P. 1
Rasele de Porcine

Rasele de Porcine

|Views: 2,542|Likes:
Published by Huiban George

More info:

Published by: Huiban George on Jun 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/13/2013

pdf

text

original

CAPITOLUL I

1.1. IMPORTANŢA ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ A CREŞTERII PORCINELOR IN ROMANIA
Între ramurile zootehnice,creşterea porcinelor ocupă locul al II-lea după specia bovine. Produsul principal care se obţine de la porcine este carnea,mult solicitată şi apreciată de consumatori,datorită valorii ei hrănitoare,suculenţei şi frăgezimii,uşurinţei cu care se prepară într-un bogat sortiment de preparate culinare,posibilitaţii de conservare sub diferite forme şi pe timp îndelungat,etc. Prin conţinutul său superior de proteine si grăsimi,valoarea sa energetică(exprimată in Kcal/kg) este superioară celorlalte specii :2700 Kcal.-la carnea de porc ;1600 Kcal.-la carnea de taurine ;1400 Kcal.-la carnea de ovine ;1050 Kcal.-la carnea de pasăre ;750 Kcal.-la un ou de 50 grame,etc. De la porcine se mai obţine şi grăsimea animală,precum si o serie de produse secundare,cum ar fi :piei,oase,copite,păr,gunoi,etc. Creşterea • porcinelor preyintă şi unele particularităţi biologice economice,dintre care enumerăm : Prolificitate şi precocitate ridicată(anual de la o scroafă se pot obţine peste 20 de purcei,iar după circa 9 luni scrofiţele se pot folosi la reproducţie) ; • • • Productivitatea pe animal matcă superioară(1,5 -2 tone carne in viu/scroafă/an); Randament la sacrificare ridicat(75-75%); Consum specific de furaje redus(pentru obţinerea unui kg spor de creştere in greutate vie sunt necesare circa 5 U.N.- în sistem gospodăresc,respectiv 2,5-3 U.N.- in sistem industrial); • Adaptabilitate ridicată la condiţiile creşterii intensive;

1

Valorifică superior majoritatea produselor secundare obţinute in ramurile vegetale,unele reziduuri industriale,precum şi resturile menajere;

Asigură industriei alimentare o valoroasă materie primă(carnea),iar pe piaţa externă constituie o sursă sigură de aport valutar.

Pe langă aceste particularităţi,trebuie evidenţiat şi faptul că in creşterea porcinelor ,consumul de furaje concentrate este foarte mare ,determinând o pondere ridicată a cheltuielilor cu furajele(în medie 75-80%)

Realizări în creşterea porcilor pe plan mondial şi în România
Pe plan mondial,consumul de carne de porc ocupă un loc important în alimentaţia populaţiei.Creşterea cererii de consum pentru carnea de porc este oglindită şi de sporirea efectivului şi a producţiei,care înregistrează ritmuri superioare de creştere. Aastfel,dacă în 1960,pe plan mondial se creşteau 530,5 mil.porcine,în 1990 efectivul de porcine ajunsese la 855,8 mil,capete(+61,3%)iar în 1997-la 923,9 mil.capete. Este de remarcat faptul că,în 1997,China deţinea un efectiv de 452,2 mil.capete,reprezentând 48,94 % din efectivul mondial.Alte ţări mari crescătoare de porcine,însă la diferenţe foarte mari faţă de China,sunt S.U.A.,Brazilia si Germania,a căror efective se încadrau între 24,1 mil.capete(Germania) si 58,3 mil.capete(S.U.A) Este de reţinut şi faptul că,în 1997,primele 10 ţări mari crescătoare de porcine deţineau 73,2% din efectivul mondial (anexă,tab.8.1.)

2

unele săruri minerale şi vitamine.De aceea se recomandă o echilibrare a acestora in alimentaţie. Grăsimea de porc este formată din acizi graşi saturaţi şi nesaturaţi.astfel. Proteinele din carnea de porc fac parte din „ proteinele complete” care conţin toţi aminoacizii esenţiali şi in proporţii optime şi dau posibilitatea organismului uman să-şi sintetizeze proteinele proprii. Transformările din agricultura României dupa 1990 au afectat şi producţia cărnii de porcine.din consumul total de carne.valoare foarte apropiată de cea a cărnii de pasăre şi mult mai bună decât valorile pentru carnea de bovine si ovine.tabelul nr 1).cea de porc reprezintă peste 40% (anexă. 3 .în medie pe glob. În România carnea de porc reprezintă un produs de bază in alimentaţia şi preferinţele consumatorilor.Pentru carnea de porc valoarea raportului se situează în jurul a 0.trecerea secotrului din proprietatea statului in proprietatea privată s-a resimţit atât cantitativ cât şi calitativ.2-0.Unii dintre acizii graşi sunt beneficiu pentru organismul uman. Producţia cărnii de porc in România in perioada 2000-2005 este prezentată în tabelul nr.Aceasta variază de la o ţară la alta in funcţie de zona geografică.Carnea de porc-sursă pentru alimentaţia populaţiei Porcinele au o pondere ridicată în asigurarea producţiei de carne pentru consum.grăsimi. În alimentaţia umană. Pentru apreciere.3.iar alţii sunt factori care declanşează sau agravează arteroscleroza.raport care este recomandabil sa se apropie de unitate.Acizii nesaturaţi sunt mono si polinesaturaţi.7-10% sa fie reprezentate de acizii saturaţi.dar.ea ocupând peste 50% din consumul total de carne.respectiv din totalul de calorii pe zi.se consideră suficientă estimarea raportului intre acizii graşi poli-nesaturaţi si acizii graşi saturaţi.10% de mono-nesaturaţi si 7-10%de poli-nesaturaţi.2(anexa).carnea de porc asigură principalele elemente necesare omului şi anume:proteine.

