rulnd cu intefaa grafic KDE Fig. 2.2

2.2. Nucleul Linux

(Articol principal: Nucleul Linux) Nucleul (kernel-ul) Linux este un nucleu monolitic. Cu toate acestea, spre deosebire de multe alte nuclee monolitice, driver-ii se pot ncrca n memoria de lucru la utilizare, i se pot terge de acolo ulterior, elibernd resursele utilizate, fr a necesita resetarea sistemului sau recompilarea nucleului. Facilitile oferite de nucleu includ, printre alele, multitasking real i complet, suport pentru memorie virtual, distribuia executabilelor la scriere, management avansat al memoriei, suport avansat pentru TCP/IP (inclusiv rutare i filtrare), pn la un miliard de procese simultane, sistem de sunet modularizat (OSS sau ALSA). Nucleul este scris integral n C i poate fi compilat folosind compilatorul GCC.

2.3. Linux
9

Sistemele Linux includ nucleul, bibliotecile de sistem, bibliotecile de dezvoltare i un numr (de obicei destul de ridicat) de programe utilitare i aplicaii, servere grafice (X), sisteme de ferestre si managere de desktop-uri (KDE, Gnome, Blackbox, Fluxbox, Xfce etc.), browsere web (Firefox, Lynx, Konqueror), aplicaii i suite de aplicaii de birou (OpenOffice.org), software de prelucrare grafic (Gimp), software de configurare, servere de web etc. Instalarea programelor noi se poate face fie prin compilare direct, fie prin intermediul pachetelor, care verific existena i disponibilitatea altor programe necesare pe sistem nainte de a instala noul program. Managerele de pachete moderne asigur descrcarea pachetelor lips necesare (dac este cazul) i instalarea lor automat dintr-un clic. Sistemele moderne Linux au att capaciti multimedia avansate, (grafic 3D accelerat hardware, sunet surround, suport pentru tehnologie bluetooth etc.), ct i suport pentru hardware mai vechi, fiind adaptabile i scalabile n funcie de necesiti.

2.4. Distribuii Linux

.

Fig. 2.3 Istoria distribuiilor Linux, de la origini (1991) pn astzi. Distribuiile principale sunt ngroate

10

Sistemele de operare bazate pe Linux sunt disponibile n general sub form de "distribuii" (denumite mai rar i "arome"). Unele dintre acestea sunt orientate spre utilizatorul particular, altele ctre servere sau ctre utilizatorii cu calculatoare mai vechi. Cteva din cele mai folosite distribuii de Linux sunt: Ubuntu, un proiect orientat spre utilizatorul obinuit bazat pe Debian GNU/Linux, care a ctigat o mare popularitate prin faptul c este uor de utilizat i configurat, fiind n acelai timp puternic i stabil. Distribuii nrudite: Kubuntu (folosete KDE), Xubuntu (folosete Xfce), Edubuntu (orientat spre aplicaii pentru educaie). n prezent, Ubuntu este cea mai popular distribuie Linux[3]. SuSE Linux - o distribuie orientat att spre servere ct i spre staii de lucru i desktopuri, care pune accentul pe uurina n utilizare i configurare. Produs de compania german SuSE, parte a grupului Novell. Fedora (distribuie Linux) - nscut din proiectul Red Hat Linux, dar coninnd exclusiv software liber i disponibil gratuit de pe Internet. Debian GNU/Linux, una din distribuiile cele mai cuprinztoare din Internet, coninnd un numr uria de pachete. Creatorii proiectului au dezvoltat managerul de pachete APT i al pachetele DEB. PCLinuxOS - o distribuie derivat din Mandriva Linux, destinat mediului desktop i care se remarc prin usurina instalrii, fiind adecvat pentru utilizatorii nceptori. Mandriva Linux (denumit anterior Mandrake Linux) - o distribuie uor de utilizat, orientat spre utilizatorii desktop, creat de compania francez Mandriva. Slackware Linux, este una din cele mai vechi distribuii, avnd ca moto "ine (lucrurile) simple". Distribuiei i lipsesc unelte de configurare uoar, dar beneficiaz de vitez mare de rulare, posibilitate a de a fi instalat pe hardware mai vechi i o organizare simpl a sistemului. Gentoo Linux, o distribuie orientat spre performane maxime i destinat utilizatorilor avansai. Distribuia se remarc prin timpul foarte lung necesar instalrii, care necesit de regul compilarea i optimizarea pachetelor pe sistemul pe care se face instalarea (spre deosebire de majoritatea distribuiilor, care instaleaz software precompilat). Acest lucru are ca rezultat ulterior un spor de performan, dar i o configurare mai dificil. Gentoo beneficiaz de un manager de pachete i de sistem foarte avansat denumit portage. Knoppix, o distribuie live care ruleaz direct de pe CD sau DVD, fr a instala nimic pe discul dur, ce poate fi utilizat, printre altele, n cltorii, demonstraii sau pentru diagnosticri de sistem, reparri, recuperri de date etc. 11

RedHat Linux - una din cele mai cunoscute distribuii, n prezent o distribuie comercial orientat exclusiv spre piaa serverelor i spre mediul de afaceri. Este distribuia care a dat natere proiectului Fedora Core. Slax, o distribuie "live" bazat pe Slackware, care poate rula de pe suport optic (CD sau DVD) sau de pe o memorie Flash de 256 MB. NimbleX, o distribuie "live" versatil, produs n Romnia i bazat pe Slackware, care ruleaz direct de pe CD, mediu USB sau chiar i din reea. Distribuia, dei nu ocup mult spaiu, are o interfa grafic puternic i atractiv i include un numr mare de programe pentru navigarea pe Internet, editarea de documente, redare de coninut multimedia etc. TFM/GNU Linux - distribuie de Linux Server i Workstation 100% romneasc, stabil, uor de instalat i care nu necesit cunotine avansate de Linux. Produs de compania TFM Group. Cele mai multe din distribuiile de mai sus pot fi descrcate legal i gratuit de pe siturile respective. Anumite distribuii vnd manuale, sau seturi complete CD/DVD + manuale + suport tehnic + documentaie aferent, iar unele, ca de exemplu Ubuntu[1], trimit prin pot CD-uri celor interesai, n mod gratuit. Dei exist numeroase distribuii, exist utilizatori care prefer s i construiasc un sistem Linux de la zero, folosind Linux From Scratch.

2.5. Software cu surs deschis

n general Linux-ul este bazat pe open source, ns exist i distribuii comerciale precum i programe (software) comerciale pentru platforma Linux. Software-ul liber e caracterizat de libertatea acordat utilizatorilor si de a-l utiliza, copia, redistribui, studia, modifica i mbunti. Mai exact, este vorba de urmtoarele patru forme de libertate pentru utilizatorii si: Libertatea de a utiliza programul, n orice scop (se mai numete "libertatea 0"). Libertatea de a studia modul de funcionare a programului, i de a-l adapta nevoilor proprii ("libertatea 1"). "Open source" asigur accesul la tot codul-surs. Libertatea de a redistribui copii, n scopul ajutorrii aproapelui tu ("libertatea 2"). Libertatea de a mbunti programul, i de a pune mbuntirile la dispoziia publicului, n folosul ntregii societi ("libertatea 3"). Necesit accesul la codul-surs.

12

Un program (o aplicaie) este Software liber dac ntrunete toate aceste liberti. Astfel, oricine oriunde ar trebui s fie liber s redistribuie copii, modificate sau nu, n mod gratuit sau contra unei sume pentru costurile de desfacere. Aceste liberti nseamn (printre altele) c nu este necesar a cere sau a plti pentru a primi permisiune n acest scop. Trebuie de asemenea s existe libertatea de a face modificri i de a le folosi att pentru uz personal ct i cu titlu profesional sau n scop recreativ, fr a fi obligat de a meniona cuiva anume c aceste modificri exist, situaie care se aplic i atunci cnd modificrile se fac publice. Libertatea de a utiliza un program presupune c acesta s poat fi folosit de orice persoan sau organizaie, pe orice tip de sistem de calcul, pentru orice form de activitate, i fr a trebui s se comunice aceasta autorului programului sau altor entiti juridice. Libertatea de a redistribui copii trebuie s includ forme binare sau executabile ale programului, ca i codul surs, att n versiunile originale ct i n cele modificate. Distribuirea programelor n form executabil uureaz instalarea lor. Dac nu exist concret posibilitatea de a produce forma binar sau executabil pentru un anumit program (anumite limbaje de programare nu suport acest mod de lucru), aceasta se poate trece cu vederea, cu condiia s se acord dreptul de a le distribui sub aceste forme n viitor. Pentru a avea libertatea de a implementa modificri i de a publica versiuni mbuntite, este nevoie de accesul la codul-surs al programului, o condiie necesar pentru a putea califica un program drept liber. Pentru ca aceste liberti s fie reale, ele trebuie s fie irevocabile att timp ct utilizatorii nu comit vreo fapt ilegal; dac autorul programului i rezerv prerogativa de a revoca licena fr a-i ntemeia aceast decizie pe comiterea unei anumite fapte de ctre utilizator, atunci software-ul nu este liber. Totui, exist i anumite reguli acceptabile privind distribuirea de Software liber, atunci cnd aceste reguli nu afecteaz libertile centrale. Spre exemplu, copyleft este, pe scurt, regula potrivit creia prin redistribuirea software-ului nu se permite adugarea de limitri libertilor fundamentale ale altor utilizatori. Aceast regul nu contravine libertilor fundamentale, ci le protejeaz. Indiferent de modul n care se obin programele conform GNU, deci att cu, ct i fr plat, oricine are dreptul de a le copia, modifica, i chiar de a vinde copii ale acestora la alii. Software liber nu nseamn neaprat c este i necomercial (gratis). Un program liber trebuie s fie utilizabil i n scop comercial, i s fie disponibil pentru dezvoltare i