(1987) compoziţia carcasei la diferitele rase este cea prezentată în tabelul nr. Dupa Catford(1990)procentul de grăsimi saturate în diferite produse este: Produse lactate Grăsime de ovine Grăsime de bovine Grăsime de porc Grăsime de pasăre Ulei de porumb Cca. Compoziţia în tesut muscular diferă in funcţie de o serie de factori cum ar fi rasa.vârsta.(anexă.trebuie menţionată existenţa lipidelor de structură. Prezenţa in proporţii normale a lipidelor în ţesutul muscular de porc asigură calităţi organoleptice şi de prelucrare corespunzătoare. Elementele menţionate evidenţiază nu numai importanţa cărnii de porc ca sursă de proteină ci şi posibilitatea introducerii ei ca parte componentă a unei alimentaţii dietetice.40%din produsele lactate.Proporţia lipidelor de structură din ţesutul muscular este destul de ridicată.Aceste grăsimi denumite şi grăsimi de rezervă se găsesc in celulele adipoase diferenţiate. 4 .25% provin din carnea si cca.35% Cca.45% Cca.4).A.60% Cca.variind între 20-50% din totalul de lipide din muşchi .În afara de acestea. Din tranşările efectuate la S.C.3(anexă).cca.localizate în primul caz la periferia muşchilor iar în al doilea caz între fibrele musculare. pe hibridul comercial s-au obţinut valorile prezentate mai jos.20% La nivelul ţesutului muscular distingem grăsimea intermusculară şi grăsimea intramusculară.Din totalul grăsimilor saturate consumate de om.condiţiile de furajare şi întreţinere ş.constituente ale membranei celulare.sexul.50% Cca.40% Cca .a. ROMSUINTEST PERIŞ S.care sunt alcătuite in principal din fosfogliceride din colesterol şi esterii acestuia precum şi din mici cantităţi de sfingolipide. După Fortin şi colab.tabelul nr.

Datorită particularităţilor morfologice si fiziologice se pot deosebi trei subfamilii:”Taiasuinae”.Aceste însuşiri au fost căpătate în cursul activităţii de selecţie care a urmat necesităţile şi preferinţele oamenilor în anumite perioade.1. Dintre aceste trei subfamilii. În urma domesticirii suinelor au suferit modificări spectaculoase atât morfologice cât si fiziologice care diferenţiaza net formele domestice de cele sălbatice. „Sus scrofa ferus”sau mistreţul european a dat naştere tuturor raselor primitive de porci din Europa.Evoluţia suinelor de la primele forme până la rasele actuale a trecut prin trepte diferite strâns legate de modificările condiţiilor de mediu şi de condiţiile de domesticire.subfamilia „Suinae” a dat naştere porcilor domestici de genul „Sus”.subordinul „Paricopitata”.Este un animal cu talia de 80-100 cm.nordul Africii si vestul Asiei preferând yonele de deal şi de stepă. Carnea este comestibilă prezentând o serie de caractere organoleptice şi nutritive apreciate. 5 . Domesticirea suinelor ca proces istoric natural.însă o carne si o grăsime cu miros caracteristic.lungimea corpului 135-150 cm şi masa corporala de 120 şi peste 250 kg.o precocitate mai mare.specia suine face parte din încrengătura „Vertebrata”.genul „Sus”.ca o necesitate a omului de a-şi spori resursele de hrană în momentul trecerii de la viaţa de vânător la cea de agricultor. „Sus vittatus”sau mistreţul asiatic a dat naştere tuturor raselor de suine din Asia.nu s+a produs in mod spontan ci treptat.ceea ce face ca mistreţul să constituie un vânat important.”Babirusinae”şi „Suinae”.ordinul „Ungulata”.Comparativ cu mistreţul european are talia şi masa corporala mai mici(100-150kg).cu păduri de foioase si terenuri agricole de unde îşi pot procura hrana.2.Această formă sălbatică trăieste şi azi în Europa. BIOLOGIA SUINELOR Din punct de vedere zoologic. Familia „Suidae” cuprinde toate formele de suine existente în stare sălbatică sau domestică.familia „Suidae”.clasa „Mammalia”.care este reprezentat prin două specii:”Sus scrofa ferus”(mistreţul european) şi „Sus vittatus”(mistreţul asiatic).subfamilia „Suinae”.