13

distribuie comercial. Dezvoltarea comercial a software-ului liber nu mai este ceva neobinuit, devenind chiar foarte important. Eventualele condiii sub care se pune pe pia o versiune modificat sunt acceptabile, dac acestea nu anuleaz libertatea de a lansa versiuni modificate. Clauzele conform crora "dac publicai un program n forma X, trebuie s l publicai i n forma Y" sunt de asemenea acceptabile, sub aceeai condiie. (O asemenea clauz nu mpiedic opiunea de a publica sau nu programul.) Este de asemenea acceptabil ca o licen s stipuleze obligativitatea ca n cazul lansrii unei versiuni modificate, la cererea unui autor anterior al programului s i se trimit i acestuia o copie. n cadrul proiectului GNU se utilizeaz conceptul de copyleft pentru a proteja juridic aceste liberti pentru public. Exist ns i software liber n afara copyleft-ului. Exist motive puternice de a utiliza copyleft-ul, dar chiar dac un program nu face uz de copyleft, el poate fi utilizat n continuare. Uneori reglementrile vamale i sanciunile comerciale internaionale pot limita libertatea de a distribui n lume copii ale programelor. De obicei autorii de software nu au puterea de a ocoli sau depi aceste restricii, dar pot, i trebuie s refuze impunerea de restricii utilizatorilor programelor create de ei. n acest mod, restriciile nu vor afecta activitile utilizatorilor aflai n afara jurisdiciei statelor care le impun. Discutnd despre software-ul liber este indicat s se evite termeni ca gratuit sau pe gratis, ntruct aceti termeni pot conduce la ideea c principala caracteristic a softului liber ar fi preul, i nu libertatea sa. Condiiile enumerate n definiia software-ului liber necesit de obicei o analiz atent pentru a se constata ntrunirea lor. Pentru a decide c un anumit program este ntr-adevr Software liber, el trebuie s respecte att litera ct i spiritul definiiei. Dac o licen de utilizare a unui program include restricii excesive ea ar trebui refuzat, chiar dac acele restricii nu au fost anticipate n enunarea criteriilor de definire. Uneori prevederile incluse ntr-o licen conduc la situaii ce trebuie analizate minuios, inclusiv prin discuii cu avocai de specialitate, nainte de a decide dac acele prevederi sunt acceptabile sau nu. Pentru a afla dac o anumit licen de utilizare este ntr-adevr o licen de Software liber, se pot examina listele de licene GNU.
2

http://en.wikipedia.org/wiki/Linux

14

2.6. Controverse si critici aduse denumirii de Software cu surs deschis (open source)
n cteva articole importante ale sale[1][2], Richard Stallman, printele software-ului liber critic tendinta de a se folosi termenul cu surs deschis (open source) aplicat la software. El afirm c, n timp ce software liber si software cu surs deschis nseamn acelasi lucru, valorile morale pe care le scot n evident cele dou denumiri sunt diferite: software liber pune accentul pe libertatea total transmis utilizatorilor prin licena programului, iar software cu surs deschis accentueaz doar avantajele de natur practic, comercial si material (cum ar fi gratuitatea si disponibilitatea imediat). Stallman recomand clduros folosirea exclusiv a notiunii de Software liber, pentru a transmite publicului valori morale mai nalte odat cu software-ul distribuit. Exist si persoane care spun c folosirea termenului open source are doar ratiuni de ordin lingvistic: n limba englez, sensul cuvntului free este ambiguu, neputndu-se preciza dac free software se traduce ca software liber sau software gratuit - de aceea, se simtea nevoia unui termen diferit, cu nteles identic. Pornind de la celebrul exemplu al lui Richard Stallman "Think of Free Software as free speech, not free beer" (Gnditi-v la Free Software ca la libertatea cuvntului, nu ca la bere oferit gratuit), s-a ncettenit practica de a referi cele dou sensuri ale cuvntului englezesc "free" ca "free as in speech" sau "free as in beer". n practic, termenul software liber este mai des ntlnit printre programatori si pasionatii de informatic, iar termenul software cu surs deschis (open source) este mai des folosit n mediul de afaceri. Exist temerea c sublinierea prea evident a activismului ideologic legat de libertate n Miscarea Free Software i ndeprteaz pe unii patroni, n mediul de afaceri preferndu-se sublinierea avantajelor practice, exprimate de denumirea software cu surs deschis.

2.7. CONFIGURAREA UNUI SERVER IRC IN LINUX

In acest exemplu este prezentat modul in care este configurat un server irc [M:line] # #M:Aceasta linie defineste indentitatea servarului #M:<server name>:<virtual host>:<description>::<numeric> #<server name> //aici punem numele serverului #<virtual host> //Adresa de IP folosita de server pt initializarea de conexiuni exterioare:server-server;linkuri #<descriptions> //o scurta descriere a servarului

15

#<numeric> //Un numar ce va identifica serverul nostru in retea ;este folosit doar in conexiunea server-server si trebuie sa fie unic #Note: - <virtual host> -acest camp nu are nici o legatura cu adresa sau porturile de la care se vor accepta conexiuni - Modificarile facut in aceasta linie nu pot fi updatate folosid comanda /reash ci trebuie un restart la server pt a rezolva aceasta problema. Exemplu: M:Bucuresti.Utm.Ro:192.168.38.10:Universtitatea Titu Maiorescu::19 #[A:line] #Informatii administrative despre server #A:<line 1>:<line 2>:<line 3> #<line 1-3> -aceste 3 lini de text contin informatii administrative # - The A: aceasta linie nu este necesara dar este recomandata. # Exemplu: A:Universitatea Titu Maiorescu:Administrat de <admin@utm.ro>:Visit www.utm.ro # [Y:lines] # Definirea claselor de conexiuni # Y:<class>:<ping frequency>:<connect frequency>:<maximum links>:<maximum sendq> # <class> -un numar unic ce identifica aceasta clasa # <ping freq> -Frecventa in secunde pe care o va trimite serveru pentru a pastra activa conexiunea client-server # <conn. freq> # <max links> -nr maxim de conexiuni aceptate de aceasta clasa # <max sendq> -Cantitatea maxima de date in bytes care poate fi retinuta de aceasta conexiune pe server inainte de a se inchide conexiunea. # Exemple: # (Leaf) O clasa pt uplink la un hub # Nr maximum de sendq depinde de cat de mare e reteaua Y:70:120:300:1:1000000 # (Hub) O clasa pt alte huburi Y:90:120:300:0:1500000 # (Leaf) O clasa ce va acepta numai un numar limitat de conexiuni Y:30:90:0:250:32768 # [I:lines] # Autorizarea clientilor si filtrarea lor in clase # I:<address/hostmask>:<password/limit>:<hostmask>::<class> # <IP mask> O adresa de IP mask # <pass/limit> Parola sau limita de conexiuni. # <hostmask> Hostmask # <class> Clasa (definita de Y: line) pt aceasta conexiune # Conexiuni nerezolvate - 1 client pe adresa, in clasa 10 I:*@*:1:Unresolved::10 # Resolved connections I:Resolved::*@*::10 # Clienti care se potrivesc cu aceste lini sunt limitati doar la o conexiune pe adresa I:Resolved:1:*@*.compuserve.com::60

16

I:Resolved:1:*@dial??.*::1 # Lini pt clienti privilegiati ex:noiinsine,rector,prorector,decani,asistenti etc ;) I:Resolved::*@.Drept.Utm.Ro::30 I:Resolved::*@STI.UTM.ro::30 I:Resolved::*@.Bogdan.Utm.Ro::30 # [K:lines] # Interzice accesul clientilor pe server # K:<mask>:<"reason">:<username> # <mask> A hostname or IP mask # <reason> Motivul pt care clientul este interzis accesul # <username> Useru Clientului # Examples: # # Banarea tuturor clientilor de pe servaru fac de Drept K:*.DREPT:"Va rugam folositi servaru dedicat acestei facultati":* K:*.us:"Numai oameni din romania aici":* # [C:lines] # Conecteaza server principal la alte servare # C:<host|ip>:<password>:<remote-server>:<port>:<class> # <host|ip> Hostname or IP address of the remote server # <password> Parola pt conectare # <rem-server> Numele servarului # <port> Portu pt conectare # <class> Clasa folosita pt aceasta conexiune # Exemplu: # (Leaf) uplink la un hub C:DREPT.UTM.RO:gUeS5whaT!:HUB.UTM.RO:4400:70 # [H:lines] # Defineste ce servere pot fi huburi # H:<mask>::<server-name> # <mask> O maska ce defineste ce servere sunt permise pt a fi hubu-ri # <server-name> Numele la servaru de HUB # Exemplu: H:*.*::HUB.UTM.RO #F:RELIABLE_CLOCK:FALSE #F:BUFFERPOOL:27000000 #F:HAS_FERGUSON_FLUSHER:FALSE #F:CLIENT_FLOOD:1024 #F:SERVER_PORT:4400 #F:NODEFAULTMOTD:TRUE #F:MOTD_BANNER #F:KILL_IPMISMATCH:FALSE #F:IDLE_FROM_MSG:TRUE #F:HUB:FALSE #F:WALLOPS_OPER_ONLY:FALSE #F:NODNS:FALSE #F:RANDOM_SEED:<you should set one explicitly> #F:DEFAULT_LIST_PARAM #F:NICKNAMEHISTORYLENGTH:800 #F:HOST_HIDING:FALSE