crescând ponderea pieselor anatomice mai căutate pe piaţă sau de către procesatori.precum şi specializarea în producţia de carne pentru măcelărie sau pentru preparate. A crescut numărul glandelor mamare de la 6-8 la 12-16 ceea ce a permis alăptarea unui numar mai mare de purcei iar activitatea sexuală s-a modificat de la animale monoestrice la animale poliestrice.gastrică.spre deosebire de rumegătoare. Mai mult decât atât.Sub aspect morfofoziologic tubul difestiv este aproape unic în seria animalelor de fermă.pe de altă parte.prezenţa incisivilor pe ambele maxilare îi permite să consume alături de nutreţurile combinate şi nutreţuri verzi.este foarte bine adaptat pentru folosirea concentratelor şi într-o măsură mai mică şi a altor furaje.Aparatul digestiv al porcului. Ca un efect favorabil al domesticirii.În general formele corporale au devenit mai largi si mai adânci cu osatură mai fină şi pielea mai subţire şi mai lipsită de păr.Alungirea intestinului măreşte puterea de asimilare şi permite organismului să se adapteze celor mai variate regimuri alimentare. Aceste modificări ale insuşirilor porcului domestic continuă şi in ziua de azi şi trebuie să menţionăm că în comparaţie cu efectivele din anii 1950 porcul actual are cu 50% mai puţină grăsime in carcasă iar cantitatea de carne din carcasă a crescut de la 50 kg la 68 kg(la 100 kg greutate in viu).Această lungime îl clasează între carnivore(de 5 ori lungimea corporală). Intestinul porcului are o lungime de 22-25 m. 6 .rădăcinoase.reprezentând de 14 ori lungimea corpului.intestinală)prezintă importante particularităţiaspecte ce au permis într-o oarecare măsură industrializarea exploatării lui. Digestia(bucală. Porcul spre deosebire de alte specii de fermă se prezintă cu o formulă dentară deosebită.2 fătări pe an în medie prolificitatea crescând de asemenea până la 10-12 purcei pe fătare.cu posibilitatea de a se obţine 2-2.intestinul s-a mărit în lungime(raportul între lungimea stomacului şi a intestinului este de 1/9 la porcul sălbatic şi de 1/13 la porcul domestic).om(de 7 ori) pe de o parte şi bovine (de 21 ori) şi ovine (de 28 ori).se prefigurează pentru porcul viitorului o altă dispunere a cărnii pe zone anatomice.

vitamine.o constituie ritmul de creştere rapid pe care îl înregistreză porcii de-a lungul perioadei de creştere pentru carne.Folosin în mod stiinţific factorii ameliorării omului a reuşit într-un timp relativ scurt să mărească cu aproape 35-40% potenţialul productiv al acestei specii(anexa. O altă caracteristică biologică. bine echilibrate din punct de vedere calitativ(energie.300. Creşterea prolificităţii pe cap de scroafă.scăderea procentului de grăsime în favoarea procentului de carne în carcasă sunt câteva din domeniile de investigaţie ştiinţifică.atât sub aspect cantitativ cât şi calitativ. Dacă raportul dintre volumul intestinului şi greutatea corporală determină în mod firesc tranzitul.proteină. 7 .Granulaţia nutreţurilor combinate influenţează de asemenea viteza de tranzit.pe care se bazează de fapt exploatarea intensiv-industrială.la vârsta de 6-7 luni acesta poate atimge greutatea corporală de 90-100 kg.Valoarea economică a porcului constă în aptitudinea acestuia de a produce în principal carne şi grăsime.100-1.tabelul ). La cele prezentate se mai adaugă prolificitatea si policiclitatea căldurilorcaracteristici biologice de bază pentru exploatarea industrială.săruri mineral) şi la instinctul de a se comporta în concordanţă cu această dezvoltare intensă. Toate aceste particularităţi biologice.îl influenţeză în mod diferit.Substanţele de balast.cele celulozice duc la accelerarea tranzitului digestiv.plus potenţialul productiv ridicat fac ca această specie să fie exploatată în foarte multe ţări.îndeosebi în cele mari producătoare de porumb.ceea ce condiţionează în mod deosebit reţinerea azotului şi frecvenţa ulcerelor gastroesofagiene. Astfel.existând încă certe posibilităţi de mărire. Această creştere rapidă a porcului duce la necesitatea de a consuma cantităţi mari de hrană. Dacă la fătare un purcel cântăreşte în jur de 1.Durata atât a tranzitului digestiv cât şi a celui intestinal este diferit-fiind influenşat atât în vârstă cât şi de alimentaţie.alimentaţia prin cantitatea şi calitatea ei.a sporurilor medii zilnice.situând hibridarea pe primul loc s-a reuşit în ultimii ani o spectaculoasă sporire a producţiei de carne de porc.