17

#F:HIDDEN_HOST:user.utm.ro #F:HIDDEN_IP:127.0.0.1 #F:AUTOHIDE:TRUE #F:CONNEXIT_NOTICES:FALSE #F:KILLCHASETIMELIMIT:30 #F:MAXCHANNELSPERUSER:10 #F:AVBANLEN:40 #F:MAXBANS:30 #F:MAXSILES:15 #F:HANGONGOODLINK:300 #F:HANGONRETRYDELAY:10 #F:CONNECTTIMEOUT:90 #F:TIMESEC:60 #F:MAXIMUM_LINKS:1 #F:PINGFREQUENCY:120 #F:CONNECTFREQUENCY:600 #F:DEFAULTMAXSENDQLENGTH:40000 #F:GLINEMAXUSERCOUNT:20 #F:MPATH:ircd.motd #F:RPATH:remote.motd #F:PPATH:ircd.pid #F:VIRTUAL_HOST:FALSE #F:TOS_SERVER:0x08 #F:TOS_CLIENT:0x08 #F:POLLS_PER_LOOP:200 #F:CRYPT_OPER_PASSWORD:TRUE #F:OPER_NO_CHAN_LIMIT:TRUE #F:OPER_MODE_LCHAN:TRUE #F:OPER_WALK_THROUGH_LMODES:FALSE #F:NO_OPER_DEOP_LCHAN:FALSE #F:SHOW_INVISIBLE_USERS:TRUE #F:SHOW_ALL_INVISIBLE_USERS:TRUE #F:UNLIMIT_OPER_QUERY:FALSE #F:LOCAL_KILL_ONLY:FALSE #F:CONFIG_OPERCMDS:FALSE #F:OPER_KILL:TRUE #F:OPER_REHASH:TRUE #F:OPER_RESTART:TRUE #F:OPER_DIE:TRUE #F:OPER_GLINE:TRUE #F:OPER_LGLINE:TRUE #F:OPER_JUPE:TRUE #F:OPER_LJUPE:TRUE #F:OPER_OPMODE:TRUE #F:OPER_LOPMODE:TRUE #F:OPER_FORCE_OPMODE:TRUE #F:OPER_FORCE_LOPMODE:TRUE #F:OPER_BADCHAN:FALSE #F:OPER_LBADCHAN:FALSE #F:OPER_SET:FALSE

18

#F:OPERS_SEE_IN_SECRET_CHANNELS:TRUE #F:OPER_WIDE_GLINE:TRUE #F:LOCOP_KILL:TRUE #F:LOCOP_REHASH:TRUE #F:LOCOP_RESTART:FALSE #F:LOCOP_DIE:FALSE #F:LOCOP_LGLINE:TRUE #F:LOCOP_LJUPE:TRUE #F:LOCOP_LOPMODE:TRUE #F:LOCOP_FORCE_LOPMODE:TRUE #F:LOCOP_LBADCHAN:FALSE #F:LOCOP_SET:FALSE #F:LOCOP_SEE_IN_SECRET_CHANNELS:FALSE #F:LOCOP_WIDE_GLINE:FALSE #F:HIS_MAP:TRUE #F:HIS_SNOTICES:TRUE #F:HIS_SNOTICES_OPER_ONLY:TRUE #F:HIS_DESYNCS:TRUE #F:HIS_DEBUG_OPER_ONLY:TRUE #F:HIS_WALLOPS:TRUE #F:HIS_LINKS:TRUE #F:HIS_TRACE:TRUE #F:HIS_STATS_l:TRUE #F:HIS_STATS_c:TRUE #F:HIS_STATS_g:TRUE #F:HIS_STATS_h:TRUE #F:HIS_STATS_k:TRUE #F:HIS_STATS_f:TRUE #F:HIS_STATS_i:TRUE #F:HIS_STATS_j:TRUE #F:HIS_STATS_M:TRUE #F:HIS_STATS_m:TRUE #F:HIS_STATS_o:TRUE #F:HIS_STATS_p:TRUE #F:HIS_STATS_q:TRUE #F:HIS_STATS_r:TRUE #F:HIS_STATS_d:TRUE #F:HIS_STATS_e:TRUE #F:HIS_STATS_t:TRUE #F:HIS_STATS_T:TRUE #F:HIS_STATS_u:FALSE #F:HIS_STATS_U:TRUE #F:HIS_STATS_v:TRUE #F:HIS_STATS_w:FALSE #F:HIS_STATS_x:TRUE #F:HIS_STATS_y:TRUE #F:HIS_STATS_z:TRUE #F:HIS_WHOIS_SERVERNAME:TRUE #F:HIS_WHOIS_IDLETIME:TRUE #F:HIS_WHOIS_LOCALCHAN:TRUE

19

#F:HIS_WHO_SERVERNAME:TRUE #F:HIS_WHO_HOPCOUNT:TRUE #F:HIS_BANWHO:TRUE #F:HIS_KILLWHO:TRUE #F:HIS_REWRITE:TRUE #F:HIS_REMOTE:1 #F:HIS_NETSPLIT:TRUE

Craig HuncLINUX - Administrarea serverului DNS, editura Amaltea, 2006, pag 40- 150