cap lung şi îngust cu profil drept şi rât ascuţit.şi nu se deosebesc mult de forma sălbatica „Sus vittatus”.au avut loc o serie de modificări ale însuşirilor morfologice si fiziologice.trunchi cilindric. Ca reprezentant al acestor rase primitive menţionăm Porcul chinezesc cu mască.Indiferent însă de factorii ameliorării abordaţi.din care au rezultat rasele primitive şi ulterior.Au o bună rezistenţă organică şi se preteză foarte bine la păşunat.totul trebuie canalizat spre calitatea produsului finit:”carcasa de porc de calitate superioară”.membre scurte.160-180 kg. Suinele primitive din Asia Aceste forme primitive trăiesc şi astăzi în partea de est si sud-est a continentului asiatic.cap mic cu profil uşor concav.urechi lungi atârnânde. Rasele de suine În urma procesului de domesticire.prin procesul de ameliorare şi selecţie rasele perfecţionate.ceea ce a dat naştere la noi tipuri de suine.aşa cum s-a arătat. Rasele de formaţie veche 8 . Suine primitive de talie mică cu urechi scurte.contribuind in mod deosebit la îmbunătăţirea prolificităţii şi precocităţii. Prima formă a fost răspândită în nordul şi centrul Europei.purtând denumiri diferite în funcţie de ţara în care se găseau şi se caracterizează prin masă corporală mare.de gradul de concentrare şi specializare a efectivelor de porci.În majoritate sunt suine cu talie mică spre mijlocie.de culoare neagră sau bălţată.care a avut un rol important în procesul de formare a unor rase europene. Suinele primitive din Europa Aceste forme sunt mai omogene decât cele asiatice şi se pot grupa în: • • Suine primitive de talie mare şi cu urechi lungi.fome corporale largi.Porcul de Bavaria precum şi Porcul Stocli din ţara noastră. Cea de-a doua categorie include porcul autohton din Polonia şi Ucraina.

Smajadova din Bulgaria.din aceasta grupa mai făcînd parte şi rasa Şişka din Iugoslavia.randamente la tăiere mai mici şi nu mai corespund cerinţelor şi tehnologiilor moderne.care grupează rasele cu însuşiri productive superioare(Landrace. Cele mai importnate sunt criteriile economice şi tipul morfo-productiv.care posedă însuşiri productive medii(Basna).s-a simtit nevoia clasificării lor.utilizându-se pentru aceasta diferite criterii.Mora.fiind păstrate numai nişte nuclee pentru băncile genetice in vederea unor încrucişari de intoarcere sau transformare a raselor moderne.indiferent de culoare.rasa albaneză.ş.etc. Din prima grupă menţionăm ca rase care mai sunt întâlnite şi astăzi rasa Napolitană. Rase ameliorate.etc. Datorită faptului că suinele de formaţie veche au în general producţii mai reduse.talie. Rase perfectionate. Din cea de-a doua categorie cel mai tipic reprezentant este rasa Mangaliţa.animalele fiind apropriate de primii porci rezultaţi în urma domesticirii(Stocli sau Băltăreţu). Criterii economice Conform acestora rasele de suine au fost clasificate în funcţie de capacitatea lor productivă.etc) Criterii morfo-productive În funcţie de aceste criterii.aria de răspândire şi numărul lor sunt într-o continuă restrângere.Cinta.a.Locul de formare a acestor rase a fost teritoriul Imperiului Roman.Marele Alb.rasele se grupeaza în: 9 .in: • • • Rase primitive.Romagnolă. Principalele rase şi populaţii de suine din România Datorită apariţiei unui număr foarte mare de rase.de aceea aceste rase vechi mai sunt cunoscute şi sub denumirea de Grupa raselor romane(din ţările mediteraneene) şi Grupa raselor cu părul creţ(din ţările balcanice).

Rasa Marele Alb A fost creată în Anglia..robuste şi cu o conformaţie armonioasa.aduse din alte ţări.o viteză de creştere mai redusă şi strat de grăsime mai mare. 10 .fiind recunocută oficial în anul 1868 sub numele de Large White.Pielea şi părul sunt de culoare albă.care la sacrificare dau carcase cu un procent ridicat de ţesut muscular.cu un procent mai redus de carne în carcasă(50-55%) şi strat mai mare de grăsime(Basna).a căror producţie la sacrificare este în favoarea grăsimii având doar 45-50%carne în carcasă(Mangaliţa).purtate drept înainte şi lateral.cu profil uşor concav. Principalele rase de interes economic din Romania sunt reprezentate de rasele perfecţionate importante.Mangaliţă. Di păcate toate aceste rase au însuţiri morfo-productive medii. În ţara noastră.în Comitatul York. Porcinele din această rasă sunt de talie mare.urechile sunt de mărime mijlocie. După provenienţă.formate pe teritoriul ţării noastre şi rase importate.rezistente cu o statura bine dezvoltată. Rase pentru grăsime. Rase mixte.Membrele sunt puternice.rasa Marele Alb a fost importată din Anglia înainte de 1900 fiind utilizată atât pentru încrucişări de absorbţie pentru rasele indigene cat şi pentru noi creaţii biologice.Pietrain.Basna.peste 65-70%(Landrace.larg.rasele pot fi clasificate în rase indigene(locale). Însuşirile valoroase precum şi marea capacitate de aclimatizare au determinat răspândirea ei în toată lumea devenind o rasă amelioratoare universală.spinarea şi crupa sunt lungi şi largi iar şuncile au o descindere bună.a căror producţie este mixtă.precum şi de metişii acestora.ceea ce face ca să fie necompetitive faţă de cerinţele actuale ale pieţei şi ale tehnologiilor moderne de creştere. Din rasele indigene amintim rasa Stocli.capul este potrivit de mare.Albul de Banat şi Albul de Ruşeţu.• • • Rase pentru carne.etc).având şi o bună capacitate de alăptare. Prolificitatea este ridicată obtinându-se în medie 10-11 purcei la fătare iar scroafele sunt bune mame.Trunchiul de formă cilindrică are linia superioară dreaptă.