20

CAPITOLUL 3 SISTEME WINDOWS VERSUS SISTEME LINUX

In momentul de fata, pe majoritatea arhitecturilor PC, de o popularitate sporita se bucura sistemele de operare Microsoft Windows si distributii Linux. Sistemele Apple Macintosh au migrat de la o arhitectura PowerPC spre arhitectura Intel de relativ putin timp, intrand astfel in competitie directa cu Windows si Linux. Intrucat primele doua sisteme sunt concurente directe pe piata, apar intrebari firesti legate de asemanarile si deosebirile dintre ele, care sunt punctele tari si punctele slabe ale fiecaruia si, in ultima instanta, care dintre ele este cel mai bun. In realitate insa, a compara aceste doua clase de sisteme este un lucru foarte dificil, date fiind diferentele fundamental de concept si realizare, iar mai mult, a trage concluzia ca unui dintre sisteme este implicit mai bun sau mai slab decat celalalt este imposibil. Ambele sistemele ofera performante avansate, un mediu stabil de operare si au un domeniu foarte bogat de aplicatii disponibile si concepute special pentru acestea. Dar pentru ca filozofiile din spatele manierei in care sistemele au fost proiectate si au evoluat sunt diferite, concluzia finala depinde in mare masura de scopul in care sistemul va fi folosit, gradul de pregatire al utilizatorilor, configuratia hardware si multi alti factori subiectivi. Diferenta dintre Windows si Linux este si una de ordin semantic. Microsoft Windows desemneaza un produs bine delimitat, avand asociate niste specificatii, pe baza carora exista un pret pe piata. Linux, in schimb, nu reprezinta un produs bine definit, termenul avand mai multe intelesuri. Tehnic vorbind, Linux este de fapt numai numele kernel-ului (nucleului) sistemului de operare. Ca fapt divers, Linux este o marca inregistrata a lui Linus Torvalds, initiatorului proiectului kernel-ului de Linux, in prezent, este si coordonatorul proiectului. Kernel-ul nu depinde de restul sistemului, asa cum nici restul pachetelor care compun sistemul nu depind in mod necesar de kernel, cu cateva exceptii notabile. Cu toate acestea, majoritatea sistemelor au ajuns sa fie construite pe serie comuna de pachete, bazata pe proiectul GNU. Intreg sistemul fiind pus laolalta in ceea ce se cheama o distribute: o colectie de pachete, impreuna cu kemel_ul Linux, de intretinerea si actualizarea careia se ocupa o anumita organizatie sau comunitate. Astfel, printrun abuz de limbaj unanim acceptat, acesle clase de sisteme de operare sunt denumite distributii Linux (sau GNULinux), data fiind legatura puternica cu kemel_ul si pachetele de baza construite peste el. Microsoft a lansat la inceput Windows ca pe o colectie de aplicatii MSDOS, rulate intrun mediu grafic interactiv, care sa usureze munca utilizatorului de a lucra cu sistemul. 21

Interfata intuitiva si prietenoasa, suita bogata de aplicatii preinstalate, suportul tehnic dedicat, toate acestea au promovat Windows-ul ca fiind alegerea ideala pentru sistemul desktop de uz personal sau pentru birou. Acest atu a fost pastrat si la editiile ulterioare de Windows, unde sau facut progrese semnificative in directia performantelor; s-a desprins de MS-DOS, capatand un kernel modem, cu suport dc multitasking si mai multi utilizatori, interfata grafica a devenit mai bogata si mai atragatoare si nu in ultimul rand necesitatea de cunostinte tehnice din partea utilizatorilor s-a diminuat de la editie la editie. Politicile de marketing ale Microsoft sunt de a face acest sistem accesibil unui numar cat mai vast de clienti, cu un efort minim de configurari ulterioare si o experienta de utilizare cat mai placuta, indelungata si, eventual, suficienta pentru nevoile oricarui utilizator. Primele sisteme avand la baza Linux, pe de alta parte, au fost realizate in mediul academic. Dorind o alternative gratuita si libera pentru sistemele UNIX comerciale de la acea vreme, o comunitate de entuziati s-a adunat in jurul lui Linus Torvalds pentru a ajuta la imbunatatirea si extinderea kernel-ului creat de acesta initial doar ca pe un proiect la facilitate. Mai departe, o multitudine de proiecte software avand la baza acest kernel au fost infiintate, cu numarul si importanta acestora crescand de la an la an. Spre deosebire de cazul Windowsului, software-ul pe Linux nu a fost scris neaparat avand in minte usurinta de utilizare si accesibilitatea, desi aceasta este tendinta din prezent. Fiind vorba indeosebi de mediul academic, majoritatea utilizatorilor aveau cunostinte avansate de IT si apreciau la un sistem stabililatea, flexibilitatea si performanta, mai degraba decat o interfata simpla si intuitiva. Datorita acestor puternice avantaje, Linux (ca majoritatea sistemelor UNIX, dealtfel) a avut un succcs exploziv pe servere, si s-a impus intr-o masura mult mai mica pe desktop, unde suprematia este inca detinuta de catre sistemele de operare de la Microsoft. In momentul de fata, o buna parte din infrastructura Internet-ului este tinuta pe Linux. Principala diferenta dintre Linux si multe alte sisteme de operare actuale, mai mult sau mai putin raspanditc, este faptul ca atat componentele (aplicatiile) cat si kernel-ul sau sunt gratuite si, mai mult decat atat, open-source, ceea ce inseamna ca o comunitate vasta de utilizatori si ingineri software au acces la ele, pentru a utiliza sau a-i aduce noi imbunatatiri. Aceasta practica nu este noua, ci dateaza de la inceputurile Linux-ului, chiar de la varianta incipienta a acestuia, Minix, un sistem de operare ce a fost conccput de la bun inceput pentru a fi gratuit si accesibil tuturor. Conceptul de licenta sub care functioneaza Linux, alaturi de