urechile mari aplecate în faţă.mai scunde dar mai lungi decât cele din rasa Marele Alb.29 54.0 170 Rasa Landrace S-a format în Danemarca în perioada anilor 1850-1900 prin încrucişarea raselor locale cu rasa Marele Alb şi a fost recunoscută oficial ca rasă în anul 1907.0 56. Porcinele din această rasă sunt de talie mijlocie spre mare.93.membrele sunt potrivit de înalte.5-11 purcei la fătare.în cadrul complexului de selecţie al S.pielea este fină. ROMSUINTEST PERIŞ au fost următoarele: Rezultatele testării după perfomanţele proprii Greutate 181 zile(kg) Spor mediu zilnic pe viaţă(g) Strat mediu slănină(mm) Procent ţesut muscular(%) Vârsta la 100 kg(zile) Masculi 114 613 13.Capul este lung.vârsta introducerii la reproducţie este de 6-8 luni iar greutatea pentru sacrificare este atinsă la vârsta de 7-8 luni cu un consum specific de 2.Precocitatea este bună. Prolificitatea este în medie de 10.C.05 kg furaj pe kg spor.cu o statură fină dar rezistentă. Precocitatea este de asemenea foarte bună.Romsuintest Periş au fost următoarele: 11 . Consumul specific este de 2.corpul fiind lung şi sub forma de pară datorită dezvoltării foarte bune a trenului posterior având o conformaţie de ansamblu fină.in cadrului complexului de selecţie al S.atât în ceea ce priveşte introducerea la reproducţie cât şi vârsta la sacrificare.9-3 kg furaj pe kg spor în greutate iar grosimea stratului de slănină la sacrificare de 18-20 mm. Rezultatele obţinute de aceasta rasă la testarea după performanţe proprii.0 162 Femele 107 586 15.scroafele sunt mame bune şi au o bună capacitate de alăptare.de culoare alb-roz cu părul alb.C. Rezultatele obţinute de la această rasă la testarea după performanţe proprii.

rasa Duroc este utilizată în programele de obţinere a metişilor industriali.Rezultatele obţinute de această rasă la testarea după performanţe proprii.în medie de 8-9 purcei la fătare.pielea este pigmentată.ceea ce asigură o lungime mare a cotletului.la staţiunea Gorneşti de unde s-a difuzat şi în alte unităţi de selecţie.25 54.in cadrul complexului de selecşie al S.10 173 Rasa Duroc S-a format în SUA având la originea sa porcii locali de culoare roşie şi a fost recunoscută ca rasă în anul 1882 sub denumirea de Duroc-Jersey iar din anul 1940 se numeşte simplu Duroc. La noi în ţară a fost importată pentru prima dată în anul 1968. Datorită acestor însuşiri.culoarea animalelor este roşcată cu nuante de la roşu deschis până la roşu închis. Animalele din această rasă sunt de talie mijlocie spre mare cu capul mic şi urechi mici şi atârnând înainte.cu linia spinării convexă.Membrele sunt potrivit de lungi si rezistente.iar viteza de creştere mare.în special sub formă de vieri terminali.scroafele fiind mame bune.C Romsuintest Periş au fost următoarele: Rezultatele testării după performanţe proprii Masculi Femele 12 . Prolificitatea este bună.calitatea carcasei este bună iar calitatea cărnii foarte bună.Rezultatele testării după performanţe proprii Greutate 181 zile(kg) Spor mediu zilnic pe viaţă(g) Spor mediu slănină(mm) Procent ţesut muscular (%) Vârsta la 100 kg(zile) Masculi 113 612 12.80 166 Femele 105 575 15.71 56. Precocitatea este foarte bună.

Viteza de creştere este bună iar consumul specific este de 2.care înconjoară trunchiul în dreptul spetelor. Prolificitatea este bună.Greutate 181 zile(kg) Spor mediu zilnic pe viaţă(g) Spor mediu slănină(mm) Procent ţesut muscular (%) Vârsta la 100 kg(zile) 115 628 12.30 57.0 165 105 583 13. Datorită acestor calităţi a fost de asemenea utilizat ca vier terminal pentru producerea hibrizilor comerciali Rasa Pietrain S.format în jurul localităţii Pietrain din Belgia între anii 1920-1950.Spinarea. 13 .iar purceii sunt sensibili la condiţiile de hrănire şi întreţinere.cu osatură fină dar rezistentă.Este porcul specific de carne .culoarea este bălţată. Membrele sunt scurte.dar scroafele nu sunt prea bune mame şi au o capacitate de alăptare mai redusă.in medie 8-9 purcei.Capul este mic cu urechi purtate sus.descins până aproape de jaret.şalele şi crupa sunt bine îmbrăcate în musculatură.spetele largi şi bine dezvoltate.are corpul cilindric.albă cu pete negre.jamboanele globuloase şi descinse până la articulaţia jaretului.Culoarea tipică rasei este neagră cu brîu alb.jambonul foarte bine dezvoltat.larg si globulos. Prolificitatea este în general mai redusă.corpul este cilindric cu linia superioară convexă.67 56. Animalele din această rasă sunt de talie mijlocie specializate pentru producerea de carne.0 171 Rasa Hampshire S-a format în SUA în statul Kentuckz având la origine rasele Essex şi Wessex importate din Anglia. La sacrificare dă carcase de bună calitate cu puţină grăsime şi multă carne de calitate superioară şi o mare suprafaţă a ochiului muşchiului.9-10 purcei pe fătare.7-3 kg furaj pe kg spor.

responsabilă pentru sensibilitatea la stres.însă se încearcă în continuare îmbunătăţirea îsuşirilor prin infuzie de Pietrain.5-11 purcei pe fătare. Romsuintest Periş au fost următoarele: Rezultatele testării după performanţe proprii Masculi Femele 14 .scroafele sunt mame bune şi au o capacitate de alăptare bună.carnea palidă.C.datorită acestiu fapt apărând adeseori. Precocitatea şi viteza de creştere sunt bune. Este un animal de carne.exudativă.de talie mijlocie spre mare. Linia sintetică 345-Periş Este o creaţie biologică a Institutului de Cercetare şi Producţie pentru Creşterea Porcinelor-Periş.la sacrificare.atingând greutatea de sacrificare la 180 de zile.în cadrul complexului de selecţie al S.proportia de carne în carcasă fiind de peste 70%iar ochiul muşchiului având o suprafaţă de peste 40 cm2.cu spinarea dreaptă.având în atenţie evitarea exprimării genei Hal.şi provine din sintetizarea însuşirilor de la rasele Landrace Belgian. Din păcate rasa Pietrain este extrem de sensibilă la stres.Duroc şi Hampshire. Calitatea carcasei şi a cărnii situează această linie la un nivel superior celorlalte rase paterne existente în România.Lucrările au început în anul 1975 şi a fost omologat ca rasă în 1988.10. Rezultatele obţinute de această rasă la testarea după performanţe proprii.asigurând astfel o cantitate mare de carne de calitate superioară. Datorită caracterelor pozitive a fost utilizată pe scară largă de către majoritatea companiilor pentru producerea metişilor comerciali.iar trenul posterior foarte bine dezvoltat. Prolificitatea este bună.în general de culoare albă sau cu diferite pete.Corpul este cilindric.Calitatea carcasei este foarte bună.

precum şi a modernizării tehnologiei de creştere şi în final a rentabilizării exploataţiilor de porcine.84 58. Ceea ce conteaza în final este rezultatul obţinut şi se poate afirma că în prezent pe piaţa românească există deja destui hibrizi comerciali cu calităţi deosebite atât în privinţa performanţelor de creştere cât şi a calităţii carcasei şi a cărnii.mergând de la încrucişări între două rase până la hibrizi multirasiali.de aceea ne oprim numai la recomandarea făcută celor interesati.direct de la companiile respective. Numărul de rase sau linii utilizate precum şi schemele de hibridare diferită.şi de multe ori sunt secrete ale companiilor.în functie de scopul dorit.înainte de a lua decizia dacă hibridul respectiv corespunde intereselor sale şi se pretează la condiţiile de exploatare existente în crescătorie CAPITOLUL II 15 .de a se informa precis.0 172 Hibrizii comerciali Ca urmare a cerinţelor pieţei de carne şi preparate.porcul crescut pentru carne trebuie să aibă o mare viteză de creştere cu un consum specific cât mai redus şi să dea la sacrificare carcase şi carne de calitate superioară.81 55.Greutate 181 zile(kg) Spor mediu zilnic pe viaţă(g) Spor mediu slănină(mm) Procent ţesut muscular (%) Vârsta la 100 kg(zile) 113 622 11.între diferite rase. Descrierea tuturor acestor hibrizi comerciali ar ocupa un spaţiu mult prea mare şi ar interfera cu interesele companiilor. Din aceste considerente majoritatea companiilor de selecţie au încercat să creeze diferite tipuri de porc comercial prin încrucişări de hibridare.0 166 106 579 14.

La aceste rase performanţele de reproducţie.CLASIFICAREA RASELOR DE PORCINE În lume există un număr foarte mare de rase (aproximativ 350). În ţara noastră.a.RASELE DE PORCINE 2.1.sporul mediu zilnic şi ţesutul muscular sunt inferioare raselor Marele Alb şi Landrace cu aproximativ 100 g şi respectiv 18%.populaţiile au fost grupate în 4 clase: • Rasele mixte din care fac parte populaţiile Marele Alb.Ele sunt adaptate la o exploatare extensivă în condiţii de mediu variate şi defavorabile.dar majoritatea sunt rase locale. Pentru o clasificare a utilizării acestora.La această grupă performanţele de îngrăşare sunt mediocre.Aceste rase se caracterizează prin performanţe de reproducţie moderate şi foarte bune de creştere şi carcasă.pubertate precoce(2-4 luni faţă de 6-7 luni la rasele europene).Bazna.Landrace. 16 . • Rasele specializate în performanţele de reproducţie.Hampshire şi unele linii create după anul 1970.Jianxing) care au performanţe de reproducţie excepţionale:prolificitatea 13-16 purcei pe fătare.Din această grupă fac parte rasele chinezeşti(Meishan.Duroc.din această grupă fac parte rasele Mangaliţa.de îngrăşare şi carcasă sunt la un nivel mediu.Ele prezintă valori ridicate atât pentru performanţele de reproducţie cât şi pentru cele de creştere(îngrăşare)şi carcasă.Băltăreţul ş. • Rasele locale sunt o grupă importantă dar în continuu regres. • Rasele specializate în producţia de carne precum Pietrain.Landrace Belgian.