22

aplicatiile sale, a primit denumrea de "copyleft" care, contrar copyright-ului, ofera oricui

dreptul de acces, distribute si modificare a unei creatii, atata timp cat pastreaza aceleasi caracleristici ale "copyleft"-lui. La polul opus, majoritatea sistemelor de operare ce nu apartin familiei Linux si, cu preponderenja cele comerciale, se supun in continuare legii copynghtului si impiedica interventia utilizatorilor asupra codului sursa (closed source). Comunitatea Open Source este una foarte dinamica, iar in acest moment distributiile de Linux beneficiaza din plin de acest lucru. Pana acum cativa ani, sistemele Linux necesitau cunostinte avansate de operare, din motive legate de instrumente grafice de administrare limitate sau lipsa driverelor din partea producatorilor de hardware. Mai mult, accesul limitat la Internet priva utilitatorul de rand de accesul la documentatie (desi vasta, in mare parte online), esentiala pentm incurajarea utilizatorilor de a experimenta cu un nou sistem de operare, in contextul in care nu existau campanii de marketing ca in cazul produselor comerciale. Lucrurile au inceput totusi sa se schimbe intr-un mod radical in momentul in care Internetul a devenit o resursa din ce in ce mai accesibila si o serie de companii au remarcat potentialul pe care Linux il avea si si-au oriental domeniul de activitate catre acesta. Interesul crescut a incurajat comunitatile sa depuna un efort mai mare pentru a face aplicatiile mai accesibile. Robustetea si performantele superioare au fost imbinate cu o interfata bogata si o experienta vizuala comparabila (daca nu superioara - vezi proiectele Compiz si Beryl) cu cea de pe Windows. Suportul din partea producatorilor de hardware a crescut la randul sau, cu implicari foarte puternice din partea multor ca Novell, Canonical, sau Dell. Astfcl, desktop-ul Linux devine o optiune atragatoare, anii urmatori anuntandu-se extrem de promitatori pentru ascensiunca miscarii Open Source. Exista reticente cu privire la incurajarea raspandirii programelor open-source din moment ce o astfel de libertate a tuturor utilizatorilor este dificil de controlat si poate creea probleme dc interoperabilitate. Intr-adevar, unificarea pe care o ofera sistemele de operare comerciale, concepute global si, totodata, compact, impune si uniformizarea aplicatiilor scrise pentru a rula pe ele, in timp ce varietatea deja mare si in continua crestere a sistemelor opensource conduce la stabilirea unei multitudini dc directii de dezvoltare intre care se imparte software-ul conccput pentru toate acestea. Pe de alta parte, comunitatea de utilizatori ai programelor open-source este in continua crestere, fenomen ce poate reprezenta o amenintare catre monopolul indus de catre Microsoft, spre exemplu.
Gralla, PrestonWindows XP. 120 de solutii ingenioase pentru optimizarea sistemului de operare, editura Teora,2006, pag. 40-120
4

23

Capitolul 4 Norme de intretinere si utilizare a calculatorului

Calculatoarele si echipamentele periferice nu se vor muta si nu vor fi lovite sau expuse unor conditii necorespunzatoare de lucru. Este interzisa demontarea aparatelor, detatarea carcaselor, efectuarea reglajelor sau accesul la componentele interne ale calculatoarelor. Manevrarea mufelor si a cablurilor de legatura dintre componentele sistemelor de calcul se face numai dupa ce acestea au fost deconectate de la reteaua electrica. Inainte de a fi citite sau de a se copia date de pe ele, dischetele vor fi verificate cu un program antivirus. Este interzisa modificarea fisierelor de configurare si a celor al caror rol nu este foarte bine cunoscut. Nu se varsa lichide pe calculator. Se evita patrunderea prafului in calculator. Calculatorul nu se tine in yona unor campuri electromagnetice puternice. Se evita folosirea calculatorului la temperaturi foarte scazute sau foarte ridicate. Calculatorul nu se curata atunci cand este alimentat la retea. Tastatura se protejeaza de praf daca se pastreaza in afara sesiunii de lucru acoperita cu o husa de protectie. Pentru disc-urile cu informatii importante trebuie sa existe o copie de siguranta. Disc-urile se tin in cutiile lor in pozitie verticala sau in cutii speciale pentru disc-urile flexibile. Nu se tin disc-urile unele peste altele, in praf, printre alte obiecte. Disc-urile nu se tin langa surse puternice de caldura sau in bataia soarelui. Disc-urile nu se tin langa magneti sau campuri electromagnetice puternice (pe carcasa calculatorului, in apropierea difuzoarelor). Nu se scoate disc-ul de pe unitatea de floppy daca LED-ul este aprins. La introducerea si extragerea lor de pe unitatea de CD-ROM CD-urile trebuiesc manevrate cu grija, fara a se atinge suprafata lucioasa.