Se utilizează în încrucişări cu rasa Landrace pentru producerea de femele F1 precum şi ca vier terminal în unele programe de hibridare. 17 .cât şi în cazul diferitelor încrucişări.Anglia.1931. De aceea este considerată ca una din rasele cu rol ameliorator universal. CARACTERISTICILE MORFO-PRODUCTIVE ALE RASELOR DE PORCINE Rasa Marele Alb Este o rasă formată în Anglia.o hrănire abundentă şi o selecţie riguroasă.Ulterior s-au făcut importuri din URSS. Se creşte cu rezultate bune în sistemul intensiv-industrial cât şi în sistemul gospodăresc.2.Fiind o rasă consolidată din punct de vedere genetic îşi transmite fidel caracterele la descendenţi.Polonia.1956.încă înainte de anul 1900.utilizându-se încrucişări multiple. În ţara noastră a fost importată din Anglia în repetate rânduri.2.1958).Importuri masive s-au făcut după anul 1900(1922.Danemarca(1955).atât în cazul creşterii în rasă pură.pe baya porcilor locali cu urechi lungi.

Se creşte în rasă pură în unităţile de elită şi în încrucişări cu Marele Alb pentru obţinerea de femele F1.Suedia.Polonia şi Franţa.În anul 1907 a fost recunoscut ca rasă.dezvoltarea trenului posterior.în perioada 1850-1907 prin încrucişarea porcinelor locale cu rase albe.au fost supuşi unei selecţii riguroase în care s-a urmărit lungimea corpului.De asemenea.Performanţele de reproducţie sunt bune (anexă.în special cu rasa Marele Alb.îmbunătăţirea precocităţii şi reducerea proporţiei de grăsime în carcasă. Rasa Duroc 18 .Anglia.Produşii rezultaţi.unele populaţii se folosesc în încrucişări cu Hampshire sau Duroc pentru producerea de vieri F1.tabelul 5).Rasa Landrace Rasa de porci formată în Danemarca. În ţara nostră primele importuri s-au făcut în anul 1956 din Canada.iar după anul 1970 s-au importat reproducători şi din Danemarca(1955).hrăniţi în principal cu lapte ecremat şi orz.

prolificitate şi precocitate bune.produce carcase de calitate superioară şi este rezistentă la condiţiile de mediu pretându-se la diferite sisteme de creştere.La noi s-a importat pentru prima oara în anul 1968.a devenit cea mai răspândită rasă de porci din SUA.Treptat s-a răspândit în majoritatea ţărilor crescătoare de porci.Datorită faptului că are o conformaţie corporală armonioasă .valorifică bine furajele.Se creşte în rasă curată şi se utilizează în încrucşări atât ca vier terminal cât şi pentru producerea vierului metis F1(D x H) Rasa Hampshire 19 . Performanţele de reproducţie sunt reprezentate în tabelul 5(anexă).

(LR x H).fiind apreciată pentru calitatea superioară a carcaselor (strat subţire de slănină).cât şi pentru producerea de vieri F1(D x H).Formată în SUA în statul Kentucky. Scopul l-a constituit reunirea unor patrimonii ereditare.detrerminate în mare măsură aditiv(proporţie de carne în carcasă.utilizabile în 20 . Rasa Linia Sintetică-345 Periş Linia Sintetică-345 Periş reprezintă una dintre modalităţile de utilizare a diversităţii genetice a raselor de porcine existente pe plan mondial în scopul valorificării efectelor de heterozis şi complementaritate între rase. Rasa Hampshire se creşte în rasă pură şi se utilizează ca vier terminal în încrucişare trirasială.viteză de creştere) şi reţinerea lor prin selecţie în generaţii succesive în vederea realizării unei linii paterne.fiind recunoscută în anul 1904.În ţara noastră a fost importată pentru prima dată în 1968.Deşi este o rasă mai nouă.s-a răspândit destul de repede.