Principii ergonomice 24

Studiile ergonomice au aratat ca pozitia de lucru este foarte importanta. O pozitie improprie poate provoca nu numai disconfort, ci si aparitia unor afectiuni profesionale. De aceea, trebuie sa se tina cont de urmatoarele indicatii: trebuie sa ne asiguram ca biroul si scaunul au pozitia corecta- antebratele si coapsele trebuie sa fie orizontale; coatele trebuie tinute aproape de corp, astfel incat bratul sa formeze un unghi de 90 de grade cu cu antebratul; spatele trebuie tinut drept, lipit de spatarul scaunului; inaltimea scunului trebuie potrivita astfel incat sa se ajunga la tastatura fara a departa antebratele de corp; tastele se lovesc scurt, dupa care degetele revin intr-o pozitie relaxata, de asteptare; nu se sprijina incheieturile pe masa, deoarece acest lucru ar limita miscarile; se curata bine ecranul monitorului, pentru a se indeparta petele si a se evita reflexiile sau stralucirile; trebuie sa se asigure o luminozitate buna, dar fara straluciri in campul vizual; se elimina sursele de zgomot.

Concluzii

25

In acest proiect va fi tratata o comparatie intr-e un sisitem de operare Windows XP si un sistem de operare Linux. Sistemele de operare reprezinta un concept familiar tuturor utilizatorilor de calculatoare personale. Ele apar tot mai des si in implementarea de functionalitati din alte aparate, de la telefoanele mobile la cardurile bancare inteligente. Exista insa si dispozitive care nu au (inca) un sistem de operare, in principal deoarece executa un numar mic de operatiuni care nu necesita nici o modificare. De exemplu, calculatorul dintr-un cuptor cu microunde executa un program simplu realizat prin circuite fizice. Sistemele de operare sunt utile in cazul calculatoarclor care trebuie sa se adapteze unui mediu in schimbare, ele permitand modificarea comportamentului calculatorului fara schimbarea succesiunii operatiilor hardware. Windows XP este o linie de sisteme de operare dezvoltate de Microsoft pentru utilizarea pe calculatoare personale sau de business, laptopuri i centre media. Literele "XP" provin de la cuvntul englez experience (experien). Home Edition, Professional Edition: Primele dou versiuni lansate de Microsoft sunt Windows XP Home Edition i Windows XP Professional Edition.Se mai numara inca cateva versiuni: Media Center Edition,Tablet PC si x64 Edition. Windows XP Service Pack 3 (SP3) a fost lansat n producie pe data de 21 aprilie, 2008, i la dispoziia publicului prin intermediul att al Centrului de descrcri Microsoft ct i al Windows Update ncepnd cu 6 mai 2008. Windows Genuine (Windows Original) este modalitatea prin care Microsoft ncearc s opreasc pirateria sistemelor de operare ale companiei. Instalarea versiunii Windows XP necesita detinerea unei licente, ceea ce presupune sa platim o anumita suma de bani pentru a avea acest program. GNU/Linux (prescurtat uneori doar ca Linux[1]) este unul dintre cele mai cunoscute exemple de Software liber i dezvoltare de software Open source. Nucleul (kernel-ul) Linux este un nucleu monolitic. Cu toate acestea, spre deosebire de multe alte nuclee monolitice, driver-ii se pot ncrca n memoria de lucru la utilizare, i se pot terge de acolo ulterior, elibernd resursele utilizate, fr a necesita resetarea sistemului sau recompilarea nucleului. In momentul de fata, pe majoritatea arhitecturilor PC, de o popularitate sporita se bucura sistemele de operare Microsoft Windows si distributii Linux.

26

Diferenta dintre Windows si Linux este si una de ordin semantic. Microsoft Windows desemneaza un produs bine delimitat, avand asociate niste specificatii, pe baza carora exista un pret pe piata. Linux, in schimb, nu reprezinta un produs bine definit, termenul avand mai multe intelesuri. Tehnic vorbind, Linux este de fapt numai numele kernel-ului (nucleului) sistemului de operare. .

Bibliografie

27

Site_uri http://ro.wikipedia.org/wiki/Windows_XP http://ro.wikipedia.org/wiki/GNU/Linux Carti George DimitriuLinux pentru incepatori, editura Albastra, 2004 Gralla, PrestonWindows XP. 120 de solutii ingenioase pentru optimizarea sistemului de operare, editura Teora,2006 Craig HuncLINUX - Administrarea serverului DNS, editura Amaltea, 2006

28