Lucrările au fost iniţiate din anul 1975.când s-a inclus şi criteriul de culoare pentru obţinerea de porci albi. ROMSUINTEST PERIŞ S.urechi nu prea mari Performanţele de reproducţie sunt prezentate în tabelul Duroc(cod 4). Începând cu generaţia a III-a a fost practicată numai împerecherea „în sine”.pentru formarea liniei sintetice au fost studiate şi utilizate următoarele rase: • Landrace Belgian(cod 3).prezentând însă o rezistenţă scăzută la stres şi un comportament mai puţin corespunzător la exploatarea de tip industrial. • spinare.cu un procent ridicat de carne în carcasă şi consum specific redus.5 % Hampshire 5(anexă).prezentând insă o viteză scăzută de creşter şi unele probleme sub aspectul reproducţiei în condiţii de exploatare industrială.36.ceea ce a şi detreminat renunţarea la creşterea în rasă curată. Ţinând seama de obiectivele menţionate.ceea ce a determinat scăderea efectivelor din această rasă. • Hampshire(cod 5).prezentând însă o grosime mai mare a slăninii pe 21 . Studiile efectuate pe 400 de scroafe-matcă şi 60 vieri din cadrul Complexului I Selecţie al S.cap mic. Selecţia s-a efectuat exclusiv pe baza performanţelor proprii de creştere şi carcasă până la generaţia a IV-a .talie şi lungime mijlocii spre mari. Animalele din Linia Sintetică-345 Periş sunt în general de culoare albă(uneori cu pete).caracterizată prin proporţie mare de carne în jambon şi cotlet.precum şi încrucişări de întoarcere spre rasele iniţiale până la generaţia a II –a în cazul indivizilor la care caracterele urmărite nu au fost suficient evidenţiate.cu viteză bună de creştere.ajungându-se la izolare reproductivă completă.rezistenţă la stres.calitate superioară a cărnii.C.Au fost practicate mai întâi încrucişări reciproce urmate de împerecheri „în sine” între produşii selecţionaţi pentru scopul propus.A evidenţiază următoarele cote de participare a raselor în structura Liniei Sintetice: 56% Landrace belgian.5% Durocşi 7.încrucişări terminale şi adaptate la condiţiile de exploatare industrială prin valorificarea vigorii hibride.

atârnând înainte. au arătat ca procentul de ţesut muscular depăşeşte 56% pentru vieruşi. Încadrarea carcaselor obţinute în sistemul SEUROP a scos în evidenţa ca peste 58% din carcase au un procent de ţesut muscular mai mare de 55%.constituşie robustă şi sunt bine adaptate la condiţiile de exploatare industrială. Hibridul Perhib Performanţe de creştere şi carcasa ale hibridului Perhib 2 Rezultatele la sacrificare pe colaterali la LSP 2000.jamboane foarte bine dezvoltate.aplomburi corecte. 22 .memebre solide.

Pielea este potrivit de groasă .urechile sunt mici.Este o rasă maternă.Reproducătorii din această populaţie sunt puşi la dispoziţie fermierilor competitive.gâtul este scurt. interesaţi în obţinerea unor hibrizi cu performanţe Rasa Yorkshire Este o rasă americană care are la origine rasa Marele Alb.la fel şi culoarea părului.Capul este scurt. 23 .purtate în sus şi înainte .cu o constituţie fină spre robustă.Membrele sunt potrivit de lungi .de culoare albă.cu 12-14 sfârcuri bine evidenţiate şi simetrice.cu aplomburi corecte .Abdomenul este drept.din care se înţarcă în medie 7-8 purcei.A făcut parte din efectivele de porcine întreţinute în rasă curată.Prolificitatea de 10-12 purcei.larg.gros şi bine îmbrăcat cu muşchi.Se prezintă ca o rasă de talie mijlocie spre mare.solide.

24 .neagră.foarte adânc.Membrele sunt de mărime mijlocie.părul este lung.profil drept.cu un corp relativ scurt.cu un rât lung.Rasa Mangaliţa Mangaliţa este singura populaţie din ţara noastră specializată pentru producţia de grăsime.cu o chişiţă lungă.larg.Crupa este scurtă.Coastele sunt foarte arcuite.Se întâlnesc 5 varietăţi de culoare:blondă.roşi.Prezintă o talie mijlocie.Carcasele sunt bogate în ţesut gras.cilindric.Gâtul este scurt şi gros.iar iarna se îndeseşte cu subpăr.baris.Urechile sunt de mărime mijlocie.teşită.Prolificitatea este de 5-6 purcei.aplecate în faţă.cu şunci slab dezvoltate.ondulat.aşezate aproape în plan vertical.Părul este prezent şi pe suprafaţa urechilor.Carnea se pretează foarte bine pentru fabricarea salamurilor(ex:Salamul de Sibiu).Spinarea potrivit de lungă.lucru ce generează călcătura de urs.spre scurte.largă şi uşor convexă.Capul este de mărime potrivită.capacitatea de alăptare înregistrează valori sub 25 kg.piept de rândunică.

Sattelschwein.Carcasele sunt bogate în ţesut gras.cu o robă asemănătoare raselor Wessex.Capul este mic. 25 .Hampshire.uşor este convexă.Rasa Bazna Bazna este o populaţie de talie mijlocie.Prolificitatea este în medie de 9-10 purcei.din care reuşeşte să înţarce 7-8 capete.înscriind această populaţie în grupa raselor cu producţii mixte.de obicei purtate înainte.rezistente şi cu aplomburi corecte.cilindric.cu o bandă în zona greabănului.Prezintă un trunchi de lungime mijlocie.Gâtul este scurt.Crupa teşită.cu o spinare de largă.adânc.potrivit larg.capacitatea de alăptare este de 30-35 kg.neagră.dar bine legat pe trunchi.Pieptul dreaptă.Membrele de mărime mijlocie.Abdomenul drept.memebrelor anterioare.cu un profil uşor concav.cu urechi de mărime mijlocie.uneori este uşor larg.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->